Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
ART. I
<>Legea nr. 3/2000 privind privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 11 se introduce un nou alineat (4) şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 11. - (1) Preşedintele României, dupã consultarea Parlamentului, poate cere poporului sã îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.
(2) Problemele care se supun referendumului şi data desfãşurãrii acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.
(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmeazã sã fie exprimat, printr-o hotãrâre adoptatã în şedinţa comunã a celor douã Camere, cu votul majoritãţii deputaţilor şi senatorilor.
(4) La solicitarea unui milion de cetãţeni cu drept de vot, cu privire la o anumitã problemã de interes naţional, solicitare formulatã potrivit <>Legii nr. 189/1999 privind iniţiativa legislativã cetãţeneascã şi dupã consultarea Parlamentului, Preşedintele României cere poporului sã îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la problema de interes naţional care face obiectul iniţiativei cetãţeneşti."
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României în şedinţa din..., cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ
AVIZ
referitor la iniţiativa legislativã a
cetãţenilor privind completarea <>Legii nr. 3/2000
privind organizarea şi desfãşurarea referendumului
Analizând iniţiativa legislativã a cetãţenilor privind completarea <>Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului,
CONSILIUL LEGISLATIV,
în temeiul <>art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 73/1993 , republicatã, şi al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,
avizeazã negativ iniţiativa legislativã a cetãţenilor, pentru urmãtoarele considerente:
1. Iniţiativa legislativã a cetãţenilor are ca obiect de reglementare completarea cu un nou alineat, alin. (4), a <>art. 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în sensul instituirii obligaţiei Preşedintelui României de a declanşa procedura referendumului cu privire la probleme de interes naţional la solicitarea unui numãr de un milion de cetãţeni cu drept de vot, solicitare formulatã potrivit <>Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, republicatã.
Prin conţinutul sãu normativ, propunerea legislativã face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţia României, republicatã, iar în aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentalã, prima Camerã sesizatã este Senatul.
2. Precizãm cã acelaşi grup de iniţiativã legislativã a mai înaintat Consiliului Legislativ un proiect privind modificarea <>Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, pentru care a fost emis Avizul cu observaţii şi propuneri nr. 1.557 din 29 decembrie 2009.
Proiectul respectiv prevedea, ca şi prezentul proiect, introducerea alin. (4) la art. 11 şi, în plus, modificarea alin. (1) al art. 14.
Deşi în avizul sus-menţionat Consiliul Legislativ a precizat cã era necesarã eliminarea din proiect a pct. 1, care prevedea introducerea alin. (4) la art. 11, şi reformularea, în mod corespunzãtor, a textului care se referea la modificarea alin. (1) al art. 14, în noua redactare a proiectului nu s-a ţinut seama de observaţiile şi propunerile formulate, menţinându-se forma propusã iniţial pentru art. 11 alin. (4) şi fiind eliminatã modificarea art. 14 alin. (1).
3. Aşa cum s-a precizat şi în Avizul nr. 1.557/2009, prin norma propusã pentru art. 11 alin. (4) privind declanşarea de cãtre Preşedintele României a procedurii referendumului la solicitarea unui numãr de un milion de cetãţeni cu drept de vot se instituie obligaţia Preşedintelui de a cere poporului sã îşi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional menţionate expres în solicitarea cetãţenilor.
Din redactarea propusã rezultã cã problemele de interes naţional care urmeazã sã fie supuse referendumului sunt stabilite de cãtre cetãţeni, nu de cãtre Preşedintele României.
Or, potrivit dispoziţiilor art. 90 din Constituţia României, republicatã, şi <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 567/2006 , în determinarea problemelor de interes naţional ce se supun referendumului, Preşedintele României are competenţã exclusivã. Astfel cum a reţinut instanţa de contencios constituţional în decizia sus-menţionatã, "numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concretã ce se supune referendumului şi data desfãşurãrii acestuia." Prin urmare, reglementarea prin lege a organizãrii obligatorii a referendumului de cãtre Preşedintele României şi stabilirea problemelor de interes naţional de cãtre alte persoane decât Preşedintele României, astfel cum se propune în proiect, este de naturã a aduce atingere competenţei exclusive a Preşedintelui în acest domeniu, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã.
