Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 596 din 27 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 17 iunie 2021.
──────────
CAP. I
Introducere
ART. 1
Facilităţile în domeniul transportului aerian sunt definite prin Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian ca totalitatea serviciilor şi baza materială asociată acestora, asigurate pe un aerodrom în legătură cu intrarea şi ieşirea aeronavelor, persoanelor, bagajelor, mărfurilor şi altele asemenea, în traficul aerian intern şi internaţional.
ART. 2
(1) Programul naţional de facilităţi în domeniul transportului aerian este elaborat în conformitate cu standardele şi practicile recomandate prevăzute la cap. 8 lit. G din anexa nr. 9 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, la care România a aderat prin Decretul nr. 194/1965, denumită în continuare anexa 9 - Facilităţi.
(2) Obiectivul Programului naţional de facilităţi în domeniul transportului aerian, denumit în continuare PNFAL, este de a asigura cadrul de consultare pentru adoptarea de către fiecare instituţie, potrivit competenţelor şi atribuţiilor proprii, a măsurilor necesare facilitării mişcărilor de aeronave, echipaje, pasageri, mărfuri şi altele asemenea pe aeroporturile din România, prin eliminarea oricăror obstacole sau întârzieri care nu se justifică, în condiţiile conformării cu normele de drept intern şi internaţional cu incidenţă asupra facilităţilor din domeniul transportului aerian.
(3) Normele prevăzute la alin. (2), grupate pe domeniile de competenţă ale autorităţilor şi instituţiilor publice din România, sunt prevăzute la cap. 3 - Cadrul legal.
(4) În scopul atingerii obiectivului PNFAL se înfiinţează şi funcţionează, în conformitate cu standardul 8.19 prevăzut la lit. G din anexa 9 - Facilităţi, Comitetul naţional de facilităţi aeronautice, precum şi comitetele de facilităţi de la nivelul aeroporturilor, organisme ale căror atribuţii sunt prevăzute la cap. 4 - Organizarea şi coordonarea Programului naţional de facilităţi în domeniul transportului aerian.
ART. 3
PNFAL nu implică şi nu îşi propune modificarea responsabilităţilor sau a competenţelor stabilite prin legislaţia naţională în sarcina autorităţilor şi instituţiilor publice, prevăzute la cap. 5 - Roluri şi atribuţii ale entităţilor cu responsabilităţi în domeniul facilităţilor şi la cap. 6 - Instituţiile şi organizaţiile cu responsabilităţi pentru punerea în aplicare a standardelor şi practicilor recomandate privind securitatea aviaţiei civile prevăzute în anexa 9 - Facilităţi.
CAP. II
Definiţii
ART. 4
În sensul prevederilor PNFAL, termenii şi definiţiile utilizate au următorul înţeles:
a) agent aeronautic de handling - persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi aeronautice de handling la sol;
b) control automat la frontieră - un sistem care verifică documentul de călătorie citibil automat, stabileşte că pasagerul este deţinătorul de drept al documentului, verifică documentul prin interogarea bazei de date cu înregistrările aferente controlului la frontieră, apoi stabileşte eligibilitatea pentru trecerea frontierei în conformitate cu reguli predefinite şi care este compus dintr-un sistem de self-service şi dintr-o poartă electronică, astfel cum sunt descrise de Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), cu modificările şi completările ulterioare;
c) dezinfecţie - procedura prin care se iau măsuri în ceea ce priveşte sănătatea pentru a controla sau distruge agenţi infecţioşi de pe un corp uman sau animal, din sau de pe părţile afectate ale unei aeronave, ale bagajelor, mărfurilor, bunurilor sau containerelor, precum şi din spaţiile unui aeroport, prin expunerea directă la agenţi chimici sau fizici;
d) dezinsecţie - procedura prin care se iau măsuri în ceea ce priveşte sănătatea pentru a controla sau distruge insecte prezente în interiorul unei aeronave, al bagajelor, mărfurilor, containerelor, bunurilor sau poştei;
e) Director de Chei Publice OACI/ICAO Public Key Directory - baza de date centrală care serveşte ca depozitar al cheilor publice, alături de un sistem de distribuire a acestora pe plan mondial, menţinute de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale în numele participanţilor, cu scopul de a facilita validarea datelor din documentele de călătorie electronice citibile optic;
f) document de călătorie - un paşaport sau alt document oficial de identitate eliberat de către un stat sau organizaţie, care este autorizat sau recunoscut pentru trecerea frontierei de stat de către titularul de drept;
g) eMRTD - un document de călătorie electronic citibil optic care are un circuit integrat fără contact încorporat în el, fiind utilizat pentru identificarea biometrică a posesorului documentului de călătorie citibil optic în conformitate cu standardele specificate în secţiunea relevantă din Documentul OACI 9303 - Documente de călătorie citibile optic;
h) ETIAS - sistemul european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile este un sistem pentru resortisanţii ţărilor terţe exoneraţi de obligaţia de a deţine viză la trecerea frontierelor externe, care permite să se evalueze dacă prezenţa pe teritoriul statelor membre a respectivilor resortisanţi ai ţărilor terţe ar constitui un risc în materie de securitate, un risc de imigraţie ilegală sau un risc epidemic ridicat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.240 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile (ETIAS) şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.077/2011, (UE) 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1.624 şi (UE) 2017/2.226;
i) operator aerian - persoană fizică sau entitate cu sau fără personalitate juridică care efectuează operaţiuni aeriene civile, aşa cum sunt clasificate acestea în Legea nr. 21/2020;
j) persoană cu handicap sau persoană cu mobilitate redusă - orice persoană a cărei mobilitate, la călătoria cu un mijloc de transport, este redusă ca urmare a unui handicap sau a unei deficienţe fizice (senzoriale sau locomotorii, permanente sau temporare), intelectuale sau a oricărei alte cauze de handicap sau vârstă şi a cărei situaţie necesită atenţia cuvenită şi adaptarea serviciilor disponibile tuturor pasagerilor la necesităţile particulare ale acesteia;
k) persoană inadmisibilă - persoana care se află în una dintre situaţiile de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute de legislaţia în vigoare privind regimul străinilor, măsură luată de către autorităţile naţionale competente cu ocazia efectuării controlului la trecerea frontierei de stat;
l) persoană returnată - persoana care a intrat pe teritoriul unui stat legal sau ilegal, nu mai îndeplineşte condiţiile de şedere pe teritoriul acelui stat, iar împotriva sa a fost emisă o decizie de returnare pe care persoana respectivă nu a respectat-o, o decizie de returnare sub escortă sau o hotărâre a instanţei de judecată de interzicere a şederii în România pentru o anumită perioadă de timp;
m) registrul cu numele pasagerilor - registru al cerinţelor de călătorie ale fiecărui pasager, care conţine informaţiile necesare pentru a permite prelucrarea şi controlul rezervărilor de către transportatorii aerieni care efectuează rezervările şi de către transportatorii aerieni participanţi, pentru fiecare călătorie rezervată de către sau în numele oricărei persoane, indiferent că este conţinut în sistemele de rezervare, în sistemele de control al plecărilor utilizate pentru verificarea pasagerilor la îmbarcarea în avion sau în sisteme echivalente care oferă aceleaşi funcţionalităţi;
n) risc pentru sănătate publică - o probabilitate a unui eveniment de a afecta negativ sănătatea populaţiei umane, cu accent asupra evenimentelor care se pot răspândi pe plan internaţional sau pot prezenta un pericol grav şi direct;
o) Sistem de date API/Advance Passenger Information - un sistem de comunicaţii electronice prin care datele despre pasagerii care urmează să se îmbarce cu destinaţia România, prevăzute de lege, sunt colectate de operatorii aerieni şi transmise către un punct de trecere a frontierei de stat române, în scopuri determinate;
p) Sistem de evidenţă a datelor PNR/Passenger Name Record - sistem informatic ce gestionează registrul cu numele pasagerilor.
CAP. III
Cadrul legal
ART. 5
Pe domeniile de competenţă ale autorităţilor şi instituţiilor publice cu atribuţii legale privind facilităţile în domeniul transportului aerian sunt avute în vedere dispoziţiile normelor de drept intern sau internaţional prevăzute în lista din anexa la PNFAL.
CAP. IV
Organizarea şi coordonarea Programului naţional de facilităţi în domeniul transportului aerian
ART. 6
Comitetul naţional de facilităţi aeronautice, denumit în continuare CNFAL, este organismul cu caracter consultativ, fără personalitate juridică, constituit pentru a asigura atingerea obiectivului PNFAL prin crearea cadrului de consultare, coordonare şi schimb de informaţii în domeniul facilităţilor, atât între autorităţile şi instituţiile publice din România, cât şi cu operatorii economici care desfăşoară activităţi specifice în domeniul aviaţiei civile, în scopul:
a) asigurării implementării standardelor şi practicilor recomandate din anexa 9 - Facilităţi;
b) optimizării proceselor şi a procedurilor care facilitează circulaţia aeronavelor, a echipajelor, pasagerilor, mărfurilor, bagajelor şi poştei, prin eliminarea obstacolelor şi a întârzierilor nejustificate;
c) creşterii eficienţei, productivităţii şi a calităţii serviciilor aferente activităţilor de transport aerian civil.
