Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PRINCIPII ŞI PARTICULARITĂŢI din 18 ianuarie 2023 de efectuare a evaluării de risc pentru sistemele de distribuţie a gazelor naturale/ sistemele de distribuţie închise a gazelor naturale - conducte din oţel şi/sau PE
EMITENT: Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 67 din 26 ianuarie 2023
──────────
Conţinute de ORDINUL nr. 2 din 18 ianuarie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 26 ianuarie 2023.
──────────
CAP. I
Etapa de identificare a riscului pentru conductele din oţel
ART. 1
Pentru mediul extern, care este mediul din afara conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel, sursele de risc, fără a fi o listă exhaustivă, pot fi:
a) coroziunea exterioară, ca urmare a deteriorării izolaţiei sau a izolaţiei realizate necorespunzător - montaj subteran/ suprateran;
b) acţiunea electrică, respectiv curenţii de dispersie - montaj subteran;
c) acţiunea mecanică, respectiv vibraţiile sau tasările, ca urmare a traficului rutier - montaj subteran;
d) acţiunile naturale ale terenului în care este pozată conducta de distribuţie a gazelor naturale, precum alunecări de teren, erodări datorate apelor, mişcări seismice - montaj subteran/suprateran;
e) acţiunea asupra conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel, ca urmare a unor lucrări autorizate/neautorizate efectuate de alţi deţinători de utilităţi care au echipamente/ instalaţii/sisteme de canalizare/conducte în apropierea conductei de distribuţie a gazelor naturale - montaj subteran;
f) acţiunea asupra conductei de distribuţie a gazelor naturale realizate fără respectarea procedurilor de exploatare şi întreţinere, care ulterior conduc la pierderi de gaze naturale, şi anume:
(i) izolarea necorespunzătoare a sudurilor;
(ii) pozarea defectuoasă a conductei de distribuţie a gazelor naturale în şanţ;
(iii) umplerea şanţului conductei de distribuţie a gazelor naturale cu pietre care au margini ascuţite;
(iv) facilitarea pătrunderii apei la operaţiile de cuplare;
(v) operaţii de purjare impurităţi neefectuate sau efectuate necorespunzător etc. - montaj subteran;
g) gradientul de temperatură, ca urmare a pozării conductei de distribuţie a gazelor naturale la o adâncime mai mică de 0,9 m - montaj subteran.
ART. 2
Pentru mediul intern, care este mediul din interiorul conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel, sursele de risc, fără a fi o listă exhaustivă, pot fi:
a) coroziunea internă, ca urmare a:
(i) acţiunii apei infiltrate la execuţie, respectiv la cuplare - montaj subteran;
(ii) formării de criohidraţi (se produc atunci când temperatura gazelor naturale din conducta de distribuţie este egală sau mai mică decât temperatura punctului de rouă al gazelor naturale/amestecului de gaze naturale);
b) subţierea grosimii conductei de distribuţie a gazelor naturale, ca urmare a antrenării particulelor de praf/pietre, respectiv efectul de „sablare“ la presiuni şi viteze mari ale gazelor naturale;
c) defectele de material, respectiv microfisurile - montaj subteran.
CAP. II
Etapa de identificare a riscului pentru conductele din PE
ART. 3
Pentru mediul extern, care este mediul din afara conductei de distribuţie a gazelor naturale din PE, sursele de risc, fără a fi o listă exhaustivă, pot fi:
a) acţiunea mecanică, respectiv vibraţiile/tasările, ca urmare a traficului rutier;
b) acţiunile naturale ale terenului în care este pozată conducta de distribuţie a gazelor naturale, precum alunecări de teren, mişcări seismice etc.;
c) acţiunea asupra conductei de distribuţie a gazelor naturale ca urmare a unor lucrări autorizate/neautorizate efectuate de alţi deţinători de utilităţi care au echipamente/instalaţii/sisteme de canalizare/conducte în apropierea conductei de gaze naturale;
d) acţiunea asupra conductei de distribuţie a gazelor naturale din PE fără respectarea procedurilor de exploatare şi întreţinere, care ulterior conduc la pierderi de gaze naturale, şi anume:
(i) pozarea defectuoasă a conductei de distribuţie a gazelor naturale în şanţ;
(ii) umplerea şanţului conductei de distribuţie a gazelor naturale cu pietre care au margini ascuţite;
(iii) facilitarea pătrunderii apei la operaţiile de cuplare;
(iv) operaţii de purjare impurităţi neefectuate/efectuate necorespunzător etc.;
e) gradientul de temperatură, ca urmare a pozării conductei de distribuţie a gazelor naturale la o adâncime mai mică de 0,9 m, materialul devenind friabil/casant.
