Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
EXPUNERE DE MOTIVE
Reperul fundamental al unei naţiuni, la modul general, este credinţa, iar în cazul poporului român, în mod special, este credinţa creştină, fapt evident din perspectivă istorică, sociologică, religioasă, culturală şi statistică.
Credinţa creştină a reprezentat un filon intrinsec al românităţii de-a lungul istoriei, astfel că evidenţierea, afirmarea şi asumarea acestei identităţi onorează memoria înaintaşilor poporului român, pe de o parte, iar pe de alta, păstrează şi transmite generaţiilor viitoare aceeaşi identitate, care s-a dovedit a fi determinantă pentru supravieţuirea naţiunii române.
Astfel, având în vedere că:
(1) creştinismul este moştenirea spirituală, valorică şi morală a cetăţenilor României, indiferent de confesiune religioasă ori apartenenţă etnică;
(2) creştinismul a fost şi rămâne o trăsătură definitorie a tuturor generaţiilor de locuitori ai spaţiului geografic care formează România zilelor noastre, vreme de două milenii;
(3) creştinismul a fost forţa motrice care a unit grupurile etnice ale României de-a lungul secolelor, aducând astfel o contribuţie majoră la formarea, dezvoltarea şi supravieţuirea poporului român;
(4) creştinismul a avut o contribuţie majoră la dezvoltarea şi păstrarea conştiinţei naţionale în rândurile românilor din toate zonele geografice, istorice în care aceştia au trăit;
(5) creştinismul a avut o contribuţie centrală la dezvoltarea culturii şi civilizaţiei române şi a celei europene;
(6) creştinismul rămâne, şi în prezent, definitoriu pentru valorile spirituale şi morale ale locuitorilor ţării;
(7) creştinismul deţine un loc central în formarea şi promovarea valorilor cetăţeneşti;
(8) creştinismul a avut un rol important în dezvoltarea democraţiei şi statului de drept în Europa şi România;
(9) creştinismul s-a dovedit a fi un factor de stabilitate politică;
(10) creştinismul a fost o doctrină şi învăţătură definitorie şi călăuzitoare pentru marii oameni de cultură şi de ştiinţă din România, fiind o sursă majoră de inspiraţie şi temă a marilor creaţii artistice, literare şi muzicale de pe teritoriul României de-a lungul veacurilor;
(11) având în vedere, în consecinţă, că patrimoniul spiritual, civilizaţia şi istoria României sunt inextricabil ancorate şi legate de creştinism,
supunem spre dezbatere şi aprobare Parlamentului României prezenta iniţiativă legislativă, care după adoptare şi promulgare, să contribuie la afirmarea, menţinerea şi dezvoltarea identităţii poporului român din perspectiva credinţei creştine, facilitând contexte social-cultural-civice într-un anumit interval de timp, respectiv în cursul lunii iunie a fiecărui an, în care această identitate să fie expusă şi manifestată public, realizându-se astfel o legătură organică între o realitate sociologică de substanţă şi aspectele formale, de manifestare publică a acestei identităţi, din perspectivă creştină interconfesională.
Pe cale de consecinţă, având în vedere motivele de mai sus, în temeiul dispoziţiilor legale incidente, în special în temeiul art. 6 (care reglementează „dreptul la identitate“ comunitară, inclusiv din perspectivă religioasă) şi art. 74 din Constituţia României, supunem dezbaterii şi aprobării Parlamentului României următoarea propunere legislativă, care are drept obiect stabilirea lunii iunie drept luna identităţii creştine în România.
PROIECT DE LEGE
pentru instituirea lunii iunie ca Luna identităţii creştine
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ART. 1
Se instituie luna iunie ca Luna identităţii creştine.
ART. 2
Luna identităţii creştine are ca obiectiv recunoaşterea rolului fundamental al creştinismului în istoria şi identitatea locuitorilor României vreme de veacuri.
ART. 3
Luna identităţii creştine desemnează o perioadă specifică de timp dintr-un an când cetăţenii României îşi pot confirma şi reflecta, în mod deliberat şi direct, la importanţa şi relevanţa creştinismului în viaţa familială, socială, culturală şi în istoria României.
