Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR POTRIVIT <>LEGII Nr. 189/1999 EXPUNERE DE MOTIVEla proiectul de lege privind modificarea <>Legii nr. 68/1992 , pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului Sistemele electorale care reglementeazã modul de exercitare a drepturilor electorale de cãtre cetãţeni şi procedura dupã care aceştia îşi desemneazã alesii în organele reprezentative constituie una dintre cãile principale ale participãrii reale a membrilor societãţii la proiectarea direcţiilor ei de dezvoltare. Ele fac posibila luarea în considerare a optiunilor electoratului şi totodatã oferã legitimitate pentru exercitarea puterii în stat. Dacã în anul 1992, în alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, s-a optat pentru scrutinul de lista şi repartizarea mandatelor conform reprezentãrii proporţionale, consideram ca s-a fãcut avându-se în vedere realitatile politice din acel moment, existente la noi în ţara şi, în principal, necesitatea asumarii de cãtre partidele politice a unui rol activ în tranzitia la o societate democratica. Consideram ca în momentul de fata este nevoie de consolidarea relatiei dintre alegatori şi aleşi, este nevoie ca dincolo de a alege partide sau liste sa fie aleşi oameni în care cetãţenii sa aibã încredere. Soluţia, pe care noi o intelegem, pentru înlãturarea neajunsurilor pe care le prezintã actualul sistem electoral, este adoptarea unui sistem electoral mixt, care sa imbine elemente specifice sistemului electoral majoritar cu cele ale sistemului reprezentãrii proporţionale. Proiectul de lege care formeazã obiectul prezentei iniţiative legislative promoveazã un sistem care satisface, deopotrivã, necesitatea ca majoritatea candidaţilor (fie ca reprezintã un partid politic sau nu) sa se prezinte în fata electoratului, prezentându-şi oferta şi solicitând voturile, individual, şi nevoia ca ponderea pe care un partid o deţine în Parlament sa reflecte, în mod proporţional, suportul sau electoral. În stabilirea sistemului electoral care urmeazã sa fie promovat s-au avut în vedere urmãtoarele: ● actualul sistem electoral - scrutinul de lista, proporţional trebuie schimbat (din motive care au fost puse în evidenta în foarte multe randuri, în ultimul timp); ● sistemul uninominal majoritar "pur" prezintã un mare dezavantaj, şi anume acela ca produce disproportii, adesea foarte serioase, între suportul electoral al partidelor politice şi reprezentarea lor parlamentarã; bunaoara, în contextul dat de sistemul uninominal majoritar relativ (în fiecare circumscripţie electoralã câştiga candidatul care întruneşte cele mai multe voturi), un partid politic care întruneşte 30-40% din sufragiile electoratului la nivel naţional poate sa ocupe toate fotoliile parlamentare dacã în fiecare circumscripţie candidatul sau se claseaza pe primul loc. Asadar, prin proiectul de lege ce formeazã obiectul prezentei iniţiative legislative se propune înlocuirea actualului sistem electoral - proporţional cu scrutin de lista - cu un sistem electoral mixt, care consta în urmãtoarele: 1. Un numãr de 174 de deputaţi ar urma sa fie aleşi prin vot uninominal majoritar relativ (cu un singur tur de scrutin), la nivelul circumscriptiilor uninominale, iar un numãr de 154 de deputaţi, prin scrutin de lista la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti. Aceasta înseamnã ca, pentru alegerea Camerei Deputaţilor, fiecare alegator va avea dreptul la doua voturi, unul pentru un candidat la nivelul circumscripţiei uninominale şi unul pentru lista de candidaţi a unui partid la nivelul judeţului. În sensul prezentului proiect de lege, numãrul de voturi obţinute de lista de candidaţi propusã de partid la nivelul unui judeţ este considerat a reprezenta suportul de care se bucura partidul respectiv la nivelul acelui judeţ. Numãrul de mandate dintre cele care revin candidaţilor aflaţi pe lista depusa de un partid pentru un anumit judeţ este calculat în asa fel încât numãrul total de mandate ce îi revin partidului la nivelul judeţului respectiv (mandate câştigate la nivelul circumscriptiilor uninominale plus mandatele candidaţilor aflaţi pe lista) sa fie proporţional cu suportul sau electoral considerat a fi, asa cum se arata mai sus, numãrul de voturi obţinute de lista partidului. Exemplu: Dacã pentru un judeţ trebuie aleşi 10 deputaţi, judeţul respectiv va fi împãrţit în 6 circumscripţii uninominale, în fiecare dintre acestea urmând a fi ales ca deputat candidatul care a obţinut cel mai mare numãr de voturi. Dupã atribuirea celor 6 mandate la nivelul celor 6 circumscripţii uninominale urmeazã a se stabili, în funcţie de numãrul de voturi obţinute de fiecare lista de candidaţi, câte mandate, din cele 10 la nivelul judeţului, ar trebui sa revinã fiecãrui partid. Din numãrul de mandate astfel obţinut urmeazã a se scãdea numãrul de mandate deja câştigate la nivelul circumscriptiilor uninominale, rezultând astfel numãrul de mandate din cele 4 care au rãmas de distribuit la nivelul judeţului, care va reveni fiecãrui partid politic. 