Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Acest program apare într-un moment istoric şi se bazează pe conlucrarea mai multor forţe politice, în scopul realizării unei Românii puternice. Soluţia pe care o susţinem este aceea de a întări instituţiile statului, de a aduce bunăstare, corectitudine şi bun-simţ. O Românie puternică are ca scop relansarea economiei şi susţinerea clasei de mijloc, înseamnă dreptate socială şi sprijin pentru românii afectaţi de criză, înseamnă instituţii corecte şi drepte, înseamnă un stat puternic, cu şanse în lumea care se schimbă sub ochii noştri. Elaborarea prezentului program a ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie a României pentru următorii ani. Este vorba despre situaţia economică dificilă din Uniunea Europeană - cel mai important partener comercial al nostru - despre aşteptările populaţiei, despre angajamentele pe care România şi le-a asumat în faţa partenerilor săi europeni şi euroatlantici, precum şi despre realitatea economică şi socială din ţară. Toate acestea impun o abordare responsabilă a actului de guvernare, care să servească intereselor imediate ale cetăţenilor, dar şi obiectivelor pe termen mediu şi lung ale societăţii româneşti. Evaluarea obiectivă a realităţii economice şi sociale din ţară relevă că România se află în acest moment pe drumul cel bun al dezvoltării sustenabile, deşi se confruntă în continuare cu efectele unei crize economice gestionate deficitar până în 2012. Astfel, o parte din nedreptăţile comise de guvernările PDL au fost reparate, guvernarea a devenit mult mai preocupată de problemele reale ale populaţiei, iar mediul economic a primit semnale favorabile din partea Guvernului. Totuşi, anii în care austeritatea a fost singura politică implementată şi-au spus cuvântul, iar îndreptarea tuturor erorilor comise începând din 2009 şi până în primăvara lui 2012 necesită o acţiune susţinută, de lungă durată. În acest context, Guvernul îşi propune să continue lucrurile bune pe care le-a început. Obiectivul central constă în realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală sustenabilă şi relansarea economică, între economic şi social, între nevoia unui stat puternic şi reducerea risipei din banul public. În acest sens, vom promova un set coerent de politici macroeconomice menite să susţină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investiţională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă şi să ofere o evoluţie favorabilă nivelului de trai al populaţiei. Programul reflectă şi în acelaşi timp armonizează o serie de principii ce fundamentează guvernarea europeană: prudenţa macroeconomică şi responsabilitatea fiscal-bugetară, respectarea dreptului fiecăruia la muncă decentă, bine plătită, la oportunităţi egale şi protecţie împotriva nedreptăţii şi discriminării, combaterea sărăciei prin crearea locurilor de muncă şi şanse egale pentru cei din mediul rural; principiul flexicurităţii, ce asigură convergenţa între legislaţia muncii, politicile active de ocupare şi bunăstarea socială a unei forţe de muncă flexibile; principiul reducerii decalajelor ce despart România de ţările avansate din Uniunea Europeană, inclusiv prin preluarea soluţiilor europene; principiul protejării şi încurajării familiei, ceea ce înseamnă acces la locuinţe decente, la educaţie şi sănătate de calitate, la infrastructuri şi comunicaţii moderne, la mediu sănătos, la timp liber. Acest program este expresia unei viziuni privind viitorul României ca stat puternic şi va fi susţinut de o strategie naţională de dezvoltare pe termen mediu şi lung. El nu se reduce la obiective şi măsuri sectoriale, ci conţine un proiect de societate menit să refacă spiritul comunitar, să întărească solidaritatea şi să repună instituţiile statului pe noi baze contractuale. Propunem aşadar o bună guvernare, care să redea românilor speranţa, demnitatea şi mândria de a trăi în ţara lor. Principiul echilibrului între politicile de consolidare fiscală, susţinerea mediului economic şi imperativul protecţiei şi solidarităţii sociale este unul dintre fundamentele programului. Societatea românească are nevoie în continuare de o guvernare care să urmeze modelul social european, care a dovedit că este aproape de oameni, că poate introduce mai multă justiţie socială şi că poate oferi o direcţie de evoluţie spre dezvoltarea durabilă. Un alt principiu pe care se întemeiază prezentul program este cel al respectului faţă de opoziţie. Sistemul politic românesc are nevoie de o opoziţie închegată şi activă, cu care Guvernul să poată dialoga în momentul adoptării unor decizii majore pentru societate. România nu poate continua pe linia conflictului şi a dezbinării. O guvernare responsabilă promovează dialogul, construcţia şi stabilitatea. De asemenea, dialogul cu opoziţia va fi dublat de dialogul social. Transparenţa şi deschiderea spre partenerii sociali şi consultarea societăţii civile reprezintă constante ale actului de guvernare. Ele vor asigura o bază solidă de susţinere a iniţiativelor şi măsurilor Guvernului, întărind angajamentul acestuia pentru respectarea principiilor bunei guvernări: transparenţă, responsabilitate, participare cetăţenească. Plecând de la câteva principii, guvernarea va începe construcţia unei Românii puternice, care să însemne prosperitate, bunăstare şi corectitudine. ● Respectăm regulile statului de drept şi drepturile individuale, aşa cum sunt ele prevăzute în Constituţie. Guvernarea este promotorul legalităţii. ● Respectăm angajamentele asumate cu partenerii externi ai României - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială - urmărind obţinerea unei creşteri economice inclusive, distribuite echilibrat în rândul populaţiei, prin implementarea reformelor structurale care să permită creşterea competitivităţii economiei româneşti. ● Aplicăm o nouă viziune pentru România: dezvoltare economică şi coeziune socială. Relansarea ia locul stagnării, fără a neglija continuarea procesului de consolidare fiscală. ● Considerăm că îmbunătăţirea semnificativă şi imediată a gradului de absorbţie a fondurilor structurale reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi limitarea datoriei externe. ● Sprijinim libertatea economică, iniţiativa privată şi competiţia corectă, căi eficiente de combatere a sărăciei. ● Garantăm proprietatea şi sprijinim acumularea corectă de capital. ● Banii publici trebuie folosiţi eficient, avuţia naţională trebuie protejată şi declarăm război evaziunii fiscale. ● Accelerarea reformelor structurale şi mobilizarea rezervelor interne mari de eficienţă vor ajuta economia românească să-şi fructifice potenţialul de creştere economică. ● Susţinem dezvoltarea unei economii competitive, a industriei româneşti şi a unei agriculturi moderne, care să ofere românilor locuri de muncă stabile şi bine plătite. ● Promovăm politici sociale sustenabile care să ofere accesul liber şi egal la educaţie şi la sănătate şi care să asigure cetăţenilor români o viaţă demnă. ● Spunem oamenilor adevărul şi lucrăm împreună. ● Nu promitem mai mult decât putem face. Vrem să redăm românilor speranţa şi încrederea. ● Construim o guvernare axată pe transparenţă, competenţă şi cinste; cu alt model de guvernare, cu alte standarde; cu profesionişti şi competenţă. ● Nu vom putea continua fără o reformare politică. Aceasta înseamnă o Constituţie îmbunătăţită, un Parlament legitim şi credibil. ● România trebuie să-şi recapete locul demn pe care îl merită între statele lumii, ca partener respectat în Uniunea Europeană. Acest program este creat pentru o construcţie puternică, progresistă, de viitor, bazată pe valorile libertăţii, corectitudinii, dreptăţii şi responsabilităţii. Am început să reparăm nedreptăţile şi vom continua să lucrăm pentru a construi o Românie puternică. AGRICULTURĂ Agricultura şi dezvoltarea satului românesc sunt priorităţi absolute ale actualului Guvern. România a pierdut foarte mult în urma deteriorării situaţiei din sectorul agricol, prin distrugerea filierelor pe produse şi ca urmare a divizării terenului agricol în milioane de exploataţii de mici dimensiuni, lipsite de utilajele necesare unei agriculturi moderne, lipsite de aceste tehnologii performante şi care cu care se aliniază cerinţelor pieţei şi unei agriculturi moderne. În acest mandat ne propunem să fructificăm potenţialul agricol al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale. Ne propunem ca sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor şi protejarea mediului. Se impune accelerarea modernizării agriculturii pentru a-i permite să asigure hrana necesară întregii populaţii, recâştigarea pieţei interne, un nivel de trai decent pentru fermieri, reducerea importurilor, creşterea schimburilor şi exporturilor de produse agroalimentare. Guvernul consideră fundamentală reducerea decalajelor dintre mediul rural din România şi cel din statele membre din vestul Europei. Creşterea nivelului de trai, crearea de locuri de muncă şi asigurarea accesului la serviciile de sănătate şi educaţie publică reprezintă obiective fundamentale ale Guvernului. Direcţii de acţiune Dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc ● Creşterea competitivităţii agriculturii româneşti pentru a face faţă concurenţei pe piaţa europeană şi internaţională; creşterea productivităţii agriculturii pentru a permite acoperirea necesarului de produse agroalimentare pe piaţa internă şi creşterea exporturilor, în special de produse finite cu valoare adăugată mare ● Extinderea sistemului de irigaţii, finalizarea infrastructurii primare de irigat (Canalul Siret-Bărăgan) şi reabilitarea sistemului de îmbunătăţiri funciare ● Funcţionarea filierelor pe produs, altfel multe produse agroalimentare de calitate nu vor ajunge pe piaţă sau se vor vinde la preţuri mici care nu acoperă nici măcar costurile de producţie ● Revizuirea sistemului de impozitare şi combaterea evaziunii fiscale; pe termen mediu, stabilirea unei cote reduse de TVA la produsele agroalimentare de bază cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar ● Încurajarea tipului de agricultură de nişă (de exemplu agricultura ecologică şi produsele tradiţionale) ● Dezvoltarea şi consolidarea sectorului de producere a fructelor şi legumelor ● Crearea platformelor de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor ● Funcţionarea corectă a pieţelor legumelor şi fructelor, precum şi îmbunătăţirea accesului producătorilor la acestea. ● Funcţionarea fondului de creditare agricolă şi a celui mutual în agricultură ● Identificarea de măsuri menite să conducă la dezvoltarea rolului economic al organizaţiilor asociative din agricultură, odată cu comasarea ofertei de produse agricole ● Reforma în domeniul cercetării şi inovării în agricultură, elaborarea unui program naţional de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2014-2020, care să fie în concordanţă cu prevederile viitoarei PAC ● Adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor agricole ● Reducerea numărului de ferme şi exploataţii odată cu transformarea activităţilor agricultorilor de subzistenţă în activităţi care produc pentru piaţă ● Revigorarea şi dezvoltarea zonei montane ● Identificarea de noi măsuri de susţinere a tinerilor fermieri ● Adoptarea de măsuri pentru stabilirea unei pieţe funciare funcţionale şi înfiinţarea unei scheme de creditare pentru achiziţia de terenuri agricole Fonduri Europene ● Accelerarea absorbţiei fondurilor europene. Este esenţial ca România să reducă la minimum sumele ce vor fi dezangajate în final. ● Pregătirea şi negocierea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; viitorul program va asigura identificarea priorităţilor reale ale mediului rural românesc şi concentrarea fondurilor doar pe proiecte din cadrul prioritar. ● Întreprinderea demersurilor necesare la nivel european pentru creşterea plăţilor directe astfel încât să se reducă decalajul faţă de statele membre vecine, dar şi să conducă la creşterea competitivităţii fermierilor români în ansamblul Uniunii Europene. Acte normative ● Simplificarea legislaţiei şi procedurilor - aceasta este o necesitate obiectivă, având în vedere că legislaţia europeană agricolă este deja foarte complexă, iar România de obicei o complică şi mai mult. ● Un dialog mai bun şi consistent cu organizaţiile producătorilor procesatorilor şi comercianţilor în procesul de adoptare a legislaţiei din domeniu Reforma instituţională a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi instituţiilor din subordine Aplicarea politicilor agricole comune nu se va putea realiza fără o reformă importantă în domeniul administraţiei româneşti. ● Introducerea managementului modern în structura ministerului şi a instituţiilor subordonate ● Îmbunătăţirea informării fermierilor privind măsurile de sprijin (măsuri de e-guvernare) ● Realizarea unei proiecţii bugetare MADR, pentru perioada 2014-2020, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice ● Asigurarea de personal suficient, bine pregătit şi remunerat corespunzător ● Implicarea treptată a organizaţiilor profesionale reprezentative în derularea măsurilor odată cu responsabilizarea acestora. Camerele agricole ● Transformarea lor în furnizori de consultanţă pentru fermieri şi pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural ● Îndeplinirea rolului camerelor agricole, aşa cum sunt definite acestea, pentru atingerea cerinţelor la nivel naţional şi european Toate aceste deziderate se vor realiza prin: ● întărirea capacităţii instituţionale; ● utilizarea eficientă a resurselor naturale; ● formarea şi educaţia profesională continuă; ● întărirea capacităţii de prognoză, cu estimarea corectă a evoluţiilor sectorului agricol; ● dezvoltarea cercetării şi inovării în domeniu; ● emiterea de avize ştiinţifice consultative, după caz. Viitorul agriculturii şi al satului românesc ● Readucerea agriculturii pe locul dat de potenţialul şi tradiţia ei ● Asocierea în agricultură va atinge nivelul necesar promovării unei agriculturi performante, bazate pe cererea pieţei europene şi internaţionale ● Dezvoltarea zootehniei şi creşterea ponderii acesteia în totalul producţiei agricole sunt prioritare ● Dezvoltarea sectorului horticol şi creşterea ponderii acestuia în sectorul agricol românesc ● Promovăm şi susţinem produsele ecologice şi tradiţionale româneşti. ● MADR va avea o structură administrativă funcţională şi depolitizată. ● Agricultorii vor fi informaţi şi pregătiţi profesional prin programe dedicate în PNDR şi prin intermediul camerelor agricole. ● Organizaţiile patronale vor juca un rol mai important în luarea deciziilor în agricultură. ● Creşterea rolului jucat de agricultori, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea de a influenţa decisiv politicile agricole ● Creşterea suprafeţelor irigate prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei şi prin facilitarea accesului agricultorilor la apă la un preţ atractiv al energiei electrice ● România poate deveni din piaţă de desfacere un jucător pe piaţa internaţională a produselor agroalimentare. ● Procedurile de acordare a fondurilor europene vor fi simplificate pentru a facilita accesul beneficiarilor. ● Se va redefini rolul turistic, dar nu numai, al satului românesc. APĂRARE Politica de apărare a Guvernului României în perioada 2014-2016 va asigura elementele de continuitate strategică pe dimensiunea NATO, UE şi a parteneriatelor strategice, în mod deosebit Parteneriatul strategic pentru secolul XXI cu SUA, va genera condiţiile creşterii capacităţii operaţionale a forţelor şi va asigura implementarea unui model de management al resurselor umane care să permită dezvoltarea motivării profesionale şi evoluţia în carieră. Direcţii de acţiune: ● Continuarea participării la operaţiile internaţionale pentru onorarea angajamentelor asumate la NATO şi UE ● Îndeplinirea responsabilităţilor ce decurg din calitatea de membru NATO şi UE pentru asigurarea capabilităţilor necesare îndeplinirii nivelului de ambiţie politico-militar al celor două organizaţii ● Angajarea activă la proiectele din cadrul iniţiativelor "Smart Defence/NATO" şi "Pooling and Sharing/UE" ● Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv a celor determinate în baza prevederilor Legii nr. 290/2011 privind amplasarea unor elemente ale Scutului Antirachetă al SUA/NATO pe teritoriul României ● Creşterea contribuţiei la asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale ● Participarea activă la procesele decizionale în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi al Uniunii Europene ● Revizuirea cadrului normativ specific domeniului apărării, managementului carierei militare, salarizării şi sistemului de pensii ocupaţionale pentru militari ● Elaborarea documentelor de planificare, conform legii, printr-o revizuire strategică a apărării ● Revizuirea structurii de conducere a ministerului ● Creşterea calităţii vieţii personalului Armatei României, în acord cu realităţile economice şi sociale interne şi cu statutul de stat membru NATO şi UE, concomitent cu sporirea atractivităţii profesiei militare ● Reorganizarea sistemului medical propriu în corelare cu nevoile operaţionale şi sistemul naţional de sănătate ● Modernizarea sistemului de învăţământ militar ● Restabilirea capacităţii operaţionale a Armatei României, având la bază principiile procesului de planificare a apărării în cadrul NATO, pentru dezvoltarea unei structuri de forţe şi optimizarea actului decizional în baza unui program multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României până în anul 2022 ● Creşterea alocaţiilor bugetare pentru apărare în vederea realizării capacităţii operaţionale şi sustenabile ● Reanalizarea programelor de achiziţii şi înzestrare în raport cu resursele financiare la dispoziţie şi nevoile operaţionale ● Realizarea graduală a capacităţii de apărare aeriană prin programul "Avion multirol" ● Eficientizarea administrării patrimoniului ministerului ● Clarificarea situaţiei Regiei Autonome Compania Română de Aviaţie "Romavia" ● Stimularea producţiei interne a industriei de apărare autohtone, conform cerinţelor Armatei şi standardelor NATO şi UE APE ŞI PĂDURI Politicile în domeniul apelor şi pădurilor vor urmări gestionarea durabilă şi eficientă a resurselor naturale în scopul creşterii beneficiilor economice ale populaţiei, fără periclitarea dreptului constituţional la un mediu sănătos, asigurarea unui management durabil al apelor, inclusiv prevenirea riscului şi diminuarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor şi asigurarea unui management durabil al pădurilor şi al faunei cinegetice. Direcţii de acţiune Managementul resurselor de apă şi al riscului la inundaţii ● Gospodărirea durabilă a resurselor de apă, protecţia împotriva inundaţiilor, asigurarea monitoringului adecvat hidro-meteorologic, protecţia surselor de apă, îmbunătăţirea calităţii apei până la atingerea stării bune a apelor şi perfecţionarea cadrului legislativ, a metodologiilor, normelor şi reglementărilor din domeniile gospodăririi apelor, meteorologiei şi hidrologiei ● Integrarea elementelor de protecţie a apelor în politicile sectoriale dezvoltate la nivelul Uniunii Europene, în particular politica agricolă comună, energia şi schimbările climatice ● Îmbunătăţirea infrastructurii de gospodărire a resurselor de apă, pe bazine hidrografice, în scopul asigurării, în condiţii de siguranţă, a cerinţelor de apă pentru populaţie, irigaţii, industrie, zootehnie ● Reducerea vulnerabilităţii la efectele schimbărilor climatice, prin îmbunătăţirea capacităţii de răspuns la nivel central, regional şi local în situaţii de urgenţă generate de inundaţii ori secetă, prin concentrarea acţiunilor în special în zonele în care cetăţenii sunt deosebit de vulnerabili şi/sau ecosistemele sunt expuse riscului unor asemenea efecte ● Satisfacerea cerinţelor Directivei-cadru privind apa a Uniunii Europene, în vederea atingerii stării ecologice bune a apelor ● Realizarea proiectelor de investiţii de alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare ape uzate orăşeneşti în scopul implementării directivelor europene în domeniul apelor, în vederea respectării angajamentelor europene şi internaţionale în acest domeniu ● Implementarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, în scopul prevenirii şi diminuării riscului la inundaţii al populaţiei şi al creşterii gradului de siguranţă a cetăţenilor şi a bunurilor ● Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării efectelor inundaţiilor şi al secetei hidrologice ● Îmbunătăţirea prognozelor, creşterea timpilor de reacţie a autorităţilor implicate, precum şi îmbunătăţirea exploatării coordonate a acumulărilor Administrarea sistemului naţional de meteorologie ● Îmbunătăţirea prognozelor, integrarea acestora cu prognozele hidrologice în scopul cunoaşterii şi prognozării unor fenomene complexe şi conjugate, precum şi eficientizarea fluxului informaţional către populaţie şi factori de decizie, la nivel central şi local ● Asigurarea monitorizării meteorologice şi hidrologice în scopul asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale ● Emiterea de prognoze, atenţionări şi avertizări, precum şi prognoze, atenţionări şi avertizări integrate hidrometeorologice, în vederea informării populaţiei şi a factorilor de decizie, pentru prevenirea şi/sau diminuarea efectelor datorate fenomenelor meteorologice periculoase Protecţia şi gestionarea durabilă a pădurilor şi faunei cinegetice Gestionarea durabilă a pădurilor şi faunei cinegetice, în scopul creşterii contribuţiei acestora la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi asigurarea dezvoltării durabile, creşterea potenţialului economic şi ecologic al pădurilor, intensificarea eforturilor de protecţie a pădurilor printr-o administrare adecvată, precum şi îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniile silvic şi cinegetic ● Aprobarea unei strategii forestiere naţionale şi revizuirea Programului forestier naţional în scopul unui management durabil al pădurii ● Elaborarea unui program naţional de împădurire care să aibă ca principal obiectiv creşterea suprafeţelor împădurite ca suport al adaptării la efectele schimbărilor climatice (stabilizare terenuri, îmbunătăţirea ciclului apei în natură, combaterea deşertificării, creşterea capacităţii de absorbţie a emisiilor de gaze cu efect de seră) ● Întocmirea unui inventar forestier naţional în scopul unei bune cunoaşteri a resurselor silvice şi crearea cadrului necesar în vederea realizării lucrărilor de cadastru pentru Fondul forestier naţional ● Realizarea lucrărilor de amenajare complexă a bazinelor hidrografice torenţiale, precum şi împădurirea terenurilor degradate şi crearea de perdele forestiere ● Dezvoltarea reţelei de accesibilizare a Fondului forestier naţional ● Promovarea certificării forestiere în Fondul forestier naţional în scopul creşterii potenţialului economic şi ecologic al pădurilor ● Eficientizarea actului de control privind respectarea regimului de utilizare a resurselor pădurii ● Utilizarea durabilă a resurselor cinegetice ● Promovarea utilizării şi valorificării produselor secundare şi a serviciilor oferite de ecosistemele forestiere Piscicultura ● Activităţi durabile de pescuit, precum şi acvacultura competitivă economic, cu respectarea principiilor ecologice ● Dezvoltarea infrastructurii în vederea eficientizării economice a pescuitului comercial ● Crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvaculturii, cu scopul creşterii aportului acestei activităţi la circuitul economic şi al scăderii presiunii exercitate de cererea de produse pescăreşti pe resursa piscicolă naturală BUGET ● Un ritm mediu anual de creştere economică de cca 3% în perioada 2014-2016 ● Menţinerea deficitului bugetar pe sistem ESA sub 3% din PIB până în 2016, respectând criteriul stabilit de Tratatul de la Maastricht ● Continuarea consolidării fiscale în anii 2015 şi 2016 în acord cu Comisia Europeană, în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu ● Menţinerea ponderii datoriei publice totale în PIB la un nivel sustenabil, semnificativ mai mic decât nivelul de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht ● Realizarea unei politici de îndatorare publică care să includă măsuri automate de ajustare în cazul depăşirii unor praguri ale datoriei, în conformitate cu reglementările în vigoare ● Realizarea tuturor paşilor necesari pentru trecerea la programare bugetară multianuală conform bunelor practici internaţionale în domeniu ● Vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială) şi vom respecta prevederile acestora. ● Gestionarea finanţelor publice va fi caracterizată prin predictibilitate, transparenţă, reguli şi proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât şi la nivel local. COMUNICAŢII Deoarece scopul principal al integrării tehnologiilor digitale în economia şi societatea românească este de a stimula inovaţia şi creşterea economică, îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor şi a întreprinderilor, principalele obiective ale programului vizează implementarea prevederilor europene cu privire la agenda digitală, alinierea la cadrul legislativ cu privire la comunicaţii în bandă largă, accesul la informaţii publice, identitate electronică, protecţia datelor cu caracter personal, precum şi implementarea soluţiilor de interoperabilitate în conformitate cu cadrul european. Adoptarea şi implementarea rapidă a măsurilor aferente domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor din Agenda 2020 a Uniunii Europene se va realiza prin elaborarea şi punerea în practică a Strategiei naţionale privind agenda digitală pentru România. Această viziune strategică naţională unică va fi anvelopa tuturor strategiilor sectoriale şi a planurilor naţionale specifice priorităţilor de dezvoltare în domeniu. O astfel de abordare asigură o coordonare unitară a celor şapte piloni cuprinşi în Strategia europeană agenda digitală pentru Europa. În acest scop se va institui un mecanism de coordonare şi monitorizare internă, la nivelul Guvernului României, pentru armonizarea între diferitele politici şi strategii sectoriale propuse în cadrul agendei digitale. Pentru monitorizarea şi evaluarea efectelor măsurilor prevăzute în strategie şi pentru îmbunătăţirea sau corectarea acesteia se va institui un dialog periodic cu reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului de afaceri. În vederea asigurării dreptului la informare nediscriminatorie a cetăţenilor se va asigura cadrul legal pentru trecerea la televiziunea digitală terestră, precum şi implementarea unui proiect-pilot pentru transmiterea programelor naţionale de televiziune în format digital. Pentru liberalizarea serviciilor poştale, a serviciului universal poştal şi modernizarea serviciilor CN Poşta Română se va asigura cadrul legal adecvat. Direcţii de acţiune e-Guvernare, interoperabilitate, cloud computing, media sociale e-Guvernarea implică mai mult decât sisteme informatice, aceasta implică regândirea organizaţiilor şi proceselor astfel încât serviciile publice să fie livrate mai eficient. e-Guvernarea permite cetăţenilor, mediului de afaceri şi organizaţiilor publice să-şi atingă obiectivele mai uşor, mai rapid şi la un cost mai mic. Asigurarea interoperabilităţii sistemelor va încuraja semnificativ furnizarea de servicii publice electronice prin guvernanţă şi procese adecvate, în conformitate cu politicile şi obiectivele Uniunii Europene şi prin schimb securizat de informaţii. ● Realizarea interoperabilităţii la nivel naţional, coordonată cu UE, pentru eficientizarea activităţilor publice în sensul orientării pe servicii electronice şi centrate pe evenimentele din viaţa unui cetăţean ● Susţinerea unui sistem de coordonare instituţional care să asigure aplicarea cadrului de interoperabilitate, aşa cum este agreat la nivel european din punct de vedere strategic şi organizaţional ● Susţinerea cooperării dintre instituţiile publice pentru aliniere şi interconectare în vederea realizării şi implementării serviciilor publice transeuropene ● Implementarea unui sistem centralizat de autentificare şi identificare unică a utilizatorilor (certificat digital, one time password, amprenta digitală etc.) ● Implementarea tehnologiilor de tip cloud la nivelul instituţiilor publice prin crearea unei platforme centralizate, scalabile şi dinamice care să ofere servicii IT de calitate cu costuri reduse, la un nivel de securitate la standarde europene. Cloud Guvernamental va îmbina un concept particular al unui cloud hibrid - o zonă de cloud public destinată relaţiei cu cetăţenii în contextul e-Guvernării (eficientizează costurile de dezvoltare e-Gov) şi o zonă senzitivă de cloud privat destinată interoperabilităţii organizaţiilor guvernamentale ● Implementarea monitorizării serviciilor de cloud, definirea unui cadru legislativ şi a normelor metodologice pentru furnizarea de servicii de tip cloud şi implementarea măsurilor de evaluare a vulnerabilităţilor şi a testelor de penetrare pentru arhitecturile de cloud computing ● Aplicarea iniţiativei europene Open Data - punerea la dispoziţia publicului de date accesibile, reutilizabile şi redistribuibile în mod liber, fără a ţine cont de restricţii de tipul drepturi de autor (copyright), patente sau alte mecanisme de control (open data) printr-un portal de tip open-data guvernamental ● Promovarea şi aplicarea tehnologiilor de procesare inovativă a sistemelor de tip big data pentru a asigura optimizarea proceselor de luare a deciziilor şi pentru a facilita analiza informaţiilor din administraţia publică ● Simplificarea procedurilor administrative prin promovarea de platforme electronice pentru facilitarea schimburilor de documente la nivelul administraţiei publice centrale, regionale şi locale ● Implementarea controalelor de securitate în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu şi a reglementărilor naţionale şi europene privind protecţia datelor cu caracter personal, precum şi auditarea periodică (anuală) a acestora reprezintă un prim pas în sporirea încrederii cetăţenilor în sistemele de guvernare electronic. ● Revizuirea legislaţiei în domeniu privind identificarea electronică, semnătura electronică, marca temporală şi utilizarea documentelor în formă electronică ● Dezvoltarea unui cadru strategic privind combaterea criminalităţii informatice şi de creştere a încrederii cetăţenilor în utilizarea tehnologiei informaţiei ● Promovarea şi implementarea sistemelor colaborative online, instrumentelor şi serviciilor electronice participative la iniţiative publice sau guvernamentale pentru persoane şi mediul de afaceri ● Stimularea cetăţenilor în sensul generării de conţinut digital relevant pentru România şi contribuţiei în medii digitale colaborative (România on-line) ● Eficientizarea activităţii centrelor de date şi dezastru, servicii informatice şi suport pentru realizarea mediului comun informaţional al instituţiilor administraţiei publice, care să permită accelerarea semnificativă a proceselor de luare a deciziilor la nivel central, sectorial şi teritorial prin utilizarea mai eficientă a sistemelor TIC de planificare şi suport de decizie TIC în slujba educaţiei, sănătăţii şi culturii ● Formarea de competenţe digitale de bază pentru cetăţenii României, cu accent pe categoriile dezavantajate (persoanele de vârsta a 3-a, persoane cu dizabilităţi etc.) ● Susţinerea, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale, a metodelor inovative de integrare a resurselor educaţionale de tip web 2.0 şi a resurselor educaţionale deschise în procesul de învăţare ● Publicarea şi diseminarea patrimoniului cultural digital al României: biblioteci publice, muzee, obiective culturale. Asigurarea accesului facil la informaţii culturale on-line ● Asigurarea, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale, de programe de formare continuă a profesorilor pentru convergenţa cu ritmul tehnologic ● Susţinerea organizării concursurilor naţionale de conţinut digital educaţional pentru învăţământul preuniversitar ● Susţinerea informatizării complete a unităţilor educaţionale şi serviciilor administrative din învăţământ la toate nivelurile ● Susţinerea de iniţiative de promovare a aplicării şi interoperabilităţii soluţiilor de e-sănătate la nivel naţional şi european (sisteme informatice din spitale, sisteme informatice din laboratoare, aplicaţii pentru medicii de familie etc.), sisteme informatice administrative (contabilitate, resurse umane etc.) şi sisteme naţionale e-sănătate (statistică, CNAS, DSP) ● Asigurarea condiţiilor de mobilitate a informaţiei medicale în format electronic în cadrul organizaţiilor din sistemul de ocrotire a sănătăţii E-commerce, TIC şi cercetare-dezvoltare-inovare ● Promovarea mecanismelor moderne de e-Commerce, mcommerce, m-wallet şi NFC prin alinierea la reglementările europene ● Încurajarea comercianţilor în folosirea canalelor de vânzare electronice: e-Commerce, m-Commerce, atât pe piaţa internă, cât şi în afara ţării ● Iniţierea