Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR POTRIVIT LEGII Nr. 189/1999 Expunere de motive Constituţia României, adoptată prin Referendumul naţional din 8 decembrie, revizuită prin Referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, s-a dovedit total necorespunzătoare pentru aspiraţiile şi năzuinţele poporului român, greu încercat în ultimii 70 de ani ai istoriei sale, începând cu punerea în practică a odiosului Pact Ribbentrop-Molotov, continuând cu lovitura de stat din 23 august 1944, prin care a fost instalat regimul comunist criminal în România, cu lovitura de stat din 22 decembrie 1989, prin care a fost instalat regimul cleptocratic actual, cu cei 23 de ani de distrugere şi jefuire a avuţiei productive acumulate de români de-a lungul veacurilor, cu aducerea majorităţii cetăţenilor României în starea de sclavie în care se află în prezent. Eliberat din jugul regimului comunist prin sacrificiul suprem al celor peste 1.000 de tineri români ucişi, în zilele însângerate ale lui decembrie 1989, poporul român, cu uriaşa avuţie productivă acumulată din munca lui în timpul regimului comunist, avea posibilitatea şi era îndreptăţit să îşi construiască o economie democratică, productivă şi performantă, care să îi asigure prosperitatea, precum şi posibilitatea de a-şi construi un stat cu adevărat democratic, un stat al lui, al poporului, care să îl slujească, să îi apere drepturile şi libertăţile. Cu avuţia productivă, cu situaţia financiară şi cu forţa de muncă, de înaltă calificare, pe care le avea în 1990, poporul român ar fi avut astăzi venituri, adică pensii şi salarii, drept venituri bugetare de 4 ori mai mari decât cele pe care le are, nivelul lui de trai ar fi fost astăzi printre cele mai ridicate din Europa şi din lume. Din nefericire, autorii loviturii de stat din decembrie 1989 nu numai că au confiscat revoluţia, revolta populară a românilor, dar au acaparat şi statul român, pe care l-au transformat în instrument de jefuire a poporului şi de îmbogăţire a lor, a celor care s-au instalat la conducerea statului român prin lovitura de stat. Au jefuit şi s-au îmbogăţit. Au distrus, au demolat mii de uzine şi fabrici construite de români, pe care le-au vândut ca fier vechi şi alte materiale de construcţii, iar cu banii încasaţi şi-au cumpărat bunuri de consum de lux - vile, jeepuri, iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului naţional a fost trecută în proprietatea străinilor, prin aşa-numita privatizare, prin vânzare la preţuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spaţii comerciale şi de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă şi multe privaţiuni de către cetăţenii României. Cu ajutorul inflaţiei, statul român, prin Banca Naţională a României, a pus pe butuci fabricile şi uzinele, întregul capital productiv al ţării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernanţi şi de străini, la preţuri de nimic. Cu ajutorul aceleiaşi inflaţii, statul român, în mai puţin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor şi pensiilor, astfel încât majoritatea cetăţenilor României a fost adusă în stare de sărăcie, în imposibilitatea de a economisi şi de a investi, pentru crearea de capacităţi de producţie şi de locuri de muncă. Au fost distruse 4 milioane de locuri de muncă, astfel încât peste 3 milioane de români au fost obligaţi să ia drumul străinătăţii, în căutarea unui loc de muncă. Rezultatul final al acestui proces de distrugere şi jefuire este acela că România a fost adusă în stare de colonie, iar majoritatea poporului român a fost adusă în stare de sclavie. Cea mai mare parte a capitalului utilizat pe teritoriul României se află în proprietatea străinilor, a transnaţionalelor, ceea ce face ca şi cea mai mare parte a avuţiei create în România să intre în proprietatea străinilor şi să plece din ţară. Înstrăinarea capitalului naţional a determinat şi înrăutăţirea nemaiîntâlnită a raportului dintre remuneraţia muncii şi remuneraţia capitalului. În România, ponderea salariilor, pensiilor şi celorlalte venituri derivate din salarii în Produsul Intern Brut (PIB) este de sub o treime, restul fiind profituri, în timp ce în Elveţia, de exemplu, ca şi în alte ţări civilizate ale lumii, ponderea profiturilor este de sub o treime, restul revenind salariilor, pensiilor şi altor venituri derivate din salarii. Starea actuală dezastruoasă a economiei şi societăţii româneşti a fost determinată de modul defectuos în care a fost concepută Constituţia adoptată în 1991 şi revizuită în 2003, de modul în care această Constituţie a definit raportul dintre popor şi stat, de modul în care au fost definite atribuţiile diferitelor componente ale statului şi relaţiile dintre acestea. A fost creat, astfel, un stat scăpat total de sub controlul poporului. A fost creat un stat controlat de autorii loviturii de stat din decembrie 1989, transformaţi, prin privatizare, în stăpâni ai capitalului naţional, în cârdăşie cu transnaţionalele. Deşi, în Constituţia României, la articolul 1, se prevede că România este stat democratic, oricine poate vedea că această prevedere este o vorbă goală, care nu are nicio legătură cu realitatea. Un stat democratic este un stat în care puterea politică, puterea de a stabili norme de convieţuire socială, de a adopta şi aplica legile care să reglementeze relaţiile dintre cetăţeni şi dintre cetăţeni şi stat, aparţine poporului (demos = popor; kratos = putere). Poporul român a fost deposedat de puterea politică, care a fost acaparată de autorii loviturii de stat din decembrie 1989 şi este menţinută în ghearele acestora, prin statul creat de ei. Uzurpatorii puterii politice a poporului român au folosit statul român pentru a acapara puterea economică, capitalul acumulat de români până în 1989, ca şi profiturile realizate de acest capital, după 1989. Toată această avuţie a fost trecută în proprietatea privată a minorităţii autohtone, formată din cei care s-au instalat la conducerea statului român, şi a străinilor, care au cumpărat la preţuri de nimic cea mai mare parte a capitalului furat de către guvernanţi de la poporul român, prin Legea nr. 15/1990. În felul acesta, a fost creată o pătură minoritară foarte bogată, oligarhia, care deţine cea mai mare parte a capitalului utilizat în România şi care controlează total şi statul român. Aşa se face că, în prezent, în România funcţionează nu un stat democratic, al poporului, ci un stat oligarhic (oligos = puţin; arche = putere), un stat al minorităţii îmbogăţite prin jaful denumit privatizare. Putem spune, cu deplin temei, că statul român actual este, în egală măsură, şi un stat plutocratic (ploutos = bogăţie), al celor bogaţi, şi un stat cleptocratic (klepto = a fura), un stat al hoţilor. Principii fundamentale Scoaterea poporului român din marasmul economic, politic, social şi moral în care a fost adus de statul român uzurpator necesită schimbarea, din temelii, a legii fundamentale a societăţii româneşti, a Constituţiei României. Acestui scop îi răspunde iniţiativa legislativă cetăţenească privind revizuirea Constituţiei României, pe care o propunem spre aprobarea poporului român. La baza proiectului de revizuire sunt aşezate următoarele principii fundamentale: 1. Statul este creat de popor. Statul există şi funcţionează sub controlul poporului. Raţiunea de a fi a statului este să slujească poporul, să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să furnizeze servicii publice, de uz şi de interes public. 2. Poporul poate să îşi exercite controlul asupra statului, asupra puterii politice, dacă şi numai dacă el, poporul, deţine şi puterea economică, dacă este proprietar asupra capitalului. Constituţia trebuie să dispună mecanismele juridice şi financiare prin care poporul să devină şi să rămână proprietar al capitalului utilizat în economia naţională. 3. Statul este constituit din mai multe componente, numite puteri, complet separate una de alta şi total independente una faţă de alta, care se controlează reciproc şi toate sunt controlate de popor. Statul român este constituit din 5 componente: legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară. 4. România este patria poporului român. Statul român este obligat să apere teritoriul naţional al poporului său, să acţioneze necontenit pentru Reîntregirea Patriei cu teritoriile rupte din trupul ţării de către participanţii la cel de al Doilea Război Mondial. Românii, stăpâni pe capitalul şi teritoriul naţional şi pe resursele naturale ale ţării Cea mai importantă prevedere a proiectului de revizuire constă în reconstituirea drepturilor de proprietate ale poporului român asupra capitalului naţional, asupra teritoriului naţional şi asupra resurselor naturale ale ţării. Numai reconstituirea drepturilor de proprietate asupra capitalului, pământului şi resurselor naturale ale ţării va face posibilă şi recâştigarea celorlalte drepturi şi libertăţi ale românilor. Împroprietărirea cetăţenilor cu capital productiv Proiectul prevede constituirea Fondului Naţional de Capital Distributiv, în care va fi colectată o cincime din Produsul Intern Brut al ţării, în principal, prin instituirea impozitului progresiv pe marile proprietăţi. Sumele băneşti colectate în acest Fond vor fi folosite pentru împroprietărirea cetăţenilor români cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, licenţe, brevete etc. Scopul urmărit, prin această împroprietărire, este unul dublu: a) despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul şi profiturile de care au fost deposedaţi, prin aşa-zisa privatizare; şi b) construcţia economiei democratice, o economie în care majoritatea capitalului să intre şi să rămână în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor ţării. Trecerea capitalului, a puterii economice, în mâinile celor mulţi, ale poporului, va crea temelia trainică a statului democratic, a statului poporului. Statul român va fi obligat să răscumpere întregul capital pe care l-a furat de la poporul român prin Legea nr. 15/1990 şi pe care l-a vândut, prin legile privatizării. Răscumpărarea va fi făcută cu bani de la Fondul Naţional de Capital Distributiv. Capitalul răscumpărat va fi trecut în patrimoniul Fondului Naţional de Pensii Publice, până la completarea activului net al acestui Fond, şi în patrimoniul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi, ulterior, în proprietatea privată a cetăţenilor ţării. Statul este administrator al proprietăţii publice În goana lor după jaf şi îmbogăţire, guvernanţii români au inventat ceea ce ei numesc proprietatea PRIVATĂ a statului. Nu s-au mulţumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în aşa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei şi străinii, la preţuri de batjocură. Proiectul de lege propus de cetăţeni pentru revizuirea Constituţiei desfiinţează această aşa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuţie, ca atare nu poate fi proprietar asupra niciunui fel de bunuri. Numai cetăţenii, numai poporul produce avuţie. Numai el, poporul, poate fi proprietar. El, poporul, hotărăşte ca o parte din avuţia creată de el să intre în proprietatea publică, a tuturor cetăţenilor ţării. El, poporul, prin Constituţie, încredinţează statului şi autorităţilor publice locale, spre folosinţă, sau spre administrare, bunurile aflate în această proprietate publică. Statul nu este proprietar. Statul este numai utilizator sau administrator al bunurilor aflate în proprietatea publică, a poporului. Statul nu este nici comerciant, nici negustor Statul nu poate vinde bunurile aflate în proprietatea publică, a poporului. Nu le poate nici închiria, nici concesiona. Bunurile intrate în proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit până la completa lui uzură, când este scos din funcţiune şi casat, conform prevederilor legii. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit în scopul pentru care a fost creat sau achiziţionat, acela de a furniza bunuri şi servicii cetăţenilor, de uz şi de interes public. Resursele naturale, exploatate prin regii ale statului român Proiectul de lege propus obligă statul român să exploateze şi să valorifice resursele naturale ale ţării prin forţe proprii, respectiv prin regii autonome, subordonate guvernului sau autorităţilor publice locale. Proiectul propune, de asemenea, reconstituirea tuturor regiilor autonome în sectoarele economice de importanţă strategică sau cu caracter de monopol. Fondul Naţional de Pensii Publice. Dreptate pentru pensionari Statul român postdecembrist şi-a însuşit, prin Legea nr. 15/1990, şi capitalul acumulat de statul comunist din contribuţiile de asigurări sociale ale cetăţenilor ţării. Actualii pensionari ai României au fost de două ori deposedaţi, furaţi. Li s-a furat şi capitalul acumulat din contribuţiile pentru pensii, şi capitalul acumulat din profiturile realizate de întreprinderile în care au muncit ca salariaţi, în timpul regimului comunist. Normal ar fi fost ca, în 1990, să se calculeze valoarea, la zi, a fondului naţional de pensii publice şi, cu această valoare, fondul să fi devenit acţionar la societăţile comerciale create din fostele întreprinderi de stat. În felul acesta, pensionarii României şi-ar fi primit pensiile de la fondul lor de pensii, nu din contribuţiile actualilor salariaţi. Guvernanţii au preferat să le fure banii şi să îi transforme pe pensionari în cerşetori ai aşa-zisului buget de asigurări sociale. Mai mult, au învrăjbit societatea românească, instigând generaţia tânără împotriva celei vârstnice, prezentată ca fiind întreţinută de actualii salariaţi. Statul român trebuie obligat să repare marea nedreptate făcută actualilor şi viitorilor pensionari ai ţării. În acest sens, proiectul de revizuire a Constituţiei prevede crearea Fondului Naţional de Pensii Publice. Statul va trebui să calculeze valoarea actuală a activului net al Fondului Naţional de Pensii Publice. Cu această valoare, Fondul va deveni acţionar la societăţile comerciale create prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990. Proiectul interzice obligarea cetăţenilor să contribuie la fonduri private de pensii. Statul român va trebui să creeze şi un Fond Naţional de Asigurări de Sănătate şi un Fond Naţional de Şomaj, în care să fie colectate contribuţiile participanţilor la aceste fonduri. Disponibilităţile băneşti ale acestor fonduri, ca şi cele ale Fondului Naţional de Pensii Private vor fi investite în valori mobiliare emise de societăţile comerciale româneşti, ceea ce va determina creşterea capacităţilor de producţie ale economiei naţionale şi sporirea resurselor acestor fonduri, a capacităţilor lor de a oferi beneficii sporite membrilor lor. Sistem financiar subordonat intereselor cetăţenilor Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei propune schimbări radicale în construcţia sistemului financiar al ţării. Proiectul impune instituirea controlului poporului asupra întregului sistem financiar, inclusiv asupra principalei componente a acestuia, Banca Naţională a României. Sistemul financiar trebuie transformat din instrument de jefuire a poporului în instrument de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în primul rând a dreptului poporului român de a fi stăpân pe avuţia pe care o creează prin munca sa, în ţara sa. Guvernatorul Băncii Naţionale a României va fi ales de popor, prin vot direct, universal, egal, secret şi liber exprimat, pentru o perioadă de 5 ani. Nicio persoană nu va putea ocupa funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a României mai mult de două mandate. Credite numai în lei, pentru investiţii productive Proiectul dispune folosirea numai a monedei naţionale, leul, în efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi, ca şi în acordarea de credite. Acordă dreptul de a crea bani numai Băncii Naţionale a României. Obligă băncile care activează în România să acorde credite numai în lei şi numai pentru investiţii, pentru crearea de capacităţi de producţie. Singurele instituţii care pot acorda credite pentru consum sunt casele de ajutor reciproc, ca asociaţii nonprofit, care acordă credite numai membrilor lor. Tezaurul de aur al poporului să fie păstrat în ţară Având în vedere că rezervele de aur ale ţării au fost scoase din ţară şi că cea mai mare parte a rezervelor valutare ale ţării sunt constituite din aşa-zise "valori mobiliare", adică hârtii emise de diverse state şi instituţii financiare internaţionale, a căror valoare poate fi spulberată de orice ţeapă prezentată sub denumirea de "criză financiară", o bună parte din aceste rezerve fiind făcută cu bani împrumutaţi de către Banca Naţională a României de la FMI, proiectul de lege propus dispune aducerea în ţară a rezervei de aur, vânzarea hârtiilor (valori mobiliare), de care statul şi poporul român nu au nevoie, şi rambursarea împrumuturilor de la FMI şi alte instituţii de acelaşi fel, astfel încât rezervele internaţionale ale României să fie constituite din valori reale, din aur şi depozite valutare, păstrate în ţară. Se impune trecerea rezervelor valutare din administrarea Băncii Naţionale a României în administrarea Ministerului de Finanţe. Statul să funcţioneze cu bugete echilibrate, fără împrumuturi Proiectul propune obligarea statului român să funcţioneze cu bugete echilibrate sau cu excedente. Statul român şi autorităţile publice locale nu se pot împrumuta decât în situaţii deosebite, în stare de război, de asediu sau de urgenţă. În proiect sunt introduse prevederi menite să pună ordine în activitatea unor componente importante ale sistemului financiar al ţării, care să nu mai poată fi folosite de către guvernanţi şi "băieţii deştepţi" pentru manipularea preţurilor pe pieţele financiare şi jefuirea micilor investitori. Este vorba de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, toate acestea fiind "comasate", recent, printr-o ordonanţă de urgenţă, în Autoritatea de Supraveghere Financiară, o uriaşă struţo-cămilă, care să poată fi mai uşor controlată de politicieni. O reală şi completă separaţie şi independenţă a puterilor în stat În prezent, Parlamentul (puterea legislativă) numeşte guvernul, deci puterea executivă. Tot Parlamentul numeşte membrii Curţii Constituţionale (puterea judecătorească), membrii Consiliului Superior al Magistraturii (puterea judecătorească), membrii Consiliului Audiovizualului (puterea mediatică), membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României (puterea financiară). Preşedintele României (puterea executivă) numeşte judecătorii şi procurorii (puterea judecătorească) etc. Aici, în acest amestec al puterilor în treburile celorlalte, în această "coabitare" a puterilor în stat, se află principalul izvor al cancerului corupţiei generalizate care ucide, treptat, dar sigur, societatea românească. Proiectul propus stabileşte o reală şi completă separaţie a puterilor statului, o reală şi