2. Senatorii urmeazã sa fie aleşi prin vot uninominal majoritar relativ, atribuirea a 83 dintre mandate fãcându-se la nivelul circumscriptiilor uninominale, celelalte 60 rãmânând sa fie atribuite la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti. Asadar, pentru alegerea Senatului, fiecare alegator va avea dreptul la un singur vot, pe care îl va putea atribui unuia dintre candidaţii din circumscripţia uninominala pe raza cãreia el locuieşte. Atribuirea mandatelor la nivelul judeţelor se face în mod similar procesului de atribuire a mandatelor de deputat, pentru candidaţii aflaţi pe listele partidelor politice. Deosebirea consta în faptul ca suportul electoral al unui partid politic la nivelul unui judeţ nu mai este considerat a fi numãrul de voturi primit de lista sa de candidaţi pentru judeţul respectiv, ci totalul voturilor obţinute de candidaţii partidului din toate circumscripţiile uninominale din acel judeţ. De mandatele atribuite la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti urmeazã sa beneficieze o parte din candidaţii care au pierdut alegerile în circumscripţiile uninominale în care au candidat, astfel încât reprezentarea parlamentarã a partidelor politice sa fie proporţionalã cu suportul lor electoral. Exemplu: Dacã pentru un judeţ trebuie aleşi 5 senatori, judeţul respectiv va fi împãrţit în 3 circumscripţii uninominale, în fiecare dintre acestea urmând a fi ales ca senator candidatul care a obţinut cel mai mare numãr de voturi. Dupã atribuirea celor 3 mandate la nivelul celor 3 circumscripţii uninominale, urmeazã a se totaliza, pentru fiecare partid în parte, numãrul de voturi obţinute de toţi cei 3 candidaţi ai sãi (din cele 3 circumscripţii uninominale), laolalta. Dupã ce s-a fãcut acest lucru pentru toate partidele politice, urmeazã a se stabili, în funcţie de numãrul respectiv, câte mandate, din cele 5 la nivelul judeţului, ar trebui sa revinã fiecãrui partid. Din numãrul de mandate astfel obţinut urmeazã a se scãdea numãrul de mandate deja câştigate la nivelul circumscriptiilor uninominale, rezultând astfel numãrul de mandate, din cele doua care au rãmas de distribuit la nivelul judeţului, care va reveni fiecãrui partid politic. În cazul fiecãrui partid, de aceste mandate atribuite la nivelul judeţului vor beneficia candidaţii care au obţinut cel mai mare numãr de voturi, între cei care au candidat în cele 3 circumscripţii uninominale, dar care nu au fost aleşi. Mai este de menţionat faptul ca prin acest proiect de lege se propune, totodatã, schimbarea zilei în care are loc votarea, astfel încât ea sa nu mai fie duminica, ci sambata. Totodatã se propune scurtarea timpului de votare, alegatorii urmând a-şi exercita dreptul la vot între orele 7,00 şi 19,00. Motivarea acestor modificãri consta în volumul imens de munca pe care membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi cei ai birourilor electorale de circumscripţie trebuie sa-l depunã, cat şi în faptul ca, în general, operaţiunile de numarare a voturilor în secţiile de votare se prelungesc pana în zorii zilei urmãtoare zilei votarii. În acelaşi timp, a fost avutã în vedere şi nevoia de a fi atrasi, ca membri ai respectivelor birouri, oameni capabili, jurişti mai ales, în mãsura sa asigure buna desfãşurare a operaţiunilor la nivelul secţiilor de votare şi al birourilor electorale de circumscripţie. Un alt aspect care a fost abordat prin prezentul proiect de lege se referã la statutul observatorilor interni, propunandu-se eliminarea restrictiilor cu privire la activitatea acestora, prin preluarea textului corespunzãtor din legea privind alegerile locale. Comitetul de initiativa legislativã: Hossu Bogdan Iuliu Minea Radu Dumitru Maximilian Costin Dumitru Baciu Iacob Dumitrescu Mihai Ioan Costache Florian Frunzulica Doru Claudian Popescu Mihai Ioan Cornescu Sergiu Damian Nicolae Liviu Cociorvei Doina Oniu Ioan Parvulescu Romulus Cristian PROPUNERE LEGISLATIVĂ PARLAMENTUL ROMÂNIEI PROIECT DE LEGEprivind modificarea şi completarea <>Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului Parlamentul României adopta prezenta lege. ART. 1 <>Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã: 1. Articolul 2 se abroga. 2. Articolul 3 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 3. - (1) Deputaţii se aleg prin sistem mixt. Un numãr de deputaţi este ales la nivelul circumscriptiilor uninominale, prin scrutin uninominal majoritar relativ, iar ceilalţi sunt aleşi la nivelul circumscriptiilor plurinominale, prin scrutin de lista. (2) Circumscripţiile electorale plurinominale sunt considerate cele 41 de judeţe ale tarii şi municipiul Bucureşti. O circumscripţie electoralã plurinominala cuprinde mai multe circumscripţii uninominale. (3) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori. (4) Pentru stabilirea numãrului de deputaţi dintr-o circumscripţie plurinominala ce se aleg prin scrutin uninominal la nivelul circumscriptiilor uninominale, se raporteazã numãrul de deputaţi ce trebuie aleşi la nivelul circumscripţiei respective la cifra 2, rezultatul acestei operaţiuni aproximandu-se cu cel mai apropiat numãr întreg par. În cazul în care rezultatul împãrţirii se afla la aceeaşi distanta de doua numere întregi pare, el se aproximeaza cu numãrul întreg par superior. (5) Numãrul de deputaţi ce