ART. 7
(1) CNFAL este compus din reprezentanţi, cel puţin la nivel de director/director adjunct, ai entităţilor care au responsabilităţi în implementarea facilităţilor, după cum urmează:
a) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, la nivel de secretar de stat - preşedinte;
b) Autoritatea Aeronautică Civilă Română, denumită în continuare AACR, la nivel de director general - vicepreşedinte;
c) Serviciul Român de Informaţii - membru;
d) Ministerul Afacerilor Interne - membru;
e) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră - membru;
f) Ministerul Afacerilor Externe - membru;
g) Ministerul Finanţelor/Direcţia Generală a Vămilor - membru;
h) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor - membru;
i) Ministerul Sănătăţii - membru;
j) Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii - membru;
k) Autoritatea Naţională Fitosanitară - membru;
l) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - membru;
m) un reprezentant al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti - membru;
n) 4 reprezentanţi ai aeroporturilor regionale din România, desemnaţi de Asociaţia Aeroporturilor din România - membri;
o) câte un reprezentant din partea primilor 2 transportatori aerieni, din punctul de vedere al numărului de pasageri transportaţi anual conform datelor statistice raportate la AACR, cu licenţă de operare emisă de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, desemnaţi de fiecare transportator - membri;
p) câte un reprezentant din partea a 2 agenţi aeronautici de handling certificaţi de AACR, cu activitate reprezentativă din punctul de vedere al transportatorilor deserviţi, din care cel puţin unul desfăşoară activităţi de handling pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti - membri.
(2) Desemnarea preşedintelui CNFAL se face prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului program.
(3) Desemnarea membrilor CNFAL prevăzuţi la alin. (1) literele c)-m) şi o) se face prin act administrativ al conducătorilor entităţilor respective, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului program. Prin actul de desemnare a membrilor titulari se va nominaliza şi un membru supleant, pentru situaţiile în care titularul nu poate participa.
(4) Desemnarea membrilor prevăzuţi la alin. (1) lit. p) este făcută de AACR, prin decizie a directorului general, la propunerea agenţilor aeronautici de handling.
(5) Desemnările tuturor membrilor CNFAL şi ale supleanţilor acestora se transmit secretariatului CNFAL în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului program. În cazul înlocuirii unui membru, decizia de înlocuire se transmite secretariatului CNFAL în termen de 5 zile de la adoptare.
(6) La întrunirile CNFAL pot participa, în calitate de invitaţi, la propunerea oricărei entităţi reprezentate în CNFAL, experţi din diferite domenii de activitate. Propunerea se transmite secretariatului CNFAL, iar invitaţia de participare se transmite prin grija secretariatului, după obţinerea avizului preşedintelui CNFAL.
ART. 8
(1) CNFAL se întruneşte anual în şedinţă ordinară, precum şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori se impune.
(2) Şedinţele CNFAL se consideră legal întrunite în prezenţa majorităţii membrilor săi.
(3) Şedinţele sunt conduse de către preşedintele CNFAL, iar în lipsa acestuia de către vicepreşedinte.
ART. 9
CNFAL îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului intern de funcţionare, pe care îl adoptă, prin decizie, în prima şedinţa de lucru, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului program, la propunerea secretariatului CNFAL, după obţinerea avizului conform al instituţiilor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-l).
ART. 10
(1) Secretariatul CNFAL este asigurat de AACR. Membrii secretariatului, în număr de 3, sunt desemnaţi prin decizie a directorului general al AACR, care se comunică preşedintelui CNFAL în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului program.
(2) Atribuţiile secretariatului CNFAL sunt stabilite prin regulamentul intern de funcţionare al CNFAL.
ART. 11
(1) CNFAL are următoarele atribuţii principale:
a) evaluează periodic aplicarea măsurilor privind facilităţile pe aeroporturile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, în baza rapoartelor de supraveghere a facilităţilor pe aeroporturi prezentate de AACR sau a rapoartelor prezentate de alte entităţi cu atribuţii în domeniul facilităţilor aeronautice şi formulează, după caz, recomandări pentru îmbunătăţirea/ eficientizarea acestora;
b) analizează şi face recomandări cu privire la propunerile de elaborare/adoptare/actualizare a reglementărilor interne şi internaţionale aferente facilităţilor în domeniul transportului aerian;
c) evaluează diferenţele raportate la OACI faţă de standardele şi practicile recomandate ale anexei 9 - Facilităţi, precum şi orice act normativ care a generat apariţia diferenţelor şi recomandă măsuri de eliminare a acestora;
d) analizează informaţiile primite din partea fiecărei entităţi participante referitoare la evoluţiile înregistrate în domeniul în care activează şi care pot influenţa aplicarea în România a standardelor şi practicilor recomandate ale anexei 9 - Facilităţi şi formulează recomandări în consecinţă;
e) facilitează dialogul între entităţile cu atribuţii în domeniul facilităţilor în scopul stabilirii celor mai bune practici şi proceduri pentru implementarea facilităţilor pe aeroporturi; face propuneri pentru eficientizarea cooperării între entităţile cu atribuţii în domeniul facilităţilor la nivelul aeroporturilor.
(2) CNFAL îşi stabileşte priorităţile şi agenda de lucru prin programul său anual de activităţi.
(3) Pentru a-şi eficientiza activitatea, CNFAL poate organiza reuniuni pe comisii specifice. Rezultatele dezbaterilor şi activităţilor în cadrul comisiilor se raportează CNFAL, în cadrul şedinţelor sale ordinare sau, după caz, extraordinare.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), CNFAL emite recomandări, conform procedurii ce va fi stabilită prin regulamentul său intern de funcţionare.
ART. 12
(1) Comitetele de facilităţi ale aeroporturilor se constituie în cadrul fiecărui aeroport internaţional sau deschis traficului aerian internaţional în scopul coordonării aspectelor legate de facilităţi la nivelul aeroportului.
(2) Comitetele de facilităţi ale aeroporturilor au următoarele responsabilităţi:
a) asigură implementarea PNFAL la nivelul aeroportului;
b) asigură cadrul de proceduri şi bune practici necesare aplicării facilităţilor la nivelul aeroportului şi pentru eficientizarea furnizării serviciilor specifice către beneficiari;
c) propun măsuri pentru îmbunătăţirea colaborării între entităţile cu responsabilităţi în furnizarea facilităţilor pe aeroport;
d) analizează problemele rezultate în legătură cu derularea procedurilor specifice la intrarea/ieşirea aeronavelor, echipajelor, pasagerilor, mărfurilor, poştei şi bunurilor şi, acolo unde este posibil, identifică şi pun în aplicare soluţii pentru remedierea acestora la nivelul aeroportului;
e) elaborează recomandări către CNFAL sau către instituţia vizată pentru implementarea propunerilor care nu pot fi integrate la nivelul comitetului de facilităţi al aeroportului.
(3) Comitetele de facilităţi din cadrul aeroporturilor sunt prezidate de către administratorul aeroportului şi sunt constituite din reprezentanţi ai principalelor entităţi implicate în facilităţile din cadrul aeroportului, cum ar fi: structurile poliţiei de frontieră, vamă, operatori aerieni, structuri de securitate din cadrul aeroportului, agenţi aeronautici de handling, structuri ale autorităţii de sănătate publică, ale autorităţii sanitar-veterinare. Comitetele de facilităţi din cadrul aeroporturilor îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu propriile regulamente de organizare şi funcţionare.
(4) Comitetele de facilităţi din cadrul aeroporturilor furnizează CNFAL, la solicitarea acestuia, informaţii actualizate despre aspecte legate de asigurarea facilităţilor la nivelul aeroportului.
ART. 13
(1) CNFAL se coordonează şi comunică cu Comitetul Naţional de Securitate a Aviaţiei, înfiinţat în conformitate cu dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 21/2020, în privinţa oricărui aspect care afectează atât facilităţile, cât şi securitatea aviaţiei civile.
(2) Recomandările privind implementarea unor măsuri cu impact atât în domeniul facilităţilor, cât şi al securităţii aviaţiei civile se pot adopta în şedinţă comună a CNFAL şi a Comitetului Naţional de Securitate a Aviaţiei.
CAP. V
Roluri şi atribuţii ale entităţilor cu responsabilităţi în domeniul facilităţilor
ART. 14
(1) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, denumit în continuare MTI, este autoritatea responsabilă pentru elaborarea PNFAL.
(2) MTI, prin compartimentul de specialitate în domeniul medical, desfăşoară activitatea de inspecţie sanitară, avizare, autorizare sanitară şi control în sănătate publică la aeroporturile aflate în coordonarea MTI, precum şi la transportatorii aerieni licenţiaţi de MTI, inclusiv la operatorii economici care deţin contracte de închiriere, concesiune sau, după caz, comodat cu aceste entităţi.