de programe de cercetare-inovare în domeniul IT&C cu un caracter predominant aplicativ, bazate pe nevoile industriei ● Introducerea specializării inteligente (smart specialisation) ca o condiţie prealabilă de finanţare a activităţilor de cercetare din sectoarele selectate ca fiind prioritare pentru România. Asigurarea de mecanisme de tip clustere de inovare şi poli de competitivitate pentru creşterea regională ● Stimularea investiţiilor private în domeniul cercetării-inovării în scopul creşterii ponderii produselor şi serviciilor inovative în economia României, pentru asigurarea competitivităţii şi stimulării productivităţii ● Implementarea de proiecte în cadrul programului Connecting Europe, atât în domeniul infrastructurii de comunicaţii electronice, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea de servicii electronice Bandă largă şi infrastructura de servicii digitale Obiectivul general este acela de a îmbunătăţi disponibilitatea serviciilor în bandă largă pentru cetăţenii români şi întreprinderile din zonele rurale, prin realizarea unei infrastructuri de bandă largă (reţele de distribuţie), urmărind totodată încadrarea în gradul de acoperire şi standardele de calitate adoptate la nivelul UE. Această măsură va avea un impact direct asupra reducerii decalajului digital, promovarea mediului concurenţial în piaţa serviciilor IT&C, accelerarea proceselor de trecere la societatea informaţională în România, creşterea coeziunii şi incluziunii sociale. ● Elaborarea unui pachet de acte normative şi legislative, care să încurajeze dezvoltarea infrastructurii în bandă largă şi să asigure un cadru concurenţial ● Asigurarea unui cadru instituţional unitar, care să permită o coordonare eficientă a investiţiilor din domeniul infrastructurilor de comunicaţii, în care să fie implicaţi toţi actorii importanţi ● Modernizarea reţelelor de broadband (NGA-FTTH) - prin care se urmăreşte îmbunătăţirea tuturor reţelelor de comunicaţii de bandă largă, astfel încât să asigure cerinţele tehnice impuse de noul set de aplicaţii generate în conformitate cu Agenda digitală 2020 CULTURĂ Misiunea principală a politicilor culturale rezidă, pe de o parte, în sporirea capacităţii de inventariere, conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural naţional şi local, iar pe de altă parte, în susţinerea celor mai semnificative forme de creativitate artistică, precum şi a industriilor culturale celor mai competitive. Metoda prin care se urmăreşte realizarea acestei misiuni este reprezentată de sprijinirea colectivităţilor locale în creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a expresiilor culturale locale şi a creativităţii individuale. Acest sprijin are în vedere facilitarea formelor de acces atât la fondurile publice, cât şi la programele europene dedicate patrimoniului cultural, industriilor culturale sau dezvoltării regionale şi turismului. Cultura naţională este expresia cea mai cuprinzătoare a identităţii naţionale, înţeleasă în profunzimea şi diversitatea ei istorică, iar patrimoniul cultural reprezintă cea mai importantă zestre pe care naţiunea o poate aduce în spaţiul comun european. În această etapă, prezervarea patrimoniului construit este principala urgenţă a politicilor culturale. Protejarea şi cunoaşterea patrimoniului cultural naţional, de o diversitate unică în Europa, trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme în educaţia formală şi informală. Pe această cale, cultura va deveni un bun public constitutiv al cetăţeniei democratice, deopotrivă naţională şi europeană. Tocmai de aceea, propunem o viziune care să conducă la o valorificare intensivă şi extensivă a patrimoniului cultural material şi imaterial al României. Obiective fundamentale ● Elaborarea, supunerea spre dezbatere publică şi promovarea legislativă a Codului patrimoniului cultural, în vederea realizării unei protecţii efective şi eficiente a patrimoniului cultural şi a introducerii sale în circuitul naţional şi internaţional ● Instituirea Sistemului naţional de educaţie şi formare în domeniul patrimoniului construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialiştilor şi experţilor în domeniu ● Finalizarea inventarierii şi clasării patrimoniului naţional construit şi mobil şi întărirea dispozitivului legal şi a mijloacelor administrative de salvare, protejare şi punere în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, precum şi a siturilor şi ansamblurilor urbane şi a monumentelor de for public ● Constituirea Fondului Patrimoniului Naţional, instituţie publică ce urmează să preia în administrare, să restaureze, să conserve şi să pună în valoare monumentele istorice şi de arhitectură cu un statut incert al proprietăţii sau aflate în proprietate privată ori în administrarea autorităţilor locale şi care se află în stare de abandon şi degradare Direcţii de acţiune ● Pregătirea documentului de fundamentare în vederea demarării negocierilor cu Comisia Europeană pentru Programul operaţional sectorial Cultură-Patrimoniu-Educaţie, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Fondurilor Europene ● Reinstituirea programului "Patrimoniul în pericol", destinat muzeelor etnografice în aer liber, pe bază de cofinanţare cu contribuţie privată, mecenat şi sponsorizări ● Iniţierea procedurilor de înscriere a Ansamblului monumental "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea şi recunoaşterea valorilor culturale române la nivel internaţional ● Demararea unui proiect complex de rezolvare a situaţiei ansamblului Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, sit aflat pe Lista patrimoniului mondial din 1999, datorită valorii sale excepţionale din punct de vedere istoric şi cultural ● Promovarea ceramicii de Horezu ca element de patrimoniu imaterial naţional, dată fiind înscrierea acesteia pe Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial ● Încurajarea şi sprijinirea cercetărilor în domeniul patrimoniului imaterial din România, prin inventarierea elementelor de patrimoniu şi finalizarea celui de-al II-lea volum din Patrimoniul cultural imaterial din România. Repertoriu II, precum şi adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial în acord cu Convenţia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003 ● Elaborarea proiectului şi constituirea colecţiilor pentru un "Muzeu al Comunismului", ce va ilustra viaţa cotidiană sub socialismul de stat, cultura materială, represiunea şi formele de rezistenţă ● Proiectarea în Bucureşti a unei săli de concerte la standarde internaţionale, ce urmează să devină centrul de referinţă pentru festivalurile "Enescu" ● Susţinerea sistematică şi continuă a participării româneşti la evenimente culturale de talie internaţională (Bienala de la Veneţia, Salonul Internaţional al Cărţii etc.) ● Dezvoltarea parteneriatului public-privat în domeniul industriilor artistice (media, publicitate, design, modă etc.) ● Întregirea misiunii Institutului Naţional al Patrimoniului cu o dimensiune de formare continuă şi de atestare a profesioniştilor patrimoniului naţional ● Constituirea, pe lângă Institutul Naţional al Patrimoniului, a unui centru naţional de restaurare care să grupeze profesionişti ai restaurării şi ai meşteşugurilor de artă şi care să fixeze standardele naţionale pentru intervenţiile asupra monumentelor şi obiectelor de patrimoniu mobil ● Prezervarea şi dezvoltarea meseriilor artistice în cadrul unui program realizat în comun cu Ministerul Educaţiei Naţionale ● Dezvoltarea, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, a educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar, precum şi a cercetării ştiinţifice în domeniul patrimoniului la nivelul învăţământului universitar ● Lansarea proiectului Repertoriului Naţional al Monumentelor Istorice, în cooperare cu Academia Română ● Clarificarea legislativă şi sporirea rigorii reglementărilor în materia proprietăţii literare şi artistice ● Elaborarea şi implementarea, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi cu Primăria Sectorului 3, a proiectului integrat "Centrul istoric al Capitalei", pentru constituirea unei arii culturale protejate, punerea în valoare a monumentelor istorice şi a patrimoniului arhitectural, a industriilor şi meşteşugurilor artistice ● Sprijinirea creaţiei artistice contemporane prin susţinerea taberelor de creaţie, organizarea de expoziţii şi evenimente culturale în parteneriat cu Institutul Cultural Român ● Susţinerea industriei cinematografice româneşti pentru a-şi întări competitivitatea pe plan internaţional ● Sprijinirea bisericilor pentru introducerea sistemelor de securitate în lăcaşurile de cult ce adăpostesc obiecte mobile de patrimoniu DEZVOLTARE ŞI ADMINISTRAŢIE Obiective ● Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, prin continuarea simplificării procedurilor de depunere, evaluare, implementare şi verificare a proiectelor ● Reorganizarea administrativ-teritorială, prin crearea cadrului instituţional pentru funcţionarea regiunilor administrativ-teritoriale ● Elaborarea unui plan strategic de dezvoltare pentru: - reducerea decalajelor de dezvoltare în scopul atingerii mediei europene pentru toate regiunile de dezvoltare; - recuperarea accelerată a întârzierilor în domeniul economic şi social a zonelor mai puţin dezvoltate, ca urmare a unor condiţii istorice, geografice, economice, sociale, politice şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre. ● Prioritizarea investiţiilor publice destinate satului românesc, în sensul finanţării prioritare a unui pachet minim obligatoriu de investiţii publice de tipul: şcoală, biserică, dispensar medical şi farmacie, bibliotecă şi cămin cultural, apă şi canalizare, drumuri locale, iluminat public, salubrizare, maşină de pompieri, ambulanţă, târg comunal etc., care să asigure un standard minim obligatoriu de civilizaţie şi confort ● Continuarea reformei în administraţia publică, cu accent pe creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin declanşarea reală a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarităţii ● Armonizarea legislaţiei care guvernează administraţia publică în vederea eficientizării actului administrativ ● Întărirea identităţii colectivităţilor locale ● Introducerea unui sistem de indicatori de evaluare a modului de funcţionare a tuturor instituţiilor din administraţia publică, atât de la nivel central, cât şi local, prin utilizarea standardelor de calitate şi de cost ale tuturor serviciilor publice. Revizuirea tuturor normelor de funcţionare şi reglementare a administraţiei, în aşa fel încât activitatea administraţiei publice să fie măsurabilă şi eficientă ● Operaţionalizarea conceptului de "ghişeu unic" şi a sistemelor de guvernare electronică pentru reducerea birocraţiei, a costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice şi extinderea accesului cetăţenilor la informaţiile publice de interes naţional şi local Direcţii de acţiune 1. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene 2. Prioritizarea investiţiilor şi lucrărilor publice în contextul unei dezvoltări regionale durabile şi echilibrate 3. Regionalizare şi descentralizare administrativă şi financiară 4. Modificarea legislaţiei în vederea eficientizării şi debirocratizării administraţiei publice 5. Promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performanţei profesionale a personalului din administraţia publică 6. Susţinerea măsurilor pentru promovarea identităţii colectivităţilor locale 1. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene ● Continuarea măsurilor necesare creşterii absorbţiei fondurilor europene prin identificarea de măsuri suplimentare pentru actuala perioadă de programare (2007-2013) ● Organizarea sesiunilor de depunere a proiectelor în cel mai scurt timp după aprobarea Acordului de parteneriat 2014-2020 şi crearea măsurilor de eligibilitate pentru finanţarea proiectelor mature, inclusiv a celor începute ● Reinstituirea rolului strategic al Consiliului de Dezvoltare Regională. De asemenea, implementarea strategiilor locale/judeţene/regionale, prin prioritizarea proiectelor de la nivelul UAT-urilor care să conducă la o dezvoltare regională echilibrată ● Promovarea de acte normative pentru: - reducerea birocraţiei în sensul eliminării avizelor şi acordurilor la faza de pregătire a proiectelor, având ca sursă de finanţare fonduri publice şi/sau europene, şi înlocuirea acestora cu avize de principiu, precum şi scutirea de orice taxe a acestora; - reglementarea clară a atribuţiilor şi responsabilităţilor fiecărei instituţii implicate în gestionarea şi controlul fondurilor europene pentru eliminarea supracontrolului sau a lipsei de control în anumite cazuri; - impunerea unui cadru unic de accesare şi rambursare, indiferent de Program/AM/ - documentaţii tehnico-economice, avize, natura cheltuielilor eligibile, contribuţii la cofinanţarea proiectelor, cereri de finanţare, rapoarte de progres etc.; - impunerea de termene mai scurte pentru rambursarea cheltuielilor şi pentru încheierea de acte adiţionale la contractele de finanţare; - accelerarea procesului de achiziţii publice din fonduri europene prin introducerea noţiunii de prioritate maximă a publicării documentaţiilor de atribuire în SEAP a acestora; - introducerea unor măsuri de prevenire a corecţiilor financiare prin standardizarea documentaţiilor de atribuire, inclusiv a caietelor de sarcini, şi introducerea standardelor de cost şi calitate pentru toate tipurile de achiziţii (servicii, lucrări, furnizare produse). 2. Prioritizarea investiţiilor şi lucrărilor publice în contextul unei dezvoltări regionale durabile şi echilibrate ● Elaborarea unui plan strategic unitar de dezvoltare, care va avea ca obiectiv principal reducerea decalajelor intra- şi interregionale ● Prioritizarea investiţiilor publice în cadrul planului strategic de dezvoltare şi stabilirea unor indicatori măsurabili, în corelare cu alocările financiare existente şi defalcarea acestora pe fiecare regiune şi judeţ ● Se vor realiza şi se vor continua următoarele programe: - Programul "Satul Românesc" - finanţarea prioritară a unui pachet minim obligatoriu de investiţii publice de tipul: şcoală, biserică, dispensar medical şi farmacie, bibliotecă şi cămin cultural, apă şi canalizare, drumuri locale, iluminat public, salubrizare, maşină de pompieri, ambulanţă, târg comunal etc. care să asigure un standard minim obligatoriu de civilizaţie şi confort; - Programul pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor mici şi mijlocii; - Programul pentru stimularea dezvoltării marilor aglomerări urbane prin măsuri instituţionale şi legislative; - Programul de modernizare a drumurilor judeţene pentru asigurarea accesibilităţii la reţelele de transport naţionale şi europene; - programe de construcţii de locuinţe: - pentru tineri; - pentru unele categorii socio-profesionale (medici, profesori etc.); - locuinţe sociale; - programe de reabilitare termică a clădirilor de locuit şi de reducere a riscului seismic; - continuarea programului "Termoficare 2006-2015"; - alte programe aflate în derulare, necesare şi oportune. ● Continuarea, în vederea finalizării, a proiectelor începute şi neterminate, care se înscriu într-unul din programele ministerului, în baza unor priorităţi şi criterii ce vor fi aprobate după consultarea beneficiarilor 3. Regionalizare şi descentralizare administrativă şi financiară ● Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea administraţiei publice care să conţină: - repartizarea responsabilităţilor între administraţia publică centrală, pe de-o parte, şi cea regională şi locală, de cealaltă parte; - realizarea transferului de competenţe în cadrul unui proces stabil şi transparent; - evitarea dezechilibrelor financiare; - asigurarea continuităţii furnizării serviciilor publice. ● Modificarea tuturor actelor normative cu privire la administraţia publică locală în vederea creării cadrului instituţional necesar descentralizării: Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, Legea nr. 340/2006 a instituţiei prefectului, Legea nr. 393/2004 a statutului aleşilor locali, Legea nr. 195/2006 a descentralizării, Legea nr. 315/2004 a dezvoltării regionale etc. ● Procesul de descentralizare trebuie să se realizeze pe trei niveluri: local (comune, oraşe, municipii), judeţean şi regional, astfel încât majoritatea serviciilor deconcentrate din judeţe să devină instituţii de interes judeţean/local în coordonarea/ subordinea autorităţilor locale ● Realizarea cadrului instituţional necesar înfiinţării regiunilor teritorial-administrative ● Organizarea transferului de atribuţii şi de competenţe între Guvern, pe de o parte, şi regiuni şi judeţe, pe de altă parte, se va realiza în baza unor dezbateri publice, în colaborare cu mass-media, ONG-uri şi alte instituţii publice interesate, precum şi cu informarea permanentă şi corectă a cetăţenilor. ● Transferul atribuţiilor către regiuni se va realiza în scopul dezvoltării echilibrate a acestora, respectiv: - dezvoltarea economică a regiunii; - gestionarea fondurilor europene la nivel regional; - gestionarea infrastructurii de interes regional cu privire la transportul rutier, feroviar, fluvial, maritim, aerian; - gestionarea infrastructurii de sănătate şi asistenţă medicală la nivel regional; - promovarea obiectivelor de turism de interes regional; - amenajarea teritoriului la nivel de regiune; - dezvoltarea învăţământului preuniversitar tehnic şi profesional la nivel regional; - elaborarea unor programe de interes regional pentru dezvoltarea agriculturii în vederea încurajării accesului produselor româneşti pe pieţele interne şi externe, inclusiv prin crearea de branduri regionale; - gestionarea programelor de protecţie socială la nivel regional; - protecţia mediului la nivel regional; - gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivel regional; - alte atribuţii etc. ● Obiectivele de dezvoltare regională vor urmări ca la nivelul fiecărei regiuni să existe cel puţin: - un spital regional (cu medicină de înaltă performanţă); - sistem regional de intervenţie în situaţii de urgenţă; - infrastructura rutieră şi feroviară modernizată; - un aeroport internaţional; - un centru sportiv regional polivalent de nivel internaţional; - un centru de afaceri regional; - un centru cultural de nivel european; - o universitate acreditată la nivel internaţional. ● Autorităţile centrale vor elabora toate politicile publice naţionale, iar autorităţile regionale şi locale îşi vor elabora propriile politici, cu respectarea cadrului, normelor, criteriilor şi standardelor stabilite prin politicile publice naţionale. ● Redefinirea competenţelor prefecţilor în contextul descentralizării şi transferului de competenţe de la autorităţile centrale la autorităţile locale ● Procesul de descentralizare se va realiza prin asigurarea resurselor financiare corespunzătoare competenţelor transferate. ● Modificarea actelor normative care reglementează finanţele publice locale în vederea realizării următoarelor obiective: - asigurarea funcţionării sistemului administraţiei publice locale; - asigurarea dezvoltării comunităţilor locale; - eliminarea tuturor formelor de discriminare în alocarea fondurilor guvernamentale destinate autorităţilor locale; - întărirea capacităţii administraţiei locale de a atrage fondurile europene şi de a finanţa/cofinanţa programele de dezvoltare locală; - introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice furnizate populaţiei, a standardelor de cost şi a normativelor de personal aferente, astfel încât cheltuielile publice să devină justificate şi transparente. Acestea vor fi stabilite de către Guvern împreună cu structurile asociative ale autorităţilor locale. 4. Modificarea legislaţiei în vederea eficientizării şi debirocratizării administraţiei publice ● Delimitarea clară a răspunderii ordonatorilor de credite aleşilor locali în raport cu funcţionarii din subordine, cu privire la oportunitatea şi legalitatea actelor administrative emise ● Modificarea prevederilor legale referitoare la atacarea în faţa instanţelor judecătoreşti a actelor administrative de către prefect (vezi suspendarea actului administrativ atacat, termenul de promovare a contestaţiei în instanţă etc.) ● Reconsiderarea rolului şi importanţei primarului şi preşedintelui consiliului judeţean în contextul atribuţiilor şi responsabilităţilor sporite în urma procesului de descentralizare ● Armonizarea tuturor prevederilor din actele normative în vigoare care guvernează administraţia publică cu responsabilităţile şi competenţele actuale: Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, Legea nr. 195/2006 privind descentralizarea, Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională, Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale etc. 5. Promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performanţei profesionale a personalului din administraţia publică ● Descentralizarea gestiunii funcţiei publice către ordonatorii de credite (recrutare, promovare, detaşare pe funcţie publică pe perioadă determinată) în vederea simplificării şi eficientizării sistemului administrativ ● Crearea cadrului legislativ pentru încurajarea performanţei profesionale, limitarea exodului de cadre, precum şi atragerea de categorii socioprofesionale deficitare la nivelul administraţiei publice, prin introducerea unor elemente stimulative ● Profesionalizarea corpului funcţionarilor publici prin: - revizuirea sistemului de evaluare a performanţelor profesionale; - reformarea sistemului de perfecţionare/formare a funcţionarilor publici şi crearea unui corp de experţi formatori. 6. Susţinerea măsurilor pentru promovarea identităţii colectivităţilor locale prin: ● Stabilirea cadrului legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora numai pe instituţiile proprii, şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene, a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale pe care acestea le reprezintă. ● Promovarea imaginii colectivităţilor locale prin sprijinirea şi susţinerea campaniilor de creare a brandurilor locale pentru produse tradiţionale, resurse naturale, turistice, culturale, istorice, de interes deosebit. EDUCAŢIE Strategia de guvernare în educaţie vizează îndeplinirea mai multor obiective: ● creşterea performanţei sistemului românesc de învăţământ; ● asigurarea politicilor de echitate socială; ● asigurarea deprinderilor şi competenţelor care să permită dezvoltarea personală, intelectuală şi profesională din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii; ● deschiderea sistemului de educaţie, formare profesională şi cercetare către societate, către mediul social, economic şi cultural; ● întărirea gradului de coeziune socială şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare economică şi socială prin promovarea cetăţeniei active; ● stimularea inovării şi creativităţii, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educaţie şi de formare profesională; ● construirea societăţii cunoaşterii prin transformarea educaţiei în vector de dezvoltare socioeconomică; ● asigurarea competitivităţii la nivel european şi internaţional; ● permanentizarea colaborării cu diaspora ştiinţifică românească; ● stimularea creativităţii, inovării şi transferului tehnologic; ● depolitizarea sistemului şi promovarea profesioniştilor în managementul educaţional; ● promovarea politicilor publice bazate pe nevoile sistemului, identificate în urma unor studii şi analize; ● respectarea principiului autonomiei în educaţie şi a principiului responsabilităţii publice şi întărirea mecanismelor legale de funcţionare a acestor principii; ● integrarea tinerilor pe piaţa muncii prin dezvoltarea de politici care să asigure un nivel ridicat de creştere şi de ocupare durabilă a forţei de muncă, bazate pe cunoaştere; ● creşterea vizibilităţii internaţionale a României prin rezultatele obţinute în educaţie; ● coordonarea politicilor din sectorul educaţiei cu politicile şi iniţiativele altor sectoare, în vederea atingerii obiectivelor mai sus menţionate; ● creşterea resurselor financiare alocate educaţiei, inclusiv prin atragerea unor surse de finanţare private; ● respectarea principiului dialogului social; ● asumarea rolului de stat membru al Uniunii Europene prin participarea la politicile şi iniţiativele comune în domeniul educaţiei, cercetării, atât la nivelul Uniunii, cât şi în afara acesteia (colaborarea cu Asia, Australia, America Latină, America de Nord şi Africa); ● creşterea rolului României în acordarea de asistenţă în domeniul educaţiei altor ţări, în vederea atingerii obiectivelor asociate iniţiativei Education for All, iniţiativă susţinută de ONU şi coordonată la nivel global de UNESCO. Pachetul social garantat pentru educaţie ● Implementarea unor programe care să permită condiţii de dezvoltare şi formare a copiilor, de la naştere şi până la majorat. ● Acest pachet va asigura asistenţa părinţilor privind creşterea nou-născuţilor, condiţii de integrare a copiilor în creşe, respectiv învăţământ preşcolar, parcurgerea unui program şcolar de calitate în şcoli echipate corespunzător care să conducă la modelarea intelectuală şi profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistenţă medicală, dezvoltare fizică (în cluburi şcolare sportive) şi socioculturală. ● Pachetul social garantat pentru educaţie va fi particularizat în funcţie de o serie de elemente, astfel încât să fie garantată egalitatea de şanse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, indiferent de sex, religie, etnie, capacităţi psihomotorii etc. Investiţii în resursele umane ● Profesionalizarea carierei didactice în România şi reconsiderarea sistemului de grade didactice din această perspectivă ● Profesionalizarea carierei manageriale în sectorul educaţiei ● Redimensionarea raportului dintre componenta teoretică şi cea practică a curriculumului de pregătire/formare a cadrelor didactice ● Dezvoltarea unei pieţe educaţionale a programelor de formare continuă, bazată pe un sistem competiţional ● Consolidarea relaţiilor de parteneriat între învăţământul superior şi cel preuniversitar, în formarea iniţială şi continuă pentru cariera didactică, prin care să se asigure adecvarea conţinuturilor şi metodelor la nevoile de formare ale cadrelor didactice ● Corelarea structurilor şi a etapelor din cariera didactică cu standardele educaţionale şi asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile ● Redefinirea statutului şi rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creşterii competenţelor profesionale şi a contribuţiei acestora la asigurarea calităţii procesului educaţional ● Dezvoltarea unor structuri instituţionale moderne în scopul optimizării activităţilor de formare continuă a personalului din învăţământ ● Asigurarea progresului în carieră pe criterii de competenţă profesională ● Promovarea unei oferte mai largi de cursuri destinate formării continue a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar, care să includă programe de formare de tip conversie/reconversie. ● Asigurarea unui sistem de salarizare şi motivare financiară corespunzător rolului pe care cadrul didactic îl îndeplineşte în societate. Baza materială a învăţământului Asigurarea şi modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar, în condiţii de standardizare la nivel naţional, acolo unde acest lucru este posibil. Cele patru direcţii urmărite vor fi: ● modernizarea procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării; ● conectarea tuturor şcolilor la internet prin conexiuni de mare viteză; ● dotarea bibliotecilor şcolare, inclusiv extinderea bibliotecilor virtuale; ● investiţii în infrastructura educaţională şi în mijloacele de învăţare; ● realizarea unor centre educaţionale puternice, care să asigure copiilor servicii de educaţie până la nivel liceal, burse, cămin, cantină şi/sau transport zilnic (continuarea proiectului microbuzelor şcolare, iniţiat în guvernarea 2001-2004 şi menţinut de guvernarea 2005-2008), după caz, bază sportivă şi locuinţe pentru cadrele didactice ● Distribuţia acestor investiţii pe teritoriul României se va face în funcţie de nevoile reale din ţară şi de dinamica reţelei şcolare prognozată pentru următoarele două decenii. ● Finanţarea acestor obiective se va face în principal de la bugetul de stat, dar o bună parte a fondurilor necesare poate fi acoperită prin accesarea diferitelor programe operaţionale finanţate din fonduri structurale europene, precum şi din alte surse. ● finalizarea investiţiilor începute. Corelarea programelor educaţionale cu piaţa muncii Formarea iniţială a tinerilor, dar şi formarea continuă a adulţilor nu se pot realiza fără o corelare mai strânsă a programelor de studii cu preocupările şi nevoile spaţiului socio-economic actual, prin: ● realizarea cu periodicitate a unor studii de nevoi la nivelul agenţilor economici şi utilizarea rezultatelor acestor studii în proiectarea noilor programe de studii; ● fundamentarea corectă a planului de şcolarizare; ● adaptarea curriculumului şcolar la dispoziţia şcolii; ● corelarea învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele agenţilor economici; ● extinderea activităţilor extraşcolare; ● dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship; ● modificarea legislaţiei muncii pentru a permite elevilor peste 16 ani şi studenţilor să lucreze pe perioada vacanţelor, în condiţiile asigurării tuturor drepturilor specifice nivelului lor de pregătire şi vârstei lor; ● urmărirea absolvenţilor pe parcursul traseului lor profesional pentru a înregistra feedbackul privind succesul lor în carieră; ● dezvoltarea de programe de recalificare şi/sau formare continuă, în funcţie de nevoile înregistrate în sistem etc.; ● reactivarea Agenţiei - înfiinţată în perioada guvernării 2001-2004 - care se ocupa de relaţia dintre şcoală/universitate şi mediul socioeconomic. Finanţarea acestei agenţii se poate realiza integral din surse extrabugetare. Activităţi extraşcolare şi extracurriculare Susţinerea acelor politici educaţionale extraşcolare şi extracurriculare care, prin completarea programelor şcolare aprobate, să asigure: ● educaţia pentru sănătate; ● educaţia civică; ● educaţia cultural-artistică şi ştiinţifică; ● educaţia ecologică; ● educaţia prin sport; ● educaţia rutieră; ● educaţia pentru dezvoltarea durabilă. Învăţământul şi educaţia pentru minorităţile naţionale şi pentru grupurile dezavantajate În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale, în următoarea decadă, Guvernul trebuie să aibă în vedere: ● asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi a limbii materne de către elevi; ● creşterea capacităţii de cuprindere a învăţământului în limba maternă, simultan cu sporirea calităţii sale; ● elaborarea manualelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale pentru învăţământul obligatoriu şi stimularea elaborării şi/sau traducerii de manuale pentru învăţământul secundar superior; ● restructurarea curriculumului şcolar din perspectivă multiculturală; ● dezvoltarea reţelei de mediatori şcolari prin care se asigură încurajarea participării populaţiei rome la învăţământul obligatoriu; ● formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru învăţământul în limba minorităţilor; ● asigurarea accesului fiecărui copil provenit din rândul minorităţilor (inclusiv al populaţiei rome) la educaţia de bază şi stimularea participării acestora la niveluri superioare de educaţie. Descentralizarea şi depolitizarea unităţilor de învăţământ ● Respectând principiul subsidiarităţii, Guvernul şi Ministerul Educaţiei Naţionale vor da curs acelor politici care vor permite o mai bună gestionare la nivel micro a resurselor publice, în raport cu obiectivele educaţionale şi de dezvoltare regională pe care le au de îndeplinit. ● Descentralizarea nu se poate face însă fără întărirea legislaţiei privind responsabilitatea publică şi fără protejarea instituţiilor de învăţământ de interferenţele politicului. Aceste măsuri vor asigura întărirea ataşamentului comunităţilor locale faţă de activităţile care au loc în şcoală, asigurarea stabilităţii cadrelor didactice şi a echipelor de management şcolar şi creşterea gradului de transparenţă. Autonomia învăţământului superior şi a cercetării Autonomia instituţiilor de învăţământ superior este un principiu garantat de Constituţia României şi trebuie extins în raport cu actuala legislaţie. Acest principiu se defineşte prin cinci componente: ● autoguvernare, în baza unui cadru legal cât mai larg; ● finanţare pe bază de performanţă; ● dreptul de a avea o politică de personal proprie; ● dreptul de a decide asupra conţinuturilor de învăţare/cercetare, în condiţiile legii şi în raport cu obiectivele asumate de către fiecare instituţie de învăţământ în parte; ● responsabilitate publică în raport cu programele asumate. Dimensiunea europeană şi internaţională a învăţământului românesc ● Continuarea politicilor de consolidare a parteneriatelor internaţionale bilaterale şi multilaterale, încurajarea schimburilor