Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  PLANUL NAŢIONAL din 28 iunie 2018 de acţiune pentru specia Canis lupus Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLANUL NAŢIONAL din 28 iunie 2018 de acţiune pentru specia Canis lupus

EMITENT: Ministerul Mediului
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 583 bis din 10 iulie 2018
Comenteaza legea
──────────
        Aprobat de Ordinul nr. 626/2018 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 10 iulie 2018.
──────────

    CUPRINS
        Context
    1. Elaborarea Planului naţional de acţiune
    2. Prevederi legislative naţionale şi internaţionale în domeniul gestionării lupului
    2.1. Cadrul de reglementare naţional
    2.2. Directiva Habitate
    2.3. Convenţia de la Washington
    2.4. Convenţia de la Berna
    2.5. Convenţia pentru Diversitate Biologică
    2.6. Iniţiativa Europeană pentru Carnivore Mari
    2.7. Planul european de acţiune pentru conservarea lupilor

    3. Obiectivele planului de management
    4. Starea de conservare a lupilor
    4.1. Definirea statutului favorabil pentru specia lup
    4.2. Situaţia din România şi măsuri recente de conservare implementate
    4.3. Situaţia din Europa

    5. Descrierea speciei, populaţia şi habitatul acesteia
    5.1. Clasificare taxonomică şi evoluţie
    5.2. Caracteristici fizice
    5.3. Comportamentul
    5.4. Naşterea şi creşterea puilor
    5.5. Densitatea
    5.6. Ecologia speciei
    5.7. Dieta lupului

    6. Evaluarea şi monitoringul populaţiei şi habitatului lupilor
    6.1. Evaluarea mărimii şi distribuţia populaţiei (cum se face, când se face, rezultate)
    6.2. Ameninţări şi limitări
    6.3. Studii şi inventarieri

    7. Aspecte cheie ale managementului actual al lupului în România
    7.1. Aspecte socio-economice
    7.2. Conflicte şi pagube cauzate de lupi
    7.3. Sistemul naţional de compensare a pagubelor cauzate de lupi
    7.4. Măsuri actuale de prevenţie a pagubelor cauzate de lupi
    7.5. Aplicarea derogărilor de la statutul de specie protejată
    7.6. Lupul în captivitate şi centre de reabilitare

    8. Planul de acţiuni
        Anexa 1 Procedura de monitorizare şi evaluare a populaţiei de lup la nivel naţional

    CONTEXT
        Lupul (Canis lupus) este o specie protejată în România, fiind inclus în anexele II şi IV din Directiva Habitate şi clasificat ca fiind o specie prioritară pentru conservare. Unele dintre obligaţiile derivate din Directiva Habitate impun necesitatea de a menţine o stare de conservare favorabilă populaţiei naţionale de lup şi de a aplica un protocol de monitorizare şi raportare periodică către Comisia Europeană.
        Existenţa unor cerinţe legislative la nivel naţional şi internaţional, coroborată cu faptul că lupul se află în conflict cu oamenii, justifică pe deplin necesitatea de a se dezvolta şi pune în aplicare un plan de acţiune pentru lup în România.
        Planul de acţiune pentru lup este primul document oficial complet, care oferă linii directoare fundamentate, pentru conservarea şi gestionarea lupilor în România, elaborarea documentului fiind iniţiată şi susţinută de Ministerul Mediului.
        Obiectivul principal este de a stabili un sistem viabil de gestionare a lupului în România, crescând astfel potenţialul conservării speciei pe termen lung, pe măsură ce numărul conflictelor om - lup este diminuat. Acest plan este realizat:
    (1) Pe baza cunoştinţelor ştiinţifice actuale,
    (2) Pe baza legislaţiei naţionale în vigoare, a strategiilor sectoriale existente şi în consens cu prevederile/recomandările convenţiilor internaţionale ratificate de România,
    (3) În corelaţie directă cu cadrul administrativ (îndeosebi cel cinegetic şi al ariilor naturale protejate), de organizare teritorială şi contextul socio-economic prezent în România.

        Planul de acţiune pentru lup în România promovează gestionarea unei specii de interes prioritar pentru conservare, pe baza îmbinării informaţiilor generate de ştiinţa modernă şi a experienţei celor implicaţi în managementul direct al speciei pe teren, la nivelul fondurilor cinegetice sau al ariilor protejate.
        Anexele acestui Plan de acţiune, detaliază pe planşe distribuţia siturilor de interes comunitar şi a fondurilor cinegetice care au lupul în lista de specii şi prezintă, pentru prima dată, o metodologie standardizată, necesară monitorizării şi evaluării lupilor. Acest lucru este de importanţă deosebită deoarece, spre deosebire de alte specii, lupul a primit relativ mult mai puţină atenţie, valoarea sa fiind minimalizată, iar gestionarea a fost adesea determinată de percepţii decât de date reale.
        Planul de acţiune pentru lup a fost realizat în cadrul proiectului LIFE13NAT/RO/000205: "Implementarea celor mai bune practici pentru conservarea in-situ a speciei Canis lupus la nivelul Carpaţilor Orientali" (WOLFLIFE), implementat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, în parteneriat cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna şi ACDB (Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice şi a fost finanţat de către Comisia Europeană prin programul Life+ "Natură şi biodiversitate" şi cofinanţat de către Ministerul Mediului.
        Noi credem cu tărie că acest document reprezintă un element cheie şi o piatră turnantă a viitorului conservării carnivorelor mari din România, în coexistenţă cu populaţia umană locală.
    1. ELABORAREA PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE
        Planul de acţiune pentru specia lup (Canis lupus), a fost realizat în temeiul prevederilor art. 31 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede: (4) În scopul protecţiei şi conservării speciilor, se elaborează planuri de acţiune naţionale/regionale pentru fiecare specie, documente care conţin măsuri de acţiune şi conservare, în conformitate cu planurile de acţiune pentru specii, agreate la nivel internaţional/european.
    (5) Planurile prevăzute la alin. (4) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice central pentru protecţia mediului şi pădurilor.

        Încredinţarea de către Ministerul Mediului a sarcinii de realizare a acestui plan de acţiune în cadrul proiectului "Implementarea celor mai bune practici pentru conservarea in-situ a speciei Canis lupus la nivelul Carpaţilor Orientali" (WOLFLIFE) LIFE13NAT/RO/000205 s-a materializat prin scrisoarea de sprijin numărul 48987/DIAPSI/11.03.2014, înaintată către Comisia Europeană, responsabilitatea fiind încredinţată Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea (în calitate de coordonator) alături de partenerii Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita şi Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice.
        Finanţarea integrală pentru realizarea Planului Naţional de acţiune pentru specia Canis lupus a fost asigurată de către Comisia Europeană (într-un procent de 75%) şi de către Ministerul Mediului (într-un procent de 25%)

    2. PREVEDERI LEGISLATIVE/DIRECŢII NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE APLICABILE ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII LUPULUI
    2.1. Cadrul de reglementare naţional
        La nivel naţional, managementul populaţiei de lupi este reglementat de prevederile O.U.G. nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.
        Specia Canis lupus este inclusă în Anexa 3 a O.U.G. nr. 57/2007 aprobată cu modificările şi completările ulterioare, care include specii de faună şi floră sălbatică de interes comunitar, a căror conservare necesită declararea de Arii Speciale de Conservare - SAC - formând reţeaua ecologică Natura 2000. De asemenea, această specie este listată în Anexele 4A şi 4B a O.U.G. nr. 57/2007 aprobată cu modificările şi completările ulterioare, ca specie de interes comunitar care necesită protecţie strictă şi a cărei capturare, ucidere a exemplarelor aflate în mediul lor natural, perturbare intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, precum şi deţinere, transport, vânzare sau schimb de exemplare luate din natură este interzisă.
    Legea nr. 407/2006, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, listează specia Canis lupus în Anexa 2, în rândul speciilor de interes cinegetic la care vânătoarea este interzisă şi stabileşte o valoare de plată în cazul unor fapte ilicite, de 1000 euro.

    2.2. Directiva Habitate
    Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate), este una din reglementările de bază privind protecţia naturii în ţările Uniunii Europene. Ţările membre ale Uniunii Europene au obligaţia de a transpune prevederile directivelor UE şi trebuie să armonizeze prevederile legislaţiei naţionale în concordanţă cu acestea. Prevederile Directivei Habitate au fost transpuse în legislaţia naţională prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
        Lupul, este inclus în Anexa II a Directivei Habitate, care include specii de animale şi plante de importanţă comunitară a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare. De asemenea, această specie este listată în Anexa IV a Directivei Habitate, care include specii de animale şi plante de importanţă comunitară care necesită protecţie strictă şi a căror capturare, ucidere a exemplarelor aflate în mediul lor natural, perturbare intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare, precum şi deţinere, transport, vânzare sau schimb de exemplare luate din natură este interzisă. În concordanţă cu art. 16 al Directivei Habitate, ţările pot face anumite derogări de la prevederile menţionate mai sus, în anumite condiţii speciale şi doar în anumite scopuri (prevenirea pagubelor importante, în mod special asupra animalelor domestice, în interesul sănătăţii şi siguranţei publice, în scopul cercetării şi educaţiei şi în scopul repopulării şi reintroducerii acestor specii).
        În conformitate cu prevederile Directivei Habitate, România are obligaţia de a transmite Comisiei Europene un raport asupra derogărilor acordate, care trebuie să prezinte motivele de acordare a derogării pentru speciile respective, inclusiv natura riscului şi, după caz, alternativele la derogare respinse şi baza ştiinţifică folosită, mijloacele, dispozitivele şi metodele de capturare sau ucidere a animalelor autorizate şi motivele pentru care sunt folosite; situaţiile pentru care se acordă respectivele derogări; măsurile de supraveghere aplicate şi rezultatele obţinute.

    2.3. Convenţia de la Washington
        Datorită măsurilor stricte privind aceste specii adoptate de UE s-a decis listarea speciei Canis lupus şi în anexa A a Regulamentului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor faunei şi florei sălbatice prin controlul comerţului cu acestea, cu modificările ulterioare, comerţul cu exemplare ale acestor specii fiind strict reglementat şi autorizat doar în anumite condiţii. Comerţul internaţional şi intern UE, cu specii de floră şi faună sălbatică este reglementat la nivelul UE printr-un set de regulamente, Regulamentul (CE) nr. 338/97 fiind regulamentul de bază, care asigură implementarea prevederilor CITES (Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973) la care România a aderat prin Legea nr. 69/1994. Conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 338/97 sunt interzise: cumpărarea, oferta de cumpărare, achiziţia în scopuri comerciale, expunerea în scopuri comerciale, utilizarea în scop lucrativ şi vânzarea, păstrarea pentru vânzare, punerea în vânzare sau transportul pentru vânzare al exemplarelor speciilor incluse în anexa A.

    2.4. Convenţia de la Berna
        De asemenea, specia Canis lupus este inclusă în Anexa II Specii de faună strict protejate, a Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr. 13/1993. Această Convenţie are drept obiectiv asigurarea conservării florei şi faunei sălbatice şi a habitatului lor natural. Convenţia acordă o atenţie deosebită speciilor (chiar migratoare) ameninţate cu dispariţia şi vulnerabile. Totodată părţile trebuie să prevină răspândirea speciilor alohtone, în special a celor invazive. Este important de subliniat contribuţia Convenţiei şi Părţilor la instruirea şi difuzarea informaţiilor generale privind necesitatea conservării patrimoniului natural sălbatic.
        Tabel. 3. Măsuri şi recomandări emise de Comitetul Permanent al Convenţiei de la Berna în ceea ce priveşte managementul şi conservarea speciei Canis lupus

┌────────────┬─────────────────────────┐
│Recomandarea│Recomandarea Comitetului │
│Nr. 17      │Permanent privind        │
│(1989)      │protecţia lupului în     │
│            │Europa                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Recomandarea│Recomandări privind      │
│Nr. 43      │conservarea mamiferelor  │
│(1995)      │ameninţate               │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Recomandarea│Recomandări privind      │
│Nr. 59      │elaborarea şi            │
│(1997)      │implementarea planurilor │
│            │de acţiune pentru specii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Recomandări privind      │
│Recomandarea│conservarea carnivorelor │
│Nr. 74      │mari, adoptată de        │
│(1999)      │Comitetul Permanent la   │
│            │data de 03.12.1999       │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Recomandare privind      │
│Recomandarea│măsuri urgente pentru    │
│Nr. 82      │implementarea Planurilor │
│(2000)      │de Acţiune privind       │
│            │carnivorele mari în      │
│            │Europa                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Recomandări privind      │
│Recomandarea│conservarea carnivorelor │
│Nr. 100     │mari în Carpaţi, adoptată│
│(2003)      │de Comitetul Permanent la│
│            │data de 04.12.2003       │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Recomandarea│Recomandare privind      │
│Nr. 137     │Managementul populaţiilor│
│(2008)      │de carnivore mari        │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Recomandare privind      │
│Recomandarea│Necesitatea unor acţiuni │
│Nr. 162     │speciale de conservare   │
│(2012)      │pentru populaţiile de    │
│            │carnivore mari din Europa│
└────────────┴─────────────────────────┘



    2.5. Convenţia pentru Diversitate Biologică
    Convenţia privind diversitatea biologică (CBD) este un acord internaţional, adoptat la Summit-ul Pământului, de la Rio de Janeiro, în 1992. Ea are trei obiective principale:
    1. conservarea diversităţii biologice;
    2. utilizarea componentelor sale într-un mod durabil;
    3. partajarea corectă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice;

        CBD a fost negociată sub îndrumarea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acesta a fost semnată de către liderii de stat din mai mult de 150 de ţări la Summit-ului Pământului de la Rio (denumirea oficială este "Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare"). Convenţia este acum una dintre cele mai larg ratificate tratate internaţionale pe probleme de mediu, cu 188 de ţări membre.
        Spre deosebire de alte acorduri internaţionale care să stabilesc obiective obligatorii şi obligaţii, CBD are o abordare flexibilă a punerii în aplicare. Aceasta identifică obiectivele generale şi a politicilor, iar ţările sunt libere să stabilească modul în care acestea doresc să le pună în aplicare. Una dintre cele mai importante realizări CBD de până acum a fost creşterea interesului privind biodiversitatea, atât în ţările dezvoltate cât şi în ţările în curs de dezvoltare. Biodiversitatea este acum văzută ca un subiect de o importanţă majoră şi în dezvoltare.

    2.6. Iniţiativa Europeană pentru Carnivore Mari (LCIE)
        Din anul 2010, Iniţiativa Europeană pentru Carnivore Mari (LCIE) a primit statutul oficial al unui grup de specialişti în cadrul Comisiei de Supravieţuire pentru Specii (SSC) al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN). LCIE este un punct de coordonare aflat în centrul unei reţele de experţi, care acoperă o gamă largă de activităţi din domeniul managementului carnivorelor mari. În 2013, LCIE a dezvoltat o versiune mai detaliată a viziunii sale în privinţa conservării carnivorelor mari sub forma unui "Manifest pentru conservarea carnivorelor mari în Europa".

    2.7. Planul european de acţiune pentru conservarea lupilor
        Unul dintre obiectivele prioritare ale IUCN şi ale Iniţiativei Europene pentru Carnivore Mari este realizarea unor planuri de acţiune pentru fiecare specie de carnivore mari prezentă în Europa. Planul de Acţiune Europeană pentru lup (Boitani L., 2000 - Action Plan for the Conservation of the Wolves (Canis lupus) in Europe) fost adoptat în mod oficial de către Comitetul Permanent al Convenţiei din Berna în data de 03.12.1999, când s-a emis recomandarea cu nr. 74/1999 care subliniază că planurile de acţiune realizate reprezintă un instrument util şi recomandă ţărilor membre să producă şi/sau să aplice planurile de acţiune produse de LCIE.
        În 2012, Direcţia Generală pentru Mediu a Comisiei Europene (DG ENV) a lansat o iniţiativă pentru conservarea şi gestionarea durabilă a speciilor de carnivore mari, bazat pe dialog cu, şi cu implicarea părţilor interesate relevante, cu scopul de a asigura angajamentul lor în conservarea pe termen lung a carnivorelor mari în coexistenţă cu oamenii, în Europa. Viziunea DG ENV este de a asigura menţinerea populaţiilor de carnivore mari, în timp ce preocupările părţilor interesate, cum ar fi vânători, fermieri şi crescători de animale, comunităţile locale, precum şi ecologiştii sunt pe deplin luate în considerare în proces.
        În anul 2014, ţinând cont de importanţa carnivorelor mari, Comisia Europeană împreună cu un grup de organizaţii reprezentative pentru factorii interesaţi, au fost de acord să colaboreze în vederea asigurării unui management unitar şi eficient. Scopul acestui demers oficial al Comisiei Europene este de a promova căi şi mijloace de a minimiza şi de a găsi, pe cât posibil, soluţii pentru conflictele dintre interesele umane şi prezenţa speciilor de carnivore mari, prin promovarea schimbului de expertiză şi printr-o colaborare deschisă, constructivă, guvernată de respect reciproc. În luna iunie 2014, Comisia Europeană a lansat oficial Platforma privind coexistenţa dintre oameni şi carnivorele mari care are la bază următoarele principii:
    1. Directiva UE privind habitatele (nr. 92/43/CEE) constituie instrumentul juridic general pentru conservarea şi gestionarea durabilă a speciilor de carnivore mari la un stadiu corespunzător de conservare în UE;
    2. Asigurarea bazei de cunoştinţe necesare: orice mod de gestionare a speciilor de carnivore mari trebuie să fie determinat pe baza unor dovezi ştiinţifice solide, utilizând cele mai bune date disponibile şi date fiabile;
    3. Luarea în considerare a factorilor şi a preocupărilor de ordin socio-economic şi cultural: societăţile umane au dreptul de a-şi utiliza resursele naturale şi de a-şi conserva patrimoniul cultural într-un mod durabil în cadrul unor peisaje multifuncţionale, din care carnivorele mari fac parte integrantă. Trebuie recunoscută contribuţia activităţilor economice la valorile peisajelor respective. Trebuie recunoscută, de asemenea, necesitatea de a asigura siguranţa publică;
    4. Soluţionarea conflictelor printr-un dialog constructiv în rândul părţilor interesate: cel mai bun mod de găsire a unei soluţii la conflictele cu carnivorele mari şi de facilitare a coexistenţei oamenilor cu carnivorele mari este purtarea unui dialog constructiv în rândul părţilor interesate de la nivel local, de la nivel naţional şi de la nivelul UE. Aceste soluţii trebuie să fie adaptate la condiţiile locale şi regionale;
    5. Lansarea unei cooperări transfrontaliere: populaţiile din speciile de carnivore mari din UE sunt caracterizate, în marea lor majoritate, de arii de răspândire care depăşesc frontierele naţionale. Prin urmare, soluţiile naţionale nu vor funcţiona în mod izolat, fără un dialog serios cu părţile interesate care să presupună o cooperare transfrontalieră în cadrul UE şi, când este necesar, cu ţările învecinate, ţinând seama, printre altele, de "Orientările pentru elaborarea planurilor de gestionare a efectivelor de carnivore mari";

        În anul 2015, Comisia Europeană publica şi transmitea, către toate ţările membre, documentul "Key actions for Large Carnivore populations in Europe - Acţiuni cheie pentru populaţiile de carnivore mari din Europa" elaborat pentru Departamentul General de mediu al CE de către Institutul de Ecologie Aplicată - Italia şi contribuţia Iniţiativei Europene pentru Carnivore - din cadrul IUCN/SSC. Documentul este adresat tuturor factorilor interesaţi la nivel naţional, regional sau local şi conţine recomandări şi seturi de acţiuni care trebuie implementate pentru îmbunătăţirea managementului carnivorelor mari.


    3. OBIECTIVELE PLANULUI DE ACŢIUNE
        Scopul planului, ca instrument de planificare strategică necesar autorităţii responsabile, este de a promovarea comunicarea şi colaborarea între toate părţile interesate, ce au contact cu diferite aspecte ale managementului şi conservării populaţiei de lup şi a habitatelor acestuia şi de a asigura implicarea directă a experţilor şi a părţilor interesate în implementarea măsurilor propuse, în sensul creşterii calităţii deciziilor luate.
        Ca instrument de planificare strategică planul trebuie să:
    a. Identifice cele mai importante şi urgente acţiuni pentru conservarea şi managementul populaţiei de lupi din România în coexistenţa cu factorii interesaţi pentru următorii 5 ani.
    b. Creeze pentru autorităţile responsabile pentru conservarea şi managementul lupului din România un instrument de planificare strategică a activităţilor viitoare în următorii 5 ani.
    c. Să contribuie la îmbunătăţirea colaborării şi relaţiilor între părţile interesate în conservarea şi managementul lupului şi habitatelor acestuia la nivel naţional prin integrarea lor în procesul de planificare şi implementare a acţiunilor/activităţilor.
    d. Să promoveze creşterea nivelului de conştientizare în rândul autorităţilor şi a publicului în legătură cu nevoile cele mai urgente pentru conservarea şi managementul lupului în România.

        Obiectivul principal este de a stabili un sistem viabil de management al conservării lupului în România, prin identificarea şi planificarea celor mai importante şi urgente acţiuni pentru conservarea speciei pe termen lung şi managementul populaţiei de lupi pentru următorii 5 ani, crescând astfel potenţialul conservării speciei pe termen lung, pe măsură ce numărul conflictelor om - lup este diminuat şi coexistenţa este asigurată.
        Obiective specifice
    A. Implementarea măsurilor necesare, menţinerii stării de conservare a populaţiei de lup la nivel naţional, cu prioritate pentru siturile Natura 2000 în care regăseşte. (OS1)
    B. Conservarea participativă a lupului, prin implicarea tuturor factorilor interesaţi, în sensul îmbunătăţirii coexistenţei om - lup, printr-o soluţionare a conflictelor apărute (OS2)
    C. Îmbunătăţirea colaborării între părţile interesate în conservarea şi managementul lupului şi habitatelor acestuia şi dezvoltarea unei baze de date naţionale cu informaţii relevante necesare pentru gestionarea lupilor în scopul implicării părţilor interesate în procesul de planificare, implementare şi evaluare a acţiunilor propuse. (OS3)
    D. Creşterea nivelului de informare şi conştientizare în rândul instituţiilor şi a publicului interesat în legătură cu nevoile cele mai urgente pentru conservarea şi managementul lupului în România. (OS4)


    4. STAREA DE CONSERVARE A LUPILOR
        În contextul obiectivelor comunitare şi internaţionale, România ca semnatară a Convenţiei de la Berna şi a Tratatului de aderare la Uniune Europeană, şi-a asumat rolul de a susţine eforturile internaţionale privind conservarea lupului (Canis lupus). În acest sens, în Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, specia a fost inclusă în Anexa II şi anume specii strict protejate, iar prin O.U.G. nr. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, act ce transpune prevederile Directivei Habitate, specia a fost inclusă în Anexa 4A, ca specie ce necesită o protecţie strictă.
        În fapt, managementul speciei, considerând ca ţintă starea actuală de conservare a acesteia, trebuie să aibă la bază răspunsurile la cel puţin trei întrebări:
    1. Care este mărimea şi structura populaţiei de lup?
    2. Cum se prezintă habitatele utilizate de către lup?
    3. Care sunt ameninţările şi presiunile la adresa speciei?

        Acestor informaţii de bază, pentru a atinge obiective de ordin ecologic, social şi economic, li se mai adaugă problemele relaţionate conflictului om - lup, respectiv a toleranţei faţă de specie, problematica degradării habitatelor, problema managementului integrat al resurselor (inclusiv cinegetice), problema alocării resurselor financiare şi nu în ultimul rând problematica relaţiilor între factorii interesaţi de managementul speciei.

┌──────────────────────────────────────┐
│Starea de conservare, inclusiv starea │
│de conservare favorabilă pentru specii│
│este definită în Directiva Habitate,  │
│în cadrul articolului 1, litera (i)   │
│astfel:                               │
│"Starea de conservare a unei specii   │
│reprezintă suma influenţelor ce       │
│acţionează asupra unei specii şi care │
│ar putea afecta pe termen lung        │
│distribuţia şi abundenţa populaţiei   │
│acesteia.                             │
│Starea de conservare a unei specii    │
│este considerată favorabilă dacă:     │
│- datele de dinamică a populaţiei     │
│pentru specia respectivă indică faptul│
│că specia se menţine pe termen lung ca│
│element viabil al habitatelor sale    │
│naturale;                             │
│- arealul natural al speciei nu se    │
│reduce şi nici nu există premizele    │
│reducerii în viitorul predictibil;    │
│- specia dispune şi este foarte       │
│probabil că va continua să dispună de │
│un habitat suficient de extins pentru │
│a-şi menţine populaţia pe termen lung;│
│"                                     │
└──────────────────────────────────────┘

    4.1. Definirea statutului de conservare pentru specia lup
        Conform articolului 2.2. al Directivei Habitate nr. 92/43 EEC, măsurile prevăzute în Directivă sunt destinate să menţină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă speciile de floră şi faună sălbatică de importanţă comunitară. Prin urmare, atingerea şi/sau menţinerea "stării de conservare favorabilă" (SCF) reprezintă obiectivul care trebuie atins pentru toate speciile de importanţă comunitară.
        Starea de conservare nefavorabilă este împărţită în două clase:
    a) "nefavorabil-inadecvat", pentru situaţiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariţie în viitorul previzibil (ex: 50 - 100 de ani);
    b) "nefavorabil-rău", pentru situaţiile în care specia este în pericol de dispariţie în viitorul previzibil (ex: 50 - 100 de ani).

        Pentru toate situaţiile în care nu există suficiente informaţii pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".
        Astfel, starea de conservare a unei specii presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri:
    a) mărimea populaţiei speciei;
    b) habitatul speciei;
    c) perspectivele viitoare ale speciei.

        Informaţii privind starea de conservare a speciei Canis lupus la nivel naţional
        În vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare de către România, s-a impus necesitatea creării unui sistem unitar de monitorizare a stării de conservare a speciilor sălbatice şi habitatelor naturale de interes comunitar care să fie implementat la nivel naţional în vederea elaborării raportului României conform prevederilor art. 17 din Directiva Habitate. Ministerul Mediului este responsabil cu raportarea în baza articolului 17 din Directiva Habitate a stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar din România.
        Crearea cadrului unitar de monitorizare a stării de conservare a speciilor de interes comunitar şi implementarea acestuia la nivel naţional a fost realizată în cadrul proiectului "Monitorizarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor din România în baza Art. 17 din Directiva Habitate", proiect finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu), al cărui beneficiar a fost Institutul de Biologie Bucureşti - Academia Română (IBB) şi în care Ministerul Mediului a fost partener.
        Prima raportare a României a fost realizată în 2013, iar monitorizarea s-a realizat în conformitate cu cerinţele Comisiei Europene, utilizând documentul "Evaluarea şi raportarea în baza Articolului 17 al Directivei Habitate: Formatul de raportare pentru perioada 2007 - 2012", cu completările şi modificările ulterioare (Corrigendum 1/29.11.2012 şi Corrigendum 2/30.01.2013). Documentele şi instrumentele de raportare pot fi accesate la adresa web a portalului de referinţă pentru raportare http://bd.eionet.europa.eu/activities/Reporting/Article_17/Reports_2007/index_html
        Conform datelor transmise către Comisia Europeană - Agenţia Europeană de Mediu, pentru specia Canis lupus Linnaeus, 1758, cod de referinţă Natura 2000: 1352* s-a raportat că Evaluarea generală a stării de conservare în România este FAVORABILĂ CU TENDINŢĂ NECUNOSCUTĂ, înregistrându-se următorii parametri:
        Tabel 1 - Evaluarea generală a stării de conservare în România

┌───────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│           │Bioregiunea alpină   │Bioregiunea          │
│           │                     │continentală         │
├───────────┼───────────┬─────────┼───────────┬─────────┤
│           │areal      │67300 kmp│areal      │87200 kmp│
│           ├───────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│Parametrul │populaţie  │Favorabil│populaţie  │Favorabil│
│raportat la├───────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│Comisia    │habitatul  │Favorabil│habitatul  │Favorabil│
│Europeană*)│speciei    │         │speciei    │         │
│           ├───────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│           │perspective│Favorabil│perspective│Favorabil│
└───────────┴───────────┴─────────┴───────────┴─────────┘

    *) Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar din România, Simona Mihăilescu et al., Editura Dobrogea, 2015

        Alte surse de informare, ce corespund raportărilor oficiale ale României în relaţie cu obligaţiile asumate faţă de Comisia Europeană:
    a) Statut, management şi distribuţie a carnivorelor mari - urs, lup, râs şi gluton - în Europa, Partea I, pregătit pentru Comisia Europeană, Decembrie 2012. Autori: Kaczensky P., Chapron G., von Arx M., Huber D., Andren H., Linnell J.,
    b) Statut, management şi distribuţie a carnivorelor mari - urs, lup, râs şi gluton - în Europa, Partea II, pregătit pentru Comisia Europeană, Decembrie 2012. Autori: Kaczensky P., Chapron G., von Arx M., Huber D., Andren H., Linnell J.,
    c) Rapoarte finale pentru "Studiul privind estimarea populaţiilor de carnivore mari şi pisică sălbatică din România (Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx şi Felis silvestris) în vederea menţinerii într-o stare favorabilă de conservare şi pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare". Fundaţia Carpaţi şi ICAS şi Universitatea Transilvania, Braşov, perioada 2011 - 2016.
    d) www.iucnredlist.org - IUCN Lista Roşie informaţii publice


    4.2. Situaţia din România şi măsuri recente de conservare implementate
        Evoluţia populaţiei de lup până în anul 1996 (perioada statutului de specie de interes cinegetic la care vânătoarea era permisă, lupul fiind considerat dăunător)
        Perioada apariţiei lupului ca specie este încă un subiect de dezbatere, cel mai probabil primii lupi apărând acum cca. 2,5 - 1,25 milioane de ani. Carnivor larg răspândit în emisfera nordică (Mech şi Boitani, 2003), a devenit odată cu domesticirea primelor animale, acum 10.000 - 6.000 de ani, probabil cel mai dispreţuit animal de pradă, asimilat frecvent simbolisticii demonice, malefice (Marvin, 2012). Creşterea animalelor (îndeosebi sentimentul de proprietate), cultura vânatului (competiţia pentru resursă), transmiterea de boli (îndeosebi turbarea) la care se adaugă groaza profundă faţă de lup, "devenită psihoză generală" ca urmare a unei informări bazate pe amestecul dintre adevăr şi fantezie (Comşia, 1961) au făcut din lup o ţintă a exterminării necondiţionate. Primele dovezi ale unui plan de eliminare a lupilor, au apărut în secolul VI Î.Hr. în Atena (Grecia), când blana unui lup mascul se plătea cu 5 drahme iar a unei femele cu 1 drahmă (Mech şi Boitani, 2003).
 (a se vedea imaginea asociată)
                      Fig. 1. Arealul de distribuţie al lupului în
            Europa (fără statele membre URSS) în anii 1970 (date prelucrate
          după Chapron et al., 2014, harta Europei preluare Google Maps, 2017)
        În secolul IX, Carol cel Mare (768 - 814) a fondat în 812 d.Hr. în Franţa o instituţie specializată în distrugerea lupilor denumită "Louveterie" (rom. Lupării), iar în regatul Anglo-Saxon, regele Edgar (959 - 975 d.Hr.) a impus un tribut plătit în piei de lup, acestea fiind primele acţiuni planificate, concertate, având ca obiectiv distrugerea totală a lupului (Marvin, 2012).
        În teritoriul cuprins între graniţele actuale ale României, lupul nu a dispărut niciodată, cel mai probabil datorită refugiului reprezentat de Munţii Carpaţi şi de hăţişurile luncilor marilor râuri. A. Comşia (1961) identifică pe lângă potenţialul de reproducere favorabil şi alţi factori ce contribuie la reducerea mortalităţii infantile şi a celei hibernale şi anume: suprafeţele mari nefragmentate ale Carpaţilor, animalele domestice de pe păşuni şi cadavrele lor îngropate superficial, mamifere mici şi intrările în populaţia locală din populaţiile învecinate (cel mai probabil din nord). Cu certitudine, lupul a fost prezent în toate regiunile istorice, Gheorghe Nedici citând în lucrarea sa, Istoria Vânătoarei (prima ediţie apărută în anul 1940, reeditată în 2003), numeroşi diplomaţi şi călători străini ce au descris fauna şi comerţul cu piei din teritoriile istorice Româneşti. În lucrarea sa din anul 1969, V. Cotta documenta prezenţa lupului "în toate pădurile de munte şi dealuri; în cele de câmpie, se abate rareori în iernile grele", semnalând prezenţa lupilor la cca. 40 km sud-vest de Bucureşti.
        Anterior primului război mondial există puţine înregistrări privind mărimea populaţiei de lup, însă publicaţiile cu caracter cinegetic şi statisticile comerciale oferă informaţii privind activităţile de vânătoare, respectiv numărul de blănuri predate autorităţilor sau comercializate (interesul pentru comercializare era scăzut).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 2. Arealul de distribuţie al lupului în România în anii 1970 (date
    prelucrate după Chapron et al., 2014, harta României preluare Google Maps, 2017)
        La începutul anilor '70, arealul de distribuţie a lupului a ajuns să se restrângă la regiunea Munţilor Carpaţi, la mai puţin decât suprafaţa împădurită a României, ajungând la cca. 5 mil. ha, iar mărimea populaţiei a atins un minim istoric de cca. 1600 de lupi (Lungu, 2011). Cel mai probabil, densitatea de lupi înregistrată în această perioadă (3,2 lupi/10.000 ha) este cea mai mică din istoria populaţiei în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic.
 (a se vedea imaginea asociată)
     Fig. 3. Evoluţia populaţiilor de lup în intervalul 1955 - 1996 (surse: Comşia,
    1961; Cotta, 1969; Şelaru, 2005; Geacu, 2009; Lungu, 2011, Ministerul Mediului)

        Evoluţia populaţiei de lup după 1996 (perioada statutului de specie de interes cinegetic la care vânătoarea devine interzisă)
        Începutul anilor '90, vine cu schimbări semnificative pentru România şi, implicit, pentru managementul cinegetic, deci şi pentru lup. În anul 1993 România aderă la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna 1979) şi în 1994 la Convenţia privind Comerţul Internaţional cu Specii Periclitate de Faună şi Floră Sălbatică (CITES) (Washington, 1973). Aderarea la aceste două convenţii importante pentru conservare biodiversităţii la nivel mondial generează schimbări semnificative în managementul lupului. Prin prevederile Legii nr. 103/1996 a fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului, şi ulterior ale Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, lupul este trecut în categoria speciilor protejate. Astfel, dintr-o specie considerată dăunătoare, gestionată sub auspiciile unor obiective ce ar fi putut duce la extincţie, lupul a devenit o specie gestionată în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului (Şelaru, 2005).
        Aceste condiţii impuneau, în primul rând, interzicerea uciderii prin orice mijloace (laţuri, otravă, uciderea la vizuină etc.) cu excepţia utilizării armei de vânătoare şi limitarea numărului de exemplare permise la vânătoare. Aceste măsuri impuse nu au fost însă însoţite de obiective de conservare, respectiv indicatori eficienţi de monitorizare a populaţiei şi mai ales a impactului măsurilor aplicate asupra ecosistemelor din România. În aceste condiţii, perioada anterioară anului 1996 a rămas perioada unui management cinegetic orientat către vânatul nobil şi a unuia tolerant faţă de lup. Toleranţa s-a manifestat prin menţinerea sub control a populaţiei de lup prin extragerea aproape integrală a sporului natural (Şelaru, 2005).
        Populaţia de lupi din România este parte a populaţiei mari din lanţul Munţilor Carpaţi. În România, populaţia ocupă cca. 154500 km². Această suprafaţă este situată în principal în Munţii Carpaţi (bioregiunea alpină), dar există, de asemenea, zone cu prezenţă a lupului şi în bioregiunea continentală, în Platoul Transilvaniei şi pe dealurile din afara lanţul carpatic (Kaczensky et al., 2012a,). Populaţia optimă estimată pentru România a fost stabilită înainte de anul 1990 la cca. 2000 de indivizi.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 4. Arealul de distribuţie al lupului în România în anul 2014 (date
    prelucrate după Chapron et al., 2014, harta României preluare Google Maps, 2017)
        În anul 1990, populaţia estimată a fost de circa 2500 de indivizi. În prezent, conform estimărilor raportate în anul 2013 către Comisia Europeană în baza articolului 17 la Directiva Habitate, populaţia de lupi din România este estimată la 3560 - 3970 indivizi, (http://cdr.eionet.europa.eu/Converters/run_conversion?file=ro/ eu/art17/envurmdya/RO_ species_reports.xml&conv=354&source=remote#1352).
        Studiul anual privind populaţiile de carnivore mari, întocmit pentru anul 2016, al Ministerului Mediului, indică o populaţie de cca. 2840 de lupi. Considerând cele două surse de informaţii şi că suprafaţa ocupată este de cca. 154500 km², putem estima o densitate de 2,3 - 2,5 lupi/100 km², respectiv 1,8 (studiul din anul 2016). Conform metodologiei stabilite de Ministerul Mediului, la sfârşitul primăverii, gestionarii fondurilor cinegetice aplică protocolul de evaluare stabilit şi furnizează autorităţii centrale competente, estimări anuale ale efectivelor de lup la nivel de fond cinegetic. Aceste estimări sunt bazate pe numărătoare urmelor pe zăpadă, de către gestionarul fondului, iar datele sunt centralizate şi analizate la nivel regional şi naţional. Având în vedere caracteristicile habitatului lupului, distribuţia şi densitatea speciei în România şi caracteristicile biologice ale speciei, metodele moderne, costisitoare utilizate în prezent pentru estimarea mărimii populaţiilor mici de lup nu au fost aplicabile (Kaczensky et al., 2012a) în România.
 (a se vedea imaginea asociată)
                      Fig. 5. Arealul de distribuţie al lupului în
            Europa (fără statele membre ale fostei URSS) în anul 2014 (date
    prelucrate după Chapron et al., 2014, harta Europei preluare Google Maps, 2017)


    4.3. Situaţia din Europa
        La nivel European prima schimbare de paradigmă în managementul speciei a avut loc în anul 1973, odată cu semnarea la Stockholm de către grupul de specialişti în lup al Comisiei pentru Supravieţuirea Speciilor (SSC) din cadrul Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN) a Declaraţiei de principii privind conservarea lupului. Documentul a fost revizuit în anii 1983, 1996 şi 2000 pentru a fi adaptat schimbărilor ecologice, sociale şi economice ce au survenit în ultimii 30 de ani ai secolului XX. Primul articol al Declaraţiei susţine că: "Lupii, la fel ca oricare alte animale sălbatice, au dreptul de a exista într-o stare sălbatică în populaţii viabile.
        Acest drept nu este în nici un fel legat de valoarea lor cunoscută pentru omenire. În schimb, ea derivă din dreptul tuturor fiinţelor vii de a coexista cu omul, ca parte a ecosistemelor naturale." iar acesta reprezintă fundamentul eforturile făcute în ultimii 40 de ani la nivel European. În prezent, în Europa, lupul este prezent în 28 de ţări (Chapron et al., 2014), mai puţin în Belgia, Olanda, Danemarca, Ungaria şi statele insule (Irlanda, Islanda, Marea Britanie, Cipru şi Malta).
        Numărul de lupi estimaţi în Europa depăşeşte 12.000 de indivizi, principalele două populaţii de lupi (ca mărime) fiind populaţia din Regiunea Carpaţilor şi cea din Regiunea Dinari-Baltică (ambele estimate la cca. 3000 de exemplare) (Kaczensky et al., 2012, Chapron et al. 2014).
        Creşterea populaţiei de lup şi extinderea arealului la nivel European a fost cauzată de coordonarea obiectivelor şi acţiunilor de conservare între diferite ţări din Europa (Chapron et al., 2014). Cadrul legal şi administrativ a fost de asemenea important. Convenţia de la Berna (1979) şi Directiva Habitate (nr. 92/43/CEE) au contribuit substanţial la dezvoltarea actualului cadrul de conservare a speciei lup.


