Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR
POTRIVIT <>LEGII Nr. 189/1999
EXPUNERE DE MOTIVE
la proiectul de lege privind Codul electoral
Modul de selecţie a personalului politic este una din variabilele "grele" ale spaţiului politic romanesc. Performanţele sistemului depind, în buna mãsura, de modul în care partidele îşi selecteaza candidaţii la diferitele funcţii, de maniera în care interesele economice se manifesta în spaţiul politicii, de capacitatea societãţii de a interoga eficient şi de a comunica permanent cu clasa politica.
În ultimii ani, în mediile politice din România s-au purtat o serie de dezbateri cu privire la schimbãrile ce ar trebui operate în procedurile prin care cetãţenii îşi aleg reprezentanţii în Parlament şi în administraţia publica localã. O serie de probleme ce ţin de organizarea şi administrarea procesului electoral au fost, de asemenea, luate în discuţie. Aceste dezbateri au fost iniţiate, de cele mai multe ori, de organizaţii şi structuri ale societãţii civile, lucru cat se poate de normal pentru cine accepta faptul ca dreptul de a stabili cum ar trebui sa se facã alegerea trebuie sa apartina, în primul rând, celor care aleg.
Pe scurt, subiectele aflate în discuţie şi problematica aferentã fiecãruia dintre ele ar putea fi sintetizate dupã cum urmeazã.
a) Fiecare scrutin general organizat în România, dar mai ales alegerile parţiale anticipate, au scos la iveala o multitudine de deficiente în organizare, datorate în principal caracterului ad-hoc al organismelor electorale. Înfiinţarea Biroului Electoral Central cu doar doua luni înainte de data alegerilor şi funcţionarea acestuia doar pana la stabilirea rezultatelor şi rezolvarea contestaţiilor, în condiţiile în care nu exista nici o alta structura cu atributiuni în domeniul electoral cu caracter permanent, greveazã, în mod inevitabil, asupra desfãşurãrii procesului electoral. Judecãtorii care sunt desemnaţi pentru a face parte din Biroul Electoral Central şi din birourile electorale de la nivelul judeţelor şi care, fiind de fiecare data alţii, sunt complet lipsiţi de experienta în acest domeniu, trebuie sa rezolve, într-un timp foarte scurt, o sumedenie de probleme. Lipsa progreselor care, în mod normal, ar trebui sa apara de la un an electoral la altul este explicabila prin lipsa de continuitate în activitate a persoanelor cooptate în structurile care se ocupa de organizarea şi gestionarea procesului electoral, lipsa care duce la imposibilitatea de a se acumula şi fructifica experienta.
b) Un alt capitol din desfãşurarea alegerilor în România, în privinta cãruia exista încã mari probleme, îl constituie componenta şi activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare. Legea prevede ca preşedinţii şi vicepreşedinţii acestor birouri sa fie, de regula, jurişti, iar dacã acest lucru nu este posibil, pentru aceste posturi sa fie cooptate persoane având "o buna reputaţie în comunitate". Datoritã volumului imens de munca pe care îl presupune activitatea de membru al unui birou de secţie de votare, dar şi din cauza onorariului foarte scãzut acordat pentru aceasta activitate, numãrul de jurişti care accepta sa participe în alegeri ca presedinti sau vicepreşedinţi de birouri electorale de secţii de votare este foarte mic. De aceea, la fiecare scrutin, s-au înregistrat nenumarate cazuri în care presedinti şi vicepreşedinţi de secţii de votare au rezolvat anumite situaţii, fie numai în urma consultãrii birourilor electorale de circumscripţie, fie prin soluţii adoptate la limita legii sau chiar dincolo de aceasta.
Volumul foarte mare de munca pe care îl presupune activitatea în birourile electorale ale secţiilor de votare, coroborat cu faptul ca alegerile se desfãşoarã duminica între orele 6,00 şi 21,00, face ca una dintre cele mai importante etape ale acestei activitãţi sa se desfãşoare în condiţii de oboseala accentuata a membrilor acestor birouri, ceea ce, în mod inevitabil, greveazã asupra calitãţii şi chiar corectitudinii muncii lor.
c) Modul în care sunt aleşi membrii consiliilor locale ale localitãţilor din România, prin scrutin de lista, este una din cauzele pentru care activitatea acestora este necunoscutã cetãţenilor ale cãror interese ar trebui aparate şi promovate de cãtre aceste consilii. În special în oraşe şi municipii, membrii consiliilor locale sunt aleşi în condiţiile în care alegatorii îşi exprima opţiunea pentru liste de candidaţi pe care se afla nume care, adesea, nu le spun nimic. Pe durata mandatului, ei activeazã într-un cvasianonimat, singurul reprezentant al administraţiei publice locale aflat în atenţia locuitorilor unei localitãţi fiind, în cea mai mare parte a cazurilor, primarul. Este evident ca acest sistem nu numai ca nu îi obliga, dar nici mãcar nu îi încurajeazã pe membrii consiliilor locale sa-şi construiascã o relatie solida cu alegatorii lor. Astfel, aceia care, în mod normal, ar trebui sa se afle cel mai aproape de cetãţeni şi sa preia nevoile şi dorintele acestora, pentru a face din ele baza de plecare în procesul deliberativ, se afla, de fapt, cel mai departe de ei.
d) Sistemul electoral pe baza cãruia se desfãşoarã alegerile parlamentare şi care are o deosebita importanta în determinarea multor aspecte ale vieţii politice şi sociale nu este nici el de natura a contribui la îmbunãtãţirea stãrii de lucruri. Acest sistem asigura, ce-i drept, o relatie proporţionalã între reprezentarea parlamentarã a partidelor şi aliantelor politice şi suportul electoral al acestora. În acelaşi timp însã, acest sistem implica o responsabilitate redusã a senatorilor şi deputaţilor în fata alegãtorilor lor şi, totodatã, o implicare minima a alegãtorilor în selecţia celor care ajung sa fie aleşi în Parlament. Mulţi candidaţi anonimi sau chiar candidaţi pe care alegatorii nu îi doresc aleşi, dar care sunt agreati de conducerile partidelor lor, pot fi aleşi datoritã voturilor exprimate, de fapt, pentru liderii acelor partide. Ar mai merita menţionat şi faptul ca sistemul electoral cu scrutin de lista favorizeazã clientelismul politic şi contribuie la consolidarea poziţiei liderului în cadrul partidului sau, fãrã ca aceasta sa aibã drept consecinta fortificarea partidului respectiv la nivelul organizaţiilor sale.
e) Alegerile din toamna anului 2000 au adus în atenţia opiniei publice problema fondurilor folosite de partidele politice, atât în campaniile electorale, dar nu numai, fiind scoase în evidenta o serie de deficiente şi lacune în legislaţia care reglementeazã acest domeniu.
Pana în prezent, dezbaterile purtate pe marginea subiectelor enumerate mai sus nu au influentat în nici un fel legislativul în sensul de a-i determina pe membrii sãi sa modifice în mod substanţial legile care reglementeazã organizarea şi desfãşurarea alegerilor.
În plus fata de cele menţionate, o serie de modificãri apãrute de-a lungul timpului în legea alegerilor locale şi în legea cu privire la alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, cele mai multe ca urmare a unor ordonanţe de urgenta emise de Guvern în preajma alegerilor, au dus la apariţia unor neconcordante între cele doua acte normative.
Prin proiectul de fata propunem, în primul rând, modificãri importante în ceea ce priveşte modul de desfãşurare a alegerilor, cum ar fi înfiinţarea unui organism electoral permanent, schimbarea tipurilor de scrutin folosite în alegerile locale şi în cele parlamentare, adoptarea unor prevederi menite sa ducã la un plus de transparenta şi corectitudine în finanţarea campaniilor electorale ale partidelor. Dincolo de aceste modificãri, însã, prin acest demers, propunem înlocuirea tuturor actelor normative care reglementeazã diferitele aspecte ce ţin de organizarea şi desfãşurarea alegerilor în România cu o singura lege care se referã la toate aceste aspecte şi care urmeazã sa poarte numele de "Cod electoral".
Un act normativ unic pentru alegerile locale, alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale va contribui, în primul rând, la uniformitatea şi coerenta reglementãrilor cu privire la organizarea şi desfãşurarea alegerilor în România, indiferent de tipurile de alegeri. Adoptarea Codului electoral ar duce la înlãturarea neconcordantelor existente în acest moment între prevederile legale referitoare la diferitele tipuri de alegeri, prevederi care ar trebui sa fie aceleaşi, eliminand, totodatã, posibilitatea apariţiei în viitor a unor astfel de neconcordante.
Legea este structuratã pe urmãtoarele principale componente:
● principiile generale cu privire la organizarea şi desfãşurarea alegerilor în România, inclusiv modalitãţile de scrutin folosite pentru alegerea consiliilor locale, a primarilor, a consiliilor judeţene, a Camerei Deputaţilor şi a Senatului;
● organizarea alegerilor, inclusiv structura, modul de înfiinţare şi activitatea organismelor electorale, atât a celor permanente, cat şi a celor constituite pentru fiecare tip de scrutin;
● campania electoralã şi desfãşurarea alegerilor;
● numaratoarea voturilor şi constatarea rezultatelor, în cazul fiecãrui tip de scrutin;
● fondurile folosite de partidele politice şi de candidaţi în perioadele electorale;
● contravenţiile şi sancţiunile.
Conţinutul acestor componente este prezentat, pe scurt, în cele ce urmeazã.
1. Principii generale cu privire la organizarea şi desfãşurarea alegerilor din România
a) Sub acest titlu sunt grupate, în primul rând, o serie de principii general valabile pentru toate tipurile de scrutin organizate în România, prevãzute deja fie în Constituţia României, fie în cele doua legi - cea a alegerilor locale şi cea a alegerilor legislative, aflate în vigoare în momentul de fata, principii cum ar fi cele legate de universalitatea, egalitatea, caracterul direct, caracterul secret şi liber al votului. Mai mult, propunerea noastrã include şi explicarea, în mod foarte clar, a acestor principii.
b) Tot la acest punct sunt descrise tipurile de scrutin folosite în alegerile locale şi în cele parlamentare. Conform prevederilor acestui cod, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti ar urma sa fie alese printr-un asanumit sistem mixt cu compensaţie, având la baza scrutinul uninominal majoritar cu un singur tur. Doua treimi din mandate ar urma sa fie câştigate în mod direct, la nivelul colegiilor uninominale, în urma votului alegãtorilor din respectivele colegii. Celelalte mandate ar urma sa fie repartizate la nivelul circumscripţiei electorale (care, dupã caz, reprezintã comuna, oraşul sau municipiul). Candidaţii care beneficiazã de mandatele repartizate la nivelul circumscripţiei electorale se stabilesc în doua etape:
- în primul rând se stabilesc partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, cãrora ar trebui sa le revinã mandatele respective, în funcţie de numãrul de voturi pe care le-au câştigat candidaţii fiecãreia dintre acestea în colegiile uninominale, cumulate;
- în a doua etapa, pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electoralã, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii, se stabilesc candidaţii care primesc mandatele în funcţie de numãrul de voturi primite de fiecare dintre aceştia în colegiul uninominal în care a candidat.
Fiecare consiliu judeţean ar urma sa fie ales de cãtre un corp de electori format din totalitatea membrilor consiliilor locale din judeţul respectiv.
În privinta primarilor şi a viceprimarilor, ar rãmâne ca aceştia sa fie aleşi ca şi pana în prezent.
Deputaţii ar urma sa fie aleşi tot printr-un "sistem mixt cu compensaţie", asemãnãtor sistemului prin care sunt aleşi consilierii locali. Pentru Camera Deputaţilor, însã, atribuirea mandatelor la nivelul circumscripţiei electorale se face luându-se în considerare şi numãrul de voturi obţinut de lista fiecãrui partid politic, fiecãrei aliante politice, aliante electorale în circumscripţia respectiva. Asadar, pentru alegerea Camerei Deputaţilor, fiecare alegator ar avea dreptul la doua voturi: unul pentru un candidat în colegiul uninominal şi unul pentru o lista la nivelul circumscripţiei electorale.
Procedura prin care sunt aleşi consilierii locali şi deputaţii face ca numãrul total de mandate obţinute de un partid politic sau alianta într-o circumscripţie electoralã (mandate câştigate în colegiile uninominale plus mandate obţinute în urma repartiţiei care se face la nivelul circumscripţiei) sa fie în funcţie de susţinerea de care se bucura partidul sau alianta în rândul alegãtorilor din circumscripţia electoralã respectiva. Cu alte cuvinte, acest sistem, prin modul în care este conceput, poate fi considerat unul de reprezentare proporţionalã.
Senatorii ar urma sa fie aleşi, la nivelul colegiilor uninominale la care sunt aleşi şi cei doua treimi dintre deputaţi, prin scrutin uninominal majoritar cu doua tururi de scrutin.
Mai trebuie menţionat faptul ca în prezentul proiect de lege este prevãzutã creşterea normei de reprezentare pentru deputaţi, de la un deputat la 70.000 de locuitori, la un deputat la 90.000 de locuitori, fapt ce duce la reducerea numãrului de membri ai acestei Camere.
c) Actorii alegerilor sunt consideraţi a fi, conform acestei propuneri, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizaţiile minoritãţilor naţionale şi candidaţii independenţi.
d) O alta noutate pe care Codul electoral o introduce, în comparatie cu legislaţia în vigoare la momentul actual, se referã la ziua în care are loc votarea, pentru orice tip de alegere, zi care nu ar mai fi duminica, ci sambata, intervalul de timp în care se voteazã urmând a fi 7,00-19,00. În acest mod, volumul imens de munca la care au fost supuşi, în alegerile de pana acum, membrii birourilor electorale, în mod nejustificat, va fi diminuat, iar persoanele care activeazã în aceste birouri nu vor mai fi nevoite sa îşi reia activitãţile profesionale imediat dupã ce vor fi petrecut în secţiile de votare mai bine de 24 de ore. Este de presupus ca, în acest mod, mai multe persoane cu pregãtirea necesarã îşi vor arata disponibilitatea de a activa ca membri ai birourilor electorale, în special cele ale secţiilor de votare. Acest lucru, coroborat cu faptul ca membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare vor demara activitatea de numarare a voturilor dupã mai putine ore de stat în secţiile respective, deci fiind mai puţin obositi, va face ca aceasta activitate sa fie una mai eficienta, iar rezultatele ei sa nu fie viciate.
2. Organizarea alegerilor
a) În ceea ce priveşte acest capitol, cea mai importanta noutate adusã de prezentul proiect o constituie înfiinţarea Autoritãţii Electorale Permanente, lucru care ar duce, fãrã indoiala, la rezolvarea sau cel puţin diminuarea problemelor legate de organizarea şi desfãşurarea alegerilor, probleme menţionate mai sus. Autoritatea Electoralã Permanenta ar urma sa fie constituitã dintr-un numãr de 5 experţi în probleme ce ţin de organizarea şi desfãşurarea proceselor electorale, unul dintre ei fiind numit de cãtre Preşedintele României, 2 de cãtre Senat şi 2 de cãtre Camera Deputaţilor. Acest organism ar urma sa aibã în subordine o Comisie pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica. Aceasta, la rândul ei, urmeazã sa fie formatã din 9 membri, 3 dintre ei fiind numiţi de Curtea Constituţionalã, 3 de Curtea Suprema de Justiţie şi 3 de Curtea de Conturi.
Autoritatea Electoralã Permanenta urmeazã sa dispunã de un corp executiv - Administraţia Tehnica Electoralã - care va cuprinde un numãr de 20 de angajaţi la nivel central şi câte 3 la nivelul fiecãreia dintre cele 8 regiuni şi, pe lângã Autoritatea Electoralã Permanenta, cu ocazia fiecãrui scrutin general urmeazã sa se constituie Biroul Electoral Central şi, în funcţie de tipul de alegere:
- un birou electoral de circumscripţie localã, în fiecare comuna, oraş sau municipiu, pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor;
- un birou electoral de circumscripţie judeteana, la nivelul fiecãrui judeţ, pentru alegerea consiliilor judeţene;
- un birou electoral de circumscripţie judeteana, la nivelul fiecãrui judeţ şi al municipiului Bucureşti, în cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat;
- un birou electoral judeţean, la nivelul fiecãrui judeţ, pentru alegerile prezidenţiale.
b) Cãrţile de alegator ar urma sa fie întocmite de cãtre direcţiile judeţene de evidenta a populaţiei, numai pe baza solicitãrilor primarilor. Distribuirea lor nu ar mai intra în sarcina structurilor Ministerului de Interne, ci ar urma sa fie facuta de cãtre:
● primãrii care au solicitat întocmirea lor;
● primãrii localitãţilor unde alegatorii îşi au resedinta, în termen de 10 zile de la cererea alegãtorilor; în acest caz primãrii cãrora le-a fost adresatã cererea vor solicita primarilor localitãţilor unde alegatorii îşi au domiciliul trimiterea cãrţilor de alegator;
● biroul electoral al sectiei de votare din localitatea unde alegatorul domiciliazã, pentru cãrţile de alegator neridicate; în acest scop, cãrţile de alegator neridicate se predau de cãtre primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, biroului electoral al sectiei de votare, pe baza de proces-verbal cuprinzând numãrul cãrţilor de alegator, numele, prenumele şi domiciliul titularilor.
3. Campania electoralã şi desfãşurarea alegerilor
Prevederile referitoare la campania electoralã şi desfãşurarea alegerilor sunt, în cea mai mare parte a lor, aceleaşi pentru toate tipurile de alegeri şi au la baza textele de lege aflate în vigoare în acest moment. Una dintre cele mai importante neconcordante între legea alegerilor locale şi legea alegerilor parlamentare, cea care se referã la statutul şi activitatea observatorilor interni, a fost înlãturatã. Autorii acestui proiect propun, pentru reglementarea acestor aspecte, adoptarea variantei prezente în legea alegerilor locale. Conform acestei variante, pentru o secţie de votare pot fi acreditate ca observatori interni persoane propuse de un numãr nelimitat de organizaţii, iar observatorii interni au dreptul sa asiste la toate operaţiunile desfãşurate în secţiile de votare, inclusiv la numaratoarea voturilor şi încheierea proceselor-verbale, precum şi la activitatea birourilor electorale de circumscripţie şi a Biroului Electoral Central, în cazul în care solicita şi obţin acreditarea pentru acest lucru.
4. Numaratoarea voturilor şi constatarea rezultatelor
Aspectele tehnice ce ţin de numaratoarea voturilor în secţiile de votare sunt reglementate, pentru toate tipurile de alegeri, în mod unitar. În ceea ce priveşte toate operaţiunile necesare pentru constatarea rezultatelor, acestea sunt stabilite în mod specific pentru fiecare tip de alegere în parte, astfel încât sa fie aplicate în practica principiile stabilite la Titlul I cu privire la modul în care sunt aleşi membrii consiliilor locale, primãrii, membrii Camerei Deputaţilor, cei ai Senatului, precum şi modul în care este ales Preşedintele României.
5. Finanţarea vieţii politice în perioadele electorale este un alt domeniu în care Codul electoral aduce noutati importante fata de reglementãrile în vigoare la momentul de fata. Printre acestea, am putea enumera:
- introducerea obligativitatii, pentru fiecare partid politic, fiecãrei aliante politice, aliante electorale, a oricãrei alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii, de a-şi deschide un cont unic pentru derularea tuturor operaţiunilor legate de primirea şi cheltuirea fondurilor pentru campania electoralã;
- introducerea regulii conform cãreia la calculul sumelor donate de cãtre o persoana fizica sau o persoana juridicã se includ şi sumele reprezentând echivalentul în bani al bunurilor mobile şi imobile donate de cãtre persoana fizica sau persoana juridicã respectiva, precum şi sumele reprezentând echivalentul în bani al bunurilor mobile şi imobile şi al serviciilor puse la dispoziţia partidului politic sau a candidatului, pentru o anumitã perioada de timp, de cãtre persoana fizica sau persoana juridicã respectiva;
- stabilirea unor limite în ceea ce priveşte sumele pe care le poate cheltui un partid politic, o alianta politica, alianta electoralã, alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii într-o campanie electoralã, în funcţie de alegerile pentru care se desfãşoarã campania respectiva şi numãrul de candidaţi propuşi. Aceasta prevedere a fost introdusã în scopul de a se diminua importanta banilor în determinarea rezultatelor alegerilor şi a fost inspirata din legislaţia care este în vigoare în majoritatea ţãrilor occidentale;
- transferul atribuţiilor în privinta controlului asupra modului în care se respecta reglementãrile cu privire la finanţarea campaniilor şi la cheltuirea fondurilor în campaniile electorale, de la Curtea de Conturi la Autoritatea Electoralã Permanenta, mai precis la Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica din subordinea Autoritãţii;
- introducerea obligativitatii, pentru fiecare partid politic, fiecãrei aliante politice, aliante electorale, a oricãrei alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii, precum şi a candidaţilor independenţi, de a imprima pe toate afisele şi materialele de propaganda electoralã denumirea agentului economic care le-a tipãrit, de a declara la Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica numãrul de afişe electorale tipãrite, precum şi de a se inseria afisele prin aplicarea unui timbru;
- introducerea unor pedepse şi sancţiuni pentru încãlcarea prevederilor referitoare la finanţarea campaniilor electorale şi cheltuirea fondurilor în campaniile electorale, constând nu numai în amenzi şi pedepse penale, ci, dupã caz, în invalidarea mandatelor celor care se fac vinovaţi de încãlcarea acestor prevederi;
- prevederea obligativitatii, pentru Autoritatea Electoralã Permanenta, de a contribui la transparenta activitãţii de finanţare a campaniilor electorale; pentru aceasta, Autoritatea Electoralã Permanenta urmeazã sa stabileascã şi sa gestioneze un sistem informaţional prin care orice cetãţean sa poatã afla lista de donatori ai oricãrui candidat, ai oricãrui partid politic sau ai oricãrei aliante şi sumele donate de respectivii, precum şi sumele donate de orice persoana fizica sau juridicã pentru susţinerea unei campanii electorale şi destinatiile acestor sume.
Considerând ca adoptarea unui Cod electoral care sa reuneascã intreaga legislaţie electoralã şi care sa aibã structura prezentatã mai sus reprezintã un pas important în reforma sistemului politic romanesc, va inaintam propunerea legislativã alãturatã, cu rugamintea de a o dezbate şi a o adopta.
Membrii Comitetului de initiativa:
● Baciu Ioan-Iacob
● Bunescu Sorina-Elena
● Cornescu Sergiu
● Costache Florian
● Dumitrescu Mihai-Ioan
● Dumitrescu Razvan
● Hossu Bogdan-Iuliu
● Lucaciu Ileana-Rodica
● Niculescu Florin-Rodrig
● Pirvulescu Romulus-Cristian
● Sandu Andreea
● Sorescu Adrian
● Veleanu Mercedes-Ramona
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
INITIATIVA LEGISLATIVĂ
CODUL ELECTORAL
Parlamentul României adopta prezenta lege.
TITLUL I
Dispoziţii generale
CAP. 1
Principii şi definiţii cu caracter general
ART. 1
(1) Prezenta lege reglementeazã într-un sistem unitar modul de organizare şi desfãşurare a alegerilor în România.
(2) Alegerile în România se desfãşoarã cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului.
ART. 2
(1) Cetãţenii romani au dreptul de a alege şi de a fi aleşi, indiferent de rasa, sex, naţionalitate, origine etnicã, limba vorbita, religie, afiliere politica, origine socialã, în condiţiile legii.
(2) Cetãţenii romani cu domiciliul în strãinãtate beneficiazã de aceleaşi drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetãţean roman, conform dispoziţiilor prezentei legi.
(3) Cetãţenii romani au dreptul de a alege de la varsta de 18 ani, dacã aceasta varsta a fost împlinitã pana în ziua alegerilor inclusiv.
(4) Nu au dreptul de a alege debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate, prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
ART. 3
Fiecare alegator are dreptul la un numãr de voturi dupã cum urmeazã:
a) în alegerile locale, un vot pentru alegerea primarului, un vot pentru alegerea consiliului local iar, în cazul locuitorilor municipiului Bucureşti, un vot pentru alegerea primarului general, un vot pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi câte un vot pentru alegerea primarului şi a consiliului local al fiecãrui sector;
b) un vot pentru scrutinul uninominal şi un vot pentru scrutinul de lista, pentru alegerea Camerei Deputaţilor;
c) un vot pentru alegerea Senatului;
d) un vot pentru alegerea Preşedintelui României.
ART. 4
Fiecare alegator îşi exprima votul personal. Exprimarea votului în numele altui alegator este interzisã.
ART. 5
Votul exprimat în cadrul oricãrui tip de alegeri sau al referendumului este secret. Orice control asupra modului în care voteazã un alegator este interzis.
ART. 6
(1) Participarea cetãţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţãmânt al acestora.
(2) Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegator pentru a-l determina pe acesta sa participe sau sa nu participe la alegeri.
ART. 7
Orice tip de alegere se desfãşoarã într-o singura zi care poate fi numai sambata.
ART. 8
În înţelesul prezentei legi, perioada electoralã este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunostinta publica, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a datei alegerilor şi cuprinde campania electoralã, desfãşurarea votarii, stabilirea rezultatelor obţinute în alegeri, comunicarea acestor rezultate şi validarea alegerilor.
ART. 9
Fiecare alegator îşi exprima dreptul la vot în localitatea în care îşi are domiciliul, cu excepţia cazurilor prevãzute prin prezenta lege.