de studenţi, cadre didactice etc. în cadrul programelor existente (Erasmus, CEPUS, Fulbright, DAAD, programele asociate spaţiului francofon, alte acorduri bilaterale etc.) şi dezvoltarea unor noi direcţii de cooperare internaţională ● România trebuie să reintre pe piaţa serviciilor de educaţie pentru studenţi străini, ceea ce poate aduce, în acelaşi timp, atât prestigiu, cât şi importante resurse financiare ● Consolidarea relaţiilor tradiţionale existente între România şi diferitele organisme internaţionale în domeniul educaţiei şi cercetării (Uniunea Europeană, Fundaţia Europeană pentru Ştiinţă, Institutul European de Inovare şi Tehnologie, Consiliul Europei, Banca Mondială, UNESCO, OECD etc.) ● Consolidarea programelor de educaţie oferite etnicilor români din străinătate ● Ministerul Educaţiei Naţionale va continua politica activă legată de iniţiativele din domeniul educaţiei la nivel european şi îşi va asuma şi în viitor un rol în cadrul Procesului Bologna, Regional Cooperation Council (RCC), European Quality Assurance Register (EQAR) etc. ● Noul Guvern va dezvolta mecanismele de cooperare internaţională cu ţări aflate în dificultate din punct de vedere al reformelor educaţiei, în special în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor asumate prin iniţiativa Education for All, iniţiativă susţinută de ONU şi coordonată la nivel global de UNESCO Creşterea competitivităţii universităţilor româneşti Guvernul trebuie să adopte măsuri clare şi urgente prin care să asigure: ● finanţare multianuală corespunzătoare şi previzibilă pentru instituţiile de învăţământ superior din România, pe baza criteriilor de excelenţă, în vederea consolidării bazei materiale şi realizarea de campusuri universitare noi, proces care trebuie corelat cu viziunea de dezvoltare a acestui sector pentru următorii 20 de ani - Universitatea Viitorului - 2030; ● întărirea criteriilor de asigurare a calităţii, astfel încât să se treacă la dezvoltarea bazată pe performanţă; ● concentrarea resurselor prin stimularea cooperării universitare, şi nu prin măsuri care pun sub semnul întrebării autonomia universitară; ● relansarea competiţiilor de granturi de cercetare; ● introducerea unor măsuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere în universităţile româneşti; ● stoparea procesului de pensionare accelerată şi abuzivă a personalităţilor academice; ● întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare a sistemului (de exemplu: Registrul matricol unic, Cadrul naţional al calificărilor etc.) şi de planificare strategică, pe baza datelor statistice naţionale şi internaţionale etc. Programe propuse pentru educaţie ŞANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA ● Finalizarea până la finalul anului 2016 a programului de campusuri şcolare adaptate nevoilor educaţionale specifice zonei (internat, cantină, ateliere, burse, îmbrăcăminte, rechizite şcolare) ● Finalizarea programului de investiţii în infrastructura şcolară pană în anul 2016 ● În fiecare comună va exista cel puţin o şcoală la standarde europene, dotată cu mijloace didactice moderne şi microbuze şcolare RELAŢIA CU PIAŢA MUNCII ŞI ASIGURAREA UNEI CARIERE ● Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educaţional şi mediul economic, având ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene, cu scopul creşterii ratei de absorbţie a absolvenţilor pe piaţa muncii ● Dezideratul "O profesie pentru fiecare tânăr" STIMULAREA INSTITUŢIONALĂ A VOLUNTARIATULUI ● Definirea portofoliului educaţional drept criteriu fundamental de promovare în carieră ● Stimularea iniţiativelor societăţii civile pentru promovarea voluntariatului ROMÂNII DE PRETUTINDENI ● Revigorarea şi extinderea cursului de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Europa (în Italia, Spania, Franţa, Portugalia şi Cipru şi în perspectivă în cât mai multe state membre) pentru elevii de cetăţenie română care învaţă în şcolile publice din statele menţionate ● Atragerea tinerilor români, plecaţi în străinătate, în universităţile din România ● Creşterea numărului de burse pentru copiii din Moldova şi copiii etnici români din statele vecine ● Adoptarea de soluţii programatice pentru reîntregirea familiilor în care părinţii lucrează în străinătate O ŞCOALĂ INOVATIVĂ ● Motivarea cadrelor didactice, recunoaşterea rolului social prin salariu, respectarea demnităţii şi autonomiei profesionale ● Integrarea, de urgenţă, a cadrelor didactice în programe de formare continuă, prin proiecte finanţate din fonduri structurale ● Formarea continuă a cadrelor didactice va fi centrată pe: - învăţământ digitalizat; - curriculum adecvat formării inovative, creative şi formării de competenţe; - pedagogie modernă, optimizarea relaţiei cu părinţii, elevii şi cu autorităţile locale; - actualizarea cunoaşterii în aria curriculară a disciplinei. ● Dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii lor de inovare, punerea accentului pe achiziţii culturale, de cunoştinţe tehnologice, formarea deprinderilor pentru o viaţă sănătoasă, pentru sport, pentru mediu, în spiritul principiilor democratice, cunoaşterea a cel puţin două limbi străine ● Promovarea, prin educaţie, a unui sistem de valori de referinţă în societate ● Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală din perspectiva obiectivelor din "Strategia Europa 2020" prin: - creşterea contribuţiei şcolii şi familiei în personalizarea educaţiei copilului; - orientarea şcolară prin cabinetele psihopedagogice; - dezvoltarea deprinderilor de învăţare permanentă pentru creşterea capacităţii de adaptare la noi locuri de muncă. ● Informatizarea şi asigurarea accesului la internet rapid în toate unităţile şi instituţiile de învăţământ prin: - crearea de noi oportunităţi de învăţare cu mijloace informatice, sisteme multimedia, softuri educaţionale şi reţele de date; - multiplicarea canalelor de comunicare şi a noi forme de socializare; - dezvoltarea informaticii de gestiune în administrarea şcolii; - introducerea manualelor electronice; - realizarea de reţele-pilot pentru unităţi de învăţământ situate în zone defavorizate. ● Creşterea capacităţii de inovare şi de creativitate din perspectiva dezvoltării durabile prin: - educaţie complementară extracurriculară şi extraşcolară; - răspuns la nevoile educaţionale de formare ale elevilor şi părinţilor acestora pentru dezvoltarea creativităţii şi inovării; - susţinerea elevilor capabili de inovare şi creaţie. ● Asigurarea educaţiei complementare pentru creşterea capacităţii de adaptare şi pentru refacerea coeziunii sociale, prin: - dezvoltarea de alternative educaţionale; - formarea tinerilor prin activităţi sportive; - refacerea taberelor pentru elevi şi studenţi; - instituţionalizarea participării în proiecte şi programe cu teme care sunt complementare faţă de curriculum. ● Susţinerea programelor "Şansa a doua prin educaţie", în vederea eliminării analfabetismului şi integrării pe piaţa muncii, prin: - garantarea egalităţii de şanse şi eliminarea oricăror forme de discriminare; - facilităţi, politici şi programe adecvate grupurilor vulnerabile; - programe-suport pentru cei care au părăsit timpuriu şcoala. ● Garantarea autonomiei şcolilor şi a autonomiei profesionale a cadrelor didactice, prin: - instituţionalizarea autonomiei şcolilor cu asumarea responsabilităţii publice faţă de performanţele şcolii; - autonomia profesională a cadrelor didactice în transpunerea personalizată a programelor şcolare; - încurajarea formării consorţiilor şcolare şi asociaţiilor profesionale; - instituirea cadrului legal pentru parteneriatul şcolii cu autorităţile locale şi cu operatorii economici interesaţi; - participarea şcolilor şi a cadrelor didactice în programe şi proiecte care aduc beneficii procesului didactic; - realizarea de parteneriate pentru schimbul de bune practici cu unităţi şcolare din ţară şi din străinătate; - participarea la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală şi creşterea performanţei în cariera didactică; - încurajarea iniţiativei private în învăţământul preuniversitar. ● Generalizarea programului "Şcoala de după şcoală" în parteneriat cu autorităţile locale, părinţi, operatori economici, prin: - elaborarea cadrului general în care se desfăşoară programul "Şcoala de după şcoală"; - asigurarea autonomiei de decizie la nivelul şcolii în parteneriat cu părinţii şi autorităţile locale contributoare; - asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea în norma didactică a orelor efectuate în programul "Şcoala de după şcoală". ● Garantarea autonomiei universitare, asociată cu răspunderea publică, prin: - libertatea comunităţii academice de a gestiona propriile programe de studii; - libertatea comunităţii academice de a-şi stabili şi alege democratic structurile de conducere; - sprijinirea iniţiativei private în învăţământul superior şi garantarea autonomiei funcţionale. ● Creşterea rolului universităţilor în dezvoltarea regiunilor proactive ale cunoaşterii: - creşterea capacităţii de inovare a resurselor umane; - realizarea unei infrastructuri şi logistici adecvate; - dezvoltarea serviciilor şi a sectoarelor economice inovatoare; - dezvoltarea unor alianţe strategice între universităţi, companii private, agenţii de stat. ● Universităţi pentru crearea economiei cunoaşterii - participarea universităţilor la elaborarea politicilor şi strategiilor publice; - dezvoltarea unor reţele de colaborare pentru crearea de cunoştinţe, diseminarea şi utilizarea lor pentru creşterea bunăstării; - dezvoltarea unor baze de cercetare pentru economia cunoaşterii; - dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transferul de cunoştinţe şi de tehnologie; - dezvoltarea capacităţilor de cercetare în sectorul generării de cunoştinţe de interes comercial. ● Orientarea conţinutului procesului didactic în vederea creşterii capacităţii de inovare a resurselor umane, prin: - dezvoltarea unei culturi a cunoaşterii ştiinţifice şi tehnologice; - transferul inovaţiei în produse şi pentru asigurarea unui învăţământ superior problematizat; - dezvoltarea creativităţii individuale a studenţilor. ● Dezvoltarea unor structuri intermediare menite să susţină parteneriatul dintre universităţi şi companii - economia "verde", bazată pe cunoaştere şi transfer tehnologic ● Încurajarea şi susţinerea "brokerilor cunoaşterii" - profesionişti hibrizi care au capacitatea de a înţelege rapid un domeniu şi care identifică rapid potenţialul, frontierele şi provocările-cheie. Brokerii cunoaşterii au: - competenţe antreprenoriale; - capacitatea de a identifica idei interesante; - priceperea de a organiza echipe; - abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei. ● Crearea cadrului normativ necesar pentru ca universităţile, instituţiile guvernamentale şi companiile să lucreze împreună pentru creşterea bunăstării societăţii, prin: - autonomie în structurarea relaţiilor parteneriale; - garantarea libertăţilor academice în exercitarea profesiunii; - cuprinderea unui procent de cel puţin 10% din populaţia activă în programe de formare continuă. CERCETARE Cercetarea ştiinţifică reprezintă principalul proces de cunoaştere, creaţie şi inovare, dar şi principala sursă de dezvoltare a statelor. Randamentul cercetării româneşti depinde de capacitatea de a pune la un loc laboratoarele universitare cu structurile economice şi de cercetare specializate, articularea unor programe majore de cercetare, integrarea şi participarea la Spaţiul European al Cercetării Ştiinţifice. Direcţii de acţiune ● Gruparea tuturor instituţiilor de cercetare din subordinea ministerelor şi agenţiilor guvernamentale în subordinea ministerului educaţiei, cercetării şi inovării pentru coordonarea întregii activităţi de cercetare din România ● Identificarea şi susţinerea domeniilor de vârf, cu potenţial pentru performanţă ● Dezvoltarea unor cercetări interdisciplinare, în parteneriate intra- şi interuniversitare sau nonacademice ● Încurajarea echipelor de cercetare româneşti să participe la competiţiile din cadrul programului Horizon 2020 şi susţinerea proiectelor câştigătoare ● Promovarea şi valorificarea excelenţei ştiinţifice ● Reflectarea, în procesul de învăţământ, a rezultatelor cercetărilor ● Dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale, naţionale şi internaţionale în vederea identificării bunelor practici şi implementarea acestora şi la noi în ţară ● Înfiinţarea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice, în parteneriat public-privat ● Înfiinţarea unor poli de competitivitate şi promovarea schimburilor ştiinţifice între universităţile/centrele de cercetare din România şi cele din străinătate ● Susţinerea tinerilor cercetători ● Dezvoltarea infrastructurilor de cercetare din universităţi şi din institutele naţionale de cercetare ● Dezvoltarea de politici proactive - inclusiv de natură fiscală - de susţinere a transferurilor tehnologice ● Ministerul Educaţiei Naţionale trebuie să colaboreze cu toate ministerele de profil, pentru a asigura punerea în practică a rezultatelor cercetărilor. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ Cercetarea ştiinţifică, în ceea ce priveşte resursele alocate, trebuie să fie pentru toţi decidenţii politici din România o prioritate privind reconsiderarea bugetării. Învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică reprezintă priorităţi pentru toate ţările UE care consideră că succesul acestor domenii reprezintă calea de relansare economică cea mai sigură. Direcţii de acţiune ● Articularea unor programe majore de cercetare în concordanţă cu obiectivele strategice de dezvoltare ale României, precum şi cu obiectivele din "Strategia Europa 2020" ● Susţinerea cercetării ştiinţifice din domeniile cu potenţial de performanţă ● Încurajarea prin mecanisme de finanţare a abordărilor interdisciplinare cu potenţial de aplicare în realizarea de produse ● Susţinerea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli ● Transferarea capacităţii de cercetare şi spre sectorul generării de cunoştinţe de interes comercial ● Transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni ale cunoaşterii care să dezvolte economia "verde" prin concentrarea eforturilor universităţilor, guvernului şi companiilor ● Dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crearea sau extinderea de infrastructuri comune pentru cercetare ori tehnologie ● Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie ● Canalele de finanţare care să sporească conectivitatea dintre universităţi, institute de cercetare, agenţii şi companii pentru reducerea distanţei de la ştiinţă la aplicaţie ● Dezvoltarea semnificativă a sectoarelor economice inovatoare, susţinerea unei dinamici a inovaţiei în toate sectoarele şi investiţiile cu apariţia şi dezvoltarea unei clase creatoare cu contribuţii importante la creşterea bunăstării în societate Realizarea proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure) ● Asumarea cu prioritate de către Guvernul României a acestui proiect de construire a celui mai puternic laser din lume, unul din primele cinci cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene şi susţinut de către Consiliul Investitorilor Străini ENERGIE În viziunea Guvernului României, sectorul energetic trebuie să joace un rol esenţial în dezvoltarea economică şi socială a României. În contextul intern şi internaţional, marcat de criza economică, sectorul energetic românesc dispune de mari resurse, de expertiză confirmată de o prestigioasă tradiţie şi de remarcabile oportunităţi pentru a fi în avangarda revigorării economiei româneşti şi pentru a contribui la consolidarea poziţiei ţării noastre în rândul statelor Uniunii Europene. Politica energetică se axează pe dezvoltarea infrastructurii şi competitivitate şi constituie substanţa unui nou proiect economic naţional. De asemenea, Guvernul pune accent pe respectarea angajamentelor privind reformele structurale din sectorul energetic convenite cu creditorii internaţionali, precum şi cele asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene Obiective strategice: ● Securitatea energetică ● Eficienţa energetică şi protecţia mediului ● Creşterea competitivităţii ● Încurajarea investiţiilor ● Sprijinirea consumatorilor de energie ● Energie din surse regenerabile ● România - pol energetic regional Aceste obiective strategice vor sta la baza procesului de revizuire a strategiei energetice a României pe care ne propunem să o adoptăm în urma unei ample consultări cu părţile interesate şi, în măsura în care va fi posibil, prin consens politic, având în vedere importanţa strategică pe care sectorul energetic o are pentru România. Obiectivul I: Securitatea energetică Programul Guvernului României în domeniul securităţii energetice îşi propune următoarele: ● implementarea unui program pentru diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare şi limitarea dependenţei de aprovizionare cu resurse energetice din import; ● asigurarea securităţii infrastructurii energetice critice, a capacităţilor de depozitare, inclusiv a instalaţiilor nucleare; ● promovarea investiţiilor pentru creşterea capacităţii de producţie a energiei electrice şi pentru asigurarea securităţii energetice a ţării; ● promovarea unor proiecte transfrontaliere şi regionale care să asigure diversificarea accesului la resursele energetice de materii prime, în principal petrol şi gaze; ● definirea şi susţinerea unor proiecte strategice, de interes naţional; ● încurajarea investiţiilor pentru descoperirea unor noi rezerve de hidrocarburi şi creşterea ratei de înlocuire a rezervelor existente; ● dezvoltarea industriei producătoare de echipamente energetice conforme cu standardele UE în domeniu; ● promovarea programelor de creştere a performanţei capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale. Obiectivul II: Eficienţa energetică şi protecţia mediului Pentru atingerea acestor obiective, Guvernul României va întreprinde următoarele măsuri: ● stimularea construcţiei de noi instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă; ● încurajarea reabilitării, modernizării sau înlocuirii instalaţiilor existente, pentru creşterea eficienţei şi reducerea impactului asupra mediului; ● promovarea eficienţei energetice în industrie, transporturi, construcţii, agricultură, servicii şi în sectorul rezidenţial; ● susţinerea programelor de eficienţă energetică prin identificarea de noi fonduri de investiţii şi înfiinţarea autorităţii române de conservare a energiei şi eficienţei energetice; ● îmbunătăţirea eficienţei energetice prin susţinerea finanţării din fonduri comunitare; ● stimularea funcţionării societăţilor de servicii energetice (ESCO); ● analizarea oportunităţii acordării de stimulente fiscale şi financiare pentru realizarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice; ● realizarea unui program naţional de educare a populaţiei pentru economisirea energiei Măsurile specifice care vor fi adoptate pentru protecţia mediului sunt următoarele: ● stimularea investiţiilor din domeniul protecţiei mediului, în sectorul producerii energiei electrice din combustibili convenţionali; ● continuarea internalizării costurilor de mediu în preţul energiei; ● promovarea tehnologiilor curate, a tehnologiilor de captare şi depozitare a CO(2) (CSC) din gazele de ardere a cărbunelui, pilele de combustie şi utilizarea hidrogenului ca vector energetic; ● încurajarea utilizării deşeurilor menajere şi industriale la producerea de energie electrică şi termică; ● stimularea identificării şi implementării soluţiei tehnice celei mai potrivite pentru depozitarea finală a combustibilului nuclear utilizat în centralele nucleare din România; ● dezvoltarea capacităţilor din surse regenerabile, ţinându-se cont de statutul ariilor protejate şi echilibrul ecosistemelor; Obiectivul III: Creşterea competitivităţii economice Competitivitatea economică nu poate fi susţinută prin subvenţionarea sectoarelor nerentabile, forţa de muncă ieftină şi preţuri menţinute artificial. Pe termen lung, menţinerea acestor practici duce la înapoiere tehnologică, arierate şi risipă în domeniul energetic. Măsuri pentru creşterea competitivităţii ● Susţinerea mediului de afaceri, inclusiv a IMM-urilor, în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice ● Încurajarea retehnologizării capacităţilor de producere a energiei electrice ● Reducerea pierderilor pe reţelele de transport şi distribuţie ● Reducerea consumurilor în transporturi şi clădiri ● Creşterea eficienţei aprovizionării cu energie (susţinerea producţiei descentralizate de energie şi a cogenerării de înaltă eficienţă ca o soluţie pentru CET-uri; soluţii urbane de încălzire şi răcire) ● Încurajarea creării unei pieţe concurenţiale de energie ● Stimularea auditului energetic şi a sistemelor de gestionare a energiei la firmele mari ● Asigurarea resurselor pentru activităţile de cercetare din domeniul sistemelor de energie ● Crearea de programe naţionale pentru introducerea reţelelor inteligente, stocarea energiei (de exemplu, hidrocentrale cu pompaj), proiecte urbane inteligente ● Încurajarea dezvoltării unor mecanisme de tranzacţionare pentru energie electrică şi gaz natural care să ofere un preţ concurenţial format transparent pe baza cererii şi ofertei. Obiectivul IV: Încurajarea investiţiilor Este important ca România să menţină interesul şi încrederea investitorilor prin: ● un cadru legislativ, administrativ şi fiscal predictibil; ● liberalizarea treptată a pieţelor de energie electrică şi gaz, concomitent cu adoptarea şi implementarea măsurilor legislative de protecţie a consumatorului vulnerabil; ● promovarea tehnologiilor noi şi încurajarea modernizării echipamentelor pentru exploatarea zăcămintelor de huilă, lignit şi uraniu; ● promovarea tehnologiilor de valorificare a gazului metan din zăcămintele de huilă; ● executarea de lucrări petroliere în comun cu firme străine de specialitate, în cadrul unor contracte de explorare, dezvoltare, exploatare în zone de interes, cu respectarea legislaţiei româneşti şi europene; ● punerea în exploatare a noi perimetre pentru valorificarea lignitului şi uraniului; ● identificarea de noi zăcăminte prin intensificarea cercetării geologice; ● participarea în parteneriat pe pieţele externe la concesionarea de zăcăminte uranifere în vederea explorării şi exploatării acestora; ● reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de transport prin conducte; ● creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale, prin diversificarea surselor de aprovizionare din import şi dezvoltarea unor noi interconectări cu sistemele de transport ale ţărilor vecine; ● creşterea capacităţii de transport pentru gazele extrase din platoul continental al Mării Negre; ● promovarea proiectelor de interconectare transfrontalieră pentru gaz natural şi energie electrică; ● creşterea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, pentru preluarea vârfurilor de consum pe perioada sezonului rece, precum şi pentru creşterea gradului de siguranţă a alimentării cu gaze a consumatorilor. Obiectivul V: Sprijinirea consumatorilor de energie ● Definirea consumatorului vulnerabil şi protecţia acestuia în condiţiile liberalizării pieţei de energie electrică şi gaz natural ● Stimularea dezvoltării pieţelor administrate centralizat pentru tranzacţionarea gazului natural în mod transparent, concurenţial şi nediscriminatoriu ● Garantarea accesului la serviciile publice de transport şi distribuţie a energiei electrice şi gazului natural pentru toate categoriile de consumatori ● Exercitarea funcţiei de control asupra calităţii serviciilor publice de transport şi distribuţie a energiei electrice şi a gazului natural Obiectivul VI: Energie din surse regenerabile România va urmări împlinirea angajamentului asumat ca stat membru al Uniunii Europene de atingere a 24% din consumul total de energie din surse regenerabile până în anul 2020. Principiul de bază al dezvoltării producţiei de energie din surse regenerabile este sustenabilitatea bonificaţiei acordate. Stabilirea surselor regenerabile de energie trebuie încurajate ţinând cont de tehnologiile existente, resursele locale încă nevalorificate, potenţialul de stimulare a altor sectoare economice, efectele asupra balanţei comerciale Politici energetice şi agricultură ● Valorificarea terenurilor degradate prin culturi de plante energetice ● Încurajarea culturilor pentru producţia de biocombustibili ● Extinderea producţiei de biogaz şi a capacităţilor de cogenerare care folosesc biogaz şi biomasă ● Alimentarea zonelor rurale izolate cu generatoare eoliene sau microhidrocentralele Obiectivul VII: România, pol energetic regional ● România dispune de un mix de resurse energetice care îi pot permite să devină principalul producător şi furnizor regional de energie. ● Potenţialul de resurse poate fi sporit prin punerea în exploatare a noilor perimetre pentru valorificarea zăcămintelor de hidrocarburi din zona platoului continental al Mării Negre şi a celor de mare adâncime. ● OPCOM poate deveni o bursă regională de energie. ● România reprezintă un potenţial rezervor de alimentare de gaze naturale către regiune, în cadrul UE, precum şi către Republica Moldova, Ucraina şi Turcia. ● Reţelele de transport ale energiei electrice şi gazelor naturale se vor dezvolta pentru creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine. ● Piaţa de energie electrică şi gaz a României se va integra în proiectul pieţei unice europene, prin cuplarea cu pieţele dezvoltate ale ţărilor vecine şi membre ale Uniunii Europene. Proiecte prioritare ● Încurajarea activităţilor de explorare şi exploatare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale din bazinul Mării Negre ● Atragerea de capital pentru investiţii de mediu şi retehnologizări, inclusiv construirea de grupuri energetice noi în complexele energetice Hunedoara şi Oltenia ● Reluarea ofertei pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ● Reluarea parteneriatelor încheiate pentru termocentralele Galaţi, Brăila şi Borzeşti ● Dezvoltarea reţelelor de transport al energiei electrice între Dobrogea şi restul ţării ● Realizarea Centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpusteşti ● Demararea investiţiilor pentru centrala hidroelectrică Islaz ● Creşterea gradului de valorificare a potenţialului hidroenergetic al României (amonte Porţile de Fier I, Islaz, Bistriţa) ● Stimularea cercetării în domeniul nuclear şi transferul de tehnologii pentru reactori generaţia 3-4 ● Iniţierea parteneriatelor pentru modernizarea termocentralelor Elcen Bucureşti, Iernut şi Doiceşti ● Implicarea activă în realizarea proiectului cablului submarin România-Turcia, a conductei de petrol Constanţa-Trieste, a terminalului LNG Constanţa şi AGRI ● Unul dintre proiectele prioritare pentru perioada următoare îl reprezintă dezvoltarea de capacităţi de producţie de energie electrică şi termică care vor folosi deşeurile menajere şi industriale ca resursă primară, contribuind decisiv la rezolvarea problemelor de mediu şi de aprovizionare a populaţiei cu apă caldă şi căldură la costuri reduse. EXTERNE I. Orientarea conceptuală şi de principiu În noul context politic intern şi internaţional, care se prefigurează odată cu formarea unei noi majorităţi guvernamentale, solide şi predictibile, diplomaţia României îşi va consolida viziunea strategică şi capacitatea de mobilizare a componentelor şi resurselor sale în scopul promovării proiectelor de politică externă românească şi asigurării unui răspuns prompt şi eficient la noile provocări economice şi de securitate cu care ne confruntăm. Politica externă a României trebuie să fie o politică de consens naţional pentru a-şi atinge obiectivele. Managementul integrat al politicii externe româneşti presupune conducerea instituţiei diplomaţiei pe principii de rigoare, eficienţă, onestitate şi profesionalism, stabilitate şi continuitate în promovarea şi apărarea intereselor naţionale. Diplomaţia română va urmări, ca scop esenţial al politicii externe a României, ridicarea şi consolidarea profilului internaţional al ţării. Consolidarea rolului şi substanţializarea contribuţiei României de membru al familiei europene, precum şi adâncirea Parteneriatului strategic pentru secolul XXI cu SUA vor fi dimensiuni definitorii ale viziunii noastre de politică externă. Politica externă a României trebuie să revigoreze acţiunea externă a statului român, pe baza conştientizării faptului că statutul României de membru UE şi NATO reprezintă un instrument de modernizare a societăţii româneşti şi de creştere a profilului internaţional al ţării, care trebuie utilizat cu maximum de eficienţă pentru valorificarea tuturor beneficiilor politice, economice şi securitare care derivă din apartenenţa la cele două organizaţii şi pentru realizarea intereselor României. Acţiunea de politică externă se va concentra asupra consolidării profilului României de stat membru UE, prin asigurarea coerenţei, eficacităţii şi predictibilităţii politicii noastre externe. Respectul pentru principiile şi normele de drept internaţional va continua să se plaseze în centrul acţiunii de politică externă a României. Totodată, acţiunea diplomatică a României trebuie să valorifice calitatea de stat la frontiera externă a UE şi NATO, cu conştientizarea avantajelor şi dezavantajelor pe care această funcţie geopolitică le presupune. Din acest punct de vedere, o prioritate esenţială de politică externă o reprezintă subsumarea eforturilor diplomatice pentru extinderea în vecinătatea României a zonei democratice de prosperitate, securitate şi predictibilitate, necesare pentru asigurarea securităţii naţionale în sensul său cel mai larg. Politica externă trebuie corelată în materie de obiective şi priorităţi cu politica de securitate şi apărare. O viziune strategică integrată de politică externă şi securitate va înlesni crearea de capacităţi suplimentare pentru demersuri externe purtătoare de beneficii politice şi/sau economice, al căror succes depinde de coordonarea între instituţiile-cheie din sistemul de siguranţă naţională. Activitatea MAE presupune acţiuni diplomatice şi un efort continuu de coordonare şi angajare interinstituţională, cu descărcare multianuală pe diferite spaţii geografice şi în domenii care nu sunt aparent conexe diplomaţiei. Politica externă românească se află în plin proces de schimbare a profilului şi manierei de aplicare, prin tranziţia de la modelul axat preponderent pe binomul multilateral-bilateral la abordarea tematică, integratoare. Punem accentul pe dezvoltarea de proiecte, promovarea interdisciplinarităţii, a complementarităţii şi sinergiei, din care va câştiga în coerenţă şi impact. Această transformare de scop şi atitudine trebuie reflectată corespunzător în alcătuirea listei de obiective şi priorităţi de politică externă, precum şi în arhitectura instituţională a MAE. Diplomaţia va urmări permanent proiectarea imaginii României în lume ca stat cu o democraţie consolidată, cu instituţii solide şi funcţionale, care respectă pe deplin normele şi valorile democratice. Diplomaţia românească trebuie reconfirmată ca instituţie fundamentală a statului şi orientată spre obiective de natură strategică, cum sunt cele subsumate exercitării în bune condiţii a Preşedinţiei Consiliului UE în anul 2019, care să se integreze într-o viziune pe termen lung privind locul şi rolul României în lume. II. Obiective de guvernare 1. Concentrarea tuturor eforturilor de acţiune diplomatică pentru protejarea şi promovarea intereselor naţionale ale României şi ale cetăţenilor ei din punct de vedere politic, de securitate, economic, social şi cultural 2. Acţiunea de politică externă va avea în vedere cu prioritate susţinerea obiectivelor de modernizare şi reformă ale României şi creşterea profilului statului român pe plan european şi internaţional. 3. Creşterea şi consolidarea profilului României în Uniunea Europeană şi NATO şi valorificarea cu mai mare eficacitate a beneficiilor care decurg din statutul României de membru al celor două structuri 4. Continuarea efortului de consolidare a capacităţii administrative, inclusiv în raport cu gestionarea afacerilor europene 5. Consolidarea şi dezvoltarea Parteneriatului strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite ale Americii 6. Continuarea eforturilor de promovare şi susţinere, prin acţiune fermă şi cuprinzătoare, a aspiraţiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova va avea un loc central. 