se aleg prin scrutin de lista într-o circumscripţie plurinominala se calculeazã fãcând diferenţa dintre numãrul de deputaţi ce trebuie aleşi în circumscripţia respectiva şi numãrul de deputaţi ce se aleg în circumscripţia respectiva prin vot uninominal, la nivelul circumscriptiilor uninominale. (6) Senatorii se aleg prin vot uninominal. O parte din mandate sunt atribuite la nivelul circumscriptiilor uninominale, candidaţilor care obţin cel mai mare numãr de voturi în circumscripţiile respective. Celelalte mandate se atribuie la nivelul circumscriptiilor plurinominale, în favoarea candidaţilor care nu reuşesc sa câştige alegerile în circumscripţiile uninominale în care candideazã, astfel încât numãrul de mandate obţinute de partidele, formaţiunile politice şi coalitiile acestora la nivelul unei circumscripţii plurinominale sa fie proporţional cu voturile obţinute de candidaţii lor, cumulate, la nivelul circumscripţiei plurinominale respective. (7) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori. (8) Pentru stabilirea numãrului de senatori ce se aleg la nivelul circumscriptiilor uninominale, în cadrul unei circumscripţii plurinominale, se raporteazã numãrul de deputaţi ce trebuie aleşi în circumscripţia respectiva, la nivelul circumscriptiilor uninominale, la doi. (9) O circumscripţie uninominala pentru alegerea unui senator este compusa din doua circumscripţii uninominale pentru alegerea deputaţilor, alãturate şi fãcând parte din aceeaşi circumscripţie plurinominala. (10) Pentru stabilirea numãrului de mandate de senator atribuite la nivelul unei circumscripţii plurinominale, se face diferenţa dintre numãrul total de senatori ce trebuie aleşi în circumscripţia respectiva şi numãrul senatorilor aleşi la nivelul circumscriptiilor uninominale ce compun circumscripţia plurinominala respectiva. (11) Pentru alegerea senatorilor, fiecare alegator are dreptul la un vot. (12) Numãrul total al deputaţilor şi al senatorilor ce vor fi aleşi într-o circumscripţie electoralã plurinominala se determina prin raportarea numãrului de locuitori al circumscripţiei respective la normele de reprezentare prevãzute la art. 3 alin. (3) şi (8), la care se adauga un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depãşeşte jumãtatea normei de reprezentare, fãrã ca numãrul deputaţilor sa fie mai mic de 4, iar cel al senatorilor mai mic de 2. (13) Numãrul locuitorilor care se ia în calcul, potrivit alin. (11), este cel de la data de 1 iulie a anului precedent, publicat în Anuarul statistic al României. În situaţia în care, cu cel puţin 5 luni înainte de data alegerilor, are loc un recensãmânt general al populaţiei, numãrul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma recensamantului, publicat de Comisia Nationala pentru Statistica. (14) Numerotarea circumscriptiilor electorale plurinominale şi a circumscriptiilor electorale uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului este prevãzutã în anexa nr. 1 iar numãrul de deputaţi şi de senatori ce urmeazã sa fie aleşi la nivelul fiecãrei circumscripţii electorale este prevãzut în anexa nr. 2. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta lege." 3. Articolul 5 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 5. - (1) Într-o circumscripţie uninominala în care se alege un deputat, fiecare partid, formaţiune politica sau alianta a acestora poate propune un singur candidat. (2) Într-o circumscripţie plurinominala, pentru alegerea Camerei Deputaţilor, fiecare partid politic, formaţiune politica sau alianta a acestora poate propune o singura lista de candidaţi, cuprinzând un numãr de candidaţi ce poate fi mai mare decât numãrul de deputaţi ce trebuie aleşi prin scrutin de lista cu unu pana la un sfert din acest numãr; fracţiunile se intregesc la cifra 1. (3) Într-o circumscripţie uninominala în care se alege un senator, fiecare partid, formaţiune politica sau alianta a acestora poate propune un candidat sau doi candidaţi. (4) Candidatul independent poate participa la alegerile pentru Senat dacã este susţinut de cel puţin 1% din numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele permanente ale localitãţilor situate în circumscripţia electoralã în care candideazã. În cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor, candidatul independent poate candida numai în cadrul unei circumscripţii uninominale şi dacã este susţinut de cel puţin 0,5% din numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele permanente ale localitãţilor situate în circumscripţia electoralã în care candideazã. (5) Candidaturile pe mai multe liste de candidaţi sunt nule." 4. Alineatul (2) al articolului 6 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "(2) Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai sambata." 5. Literele c) şi d) ale alineatului (1) al articolului 25 se abroga. 6. Alineatul (1) al articolului 26 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 26. - (1) Biroul electoral de circumscripţie se constituie, la nivelul fiecãrei circumscripţii plurinominale, din 3 judecãtori şi din cel mult 8 reprezentanţi ai partidelor, formatiunilor politice sau aliantelor acestora ce participa la alegeri în circumscripţia electoralã respectiva." 