completă independenţă a acestora. Toţi cetăţenii care vor exercita puterea încredinţată de popor acestor componente ale statului sunt aleşi de popor. Nicio putere nu mai numeşte "reprezentanţi" ai poporului în celelalte puteri. Poporul îşi va alege singur, direct, pe toţi reprezentanţii săi, în toate puterile, în toate componentele statului. Poporul va alege direct, prin vot, şi membrii Parlamentului (puterea legislativă), şi pe Preşedintele României (puterea executivă), şi pe toţi magistraţii (puterea judecătorească) şi pe directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice (puterea mediatică) şi pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României (puterea financiară). Parlamentul României va face legi şi nimic altceva. Preşedintele României va exercita puterea executivă şi nimic altceva. Magistraţii vor face dreptate şi nimic altceva. Puterea mediatică va asigura informarea corectă a poporului român şi nimic mai mult. Banca Naţională a României va asigura stabilitatea preţurilor şi nimic mai mult. România, continuatoare a Daciei şi a statului naţional şi unitar constituit în 1918 Iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei României consfinţeşte dreptul românilor de a fi stăpâni pe teritoriul lor naţional. Iniţiativa stabileşte că, pe teritoriul României, numai cetăţenii români, ca persoane fizice, sau constituiţi în persoane juridice române, pot deţine terenuri în proprietate privată. Noua Constituţie a României propusă prin iniţiativa cetăţenească recunoaşte faptul că România este continuatoarea Daciei, că statul român este moştenitorul statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România, citit şi semnat în Sfatul Ţării la Chişinău pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. Reîntregirea Patriei, drept al poporului şi obligaţie a statului român Proiectul legislativ propus obligă statul român să militeze, necontenit, şi să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de al Doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional. România este, deja regionalizată, conform cerinţelor UE Proiectul propus recunoaşte faptul că, în România, au fost create regiuni de dezvoltare, în concordanţă cu obiectivele de coeziune economică şi socială ale României şi ale Uniunii Europene, stabileşte că aceste regiuni de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. Ele constituie cadrul de elaborare a politicilor de dezvoltare regională şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene. Prin crearea acestor regiuni de dezvoltare, România şi-a îndeplinit obligaţiile asumate în acest domeniu, astfel că nu mai este nevoie de niciun fel de "regionalizare" a României. Poporul român are dreptul să ştie cine primeşte cetăţenia română Proiectul de revizuire consfinţeşte dreptul poporului de a cunoaşte numele persoanelor cărora statul român le acordă cetăţenia română. În acest sens, statul este obligat să publice, în fiecare an, lista persoanelor cărora statul român le-a acordat cetăţenie, la cerere sau prin adopţie, cu precizarea cetăţeniilor pe care le-au mai deţinut sau le deţin, precum şi a prenumelor părinţilor. Partide politice fără finanţare de la buget, fără criterii etnice Se propun noi norme referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea partidelor politice. Se propune interzicerea constituirii de partide politice pe criterii etnice, interzicerea finanţării de la buget a partidelor politice, tratament egal pentru toate partidele politice înregistrate, conform legii. Ziua naţională, pe 9 Mai, Ziua Independenţei. Imnul naţional "Trăiască România, Trăiască Tricolorul" Se propune ca Ziua Naţională a României să fie 9 mai, Ziua Independenţei. De asemenea, ca Imnul naţional al României să fie "Trăiască România, Trăiască Tricolorul". Stema ţării să fie imprimată pe culoarea galben a tricolorului. Crimele împotriva poporului român, imprescriptibile Proiectul de revizuire propune ca, chiar în articolul 15 al Constituţiei, care deschide titlul referitor la drepturile, libertăţile şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor României, să se precizeze că faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, precum şi faptele care conduc la subminarea economiei naţionale şi a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile. Dreptul de acţiune începe de la data comiterii acestor fapte. Informaţia publică, sub controlul poporului Având în vedre rolul pe care îl are informaţia în societatea actuală, mai ales manipularea politică a maselor prin intermediul televiziunii, ca şi al celorlalte mijloace mass-media, proiectul propune includerea puterii media printre componentele statului român. În acest sens, se propune transformarea actualului Consiliu Naţional al Audiovizualului în Serviciul Naţional al Informaţiei Publice, care va funcţiona ca autoritate publică autonomă, sub controlul poporului, având ca misiune garantarea informării corecte a cetăţenilor ţării de către toţi furnizorii de servicii media autorizaţi de statul român. Directorul acestui serviciu va fi ales de popor, prin vot direct, universal, secret, liber exprimat, ca şi Preşedintele României. Se propune şi crearea Serviciului Naţional de Presă, Radio şi Televiziune, care va funcţiona tot ca instituţie publică autonomă, sub controlul poporului, scos complet de sub influenţa politicienilor, dar şi de sub influenţa mogulilor din mass-media. Acest serviciu va avea obligaţia să furnizeze, gratuit, cetăţenilor României, prin publicaţii proprii, agenţii de presă, posturi de radio şi televiziune, toate informaţiile de care aceştia au nevoie, pentru a lua decizii corecte, care să îi ajute să se încadreze, cu succes, în societatea în care trăiesc. Şi directorul acestui serviciu va fi ales de popor. Se propune ca manipularea, insulta şi calomnia să fie sancţionate, conform legii. Hrană sănătoasă, fără substanţe toxice şi otrăvitoare Pentru o mai bună exercitare a dreptului cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii se propune obligarea statului să ia măsuri care să asigure accesul neîngrădit al cetăţenilor la o hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare, accesul la alimente naturale, la apă curată şi la aer curat. Participarea la vot, obligatorie În vederea îmbunătăţirii vieţii politice, a modului în care este guvernată ţara, se propune ca participarea la vot să fie obligatorie, concomitent cu introducerea votului prin corespondenţă, care să permită participarea la vot a tuturor cetăţenilor ţării, inclusiv a celor plecaţi, temporar, din ţară. Maximum două mandate, pentru toate funcţiile elective Cu acelaşi scop, al îmbunătăţirii modului cum este guvernată ţara, se propune limitarea numărului de mandate la două, pentru toate funcţiile elective din statul român. Se propune, de asemenea, ca orice persoană care a fost aleasă pe listele unui partid politic să îşi piardă mandatul dacă părăseşte partidul în cauză. Pentru o mai bună exercitare a drepturilor de asociere şi de iniţiativă economică sunt prevăzute clauze care interzic orice fel de avize din partea instituţiilor publice executive la înregistrarea asocierilor şi a operatorilor economici. Căsătorie numai între bărbat şi femeie Ţinând seama de rolul de neînlocuit pe care îl are familia în creşterea, educaţia şi instruirea copiilor, a tinerei generaţii de români, se propune ca în România căsătoria să se poată încheia numai între bărbat şi femeie. Parlament unicameral. Maximum 300 de parlamentari Proiectul propune ca Parlamentul României să fie format dintr-o singură cameră, Camera Reprezentanţilor, compusă din maximum 300 de membri, în conformitate cu rezultatul referendumului naţional din 22 noiembrie 2009. O reală democraţie participativă Controlul poporului asupra statului se va realiza nu numai prin alegerea directă, de către popor, a tuturor reprezentanţilor săi în toate componentele, în toate puterile statului, dar şi prin creşterea participării directe a poporului, a cetăţenilor la procesul de legiferare, de stabilire a normelor de convieţuire socială. În acest sens, proiectul de revizuire prevede că poporul are dreptul, oricând, să îşi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional, cetăţenii având dreptul la iniţiativă legislativă. Proiectul obligă Parlamentul să ia în dezbatere iniţiativele legislative ale cetăţenilor, în caz de refuz, Parlamentul fiind dizolvat. Mai mult, în cazul în care Parlamentul respinge o iniţiativă legislativă a cetăţenilor, Preşedintele este obligat să organizeze referendum pentru adoptarea sau respingerea proiectului respins de Parlament. Dacă proiectul este aprobat de popor prin referendum, Parlamentul este dizolvat. Şi mai mult: toate persoanele alese în funcţii publice pot fi demise oricând de cetăţeni, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care au fost alese. Ne exprimăm convingerea că adoptarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, pe care îl propunem, va îmbunătăţi radical funcţionarea statului român, a întregii societăţi româneşti, va scoate poporul român din sărăcie şi umilinţă şi îl va propulsa pe calea libertăţii, a demnităţii, a progresului, a civilizaţiei şi bunăstării. Membrii Comitetului de iniţiativă cetăţenească pentru promovarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României Atelesei Neculai Bălin Gheorghe Boboc Petrache Brehoiu Marina Cojocaru Constantin Dima Petrică Dorohoianu Vasilică Gheorghescu Elena Ilie Marian Magheru Otilia Mihail Georgeta Mihăilă Mihai Mihăilă Petru Mocanu Anca-Maria Mureşeanu Varga-Lucian Onofrei Ghiocel Orleanu Bogdan-Georgian Pîslă Marcela Popescu George-Ninel Protopopescu Cornel Rîşniţă Gheorghe Traşcă Cristian Voicu Mihai Volf Luiza-Tanţa INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ LEGE privind revizuirea Constituţiei României Parlamentul României adoptă prezenta lege. ART. I Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel: 1. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 1 se modifică astfel: Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) România este patria poporului român, are un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile individuale, libera dezvoltare a personalităţii umane, pluralismul politic, dreptatea, dragostea pentru semeni, pentru neam şi pentru ţară, omenia, ospitalitatea, meritul, cinstea, munca, hărnicia, spiritul de iniţiativă, cumpătarea şi economisirea reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor milenare ale poporului român, şi sunt garantate." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului şi al separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică şi financiară - în cadrul democraţiei constituţionale." 2. Articolul 2 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită prin referendum." După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: "(1.1) Poporul deleagă o parte din suveranitatea sa statului român, care o exercită în numele şi în interesul poporului, potrivit Constituţiei." 3. Articolul 3 se completează cu două noi alineate astfel: După alineatul (1) se adaugă un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: "(1.1). Pe teritoriul României, numai cetăţenii români, ca persoane fizice sau constituiţi în persoane juridice române, pot deţine terenuri în proprietate privată." După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins: "(4) Reorganizarea teritoriului naţional, sub aspect administrativ, se aprobă de către poporul român, prin referendum." 4. După articolul 3 se introduce au nou articol, 3.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Reîntregirea Patriei" Cuprinsul articolului va fi: "(1) România este continuatoarea Daciei, iar poporul român este urmaşul poporului dac, leagăn al civilizaţiei europene. (2) Statul român îşi revendică continuitatea istorică, el fiind moştenitorul de drept al statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România, citit şi semnat în Sfatul Ţării la Chişinău pe 27 martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România, aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918, şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. (3) Statul român este obligat să militeze, necontenit, şi să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al Doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional." 5. După articolul 3.1 se introduce un nou articol, 3.2, astfel: Denumirea articolului va fi: "Regiunile de dezvoltare" Cuprinsul articolului va fi: "(1) În concordanţă cu obiectivele de coeziune economică şi socială ale României, precum şi ale Uniunii Europene în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare. (2) Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. (3) Denumirile şi componenţa regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege organică, adoptată prin referendum. (4) Regiunile de dezvoltare constituie cadrul de elaborare, implementare şi evaluare a politicilor de dezvoltare regională, precum şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene." 6. Articolul 5 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: "(3) Statul român ţine evidenţa persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română, la cerere sau prin adopţie, şi publică lista completă a acestor persoane, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetăţeniile străine pe care persoanele în cauză le deţin sau le-au deţinut, înainte de primirea cetăţeniei române, precum şi prenumele celor doi părinţi ai persoanelor în cauză. În prima listă vor fi cuprinse toate persoanele care au primit cetăţenia română începând cu data de 22 decembrie 1989 până la sfârşitul anului în care se publică lista." 7. Articolul 6 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), care va avea următorul cuprins: "(3) Autorităţile publice vor consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale şi religioase." 8. Articolul 8 se completează cu cinci noi alienate, (3), (4), (5), (6) şi (7), astfel: După alineatul (2) se introduc patru noi alineate, (3), (4), (5) şi (6), cu următorul cuprins: "(3) Activitatea politică se desfăşoară numai de partide politice înregistrate, potrivit legii. (4) Prin excepţie, pot candida în alegeri şi candidaţi independenţi. (5) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii etnice. (6) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de aceleaşi drepturi, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea în birourile electorale şi accesul la timpi de antenă. (7) Este interzisă finanţarea de la bugetul public naţional a partidelor politice." 9. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 12 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu. Pe culoarea galben este imprimată stema ţării." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Ziua naţională a României este 9 mai, Ziua Independenţei." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Imnul naţional al României este «Trăiască România, Trăiască Tricolorul»". 10. Articolul 13 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va următorul cuprins: "(1) În România, limba oficială este limba română." Alineatul (2) va următorul cuprins: "(2) Actele juridice şi dezbaterile publice, la toate nivelurile administraţiei publice, se fac în limba română." 11. Articolul 15 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: "(3) Faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, precum şi faptele care conduc la subminarea economiei naţionale şi a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile. Dreptul de acţiune începe de la data comiterii acestor fapte." 12. Aliniatul (3) al articolului 16 se modifică astfel: Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi." 13. Alineatul (5) al articolului 31 se modifică astfel: Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Manipularea, insulta şi calomnia se pedepsesc, conform legii." 14. Articolul 32 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul în şcoli private se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională." După alineatul (7) se introduce un alineat nou, (8), astfel: Alineatul (8) va avea următorul cuprins: "(8) Pentru învăţământul general obligatoriu, statul asigură existenţa şcolii în fiecare localitate." 15. Alineatul (3) al articolului 33 se modifică astfel: Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea patrimoniului istoric şi cultural, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume." 16. Articolul 34 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Cetăţenilor României le este garantat dreptul la sănătate fizică şi mentală, precum şi la hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare." După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: "(1.1) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alineatul precedent, statul este obligat să ia măsuri pentru a asigura accesul cetăţenilor săi la alimentaţie naturală, la apă curată şi la aer curat." 17. Articolul 35 se modifică astfel: Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Statul, persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja resursele naturale ale ţării, mediul înconjurător, inclusiv animalele." 18. Articolul 36 se completează cu două noi alineate, (3) şi (4), astfel: După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins: "(3) Participarea la vot este obligatorie, potrivit legii. (4) Votul se exercită direct, la urne, sau prin corespondenţă, potrivit legii." 19. Articolului 37 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 25 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul României sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 30 de ani pentru a fi aleşi în funcţiile de magistraţi şi vârsta de cel puţin 50 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României." După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins: "(3) Nicio persoană nu poate îndeplini aceeaşi funcţie electivă decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive, potrivit legii. (4) Persoana aleasă într-o funcţie publică pe lista unui partid politic, care părăseşte din proprie iniţiativă partidul pe lista căruia a fost aleasă, pierde mandatul, imediat, potrivit legii." 20. Articolul 40 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, membrii Curţii de Conturi, directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice, directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. Această interdicţie rămâne în vigoare şi pentru o perioadă de 5 ani de la părăsirea funcţiilor în cauză." După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (3.1), cu următorul cuprins: "(3.1.) Nicio lege sau alt act normativ nu poate îngrădi sau condiţiona dreptul la liberă asociere, în afara restricţiilor prevăzute la alineatele (2) şi (3)." 