    5. DESCRIEREA SPECIEI, POPULAŢIA ŞI HABITATUL ACESTEIA
    5.1. Clasificare taxonomică şi evoluţie
        Lupul (Canis lupus) face parte din regnul Animalia, încrengătura Chordata, subîncrengătura Vertebrata, clasa Mammalia, ordin Carnivora, familia Canidae, genul Canis. Morfologic, familia Canidae se distinge de alte familii ale ordinului Carnivora prin numărul de dinţi (42), coada lungă şi prin postura digitigradă. Carnivorele sunt adaptate capturii şi consumului speciilor pradă de dimensiuni mari, unele dintre caracteristicile specifice acestora fiind dentiţia - canini lungi şi carnasieri ascuţiţi, un sistem digestiv simplu, ghearele ascuţite şi membrele zvelte şi robuste.
        Studiile genetice şi morfologice sugerează că lupul a avut o evoluţie îndelungată, atribuită perioadei cuprinse între Pliocen şi Pleistocenul timpuriu, fiind originar din Eurasia (Mech and Boitani 2003). Specia Canis lupus cuprinde 38 de subspecii (Wozencraft 2005). Între acestea, lupul este cel mai mare membru, excepţie făcând anumite rase de câini (Canis lupus familiaris).
        Stronen et al. (2013) a identificat, în Europa, 5 populaţii de lup distincte din punct de vedere genetic, distribuite de-a lungul unei axe nord-sud. Populaţia de lup din Carpaţi este caracterizată de o diversitate genetică importantă. Sectorul central-european al Carpaţilor prezintă genotipuri intermediare, fiind un amestec între grupul N-E European şi cel Dinarico-Balcanic, dar în acelaşi timp lupii din Carpaţi par a fi mai apropiaţi genetic de grupul Stepei Ponto-Caspice, decât de cei din N-E Europei. Lupii din România par a forma un grup separat de lupii din Polonia, Germania şi Alpi, dar prezintă haplotipuri specifice sud-estului Europei (Jarausch şi Nowak 2016). Studii genetice aprofundate asupra populaţiei de lup din România sunt necesare pentru a determina dacă între Carpaţi şi populaţia Dinarico-Balcanică există un flux genetic (Stronen et al. 2013).
        Una dintre principalele caracteristici ale lupului este capacitatea de a parcurge distanţe lungi, într-un timp relativ scurt, colonizând frecvent teritorii noi. Acest fenomen facilitează un flux continuu de gene între populaţii îndepărtate geografic, conducând astfel la o diversitate semnificativă din punct de vedere genetic şi fenotipic (Greco 2009).

    5.2. Caracteristici fizice
    Dimensiuni
        Masa corporală a indivizilor se modifică direct proporţional cu latitudinea şi invers proporţional cu temperatura (regula lui Bergmann), astfel că în zonele nordice greutatea acestora este de 60 - 80 kg, în timp ce în zonele sudice lupii au o masă corporală mult mai redusă (18 - 20 kg).
        În România, greutatea medie a lupului este 35 kg (Lungu 2011), variind între 25 - 50 kg (Cotta şi Bodea 1969) sau 35 - 60 kg (Promberger şi Ionescu 2000). Lungimea totală a corpului unui individ adult variază între 1.10 - 1.50 m (Cotta şi Bodea 1969, Promberger şi Ionescu 2000).
        Lupul are o constituţie robustă, dar în acelaşi timp subţire, având cutia toracică îngustă şi membrele mai lungi, comparativ cu cele ale altor specii de canide (Young 1944). Piciorul anterior şi cel posterior de pe aceeaşi parte se mişcă în acelaşi plan, determinând astfel suprapunerea urmei piciorului posterior pe cea a piciorului anterior. Aceste caracteristici anatomice îi permit să efectueze mişcări agile şi rapide, fiind bine adaptat alergării de lungă durată. Postura este digitigradă, având 5 degete la membrele anterioare (unul dintre ele nu atinge solul) şi 4 degete la membrele posterioare.

    Craniul şi dentiţia
        Craniul lupului este larg şi masiv, având o lungime medie de 25 cm lungime şi o lăţime de 14 cm. Arcadele zigomatice şi creasta sagitală sunt bine dezvoltate. Unghiul orbital reprezintă un parametru potrivit pentru diferenţierea craniului de lup de cel al câinilor. La lup, unghiul orbital măsoară 40 - 45° şi oferă craniului un aspect aplatizat (Iljin 1941). Comparativ, la câini unghiul orbital măsoară între 53 - 60°.
        Craniul şi dentiţia lupului reflectă caracteristicile unui carnivor generalist, comparativ cu alte carnivore care prezintă caracteristici extrem de specializate către anumite tehnici de capturare şi consum al prăzii (felide, anumite canide) (Peterson şi Ciucci 2003).
        Formula dentiţiei unui lup adult este I 3/3, C 1/1, P 4/4, M 2/3, totalizând 42 de dinţi. Incisivii şi caninii sunt utili în capturarea prăzii, în timp ce carnasierii (P4 superiori şi M2 inferiori) servesc la consumul prăzii, fiind suficient de mari şi ascuţiţi pentru a facilita ruperea tendoanelor şi a bucăţilor mari de carne. Molarii masivi sunt utili în sfărâmarea oaselor.

    5.3. Comportamentul
    Organizarea socială şi indivizii aflaţi în dispersie
        Lupul este un animal sociabil, care trăieşte în unităţi sociale denumite haite. O haită este, de regulă, formată dintr-o pereche reproducătoare, puii acestora din anii anteriori, precum şi fraţi ai acestora (Mech şi Nelson 1990) sau lupi neînrudiţi (Jedrzejewski et al. 2005, Lehman et al. 1992). Numărul de indivizi dintr-o haită poate varia, în medie, între 3.6 - 11.5 lupi (Mech şi Boitani 2003).
        Studii genetice efectuate în zone pilot din Carpaţii Orientali, în cadrul proiectului WOLFLIFE, au arătat că mărimea medie a unei haite, în sezonul de iarnă, este de 4,8 indivizi (2 - 7 indivizi/haită) (LIFE13NAT/RO/000205, rezultate preliminare, date nepublicate). În perioada desfăşurării studiului, numărul maxim de lupi observaţi într-o haită a fost de 9 indivizi, observaţia fiind făcută pe baza unor înregistrări video cu camere automate (camera-traps) (LIFE13NAT/RO/000205, date nepublicate). Mărimea medie a unei haite în acest sector al Carpaţilor este similară cu cea raportată în Polonia (Smietana şi Wajda 1997, Jedrzejewski et al. 2002, Nowak et al. 2008), sau alte zone din Europa centrală (Genov şi Kostava 1993, Huber et al. 1993, Adamic et al. 1998, Findo şi Chovancova 2004).
        Mărimea şi structura unei haite variază de la un an la altul, dar şi pe parcursul unui an biologic, cel mai mare număr de indivizi fiind întâlnit vara, după fătarea puilor, iar cel mai redus fiind înregistrat la sfârşitul iernii (martie - aprilie). Factorii care influenţează dimensiunea haitei sunt: numărul de pui născuţi primăvara, mortalitatea şi numărul de indivizi care părăsesc haita pentru a căuta un nou teritoriu (indivizi aflaţi în dispersie). Nu toţi indivizii născuţi într-o haită rămân în aceasta până la sfârşitul vieţii, o mare parte dintre ei părăsind haita la un moment dat şi pornind în căutarea unui nou teritoriu, unde îşi pot forma propria haită. Distanţa pe care un lup aflat în dispersie o poate parcurge poate varia semnificativ, în literatura de specialitate fiind raportate valori cuprinse între 8 şi 1092 km (Gese şi Mech 1991, Wabakken et al. 2006, Ciucci et al. 2009, Andersen et al. 2015).

     Teritoriul şi teritorialitatea
        Comportamentul teritorial al anumitor specii de faună este o expresie a competiţiei pentru spaţiu şi resursele existente în acel spaţiu (hrană, zone de linişte etc.) (Gordon 1997).
        În cazul lupului, fiecare nucleu familial (haita) tinde să ocupe un teritoriu bine definit. Teritoriul (de dimensiuni variabile) este format din zonele de hrănire/vânătoare, de reproducere, de odihnă şi rutele de deplasare (Mech 1970) şi limitele sunt permanent marcate prin intermediul a diverse marcaje olfactivo-vizuale (urină, zgârieturi şi secreţii glandulare) şi acustice (urlete) (Peters şi Mech 1975, Rothman şi Mech 1979, Harrington şi Mech 1979, 1983).
        Latitudinea şi biomasa disponibilă ca resursă sunt factori esenţiali care modelează variaţiile biogeografice ale teritoriilor haitelor de lupi (Mech şi Boitani 2003, Jedrzejewski et al. 2007). Fiind prezent într-o distribuţie geografică amplă (este prezent în emisfera boreală, de la 12° până la paralela nordică de 80°) lupul este adaptat unei game variate de habitate, cu caracteristici ecologice extrem de diferite (habitate cu grade diferite de fragmentare şi cu resurse trofice semnificativ variabile din punct de vedere calitativ şi cantitativ). Sub influenţa variabilităţii habitatelor şi a resurselor, mărimea teritoriului haitei poate varia de la zeci de km²/haită la câteva mii de km²/haită (Mech şi Boitani 2003, Jedrzejewski et al. 2007).
        O serie de proiecte implementate în România, au raportat teritorii diferite pentru lup, în funcţie de metodele utilizate în colectarea datelor. Conform Carpathian Large Carnivore Project (CLCP), în România, teritoriile lupilor variază între 150 - 300 km² (Surth, comunicare personală, citat în Kecskes 2008). Teritoriul unei femele monitorizate prin radio-telemetrie, timp de un an, în cadrul proiectului LIFE02/NAT/RO/8576, a variat între 92 şi 120 km². În zonele de studiu pilot, monitorizate în cadrul proiectului Wolflife, având suprafeţe cuprinse între 600 şi 1200 km², densitatea haitelor de lupi (reconstituite conform rezultatelor analizei genetice), a variat între 0.2 şi 0.42 haite/100 km² (LIFE13NAT/RO/000205, rezultate preliminare, date nepublicate). Aceste informaţii sunt în acord cu estimările mărimii teritoriilor utilizate de lupi în alte regiuni din Europa (Findo şi Chovancova 2004, Kusak et al. 2005, Jedrzejewski et al. 2007, Nowak et al. 2008).
        În afara latitudinii şi a biomasei disponibile, alţi factori precum sexul, vârsta sau starea de reproducere a indivizilor, dar şi sezonul biologic pot influenţa mărimea teritoriilor lupilor (Vyrypaev şi Vorobev 1983, Jedrzejewski et al. 2001, Findo şi Chovancova 2004, Jedrzejewski et al. 2007). În timpul verii (aprilie - septembrie), mărimea teritoriului este mai redusă ca urmare a implicării haitei în creşterea puilor. Comparativ, în timpul iernii (octombrie - martie), când puii sunt suficient de mari pentru a se deplasa împreună cu haita, suprafaţa utilizată a teritoriului este mai mare pentru a spori eficacitatea exploatării prăzii (Fritts şi Mech 1981).
        Menţinerea unui teritoriu necesită un consum considerabil de energie (pentru marcare teritorială şi apărare împotriva altor haite), prin urmare, trebuie să fie suficient de mare pentru a cuprinde resurse esenţiale, dar cât mai redus pentru a asigura eficienţa energetică (Macdonald 1983).

    5.4. Naşterea şi creşterea puilor
        Maturitatea sexuală este atinsă în cel de-al doilea an de viaţă. Femela intră în preestru, în medie timp de 15 zile, o singură dată pe an, în perioada cuprinsă între sfârşitul lunii ianuarie - februarie. Perioada de reproducere este condiţionată de latitudine şi de factorii climatici (Mech 1970). În general, la latitudinile inferioare ale arealului, perioada de reproducere are loc în ianuarie - februarie, în timp ce la latitudini superioare are loc în martie - aprilie (Mech 2002).
        Perioada de gestaţie durează aproximativ 9 săptămâni; cu circa 3 săptămâni înainte de naşterea puilor femela caută sau va construi o vizuină (Jordan et al. 1967, Fuller 1989).
        Vizuina poate fi amplasată în interiorul unei cavităţi naturale pre-existentă (scorbură în trunchiul unui arbore, cavităţi în stânci), iar uneori pot fi vizuini folosite anterior de alte specii de mamifere. Câteodată vizuinile sunt realizate în solul nisipos, iar în alte situaţii nu sunt construite deloc, femela dând naştere sub arbuşti.
        Numărul de pui la care femela dă naştere este variabil (2 - 10) (Sidorovich et al. 2007). În România, numărul de pui variază între 3 şi 7 (4 - 6 pui, Lungu 2011 sau 3 - 7 pui, Mandu şi Falcă 2015). La 7 - 9 săptămâni de la naştere, puii nu mai utilizează vizuina, iar întreaga activitate a haitei se desfăşoară în zone de dimensiuni limitate denumite zone de creştere a puilor (rendez-vous sites) (Schmidt et al. 2008).
        În general, dacă zonele centrale ale teritoriului (vizuini şi zone de rendez-vous) nu sunt perturbate, pot fi utilizate pentru mai mulţi ani consecutiv (Joslin 1967, Căpitani et al. 2006, Iliopoulos et al. 2013).
        Gradul de utilizare al zonelor de rendez-vous este mai scăzut începând cu septembrie - octombrie, iar în noiembrie puii au deja capacitatea fizică de a se deplasa împreună cu adulţii pe distanţe mari (Mech şi Boitani 2003).

    5.5. Densitatea
        În mod natural, densitatea lupilor variază semnificativ, de la un minim de 0,5 lupi/100 km² putând atinge în anumite condiţii 9,2 lupi/100 km² (Fuller et al. 2003). În cele mai multe situaţii, variaţiile densităţii lupilor sunt explicate de variaţiile spaţio-temporale ale resursei trofice, respectiv a disponibilităţii acesteia (Fuller et al. 2003, Kittle 2015). Conform estimărilor raportate în anul 2013 către Comisia Europeană în baza articolului 17 la Directiva Habitate, populaţia de lupi din România este estimată la 3560 - 3970 indivizi, (http://cdr.eionet.europa.eu/Converters/run_conversion?file=ro/eu/art17/envurmdya/RO_s pecies_reports.xml&conv=354&source=remote#1352). Studiul anual privind populaţiile de carnivore mari, întocmit pentru anul 2016, al Ministerului Mediului, indică o populaţie de 2840 de lupi. Considerând cele două surse de informaţii şi că suprafaţa ocupată este de cca. 154500 km², putem estima o densitate de 2,3 - 2,5 lupi/100 km², respectiv 1,8 (studiul din anul 2016).
        În cadrul proiectului WOLFLIFE, datele colectate pentru analiza genetică au permis estimarea densităţii lupilor. În zonele pilot studiate aceasta a variat, între 1 - 2,8 indivizi/100 km², media fiind de 1,95 lupi/100 km² (LIFE13NAT/RO/000205, rezultate preliminare, date nepublicate). Aceste densităţi sunt similare cu cele raportate în alte zone din lanţul Carpatic - 1,6 lupi/km², în Polonia (Nowak et al. 2008) sau alte zone din Europa - 1,75 lupi/100 km², în Belarus (Sidorowich et al. 2003).

┌─────────┬─────────┬─────┬───────┬───────┬─────┬─────────┬─────────┐
│         │         │     │       │Număr  │Număr│Densitate│Densitate│
│Zona de  │Suprafaţa│Număr│Număr  │lupi   │total│lupi     │haite    │
│studiu   │(kmp)    │haite│perechi│singuri│de   │(nr./100 │(nr./1000│
│         │         │     │       │       │lupi │kmp)     │kmp)     │
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼─────────┼─────────┤
│Putna    │         │     │       │       │     │         │         │
│Vrancea/ │1200     │3    │1      │1      │21   │1.75     │2.50     │
│Soveja/  │         │     │       │       │     │         │         │
│Oituz    │         │     │       │       │     │         │         │
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼─────────┼─────────┤
│Herculian│1200     │4    │0      │0      │23   │1.91     │3.33     │
│/Mădăraş │         │     │       │       │     │         │         │
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼─────────┼─────────┤
│Călimani │1000     │4    │2      │0      │28   │2.80     │4.00     │
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼─────────┼─────────┤
│Vânători │600      │1    │0      │0      │6    │1.00     │1.66     │
│Neamţ    │         │     │       │       │     │         │         │
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼─────────┼─────────┤
│Total    │4000     │12   │3      │1      │78   │1.95     │3.00     │
└─────────┴─────────┴─────┴───────┴───────┴─────┴─────────┴─────────┘

        Diverşi factori de mortalitate, naturali sau antropici, pot influenţa densitatea lupilor la nivel local. Între factorii naturali cei mai des menţionaţi în literatură sunt înfometarea, accidentele, bolile şi competiţia intraspecifică, în timp ce braconajul, accidentele cauzate de trafic sau cotele de recoltă sunt cei de origine antropică. Înfometarea şi competiţia intraspecifică sunt în principal corelate cu abundenţa redusă a prăzii (Fuller et al. 2003).
        Rata mortalităţii anuale pe care o populaţie de lup o poate susţine depinde de mărimea haitei, structura populaţiei, imigrarea şi emigrarea (Paquet şi Carbyn 2003).
        Singurele informaţii disponibile privind mortalitatea (antropică sau naturală) a lupilor în România sunt cele relaţionate cu cotele de recoltă realizate în sezonul de vânătoare. În intervalul 2010 - 2016, anual, între un minim de 160 şi maxim 332 de lupi au fost vânaţi legal pe teritoriul ţării, în total fiind raportaţi, pentru această perioadă, ca fiind vânaţi legal 1429 de lupi. În afară de aceste informaţii, nivelul mortalităţii cauzate de alţi factori (boli, braconaj etc.) este fie necunoscut fie dificil de estimat. Prin urmare, la momentul actual, impactul cumulat al mortalităţii naturale cu cea antropică asupra populaţiei de lup este necunoscut.

    5.6. Ecologia speciei
     Habitatul lupului
        Considerând amplitudinea geografică a distribuţiei iniţiale a lupului, se poate intui că specia nu are cerinţe deosebit de restrictive privind habitatul: de fapt, în arealul acestuia sunt cuprinse majoritatea tipurilor de habitat existente în emisfera nordică (Mech şi Boitani 2003).
        Principalii factori care limitează distribuţia speciei sunt persecuţia directă şi indirectă din partea omului, disponibilitatea resurselor de hrană şi distribuţia şi fragmentarea habitatelor naturale (Mech şi Boitani 2003). Astfel, habitatul optim pentru lup nu este neapărat acel habitat care prezintă calităţi deosebite din punct de vedere ecologic, ci acel habitat unde impactul antropic este limitat.
 (a se vedea imaginea asociată)
                       Fig. 6. Siturile de importanţă comunitară
                    desemnate pentru conservarea lupilor în România
        Uciderea directă, distrugerea şi modificarea habitatului, deficitul de specii pradă, lipsa teritoriilor disponibile, ca urmare a unui grad ridicat al perturbării antropice, sunt unii dintre factorii care pot face habitatele neospitaliere sau pot cauza rate de mortalitate nesustenabile pentru populaţiile locale de lup.
        Prin urmare, zonele împădurite şi cu absenţă sau doar prezenţa umană slabă, sunt în mod particular adecvate prezenţei lupului. În teritoriul cuprins între graniţele actuale ale României, lupul nu a dispărut niciodată, cel mai probabil datorită refugiului reprezentat de Munţii Carpaţi şi de hăţişurile luncilor marilor râuri. A. Comşia (1961) identifică pe lângă potenţialul de reproducere favorabil şi alţi factori ce contribuie la reducerea mortalităţii infantile şi a celei hibernale şi anume: suprafeţele mari nefragmentate ale Carpaţilor, animalele domestice de pe păşuni şi cadavrele lor îngropate superficial, mamifere mici şi intrările în populaţia locală din populaţiile învecinate (cel mai probabil din nord).
        În acest context, putem afirma că o măsură eficientă de menţinere a stării de conservare favorabile este desemnarea unor arii naturale protejate în care să fie aplicate măsuri corespunzătoare pentru menţinerea viabilităţii populaţiei de lup. Actual, la nivel naţional există o reţea vastă a siturilor de interes comunitar, componente ale reţelei Natura 2000, desemnate şi pentru conservarea lupilor (98 situri de interes comunitar cu o suprafaţă totală de 24372 km²). În aceste arii protejate se vor aplica obligatoriu, prin intermediul planurilor de management realizate de custozi şi/sau administratorii acestora, toate măsurile şi activităţile propuse prin prezentul plan de acţiune. În cazul ariilor protejate care au deja planuri de management aprobate de autoritatea competentă, măsurile şi acţiunile propuse pentru conservarea lupilor vor fi integrate la data revizuirii. Măsurile minime de conservare pentru specia Canis lupus vor fi analizate în vederea realizării plăţilor de tip "Natura 2000".

    5.7. Dieta lupului
        Lupul este un prădător tipic, oportunist şi adaptabil (Mech 1970) şi se hrăneşte cu ceea ce este disponibil sau accesibil în habitatul în care trăieşte. De regulă, consumă ungulate sălbatice acolo unde acestea sunt abundente şi se îndreaptă către ungulate domestice sau alte resurse de hrană (mamifere de talie mică, fructe de pădure sau chiar deşeuri) acolo unde habitatul este puternic antropizat (Zlatanova 2014).
        Capacitatea mare de adaptare le permite să reacţioneze eficient la schimbările condiţiilor de habitat şi ale celor climatice (severitatea iernii, grosimea stratului de zăpadă), astfel că tipul de hrană preferată, într-o anumită zonă, poate varia de la un sezon la altul sau de la un an la altul (Mech et al. 1998). Mech şi Peterson (2003) sugerează că această variabilitate este rezultatul capacităţii lupilor de a acumula informaţii privind gradul de vulnerabilitate al diferitelor tipuri de pradă, în condiţii specifice.
        În habitatele naturale, unde pot fi disponibile mai multe specii de ungulate sălbatice, lupii preferă prada care presupune consumul cel mai scăzut de energie în procesul de urmărire-captură-consum, raportat la energia câştigată în urma consumului (Stephens şi Krebs, 1987). Caracteristicile habitatului, corelate cu abundenţa şi diversitatea speciilor de ungulate sălbatice sunt factorii principali care influenţează dieta lupului.
        În nordul Europei (Scandinavia), lupul consumă ungulate sălbatice de talie mare (în principal, reni şi elani); în unele zone din sudul Europei (Alpi şi Italia), consumă cu preponderenţă ungulate sălbatice de talie medie (căprior şi mistreţ), în timp ce în Spania ungulatele domestice reprezintă o resursă importantă de hrană. În zona centrală a Europei, dieta lupului variază între ungulate sălbatice de talie medie şi mare (cerbi şi elani) (Newsome et al. 2016).
        În România, resursa trofică disponibilă cuprinde 4 specii de ungulate sălbatice - mistreţ (Sus scrofa), cerb (Cervus elaphus), căprior (Capreolus capreolus), capră neagră (Rupicapra rupicapra), precum şi o serie de specii de mamifere de talie mică şi medie care pot constitui resurse de hrană în anumite regiuni şi în anumite perioade ale anului. În timpul verii ungulatele domestice pot constitui o sursa de hrană, dată fiind prezenţa acestora în habitatul lupului.
        Studii desfăşurate în Munţii Vrancei, în intervalul 2013 - 2015 (Sin et al. 2015, Corradini 2016, Rastrelli 2016) au arătat că dieta lupului se bazează pe ungulate sălbatice atât iarna (% biomasă 91 - 94), cât şi vara (% biomasă 63 - 80). Între speciile de ungulate sălbatice, mistreţul este specia cea mai abundentă, fiind cu precădere selectat. Ungulatele domestice apar în proporţii scăzute (% biomasă iarna 1.8 - 2.1, % biomasă vara 6.1 - 12.9), iar în timpul verii poate fi observată o creştere semnificativă a prezenţei câinelui în dieta lupului (iarna 4 - 5%, faţă de vara 12 - 21%) (Fig. 7). Alte specii meso- şi micro-mamifere, animale domestice) apar în procente reduse în dieta lupului.
        Prezenţa mistreţului în proporţii ridicate în dieta lupului a fost observată şi în numeroase alte studii din Europa central-estică (Estonia, Belarus, Ungaria, Bulgaria) şi sudică (Italia, Spania) (Vadmann et al. 1988, Llaneza et al. 1996, Ciucci et al. 2004, Genov et al. 2010, Mattioli et al. 2011, Sidorovich 2011, Lanszki et al. 2012, Milanesi et al. 2012). Totuşi, prezenţa ridicată a câinelui în dietă reprezintă o caracteristică deosebită a acestei regiuni şi a mai fost observată doar în alte câteva studii (Jyvaskylan 2000, Sidorovich et al. 2003).
 (a se vedea imaginea asociată)
                    Fig. 7. Dieta sezonieră a lupului (% biomasă) în
                        zona Munţii Vrancei (*suprafaţa zonei de
              studiu este de 600 km² (Sin et al. 2015), **suprafaţa zonei
              de studiu este de 1200 km² (Corradini 2016, Rastrelli 2016))


    6. EVALUAREA ŞI MONITORINGUL POPULAŢIEI
    6.1. Evaluarea mărimii şi distribuţia populaţiei
    Anterior anului 2007
        Anterior primului război mondial nu există înregistrări privind mărimea populaţiei de lup, fundamentate pe o metodologie de evaluare, însă publicaţiile cu caracter cinegetic şi statisticile comerciale oferă informaţii privind lupii ucişi în activităţile de vânătoare sau combatere, respectiv numărul de blănuri predate autorităţilor sau excepţional comercializate (interesul pentru comercializare era scăzut). Informaţiile existente au permis însă realizarea de cartări ale distribuţiei la nivel naţional. Începând cu anii '50, datorită recompenselor financiare tot mai semnificative, plătite pentru combaterea speciei, atenţia oferită speciei a crescut. Astfel, au fost realizate primele estimări ale populaţiei prin centralizarea observaţiilor din teren realizate de vânători, paznici de vânătoare şi silvicultori. Estimarea se realiza prin înregistrarea numărului de indivizi observaţi direct (de ex. în goane), respectiv prin numărarea urmelor pe zăpadă. Preluarea puilor din vizuini ca activitate în combaterea speciei a contribuit şi la localizarea de către personalul tehnic a zonelor centrale ale teritoriilor haiticurilor. Din păcate însă, seturile de informaţii deţinute nu au fost valorificate în sensul gestiunii speciei ca element la ecosistemelor din România, ci doar din perspectiva combaterii lupului. Principalul indicator pentru a evalua trendul populaţiei a rămas numărul de animale ucise şi predate autorităţilor, scăderea lupilor ucişi fiind asociată cu reducerea populaţiei. În anii '90 atenţia acordată speciei a scăzut semnificativ, deoarece singurul obiectiv de interes a rămas combaterea prin vânătoare (alte metode fiind interzise) ca măsură de protecţie a speciilor de vânat nobil. În consecinţă Decizia 10152/11.09.1995, ce aprobă instrucţiunile tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat nu stabileşte o metodologie pentru estimarea mărimii populaţiei. Primele tentative de a propune o metodă clară de estimare au fost întreprinse în perioada 1993 - 2003 în cadrul proiectului Carnivore Mari în Carpaţi (http://www.clcp.ro/index.htm). Pentru prima dată au fost folosite tehnici de telemetrie în zona Braşov, fiind realizate şi monitorizări folosind metode de numărare a urmelor pe zăpadă, respectiv de identificare a numărului de lupi în haiticuri. Tehnici moderne (telemetrie, camera trapping) au fost de asemenea aplicate în perioada 2003 - 2008 în Vrancea în cadrul proiectelor LIFE02NAT/RO/8576 şi LIFE05NAT/RO/000170 (http://www.carnivoremari.ro/). Rezultatele celor trei proiecte nu au fost însă transpuse într-o metodologie oficializată de estimare a mărimii populaţiei sau de evaluare a structurii şi dinamicii.

     După anul 2007
        Urmare a necesităţii de a realiza anual un studiu de evaluare a populaţiilor de carnivore în vederea obţinerii de derogări, la propunerea ICAS (autoritatea CITES), instrucţiunile anuale emise de Ministerului Mediului au devenit formula oficială pentru organizarea cadrului administrativ de estimare a populaţiei de lup. Conform instrucţiunilor, evaluarea se face la nivel de fond cinegetic, prin numărarea urmelor şi se centralizează la nivel de gestionar şi ulterior judeţ. Anexele la instrucţiuni impun colectarea următorului set de date: numărul de exemplare observate, locul identificării (UP, u.a.), vechimea urmelor, observaţii. Datele colectate de gestionari şi centralizate de autoritatea de mediu, sunt ulterior interpretate de către o entitate contractată de Ministerul Mediului în vederea stabilirii populaţiei la nivel naţional. Rezultatele obţinute se prezintă la nivel de judeţ (fig. 8).
 (a se vedea imaginea asociată)
                 Fig. 8. Raportarea la nivel naţional pentru anul 2016,
                realizată conform instrucţiunilor Ministerului Mediului
        În lucrarea Managementul şi monitoringul speciilor de animale Natura 2000 din România - Ghid metodologic, Bucureşti 2010, editor Victoria Tatole, Ionescu O. şi Ionescu G. precizează că "Evaluarea şi monitorizarea populaţiei de lup se face prin observarea şi numărarea urmelor pe zăpadă în fiecare fond de vânătoare, atunci când se înregistrează mărimea haiticurilor şi a indivizilor izolaţi. Metoda de estimare s-a bazat pe determinarea arealului ocupat permanent, identificarea mărimii haiticurilor şi folosirea sistemului geografic informaţional pentru evitarea dublei înregistrări la numărul rezultat se adaugă un procent între 10% şi 20% reprezentând lupii în dispersie" aceasta fiind prima informare publică privind metodele aplicate în monitorizarea speciei.

    6.2. Studii şi inventarieri la nivel local, regional şi naţional
    Proiecte finanţate din Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 - 2014
        Datele colectate la nivel de situri de importanţă comunitară din reţeaua Natura 2000 cu ocazia realizării planurilor de management ale ariilor naturale protejate nu au fost centralizate de către autoritatea responsabilă de mediu. În general, în colectarea datelor din teren au fost folosite aceleaşi metode de identificare a urmelor pe zăpadă şi, complementar, camera trapping.
        Raportarea naţională obligatorie conform prevederilor Art. 17 din Directiva Habitate, planificată pentru anul 2013 a impus propunerea unei metode de estimarea a populaţiei de lup la nivel naţional, prin eşantionaj, fără a considera ca unitate de colectare a datelor fondul de vânătoare. Sub coordonarea Fundaţiei Carpaţi şi a Universităţii Transilvania din Braşov a fost elaborată lucrarea Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România (Ionescu et al., 2013) ce include un capitol destinat lupului. Metodele propuse sunt metoda transectelor pe zăpadă, identificarea mărimii haiticurilor, metoda camerelor foto trapping. Pentru monitorizarea la nivel naţional, au fost propuse un număr de 112 pieţe de probă (72 în bioregiunea Alpină, 38 în bioregiunea Continentală şi 2 în bioregiunea stepică, fig. 9.) fiecare cu dimensiunea de 10x10 km (Ionescu et al., 2013). Această abordare statistică, vizează însă alte obiective decât cele propuse în instrucţiunile Ministerului Mediului destinate gestionarilor de fonduri cinegetice. Astfel numărarea urmelor se realizează pe trasee de o lungime stabilită la 3 km, fiind necesară o formă de standardizare a colectării datelor.
 (a se vedea imaginea asociată)
                        Fig. 9. Distribuţia, densitatea numerică
           (prelucrarea date gestionari de fonduri cinegetice) şi amplasarea
     pieţelor de probă pentru specia Canis lupus (preluat din Ionescu et al., 2013)

    Proiecte LIFE Nature
        După anul 2007, două proiecte de conservare finanţate prin programul LIFE Nature implementate în România au abordat problematica metodelor de estimare a populaţiilor de lup respectiv a monitorizării:
    a. LIFE05NAT/RO/000170 "Îmbunătăţirea sistemului de protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea"
    b. LIFE13NAT/RO/000205 "Implementarea celor mai bune practice pentru conservarea in-situ a speciei Canis lupus la nivelul Carpaţilor Orientali" - WOLFLIFE

        În cadrul acestor proiecte au fost implementate următoarele metode:
    1. Staţii de captură cu atractanţi şi captură foto - metodele sunt utilizate frecvent, şi se bazează pe principiul că speciile de carnivore sunt atrase de mirosuri. În zonele pilot amplasate, staţii de captură cu scopul de atrage lupii şi de a asigura înregistrarea după urme şi/sau cu captură foto a prezenţei lor şi a numărul de indivizi. Metoda permite colectarea de informaţii cu privire la prezenţa lupilor, dar şi informaţii cu privire la numărul de lupi în haită.
    2. Identificarea urmelor pe zăpadă - este utilizată cel mai frecvent datorită costurilor reduse, diferenţe între studii fiind înregistrate doar la interpretarea datelor. Metoda este dezvoltată pe baza identificării şi urmăririi urmelor pârtie de lup în zăpadă, ce permite numărarea lupi dintr-o haită.
    3. Wolf-howling - metoda bazată pe comunicarea sonoră între haite şi indivizi, este folosită pentru a localiza haitele de lupi şi indivizi solitari, dar este, de asemenea, folosită pentru a estima numărul minim de indivizi dintr-o zonă. De asemenea, metoda poate fi utilizată pentru a identifica numărului de pui într-o haită.
    4. Analiza genetică - metoda este cea mai folosită pentru a estima mărimea populaţiilor de mamifere. Permite identificarea structurii pe sexe a populaţiei, a numărul minim al lupilor şi estimarea abundenţei.

        Metodele aplicate au fost planificate şi implementate fără a considera limita fondurilor cinegetice ca element definitoriu a metodei. Aspectele ecologice şi biologice au fost principalele criterii de planificare a protocoalelor de lucru.
        În zona de vest a României, în urma implementării proiectului "Enhancing landscape connectivity for brown bear and wolf through a regional network of NATURA 2000 sites in România - LIFE Connect Carpathians (LIFE12 NAT/UK/001068)" va fi realizat un Plan regional de acţiune pentru lup, cu măsuri specifice de management adresate coridorului ecologic Apuseni - Carpaţii Meridionali

    Cercetare
        Majoritatea informaţiilor publicate în ultimele decenii, accesibile publicului, sunt cele din revistele dedicate cinegeticii precum Revista Carpaţi, Natura, Vânătorul şi Pescarul Român etc. ceea ce face ca şi abordarea problemelor legate de lup să fie limitată la abordarea cinegetică tipică paradigmei "speciei dăunătoare". Cele peste 70 de materiale informative publicate de M. Georgescu, N. Goicea, N. Şelaru, G. Cheroiu şi alţii, surprind aspecte pro şi contra prezenţei lupului, prezintă elemente de etologie cu accente pe prădare, materialele fiind destinate în principal vânătorilor ca şi grup ţintă şi, în secundar, altor factori interesaţi de managementul speciei. Rapoarte sau studii dedicate conservării speciei au mai fost publicate izolat şi de obicei în format electronic, în proiectele LIFE sau POS Mediu, dar totuşi majoritatea informaţiilor din proiectele de conservare, inclusiv cele finanţate direct de Ministerul Mediului nu sunt accesibile publicului. Majoritatea informaţiilor privind mărimea populaţiei de lup provin din diferite rapoarte sau articole publicate sub egida Comisiei Europene de către membrii ai Large Carnivore Iniţiative for Europe (Boitani et al., 1999, Kaczensky et al., 2012a, Chapron et al. 2014).
        Din această perspectivă coroborat cu lipsa finanţării cercetării, este dificil de planificat şi elaborat studii ştiinţifice (conform rigorilor actuale) pe durată lungă. Cercetarea lupului în România, realizată până în urmă cu 10 ani, doar din perspectiva managementului cinegetic, nu reuşeşte să acopere lacunele de informaţii (de ex. dieta în regiuni diferite, mortalitatea naturală, distanţele de dispersie, mărime teritoriilor haitelor, structura genetică etc.) privind specia la nivel naţional, sau regional. Majoritatea studiilor realizate în contextul obiectivelor cinegetice vizează relaţia cu speciile pradă din perspectiva menţinerii resurselor reprezentat de vânatul util, sau abordează problema evoluţiei managementului şi vizează mai puţin estimarea şi caracterizarea populaţiei, respectiv a structurii şi dinamici acesteia. Legat de populaţia de lupi din România, au publicat articole în jurnale ştiinţifice, privind lupul, G. Predoiu şi E.van Maanen (2003), D. Lungu (2003), S. Geacu (2009), R. Mandu (2010), C. Cazacu et al. (2014), G. Chapron et al. (2014), V. Popescu et al. (2016), cărţi sau capitole de cărţi, metodologii sau ghiduri A. Comşia (1961), V. Bodea et al. (1964), V. Cotta et al. (1969), C. Promberger şi O. Ionescu (2000), D. Lungu (2006), A. Kecskes (2008) Mara Arpad - Sepsi Arpad (2009), O. Ionescu et al. (2013).
        Majoritatea studiilor menţionate, au ca fundament datele colectate de la sau cu ajutorul gestionării de fonduri cinegetice. Această abordare determinată şi de lipsa fondurilor alocate pentru cercetare, arată că la nivel naţional baza studiilor de cercetare este dependentă aproape integral de gestionarii de fonduri cinegetice şi de disponibilitatea acestora de a contribui (cu resurse proprii) la colectarea de date. Această paradigmă de origine centralistă (sistem politic sau de decizie a unei autorităţi centrale; cu tendinţă de centralizare), postbelică, limitează în actualul context social, diversificarea obiectivelor de cercetare şi accesul biologilor, veterinarilor şi ecologilor la studierea speciei, respectiv la lipsa unei abordări integrate ecologic, social şi de ce nu economic. De asemenea această abordare fundamentată dominant fie pe criterii cinegetice fie protecţioniste conduce la conflicte între factorii interesaţi, este contraproductivă din perspectiva abordării managementului speciei într-un mod echilibrat. În consecinţă, numărul articolelor publicate în jurnale ştiinţifice internaţionale, privind biologia, ecologia şi managementul speciei în România sunt foarte puţine. De exemplu, conform bazelor de date din Web of Science, în perioada 1965 - 2016 doar 10 lucrări au incluse în text referiri la lup în România. Din cele 10 un număr de trei abordează probleme parazitologice, cinci abordează probleme de ordin social şi al conflictului om - carnivore şi două abordează probleme de ordin biologic/ecologic. O singură lucrare este destinată strict lupului, restul de 9 fiind articole dedicate mai multor specii de carnivore.

