Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 1.429 din 14 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1162 din 21 noiembrie 2024.
──────────
CAP. I
Domeniul de aplicare. Definiţii
ART. 1
Domeniul de aplicare
Programul Naţional de Securitate a Aviaţiei Civile, denumit în continuare PNSA, se aplică:
a) aeroporturilor sau părţilor de aeroporturi situate pe teritoriul României şi care nu sunt folosite exclusiv în scopuri militare;
b) operatorilor economici, inclusiv transportatorilor aerieni, care furnizează servicii în aeroporturile menţionate la lit. a), precum şi transportatorilor aerieni români care utilizează aeronave închiriate cu echipaj şi operate în baza certificatului de operator aerian al transportatorului care a dat cu chirie aeronava (închiriere în sistem wet lease);
c) entităţilor care aplică standardele de securitate a aviaţiei civile, care funcţionează în spaţiile situate în interiorul sau în exteriorul zonelor aparţinând aeroporturilor şi furnizează bunuri şi/sau servicii aeroporturilor menţionate la lit. a) sau prin intermediul acestora;
d) instituţiilor şi autorităţilor publice cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile;
e) aerodromurilor pe care se desfăşoară operaţiuni de aviaţie civilă, altele decât cele de transport aerian comercial;
f) operatorilor aerieni care desfăşoară operaţiuni de aviaţie civilă, altele decât cele de transport aerian comercial;
g) furnizorilor de servicii navigaţie.
ART. 2
Definiţii
(1) În sensul prezentului PNSA, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) act de intervenţie ilicită: act produs în mod ilicit, cu intenţie, aşa după cum este definit la art. 3 alin. (1) pct. 2 din Codul aerian şi în anexa 17 ICAO;
b) aeronavă în zbor: este considerată o aeronavă din momentul în care, îmbarcarea fiind terminată, toate uşile exterioare au fost închise şi până în momentul în care una dintre aceste uşi a fost deschisă în vederea debarcării;
c) aeroport de pe teritoriul Uniunii: aeroport căruia i se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securităţii aviaţiei civile şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
d) agent de handling: persoană fizică sau juridică prestând unor terţe părţi una sau mai multe categorii de servicii de handling la sol, aşa după cum sunt acestea stabilite de Directiva 96/67/CE a Consiliului din 15 octombrie 1996 privind accesul la piaţa serviciilor de handling la sol;
e) ameninţare cu bomba: o ameninţare comunicată anonim sau în alt mod, care sugerează sau induce, indiferent dacă este adevărată sau falsă, că siguranţa unei aeronave în zbor ori la sol, a unui aeroport, a unei facilităţi de aviaţie civilă sau a unei persoane poate fi în pericol datorită unui explozibil, unui alt articol sau dispozitiv;
f) bagaj de cală neînsoţit: bagajul acceptat pentru transport în cala unei aeronave şi înregistrat de un pasager care nu se află la bordul aeronavei;
g) bagaj neidentificat: bagaj existent într-un aeroport, cu sau fără tichet de înregistrare, care nu este revendicat de către un pasager sau al cărui proprietar nu este identificat;
h) bagaj nereclamat: bagaj care soseşte la aeroport la bordul unei aeronave şi nu este recuperat sau revendicat de un pasager;
i) bunuri periculoase: materiale sau substanţe capabile să pună în pericol sănătatea şi siguranţa pasagerilor, a echipajelor sau a mărfurilor, în timp ce se transportă pe calea aerului;
j) cultură de securitate: set de norme, convingeri, valori, atitudini şi aşteptări, care sunt inerente în funcţionarea zilnică a unei organizaţii, fiind reflectate de acţiuni şi comportamente ale personalului acesteia, şi care încurajează obţinerea unor performanţe optime de securitate;
k) îndepărtare sub escortă: executarea măsurilor de îndepărtare, respectiv returnarea sau expulzarea, prin însoţirea străinilor în afara României;
l) expediere consolidată: o expediere constituită din mai multe pachete provenite de la mai multe persoane, fiecare dintre acestea având încheiat un acord de transport aerian cu o terţă persoană, alta decât un transportator aerian care efectuează curse pe baza unui orar de zbor regulat;
m) ghişeul de check-in: locul unde un transportator aerian efectuează înregistrarea pasagerilor şi a bagajelor acestuia în vederea îmbarcării pe o anumită cursă;
n) check-in: procesul de acceptare a unui pasager, pe o anumită cursă, de către un transportator aerian;
o) însoţitor înarmat la bordul aeronavei: personal aparţinând Serviciului Român de Informaţii, care desfăşoară activităţi de menţinere a securităţii la bordul aeronavelor în scopul prevenirii şi combaterii actelor de intervenţie ilicită;
p) manager de securitate: persoană cu responsabilităţi generale la nivel naţional sau local legate de asigurarea că un program de securitate şi implementarea acestuia respectă prevederile legale;
q) membru al echipajului: persoană desemnată de transportatorul aerian să îndeplinească atribuţii de serviciu la bordul unei aeronave, pe timpul zborului;
r) măsuri mai stricte: măsuri pertinente, obiective, nediscriminatorii şi proporţionale cu riscurile avute în vedere, care pot fi aplicate de statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European şi care exced standardelor de bază comune menţionate la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008;
s) măsuri suplimentare: măsuri de securitate stabilite în completarea celor implementate în mod curent;
ş) operator aeroportuar: persoană fizică sau entitate cu sau fără personalitate juridică care are ca obiectiv, în temeiul dispoziţiilor legale sau al unor contracte, administrarea şi operarea unui aeroport sau a unei părţi de aeroport, precum şi coordonarea şi/sau controlul activităţilor desfăşurate de diferiţi operatori în perimetrul aeroportului sau părţii respective de aeroport;
t) operaţiuni de transport aerian: operaţiunile aeriene comerciale care constau în efectuarea transportului de pasageri, bagaje, mărfuri şi/sau poştă, prin curse regulate sau neregulate, pe bază de contract de transport încheiat între transportatorul aerian şi beneficiarul transportului;
ţ) pasager perturbator: un pasager care nu respectă normele de conduită la un aeroport sau la bordul unei aeronave aflate la sol sau indicaţiile specifice pentru respectarea acestor norme date de personalul operatorului de aeroport, transportatorului aerian, agenţilor de handling care deservesc transportatorii aerieni, respectiv al instituţiilor statului cu responsabilităţi la nivelul aeroportului sub aspectul implementării prezentului PNSA;
u) pasager turbulent: orice persoană care comite la bordul unei aeronave civile, din momentul în care uşa aeronavei este închisă, înainte de decolare, până în momentul în care aceasta este deschisă, după aterizare, oricare din următoarele acte:
1. agresiunea, intimidarea sau ameninţarea care pot periclita ordinea şi liniştea publică de la bordul aeronavei sau siguranţa persoanelor sau a bunurilor acestora;
2. agresiunea, intimidarea sau ameninţarea, fizică sau verbală împotriva unui membru al echipajului, dacă acest act se suprapune cu îndeplinirea atribuţiilor de către membrul echipajului sau micşorează abilitatea sa de a-şi îndeplini atribuţiile;
3. deteriorarea intenţionată a aeronavei, a echipamentelor, a structurii şi echipamentelor aferente, şi care poate periclita ordinea şi liniştea publică de la bordul aeronavei sau siguranţa persoanelor sau a bunurilor acestora;
4. comunicarea cu intenţie de informaţii false, care pun în pericol siguranţa aeronavei;
5. refuzul de a respecta o instrucţiune legală dată de comandantul aeronavei sau în numele acestuia de către un membru al echipajului, cu scopul de a asigura siguranţa aeronavei sau a persoanelor şi bunurilor aflate la bord sau cu scopul de a menţine ordinea şi disciplina la bord;
v) performanţa personalului: capacităţile şi limitările umane care au un impact asupra siguranţei, securităţii şi operaţiunilor aeronautice;
w) persoană cu mobilitate redusă: orice persoană a cărei mobilitate este afectată din cauza unei incapacităţi fizice, senzoriale sau locomotorie, unei deficienţe intelectuale, vârstei, bolii sau oricărei alte cauze sau dizabilităţi atunci când utilizează transportul aerian şi a cărei stare necesită o atenţie deosebită şi adaptarea serviciilor disponibile tuturor pasagerilor la nevoile persoanei;
x) persoană inadmisibilă: persoana care nu îndeplineşte condiţiile de intrare în ţară prevăzute de legislaţia în vigoare privind regimul străinilor în România;
y) personal de escortă: personal de securitate neînarmat al autorităţii competente/instituţiilor publice/transportatorilor aerieni, responsabil de gestionarea la sol şi în zbor a persoanelor perturbatoare/turbulente/îndepărtate sub escortă sau a pasagerilor inadmisibili;
z) platformă: zonă definită pe aeroport destinată deservirii aeronavelor pentru îmbarcarea- debarcarea pasagerilor, poştei sau mărfurilor, realimentării cu carburant, parcării sau întreţinerilor tehnice;
aa) pungă cu sigiliu - STEB: pungă prevăzută cu elemente de probare a integrităţii acesteia;
ab) standarde de bază comune: standardele de bază comune prevăzute la art. 4 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 şi completate prin Regulamentul (CE) nr. 272/2009 al Comisiei din 2 aprilie 2009 de completare a standardelor de bază comune în domeniul securităţii aviaţiei civile prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;
ac) terminal: clădirea principală sau un grup de clădiri în care are loc procesarea pasagerilor şi/sau a mărfurilor şi unde are loc îmbarcarea/încărcarea acestora pentru zborurile comerciale;
ad) transportator aerian român: transportator aerian deţinător al unei licenţe de operare, emisă de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate, cu modificările şi completările ulterioare;
ae) zonă de grupare: zona amplasată în interiorul terminalelor de pasageri, cuprinsă între linia de demarcaţie a ultimelor puncte de control şi porţile de îmbarcare, zonă în care pasagerii care au îndeplinit formalităţile de check-in, control de securitate, control de frontieră şi control vamal, după caz, aşteaptă în vederea prezentării la porţile de îmbarcare;
af) zonă publică: zona non-restricţionată aşa cum aceasta este definită la punctul 12 al art. 3 din de Regulamentul (CE) nr. 300/2008.
(2) În aplicarea prezentului PNSA se utilizează termeni şi expresii cu înţelesul prevăzut la art. 3 şi în anexa II pct. 1 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, la art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 272/2009, la art. 2 pct. 1- 8 din Regulamentul (UE) nr. 72/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a procedurilor de efectuare a inspecţiilor Comisiei în domeniul securităţii aeronautice, cu modificările şi completările ulterioare şi la pct. 1.0.2., 1.0.4., 3.0.7, 4.0.4., 5.0.4., 6.0.4., 6.0.5., 6.0.6., 8.0.2., 9.0.2. şi 11.0.2.-11.0.4. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 al Comisiei din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securităţii aviaţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 3
Abrevieri
În aplicarea prezentului PNSA acronimele şi/sau abrevierile utilizate au următorul înţeles:
a) ACC3 - transportator aerian de mărfuri sau poştă care efectuează operaţiuni dintr-un aeroport al unei ţări terţe către Uniunea Europeană;
b) ATRS - Automatic Tray Return System - sistem automat de returnare a tăvilor în care sunt integrate echipamente EDS CB;
c) anexa 17 ICAO - anexa 17 - Securitate, la Convenţia de la Chicago;
d) Codul aerian - Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, cu modificările şi completările ulterioare;
e) Convenţia de la Chicago - Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la data de 7 decembrie 1944, la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 194/1965;
f) Convenţia de la Viena - Convenţia cu privire la relaţiile diplomatice, încheiată la Viena la 18 aprilie 1961;
g) Decizia 444/2015 - Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecţia informaţiilor UE clasificate;
h) Decizia C(2015) 8005 - Decizia C(2015) 8005 a Comisiei din 16 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune privind securitatea aviaţiei care conţin informaţiile menţionate la articolul 18 litera a) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008;
i) Doc. 30 al ECAC - Declaraţia politicilor Conferinţei Europene a Aviaţiei Civile în domeniul securităţii aviaţiei civile - Doc. 30, Partea a II-a, ediţia a 13-a, cu amendamentele ulterioare;
j) Doc. 8973 - Manualul de Securitate pentru protecţia aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită, emis de ICAO;
k) ECAC - Conferinţa Europeană a Aviaţiei Civile;
l) EDS CB - sistem de detecţie a explozivilor pentru controlul de securitate al bagajelor de cabină;
m) EDS HB - sistem de detecţie a explozivilor pentru controlul de securitate al bagajelor de cală;
n) HBS - Hold Baggage Screening - sistem automat de control al bagajelor de cală în care sunt integrate echipamente EDS HB;
o) ICAO - Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale;
p) KC3 - expeditor cunoscut dintr-o ţară terţă, validat UE în materie de securitate a aviaţiei;
q) Ordonanţa Guvernului nr. 17/2011 - Ordonanţa Guvernului nr. 17/2011 privind controlul calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 149/2012;
r) PNCC-SECA - Programul naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile - PNCC-SECA;
s) PNPSAC - Programul naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile - PNPSAC;
t) RA3 - agent abilitat dintr-o ţară terţă, validat UE în materie de securitate a aviaţiei civile;
u) Regulamentul (CE) nr. 300/2008 - Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securităţii aviaţiei civile şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
v) Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 - Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate, cu modificările şi completările ulterioare;
w) Regulamentul (CE) nr. 272/2009 - Regulamentul (CE) nr. 272/2009 al Comisiei din 2 aprilie 2009 de completare a standardelor de bază comune în domeniul securităţii aviaţiei civile prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;
x) Regulamentul (UE) nr. 1254/2009 - Regulamentul (UE) nr. 1254/2009 al Comisiei din 18 decembrie 2009 de stabilire a criteriilor care să permită statelor membre să deroge de la standardele de bază comune privind securitatea aviaţiei civile şi să adopte măsuri de securitate alternative, cu modificările şi completările ulterioare;
y) Regulamentul (UE) nr. 72/2010 - Regulamentul (UE) nr. 72/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a procedurilor de efectuare a inspecţiilor Comisiei în domeniul securităţii aeronautice, cu modificările şi completările ulterioare;
z) Regulamentul (UE) nr. 952/2013 - Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare;
aa) Regulamentul (UE) 2015/1998 - Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1998 al Comisiei din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securităţii aviaţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
ab) Regulamentul (UE) nr. 2015/2447 - Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare;
ac) Regulamentul (UE) nr. 2017/373 - Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/373 al Comisiei din 1 martie 2017 de stabilire a unor cerinţe comune pentru furnizorii de management al traficului aerian/servicii de navigaţie aeriană şi de alte funcţii ale reţelei de management al traficului aerian şi pentru supravegherea acestora, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 482/2008, a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 1034/2011, (UE) nr. 1035/2011 şi (UE) 2016/1377, precum şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 677/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
ad) Regulamentul (UE) nr. 2018/1139 - Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviaţiei civile şi de înfiinţare a Agenţiei Uniunii Europene pentru Siguranţa Aviaţiei, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 şi a Directivelor 2014/30/UE şi 2014/53/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 şi (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului, cu modificările ulterioare;
ae) SECLIST - lista cu datele de contact ale statelor membre ECAC, prin intermediul căreia se realizează consultările inter-ţări în probleme de interes comun şi are loc coordonarea contramăsurilor ce urmează a fi luate în cazul producerii unui act de intervenţie ilicită la adresa aviaţiei civile;
af) SNPCT - Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, aşa cum este menţionat în Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. II
Principii generale
SECŢIUNEA 1
Politica naţională în domeniul securităţii aviaţiei civile
ART. 4
Obiectivul Programului naţional de securitate a aviaţiei civile
Obiectivul PNSA este de a asigura, pe teritoriul României, protecţia operaţiunilor specifice aviaţiei civile interne şi internaţionale, împotriva actelor de intervenţie ilicită, prin reglementări, practici şi proceduri menite să asigure securitatea, regularitatea şi eficienţa zborurilor.
ART. 5
Scopul Programului naţional de securitate a aviaţiei civile
(1) Scopul PNSA este de a detalia măsurile şi procedurile de securitate, responsabilităţile pentru implementarea acestora, precum şi mijloacele şi metodele acceptabile de conformitate necesare pentru protejarea pasagerilor, echipajelor, personalului de deservire la sol şi a publicului împotriva actelor de intervenţie ilicită.
(2) În vederea asigurării protecţiei operaţiunilor aviaţiei civile interne sau internaţionale, autorităţile şi instituţiile prevăzute cu atribuţii şi responsabilităţi în PNSA cooperează inclusiv prin acordarea de sprijin reciproc în vederea realizării măsurilor sau activităţilor specifice, colaborând în acest sens şi cu persoane juridice de drept privat. Sprijinul vizează şi punerea la dispoziţie cu operativitate a datelor sau informaţiilor solicitate, potrivit competenţelor sau atribuţiile prevăzute de lege.
(3) PNSA asigură implementarea şi aplicarea standardelor şi practicilor recomandate, referitoare la securitatea aviaţiei civile din Anexele nr. 2, 6, 9, 10, 11, 13, 14 şi 17 la Convenţia de la Chicago, a recomandărilor din Doc. 30 al ECAC, a prevederilor reglementărilor Uniunii Europene din domeniul securităţii aviaţiei civile, inclusiv a standardelor de bază comune menţionate la art. 4 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, a Regulamentului (UE) nr. 2018/1139, a Regulamentului (UE) 2015/1998, precum şi a clauzelor referitoare la securitatea aviaţiei civile cuprinse în acorduri bilaterale şi multilaterale, precum şi în acordurile şi memorandumurile semnate de Comisia Europeană cu organizaţii internaţionale de aviaţiei civilă sau state terţe.
(4) PNSA defineşte responsabilităţile pentru punerea în aplicare a standardelor de bază comune menţionate la art. 4 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, a standardelor şi practicilor recomandate referitoare la securitatea aviaţiei civile din Anexele nr. 2, 6, 9, 10, 11, 13 14 şi 17 la Convenţia de la Chicago, precum şi a recomandărilor Doc. 30 al ECAC, a Regulamentului (UE) nr. 2018/1139, a Regulamentului (UE) 2015/1998 şi descrie măsurile care le sunt solicitate operatorilor aeroportuari, transportatorilor aerieni şi entităţilor, cu activitate în aviaţia civilă, în acest scop.
(5) În aplicarea prevederilor documentelor menţionate la alin. (3) şi (4) referitoare la recrutarea şi pregătirea personalului în securitatea aviaţiei civile, Autoritatea Aeronautică Civilă Română elaborează Programul naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile, care se aprobă potrivit dispoziţiilor art. 99.
(6) În aplicarea prevederilor documentelor menţionate la alin. (3) şi (4) referitoare la managementul situaţiilor de criză, Autoritatea Aeronautică Civilă Română coordonează elaborarea Programului naţional de management al acţiunilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită, care se aprobă potrivit prevederilor secţiunii a 14-a a PNSA.
(7) În aplicarea prevederilor documentelor menţionate la alin. (3) şi (4) referitoare la controlul calităţii în securitatea aviaţiei civile, Autoritatea Aeronautică Civilă Română elaborează Programul naţional de control al calităţii în securitatea aviaţiei civile, care se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii, potrivit dispoziţiilor art. 95 alin. (2) din Codul aerian, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(8) În vederea aplicării de noi standarde ale Anexei 17 ICAO sau ale actelor de implementare ale Regulamentului (CE) nr. 300/2008, Autoritatea Aeronautică Civilă Română emite instrucţiuni care se aprobă prin decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române şi sunt transmise părţilor interesate.
ART. 6
Finanţarea costurilor legate de aplicarea măsurilor de securitate a aviaţiei civile
(1) Resursele financiare necesare operatorilor aeroportuari pentru punerea în aplicare a PNSA se asigură din venituri proprii, inclusiv din cele realizate prin aplicarea tarifelor de securitate aeroportuară, aprobate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2011, credite şi fonduri publice, alocate în condiţiile legii.
(2) Resursele financiare necesare activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice ce participă la aplicarea PNSA se asigură prin bugetele proprii, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele ordonatorilor principali de credite implicaţi.
(3) Spaţiile şi utilităţile strict necesare pentru desfăşurarea activităţilor autorităţilor şi instituţiilor publice ce participă la aplicarea PNSA, în perimetrul aeroportului, se asigură în mod gratuit de operatorul aeroportuar, în limitele stabilite prin protocoale încheiate între părţi.
(4) Costurile cu achiziţia, întreţinerea şi reparaţia echipamentelor de control de securitate se suportă de operatorul aeroportuar din venituri proprii, credite şi fonduri publice, alocate în condiţiile legii, cu excepţia costurilor cu achiziţia, întreţinerea şi reparaţia echipamentelor de control de securitate asigurate de către agenţii abilitaţi, respectiv, furnizorii abilitaţi de provizii de bord, care se suportă de către aceştia din surse proprii.
ART. 7
Convenţii internaţionale
Entităţilor care, conform prezentului PNSA, trebuie să aplice standarde de securitate a aviaţiei civile, le sunt aplicabile prevederile tratatelor internaţionale care vizează aspecte privind securitatea aviaţiei civile, la care România este parte.
ART. 8
Aplicarea unor măsuri de securitate mai stricte
(1) În baza unei evaluări a riscului, care se efectuează de Autoritatea Aeronautică Civilă Română cu consultarea Serviciului Român de Informaţii, în părţile ce privesc această instituţie, se poate decide aplicarea unor măsuri de securitate mai stricte.
(2) Autoritatea Aeronautică Civilă Română informează Comisia Europeană cu privire la aceste măsuri în cel mai scurt timp de la aplicarea acestora.
(3) Autoritatea Aeronautică Civilă Română nu informează Comisia Europeană în cazul în care măsurile respective sunt limitate la un anumit zbor de la o dată precisă.
(4) Măsurile de securitate mai stricte, corelarea acestora cu nivelul de risc, în cazul ameninţărilor cu caracter general, precum şi modul de stabilire a acestora în baza evaluării riscului de securitate, în cazul ameninţărilor specifice, sunt prezentate la art. 26 - 31.
(5) Măsurile de securitate mai stricte, diferite de cele prevăzute la art. 26 - 31 sau care urmează a fi aplicate în completarea acestora, se elaborează de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi se aprobă prin decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române, decizia având caracter temporar, pe o perioadă de până la şase luni, cu posibilitatea de extindere a acestui termen până la un an. Extinderea până la un an se realizează, de asemenea, prin decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române
(6) Decizia directorului general prin care se aprobă aplicarea măsurilor de securitate prevăzute la alin. (5) se comunică celor interesaţi, de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(7) Decizia directorului general prin care se aprobă măsurile de securitate mai stricte prevăzute la alin. (4) - (5), descrie clar şi concis fiecare măsură suplimentară de securitate impusă, defineşte entităţile responsabile pentru implementarea acestora, indică structura din cadrul Autorităţii Aeronautice Civile Române responsabilă pentru primirea informaţiilor şi reacţiilor ce decurg din aplicarea acestor măsuri şi stabileşte termenul până la care este necesară aplicarea măsurilor de securitate mai stricte.
(8) Monitorizarea implementării măsurilor de securitate mai stricte se realizează de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin structura cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile şi urmează regulile şi principiile desfăşurării activităţilor de monitorizare a conformităţii stabilite în Programul naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile.
(9) Nerespectarea măsurilor de securitate mai stricte stabilite poate conduce la suspendarea certificării sau a autorizării de a efectua anumite activităţi de aviaţie civilă pentru entitatea care nu implementează aceste măsuri, în conformitate cu reglementările specifice aplicabile respectivelor activităţi, emise de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, la propunerea Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(10) La solicitarea de aplicare a unor măsuri de securitate mai stricte pentru zboruri supuse unei ameninţări ridicate, adresată României de către un alt stat, Autoritatea Aeronautică Civilă Română analizează motivaţiile şi argumentele statului respectiv, solicită, dacă e cazul, informaţii suplimentare şi dacă solicitarea este apreciată ca fiind justificată, cooperează cu autoritatea competentă a statului respectiv, cu instituţiile române cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile, precum şi cu transportatorul aerian ale cărui zboruri sunt vizate de ameninţare şi operatorul aeroportuar al aeroportului pe care aceste zboruri sunt operate, în vederea stabilirii procedurilor de aplicare a măsurilor de securitate solicitate. Aceste proceduri se stabilesc prin acord bilateral, încheiat, în limba engleză, în două exemplare originale, între autorităţile competente din domeniul securităţii aviaţiei civile din România şi din statul care a făcut solicitarea. Autoritatea Aeronautică Civilă Română transmite o copie a acordului bilateral tuturor celor interesaţi, cu respectarea principiului "necesităţii de a cunoaşte", potrivit dispoziţiilor art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare.
(11) Solicitările de aplicare a unor măsuri de securitate mai stricte adresate aeroporturilor de către transportatorii aerieni care operează pe acestea, sunt însoţite de justificări din care să rezulte necesitatea aplicării acestora, cum ar fi: nivelul de risc mai ridicat al operaţiunilor de zbor ale transportatorului respectiv, prevederi specifice impuse prin acte normative emise de un stat terţ, rezultatul unei evaluări de securitate efectuate de transportator ce indică necesitatea aplicării unor măsuri mai stricte. Fiecare solicitare se analizează de operatorul aeroportuar, cu consultarea instituţiilor statului componente ale Comitetului de Securitate Aeroportuară, după caz, împreună cu transportatorul aerian respectiv, iar rezultatul analizei se trimite Autorităţii Aeronautice Civile Române care, în urma propriei analize, comunică operatorului aeroportuar un punct de vedere adecvat.
ART. 9
Derogări de la standardele de bază comune
(1) Autoritatea Aeronautică Civilă Română publică pe site-ul propriu, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului PNSA, măsurile de securitate minime care trebuie avute în vedere în situaţia solicitării de derogare de la standardele de bază comune şi adoptarea de măsuri de securitate alternative. Măsurile de securitate minime se aprobă prin Decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(2) Atunci când Autoritatea Aeronautică Civilă Română derogă de la standardele de bază comune, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1254/2009, aceasta adoptă măsuri de securitate alternative, suplimentare faţă de măsurile de securitate minime prevăzute la alin. (1), în baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operatorul aeroportuar în colaborare cu instituţiile responsabile de asigurarea ordinii şi siguranţei publice, precum şi cele de prevenire şi combatere a terorismului. Evaluarea riscurilor se aprobă de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, iar măsurile de securitate alternative se aplică la aeroporturi sau în zone demarcate ale aeroporturilor unde traficul este limitat la una sau mai multe dintre categoriile stabilite la art. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1254/2009. Evaluarea riscurilor este efectuată de operatorul aeroportuar în baza unei metodologii elaborate de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi aprobată prin Decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(3) În aplicarea prevederilor privind măsurile de securitate alternative, operatorul aeroportuar are obligaţia de a aplica următoarele măsuri:
a) programul său de securitate descrie modalităţile de instituire şi măsurile aplicate zonelor demarcate;
b) atunci când în zona demarcată se desfăşoară operaţiuni de aviaţie civilă din categoria celor pentru care autoritatea competentă a stabilit aplicarea derogării de la standardele de bază comune prevăzute la art. 4 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, implementează măsurile de securitate alternative aplicabile acestui tip de zonă, cu excepţia celor care revin în responsabilitatea operatorilor şi/sau transportatorilor aerieni;
c) informează autorităţile şi instituţiile implicate, precum şi transportatorii aerieni sau entităţile care, conform prezentului PNSA, trebuie să aplice standarde de securitate a aviaţiei civile, cu privire la instituirea zonei demarcate, precum şi cu privire la măsurile de securitate aplicabile şi regulile de funcţionare a acesteia;
d) elaborează o procedură operaţională, de comun acord cu autorităţile şi instituţiile implicate, prin care sunt alocate responsabilităţile fiecărei entităţi care aplică standarde de securitate a aviaţiei civile, inclusiv operatorii/transportatorii aerieni, cu privire la măsurile de securitate aplicate în zonele demarcate.
(4) În cazul zonelor, altele decât zonele demarcate, instituite temporar în alte scopuri decât operaţiunile aeroportuare sau operarea aeronavei, cum sunt şantierele organizate pentru repararea pistei sau pentru construcţii, organizarea de manifestări culturale şi sportive, mitinguri, expoziţii, fără ca enumerarea să fie limitată la acestea, operatorul aeroportuar are obligaţia de a aplica măsuri de securitate specifice zonelor publice sau măsuri alternative, prin raportare la rezultatele unei evaluări locale a riscurilor şi se asigură corespunzător împotriva accesului neautorizat, asigurând acţiuni, în toate cazurile, de repunere a zonelor în starea iniţială, după încetarea cauzei care a dus la modificarea temporară a statutului acestor zone, cu respectarea prevederilor art. 49 alin. (1). Evaluarea riscurilor prevăzută la alin. (2) este efectuată de operatorul aeroportuar în baza unei metodologii elaborate de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi aprobată prin Decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(5) Măsurile de securitate alternative stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1) - (3), care revin în responsabilitatea operatorilor/transportatorilor aerieni se aplică de către aceştia. În cazul în care operatorul/transportatorul aerian efectuează un zbor care are ca origine un aerodrom sau zona demarcată a unui aeroport, pe care se aplică măsuri de securitate alternative, acesta este obligat să notifice în avans aeroportul de destinaţie cu privire la acest fapt.
(6) În cazul în care operatorii categoriilor de aeronave prevăzute la art. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1254/2009 efectuează un zbor care are ca origine un aerodrom sau zona demarcată a unui aeroport, pe care se aplică măsuri de securitate alternative, acesta este obligat să notifice în avans aeroportul de destinaţie cu privire la acest fapt.
(7) Monitorizarea implementării măsurilor de securitate alternative se realizează de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, prin structura cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile şi urmează regulile şi principiile desfăşurării activităţilor de monitorizare a conformităţii stabilite în Programul naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile.
(8) Nerespectarea măsurilor de securitate alternative aprobate de Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate conduce la suspendarea certificării sau a autorizării de a efectua activităţi de aviaţie civilă pentru entităţile care nu implementează aceste măsuri, în conformitate cu reglementările specifice aplicabile respectivelor activităţi, emise de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, la propunerea Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(9) O aeronavă sosită de la un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene care a derogat de la standardele de bază comune, potrivit dispoziţiilor art. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1254/2009, se consideră ca fiind o aeronavă sosită dintr-un stat terţ şi în cazul acesteia se aplică măsurile de securitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 300/2008 şi actele de implementare ale acestuia, cu excepţia cazului în care pasagerii şi membrii echipajului aeronavei în cauză sunt întâmpinaţi la sosire şi însoţiţi în afara zonelor respective potrivit dispoziţiilor pct. 1.2.7.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea sistemului naţional de securitate a aviaţiei civile. Atribuţii şi responsabilităţi
ART. 10
Organizarea sistemului naţional de securitate a aviaţiei civile
Organizarea sistemului naţional de securitate a aviaţiei civile este prezentată în anexa nr. 2.
ART. 11
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
Potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Codul aerian, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii este autoritatea competentă în domeniul securităţii aviaţiei civile la nivel naţional care îşi poate exercita atribuţiile privind coordonarea şi monitorizarea aplicării standardelor de bază comune în domeniul securităţii aviaţiei civile, precum şi alte atribuţii în domeniul securităţii aviaţiei civile direct şi/sau prin delegare de competenţă către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
ART. 12
Autoritatea Aeronautică Civilă Română
(1) Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în calitate de autoritate competentă cu atribuţii delegate de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, este responsabilă cu coordonarea şi monitorizarea aplicării standardelor de bază comune prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 300/2008 şi în actele de implementare ale acestuia, precum şi cu dezvoltarea, punerea în aplicare şi actualizarea Programului naţional de securitate a aviaţiei civile.
(2) Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în calitate de autoritate competentă cu atribuţii delegate de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii:
a) exercită atribuţiile de autoritate competentă prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 300/2008 şi în actele de punere în aplicare a acestuia;
b) exercită atribuţiile prevăzute la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2011;
c) este responsabilă de coordonarea şi monitorizarea punerii în aplicare a Programul naţional de securitate a aviaţiei civile;
d) exercită atribuţiile autorităţii competente prevăzute în Programul naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile - PNPSAC;
e) exercită atribuţiile autorităţii competente prevăzute în Programul naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile - PNCC-SECA;
f) elaborează proiecte de reglementări, proceduri, instrucţiuni specifice domeniului securităţii aviaţiei civile, pentru asigurarea aplicării sau, după caz, implementării în România a standardelor şi practicilor recomandate emise la nivelul organismelor Uniunii Europene şi al organizaţiilor internaţionale de aviaţie civilă la care România este parte.
(3) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se completează cu atribuţiile şi responsabilităţile specifice ce revin Autorităţii Aeronautice Civile Române în conformitate cu prevederile prezentului PNSA şi ale altor acte normative emise în aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2011, a Codului aerian şi a regulamentelor europene specifice domeniului aviaţiei civile.
ART. 13
Ministerul Apărării Naţionale
(1) Ministerul Apărării Naţionale răspunde, pe aeroporturile folosite în comun de unităţile de aviaţie militare şi cele ale aviaţiei civile, de organizarea şi asigurarea pazei şi apărării propriilor obiective, de controlul accesului în aceste obiective şi acţionează în baza planurilor de cooperare cu celelalte instituţii şi autorităţi publice implicate.
(2) Ministerul Apărării Naţionale cooperează cu operatorul aeroportuar în realizarea măsurilor de protecţie a zonelor de securitate aeroportuare aflate la limita de vecinătate între aeroport şi unitatea de aviaţie militară, potrivit categoriei de zonă definită de operatorul aeroportuar, conform prezentului PNSA, precum şi de protecţie a aeronavelor care staţionează,parcate sau în procedură de îmbarcare/debarcare a pasagerilor, în aceste zone sau care în rulare trec prin aceste zone.
(3) Ministerul Apărării Naţionale cooperează cu furnizorii de servicii de navigaţie aeriană în realizarea programelor de securitate din domeniul managementului traficului aerian.
(4) În situaţia producerii unui act de intervenţie ilicită, Ministerul Apărării Naţionale răspunde, potrivit competenţelor ce îi revin, de executarea activităţilor de poliţie aeriană, precum şi de executarea acţiunilor de răspuns în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 257/2001 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României, republicată.
(5) Ministerul Apărării Naţionale informează operatorul aeroportuar asupra oricărui eveniment care ar putea afecta activitatea de aviaţie civilă în aeroport.
(6) Ministerul Apărării Naţionale asigură respectarea de către personalul propriu a prevederilor programului de securitate al operatorului aeroportuar şi a procedurilor de securitate stabilite de către acesta.
ART. 14
Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe contribuie la evaluarea, în format SNPCT, a nivelului ameninţărilor teroriste şi facilitează legăturile externe în situaţii de criză provocate de producerea actelor de intervenţie ilicită îndreptate împotriva aviaţiei civile cu implicarea unor state terţe.
ART. 15
Serviciul Român de Informaţii
(1) Serviciul Român de Informaţii:
a) execută pe aeroporturile din România activităţi informative şi tehnice în scopul prevenirii şi combaterii terorismului;
b) execută intervenţia antiteroristă/contrateroristă în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu metodologiile aplicabile.
(2) Serviciul Român de Informaţii are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa securităţii naţionale a României;
b) coordonează, din punct de vedere tehnic, cooperarea inter-instituţională în materie antiteroristă, în cadrul SNPCT;
c) ia măsurile necesare pentru prevenirea actelor de terorism şi execută intervenţia antiteroristă/contrateroristă în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu metodologiile aplicabile;
d) execută controlul de securitate la accesul în zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor, în scopul prevenirii introducerii articolelor interzise în aceste zone;
e) efectuează controlul de securitate al pasagerilor, bagajelor de mână şi de cală ale acestora, precum şi al persoanelor, altele decât pasagerii, şi al articolelor transportate de acestea, la intrarea în zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor şi în facilităţile unde este efectuată înregistrarea bagajelor de cală, dacă această se desfăşoară în afara unui aeroport. De asemenea, execută controlul de securitate al mărfurilor şi poştei destinate transportului aerian, proviziilor de bord şi de aeroport, al poştei şi materialelor transportatorilor aerieni şi examinarea de securitate a vehiculelor la intrarea în zonele de securitate cu acces restricţionat;
f) la solicitarea argumentată a transportatorilor aerieni sau, în funcţie de nivelul de ameninţare, la solicitarea Autorităţii Aeronautice Civile Române sau din proprie iniţiativă, cu notificarea operatorului aeroportuar şi transportatorului aerian, execută controlul antiterorist de securitate al aeronavelor;
g) informează autorităţile competente cu privire la armamentul, muniţiile şi bunurile periculoase descoperite la controlul de securitate, în vederea efectuării cercetărilor necesare;
h) asigură securitatea aeronavelor în zbor, prin dispunerea echipelor de însoţitori înarmaţi la bord, pe baza unei evaluări de riscuri şi vulnerabilităţi pe profil antiterorist;
i) participă, împreună cu Serviciul de Protecţie şi Pază, la asigurarea măsurilor de securitate pe aeroporturile unde se desfăşoară activităţi de protocol la nivel de stat sau în alte situaţii;
j) avizează proiectele tehnice elaborate pentru sistemele de supraveghere prin televiziune cu circuit închis aparţinând operatorilor aeroportuari, elaborate în conformitate cu Ghidul emis de Serviciul Român de Informaţii de la toate aeroporturile aviaţiei civile din România;
k) beneficiază de sistemele de supraveghere prin televiziunea cu circuit închis/TVCI, prin exploatarea facilităţilor implementate în acest sens de către operatorul aeroportuar, sens în care poate solicita acestuia punerea la dispoziţie, atunci când se impune, a înregistrărilor efectuate;
l) exploatează informaţiile video obţinute cu ajutorul sistemelor de televiziune cu circuit închis, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la protecţia informaţiei, având prioritate de acces la camerele TV din zonele din responsabilitate, precum şi, pe momente operative, la toate celelalte camere TV din sistem;
m) asigură pregătirea personalului propriu care efectuează controlul de securitate, în baza unor programe de pregătire aprobate de autoritatea de stat în domeniul securităţii aeronautice, desfăşurate în centre proprii de pregătire autorizate şi prin activităţi de şcolarizare/instruire organizate în ţară şi în străinătate;
n) acordă sprijin de specialitate în vederea pregătirii antiteroriste a personalului cu atribuţii în domeniul asigurării securităţii aviaţiei civile şi pentru pregătirea/conştientizarea personalului entităţilor care desfăşoară activităţi în domeniul aviaţiei civile;
o) asigură, în funcţie de nivelul ameninţării sau la cerere, protecţia şi apărarea antiteroristă a centrelor regionale de dirijare, control şi informare a zborurilor, precum şi a radarelor de descoperire primar/secundar, conform prevederilor legale;
p) la cererea operatorului aeroportuar verifică şi oferă date despre persoanele care, potrivit atribuţiilor de serviciu, au acces la informaţii cu caracter secret de stat sau care, potrivit legii nu pot fi divulgate;
q) avizează programul de securitate aeroportuară, planul de management al acţiunilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită, fluxurile de control de securitate şi procedurile de securitate stabilite de operatorul aeroportuar în părţile care privesc activitatea Serviciului Român de Informaţii şi asigură respectarea acestora de către personalul propriu;
r) participă, la solicitarea Autorităţii Aeronautice Civile Române sau a altor organisme şi instituţii, în ţară sau în străinătate, la activităţi de instruire, grupuri de lucru, conferinţe, activităţi de analiză a măsurilor de securitate, respectiv de evaluare a modului de implementare a acestora;
s) solicită, după caz, motivat, de la transportatorii aerieni sau alţi deţinători prevăzuţi de lege, listele şi datele pasagerilor, precum şi datele sau informaţiile necesare cu privire la obiectivele aviaţiei de pe teritoriul naţional, structurile ce le deservesc şi măsurile de pază, protecţie şi securitate operaţionale;
ş) realizează verificări de securitate specifice asupra: persoanelor care prezintă riscuri de securitate ori provin din state cu problematică teroristă; persoanelor care au acces la/în failităţile aviaţiei civile; persoanelor fizice/juridice care asigură pregătirea şi instruirea personalului aeronautic sau altor categorii de cursanţi; personalului ce desfăşoară activităţi ori participă la desfăşurarea activităţilor ce revin furnizorilor cunoscuţi de provizii de bord/furnizorilor abilitaţi de provizii de bord;
t) participă la asigurarea securităţii cibernetice a infrastructurilor IT&C cu valenţe critice aparţinând operatorilor aeroportuari;
u) participă, împreună cu operatorul aeroportuar, la etapa de analiză şi proiecţie a zonei de control de securitate pentru asigurarea conformităţii cu concepţia organizatorică pentru fluxurile şi punctele de control de securitate, din punct de vedere al amplasării, organizării, configurării, dotării cu echipamente şi funcţionalităţii sistemice integrate.