ART. 4
Luna identităţii creştine recomandă şi încurajează manifestări cetăţeneşti care au ca obiectiv afirmarea, recunoaşterea şi aprecierea contribuţiei creştinismului la civilizaţia şi cultura României.
ART. 5
Luna identităţii creştine este desemnată să prezinte cetăţenilor României oportunităţi pentru a învăţa despre relevanţa creştinismului pentru trecutul, prezentul şi viitorul României şi al locuitorilor ei.
ART. 6
Luna identităţii creştine este desemnată să contribuie la unitate, armonie şi înţelegere între toţi locuitorii ţării.
ART. 7
Autorităţile publice centrale şi locale pot contribui cu sprijin logistic, administrativ şi/sau financiar, potrivit atribuţiilor şi competenţelor legale, pentru susţinerea manifestărilor organizate în temeiul prezentei legi de către cei interesaţi, fie că este vorba de cetăţeni persoane fizice sau de către entităţi juridice.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 din Constituţia României, republicată.
AVIZ
referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată „LUNA IUNIE - LUNA IDENTITĂŢII CREŞTINE“
Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată „LUNA IUNIE - LUNA IDENTITĂŢII CREŞTINE“, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R833 din 11.04.2023, şi făcând obiectul Dosarului nr. D401/11.04.2023,
CONSILIUL LEGISLATIV,
în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, şi al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare,
avizează favorabil iniţiativa legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect instituirea lunii iunie ca „Luna Identităţii Creştine“.
Potrivit expunerii de motive, soluţiile legislative preconizate sunt argumentate prin faptul că, „având în vedere, în consecinţă, că patrimoniul spiritual, civilizaţia şi istoria României sunt inextricabil ancorate şi legate de creştinism, supunem spre dezbatere şi aprobare Parlamentului României prezenta iniţiativă legislativă, care după adoptare şi promulgare, să contribuie la afirmarea, menţinerea şi dezvoltarea identităţii poporului român din perspectiva credinţei creştine, facilitând contexte social-cultural-civice într-un anumit interval de timp, respectiv în cursul lunii iunie a fiecărui an, în care această identitate să fie expusă şi manifestată public, realizându-se astfel o legătură organică între o realitate sociologică de substanţă şi aspectele formale, de manifestare publică a acestei identităţi, din perspectivă creştină interconfesională.“
2. Prin conţinutul său normativ, iniţiativa legislativă a cetăţenilor face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.
3. Menţionăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunţă asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.
4. Semnalăm că pentru o iniţiativă legislativă a cetăţenilor având conţinut similar cu cel al prezentei iniţiative, formulată în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R287 din data de 6.02.2023, pentru care s-a constituit Dosarul nr. D107/6.02.2023, a fost emisă de către Consiliul Legislativ Nota de restituire nr. A66/20.02.2023.
5. Având în vedere că măsurile preconizate la art. 7 au implicaţii asupra bugetului de stat, sunt incidente prevederile art. 111 alin. (1) teza a doua din Constituţia României, republicată, privind solicitarea unei informări din partea Guvernului, precum şi dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare atât la obligativitatea întocmirii unei fişe financiare, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 15 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cât şi la obligativitatea precizării surselor de acoperire a majorării cheltuielilor bugetare.
În acest sens, precizăm că, la pct. 71 din considerentele Deciziei nr. 643/2020, Curtea Constituţională a constatat că „Neîndeplinirea obligaţiei solicitării fişei financiare conduce, în mod firesc, la concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, astfel că au fost încălcate prevederile constituţionale cuprinse în art. 138 alin. (5) referitoare la stabilirea sursei de finanţare. Ca atare, cheltuielile preconizate prin textele de lege criticate grevează asupra bugetului de stat, adoptarea lor ar fi fost posibilă doar după stabilirea sursei de finanţare în condiţiile Legii fundamentale şi după solicitarea fişei financiare de la Guvern“.
6. Analizând conţinutul iniţiativei legislative a cetăţenilor, semnalăm că, potrivit art. 6 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă.