CAP. 2
Tipurile de scrutin folosite în alegerile locale, în alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat şi în alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României
SECŢIUNEA 1
Modul de alegere a membrilor consiliilor locale, a primarilor, a viceprimarilor şi a consiliilor judeţene
ART. 10
(1) Consiliile locale se aleg prin vot uninominal. În fiecare localitate, un numãr de consilieri locali reprezentând cel mai apropiat numãr întreg rezultat în urma inmultirii numãrului total de membri ai consiliului local cu 0,65 este atribuit la nivelul colegiilor uninominale, candidaţilor care obţin cel mai mare numãr de voturi în colegiile respective. Celelalte mandate se atribuie la nivelul localitãţilor, în favoarea candidaţilor care nu reuşesc sa câştige alegerile în colegiile uninominale în care candideazã, astfel încât numãrul de mandate obţinute de partidele, aliantele politice, aliantele electorale şi alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii sa fie proporţional cu voturile obţinute de candidaţii lor, cumulate, la nivelul localitãţii respective.
(2) Primãrii se aleg direct de cãtre cetãţenii cu drept de vot, prin scrutin uninominal majoritar. Este declarat ales candidatul care obţine mai mult de 50% din voturile valabil exprimate. Circumscripţia electoralã este organizatã la nivelul localitãţii pentru care se alege primarul.
(3) Viceprimarii se aleg de cãtre consiliile locale, în termen de cel mult 30 de zile de la constituirea consiliilor locale în condiţiile legii. În fiecare localitate este ales un viceprimar. În oraşele resedinta de judeţ şi în municipiul Bucureşti sunt aleşi doi viceprimari. Viceprimarii municipiului Bucureşti sunt aleşi de cãtre membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Viceprimarii sectoarelor sunt aleşi de cãtre consiliile locale ale sectoarelor. Viceprimarii sunt aleşi prin vot secret.
(4) Consiliile judeţene se aleg de cãtre un corp de electori format din totalitatea membrilor consiliilor locale din judeţul respectiv, legal constituite, în termen de cel mult 45 de zile de la constituirea consiliilor locale. Alegerea se face prin scrutin de lista. Pentru alegerea consiliilor judeţene, fiecare judeţ constituie o circumscripţie electoralã.
ART. 11
Mandatul primarilor, al viceprimarilor, al membrilor consiliilor locale şi cel al membrilor consiliilor judeţene este de 4 ani.
ART. 12
(1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri şi primari cetãţenii cu drept de vot care au împlinit, pana în ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel puţin 23 de ani, dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice, potrivit art. 37 alin. (3) din Constituţia României.
(2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unitãţii administrativ-teritoriale în care urmeazã sa fie alese.
SECŢIUNEA a 2-a
Modul de alegere a Camerei Deputaţilor şi a Senatului
ART. 13
(1) Numãrul total al deputaţilor şi al senatorilor ce vor fi aleşi într-o circumscripţie electoralã se determina prin raportarea numãrului de locuitori ai circumscripţiei respective la normele de reprezentare prevãzute la alin. (2) şi (3), la care se adauga un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depãşeşte jumãtatea normei de reprezentare.
(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 90.000 de locuitori.
(3) Norma de reprezentare pentru alegerea senatorilor este de un senator la 190.000.
(4) Un numãr de deputaţi este ales la nivelul colegiilor uninominale, prin scrutin uninominal majoritar cu un singur tur, iar ceilalţi sunt aleşi la nivelul circumscriptiilor electorale, prin scrutin de lista. Atribuirea mandatelor pentru candidaţii propuşi pe listele de candidaţi se realizeazã astfel încât numãrul total de mandate obţinute într-o circumscripţie electoralã de un partid politic, o alianta politica, o alianta electoralã sau o alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii sa fie proporţional cu numãrul de voturi obţinut de lista de candidaţi propusã de cãtre respectivul partid politic, respectiva alianta politica, alianta electoralã sau alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii. Fiecare circumscripţie electoralã este organizatã la nivelul unei regiuni cuprinzând mai multe judeţe, respectiv municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, conform anexei 1.
(5) Pentru stabilirea numãrului de deputaţi dintr-o circumscripţie electoralã ce se aleg prin scrutin uninominal la nivelul colegiilor uninominale, se înmulţeşte numãrul de deputaţi ce trebuie aleşi la nivelul circumscripţiei electorale respective cu 0,65, rezultatul acestei operaţiuni aproximandu-se cu cel mai apropiat numãr întreg par. În cazul în care rezultatul împãrţirii se afla la aceeaşi distanta de doua numere întregi pare, el se aproximeaza cu numãrul întreg par superior.
(6) Numãrul de deputaţi ce se aleg prin scrutin de lista într-o circumscripţie electoralã se calculeazã fãcând diferenţa dintre numãrul total de deputaţi ce se aleg în circumscripţia electoralã respectiva şi numãrul de deputaţi ce se aleg prin scrutin uninominal, la nivelul colegiilor uninominale din cadrul circumscripţiei electorale respective.
(7) Senatorii se aleg prin scrutin uninominal. O parte dintre mandate sunt atribuite la nivelul colegiilor uninominale, candidaţilor care obţin cel mai mare numãr de voturi în colegiile respective. Celelalte mandate se atribuie la nivelul circumscriptiilor electorale, în favoarea candidaţilor care nu reuşesc sa câştige alegerile în colegiile uninominale în care candideazã, astfel încât numãrul de mandate obţinute de partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale şi celelalte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii la nivelul unei circumscripţii electorale sa fie proporţional cu numãrul voturilor obţinute de candidaţii lor, cumulate, la nivelul circumscripţiei electorale respective.
(8) Un colegiu uninominal pentru alegerea unui senator este compus din doua sau cel mult trei colegii uninominale pentru alegerea deputaţilor, alãturate şi fãcând parte din aceeaşi circumscripţie.
(9) Pentru stabilirea numãrului de mandate de senator atribuite la nivelul circumscripţiei electorale, se face diferenţa dintre numãrul total de senatori ce trebuie aleşi în circumscripţia electoralã respectiva şi numãrul senatorilor aleşi la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscripţia electoralã respectiva.
SECŢIUNEA a IV-a
Modul de alegere a Preşedintelui
ART. 14
Preşedintele este ales în mod direct de cãtre alegatorii cu drept de vot, prin scrutin uninominal majoritar. Este declarat ales candidatul care obţine mai mult de 50% din voturile valabil exprimate.
CAP. 3
Participanţii în alegeri
ART. 15
(1) În competiţia electoralã, atât în cazul alegerilor locale, al celor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, cat şi în cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, se pot înscrie:
a) partidele politice;
b) aliantele politice;
c) aliantele electorale;
d) organizaţiile minoritãţilor naţionale;
e) candidaţii independenţi.
(2) Aliantele electorale se pot constitui între partide politice sau aliante politice la nivel judeţean sau local. Partidele politice din aliantele politice sau din aliantele electorale pot participa la alegeri numai pe listele aliantelor. Un partid politic nu poate face parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singura alianta. Aliantele electorale se înregistreazã la biroul electoral al circumscripţiei electorale în care se depun candidaturi.
TITLUL II
Organizarea alegerilor
CAP. 4
Organismele electorale
ART. 16
(1) În baza prezentei legi, în termen de 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, se înfiinţeazã Autoritatea Electoralã Permanenta, denumita în continuare Autoritatea.
(2) Autoritatea este instituţie publica autonomã, de interes naţional, cu personalitate juridicã şi cu sediul în municipiul Bucureşti.
(3) Autoritatea are ca atribuţie principala asigurarea exercitãrii drepturilor electorale, precum şi a bunei desfasurari a tuturor operaţiunilor electorale.
(4) Pentru fiecare tip de scrutin se constituie organisme electorale, pentru o durata determinata, dupã cum urmeazã:
a) pentru orice tip de scrutin se înfiinţeazã, la începutul perioadei electorale, Biroul Electoral Central şi birouri electorale ale secţiilor de votare;
b) pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor se înfiinţeazã, pentru fiecare comuna, oraş, municipiu, câte un birou electoral de circumscripţie localã, iar pentru alegerea consiliilor judeţene se înfiinţeazã, în fiecare judeţ, un birou electoral de circumscripţie judeteana;
c) pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului se înfiinţeazã câte un birou electoral de circumscripţie la nivelul fiecãrei circumscripţii electorale şi câte un birou electoral judeţean la nivelul fiecãrui judeţ;
d) pentru alegerile prezidenţiale se înfiinţeazã câte un birou electoral judeţean la nivelul fiecãrui judeţ;
e) în situaţiile în care alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului are loc în acelaşi timp cu alegerea Preşedintelui, biroul electoral judeţean îndeplineşte atribuţiile legate de ambele alegeri.
(3) Organismele electorale prevãzute în alineatul precedent sunt alcãtuite numai din cetãţeni cu drept de vot; candidaţii nu pot fi membri ai acestor organisme.
(4) În realizarea atribuţiilor care le revin, membrii Autoritãţii Electorale Permanente exercita funcţii care implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta şi impartiala a acestei funcţii este obligatorie.
CAP. 5
Autoritatea Electoralã Permanenta
ART. 17
(1) Autoritatea Electoralã Permanenta este alcãtuitã din 5 membri, absolvenţi ai unei instituţii de învãţãmânt superior cu experienta în domeniul juridic, economic, administrativ sau social.
(2) Membrii Autoritãţii trebuie sa fie cetãţeni romani cu domiciliul în România, în varsta de minimum 35 de ani, care au onorabilitatea, pregãtirea şi experienta profesionalã necesare pentru a ocupa aceasta funcţie.
(3) Nu pot fi membri ai Autoritãţii cetãţenii romani care:
a) sunt membri ai unui partid politic, ai unei alte organizaţii care participa la alegeri sau ai unei organizaţii care sprijinã un partid politic;
b) desfãşoarã orice alte activitãţi cu caracter politic;
c) sunt soţ sau ruda pana la gradul al treilea cu Preşedintele României, cu preşedinţii Camerei Deputaţilor şi al Senatului, cu membrii Guvernului sau cu preşedinţii partidelor politice;
d) au cazier judiciar.
(4) Membrii Autoritãţii sunt numiţi pentru o perioada de 6 ani, cu posibilitatea ca mandatul lor sa fie reînnoit, dupã cum urmeazã:
- 2 de cãtre Camera Deputaţilor;
- 2 de cãtre Senat;
- 1 de cãtre Preşedintele României.
(5) Membrii Autoritãţii îşi aleg un preşedinte, în termen de 3 zile de la investire sau de la înlocuirea preşedintelui în exerciţiu.
(6) Dupã o perioada de 2 ani de la numirea primilor membri ai Autoritãţii, reînnoirea mandatelor se face anual, pentru câte unul dintre aceştia, pe baza unei ordini stabilite prin tragere la sorţi. În cazul încetãrii mandatului unui membru înainte de expirarea termenului legal, persoana care îi succede va fi numita pentru restul perioadei rãmase din respectivul mandat.
ART. 18
(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Autoritatea Electoralã Permanenta are în subordine o structura executivã şi o Comisie pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica.
(2) Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica este formatã din 9 membri, 3 dintre ei numiţi de Curtea de Conturi, 3 de Curtea Suprema de Justiţie şi 3 de cãtre Curtea Constituţionalã, pentru o perioada de 5 ani.
(3) Membrii Comisiei pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica trebuie sa fie specialişti în contabilitate şi drept public şi sa aibã o buna reputaţie.
(4) Dupã o perioada de 3 ani de la numirea primei comisii, reînnoirea mandatelor membrilor acesteia se face anual, pentru câte un membru, pe baza unei ordini stabilite prin tregere la sorţi. În cazul încetãrii mandatului unui membru înainte de expirarea termenului legal, persoana care îi succede va fi numita pentru restul perioadei rãmase din respectivul mandat.
ART. 19
(1) Structura executivã a Autoritãţii Electorale Permanente este condusã de un director numit de cãtre Autoritate.
(2) Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica este condusã de cãtre unul dintre membrii Autoritãţii Electorale Permanente.
ART. 20
(1) Autoritatea Electoralã Permanenta îşi elaboreazã şi aproba propriul regulament de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiile şi organigrama structurii executive, în limita a 20 de posturi la nivel central şi a 24 de posturi în teritoriu, câte 3 pentru fiecare din cele 8 regiuni în care este împãrţit teritoriul tarii, conform anexei 1.
(2) Funcţiile corespunzãtoare acestor posturi sunt salarizate potrivit anexei nr. V la <>Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupa funcţii de demnitate publica, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Indemnizaţiile pentru funcţiile de conducere se stabilesc pe baza procentelor din salariul de baza prevãzute în anexa nr. IX/1 la <>Legea nr. 154/1998 .
ART. 21
Autoritatea Electoralã Permanenta se organizeazã pe urmãtoarele compartimente: legislativ şi control administrativ, resurse şi logistica, educaţie şi publicitate, controlul privind fondurile partidelor. Fiecare dintre aceste compartimente este condus de câte unul dintre cei 5 membri ai Autoritãţii, altul decât cel care îndeplineşte funcţia de preşedinte.
ART. 22
În intervalul dintre doua perioade electorale corespunzand unor alegeri generale, Autoritatea Electoralã Permanenta exercita urmãtoarele atribuţii:
a) organizeazã şi supravegheazã alegerile parţiale anticipate;
b) în colaborare cu administraţia publica localã, pregãteşte organizarea alegerilor sub aspect logistic, prin identificarea posibilelor locatii ale secţiilor de votare, a amenajãrilor necesare şi a fondurilor aferente, precum şi prin stabilirea sistemului de protecţie;
c) întocmeşte şi actualizeazã o lista de persoane dintre care pot fi selectaţi preşedinţii şi vicepreşedinţii birourilor electorale, precum şi, dupã caz, alţi membri ai acestor birouri;
d) analizeazã alcãtuirea circumscriptiilor electorale şi a colegiilor uninominale şi emite recomandãri cãtre Guvern cu privire la delimitarea acestora;
e) soluţioneazã problemele ce se ridica în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, precum şi altor dispoziţii legale referitoare la organizarea şi desfãşurarea alegerilor;
f) adopta reglementãri unitare privind execuţia, procurarea şi utilizarea urnelor, a buletinelor de vot şi a stampilelor;
g) elaboreazã studii şi propuneri vizând îmbunãtãţirea sistemului electoral, pe care le da publicitãţii şi le prezintã autoritãţilor publice, partidelor şi formatiunilor politice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale interesate;
h) publica, în maximum 3 luni de la încheierea, dupã caz, a alegerilor parlamentare, prezidenţiale sau locale cu caracter naţional, Cartea Alba, care va cuprinde o analiza a alegerilor, vizând participarea la scrutin, modul de desfãşurare a alegerilor, abaterile constatate şi rezultatul alegerilor;
i) elaboreazã programe de informare şi instruire a alegãtorilor asupra sistemului electoral romanesc şi asupra respectãrii deontologiei electorale, pe care le da publicitãţii şi le prezintã autoritãţilor publice, partidelor şi formatiunilor politice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale interesate;
j) elaboreazã programe şi adopta reglementãri unitare privind modul de exercitare a dreptului la vot de cãtre persoanele nestiutoare de carte şi cele cu handicap;
k) supravegheazã actualizarea listelor electorale permanente;
l) elaboreazã anual proiectul bugetului propriu, care va fi aprobat prin legea bugetului anual;
m) întocmeşte lista cu personalul de specialitate atestat în cadrul Institutului Naţional de Statistica şi Economie, în vederea participãrii la centralizarea şi prelucrarea datelor alegerilor;
n) organizeazã şi asigura sistemul informaţional la nivel naţional, în vederea stabilirii rezultatelor alegerilor;
o) prezintã anual rapoarte Parlamentului cu privire la activitatea sa şi, la cerere expresã, Guvernului şi Preşedintelui României;
p) prezintã Guvernului spre aprobare bugetul perioadei electorale, care va cuprinde şi subvenţiile destinate campaniei electorale a partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale;
q) elaboreazã rapoarte privind finanţarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ale altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi a candidaţilor independenţi, atât în perioadele electorale, cat şi în perioadele dintre alegeri;
r) organizeazã şi menţine sistemul informaţional prin care orice cetãţean poate obţine date cu privire la fondurile primite de cãtre orice partid politic, alianta politica, alianta electoralã, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii, candidat independent, precum şi cu privire la donaţiile pe care le face orice persoana fizica sau juridicã pentru orice partid politic, alianta politica, alianta electoralã, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii, candidat independent;
s) informeazã alegatorii dintr-un colegiu uninominal sau circumscripţie electoralã despre schimbarea apartenentei politice a unei persoane alese la nivelul colegiului uninominal, respectiv al circumscripţiei electorale, în timpul mandatului.
ART. 23
În perioada electoralã, Autoritatea Electoralã Permanenta exercita urmãtoarele atribuţii:
a) urmãreşte modul în care se desfãşoarã activitatea electoralã pe parcursul perioadei electorale, adopta mãsuri de prevenire a încãlcãrii dispoziţiilor legale, sancţioneazã persoanele care incalca dispoziţiile prezentei legi şi sesizeazã autoritãţile competente în cazul în care constata sãvârşirea unor infracţiuni. Sancţiunile aplicate pot fi contestate la judecãtorie în termen de 24 de ore, instanta urmând sa soluţioneze contestaţia în acelaşi termen;
b) primeşte şi valideazã conturile de campanie electoralã, atât pentru alegerile generale, cat şi pentru cele parţiale, şi le avizeazã. Pentru aceasta, Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica din subordinea Autoritãţii Electorale Permanente primeşte şi analizeazã conturile de campanie ale candidaţilor şi partidelor, verificand cu exactitate cuantumul şi originea sumelor folosite în timpul campaniei electorale. Avizul Autoritãţii Electorale Permanente asupra îndeplinirii condiţiilor financiare este obligatoriu pentru validarea rezultatelor alegerilor;
c) coordoneazã activitatea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul electoral;
d) instruieste membrii birourilor electorale la toate nivelurile;
e) gestioneazã bugetul perioadei electorale;
f) soluţioneazã problemele ce se ridica în aplicarea legislaţiei electorale.
ART. 24
În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, Autoritatea emite hotãrâri în aplicarea şi interpretarea prezentei legi care se aduc la cunostinta în şedinţa publica. Hotãrârile acesteia sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţara, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în domeniul electoral, de la data aducerii la cunostinta în şedinţa publica.
ART. 25
Demiterea membrilor Autoritãţii se face de cãtre Curtea Suprema de Justiţie care judeca în plenul sau, în şedinţa publica, în termen de 5 zile de la înregistrare, propunerea formulatã de instituţia care a numit pe membrul respectiv, în cazul în care acesta sãvârşeşte vreo abatere de la dispoziţiile prezentei legi.
CAP. 6
Biroul Electoral Central
ART. 26
(1) Biroul Electoral Central este alcãtuit din 5 judecãtori ai Curţii Supreme de Justiţie, cei 5 membri ai Autoritãţii Electorale Permanente şi 10 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, care participa la alegeri.
(2) Desemnarea celor 5 judecãtori se face în şedinţa publica, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de cãtre preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, dintre toţi judecãtorii în exerciţiu ai respectivei instanţe. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de consultantul şef al Curţii Supreme de Justiţie, care constituie actul de investire. Data şedinţei se aduce la cunostinta publica prin presa, de cãtre preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte.
(3) Preşedintele Autoritãţii Electorale permanente îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Biroului Electoral Central.
ART. 27
(1) Biroul Electoral Central are urmãtoarele atribuţii:
a) urmãreşte şi asigura respectarea şi aplicarea corecta a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul tarii; asigura interpretarea uniforma a prevederilor legale;
b) rezolva intampinarile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenta şi activitatea birourilor electorale de circumscripţie, a birourilor electorale judeţene, precum şi a birourilor electorale de circumscripţie localã;
c) primeşte şi soluţioneazã orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfãşurarea alegerilor, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenta birourilor electorale de circumscripţie, a birourilor electorale judeţene sau a instanţelor judecãtoreşti;
d) primeşte procesele-verbale întocmite, dupã caz, de birourile electorale de circumscripţie, de birourile electorale judeţene, totalizeazã rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi candidaţi independenţi, separat, şi le publica în Monitorul Oficial al României şi în presa;
e) soluţioneazã sesizãrile privitoare la frauda electoralã putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electoralã, în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electoralã respectiva; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului în termen de cel mult doua sãptãmâni. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi candidaturi, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de cãtre birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor candidaturi independente în sarcina cãrora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor;
f) soluţioneazã contestaţiile privitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 144 şi art. 145 referitoare la finanţarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau candidaţilor independenţi, dispunând anularea voturilor şi mandatelor acordate celor cãrora le este imputabilã aceasta fapta. În astfel de cazuri, Biroul Electoral Central dispune restabilirea rezultatului alegerilor, în condiţiile art. 77 din prezenta lege;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt stabilite prin lege.
(2) Biroul Electoral Central acrediteazã, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pe observatorii strãini, precum şi pe delegaţii mass-media strãini.
(3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electoralã se poate face numai de cãtre partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri, în termen de 48 de ore de la încheierea votarii, sub sancţiunea decãderii. Cererea trebuie motivatã şi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã. Soluţionarea cererii de cãtre Biroul Electoral Central se face pana la data publicãrii rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României.
(4) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, Biroul Electoral Central emite hotãrâri care se aduc la cunostinta în şedinţa publica şi prin orice mijloc de publicitate. Hotãrârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţara, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electoralã, de la data aducerii la cunostinta în şedinţa publica.
(5) Hotãrârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretãri unor prevederi ale prezentei legi se publica în Monitorul Oficial al României.
ART. 28
Biroul Electoral Central îşi înceteazã activitatea dupã publicarea în Monitorul Oficial al României a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.
CAP. 7
Circumscripţiile electorale, colegiile uninominale şi birourile electorale de circumscripţie în cazul alegerilor locale
SECŢIUNEA 1
Circumscripţiile electorale şi colegiile uninominale pentru alegerile locale
ART. 29
(1) Pentru alegerea consiliilor locale, fiecare localitate se divide într-un numãr de colegii uninominale egal cu 65% din numãrul de membri ai consiliului local care trebuie aleşi în localitatea respectiva. Rezultatul împãrţirii se aproximeaza cu cel mai apropiat numãr întreg.
(2) Pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, municipiul se divide într-un numãr de colegii uninominale egal cu 65% din numãrul de membri ai Consiliului General ce trebuie aleşi.
(3) Pentru alegerea primarului, circumscripţia se constituie la nivelul comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectorului, în cazul alegerii primarilor de sectoare în municipiul Bucureşti.
(4) Pentru alegerea consiliului judeţean, circumscripţia electoralã se constituie la nivelul judeţului.
ART. 30
Operaţiunea de stabilire şi numerotare a colegiilor uninominale pentru alegerea consiliilor locale în cadrul fiecãrei localitãţi se face de cãtre Autoritatea Electoralã Permanenta.
ART. 31
Numãrul fiecãrei circumscripţii electorale şi numãrul fiecãrui colegiu uninominal se aduce la cunostinta alegãtorilor de cãtre primar, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Birourile electorale de circumscripţie localã
ART. 32
Pentru buna desfãşurare a alegerilor pentru consiliile locale şi pentru posturile de primari, se constituie birouri electorale de circumscripţie localã la nivelul fiecãrei comune, fiecãrui oraş, respectiv municipiu.
ART. 33
(1) În cazul comunelor, birourile electorale de circumscripţie localã se constituie dintr-un numãr de 7 membri, în cazul oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativteritoriale ale municipiilor, din 9 membri.
(2) Biroul electoral de circumscripţie localã, al unei comune, este format din preşedinte şi un loctiitor al acestuia, de regula jurişti, şi 5 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electoralã respectiva.
(3) Biroul electoral de circumscripţie localã, al unui oraş, municipiu, precum şi biroul electoral de circumscripţie localã al subdiviziunii administrativ-teritoriale a unui municipiu este format din 2 jurişti şi 7 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia respectiva.
(4) Desemnarea juristilor, dintre care unul va fi, de regula, magistrat, se face în şedinţa publica, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de cãtre preşedintele judecãtoriei, prin tragere la sorţi, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care vor participa la tragerea la sorţi se întocmeşte de cãtre preşedintele tribunalului, iar cea a altor jurişti, de cãtre prefect, împreunã cu preşedintele tribunalului. Listele vor cuprinde un numãr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezerva, la dispoziţia preşedintelui judecãtoriei, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuintele persoanelor în cauza sa fie în localitatea în care îşi are sediul biroul electoral de circumscripţie sau cat mai aproape de acesta. Lista va cuprinde elementele prevãzute la art. 23 alin. (3).
(5) În lista prevãzutã la alin. (4) precedent vor fi trecuţi numai jurişti care nu fac parte din nici un partid, alianta politica sau alianta electoralã.
(6) În cazul în care numãrul juristilor este insuficient, lista va fi completatã de cãtre prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucura de prestigiu în fata locuitorilor, nu fac parte din nici un partid, alianta politica sau alianta electoralã şi care au cel puţin studii medii.
(7) Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunostinta publica prin presa, de cãtre preşedintele judecãtoriei, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedinte.
(8) Procesul-verbal constituie actul de investitura.
(9) Preşedintele judecãtoriei va desemna pe preşedintele biroului electoral de circumscripţie localã şi pe locţiitorul acestuia.
(10) Biroul electoral de circumscripţie localã, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electoralã respectiva.
(11) În termen de doua zile de la data pana la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale vor comunica, în scris, birourilor electorale de circumscripţie localã numele şi prenumele reprezentanţilor care vor face parte din acestea. Comunicãrile transmise dupã acest termen nu se mai iau în considerare.
(12) Completarea birourilor electorale de circumscripţie localã cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (11), de cãtre preşedintele biroului electoral, în prezenta persoanelor delegate de partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale care au comunicat reprezentanţii, prin tragere la sorţi. Un partid politic, o alianta politica sau o alianta electoralã nu poate avea mai mult de 2 reprezentanţi.