(3) Potrivit dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea realizării evaluării de riscuri şi vulnerabilităţi prevăzută la alin. (2) lit. h) şi adoptării măsurilor corespunzătoare, inclusiv dispunerea însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor, Serviciul Român de Informaţii comunică operatorilor aerieni români:
a) categoriile de persoane a căror îmbarcare, la bordul aeronavelor, poate modifica nivelul riscului de securitate;
b) categoriile de bunuri care prin valoare, destinaţie sau posibilitate de utilizare sunt considerate periculoase sau pot prezenta interes pentru activităţi ilegale.
(4) Operatorii aerieni români transmit Serviciului Român de Informaţii, cu anticipaţie şi în cel mai scurt timp posibil, pe canalele convenite, datele şi informaţiile cu privire la categoriile de persoane şi bunuri menţionate la alin. (3) lit. a) şi b).
(5) Anterior producerii unui act de intervenţie ilicită, care poate reprezenta un act de terorism, în situaţia iminenţei sau când s-a produs un astfel de act, Serviciul Român de Informaţii răspunde, potrivit competenţelor ce îi revin, de executarea acţiunilor de răspuns prevăzute în secţiunea a 9-a, cu privire la utilizarea însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor.
(6) Atribuţiile prevăzute la alin. (2) se completează cu atribuţiile şi responsabilităţile specifice ce revin Serviciului Român de Informaţii în conformitate cu prevederile prezentului PNSA.
(7) Serviciului Român de Informaţii asigură respectarea de către personalul propriu a prevederilor programului de securitate al operatorului aeroportuar şi a procedurilor de securitate stabilite de către acesta.
ART. 16
Serviciul de Informaţii Externe
Serviciul de Informaţii Externe are următoarele atribuţii:
a) desfăşoară activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor privind eventualele fenomene teroriste internaţionale care vizează securitatea aviaţiei civile;
b) contribuie la evaluarea nivelului ameninţărilor teroriste în format SNPCT;
c) contribuie cu date şi informaţii pe care le comunică organismelor cu responsabilităţi în aplicarea măsurilor de contracarare a actelor de intervenţie ilicită care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale.
ART. 17
Serviciul de Protecţie şi Pază
(1) Serviciul de Protecţie şi Pază are următoarele atribuţii:
a) cu prilejul organizării şi executării zborurilor speciale sau a zborurilor aeriene comerciale cu demnitari români şi străini din competenţă, Serviciul de Protecţie şi Pază - SPP aplică procedurile specifice, având întreaga responsabilitate asupra calităţii şi eficienţei controalelor şi măsurilor de securitate, efectuate de către personalul propriu şi, dacă este cazul, solicitate de către personalul propriu celorlalte dispozitive de securitate instituite la nivelul aeroportului. În realizarea acestor misiuni, SPP este responsabil şi coordonează activitatea dispozitivelor de securitate din aeroporturi, în zonele în care se desfăşoară activităţile respective;
b) informează operatorul aeroportuar asupra oricărui eveniment care ar putea afecta activitatea de aviaţie civilă în aeroport;
c) asigură respectarea de către personalul propriu a prevederilor programului de securitate al operatorului aeroportuar şi a procedurilor de securitate stabilite de către acesta.
(2) Situaţiile ce impun asigurarea măsurilor specifice pentru protecţia demnitarilor români şi străini, din competenţa SPP, altele decât cele prevăzute la alin. (1) lit. a), în contextul în care aceste persoane au calitatea de pasageri pe zboruri comerciale, implică respectarea măsurilor de securitate stabilite în Programul de securitate al aeroportului.
ART. 18
Ministerul Afacerilor Interne
(1) Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General pentru Imigrări şi, după caz, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, exercită atribuţii în domeniul securităţii aviaţiei civile, pentru:
a) apărarea vieţii, integrităţii corporale şi libertăţii persoanelor, proprietăţii private şi publice, celorlalte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor şi ale comunităţii;
b) exercitarea atribuţiilor ce îi revin cu privire la prevenirea, combaterea, constatarea şi cercetarea faptelor de natură penală şi contravenţională, precum şi cu privire la menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii şi siguranţei publice;
c) realizarea controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat, fluidizarea traficului de călători şi de mărfuri prin punctele de trecere deschise traficului internaţional, împreună cu celelalte autorităţi care, potrivit legii, au competenţe de control;
d) asigurarea supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice infracţionalităţii transfrontaliere, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor, precum şi controlului trecerii frontierei de stat a armelor, muniţiilor, armelor de panoplie şi autoapărare, muniţiilor aferente acestora, materiilor explozive, precursorilor de explozivi restricţionaţi şi a dispozitivelor încărcate cu substanţe toxice ori radioactive;
e) asigurarea aplicării prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor cu privire la frontiera de stat şi la controlul trecerii frontierei, încheiate de România cu alte state ori organizaţii internaţionale sau regionale;
f) organizarea de acţiuni pentru descoperirea şi identificarea persoanelor care au încălcat sau despre care se deţin date că intenţionează să încalce normele regimului juridic al frontierei de stat, precum şi alte prevederi legale stabilite în competenţă;
g) coordonarea activităţilor personalului celorlalte instituţii sau ale agenţilor economici care, potrivit legii, îşi desfăşoară activitatea în punctele de trecere a frontierei de stat, în legătură cu trecerea frontierei de stat şi urmărirea respectării legii de către întregul personal din punctul de trecere a frontierei;
h) avizarea şi controlul societăţilor specializate ce desfăşoară activităţi de pază în aeroporturi, acordarea sprijinului de specialitate administraţiilor aeroportuare în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea pazei bunurilor;
i) organizarea şi desfăşurarea de operaţiuni şi activităţi de recunoaştere, cercetare, evacuare, căutare, salvare, descarcerare, deblocare, asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, stingere incendii, protecţie împotriva riscurilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi decontaminare, precum şi iluminat;
j) acordarea, la cerere, de asistenţă tehnică de specialitate în vederea proiectării, executării şi recepţiei obiectivelor de investiţii ce se realizează în spaţiile în care funcţionează;
k) executarea unor misiuni în comun cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, pe baza planurilor de cooperare/colaborare încheiate;
l) exercitarea controlului, potrivit legii, asupra deţinerii, portului şi folosirii armelor şi muniţiilor, deţinerii şi folosirii materialelor explozive, a precursorilor de explozivi restricţionaţi şi a modului în care se efectuează operaţiunile cu acestea;
m) exercitarea controlului, potrivit legii, asupra respectării normelor legale referitoare la produsele şi substanţele toxice, stupefiante şi radioactive, precum şi la alte obiecte şi materii supuse autorizării, care prezintă pericol public ori care pot fi folosite la săvârşirea de infracţiuni.
(2) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, prin structurile teritoriale constituite la nivelul punctelor de trecere a frontierei de stat din cadrul aeroporturilor are, în principal, următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) execută supravegherea şi controlul la trecerea frontierei de stat a României, previne şi combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră în zona de competenţă, precum şi orice altă încălcare a regimului juridic al frontierei de stat;
b) participă, în baza propriei analize de risc, la supravegherea îmbarcării şi debarcării pasagerilor curselor externe şi efectuează controlul interior al aeronavelor româneşti în vederea respectării regimului juridic al frontierei de stat;
c) efectuează verificări în punctele de trecere aeroportuare pentru a se asigura că persoanele şi obiectele aflate în posesia lor pot fi autorizate să intre pe teritoriul României şi să-l părăsească;
d) organizează şi desfăşoară activitatea de constatare şi cercetare pentru orice infracţiune săvârşită în zona de responsabilitate şi care nu este dată, în mod obligatoriu, în competenţa altor organe de cercetare penală;
e) asigură controlul trecerii frontierei de stat a armelor, muniţiilor, armelor de panoplie şi de autoapărare, muniţiilor aferente acestora, materiilor explozive, precursorilor de explozivi restricţionaţi şi a dispozitivelor încărcate cu substanţe toxice ori radioactive;
f) ia măsuri de supraveghere şi pază a persoanelor indezirabile cărora li s-a întrerupt călătoria, a celor aduşi în punctul de trecere a frontierei în vederea expulzării, informând, în funcţie de profilul de risc, sectorul antiterorist de pe aeroport despre prezenţa acestora în frontieră;
g) informează administraţia aeroportuară şi reprezentantul companiei transportatoare despre pasagerii cărora nu li s-a permis intrarea în ţară şi urmează a fi returnaţi, pentru aplicarea măsurilor specifice;
h) în situaţii deosebite, împreună cu celelalte forţe, participă la acţiunile în comun, în limitele zonei de responsabilitate;
i) la sesizarea autorităţii vamale sau a Serviciului Român de Informaţii, ia măsurile legale de descoperire de armament, muniţii, materii explozive, precursori de explozivi restricţionaţi, mijloace de detonare, substanţe toxice, radioactive, stupefiante, precum şi a altor obiecte sau substanţe periculoase, susceptibile de a fi folosite în acţiuni teroriste;
j) informează operatorul aeroportuar asupra oricărui eveniment care ar putea afecta activitatea de aviaţie civilă în aeroport;
k) asigură paza sediilor proprii;
l) asigură respectarea de către personalul propriu a prevederilor programului de securitate al operatorului aeroportuar şi a procedurilor de securitate stabilite de către acesta.
(3) Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin Poliţia Transporturi Aeriene, are, în principal, următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) asigură ordinea publică în terminalele de pasageri şi de mărfuri, precum şi pe platformele aeroportuare;
b) constată şi efectuează cercetări în vederea tragerii la răspundere a persoanelor care comit sau intenţionează să comită acte de intervenţie ilicită împotriva aviaţiei civile şi a facilităţilor acesteia;
c) constată şi efectuează cercetări în vederea tragerii la răspundere a pasagerilor turbulenţi de pe cursele interne, la solicitarea transportatorilor aerieni;
d) cercetează şi, după caz, reţine persoanele care au comis infracţiuni asupra patrimoniului sau alte fapte prevăzute de legea penală, precum şi persoanele care produc tulburarea ordinii şi liniştii publice în aeroporturi şi obiective în care îşi desfăşoară activitatea, aflate în raza de competenţă a acestora;
e) asigură, direct sau în cooperare cu alte entităţi publice abilitate prin lege, combaterea manifestărilor, neutralizarea unor acţiuni de natură să împiedice desfăşurarea normală a activităţilor în zonele de acces la punctele de control pentru trecerea frontierei şi în alte obiective;
f) participă, împreună cu unităţile de jandarmi şi unităţile pentru situaţii de urgenţă, în cooperare cu unităţile Ministerului Apărării Naţionale şi alte structuri prevăzute de lege, la activităţile de evacuare şi salvare a persoanelor şi a bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi la delimitarea şi înlăturarea urmărilor provocate de astfel de evenimente;
g) îndrumă şi coordonează organizarea şi funcţionarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor pe aeroporturi, la instituţiile publice şi la operatorii economici cu capital privat;
j) constată şi aplică sancţiuni pentru contravenţiile legale date în competenţă;
k) informează operatorul aeroportuar asupra oricărui eveniment care ar putea afecta activitatea de aviaţie civilă în aeroport;
l) asigură respectarea de către personalul propriu a prevederilor programului de securitate şi a procedurilor de securitate stabilite de către operatorul aeroportuar.
(4) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române are, în principal, următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) participă, în sistem integrat, la misiuni de menţinere a ordinii publice pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi contravenţional în aeroporturi şi în proximitatea acestora;
b) la solicitare, în situaţii care nu suferă amânare, poate asigura protecţia temporară a aeroporturilor, în condiţiile Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările şi completările ulterioare;
c) execută, la solicitarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, pe baza planurilor de cooperare, misiuni de asigurare şi restabilire a ordinii publice în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat;
d) participă, împreună cu Serviciul de Protecţie şi Pază, la solicitare, la măsurile de întărire a dispozitivelor de pe aeroporturile internaţionale pe care se desfăşoară activităţi de protocol la nivel de stat;
e) informează operatorul aeroportuar asupra oricărui eveniment care ar putea afecta activitatea de aviaţie civilă în aeroport;
f) asigură respectarea de către personalul propriu a prevederilor programului de securitate şi a procedurilor de securitate stabilite de către operatorul aeroportuar;
g) execută, potrivit competenţelor legale, misiuni de asigurare/restabilire a ordinii publice în aeroporturi şi în proximitatea acestora;
h) participă în cooperare cu celelalte instituţii ale statului abilitate prin lege, la misiuni de prevenire şi neutralizare a actelor teroriste în aeroporturi şi în proximitatea acestora;
i) participă la limitarea şi înlăturarea consecinţelor dezastrelor naturale, tehnologice, de mediu sau complexe în aeroporturi şi în proximitatea acestora;
j) asigură, la solicitarea autorităţilor abilitate, măsuri de ordine şi protecţie a zonelor în care s-a produs sau există pericolul iminent de producere a unor incendii, explozii ori a altor situaţii de urgenţă ce pun în pericol viaţa, integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora;
k) constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, potrivit competenţelor legale;
l) întocmeşte actele necesare sesizării organelor de urmărire penală pentru infracţiunile constatate pe timpul executării misiunilor specifice, potrivit prevederilor art. 61 din Codul de Procedură penală.
(5) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă are, în principal, următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) acordă, la cerere, asistenţă tehnică de specialitate referitoare la accidentele ce se pot produce pe timpul transportului de materiale radioactive;
b) emite, prin inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov, avizele şi autorizaţiile prevăzute de lege în domeniile de competenţă;
c) participă cu forţe şi mijloace la acţiuni pentru stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă şi preia în coordonare operaţională toate forţele şi mijloacele, la momentul sosirii la locul intervenţiei;
d) avizează norme şi instrucţiuni tehnice, privind regulile de prevenire şi stingere a incendiilor, specifice aviaţiei civile;
e) asigură, la cerere, în condiţiile legii, prin structurile de specialitate subordonate, formarea profesională în ocupaţiile de cadru tehnic cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, inspector protecţie civilă şi şef serviciu privat pentru situaţii de urgenţă;
f) organizează exerciţii de intervenţie pentru stingerea incendiilor şi de protecţie civilă la operatorii economici de pe aeroporturi şi la aeronave, precum şi exerciţii de pregătire pentru intervenţie în situaţii de urgenţă radiologică, cu acordul autorităţii aeroportuare şi în prezenţa reprezentanţilor acestora;
g) efectuează, prin inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov, controale de prevenire a situaţiilor de urgenţă şi informează operatorul aeroportuar cu privire la neregulile constatate privind nerespectarea prevederilor legale în domeniu, atât de către personalul autorităţii aeroportuare cât şi de către operatorii economici de pe aeroporturi şi participă la misiuni de intervenţie specifice domeniilor de competenţă;
i) controlează activitatea desfăşurată de serviciile private pentru situaţii de urgenţă/serviciile de salvare şi stingere incendii constituite pe aeroporturi;
j) asigură respectarea de către personalul propriu a prevederilor programului de securitate al operatorului aeroportuar şi a procedurilor de securitate stabilite de către acesta.
(6) Inspectoratul General pentru Imigrări este responsabil în ceea ce priveşte regimul străinilor în România, respectiv are atribuţii pentru îndepărtarea sub escortă a străinilor, prin escortarea acestora de către personal specializat până la frontieră, ori până într-o ţară terţă, respectiv ţară de origine, ţară de tranzit sau de destinaţie. Inspectoratul General pentru Imigrări asigură respectarea de către personalul propriu a prevederilor programului de securitate al operatorului aerian şi a procedurilor de securitate stabilite de acesta.
ART. 19
Operatorul aeroportuar
(1) Operatorul aeroportuar are obligaţia de a stabili şi aplica măsurile de securitate declarate prin programul de securitate al aeroportului în scopul prevenirii actelor de intervenţie ilicită pe aeroport.
(2) Principalele obligaţii ale operatorului aeroportuar, în domeniul securităţii aviaţiei civile, sunt următoarele:
a) aplică măsurile necesare pentru a se conforma cerinţelor prevederilor art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008;
b) desemnează un manager de securitate în cadrul aeroportului, care răspunde, în principal, de aplicarea şi coordonarea aplicării programului de securitate al aeroportului, inclusiv a măsurilor şi procedurilor de securitate prevăzute în acesta sau stabilite în baza acestuia;
c) stabileşte un comitet de securitate aeroportuară în conformitate cu cerinţele PNSA, a cărui componenţă este prezentată în anexa nr. 3;
d) exercită funcţia de autoritate responsabilă de coordonarea implementării măsurilor de securitate la nivelul aeroportului;
e) organizează şi menţine o structură funcţională a sistemului de securitate a aviaţiei civile în funcţie de importanţa, mărimea, tipurile de operaţiuni aeriene şi vulnerabilităţile aeroportului;
f) asigură recrutarea şi pregătirea personalului propriu cu atribuţii în domeniul securităţii aeronautice, în conformitate cu cerinţele prezentului PNSA şi ale Programului naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile;
g) asigură integrarea cerinţelor securităţii aviaţiei civile în proiectele tehnice şi documentaţia de execuţie întocmite în vederea executării lucrărilor de construcţie a facilităţilor noi sau a modificărilor celor existente în vederea extinderii sau modernizării şi verifică respectarea acestor cerinţe la recepţia acestor lucrări;
h) asigură facilităţile necesare furnizorilor - unităţi, instituţii, organizaţii - de servicii de securitate a aviaţiei civile;
i) transmite programul de securitate aeroportuară, fluxurile de control de securitate, planul de management al acţiunilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită şi procedurile de securitate stabilite de operatorul aeroportuar către Serviciul Român de Informaţii, spre a fi avizate în părţile care privesc activitatea acestei instituţii;
j) transmite Serviciului Român de Informaţii, spre avizare, proiectele elaborate pentru sistemele de supraveghere prin televiziune cu circuit închis, elaborate conform Ghidului emis de Serviciul Român de Informaţii;
k) asigură aplicarea şi urmăreşte respectarea prevederilor reglementărilor Uniunii Europene şi ale celor naţionale din domeniul securităţii aviaţiei civile, precum şi a dispoziţiilor şi instrucţiunilor emise de Autoritatea Aeronautică Civilă Română în domeniul securităţii aviaţiei civile;
l) avizează proiectele sistemelor de supraveghere prin televiziune cu circuit închis, aparţinând entităţilor care desfăşoară activităţi în zonele aferente aeroportului, şi informează Serviciul Român de Informaţii cu privire la existenţa acestor sisteme;
m) la solicitarea Serviciului Român de Informaţii, pune la dispoziţie înregistrările din sistemul de televiziune cu circuit închis propriu;
n) consultă Serviciul Român de Informaţii, în etapa de analiză şi proiecţie a zonei de control de securitate, şi solicită acesteia avizarea concepţiei organizatorice pentru fluxurile şi punctele de control de securitate, din punct de vedere al amplasării, organizării, configurării, dotării cu echipamente şi funcţionalităţii sistemice integrate;
o) asigură informarea pasagerilor:
1. cu privire la responsabilităţile privind supravegherea bagajelor proprii, inclusiv pe durata procesului de control de securitate;
2. cu privire la responsabilităţile privind împachetarea/strângerea bagajelor proprii după finalizarea controlului de securitate;
3. cu privire la obligativitatea de a se supune metodelor de control de securitate;
4. cu privire la faptul că nu li se va permite îmbarcarea dacă nu respectă obligaţia de a se supune metodelor de control de securitate;
p) transmite către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, spre aprobare, planul de management al acţiunilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită.
(3) Responsabilităţile prevăzute la alin. (2) se completează cu cele referitoare la programul de securitate, prevăzute la secţiunea a 6-a a prezentului Capitol, precum şi cu alte responsabilităţi specifice ce revin operatorului aeroportuar în conformitate cu prevederile prezentului PNSA.
(4) Desemnarea managerului de securitate menţionat la alin. (2) lit. b) se realizează după obţinerea avizului favorabil din partea Autorităţii Aeronautice Civile Române. Condiţiile necesare obţinerii acestui aviz se descriu în Programul naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile, menţionat la secţiunea a 10-a din Capitolul III al prezentului PNSA.
ART. 20
Transportatorul aerian român
(1) Principalele obligaţii ale unui transportator aerian român, în domeniul securităţii aviaţiei civile, sunt următoarele:
a) aplică măsurile necesare pentru a se conforma cerinţelor prevăzute la art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008;
b) desemnează cel puţin un manager de securitate în cadrul organizaţiei, care răspunde, în principal, de aplicarea şi coordonarea aplicării programului de securitate al transportatorului aerian, inclusiv a măsurilor şi procedurilor de securitate prevăzute în acesta sau stabilite în baza acestuia;
c) organizează şi menţine o structură funcţională a serviciului propriu de securitate, în funcţie de importanţa, mărimea şi vulnerabilitatea operaţiunilor aeriene;
d) asigură selecţionarea şi pregătirea personalului propriu cu atribuţii în domeniul securităţii aviaţiei civile în conformitate cu cerinţele prezentului PNSA şi ale Programului naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile;
e) asigură aplicarea şi urmăreşte respectarea prevederilor reglementărilor Uniunii Europene şi a celor naţionale din domeniul securităţii aviaţiei civile;
f) asigură aplicarea şi urmăreşte respectarea dispoziţiilor şi instrucţiunilor emise de Autoritatea Aeronautică Civilă Română în domeniul securităţii aviaţiei civile;
g) informează Autoritatea Aeronautică Civilă Română despre orice act de intervenţie ilicită sau eveniment de securitate a aviaţiei civile în conformitate cu prevederile legale în domeniu;
h) informează operatorul aeroportuar asupra oricărui eveniment care ar putea afecta activitatea de aviaţie civilă în aeroport;
i) asigură respectarea de către personalul propriu care desfăşoară activităţi în aeroport a prevederilor programului de securitate şi a procedurilor de securitate stabilite de către operatorul aeroportuar;
j) transmite planul de management al acţiunilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită către Serviciul Român de Informaţii, spre a fi avizat în părţile care privesc activitatea acestei instituţii;
k) transmite către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, spre aprobare, planul de management al acţiunilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită.
(2) Transportatorii aerieni români transmit datele privind pasagerii către Unitatea Naţională de Informaţii privind Pasagerii, potrivit dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian pentru prevenirea, depistarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor grave, precum şi pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.
(3) Transportatorul aerian român care efectuează zboruri pe baza unui acord de colaborare pe piaţă, cum ar fi acordul de partajare a codurilor/code-share sau acordul de rezervare a unui număr de locuri/block space, încheiat cu un transportator aerian străin care acţionează ca transportator de fapt, este obligat să informeze Autoritatea Aeronautică Civilă Română cu privire la încheierea respectivului acord şi, totodată, să comunice identitatea transportatorului de fapt.
(4) Responsabilităţile prevăzute la alin. (1) se completează cu cele referitoare la programul de securitate, prevăzute la secţiunea a 6-a a prezentului Capitol, precum şi cu responsabilităţile specifice ce revin transportatorului aerian în conformitate cu prevederile Capitolului III.
(5) Desemnarea managerului de securitate menţionat la alin. (1) lit. b) se realizează după obţinerea avizului favorabil din partea Autorităţii Aeronautice Civile Române. Condiţiile necesare obţinerii acestui aviz se descriu în Programul naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile, menţionat la secţiunea a 10-a din Capitolul III.
ART. 21
Transportatorul aerian extracomunitar
(1) Transportatorii aerieni extracomunitari, care efectuează operaţiuni de transport aerian pe/de pe aeroporturi din România, elaborează, aplică şi actualizează programul de securitate al transportatorului aerian, o copie a acestuia fiind transmisă, la cerere, spre examinare, Autorităţii Aeronautice Civile Română, care poate dispune măsuri suplimentare, după caz. Amendamentele ulterioare la acest program, se supun examinării Autorităţii Aeronautice Civile Română.
(2) Programul de securitate prevăzut la alin. (1) descrie măsurile, procedurile şi metodele de securitate pe care le aplică transportatorul aerian străin pentru a se conforma cu cerinţele aplicabile în funcţie de calitatea de membru al ICAO sau ECAC a statului care i-a acordat licenţa de transport/operare, respectiv cu standardele din anexa 17 ICAO sau cu recomandările din Doc. 30 al ECAC. Suplimentar, programul trebuie să conţină, după caz, măsuri, proceduri şi metode de securitate locale, specifice fiecărui aeroport din România pe care transportatorul aerian extracomunitar respectiv desfăşoară activităţi de transport aerian public de pasageri.
(3) Transportatorii aerieni extracomunitari asigură respectarea de către personalul propriu a prevederilor programului de securitate şi a procedurilor de securitate stabilite de către operatorul aeroportuar.
(4) Transportatorii aerieni extracomunitari transmit către Unitatea naţională de informaţii privind pasagerii/ UNIP datele privind pasagerii, conform obligaţiei prevăzute la art. 13 din Legea nr. 284/2010.
(5) Prin sintagma transportator aerian extracomunitar, în sensul prezentului articol, se înţelege orice transportator aerian care nu intră sub incidenţa definiţiei transportatorului aerian comunitar, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 300/2008.
ART. 22
Transportatorul aerian comunitar
(1) Transportatorilor aerieni comunitari le sunt aplicabile prevederile cu privire la programul lor de securitate, prevăzute la art. 13 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.
(2) Responsabilităţile transportatorilor aerieni comunitari cu privire la programul de securitate sunt prevăzute la secţiunea a 6-a din prezentul Capitol, iar acestea se completează cu responsabilităţile specifice ce revin transportatorului aerian în conformitate cu prevederile Capitolului III.
(3) Transportatorilor aerieni comunitari asigură respectarea de către personalul propriu a prevederilor programului de securitate şi a procedurilor de securitate stabilite de către operatorul aeroportuar.
(4) Transportatorii aerieni comunitari transmit către Unitatea naţională de informaţii privind pasagerii/UNIP datele privind pasagerii, conform obligaţiei prevăzute la art. 13 din Legea nr. 284/2010.
ART. 23
Responsabilităţile altor entităţi
(1) Entităţilor care, conform prezentului PNSA, trebuie să aplice standarde de securitate a aviaţiei civile, le sunt aplicabile prevederile cu privire la programul lor de securitate, prevăzute la art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.
(2) Entităţile prevăzute la alin. (1) desemnează un manager de securitate pentru fiecare punct de lucru, care răspunde, în principal, de aplicarea şi coordonarea aplicării programului de securitate pentru respectivul punct de lucru, inclusiv a măsurilor şi procedurilor de securitate prevăzute în acesta sau stabilite în baza acestuia;
(3) Entităţile prevăzute la alin. (1) asigură respectarea de către personalul propriu a prevederilor programului de securitate şi a procedurilor de securitate stabilite de către operatorul aeroportuar.
(4) Fiecare entitate informează operatorul aeroportuar asupra oricărui eveniment care ar putea afecta activitatea de aviaţie civilă în aeroport.
(5) Responsabilităţile referitoare la programul de securitate ale entităţilor care, conform prezentului PNSA, trebuie să aplice standarde de securitate a aviaţiei civile, sunt prevăzute la secţiunea a 6-a a prezentului Capitol, iar acestea se completează cu responsabilităţile specifice ce revin acestor entităţi în conformitate cu prevederile Capitolului III.
(6) Desemnarea managerului de securitate menţionat la alin. (2), de către agenţii abilitaţi, expeditorii cunoscuţi şi furnizorii abilitaţi, se realizează după obţinerea avizului favorabil din partea Autorităţii Aeronautice Civile Române. Condiţiile necesare obţinerii acestui aviz se descriu în Programul naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile, menţionat la secţiunea a 10-a a Capitolului III.
SECŢIUNEA a 3-a
Coordonare şi cooperare între părţile cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile
ART. 24
Comitetul Naţional de Securitate a Aviaţiei
Comitetul Naţional de Securitate a Aviaţiei, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 416/2021, este organism cu caracter consultativ, fără personalitate juridică, al cărui scop este de a asigura coordonarea interinstituţională pe aspecte ce ţin de securitatea aviaţiei civile şi de a crea un cadru de consultare între autorităţile statului şi entităţile care aplică standarde de securitate a aviaţiei civile sau sunt responsabile de implementarea acestor standarde.
ART. 25
Comitetul de Securitate Aeroportuară
(1) Pe aeroporturile civile din România se înfiinţează comitete de securitate aeroportuară. Scopul principal al acestor comitete este de a asigura aplicarea, dezvoltarea şi coordonarea procedurilor şi măsurilor de securitate pe aeroport, în conformitate cu cerinţele PNSA, precum şi de a identifica soluţii pentru rezolvarea oricăror aspecte de natură a afecta, direct sau indirect, buna desfăşurare a operaţiunilor de aviaţie civilă.
(2) Componenţa, atribuţiile şi responsabilităţile comitetului de securitate aeroportuară, numărul întrunirilor periodice, precum şi funcţionarea acestor comitete, se stabilesc prin Programul de securitate al aeroportului. De asemenea, Programul de securitate cuprinde modul în care comitetul de securitate aeroportuară se întruneşte, ca urmare a solicitării unuia dintre membrii acestuia.
SECŢIUNEA a 4-a
Evaluarea ameninţării şi a nivelului de risc în aviaţia civilă
ART. 26
Managementul riscului în securitatea aviaţiei civile
(1) În vederea asigurării faptului că măsurile de securitate a aviaţiei civile descrise în prezentul PNSA sunt adecvate nivelului de risc, Autoritatea Aeronautică Civilă Română asigură coordonarea efectuării evaluării riscului în securitatea aviaţiei civile la nivel naţional, prin analiza vulnerabilităţilor sistemului aeronautic în relaţie cu ameninţările existente.
(2) Evaluarea riscului în securitatea aviaţiei civile la nivel naţional asigură faptul că măsurile de securitate a aviaţiei civile sunt constant adaptate pentru a răspunde în mod adecvat nivelului şi naturii ameninţărilor la adresa aviaţiei civile pe teritoriul României sau asupra cetăţenilor săi şi vizează operaţiunile aviaţiei civile în întregimea lor, astfel:
a) operaţiunile transportatorilor aerieni români:
i. în interiorul României; şi
ii. în exteriorul României.
b) operaţiunile transportatorilor aerieni străini în interiorul României sau care operează zboruri care au ca destinaţie aeroporturi din România;
c) operaţiunile desfăşurate pe aeroporturile din România;
d) operaţiunile desfăşurate de entităţi, pe teritoriul României, care au impact direct asupra operaţiunilor de la lit. a) - c);
e) operaţiunile de aviaţie civilă desfăşurate de operatorii aerieni, alţii decât transportatorii aerieni.
(3) Dacă în urma evaluării riscului se constată necesitatea modificării prezentului PNSA, Autoritatea Aeronautică Civilă Română înaintează propuneri de amendare ale acestuia către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
(4) Pentru realizarea în mod continuu şi sistematic a evaluării riscului în securitatea aviaţie civile la nivel naţional, Autoritatea Aeronautică Civilă Română dezvoltă şi menţine un Registru naţional de riscuri în securitatea aviaţiei civile.
(5) Registrul naţional de riscuri în securitatea aviaţiei civile ia în considerare scenariile dezvoltate de ICAO cuprinse în Doc. 10108 - Risk Context Statement şi are la bază nivelul global de ameninţare, adaptat în funcţie de contextul regional şi naţional.
(6) Autoritatea Aeronautică Civilă Română analizează dacă este necesară implementarea de măsuri de securitate mai stricte în scopul reducerii riscurilor cuprinse în Registrul naţional de riscuri în securitatea aviaţiei civile.
(7) În cazul în care decide implementarea unor măsuri de securitate mai stricte, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, după consultarea cu Serviciul Român de Informaţii, pentru măsurile ce intră în atribuţiile acestuia, emite instrucţiuni detaliate de implementare care sunt aprobate prin decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române şi le transmite părţilor interesate în vederea implementării.
(8) Registrul naţional de riscuri în securitatea aviaţiei civile este actualizat ori de câte ori este nevoie şi este revizuit cel puţin o dată pe an.
(9) Structura şi metodologia de dezvoltare şi actualizare, inclusiv un model-cadru al Registrului naţional de riscuri în securitatea aviaţie civile, se stabilesc în baza unei proceduri care se elaborează de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi se aprobă prin Decizie a directorului general. Metodologia are în vedere necesitatea coordonării între diferitele autorităţi şi entităţi la nivel naţional, conform responsabilităţilor şi atribuţiilor ce le revin.
(10) Autoritatea Aeronautică Civilă Română transmite operatorilor aeroportuari, transportatorilor aerieni şi entităţilor care, conform prezentului PNSA, aplică standarde de securitate a aviaţiei civile, informaţii relevante pentru aceştia din Registrul naţional de riscuri în securitatea aviaţiei civile.
(11) Fiecare operator aeroportuar din România foloseşte aceste informaţii transmise de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru a dezvolta şi actualiza la nivelul aeroportului un Registru local de riscuri în securitatea aviaţiei civile, revizuit cel puţin o dată pe an. Pentru dezvoltarea registrului local operatorul aeroportuar colaborează cu instituţiile şi autorităţile statului, membre ale comitetului de securitate aeroportuară.
(12) Pentru fiecare aeroport din afara Uniunii Europene, cu excepţia celor menţionate în apendicele 3-B din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, de pe care intenţionează să opereze spre România, toţi transportatorii aerieni realizează o evaluare a riscurilor, în vederea evaluării eficienţei măsurilor de securitate implementate la respectivul aeroport, a determinării nivelului de risc la adresa securităţii aviaţiei civile şi a stabilirii măsurilor de securitate suplimentare necesare pentru diminuarea riscului în vederea operării.
(13) Transportatorul aerian actualizează această evaluare ori de câte ori elementele care au stat la baza realizării acesteia se modifică sau la o perioadă de maxim doi ani.
(14) Transportatorul aerian transmite această evaluare către Autoritatea Aeronautică Civilă Română cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea operării pe aeroportul respectiv şi în cel mai scurt timp după fiecare actualizare.
(15) Autoritatea Aeronautică Civilă Română analizează evaluarea de risc a transportatorului aerian şi, dacă consideră necesar, realizează propria evaluare a riscului, ce poate presupune inclusiv o verificare a măsurilor de securitate implementate pe aeroportul respectiv pentru zborurile transportatorului aerian. În acest caz, transportatorul aerian asigură suportul necesar pentru asigurarea unei verificări eficiente.
(16) În urma realizării propriilor evaluări a riscului, potrivit dispoziţiilor alin. (15), Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate stabili măsuri de securitate suplimentare faţă de cele stabilite de către transportatorul aerian potrivit dispoziţiilor alin. (12). Transportatorul aerian trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt implementate înainte de a opera zboruri de pe aeroportul respectiv.
(17) Prevederile alin. (12) - (16) nu se aplică în cazul categoriilor de zboruri stabilite la art. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1254/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 27
Corelarea cu Sistemul Naţional de Alertă Teroristă
(1) Măsurile de securitate a aviaţiei civile sunt corelate cu nivelul naţional de alertă teroristă.
(2) Pentru fiecare nivel de alertă teroristă peste "nivel de alertă albastru-precaut", aşa cum este stabilit de Sistemul Naţional de Alertă Teroristă, este necesară implementarea unor măsuri de securitate mai stricte decât standardele de bază comune stabilite prin reglementările UE din domeniul securităţii aviaţiei civile şi decât măsurile de securitate prevăzute în prezentul PNSA.
(3) Corelarea măsurilor de securitate mai stricte cu nivelul de alertă teroristă se realizează de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română. În acest sens Autoritatea Aeronautică Civilă Română stabileşte, prin decizia a directorului general, măsuri de securitate mai stricte pentru fiecare nivel de alertă teroristă peste "PRECAUT", în cooperare cu Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Interne şi alte autorităţi, conform atribuţiilor ce le revin.
(4) Pentru fiecare nivel de ameninţare teroristă peste "PRECAUT", Autoritatea Aeronautică Civilă Română notifică părţilor interesate - operatori aeroportuari, transportatori aerieni, entităţi care potrivit prezentului PNSA trebuie să aplice standarde de securitate a aviaţiei civile, instituţii şi autorităţi ale statului român cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile - cu privire la măsurile de securitate mai stricte stabilite potrivit dispoziţiilor alin. (3) care trebuie implementate.
ART. 28
Culegerea şi prelucrarea informaţiilor privind ameninţările teroriste la adresa aviaţiei civile
(1) Culegerea promptă şi continuă a informaţiilor privind ameninţările teroriste la adresa aviaţiei civile şi difuzarea lor către beneficiarii legali sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea eficienţei măsurilor de securitate prevăzute în PNSA.
(2) Serviciul Român de Informaţii, în calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului şi coordonator tehnic al Sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului/SNPCT culege, primeşte, prelucrează şi transmite către directorul general al Autorităţii Aeronautice Civile Române, în baza prevederilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2022, aprobată cu modificări prin Legea nr. 245/2022 şi al art. 11 din Legea nr. 51/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, informaţii privitoare la ameninţările teroriste la adresa aviaţiei civile.
ART. 29
Evaluarea informaţiilor privind ameninţările teroriste la adresa aviaţiei civile
Serviciul Român de Informaţii, în calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului şi coordonator tehnic al Sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului - SNPCT:
a) elaborează analiza şi evaluarea continuă a informaţiilor privind ameninţările teroriste la adresa aviaţiei civile;
b) contribuie la stabilirea nivelului de ameninţare pentru fiecare scenariu cuprins în Registrul naţional de riscuri în securitatea aviaţiei civile.
ART. 30
Difuzarea informaţiilor privind ameninţările teroriste la adresa aviaţiei civile
(1) Serviciul Român de Informaţii, în calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului şi coordonator tehnic al Sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului - SNPCT, pune la dispoziţia Autorităţii Aeronautice Civile Române informaţii privitoare la ameninţările teroriste la adresa aviaţiei civile.
(2) Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate difuza informaţiile primite cu respectarea prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 31
Răspunsul la informaţii specifice privind ameninţările teroriste la adresa aviaţiei civile
(1) Ca răspuns la informaţia specifică privind o posibilă ameninţare teroristă la adresa aviaţiei civile, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii:
a) efectuează o evaluare a nivelului de risc;
b) în funcţie de evaluarea prevăzută la lit. a), stabileşte şi notifică, după caz, măsurile de securitate mai stricte care urmează să fie luate de către operatori aeroportuari, transportatori aerieni, entităţi care potrivit prezentului PNSA trebuie să aplice standarde de securitate a aviaţiei civile, instituţii şi autorităţi ale statului român cu responsabilităţi în domeniul securităţii aeronautice, pentru contracararea ameninţării.
(2) Măsurile de securitate mai stricte ce revin în aplicare Serviciului Român de Informaţii şi Ministerului Afacerilor Interne, se stabilesc de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, după consultarea cu aceste instituţii, conform atribuţiilor ce le revin.
(3) Informaţiile specifice care sunt puse la dispoziţia României de alte state sau organizaţii internaţionale, în cadrul acţiunilor de cooperare interstatală în domeniu, sunt tratate potrivit nivelului de clasificare echivalent celui stabilit de emitent. Informaţiile de această natură vor putea fi dezvăluite numai cu acordul expres al statului sau organizaţiei/instituţiei emitent(e).
(4) În cazul unei ameninţări specifice, care vizează doar o anumită categorie a operaţiunilor de aviaţie civilă, măsurile de securitate mai stricte se stabilesc cu luarea în considerare a cel puţin următoarelor aspecte:
a) natura ameninţării şi evaluarea impactului acesteia;
b) durata estimată sau anticipată de manifestare a situaţiei de ameninţare;
c) asigurarea continuităţii activităţii de aviaţie civilă, cu excepţia cazurilor în care riscul este foarte ridicat şi nu se pot aplica măsuri suplimentare care să diminueze riscul la un nivel acceptabil;
d) asigurarea proporţionalităţii acestora cu ameninţarea;
e) impactul acestora din punct de vedere al desfăşurării operaţiunilor de aviaţie civilă, al facilităţilor şi al costurilor.