(3) În relaţie directă cu facilităţile în domeniul transportului aerian, MTI, prin compartimentul de specialitate în domeniul medical, are următoarele responsabilităţi:
a) efectuează activităţi de inspecţie sanitară în domenii privind igiena alimentaţiei, a mediului şi a transporturilor la toate unităţile, indiferent de forma de organizare, care desfăşoară activităţi în perimetrul aeroporturilor aflate în coordonarea MTI;
b) eliberează autorizaţii sanitare de funcţionare, notificări privind asistenţa de specialitate de sănătate publică şi notificări privind certificarea conformităţii cu normele de igienă şi sănătate publică tuturor unităţilor care deţin contracte de închiriere, concesiune, comodat cu aeroporturile aflate în coordonarea MTI, transportatorilor aerieni licenţiaţi de MTI, precum şi oricăror altor operatori economici care desfăşoară activităţi în perimetrul aeroporturilor aflate în coordonarea MTI;
c) desfăşoară activităţi antiepidemice în ceea ce priveşte supravegherea şi menţinerea sub control a principalelor boli transmisibile în vederea limitării epidemiilor şi a prevenirii îmbolnăvirilor în unităţile de orice tip, indiferent de forma de organizare, care desfăşoară activităţi în perimetrul aeroporturilor aflate în coordonarea MTI.
(4) MTI asigură direct sau prin AACR, conform legislaţiei în vigoare, autorizarea zborurilor cu aeronave civile în spaţiul aerian naţional.
ART. 15
(1) AACR asigură, conform dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/2020, supravegherea facilităţilor pe aerodromurile civile. AACR prezintă raportări în cadrul CNFAL cu privire la stadiul implementării facilităţilor pe aeroporturile civile din România.
(2) AACR este organismul tehnic specializat care are ca obiect de activitate exercitarea, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 21/2020, a competenţelor delegate de MTI în domeniul securităţii aviaţiei civile, potrivit reglementărilor în vigoare. Atribuţiile AACR pentru punerea în aplicare a standardelor privind securitatea aviaţiei civile prevăzute în anexa 9 - Facilităţi sunt prevăzute la cap. 6 al PNFAL.
ART. 16
(1) Atribuţiile autorităţii vamale în domeniul facilităţilor sunt exercitate de către Direcţia Generală a Vămilor, prin unităţile teritoriale subordonate. Autoritatea vamală contribuie la furnizarea facilităţilor aeronautice prin intermediul birourilor vamale de frontieră de pe aeroporturile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional din România.
(2) Responsabilităţile specifice ale Direcţiei Generale a Vămilor, prin unităţile teritoriale subordonate, în domeniul facilităţilor, sunt următoarele:
a) în conformitate cu prevederile Codului vamal al Uniunii, Direcţia Generală a Vămilor, prin unităţile teritoriale subordonate, utilizează metode şi proceduri de transmitere electronică a datelor privind sosirea şi plecarea mărfurilor;
b) dispune măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la bunurile care fac obiectul unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie;
c) utilizează date din sistemul API/Advance Passenger Information, conform reglementărilor legale în vigoare;
d) colaborează cu celelalte instituţii/autorităţi competente şi face schimb de informaţii privind riscurile identificate în activitatea proprie, care pot influenţa negativ facilităţile aeronautice;
e) participă la reuniunile CNFAL şi, după caz, la alte întâlniri referitoare la facilităţile din domeniul transportului aerian.
ART. 17
(1) Direcţia Generală de Paşapoarte, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, structuri aflate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, coordonează exercitarea atribuţiilor de către autorităţile responsabile cu emiterea documentelor de călătorie şi îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României, supravegherea şi controlul la trecerea frontierei de stat.
(2) Responsabilităţile specifice ale Direcţiei Generale de Paşapoarte în domeniul facilităţilor sunt următoarele:
a) elaborează normele şi metodologiile de lucru utilizate de serviciile publice comunitare de paşapoarte care emit paşapoartele simple electronice şi temporare cetăţenilor români şi asigură conformarea documentelor de călătorie citibile optic cu specificaţiile prevăzute de Doc OACI 9303 pentru a se asigura că documentele pot fi citite optic cu echipamente dedicate;
b) adoptă cadrul normativ incident astfel încât paşapoartele simple electronice şi temporare să fie eliberate numai persoanelor care prezintă documente de identificare corespunzătoare;
c) stabileşte mecanisme de control al procesului de emitere şi eliberare a paşapoartelor simple electronice şi temporare, valabile pentru întregul flux de lucru.
(3) Responsabilităţile specifice ale Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date în domeniul facilităţilor sunt următoarele:
a) stabileşte caracteristicile şi elementele de securizare ale cărţilor de identitate;
b) elaborează normele şi metodologiile de lucru utilizate de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor care eliberează documentele de identitate, în vederea securizării fluxului şi a prevenirii emiterii sau înmânării acestor documente persoanelor neautorizate;
c) asigură implementarea mecanismelor eficiente de control asupra procesului de emitere şi de eliberare a cărţilor de identitate, în vederea detectării vulnerabilităţilor fluxului documentelor şi a depistării eventualelor situaţii de fraudă.
(4) Responsabilităţile specifice ale Inspectoratului General pentru Imigrări, autoritatea cu competenţe în asigurarea îndeplinirii operaţiunilor de returnare a străinilor de pe teritoriul României, în domeniul facilităţilor sunt următoarele:
a) asigură aplicarea prevederilor anexei 9 - Facilităţi în ceea ce priveşte persoanele returnate;
b) atunci când stabileşte aranjamente cu un operator aerian în vederea îndepărtării unei persoane returnate, pune la dispoziţie informaţiile relevante cât mai curând posibil, dar în orice caz nu mai târziu de 24 de ore înainte de ora programată a plecării zborului.
(5) Responsabilităţile specifice ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, autoritatea cu competenţe în supravegherea şi controlul la trecerea frontierei de stat, în domeniul facilităţilor sunt următoarele:
a) asigură aplicarea prevederilor anexei 9 - Facilităţi referitoare la persoanele returnate şi pasagerii inadmisibili;
b) efectuează verificări în punctele de trecere a frontierei aeroportuare pentru a se asigura că persoanele şi obiectele aflate în posesia lor pot fi autorizate să intre pe teritoriul României sau să îl părăsească;
c) la cerere, asistă operatorii aerieni în procesul de evaluare a documentelor de călătorie din punctul de vedere al autenticităţii acestora;
d) la cerere, informează Asociaţia Transportatorilor Aerieni Internaţionali şi operatorii aerieni cu privire la condiţiile de intrare în România a cetăţenilor terţi;
e) în cazul accidentelor de aviaţie, permite fără întârziere intrarea personalului specializat în operaţiuni de căutare şi salvare, a experţilor solicitaţi pentru investigarea tehnică a accidentului, precum şi a personalului pentru repararea şi/sau recuperarea aeronavei, în conformitate cu prevederile anexei 12 - Căutare şi salvare şi anexei 13 - Investigarea incidentelor şi accidentelor de aviaţie la Convenţia de la Chicago, fără a solicita alte documente de trecere a frontierei de stat în afara celor acceptate de statul român;
f) eliberează în mod excepţional vize în punctele de trecere a frontierei pentru experţii solicitaţi pentru investigaţia accidentului de aviaţie, în cazul în care acestea sunt cerute conform prevederilor legale;
g) gestionează şi organizează sistemul naţional pentru schimbul de date PNR şi API, potrivit legii, şi prelucrează, inclusiv prin mijloace automate, datele transmise de către operatorii aerieni;
h) colaborează cu administratorii aeroporturilor în scopul identificării de soluţii adecvate pentru implementarea tehnologiei care sporeşte facilitarea trecerii frontierei prin intermediul controlului automat la frontieră.
ART. 18
(1) Departamentul consular coordonează metodologic activitatea consulară, inclusiv activitatea de eliberare a documentelor de călătorie la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României: eliberarea titlurilor de călătorie pentru cetăţeni români, străini sau apatrizi, elaborarea paşapoartelor simple temporare, preluarea cererilor de eliberare a paşapoartelor simple electronice, diplomatice şi de serviciu care se transmit în ţară, prin Sistemul informatic de management al documentelor de călătorie E-pass, pentru soluţionare.
(2) Centrul Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu este structura specializată din cadrul Ministerului Afacerilor Externe care gestionează, direct sub coordonarea Departamentului consular, procesul de eliberare a paşapoartelor diplomatice electronice, respectiv de serviciu electronice, conform procedurii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor externe.
(3) Autoritatea naţională centrală cu atribuţii în domeniul vizelor este Centrul Naţional de Vize, structură din cadrul Ministerului Afacerilor Externe care contribuie la stabilirea şi realizarea politicii naţionale de vize a României, împreună cu celelalte instituţii din administraţia publică centrală, potrivit competenţelor stabilite prin lege, şi este punct central de acces la Sistemul de informaţii privind vizele.