Menţionãm cã, în reglementarea actualã, nimic nu îl împiedicã pe Preşedintele României ca, odatã sesizat chiar şi de un singur cetãţean, cu o anumitã problemã, în mãsura în care Preşedintele o considerã de interes naţional, sã o supunã spre consultare poporului, prin referendum.
4. Semnalãm cã la redactarea proiectului nu a fost avutã în vedere forma actualã a <>art. 11 din Legea nr. 3/2000 , astfel cum aceasta a fost modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 103/2009 .
În acest context, precizãm cã norma propusã nici nu putea constitui alin. (4) al art. 11 deoarece acest articol are deja 4 alineate.
Preşedinte,
Dragoş Iliescu
Bucureşti, 19 august 2010.
Nr. 1.050.
S-a cerut autentificarea prezentului înscris:
DECLARAŢIE DE CONSTITUIRE
a grupului de iniţiativã legislativã, împuternicire şi expunere de motive
Subsemnaţii fondatori ai grupului de iniţiativã legislativã cetãţeneascã:
- Georgescu Cãtãlin, cetãţean român, fiul lui Ion şi al Elenei, nãscut la data de 7.12.1973 în Galaţi, judeţul Galaţi, domiciliat în Bucureşti, str. Sg. Ion Nedeleanu nr. 12, bl. P76, sc. A, ap. 1, sectorul 5, Bucureşti, identificat cu C.I. seria RR nr. 612053, eliberatã de SPCEP S5 la data de 3.06.2009, CNP 1731207131226, alegãtor cu drept de vot;
- Ene Viorel, cetãţean român, fiul lui Marin şi Maria, nãscut la data de 10.06.1953 în Bucureşti, sectorul 3, domiciliat în Bucureşti, Str. Argeşului nr. 5-7, bl. 33, sc. 3, et. 3, ap. 56, sectorul 4, identificat cu C.I. seria DP nr. 099498, eliberatã de D.G.E.I.P.D.E.P. la data de 25.08.2003, CNP 1530610400135, alegãtor cu drept de vot;
- Rapcea Mihai, cetãţean român, fiul lui Mihai şi al Violetei, nãscut la data de 1.05.1975 în Bucureşti, sectorul 8, domiciliat în Bucureşti, str. Zmeica nr. 12, sectorul 4, Bucureşti, identificat cu C.I. seria RT nr. 379402, eliberatã de SPCEP S5 la data de 1.04.2005, CNP 1750501440014, alegãtor cu drept de vot;
- Varlam Ion, cetãţean român, fiul lui Horia-Vlad şi Elisabeta, nãscut la data de 8.06.1938 în Bucureşti, sectorul 1, domiciliat în Bucureşti, Str. Braziliei nr. 52, sectorul 1, Bucureşti, identificat cu C.I. seria RR nr. 356788, eliberatã de SPCEP S1 Biroul nr. 1 la data de 12.10.2005, CNP 1380608400607, alegãtor cu drept de vot;
- Mãrtin Ion, cetãţean român, fiul lui Stan şi al Sultanei, nãscut la data de 9.09.1939 în comuna Aldeni, judeţul Buzãu, domiciliat în Bucureşti, Str. Aleea Compozitorilor nr. 8, bl. Z22, sc. A, et. 7, ap. 46, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RD nr. 463084, eliberatã de SPCEP S6 Biroul 3 la data de 10.02.2006, CNP 1390909400342, alegãtor cu drept de vot;
