Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
PROIECT DE LEGE din 29 octombrie 2002 privind declararea si controlul averii demnitarilor, functionarilor publici si a altor categorii prevazute in prezentul act normativ
INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR POTRIVIT <>LEGII Nr. 189/1999
EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul de lege privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevãzute în prezentul act normativ
Declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere sunt reglementate, în prezent, în România, prin <>Legea nr. 115/1996 . Acest act normativ este lipsit de transparenta, fiind depãşit şi criticabil din multe puncte de vedere. Corupţia şi saracia au atins cote inimaginabile şi intolerabile în ţara noastrã. Saracia endemica a populaţiei României este consecinta coruptiei instituţionalizate. Raportul de ţara al Comisiei Europene şi demnitarii NATO au avertizat asupra caracterului institutionalizat al coruptiei din România, semnal fãrã precedent, care vizeazã direct puterea actuala. Corupţia la nivelul instituţiilor statului este o problema de extrema gravitate, care afecteazã insuportabil nivelul de viata al cetãţenilor tarii. Organizaţia "Transparency Internaţional", într-un studiu efectuat asupra a 91 de state, a atribuit României, în anul 2001, indicele de perceptie a coruptiei - IPC - de 2,8 în scara 0... 10 puncte. În acest fel, România se situeaza, din punctul de vedere al coruptiei, în urma tuturor ţãrilor care negociaza în prezent integrarea în Uniunea Europeanã, fiind perceputã ca ţara marcata semnificativ de corupţia institutionalizata. O importanta instituţie, asa cum este Banca Mondialã, recomanda adoptarea unor acte normative foarte transparente impotriva coruptiei, care sa limiteze tentativele de dobândire a foloaselor necuvenite datoritã funcţiilor demnitarilor şi ale altor categorii de persoane. România a pierdut, inclusiv datoritã coruptiei, sume care se ridica la peste 15 miliarde USD, iar mãsurile de reforma luate în perioada 1997-2000 au fost, din aceasta cauza, dureroase. Menţionãm, în acest context, doar costurile uriase, de miliarde de dolari, ale asanarii sistemului bancar şi a gaurilor negre din economie, începând cu BANCOREX şi Banca Agricolã, "pusculite" pentru clientela politica şi economicã. Populaţia a fost obligatã sa suporte din saracele ei buzunare pagubele colosale produse prin imbogatirea clientelei guvernamentale din perioada 1990-1996. În acest sens, fondurile mutuale (vezi FNI-SOV Invest) au constituit un mecanism prin care reprezentanţii vechilor structuri rulau bani negri şi îi scoteau inzecit pe seama depunatorilor de buna-credinţa, fraudandu-i pe aceştia pentru a deveni ei capitalisti şi dobândind, astfel, o uriasa putere de influenta în sfera politicului. Suntem decisi sa facem toate demersurile pentru promovarea şi legiferarea proiectului privind declararea şi controlul averii demnitarilor şi funcţionarilor publici, care constituie calea cea mai rapida şi eficienta de combatere a coruptiei instituţionalizate, prin identificarea coruptilor indiferent de culoarea lor politica - şi de recuperare a banilor furati, pentru reintroducerea acestora în circuitul public. Prezentam, în continuare, principalele prevederi ale acestei propuneri legislative: ● Se instituie obligaţia declarãrii publice a averilor, prin publicarea declaraţiei în Monitorul Oficial (acum declaraţiile de avere stau ascunse prin sertare). ● Declaraţia de avere se depune la începutul mandatului, la sfârşitul mandatului şi în fiecare an. ● Sunt obligate sa depunã declaraţia de avere toate persoanele care, dupã 1 ianuarie 1990, au îndeplinit şi/sau îndeplinesc funcţii sau demnitati publice. ● Declaraţiile de avere vor fi controlate de comisii de control din care fac parte şi reprezentanţi ai societãţii civile (acum declaraţiile de avere se verifica numai la sesizare). ● Controlul averii se poate extinde pana la rudele de gradul IV. ● Averea dobandita pe cai ilicite se confisca şi se face venit la bugetul de stat. ● Persoana a carei avere este doveditã ca nejustificatã va fi destituita şi nu mai poate ocupa o funcţie publica. În acest fel, se iniţiazã reforma clasei politice şi, totodatã, se recupereazã sume de miliarde de dolari care, alocate în procesul de reforme, în educaţie şi sãnãtate, constituie un mijloc sigur de însãnãtoşire a economiei şi de combatere a saraciei, prin imbogatirea progresiva a nivelului de trai. Având în vedere expunerea de motive prezentatã, propunem dezbaterea şi aprobarea propunerii legislative intitulate "Legea privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevãzute în prezentul act normativ".
Membrii Comitetului de initiativa legislativã: Victor Ciorbea Ştefan Constantin Alexandra Maria Chitescu Teodor Gheorghe Morariu Tudor Gavril Dunca Adrian Ghita Bogdan Vasile Cerghizan Manuela Tabaras Manu-Saileanu Marius-Ilie Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil
INITIATIVA LEGISLATIVĂ
PROIECT DE LEGE privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevãzute în prezentul act normativ
În sprijinul unei politici eficiente şi concertate de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie, în scopul apãrãrii intereselor publice,
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Domeniul de reglementare Prezenta lege stabileşte obligaţiunea, modul de declarare şi control al averii de cãtre toate persoanele ce constituie subiect al prezentei legi. ART. 2 Subiectii declarãrii averii (1) Preşedintele României, deputaţii, senatorii, membrii Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat, precum şi persoanele asimilate acestora, prefectii şi subprefectii, primãrii şi viceprimarii, consilierii judeţeni şi locali, membrii organelor de conducere executive la nivel naţional ale partidelor politice, magistraţii şi persoanele asimilate acestora, functionarii publici şi persoanele asimilate acestora, persoanele numite în funcţie de Preşedintele României, primul-ministru sau Parlament, membrii consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul societãţilor naţionale, companiilor naţionale, regiilor autonome de interes naţional sau local, societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat, Autoritãţii pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului, Bãncii Naţionale a României, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, instituţiilor financiar-bancare cu capital de stat majoritar, ofiţerii şi subofiterii din cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Jandarmeriei Romane şi Pompierilor au obligaţia sa-şi declare averea, în condiţiile prezentei legi. (2) Totodatã sunt obligate sa depunã declaraţia de avere toate persoanele care, dupã data de 1 ianuarie 1990, au îndeplinit una din funcţiile, demnitãţile sau calitãţile arãtate în alineatul precedent. ART. 3 Obiectul declaraţiei de avere (1) Persoanele arãtate în art. 2 din lege au obligaţia sa declare: ● bunurile imobile: locuinţe, clãdiri, spaţii comerciale, spaţii de producţie, spaţii destinate activitãţilor liberale, terenuri, pãduri, vii; ● bunuri mobile ce depãşesc echivalentul a 12 salarii medii pe economie: colecţii, antichitati sau obiecte de arta cu valoare, mobilier de arta, colecţii numismatice, filatelice etc., depozite în lei sau valuta în ţara şi strãinãtate în bãnci, societãţi de investiţii sau alte asemenea instituţii financiar-bancare, motorete şi motociclete, autovehicule, autoturisme, şalupe, iahturi, elicoptere, vapoare, avioane, tractoare, maşini agricole, bijuterii din aur, platina, ceasuri de lux, pietre preţioase, creanţe, creditele sau garanţiile de stat nerestituite, drepturile patrimoniale obţinute în baza certificatului de revolutionar; ● garanţiile de stat în favoarea unitãţii economice la care au îndeplinit una din funcţiile enumerate în art. 2; ● creditele bancare încasate şi nerestituite de cãtre unitãţile economice la care au îndeplinit una din funcţiile enumerate în art. 2 de la Bancorex, Banca Agricolã, Bankcoop, Banca Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internationala a Religiilor, Banca Romana de Scont, Banca de Investiţii şi Dezvoltare; ● creditele obţinute ca persoane fizice cu dobanda preferentiala de la Bancorex, Banca Agricolã, Bankcoop, Banca Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internationala a Religiilor, Banca Romana de Scont, Banca de Investiţii şi Dezvoltare ori de la "bãncile populare" care şi-au încetat activitatea; ● achiziţiile de la FPS/APAPS (active, pachete de acţiuni etc.) de cãtre unitãţile economice la care au îndeplinit una din funcţiile enumerate în art. 2; ● activitãţi comerciale şi alte activitãţi cu scop lucrativ: societãţi comerciale în care este asociat sau membru al consiliului de administraţie, participari în societãţi comerciale sau alte asemenea activitãţi, inclusiv cele liberale; ● alte bunuri: stupi de albine, cirezi de animale, heleşteie etc. (2) Se instituie prin prezenta obligaţia declarãrii averii atât din ţara, cat şi din strãinãtate.