7. Literele f), g), h) şi i) ale alineatului (1) al articolului 27 se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins: "f) totalizeazã rezultatul alegerilor de la secţiile de votare pentru fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea Senatului din cele care intra în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã; pe baza acestui rezultat, declara candidaţii aleşi pentru fiecare circumscripţie uninominala în parte, din cele care intra în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã. Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti totalizeazã rezultatul alegerilor de la oficiile electorale şi comunica Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numãrul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat în circumscripţia uninominala pentru alegerea deputaţilor şi pentru fiecare candidat în circumscripţia uninominala pentru alegerea senatorilor din cele care intra în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã; g) totalizeazã rezultatul alegerilor de la secţiile de votare prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor. Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti totalizeazã rezultatul alegerilor de la oficiile electorale şi comunica Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numãrul de voturi valabil exprimate pentru fiecare lista de candidaţi pentru Camera Deputaţilor; h) stabileşte numãrul de mandate de deputat, din cele atribuite la nivelul circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã, ce revine fiecãrui partid politic, formaţiune politica sau alianta a acestora; i) stabileşte numãrul de mandate de senator, din cele atribuite la nivelul circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã, ce revine fiecãrui partid politic, formaţiune politica sau alianta a acestora;" 8. Dupã litera i) a alineatului (1) al articolului 27 se introduc literele j), k) şi l), cu urmãtorul cuprins: "j) elibereazã deputaţilor şi senatorilor certificatul doveditor al alegerii; k) înainteazã Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din circumscripţiile uninominale ce compun circumscripţia plurinominala în care funcţioneazã şi rezultatul alegerilor la nivelul circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã, precum şi intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare iar în municipiul Bucureşti de la oficiile electorale; l) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii." 9. Literele b), c), d) şi e) ale articolului 27^2 se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins: "b) totalizeazã rezultatul alegerilor de la secţiile de votare pentru fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea deputaţilor şi pentru fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea senatorilor din cele care intra în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã şi comunica biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti procesul-verbal cuprinzând numãrul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat; c) totalizeazã rezultatul alegerilor de la secţiile de votare prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor; d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare; e) înainteazã biroului electoral de circumscripţie procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum şi intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare." 10. Alineatul (1) al articolului 33 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 33. - (1) Propunerile de candidaţi pentru alegerile prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor se fac pe circumscripţii electorale uninominale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie constituite la nivelul circumscriptiilor plurinominale în a cãror componenta intra respectivele circumscripţii uninominale, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor." 11. Dupã alineatul (1) al articolului 33 se introduc alineatele (1^1) şi (1^2) cu urmãtorul cuprins: "(1^1) Propunerile de candidaţi pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor se fac pe circumscripţii electorale plurinominale şi se depun la birourile electorale ale acestor circumscripţii cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. (1^2) Propunerile de candidaţi pentru Senat se fac pe circumscripţii electorale uninominale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie constituite la nivelul circumscriptiilor plurinominale în a cãror componenta intra respectivele circumscripţii uninominale, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor." 12. Alineatele (1), (6), (7), (8) şi (9) ale articolului 38 se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 38. - (1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie, ţinând seama, dupã caz, de numãrul listelor de candidaţi, de numãrul candidaţilor reprezentând partide politice, formaţiuni politice sau aliante ale acestora şi al candidaţilor independenţi, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor. ................................................................... (6) În cazul buletinelor de vot folosite pentru alegerea deputaţilor prin scrutin de