ART. 4
Pentru mediul intern, care este mediul din interiorul conductei de distribuţie a gazelor naturale din PE, sursele de risc, fără a fi o listă exhaustivă, pot fi:
a) coroziunea internă ca urmare a formării de criohidraţi, atunci când temperatura gazelor naturale din conducta de distribuţie este egală sau mai mică decât temperatura punctului de rouă al gazelor naturale sau a amestecului de gaze naturale;
b) defectele de material, respectiv microfisurile.
CAP. III
Procesul de evaluare a riscului pentru conducta de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE
ART. 5
(1) Procesul de evaluare a riscului cuprinde următoarele etape:
a) identificarea riscului, care constă în:
(i) precizarea surselor de risc;
(ii) aprecierea probabilităţii producerii evenimentelor nedorite;
(iii) formularea unor scenarii privind circumstanţele materializării evenimentelor nedorite;
(iv) estimarea consecinţelor potenţiale ale evenimentelor nedorite;
b) analiza riscului, care se referă la înţelegerea riscului în sensul precizării unui anumit nivel de încredere a acestuia; analiza riscului poate fi calitativă, semicantitativă, cantitativă sau o combinaţie a acestor variante;
c) estimarea riscului, care constă în interpretarea nivelului riscului prin prisma unor criterii prestabilite şi încadrarea acestuia în:
(i) categoria riscului acceptabil, care necesită numai precizarea unor eventuale măsuri de menţinere a riscului la nivelul estimat;
(ii) categoria riscului neacceptabil, care impune luarea unor măsuri eficiente şi eficace de diminuare/ atenuare a nivelului acestuia;
(2) Evaluarea riscului este urmată de un proces de tratare a riscului, care constă în precizarea metodelor şi mijloacelor de reducere sau de menţinere a riscului la un nivel acceptabil; acest proces de tratare poate fi conceput şi într-o desfăşurare ciclică, care presupune iniţial estimarea unui risc rezidual (care este acceptat după aplicarea măsurilor de tratare a riscului), urmată de stabilirea nivelului de risc, caracterizarea acestui risc ca acceptabil sau inacceptabil şi, pe această bază, luarea ulterior a deciziilor privind continuarea acţiunilor de tratare a riscului sau de monitorizare a menţinerii riscului la nivelul obţinut în urma etapei anterioare de tratament.
(3) Tratarea riscului include:
a) evitarea demarării sau continuării activităţilor sau acţiunilor care ar putea conduce la creşterea nivelului riscului;
b) fructificarea oportunităţilor care menţin riscul la un nivel acceptabil;
c) aplicarea unor măsuri care modifică probabilitatea producerii evenimentelor nedorite;
d) aplicarea unor măsuri care modifică consecinţele producerii evenimentelor nedorite;
e) împărţirea riscului cu una sau mai multe părţi interesate.
ART. 6
În cazul conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE, procesul de evaluare a riscului porneşte de la următoarele aprecieri privind periculozitatea gazelor naturale distribuite:
a) gazele naturale aparţin categoriei substanţelor cu inflamabilitate ridicată (F+);
b) gazele naturale se pot considera substanţe netoxice, dar cu potenţial asfixiant.