CAP. 2 Declararea averii
ART. 4 Declaraţia de avere (1) Declaraţia de avere se realizeazã în scris, reprezentând un act pe propria rãspundere, personal şi irevocabil. (2) Declaraţia de avere va cuprinde atât bunurile proprii, cat şi bunurile comune deţinute în coproprietate, indiviziune sau devãlmãşie, precum şi cele ale soţului/sotiei, descendenţilor în linie dreapta şi ale ascendenţilor privilegiaţi. (3) Declaraţia de avere se va face conform modelului prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta lege. ART. 5 Termenul de depunere (1) Declaraţia de avere se depune în termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii în funcţie, sau de la data dobândirii calitãţii. În situaţia funcţiilor eligibile, ce presupun validarea, depunerea declaraţiei se face înaintea acesteia. (2) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoanele care deja exercita funcţia sau demnitatea vor depune declaraţia de avere dupã modelul prevãzut de prezenta lege. (3) Declaraţia de avere a persoanelor prevãzute în art. 2 alin. (2) din lege se va depune în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (4) Declaraţia de avere se actualizeazã anual, persoanele prevãzute în art. 2 alin. (1) fiind obligate ca în primele 30 de zile ale lunii ianuarie sa depunã declaraţia de avere la 31 decembrie a anului precedent. (5) În termen de 15 zile de la încheierea mandatului sau la încetarea activitãţii, persoanele menţionate în art. 2 au obligaţia sa depunã o noua declaraţie cu privire la averea pe care o deţin la acea data. ART. 6 Organele abilitate cu funcţii de colectare a declaraţiilor de avere (1) Declaraţiile de avere se depun direct la comisiile competente de control al averii, care îndeplinesc şi funcţia de colectare a declaraţiilor de avere.
CAP. 3 Transparenta declaraţiilor de avere
ART. 7 Publicarea declaraţiilor de avere (1) Toate declaraţiile de avere se vor publica integral prin grija organelor prevãzute la art. 6, în termen de o luna de la data depunerii lor, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. (2) Publicarea declaraţiilor de avere va ocroti însã viata intima, familialã şi privatã a persoanelor prevãzute în art. 2, astfel încât declaraţia de avere publicatã în Monitorul Oficial al României nu va cuprinde numele soţului/sotiei, descendenţilor în linie dreapta şi ale ascendenţilor privilegiaţi, adresele bunurilor imobile indicate în declaraţia de avere, denumirea şi sediul societãţilor comerciale sau instituţiilor financiar-bancare la care declarantul este asociat sau acţionar, respectiv are depozite. (3) Îndeplinirea prevederilor alineatului precedent se realizeazã prin diligenta organelor abilitate cu funcţii de colectare a declaraţiilor de avere.
CAP. 4 Controlul averilor
ART. 8 Organele de control (1) La nivelul tarii va funcţiona Comisia Nationala de Control al Averilor (C.N.C.A.), ai carei membri sunt numiţi de Parlament dupã cum urmeazã: - cinci judecãtori de la Curtea Suprema de Justiţie, numiţi la propunerea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie; - cinci procurori de la Parchetul General de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, numiţi la propunerea procurorului general; - cinci reprezentanţi ai Curţii de Conturi numiţi la propunerea preşedintelui Curţii de Conturi; - cinci reprezentanţi ai instituţiei Avocatul Poporului numiţi la propunerea Avocatului Poporului; - cinci reprezentanţi ai partenerilor sociali şi societãţii civile; - cinci secretari numiţi la propunerea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie din rândul grefierilor acestei instanţe. (2) La nivel local va funcţiona Comisia Judeteana de Control al Averilor (C.J.C.A.), formatã din: - cinci judecãtori de la tribunalul judeţean, numiţi de preşedintele acestuia; - cinci procurori de la Parchetul de pe lângã tribunalul judeţean, desemnaţi de preşedintele acestuia; - cinci reprezentanţi de la Curtea de Conturi, numiţi de preşedintele Curţii de Conturi; - zece reprezentanţi ai partenerilor sociali şi societãţii civile; - cinci secretari, desemnaţi de preşedintele tribunalului judeţean din rândul grefierilor acestei instanţe. (3) Membrii comisiilor de control vor alege din rândul acestora un preşedinte pentru un mandat de 4 ani, din rândul judecãtorilor de la Curtea Suprema de Justiţie, respectiv din cadrul tribunalului judeţean. (4) Comisiile de control al averii îşi vor desfasura activitatea în baza unui regulament de funcţionare şi organizare aprobat de Parlament, la propunerea Comisiei Naţionale de Control al Averilor. (5) Comisiile de control se vor constitui în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (6) Mandatul comisiilor de control este de 4 ani. ART. 9 Competenta organelor de control (1) Controlul averii Preşedintelui României, deputaţilor, senatorilor, membrilor Guvernului, secretarilor şi subsecretarilor de stat, precum şi persoanelor asimilate acestora, a magistraţilor şi persoanelor asimilate acestora, funcţionarilor publici ce deţin funcţii publice de conducere din cadrul aparatului Guvernului, al Parlamentului şi aparatului propriu al ministerelor şi al celorlalte organe centrale, prefecţilor şi subprefecţilor, primarilor şi viceprimarilor de municipii, consilierilor judeţeni şi municipali, membrilor organelor de conducere executive la nivel naţional ale partidelor politice, ofiţerilor superiori din cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Jandarmeriei Romane şi Pompierilor, chestorilor se va efectua de cãtre Comisia Nationala de Control al Averii. (2) Pentru celelalte categorii de subiecti prevãzute la art. 2 din lege competenta controlului averii revine Comisiei Judeţene de Control al Averii. ART. 10 Obiectul de activitate (1) Toate declaraţiile de avere sunt supuse controlului, în condiţiile prezentei legi, din oficiu, fãrã vreo sesizare prealabilã în acest sens. (2) Controlul se poate extinde şi asupra averii dobândite anterior exercitãrii funcţiei prevãzute în art. 2 din lege. (3) Controlul va cuprinde, de asemenea, averea şi veniturile obţinute de celãlalt soţ în cazul în care persoana a carei avere este supusã controlului este cãsãtoritã, cat şi averea descendenţilor în linie dreapta ai declarantului şi a ascendenţilor privilegiaţi. (4) Comisia de control va putea sa extindã activitatea de control şi asupra averii rudelor declarantului, pana la gradul IV inclusiv. (5) Procedura de control al declaraţiilor de avere, dar şi de judecare a provenientei bunurilor, începutã asupra unei persoane, continua şi impotriva moştenitorilor acesteia. Controlul poate fi pornit şi direct impotriva moştenitorilor, oricând de la deschiderea succesiunii, moştenitorii rãspunzând în limita valorii activului succesoral. ART. 11 Termenul de efectuare a controlului averii (1) Comisia de control al averii va începe activitatea de control în termen de 15 zile de la data depunerii declaraţiei de avere, în situaţia persoanelor prev. în art. 2 alin. (1) şi în termen de 6 luni, în situaţia persoanelor prevãzute în alin. (2) al art. 2 din lege. (2) Comisia de control al averii este obligatã sa finalizeze controlul în termen de maximum 60 de zile de la începerea activitãţii de control al averii, termen care poate fi prelungit numai pentru motive temeinic justificate. (3) Rezultatul activitãţii comisiei de control se transcrie într-un raport ce va fi dat publicitãţii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în extras, în termen de 15 zile de la finalizarea controlului. ART. 12 Procedura de control al averii (1) Controlul averii se va realiza în baza declaraţiilor de avere. (2) Comisia de control va acţiona în condiţiile şi la termenele prevãzute de prezenta lege. (3) Comisia este obligatã sa înceapã controlul cu privire la intreaga avere declarata de o persoana în termen de 5 zile de la data înregistrãrii unei cereri de control al averii, comisia nefiind ţinuta doar de aspectele sesizate prin cerere. Comisia de control va putea sa reia la cerere sau din oficiu acţiunea de control