7. Promovarea activă a obiectivului de transformare a vecinătăţii României, atât în Balcanii de Vest, dar mai ales în Vecinătatea Estică, într-o zonă democratică de stabilitate, prosperitate, securitate şi predictibilitate, necesară pentru asigurarea securităţii naţionale în sensul său cel mai larg 8. Întărirea cooperării bilaterale cu statele din vecinătate şi cu statele membre UE, inclusiv prin consolidarea parteneriatelor strategice pe care România le-a dezvoltat cu aceste state 9. Apărarea şi promovarea activă a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor/comunităţilor româneşti din statele din vecinătatea României, în conformitate strictă cu standardele europene şi, acolo unde este aplicabil, cu respectarea criteriilor politice de aderare la UE 10. Consolidarea parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani şi promovarea de noi parteneriate pentru eficientizarea acţiunii diplomatice în context european şi euroatlantic. În acest sens, se vor avea în vedere state din regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv în Caucazul de Sud, din Asia, inclusiv Asia Centrală, precum şi alte state din G 20. 11. Atingerea ţintelor strategice de cooperare consolidată cu state de pe alte continente către care pot fi orientate interesele economice ale ţării noastre 12. Consolidarea dimensiunii economice a diplomaţiei prin accentuarea aspectelor legate de dinamizarea cooperării economice, atragerea de investiţii străine şi promovarea produselor şi companiilor româneşti pe pieţele externe 13. Asigurarea unei prezenţe de substanţă în cadrul diferitelor structuri internaţionale şi promovarea rolului esenţial al multilateralismului în asigurarea stabilităţii, dezvoltării şi cooperării în plan global şi regional 14. Asigurarea la standarde europene a serviciilor de asistenţă şi protecţie consulară în favoarea cetăţenilor români din afara graniţelor ţării III. Direcţii de acţiune 1. Creşterea şi consolidarea profilului şi rolului României în cadrul UE, în condiţiile create de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Astfel, se va acţiona prioritar, dar nu exclusiv, pentru: - creşterea profilului european al României, printr-o participare activă la procesul decizional comunitar; - promovarea profilului României de stat membru ataşat valorilor fundamentale şi principiilor UE şi aprofundării construcţiei europene; - ca Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al sistemului naţional al afacerilor europene, să deruleze un dialog permanent cu instituţiile administraţiei publice centrale, în vederea formulării şi promovării de o manieră eficientă şi coordonată a poziţiei României la nivel UE; - internalizarea problematicii europene la nivelul fiecărei instituţii a administraţiei publice centrale implicate în procesul de coordonare a afacerilor europene; - poziţionarea României, pe baza unei viziuni coerente, în cadrul diverselor dezbateri din interiorul UE şi utilizarea cu pragmatism a complexităţii politicilor europene; - participarea în mod activ şi consistent la procesul de luare a deciziilor în cadrul UE; - implicarea activă în procesul de reflecţie privind viitorul Uniunii Europene; - susţinerea activă a demersului şi eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova; - desfăşurarea procesului de reflecţie pentru pregătirea exercitării în bune condiţii a Preşedinţiei Consiliului UE în anul 2019; - contribuţia la adoptarea de măsuri concrete la nivel UE pentru consolidarea guvernanţei economice, a Uniunii Economice şi Monetare şi pentru creştere economică şi creare de locuri de muncă. Continuarea urmăririi evoluţiilor negocierilor legate de Uniunea Bancară, inclusiv din perspectiva asocierii României la acest proces; - susţinerea optimă a intereselor României în negocierile privind viitorul cadru pentru politicile în domeniul energiei şi schimbărilor climatice, pentru perioada 2020-2030, cu asigurarea unui echilibru între obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi crearea de locuri de muncă, competitivităţii industriei şi creşterii economice; - susţinerea diplomatică pentru obiectivul de finalizare a Mecanismului de cooperare şi verificare, pe baza progreselor reale şi necesare, care să fie evaluate corect şi fără condiţionalităţi politice de orice fel, în vederea eliminării acestei vulnerabilităţi care afectează încă statutul de membru deplin al României în UE şi totodată pe baza evoluţiilor în plan general european. Guvernul va continua să promoveze activ în dialogul cu interlocutorii europeni progresele României în materie, pe baza angajamentelor asumate, circumscrise obiectivului de consolidare a unui sistem judiciar corect şi eficient, orientat către cetăţean. În paralel, va continua susţinerea unor mecanisme la nivel UE privind justiţia, combaterea corupţiei şi statul de drept, care să asigure un tratament nondiscriminatoriu pentru toate statele membre UE; - menţinerea angajamentului ferm privind aderarea la Spaţiul Schengen, care rămâne un obiectiv legitim, fundamentat pe Tratatul de aderare, potrivit căruia România are atât dreptul, cât şi obligaţia de a deveni stat membru Schengen; - va fi continuată promovarea unui dialog constructiv cu statele membre şi instituţiile relevante ale UE, astfel încât să se răspundă aşteptărilor legitime ale României privind aderarea la Spaţiul Schengen, conform soluţiei aderării dublu etapizate şi fără condiţionalităţi politice de orice fel şi ţinând cont de faptul că România a îndeplinit toate criteriile de aderare, conform acquis-ului Schengen; - promovarea adecvată la nivel UE a intereselor României privind asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin susţinerea prioritară a proiectelor şi coridoarelor de transport al hidrocarburilor, care au în vedere consolidarea profilului energetic european şi regional al României, inclusiv a celor care pot valorifica, în perspectivă, noi potenţiale resurse interne convenţionale şi nonconvenţionale, precum şi a finanţării acestora; - continuarea eforturilor de asigurare a unei prezenţe semnificative a diplomaţilor români în Serviciul European de Acţiune Externă, care să corespundă statutului României de al 7-lea stat al Uniunii, precum şi aspiraţiilor diplomaţiei româneşti, ca diplomaţie cu tradiţie, profesionistă şi eficientă; - continuarea eforturilor de implementare a Strategiei europene a Dunării, cu accent pe conturarea unor proiecte concrete în cadrul acesteia. Eforturile se vor concentra pe lansarea şi urmărirea implementării proiectelor, atât cele finalizabile pe termen scurt, cât şi pe termen mediu-lung (infrastructură/transport, interconectarea pieţei energetice); - utilizarea mai eficientă a instrumentelor Sinergiei Mării Negre şi Parteneriatului estic în susţinerea obiectivelor strategice ale României în Vecinătatea Estică; - promovarea adoptării unei Strategii Europene pentru Marea Neagră, pornind de la cadrul stabilit în rezoluţia în materie a Parlamentului European din 2011 şi în baza concluziilor relevante ale Consiliului UE; - problematica incluziunii sociale a romilor va continua să fie menţinută în atenţie, iar Guvernul va urmări reflectarea cât mai corectă a eforturilor României în acest sens şi va facilita dialogul partenerilor europeni cu celelalte instituţii competente din România referitor la Strategia naţională de incluziune socială a romilor 2012-2020, adoptată în decembrie 2011; - continuarea promovării respectării drepturilor cetăţenilor români la nivelul statelor membre UE, ca urmare a ridicării restricţiilor pe piaţa muncii comunitare; - susţinerea în continuare a politicii de extindere a UE, cu accent pe Balcanii de Vest, cu luarea în considerare a respectării depline a condiţiilor de aderare, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţii române, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscute. De asemenea, se va susţine în continuare aderarea Turciei la UE; - valorificarea unor zone de nişă de expertiză românească, cum ar fi cele rezultate din participarea României la misiunile civile şi militare ale UE în cadrul politicii comune de securitate şi apărare a UE, participarea activă la crearea şi aplicarea politicii europene a azilului, prin valorificarea expertizei româneşti dobândite prin crearea şi funcţionarea Centrului de Tranzit în Regim de Urgenţă pentru Refugiaţi de la Timişoara - primul din lume de acest tip; - pe planul politicii comune de securitate şi apărare, având în vedere poziţia României de contribuitor major la misiunile Uniunii Europene, atât pe palier civil, cât şi militar, se vor urmări continuarea şi lărgirea acestei contribuţii, inclusiv prin obţinerea de poziţii relevante în cadrul misiunilor UE, concomitent cu promovarea unei abordări mai coerente şi eficiente, care să ţină cont inclusiv de valenţele pozitive ale unui dialog intensificat cu partenerii estici; - o mai bună interacţiune cu Parlamentul European, în conştientizarea rolului crescut al instituţiei după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. 2. Creşterea profilului şi rolului României în cadrul NATO, în contextul efortului continuu al Alianţei de adaptare la noul context internaţional. Astfel, se va acţiona prioritar, dar nu exclusiv, pentru: - promovarea consolidării relevanţei articolului 5 al Tratatului de la Washington şi apărării colective, ca principiu esenţial al funcţionării Alianţei; - continuarea sprijinului pentru dezvoltarea sistemului NATO de apărare antirachetă, ca misiune importantă a Alianţei, pe baza principiului indivizibilităţii securităţii Aliaţilor, a principiului solidarităţii şi a principiului asigurării protecţiei întregului teritoriu, a forţelor şi populaţiilor Aliaţilor; - asumarea unor iniţiative de tipul "smart defense", care să faciliteze întărirea capacităţilor militare ale Alianţei în actualul context de restricţii financiare; - promovarea consolidării statutului României în cadrul Alianţei prin găzduirea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA şi integrarea lor în viitorul sistem NATO; - urmărirea finalizării tuturor aranjamentelor de implementare a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011, precum şi a aplicării acestora, în contextul în care, după declararea la Summitul NATO de la Chicago din mai 2012 a capabilităţii interimare a sistemului NATO antirachetă, următorul pas în dezvoltarea acestui sistem va fi reprezentat de baza de la Deveselu, operaţională la orizontul anului 2015; - consolidarea NATO ca forum de consultări între Aliaţii europeni şi America de Nord - pe baza susţinerii întăririi legăturii transatlantice - şi între Aliaţi, respectiv între Aliaţi şi partenerii NATO; - consolidarea abordării regionale a NATO, mai ales în regiunea extinsă a Mării Negre; - susţinerea implementării reformei parteneriatelor Alianţei, acordând atenţie crescută partenerilor din Caucazul de Sud şi Asia Centrală, dar şi consolidării parteneriatului NATO-UE; - susţinerea în continuare, ca poziţie de principiu, a politicii "uşilor deschise", promovând continuarea extinderii Alianţei în Balcanii de Vest şi în Vecinătatea Estică; - acordarea unui rol sporit în cadrul NATO problematicii securităţii energetice şi celei cibernetice, complementar cu eforturile în domeniu de la nivelul UE şi OSCE; - promovarea unei abordări echilibrate a NATO în privinţa problematicii descurajării; - promovarea unei relaţii de cooperare, pe baze pragmatice, între NATO şi Rusia, cu respectarea deplină a principiilor şi valorilor aliate; - continuarea angajamentului României în cadrul misiunii ISAF din Afganistan până la finalizarea obiectivelor misiunii, în conformitate cu parametrii procesului de tranziţie din Afganistan, care va permite iniţierea retragerii trupelor aliate pe baza calendarului decis de către NATO; - în conformitate cu deciziile Summitului de la Chicago (mai 2012), va oferi sprijin pentru participarea României post-2014 în cadrul misiunii "Resolute Support", pentru asigurarea stabilităţii şi bunei guvernări de către autorităţile afgane; de asemenea, România va continua participarea la misiunea EUPOL Afganistan a UE; - implicarea activă a României, conform intereselor sale strategice, în dezbaterile privind identificarea unei soluţii la blocajul actual în aplicarea Tratatului CFE. Se va susţine în continuare o abordare principială privind cadrul pentru un eventual nou aranjament în domeniul armamentelor convenţionale, considerând că orice viitor proces de negociere trebuie să permită abordarea tuturor aspectelor legate de regimul CFE şi să ţină cont de interesele de securitate ale fiecărui stat participant; - valorizarea mandatului României de punct de contact NATO în Azerbaidjan şi Georgia din perioada 2013-2014 şi obţinerea de noi mandate de relevanţă similară. 3. Parteneriatul strategic cu SUA reprezintă dimensiunea transatlantică a politicii externe româneşti şi este cel mai important parteneriat de anvergură globală al României. Acest parteneriat, aflat la cel mai înalt nivel de consistenţă de la crearea sa, trebuie să intre într-o nouă fază, în care excelenta cooperare în domeniul politico-militar şi de securitate trebuie să fie completată cu o dinamică pozitivă a domeniilor de cooperare economică, la nivel social, cultural şi interuman. Guvernul României va continua eforturile de operaţionalizare a Declaraţiei comune privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI din septembrie 2011, urmărind valorificarea deplină a perspectivelor de cooperare deschise de aceasta. În acest scop, va utiliza activ Task Force-ul bilateral România-SUA, creat în 2012, care urmăreşte punerea în aplicare de proiecte concrete în domeniile prevăzute de declaraţie. O atenţie deosebită va fi acordată menţinerii şi dezvoltării dimensiunii politico-diplomatice şi de securitate, atât în plan bilateral, cât şi în context NATO. În plan bilateral se va finaliza cadrul juridic privind reglementarea participării României la sistemul american de apărare antirachetă gradual-adaptiv în Europa, prin încheierea tuturor aranjamentelor de implementare a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011. Extinderea cooperării economice, atragerea de noi investiţii americane în România va fi prioritară. Se va acţiona susţinut pentru crearea condiţiilor pentru admiterea României în programul Visa Waiver, în contextul promovării şi adoptării în SUA a noii legislaţii în domeniu. În cadrul UE, România va susţine extinderea şi aprofundarea parteneriatului UE-SUA, care este esenţial pentru definirea parteneriatelor strategice externe ale Uniunii. 4. Continuarea procesului de consolidare durabilă a relaţiei bilaterale cu Republica Moldova, pe baza Parteneriatului strategic european bilateral, cu valorizarea caracterului special al originii, limbii, culturii, istoriei comune, concomitent cu susţinerea activă a stabilizării şi reformării democratice profunde, precum şi a aspiraţiilor europene ale acesteia. Astfel, se va acţiona prioritar, dar nu exclusiv, pentru: - continuarea sprijinului pentru reformele democratice de la Chişinău; - continuarea susţinerii asistenţei bilaterale şi internaţionale, în special a celei europene şi a SUA; acordarea de sprijin pentru stabilizarea macroeconomică; - implementarea deciziilor şedinţei comune a celor două guverne din 3 martie 2012 şi ale reuniunilor ulterioare ale prim-miniştrilor României şi Republicii Moldova din anii 2013 şi 2014; organizarea anuală de şedinţe comune de guvern; - implementarea Planului de acţiune, semnat la 3 martie 2012, pentru aplicarea Declaraţiei comune de instituire a unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova; - susţinerea fermă şi consecventă a parcursului european al Republicii Moldova: prin sprijin pentru finalizarea, semnarea şi intrarea în vigoare a Acordului de asociere cu UE, Acordului de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător şi finalizarea rapidă a procesului de liberalizare a regimului de vize; - continuarea oferirii de asistenţă tehnică şi financiară Guvernului Republicii Moldova; - continuarea implementării şi finalizarea, împreună cu Guvernul de la Chişinău, a proiectelor de interes comun în domeniul energetic, cum sunt gazoductul Iaşi-Ungheni, liniile electrice aeriene prioritare, respectiv a celorlalte proiecte în domeniul transporturilor şi infrastructurii; - continuarea sprijinului pentru activitatea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, iniţiat de România la nivelul miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre UE; - în ceea ce priveşte dosarul transnistrean, România se va implica activ, inclusiv în cadrul UE, pentru înregistrarea de progrese pe fond în cadrul negocierilor în formatul "5+2", în vederea convenirii unei soluţii care să respecte deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internaţional. Totodată, va susţine în continuare creşterea statutului UE şi SUA în format, precum şi transformarea actualei misiuni de menţinere a păcii în misiune civilă cu participarea UE, concomitent cu promovarea măsurilor de creştere a încrederii şi a acţiunii UE îndreptate spre democratizarea regiunii, cu efect pozitiv asupra procesului de reglementare politică. În cadrul OSCE, România va susţine respectarea deplină a angajamentelor politice asumate în cadrul organizaţiei, inclusiv în contextul dezbaterii privind viitorul Tratatului CFE. 5. Fructificarea parteneriatelor României în plan bilateral şi multilateral, precum şi a altor relaţii de importanţă strategică Vor fi continuate dezvoltarea şi implementarea parteneriatelor bilaterale existente ale României cu statele membre UE, urmărind concretizarea angajamentelor sectoriale fundamentate pe politicile europene prioritare, cu obiectivul acţiunii comune atât în interiorul Uniunii, cât şi în afara acesteia. Astfel, o atenţie sporită atât în plan politic, cât şi în plan economic va fi acordată relaţiei strategice cu Germania. Se va accentua dezvoltarea în continuare a cooperării la nivelul Uniunii Europene, precum şi a relaţiei economice şi a creşterii investiţiilor cu Germania, primul partener comercial al României. Va fi aprofundat parteneriatul strategic cu Franţa, pe baza intereselor comune ale celor două state în cadrul UE şi a respectului reciproc, implementarea prevederilor noii foi de parcurs a parteneriatului strategic, care este menită să ofere tradiţionalei relaţii bilaterale un cadru eficient şi actualizat de dezvoltare a cooperării pe multiple paliere. Parteneriatul strategic consolidat cu Italia va fi valorificat la justa sa valoare, pe baza excelentelor relaţii economice, şi se va urmări posibilitatea organizării celui de-al treilea summit interguvernamental România-Italia. Se va urmări implementarea prevederilor noului parteneriat strategic cu Spania şi organizarea la Bucureşti a primei şedinţe comune de guvern, în cea de-a doua parte a anului 2014. Parteneriatul strategic cu Marea Britanie va fi substanţializat cu prioritate şi se va urmări dinamizarea cooperării în plan economic şi sectorial. Parteneriatul strategic cu Polonia, deja cu rezultate excelente, va fi consolidat în continuare, pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO şi în Vecinătatea Estică. Se vor urmări continuarea implementării Planului de acţiuni, precum şi dezvoltarea schimburilor economice şi a investiţiilor. O atenţie sporită va fi acordată relaţiei strategice cu Turcia, ca urmare a semnării Planului de acţiune subsumat parteneriatului strategic bilateral, pe baza împărtăşirii valorilor comune democratice, a intereselor comune în cadrul NATO, a necesităţii transformării regiunii Mării Negre într-un spaţiu de prosperitate democratică, stabilitate şi securitate şi pe baza susţinerii ferme de către România a aderării Turciei la UE. De asemenea, vom acţiona în continuare pentru consolidarea formatului trilateral informal pe teme de securitate creat de România împreună cu Polonia şi Turcia în anul 2012. Se va avea în vedere consolidarea relaţiilor privilegiate cu ţările nordice şi Olanda şi se va continua tendinţa de dinamizare a relaţiilor cu ţările baltice. România va acţiona pentru valorizarea relaţiei strategice cu Canada, de natură să întărească legătura transatlantică ca vector esenţial al politicii externe a României. Un obiectiv important în relaţia cu Canada, pe lângă amplificarea relaţiilor economice şi a cooperării în cadrul NATO, îl va reprezenta eliminarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români. 6. Intensificarea implicării pozitive şi active a României, atât în plan bilateral, dar şi prin proiecte cu vocaţie europeană şi regională, în Balcanii de Vest (prin susţinerea în cadrul UE şi prin expertiză acordată în plan bilateral a perspectivei europene a statelor din această regiune) şi cu precădere în Vecinătatea Estică - zona extinsă a Mării Negre, în Caucazul de Sud şi Asia Centrală. Crearea unei vecinătăţi democratice, prospere, sigure, stabile, conectate ireversibil la sistemul de valori europene şi euroatlantice este în interesul direct al României şi al securităţii sale în sens larg, ca stat la graniţa exterioară a UE şi NATO, şi o contribuţie concretă la asigurarea securităţii comunităţii de valori din care facem parte. În acest sens, vor fi consolidate eforturile pentru întărirea reprezentării diplomatice româneşti, cu precădere în Vecinătatea Estică şi Asia Centrală. România va continua să acorde o atenţie prioritară structurilor de cooperare regională: Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) - a cărui preşedinţie este exercitată de România în perioada iulie 2013 - iunie 2014, Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Consiliul Cooperării Regionale, Iniţiativa Central Europeană. 7. Valorizarea la maximum a relaţiilor cu ceilalţi vecini direcţi ai României Astfel, se va acţiona pentru intensificarea parteneriatului strategic cu Ungaria. Se va promova posibilitatea organizării de noi şedinţe comune de guvern. Se va acţiona pentru finalizarea Protocolului sesiunii din 2011 a Comitetului bilateral privind minorităţile, inclusiv pe baza modelului românesc de abordare a soluţionării problemelor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi pentru organizarea de noi sesiuni ale Comitetului, urmărindu-se acţiuni concrete pentru păstrarea identităţii culturale a românilor din Ungaria. Vor fi explorate noi căi de abordare a problematicii moştenirii Gojdu, cu semnificaţie istorică şi simbolică deosebită, în vederea identificării celor mai bune soluţii. În relaţia strategică cu Bulgaria se va urmări consolidarea cooperării, pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO, la Marea Neagră, dar şi pe baza oferită de cooperarea economică excelentă şi la nivelul schimburilor şi contactelor interumane. Va fi urmărită implementarea deciziilor asumate în cadrul şedinţelor bilaterale de guvern. Se va urmări coordonarea pe proiectele majore, în special cele legate de dezvoltarea infrastructurii. Vor fi continuate negocierile pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră ale celor două state, pe baza dreptului internaţional aplicabil. România va susţine în continuare aspiraţiile europene ale Serbiei, precum şi apărarea intereselor şi identităţii românilor din Serbia. În acest sens, va fi acordată prioritate urmăririi aplicării prevederilor Protocolului Comisiei mixte bilaterale privind minorităţile, semnat la 1 martie 2012 la Bruxelles, cu implicarea organizaţiilor internaţionale relevante şi a Comisiei Europene. România va continua să sprijine aspiraţiile europene ale Ucrainei, pe baza liberei opţiuni exprimate de poporul ucrainean, şi vor fi promovate stabilitatea, securitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării vecine. România va susţine dezvoltarea relaţiei UE cu Ucraina şi va insista pentru consolidarea implementării standardelor europene şi a stimulării reformelor politice, sociale şi economice. România va susţine semnarea Acordului de asociere şi a Acordului aprofundat şi cuprinzător de liber schimb. Vor fi menţinute eforturile de soluţionare a problemelor bilaterale aflate încă pe agenda politică, cum ar fi problematica Bâstroe, în conformitate cu dreptul internaţional, asigurarea protecţiei la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând comunităţii autohtone române şi pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii culturale a acestora. În acest sens, se va acţiona pentru reluarea activităţii Comisiei mixte bilaterale pentru minorităţi. De asemenea, se va acţiona pentru finalizarea Acordului privind micul trafic de frontieră, care va trebui să beneficieze de instrumentele consulare de aplicare necesare. Este important un efort susţinut pentru promovarea contactelor la nivelul celor două societăţi, al formatorilor de opinie, al societăţii civile, o mai bună cunoaştere reciprocă. 8. În raport cu statele Caucazului de Sud şi Asia Centrală, România va urmări menţinerea şi consolidarea cursului ascendent în dialogul politic al României în regiune: - Parteneriatul strategic cu Azerbaidjan va fi promovat în continuare cu prioritate. - România va continua să sprijine activ aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Georgiei. Relaţiile de parteneriat cu Turkmenistan şi Kazahstan vor fi substanţializate în vederea conferirii caracterului strategic natural care corespunde obiectivului promovării adecvate a intereselor României în regiune. Vor fi de asemenea dezvoltate prioritar relaţiile bilaterale cu Uzbekistan, cu accent pe dimensiunea economică. 9. O prioritate pentru politica externă a României va fi dezvoltarea relaţiilor tradiţionale cu puterile emergente din Asia, America Latină şi Africa. Astfel, va fi necesară alocarea unor resurse consistente în exercitarea politicii noastre externe pentru revigorarea relaţiilor cu aceste puteri relevante pentru secolul XXI. Prioritare sunt reconfirmarea şi substanţializarea Parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare cu China şi completarea sa cu o relaţie economică echilibrată, inclusiv prin eforturi de ridicare a profilului acestui parteneriat şi de atragere a investiţiilor chinezeşti în România. De asemenea, va fi urmărită implementarea iniţiativelor şi a proiectelor rezultate în urma reuniunii şefilor de guvern ai R. P. Chineze şi statelor Europei Centrale şi de Est şi a celor decurgând din Liniile directoare de la Bucureşti privind cooperarea între China şi statele Europei Centrale şi de Est. Va fi consolidat parteneriatul strategic cu Republica Coreea, inclusiv prin materializarea prevederilor Planului comun de acţiune pentru punerea în aplicare a Declaraţiei de parteneriat strategic. Se va acţiona pentru substanţializarea parteneriatului cu Japonia, care are valenţe strategice, pentru consolidarea relaţiilor cu India, prin implementarea parteneriatului extins cu India (prin punerea în aplicare a Declaraţiei comune de stabilire a unui parteneriat extins). Se vor face eforturi pentru promovarea unei relaţii strategice cu Brazilia. Vor fi promovate noi parteneriate cu puteri emergente din G 20 din Asia, Africa, America Latină. Relaţia României cu Israelul are o dimensiune strategică efectivă pe mai multe planuri - securitate, politică, care va fi extinsă în continuare, inclusiv în plan economic şi tehnologic. Va fi valorizată relaţia specială cu comunitatea cetăţenilor israelieni de origine română, ca punte de legătură privilegiată între cele două ţări. Trebuie valorificate bunele relaţii cu statele arabe, în scopul promovării intereselor politice, economice şi culturale. Identificarea unei soluţii durabile în procesul de pace din Orientul Mijlociu va fi sprijinită în continuare activ de diplomaţia română, pornind de la relaţiile tradiţional bune cu părţile implicate şi de la expertiza regională acumulată de România. Se vor continua eforturile de promovare a transferului de expertiză a României privind tranziţia la un regim democratic pentru unele state arabe, ca urmare a transformărilor structurale din regiune. Se vor urmări şi promova interesele specifice în formularea poziţiilor UE în ceea ce priveşte situaţia din Siria sau dosarul nuclear iranian. 10. Se va urmări o nouă dinamică a relaţiilor politice cu Federaţia Rusă, pe coordonatele pozitive deja stabilite în colaborarea economică, prin identificarea de puncte de convergenţă pe baza cărora să fie dezvoltat un dialog transparent. Ca stat membru UE şi NATO, România va urmări stabilizarea unei relaţii predictibile, pragmatice a României cu Rusia, bazată pe respect reciproc. România va continua să încurajeze şi să promoveze dialogul în cadrul Consiliului de Parteneriat Permanent UE-Rusia şi va folosi inclusiv oportunităţile create de Parteneriatul pentru modernizare dintre Uniunea Europeană şi Rusia, respectiv între România şi Rusia, şi în Consiliul NATO-Rusia, pe baza intereselor comune identificate între Rusia şi aceste organizaţii. În plan bilateral se va pune accent pe dezvoltarea cooperării economice şi pe o mai bună cunoaştere şi interacţiune la nivelul societăţilor. Este necesară revalorizarea Tratatului politic bilateral, de la încheierea căruia s-au împlinit 10 ani în 2013, a Comisiei interguvernamentale mixte privind colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică, înfiinţarea Institutului cultural românesc de la Moscova. Se vor continua demersurile pentru reluarea şi dinamizarea activităţii Comisiei mixte bilaterale privind soluţionarea problemelor izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României. 11. Consolidarea dimensiunii economice a politicii externe româneşti - prin promovarea în exterior a produselor şi serviciilor naţionale, atragerea de investiţii în România, dar şi încurajarea unei prezenţe mai consistente a firmelor româneşti pe pieţele externe În contextul economic global complex postcriză va fi promovată o abordare proactivă şi creativă, cu accent pe continuarea diversificării relaţiilor comerciale şi de cooperare economică, în consens cu noile realităţi economice internaţionale. Se va pune accent pe semnalarea oportunităţilor de afaceri, atragerea de investitori străini, promovarea produselor româneşti şi eficientizarea serviciilor prestate de consilierii economici. Vor fi continuate demersurile pentru participarea activă a României la activităţile structurilor de lucru ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), în vederea concretizării, în perspectivă, a obiectivului aderării României la organizaţie. În planul securităţii energetice vor fi promovate proiectele de interes naţional menite să asigure o diversificare a surselor şi rutelor de transport, consolidarea profilului energetic european şi regional al României şi crearea unei pieţe energetice europene integrate. Se vor urmări, în context, valorificarea potenţialelor noi surse convenţionale şi nonconvenţionale interne, precum şi concretizarea proiectelor de interconectare a reţelelor de energie între România şi vecinii ei, pornind de la realitatea că spaţiul nostru de securitate energetică nu se opreşte la frontierele Uniunii Europene. Vor fi promovate, în continuare, în coordonare cu partenerii europeni şi în conformitate cu politicile UE în materie, proiectele bazate pe energii regenerabile. Se va acţiona pentru concretizarea iniţiativei de realizare a unui coridor de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică. 12. Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare va rămâne o dimensiune prioritară a acţiunii diplomatice, urmărindu-se consolidarea şi dezvoltarea obiectivelor stabilite prin planul anual în domeniu. Vor fi avute în vedere zonele geografice prioritare Republica Moldova, Vecinătatea Estică, Bazinul Mediteranean, pentru sprijinirea proiectelor de consolidare a democraţiei, statului de drept, respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. În realizarea obiectivelor AOD va fi necesară alocarea de resurse corespunzătoare. 13. Promovarea şi apărarea intereselor şi identităţii românilor din afara graniţelor, prin: - aplicarea deplină a Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, inclusiv prin organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni şi alegerea Consiliului Românilor de Pretutindeni; - gestionarea activă a relaţiei cu comunităţile româneşti de către diplomaţii români din misiunile româneşti desemnaţi în acest scop; - folosirea activă a comisiilor mixte privind minorităţile, a implicării Consiliului Europei şi Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. 14. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor consulare prestate în favoarea cetăţenilor români din străinătate, precum şi manifestarea unei atitudini constante în acţiunile de sprijin consular oferit cetăţenilor români aflaţi temporar sau permanent în străinătate În acest scop, vor fi avute în vedere următoarele soluţii: - informatizarea serviciilor consulare (proiect E-Cons) sub deviza "Secţia consulară mai aproape de casa ta!"; - continuarea procesului de extindere a reţelei consulare prin deschiderea de noi oficii în zone de interes prioritar, inclusiv de consulate onorifice, precum şi de organizare a consulatelor itinerante; - scăderea cuantumului taxelor consulare percepute în prezent; - derularea unor campanii de conştientizare a cetăţenilor români cu privire la necesitatea înscrierii prezenţei la misiunile diplomatice în vederea facilitării protecţiei şi asistenţei consulare [de exemplu, permanentizarea serviciului de mesaj scris (SMS) transmis către cetăţenii români care intră în zone considerate de risc, în străinătate]; - în vederea recalibrării strategiei de asistenţă şi protecţie consulară la nivelul MAE, pentru a răspunde rapid solicitărilor cetăţenilor români şi europeni aflaţi în zone afectate de crize sociopolitice şi dezastre naturale, se va realiza coordonarea eficientă între structurile funcţionale specializate, existente pe plan intern (Centrul consular de crize din cadrul MAE) şi cele existente pe plan extern (la nivelul UE). MAE va continua activitatea de menţinere a nivelului performant de pregătire pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, atât din punctul de vedere al reţelei consulare externe, cât şi al aplicării stricte a normelor europene în materie. 