lista, în unghiul din partea stanga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice sau aliantei acestora, iar în unghiul din partea dreapta de sus, semnul electoral. (7) În patrulaterele fiecãrui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi în ordinea rezultatã din tragerea la sorţi, efectuatã de cãtre biroul electoral de circumscripţie; candidaţii se identifica pe lista prin prenume şi nume şi, dupã caz, prin apartenenţa politica. (8) În patrulaterele fiecãrui buletin de vot folosit pentru alegerea deputaţilor şi a senatorilor la nivelul circumscriptiilor uninominale se vor imprima numele şi prenumele candidaţilor şi, dupã caz, apartenenţa politica şi semnul electoral al partidului pe care îl reprezintã. (9) Ordinea candidaţilor pe buletinele de vot utilizate pentru alegerea deputaţilor şi a senatorilor la nivelul circumscriptiilor uninominale se stabileşte prin tragere la sorţi, efectuatã de cãtre biroul electoral de circumscripţie, pentru fiecare dintre circumscripţiile uninominale ce intra în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã biroul respectiv." 13. Articolul 52 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 52. - Votarea începe la ora 7,00 şi se termina la ora 19,00, când secţia de votare se închide. În mod excepţional, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare poate prelungi votarea şi dupã ora 19,00, dar nu mai târziu de ora 21,00, cu aprobarea biroului electoral de circumscripţie." 14. Dupã alineatul (2) al articolului 54 se introduc alineatele (2^1) şi (2^2) cu urmãtorul cuprins: "(2^1) Fiecare alegator va primi câte doua buletine de vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor, unul pentru alegerile prin scrutin de lista şi unul pentru alegerile prin scrutin uninominal, şi câte un buletin de vot pentru alegerea Senatului. (2^2) Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila care poarta menţiunea «Votat» înãuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului." 15. Articolul 60 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 60. - La ora 19,00 sau la ora pana la care s-a aprobat prelungirea votarii, în condiţiile art. 52, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea încheiatã şi dispune închiderea sectiei de votare." 16. Alineatele (2), (5) şi (6) ale articolului 61 se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins: "(2) Preşedintele, la deschiderea fiecãrui buletin, va citi cu voce tare lista de candidaţi care a fost votatã sau - în cazul alegerilor uninominale - numele şi prenumele candidatului care a fost votat, precum şi, dupã caz, formatiunea politica pe care o reprezintã. Buletinele de vot deschise se vor aseza pe partide, formaţiuni politice şi aliante ale acestora, precum şi pe candidaţi, şi se vor numara şi lega separat. (5) Rezultatul votarii prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor, rezultatul votarii prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor, precum şi rezultatul votarii pentru Senat se vor consemna în 3 tabele separate. (6) În tabelele prevãzute la alin. (5) se vor înscrie voturile nule, urmând, dupã caz, listele de candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor, însoţite de formaţiunile politice pe care le reprezintã, şi voturile valabil exprimate pentru fiecare." 17. Alineatul (1) al articolului 62 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 62. - (1) Dupã deschiderea urnelor şi numãrarea voturilor preşedintele biroului electoral al sectiei de votare va încheia, separat pentru Camera Deputaţilor, pentru scrutinul uninominal şi pentru scrutinul de lista, precum şi pentru Senat, câte un proces-verbal în 3 exemplare, care va cuprinde: a) numãrul alegãtorilor, potrivit listelor electorale permanente; b) numãrul alegãtorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui numãr în funcţie de alegatorii de pe lista electoralã permanenta şi de pe cea specialã; c) numãrul total al voturilor valabil exprimate; d) numãrul voturilor nule; e) numãrul voturilor valabil exprimate, obţinute, dupã caz, de fiecare candidat sau de fiecare lista de candidaţi; f) expunerea, pe scurt, a intampinarilor şi contestaţiilor şi a modului lor de soluţionare, precum şi a contestaţiilor înaintate spre soluţionare biroului electoral de circumscripţie; g) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votarii; h) numãrul buletinelor de vot primite; i) numãrul buletinelor de vot rãmase neutilizate." 18. Alineatul (1) al articolului 65 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 65. - (1) Dupã primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor, biroul electoral de circumscripţie va încheia, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, câte un proces-verbal, pe care le va inainta în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central, care vor cuprinde: a) voturile valabil exprimate obţinute, în fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea Camerei Deputaţilor, care intra în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã, de cãtre fiecare candidat; b) voturile valabil exprimate pentru lista fiecãrui partid, formaţiune politica sau alianta a acestora; c) voturile valabil exprimate obţinute, în fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea Senatului, care intra în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã, de cãtre fiecare candidat; d) voturile valabil exprimate obţinute în toate circumscripţiile uninominale pentru alegerea Senatului care intra în componenta circumscripţiei plurinominale, cumulate, pentru fiecare partid politic, formaţiune politica sau alianta a acestora, în parte." 19. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 65 se abroga. 20. Articolul 66 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 66. - (1) Biroul electoral de circumscripţie stabileşte drept câştigãtor, pentru fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea Senatului din componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã, candidatul care obţine cel mai mare numãr de voturi. (2) În cazul în care, într-o circumscripţie electoralã uninominala, fie ea pentru alegerea Camerei Deputaţilor sau pentru alegerea Senatului, primii doi sau mai mulţi candidaţi obţin acelaşi numãr de voturi, se organizeazã, în termen de o saptamana, un nou tur de scrutin, cu participarea respectivilor candidaţi. (3) Dupã atribuirea tuturor mandatelor de deputat din circumscripţiile uninominale care intra în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã, biroul electoral de circumscripţie procedeazã la atribuirea mandatelor pentru care au fost organizate alegeri prin scrutin de lista, dupã cum urmeazã: a) se stabileşte coeficientul electoral pentru alegerea deputaţilor, al circumscripţiei plurinominale, prin raportarea numãrului de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi, la numãrul total de deputaţi ce trebuie aleşi, atât prin scrutin uninominal, cat şi prin scrutin de lista, în circumscripţia plurinominala respectiva; b) pentru fiecare partid, formaţiune politica sau alianta a acestora, din numãrul de voturi obţinute de lista de candidaţi se scade produsul dintre coeficientul electoral şi numãrul de mandate obţinute la nivelul circumscriptiilor uninominale ce compun circumscripţia plurinominala respectiva; c) numerele reiesind din aceasta operaţiune se raporteazã la coeficientul electoral al circumscripţiei plurinominale; fiecãrei liste de candidaţi urmeazã sa-i revinã un numãr de mandate egal cu partea intreaga a catului rezultat din aceasta operaţiune; d) listele de candidaţi cãrora le corespund resturile obţinute în urma operaţiunilor de la litera c) primesc, în ordinea descrescãtoare a resturilor, câte un mandat, pana când toate mandatele care sunt de atribuit se epuizeaza; e) în cazul fiecãrei liste de candidaţi, atribuirea mandatelor se face de cãtre biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista. (4) Dupã atribuirea tuturor mandatelor de senator din circumscripţiile uninominale care intra în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţioneazã, biroul electoral de circumscripţie procedeazã la atribuirea mandatelor de senator la nivelul circumscripţiei plurinominale, dupã cum urmeazã: a) se stabileşte coeficientul electoral al fiecãrei circumscripţii plurinominale pentru alegerea Senatului, prin raportarea numãrului de voturi valabil exprimate pentru toţi candidaţii, din toate circumscripţiile uninominale care intra în componenta circumscripţiei plurinominale respective, la numãrul total de senatori ce trebuie aleşi, atât la nivelul circumscriptiilor uninominale, cat şi la nivelul circumscripţiei plurinominale; b) pentru fiecare partid, formaţiune politica sau alianta a acestora, din numãrul de voturi obţinute de candidaţii sãi din toate circumscripţiile uninominale ce intra în componenta circumscripţiei plurinominale respective, cumulate, se scade produsul dintre coeficientul electoral şi numãrul de mandate obţinute la nivelul circumscriptiilor uninominale ce compun circumscripţia plurinominala respectiva; c) numerele reiesind din aceasta operaţiune se raporteazã la coeficientul electoral al circumscripţiei plurinominale; fiecãrui partid, formaţiune politica sau alianta a acestora urmeazã sa-i revinã un numãr de mandate egal cu partea intreaga a catului rezultat din aceasta operaţie; d) pentru fiecare candidat independent care nu a câştigat alegerile în circumscripţia uninominala în care a candidat, numãrul de voturi obţinut se împarte la coeficientul electoral al circumscripţiei plurinominale din care face parte circumscripţia uninominala respectiva; în cazul în care catul rezultat este mai mare decât "1", candidatul respectiv primeşte un mandat; e) partidele, formaţiunile politice şi aliantele acestora, precum şi candidaţii independenţi primesc, în ordinea descrescãtoare a resturilor obţinute în urma operaţiunilor de la litera c), respectiv a operaţiunilor de la litera d), doar în cazurile în care rezultatele acestor operaţiuni sunt mai mici decât "1", câte un mandat, pana când toate mandatele care sunt de atribuit se epuizeaza; f) în cazul fiecãrui partid, formaţiune politica sau alianta a acestora, atribuirea mandatelor la nivelul circumscripţiei plurinominale se face de cãtre biroul electoral de circumscripţie, în ordinea descrescãtoare a numãrului de voturi obţinut de candidaţi în circumscripţiile uninominale în care au candidat." 