- Dan Grigore, cetãţean român, fiul lui Traian şi al Dumitrei, nãscut la data de 5.09.1944 în Lehliu, judeţul Cãlãraşi, domiciliat în Bucureşti, str. Braşov nr. 18, bl. F1, sc. B, et. 2, ap. 28, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RR nr. 474358, eliberatã de SPCEP S6 Biroul nr. 3 la data de 25.07.2007, CNP 1440905400064, alegãtor cu drept de vot;
- Hîncean Rodica-Sabina, cetãţean român, fiica lui Alexa şi a Vioricãi, nãscutã la data de 27.01.1980 în Bucureşti, domiciliatã în Bucureşti, şos. Alexandria nr. 18, bl. L5, sc. A, et. 5, ap. 19, sectorul 5, Bucureşti, posesoare C.I. seria RT nr. 531353, eliberatã de SPCEP S5 Biroul 3 la data de 3.06.2009, CNP 2800127450070, alegãtor cu drept de vot;
- Surdu Mircea, cetãţean român, fiul lui Gheorghe şi Victoria, nãscut la data de 28.07.1954 în Bucureşti, sectorul 4, domiciliat în Bucureşti, str. Nera nr. 1, bl. F5, sc. 2, et. 4, ap. 40, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RT nr. 579020, eliberatã la data de 18.07.2008 de SPCEP S6 Biroul nr. 3, CNP 1540728400556, alegãtor cu drept de vot;
- Istrate Serafim, cetãţean român, fiul lui Gheorghe şi Elena, nãscut la data de 12.02.1932 în Hudeşti, judeţul Botoşani, domiciliat în Bucureşti, str. Ciochinã nr. 3, bl. 20, sc. 1, et. 3, ap. 7, sectorul 4, identificat cu C.I. seria DP nr. 108235, eliberatã de D.G.E.I.P.-D.E.P. la data de 8.09.2004, CNP 1320212400151, alegãtor cu drept de vot;
- Lucan Eugen, cetãţean român, fiul lui Alexandru şi Eugenia-Cristina, domiciliat în Piatra Neamţ, Str. Brânduşelor nr. 5, bl. D24, sc. B, et. 3, ap. 32, judeţul Neamţ, identificat cu C.I. seria NT nr. 137508, eliberatã de Poliţia Municipiului Piatra-Neamţ la data de 10.09.2002, CNP 1720613270615, alegãtor cu drept de vot;
- Ştefanache Sorina, cetãţean român, fiica lui Paul şi Aurelia, nãscutã la data de 17.05.1963 în Moineşti, judeţul Bacãu, domiciliatã în Bucureşti, str. Bârcã nr. 16, bl. M160, sc. 1, et. 2, ap. 8, sectorul 5, identificatã cu C.I. seria RR nr. 354324, eliberatã de SPCEP S5 Birou nr. 3 la data de 19.09.2005, CNP 2630517045884, alegãtor cu drept de vot,
prin prezenta declarãm cã promovãm, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, iniţiativa legislativã cetãţeneascã având ca scop modificarea <>Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului (modificarea art. 11 şi art. 14 din lege) şi ne însuşim expunerea de motive a iniţiativei legislative, conform art. 3 alin. 1 din lege.
Declarãm, potrivit <>art. 2 alin. 3 din Legea nr. 189/1999 , sub sancţiunea prevãzutã de lege pentru falsul în înscrisuri oficiale, cã îndeplinim condiţiile prevãzute de lege pentru a face parte din grupul de iniţiativã legislativã, respectiv nu suntem aleşi prin vot universal într-o funcţie de demnitate publicã, nu suntem membri ai Guvernului, nu îndeplinim funcţia de prim-ministru, avem calitatea de alegãtor cu drept de vot şi nu ne aflãm într-o situaţie de a nu putea face parte din partidele politice prevãzute de lege.