(13) În cazul în care partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale nu nominalizeaza reprezentanţi, preşedintele biroului electoral de circumscripţie localã va proceda la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorţi, persoane care nu fac parte din nici un partid politic, alianta politica sau alianta electoralã dintr-o lista propusã de primar. Lista se va depune de cãtre primar în termen de 24 de ore de la solicitarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie localã.
ART. 34
Birourile electorale de circumscripţie localã au urmãtoarele atribuţii:
a) urmãresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia în care funcţioneazã;
b) înregistreazã propunerile de candidaţi ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ale altor tipuri de organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi candidaturile independente pentru consiliile locale, pentru fiecare dintre colegiile uninominale stabilite conform art. 10 alin. (1) de pe raza circumscripţiei electorale în care funcţioneazã şi constata rãmânerea definitiva a acestora;
c) înregistreazã propunerile de candidaţi ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi ale altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi candidaturile independente pentru funcţia de primar pentru circumscripţia electoralã în care funcţioneazã şi constata rãmânerea definitiva a acestora;
d) realizeazã publicaţiile şi afişãrile necesare cu privire la candidaţi;
e) stabilesc, pe baza numãrului de alegatori înscrişi în listele electorale permanente, numãrul de sustinatori necesar pentru depunerea candidaturilor independente;
f) desemneazã, prin tragere la sorţi, reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi ale altor tipuri de organizaţii care participa la alegeri conform legii, în birourile electorale ale secţiilor de votare de pe raza circumscripţiei electorale în care funcţioneazã;
g) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat";
h) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare de pe raza localitãţii în care funcţioneazã;
i) organizeazã, dacã este cazul, desfãşurarea celui de-al doilea tur de scrutin;
j) în cazul în care un post de primar sau un post de consilier local devine vacant, organizeazã alegeri anticipate în circumscripţia electoralã cãreia îi corespunde acel post;
k) comunica date cu privire la alegeri şi rezultatul acestora primãriei din localitatea în care se desfãşoarã alegerile şi aduc la cunostinta populaţiei care locuieşte pe raza circumscripţiei electorale în care funcţioneazã, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor;
l) primesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi predau judecãtoriilor, respectiv Tribunalului Municipiului Bucureşti, în a cãror raza teritorialã funcţioneazã, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votarii.
ART. 35
(1) Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti organizeazã alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a primarului general al Capitalei, indeplinind, în mod corespunzãtor, atribuţiile prevãzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripţie.
(2) Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti este alcãtuit din 9 membri desemnaţi conform procedurii prevãzute în art. 33.
SECŢIUNEA a 3-a
Birourile electorale de circumscripţie judeteana
ART. 36
(1) Pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru consiliile judeţene, în fiecare judeţ se constituie un birou electoral de circumscripţie judeteana, în termen de 5 zile de la constituirea tuturor consiliilor locale din judeţ. Biroul electoral judeţean se constituie din 3 judecãtori şi din cel mult 6 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ai altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, în circumscripţia electoralã în care funcţioneazã biroul electoral.
(2) Desemnarea celor 3 judecãtori se face în şedinţa publica, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de cãtre preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecãtorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean sau ai Tribunalului Municipiului Bucureşti. Data şedinţei se aduce la cunostinta publica, prin presa, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecãtorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral judeţean. Biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ai altor organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii.
ART. 37
(1) Biroul electoral de circumscripţie judeteana are urmãtoarele atribuţii:
a) stabileşte data şi locul alegerilor;
b) întocmeşte lista electorilor şi convoacã corpul de electori în alegeri;
c) primeşte, verifica îndeplinirea condiţiilor prevãzute de lege şi înregistreazã listele de candidaţi depuse de partidele, formaţiunile politice şi coalitiile de partide, precum şi candidaturile independentilor;
d) face publice candidaturile înregistrate, rezolva eventualele contestaţii şi constata rãmânerea lor definitiva;
e) stabileşte ordinea de înscriere pe buletinul de vot a listelor de candidaţi, prin tragere la sorţi;
f) ia mãsuri pentru tipãrirea buletinelor de vot;
g) urmãreşte asigurarea condiţiilor necesare pentru desfãşurarea corespunzãtoare a alegerilor;
h) asigura menţinerea ordinii la locul votarii şi supravegheazã efectuarea operaţiunilor de votare;
i) procedeazã la numãrarea voturilor şi la stabilirea rezultatului votarii;
j) aduce la cunostinta corpului de electori şi a cetãţenilor rezultatul votarii.
(2) Biroul electoral de circumscripţie judeteana lucreazã în prezenta a jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor şi ia hotãrâri cu majoritatea membrilor prezenţi.
CAP. 8
Circumscripţiile electorale, colegiile uninominale şi birourile electorale în cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat
SECŢIUNEA 1
Circumscripţiile electorale şi colegiile uninominale constituite pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului
ART. 38
(1) Pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, se constituie circumscripţii electorale şi colegii uninominale dupã cum urmeazã:
a) pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor se constituie circumscripţii electorale, câte una la nivelul fiecãreia din regiunile menţionate la art. 13;
b) pentru alegerile prin scrutin uninominal majoritar pentru Camera Deputaţilor se constituie colegii uninominale, câte unul pentru fiecare deputat care trebuie ales prin acest tip de scrutin;
c) pentru alegerile prin scrutin uninominal majoritar pentru Senat se constituie colegii uninominale, fiecare dintre acestea fiind constituite din doua sau cel mult trei colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor, alãturate şi aparţinând aceloraşi circumscripţii electorale.
(2) Operaţiunea de delimitare a colegiilor uninominale se efectueazã de cãtre Autoritatea Electoralã Permanenta.
(3) Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de urmãtoarele reguli:
a) o circumscripţie electoralã poate fi compusa numai din colegii uninominale întregi;
b) pe teritoriul unei localitãţi pot fi delimitate doar colegii uninominale întregi;
c) un colegiu uninominal poate cuprinde pãrţi ale unei singure localitãţi sau una sau mai multe localitãţi întregi;
d) în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale se face astfel încât mãrimea acestora, calculatã în numãr de alegatori sa fie cat se poate de apropiatã de la un colegiu uninominal la altul, în condiţiile în care sunt respectate prevederile de la lit. a), lit. b) şi lit. c).
SECŢIUNEA a 2-a
Birourile electorale de circumscripţie
ART. 39
(1) La nivelul fiecãrei circumscripţii electorale se constituie un birou electoral de circumscripţie, format din 3 judecãtori şi din cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi ai altor organizaţii care participa la alegeri, conform legii, în circumscripţia electoralã respectiva.
(2) Localitãţile în care îşi au sediile birourile electorale de circumscripţie sunt urmãtoarele:
a) pentru regiunea 1 - municipiul Iaşi;
b) pentru regiunea 2 - municipiul Brãila;
c) pentru regiunea 3 - municipiul Ploiesti;
d) pentru regiunea 4 - municipiul Craiova;
e) pentru regiunea 5 - municipiul Timişoara;
f) pentru regiunea 6 - municipiul Cluj-Napoca;
g) pentru regiunea 7 - municipiul Braşov;
h) pentru regiunea 8 - municipiul Bucureşti.
(3) Desemnarea celor 3 judecãtori se face în şedinţa publica, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de cãtre preşedintele tribunalului judeţean din judeţul în care îşi are sediul biroul electoral de circumscripţie electoralã sau de cãtre preşedintele Tribunalului Municipiului Bucureşti, prin tragere la sorţi, dintre judecãtorii în exerciţiu ai tribunalului respectiv. Data şedinţei se aduce la cunostinta publica, prin presa, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecãtorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral de circumscripţie. Biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora care participa la alegeri.
(4) În termen de doua zile de la data pana la care se pot depune candidaturile, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii vor comunica, în scris, birourilor electorale de circumscripţie, numãrul cadidaturilor de pe listele de candidaţi depuse în circumscripţia electoralã respectiva, numãrul de colegii uninominale de pe raza teritorialã a circumscripţiei respective în care au propus candidaţi, precum şi prenumele şi numele reprezentanţilor. Comunicãrile transmise dupã acest termen nu se mai iau în considerare.
(5) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi ai celorlalte organizaţii care participa la alegeri conform legii în biroul electoral de circumscripţie se face în ordinea descrescãtoare a ponderii numãrului de candidaţi, comunicat de fiecare partid politic, alianta politica sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii, potrivit alin. (1), în numãrul total al candidaţilor din comunicãrile primite. Un partid politic, alianta politica sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi.
(6) În cazul în care mai multe partide politice, aliante politice, aliante electorale sau alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii au depus acelaşi numãr de candidaţi, desemnarea reprezentanţilor se va face prin tragere la sorţi, de cãtre preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenta delegatiilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau celorlalte organizaţii în cauza.
ART. 40
(1) Birourile electorale de circumscripţie au urmãtoarele atribuţii:
a) urmãresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia electoralã în care funcţioneazã şi supravegheazã la organizarea, din timp, a secţiilor de votare;
b) înregistreazã candidaturile depuse şi constata rãmânerea definitiva a acestora;
c) fac publicaţiile şi afişãrile prevãzute de lege cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente;
d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale birourilor electorale judeţene din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţioneazã;
e) distribuie birourilor electorale judeţene buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat";
f) totalizeazã rezultatul alegerilor de la secţiile de votare pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea deputaţilor, primite de la birourile electorale judeţene din subordine şi pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea senatorilor din cele care intra în componenta circumscripţiei electorale în care funcţioneazã; pe baza acestui rezultat, declara candidaţii aleşi pentru fiecare colegiu uninominal în parte, din cele care intra în componenta circumscripţiei electorale în care funcţioneazã;
g) totalizeazã rezultatul alegerilor de la secţiile de votare prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor;
h) stabileşte numãrul de mandate de deputat, din cele atribuite la nivelul circumscripţiei electorale în care funcţioneazã, ce revine fiecãrui partid politic, alianta politica, alianta electoralã sau alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii;
i) stabileşte numãrul de mandate de senator, din cele atribuite la nivelul circumscripţiei electorale în care funcţioneazã, ce revine fiecãrui partid politic, alianta politica, alianta electoralã sau alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii;
j) elibereazã deputaţilor şi senatorilor certificatul doveditor al alegerii;
k) înainteazã Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripţia electoralã în care funcţioneazã şi rezultatul alegerilor la nivelul circumscripţiei electorale în care funcţioneazã, precum şi intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii.
ART. 41
(1) La nivelul fiecãrui judeţ se constituie un birou electoral judeţean, format din 3 judecãtori şi din cel mult 8 reprezentanţi partidelor politice, aliantelor politice sau altor organizaţii care participa la alegeri conform legii în colegiile uninominale de pe raza judeţului respectiv.
(2) Desemnarea celor 3 judecãtori se face în şedinţa publica, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de cãtre preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecãtorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean sau ai Tribunalului Municipiului Bucureşti. Data şedinţei se aduce la cunostinta publica, prin presa, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecãtorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral judeţean. Biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau altor organizaţii care participa la alegeri conform legii.
(3) În termen de doua zile de la data pana la care se pot depune candidaturile, partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii vor comunica, în scris, fiecãrui birou electoral judeţean, numãrul candidaturilor din colegiile uninominale de pe raza judeţului, precum şi prenumele şi numele reprezentanţilor. Comunicãrile transmise dupã acest termen nu se mai iau în considerare.
(4) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, ai aliantelor politice, ai aliantelor electorale şi ai altor organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii în biroul electoral judeţean se face în ordinea descrescãtoare a ponderii numãrului de candidaţi, comunicat de fiecare partid politic, alianta politica, alianta electoralã sau alta organizaţie care participa la alegeri conform legii, potrivit alin. (3), în numãrul total al candidaţilor din comunicãrile primite. Un partid politic, o alianta politica, o alianta electoralã sau alta organizaţie care participa la alegeri conform legii nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi.
(5) În cazul în care mai multe partide politice, aliante politice, aliante electorale sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii au depus acelaşi numãr de candidaţi, desemnarea reprezentanţilor se va face prin tragere la sorţi, de cãtre preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenta delegatiilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau altor organizaţii care participa la alegeri conform legii.
ART. 42
(1) Birourile electorale judeţene au urmãtoarele atribuţii:
a) urmãresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţiile electorale uninominale în care funcţioneazã, vegheazã la organizarea, din timp, a secţiilor de votare;
b) înregistreazã candidaturile depuse pentru colegiile uninominale de pe raza teritorialã a judeţelor la nivelul cãrora funcţioneazã şi constata rãmânerea definitiva a acestora;
c) fac publicaţiile şi afişãrile prevãzute de lege cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru colegiile uninominale de pe raza teritorialã a judeţelor la nivelul cãrora funcţioneazã şi constata rãmânerea definitiva a acestora;
d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţioneazã;
e) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat";
f) totalizeazã rezultatul alegerilor de la secţiile de votare pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea deputaţilor şi pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea senatorilor, primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare din subordine şi transmite rezultatele cãtre biroul electoral de circumscripţie cãruia i se subordoneazã;
g) înainteazã biroului electoral de circumscripţie cãruia i se subordoneazã procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripţia electoralã în care funcţioneazã şi rezultatul alegerilor la nivelul judeţului în care funcţioneazã, pentru circumscripţia electoralã, precum şi intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare.
(2) Hotãrârile biroului electoral judeţean se aduc la cunostinta în şedinţa publica.
CAP. 9
Birourile electorale ale secţiilor de votare
ART. 43
(1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcãtuite dintr-un preşedinte, un loctiitor al acestuia şi cel mult 7 membri.
(2) Preşedintele şi locţiitorul sunt, de regula, magistraţi sau alţi jurişti, care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica, desemnaţi de preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi de pe o lista întocmitã de prefecţi şi comunicatã de aceştia preşedintelui tribunalului cu cel puţin 5 zile înaintea tragerii la sorţi.
(3) În cazul în care numãrul juristilor este insuficient, lista va fi completatã cu alte persoane cu o reputaţie buna în localitate şi care nu fac şi nu au fãcut parte în ultimii 2 ani înaintea alegerilor din nici un partid sau formaţiune politica.
(4) Lista propusã de prefect va cuprinde un numãr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezerva la dispoziţia preşedintelui tribunalului; lista va conţine: prenumele, numele, adresele, telefoanele şi semnãturile de acceptare ale persoanelor propuse.
(5) Gruparea în lista a persoanelor, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuintele acestor persoane sa fie situate în apropierea sediului biroului electoral al sectiei de votare.
(6) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data desemnãrii membrilor acestora.
(7) Sunt membri ai birourilor electorale ale secţiilor de votare câte un reprezentant al partidelor politice, al aliantelor politice, al aliantelor electorale, al altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, în ordinea descrescãtoare a numãrului de candidaţi propuşi în circumscripţia electoralã respectiva.
(8) În acest scop, preşedintele biroului electoral judeţean va comunica preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numãrul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianta politica, alianta electoralã, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii. De asemenea, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii sunt obligate sa comunice, fiecare, preşedintelui biroului electoral al sectiei de votare, în acelaşi termen, prenumele şi numele reprezentantului lor.
(9) Dacã doua sau mai multe partide politice, aliante politice, aliante electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii au acelaşi numãr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral al sectiei de votare, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor, formatiunilor politice şi coalitiilor acestora, aflate, potrivit alin. (7), într-o situaţie mai favorabilã; dacã prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toţi reprezentanţii sa fie incluşi în componenta biroului electoral, preşedintele acestuia va proceda la tragerea la sorţi, cu respectarea prevederilor alin. (5), care se aplica în mod corespunzãtor.
(10) În cazul în care partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii nu şi-au desemnat reprezentanţii sau numãrul reprezentanţilor este insuficient, completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face de preşedintele tribunalului de pe lista prevãzutã la alin. (4), prin tragere la sorţi.
(11) Desemnarea membrilor biroului electoral al sectiei de votare se face de preşedintele acestuia, pe baza comunicãrilor prevãzute la alin. (8) sau, dupã caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal, cuprinzând modul de stabilire a reprezentanţilor, constituind actul de atestare a calitãţii de membru în biroul electoral al sectiei de votare; întocmirea procesuluiverbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (8), cu participarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, a altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, interesate, dacã şi-au trimis, în acest scop, câte un delegat.
ART. 44
Birourile electorale ale secţiilor de votare au urmãtoarele atribuţii:
a) primesc copia listelor electorale comunicate, potrivit art. 13 alin. (1), şi cãrţile de alegator neridicate, potrivit art. 16 lit. c), iar de la birourile electorale de circumscripţie localã, în cazul alegerilor locale, respectiv de la birourile electorale de circumscripţie judeteana, în cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale buletinele de vot pentru alegatorii ce urmeazã sa voteze la secţia de votare, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat";
b) conduc operaţiunile de votare, iau toate mãsurile de ordine în localul sectiei de votare şi în jurul acestuia;
c) numara voturile şi consemneazã rezultatele votarii;
d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate;
e) înainteazã birourilor electorale de circumscripţie localã, în cazul alegerilor locale, respectiv birourilor electorale de circumscripţie judeteana, în cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, procesele-verbale cuprinzând rezultatele votarii, împreunã cu contenstatiile depuse şi materialele la care acestea se referã;
f) predau, cu proces-verbal, judecãtoriei în a carei raza teritorialã îşi au sediul, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votarii; listele electorale speciale de la secţiile de votare constituite pe lângã unitãţile militare se transmit, sub paza militarã, acestor unitãţi şi se pãstreazã de comandantul unitãţii.
ART. 45
Birourile electorale ale secţiilor de votare lucreazã în prezenta majoritãţii membrilor ce le compun şi iau hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
ART. 46
Reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice sau ai altor organizaţii care participa la alegeri conform legii în birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot primi alte acreditari prevãzute de prezenta lege.
ART. 47
(1) Partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenta birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, dupã caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se soluţioneazã de biroul electoral de circumscripţie judeteana, dacã privesc biroul electoral al sectiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie sau, dupã caz, de Biroul Electoral Central, dacã privesc biroul electoral de circumscripţie judeteana, de Biroul Electoral Central, dacã privesc biroul electoral de circumscripţie, sau de Curtea Suprema de Justiţie, dacã privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult doua zile de la înregistrare. Hotãrârea data este definitiva.
CAP. 10
Listele electorale şi cãrţile de alegator
SECŢIUNEA 1
Listele electorale
ART. 48
Listele electorale cuprind cetãţenii cu drept de vot. Ele sunt permanente sau speciale.
ART. 49
(1) Listele electorale permanente se întocmesc pe localitãţi şi cuprind pe toţi cetãţenii cu drept de vot care domiciliazã în localitatea pentru care ele au fost întocmite. În cazurile în care pe raza localitãţii se înfiinţeazã mai mult de un colegiu uninominal, în listele electorale se va evidenţia demarcarea colegiilor uninominale. Cetãţenii romani cu domiciliul în strãinãtate pot fi înscrişi, la cererea lor, în listele electorale permanente ale localitãţii în care s-au nãscut sau în care au avut ultimul domiciliu în ţara. Cererea se depune la misiunea diplomaticã a României din statul în care domiciliazã sau direct la consiliul local.
(2) Listele electorale permanente se întocmesc de cãtre primãrii comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.
(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe strãzi.
(4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numãrului imobilelor în care locuiesc alegatorii, numele şi prenumele, data naşterii şi domiciliul acestora, precum şi numãrul circumscripţiei electorale.
(5) Listele electorale permanente se întocmesc în doua exemplare oficiale, se semneazã de primar şi de secretarul consiliului local şi se pãstreazã în doua registre speciale cu file detasabile, din care unul de secretarul consiliului local şi celãlalt de judecãtoria în a carei raza teritorialã se afla localitatea pentru care au fost întocmite.
(6) Primarul este obligat sa comunice judecãtoriei orice modificare în listele electorale.
ART. 50
(1) Listele electorale permanente se actualizeazã anual de cãtre primari, în luna ianuarie, precum şi în termen de cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votarii.
(2) Persoanele decedate se radiaza din lista electoralã pe baza comunicãrii serviciului public local unde s-a înregistrat decesul. Comunicarea se face în termen de 24 de ore.
(3) Persoanele care şi-au pierdut cetãţenia romana se radiaza din lista electoralã, pe baza comunicãrii Ministerului Justiţiei.
(4) Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiaza din lista electoralã în temeiul comunicãrii, din oficiu, a instanţei judecãtoreşti.
ART. 51
(1) Fiecare alegator este înscris într-o singura lista electoralã permanenta.
(2) Înscrierea în listele electorale permanente este obligatorie. O data cu schimbarea domiciliului, autoritatea competenta sa efectueze schimbarea este obligatã ca, din oficiu, sa comunice primarului datele necesare înscrierii cetãţeanului în lista electoralã de la noul domiciliu şi pentru radierea corespunzãtoare din lista electoralã a localitãţii vechiului domiciliu.
ART. 52
Listele electorale speciale se întocmesc în cazurile prevãzute de prezenta lege şi vor cuprinde numele şi prenumele, domiciliul, data naşterii, numãrul şi seria actului de identitate al alegatorului. Listele se semneazã de preşedintele biroului electoral al sectiei de votare unde au fost întocmite.
ART. 53
(1) Alegatorii au dreptul sa verifice înscrierea în listele electorale. Intampinarile impotriva omisiunilor, a inscrierilor gresite şi a oricãror erori din liste se fac la autoritãţile care au întocmit listele, acestea fiind obligate sa se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(2) Contestaţiile impotriva dispoziţiilor date se soluţioneazã, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de cãtre judecãtoria în a carei raza teritorialã domiciliazã alegatorul sau, în cazul celor înscrişi pe liste speciale, de judecãtoria pe a carei raza teritorialã se afla biroul electoral al sectiei de votare care a întocmit lista. Hotãrârea judecãtoreascã este executorie. Impotriva hotãrârii date se poate face recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se soluţioneazã în termen de 3 zile de la înregistrare.
(3) Intampinarile formulate cu privire la listele speciale din strãinãtate se soluţioneazã de cãtre şeful misiunii diplomatice sau de inlocuitorul acestuia. Contestaţiile impotriva dispoziţiilor date de şeful misiunii diplomatice sau de inlocuitorul acestuia se depun la sediul misiunii şi se trimit spre soluţionare la Judecãtoria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzãtor.
ART. 54
(1) Primãrii care au întocmit listele electorale permanente vor inainta o copie de pe liste, cuprinzând alegatorii din fiecare secţie de votare, birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora.
(2) Modificãrile intervenite dupã trimiterea copiilor de pe listele electorale se comunica judecãtoriei şi biroului electoral al sectiei de votare în termen de 24 de ore.
SECŢIUNEA a 2-a
Cãrţile de alegator
ART. 55
(1) Exercitarea dreptului de vot se face numai pe baza cãrţii de alegator, eliberata în condiţiile prezentei legi. Cetãţenii romani aflaţi în strãinãtate pot vota şi fãrã carte de alegator.
(2) Modelul cãrţii de alegator este prevãzut în anexa nr. 2.
(3) Un alegator nu poate primi decât o singura carte de alegator.
ART. 56
(1) Cãrţile de alegator sunt permanente şi valabile pentru toate tipurile de alegeri, potrivit numãrului de scrutine prevãzut în cuprinsul lor, şi se elibereazã alegãtorilor înscrişi în listele electorale permanente ale localitãţii în care domiciliazã.
(2) Cartea de alegator se pãstreazã şi se foloseşte numai de cãtre titular.
ART. 57
(1) Cartea de alegator se întocmeşte de cãtre direcţiile judeţene de evidenta a populaţiei, la solicitarea primarilor.
(2) Eliberarea cãrţii de alegator se face pe baza actului de identitate, numai cãtre titular şi sub semnatura acestuia, de:
a) primarul care a solicitat întocmirea acesteia;
b) primarul comunei, oraşului sau municipiului unde alegatorul îşi are resedinta, în termen de 10 zile de la cererea alegatorului; primarul cãruia i-a fost adresatã cererea va solicita primarului comunei, oraşului sau municipiului unde alegatorul îşi are domiciliul trimiterea cãrţii de alegator, iar acesta, o data cu trimiterea cãrţii va face menţiunea corespunzãtoare în lista electoralã permanenta a localitãţii;
c) biroul electoral al sectiei de votare din comuna, oraşul sau municipiul unde alegatorul domiciliazã, pentru cãrţile de alegator neridicate; în acest scop, cãrţile de alegator neridicate se predau de cãtre primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, biroului electoral al sectiei de votare, pe baza de proces-verbal cuprinzând numãrul cãrţilor de alegator, numele, prenumele şi domiciliul titularilor.
(3) Domiciliul sau resedinta se dovedeşte numai cu actul de identitate.
(4) Dupã actualizarea listelor electorale centrale, întocmirea şi eliberarea cãrţilor de alegator pentru cetãţenii care au împlinit varsta de 18 ani pana în luna ianuarie sau care vor împlini aceasta varsta pana în ziua alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin. (1) şi (2).
(5) Intampinarile şi contestaţiile privind întocmirea sau eliberarea cãrţilor de alegator se fac cu respectarea prevederilor art. 53, care se aplica în mod corespunzãtor.
(6) Evidenta cãrţilor de alegator se asigura de secretarul comunei, oraşului sau municipiului.
ART. 58
(1) În cazul pierderii sau distrugerii cãrţii de alegator, indiferent de motiv, se poate elibera un duplicat de cãtre unitatea Ministerului de Interne.
(2) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului şi pe rãspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.
CAP. 11
Secţiile de votare
ART. 59
(1) Secţiile de votare se organizeazã în localitãţi, dupã cum urmeazã:
a) în localitãţile cu populaţie de peste 2.000 locuitori, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 locuitori;
b) în comunele cu populaţie sub 2.000 locuitori, o singura secţie de votare.
(2) Se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu populaţie pana la 1.000 locuitori, situate la o distanta mai mare de 5 km fata de sediul sectiei de votare din resedinta comunei.