21. Literele a), b), c) şi d) ale alineatului (2) al articolului 67 se modifica si vor avea urmãtorul cuprins: "a) numãrul alegãtorilor din circumscripţia electoralã plurinominala, defalcat în funcţie de circumscripţiile electorale uninominale care intra în componenta circumscripţiei plurinominale respective; b) numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne în circumscripţia electoralã plurinominala, defalcat în funcţie de circumscripţiile electorale uninominale care intra în componenta circumscripţiei plurinominale respective şi de alegatorii de pe listele permanente şi de pe listele speciale; c) numãrul total al voturilor valabil exprimate, defalcat în funcţie de circumscripţiile electorale uninominale care intra în componenta circumscripţiei plurinominale respective; d) numãrul total al voturilor valabil exprimate pentru fiecare lista de candidaţi şi pentru fiecare candidat, în fiecare dintre circumscripţiile electorale uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi fiecare dintre circumscripţiile uninominale pentru alegerea Senatului;" 22. Alineatul (3) al articolului 67 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "(3) Procesul-verbal, împreunã cu intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi de la oficiile electorale formând un dosar, încheiat, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral, se înainteazã, cu paza militarã, la Biroul Electoral Central." 23. Litera e) a alineatului (1) al articolului 68 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "e) constatarea cu privire la modul de aplicare, de cãtre birourile electorale de circumscripţie, a prevederilor art. 66;" 24. Alineatul (1) al articolului 70 se modifica şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 70. - (1) În cazul anulãrii alegerilor dintr-o circumscripţie uninominala, precum şi în cazul în care un mandat de deputat sau de senator ales la nivelul unei circumscripţii uninominale devine vacant, se vor organiza alegeri parţiale." 25. Dupã alineatul (1) se introduc alineatele (1^1), (1^2) şi (1^3) cu urmãtorul cuprins: "(1^1) În cazul anulãrii alegerilor prin scrutin de lista într-o circumscripţie electoralã plurinominala, precum şi în cazul în care mandatul de deputat astfel ales, devenit vacant, nu poate fi ocupat de supleant, se vor organiza alegeri parţiale. (1^2) În cazul în care un mandat de senator atribuit la nivelul circumscripţiei plurinominale devine vacant, mandatul respectiv îi va reveni candidatului aparţinând aceluiaşi partid, formaţiune politica sau alianta a acestora ca şi senatorului cãruia i-a aparţinut mandatul pana în acel moment, clasat pe locul urmãtor în urma operaţiunilor prevãzute la art. 66 alin. (2). (1^3) În cazul în care nu mai exista nici un candidat cãruia sa-i poatã reveni mandatul în urma operaţiunilor descrise la alineatul (1^2), se organizeazã alegeri parţiale în circumscripţia uninominala în care a candidat fostul titular al mandatului. Mandatul va reveni candidatului care obţine cele mai multe voturi." 26. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 93 se modifica şi vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 93. - (1) Prevederile art. 51 alin. (3) se aplica şi delegaţilor acreditaţi de Biroul Electoral Central ca observatori interni. Pot fi acreditaţi ca observatori interni numai alegatorii împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentala care are ca scop apãrarea drepturilor omului, constituitã legal pana cu cel puţin 6 luni înainte de data începerii campaniei electorale. (2) Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid sau ai unei formaţiuni politice. Acreditarea se face pentru toate secţiile de votare dintr-o circumscripţie plurinominala. Biroul Electoral Central poate acredita un observator pe baza declaraţiei scrise a acestuia de a respecta întocmai condiţiile acreditãrii. Declaraţia se da pe propria rãspundere şi constituie act public, cu toate consecinţele prevãzute de lege. Condiţiile acreditãrii se trec în actul de acreditare." 27. Dupã articolul 94 se introduce articolul 94^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 94^1. - Înfiinţarea circumscriptiilor electorale uninominale pentru alegerea deputaţilor şi a circumscriptiilor uninominale pentru alegerea senatorilor se va face prin hotãrâre de Guvern, emisã cu cel puţin 6 luni înainte de data începerii campaniei electorale, respectându-se urmãtoarele condiţii: a) o circumscripţie electoralã plurinominala poate cuprinde numai circumscripţii electorale uninominale, pentru alegerea deputaţilor sau pentru alegerea senatorilor; b) suprafata unei localitãţi nu poate fi divizata între doua sau mai multe circumscripţii electorale uninominale stabilite pentru alegerea Camerei Deputaţilor sau pentru alegerea Senatului; c) suprafata unei localitãţi poate cuprinde numai circumscripţii electorale întregi, stabilite pentru alegerea Camerei Deputaţilor sau pentru alegerea Senatului." ART. 2 <>Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, cu modificãrile ulterioare şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.