21. Alineatele (2), (6), (8), (9) ale articolului 44 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular." Alineatul (6) va avea următorul cuprins: "(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc potrivit legii." Alineatul (8) va avea următorul cuprins: "(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată." Alineatul (9) va avea următorul cuprins: "(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, ca şi cele a căror provenienţă nu se justifică, sunt confiscate, în condiţiile legii. Prin justificarea provenienţei bunurilor se înţelege obligaţia persoanei în cauză de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor." 22. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins: Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 45 (1) Cetăţenii au dreptul să desfăşoare orice fel de activitate economică, care nu este interzisă de lege, ca persoane fizice sau asociaţi în persoane juridice, autorizate, potrivit legii. (2) Nicio lege sau alt act normativ nu poate condiţiona autorizarea desfăşurării de activităţi economice de obţinerea de avize, de orice fel, de la instituţiile executive ale statului. (3) Autorizarea desfăşurării de activităţi economice este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti. (4) Instituţiile specializate ale statului supraveghează modul în care cetăţenii respectă obligaţiile stabilite prin autorizaţiile de funcţionare ca operatori economici şi solicită instanţelor judecătoreşti sancţionarea celor care se fac vinovaţi de încălcarea legii şi a hotărârilor judecătoreşti, inclusiv anularea autorizaţiilor de funcţionare." 23. Articolul 47 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Neîndeplinirea acestei obligaţii dă dreptul cetăţenilor să ceară dizolvarea Parlamentului şi demisia Preşedintelui României." După alineatul (1) al articolului 47 se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: "(1.1.) Nivelul de trai decent este stabilit prin lege pe baza unui sistem de criterii elaborate ştiinţific." 24. Articolul 48 se modifică astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: "(1.1) Căsătoria se poate încheia numai între bărbat şi femeie." 25. Articolul 54 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: "(3) Încălcarea jurământului se sancţionează cu încetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcţie, după caz, potrivit legii." 26. Articolul 58 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Alegerea şi rolul" Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 58 (1) Avocatul Poporului este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 5 ani. (2) Avocatul Poporului trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul superior juridic. (3) Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăţile persoanelor fizice." După alineatul (3) se introduc trei noi alineate, (4), (5) şi (6), cu următorul cuprins: "(4) Avocatul Poporului nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (5) Avocatul Poporului este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot. (6) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică." 27. Articolul 59 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: "(3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetăţeni, ca şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti organelor competente ale Ministerului Public." 28. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Articolul 60 Avocatul Poporului prezintă Parlamentului şi Preşedintelui României rapoarte, anual, la cererea acestora sau din proprie iniţiativă. Rapoartele pot conţine sesizări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, precum şi recomandări privind legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor." 29. Alineatul (2) al articolului 61 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Reprezentanţilor." 30. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Alegerea membrilor Parlamentului" Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 62 (1) Membrii Parlamentului sunt denumiţi parlamentari şi sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale. (2) Reprezentanţii minorităţilor naţionale pot candida pentru Parlament pe liste de partid sau ca independenţi. (3) Numărul parlamentarilor este de maximum 300 de persoane." 31. Alineatele (1), (2), (3) şi (4) ale articolului 63 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Camera Reprezentanţilor este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară în cel mult 45 de zile de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea sa." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Camera Reprezentanţilor nou-aleasă se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 zile de la alegeri." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Mandatul Camerei Reprezentanţilor se prelungeşte până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanţilor. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice." 32. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 64 (1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul aprobat de aceasta. (2) Camera Reprezentanţilor îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalţi membri ai biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului. (3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare. (4) Camera Reprezentanţilor îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. (5) Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor." 33. Articolul 65 se abrogă. 34. Articolul 66 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Camera Reprezentanţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Camera Reprezentanţilor se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) În caz de mobilizare sau de război, ca şi în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă, Camera Reprezentanţilor îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar, dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor." După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins: "(4) Convocarea Camerei Reprezentanţilor se face de preşedintele acesteia." 35. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Articolul 67 Camera Reprezentanţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor." 36. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Articolul 68 (1) Şedinţele Camerei Reprezentanţilor sunt publice. (2) Camera Reprezentanţilor poate hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete." 37. Denumirea secţiunii a 2-a se modifică astfel: Denumirea secţiunii a 2-a va fi: "Statutul parlamentarilor". 38. Alineatul (1) al articolului 69 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) În exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului." 39. Articolul 70 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Mandatul parlamentarilor". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 70" Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentarii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Calitatea de parlamentar încetează la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces." După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: "(3) Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de parlamentar decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive." 40. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 71 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, membru al Camerei Reprezentanţilor şi membru al Parlamentului European." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice sau private." 41. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 72 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Parlamentarii pot fi urmăriţi, percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi şi trimişi în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie." 42. După articolul 72 se introduce un nou articol, 72.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Demiterea parlamentarilor". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 72.1 Orice parlamentar poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales." 43. Alineatul (1) şi litera c) de la alineatul (3) al articolului 73 vor avea următorul cuprins: "(1) Camera Reprezentanţilor adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. [...] (3) [...] c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora." 44. Articolul 74 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Preşedintelui României, parlamentarilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. (2) Preşedintele îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera Reprezentanţilor. (3) Parlamentarii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă prezintă propunerile legislative Camerei Reprezentanţilor. (4) Propunerile legislative vor fi dezbătute şi votate în plen de două ori, în două şedinţe diferite, la cel puţin 30 zile distanţă. Dezbaterile şi votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri şi pe articole şi ca întreg în cadrul celei de-a doua. În mod excepţional, Camera Reprezentanţilor poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile. (5) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea legislativă iniţiată de Preşedintele României sau de cetăţeni, Preşedintele României organizează referendum, în 30 zile de la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament. (6) În cazul în care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate." 45. Articolul 75 se abrogă. 46. Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Legile organice şi hotărârea privind regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor Camerei. (2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei. (3) La cererea Preşedintelui României sau din proprie iniţiativă, Camera Reprezentanţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă, stabilită potrivit propriului regulament de organizare şi funcţionare." 47. Alineatul (2) al articolului 77 va avea următorul cuprins: "(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Camerei Reprezentanţilor, o singură dată, reexaminarea legii." 48. Alineatul (1) al articolului 79 va avea următorul cuprins: "(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Camerei Reprezentanţilor, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României." 49. Articolul 80 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Preşedintele României exercită puterea executivă în statul român, în limitele stabilite de Constituţie. (2) Preşedintele României reprezintă poporul şi statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (3) Preşedintele României răspunde în faţa poporului pentru buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice care compun puterea executivă a statului." 50. Alineatul (2) al articolului 82 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: Jur să îmi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" 51. Alineatul (2) al articolului 84 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Pe durata exercitării mandatului, Preşedintele României se bucură de imunitate." 52. Articolul 85 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: "Atribuţiile Preşedintelui". Cuprinsul articolului va fi: "(1) Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii: a) numeşte şi revocă pe prim-ministru şi pe membrii Guvernului României; b) prezidează şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii; c) încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege; d) acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; e) acreditează reprezentanţii diplomatici ai altor state în România; f) este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; g) declară mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, pe care o supune aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la declarare; h) în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, care, dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 ore de la declanşarea agresiunii; i) instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia; j) adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii; k) dizolvă Parlamentul, în cazul în care acesta refuză să aprobe sau să respingă, în termen de 45 zile de la iniţiere, un proiect de lege propus de Preşedintele României sau de cetăţeni; l) conferă decoraţii şi titluri de onoare; m) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral; n) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de lege; o) acordă graţierea individuală. (2) În cursul unui an, Preşedintele poate dizolva Parlamentul o singură dată. (3) Preşedintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele 6 luni ale mandatului său şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă." 53. Articolul 86 se abrogă. 54. Articolul 87 se abrogă. 55. Articolul 88 se abrogă. 56. Articolul 89 se abrogă. 57. Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Poporul are dreptul, oricând, să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional. (2) Referendumul se organizează la iniţiativa Preşedintelui României sau la iniţiativa unui număr de cel puţin 200.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul de iniţiere a referendumului trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. (3) Preşedintele României este obligat să organizeze referendumul iniţiat de cetăţeni în termen de cel mult 30 zile de la înregistrarea iniţiativei cetăţenilor la Administraţia Prezidenţială. (4) Organizarea referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret." 58. Articolul 91 se abrogă. 59. Articolul 92 se abrogă. 60. Articolul 93 se abrogă. 61. Articolul 94 se abrogă. 62. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de către Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi. (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. (4) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, în 45 zile de la data validării rezultatului referendumului." 63. Articolul 96 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentul, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută." După alineatul (4) al articolului 96 se adaugă un nou alineat, (5), cu următorul cuprins: "(5) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge hotărârea de punere sub acuzare a Preşedintelui, Preşedintele poate organiza referendum pentru dizolvarea Parlamentului." 64. După articolul 96 se introduce un nou articol, 96.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Demiterea Preşedintelui". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 96.1 Preşedintele României este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot." 65. Alineatul (2) al articolului 97 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) În termen de 45 zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru funcţia de Preşedinte." 66. Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi îndeplini atribuţiile, interimatul se asigură de către preşedintele Camerei Reprezentanţilor. (2) Atribuţiile prevăzute la articolul 85 lit. a), j), k) şi articolul 90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale." 67. Alineatul (2) al articolului 100 se abrogă. 68. Alineatul (1) al articolului 102 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice." 69. Articolul 103 se abrogă. 70. Alineatul (1) al articolului 105 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial." 71. Articolul 107 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. (2) Dacă prim-ministrul se află în una din situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României numeşte un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile prim-ministrului, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă prim-ministrul îşi reia activitatea în Guvern. (3) Prevederile alineatului (2) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile." Alineatul (4) se abrogă. 72. Alineatul (4) al articolului 108 se modifică astfel: Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Hotărârile adoptate de Guvern se semnează de prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare, se aprobă de Preşedintele României şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate." 73. Articolul 109 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Preşedintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia. (2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin lege organică." Alineatul (3) se abrogă. 74. Articolul 110 se abrogă. 75. Alineatul (1) al articolului 111 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Parlament sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, solicitarea informării este obligatorie." 76. Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor. (2) Parlamentul poate adopta o moţiune simplă prin care să îşi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privite la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări." 77. Articolul 113 se abrogă. 78. Articolul 114 se abrogă. 79. Alineatele (1) şi (5) ale articolului 115 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Preşedintelui pentru a emite ordonanţe de urgenţă în domenii care nu fac obiectul legilor organice." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Parlament şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Parlamentul, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere." 80. După articolul 118 se introduce un nou articol, 118.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Siguranţa naţională, cu următorul cuprins" Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 118.1 (1) Prin siguranţa naţională a României se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării poporului român şi statului său naţional, suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie. (2) Siguranţa naţională se realizează prin cunoaşterea, prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în alineatul (1). Cetăţenii români, ca expresie a fidelităţi lor faţă de ţară, au îndatorirea de a contribui la realizarea siguranţei naţionale. (3) Siguranţa naţională se realizează în conformitate cu legile în vigoare şi cu obligaţiile asumate de România prin convenţiile şi tratatele internaţionale referitoare la drepturile omului la care este parte. (4) Instituţiile publice cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale sunt: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, toate aflate în coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (5) Informaţii din domeniul siguranţei naţionale pot fi comunicate: a) Preşedintelui României şi preşedintelui Camerei Reprezentanţilor; b) miniştrilor şi şefilor departamentelor din ministere, când informaţiile privesc probleme ce au legătură cu domeniile de activitate pe care le coordonează sau de care răspund; c) prefecţilor, primarului general al Capitalei, precum şi conducătorilor consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru probleme ce vizează competenţa organelor respective; d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni. (6) Este interzisă implicarea, sub orice formă, a instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale şi a personalului lor în activitatea celorlalte instituţii ale statului român. Încălcarea acestei interdicţii se sancţionează cu demiterea din funcţie, cu închisoare pe viaţă şi cu confiscarea întregii averi a făptuitorilor. (7) Organizarea şi funcţionarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale se stabilesc prin legi organice." 