al averii şi în afarã termenului prevãzut de art. 10 alin. (1). Activitatea de control se poate exercita oricând, executarea mãsurilor luate de organele competente în urma acestui control fiind imprescriptibila. (4) Comisia de control se poate autosesiza şi începe controlul averii uneia din persoanele prev. în art. 2 ori de câte ori exista dubii cu privire la modul de dobândire a averii acesteia. (5) Persoanele a cãror avere este supusã controlului sunt obligate sa furnizeze comisiei de control toate informaţiile şi dovezile cerute de comisie cu privire la modul şi condiţiile de dobândire a averii. (6) Persoana a carei avere este supusã controlului poate fi asistatã de un avocat în fata comisiei de control, poate produce probe în fata comisiei sau poate solicita comisiei administrarea unor probe. (7) Comisia de control poate cita orice persoana care ar putea da relaţii utile pentru lãmurirea provenientei bunurilor celui controlat şi poate solicita autoritãţilor publice sau oricãrei alte persoane juridice informaţii necesare finalizarii controlului. (8) Comisia de control poate efectua cercetãri locale sau poate dispune efectuarea unei expertize pentru lãmurirea cauzei. Cheltuielile necesare pentru efectuarea expertizelor dispuse din oficiu se avanseaza dintr-un fond prevãzut în bugetul Ministerului Justiţiei, în cazul unui raport favorabil cauzei ele suportandu-se din bugetul de stat, iar în situaţia descoperirii unor neconcordante între declaraţia de avere şi rezultatul expertizei - cheltuielile legate de efectuarea acesteia fiind suportate de declarant, care va fi dat în debit la organul fiscal competent. (9) Comisia de control poate dispune luarea de mãsuri asiguratorii cu scopul de a impiedica înstrãinarea bunurilor ce aparţin persoanei a carei avere este supusã controlului, precum şi a celor aparţinând persoanelor prevãzute la art. 4 alin. (2), dacã din probele administrate rezulta ca aceste mãsuri sunt necesare. Mãsura de indisponibilizare poate cuprinde intreaga avere sau doar o parte a acesteia şi poate fi luatã şi în cazul depozitelor şi certificatelor bancare sau C.E.C. (10) Mãsurile prevãzute în alineatul precedent înceteazã la data finalizarii controlului de cãtre comisie prin raport. Instanta de judecata şi Parchetul sesizate pot dispune fãrã citarea pãrţilor la primirea dosarului menţinerea mãsurilor asiguratorii luate. ART. 13 Finalizarea controlului averii (1) Comisia de control cu majoritate de voturi poate hotãrî: a) terminarea controlului şi întocmirea Raportului privind rezultatele controlului averii atunci când constata ca provenienta bunurilor este justificatã; b) trimiterea cauzei spre soluţionare instanţelor de judecata competente dacã constata, pe baza probelor administrate, ca dobândirea unei cote-pãrţi din aceasta sau a anumitor bunuri determinate nu are caracter licit, emitand o dispoziţie în acest sens; c) suspendarea controlului şi trimiterea cauzei parchetului competent, dacã în legatura cu bunurile a cãror provenienta este nejustificatã rezulta sãvârşirea unei infracţiuni, emitand decizie în acest sens. (2) Rapoartele, deciziile şi dispoziţiile Comisiei de control al averii se publica prin grija Comisiei de control în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
CAP. 5 Judecarea cauzei
ART. 14 Instanta de judecata (1) Cauzele privind persoanele prevãzute la art. 9 alin. (1) se judeca la Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din trei judecãtori desemnaţi de preşedintele acestei Curţi. Recursurile se judeca de Curtea Suprema de Justiţie în complet format din noua judecãtori. (2) Pentru celelalte categorii de subiecti prevãzute la art. 2 din lege competenta judecãrii cauzei revine Curţii de apel în raza cãreia domiciliazã persoana a carei avere este supusã controlului. Recursurile se judeca de Curtea Suprema de Justiţie în complet format din trei judecãtori. ART. 15 Judecata (1) Preşedintele instanţei sau preşedintele sectiei, primind dosarul, fixeazã termen de judecata şi dispune citarea tuturor pãrţilor care au fost chemate la comisia de cercetare. Statul, prin Ministerul Finanţelor, va fi întotdeauna citat la instanta. Participarea procurorului este obligatorie. (2) Judecãtorii şi procurorul care au fãcut parte din comisia de cercetare nu pot participa la judecata. (3) Toate actele de procedura în aceasta materie sunt scutite de taxa de timbru. (4) Judecarea cauzei se face pornind de la probele administrate în fata comisiei de cercetare. La prima zi de înfãţişare, pãrţile pot solicita probe noi şi instanta va putea dispune încuviinţarea acestora, acordand un nou termen. (5) Pana la soluţionarea definitiva a cauzei, instanta de judecata poate dispune la primirea dosarului indisponibilizarea bunurilor, dacã aceasta mãsura nu a fost luatã în condiţiile art. 12. (6) Dacã se constata ca dobândirea unor bunuri anume determinate sau a unei cote-pãrţi dintr-un bun nu este justificatã, instanta va hotãrî fie confiscarea bunurilor sau a cotei-pãrţi nejustificate, fie plata unei sume de bani, egala cu valoarea bunului, stabilitã de instanta pe baza de expertiza. În cazul obligãrii la plata contravalorii bunului, instanta va stabili şi termenul de plata. (7) Dacã în legatura cu bunurile a cãror provenienta este nejustificatã rezulta sãvârşirea unei infracţiuni, instanta trimite dosarul la parchetul competent, pentru a analiza dacã este cazul sa punã în mişcare acţiunea penalã. (8) În cazul în care se constata ca provenienta bunurilor este justificatã, instanta hotãrãşte închiderea dosarului. ART. 16 Cai de atac (1) Impotriva raportului comisiei de cercetare, pãrţile interesate, Ministerul Finanţelor şi procurorul pot face recurs la Curtea Suprema de Justiţie, în termen de 10 zile de la comunicare. (2) Dispoziţia de trimitere a cauzei spre soluţionare instanţei nu poate fi atacatã cu recurs decât o data cu sentinta pronunţatã asupra fondului. (3) Sentinţele Curţii de apel pot fi atacate cu recurs de cãtre pãrţile interesate, Ministerul Finanţelor şi procuror, în termen de 15 zile de la comunicare, la Curtea Suprema de Justiţie. (4) Recursurile exercitate în cauzele privind persoanele prevãzute la art. 9 alin. (1) se judeca la Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din noua judecãtori. (5) Dispozitivul hotãrârii judecãtoreşti irevocabile va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
CAP. 6 Confiscarea averii
ART. 17 Confiscarea averii dobândite ilicit (1) Averea dobandita ilicit se confisca în condiţiile art. 15 alin. (6) din lege. (2) Dispozitivul hotãrârii judecãtoreşti, rãmasã irevocabilã, prin care se constata provenienta ilicitã a unor bunuri, se comunica organului fiscal de la domiciliul persoanei a carei avere a fost cercetata, în vederea executãrii. (3) Bunurile confiscate se vor valorifica prin vânzare la licitaţie, sumele obţinute fãcându-se venit la bugetul de stat. Preţul de pornire a licitaţiei nu poate fi mai mic decât valoarea bunului, stabilitã de instanta pe baza de expertiza. În cazul valorificãrii bunului prin licitaţie, nu se percepe taxa pe valoarea adãugatã. (4) Vânzarea bunurilor şi încasarea debitelor stabilite în condiţiile prezentei legi se efectueazã de cãtre organele fiscale, în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la executarea silitã impotriva persoanelor fizice pentru neachitarea creanţelor bãneşti datorate statului. (5) Cheltuielile fãcute pentru depozitarea, conservarea şi valorificarea bunurilor confiscate se scad din sumele obţinute din vânzarea acestora. (6) În cazul în care bunurile confiscate sunt obiecte din metale rare sau pietre preţioase, titluri de valoare, mijloace de plata strãine, obiecte de arta, colecţii de valoare şi obiecte de muzeu, acestea se depun la Banca Nationala a României sau, dupã caz, la Ministerul Culturii, în vederea valorificãrii prin vânzare la licitaţie. (7) Dispoziţiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Codului de procedura civilã şi cu cele privind executarea creanţelor bugetare.