ART. 7
(1) Principalul pericol care trebuie considerat la evaluarea riscului asociat unei conducte de distribuţie gaze naturale din oţel/PE corespunde materializării parţiale sau complete a următoarei succesiuni de evenimente:
a) tubulatura din oţel/PE sau componentele amplasate pe aceasta cedează, conducta de distribuţie a gazelor naturale îşi pierde etanşeitatea şi se produce scăparea unui volum din gazele naturale;
b) scăpările de gaze naturale produse datorită cedării conductei de distribuţie a gazelor naturale nu sunt depistate şi stopate rapid, iar acumulările de gaze naturale din zona în care s-a produs cedarea devin importante, depăşind limita inferioară de explozie definită ca fiind raportul de volum de gaze naturale în aer sub care nu se va forma o atmosferă explozivă gazoasă;
c) în zona cu acumulări de gaze naturale există o sursă de aprindere sau elemente care pot aduce la temperatura de autoaprindere amestecul de aer şi gaze naturale scăpate din conducta de distribuţie gaze naturale.
(2) Cauzele care determină cedarea conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE se pot clasifica estimativ în următoarele clase şi categorii:
a) clasa A - defecte generate de factori dependenţi de timp:
(i) defecte produse de coroziunea exterioară;
(ii) defecte produse de coroziunea interioară;
(iii) defecte produse de coroziunea sub tensiune (vibraţii/tasări);
b) clasa B - defecte produse de factori stabili:
(i) defecte de fabricare (ale ţevilor din oţel/PE, ale îmbinărilor sudate ale ţevilor oţel/PE etc.);
(ii) defecte de construcţie (ale îmbinărilor sudate dintre ţevile tubulaturii, ale curbelor realizate din ţeavă în şantier etc.);
(iii) defecte ale componentelor amplasate pe tubulatură (flanşe, fitinguri, robinete etc.);
c) clasa C - defecte generate de factori independenţi de timp:
(i) defecte produse prin intervenţii de terţă parte;
(ii) defecte produse prin operarea incorectă a SD;
(iii) defecte produse prin solicitări climatice sau mişcări de teren (temperaturi scăzute, intemperii, alunecări de teren, inundaţii, eroziuni naturale, mişcări seismice etc.);
(3) Cedările/Neetanşeităţile conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE se pot clasifica în funcţie de mărimea/aria deschiderii prin care se produc scăpările de gaze A_sg sau de diametrul orificiului echivalent deschiderii^1 d_oe, în următoarele tipuri:
a) cedări/neetanşeităţi de mică amploare, având în mod obişnuit d_oe < 2 mm, determinate de defectele locale de tip „lipsă de material“ (produse prin procese de coroziune sau eroziune);
b) cedări/neetanşeităţi de amploare moderată, având dimensiuni cuprinse între 2 mm ≤ d_oe < D_e sau D_n, unde D_e este diametrul exterior al conductei de distribuţie din oţel, iar D_n este diametrul nominal al conductei de distribuţie din PE, produse prin plesnirea locală limitată a tubulaturii pe direcţie axială, respectiv:
(i) defecte de tip fisură produse de solicitările de încovoiere accidentale, datorate, de exemplu, alunecărilor de teren sau mişcărilor seismice;
(ii) defecte cu „perforare“ produse, de exemplu, prin intervenţii de terţă parte;
c) cedări de mare amploare, prin fracturarea/ruperea completă a tubulaturii, cu d_oe ≥ D_e sau D_n, determinate de o combinaţie de cauze, cum ar fi:
(i) zone extinse de tubulatură cu defecte locale de tip „lipsă de material";
(ii) suprasolicitarea conductei de distribuţie a gazelor naturale datorită operării incorecte sau acţiunii unor încărcări mecanice accidentale, respectiv alunecări de teren, mişcări seismice etc;
(iii) extinderea unor defecte de tip fisură existente pe ţevile tubulaturii sau pe îmbinările sudate ale acesteia, datorită lipsei de tenacitate a ţevilor sau îmbinărilor sudate sau datorită unor fenomene de oboseală generate de fluctuaţiile presiunii de operare a gazelor naturale etc.