ART. 60
(1) Pe lângã spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi şi cãmine de bãtrâni, având cel puţin 50 alegatori, se pot organiza secţii de votare separate.
(2) În cazul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi în cazul alegerilor prezidenţiale, se pot organiza secţii de votare şi în staţiile de cale feratã, în autogãri, în porturi şi aeroporturi, pentru alegatorii care, în ziua alegerilor, se afla în timpul efectuãrii unei cãlãtorii.
(3) În cazul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi în cazul alegerilor prezidenţiale, pentru studenţii de la cursurile de zi şi pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliazã în localitatea în care urmeazã studiile se organizeazã câte o secţie de votare pe lângã cãminele de studenţi sau de elevi, pentru 500-2.000 alegatori.
ART. 61
(1) În cazul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi în cazul alegerilor prezidenţiale, pe lângã misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizeazã câte o secţie de votare pentru alegatorii membri ai acestor reprezentante şi familiile lor, precum şi pentru cetãţenii romani din ţara sau strãinãtate aflaţi în ţãrile respective în ziua alegerilor. Aceste secţii de votare aparţin de circumscripţia electoralã a municipiului Bucureşti.
(2) În cazul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi în cazul alegerilor prezidenţiale, pe navele sub pavilion roman, aflate în navigaţie în ziua alegerilor, se vor organiza secţii de votare, acestea fãcând parte din circumscripţia electoralã a locului unde este înregistratã nava.
ART. 62
La alegerile locale, alegatorii voteazã atât pentru consiliul local, cat şi pentru primar, la aceeaşi secţie de votare. La alegerile parlamentare, alegatorii voteazã atât pentru Camera Deputaţilor, cat şi pentru Senat, la aceeaşi secţie de votare.
ART. 63
(1) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.
(2) Numerotarea secţiilor de votare se stabileşte, în cazul alegerilor locale, la nivelul fiecãrui colegiu uninominal pentru alegerea consiliului local, iar în cazul alegerilor parlamentare, la nivelul fiecãrui colegiu uninominal pentru alegerea Camerei Deputaţilor.
(3) Dacã un colegiu uninominal cuprinde mai multe localitãţi, secţiile de votare se numeroteaza, indiferent de localitãţile respective, dupã caz, începând cu localitatea resedinta de judeţ şi continuand cu cele din municipii, celelalte oraşe şi, apoi, din comune, în ordinea alfabetica a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevãzutã de lege.
(4) Prefectii sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, sa facã numerotarea tuturor secţiilor de votare şi sa aducã la cunostinta publica aceasta numerotare, precum şi delimitarea fiecãrei secţii de votare, indicând şi locul unde va avea loc votarea.
(5) Primãrii şi secretarii comunelor, oraşelor sau municipiilor vor asigura toate datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea, de cãtre prefecţi, a obligaţiilor prevãzute la alin. (4).
CAP. 12
Candidaturile
SECŢIUNEA 1
Candidaturile pentru consiliile locale şi pentru posturile de primari
ART. 64
Numãrul membrilor pentru consiliile locale este cel prevãzut în <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , cu modificãrile ulterioare.
ART. 65
(1) Propunerile de candidaţi pentru posturile de membri ai consiliilor locale se fac pe colegii uninominale, conform art. 29 alin. (1), şi se depun la birourile electorale de circumscripţie stabilite la nivelul comunei, oraşului, municipiului sau subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului pe raza cãruia se afla colegiile electorale respective cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
(2) Propunerile de candidaţi pentru posturile de primari se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
ART. 66
(1) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de cãtre partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, sub semnatura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinãtorilor.
(2) În cazul aliantelor electorale dintre partide politice, propuneri de candidaţi vor fi semnate şi de conducerile judeţene ale fiecãrui partid din alianta.
(3) Propunerile de candidatura trebuie sa cuprindã numele, prenumele, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia şi apartenenţa politica a candidaţilor, iar în cazul aliantelor, şi partidul care i-a propus.
(4) Propunerile de candidaţi vor fi însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, semnate şi datate de candidaţi, cazierul fiecãrui candidat, certificatul medical rezultat în urma examenului psihiatric al fiecãrui candidat, precum şi declaraţia de avere a fiecãrui candidat.
(5) Declaraţia de acceptare a candidaturii va cuprinde numele, prenumele, partidul politic sau alianta care l-a propus, profesia, ocupaţia şi apartenenţa politica a candidatului, consimţãmântul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectiva; precum şi precizarea ca întruneşte condiţiile prevãzute de lege pentru a candida.
ART. 67
(1) O persoana nu poate accepta candidatura decât pentru un singur colegiu uninominal, în alegerile pentru consiliul local, respectiv pentru o singura circumscripţie electoralã, în alegerile pentru funcţia de primar.
(2) O persoana nu poate accepta candidatura decât fie pentru postul de membru în consiliul local, fie pentru postul de primar.
ART. 68
Partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale vor putea propune câte doi candidaţi în fiecare colegiu uninominal pentru consiliul local şi unul pentru postul de primar.
ART. 69
Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier vor trebui sa fie sustinuti de minimum 1% din numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele permanente din circumscripţiile în care candideazã, dar nu mai puţin de 50 de alegatori cu drept de vot.
ART. 70
(1) Lista susţinãtorilor trebuie sa cuprindã data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, numele şi prenumele susţinãtorului, data naşterii susţinãtorului, adresa susţinãtorului, denumirea, seria şi numãrul actului de identitate al susţinãtorului, precum şi semnatura acestuia. În lista se vor mentiona, de asemenea, numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligatã sa depunã o declaraţie pe propria rãspundere prin care sa ateste veridicitatea semnaturilor susţinãtorilor.
(2) Lista susţinãtorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevãzute de lege.
(3) Sustinatorii pot fi numai cetãţeni cu drept de vot. Un sustinator poate sprijini câte un singur candidat la funcţia de consilier.
(4) Adeziunile susţinãtorilor se dau pe propria rãspundere a acestora.
(5) Lista de sustinatori va fi însoţitã de declaraţia de acceptare a candidaturii, conform prevederilor art. 66 alin. (4) şi (5).
ART. 71
(1) Biroul electoral de circumscripţie examineazã respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoana sa poatã candida, respectarea condiţiilor de fond şi de forma ale listei susţinãtorilor, inregistrand candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condiţiile legale.
(2) Doua exemplare ale propunerii de candidatura se pãstreazã la biroul electoral de circumscripţie, iar celelalte doua, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnatura presedintelului acestuia şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunatorului; unul dintre exemplarele restituite depunatorului se înregistreazã de cãtre acesta la judecãtoria în a carei raza teritorialã se afla circumscripţia electoralã, respectiv la tribunalul în a cãrui raza teritorialã se afla circumscripţia electoralã.
(3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecãrei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatura se afişeazã de cãtre biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia sau într-un loc vizibil.
ART. 72
Candidaţii pot renunţa la candidatura, pana la data rãmânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, persoana în cauza va da o declaraţie.
ART. 73
(1) Acceptarea de cãtre biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestatã de cãtre cetãţenii cu drept de vot, partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale, în termen de 5 zile de la afişarea propunerii de candidatura sau de la expirarea termenului de depunere a candidaturii.
(2) Respingerea de cãtre biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestatã de cãtre candidat, partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale care au propus candidatura respectiva, în termen de 3 zile de la respingere.
(3) Contestaţiile vor cuprinde numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatorului, numele şi prenumele persoanei a carei candidatura a fost admisã sau respinsã, expunerea temeiurilor contestaţiei, data şi semnatura contestatorului şi indicarea, dacã este cazul, a persoanei desemnate sa-l reprezinte.
(4) Contestaţia şi cererea de recurs se depun la instanta competenta, sub sancţiunea nulitãţii.
(5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţioneazã în termen de 48 de ore de la înregistrare, de cãtre judecãtoria, respectiv tribunalul, în a carei raza teritorialã se afla circumscripţia electoralã. Hotãrârea data se afişeazã, în mod vizibil, la sediul instanţei care a emis-o.
(6) Impotriva hotãrârii date în contestaţie se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanta ierarhic superioarã. Recursul se soluţioneazã în termen de 24 de ore de la înregistrare.
(7) Hotãrârea pronunţatã în recurs este definitiva şi irevocabilã.
ART. 74
Dupã expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adauga, dacã este cazul, termenele prevãzute la art. 73 alin. (1), (2), (5) şi (6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constata rãmânerea definitiva a candidaturilor, afişeazã la sediul lor, precum şi la sediul secţiilor de votare, dupã constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi fãcute publice prin presa şi prin orice mijloace de informare în masa, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi.
SECŢIUNEA a 2-a
Candidaturile pentru consiliile judeţene
ART. 75
Numãrul membrilor în consiliile judeţene este cel prevãzut în <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , cu modificãrile ulterioare.
ART. 76
(1) Fiecare partid politic, alianta politica, alianta electoralã sau alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii, care a obţinut locuri în consiliile locale din judeţ, poate depune câte o lista de candidaturi pentru consiliul judeţean. Poate candida şi consilierul local independent.
(2) Listele de candidaţi se depun în termen de 10 zile de la constituirea ultimului consiliu local din judeţ, la comisia electoralã de circumscripţie judeteana.
(3) Partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale nu pot propune, pe lista de candidaţi pentru un judeţ, mai mult de 2 candidaţi din localitatea resedinta de judeţ şi 1 candidat din oricare alta localitate.
(4) Candidaturile pot fi contestate, în termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere, de cãtre partide, formaţiuni politice sau coalitii de partide care au liste de candidaţi prezentate, de candidaţii independenţi, precum şi de cãtre electori.
(5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţioneazã, în termen de 3 zile, de cãtre tribunalul judeţean. Hotãrârea este definitiva şi executorie şi se comunica celor interesaţi în 24 de ore de la pronunţare.
ART. 77
Dupã expirarea termenelor prevãzute la art. 76 alin. (5), candidaturile rãmân definitive, comisia electoralã de circumscripţie consemnand aceasta într-un porces-verbal.
SECŢIUNEA a 3-a
Candidaturile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat
ART. 78
(1) Propunerile de candidaţi pentru alegerile prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor se fac pe colegii uninominale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie constituite la nivelul circumscriptiilor electorale în a cãror componenta intra respectivele colegii uninominale, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Pentru fiecare colegiu uninominal, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electoralã, alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii poate propune un singur candidat.
(2) Propunerile de candidaţi pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale ale acestor circumscripţii, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
(3) Propunerile de candidaţi pentru Senat se fac pe colegii uninominale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie constituite la nivelul circumscriptiilor electorale în a cãror componenta intra respectivele colegii uninominale, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Pentru fiecare colegiu uninominal constituit pentru alegerea Senatului, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electoralã, alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii poate propune un singur candidat.
(4) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de cãtre partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, sub semnatura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinãtorilor.
(5) Lista susţinãtorilor trebuie sa cuprindã data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, prenumele şi numele, data naşterii, adresa, seria, numãrul actului de identitate şi semnatura susţinãtorilor, precum şi persoana care a întocmit lista.
(6) Lista susţinãtorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevãzute de lege.
(7) Sustinatorii pot fi numai cetãţeni cu drept de vot.
(8) Un sustinator poate sprijini numai câte un singur candidat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat.
(9) Adeziunile susţinãtorilor se dau pe propria rãspundere a acestora.
(10) Propunerile de candidaţi prevãzute la alin. (2) trebuie sa cuprindã prenumele, numele, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia candidatului şi vor fi însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisã, semnatã şi datatã de candidat.
(11) Declaraţia de acceptare va cuprinde prenumele, numele, apartenenţa politica, profesia şi ocupaţia candidatului, consimţãmântul expres al acestuia de a candida, precum şi precizarea ca întruneşte condiţiile prevãzute de lege pentru a candida.
ART. 79
(1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 35 din Constituţie pentru a fi alese.
(2) De asemenea, nu pot candida, în circumscripţiile electorale constituite în unitãţile administrativ-teritoriale în care îşi exercita sau şi-au exercitat funcţiile în ultimele 6 luni anterioare datei alegerilor, prefectii, subprefectii şi conducãtorii serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autoritãţi guvernamentale, descentralizate în aceste unitãţi.
(3) Preşedintele României, în cazul în care este ales senator sau deputat, este obligat, pana la data validãrii, sa opteze între calitatea de parlamentar sau de preşedinte.
ART. 80
(1) Biroul electoral de circumscripţie electoralã examineazã respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoana sa poatã candida şi înregistreazã candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii.
(2) Doua exemplare ale propunerii de candidatura se pãstreazã la biroul electoral de circumscripţie electoralã, un altul se înregistreazã la tribunalul în a cãrui raza teritorialã este circumscripţia electoralã, iar al patrulea, certificat de birou, se restituie depunatorului.
SECŢIUNEA a 4-a
Candidaturile pentru funcţia de Preşedinte al României
ART. 81
(1) Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
(2) Propunerile prevãzute la alin. (1) se fac în scris şi vor fi înregistrate, cu îndeplinirea urmãtoarelor condiţii:
a) sunt semnate de conducãtorul partidului, de conducerea aliantei politice sau a aliantei electorale, de conducãtorul organizaţiei care participa la alegeri în condiţiile legii, care a propus candidatul sau, dupã caz, de candidatul independent;
b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilã, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea ca îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege pentru a candida;
c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisã, semnatã şi datatã de candidat, precum şi de lista sau listele susţinãtorilor, al cãror numãr nu poate fi mai mic de 300.000 de alegatori;
d) lista sau listele susţinãtorilor trebuie sa cuprindã prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele, numele, data naşterii, adresa, seria şi numãrul actului de identitate şi semnãturile alegãtorilor care susţin candidatura.
(3) Lista susţinãtorilor este un act public, sub sancţiunea prevãzutã de art. 292 Cod penal.
(4) Propunerea de candidatura se depune în 4 exemplare, un exemplar original şi 3 copii, din care originalul şi o copie se pãstreazã la Biroul Electoral Central, un altul se înregistreazã la Curtea Constituţionalã, iar al patrulea, certificat de preşedintele Biroului Electoral Central, se restituie depunatorului.
ART. 82
Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 35 din Constituţie pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Preşedinte al României.
ART. 83
(1) Biroul Electoral Central aduce la cunostinta publica, prin presa, şi afişeazã, la sediul sau, propunerile de candidaţi pe care le-a primit, în termen de 24 de ore de la înregistrare.
(2) Cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, candidatul, partidele, formaţiunile politice sau cetãţenii pot contesta înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii. Contestaţia se depune la Biroul Electoral Central, care o înainteazã împreunã cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore, spre soluţionare, Curţii Constituţionale.
(3) Curtea Constituţionalã soluţioneazã contestaţia în termen de 48 de ore de la înregistrare. Soluţia este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României.
(4) A doua zi dupã expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, prevãzut la alin. (3), Biroul Electoral Central comunica birourilor electorale de circumscripţie candidaturile definitive înregistrate, în ordinea în care au fost depuse.
ART. 84
(1) Cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, cetãţenii, partidele şi celelalte formaţiuni politice pot contesta candidaturile.
(2) În acest scop, în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, unul din exemplarele propunerii de candidatura se afişeazã de biroul electoral de circumscripţie, la sediul sau.
(3) Contestaţia se depune la Biroul Electoral Central, care o înainteazã împreunã cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore, spre soluţionare, Curţii Constituţionale.
(4) Curtea Constituţionalã soluţioneazã contestaţia în termen de 48 de ore de la înregistrare. Soluţia este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României.
(5) A doua zi dupã expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, prevãzut la alin. (4) Biroul Electoral Central comunica birourilor electorale de circumscripţie candidaturile definitive înregistrate, în ordinea în care au fost depuse.
(6) Dupã expirarea termenelor prevãzute la alin. (1), (3) şi (4), birourile electorale de circumscripţie constata, pe baza de proces-verbal, rãmânerea definitiva a candidaturilor, afişeazã, la sediul lor, candidaturile definitive şi dispun imprimarea buletinelor de vot.
CAP. 13
Buletinele de vot
ART. 85
Buletinele de vot se vor tipari şi stampilele necesare votarii se vor realiza cu respectarea modelelor prevãzute în anexa nr. 3.
ART. 86
(1) În cazul alegerilor pentru consiliile locale, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie localã, pentru fiecare dintre colegiile uninominale aflate pe raza circumscripţiei în care acesta funcţioneazã, ţinând seama, dupã caz, de numãrul candidaţilor reprezentând partide politice, aliante politice, aliante electorale sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor. În cazul alegerilor pentru posturile de primari, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie localã al localitãţii pentru care se organizeazã alegerile.
(2) În cazul alegerilor pentru consiliile judeţene, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de cãtre birourile electorale judeţene. Înscrierea listelor de candidaţi pe buletinul de vot se face în funcţie de ordinea descrescãtoare a procentului obţinut de fiecare partid sau formaţiune politica în alegerile locale la nivelul întregului judeţ, prin raportarea numãrului de voturi exprimate pentru candidaţii sãi la numãrul total de voturi valabil exprimate. Candidaţii independenţi se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finala a acestuia, în ordinea înregistrãrii candidaturilor.
(3) În cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie electoralã, ţinând seama, dupã caz, de numãrul listelor de candidaţi şi de numãrul candidaţilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ai altor organizaţii care participa la alegeri conform legii şi al candidaţilor independenţi, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor.
(4) În cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de cãtre Biroul Electoral Central.
(5) Hârtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat.
(6) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în numãr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afarã de ultima pagina, care va rãmâne alba, pentru ştampila de control; paginile se numeroteaza.
(7) Buletinele de vot se capseaza.
(8) Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, câte doua coloane pe aceeaşi pagina.
(9) În cazul buletinelor de vot folosite pentru alegerea consiliilor judeţene şi al celor folosite pentru alegerea deputaţilor prin scrutin de lista, în unghiul din partea stanga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice sau coalitiei acestora, iar în unghiul din partea dreapta de sus, semnul electoral.
(10) În patrulaterele fiecãrui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi în ordinea rezultatã din tragerea la sorţi, efectuatã de cãtre biroul electoral de circumscripţie; candidaţii se identifica pe lista prin prenume şi nume şi, dupã caz, prin apartenenţa politica.
(11) În patrulaterele fiecãrui buletin de vot folosit pentru alegerea consiliilor locale, ale celui folosit pentru alegerea primarilor, ale celui folosit pentru alegerea deputaţilor în colegii uninominale, precum şi ale celui folosit pentru alegerea senatorilor, se vor imprima numele şi prenumele candidaţilor şi, dupã caz, apartenenţa politica şi semnul electoral al partidului pe care îl reprezintã.
(12) Ordinea candidaţilor pe buletinele de vot menţionate la alin. (11) se stabileşte prin tragere la sorţi, efectuatã de cãtre biroul electoral de circumscripţie.
ART. 87
(1) Semnele electorale se stabilesc de cãtre fiecare partid, formaţiune politica ori coalitie a acestora sau candidat independent şi se comunica Biroului Electoral Central în 3 zile de la constituirea acestuia.
(2) Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide, formaţiuni politice, coalitii ale acestora sau de candidaţi independenţi decât cu consimţãmântul celor cãrora le-au aparţinut, respectiv al partidelor care au alcãtuit coalitia iniţialã.
(3) În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide, formaţiuni politice ori coalitii ale acestora sau de candidaţi independenţi, atribuirea se va face în beneficiul partidului, formatiunii politice, coalitiei acestora sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul semn, iar în caz de concomitenta a înregistrãrii ori de imposibilitate de stabilire a prioritatii, prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral Central, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (1).
(4) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.
(5) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunostinta publica a semnelor electorale a doua zi dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (1).
ART. 88
Alianta electoralã care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate pãstra numai dacã nu şi-a schimbat componenta iniţialã. De asemenea, denumirea respectiva nu poate fi utilizata de o alta coalitie.
ART. 89
(1) Pentru intreaga circumscripţie electoralã, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mãrime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneala, în atâtea exemplare câţi alegatori sunt în circumscripţie, cu un supliment de 10%.
(2) Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscripţie, prin intermediul prefecţilor. Prefectii rãspund ca toate buletinele de vot necesare sa fie imprimate cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor.
ART. 90
(1) Buletinele de vot se predau preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, care le va distribui preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu cel puţin doua zile înainte de data alegerilor. Predarea şi distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de câte 100 bucãţi, pe baza de proces-verbal.
(2) Câte doua exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, se vor afişa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul judecãtoriilor, precum şi la sediul fiecãrei secţii de votare.
ART. 91
La cererea partidului politic, aliantei politice, a altei organizaţii care participa la alegeri conform legii sau a candidaţilor independenţi, biroul electoral de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, câte doua buletine de vot, vizate şi anulate.
TITLUL III
Campania electoralã şi desfãşurarea alegerilor
CAP. 14
Campania electoralã
ART. 92
(1) Campania electoralã începe la data aducerii la cunostinta publica a datei alegerilor şi se încheie cu doua zile înainte de ziua votarii.
(2) În campania electoralã, candidaţii, partidele, formaţiunile politice, toate organizaţiile sociale şi cetãţenii au dreptul sa-şi exprime opiniile în mod liber şi fãrã nici o discriminare, prin mitinguri, adunãri, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa.
(3) Mijloacele folosite în campania electoralã nu pot contraveni ordinii de drept.
(4) Este interzis orice procedeu de publicitate comercialã prin presa sau mijloace de comunicare audiovizuala în scop de propaganda electoralã.
(5) Este interzisã organizarea acţiunilor de campanie electoralã în unitãţile militare.
ART. 93
Partidele politice, aliantele politice sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, care participa la campania electoralã pot primi, prin lege specialã, o subventie de la bugetul de stat, în condiţiile prezentei legi.
ART. 94
(1) Accesul la serviciile publice de radio şi de televiziune, în cadrul campaniei electorale, este garantat, în condiţiile prezentului articol.
(2) Partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, care sunt reprezentate în Parlament, precum şi candidaţii independenţi care sunt membri ai Parlamentului au acces la serviciile publice de radio şi televiziune, subventionat de la bugetul de stat. Restul partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, al altor organizaţii care participa la alegeri conform legii şi al candidaţilor independenţi vor avea acces la serviciile respective pe baza de contracte încheiate între instituţiile corespunzãtoare ale Radioteleviziunii Romane şi mandatarii financiari care îi reprezintã, practicandu-se tarife unice pe unitate de timp de emisie.
(3) Partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii sunt obligate sa solicite, în termen de 48 de ore de la data stabilirii zilei votarii, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune, acordarea timpilor de antena. Solicitarile peste acest termen nu se iau în considerare.
(4) Orarul pentru campania electoralã şi repartizarea timpilor de antena se stabilesc de o comisie parlamentarã specialã, împreunã cu reprezentanţi ai serviciilor publice de radio şi televiziune, în cel mult 5 zile de la deschiderea campaniei electorale. La repartizare se va avea în vedere ca timpii de antena pentru partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, reprezentate în Parlament, în condiţiile alin. (2), sa fie de doua ori mai mare decât pentru celelalte partide politice, aliante politice, aliante electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii şi sa corespundã ponderii parlamentare.
(5) Dupã încheierea perioadei de depunere a candidaturilor se vor face, potrivit alin. (4), un nou orar şi o noua repartizare a timpilor de antena, proporţional cu numãrul listelor de candidaţi depuse în intreaga ţara. Partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, care nu au depus liste de candidaţi în cel puţin 10 circumscripţii electorale, pierd dreptul la timpi de antena la posturile centrale de radio şi televiziune. Dovada depunerii candidaturilor se va face cu certificat eliberat de biroul electoral de circumscripţie.
(6) Candidaţii independenţi îşi pot exercita dreptul la timpi de antena o singura data, între 5 minute şi o ora, în mod egal, în funcţie de orarul stabilit şi de numãrul lor.
(7) Nu se includ în dreptul la timpi de antena interviurile, reportajele şi alte asemenea servicii audiovizuale de interes general pentru informarea cetãţenilor.
ART. 95
(1) Primãrii sunt obligaţi ca, în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale, sa stabileascã locuri speciale pentru afisaj electoral, ţinând seama de partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii care declara ca vor depune liste de candidaţi şi al persoanelor care declara ca vor candida la alegeri ca independenţi.
(2) Primãrii vor asigura ca locurile speciale de afisaj sa fie situate în pieţe, pe strãzi şi în alte locuri publice frecventate de cetãţeni, fãrã stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activitãţi din localitãţile respective. În prealabil, primãrii sunt obligaţi sa asigure înlãturarea oricãror afişe, înscrisuri şi însemne rãmase de la campaniile electorale precedente.
(3) Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisã numai pentru partidele, formaţiunile politice sau coalitiile acestora ce participa la alegeri şi pentru candidaţii independenţi.
(4) Este interzisã utilizarea de cãtre partidul politic, alianta politica, alianta electoralã, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii ori candidat independent a locurilor speciale de afisaj electoral astfel încât sa împiedice folosirea acestora de cãtre un partid politic, alianta politica, alianta electoralã, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii ori candidat independent.
(5) În alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (1), afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, dupã caz, al deţinãtorilor.
(6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianta politica, alianta electoralã, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral.
(7) Un afis electoral nu poate depãşi dimensiunile de 500 mm o latura şi 300 mm cealaltã latura, iar cel prin care se convoacã o reuniune electoralã, 400 mm o latura şi 250 mm cealaltã latura.
(8) Sunt interzise afisele electorale care combina culorile astfel încât sa evoce drapelul României sau al altui stat.
(9) Poliţia este obligatã sa asigure integritatea panourilor şi a afiselor electorale.
ART. 96
(1) Birourile electorale de circumscripţie vegheazã la corecta desfãşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţioneazã, solutionand plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei aliante politice, aliante electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii ori candidat independent de a-şi desfasura campania electoralã în condiţiile prevãzute de lege şi cu respectarea deontologiei electorale.