(5) Dacă evaluarea de risc pentru o ameninţare specifică stabileşte necesitatea aplicării imediate a unor măsuri de securitate mai stricte, acestea sunt aprobate prin decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(6) Dacă este necesar ca măsurile suplimentare de securitate stabilite potrivit dispoziţiilor alin. (5) să fie aplicate şi după o perioadă de un an, acestea sunt aprobate, anterior împlinirii perioadei de un an de la stabilirea lor, prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii, la propunerea Autorităţii Aeronautice Civile Române În acest caz Autoritatea Aeronautică Civilă Română realizează o nouă evaluare de risc, care ia în considerare şi eficienţa măsurilor suplimentare deja stabilite, cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii care furnizează o evaluare actualizată a ameninţării teroriste şi a altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale care furnizează, după caz, evaluări actualizate ale ameninţării pe domeniile lor de competenţă.
ART. 32
Analiza actului de intervenţie ilicită
(1) După fiecare act de intervenţie ilicită produs împotriva operaţiunilor aviaţiei civile, Autoritatea Aeronautică Civilă Română organizează analiza acestuia cu participarea factorilor responsabili în securitatea aviaţiei civile.
(2) Rezultatul analizei actului de intervenţie ilicită, constând din concluzii şi recomandări ale Autorităţii Aeronautice Civile Române este pus la dispoziţia tuturor autorităţilor publice şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, pentru corectarea deficienţelor depistate.
(3) Autoritatea Aeronautică Civilă Română asigură verificarea implementării şi identificarea rezultatelor privind creşterea eficienţei măsurilor de securitate a aviaţiei civile stabilite în urma concluziilor şi recomandărilor prevăzute la alin. (2).
SECŢIUNEA a 5-a
Cooperare şi comunicare
ART. 33
Comunicarea informaţiilor referitoare la securitatea aviaţiei civile
(1) În relaţiile cu mijloacele de comunicare în masă şi cu persoanele fizice şi juridice care solicită informaţii referitoare la securitatea aviaţiei civile, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, operatorii aeroportuari, transportatorii aerieni şi entităţile care aplică standarde de securitate procedează potrivit normelor juridice ale Uniunii Europene şi legislaţiei naţionale privind liberul acces la informaţiile de interes public.
(2) Sunt informaţii clasificate ale Uniunii Europene în domeniul securităţii aviaţiei civile, în conformitate cu normele prevăzute în Decizia 444/2015, următoarele:
a) la nivel "CONFIDENTIEL UE", potrivit prevederilor articolului 18 litera a) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 şi capitolului 12 din anexa la Decizia C(2015) 8005, cu modificările şi completările ulterioare, sunt standardele de performanţă ale unor echipamente de control de securitate prevăzute de apendicele la capitolul 12 din anexa la Decizia C(2015) 8005;
b) potrivit prevederilor articolului 18 litera b) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, raportate la prevederile articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, rapoartele de inspecţie ale Comisiei Europene şi răspunsurile autorităţilor competente, nivelul de clasificare al raportului fiind stabilit de Comisia Europeană pentru fiecare caz în parte, răspunsul Autorităţii Aeronautice Civile Române fiind clasificat la nivelul de clasificare al raportului Comisiei Europene;
c) potrivit prevederilor alineatului al doilea teza a treia din apendicele 6-B - Ghid pentru expeditorii cunoscuţi - la anexa la Regulamentului (UE) nr. 2015/1998, informaţiile conţinute de lista de verificare, prevăzută de apendicele 6-C din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, sunt tratate, după completarea listei, ca informaţii clasificate.
ART. 34
Măsuri de protecţie cu caracter general
(1) Măsurile de protecţie a informaţiilor din domeniul securităţii aviaţiei civile, prevăzute în prezenta secţiune, nu se substituie măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate, stabilite în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare şi nu împiedică accesul persoanelor la informaţiile de interes public.
(2) Programele de securitate ale operatorilor aeroportuari, transportatorilor aerieni şi ale entităţilor care aplică măsuri de securitate a aviaţiei civile se protejează, în întregime sau în parte, prin măsuri de prevenire a accesului neautorizat şi/sau publicării neautorizate a acestora. Pentru a preveni dezvăluirea sau diseminarea unor informaţii importante conţinute în aceste programe către persoane neautorizate, la stabilirea măsurilor de protecţie pentru aceste programe, se tine seama inclusiv de prevederile actelor normative în vigoare cu privire la protecţia informaţiilor clasificate.
(3) Accesul la documentele clasificate "secret de serviciu" cât şi la documentele nesecrete protejate împotriva accesului neautorizat se acordă pe principiul "necesităţii de a cunoaşte", în sensul că se limitează la acele persoane care au nevoie de informaţiile conţinute în aceste documente pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
(4) Ca regulă generală, la stabilirea măsurilor de protecţie a documentelor, se evită supra- protecţia acestora prin acordarea unui nivel de securitate nejustificat de ridicat, întrucât acest lucru limitează utilizarea acestor documente de către persoanele sau organizaţiile care au nevoie de informaţiile conţinute în aceste documente pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, respectiv pentru realizarea responsabilităţilor ce le revin în cadrul sistemului de securitate a aviaţiei civile din care fac parte.
(5) Iniţiatorul unui document care cuprinde informaţii din domeniul securităţii aviaţiei civile, identifică informaţiile care pot prejudicia interesele sale şi le include într-un document clasificat. De asemenea, în baza unei justificări scrise a unei entităţi supuse unei activităţi de monitorizare, Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate clasifica raportul aferent acestei activităţi.
ART. 35
Măsuri de protecţie specifice
(1) Directorul General al Autorităţii Aeronautice Civile Române stabileşte, la propunerea structurii cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile, că următoarele informaţii se clasifică "secret de serviciu", cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare:
a) Raportul expertizei, prevăzut la art. 9 alin. 4) din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2011 şi documentul prin care, urmare a acestui raport, operatorul aeroportuar stabileşte acţiuni şi termene de înlăturare a vulnerabilităţilor;
b) Rapoartele activităţilor de monitorizare a conformităţii - audituri, inspecţii sau teste - efectuate de către autoritatea competentă sau părţile acestora, care pun în evidenţă neconformităţi grave, considerate de autoritatea competentă că, prin divulgare, creează premisele exploatării acestora în vederea efectuării unor acte de intervenţie ilicită la adresa securităţii aviaţiei civile;
c) Planurile de acţiune sau părţile acestora pentru remedierea deficienţelor transmise de către entitatea supusă monitorizării, pentru documentele menţionate la litera b);
d) Înscrisul prin care Autoritatea Aeronautică Civilă Română consemnează detectarea unei deficienţe grave în operaţiunile unui transportator aerian ACC3, al cărui impact asupra nivelului general de securitate a aviaţiei în UE este considerat semnificativ;
e) Documentul de instituire a măsurilor mai stricte decât standardele de bază comune, prevăzute de art. 6, alin. 1) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, care priveşte echipamentele de securitate;
f) Raportul de evaluare a riscurilor în vederea stabilirii frecvenţei şi mijloacelor cu care se efectuează activităţile de supraveghere şi patrulare la aeroport, prevăzută de pct. 1.5.2. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998;
g) Criteriile detaliate pe baza cărora Autoritatea Aeronautică Civilă Română defineşte categoriile de pasageri exceptate de la controlul de securitate, potrivit prevederilor punctului 4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, şi categoriile de bagaje de cală exceptate de la controlul de securitate, potrivit prevederilor punctului 5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(2) Informaţiile din categoria celor prevăzute la alin. (1) se pun doar la dispoziţia autorităţilor din domeniul securităţii aviaţiei civile din statele membre ECAC, ICAO, statele membre UE sau instituţiile UE cu care România a încheiat documente bilaterale privind protecţia acestor informaţii. Comunicarea acestor informaţii cu ocazia inspecţiilor/auditurilor internaţionale la aeroporturile din România, efectuate de către ECAC, ICAO sau instituţiile UE, se face, de asemenea, numai după semnarea, înainte de începerea activităţii de inspecţie/audit a unui acord de protecţie a acestor informaţii.
(3) România protejează orice informaţii care provin din rapoarte de inspecţii ce privesc sistemele de securitate a aviaţiei civile ale altor state. Aceste informaţii, precum şi cele care sunt puse la dispoziţia României de alte state sau organizaţii internaţionale, în cadrul acţiunilor de cooperare interstatală în domeniu, se tratează potrivit nivelului de clasificare naţional echivalent celui stabilit de emitent. Informaţiile de această natură se dezvăluie numai cu acordul expres al statului sau organizaţiei/instituţiei emitente.
(4) Potrivit prevederilor articolului 2 alin. (1) din Decizia C(2015) 8005, Autorităţii Aeronautice Civile Române îi revine obligaţia protejării acestei decizii împotriva accesului neautorizat, prin limitarea ariei de distribuire pe baza principiului "necesităţii de a cunoaşte", părţi corespunzătoare fiind puse la dispoziţia operatorilor şi entităţilor sau celor despre care Autoritatea Aeronautică Civilă Română consideră că au un interes legitim.
ART. 36
Cooperarea cu organismele internaţionale cu responsabilităţi în securitatea aviaţiei civile şi cu statele membre ale acestor organisme
(1) Cooperarea cu ICAO, ECAC şi cu statele membre ale acestor organizaţii, precum şi cu organisme ale Uniunii Europene se face în baza obligaţiilor asumate de România ca stat membru al acestor organizaţii, respectiv, stat membru al Uniunii Europene.
(2) Operatorii aeroportuari, transportatorii aerieni şi entităţile care aplică standarde de securitate a aviaţiei civile comunică Autorităţii Aeronautice Civile Române datele şi informaţiile necesare îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la Capitolul 5 - Managementul răspunsului la actele de intervenţie ilicită din anexa 17 ICAO, în conformitate cu procedura de raportare aprobată prin decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(3) Autoritatea Aeronautică Civilă Română stabileşte datele şi informaţiile care urmează să fie raportate ICAO sau statelor membre ale ICAO şi/sau ale ECAC, în îndeplinirea obligaţiilor privind schimbul de informaţii, raportarea şi cooperarea internaţională.
(4) Operatorii şi entităţile, având înţelesul dat de definiţiile la care face trimitere art. 2 alin. (2), raportează Autorităţii Aeronautice Civile Române faptele şi împrejurările care conţin elemente constitutive ale actelor de intervenţie ilicită, precum şi alte evenimente care privesc securitatea aviaţiei civile, desfăşurate în zonele stabilite potrivit dispoziţiilor art. 49 alin. (4) al prezentului PNSA, în facilităţile transportatorilor aerieni, agenţilor abilitaţi de mărfuri şi poştă, expeditorilor cunoscuţi de mărfuri şi poştă, furnizorilor abilitaţi de provizii de bord, furnizorilor cunoscuţi de provizii de bord, furnizorilor cunoscuţi de provizii de aeroport şi altor entităţi care aplică măsuri de securitate a aviaţiei civile, provocate de acte voluntare ale persoanelor, ale căror efecte sunt pierderi de vieţi omeneşti, răniri ale persoanelor, pagube materiale sau atingeri aduse mediului.
(5) Faptele, împrejurările şi evenimentele, dintre cele prevăzute la alin. (4), în curs de derulare sau consumate, se raportează deîndată după luarea la cunoştinţă, prin grija managerului de securitate sau înlocuitorului acesteia, desemnat în mod special în acest sens, prin orice mijloc rapid de comunicare, cu confirmare de recepţionare a raportării.
(6) Raportul scris care conţine descrierea faptei, împrejurării sau evenimentului, dintre cele prevăzute la alin. (4), momentul începerii derulării, momentul şi modul luării la cunoştinţă, momentul epuizării, consecinţele produse, aspecte legate de managementul răspunsului şi propunerile operatorului sau entităţii se transmite Autorităţii Aeronautice Civile Române, în cel mult 24 de ore.
(7) Sunt exceptate de la prevederile alin. (4) şi (5) tentativele de introducere la bordul aeronavei sau în zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroportului de obiecte şi dispozitive periculoase cu intenţia de săvârşire a unor acte nelegale, prin aceasta înţelegându-se că obiectele şi dispozitivele periculoase au fost descoperite prin aplicarea măsurilor de securitate, intenţia de săvârşire a unor acte nelegale nefiind materializată.
(8) Descoperirea obiectelor şi dispozitivelor periculoase menţionate la alin. (7) se raportează în scris, cu aplicarea alin. (5), în cel mult 7 zile de la data producerii.
(9) Autoritatea Aeronautică Civilă Română comunică operatorilor şi entităţilor prevăzute la alin. (4), prin grija structurii cu responsabilităţi în securitatea aviaţiei civile, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentului PNSA, datele de contact privind persoanele cărora se transmite raportarea şi mijloacele de comunicare prin care se face raportarea.
ART. 37
Comunicarea cu mass-media
(1) Informaţiile cu caracter public referitoare la aspecte legate de implementarea în România a standardelor şi practicilor din anexa nr. 17 ICAO, a recomandărilor Doc. 30 al ECAC, a prevederilor reglementărilor Uniunii Europene din domeniul securităţii aviaţiei civile, precum şi răspunsurile la întrebări de rutină venite din partea mass-media, se pun la dispoziţia serviciilor de mass-media de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(2) Informaţiile cu caracter public referitoare la aspecte legate de aplicarea măsurilor şi procedurilor de securitate de către operatorii aeroportuari, transportatorii aerieni şi entităţile care, conform prezentului PNSA, trebuie să aplice standarde de securitate a aviaţiei civile, se pun la dispoziţia serviciilor de mass-media de către aceştia prin intermediul structurilor abilitate în acest sens.
(3) În situaţia producerii unui eveniment de securitate a aviaţiei civile - ameninţare cu bombă la sol, ameninţare cu bombă în zbor, etc., informaţiile cu privire la evenimentul respectiv, stadiul derulării măsurilor de răspuns la eveniment sau acţiunile întreprinse, se pun la dispoziţia serviciilor de mass-media prin comunicate de presă, de către entitatea ale cărei măsuri de securitate au fost vizate de respectivul eveniment.
(4) Comunicatele de presă prin care se transmit informaţiile prevăzute la alin. (1) se întocmesc şi se transmit către mass-media de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, prin structura cu atribuţii în relaţia cu presa.
(5) Structura cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile informează în avans structura cu atribuţii în relaţia cu presa din cadrul Autorităţii Aeronautice Civile Române asupra aspectelor legate de securitatea aviaţiei civile care e posibil să capteze interesul mass-media.
(6) În caz de criză teroristă şi activare a Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă - CNAA, relaţionarea cu mass-media este efectuată de către CNAA. Comunicarea publică, pe niveluri de alertă teroristă, se organizează şi se desfăşoară unitar, sub coordonarea Serviciului Român de Informaţii. În cazul utilizării neautorizate a spaţiului aerian al României de către aeronave civile sau militare, elaborarea/difuzarea comunicatelor către mass-media este efectuată de către Ministerul Apărării Naţionale.
(7) Personalul Autorităţii Aeronautice Civile Române, precum şi personalul operatorilor aeroportuari, transportatorilor aerieni sau al entităţilor care, conform prezentului PNSA, trebuie să aplice standarde de securitate a aviaţiei civile, comunică cu mass-media fie prin intermediul structurii cu atribuţii în relaţia cu presa din cadrul Autorităţii Aeronautice Civile Române, fie direct, dar cu acordul prealabil conform al structurii cu atribuţii în relaţia cu presa din cadrul Autorităţii Aeronautice Civile Române.
ART. 38
Cooperarea internaţională
(1) Solicitările din partea altor state pentru aplicarea unor măsuri suplimentare de securitate pentru zboruri specifice operate de transportatori aerieni ai statelor respective, se transmit la Autoritatea Aeronautică Civilă Română care le analizează şi, dacă sunt justificate şi, din punct de vedere practic, posibil de aplicat, le aprobă. În cazul în care Autoritatea Aeronautică Civilă Română apreciază că pe aeroporturile din România se aplică măsuri alternative, echivalente celor cerute de statul solicitant, va solicita statului respectiv să ia în considerare aceste măsuri înainte de a lua decizia de aprobare a celor cerute de această ţară.
(2) La cerere, România, prin intermediul Autorităţii Aeronautice Civile Române, poate pune la dispoziţia altor state, în formă scrisă, părţi ale PNSA. În funcţie de necesităţi, autorităţile competente din România cooperează cu autorităţile competente ale altor state în scopul adaptării PNSA la practicile şi procedurile adoptate între state, în scopul întăririi securităţii aviaţiei civile internaţionale.
(3) Solicitările transportatorilor aerieni din alte state, privind aplicarea unor măsuri speciale de securitate pentru anumite zboruri, se analizează şi, dacă se justifică, se aprobă de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(4) Când, în activitatea de colectare şi evaluare a informaţiilor privind ameninţarea la adresa securităţii aviaţiei civile, autorităţile competente din România constată veridicitatea unor informaţii cu privire la ameninţări la adresa intereselor aviaţiei civile ale altui stat, notifică operativ Autoritatea Aeronautică Civilă Română, care notifică autorităţile statului respectiv.
(5) În cazul în care este necesar, România, prin Autoritatea Aeronautică Civilă Română, cooperează cu alte state în activităţi legate de elaborarea şi schimbul de informaţii cu privire la programele naţionale de securitate a aviaţiei civile, programele de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile şi programele naţionale de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile.
(6) Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate împărtăşi, la solicitarea unui alt stat, în cazul în care o astfel de solicitare este justificată de existenţa unor zboruri operate între România şi statul solicitant şi de interesul comun de a întări securitatea acestor zboruri, rezultatele auditurilor de securitate efectuate de ICAO şi de ECAC, precum şi acţiunile corective pe care le aplică România în vederea remedierii eventualelor neconformităţi puse în evidenţă cu ocazia acestor audituri. În cazul în care o astfel de solicitare este formulată de ICAO, Autoritatea Aeronautică Civilă Română respectă procedurile acestei organizaţii cu privire la aceste aspecte.
(7) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii asigură includerea în acordurile aeriene bilaterale pe care le negociază în baza mandatului acordat potrivit legii, a unei clauze privind securitatea aviaţiei civile, luând în considerare clauza model elaborată de ICAO.
(8) O solicitare a unei autorităţi competente a unui stat, care are transportatori aerieni cu operaţiuni pe aeroporturi din România, pentru efectuarea unei vizite de securitate sau organizarea unei activităţi de testare în scopul evaluării eficienţei măsurilor de securitate care se aplică pentru zborurile transportatorilor respectivi se trimite la Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Efectuarea unor astfel de activităţi se poate realiza numai cu aprobarea Autorităţii Aeronautice Civile Române. După aprobare, Autoritatea Aeronautică Civilă Română informează aeroportul respectiv şi Serviciul Român de Informaţii şi solicită coordonarea în comun a acţiunilor de pregătire şi executare a activităţii respective.
(9) Într-o situaţie de criză internaţională sau în cazul unor evenimente publice majore cu implicaţii asupra securităţii aviaţiei civile, Autoritatea Aeronautică Civilă Română face uz, în scopul asigurării unui răspuns armonizat, de lista măsurilor pentru situaţii de criză prevăzută în anexa nr. II-A din Doc. 30 al ECAC, partea a II-a, ediţia în vigoare. La utilizarea acestei liste, comunicarea informaţiilor de interes către celelalte state se face pe formularul din această anexă. Se comunică numai informaţiile referitoare la măsurile pentru situaţii de criză care privesc zboruri specifice ale transportatorilor aerieni naţionali ai statului care solicită astfel de informaţii.
(10) Solicitarea venită din partea unui stat de a se permite călătoria, la bordul aeronavelor operatorilor acelui stat, a personalului înarmat aparţinând acelui stat, cu excepţia însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor, se analizează şi se aprobă, după caz, de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, potrivit obiectului solicitării.
ART. 39
Comunicarea şi cooperarea cu Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale
(1) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, comunică la ICAO denumirea autorităţii responsabile de elaborarea, implementarea şi actualizarea programului naţional de securitate a aviaţiei civile. Orice modificare în acest sens, se notifică la ICAO în cel mai scurt timp.
(2) Autoritatea Aeronautică Civilă Română întocmeşte şi înaintează la ICAO rapoarte scrise asupra actelor de intervenţie ilicită îndreptate împotriva aviaţiei civile. Cerinţele specifice pentru întocmirea şi transmiterea rapoartelor se detaliază în cadrul Programului naţional de management al acţiunilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită, care se aprobă potrivit prevederilor secţiunii a 15-a din capitolul III al prezentului PNSA
(3) Cooperarea cu ICAO în cadrul Programului Universal de Audit de Securitate - Universal Security Audit Programme, USAP, se face în baza memorandumurilor de înţelegere încheiate între Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi ICAO.
(4) În cazul în care informaţiile prevăzute la art. 38 alin. (6) se împărtăşesc unui alt stat, Autoritatea Aeronautică Civilă Română comunică la ICAO numele acestuia.
ART. 40
Comunicarea şi cooperarea cu Conferinţa Europeană a Aviaţiei Civile
(1) Autoritatea Aeronautică Civilă Română comunică la ECAC şi actualizează ori de câte ori este necesar, datele de contact din documentul SECLIST emis de ECAC, ce urmează a fi folosite pentru:
a) realizarea consultărilor inter-ţări în probleme de interes comun;
b) coordonarea contramăsurilor ce urmează a fi luate în cazul producerii unui act de intervenţie ilicită la adresa aviaţiei civile.
(2) Autoritatea Aeronautică Civilă Română cooperează cu ECAC în cadrul Programului ECAC de Audit şi Asistenţă în domeniul securităţii aviaţiei civile. În cadrul acestui program, Autoritatea Aeronautică Civilă Română invită echipe de audit ale ECAC să efectueze audituri de securitate a aviaţiei civile la aeroporturile din România şi pune la dispoziţia ECAC, la solicitare, auditori de securitate a aviaţiei civile certificaţi de către ECAC.
ART. 41
Comunicarea şi cooperarea cu Comisia Europeană
(1) Autoritatea Aeronautică Civilă Română cooperează cu Comisia Europeană la îndeplinirea sarcinilor de inspecţie ale acesteia. Cooperarea este efectivă în cursul fazelor de pregătire, monitorizare şi raportare. În acest sens, Autoritatea Aeronautică Civilă Română completează şi transmite la Comisia Europeană, la cerere, chestionarul preliminar de inspecţie, precum şi toate documentele relevante.
(2) Pentru fiecare inspecţie a Comisiei Europene, Autoritatea Aeronautică Civilă Română desemnează un coordonator, care face demersurile practice legate de activitatea de inspecţie care urmează să fie întreprinsă şi furnizează Comisiei Europene numele şi detaliile de contact ale coordonatorului în termen de trei săptămâni de la primirea notificării inspecţiei.
(3) După primirea raportului de inspecţie întocmit de Comisia Europeană, Autoritatea Aeronautică Civilă Română transmite prompt constatările relevante operatorului aeroportuar, transportatorilor aerieni şi entităţilor care, conform prezentului PNSA, trebuie să aplice standarde de securitate a aviaţiei civile, inspectate. În cazul în care raportul de inspecţie identifică deficienţe, Autoritatea Aeronautică Civilă Română întocmeşte, împreună cu operatorul aeroportuar, transportatorii aerieni sau entităţile inspectate, un plan de acţiune cu specificarea acţiunilor şi a termenelor acestora, pentru remedierea deficienţelor identificate. În termen de trei luni de la data expedierii unui raport de inspecţie care identifică deficienţe, Autoritatea Aeronautică Civilă Română transmite în scris Comisiei Europene un răspuns la raport în care tratează constatările şi recomandările şi prezintă planul de acţiune pentru remedierea deficienţelor identificate. În cazul unei inspecţii subsecvente, răspunsul Autorităţii Aeronautice Civile Române se transmite în termen de şase săptămâni de la data expedierii raportului de inspecţie.
(4) Autoritatea Aeronautică Civilă Română ia toate măsurile necesare ca deficienţele identificate în cursul inspecţiilor Comisiei Europene să fie rectificate prompt. Dacă rectificarea nu poate avea loc prompt, se aplică măsuri compensatorii. După rectificarea tuturor deficienţelor, Autoritatea Aeronautică Civilă Română confirmă în scris Comisiei Europene rectificarea deficienţelor. O astfel de confirmare se bazează pe activităţi de monitorizare a conformităţii întreprinse de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(5) Autoritatea Aeronautică Civilă Română ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că notificarea unei inspecţii de către Comisia Europeană rămâne confidenţială, pentru a nu compromite procesul de inspecţie.
(6) Autoritatea Aeronautică Civilă Română ia măsurile necesare pentru a se asigura că inspectorii Comisiei Europene îşi pot exercita competenţa de a inspecta, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 300/2008, activităţile din domeniul securităţii aviaţiei civile desfăşurate de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi de orice operator aeroportuar, transportator aerian şi entitate care intră sub incidenţa regulamentului respectiv.
(7) Autoritatea Aeronautică Civilă Română se asigură că, la cerere, inspectorii Comisiei Europene au acces la orice document relevant, necesar pentru a evalua conformitatea cu standardele comune.
(8) În toate cazurile în care inspectorii Comisiei Europene întâmpină dificultăţi în executarea îndatoririlor lor în cadrul unei activităţi de inspecţie în România, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, prin mijloacele de care dispune în cadrul competenţelor sale legale, acordă asistenţă Comisiei Europene pentru îndeplinirea completă a sarcinilor acesteia.
(9) Autoritatea Aeronautică Civilă Română se asigură că inspectorii Comisiei Europene sunt autorizaţi să poarte asupra lor articole care urmează să fie utilizate în scop de testare, inclusiv articole care sunt interzise sau care sunt asemănătoare articolelor interzise. Autorizarea inspectorilor anterior menţionată permite accesul în orice zonă în care este necesar accesul acestora în cursul unei inspecţii, precum şi atunci când sunt în tranzit/transfer spre sau de la o inspecţie, în conformitate cu protocoalele convenite. În acest sens, Autoritatea Aeronautică Civilă Română elaborează o procedură prin care se asigură aplicarea protocoalelor convenite cu Comisia Europeană pentru transportul şi utilizarea pe teritoriul României a articolelor care urmează să fie utilizate în scop de testare de către inspectorii Comisiei Europene, aprobată prin Decizie a directorului general şi emite, la cerere, autorizaţii de efectuare de teste pentru fiecare inspector desemnat de Comisia Europeană pentru efectuarea unei astfel de activităţi.
(10) Fără a aduce atingere acordurilor bilaterale la care Uniunea Europeană este parte, Autoritatea Aeronautică Civilă Română transmite Comisiei Europene notificări cu privire la măsurile solicitate de o ţară terţă în cazul în care acestea diferă de standardele de bază comune menţionate la art. 4 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 în ceea ce priveşte zborurile cu plecare dintr-un aeroport din România, având ca destinaţie sau survolând ţara terţă respectivă.
(11) Prevederile alin. (10) nu se aplică în cazul în care:
a) măsurile solicitate sunt aplicate în România în conformitate cu dispoziţiile art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008; sau
b) solicitarea ţării terţe este limitată la un anumit zbor, de la o dată precisă.
(12) Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate pune la dispoziţia Comisiei Europene, la cerere, auditori de securitate a aviaţiei civile certificaţi de către Comisia Europeană, pentru a participa la activităţi specifice derulate de Comisia Europeană.
ART. 42
Comunicarea şi cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene
(1) În scopul promovării obiectivului "controlului unic de securitate - one-stop security", aeroporturile din România sunt încurajate să realizeze/adapteze infrastructurile aeroportuare astfel încât acestea să permită aplicarea exceptării de la controlul de securitate a pasagerilor în transfer şi bagajelor acestora care sosesc cu zboruri din statele membre ale UE şi din SEE. Totodată, Autoritatea Aeronautică Civilă Română solicită autorităţilor competente ale statelor membre ale UE şi ale celor din SEE să aplice exceptarea de la controlul de securitate a pasagerilor în transfer şi bagajelor acestora care sosesc din România şi care se transferă pe aeroporturi din statele respective.
(2) În cazul în care Comisia Europeană notifică Autoritatea Aeronautică Civilă Română cu privire la faptul că în cadrul unei inspecţii la un aeroport situat pe teritoriul Uniunii Europene a depistat o deficienţă gravă, Autoritatea Aeronautică Civilă Română analizează, pe baza informaţiilor aferente notificării, impactul respectivei deficienţe asupra securităţii aviaţiei civile de pe aeroporturile din România. În funcţie de rezultatul analizei, Autoritatea Aeronautică Civilă Română stabileşte, după caz, cu consultarea Serviciului Român de Informaţii şi a operatorilor aeroportuari, măsurile de securitate ce trebuie luate pe aeroporturile pe care sosesc zboruri din aeroportul depistat cu deficienţa gravă, inclusiv, dacă e cazul, suspendarea temporară a aplicării exceptării de la controlul de securitate a pasagerilor în transfer şi bagajelor acestora care sosesc cu zboruri din acest aeroport, până la o nouă notificare a Comisiei Europene prin care se confirmă remedierea deficienţei grave respective. Autoritatea Aeronautică Civilă Română informează Serviciul Român de Informaţii şi operatorii aeroportuari cu privire la măsurile de securitate aplicabile în acest caz.
(3) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face fără a aduce atingere dreptului autorităţilor române de a aplica măsuri de securitate mai stricte.
ART. 43
Comunicarea şi cooperarea cu ţările terţe recunoscute că aplică standarde de securitate echivalente cu standardele de bază comune
(1) În plus faţă de formele de cooperare prevăzute la art. 36, România cooperează cu ţările terţe recunoscute că aplică standarde de securitate echivalente cu standardele de bază comune în promovarea obiectivului "controlului unic de securitate - one-stop security". În acest sens, Autoritatea Aeronautică Civilă Română încurajează operatorii aeroportuari să aplice, în măsura în care infrastructurile aeroportuare permit, exceptările şi derogările permise pentru aceste ţări, de reglementările UE din domeniul securităţii aviaţiei civile.
(2) În cazul în care vreo ţară terţă este exclusă din lista celor recunoscute a aplica standarde de securitate echivalente cu standardele de bază comune, Autoritatea Aeronautică Civilă Română informează imediat operatorii aeroportuari interesaţi şi solicită suspendarea aplicării exceptărilor şi derogărilor permise, pentru aceste ţări, de reglementările UE din domeniul securităţii aviaţiei civile.
ART. 44
Cooperarea internă
Pentru o mai bună desfăşurare a activităţilor cu incidenţă în domeniul securităţii aeroportuare, inclusiv pentru elaborarea procedurilor complexe de procesare a pasagerilor, Autoritatea Aeronautică Civilă Română cooperează cu instituţiile/autorităţile statului cu structuri cu atribuţii pe aeroporturi în cadrul Comitetului Naţional de Securitate a Aviaţiei prevăzut la art. 24 sau, după caz, în baza unor protocoale încheiate cu acestea, pentru procedurile cu aplicabilitate la nivel naţional. Pentru procedurile aplicabile la nivelul aeroportului, operatorii aeroportuari şi transportatorii aerieni cooperează cu structurile cu atribuţii pe aeroporturi ale instituţiilor/autorităţilor menţionate mai sus, în cadrul comitetului de securitate aeroportuară prevăzut la art. 25 sau, după caz, în baza unor protocoale încheiate cu aceste structuri.
SECŢIUNEA a 6-a
Programe de securitate
ART. 45
Programul de securitate aeroportuară
(1) Programul de securitate aeroportuară se înaintează, spre examinare, Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(2) Autoritatea Aeronautică Civilă Română examinează programul de securitate aeroportuară pentru a se asigura că acesta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.
(3) Dacă Autoritatea Aeronautică Civilă Română consideră că programul de securitate aeroportuară nu satisface cerinţele prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, notifică operatorului aeroportuar în mod corespunzător, anexând motivaţia deciziei, şi îi solicită acestuia modificarea corespunzătoare a programul de securitate.
(4) Dacă Autoritatea Aeronautică Civilă Română consideră că programul de securitate aeroportuară satisface cerinţele prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, notifică operatorul aeroportuar în acest sens.
(5) Prevederile alin. (1) - (4) se aplică şi pentru orice amendament subsecvent la programul de securitate aeroportuară.
ART. 46
Examinarea programului de securitate al transportatorului aerian
(1) Programul de securitate al transportatorului aerian se înaintează, spre examinare, Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(2) Autoritatea Aeronautică Civilă Română examinează programul de securitate pentru a se asigura că acesta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.
(3) Dacă Autoritatea Aeronautică Civilă Română consideră că programul de securitate nu satisface cerinţele prevăzute la art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, notifică transportatorului aerian în mod corespunzător, anexând motivaţia deciziei şi îi solicită acestuia modificarea corespunzătoare a programul de securitate.
(4) Dacă Autoritatea Aeronautică Civilă Română consideră că programul de securitate satisface cerinţele prevăzute la art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, notifică transportatorul aerian în acest sens
(5) Prevederile alin. (1) - (4) se aplică şi pentru orice amendament subsecvent la programul de securitate al transportatorului aerian.
(6) În cazul în care programul de securitate al unui transportatorului aerian comunitar a fost validat de autoritatea competentă a statului membru care i-a acordat licenţa, transportatorul aerian este recunoscut de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română ca îndeplinind cerinţele prevăzute la art. 13 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.
(7) Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate solicita oricărui transportator aerian comunitar informaţii detaliate cu privire la aplicarea elementelor prevăzute la lit. a) şi b) de la art. 13 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.
ART. 47
Examinarea programului de securitate al unei entităţi
(1) Programul de securitate al unei entităţii care, conform prezentului PNSA, trebuie să aplice standarde de securitate a aviaţiei civile, se înaintează, spre examinare, Autorităţii Aeronautice Civile Române. Prin excepţie, programul de securitate al furnizorului cunoscut de provizii de aeroport se transmite spre examinare operatorului aeroportuar, ca parte a procesului de validare.
(2) Autoritatea Aeronautică Civilă Română examinează programul de securitate pentru a se asigura că acesta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.
(3) Dacă Autoritatea Aeronautică Civilă Română consideră că programul de securitate nu satisface cerinţele prevăzute la art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, notifică acesteia în mod corespunzător, anexând motivaţia deciziei şi îi solicită modificarea corespunzătoare a programul de securitate.
(4) Dacă Autoritatea Aeronautică Civilă Română consideră că programul de securitate satisface cerinţele prevăzute la art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, notifică entitatea în acest sens.
(5) Prevederile alin. (1) - (4) se aplică şi pentru orice amendament subsecvent la programul de securitate.
CAP. III
Măsuri de securitate
SECŢIUNEA 1
Securitatea aeroportuară
ART. 48
Dispoziţii generale
(1) Măsurile prevăzute în prezenta secţiune se aplică de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Interne, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau alte entităţi, inclusiv agenţi abilitaţi, expeditori cunoscuţi, furnizori abilitaţi şi furnizori cunoscuţi de provizii de bord şi de aeroport, conform responsabilităţilor şi obligaţiilor ce le revin prin prezentul PNSA.
(2) În aplicarea procedurilor speciale de securitate sau a exceptărilor prevăzute la pct. 1.0.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, operatorul aeroportuar întocmeşte şi trimite la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, spre examinare, documentaţia conţinând propunerea de procedură specială sau de exceptare avizată, după caz, de entităţile cu responsabilităţi în aplicarea măsurilor de securitate pentru zona de operaţiuni aeriene a aeroportului respectiv. După examinare, Autoritatea Aeronautică Civilă Română comunică operatorului aeroportuar decizia sa. Dacă decizia Autorităţii Aeronautice Civile Române a fost de aprobare a propunerii, operatorul aeroportuar va informa transportatorii aerieni respectivi şi părţile implicate în procesul de implementare şi, totodată, va aplica măsurile respective.
ART. 49
Cerinţe privind planificarea aeroportuară
(1) Operatorul aeroportuar este responsabil de implementarea prevederilor de la pct. 1.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 şi de la pct. 1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, în cooperare cu Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Interne şi alte entităţi implicate în mod direct.
(2) Face excepţie prevederile alin. (1) examinarea de securitate a aeronavei, prevăzută la pct. 1.1.2.2, 1.1.2.3, 1.1.3.3 şi 1.1.3.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, care se aplică de transportatorul aerian. De asemenea, transportatorul aerian are obligaţia de a respecta cerinţele de implementare ale operatorului aeroportuar cu privire la zonele care ar putea fi contaminate pentru mijloacele de transport, cum ar fi autobuze de transport pasageri, cărucioare de bagaje, etc., pe care le utilizează.
(3) În urma unei solicitări a operatorului aeroportuar, Autoritatea Aeronautică Civilă Română stabileşte, prin decizie a directorului general, să nu fie aplicate cerinţele prevăzute la pct. 1.4.1 şi 1.4.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, potrivit dispoziţiilor pct. 1.1.1 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(4) Operatorul aeroportuar, în cooperare cu Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Interne şi alte entităţi implicate în mod direct, stabileşte şi descrie în programul de securitate aeroportuară, configuraţia şi întinderea zonelor publice ale aeroportului, a zonelor de operaţiuni aeriene, a zonelor de securitate cu acces restricţionat, a părţilor critice ale zonelor de securitate cu acces restricţionat şi a zonelor demarcate, după caz, prevăzute la pct. 1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(5) Suplimentar cerinţelor prevăzute la alin. (1) - (4), operatorul aeroportuar şi proiectanţii de aeroporturi trebuie să se asigure că cerinţele privind proiectarea aeroporturilor, prevăzute în Doc. 8973 - Security Manual for Safeguarding Civil Aviation Against Acts of Unlawful Interference al ICAO, inclusiv cerinţele de infrastructură şi arhitecturale necesare pentru implementarea măsurilor de securitate din Capitolul III, sunt integrate în proiectarea şi construcţia noilor terminale şi facilităţi aeroportuare, precum şi în modificările celor existente. O atenţie deosebită este acordată cerinţelor cu privire la următoarele aspecte de securitate:
a) prevenirea introducerii de arme, explozibili sau alte dispozitive periculoase în zonele de securitate cu acces restricţionat şi la bordul aeronavelor;
b) facilitarea implementării programelor de management al situaţiilor de urgenţă şi de criză în situaţia unui incident; şi
c) protecţia terminalelor şi a instalaţiilor aeroportuare - surse de energie electrică, mijloace de navigaţie aeriană, facilităţi de întreţinere a aeronavelor, facilităţi de aprovizionare cu combustibil etc. - în sensul minimizării efectelor unei explozii produse de un dispozitiv exploziv sau incendiar asupra persoanelor, terminalelor şi instalaţiilor aeroportuare.
(6) În vederea asigurării implementării măsurilor descrise la alin. (1) - (5), Autoritatea Aeronautică Civilă Română elaborează Instrucţiuni privind obligativitatea procesului de consultare în cazul construcţiei de noi terminale sau facilităţi aeroportuare, respectiv modificarea celor existente, care sunt aprobate prin decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române.
ART. 50
Controlul accesului
(1) Prevederile pct. 1.2.1 - 1.2.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, ale pct. 1.2.1 şi 1.2.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi ale pct. 1.2.1 din anexa la Decizia C(2015) 8005 se aplică de operatorul aeroportuar. Prevederile referitoare la legitimaţiile de membru de echipaj comunitar şi legitimaţiile de aeroport, prevăzute la pct. 1.2.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se aplică de transportatorul aerian, operatorul aeroportuar şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(2) Pentru operatorii de aeronave care nu sunt autorizaţi ca transportatori aerieni, accesul în zonele de securitate cu acces restricţionat al echipajului de comandă al zborului, se acordă pe baza documentelor de certificare.
(3) Pentru operatorii de aeronave care nu sunt autorizaţi ca transportatori aerieni, accesul în zona de securitate cu acces restricţionat al membrilor echipajului de cabină se acordă pe baza documentelor de certificare.
(4) Pentru autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale care operează aeronave, accesul în zona de securitate cu acces restricţionat al membrilor echipajului de comandă al zborului şi al membrilor echipajului de cabină se acordă pe baza documentelor de certificare.
(5) În cazul zborurilor umanitare efectuate în România de organizaţiile internaţionale recunoscute de Organizaţia Naţiunilor Unite sau în numele acestora, pentru asistenţă în situaţii de dezastre naturale sau provocate care pun în pericol sănătatea oamenilor sau mediul, accesul în zona de securitate cu acces restricţionat al membrilor echipajului de comandă a zborului, al membrilor echipajului de cabină şi al membrilor personalului care îndeplineşte misiunea umanitară se acordă pe baza planului de zbor, a documentelor individuale de identitate şi a documentelor de certificare.
(6) Pentru persoanele care au necesitate operaţională, altele decât cele menţionate la alin. (1) - (4), accesul în zona de securitate cu acces restricţionat şi la bordul aeronavei este permis, pe baza actelor de identitate şi a documentelor, inclusiv a celor în formă electronică, care atestă că acestea se regăsesc pe lista de pasageri confirmaţi de transportatorul aerian.