    6.3. Ameninţări şi presiuni
    Populaţia Carpatică
        Ultima analiză a ameninţărilor şi presiunilor pentru populaţia carpatică a fost publicată în anul 2012 sub egida Comisiei Europene, în cadrul Raportului privind statutul, managementul şi distribuţia urşilor, lupilor şi râşilor în Europa, (Kaczensky et al., 2012a).
        Experţii LCIE au identificat o serie de puncte slabe la nivel instituţional, care pot fi considerate ameninţări la adresa populaţiilor de carnivore mari. Aceste puncte slabe includ insuccesul în a integra rezultatele din studiile biologice şi ecologice de specialitate, dar şi a celor sociale în planurile de acţiune. Este semnalat şi un nivel scăzut al transparenţei şi al implicării publicului, coordonare deficitară între regiunile aceluiaşi stat, absenţa unor sisteme robuste de monitorizare a populaţiei. La acestea se adaugă lipsa coordonării între agenţiile de protecţia mediului şi cele din alte sectoare.
        Este necesară realizarea de progrese în elaborarea planurilor de acţiune pentru a asigura coordonarea multi-jurisdicţională şi multi-sectorială (Blanco 2012). În lipsa unui plan de acţiune, obiectivele privind managementul speciei nu sunt clar identificate, iar autorităţile acţionează după rapoarte întocmite pe baza informaţiilor subiective colectate de la vânători. De asemenea, în procesul de management, factori interesaţi nu sunt implicaţi în planificarea şi în implementarea unor acţiuni coerente de gestiune a populaţiei de lup. Impactul asupra speciei: Lipsa unui plan de acţiune conduce la implementarea cu preponderenţă a unui management reactiv şi la lipsa totală a unui management preventiv.
    Fig. 10. Ameninţări identificate pentru populaţia de lupi în regiunea Carpaţilor (Kaczensky et al., 2012a)

┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│              │Frecvenţa de înregistrare a ameninţării în grupul de lucru pentru populaţia de         │
│              │lupi                                                                                   │
│Ameninţări/   ├──────┬───────┬─────────┬─────────┬───────┬─────────┬───────┬───────┬───────────┬──────┤
│Presiuni      │      │       │         │Câmpia   │Dinari-│Peninsula│       │NW     │           │Sierra│
│              │Alpină│Baltică│Carpatică│Centra   │Balcani│Italică  │Karelia│Pen.   │Scandinavia│Morena│
│              │(N=3) │(N=4)  │(N=5)    │Europeană│(N=7)  │(N=1)    │(N=1)  │Iberice│(N=2)      │(N= 1)│
│              │      │       │         │(N=2)    │       │         │       │(N=2)  │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Acceptanţa    │3     │4      │4        │2        │7      │1        │1      │2      │2          │1     │
│scăzută       │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Infrastructura│3     │3      │5        │2        │6      │1        │0      │2      │0          │0     │
│(habitat)     │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Persecuţia    │3     │2      │4        │2        │4      │1        │1      │2      │2          │1     │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Structuri de  │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
│management    │1     │4      │4        │2        │7      │1        │1      │2      │0          │0     │
│deficitare    │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Mortalitate   │2     │1      │5        │2        │7      │1        │0      │1      │1          │0     │
│accidentală   │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Lipsa de      │2     │3      │3        │0        │6      │1        │1      │       │0          │1     │
│cunoştinţe    │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Schimbări în  │0     │4      │2        │1        │5      │1        │0      │2      │0          │0     │
│fauna locală  │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Deranj        │1     │1      │3        │2        │5      │1        │0      │1      │0          │0     │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Recoltarea    │0     │3      │3        │0        │4      │0        │0      │1      │0          │0     │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Factori       │1     │2      │3        │2        │0      │0        │0      │1      │1          │1     │
│intrinseci    │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Creşterea     │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
│animalelor    │l     │0      │1        │0        │6      │0        │1      │0      │1          │0     │
│(habitat)     │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Silvicultura  │1     │1      │2        │1        │3      │0        │0      │1      │1          │0     │
│(habitat)     │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Factori din   │1     │0      │2        │0        │4      │0        │0      │1      │0          │0     │
│habitat       │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Vânarea       │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
│excesivă a    │0     │0      │2        │0        │5      │0        │0      │1      │0          │0     │
│speciilor     │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
│pradă         │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Agricultura   │0     │1      │1        │0        │2      │0        │0      │1      │0          │0     │
│(habitat)     │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Mineritul     │1     │1      │0        │1        │1      │0        │0      │1      │0          │0     │
│(habitat)     │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Specii        │0     │0      │0        │0        │4      │1        │0      │0      │0          │0     │
│invazive      │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Dezastre      │1     │0      │1        │0        │2      │0        │0      │0      │0          │0     │
│naturale      │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
├──────────────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼──────┤
│Poluarea (şi  │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
│schimbările   │0     │0      │1        │0        │0      │0        │0      │1      │0          │0     │
│climatice)    │      │       │         │         │       │         │       │       │           │      │
└──────────────┴──────┴───────┴─────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴───────┴───────────┴──────┘


        Lipsa unor informaţii fundamentate privind mărimea şi dinamica populaţiei de lup, colectate unitar şi standardizat ("Contribuţia proiectelor finanţate de programul LIFE al CE", 2013), afectează deciziile autorităţilor responsabile. Ca efecte directe anumite segmente ale populaţiei de lup sunt sub presiuni semnificativ mai mari decât altele.

    Populaţia din România
        În cadrul grupului de lucru organizat în cadrul proiectului WOLFLIFE au fost identificate 14 ameninţări şi presiuni, acestea fiind pe rând discutate. Pentru a putea ierarhiza aceste ameninţări, fiecare membru a selectat 7 dintre cele 14 ameninţări/presiuni, ierarhia fiind stabilită în funcţie de numărul de selecţii totale acesta fiind şi punctajul acordat. În continuare, din primele 7 identificate au fost identificate trei ameninţări/presiuni care au potenţialul de a produce modificări negative semnificative în următorii 5 ani, în populaţia de lup din România.
        Rezultatele sunt prezentate în tabelul 5:

┌────┬──────────────┬───────┬──────────┐
│    │              │       │Cu impact │
│    │Ameninţare/   │Punctaj│major pe  │
│Cod │Presiune      │acordat│termen    │
│    │              │       │scurt 1 - │
│    │              │       │5 ani     │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│    │Impactul      │       │          │
│AP1 │câinilor      │12     │          │
│    │hoinari       │       │          │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│AP2 │Degradare     │11     │DA        │
│    │bazei trofice │       │          │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│    │Braconaj (lup │       │          │
│AP3 │şi specii     │11     │          │
│    │pradă)        │       │          │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│    │Lipsa de      │       │          │
│    │informaţii    │       │          │
│AP4 │corecte       │10     │          │
│    │privind       │       │          │
│    │populaţia     │       │          │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│    │Conflictul cu │       │          │
│AP5 │crescătorii de│10     │DA        │
│    │animale       │       │          │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│    │Degradarea    │       │          │
│AP6 │habitatelor   │10     │          │
│    │(deranj)      │       │          │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│    │Competiţia    │       │          │
│    │pentru specii │       │          │
│AP7 │de interes    │7      │DA        │
│    │cinegetic     │       │          │
│    │cinegetică    │       │          │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│    │Atitudinea    │       │          │
│AP8 │negativă a    │6      │          │
│    │populaţiei    │       │          │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│    │Gestiunea     │       │          │
│AP9 │inadecvată a  │5      │          │
│    │şeptelului    │       │          │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│AP10│Fragmentarea  │4      │          │
│    │habitatelor   │       │          │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│    │Management    │       │          │
│AP11│instituţional │2      │          │
│    │deficitar     │       │          │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│AP12│Ucidere       │1      │          │
│    │accidentală   │       │          │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│    │Specii        │       │          │
│AP13│invazive/     │0      │          │
│    │concurente    │       │          │
├────┼──────────────┼───────┼──────────┤
│AP14│Hibridizarea  │0      │          │
└────┴──────────────┴───────┴──────────┘


        Toate ameninţările sau presiunile identificate au potenţialul, individual sau cumulat, de a contribui, pe termen scurt şi mediu, la degradarea stării de conservare a speciei lup, risc cu impact ecologic negativ, care nu poate fi asumat de către autorităţile responsabile şi factorii interesaţi implicaţi din motive etice, morale şi legislative.
    1. Impactul câinilor hoinari
        Câinele (Canis lupus familiaris) nu este un prădător natural şi prezenţa acestuia în ecosistemele naturale poate produce dezechilibre majore. Câinele este o specie oportunistă, nu are preferinţe alimentare, iar acest factor este cel care contribuie la succesul câinilor, la capacitatea lor de a supravieţui şi adapta la medii diferite de viaţă. În general, dieta câinilor hoinari este variată şi poate conţine: produse vegetale (fructe şi legume), deşeuri alimentare, mamifere, păsări, reptile, amfibieni, peşti şi insecte. Câinii lăsaţi liberi, pot deveni prădători eficienţi, pot vâna atât animale mici (iepuri, veveriţe, rozătoare, jderi) cât şi de mari dimensiuni (căprior, mistreţ, capră neagră, cerb), în numeroase cazuri şi animalele domestice de fermă. Numeroase studii au arătat că aceşti câini hoinari pot avea un impact local important, astfel aceştia pot duce la scăderea densităţii populaţiilor de specii pradă. În acelaşi timp, câinii pot constitui un element important în dieta anumitor carnivore mari, de exemplu în Parcul Natural Putna Vrancea cca. 12% din dieta de vară lupului este formată din câini.
        Cu cât contactul dintre câini, oameni şi fauna sălbatică creşte, cu atât riscul de a transmite bolile este mai mare. În România, populaţiile de câini hoinari devin din ce în ce mai mari formând astfel rezervoare pentru agenţi patogeni. Lupii sunt sensibili la mai mult de 100 de boli şi paraziţi. Unul dintre cei mai importanţi vectori de răspândire a bolilor sunt câinii hoinari, iar multe dintre bolile acestora pot fi transmise la oameni şi fauna sălbatică, inclusiv lupilor.
        Câinii hoinari şi câinii negestionaţi corespunzător de către proprietarii lor (câini de la stâne, adăposturi forestiere, etc.) au un impact major asupra ecosistemelor naturale, faunei sălbatice şi oamenilor, acestea sunt doar câteva dintre problemele majore (existente sau potenţiale) generate de câinii hoinari:
    a. Răspândirea de boli şi viruşi;
    b. Hărţuirea şi uciderea animalelor sălbatice;
    c. Concurenţa cu speciile native de carnivore;
    d. Prădarea animalelor domestice;
    e. Prădarea speciilor endemice, rare şi protejate ducând la declinul acestor populaţii;
    f. Sporesc prin prezenţa lor în ecosistemele naturale consumul de energie, teama şi stresul speciilor pradă cât şi a carnivorelor;
    g. Prezenţa lor în ecosistemele naturale scade rata de reproducere a speciilor native;
    h. Alterarea structurii genetice a lupilor din pricina hibridizării;
    i. Perturbarea habitatelor speciilor de faună sălbatică;


    2. Degradarea bazei trofice
        Dependent în mod direct de existenţa unor resurse de hrană suficiente, lupul se situează în vârful piramidei trofice controlând şi modificând structura şi dinamică populaţiilor speciilor de ungulate erbivore. Acestea la rândul lor sunt dependente de existenţa unui optim al factorilor ecologici biotici, abiotici şi de natură antropică care să asigure viabilitatea populaţiilor. Fluctuaţii ale populaţiilor indiferent de specie sunt normale, prin fluctuaţii înţelegând în cazul faunei sălbatice scăderi sau creşteri (oscilaţii) succesive ale efectivelor, alternând pe o anumită perioadă de timp. Dacă pe o perioadă mai lungă de timp se constată un trend descrescător al populaţiilor unor specii sau apar semnale ale deteriorării permanente a viabilităţii indiviziilor, atunci se poate considera că înregistrăm un fenomen de degradare cantitativă şi calitativă) a bazei trofice. Degradarea bazei trofice, reprezentată în principal de speciile mistreţ, cerb şi căprior, reprezintă o problemă sensibilă deoarece reducerea efectivelor de specii pradă este pusă cel mai adesea pe seama prezenţei lupului sau a râsului.
        Însă, frecvent, scăderea efectivelor de specii pradă poate fi cauzată de factori abiotici (ex. condiţii meteo nefavorabile), factorii biotici (ex. resursă trofică limitată, boli) sau de activităţile umane (ex. braconaj, activităţi de recoltare a resurselor, prădătorismul câinilor hoinari sau nesupravegheaţi). Deşi documentele oficiale nu înregistrează trenduri negative a populaţiilor de specii pradă, opinia unor membrii ai grupului de lucru şi a unor gestionari de fonduri cinegetice, indică degradarea bazei trofice ca o ameninţare importantă, îndeosebi, identificând impactul câinilor hoinari sau a celor de la stâne negestionaţi corespunzător, a braconajului şi a degradării habitatelor ca fiind principalii factori ai degradării. Nu este clar în ce măsură trendurile înregistrate la nivel de fond cinegetic (Fig. 11) în perioada 2000 - 2014 (Cazacu et al., 2014) sunt determinate de degradarea bazei trofice sau sunt determinate de un complex de factori.
 (a se vedea imaginea asociată)
                      Fig. 11 Trendul populaţiei de lup estimat la
                     nivel de fond cinegetic (Cazacu et al., 2014)

    3. Braconaj (lup şi specii pradă)
        Braconajul reprezintă o presiune a cărui impact este greu de cuantificat. Deşi oficial numărul cazurilor este redus, majoritatea factorilor interesaţi consideră braconajul ca fiind mult mai intens. Braconajul se manifestă fie direct asupra lupului, fie asupra speciilor pradă şi este practicat cu diferite mijloace (ex. laţuri, arme artizanale, otravă). Principala sursă a iniţiativelor de ucidere ilegală a lupilor este toleranţa scăzută faţă de specie. Studiul sociologic realizat în cadrul proiectului WOLFLIFE, sugerează asocieri ale populaţiei ce fac trimitere directă la pericolul perceput sau experimentat în relaţie cu pagubele pe care lupul le poate produce gospodăriilor: "oi/mănâncă oi", "pagubă/distrugere/daună", deşi sub 10% din respondenţi au menţionat că au fost afectaţi negativ de lup. Frecvent o toleranţă scăzută conduce la existenţa fenomenului braconajului, crescătorii de animale reacţionând în afara cadrului legal la paguba provocată de lup. Braconajul este o problemă majoră în întreaga Europa, iar în anumite cazuri a fost demonstrat că poate afecta creşterile înregistrate anterior în cazul unor populaţii (Kaczensky et al. 2012a). Experienţa acumulată în lungul anilor arată că implicarea concretă a grupurilor de interes în activităţi de conservare a unei specii duce la reducerea atitudinii negative şi în mod direct la reducerea mortalităţii cauzate de braconaj.
        Informaţii neoficiale arată că există situaţii în care s-au împuşcat nejustificat lupi (în lipsa unei autorizaţii legale), deoarece specia este considerată ca dăunătoare obiectivelor de gestiune a bunurilor (specii de interes cinegetic sau animale domestice). Braconajul asupra speciilor pradă este o problemă şi mai gravă, acesta este prezent în forme şi intensităţi diferite, de obicei are un caracter planificat/premeditat şi are loc continuu sau intermitent.
        Managementul cinegetic, în anumite zone, creează presiuni de intensităţi diferite. Nădirea animalelor sălbatice poate facilita actele de braconaj, deoarece zonele tradiţionale de hrănire pot deveni zone capcană pentru animale. Deşi gestionarii de fonduri cinegetice acţionează în direcţia limitării actelor de braconaj, rezultatele acţiunilor nu se finalizează cu condamnări. Cadrul legislativ şi administrativ actual limitează desfăşurarea anchetelor şi finalizarea lor. În multe situaţii, nici valoarea de despăgubire nu este recuperată de către gestionar.

    4. Lipsa de informaţii corecte privind populaţia
        Metoda actuală de estimare şi caracterizare a populaţiei de lup, la nivel de fond cinegetic, este una "clasică", cu o istorie lungă în România, însă nu are mecanisme clare de control a calităţii informaţiilor colectate sau a rezultatelor. În consecinţă, uneori (sub 5% din cazuri) estimările realizate nu par a fi întotdeauna corelate cu biologia speciei (Popescu et al., 2016), existând abateri constante atât în sensul sub estimării cât şi al suprastimării mărimii populaţiei (Fig. 12). Corectitudinea informaţiilor, ca ameninţare/presiune, face referire la modul în care datele sunt raportate şi interpretate fără a putea prezenta nivelul de precizie al rezultatelor, respectiv prin prisma utilizării doar a unui singur indicator, respectiv numărul de indivizi.
        Colectarea de informaţii corecte prin metode fundamentate ştiinţific şi testate în condiţiile geomorfologice şi de habitat din România devine acţiune cheie în planificarea managementului, fiind agreat interdisciplinar că este nevoie de o mai bună abordare a monitorizării populaţiei (Kaczensky et al. 2012, Cazacu et al., 2014, Popescu et al., 2016). De asemenea, managementul speciei în ariile naturale protejate se fundamentează pe informaţii privind mărimea şi dinamica populaţiei de lup, uneori informaţiile gestionate, intrând în contradicţie cu cele ale gestionarilor de fonduri cinegetice.
 (a se vedea imaginea asociată)
            Fig. 12 Numărul de ani (max. 7) în care estimările, la nivel de
                    judeţ, au fost în afara limitelor (estimate prin
      traiectorii simulate) ale potenţialelor evoluţii populaţionale, considerând
     diferite creşteri populaţionale înregistrate în Europa (Popescu et al., 2016).
        Principala cauză a lipsei de informaţii corecte privind specia este lipsa resurselor alocate acţiunilor de cercetare şi monitorizare a speciei. În prezent singurele resurse disponibile sunt cele justificate de managementul reţelei Natura 2000, resurse ce sunt alocate pe bază de competiţie. Resursele alocate din bugetul de stat nu sunt suficiente pentru a aplica metode moderne de cercetare precum metodele de telemetrie sau analize genetice. Din această perspectivă este dificil a acoperii un spectru mai larg de informaţii privind ecologia speciei în România, fiind greu de cuantificat la nivel naţional sau regional elemente precum prădătorismul, mortalităţile naturale sau antropice, sporul natural, structura pe sex, dispersia indivizilor etc., ceea ce conduce la o planificare superficială a managementului. De remarcat că nu este necesar ca unele studii să fie realizate la nivel naţional fiind suficiente studii în zone pilot. Dacă, la nivel regional, asociem şi lipsa de informaţii coerente privind speciile pradă identificarea unui echilibru între lup şi acestea, în contextul menţinerii unor ecosisteme funcţionale nu doar ecologic ci şi social şi economic devine practic imposibilă. Toate aceste neclarităţi se răsfrâng asupra stabilirii obiectivelor respectiv al măsurilor de management.

    5. Conflictul cu crescătorii de animale
        Pagubele asupra şeptelului, în special a ovinelor şi caprinelor, reprezintă principala cauză a conflictului om-lup, prin urmare, prevenirea pagubelor este esenţială în rezolvarea problemei. Datorită regresiei sistemului individual de creştere a animalelor, impus de regimul comunist până în anul 1989, unii fermierii au uitat "tradiţia" de pază a animalelor. În zilele noastre, când lupii îşi extind teritoriul şi păstoritul este încurajat (prin subvenţii) în cadrul iniţiativelor private, conflictele datorate pagubelor produse şeptelului devin din ce în ce mai importante şi sunt privite ca o sursă de a creşte atitudinea ostilă faţă de lup. Lupul privit ca agresor în contextul mecanismelor de socializare a cadrului natural, ca proces ireversibil (Predoiu et al., 2011), impune o abordare complexă a sursei conflictului. Factori precum: degradarea habitatului, activitatea umană, exploatarea resurselor, necunoştinţa publicului, nu mai pot fi excluşi din strategia de reducere a conflictelor. Conflictele au apărut cel mai probabil din momentul în care omul a domesticit primele animale, iar prădarea lupului a vizat proprietatea omului (Marvin, 2012). Pierderea economică nu se rezumă doar la pierderea animalului, de obicei cuantificată în valoarea directă a acestuia, ci creşte şi cu costurile de gestiune a şeptelului. În zonele cu carnivore mari, zootehnia se practică cu cheltuieli mai ridicate, acestea fiind impuse de nevoia de prevenire a pagubelor, o infrastructură mai complexă, câini de pază mai buni, un număr mai mare de personal pentru a asigura paza în timpul nopţii sau pe păşune. Tot din perspectiva rentabilităţii, de multe ori pagubele nu sunt raportate considerând că valoarea unei oi sau capre este mai mică decât costurile deplasării şi solicitării despăgubirilor. Din acest motiv, deşi conflictele par a fi identice, este recomandabil ca fiecare incident să fie tratat individual din perspectiva îmbunătăţiri managementului preventiv (Pop, 2011).

    6. Degradarea habitatelor (deranj)
        Presiunea umană exercitată asupra habitatelor populate de lup se accelerează o dată cu creşterea necesităţilor de dezvoltare a comunităţilor umane. Astfel, se înregistrează în ultimii ani o degradare a ecosistemelor forestiere pe fondul fărâmiţării proprietăţilor asupra pădurii şi a lipsei unei abordări unitare a normelor din silvicultură, din cauza modului de executare a exploatărilor masei lemnoase, o reducere a suprafeţelor de păşuni şi fâneţe datorate creşterii suprafeţei construite (case de vacanţă, pensiuni etc.), sau a abandonului. Deranjul provocat de activităţi umane se poate manifesta direct asupra lupului prin deranjul în perioada de creştere a puilor. Mortalitatea puilor este maximă în primele 6 luni iar alegerea locului potrivit pentru vizuină şi rendez-vous este esenţială pentru succesul reproductiv a haitei şi supravieţuirea acesteia. Indirect, haita poate fi afectată de schimbările distribuţiei speciilor pradă, datorate deranjului cauza de activităţi antropice (de ex. amplasarea de stâne, folosirea de mijloace ATV pe trasee neutorizate etc.), pe teritoriul haitei, prin creşterea efortului alocat vânătorii sau a conflictului teritorial cu haitele vecine.

    7. Competiţia pentru specii de interes cinegetic
        Competiţia pentru speciile pradă între vânători şi carnivore este unul dintre motivele existenţei unui conflict între diferiţi factori interesaţi dar şi un factor de presiune asupra speciei. Măsura în care competiţia este reală sau doar percepută variază, în funcţie de context, dar prezenţa carnivorelor poate să însemne cote de vânătoare reduse, în special în zonele de margine (Gervasi et al. 2012; Melis et al. 2009, 2010). Conform legislaţiei actuale, numărul de indivizi din speciile pradă găsiţi ucişi de lup sau alt carnivor şi raportaţi autorităţilor, conduce la reducerea proporţională a cotelor de recoltă. În acest context este evident că vânătorii consideră lupul un competitor direct deoarece, conform percepţiei generale, lupul nu doar că "distruge" fauna dar şi contribuie la reducerea cotelor.
        În mod direct, vânătorii sunt cei implicaţi în managementul lupului, dar în lipsa unui plan de acţiune şi implicarea lor în implementarea lui, singurul mecanism acceptat de către ei este vânarea lupilor; prin urmare, susţin continuu necesitatea măririi cotelor la lup. În consecinţă, numărul maxim de intervenţie propus a crescut din anul 2010 până în prezent cu cca. 20%, în condiţiile în care mărimea populaţiei de lup, estimată pe baza informaţiilor de la vânători, nu a crescut în acelaşi ritm. Deşi se prezintă în dezacord cu managementul conservativ actual al speciei (solicitând tot mai vocal scoaterea din anexele Directivei Habitate), vânătorii, respectiv gestionarii de fonduri cinegetice, identifică totuşi oportunitatea unei abordări mature şi fundamentate ştiinţific, ca fiind o soluţie pe termen lung, prin care interesele lor şi starea de conservare a populaţiei de lupi să nu fie afectate. În acest sens, unii gestionari au agreat că la nivelul României avem lacune în informaţiile privind specia, de unde şi necesitatea îmbunătăţirii/adaptării metodelor de monitorizare a carnivorelor mari şi a modalităţilor de implicare a părţilor interesate în această activitate, dar au indicat ca semnificativ de studiat costurile şi beneficiilor sociale şi economice pentru comunităţile rurale asociate lupului.

    8. Atitudinea negativă a populaţiei
        Un studiu sociologic realizat în cadrul proiectului WOLFLIFE în perioada aprilie - mai 2015 pe 1079 subiecţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani, care locuiesc în zona rurală din arealul de distribuţie al lupilor, în judeţele Mureş, Harghita, Bacău, Neamţ, Vrancea indică o atitudine mai negativă faţă de lup în comparaţie cu poziţionarea faţă de urs (studiu proiect LIFEURSUS). Cele mai frecvente asocieri spontane pe care respondenţii le fac atunci când aud cuvântul "lup" conturează sentimentul de teamă faţă de un animal sălbatic.
        Alte asocieri fac trimitere directă la pericolul perceput sau experimentat în relaţie cu pagubele pe care acest animal le poate produce gospodăriilor. Un procent foarte mic de respondenţi (mai puţin de 1 din 10) declară că au avut neplăceri cauzate de lupi, în general, sau au cunoştinţe cărora lupii le-au ucis animalele. Cei mai mulţi intervievaţi sunt de acord cu afirmaţiile că lupii reprezintă un risc pentru animalele din gospodării, respectiv că lupii sunt un real pericol pentru comunitate, în schimb, majoritatea îşi exprimă mai curând dezacordul cu privire la ameninţarea pe care lupii ar reprezenta-o pentru securitatea lor, personal şi a familiei lor. De asemenea, persoanele intervievate şi-au exprimat mai curând dezacordul faţă de enunţul care susţinea că oamenii ar trebui să găsească o modalitate de a trăi alături de lupi. Cu toate acestea, există şi conotaţii pozitive pe care respondenţii le asociază lupilor, acestea venind din asocierea cu natura şi echilibrul acesteia, din aprecierea speciei sau din percepţia utilităţii lupilor. Utilitatea lupilor este conturată de menţiuni privind menţinerea echilibrului în natură, faptul că mănâncă animale bolnave sau moarte din pădure, sunt sanitarii pădurii, sau că vânează animale care sunt dăunătoare oamenilor.

    9. Gestiunea inadecvată a şeptelului
        Zonele utilizate de lupi se întrepătrund cu aşezări umane şi spaţii cultivate sau utilizate pentru creşterea animalelor. Această situaţie coroborată cu degradarea şi fragmentarea habitatelor, duce la apariţia unor conflicte majore, intensificate de la un an la altul. În general, pagubele sunt produse crescătorilor cu un număr redus de animale din zonele montane sau acolo unde păşunatul este practicat la limita zonelor împădurite. Diferenţele socio-culturale şi cele impuse de capacitatea economică a crescătorilor de animale din arealul de distribuţie a lupului, fac ca specificul pagubelor să nu aibă acelaşi tipar în toate regiunile. Câteva elemente comune pot fi însă identificate:
    - frecvenţa cazurilor de atac şi nivelul pierderilor creşte cu altitudinea. Unităţile situate la o altitudine mai mare sunt mai dispuse la atacul lupilor.
    – frecvenţa incidentelor este proporţională cu încărcătura de animale domestice/ha păşune. La încărcături mari de ovine păşunea este mai rapid epuizată, animalele sunt obligate să păşuneze în pădurile limitrofe, zone accidentate, acoperite de vegetaţie.
    – pe păşunile cu acoperire mare de vegetaţie lemnoasă incidenţa producerii pagubelor este mai mare.
    – numărul suplimentar de personal, până la un anumit prag, contribuie la reducerea pagubelor, dar cu cât coşarul este aşezat mai departe de locul de odihnă a personalului cu atât este mai greu de realizat paza eficientă a animalelor.
    – numărul mai mare de câini, fără prezenţa oamenilor nu poate să prevină pagubele.

        De asemenea, putem afirma că în zonele cu multe pagube sau pe locaţiile cu antecedente în acest sens, investiţiile pentru protecţia animalelor au fost mai ridicate. S-au utilizat mai mulţi câini, un număr mai mare de personal de pază, garduri electrice într-un procent mai ridicat. Cu toate că aceste măsuri nu au reuşit să prevină în totalitate producerea pagubelor, acestea au rămas la un nivel redus, suportabil, care nu influenţează în mod semnificativ rentabilitatea activităţii zootehnice. Un alt element observat a fost că unităţile care nu au avut pagube au avut câinii de pază mai mult legaţi în jurul coşarului. Prin această metodă se poate preveni plecarea acestora de pe lângă turmă şi se poate asigura distribuirea lor mai judicioasă pe punctele strategice în jurul coşarului, fără riscul ca aceştia să abandoneze animalele pentru a urmări lupii, pentru a vâna sau pentru a se adăposti în timp de vreme rea.

    10. Fragmentarea habitatelor
        Fragmentarea habitatelor este fenomenul prin care un habitat iniţial cu extindere mare, continuă, se transforma în mai multe petece de habitate de dimensiuni reduse. Aceste fragmente de habitate sunt înconjurate de un mediu care diferă de caracteristicile habitatului iniţial, care pot include drumuri, cursuri de apă, zone antropizate etc. Fragmentarea habitatelor lupului este generată în primul rând de extinderea şi/sau reabilitarea infrastructurii rutiere şi feroviare. Infrastructura existentă şi cea propusă pentru dezvoltare (ex. autostrăzile Lugoj - Deva, Târgu Mureş - Iaşi, Sibiu - Timişoara, modernizarea căilor ferate, reabilitarea drumurilor naţionale (ex. Deva - Oradea, DN 2D - Focşani - Tinoasa) şi extinderea la 4 benzi a drumurilor expres) sunt un element de presiune actuală şi o ameninţare atât la adresa speciilor de faună cât şi la adresa siguranţei traficului. Impactul major al fragmentării se manifestă şi asupra speciilor pradă şi contribuie la degradarea bazei trofice a lupului.
 (a se vedea imaginea asociată)
                          Fig. 13 Proiecte rutiere propuse în
                    Master Planul General de Transport din anul 2016
        Efectele ecologice ale fragmentării sunt foarte complexe. Cu toate că lupul este o specie foarte oportunistă şi adaptabilă la schimbările ce au loc în cadrul habitatului său natural, efectele ecologice generale ale fragmentării pot influenţa negativ starea de conservare a speciei. Aceste efecte sunt următoarele:
    1. fragmentarea reduce extinderea tipurilor de habitate cu un grad de favorabilitate ridicat pentru lup (masivele împădurite);
    2. fragmentarea poate împiedica dispersia liberă a speciei, îngreunează ocuparea habitatelor noi sau repopularea;
    3. împiedică accesul la sursele de hrană, la locuri de reproducere etc.;
    4. poate să izoleze populaţiile locale faţă de metapopulaţie, care duce la degradarea genetică a acestora.


    11. Management instituţional deficitar
        O gamă largă de probleme au fost identificate ca fiind ameninţări pentru speciile de carnivore mari respectiv lup (Linnel, 2013). O problemă cheie în planificare este reprezentată de lipsa integrării ştiinţelor multidisciplinare în toate nivelurile de elaborare şi gestionare a politicilor privind lupul. Această deficienţă se manifestă prin neincluderea rezultatele ştiinţelor naturale şi sociale în planificări, un grad redus de implicare a factorilor interesaţi şi a transparenţei, o slabă coordonare regională şi transfrontalieră, precum şi absenţa unor sisteme solide de monitorizare a populaţiei (Linnel, 2013). Deficienţele prezentate limitează depăşirea obstacolelor legate de polarizarea extremă respectiv îmbunătăţirea relaţiilor deficitare dintre factorii interesaţi. Frecvent aceştia solicită ca autorităţile responsabile la nivel naţional şi regional să fie mai vizibile şi mai accesibile pentru părţile interesate. Lipsa transparenţei decizionale şi a coerenţei deciziilor dezvoltă percepţia că autorităţile nu îşi asumă responsabilitatea pentru consecinţele politicilor lor de conservare a carnivorelor mari. În consecinţă şi nivelul local răspunde neadecvat cerinţelor autorităţii. O altă problemă instituţională este generată de cadrul legislativ şi administrativ actual, probleme semnificative fiind legate de modul în care aspecte din legislaţie, şi relaţionarea dintre diferite instituţii/organizaţii responsabile contribuie la lupta eficientă contra braconajului.
 (a se vedea imaginea asociată)
                          Schema managementului instituţional
        Implementarea legislaţiei privind despăgubirea pagubelor este de asemenea o problemă invocată de toţi factorii interesaţi. Neclarităţi în stabilirea şi asumarea responsabilităţilor/obligaţiilor părţilor implicate în procedură, perioade lungi de timp până la alocarea plăţilor, subevaluarea unor despăgubiri, lipsa alocării resurselor pentru organizarea la nivel local al acţiunilor de identificare a pagubelor, lipsa transparenţei şi lipsa unor informaţii coerent privind pagubele şi alocarea despăgubirilor fac ca întreg sistemul de despăgubire a pagubelor să fie considerat foarte slab funcţional. O ultimă deficienţă semnalată se referă la slaba coordonare între agenţii şi sectoare de ex. între Ministerul Mediului şi Ministerul Apelor şi Pădurilor din perspectiva coordonării managementului faunei sau de ex. între autorităţile responsabile pentru transport, agricultură şi cele de reglementare în domeniul mediului. La nivel transfrontalier există o mare nevoie de a face progrese în elaborarea planurilor de management la nivel de populaţie care să asigure această coordonare multi-jurisdicţională şi multi-sectoriale (Blanco 2012;. Linnell et al 2008).

    12. Ucidere accidentală
        În strânsă legătură cu fragmentarea habitatelor, uciderile accidentale (precum accidentele de maşină) deşi sunt prezente în diferite zone din arealul de distribuţia a lupului ele nu sunt făcute cunoscute autorităţilor de multe ori carcasa animalului fiind abandonată. Astfel, în registrul naţional al uciderilor accidentale, în perioada 2010 - 2016, a fost semnalat un singur caz de ucidere accidentală (captură în gardul gospodăriei).
 (a se vedea imaginea asociată)
          Fig. 14 Femelă de lup lovită de maşină pe DN1 între Braşov şi Sibiu
        În lipsa raportărilor, respectiv a estimării mortalităţii din ucideri accidentale, ameninţarea nu este considerată ca fiind semnificativă la adresa populaţiei, dar colectarea de noi informaţii în acest sens este necesară.

    13. Specii invazive/concurente
        Impactul prezenţei şacalului sau a râsului ca specii concurente în arealul de distribuţie al lupului nu a fost considerat ca fiind semnificativ la adresa lupului. În România nu au fost identificate specii invazive care să ajungă în concurenţă cu lupul.

    14. Hibridizarea
        Până în prezent nu există dovezi clare privind existenţa hibridizării lupului cu alte specii de canide, mai ales cu câinele. În ultimii ani nu au fost semnalate identificări pe criterii morfologice a unor hibrizi. În cadrul proiectului WOLFLIFE, în urma analizei genetice a 286 de probe material biologic (157 excremente, 66 ţesut, 29 păr şi 34 urină), toate probele colectate neinvaziv (excremente, păr, urină) s-au dovedit a fi lupi. Dintre cele 66 probe de ţesut, la o analiză mai detaliată, prin metoda SNP, o singură probă a prezentat semne de introgresiune, existând şanse să fie hibrid lup-câine, însă, în mod cert, nu de primă generaţie. Niciunul dintre experţii grupului de lucru nu au indicat hibridizarea lup-câine ca fiind o ameninţare la adresa populaţiei de lup în România. Totuşi nu este exclus ca în populaţia actuală să fie prezente exemplare hibride, motiv pentru care este necesară colectarea de probe de la exemplarele moarte (fie de la vânătoare, fie din accidente) şi analizarea lor de către institute de cercetare ce au capacitatea de a analiza prin analize genetice gradul de hibridizare.