^1 Se poate calcula folosind metoda celor mai mici pătrate.
(4) Pentru analiza riscului tehnic ataşat funcţionării SD, constând din estimarea probabilităţilor de cedare a conductei de distribuţie gaze naturale din oţel/PE şi aprecierea mărimii consecinţelor cedării, se utilizează schema prevăzută în figura nr. 1 (Riscul tehnic). (a se vedea imaginea asociată)
Figura nr. 1*) - Riscul tehnic
*) Figura nr. 1 este reprodusă în facsimil.
NOTE:
^1) Datele se pot corela cu informaţiile deţinute din activitatea de „depistări pierderi gaze“ (DPG); ponderea este, spre exemplu, procentul de pierderi de gaze naturale datorate coroziunii din totalul de pierderi de gaze naturale depistate şi raportate (conform ordinelor de serviciu, centralizate pe lună/an, respectiv pe SD analizat).
^2) Ponderea indică aici, spre exemplu, numărul de evenimente (incendii/explozii) care au avut la origine coroziuni raportate la totalul de evenimente înregistrate într-un anumit interval de timp (lună/an).
(5) La modelarea proceselor de aprindere a acumulărilor de gaze naturale scăpate dintr-o conductă de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE care a cedat (montată subteran) în cursul exploatării trebuie luate în considerare toate efectele generării exploziilor însoţite/urmate de incendii:
a) efectul distructiv al degajării de căldură (efectul termic);
b) efectul distructiv, de natură mecanică, produs de unda de şoc;
c) efectul distructiv datorat antrenării şi expulzării de fragmente solide;
d) efectul distructiv asupra oamenilor.
ART. 8
(1) Pentru evaluarea efectului termic al unei explozii urmate de un incendiu a unei conducte de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE se poate utiliza orice model adecvat, cel mai simplu dintre acestea fiind modelul cu sursă punctuală (unică) de radiaţie termică, pentru care schema de calcul este prevăzută în figura nr. 2. (a se vedea imaginea asociată)
Figura nr. 2*) - Schematizarea zonei cu efecte termice cauzate de explozia urmată de un incendiu a unei conducte de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE
*) Figura nr. 2 este reprodusă în facsimil.
(2) Folosind formule de calcul potrivite se determină intensitatea expunerii oricărui obiectiv amplasat la o distanţă „r“ faţă de locul în care s-a produs o explozie urmată de un incendiu; considerând efectele diferitelor niveluri ale expunerii q_ps asupra diverselor tipuri de obiective, respectiv oameni, animale, clădiri, hale, arbori, vegetaţie de talie mică etc., din vecinătatea locului în care s-a produs o explozie urmată de un incendiu, se defineşte zona de influenţă a exploziei, stabilind valoarea minimă a razei „r“ pentru care intensitatea expunerii obiectivelor este acceptabilă, nu are efecte distructive sau de degradare inadmisibile.
(3) Dacă se prescrie o valoare admisibilă a intensităţii expunerii q_psa, se poate determina mărimea r a razei zonei de influenţă a exploziei urmate de un incendiu, luând în considerare:
a) presiunea p a gazelor naturale din conducta de distribuţie din oţel/PE la momentul în care s-a produs explozia;
b) aria A_sg a deschiderii produse prin cedarea conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE (prin care au scăpat gazele naturale care s-au aprins); acest mod de lucru se recomandă pentru analizele de la locurile evenimentelor tehnice şi care se efectuează după producerea acestora (când se cunosc tipul cedării şi valoarea A_sg, care se poate măsura/ estima, după caz).
(4) Pentru analizele de risc care se efectuează în vederea stabilirii distanţei de siguranţă aferente conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE se recomandă utilizarea următoarei relaţii de determinare a razei r_ie a zonei de influenţă a exploziei urmate de un incendiu, respectiv a distanţei de siguranţă L_sg: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- r_ie - raza zonei de influenţă a exploziei urmate de incendiu [m];
– L_sg - distanţa de siguranţă aferentă conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE [m];
– D_e - diametrul exterior al conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel sau D_n - diametrul nominal al conductei de distribuţie a gazelor naturale din PE [mm];
– p - presiunea gazelor naturale din conducta de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE [MPa];
q_psa - intensitate expunere [kW/m^2].