(7) Prevederile pct. 1.2.4 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 şi ale pct. 1.2.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de operatorul aeroportuar, transportatorul aerian şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română, conform responsabilităţilor ce le revin, astfel:
a) operatorul aeroportuar emite legitimaţii de aeroport pentru persoanele care au necesitatea de a accesa zonele de securitate cu acces restricţionat. Emiterea legitimaţiilor de aeroport pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor statului, cu activităţi permanente sau temporare pe aeroporturile aviaţiei civile se face cu titlu gratuit;
b) Autoritatea Aeronautică Civilă Română emite legitimaţii de membru de echipaj pentru personalul transportatorilor aerieni naţionali care are această calitate.
(8) În aplicarea prevederii de la pct. 1.2.3.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, entităţile emitente prevăzute la alin. (7) solicită deţinătorilor de legitimaţii să notifice imediat emitentul în cazul pierderii, furtului sau nereturnării acesteia şi iau măsuri sancţionatorii împotriva celor care nu fac această notificare.
(9) Prevederile pct. 1.2 din anexa la Decizia C(2015) 8005 privind accesul persoanelor din cadrul unui convoi care efectuează o vizită de stat se aplică de operatorul aeroportuar pe baza unei proceduri scrise convenite, de comun acord cu Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul de Protecţie şi Pază şi aprobate de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(10) Legitimaţiile prevăzute la pct. 1.2.2.2 lit. d) din anexa la Regulamentul (CE) 2015/1998 se emit de Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru personalul desemnat sau autorizat să efectueze activităţi de monitorizare a conformităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile.
(11) Deţinătorilor legitimaţiilor prevăzute la alin. (10) li se permite accesul fără a fi însoţit potrivit dispoziţiilor cu pct. 1.2.2.2 lit. d) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, în zonele de operaţiuni aeriene, zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor, precum şi în alte zone deţinute/operate de către entităţi care aplică măsuri de securitate a aviaţiei civile conform prezentului PNSA, numai pe timpul exercitării sarcinilor de serviciu.
(12) Legitimaţiile prevăzute la pct. 1.2.2.2 lit. e) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se emit de autorităţile de control al conformităţii, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) Autoritatea Aeronautică Civilă Română emite legitimaţii pentru personalul propriu cu atribuţii de inspecţie în domeniul supervizării siguranţei zborului şi care, prin natura obligaţiilor de serviciu, are nevoie de acces în zonele de securitate cu acces restricţionat potrivit dispoziţiilor pct. 1.2.2.2 lit. e) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998;
b) celelalte autorităţi de control al conformităţii emit legitimaţii pentru personalul propriu care, deşi nu îşi desfăşoară activitatea la aeroport, efectuează controale cu privire la activităţile personalului autorităţilor şi organelor statului, cu activităţi permanente sau temporare pe aeroport, precum şi cu privire la activităţile aeroportului sau care desfăşoară activităţi poliţieneşti şi care, prin natura obligaţiilor de serviciu, are nevoie de acces în zonele de securitate cu acces restricţionat potrivit dispoziţiilor pct. 1.2.2.2 lit. e) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(13) Modelul legitimaţiilor emise de entităţile prevăzute la alin. (12) lit. b) se elaborează de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului PNSA.
(14) După aprobarea modelului de legitimaţie potrivit dispoziţiilor alin. (13), Autoritatea Aeronautică Civilă Română îl comunică entităţilor prevăzute la alin. (12) lit. b), operatorilor aeroportuari şi, după caz, entităţilor care, conform prezentului PNSA, trebuie să aplice standarde de securitate a aviaţiei civile.
(15) Entităţile emitente prevăzute la alin. (12) trebuie să ia măsuri imediate de anulare, retragere sau invalidare a legitimaţiilor returnate, expirate sau despre care sunt notificate cu privire la pierderea, furtul sau nereturnarea acestora. Totodată, aceste entităţi solicită deţinătorilor să notifice imediat emitentul în cazul pierderii, furtului sau nereturnării legitimaţiilor.
(16) Activităţile de emitere şi gestionare, precum şi condiţiile de utilizare a legitimaţiilor prevăzute la pct. 1.2.2.2 lit. b) - e) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se descriu în proceduri scrise în care emitenţii legitimaţiilor stabilesc atribuţii şi descriu măsurile aplicabile în acest sens.
(17) Prevederile pct. 1.2.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de operatorul aeroportuar.
(18) Emiterea permiselor pentru vehiculele autorităţilor şi instituţiilor statului, cu activităţi permanente sau temporare pe aeroporturile aviaţiei civile, se face cu titlu gratuit.
(19) În aplicarea prevederilor pct. 1.2.6.5 - 1.2.6.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, operatorul aeroportuar solicită deţinătorilor de permise să fie notificat în cazul pierderii, furtului sau nereturnării acestora şi ia măsuri sancţionatorii împotriva celor care nu fac această notificare.
(20) Responsabilitatea asigurării aplicării măsurilor de securitate prevăzute la pct. 1.2.7 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 revine operatorului aeroportuar. Prevederile subpct. 1.2.7.3 lit. c) şi d) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de însoţitor.
(21) Operatorul aeroportuar se asigură că persoana căreia urmează să i se emită autorizaţia de însoţire îndeplineşte condiţia prevăzută la subpct. 1.2.7.3 lit. a) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi că autorizaţia se retrage imediat ce persoana nu mai îndeplineşte această condiţie. Autorizaţia de însoţire poate fi indicată pe legitimaţia de aeroport, pe un document separat sau pe o listă şi, la modul mai general, aceasta poate fi acordată tuturor persoanelor care deţin o legitimaţie de aeroport valabilă pentru zonele în care acestor persoane le este permis accesul.
(22) Condiţia prevăzută la pct. 1.2.7.3 lit. c) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, cu privire la faptul că însoţitorul trebuie să aibă în permanenţă persoana însoţită în raza sa vizuală directă, se consideră îndeplinită dacă persoana însoţită este în permanenţă vizibilă, fără obturări ale vizibilităţii prin prezenţa unui vehicul, obiect, construcţie sau din cauza condiţiilor meteorologice şi este suficient de aproape astfel acţiunile sale să poată fi evaluate.
(23) La emiterea legitimaţiilor prevăzute la pct. 1.2.2.2 lit. b) - e) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, entităţile emitente trebuie să se asigure că persoana a trecut cu succes printr-o verificare aprofundată a antecedentelor, efectuată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2022, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 245/2022.
ART. 51
Controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, şi al articolelor transportate
(1) Responsabilitatea efectuării controlului de securitate prevăzut la pct. 1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 revine structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii.
(2) Prevederile pct. 1.3.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi ale pct. 1.3.1 din anexa la Decizia C(2015) 8005 se aplică de către Serviciul Român de Informaţii.
(3) Evaluarea riscurilor prevăzută la pct. 1.3.1.7 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se efectuează de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pe baza unei proceduri proprii aprobată prin Decizie a directorului general. În procesul de evaluare a riscurilor, Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate să ceară sprijinul Serviciului Român de Informaţii în vederea obţinerii unor date necesare pentru evaluarea ameninţării. Pe baza rezultatului evaluării riscurilor, Autoritatea Aeronautică Civilă Română stabileşte frecvenţa cu care se efectuează controlul de securitate în mod continuu şi aleatoriu la aeroporturi şi comunică această frecvenţă Serviciului Român de Informaţii şi operatorului aeroportuar.
(4) Prevederile pct. 1.3.2.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică în baza unei proceduri întocmite de operatorul aeroportuar, de comun acord cu Serviciul Român de Informaţii şi aprobată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(5) Prevederile pct. 1.3.2.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică în baza unei proceduri întocmite de operatorul aeroportuar, de comun acord cu Serviciul Român de Informaţii şi aprobată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin Decizie a directorului general.
(6) Dispoziţii suplimentare privind exceptările de la controlul de securitate şi procedurile speciale de control de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, şi al articolelor transportate, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(7) Pentru efectuarea controlului de securitate prevăzut la pct. 1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, precum şi pentru aplicarea exceptărilor de la acest control, Serviciul Român de Informaţii elaborează proceduri operaţionale standardizate, care se aprobă de Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin Decizie a directorului general.
(8) Pentru asigurarea efectuării controlului de securitate prevăzut la pct. 1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, precum şi pentru aplicarea exceptărilor de la acest control, operatorul aeroportuar amenajează şi dotează fluxurile de control de securitate, cu avizul structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii, în vederea asigurării metodelor de control necesare şi a facilităţilor necesare. Operatorul aeroportuar elaborează schiţe de fluxuri de control de securitate. După obţinerea avizelor structurilor locale ale autorităţilor şi instituţiilor implicate, operatorul aeroportuar transmite schiţele fluxurilor de control de securitate şi descrierea aferentă, spre avizare, Brigăzii Antiteroriste din cadrul Serviciului Român de Informaţii şi, spre aprobare, Autorităţii Aeronautice Civile Române.
ART. 52
Examinarea vehiculelor
(1) Responsabilitatea efectuării examinării vehiculelor prevăzută la pct. 1.4 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 revine structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii.
(2) Prevederile pct. 1.4.1 - 1.4.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi ale pct. 1.4.1-1.4.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005 se aplică de către Serviciul Român de Informaţii. Dispoziţii suplimentare sunt prevăzute în anexa nr. 1. În vederea implementării prevederilor literei (b) de la al doilea paragraf de la punctul 1.4.1 din anexa la Decizia C(2015)8005, Serviciului Român de Informaţii dezvoltă proceduri locale care să asigure gestionarea şi recunoaşterea sigiliilor aplicate. În cazul în care se aplică litera (c) de la al doilea paragraf de la punctul 1.4.1 din anexa la Decizia C(2015)8005, însoţitorul autorizat este desemnat din cadrul Serviciului Român de Informaţii.
(3) Pentru asigurarea efectuării examinării vehiculelor şi pentru protejarea acestora, astfel cum este prevăzut la pct. 1.4 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, precum şi pentru aplicarea exceptărilor de la această examinare, operatorul aeroportuar elaborează schiţe de amenajare a zonei destinate examinării vehiculelor şi protejării acestora după examinare, schiţe ale fluxurilor pentru examinarea vehiculelor, amenajează şi dotează fluxurile de control de securitate, cu avizul structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii, în vederea asigurării metodelor de examinare necesare şi a facilităţilor necesare. După obţinerea avizelor structurilor locale ale autorităţilor şi instituţiilor implicate, operatorul aeroportuar transmite schiţele fluxurilor pentru examinarea vehiculelor, precum şi descrierea aferentă, spre avizare, Serviciului Român de Informaţii şi, spre aprobare, Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(4) Prevederile pct. 1.4.4. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică în baza unei proceduri întocmite de operatorul aeroportuar, de comun acord cu Serviciul Român de Informaţii şi aprobată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, prin Decizie a directorului general.
(5) Prevederile pct. 1.4.4.1 din anexa la Decizia C(2015) 8005 se aplică în baza unei proceduri întocmite de operatorul aeroportuar, de comun acord cu Serviciul Român de Informaţii.
(6) Prevederile pct. 1.4.4.2 din anexa la Decizia C(2015) 8005 se aplică de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română în conformitate cu procedura de acreditare specifică, prevăzută la art. 51 alin. (6).
(7) Prevederile pct. 1.4.4.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005 se aplică de către Serviciul Român de Informaţii.
(8) Pentru efectuarea examinării vehiculelor prevăzută la pct. 1.4 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, precum şi pentru aplicarea exceptărilor de la această examinare, Serviciul Român de Informaţii elaborează proceduri operaţionale standardizate, care se aprobă de Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin Decizie a directorului general.
ART. 53
Supravegherea, patrularea şi alte controale fizice
(1) Prevederile pct. 1.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 şi ale la pct. 1.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de operatorul aeroportuar.
(2) În aplicarea prevederilor pct. 1.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 şi ale pct. 1.5. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, operatorul aeroportuar, în colaborare cu instituţiile responsabile de asigurare a ordinii şi siguranţei publice precum şi cele de prevenire şi combatere a terorismului, trebuie să se asigure că zonele publice ale aeroporturilor care fac obiectul punerii în aplicare a măsurilor de securitate din prezenta secţiune, sunt identificate.
(3) Măsurile de securitate prevăzute în prezenta secţiune sunt proporţionale cu ameninţarea şi riscul rezultate în cadrul unei evaluări de risc efectuată de entităţile prevăzute la alin. (2), conform unei metodologii elaborate de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi ţin cont de constrângerile operaţionale locale. Frecvenţa şi mijloacele cu care se efectuează activităţile de supraveghere şi de patrulare, rezultate în urma evaluării de risc, se aprobă de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(4) În aplicarea prevederilor pct. 1.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, operatorul aeroportuar aplică următoarele măsuri de securitate:
a) Toate zonele din terminalele de pasageri accesibile publicului se menţin sub constantă supraveghere, de către personalul de securitate aeroportuar sau Serviciul Român de Informaţii, conform atribuţiilor proprii. În cazul utilizării sistemelor de televiziune cu circuit închis, se montează panouri indicatoare prin care să se semnaleze utilizarea acestora. Totodată, se efectuează patrulări ale terminalelor de pasageri, iar pasagerii, precum şi celelalte persoane, se supraveghează de către personalul serviciilor de securitate de pe aeroport.
b) Zonele şi facilităţile în care pot fi ascunse dispozitive sau substanţe explozive, cum ar fi toaletele, casa scării sau coşurile de gunoi, se supun supravegherii şi controlului periodic.
c) Publicul este informat periodic, prin sistemul de anunţare publică al aeroportului, cu privire la obligaţia de a nu-şi lăsa bagajele nesupravegheate şi cu privire la modalităţile de informare a poliţiei sau a serviciilor de securitate de pe aeroport cu privire la orice activitate suspectă de a periclita securitatea terminalului de pasageri.
d) Sunt asigurate măsuri privind accesul în zonele publice aflate în apropierea zonelor de mişcare ale aeronavelor, cum ar fi terase, hoteluri de aeroport şi parcări, care să permită închiderea rapidă pentru public, atunci când din evaluări rezultă o asemenea necesitate.
e) Celelalte zone publice stabilite potrivit dispoziţiilor art. 49 alin. (4) sunt supuse supravegherii, aici fiind incluse: parcările publice din apropierea terminalelor de pasageri, drumurile publice de acces către acestea, precum şi cele din proximitatea aeroporturilor, facilităţile firmelor de închiriere a autovehiculelor, zonele unde staţionează taxiurile şi autovehiculele de transport în comun, precum şi orice facilitate a unui hotel situată pe aeroport.
f) În situaţia creşterii nivelului de ameninţare, în zonele menţionate la alin. (4) lit. e), se aplică măsuri de securitate în baza unei proceduri stabilite în comun de către operatorul de aeroport, Serviciul Român de Informaţii şi instituţiile responsabile de asigurarea ordinii şi siguranţei publice.
g) Personalul care desfăşoară activităţi în zonele publice ale terminalelor de pasageri se instruieşte periodic cu privire la faptul că pachetele şi bagajele abandonate sau lăsate nesupravegheate pot conţine dispozitive explozive sau alte substanţe periculoase. Toate pachetele şi bagajele aflate în această situaţie se consideră suspecte şi sunt semnalate structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii, poliţiei sau serviciilor de securitate de pe aeroport.
h) Se permite instalarea la aeroporturi a unor facilităţi destinate depozitării bagajelor cu condiţia ca acestea să fie plasate în locaţii care, în cazul unei explozii, să asigure protecţia persoanelor şi a facilităţilor aeroportului sau cu condiţia ca bagajele ce urmează a fi depozitate şi persoanele care au acces la acestea să fie supuse unui control de securitate pe baza unei proceduri scrise convenite de operatorul aeroportuar cu Serviciul Român de Informaţii, în scopul prevenirii introducerii de dispozitive explozive şi incendiare sau părţi componente ale acestora.
i) Zona de operaţiuni aeriene a unui aeroport trebuie să fie separată de zona non-restricţionată a acestuia, prin garduri sau bariere fizice prevăzute cu panouri de avertizare de securitate, a căror existenţă şi stare vor fi controlate periodic.
j) Platformele pentru pasageri şi zonele de parcare a aeronavelor sunt iluminate corespunzător. O atenţie deosebită se acordă iluminării zonelor vulnerabile ale unui aeroport.
k) Fiecare entitate este responsabilă de restricţionarea accesului în facilităţile proprii dacă:
1) facilităţile acesteia formează o parte a liniei de demarcaţie dintre zona de operaţiuni aeriene şi zona publică;
2) prin facilităţile acesteia se poate obţine acces din zona publică în zona de operaţiuni aeriene;
l) Zonele tehnice de întreţinere a aeronavelor sunt protejate cu garduri, iar accesul în aceste zone se face pe baza unei autorizaţii pentru persoane şi a unui permis pentru vehicule. Prin excepţie, în situaţia în care zonele tehnice şi de întreţinere a aeronavelor sunt în zona publică, aplicarea măsurilor de la prezentul paragraf intră în responsabilitatea entităţii care le gestionează;
m) Gardul perimetral şi zonele adiacente acestuia, zonele de securitate cu acces restricţionat, precum şi alte zone din zona de operaţiuni aeriene, inclusiv acelea din imediata vecinătate a pragului pistei şi a căilor de rulare, sunt supravegheate prin patrulări, sisteme de televiziune cu circuit închis sau alte metode de supraveghere. Totodată, se implementează măsuri stricte de identificare şi sancţionare a persoanelor care nu poartă legitimaţiile de acces la vedere şi care pătrund în zonele pentru care nu sunt autorizate să aibă acces;
n) Punctele de acces în zona de operaţiuni aeriene, prevăzute pentru a fi utilizate în situaţii de urgenţă, se construiesc astfel încât să fie menţinută integritatea şi calitatea gardului, iar pe perioada cât nu sunt în uz se ţin încuiate sau ţinute sub supraveghere continuă sau prevăzute cu posturi de pază;
o) În cazul aeroporturilor civile pe care sunt executate şi activităţi de aviaţie militară, măsurile de securitate prevăzute în prezentul articol se aplică pe baza planurilor de cooperare elaborate în comun de operatorul aeroportuar şi structurile specifice ale Ministerului Apărării Naţionale;
p) Dezvoltă, implementează şi menţine, în colaborare cu instituţiile responsabile de asigurarea ordinii şi siguranţei publice, cu cele de prevenire şi combatere a terorismului, cu furnizorul de servicii de navigaţie aeriană de pe aeroport, respectiv cu Ministerul Apărării Naţionale, măsuri de diminuare a riscurilor producerii unor accidente, incidente circumscrise domeniului siguranţei aeronautice, respectiv acte de intervenţie ilicită în care sunt implicate aeronave fără pilot la bord, care să includă măsuri de prevenire, descurajare, detectare şi neutralizare.
ART. 54
Articole interzise
(1) Prevederile pct. 1.6.1 - 1.6.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de către Serviciul Român de Informaţii, cu excepţia celor referitoare la autorizarea persoanelor să transporte articole interzise în zonele de securitate cu acces restricţionat şi la cerinţele privind autorizaţia, precum şi la concordanţa care poate fi efectuată la solicitarea persoanelor care efectuează activităţi de supraveghere sau de patrulare, care se aplică de operatorul aeroportuar.
(2) În aplicarea prevederilor pct. 1.6. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, operatorul aeroportuar autorizează persoana numai după ce verifică şi se convinge că aceasta are nevoie să transporte articolele din categoria celor enumerate în apendicele 1-A din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, în vederea îndeplinirii unor sarcini esenţiale pentru operarea facilităţilor aeroportuare sau a aeronavelor ori pentru îndeplinirea atribuţiilor în timpul zborului.
(3) După emiterea unei astfel de autorizaţii, operatorul aeroportuar comunică structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii numele persoanei şi articolele pentru care aceasta a fost autorizată şi include datele persoanei în evidenţa disponibilă în punctele de control de securitate, în situaţia în care această evidenţă este sub forma unei baze de date electronice.
(4) Operatorul aeroportuar retrage imediat autorizaţia unei persoane căreia nu i se mai cere să efectueze sarcini pe aeroport sau la aeronave pentru care are nevoie de articole interzise. După retragerea autorizaţiei, operatorul aeroportuar informează în mod corespunzător Serviciul Român de Informaţii şi modifică evidenţa disponibilă în punctele de control de securitate, în situaţia în care această evidenţă este sub forma unei baze de date electronice.
(5) Personalul instituţiilor/autorităţilor statului cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, cărora le sunt trasate responsabilităţi de monitorizare a implementării prevederilor legale pe aeroporturile din România, poate introduce în zonele de securitate cu acces restricţionat şi în părţile critice ale acestora, pe perioada cât este de serviciu la aeroport, armamentul şi muniţia din dotare, în baza unei notificări transmise operatorului aeroportuar de către instituţiile/autorităţile menţionate. În această situaţie, fără a fi necesare alte demersuri, operatorul aeroportuar emite implicit autorizaţiile aferente, utilizând datele cuprinse în notificările primite din partea acestor instituţii.
(6) Prevederile pct. 1.6.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de operatorul aeroportuar şi transportatorul aerian, care se asigură că există condiţii de securitate pentru depozitarea articolelor enumerate în apendicele 1-A din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998. Prin condiţii de securitate se înţelege că articolele sunt depozitate în spaţii care sunt ţinute închise şi încuiate, cheia fiind accesibilă numai persoanelor care sunt autorizate să transporte articolele interzise respective în zonele de securitate cu acces restricţionat, sau în spaţii păzite sau cu măsuri similare, din care articolele pot fi înmânate persoanelor autorizate.
(7) Detalierea categoriilor de articole prevăzute la lit. d) a apendicelui 1-A din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, precum şi stabilirea modalităţii de aplicare a măsurilor de securitate privind introducerea în zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor a respectivelor articole, se stabilesc prin decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române.
ART. 55
Protejarea datelor şi a sistemelor de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor critice pentru aviaţia civilă împotriva ameninţărilor cibernetice
În aplicare prevederilor pct. 1.7.1 - 1.7.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, operatorii aeroportuari, transportatorii aerieni şi alte entităţi care, conform prezentului PNSA, trebuie să aplice standarde de securitate a aviaţiei civile, trebuie să ia măsurile necesare pentru a-şi proteja datele şi sistemele de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiile critice, potrivit dispoziţiilor secţiunii a 13-a.
ART. 56
Zonele demarcate ale aeroporturilor
Prevederile pct. 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 se aplică de operatorul aeroportuar. Măsurile de securitate alternative prevăzute la art. 4 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 se aplică potrivit dispoziţiilor art. 9.
SECŢIUNEA a 2-a
Securitatea aeronavelor
ART. 57
Dispoziţii generale
(1) Responsabilitatea asigurării aplicării măsurilor de securitate a aeronavei, prevăzute la Capitolul 3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la Capitolul 3 din anexa la Decizia C(2015) 8005, revine fiecărui transportator aerian în ceea ce priveşte aeronavele pe care le operează.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1), notificarea cu privire la statutul zonei de securitate în care este parcată aeronava şi informarea modificării statutului de securitate a părţii critice a zonei de securitate cu acces restricţionat, prevăzute la pct. 3.0 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, care se aplică de operatorul aeroportuar.
(3) Transportatorul aerian poate să subcontracteze aplicarea totală sau parţială a măsurilor de securitate aplicabile aeronavelor proprii, făcând precizările corespunzătoare în programul de securitate, asigurându-se că subcontractorul dispune de personal pregătit corespunzător.
ART. 58
Masuri de protecţie a aeronavelor
(1) Programul de securitate al transportatorului aerian conţine măsurile pe care acesta le dispune, în aplicarea prevederilor referitoare la examinarea de securitate a aeronavelor din Capitolul 3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi Capitolul 3 din anexa la Decizia C(2015) 8005, pentru a descoperi arme, explozivi şi alte dispozitive periculoase care pot fi plasate la bordul aeronavelor.
(2) Programul de securitate al transportatorului aerian conţine măsurile pe care acesta le dispune, în aplicarea prevederilor referitoare la protecţia aeronavelor din Capitolul 3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi Capitolul 3 din anexa la Decizia C(2015) 8005, pentru a proteja aeronava împotriva accesului neautorizat.
SECŢIUNEA a 3-a
Pasagerii şi bagajele de mână
ART. 59
Dispoziţii generale
Controlul de securitate al pasagerilor
(1) În aplicarea prevederilor pct. 4.0 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, măsurile prevăzute în prezenta secţiune se aplică de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Serviciul Român de Informaţii, operatorul aeroportuar şi transportatorul aerian, conform responsabilităţilor ce le revin.
(2) Aplicarea măsurilor din prezenta secţiune se face cu respectarea prevederilor pct. 4.0 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(3) Responsabilitatea efectuării controlului de securitate prevăzut la pct. 4.1.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 revine structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii.
(4) Operatorii aeroportuari, de comun acord cu Serviciul Român de Informaţii, pot aplica exceptările de la controlul de securitate al pasagerilor în transfer şi bagajele lor de mână, prevăzute la pct. 4.1.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008.
(5) Autoritatea Aeronautică Civilă Română informează operatorii aeroportuari şi Serviciul Român de Informaţii despre aeroporturile de pe teritoriul Uniunii pentru care Comisia Europeană a deschis procedura de la art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 72/2010. Pasagerilor în transfer şi bagajelor lor de mână, precum şi pasagerilor în tranzit şi bagajelor lor de mână care sosesc de pe astfel de aeroporturi nu le mai este aplicabilă exceptarea prevăzută la pct. 4.1.2 lit. a), respectiv pct. 4.1.3 lit. b) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 până la momentul la care Autoritatea Aeronautică Civilă Română informează operatorii aeroportuari şi Serviciul Român de Informaţii că aeroporturile respective nu mai fac obiectul procedurii de la art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 72/2010.
(6) Operatorul aeroportuar, de comun acord cu Serviciul Român de Informaţii, poate aplica exceptările de la controlul de securitate al pasagerilor în tranzit şi al bagajelor lor de mână, prevăzute la pct. 4.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008. În situaţia pasagerilor şi bagajelor lor de mână care sosesc dintr-un stat membru în care aeronava a fost în tranzit după ce a venit dintr-o ţară terţă neinclusă în lista din apendicele 4-B, prevăzută la pct. 4.0. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, confirmarea faptului că pasagerii şi bagajele lor de mână au fost supuse controlului de securitate în respectivul stat membru, se face de către transportatorul aerian care, în acest scop, informează operatorul aeroportuar.
(7) Exceptările prevăzute la pct. 4.1.2 şi 4.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 se aplică numai în situaţia în care operatorul aeroportuar asigură fluxuri de procesare pentru pasagerii în transfer şi bagajele lor de mână, respectiv, fluxuri de procesare pentru pasagerii în tranzit şi bagajele lor de mână, amenajate şi dotate corespunzător astfel încât să fie prevenită amestecarea acestora cu pasagerii care sosesc din ţări terţe. Operatorul aeroportuar amenajează şi dotează fluxurile de control de securitate, cu avizul structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii, în vederea asigurării metodelor de control necesare şi a facilităţilor necesare. Operatorul aeroportuar elaborează schiţe de fluxuri de procesare a acestor pasageri, iar după obţinerea avizelor structurilor locale ale autorităţilor şi instituţiilor implicate, le transmite, împreună cu descrierea aferentă, spre avizare, Brigăzii Antiteroriste din cadrul Serviciului Român de Informaţii şi, spre aprobare, Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(8) Prevederile pct. 4.1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi ale pct. 4.1.1 din anexa la Decizia C(2015) 8005, se aplică de către Serviciul Român de Informaţii, cu excepţia informării pasagerului, înainte de a fi supus controlului cu scanerul de securitate, în legătură cu tehnologia utilizată, condiţiile de utilizare a acesteia şi posibilitatea de a refuza controlul efectuat cu un scaner de securitate, care este realizată de către operatorul aeroportuar.
(9) Dispoziţii suplimentare privind exceptările de la controlul de securitate al pasagerilor şi bagajelor de mână sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(10) În aplicarea prevederilor pct. 4.1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Serviciul Român de Informaţii elaborează proceduri speciale de control de securitate, care se supun aprobării Autorităţii Aeronautice Civile Române, pentru următoarele categorii de pasageri:
a) persoanele cu mobilitate redusă - PMR - ce prezintă afecţiuni medicale grave şi în cazul cărora aplicarea măsurilor standardizate de control de securitate poate conduce la agravarea sau apariţia unor complicaţii medicale;
b) persoanele ce prezintă echipamente, dispozitive medicale sau proteze ce nu pot fi detaşate de corp fără a afecta starea medicală sau rezultatele investigaţiilor aflate în desfăşurare;
c) însoţitorii înarmaţi la bordul aeronavei, inclusiv cei dispuşi de autorităţile din alte state.
(11) Persoanele care au calitatea de diplomaţi sau alte persoane care beneficiază de privilegii în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena din 18 aprilie 1961 cu privire la relaţiile diplomatice sunt supuse controlului de securitate în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi pasageri.
(12) Pasagerii care refuză, pentru ei sau bagajele lor, controlul de securitate cu metoda indicată de operatorul de securitate, vor fi supuşi controlului de securitate prin cel puţin o metodă alternativă prevăzută la punctul 4.1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, în conformitate cu o procedură operaţională elaborată de Serviciul Român de Informaţii şi aprobată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin Decizie a directorului general. În cazul în care pasagerii refuză aplicarea acestor metode şi, în consecinţă, nu se poate determina dacă pasagerul are asupra sa articole interzise, în aplicarea dispoziţiilor pct. 4.1.1.2 ultima teză din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Serviciul Român de Informaţii va interzice accesul acestora în zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroportului.
În cazul nerespectării acestei decizii de către pasageri, vor fi solicitate organele competente ale Ministerului Afacerilor Interne care vor aplica măsuri în consecinţă. Totodată, Serviciul Român de Informaţii informează transportatorul aerian şi operatorul aeroportuar cu privire la această situaţie.
(13) Situaţiile în care persoanele încearcă evitarea controlului de securitate sau eludarea măsurilor de securitate subsecvente atunci când sunt supuse controlului de securitate, ascunderea sau disimularea de articole interzise, manifestă agresivitate/ostilitate în procesul de control sau fac afirmaţii cu privire la ameninţări teroriste, inclusiv ameninţare cu bombă, sunt semnalate transportatorului aerian, operatorului aeroportuar şi poliţiei în vederea aplicării măsurilor necesare, inclusiv cele prevăzute în prezentul PNSA, în funcţie de natura faptelor semnalate.
(14) Pentru persoanele suspectate a avea asupra lor articole interzise, precum şi dacă, în urma controlului de securitate, obiectele care declanşează semnalul de alarmă nu sunt identificate, personalul responsabil de efectuarea controlului de securitate aparţinând Serviciului Român de Informaţii efectuează controlul fizic amănunţit al persoanei. Pentru a se respecta dreptul la intimitate al persoanei, controlul fizic amănunţit al persoanei se execută numai în cabine pentru control fizic, special destinate şi numai de personal de securitate de acelaşi sex cu persoana controlată. Operatorul aeroportuar asigură dotarea cu cabine de control de securitate şi amenajarea acestora, inclusiv cu facilităţi tip "mama şi copilul".
(15) Pentru prevenirea producerii unor eventuale conflicte între pasageri şi personalul de securitate, precum şi în scopul documentării unor astfel de situaţii, se recomandă dotarea cabinelor destinate controlului fizic amănunţit cu sisteme de înregistrare audio, prin grija operatorului aeroportuar. Dispunerea sistemelor de înregistrare audio în cabinele de control fizic amănunţit va fi marcată prin signalistică aferentă, dispusă pe uşile de acces în aceste cabine.
(16) Serviciul Român de Informaţii se asigură că persoanele cu mobilitate redusă, precum şi bagajele de mână ale acestora sunt supuse controlului de securitate în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi pasageri dar procedurile de control vor fi adaptate la forma şi gradul de handicap al persoanei. În cazul persoanelor transporte cu ajutorul cărucioarelor sau tărgilor, precum şi în cazul persoanelor care utilizează un scaun cu rotile, o cârjă sau un baston, dacă este posibil, aceste mijloace de transport vor fi supuse controlului de securitate ca bagaje de mână.
(17) Operatorul aeroportuar trebuie să se asigure că persoanelor cu mobilitate redusă li se oferă posibilitatea unui control de securitate separat, într-un spaţiu ferit de privirile celorlalţi pasageri. În acest sens asigură dotarea cu cabine de control de securitate pe care le amenajează corespunzător, astfel încât să permită desfăşurarea activităţii a doi operatori, prezenţa însoţitorului persoanei cu mobilitate redusă, precum şi accesul persoanei supuse controlului, inclusiv, după caz, a căruciorului/ tărgii de transport. De asemenea, va asigura personal specializat precum şi facilităţile necesare transbordării persoanei cu mobilitate redusă.
(18) Serviciul Român de Informaţii trebuie să se asigure că personalul responsabil de efectuarea controlului de securitate al persoanelor cu mobilitate redusă este pregătit să efectueze aceste controale în conformitate cu metodologia aplicabilă acestei categorii de pasageri, elaborată de către Serviciul Român de Informaţii şi aprobată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin Decizie a directorului general.
(19) Transportatorii aerieni trebuie să se asigure că persoanele cu mobilitate redusă sunt informate, încă din faza de rezervare a biletelor, asupra controalelor de securitate la care urmează să fie supuşi înainte de îmbarcarea în aeronavă.
ART. 60
Controlul de securitate al bagajelor de mână
(1) Prevederile pct. 4.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi ale pct. 4.1.2 din anexa la Decizia C(2015) 8005 se aplică de către Serviciul Român de Informaţii, utilizând mijloacele tehnice şi facilităţile puse la dispoziţie de operatorul aeroportuar.
(2) Control manual al bagajului de mână se realizează de către personalul responsabil de efectuarea controlului de securitate aparţinând structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii iar posesorul bunurilor supuse controlului participă numai la operaţiunile solicitate de operator.
(3) Bagajele de mână şi bunurile personale ale persoanelor care au calitatea de diplomaţi sau ale altor persoane care beneficiază de privilegii în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena sunt supuse controlului de securitate în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi pasageri.
(4) În aplicarea prevederilor pct. 4.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se exceptează de la controlul de securitate bagajele de mână ale pasagerilor din categoriile care intră sub incidenţa dispoziţiilor suplimentare privind exceptările de la controlul de securitate al pasagerilor şi bagajelor de mână prevăzute în anexa nr. 1.
(5) În aplicarea prevederilor pct. 4.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Serviciul Român de Informaţii elaborează proceduri speciale de control de securitate, care se supun aprobării Autorităţii Aeronautice Civile Române, pentru categorii de bagaje de mână care, din motive obiective, pot fi supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control. Aprobarea Autorităţii Aeronautice Civile Române se emite prin Decizie a directorului general.
(6) Autoritatea Aeronautică Civilă Română informează Comisia Europeană cu privire la categoriile de bagaje de mână prevăzute la alin. (4) şi (5).
(7) Dispoziţii suplimentare privind exceptările de la controlul de securitate, ca bagaj de mână, al valizelor diplomatice sau consulare sunt prevăzute în anexa nr. 1.
ART. 61
Controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor şi gelurilor
(1) Responsabilitatea efectuării controlului de securitate prevăzut la pct. 4.1.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 4.1.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005 revine structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii.
(2) Operatorul aeroportuar, după consultarea structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii, stabileşte în programul său de securitate regimul lichidelor, aerosolilor şi gelurilor introduse în zona de securitate cu acces restricţionat, cu privire la controlul de securitate al acestora, restricţii sau excepţii, după caz. Operatorul aeroportuar informează pasagerii cu privire la măsurile aplicate local cu privire la regimul lichidelor, aerosolilor şi gelurilor introduse în zona de securitate cu acces restricţionat.
(3) Prevederile de la PARTEA B.1 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 272/2009 se aplică de operatorul aeroportuar. În acest sens operatorul aeroportuar realizează o analiză privind impactul aplicării prevederilor de la PARTEA B.1 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 272/2009 pe baza căreia, cu avizul Serviciului Român de Informaţii şi cu aprobarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, include prevederi specifice în programul de securitate al aeroportului.
(4) Aplicarea exceptărilor de la controlul de securitate a lichidelor, aerosolilor şi gelurilor transportate de pasageri, prevăzute la pct. 4.1.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005, revine în responsabilitatea structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii.
(5) În aplicarea prevederilor pct. 4.1.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Serviciul Român de Informaţii elaborează proceduri care se supun aprobării Autorităţii Aeronautice Civile Române, pentru categorii de lichide, aerosoli şi geluri care, din motive obiective, trebuie supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control. Aprobarea Autorităţii Aeronautice Civile Române se emite prin Decizie a directorului general.
(6) Autoritatea Aeronautică Civilă Română informează Comisia Europeană cu privire la categoriile de lichide, aerosoli şi geluri prevăzute la alin. (5).
(7) Operatorii aeroportuari asigură furnizarea către pasageri, pe fluxurile de plecări, a pungilor de plastic transparente resigilabile, cu o capacitate de maximum 1 litru, prevăzute la pct. 4.1.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(8) Transportatorii aerieni îşi informează pasagerii în legătură cu aeroporturile din UE, de pe care operează şi de pe care aceştia se îmbarcă, în care le este permis să introducă lichide, aerosoli şi geluri în zonele de securitate cu acces restricţionat sau la bordul aeronavelor, precum şi în legătură cu condiţiile asociate.
(9) Pentru efectuarea controalelor de securitate prevăzute la pct. 4.1.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, pct. 4.1.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi pct. 4.1.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005, precum şi pentru aplicarea exceptărilor de la aceste controale, Serviciul Român de Informaţii elaborează proceduri operaţionale standardizate, care se aprobă de Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin Decizie a directorului general.
(10) Pentru asigurarea efectuării controlului de securitate prevăzut la pct. 4.1.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 şi pct. 4.1.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, precum şi pentru aplicarea exceptărilor de la acest control, operatorul aeroportuar elaborează schiţe de fluxuri de control de securitate, amenajează şi dotează fluxurile de control de securitate, cu avizul structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii, în vederea asigurării metodelor de control necesare şi a facilităţilor necesare. După obţinerea avizelor structurilor locale ale autorităţilor şi instituţiilor implicate, operatorul aeroportuar transmite schiţele fluxurilor de control de securitate şi descrierea aferentă, spre avizare, Serviciului Român de Informaţii şi, spre aprobare, Autorităţii Aeronautice Civile Române.
ART. 62
Protecţia pasagerilor şi a bagajelor de mână
(1) Protecţia pasagerilor şi a bagajelor de mână, prevăzută la pct. 4.2.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, se asigură de operatorul aeroportuar din punctul în care sunt supuşi controlului de securitate şi până la poarta de îmbarcare, şi de transportatorul aerian, de la poarta de îmbarcare şi până la plecarea aeronavei care îi transportă. În vederea asigurării acestei protecţii, operatorul aeroportuar asigură spaţii pentru pasageri pe care le amenajează şi dotează corespunzător.
(2) Prevederile pct. 4.2.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 se aplică de operatorul aeroportuar.
(3) În aplicarea prevederii pct. 4.2.2 lit. a) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, Autoritatea Aeronautică Civilă Română informează operatorii aeroportuari despre aeroporturile de pe teritoriul Uniunii pentru care Comisia Europeană a deschis procedura prevăzută la art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 72/2010.
(4) Dispoziţii suplimentare privind protecţia pasagerilor şi a bagajelor de mână sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(5) Pentru tratarea cazurilor în care se detectează sau se suspectează un amestec al pasagerilor care au fost supuşi controlului de securitate cu persoane care nu au fost supuse acestui control, operatorul aeroportuar elaborează, de comun acord cu Serviciul Român de Informaţii, o procedură de aplicare.
(6) În cazul în care, după decolarea aeronavei, se descoperă că s-au produs omisiuni în aplicarea procedurilor controlului de securitate sau a măsurilor de protecţie a pasagerilor şi a bagajelor pentru un anumit zbor, această informaţie este transmisă transportatorului aerian care, fie direct, fie prin intermediul serviciului de trafic aerian, informează aeroportul de destinaţie a zborului, despre natura omisiunii.
(7) Operatorii aeroportuari descriu în programele lor de securitate aeroportuară măsurile pe care le aplică în scopul prevenirii amestecării pasagerilor care pleacă, care au fost supuşi controlului de securitate, cu pasagerii care sosesc, cu excepţia cazului în care aceştia din urmă sunt din categoria celor prevăzuţi la pct. 4.2.2 lit. a) şi b) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 sau alte persoane exceptate formal de la controlul de securitate de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, după cum sunt acestea identificate de prezentul PNSA.