81. După articolul 118.1 se introduce un nou articol, 118.2, astfel: Denumirea articolului va fi: "Serviciul Român de Informaţii". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 118.2 (1) Serviciul Român de Informaţii este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informaţiilor interne privitoare la siguranţa naţională a României, parte componenta a sistemului naţional de apărare. (2) Serviciul Român de Informaţii organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României. (3) Serviciul Român de Informaţii nu poate desfăşura alte activităţi în afară de cele prevăzute la alineatul precedent. (4) Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, numit în funcţie de Preşedintele României. (5) Funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (6) Directorul Serviciului Român de Informaţii trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în instituţii publice ale statului român sau în învăţământul superior." 82. După articolul 118.2 se introduce un nou articol, 118.3, astfel: Denumirea articolului va fi: "Serviciul de Informaţii Externe". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 118.3 (1) Serviciul de Informaţii Externe este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informaţiilor externe privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare. (2) Serviciul de Informaţii Externe organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor din străinătate necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României. (3) Serviciul de Informaţii Externe nu poate desfăşura alte activităţi în afară de cele prevăzute la alineatul precedent. (4) Serviciul de Informaţii Externe este condus de un director, numit în funcţie de Preşedintele României. (5) Funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (6) Directorul Serviciului de Informaţii Externe trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în instituţii publice ale statului român sau în învăţământul superior." 83. După articolul 119 se introduce un nou articol, 119.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Serviciul Naţional al Informaţiei Publice". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 119.1 (1) Serviciul Naţional al Informaţiei Publice este autoritate publică autonomă sub controlul poporului şi este garantul interesului poporului în domeniul informaţiei publice. (2) Serviciul Naţional al Informaţiei Publice este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor legii. (3) Serviciile media trebuie să rezerve spaţiu şi timpi de emisie prezentării activităţii partidelor politice înregistrate, potrivit legii, în mod egal, fără niciun fel de discriminare. (4) Serviciul Naţional al Informaţiei Publice este condus de un director, ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (5) Funcţia de director al Serviciului Naţional al Informaţiei Publice este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (6) Directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi media sau în învăţământul superior. (7) Prevederile articolelor 81, 82, 83, 84 alin. (1), 95, 96, 97 se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Naţional al Informaţiei Publice. (8) Directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot." 84. După articolul 119.1 se introduce un nou articol, 119.2, astfel: Denumirea articolului va fi: "Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 119.2 (1) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este instituţie publică autonomă, are personalitate juridică şi îşi desfăşoară activitatea sub controlul poporului, potrivit legii. (2) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune are obligaţia să asigure informarea corectă a opiniei publice. (3) Conţinutul editorial al agenţiilor de presă, al publicaţiilor, al posturilor de radio şi de televiziune ale Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune trebuie să răspundă standardelor profesionale în materie. (4) În îndeplinirea atribuţiilor pe care le are, Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune trebuie să respecte principiile ordinii constituţionale din România. (5) Produsele media furnizate de Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune nu trebuie să fie folosite ca mijloace de dezinformare şi manipulare a opiniei publice, de defăimare a ţării şi a naţiunii, să nu îndemne la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, să nu incite la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, să nu propage manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. (6) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune trebuie să rezerve spaţiu şi timpi de emisie prezentării activităţii partidelor politice înregistrate, potrivit legii, în mod egal, fără niciun fel de discriminare. (7) Programele nu trebuie să prejudicieze demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. (8) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este condus de un director, ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (9) Funcţia de director al Serviciului Naţional de Presă, Radio şi Televiziune este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (10) Directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi media sau în învăţământul superior. (11) Prevederile articolelor 81, 82, 83, 84 alin. (1), 95, 96, 97 se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune. (12) Directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot." 85. Alineatul (1) al articolului 123 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Preşedintele României numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti." După alineatul (1) se introduc două noi alineate, (1.1) şi (1.2), cu următorul cuprins: "(1.1) Candidaţii la funcţia de prefect trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, cel puţin 18 ani în funcţii publice sau în învăţământul superior. (1.2) Funcţia de prefect este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior." 86. Articolul 125 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Judecătorii sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Candidaţii la funcţia de judecător trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege, în funcţie de instanţa pentru care candidează." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior." După alineatul (3) se introduc două noi alineate, (4) şi (5), cu următorul cuprins: "(4) Orice judecător poate fi revocat din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales. (5) Statutul judecătorilor se aprobă prin lege organică." 87. Articolul 132 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Procurorii sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii. Ei îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Candidaţii la funcţia de procuror trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege, în funcţie de instanţa pentru care candidează." După alineatul (2) se introduc trei noi alineate, (3), (4) şi (5), cu următorul cuprins: "(3) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (4) Orice procuror poate fi revocat din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales. (5) Statutul procurorilor se aprobă prin lege organică." 88. Alineatele (2), (3) şi (4) ale articolului 133 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 5 judecători aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii; b) 5 procurori aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii; c) 6 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii; d) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre membrii prevăzuţi la alineatul (2) literele a)-c)." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani." 89. Alineatul (1) al articolului 134 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Consiliul Superior al Magistraturii avizează candidaturile pentru funcţiile de judecători şi procurori, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii." 90. Articolul 135 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Economia României este economie democratică, bazată pe proprietatea privată asupra capitalului, larg distribuită în masa cetăţenilor ţării, pe libera iniţiativă şi pe concurenţă." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Statul este obligat să ia măsuri care să asigure: a) libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale; b) remunerarea echitabilă a factorilor de producţie, astfel încât remunerarea muncii să reprezinte cel puţin două treimi din PIB, iar remunerarea capitalului cel mult o pătrime din PIB; c) distribuţia echitabilă a veniturilor obţinute din muncă, astfel încât salariul minim brut să reprezinte cel puţin trei pătrimi din salariul mediu brut realizat în economie; d) constituirea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv, care să colecteze cel puţin o cincime din PIB şi să fie utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor ţării cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, brevete, licenţe etc., pentru crearea de locuri de muncă; e) constituirea şi administrarea fondului naţional de pensii publice, astfel încât pensia publică să reprezinte cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de fiecare participant în perioada minimă de contribuţie, stabilită prin lege; f) protejarea capitalului naţional, astfel încât acesta să deţină o pondere de cel puţin trei pătrimi din totalul capitalului utilizat în economia naţională; g) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, astfel încât valoarea produselor şi serviciilor realizate cu tehnologii româneşti să deţină o pondere de cel puţin trei pătrimi din PIB; h) exploatarea resurselor naturale ale ţării, aflate în proprietate publică, în concordanţă cu interesul naţional, prin regii autonome; i) furnizarea de servicii publice gratuite, de bună calitate, pentru toţi cetăţenii ţării, în domeniul educaţiei, sănătăţii, apărării naţionale, ordinii publice, justiţiei, infrastructurii de comunicaţii, gospodăririi localităţilor etc.; j) ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic; k) aplicarea politicilor de dezvoltare economică ale Uniunii Europene, în concordanţă cu interesul naţional." După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: "(3) Statul este obligat să ţină evidenţa indicatorilor economici prevăzuţi la alineatul (2) literele b)-g) şi să publice nivelul şi dinamica acestor indicatori în Anuarul Statistic al României." După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins: "(4) Este interzisă încheierea de contracte de natură economică cu clauze secrete între statul român, regiile autonome, instituţiile publice şi autorităţile publice locale române, pe de o parte, şi terţi, pe de altă parte." 91. După articolul 135 se introduce un nou articol, 135.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Naţional de Capital Distributiv". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.1 (1) Fondul Naţional de Capital Distributiv se alimentează din următoarele surse: a) impozit progresiv pe proprietăţi; b) venituri din capitalul aflat în proprietatea statului; c) venituri încasate de stat prin aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul averilor; d) alte surse prevăzute de lege. (2) Impozitul progresiv pe proprietăţi se stabileşte astfel încât, din sursele prevăzute la alineatul 1, să se asigure preluarea la Fondul Naţional de Capital Distributiv a echivalentului a o cincime din PIB, în fiecare an. (3) Fondul Naţional de Capital Distributiv este folosit pentru finanţarea de proiecte de investiţii, elaborate în conformitate cu prevederile Planului Naţional de Dezvoltare. (4) Sunt finanţate cu bani de la Fondul Naţional de Capital Distributiv proiectele de investiţii prezentate de cetăţeni români, ca persoane fizice autorizate, sau de persoane juridice române, care au ca asociaţi sau acţionari numai cetăţeni români: asociaţii familiale, societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni, cooperative etc. (5) Sumele colectate în Fondul Naţional de Capital Distributiv sunt puse la dispoziţia tuturor cetăţenilor ţării, gratuit, eşalonat, prin concursuri de proiecte. (6) Capitalul rezultat din realizarea proiectelor de investiţii intră, gratuit, în proprietatea privată a celor care au solicitat finanţarea. (7) Activele achiziţionate cu bani primiţi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv nu pot fi înstrăinate, ele putând fi lăsate moştenire, conform legii. (8) Organizarea, funcţionarea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv se stabilesc prin lege. (9) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv este numit de Preşedintele României. (10) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior. (11) Funcţia de administrator al Fondului Naţional de Capital Distributiv este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior." 92. După articolul 135.1 se introduce un nou articol, 135.2, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Naţional de Pensii Publice". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.2 (1) Fondul Naţional de Pensii Publice se alimentează cu contribuţiile pentru pensii publice plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege organică. (2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional de Pensii Publice sunt investite în valori mobiliare emise de societăţi comerciale româneşti. (3) Contribuţiile pentru pensii publice sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o pensie egală cu cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de el în perioada de contribuţie, stabilită prin lege. (4) Pensiile de la Fondul Naţional de Pensii Publice se calculează şi se acordă pe baza principiului contributivităţii. (5) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului Naţional de Pensii Publice pentru finanţarea cheltuielilor bugetului public naţional. (6) Administratorul Fondului Naţional de Pensii Publice este numit de Preşedintele României. (7) Administratorul Fondului Naţional de Pensii Publice trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior. (8) Funcţia de administrator al Fondului Naţional de Pensii Publice este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior." 93. După articolul 135.2 se introduce un nou articol, 135.3, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Naţional de Şomaj". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.3 (1) Fondul Naţional de Şomaj se alimentează cu contribuţiile pentru şomaj plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege organică. (2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional de Şomaj sunt investite în valori mobiliare emise de societăţi comerciale româneşti. (3) Contribuţiile pentru şomaj sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o indemnizaţie de şomaj de 6 luni, egală cu cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de el în ultimii 3 ani de angajare. (4) Administratorul Fondului Naţional de Şomaj este numit de Preşedintele României. (5) Administratorul Fondului Naţional de Şomaj trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior. (6) Funcţia de administrator al Fondului Naţional de Şomaj este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior." 94. După articolul 135.3 se introduce un nou articol, 135.4, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.4 (1) Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate se alimentează cu contribuţiile pentru asigurări de sănătate plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege organică. (2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate sunt investite în valori mobiliare emise de societăţi comerciale româneşti. (3) Contribuţiile pentru asigurări de sănătate sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond servicii medicale gratuite, pe tot parcursul vieţii. (4) Administratorul Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate este numit de Preşedintele României. (5) Administratorul Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior. (6) Funcţia de administrator al Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior." 95. După articolul 134.4 se introduce un nou articol, 135.5, astfel: Denumirea articolului va fi: "Regiile autonome". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.5 (1) Regiile autonome sunt instituţii publice, cu personalitate juridică, având ca obiect de activitate administrarea capitalului aflat în proprietatea publică a poporului român. (2) Regiile autonome se constituie în acele sectoare ale economiei naţionale care au caracter de monopol natural sau care prezintă importanţă strategică pentru poporul şi statul român. (3) Regiile autonome se înfiinţează, prin lege, în subordinea Guvernului sau a autorităţilor publice locale. (4) Toate societăţile naţionale şi companiile naţionale provenite din regii autonome înfiinţate prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990 se reorganizează ca regii autonome." 96. După articolul 135.5 se introduce un nou articol, 135.6, astfel: Denumirea articolului va fi: "Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.6 (1) Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale funcţionează cu capital aflat în proprietate publică şi în administrarea statului român şi are ca obiect de activitate exploatarea şi punerea în valoare a tuturor resurselor naturale aflate în proprietate publică şi în administrarea statului român. (2) Organizarea, funcţionarea şi administrarea Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale se stabilesc prin lege. (3) Profiturile realizate de Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale se fac venituri la Fondul Naţional de Capital Distributiv. (4) Administratorul Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale este numit de Preşedintele României. (5) Administratorul Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior. (6) Funcţia de administrator al Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior." 97. După articolul 135.6 se introduce un nou articol, 135.7, astfel: Denumirea articolului va fi: "Răscumpărarea capitalului naţional". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.7 (1) Statul român este obligat să răscumpere întregul capital naţional pe care şi l-a însuşit prin Legea nr. 15/1990 şi pe care l-a vândut, apoi, prin aşa-zisa privatizare. (2) Răscumpărarea se face la preţul cu care capitalul a fost vândut, corectat cu investiţiile făcute de cumpărători din surse proprii şi cu profiturile însuşite de aceşti cumpărători prin exploatarea capitalului cumpărat de la statul român. (3) Răscumpărarea capitalului naţional se face cu bani din Fondul Naţional de Capital Distributiv. (4) Capitalul naţional răscumpărat va fi trecut, gratuit, în patrimoniul Fondului Naţional de Pensii Publice, până la completarea valorii activului net al acestuia, şi în patrimoniul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi, ulterior, în proprietatea privată a cetăţenilor ţării." 98. Articolul 136 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Proprietatea este publică sau privată. (2) Proprietatea publică aparţine poporului şi este administrată de stat sau de autorităţile publice locale. (3) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile şi pădurile din fondul funciar al poporului, spaţiul aerian, căile de comunicaţie, de uz şi interes public, apele, izvoarele de energie naturală, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, baza materială a instituţiilor publice, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. (4) Fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi activele financiare şi reale trecute în proprietatea statului român prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990. (5) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice. (6) Proprietatea privată aparţine cetăţenilor ţării şi este inviolabilă, în condiţiile legii organice. (7) Statul român este obligat să recupereze şi să treacă în proprietatea publică toate proprietăţile restituite şi retrocedate prin încălcarea legii şi a intereselor poporului român." 99. Articolul 137 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Banca Naţională a României" Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Banca Naţională a României este banca centrală a României, având personalitate juridică." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Banca Naţională a României este o instituţie publică autonomă." După alineatul (2) se introduc şaptesprezece noi alineate, (3), (4), (5), (6), (7), (8), (9), (10), (11), (12), (13), (14), (15), (16), (17), (18) şi (19), cu următorul cuprins: "(3) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. (4) Principalele atribuţii ale Băncii Naţionale a României sunt: a) emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României; b) supravegherea activităţii băncilor şi celorlalte instituţii de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare; c) supravegherea pieţii valutare, calcularea şi publicarea cursurilor medii de schimb valutar, pentru evidenţa statistică; (5) Pe teritoriul naţional al României nimeni nu poate crea bani, în afară de Banca Naţională a României. (6) Cantitatea de numerar în circulaţie nu poate creşte mai repede decât produsul intern brut. (7) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. (8) Banca Naţională a României este obligată să folosească toate cantităţile de numerar rezultate din emisiunile monetare pentru cumpărarea de aur, cu prioritate din producţia internă, în vederea sporirii tezaurului ţării. (9) Pe teritoriul României, persoanele fizice şi juridice române nu pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi sau de creditare decât în moneda naţională, leul. (10) În România, băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi decât pentru investiţii productive, pentru crearea de capacităţi de producţie noi sau pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente. (11) Prin excepţie de la prevederile alineatului (10), casele de ajutor reciproc pot acorda orice fel de credite membrilor lor, potrivit legii şi statutelor lor. (12) Cetăţenii României pot cumpăra valută, în orice cantitate, pe care o folosesc pentru efectuarea de plăţi către persoane fizice şi juridice străine. (13) Înlocuirea monedei naţionale cu o altă monedă se aprobă de poporul român, prin referendum. (14) Banca Naţională a României este condusă de un guvernator ales de popor, prin vot universal egal, direct, secret şi liber exprimat. (15) Funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a României este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (16) Guvernatorul Băncii Naţionale a României trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior şi să nu fi fost membru al Parlamentului sau al Guvernului. (17) Prevederile articolelor 81, 82, 83, 84 alin. (1), 95, 96, 97 se aplică, în mod corespunzător, şi guvernatorului Băncii Naţionale a României. (18) Guvernatorul Băncii Naţionale a României este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 de cetăţeni cu drept de vot. (19) Organizarea şi funcţionarea Băncii Naţionale a României se stabilesc prin lege." 100. După articolul 137 se introduce un articol nou, 137.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Rezervele internaţionale ale României". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 137.1 (1) Rezervele internaţionale ale României sunt alcătuite din: a) aur deţinut în tezaur în ţară; b) active externe, sub formă de bancnote şi monede emise de alte state sau de Uniunea Europeană, deţinute în conturi de depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni a României. (2) Rezervele internaţionale ale României se creează prin cumpărarea de aur şi active externe cu sumele băneşti provenite din: a) emisiunile monetare efectuate de Banca Naţională a României; b) excedentele bugetului public naţional. (3) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea sau completarea rezervelor internaţionale ale României. (4) Este interzisă acordarea de împrumuturi din rezervele internaţionale ale României. (5) Rezervele internaţionale ale României sunt folosite numai pentru efectuarea de plăţi externe în situaţii excepţionale, când ţara se află în stare de mobilizare, de război, de urgenţă sau de asediu. (6) Rezervele internaţionale ale României se află în proprietatea publică a poporului român şi sunt administrate de către statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice." 101. După articolul 137.1 se introduce un nou articol, 137.2, astfel: Denumirea articolului va fi: "Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 137.2 (1) Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este autoritate administrativă a statului român, cu personalitate juridică, al cărei obiect de activitate constă în administrarea legislaţiei naţionale referitoare la piaţa de capital financiar, precum şi la instituţiile specifice acesteia. (2) Comisia Naţionale a Valorilor Mobiliare are drept obiective fundamentale: a) stabilirea şi menţinerea cadrului necesar dezvoltării pieţei de capital; b) promovarea încrederii în piaţa de capital şi în investiţiile în instrumente financiare; c) asigurarea protecţiei operatorilor şi investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive şi frauduloase; d) promovarea funcţionării corecte şi transparente a pieţei de capital; e) prevenirea manipulării pieţei şi a fraudei şi asigurarea integrităţii pieţelor reglementate. (3) În piaţa de capital financiar din România nu pot fi tranzacţionate decât valori mobiliare şi instrumente financiare emise contra aporturilor în numerar sau în natură, cu valoare stabilită prin expertiză autorizată. Este interzisă tranzacţionarea de instrumente financiare derivate. (4) Valorile mobiliare şi instrumentele financiare pot fi tranzacţionate numai pe pieţe reglementate şi numai prin procedura licitaţiei, cu plata în numerar, în momentul efectuării tranzacţiilor. (5) Folosirea de informaţii confidenţiale, ca şi orice altă formă de manipulare a preţurilor pe piaţa de capital financiar, în vederea obţinerii de avantaje, de orice fel, se pedepseşte cu închisoarea pe viaţă şi cu confiscarea întregii averi a făptuitorilor. (6) Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este compusă din 5 membri, dintre care un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3 comisari. (7) Membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare sunt numiţi pe funcţii de către guvernatorul Băncii Naţionale a României. (8) Membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în sectorul financiar-bancar sau în învăţământul economic superior. (9) Funcţia de membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (10) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare se stabilesc prin lege." 102. După articolul 137.2 se introduce un nou articol, 137.3, astfel: Denumirea articolului va fi: "Comisia Naţională de Supraveghere a Asigurărilor". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 137.3 (1) Comisia Naţională de Supraveghere a Asigurărilor este autoritate administrativă a statului român, cu personalitate juridică, al cărei obiect de activitate constă în administrarea legislaţiei naţionale referitoare la asigurări şi reasigurări, precum şi la instituţiile specifice acestora. (2) Obiectivul fundamental al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor constă în apărarea drepturilor asiguraţilor şi promovarea stabilităţii activităţii de asigurare în România. (3) Comisia Naţională de Supraveghere a Asigurărilor este compusă din 5 membri, dintre care un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3 comisari. (4) Membrii Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor sunt numiţi pe funcţii de către guvernatorul Băncii Naţionale a României. (5) Membrii Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în sectorul asigurărilor, în sectorul financiar-bancar sau în învăţământul economic superior. (6) Funcţia de membru al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (7) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor se stabilesc prin lege." 103. După articolul 137.3 se introduce un nou articol, 137.4, astfel: Denumirea articolului va fi: "Comisia Naţională de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 137.4 (1) Comisia Naţională de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este autoritate administrativă a statului român, cu personalitate juridică, al cărei obiect de activitate constă în administrarea legislaţiei naţionale referitoare la sistemul de pensii private, precum şi la instituţiile specifice acestuia. (2) Obiectivul fundamental al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private constă în apărarea drepturilor şi intereselor participanţilor la sistemul de pensii private şi ale beneficiarilor acestuia, prin asigurarea unei funcţionări eficiente a sistemului de pensii private. (3) Participarea la fondurile de pensii private este facultativă. Nicio lege şi niciun alt act normativ nu poate să oblige cetăţenii României să devină participanţi la fonduri de pensii private. (4) Comisia Naţională de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este compusă din 5 membri, dintre care un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3 comisari. (5) Membrii Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private sunt numiţi pe funcţii de către guvernatorul Băncii Naţionale a României. (6) Membrii Comisiei Naţionale de Supravegherea a Sistemului de Pensii Private trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în sectorul pensiilor, asigurărilor, în sectorul financiar-bancar sau în învăţământul economic superior. (7) Funcţia de membru al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (8) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private se stabilesc prin lege." 104. După articolul 137.4, se introduce un nou articol, 137.5, astfel: Denumirea articolului va fi: "Casa de Economii şi Consemnaţiuni" Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 137.5 (1) Casa de Economii şi Consemnaţiuni, prescurtat CEC, este instituţie de credit, cu personalitate juridică, al cărei capital se află în proprietatea publică a poporului român şi în administrarea statului român. (2) Casa de Economii şi Consemnaţiuni are ca obiectiv fundamental dezvoltarea spiritului de economisire şi de bună gospodărire a banului, precum şi păstrarea în siguranţă a disponibilităţilor băneşti ale cetăţenilor ţării şi investirea acestora pentru creşterea capacităţilor de producţie ale ţării. (3) Disponibilităţile băneşti ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni sunt folosite, exclusiv, pentru acordarea de credite pentru investiţii întreprinderilor mici şi mijlocii. (4) Casa de Economii şi Consemnaţiuni este condusă de un consiliu de administraţie compus din 5 membri, dintre care un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3 comisari. (5) Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi, pe funcţii, de către guvernatorul Băncii Naţionale a României. (6) Membrii consiliului de administraţie trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în sectorul financiar-bancar sau în învăţământul economic superior. (7) Funcţia de membru al Consiliului de administraţie al Casei de Economii şi Consemnaţiuni este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (8) Organizarea şi funcţionarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni se stabilesc prin lege." 105. Articolul 138 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care îl supune aprobării Parlamentului." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Guvernul este obligat să prezinte spre aprobarea Parlamentului numai bugete de stat echilibrate sau cu excedente." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru finanţarea cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) În caz de mobilizare sau de război ori la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, Guvernul poate contracta împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Parlamentului, în condiţiile legii." După alineatul (5) se introduc trei noi alineate, (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins: "(6) Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică bugetul de stat al anului precedent, până la adoptarea noului buget. (7) Bugetele locale se elaborează şi se execută în condiţiile legii. (8) Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare." 106. Alineatul (1) al articolului 139 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege." 107. Articolul 140 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului şi Preşedintelui României un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) La cererea Parlamentului şi a Preşedintelui României, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Cei 18 consilieri de conturi ai Curţii sunt aleşi, prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani. Ei sunt independenţi în exercitarea mandatului lor. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute pentru judecători." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Consilierii de conturi ai Curţii aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani." Alineatul (6) va avea următorul cuprins: "(6) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de lege." După alineatul (6) se introduc trei noi alineate, (7), (8) şi (9), care vor avea următorul cuprins: "(7) Prevederile articolelor 82, 84 alin. (1), 95, 96, şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi consilierilor Curţii de Conturi. (8) Oricare dintre consilierii Curţii de Conturi este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales. (9) Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi se stabilesc prin lege organică." 108. Articolul 142 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Curtea Constituţională este garantul Supremaţiei Constituţiei." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de membru al Curţii Constituţionale este validat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii săi, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii." După alineatul (5) se introduc trei noi alineate, (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins: "(6) Prevederile articolelor 82 alin. (2), 84, 95, 96 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi membrilor Curţii Constituţionale. (7) Oricare dintre consilierii Curţii Constituţionale este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales. (8) Organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale se stabilesc prin lege organică." 109. Articolul 143 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Condiţii pentru candidatură". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 143 Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior." 110. Articolul 145 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Independenţa". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 145 Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor." 111. Literele a), b), c) şi e) ale articolului 146 se modifică astfel: Litera a) va avea următorul cuprins: "a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;". Litera b) va avea următorul cuprins: "b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor sau a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari;". Litera c) va avea următorul cuprins: "c) se pronunţă asupra constituţionalităţii Regulamentului Camerei Reprezentanţilor, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari;". Litera e) va avea următorul cuprins: "e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a prim-ministrului sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii." 112. Alineatul (1) al articolului 147 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept." 113. Denumirea titlului VI se modifică astfel: Denumirea titlului VI va fi: "Integrarea în Uniunea Europeană". 114. Alineatele (1) şi (5) ale articolului 148 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Transferarea unor atribuţiuni către instituţiile Uniunii Europene, altele decât cele prevăzute în tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi exercitarea în comun cu celelalte state membre a unor competenţe neprevăzute în aceste tratate se aprobă de popor, prin referendum." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Guvernul transmite Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene." 115. După titlul VI se introduce un nou titlu, VI.1, care va avea un singur articol, 149. 116. Articolul 149 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Aderarea la tratate militare". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 149 Aderarea României la tratate militare internaţionale se aprobă de poporul român, prin referendum." 117. Alineatul (1) al articolului 150 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României, de cel puţin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot." 118. Articolul 151 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei trebuie adoptat de Parlament, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor săi." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea de revizuire iniţiată de Preşedintele României sau de cetăţeni, Preşedintele României organizează referendum, în 30 zile de la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de revizuire respins de Parlament." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) În cazul în care poporul aprobă proiectul respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate." După alineatul (3) se introduc două noi alineate, (4) şi (5), cu următorul cuprins: "(4) Proiectul de revizuire aprobat de Parlament se supune aprobării poporului, prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării. (5) Revizuirea Constituţiei este definitivă, după aprobarea ei de către popor, prin referendum." 119. Alineatul (2) al articolului 154 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Preşedintelui României propuneri corespunzătoare." 120. Articolul 155 se modifică şi va avea următorul cuprins: Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Alegerile pentru funcţiile prevăzute la articolele 58, 119.1, 119.2, 125, 132, 133, 137, 140 şi 142 vor fi organizate în termen de cel mult 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) În termen de 180 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va calcula valoarea activului net al Fondului Naţional de Pensii Publice şi va prezenta spre aprobarea Parlamentului legea Fondului Naţional de Pensii Publice, care va prevedea şi sursele de completare a activului net al acestui fond." Alineatele (5) şi (6) se abrogă. ART. II Revizuirea adoptată prin prezenta lege se supune aprobării prin referendum organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României. AVIZ referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. R475 din 25 martie 2013, CONSILIUL LEGISLATIV, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, avizează negativ iniţiativa legislativă, pentru următoarele considerente: 1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituţiei României, republicată, fiind formulată în temeiul art. 150 din Legea fundamentală. Conform Expunerii de motive, intervenţiile legislative propuse vizează, în principal, următoarele aspecte: - instituirea unui Parlament unicameral compus din maximum 300 de parlamentari; - instituirea unui număr de maximum două mandate pentru toate funcţiile elective; - participarea la vot obligatorie; - stabilirea zilei naţionale pe data de 9 Mai, precum şi stabilirea ca imn naţional al României a melodiei "Trăiască România, Trăiască Tricolorul"; - afirmarea faptului că România este continuatoarea de drept a Daciei şi a statului naţional şi unitar constituit în anul 1918; - o reală şi completă separaţie şi independenţă a puterilor în stat, prin alegerea de către popor a conducătorilor autorităţilor fundamentale şi a tuturor magistraţilor. Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală. 2. Constituţia reprezintă baza întregului sistem juridic al unui stat şi trebuie să aibă un caracter vizionar pentru a răspunde cerinţelor şi necesităţilor actuale şi viitoare care apar în evoluţia unui stat, ea reflectând stadiul dezvoltării şi modernizării societăţii. Prin Constituţie sunt reflectate interesele tuturor cetăţenilor unui stat, imprimându-i, astfel, o valoare supremă ce determină respectul de care trebuie să se bucure Legea fundamentală. În Constituţia unui stat democratic sunt consacrate principiile vieţii economice, sociale, politice şi juridice care îşi au corespondent în valorile fundamentale pe care statul le promovează şi le apără. Ca atare, Constituţia unei ţări reglementează aspectele cele mai importante şi generale ale ordinii juridice ale societăţii, principiile şi liniile directoare, formulate într-un limbaj concis, sobru, accesibil şi previzibil, fără detalierea unor aspecte care să încarce inutil normele constituţionale, aspecte ce vor fi reglementate în detaliu în legislaţia subsecventă. Constituţia reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, precum şi autorităţile publice fundamentale. Forţa juridică a Constituţiei este supremă, fapt ce o situează în vârful ierarhiei izvoarelor dreptului şi impune regula conformităţii întregului sistem legislativ cu dispoziţiile ei. În acest context, semnalăm că prezenta iniţiativă cetăţenească conţine ipoteze juridice care nu se corelează cu reglementările Uniunii Europene şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, cuprinde norme contradictorii cu reglementările constituţionale rămase nemodificate şi excede cadrului reglementării fundamentale, învestite cu forţă juridică superioară, printr-o serie de norme care nu au caracter de principiu sau de generalitate şi care nu trebuie să se regăsească la nivelul Legii fundamentale, astfel cum se va reliefa în cele ce urmează. 3. Referitor la textul propus la pct. 2 pentru art. 2 alin. (1), precizăm că excluderea posibilităţii exercitării suveranităţii naţionale de către popor prin organele sale reprezentative, prevăzută în prezent de textul Legii fundamentale, are ca efect instituirea unui regim de suveranitate populară. Aşa cum se subliniază în doctrină*1), una dintre principalele consecinţe ale acestei concepţii asupra suveranităţii este aceea că, "întrucât poporul este titularul suveranităţii, iar suveranitatea nu poate fi alienată, democraţia trebuie să se realizeze direct (iniţiativa legislativă populară, veto legislativ popular, referendum etc.)". Fundamentarea exercitării suveranităţii de stat în aceşti termeni face însă imposibilă calificarea Parlamentului drept "organ reprezentativ suprem al poporului român", aşa cum se prevede în art. 61 alin. (1) din Constituţie, rămas nemodificat. În plus, principiul suveranităţii populare nu este dus la ultimele lui consecinţe prin proiect, întrucât, cu excepţia unei legi organice care ar urma să fie adoptată prin referendum [art. 3.2 alin. (3), astfel cum este propus la pct. 5], adoptarea legilor rămâne o atribuţie a Parlamentului.--------- *1) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Ion Deleanu, Florin Vasilescu, Antonie Iorgovan, Ioan Vida, Constituţia României - comentată şi adnotată, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", Bucureşti, 1992, pag. 15. 4. Norma propusă la pct. 3 pentru art. 3 alin. (1.1) nu poate fi acceptată, întrucât acordarea posibilităţii cetăţenilor străini şi apatrizilor ca, în anumite condiţii, să poată dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor este necesară ca urmare a faptului că România este stat membru al Uniunii Europene cu drepturi şi obligaţii depline, motiv pentru care ţara noastră trebuie să respecte reglementările tratatelor Uniunii Europene, inclusiv pe aceea referitoare la asigurarea liberei circulaţii a persoanelor (art. 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene). Această posibilitate a fost acordată prin Legea de revizuire a Constituţiei din anul 2003. Precizăm că, analizând respectiva normă, Curtea Constituţională, în Decizia nr. 148/2003, a subliniat următoarele: "Integrarea României în Uniunea Europeană presupune respectarea dispoziţiilor acquisului comunitar privitoare la libera circulaţie a capitalurilor, la drepturile cetăţenilor europeni de a investi şi de a dobândi bunuri în condiţii de egalitate cu cetăţenii români. Curtea Constituţională observă că posibilitatea realizării acestor obiective este îngrădită de dispoziţiile art. 41 alin. (2) teza finală din Constituţia României, prin care se interzice cetăţenilor străini şi apatrizilor să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor. Pentru înlăturarea acestei interdicţii şi pentru instituirea unor garanţii ale dreptului de proprietate privată se propune modificarea art. 41. Prima modificare vizează denumirea articolului, în sensul că, în locul denumirii "Protecţia proprietăţii private", se propune sintagma "Dreptul de proprietate privată". Cea de-a doua modificare vizează chiar alin. (2) al art. 41. În noua redactare proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, iar cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin legea organică, precum şi prin moştenire legală. Curtea Constituţională constată că sunt înscrise în această nouă redactare suficiente garanţii constituţionale pentru exercitarea acestui drept în conformitate cu interesul general şi cu respectarea prevederilor acquis-ului comunitar". Pe cale de consecinţă, este evident că nu poate fi acceptată modificarea art. 3 alin. (1.1), întrucât se exclude posibilitatea cetăţenilor străini şi a apatrizilor ca, în anumite condiţii, să poată dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor. În plus, în textul propus pentru art. 3 alin. (1.1), precizăm că persoanele juridice sunt entităţi cu personalitate juridică proprie, ale căror drepturi şi obligaţii sunt distincte de cele ale persoanelor fizice, astfel încât nu se poate afirma că un drept ar putea aparţine cetăţenilor români "constituiţi în persoane juridice române". 5. Cu privire la pct. 4, precizăm că norma din cuprinsul art. 3.1 alin. (2) ridică problema succesiunii statelor din punctul de vedere al dreptului internaţional, problemă care apare atunci când au loc modificări teritoriale care conduc la apariţia unor noi state. "Mutaţiile pe care un teritoriu este susceptibil să le sufere şi care dau naştere unor situaţii calificate în dreptul internaţional drept «succesiune»"*2) sunt: reunirea mai multor state într-un singur stat; dezmembrarea unui stat; separarea sau secesiunea şi transferul de teritorii. Statul succesor nu este un simplu moştenitor al drepturilor şi obligaţiilor statului predecesor. În prezent, în dreptul internaţional contemporan, succesiunea statelor este reglementată prin Convenţia referitoare la succesiunea statelor la tratate, adoptată la Viena în anul 1978, şi prin Convenţia referitoare la succesiunea statelor în ceea ce priveşte bunurile, arhivele şi datoriile, adoptată la Viena în anul 1983. Mai mult, Guvernul României a încheiat înţelegeri internaţionale referitoare la acest aspect, cum ar fi Protocolul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind succesiunea la acordurile încheiate între România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, semnat la Bucureşti la 5 martie 2004, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 951/2004. Prin urmare, statul român nu poate fi "moştenitorul de drept" al statului naţional şi unitar, aşa cum se propune prin proiect.-------- *2) Raluca Miga-Beşteliu, Drept internaţional public, vol. I, Editura All Beck, 2005, pag. 41 şi urm. Având în vedere că alin. (3) prevede că "statul român este obligat să militeze, necontenit, şi să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei (...) cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional", precizăm că modalităţile de modificare a teritoriului admise de dreptul internaţional contemporan sunt următoarele*3): modificările intervenite ca urmare a procesului de decolonizare; desprinderea unor teritorii de la un stat şi formarea unui*4) sau unor state independente*5); alăturarea la teritoriul unui alt stat ori alăturarea unor state, în întregul lor, la alte state*6). Indiferent însă de modalitatea de dobândire sau de modificare a teritoriului, admisă de dreptul internaţional, aceasta trebuie să aibă ca fundament consimţământul liber exprimat al populaţiei care locuieşte pe teritoriul în cauză*7). În caz contrar, s-ar încălca cel puţin două dintre principiile fundamentale ale dreptului internaţional, şi anume: neamestecul în treburile interne ale altor state şi dreptul popoarelor la autodeterminare. Prin urmare, referirea, în cuprinsul normei, la obligaţia statului român de a face toate demersurile pentru "Reîntregirea Patriei" vine în contradicţie cu principiile dreptului internaţional.---------- *3) idem, pag. 147. *4) De exemplu: desprinderea Norvegiei de Suedia în anul 1905. *5) Destrămarea URSS şi a RSF Iugoslavia. *6) Cazul celor două state germane în anul 1990. *7) Raluca Miga-Beşteliu, Drept internaţional public, vol. I, Editura All Beck, 2005, pag. 147. 6. Norma propusă la pct. 7 pentru art. 6 alin. (3) este identică cu norma propusă într-un alt proiect de revizuire a Legii fundamentale, proiect care a făcut obiectul analizei Curţii Constituţionale în cuprinsul Deciziei nr. 799/2011. În respectiva decizie, instanţa de contencios constituţional a reţinut că "Textul introdus, care prevede obligaţia autorităţilor publice de a consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale şi religioase, dă expresie obligaţiei statului de recunoaştere şi garantare pentru această categorie de persoane a dreptului la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor, prevăzută de alin. (1) al aceluiaşi articol, constituind una dintre modalităţile de garantare a dreptului la care textul constituţional face referire. Această modificare nu pune în discuţie niciuna dintre limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Curtea reţine, însă, că reglementarea modalităţilor în care statul garantează dreptul la identitate al minorităţilor naţionale nu este de domeniul Constituţiei, ci al legii, ridicarea la rang de principiu constituţional a uneia dintre aceste garanţii negăsindu-şi justificarea. În situaţia în care se va menţine această reglementare, pentru ca deciziile organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale privitoare la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale şi religioase să nu contravină principiilor de egalitate şi nediscriminare faţă de ceilalţi cetăţeni români, ar trebui să se prevadă şi obligaţia acestor organizaţii de a consulta în scris autorităţile publice în legătură cu deciziile pe care urmează să le adopte". 7. Precizăm că norma preconizată la pct. 10 pentru art. 13 alin. (1) este identică cu cea aflată în vigoare, motiv pentru care propunerea de modificare a acestui text nu se justifică. Totodată, semnalăm că dispoziţia propusă pentru alin. (2) referitoare la dezbaterile publice în limba română la toate nivelurile administraţiei publice nu poate fi acceptată, întrucât contravine obligaţiilor asumate de România prin ratificarea, prin Legea nr. 33/1995, a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, precum şi prin ratificarea, prin Legea nr. 282/2007, a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. În conformitate cu prevederile Cartei, la nivel constituţional se regăsesc norme care asigură posibilitatea folosirii limbii minorităţilor naţionale în învăţământ, justiţie, autorităţile administraţiei publice locale. Amintim, în acest sens, dispoziţiile art. 32 alin. (3) din Legea fundamentală, rămase nemodificate, potrivit cărora dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. De asemenea, dispoziţiile art. 120 alin. (2), rămase nemodificate, prevăd asigurarea folosirii, în scris şi oral, a respectivei limbi a minorităţii naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă (20% conform prevederilor din Legea administraţiei publice locale). În acest context, amintim şi dreptul cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale de a se exprima în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice, care este consacrat de art. 128 alin. (2) din Legea fundamentală, normă rămasă, de asemenea, nemodificată. 8. Referitor la textul propus la pct. 12 pentru art. 16 alin. (3), relevăm că acest alineat a cunoscut o modificare esenţială prin revizuirea Constituţiei din anul 2003, în sensul că, faţă de perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, s-a considerat că nu mai este justificată interdicţia accesului la aceste funcţii şi demnităţi a cetăţenilor români care au şi o altă cetăţenie. Soluţia propusă prin proiect revine la vechea redactare, care permitea accesul la funcţiile şi demnităţile publice a celor care aveau numai cetăţenia română*8).------------ *8) Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituţia României. Comentariu pe articole, Editura CH. Beck, Bucureşti, 2008, pag. 153. Pentru aceste considerente, norma propusă nu poate fi acceptată. 9. La art. 32 alin. (2), astfel cum este propus la pct. 16, semnalăm că eliminarea posibilităţii desfăşurării învăţământului într-o limbă de circulaţie internaţională şi în cadrul unităţilor de învăţământ de stat constituie o restrângere a dreptului la învăţătură, generatoare de discriminare pentru persoanele care nu dispun de posibilităţile materiale de a urma cursurile unor "şcoli private". 10. Cu privire la textul propus la pct. 20 pentru art. 36 alin. (3), referitor la obligativitatea votului, semnalăm că regimul juridic al dreptului de vot trebuie interpretat sistematic, luând în considerare prevederile art. 62, astfel cum sunt propuse la pct. 32, precum şi dispoziţiile art. 81, rămase nemodificate, referitoare la alegerea membrilor Parlamentului şi a Preşedintelui României, care prevăd că "membrii Parlamentului (...) sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat". În ceea ce priveşte votul liber exprimat, în doctrină*9) se apreciază că acesta "vizează, pe de o parte, faptul că exprimarea voinţei cetăţenilor în alegeri nu trebuie viciată în niciun fel, iar, pe de altă parte, faptul că votul nu este obligatoriu. În România participarea la vot nu este obligatorie pentru niciun fel de alegeri, cetăţenii având opţiunea liberă de a participa sau nu la scrutin".--------- *9) idem, pag. 340. Sub acest aspect, relevăm faptul că dreptul la vot este încadrat în categoria drepturilor fundamentale (prevăzute la capitolul II al titlului II din Constituţie), şi nu a îndatoririlor fundamentale (prevăzute la capitolul III al titlului II din Constituţie), astfel că titularul hotărăşte modalitatea de exercitare a acestuia. În aceeaşi opinie se susţine că unele state, precum Grecia sau Belgia, folosesc votul obligatoriu, însă problema cea mai dificilă este stabilirea sancţiunilor în caz de neexercitare a votului. În astfel de state, votul devine nu doar un drept, ci şi o obligaţie pentru care însă este greu de aplicat o sancţiune corpului electoral. 