CAP. 7 Sancţiuni
ART. 18 Suspendarea din funcţie (1) Nedepunerea declaraţiei de avere la termenele şi în condiţiile prevãzute de prezenta lege atrage sancţionarea persoanei vinovate cu o amenda cu limite cuprinse între 5.000.000 lei şi 50.000.000 lei. (2) Nedepunerea declaraţiei de avere în termen de 3 luni de la data comunicãrii dispoziţiei prevãzutã în alin. (1) atrage suspendarea de drept din funcţie a persoanei vinovate. (3) În situaţiile prevãzute la alin. (1) şi (2), din oficiu, organele abilitate prin prezenta lege vor dispune procedura controlului averii acestora, toate cheltuielile aferente fiind suportate de persoana în cauza. (4) Dispunerea uneia din mãsurile prevãzute de art. 13 alin. (1) lit. b) sau c) atrage suspendarea de drept pe perioada efectuãrii cercetãrilor din funcţie a persoanei fata de care s-au luat aceste mãsuri. ART. 19 Destituirea sau revocarea din funcţie (1) Persoana a carei avere a fost declarata, în total sau în parte, nejustificatã, printr-o hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã, va fi destituita sau revocatã, dupã caz, din funcţia pe care o deţine. ART. 20 Incompatibilitãţi. Nedemnitati (1) Persoanele a cãror avere a fost declarata nejustificatã, printr-o hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã, sunt considerate dupã caz incompatibile cu dreptul de a mai candida, respectiv nedemne de a mai ocupa o funcţie ce implica exerciţiul autoritãţii de stat sau de a exercita una din demnitãţile prevãzute în art. 2 din lege. ART. 21 Infracţiuni (1) Nedepunerea declaraţiei de avere în termen de 6 luni de la data la care aceasta trebuia depusa conform legii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amenda de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei sau închisoare de la 3 luni la 1 an. (2) Producerea ori ticluirea de probe mincinoase cu privire la caracterul ilicit al provenientei bunurilor unei persoane ce ocupa una dintre funcţiile, demnitãţile prevãzute la art. 2 se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. (3) Fapta persoanelor prevãzute la art. 2, de a face declaraţii de avere care nu corespund adevãrului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. (4) Neîndeplinirea cu ştiinţa de cãtre membrii comisiilor de control a îndatoririlor prevãzute de prezenta lege se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 4 ani. (5) Întocmirea cu ştiinţa a unui raport ce nu corespunde adevãrului, sau a unei dispoziţii sau decizii nelegale şi netemeinice de cãtre membrii comisiei de control constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 4 ani.
CAP. 8 Dispoziţii finale
ART. 22 (1) Prezenta lege intra în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La aceeaşi data se abroga <>Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere.
ANEXA 1
DECLARAŢIE DE AVERE
Subsemnatul ......., având funcţia de .......... la ........., declar, pe propria rãspundere, ca împreunã cu soţul/sotia ......., descendenţii în linie dreapta ........... şi cu ascendenţii privilegiaţi .........- am urmãtoarea avere: I. Imobile: 1. Terenuri - total ......... ha, din care: (1) teren pentru construcţii .......... (2) agricole .......... (3) vii ........ (4) livezi ........ (5) pãduri ....... (6) heleşteie ........ (7) alta categorie .......... 2. Clãdiri: nr. ....... suprafata ....... valoare construitã de impozitare ........... 3. Locuinţe: nr. .......... suprafata ....... valoare construitã de impozitare.......... (1) apartament ........ (2) vila ........... (3) casa de odihna ........ (4) alte locuinţe ......... 4. Spaţii comerciale: nr. ......... suprafata ........ valoare construitã de impozitare ........ 5. Spaţii de producţie: nr. ......... suprafata....... valoare construitã de impozitare... 6. Spaţii destinate activitãţilor liberale: nr. .................... suprafata .................... valoare construitã de impozitare .................... II. Efective de animale şi pãsãri - a cãror valoare totalã depãşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuãrii declaraţiei: (1) animale .................... (2) pãsãri .................... (3) cabaline de curse .................... (4) animale cu blana pretioasa .................... III. Colecţii - a cãror valoare totalã depãşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuãrii declaraţiei: (1) Colecţii sau obiecte de arta (opere de arta plastica, mobilier de arta, antichitati etc.): ............................................................... ............................................................... (2) Colecţii numismatice, filatelice, de arta populara etc. ............................................................... ............................................................... IV. Depozite - a cãror valoare totalã depãşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuãrii declaraţiei: (1) depozite în valuta în strãinãtate: ............................................................... ............................................................... (2) depuneri la C.E.C., bãnci, fonduri de investiţii - în lei: ............................................................... ............................................................... - în valuta: ............................................................... ............................................................... V. Datorii - a cãror valoare totalã depãşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuãrii declaraţiei: ............................................................... ............................................................... VI. Garanţii de stat în favoarea unitãţii economice la care au îndeplinit una din funcţiile enumerate în art. 2: ............................................................... ............................................................... VII. Credite bancare încasate şi nerestituite de cãtre unitãţile economice la care au îndeplinit una din funcţiile enumerate în art. 2 de la Bancorex, Banca Agricolã, Bankcoop, Banca Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internationala a Religiilor, Banca Romana de Scont, Banca de Investiţii şi Dezvoltare: ............................................................... ............................................................... VIII. Creditele obţinute ca persoane fizice cu dobanda preferentiala de la Bancorex, Banca Agricolã, Bankcoop, Banca Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internationala a Religiilor, Banca Romana de Scont, Banca de Investiţii şi Dezvoltare ori de la "bãncile populare" care şi-au încetat activitatea: ............................................................... ............................................................... IX. Creanţe - a cãror valoare totalã depãşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuãrii declaraţiei: ............................................................... ............................................................... X. Achiziţii de la FPS/APAPS (active, pachete de acţiuni etc.) de cãtre unitãţile economice la care au îndeplinit una din funcţiile enumerate în art. 2: ............................................................... ............................................................... XI. Drepturi patrimoniale obţinute în baza certificatului de revolutionar: ............................................................... ............................................................... XII. Motorete, motociclete, autovehicule, autoturisme, tractoare, maşini agricole, şalupe, iahturi, elicoptere, vapoare, avioane etc. (marca, anul de fabricaţie), bucãţi: ............................................................... ............................................................... XIII. Obiecte şi bijuterii din aur, argint, platina şi pietre preţioase - a cãror valoare totalã depãşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuãrii declaraţiei: ............................................................... ............................................................... XIV. Activitãţi comerciale şi alte activitãţi cu scop lucrativ: (1) societãţi comerciale unde este asociat unic (inclusiv din alte tari): - denumirea şi capitalul social (pentru fiecare): ............................................................... ............................................................... (2) participari (acţiuni, pãrţi sociale) în societãţile comerciale (inclusiv din alte tari): - denumirea societãţii comerciale şi valoarea acţiunilor sau a pãrţilor sociale: ............................................................... ............................................................... (3) alte activitãţi cu scop lucrativ, inclusiv cele liberale: - denumirea şi profitul net anual: ............................................................... ............................................................... XV. Alte bunuri (stupi de albine, aparatura electronica etc.) a cãror valoare totalã depãşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuãrii declaraţiei: ............................................................... ............................................................... Prezenta declaraţie constituie act public, iar declarantul rãspunde, conform legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor cuprinse în aceasta.