ART. 19
(1) Atribuţiile autorităţii pentru sănătate în domeniul facilităţilor sunt exercitate de către Ministerul Sănătăţii, care asigură implementarea la nivel naţional a Regulamentului sanitar internaţional – RSI 2005 prin Institutul Naţional de Sănătate Publică/Centrul Naţional de Prevenire şi Control al Bolilor Transmisibile şi prin direcţiile de sănătate publică din teritoriu.
(2) În conformitate cu Regulamentul sanitar internaţional, precum şi cu art. 14 al Convenţiei de la Chicago, România trebuie să aplice măsuri efective de prevenire a răspândirii bolilor pe calea aerului.
(3) În relaţie directă cu facilităţile din domeniul transportului aerian, Ministerul Sănătăţii are următoarele responsabilităţi:
a) asigură infrastructura şi personalul necesare funcţionării în condiţii optime a punctului de contact naţional pentru RSI 2005;
b) asigură reţeaua de instituţii şi specialişti, la nivel central şi local, implicaţi în supravegherea, raportarea, notificarea, verificarea şi răspunsul la un eveniment care poate afecta sănătatea populaţiei şi care se poate transmite transfrontalier (personal specializat, laboratoare de analize, echipamente medicale, mijloace de transport adecvate etc.);
c) desemnează centrele de referinţă naţionale şi experţii care pot fi contactaţi în cazul apariţiei riscurilor pentru sănătatea publică;
d) desemnează, la nivel local, unităţile sanitare care vor prelua călătorii de la nivelul aeroporturilor, în cazul apariţiei riscurilor pentru sănătatea publică;
e) asigură personalul de specialitate necesar pentru inspecţia aeronavelor;
f) asigură utilizarea de către personalul sanitar a noilor formulare prevăzute în anexele RSI 2005 (certificatele internaţionale de vaccinare);
g) numeşte coordonatorul pe probleme de sănătate publică la nivelul punctelor de trecere a frontierei de stat, care are obligaţia de a întocmi, în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor competente, planul de contingenţă al punctului respectiv;
h) efectuează, după caz, triajul epidemiologic, izolarea, carantinarea şi transportul călătorilor suspecţi, bolnavi sau care vin dintr-o zonă afectată, conform definiţiei RSI 2005; elaborează împreună cu administratorii aeroporturilor şi cu celelalte autorităţi cu atribuţii în punctele de trecere a frontierei proceduri specifice pentru efectuarea triajului epidemiologic;
i) monitorizează periodic, la nivelul aeroporturilor desemnate să îndeplinească cerinţele Regulamentului sanitar internaţional, controlul desfăşurării acţiunilor de combatere a vectorilor prin măsuri de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, precum şi controlul modului în care se realizează decontaminarea bagajelor, mărfurilor, mijloacelor de transport persoane, a infrastructurii şi echipamentelor de control de securitate;
j) recomandă, conform competenţelor, echipamentele de protecţie individuală necesare angajaţilor din punctele de trecere a frontierei de stat şi operatorilor din filtrele de control de securitate, precum şi produsele biocide care trebuie utilizate, în cazul apariţiei riscurilor pentru sănătatea publică;
k) realizează instruirea pe problemele de sănătate atât a personalului sanitar propriu, cât şi a reprezentanţilor autorităţilor competente pentru implementarea RSI 2005, la nivel local şi central;
l) asigură comunicarea cu autorităţile competente pentru implementarea RSI 2005 şi transmite recomandări de sănătate publică care implică acţiuni comune, în cazul apariţiei riscurilor pentru sănătatea publică;
m) asigură prin biroul de presă al ministerului, conform competenţelor, informarea populaţiei în cazul apariţiei riscurilor pentru sănătatea publică şi transmite populaţiei prin mass-media recomandări de profilaxie;
n) în colaborare cu autorităţile competente pentru implementarea RSI 2005, stabileşte procedurile standard de comunicare dintre punctul focal naţional RSI 2005 şi aceste autorităţi, la nivel central şi local, inclusiv cu autorităţile aeroportuare;
o) stabileşte procedurile pentru notificarea autorităţilor competente din punctele de trecere a frontierei de stat desemnate despre existenţa unor călători aflaţi sub observaţie de sănătate publică şi cooperează cu structurile competente ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră în luarea deciziei de refuzare a intrării acestor călători, pe motiv de risc/ ameninţare la adresa sănătăţii publice;
p) asigură, la nivel naţional, managementul răspunsului la producerea unei urgenţe de sănătate publică;
q) coordonează la nivel central şi teritorial, prin structurile de specialitate, procesul de elaborare a planurilor de acţiune în cazul apariţiei riscurilor pentru sănătatea publică;
r) verifică existenţa pe aeroporturile internaţionale sau deschise traficului internaţional a facilităţilor privind sănătatea publică, potrivit condiţiilor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 791/2009 privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 20
(1) Atribuţiile autorităţii pentru agricultură în domeniul facilităţilor sunt exercitate de către Autoritatea Naţională Fitosanitară.
(2) În relaţie directă cu facilităţile în domeniul transportului aerian, Autoritatea Naţională Fitosanitară are următoarele responsabilităţi:
a) se asigură că plantele şi produsele vegetale introduse în ţară sau care sunt exportate îndeplinesc regulile şi condiţiile de transport aerian şi sunt însoţite de certificările necesare din partea autorităţilor şi instituţiilor competente;
b) adoptă metodele adecvate şi dispune utilizarea substanţelor dezinfectante în acele situaţii în care se impune dezinfecţia aeronavei din motive de sănătate a plantelor;
c) declară aplicarea măsurilor extraordinare în cazul alertelor de boală a plantelor şi produselor vegetale.
ART. 21
(1) Atribuţiile autorităţii din domeniul sănătăţii animalelor şi siguranţei alimentelor, în aria facilităţilor aeronautice, sunt exercitate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene.
(2) În relaţie directă cu facilităţile aeronautice, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor are următoarele responsabilităţi:
a) cooperează şi răspunde împreună cu autorităţile administraţiei publice centrale de organizarea şi aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor animalelor şi a celor comune omului şi animalelor, precum şi pentru siguranţa alimentelor;
b) monitorizează şi răspunde de respectarea condiţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor cu referire la importul, exportul şi tranzitul de animale vii, animale de companie, produse alimentare de origine animală şi nonanimală, furaje şi alte mărfuri supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
c) adoptă metodele adecvate şi dispune utilizarea substanţelor dezinfectante recomandate de Oficiul Internaţional de Epizootii, în acele situaţii în care se impune dezinfecţia aeronavei din motive de sănătate a animalelor;
d) asigură, împreună cu administratorii punctelor de trecere a frontierei (autoritatea vamală, structura locală a poliţiei de frontieră), activitatea de colectare, de transport şi de distrugere a produselor de origine animală interzise a fi introduse pe teritoriul Uniunii Europene, depistate în bagajele călătorilor din ţări terţe în aeroporturile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional;
e) verifică realizarea colectării, transportului şi distrugerii deşeurilor de la bucătăriile mijloacelor de transport internaţional aerian;
f) stabileşte şi păstrează consultări permanente şi apropiate cu agenţiile şi instituţiile internaţionale de reglementare referitoare la domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor pentru a ţine la curent şi a informa Comitetul de facilităţi aeronautice al aeroportului şi celelalte părţi interesate despre noutăţile în domeniu care au impact în aviaţia civilă;
g) realizează, prin intermediul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, evaluarea unităţilor în vederea autorizării/înregistrării sanitar-veterinare şi emiterea documentului de autorizare/înregistrare sanitar-veterinară, pentru unităţile care îndeplinesc cerinţele legislaţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare;
h) efectuează controale oficiale privind verificarea respectării normelor privind siguranţa alimentelor în unităţile autorizate/înregistrate sanitar-veterinar şi aplică măsurile legale de sancţionare contravenţională pentru încălcările legislaţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor constatate cu ocazia controalelor.
ART. 22
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor este desemnată ca organism responsabil cu supravegherea respectării drepturilor pasagerilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare şi de asistenţă a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91. În această calitate, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor supraveghează punerea în aplicare de către operatorii aerieni a măsurilor referitoare la compensarea şi asistenţa acordate pasagerilor în cazul refuzului la îmbarcare şi al anulării sau întârzierii zborurilor şi aplică sancţiuni în cazul constatării nerespectării acestor drepturi.
ART. 23
(1) Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii este desemnată la nivel naţional ca organism responsabil cu supravegherea aplicării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.107/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap şi ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului, cu excepţia prevederilor art. 8 a căror supraveghere intră în competenţa Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(2) În calitatea prevăzută la alin. (1), Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii exercită următoarele atribuţii:
a) supraveghează punerea în aplicare de către administratorii aeroporturilor şi de către operatorii aerieni a măsurilor referitoare la accesul egal al pasagerilor cu handicap şi al celor cu mobilitate redusă la transportul aerian;
b) supraveghează punerea în aplicare de către administratorii aeroporturilor, operatorii aerieni şi, după caz, furnizorii serviciilor de handling aeroportuar, din punctul de vedere al combaterii oricărei forme de discriminare a măsurilor referitoare la asistenţa acordată pasagerilor cu handicap şi a celor cu mobilitate redusă;
c) raportează rezultatul supravegherii către CNFAL, făcând recomandări, după caz, în vederea respectării/îmbunătăţirii măsurilor referitoare la asistenţa acordată pasagerilor cu handicap şi celor cu mobilitate redusă.