(2) Dacã biroul electoral de circumscripţie considera, cu ocazia soluţionãrii plângerii, ca este necesarã luarea unor mãsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizeazã autoritãţile competente.
(3) Impotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie se poate face contestaţie la Biroul Electoral Central; soluţia data asupra contestaţiei este definitiva.
(4) Soluţionarea plangerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotãrârile date se publica în presa şi se afişeazã, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.
CAP. 15
Desfãşurarea alegerilor
ART. 97
(1) Fiecare secţie de votare trebuie sa posede un numãr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare proporţional cu numãrul alegãtorilor de pe listele comunicate de primari.
(2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încãpere în care se afla biroul preşedintelui. Cabinele, urnele, stampilele şi celelalte materiale necesare biroului electoral al sectiei de votare se vor asigura de cãtre primãrii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreunã cu prefectii.
(3) Stampilele şi celelalte materiale necesare birourilor electorale ale secţiilor de votare se predau, pe baza de procesverbal, de primari, preşedinţilor secţiilor de votare cu cel puţin doua zile înainte de data alegerilor. Dupã preluarea buletinelor de vot şi a stampilelor, preşedintele sectiei de votare asigura pãstrarea acestora în deplina siguranta.
(4) Formularele şi celelalte imprimate necesare votarii se predau biroului electoral al sectiei de votare pe baza de borderou de predare-primire, cuprinzând felul şi numãrul de exemplare din fiecare imprimat.
(5) Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare trebuie sa fie prezent la sediul sectiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa ia, de îndatã, mãsurile necesare pentru a asigura ordinea şi corectitudinea operaţiunilor de votare.
(6) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot.
ART. 98
(1) În ziua alegerilor, la ora 6,00, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare, în prezenta celorlalţi membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot şi a stampilelor, dupã care închide şi sigileaza urnele, aplicând ştampila de control a sectiei de votare.
(2) Preşedintele este obligat sa asigure aplicarea ştampilei de control şi pe buletinele de vot.
ART. 99
(1) Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare este obligat sa ia mãsurile necesare pentru ca alegerile sa decurga în bune condiţii.
(2) Atribuţiile acestuia, în aceasta privinta, se întind şi în afarã localului de votare, în curtea acestuia, în intrãrile în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe strãzi şi pieţe publice pana la o distanta de 500 m.
(3) În afarã de membrii biroului electoral al sectiei de votare, de candidaţi şi de delegaţii acreditaţi, nici o alta persoana nu poate stationa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
(4) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecţi, împreunã cu Ministerul de Interne.
(5) Pe durata votarii se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate sa poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electoralã.
ART. 100
Votarea începe la ora 7,00 şi are loc pana la ora 19,00, când secţia de votare se închide. În mod excepţional, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare poate prelungi votarea şi dupã ora 19,00, dar nu mai târziu de ora 21,00, cu aprobarea biroului electoral de circumscripţie.
ART. 101
(1) Alegatorii pot vota la secţia de votare unde îşi au domiciliul sau la secţiile de votare organizate potrivit art. 60 şi 61. Alegatorii care voteazã la secţiile organizate potrivit art. 19 şi 20 se înscriu în liste electorale speciale.
(2) Alegatorii care, în ziua votarii, se afla într-o alta localitate decât aceea în care sunt înscrişi în listele electorale pot sa-şi exercite dreptul de vot pe baza cãrţii de alegator la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o lista electoralã specialã de cãtre biroul electoral al sectiei de votare.
(3) Prevederile alin. (2) se aplica şi cetãţenilor romani cu domiciliul în strãinãtate care, în ziua votarii, se afla în ţara, pe baza pasaportului.
(4) Pentru alegerea consiliului judeţean, exercitarea dreptului de vot de cãtre electori se face la sediul consiliului judeţean, în ziua şi locul stabilite de biroul electoral de circumscripţie judeteana. Localul în care se desfãşoarã votarea va fi amenajat prin grija prefectului, astfel încât sa asigure exprimarea directa şi secreta a votului. Votarea are loc într-o singura zi; ea începe la ora 8,00 şi se termina la ora 20,00.
ART. 102
(1) Accesul alegãtorilor în sala de vot are loc în serii corespunzãtoare numãrului cabinelor. Fiecare va prezenta cartea de alegator şi actul de identitate biroului electoral al sectiei de votare care, dupã verificarea înscrierii în lista electoralã sau, dupã caz, înscrierea în lista electoralã specialã prevãzutã la art. 51, îi va incredinta buletinele de vot şi ştampila pentru votare, pe baza semnãturii în lista electoralã. Dacã un alegator se prezintã cu duplicatul cãrţii de alegator, biroul electoral al sectiei de votare va mentiona aceasta în lista electoralã.
(2) Alegatorii care ridica, potrivit art. 57, cartea de alegator de la secţia de votare vor semna de primire în procesulverbal întocmit la predarea de cãtre primari a cãrţilor de alegator neridicate.
(3) În alegerile locale, fiecare alegator va primi câte doua buletine de vot, unul pentru alegerea primarului şi unul pentru alegerea reprezentantului în consiliul local, respectiv câte 4 buletine de vot, unul pentru alegerea primarului de sector, unul pentru alegerea reprezentantului în consiliul local de sector, unul pentru alegerea primarului general al municipiului Bucureşti, unul pentru alegerea reprezentantului în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în cazul alegerilor locale organizate în municipiul Bucureşti.
(4) Pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare alegator va primi 3 buletine de vot: unul pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor la nivelul colegiului uninominal în a cãrui raza teritorialã domiciliazã alegatorul, unul pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor prin scrutin de lista la nivelul circumscripţiei electorale şi unul pentru alegerea Senatului.
(5) Dacã alegatorul, din motive constatate de cãtre preşedintele biroului sectiei de votare, nu poate semna în lista electoralã, se va face menţiunea în lista, cu confirmarea, pe baza de semnatura, a unui membru al biroului electoral.
(6) Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila care poarta menţiunea "Votat" înãuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului pe care îl voteazã.
(7) Ştampila cu menţiunea "Votat" trebuie astfel dimensionata încât sa fie mai mica decât patrulaterul.
(8) Dupã ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta ştampila de control sa rãmânã în afarã, şi le vor introduce în urna, având grija sa nu se deschidã.
(9) Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
(10) În cazul în care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegatorului se anuleazã şi se va da numai o singura data un nou buletin, fãcându-se menţiunea corespunzãtoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
(11) Ştampila încredinţatã pentru votare se restituie preşedintelui, dupã care acesta o va aplica pe cartea de alegator în locul corespunzãtor numãrului de scrutin.
(12) Preşedintele poate lua mãsuri ca stationarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungeascã nejustificat.
ART. 103
Preşedinţii, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însãrcinate cu menţinerea ordinii vor vota în secţia la care îşi desfãşoarã activitatea, dupã înscrierea lor în lista electoralã specialã prevãzutã de art. 52.
ART. 104
(1) Candidaţii şi oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintã la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedinte prin orice mijloace legale.
(2) În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza aceasta situaţie autoritãţilor poliţieneşti.
ART. 105
(1) Preşedintele biroului electoral al sectiei poate suspenda votarea pentru motive temeinice.
(2) Suspendarea nu poate depãşi o ora şi va fi anunţatã prin afişare la usa localului de vot cu cel puţin o ora înainte. Durata totalã a suspendãrilor nu poate depãşi doua ore.
(3) În timpul suspendãrii, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral vor rãmâne sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea pãrãsi sala de votare toţi în acelaşi timp.
(4) Persoanele care, în baza art. 111, asista la votare nu pot fi obligate sa pãrãseascã sala de votare în acest timp.
ART. 106
(1) Prezenta oricãrei persoane în cabinele de vot, în afarã celei care voteazã, este interzisã.
(2) Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme în cabina de votare un insotitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al sectiei de votare.
ART. 107
Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la solicitarea celor aflaţi în aceasta situaţie sau a organelor de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care cei netransportabili se afla internati, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare desemneazã, din cadrul biroului, un numãr de membri care se deplaseaza cu o urna specialã şi cu materialul necesar votarii, la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea.
ART. 108
La ora 19,00 sau la ora pana la care s-a aprobat prelungirea votarii, în condiţiile art. 100, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea încheiatã şi dispune închiderea sectiei de votare.
CAP. 16
Observarea alegerilor
ART. 109
(1) În afarã membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, a membrilor birourilor electorale de circumscripţie localã, a membrilor birourilor electorale judeţene, a membrilor birourilor electorale de circumscripţie, a membrilor Biroului Electoral Central şi a candidaţilor, la toate operaţiunile din secţiile de votare, cat şi la toate operaţiunile efectuate de birourile electorale la toate nivelurile pot asista:
a) observatori interni;
b) reprezentanţi ai unor organizaţii strãine;
c) reprezentanţii presei, cinematografiei, radioului şi televiziunii, romani şi strãini.
(2) Pot fi acreditaţi, ca observatori interni, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul democraţiei şi al drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel puţin şase luni înainte de data desfãşurãrii alegerilor şi în ale cãror organe de conducere nu se afla nici un membru al vreunui partid politic sau vreunei aliante politice. Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori nu pot fi membri ai vreunui partid politic sau vreunei aliante politice.
(3) Acreditarea reprezentanţilor presei, cinematografiei, radioului şi televiziunii romane se face de cãtre Biroul Electoral Central şi poate fi contestatã la acest organism.
(4) Pot fi acreditaţi ca observatori interni doar persoanele propuse de cãtre acele organizaţii neguvernamentale în privinta cãrora Biroul Electoral Central stabileşte ca îndeplinesc prevederile alin. (2). Acreditarea observatorilor interni se face dupã cum urmeazã:
a) pentru alegerile locale, de cãtre birourile electorale de circumscripţie localã;
b) pentru alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, de cãtre birourile electorale judeţene;
c) pentru alegerile prezidenţiale, de cãtre birourile electorale judeţene.
(5) Acreditarea reprezentanţilor presei, cinematografiei, radioului şi posturilor de televiziune strãine, precum şi a reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale care solicita acest lucru se face de cãtre Biroul Electoral Central la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, conform art. 27 alin. (2) din prezenta lege.
(6) Încãlcarea condiţiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea acreditãrii.
(7) Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai dacã prezintã actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea şi desfãşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza preşedintele biroului electoral în cazul constatãrii unei neregularitãţi. Orice act de propaganda pentru sau impotriva unui partid politic, alianta politica sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii ori candidat sau încercarea de a influenta operaţiunea alegatorului, ca şi încãlcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditãrii de cãtre biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votarii, îndepãrtarea imediata a persoanei respective din secţia de votare.
(8) Pe durata votarii se interzice persoanelor acreditate sa poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electoralã.
TITLUL IV
Numãrarea voturilor şi constatarea rezultatelor
CAP. 17
Numãrarea voturilor
ART. 110
(1) Dupã încheierea votarii, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare procedeazã la anularea buletinelor de vot rãmase neintrebuintate şi la deschiderea urnelor, în prezenta membrilor biroului şi, dupã caz, a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare.
(2) Preşedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecãrui buletin, numele şi prenumele candidatului votat şi va arata buletinul de vot celor prezenţi.
(3) Sunt nule buletinele care nu poarta ştampila de control a sectiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au ştampila "votat" sau la care ştampila este aplicatã pe mai multe patrulatere sau în afarã acestora; aceste buletine nu intra în calculul voturilor valabil exprimate.
(4) La alegerile locale, rezultatul alegerilor pentru consiliul local şi rezultatul alegerilor pentru postul de primar se vor consemna, fiecare, într-un tabel separat. La municipiul Bucureşti se va întocmi câte un tabel şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
(5) La alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat rezultatul votarii prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor, rezultatul votarii prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor, precum şi rezultatul votarii pentru Senat se vor consemna în 3 tabele separate.
(6) În aceste tabele se vor înscrie numãrul total al votantilor, numãrul voturilor nule, numele şi prenumele candidaţilor, precum şi numãrul voturilor întrunite de fiecare.
ART. 111
(1) Dupã deschiderea urnelor şi numãrarea voturilor, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare încheie, dupã caz, pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile, pentru primar, pentru alegerile prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor, pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor, pentru alegerile pentru Senat, pentru alegerile pentru Preşedinte, câte un procesverbal, în doua exemplare. În cazul secţiilor de votare din municipiul Bucureşti, se vor încheia procese-verbale şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
(2) Procesul-verbal va cuprinde:
a) numãrul alegãtorilor, potrivit listelor de alegatori;
b) numãrul alegãtorilor care s-au prezentat la urne;
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;
d) numãrul voturilor nule;
e) numãrul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;
f) expunerea, pe scurt, a intampinarilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a lor, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie;
g) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votarii;
h) numãrul buletinelor de vot primite;
i) numãrul buletinelor de vot rãmase, neintrebuintate şi anulate.
(3) Procesele-verbale se vor semna de preşedinte şi de membrii biroului electoral al sectiei de votare şi vor purta ştampila acesteia.
(4) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu influenţeazã asupra valabilitãţii procesului-verbal. Preşedintele va mentiona motivele care au împiedicat semnarea.
ART. 112
(1) În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face întâmpinãri şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni.
(2) Contestaţiile se formuleazã în scris şi se prezintã preşedintelui biroului electoral al sectiei de votare, care va elibera dovada de primire.
(3) Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare va hotãrî, de îndatã, asupra contestaţiilor a cãror rezolvare nu suferã întârziere.
ART. 113
Pentru fiecare consiliu local, pentru primar, pentru alegerile prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor, pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor, pentru Senat şi pentru Preşedinte se întocmeşte câte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale sectiei de votare, precum şi buletinele nule şi cele contestate. Dosarele, sigilate şi stampilate, se vor inainta biroului electoral de circumscripţie localã în cazul alegerilor locale, biroului electoral de circumscripţie, în cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, biroului electoral judeţean, în cazul alegerilor prezidenţiale, de cãtre preşedintele biroului electoral al sectiei de votare, cu paza militarã, în cel mult 24 de ore de la încheierea votarii, şi însoţit, la cerere, de reprezentanţii partidelor.
CAP. 18
Constatarea rezultatelor
SECŢIUNEA 1
Constatarea rezultatelor pentru alegerea consiliului local şi a primarului
ART. 114
Dupã primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi dupã soluţionarea contestaţiilor şi intampinarilor primite, biroul electoral de circumscripţie localã procedeazã la totalizarea voturilor exprimate dupã cum urmeazã:
a) pentru fiecare candidat la consiliul local, stabileşte numãrul de voturi obţinute;
b) biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti totalizeazã, pentru fiecare candidat la Consiliul General, numãrul de voturi obţinute;
c) pentru fiecare candidat la postul de primar stabileşte numãrul de voturi obţinute;
d) biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti totalizeazã, pentru fiecare candidat la postul de primar general, numãrul de voturi obţinute.
(2) La lucrãrile efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul sa asiste candidaţii şi persoanele acreditate.
ART. 115
(1) Biroul electoral de circumscripţie stabileşte drept câştigãtor, pentru fiecare colegiu uninominal de pe raza circumscripţiei electorale candidatul care obţine cel mai mare numãr de voturi.
(2) Dupã atribuirea tuturor mandatelor de membri în consiliul local la nivelul tuturor colegiilor uninominale din componenta circumscripţiei electorale, biroul electoral de circumscripţie procedeazã la atribuirea mandatelor de membru în consiliu la nivelul circumscripţiei electorale, dupã cum urmeazã:
a) se stabileşte coeficientul electoral al circumscripţiei electorale, prin raportarea numãrului de voturi valabil exprimate pentru toţi candidaţii, din toate colegiile uninominale care intra în componenta circumscripţiei electorale respective, la numãrul total de membri în consiliul local ce trebuie aleşi, atât la nivelul colegiilor uninominale, cat şi la nivelul circumscripţiei electorale;
b) pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electoralã sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri în conformitate cu legea, din numãrul de voturi obţinute de candidaţii sãi din toate colegiile uninominale ce intra în componenta circumscripţiei electorale respective, cumulate, se scade produsul dintre coeficientul electoral şi numãrul de mandate obţinute la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscripţia electoralã respectiva;
c) numerele pozitive rezultând din operaţiunea de la punctul b), precum şi numerele reprezentând voturile candidaţilor independenţi care nu au câştigat alegerile în colegiile uninominale în care au candidat se insumeaza, iar suma rezultatã se raporteazã la numãrul de mandate care sunt de atribuit la nivelul circumscripţiei electorale, altele decât cele care au fost deja atribuite la nivelul colegiilor uninominale;
d) fiecare din numerele pozitive rezultând din operaţiunea de la punctul b), precum şi fiecare din numerele reprezentând voturile candidaţilor independenţi care nu au câştigat alegerile în colegiile uninominale în care au candidat se raporteazã la rezultatul operaţiunii de la punctul c); fiecãrui partid politic, fiecãrei aliante politice, aliante electorale sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii urmeazã sa-i revinã un numãr de mandate egal cu partea intreaga a catului rezultat din aceasta operaţie; fiecare candidat independent pentru care rezultatul acestei operaţiuni este mai mare decât "1" primeşte un mandat;
e) partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, alte tipuri de organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi candidaţii independenţi cãrora le corespund resturile obţinute în urma operaţiilor de la lit. c) şi lit. d) primesc, în ordinea descrescãtoare a resturilor, câte un mandat, pana ce toate mandatele care sunt de atribuit se epuizeaza;
f) în cazul fiecãrui partid politic, fiecãrei aliante politice, aliante electorale sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri în conformitate cu legea, atribuirea mandatelor la nivelul colegiilor uninominale se face de cãtre biroul electoral de circumscripţie, în ordinea descrescanda a numãrului de voturi obţinut de candidaţi în colegiile uninominale în care au candidat.
(3) Sunt declaraţi aleşi în funcţia de primar, respectiv de primar general al municipiului Bucureşti, candidaţii care au obţinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate în circumscripţiile în care au candidat, cu condiţia ca acest numãr sa reprezinte mai mult de jumãtate din voturile valabil exprimate.
(4) În cazul în care nici unul dintre candidaţii dintr-o circumscripţie electoralã, în cazul alegerilor pentru funcţia de primar nu obţine mai mult de jumãtate din voturile valabil exprimate în acea circumscripţie, în termen de doua sãptãmâni se organizeazã un al doilea tur de scrutin, cu participarea candidaţilor clasati pe primele doua locuri în urma primului tur de scrutin. În turul al doilea câştiga candidatul care obţine cel mai mare numãr de voturi.
(5) În caz de paritate de voturi a cel puţin 2 candidaţi pentru funcţia de membru în consiliul local, aflaţi pe primele locuri, se declara balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de doua sãptãmâni. La acestea vor participa numai candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj.
ART. 116
(1) În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de membru în consiliul local, între care urmeazã sa se desfãşoare turul al doilea de scrutin, potrivit prevederilor art. 115 alin. (2), decedeazã, renunţa sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege spre a fi ales, la turul al doilea va participa candidatul situat pe locul urmãtor.
(2) Dacã situaţiile prevãzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj potrivit art. 115 alin. (3), nu vor mai avea loc alegeri, fiind declarat ales celãlalt candidat.
ART. 117
(1) Biroul electoral de circumscripţie încheie:
a) un proces-verbal privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor pentru consiliul local pentru toate operaţiunile electorale din circumscripţia electoralã respectiva;
b) un proces-verbal privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor pentru primar pentru toate operaţiunile electorale din circumscripţia electoralã respectiva.
(2) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti încheie:
a) un proces-verbal privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru toate operaţiunile electorale din circumscripţia electoralã respectiva;
b) un proces-verbal privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor pentru primarul general al municipiului Bucureşti pentru toate operaţiunile electorale din circumscripţia electoralã respectiva.
(3) Procesul-verbal va cuprinde:
a) numãrul alegãtorilor din fiecare colegiu electoral de pe raza localitãţii, potrivit listelor de alegatori;
b) numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne, defalcat pe colegiile electorale de pe raza localitãţii;
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate, defalcat pe colegiile electorale de pe raza localitãţii;
d) numãrul total al voturilor nule, defalcat pe colegiile electorale de pe raza localitãţii;
e) numãrul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;
f) numele şi prenumele candidaţilor aleşi în fiecare colegiu uninominal, partidul politic, alianta politica sau alianta electoralã care i-a propus, respectiv menţiunea de candidat independent;
g) expunerea pe scurt a intampinarilor, contestaţiilor şi hotãrârilor luate de biroul electoral de circumscripţie care sunt definitive.
(3) Procesele-verbale se întocmesc în doua exemplare şi se semneazã de cãtre preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului electoral de circumscripţie şi vor purta ştampila acestuia.
(4) Un exemplar al fiecãrui proces-verbal, împreunã cu intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripţie, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înainteazã consiliului local şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validãrii alegerilor.
(5) Al doilea exemplar al procesului-verbal se trimite, în termen de 24 de ore, la Biroul Electoral Central.
(6) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare care au semnat procesul-verbal, reprezentanţilor partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, care au propus candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi li se elibereazã, la cerere, o copie certificatã de preşedintele sau vicepreşedintele biroului electoral. Cererea trebuie formulatã înainte de întocmirea procesului-verbal.
(7) Biroul electoral de circumscripţie elibereazã certificatul doveditor al alegerii membrilor consiliului local şi a primarului din localitatea pe raza cãreia se afla circumscripţia.
(8) Pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, certificatele doveditoare ale alegerilor se elibereazã de cãtre biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti.
SECŢIUNEA a 2-a
Constatarea rezultatelor pentru alegerea consiliului judeţean
ART. 118
Alegerile sunt considerate valabile dacã au participat la vot cel puţin jumãtate din numãrul total al electorilor. Dacã nu sunt întrunite aceste condiţii, biroul electoral de circumscripţie judeteana consemneazã aceasta situaţie în procesul-verbal, urmând sa se organizeze un alt scrutin, în termen de 10 zile, în aceleaşi condiţii. La al doilea tur de scrutin, alegerile se considera valabile indiferent câţi electori se prezintã.
ART. 119
În cazul în care alegerile sunt considerate valabile, biroul electoral de circumscripţie judeteana procedeazã la repartizarea mandatelor, dupã cum urmeazã:
a) biroul electoral de circumscripţie judeteana stabileşte, pentru circumscripţia în care funcţioneazã, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împãrţirea numãrului total de voturi valabil exprimate la numãrul de locuri în consiliul judeţean;
b) numãrul de voturi valabil exprimate primite de fiecare lista de candidaţi, respectiv fiecare candidat independent, se împarte la coeficientul electoral al circumscripţiei respective, partea intreaga a catului obţinut reprezentând numãrul de mandate care revin fiecãrei liste în urma acestei operaţiuni;
c) resturile obţinute în urma operaţiunii de la lit. b) se ordoneaza în ordine descrescãtoare; fiecãrei liste i se mai aloca un mandat, în ordinea descrescãtoare a resturilor corespunzãtoare listelor, pana când numãrul de mandate care trebuie atribuite se epuizeaza;
d) în cazul în care fiecare lista, respectiv fiecare candidat independent primeşte câte un mandat în urma aplicãrii prevederilor lit. c), iar numãrul de mandate care trebuie atribuite nu se epuizeaza, alocarea mandatelor se continua luându-se în considerare ordinea descrescãtoare a resturilor rãmase în urma operaţiunilor descrise la alin. c);
e) pentru fiecare lista de candidaţi mandatele se atribuie candidaţilor situati pe primele poziţii pe listele respective, în limita numãrului de mandate obţinute de lista.
ART. 120
(1) Cu privire la operaţiunile de votare, stabilirea rezultatului votarii şi repartizarea mandatelor, biroul electoral de circumscripţie judeteana încheie un proces-verbal, în 3 exemplare, care va cuprinde:
a) numãrul electorilor, potrivit listei de electori;
b) numãrul electorilor prezenţi la vot;
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;
d) numãrul voturilor nule;
e) numãrul de voturi obţinute de fiecare lista de candidaţi şi de cãtre fiecare candidat independent;
f) numele şi prenumele candidaţilor declaraţi aleşi, precum şi partidul sau formatiunea politica care i-a propus;
g) numele şi prenumele candidaţilor independenţi declaraţi aleşi;
h) expunerea pe scurt a eventualelor contestaţii şi a hotãrârilor luate de comisia electoralã de circumscripţie, care sunt definitive.
(2) Procesul-verbal se semneazã de cãtre preşedinte şi de ceilalţi membri ai comisiei şi va purta ştampila acesteia. Copii ale procesului-verbal, certificate de cãtre preşedinte şi purtând ştampila comisiei electorale de circumscripţie, vor fi înmânate, la cerere, fiecãrui membru al comisiei. Un exemplar al procesului-verbal se înainteazã consiliului judeţean, în vederea validãrii mandatelor consilierilor aleşi.
ART. 121
Exemplarul original al procesului-verbal însoţit de o copie, contestaţiile privitoare la operaţiunile de votare şi stabilire a rezultatului votarii, împreunã cu hotãrârile date şi celelalte documente întocmite, formând un dosar sigilat şi semnat de preşedintele comisiei, se înainteazã tribunalului judeţean. O data cu dosarul se depun şi buletinele de vot întrebuinţate şi neintrebuintate, ştampila de control şi celelalte ştampile necesare votarii. Tribunalul judeţean va inainta o copie a procesului-verbal Biroului Electoral Central.
ART. 122
Biroul electoral de circumscripţie judeţean elibereazã certificatul doveditor al alegerii membrilor consiliului judeţean.