    7. ASPECTE CHEIE ALE MANAGEMENTULUI ACTUAL AL LUPULUI ÎN ROMÂNIA
    7.1. Aspecte socio-economice
        Lupul este o specie sălbatică protejată, care merită o mai mare atenţie şi care are incontestabil dreptul de a exista. În acest sens, lupul este unul dintre cele mai valoroase elemente ale ecosistemelor naturale şi joacă un rol important în menţinerea biodiversităţii şi furnizarea de servicii ecosistemice (de ex. menţinerea populaţiilor de ungulate la un nivel în care nu produc pagube culturilor şi regenerărilor naturale). În comparaţie cu alte specii de animale, lupul este în partea superioară a lanţului trofic şi este ameninţat în mod direct numai de către oameni şi activităţile lor. Deoarece lupii şi oamenii folosesc frecvent aceleaşi zone, este evident că există o nevoie de a asigura coexistenţa lor, obiectivul fiind acela de a asigura menţinerea unei populaţii viabile de lup într-un mediu dominat de activităţi umane. Măsurile de conservare şi protecţie a echilibrului biologic şi ecologic în habitatele naturale locuite de lup şi susţinerea coexistenţei lup şi om, trebuie să fie dezvoltate pe baza cunoştinţelor ecologice moderne, reglementate corespunzător şi trebuie să existe un acord general cu privire la aspectele-cheie între diferitele grupuri de interese.
        Studiile efectuate în cadrul proiectului WOLFLIFE relevă faptul că, la nivel general, atitudinea negativă se dezvoltă în jurul miturilor negative existente şi a incidentelor dintre crescătorii de animale şi lup, manifestăriile sociale fiind influenţate de lipsa informaţiilor privind biologia şi etologia speciei. Pagubele produse crescătorilor de oi şi caprine, sunt elementul principal al scăderii toleranţei faţă de lup.
        Dacă se va înregistra un trend descrescător al toleranţei publicului în general şi a crescătorilor de animale faţă de specie, acesta se poate manifesta prin presiuni exercitate asupra factorului politic, asupra autorităţilor decidente la nivel naţional şi eventual printr-o creştere a braconajului.
        Unul dintre cele mai importante aspecte în planificarea pe termen mediu a managementului lupului, trebuie să ţină cont de recunoaşterea diversităţii şi rolului diferitelor grupe de factori interesaţi care au legitimitate şi interese în domeniul care se reglementează.
        Astfel, prezentul document recunoaşte, fără a prioritiza sau ierarhiza, că cei mai importanţi factori interesaţi în ceea ce priveşte managementul lupului sunt: autorităţile naţionale şi locale cu atribuţii în domeniul mediului şi resurselor cinegetice, gestionarii fondurilor cinegetice, vânătorii, fermierii şi asociaţiile profesionale pentru creşterea animalelor, proprietarii de terenuri, instituţii de cercetare şi învăţământ superior, cercetători, organizaţii neguvernamentale de profil, operatorii de turism, media, localnicii din mediul rural, centrele de reabilitare faună sălbatică şi grădinile zoologice.

    7.2. Factori interesaţi
        Caracterul special al speciei, dat de faptul că are rol extrem de important în menţinerea echilibrului ecologic, caracteristică esenţială a unui mediu sănătos, combinat cu contextul în care proprietarii şi gestionarii terenurilor şi a altor resurse naturale precum şi managerii altor sectoare sunt sau pot fi afectaţi de prezenţa speciei, impune dezvoltarea managementului într-unul de tip participativ.
        Factorii interesaţi şi rolul lor în managementul speciei

┌────────────────┬───────────────┬──────────┬────────────────┐
│                │               │Nivelul   │Rol din         │
│Factori         │Categoria      │unde      │perspectiva     │
│interesaţi      │               │acţionează│managementului  │
│                │               │          │speciei         │
├────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Implementează   │
│                │               │          │măsurile din    │
│                │               │          │planul de       │
│Gestionari de   │               │          │acţiune ce      │
│fonduri         │               │          │vizează direct  │
│cinegetice      │               │Local,    │speciile pradă  │
│(inclusiv Ocoale│               │naţional  │şi lupul        │
│Silvice RNP) şi │               │          │Contribuie la   │
│formele lor     │               │          │monitorizarea   │
│asociative      │               │          │populaţiei.     │
│                │               │          │Contribuie la   │
│                │               │          │prevenţia       │
│                │               │          │pagubelor.      │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Implementează   │
│                │               │          │măsurile din    │
│                │Manageri de    │          │planul de       │
│                │faună          │          │acţiune ce      │
│                │               │          │vizează direct  │
│                │               │          │speciile pradă  │
│                │               │          │şi lupul        │
│Administratori/ │               │          │Contribuie la   │
│custozi de arii │               │          │monitorizarea   │
│protejate       │               │Local,    │populaţiei.     │
│(inclusiv din   │               │Naţional  │Contribuie la   │
│reţeaua Natura  │               │          │prevenţia       │
│2000) şi formele│               │          │pagubelor.      │
│lor asociative  │               │          │Armonizează     │
│                │               │          │obiectivele din │
│                │               │          │planul de       │
│                │               │          │acţiune cu cele │
│                │               │          │din planurile de│
│                │               │          │management ale  │
│                │               │          │ariilor naturale│
│                │               │          │protejate       │
├────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Adaptarea       │
│                │               │          │utilizării      │
│                │               │          │resurselor      │
│                │               │          │gestionate în   │
│                │               │          │vederea         │
│                │               │          │îmbunătăţirii   │
│Ocoale Silvice, │               │          │managementului  │
│Cooperative     │               │Local     │speciilor pradă │
│Agricole        │               │          │Facilitează     │
│                │               │          │activităţile de │
│                │               │          │gestiune a      │
│                │               │          │speciilor pradă,│
│                │               │          │de reducere a   │
│                │               │          │efectivelor     │
│                │               │          │câinilor        │
│                │               │          │hoinari.        │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Adaptarea       │
│                │               │          │utilizării      │
│                │               │          │resurselor      │
│                │               │          │gestionate în   │
│                │               │          │vederea         │
│                │               │          │îmbunătăţirii   │
│Asociaţii de    │Proprietari/   │          │managementului  │
│proprietari/    │administratori │Local,    │speciilor pradă │
│proprietari     │terenuri       │Naţional  │Facilitează     │
│privaţi         │               │          │activităţile de │
│                │               │          │gestiune a      │
│                │               │          │speciilor pradă,│
│                │               │          │de reducere a   │
│                │               │          │efectivelor     │
│                │               │          │câinilor        │
│                │               │          │hoinari.        │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Asigură         │
│Crescători de   │               │          │gestiunea       │
│animale         │               │Local     │eficientă a     │
│                │               │          │propriilor      │
│                │               │          │animale.        │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Implementează   │
│                │               │          │măsurile din    │
│                │               │          │planul de       │
│Regia Naţională │               │          │acţiune ce      │
│a Pădurilor     │               │Local,    │vizează direct  │
│(RNP)           │               │Naţional  │speciile pradă  │
│                │               │          │şi lupul        │
│                │               │          │Contribuie la   │
│                │               │          │monitorizarea   │
│                │               │          │populaţiei.     │
├────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Iniţiază,       │
│                │               │          │derulează,      │
│Autoritatea     │               │          │finalizează şi  │
│Centrală        │               │          │monitorizează   │
│Responsabilă de │               │Naţional  │implementarea   │
│Mediu şi        │               │          │strategiei şi   │
│Silvicultură    │               │          │planului de     │
│                │               │          │acţiune privind │
│                │               │          │managementul    │
│                │               │          │speciei         │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Iniţiază,       │
│                │               │          │derulează,      │
│                │               │          │finalizează şi  │
│Autoritatea     │               │          │monitorizează   │
│Centrală        │               │Naţional  │implementarea   │
│Responsabilă de │               │          │strategiei şi   │
│Silvicultură    │               │          │legislaţiei     │
│                │               │          │privind speciile│
│                │               │          │de interes      │
│                │               │          │cinegetic       │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Asigură suport  │
│                │               │          │tehnic          │
│Agenţia         │               │          │Autorităţii     │
│Naţională pentru│               │          │Centrale        │
│Protecţia       │               │Naţional  │Responsabile,   │
│Mediului        │               │          │Colectează şi   │
│                │               │          │interpretează   │
│                │               │          │date şi         │
│                │               │          │indicatori.     │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │Autorităţi     │          │Asigură suport  │
│                │publice        │          │tehnic          │
│                │centrale       │          │Autorităţii     │
│Garda Naţională │               │          │Centrale        │
│de Mediu        │               │Naţional  │Responsabile,   │
│                │               │          │Colectează şi   │
│                │               │          │interpretează   │
│                │               │          │date şi         │
│                │               │          │indicatori.     │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Asigură suport  │
│Autoritatea     │               │          │tehnic          │
│Naţională       │               │          │Autorităţii     │
│Sanitar         │               │          │Centrale        │
│Veterinară şi   │               │Naţional  │Responsabile,   │
│pentru Siguranţa│               │          │Colectează şi   │
│Alimentelor     │               │          │interpretează   │
│                │               │          │date şi         │
│                │               │          │indicatori.     │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Colectează şi   │
│Inspectoratul   │               │          │interpretează   │
│General de      │               │Naţional  │date şi         │
│Poliţie         │               │          │indicatori      │
│                │               │          │privind probleme│
│                │               │          │legale          │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│Jandarmeria     │               │          │Intervine în    │
│Română          │               │Naţional  │situaţii de     │
│                │               │          │urgenţă         │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│Agenţia         │               │          │Colectează şi   │
│Naţională pentru│               │          │interpretează   │
│Arii Naturale   │               │Naţional  │date şi         │
│Protejate       │               │          │indicatori      │
│                │               │          │financiari      │
├────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Informează      │
│                │               │          │asupra          │
│                │               │          │planificării    │
│                │               │          │administrativ   │
│                │               │          │teritoriale     │
│Consilii locale │               │Local     │prezente şi     │
│                │               │          │viitoare        │
│                │               │          │Participă în    │
│                │               │          │comisiile de    │
│                │               │          │constatare şi   │
│                │Autorităţi     │          │evaluare a      │
│                │publice        │          │pagubelor       │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Informează      │
│                │               │          │asupra          │
│                │               │          │planificării    │
│                │               │          │administrativ   │
│Consiliul       │               │Local     │teritoriale     │
│Judeţean        │               │          │prezente şi     │
│                │               │          │viitoare, precum│
│                │               │          │şi asupra       │
│                │               │          │direcţiilor de  │
│                │               │          │dezvoltare      │
├────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Evaluează       │
│                │               │          │situaţia        │
│                │               │          │actuală, propune│
│                │               │          │obiective şi    │
│                │               │          │măsuri de       │
│                │               │          │management,     │
│                │               │          │stabileşte      │
│                │               │          │indicatori.     │
│                │               │          │Coordonează     │
│Garda Forestieră│               │Local     │gestiunea       │
│(GF)            │               │          │speciilor pradă.│
│                │               │          │Controlează     │
│                │               │          │modul de        │
│                │               │          │organizare a    │
│                │               │          │vânătorii       │
│                │               │          │Participă în    │
│                │               │          │comisiile de    │
│                │               │          │constatare şi   │
│                │               │          │evaluare a      │
│                │               │          │pagubelor       │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Evaluează       │
│                │               │          │situaţia        │
│                │               │          │actuală, propune│
│                │               │          │obiective şi    │
│                │               │          │măsuri de       │
│                │               │          │management,     │
│Agenţia pentru  │               │          │stabileşte      │
│Protecţia       │               │Local     │indicatori      │
│Mediului (APM)  │               │          │Se implică în   │
│                │Autorităţi     │          │acţiunile de    │
│                │publice        │          │monitorizare    │
│                │descentralizate│          │Participă în    │
│                │               │          │comisiile de    │
│                │               │          │constatare şi   │
│                │               │          │evaluare a      │
│                │               │          │pagubelor       │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Planificare     │
│                │               │          │controale şi    │
│                │               │          │identificare    │
│Garda Naţională │               │          │ameninţări      │
│de Mediu        │               │          │Controlează     │
│Comisariatul    │               │Local     │modul de        │
│Judeţean (GNM)  │               │          │îndeplinire a   │
│                │               │          │sarcinilor pe   │
│                │               │          │linie de mediu a│
│                │               │          │altor factori   │
│                │               │          │interesaţi      │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Propune         │
│Direcţiile      │               │          │obiective şi    │
│Sanitar         │               │          │măsuri de       │
│Veterinar şi    │               │          │management,     │
│pentru Siguranţa│               │Local     │destinate       │
│Alimentelor     │               │          │limitării       │
│(DSV)           │               │          │apariţiei şi    │
│                │               │          │transmiteri     │
│                │               │          │bolilor.        │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│Inspectoratul   │               │          │Responsabilităţi│
│Judeţean de     │               │Local     │pentru prevenţia│
│Poliţie         │               │          │braconajului.   │
├────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Coordonează şi  │
│Academia Română │               │          │validează       │
│_ Comisia       │               │          │deciziile       │
│Monumentelor    │               │          │privind         │
│Naturii         │               │          │managementul    │
│                │               │          │speciei         │
├────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Formează        │
│                │               │          │specialişti.    │
│                │               │          │Contribuie la   │
│                │               │          │diseminarea     │
│                │               │          │informaţiilor de│
│Universităţi/   │               │Local,    │specialitate    │
│Şcoli tehnice   │               │Naţional  │Contribuie cu   │
│                │               │          │expertiză       │
│                │               │          │Derulează       │
│                │               │          │programe/       │
│                │               │          │proiecte de     │
│                │Instituţii de  │          │cercetare       │
├────────────────┤învăţământ şi  ├──────────┼────────────────┤
│                │cercetare      │          │Contribuie cu   │
│                │               │          │expertiză       │
│Institute de    │               │Local,    │Derulează       │
│cercetări       │               │Naţional  │programe/       │
│                │               │          │proiecte de     │
│                │               │          │cercetare       │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Contribuie cu   │
│                │               │          │expertiză       │
│Muzee           │               │Local,    │Derulează       │
│                │               │Naţional  │programe/       │
│                │               │          │proiecte de     │
│                │               │          │cercetare       │
├────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Implicare ca    │
│Agenţi economici│               │          │beneficiari,    │
│din turism      │               │Local     │planificare     │
│                │               │          │valorificare    │
│                │               │          │optimă          │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Implicare ca    │
│Agenţi economici│               │          │beneficiari,    │
│din domeniul    │               │Local     │planificare     │
│comerţului      │               │          │valorificare    │
│                │               │          │optimă          │
├────────────────┼───────────────┼──────────┼────────────────┤
│                │               │          │Contribuie cu   │
│                │               │          │expertiză,      │
│Organizaţii     │               │Local,    │Diseminare      │
│neguvernamentale│               │Naţional  │informaţii,     │
│                │Publicul larg  │          │Atragere de     │
│                │               │          │fonduri pentru  │
│                │               │          │conservare      │
├────────────────┤               ├──────────┼────────────────┤
│Mass media      │               │Local,    │Promovare,      │
│                │               │Naţional  │conştientizare  │
└────────────────┴───────────────┴──────────┴────────────────┘



    7.3. Conflicte şi pagube cauzate de lupi
        Omul, de-a lungul istoriei, a încercat să extermine lupul, cu toate că unele societăţi au menţinut atitudini neutre sau pozitive faţă de lupi. În mai mult de o treime din ţările în care a existat lupul, omul fie a reuşit, sau se află pe punctul de a reuşi exterminarea lupului. Aceasta este o situaţie nefericită şi nedorită, deoarece acum există posibilitatea dezvoltării unor programe de management care ar diminua problemele serioase în timp ce, concomitent, s-ar permite lupului să coexiste.
        Pagubele făcute de lup animalelor domestice sunt la fel de vechi ca domesticirea speciei în sine. Această problemă este cea mai gravă filă din dosarul de management a lupului, deoarece pagubele sunt motivul principal pentru cerinţa societăţii de a controla sau elimina lupul din anumite zone ale ţării. În ciuda nevoii critice de a avea informaţii adevărate privind cantitatea şi tipul pagubelor cauzate de lupi sectorului zootehnic, au fost efectuate puţine cercetări cu acurateţe sau care se bazează pe cuprinderea totală a datelor de la fermieri.
        Spaţiul rural din zona Carpaţilor României se suprapune integral cu arealul de distribuţie al lupilor. Cu mici excepţii, habitatul natural al lupilor a fost modificat mai mult sau mai puţin evident de activităţi antropice specifice spaţiului rural. Activităţile dezvoltarea infrastructurii, exploatările silvice ilegale, exploataţiile agricole, unele activităţi industriale (minerit, industrie energetică etc.) au contribuit la apariţia unor presiuni asupra populaţiei de lupi dar şi asupra habitatului acestuia. Ca reacţie, lupul, animal cu o inteligenţă ieşită din comun şi cu o capacitate remarcabilă de adaptare faţă de situaţii anormale, este nevoit să folosească în propriul interes rezultatele activităţiilor umane. Astfel, simpla prezenţă în acelaşi spaţiu a omului şi a lupului a devenit fundament în apariţia şi dezvoltarea "conflictului om-lup". Pentru a înţelege acest fenomen, nu este suficient să analizăm doar habitatul lupului şi comportamentul acestuia. Este necesar să înţelegem şi evoluţia aspectelor sociale şi economice ce conduc la favorizarea apariţiei pagubelor, respectiv a conflictelor. În practică, nevoile omului şi ale lupului pleacă de la aceleaşi necesităţi şi anume asigurarea hranei, menţinerea integrităţii individuale şi/sau a haitei, asigurarea unui adăpost şi nu în ultimul rând perpetuarea speciei. În fapt, părţile incluse în conflict urmăresc acelaşi ţeluri, situaţie în care se poate afirma că fenomenul se dezvoltă în jurul concurenţei interspecifice. Ambele specii acţionează şi reacţionează în baza nevoilor de supravieţuire individual şi al programului "superior" şi anume de supravieţuire a speciei.
        Abandonarea practicilor tradiţionale, folosirea din ce în ce mai intensivă a păşunilor montane în alte scopuri decât păşunatul, creşterea numărului de animale domestice care păşunează în fond forestier şi a câinilor ciobăneşti nesupravegheaţi sau în număr prea mare sau, şi mai rău, al câinilor hoinari duce la creşterea conflictelor între om şi lup.
        Deteriorarea mărimii sau calităţii şeptelului din România cauzată de lupi este totuşi nesemnificativă în comparaţie cu alte cauze de mortalitate înregistrate în rândul animalelor (Conform datelor furnizate de Ministerul Mediului, în anul 2016 au fost înaintate spre plată un număr de 60 dosare de pagubă produse de lupi fiind achitată către persoanele păgubite echivalentul în lei a sumei de 31.168 euro) dar cu toate acestea este adesea percepută ca fiind excesiv de importantă. Pe de altă parte, unii dintre gestionarii fondurilor cinegetice, afirmă că pagubele cauzate de lupi în sectorul zootehnic sunt mult mai ridicate (chiar şi de 10 ori mai mari faţă de cifrele oficiale), cauza principală fiind distrugerea în întregime a carcaselor de către lupi sau dispariţia crotaliilor de înregistrare a şeptelului, fapt care pune fermierul în imposibilitatea de a dovedi paguba. Acest lucru se datorează într-o anumită măsură impactului psihologic al acestui tip de mortalitate (cauzată de un animal de pradă) şi de faptul că este greu să se facă distincţia clară între atacurile de lupi şi cele ale câinilor vagabonzi şi sălbatici, care în ultima perioadă s-au înmulţit semnificativ în România, mai ales în zonele rurale.
        Ovinele şi caprinele sunt în general mai vulnerabile atacurilor lupilor decât bovinele şi cabalinele. Lipsa unui sistem eficient sistem de pază (câini tradiţionali de pază ai şeptelului, vigilenţa umană, modul de amplasare a fermelor sau de înnoptare a animalelor) este principalul motiv pentru recurenţa unor atacuri şi producerea unor pierderi semnificative. În România se înregistrează puţine cazuri cu prădătorism în masă, fiind frecvent atacul asupra unui număr redus de animale. În plus, faţă de animalele ucise într-un atac, rănirea şi dispersia altor animalele este de asemenea raportată, adăugând la amploarea pierderii.
        În ceea ce priveşte managementul lupilor la nivel local, este crucial să se înţeleagă că o concentrare pe cazuri particulare, în care lupii atacă în mod repetat anumite ferme, este mult mai importantă decât aplicarea unor măsuri de reducere a pagubelor pe scara largă.
        Populaţiile speciilor pradă (cerb, porc mistreţ, căprior şi capra neagră) sunt în general de înaltă calitate în România şi doar în câteva zone există temporar un deficit de pradă naturală pentru lup. Cu toate acestea, concurenţa cu vânători este cel mai important vector de motivare a necesităţii reducerii numerice a populaţiei de lupi. Speciile pradă sunt în general gestionate din perspectiva cinegetică şi fără a se ţine cont de prezenţa tuturor carnivorelor pot apărea şi dezechilibre populaţionale temporare sau sezoniere.
        Pentru obţinerea unei imagini cât mai apropiate de realitate asupra pagubelor produse de lupi, în cadrul proiectului WOLFLIFE s-a demarat colectarea informaţiilor încă din anul 2014, fiecare partener centralizând şi înregistrând datele raportate de gestionarii fondurilor cinegetice, autorităţi locale, regionale şi naţionale. Au fost, de asemenea, consemnate şi cazurile raportate de către fermieri prin procedura oficială de raportare a pagubelor produse de speciile de animale sălbatice. Pe lângă obţinerea datelor din teren, au fost obţinute informaţii şi pe baza unui chestionar standardizat transmis prin poştă către primăriile din arealul proiectului. Datele furnizate de Ministerul Mediului (fig. 15), de la primării şi cele culese din teren au fost introduse, după verificarea, vectorizarea şi validarea de către echipa proiectului, în baza de date GIS.
 (a se vedea imaginea asociată)
                      Fig. 15. Situaţia pagubelor provocate de lup
                    înregistrate la Ministerul Mediului în anul 2016
        Din analiza distribuţiei pagubelor produse de lup, corelată cu dinamica anuală pentru perioada 2010 - 2016, se poate constata că odată cu transparentizarea procedurilor legale impuse prin Hotărârea Guvernului nr. 1.679 din 10 decembrie 2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor, se înregistrează o creştere a cazurilor raportate anual de către fermieri. Practic, situaţia înainte de 2008 era caracterizată de o slabă colectare a informaţiilor privind pagubele produse de către lupi în sectorul zootehnic, singurii informaţi fiind gestionarii fondurilor cinegetice, către care se îndreptau o parte dintre plângerile formulate de crescătorii de animale. În arealul celor 6 judeţe în care se implementează proiectul (Vrancea, Covasna, Harghita, Mureş, Neamţ şi Bacău) în perioada 2010 - 2015 au fost înregistrate 279 cazuri de atacuri de lup asupra animalelor domestice, cu ocazia cărora au fost ucise 1492 de animale domestice, majoritatea (1325) fiind ovine.
        Fiind o specie tipic prădătoare, lupul este oportunist şi adaptabil. În condiţiile unui areal natural, dieta lupului este bazată exclusiv pe specii de ungulate sălbatice. În zonele antropizate unde speciile de ungulate sălbatice au o disponibilitate redusă, lupii sunt nevoiţi să îşi completeze dieta cu specii de ungulate domestice, fructe, cereale sau chiar deşeuri menajere. În condiţiile Munţilor Carpaţi, în timpul verii, ungulatele domestice sunt gestionate în zonele centrale ale arealului de distribuţie a lupului. Astfel, lupii ajung foarte uşor să îşi completeze dieta cu ungulate domestice provocând pagube materiale deseori însemnate.
    Tabel 6 Numărul animalelor domestice ucise de lupi între 2010 - 2015 în judeţele Vrancea, Covasna, Harghita, Mureş, Neamţ şi Bacău

┌─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┐
│     │2010│2011│2012│2013│2014│2015│Total│
├─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│oi   │46  │216 │271 │284 │252 │256 │1325 │
├─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│capre│12  │16  │2   │4   │39  │19  │92   │
├─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│vaci │0   │5   │5   │4   │0   │0   │14   │
├─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│porci│1   │2   │3   │8   │1   │0   │15   │
├─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│cai  │0   │1   │0   │1   │0   │0   │2    │
├─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│câini│0   │4   │12  │9   │6   │13  │44   │
└─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘


        Analiza repartiţiei anuale a pagubelor produse de lupi pe diferite specii de animale domestice indică faptul că oile cad cel mai adesea victimă atacurilor produse de lupi, urmate de capre, câini de pază, vaci, porci, cai. Justificarea acestei situaţii derivă din etologia speciei, care conform analizelor realizate pentru studierea dietei, indică faptul că lupii preferă să se hrănească cu animale ungulate de talie medie (căprior şi porc mistreţ preponderent de vârsta juvenilă) şi mai puţin cu mamifere de talie mare, pentru uciderea cărora ar trebui să depună eforturi considerabile (Chiriac et al, 2017).
        Un alt punct de vedere al analizei cumultative a datelor colectate până în prezent vizează repartiţia cazurilor de producere a atacurilor lupilor în diferite perioade ale anului.
        Din analiza graficului de mai jos, se poate observa că numărul pagubelor creşte semnificativ începând cu luna mai, atinge un vârf în luna august după care scade până la un nivel destul de constant pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie şi aprilie. Semnificativ este să precizăm că momentul de debut în creşterea numărului pagubelor este reprezentat de urcarea turmelor de animale către păşunile montane sau subalpine, situate în zone aflate în teritoriul haitelor de lupi.
        În cursul verii, numărul animalelor prădate creşte de la o lună la alta, odată cu creşterea numărului de animale care utilizează păşunile şi probabil odată cu creşterea necesarului de hrană înregistrat în haitele de lupi prin maturizarea puilor (fig. 16). Este relevant să se sublinieze faptul că începând cu luna iunie, numărul pagubelor creşte şi în cazul în care păşunile sunt situate în vecinătatea zonelor de radevous, sau pe rute de deplasare a lupilor. Începând cu luna august, în funcţie de etajul altitudinal în care au fost amplasate fermele de vară, numărul animalelor domestice prădate începe să scadă, înregistrându-se valori normale.
 (a se vedea imaginea asociată)
                Fig. 16. Frecvenţa pe luni a pagubelor provocate de lup
        Analiza pagubelor raportate de către fermieri în afara sezonului pastoral activ (mai - septembrie) a indicat faptul că, deşi animalele domestice sunt ţinute în spaţii din vecinătatea caselor sau fermelor, atacurile se produc favorizate adesea de neglijenţa sau de lipsa de informare a fermierilor cu privire la modalităţile practice de reducere a riscurilor induse de prezenţa carnivorelor mari.

    7.4. Sistemul naţional de compensare a pagubelor cauzate de lupi
        În conformitate cu prevederile Art. 2 din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional, administrată de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare.
        Gestionarea faunei sălbatice de interes cinegetic se asigură pe fonduri cinegetice de către persoane juridice licenţiate, pe riscul şi răspunderea lor, în baza contractelor de gestiune încheiate cu structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare.
        Managementul faunei cinegetice aflate pe suprafeţe care nu sunt incluse în fondurile cinegetice, prevăzute de lege se asigură de către administraţiile ariilor protejate sau de către consiliile locale, după caz. Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte cine suportă despăgubirile pentru pagubele produse de vânat şi în ce condiţii, astfel:
        Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, se acordă despăgubiri. Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:
    a. pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan - de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor;
    b. pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă - de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

        Pentru situaţiile în care atât gestionarul, cât şi proprietarii de culturi agricole, silvice şi de animale domestice şi-au îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinaţie. Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.
        Modalităţile de constatare a pagubelor şi de acordare a despăgubirilor sunt stabilite în prezent prin Hotărârea Guvernului nr. 1.679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.
        În conformitate cu prevederile acestei hotărâri de guvern, obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele de lup, astfel încât aceştia să fie absolviţi de la plata despăgubirilor, dacă le realizează în totalitate, sunt:
    a. să elaboreze planuri de management cinegetic care să conţină măsuri pentru menţinerea efectivele speciilor de faună care produc pagube la nivelul efectivelor optime actualizate de administratorul fondului cinegetic naţional după data atribuirii contractului de gestionare;
    b. să recolteze integral, în sezonul de vânătoare anterior, a numărului de exemplare aprobat pe gestionar, la speciile din anexa nr. 2 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au produs pagube;
    c. să execute acţiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic din zonele expuse în perioadele în care există riscul producerii de pagube sau la sesizarea proprietarilor culturilor, acţiuni pe care le aduc la cunoştinţa autorităţii publice teritoriale care răspunde de vânătoare cu cel puţin 24 de ore anterior desfăşurării acestora;
    d. să solicite, în condiţiile legii, aprobările necesare pentru acordarea, reaşezarea, suplimentarea cotelor de recoltă ori pentru vânarea în afara perioadelor legale a acelor exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice, după caz;
    e. să vâneze, în locurile unde se produc pagube, exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube sau care pot produce pagube.

        În acelaşi act normativ sunt stipulate şi obligaţiile ce revin proprietarilor de animale domestice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, în vederea acordării de despăgubiri din partea autorităţii publice pentru protecţia mediului sau a gestionarului fondului cinegetic, sunt:
    a. să facă dovada proprietăţii animalelor domestice, potrivit legii;
    b. să asigure paza animalelor domestice aflate la păşunat sau la diferite munci;
    c. să folosească pentru păşunatul animalelor domestice numai acele suprafeţe admise, potrivit legii, la păşunat;
    d. să adăpostească, pe timp de noapte, animalele domestice numai în locuri împrejmuite şi păzite;
    e. să deplaseze animalele domestice prin pădure spre locurile de păşunat şi adăpat numai pe traseele stabilite în acest scop, de comun acord, cu persoana juridică ce gestionează fauna de interes cinegetic din perimetrul respectiv şi cu administratorul suprafeţei respective de fond forestier.

        Conform datelor furnizate de Ministerul Mediului, în anul 2016 au fost înaintate spre plată un număr de 60 dosare de pagubă produse de lupi, fiind achitată către persoanele păgubite echivalentul în lei a sumei de 31.168 euro.

    7.5. Măsuri actuale de prevenţie a pagubelor produse de lupi
        Un număr mare de atacuri ale lupilor au şanse mari de succes fiind favorizate de utilizarea de către fermieri a sistemelor rudimentare de protecţie a stânelor sau a fermelor de creştere a şeptelului, astfel apărând multe pierderi de animale domestice. În urma acestor situaţii se creează o imagine profund negativă a lupului în rândul localnicilor care are ca efect o reacţie violentă împotriva prădătorilor cu care aceştia intră în conflict.
        În baza studiilor realizate în cadrul proiectului WOLFLIFE, s-a concluzionat că principalele metode de prevenţie a prădării de către lupi la fermele de animale domestice sunt:
    a. utilizarea împrejmuirilor fixe sau a gardurilor mobile;
    b. prezenţa câinilor de pază;
    c. prezenţa oamenilor cu atribuţii de pază lângă animale, pe timpul nopţii;

        Numeroase stâne de oi sau ferme de animale de talie mare (cai, vaci) nu sunt asigurate logistic împotriva atacurilor unor prădători precum lupii şi urşii. Chiar dacă în mod tradiţional ciobanii au ştiut care sunt cele mai eficiente metode de prevenţie, în anumite situaţii lipsa de experienţă sau neglijenţa duce la producerea unor pagube semnificative. Astfel, sunt înregistrate cazuri de atac în care înălţimea gardurilor de la ţarcul de înnoptare este mică (maxim 1 metru) facilitând accesul lupilor sau, când ciobanii nu sunt prezenţi lângă animale pe timpul nopţii, lăsând acolo doar câinii de pază. Prezenţa câinilor de pază este considerată de ciobani ca cea mai eficientă măsura de reducere a pagubelor în contextul existenţei la ferma a unor câini bine antrenaţi. Dacă câinii de pază sunt îndepărtaţi de o parte a haitei de lupi care atacă, există "teren liber" pentru producerea unor atacuri masive soldate cu ucideri suplimentare. O altă problemă care a fost semnalată la anumite ferme care înregistrează atacuri repetate ale lupilor, a fost prezenţa unor câini de pază insuficient antrenaţi sau aparţinând unor rase improprii pentru paza şeptelului. Acest tip de câini sunt adesea întâlniţi în număr mare la stâne, dar din cauza inadaptării şi a unui comportament anormal, nu sunt capabili să respingă atacurile lupilor la fel de eficient ca cei aparţinând raselor de tip "ciobănesc".

    Elementele care favorizează apariţia pagubelor cauzate de lup
        În spaţiile în care se practică o agricultură tradiţională, conflictul om-lup pare să se piardă în timp, localnicii învăţând în lungul sutelor de ani care sunt cele mai eficiente metode de reducere a pagubelor sau acceptând "birurile anuale" impuse de traiul în zone populate cu lupi. Mergând spre zonele periurbane, sau în areale în care tehnicile agricole tradiţionale au dispărut prin adoptarea unor metode importate din zone lipsite de carnivore mari, se observă că acceptarea socială a lupilor scade accelerat, creându-se o imagine negativă care duce către eşecul activităţilor de conservare sau management durabil a populaţiei de lupi din Carpaţii României. Deşi conflictele par a fi identice, este recomandabil ca fiecare incident să fie tratat individual din perspectiva îmbunătăţirii managementului preventiv. Lupul privit ca agresor în contextul mecanismelor sociale actuale, impune o abordare complexă a sursei conflictului. Factori precum degradarea habitatului, activitatea umană, exploatarea resurselor, inconştienţa publicului nu mai pot fi excluşi din strategia de reducere a conflictelor. Factorii favorizanţi pot fi separaţi în două mari categorii şi anume factori de origine naturală (biologici şi ecologici, legaţi direct sau indirect de hrană) şi factori de origine antropică.
        Analiza factorilor de origine naturală care contribuie la creşterea numărului de cazuri de atac a animalelor domestice arată că numărul conflictelor creşte în următoarele situaţii:
    a. haita a pierdut unul dintre membrii cu experienţă;
    b. haita a fost distrusă;
    c. haita are un membru rănit;
    d. femela alfa creşte puii singură;
    e. haitele sunt mici;

        Concluziile noastre arată că nu există o corelaţie directă între numărul pagubelor produse de lupi şi numărul exemplarelor recoltate pe baza derogărilor emise de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
        Tabel 7 - Numărul de conflicte înregistrate şi numărul de lupi vânaţi în perioada 2010 - 2015

┌───────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┐
│Animale    │2010│2011│2012│2013│2014│2015│Total│
│prădate    │    │    │    │    │    │    │     │
├───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│Total      │    │    │    │    │    │    │     │
│animale    │59  │244 │293 │310 │298 │288 │1492 │
│prădate    │    │    │    │    │    │    │     │
├───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│Lupi       │    │    │    │    │    │    │     │
│recoltaţi  │    │    │    │    │    │    │     │
│în cele 6  │    │    │    │    │    │    │     │
│judeţe pe  │fără│50  │92  │91  │81  │79  │393  │
│baza       │date│    │    │    │    │    │     │
│derogărilor│    │    │    │    │    │    │     │
│(sursa     │    │    │    │    │    │    │     │
│IBIS)      │    │    │    │    │    │    │     │
└───────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘


        Fluctuaţiile numărului de cazuri în care lupii produc pagube nu se poate corela direct cu numărul lupilor dintr-un anumit teritoriu. În situaţiile în care există un habitat puternic degradat şi lipsit de resurse trofice necesare haitelor de lupi va rezulta un grad ridicat de interacţiune între lupi şi efectivele de animale domestice. Corelaţii mai puternice între densitatea lupilor şi şeptel apar atunci când haitele de lupi sunt localizate în zone în care sunt suprapuse habitate utilizate intens de lup cu spaţii utilizate pentru agricultură şi creştere a animalelor.
        Dintre factorii de origine antropică, cei mai importanţi sunt fragmentarea şi degradarea habitatului (deranjul în habitatul natural), degradarea bazei trofice naturale, lipsa măsurilor preventive eficiente etc. Pe lângă aceşti factori generatori ai procesului de prădare a animalelor domestice, există numeroşi factori care favorizează producerea pagubelor şi creşterea numărului de animale ucise. Dintre aceştia, se pot consemna:
    a. amplasamentul fermei faţă de habitatele utilizate de lupi;
    b. distanţa (frecvent prea mică) dintre zona de înnoptare a animalelor domestice şi pădure;
    c. păşunatul în pădure sau în ecosisteme acoperite cu vegetaţie arbustivă;
    d. metodele de prevenire a pagubelor utilizate de fermieri;
    e. alegerea traseelor către sursele de apă sau către zone de păşunat;
    f. modul de depozitare a deşeurilor şi a carcaselor animalelor;
    g. gestionarea deficitară a animalelor cu probleme de sănătate şi a celor abia fătate;


    Amplasamentul fermei faţă de habitatele utilizate de lupi
        Suprapunerea habitatelor utilizate de către haitele de lupi cu spaţiile utilizate de fermieri pentru creşterea animalelor domestice duce la o intensificare a conflictelor şi, bineînţeles, la producerea atacurilor. Analiza detaliată a amplasamentelor utilizate în mod tradiţional de către fermieri arată faptul că frecvenţa cazurilor de atac şi nivelul pierderilor creşte cu altitudinea. Unităţile situate la o altitudine mai mare sunt mai dispuse la atacul lupilor, fapt care este justificat indirect şi prin faptul că la o altitudine mai mare antropizarea habitatelor utilizate de lupi este mai redusă, permiţând haitelor de lupi să se dezvolte. Utilizarea în timpul verii a acestor spaţii şi sinergia cu alţi factori favorizanţi (naturali sau antropici) din cei mai sus menţionaţi face ca suprafeţe însemnate să fie catalogate ca Zone cu Risc de apariţie a pagubelor provocate de lupi în sectorul zootehnic.