ART. 24
În domeniul facilităţilor, operatorii aerieni au următoarele responsabilităţi:
a) derulează în mod eficient activităţile ce vizează procesarea pasagerilor şi a mărfurilor;
b) iau măsurile adecvate pentru a se asigura că pasagerii, la momentul îmbarcării, deţin documentele şi vizele cerute de statul de tranzit/destinaţie, inclusiv autorizaţia de călătorie ETIAS valabilă, de la momentul intrării în vigoare a prevederilor relevante aplicării acesteia;
c) îşi asumă responsabilitatea pentru pasagerii şi membrii echipajului debarcaţi din momentul în care părăsesc aeronava şi până în momentul acordării accesului pe teritoriul statului de destinaţie, cu ocazia derulării controlului la trecerea frontierei de stat;
d) acordă asistenţa corespunzătoare pasagerilor cu nevoi speciale, inclusiv minorilor, pasagerilor cu handicap şi celor cu mobilitate redusă, pe tot parcursul călătoriei şi până la părăsirea zonei restricţionate a aeroportului;
e) informează administratorii aeroporturilor şi autorităţile/ instituţiile publice cu competenţe în punctele de trecere a frontierei cu privire la serviciile solicitate şi programul de operare, pentru ca acestea să îşi poată planifica în mod raţional facilităţile şi serviciile, corelat cu traficul anticipat;
f) asigură dezinsecţia/dezinfecţia aeronavelor conform solicitării autorităţii de sănătate publică sau, după caz, a autorităţii sanitar-veterinare;
g) aplică măsurile de protecţie sanitară la bordul aeronavelor, conform dispoziţiilor autorităţilor publice competente şi/sau recomandărilor organizaţiilor internaţionale, în cazul apariţiei riscurilor pentru sănătatea publică, pentru prevenirea răspândirii bolilor pe calea aerului.
ART. 25
(1) Administratorii aeroporturilor se consultă în permanenţă cu operatorii aerieni şi cu celelalte entităţi implicate în asigurarea facilităţilor în cadrul aeroportului, respectiv cu alte entităţi interesate pentru a se asigura că sunt furnizate mijloacele şi serviciile necesare derulării eficiente a activităţilor de handling şi a procedurilor specifice pentru intrarea/ieşirea din ţară a echipajelor, pasagerilor, mărfurilor, bagajelor, poştei şi a proviziilor.
(2) Administratorii aeroporturilor au următoarele responsabilităţi principale legate de asigurarea facilităţilor:
a) asigură exploatarea, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii aeroportuare în scopul îmbunătăţirii traficului şi activităţilor specifice aeroportuare, în concordanţă cu standardele şi recomandările adoptate la nivelul Uniunii Europene sau al organizaţiilor internaţionale de aviaţie civilă, în vederea respectării cerinţelor transportului aerian;
b) asigură fluxurile de deplasare a pasagerilor şi mărfurilor în perimetrul aeroportului, cu respectarea cerinţelor autorităţilor statului cu competenţe în aplicarea măsurilor generale de securitate, a celor de control de securitate, a celor de control sanitar de frontieră, respectiv de control la trecerea frontierei de stat;
c) asigură amplasarea elementelor de signalistică recunoscute la nivel internaţional pentru a facilita deplasarea/circulaţia persoanelor în aeroport, atât în zona publică, cât şi în zona securizată, după efectuarea controalelor de securitate;
d) pun la dispoziţie sisteme de afişaj de tipul FIDS/Flight Information Display System cu informaţii despre zboruri în cadrul terminalelor aeroportului;
e) asigură echipamentele de control de securitate la standardele în vigoare;
f) pun la dispoziţie spaţiile necesare pentru aplicarea măsurilor privind sănătatea publică, asigură serviciile de asistenţă medicală de urgenţă pentru pasageri, însoţitorii acestora şi personalul care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul aeroportuar;
g) alocă spaţiile, facilităţile şi mijloacele necesare pentru autorităţile cu responsabilităţi în derularea procedurilor de control de securitate şi a procedurilor de control la trecerea frontierei de stat, conform prevederilor legale;
h) pun la dispoziţie, întreţin şi îmbunătăţesc mijloacele şi serviciile pentru pasagerii cu nevoi speciale, incluzând persoanele cu handicap şi cele cu mobilitate redusă;
i) asigură dezinfecţia/dezinsecţia spaţiilor din interiorul aeroportului conform solicitărilor autorităţilor de sănătate publică sau sanitar-veterinare;
j) implementează măsurile de protecţie sanitară în interiorul aeroporturilor, conform dispoziţiilor autorităţilor publice competente şi/sau recomandărilor organizaţiilor internaţionale, în cazul apariţiei riscurilor pentru sănătatea publică;
k) organizează reuniunile Comitetului pentru facilităţi aeronautice al aeroportului şi/sau ale Comitetelor utilizatorilor aeroportului.
ART. 26
Agenţii aeronautici de handling au următoarele responsabilităţi legate de asigurarea facilităţilor în domeniul transportului aerian:
a) colaborează cu administratorul aeroportului şi cu autorităţile cu responsabilităţi în perimetrul aeroportului pentru a asigura fluidizarea mişcărilor de aeronave, pasageri, bagaje, echipaje, poştă şi mărfuri;
b) asigură mijloacele şi echipamentele pentru transportul pasagerilor, bagajelor şi mărfurilor spre/dinspre aeronavă, precum şi pentru îmbarcarea/debarcarea acestora, cu respectarea procedurilor aplicabile, asigurând, după caz, dezinsecţia/dezinfecţia acestor mijloace/echipamente conform solicitărilor autorităţilor de sănătate publică sau sanitar-veterinare.
CAP. VI
Instituţiile şi organizaţiile cu responsabilităţi pentru punerea în aplicare a standardelor şi practicilor recomandate privind securitatea aviaţiei civile prevăzute în anexa 9 - Facilităţi
SECŢIUNEA 1
Intrarea şi plecarea aeronavelor
ART. 27
În conformitate cu standardul 2.2 din anexa 9 - Facilităţi, la elaborarea procedurilor care vizează eficientizarea inspecţiei aeronavelor care sosesc sau pleacă, AACR şi, respectiv, structurile competente ale Ministerului Afacerilor Interne au în vedere aplicarea măsurilor de securitate a aviaţiei şi, respectiv, a măsurilor de control al drogurilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Intrarea şi plecarea persoanelor şi a bagajelor
ART. 28
În conformitate cu standardul 3.2 din anexa 9 - Facilităţi, la elaborarea procedurilor care vizează aplicarea eficientă a controalelor de frontieră asupra pasagerilor şi echipajelor, AACR, Direcţia Generală a Vămilor, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi, respectiv, Inspectoratul General pentru Imigrări iau în considerare aplicarea măsurilor de securitate a aviaţiei civile, a regimului juridic al frontierei de stat, a controlului drogurilor şi, respectiv, a măsurilor de control al imigraţiei.
ART. 29
În conformitate cu standardul 3.7 din anexa 9 - Facilităţi, Direcţia Generală de Paşapoarte, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi Inspectoratul General pentru Imigrări actualizează periodic caracteristicile de securitate în versiunile noi ale documentelor de călătorie, pentru a asigura protecţia împotriva utilizării abuzive şi pentru a facilita depistarea cazurilor în care astfel de documente au fost ilegal modificate, reproduse sau emise.
ART. 30
În conformitate cu standardul 3.8 din anexa 9 - Facilităţi, Direcţia Generală de Paşapoarte, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Inspectoratul General pentru Imigrări şi Centrul Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu - Departamentul consular stabilesc măsuri de protecţie împotriva furtului documentelor de călătorie necompletate şi a însuşirii ilegale a documentelor de călătorie nou-emise.
ART. 31
În conformitate cu standardul 3.8.1 din anexa 9 - Facilităţi, Direcţia Generală de Paşapoarte, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Inspectoratul General pentru Imigrări şi Centrul Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu - Departamentul consular stabilesc măsuri adecvate de control asupra întregului proces de solicitare, de predare şi de emitere a documentului de călătorie pentru a asigura un nivel ridicat de integritate şi securitate.
ART. 32
În aplicarea practicii recomandate 3.9 din anexa 9 - Facilităţi, Direcţia Generală de Paşapoarte, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi Inspectoratul General pentru Imigrări stabilesc măsuri pentru încorporarea datelor biometrice într-un cip în documentele de călătorie citibile optic, aşa cum se specifică în Documentul OACI 9303 - „Machine Readable Travel Document“. Paşapoartele diplomatice şi de serviciu electronice sunt personalizate în cadrul Centrului Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice, în acelaşi mod în care sunt personalizate paşapoartele simple electronice şi cărţile electronice de identitate emise cetăţenilor români. Paşapoartele simple temporare emise de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României nu sunt electronice.