Preşedintele Grupului de iniţiativã legislativã, care va rezolva problemele operative ale grupului şi va reprezenta Comitetul în Raportul cu autoritãţile publice centrale şi locale (obţinerea avizului Consiliului Legislativ, publicarea iniţiativei legislative, atestarea listelor de susţinãtori,înregistrarea, verificarea şi susţinerea iniţiativei legislative), este desemnat domnul avocat Georgescu Cãtãlin.
Prin prezenta îl împuternicim pe preşedintele desemnat al Grupului de iniţiativã legislativã, domnul avocat Georgescu Cãtãlin, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, sã solicite avizul Consiliului Legislativ privind iniţiativa legislativã cetãţeneascã de modificare a <>Legii. nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului.
EXPUNERE DE MOTIVE
Proiect de Lege privind modificarea <>Legii nr. 3/2000
privind organizarea şi desfãşurarea referendumului
<>Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Se va introduce un nou alineat, alineatul (4), care prevede:
"Art. 11. - (4) Preşedintele României, la solicitarea unui numãr de un milion de cetãţeni cu drept de vot, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 189/1999 privind iniţiativa legislativã cetãţeneascã şi dupã consultarea Parlamentului, va cere poporului sã îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional."
2. La alineatul 1 al articolului 14 se va introduce o nouã tezã, care va avea urmãtorul cuprins:
"Se organizeazã referendum local de cãtre consiliile locale sau judeţene, în condiţiile prezentei legi, la cererea unui numãr de cetãţeni reprezentând minimum 30% din numãrul celor înscrişi pe listele electorale permanente în unitãţile administrativteritoriale, respectiv judeţul, oraşul sau comuna, ori numai în cazul subdiviziunilor interesate ale acestora."
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României în şedinţa din..., cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
PREŞEDINTELE SENATULUI
MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV
Legitimitatea democraticã este în momentul prezent adusã în prim-planul discursului public, respectarea ei fiind una din condiţiile sine qua non ale oricãrei democraţii.
Legitimitatea înseamnã cã reprezentanţii poporului, în cadrul democraţiilor parlamentare, servesc interesul public, colectiv, şi îl transpun în decizii legislative echitabile.
Transparenţa şi participarea la procesul legislativ pot rezolva eficient problemele tehnocratice care intervin atât în procesul legislativ, îmbunãtãţind calitatea reglementãrii, cât şi în procesul administrativ, asigurându-se respectarea dreptului la o bunã administrare.
În teoria dreptului constituţional se aminteşte despre "deficitul de legitimitate", înţeles ca fiind o "inadecvare a structurilor şi practicilor instituţionale la necesitãţile democraţiei reprezentative". Se accentueazã în special legitimarea nu atât prin rezultat, cât legitimarea prin proces, în sensul de accentuare a participãrii în cadrul întregului sistem, abordare orientatã cãtre "factorii de intrare", absenţa birocratismului legislativ, reala putere de decizie popularã, transparenţa şi echitatea procedurii (Renaud Dehousse). Legitimitatea asigurã legitimarea, dimensiunile tehnice, normative ale procesului, fiind, alãturi de "factorii de intrare", esenţiale în câştigarea încrederii şi acceptãrii la nivel popular, de masã.
În prezent practica referendumului naţional la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este spectaculoasã şi reflectã atenţia acordatã în aceste state legitimitãţii, de exemplu, referendumurile organizate pentru ratificarea Tratatului privind Uniunea Europeanã, sau referendumul organizat recent, în luna mai 2009, în Elveţia, pentru introducerea mãsurilor dispuse de Regulamentul (CE) nr. 2.252/2004 al Consiliului Europei din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de cãlãtorie emise de statele membre ale Uniunii Europene.