SECŢIUNEA a 3-a
Constatarea rezultatelor pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului
ART. 123
(1) Dupã primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor, biroul electoral de circumscripţie va încheia, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, câte un proces-verbal cuprinzând:
a) voturile valabil exprimate obţinute, în fiecare colegiu uninominal de pe raza circumscripţiei electorale la nivelul cãruia funcţioneazã;
b) voturile valabil exprimate pentru lista fiecãrui partid politic, alianta politica, alianta electoralã sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii, la nivelul circumscripţiei electorale, pentru alegerea Camerei Deputaţilor.
(2) La lucrãrile efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul sa asiste candidaţii şi persoanele acreditate.
ART. 124
(1) Biroul electoral judeţean stabileşte drept câştigãtor, pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea Senatului de pe raza judeţului la nivelul cãruia funcţioneazã sau, dupã caz, de pe raza municipiului Bucureşti, candidatul care obţine cel mai mare numãr de voturi.
(2) În cazul în care, într-un colegiu uninominal fie el pentru alegerea Camerei Deputaţilor sau pentru alegerea Senatului, primii 2 sau mai mulţi candidaţi obţin acelaşi numãr de voturi, se organizeazã, în termen de o saptamana, un nou tur de scrutin, cu participarea respectivilor candidaţi.
ART. 125
Biroul electoral judeţean transmite biroului electoral de circumscripţie electoralã un exemplar din procesulverbal întocmit conform art. 44, în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea acestuia.
ART. 126
(1) Dupã atribuirea tuturor mandatelor de deputat din colegiile uninominale care intra în componenta circumscripţiei electorale în care funcţioneazã şi dupã primirea proceselor-verbale de la birourile electorale judeţene, biroul electoral de circumscripţie electoralã procedeazã la atribuirea mandatelor pentru care au fost organizate alegeri prin scrutin de lista, dupã cum urmeazã:
a) se stabileşte coeficientul electoral pentru alegerea deputaţilor, al circumscripţiei electorale, prin raportarea numãrului de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi, la numãrul total de deputaţi ce trebuie aleşi, atât prin scrutin uninominal, cat şi prin scrutin de lista, în circumscripţia respectiva;
b) pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electoralã sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii, din numãrul de voturi obţinute de lista de candidaţi, se scade produsul dintre coeficientul electoral şi numãrul de mandate obţinute la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscripţia electoralã respectiva;
c) numerele pozitive rezultând din operaţiunea de la punctul b) se insumeaza, iar suma rezultatã se raporteazã la numãrul de mandate care sunt de atribuit la nivelul circumscripţiei electorale, altele decât cele care au fost deja atribuite la nivelul colegiilor uninominale;
d) fiecare din numerele pozitive rezultând din operaţiunea de la punctul b) se raporteazã la rezultatul operaţiunii de la punctul c); fiecãrui partid politic, fiecãrei aliante politice, aliante electorale sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii urmeazã sa-i revinã un numãr de mandate egal cu partea intreaga a catului rezultat din aceasta operaţie;
e) listele de candidaţi cãrora le corespund resturile obţinute în urma operaţiilor de la punctele c) şi d) primesc, în ordinea descrescãtoare a resturilor, câte un mandat, pana ce toate mandatele care sunt de atribuit se epuizeaza;
f) în cazul fiecãrei liste de candidaţi, atribuirea mandatelor se face de cãtre biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista.
(2) Dupã atribuirea tuturor mandatelor de senator din colegiile uninominale care intra în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã şi dupã primirea proceselor-verbale de la birourile electorale judeţene, biroul electoral de circumscripţie plurinominala procedeazã la atribuirea mandatelor de senator la nivelul circumscripţiei electorale, dupã cum urmeazã:
a) se stabileşte coeficientul electoral pentru alegerea senatorilor, al circumscripţiei electorale, prin raportarea numãrului de voturi valabil exprimate pentru toţi candidaţii, din toate colegiile uninominale care intra în componenta circumscripţiei electorale respective, la numãrul total de senatori ce trebuie aleşi, atât la nivelul colegiilor uninominale, cat şi la nivelul circumscripţiei electorale;
b) pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electoralã sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii, din numãrul de voturi obţinute de candidaţii sãi din toate colegiile uninominale ce intra în componenta circumscripţiei electorale respective, cumulate, se scade produsul dintre coeficientul electoral şi numãrul de mandate obţinute la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscripţia electoralã respectiva;
c) numerele pozitive rezultând din operaţiunea de la punctul b), precum şi numerele reprezentând voturile candidaţilor independenţi care nu au câştigat alegerile în colegiile uninominale în care au candidat se insumeaza, iar suma rezultatã se raporteazã la numãrul de mandate care sunt de atribuit la nivelul circumscripţiei electorale, altele decât cele care au fost deja atribuite la nivelul colegiilor uninominale;
d) fiecare din numerele pozitive rezultând din operaţiunea de la punctul b), precum şi fiecare din numerele reprezentând voturile candidaţilor independenţi care nu au câştigat alegerile în colegiile uninominale în care au candidat, se raporteazã la rezultatul operaţiunii de la punctul c); fiecãrui partid politic, fiecãrei aliante politice, aliante electorale sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii urmeazã sa-i revinã un numãr de mandate egal cu partea intreaga a catului rezultat din aceasta operaţie; fiecare candidat independent pentru care rezultatul acestei operaţiuni este mai mare decât "1" primeşte un mandat;
e) partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale şi celelalte organizaţii care participa la alegeri în conditile legii, precum şi candidaţii independenţi primesc, în ordinea descrescãtoare a resturilor obţinute în urma operaţiilor de la punctul c), respectiv a operaţiilor de la punctul d), doar în cazurile în care rezultatele acestor operaţii sunt mai mici decât "1", câte un mandat, pana ce toate mandatele care sunt de atribuit se epuizeaza;
f) în cazul fiecãrui partid politic, fiecãrei aliante politice, aliante electorale, fiecãreia din celelalte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii, atribuirea mandatelor la nivelul circumscripţiei plurinominale se face de cãtre biroul electoral de circumscripţie, în ordinea descrescãtoare a numãrului de voturi obţinute de candidaţi în colegiile uninominale în care au candidat.
ART. 127
(1) Biroul electoral de circumscripţie electoralã încheie, separat, câte un proces-verbal pentru Camera Deputaţilor şi Senat privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.
(2) Procesul-verbal trebuie sa cuprindã:
a) numãrul alegãtorilor din circumscripţia electoralã, defalcat în funcţie de colegiile uninominale care intra în componenta circumscripţiei respective;
b) numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne în circumscripţia electoralã, defalcat în funcţie de colegiile uninominale care intra în componenta circumscripţiei respective şi de alegatorii de pe listele permanente şi de pe listele speciale;
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate, defalcat în funcţie de colegiile uninominale care intra în componenta circumscripţiei electorale respective;
d) numãrul total al voturilor valabil exprimate pentru fiecare lista de candidaţi, respectiv pentru fiecare candidat, în fiecare din colegiile uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi fiecare din colegiile uninominale pentru alegerea Senatului;
e) numãrul voturilor nule;
f) modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 126, prenumele şi numele candidaţilor aleşi, precum şi, dupã caz, partidul, formatiunea politica sau coalitia acestora ce i-a propus;
g) expunerea, pe scurt, a intampinarilor, contestaţiilor şi hotãrârilor luate de biroul electoral de circumscripţie.
ART. 128
(1) Biroul Electoral Central rezolva intampinarile şi contestaţiile depuse, dupã care încheie separat câte un proces-verbal pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat cuprinzând, pe intreaga ţara:
a) numãrul total al alegãtorilor potrivit listelor electorale permanente;
b) numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne;
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;
d) numãrul total al voturilor nule;
e) constatarea cu privire la modul de aplicare, de cãtre birourile electorale de circumscripţie, a prevederilor art. 126;
f) organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care, deşi au participat la alegeri, nu au obţinut nici un mandat de deputat sau de senator; totalitatea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecãreia din aceste organizaţii şi constatarea organizaţiilor care au întrunit, la nivelul întregii tari, 10% din voturile necesare pentru alegerea unui deputat şi cãrora li se cuvine câte un mandat de deputat; prenumele şi numele primului candidat de pe lista organizaţiei îndreptãţite la un mandat de deputat care a întrunit cel mai mare numãr de voturi; în cazul în care listele organizaţiei au obţinut un numãr egal de voturi, desemnarea se face prin tragere la sorţi;
g) modul de soluţionare a contestaţiilor şi intampinarile primite.
SECŢIUNEA a 4-a
Constatarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României
ART. 129
(1) Dupã primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi dupã soluţionarea contestaţiilor şi intampinarilor primite, biroul electoral judeţean, respectiv biroul electoral al municipiului Bucureşti, încheie un proces-verbal, care va cuprinde:
a) numãrul alegãtorilor din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, potrivit listelor electorale permanente;
b) numãrul total al alegãtorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui numãr de pe listele permanente şi de pe cele speciale;
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;
d) numãrul voturilor nule;
e) numãrul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat în cadrul judeţului sau al municipiului Bucureşti;
f) expunerea, pe scurt, a intampinarilor, contestaţiilor şi hotãrârilor luate de biroul electoral de circumscripţie.
(2) Procesul-verbal, împreunã cu intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând un dosar, încheiat, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral, se înainteazã, cu paza militarã, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal al birourilor electorale ale secţiilor de votare.
ART. 130
(1) Biroul Electoral Central rezolva intampinarile şi contestaţiile depuse, deciziile date fiind definitive, dupã care încheie un proces-verbal cuprinzând:
a) numãrul total al alegãtorilor potrivit listelor electorale ale localitãţilor unde îşi au domiciliul alegatorii;
b) numãrul total al alegãtorilor ce s-au prezentat la urne;
c) numãrul total al voturilor nule;
d) numãrul total al voturilor valabil exprimate, pe intreaga ţara, pentru fiecare candidat şi constatarea îndeplinirii condiţiilor prevãzute de art. 81 din Constituţie; în situaţia în care aceste condiţii nu sunt întrunite, prenumele şi numele candidaţilor ce vor participa la al doilea tur de scrutin;
e) centralizarea rezultatelor celui de-al doilea tur, potrivit prevederilor de la lit. a)-d), care se aplica în mod corespunzãtor, prenumele şi numele candidatului a cãrui alegere a fost constatatã;
f) modul de soluţionare a contestaţiilor şi intampinarile primite.
(2) Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreunã cu dosarele birourilor electorale de circumscripţie, primite potrivit art. 129 alin. (2), se înainteazã, cu paza militarã, la Curtea Constituţionalã, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar.
ART. 131
(1) Curtea Constituţionalã anuleazã alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupã caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În aceasta situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a treia duminica de la data anulãrii alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de cãtre partidele politice, aliantele politice sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi de candidaţii independenţi, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votarii; cererea trebuie motivatã şi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã.
(3) Cererea poate fi admisã numai dacã cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei.
(4) Soluţionarea cererii de cãtre Curtea Constituţionalã se face pana la data prevãzutã de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatelor alegerilor.
ART. 132
(1) Curtea Constituţionalã publica rezultatul alegerilor în presa şi în Monitorul Oficial al României pentru fiecare tur de scrutin şi valideazã rezultalul alegerilor pentru preşedintele ales.
(2) Actul de validare se întocmeşte în 3 exemplare, din care unul se prezintã Parlamentului pentru depunerea jurãmântului prevãzut de art. 82 alin. (2) din Constituţie, unul rãmâne la Curtea Constituţionalã, iar al treilea se înmâneazã candidatului ales.
ART. 133
(1) Al doilea tur de scrutin are loc în condiţiile prevãzute la art. 83 alin. (3) din Constituţie, la doua sãptãmâni de la primul tur de scrutin, în aceleaşi secţii de votare, sub conducerea operaţiunilor electorale de cãtre aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegatori de la primul tur.
(2) În al doilea tur de scrutin participa primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate pe intreaga ţara la primul tur. Confirmarea acestui numãr se face de Curtea Constituţionalã în termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale prevãzute la art. 129 alin. (2), prin aducerea la cunostinta publica a prenumelui şi numelui celor 2 candidaţi care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin şi a zilei votarii stabilite potrivit alin. (1).
(3) Campania electoralã pentru al doilea tur de scrutin începe de la data când s-a adus la cunostinta publica ziua votarii.
(4) În termen de doua zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili orarul pentru desfãşurarea acesteia la serviciile publice de radio şi televiziune şi repartizarea timpilor de antena.
CAP. 19
Publicarea rezultatelor
ART. 134
Biroul Electoral Central publica rezultatele alegerilor în presa şi în Monitorul Oficial al României, în termen util, pentru respectarea prevederilor art. 60 alin. (3) din Constituţie.
TITLUL V
Alegerile parţiale anticipate
CAP. 20
Situaţiile în care se organizeazã alegeri anticipate
ART. 135
(1) În cazul anulãrii alegerilor dintr-un colegiu uninominal, precum şi în cazul în care un post de consilier local, de primar, de deputat ales la nivelul unui colegiu uninominal, de senator sau postul de Preşedinte al României devine vacant, se vor organiza alegeri parţiale anticipate.
(2) În cazul anulãrii alegerilor prin scrutin de lista într-o circumscripţie electoralã, precum şi în cazul în care mandatul de membru al consiliului judeţean sau de deputat astfel ales, devenit vacant, nu poate fi ocupat de supleant, se vor organiza alegeri parţiale anticipate.
(3) Persoanele alese în urma unor alegeri anticipate în funcţia de membru în consiliul local, de primar, de membru al consiliului judeţean, de deputat sau de senator ales prin alegeri anticipate rãmân în funcţiile respective pana la organizarea, dupã caz, a urmãtoarelor alegeri generale la termen, locale sau parlamentare.
(5) Nu se vor organiza alegeri dacã vacanta funcţiei s-a ivit în ultimele 12 luni anterioare expirãrii mandatului prevãzut de art. 60 alin. (1) din Constituţie.
CAP. 21
Organizarea alegerilor parţiale anticipate ca urmare a anulãrii alegerilor într-o circumscripţie electoralã
ART. 136
(1) Dacã alegerile parţiale anticipate au loc ca urmare a anulãrii alegerilor dintr-o circumscripţie electoralã, acestea se desfãşoarã pe baza aceloraşi candidaturi, birouri electorale şi la aceleaşi secţii de votare, în a treia duminica dupã anularea alegerilor iniţiale.
(2) Candidaţii vinovaţi de frauda nu mai participa în noul scrutin.
(3) Alegerile parţiale anticipate organizate în caz de vacanta a unei funcţii au loc în condiţiile aplicãrii corespunzãtoare a prezentei legi, în cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de cãtre preşedintele Camerei Deputaţilor sau, dupã caz, de cãtre preşedintele Senatului.
(4) În cazul în care alegerile parţiale anticipate prevãzute la alin. (3) se organizeazã într-o singura circumscripţie electoralã, nu se mai constituie Biroul Electoral Central, atribuţiile acestuia urmând a fi îndeplinite de biroul electoral de circumscripţie.
(5) La alegerile parţiale anticipate participa numai alegatorii de pe listele electorale permanente ale localitãţilor din cadrul circumscripţiei electorale unde se organizeazã alegerile.
TITLUL VI
Finanţarea vieţii politice în perioadele electorale
CAP. 22
Principiile finanţãrii vieţii politice
ART. 137
(1) Finanţarea vieţii politice în perioadele electorale se realizeazã în condiţiile prezentei legi, cu respectarea urmãtoarelor principii:
a) principiul finanţarea vieţii politice asigura mijloacele materiale necesare pentru activitatea politica a partidelor politice, a aliantelor politice, a aliantelor electorale şi a altor organizaţii şi politicienilor independenţi, precum şi pentru desfãşurarea campaniilor electorale;
b) principiul asigurãrii mijloacelor de finanţare a vieţii politice a partidelor politice, a aliantelor politice, a aliantelor electorale şi a altor organizaţii prevãzute de lege, precum şi a politicienilor independenţi trebuie sa fie expresia caracterului liber, egal, sincer şi transparent al competitiei şi dezbaterii politice;
c) principiul transparenţei în finanţarea vieţii politice se asigura prin publicarea tuturor informaţiilor referitoare la provenienta şi destinaţia fondurilor şi mijloacelor, directe şi indirecte, utilizate în desfãşurarea activitãţilor politice.
(2) În înţelesul prezentei legi, termenii de mai jos vor avea urmãtoarele înţelesuri:
a) prin finanţarea vieţii politice în perioadele electorale se înţelege finanţarea partidelor politice, a aliantelor politice, a aliantelor electorale şi a altor organizaţii prevãzute de lege, precum şi finanţarea activitãţii politice a candidaţilor independenţi şi a campaniei candidaţilor pentru funcţii eligibile prin scrutin majoritar uninominal;
b) prin fonduri şi mijloace directe se înţelege desemnarea bunurilor mobile sau imobile ce sunt evidentiate în conturile şi registrele partidului politic, ale aliantei politice, ale aliantei electorale sau ale altei organizaţii prevãzute de lege, precum şi a politicienilor independenţi;
c) prin fonduri şi mijloace indirecte se înţelege oferirea în natura, de cãtre terţi, a diferitelor bunuri mobile şi imobile.
CAP. 23
Sursele de finanţare pentru cheltuielile din perioadele electorale
ART. 138
(1) Sursele de finanţare a partidelor politice, a aliantelor politice, a aliantelor electorale şi a altor organizaţii prevãzute de lege, precum şi a politicienilor independenţi, pentru acoperirea cheltuielilor din perioadele electorale pot proveni din:
a) cotizatii ale membrilor de partid;
b) donaţii şi legate;
c) venituri provenite din activitãţi proprii;
d) subvenţii de la bugetul de stat.
(2) Operaţiunile de încasãri ale partidelor politice, aliante politice, aliante electorale, alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii, precum şi ale candidaţilor independenţi se efectueazã printr-un cont bancar unic deschis la o banca sau filiala a unei bãnci cu sediul în România, potrivit legii.
(3) Contul bancar unic se poate deschide fie de cãtre reprezentanţii conducerii centrale a partidului, fie de filiala unde partidul înregistreazã cea mai buna reprezentare electoralã.
(4) Operaţiunile de plati ale partidelor politice, aliante politice, aliante electorale, alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii, precum şi ale candidaţilor independenţi se efectueazã prin unul sau mai multe conturi în lei sau în valuta, potrivit legii.
CAP. 24
Contribuţiile pentru campaniile electorale
ART. 139
(1) Limita maxima a sumei pe care o persoana fizica o poate dona unui partid politic, alianta politica, alianta electoralã, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii sau unui candidat independent, într-un an în care au loc alegeri, nu poate depãşi 100 de salarii minime brute pe economie.
(2) Limita maxima a sumei pe care o persoana juridicã o poate dona unui partid politic, alianta politica, alianta electoralã, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii sau unui candidat independent, într-un an în care au loc alegeri, nu poate depãşi 500 de salarii minime brute pe economie.
(3) La calculul sumelor prevãzute la alin. (1) şi alin. (2) se includ şi sumele reprezentând echivalentul în bani a bunurilor mobile şi imobile donate de cãtre persoana fizica sau persoana juridicã în cauza, precum şi sumele reprezentând echivalentul în bani a utilizãrii bunurilor mobile şi imobile şi a serviciilor puse la dispoziţia partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale, altei organizaţii care participa la alegeri conform legii sau candidatului independent, pentru o anumitã perioada de timp, de cãtre persoana fizica sau persoana juridicã în cauza.
(4) La calculul limitelor prevãzute la alin. (1) şi alin. (2) se are în vedere salariul minim pe economie la data de 1 ianuarie a anului pentru care se calculeazã suma.
(5) Contribuţiile primite dupã deschiderea campaniei electorale de la persoanele fizice sau juridice din ţara, cu excepţia subvenţiilor prevãzute la art. 93, pot fi folosite pentru campania electoralã numai dacã, în prealabil, sunt declarate Comisiei pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica şi publicate în Monitorul Oficial al României.
ART. 140
(1) Este interzisã finanţarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de cãtre persoane fizice sau juridice din strãinãtate.
(2) Sumele astfel primite se confisca şi se fac venit la bugetul de stat.
(3) Persoanele din strãinãtate care finanţeazã campania electoralã, precum şi partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, orice alte organizaţii care participa la alegeri şi candidaţii care primesc o astfel de finanţare se sancţioneazã conform art. 156 din prezenta lege.
ART. 141
(1) Se interzice finanţarea în orice mod a campaniei electorale a unui partid politic, a unei aliante politice, a unei aliante electorale sau a altei organizaţii care participa în alegeri conform legii, precum şi a oricãrui candidat, de cãtre o autoritate publica, instituţie publica, regie autonomã, companie nationala, societate comercialã sau societate bancarã cu capital integral sau majoritar de stat ori cu capital majoritar strãin, sindicat, asociaţie sau fundaţie.
(2) Sumele astfel primite se confisca şi se fac venit la bugetul de stat.
(3) Persoanele enumerate la alin. 1 care finanţeazã campania electoralã şi partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, orice alta organizaţie care participa la alegeri, precum şi candidaţii care primesc o astfel de finanţare se sancţioneazã conform art. 156 din prezenta lege.
CAP. 25
Subvenţia de la bugetul de stat pentru campania electoralã
ART. 142
(1) În vederea asigurãrii transparenţei vieţii politice şi a egalitãţii dintre competitori partide politice, aliante politice, aliante electorale, alte organizaţii prevãzute de lege, precum şi candidaţii independenţi care participa la campania electoralã pot primi o subventie de la bugetul de stat. Categoriile de cheltuieli pentru campania electoralã care pot fi finanţate din aceasta subventie se stabilesc prin legea specialã de acordare a acestora.
(2) Subvenţia pentru campania electoralã se restituie dacã partidul politic, alianta politica, alianta electoralã nu a obţinut cel puţin 10 mandate de deputaţi sau 5 mandate de senatori, în alegerile parlamentare, respectiv 1.000 de mandate în consiliile locale sau 50 de posturi de primari. În cazul candidaţilor independenţi, subvenţia respectiva se restituie atunci când candidatul nu obţine un numãr de voturi egal cu cel puţin 3% din numãrul de voturi valabil exprimate în colegiul uninominal în care a candidat, în cazul alegerilor pentru funcţia de membru al consiliului local, pentru funcţia de deputat şi pentru funcţia de senator, 3% din voturile valabil exprimate în circumscripţia în care a candidat, în cazul alegerilor pentru funcţia de primar, respectiv 3% din voturile valabil exprimate pe întreg teritoriul tarii, în cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României. Organizaţiile minoritãţilor naţionale nu fac obiectul acestei prevederi.
(3) Subvenţia primitã se restituie dacã se constata de cãtre Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi privitoare la finanţarea partidelor pentru campania electoralã.
(4) În cazurile prevãzute la alin. (2) şi alin. (3) subvenţia se restituie în termen de doua luni de la data publicãrii rezultatelor finale ale alegerilor în Monitorul Oficial al României.
CAP. 26
Cheltuielile în campania electoralã
ART. 143
Cheltuielile legate de organizarea şi desfãşurarea operaţiunilor electorale se suporta de la bugetul de stat ori, dupã caz, de la bugetele locale sau judeţene, potrivit dispoziţiilor legilor electorale.
ART. 144
(1) Accesul la serviciile publice de radio şi televiziune în cadrul campaniei electorale, precum şi la locurile speciale de afisaj electoral este garantat şi se asigura potrivit dispoziţiilor legilor electorale.
(2) Partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale sau alte organizaţii care participa în alegeri conform legii, precum şi candidaţii au obligaţia sa imprime pe toate afisele şi materialele de propaganda electoralã denumirea agentului economic care le-a tipãrit şi sa declare la Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica numãrul de afişe electorale tipãrite. Sumele cheltuite pentru aceasta operaţiune se înregistreazã separat. Afisele se inseriaza prin aplicarea unui timbru.
ART. 145
(1) Limita maxima a cheltuielilor care pot fi efectuate în fiecare campanie electoralã de un partid politic, alianta politica, alianta electoralã sau alta organizaţie care participa la alegeri conform legii se stabileşte la urmãtoarele valori:
a) 200 de salarii de baza minime brute pe ţara pentru fiecare candidat propus în vederea alegerii Camerei Deputaţilor şi 250 de salarii de baza minime brute pe ţara pentru fiecare candidat propus pentru Senat pentru locuri alese prin sistem majoritar uninominal;
b) 10.000 de salarii de baza minime brute pe ţara pentru candidaţii propuşi pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti;
c) 1.000 de salarii de baza minime brute pe ţara pentru fiecare candidat propus în alegerile pentru primãrii municipiilor, oraşelor sau ai subdiviziunilor municipiului Bucureşti;
d) 20 de salarii de baza minime brute pe ţara pentru fiecare candidat propus în campania electoralã pentru primãrii comunelor;
e) 20 de salarii anuale de baza minime brute pe ţara pentru fiecare candidat propus în campania electoralã pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru alegerea consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor sau ale subdiviziunilor municipiului Bucureşti;
f) 10 salarii anuale de baza minime brute pe ţara pentru alegerea consiliilor locale în comune;
g) pentru listele depuse în circumscripţii plurinominale plafoanele maxime admise sunt egale cu cele rezultate din însumarea plafoanelor admise pentru candidaturile în colegii uninominale la acelaşi tip de alegeri.
(2) Limitele maxime ale cheltuielilor prevãzute la alin. (1) se aplica şi candidaţilor independenţi.
(3) La calculul sumelor prevãzute la alin. (1) se includ şi sumele reprezentând echivalentul în bani al bunurilor mobile şi imobile primite ca donaţie, precum şi sumele reprezentând echivalentul în bani al utilizãrii bunurilor mobile şi imobile şi a serviciilor puse la dispoziţia partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale, altei organizaţii care participa la alegeri conform legii sau candidatului independent, pentru o anumitã perioada de timp, de cãtre persoana fizica sau persoana juridicã în cauza.