15. Va fi dezvoltat un instrument nou de promovare a diversităţii reperelor româneşti aflate în spaţiul european, prin intermediul căruia vor fi prezentate monumente de arhitectură, opere artistice realizate de plasticieni români, aflate în diverse spaţii publice şi muzee din Europa, precum şi alte locuri care amintesc de România. Acest inventar simbolic este menit să pună în valoare contribuţia bogată pe care poporul român a adus-o de-a lungul timpului la dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene. 16. Asigurarea unei prezenţe de substanţă în cadrul diferitelor structuri internaţionale şi promovarea rolului esenţial al multilateralismului în asigurarea stabilităţii, dezvoltării şi cooperării în plan global şi regional - Sporirea vizibilităţii României în cadrul sistemului ONU, pe linia identificării de soluţii viabile la numeroasele provocări, inclusiv din categoria crizelor, cu care se confruntă în prezent comunitatea internaţională - Consacrarea rolului activ al României în cadrul Consiliului Europei, vizând asigurarea respectării standardelor democratice şi în materie de drepturile omului în întreg spaţiul CoE, inclusiv protecţia comunităţilor româneşti - Confirmarea activismului constructiv al României în peisajul paneuropean de securitate, îndeosebi prin creşterea relevanţei şi eficienţei OSCE pe palierul soluţionării "conflictelor îngheţate", al depăşirii impasului regimului actual de control al armamentelor convenţionale în Europa şi al promovării drepturilor omului - Menţinerea statutului României de principal stat promotor al francofoniei din Europa Centrală şi de Est 17. Elaborarea, prin efort interinstituţional, a unei strategii naţionale de diplomaţie publică şi culturală (pe termen lung şi mediu) şi a unor direcţii strategice de acţiune pentru modificarea percepţiei României în străinătate (pe termen scurt şi mediu) IV. Reforma instituţională şi creşterea capacităţii instituţionale a diplomaţiei A. MAE trebuie să aibă o structură viabilă şi eficientă. Prin urmare, Guvernul României va acorda prioritate creşterii eficacităţii şi funcţionalităţii Ministerului Afacerilor Externe după cum urmează: 1. În ceea ce priveşte politica de resurse umane: - calibrarea structurii organizatorice astfel încât aceasta să răspundă provocărilor din relaţiile internaţionale; - reluarea procesului de recrutare şi selecţie, în special în perspectiva deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în anul 2019 şi pentru întărirea capacităţii de acordare a unei asistenţe consulare profesioniste pentru cetăţenii români din străinătate; - identificarea modificărilor legislative adecvate pentru dezvoltarea unor vectori de creştere a potenţialului instituţional şi profesional al resurselor umane din diplomaţie; - crearea unui mecanism care, pe de-o parte, să asigure o reprezentare corespunzătoare a României în Serviciul European de Acţiune Externă şi în alte instituţii europene şi euroatlantice, iar, pe de altă parte, să asigure înlocuirea acestor resurse umane în instituţiile de la Bucureşti fără a le afecta astfel funcţionalitatea; - continuarea procesului de îmbunătăţire şi dezvoltare a sistemelor de formare permanentă; - promovarea de măsuri legislative pentru refacerea în mod adecvat şi echitabil a situaţiei pensiilor membrilor Corpului diplomatic şi consular român. 2. Eficientizarea modului de comunicare publică şi diplomaţie publică, prin conferinţe de presă regulate, folosirea noilor medii de comunicare 3. Construcţia unui buget al MAE pe baza unei proiecţii multianuale a necesităţilor, care să corespundă adecvat sarcinilor şi priorităţilor de politică externă 4. Adoptarea măsurilor pentru asigurarea infrastructurii necesare MAE, inclusiv a unui nou sediu, pentru gestionarea corespunzătoare a Preşedinţiei Consiliului UE în anul 2019; optimizarea sediilor misiunilor diplomatice, mai ales a celor aflate în proprietatea statului român. B. În ceea ce priveşte relaţiile interinstituţionale, sunt necesare: 1. o interacţiune crescută cu comisiile parlamentare de politică externă şi, respectiv, de afaceri europene - prin participarea constantă a conducerii MAE la şedinţele comisiilor şi trimiterea de informări regulate pe teme de interes actual - mai ales în contextul rolului crescut al parlamentelor naţionale în afacerile europene, prevăzut de Tratatul de la Lisabona, precum şi în Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene; 2. o mai bună interacţiune cu europarlamentarii români din Parlamentul European; 3. sesiuni regulate de reflecţie strategică cu alte instituţii cu contribuţii la politica externă pe toate temele importante din Programul de guvernare, pentru identificarea modalităţilor optime de realizare; 4. promovarea unui dialog structurat între minister şi partenerii din mediul academic şi mediul cultural, precum şi cu cei din societatea civilă. RELAŢIA CU ROMÂNII DE PRETUTINDENI Guvernul României va acţiona pentru asigurarea protecţiei şi susţinerea intereselor cetăţenilor săi, pentru consolidarea credibilităţii şi respectabilităţii internaţionale ale României. În acest scop, un obiectiv principal este concentrarea tuturor eforturilor de acţiune diplomatică pentru protejarea şi promovarea intereselor naţionale a României şi ale cetăţenilor ei din punct de vedere politic, de securitate, economic, social şi cultural. Românii de peste hotare sunt parte integrantă a spiritualităţii române şi de aceea Guvernul României se angajează să intensifice comunicarea şi să consolideze parteneriatele atât cu comunităţile românilor/vlahilor/aromânilor din ţările vecine şi Balcani, cât şi cu românii care s-au stabilit temporar sau definitiv în străinătate. Al doilea obiectiv principal al guvernării este promovarea activă şi prioritară a obiectivului de transformare a zonei proxime României, atât în Balcanii de Vest, dar mai ales în Est, într-o zonă democratică de prosperitate şi securitate. În acest cadru vom continua să susţinem cu prioritate aspiraţiile de integrare europeană ale Republicii Moldova. Totodată, vom acţiona pentru întărirea cooperării bilaterale cu statele din vecinătate şi vom apăra şi promova activ drepturile persoanelor care aparţin comunităţilor minorităţilor româneşti din statele din vecinătatea României în conformitate strictă cu standardele europene. Acest program se concretizează pe 5 direcţii prioritare de acţiune care vizează: apărarea drepturilor şi libertăţilor românilor, afirmarea identităţii culturale şi lingvistice, susţinerea procesului de integrare, apropierea de familiile din ţară şi promovarea imaginii şi intereselor românilor care trăiesc în afara hotarelor României. Direcţii de acţiune Apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor - Tratamentul egal şi nediscriminatoriu, garantarea exercitării complete a cetăţeniei europene, integrarea deplină în Spaţiul Schengen şi, implicit, eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii sunt prioritare. - Problema stringentă a românilor de peste hotare este faptul ca în relaţia cu instituţiile administraţiei publice din străinătate aceştia sunt trataţi inechitabil şi nu ca cetăţeni egali în drepturi cu cei din ţara de adopţie. Această discriminare nu este permisă şi nu ar trebui să existe, mai ales în interiorul Uniunii Europene. Guvernul va continua eforturile menite să ofere cetăţenilor români sau etnicilor români care trăiesc şi muncesc în străinătate sprijin şi servicii de asistenţă compatibile cu statutul nostru de ţară membră UE şi cu normele în domeniu. - Modul în care sunt respectate identitatea, drepturile şi valorile spirituale ale comunităţilor româneşti din alte ţări, inclusiv cele învecinate, reprezintă o preocupare majoră pentru Guvern şi va constitui în continuare un criteriu important de evaluare a relaţiilor bilaterale. - Guvernul va continua promovarea respectării drepturilor cetăţenilor români la nivelul statelor membre UE, ca urmare a ridicării restricţiilor pe piaţa muncii comunitare. Menţinerea identităţii culturale şi lingvistice - Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii româneşti reprezintă cea de-a doua direcţie de acţiune care urmăreşte consolidarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi spirituale a comunităţilor româneşti din străinătate. - Sunt necesare dezvoltarea şi consolidarea programului guvernamental "Limbă, cultură şi civilizaţie românească", recunoscând şi promovând valorile naţionale, încurajând asocierea şi reprezentarea. Cea mai importantă măsură în acest domeniu este predarea limbii române, a istoriei şi geografiei României în şcolile din diasporă. - Totodată, se va intensifica şi se va pune accent pe activitatea Institutului Cultural Român în vederea promovării patrimoniului cultural şi consolidării legăturilor dintre autorităţile române şi personalităţile româneşti care trăiesc peste hotare. - De asemenea, românii care trăiesc în afara ţării trebuie să îşi păstreze specificitatea şi unitatea credinţei şi de aceea vom face demersuri pentru accesul lărgit la lăcaşe de cult. Susţinerea procesului de integrare - Guvernul va susţine procesul de integrare a românilor în comunităţile din care fac parte, iar implicarea României în acest demers înseamnă facilitarea contactului cu autorităţile locale şi centrale din ţările de adopţie, încurajarea şi facilitarea participării românilor la deciziile politice locale din ţara de adopţie, asigurarea accesului la servicii sociale şi asigurări medicale. În acest sens, Guvernul român va depune eforturi pentru consolidarea parteneriatului autorităţilor române cu organizaţiile româneşti din străinătate în vederea identificării soluţiilor adecvate pentru problemele cu care se confruntă românii în statele de domiciliu sau de reşedinţă, urmărindu-se astfel crearea unui cadru de dialog care să genereze soluţii pentru problemele identificate. - Privind în viitor, cel mai sigur mecanism de integrare este prin educaţie şi de aceea Guvernul român face demersuri pentru integrarea fără restricţii sau discriminări a tinerilor români în procesul educaţional. - Mai mult, reuşita procesului de integrare depinde şi de exploatarea eficientă a oportunităţilor care decurg din statutul României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene în scopul promovării valorilor culturale româneşti şi consolidării comunităţilor româneşti din vecinătate şi emigraţie. Stabilirea unor parteneriate şi colaborări între instituţii sau personalităţi din România va fi un aport important în promovarea imaginii comunităţilor româneşti. - Efortul comunităţilor de români din afara graniţelor de a se integra în comunităţile de adopţie este dublat de încercarea românilor ca în acest proces să îşi menţină şi să îşi promoveze identitatea etnică şi culturală. Soluţia la această problemă este consolidarea internă a comunităţilor româneşti şi sprijinirea acţiunilor de afirmare a valorilor identitare româneşti. De aceea, Guvernul român se angajează să sprijine eforturile de coagulare a comunităţilor româneşti şi de afirmare a unui profil identitar pozitiv. Menţinerea legăturilor cu familiile din ţară - Acestei axe strategice i se subscriu 3 obiective: facilitarea legăturii cu cei din România, reducerea birocraţiei şi reducerea numărului taxelor consulare şi a costurilor administrative. - Atunci când vorbim despre românii care trăiesc în afara graniţelor, un aspect foarte important este apropierea de familiile din ţară. Trebuie să susţinem legătura cu cei din România şi Guvernul va susţine o serie de măsuri în ceea ce priveşte facilitarea transportului, coletăriei şi transferului de bani. - Îi vom sprijini pe cei care doresc să se întoarcă în România şi în acest sens vom elabora un proiect de facilităţi: consultanţă gratuită pentru afaceri, promovarea intereselor economice ale micilor întreprinzători, eventuale înlesniri fiscale pentru întreprinderile nou-înfiinţate de cei care se întorc. - În privinţa serviciilor consulare, vom susţine reducerea birocraţiei prin informatizarea serviciilor consulare, analizarea oportunităţii reducerii taxelor consulare şi a costurilor administrative. - Informatizarea serviciilor consulare poate fi tradusă printr-un ghişeu virtual prin intermediul căruia cetăţenii români să primească informaţii, consultanţă, să înainteze cereri şi să li se elibereze documente. Promovarea imaginii României şi intereselor românilor peste hotare - Promovarea imaginii României la nivel european şi internaţional urmăreşte asigurarea unei prezenţe sporite a valorilor naţionale în spaţiul internaţional. Totodată, Guvernul român îşi va aduce concursul, prin mijloacele de care dispune, la promovarea imaginii tuturor românilor şi a comunităţii româneşti în statele de domiciliu sau de reşedinţă pentru a asigura o mai bună cunoaştere a românilor şi pentru îmbunătăţirea imaginii pe care aceştia şi comunităţile din care fac parte o au în statele de domiciliu sau de reşedinţă. - Prin susţinerea mass-mediei române din diaspora şi prin campanii în presa străină vom promova valorile culturale şi spirituale româneşti la nivelul opiniei publice din statele în care există comunităţi româneşti, aducând valorile spiritualităţii şi culturii române în spaţiul public din statul de reşedinţă. Toate aceste măsuri sunt subsumate unui obiectiv care urmăreşte punerea în valoare a comunităţilor româneşti şi promovarea imaginii unor comunităţi deschise, orientate spre dialog intercultural. - Prezentarea unei imagini corecte şi cuprinzătoare asupra evoluţiilor României face parte din misiunea Guvernului României. În acest sens, vom urmări, pe lângă consolidarea acţiunilor de diplomaţie publică, extinderea proiectelor de cooperare cu parteneri relevanţi: Institutul Cultural Român, birouri de turism, organizaţii socioprofesionale sau ale mediului de afaceri. - Ne propunem dezvoltarea unei convergenţe crescute cu eforturile comunităţilor româneşti din străinătate, numeroase, active şi cu un rol semnificativ în reflectarea realităţilor din ţară. - Aşadar, se va intensifica şi se va pune accent pe colaborarea cu Institutul Cultural Român, care acum are o reţea relevantă de institute în diferite metropole ale lumii, şi se vor consolida legăturile dintre autorităţile române şi personalităţile româneşti care trăiesc peste hotare. Vom facilita încheierea de acorduri durabile de cooperare cu universităţi de prim plan, cu administraţii locale aflate în cooperare cu ţara noastră, cu edituri şi publicaţii de referinţă, cu biblioteci consacrate, cu instituţii de mare pondere şi cu personalităţi de la faţa locului. Implicit, vom cultiva relaţiile cu elitele româneşti, promovându-le astfel ca modele. - Prin astfel de măsuri care încurajează iniţiativele comunităţilor româneşti de manifestare liberă şi necondiţionată a identităţii româneşti, Guvernul urmăreşte să valorifice potenţialul politic, economic, social şi cultural pe care îl au, prin dimensiunea şi dinamica lor, comunităţile româneşti în beneficiul României şi al tuturor românilor. FINANŢE Fiscalitatea şi bugetul statului trebuie subordonate obiectivului fundamental al dezvoltării economice. Filozofia finanţelor publice trebuie pusă în acord cu principiile dezvoltării economice sănătoase, bazată pe construirea unui sector privat puternic, autonom în raport cu puterile politice, capabil să genereze prosperitate, securitate socială şi să dinamizeze inclusiv reformele din sfera sectorului public. Obiective fundamentale Un sistem european performant al finanţelor publice - eficient, transparent, previzibil, care să conducă la creşterea veniturilor bugetare prin lărgirea bazei de impozitare, şi nu prin creşterea poverii fiscale asupra economiei Asigurarea stabilităţii macroeconomice şi a sustenabilităţii datoriei publice prin continuarea consolidării fiscale Simplificarea sistemului de taxe şi crearea predictibilităţii într-un cadru fiscal-bugetar stimulativ pentru dezvoltarea mediului economic privat şi public Creşterea calităţii finanţelor publice, întărirea disciplinei şi a guvernanţei fiscale, precum şi reducerea deciziei discreţionare în politicile fiscale şi bugetare, în condiţiile aceloraşi reguli ale jocului pentru toţi contribuabilii Diminuarea corupţiei prin decuplarea clientelei politice de la banul public şi transparentizarea folosirii acestuia, în paralel cu regândirea achiziţiilor publice în baza criteriilor de oportunitate, prioritate, eficienţă Creşterea rapidă a potenţialului de convergenţă cu UE poate fi realizată numai prin continuarea procesului dezinflaţionist, consolidarea sistemului finanţelor publice şi menţinerea în limite sustenabile a deficitului extern. Pe termen mediu, un cadru investiţional competitiv îşi va demonstra viabilitatea prin atragerea unui volum crescut de investiţii străine, iar pe termen lung, obiectivul prioritar constă în susţinerea capitalului autohton autentic, într-un efort de reindustrializare privată a României. În acelaşi timp, în dimensiunea sa financiar-bugetară, modelul economic de dezvoltare va fi axat pe investiţii publice de antrenare, acele investiţii menite să susţină infrastructura, agricultura şi dezvoltarea rurală, energia şi tehnologia avansată. Promovăm parteneriatul public-privat ca mecanism esenţial de atragere a finanţărilor pentru marile proiecte de infrastructură. Dezvoltăm sistemul informatic integrat naţional pentru execuţia bugetară în timp real. Generalizăm sistemul SEAP - sistemul electronic de achiziţii publice, pentru toate achiziţiile publice la nivel central şi local. Astfel, vom ataca frontal corupţia care a ajuns în ultimii ani să sufoce economia şi să retrogradeze România în ochii Uniunii Europene. Obiectivul economic fundamental al programului este crearea de locuri de muncă. Statul nu creează direct locuri de muncă, ci doar asigură, printr-un cadru instituţional stimulativ, mediul economic necesar creării de locuri de muncă. Stimularea sectorului privat şi crearea de locuri de muncă Direcţii de acţiune în orizontul 2014-2016 ● Simplificăm fiscalitatea şi sporim competitivitatea fiscală a mediului de afaceri prin: a) reducerea generală a impozitării; b) lărgirea bazei de impozitare; c) simplificarea sistemului de taxe; d) creşterea colectării veniturilor bugetare; e) reducerea evaziunii fiscale. ● Revenirea la un nivel de TVA de 19%, pe măsură ce cadrul fiscal-bugetar o va permite. ● Păstrăm plafonul de 16% şi introducem, pe parcursul mandatului, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite, impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit. ● Aliniem la media europeană redevenţele încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului. ● Scutirea de impozitare a profitului reinvestit în utilaje şi echipamente tehnologice, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite ● Stimularea mediului de afaceri în limite admisibile pentru stabilitatea macroeconomică, prin simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători ● Analizăm extinderea reducerii TVA la alte categorii de produse alimentare de la 24% la 9%. Stimulăm astfel producătorii interni şi reducem evaziunea fiscală din zona produselor alimentare. ● Reducem CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite. ● Reducem cheltuielile cu birocraţia şi fiscalitatea, prin desfiinţarea unor tarife, avize, autorizaţii şi prin simplificarea cadrului legislativ. ● Accelerăm absorbţia fondurilor europene, prin crearea unei structuri centrale responsabile de coordonarea autorităţilor de management, prin simplificarea şi unificarea cadrului legislativ. ● Consolidarea CEC şi EXIMBANK. Specializarea obiectului de activitate (EXIMBANK - pentru promovarea exporturilor şi stimularea dezvoltării industriale, CEC - pentru finanţarea agriculturii, a IMM-urilor, a micilor întreprinzători şi activităţilor independente) ● Adoptăm o nouă lege pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care are la bază transpunerea în legislaţia românească a legii europene privind întreprinderile mici din Europa, Small Business Act (SBA). ● Implementăm programarea bugetară multianuală pe proiecte şi programe, care va aduce economii importante la buget şi va creşte gradul de predictibilitate şi eficienţa cheltuielilor publice. ● Adoptarea legislaţiei care să stimuleze utilizarea tranzacţiilor electronice şi reducerea semnificativă a operaţiunilor cu numerar, măsură care va avea ca efect imediat creşterea veniturilor impozabile ale contributorilor şi reducerea evaziunii fiscale FONDURI EUROPENE La 7 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România trebuie să răspundă unei provocări majore, mai ales în contextul crizei economice şi al unui nivel scăzut de trai - de la o rată de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune nerambursabile de aproximativ 10% trebuie să ajungă, până la sfârşitul lui 2015, în intervalul 50%-80% bani europeni utilizaţi şi returnaţi de Comisia Europeană. Având în vedere că aceste fonduri ar trebui să aducă la bugetul public şi la bugetele private, în medie, peste 4% din PIB-ul anual, şi că, totodată, fondurile europene reprezintă un factor de bază pentru modernizarea în economie şi realizarea reformelor structurale propuse, Guvernul României urmăreşte, prin Programul 2014-2016, ca prioritate strategică fundamentală, buna administrare a fondurilor europene. Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, avem două obiective majore pentru anii următori: ● să folosim cât mai mult din fondurile existente până la sfârşitului lui 2015 - recuperând întârzierile acumulate în trecut; ● să negociem şi să implementăm mult mai bine fondurile aferente perioadei viitoare de programare (2014-2020) - învăţând din lecţiile trecutului. În acest sens: ● Eficientizăm administrarea banilor europeni prin concentrarea funcţiei de Autoritate de management la nivelul a 3 ministere (MFE, MDRAP şi MADR) care au demonstrat performanţă în absorbţia fondurilor europene şi care dispun de capacitate şi expertiză, precum şi prin consolidarea funcţiei de coordonare la nivelul MFE. ● Accelerăm ritmul de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de absorbţie în intervalul 50%-80% până la 31 decembrie 2015. ● Evaluăm urgent şi realist posibilităţile reale de implementare şi absorbţie ale fiecărui program operaţional şi, în mod special, a proiectelor majore care concentrează cea mai mare parte a fondurilor europene. ● În funcţie de concluziile acestei evaluări vom lua măsurile corective cele mai potrivite, prin: - lansarea rapidă a unor proiecte majore suplimentare (în mod special, infrastructură de transport şi mediu); - modificarea OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, în vederea modificării principiului de stabilire a calcului ratei de supracontractare (ceea ce va permite contractarea suplimentară de proiecte finanţate, urmând ca sumele să fie acoperite ulterior din realocarea de fonduri sau din utilizarea economiilor înregistrate în procesul de implementare); - etapizarea proiectelor existente care nu pot fi terminate până în 2015. ● Accelerăm implementarea proiectelor în curs - în acest sens vom pune în practică un sistem de monitorizare activă şi permanentă la nivelul Autorităţii de management, inclusiv un sistem de întâlniri regulate atât cu beneficiarii proiectelor majore, cât şi cu companiile care asigură implementarea acestora, în sensul identificării problemelor şi definirii soluţiilor celor mai potrivite. ● Eficientizăm sistemul de verificare a achiziţiilor publice. ● Continuăm eforturile de implementare a măsurilor de remediere a deficienţelor constatate de Comisia Europeană în funcţionarea sistemelor de management şi control ale programelor operaţionale în vederea deblocării situaţiei şi reluării plăţilor de la Comisia Europeană. ● Sprijinim relansarea economiei româneşti, prin modificarea OUG nr. 9/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, în vederea introducerii următoarelor prevederi: - extinderea domeniilor de aplicabilitate, prin introducerea măsurilor de eficienţă energetică. ● Evaluăm performanţele şi sincopele administrative ale sistemului de management şi control al fondurilor europene din perioada precedentă pentru a propune Guvernului României măsuri de simplificare şi evitare a supraproceduralizării şi birocraţiei excesive. ● Evaluăm impactul contractelor de asistenţă tehnică în îmbunătăţirea reală a sistemului de management şi control al fondurilor europene pentru a evita, în viitor, cheltuirea fondurilor europene cu rezultat nesemnificativ şi pentru a orienta serviciile de consultanţă către activităţi cu valoare adăugată. ● Vom susţine promovarea intereselor României în cadrul negocierilor pentru aprobarea documentelor de programare a fondurilor europene structurale şi de investiţii, principalul obiectiv fiind acela de a genera creştere economică şi de a promova coeziunea socială. ● Vom coordona procesul de programare pentru exerciţiul financiar 2014-2020, inclusiv elaborarea Acordului de parteneriat şi a programelor operaţionale specifice şi stabilirea cadrului instituţional aferent sistemului de management şi control pentru viitoarele alocări financiare. ● Vom susţine investiţiile majore în infrastructură ca factor-cheie în modernizarea României. ● Vom orienta finanţarea europeană către creşterea reală a competitivităţii, şi nu doar pentru proiecte cu valoare economică scăzută. România trebuie să-şi orienteze resursele în investiţii în ramuri ce susţin producţia internă şi în poli de dezvoltare (de exemplu, clustere de excelenţă inginerească şi de cercetare) pentru a ajunge la nivelul de performanţă al celorlalte state membre. ● Vom susţine canalizarea sprijinului financiar general către întreprinderi, în special prin instrumente de inginerie financiară şi utilizarea de subvenţii pentru a cofinanţa măsuri de sprijin orientate către un anumit domeniu (inovare, investiţii legate de protecţia mediului etc.). ● Vom urmări pregătirea portofoliului de proiecte pentru finanţare în cadrul anvelopei financiare 2014-2020, precum şi demararea acestora. ● Vom orienta resursele de asistenţă tehnică către pregătirea de proiecte şi susţinerea autorităţilor de management şi beneficiarilor (atât autorităţi publice locale, cât şi beneficiari privaţi), în activităţile curente (help-desk) pentru a eficientiza ritmul de lucru şi a evita suprapunerile şi instruirile generice şi teoretice. ● Vom simplifica legislaţia aferentă promovării şi aprobării proiectelor de investiţii din România. ● Vom revizui, pe baza experienţei în derularea proiectelor de investiţii cu finanţare internaţională din perioada 2000-2012, condiţiile de contract de lucrări aplicabile proiectelor cu finanţare publică. ● Vom consolida mecanismul de prevenire şi identificare ex-ante a conflictului de interese în achiziţiile publice, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Integritate care va beneficia de dezvoltarea unui sistem informatic integrat pentru analiza şi generarea de atenţionări privind potenţiale situaţii de conflict de interese. ● Vom urmări implementarea unui mecanism eficient şi eficace, inclusiv întărirea colaborării dintre principalele instituţii responsabile în domeniu, pentru prevenirea, detectarea şi combaterea cazurilor de conflict de interese sau fraudă în administraţia publică şi în mod special în procesul de achiziţii publice. ● Vom organiza un cadru comun de dialog periodic între autorităţile de management şi Autoritatea de audit şi ANRMAP pentru a se prezenta şi dezbate cazurile de nereguli şi pentru a evita, în viitor, riscul de corecţii financiare majore şi de suspendare a finanţării. ● Vom organiza un cadru comun de dialog periodic între MFE, ANRMAP, autorităţile de management şi Comisia Europeană pentru elaborarea şi implementarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice şi a planului de acţiune aferent. ● Vom îmbunătăţi sistemul de management şi control al absorbţiei fondurilor europene prin coordonarea unitară a instituţiilor implicate în activitatea de gestionare şi control al fondurilor structurale şi de coeziune şi prin eliminarea suprapunerilor administrative între autorităţile de management, organismele intermediare şi beneficiari. ● Vom asigura un sistem de monitorizare a proiectelor majore la faţa locului pentru a evita blocaje şi pierderea finanţării. ● Vom asigura lansarea efectivă pentru programele Spaţiului Economic European pentru a se permite elaborarea ghidurilor aplicantului, lansarea cererilor de proiecte pentru domeniile de finanţare şi, ulterior, pentru a accelera selecţia şi implementarea proiectelor. ● Vom susţine înfiinţarea unui Fond de relansare economică. Estimarea realistă a gradului de absorbţie a fondurilor europene de către România până în 2015, includerea sumelor rămase în acest Fond (alături de sumele neatrase de celelalte ţări de coeziune) şi folosirea pentru finanţarea unor proiecte de conectare a României la reţelele transeuropene (sub coordonarea Comisiei Europene) ● Vom susţine parteneriatele public-privat ca alternative şi soluţii complementare care pot conduce la sustenabilitatea proiectelor cofinanţate de Uniunea Europeană. ● Vom stimula schimbul de bune practici în implementarea mecanismelor de creştere a absorbţiei de fonduri europene cu alte ţări membre UE. ● Subvenţionarea pe durată determinată a locurilor de muncă din mediul privat, pentru cel puţin următoarele categorii de persoane: studenţi în ani terminali, tineri absolvenţi, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului, persoane fără adăpost, persoane care trăiesc din venitul minim garantat, şomeri, persoane peste 45 de ani, inclusiv pensionari, prin plata salariilor acestora din Fondul Social European, respectiv prin Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane 2007-2013. INDUSTRIE, COMERŢ ŞI COMPETITIVITATE România are nevoie de o politică industrială coerentă. Lansarea de către Uniunea Europeană a Strategiei Europa 2020 a consacrat domeniul politicii industriale ca una dintre cele 7 iniţiative emblematice ale acesteia prin documentul: "O politică industrială pentru era globalizării". Totodată, la nivelul Uniunii Europene a fost pusă în aplicare o politică industrială integrată conform COM(2010) 614 - "O politică industrială integrată adaptată erei globalizării - atribuirea celui mai important rol competitivităţii şi sustenabilităţii" şi COM(2012) 582 - "O industrie mai puternică pentru creşterea şi redresarea economiei". Prin COM 14 - "Pentru o renaştere industrială europeană", publicată de Comisia Europeană în ianuarie 2014, sunt stabilite priorităţile-cheie ale Comisiei în ceea ce priveşte politica industrială. În acest cadru se va sprijini schimbarea modului de abordare utilizat în prezent - de la concepţia tradiţionalistă a restructurării în funcţie de resurse şi, deci, în raport cu avantajul comparativ la identificarea soluţiilor care să stimuleze activităţile bazate pe cunoaştere şi informaţii, astfel încât acestea să permită accentuarea avantajelor competitive şi crearea unui spaţiu atractiv pentru întreprinderi şi producţie. Obiective strategice Îmbunătăţirea competitivităţii şi mai ales a flexibilităţii va urmări o creştere susţinută a productivităţii bazată pe diversificarea şi inovarea bazei industriale interne în context european şi se va realiza prin: ● îmbunătăţirea mediului concurenţial şi a climatului de afaceri în principal prin întărirea politicii din domeniul ajutorului de stat şi a măsurilor pentru mai buna reglementare care să ducă la reducerea poverii administrative asupra companiilor, creşterea transparenţei decizionale şi consultarea publică; ● dezvoltarea sectorului serviciilor cu accent pe industriile de reţea şi mai ales prin promovarea societăţii informaţionale şi a comunicaţiilor de mare viteză ca suport orizontal în concordanţă cu politica comunitară; ● dezvoltarea parcurilor tehnologice şi ştiinţifice în care să fie dezvoltate clustere inovative al căror ciclu de viaţă să aibă ca finalitate furnizarea de produse şi servicii pentru export; ● promovarea şi dezvoltarea colaborării dintre industrie şi cercetare în care pentru domeniile tehnologiilor înalte se vor căuta soluţii pentru finanţare rapidă şi sprijin dincolo de mecanismele pieţei în concordanţă cu recomandările Uniunii Europene; ● aplicarea şi valorificarea în industrie a rezultatelor cercetărilor realizate pentru asigurarea racordării cercetării la cerinţele