Comisia Europeanã, în Carta albã privind guvernarea, a privit legitimitatea ca fiind strâns legatã de normele democratice: "nu în primul rând şi înainte de orice chestiune de deficit, adicã absenţa unei instituţii parlamentare analoage aceleia aflate în centrul vieţii publice naţionale, [...] criza de legitimitate politicã europeanã îşi are originea în procedurile Comunitãţii Europene, care au devenit mai curând protocolare decât originale, [...] actuala gestionare a complexitãţii de cãtre puterile naţionale şi comunitare care se ocupã de Europa, deşi este admirabilã în multe privinţe, nu face cu adevãrat dreptate nici bogãţiei de cunoştinţe şi nici diversitãţii contextelor...". (Comisia Europeanã, 2001)
Principiul asigurãrii democraţiei participative este asigurat de Tratatul privind Uniunea Europeanã (art. 11 pct. 4, titlul II), care prevede cã, la cererea unui numãr de un milion de cetãţeni dintr-un numãr semnificativ de state membre, Comisia Europeanã este invitatã, în cadrul atribuţiilor sale, sã întocmeascã un proiect de act normativ adecvat în legãturã cu problemele cu care cetãţenii au sesizat Comisia. Împreunã cu prevederile Cartei de la NISA privind dreptul la o bunã administrare, aceste prevederi normative au inspirat prezentul proiect de lege.
DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE ŞI SCHIMBĂRILE PRECONIZATE
Legea privind modificarea <>Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului a fost, de la adoptarea sa, modificatã succesiv de <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2003 , <>Legea nr. 551/2003 , <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2005 , respinsã prin <>Legea nr. 243/2006 , <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2007 , <>Legea nr. 129/2007 şi <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2007 , existând inclusiv jurisprudenţã relevantã a Curţii Constituţionale, respectiv <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 567/2006 , <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007 .
Semnificativã pentru contextul şi spiritul care se degajã din interpretarea <>Legii nr. 3/2000 este <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 567 din 11 iulie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 14 iulie 2006, referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului.
În redactarea proiectului de lege, noi am reţinut din motivarea Curţii Constituţionale urmãtoarele: "Potrivit art. 90 din Constituţie, «Preşedintele României, dupã consultarea Parlamentului, poate cere poporului sã-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional». Din examinarea textului constituţional, rezultã cã acesta nu defineşte, pe de o parte, nici «problemele de interes naţional», iar pe de altã parte, nu prevede nici cã aceste probleme vor fi stabilite ulterior prin lege. În lipsa unor astfel de precizãri dispoziţiile <>art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 adaugã la textul constituţional invocat, care stabileşte doar procedura referendumului iniţiat de Preşedinte cu privire la «probleme de interes naţional», ce presupune douã faze:
a) consultarea Parlamentului, care urmeazã sã adopte o hotãrâre în şedinţa comunã a celor douã Camere, cu votul majoritãţii deputaţilor şi senatorilor asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României. În situaţia în care Parlamentul nu a fost consultat, Preşedintele nu va putea proceda la iniţierea referendumului;
b) consultarea poporului, care îşi exprimã voinţa cu privire la problemele de interes naţional ce îi sunt supuse de cãtre Preşedinte.
Din cele arãtate se deduce, fãrã echivoc, cã art. 90 din Constituţie stabileşte competenţa exclusivã a Preşedintelui în determinarea problemelor de interes naţional ce se supun referendumului, chiar dacã consultarea Parlamentului este obligatorie. Numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concretã ce se supune referendumului şi data desfãşurãrii acestuia. Sub acest aspect, Curtea constatã cã enumerarea limitativã în cuprinsul <>art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a unor situaţii considerate a fi «probleme de interes naţional» este de naturã a îngrãdi dreptul Preşedintelui de a consulta poporul, ştiut fiind faptul cã, în timp, interesul naţional poate diferi, oricând putând interveni situaţii noi, care sã reclame organizarea unui referendum. Orice enumerare a situaţiilor considerate ca fiind de «interes naţional» la momentul la care legiuitorul adoptã reglementarea se poate transforma ulterior într-o îngrãdire, într-o limitare care sã afecteze dreptul constituţional al Preşedintelui de a decide singur cu privire la problemele asupra cãrora vrea sã consulte poporul. Acest drept exclusiv al Preşedintelui îşi gãseşte suportul în dispoziţiile constituţionale ale art. 80 referitor la «Rolul Preşedintelui», ale art. 2 alin. (1), potrivit cãruia «Suveranitatea naţionalã aparţine poporului român, care o exercitã prin organele sale reprezentative, [...], precum şi prin referendum», ale art. 81 alin. (1) referitor la legitimitatea electoralã egalã a Preşedintelui României cu legitimarea Parlamentului şi ale art. 1 alin. (4), care stabileşte cã «Statul se organizeazã potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor legislativã, executivã şi judecãtoreascã - în cadrul democraţiei constituţionale».