(8) În situaţia în care măsurile preventive menţionate la alin. (7) nu se pot realiza practic, din considerente obiective, datorită utilizării aceloraşi spaţii de procesare, operatorul aeroportuar şi transportatorul aerian vor lua măsuri pentru decalarea în timp a operaţiunilor de îmbarcare faţă de cele de debarcare, prioritate având primele, precum şi pentru examinarea acestor zone după fiecare operaţiune de debarcare a pasagerilor pentru a se asigura, în mod rezonabil, că niciun articol interzis nu a fost introdus în respectivele părţi.
(9) La escalele de tranzit, transportatorii aerieni sunt obligaţi să ia măsuri pentru a se asigura că:
a) pasagerii care debarcă nu lasă în aeronavă articole interzise;
b) sunt identificaţi pasagerii aflaţi în tranzit, care debarcă şi nu se reîmbarcă. Bagajele de mână şi de cală ale acestor pasageri în tranzit nu vor mai fi transportate pe zborul respectiv.
Aceste măsuri vor fi descrise prin proceduri conţinute în programul de securitate al transportatorului aerian.
ART. 63
Pasagerii potenţial perturbatori
(1) În aplicarea prevederilor pct. 4.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, transportatorul aerian aplică măsurile şi procedurile de securitate prevăzute în anexa nr. 4. Transportatorii aerieni includ aceste măsuri şi proceduri în programele de securitate proprii.
(2) În aplicarea prevederilor pct. 4.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, transportatorul aerian autorizează îmbarcarea unui pasager potenţial perturbator la bordul unei aeronave proprii numai după verificarea îndeplinirii, de către autoritatea competentă privind persoanele expulzate, persoanele considerate a fi inadmisibile din motive de imigraţie sau persoanele îndepărtate sub escortă, a prevederilor cu privire la notificarea transportatorului aerian şi asigurarea escortei. Această verificare se face în baza unei proceduri scrise, care este întocmită cu consultarea autorităţii competente respective.
(3) În vederea transmiterii informaţiilor conţinute de notificarea prevăzută la pct. 4.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 către pilotul comandant, transportatorul aerian elaborează o procedură de aplicare.
(4) Suplimentar, transportatorii aerieni aplică măsurile şi procedurile de securitate privind persoanele suferinde de boli mintale, prevăzute în anexa nr. 4.
ART. 64
Pasagerii perturbatori
(1) În aplicarea prevederilor Anexei 17 ICAO, a recomandărilor din Doc. 30 al ECAC şi din DOC 8973 - Manualul de securitate ICAO, transportatorul aerian aplică măsurile şi procedurile de securitate prevăzute în anexa nr. 4, cu privire la pasagerii perturbatori. Transportatorul aerian include aceste măsuri şi proceduri în programul de securitate propriu.
(2) Transportatorul aerian colaborează cu operatorul aeroportuar pentru dezvoltarea unor proceduri detaliate privind gestionarea incidentelor în perimetrul aeroportului, cum ar fi la ghişeele de check-in, în sala de aşteptare şi la porţile de îmbarcare, cu scopul prevenirii îmbarcării pasagerilor perturbatori.
ART. 65
Articole interzise
(1) Prevederile pct. 4.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 cu privire la interzicerea introducerii de către pasageri, în zonele de securitate cu acces restricţionat sau la bordul unei aeronave, a articolelor enumerate în Apendicele 4-C din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de către Serviciul Român de Informaţii, care se asigură că lista articolelor interzise prevăzute în respectivul apendice este disponibilă în punctele de control de securitate şi este cunoscută de personalul responsabil de efectuarea controlului de securitate. Această categorie de personal este instruită că lista nu este exhaustivă, că aceasta identifică doar categoriile de articole care nu trebuie luate la bordul aeronavei şi că natura extrem de diversificată a articolelor care pot reprezenta o ameninţare face ca în anumite cazuri decizia finală să fie lăsată la latitudinea sa.
(2) Exceptarea prevăzută la pct. 4.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se acordă de Autoritatea Aeronautică Civilă Română care, în acest scop, elaborează o procedură de aplicare, aprobată prin Decizie a directorului general, care se publică pe pagina proprie de internet. În cazul în care acordă o astfel de exceptare, Autoritatea Aeronautică Civilă Română informează transportatorul aerian şi Serviciul Român de Informaţii, astfel cum se prevede la pct. 4.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(3) Pentru a se achita de obligaţiile ce îi revin potrivit dispoziţiilor pct. 4.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, transportatorul aerian elaborează şi aplică proceduri operaţionale care descriu măsurile prin care acesta se asigură că regulile de siguranţă aplicabile sunt respectate, articolele sunt plasate în condiţii de securitate la bordul aeronavei şi că pasagerii sunt informaţi cu privire la articolele interzise enumerate în Apendicele 4-C din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, înainte de încheierea procedurii de înregistrare. Prin condiţii de securitate la bordul aeronavei se înţelege că articolul este închis într-un spaţiu la care nici proprietarul şi niciun alt pasager nu au nicio posibilitate de acces. Informarea pasagerilor cu privire la articolele interzise enumerate în Apendicele 4-C din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se realizează suplimentar şi de operatorul aeroportuar prin signalistică video şi/sau audio în zona publică a aeroportului.
ART. 66
Manevrarea articolelor interzise
(1) Articolele interzise vor fi, după caz:
a) acceptate de transportatorul aerian pentru transportul în cala aeronavei, cu condiţia ca pasagerii să nu aibă acces la acestea de la momentul predării bagajului de cală la check-in şi până la ridicarea acestuia din zona de preluare a bagajelor de cală, sau pentru a fi predate ulterior pasagerului;
b) abandonate de către pasager, depuse de către personalul responsabil de efectuarea controlului de securitate în containere special destinate şi preluate, ulterior, de operatorul aeroportuar;
c) preluate, cu acordul pasagerului, de către un însoţitor/aparţinător aflat în zona publică a aeroportului;
d) preluate de operatorul aeroportuar.
(2) Articolele interzise preluate de operatorul aeroportuar vor putea fi, după caz:
a) returnate pasagerului;
b) predate structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii în vederea utilizării în procesul de pregătire a personalului;
c) predate unor entităţi pentru a fi utilizate în scopuri caritabile;
d) distruse.
(3) Manevrarea bunurilor periculoase se face cu respectarea prevederilor documentului Doc 9284 - Instrucţiuni tehnice pentru transportul în siguranţă, pe calea aerului, al bunurilor periculoase, emis de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, ediţia în vigoare.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică, după caz, de către Serviciul Român de Informaţii, operatorul aeroportuar şi transportatorii aerieni. Operatorul aeroportuar elaborează în acest sens, de comun acord cu ceilalţi factori implicaţi, o procedură de aplicare.
SECŢIUNEA a 4-a
Bagajele de cală
ART. 67
Dispoziţii generale
(1) În aplicarea prevederilor pct. 5.0 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, măsurile prevăzute în prezenta secţiune se aplică de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Serviciul Român de Informaţii, operatorul aeroportuar şi transportatorul aerian, conform responsabilităţilor ce le revin.
(2) Aplicarea măsurilor din prezenta secţiune se face cu respectarea prevederilor pct. 5.0 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
ART. 68
Controlul de securitate al bagajelor de cală
(1) Responsabilitatea efectuării controlului de securitate prevăzut la pct. 5.1.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 revine structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii. În situaţia utilizării de echipamente EDS în regim automat, responsabilitatea asupra deciziilor luate de echipamente, precum şi asupra punerii în aplicare a acestora, revine operatorului aeroportuar, în limitele asigurării funcţionării echipamentelor în parametrii prevăzuţi de producător.
(2) Operatorii aeroportuari, de comun acord cu Serviciul Român de Informaţii, pot aplica exceptările de la controlul de securitate al bagajelor de cală în transfer, prevăzute la pct. 5.1.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, precum şi exceptările de la controlul de securitate al bagajelor de cală în tranzit, prevăzute la pct. 5.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008.
(3) Autoritatea Aeronautică Civilă Română informează operatorii aeroportuari şi Serviciul Român de Informaţii despre aeroporturile de pe teritoriul Uniunii pentru care Comisia Europeană a deschis procedura prevăzută la art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 72/2010. Bagajelor de cală în transfer, care sosesc de pe astfel de aeroporturi, nu le mai este aplicabilă exceptarea prevăzută la pct. 5.1.2 lit. a) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 până la momentul la care Autoritatea Aeronautică Civilă Română informează operatorii aeroportuari şi Serviciul Român de Informaţii că aeroporturile respective nu mai fac obiectul procedurii prevăzută la art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 72/2010.
(4) Exceptările prevăzute la pct. 5.1.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 se aplică numai în situaţia în care operatorul aeroportuar asigură fluxuri de procesare pentru bagajele de cală în transfer, amenajate astfel încât să fie prevenită amestecarea acestora cu bagajele de cală provenite din ţări terţe şi dotate corespunzător. Operatorul aeroportuar amenajează şi dotează fluxurile de control de securitate, cu avizul structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii, în vederea asigurării metodelor de control necesare şi a facilităţilor necesare. În acest scop, operatorul aeroportuar elaborează schiţe de fluxuri de procesare a bagajelor de cală în transfer, iar după obţinerea avizelor structurilor locale ale autorităţilor şi instituţiilor implicate, le transmite, împreună cu descrierea aferentă, spre avizare, Brigăzii Antiteroriste din cadrul Serviciului Român de Informaţii şi, spre aprobare, Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(5) Prevederile pct. 5.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi ale pct. 5.1 din anexa la Decizia C(2015) 8005 se aplică de către Serviciul Român de Informaţii.
(6) În aplicarea prevederii pct. 5.1.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se exceptează de la controlul de securitate prevăzut la pct. 5.1.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, bagajele de cală ale pasagerilor din categoriile care intră sub incidenţa dispoziţiilor suplimentare privind exceptările de la controlul de securitate al pasagerilor şi bagajelor de mână prevăzute în anexa nr. 1.
(7) Pentru efectuarea controalelor de securitate prevăzute la pct. 5.1.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, precum şi pentru aplicarea exceptărilor de la aceste controale, Serviciul Român de Informaţii elaborează proceduri operaţionale standardizate care se aprobă de Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin Decizie a directorului general.
(8) Serviciul Român de Informaţii, poate efectua controlul manual al bagajului de cală în lipsa pasagerului, cu informarea ulterioară a acestuia prin aplicarea pe exteriorul sau interiorul bagajului a unui mesaj scris corespunzător sau în prezenţa pasagerului, atunci când este necesară clarificarea şi oferirea unor detalii privind conţinutul bagajului. Operatorul aeroportuar se asigură că zona în care se aplică controlul manual al bagajului de cală în lipsa pasagerului este dotată cu mijloace de supraveghere video, cel puţin pe perioadă efectuării acestuia.
(9) Pentru asigurarea efectuării controlului de securitate prevăzut la pct. 5.1.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, precum şi pentru aplicarea exceptărilor de la acest control, operatorul aeroportuar elaborează schiţe de fluxuri de control de securitate, amenajează şi dotează fluxurile de control de securitate, cu avizul structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii, în vederea asigurării metodelor de control necesare şi a facilităţilor necesare. După obţinerea avizelor structurilor locale ale autorităţilor şi instituţiilor implicate, operatorul aeroportuar transmite schiţele fluxurilor de control de securitate şi descrierea aferentă, spre avizare, Brigăzii Antiteroriste din cadrul Serviciului Român de Informaţii şi, spre aprobare, Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(10) Dispoziţii suplimentare privind exceptările de la controlul de securitate al valizelor diplomatice sau consulare, ca bagaj de cală, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(11) Prevederile pct. 5.1 din anexa la Decizia C (2015) 8005 a Comisiei cu privire la controlului de securitate al bagajelor de cală în afara aeroportului sau în zona publică se aplică de transportatorul aerian, cu excepţia controlului de securitate care se efectuează de către Serviciul Român de Informaţii. Pentru aplicarea acestor prevederi, transportatorul aerian trebuie să obţină acordul operatorului aeroportuar respectiv şi al Serviciului Român de Informaţii. După obţinerea acestui acord, transportatorul aerian elaborează o procedură de aplicare care se avizează de către operatorul aeroportuar şi Serviciul Român de Informaţii.
(12) În cazul utilizării sistemelor integrate de control de securitate multinivel pentru controlul de securitate al bagajelor de cală, operatorii aeroportuari se vor asigura că acestea au la bază numai schemele logice sau modelele prezentate în Doc. 30 al ECAC sau în Doc. 8973 al ICAO şi că funcţionează conform cerinţelor prevăzute în secţiunea a 11-a din prezentul Capitol, respectiv în anexa nr. 5.
ART. 69
Protecţia bagajelor de cală
(1) Protecţia bagajelor de cală, prevăzută la pct. 5.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, la pct. 5.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 5.2 din anexa la Decizia C(2015) 8005, se aplică de transportatorul aerian. În acest scop, operatorul aeroportuar asigură spaţii pentru procesarea bagajelor de cală pe care le amenajează şi dotează corespunzător.
(2) În vederea aplicării controlului de securitate pentru bagajele de cală care nu au fost protejate împotriva intervenţiilor neautorizate şi care trebuie supuse din nou controlului de securitate potrivit dispoziţiilor pct. 5.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, transportatorul aerian aduce bagajele de cală la un punct de control de securitate, unde sunt din nou supuse controlului de securitate de către Serviciul Român de Informaţii. Traseul pe care îl urmează bagajele de cală în acest caz, inclusiv locaţia punctului de control de securitate, se stabilesc printr-o procedură de aplicare agreată, de comun acord, între operatorul aeroportuar, transportatorul aerian şi Serviciul Român de Informaţii.
(3) Operatorul aeroportuar trebuie să se asigure că accesul la sistemul de benzi rulante pentru transportul bagajelor, în zonele de sortare şi transfer ale acestora, este permis numai personalului autorizat.
(4) Transportatorul aerian trebuie să se asigure că accesul în zonele de sortare şi depozitare a bagajelor de cală este limitat strict la personalul care are nevoi operaţionale să intre în aceste zone pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu. Din această categorie de personal fac parte persoanele implicate în încărcarea, descărcarea sau protecţia bagajelor de cală, precum şi persoanele autorizate de Autoritatea Aeronautică Civilă Română să aibă acces în zonele de sortare şi depozitare a bagajelor de cală.
(5) Operatorul aeroportuar şi Serviciul Român de Informaţii pot permite accesul pasagerilor la propriile bagaje de cală care au fost supuse controlului de securitate, atunci când este necesară, cum ar fi efectuarea controlului manual în prezenţa pasagerului sau recuperarea unor bunuri indispensabile pasagerilor, cu condiţia ca aceştia să fie supravegheaţi permanent pentru a se asigura că niciun articol interzis nu este:
a) introdus în bagajul de cală;
b) scos din bagajul de cală pentru a fi introdus în cabina aeronavei sau într-o zonă de securitate cu acces restricţionat.
ART. 70
Concordanţa dintre bagajele de cală şi pasageri
(1) Prevederile pct. 5.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, de la pct. 5.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi ale pct. 5.3. din anexa la Decizia C(2015) 8005, se aplică de transportatorul aerian, cu excepţia controlului de securitate ce trebuie aplicat bagajelor de cală potrivit dispoziţiilor pct. 5.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi pct. 5.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005, care se efectuează de către Serviciul Român de Informaţii.
(2) În aplicarea exceptării de la reefectuarea controlului de securitate potrivit dispoziţiilor pct. 5.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005, transportatorul aerian elaborează şi aplică o procedură de evaluare a riscurilor, care ia în considerare cel puţin factori ca originea bagajului de cală şi ruta pe care acesta a urmat-o.
(3) Pentru asigurarea efectuării controlului de securitate pentru bagajele de cală neînsoţite prevăzut la pct. 5.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 5.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005, operatorul aeroportuar elaborează schiţe de fluxuri de control de securitate, amenajează şi dotează fluxurile de control de securitate, cu avizul structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii, în vederea asigurării metodelor de control necesare şi a facilităţilor necesare. După obţinerea avizelor structurilor locale ale autorităţilor şi instituţiilor implicate, operatorul aeroportuar transmite schiţele fluxurilor de control de securitate şi descrierea aferentă, spre avizare, Brigăzii Antiteroriste din cadrul Serviciului Român de Informaţii şi, spre aprobare, Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(4) Pentru facilitarea aplicării măsurilor referitoare la identificarea bagajelor de cală prevăzute la pct. 5.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, operatorul aeroportuar sprijină transportatorul aerian în instalarea unor sisteme electronice de înregistrare a pasagerilor şi bagajelor şi control al plecărilor.
(5) Transportatorii aerieni sunt obligaţi ca în cadrul procedurilor de check-in să efectueze verificarea identităţii pasagerilor, precum şi chestionarea acestora în scopul descoperirii eventualelor situaţii în care persoane rău intenţionate ar fi reuşit să introducă articole din categoria celor interzise sau periculoase în bagajele respectivului pasager sau l-ar fi convins să transporte bagaje care conţin articole din această categorie. În cazul identificării unui pasager aflat în această situaţie, agentul care a efectuat check-in-ul informează imediat reprezentanţii structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii. Activităţile de identificare şi chestionare a pasagerilor se vor efectua la toate cursele, indiferent de destinaţie.
(6) Transportatorii aerieni sunt obligaţi ca, în cadrul procedurilor de îmbarcare, să efectueze verificarea identităţii pasagerilor, la toate cursele, indiferent de destinaţie.
(7) Activităţile prevăzute la alin. (5) şi (6) vor fi explicit menţionate de către transportatorii aerieni în contractele cu agenţii de handling. Procedurile respective se vor regăsi în manualul operaţional şi programul de securitate al transportatorului aerian şi în manualul operaţional al agentului de handling.
(8) Transportatorii aerieni vor accepta la bordul aeronavelor numai bagajele de cală care au fost supuse următoarelor măsuri de securitate:
a) au fost corect marcate la exterior, prin utilizarea de etichete şi, după caz, de etichete de securitate, codificate şi înseriate corespunzător, pentru a se permite identificarea lor cu pasagerii;
b) pasagerul a fost înregistrat pe acelaşi zbor pe care au fost înregistrate şi bagajele de cală ale acestuia;
c) înainte de a fi încărcate la bordul aeronavei, bagajele de cală sunt păstrate într-o zonă a aeroportului în care au acces doar persoanele autorizate;
d) toate bagajele luate în custodia transportatorului aerian pentru a fi transportate în cala aeronavei au fost identificate ca bagaje de cală însoţite sau bagaje de cală neînsoţite. Procesul de identificare a bagajelor de cală se poate face manual sau prin mijloace automate. Se recomandă ca pentru aeroporturile cu trafic mare de pasageri să se utilizeze un sistem automat de identificare a bagajelor de cală;
e) în cazul în care se utilizează sisteme de asigurare a concordanţei dintre pasager şi bagajul său, acestea vor conţine informaţii suficiente despre fiecare bagaj, astfel încât să se poată face identificarea corespunzătoare a bagajelor.
(9) Transportatorii aerieni au obligaţia să aplice măsuri prin care să se asigure că bagajele de cală ale pasagerilor care au fost înregistraţi pentru zborul respectiv dar nu se află la bordul aeronavei, nu sunt transportate pe acel zbor.
(10) Transportatorii aerieni vor întocmi pentru fiecare zbor un document de evidenţă al bagajelor de cală în care vor fi înregistrate următoarele informaţii:
a) detalii suficiente care să permită identificarea fiecărui bagaj de cală însoţit, încărcat în cala aeronavei;
b) un marcaj care să identifice bagajele de cală neînsoţite;
c) dacă în situaţia bagajelor de cală neînsoţite există un marcaj suplimentar prin care se atestă faptul că acestea au fost supuse controalelor de securitate la standardele prevăzute în prezentul PNSA.
(11) Transportatorii aerieni vor desemna, pentru fiecare zbor, o persoană care are următoarele responsabilităţi:
a) verifică faptul că în documentul de evidenţă a bagajelor de cală au fost incluse toate informaţiile prevăzute la alin. (10), inclusiv că bagajele de cală neînsoţite au fost supuse controalelor de securitate necesare;
b) semnează documentul de evidenţă a bagajelor de cală;
c) autorizează încărcarea bagajelor de cală.
(12) Transportatorii aerieni trebuie să se asigure că bagajele de cală care aparţin membrilor echipajului operaţional al unei aeronave sunt identificate şi evidenţiate, inclusiv etichetate, ca atare. Bagajele de cală ale membrilor echipajului operaţional trebuie să fie supuse controlului de securitate în acelaşi mod ca în cazul bagajelor de cală ale pasagerilor.
(13) Operatorul aeroportuar are obligaţia să asigure spaţii de depozitare sigure, unde vor fi păstrate de către transportatorii aerieni sau agenţii de handling care prestează servicii pentru aceştia, bagajele neînsoţite, nereclamate, neidentificate până la expedierea, revendicarea sau disponibilizarea acestora, în conformitate cu procedurile stipulate în programele de securitate ale operatorilor aeroportuari. Depozitarea se face numai după ce acestea au fost supuse controlului de securitate.
ART. 71
Articole interzise
(1) Prevederile pct. 5.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 cu privire la interzicerea transportului anumitor articole în bagajele de cală se aplică de către Serviciul Român de Informaţii, care se asigură că lista articolelor interzise din Apendicele 5-B din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 este disponibilă în punctele de control de securitate şi că această listă este inclusă în procedurile operaţionale standardizate de efectuare a controalelor de securitate. Personalul responsabil de efectuarea controlului de securitate este instruit că lista nu este exhaustivă, că aceasta identifică doar dispozitivele explozive şi incendiare şi prezintă câteva exemple şi că natura extrem de diversificată a articolelor care pot reprezenta o ameninţare face ca în anumite cazuri judecata finală să fie lăsată la latitudinea operatorului.
(2) În vederea acordării exceptării prevăzute la pct. 5.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română elaborează o procedură specifică, care se aprobă prin Decizie a directorului general.
(3) Pentru a se achita de obligaţiile ce îi revin potrivit dispoziţiilor pct. 5.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, transportatorul aerian elaborează şi aplică proceduri operaţionale care descriu măsurile prin care acesta se asigură că regulile de siguranţă aplicabile sunt respectate şi că pasagerii sunt informaţi cu privire la articolele interzise enumerate în apendicele 5-B înainte de încheierea procedurii de înregistrare.
SECŢIUNEA a 5-a
Mărfurile şi poşta
ART. 72
Dispoziţii generale
(1) În aplicarea prevederilor pct. 6.0 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, măsurile prevăzute în prezenta secţiune se aplică de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Serviciul Român de Informaţii, transportatorul aerian, agentul abilitat, expeditorul cunoscut, transportatorul rutier de mărfuri sau operatorul aeroportuar, conform responsabilităţilor ce le revin.
(2) Aplicarea măsurilor din prezenta secţiune se face cu respectarea prevederilor pct. 6.0.2 şi 6.0.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
ART. 73
Măsuri de securitate
(1) Măsurile de securitate prevăzute la pct. 6.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 se aplică de transportatorul aerian, cu excepţia controlului de securitate, care se efectuează de către Serviciul Român de Informaţii.
(2) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct. 1 din Partea F a Anexei la Regulamentul (CE) nr. 272/2009, în care mărfurile şi poşta se supun controlului de securitate sau altor măsuri de securitate, se face de către transportatorul aerian sau agentul abilitat.
(3) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct. 6.1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, în care mărfurile şi poşta se supun controlului de securitate, se face de către agentul abilitat. Aplicarea exceptărilor de la controlul de securitate al mărfurilor şi poştei se face în baza unei proceduri scrise, agreată între agentul abilitat şi Serviciul Român de Informaţii. Scopul acestei proceduri trebuie să fie facilitarea identificării sigure a situaţiilor în care se aplică exceptările, precum şi a situaţiilor în care este necesară aplicarea controlului de securitate. Responsabilitatea supunerii mărfurilor şi poştei controlului de securitate, revine agentului abilitat, care asigură aplicarea acestui control în baza unui contract de prestări servicii pe care îl încheie cu Serviciul Român de Informaţii.
(4) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (3) referitoare la elaborarea unei proceduri comune, agenţii abilitaţi transmit SRI elementele referitoare la conceptul de securitate aplicat, eventual extras din programul de securitate a aviaţiei în părţile referitoare la acest concept, care să fundamenteze procesul de stabilire a modului de lucru şi elaborare a procedurii comune de lucru.
(5) Măsurile prevăzute la pct. 6.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 cu privire la verificarea semnelor de violare a integrităţii expedierilor cargo/poştale cărora li s-au aplicat măsuri de securitate şi determinarea existenţei motivelor de a se creadă că aceste expedieri nu au fost protejate împotriva intervenţiilor neautorizate din momentul aplicării măsurilor de securitate, se aplică de către agentul abilitat în procesul de recepţie a expedierilor primite din partea unui alt agent abilitat sau unui expeditor cunoscut. În aplicarea acestor măsuri, agentul abilitat elaborează o procedură operaţională standardizată, care se include în programul de securitate al agentului abilitat. Responsabilitatea supunerii expedierilor prevăzute la pct. 6.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 controlului de securitate, revine agentului abilitat, care asigură aplicarea acestui control în baza unui contract de prestări servicii pe care îl încheie cu Serviciul Român de Informaţii.
(6) Măsurile de securitate prevăzute la pct. 6.1.4 şi 6.1.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 6.1 din anexa la Decizia C(2015)8005 se aplică de către Serviciul Român de Informaţii
(7) Stabilirea încadrării entităţii care transportă expedierea dintr-o zonă nerestricţionată, ca agent abilitat sau expeditor cunoscut, precizată la pct. 6.1.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se realizează potrivit dispoziţiilor pct. 6.1 din anexa la Decizia C(2015)8005, numai după identificarea codului alfanumeric unic de identificare relevant pe înscrisurile prezentate la momentul solicitării accesului.
(8) În situaţia aplicării prevederilor pct. 6.1.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, transportatorul rutier de mărfuri pune la dispoziţia reprezentantului structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii din punctul de control de securitate, o copie a declaraţiei semnate prevăzute în apendicele 6-E din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(9) Autoritatea Aeronautică Civilă Română sprijină Serviciul Român de Informaţii în obţinerea dreptului de acces la baza de date a Uniunii privind securitatea lanţului de aprovizionare.
(10) Serviciul Român de Informaţii poate permite intrarea în zonele de securitate cu acces restricţionat a expedierilor de mărfuri sau de poştă care nu se încadrează într-una din categoriile prevăzute la pct. 6.1.4 literele (a) - (c) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, cu condiţia să li se aplice una dintre opţiunile prevăzute la punctul 6.1.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(11) Accesul mărfurilor şi al poştei în zonele de securitate cu acces restricţionat se acordă în baza unei proceduri locale comune elaborate de operatorul aeroportuar cu Serviciul Român de Informaţii.
ART. 74
Controlul de securitate
(1) Prevederile pct. 6.2.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se aplică de către Serviciul Român de Informaţii.
(2) Agentul abilitat elaborează schiţe de fluxuri de control de securitate pentru expedierile de mărfuri/poştale, amenajează şi dotează fluxurile de control de securitate, cu avizul structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii, în vederea asigurării metodelor de control necesare şi a facilităţilor necesare. După obţinerea avizelor structurilor locale ale autorităţilor şi instituţiilor implicate, agentul abilitat transmite schiţele fluxurilor de control de securitate şi descrierea aferentă, spre avizare, Serviciului Român de Informaţii şi, spre aprobare, Autorităţii Aeronautice Civile Române. Utilizarea mijloacelor şi metodelor celor mai adecvate pentru detectarea articolelor interzise, se aplică în baza unei proceduri operaţionale, scrise, agreată între agentul abilitat şi Serviciul Român de Informaţii. Scopul acestei proceduri trebuie să fie facilitarea stabilirii conţinutului/naturii expedierii de către personalul agentului abilitat, inclusiv, după caz, cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii, pentru expedierile al căror conţinut poate fi stabilit numai după efectuarea controlului de securitate, precum şi a selectării, spre a fi utilizate, a mijloacelor şi metodelor celor mai adecvate pentru detectarea articolelor interzise, potrivit conţinutului/naturii expedierii.
(3) În aplicarea prevederilor pct. 6.2.1.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, agentul abilitat solicită, în scris, acordul Autorităţii Aeronautice Civile Române. Aceasta analizează solicitarea şi motivele ce se invocă şi comunică, în scris, acordul sau refuzul, după caz, cu privire la aplicarea măsurilor de securitate adecvate prevăzute la pct. 6.2.1.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998. Autoritatea Aeronautică Civilă Română informează Comisia Europeană cu privire la măsura de securitate adecvată faţă de care şi-a exprimat acordul.
(4) Aplicarea exceptărilor de la controlul de securitate pentru expedierile prevăzute la pct. 6.2.1 din anexa la Decizia C(2015) 8005, se face de către agentul abilitat care, în acest scop, elaborează o procedură operaţională ce se include în programul de securitate al acestuia. Această procedură stabileşte lista expedierilor exceptate, criteriile detaliate de exceptare, modul prin care se stabileşte/recunoaşte că eşantioanele biomedicale provin dintr-o sursă de încredere şi sunt însoţite de documente corespunzătoare.
(5) Prevederile pct. 6.2.2 din anexa la Decizia C(2015) 8005 se aplică de agentul abilitat.
(6) Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate, pe baza unei evaluări a riscurilor, autoriza ca expedierile prevăzute la pct. 6.2.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005 să fie exceptate de la controlul de securitate sau să fie supuse unor proceduri speciale de securitate. În acest scop, Autoritatea Aeronautică Civilă Română elaborează o procedură de evaluare a riscurilor şi de autorizare a exceptării, după caz, care include ruta, mărimea şi natura expedierii, precum şi alte criterii relevante, care se aprobă prin Decizie a directorului general.
(7) Dispoziţii suplimentare privind exceptările de la controlul de securitate, ca marfă sau poştă, al valizelor diplomatice sau consulare sunt prevăzute în anexa nr. 1.
ART. 75
Agenţii abilitaţi
(1) Prevederile pct. 6.3.1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, care aprobă agenţii abilitaţi, pentru fiecare punct de lucru, în baza procedurii descrise la pct. 6.3.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(2) Prevederile pct. 6.3.1.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de agentul abilitat.
(3) Revalidarea agenţilor abilitaţi, prevăzută la pct. 6.3.1.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se face de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(4) Prevederile pct. 6.3.1.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Agentul abilitat aprobat sau revalidat în baza unei autorizaţii de operator economic autorizat, denumită în continuare autorizaţie AEO, menţionate la art. 38 alin. (2) lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 şi la art. 33 din Regulamentul (UE) nr. 2015/2447 şi a unei examinări a punctului de lucru de către Autoritatea Vamală Română, are obligaţia de a comunica Autorităţii Aeronautice Civile Române orice modificări legate de autorizaţia sa AEO.
(5) În aplicarea prevederilor pct. 6.3.1.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română recunoaşte agenţii abilitaţi aprobaţi de autorităţile competente ale statelor membre UE potrivit dispoziţiilor pct. 6.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, cu excepţia situaţiilor în care decide aplicarea unor măsuri de securitate mai stricte.
(6) Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în cazul în care intenţionează să devină agent abilitat, este exceptată de la parcurgerea procedurii de aprobare, înscrierea în Baza de date a UE privind securitatea lanţului de aprovizionare făcându-se în temeiul dispoziţiei scrise a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române, care îşi asumă prin semnătură Declaraţia-angajament - agent abilitat şi validarea programului de securitate al Autorităţii Aeronautice Civile Române ca agent abilitat.
(7) În aplicarea prevederilor pct. 6.3.1.8 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română pune la dispoziţia autorităţii vamale orice informaţii privind statutul unui agent abilitat, care ar putea fi relevante în privinţa deţinerii unei autorizaţii AEO menţionate la art. 38 alin. (2) lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 şi la art. 33 din Regulamentul (UE) nr. 2015/2447. Aceste informaţii includ elemente referitoare la noi aprobări ale agenţilor abilitaţi, la retragerea statutului de agent abilitat, la revalidarea şi verificările acestora, la planificările de verificare şi la rezultatele acestor evaluări.
(8) Măsurile de securitate prevăzute la pct. 6.3.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 6.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005, se aplică de agentul abilitat, cu excepţia controlului de securitate prevăzut la pct. 6.3.2.3 lit. a) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, care se aplică de către Serviciul Român de Informaţii. Agentul abilitat poate subcontracta aceste măsuri de securitate cu respectarea prevederilor de la paragraful al 4- lea al pct. 6.3.1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998. Având în vedere atribuţiile şi responsabilităţile Serviciul Român de Informaţii în domeniul securităţii aviaţiei civile, agentul abilitat subcontractează controlul de securitate al expedierilor cargo şi poştale acestei instituţii, cu respectarea prevederilor de la pct. 6.3.1.1 paragraful al 4-lea lit. b) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(9) Verificarea prevăzută la ultimul paragraf de la punctul 6.3.2.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se efectuează de agentul abilitat care acţionează în numele transportatorului aerian sau de transportatorul aerian.
(10) În cazul în care, în urma verificării prevăzute la alin. (9), agentul abilitat sau transportatorul aerian nu pot confirma informaţiile stabilite la punctul 6.3.2.6 sau punctului 6.3.2.7, după caz, din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, aceştia se asigură că mărfurile sau poşta aflate în transfer sunt supuse controlului de securitate de către Serviciul Român de Informaţii, înainte de a fi îmbarcate la bordul unei aeronave pentru următorul zbor.
(11) Transportatorul aerian sau agentul abilitat prevăzut la alin. (9) înregistrează pe documentaţia menţionată la punctul 6.3.2.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 codul său unic de identificare obţinut de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în cazul în care a acceptat statutul de securitate acordat unei expedieri.
ART. 76
Expeditorii cunoscuţi. Transportatorii rutieri de mărfuri
(1) Prevederile pct. 6.4.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, care aprobă expeditorii cunoscuţi, pentru fiecare punct de lucru, în baza procedurii descrise la pct. 6.4.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(2) Prevederile pct. 6.4.1.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de expeditorul cunoscut.
(3) Revalidarea expeditorilor cunoscuţi, prevăzută la pct. 6.4.1.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se face de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(4) Prevederile pct. 6.4.1.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Expeditorul cunoscut aprobat sau revalidat în baza unei autorizaţii AEO menţionate la art. 38 alin. (2) lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 şi la art. 33 din Regulamentul (UE) nr. 2015/2447 şi a unei examinări a punctului de lucru de către Autoritatea Vamală Română, are obligaţia de a comunica Autorităţii Aeronautice Civile Române orice modificări legate de autorizaţia sa AEO.
(5) În aplicarea prevederilor pct. 6.4.1.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română recunoaşte expeditorii cunoscuţi aprobaţi de autorităţile competente ale statelor membre UE potrivit dispoziţiilor pct. 6.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, cu excepţia situaţiilor în care decide aplicarea unor măsuri de securitate mai stricte.
(6) În aplicarea prevederilor pct. 6.4.1.7 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română pune la dispoziţia autorităţii vamale orice informaţii privind statutul unui expeditor cunoscut care ar putea fi relevante în privinţa deţinerii unei autorizaţii AEO menţionate la art. 38 alin. (2) lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 şi la art. 33 din Regulamentul (UE) nr. 2015/2447. Aceste informaţii includ şi elemente referitoare la noi aprobări ale expeditorilor cunoscuţi, la retragerea statutului de expeditor cunoscut, la revalidarea şi verificările acestora, la planificările de verificare şi la rezultatele acestor evaluări.
(7) Prevederile pct. 6.4.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de expeditorul cunoscut.
(8) Prevederile pct 6.5.1 din anexa la Regulamentul(UE) 2015/1998 se aplică de Autoritatea Aeronautică Civilă Română care aprobă transportatorii rutieri de mărfuri pentru fiecare punct de lucru în baza procedurii descrise la pct.6.5.1.1 din anexa la Regulamentul(UE) 2015/1998.
(9) Evaluarea programelor de securitate ale transportatorilor rutieri de mărfuri şi verificările la faţa locului se realizează de validatorii UE de securitate a aviaţiei. În cazul în care Autoritatea Aeronautică Civilă Română consideră necesar, evaluarea programelor de securitate ale transportatorilor rutieri de mărfuri şi verificările la faţa locului se realizează la nivel naţional de către auditorii de securitate a aviaţiei civile.
(10) Prevederile pct. 6.5.1.6 din anexa la Regulamentul(UE) 2015/1998 se aplică de transportatorul rutier de mărfuri.
(11) Reaprobarea transportatorilor rutieri de mărfuri, prevăzută la pct. 6.5.1.7 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se face de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(12) În aplicarea prevederilor pct. 6.5.1.9 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română recunoaşte transportatorii rutieri de mărfuri aprobaţi de autorităţile competente ale statelor membre UE potrivit dispoziţiilor pct. 6.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, cu excepţia situaţiilor în care decide aplicarea unor măsuri mai stricte.
(13) Prevederile pct. 6.5.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de transportatorul rutier de mărfuri.
ART. 77
Protecţia mărfurilor şi a poştei
(1) Măsurile de protecţie a mărfurilor şi poştei, prevăzute la pct. 6.2.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, se aplică de agentul abilitat, expeditorul cunoscut sau de transportatorul rutier de mărfuri.
(2) Prevederilor de la pct. 6.2.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 se aplică de agentul abilitat, care se asigură că mărfurile şi poşta care nu au fost suficient protejate împotriva intervenţiilor neautorizate după aplicarea măsurilor de securitate sunt supuse controlului de securitate de către Serviciul Român de Informaţii.
(3) Măsurile de protecţie a mărfurilor şi poştei în timpul transportului, prevăzute la pct. 6.6.1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se aplică de agentul abilitat sau expeditorul cunoscut.
(4) Măsurile de protecţie a mărfurilor şi poştei, prevăzute la pct. 6.6.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se aplică de agentul abilitat.
ART. 78
Mărfurile şi poşta cu risc ridicat - high risk cargo and mail - HRCM
(1) Măsurile prevăzute la pct. 6.7.2 din anexa la Decizia C(2015) 8005 cu privire la identificarea expedierilor de mărfuri şi poştă ca fiind HRCM se aplică de către:
a) agentul abilitat în procesul de recepţie a expedierilor. În aplicarea acestor măsuri, agentul abilitat elaborează o procedură operaţională standardizată, care se include în programul de securitate al agentului abilitat. Responsabilitatea supunerii expedierilor HRCM controlului de securitate prevăzut la pct. 6.7.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005 revine agentului abilitat, care asigură aplicarea acestui control în baza unui contract de prestări servicii pe care îl încheie cu Serviciul Român de Informaţii. De asemenea, agentul abilitat se asigură că pentru aceste expedieri se emite certificatul de securitate "SHR", care reprezintă documentul care certifică că expedierea poate fi transportată în siguranţă pe aeronave de pasageri, de marfă şi de poştă, în conformitate cu cerinţele pentru nivel ridicat de risc.
Controlul de securitate prevăzut la pct. 6.7.3, cu respectarea cerinţelor de la pct. 6.7.4 din anexa la Decizia C(2015) 8005 intră în responsabilitatea structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii.
b) transportatorul aerian de marfă sau poştă care operează în Uniunea Europeană dintr-un aeroport aflat într-o ţară terţă, denumit transportator ACC3, care defineşte în programul său de securitate modalităţile prin care expedierile respective sunt identificate ca fiind HRCM, şi care se asigură că aceste expedieri sunt supuse măsurilor de securitate aplicabile, inclusiv măsurilor de securitate suplimentare prevăzute la pct. 6.7.3 şi 6.7.4 din anexa la Decizia C(2015) 8005, fie de el însuşi, fie de o entitate validată UE în materie de securitate a aviaţiei. De asemenea, transportatorul ACC3 se asigură că pentru aceste expedieri se emite certificatul de securitate "SHR".