economiei; ● asigurarea continuităţii politicilor de privatizare prin introducerea pe piaţa de capital a participaţiilor statului în concordanţă cu priorităţile naţionale; ● elaborarea unei politici industriale în care să fie evidenţiate elementele referitoare la specializarea industrială necesare pentru orientarea către o economie cu emisii reduse de carbon; ● creşterea capacităţii administrative referitoare la evaluarea ex-post a politicilor cu impact asupra competitivităţii, la îmbunătăţirea procesului de absorbţie a fondurilor europene, precum şi pentru creşterea calităţii procesului de reglementare; ● întărirea şi extinderea politicilor din domeniul eficienţei energetice către toate companiile în scopul creşterii sustenabilităţii acestora; ● sprijinirea industriilor mari consumatoare de energie pentru reducerea riscului de delocalizare şi menţinerea unei baze industriale competitive; ● creşterea exporturilor româneşti prin promovarea unei abordări complementare între măsurile de sprijin intern şi promovare externă. Direcţii de acţiune Administrarea intereselor economice ale statului ● Concentrarea întregii activităţi de gestionare a proprietăţii private a statului, astfel încât guvernul să poată elabora cadrul legislativ necesar deblocării economiei şi soluţionării problemei arieratelor ● Un mod unitar de nominalizare a reprezentanţilor statului în consiliile de administraţie prin promovarea specialiştilor. Va fi înlăturată definitiv practica actuală a numirii a celor aproximativ 500 de membri ai consiliilor de administraţie din societăţile comerciale, regii şi companii naţionale din rândul clientelei politice. ● Dezvoltarea politicilor de sprijinire a operatorilor economici privatizaţi după 1992, pentru a-şi respecta integral obligaţiile postprivatizare şi pentru a ieşi din monitorizarea statului. Un rol fundamental în acest sens îl va avea noua structură creată de administrare a proprietăţii private a statului prin acordarea ajutoarelor de stat, împreună cu CEC şi EXIMBANK, urmând a fi singura abilitată cu notificarea Comisiei Europene prin Consiliul Concurenţei. ● Valorificarea creanţelor bancare, comerciale şi bugetare ale statului asupra societăţilor comerciale privatizate, ţinând cont de prevederile legale privind consolidarea acestora în moneda USD, astfel încât societăţile comerciale să nu fie împovărate artificial prin majorări de întârziere la plata creanţelor de care cumpărătorii nu sunt răspunzători, acestea aparţinând societăţilor comerciale din perioada dinaintea anului 1989 Promovarea unei viziuni integrate pentru domeniul resurselor minerale. ● Revizuirea cadrului legislativ, în domeniul sectorului minier, în vederea perfecţionării acestuia prin: reanalizarea şi implementarea unui cadru de reglementare previzibil, care să sporească atractivitatea pentru potenţialii investitori privaţi în sectorul minier; elaborarea şi aprobarea strategiei industriei miniere. Ultima strategie din industria minieră a expirat în 2010, iar toate măsurile luate până în prezent în sector sunt lipsite de o evaluare corectă a implicaţiilor induse în economie; modificarea şi completarea Legii minelor nr. 85/2003 pentru a se preciza modalitatea de reconcesionare a perimetrelor miniere închise, simplificarea procedurilor administrative de acordare a licenţelor şi permiselor miniere, actualizarea redevenţelor miniere şi a taxelor de explorare/exploatare etc.; revizuirea cadrului legislativ şi a reglementărilor specifice procesului de închidere a minelor, reconstrucţia ecologică şi monitorizarea postînchidere a zonelor afectate; constituirea sistemului naţional de monitorizare a depozitelor de deşeuri miniere; armonizarea cadrului legislativ conex Legii minelor cu noile prevederi etc. ● Reorganizarea instituţiilor publice implicate în dezvoltarea sectorului minier, îmbunătăţirea capacităţii instituţiilor publice implicate în administrarea şi monitorizarea activităţilor miniere ● Reducerea graduală a rolului statului în activităţile miniere de explorare şi exploatare a resurselor minerale: reanalizarea şi promovarea actelor normative pentru atragerea în circuitul economic a unor perimetre de cercetare şi/sau exploatare în prezent blocate în procesul de aprobare la diferite niveluri guvernamentale (cca 440 de licenţe de explorare/exploatare); reofertarea fostelor perimetre miniere pentru care există deja cereri; valorificarea produselor miniere existente pe stoc la diferiţi producători; reorganizarea managementului societăţilor miniere de stat, prin transferul competenţelor, drepturilor şi obligaţiilor manageriale către o entitate de drept privat prin contracte specifice ● Promovarea de investiţii private în zonele cu potenţial minier nevalorificat încă în totalitate. Investitorii privaţi în domeniul minier pot contribui în mod semnificativ la regenerarea socioeconomică în regiunile afectate de restructurarea sectorului minier, prin închiderea unor mine neviabile din punct de vedere comercial, în condiţiile în care potenţialul de resurse nu a fost epuizat. Creşterea exporturilor româneşti ● Crearea unei reţele eficiente de centre de promovare comercială (CPC) care să pună la dispoziţia reprezentanţilor mediului de afaceri din România mijloace eficiente de promovare a exporturilor româneşti ● Recâştigarea pieţelor tradiţionale de export ale României, cu deosebire a celor din afara Uniunii Europene (Asia, Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, America de Sud, statele membre CIS ş.a.) ● Reorientarea producţiei din sectoarele afectate de criză, cu deosebire prin creşterea exporturilor (industria auto, producţia de componente auto, instrumente financiar-bancare complexe, lucrări de construcţii ş.a.) spre zone cu un grad de absorbţie ridicat, inclusiv ţările BRIC (Brazilia, Rusia, India, R.P. Chineză) ● Reactualizarea Strategiei Naţionale de Export a României, având drept obiectiv central definirea unei grile de eficienţă care să permită creşterea semnificativă a exporturilor româneşti ● Flexibilizarea sistemului de promovare a exporturilor prin definirea unor instrumente eficiente, cu impact major, materializat prin amplificarea volumului exporturilor României ● Constituirea consiliilor de export regionale ca elemente de difuzare, reprezentare şi colectare a propunerilor generate de mediul de afaceri din teritoriu ● Eficientizarea Portalului de comerţ exterior, cu deosebire prin fluidizarea circuitului ofertelor de export identificate de reprezentanţii din reţeaua externă ● Colaborare instituţionalizată cu EXIMBANK pentru promovarea unor stimulente la export (asigurarea exportului, acordarea de credite cu dobândă bonificată etc.) ● Colaborarea cu asociaţiile patronale de profil Stimularea competitivităţii industriei din România ● Dezvoltarea pieţei concurenţiale concomitent cu stimularea activităţii operatorilor economici ● Stabilirea unui cadru structurat de monitorizare şi evaluarea trimestrială a măsurilor pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri ● Evaluarea anuală a competitivităţii ramurilor industriale relevante şi iniţierea de măsuri orizontale pentru creşterea competitivităţii acestora, prin crearea unui "Grup la nivel înalt pentru probleme de competitivitate, energie şi mediu" ● Promovarea de noi programe de cercetare în domenii care prezintă potenţial tehnologic, valoare adăugată ridicată sau resurse interne (industria alimentară) ● Îmbunătăţirea cadrului calificărilor pentru noile tipuri de produse şi servicii ● Sprijinirea firmelor inovative, precum şi concentrarea acestora ● Promovarea serviciilor de cercetare independentă. Este necesară participarea României la grupurile de lucru sectoriale create la nivelul CE (pentru industria farmaceutică, electrotehnică, inginerie mecanică, industrie alimentară, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, industria chimică şi apărare, programul spaţial european, ştiinţele vieţii şi biotehnologii pentru modă şi design) şi pregătirea din timp a modalităţilor de răspuns la provocările ridicate de evoluţia acestor domenii. Pe acelaşi model, România trebuie să îşi dezvolte dialogul şi pentru alte industrii cu impact (de exemplu, industria textilă sau construcţiile). ● Efectuarea de analize de impact asupra competitivităţii industriale de tip ex-post şi bilanţuri de calitate în scopul promovării reglementării inteligente. Monitorizarea a 4 indicatori - competitivitatea în cadrul UE şi la nivel mondial, numărul de locuri de muncă create, ponderea produselor industriale finite provenite din industrii ecologice în total produse industriale finite, ponderea valorii adăugate şi a ocupării în sectoarele industriale care aplică tehnologii înalte şi medii în total sectoare industriale ● Reducerea barierelor administrative asupra companiilor şi îmbunătăţirea calităţii legislaţiei ● Implementarea Actului de piaţă unică prin aplicarea celor 50 de măsuri din raportul Monti în scopul optimizării pieţii muncii, activităţilor comerciale şi schimburilor reciproce - măsuri cu caracter legislativ ● Continuarea înfiinţării de parcuri industriale, în special pentru domeniile industriale de vârf (electronică, IT, mecanică fină etc.) ● Utilizarea mai eficientă a tehnologiilor informatice în sectoarele industriale ● Impunerea în contractele de infrastructură cu contractori externi a unor clauze de offset prin care construcţiile metalice aferente să fie realizate de furnizori români ● Dezvoltarea cooperării în producţie şi integrarea în reţelele regionale şi globale de producţie şi comercializare ● Întărirea legăturii dintre industrie şi mediul universitar/academic, accelerarea procesului de transfer şi aplicare în societăţile industriale a rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare ● Promovarea strategiilor de finanţare prin parteneriatul public-privat - PPP ● Promovarea unei politici industriale durabile prin aplicarea directivei referitoare la ecodesign ● Susţinerea regiunilor de dezvoltare prin politica de coeziune în scopul diversificării industriilor existente, modernizarea capacităţilor de producţie şi pentru inovare ● Sprijinirea şi promovarea politicilor în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi a standardizării ● Sprijinirea industriilor creative INTERNE Domeniul afacerilor interne este unul dintre cele mai importante componente ale statului de drept şi presupune prestarea unui serviciu public de bază pentru populaţie cu finalitate în asigurarea securităţii şi siguranţei cetăţeanului. Cetăţeanul contribuabil şi purtător al suveranităţii naţionale trebuie să fie principalul beneficiar al activităţii Ministerului Afacerilor Interne. În acest scop, instituţiile publice din subordinea Ministerului Afacerilor Interne vor concentra toate resursele (umane, materiale şi financiare) pentru combaterea până la eradicarea infracţionalităţii de toate tipurile şi pentru soluţionarea eficientă a situaţiilor de urgenţă. Obiective fundamentale ● Creşterea continuă a gradului de siguranţă a cetăţeanului atât în mediul rural, cât şi în mediul urban ● Îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti privind combaterea criminalităţii transfrontaliere, precum şi a criminalităţii comise de cetăţenii români în străinătate ● Reducerea birocraţiei din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, eficientizarea acestor structuri şi redirecţionarea din aparatul funcţionăresc către structurile operative ● Analizarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ care reglementează competenţele în domeniile ordinii şi siguranţei publice, situaţiilor de urgenţă şi ale activităţilor instituţiei prefectului ● Elaborarea, promovarea şi implementarea unor politici şi programe privind pregătirea profesională, creşterea calităţii vieţii personalului în vederea reconsolidării statutului poliţistului, jandarmului, pompierului, precum şi al celorlalţi funcţionari publici din structurile Ministerului Afacerilor Interne Direcţii de acţiune ● restructurarea structurilor naţionale şi locale în scopul de a fi puternice, profesioniste şi eficiente; ● elaborarea şi implementarea unor politici concordante cu standardele şi directivele Consiliului European, având ca finalitate compatibilizarea acestor structuri cu cele similare din spaţiul UE; ● creşterea siguranţei cetăţeanului prin combaterea fenomenului infracţional stradal, precum şi prin creşterea siguranţei civice în zona instituţiilor de învăţământ preuniversitar; ● prevenirea şi combaterea corupţiei în rândurile personalului Ministerului Afacerilor Interne la toate nivelurile şi în toate structurile; ● prevenirea şi combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de droguri şi a celorlalte substanţe interzise, elaborarea unei strategii de prevenire şi combatere a criminalităţii în cadrul căreia se vor stabili priorităţile şi rolul autorităţilor statului, şcolii, familiei şi ale societăţii civile pentru combaterea acestui flagel; ● scăderea dinamicii accidentelor de circulaţie, cu prioritate a acelora care au drept consecinţe pierderea de vieţi omeneşti; ● creşterea eficienţei activităţilor pentru soluţionarea situaţiilor de urgenţă prin îmbunătăţirea dotării cu utilaje moderne şi perfecţionarea profesională a cadrelor; ● creşterea autorităţii instituţiei prefectului în procesul de coordonare a activităţii în situaţii de urgenţă. Politici publice ● creşterea siguranţei cetăţeanului prin combaterea fenomenului infracţional stradal; ● creşterea siguranţei civice în zona instituţiilor de învăţământ preuniversitar; ● reconstrucţia sistemului de politici locale şi armonizarea cu politicile naţionale; ● prevenirea şi combaterea corupţiei; ● prevenirea şi combaterea criminalităţii; ● combaterea crimei organizate; ● combaterea traficului de droguri; ● trafic rutier mai sigur; ● managementul situaţiilor de urgenţă şi protecţia infrastructurilor critice; ● servicii publice comunitare mai aproape de cetăţeni (documente de identitate, permise, paşapoarte, înmatriculări); ● întărirea rolului instituţiei prefectului şi creşterea eficienţei acesteia, precum şi precizarea funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească reprezentantul Guvernului în plan local (funcţia de reprezentare şi funcţia de autoritate); ● în cadrul cooperării internaţionale o atenţie aparte trebuie acordată cooperării poliţieneşti în vederea combaterii criminalităţii transfrontaliere, dar şi a criminalităţii comise de cetăţenii români în străinătate; ● de asemenea, cooperarea cu instituţiile din sistemul de securitate internă al UE (FRONTEX, EUROPOL) reprezintă o componentă esenţială a activităţii ministerului pentru implementarea politicilor europene în domeniu; ● cooperarea cu INTERPOL, dar şi în formatele de cooperare regională în Europa de S-E va rămâne o preocupare importantă a conducerii ministerului. JUSTIŢIE Având ca domenii principale de acţiune buna funcţionare a sistemului judiciar, asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public şi apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, Ministerul Justiţiei are obligaţia de a promova o justiţie modernă, aproape de cetăţeni, care să asigure egalitatea acestora în faţa legii. O abordare strategică a sistemului judiciar 1. Stabilirea unei politici publice în domeniul justiţiei, bazate pe principii de independenţă şi profesionalism, prin adoptarea şi implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar, având ca obiective: creşterea eficienţei justiţiei ca serviciu public, consolidarea instituţională a sistemului judiciar, integritatea sistemului judiciar, îmbunătăţirea calităţii şi transparenţei actului de justiţie şi a accesului la justiţie 2. Optimizarea legislaţiei, ceea ce impune analizarea întregului ansamblu normativ din România, corelarea cu legislaţia europeană, republicarea actelor normative, program care trebuie realizat împreună de Guvern, Parlament şi Consiliul legislativ 3. Continuarea implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 4. Informatizarea sistemului judiciar, în acord cu standardele şi bunele practici europene în domeniu, pentru a răspunde aşteptărilor din partea sistemului şi a justiţiabililor, şi ralierea la marile proiecte europene din domeniul e-justiţie 5. Aprobarea şi implementarea Strategiei de reintegrare a persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate şi a Strategiei naţionale de reabilitare a persoanelor faţă de care s-au dispus sancţiuni şi măsuri comunitare Măsuri în domeniul legislativ ● Consolidarea statului de drept, inclusiv prin adaptarea în continuare a cadrului legislativ naţional la legislaţia europeană şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi întărirea instituţiei Avocatului Poporului, a Ministerului Public şi a rolului Curţii Constituţionale ● Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni şi pentru eficientizarea procedurii de administrare şi valorificare a bunurilor sechestrate şi confiscate în cadrul procesului penal ● Asigurarea aplicării corecte şi complete a legislaţiei europene în domeniul justiţiei, inclusiv a celei referitoare la confiscarea extinsă ● Aplicarea noilor Coduri ca obiectiv fundamental, prin asigurarea resurselor materiale şi umane şi urmărirea, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a modului de aplicare a noilor dispoziţii legale ● Transformarea ÎCCJ într-o instanţă de casaţie cu rol principal în uniformizarea jurisprudenţei şi crearea de mecanisme judiciare de unificare a practicii judiciare ● Adoptarea noului Cod al insolvenţei şi luarea măsurilor necesare pentru aplicarea eficientă a acestuia Măsuri de organizare instituţională ● Consolidarea, în continuare, a capacităţii administrative şi instituţionale a principalelor instituţii ale sistemului judiciar (CSM, ÎCCJ, PÎCCJ, DNA, DIICOT, IJ, MJ) ● Consolidarea cooperării interinstituţionale din cadrul sistemului judiciar, dar şi cu asociaţiile profesionale şi societatea civilă ● Continuarea aplicării planului de măsuri adoptat de Guvern prin memorandum, în vederea asigurării resurselor materiale şi umane pentru aplicarea noilor Coduri ● Adaptarea şi implementarea unui program naţional pentru stoparea criminalităţii bazat pe 3 piloni: prevenirea infracţiunilor, aplicarea sancţiunilor şi reinserţia socială a persoanelor care şi-au ispăşit pedeapsa conform legii ● Construirea de noi penitenciare şi reorganizarea celor existente, pentru asigurarea unor condiţii de deţinere conforme normelor internaţionale. Consolidarea sistemului naţional de probaţiune, având în vedere noile prevederi legale privind executarea pedepselor neprivative de libertate ● Îmbunătăţirea sistemului de asistenţă judiciară din oficiu/gratuită, în paralel cu derularea unor ample campanii de informare a publicului larg cu privire la acest drept, mai ales în zonele defavorizate (rurale, depopulate) şi pentru categorii sociale marginalizate (persoane vârstnice, cu venituri mici etc.) ● Creşterea transparenţei actului de justiţie prin publicarea pe internet a hotărârilor judecătoreşti, cu protejarea datelor cu caracter personal ale părţilor. Adoptarea de măsuri pentru o mai bună gestionare a actului de justiţie prin crearea dosarelor electronice la parchete şi instanţe ● Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a magistraţilor şi a personalului auxiliar, în colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri ● Creşterea celerităţii actului de justiţie şi reducerea costurilor sale, inclusiv prin promovarea, în continuare, a metodelor moderne de soluţionare prejudiciară a conflictelor ● Continuarea procesului de înfiinţare de tribunale specializate, în baza unor evaluări pertinente - măsură cerută de reprezentanţii sistemului judiciar, dar şi de investitorii străini (spre exemplu, instanţele specializate în materia familiei şi a minorilor - justiţia juvenilă, instanţele specializate în materie comercială, insolvenţă, contencios administrativ) ● Implementarea conceptului de "Cartier pentru justiţie", în Bucureşti şi marile oraşe ale ţării, în vederea reunirii sediilor pentru instanţe şi parchete în acelaşi perimetru urbanistic, toate acestea conducând la reducerea cheltuielilor de administrare şi apropierea de cetăţean ● Accesarea fondurilor europene şi a altor categorii de fonduri provenind din asistenţă nerambursabilă (Mecanismul Financiar Norvegian etc.) sau rambursabilă (Banca Mondială, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ş.a.), pentru promovarea celor mai importante obiective ale sistemului judiciar ● Promovarea unui dialog permanent cu instituţiile sistemului judiciar, în vederea distribuirii eficiente a resurselor umane şi materiale Progresele în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare - prioritate esenţială pentru parcursul european al justiţiei române ● Realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) ● Transformarea MCV într-un veritabil instrument de colaborare cu Comisia Europeană ● Urmărirea aplicării obiectivelor şi principiilor fundamentale ale Strategiei Naţionale Anticorupţie ● Sprijinirea instituţiilor competente pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în vederea intrării în Spaţiul Schengen ● Promovarea în continuare a unei prezenţe active a României în cadrul Consiliilor JAI şi a dialogului constant cu instituţiile europene, în vederea sprijinirii celor mai importante proiecte şi iniţiative europene, cu impact asupra sistemului judiciar român MARI PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ Obiectivul general al strategiei în domeniul proiectelor de infrastructură prioritare îl reprezintă asigurarea condiţiilor financiare, procedurale şi contractuale adecvate demarării şi finalizării cât mai rapide a acelor investiţii majore care au un impact economic şi social imediat şi care rezolvă probleme acute ce au în prezent un impact negativ semnificativ asupra calităţii vieţii cetăţenilor şi asupra capacităţii de a face afaceri a firmelor din România. Pentru atingerea acestui obiectiv general şi a obiectivelor specifice vor fi susţinute următoarele măsuri generale şi acţiuni obligatorii: - absorbţia accelerată a fondurilor europene disponibile pentru proiectele cuprinse în programarea 2007-2013 şi pregătirea portofoliului de proiecte, concomitent cu îmbunătăţirea procedurilor, pentru perioada de programare 2014-2020; - achiziţia centralizată a produselor, serviciilor sau lucrărilor aferente proiectelor de infrastructură prioritare cu grad mare de complexitate, inclusiv a finanţării necesare; - îmbunătăţirea cadrului legislativ specific în vederea atragerii investiţiilor străine directe şi a implementării unor structuri de finanţare a proiectelor conform celor mai bune practici în domeniu la nivel european şi global, inclusiv prin modernizarea şi unificarea legislaţiei privind achiziţiile publice/concesiunile/parteneriatul public-privat şi promovarea eficienţei ("Best Value for Money"); - utilizarea unor structuri de prefinanţare/cofinanţare/finanţare moderne, ţinând cont atât de capacitatea de finanţare pe termen scurt şi mediu limitată a bugetului de stat, cât şi de constrângerile rezultate din controlul deficitului public şi de gradul de îndatorare a statului şi entităţilor publice, favorizând implementările care să permită o implicare maximă a sectorului privat în realizarea proiectelor; - revizuirea modelelor de documentaţie de atribuire a proiectelor de investiţii majore şi a modelelor de contracte de execuţie prin adoptarea standardelor internaţionale utilizate în domeniu la specificul cadrului normativ naţional; - promovarea de parteneriate interinstituţionale speciale cu autorităţile statelor membre UE care au dezvoltat cele mai bune practici în domeniu, prin care să se favorizeze transferul de cunoştinţe în scopul îmbunătăţirii capacităţii administrative naţionale; - promovarea asistenţei tehnice de specialitate care să susţină activitatea de planificare şi executare a proiectelor de infrastructură prioritare prin intermediul unor specialişti cu expertiză globală semnificativă. Principalele proiecte de infrastructură ce urmează a fi incluse în cadrul director descris mai sus, pe domenii, sunt: Domeniul rutier - Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Braşov (tronsonul Comarnic-Braşov) - Autostrada Sibiu-Râmnicu Vâlcea Domeniul feroviar - Linie de cale ferată de mare viteză pe Coridorul IV Paneuropean (Arad-Timişoara-Caransebeş-Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Calafat/Bucureşti) - reabilitarea liniei de cale ferată de pe Coridorul IV Paneuropean Braşov-Simeria - reabilitarea liniei de cale ferată de pe Coridorul IV Paneuropean Frontieră-Curtici-Simeria Domeniul transportului maritim şi pe căile navigabile interioare - Extinderea digului de larg în Portul Constanţa - Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe (Canal Dunăre-Bucureşti) - Reabilitarea infrastructurii pe canalul Dunăre-Marea Neagră Domeniul informaţii de interes public - Sistemul Informatic Integrat de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Sistemul Informatic Integrat de Acces Electronic la Justiţie MEDIU Politica în domeniul protecţiei mediului are scopul de a garanta generaţiei actuale şi celor viitoare un mediu curat şi sănătos, care să asigure protejarea naturii, calitatea vieţii, în corelare cu o dezvoltare economică verde şi competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Urmărim îmbunătăţirea infrastructurii de mediu şi reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE, conservarea biodiversităţii, reducerea poluării şi îmbunătăţirea calităţii aerului şi, în acelaşi timp, promovarea producţiei de energie din surse alternative, regenerabile şi nepoluante şi stimularea creşterii economice durabile, cu accent pe crearea de noi locuri de muncă "verzi". Un instrument esenţial va fi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene prin Programul operaţional sectorial "Mediu", precum şi pregătirea Cadrului financiar multianual 2014-2020. Acordăm o atenţie specială îmbunătăţirii gradului de transparenţă a luării deciziilor, precum şi conştientizării, informării, consultării şi participării tuturor cetăţenilor în luarea deciziilor privind mediul. Protecţia mediului a) Combaterea schimbărilor climatice ● Elaborarea planurilor de acţiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în sectoarele care intră sub incidenţa Deciziei nr. 406/2009/CE privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (sectoare care nu intră sub incidenţa schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii cu efect de seră) ● Sprijinirea autorităţilor locale pentru dezvoltarea unor strategii proprii privind combaterea schimbărilor climatice la nivel local ● Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru îndeplinirea, până în 2020, a angajamentelor asumate de România pentru implementarea pachetului "Energie - schimbări climatice": - finanţarea, prin Fondul pentru mediu, a proiectelor publice şi private, care au ca rezultat demonstrabil reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (eficienţa energetică în sectorul industrial, rezidenţial şi public, recuperarea gazului metan de la depozitele de deşeuri şi utilizarea acestuia ca resursă energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă); - finanţarea proiectelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, din veniturile obţinute din licitaţiile sub prevederile ETS, care se realizează centralizat la nivel european; - îmbunătăţirea dialogului cu operatorii care intră sub incidenţa prevederilor schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (ETS), în scopul conformării cu cerinţele impuse de aceasta. ● Adaptarea la efectele schimbărilor climatice - dezvoltarea colaborării cu celelalte autorităţi publice centrale şi locale pentru dezvoltarea planurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice; - îmbunătăţirea cadrului legislativ, a metodologiilor, normelor şi reglementărilor în domeniul sistemului naţional de meteorologie, în vederea punerii în aplicare a planului de acţiuni; - reducerea vulnerabilităţii pe termen mediu şi lung la efectele schimbărilor climatice prin dezvoltarea planurilor de acţiuni la nivel central, regional şi local privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice. b) Conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale ● Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional pentru un management coerent al reţelei de arii naturale protejate ● Cartarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes comunitar şi stabilirea sistemului de monitorizare a stării de conservare a acestora ● Planuri de management pentru ariile naturale protejate ● Stabilirea metodologiilor de acordare a compensaţiilor pentru proprietarii şi concesionarii de terenuri aflate în ariile naturale protejate ● Evaluarea economică a serviciilor asigurate de sistemele ecologice naturale şi seminaturale ● Implementarea conceptului privind păstrarea integrităţii şi funcţionării sistemelor ecologice, managementului durabil al resurselor naturale din componentele marine şi terestre ale zonei de coastă c) Revitalizarea Deltei Dunării prin management adaptativ bazat pe conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale ● Inventarierea şi cartarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ ● Plan de management integrat al Deltei Dunării ● Sistem de canalizare şi alimentare cu apă şi sistem de management integrat al deşeurilor pentru toate localităţile situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" ● Crearea unor mecanisme care să susţină dezvoltarea durabilă a comunităţilor şi creşterea standardelor de viaţă pentru populaţia locală ● Program multianual de finanţare pentru Delta Dunării d) Managementul deşeurilor şi substanţelor periculoase ● Transformarea deşeurilor într-o resursă, potrivit Foii de parcurs a UE privind utilizarea eficientă a resurselor ● Planificare strategică la nivel zonal a gestionării deşeurilor pentru completarea/realizarea investiţiilor necesare îndeplinirii obiectivelor europene în domeniu ● Accelerarea realizării sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor, inclusiv prin îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene ● Extinderea şi îmbunătăţirea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor ● Creşterea cantităţii de deşeuri intrate în circuitul de reciclare ● Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale în domeniul managementului chimicalelor ● Eficientizarea cooperării cu Agenţia Europeană pentru Produse Chimice e) Evaluarea şi îmbunătăţirea calităţii aerului; controlul poluării industriale ● Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului; ● Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale; ● Prevenirea şi controlul poluării industriale prin: - asigurarea investiţiilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor stabilite în Tratatul de aderare a României la UE; - adoptarea de către industrie a celor mai bune tehnici disponibile în temeiul directivei privind emisiile industriale; - intensificarea controlului aplicării legislaţiei în domeniu. Îmbunătăţirea sistemului de prognoză, avertizare şi informare a populaţiei, precum şi capacitatea de răspuns în caz de accidente: radiologic, chimic, inclusiv în context transfrontier. f) Protecţia solului şi a subsolului: - aprobarea Strategiei naţionale pentru gestionarea durabilă a siturilor contaminate; - reducerea suprafeţelor siturilor contaminate, reducerea efectelor de hazard geologic natural şi antropic; - garantarea faptului că deciziile legate de exploatarea terenurilor, adoptate la toate nivelurile, ţin seamă în mod corespunzător şi de impactul asupra mediului, nu numai de cel social şi economic. Integrarea politicii de mediu în celelalte politici sectoriale şi aplicarea principiilor dezvoltării durabile ● Efectuarea de evaluări ex-ante sistematice ale impactului social, economic şi de mediu al tuturor iniţiativelor politice la nivel naţional, pentru a se asigura coerenţa şi eficacitatea acestora ● Monitorizarea aplicării Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă, pe baza unor indicatori cuantificabili ● Creşterea rolului Comitetului interministerial de integrare a politicii de mediu în celelalte politici sectoriale ● Crearea unor mecanisme eficiente pentru îmbunătăţirea cooperării dintre autorităţi în scopul unei mai bune reglementări în domeniul protecţiei mediului Modernizarea şi întărirea capacităţii administrative în domeniul mediului ● Dezvoltarea capacităţii instituţionale în domeniul protecţiei mediului şi asigurarea unei instruiri sistematice a personalului ● Întărirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene în cadrul POS Mediu ● Eficientizarea procesului/actului de control privind conformarea cu cerinţele de mediu în desfăşurarea oricăror activităţi cu impact de mediu Îmbunătăţirea gradului de educare şi conştientizare, informare, consultare şi participare a tuturor cetăţenilor în luarea deciziilor privind mediul ● Conştientizarea cetăţenilor cu privire la