Stabilirea prin lege a problemelor de interes naţional reprezintã un amestec al Parlamentului în exercitarea atribuţiilor exclusive ce-i sunt conferite prin Constituţie Preşedintelui şi, ca atare, o nesocotire a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale.
Prevederile <>art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 nu sunt susţinute nici de dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţie, potrivit cãrora prin lege organicã se reglementeazã «organizarea şi desfãşurarea referendumului», întrucât textul are în vedere stabilirea prin lege a unor mãsuri tehnice, procedurale, necesare în procesul de consultare a poporului pe calea referendumului.
Pentru considerentele expuse, Curtea constatã cã prevederile <>art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, în redactarea criticatã de Avocatul Poporului, limiteazã, în mod nejustificat, prerogativele constituţionale ale Preşedintelui României în acest domeniu şi, ca atare, sunt neconstituţionale".
Aceastã idee şi principiu constituţional al supremaţiei şi suveranitãţii poporului care se exercitã prin referendum este esenţialã şi stã la baza Proiectului de lege, acestea neputând fi limitate prin mãsurile tehnice, procedurale, de consultare a poporului pe calea referendumului.
Cea mai recentã modificare a <>Legii nr. 3/2000 propusã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 103 din 30 septembrie 2009 urmãreşte sã justifice în preambul necesitatea acestor modificãri, care "vizeazã interesul public şi constituie o situaţie extraordinarã, a cãrei reglementare nu poate fi amânatã": "Având în vedere faptul cã Preşedintele României a demarat procedura pentru organizarea şi desfãşurarea referendumului naţional pentru organizarea în România a unui parlament unicameral, prin anunţul public din data de 24 septembrie 2009, trebuie luate de urgenţã mãsurile necesare, atât legale, cât şi tehnice, pentru a se putea organiza în condiţii optime acest referendum şi pentru a se profita de oportunitatea realizãrii simultane a acestui demers constituţional cu cel al desfãşurãrii scrutinului pentru alegerea Preşedintelui României, stabilit, prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 985/2009 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009, la data de 22 noiembrie 2009, ceea ce ar determina o reducere a cheltuielilor aferente acestor procese electorale cu aproximativ 15 milioane de euro.