ANEXA 1
NUMEROTAREA
circumscriptiilor plurinominale pentru alegerea
deputaţilor şi stabilirea numãrului de mandate pentru
acestea şi pentru circumscripţiile uninominale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numãrul de mandate de deputat
Numãrul Amplasarea ─────────────────────────────────────
circum- teritorialã ● Repartizate ● Repartizate
scriptiei Total la nivelul la nivelul
electorale din circumscrip- circumscrip-
care: tiilor tiilor
uninominale plurino-
minale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. 1 Judeţul Alba 6 4 2
Nr. 2 Judeţul Arad 7 4 3
Nr. 3 Judeţul Arges 10 6 4
Nr. 4 Judeţul Bacau 11 6 5
Nr. 5 Judeţul Bihor 9 4 5
Nr. 6 Judeţul Bistrita-Nasaud 5 2 3
Nr. 7 Judeţul Botosani 7 4 3
Nr. 8 Judeţul Braşov 9 4 5
Nr. 9 Judeţul Brãila 6 4 2
Nr. 10 Judeţul Buzau 7 4 3
Nr. 11 Judeţul Caras-Severin 5 2 3
Nr. 12 Judeţul Calarasi 5 2 3
Nr. 13 Judeţul Cluj 11 6 5
Nr. 14 Judeţul Constanta 11 6 5
Nr. 15 Judeţul Covasna 4 2 2
Nr. 16 Judeţul Dambovita 8 4 4
Nr. 17 Judeţul Dolj 11 6 5
Nr. 18 Judeţul Galaţi 9 4 5
Nr. 19 Judeţul Giurgiu 4 2 2
Nr. 20 Judeţul Gorj 6 4 2
Nr. 21 Judeţul Harghita 5 2 3
Nr. 22 Judeţul Hunedoara 8 4 4
Nr. 23 Judeţul Ialomita 4 2 2
Nr. 24 Judeţul Iaşi 12 6 6
Nr. 25 Judeţul Ilfov 4 2 2
Nr. 26 Judeţul Maramures 8 4 4
Nr. 27 Judeţul Mehedinti 5 2 3
Nr. 28 Judeţul Mures 9 4 5
Nr. 29 Judeţul Neamt 8 4 4
Nr. 30 Judeţul Olt 7 4 3
Nr. 31 Judeţul Prahova 12 6 6
Nr. 32 Judeţul Satu Mare 6 4 2
Nr. 33 Judeţul Salaj 4 2 2
Nr. 34 Judeţul Sibiu 6 4 2
Nr. 35 Judeţul Suceava 10 6 4
Nr. 36 Judeţul Teleorman 7 4 3
Nr. 37 Judeţul Timis 10 6 4
Nr. 38 Judeţul Tulcea 4 2 2
Nr. 39 Judeţul Vaslui 7 4 3
Nr. 40 Judeţul Valcea 6 4 2
Nr. 41 Judeţul Vrancea 6 4 2
Nr. 42 Municipiul Bucureşti 29 14 15
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 328 174 154
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA 2
NUMEROTAREA
circumscriptiilor plurinominale pentru alegerea senatorilor şi
stabilirea numãrului de mandate pentru acestea şi pentru
circumscripţiile uninominale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numãrul de mandate de deputat
Numãrul Amplasarea ─────────────────────────────────────
circum- teritorialã ● Repartizate ● Repartizate
scriptiei Total la nivelul la nivelul
electorale din circumscrip- circumscrip-
care: tiilor tiilor
uninominale plurino-
minale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. 1 Judeţul Alba 3 2 1
Nr. 2 Judeţul Arad 3 2 1
Nr. 3 Judeţul Arges 4 3 1
Nr. 4 Judeţul Bacau 5 3 2
Nr. 5 Judeţul Bihor 4 2 2
Nr. 6 Judeţul Bistrita-Nasaud 2 1 1
Nr. 7 Judeţul Botosani 3 2 1
Nr. 8 Judeţul Braşov 4 2 2
Nr. 9 Judeţul Brãila 2 1 1
Nr. 10 Judeţul Buzau 3 2 1
Nr. 11 Judeţul Caras-Severin 2 1 1
Nr. 12 Judeţul Calarasi 2 1 1
Nr. 13 Judeţul Cluj 5 3 2
Nr. 14 Judeţul Constanta 5 3 2
Nr. 15 Judeţul Covasna 2 1 1
Nr. 16 Judeţul Dambovita 3 2 1
Nr. 17 Judeţul Dolj 5 3 2
Nr. 18 Judeţul Galaţi 4 2 2
Nr. 19 Judeţul Giurgiu 2 1 1
Nr. 20 Judeţul Gorj 3 2 1
Nr. 21 Judeţul Harghita 2 1 1
Nr. 22 Judeţul Hunedoara 3 2 1
Nr. 23 Judeţul Ialomita 2 1 1
Nr. 24 Judeţul Iaşi 5 3 2
Nr. 25 Judeţul Ilfov 2 1 1
Nr. 26 Judeţul Maramures 3 2 1
Nr. 27 Judeţul Mehedinti 2 1 1
Nr. 28 Judeţul Mures 4 2 2
Nr. 29 Judeţul Neamt 4 2 2
Nr. 30 Judeţul Olt 3 2 1
Nr. 31 Judeţul Prahova 5 3 2
Nr. 32 Judeţul Satu Mare 3 2 1
Nr. 33 Judeţul Salaj 2 1 1
Nr. 34 Judeţul Sibiu 3 2 1
Nr. 35 Judeţul Suceava 4 2 2
Nr. 36 Judeţul Teleorman 3 2 1
Nr. 37 Judeţul Timis 4 2 2
Nr. 38 Judeţul Tulcea 2 1 1
Nr. 39 Judeţul Vaslui 3 2 1
Nr. 40 Judeţul Valcea 3 2 1
Nr. 41 Judeţul Vrancea 2 1 1
Nr. 42 Municipiul Bucureşti 13 7 6
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 143 83 60
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