(2) În aplicarea prevederilor pct. 6.7.2 lit. c) din anexa la Decizia C(2015) 8005:
a) Serviciul Român de Informaţii sau Serviciul de Informaţii Externe informează Autoritatea Aeronautică Civilă Română cu privire la expedierile de mărfuri sau poştă care pot constitui un risc la adresa securităţii aviaţiei. În cazul în care primeşte informaţii despre astfel de expedieri din alte surse (ex. din partea unui stat membru UE sau a unui stat terţ), Autoritatea Aeronautică Civilă Română se consultă cu Serviciul Român de Informaţii înainte de a face notificarea respectivă. Autoritatea Aeronautică Civilă Română notifică agentul abilitat, transportatorul aerian sau transportatorul ACC3 cu privire la existenţa unor expedierile de mărfuri sau poştă care pot constitui un risc la adresa securităţii aviaţiei. În situaţii de urgenţă, notificarea se poate face direct de către Serviciul Român de Informaţii sau Serviciul de Informaţii Externe, urmând ca în cel mai scurt timp informaţia să fie transmisă şi Autorităţii Aeronautice Civile Române. În urma primirii notificării, agentul abilitat, transportatorul aerian sau transportatorul ACC3 se asigură că expedierile respective sunt supuse măsurilor de securitate aplicabile, inclusiv măsurilor de securitate suplimentare prevăzute la pct. 6.7.3 şi 6.7.4 din anexa la Decizia C(2015) 8005. De asemenea, agentul abilitat, transportatorul aerian sau transportatorul ACC3 se asigură că pentru aceste expedieri se emite certificatul de securitate "SHR";
b) agentul abilitat, transportatorul aerian sau transportatorul ACC3 vor defini în programele lor de securitate modalităţile prin care expedierile care fac obiectul cerinţei de la pct. 6.7.2 lit. c) din anexa la Decizia C(2015) 8005 sunt identificate ca fiind HRCM şi supuse măsurilor de securitate aplicabile.
ART. 79
Proceduri de securitate pentru mărfurile şi poşta introduse în Uniunea Europeană din ţări terţe
(1) Cerinţele prevăzute la pct. 6.8 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 nu se aplică în cazul în care mărfurile sau poşta destinate transportului aerian sunt încărcate într-una dintre ţările terţe enumerate în apendicele 6-Fii din anexa la Decizia C(2015) 8005 sau în apendicele 6-Fiii din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(2) Prevederile pct. 6.8.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, mai puţin prevederile pct. 6.8.1.2 lit. a) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, care se aplică de către transportatorul aerian, şi prevederile pct. 6.8.1.2 lit. b) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, care se aplică de către un validator UE de securitate a aviaţiei sau de către un auditor de securitate a aviaţiei civile din cadrul Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(3) Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în urma unei solicitări, din motive obiective şi pe baza unei evaluări a riscurilor, poate permite ca zborurile prevăzute la pct. 6.8.2 din anexa la Decizia C(2015) 8005 să fie exceptate de la prevederile pct. 6.8 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998. În acest scop, Autoritatea Aeronautică Civilă Română elaborează o procedură de evaluare a riscurilor, aprobată prin Decizie a directorului general, care include ruta, natura expedierii, precum şi alte criterii relevante.
(4) Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate, în urma unei solicitări de derogare transmise în scris din partea unui transportator aerian care urmează să aibă în România primul aeroport de sosire în UE, pe baza unei evaluări a riscurilor, să excepteze de la cerinţele prevăzute la pct. 6.8.1 şi 6.8.2 din anexa la anexa la Decizia C(2015) 8005, zborurile individuale operate de către acest transportator, în cazul în care acesta operează în principal zboruri ad-hoc. În acest scop, Autoritatea Aeronautică Civilă Română elaborează o procedură de evaluare a riscurilor şi de acordare a derogării, care include ruta, natura expedierii, precum şi alte criterii relevante. Procedura include şi cerinţele de la pct. 6.8.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(5) În aplicarea prevederilor pct. 6.8.1.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română recunoaşte orice transportator ACC3 care figurează ca fiind valid în Baza de date a Uniunii privind securitatea lanţului de aprovizionare pentru toate operaţiunile cu originea în aeroportul din ţara terţă şi destinaţia în România.
(6) Prevederile pct. 6.8.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de către un validator UE de securitate a aviaţiei sau de către un auditor de securitate a aviaţiei civile din cadrul Autorităţii Aeronautice Civile Române, mai puţin prevederile paragrafului 2 al pct. 6.8.2.2.1 şi ale pct. 6.8.2.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, care se aplică de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, precum şi ale pct. 6.8.2.2.2 lit. a) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, care se aplică de transportatorul aerian.
(7) În aplicarea prevederilor pct. 6.8.2.2.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 vor fi aplicate condiţiile specificate la lit. a) - f) ale acestui punct şi asumate responsabilităţile respective de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, transportatorul aerian care desfăşoară mai multe operaţiuni relevante de transport aerian, validatorul UE de securitate a aviaţiei sau auditorul de securitate a aviaţiei civile din cadrul Autoritatea Aeronautică Civilă Română, astfel cum reies acestea din condiţiile menţionate la acest punct.
(8) Măsurile de securitate prevăzute la pct. 6.8.3.1 - 6.8.3.3 şi 6.8.3.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se aplică de transportatorul ACC3.
(9) În vederea aplicării exceptărilor de la controlul de securitate al mărfurilor şi poştei transportate pentru transfer, tranzit sau descărcare într-un aeroport al Uniunii, prevăzute la pct. 6.8.3.1 lit. a) - (d) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, transportatorul ACC3 se asigură că el însuşi sau agentul abilitat validat UE în materie de securitate a aviaţiei -agentul RA3 - de la care acceptă direct mărfuri sau poştă în vederea transportării către UE, au definită şi aplică o procedură scrisă al cărei scop trebuie să fie facilitarea identificării situaţiilor în care se aplică exceptările, precum şi a situaţiilor în care este necesară aplicarea controlului de securitate.
(10) În aplicarea prevederilor pct. 6.8.3.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, transportatorul ACC3 se asigură că, atunci când se efectuează controlul de securitate, personalul propriu sau agentul RA3 de la care acceptă direct mărfuri sau poştă în vederea transportării către UE, utilizează mijloace sau metode care sunt în conformitate cu cerinţele menţionate la acest punct.
(11) Măsurile de securitate prevăzute la pct. 6.8.3.4.din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de transportatorul ACC3, agentul RA3 sau expeditorul KC3, în funcţie de care dintre aceştia a aplicat măsurile de securitate necesare expedierii pe care o încredinţează unui alt transportator ACC3 sau agent RA3.
(12) Măsurile de securitate prevăzute la pct. 6.8.3.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de transportatorul ACC3 sau agentul RA3 în funcţie de care dintre aceştia primeşte expedierea de la un alt transportator ACC3, agent RA3 sau expeditor KC3.
(13) Măsurile de securitate prevăzute la pct. 6.8.3.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de transportatorul ACC3 sau agentul RA3 care acţionează în numele acestuia.
(14) Agentul abilitat care acţionează în numele transportatorului aerian sau transportatorul aerian este responsabil de aplicarea punctelor 6.8.3.8 şi 6.8.3.9 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998. Acesta înregistrează pe documentaţia menţionată la punctul 6.3.2.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 codul său unic de identificare obţinut de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în cazul în care a acceptat statutul de securitate acordat unei expedieri.
(15) Prevederile pct. 6.8.4.1 - 6.8.4.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, mai puţin prevederile pct. 6.8.4.4 lit. a) care se aplică de către agentul RA3 sau expeditorul KC3, şi prevederile de la pct. 6.8.4.4 lit. b), care se aplică de către un validator UE de securitate a aviaţiei.
(16) În aplicare prevederilor pct. 6.8.4.7 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română recunoaşte orice entitate RA3 sau KC3 care figurează ca fiind validă în Baza de date a Uniunii privind securitatea lanţului de aprovizionare pentru operaţiunile efectuate în legătură cu mărfurile sau poşta transportate de un transportator ACC3 de pe aeroportul ţării terţe către România.
(17) În aplicare prevederilor pct. 6.8.4.9 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română solicită validatorilor UE de securitate a aviaţiei pe care i-a aprobat să-i pună la dispoziţie detaliile incluse în partea 1 a listei de verificare prevăzute în apendicele 6-C2 sau în apendicele 6-C4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, după caz, pentru fiecare entitate pe care aceştia au desemnat-o.
(18) Prevederile pct. 6.8.5.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de către un validator UE de securitate a aviaţiei.
(19) În aplicarea prevederilor pct. 6.8.5.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română realizează revalidarea UE de securitate a aviaţiei în baza unei activităţi de monitorizare a conformării efectuată de autoritatea competentă a unui stat membru sau de Comisie, cu condiţia să acopere toate domeniile indicate în lista de verificare prevăzută în apendicele 6-C2 sau 6-C4, după caz.
(20) Prevederile pct. 6.8.5.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de către transportatorul ACC3.
(21) Prevederile pct. 6.8.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
(22) Pentru aplicarea prevederilor pct. 6.8.7 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română colaborează cu Autoritatea Vamală Română.
(23) Pentru aplicarea prevederilor punctului 6.8.7.9. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română elaborează şi aprobă prin Decizie a directorului general o procedură operaţională standardizată, în colaborare cu structurile relevante pentru gestionarea situaţiilor de criză, care să asigure inclusiv coordonarea cu autorităţile din ţara terţă de plecare a expedierii şi, dacă este cazul, din ţara sau ţările de tranzit şi/sau de transfer.
SECŢIUNEA a 6-a
Poşta transportatorului aerian şi materialele transportatorului aerian
ART. 80
Dispoziţii generale
În aplicarea prevederilor pct. 7.0 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, măsurile prevăzute în prezenta secţiune se aplică de transportatorul aerian şi Serviciul Român de Informaţii, conform responsabilităţilor ce le revin.
ART. 81
Poşta transportatorului aerian şi materialele transportatorului aerian care urmează să fie încărcate pe o aeronavă
(1) Prevederile pct. 7 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, ale pct. 7.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi ale pct. 7.1. din anexa la Decizia C(2015) 8005, se aplică de transportatorul aerian, cu excepţia controlului de securitate prevăzut la pct. 7.1.1 şi 7.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, care se efectuează de către Serviciul Român de Informaţii. Modul de procesare al poştei şi materialelor transportatorului aerian pe fluxuri aeroportuare definite, este stabilit prin proceduri iniţiate de operatorul aeroportuar, agreate de transportatorul aerian şi de către Serviciul Român de Informaţii. Pentru asigurarea efectuării controlului de securitate prevăzut la pct. 7.1.1 şi 7.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, precum şi pentru aplicarea exceptărilor de la aceste controale, operatorul aeroportuar elaborează schiţe de fluxuri de control de securitate, amenajează şi dotează fluxurile de control de securitate, cu avizul structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii, în vederea asigurării metodelor de control necesare şi a facilităţilor necesare. După obţinerea avizelor structurilor locale ale autorităţilor şi instituţiilor implicate, operatorul aeroportuar transmite schiţele fluxurilor de control de securitate şi descrierea aferentă, spre avizare, Serviciului Român de Informaţii şi, spre aprobare, Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(2) Dispoziţii suplimentare privind exceptările de la controlul de securitate pentru poşta transportatorului aerian şi materialele transportatorului aerian, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
ART. 82
Materiale ale transportatorului aerian utilizate pentru procesarea pasagerilor şi a bagajelor
Prevederile pct. 7.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de transportatorul aerian.
SECŢIUNEA a 7-a
Proviziile de bord
ART. 83
Dispoziţii generale
(1) În aplicarea prevederilor pct. 8.0 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, măsurile prevăzute în prezenta secţiune se aplică de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Serviciul Român de Informaţii, transportatorul aerian, furnizorul abilitat de provizii de bord, furnizorul cunoscut de provizii de bord sau operatorul aeroportuar, conform responsabilităţilor ce le revin.
(2) În aplicarea prevederilor pct. 8.0.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, transportatorul aerian sau furnizorul abilitat de provizii de bord defineşte în programul său de securitate modalităţile prin care se asigură că este prevenită introducerea articolelor interzise în proviziile de bord. Totodată, operatorul aeroportuar elaborează, de comun acord cu Serviciul Român de Informaţii, o procedură care defineşte modul în care sunt acceptate articolele menţionate la litera d) a Apendicelui 1-A din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 la introducerea proviziilor de bord în zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroportului. Procedura se comunică transportatorului aerian sau furnizorului abilitat de provizii de bord. Furnizorii abilitaţi de provizii de bord, furnizorii cunoscuţi de provizii de bord şi transportatorii aerieni asigură faptul că articolele menţionate la litera d) a Apendicelui 1-A nu sunt introduse în proviziile de bord livrate în zonele de securitate cu acces restricţionat. Articolele menţionate la litera d) a Apendicelui 1-A pot fi luate la bordul aeronavei ca provizii de bord de către reprezentanţi autorizaţi ai transportatorului aerian, dacă programul de securitate al acestuia prevede că acestea sunt folosite în mod uzual pe timpul unui zbor şi stabileşte condiţiile de protecţie astfel încât să nu fie accesibile pasagerilor.
(3) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (2) referitoare la elaborarea unei proceduri comune, furnizorii abilitaţi transmit Serviciului Român de Informaţii elementele referitoare la conceptul de securitate aplicat, eventual extras din Programul de securitate al aeroportului în părţile referitoare la acest concept, care să fundamenteze procesul de stabilire a modului de lucru şi elaborare a procedurii comune de lucru, precum şi raportul/notificarea autorităţii competente de aprobare ca furnizor.
ART. 84
Măsuri de securitate
(1) Măsurile de securitate prevăzute la pct. 8 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 se aplică de transportatorul aerian, furnizorul abilitat de provizii de bord sau furnizorul cunoscut de provizii de bord, cu excepţia controlului de securitate, care se efectuează de către Serviciul Român de Informaţii, în baza unui contract de prestări servicii.
(2) Transportatorul aerian, furnizorul abilitat de provizii de bord şi furnizorul cunoscut aplică măsurile de securitate prevăzute la pct. 8.1.1 şi 8.1.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi pct. 8.1. din anexa la Decizia C(2015) 8005, cu excepţia controlului de securitate, inclusiv cel prevăzut la pct. 8.1.2. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, care se efectuează de către Serviciul Român de Informaţii.
(3) Dispoziţii suplimentare privind exceptările de la controlul de securitate pentru proviziile de bord, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(4) Dispoziţii suplimentare privind controlul de securitate pentru proviziile de bord, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(5) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct. 8.1.1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 în care proviziile de bord se supun controlului de securitate înainte de a fi introduse într-o zonă de securitate cu acces restricţionat, se face astfel:
a) în punctul de control acces în zona de securitate cu acces restricţionat, de către Serviciul Român de Informaţii, pentru proviziile prevăzute la pct. 8.1.1.1 lit. a) - c) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998;
b) la primirea/recepţia proviziilor, de către transportatorul aerian sau furnizorul abilitat de provizii de bord, pentru proviziile prevăzute la pct. 8.1.1.1 lit. b) - c) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(6) La nivelul aeroportului, aplicarea exceptărilor de la controlul de securitate al proviziilor de bord, prevăzute la pct. 8.1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se face în baza unei proceduri scrise, agreată, între operatorul aeroportuar, Serviciul Român de Informaţii, transportatorul aerian, furnizorul abilitat de provizii de bord şi furnizorul cunoscut de provizii de bord. Scopul acestei proceduri trebuie să fie facilitarea identificării sigure a situaţiilor în care se aplică exceptările, precum şi a situaţiilor în care este necesară aplicarea controlului de securitate.
(7) Confirmarea validităţii statutului de furnizor abilitat al entităţii care prezintă provizii de bord se face de către Serviciul Român de Informaţii, prin verificarea în Baza de Date a Uniunii Europene privind securitatea lanţului de aprovizionare.
(8) În aplicarea prevederilor pct. 8.1.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, transportatorul aerian, pentru proviziile de bord primite de la un furnizor abilitat de provizii de bord sau de la un furnizor cunoscut de provizii de bord, precum şi furnizorul abilitat de provizii de bord, pentru proviziile de bord primite de la un furnizor cunoscut de provizii de bord, stabilesc responsabilităţile şi procedurile pentru efectuarea verificării semnelor de violare a integrităţii proviziilor de bord primite, pentru stabilirea dacă aceste provizii nu au fost protejate împotriva intervenţiilor neautorizate şi pentru notificarea structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii cu privire la necesitatea ca proviziile de bord respective să fie supuse controlului de securitate. Procedura este inclusă în programul de securitate al transportatorului aerian şi al furnizorului abilitat de provizii de bord. În punctul de control acces în zona de securitate cu acces restricţionat, verificarea semnelor de violare a integrităţii proviziilor de bord şi determinarea existenţei motivelor de a se crede că aceste provizii nu au fost protejate împotriva intervenţiilor neautorizate se efectuează de către Serviciul Român de Informaţii. În acest sens, Serviciul Român de Informaţii elaborează o procedură operaţională standardizată pentru verificarea semnelor de violare a integrităţii proviziilor de bord pe care le introduce în zona de securitate cu acces restricţionat transportatorul aerian, furnizorul abilitat de provizii de bord sau furnizorul cunoscut de provizii de bord şi pentru stabilirea dacă aceste provizii nu au fost protejate împotriva intervenţiilor neautorizate. Această procedură se aprobă de Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin Decizie a directorului general.
(9) Pentru asigurarea efectuării controlului de securitate prevăzut la pct. 8.1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau furnizorul abilitat de provizii de bord, după caz, elaborează schiţe de fluxuri de control de securitate, amenajează şi dotează fluxurile de control de securitate, cu avizul Serviciului Român de Informaţii, în vederea asigurării metodelor de control necesare şi a facilităţilor necesare. După obţinerea avizelor structurilor locale ale autorităţilor şi instituţiilor implicate, operatorul aeroportuar, transportatorul aerian sau furnizorul abilitat de provizii de bord transmit schiţele fluxurilor de control de securitate şi descrierea aferentă, spre avizare, Serviciului Român de Informaţii şi, spre aprobare, Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(10) Prevederile pct. 8.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi ale pct. 8.1.2 - 8.1.4. lit. a) şi pct. 8.1.6 din anexa la Decizia C(2015) 8005 se aplică de către Serviciul Român de Informaţii.
(11) Pentru efectuarea controlului de securitate prevăzut la pct. 8.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 8.1.2 - 8.1.4. lit. a) şi pct. 8.1.6 din anexa la Decizia C(2015) 8005, Serviciul Român de Informaţii elaborează proceduri operaţionale standardizate, care se aprobă de Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin Decizie a directorului general.
(12) Prevederile pct. 8.1.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, care aprobă furnizorii abilitaţi în baza procedurii descrise la pct. 8.1.3.2. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(13) Desemnarea furnizorilor cunoscuţi, prevăzută la pct. 8.1.4. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se face de transportatorul aerian sau furnizorul abilitat pentru care efectuează livrări, în baza procedurii descrise la pct. 8.1.4.2 - 8.1.4.7 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, cu excepţia situaţiilor care intră sub incidenţa atribuţiilor Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(14) Transportatorul aerian sau furnizorul abilitat trebuie să păstreze documentele prevăzute la pct. 8.1.4.7 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(15) În aplicarea prevederilor pct. 8.1.4.3 ultimul paragraf din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, transportatorul aerian sau furnizorul abilitat verifică respectarea de către furnizorii cunoscuţi desemnaţi a cerinţelor de la pct. 8.1.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(16) În aplicarea prevederilor pct. 8.1.4.3 ultimul paragraf din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română verifică, în cadrul activităţilor de monitorizare, respectarea de către furnizorii cunoscuţi, desemnaţi de transportatorul aerian sau furnizorul abilitat, a cerinţelor de la pct. 8.1.5. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998. În cazul în care constată nerespectarea acestor cerinţe, Autoritatea Aeronautică Civilă Română solicită transportatorului aerian sau furnizorului abilitat, care a desemnat respectivul furnizor cunoscut, să-i retragă acest statut.
(17) În aplicarea prevederilor pct. 8.1.4.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, validările programului de securitate şi implementării acestuia sunt executate de o persoană care acţionează în numele transportatorului aerian sau furnizorului abilitat, numită şi pregătită în acest scop, în conformitate cu prevederile Programului naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile. Transportatorii aerieni sau furnizorii abilitaţi înregistrează toate validările, se asigură că acestea se efectuează înainte de desemnarea furnizorului cunoscut şi că, după desemnare, se repetă la fiecare 2 ani.
(18) Prevederile pct. 8.1.4.5 - 8.1.4.7 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de transportatorul aerian sau furnizorul abilitat, mai puţin cele de la pct. 8.1.4.5 litera b) alineatul 3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, care se aplică de către Serviciul Român de Informaţii.
(19) În aplicarea prevederilor pct. 8.1.4.7 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, transportatorul aerian sau furnizorul abilitat pune la dispoziţia Autorităţii Aeronautice Civile Române, la cerere, în scopul monitorizării conformităţii, documentele precizate de pct. 8.1.4.7 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
ART. 85
Protecţia proviziilor de bord
Protecţia proviziilor de bord, prevăzută la pct. 8.2 din anexa la Decizia C(2015) 8005, se aplică de transportatorul aerian şi furnizorul abilitat.
ART. 86
Măsuri suplimentare de securitate pentru furnizarea lichidelor, aerosolilor, gelurilor şi a pungilor cu sigiliu - STEB, la bordul aeronavei
Prevederile pct. 8.3. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 8.3. din anexa la Decizia C (2015) 8005 se aplică de transportatorul aerian şi furnizorul abilitat.
SECŢIUNEA a 8-a
Proviziile de aeroport
ART. 87
Dispoziţii generale
(1) În aplicarea prevederilor pct. 9.0 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, măsurile prevăzute în prezenta secţiune se aplică de operatorul aeroportuar, Serviciul Român de Informaţii şi furnizorul cunoscut de provizii de aeroport, conform responsabilităţilor ce le revin.
(2) În aplicarea prevederilor pct. 9.0.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, furnizorul cunoscut de provizii de aeroport defineşte în programul său de securitate modalităţile prin care se asigură că este prevenită introducerea articolelor interzise în proviziile de aeroport. Totodată, operatorul aeroportuar elaborează, de comun acord cu Serviciul Român de Informaţii, o procedură care defineşte modul în care sunt acceptate articolele menţionate la litera d) a Apendicelui 1-A din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, la introducerea proviziilor de aeroport în zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroportului. Procedura se comunică furnizorului cunoscut de provizii de aeroport. Furnizorul cunoscut de provizii de aeroport se asigură că articolele menţionate la litera d) a Apendicelui 1-A din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 nu sunt introduse în proviziile de aeroport livrate în zonele de securitate cu acces restricţionat.
(3) Proviziile sunt considerate provizii de aeroport din momentul în care acestea sunt identificabile drept provizii care urmează să fie vândute, folosite sau puse la dispoziţie în zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor.
ART. 88
Măsuri de securitate
(1) Măsurile de securitate prevăzute la pct. 9 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 se aplică de furnizorul cunoscut de provizii de aeroport, cu excepţia controlului de securitate, care se efectuează de către Serviciul Român de Informaţii.
(2) Controlul de securitate prevăzut la pct. 9.1.1 şi 9.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 9.1.1 - 9.1.7 din anexa la Decizia C(2015) 8005 se efectuează de către Serviciul Român de Informaţii.
(3) Dispoziţii suplimentare privind controlul de securitate pentru proviziile de aeroport, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(4) Aplicarea exceptărilor de la controlul de securitate al proviziilor de aeroport, prevăzute la pct. 9.1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, se face în baza unei proceduri scrise, elaborată de operatorul aeroportuar, şi agreată, între acesta şi Serviciul Român de Informaţii. Scopul acestei proceduri trebuie să fie facilitarea identificării sigure a situaţiilor în care se aplică exceptările, precum şi a situaţiilor în care este necesară aplicarea controlului de securitate.
(5) Măsurile prevăzute la pct. 9.1.1.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, cu privire la verificarea semnelor de violare a integrităţii proviziilor de aeroport primite de la un furnizor cunoscut şi pentru determinarea existenţei motivelor de a se crede că aceste provizii nu au fost protejate împotriva intervenţiilor neautorizate din momentul aplicării măsurilor de securitate, se aplică în baza unei proceduri operaţionale, scrise, iniţiată de operatorul aeroportuar, agreată, între operatorul aeroportuar, Serviciul Român de Informaţii şi furnizorii cunoscuţi de provizii de aeroport. Scopul acestei proceduri trebuie să fie stabilirea responsabilităţilor fiecărei părţi şi cooperarea între părţi în aplicarea acestor măsuri. Procedura stabileşte cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească sigiliile şi mijloacele de protecţie fizică a proviziilor de aeroport prevăzute la pct. 9.1.4. lit. e) din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi, totodată, descrie modalităţile practice de verificare a autenticităţii şi integrităţii acestora, atât la punctul de control acces în zona de securitate cu acces restricţionat, cât şi la livrarea la punctul de vânzare din zona de securitate cu acces restricţionat.
(6) Pentru asigurarea efectuării controlului de securitate prevăzut la pct. 9.1.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, operatorul aeroportuar elaborează schiţe de fluxuri de control de securitate, amenajează şi dotează fluxurile de control de securitate, cu avizul Serviciului Român de Informaţii, în vederea asigurării metodelor de control necesare şi a facilităţilor necesare. După obţinerea avizelor structurilor locale ale autorităţilor şi instituţiilor implicate, operatorul aeroportuar transmite schiţele fluxurilor de control de securitate şi descrierea aferentă, spre avizare, Serviciului Român de Informaţii şi, spre aprobare, Autorităţii Aeronautice Civile Române. Operatorul aeroportuar stabileşte, de comun acord cu Serviciul Român de Informaţii, modul de procesare a proviziilor de aeroport ce necesită a fi introduse în zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroportului şi care nu pot fi supuse controlului de securitate în punctele special amenajate, cu facilităţile avute la dispoziţie, la un standard suficient de înalt pentru a se asigura, în mod rezonabil, că niciun articol interzis nu este disimulat în proviziile de aeroport.
(7) Dispoziţii suplimentare privind exceptările de la controlul de securitate pentru proviziile de aeroport sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(8) Pentru efectuarea controlului de securitate prevăzut la pct. 9.1.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 9.1.1 - 9.1.7 din anexa la Decizia C(2015) 8005, Serviciul Român de Informaţii elaborează proceduri operaţionale standardizate, care se aprobă de Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin Decizie a directorului general.
(9) În aplicarea prevederilor pct. 9.1.2.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, furnizorul cunoscut de provizii de aeroport şi operatorul aeroportuar au responsabilitatea de a prezenta Serviciului Român de Informaţii date relevante care să detalieze natura proviziilor de aeroport prezentate în punctul de control de securitate.
(10) Prevederile pct. 9.1.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de operatorul aeroportuar, care desemnează furnizorii cunoscuţi în baza procedurii descrise la pct. 9.1.3.2 - 9.1.3.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998. În cadrul procesului de desemnare, operatorul aeroportuar va verifica şi îndeplinirea cerinţelor de la punctul 11.1.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(11) Prevederile pct. 9.1.3.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de operatorul aeroportuar care desemnează furnizorii cunoscuţi şi care, în acest scop, elaborează o procedură de desemnare a acestora. Operatorul aeroportuar întocmeşte şi menţine actualizată o bază de date cu toţi furnizorii cunoscuţi pe care i-a desemnat şi cu structurile operatorului aeroportuar care aplică măsuri de securitate specifice furnizorului cunoscut. Această baze de date este comunicată, la cerere, Autorităţii Aeronautice Civile Române şi Serviciului Român de Informaţii.
(12) "Declaraţia-angajament - furnizor cunoscut de provizii de aeroport" şi programul de securitate prevăzute la pct. 9.1.3.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se transmit fiecărui operator aeroportuar căreia entitatea îi livrează proviziile. Declaraţia semnată şi o copie a programului de securitate rămân în păstrarea operatorului aeroportuar căreia furnizorul cunoscut îi livrează proviziile.
(13) După desemnarea furnizorilor cunoscuţi, operatorul aeroportuar şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română se vor asigura, independent, că aceştia respectă cerinţele de la pct. 9.1.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, iar dacă una dintre cele două entităţi constată nerespectarea acestora, operatorul aeroportuar retrage acestuia statutul de furnizor cunoscut, cel târziu în următoarea zi lucrătoare.
(14) În aplicarea prevederii pct. 9.1.3.2 ultimul paragraf din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, operatorul aeroportuar verifică, în cadrul activităţilor de monitorizare, respectarea de către furnizorii cunoscuţi desemnaţi de acesta a cerinţelor prevăzute la pct. 9.1.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998. În cazul în care constată nerespectarea oricăreia dintre aceste cerinţe, operatorul aeroportuar retrage statutul respectivului furnizor cunoscut.
(15) În aplicarea prevederilor pct. 9.1.3.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, validările programului de securitate şi implementării acestuia sunt executate de o persoană care acţionează în numele operatorului aeroportuar, numită şi pregătită în acest scop, în conformitate cu prevederile Programului naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile. Operatorul aeroportuar înregistrează toate validările, se asigură că acestea se efectuează înainte de desemnarea furnizorului cunoscut şi că, după desemnare, se repetă la fiecare 2 ani.
(16) Prevederile pct. 9.1.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de operatorul aeroportuar şi de către furnizorul cunoscut care, în acest scop, elaborează proceduri de aplicare.
ART. 89
Protecţia proviziilor de aeroport
Măsurile de protecţie a proviziilor de aeroport, prevăzute la pct. 9.2 din anexa la Decizia C(2015) 8005, se aplică de furnizorul cunoscut până la momentul livrării proviziilor în zone de securitate cu acces restricţionat, iar în cazul în care acesta livrează proviziile unui punct de vânzare, responsabilitatea aplicării, în continuare, a măsurilor de protecţie este preluată de acesta din urmă. Protecţia proviziilor de aeroport aflate în zone de securitate cu acces restricţionat, se face în baza unei proceduri pe care o elaborează operatorul aeroportuar. Scopul acestei proceduri trebuie să fie facilitarea identificării sigure a măsurilor de protecţie aplicabile în funcţie de categoriile de zone în care se fac livrările de provizii de aeroport, precum şi identificarea entităţii căreia îi revine responsabilitatea aplicării acestor măsuri. În astfel de situaţii, procedura elaborată de operatorul aeroportuar stabileşte exact momentul de la care responsabilitatea protecţiei acestor provizii este transferată de la furnizorul cunoscut la punctul de vânzare. Operatorul aeroportuar verifică, în cadrul activităţilor de monitorizare, respectarea acestei proceduri de către furnizorul cunoscut sau, după caz, de punctul de vânzare.
ART. 90
Măsuri suplimentare de securitate pentru furnizarea lichidelor, aerosolilor, gelurilor şi a pungilor cu sigiliu - STEB
Măsurile de securitate prevăzute la pct. 9.3 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de furnizorul cunoscut, iar cele de la pct. 9.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005 se aplică de entitatea care utilizează sau comercializează lichidele, aerosolii, gelurile şi pungile cu sigiliu - STEB, după punctul în care sunt controlate cărţile de îmbarcare.
SECŢIUNEA a 9-a
Măsuri de securitate în zbor
ART. 91
Prevenirea accesului persoanelor neautorizate în cabina de pilotaj în timpul zborului
(1) Transportatorul aerian se asigură de aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 965/2012 referitoare la măsurile de securitate în zbor şi a prevederilor capitolului 10 din anexa 1 la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 referitoare la interzicerea accesului persoanelor neautorizate în cabina de pilotaj în timpul zborului, prin instituirea unei proceduri corespunzătoare conţinute de programul de securitate şi de manualul de operaţiuni în zbor.
(2) Transportatorul aerian asigură pregătirea echipajului de zbor şi a personalului de cabină în privinţa prevenirii actelor de intervenţie ilicită în timpul zborului şi a răspunsului adecvat în cazul producerii unui act de intervenţie ilicită.
(3) Autoritatea Aeronautică Civilă Română urmăreşte implementarea de către transportatorii aerieni a măsurilor de securitate în zbor prevăzute la alin. (1) şi poate stabili, în funcţie de nivelul de ameninţare, măsuri suplimentare, cu excepţia celor referitoare la utilizarea personalului înarmat la bordul aeronavelor, prevăzute la art. 95.
(4) Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate acorda, în cazuri bine justificate, în urma analizării solicitării scrise din partea transportatorului aerian, derogări temporare de la aplicarea prevederilor menţionate la alin. (1).
(5) Verificarea aplicării prevederilor menţionate la alin. (1) se efectuează de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română cu ocazia activităţilor de monitorizare a conformităţii în securitatea aviaţiei civile sau a controalelor la rampă, conform programului de evaluare a siguranţei aeronavelor străine/SAFA. În cazul transportatorilor aerieni cărora li s-au aprobat derogări de la standardele menţionate la alin. (1), auditorii de securitate ai aviaţiei civile sau inspectorii Autorităţii Aeronautice Civile Române vor verifica, cu ocazia activităţilor de monitorizare a conformităţii în securitatea aviaţiei civile sau a controalelor la rampă sau în procesul de autorizare a survolului, şi îndeplinirea condiţiilor în baza cărora a fost acordată derogarea.
ART. 92
Măsuri de securitate în timpul zborului pentru pasagerii potenţial perturbatori
(1) Pentru transportul pasagerilor potenţial perturbatori pentru care este necesară asigurarea escortelor, formate din minim doi membri de personal de escortă, transportatorul aerian elaborează şi include în programul propriu de securitate, măsuri şi proceduri în conformitate cu instrucţiunile din anexa nr. 4. Transportatorul aerian face cunoscute aceste măsuri şi proceduri autorităţilor/instituţiilor publice responsabile de gestionarea la sol şi în zbor a pasagerilor potenţial perturbatori, şi se asigură că acestea sunt respectate pe timpul zborului.
(2) Autorităţile/instituţiile publice responsabile de gestionarea la sol şi în zbor, incluzând şi personalul de escortă la sol şi în zbor, a pasagerilor potenţial perturbatori, asigură aplicarea normelor specifice în materie, cu respectarea standardelor de bază comune în securitatea aviaţiei civile, prin proceduri proprii notificate transportatorului aerian anterior fiecărei îmbarcări de pasageri potenţial perturbatori.
(3) Transportatorul aerian păstrează evidenţa rapoartelor privind evenimentele din ultimii 5 ani produse de pasageri potenţial perturbatori în zbor, între momentul închiderii uşilor aeronavei în vederea decolării şi deschiderea uşilor aeronavei după aterizare în vederea debarcării. Actele şi faptele persoanelor petrecute anterior închiderii uşilor aeronavei şi ulterior deschiderii uşilor aeronavei, descrise mai sus, intră sub incidenţa normelor de drept comun.
(4) Rapoartele prevăzute la alin. (3) conţin şi măsurile de răspuns întreprinse la producerea evenimentului, precum şi măsurile de răspuns propuse pentru emiterea unei proceduri aplicabile în scopul prevenirii evenimentelor posibile din partea aceleiaşi categorii de pasageri.
(5) În cazul în care sunt implicaţi pasageri potenţial perturbatori, aflaţi sub escortă, rapoartele prevăzute la alin. (3) sunt întocmite de personalul de escortă, un exemplar fiind pus la dispoziţia transportatorului aerian în vederea ţinerii evidenţei prevăzute la alin. (3).
ART. 93
Tratamentul aplicabil pasagerilor turbulenţi
(1) În aplicarea prevederilor Anexei 17 ICAO, recomandărilor din Doc. 30 al ECAC şi din DOC 8973 - Manualul de securitate ICAO, se definesc patru nivele ale comportamentului pasagerului turbulent pentru a caracteriza un incident aflat în desfăşurare. În funcţie de gravitatea situaţiei, personalul de sol poate să anticipeze răspunsul echipajului de cabină şi să stabilească ce tip de reacţie poate fi utilizată la sol. Nivelele de ameninţare asociate comportamentului anterior menţionat sunt următoarele:
a) Nivel 1 - comportament indisciplinat, inclusiv comportament suspect sau verbal ameninţător;
b) Nivel 2 - comportament abuziv fizic;
c) Nivel 3 - comportament care pune în pericol viaţa unei persoane;
d) Nivel 4 - tentativa sau reuşita de a pătrunde în cabina de pilotaj.
(2) În ceea ce priveşte tratamentul aplicat pasagerilor turbulenţi, transportatorul aerian trebuie:
a) să elaboreze o politică proprie;
b) să dezvolte proceduri detaliate pentru gestionarea incidentelor din timpul zborului sau la sosire;
c) să dispună, la bordul aeronavei, de dispozitive de restrângere a libertăţii de mişcare;
d) să definească responsabilităţi clare pentru membrii echipajului;
e) să dezvolte proceduri pentru echipajul de cabină, de comunicare cu pasagerii turbulenţi de o manieră care să îi descurajeze pe cei din urmă în a comite abateri suplimentare. Acest lucru poate fi obţinut prin emiterea unor notificări scrise adresate pasagerilor turbulenţi - documentele trebuie să se afle la bordul aeronavei;
f) să aibă un sistem de comunicare între personalul de la sol şi echipaj, cu privire la un eveniment perturbator la bord, care să includă un protocol cu privire la echipamentele de comunicare, limbajul şi terminologia folosite;
g) să aibă un program de pregătire iniţială şi recurentă, care să includă şi modul de utilizare a dispozitivelor de restrângere a libertăţii de mişcare;
h) să aibă un sistem de identificare a categoriilor de evenimente perturbatoare şi a acţiunilor de răspuns la acestea;
i) să aibă un sistem de raportare care să includă un raport privind evenimentele perturbatoare produse de pasageri, care să existe la bordul aeronavei şi care să fie pus la dispoziţia transportatorului aerian şi a autorităţilor relevante.
(3) Transportorii aerieni desemnează o persoană responsabilă de întreaga problematică a pasagerilor turbulenţi, inclusiv investigarea tuturor incidentelor legate de pasageri turbulenţi, care trebuie să colecteze informaţiile relevante în stabilirea unor evoluţii ce ar putea conduce la modificări în politica transportatorului aerian.
(4) Transportatorii aerieni menţin statistici precise şi actualizate în mod regulat cu privire la incidentele legate de pasagerii turbulenţi şi înaintează aceste informaţii către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pentru fiecare an, până la data de 15 ianuarie a anului următor.
(5) Transportatorii aerieni menţin şi consultă lista de pasageri turbulenţi în scopul luării măsurilor corespunzătoare atunci când un pasager ce se află pe această listă alege să călătorească pe calea aerului. Transportatorul aerian va informa orice pasager al cărui nume se află pe lista de pasageri turbulenţi, precizând dacă acesta este sub incidenţa unei interdicţii de călătorie cu respectivul transportator aerian.
ART. 94
Transportul autorizat al armelor la bordul unei aeronave
(1) Transportul armelor de foc şi al muniţiei aferente, în cabina de pasageri a aeronavei, asupra purtătorului, este interzisă, cu excepţia armelor şi muniţiei aparţinând însoţitorilor înarmaţi de la bordul aeronavelor, prevăzuţi la art. 95.
(2) Autoritatea naţională competentă privind regimul armelor şi muniţiilor pentru transportul aerian pe cursele interne/internaţionale este Ministerul Afacerilor Interne, în condiţiile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Transportatorul aerian trebuie să se asigure că la bordul unei aeronave pot fi transportate arme şi muniţie numai în următoarele condiţii:
a) transportatorul aerian sau reprezentantul acestuia se asigură că arma este descărcată;
b) arma şi muniţia sunt transportate numai ca bagaj de cală;
c) arma şi muniţia sunt plasate în spaţii inaccesibile oricărei persoane, pe timpul în care aeronava se află la sol sau în zbor;
d) arma şi muniţia sunt plasate separat în genţi, serviete sau containere special amenajate, încuiate, şi care sunt etichetate corespunzător; în acest sens se vor folosi următoarele codificări: SWP - pentru armele sportive, MUW - pentru armele militare şi muniţia aferentă.
(4) La rezervarea biletului, transportatorii aerieni vor informa pasagerii asupra faptului că sunt obligaţi să-şi declare intenţia de a transporta arme sau muniţie.
(5) La check-in transportatorul aerian sau reprezentantul acestuia acceptă la transport armele sau muniţia numai după ce în prealabil s-a asigurat, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne, că pasagerul deţine permisul sau autorizaţia de port armă necesare şi că, în cazul zborurilor internaţionale, a îndeplinit formalităţile legale privind ieşirea/intrarea din/în ţară.
(6) Transportatorul aerian este responsabil pentru protecţia armelor şi muniţiei, din momentul în care acestea sunt preluate de la pasager până în momentul în care sunt predate acestuia.
(7) Transportatorul aerian trebuie să se asigure că este acceptată, spre a fi transportată, o cantitate maximă de 5 kg de muniţie pentru fiecare pasager, indiferent de numărul armelor.
(8) Transportatorul aerian trebuie să se asigure că transportul muniţiei se efectuează cu respectarea regulilor privind transportul bunurilor periculoase.
(9) Transportatorul aerian trebuie să transmită la aeroportul de destinaţie toate informaţiile, inclusiv poziţionarea lor în cala aeronavei, cu privire la armele şi muniţia transportate. Pe aeroportul de destinaţie, transportatorul aerian sau reprezentantul acestuia, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne, vor preda pasagerului armele şi muniţia, într-un spaţiu desemnat în afara zonei de securitate cu acces restricţionat.