Data Semnatura ................ ...............
AVIZ referitor la initiativa legislativã a cetãţenilor privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevãzute în prezentul act normativ
Analizând initiativa legislativã a cetãţenilor privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevãzute în prezentul act normativ, formulatã de un comitet de initiativa în baza prevederilor <>Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni şi transmisã de împuternicitul comitetului de initiativa, cu Adresa înregistratã la Consiliul Legislativ sub nr. R982 din 1 octombrie 2002,
CONSILIUL LEGISLATIV,
în temeiul <>art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 73/1993 şi al art. 48 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,
avizeazã negativ initiativa legislativã a cetãţenilor, pentru urmãtoarele considerente:
I. Observaţii generale 1. Prezenta initiativa legislativã are ca obiect reglementarea declarãrii şi controlului averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii de persoane prevãzute în proiect, fiind propusã pentru abrogare <>Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere. Structurat în opt capitole, proiectul stabileşte funcţiile pentru care persoanele ce le deţin au obligaţia sa depunã declaraţia de avere, categoriile de bunuri care trebuie declarate, termenele de depunere, exercitarea controlului averilor, precum şi cãile de atac ce se pot exercita impotriva mãsurilor dispuse de comisia de control al averii şi instanţele competente sa soluţioneze astfel de cauze. Prin obiectul sau de reglementare propunerea legislativã face parte din categoria legilor organice. Din analiza conţinutului normativ al proiectului rezulta ca acesta este bazat pe o serie de soluţii legislative care sunt în neconcordanta atât cu normele constituţionale, cat şi cu principiile statului de drept. Avem în vedere în acest sens ca proiectul nesocoteste unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept, respectiv prezumţia de nevinovatie, prin faptul ca rastoarna logica esentei proprietãţii pornind de la premisa potrivit cãreia caracterul licit al dobândirii bunurilor trebuie dovedit, şi nu prezumat. Or, aceasta conceptie, specifica statului totalitar, incalca prevederile art. 41 alin. (7) din Constituţie, ea fiind criticata chiar şi pe timpul regimului comunist. La acesta se adauga faptul ca proiectul propune o aplicare retroactivã a prevederilor sale, impunând prin art. 2 alin. (2) obligativitatea declarãrii averii şi pentru persoanele care, dupã data de 1 ianuarie 1990, au îndeplinit una dintre funcţiile ori demnitãţile prevãzute în proiect, chiar dacã în prezent acestea nu mai exercita o asemenea funcţie. Totodatã, proiectul prevede substituirea autoritãţilor competente ale statului prin nişte organisme special create în aceasta materie, ceea ce contravine prevederilor titlului III din Constituţie care reglementeazã autoritãţile publice ale statului şi competentele acestora. Menţionãm ca un proiect de lege cu obiect de reglementare similar a fost transmis de Secretariatul General al Guvernului cu Adresa nr. 32 din 30 ianuarie 2002, pentru care s-a emis Avizul nr. 131 din 30 ianuarie 2002. Acesta a parcurs deja procedura parlamentarã în fata Senatului, urmând a intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor. Din acest punct de vedere prezenta initiativa legislativã intervine tardiv, avându-se în vedere ca pana la îndeplinirea cerinţelor constituţionale şi legale pentru promovarea ei celãlalt proiect va fi cu siguranta adoptat de cele doua Camere. Or, în acelaşi domeniu nu pot exista doua reglementãri paralele. 2. Din economia proiectului rezulta ca activitatea de control al averii este exercitatã de Comisie din oficiu, în termen de 15 zile de la depunerea declaraţiei sau ori de câte ori exista dubii cu privire la modul de dobândire a averii unei persoane, dar şi în baza unei cereri de control. Menţionãm însã ca norma din alin. (1) al art. 10, privind verificarea din oficiu a averii, incalca atât principiul consacrat de art. 41 alin. (7) potrivit cãruia caracterul licit al dobândirii averii se prezuma, cat şi principiul nevinovãţiei prevãzut de art. 23 alin. (8) din Constituţie, conform cãruia, pana la rãmânerea definitiva a hotãrârii judecãtoreşti de condamnare persoana se considera nevinovatã. 3. Proiectul are în vedere înfiinţarea Comisiei naţionale de control al averii şi a comisiilor de control al averii la nivel local, fãrã însã a clarifica dacã membrii ce compun respectivele comisii sunt sau nu sunt salarizaţi pentru activitatea prestatã şi, în caz afirmativ, care sunt sursele de finanţare. Menţionãm ca în acest caz devin incidente dispoziţiile <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 72/1996 şi ale <>art. 17 alin. (3) din Legea nr. 189/1998 , în conformitate cu care initiatorilor le revine obligaţia sa prevadã în proiect şi mijloacele necesare acoperirii golului de venituri pe care actul normativ îl va crea. 4. Proiectul extinde în mod nejustificat şi excesiv categoria bunurilor care trebuie declarate, controlate şi indisponibilizate şi la bunurile aparţinând descendenţilor în linie dreapta şi ascendenţilor privilegiaţi [art. 4 alin. (2), art. 10 alin. (3), art. 12 alin. (9)], Comisia putând sa extindã controlul, potrivit art. 10 alin. (4), chiar şi asupra averii rudelor declarantului, pana la gradul IV inclusiv. Aceasta extindere, coroborata cu controlul din oficiu al averii, reprezintã, de fapt, o reintroducere în legislaţia activa a României de azi a <>Legii nr. 18/1968 de sorginte comunista. Menţionãm ca declaraţia de avere ar fi putut avea în vedere, cel mult, bunurile aparţinând descendenţilor aflaţi în întreţinere, şi nu în general ale ascendenţilor şi descendenţilor ori ale rudelor pana la gradul IV inclusiv. 5. Semnalam ca, potrivit proiectului, comisiile de control al averii intervin într-un domeniu în care se poate aduce atingere exercitãrii dreptului de proprietate, garantat de Constituţie, drept care nu poate fi restrâns decât pe cale judiciarã, mãsurile asiguratorii neputând fi dispuse de o comisie cu caracter administrativ. Din acest punct de vedere propunerea legislativã nu este corelata cu dispoziţiile Codului de procedura civilã şi ale Codului de procedura penalã, acordand comisiei de control al averii competente care sunt specifice unei autoritãţi judiciare. Astfel, norma din cuprinsul art. 12 alin. (9), potrivit cãreia comisia "poate dispune luarea mãsurilor asiguratorii cu scopul de a impiedica înstrãinarea bunurilor", nu este corecta, deoarece aceasta mãsura poate sa fie instituitã, în condiţiile legii, doar de instanta de judecata. 