11. Referitor la textul propus la pct. 23 pentru art. 44 alin. (6), apreciem că prevederea actuală a modalităţii de despăgubire în caz de expropriere sau de folosire a subsolului proprietăţilor imobiliare reprezintă o garanţie a dreptului de proprietate, a cărei suprimare depăşeşte limitele revizuirii, potrivit art. 152 alin. (2) din Constituţie. Totodată, cu privire la alin. (8), care are ca finalitate eliminarea din Constituţie a prezumţiei caracterului licit al dobândirii averii, semnalăm că norma s-a regăsit şi în proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei, asupra căruia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 799/2011, reţinând că această prezumţie constituie o garanţie a dreptului de proprietate al persoanei. În absenţa unei astfel de prezumţii, deţinătorul unui bun ar fi supus unei insecurităţi continue întrucât, ori de câte ori s-ar invoca dobândirea ilicită a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmaţia, ci deţinătorului bunului. Tocmai de aceea, în cadrul lucrărilor Adunării Constituante, în şedinţa din 9 octombrie 1991, a fost respins amendamentul de eliminare a dispoziţiei privind prezumţia dobândirii licite a averii, neîntrunind decât votul a 14 parlamentari, astfel cum rezultă din Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29 din 11 octombrie 1991. Făcând aplicarea dispoziţiilor art. 152 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca efect suprimarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora, Curtea a constatat că eliminarea tezei a doua a art. 44 alin. (8) din Constituţie, potrivit căreia "Caracterul licit al dobândirii se prezumă", este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanţii a dreptului de proprietate, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) din Constituţie. Curtea a subliniat în acest context cele reţinute în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 85 din 3 septembrie 1996 sau prin Decizia nr. 453 din 16 aprilie 2008, în sensul că reglementarea acestei prezumţii nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii, sarcina probei revenind însă celui care invocă acest caracter. În măsura în care partea interesată dovedeşte dobândirea unor bunuri, a unei părţi sau a întregii averi a unei persoane în mod ilicit, asupra acelor bunuri sau a averii dobândite ilegal se poate dispune confiscarea, în condiţiile legii. 12. Referitor la textul propus la pct. 31 pentru art. 61 alin. (2), potrivit căruia Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră, semnalăm că o astfel de soluţie legislativă a fost prevăzută şi în proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei asupra căruia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 799/2011. Cu această ocazie, instanţa de contencios constituţional a arătat că această modificare nu pune în discuţie niciuna dintre limitele revizuirii prevăzute de art. 152 din Constituţie, ci reprezintă exclusiv o opţiune politică asupra căreia se vor pronunţa participanţii la procedura de revizuire a Constituţiei. Nu trebuie ignorate totuşi, în exprimarea acestei opţiuni, tradiţia statului român şi avantajele pe care le oferă o structură bicamerală a Parlamentului în raport cu cea unicamerală. Curtea a reţinut în acest sens că, în mod tradiţional, Parlamentul României a avut o structură bicamerală. Această structură a forului legiuitor, consacrată în anul 1864, prin "Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris" al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat să existe sub imperiul Constituţiilor din 1866, 1923 şi 1938, fiind întreruptă doar în perioada regimului comunist, când reprezentanţa naţională era unicamerală - Marea Adunare Naţională. După Revoluţia din Decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 martie 1990, act în baza căruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusă formula bicameralismului. Constituţia din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menţinută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcţional. Avantajele pe care structura bicamerală a forului legiuitor le prezintă sunt evidente. Astfel, se evită concentrarea puterii în Parlament, întrucât Camerele acestuia se vor împiedica reciproc să devină suport al unui regim autoritar. Totodată, se asigură dezbateri şi un cadru de analiză succesivă a legilor de către două corpuri diferite ale forului legiuitor, ceea ce oferă o mai mare garanţie a calităţii actului legislativ. Adoptarea legilor în cadrul unui Parlament unicameral se face după mai multe "lecturi" succesive ale unui text .... Fiind realizate însă de acelaşi corp legiuitor, lecturile pot deveni o formalitate artificială sau pot fi suprimate din raţiuni de urgenţă. Bicameralismul determină ca a doua lectură a legii să se facă, întotdeauna, de o altă adunare, ceea ce este de natură să determine o percepţie critică accentuată. Se oferă astfel oportunitatea unei mai bune cooperări critice, a dezbaterii comune şi colective de luare a deciziilor, conferindu-se amploare formării voinţei statului parlamentar. În plus, bicameralismul minimizează riscul dominaţiei majorităţii, favorizând dialogul între majorităţile din cele două Camere, precum şi între grupurile parlamentare. Cooperarea şi supervizarea legislativă sunt extinse în acest mod, demonstrându-se astfel că sistemul bicameral este o formă importantă a separaţiei puterilor, care nu funcţionează doar între puterile legislativă, executivă şi judecătorească, ci şi în interiorul celei legislative. Atât tradiţia care, fiind legată de fiinţa statului român, îl defineşte şi îl reprezintă, cât şi avantajele enunţate constituie puternice motive de reflecţie cu prilejul opţiunii pentru una dintre cele două formule: unicameralism sau bicameralism. 13. La pct. 32 este de discutat dacă excluderea dreptului la un loc de deputat pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, prevăzut în prezent de art. 62 alin. (2), nu este de natură a crea o discriminare între cetăţenii care aparţin unor minorităţi naţionale. Avem în vedere că, aşa cum s-a subliniat în doctrină*10), această prevedere constituţională "permite cetăţenilor care aparţin unei minorităţi naţionale să-şi manifeste vocaţia electorală în cadrul unei organizaţii reprezentative".---------- *10) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Ion Deleanu, Florin Vasilescu, Antonie Iorgovan, Ioan Vida, Constituţia României - comentată şi adnotată, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", Bucureşti, 1992, pag. 139. Totodată, în literatura de specialitate*11) s-a reţinut că norma "reprezintă una din modalităţile prin care cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale îşi realizează propriile aspiraţii, la nivelul reprezentanţei naţionale".----------- *11) Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituţia României. Comentariu pe articole, Editura CH. Beck, Bucureşti, 2008, pag. 612. 14. La pct. 43, referitor la textul propus pentru art. 72 alin. (2), având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 799/2011, norma propusă nu poate fi acceptată, întrucât "vizează eliminarea inviolabilităţii parlamentare, ca formă a imunităţii parlamentare". Menţionăm că, în această decizie, s-a precizat că, întrucât "prin proiectul legii de revizuire a Constituţiei este eliminată inviolabilitatea parlamentarului, adică acea imunitate de procedură care protejează parlamentarul împotriva urmăririlor penale abuzive sau vexatorii, instituţia imunităţii parlamentare fiind astfel golită de conţinut, Curtea constată că modificarea propusă sub acest aspect este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanţii a unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) din Constituţie". 15. În sistemul constituţional actual este "instituţionalizat modelul executivului bicefal sau dualist", potrivit căruia "puterea executivă este repartizată echilibrat între şeful statului şi Guvern"*12).-------------- *12) C. Ionescu, Tratat de drept constituţional contemporan, Ediţia 2, Editura CH. Beck, Bucureşti, 2008, pag. 819. Prin normele propuse însă, concepţia legiuitorului constituant este radical modificată, Preşedintele României exercitând puterea executivă în stat şi răspunzând în faţa poporului pentru buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice care compun puterea executivă a statului [art. 80 alin. (1) şi (3), propuse la pct. 51]. În aceeaşi ordine de idei, proiectul prevede că Preşedintele României are drept de iniţiativă legislativă [art. 74 alin. (1) propus la pct. 46], "îl revocă pe prim-ministru" [art. 85 alin. (1) lit. a) propus la pct. 54], "aprobă hotărârile adoptate de Guvern" [art. 108 alin. (4) propus la pct. 74], "numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti" [art. 123 alin. (1) propus la pct. 85]. Totodată, "Guvernul răspunde politic numai în faţa Preşedintelui României pentru întreaga sa activitate" [art. 109 alin. (1) propus la pct. 75], iar "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Preşedintelui pentru a emite ordonanţe de urgenţă în domenii care nu fac obiectul legilor organice" [art. 115 alin. (1) propus la pct. 81]. Noile soluţii juridice nu pot fi însă integrate în cadrul Legii fundamentale, alături de normele rămase nemodificate, care consacră un regim semiprezidenţial "atenuat", fiind în contradicţie cu acestea, creând confuzii şi, în consecinţă, fiind inaplicabile. Amintim, în acest sens, norma prevăzută la pct. 5, care prevede adoptarea unei legi organice prin referendum, deşi, la art. 73 alin. (1), legile organice se adoptă de Camera Reprezentanţilor (Parlament), ori divergenţa dintre norma propusă la pct. 70 pentru art. 102 alin. (1), potrivit căreia Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice, şi norma de la art. 80 alin. (1) şi (3), astfel cum este propusă la pct. 51, care prevede că Preşedintele României exercită puterea executivă şi răspunde în faţa poporului. Este adevărat că, potrivit acestei din urmă norme, exercitarea puterii executive de către Preşedintele României se realizează "în limitele stabilite de Constituţie", însă exercitarea conducerii generale a administraţiei publice reprezintă principala modalitate de manifestare a puterii executive în stat. Din acest punct de vedere, competenţele Preşedintelui României şi ale Guvernului, ca autorităţi executive, nu sunt suficient de bine delimitate prin proiect. Şi în cadrul pct. 81 se constată o necorelare între norma propusă pentru alin. (1) al art. 115 şi norma de la alin. (4) al aceluiaşi articol, care rămâne nemodificată. Astfel, potrivit normei propuse pentru alin. (1), Preşedintele va emite ordonanţele de urgenţă în temeiul unei legi de abilitare adoptate de Parlament, soluţie care nu este corelată cu dispoziţiile art. 115 alin. (4), rămase nemodificate, potrivit cărora ordonanţele de urgenţă se adoptă de către Guvern. De asemenea, prin terminologia folosită, se creează o confuzie între cele două categorii de ordonanţe, ordonanţele simple, respectiv cele de urgenţă. În plus, adoptarea ordonanţelor de urgenţă "în domenii care nu fac obiectul legilor organice" este în contradicţie cu prevederile alin. (6), rămase nemodificate, care permit adoptarea ordonanţelor de urgenţă în toate domeniile, cu excepţia celor expres şi limitativ prevăzute de acest text. Totodată, semnalăm că norma propusă la pct. 85 pentru art. 123 alin. (1), potrivit căreia Preşedintele României numeşte prefecţii, nu este corelată cu dispoziţiile alin. (2), rămase nemodificate, potrivit cărora prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. 16. Referitor la pct. 86-89, care cuprind norme referitoare la alegerea prin vot, de către popor, a judecătorilor şi procurorilor, semnalăm că o asemenea modalitate de accedere în funcţie nu poate fi acceptată, întrucât activitatea desfăşurată de aceştia este una de natură profesională, care urmăreşte înfăptuirea justiţiei, iar nu una reprezentativă. Astfel, menţionăm că, spre deosebire de parlamentari, care sunt în serviciul poporului, magistraţii, deşi au ca scop apărarea ordinii de drept şi garantarea respectării drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor, soluţionează cazuri concrete, în care sunt implicate interesele unor persoane determinate. În plus, votul presupune un mandat. Or, dacă parlamentarii au un mandat reprezentativ, activitatea judecătorilor şi procurorilor nu este şi nu are de ce să fie limitată în timp la unul sau mai multe mandate. Totodată, la pct. 86, referitor la textul propus pentru art. 125 alin. (1), întrucât inamovibilitatea judecătorilor constituie o garanţie a realizării principiului independenţei justiţiei, eliminarea normei cu privire la acest aspect nu poate fi acceptată, întrucât depăşeşte limitele revizuirii Constituţiei consacrate de art. 152 alin. (2) din Legea fundamentală. Observaţia este valabilă şi în ceea ce priveşte norma propusă pentru alin. (4), privind revocarea din funcţie a judecătorilor prin referendum. În vederea garantării independenţei judecătorilor, consacrată de art. 124 alin. (3), text rămas nemodificat, este necesar ca demiterea din funcţie a acestora să se facă pentru motive expres şi limitativ prevăzute de lege, şi nu ca urmare a manifestării discreţionare a voinţei corpului elector. Precizăm că, prin adoptarea unei soluţii precum cea prevăzută de proiect, s-ar deschide posibilitatea pronunţării unor soluţii prin care să se "mulţumească opinia publică", în detrimentul aplicării stricte a legii. Observaţia este valabilă, mutatis mutandis, şi în ceea ce priveşte norma propusă la pct. 87 pentru art. 132 alin. (4), referitoare la revocarea din funcţie, prin referendum, a procurorilor. 17. În cuprinsul iniţiativei cetăţeneşti de revizuire a Constituţiei se regăsesc norme care nu sunt fundamentate, nu sunt complete, creează ambiguităţi, incoerenţe şi care nu pot fi acceptate la nivelul Legii fundamentale. a) Astfel, referitor la art. 1 alin. (3) propus la pct. 1, precizăm că dragostea pentru semeni, pentru neam şi pentru ţară, omenia, ospitalitatea, meritul, cinstea, munca, hărnicia, spiritul de iniţiativă, cumpătarea şi economisirea reprezintă calităţi morale ale individului, şi nu ale unei colectivităţi. De asemenea, cu privire la textul propus pentru art. 1 alin. (4), referirea la "puterea mediatică" şi la "puterea financiară", alături de enumerarea celor 3 puteri clasice - legislativă, executivă şi judecătorească -, nu poate fi acceptată, întrucât cele două "puteri" nu corespund vreuneia dintre funcţiile prin care puterea se exercită în stat. Aşa cum s-a subliniat în doctrină*13), cele 3 funcţii principale prin care puterea se exercită în stat sunt funcţia legislativă, cea executivă şi funcţia judecătorească.----------- *13) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constituţiei României - Explicaţii şi comentarii, Editura Rosetti, Bucureşti, 2003, pag. 5. b) Referitor la textul propus la pct. 5 pentru art. 3.2 "Regiunile de dezvoltare", relevăm că regionalizarea s-a impus în ultimii ani în statele europene. În literatura de specialitate*14), regionalizarea este definită ca reprezentând "procesul prin care se realizează instituirea unei capacităţi de acţiune autonome, ce are ca obiectiv promovarea unui teritoriu infranaţional sau supralocal, prin mobilizarea mecanismului său economic şi, dacă este cazul, a raporturilor de solidaritate locală sau regională, precum şi a dezvoltării potenţialului său".-------- *14) R. Ioţa, "Regionalizarea", p. 86 - citat de Verginia Vedinaş în Reforma organizării administrativ-teritoriale - o prioritate pentru România în Constituţia României. Comentariu pe articole, coordonatori: Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Editura CH. Beck, Bucureşti, 2008, pag. 39. Introducerea acestui articol trebuia corelată, în primul rând, cu art. 3 alin. (3) din Legea fundamentală, rămas nemodificat, care reglementează modul în care este organizat din punct de vedere administrativ-teritorial statul român, dar şi cu capitolul V al titlului III, referitor la administraţia publică locală. c) La art. 12 alin. (3), astfel cum este propus la pct. 9, semnalăm că stabilirea drept imn naţional a cântecului "Trăiască România, Trăiască Tricolorul" este inadecvată, întrucât, potrivit înregistrărilor din perioada respectivă, în varianta sa completă, interpretată în cadrul Cenaclului Flacăra înainte de Decembrie 1989, acesta cuprindea şi versul "Trăiască Ceauşescu, Partidul şi poporul!". d) La art. 15 alin. (3), astfel cum este propus la pct. 11, precizăm că stabilirea unui moment de la care începe să curgă "dreptul de acţiune" în cazul săvârşirii unor infracţiuni nu este specifică dreptului penal. Este adevărat că, în sens larg, dreptul statului de a trage la răspundere o persoană care a săvârşit o infracţiune se naşte de la momentul comiterii respectivei infracţiuni, însă acest principiu este valabil pentru orice infracţiune, nu numai pentru cele avute în vedere de textul propus prin proiect. e) La art. 34 alin. (1), astfel cum este propus la pct. 18, considerăm că statul nu poate garanta "dreptul la sănătate", ci poate avea obligaţia de a lua măsurile necesare pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, aşa cum se prevede în textul actual al art. 34 alin. (1). În ceea ce priveşte referirea expresă la calităţile pe care trebuie să le îndeplinească hrana, precizăm că acestea nu sunt necesare, întrucât rezultă din prevederea, în alin. (2), a obligaţiei statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi sănătăţii publice. Totodată, menţionăm că obligaţia statului de a lua măsuri pentru a asigura accesul cetăţenilor la alimentaţie naturală, apă curată şi aer curat, prevăzută în norma propusă pentru art. 34 alin. (1.1), rezultă din dispoziţiile art. 35, potrivit cărora statul trebuie să asigure cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. De altfel, precizăm că formularea propusă prin proiect este discriminatorie, întrucât textul se referă exclusiv la "cetăţeni", în vreme ce prin art. 35 alin. (1) dreptul la un mediu sănătos este recunoscut, aşa cum este şi firesc, "oricărei persoane" aflate pe teritoriul României, nu doar cetăţenilor români. f) La pct. 19, referitor la textul propus pentru art. 35 alin. (3), precizăm că includerea statului între entităţile care au îndatorirea de a proteja resursele naturale ale ţării şi mediul înconjurător este superfluă, întrucât această obligaţie a statului rezultă, indirect, din obligaţia prevăzută la alin. (2). În plus, întrucât animalele intră în sfera noţiunii de "mediu înconjurător", referirea expresă la ocrotirea acestora este, de asemenea, superfluă. g) La pct. 24, referitor la art. 45, apreciem că soluţia legislativă privind prevederea competenţei exclusive a instanţelor judecătoreşti de a autoriza desfăşurarea de activităţi economice nu se justifică, întrucât excede funcţiei judiciare pe care o îndeplinesc respectivele instanţe. Pe de altă parte, alin. (4) al art. 45, care se referă în mod exclusiv la exercitarea activităţilor economice de către "cetăţeni", face ca, de principiu, să fie excluse de la control persoanele fizice şi juridice străine care desfăşoară astfel de activităţi pe teritoriul României. h) Norma propusă pentru art. 47 alin. (1) la pct. 25 este incompletă, întrucât nu precizează cui anume ar urma să ceară cetăţenii dizolvarea Parlamentului şi demisia Preşedintelui României, şi nici procedura aplicabilă într-o astfel de situaţie. Referitor la norma propusă pentru alin. (1.1), considerăm că instituirea obligaţiei stabilirii, prin lege, a unor criterii, fie ele şi "elaborate ştiinţific", care să definească în mod concret toate elementele care compun noţiunea de "nivel de trai decent", este imposibil de realizat în practică. i) La pct. 44, cu referire la textul propus pentru art. 72.1, precizăm că norma este incompletă, întrucât nu reglementează numărul de alegători care pot cere demiterea din funcţie a unui parlamentar şi organizarea referendumului şi nici cine anume finanţează cheltuielile aferente acestei operaţiuni. De altfel, se constată că referendumul capătă o altă accepţiune decât cea cunoscută, în sensul că tinde să devină singura modalitate de alegere sau de demitere a conducătorilor autorităţilor fundamentale şi a tuturor magistraţilor. Mai mult decât atât, în cuprinsul proiectului nu se reglementează finanţarea referendumurilor, indiferent de obiectul lor. În absenţa acestei reglementări, nicio astfel de normă nu poate fi operaţională. j) La pct. 46, referitor la norma propusă pentru art. 74, soluţia legislativă privind eliminarea limitărilor referitoare la domeniul de reglementare a iniţiativelor legislative cetăţeneşti prevăzute în prezent de art. 74 alin. (2) este discutabilă. Menţionăm că, în doctrină, s-a subliniat că problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea au fost excluse din obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor pentru a se evita propunerile legislative demagogice*15).