protecţia mediului ● Promovarea educaţiei ecologice, stabilirea unui parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale pentru stabilirea de curricule specifice ● Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale în procesul de conştientizare a cetăţenilor cu privire la protecţia mediului ● Asigurarea unei mai mari transparenţe a procesului de luare a deciziei ● Dinamizarea comunicării cu societatea civilă Îmbunătăţirea calităţii vieţii în cadrul comunităţilor ● Dezvoltarea durabilă a oraşelor - creşterea suprafeţei spaţiilor verzi - obiectiv de 26 mp/locuitor; - dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spaţii verzi complexe, formate din spaţii împădurite şi luciu de apă; - finalizarea relocării în periurban a operatorilor economici generatori de noxe, zgomot şi pulberi; - conformarea cu standardele europene de mediu prin dezvoltarea infrastructurii de apă-canal şi staţii de epurare şi creşterea calităţii serviciilor aferente; - creşterea ponderii transportului în comun, a interconectării sale şi facilitarea mijloacelor de transport "verzi"; - planificarea amenajării urbane şi elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice; - întărirea controalelor şi sancţiunilor pentru respectarea curăţeniei urbane. Alimentaţie sănătoasă ● Susţinerea unei agriculturi ecologice şi a produselor agricole ecologice ca opţiune strategică de dezvoltare pentru România ● Unificarea şi clarificarea cadrului legal naţional privind organismele modificate genetic Achiziţii publice verzi ● Promovarea achiziţiilor publice verzi şi introducerea criteriilor de mediu şi sociale care să permită îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor oferite cetăţenilor ● Încurajarea achiziţiilor publice verzi prin elaborarea şi aprobarea unui plan de acţiune pentru achiziţiile publice verzi care să urmărească: - promovarea modelelor de producţie şi consum durabile; - încurajarea dezvoltării şi aplicării tehnologiilor curate şi prietenoase cu mediul; - stabilirea de criterii privind achiziţiile de produse şi servicii verzi. ● Informarea şi conştientizarea autorităţilor publice cu privire la importanţa promovării achiziţiilor de produse şi servicii verzi MUNCĂ Se are în vedere asigurarea unui cadru legislativ flexibil pentru creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, promovarea principiului flexicurităţii, dar şi creşterea calificării şi prin aceasta, a productivităţii muncii, în paralel cu degajarea presiunii asupra angajatorului prin reducerea barierelor administrative şi diminuarea contribuţiilor sociale. Direcţii de acţiune Ocuparea forţei de muncă ● Creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, cu focalizare pe următoarele grupuri-ţintă: tineri cu vârste între 15 şi 25 de ani; lucrători cu vârsta între 50 şi 64 de ani; femei; lucrători necalificaţi; persoane cu handicap; persoane cu responsabilităţi familiale complexe; minorităţi etnice, inclusiv minoritatea romă ● Stimularea investiţiilor care au ca destinaţie îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor, cu accent pentru locurile de muncă verzi ● Creşterea calificării şi, implicit, a productivităţii muncii prin promovarea programelor de formare profesională a salariaţilor, adaptate la oportunităţile de dezvoltare economică ● Susţinerea celui de al treilea sector, economia socială şi a întreprinderilor sociale, având drept scop creşterea coeziunii şi inserţiei sociale a persoanelor provenind din grupuri vulnerabile prin înfiinţarea, în interes local, de noi locuri de muncă şi/sau servicii sociale ● Introducerea procedurii de şomaj parţial care să permită, pe o perioadă limitată, cumularea veniturilor din muncă în regim part-time cu o parte din indemnizaţia de şomaj ● Introducerea cazierului social în raport cu accesul la achiziţiile/contractele publice prin interdicţia de a participa la orice formă de atribuire de contracte de achiziţii sau lucrări publice a acelor agenţi economici care au utilizat forme de muncă la negru, exploatare în muncă sau au utilizat minori pentru munca de noapte, la înălţime sau în condiţii meteorologice adverse, în ultimii 2 ani ● Reducerea fenomenului muncii la negru şi întărirea disciplinei fiscale concomitent cu reducerea barierelor şi costurilor administrative pentru angajator, cu până la 18%, prin crearea cardului de asigurat în sistemul asigurărilor sociale - elementul de bază al sistemului integrat unic de asigurări sociale (ghişeu unic electronic), care va creşte transparenţa informaţiilor personale prin posibilitatea beneficiarului de a accesa informaţiile privind asigurările sociale proprii, dar şi a controlului din birou ● Limitarea fenomenului de "migraţie a creierelor" ● Promovarea unei legislaţii în favoarea tinerilor prin care să fie asigurate tranzitul coerent de la sistemul educaţional către piaţa forţei de muncă, precum şi echilibrul între viaţa profesională şi cea personală prin creşterea accesului la servicii sociale pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor în situaţie de dependenţă ● Stimularea şi extinderea măsurilor de încurajare a angajării tinerilor pe piaţa muncii, în special a celor proveniţi din centrele de plasament şi a persoanelor cu handicap ● Stimularea dezvoltării unei reţele de specialişti pentru consiliere şi informare privind locurile de muncă pentru persoanele cu handicap ● Promovarea de programe integrate pentru incluziunea socială a romilor, pornind de la creşterea ratei de ocuparea a acestora şi consolidarea relaţiei dintre autorităţile guvernamentale cu organizaţiile nonguvernamentale, pentru a identifica nevoile acestora Salarizare ● Susţinem egalitatea de şanse, inclusiv privind eliminarea diferenţelor salariale între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii ● Creşterea progresivă a salariului minim pe economie până la 1.200 lei, până la sfârşitul anului 2016 Pensii ● Introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale (Pilonul IV) bazat pe contribuţia asiguratului şi a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate, eliminându-se astfel nedreptăţile create beneficiarilor pensiilor speciale de noua lege a pensiilor şi totodată se creează posibilitatea pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzură ● Creşterea responsabilităţii pentru veniturile de bătrâneţe ale persoanelor care lucrează în activităţi ocazionale şi sezoniere, în special în agricultură, prin crearea unui sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, având în vedere specificul acestor activităţi ● Pornind de la convingerea că sustenabilitatea unui sistem de pensii ţine de aplicarea principiului contributivităţii, prin acumulare, şi al responsabilităţii individuale, vom promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi totodată din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului. În acest sens, vom susţine schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivităţii şi al responsabilităţii individuale printr-un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publică (Pilon I) cu asigurarea pe perioada de tranziţie către noul sistem a măsurilor de atenuare a costurilor reformei, fără afectarea veniturilor beneficiarilor în plată sau cu perioadă de acumulare mică Asistenţă socială ● Reforma sistemului de asistenţă socială prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv. Schimbarea accentului de pe asistenţa acordată individului pe construirea măsurilor de protecţie socială în jurul protecţiei familiei, prin creşterea gradului de securitate socială, dar şi al responsabilităţii individuale printr-o politică socială centrată pe copil şi familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă şi bazată pe un sistem integrat de servicii şi prestaţii sociale pentru grupurile vulnerabile ● Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin creşterea calităţii serviciilor oferite familiei, cum ar fi dezvoltarea serviciilor educaţionale şi de supraveghere din învăţământul preşcolar sau de îngrijire prin programe after-school, servicii pentru persoane cu handicap, servicii pentru vârstnici şi pentru persoane aflate în stare de dependenţă faţă de terţi din motive medicale, simultan cu stimularea angajatorilor pentru dezvoltarea acestor servicii folosite de proprii salariaţi ● Reducerea sărăciei pentru 580.000 de persoane până în anul 2020 ● Combaterea sărăciei şi promovarea incluziunii şi protecţiei sociale prin asigurarea unui sistem de asistenţă socială bazat pe un mecanism instituţional de identificare, evaluare şi intervenţie pentru toate cazurile de risc social ● Dezvoltarea serviciilor sociale în paralel cu reducerea volumului prestaţiilor financiare directe, acordate beneficiarilor, precum şi dezvoltarea sistemului de utilizare a tichetelor sociale ● Stimularea investiţiilor publice şi private într-un sistem integrat de asistenţă socială performant, pentru protecţia persoanelor în vârstă, cu handicap, fără locuinţă şi fără venituri şi a altor persoane aflate în situaţii de risc social şi care au nevoie permanent sau temporar de protecţie ● Dezvoltarea serviciilor sociale pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor dependente de familie şi sprijinirea recunoaşterii muncii la domiciliu a îngrijitorilor Protecţia familiei şi copilului ● Promovarea unor mecanisme de sprijin al părinţilor şi de asigurare a unui echilibru între viaţa de familie şi cea profesională, prin standardizarea calităţii în domeniul îngrijirii pe timp de zi ale copiilor, în sistem integrat de îngrijire şi educare, în creşe, servicii de zi şi bone acreditate şi calificate, şi a sistemului de monitorizare pentru asigurarea calităţii acestor servicii ● Asigurarea accesului la o bună îngrijire şi educaţie preşcolară prin consolidarea şi dezvoltarea reţelei de creşe, grădiniţe şi a programelor de tip "after-school", precum şi crearea de deductibilităţi pentru angajatorii care amenajează creşe sau grădiniţe inclusiv în sediile proprii pentru copiii angajaţilor ● Actualizarea strategiei pentru persoanele vârstnice pornind de la nevoile multiple ale persoanei vârstnice şi a principiului acordării priorităţii prevenţiei şi a susţinerii serviciilor la domiciliu ● Realizarea unui cadru legal şi instituţional special privind dependenţa şi adicţiile, cu servicii specializate pentru dependenţa funcţională datorată vârstei, handicapului, adicţiilor şi pentru bolnavii în stare terminală ● În vederea asigurării unei corecte utilizări a fondurilor exclusiv în scopul pentru care au fost colectate, va fi realizată o nouă arhitectură a sistemului de protecţie socială, prin direcţionarea clară a fondurilor provenite din contribuţii şi taxe speciale ● Creşterea capacităţii de detectare a riscurilor de eroare, fraudă, corupţie asupra bugetului alocat prestaţiilor sociale prin mărirea sancţiunilor, întărirea cadrului legal al inspectorului social, creşterea interoperativităţii pentru controlul încrucişat din birou, având costuri administrative reduse ● Elaborarea legislaţiei secundare privind violenţa în familie şi realizarea în fiecare judeţ a unui serviciu de tip rezidenţial pentru victimele violenţei în familie ● Includerea principiilor coeziunii sociale şi a egalităţii de gen în toate politicile publice şi întărirea capacităţii de monitorizare a aplicării acestora DIALOG SOCIAL ● Consolidarea rolului instituţiei dialogului social de componentă fundamentală a statului de drept şi a democraţiei ● Formarea unei reale culturi a dialogului social, stimularea dialogului social tripartit teritorial şi sectorial. Consolidarea legăturilor de încredere dintre guvernanţi şi guvernaţi ● Intensificarea la nivel instituţional a dialogului social, prin implicarea partenerilor sociali (sindicate, patronate, ONG-uri) în actul decizional. Stabilirea prin consens cu partenerii sociali a îmbunătăţirilor legislative pe următoarele domenii: sindicate, contracte colective de muncă, conflicte de muncă, patronate, funcţionari publici, inspecţia muncii, codul muncii, societăţi comerciale ş.a.m.d. SĂNĂTATE Sistemul nostru de îngrijire a sănătăţii, cu instituţiile sale şi profesioniştii din sănătate, aşază pacientul în centrul preocupărilor sale. Conceptul social pe care se fundamentează sistemul sănătate este bazat pe principiile de acces universal la asistenţă medicală de calitate şi, prin urmare, presupune aplicarea principiului solidarităţii în finanţare. Una dintre principalele sarcini pentru Guvern va fi identificarea şi sistematizarea direcţiilor optime de acţiune pentru implementarea măsurilor de reformă în cadrul unui proces legislativ amplu, care să permită satisfacerea aşteptărilor populaţiei, dar şi al mediului politic. Trebuie redată cetăţenilor încrederea în sistemul de sănătate, prin accesul civilizat la serviciile medicale de care au nevoie; de asemenea, trebuie redată demnitatea personalului medical. Obiectiv general Un sistem de sănătate care sprijină şi oferă posibilitatea cetăţenilor să atingă o stare cât mai bună de sănătate şi care contribuie la creşterea calităţii vieţii acestora. Obiective specifice Întărirea rolului sistemului de sănătate ● Elaborarea unei strategii de dezvoltare şi modernizare a sistemului de sănătate românesc pe termen scurt, mediu şi lung ● Promovarea politicilor de sănătate ca politici intersectoriale prin implicarea altor sectoare în creşterea stării de sănătate a populaţiei şi implementarea conceptului "sănătatea în toate politicile publice" ● Promovarea politicilor de sănătate bazate pe dovezi şi, implicit, reaşezarea ponderii componentelor sistemului de sănătate (servicii de sănătate publică, servicii de sănătate comunitare, servicii preventive, asistenţă medicală ambulatorie) ● Dezvoltarea politicilor de sănătate în parteneriat cu organizaţiile de pacienţi/populaţia, organizaţiile profesionale ● Revizuirea sistemului de finanţare şi implementarea unui control riguros al cheltuielilor publice ● Continuarea şi îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii medicale de urgenţă prin consolidarea sistemului integrat Managementul sistemului de sănătate ● Reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate prin modificarea şi revizuirea legislaţiei ● Crearea cadrului instituţional pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor pentru sănătate ● Diversificarea competenţelor, atribuţiilor şi responsabilităţilor medicilor de familie, vizând creşterea rolului asistenţei medicale primare în îmbunătăţirea continuă a performanţei sistemului de sănătate ● Finanţarea unor politici publice în domeniul sănătăţii printr-o mai bună gestionare a fondurilor europene ● Elaborarea, finanţarea şi implementarea programelor de screening pentru depistarea precoce şi tratarea bolilor netransmisibile, cu impact major asupra indicatorilor stării de sănătate, cu prioritate pentru bolile oncologice, cardiovasculare şi cerebrovasculare ● Depolitizarea managementului sistemului de sănătate prin asigurarea dezvoltării carierei profesionale, pe baza unui cadru instituţional şi legislativ, fundamentat pe criterii de performanţă ● Dezvoltarea structurii de integritate la nivelul ministerului sănătăţii şi a structurilor deconcentrate care să asigure respectarea principiului transparenţei decizionale la toate nivelurile de funcţionare a sistemului de sănătate ● Redefinirea sistemului informaţional pentru a exclude redundanţele şi a asigura validitatea şi calitatea datelor ● Dezvoltarea unui Sistem Informatic Integrat în Sistemul de Sănătate Publică (SIISSP) ca suport pentru sistemul informaţional, care să permită interoperabilitatea aplicaţiilor informatice existente şi viitoare pe baza unei arhitecturi integratoare, care să permită utilizarea eficientă a informaţiilor în elaborarea politicilor de sănătate şi managementul sistemului Organizarea serviciilor de sănătate ● Creşterea accesului populaţiei la servicii de sănătate de bază ● Coordonarea/integrarea serviciilor de sănătate, inclusiv prin identificarea şi dezvoltarea rolurilor altor instituţii cu impact potenţial asupra stării de sănătate (autorităţi publice locale, unităţi de învăţământ, asistenţă socială etc.) ● Coordonarea îngrijirilor de sănătate prin asigurarea unor trasee optime pentru pacienţi, pe categorii de afecţiuni ● Dezvoltarea de centre de sănătate ambulatorii multifuncţionale (specialităţi medicale; specialităţi paraclinice/servicii de imagistică/laborator/explorări funcţionale) ● Implementarea şi monitorizarea de instrumente care să asigure calitatea serviciilor de sănătate/siguranţa pacienţilor ● Management profesionist al programelor naţionale de sănătate ● Asigurarea unui sistem informaţional performant pe plan orizontal şi vertical care să integreze toate componentele sistemului sanitar Finanţarea sistemului de sănătate În acest sens se vor promova măsuri referitoare la: ● separarea finanţării serviciilor de sănătate în: ● pachet de servicii de sănătate de bază, pentru toţi cetăţenii - asiguraţi şi neasiguraţi -, pachet care va cuprinde domeniile: urgenţă, prevenţie, programe naţionale de sănătate; ● pachet de servicii medicale suplimentare pentru cetăţenii asiguraţi în regim privat, asigurări deductibile într-o limită stabilită de Guvern; ● reglementarea participării companiilor producătoare de tehnologii medicale la finanţarea parţială a creşterii costurilor de utilizare a acestor tehnologii. Resursa umană Pregătirea şi atragerea de personal medical prin: ● asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal cu preponderenţă pentru specialităţile deficitare; ● reformarea rezidenţiatului în ceea ce priveşte admiterea, pregătirea şi obţinerea calificărilor de specialist; ● asigurarea de condiţii suplimentare/motivante, în vederea instalării de cabinete medicale în zonele defavorizate. Dezvoltarea unor proiecte de atragere a resurselor umane: ● rezidenţiatul pe post susţinut prin facilităţi din partea comunităţilor locale; ● subvenţionarea chiriilor pentru medicii rezidenţi şi tinerilor specialişti de la comunităţile locale; ● acordarea unor facilităţi la deschiderea cabinetelor medicale ale medicilor de familie şi ale medicilor din ambulatoriul de specialitate, centrelor multifuncţionale, inclusiv diminuarea redevenţelor la un nivel acceptabil şi coplata la utilităţi etc. Infrastructură Obiectiv fundamental: asigurarea de resurse financiare suplimentare din fonduri europene şi prin PPP, mai ales aferente cadrului financiar multianual 2014-2020. Obiective specifice ● Reactualizarea documentaţiei şi demararea construcţiei a celor 8 spitale regionale de urgenţă, spitale de cel mai complex şi înalt nivel calitativ ● Dezvoltarea spitalelor judeţene de urgenţă de interes strategic şi creşterea competenţei acestora ● Finalizarea extinderii infrastructurii SMURD la nivel naţional (asigurarea de echipaje SMURD la nivel rural pentru creşterea operativităţii şi prin participarea autorităţilor locale) ● Menţinerea capacităţii de intervenţie prin dotarea serviciilor de ambulanţă şi SMURD utilizând programe multianuale de dotare ● Recondiţionarea şi dotarea ambulatoriilor de specialitate din spitale prin programul POR, prin alte programe comunitare, prin programul cu Banca Mondială sau prin finanţare de la Ministerul Sănătăţii ● Sprijinirea investiţiilor private în construcţia şi dotarea de spitale noi, prin garantarea creditelor de către statul român şi subvenţionarea parţială a dobânzilor ● Dezvoltarea şi implementarea serviciilor e-health la nivel naţional ● Reabilitarea şi dezvoltarea platformelor de investigaţii radiologice, terapie intensivă, radioterapie, precum şi a blocurilor operatorii şi a laboratoarelor de cardiologie intervenţională, neuroradiologia intervenţională, gastroenterologia intervenţională şi altele similare la nivelul spitalelor strategice ● Înfiinţarea unor centre pentru arşi în cel puţin 3 regiuni pe lângă cele din Bucureşti ● Dezvoltarea unor centre de chirurgie cardiovasculară pediatrică şi neonatală Tehnologii medicale ● Dezvoltarea şi implementarea politicii de evaluare a tehnologiilor medicale ● Dezvoltarea de politici specifice pentru domeniile de bază ale tehnologiilor medicale (medicamente, dispozitive medicale, echipamente de înaltă performanţă etc.) ● Compensarea medicamentelor pentru pensionarii cu venituri reduse ● Înfiinţarea Companiei Farmaceutice Naţionale pentru crearea diversităţii necesare asigurării pieţei cu medicamente ● Dezvoltarea Unifarm, companie de import şi distribuţie pentru asigurarea continuităţii aprovizionării şi desfacerii de medicamente pentru populaţie ● Repornirea şi dezvoltarea activităţii Institutului Cantacuzino pentru asigurarea independenţei în domeniul vaccinurilor şi promovarea unor produse la export, institutul având rol strategic naţional şi regional ● Dotarea cu echipamente performante a unor domenii de asistenţă medicală (de exemplu, oncologie/radioterapie) ● Dotarea cu echipamente performante a unor domenii precum oncologie, radioterapie etc. Orientările şi direcţiile de acţiune se vor detalia prin legislaţie şi acte normative secundare cu referire la: - asistenţa medicală primară; - asistenţa medicală de specialitate din ambulator; - asistenţa medicală spitalicească; - asistenţa medicală de urgenţă; - asistenţa medicală de reabilitare şi recuperare; - asistenţa medicală a persoanelor vârstnice; - îngrijirea la domiciliu şi îngrijirea paliativă; - asigurarea tratamentului cu medicamente în ambulatoriu; - asigurarea calităţii serviciilor de sănătate; - politici de resurse umane; - asigurările de sănătate; - prevenţia în sănătate; - auditul sistemului de sănătate şi a componentelor acestuia. TINERET ŞI SPORT Când vorbim despre tineri, vorbim despre viitorul acestei ţări. Când vorbim despre şanse pe care statul le acordă tinerilor aflaţi la început de drum, vorbim despre şanse pe care statul le dă viitoarei societăţi, şi când vorbim despre speranţa de viaţă crescută şi calitatea vieţii nu putem să omitem importanţa sportului. Eu cred într-o construcţie puternică, într-un viitor mai bun pentru tineri şi pentru România. Programul pentru tineret şi sport trebuie să urmărească integrarea tinerilor pe piaţa muncii, printr-un program de asistenţă specială a acestora, de către instituţiile guvernamentale de profil, de la absolvire şi până la încadrarea în muncă; asigurarea condiţiilor pentru formarea continuă, pentru menţinerea nivelului de cunoştinţe şi competenţe la un nivel competitiv pe piaţa muncii; asigurarea condiţiilor pentru o viaţă intelectuală, culturală şi sportivă corespunzătoare, prin dezvoltarea şi modernizarea reţelei instituţiilor culturale, artistice şi sportive din mediul urban şi rural; asigurarea condiţiilor de trai decente, prin acces la o locuinţă în sistem ANL, în cazul în care tânărul nu deţine în familie alte proprietăţi; introducerea de facilităţi fiscale pentru tineri care îşi întemeiază o familie. Principii Politicile în domeniul tineretului au la bază următoarele principii generale: ● elaborarea şi promovarea unor strategii globale şi integrate şi fundamentarea acestora în baza rezultatelor cercetărilor sociale actuale; ● asigurarea participării tinerilor la deciziile care îi vizează, inclusiv la elaborarea, promovarea şi realizarea politicilor în domeniul tineretului, în special prin intermediul structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret; ● sporirea gradului de participare a tinerilor la viaţa publică şi încurajarea acestora în vederea asumării responsabilităţilor individuale sau de grup; ● sprijinirea şi îndrumarea tinerilor în vederea participării active a acestora la viaţa economică, educaţională şi culturală a ţării; ● stimularea cooperării autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale cu structurile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret, prin înfiinţarea de consilii consultative constituite din organizaţiile neguvernamentale de şi pentru tineret de pe lângă fiecare autoritate sau instituţie publică centrală ori locală care gestionează fonduri destinate tineretului; ● garantarea dreptului la educaţie, instruire şi specializare profesională; ● stimularea accesului tinerilor la informaţie şi tehnologii informaţionale; ● stimularea mobilităţii în rândul tinerilor; ● stimularea voluntariatului în rândul tinerilor; ● promovarea dialogului intercultural şi combaterea rasismului, xenofobiei şi intoleranţei în rândul tinerilor. Direcţii de acţiune - Tineret Educaţie ● Program naţional de tabere tematice pentru elevi ● Stimularea tinerilor din mediul rural să meargă la şcoală ● Bursele sociale "trebuie" să acopere cheltuielile de masă, rechizite şi cazare necesare tânărului pentru o lună de studiu ● Burse de merit pentru elevi realizate în parteneriat cu autorităţile locale ● Burse de merit pentru studenţi ● Crearea unui sistem real de internship în administraţia publică centrală şi locală pentru studenţii cu rezultate deosebite şi oferirea unui număr de locuri anual în sistemul public absolvenţilor cu rezultatele cele mai bune ● Construirea de programe educaţionale de tipul a doua şansă pentru cei care au abandonat şcoala înainte de finalizarea studiilor Integrarea pe piaţa muncii ● Crearea de locuri de muncă, acordarea de facilităţi fiscale angajatorilor ● Programe de integrare în societate a copiilor care au crescut în căminele de copii, şcoli de corecţie sau care sunt expuşi unor riscuri de tipul substanţelor care asigură dependenţă gravă (alcool, droguri etc.) ● Programe de sprijinire a tinerilor care provin din anumite zone defavorizate ● Acordarea de facilităţi fiscale pentru tinerii români din străinătate care activează în anumite domenii de interes (de exemplu, informatică, cercetare, inovare, transfer tehnologic etc.) şi care decid să profeseze în ţară Locuinţe pentru tineri ● Conform statisticilor, familiile tinere nu au posibilitatea de a-şi procura propria casă. Acesta este şi unul dintre principalele motive pentru care tinerii ne pleacă din ţară. ● Preţul de achiziţie al locuinţelor pentru tineri va fi mult diminuat. Prin implicarea autorităţilor locale (primărie, consiliul judeţean) şi a Guvernului se va ajunge la diminuarea substanţială a preţului locuinţelor. Direcţii de acţiune - Sport În ceea ce priveşte sportul, politicile guvernamentale vor încuraja dezvoltarea sportului de înaltă performanţă, un excelent mijloc de a promova România, de a intensifica sentimentul de mândrie naţională, dar şi a sportului de performanţă şi a celui de masă. ● Întărirea statutului orelor de educaţie fizică în şcoli prin îmbunătăţirea conţinutului şi a modalităţilor de predare, a controlului acestora şi a modernizării activităţii cluburilor sportive şcolare şi a liceelor cu program de educaţie fizică ● Intensificarea măsurilor de supraveghere şi control a activităţii sportive a tuturor structurilor sportive ● Modernizarea bazelor sportive naţionale aparţinând MTS şi COSR pentru îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire a loturilor naţionale şi olimpice ● Reorganizarea, împreună cu Ministerul Sănătăţii, a Institutului de Medicină Sportivă, a Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport şi a şcolii de antrenori după modele occidentale şi înfiinţarea unui Centru Naţional de Refacere şi Recuperare Sportivă ● Organizarea de campionate şcolare şi universitare în cel puţin 10 ramuri de sport TRANSPORTURI În ultimii 20 de ani România şi-a proiectat politicile publice în domeniul transporturilor atât în contratimp cu cele ale Uniunii Europene, cât şi cu propriile interese pe termen lung. Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stării economice şi sociale a ţării este absenţa unei reţele satisfăcătoare de transport rutier rapid (autostrăzi şi drumuri expres). România are în acest moment puţin peste 500 de kilometri de autostradă în operare şi aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcţie. Cu toate acestea, există foarte multe tronsoane de drum naţional unde se remarcă valori extraordinare de trafic (de peste 11.000 de vehicule pe zi), ceea ce reclamă existenţa unor autostrăzi sau drumuri expres. În privinţa reţelei de drumuri convenţionale, se poate afirma că doar 35% din totalul de drumuri naţionale şi 15% din drumurile judeţene se află într-o stare bună sau foarte bună. Restul reţelei înregistrează probleme semnificative privind capacitatea portantă, planeitatea şi/sau starea lucrărilor de artă. În plus, anumite tronsoane de drum reabilitate sau modernizate în ultimii 20 de ani au suferit degradări importante din cauza lipsei întreţinerii. În ceea ce priveşte transportul pe calea ferată, sistemul feroviar din România a cunoscut, datorită subfinanţării cronice, un declin accentuat cu repercusiuni în scăderea vitezei de circulaţie pe calea ferată şi, implicit, în scăderea volumelor de transport şi a gradului de atractivitate. România evoluează încă în contratimp cu celelalte state membre UE, unde ponderea transportului auto scade, spre deosebire de ţara noastră, în care aceasta creşte, fiind absolut necesară punerea în acord cu tendinţele şi obiectivele stabilite la nivelul UE În transportul aerian, în România există potenţial de dezvoltare a traficului de pasageri şi mărfuri, dar trebuie continuate proiectele de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii aeroportuare, astfel încât aceasta să satisfacă cererile pieţii de transport aerian. Luând în considerare Strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă şi Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), precum şi obiectivele conexe care vizează creşterea transportului de mărfuri pe fluviu cu 20% până în 2020, infrastructura de cale navigabilă interioară nu este gestionată în mod eficient. Deşi conceptul de "autostrăzi maritime" a fost introdus la nivel european în anul 2001 nu s-a realizat promovarea transportului pe autostrăzi maritime şi a transportului maritim pe distanţe scurte. De asemenea, România nu are un operator de transport intermodal de anvergură internaţională, ceea ce semnifică, din nou, întârzierea aşezării ţării noastre în tendinţele transportului european. Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea infrastructurii şi serviciilor capabile să fie suportul activităţii economice şi sociale, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi asigurarea interoperabilităţii infrastructurilor de transport naţionale cu cele europene. Pentru atingerea acestui obiectiv general şi a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport vor fi susţinute măsuri generale şi acţiuni obligatorii precum modernizarea infrastructurii de transport rutier şi feroviar, modernizarea aeroporturilor naţionale, respectiv a infrastructurii de transport maritim şi de transport pe căile navigabile interioare, a centrelor intermodale naţionale şi asigurarea interoperabilităţii infrastructurilor de transport naţionale cu cele europene. Pentru finanţarea lucrărilor se vor folosi cu prioritate fonduri europene şi fonduri extrabugetare. Infrastructura rutieră Obiectiv general Strategia privind infrastructura rutieră din România are în vedere preluarea eficientă a traficului, dezvoltarea regională echilibrată, eliminarea decalajelor, un sistem eficient de gestionare şi întreţinere a tuturor drumurilor naţionale. Obiectiv specific Considerând construcţia unei reţele eficiente de autostrăzi şi drumuri expres ca fiind cea mai importantă prioritate în domeniul transporturilor pe termen scurt şi mediu. Măsuri ● Plecând de la o prioritizare clară în construcţia de autostrăzi, strategia presupune construirea principalelor axe autostradale strategice ale României, astfel: - finalizarea Autostrăzii Nădlac-Arad-Bucureşti, pentru a lega România de Europa (Coridorul IV); - continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania; - continuarea lucrărilor la Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Braşov, prin finalizarea tronsonului Braşov-Predeal-Comarnic; - demararea lucrărilor la Autostrada Vest-Est Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni; - demararea lucrărilor la Coridorul IX paneuropean - Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Focşani-Bacău-Paşcani; - demararea proiectului Autostrăzii de Sud Bucureşti-Alexandria-Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Timişoara; - finalizarea centurii Bucureşti la profil de autostradă (nord şi sud). ● În strânsă concordanţă cu strategia construcţiei de autostrăzi, vor fi realizate coridoare de legătură cu acestea prin intermediul drumurilor europene şi drumurilor expres analizate din perspectiva tipurilor de coridoare cu trafic intens, în concordanţă cu definirea polilor de dezvoltare şi aferente regiunilor de dezvoltare. Drumurile europene şi drumurile expres vor reprezenta o alternativă, pe distanţe medii, la utilizarea autostrăzilor, pentru cei care nu doresc/nu pot plăti taxele de autostradă. Aceste drumuri vor face legătura între axele stradale şi vor avea o geometrie care să permită transformarea lor ulterioară în autostrăzi, implicând costuri cât mai mici. ● Şoselele de centură pentru oraşele aflate pe viitoare coridoare autostradale sau de drum expres vor fi construite exclusiv în profil rutier rapid. Astfel, programul de construcţie a variantelor de ocolire va continua prin realizarea a 50 de variante de ocolire. ● De asemenea, va fi continuat programul de reabilitare a podurilor şi pasajelor. ● Pentru a reduce semnificativ durata şi costul proiectelor de modernizare a drumurilor publice, precum şi pentru a minimiza impactul asupra mediului înconjurător, va fi utilizată pe scară largă tehnologia de reciclare în situ a drumurilor. ● Prin Programul naţional de reciclare în situ a drumurilor (PNRD) Guvernul va urmări aducerea până în 2016 în stare bună sau foarte bună a 75% din reţeaua de drumuri naţionale şi a 55% din reţeaua de drumuri judeţene. Ministerul Transporturilor va fi implicat activ în modernizarea drumurilor judeţene, acestea fiind preluate în administrarea sa pe perioada modernizării sau reabilitării. ● Pentru a preveni degradarea şoselelor naţionale reabilitate în anii '90 în cadrul etapelor I-III de reabilitare a drumurilor naţionale, în perioada 2013-2014 vor fi efectuate lucrări de reciclare în situ pe arterele cu cele mai sporite valori de trafic. ● În privinţa balastierelor şi a carierelor de piatră pentru materii prime, pentru a limita importul de materiale de construcţii şi încurajarea exploatării în mod raţional a resurselor materiale, vor fi promovate programe naţionale de exploatare a resurselor naţionale de către firmele româneşti. ● Resursa financiară pentru autostrăzi trebuie să fie bazată pe atragerea finanţării private, prin promovarea Parteneriatului public-privat (PPP). Pe lângă implicarea pe scară largă a capitalului privat în construcţia de autostrăzi, pentru proiectele deja în execuţie sau în curs, finanţarea de la bugetul de stat va fi asigurată prioritar şi constant. ● Asigurarea finanţării va fi garantată prin lege care să prevadă alocarea financiară multianuală pentru investiţiile în infrastructură. ● Strategia de taxare a reţelei de autostrăzi va fi una unitară, concepută în aşa fel încât costul de utilizare a acesteia să fie optim. Taxarea autostrăzilor va fi realizată în sistem electronic (mai ieftin de implementat şi de operat, şi mai practic pentru utilizatori). ● Se va realiza o restructurare de amploare a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, principalele criterii fiind separarea completă a activităţii de management de proiect de activitatea de întreţinere şi administrare a drumurilor, precum şi organizarea de companii de management de proiect independente, care vor putea rezolva rapid şi eficient problemele apărute în decursul execuţiei. ● Reducerea numărului de accidente în traficul rutier prin reluarea Programului de eliminare a "punctelor negre" din trafic, cu prioritate pe DN 1, îmbunătăţirea şi mărirea capacităţii de control în trafic şi introducerea de tehnologii noi de monitorizare a traficului. Infrastructura feroviară Obiectiv general Realizarea unui sistem feroviar modern şi durabil în scopul creşterii vitezei de transport şi asigurării unor servicii de calitate, în condiţii de maximă siguranţă şi asigurarea interoperabilităţii infrastructurii feroviare naţionale cu cea europeană. Măsuri ● Implementarea restructurării companiei în vederea redresării economico-financiare în conformitate cu Acordul cu Fondul Monetar Internaţional ● Negocierea cu Uniunea Europeană a unui nou coridor european în cadrul TEN-T, pe axa Vest-Est (Budapesta-Odessa), în contextul unei abordări strategice integrate a politicilor în domeniul transporturilor şi dezvoltării regionale, coridor care să asigure legătura între statele ex-sovietice (bine dezvoltate feroviar, mari furnizoare de materii prime şi mari consumatoare de produse finite) şi centrul şi vestul Europei ● Din cei aproximativ 15.000 km de cale ferată desfăşurată, 60% să fie adusă la standarde europene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport, iar liniile rămase urmând a fi închiriate sau concesionate (în baza unor contracte ferme care să stabilească parametrii tehnici care trebuie asiguraţi de partenerul privat), trecute în conservare (prin menţinerea terasamentului) sau chiar dezafectate ● Valorificarea activelor auxiliare neutilizate, prin identificarea unor soluţii alternative de exploatare a acestor active, în beneficiul căilor ferate ● Reactualizarea algoritmului de calcul al TUI (taxa de utilizare a infrastructurii) în funcţie de criterii europene, printr-o politică a preţurilor bazată pe o strategie pe termen lung referitoare la dimensionarea reţelei, calitate şi utilizarea previzionată ● Atragerea de capital privat prin promovarea de parteneriate public-privat, dar şi de parteneriate public-public, prin asociere cu alte companii de stat din Europa care au experienţă, în vederea realizării unor proiecte precum: - construirea liniei de mare viteză pe secţiunea Curtici-Bucureşti-Constanţa; - dezvoltarea unei reţele comerciale prin asociere în vederea construirii de clădiri comerciale pe terenurile CFR; - modernizarea Gării de Nord din Bucureşti şi a Gării de Nord din Timişoara; - construirea de linii noi de cale ferată şi dublarea celor existente: construirea liniei noi de cale ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea, construirea infrastructurii feroviare de acces la podul Calafat-Vidin, construirea şi electrificarea firului II pe secţiunea Mărăşeşti-Tecuci-Bârlad-Iaşi; - modernizarea a 30 de staţii de cale ferată dintre care 16 staţii CF se află în execuţie; - modernizarea instalaţiilor pentru creşterea siguranţei circulaţiei - proiectul-pilot de implementare a Sistemului Feroviar European de Management al Traficului nivel 2 (ERTMS nivel 2). ● Eliminarea punctelor periculoase şi a zonelor cu restricţii de viteză de pe calea ferată, astfel încât viteza comercială pe calea ferată să crească cu 30% ● Implementarea unui program de modernizare şi informatizare a sistemului de dirijare, gestiune şi control al traficului feroviar Transportul feroviar de călători Obiectiv general Creşterea gradului de siguranţă şi confort prin asigurarea unor condiţii civilizate de călătorie, la standarde de calitate şi servicii ale UE în vederea atragerii unui număr suplimentar de călători pe calea ferată. Măsuri ● Regândirea modului de alocare a subvenţiilor pentru susţinerea transportului feroviar de călători, inclusiv pregătirea necesară în vederea lansării licitaţiilor competitive pentru atribuirea contractelor de servicii publice în transportul feroviar de călători ● Implementarea unui sistem de ticketing electronic integrat, dar şi a unui sistem de emitere a legitimaţiilor de călătorie în tren sunt măsuri care vor conduce la dezvoltarea unui transport de călători eficient într-un sistem competitiv ● Optimizarea rutelor de călători prin analiza cererii potenţiale pe fiecare rută şi abordarea diferenţiată a acestora în funcţie de caracteristicile specifice ● Atragerea de investiţii pentru înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant din dotarea CFR Călători ● Optimizarea interfeţelor on-line, inclusiv diversificarea platformelor on-line de vânzare de bilete, în vederea creşterii veniturilor ● Implementarea unor programe de investiţii pentru respectarea normelor comunitare în sensul reducerii poluării fonice şi chimice, a ecologizării spaţiilor de producţie/mentenanţă, pentru managementul centralizat al deşeurilor ● Reorganizarea pe centre de costuri şi profit, precum şi adaptarea resursei umane la noile cerinţe ale pieţei europene Transportul feroviar de marfă Obiectiv general Dezvoltarea transportului de mărfuri pe calea ferată prin măsuri de stimulare, eficientizare şi îmbunătăţire a condiţiilor de exploatare a serviciilor. Obiectiv specific Relansarea activităţii societăţii feroviare româneşti de marfă prin management profesionist, orientat pe obţinerea de profit şi valorificarea la maximum a potenţialului acestei companii şi vinderea unui pachet majoritar de acţiuni. Măsuri ● Reînnoirea şi modernizarea materialului rulant existent prin dotarea cu locomotive performante, cu producţie asimilată în România; modernizarea şi dotarea cu vagoane pentru mărfuri generale şi vagoane specializate ● Gestionarea eficientă a resurselor umane ● Optimizarea punctelor de triaj şi reducerea parcursurilor neproductive ● Dezvoltarea reţelei de transport RO-LA şi transport intermodal ● Măsuri pentru atragerea transportului greu şi agabaritic şi a transportului de mărfuri periculoase Transportul cu metroul ● Funcţionarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti având ca scop integrarea transportului public urban de suprafaţă şi subteran sub coordonarea Primăriei Generale a Bucureştiului şi Ministerului Transporturilor ● Extinderea reţelei de metrou cuprinde finalizarea tronsonului 1 Mai-Laminorului; execuţia tronsonului Drumul Taberei-Universitate-Pantelimon; execuţia tronsonului Piaţa Victoriei-Aeroportul Băneasa-Aeroportul Henri Coandă ● Achiziţia de material rulant trebuie să asigure înlocuirea parcului cu durata de viaţă expirată (50% din parcul circulant), creşterea frecvenţei de circulaţie, cât şi dotarea noilor magistrale cu trenuri Transportul aerian Obiectiv general Asigurarea unui transport aerian performant şi accesibil, respectând standardele, reglementările aplicabile şi cerinţele de siguranţă şi securitate Măsuri ● Continuarea implementării programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor cuprinse în reţeaua centrală (core network) de transport europeană (TEN-T), respectiv, Aeroporturi Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Traian Vuia - Timişoara; ● Sprijinirea programelor de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii aeroportuare la aeroporturile regionale, inclusiv a accesării de fonduri europene, astfel încât aceste aeroporturi să ofere condiţii pentru dezvoltarea traficului de pasageri şi mărfuri şi să se transforme în reali poli de dezvoltare regională; ● Finanţarea funcţionării şi menţinerii standardelor de siguranţă şi securitate pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa, având în vedere caracterul strategic al acestui aeroport; ● Continuarea procesului de eficientizare a companiei TAROM şi de pregătire a acesteia pentru privatizare, în condiţii de piaţă favorabile; ● Continuarea procesului de implementare a conceptului de Bloc Funcţional de Spaţiu Aerian instituit între România şi Republica Bulgaria (DANUBE FAB) în conformitate cu legislaţia europeană aferentă cerului european unic, în scopul eficientizării serviciilor de navigaţie aeriană oferite în spaţiile aeriene ale celor două state şi atingerii ţintelor de performanţă stabilite pentru acest FAB; ● Implementarea programelor anuale de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile, de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, precum şi implementarea Programului naţional de siguranţă a aviaţiei civile, inclusiv prin stabilirea unor indicatori de siguranţă la nivel naţional şi monitorizarea respectării acestora, astfel încât să se asigure un înalt nivel de respectare a standardelor de securitate şi siguranţă a aviaţiei; ● Identificarea unor soluţii pentru dezvoltarea activităţilor de pregătire a personalului aeronautic civil în cadrul Aeroclubului României şi Şcolii Superioare de Aviaţie Civile, cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat ● Pregătirea unor aeroporturi în vederea privatizării, acolo unde fezabilitatea permite ● Sprijinirea implementării unor proiecte având ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviaţiei civile ● Continuarea proiectului de investiţii al ROMATSA privind instalarea şi modernizarea sistemului de aterizare instrumentală (ILS) Transportul maritim şi pe căile navigabile interioare Obiective generale: ● Îmbunătăţirea şi menţinerea calităţii infrastructurii din punct de vedere al siguranţei traficului, securităţii navelor şi a facilităţilor portuare, precum şi al prevenirii poluării mediului; ● Promovarea transportului maritim şi a transportului pe căile navigabile interioare; ● Dezvoltarea conexiunilor portuare cu hinterlandul. Măsuri ● Realizarea Master Planului Portului Constanţa ce va constitui o planificare strategică a portului pe termen mediu şi lung (până în anul 2040), în condiţiile asigurării unei continuităţi a dezvoltării portuare, având în vedere caracterul său de port strategic de interes naţional, cu exploatarea eficientă a resurselor şi infrastructurii existente, orientate spre necesităţile reale ale pieţei; ● Dezvoltarea unor terminale specializate pe molul III şi molul IV sud; ● Dezvoltarea zonei insulei din portul Constanţa; ● Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării; ● Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi - Brăila; ● Modernizare ecluze - echipamente şi instalaţii la Canalul Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă Midia - Năvodari; ● Realizarea strategiei de dezvoltare a porturilor dunărene din România; ● Terminalul intermodal în portul Galaţi şi conexiuni interioare; ● Dezvoltare platformă multimodală Port Giurgiu şi conexiuni cu hinterlandul. Transport intermodal Obiectiv general Facilitarea schimbului modal către alte moduri de transport mai puţin poluante, precum cel feroviar, având astfel un impact pozitiv atât asupra economiei, cât şi asupra protecţiei mediului Măsuri ● Realizarea a 5 centre intermodale principale (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Iaşi şi Braşov) şi a 6 centre secundare (Craiova, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Suceava, Giurgiu şi Piteşti) prin accesarea unor proiecte cu finanţare europeană ● Identificarea unor soluţii financiare pentru asigurarea facilităţilor aferente transportului intermodal rutier şi maritim de călători şi combinat de marfă, ca factori definitorii în strategia de protecţie a mediului şi descongestionare a şoselelor TURISM, IMM ŞI MEDIUL DE AFACERI Sectorul turistic a fost afectat de lipsa unor politici generale, pe termen lung, de orientare şi dezvoltare a sectorului. Din acest motiv nu au putut fi valorificate resursele naturale, culturale, geografice, de mediu, de patrimoniu şi etnografice. Există potenţial de creştere a eficienţei turismului, a mediului de afaceri, a IMM-urilor, în ceea ce priveşte contribuţia la PIB şi la valoarea adăugată. Una dintre cauzele performanţei mai scăzute (productivitatea şi inovarea) a IMM-urilor a fost datorată sistemului de reglementare şi legislativ, care nu a recunoscut necesitatea de a trata diferit IMM-urile faţă de întreprinderile mari (mai ales microîntreprinderile). Obiectivul general al strategiei în domeniul turismului, IMM şi mediului de afaceri implică, pe de o parte, un efort de reconstrucţie, promovare şi creştere a numărului de turişti şi, pe de altă parte, în implementarea de politici privind sporirea competitivităţii economice şi refacerea încrederii investitorilor şi, în general, a clasei antreprenoriale în mediul de afaceri românesc. Aceste activităţi vizează promovarea României ca destinaţie turistică prin realizarea unei strategii turistice naţionale, îmbunătăţiri aduse în plan legislativ, facilităţi fiscale şi o serie de soluţii sectoriale în domeniul turistic. În ceea ce priveşte IMM-urile şi sprijinirea mediului de afaceri, avem în vedere o serie de facilităţi fiscale pentru crearea de locuri de muncă, stimularea şi dezvoltarea sectorului IMM şi consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare pentru stimularea sectorului IMM. Strategie în turism ● Preluarea modelului de organizare din ţări cu experienţă în turism, referitoare la sistemul de turism local pe zone omogene din punct de vedere natural şi antropic, pentru a valorifica, într-un sistem integrat, resursele locale culturale, agricole, meşteşugăreşti etc. ● Dezvoltarea produselor, formelor şi destinaţiilor turistice conform strategiilor elaborate la nivel naţional ● Consolidarea brandului de turism prin promovarea produselor turistice româneşti ● Descentralizarea activităţii de autorizare şi avizări ● Promovarea şi valorificarea avantajului competitiv al unor produse şi servicii româneşti (medicale, agricole, IT, industrii creative etc.) Cooperare instituţională în sprijinul promovării turistice ● Colaborarea cu Ministerul Educaţiei Naţionale privind formarea profesională a adulţilor ● Aşezarea unor noi relaţii între structura instituţională din domeniul turismului şi Ministerul Tineretului şi Sportului pentru promovarea unor programe comune privind taberele şcolare şi studenţeşti organizate în extrasezon ● Cooperarea dintre structura instituţională din domeniul turismului şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice privind creşterea numărului de pensionari beneficiari ai programelor de îngrijire a sănătăţii în staţiunile de turism balnear ● Dezvoltarea unor programe comune cu Ministerul Sănătăţii privind recuperarea forţei de muncă în staţiunile de turism balnear ● Colaborarea cu Ministerul Afacerilor Externe pe linia creşterii numărului de turişti care ne vizitează ţara (un regim mai facil pentru acordarea de vize pentru turişti) ● Colaborarea cu Ministerul Culturii pe linia punerii în valoare a patrimoniului cultural şi istoric al României Măsuri instituţionale şi legislative în domeniul turismului ● Adoptarea Legii Turismului, care să prevadă: legislaţia cu privire la pregătirea profesională şi învăţământul de specialitate; legislaţia privind activitatea de autorizare şi control; legislaţia privind facilităţile fiscale pentru investiţiile în turism şi politica tarifară; legislaţia privind parteneriatele public-private în domeniul promovării turistice pe plan extern ● Extinderea sistemului pentru colectarea şi analiza regulată a statisticilor şi studiilor de piaţă ● Dezvoltarea unei reţele de centre de informare turistică în principalele zone turistice Turismul pe litoralul românesc ● Reglementarea juridică a situaţiei plajelor printr-un nou act normativ. Plajele vor rămâne în proprietatea consiliilor locale. ● Sprijinul acordat autorităţilor publice locale în vederea dezvoltării infrastructurii turistice ● Extinderea sezonului estival, precum şi obligativitatea, prin metode stimulative şi mai puţin corective, a deschiderii tuturor unităţilor de la data de 1 mai până la 30 septembrie ● Reluarea proiectului Staţiunii Europa Turismul la munte ● Continuarea programului "Schi în România", cu lărgirea şi îmbunătăţirea domeniului schiabil ● Dezvoltarea rutelor europene pedestre şi pentru biciclete ● Continuarea programului "Domeniul schiabil Predeal-Azuga" ● Acordarea de facilităţi pentru investitorii care doresc să realizeze investiţii în domeniul montan şi în zona montană înaltă ● Dezvoltarea agrementului în zona montană şi în staţiunile turistice, prin parteneriate comunitate locală - administraţie centrală - investitor privat ● Valorificarea durabilă a patrimoniului natural unic în UE reprezentat de pădurile virgine împreună cu fauna, flora şi peisajul aferent pentru turism "ECO" Turismul de sănătate ● Un program naţional de refacere a infrastructurii staţiunilor de tratament ● Promovarea şi reluarea relaţiilor externe în legătură cu acest tip de turism ● Promovarea turismului de sănătate Agroturismul ● Valorificarea locală a tradiţiilor, a atelierelor de meşteşugari, promovarea zonelor mai puţin cunoscute şi a activităţilor specifice ● Rezolvarea problemei privind obţinerea avizelor de funcţionare în domeniul turistic rural. Trebuie făcută diferenţierea dintre operatorii cu activităţi mici şi cei cu activităţi mari, precum şi între pensiunile turistice şi cele agroturistice. ● Un program pentru valorizarea şi conservarea satelor cu un deosebit caracter natural, arhitectural, monumental sau agrar-ecologic Turism tematic şi de divertisment ● Identificarea, organizarea şi promovarea unor festivaluri, carnavaluri, târguri şi alte evenimente, specifice diferitelor zone şi regiuni din România ● Dezvoltarea unor parcuri tematice în parteneriat public-privat Turismul cultural ● Cooperare instituţională între structura instituţională din domeniul turismului, Ministerul Culturii şi autorităţile locale pentru ameliorarea calităţii, diversificării şi promovării ofertei turistice culturale ● Dezvoltarea şi promovarea rutelor culturale ● Dezvoltarea şi promovarea patrimoniului cultural Turismul în Delta Dunării ● Valorificarea potenţialului ecoturistic al Deltei ● Dezvoltarea şi promovarea turismului activ şi de aventură ● Dezvoltarea şi promovarea turismului ştiinţific ● Derularea tuturor programelor se va face în contextul protejării şi conservării întregului ecosistem al Deltei Dunării. ● Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de acces în Deltă IMM şi mediul de afaceri Facilităţi fiscale pentru crearea de locuri de muncă ● Scutirea (suportarea de la bugetul de stat), pentru o perioadă de un an, a contribuţiilor sociale datorate de angajatori în cazul angajării cu contract de muncă pentru o durată cel puţin egală cu 2 ani a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 45 de ani ● Program care să asigure consiliere, acces la internet şi alte surse de informaţii referitoare la locurile de muncă disponibile la agenţiile locale pentru ocuparea forţei de muncă, în licee şi universităţi. Accesarea acestor resurse trebuie să fie o condiţie pentru plătirea indemnizaţiei de şomaj şi pentru terminarea studiilor. Remunerarea consilierilor/agenţilor sociali trebuie să fie bazată pe rata de angajare a celor consiliaţi. ● Program de încurajare a tinerilor romi să intre pe piaţa albă de muncă, care prevede un stagiu plătit de stat, cursuri de specializare şi pregătire şi la final consiliere pentru plasamentul pe piaţa muncii ● Program de dezvoltare a reţelei naţionale de colectare, depozitare şi prelucrare a produselor agricole, prin parteneriate public-private ● Consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare pentru stimularea investiţiilor în sectoarele strategice (inclusiv creditarea rurală) ● Proiectul Prima casă va fi transformat în proiectul Noua casă, adresat doar pentru achiziţionarea de locuinţe noi. Stimularea şi dezvoltarea sectorului IMM. Consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare pentru stimularea sectorului IMM ● Promovarea şi implementarea modificărilor legislative necesare recunoaşterii contragaranţiilor ca instrumente diminuatoare de risc de credit, în mod similar contragaranţiilor acordate de instituţii similare din Uniunea Europeană (Portugalia, Spania etc.) ● Operaţionalizarea şi susţinerea de către Guvern a unor programe în concordanţă cu noua generaţie de instrumente financiare inovatoare - platformele de capital propriu şi platformele de datorie ale UE - respectiv Programul-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont 2020; Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi IMM-urilor COSME; Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale şi inovare socială; Europa creativă ● Înfiinţarea unui fond de investiţii cu capital de risc, prin participarea statului într-un parteneriat deschis şi a unor bănci/instituţii financiare interesate, care să permită sectoarelor generatoare de creştere să acceadă la surse alternative de finanţare, în condiţiile în care sectorul bancar este deosebit de rezervat în a-şi asuma riscurile pe care le implică această categorie de clienţi/activităţi ● Direcţionarea strategiilor CEC Bank şi EXIMBANK către sprijinirea absorbţiei fondurilor europene şi a investiţiilor şi crearea unor parteneriate cu băncile (CEC, EXIMBANK etc.) în vederea acordării de credite cu dobândă redusă pentru cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri europene, inclusiv a unui parteneriat cu ARB din perspectiva identificării soluţiilor de asigurare a accesibilităţii creditelor pentru IMM din perspectiva criteriilor Basel III ● Reglementarea cadrului juridic necesar implementării de "business angels", ca alternativă, la nivel micro, a bursei de valori, atrăgând capital dinspre investitori înspre firme mici, necotate ● Reglementarea instituţiei "Mediatorul de credite" pentru găsirea soluţiilor de creditare în cazul în care apar dificultăţi în dialogul cu băncile şi în accesul la finanţare ● Direcţionarea cu prioritate a sprijinului prin garanţii şi contragaranţii către sectoarele economice cu valoare adăugată mare şi a polilor de competitivitate ● Dezvoltarea sistemului de fonduri regionale de garantare şi încurajarea sistemului de asociere (mutualist) ● Iniţierea şi implementarea de programe tip long life learning destinate sectorului privat ● Elaborarea unui cadru normativ specific pentru categoria IMM-urilor care activează în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării ori care iniţiază proiecte în acest domeniu ● Instituirea unui mecanism unitar şi corelat de alocare a fondurilor publice către sistemul de garantare-contragarantare în vederea eficientizării utilizării resursei publice, direcţionării acesteia spre activităţile cu impact mai ridicat în ceea ce priveşte gradul de multiplicare şi respectarea principiului că cheltuielile din bugetul de stat trebuie să aducă beneficii clare şi vizibile pentru sectorul IMM ● Promovarea mai accentuată a antreprenoriatului în scopul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât acesta să devină semnificativ în configuraţia structurii de proprietate a economiei naţionale ● Adoptarea unei noi legi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care are la bază transpunerea în legislaţia românească a legii europene privind întreprinderile mici din Europa, Small Business Act (SBA). MINORITĂŢI Guvernul României se va implica pentru asigurarea dreptului de a-şi păstra şi dezvolta liber exprimarea identităţii etnice pentru toţi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în viaţa publică, în administraţie şi justiţie, în sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei, vieţii publice, în conformitate cu Constituţia României, cu angajamentele României în procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum şi cu documentele europene şi internaţionale în materie. Vor fi stimulate efortul comun şi dialogul cu minorităţile naţionale în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi afirmării identităţii etnice. Principiul de bază în relaţiile interetnice trebuie să fie egalitatea deplină de drepturi şi şanse de afirmare a identităţii. Politica faţă de minorităţi vizează păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice prin politici afirmative; combaterea discriminării şi promovarea toleranţei; promovarea valorilor diversităţii culturale; încurajarea dialogului interetnic; eliminarea oricărei forme de extremism, şovinism, antisemitism; îmbunătăţirea situaţiei romilor şi continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populaţia romă şi societate în ansamblu. Multiculturalitatea reprezintă una dintre valorile fundamentale ale României. În acest sens, Guvernul îşi propune să adopte o serie de politici care să contribuie la dezvoltarea cadrului legal şi instituţional privind minorităţile naţionale din România. Ne propunem să adoptăm Legea-cadru privind statutul minorităţilor naţionale din România şi să susţinem înfiinţarea instituţiilor care fac obiectul acestei legi. În ceea ce priveşte învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, precum şi programele de învăţare a limbii şi literaturii materne, Guvernul va adopta, în urma consultării cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Parlamentul României, legislaţia subsecventă Legii educaţiei naţionale. Guvernul va susţine minorităţile naţionale în scopul menţinerii identităţii lingvistice, tradiţiilor şi culturii minorităţilor naţionale. În acest sens, Guvernul va sprijini instituţiile culturale ale minorităţilor naţionale, întreţinerea patrimoniului cultural mobil şi imobil al acestora şi va accelera procesul de restituire al imobilelor cultelor şi comunităţilor minorităţilor naţionale. Direcţii de acţiune ● Crearea cadrului legal privind utilizarea limbii materne în structurile deconcentrate ale statului ● Se vor lua măsuri guvernamentale, inclusiv prin acte normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. ● Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România. ● În ceea ce priveşte aspectele instituţionale, Guvernul va sprijini (financiar) în mod corespunzător Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN). Continuarea şi consolidarea protecţiei sectoriale a drepturilor minorităţilor naţionale, în acord cu cerinţele integrării României în Uniunea Europeană ● Aplicarea legii educaţiei privind învăţământul în limbile minorităţilor naţionale ● Consolidarea cadrului instituţional necesar reprezentării proporţionale şi consultării politice a minorităţilor la nivel legislativ şi executiv, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local ● Se va ţine cont de tradiţiile şi cultura diferitelor zone ale ţării la reorganizarea administrativă. ● Finanţarea unor programe de dezvoltare culturală şi interculturală specifice, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional ● Asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, în special pentru comunitatea maghiară, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional. În acest sens vor fi extinse emisiunile studiourilor publice de radio şi televiziune finanţate din buget pentru ca acestea să emită în limba maghiară pe tot parcursul zilei. ● Asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru principiile libertăţii de conştiinţă şi pluralismului religios Orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile ● Promovarea valorilor ce decurg din diversitatea etnică şi culturală la nivel naţional şi local prin finanţarea unor activităţi pe bază de proiecte ● Orientarea resurselor financiare publice către finanţarea unor activităţi specifice pe bază de proiecte ● Promovarea diversităţii culturale în scopul eliminării prejudecăţilor şi recunoaşterii valorilor comune ● Sprijinirea şi încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, în vederea realizării unei dezvoltări durabile în zone tradiţionale ● Problematica legată de comunitatea romilor reprezintă un domeniu aparte, care necesită atât eforturi pe plan intern, cât şi corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor din societate. Aplicarea mult mai eficientă a strategiei naţionale şi reorientarea acestei strategii spre programe specifice, menite să asigure îmbunătăţirea substanţială a situaţiei romilor, cu un accent deosebit pe comunităţile de romi aflate într-o situaţie de sărăcie extremă ● Consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivel local ● Realizarea unui parteneriat viabil între structurile administraţiei publice şi comunităţilor de romi ● Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizării, a gazului metan, a salubrităţii ● Eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piaţa muncii, promovarea de activităţi generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului şcolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educaţie civică, prevenirea infracţionalităţii) PRINCIPALELE IPOTEZE MACROECONOMICE Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici
┌────────────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ │ 2012│ 2013│ 2014│ 2015│ 2016│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Produs intern brut, creştere reală faţă de │ │ │ │ │ │
│anul precedent, % │ 0,6│ 3,5│ 2,3│ 2,5│ 3,0│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- Deficitul contului curent, % PIB │ -4,4│ -1,1│ -1,2│ -1,2│ -1,5│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Creşterea preţurilor de consum │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- sfârşitul anului │ 4,95│ 1,55│ 3,4│ 2,5│ 2,3│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│- medie anuală │ 3,33│ 3,98│ 2,5│ 2,8│ 2,5│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Cursul de schimb mediu leu/euro │ 4,46│ 4,42│ 4,45│ 4,40│ 4,40│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Deficitul bugetar, % PIB, metodologia pe fluxuri│ │ │ │ │ │
│de numerar (cash) │ -2,5│ -2,5│ -2,2│ -1,4│ -1,4│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Datoria publică brută, % PIB, metodologia │ │ │ │ │ │
│europeană │ 38,0│ 38,2│ 39,0│ 38,7│ 38,5│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Sursă: CE, CNP, 2014. │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
Sursă: CE, CNP, 2014. * Acest program, asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţia României, republicată, a fost prezentat de prim-ministru, domnul Victor-Viorel Ponta, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 11 martie 2014. Aplicarea Programului devine obligatorie pentru Guvern, ca urmare a nedepunerii unei moţiuni de cenzură în condiţiile art. 114 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA PREŞEDINTELE SENATULUI CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU ________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