ART. 33
În aplicarea practicii recomandate 3.9.1 din anexa 9 - Facilităţi, Direcţia Generală de Paşapoarte este participant la Directorul de Chei Publice OACI şi transferă informaţiile de validare multilaterală către Directorul de Chei Publice.
ART. 34
În aplicarea practicii recomandate 3.9.2 din anexa 9 - Facilităţi, structurile competente ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră implementează verificări de tip eMRTD în cadrul procedurilor de control la trecerea frontierei de stat şi utilizează informaţiile disponibile de la Directorul de Chei Publice pentru a valida eMRTD la controalele la frontieră.
ART. 35
În conformitate cu standardul 3.10 din anexa 9 - Facilităţi, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date pune în aplicare sistemul electronic şi măsurile de transmitere către INTERPOL a informaţiilor privind documentele de călătorie furate, pierdute şi retrase, eliberate de România, pentru a fi incluse în baza de date a documentelor de călătorie furate şi pierdute a INTERPOL/Stolen and Lost Travel Documents - SLTD.
ART. 36
În aplicarea practicii recomandate 3.10.1 din anexa 9 - Facilităţi, structurile competente ALE Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră verifică documentele de călătorie ale tuturor persoanelor care trec frontiera de stat a României în raport cu baza de date a documentelor de călătorie furate şi pierdute a INTERPOL/Stolen and Lost Travel Documents - SLTD.
ART. 37
În conformitate cu standardul 3.11 din anexa 9 - Facilităţi, toate documentele de călătorie emise de către Direcţia Generală de Paşapoarte, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi autorităţile coordonate metodologic, precum şi de către Inspectoratul General pentru Imigrări sunt citibile optic, în conformitate cu specificaţiile Doc. OACI 9303, Partea 4. Paşapoartele diplomatice şi de serviciu electronice sunt personalizate în cadrul Centrului Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice în acelaşi mod în care sunt personalizate paşapoartele simple electronice şi cărţile electronice de identitate emise cetăţenilor români. Paşapoartele simple temporare emise de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României nu sunt electronice.
ART. 38
În conformitate cu standardul 3.12 din anexa 9 - Facilităţi, documentele de călătorie pentru refugiaţi şi apatrizi sunt citibile optic, în conformitate cu specificaţiile Doc. OACI 9303.
ART. 39
În conformitate cu standardul 3.32 din anexa 9 - Facilităţi, structurile competente ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră asistă, la cerere, operatorii aerieni în procesul de evaluare a documentelor de călătorie prezentate de pasageri din punctul de vedere al autenticităţii acestora, în vederea descurajării fraudei şi abuzului.
ART. 40
În aplicarea practicii recomandate 3.33 din anexa 9 - Facilităţi, pe baza propunerilor Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Ministerul Afacerilor Interne evaluează necesitatea amplasării de personal de legătură în aeroporturi din alte state, cu scopul de a ajuta operatorii aerieni să stabilească valabilitatea şi autenticitatea documentelor de călătorie ale persoanelor care se îmbarcă.
ART. 41
În conformitate cu standardul 3.34 din anexa 9 - Facilităţi, operatorii aerieni iau măsurile necesare la punctul de îmbarcare pentru a se asigura că persoanele sunt în posesia documentelor sau a autorizaţiilor pentru intrarea pe teritoriul statelor de tranzit şi/sau de destinaţie.
ART. 42
(1) În conformitate cu standardul 3.34.1 din anexa 9 - Facilităţi, structurile competente ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră confiscă documentele de călătorie frauduloase, falsificate sau contrafăcute detectate cu ocazia efectuării controlului la trecerea frontierei de stat, atât la intrare, cât şi la ieşire. Sunt confiscate, de asemenea, documentele de călătorie ale unei persoane care pretinde în mod neîntemeiat că este titularul de drept al unui document de călătorie aparţinând altei persoane.
(2) Documentele confiscate de structurile competente ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră sunt imediat scoase din circulaţie şi/sau returnate autorităţilor competente ale statului emitent sau misiunii diplomatice rezidente a statului respectiv, cu excepţia acelor cazuri în care acestea se reţin în scopul aplicării legii. Autorităţile competente ale statului emitent sau misiunea diplomatică a statului vor fi notificate în legătură cu această reţinere de către structurile competente ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră care confiscă documentele de călătorie în cauză.
ART. 43
(1) În conformitate cu standardele 3.34.2 şi 3.34.3 din anexa 9 - Facilităţi, autorităţile statului român nu pot solicita operatorilor aerieni să confişte documentele prevăzute la art. 42 alin. (1) sau să transporte un pasager de la un punct de plecare sau de tranzit către destinaţia finală prevăzută, atunci când documentul de călătorie prezentat de pasagerul respectiv este fraudulos, falsificat sau contrafăcut sau este deţinut de o altă persoană decât cea pentru care documentul a fost eliberat în mod legal.
(2) Nimic din prevederile alin. (1) nu trebuie interpretat întrun mod care să împiedice reîntoarcerea pasagerilor inadmisibili ale căror documente de călătorie sunt frauduloase, falsificate sau contrafăcute sau deţinute de către o altă persoană decât titularul de drept şi au fost confiscate de către structurile competente ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră în conformitate cu aspectele prevăzute la art. 42 şi care călătoresc cu o notificare emisă în conformitate cu standardul 5.7 din anexa 9 - Facilităţi şi un exemplar al formularului de refuzare a intrării, potrivit anexei V din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 44
În aplicarea practicii recomandate 3.34.4 din anexa 9 - Facilităţi, în consultare cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, administratorii aeroporturilor au în vedere identificarea de soluţii pentru instalarea în aeroporturi de sisteme automate de control pentru a facilita şi grăbi procedurile de control la trecerea frontierei de stat. Structurile competente ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră alocă personalul necesar care să le opereze pentru a asigura un trafic de pasageri fluent şi pentru a răspunde rapid în cazurile de nefuncţionare a sistemelor.
ART. 45
Autorităţile din România nu eliberează certificate de membru de echipaj zbor.
SECŢIUNEA a 3-a
Intrarea şi plecarea mărfurilor, precum şi a altor articole
ART. 46
În conformitate cu standardul 4.6 din anexa 9 - Facilităţi, Direcţia Generală a Vămilor, prin unităţile teritoriale subordonate, solicită prin sondaj verificarea fizică a mărfurilor importate sau exportate şi utilizează metode de gestionare a riscurilor pentru a stabili care mărfuri sunt verificate şi totodată amploarea verificării respective.
ART. 47
În conformitate cu standardul 4.7 din anexa 9 - Facilităţi, atunci când este posibil, în scopul îmbunătăţirii eficienţei, se utilizează, de către instituţiile publice responsabile tehnici moderne de control de securitate sau examinare pentru a facilita verificarea fizică a mărfurilor importate sau exportate.
SECŢIUNEA a 4-a
Persoane inadmisibile şi returnate
ART. 48
În conformitate cu standardul 5.8 din anexa 9 - Facilităţi, când au motive să creadă că o persoană inadmisibilă ar putea manifesta rezistenţă la returnarea sa, structurile competente ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră informează operatorul aerian în cauză cât mai curând posibil cu privire la plecarea planificată, astfel încât operatorul aerian să poată lua măsuri de precauţie pentru a asigura securitatea zborului.
ART. 49
În conformitate cu standardul 5.18.2 din anexa 9 - Facilităţi, când persoana returnată este un minor neînsoţit, Inspectoratul General pentru Imigrări ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că există aranjamentele necesare la punctul de plecare, tranzit şi destinaţie pentru minor, luând în considerare mai ales interesul superior al acestuia.
ART. 50
În conformitate cu standardul 5.19 din anexa 9 - Facilităţi, atunci când stabileşte aranjamente cu un operator aerian în vederea preluării unei persoane returnate, Inspectoratul General pentru Imigrări pune la dispoziţie informaţii sau documente precum ordinul de îndepărtare, acordul de tranzit pentru cazurile în care zborul este cu escală în alt stat, evaluarea riscului şi/sau orice altă informaţie pertinentă care poate ajuta operatorul aerian să evalueze riscul pentru securitatea zborului, numele şi naţionalităţile escortelor.
ART. 51
În conformitate cu standardul 5.19.1 din anexa 9 - Facilităţi, operatorul aerian şi/sau pilotul comandant poate refuza transportul unei persoane returnate pe un anumit zbor atunci când există îngrijorări semnificative referitoare la siguranţa şi securitatea zborului în cauză.
SECŢIUNEA a 5-a
Administratorii aeroporturilor
ART. 52
În conformitate cu standardul 6.1.4 din anexa 9 - Facilităţi, administratorii aeroporturilor se asigură prin consultare în cadrul comitetelor de facilităţi aeronautice că facilităţile şi serviciile furnizate pe aeroporturile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional sunt, acolo unde este posibil, flexibile şi capabile să se extindă pentru a răspunde creşterii traficului, creşterii cerinţelor de securitate care rezultă din intensificarea ameninţării sau altor schimbări în sprijinul măsurilor de integritate transfrontalieră.