ART. 146
(1) Limita maxima a cheltuielilor care pot fi efectuate de un partid politic, alianta poltica, alianta electoralã, orice alta organizaţie prevãzutã de lege care participa la alegeri sau candidat independent în campania electoralã pentru alegerea Preşedintelui României este de 20.000 de salarii de baza minime brute pe ţara, iar în al doilea tur de scrutin limita este de 2.000 de salarii minime brute pe ţara.
(2) La calculul sumelor prevãzute la alin. (1) se includ şi sumele reprezentând echivalentul în bani al bunurilor mobile şi imobile primite ca donaţie, precum şi sumele reprezentând echivalentul în bani al utilizãrii bunurilor mobile şi imobile şi a serviciilor puse la dispoziţia partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale, altei organizaţii care participa la alegeri conform legii sau candidatului independent, de cãtre o terta persoana.
(3) Dispoziţiile art. 137-142, referitoare la sursele de finanţare şi contribuţiile pentru campaniile electorale, se aplica în mod corespunzãtor şi în alegerea Preşedintelui României.
(4) În cazul în care alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României au loc în acelaşi timp cu alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, partidele şi formaţiunile politice care propun un candidat la presedintie vor desemna un mandatar special pentru campania electoralã a candidatului în cauza.
(5) Partidele, aliantele politice şi aliantele electorale care nu au obţinut cel puţin 5% din voturile valabile exprimate pe intreaga ţara pentru candidatul pe care l-au propus, precum şi candidaţii independenţi care se gãsesc în aceeaşi situaţie vor restitui subvenţia de la buget în termen de doua luni de la încheierea campaniei electorale.
ART. 147
Atunci când un candidat este propus pentru mai multe funcţii, într-o campanie electoralã, limita maxima a cheltuielilor ce pot fi efectuate se stabileşte la valoarea cea mai mare, potrivit art. 145 sau art. 146, dupã caz.
CAP. 27
Controlul finanţãrii partidelor politice şi a campaniilor electorale
SECŢIUNEA 1
Mandatarul financiar
ART. 148
(1) Primirea fondurilor de campanie se face printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop, dupã caz, de cãtre conducerea partidului politic, a aliantei politice, a aliantei electorale, a oricãrei alte organizaţii prevãzute de lege sau de cãtre candidatul independent.
(2) Mandatarul financiar poate fi o persoana fizica sau juridicã.
(3) Calitatea de mandatar se dobândeşte numai dupã înregistrarea la Ministerul Finanţelor şi publicarea numelui şi a calitãţii sale într-un ziar cu tiraj naţional în termen de 3 zile de la desemnarea sa de cãtre partid; datele înregistrãrii mandatarului se comunica Comisiei pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica de cãtre Ministerul Finanţelor.
ART. 149
Mandatarul are urmãtoarele atribuţii:
a) tine evidenta contabila a tuturor veniturilor şi cheltuielilor în perioada campaniei electorale;
b) tine evidenta contabila a tuturor veniturilor şi cheltuielilor pe parcursul activitãţii partidului;
c) semneazã toate rapoartele financiare ale partidului pe care îl reprezintã;
d) reprezintã partidul în raporturile acestuia cu organul abilitat pentru control;
e) asigura publicarea la termen în Monitorul Oficial al României a tuturor documentelor pentru care legea prevede aceasta condiţie de legalitate;
f) depune toate documentele cerute în condiţiile prezentei legi de cãtre Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica;
g) în termen de 15 zile dupã data publicãrii rezultatelor alegerilor, depune la Autoritatea Electoralã Permanenta lista cuprinzând toate sursele de finanţare ale partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale, ale organizaţiei sau ale candidatului care l-a desemnat, folosite pentru acoperirea cheltuielilor din perioada electoralã şi care sunt publice conform prezentei legi.
ART. 150
(1) Mandatarul rãspunde solidar cu partidul politic, alianta politica, alianta electoralã, organizaţia sau candidatul care l-a desemnat de legalitatea operaţiunilor financiare efectuate.
(2) Un partid politic, o alianta politica, o alianta electoralã sau o organizaţie prevãzutã de lege care participa la alegeri poate avea mai mulţi mandatari financiari, la nivel central, pentru filiale sau pentru candidaţi; în acest caz se vor delimita împuternicirile acestora şi se va desemna un mandatar financiar coordonator.
(3) Un mandatar financiar nu poate oferi serviciile sale mai multor partide sau formaţiuni politice.
SECŢIUNEA a 2-a
Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica
ART. 151
Organul public abilitat sa controleze respectarea prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice este Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica aflatã în subordinea Autoritãţii Electorale Permanente.
ART. 152
Atribuţiile Comisiei pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica în ce priveşte activitatea partidelor politice, a aliantelor politice, aliantelor electorale, a altor organizaţii prevãzute de lege, precum şi a candidaţilor independenţi sunt:
a) verifica anual evidenta contabila a cotizaţiilor şi donatiilor, lista donatiilor publicatã în Monitorul Oficial al României;
b) se pronunţa cu privire la corectitudinea folosirii subvenţiilor de la bugetul de stat;
c) dispune sancţionarea partidelor sau formatiunilor politice în funcţie de gravitatea neregulilor sau incalcarilor constatate în activitatea de finanţare.
ART. 153
(1) În termen de 15 zile de la publicarea rezultatelor alegerilor, mandatarul financiar este obligat sa depunã la Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica un raport detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid, formaţiune politica sau candidat independent. Raportul se va publica în Monitorul Oficial al României.
(2) Validarea mandatelor candidaţilor aleşi este condiţionatã de depunerea în termen a raportului financiar.
ART. 154
(1) În termen de 30 de zile de la primirea raportului sau, dupã caz, a documentelor suplimentare considerate necesare, Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica se va pronunţa asupra corectitudinii raportului financiar electoral.
(2) Dacã se apreciazã ca exista neregularitãţi sau încãlcãri de restrictii legale privind veniturile şi cheltuielile electorale, Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica va dispune sancţionarea partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale, organizaţiei care participa la alegeri conform prezentei legi sau candidatului independent conform normelor de la capitolul sancţiuni din prezenta lege.
(3) Decizia Comisiei pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica poate fi atacatã la Curtea Suprema de Justiţie în condiţiile legii.
ART. 155
Donaţiile acceptate de cãtre partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizaţiile prevãzute de lege sau candidaţii independenţi cu încãlcarea prevederilor din prezenta lege, precum şi cele acceptate de un partid politic care acţioneazã în baza statutului modificat, deşi instanta a respins cererea de încuviinţare a modificãrii acestuia, sau de un partid în curs de dizolvare se fac venit la bugetul de stat.
TITLUL VII
Contravenţii, infracţiuni şi sancţiuni
CAP. 27
Contravenţii şi infracţiuni
Constituie contravenţie fapta sãvârşitã cu vinovãţie, stabilitã şi sancţionatã ca atare prin lege, prin hotãrâre a Guvernului ori prin hotãrâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
ART. 156
Constituie contravenţii, dacã nu au fost sãvârşite în altfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni, urmãtoarele fapte:
a) înscrierea, cu buna ştiinţa, a unui alegator în mai multe liste electorale ale localitãţii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei de sustinatori cu încãlcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaţilor independenţi sau la folosirea semnelor electorale;
b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisã a celui interesat, a cãrţii de alegator sau neintocmirea cãrţii de alegator în termenele stabilite;
c) neluarea, de cãtre organizatori, a mãsurilor necesare desfãşurãrii normale a adunãrilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de bãuturi alcoolice în timpul acestor adunãri;
d) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelorprogram afişate sau a oricãror alte afişe ori anunţuri de propaganda electoralã tipãrite;
e) afişarea mijloacelor de propaganda electoralã în alte locuri decât cele permise sau cu încãlcarea prevederilor prezentei legi;
f) acceptarea de cãtre un cetãţean a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi;
g) neaducerea la cunostinta publica, de cãtre membrii birourilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi;
h) refuzul de a permite accesul în localul de vot al candidaţilor sau al persoanelor acreditate sa asiste la desfãşurarea operaţiunilor electorale;
i) refuzul de a se conformã dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al sectiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în imprejurimi;
j) refuzul nejustificat de a înscrie pe alegator în lista specialã sau de a inmana buletinul de vot şi ştampila de votare alegatorului care a semnat în lista electoralã, înmânarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintã cartea de alegator şi actul de identitate ori care refuza sa semneze pentru primirea acestora în lista electoralã în care este înscris;
k) întocmirea, de birourile electorale ale secţiilor de votare, a proceselor-verbale cu încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi;
l) continuarea propagandei electorale dupã încheierea acesteia, precum şi sfãtuirea, în ziua votarii, a alegãtorilor, la sediul secţiilor de votare sau în locurile prevãzute de art. 99 alin. (2), sa voteze sau sa nu voteze un anumit partid, formaţiune politica, coalitie a acestora sau un candidat independent;
m) primirea de subvenţii pentru campania electoralã altfel decât printr-un mandatar financiar sau încãlcarea de cãtre acesta a obligaţiilor ce îi revin potrivit art. 45 alin. (4);
n) purtarea, pe durata votarii, de cãtre membrii birourilor secţiilor de votare sau de cãtre persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electoralã;
o) încãlcarea, de cãtre membrii birourilor electorale, a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri;
p) nepublicarea în Monitorul Oficial al României a listei donatiilor primite şi netransmiterea cãtre Autoritatea Electoralã Permanenta a listei conţinând sursele de finanţare din care s-a asigurat acoperirea cheltuielilor din perioada electoralã;
q) primirea de subvenţii în condiţii care determina încãlcarea normelor din prezenta lege;
r) nedepunerea raportului financiar la Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica dupã o luna de la data desfãşurãrii alegerilor;
s) subvenţionarea campaniei electorale de cãtre persoane cãrora le este interzis sa contribuie la susţinerea financiarã a partidului, aliantei politice, aliantei electorale sau a candidatului independent, conform art. 140-142 din prezenta lege;
t) primirea surselor de finanţare de la persoane cãrora le este interzis sa contribuie la susţinerea financiarã a partidului, formatiunii politice;
u) nerespectarea limitelor legale ale cheltuielilor electorale prevãzute la art. 144-145 din prezenta lege.
CAP. 28
Sancţiuni
ART. 157
Contravenţiile prevãzute de art. 156 lit. d), e), h), n) şi o) se sancţioneazã cu amenda de la 10.000.000 la 25.000.000 lei, cele de la lit. f), g), k), l), m), p), şi r) cu amenda de la 15.000.000 la 45.000.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i), j), q), s), t), u) cu închisoare contravenţionalã de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 45.000.000 la 100.000.000 lei.
ART. 158
În situaţia în care se constata ca nu sunt declarate toate sursele de finanţare sau exista încãlcãri grave ale normelor privind finanţarea partidelor sau formatiunilor politice, Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica va dispune neacordarea subventiei de la bugetul de stat pentru anul urmãtor şi confiscarea celei acordate anul precedent.
ART. 159
Neevidentierea contabila a donatiilor mai mici de 20 de salarii de baza minime pe ţara se sancţioneazã cu amenda de la 15.000.000 lei la 45.000.000 lei.
ART. 160
Sancţiunile se pot aplica, dupã caz, fie mandatarului financiar, fie partidului sau formatiunii politice, fie donatorului care a încãlcat prevederile legale mai sus menţionate.
ART. 161
(1) În cazul în care, prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva, unul sau mai mulţi candidaţi declaraţi aleşi ai unui partid sau ai unei formaţiuni politice a fost condamnat pentru o infracţiune în legatura cu finanţarea partidului, a formatiunii politice sau, dupã caz, a campaniei electorale, aceştia devin incompatibili, pe o durata de 10 ani, prin hotãrârea Parlamentului sau, dupã caz, a consiliului judeţean sau local. Locurile de deputaţi, senatori ori consilieri devenite vacante vor fi ocupate, în funcţie de modul lor de alegere, fie prin alegeri anticipate parţiale, de candidaţii clasati pe locurile urmãtoare şi care nu au încãlcat nici o norma prevãzutã de prezenta lege.
(2) Dispoziţiile de la alin. (1) se aplica şi candidaţilor independenţi, locul devenit vacant în acest caz urmând a fi ocupat de supleant de pe lista partidului, formatiunii politice ori aliantei electorale care a obţinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate şi nu a încãlcat nici o norma prevãzutã de prezenta lege.
ART. 162
Prin regulamentele Camerelor Parlamentului, precum şi prin regulamentele consiliilor judeţene şi locale se va reglementa procedura de aplicare a mãsurilor prevãzute la art. 161.
ART. 163
(1) Constatarea contravenţiilor prevãzute la art. 156 se face prin proces-verbal întocmit de cãtre ofiţerii şi subofiterii de poliţie, pentru faptele prevãzute la lit. a), b), c), d), e), g), h), i), j), l) şi m); primãrii şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevãzute la lit. d), e) şi m); preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevãzute la lit. f), k), l), n) şi o).
(2) În cazul contravenţiilor prevãzute la art. 156 lit. d), e), f), g), h), k), l), m), n) şi o) agentul constatator va stabili în procesul-verbal şi amenda aplicatã.
(3) Contravenţiilor prevãzute la alin. (2) li se aplica prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
(4) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevãzute la art. 72 lit. a), b), c), i) şi j) se va inainta judecãtoriei în a carei raza teritorialã a fost sãvârşitã contravenţia, care va aplica sancţiunea, ţinând seama de dispoziţiile <>Legii nr. 61/1991 privind sancţionarea faptelor de încãlcare a unor norme de convieţuire socialã, a ordinii şi liniştii publice, republicatã.
ART. 164
(1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) În cazul în care, prin fapta prevãzutã în alin. (1), s-a pricinuit o vãtãmare a integritãţii corporale sau a sãnãtãţii care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din urmãtoarele consecinţe: pierderea unui simt sau organ, încetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihicã, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.
(3) Tentativa la infracţiunea prevãzutã la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.
ART. 165
(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de alte persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 166
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinãrii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze pentru o anumitã lista de candidaţi sau candidat independent, precum şi primirea acestora de cãtre alegator, în acelaşi scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Pedeapsa prevãzutã la alin. (1) se aplica şi persoanei care voteazã fãrã a avea drept de vot ori alegatorului care voteazã a doua oara sau de mai multe ori în ziua alegerilor. Tentativa se pedepseşte.
ART. 167
(1) Utilizarea unei cãrţi de alegator nule sau a unei cãrţi de alegator ori buletin de vot false, introducerea în urna a unui numãr suplimentar de buletine decât cele la care are dreptul un alegator sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 168
(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului sectiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacã fapta nu constituie o infracţiune mai grava.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 169
Deschiderea urnei înainte de ora stabilitã pentru încheierea votarii se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
ART. 170
Pentru infracţiunile prevãzute la art. 164-169, acţiunea penalã se pune în mişcare din oficiu.
ART. 171
Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenţiile prevãzute la art. 156 sau din infracţiunile prevãzute la art. 164-169 se confisca.
TITLUL VIII
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 172
Prezenta lege intra în vigoare în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 17-21, care vor intra în vigoare la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României.
ART. 173
Guvernul va asigura Autoritãţii Electorale Permanente sediu, mijloacele materiale şi financiare necesare bunei funcţionari. În acest sens, va prevedea în proiectul bugetului de stat, începând cu cel referitor la anul 2003, sumele necesare pentru activitatea Autoritãţii Electorale Permanente.
ART. 174
Guvernul va aproba, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, bugetul perioadei electorale.
ART. 175
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Legea nr. 70/1991 cu privire la alegerile locale, <>Legea nr. 68/1992 cu privire la alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, <>Legea nr. 69/1992 cu privire la alegerea Preşedintelui României, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
AVIZ
referitor la initiativa legislativã a
cetãţenilor privind Codul electoral
Analizând initiativa legislativã a cetãţenilor privind Codul electoral, formulatã de un comitet de initiativa în baza prevederilor <>Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni şi transmisã de împuternicitul comitetului de initiativa, cu adresa înregistratã la Consiliul Legislativ sub nr. R338 din 29.03.2002,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul <>art. 2 alin. 1 lit. a din Legea nr. 73/1993 şi art. 48 (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,
Avizeazã favorabil initiativa legislativã a cetãţenilor, cu urmãtoarele observaţii şi propuneri:
I. Observaţii generale
1. Prezenta initiativa legislativã a cetãţenilor are ca obiect de reglementare adoptarea Codului electoral, act normativ unitar pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.
Adoptarea Codului electoral vizeazã înlãturarea neconcordantelor existente între prevederile legale referitoare la diferitele tipuri de alegeri cuprinse în prezent în trei acte normative: <>Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Scopul iniţiativei legislative a cetãţenilor este înlocuirea actualului sistem electoral cu un sistem electoral mixt, care sa imbine elementele specifice sistemului electoral majoritar cu cele ale sistemului reprezentãrii proporţionale.
Prin obiectul şi conţinutul sau, initiativa legislativã face parte, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, din categoria legilor organice.
2. Semnalam ca o initiativa legislativã a cetãţenilor privind Codul electoral a mai fost înaintatã Consiliului Legislativ spre avizare sub nr. R841 din 24.09.2001, pentru care a fost emis Avizul nr. 1.131/19.10.2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 19 noiembrie 2001.
Unele dintre observaţiile şi propunerile cuprinse în acest aviz au fost avute în vedere la elaborarea prezentului proiect, altora însã nu li s-a dat curs.
3. Asa cum s-a menţionat şi în avizul precedent, stabilirea sistemului de scrutin folosit, a normei de reprezentare, a numãrului de deputaţi şi de senatori, a zilei şi a orelor destinate exercitãrii dreptului de vot şi a altor probleme care privesc desfãşurarea campaniei electorale reprezintã, în esenta, optiuni politice şi de oportunitate asupra cãrora Consiliul Legislativ nu are abilitarea de a se pronunţa.
4. Referitor la norma prevãzutã la art. 2 alin. (2), potrivit cãreia "Cetãţenii romani cu domiciliul în strãinãtate beneficiazã de aceleaşi drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetãţean roman", semnalam ca aceasta nu poate avea în vedere decât "dreptul de vot" consacrat de art. 34 din Constituţie, deoarece, în ceea ce priveşte "dreptul de a fi ales", art. 35 din Constituţie face trimitere la condiţiile prevãzute la art. 16 alin. (3). Or, potrivit acestui ultim text constituţional, funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoane care au numai cetãţenia romana şi domiciliul în ţara. De aceea, este necesarã revederea textului sub acest aspect.
5. La art. 13 alin. (4) se prevede ca circumscripţiile electorale "se organizeazã la nivelul unei regiuni", iar la art. 39 alin. (2) sunt nominalizate cele 8 regiuni şi sediul acestora. La aceste regiuni se face referire şi în alte dispoziţii ale proiectului de lege.
Din acest punct de vedere, semnalam ca regiunile avute în vedere de cãtre initiatori sunt regiunile de dezvoltare înfiinţate prin <>Legea nr. 151/1998 , dar, potrivit art. 3 alin (3) din Constituţie, <>art. 18 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi <>art. 14 alin. (2) din Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala în România, acestea "nu sunt unitãţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridicã" pentru a putea fi avute în vedere, asa cum se propune în proiect.
6. Norma referitoare la salarizarea persoanelor în cadrul structurii executive a Autoritãţii Electorale Permanente, prevãzutã la art. 20 alin. (2), nu este corecta, deoarece prin <>art. 15 din Ordonanta de urgenta Guvernului nr. 24/2000 , anexele nr. V şi IX/1 la <>Legea nr. 154/1998 au fost abrogate. De aceea, este necesar ca norma sa fie reanalizata şi sa facã referire la actul normativ în vigoare.
7. Între prevederile art. 172 şi cele ale art. 173 exista o neconcordanta, deoarece, deşi dispoziţiile referitoare la Autoritatea Electoralã Permanenta (art. 17-21) intra în vigoare de la data publicãrii legii, sumele necesare pentru activitatea acesteia urmeazã a fi prevãzute în bugetul de stat începând cu anul 2003.
În ipoteza ca legea va intra în vigoare în cursul anului 2002, propunem completarea textului în sensul ca pana la aprobarea bugetului de stat pe anul 2003 cheltuielile necesare se asigura din Fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia Guvernului.
8. Deşi cap. 27 este denumit "Contravenţii şi infracţiuni", dispoziţiile din acest capitol prevãd numai contravenţii, infracţiunile fiind stabilite, în mod incorect, în capitolul 28, intitulat "Sancţiuni", dupã sancţiunile pentru contravenţii. O asemenea prezentare a conţinutului normativ al celor doua capitole este improprie stilului normativ, urmând ca acestea sa se refere separat la contravenţii (cap. 27) şi la infracţiuni (cap. 28), ambele urmând sa cuprindã şi sancţiunile specifice celor doua categorii de fapte antisociale, nefiind necesarã rezervarea unui capitol distinct pentru stabilirea sancţiunilor.
9. La cap. 28, art. 158-162 au caracter eterogen, nu se înscriu în problematica privind contravenţiile şi nu pot figura între dispoziţiile privind sancţionarea contravenţiilor şi procedura constatãrii acestora. În plus, textul art. 159 nici nu precizeazã care este caracterizarea juridicã a faptei şi a sancţiunii, iar art. 161 face referire la cazul sãvârşirii unor infracţiuni, fãrã ca acestea sa fie stabilite în texte prealabile.
Totodatã, semnalam ca dispoziţiile din cele doua capitole nu sunt corelate nici între ele, şi nici cu cele din întregul proiect, astfel:
a) la art. 156 lit. m) se face trimitere în mod greşit la art. 45 alin. (4), care se referã la o alta problema, textul respectiv având o singura dispoziţie, nu mai multe alineate;
b) la lit. s) a aceluiaşi articol, trimiterea la art. 140-142 este improprie, deoarece art. 140 alin. (1) se referã la persoane fizice şi juridice din strãinãtate, fãrã ca textul sa precizeze cum se vor constata faptele acestora şi, mai ales, prin ce procedura vor putea fi sancţionate contraventional, iar alin. (2) cuprinde o norma de fond privind confiscarea sumelor, fãrã legatura cu sancţiunea contravenţionalã;
c) la lit. u) a art. 156, trimiterea la art. 144 este nemotivatã, textul necuprinzand limite de cheltuieli, în timp ce art. 146 cuprinde astfel de limite, însã lipseşte din trimiterea pe care o face textul analizat;
d) la art. 157 alin. (1) se prevãd sancţiuni pentru toate cele 21 de contravenţii din art. 156, însã în art. 163 alin. (2) şi (4) se stabileşte cine aplica sancţiunea numai pentru 15 dintre ele (agentul constatator pentru 10 şi instanta de judecata pentru 5), celelalte 6 contravenţii fiind omise din reglementare.
10. Cu privire la aplicarea sancţiunii închisorii contravenţionale în aceasta materie, apreciem ca mãsura apare cel puţin discutabila, întrucât dacã vreuna din faptele avute în vedere ar fi atât de grava încât sa impunã privarea de libertate, aceasta ar trebui prevãzutã, mai degraba, ca infracţiune. În plus, şi trimiterea din <>art. 163 alin. (3) la dispoziţiile Legii nr. 61/1991 amplifica caracterul represiv al reglementãrii, legea prevãzând posibilitatea ca în cazul neplatii amenzii contravenţionale, sancţiunea sa se poatã transforma în închisoare contravenţionalã, dacã aceasta sancţiune era alternativa la sancţiunea amenzii.
11. La art. 156, expresia "dacã nu au fost sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni" constituie o reminiscenta a definitiei nestiintifice data contravenţiei prin <>Legea nr. 32/1968 , în prezent abrogatã. Formularea este în dezacord cu noua definitie data contravenţiei în <>Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, care prevede ca fapta descrisã ca atare drept contravenţie în actul normativ şi prevãzutã cu sancţiune contravenţionalã nu poate fi decât contravenţie, nimeni neputând prin interpretare sa schimbe caracterizarea ei juridicã. Tocmai pentru a elimina orice confuzie între contravenţii şi infracţiuni, prin ordonanta menţionatã a fost eliminata din definitia contravenţiei compararea pericolului social al acesteia cu cel al infracţiunii. Prin urmare, art. 156 ar trebui sa debuteze cu textul formulat, astfel: "Constituie contravenţii urmãtoarele fapte:".
12. Fapta prevãzutã la art. 156 lit. a) constituie infracţiune de fals material în înscrisuri oficiale (art. 288 din Codul penal) şi nu sunt motive a o transforma în contravenţie când este sãvârşitã de primar [art. 49 alin. (2)] sau de preşedintele biroului electroral al sectiei de votare (art. 52), fiind similarã cu ipoteza falsificãrii prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale la care se referã art. 167 din proiect, toate urmând a fi pedepsite potrivit legii penale.
Totodatã, ar trebui pastrata o unitate de reglementare în ipotezele care cuprind, în genere, elemente asemãnãtoare, astfel încât şi la lit. i) refuzul ar trebui sa fie nejustificat, astfel cum s-a prevãzut pentru fapta de la lit. j).
II. Observaţii de redactare şi de tehnica legislativã
1. La art. 2 alin. (1), pentru a se evita prejudicierea formei şi acuratetei exprimarii, propunem eliminarea cuvantului "vorbita".
2. La art. 10, deoarece cele patru alineate conţin dispoziţii de sine stãtãtoare, acestea ar trebui sa constituie articole distincte.
Totodatã, în ceea ce priveşte actualul alin. (3), propunem ca ultima teza sa fie inseratã în debutul viitorului articol, pentru care propunem urmãtoarea redactare:
"Viceprimarii se aleg prin vot secret de cãtre...".
3. La art. 13 alin. (4), sugeram ca în locul sintagmei "anexei 1" sa se foloseascã sintagma "anexei nr. 1". Observatia este valabilã şi pentru art. 20.