Ţinând cont de faptul cã, pentru a se putea desfãşura la aceeaşi datã, 22 noiembrie 2009, atât alegerile pentru Preşedintele României, cât şi referendumul naţional de consultare a poporului privind trecerea în România la un parlament unicameral, se impune o concentrare a eforturilor tuturor actorilor implicaţi pentru a se parcurge procedurile legale şi organizatorice necesare, având în vedere cerinţa ca Preşedintele României în funcţie sã poatã exercita prerogativa constituţionalã a stabilirii referendumului naţional, precum şi necesitatea realizãrii în fapt a conţinutului acestei atribuţii, reţinându-se necesitatea obiectivã a completãrii, în regim de urgenţã, a <>Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu norme care sã înlocuiascã prevederile declarate neconstituţionale prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 392 din 17 aprilie 2007 şi care nu au fost puse de acord cu normele Constituţiei, în termen de 45 de zile de la data publicãrii deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, vãzând şi cã formula modificãrii <>Legii nr. 3/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pe calea ordonanţei de urgenţã, a fost folositã de 4 ori pânã în prezent, probabil tot din motive similare, de guvernele anterioare, respectiv prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2003 pentru modificarea şi completarea unor reglementãri referitoare la organizarea şi desfãşurarea referendumului, aprobatã prin <>Legea nr. 550/2003 , <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2007 privind stabilirea unor mãsuri pentru organizarea referendumului naţional din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Preşedintelui României, aprobatã prin <>Legea nr. 65/2008 , şi <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea <>Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, aprobatã prin <>Legea nr. 276/2007 , având în vedere practica europeanã în materie, concretizatã în rezoluţiile Comisiei Europene pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia), care a adoptat, cu prilejul celei de-a 18-a reuniuni din 2006, documentul intitulat «Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului», în care se precizeazã cã, în cazul în care Parlamentul are obligaţia de a transmite un punct de vedere cu privire la organizarea unui referendum, trebuie sã fie fixat un termen înãuntrul cãruia Legislativul sã îşi dea acest aviz consultativ, iar în cazul în care termenul nu este respectat, textul va fi supus la vot fãrã avizul Parlamentului, aspecte care impun necesitatea modificãrii legislaţiei române".
Modificarea propusã prin prezentul proiect de lege, a cãrei utilitate se justificã în actualul context politic, este un demers de alt palier, fundamental, care completeazã modificãrile de procedurã avute în vedere de <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 103/2009 şi armonizarea acestora cu bunele practici europene.
În documentul european fundamental, rezoluţiile Comisiei Europene pentru democraţie prin drept sunt prevãzute principii care fundamenteazã Proiectul de lege propus, cum ar fi egalitatea de şanse şi oportunitãţi privind organizarea referendumului, respectiv setul de reguli specifice aplicabile cererii de referendum în cazul iniţiativelor populare: orice cetãţean care se bucurã de toate drepturile politice este îndreptãţit sã semneze pentru o iniţiativã popularã sau sã solicite referendum, iar solicitarea poate fi refuzatã numai în cazurile prevãzute de lege, avându-se în vedere interesul public şi principiul egalitãţii.
În opinia iniţiatorilor prezentului proiect de lege, reglementarea propusã rebalanseazã "deficitul de legitimitate", reconecteazã pe cetãţeni la guvernare, stimuleazã activismul, participarea şi influenţarea cetãţeneascã a procesului legislativ, dã o nouã dimensiune autonomiei locale, responsabilizeazã aleşii locali şi parlamentarii, îmbunãtãţeşte comunicarea politicã, combate discriminarea, creşte eficient democraţia, constituind un exerciţiu democratic util României.
Tehnoredactatã de domnul avocat Georgescu Cãtãlin şi autentificatã la Biroul Notarial "Melania Popa şi Asociaţii", astãzi, data autentificãrii, în 5 (cinci) exemplare, dintre care 4 (patru) exemplare s-au eliberat pãrţilor.