(5) Formula prevăzută la alin. (4) este obţinută considerând următorul scenariu acoperitor de evaluare a riscului:
a) se produce cedarea conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE prin fracturarea completă a tubulaturii; aria deschiderii prin care se produc scăpările de gaze naturale A_sg corespunde unui orificiu cu diametrul echivalent d_oe > D_e pentru conducta de distribuţie a gazelor naturale din oţel sau d_oe > D_n pentru conducta de distribuţie a gazelor naturale din PE;
b) gazele naturale scăpate se aprind în cel mult 60 de secunde de la cedarea conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE;
c) este cunoscut nivelul admisibil q_psa al intensităţii expunerii pentru obiectivele din vecinătatea locului de producere a cedării conductei de distribuţie a gazelor naturale.
(6) Efectele termice ale exploziilor urmate de incendiu sunt dependente şi de durata expunerii τ_e, ponderea cu care intensitatea expunerii admisibile q_psa şi durata expunerii τ_e influenţează nivelul acestor efecte fiind descris de mărimea numită sarcină/doză termică Sto, care se poate defini astfel:
a) pentru evaluarea efectelor radiaţiei termice asupra sănătăţii şi vieţii oamenilor, sarcina/doza termică se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- S_to - sarcina/doza termică, [unităţi de doză termică - t_du];
– τ_e - durata expunerii [s];
– q_psa - intensitatea expunerii admisibile [kW/m^2];
b) pentru evaluarea efectelor radiaţiei termice asupra clădirilor de locuit şi diverselor obiective din vecinătatea conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE, sarcina/doza termică se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- S_to - sarcina/doza termică [unităţi de doză termică - t_du];
– τ_e- durata expunerii [s];
– n - exponent determinat experimental;
– q_psa - intensitatea expunerii admisibile [kW/m^2];
– q_li - intensitatea-limită a expunerii pentru care nu se produce aprinderea [kW/m^2].
(7) În analizele de risc se aplică cu precădere criterii bazate pe nivelul sarcinii/dozei termice şi corelaţiile q_psa = f(τ_e), efectele produse de unda de presiune generată de cedarea conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE şi de lovirea cu fragmentele solide, desprinse din conducta care a cedat şi/sau din materialele expulzate la formarea craterului în locul de cedare (în cazul conductelor montate subteran), luându-se în considerare numai în cazuri speciale.
ART. 9
(1) Evaluările de risc utilizate pentru determinarea distanţelor de siguranţă L_sg aferente conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE se bazează, de regulă, pe construirea profilului riscului individual, respectiv: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- p_ri - riscul individual, definit prin probabilitatea ca un eveniment tehnic, produs ca urmare a cedării unei conducte de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE, să aibă anumite efecte, precizate în fişa cu datele iniţiale ale analizei de risc, asupra unei persoane aflate în vecinătatea acesteia, la o anumită distanţă y_dc;
– y_dc - distanţa măsurată pe direcţia normală la axa longitudinală a conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE.