Astfel, referitor la Luna Identităţii Creştine, se utilizează expresii care nu conferă textului un caracter normativ, precum „are ca obiectiv“ - la art. 2, „desemnează o perioadă specifică de timp dintr-un an“ - la art. 3, „recomandă şi încurajează manifestări cetăţeneşti“ - la art. 4, „este desemnată să prezinte cetăţenilor României oportunităţi pentru a învăţa“ - la art. 5, respectiv „este desemnată să contribuie la unitate, armonie şi înţelegere între toţi locuitorii ţării“ - la art. 6.
Totodată, formularea „pot contribui cu sprijin logistic şi/sau de altă natură“, utilizată la art. 7, nu are caracter imperativ, nu instituie obligaţii în sarcina autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale sau a altor subiecţi de drept, ci este redactată sub forma unor recomandări, rămânând la aprecierea entităţilor anterior menţionate în ce măsură vor pune în aplicare dispoziţia preconizată. Astfel, sunt încălcate dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora, prin modul de exprimare, actul normativ trebuie să asigure dispoziţiilor sale un caracter obligatoriu.
Caracterul pur declarativ al iniţiativei legislative a cetăţenilor, prin care nu se constituie în mod efectiv drepturi şi obligaţii, este de natură să determine ambiguităţi cu privire la efectele pe care legea le-ar putea produce.
Prin urmare, apreciem că, sub aceste aspecte, iniţiativa legislativă a cetăţenilor este susceptibilă a încălca prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta referitoare la calitatea legii, prin raportare la art. 3 alin. (1) coroborat cu art. 52 alin. (1) din Legea nr. 24/2000.
Caracterul normativ al legii impune stabilirea unor dispoziţii exprese referitoare la drepturi şi obligaţii ce trebuie stabilite în sarcina destinatarilor normei juridice, dar şi a consecinţelor nerespectării acestor obligaţii, prin instituirea de sancţiuni.
7. Sub rezerva celor exprimate la pct. 6 supra, semnalăm că iniţiativa legislativă a cetăţenilor poate fi îmbunătăţită şi din punctul de vedere al respectării normelor de tehnică legislativă, astfel:
a) referitor la expunerea de motive, semnalăm că aceasta este sumară şi nu respecta structura instrumentului de prezentare şi motivare prevăzută la art. 31 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, nu sunt clar prezentate cerinţele care reclamă intervenţia normativă, cu referire specială la insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare, nici finalitatea reglementărilor propuse, cu evidenţierea implicaţiilor pe care reglementarea propusă le are asupra legislaţiei în vigoare, şi nici măsurile de implementare a soluţiilor legislative preconizate;
b) pentru asigurarea unităţii în redactare cu alte acte normative similare, recomandăm reformularea titlului, astfel:
""Lege pentru instituirea lunii iunie ca Luna identităţii creştine";"
c) la art. 1, pentru realizarea unităţii terminologice cu titlul şi cu art. 2-6, este necesară eliminarea sintagmei „în România“ din expresia „Luna Identităţii Creştine în România“.
Având în vedere cele de mai sus, precum şi pentru o exprimare specifică stilului normativ, recomandăm reformularea textului, astfel:
"ART. 1
Se instituie luna iunie ca Luna identităţii creştine.“;"
d) la art. 7 semnalăm că, prin gradul mare de generalitate, sintagma „sau de altă natură“ este improprie stilului normativ, fiind necesară reformularea acesteia, astfel încât să fie prevăzută în mod expres contribuţia vizată.
PREŞEDINTE
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 25 aprilie 2023.
Nr. 416.
COMPONENŢA
comitetului de iniţiativă
Propunere legislativă: „Lege pentru instituirea lunii iunie ca Luna identităţii creştine“
1. Blaga Ioana-Viorica
2. Bujeniţă Daniel
3. Buţu Radu-Bogdan
4. Iov Adrian-Ovidiu
5. Manta Oana-Andreea
6. Neamţu Eugenia
7. Neiconi Mircea-Sorin
8. Noane Gheorghe-Viorel
9. Oniga Lucian-Ioan
10. Onaga Florina-Magdalena
11. Smântână Pavel
12. Stanciu Bogdan-Ioan
13. Suciu George
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