6. Referitor la infracţiunile reglementate de art. 21 din proiect, semnalam ca descrierea conţinutului normativ al faptelor incriminate este sumarã, uneori insuficienta sau confuza, ori fãrã o delimitare exactã a ipotezelor de sãvârşire a infracţiunilor. Numai în acest fel a fost posibila cuprinderea a cinci infracţiuni într-un singur articol, deşi Codul penal nu oferã nici un model de astfel de reglementare, iar normele metodologice privind elaborarea actelor normative în domeniu nu permit o astfel de abordare a rãspunderii penale. Fapta descrisã la alin. (1) al art. 21 reprezintã reluarea celor cuprinse în art. 18 alin. (1) şi (2), dar nu le defineste juridic. Nici chiar amenda aplicabilã nu este caracterizatã, astfel încât este greu de dedus natura rãspunderii juridice incidente şi, implicit, procedura de urmat în astfel de eventuale litigii. De asemenea, potrivit conceptiei Codului penal, la infracţiunile sancţionate cu pedepse alternative, pe primul loc în textul penal se afla sancţiunea mai severã, adicã pedeapsa închisorii, nu invers. În descrierea faptei de la alin. (2) al art. 21 privind producerea ori ticluirea de probe mincinoase, cei doi termeni par a se suprapune, orice producere de probe neadevãrate fiind, în sens obişnuit, o ticluire. Şi referirea la caracterul ilicit al provenientei bunurilor este gresita, probele mincinoase referindu-se la caracterul licit al bunurilor. Fapta prevãzutã la alin. (3) al art. 21 ar putea fi calificatã ca fals în declaraţii numai dacã declararea ar fi orala, în fata unei autoritãţi sau în scris din initiativa declarantului. Dacã însã declaraţia este facuta pe un formular tipizat, acel document poate fi considerat un înscris oficial, iar completarea lui cu date inexacte va putea fi caracterizatã o infracţiune de fals în înscrisuri, prevãzutã în art. 288 sau 289 din Codul penal, dupã caz. Formularea generica a faptei prevãzute la alin. (4) al art. 21 (neîndeplinirea, fie ea şi cu ştiinţa) a tuturor îndatoririlor de cãtre membrii comisiilor de control, are caracterul unui text preventiv sau al descrierii unei contravenţii în care, de altfel, se cere, ca şi în cazul infracţiunilor, existenta unui verbum regens care sa distinga între diversele "neindepliniri" ale îndatoririlor. În plus, într-o asemenea formulare, cum este aceea din proiect, s-ar putea sa nu existe persoane care sa accepte sa devinã membri ai unor astfel de comisii. La descrierea faptei de la alin. (5) al art. 21 sunt de subliniat doua idei majore: întocmirea unui raport care nu corespunde realitãţii reprezintã, în fapt şi în drept, întocmirea unui înscris fals, fiind, de asemenea, aplicabile dispoziţiile art. 288 sau 289 din Codul penal, dupã caz. Partea a doua a textului, privind întocmirea unei decizii sau dispoziţii nelegale şi netemeinice de cãtre comisia de control, referindu-se la finalizarea unor atribuţii jurisdicţionale, nu poate fi sancţionatã penal, caracterul legal sau temeinic urmând sa fie restabilit prin exercitarea cãilor de atac. Altfel, ne-am putea intreba dacã pentru judecãtorii ale cãror sentinţe sunt atacate cu apel sau recurs pentru netemeinicie sau nelegalitate, dacã recursurile au fost admise, n-ar trebui instituite sancţiuni penale. Absurditatea soluţiei este cuprinsã în însãşi absurditatea ipotezei. II. Observaţii de redactare şi de tehnica legislativã 1. Din punct de vedere al modului în care este elaborat, se poate aprecia ca proiectul de lege nu se încadreazã în exigenţele stilului normativ şi nu respecta din punct de vedere al redactarii, rigorile normelor de tehnica legislativã. Astfel, titlul proiectului este formulat necorespunzãtor, nefiind recomandabila formularea "şi a altor categorii prevãzute în prezentul act normativ", precum şi textul postpus titlului, care nu întruneşte condiţiile unui preambul. În ceea ce priveşte formula introductivã, menţionãm ca aceasta ar fi trebuit pozitionata sub forma de alineat. 2. Referitor la marcarea textelor proiectului, menţionãm ca tehnica stabilirii unui titlu pentru fiecare articol nu este recomandatã de normele de tehnica legislativã, aceasta modalitate de evidentiere a conţinutului articolelor fiind specifica actelor normative de mare întindere, cum sunt codurile; în acest caz cifra articolului ar fi trebuit inseratã pe acelaşi aliniament cu textul care îi corespunde. Tot referitor la sistematizarea dispoziţiilor normative menţionãm ca alcãtuirea capitolelor din unul sau doua articole, cum este cazul cap. III, cap. VI şi cap. VIII, nu este recomandatã de normele de tehnica legislativã. 3. La art. 2 alin. (1) textul se referã la functionarii publici şi la "persoanele asimilate acestora". Semnalam însã ca <>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici nu reglementeazã nici o astfel de asimilare, astfel ca norma este gresita. În rândul 1, pentru o corecta redactare, textul ar fi trebuit sa se refere la secretarii de stat, iar pentru facilitarea enumerãrii subiectilor obligaţi sa declare averea era recomandabila marcarea respectivelor categorii cu litere mici ale alfabetului, precedate de o norma dispozitiva, la fel cum ar fi trebuit procedat şi în cazul enumerãrii bunurilor care fac obiectul declaraţiei de avere, prevãzute la art. 3 alin. (1). 4. La art. 3 alin. (1) pct. 1, text care ar fi trebuit marcat cu lit. a), întrucât enumerarea poate sa nu epuizeze toate bunurile care trebuie sa fie înscrise în declaraţia de avere, era necesar ca textul sa cuprindã în final şi sintagma "şi altele asemenea". Cu privire la bunurile enumerate la pct. 2 lit.b), semnalam ca termenul "autovehicule" înglobeazã categoria de motorete, motociclete şi autoturisme, astfel ca referirea la acestea este gresita. De asemenea, avându-se în vedere ca abrevierile nu sunt recomandate de normele de tehnica legislativã, proiectul ar fi trebuit sa utilizeze în textul sus-menţionat sintagma "şi altele asemenea", în locul abrevierii "etc.", iar în cuprinsul art. 11 alin. (1) şi al art. 12 alin. (4), cuvântul "prevãzute" în locul abrevierii "prev.". Totodatã, în legatura cu ipotezele prevãzute la pct. 3, 4 şi 6 din cuprinsul art. 3, menţionãm ca acestea exced obiectului iniţiativei legislative, deoarece se referã la obligaţii sau achiziţii ale "unitãţii economice" la care respectivele persoane au îndeplinit anumite funcţii şi nu la acelea ale subiectului obligat la declararea averii. 5. Întrucât obligaţia declarãrii averii este prevãzutã la art. 2 fãrã deosebire, dupã cum aceasta este în ţara sau strãinãtate, norma din cuprinsul alin. (2) al art. 3 nu se justifica. 6. Avându-se în vedere prevederile <>art. 35 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 , potrivit cãrora în redactarea actului normativ verbele se utilizeazã la timpul prezent forma afirmativa, la art. 4 alin. (1), în locul verbului "se vor face" ar fi trebuit folosit verbul "se face". În acest fel s-ar fi accentuat şi caracterul imperativ al normei. 7. Întrucât art. 6 este alcãtuit dintr-un singur alineat, potrivit normelor de tehnica legislativã, acesta nu trebuia marcat cu cifra (1). Observatia este valabilã şi pentru art. 19 şi 20. 8. Referitor la alin. (2) al art. 7, menţionãm ca deşi textul are ca scop protecţia vieţii personale prin nepublicarea unor date, exista pericolul ca toate informaţiile care se doresc a fi protejate sa poatã fi aflate de cei rau intentionati, pentru aceasta fiind suficient numele titularului declaraţiei. La alin. (3) al aceluiaşi articol formularea "alineatului precedent" nu este recomandatã de normele de tehnica legislativã, textul trebuind sa facã trimitere la alin. (2). 