ART. 53
În conformitate cu practica recomandată 6.16 din anexa 9 - Facilităţi, administratorilor aeroporturilor şi operatorilor aerieni li se permite să prevadă facilităţi de checkin în afara aeroportului, atât timp cât sunt îndeplinite toate măsurile de securitate necesare şi alte măsuri de control solicitate.
SECŢIUNEA a 6-a
Sisteme de date despre pasageri
ART. 54
În conformitate cu standardul 9.5 din anexa 9 - Facilităţi, operatorii aerieni au obligaţia de a comunica date despre pasagerii pe care urmează să îi transporte către România structurilor competente ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, în scopul combaterii eficiente a migraţiei ilegale şi îmbunătăţirii controlului la frontieră.
ART. 55
În aplicarea standardului 9.6 şi a standardului 9.23 din anexa 9 - Facilităţi, modalităţile de comunicare şi de utilizare a datelor despre pasageri sunt reglementate la nivel naţional prin Ordonanţa Guvernului nr. 34/2006 privind obligaţia transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 452/2006, şi Legea nr. 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian pentru prevenirea, depistarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor grave, precum şi pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.
ANEXA 1
la program
LISTA
normelor de drept intern şi internaţional aplicabile pe domeniile de competenţă ale autorităţilor
şi instituţiilor publice cu atribuţii legale privind facilităţile în domeniul transportului aerian
1. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
a) Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian;
b) Decretul nr. 194 din 21 aprilie 1965 pentru aderarea României la Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944;
c) Ordonanţa Guvernului nr. 17/2011 privind controlul calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 149/2012;
d) Hotărârea Guvernului nr. 1.193/2012 pentru aprobarea Programului naţional de securitate aeronautică;
e) Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securităţii aviaţiei civile şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.320/2002;
f) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 februarie 2004, care stabileşte reguli comune privind compensarea şi asistenţa acordate pasagerilor în cazul refuzului la îmbarcare şi al anulării sau întârzierii zborurilor şi care abrogă Regulamentul (CEE) nr. 295/91;
g) Hotărârea Guvernului nr. 791/2009 privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, cu modificările şi completările ulterioare;
h) Hotărârea Guvernului nr. 912/2010 pentru aprobarea procedurii de autorizare a zborurilor în spaţiul aerian naţional, precum şi a condiţiilor în care decolarea şi aterizarea aeronavelor civile se pot efectua şi de pe/pe alte terenuri sau suprafeţe de apă decât aerodromurile certificate, cu modificările şi completările ulterioare;
i) Hotărârea Guvernului nr. 1.912/2006 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 februarie 2004, care stabileşte reguli comune privind compensarea şi asistenţa acordate pasagerilor în cazul refuzului la îmbarcare şi al anulării sau întârzierii zborurilor şi care abrogă Regulamentul (CEE) nr. 295/91;
j) Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;
k) Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Ministerul Finanţelor - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Vămilor
a) Legea nr. 215/2010 privind aderarea României la Convenţia internaţională pentru simplificarea şi armonizarea regimurilor vamale, adoptată la Kyoto la 18 mai 1973, şi la Protocolul de modificare a Convenţiei internaţionale pentru simplificarea şi armonizarea regimurilor vamale, adoptat la Bruxelles la 26 iunie 1999;
b) Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare;
d) Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare;
e) Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare;
f) Hotărârea Guvernului nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României cu modificările şi completările ulterioare.
3. Ministerul Afacerilor Interne
3.1. Direcţia Generală de Paşapoarte
a) Regulamentul (CE) nr. 2.252/2004 al Consiliului privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documentele de călătorie emise de statele membre, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 444/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 mai 2009;
b) Decizia Comisiei nr. C(2005) 409 pentru stabilirea specificaţiilor tehnice aferente dispozitivelor de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documentele de călătorie emise de statele membre, completată de Decizia Comisiei nr. C(2006) 2909;
c) Legea nr. 317/2015 pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării la Directorul de Chei Publice al Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale;
d) Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare;
e) Ordonanţa Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
f) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie, cu modificările ulterioare;
g) Hotărârea Guvernului nr. 1.319/2008 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice;
h) Hotărârea Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
i) Hotărârea Guvernului nr. 556/2006 privind stabilirea datei de la care se eliberează paşapoarte simple temporare, precum şi a formei şi conţinutului acestora;
j) Hotărârea Guvernului nr. 94/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.
3.2. Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date
a) Regulamentul (UE) 2019/1.157 al Parlamentului şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securităţii cărţilor de identitate ale cetăţenilor Uniunii şi a documentelor de şedere eliberate cetăţenilor Uniunii şi membrilor de familie ai acestora care îşi exercită dreptul la liberă circulaţie;
b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Ordonanţa Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 372/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
d) Hotărârea Guvernului nr. 295/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi pentru stabilirea formei şi conţinutului actelor de identitate, ale dovezii de reşedinţă şi ale cărţii de imobil;
e) Hotărârea Guvernului nr. 1.367/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
3.3. Inspectoratul General pentru Imigrări
a) Convenţia de la Tokyo din 14 septembrie 1963 privind infracţiunile şi alte fapte comise la bordul aeronavelor;
b) Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948);
c) Convenţia Naţiunilor Unite împotriva torturii şi altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (1984);
d) Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor (1951);
e) Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile copilului (1989);
f) Convenţia europeană a drepturilor omului (1950);
g) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2000);
h) Instrucţiunile Asociaţiei Transportatorilor Aerieni Internaţionali privind returnarea expulzaţilor (mai 2010);
i) Regulamentul (UE) nr. 1.896/2019 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.052/2013 şi (UE) 2016/1.624;
j) Ghidul privind operaţiunile comune de returnare coordonate de Frontex (12 mai 2016);
k) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
l) Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
m) Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare;
n) Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare;
o) Hotărârea Guvernului nr. 1.596/2008 privind relocarea refugiaţilor în România, cu modificările şi completările ulterioare;
p) Hotărârea Guvernului nr. 898/2011 privind stabilirea formei si conţinutului permiselor de şedere, ale documentelor de călătorie, precum şi ale altor documente care se eliberează străinilor, cu modificările şi completările ulterioare;
q) Legea nr. 291/2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie privind evacuarea temporară în Romania a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucureşti la 8 mai 2008, şi pentru reglementarea unor aspecte procedurale de implementare a acestuia;
r) Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 688/2008 privind desemnarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi stabilirea responsabilităţilor acestora în implementarea Legii nr. 291/2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucureşti la 8 mai 2008, şi pentru reglementarea unor aspecte procedurale de implementare a acestuia.
3.4. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
a) Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), cu modificările şi completările ulterioare;
b) Regulamentul (UE) 2017/2.226 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieşire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare şi de ieşire şi a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanţilor ţărilor terţe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condiţiilor de acces la EES în scopul aplicării legii şi de modificare a Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen şi a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 şi (UE) nr. 1.077/2011;
c) Directiva nr. 82/2004 din 29 aprilie 2004 privind obligaţia operatorilor de transport de a comunica datele privind pasagerii;
d) Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor grave;
e) Decizia nr. 565/2014/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 de introducere a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoaşterea unilaterală de către Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele naţionale ale acestora pentru tranzitul sau şederea preconizată pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depăşeşte 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile şi de abrogare a deciziilor nr. 895/2006/CE şi nr. 582/2008/CE;
f) Regulamentul (UE) 2018/1.240 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile (ETIAS) şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.077/2011, (UE) 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1.624 şi (UE) 2017/2.226;
g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
h) Ordonanţa Guvernului nr. 34/2006 privind obligaţia transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 452/2006;
i) Legea nr. 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian pentru prevenirea, depistarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor grave, precum şi pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale;
j) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
k) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora;
l) Regulamentul (UE) 2018/1.806 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie;
m) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
n) Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.
4. Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul Consular, Centrul Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu şi Centrul Naţional de Vize
a) Regulamentul (CE) nr. 2.252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre;
b) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Decizia Comisiei C (2010)1620 final de stabilire a Manualului privind prelucrarea cererilor de viză şi modificarea vizelor eliberate;
d) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie, cu modificările şi completările ulterioare;
e) Decizia nr. 565/2014 de introducere a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoaşterea unilaterală de către Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele naţionale ale acestora pentru tranzitul sau şederea preconizată pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depăşeşte 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile şi de abrogare a deciziilor nr. 895/2006/CE şi nr. 582/2008/CE;
f) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE şi 93/96/CEE;
g) Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare;
h) Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare;
i) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
j) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
k) Hotărârea Guvernului nr. 530/2013 pentru acordarea unor facilităţi pe termen scurt, cu privire la obţinerea vizelor de scurtă şedere, pe teritoriul României, pentru anumite categorii de străini;
l) Hotărârea Guvernului nr. 1.864/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene şi pentru stabilirea formei şi conţinutului documentelor care se eliberează cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene şi membrilor lor de familie, republicată;
m) Hotărârea Guvernului nr. 1.108/2001 privind exceptarea unilaterală a cetăţenilor canadieni, islandezi, norvegieni, elveţieni şi japonezi de la obligativitatea obţinerii vizei de intrare în România începând cu data de 1 ianuarie 2002;
n) Hotărârea Guvernului nr. 732/2002 privind exceptarea unilaterală a cetăţenilor Statelor Unite ale Americii de la obligativitatea obţinerii vizei de intrare in România;
o) Hotărârea Guvernului nr. 94/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare;
p) Hotărârea Guvernului nr. 496/2016 privind stabilirea conţinutului, formei, dimensiunii şi a modelului titlurilor de călătorie eliberate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate;
q) Hotărârea Guvernului nr. 556/2006 privind stabilirea datei de la care se eliberează paşapoarte simple temporare, precum şi a formei şi conţinutului acestora, cu modificările ulterioare;
r) Hotărârea Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
s) Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 48/2010 privind aprobarea normelor metodologice de funcţionare a Centrului Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu;
t) acorduri bilaterale încheiate de România cu state terţe privind facilitarea călătoriilor cetăţenilor lor;
u) acorduri încheiate de Uniunea Europeană cu state terţe pentru facilitarea eliberării vizelor;
v) Hotărârea Guvernului nr. 793/2017 privind exceptarea unilaterală a unor categorii de străini de la obligativitatea obţinerii vizei de intrare în România.
5. Ministerul Sănătăţii
a) Hotărârea Guvernului nr. 758/2009 pentru punerea în aplicare a Regulamentului sanitar internaţional 2005;
b) Ordinul ministrului sănătăţii, al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului transporturilor, al viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului finanţelor publice, al ministrului mediului şi schimbărilor climatice, al ministrului apărării naţionale, al ministrului afacerilor externe, al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 800/135/1.638/1.200/ 1.350/1.327/1.530/M.102/1.948/158/2014 pentru aprobarea Planului naţional de implementare a Regulamentului sanitar internaţional 2005 (RSI 2005) în România;
c) Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 8 august 2012 de modificare a Deciziei 2002/253/CE de stabilire a definiţiilor de caz pentru raportarea bolilor transmisibile reţelei comunitare în conformitate cu Decizia nr. 2.119/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului [notificată cu numărul C (2012) 5538];
d) Decizia nr. 1.082/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate şi de abrogare a Deciziei nr. 2.119/98/CE;
e) Hotărârea Guvernului nr. 589/2007 privind stabilirea metodologiei de raportare şi de colectare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile.
6. Autoritatea Naţională Fitosanitară
a) Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale şi împotriva răspândirii lor în Comunitate;
b) Regulamentul (UE) 2016/2.031 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 şi (UE) nr. 1.143/2014 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE şi 2007/33/CE ale Consiliului;
c) Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale şi alte activităţi oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislaţiei privind alimentele şi furajele, a normelor privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi produsele de protecţie a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1.069/2009, (CE) nr. 1.107/2009, (UE) nr. 1.151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 şi (UE) 2016/2.031 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 şi (CE) nr. 1.099/2009 ale Consiliului şi a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE şi 2008/120/CE ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 şi (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE şi 97/78/CE ale Consiliului şi a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale);
d) Ordonanţa Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 214/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
e) Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările şi completările ulterioare.
7. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
a) Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale şi alte activităţi oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislaţiei privind alimentele şi furajele, a normelor privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi produsele de protecţie a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1.069/2009, (CE) nr. 1.107/2009, (UE) nr. 1.151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 şi (UE) 2016/2.031 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 şi (CE) nr. 1.099/2009 ale Consiliului şi a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE şi 2008/120/CE ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 şi (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE şi 97/78/CE ale Consiliului şi a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale);
b) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare;
c) Regulamentul (UE) nr. 142/2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce priveşte anumite probe şi produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menţionată;
d) Regulamentul (UE) nr. 206/2010 de stabilire a unor liste de ţări terţe, teritorii sau părţi ale acestora autorizate să introducă în Uniunea Europeană anumite animale şi carne proaspătă, precum şi a cerinţelor de certificare sanitar-veterinară;
e) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 privind modelele de documente de identificare pentru circulaţia necomercială a câinilor, pisicilor şi dihorilor domestici, stabilirea de liste de teritorii şi ţări terţe şi cerinţele referitoare la format, punere în pagină şi limbă ale declaraţiilor care atestă respectarea anumitor condiţii prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului;
f) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei din 15 martie 2019 de stabilire a unor modalităţi practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2.074/2005 al Comisiei în ceea ce priveşte controalele oficiale;
g) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală;
h) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare;
i) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1.714 al Comisiei din 30 septembrie 2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 136/2004 şi a Regulamentului (CE) nr. 282/2004 în ceea ce priveşte modelul de document sanitar-veterinar comun de intrare pentru produse şi animale şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 669/2009 în ceea ce priveşte modelul de document comun de intrare pentru anumite produse de hrană pentru animale şi alimentare de origine neanimală;
j) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2.130 al Comisiei din 25 noiembrie 2019 de instituire a unor norme detaliate privind operaţiunile care trebuie efectuate în timpul şi în urma controalelor documentare, de identitate şi fizice asupra animalelor şi bunurilor care fac obiectul controalelor oficiale la posturile de inspecţie la frontieră;
k) Regulamentul (UE) nr. 206/2010 al Comisiei din 12 martie 2010 de stabilire a unor liste de ţări terţe, teritorii sau părţi ale acestora autorizate să introducă în Uniunea Europeană anumite animale şi carne proaspătă, precum şi a cerinţelor de certificare sanitar-veterinară;
l) Regulamentul delegat nr. 2.124/2019 de completare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele privind controalele oficiale ale transporturilor de animale şi de bunuri care fac obiectul tranzitului, al transbordării şi al continuării transportului pe teritoriul Uniunii şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 798/2008, (CE) nr. 1.251/2008, (CE) nr. 119/2009, (UE) nr. 206/2010, (UE) nr. 605/2010, (UE) nr. 142/2011, (UE) nr. 28/2012 ale Comisiei, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759 al Comisiei şi a Deciziei 2007/777/CE a Comisiei;
m) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1.793 al Comisiei din 22 octombrie 2019 privind intensificarea temporară a controalelor oficiale şi măsurile de urgenţă care reglementează intrarea în Uniune a anumitor bunuri din anumite ţări terţe, de punere în aplicare a Regulamentelor (UE) 2017/625 şi (CE) nr. 178/2002 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 669/2009, (UE) nr. 884/2014, (UE) 2015/175, (UE) 2017/186 şi (UE) 2018/1.660 ale Comisiei;
n) Regulamentul (CE) nr. 1.235/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte regimul de import al produselor ecologice din ţări terţe;
o) Decizia de punere în aplicare (UE) a Comisiei din 22 decembrie 2011 privind măsurile de urgenţă în ceea ce priveşte orezul modificat genetic neautorizat în produsele din orez originare din China şi de abrogare a Deciziei 2008/289/CE, cu modificările şi completările ulterioare;
p) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare;
q) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare;
r) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală nr. 152/3.476/2020 privind aprobarea Normei pentru siguranţa alimentelor de origine nonanimală care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import, export, tranzit şi comerţ intraunional de produse alimentare de origine nonanimală şi de produse chimice anorganice şi organice care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman supuse controlului oficial pentru siguranţa alimentelor, cu modificările ulterioare;
s) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 464/98/2019 pentru aprobarea regulilor naţionale privind importul de produse ecologice din ţări terţe pe teritoriul României.
8. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
a) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare şi de asistenţă a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91;
b) Hotărârea Guvernului nr. 1.912/2006 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 februarie 2004, care stabileşte reguli comune privind compensarea şi asistenţa acordate pasagerilor în cazul refuzului la îmbarcare şi al anulării sau întârzierii zborurilor şi care abrogă Regulamentul (CEE) nr. 295/91.
9. Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii
a) Regulamentul (CE) nr. 1.107/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap şi ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului;
b) Hotărârea Guvernului nr. 787/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 1.107/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap şi ale persoanelor cu mobilitate redusă care călătoresc pe calea aerului;
c) Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare;
d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 77/2020;
e) Hotărârea Guvernului nr. 1.002/2019 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii.
10. Serviciul Român de Informaţii
a) Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare;
b) Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Legea nr. 257/2001 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României, republicată;
d) Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare;
e) Legea nr. 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian pentru prevenirea, depistarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor grave, precum şi pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale;
f) Hotărârea Guvernului nr. 1.118/2005 privind desemnarea structurilor specializate ale Jandarmeriei Române şi a unităţii specializate din cadrul Serviciului Român de Informaţii ca servicii specializate de intervenţie;
g) Hotărârea Guvernului nr. 1.193/2012 pentru aprobarea Programului Naţional de securitate aeronautică.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