--------- *15) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constituţiei României - Explicaţii şi comentarii, Editura Rosetti, Bucureşti, 2003, pag. 172. k) Norma propusă la pct. 54 pentru art. 85 alin. (1) lit. k), prin instituirea unei sancţiuni radicale - dizolvarea Parlamentului în cazul nerespectării unui termen destul de scurt de 45 de zile în care trebuie să se pronunţe asupra respectivelor proiecte de lege - este de natură a avea efecte negative atât asupra calităţii actului de legiferare, cât şi asupra stabilităţii politice a ţării. În acelaşi context, amintim şi soluţiile propuse la pct. 118 pentru art. 151 alin. (2) şi (3), în condiţiile în care textul art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, rămâne nemodificat. Prin urmare, organizarea unui referendum pentru aprobarea proiectului de revizuire a Constituţiei, respins iniţial de către această autoritate, precum şi dizolvarea acestui for în situaţia în care proiectul este aprobat, astfel cum se propune la pct. 118, aduc atingere principiilor statului de drept. l) La pct. 76, precizăm că se impune modificarea, şi nu abrogarea art. 110, întrucât aspectele legate de încetarea mandatului Guvernului trebuie reglementate în mod expres la nivelul Legii fundamentale. m) Referitor la norma propusă la pct. 82 pentru art. 118.1 alin. (6), menţionăm că aceasta are caracterul unei dispoziţii de incriminare, care nu este specifică unei Legi fundamentale, ci Codului penal. Mai mult decât atât, redactarea propusă este deficitară, întrucât prima parte a textului stabileşte o obligaţie (destul de neclar reglementată) în sarcina unor persoane juridice, în timp ce teza finală are în vedere pedeapsa aplicabilă unor persoane fizice. Precizăm, în plus, că stabilirea sancţiunii "confiscării întregii averi a făptuitorilor" nu este corectă nici în raport cu principiul stabilit prin art. 44 alin. (9), astfel cum este propus la pct. 23, şi nici în raport cu prevederile actuale ale art. 44 alin. (9), potrivit cărora sunt supuse confiscării numai anumite categorii de bunuri, şi nu întreaga avere a unei persoane. Din acest motiv, stabilirea unei astfel de sancţiuni apare ca o suprimare a unei garanţii a dreptului de proprietate, depăşind, astfel, limitele revizuirii consacrate de art. 152 alin. (2) din Constituţie. n) În legătură cu textul art. 135 alin. (2) lit. c), propus la pct. 90, precizăm că norma este contradictorie, întrucât veniturile obţinute din muncă aparţin prestatorilor muncii, prin urmare nu pot fi supuse unei "distribuţii echitabile". În ceea ce priveşte salariul minim brut şi salariul mediu brut, menţionăm că acestea reprezintă cifre statistice variabile, care nu pot fi reţinute la nivelul Constituţiei. Referitor la Fondul Naţional de Capital Distributiv care urmează "să fie utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor ţării cu capital productiv", semnalăm că norma propusă la alin. (2) lit. d) tinde să aducă atingere dreptului de proprietate privată al cetăţenilor, garantat de Constituţie, precum şi proprietăţii publice şi private a statului. La alin. (2) lit. i) norma are mai mult caracter declarativ şi nici nu s-ar putea concretiza în fapt, întrucât doar unele dintre domeniile enumerate pot furniza servicii publice gratuite şi numai în anumite condiţii. o) La pct. 101, referitor la textul propus pentru art. 137.2 alin. (1), menţionăm că "administrarea legislaţiei naţionale" nu poate constitui obiectul de activitate al vreunei autorităţi publice, întrucât legile nu se administrează, ci se aplică. p) Semnalăm că normele propuse la pct. 102, în corelare cu cele propuse la pct. 92-94, referitoare la Fondul Naţional de Pensii Publice, Fondul Naţional de Şomaj şi Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate, par să înlocuiască bugetul asigurărilor sociale de stat prevăzut la art. 138 din Constituţie. Având în vedere că bugetul asigurărilor sociale de stat acoperă în prezent şi aceste drepturi de asigurări sociale, necuprinse în prezenta iniţiativă cetăţenească, normele propuse nu pot face obiectul revizuirii, deoarece ar avea ca rezultat suprimarea unor drepturi fundamentale ale cetăţenilor. r) La pct. 116, referitor la textul propus pentru art. 149, precizăm că, potrivit art. 108 alin. (4) teza finală din Constituţie, hotărârile care au caracter militar nu se publică. În plus, art. 24 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele prevede că "în cazuri temeinic justificate, Parlamentul şi, respectiv, Guvernul pot hotărî ca textele anumitor tratate să nu fie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, acestea urmând să fie comunicate tuturor instituţiilor interesate". Prin urmare, aprobarea de către popor, prin referendum, a tratatelor internaţionale nu poate avea loc întotdeauna, deoarece, prin natura lor, unele tratate militare au caracter secret, fiindu-le aplicabile prevederile sus-menţionate. Or, exprimarea consimţământului de a deveni parte la un tratat internaţional, fie el şi militar, prin referendum, implică aducerea la cunoştinţa cetăţenilor a conţinutului respectivului tratat, lucru care, uneori, nu este posibil. 18. Iniţiativa legislativă cetăţenească cuprinde reglementarea unor instituţii care, în mod normal, nu trebuie prevăzute în cuprinsul Legii fundamentale, cum ar fi dispoziţiile art. 31.1 şi 31.2, propuse la pct. 14 şi 15, care prevăd organizarea Serviciului Naţional al Informaţiei Publice şi a Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, precum şi dispoziţiile privind Fondurile naţionale de la art. 135.1, 135.2, 135.3, 135.4, astfel cum sunt propuse la pct. 91-94 etc. Şi la pct. 99, a cărui parte dispozitivă are în vedere, în fapt, modificarea în integralitate a art. 137, intitulat, în forma actuală, "Sistemul financiar", iar în forma propusă, "Banca Naţională a României", articolul cuprinde prevederi legate de statutul legal al Băncii Naţionale a României, obiectivul fundamental şi principalele atribuţii ale acesteia, precum şi unele aspecte referitoare la guvernatorul băncii. Or, aceste dispoziţii trebuie să se regăsească la nivel de lege, şi nu în cadrul Constituţiei. În acelaşi context, amintim şi pct. 101, 102 şi 103, prin care sunt introduse reglementări referitoare la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia Naţională de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia Naţională de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Având în vedere că acestea sunt calificate ca fiind autorităţi administrative, precizăm că intră sub incidenţa prevederilor art. 117 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora autorităţile administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică. Eventual, ele se pot regăsi la nivelul Legii fundamentale sub forma unor norme generale, care să stabilească natura juridică şi rolul lor, urmând ca reglementarea obiectului de activitate, precum şi a competenţei şi modului de numire a membrilor acestora să se facă prin lege. De asemenea, textele propuse la pct. 104 pentru art. 137.4 alin. (3)-(7) cuprind dispoziţii referitoare la organizarea şi funcţionarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni, astfel că acestea trebuie să se regăsească în cuprinsul actului normativ ce reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea acestei instituţii de credit, şi nu la nivelul Legii fundamentale. Având în vedere observaţiile formulate în prezentul aviz, rezultă că, din punctul de vedere al coeziunii normelor propuse cu dispoziţiile constituţionale rămase nemodificate, proiectul este deficitar, în numeroase cazuri existând necorelări şi contradicţii ale noilor soluţii în raport cu cele al căror conţinut nu se schimbă. În plus, mare parte din prevederile constituţionale propuse nu sunt suficiente şi eficiente şi, prin urmare, nu pot fi aplicate efectiv în practică. Prezenta iniţiativă nu corespunde nici exigenţelor de redactare a unui act constituţional, aceasta nefiind sistematizată corespunzător şi nici redactată într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, clar şi precis, care să excludă orice echivoc. Având în vedere amploarea şi consistenţa intervenţiilor legislative propuse asupra Constituţiei, prezenta iniţiativă cetăţenească, în loc să aducă un plus de valoare actualei reglementări, nu face decât să favorizeze interpretările eronate şi confuziile cu privire la normele din cadrul Legii fundamentale. În aceste condiţii, în redactarea actuală, iniţiativa legislativă cetăţenească privind revizuirea Constituţiei nu întruneşte condiţiile necesare pentru a fi promovată. PREŞEDINTE dr. Dragoş Iliescu Bucureşti, 22 aprilie 2013. Nr. 308. DECLARAŢIE Subsemnaţii:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Numele şi prenumele Domiciliul
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 Atelesei Neculai Municipiul Paşcani, Str. Grădiniţei nr. 16,
bl. G1A, sc. A, et. 3, ap. 8
2 Bălin Gheorghe Bucureşti, sectorul 6, Aleea Cetăţuia nr. 6,
bl. M24, ap. 62
3 Boboc Petrache Municipiul Iaşi, str. Sărărie nr. 187,
bl. A1, ap. 1, judeţul Iaşi
4 Brehoiu Marina Bucureşti, sectorul 6, bd. 1 Mai nr. 16,
bl. 16S14, sc. 1, ap. 5
5 Cojocaru Constantin Bucureşti, sectorul 1, str. Turda nr. 116,
bl. 36, sc. A, et. 2, ap. 10
6 Dima Petrică Bucureşti, sectorul 2, şos. Colentina nr. 3A,
bl. 33A, sc. A, et. 7, ap. 25
7 Dorohoianu Vasilică Municipiul Iaşi, str. Păcurari nr. 66,
judeţul Iaşi
8 Gheorghescu Elena Municipiul Constanţa, judeţul Constanţa,
Aleea Fragilor nr. 4, bl. P3, sc. C,
et. 3, ap. 53
9 Ilie Marian Bucureşti, sectorul 4, str. Sg. Ion Iriceanu
nr. 20, bl. 132, sc. A, et. 4, ap. 15
10 Magheru Otilia Bucureşti, sectorul 1, str. Miercani nr. 119
11 Mihail Georgeta Bucureşti, sectorul 5, str. Humuleşti nr. 4,
bl. S1, sc. 3, et. 1, ap. 47
12 Mihăilă Mihai Bucureşti, sectorul 6, bd. Ceahlău nr. 8,
bl. 27, sc. 2, ap. 27
13 Mihăilă Petru Municipiul Botoşani, judeţul Botoşani,
Aleea Elie Radu nr. 18, ap. 3
14 Mocanu Anca-Maria Municipiul Alexandria, judeţul Teleorman, Str.
Dunării nr. 17, bl. M4, sc. A, et. 4, ap. 13
15 Mureşeanu Varga-Lucian Bucureşti, sectorul 5, Str. Amurgului nr. 10,
bl. D5, sc. 1, et. 2, ap. 44
16 Onofrei Ghiocel Bucureşti, sectorul 1, str. Ştirbei Vodă nr. 97,
bl. 25C, sc. A, et. 7, ap. 20
17 Orleanu Bogdan-Georgian Bucureşti, sectorul 6, str. Şerban Bogdan Stan
nr. 7, bl. 305, sc. 3, et. 3, ap. 32
18 Pîslă Marcela Bucureşti, bd. Basarabia nr. 100, bl. E2, sc. C,
et. 1, ap. 20
19 Popescu George Ninel Călăraşi, comuna Dichiseni, satul Dichiseni,
Str. Lalelei nr. 8
20 Protopopescu Cornel Bucureşti, sectorul 2, str. Arh. Ionescu Grigore
nr. 90, bl. T8A, ap. 12
21 Rîşniţă Gheorghe Oraşul Ocnele Mari, Str. Pinilor nr. 1A,
judeţul Vâlcea
22 Traşcă Cristian Bucureşti, sectorul 6, Str. Olăneşti nr. 4,
bl. 43/1, sc. A, ap. 30
23 Voicu Mihai Bucureşti, sectorul 5, str. Ion Urdăreanu nr. 1,
bl. P29, sc. 1, et. 5, ap. 22
24 Volf Luiza-Tanţa Bucureşti, sectorul 1, Str. Barierei nr. 27,
ap. 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Semnatarii prezentei declaraţii, având calitatea de alegători, declarăm că nu încălcăm prevederile alin. (2) şi art. 2 din Legea nr. 189/1999 şi că am hotărât să ne constituim în comitet de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României. Semnături: Atelesei Neculai Bălin Gheorghe Boboc Petrache Brehoiu Marina Cojocaru Constantin Dima Petrică Dorohoianu Vasilică Gheorghescu Elena Ilie Marian Magheru Otilia Mihail Georgeta Mihăilă Mihai Mihăilă Petru Mocanu Anca-Maria Mureşeanu Varga-Lucian Onofrei Ghiocel Orleanu Bogdan-Georgian Pîslă Marcela Popescu George Ninel Protopopescu Cornel Rîşniţă Gheorghe Traşcă Cristian Voicu Mihai Volf Luiza-Tanţa ROMÂNIA Biroul Notarial "Tomescu şi Asociaţii" Bucureşti, bd. Burebista nr. 3, bl. D16, sc. 4, parter, ap. 108, sectorul 3 Operator de date cu caracter personal nr. 10.614 ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE NR. 217 ANUL 2013, LUNA MARTIE, ZIUA 16 Eu - ILEANA TOMESCU - notar public, la cererea părţilor, m-am deplasat la adresa din Bucureşti, Strada Olari nr. 12, sectorul 2, unde în faţa mea s-au prezentat: 1. VOICU MIHAI, CNP 1520901100094, domiciliat în Bucureşti, Strada Ion Urdăreanu nr. 1, blocul P29, sc. 1, et. 5, ap. 22, sectorul 5, identificat cu CI seria RR nr. 661776, eliberată de SPCEP S5 biroul nr. 1 la data de 03.05.2010; 2. ORLEANU BOGDAN-GEORGIAN, CNP 1850121460097, domiciliat în Bucureşti, sectorul 6, str. Şerban Bogdan Stan nr. 7, bl. 305, sc. 3, et. 3, ap. 32, identificat cu CI seria RD nr. 616707, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 2, la 19.02.2009; 3. MUREŞEANU VARGA-LUCIAN, CNP 17700228280821, domiciliat în Bucureşti, sectorul 5, Str. Amurgului nr. 10, bl. D5, sc. 1, et. 2, ap. 44, sectorul 5, identificat cu CI seria RR nr. 344880, eliberată de Secţia 19 la 25.11.2004; 4. DIMA PETRICĂ, CNP 1651009400419, domiciliat în Bucureşti, Şos. Colentina nr. 3A, bl. 33A, sc. A, et. 7, ap. 25, sectorul 2, identificat cu CI seria RT nr. 672123, eliberată de SPCEP S2 biroul nr. 2, la data de 30.10.2009; 5. GHEORGHESCU ELENA, CNP 2710302131247, domiciliată în municipiul Constanţa, judeţul Constanţa, Aleea Fragilor nr. 4, bl. P3, sc. C, et. 3, ap. 53, identificată cu CI seria KT nr. 702562, eliberată de SPCLEP Constanţa la 31.03.2008; 6. POPESCU GEORGE-NINEL, CNP 1730701511669, domiciliat în satul Dichiseni, comuna Dichiseni, judeţul Călăraşi, str. Lalelei nr. 8, identificat cu CI seria KL nr. 373209, eliberată de SPCLEP Călăraşi la 13.08.2012; 7. VOLF LUIZA-TANŢA, CNP 2620827200015, domiciliată în Bucureşti, Strada Barierei nr. 27, ap. 1, sectorul 1, identificată cu CI seria RR nr. 560128, eliberată de SPCLEP S1 biroul nr. 3, la 25.02.2009; 8. PÎSLĂ MARCELA, CNP 2730102044367, domiciliată în Bucureşti, bd. Basarabia nr. 100, bl. E2, sc. C, et. 1, ap. 20, sectorul 2, identificată cu CI seria RR nr. 659023, eliberată de SPCEP S2 biroul nr. 4 la 27.04.2010; 9. RÎŞNIŢĂ GHEORGHE, CNP 1341019384194, domiciliat în Oraşul Ocnele Mari, judeţul Vâlcea, Str. Pinilor nr. 1A, identificat cu CI seria VX nr. 139844, eliberată de Poliţia Mun. Râmnicu Vâlcea la 01.09.2003; 10. BREHOIU MARINA, CNP 2790818464569, domiciliată în Bucureşti, sectorul 6, bd. 1 Mai nr. 16, bl. 16S14, sc. 1, ap. 5, identificată cu CI seria RR nr. 342021, eliberată de SEP la 15.11.2004; 11. PROTOPOPESCU CORNEL, CNP 1480321040023, domiciliat în Bucureşti, Str. Arh. Ionescu Grigore nr. 90, bl. T8A, ap. 12, sectorul 2, identificat cu CI seria RR nr. 387135, eliberată de SPCEP S2 biroul nr. 2 la 17.04.2006; 12. MOCANU ANCA-MARIA, CNP 2910901340446, domiciliată în municipiul Alexandria, judeţul Teleorman, Str. Dunării nr. 17, bl. M4, sc. A, et. 4, ap. 13, identificată cu CI seria TR nr. 363987, eliberată de SPCLEP Alexandria la 18.08.2010; 13. MIHAIL GEORGETA, CNP 2530513400430, domiciliată în Bucureşti, sectorul 5, str. Humuleşti nr. 4, bl. S1, sc. 3, et. 1, ap. 47, identificată cu CI seria RR nr. 837383, eliberată de SPCEP Sectorul 5 la 27.10.2011; 14. ILIE MARIAN, CNP 1500112400437, domiciliat în Bucureşti, sectorul 4, str. Ion Iriceanu nr. 20, bl. 132, sc. A, et. 4, ap. 15, identificat cu CI seria RT nr. 624749, eliberată de SPCEP S4 biroul nr. 2 la 30.12.2008; 15. ONOFREI GHIOCEL, CNP 1490928400232, domiciliat în Bucureşti, sectorul 1, Str. Ştirbei Vodă nr. 97, bl. 25C, sc. A, et. 7, ap. 20, identificat cu CI seria RD nr. 390291, eliberată de Secţia 3 la 25.06.2004; 16. DOROHOIANU VASILICĂ, CNP 1651119221140, domiciliat în Municipiul Iaşi, str. Păcurari nr. 66, judeţul Iaşi, identificat cu adeverinţa de identitate seria PC nr. 640524, eliberată de Poliţia Iaşi la 17.01.2013; 17. COJOCARU CONSTANTIN, CNP 1420503400017, domiciliat în Bucureşti, sectorul 1, Strada Turda nr. 116, bl. 36, sc. A, et. 2, ap. 10, identificat cu CI seria RR nr. 214874, eliberată de Secţia 4 la 2.07.2002; 18. BĂLIN GHEORGHE, CNP 1590219400564, domiciliat în Bucureşti, sectorul 6, Aleea Cetăţuia nr. 6, bl. M24, sc. A, et. 10, ap. 62, identificat cu CI seria RT nr. 461863, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1 la 29.01.2007; 19. ATELESEI NECULAI, CNP 1521115224494, domiciliat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, Str. Grădiniţei nr. 16, bl. G1A, sc. A, et. 3, ap. 8, identificat cu CI seria MZ nr. 029971, eliberată de SPCLEP Paşcani nr. 24.11.2011; 20. BOBOC PETRACHE, CNP 1460215227781, domiciliat în municipiul Iaşi, judeţul Iaşi, str. Sărărie nr. 187, bl. A1, ap. 1, identificat cu CI seria MX nr. 504100, eliberată de Poliţia Municipiului Iaşi la 17.11.2004; 21. TRAŞCĂ CRISTIAN, CNP 1670624416032, domiciliat în Bucureşti, sectorul 6, Strada Olăneşti nr. 4, bl. 43A, sc. 1, et. 5, ap. 30, identificat cu CI seria RR nr. 688076, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 4 la 23.06.2010; 22. MIHĂILĂ PETRU, CNP 1530531070023, domiciliat în municipiul Botoşani, judeţul Botoşani, Aleea Elie Radu nr. 18, ap. 3, identificat cu CI seria XT nr. 437770, eliberată de SPCLEP Botoşani la 13.11.2009; 23. MIHĂILĂ MIHAI, CNP 1771005461512, domiciliat în Bucureşti, bd. Ceahlău nr. 8, bl. 27, sc. 2, et. 1, ap. 49, sectorul 6, identificat cu CI seria RR nr. 780663, eliberată de SPCEP Sector 6 la 29.07.2011; 24. MAGHERU OTILIA, CNP 2691214250540, domiciliată în Bucureşti, sectorul 1, Str. Miercani nr. 119, identificată cu CI seria RT nr. 736912, eliberată de SPCEP S1 biroul nr. 5 la 09.03.2010. După ce li s-a citit actul de către notarul instrumentator şi părţile au citit personal, aceştia au consimţit la autentificarea lui, semnând toate exemplarele. În temeiul art. 12 lit. b) din Legea nr. 36/1995, republicată, se declară autentic prezentul înscris. S-a achitat onorariul în sumă de 120 lei, plus 28,80 lei TVA. Notar public, Ileana Tomescu ------- 