(2) Pentru construirea profilului riscului individual - p_ri se consideră, de obicei, probabilitatea de producere şi efectele asupra factorului uman ale evenimentelor tehnice constând din cedarea conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE urmată de incendiu; datele iniţiale necesare construirii p_ri ataşat unei conducte de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE sunt:
a) caracteristicile constructive - funcţionale ale conductei de distribuţie a gazelor naturale: diametrul exterior De pentru conducta de oţel sau diametrul nominal Dn pentru conducta de distribuţie din PE şi presiunea gazelor naturale, măsurată manometric, din conducta de distribuţie a gazelor naturale, p - presiunea de operare a gazelor naturale din conducta de distribuţie din oţel/PE din momentul producerii evenimentului tehnic;
b) durata τ_e a expunerii persoanelor la acţiunea radiaţiei termice generate de un eveniment tehnic constând din cedarea conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE urmată de un incendiu;
c) sarcina/doza termică admisibilă S_toa, reprezentând nivelul sarcinii, respectiv al dozei termice S_to, pentru care se consideră că efectele evenimentului tehnic asupra factorului uman sunt neglijabile;
d) dependenţa p_el = g(S_to), dintre probabilitatea producerii diverselor efecte p_el şi nivelul sarcinii, respectiv al dozei termice S_to;
e) frecvenţa f_cc, a cedărilor produse pe conductele de distribuţie ale SD din care face parte conducta de distribuţie a gazelor naturale şi ponderea p_ci a cedărilor urmate de incendiu; pentru conducta de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE aparţinând SD se poate considera (acoperitor) f_cc = 7,7 x 10^-3 cedări/(km x an) şi valorile p_ci.
(3) Procedura de construire a riscului individual p_ri pentru o conductă de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE cuprinde următoarele etape:
a) se întocmeşte schema de calcul al riscului individual p_ri, corespunzător unei persoane situate la o distanţă y_dc faţă de o conductă de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE cu datele iniţiale cunoscute; schema de calcul are aspectul prevăzut în figura nr. 3; (a se vedea imaginea asociată)
Figura nr. 3*) - Schema de calcul al riscului individual ataşat unei conducte de distribuţie; De pentru conducta de distribuţie din oţel sau Dn pentru conducta de distribuţie din PE
*) Figura nr. 3 este reprodusă în facsimil.
b) se calculează valorile razei de influenţă r_ie, aplicând formula prevăzută la art. 8 alin. (4), şi ale distanţei de influenţă d_ie, folosind următoarea formulă: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- d_ie - distanţa de influenţă unde poate avea loc cedarea conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE în orice loc situat între punctele A şi B; cedarea conductei determină un efect periculos asupra unei persoane aflate în punctul P;
– r_ie - raza de influenţă dintre locul în care a cedat conducta de distribuţie a gazelor naturale şi punctul P (y_dc ≤ rie,j < r_ie);
– y_dc - distanţa dintre persoanele situate în punctul P şi o conductă de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE;
c) se divide segmentul AB- într-un număr 2n de segmente cu (a se vedea imaginea asociată)
lungimea
se calculează valorile razelor de
influenţă r_ie,j, j = 1...n, folosind următoarea formulă:
(a se vedea imaginea asociată)
d) se calculează, pentru fiecare rază r_ie, j, cu j =1...n, valoarea intensităţii expunerii q_ps,j, cu j = 1...n, folosind următoarea formulă: (a se vedea imaginea asociată)
e) pentru fiecare valoare q_ps,j, cu j = 1...n, se calculează doza termică S_to,j, cu j = 1...n, şi apoi, din dependenţa p_el = g(S_to), se determină valorile probabilităţilor de producere
a diverselor efecte p_el,j, cu j = 1...n; dependenţa p_el = g(S_to) se calculează folosind următoarea formulă:
(a se vedea imaginea asociată)
în care S_tm = 1940 t_du, iar σ_p = 445 t_du;
f) se determină riscul individual p_ri corespunzător distanţei y_dc, folosind următoarea formulă: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- p_ri - numărul anual de cazuri în care evenimentele tehnice pot avea efectele precizate în fişa cu datele iniţiale ale analizei de risc asupra persoanelor situate la distanţa y_dc faţă de conducta de distribuţie a gazelor naturale analizată.