    Amplasamentul fermei faţă de pădure
        Unul dintre cei mai semnificativi factori de origine antropică care influenţează producerea pagubelor de către lupi este distanţa la care fermierul a amplasat ţarcul de înnoptare sau alte tipuri de incinte cu animale domestice faţă de pădure sau alte tipuri de terenuri acoperite cu vegetaţie arbustivă. În general, lupii patrulează zonele de lizieră a pădurilor precum şi păşunile/fâneţele înconjurate de pădure pentru a cerceta prezenţa unor specii pradă. Dacă în aceste suprafeţe de păşune sunt amplasate ferme cu animale domestice, lupii vor analiza posibilitatea unui atac, utilizând toate elementele favorabile pentru asigurarea succesului. În situaţia în care animalele domestice sunt localizate în imediata vecinătate a pădurii sau dacă există vegetaţie arbustivă, lupilor le va fi mult mai uşor să atace şi să se apropie fără a fi simţiţi de ciobani sau de câinii de pază.
        Din graficul următor se poate observa că cea mai mare frecvenţă a atacurilor soldate cu pagube se înregistrează în situaţii în care amplasamentul este situat la o distanţă cuprinsă între 0 - 250 m faţă de limita pădurii.
 (a se vedea imaginea asociată)
         Fig. 17. Frecvenţa incidentelor în relaţie cu distanţa faţă de pădure

    Păşunatul în pădure sau în ecosisteme acoperite cu vegetaţie arbustivă
        Un alt factor care favorizează producerea atacurilor este prezenţa animalelor domestice în pădure sau în alte tipuri de ecosisteme cu vegetaţie înaltă de tip arbustiv, unde există posibilitatea producerii unor atacuri ale lupilor fără a fi observaţi de personalul de pază sau de câinii ciobăneşti. De asemenea, faptul că fermierii aleg să se deplaseze către sursele de apă sau către alte păşuni prin pădure, constituie un factor de risc major datorită suprapunerii acestor rute de deplasare cu habitate utilizate de prădători. Numeroase atacuri se derulează şi în păşunile acoperite cu vegetaţie înaltă (ferigi, rogozuri, etc) unde prădătorii se pot camufla şi pot pândi apropierea unor animale domestice.

    7.6. Asigurarea conectivităţii şi coridoare ecologice pentru lupi
        Menţinerea unei legături naturale între diferitele nuclee care alcătuiesc populaţia totală de lupi din România este un factor foarte important pentru conservarea speciei, mai ales având în vedere fragmentarea ridicată a distribuţiei acestui prădător în restul Europei. Coridoarele ecologice eficiente pot contribui la viabilitatea speciei deoarece acestea asigură introgresia materialului genetic nou şi schimbul de indivizi între diferite nuclee. Din aceste motive, şansele de supravieţuire a unei specii caracterizate printr-un areal posibil fragmentat pe termen lung creşte în mod semnificativ în cazul în care există o reţea de interconectare care asigură schimbul de indivizi între nuclee şi între haite.
        Trebuie remarcat faptul că lupul are o capacitate uimitoare de dispersie, studiile realizate în ultimele decenii demonstrând că acesta este în măsură să călătorească distanţe considerabile. De asemenea, trebuie subliniat faptul că identificarea coridoarelor reprezintă provocări complexe teoretice şi practice, dar că realizarea acestora este imperativă pentru reuşita conservării speciei.
        În domeniul fragmentării habitatului lupilor trebuie precizat că literatura de specialitate indică că orice structură naturală sau antropică, care poate să îngreuneze sau să împiedice mişcarea naturală a animalelor, poate fi considerată o barieră. Din punctul de vedere al rezistenţei, barierele sunt foarte diversificate, fiind catalogate ca bariere absolut impermeabile pentru animale şi bariere cu rezistenţă minimă. Bineînţeles, rezistenţa barierei nu este un parametru absolut, aceasta fiind într-o relaţie strânsă cu specia de animal, din punctul de vedere al căruia efectuăm studiul acestuia. Din punctul de vedere al duratei de acţiune, barierele pot fi permanente (un element de infrastructură rutieră, etc.) sau temporare, care îşi exercită efectul de împiedicarea mişcării libere a animalelor numai pe o perioadă limitată de timp, sau sunt sezoniere. Pentru a avea o imagine cât mai reală asupra barierelor, acestea trebuie evaluate individual, având în vedere specia în cauză, locaţia, soluţia tehnică aplicată existenţa coridoarelor de mişcare a animalelor, mediul înconjurător, peisajul etc.
        Cu toate că infrastructura rutieră a României nu ajunge la nivelul ţărilor vest europene, efectul de barieră şi de fragmentare a habitatelor generată de acestea nu poate fi neglijat, mai ales luând în considerare marea diversitate a zonelor cu valoare ecologică ridicată din această ţară.
        Comparativ cu alte state europene, România deţine un număr redus de reţele de transport rutier care să asigure fluenţa şi rapiditatea unui trafic aflat în continuă creştere. Conform statisticilor Eurostat, la nivelul anului 2014, lungimea reţelei de autostrăzi din România era de 644 km, fiind în creştere faţă de nivelul anului 2012, când se înregistrau 550 km. Per ansamblu, la nivelul Europei s-a constatat faptul că în ultimii 30 de ani lungimea totală a autostrăzilor s-a triplat, această secţiune a transporturilor rutiere fiind astăzi în continuă dezvoltare.
        Celelalte categorii de drumuri, drumurile comunale, agricole, forestiere, nu au fost luate în calcul în cadrul prezentului studiu, efectul de barieră al acestora pentru specia lup fiind considerată nulă, având în vedere lăţimea redusă a acestora şi traficul redus care are loc pe acestea. Trebuie menţionat faptul că drumurile forestiere cu trafic redus sunt folosite de către lup pentru deplasările mai lungi între zonele de vânătoare, reducând astfel considerabil efortul şi cantitatea de energie consumată. Unele studii de specialitate arată că un procent de 60 - 80% din totalul distanţei parcurse de lupi s-a efectuat pe astfel de drumuri forestiere.
        Aşa cum reiese din Master Planul General de Transport, România propune dezvoltarea sectorului rutier cu aproximativ 6.780 km de reţea de transport (din care cca. 1/2 reprezintă drumuri existente). Această stare de fapt a fost generată atât datorită cererii interne de îmbunătăţire a condiţiilor de trafic, cât şi a faptului că România se află pe traseul rutelor de transport care leagă Europa de Asia. În prezent, gradul de dezvoltare al reţelelor extinse de infrastructură rutieră (autostrăzi şi drumuri expres) este redus, dar se preconizează accelerarea acestuia în viitor, astfel că până în anul 2030 reţeaua de autostrăzi din România va creşte cu aproximativ 2.000 de km, fiind posibilă în acest caz o fragmentare semnificativă a habitatelor populate de lup şi o creştere a mortalităţii cauzate de accidente rutiere.
        Investiţiile din sectorul infrastructurii rutiere, care pot genera impact asupra siturilor Natura 2000 declarate pentru conservarea speciei Canis lupus şi a altor specii de interes comunitar, intră sub incidenţa prevederilor Art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007. Prevederile acestui act normativ transpun în legislaţia românească prevederile Directivei Habitate care impune de asemenea respectarea unor cerinţe speciale în ceea ce priveşte asigurarea conectivităţii în lungul infrastructurii rutiere.

    7.7. Aplicarea derogărilor de la statutul de specie protejată
        Conflictul cu omul, se produce uneori pe fondul competiţiei economice excesive sau din raporturi prădători/pradă dezechilibrate care afectează toate speciile sau lupul în sine. În astfel de cazuri, reducerea temporară a populaţiilor de lupi poate fi necesară în special atunci când acest lucru poate contribui la menţinerea unei atitudini pozitive sau raţionale faţă de lupi, însă măsurile de reducere ar trebui impuse în cadrul unui management ştiinţific strict.
        Metodele trebuie să fie selective, specifice soluţionării problemei, nediscriminatorii şi să aibă efecte secundare negative minime asupra ecosistemului. Managementul alternativ al elementelor ecosistemelor, incluzând ajustarea activităţilor şi atitudinilor umane, implementarea de metode non-letale de gestionare a lupului, ar trebui să fie luate în primul rând în considerare înainte de a se folosi metodele letale de reducere a populaţiei de lup. Scopul programelor de management al lupilor trebuie să fie restabilirea şi menţinerea unui echilibru sănătos între toate componentele ecosistemului. Acţiunile de reducere a populaţiei de lup nu ar trebui să conducă la exterminarea permanentă a speciilor din orice parte a mediului său natural. (Manifest * Declaraţia de principii privind conservarea lupului a Grupului de Specialişti în studierea Lupului al Comisiei pentru Supravieţuirea Speciilor a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii)
        Directiva Habitate este una din reglementările de bază privind protecţia naturii în ţările Uniunii Europene. Prevederile Directivei Habitate au fost transpuse în legislaţia naţională prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări. Specia lup este inclusă în Anexa II a Directivei Habitate, respectiv Anexa 3 a O.U.G. nr. 57/2007, care include specii de faună sălbatică de interes comunitar, a căror conservare necesită declararea de arii speciale de conservare - SAC - formând reţeaua ecologică Natura 2000. De asemenea, această specie este listată în Anexa IV a Directivei Habitate, respectiv Anexa 4A a O.U.G. nr. 57/2007, ca specie de interes comunitar care necesită protecţie strictă şi a căror capturare, ucidere a exemplarelor aflate în mediul lor natural, perturbare intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare, precum şi deţinere, transport, vânzare sau schimb de exemplare luate din natură este interzisă. În concordanţa cu Art. 16 al Directivei Habitate, ţările pot face anumite derogări de la prevederile menţionate mai sus, în anumite condiţii speciale, şi doar în anumite scopuri (prevenirea pagubelor importante, în mod special asupra animalelor domestice, în interesul sănătăţii şi siguranţei publice, în scopul cercetării şi educaţiei şi în scopul repopulării şi reintroducerii acestor specii).
        Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate acorda derogări de la aceste interdicţii, prin ordin al conducătorului autorităţii, cu avizul prealabil al Academiei Române, cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural şi numai în anumite situaţii. Derogările nu se acordă dacă există riscul ca acestea să aibă un impact negativ semnificativ de ordin calitativ sau cantitativ asupra populaţiei speciei care face obiectul derogării.
        Derogările se acordă fie în scopul protecţiei speciilor de floră şi faună sălbatice şi al conservării habitatelor naturale, fie în scopul prevenirii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri, fie în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, şi consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu, fie în scop de cercetare ştiinţifică şi educaţie, de repopulare şi de reintroducere a acestor specii, sau pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, capturarea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare din speciile de interes naţional şi comunitar, care necesită o protecţie strictă.
        Până în prezent, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 203/2009, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului a stabilit derogări sezoniere în situaţiile prevăzute de art. 38 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, în baza studiilor realizate la solicitarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, de către instituţii/organizaţii de cercetare cu profil cinegetic. Astfel, această procedură a dus la aprobarea de către Ministerul Mediului a unui număr de 3043 derogări de vânare a lupilor în perioada 2010 - 2017, respectiv la recoltarea în aceeaşi perioadă a unui număr de 1429 de lupi.
 (a se vedea imaginea asociată)
            Fig. 18. Situaţia derogărilor pentru lup în perioada 2011 - 2016
        În baza recomandărilor făcute în cadrul studiilor realizate la solicitarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, de către instituţii/organizaţii de cercetare cu profil cinegetic, derogările aprobate de autoritatea centrală pentru protecţia mediului au fost în medie cu 50% mai reduse faţă de numărul total de derogări solicitate de către gestionarii fondurilor cinegetice, dar cu toate acestea s-a înregistrat un trend crescător în recoltarea prin vânătoare a unui procent de maxim 11,6% de lupi din totalul populaţiei raportate la nivel naţional.
        Cota de recoltă propusă prin studiul de fundamentare pentru sezonul 2016 - 2017, a fost de 657 de lupi, dar nu a fost emis un ordin de ministru pentru aprobarea derogărilor de la statutul de specie strict protejată.
        În conformitate cu prevederile Directivei Habitate, România are obligaţia de a transmite Comisiei Europene un raport anual asupra derogărilor acordate, care trebuie să prezinte motivele de acordare a derogării pentru speciile respective, inclusiv natura riscului şi, după caz, alternativele la derogare respinse şi baza ştiinţifică folosită, mijloacele, dispozitivele şi metodele de capturare sau ucidere a animalelor autorizate şi motivele pentru care sunt folosite; situaţiile pentru care se acordă respectivele derogări; măsurile de supraveghere aplicate şi rezultatele obţinute.
        De asemenea, în vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare de către România conform prevederilor Art. 17 din Directiva Habitate, Ministerul Mediului este responsabil cu aprecierea stării de conservare a speciilor prin transmiterea unui raport care trebuie să ţină seama şi de evoluţia populaţiei de lup în contextul aplicării derogărilor.
        Tabel 8. Situaţia procentuală a cotelor şi recoltelor aplicate pentru lup în perioada 2011 - 2016

┌─────────────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│             │2011│2012│2013│2014│2015│
│Sezonul      │-   │-   │-   │-   │-   │
│             │2012│2013│2014│2015│2016│
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Aprobat - %  │    │    │    │    │    │
│din populaţia│19,6│19,2│17,4│18,3│20,9│
│estimată*)   │    │    │    │    │    │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Recolta - %  │    │    │    │    │    │
│din populaţia│7,4 │8,1 │9,0 │9,7 │11,6│
│estimată     │    │    │    │    │    │
├─────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Recolta - %  │    │    │    │    │    │
│din numărul  │    │    │    │    │    │
│maxim aprobat│    │    │    │    │    │
│de           │37,9│42,5│51,5│53,0│55,5│
│autoritatea  │    │    │    │    │    │
│centrală de  │    │    │    │    │    │
│mediu        │    │    │    │    │    │
└─────────────┴────┴────┴────┴────┴────┘

        *) populaţia estimată în rapoartele anuale ale Ministerului Mediului.

        Prezentul document stabileşte că necesarul anual sau multianual de prelevare prin vânătoare şi distribuţia spaţială a zonelor în care se va interveni considerând obiective de ordin ecologic se va stabili ca urmare a elaborării unor studii naţionale sau regionale, asumate de către Ministerul Mediului şi avizate favorabil de Academia Română - CMN, în următoarele condiţii:
    a. să se asigure realizarea unor evaluări periodice ale mărimii şi distribuţiei spaţiale ale populaţiei (programate şi implementate de autoritatea competentă de mediu la un interval maxim de 5 ani), iar sezonul de aplicare a derogărilor va fi stabilit, în cadrul unui an calendaristic, în funcţie de cerinţele ecologice şi etologice a speciei la nivel regional.
    b. să se asigure realizarea unei analize fundamentate ştiinţific a impactului pe care specia îl are asupra ecosistemelor, respectiv asupra speciilor pradă şi stabilirea unor indicatori măsurabili ai acestui impact.

        Necesarul anual sau multianual de prelevare prin vânătoare şi distribuţia spaţială a zonelor în care se va interveni considerând obiective de ordin social se va stabili respectând realizarea condiţiilor mai sus precizate, în plus fiind necesar să se realizeze următoarele studii:
    a. analiza situaţiei conflictuale la nivel naţional, şi regional, respectiv identificarea nevoilor de prelevare pentru menţinerea toleranţei sociale faţă de specie;
    b. analiza situaţiilor de risc asociate prezenţei lupilor, respectiv a unor daune constatate conform prevederilor legale;

        Ministerul Mediului va adopta, cu avizul favorabil al Academiei Române, un protocol privind înregistrarea, verificarea şi analiza modului în care s-a aplicat derogarea, care să permită analiza impactului derogărilor aplicate indiferent de obiectivele asumate Anual, se va elabora, la nivel naţional sau regional, un raport final al rezultatelor aplicării derogărilor evaluându-se impactul asupra populaţiei speciei de interes comunitar (asupra structurii, arealului de distribuţie etc.), asupra speciilor pradă (schimbări în densităţi sau structura pe sexe) şi asupra toleranţei sociale.

    7.8. Lupul în captivitate şi centre de reabilitare
        Capturarea şi ţinerea în captivitate a lupilor se supune prevederilor legale în vigoare. Specia Canis lupus este listată în Anexa IV a Directivei Habitate, respectiv Anexa 4A a O.U.G. nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ca specie de interes comunitar care necesită protecţie strictă şi a căror capturare, ucidere a exemplarelor aflate în mediul lor natural, perturbare intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare, precum şi deţinere, transport, vânzare sau schimb de exemplare luate din natură este interzisă. În concordanţă cu Art. 16 al Directivei Habitate, ţările pot face anumite derogări de la prevederile menţionate mai sus, în anumite condiţii speciale şi doar în anumite scopuri (prevenirea pagubelor importante, în mod special asupra animalelor domestice, în interesul sănătăţii şi siguranţei publice, în scopul cercetării şi educaţiei şi în scopul repopulării şi reintroducerii acestor specii).
        În România au existat în trecut ferme de creştere a lupilor pentru blană, dar în prezent toate au fost închise. Există câteva grădini zoologice (Gârboavele - Galaţi, Braşov, Târgul Mureş, etc) care deţin haiticuri de lup provenind din reproduceri proprii, ale unor exemplare capturate înainte de anul 2007. În prezent, este interzisă introducerea în grădini zoologice a unor indivizi de lup proveniţi din libertate.
        Centrele de reabilitare existente la nivel naţional au deţinut sau deţin indivizi de lup, ajunşi în necesitatea de a fi reabilitaţi în urma unor confiscări legale a indivizilor capturaţi ilegal sau în urma confiscării unor indivizi ţinuţi în captivitate ilegal şi în condiţii improprii. Astfel, de centre de reabilitare în care există lupi sunt cel de la Zărneşti şi Centrul de Reabilitare a Faunei Sălbatice Petreşti/Vrancea, ambele având condiţii optime pentru acomodarea unor indivizi care necesită proceduri de reabilitare.
        Pentru reintroducerea în natură a indivizilor de lup crescuţi în captivitate sau reabilitaţi trebuie dezvoltate proceduri în care să fie detaliate regulile standard pentru asigurarea spaţiilor de reabilitare şi a modului de prevenire a condiţionării la hrană. Eliberarea în habitate naturale trebuie făcută în zone situate în arealul de distribuţie naturală a lupului şi în care activităţile antropice sunt reduse sau chiar lipsesc, luându-se în considerare cerinţele IUCN pentru reintroducere.