4. La art. 16 alin. (1), propunem eliminarea sintagmei de debut "În baza prezentei legi", deoarece este superflua.
5. La art. 16 alin. (4) lit. a), pentru precizia textului, dar şi pentru uniformitatea prevederilor proiectului, sugeram înlocuirea sintagmei "pentru orice tip de scrutin" cu expresia "pentru fiecare tip de scrutin".
Totodatã, semnalam ca la art. 16 ultimele doua alineate au fost greşit marcate ca alin. (3) şi (4), în loc de (5) şi (6).
6. Norma de la art. 17 alin. (6) nu este corelata cu dispoziţia din cuprinsul alin. (4) al aceluiaşi articol, care prevede o durata a mandatului de 6 ani pentru membrii Autoritãţii Centrale Permanente. Observatia este valabilã şi pentru art. 18 alin. (4), care nu este corelat cu alin. (2) din acelaşi articol, potrivit cãruia membrii Comisiei pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica sunt numiţi pe o perioada de 5 ani.
Totodatã, supunem atentiei initiatorilor dacã nu ar fi mai indicat ca perioada mandatului prevãzut la art. 17 alin. (4) şi cea a mandatului de la art. 18 alin. (4) sa fie aceeaşi.
7. Pentru uniformitate în redactarea art. 22, propunem ca textul prevãzut la lit. b) sa debuteze cu sintagma "pregãteşte, în colaborare cu autoritãţile administraţiei publice locale, organizarea...".
Observatia este valabilã şi pentru art. 34 lit. j) al cãrui text propunem sa debuteze cu sintagma "organizeazã alegeri anticipate...".
8. La art. 33 alin. (5), pentru respectarea normelor de tehnica legislativã este necesarã înlocuirea sintagmei "alineatul (4) precedent" cu expresia "alin. (4)".
Totodatã, la alin. (10) este necesarã indicarea explicita a "alineatelor precedente" pe care textul le are în vedere.
9. La art. 40 alin. (1) lit. a), este necesarã eliminarea prepozitiei "la" din cuprinsul expresiei "supravegheazã la organizarea", deoarece este inutila.
10. La art. 41 alin. (1), pentru ca textul sa capete înţeles, recomandam introducerea prenumelui "ai" dupã sintagma "cel mult 8 reprezentanţi".
11. La art. 52, pentru asigurarea rigorii normative necesare, norma ar trebui sa indice expres articolele din lege care reglementeazã aceste situaţii, nu sa facã o trimitere generica la "cazurile prevãzute de prezenta lege".
12. Norma prevãzutã la art. 55 alin. (2) este gresita, deoarece pentru modelul cãrţii de alegator face trimitere la anexa nr. 2, anexa care însã prevede numãrul mandatelor de deputaţi şi de senatori.
13. La art. 57 alin. (2), partea introductivã, pentru rigoare în exprimare, propunem reformularea textului, astfel:
"(2) Eliberarea cãrţii de alegator se face pe baza actului de identitate, numai titularului şi sub semnatura acestuia, de cãtre:".
14. La art. 57 alin. (1) şi art. 58 alin. (1), dispoziţiile trebuie reformulate cu luarea în considerare a noilor reglementãri prevãzute în <>Ordonanta Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor.
15. La art. 98 alin. (2), propunem ca textul sa precizeze ca este vorba despre preşedintele biroului electoral al sectiei de votare.
16. La art. 125, este necesarã indicarea corecta şi completa a textului la care se face trimitere, respectiv art. 42 alin. (1) lit. g).
17. La art. 126 alin. (1) lit. a), este necesarã eliminarea sintagmei "pentru alegerea deputaţilor", deoarece prin acest alineat se reglementeazã atribuirea mandatelor de deputat pentru care au fost organizate alegeri.
Aceasta propunere este valabilã şi pentru lit. a) de la alin. (2) al art. 126, urmând sa se elimine expresia "pentru alegerea senatorilor".
18. La art. 126 alin. (1) lit. c), pentru o trimitere corecta, este necesar ca în locul expresiei "punctul b)" sa se scrie "lit. b)".
Observatia este valabilã şi pentru textele prevãzute la lit. d) şi e), precum şi pentru lit. c), d) şi e) de la alin. (2) al aceluiaşi articol.
19. Din considerente gramaticale, la partea de debut a art. 137 alin. (1) lit. a), propunem înlocuirea cuvantului "finanţarea" cu "finanţãrii", expresia corecta fiind "principiul finanţãrii vieţii politice...".
20. Propunem eliminarea din finalul art. 140 alin. (3) a expresiei "din prezenta lege" deoarece este superflua.
21. Pentru o exprimare mai concisã, norma cuprinsã în teza finala a art. 142 alin. (2) propunem sa constituie alin. (3) al acestui articol, pentru care sugeram urmãtoarea redactare:
"(3) Dispoziţiile prevãzute la alin. (2) nu se aplica organizaţiilor minoritãţilor naţionale".
Pe cale de consecinta, celelalte alineate ale art. 142 vor fi renumerotate.
22. Textul introductiv înscris sub titlul capitolului 27 ar trebui eliminat, nefiind necesar ca un Cod electoral sa se ocupe de definitia contravenţiei, atât timp cat exista un act normativ care cuprinde o astfel de definitie (<>Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor).
23. Pentru un spor de precizie în redactare, propunem reformularea art. 156 lit. b), astfel:
"b) neintocmirea cãrţilor de alegator în termenele stabilite sau refuzul nejustificat de a elibera cartea de alegator la cererea scrisã a titularului;"
Totodatã, la lit. e), consideram mai adecvatã sintagma "materialelor de propaganda", în locul expresiei "mijloacelor de propaganda...".
24. Art. 157 ar trebui sa fie urmat de textul art. 163 alin. (1), (2) şi (4), dacã sancţiunea închisorii contravenţionale se doreşte a fi menţinutã în proiect.
În aceste condiţii actualul alin. (3) al art. 163 ar trebui sa constituie un articol distinct, textul fiind comun tuturor contravenţiilor din art. 156, pentru a cãrui parte de debut propunem urmãtoarea formulare:
"Contravenţiilor prevãzute la <>art. 156 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor".
25. Cu privire la reglementarea infracţiunilor, consideram ca aceasta ar trebui inclusã într-un capitol distinct. Referitor la unele dintre faptele incriminate propunem ca acestea sa fie descrise în mod concret şi complet, astfel:
a) textul art. 165 ar trebui redactat la singular: " ... de cãtre un membru al biroului electoral al sectiei de votare sau de orice alta persoana...", ridicadu-se limita minima a pedepsei la 1 an;
b) la art. 166, în ceea ce îl priveşte pe alegator, textul ar trebui sa utilizeze sintagma: "precum şi acceptarea promisiunii sau primirea banilor sau a altor foloase de cãtre alegator...", stabilindu-se limitele pedepsei închisorii de la 2 la 7 ani;
c) la art. 167, ipotezele faptice putând constitui fiecare o infracţiune, ar trebui diversificate pentru a nu fi intelese cumulat, astfel ca recomandam utilizarea sintagmei "sau introducerea în urna ..., precum şi falsificarea ...";
d) la art. 168, gravitatea faptelor ar impune o pedeapsa mai severã; sugeram limita de la 3 la 10 ani pentru a fi pastrata proporţia corespunzãtoare fata de celelalte infracţiuni;
e) din toate textele referitoare la infracţiuni ar trebui eliminata reglementarea privind tentativa, urmând ca aceasta sa fie inclusã într-un text comun, înscris dupã art. 169, în urmãtoarea redactare:
"Tentativa la infracţiunile prevãzute la art. 164-168 se pedepseşte";
f) textul din art. 170, fiind de procedura, ar trebui sa figureze ultimul în structura capitolului privind infracţiunile;
g) art. 171, care ar urma sa fie penultimul din capitol, ar trebui sa se refere numai la infracţiuni, într-o redactare corecta putând fi analizata urmãtoarea formulare:
"Bunurile destinate sau folosite la sãvârşirea infracţiunilor, precum şi cele rezultate din comiterea acestora se confisca".
Pe cale de consecinta, un text redactat prin asemãnare ar trebui inclus şi în capitolul referitor la contravenţii.
26. Pentru un spor de rigoare normativa, la art. 172, textul trebuie sa menţioneze ca legea intra în vigoare la 6 luni de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, expresia "în termen de 6 luni" nefiind corecta.
Pentru aceleaşi considerente, propunem ca la art. 175 prepozitia "La" din debutul textului sa fie înlocuitã cu prepozitia "Pe".
27. La art. 175, actele normative a cãror abrogare se propune trebuie sa fie însoţite de toate elementele de identificare, respectiv numãrul şi data Monitorului Oficial al României în care acestea au fost publicate, urmate de sintagma "cu modificãrile şi completãrile ulterioare", în cazul <>Legii nr. 70/1991 şi al <>Legii nr. 68/1992 . În ceea ce priveşte <>Legea nr. 69/1992 , în finalul datelor de identificare trebuie inseratã sintagma "cu modificãrile ulterioare".
28. În ceea ce priveşte structura proiectului de lege, este de menţionat faptul ca acesta nu este în concordanta cu exigenţele normelor de tehnica legislativã, întrucât se întâlnesc unele capitole formate doar dintr-un singur articol (cap. 3, 4, 16, 19, 20-23, 25 şi 27). În plus, doua capitole sunt numerotate cu numãrul 27 şi anume cel referitor la controlul finanţãrii partidelor politice şi a campaniilor electorale şi cel referitor la contravenţii şi infracţiuni.
Mai mult, numerotarea capitolelor nu este efectuatã în mod distinct în cadrul fiecãrui titlu şi cu cifre romane, asa cum ar fi trebuit potrivit normelor de tehnica legislativã.
PREŞEDINTE
DRAGOS ILIESCU
PROCURA
Subsemnaţii: Baciu Ioan-Iacob, domiciliat în Bucureşti, str. Dimitrie Bolintineanu nr. 3, ap. 4, sectorul 3; Bunescu Sorina-Elena, domiciliata în satul Valcelele, comuna Merisani, judeţul Arges; Costache Florian, domiciliat în Bucureşti, str. Voronet nr. 16 bis, bl. A15 bis, sc. 1, ap. 9, sectorul 3; Dumitrescu Mihai-Ioan, domiciliat în Bucureşti, bd Dacia nr. 86, sectorul 2; Dumitrescu Razvan, domiciliat în Bucureşti, sos. Ştefan cel Mare nr. 234, bl. 77, sc. A, et. 8, ap. 108, sectorul 2; Hossu Bogdan-Iuliu, domiciliat în Bucureşti, bd Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6; Lucaciu Ileana-Rodica, domiciliata în Bucureşti, str. Trestiana nr. 11, bl. 14, sc. A, ap. 5, sectorul 4; Niculescu Florin-Rodrig, domiciliat în Bucureşti, str. Barbu Vacarescu nr. 47, sectorul 2; Pirvulescu Romulus-Cristian, domiciliat în Bucureşti, bd Iancu de Hunedoara nr. 6, bl. H4, ap. 7, sectorul 1; Sandu Andreea, domiciliata în Bucureşti, str. Turnu Magurele nr. 13, bl. S2, sc. 1, ap. 79, sectorul 4; Sorescu Adrian, domiciliat în Bucureşti, str. Bucovina nr. 3, bl. G1, sc. 3, et. 2, ap. 50, sectorul 3; Veleanu Mercedes-Ramona, domiciliata în Bucureşti, aleea Emil Botta nr. 3, bl. M105, sc. 1, ap. 4, sectorul 3,
în calitate de membri ai Comitetului de initiativa legislativã, constituit conform <>Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, la data de 25 februarie 2002, prin Declaraţia autentificatã sub nr. 42/25 februarie 2002 la Biroul notarului public Violeta Simona Petculescu din Bucureşti, împuternicesc pe domnul Cornescu Sergiu, domiciliat în comuna Telesti, satul Telesti, judeţul Gorj, care se identifica cu C.I. seria GZ nr. 013604/15 septembrie 1999, eliberata de Poliţia Targu Jiu, pentru a depune propunerea legislativã privind Codul electoral care formeazã obiectul iniţiativei legislative în vederea avizãrii ei de cãtre Consiliul Legislativ.
De asemenea, mandatarul nostru este împuternicit şi pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Mandatarul nostru va îndeplini toate formalitãţile necesare şi va semna în numele nostru oriunde va fi cazul, semnatura sa fiindu-ne opozabilã.
Actul a fost redactat şi editat în 6 exemplare, la Biroul notarului public Violeta Simona Petculescu, astãzi, data autentificãrii, act din care s-au eliberat 5 exemplare.
Mandanti:
--------
Baciu Ioan-Iacob
Bunescu Sorina-Elena
Costache Florian
Dumitrescu Mihai-Ioan
Dumitrescu Razvan
Hossu Bogdan-Iuliu
Lucaciu Ileana-Rodica
Niculescu Florin-Rodrig
Pirvulescu Romulus-Cristian
Sandu Andreea
Sorescu Adrian
Veleanu Mercedes-Ramona
ROMÂNIA
Biroul notarului public Violeta Simona Petculescu
Bucureşti, str. George Enescu nr. 31, ap. 6, sectorul 1
Telefon/fax: 650.63.50; 650.63.70; e-mail: notarsp@xnet.ro
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 443
25 februarie 2002
În fata mea, Violeta Simona Petculescu, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat:
Baciu Ioan-Iacob, domiciliat în Bucureşti, str. Dimitrie Bolintineanu nr. 3, ap. 4, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RT nr. 082333/5 aprilie 2000, eliberata de Secţia 10 Poliţie Bucureşti,
Bunescu Sorina-Elena, domiciliata în satul Valcelele, comuna Merisani, judeţul Arges, identificata cu C.I. seria AS nr. 006215/14 octombrie 1998, eliberata de Poliţia Pitesti,
Costache Florian, domiciliat în Bucureşti, str. Voronet nr. 16 bis, bl. A15 bis, sc. 1, ap. 9, sectorul 3, identificat cu B.I. seria BN nr. 713161/30 iunie 1980, eliberat de Secţia 15 Poliţie Bucureşti, prelungit la data de 8 iulie 1992 de Secţia 11 Poliţie Bucureşti,
Dumitrescu Mihai-Ioan, domiciliat în Bucureşti, bd Dacia nr. 86, sectorul 2, identificat cu B.I. seria DS nr. 861385/13 februarie 1990, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti,
Dumitrescu Razvan, domiciliat în Bucureşti, sos. Ştefan cel Mare nr. 234, bl. 77, sc. A, et. 8, ap. 108, sectorul 2, identificat cu C.I. seria DP nr. 024948/13 aprilie 1999, eliberata de IGP-DEP,
Hossu Bogdan-Iuliu, domiciliat în Bucureşti, bd. Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6, identificat cu B.I. seria GN nr. 808879/27 iunie 1994, eliberat de Secţia 22 Poliţie Bucureşti,
Lucaciu Ileana-Rodica, domiciliata în Bucureşti, str. Trestiana nr. 11, bl. 14, sc. A, ap. 5, sectorul 4, identificata cu B.I. seria BR nr. 037034/13 iunie 1985, eliberat de Secţia 14 Poliţie Bucureşti, prelungit la data de 9 iunie 1995 de DGPMB,
Niculescu Florin-Rodrig, domiciliat în Bucureşti, str. Barbu Vacarescu nr. 47, sectorul 2, identificat cu B.I. seria BU nr. 154630/2 noiembrie 1983, prelungit la data de 15 noiembrie 1993, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti,
Pirvulescu Romulus-Cristian, domiciliat în Bucureşti, bd. Iancu de Hunedoara nr. 6, bl. H4, ap. 7, sectorul 1, identificat cu C.I. seria RT nr. 155859/14 aprilie 2001, eliberata de Secţia 1 Poliţie Bucureşti,
Sandu Andreea, domiciliata în Bucureşti, str. Turnu Magurele nr. 13, bl. S2, sc. 1, ap. 79, sectorul 4, identificata cu C.I. seria RT nr. 152034/4 aprilie 2001, eliberata de Secţia 15 Poliţie Bucureşti,
Sorescu Adrian, domiciliat în Bucureşti, str. Bucovina nr. 3, bl. G1, sc. 3, et. 2, ap. 50, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 031829/19 iunie 1998, eliberata de Secţia 12 Poliţie Bucureşti,
Veleanu Mercedes-Ramona, domiciliata în Bucureşti, aleea Emil Botta nr. 3, bl. M105, sc. 1, ap. 4, sectorul 3, identificata cu B.I. seria GV nr. 513488/17 octombrie 1996, eliberat de Secţia 11 Poliţie Bucureşti,
care, dupã citirea actului, au consimţit la autentificarea lui şi au semnat toate exemplarele.
În temeiul <>art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995 , se declara autentic prezentul înscris.
Taxa de 120.000 lei s-a achitat cu chitanţa nr. 0867535/2002, eliberata de biroul notarial.
S-a încasat onorariul de 700.000 lei, achitat cu chitanţa nr. 670/2002, eliberata de biroul notarial.
S-a aplicat timbru judiciar de 1.500 lei.
S-a cerut autentificarea prezentului înscris:
DECLARAŢIE
Subsemnaţii:
- Baciu Ioan-Iacob, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Dimitrie Bolintineanu nr. 3, ap. 4, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RT nr. 082333/5 aprilie 2000, eliberata de Secţia 10 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1550126264372, în calitate de alegator;
- Bunescu Sorina-Elena, cetãţean roman, domiciliata în satul Valcelele, comuna Merisani, judeţul Arges, identificata cu C.I. seria AS nr. 006215/14 octombrie 1998, eliberata de Poliţia Municipiului Pitesti, cod numeric personal 2741001034995, în calitate de alegator;
- Cornescu Sergiu, cetãţean roman, domiciliat în comuna Telesti, satul Telesti, judeţul Gorj, identificat cu C.I. seria GZ nr. 013604/15 septembrie 1999, eliberata de Poliţia Targu Jiu, cod numeric personal 1680212182844, în calitate de alegator;
- Costache Florian, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Voronet nr. 16 bis, bl. A15 bis, sc. 1, ap. 9, sectorul 3, identificat cu B.I. seria BN nr. 713161/8 iulie 1992, cod numeric personal 1560112400073, în calitate de alegator;
- Dumitrescu Mihai-Ioan, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Dacia nr. 86, sectorul 2, identificat cu B.I. seria DS nr. 861385/13 februarie 1990, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1400310400440, în calitate de alegator;
- Dumitrescu Razvan, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Ştefan cel Mare nr. 234, bl. 77, sc. C, ap. 108, sectorul 2, identificat cu C.I. seria DP nr. 024948/13 aprilie 1999, eliberata de I.G.P.-D.E.P., cod numeric personal 1650530400071, în calitate de alegator;
- Hossu Bogdan-Iuliu, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd. Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6, identificat cu B.I. seria GN nr. 808879/27 iunie 1994, eliberat de Secţia 22 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1530428400485, în calitate de alegator;
- Lucaciu Ileana-Rodica, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Trestiana nr. 11, bl. 14, sc. A, ap. 5, sectorul 4, identificata cu B.I. seria BR nr. 037034/13 iunie 1995, eliberat de Secţia 14 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 2431023400061, în calitate de alegator;
- Niculescu Florin-Rodrig, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Barbu Vacarescu nr. 47, sectorul 2, identificat cu B.I. seria BV nr. 154630/2 noiembrie 1983, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1410406400152, în calitate de alegator;
- Pirvulescu Romulus-Cristian, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Iancu de Hunedoara nr. 6, bl. H4, ap. 7, sectorul 1, identificat cu C.I. seria RT nr. 55859/17 aprilie 2001, eliberata de Secţia 1 Poliţie, cod numeric personal 1650109293114, în calitate de alegator;
- Sandu Andreea, cetãţean roman, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Turnu Magurele nr. 13, bl. S2, sc. 1, ap. 79, sectorul 4, identificata cu C.I. seria RT nr. 152034/4 aprilie 2001, eliberata de Secţia 15 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 277032984212, în calitate de alegator;
- Sorescu Adrian, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Bucovina nr. 3, bl. G1, sc. 3, et. 2, ap. 50, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 031829/19 iunie 1998, eliberata de Secţia 12 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1640530400102, în calitate de alegator;
- Veleanu Mercedes-Ramona, cetãţean roman, domiciliata în municipiul Bucureşti, aleea Emil Botta nr. 3, bl. M105, sc. 1, ap. 4, sectorul 3, identificata cu B.I. seria GV nr. 513488/17 octombrie 1996, eliberat de Secţia 11 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 2640425400723, în calitate de alegator,
cunoscând sancţiunile prevãzute de art. 292 din Codul penal pentru declaraţiile neadevãrate, pe propria rãspundere, declaram urmãtoarele:
Am convenit ca, în temeiul <>Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, sa constituim Comitetul de initiativa legislativã, în scopul promovãrii unui proiect de lege privind Codul electoral.
Menţionãm ca suntem cetãţeni cu drept de vot şi nu incalcam prevederile <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni.
Dãm prezenta declaraţie pentru a fi depusa la autoritãţile competente.
Redactat şi editat la sediul Biroului notarului public Violeta Simona Petculescu, astãzi - data autentificãrii - în cinci exemplare.
Declaranti:
-----------
- Baciu Ioan-Iacob
- Bunescu Sorina-Elena
- Cornescu Sergiu
- Costache Florian
- Dumitrescu Mihai
- Dumitrescu Razvan
- Hossu Bogdan-Iuliu
- Lucaciu Ileana-Rodica
- Niculescu Florin-Rodrig
- Pirvulescu Romulus-Cristian
- Sandu Andreea
- Sorescu Adrian
- Veleanu Mercedes-Ramona.
ROMÂNIA
Biroul notarului public Violeta Simona Petculescu
Bucureşti, str. George Enescu nr. 31, ap. 6, sectorul 1
Telefon/fax: 650.63.50; 650.63.70; e-mail: notarsp@xnet.ro
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 442
25 februarie 2002
În fata mea, Violeta Simona Petculescu, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat:
Baciu Ioan-Iacob, domiciliat în Bucureşti, str. Dimitrie Bolintineanu nr. 3, ap. 4, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RT nr. 082333/5 aprilie 2000, eliberata de Secţia 10 Poliţie Bucureşti,
Bunescu Sorina-Elena, domiciliata în satul Valcelele, comuna Merisani, judeţul Arges, identificata cu C.I. seria AS nr. 006215/14 octombrie 1998, eliberata de Poliţia Pitesti,
Costache Florian, domiciliat în Bucureşti, str. Voronet nr. 16 bis, bl. A15 bis, sc. 1, ap. 9, sectorul 3, identificat cu B.I. seria BN nr. 713161/30 iunie 1980, eliberat de Secţia 15 Poliţie Bucureşti, prelungit la data de 8 iulie 1992 de Secţia 11 Poliţie Bucureşti,
Dumitrescu Mihai-Ioan, domiciliat în Bucureşti, bd Dacia nr. 86, sectorul 2, identificat cu B.I. seria DS nr. 861385/13 februarie 1990, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti,
Dumitrescu Razvan, domiciliat în Bucureşti, sos. Ştefan cel Mare nr. 234, bl. 77, sc. A, et. 8, ap. 108, sectorul 2, identificat cu C.I. seria DP nr. 024948/13 aprilie 1999, eliberata de I.G.P.-D.E.P.,
Hossu Bogdan-Iuliu, domiciliat în Bucureşti, bd Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6, identificat cu B.I. seria GN nr. 808879/27 iunie 1994, eliberat de Secţia 22 Poliţie Bucureşti,
Lucaciu Ileana-Rodica, domiciliata în Bucureşti, str. Trestiana nr. 11, bl. 14, sc. A, ap. 5, sectorul 4, identificata cu B.I. seria BR nr. 037034/13 iunie 1985, eliberat de Secţia 14 Poliţie Bucureşti, prelungit la data de 9 iunie 1995 de DGPMB,
Niculescu Florin-Rodrig, domiciliat în Bucureşti, str. Barbu Vacarescu nr. 47, sectorul 2, identificat cu B.I. seria BU nr. 154630/2 noiembrie 1983, prelungit la data de 15 noiembrie 1993, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti,
Pirvulescu Romulus-Cristian, domiciliat în Bucureşti, bd Iancu de Hunedoara nr. 6, bl. H4, ap. 7, sectorul 1, identificat cu C.I. seria RT nr. 155859/14 aprilie 2001, eliberata de Secţia 1 Poliţie Bucureşti,
Sandu Andreea, domiciliata în Bucureşti, str. Turnu Magurele nr. 13, bl. S2, sc. 1, ap. 79, sectorul 4, identificata cu C.I. seria RT nr. 152034/4 aprilie 2001, eliberata de Secţia 15 Poliţie Bucureşti,
Sorescu Adrian, domiciliat în Bucureşti, str. Bucovina nr. 3, bl. G1, sc. 3, et. 2, ap. 50, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 031829/19 iunie 1998, eliberata de Secţia 12 Poliţie Bucureşti,
Veleanu Mercedes-Ramona, domiciliata în Bucureşti, aleea Emil Botta nr. 3, bl. M105, sc. 1, ap. 4, sectorul 3, identificata cu B.I. seria GV nr. 513488/17 octombrie 1996, eliberat de Secţia 11 Poliţie Bucureşti,
Cornescu Sergiu, domiciliat în satul Telesti, comuna Telesti, judeţul Gorj, identificat cu C.I. seria GZ nr. 013604/15 noiembrie 1999, eliberata de Poliţia Targu Jiu,
care, dupã citirea actului, au consimţit la autentificarea lui şi au semnat toate exemplarele.
În temeiul <>art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995 , se declara autentic prezentul înscris.
Taxa de 39.000 lei s-a achitat cu chitanţa nr. 0867534/2002, eliberata de biroul notarial.
S-a încasat onorariul de 500.000 lei, achitat cu chitanţa nr. 670/2002, eliberata de biroul notarial.
S-a aplicat timbru judiciar de 1.500 lei.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