(10) Pe cale de excepţie, atunci când lipseşte timpul necesar îndeplinirii formalităţilor de predare-primire a armamentului şi muniţiei către agentul de handling pentru a fi depus în cala aeronavei, personalul Serviciului de Protecţie şi Pază aflat în misiune oficiala de asigurare a protecţiei unui demnitar român sau străin, se poate îmbarca având asupra sa armamentul şi muniţia aferentă, numai după consultarea Serviciului Român de Informaţii şi obţinerea acordului scris al operatorului aerian.
(11) Transportatorul aerian care îşi dă acordul scris pentru ca persoanele prevăzute la alin. (10) să transporte arme şi muniţia aferentă acestora în cabina de pasageri a unei aeronave, are următoarele obligaţii:
a) în baza unei proceduri scrise, să înştiinţeze, înainte de zbor, pilotul comandant şi toţi membrii echipajului asupra numărului persoanelor înarmate şi locurilor acestora în aeronavă;
b) să comunice fiecărei persoane înarmate, dispunerea la bord a celorlalte persoane înarmate, care nu sunt membri ai echipei de însoţitori înarmaţi la bordul aeronavelor;
c) dacă persoanele înarmate se transferă pe o altă aeronavă, să anunţe următorul transportator aerian despre prezenţa acestor persoane.
(12) Transportatorul aerian comunică Serviciului Român de Informaţii, pe canalele convenite, dispunerea la bord a persoanelor înarmate, altele decât însoţitorii înarmaţi la bordul aeronavei, pentru care şi-a dat acordul scris.
(13) La transportul armelor şi muniţiei în calele aeronavelor ce pot fi accesibile pasagerilor şi membrilor de echipaj, transportatorul aerian elaborează şi include în programul propriu de securitate, măsuri şi proceduri comune cu operatorul aeroportuar şi entităţile cu responsabilităţi în acest sens, ce au ca scop prevenirea accesului neautorizat la acestea.
ART. 95
Utilizarea însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor
Dispoziţii suplimentare privind utilizarea însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor sunt prevăzute în anexa nr. 1.
ART. 96
Instruirea echipajului de zbor şi a personalului de cabină
Transportatorul aerian trebuie să se asigure că programul de pregătire conţine module de curs pentru instruirea echipajului de zbor şi a personalului de cabină cu privire la măsurile şi procedurile pe care trebuie să le aplice în conformitate cu responsabilităţile ce îi revin, prevăzute la art. 91 - 95.
ART. 97
Sisteme portabile de apărare antiaeriană - MANPADS
(1) Dacă în urma evaluării riscului se constată necesitatea impunerii unor măsuri suplimentare în vederea protejării aeronavelor civile împotriva unor atacuri cu sisteme portabile de apărare antiaeriană - MANPADS - sau alte arme ce prezintă o ameninţare similară, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, stabilesc măsurile de securitate necesare la sau lângă aeroporturile civile pentru a diminua acest risc, care se aprobă prin Decizie a directorului general al Autorităţii Aeronautice Civile Române.
(2) Autoritatea Aeronautică Civilă Română transmite aceste măsuri către operatorii aeroportuari, transportatorii aerieni, furnizorii de servicii de trafic aerian sau alte entităţi, după caz, care dezvoltă proceduri operaţionale pentru implementarea acestora.
SECŢIUNEA a 10-a
Cerinţe privind personalul
ART. 98
Verificarea antecedentelor
(1) Responsabilităţile pentru punerea în aplicare a prevederilor Anexei I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 şi ale Anexei la Regulamentul (UE) 2015/1998 referitoare la verificarea standard şi, după caz, aprofundată a antecedentelor personalului sunt stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2022 aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 245/2022.
(2) Potrivit dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2022 aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 245/2022, verificarea standard a antecedentelor şi confirmarea încheierii cu succes a acesteia sunt în responsabilitatea entităţii angajatoare a persoanei care necesită o astfel de verificare şi se realizează în conformitate cu prevederile anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1998 şi ale Programului naţional de securitate a aviaţiei civile.
(3) Entitatea angajatoare a unei persoane care necesită o verificare standard a antecedentelor trebuie să aibă în vedere cel puţin următoarele criterii de respingere:
a) declaraţiile persoanei supuse verificării standard a antecedentelor nu coincid cu datele şi informaţiile înscrise în documentele prezentate de aceasta, cum sunt adeverinţe de la locurile de muncă anterioare sau documente echivalente, diplome/certificate de absolvire, certificatul de cazier judiciar, inclusiv cazierul judiciar din toate statele de rezidenţă din ultimii 5 ani, în termenul de valabilitate prevăzut de emitent şi, după caz, informaţiile certificate pentru conformitate obţinute de la angajatorii anteriori, organul care ţine evidenţa cazierului judiciar, persoanele care pot furniza informaţii despre persoana în cauză;
b) din certificatul de cazier judiciar reiese că persoana supusă verificării standard a antecedentelor a fost condamnată la pedeapsa închisorii pentru o infracţiune gravă, în definiţia dată acestei expresii la art. 2 lit. (i) din Legea nr. 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian pentru prevenirea, depistarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor grave, precum şi pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale sau la pedeapsa închisorii cu executare mai mare de 2 ani pentru orice infracţiuni săvârşite cu intenţie;
c) persoana supusă verificării standard a antecedentelor refuză să prezinte dovezi suplimentare privind lacunele în evidenţele referitoare la studii sau la experienţa de muncă, mai mari de 28 de zile;
d) persoana supusă verificării standard a antecedentelor nu prezintă toate documentele necesare solicitate.
(4) Operatorul aeroportuar şi, respectiv, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în calitate de emitent de legitimaţii de aeroport, respectiv, de legitimaţii de membru de echipaj comunitar, pot solicita de la angajatori copii ale documentelor care stau la baza verificării standard a antecedentelor, precum şi alte informaţii relevante,
ART. 99
Recrutarea, pregătirea şi certificarea personalului
Măsurile şi cerinţele de recrutare, pregătire şi certificare a personalului pe care trebuie să le aplice operatorii şi entităţile pentru punerea în aplicare a prevederilor descrise în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi în prezentul PNSA, se stabilesc prin Programul naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile (PNPSAC), elaborat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi aprobat prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
SECŢIUNEA a 11-a
Echipamente de securitate
ART. 100
Dispoziţii generale
(1) În aplicarea prevederilor pct. 12 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 şi de la pct. 12.0 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, măsurile prevăzute în prezenta secţiune se aplică de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Serviciul Român de Informaţii, operatorul aeroportuar, agentul abilitat, transportatorul aerian sau furnizorul abilitat de provizii de bord, conform responsabilităţilor ce le revin.
(2) Exceptările permise de pct. 12 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, cu privire la utilizarea anumitor echipamente de securitate, se pot acorda de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, la solicitarea deţinătorului echipamentului şi în baza documentelor solicitate de Autoritatea Aeronautică Civilă Română în vederea analizării solicitării.
(3) Pentru implementarea controlului de securitate, operatorul aeroportuar, agentul abilitat, transportatorul aerian sau furnizorul abilitat de provizii de bord pun la dispoziţie, în vederea utilizării, numai echipamente care corespund standardelor şi cerinţelor prevăzute la pct. 12 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, la pct. 12 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 12 din anexa la Decizia C(2015) 8005. Procesul de achiziţie este iniţiat după consultarea Autorităţii Aeronautice Civile Române şi a Serviciului Român de Informaţii. În cadrul procesului de achiziţie al acestor echipamente se are în vedere inclusiv posibilitatea asigurării unui sistem multianual de mentenanţă al echipamentelor şi asigurarea consumabilelor necesare.
(4) În aplicarea prevederilor pct. 12.0.1 din anexa la Regulamentul (UE) Regulamentul (UE) 2015/1998, operatorii şi entităţile prevăzute la alin. (1) se vor asigura că producătorii le pun la dispoziţie conceptul de operare specific echipamentului şi, totodată, vor asigura condiţiile de funcţionare şi operare care să permită aplicarea conceptului de operare respectiv.
(5) În aplicarea prevederilor pct. 12.0.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, operatorii şi entităţile prevăzute la alin. (1) transmit, spre avizare, către Serviciul Român de Informaţii, dosarele echipamentelor de control de securitate prevăzute la pct. 12.0.2.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(6) Dosarele echipamentelor şi, după caz, ale sistemelor HBS/ATRS, se vor transmite, spre avizare, către Serviciul Român de Informaţii, premergător utilizării acestora. Efectuarea modificărilor asupra configuraţiilor aprobate prin procesul comun de evaluare al ECAC necesită obţinerea în prealabil a unui nou aviz din partea Serviciului Român de Informaţii.
(7) Conţinutul dosarelor menţionate la alin. (6) este detaliat pentru fiecare tip de echipament în cadrul capitolului dedicat acestuia. În procesul de control de securitate se vor utiliza numai echipamente şi, după caz, sisteme HBS/ATRS, a căror dosare întocmite de către operatorii şi entităţile prevăzute la alin. (1) au fost avizate de către Serviciul Român de Informaţii.
(8) Serviciul Român de Informaţii se asigură că echipamentul de securitate este folosit în conformitate cu conceptul de operare furnizat de producătorul echipamentului.
(9) Responsabilităţile privind deţinerea, instalarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de securitate prevăzute la capitolul 12 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 sunt prezentate în anexa nr. 5.
(10) Informaţiile clasificate în conformitate cu Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei se pun la dispoziţia producătorilor de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pe baza principiului necesităţii de a cunoaşte.
(11) Verificările de rutină ale fiecărui echipament de securitate se efectuează de către Serviciul Român de Informaţii, cu excepţia verificărilor de rutină privind detecţia echipamentelor EDS, care se efectuează de către operatorul aeroportuar în colaborare cu Serviciul Român de Informaţii, şi ale căror rezultate vor fi puse la dispoziţia Serviciului Român de Informaţii. Serviciul Român de Informaţii şi operatorul aeroportuar, conform responsabilităţilor ce le revin, înregistrează rezultatele verificărilor în baza unei proceduri comune, care va cuprinde inclusiv modul de acţiune în situaţia identificării unor neconformităţi.
(12) În cadrul procesului de exploatare a echipamentelor de securitate, Serviciul Român de Informaţii efectuează teste periodice pentru evaluarea capabilităţilor de detecţie, inclusiv cu substanţe explozive atunci când este aplicabil, în baza unei Metodologii dezvoltate de Serviciul Român de Informaţii în colaborare cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Metodologia cuprinde inclusiv modul de tratare a fiecărei situaţii asociate rezultatelor testelor efectuate şi se aprobă printr-o procedură comună la nivelul celor două instituţii.
(13) În cadrul activităţilor de monitorizare a conformităţii, Autoritatea Aeronautică Civilă Română efectuează teste pentru a verifica dacă echipamentele de securitate aflate în operare corespund standardelor şi cerinţelor prevăzute la pct. 12 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008, la pct. 12 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 12 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(14) Atunci când instalează echipamente de securitate, operatorii şi entităţile prevăzute la alin. (1) se asigură că acestea îndeplinesc prevederile de la pct. 12.0.2.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
(15) Autoritatea Aeronautică Civilă Română recunoaşte echipamentele care sunt aprobate de către sau în numele autorităţii competente a unui stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu standardele prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005, şi poate recunoaşte echipamentele care au fost evaluate ca îndeplinind standardele prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005, în cadrul unui proiect recunoscut de Autoritatea Aeronautică Civilă Română. În acest scop, Autoritatea Aeronautică Civilă Română elaborează o procedură care descrie măsurile de recunoaştere a echipamentelor, aprobată prin Decizie a directorului general.
ART. 101
Porţi detectoare de metale - WTMD
(1) În procesul de exploatare a porţilor detectoare de metale, Serviciul Român de Informaţii efectuează activităţi de calibrare şi verificare a acestora conform procedurilor recomandate de producător şi verifică îndeplinirea cerinţelor de funcţionare prevăzute la pct. 12.1.1 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(2) Serviciul Român de Informaţii exploatează numai porţi detectoare de metale care corespund standardelor şi cerinţelor prevăzute la pct. 12.1 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 12.1 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(3) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1) întocmesc o documentaţie a porţii detectoare de metale care conţine cel puţin:
a) documentaţia şi specificaţiile tehnice şi funcţionale, respectiv, documentaţia de administrare, documentaţia de utilizare, conceptul de operare;
b) indicaţiile producătorilor de echipamente cu privire la lucrări tehnice, verificări, teste, calibrări, configurări ale echipamentelor;
c) specificaţii cu privire la configuraţia echipamentului tip WTMD care să releve faptul că acesta corespunde mărcii UE;
d) documentaţia tehnică privind verificarea, testarea echipamentelor WTMD, precum şi alte informaţii relevante asupra modului de asigurare a cerinţelor de la pct. 12.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 12.1 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
ART. 102
Detectoare portabile de metale - HHMD
În procesul de exploatare a detectoarelor portabile de metale, Serviciul Român de Informaţii utilizează numai detectoare portabile de metale care corespund standardelor şi cerinţelor prevăzute la pct. 12.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998.
ART. 103
Echipamente cu raze X
(1) Serviciul Român de Informaţii exploatează numai echipamente cu raze X care corespund cerinţelor prevăzute la pct. 12.3 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(2) În procesul de exploatare a echipamentelor cu raze X, Serviciul Român de Informaţii verifică îndeplinirea cerinţelor de funcţionare prevăzute la pct. 12.3. din anexa la Decizia C(2015) 8005.
ART. 104
Sisteme de detecţie a explozibililor - EDS
(1) Permisiunea prevăzută la pct. 12.4.2.3 şi 12.4.2.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se acordă de Autoritatea Aeronautică Civilă Română în urma unei solicitări scrise din partea deţinătorului sistemului de detecţie a explozibililor - EDS -, care aduce, în sprijinul solicitării sale, dovada instalării acestuia în intervalul prevăzut la respectivele puncte.
(2) Serviciul Român de Informaţii exploatează numai sisteme de detecţie a explozibililor care corespund cerinţelor prevăzute la pct. 12.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 12.4 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(3) În cazul utilizării echipamentelor de detecţie a explozibililor utilizate în mod indicativ sau în cadrul sistemelor integrate de control de securitate multinivel - HBS/ATRS -, se stabilesc următoarele responsabilităţi:
a) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1) asigură administrarea echipamentelor de detecţie a explozibililor şi, după caz, a sistemului HBS;
b) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1) asigură funcţionarea echipamentelor de detecţie a explozibililor şi, după caz, a sistemului HBS/ATRS astfel încât să fie puse în aplicare deciziile de control de securitate;
c) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1) întocmesc un dosar al echipamentelor de detecţie a explozibililor şi, după caz, a sistemului HBS, care conţine cel puţin:
i. Documentaţia consolidată privind specificaţiile tehnice şi funcţionale ale sistemului HBS/ATRS, dacă este cazul;
ii. Documente care atestă/validează funcţionarea sistemului HBS/ATRS în conformitate cu specificaţiile tehnice şi funcţionale, dacă este cazul;
iii. Documentele care certifică faptul că echipamentele EDS corespund cerinţelor prevăzute la pct. 12.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 12.4 din anexa la Decizia C(2015) 8005;
iv. Specificaţii cu privire la configuraţia echipamentului tip EDS care să releve faptul că acesta corespunde mărcii UE;
v. Documente care certifică funcţionarea echipamentelor EDS la parametri de detecţie prevăzuţi de cerinţele naţionale şi ale Uniunii Europene;
vi. Documentaţia privind specificaţiile tehnice şi funcţionale ale echipamentelor cu raze X tip EDS, integrate în cadrul sistemelor HBS/ATRS;
vii. Documentaţia tehnică privind verificarea, testarea şi certificarea radiologică a echipamentelor EDS;
viii. Cadrul procedural întocmit la nivel aeroportuar care să cuprindă procedurile de exploatare, procedurile de testare şi planul de contingenţă pentru situaţiile în care apar defecţiuni sau neconformităţi în funcţionarea sistemelor HBS/ATRS.
d) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1), asigură condiţiile necesare pentru efectuarea controlului de securitate al bagajelor sau expedierilor de mărfuri şi poştă ce fac obiectul unor neconformităţi de funcţionare a sistemului HBS/ATRS;
e) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1), asigură efectuarea de teste şi verificări de rutină a sistemelor HBS/ATRS, care să certifice funcţionarea acestora conform cerinţelor naţionale şi ale Uniunii Europene, precum şi a celor de siguranţă, securitate şi sănătate în muncă.
ART. 105
Sistemul de proiectare de imagini virtuale de articole periculoase - TIP, Threat Image Projection
(1) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1), care instalează echipamente de securitate prevăzute cu sistem TIP, se asigură că acest sistem corespunde cerinţelor de la pct. 12.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 12.5 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(2) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1) aplică măsurile necesare pentru asigurarea accesului utilizatorului echipamentului la sistemul de management al TIP, la arhiva de imagini, precum şi la alte elemente de management, inclusiv la cele necesare configurării echipamentelor pentru utilizare, precum şi pentru descărcarea pe suport media extern a datelor de exploatare.
(3) Serviciul Român de Informaţii utilizează metoda de control de securitate cu echipamente cu sistem TIP instalat şi activat numai în situaţia în care exploatează echipamente care respectă prevederile de la pct. 12.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 12.5 din anexa la Decizia C(2015) 8005. În procesul de exploatare a sistemului TIP, Serviciul Român de Informaţii efectuează verificarea îndeplinirii cerinţelor prevăzute la pct. 12.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 12.5 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(4) Prevederea de la pct. 12.5.1.4 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de către Serviciul Român de Informaţii.
(5) Prevederea de la pct. 12.5.1.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, care include activităţile descrise la acest punct în cadrul activităţilor de monitorizare a conformităţii în securitatea aviaţiei civile.
(6) Modificarea sau înlocuirea librăriei TIP, prevăzută la primul alineat al pct. 12.5.6 din anexa la Decizia C(2015) 8005, se face de către operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1), la solicitarea structurii specializate antiteroriste a Serviciului Român de Informaţii. Prevederea de la al doilea alineat al pct. 12.5.6 din anexa la Decizia C(2015) 8005 se aplică de către operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1), la fiecare 12 luni de la data ultimei actualizări, independent de modificarea sau înlocuirea librăriei TIP efectuată conform prevederilor de la primul alineat.
(7) În situaţia în care exploatează echipamente cu TIP instalat şi activat, Serviciul Român de Informaţii alocă pentru fiecare operator un cod unic de identificare şi stabileşte procentajul de imagini virtuale care să fie proiectate. Evaluarea performanţelor TIP ale unui operator în conformitate cu prevederile de la pct. 12.5 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 12.5 din anexa la Decizia C(2015) 8005, inclusiv pe baza rapoartelor generate de sistemul TIP, se realizează de către Serviciul Român de Informaţii. Totodată, în situaţia operatorilor care au obţinut un rezultat negativ la una dintre aceste evaluări TIP, Serviciul Român de Informaţii asigură pregătirea acestora potrivit dispoziţiilor pct. 12.5 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
ART. 106
Echipamente de detectare a urmelor de explozibili - ETD
(1) Serviciul Român de Informaţii exploatează numai echipamente de detectare a urmelor de explozibili care corespund cerinţelor prevăzute la pct. 12.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 12.6 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(2) În procesul de exploatare a echipamentelor de detectare a urmelor de explozibili, Serviciul Român de Informaţii efectuează verificarea şi calibrarea echipamentelor conform indicaţiilor producătorului.
(3) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1) întocmesc un dosar al echipamentului de detectare a urmelor de explozibili care conţine cel puţin:
a) Metoda de control de securitate cu echipamente tip ETD;
b) Documentaţia şi specificaţiile tehnice şi funcţionale - documentaţia de administrare, documentaţia de utilizare, conceptul de operare -;
c) Indicaţiile producătorilor de echipamente cu privire la lucrări tehnice, verificări, teste, calibrări, configurări ale echipamentelor;
d) Specificaţii cu privire la configuraţia echipamentului tip ETD care să releve faptul că acesta corespunde mărcii UE
e) Documentaţia tehnică privind verificarea, testarea şi după caz certificarea radiologică a echipamentelor ETD, precum şi alte informaţii relevante asupra modului de asigurare a cerinţelor de la pct. 12.6 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 12.6 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
ART. 107
Echipamente utilizate pentru controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor şi gelurilor - LEDS
(1) Serviciul Român de Informaţii utilizează metoda de control de securitate cu echipamente pentru controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor şi gelurilor numai în situaţia în care exploatează echipamente ce respectă prevederile de la pct. 12.7 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 12.7 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(2) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1) întocmesc un dosar al echipamentului pentru controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor şi gelurilor care conţine cel puţin:
a) Metoda de control de securitate cu echipamente tip LEDS;
b) Documentaţia şi specificaţiile tehnice şi funcţionale - documentaţia de administrare, documentaţia de utilizare, conceptul de operare -;
c) Indicaţiile producătorilor de echipamente cu privire la lucrări tehnice, verificări, teste, calibrări, configurări ale echipamentelor;
d) Specificaţii cu privire la configuraţia echipamentului tip LEDS care să releve faptul că acesta corespunde mărcii UE;
e) Documentaţia tehnică privind verificarea, testarea şi după caz certificarea radiologică a echipamentelor LEDS,
precum şi alte informaţii relevante asupra modului de asigurare a cerinţelor de la pct. 12.7 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 12.7 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
Documentaţia echipamentului pentru controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor şi gelurilor se supune avizării de către Serviciul Român de Informaţii.
ART. 108
Metode de efectuare a controlului de securitate prin utilizarea de tehnologii noi
Prevederile de la pct. 12.8 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 se aplică de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
ART. 109
Câini pentru detectarea explozivilor - EDD
(1) Serviciul Român de Informaţii se asigură că sunt utilizaţi numai câini pentru detectarea explozivilor şi cupluri chinotehnice care corespund cerinţelor prevăzute la pct. 12.9 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 12.9 Decizia C (2015) 8005 UE a Comisiei.
(2) Autoritatea Aeronautică Civilă Română aprobă performanţele câinelui pentru detectarea explozivilor împreună cu conductorul său pentru a fi utilizaţi la efectuarea controlului de securitate, atât individual, cât şi în cuplu.
(3) Pentru derularea procedurilor de aprobare potrivit dispoziţiilor pct. 12.9. din anexa la Regulamentul (UE) nr. 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate desemna un organism tehnic care să efectueze aprobarea în numele acesteia.
(4) Autoritatea Aeronautică Civilă Română recunoaşte ca îndeplinind standardele de la pct. 12.9 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 12.9 din Decizia C(2015) 8005, câinii şi conductorii lor care au fost aprobaţi, atât individual, cât şi în echipă chinotehnică, de către o autoritate competentă a unui alt stat membru.
ART. 110
Echipamente de detectare a metalelor - MDE
(1) Serviciul Român de Informaţii exploatează numai echipamente de detecţie a metalelor (MDE) ce respectă prevederile de la pct. 12.10 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 12.10 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(2) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1) întocmesc un dosar al echipamentului de detecţie a metalelor (MDE) care conţine cel puţin: metoda de control de securitate, specificaţiile tehnice şi funcţionale, indicaţiile producătorului de echipamente cu privire la lucrări tehnice, verificări, teste, calibrări, configurări ale echipamentelor, precum şi alte informaţii relevante asupra modului de asigurare a cerinţelor de la pct. 12.10 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 12.10 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
ART. 111
Scanere de securitate
(1) Serviciul Român de Informaţii utilizează metoda de control de securitate cu scanere de securitate numai în situaţia în care exploatează echipamente ce respectă prevederile de la pct. 12.11 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 12.11 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(2) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1) întocmesc un dosar al scanerului de securitate care conţine cel puţin:
a) Metoda de control de securitate cu echipamente tip scaner de securitate;
b) Documentaţia şi specificaţiile tehnice şi funcţionale - documentaţia de administrare, documentaţia de utilizare, conceptul de operare;
c) Documentaţia tehnică provenită de la producătorii de echipamente cu privire la verificări, teste, calibrări, configurări ale echipamentelor;
d) Specificaţii cu privire la configuraţia echipamentului tip scaner de securitate care să releve faptul că acesta corespunde mărcii UE,
precum şi alte informaţii relevante asupra modului de asigurare a cerinţelor de la pct. 12.11 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 2015/1998 şi de la pct. 12.11 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
ART. 112
Scanere pentru încălţăminte - SMD, SED
(1) Serviciul Român de Informaţii exploatează numai scanere pentru încălţăminte care corespund standardelor şi cerinţelor prevăzute la pct. 12.12 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 12.12 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(2) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1) un dosar al echipamentelor pentru încălţăminte - SMD, SED) - care conţine cel puţin:
a) Metoda de control de securitate cu SMD/SED;
b) Documentaţia şi specificaţiile tehnice şi funcţionale (documentaţia de administrare, documentaţia de utilizare, conceptul de operare);
c) Documentaţia tehnică provenită de la producătorii de echipamente cu privire la verificări, teste, calibrări, configurări ale echipamentelor;
d) Specificaţii cu privire la configuraţia SMD/SED care să releve faptul că acesta corespunde mărcii UE,
precum şi alte informaţii relevante asupra modului de asigurare a cerinţelor de la pct. 12.12 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 2015/1998 şi de la pct. 12.12 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
ART. 113
Software de detectare automată a articolelor interzise - APID
Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1) care instalează echipamente de securitate prevăzute cu un software de detectare automată a articolelor interzise - APID -, se asigură că acest software corespunde cerinţelor de la pct. 12.13 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi de la pct. 12.13 din anexa la Decizia C(2015) 8005. Totodată, aceste entităţi aplică măsurile necesare pentru asigurarea accesului utilizatorului la mijloacele de administrare a APID.
ART. 114
Echipamente pentru detectarea vaporilor de explozibili - EVD
(1) Serviciul Român de Informaţii exploatează numai echipamente pentru detectarea vaporilor de explozibili care corespund standardelor şi cerinţelor prevăzute la pct. 12.14 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi la pct. 12.14 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
(2) Operatorii şi entităţile prevăzute la art. 100 alin. (1) întocmesc un dosar al EVD care conţine cel puţin:
a) Metoda de control de securitate cu echipamente tip EVD;
b) Documentaţia şi specificaţiile tehnice şi funcţionale (documentaţia de utilizare, conceptul de operare);
c) Documentaţia tehnică provenită de la producătorii de echipamente cu privire la verificări, teste, calibrări, configurări ale echipamentelor;
d) Specificaţii cu privire la configuraţia echipamentului tip EVD care să releve faptul că acesta corespunde mărcii UE, precum şi alte informaţii relevante asupra modului de asigurare a cerinţelor de la pct. 12.14 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 2015/1998 şi de la pct. 12.14 din anexa la Decizia C(2015) 8005.
SECŢIUNEA a 12-a
Managementul securităţii ATM/ANS
ART. 115
Dispoziţii generale
(1) Potrivit dispoziţiilor art. 3.6. din anexa 17 ICAO, furnizorii serviciilor de navigaţie aeriană trebuie să stabilească şi să implementeze măsuri de securitate corespunzătoare pentru atingerea obiectivelor şi cerinţelor specifice prevăzute în programele naţionale de securitate a aviaţiei civile, dezvoltate de statele parte la Convenţia de la Chicago.
(2) Sistemul ATM/ANS se protejează împotriva actelor de intervenţie ilicită care pot perturba continuitatea furnizării serviciilor de navigaţie aeriană, prin măsuri şi proceduri de securitate care iau în considerare cerinţele cu privire la siguranţa, regularitatea şi eficienţa zborurilor.
(3) Prin termenul "ATM" se înţelege ansamblul funcţiilor de la sol, respectiv, serviciile de trafic aerian, managementul spaţiului aerian, managementul fluxurilor de trafic aerian şi managementul informaţiei aeronautice, necesare pentru a asigura mişcarea sigură şi eficientă a aeronavelor în toate fazele lor de operare.
(4) Prin termenul "ANS" se înţelege ansamblul serviciilor de trafic aerian, serviciilor de comunicaţie, navigaţie şi supraveghere, serviciilor de meteorologie pentru navigaţie aeriană şi serviciilor de informaţii aeronautice.
ART. 116
Domeniu de aplicare
(1) Se protejează împotriva actelor de intervenţie ilicită bunurile şi personalul sistemului funcţional ATM/ANS. Prin termenul "bunuri" se înţelege infrastructura, facilităţile şi sistemele care asigură funcţionarea ATM/ANS.
(2) Prin sistem funcţional se înţelege o combinaţie de proceduri, de resurse umane şi de echipamente, inclusiv hardware şi software, organizate pentru a îndeplini o funcţie în contextul ATM/ANS şi al altor funcţii ale reţelei ATM.
ART. 117
Responsabilităţi
(1) Măsurile de securitate pentru protecţia sistemului funcţional ATM/ANS, prevăzute la art. 118 - 135, se aplică de furnizorul de servicii de navigaţie aeriană, denumit în continuare furnizor ANSP.
(2) Autoritatea Aeronautică Civilă Română asigură monitorizarea implementării de către furnizorii ANSP a măsurilor de securitate prevăzute la art. 118 - 135.
ART. 118
Structura organizatorică de securitate şi managementul securităţii
(1) Furnizorul ANSP trebuie să stabilească o structură de securitate a aviaţiei civile care să asigure o furnizare sigură, eficientă şi continuă a serviciilor. Furnizorul ANSP trebuie să administreze securitatea organizaţiei potrivit structurii de securitate stabilite.
(2) Furnizorul ANSP trebuie să desemneze funcţiile de conducere care răspund de securitate şi să numească un manager de securitate a aviaţiei civile care să aibă acces direct la nivelul cel mai înalt de conducere a companiei, indiferent de structura de subordonare, şi care să fie responsabil de elaborarea, implementarea şi actualizarea programului de securitate al furnizorului ANSP.
(3) Structura de conducere a furnizorului ANSP trebuie să definească atribuţiile şi sarcinile persoanei numite ca manager de securitate a aviaţiei civile, precum şi ale personalului cu responsabilităţi de securitate a aviaţiei civile.
(4) Structura organizatorică de securitate a furnizorului ANSP trebuie să indice relaţiile de colaborare şi canalele de raportare între diferitele părţi şi procese ale organizaţiei.
(5) Furnizorul ANSP trebuie să aibă un program de securitate în conformitate cu cerinţele de securitate stabilite prin acte normative ale Uniunii Europene aplicabile furnizorului ANSP, precum şi cu cele prevăzute în prezentul PNSA, care să definească în mod clar politica de securitate şi măsurile de securitate ale furnizorului ANSP.
(6) Furnizorul ANSP trebuie să stabilească un sistem de management al securităţii pentru:
a) a asigura securitatea facilităţilor şi a personalului său astfel încât să fie prevenită intervenţia ilicită în furnizarea serviciilor;
b) a asigura securitatea datelor operaţionale pe care le primeşte, le produce, le trimite sau pe care le utilizează în orice alt fel, astfel încât accesul la aceste date să fie restricţionat numai persoanelor autorizate;
c) a asigura finalizarea cu succes a verificării antecedentelor pentru personalul propriu, dacă este cazul, şi să se coordoneze cu autorităţile civile şi militare relevante pentru a asigura securitatea facilităţilor, a personalului şi a datelor lor;
d) a proteja sistemele, componentele utilizate şi datele împotriva ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice, conform prevederilor secţiunii a 13-a.
(7) Sistemul de management al securităţii trebuie să definească:
a) procedurile referitoare la evaluarea şi reducerea riscurilor privind securitatea, monitorizarea şi îmbunătăţirea nivelului de securitate, evaluarea nivelului de securitate şi diseminarea rezultatelor;
b) mijloacele destinate pentru detectarea breşelor în sistemul de securitate şi pentru alertarea personalului prin avertizări corespunzătoare;
c) mijloacele prin care se limitează efectele breşelor în securitate şi prin care se identifică acţiunile de restabilire a situaţiei şi procedurile corective în scopul de a se preveni reapariţia.
ART. 119
Manuale şi documentaţie
(1) Furnizorul ANSP trebuie să aibă un sistem care să includă procesele pentru controlul, distribuţia şi revizuirea manualelor şi documentelor asociate cu programul de securitate propriu, inclusiv o metodă pentru emiterea reviziilor temporare şi/sau de urgenţă.
(2) Furnizorul ANSP trebuie să se asigure că:
a) manualele şi documentele prevăzute la alin. (1) conţin instrucţiunile şi informaţiile necesare personalului implicat în activităţi de securitate pentru ca acesta să îşi îndeplinească atribuţiile;
b) părţile relevante ale manualelor şi documentelor prevăzute la alin. (1) sunt accesibile personalului în cauză;
c) personalul implicat în activităţi de securitate este informat fără întârziere asupra amendamentelor aduse programului de securitate şi manualelor şi documentelor asociate cu acesta, precum şi asupra intrării în vigoare a acestor amendamente.
(3) Furnizorul ANSP trebuie să aibă un proces prin care să se asigure că furnizorii de servicii externe şi subcontractorii, cărora le revin responsabilităţi pe linia securităţii, primesc instrucţiuni scrise cu privire la aplicarea măsurilor ce le revin în urma amendamentelor aduse programului de securitate propriu sau manualelor şi documentelor asociate cu acesta.
ART. 120
Asigurarea calităţii
(1) Furnizorul ANSP trebuie să includă în programul de securitate prevederi privind controlul intern al calităţii, descriind modul în care furnizorul urmează să monitorizeze respectarea metodelor şi procedurilor urmate pentru se conforma prezentului PNSA.
(2) Furnizorul ANSP trebuie să efectueze evaluări ale măsurilor de securitate în scopul identificării nevoilor de securitate sau a eventualelor breşe de securitate şi să dispună măsuri corective, după caz. Furnizorul ANSP trebuie să efectueze teste prin care să verifice implementarea corectă a măsurilor de securitate şi eficienţa acestora.
(3) Furnizorul ANSP trebuie să însărcineze reprezentanţi care să monitorizeze conformitatea cu procedurile şi dacă acestea sunt adecvate pentru a asigura aplicarea unor măsuri de securitate eficiente.
(4) Furnizorul ANSP trebuie să fie capabil să aducă dovezi asupra funcţionării sistemului de asigurare a calităţii în domeniul securităţii prin intermediul manualelor şi documentaţiilor de monitorizare.
ART. 121
Recrutarea şi pregătirea personalului
(1) Furnizorul ANSP trebuie să se asigure că persoanele recrutate pentru aplicarea măsurilor de securitate în conformitate cu prevederile prezentului PNSA, au trecut cu succes verificarea antecedentelor.
(2) Furnizorul ANSP trebuie să aibă un program de pregătire a personalului cu atribuţii şi responsabilităţi de implementare a măsurilor de securitate conţinute în programul de securitate, inclusiv în domeniul securităţii cibernetice, în conformitate cu prevederile PNPSAC.
ART. 122
Servicii contractate
(1) Furnizorul ANSP trebuie să desfăşoare activităţi de monitorizare a subcontractorilor şi furnizorilor de servicii externe, ca parte integrantă a controlului intern al calităţii prevăzut la articolul 120, pentru a se asigura că aceştia aplică cerinţele de securitate conţinute în programul de securitate al Furnizorului ANSP şi în actele normative naţionale aplicabile.
(2) Furnizorul ANSP trebuie să se asigure că subcontractorii şi furnizorii de servicii externe au o politică de recrutarea a personalului cu atribuţii de securitate similară celei a furnizorului ANSP şi că aceştia aplică un program de pregătire de securitate care, pentru activităţile pe care aceştia le-au contractat, satisface cerinţele programului de pregătire al furnizorului ANSP.
ART. 123
Protecţia facilităţilor vitale
(1) Furnizorul ANSP protejează facilităţile vitale ale sale prin bariere fizice de securitate - garduri perimetrale, alte elemente de protecţie mecano-fizice, cum ar fi ziduri, grilaje - şi asigură ca trecerea prin aceste bariere să se realizeze doar prin puncte de control acces pentru persoane şi vehicule, special desemnate, prevăzute cu personal de securitate sau încuiate atunci când nu sunt utilizate. Furnizorul ANSP evaluează nivelul de risc pentru fiecare facilitate vitală în parte şi, acolo unde se impune, ia măsuri de întărire a măsurilor de protecţie prin instalarea, suplimentar barierelor fizice, a unor sisteme electronice de supraveghere sau de detecţie a intruziunilor.
(2) Furnizorul ANSP asigură paza facilităţilor vitale în conformitate cu prevederile legale privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.
ART. 124
Controlul accesului
(1) Furnizorul ANSP aplică măsuri de control permanent al accesului în facilităţile sale pentru a preveni intrarea în aceste facilităţi a persoanelor neautorizate.
(2) Pentru accesul la facilităţile proprii situate în interiorul perimetrului aeroportului, Furnizorul ANSP se coordonează cu operatorul aeroportuar pentru a se asigura că accesul la aceste facilităţi este permis numai persoanelor autorizate.
ART. 125
Verificarea antecedentelor
Personalul care aplică măsuri de securitate în conformitate cu prevederile prezentului PNSA, este supus unui proces de verificare a antecedentelor, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2022, aprobată cu modificări prin Legea nr. 245/2022 şi ale prezentului PNSA.
ART. 126
Legitimaţii de acces în facilităţi
Personalului i se permite accesul în facilităţile vitale administrate/operate de furnizor numai pe baza legitimaţiilor de acces emise de către acesta. Furnizorul ANSP emite legitimaţii de acces pentru întregul personal, precum şi pentru vizitatori.
ART. 127
Purtarea legitimaţiilor de acces
Reglementările interne ale furnizorului ANSP trebuie să impună purtarea legitimaţiei de acces la loc vizibil, permanent, pe timpul intrării şi rămânerii în zonele facilităţilor vitale.
ART. 128
Permise de acces pentru vehicule
Fiecărui vehicul căruia i s-a acordat drept de acces în facilităţile vitale administrate/operate de furnizorul ANSP i se emite un permis de acces specific care este fixat pe acesta într-o poziţie vizibilă.
ART. 129
Verificarea legitimaţiilor de acces pentru persoane şi permiselor pentru vehicule
Legitimaţiile de acces pentru persoane şi permisele pentru vehicule vor fi verificate la toate punctele de control acces în facilităţile vitale administrate/operate de furnizorul ANSP, fie vizual de către personalul de securitate, fie cu mijloacele electronice ale unui sistem automat, care să garanteze că legitimaţia/permisul verificat corespunde cu utilizatorul.
ART. 130
Măsuri de control al accesului
Furnizorul ANSP trebuie să se asigure că punctele de acces - uşi, porţi - în facilităţile vitale pe care le administrează/operează sunt supravegheate prin unul din următoarele mijloace:
a) sistem de supraveghere electronică;
b) sistem manual acţionat de personalul de securitate autorizat.
ART. 131
Responsabilităţile personalului deţinător de legitimaţii de acces
Furnizorul ANSP trebuie să se asigure că personalului care are acces în facilităţile vitale pe care le administrează/operează i se stabilesc următoarele responsabilităţi:
a) personalul trebuie să cunoască modelele de legitimaţii de acces emise de furnizorul ANSP;
b) personalul trebuie să chestioneze sau să raporteze responsabilului de securitate a aviaţiei civile, desemnat de furnizorul ANSP, toate persoanele prezente într-o zonă a unei facilităţi vitale care nu poartă la vedere legitimaţia de acces valabilă;
c) personalul trebuie să ceară explicaţii sau să raporteze responsabilului de securitate a aviaţiei civile, desemnat de furnizorul ANSP, asupra tuturor vehiculelor neautorizate care sunt observate în zonele facilităţilor vitale.
ART. 132
Controlul legitimaţiilor de acces
Furnizorul ANSP trebuie să se asigure, prin programul propriu de securitate, că legitimaţiile/permisele de acces în facilităţile vitale pe care le administrează/operează sunt controlate după cum urmează:
a) toate legitimaţiile de acces vor fi emise doar după efectuarea verificării antecedentelor, în conformitate cu prevederile legale;
b) legitimaţiile de acces trebuie să fie verificate prin mijloace electronice sau vizual, pentru a se stabili dacă acestea sunt valabile şi corespund identităţii utilizatorului;
c) legitimaţiile de acces trebuie să limiteze accesul personalului numai la acele zone care le sunt destinate în funcţie de nevoile operaţionale;
d) în cazul încetării raporturilor de muncă sau al schimbării locului de muncă, legitimaţia de acces al angajatului în cauză trebuie să fie returnată emitentului şi distrusă/dezactivată;
e) legitimaţiile de acces destinate personalului sezonier, cu program redus sau care lucrează ocazional trebuie să fie manipulate şi păstrate în condiţii de siguranţă;
f) deţinătorul trebuie să informeze imediat conducerea Furnizorului ANSP despre pierderea sau furtul legitimaţiei de acces. Legitimaţia în cauză trebuie să fie anulată imediat;
g) se ţine evidenţa, într-un registru, a tuturor legitimaţiilor de acces pierdute sau furate pentru care au fost emise duplicate.