(4) Pentru evaluările curente (acoperitoare) privind determinarea distanţelor de siguranţă aferente conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE aparţinând SD se pot utiliza valorile: f_cc = 7,7 x 10^-3 cedări/(km x an) şi p_ci = 1,75 x 10^-3, iar pentru evaluările mai precise: f_cc = 7,7 x 10^-4 cedări/(km x an) şi p_ci = p_cb-c x p_ign, în care p_cb-c = 1,8 x 10^-2 este probabilitatea producerii unei cedări de amploare prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. b) sau c), iar p_ign este probabilitatea de aprindere a gazelor naturale scăpate din conducta de distribuţie care se calculează folosind următoarea formulă: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
- p_ign - probabilitatea de aprindere a gazelor naturale scăpate din conducta de distribuţie;
– p - presiunea gazelor naturale distribuite prin conducta de distribuţie a gazelor naturale [bar];
– D_e - diametrul exterior al conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel, respectiv Dn - diametrul nominal al conductei de distribuţie a gazelor naturale din PE [m].
ART. 10
(1) Criteriul care trebuie aplicat pentru interpretarea rezultatelor obţinute prin construirea p_ri pentru o conductă de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE este următorul: riscul individual ataşat conductei de distribuţie a gazelor naturale este acceptabil dacă, pentru toate distanţele y_dc corespunzătoare unor obiective cu prezenţă umană (clădiri civile/industriale) din jurul conductei de distribuţie a gazelor naturale, valoarea p_ri a riscului individual este situată sub un nivel maxim acceptabil p_rad (p_ri < p_rad); de regulă, se consideră p_rad = 10^-5, iar pentru zonele de pe traseul conductei de distribuţie a gazelor naturale având în vecinătate obiective cu densităţi umane importante se poate utiliza p_rad = 10^-6.
(2) Cea mai mică distanţă y_dc (a unui obiectiv cu prezenţă umană faţa de o conductă de distribuţie a gazelor naturale dată) pentru care este îndeplinită condiţia p_ri < p_rad are semnificaţia distanţei de siguranţă L_sg.
(3) Dacă la proiectarea unei conducte de distribuţie a gazelor naturale se constată că nu este posibilă ajustarea de traseu necesară pentru a asigura că un obiectiv din vecinătatea acesteia este situat la o distanţă y_dc > L_sg, trebuie prevăzute măsuri de diminuare a riscului p_ri.
(4) Metodele prin care riscul ataşat unei conducte de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE poate fi menţinut în domeniul acceptabil sau diminuat se pot clasifica în două categorii:
a) categoria metodelor fizice care includ, fără a fi o listă exhaustivă, următoarele:
(i) metoda dimensionării convenabile a conductei de distribuţie a gazelor naturale, acţionând asupra alegerii convenabile a gradului de rezistenţă al oţelului/a densităţii PE din care sunt fabricate ţevile tubulaturii şi/sau asupra adoptării raţionale a grosimii de perete a acestor ţevi;
(ii) metoda alegerii convenabile a tipului şi dimensiunilor învelişului de protecţie anticorozivă a conductei de distribuţie a gazelor naturale, fabricate din oţel; utilizarea unui sistem adecvat de protecţie anticorozivă pasivă a conductei de distribuţie a gazelor naturale conduce la evitarea apariţiei defectelor superficiale locale pe tubulatura acesteia, menţinerea grosimii de perete efective a tubulaturii la nivelul grosimii de proiectare şi asigurarea unui nivel scăzut al riscului de producere a evenimentelor tehnice;
(iii) metoda alegerii convenabile a adâncimii de pozare a conductei de distribuţie a gazelor naturale; creşterea adâncimii de pozare determină diminuarea sensibilă a probabilităţii de cedare a conductei de distribuţie a gazelor naturale, în cursul exploatării, mai ales datorită micşorării vulnerabilităţii acesteia la intervenţiile de terţă parte;
b) categoria metodelor aferente activităţii de exploatare, care includ, fără a fi o listă exhaustivă, următoarele:
(i) metoda realizării tuturor lucrărilor de montare şi sudare a conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE, cu respectarea prevederilor Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018;
(ii) metoda supravegherii conductei de distribuţie a gazelor naturale, pentru depistarea eventualelor scăpări de gaze naturale în cursul exploatării, la intervale de cel puţin 72 de ore;
(iii) metoda marcării vizibile a traseului conductei de distribuţie a gazelor naturale, pentru facilitarea supravegherii acesteia şi evitarea degradărilor datorită interferenţelor externe (intervenţiilor de terţă parte), cu bandă avertizoare, marcaje specifice pe elemente de construcţie etc.