Declaranţi
Georgescu Cãtãlin
Rapcea Mihai
Mãrtin Ion
Hîncean Rodica-Sabina
Istrate Serafim
Ştefanache Sorina
Ene Viorel
Varlam Ion
Dan Grigore
Surdu Mircea
Lucan Eugen
Roncea George
ROMÂNIA
U.N.N.P.R. - CAMERA NOTARILOR PUBLICI BUCUREŞTI
BIROUL NOTARIAL "MELANIA POPA ŞI ASOCIAŢII"
Bucureşti, str. Batişte nr. 28, sectorul 2
Tel./fax: 021.313.03.12
Numãr înregistrare operator de date cu caracter personal: 11211
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 2.512
anul 2009, luna noiembrie, ziua 12
În faţa mea, Melania Popa, notar public, la sediul biroului, pentru autentificarea prezentei declaraţii, s-au prezentat:
- Georgescu Cãtãlin, domiciliat în Bucureşti, str. Sg. Ion Nedeleanu nr. 12, bl. P76, sc. A, ap. 1, sectorul 5, Bucureşti, identificat cu C.I. seria RR nr. 612053, eliberatã de SPCEP S5 la data de 3.06.2009, CNP 1731207131226;
- Ene Viorel, domiciliat în Bucureşti, Str. Argeşului nr. 5-7, bl. 33, sc. 3, et. 3, ap. 56, sectorul 4, identificat cu C.I. seria DP nr. 099498, eliberatã de D.G.E.I.P. - D.E.P. la data de 25.08.2003, CNP 1530610400135;
- Rapcea Mihai, domiciliat în Bucureşti, str. Zmeica nr. 12, sectorul 4, Bucureşti, identificat cu C.I. seria RT nr. 379402, eliberatã de 1.04.2005 de SPCEP S5, CNP 1750501440014;
- Varlam Ion, domiciliat în Bucureşti, Str. Braziliei nr. 52, sectorul 1, Bucureşti, identificat cu C.I. seria RR nr. 356788, eliberatã de SPCEP S1 Biroul nr. 1 la data de 12.10.2005, CNP 1380608400607;
- Mãrtin Ion, domiciliat în Bucureşti, Aleea Compozitorilor nr. 8, bl. Z22, sc. A, et. 7, ap. 46, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RD nr. 463084, eliberatã de SPCEP S6 Biroul nr. 3 la data de 10.02.2006, CNP 1390909400342;
- Dan Grigore, domiciliat în Bucureşti, Str. Braşov nr. 18, bl. F1, sc. B, et. 2, ap. 28, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RR nr. 474358, eliberatã de SPCEP S6 Biroul nr. 3 la data de 25.07.2007, CNP 1440905400064;
- Hîncean Rodica-Sabina, domiciliatã în Bucureşti, Şos. Alexandria nr. 18, bl. L5, sc. A, et. 5, ap. 19, sectorul 5, Bucureşti, identificatã cu C.I. seria RT nr. 531353, eliberatã de 3.06.2009 de SPCEP S5 Biroul nr. 3, CNP 2800127450070;
- Surdu Mircea, domiciliat în Bucureşti, str. Nera nr. 1, bl. F5, sc. 2, et. 4, ap. 40, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RT nr. 579020, eliberatã la data de 18.07.2008 de SPCEP S6 Biroul nr. 3, CNP 1540728400556;
- Istrate Serafim, domiciliat în Bucureşti, str. Ciochinã nr. 3, bl. 20, sc. 1, et. 3, ap. 7, sectorul 4, identificat cu C.I. seria DP nr. 108235, eliberatã de D.G.E.I.P. - D.E.P. la data de 8.09.2004, CNP 1320212400151;
- Lucan Eugen, domiciliat în Piatra-Neamţ, Str. Brânduşelor nr. 5, bl. D24, sc. B, et. 3, ap. 32, judeţul Neamţ, identificat cu C.I. seria NT nr. 137508, eliberatã de Poliţia Municipiului Piatra-Neamţ la data de 10.09.2002, CNP 1720613270615; şi
- Ştefanache Sorina, domiciliatã în Bucureşti, str. Bârcã nr. 16, bl. M160, sc. 1, et. 2, ap. 8, sectorul 5, identificatã cu C.I. seria RR nr. 354324, eliberatã de SPCEP S5 Birou nr. 3 la data de 19.09.2005, CNP 2630517045884,
care, dupã citirea actului, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat toate exemplarele.
Constatându-se îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formã prevãzute de lege, în temeiul <>art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se declarã autentic prezentul înscris.
S-a încasat onorariul de 360 lei, plus TVA 19%, cu bonul fiscal nr. 1/2009.
Notar public,
Melania Popa
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