ART. 133
Cooperarea civil-militară
Furnizorul ANSP trebuie să elaboreze şi să aplice proceduri de cooperare cu structurile desemnate ale Ministerului Apărării Naţionale în situaţii de deturnare a aeronavelor şi/sau de utilizarea neautorizată a spaţiului aerian al României.
ART. 134
Managementul acţiunilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită
(1) Furnizorul ANSP trebuie să elaboreze şi să aplice proceduri operaţionale pentru a asigura aplicarea măsurilor de securitate ca răspuns la acte de intervenţie ilicită specifice activităţilor sale.
(2) Furnizorul ANSP trebuie să elaboreze şi să aplice proceduri operaţionale pentru acordarea de asistenţă aeronavei care, supusă fiind unui act de intervenţie ilicită, are intenţia de a ateriza de urgenţă pe un aeroport din România.
ART. 135
Raportare/comunicare
(1) Furnizorul ANSP trebuie să elaboreze şi să aplice proceduri operaţionale de notificare/raportare a actelor de intervenţie ilicită şi a evenimentelor care privesc securitatea aviaţiei civile, inclusiv în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului.
(2) Furnizorul ANSP trebuie să elaboreze şi să aplice proceduri operaţionale de comunicare a informaţiilor legate de zborul unei aeronave aflată în următoarele situaţii:
a) aeronava face obiectul unui act de intervenţie ilicită - deturnare, utilizare neautorizată a spaţiului aerian al României, ameninţare cu bombă la sol sau în zbor -;
b) există informaţii demne de încredere, primite prin intermediul serviciilor de dirijare şi control al traficului aerian, că aeronava ar putea face obiectul unui act de intervenţie ilicită.
(3) Furnizorul ANSP trebuie să monitorizeze, în regim de 24 de ore pe zi, adresele din reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice/AFTN, conţinute în documentul SECLIST emis de ECAC.
ART. 136
Măsuri de securitate specifice
Suplimentar măsurilor de securitate prevăzute la art. 118-135 furnizorul ANSP aplică şi măsurile de securitate prevăzute în Programul naţional de management al acţiunilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită.
SECŢIUNEA a 13-a
Securitatea cibernetică
ART. 137
Dispoziţii generale
(1) În conformitate cu standardele şi practicile recomandate prevăzute la art. 4.9 din anexa 17 ICAO, precum şi cu dispoziţiile art. 1.7.1. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, operatorii aeroportuari, transportatorii aerieni şi entităţile definite în programele naţionale de securitate a aviaţiei civile, respectiv, furnizorii serviciilor de navigaţie aeriană, agenţii abilitaţi şi furnizorii abilitaţi de provizii de bord trebuie să identifice datele şi sistemele de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor critice, pe care trebuie să le protejeze împotriva ameninţărilor cibernetice, care pot afecta securitatea aviaţiei civile prin producerea unui act de intervenţie ilicită. Datele şi sistemele de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor critice, măsurile menite să asigure protecţia acestora împotriva atacurilor cibernetice, răspunsul la astfel de atacuri şi redresarea în urma lor sunt descrise în programul de securitate al acestor entităţi sau în orice document relevant la care se face trimitere în respectivul program de securitate.
(2) Entităţile prevăzute la alin. (1) implementează măsuri de securitate cibernetică adecvate utilizând resursele umane şi materiale necesare, în baza evaluărilor riscurilor de securitate cibernetică ale fiecărei entităţi.
(3) Măsurile prevăzute în această secţiune trebuie implementate de către entităţile care utilizează, în activităţile operaţionale, cel puţin una dintre următoarele sisteme, exemplele enumerate nefiind exhaustive şi putând fi completate în urma evaluărilor riscurilor de securitate cibernetică proprii:
a) sisteme de control al accesului şi de monitorizare a alarmelor, precum şi sistemele de emitere a legitimaţiilor de aeroport;
b) sisteme de control al plecărilor - DCS - departure control system -;
c) sisteme de asigurare a concordanţei dintre bagajele de cală şi pasageri;
d) sisteme de control de securitate - echipamente cu raze X, EDS, WTMD, LEDS, ETD ş.a. - conectate la o reţea sau folosite în configuraţie individuală;
e) sisteme de control de securitate al bagajelor de cală - HBS/ATRS - hold baggage screening systems -;
f) baza de date a Uniunii privind securitatea lanţului de aprovizionare;
g) sisteme şi procesele de prelucrare şi protecţie a datelor personale şi a datelor specifice aviaţiei civile naţionale;
h) sisteme de rezervare şi de check-in folosite de transportatorii aerieni şi de subcontractorii acestora;
i) sisteme de la sol şi de la bordul aeronavelor, care asigură navigabilitatea şi funcţionarea acestora, precum şi interacţiunea cu pasagerii;
j) sisteme TVCI;
k) sisteme şi comunicaţii specifice ATM;
l) sisteme de securitate de comandă, control şi dispecerat.
(4) Autoritatea Aeronautică Civilă Română asigură monitorizarea implementării de către entităţile prevăzute la alin. (1) a măsurilor prevăzute în prezenta secţiune, în conformitate cu procedurile proprii aprobate prin Decizia directorului general.
(5) În aplicarea dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 1.7.4. - 1.7.5. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, Autoritatea Aeronautică Civilă Română colaborează cu Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică pe probleme specifice de securitate cibernetică la nivelul securităţii aviaţiei civile.
(6) Dispoziţiile prezentei secţiuni nu aduc atingere obligaţiilor ce revin entităţilor prevăzute la alin. (1) care se identifică ca operatori de servicii esenţiale în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. nr. 362/2018, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Dispoziţiile prezentei secţiuni se completează cu măsurile stabilite prin actele normative emise pentru aplicarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/203 al Comisiei din 27 octombrie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1139 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele referitoare la managementul riscurilor în materie de securitate a informaţiilor cu impact potenţial asupra siguranţei aviaţiei, impuse organizaţiilor care intră sub incidenţa Regulamentelor (UE) nr. 1321/2014, (UE) nr. 965/2012, (UE) nr. 1178/2011, (UE) 2015/340 ale Comisiei şi a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) 2017/373 şi (UE) 2021/664 ale Comisiei, precum şi autorităţilor competente care intră sub incidenţa Regulamentelor (UE) nr. 748/2012, (UE) nr. 1321/2014, (UE) nr. 965/2012, (UE) nr. 1178/2011, (UE) 2015/340 şi (UE) nr. 139/2014 ale Comisiei şi a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) 2017/373 şi (UE) 2021/664 ale Comisiei, şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1178/2011, (UE) nr. 748/2012, (UE) nr. 965/2012, (UE) nr. 139/2014, (UE) nr. 1321/2014, (UE) 2015/340 ale Comisiei şi a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) 2017/373 şi (UE) 2021/664 ale Comisiei.
ART. 138
Măsuri de securitate
(1) Entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1) trebuie să aibă în vedere următoarele principii de securitate pentru protecţia datelor şi sistemelor de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor critice:
a) reţelele utilizate pentru sistemele informatice şi datele critice trebuie să fie separate de reţelele la care are acces publicul. Separarea se realizează fizic sau logic, în funcţie de necesităţile de securitate cibernetică, cu implementarea de măsuri corespunzătoare;
b) în cazul în care sistemele informatice şi datele critice necesită conectivitate cu alte sisteme operaţionale, aceste conexiuni trebuie reduse la minimum. Dacă separarea nu este posibilă, conexiunea şi accesul trebuie monitorizate permanent.
c) responsabilitatea securităţii sistemelor informatice şi datelor critice va fi alocată numai unor persoane corespunzător selectate, recrutate şi pregătite;
d) măsurile de securitate cibernetică trebuie să fie întotdeauna luate în considerare la proiectarea, dezvoltarea, implementarea, operarea, modificarea, mentenanţa şi scoaterea din uz a sistemelor informatice şi datelor critice;
e) în cazul modificărilor şi upgrade-urilor sistemelor informatice şi datelor, procurarea componentelor hardware şi software se va face numai de la furnizori autorizaţi, acreditaţi de producători;
f) accesul la distanţă - remote access - în sistemele informatice şi la datele critice se va permite numai în condiţii prestabilite şi sigure;
g) incidentele de securitate cibernetică vor fi monitorizate, înregistrate, centralizate şi evaluate.
(2) În vederea asigurării securităţii cibernetice a datelor şi sistemelor de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor critice, entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1) aplică, începând din stadiul de proiectare, cel puţin următoarele:
a) măsuri de natură administrativă:
i) activităţi adecvate de recrutare, selecţie şi pregătire a personalului, precum şi atribuirea de drepturi de administrare persoanelor competente şi de încredere;
ii) dezvoltarea culturii de securitate cibernetică şi a capacităţii de conştientizare cu privire la riscurile specifice;
iii) managementul riscurilor, planificarea răspunsului în situaţii de criză şi elaborarea de planuri de contingenţă, în scopul prevenirii incidentelor şi pregătirii capacităţii de răspuns la incidente de securitate cibernetică;
iv) aplicarea de măsuri adecvate de control al calităţii, precum şi desfăşurarea de activităţi specifice de monitorizare şi control a conformităţii;
v) securitatea lanţului de aprovizionare cu sisteme/tehnologii de uz general sau specializat.
b) măsuri de natură tehnică:
i) derularea de evaluări de securitate cibernetică şi teste de penetrare;
ii) crearea de mecanisme de monitorizare evenimente, precum şi de detecţie a intruziunilor şi incidentelor de securitate cibernetică, la nivelul infrastructurii fiecărei entităţi prevăzute la art. 137 alin. (1);
iii) asigurarea protecţiei şi securizării datelor;
iv) asigurarea protecţiei şi securizării comunicaţiilor specifice aviaţiei civile;
v) asigurarea managementului configurărilor, al actualizărilor, al erorilor şi al modificărilor specifice echipamentelor, în vederea eliminării vulnerabilităţilor de securitate cibernetică.
vi) auditarea de securitate a informaţiilor şi reţelelor informatice.
c) măsuri de protecţie fizică:
i) dispunerea componentelor hardware, în special a serverelor, în zone protejate prin controlul accesului;
ii) aplicarea de mecanisme şi sisteme de autentificare prin care să se asigure accesul numai persoanelor autorizate - cum sunt metodele biometrice şi/sau parolele - la zonele şi echipamentele cu regim de acces restricţionat;
iii) limitarea numărului de persoane care au acces la sistemele informatice şi datele critice;
iv) instituirea regulii privind nominalizarea a cel puţin două persoane responsabile de administrarea sistemelor şi datelor critice,
v) monitorizarea continuă a procesului de control al accesului la sistemele informatice şi datele critice;
vi) utilizarea de soluţii de backup şi redundanţă, pentru asigurarea continuităţii funcţionării şi disponibilităţii sistemelor informatice şi datelor critice;
vii) menţinerea aplicării măsurilor de securitate şi pe durata scoaterii temporare din funcţiune a sistemelor informatice şi datelor critice sau pe durata funcţionării acestora în afara parametrilor normali.
(3) Entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1) solicită producătorilor sau furnizorilor de sisteme informatice, unde este posibil, să emită certificate prin care aceştia garantează inexistenţa unor vulnerabilităţi cunoscute, precum şi inexistenţa unor programe de tip "malware" la nivelul soluţiilor livrate.
(4) Entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1) vor dezvolta şi implementa o politică de realizare a copiilor de siguranţă/back-up pentru datele critice pe care le gestionează.
ART. 139
Evaluarea riscurilor de securitate cibernetică
(1) Potrivit dispoziţiilor art. 1.7.3. din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1) au obligaţia de a realiza o evaluare a riscurilor de securitate cibernetică, în vederea identificării datelor şi sistemelor de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor critice aflate în gestiune proprie sau în uz comun şi a măsurilor detaliate de protecţie a acestora împotriva intervenţiilor ilicite aplicând cel puţin următoarele criterii:
a) includerea tuturor sistemelor informatice şi a datelor în procesul de evaluare a riscului de securitate cibernetică;
b) identificarea datelor şi sistemelor de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor critice folosite de acestea;
c) identificarea/recunoaşterea riscurilor de securitate cibernetică;
d) reducerea la minimul posibil a efectelor riscurilor evaluate;
e) stabilirea de măsuri de răspuns adecvate pentru limitarea consecinţelor incidentelor de securitate cibernetică şi prin dezvoltarea unui set de măsuri de contingenţă.
(2) Măsurile menţionate la alin. (1) pot fi desfăşurate în mod autonom sau în colaborare cu autorităţile/instituţiile publice cu responsabilităţi corespunzătoare în securitatea cibernetică.
(3) Entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1) asigură colaborarea între sectoarele de securitate şi siguranţă a aviaţiei civile, în desfăşurarea activităţilor de evaluare a riscurilor de securitate cibernetică.
ART. 140
Managementul incidentelor de securitate cibernetică
(1) Entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1) au obligaţia de a asigura managementul incidentelor de securitate cibernetică care afectează datele şi sistemele de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor critice, prin măsuri corespunzătoare, care să asigure detecţia, răspunsul, diminuarea/blocarea, recuperarea, remedierea şi raportarea.
(2) Entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1) au obligaţia de a menţine evidenţa atacurilor şi incidentelor cibernetice.
(3) Entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1) au obligaţia de a raporta incidentele de securitate cibernetică, conform legislaţiei în vigoare.
(4) Acţiunile de răspuns la incidentele de securitate cibernetică vor fi incluse în programul de securitate al entităţilor prevăzute la art. 137 alin. (1) sau în orice document relevant la care se face trimitere în respectivul program de securitate.
ART. 141
Securitatea lanţului de aprovizionare
Entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1) aplică măsuri adecvate prin care toate componentele de hardware şi software care urmează să fie utilizate în infrastructurile ce conţin sisteme de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor critice sunt achiziţionate numai după asigurarea rezonabilă că acestea nu conţin elemente care pot compromite integritatea sistemelor, aplicând în principal:
a) aprovizionarea de la producători şi furnizori de hardware şi software care acceptă punerea la dispoziţie a tuturor detaliilor cerute de beneficiar, inclusiv, în cazul în care este posibil, emiterea de certificate digitale;
b) menţinerea conceptului de securitate a lanţului de aprovizionare pe întregul ciclu de viaţă al produselor, până la epuizarea totală a resursei tehnice/ieşirea din funcţiune a sistemului;
c) controlul prealabil sau evaluarea stării de securitate cibernetică a componentelor software pentru care nu există documentaţie, acordând o atenţie sporită asupra elementelor detaşabile şi/sau portabile.
ART. 142
Cultura de securitate cibernetică. Recrutarea şi pregătirea personalului cu roluri şi responsabilităţi în materie de ameninţări cibernetice
(1) Entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1) alocă resurse suficiente pentru a dezvolta, implementa şi menţine o cultură de securitate cibernetică şi stabilesc responsabilităţile personalului propriu în funcţie de nivelul de pregătire/conştientizare de securitate cibernetică specific fiecărui angajat, în conformitate cu prevederile Programului naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile.
(2) Dezvoltarea culturii de securitate cibernetică are drept scop conştientizarea cu privire la dezvoltarea, operarea, procesarea, mentenanţa şi interacţiunea cu sistemele de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor critice, în vederea asigurării rezilienţei cibernetice.
(3) Cultura de securitate cibernetică însumează:
a) conştientizarea;
b) pregătirea aprofundată/cunoaşterea - educaţia;
c) expertiza.
(4) Entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1) asigură, pentru întreg personalul propriu şi al subcontractorilor, un nivel minim de conştientizare în securitatea cibernetică.
(5) Persoanele care au drepturi de administrator sau au acces nesupravegheat şi nelimitat la datele şi sistemele de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor critice, trebuie să fi trecut cu succes de o evaluare a antecedentelor, efectuată în conformitate cu dispoziţiile OUG nr. 7/2022 şi ale prezentului PNSA.
(6) Persoanele care pun în aplicare măsurile menite să asigure protecţia împotriva atacurilor cibernetice a datelor şi sistemelor de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor critice, identificate în urma evaluării riscurilor efectuată în conformitate cu prevederile art. 139 de către entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1), răspunsul la astfel de atacuri şi redresarea în urma lor, trebuie să aibă competenţele şi aptitudinile necesare pentru îndeplinirea cu eficacitate a sarcinilor desemnate. Competenţele şi aptitudinile necesare se verifică în procesul recrutării şi sunt prevăzute în programul de securitate al entităţilor prevăzute la art. 137 alin. (1) sau în orice document relevant la care se face trimitere în respectivul program de securitate.
(7) Persoanele care au acces la datele sau sistemele critice trebuie să aibă o pregătire corespunzătoare şi specifică funcţiei ocupate, proporţională cu rolul şi responsabilităţile lor, inclusiv să fie informate în legătură cu riscurile relevante atunci când funcţia lor impune acest lucru. Cerinţele de pregătire pentru aceste persoane sunt stabilite în conformitate cu Programul naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile.
ART. 143
Schimbul de informaţii
(1) Fără a aduce atingere măsurilor de securitate reglementate prin prezentul PNSA, entităţile prevăzute la art. 137 alin. (1) se asigură că sunt parte a unui sistem de schimb de informaţii cu alţi operatori şi/sau entităţi care vizează riscuri comune, metode şi rezultate ale evaluărilor riscurilor, măsuri de diminuare a riscurilor, informaţii cu privire la incidente şi vulnerabilităţi cibernetice.
(2) Schimbul de informaţii se face doar între parteneri de încredere şi asigură protejarea informaţiilor sensibile.
SECŢIUNEA a 14-a
Managementul acţiunilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită
ART. 144
Managementul acţiunilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită
Responsabilităţile pentru punerea în aplicare a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute la Capitolul V - Managementul răspunsului la actele de intervenţie ilicită din anexa 17 ICAO, precum şi descrierea măsurilor care le sunt solicitate operatorilor şi entităţilor în acest scop, se stabilesc prin Programul naţional de management al acţiunilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită, care se elaborează sub coordonarea Autorităţii Aeronautice Civile Române şi se aprobă prin ordin comun de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.
SECŢIUNEA a 15-a
Dispoziţii finale
ART. 145
Anexele nr. 1 - 5 fac parte integrantă din prezentul PNSA.
ANEXA 1
la PNSA
Anexa nr. 1 la Programul Naţional de Securitate a Aviaţiei Civile are caracter secret de serviciu şi se pune la dispoziţia entităţilor care trebuie să aplice standarde de securitate a aviaţiei civile, la cerere, de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
ANEXA 2
la PNSA
Securitatea aviaţiei civile - Diagrama de relaţii
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 3
la PNSA
COMITETUL DE SECURITATE AEROPORTUARĂ
Comitetul de securitate aeroportuară va avea următoarea componenţă:
1. Directorul general al operatorului aeroportuar;
2. Directorul tehnic al aeroportului;
3. Managerul de securitate al operatorului aeroportuar;
4. Şeful Structurii Specializate Antiteroriste de pe aeroport;
5. Coordonatorul structurii de pază a aeroportului;
6. Şeful structurii de poliţie transporturi aeriene;
7. Şeful structurii de poliţie de frontieră de pe aeroport;
8. Şeful biroului vamal de pe aeroport;
9. Managerii de securitate ai transportatorilor aerieni care operează pe aeroport;
10. Şeful furnizorului de trafic aerian;
11. Comandantul unităţii militare care utilizează infrastructura unui aeroport civil, după caz;
12. Reprezentanţi ai altor structuri de securitate care activează pe aeroport, după caz;
13. Managerii de securitate ai agenţilor abilitaţi;
14. Managerii de securitate ai furnizorilor cunoscuţi de provizii de aeroport,;
15. Managerii de securitate ai furnizorilor abilitaţi de provizii de bord.
Persoanele prevăzute la punctele 13-15 vor fi invitate cel puţin când subiectele discutate se referă la activitatea acestor categorii de entităţi care desfăşoară operaţiuni pe aeroport.
ANEXA 4
la PNSA
I. MĂSURI ŞI PROCEDURI DE SECURITATE CE SE APLICĂ PENTRU PASAGERII PERTURBATORI
A. Proceduri aplicabile la ghişeele de înregistrare a pasagerilor şi bagajelor acestora
Agenţii de înregistrare a pasagerilor şi bagajelor acestora, cunoscuţi şi sub denumirea de agenţi de check-in, sunt instruiţi şi familiarizaţi cu procedurile ce vizează modul de tratare a persoanelor ce par să fie sub influenţa unor substanţe psihoactive sau au un comportament neobişnuit. Cea mai bună procedură este de a raporta un comportament inacceptabil către supervizorul de sol înainte de a încheia procesul de check- in cât şi de a refuza continuare procedurii de check-in până la îmbunătăţirea stării pasagerului. Personalul este încurajat în a identifica/notifica supervizorului orice pasager al cărui comportament ar putea fi nepotrivit pentru călătoria pe cale aeriană.
Următoarele aspecte sunt luate în considerare înainte de a se refuza unui pasager efectuarea procedurii de check-in din cauza comportamentului acestuia:
a) Pasagerul ar putea suferi de o boală cronică sau o dizabilitate fizică sau neurologică şi nu este sub influenta unor substanţe psihoactive;
b) Pasagerul poate contesta decizia luată de către transportatorul aerian, caz în care ar putea să fie necesară evaluarea condiţiei fizice de către un doctor. În cazul în care o astfel de examinare are loc, un certificat medical din partea unui doctor se reţine de către transportatorul aerian; şi
c) Personalul local al instituţiilor de ordine publică poate fi chemat pentru a chestiona pasagerul sau în situaţia în care pasagerul manifestă un comportament agresiv.
Urmare a deciziei de a refuza înregistrarea pasagerului din cauza unei aparente influenţe a unor substanţe psihoactive:
a) Decizia trebuie introdusă în registrul cu numele pasagerilor - PNR - sau în rezervarea de călătorie; şi
b) Sunt făcute aranjamente de către operatorul aerian pentru un zbor viitor, cu condiţia unei reevaluări acceptabile a condiţiei pasagerului la momentul decolării, cât şi posibila impunere a altor condiţii stabilite la discreţia operatorului aerian.
Transportatorul aerian va avea în vedere stabilirea unor proceduri suplimentare de gestionare a unor grupuri cu interes specific ce au potenţialul de a genera un comportament perturbator sau turbulent în zbor. Ar putea fi necesar să fie angajat temporar personal şi/sau să fie realizat un contract cu o firmă de securitate. În cazul în care este identificată o problemă potenţială, o evaluare trebuie făcută de managerul în tură - duty manager - al transportatorului aerian, împreună cu pilotul comandant şi şefa/şeful de cabină.
B. Proceduri aplicabile în sala sau poarta de îmbarcare
Comportamentul neadecvat al unui pasager, ce se poate manifesta prin agresivitate, comportament abuziv, sfidare, precum şi faptul că acesta se află sub influenţa unor substanţe psihoactive, ar putea să nu fie identificate până când persoana respectivă se prezintă la poarta de îmbarcare.
Suplimentar procedurilor de check-in descrise mai sus, următoarele proceduri sunt puse în aplicare atunci când unui pasager îi este refuzată îmbarcarea la poarta de îmbarcare datorită unor preocupări vizavi de comportamentul acestuia:
a) bagajul de cală este descărcat şi returnat pasagerului;
b) bunurile de duty-free vor fi raportate autorităţilor vamale;
c) pasagerul este escortat prin filtrele de control la frontieră, atunci când este cazul, până în zona publică a terminalului de către personalul operatorului aerian, al serviciului pasageri sau de securitate al aeroportului sau al autorităţilor locale de menţinere a ordinii publice;
d) şefa/şeful de cabină a zborului respectiv este informată cu privire la decizia de a refuza îmbarcarea pasagerului respectiv;
e) numele pasagerul este eliminat de pe lista pasagerilor zborului respectiv şi oricare alte liste furnizate autorităţilor vamale, cum ar fi un program de informaţii detaliate ale pasagerilor - advanced passenger information programme - sau ale altor organizaţii/instituţii, ce au ca scop declararea persoanelor aflate la bordul aeronavei.
C. Proceduri aplicabile ulterior refuzului îmbarcării unui pasager
Dacă unui pasager i se refuză dreptul la călătorie la ghişeul de check-in sau la poarta de îmbarcare datorită unui comportament perturbator, se completează un raport privind un incident ce vizează un pasager perturbator la sol.
Dreptul unui operator aerian de a refuza îmbarcarea unui pasager trebuie să fie menţionat în documentul intitulat "condiţiile de transport al pasagerilor şi bagajelor", care trebuie să fie pus la dispoziţia pasagerului căruia i-a fost refuzat transportul.
Dacă comportamentul unui pasager perturbator este de natură gravă, poliţia trebuie să fie chemată şi să decidă măsurile care trebuie luate, ţinând cont de dovezile prezentate, în raport cu legislaţia aplicabilă.
Membrii personalului implicat în decizia de a refuza îmbarcarea completează un raport ce detaliază motivul refuzului, în care sunt incluse şi numele martorilor ce ar putea furniza informaţii. O copie a refuzului călătoriei trebuie să fie trimis către operatorul aeroportului şi către managerul de securitate al operatorului aerian.
D. Proceduri aplicabile înainte de decolare
Operatorii aerieni dezvoltă proceduri pentru a se asigura că orice pasager ce devine perturbator sau violent după îmbarcare şi înainte de decolare poate fi debarcat înainte de a se continua cu procedurile de zbor. Echipajul trebuie să ţină cont că orice tulburare a ordinii ar putea reprezenta debutul unui incident mai serios în timpul zborului ce ar putea compromite siguranţa şi securitatea celorlalţi pasageri şi a aeronavei.
II. MĂSURI ŞI PROCEDURI DE SECURITATE CE SE APLICĂ PENTRU PASAGERII POTENŢIAL PERTURBATORI
Prezentele măsuri şi proceduri de securitate se aplică pentru pasagerii potenţial perturbatori, care sunt obligaţi să călătorească pentru că au făcut obiectul unor proceduri juridice sau administrative aflându-se în custodia organelor abilitate sau sub control administrativ.
a) personalul de escortă - poliţişti sau alt personal autorizat - pentru pasagerii potenţial perturbatori trebuie să notifice transportatorul aerian care urmează să efectueze transportul, cu suficient timp înaintea îmbarcării sau, în cazuri de urgenţă, imediat ce este posibil. Notificarea va conţine informaţiile prevăzute la pct. 4.3.2 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998 şi, în plus, numărul zborului cu care se va efectua transportul, precum şi dacă aceşti pasageri sunt consideraţi periculoşi;
b) transportatorii aerieni nu vor accepta la îmbarcare pasagerii potenţial perturbatori şi nici escortele acestora dacă nu s-a obţinut, în avans, consimţământul statelor şi a celorlalţi transportatori aerieni ce pot fi implicaţi în transportul acestor pasageri, pe rută sau la destinaţia finală. În astfel de cazuri este necesară notificarea cu suficient timp în avans a transportatorului aerian pentru a se obţine acordurile necesare derulării transportului;
c) personalul de escortă trebuie să fie avertizat de către reprezentanţii transportatorului aerian asupra pericolului potenţial pe care l-ar avea, asupra siguranţei şi securităţii zborului, orice acţiune pe care ar întreprinde-o în situaţia unui act de intervenţie ilicită, dacă această acţiune s-ar realiza fără a respecta instrucţiunile pilotului comandant;
d) pasagerii potenţial perturbatori şi bagajele de mână şi de cală ale acestora se supun unui control de securitate riguros;
e) personalul de escortă se va asigura că pasagerii potenţial perturbatori nu au asupra lor articole de contrabandă, arme, muniţie, mijloace incendiare sau orice alt articol interzis la bordul unei aeronave;
f) personalul de escortă va fi echipat cu mijloace şi dispozitive specifice de imobilizare pe care să le poată folosi în cazul în care consideră că persoanele în custodie sau sub control administrativ trebuie să fie imobilizate. În condiţii normale, pasagerii potenţial perturbatori nu trebuie să fie încătuşaţi de nicio parte a aeronavei, aici fiind incluse scaunele, măsuţele sau orice alte obiecte de mobilier sau componente ale structurii aeronavei;
g) personalul de escortă nu are dreptul de a transporta la bordul aeronavelor bastoane sau alte obiecte contondente, containere cu gaze paralizante sau alte tipuri de gaze generatoare de incapacităţi loco-motorii;
h) personalul de escortă are obligaţia de a se legitima în faţa personalului de securitate sau a poliţiştilor în exerciţiul funcţiunii, precum şi în faţa însoţitorilor de bord şi, totodată, de a solicita ca prezenţa lor la bord şi locul pe care-l ocupă să fie aduse la cunoştinţa pilotului comandant care trebuie să confirme că a primit aceste informaţii;
i) persoanele de escortă trebuie să aibă posibilitatea de a comunica cu echipajul aeronavei;
j) orice alt personal de securitate, precum şi persoanele autorizate să transporte arme în cabina de pasageri a aeronavei, va fi avertizat asupra transportului pasagerilor potenţial perturbatori şi a escortelor lor, precum asupra poziţiei acestora în cabină;
k) nicio informaţie despre orarul de zbor pentru transportul pasagerilor potenţial perturbatori nu va fi comunicată publicului;
l) persoanele escortate vor fi îmbarcate înaintea oricărui alt pasager şi vor fi debarcate după ce toţi ceilalţi pasageri au părăsit aeronava;
m) persoanele escortate vor ocupa locurile cele mai din spate ale cabinei de pasageri a aeronavei, dar nu în apropierea uşilor de acces sau lângă/vizavi de ieşirile de urgenţă;
n) persoanele escortate vor ocupa locurile din rândurile cu cel puţin două locuri pe rând şi, cel puţin unul din membrii echipei de escortă trebuie să stea între persoana escortată şi culoarul dintre rânduri;
o) persoanele escortate trebuie să fie însoţite şi supravegheate în permanenţă, inclusiv în cazul deplasării la toaletă;
p) la bordul aeronavelor nu vor fi servite băuturi alcoolice sau halucinogene, membrilor echipelor de escortă sau pasagerilor potenţial perturbatori;
q) cu acceptul membrilor echipei de escortă, pasagerii potenţial perturbatori pot fi serviţi cu alimente, dar nu li se vor da cuţite sau alte articole metalice ascuţite/tăioase;
r) transportatorii aerieni pot refuza îmbarcarea la bordul aeronavelor a pasagerilor potenţial perturbatori dacă un reprezentant autorizat al transportatorului apreciază că acest lucru poate pune în pericol siguranţa şi securitatea celorlalţi pasageri.
În cazul persoanelor aflate în custodia organelor abilitate, transportatorul aerian analizează fiecare caz în parte în scopul de a se stabili dacă persoanele respective pun în pericol siguranţa zborului şi dacă sunt necesare măsuri de securitate suplimentare, cum ar fi asigurarea de personal de escortă. Această analiză se face în baza unei proceduri scrise, care include solicitarea, după caz, de informaţii din partea organelor de poliţie în custodia cărora se află aceste persoane.
III. MĂSURI ŞI PROCEDURI DE SECURITATE CE SE APLICĂ PENTRU PERSOANE SUFERINDE DE BOLI MINTALE
O persoană ce suferă de o boală mintală, considerată ca fiind o ameninţare la siguranţa unui zbor, poate fi acceptată pentru a fi transportată dacă este însoţită de un asistent medical atestat conform legii şi de personalul de securitate al transportatorului care asigură zborul, capabil să facă faţă, fizic, oricăror manifestări neprevăzute ale acelei persoane. Transportatorul aerian poate, la recomandarea cadrelor medicale şi a reprezentanţilor departamentului de securitate al transportatorului, refuza la îmbarcare pasagerii suferind de boli mintale.
ANEXA 5
la PNSA
RESPONSABILITĂŢI PRIVIND DEŢINEREA,
INSTALAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR DE SECURITATE
Operatorul aeroportuar, agentul abilitat, transportatorul aerian care are statutul de agent abilitat sau furnizorul abilitat de provizii de bord, în calitate de deţinător de echipamente de securitate, pe de o parte, şi Serviciul Român de Informaţii, în calitate de utilizator al acestor echipamente, pe de altă parte, au următoarele responsabilităţi privind deţinerea, instalarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de securitate:
1. Responsabilităţile deţinătorilor de echipamente de securitate
a) deţinătorul de echipamente de securitate este responsabil de instalarea, punerea în funcţiune, întreţinerea, menţinerea în stare de funcţionare la parametri nominali, în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct. 12 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 şi la pct. 12 din anexa la Regulamentul (UE) 2015/1998, şi de asigurarea condiţiilor de operare şi siguranţă în exploatare şi, unde este cazul, de securitate radiologică, ale echipamentelor de securitate;
b) pentru întreţinerea echipamentelor de securitate la parametri nominali, în conformitate cu specificaţiile tehnice, operaţionale şi de securitate definite, deţinătorul acestor echipamente numeşte un responsabil pentru asigurarea funcţionării echipamentelor şi pune în aplicare, prin personal propriu, măsuri de control intern al calităţii activităţilor de întreţinere desfăşurate, prin care se asigură inclusiv că activităţile de verificare şi calibrare a parametrilor funcţionali se execută cu respectarea specificaţiilor tehnice şi operaţionale ale producătorilor de echipamente;
c) deţinătorul de echipamente de securitate este responsabil de aprovizionarea pieselor de schimb, consumabilelor necesare şi a materialelor de întreţinere pentru echipamentele de securitate;
d) deţinătorul de echipamente de securitate are obligaţia de a asigura, următoarele:
- lucrări de instalare şi punere în funcţiune;
– lucrări de întreţinere, inclusiv de reparare, în garanţie şi post-garanţie, care să conţină clauze de intervenţie tehnică operativă de repunere în funcţiune a echipamentelor de securitate defecte, în vederea menţinerii permanente în stare de funcţionare;
– pregătirea operatorilor pentru utilizarea echipamentelor la efectuarea controlului de securitate;
– verificarea respectării condiţiilor de securitate radiologică, se efectuează în conformitate cu legislaţia specifică domeniului, reglementat de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. În acest sens, deţinătorul are obligaţia de a transmite utilizatorului rezultatele măsurătorilor dozimetrice efectuate pentru certificarea securităţii radiologice a echipamentelor respectiv a verificărilor privind îndeplinirea condiţiilor de siguranţă şi protecţie împotriva radiaţiilor ionizante;
– furnizarea documentaţiei tehnice şi conceptelor de utilizare, aşa cum sunt emise de producători, cu referire la utilizarea, administrarea informatică, verificarea, testarea şi calibrarea echipamentelor;
– furnizarea către utilizatorul final a mijloacelor şi a datelor de autentificare necesare accesului la elementele de administrare şi configurare a echipamentelor şi/sau a sistemelor de control de securitate, în limita responsabilităţilor ce le revin;
– pachetul de programe informatice de pregătire, antrenare şi testare a operatorilor care efectuează controlul de securitate.
e) deţinătorul de echipamente de securitate are obligaţia să elaboreze şi să aplice proceduri privind modul de acţiune în cazul defectării sau funcţionării anormale a echipamentelor de securitate utilizate pentru aplicarea unei metode de control. Procedurile vor descrie, după caz, modul în care se va trece la utilizarea unor echipamente de rezervă sau în care vor fi utilizate alte metode de control de securitate dintre cele acceptate pentru tipul de control respectiv. Totodată, procedurile vor prezenta modul de acţiune pentru remedierea şi înlăturarea efectelor şi cauzelor de apariţie a defecţiunilor sau neconformităţilor;
f) deţinătorul de echipamente de securitate împreună cu utilizatorul de echipamente au obligaţia să elaboreze şi să aplice proceduri comune, privind modul de exploatare şi testare, ale acelor sisteme sau echipamente de securitate, în situaţiile în care deţinătorul sau/şi utilizatorul consideră necesar pentru asigurarea condiţiilor optime de operare;
g) deţinătorul de echipamente de securitate are obligaţia de a asigura mijloacele tehnice suport pentru efectuarea controlului de securitate, cum ar fi: consumabile, tend-flexuri pentru amenajarea zonelor pre şi post control, tăviţe şi sisteme cu role pentru transportul bagajelor, sisteme TVCI pentru supravegherea punctelor de control de securitate etc;
h) deţinătorul echipamentelor de securitate pune la dispoziţia Brigăzii Antiteroriste din cadrul Serviciului Român de Informaţii - prin contract de comodat, proces-verbal de predare- primire - echipamentele de securitate şi mijloacele tehnice suport care urmează a fi utilizate pentru efectuarea controlului de securitate;
i) deţinătorul de echipamente de securitate asigură sprijinul necesar efectuării testelor de evaluare a măsurilor şi proceselor legate de efectuarea controlului de securitate;
j) deţinătorul de echipamente de securitate stabileşte prin proceduri proprii, avizate de către Serviciul Român de Informaţii, responsabilităţi concrete în privinţa monitorizării şi controlului accesului la elementele de sistem - fizic sau software-, la parametrii esenţiali ai acestuia, respectiv la informaţiile de exploatare, precum şi de asigurare a confidenţialităţii informaţiilor de exploatare a echipamentelor de securitate;
k) deţinătorul de echipamente de securitate ţine evidenţa defecţiunilor şi neconformităţilor, a perioadelor de nefuncţionare a echipamentelor, a planificării şi executării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, a termenelor la care urmează să expire resursa tehnică totală sau durata normată de serviciu a echipamentelor;
l) pentru echipamentele de securitate predate spre utilizare Serviciului Român de Informaţii, deţinătorul are obligaţia de a informa utilizatorul în situaţia în care este necesară efectuarea unor intervenţii tehnice asupra echipamentelor. În acest sens, deţinătorul va comunica utilizatorului, date referitoare la scopul intervenţiei tehnice, cauzele defecţiunilor care necesită efectuarea lucrărilor de reparaţii respectiv înlocuirea unor componente precum şi perioada estimată privind indisponibilitatea echipamentelor;
m) pentru echipamentele de securitate care utilizează tehnici nucleare, deţinătorul are obligaţia de a informa utilizatorul în situaţia înlocuirii unui generator de radiaţii şi de a prezenta acestuia dovada provenienţei sursei de radiaţii precum şi certificatul de garanţie şi conformitate al acestuia;
n) pentru echipamentele ce utilizează tehnici nucleare deţinătorul are obligaţia de a transmite utilizatorului rezultatele măsurătorilor dozimetrice efectuate pentru certificarea securităţii radiologice, respectiv a verificărilor privind îndeplinirea condiţiilor de siguranţă şi protecţie împotriva radiaţiilor ionizante.
2. Responsabilităţile Serviciului Român de Informaţii
a) Serviciul Român de Informaţii are obligaţia de a exploata echipamentele de securitate în conformitate cu specificaţiile tehnice ale producătorului;
b) Serviciul Român de Informaţii efectuează verificări pentru a monitoriza performanţele echipamentelor de securitate;
c) Serviciul Român de Informaţii efectuează verificarea de rutină, testarea, capabilităţile de detecţie şi după caz calibrarea echipamentelor de control de securitate, în conformitate cu specificaţiile tehnice ale producătorului;
d) Serviciul Român de Informaţii informează operativ deţinătorul echipamentelor de securitate despre defecţiunile şi neconformităţile funcţionale constatate şi furnizează acesteia date şi informaţii privind defecţiunile apărute;
e) pentru evaluarea eficacităţii controlului de securitate, Serviciul Român de Informaţii poate efectua teste asupra capabilităţilor echipamentelor şi măsurilor utilizate în acest scop.
3. Responsabilităţi comune
a) deţinătorii de echipamente de securitate, împreună cu Serviciul Român de Informaţii, elaborează planuri pentru situaţii de rezervă care să descrie modul de acţiune în cazul defectării echipamentelor, astfel încât să fie asigurată continuitatea efectuării controlului de securitate în conformitate cu prevederile actelor normative ale UE din domeniul securităţii aviaţiei civile;
b) pentru echipamentele de securitate care folosesc tehnici nucleare sau radiologice, deţinătorii acestora, Serviciul Român de Informaţii, precum şi entităţile care execută activităţi de instalare, punere în funcţiune, întreţinere, reparare şi verificare, întreprind demersurile legale de autorizare de către autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear, respectiv Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