┌──────────────────────────────────────┐
│A. IMPLEMENTAREA MĂSURILOR NECESARE   │
│MENŢINERII STĂRII DE CONSERVARE A     │
│POPULAŢIEI DE LUP LA NIVEL NAŢIONAL,  │
│CU PRIORITATE PENTRU SITURILE NATURA  │
│2000 ÎN CARE SE REGĂSEŞTE             │
├─────────────┬────────────────────────┤
│             │Realizarea la nivel     │
│             │naţional a unor studii  │
│             │privind impactul        │
│             │câinilor hoinari asupra │
│             │faunei în general şi a  │
│             │lupilor în special şi   │
│MĂSURA A.1   │adoptarea legală/       │
│             │implementarea urgentă a │
│             │unor măsuri de reducere │
│             │a numărului şi          │
│             │distribuţiei acestora   │
│             │din habitatele populate │
│             │de lupi                 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS2 Conservarea         │
│             │participativă a lupului,│
│             │prin implicarea tuturor │
│Obiectiv     │factorilor interesaţi,  │
│secundar     │în sensul îmbunătăţirii │
│             │coexistenţei om-lup,    │
│             │printr-o soluţionare a  │
│             │conflictelor apărute;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Îmbunătăţirea           │
│             │eforturilor             │
│Motivaţia    │activităţilor privind   │
│             │controlul populaţiei şi │
│             │distribuţiei câinilor   │
│             │hoinari;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP1 Impactul câinilor   │
│Ameninţarea/ │hoinari;                │
│Presiunea    │AP2 Degradarea bazei    │
│             │trofice;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │A1.1 Realizarea unui    │
│             │protocol de colectarea  │
│             │date din teren;         │
│             │A1.2 Implementarea      │
│             │periodică a protocolului│
│             │de colectare a datelor  │
│             │privind câinii hoinari; │
│             │A1.3 Centralizarea      │
│Acţiuni      │datelor la nivel de     │
│propuse în   │judeţ şi la nivel       │
│cadrul       │naţional;               │
│măsurii      │A1.4 Analiza impactului │
│             │câinilor hoinari asupra │
│             │speciilor de faună;     │
│             │A1.5 Corelarea          │
│             │legislaţiei actuale în  │
│             │scopul facilitării      │
│             │reducerii impactului    │
│             │cauzat de câinii        │
│             │hoinari;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Raport cu informaţii  │
│             │coerente privind        │
│             │efectivele de câini     │
│             │hoinari şi analiza      │
│             │impactului asupra       │
│             │speciilor de faună;     │
│             │• Documentarea de       │
│             │propuneri de            │
│             │îmbunătăţire a cadrului │
│             │legal existent prin     │
│             │adoptarea unor prevederi│
│             │legale care sa permită, │
│             │după caz, capturarea,   │
│             │tranchilizarea,         │
│             │sterilizarea şi         │
│Rezultate    │vaccinarea sau          │
│aşteptate:   │eutanasierea câinilor   │
│             │hoinari;                │
│             │• Adoptarea unor        │
│             │prevederi legale care să│
│             │atragă responsabilizarea│
│             │deţinătorilor de câini  │
│             │în ceea ce priveşte     │
│             │pagubele create         │
│             │fondurilor cinegetice   │
│             │sau şeptelului;         │
│             │• Sistem legal de       │
│             │reducere a numărului    │
│             │câinilor hoinari        │
│             │îmbunătăţit, aprobat de │
│             │autorităţile            │
│             │responsabile;           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Organizaţii             │
│             │Neguvernamentale,       │
│Responsabili │Instituţii de Cercetare,│
│pentru       │Universităţi            │
│implementare:│Gestionari fonduri      │
│             │cinegetice              │
│             │Administratori arii     │
│             │protejate               │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │1 - 3 ani               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │5                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Implementarea unui      │
│             │program eficient pentru │
│MĂSURA A.2   │reducerea numărului de  │
│             │câini hoinari care      │
│             │trăiesc in habitatele   │
│             │utilizate de lup        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS2 Conservarea         │
│             │participativă a lupului,│
│             │prin implicarea tuturor │
│Obiectiv     │factorilor interesaţi,  │
│secundar     │în sensul îmbunătăţirii │
│             │coexistenţei om-lup,    │
│             │printr-o soluţionare a  │
│             │conflictelor apărute;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Controlul populaţiei şi │
│Motivaţia    │distribuţiei câinilor   │
│             │hoinari;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP1 Impactul câinilor   │
│Ameninţarea/ │hoinari;                │
│Presiunea    │AP2 Degradarea bazei    │
│             │trofice;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │A2.1 Demararea la nivel │
│             │judeţean a unor campanii│
│             │de scoatere a câinilor  │
│             │hoinari din cadru       │
│             │natural fie prin acţiuni│
│             │de vânătoare, fie prin  │
│             │capturare;              │
│             │A2.2 Reglementarea      │
│Acţiuni      │obligaţiilor privind    │
│propuse în   │ecarisarea/neutralizarea│
│cadrul       │câinilor hoinari scoşi  │
│măsurii      │din habitatul natural   │
│             │prin acţiuni de         │
│             │vânătoare;              │
│             │A2.2 Raportarea         │
│             │trimestrială de către   │
│             │gestionari, către GF, a │
│             │numărului de câini      │
│             │hoinari vânaţi sau      │
│             │capturaţi pe fondul     │
│             │productiv cinegetic;    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Reducerea cazurilor de│
│             │mortalitate la lupi ca  │
│             │urmare a transmiterii   │
│             │unor boli de către câini│
│             │hoinari;                │
│Rezultate    │• Reducerea riscului de │
│aşteptate:   │hibridizare a lupilor cu│
│             │câinii hoinari;         │
│             │• Reducerea numărului de│
│             │pagube produse de câini │
│             │în sectoarele zootehnic │
│             │şi cinegetic;           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Instituţii de Cercetare,│
│             │Universităţi            │
│Responsabili │Gestionari fonduri      │
│pentru       │cinegetice              │
│implementare:│Administratori arii     │
│             │protejate               │
│             │Organizaţii             │
│             │Neguvernamentale,       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Permanent               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │5                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Analiza resurselor      │
│             │trofice disponibile     │
│             │populaţiilor carpatice  │
│             │de carnivore mari, a    │
│             │impactului lupilor      │
│             │asupra populaţiilor     │
│MĂSURA A.3   │speciilor pradă şi      │
│             │stabilirea unor măsuri  │
│             │concrete de management  │
│             │integrat a lupului şi a │
│             │speciilor pradă adaptate│
│             │situaţiilor reale la    │
│             │nivel naţional          │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS3 Îmbunătăţirea       │
│             │colaborării între       │
│             │părţile interesate în   │
│             │conservarea şi          │
│             │managementul lupului şi │
│             │habitatelor acestuia şi │
│             │dezvoltarea unei baze de│
│Obiectiv     │date naţionale cu       │
│secundar     │informaţii relevante    │
│             │necesare pentru         │
│             │gestionarea lupilor în  │
│             │scopul implicării       │
│             │părţilor interesate în  │
│             │procesul de planificare,│
│             │implementare şi evaluare│
│             │a acţiunilor propuse;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Îmbunătăţirea           │
│             │planificării            │
│             │managementului speciilor│
│             │pradă prin identificarea│
│Motivaţia    │indicatorilor ecologici │
│             │şi economici utili unei │
│             │gestiuni eficiente a    │
│             │speciilor pradă în      │
│             │condiţiile conservării  │
│             │lupului;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP2 Degradarea bazei    │
│Ameninţarea/ │trofice;                │
│Presiunea    │AP7 Competiţia pentru   │
│             │specii de interes       │
│             │cinegetic;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │A3.1 Realizarea unor    │
│             │studii actuale privind  │
│             │dieta lupilor, în       │
│             │vederea stabilirii      │
│             │necesarului resurselor  │
│             │trofice la nivel        │
│             │naţional şi la nivelul  │
│Acţiuni      │regiunilor geografice şi│
│propuse în   │a impactului lupului    │
│cadrul       │asupra speciilor de     │
│măsurii      │ungulate;               │
│             │A3.2 Elaborarea unui set│
│             │minim de măsuri         │
│             │aplicabile la nivelul   │
│             │fondurilor de management│
│             │cinegetic pentru        │
│             │îmbunătăţirea calităţii │
│             │habitatelor populate de │
│             │speciile de erbivore;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Integrarea în         │
│             │planurile de management │
│             │ale fondurilor          │
│             │cinegetice a unor măsuri│
│             │minime necesare         │
│             │asigurării unei creşteri│
│             │reale a populaţiilor    │
│             │speciilor pradă;        │
│             │• Existenţa unor resurse│
│             │suficiente de hrană     │
│Rezultate    │pentru populaţia de lup,│
│aşteptate:   │în contextul reducerii  │
│             │conflictelor şi         │
│             │aplicării unui          │
│             │management cinegetic    │
│             │eficient;               │
│             │• Stabilirea şi         │
│             │adoptarea unor          │
│             │indicatori ai           │
│             │echilibrului ecologic   │
│             │pradă-prădător          │
│             │aplicabili la nivel de  │
│             │regiuni geografice;     │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Instituţii de Cercetare,│
│             │Universităţi            │
│Responsabili │Gestionari fonduri      │
│pentru       │cinegetice              │
│implementare:│Administratori arii     │
│             │protejate               │
│             │Organizaţii             │
│             │Neguvernamentale        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │1 - 3 ani               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │5                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Creşterea sau menţinerea│
│             │după caz a numărului    │
│MĂSURA A.4   │optim de ungulate din   │
│             │punct de vedere         │
│             │ecologic, economic şi   │
│             │social.                 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS3 Îmbunătăţirea       │
│             │colaborării între       │
│             │părţile interesate în   │
│             │conservarea şi          │
│             │managementul lupului şi │
│             │habitatelor acestuia şi │
│             │dezvoltarea unei baze de│
│Obiectiv     │date naţionale cu       │
│secundar     │informaţii relevante    │
│             │necesare pentru         │
│             │gestionarea lupilor în  │
│             │scopul implicării       │
│             │părţilor interesate în  │
│             │procesul de planificare,│
│             │implementare şi evaluare│
│             │a acţiunilor propuse;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Asigurarea, prin măsuri │
│Motivaţia    │de management cinegetic,│
│             │a unei baze trofice     │
│             │echilibrate ecologic;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP2 Degradarea bazei    │
│Ameninţarea/ │trofice;                │
│Presiunea    │AP7 Competiţia pentru   │
│             │specii de interes       │
│             │cinegetic;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │A4.1 Implementarea unui │
│             │set minim de măsuri     │
│             │aplicabile la nivelul   │
│             │fondurilor de management│
│             │cinegetic pentru        │
│             │îmbunătăţirea calităţii │
│             │habitatelor populate de │
│             │speciile de erbivore;   │
│             │A4.2 Cooperarea         │
│             │departamentelor         │
│             │biodiversitate şi       │
│             │cinegetic din cadrul MM │
│             │şi MAP trebuie asigurată│
│             │în vederea coordonării  │
│Acţiuni      │eforturilor de asigurare│
│propuse în   │a viabilităţii          │
│cadrul       │ecosistemelor naturale; │
│măsurii      │A4.3 Promovarea unor    │
│             │sisteme de finanţare a  │
│             │activităţilor de        │
│             │gestiune a speciilor    │
│             │pradă în contextul      │
│             │menţinerii unor resurse │
│             │trofice pentru speciile │
│             │de carnivore sub formă  │
│             │de sprijin pentru       │
│             │gestionarii care asigură│
│             │prezenţa/structura      │
│             │adecvată a haitelor,    │
│             │contribuie la diminuarea│
│             │conflictelor cu         │
│             │comunităţile locale;    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Trend crescător al    │
│             │populaţiilor de specii  │
│             │pradă;                  │
│             │• O evaluare naţională  │
│             │privind existenţa unor  │
│             │resurse suficiente de   │
│             │hrană pentru populaţia  │
│             │de lup în contextul     │
│Rezultate    │reducerii conflictelor  │
│aşteptate:   │şi aplicării unui       │
│             │management cinegetic    │
│             │eficient;               │
│             │• Sistem de finanţare   │
│             │nerambursabile al       │
│             │activităţilor destinate │
│             │conservării speciilor   │
│             │pradă (cerb, mistreţ,   │
│             │căprior, capră neagră)  │
│             │în implementare;        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Administraţia Fondului  │
│             │pentru Mediu            │
│             │Instituţii de Cercetare,│
│Responsabili │Universităţi            │
│pentru       │Gestionari fonduri      │
│implementare:│cinegetice              │
│             │Administratori arii     │
│             │protejate               │
│             │Organizaţii             │
│             │Neguvernamentale        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Permanent               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │4                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Managementul eficient şi│
│MĂSURA A.5   │multidisciplinar al     │
│             │zonelor de linişte      │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS3 Îmbunătăţirea       │
│             │colaborării între       │
│             │părţile interesate în   │
│             │conservarea şi          │
│             │managementul lupului şi │
│             │habitatelor acestuia şi │
│             │dezvoltarea unei baze de│
│Obiectiv     │date naţionale cu       │
│secundar     │informaţii relevante    │
│             │necesare pentru         │
│             │gestionarea lupilor în  │
│             │scopul implicării       │
│             │părţilor interesate în  │
│             │procesul de planificare,│
│             │implementare şi evaluare│
│             │a acţiunilor propuse;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Creşterea impactului    │
│             │declarării şi           │
│             │planificării zonelor de │
│Motivaţia    │linişte prin abordarea  │
│             │multisectorială a       │
│             │măsurilor speciale de   │
│             │gestiune;               │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP2 Degradarea bazei    │
│Ameninţarea/ │trofice;                │
│Presiunea    │AP7 Competiţia pentru   │
│             │specii de interes       │
│             │cinegetic;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │A5.1 Stabilirea, în     │
│             │comun cu gestionării    │
│             │fondurilor cinegetice, a│
│             │unui set minim de bune  │
│             │practici, pentru toate  │
│             │sectoarele relevante    │
│             │(vânătoare,             │
│             │silvicultură, zootehnie,│
│             │agricultură, recoltare  │
│             │produse accesorii,      │
│             │turism, transporturi,   │
│             │conservarea             │
│             │biodiversităţii - arii  │
│             │protejate/situri Natura │
│             │2000) aplicabile zonelor│
│             │de linişte (ex.         │
│             │limitarea goanelor,     │
│             │realizarea ogoarelor,   │
│             │interzicerea păşunatului│
│             │etc.);                  │
│             │A5.2 Cooperarea         │
│             │departamentelor         │
│             │biodiversitate şi       │
│             │cinegetic, din cadrul MM│
│Acţiuni      │şi MAP, în vederea      │
│propuse în   │armonizării măsurilor de│
│cadrul       │conservare stabilite    │
│măsurii      │pentru arii protejate,  │
│             │cu cele stabilite de    │
│             │gestionari pentru zonele│
│             │de linişte;             │
│             │A5.3 Coordonarea şi     │
│             │îmbunătăţirea, la nivel │
│             │local, prin intermediul │
│             │APM (în cadrul          │
│             │procedurilor de avizare │
│             │a planurilor şi         │
│             │programelor) a          │
│             │colaborării şi          │
│             │consultării dintre      │
│             │administratorii de      │
│             │resurse (păduri, păşuni,│
│             │terenuri agricole etc.) │
│             │şi gestionarii          │
│             │fondurilor cinegetice;  │
│             │A5.4 Zonele critice     │
│             │pentru conectivitate    │
│             │(punctele obligate de   │
│             │trecere peste           │
│             │infrastructură etc.) se │
│             │vor include obligatoriu │
│             │în limitele zonelor de  │
│             │linişte;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Hărţi cu zone de      │
│             │linişte disponibile     │
│             │factorilor interesaţi,  │
│             │în procedura de         │
│             │reglementare a          │
│             │activităţilor/planurilor│
│             │/ proiectelor care pot  │
│             │afecta fauna sălbatică; │
│             │• Existenţa unui set de │
│Rezultate    │măsuri pentru zonele de │
│aşteptate:   │linişte realizat şi     │
│             │depus la APM, pentru    │
│             │minim 50% din fondurile │
│             │cinegetice în care lupul│
│             │este prezent, astfel    │
│             │încât, în procedurile de│
│             │reglementare,           │
│             │autorităţile să ţină    │
│             │cont şi de punctele de  │
│             │vedere ale gestionarilor│
│             │fondurilor cinegetice;  │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Agenţia Naţională pentru│
│             │Protecţia Mediului      │
│             │Instituţii de Cercetare,│
│Responsabili │Universităţi            │
│pentru       │Gestionari fonduri      │
│implementare:│cinegetice              │
│             │Administratori arii     │
│             │protejate               │
│             │Organizaţii             │
│             │Neguvernamentale        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │1 - 3 ani               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │4                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Promovarea îmbunătăţirii│
│             │calităţii habitatelor   │
│Măsura A.6   │pentru speciile pradă   │
│             │prin diversificarea     │
│             │resurselor trofice      │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS3 Îmbunătăţirea       │
│             │colaborării între       │
│             │părţile interesate în   │
│             │conservarea şi          │
│             │managementul lupului şi │
│             │habitatelor acestuia şi │
│             │dezvoltarea unei baze de│
│Obiectiv     │date naţionale cu       │
│secundar     │informaţii relevante    │
│             │necesare pentru         │
│             │gestionarea lupilor în  │
│             │scopul implicării       │
│             │părţilor interesate în  │
│             │procesul de planificare,│
│             │implementare şi evaluare│
│             │a acţiunilor propuse;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Creşterea calităţii     │
│Motivaţia    │resurselor trofice şi   │
│             │indirect a vitalităţii  │
│             │speciilor pradă;        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP2 Degradarea bazei    │
│Ameninţarea/ │trofice;                │
│Presiunea    │AP7 Competiţia pentru   │
│             │specii de interes       │
│             │cinegetic;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │A6.1 Promovarea         │
│             │creşterii şi cultivării │
│             │suprafeţelor ogoarelor  │
│             │pentru vânat şi         │
│             │identificarea unor      │
│             │mecanisme financiare/   │
│             │subvenţii de suport al  │
│             │activităţii de gestiune │
│             │a acestora;             │
│             │A6.2 Plantarea de specii│
│             │de arbori fructiferi    │
│             │(măr, păr, castan etc.) │
│             │în vederea              │
│             │diversificării resursei │
│             │trofice în mediu        │
│Acţiuni      │natural;                │
│propuse în   │A6.3 Promovarea         │
│cadrul       │diversităţii            │
│măsurii      │compoziţionale şi       │
│             │structurale a pădurii   │
│             │prin promovarea         │
│             │speciilor de arbori şi  │
│             │arbuşti fructiferi, a   │
│             │zonelor de îmbătrânire, │
│             │a arborilor seminceri ca│
│             │rezerve (din speciile de│
│             │bază - fag, cvercinee), │
│             │protejarea zonelor de   │
│             │ecoton, a lizierelor şi │
│             │a habitatelor marginale;│
│             │prevenirea uniformizării│
│             │pădurii la nivel de     │
│             │bazin cu arborete       │
│             │tinere;                 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Ogoare pentru hrana   │
│             │vânatului, cultivate în │
│             │funcţie de              │
│             │posibilităţile          │
│             │teritoriale, pe fiecare │
│             │fond cinegetic populat  │
│             │cu lupi, în scopul      │
│             │creşterii resursei      │
│             │trofice necesare        │
│             │speciilor de ungulate;  │
│             │• Ariile protejate în   │
│             │care lupul este prezent │
│             │au desfăşurat acţiuni de│
│Rezultate    │plantare de specii de   │
│aşteptate:   │arbori fructiferi;      │
│             │• Set de măsuri pentru  │
│             │gospodărirea pădurilor  │
│             │cu funcţii speciale de  │
│             │protecţie, în situri    │
│             │Natura 2000;            │
│             │• Recomandări pentru    │
│             │gospodărirea pădurilor  │
│             │cu funcţii de producţie │
│             │şi protecţie şi a       │
│             │vegetaţiei lemnoase din │
│             │afara fondului          │
│             │forestier;              │
│             │• Recomandări pentru    │
│             │gospodărirea pajiştilor;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Agenţia Naţională pentru│
│             │Protecţia Mediului      │
│             │Agenţia Naţională pentru│
│             │Arii Naturale Protejate │
│Responsabili │Instituţii de Cercetare,│
│pentru       │Universităţi            │
│implementare:│Gestionari fonduri      │
│             │cinegetice              │
│             │Administratori arii     │
│             │protejate               │
│             │Organizaţii             │
│             │Neguvernamentale        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │1 - 5 ani               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │3                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Asigurarea              │
│MĂSURA A.7   │conectivităţii          │
│             │habitatelor populate de │
│             │lup                     │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 2 Conservarea        │
│             │participativă a lupului,│
│             │prin implicarea tuturor │
│             │factorilor interesaţi,  │
│             │în sensul îmbunătăţirii │
│             │coexistenţei om-lup,    │
│             │printr-o soluţionare a  │
│             │conflictelor apărute;   │
│             │OS 3 Îmbunătăţirea      │
│             │colaborării între       │
│             │părţile interesate în   │
│Obiectiv     │conservarea şi          │
│secundar     │managementul lupului şi │
│             │habitatelor acestuia şi │
│             │dezvoltarea unei baze de│
│             │date naţionale cu       │
│             │informaţii relevante    │
│             │necesare pentru         │
│             │gestionarea lupilor în  │
│             │scopul implicării       │
│             │părţilor interesate în  │
│             │procesul de planificare,│
│             │implementare şi evaluare│
│             │a acţiunilor propuse;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Identificarea şi        │
│             │cartarea zonelor        │
│             │prioritare pentru       │
│Motivaţia    │asigurarea              │
│             │conectivităţii pentru   │
│             │populaţia naţională şi  │
│             │carpatică de lup;       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP10 Fragmentarea       │
│             │habitatelor;            │
│Ameninţarea/ │AP6 Degradarea          │
│Presiunea    │habitatelor;            │
│             │AP12 Ucidere            │
│             │accidentală;            │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │A7.1 Monitorizarea      │
│             │respectării procedurilor│
│             │de evaluare de mediu în │
│             │fazele de planificare,  │
│             │proiectare, construire, │
│             │operare, mentenanţă a   │
│             │infrastructurii;        │
│             │A7.2 Evaluarea de către │
│             │autorităţile            │
│             │responsabile a calităţii│
│             │componentelor ce vizează│
│             │fragmentarea habitatelor│
│             │pentru speciile de      │
│             │mamifere în general şi  │
│             │pentru lup, în special; │
│Acţiuni      │A7.3 Implicarea         │
│propuse în   │gestionarilor de faună  │
│cadrul       │şi administratorilor de │
│măsurii      │arii protejate în       │
│             │procedurile de evaluare │
│             │a impactului asupra     │
│             │mediului (SEA, EIA, EA);│
│             │A7.4 Includerea de      │
│             │soluţii concrete şi     │
│             │practice pentru         │
│             │diminuarea fragmentării │
│             │habitatelor utilizate de│
│             │lupi de către           │
│             │infrastructura          │
│             │planificată (transport, │
│             │turism, industrie etc.),│
│             │prin elaborarea unor    │
│             │standarde şi seturi de  │
│             │bune practici;          │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Realizarea unor studii│
│             │de monitorizare GIS care│
│             │să evidenţieze          │
│             │coridoarele şi tipurile │
│             │de habitate utilizate de│
│             │lupi;                   │
│             │• Îmbunătăţirea         │
│             │conectivităţii între    │
│Rezultate    │diferite areale în care │
│aşteptate:   │trăiesc haite de lupi;  │
│             │• Analiză a impactului  │
│             │infrastructurii de      │
│             │transport asupra        │
│             │populaţiilor speciilor  │
│             │de interes comunitar şi │
│             │existenţa unei reţele de│
│             │coridoare ecologice     │
│             │pentru mamifere;        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Autorităţi centrale care│
│             │răspund de mediu şi de  │
│             │implementarea           │
│             │politicilor în domeniul │
│Responsabili │conservării speciilor de│
│pentru       │interes comunitar,      │
│implementare:│Institute de cercetare, │
│             │Universităţi            │
│             │Gestionari fonduri      │
│             │cinegetice              │
│             │Administratori arii     │
│             │protejate,              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │2 - 3 ani               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │4                       │
└─────────────┴────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│B. CONSERVAREA PARTICIPATIVĂ A        │
│LUPULUI, PRIN IMPLICAREA TUTUROR      │
│FACTORILOR INTERESAŢI, ÎN SENSUL      │
│ÎMBUNĂTĂŢIRII COEXISTENŢEI OM-LUP,    │
│PRINTR-O SOLUŢIONARE A CONFLICTELOR   │
│APĂRUTE                               │
├─────────────┬────────────────────────┤
│             │Îmbunătăţirea           │
│             │funcţionării sistemului │
│             │legislativ şi           │
│             │administrativ existent  │
│             │în ceea ce priveşte     │
│MĂSURA B1    │identificarea şi        │
│             │pedepsirea braconajului │
│             │cinegetic în general şi │
│             │a perturbării/uciderii  │
│             │intenţionate a speciilor│
│             │protejate în special    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare,     │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Reducerea cazurilor de  │
│Motivaţia    │braconaj şi a capturilor│
│             │ilegale a faunei de     │
│             │interes cinegetic;      │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP3 Braconajul (lup şi  │
│Ameninţarea/ │specii pradă);          │
│Presiunea    │AP11 Management         │
│             │instituţional deficitar;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │B1.1 Crearea unui grup  │
│             │de lucru naţional cu    │
│             │instituţiile            │
│             │responsabile            │
│             │(gestionari, Poliţie,   │
│             │GNM, Jandarmerie, GF,   │
│             │administratori arii     │
│             │protejate, APM) în      │
│             │vederea îmbunătăţirii   │
│             │sistemului legislativ şi│
│             │administrativ;          │
│             │B1.2 Campanie naţională │
│             │împotriva braconajului, │
│             │prin acţiuni de         │
│             │colaborare între        │
│             │Gestionari, Poliţie,    │
│             │GNM, Jandarmerie, GF,   │
│             │APM, administratori arii│
│             │protejate;              │
│             │B1.3 Monitorizare în    │
│Acţiuni      │vederea îmbunătăţirii   │
│propuse în   │sistemului actual al    │
│cadrul       │reacţiei organizaţiilor │
│măsurii      │de vânătoare, Garda de  │
│             │Mediu, Poliţie, ş.a. la │
│             │sesizările de braconaj; │
│             │B1.4 Monitorizarea      │
│             │deciziilor instanţelor  │
│             │în vederea identificării│
│             │lipsurilor legislative  │
│             │cu scopul îmbunătăţirii │
│             │legislaţiei pentru      │
│             │creşterea ratei de      │
│             │soluţionare prin        │
│             │sancţionarea conform    │
│             │legislaţiei în vigoare a│
│             │cazurilor de braconaj   │
│             │înaintate în instanţă;  │
│             │B1.5 Întocmirea unui    │
│             │raport anual            │
│             │interinstituţional      │
│             │privind cazurile de     │
│             │braconaj înregistrate/  │
│             │soluţionate la nivel    │
│             │naţional;               │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Grup de lucru         │
│             │inter-instituţional, în │
│             │domeniul prevenirii şi  │
│             │combaterii braconajului │
│             │constituit şi activ;    │
│             │• Rapoarte anuale       │
│             │privind cazurile de     │
│             │braconaj, înregistrate/ │
│             │soluţionate la nivel    │
│             │naţional, disponibile   │
│Rezultate    │tuturor factorilor      │
│aşteptate:   │interesaţi;             │
│             │• Creşterea acţiunilor  │
│             │comune                  │
│             │interinstituţionale     │
│             │antibraconaj;           │
│             │• Propunere din partea  │
│             │factorilor interesaţi   │
│             │pentru îmbunătăţirea    │
│             │cadrului legislativ şi  │
│             │administrativ de luptă  │
│             │împotriva braconajului; │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Garda Naţională de      │
│             │Mediu,                  │
│Responsabili │Agenţia pentru Protecţia│
│pentru       │Mediului                │
│implementare:│Gestionari fonduri      │
│             │cinegetice              │
│             │Administratori arii     │
│             │protejate               │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │permanent               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │4                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Analiza posibilităţilor │
│             │de realizare a unui     │
│             │sistem comun de         │
│             │monitorizare a          │
│MĂSURA B2    │activităţilor de        │
│             │vânătoare sau transport │
│             │arme de vânătoare,      │
│             │conectat la structurile │
│             │MAI, MM şi MAP          │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare      │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;.             │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Creşterea nivelului de  │
│             │transparenţă şi         │
│Motivaţia    │facilitarea acţiunilor  │
│             │de control privind      │
│             │autorizarea acţiunilor  │
│             │de vânătoare;           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP3 Braconajul (lup şi  │
│Ameninţarea/ │specii pradă);          │
│Presiunea    │AP11 Management         │
│             │instituţional deficitar;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │B2.1 Creşterea fluxului │
│             │de informaţii către     │
│Acţiuni      │instituţiile            │
│propuse în   │responsabile (gestionari│
│cadrul       │de fonduri cinegetice,  │
│măsurii      │Poliţie, GNM,           │
│             │Jandarmerie, GF,        │
│             │administratori arii     │
│             │protejate, APM);        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Informaţii disponibile  │
│Rezultate    │instituţiilor cu        │
│aşteptate:   │responsabilităţi în     │
│             │combaterea braconajului;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│Responsabili │                        │
│pentru       │Ministerul Mediului     │
│implementare:│                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │1 - 2 ani               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │4                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Întărirea cadrului      │
│             │instituţional în vederea│
│             │creşterii eficienţei    │
│MĂSURA B3    │implementării           │
│             │prevederilor legislative│
│             │în vigoare pentru       │
│             │cazurile de braconaj ce │
│             │vizează lupul           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare,     │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Necesitatea combaterii  │
│Motivaţia    │cazurilor de braconaj şi│
│             │a capturilor ilegale;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP3 Braconajul (lup şi  │
│Ameninţarea/ │specii pradă);          │
│Presiunea    │AP11 Management         │
│             │instituţional deficitar;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │B3.1 Creşterea fluxului │
│             │de informaţii între     │
│             │instituţiile            │
│             │responsabile            │
│             │(gestionari, Poliţie,   │
│             │GNM, Jandarmerie, GF,   │
│             │administratori arii     │
│             │protejate, APM);        │
│             │B3.2 Investigarea de    │
│             │către autorităţile      │
│             │abilitate, prin sondaj, │
│             │a provenienţei şi       │
│             │traseelor urmate de     │
│Acţiuni      │trofee şi, după caz, a  │
│propuse în   │exemplarelor vii;       │
│cadrul       │B3.3 Creşterea valorii  │
│măsurii      │de despăgubire în cazul │
│             │unor fapte ilicite      │
│             │pentru speciile de      │
│             │interes cinegetic din   │
│             │Anexa 1 şi Anexa 2      │
│             │B3.4 Creşterea          │
│             │capacităţii             │
│             │instituţiilor           │
│             │responsabile, prin      │
│             │promovarea colaborării  │
│             │şi pregătirii,          │
│             │specializării (comitete │
│             │inter- instituţionale,  │
│             │procurori specializaţi);│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Un protocol           │
│             │instituţional detaliat  │
│             │privind colaborarea     │
│Rezultate    │interinstituţională în  │
│aşteptate:   │domeniul prevenirii şi  │
│             │combaterii braconajului │
│             │• Identificarea         │
│             │nivelului real al       │
│             │braconajului;           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Garda Naţională de      │
│             │Mediu,                  │
│Responsabili │Agenţia pentru Protecţia│
│pentru       │Mediului                │
│implementare:│Gestionari fonduri      │
│             │cinegetice              │
│             │Administratori arii     │
│             │protejate               │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Permanent               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │4                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Operaţionalizarea       │
│             │sistemului de combatere │
│MĂSURA B4    │a braconajului prin     │
│             │informatizarea          │
│             │sistemului de raportare │
│             │a activităţilor ilegale │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare,     │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Creşterea capacităţii   │
│             │instituţionale şi de    │
│Motivaţia    │reacţie în acţiunile de │
│             │reducere a cazurilor de │
│             │braconaj şi a capturilor│
│             │ilegale;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP3 Braconajul (lup şi  │
│Ameninţarea/ │specii pradă);          │
│Presiunea    │AP11 Management         │
│             │instituţional deficitar;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │B4.1 Realizarea unui    │
│             │sistem de sesizare      │
│             │rapidă a suspiciunilor  │
│             │de braconaj, care să    │
│             │asigure                 │
│             │confidenţialitatea      │
│             │raportorului cel puţin  │
│Acţiuni      │până la demararea       │
│propuse în   │anchetei;               │
│cadrul       │B4.2 Realizarea unei    │
│măsurii      │baze de date la nivel   │
│             │naţional pentru         │
│             │evidenţierea zonelor    │
│             │"fierbinţi" din punct de│
│             │vedere al braconajului, │
│             │necesară planificării   │
│             │acţiunilor operative şi │
│             │optimizării costurilor  │
│             │intervenţiilor;         │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Un număr cat mai redus│
│             │al cazurilor de         │
│Rezultate    │braconaj;               │
│aşteptate:   │• Menţinerea            │
│             │viabilităţii populaţiei │
│             │de lupi;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Responsabili │                        │
│pentru       │Ministerul Mediului,    │
│implementare:│                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │1 - 5 ani               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │2                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Reducerea conflictelor  │
│             │om-lup prin încurajarea │
│MĂSURA B5    │implementării unor      │
│             │soluţii preventive de   │
│             │reducere a pagubelor    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS4 Creşterea nivelului │
│             │de informare şi         │
│             │conştientizare în rândul│
│             │instituţiilor şi a      │
│Obiectiv     │publicului interesat în │
│secundar     │legătură cu nevoile cele│
│             │mai urgente pentru      │
│             │conservarea şi          │
│             │managementul lupului în │
│             │România;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Implementarea unor      │
│             │programe şi a unor      │
│             │reguli de bune practici │
│Motivaţia    │în sectorul zootehnic,  │
│             │cu scopul reducerii     │
│             │pagubelor produse de    │
│             │lupi în rândul          │
│             │animalelor domestice;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP5 Conflictul cu       │
│Ameninţarea/ │crescătorii de animale; │
│Presiunea    │AP9 Gestiunea inadecvată│
│             │a şeptelului;           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │B5.1 Implementarea unui │
│             │sistem de compensare,   │
│             │stimulare financiară    │
│             │pentru achiziţia        │
│             │subvenţionată de garduri│
│             │electrice sau alte      │
│             │echipamente de protecţie│
│             │a şeptelului, în zone   │
│             │identificate cu risc de │
│             │înregistrare pagube;    │
│Acţiuni      │B5.2 Promovarea, de     │
│propuse în   │către autoritatea       │
│cadrul       │centrală pentru         │
│măsurii      │protecţia mediului, a   │
│             │ghidurilor, rapoartelor │
│             │sau recomandărilor      │
│             │dezvoltate în cadrul    │
│             │proiectelor finanţate   │
│             │din fonduri publice ce  │
│             │au destinaţia de a      │
│             │contribui la            │
│             │îmbunătăţirea metodelor │
│             │aplicate în reducerea   │
│             │conflictelor;           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Sistem de compensare, │
│             │stimulare financiară    │
│             │pentru achiziţia        │
│             │subvenţionată de garduri│
│Rezultate    │electrice sau alte      │
│aşteptate:   │echipamente de protecţie│
│             │a şeptelului existent şi│
│             │funcţional;             │
│             │• Reducerea numărului de│
│             │incidente despăgubite   │
│             │anual;                  │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Responsabili │Ministerul Mediului,    │
│pentru       │Administraţia Fondului  │
│implementare:│pentru Mediu,           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Elaborarea programelor: │
│realizare:   │3 - 5 ani.              │
│             │Implementare: permanent │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │4                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Utilizarea unor         │
│             │metodologii clare       │
│             │necesare evaluării/     │
│             │compensării pagubelor   │
│             │produse de lupi,        │
│MĂSURA B6    │monitorizarea           │
│             │rezultatelor sistemului │
│             │de evaluarea-compensare │
│             │a pagubelor provocate de│
│             │lup şi îmbunătăţirea    │
│             │după caz a sistemului de│
│             │plată                   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS4 Creşterea nivelului │
│             │de informare şi         │
│             │conştientizare în rândul│
│             │instituţiilor şi a      │
│Obiectiv     │publicului interesat în │
│secundar     │legătură cu nevoile cele│
│             │mai urgente pentru      │
│             │conservarea şi          │
│             │managementul lupului în │
│             │România;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Promovarea unor programe│
│             │şi a unor reguli de bune│
│             │practici în sectorul    │
│             │zootehnic cu scopul     │
│             │reducerii pagubelor     │
│Motivaţia    │produse de lupi în      │
│             │rândul animalelor       │
│             │domestice, fundamentat  │
│             │pe problemele reale     │
│             │întâmpinate în          │
│             │compensarea pagubelor;  │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP5 Conflictul cu       │
│Ameninţarea/ │crescătorii de animale; │
│Presiunea    │AP9 Gestiunea inadecvată│
│             │a şeptelului;           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │B6.1 Implementarea unui │
│             │sistem de compensare    │
│             │transparent şi eficient │
│             │prin optimizarea        │
│             │procesului de evaluare -│
│             │aprobare plată - plată  │
│             │care să faciliteze      │
│             │compensarea în timp     │
│             │util;                   │
│             │B6.2 Implementarea unui │
│             │sistem de evaluare      │
│             │fundamentat tehnic      │
│Acţiuni      │pentru eliminare        │
│propuse în   │fraudelor sau a         │
│cadrul       │erorilor;               │
│măsurii      │B6.3 Realizarea şi      │
│             │publicarea anual a unui │
│             │raport privind modul de │
│             │implementare, succesul  │
│             │şi problemele           │
│             │întâmpinate în aplicarea│
│             │sistemului de           │
│             │compensare;             │
│             │B.6.4 Promovarea        │
│             │înfiinţării unui sistem │
│             │de asigurare pentru     │
│             │pagubele provocate de   │
│             │lupi;                   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Sistem de compensare  │
│             │funcţional;             │
│             │• Pagube plătite în cel │
│Rezultate    │mai scurt timp posibil  │
│aşteptate:   │proprietarilor;         │
│             │• Rapoarte anuale       │
│             │privind funcţionarea    │
│             │sistemului              │
│             │compensatoriu;          │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Garda Naţională de      │
│             │Mediu,                  │
│Responsabili │Agenţia pentru Protecţia│
│pentru       │Mediului                │
│implementare:│Gestionari fonduri      │
│             │cinegetice              │
│             │Administratori arii     │
│             │protejate               │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Elaborarea programelor: │
│realizare:   │3 - 5 ani. Implementare:│
│             │permanent               │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │5                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Reglementarea accesului │
│             │cu vehicule motorizate  │
│             │în scop recreativ în    │
│             │fondul forestier doar pe│
│MĂSURA B7    │trasee cu destinaţie    │
│             │specială, ce ocolesc    │
│             │zonele de linişte şi    │
│             │arealele importante     │
│             │pentru creşterea puilor │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare,     │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Menţinerea viabilităţii │
│Motivaţia    │populaţiei de lup prin  │
│             │reducerea mortalităţii  │
│             │juvenile;               │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP6 Degradarea          │
│Ameninţarea/ │habitatelor (deranj);   │
│Presiunea    │AP12 Ucidere            │
│             │accidentală;            │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │B7.1 Întărirea          │
│             │colaborării dintre      │
│             │administratorii de fond │
│             │forestier şi autorităţi │
│             │pentru implementarea    │
│Acţiuni      │prevederilor din Codul  │
│propuse în   │Silvic art. 54 alin. 2  │
│cadrul       │privind accesul cu      │
│măsurii      │mijloace motorizate în  │
│             │fond forestier;         │
│             │B7.2 Marcarea şi        │
│             │delimitarea traseelor în│
│             │care este permis/       │
│             │interzis accesul cu     │
│             │mijloace motorizate;    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Creşterea acţiunilor  │
│             │de patrulare            │
│             │inter-instituţională    │
│             │pentru verificarea      │
│Rezultate    │respectării prevederilor│
│aşteptate:   │Codului Silvic;         │
│             │• Reducerea suprafeţelor│
│             │în care se desfăşoară   │
│             │ilegal activităţi de    │
│             │off-road;               │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Responsabili │Ministerul Mediului,    │
│pentru       │Gestionari fonduri      │
│implementare:│cinegetice              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Implementare: permanent │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │2                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Încurajarea dezvoltării │
│             │amenajamentelor         │
│             │pastorale (conform Legii│
│MĂSURA B8    │nr. 214/2011) astfel    │
│             │încât să se evite       │
│             │perturbarea speciilor de│
│             │faună sălbatică         │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare,     │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Diminuarea impactului   │
│Motivaţia    │păşunatului iraţional   │
│             │asupra faunei sălbatice;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP6 Degradarea          │
│Ameninţarea/ │habitatelor (deranj);   │
│Presiunea    │AP9 Gestiunea inadecvată│
│             │a şeptelului;           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │B8.1 Punerea în practică│
│             │a celor mai bune        │
│             │practici, astfel încât  │
│             │păşunatul să se         │
│             │realizeze conform unor  │
│             │amenajamente aprobate de│
│             │autorităţile agricole,  │
│             │în consultare cu cele de│
│             │mediu. Consiliile locale│
│             │au prin lege datoria de │
│             │a constata şi sancţiona │
│             │încălcările prevederilor│
│Acţiuni      │legate de amenajamentele│
│propuse în   │pastorale;              │
│cadrul       │B8.2 Autorităţile care  │
│măsurii      │realizează              │
│             │amenajamentele pastorale│
│             │şi autorizează          │
│             │amplasarea stânelor să  │
│             │nu permită amplasarea   │
│             │stânelor în apropiere de│
│             │liziera pădurilor şi să │
│             │ţină cont de orice alte │
│             │măsuri de conservare    │
│             │specificate de planul de│
│             │management cinegetic sau│
│             │al ariilor naturale     │
│             │protejate;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Diminuarea degradării │
│             │prin păşunat iraţional a│
│             │habitatelor utilizate de│
│Rezultate    │speciile pradă;         │
│aşteptate:   │• Diminuarea pagubelor  │
│             │produse de lupi         │
│             │şeptelului, în situaţii │
│             │care facilitează        │
│             │prădarea;               │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Responsabili │Ministerul Mediului,    │
│pentru       │Gestionari fonduri      │
│implementare:│cinegetice              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Implementare: permanent │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │3                       │
└─────────────┴────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│C. ÎMBUNĂTĂŢIREA COLABORĂRII ÎNTRE    │
│PĂRŢILE INTERESATE ÎN CONSERVAREA ŞI  │
│MANAGEMENTUL LUPULUI ŞI HABITATELOR   │
│ACESTUIA ŞI DEZVOLTAREA UNEI BAZE DE  │
│DATE NAŢIONALE CU INFORMAŢII RELEVANTE│
│NECESARE PENTRU GESTIONAREA LUPILOR ÎN│
│SCOPUL IMPLICĂRII PĂRŢILOR INTERESATE │
│ÎN PROCESUL DE PLANIFICARE,           │
│IMPLEMENTARE ŞI EVALUARE A ACŢIUNILOR │
│PROPUSE                               │
├─────────────┬────────────────────────┤
│             │Aplicarea periodică,    │
│             │împreună cu factorii    │
│             │interesaţi, a unui      │
│             │protocol standardizat de│
│MĂSURA C1    │monitorizare şi evaluare│
│             │a mărimii şi            │
│             │distribuţiei spaţiale a │
│             │populaţiei de lupi din  │
│             │România                 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare      │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Cunoaşterea cât mai     │
│             │corectă a informaţiilor │
│             │care privesc dinamica şi│
│             │distribuţia populaţiei  │
│             │de lupi la nivel        │
│Motivaţia    │naţional, în contextul  │
│             │abordării unui protocol │
│             │unic cuprinzând un cumul│
│             │de metode standardizate │
│             │şi aplicate la nivelul  │
│             │regiunii carpatice;     │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Ameninţarea/ │AP4 Lipsa de informaţii │
│Presiunea    │privind populaţia de    │
│             │lup;                    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │C1.1 Implementarea de   │
│             │către autoritatea       │
│             │responsabilă a          │
│             │protocolului de evaluare│
│             │şi monitorizare prevăzut│
│             │în Anexa 1 ce detaliază │
│             │metodele potenţiale de a│
│             │fi aplicate la nivel    │
│             │naţional;               │
│             │Implementarea           │
│             │protocolului se va      │
│             │realiza cu următoarele  │
│             │reguli:                 │
│             │- Evaluarea mărimii şi  │
│             │distribuţiei naţionale a│
│Acţiuni      │populaţiei de lupi se va│
│propuse în   │realiza sub coordonare a│
│cadrul       │autorităţii naţionale cu│
│măsurii      │atribuţii în domeniul   │
│             │mediului, la un interval│
│             │de aproximativ 5 ani;   │
│             │- La aplicarea în teren │
│             │a metodelor de evaluare │
│             │şi monitorizare vor fi  │
│             │invitaţi să participe   │
│             │toţi factorii interesaţi│
│             │de managementul speciei │
│             │(gestionari fonduri     │
│             │cinegetice,             │
│             │administratori arii     │
│             │protejate, universităţi,│
│             │instituţii de cercetare,│
│             │organizaţii             │
│             │neguvernamentale de     │
│             │profil);                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Un set de informaţii  │
│             │colectat standardizat;  │
│             │• Sistem de monitorizare│
│             │implementat;            │
│Rezultate    │• Implicarea factorilor │
│aşteptate:   │interesaţi în procesul  │
│             │de monitorizare;        │
│             │• Îmbunătăţirea         │
│             │nivelului de încredere a│
│             │societăţii în           │
│             │managementul cinegetic; │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Agenţia Naţională pentru│
│             │Arii Protejate,         │
│             │Agenţia Naţională pentru│
│             │Protecţia Mediului,     │
│Responsabili │Garda Naţională de      │
│pentru       │Mediu,                  │
│implementare:│Gestionari fonduri      │
│             │cinegetice,             │
│             │Organizaţii             │
│             │Neguvernamentale,       │
│             │Academia Română         │
│             │Universităţi,           │
│             │Instituţii de Cercetare │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Permanent               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │5                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Monitorizarea stării de │
│MĂSURA C2    │sănătate a populaţiei de│
│             │lup la nivel naţional   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare,     │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Elaborarea unui protocol│
│             │pentru identificarea    │
│             │cauzelor mortalităţii   │
│             │înregistrate la indivizi│
│Motivaţia    │din specia Canis lupus  │
│             │şi realizarea unui      │
│             │studiu complex privind  │
│             │starea de sănătate a    │
│             │speciei;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Ameninţarea/ │AP4 Lipsa de informaţii │
│Presiunea    │privind populaţia de    │
│             │lup;                    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │C2.1 Stabilirea unui    │
│             │protocol comun de lucru │
│             │care să stabilească clar│
│             │procedura care trebuie  │
│             │urmată în cazul         │
│             │identificării unor      │
│             │cadavre de lupi.        │
│             │Protocolul va evidenţia │
│             │clar care sunt          │
│             │responsabilităţile      │
│             │autorităţilor şi        │
│             │instituţiilor la nivel  │
│             │naţional şi va stabili  │
│             │formularul de raportare.│
│             │Va fi necesară          │
│             │stabilirea unor etape   │
│             │clare în ceea ce        │
│Acţiuni      │priveşte identificarea  │
│propuse în   │cauzei mortalităţii.    │
│cadrul       │Protocolul va fi        │
│măsurii      │discutat la nivelul     │
│             │autorităţilor centrale  │
│             │cu atribuţii în domeniu;│
│             │C2.2 La nivelul         │
│             │autorităţii centrale    │
│             │care răspunde de mediu  │
│             │se va constitui o bază  │
│             │de date în care se vor  │
│             │completa date privind   │
│             │cazurile de mortalitate │
│             │a lupilor şi se va      │
│             │institui un sistem rapid│
│             │de alertă în cazul în   │
│             │care se constată        │
│             │apariţia unor riscuri de│
│             │contaminare gravă a     │
│             │lupilor cu boli sau     │
│             │viruşi specifici;       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Identificarea stării  │
│             │de sănătate a populaţiei│
│             │de lup la nivel naţional│
│             │şi armonizarea          │
│             │monitorizării stării de │
│             │sănătate cu statele din │
│             │ecoregiunea Carpatică   │
│             │astfel încât, cel puţin │
│             │în zonele               │
│             │transfrontaliere, să se │
│             │poată stabili măsuri    │
│Rezultate    │comune;                 │
│aşteptate:   │• Un protocol de lucru  │
│             │comun va fi disponibil  │
│             │în cazul înregistrării  │
│             │unor cazuri de          │
│             │mortalitate a lupilor;  │
│             │• Va fi realizat un     │
│             │sistem rapid de alertă  │
│             │între ţările suprapuse  │
│             │populaţiei carpatice,   │
│             │reducându-se astfel     │
│             │posibilitatea extinderii│
│             │unor boli la nivel      │
│             │regional;               │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Autorităţi centrale care│
│             │răspund de protecţia    │
│             │mediului şi de          │
│             │implementarea           │
│             │politicilor în domeniul │
│             │conservării speciilor de│
│Responsabili │interes comunitar,      │
│pentru       │Institute de cercetare, │
│implementare:│Gestionari fonduri      │
│             │cinegetice              │
│             │Administrator/custozi   │
│             │arii protejate,         │
│             │Organizaţii             │
│             │Neguvernamentale,       │
│             │Universităţi            │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Permanent               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │3                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Stabilirea anual sau    │
│             │multianual a nevoilor de│
│             │prelevare intenţionată a│
│MĂSURA C3    │unor exemplare din      │
│             │specia Canis lupus în   │
│             │vederea atingeri        │
│             │obiectivelor de         │
│             │conservare asumate      │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare,     │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Asigurarea coexistenţei │
│             │om-lup la nivel         │
│             │naţional, prin          │
│             │menţinerea unui nivel   │
│             │populaţional care să    │
│             │asigure viabilitatea    │
│Motivaţia    │populaţiei şi menţinerea│
│             │actualei stări de       │
│             │conservare şi totodată  │
│             │acceptarea de către     │
│             │toate grupurile de      │
│             │interes a prezenţei     │
│             │speciei;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP7 Competiţia pentru   │
│Ameninţarea/ │specii de interes       │
│Presiunea    │cinegetic;              │
│             │AP5 Conflictul cu       │
│             │crescătorii de animale; │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │C3.1 Necesarul anual sau│
│             │multianual de prelevare │
│             │prin vânătoare şi       │
│             │distribuţia spaţială a  │
│             │zonelor în care se va   │
│             │interveni considerând   │
│             │obiective de ordin      │
│             │ecologic se va stabili  │
│             │prin studii naţionale   │
│             │sau regionale, asumate  │
│             │de către Ministerul     │
│             │Mediului şi avizate     │
│             │favorabil de Academia   │
│             │Română - CMN,           │
│             │considerând minim       │
│             │următoarelor condiţii:  │
│             │- Existenţa unor        │
│             │evaluări periodice ale  │
│             │mărimii şi distribuţiei │
│             │spaţiale ale populaţiei │
│             │(programate şi          │
│             │implementate de         │
│             │autoritatea competentă  │
│             │de mediu la un interval │
│             │maxim de 5 ani), iar    │
│             │sezonul de aplicare a   │
│             │derogărilor va fi       │
│             │stabilit, în cadrul unui│
│             │an calendaristic, în    │
│             │funcţie de cerinţele    │
│             │ecologice şi etologice  │
│             │ale speciei la nivel    │
│             │regional;               │
│             │- Existenţa unei analize│
│             │fundamentate ştiinţific │
│             │a impactului pe care    │
│             │specia îl are asupra    │
│             │ecosistemelor, respectiv│
│             │asupra speciilor pradă  │
│             │şi stabilirea unor      │
│             │indicatori măsurabili ai│
│             │acestui impact;         │
│             │C3.2 Necesarul anual sau│
│             │multianual de prelevare │
│             │prin vânătoare şi       │
│             │distribuţia spaţială a  │
│             │zonelor în care se va   │
│             │intervenii considerând  │
│             │obiective de ordin      │
│             │social se va stabili    │
│             │prin studii naţionale   │
│             │sau regionale, asumate  │
│             │de către MM şi avizate  │
│Acţiuni      │favorabil de Academia   │
│propuse în   │Română - CMN,           │
│cadrul       │considerând minim       │
│măsurii      │următoarelor condiţii:  │
│             │- Existenţa unor        │
│             │evaluări periodice ale  │
│             │mărimii şi distribuţiei │
│             │spaţiale ale populaţiei │
│             │(programate şi          │
│             │implementate de         │
│             │autoritatea competenta  │
│             │de mediu la un interval │
│             │maxim de 5 ani)         │
│             │realizată şi la punctul │
│             │anterior (C3.1);        │
│             │- Existenţa analizei    │
│             │situaţiei conflictuale  │
│             │la nivel naţional şi    │
│             │regional, respectiv     │
│             │identificarea nevoilor  │
│             │de prelevare pentru     │
│             │menţinerea toleranţei   │
│             │sociale faţă de specie; │
│             │- Existenţa unor        │
│             │situaţii de risc        │
│             │asociate prezenţei      │
│             │lupilor, respectiv a    │
│             │unor daune constatate   │
│             │conform prevederilor    │
│             │legale;                 │
│             │C3.3 Ministerul Mediului│
│             │va adopta, cu avizul    │
│             │favorabil al Academiei  │
│             │Române, un protocol     │
│             │privind înregistrarea,  │
│             │verificarea şi analiza  │
│             │modului în care s-a     │
│             │aplicat derogarea, care │
│             │să permită analiza      │
│             │impactului derogărilor  │
│             │aplicate indiferent de  │
│             │obiectivele asumate;    │
│             │C3.4 Anual se va        │
│             │elabora, la nivel       │
│             │naţional sau regional,  │
│             │un raport final al      │
│             │rezultatelor aplicării  │
│             │derogărilor evaluându-se│
│             │impactul asupra         │
│             │populaţiei speciei de   │
│             │interes comunitar       │
│             │(asupra structurii,     │
│             │arealului de distribuţie│
│             │etc.), asupra speciilor │
│             │pradă (schimbări în     │
│             │densităţi sau structura │
│             │pe sexe) şi asupra      │
│             │toleranţei sociale;     │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │- Sistem de prelevare a │
│             │lupilor, subsecvent unor│
│             │obiective ecologice şi  │
│             │sociale, care să permită│
│             │menţinerea unor         │
│             │echilibre ecologice     │
│             │între speciile de faună │
│             │cinegetică;             │
│             │- Sistem de decizie     │
│Rezultate    │rapidă în contextul     │
│aşteptate:   │existenţei unor riscuri │
│             │pentru oameni şi        │
│             │bunurile lor, asociate  │
│             │prezenţei lupilor;      │
│             │- Sistem de prelevare a │
│             │lupilor transparent,    │
│             │care să permită         │
│             │cuantificarea impactului│
│             │ecologic şi social al   │
│             │acţiunilor de prelevare;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Gestionari fonduri      │
│             │cinegetice              │
│Responsabili │Agenţia pentru Protecţia│
│pentru       │Mediului                │
│implementare:│Garda Naţională de Mediu│
│             │Administratori de arii  │
│             │protejate               │
│             │Institute de cercetare, │
│             │Universităţi            │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │1 - 3 ani               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │5                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Clarificarea rolului    │
│             │gestionarilor de fonduri│
│             │cinegetice în           │
│MĂSURA C4    │managementul speciei lup│
│             │şi identificare mijloace│
│             │de suport pentru        │
│             │asumarea obiectivelor   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare,     │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Implicarea gestionarilor│
│Motivaţia    │de fonduri cinegetice în│
│             │atingerea obiectivelor  │
│             │de conservare;          │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP7 Competiţia în       │
│Ameninţarea/ │activitatea cinegetică; │
│Presiunea    │AP11 Management         │
│             │instituţional deficitar;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │C4.1 Identificare       │
│             │mecanisme de suport a   │
│             │activităţilor voluntare │
│             │a gestionarilor de      │
│             │fonduri cinegetice în   │
│             │atingerea obiectivelor  │
│Acţiuni      │de conservare pentru    │
│propuse în   │specia Canis lupus;     │
│cadrul       │C4.2 Identificarea unor │
│măsurii      │mecanisme de finanţare  │
│             │de la bugetul de stat a │
│             │eforturilor de          │
│             │monitorizare şi         │
│             │conservare a lupilor la │
│             │nivelul fondurilor      │
│             │cinegetice;             │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Rezultate    │• Mecanisme de suport   │
│aşteptate:   │pentru gestionari       │
│             │funcţionale             │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Administraţia Fondului  │
│             │pentru Mediu,           │
│Responsabili │Gestionari fonduri      │
│pentru       │cinegetice              │
│implementare:│Administratori arii     │
│             │protejate               │
│             │Organizaţii             │
│             │neguvernamentale        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │1 - 5 ani               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │5                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Întărirea sistemului de │
│             │management al speciei   │
│             │lup prin asigurarea unui│
│MĂSURA C5    │nivel ridicat de        │
│             │transparenţă decizională│
│             │şi implicarea factorilor│
│             │interesaţi              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare,     │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Asigurarea unui cadru   │
│             │administrativ           │
│             │transparent care să     │
│             │permită evaluări ale    │
│Motivaţia    │acţiunilor întreprinse  │
│             │de factorii interesaţi  │
│             │în vederea optimizării  │
│             │permanente a            │
│             │managementului speciei; │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP11 Management         │
│Ameninţarea/ │instituţional deficitar;│
│Presiunea    │AP4 Lipsa de informaţii │
│             │corecte privind         │
│             │populaţia;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │C5.1 Transparentizarea  │
│             │procedurilor de         │
│             │monitorizare a          │
│             │populaţiei, raportare   │
│             │instituţională şi       │
│             │acordare a derogărilor; │
│             │C5.2 Eliminarea         │
│             │obligativităţii         │
│             │realizării cotelor de   │
│             │intervenţie;            │
│             │C5.3 Îmbunătăţirea      │
│             │nivelului cunoştinţelor │
│Acţiuni      │privind specia prin     │
│propuse în   │accesibilizarea bazelor │
│cadrul       │de date privind specia  │
│măsurii      │lup şi speciile pradă   │
│             │existente în instituţii │
│             │finanţate din bugetul   │
│             │public în vederea       │
│             │abordării               │
│             │multidisciplinare a     │
│             │cercetării;             │
│             │C5.4 Promovarea         │
│             │dezbaterilor            │
│             │tehnico-ştiinţifice     │
│             │interdisciplinare sub   │
│             │formă de platforme sau  │
│             │grupuri de lucru;       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Impact pozitiv, din   │
│             │punct de vedere al      │
│             │percepţiei publice;     │
│             │• Creşterea acceptanţei │
│Rezultate    │şi toleranţei           │
│aşteptate:   │vânătorilor faţă de     │
│             │lupi;                   │
│             │• Reducerea conflictelor│
│             │interinstituţionale sau │
│             │între factorii          │
│             │interesaţi;             │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Responsabili │Ministerul Mediului,    │
│pentru       │Academia Română         │
│implementare:│Institute de cercetare, │
│             │Universităţi            │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Permanent               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │5                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Îmbunătăţirea accesului │
│MĂSURA C6    │gestionarilor de faună  │
│             │la surse de finanţare   │
│             │nerambursabile          │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare,     │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Creşterea accesului     │
│             │factoriilor interesaţi  │
│             │la resurse financiare şi│
│Motivaţia    │informaţionale în       │
│             │vederea optimizării     │
│             │permanente a            │
│             │managementului speciei; │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP11 Management         │
│Ameninţarea/ │instituţional deficitar;│
│Presiunea    │AP7 Competiţia pentru   │
│             │specii de interes       │
│             │cinegetic;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │C6.1 Promovarea         │
│             │finanţărilor dedicate   │
│             │gestionarilor de faună  │
│             │(gestionari de fonduri  │
│             │cinegetice şi           │
│             │administratori arii     │
│             │protejate) şi în afara  │
│Acţiuni      │ariilor naturale        │
│propuse în   │protejate;              │
│cadrul       │C6.2 Promovarea         │
│măsurii      │mecanismelor de         │
│             │subvenţionare (fondul de│
│             │mediu, buget de stat,   │
│             │fonduri europene) pentru│
│             │măsuri ce vizează       │
│             │gestiunea lupului şi a  │
│             │speciilor pradă pe baza │
│             │unor norme de bune      │
│             │practici;               │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Impact pozitiv, din   │
│             │punct de vedere al      │
│             │percepţiei publice;     │
│             │• Creşterea acceptanţei │
│Rezultate    │şi toleranţei           │
│aşteptate:   │vânătorilor faţă de     │
│             │lupi;                   │
│             │• Consolidarea unui     │
│             │management cinegetic    │
│             │dezvoltat strategic;    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│Responsabili │Gestionari fonduri      │
│pentru       │cinegetice,             │
│implementare:│Administraţia Fondului  │
│             │pentru Mediu            │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Permanent               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │4                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Promovarea, în planurile│
│             │de management ale       │
│             │siturilor din Reţeaua   │
│             │Natura 2000, a măsurilor│
│MĂSURA C7    │de conservare abordate  │
│             │multidisciplinar şi     │
│             │transpunerea la nivel de│
│             │sit a obiectivelor şi   │
│             │măsurilor asumate în    │
│             │planul de acţiune       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare,     │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Creşterea eficienţei    │
│             │ariilor protejate       │
│             │carpatice (Situri Natura│
│             │2000 şi Parcuri         │
│             │Naturale) prin adoptarea│
│             │în planurile de         │
│Motivaţia    │management a unor       │
│             │măsuri, care să ducă la │
│             │o armonizare şi corelare│
│             │a activităţilor de      │
│             │management forestier, al│
│             │speciilor pradă,        │
│             │creştere a animalelor şi│
│             │conservare a lupilor;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Ameninţarea/ │AP11 Management         │
│Presiunea    │instituţional deficitar;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │C7.1 Includerea         │
│             │prevederilor planului de│
│             │acţiune în planurile de │
│Acţiuni      │management ale          │
│propuse în   │siturilor;              │
│cadrul       │C7.2 Promovarea         │
│măsurii      │adoptării participative │
│             │(negociere cu factorii  │
│             │interesaţi) a măsurilor │
│             │de conservare a lupului │
│             │şi speciilor pradă;     │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Impact pozitiv din    │
│             │punct de vedere al      │
│             │percepţiei factorilor   │
│             │interesaţi;             │
│Rezultate    │• Creşterea acceptanţei │
│aşteptate:   │şi toleranţei           │
│             │vânătorilor faţă de     │
│             │lupi;                   │
│             │• Consolidarea unui     │
│             │management al siturilor │
│             │dezvoltat strategic;    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│Responsabili │Gestionari fonduri      │
│pentru       │cinegetice,             │
│implementare:│Administratori arii     │
│             │protejate,              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Permanent               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │4                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Realizarea şi menţinerea│
│             │împreună cu ţările      │
│             │Carpatice a unei baze   │
│             │comune de date care să  │
│             │cuprindă informaţii     │
│             │privind populaţia       │
│             │carpatică de lupi       │
│MĂSURA C8    │(mărime, dinamică, areal│
│             │de distribuţie, zone    │
│             │cheie pentru conservare,│
│             │zone de asigurare a     │
│             │conectivităţii,         │
│             │ameninţări, pagube,     │
│             │compensaţii, proiecte   │
│             │implementate şi propuse │
│             │etc);                   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare,     │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Transferul rapid şi     │
│             │corect între ţările     │
│             │învecinate a            │
│             │informaţiilor care      │
│             │privesc dinamica şi     │
│             │distribuţia populaţiei  │
│             │de lupi sau a speciilor │
│Motivaţia    │pradă la nivelul        │
│             │populaţiei Carpatice în │
│             │contextul abordării unui│
│             │management integrat     │
│             │fundamentat pe obiective│
│             │comune asumate la       │
│             │nivelul regiunii        │
│             │carpatice;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP4 Lipsa de informaţii │
│Ameninţarea/ │corecte privind         │
│Presiunea    │populaţia;              │
│             │AP11 Management         │
│             │instituţional deficitar;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │C8.1 Identificarea, la  │
│             │nivelul României, a unei│
│             │entităţi publice sau    │
│             │private ce poate asigura│
│             │dezvoltarea şi gestiunea│
│             │unei baze de date       │
│Acţiuni      │transcarpatice;         │
│propuse în   │C8.2 Transmiterea către │
│cadrul       │secretariatul Convenţiei│
│măsurii      │Carpatice a iniţiativei │
│             │României de a gestiona o│
│             │bază de date comună     │
│             │dedicată speciei;       │
│             │C8.3 Cooptarea          │
│             │partenerilor cu         │
│             │expertiză în dezvoltarea│
│             │bazei de date.          │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Îmbunătăţirea         │
│             │relaţiilor              │
│             │transfrontaliere        │
│Rezultate    │• Creşterea nivelului de│
│aşteptate:   │analiză şi sinteză a    │
│             │informaţiilor privind   │
│             │populaţia de lupi din   │
│             │Carpaţi                 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Agenţia Naţională pentru│
│             │Arii Naturale Protejate,│
│             │Agenţia Naţională pentru│
│Responsabili │Protecţia Mediului,     │
│pentru       │Garda Naţională de      │
│implementare:│Mediu, Gestionari       │
│             │fonduri cinegetice,     │
│             │Organizaţii             │
│             │Neguvernamentale,       │
│             │Universităţi, Instituţii│
│             │de Cercetare            │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │permanent               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │4                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Realizarea şi menţinerea│
│             │la nivel naţional a unui│
│             │depozit de probe        │
│             │biologice accesibil     │
│             │instituţiilor de        │
│             │cercetare şi            │
│MĂSURA C9    │universităţilor şi a    │
│             │unei baze de date în    │
│             │care să se regăsească   │
│             │date colectate prin     │
│             │programul de            │
│             │monitorizare, programul │
│             │de compensare a         │
│             │pagubelor etc.          │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS 1 Implementarea      │
│             │măsurilor necesare,     │
│             │menţinerii stării de    │
│Obiectiv     │conservare a populaţiei │
│secundar     │de lup la nivel         │
│             │naţional, cu prioritate │
│             │pentru siturile Natura  │
│             │2000 în care se         │
│             │regăseşte;              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Transparenţa şi         │
│             │diseminarea             │
│             │informaţiilor şi        │
│             │probelor primare        │
│             │colectate reprezintă o  │
│             │condiţie importantă     │
│             │pentru dezvoltarea      │
│             │cercetării în domeniu.  │
│             │Accesul mai multor      │
│             │institute de cercetare  │
│Motivaţia    │şi universităţi la      │
│             │această bază de date va │
│             │permite îmbunătăţirea   │
│             │permanentă a programelor│
│             │de monitorizare şi va   │
│             │permite adoptarea,      │
│             │fundamentat ştiinţific  │
│             │(conform cerinţelor     │
│             │tratatelor              │
│             │internaţionale), a      │
│             │măsurilor de conservare;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │AP4 Lipsa de informaţii │
│Ameninţarea/ │corecte privind         │
│Presiunea    │populaţia;              │
│             │AP11 Management         │
│             │instituţional deficitar;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │C8.1 Identificarea la   │
│             │nivelul României a unei │
│             │entităţi publice sau    │
│             │private ce poate asigura│
│             │dezvoltarea şi gestiunea│
│             │unei baze de date comune│
│Acţiuni      │privind lupul şi a unui │
│propuse în   │depozit de probe        │
│cadrul       │biologice;              │
│măsurii      │C8.3 Cooptarea          │
│             │partenerilor cu         │
│             │expertiză în dezvoltarea│
│             │bazei de date, ca       │
│             │parteneri în dezvoltarea│
│             │şi menţinerea permanent │
│             │actualizată a bazei de  │
│             │date;                   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Îmbunătăţirea         │
│             │relaţiilor              │
│             │transfrontaliere;       │
│Rezultate    │• Creşterea nivelului de│
│aşteptate:   │analiză şi sinteză a    │
│             │informaţiilor privind   │
│             │populaţia de lupi din   │
│             │Carpaţi;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│             │Academia Română         │
│Responsabili │Universităţi,           │
│pentru       │Instituţii de Cercetare │
│implementare:│Muzee                   │
│             │Organizaţii             │
│             │Neguvernamentale        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │permanent               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │4                       │
└─────────────┴────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│D. CREŞTEREA NIVELULUI DE INFORMARE ŞI│
│CONŞTIENTIZARE ÎN RÂNDUL INSTITUŢIILOR│
│ŞI A PUBLICULUI INTERESAT ÎN LEGĂTURĂ │
│CU NEVOILE CELE MAI URGENTE PENTRU    │
│CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL LUPULUI ÎN│
│ROMÂNIA.                              │
├─────────────┬────────────────────────┤
│             │Monitorizarea periodică │
│             │a acceptanţei sociale şi│
│             │analiza atitudinii      │
│MĂSURA D1    │publicului general, a   │
│             │vânătorilor şi          │
│             │crescătorilor de animale│
│             │faţă de lupi şi         │
│             │managementul acestora   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS2 Conservarea         │
│             │participativă a lupului,│
│             │prin implicarea tuturor │
│Obiectiv     │factorilor interesaţi,  │
│secundar     │în sensul îmbunătăţirii │
│             │coexistenţei om-lup,    │
│             │printr-o soluţionare a  │
│             │conflictelor apărute;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Evaluarea percepţiei    │
│             │publicului faţă de      │
│Motivaţia    │specie în contextul     │
│             │măsurilor implementate  │
│             │de către autorităţi şi  │
│             │factorii interesaţi;    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Ameninţarea/ │AP8 Atitudinea negativă │
│Presiunea    │a populaţiei;           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │D1.1 Realizarea cu o    │
│Acţiuni      │periodicitate de 5 - 7  │
│propuse în   │ani a unui sondaj       │
│cadrul       │privind poziţionarea    │
│măsurii      │publicului în raport cu │
│             │specia lup;             │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• Indicaţii clare       │
│             │privind dezvoltarea     │
│Rezultate    │campaniilor de          │
│aşteptate:   │comunicare ale          │
│             │autorităţilor respectiv │
│             │a factorilor interesaţi;│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului,    │
│Responsabili │Organizaţii             │
│pentru       │neguvernamentale,       │
│implementare:│Gestionari fonduri      │
│             │cinegetice              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Permanent odată cu      │
│realizare:   │finalizarea primei      │
│             │evaluări populaţionale  │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │3                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Campanie de educare şi  │
│MĂSURA D2    │informare a factorilor  │
│             │interesaţi              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS2 Conservarea         │
│             │participativă a lupului,│
│             │prin implicarea tuturor │
│Obiectiv     │factorilor interesaţi,  │
│secundar     │în sensul îmbunătăţirii │
│             │coexistenţei om-lup,    │
│             │printr-o soluţionare a  │
│             │conflictelor apărute;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Campania de educare şi  │
│             │informare a grupurilor  │
│             │de factori interesaţi   │
│             │vizează îmbunătăţirea   │
│             │cunoştinţelor publice   │
│             │despre lupi, nevoile de │
│             │conservare şi           │
│             │comportamentul lor - cu │
│             │o atenţie deosebită     │
│             │acordată vânătorilor şi │
│             │crescătorilor de        │
│             │animale. O mai bună     │
│Motivaţia    │informare a acestora va │
│             │duce la o creştere a    │
│             │toleranţei faţă de      │
│             │eforturile de conservare│
│             │a speciei în contextul  │
│             │în care se va dezvolta  │
│             │şi un sistem eficient de│
│             │compensare a pagubelor  │
│             │şi o implicare a        │
│             │vânătorilor în procesul │
│             │decizional care priveşte│
│             │monitorizarea şi        │
│             │gestionarea specie;     │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Ameninţarea/ │AP8 Atitudinea negativă │
│Presiunea    │a populaţiei;           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │D2.1 Identificarea celor│
│             │mai importante grupe de │
│             │factori interesaţi      │
│             │cărora trebuie să li se │
│             │adreseze campania de    │
│             │educare şi informare;   │
│             │D2.2 Elaborarea unor    │
│             │materiale educaţionale  │
│             │şi de informare care    │
│             │sunt potrivite pentru   │
│             │grupurile alese;        │
│             │D2.3 Implementarea unor │
│             │campanii şi diseminarea │
│             │cunoştinţelor prin      │
│             │diferite mijloace, cum  │
│             │ar fi site-uri web,     │
│Acţiuni      │conferinţe, ateliere de │
│propuse în   │lucru, formare          │
│cadrul       │profesională;           │
│măsurii      │D2.4 Promovarea         │
│             │eco-turismului legat de │
│             │prezenţa lupilor, poate │
│             │aduce venituri          │
│             │comunităţilor locale sau│
│             │asociaţiilor de         │
│             │vânători, în paralel cu │
│             │o posibilă creştere a   │
│             │toleranţei acestora;    │
│             │D2.5 Identificarea sau  │
│             │crearea unor programe de│
│             │finanţare a unor        │
│             │proiecte de informare şi│
│             │conştientizare dedicate │
│             │speciilor de interes    │
│             │comunitar şi eforturilor│
│             │de conservare a         │
│             │diversităţii biologice; │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │• O mai bună înţelegere │
│             │de către factorii       │
│             │interesaţi a rolului şi │
│             │importanţei lupilor în  │
│             │ecosisteme;             │
│             │• Creşterea toleranţei  │
│             │şi acceptanţei oamenilor│
│             │şi comunităţilor locale │
│Rezultate    │faţă de lupi;           │
│aşteptate:   │• Creşterea beneficiilor│
│             │economice a             │
│             │comunităţilor locale şi │
│             │a operatorilor de       │
│             │turism, în paralel cu   │
│             │diversificarea surselor │
│             │de venituri ale         │
│             │gestionarilor fondurilor│
│             │cinegetice              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului     │
│Responsabili │Mass-media,             │
│pentru       │Organizaţii             │
│implementare:│neguvernamentale,       │
│             │Administraţia Fondului  │
│             │pentru Mediu            │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Permanent               │
│realizare:   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │3                       │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Campanie de informare a │
│             │fermierilor cu privire  │
│MĂSURA D3    │la codurile de bune     │
│             │practice pentru         │
│             │reducerea atacurilor    │
│             │lupilor                 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │OS2 Conservarea         │
│             │participativă a lupului,│
│             │prin implicarea tuturor │
│Obiectiv     │factorilor interesaţi,  │
│secundar     │în sensul îmbunătăţirii │
│             │coexistenţei om-lup,    │
│             │printr-o soluţionare a  │
│             │conflictelor apărute:   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Informarea fermierilor  │
│Motivaţia    │asupra soluţiilor       │
│             │disponibile             │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Ameninţarea/ │AP8 Atitudinea negativă │
│Presiunea    │a populaţiei            │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │D3.1 Realizarea, cu o   │
│             │periodicitate de 3 - 5  │
│Acţiuni      │ani, a unor campanii de │
│propuse în   │informare privind       │
│cadrul       │codurile de bune        │
│măsurii      │practici pentru         │
│             │reducerea atacurilor    │
│             │lupilor;                │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Rezultate    │• Număr de incidente    │
│aşteptate:   │raportate în scădere;   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Ministerul Mediului     │
│Responsabili │Mass-media,             │
│pentru       │Organizaţii             │
│implementare:│neguvernamentale,       │
│             │Administraţia Fondului  │
│             │pentru Mediu            │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Perioada de  │Permanent, odată cu     │
│realizare:   │finalizarea primei      │
│             │evaluări populaţionale; │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Prioritate   │3                       │
└─────────────┴────────────────────────┘