9. La art. 8 iniţiatorii urmãresc înfiinţarea, atât la nivel naţional, cat şi local, a comisiilor de control al averilor, fãrã însã sa prevadã o reglementare unitarã în ceea ce priveşte numirea membrilor celor doua comisii. Astfel, dacã în cazul Comisiei naţionale de control al averii, membrii acesteia sunt numiţi de Parlament, în cazul comisiilor judeţene de control al averii nu se stabileşte care este organul competent sa numeascã membrii comisiei, la propunerea conducãtorilor organelor din care aceştia provin. Sub aspect redactional, atât alin. (1), cat şi alin. (2) ale art. 8 ar fi trebuit sa debuteze cu formularea "Se înfiinţeazã", pentru a evidenţia mai pregnant faptul ca aceste comisii se constituie pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Totodatã, pentru o redactare specifica stilului normativ, la alin. (1) al art. 8 ar fi fost recomandatã utilizarea expresiei "în urmãtoarea componenta" în locul sintagmei "dupã cum urmeazã", nefiind necesarã utilizarea cuvantului "numiţi" în cuprinsul textelor subsumate alin. (1), întrucât numirea membrilor rezulta din partea dispozitiva a alin. (1), operaţiune care este realizatã de Parlament, la propunerea conducãtorilor respectivelor organe. De asemenea, semnalam ca structurile teritoriale ale Curţii de Conturi sunt denumite "Camere de conturi". De aceea, într-o redactare corecta textul ar fi trebuit sa se refere la Camerele de conturi teritoriale. De asemenea, alin. (2) al art. 8 nu este consecvent în utilizarea termenilor, acesta referindu-se când la numirea, când la desemnarea respectivelor persoane ca membri ai comisiei judeţene. 10. La art. 9 alin. (1), pentru respectarea normelor de tehnica legislativã, ar fi trebuit utilizat verbul "se efectueazã" în locul expresiei "se va efectua", iar la alin. (2), pentru uniformitate în redactarea textului, cuvântul "subiecti" trebuia înlocuit cu "persoane". 11. La alin. (3) al art. 12, avându-se în vedere ca textul conţine mai multe ipoteze juridice, fiecare dintre acestea ar fi trebuit sa constituie un alineat distinct. În plus, acesta cuprinde în ultima teza o dispoziţie potrivit cãreia "activitatea de control se poate exercita oricând", care însã intra în contradictie cu termenele şi situaţiile avute în vedere anterior. Nesistematizarea clara a normelor art. 12 face ca norma din cuprinsul alin. (3) penultima teza, care se referã la termenul prevãzut la art. 10 alin. (1), sa fie gresita, deoarece acest ultim text nu prevede nici un asemenea termen. Întrucât citarea persoanelor este atributul instanţelor judecãtoreşti, la alin. (7) textul ar fi trebuit sa aibã în vedere posibilitatea comisiei de a invita orice persoana care ar putea furniza informaţii pertinente. Referitor la cheltuielile necesare pentru efectuarea expertizelor dispuse din oficiu, prevãzute la alin. (8), semnalam ca textul este imprecis, deoarece nu prevede ce anume fond are în vedere. 12. Norma din cuprinsul art. 15 alin. (6), potrivit cãreia instanta poate hotãrî plata unei sume de bani, nu este completa, întrucât nu precizeazã cu ce titlu urmeazã sa fie plãtitã respectiva suma şi care este destinatarul acestei plati. 13. La art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (3), precum şi la art. 17 alin. (6) textele nu redau denumirea actuala a celor doua ministere, respectiv Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Culturii şi Cultelor. Totodatã dispoziţiile art. 16 menţioneazã în mod inutil organele competente sa soluţioneze judecarea cauzei, deoarece acestea au fost deja prevãzute la art. 14. De asemenea, la alin. (5) al art. 16 textul ar fi trebuit sa se refere la hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile, observatie valabilã şi pentru art. 17 alin. (2), art. 19 şi art. 20. 14. La art. 22 alin. (2), pentru ca dispoziţia de abrogare sa fie completa, textul ar fi trebuit sa precizeze numãrul şi data Monitorului Oficial al României în care a fost publicatã <>Legea nr. 115/1996 .
PREŞEDINTE, DRAGOS ILIESCU
Bucureşti, 29 octombrie 2002. Nr. 1.375.
PROCURA Subsemnaţii: - Ciorbea Victor, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd. Ion C. Bratianu nr. 20, sc. A, et. 4, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 040045/4.09.1998, eliberata de Secţia 10 Poliţie, cod numeric personal 1541026400345; - Cerghizan Vasile Bogdan, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Grigore Alexandrescu nr. 38, ap. 53, judeţul Cluj, identificat cu B.I. seria G.T. nr. 364898/8.02.1996, eliberat de Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, cod numeric personal 1430329120649; - Ghita Adrian, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Gruiul Argesului nr. 1, bl. 31 A, sc. 2, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 152053/19.12.2000, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 1530602400135; - Dunca Tudor Gavril, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 256, bl. 53, sc. C, et. 5, ap. 172, sectorul 2, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 966983/8.06.1995, eliberat de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1511020400408; - Tabaras Manuela, cetãţean roman, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Radu Boiangiu nr. 15-17, ap. 10, sectorul 1, identificata cu B.I. seria G.V. nr. 427444/27.09.1996, eliberat de Secţia 2 Poliţie, cod numeric personal 2741226080099; - Chitescu Alexandra Maria, cetãţean roman, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Sibiu nr. 12, bl. Z32, sc. A, et. 3, ap. 23, sectorul 6, identificata cu C.I. seria RR nr. 198637/29.03.2002, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 2760814150397; - Ştefan Constantin, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, Aleea Mozaicului nr. 1, bl. B4, sc. A, et. 2, ap. 11, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 064442/12.01.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1641216400124; - Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 291A, bl. 9A, sc. A, et. 3, ap. 8, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 125214/19.10.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1760919424535; - Manu-Saileanu Marius-Ilie, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mihai Eminescu nr. 103, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 136231/20.11.2000, eliberata de Secţia 6 Poliţie, cod numeric personal 1640724243100, în calitate de membri ai Comitetului de initiativa legislativã, constituit conform <>Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, prin Declaraţia autentificatã cu nr. 347 la data de 28.09.2002 de notar public Cristina Georgeta Marinescu, imputernicim pe domnul Morariu Teodor Gheorghe, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Ramnicu Sarat, Str. Amurgului nr. 21, judeţul Buzau, identificat cu C.I. seria XZ nr. 111889/12.03.2002, eliberata de Poliţia Municipiului Ramnicu Sarat, cod numeric personal 1600321104963, pentru a depune propunerea legislativã privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal prevãzute în prezentul act normativ, care formeazã obiectul iniţiativei legislative în vederea avizãrii ei de cãtre Consiliul Legislativ. De asemenea, mandatarul nostru este împuternicit şi pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial al României, Partea I. Mandatarul nostru va îndeplini toate formalitãţile necesare şi va semna în numele nostru oriunde va fi cazul, semnatura sa fiindu-ne opozabilã. Actul a fost redactat şi editat astãzi de pãrţi în 6 (şase) exemplare, din care 5 (cinci) exemplare s-au înmânat pãrţilor.