(5) Efectele aplicării oricărei metode de diminuare a riscului ataşat unei conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE se pot exprima sintetic cu ajutorul unor factori de multiplicare F_ir, pentru frecvenţa f_cc sau ponderea p_ci, care intervin în formula de calcul al riscului individual p_ri, astfel:
a) factorul de multiplicare care ţine seama de valoarea factorului de proiectare F considerat la dimensionarea conductei de distribuţie a gazelor naturale se determină cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
b) factorul de multiplicare care ţine seama de modul în care s-a adoptat grosimea de perete s_n a tubulaturii conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE se poate determina cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
în care s_n se introduce în milimetri [mm], iar coeficientul α_F poate fi:
(i) α_F = 0,24, dacă dimensionarea conductei de distribuţie a gazelor naturale s-a făcut considerând F = 0,72;
(ii) α_F = 0,28, dacă dimensionarea conductei de distribuţie a gazelor naturale s-a făcut considerând F = 0,60;
(iii) α_F = 0,31, dacă dimensionarea conductei de distribuţie a gazelor naturale s-a făcut considerând F = 0,50;
(iv) α_F = 0,35, dacă dimensionarea conductei de distribuţie a gazelor naturale s-a făcut considerând F = 0,40;
c) factorul de multiplicare care ţine seama de adâncimea de pozare subterană a conductei de distribuţie a gazelor naturale se poate determina cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
în care adâncimea de pozare H_p se introduce în metri [m];
d) factorul de multiplicare care ţine seama de intervalul de timp la care sunt programate activităţile de supraveghere şi întreţinere a conductei de distribuţie a gazelor naturale se determină cu formula: (a se vedea imaginea asociată)
în care intervalul de timp τSI dintre activităţile de supraveghere şi întreţinere se introduce în zile.
(6) Fiecare măsură de diminuare a riscului trebuie validată prin analiza economică a valorii, pentru a constata dacă există un raport convenabil (raţional) între mărimea cheltuielilor implicate de aplicarea ei şi efectele de reducere a riscului pe care le produce.
ART. 11
(1) Evaluările de risc utilizate pentru determinarea distanţelor de siguranţă L_sg se încheie cu redactarea unui raport final care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
a) datele iniţiale necesare efectuării analizei de risc, respectiv:
(i) caracteristicile constructive-funcţionale ale conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE, (D_e pentru oţel sau Dn pentru PE şi p);
(ii) scenariul de cedare a conductei de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE şi efectele materializării acestuia;
(iii) frecvenţa f_cc a cedărilor produse pe conductele SD din care face parte conducta de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE;
(iv) ponderea p_ci a cedărilor corespunzătoare scenariului considerat la analiza de risc;
b) procedura de construire a profilului riscului individual - p_ri şi rezultatul aplicării acesteia;
c) criteriul aplicat pentru interpretarea rezultatelor obţinute prin construirea p_ri şi rezultatele aplicării acestuia (valorile determinate ale distanţelor de siguranţă L_sg);
d) caracterizarea riscului (acceptabil sau neacceptabil), precizarea eventualelor măsuri de diminuare/tratare a riscului şi evaluarea efectelor acestora;
e) concluziile analizei, adică precizarea condiţiilor în care riscul ataşat utilizării conductei de distribuţie a gazelor naturale considerate se poate încadra şi se poate menţine în domeniul acceptabil.
(2) Printre măsurile de diminuare, prevăzute la alin. (1) lit. d), se regăsesc:
a) montarea conductelor de distribuţie a gazelor naturale din oţel/PE în tub de protecţie;
b) montarea răsuflătorilor pentru evacuarea în atmosferă a eventualelor scăpări de gaze naturale, la capetele tubului de protecţie.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