    ANEXA 1

    PROCEDURA DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A POPULAŢIEI DE LUP LA NIVEL NAŢIONAL

    Preambul
        În ciuda capacităţii mari de adaptare, populaţia de lup din România ocupă, în prezent, teritorii semnificativ mai restrânse (comparativ cu arealul iniţial, care cuprindea întreaga suprafaţă a ţării) din zonele subcarpatice şi în special, cele carpatice. Totuşi, sub umbra reducerii arealului, populaţia de lup din România este una dintre cele mai mari din Europa. Mărimea populaţiei şi schimbările frecvente în distribuţia populaţiei impune însă o atenţie sporită şi un grad ridicat de precauţie atunci când subiectul mărimii populaţiei este abordat. Surse diferite de informaţii indică valori diferite ale efectivelor de lup în România, ceea ce facilitează o serie de dezbateri privind obiectivele de management şi modul în care lupul ar trebui gestionat în România. Îmbunătăţirea metodelor de evaluare a populaţiilor de lup este un obiectiv recomandat în rapoartele şi ghidurile elaborate sub tutela Comisiei Europene, privind managementul populaţiilor de lup, indiferent de localizarea lor în Europa. Aceste linii directoare recomandă identificarea şi transferul celor mai bune practici pentru gestionarea populaţiilor de lup, inclusiv a metodelor de evaluare şi monitorizare. În cadrul întâlnirii avute în luna iunie 2017 între factorii interesaţi sub umbrela Platformei pentru Coexistenţă între Oameni şi Carnivorele Mari gestionată de Comisia Europeană, toate părţile prezente au agreat "Îmbunătăţirea metodologiei de monitorizare a carnivorelor mari" ca fiind un obiectiv important necesar în managementul speciilor în vederea stabilirii corecte a măsurilor din perspectiva menţinerii stării de conservare. Acest context impune planificarea unor obiective clare de monitorizare şi alegerea unor metode adecvate precum şi evaluarea continuă a modului în care rezultatele obţinute sunt conforme cu obiectivele asumate. În acelaşi registru al eficienţei, programul de monitorizare trebuie să permită obţinerea de rezultate bune cu costuri acceptabile, să fie transparentă (rezultatele să fie accesibile publicului), rapoartele finale să fie publicate, iar arhivele cu datele colectate să fie accesibile oricărei organizaţii de cercetare cu scopul îmbunătăţirii permanente a informaţiilor privind specia. În lipsa alocării resurselor necesare, a implicării coordonate a factorilor interesaţi şi asumarea administrativă a obiectivelor stabilite pentru procesul de monitorizare, există riscul ca rezultatele să nu răspundă obiectivelor asumate, iar efortul realizat să nu faciliteze luarea unor decizii fundamentate.
        Monitorizarea populaţiei de lup reprezintă o activitate impusă de legislaţia naţională şi comunitară. Astfel, prin Legea nr. 407/2016, cu modificările şi completările ulterioare, Art. 19, alin. (2^1), se stabileşte că evaluarea populaţiilor se face sub coordonarea autorităţii centrale care răspunde de protecţia mediului. Art. 32, alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte sistemul de monitorizare a stării de conservare speciilor faună sălbatică de interes comunitar. Această prevedere transpune prevederile Art. 11 din Directiva Habitate, a cărui aplicabilitate nu se limitează doar la siturile Natura 2000. De asemenea, conform Art. 17 din Directivă, starea de conservare în relaţie cu starea de conservare favorabilă trebuie raportată cu o periodicitate de 6 ani către Comisia Europeană, ceea ce implică stabilirea unui sistem de monitorizare pe perioade lungi de timp care să vizeze caracterizarea populaţiei, habitatele ocupate şi starea lor, respectiv perspectivele acestora. Programul de monitorizare propus nu substituie metodologia actuală de raportare a stării de conservare, ci are ca scop îmbunătăţirea cadrului instituţional de colectare a datelor privind populaţia de lupi şi de stabilirea a mărimii arealului de distribuţie respectiv a evaluării mărimii şi structurii populaţiei.
        Scopul programului de monitorizare a populaţiei de lup este acela de a asigura obţinerea informaţiilor ştiinţifice necesare evaluării stării de conservare şi de analiză a schimbărilor din cadrul populaţiei, în vederea adaptării obiectivelor şi măsurilor de management. Obiectivele specifice a programului de monitorizare ce pot fi atinse prin aplicarea metodologiilor incluse în prezenta anexă sunt:
    (1) Cartarea arealului de distribuţie a lupului şi evaluarea schimbărilor (stabil, în creştere, în scădere)
    (2) Cartarea zonelor cu populaţiei stabilă de lupi (prezenţă permanentă a haitelor)
    (3) Estimarea numărului de nuclee familiale
    (4) Estimarea mărimii haitelor
    (5) Estimarea unui număr minim de indivizi
    (6) Estimarea densităţilor de lup la nivel regional şi naţional

        Programul de monitorizare propus se bazează pe arealul actual de distribuţie a lupului de cca. 154.500 km² şi necesitatea menţinerii unor costuri rezonabile pentru acţiunile de monitorizare. Metodele propuse pot fi aplicate în cadrul unei planificări stabilită de către autoritatea competentă pentru mediu şi autoritatea competentă pentru silvicultură, planificare ce poate fi adaptată în situaţia apariţiei unor probleme noi de ordin administrativ sau financiar sau în alte situaţii justificate. Programul de monitorizare este fundamentat considerând doi piloni cu obiective complementare: (1) monitorizare continuă de bază, realizată anual, mai puţin detaliată şi cu costuri reduse şi (2) monitorizare periodică intensivă, realizată cu o periodicitate de 5 ani pentru a obţine informaţii precise privind populaţia, ce implică totuşi resurse umane şi financiare ridicate, dar care are rolul de a oferii stabilirea de valori de referinţă. În funcţie de context şi situaţie, programul poate fi completat cu informaţii din monitorizări locale sau regionale.

    MONITORIZAREA CONTINUĂ DE BAZĂ
        Se realizează anual, sub coordonarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului, prin implicarea factorilor interesaţi, la nivel judeţean. Centralizarea datelor se face la nivel judeţean şi naţional. Este necesară pentru a planifica şi asigura calitatea monitorizării periodice intensive, pentru a identifica fluctuaţii în distribuţia populaţiei şi pentru a facilita adoptarea unor măsuri administrative, inclusiv pentru stabilirea nevoilor de prelevare intenţionată a unor exemplare de lup.
        Obiective:
    (1) Cartarea arealului de distribuţie a lupului (absenţă/prezenţă) şi evaluarea schimbărilor în distribuţie (stabil, în creştere, în scădere);
    (2) Cartarea zonelor cu populaţiei stabilă de lupi (prezenţă permanentă a haitelor);
    (3) Estimarea numărului de nuclee familiale;
    (4) Estimarea mărimii haitelor;

        Etape în programul de monitorizare
        Planificare activităţi:
    - Responsabil: autoritatea centrală pentru plan naţional şi autorităţi judeţene pentru plan judeţean;
    – Perioada: septembrie;

        Colectarea datelor:
    - Nivelul administrativ: fond cinegetic;
    – Responsabili: manageri de faună (gestionari de fonduri cinegetice, administratori/custozi de arii protejate, autorităţi publice locale);
    – Metoda: transecte (în intervalul noiembrie - aprilie, pentru fiecare fond cinegetic se vor realiza trei sesiuni, câte una la două luni, în cadrul cărora se vor parcurge, câte trei transecte de 7 km într-o perioadă de timp de maxim 14 zile) şi deplasare pe urme pârtie (de câte ori este cazul) considerând descrierea metodelor din anexă;
    – Metode opţionale: staţii de urmărire cu camere foto automate, semnale acustice;
    – Colectare date: înregistrare conform formulare teren (obligatoriu coordonate GPS) prevăzute în anexă. Zonele de vizuini ori de rendez-vous se cartează de asemenea în format GIS;
    – Perioada: noiembrie - aprilie;

        Centralizarea datelor:
    - Nivel administrativ: judeţ;
    – Responsabil: autorităţi judeţene;
    – Metoda: Integrare date colectate conform formular, transpunere în GIS la nivel de pătrat 10x10 km;
    – Perioada: mai;

        Interpretarea datelor:
    - Nivel administrativ: naţional;
    – Responsabil: autoritatea centrală pentru protecţia mediului;
    – Metoda cartare distribuţie: transpunere la nivel de pătrat 10x10 km (conform sistem raportare) şi clasificare N(0) - absenţa, N(1) - prezenţă indivizi solitari, N(2) - prezenţă doi indivizi, N(3) - prezenţă haită (cel puţin 3 indivizi);
    – Metoda pentru număr şi mărime haite: la nivel de pătrat prin agregarea datelor de pe fond cinegetic. Se realizează doar pentru categoria N(3) considerând numărul de haite suprapuse pe pătrat şi numărul de indivizi în haită identificaţi prin metoda deplasării pe urme pârtie;
    – Perioada: iunie - iulie;

        În vederea asigurării unei interpretări standardizate a datelor colectate în timpul activităţilor de teren se vor folosi criteriile SCALP (vezi mai jos categoriile C1, C2, C3), adaptate pentru lup de către Marucco et al. (2014), în cadrul proiectului WolfAlps, şi utilizate, de asemenea, în cadrul proiectului WolfLife.
    - Date C1: "Dovezi certe";
    – Informaţii care confirmă prezenţa lupilor (cadavre lupi, observaţii verificate cu fotografii, animale capturate şi profiluri genetice ale indivizilor);
    – Date C2: "Observaţii confirmate";
    – Informaţii verificate, provenite de la observatori instruiţi (ex.: animale vânate de lupi, semne de prezenţă a speciei - urme, semne de marcaj teritorial etc.);
    – Date C3: "Observaţii neconfirmate";
    – Animale vânate de lupi, urme şi materii fecale a căror origine este incertă, semne de prezenţă care nu pot fi verificate (semnale acustice, observaţii directe);

        Publicarea datelor:
    - Responsabil: autoritatea centrală pentru plan naţional şi autorităţi judeţene pentru plan judeţean;
    – Perioada: august;

        Alte informaţii ce se centralizează la nivel naţional:
    - Informaţii privind pagubele provocate de lup;
    – Uciderile şi capturile accidentale;
    – Cazuri de lupi cu rabie;
    – Derogările aplicate pe sezon/an;
    – Efective din specii pradă ucise de lup identificate;



    MONITORIZARE PERIODICĂ INTENSIVĂ
        Se realizează cu o periodicitate de 5 ani sub coordonarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului prin implicarea organizaţiilor de cercetare şi alocarea de resurse aferente implementării unor metode moderne non invazive. Obiectivele monitorizării şi rezultatele planificate sunt necesare actualizării planului de acţiune naţional şi stabilirii măsurilor conservare. Complementar, rezultatele obţinute sunt utile şi pentru a contribui la nevoile de raportare obligatorie conform art. 17 din Directiva Habitate. Are rolul de a stabilii valori de referinţă utile în planificarea sustenabilă a managementului speciei şi a habitatelor.
        Obiective:
    (1) Estimarea unui număr minim de indivizi;
    (2) Estimarea densităţilor de lup la nivel regional şi naţional;

        Etape în programul de monitorizare
        Planificare activităţi:
    - Responsabil: autoritatea centrală pentru plan naţional şi autorităţi judeţene pentru plan judeţean;
    – Contractare organizaţie de cercetare, cu minim 2 ani anterior datei stabilite pentru raportare;


        Colectarea datelor:
    - Eşantionaj activ, sistematic: pătrat 10x10 km în număr minim de pătrate echivalent cu 30% din pătratele cu prezenţa permanentă a haitelor de lup, grupate în clustere fiecare de minim 12 pătrate grupate în formaţie 3x4;
    – Responsabili: Organizaţie contractată;
    – Suport administrativ: autorităţi judeţene şi manageri de faună;
    – Metode: analize genetice, transecte, deplasare pe urme pârtie, staţii de urmărire cu camere foto automate, semnalelor acustice;
    – Colectare date: centralizare date disponibile la nivel din monitorizarea de bază, planificare activităţi de teren conform metodelor din anexă, colectare date de prezenţă şi probe pentru analize genetice;
    – Perioada: septembrie - aprilie, două sezoane consecutive;

        Centralizarea datelor:
    - Responsabili: Organizaţie contractată;
    – Metoda: Integrare date colectate conform metode, transpunere în GIS, corelare date analize genetice cu alte seturi de date şi raportare;

        Interpretarea datelor:
    - Nivel administrativ: naţional;
    – Responsabili: Organizaţie contractată de autoritatea centrală;

        În vederea asigurării unei interpretări standardizate a datelor colectate în timpul activităţilor de teren se vor folosi criteriile SCALP categoriile C1 şi C2, adaptate pentru lup de către Marucco et al. (2014);
    - Date C1: "Dovezi certe";

        Informaţii care confirmă prezenţa lupilor (cadavre lupi, observaţii verificate cu fotografii, animale capturate şi profiluri genetice ale indivizilor);
    - Date C2: "Observaţii confirmate";

        Informaţii verificate, provenite de la observatori instruiţi (ex.: animale vânate de lupi, semne de prezenţă a speciei - urme, semne de marcaj teritorial etc.);
        Publicarea datelor:
    - Responsabil: autoritatea centrală, pentru plan naţional şi autorităţi judeţene, pentru plan judeţean;

        Alte informaţii ce se centralizează la nivel naţional:
    - Informaţii din monitorizarea de bază;
    – Informaţii privind pagubele provocate de lup;
    – Uciderile şi capturile accidentale;
    – Cazuri de lupi cu rabie;
    – Derogările aplicate pe sezon/an
    – Date privind existenţa unor indivizi hibrizi

        Programul de monitorizare bazat pe cei doi piloni a fost conceput pentru a menţine costurile la un nivel acceptabil şi de a permite autorităţii centrale să răspundă tuturor obligaţiilor legale destinate managementului speciei. Cele două componente planificate sunt complementare şi impun grade diferite de expertiză, planificarea în detaliu şi centralizarea impunând periodic intervenţii şi calibrări din partea unui personal calificat.

    TIPOLOGIA SEMNELOR DE PREZENŢĂ SPECIFICE LUPULUI
        Ţinând cont de etologia speciei, observarea directă a indivizilor este foarte dificilă. Prin urmare, evaluarea şi monitorizarea lupului se va face pe baza semnelor de prezenţă. Recunoaşterea acestora este extrem de importantă, dat fiind faptul că o interpretare greşită a semnelor (ex. identificarea greşită a speciei, stabilirea greşită a numărului de indivizi etc.) va conduce la estimări eronate ale parametrilor populaţionali vizaţi. În cele ce urmează, vor fi prezentate o serie de informaţii care să faciliteze recunoaşterea semnelor de prezenţă ale lupilor, de către operatorii de teren, precum şi recomandări referitoare la modul de înregistrare a seturilor de date şi colectarea şi păstrarea probelor biologice.

    Excrementele
        Aspectul excrementelor de lup variază semnificativ şi depinde de tipul de hrană ingerată. În general, excrementele de lup sunt formate dintr-unul sau mai multe fragmente cilindirce, cu diametre cuprinse între 2,5 - 5 cm şi lungimi între 5 - 15 cm şi conţin, cel mai adesea, păr şi fragmente de oase aparţinând prăzii ingerate (Fig. 3).
        Pentru a limita posibilitatea confundării excrementelor de lup cu cele ale altor specii de canide (vulpe, şacal, câine) vor trebui luate în considerare, simultan, mai multe criterii de evaluare (Ciucci, 1994):
    a) operatorul trebuie să colecteze doar excrementele cu un diametru mai mare sau egal cu 2,5 cm; excrementele cu dimensiuni inferioare pot fi colectate doar când există certitudinea că acestea au fost depuse de lupi - spre exemplu, în timpul deplasării operatorului de-a lungul urmelor lăsate de lupi pe zăpadă (snow-tracking);
    b) dacă nu are alte caracteristici care să asigure corelarea certă a probei cu specia vizată, operatorul trebuie să colecteze doar excrementele care au un miros puternic şi acru, provenit din secreţiile glandelor anale ale lupilor. Aceste glande sunt parţial sau complet atrofiate la câini (Asa et al., 1985);
    c) operatorul nu trebuie să colecteze excremente în sectoarele din cadrul zonei de studiu unde a fost semnalată şi prezenţa câinilor hoinari sau sălbăticiţi. Excrementele câinilor de talie medie-mare şi cele ale lupilor sunt practic identice dacă ambii au consumat acelaşi tip de hrană.

 (a se vedea imaginea asociată)
             Fig. 3 Excremente de lup formate în principal din fragmente de
             oase şi păr aparţinând prăzii consumate (foto: Andrea Gazzola)
        În general, excrementul nu este folosit de către lupi ca semn de marcaj teritorial, decât în situaţia în care, odată cu excrementul, a fost depusă şi secreţia glandelor anale, fapt ce va da un miros înţepător, acru, excrementului. Acest tip de excremente poate fi observat în locuri proeminente, foarte uşor vizibile - pe tufişuri, arbuşti, pietre, scoarţa unor arbori.
 (a se vedea imaginea asociată)
       Fig. 4 Excremente de lup depuse în locuri proeminente (foto: Teodora Sin)
 (a se vedea imaginea asociată)
                  Fig. 5 Amprentă de lup (a), vulpe (b) şi de râs (c).

    Amprentele
        Amprenta lupului prezintă următoarele caracteristici: o pernuţă centrală lobată, cu formă triunghiulară şi 4 pernuţe digitale. Unghia, asociată fiecăruia dintre vârfurile degetelor nu este retractilă şi este clar vizibilă în urma imprimată pe sol/zăpadă. O caracteristică importantă pentru a distinge amprenta Canidelor de cea a Felidelor este simetria amprentei (Fig. 5).
        Amprenta piciorului anterior al unui lup adult măsoară, în medie, 10 - 12 cm lungime şi 8 - 10 cm lăţime. Alte specii de canide sălbatice (şacal, vulpe) lasă amprente cu forme similare cu cele ale lupului, dar de dimensiuni inferioare.

    Urmele pârtie
        Urmele pârtie se referă la şirul de urme lăsat pe zăpadă (sau orice alt substrat pe care pot fi vizibile) de animalele aflate în deplasare.
        Spre deosebire de amprenta unică, urmele pârtie, dacă sunt urmate pe distanţe mari, sunt utile pentru a înţelege dacă au fost lăsate de lupi sau de alte canide.
        De fapt, lupii aflaţi în deplasare au tendinţa de a menţine un mers rectiliniu cu puţine schimbări ale direcţiei şi abateri laterale. Urmele lăsate de lup apar adesea ca o singură linie (Fig. 6), în timp ce mersul câinelui pare mai dezorganizat şi aleator.
 (a se vedea imaginea asociată)
               Fig. 6 Amprentă de lupi pe zăpadă (foto: Andrea Corradini)
 (a se vedea imaginea asociată)
                       Fig. 7 Mersul lupului (foto. Lajos Berde).
        Această caracteristică se datorează structurii sale locomotorii care permite ca picioarele anterioare şi posterioare aflate pe aceeaşi parte să se balanseze pe aceeaşi linie, determinând astfel suprapunerea urmei piciorului posterior pe cea a piciorului anterior (Fig. 7).
 (a se vedea imaginea asociată)
         Fig. 8 Urme pârtie ale unei haite de lupi. La depăşirea unui obstacol
                         aceştia se despart, urmele apărând sub
                      forma unui evantai (foto: Andrea Corradini)
        În general, în timpul deplasării în condiţiile existenţei unui strat gros de zăpadă, lupii unei haite vor merge unul în spatele celuilalt - în şir indian. Această modalitate de deplasare produce un singur şir de urme, pe baza căruia este imposibil să fie stabilit numărul de indivizi din haită. Fiecare lup din haită se deplasează pe urmele lăsate de lupul care îl precede.
        Din acest motiv, pentru a evita o subestimare a numărului de indivizi, este necesar ca deplasarea operatorului pe urmele pârtie să se facă pe o distanţă suficient de mare, astfel încât să fie depistate deschideri în formă de evantai, în care se pot distinge urmele lăsate de fiecare individ (Fig. 8).