Mandanti: Victor Ciorbea Bogdan Cerghizan Ştefan Constantin Manuela Tabaras Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil Manu-Saileanu Marius-Ilie Tudor Gavril Dunca Adrian Ghita Alexandra Maria Chitescu
Mandatar: Teodor Gheorghe Morariu
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 348 28 septembrie 2002
Eu, Marinescu Cristina Georgeta, notar public, la cererea pãrţilor, m-am deplasat în bd. Carol I nr. 24, sectorul 2, unde am gãsit pe urmãtorii: - Ciorbea Victor, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd. Ion C. Bratianu nr. 20, sc. A, et. 4, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 040045/4.09.1998, eliberata de Secţia 10 Poliţie, cod numeric personal 1541026400345, în nume propriu; - Morariu Teodor Gheorghe, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Ramnicu Sarat, Str. Amurgului nr. 21, judeţul Buzau, identificat cu C.I. seria XZ nr. 111889/12.03.2002, eliberata de Poliţia Municipiului Ramnicu Sarat, cod numeric personal 1600321104963, în nume propriu; - Cerghizan Vasile Bogdan, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Grigore Alexandrescu nr. 38, ap. 53, judeţul Cluj, identificat cu B.I. seria G.T. nr. 364898/8.02.1996, eliberat de Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, cod numeric personal 1430329120649, în nume propriu; - Ghita Adrian, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Gruiul Argesului nr. 1, bl. 31 A, sc. 2, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 152053/19.12.2000, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 1530602400135, în nume propriu; - Dunca Tudor Gavril, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 256, bl. 53, sc. C, et. 5, ap. 172, sectorul 2, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 966983/8.06.1995, eliberat de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1511020400408, în nume propriu; - Tabaras Manuela, cetãţean roman, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Radu Boiangiu nr. 15-17, ap. 10, sectorul 1, identificata cu B.I. seria G.V. nr. 427444/27.09.1996, eliberat de Secţia 2 Poliţie, cod numeric personal 2741226080099, în nume propriu; - Chitescu Alexandra Maria, cetãţean roman, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Sibiu nr. 12, bl. Z32, sc. A, et. 3, ap. 23, sectorul 6, identificata cu C.I. seria RR nr. 198637/29.03.2002, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 2760814150397, în nume propriu; - Ştefan Constantin, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, Aleea Mozaicului nr. 1, bl. B4, sc. A, et. 2, ap. 11, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 064442/12.01.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1641216400124, în nume propriu; - Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 291A, bl. 9A, sc. A, et. 3, ap. 8, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 125214/19.10.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1760919424535, în nume propriu; - Manu-Saileanu Marius-Ilie, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mihai Eminescu nr. 103, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 136231/20.11.2000, eliberata de Secţia 6 Poliţie, cod numeric personal 1640724243100, în nume propriu, care, dupã citirea actului, au consimţit la autentificarea lui şi au semnat toate exemplarele prezentului înscris. În temeiul <>art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995 se declara autentic prezentul înscris. S-a taxat cu 90.000 lei cu chitanţa nr. 0007906. S-a încasat onorariul de 900.000 lei cu chitanţa nr. 649/2002, eliberata de acest birou. S-a aplicat timbru judiciar în valoare de 15.000 lei.
Notar public, Marinescu Cristina Georgeta
DECLARAŢIE Subsemnaţii: - Ciorbea Victor, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd. Ion C. Bratianu nr. 20, sc. A, et. 4, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 040045/4.09.1998, eliberata de Secţia 10 Poliţie, cod numeric personal 1541026400345, în calitate de alegator; - Morariu Teodor Gheorghe, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Ramnicu Sarat, Str. Amurgului nr. 21, judeţul Buzau, identificat cu C.I. seria XZ nr. 111889/12.03.2002, eliberata de Poliţia Municipiului Ramnicu Sarat, cod numeric personal 1600321104963, în calitate de alegator; - Cerghizan Vasile Bogdan, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Grigore Alexandrescu nr. 38, ap. 53, judeţul Cluj, identificat cu B.I. seria G.T. nr. 364898/8.02.1996, eliberat de Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, cod numeric personal 1430329120649, în calitate de alegator; - Ghita Adrian, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Gruiul Argesului nr. 1, bl. 31 A, sc. 2, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 152053/19.12.2000, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 1530602400135, în calitate de alegator; - Dunca Tudor Gavril, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 256, bl. 53, sc. C, et. 5, ap. 172, sectorul 2, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 966983/8.06.1995, eliberat de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1511020400408, în calitate de alegator; - Tabaras Manuela, cetãţean roman, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Radu Boiangiu nr. 15-17, ap. 10, sectorul 1, identificata cu B.I. seria G.V. nr. 427444/27.09.1996, eliberat de Secţia 2 Poliţie, cod numeric personal 2741226080099, în calitate de alegator; - Chitescu Alexandra Maria, cetãţean roman, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Sibiu nr. 12, bl. Z32, sc. A, et. 3, ap. 23, sectorul 6, identificata cu C.I. seria RR nr. 198637/29.03.2002, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 2760814150397, în calitate de alegator; - Ştefan Constantin, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, Aleea Mozaicului nr. 1, bl. B4, sc. A, et. 2, ap. 11, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 064442/12.01.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1641216400124, în calitate de alegator; - Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 291A, bl. 9A, sc. A, et. 3, ap. 8, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 125214/19.10.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1760919424535, în calitate de alegator; - Manu-Saileanu Marius-Ilie, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mihai Eminescu nr. 103, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 136231/20.11.2000, eliberata de Secţia 6 Poliţie, cod numeric personal 1640724243100, în calitate de alegator, cunoscând sancţiunile prevãzute de art. 292 din Codul penal, declaram pe propria rãspundere urmãtoarele: Am convenit ca, în temeiul <>Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, sa constituim Comitetul de initiativa legislativã, în scopul promovãrii unui proiect de lege privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevãzute în prezentul act normativ. Menţionãm ca suntem cetãţeni cu drept de vot şi nu incalcam prevederile <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni. Dãm prezenta declaraţie pentru a fi depusa la autoritãţile competente. Redactatã şi editata astãzi, data autentificãrii, de pãrţi în 6 (şase) exemplare din care 5 (cinci) exemplare s-au înmânat pãrţilor.
Victor Ciorbea Ştefan Constantin Alexandra Maria Chitescu Teodor Gheorghe Morariu Tudor Gavril Dunca Adrian Ghita Bogdan Vasile Cerghizan Manuela Tabaras Manu-Saileanu Marius-Ilie Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARENr. 347 28 septembrie 2002
Eu, Marinescu Cristina Georgeta, notar public, la cererea pãrţilor, m-am deplasat în bd. Carol I nr. 24, sectorul 2, unde am gãsit pe urmãtorii: - Ciorbea Victor, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd. Ion C. Bratianu nr. 20, sc. A, et. 4, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 040045/4.09.1998, eliberata de Secţia 10 Poliţie, cod numeric personal 1541026400345, în nume propriu; - Morariu Teodor Gheorghe, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Ramnicu Sarat, Str. Amurgului nr. 21, judeţul Buzau, identificat cu C.I. seria XZ nr. 111889/12.03.2002, eliberata de Poliţia Municipiului Ramnicu Sarat, cod numeric personal 1600321104963, în nume propriu; - Cerghizan Vasile Bogdan, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Grigore Alexandrescu nr. 38, ap. 53, judeţul Cluj, identificat cu B.I. seria G.T. nr. 364898/8.02.1996, eliberat de Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, cod numeric personal 1430329120649, în nume propriu; - Ghita Adrian, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Gruiul Argesului nr. 1, bl. 31 A, sc. 2, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 152053/19.12.2000, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 1530602400135, în nume propriu; - Dunca Tudor Gavril, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 256, bl. 53, sc. C, et. 5, ap. 172, sectorul 2, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 966983/8.06.1995, eliberat de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1511020400408, în nume propriu; - Tabaras Manuela, cetãţean roman, domiciliata în Municipiul Bucureşti, str. Radu Boiangiu nr. 15-17, ap. 10, sectorul 1, identificata cu B.I. seria G.V. nr. 427444/27.09.1996, eliberat de Secţia 2 Poliţie, cod numeric personal 2741226080099, în nume propriu; - Chitescu Alexandra Maria, cetãţean roman, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Sibiu nr. 12, bl. Z32, sc. A, et. 3, ap. 23, sectorul 6, identificata cu C.I. seria RR nr. 198637/29.03.2002, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 2760814150397, în nume propriu; - Ştefan Constantin, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, Aleea Mozaicului nr. 1, bl. B4, sc. A, et. 2, ap. 11, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 064442/12.01.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1641216400124, în nume propriu; - Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 291A, bl. 9A, sc. A, et. 3, ap. 8, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 125214/19.10.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1760919424535, în nume propriu; - Manu-Saileanu Marius-Ilie, cetãţean roman, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mihai Eminescu nr. 103, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 136231/20.11.2000, eliberata de Secţia 6 Poliţie, cod numeric personal 1640724243100, în nume propriu, care, dupã citirea actului, au consimţit la autentificarea lui şi au semnat toate exemplarele prezentului înscris. În temeiul <>art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995 se declara autentic prezentul înscris. S-a taxat cu 30.000 lei cu chitanţa nr. 0007905. S-a încasat onorariul de 1.900.000 lei cu chitanţa nr. 648/2002, eliberata de acest birou. S-a aplicat timbru judiciar în valoare de 15.000 lei.
Notar public, Marinescu Cristina Georgeta
─────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