    Urina, postura de micţiune şi zgârieturile
        Zgârieturile şi urinările directe, pe obiecte verticale pot fi considerate cele mai importante manifestări ale comportamentului teritorial.
        În funcţie de locul unde au fost amplasate, urinările pot fi clasificate ca urinare direcţionată (directed urination) (D.U.), dacă este regăsită pe obiecte ţintă verticale (Fig. 9, 10) şi urinare nedirecţionată (nondirected urination) (ND.U.) dacă nu a fost amplasată pe un obiect strategic, expus (Fig. 11) (Paquet şi Fuller, 1990; Paquet, 1991).
        O clasificare suplimentară a urinei se bazează pe postura de micţiune a lupului. Putem distinge două poziţii principale de micţiune în raport cu locaţia patei de urină faţă de picioarele lupului: urinarea cu piciorul ridicat (raised leg urination RLU) şi urinarea cu toate picioarele pe sol (SQU - squat urination). Cu toate acestea, nu întotdeauna este posibilă diferenţierea între cele două posturi de micţiune (Bekoff şi Wells, 1980).
        Poziţia adoptată de lup în timpul urinării nu permite determinarea sexului individului deoarece, atât masculii, cât şi femelele adulte folosesc postura UPR în timpul perioadei de reproducere sau pentru consolidarea relaţiei de cuplu (Rothman şi Mech, 1979).
        Zgârieturile (Fig. 12) sunt definite ca urme paralele produse de unghiile lupilor (Kleiman, 1966) şi apar adesea alături de urină şi excremente (Fig. 13).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 9 Urinare pe un obiect vertical: în acest caz, crengile unui arbore
 (a se vedea imaginea asociată)
         Fig. 10 Urinare pe un obiect vertical: în acest caz, morman de zăpadă
 (a se vedea imaginea asociată)
                     Fig. 12 Zgârietură efectuată cu picioarele din
            faţă (a) şi cu picioarele din spate (b). Zgârieturile sunt semne
                        importante de marcare a teritoriului şi
                       sunt, în general, produse de perechea alfa.
 (a se vedea imaginea asociată)
                Fig. 13 Zgârietură (săgeata albastră) şi urină pe obiect
                     vertical (săgeata roşie). Mesajul olfactiv al
        unor astfel de marcaje este îmbunătăţit prin caracteristica lor vizuală
        (zgârieturi pe substrat şi urină pe obiect vertical) (foto: Teodora Sin)

    Cadavre de animale prădate şi/sau consumate
        În momentul în care descoperim cadavrul unui animal prima întrebare la care trebuie să răspundem este: animalul a fost vânat şi/sau consumat de lup sau de o altă specie?
        De fapt, vânarea şi/sau consumarea unui animal pot fi realizate de numeroase specii de carnivore (urs, lup, râs, şacal, vulpe, bursuc, câine), dar şi de către ungulate sălbatice, cum ar fi mistreţul.
        Pentru o abordare metodologică corectă, în momentul în care operatorul descoperă un cadavru, este fundamental să fie respectaţi o serie de paşi (Molinari et al., 2000; Fico et al., 2005):
    1. observarea locului din exterior - în primă fază, SUB NICIO FORMĂ nu se va intra în zona în care se află cadavrul deoarece există riscul să fie şterse puţinele semne existente pe suprafaţa solului/zăpezii (sânge, vegetaţie strivită, urme de târâre a cadavrului etc.). Acest pas este important pentru a se încerca reconstruirea dinamicii evenimentului: a se vedea dacă există semne ale unei lupte între prădător şi pradă (vânare), sau dacă animalul a murit din alte cauze şi doar a fost consumat de prădători (Fig. 14);
    2. apropierea de cadavru, în mod progresiv - în această fază, operatorul intră cu prudenţă în locul unde se află cadavrul, cu scopul de a identifica semne ale prezenţei prădătorului (excremente, urme, păr). Analiza semnelor de prezenţă oferă informaţii privind animalele care au vizitat locul. Acestea nu vor fi automat identificate ca fiind cauza de deces.
    3. analiza atentă a cadavrului - în această fază, operatorul examinează prima dată condiţiile externe ale cadavrului şi apoi cele interne (autopsie). Scopul este de a identifica orice leziuni care au dus la moartea prăzii (leziuni externe, urme de canini, vânătăi, oase rupte etc.).

 (a se vedea imaginea asociată)
             Fig. 14 Analiza locului din exterior este importantă pentru a
                   reconstrui dinamica evenimentului. De observat în
     imagine, cantitatea abundentă de sânge, care indică faptul că animalul a fost
     atacat, accidentat şi ucis în locul respectiv (desen şi foto: Andrea Gazzola)

    Părul
        Părul de lup cu rădăcină reprezintă o sursă importantă de material genetic (ADN). Este posibil ca părul să fie găsit mai ales în timpul deplasărilor pe urmele lăsate de lupi pe zăpadă, în locurile în care aceştia s-au odihnit (Fig. 15) sau în zone cu vegetaţie arbustivă deasă care au fost tranzitate de lupi. Părul poate fi, de asemenea, găsit în locurile de hrănire ale lupilor, aceştia având obiceiul de a se freca de cadavrele prăzii, ca formă de marcaj.
        Identificarea părului de lup este foarte dificilă, întrucât coloritul blănii este extrem de variabilă în cadrul arealului de distribuţie a speciei şi variază nu doar între diverse populaţii, dar şi în cadrul aceleiaşi populaţii. De asemenea, acesta poate fi confundat cu părul altor specii de canide, cum ar fi vulpea, şacalul sau câinele.
        Pentru identificarea corectă este necesară crearea unei colecţii diversificate de păr de lup, precum şi alte specii de mamifere, pentru a permite operatorului să compare părul colectat cu cel prezent în colecţia de bază.
 (a se vedea imaginea asociată)
         Fig. 15 Firele de păr de lup pot fi găsite cu uşurinţă în locurile de
     odihnă (resting sites), în culcuşurile făcute în zăpadă (foto: Andrea Gazzola)

    GROUND SURVEY: METODA TRANSECTELOR
        Principalele obiective ale metodei
    a. stabilirea arealului de răspândire: regiunea care cuprinde toate locurile în care o specie a fost înregistrată;
    b. identificarea sectoarelor cel mai intens utilizate de către lupi;
    c. colectarea probelor biologice pentru analiza genetică.


    Introducere
        Parcurgerea unor trasee destinate cercetării semnelor de prezenţa (excremente, urină, zgârieturi etc.) este una dintre cele mai folosite metode pentru a detecta prezenţa lupilor într-o zonă. Tehnica presupune identificarea unei serii de transecte standard, în cadrul zonei de studiu şi parcurgerea acestora exclusiv pe jos.
        Alegerea transectelor nu trebuie să fie la întâmplare, ci ar trebui să vizeze realizarea unei reţele de transecte care să permită o acoperire omogenă a întregii suprafeţe studiate.
        Pentru a facilita acest lucru, zona de studiu este împărţită în ploturi de 100 km² (unitate de probă, UP), fiecare plot fiind reprezentat de un pătrat cu latura egală cu 10 km (10x10 EEA grid http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/eeareference-grids-1). Dimensiunea unităţii de probă corespunde recomandărilor CE privind monitorizarea carnivorelor mari (Kaczensky et al. 2012) şi reprezintă un pas spre standardizarea activităţilor de evaluare şi/sau monitorizare a acestora la nivel European.
        În cadrul fiecărui plot va fi selectat, în mod oportunist, cel puţin un transect. Această abordare este necesară pentru a reduce la minimum posibilitatea ca anumite sectoare ale zonei de studiu să fie investigate mai mult decât altele.
        În general, transectele pot fi suprapuse pe porţiuni de drumuri deja existente în teren (trasee turistice, drumuri forestiere, pârtii de schi etc.).
        Un singur transect trebuie să permită operatorului să vizualizeze cât mai multe tipuri de habitate posibil; lungimea transectului şi traseul acestuia trebuie să fie evaluate în funcţie de dificultatea de parcurgere şi de conformaţia zonei.
        Parcurgerea transectelor trebuie să se facă pe baza unui program bine structurat şi cât mai regulat posibil, pentru a asigura astfel un efort constant de cercetare în diferitele perioade ale anului şi pentru a estima cât mai precis vechimea semnelor de prezenţă identificate.
 (a se vedea imaginea asociată)
                    Fig. 16 Modul de distribuire al transectelor ar
                        trebui să asigure o acoperire uniformă a
             unităţii de probă, ţinându-se cont de tipurile de habitate şi
             clasele altitudinale reprezentative pentru unitatea respectivă
 (a se vedea imaginea asociată)
                 Fig. 17 Transectele trebuie să fie suficient de lungi
        De asemenea, în cazul în care timpul permite acest lucru, suplimentar, pot fi parcurse transecte noi (transecte ocazionale), pentru o mai bună acoperire a zonei şi obţinerea unor informaţii utile în estimarea parametrilor populaţionali propuşi.
        De reţinut!
    1. Distribuţia transectelor trebuie să asigure acoperirea uniformă a unităţilor de probă;
    2. Setul de transecte trebuie să permit vizitarea celor mai representative clase altitudinale şi tipuri de habitate (Fig. 16);
    3. Transectele trebuie să fie suficient de lungi (Fig. 17);
    4. Transectele trebuie parcurse la pas, nu cu vehicule motorizate;
    5. În timpul unui sezon trebuie efectuate mai multe repetări ale aceluiaşi set de transecte (Fig. 18);
    6. Este indicat ca în fiecare dintre unităţile de probă din zona de studiu să fie aplicat acelaşi efort (număr de kilometri parcurşi/100 km²) (Fig. 19);

 (a se vedea imaginea asociată)
                   Fig. 18 Aceleaşi transecte trebuie parcurse în mod
                  repetat în timpul unui sezon (desen: Andrea Gazzola)
 (a se vedea imaginea asociată)
                       Fig. 19 Este necesară crearea unui plan de
                          distribuire a transectelor, adaptat
           condiţiilor specifice fiecăreia dintre unităţile de probă (pătrat
          roşu) din arealul lupului (pătrate albastre) (desen: Andrea Gazzola)

    Proiectul WOLFLIFE: studiu de caz. Ground survey: metoda transectelor
        În fiecare dintre zonele de studiu pilot monitorizate, cu excepţia sectoarelor joase, caracterizate de un nivel ridicat de antropizare, au fost identificate transecte urmărind o distribuţie uniformă a acestora şi ţinând cont de anumite aspecte logistice (de ex.: accesibilitatea în anumite zone în timpul iernii) (Fig. 20, 21). Transectele au fost selectate astfel încât să fie asigurată acoperirea celor mai reprezentative tipuri de habitate şi clase altitudinale (Fig. 22).
        În cadrul fiecărui plot suprapus total sau parţial pe aria protejată au fost parcurse transecte cu o lungime nu mai mică de 7 km, iar transectele au fost selectate astfel încât lungimea însumată a acestora să fie mai mare sau egală cu 20 km. Transectele au fost parcurse şi în lipsa zăpezii, pentru a creşte şansele colectării unui număr suficient de probe biologice pentru analiza genetică. De asemenea, în ploturile unde s-a considerat necesar, efortul de prelevare a fost crescut, fiind parcurşi mai mult de 20 km/100 km²).
        Transectele fiecăruia dintre ploturile aferente zonelor pilot au fost parcurse de minim 2 ori/an, acoperirea completă a unei zone fiind efectuată pe parcursul a maximum 2 luni calendaristice (Bimestrul 1 - noiembrie - decembrie; Bimestrul 2 - ianuarie - februarie; Bimestrul 3 - martie - aprilie; Bimestrul 4 - iulie - august) (Anexe).
 (a se vedea imaginea asociată)
           Fig. 20 Distribuţia transectelor în zonele de studiu pilot: Putna
    - Vrancea, Soveja - Oituz (a); Vânători - Neamţ (b); Călimani (c)

 (a se vedea imaginea asociată)
                        Fig. 21 Distribuţia transectelor în zona
                       de studiu Harghita - Mădăraş - Herculian)
 (a se vedea imaginea asociată)
                Fig. 22 Comparaţie între altitudinile (%) din zonele de
                         studiu pilot (roz) şi altitudinile (%)
                transectelor monitorizate (albastru): a) PVSO; b) HHM c)
        Călimani d) Vânători - Neamţ (sursa: Corradini et al., date nepublicate)
        Tabelul 1. Distribuţia efortului (număr de kilometri parcurşi) în zonele de studiu pilot.

┌──────────────────────┬───────────────┬─────┬─────────┐
│                      │Bimestrul      │     │Densitate│
│Zone de studiu pilot  ├───┬───┬───┬───┤Total│km/100   │
│                      │1  │2  │3  │4  │     │kmp      │
├──────────────────────┼───┼───┼───┼───┼─────┼─────────┤
│PVSO_2014-15          │397│250│299│437│1383 │29,2 ±   │
│                      │   │   │   │   │     │1,2      │
├──────────────────────┼───┼───┼───┼───┼─────┼─────────┤
│HHM_2014-15           │265│318│294│/  │877  │23,3 ±   │
│                      │   │   │   │   │     │2,4      │
├──────────────────────┼───┼───┼───┼───┼─────┼─────────┤
│HHM_2015-16           │313│549│554│385│1801 │35,6 ±   │
│                      │   │   │   │   │     │5,4      │
├──────────────────────┼───┼───┼───┼───┼─────┼─────────┤
│Călimani_2016-17      │217│445│476│/  │1138 │37,4 ±   │
│                      │   │   │   │   │     │5,6      │
├──────────────────────┼───┼───┼───┼───┼─────┼─────────┤
│Vânători-Neamţ_2016-17│125│150│104│/  │379  │20,1 ± 4 │
└──────────────────────┴───┴───┴───┴───┴─────┴─────────┘



    GROUND SURVEY: DEPLASAREA PE URMELE PÂRTIE (SNOW TRACKING)
        Principalele obiective ale metodei
    a. stabilirea arealului de răspândire: regiunea care cuprinde toate locurile în care o specie a fost înregistrată;
    b. mărimea şi compunerea haitei: informaţii privind numărul minim de lupi din cadrul haitei. Numărul de indivizi poate fi evaluat în momentul când, în timpul deplasării, apariţia unui obstacol va determina lupii să nu mai meargă unul în spatele celuilalt. Mărimea haitei este stabilită ca fiind numărul maxim de indivizi ce au putut fi identificaţi pe baza urmelor. Numărul indivizilor identificaţi pe baza urmelor poate fi mai mare în prima parte a iernii (noiembrie - ianuarie), comparativ cu cel de la sfârşitul iernii (februarie - aprilie). Acest rezultat este influenţat de faptul că în această perioadă are loc dispersia sub-adulţilor, dar şi de faptul că mortalitatea indivizilor este mai crescută în timpul iernii;
    c. evidenţierea certă a prezenţei unei femele aflate în perioada de estru: dacă în timpul deplasării pe urmele pârtie sunt observate pete de sânge în urină;
    d. utilizarea teritoriului: informaţii privind principalele zone de activitate (zone de repaos, zone de vânătoare, căi de legătură între diferitele zone ale teritoriului etc.);
    e. identificarea unor haite distincte: în cazul în care, în sectoare adiacente, au fost observate urme pârtie ce pot fi atribuite unor haite distincte. În acest caz este necesară intensificarea efortului de prelevare a probelor pentru analiza genetică;


    Introducere
        Metoda snow-tracking permite colectarea unor informaţii esenţiale privind distribuţia şi estimarea numărului de lupi dintr-o zonă.
        Deplasările în vederea implementării activităţii de snow-tracking vor începe la 24 - 48 ore de la ultima ninsoare. Acest interval de timp este necesar pentru a permite lupilor să se deplaseze şi pentru a creşte probabilitatea de intersectare şi urmărire a pistelor de amprente de către operatorii de teren.
        Zona de studiu trebuie monitorizată pe jos (elemente ajutătoare acceptate: rachete de zăpadă, schiuri). Monitorizarea zonei de studiu se face prin participarea mai multor operatori care se pot deplasa simultan pe rute aflate în sectoare sau ploturi adiacente. Rutele vor fi cât mai flexibile şi oportuniste posibil, pentru a profita de stratul de zăpadă şi pentru a acoperi, într-o zi, o zonă cât mai vastă.
        Este de preferat ca rutele să vizeze:
    - drumuri forestiere, poteci de animale, trasee care vor asigura o eficienţă crescută în ceea ce priveşte deplasarea operatorilor;
    – zone de iernat ale ungulatelor sălbatice, puncte de trecere, culmi secundare, liziere, drumuri forestiere apropiate de cursuri de apă, drumuri şi poteci aflate la mijlocul versantului, adică toate acele zone despre care se presupune că ar avea cea mai ridicată probabilitate de a fi frecventată de lupi;

        Odată ce urmele de lup au fost identificate, deplasarea pe acestea trebuie să continue până când nu mai pot fi observate; operatorii vor avea opţiunea de a se deplasa în direcţia de mers a lupilor sau chiar în direcţia opusă, astfel încât probabilitatea unei întâlniri cu lupii să fie redusă la minim. Operatorii vor trebui să transmită imediat, echipei aflate în zona cea mai apropiată, poziţia şi direcţia de deplasare a lupilor. Acest fapt va permite detectarea posibilei continuări a pistei în zona limitrofă şi urmărirea acesteia pe distanţe mari.
        Dacă deplasarea pe o pistă de urme nu a putut fi finalizată într-o zi, se poate reveni şi continua deplasarea pe aceasta în următoarea zi.
        Reconstrucţia continuă a unor urme pârtie ale lupilor, derivată din unirea a diverse piste urmărite de mai mulţi operatori, fie în aceeaşi zi, fie în zile diferite va fi definită ca sesiune de snow-tracking.
        Metoda snow-tracking permite evaluarea prezenţei/absenţei lupilor la scară mare şi oferă estimări ale numărului de indivizi dintr-o zonă studiată (Tucker et al., 1990; Linnell et al., 1998).
        Validitatea rezultatelor este strâns legată atât continuitatea şi repetitivitatea implementării metodei, cât şi de numărul de echipaje implicate, totul fiind raportat la extinderea zonei studiate. Un factor limitativ este reprezentat de variabilitatea condiţiilor meteorologice anuale (cantitatea de precipitaţii sub formă de ninsoare).

    Centralizarea şi arhivarea datelor colectate în teren
        Înregistrarea coordonatelor GPS ale oricărui tip de semn de prezenţă aparţinând speciei vizate (amprentă, excrement, marcaj teritorial - urină, zgârietură, loc prădare, cadavru lup, păr, observaţii directe, urlete etc.)
        Pentru înregistrarea coordonatelor GPS se va utiliza sistemul de coordonate WGS 84, DD (Decimal Degrees - grade zecimale). Exemplu: Latitudine: 45,881598; Longitudine: 26,438055.
        Înregistrarea şi salvarea trackului fiecărui transect parcurs (GPS) şi arhivarea cu codul aferent. Exemplu: 20141210VNT1.
        Înregistrarea şi salvarea punctului (GPS) fiecărei amprente şi arhivarea cu codul aferent. Exemplu: 20141210VNT1Alup01.
        Toate informaţiile trebuie arhivate la momentul potrivit (imediat după sau în cel mai scurt timp de la parcurgerea transectului) pentru a evita crearea unor confuzii sau pierderea unor date importante. Pentru fiecare metodă va exista o bază de date specifică (în formatul stabilit de către persoana responsabilă).
    i) semne de prezenţă - transecte/snow-tracking şi camera-trapping;
    ii) efort (traseul parcurs şi lungimea acestuia, pentru transecte/snow-tracking şi data de început - sfârşit pentru camera-trapping).

        Date de colectat:
    a. excremente pentru studiul dietei. Probele vor fi colectate în pungi de plastic, pe care vor fi notate codurile aferente (vezi Anexe).
    b. excremente, urină, păr de lup, probe de ţesut pentru studiul privind analiza genetică (vezi paragraful aferent metodei).

        Necesarul de echipamente
    1. harta topografică a zonei de studiu, GPS;
    2. cameră foto;
    3. creion/pix rezistent la apă, marker permanent;
    4. fişa de teren;
    5. centimetru/ruletă;
    6. pungi din plastic (24x34 cm) pentru colectarea excrementelor pentru dietă;
    7. plicuri de hârtie şi silica gel pentru colectarea firelor de păr de lup pentru analiză genetică;
    8. recipiente din plastic şi etanol 96% pentru colectarea excrementelor recente (pentru analiză genetică);


    Proiectul WOLFLIFE: Studiu de caz. Ground survey: snow-tracking
        În cadrul proiectului WOLFLIFE, metoda snow-tracking a fost, de regulă, implementată cu două echipe care s-au deplasat simultan pe transectele selectate. Ocazional, au fost organizate sesiuni mai ample de snow-tracking, între 4 şi 6 echipe formate din câte 2 operatori de teren, deplasându-se pe teren în acelaşi timp.
        Acest lucru a fost util în înţelegerea distribuţiei haitelor în zonele studiate, operatorii identificând urmele unor haite de lupi care s-au deplasat într-un timp scurt pe mai multe fonduri de vânătoare diferite. Apartenenţa urmelor unei singure haite a fost confirmată pe baza analizei genetice a probelor colectate.

    Snow-tracking în proiectul WOLFLIFE
        Distribuţia şi lungimea transectelor pentru activitatea de snow-tracking trebuie să fie planificată cu atenţie pentru a creşte rata de observare a urmelor de lup.
        Analiza datelor colectate în două dintre zonele de studiu pilot (PVSO şi HHM) (Sin et al. in prep) sugerează că lungimea transectelor are un rol important în creşterea probabilităţii de a intersecta urmele lupilor. Spre exemplu, un efort total de 100 km împărţit în 20 de transecte cu o lungime fixă de 5 km a arătat o creştere mai redusă a curbelor de acumulare a urmelor, comparativ cu acelaşi efort împărţit în 8 transecte cu lungime de 12 km (Fig. 23).
 (a se vedea imaginea asociată)
                    Fig. 23 Curba de acumulare a urmelor de lup (nr.
                 urme/transecte de 5 km şi nr. urme/transecte de 12 km)
        În timpul iernii, haitele de lupi se pot deplasa pe distanţe lungi într-o singură zi. În Isle Royale lupii parcurg, în medie, 14,4 km/zi (Mech 1966), în timp ce studii desfăşurate în Polonia au arătat că lupii se pot deplasa pe distanţe de până la 33.8 km/zi (Jedrzejewski et al. 2001).
        În cadrul proiectului Wolflife, distanţa maximă parcursă de operatori pe urmele unei haite de lupi a fost de 11,4 km. Această lungime reprezintă distanţa maximă parcursă într-o singură zi, fără observarea unor locuri de odihnă utilizate de lupi. În plus, în timpul sesiunilor de snow-tracking au fost observate numeroase urme pistă lăsate de lupi care au traversat cel puţin două fonduri de vânătoare în timpul unei deplasări (Fig. 24).
 (a se vedea imaginea asociată)
       Fig. 24 Lupii nu ţin cont de limite administrative. Urmele pârtie ale unor
    haite de lupi (albastru) şi limitele unor unităţi de management cinegetic (alb)
        Într-un studiu desfăşurat în Bielowieza (Polonia), lupii monitorizaţi cu colare VHF s-au deplasat, în medie, 4,4 km/zi (distanţa în linie dreaptă), în timp ce distanţa maximă (măsurată în linie dreaptă) parcursă de lupi într-o zi a fost de 23,3 km (Jedrzejewski et al. 2001).
        În proiectul WOLFLIFE, distanţa maximă măsurată în linie dreaptă, pe baza deplasării pe urmele pârtie lăsate de lupi (snow-tracking) a fost de 7 km (Fig. 25).
        Deşi distanţa în linie dreaptă (SLD-straight line distance) nu poate fi măsurată cu precizie pe baza metodei snow-tracking, din cauza unor restricţii (climatice, logistice, etc.) care ar putea afecta rezultatul, în cadrul proiectului Wolflife, distanţa maximă măsurată în linie dreaptă este utilă pentru a atrage atenţia asupra faptului că acelaşi lup se poate deplasa într-o zi pe suprafaţa mai multor unităţi de management cinegetic (Fig. 26).
 (a se vedea imaginea asociată)
              Fig. 25 Exemplu de înregistrare a deplasării pe urmele unei
            haite de lupi, pe o distanţă de 7 km, în zona de studiu Călimani
 (a se vedea imaginea asociată)
                   Fig. 26 Distribuţia semnelor de prezenţă a lupilor
                          în zona de studiu Călimani. Spaţiul
                         utilizat, teoretic, de un lup/o haită,
        considerând distanţa maximă în linie dreaptă (7 km) parcursă într-o zi,
                   conform observaţiilor din timpul activităţilor de
                         teren (în centrul cercului galben este
               un semn de prezenţă a lupilor). Exemplul arată că semnele
           aceloraşi lupi pot fi găsite în 6 unităţi de management cinegetic.
 (a se vedea imaginea asociată)
                  Fig. 27 Considerând capacitatea lupilor de parcurge
     distanţe lungi într-un timp scurt, estimarea numărului de lupi dintr-o zonă nu
    poate fi făcută considerând suma indivizilor observaţi pe mai multe urme-pârtie.
        Pe parcursul unui an, lupii unei haite nu se deplasează întotdeauna împreună. Adesea, aceştia se despart în sub-grupuri şi se deplasează separate în interiorul teritoriului. Dată fiind această caracteristică, metoda snow-tracking nu permite estimarea numărului de indivizi dintr-o haită ca suma indivizilor identificaţi pentru fiecare dintre urmele pârtie observate într-un teritoriu (Fig. 27).

    METODA STAŢIILOR DE URMĂRIRE CU CAMERE FOTO AUTOMATE (CAMERA TRAPPING)
        Principalele obiective ale metodei
    a. prezenţă/absenţă: stabilirea absenţei sau prezenţei unuia sau mai multor lupi în zona studiată;
    b. mărimea şi structura haitei: va fi stabilit numărul minim de indivizi/haită. Mărimea haitei este stabilită pe baza imaginii (foto/video) în care a fost înregistrat numărul maxim de indivizi. Structura haitei va fi stabilită, atunci când este posibil, prin identificarea sexului indivizilor şi a prezenţei puilor (pentru structura pe grupe de vârstă);


    Introducere
        Metoda staţiilor de urmărire cu camere foto automate (camera-trapping) are o utilizare relativ recentă şi este o abordare menită să înlocuiască metodele tradiţionale, invazive, de capturare a animalelor (Mace et al., 1994). Este folosită într-o gamă largă de programe de cercetare care se ocupă cu studiul ecologiei, etologiei şi conservării speciilor.
        Comparativ cu alte metode de monitorizare a carnivorelor mari, metoda staţiilor de urmărire cu camere foto automate are o rată de succes considerabil crescută în ceea ce priveşte detectarea animalelor de talie mare, faţă de cele de talie mică şi medie (Lyra-Jorge et al., 2008), iar identificarea speciilor capturate în imagini este certă (Zuniga şi Jimenez 2010; Lyra-Jorge et al., 2008; Gese, 2001).
        Amplasarea camerelor în teren poate fi realizată şi de persoane instruite anterior. Camera-trapping prezintă avantajul că verificarea echipamentului poate fi realizată la intervale de timp mari, în funcţie de condiţiile ecologice, camera putând rămâne activă până la 30 de zile (Lyra-Jorge et al., 2008). Deplasarea pe teren este necesară doar la instalare, verificarea şi înlocuirea bateriilor şi a cardului de memorie (în cazul în care camera nu este integrată într-un sistem de transmitere în timp real a imaginilor) sau ridicare. Acest aspect asigură o scădere a cheltuielilor de implementare a metodei, înregistrarea permanentă a imaginilor capturate şi posibilitatea creării unui istoric al observaţiilor, iar camera poate fi utilizată şi în alte sesiuni de monitorizare.
        Dezavantajele utilizării camerelor pentru monitorizarea faunei sălbatice pot fi de ordin tehnic şi metodologic.
        Declanşarea camerelor utilizate este automată, datorită existenţei senzorilor de mişcare şi căldură sau infraroşu (Gese, 2001). Această caracteristică determină erori în funcţionarea echipamentului. Detectabilitatea este afectată când temperatura mediului devine apropiată de temperatura corpului animalului (cu precădere în timpul zilei, vara) sau când temperaturile mediului sunt foarte scăzute. Şansele de detecţie sunt mai mari noaptea, când diferenţa între temperaturi este mai crescută (Srbek-Araujo şi Chiarello, 2005). Camerele cu infraroşu prezintă o sensibilitate considerabilă la oscilaţiile temperaturii, declanşându-se ori de câte ori valorile termice se schimbă (Lyra-Jorge et al., 2008).
        Au fost semnalate situaţii în care rata de detecţie este mai crescută la începutul studiului (Wemmer et al., 1996; York et al., 2001; Wegge et al., 2004; Jackson et al., 2006) şi scade pe măsură ce animalul devine conştient de prezenţa camerei (din cauza sunetului din momentul declanşării bliţului) ajungând să evite locaţia monitorizată. Există, de asemenea, un dezavantaj legat de decalajul între momentul trecerii unui individ şi momentul declanşării senzorului, animalul putând dispărea din cadru înainte de a fi fotografiat. Nedetectarea speciei, deşi aceasta este prezentă, determină erori în estimare. Cu toate acestea, perturbarea este cu mult mai scăzută în cazul instalării camerelor automate, decât dacă observatorul ar fi fost prezent (Bridges et al., 2004; Bridges şi Noss, 2011).
        În funcţie de obiectivele studiului, datele obţinute pot fi folosite pentru a estima mărimea populaţiei, prezenţa/absenţa, densitate relativă (Wemmer et al., 1996), fiind una dintre metodele cu potenţial de utilizare în monitorizarea speciilor greu de observat, care evită prezenţa umană, specii mobile, solitare, care se găsesc în densităţi scăzute sau trăiesc în grupuri mici (Carbone et al., 2001). Studiile bine concepute includ în general informaţii despre covariate în locurile unde au fost amplasate camerele.
        Metoda staţiilor cu camere foto automate a fost aplicată cu succes în studiul carnivorelor mari: concomitent cu analiza genetică, pentru studiul lupului (Galaverni et al., 2012) sau alte specii mobile şi nocturne, precum felidele (Gese, 2001).
        Probabilitatea ca indivizii să aibă aceeaşi şansă de a fi fotografiaţi se poate atinge prin plasarea camerelor în unităţi de prelevare cu suprafeţe mai mici decât home range-ul minim (Rozylowicz et al., 2009).
        Pe lângă parametrii statistici ce derivă din aplicarea metodei, o serie de informaţii importante pot fi obţinute, referitoare la etologia speciei - prin înregistrarea timpului la care a fost capturată imaginea, observaţii asupra activităţii speciei (diurna, nocturna, periodicitatea parcurgerii aceleiaşi rute, marcaj teritorial) (Lyra-Jorge et al., 2008) sau biologie - starea de reproducere a animalului sau vârstă (Srbek-Araujo şi Chiarello, 2005).
        Necesarul de echipamente
    1. Camere foto trapping cu senzori de mişcare/infraroşu etc.;
    2. carduri de memorie;
    3. acumulatori camere;
    4. sisteme de siguranţă pentru camere;
    5. GPS.

 (a se vedea imaginea asociată)
                       Fig. 28 Fiecare cameră şi card de memorie
                     ar trebui să aibă un cod de identificare unic

    Indicaţii privind setarea camerelor
        Selectarea locului de amplasare a camerelor
        Adesea, lupii preferă pentru deplasarea rapidă drumurile, potecile sau orice altă cale prin care pot evita zăpada mare sau vegetaţia prea deasă. Mişcările lupilor sunt constrânse de caracteristicile peisajului (ex. acoperirea cu vegetaţie, fragmentarea reliefului sau alte obstacole naturale).
        Camera trebuie poziţionată în locuri cu caracteristici care facilitează mişcarea lupilor, permiţând reducerea energiei consumate pentru deplasare (Fig. 29).

        Senzorul şi alinierea camerei
        Camera trebuie plasată la nivelului înălţimii lupului, pentru a asigura posibilitatea colectării cât mai multor informaţii dintr-un videoclip (ex. dimensiunea corpului, sexul, caracteristicile fizice).
        În cazul în care locul unde este amplasată camera este utilizat în mod obişnuit de către oameni şi există un risc ridicat de dispariţie a camerei, atunci aceasta ar trebui amplasată la înălţimi mai mari pentru a evita observarea acesteia de către oameni (Fig. 30).
        Locul de amplasare al camerei trebuie să fie modificat cât mai puţin posibil pentru a evita ca lupii să devină suspicioşi şi să nu mai utilizeze zona respectivă.
        Anumite ajustări ale poziţiei camerei sunt necesare pentru a evita declanşarea acesteia ca urmare a mişcării (cauzate de vânt sau zăpadă) frunzelor şi crengilor.
        Pentru a reduce la minim perturbarea şi pentru a evita alertarea animalului, sugerăm folosirea camerelor cu radiaţie infraroşie, invizibilă ochiului lupului.
        Orientarea camerei este dictată atât de direcţia soarelui, cât şi de unghiul fotografic dorit. Camera trebuie orientată spre nord pentru a împiedica declanşarea falsă din cauza interferenţelor solare. Mai mult decât atât, aceasta trebuie amplasată la un unghi oblic (30° - 45°) faţă de traseu, pentru a reduce posibilitatea de a nu surprinde anumite animale atunci când traversează locul, datorită întârzierii declanşatorului (rapiditatea cu care camera captează o imagine faţă de momentul în care senzorul detectează ţinta aflată în mişcare) (Fig. 31).


    Setări video
        Recomandăm setarea duratei de înregistrare la minim 30 de secunde, pentru a creşte şansele ca toţi indivizii unei haite să fie surprinşi în aceeaşi înregistrare.
 (a se vedea imaginea asociată)
                   Fig. 29 Drumurile forestiere sunt printre căile de
          circulaţie preferate de lupi pentru deplasări (foto: Andrea Gazzola)
        Setări specifice camerei automate
    1. Setarea orei: ora este afişată în sistem de 24 ore între 0 şi 23. De preferat să fie setată ora solară.
    2. Setarea datei: data este afişată ca lună/zi/an.
    3. Meniu mod de lucru (Mode Menu): acest meniu se utilizează pentru a schimba modul de lucru a camerei: film rezoluţie mare (movie Hi) şi film rezoluţie mică (movie Lo). Fiecare film are o durată de 30 de secunde.
    4. Meniu de întârziere a capturii imaginii (Time delay menu).
    5. Meniu de sensibilitate a mişcării: sensibilitatea mişcării este influenţată puternic de temperatură. În zilele foarte calde este necesară o sensibilitate mare, deoarece corpul animalului care declanşează camera are o temperatură uneori mai mică decât cea exterioară. Detectarea se face greu în zilele calde deoarece diferenţa dintre temperatura animalului şi celelalte elemente din natură este infimă, orice mişcare putând declanşa aparatul.

        Setarea HOT - este utiliză în timp de vară, senzorul PIR detectând mişcările cele mai mici (diferenţele de temperatură cele mai mici). Se poate folosi şi în alte cazuri pentru mărirea razei de acţiune. Datorită creşterii razei de acţiune lumina poate fi insuficientă, astfel că imaginile/filmul apare neclar. Raza de acţiune peste 9,14 m.
        Setarea NORMAL - cea mai comună dintre setări, se poate folosi în toate condiţiile sub 9,14 m
        Setarea COLD - se poate folosi în perioada de iarnă, atunci când temperatura corpului animalului este mai ridicată. Rază de acţiune sub 9,14 m.
        RECOMANDĂM SETAREA HOT sau NORMAL!
        Colectarea şi arhivarea datelor colectate din teren
        Vor fi colectate următoarele informaţii (vezi Anexe):
        Judeţ: indicarea judeţului unde este amplasată staţia
        Zona de studiu: indicarea codului de identificare a zonei pilot monitorizate
        Cod_plot: indicarea codului plotului în care este amplasată camera
        Cod_camera_trap: codul de identificare al camerei
        Coo_X, Coo_Y: latitudine, longitudine, coordonate geografice exprimate în grade zecimale (DD), sistem de referinţă WGS 84
        Descriere: indicarea locului unde a fost poziţionată staţia de monitorizare cu cameră foto automată - drum forestier (forest road), potecă (footpath), în afara drumului (off road)
        Data de început: data la care camera a fost activată
        Data de sfârşit: data la care camera a devenit inactivă. Poate coincide cu data schimbării bateriilor dacă la momentul respectiv camera era încă activă sau cu data ultimei înregistrări foto/video dacă la momentul schimbării bateriilor camera era inactivă.
        Operatori: numele şi prenumele operatorilor care au efectuat amplasarea camerei/schimbarea bateriilor etc.

        Toate aceste informaţii, alături de înregistrările foto/video identificate pe cardul de memorie al camerei vor fi arhivate în baza de date aferentă, în format excel şi shapefile.
 (a se vedea imaginea asociată)
                     Fig. 30 Exemple de amplasare a capcanelor-foto
 (a se vedea imaginea asociată)
                    Fig. 31 Orientarea camerei trebuie să ţină cont
        de dimensiunea speciei vizate şi să urmărească mărirea şanselor ca toţi
        indivizii unei haite să apară în aceeaşi filmare (desen: Andrea Gazzola)

    Proiectul WOLFLIFE: studiu de caz. Metoda staţiilor de urmărire cu cameră foto automate (camera trapping)
        Distribuţia spaţială a semnelor de prezenţă colectate în primul bimestru (noiembrie - decembrie; transecte şi snow-tracking) al fiecărui an de monitorizare a stat la baza individualizării acelor ploturi în care au fost instalate staţiile de captură cu camere foto cu senzor de mişcare.
        Fiecare cameră a avut un va av un cod de identificare unic, format din: codul de identificare al judeţului, urmat de CAM şi de o numerotare progresivă.

    Camera-Trapping în proiectul WOLFLIFE
        Zona de studiu PVSO. În timpul iernii 2014 - 2015, 8 dintre cele 12 ploturi au fost monitorizate utilizând staţii de captură cu camere automate. În fiecare dintre ploturi, numărul de staţii a variat de la 1 la 6, în timp ce pe suprafaţa celor 8 ploturi au fost amplasate în total 22 de staţii camera-traps.
        Rata de captură a lupilor a fost redusă, în medie 3 filmări fiind obţinute pentru fiecare 100 de zile în care camerele au fost active (Tabelul 2).
        Zona de studiu HHM. În sezonul de iarnă 2015 - 2016, în zona de studiu HHM, 8 dintre cele 12 ploturi au fost monitorizate utilizând staţii de captură cu camere automate. În fiecare dintre ploturi, numărul de staţii a variat de la 1 la 5, în timp ce pe suprafaţa celor 8 ploturi au fost amplasate în total 24 de staţii camera-traps.
        Rata de captură a lupilor a fost redusă, în medie 4 filmări fiind obţinute pentru fiecare 100 de zile în care camerele au fost active (Tabelul 2).
        Zona de studiu Călimani. În sezonul de iarnă 2016 - 2017, în zona de studiu Călimani, 7 dintre cele 10 ploturi au fost monitorizate utilizând staţii de captură cu camere automate. În fiecare dintre ploturi, numărul de staţii a variat de la 1 la 3, în timp ce pe suprafaţa celor 8 ploturi au fost amplasate în total 12 de staţii camera-traps.
        Rata de captură a lupilor a fost redusă, în medie 4 filmări fiind obţinute pentru fiecare 100 de zile în care camerele au fost active (Tabelul 2).
        Tabelul 2. Efortul (numărul de staţii camera-traps şi numărul de zile în care au fost active) şi filmările cu lupi colectate în zonele de studiu pilot.

┌─────────┬───────┬─────────┬─────────┐
│         │       │         │Nr. video│
│Zona de  │Nr.    │Nr. zile │/        │
│studiu   │staţii │activ    │Nr. zile │
│         │       │         │activ    │
├─────────┼───────┼─────────┼─────────┤
│PVSO     │22     │758      │0,03     │
├─────────┼───────┼─────────┼─────────┤
│HHM      │24     │539      │0,04     │
├─────────┼───────┼─────────┼─────────┤
│Călimani │12     │342      │0,04     │
└─────────┴───────┴─────────┴─────────┘


        Am măsurat perioada de latenţă (perioada de timp între amplasarea camerei şi primul videoclip cu lup) pentru a estima numărul minim de zile pe care o cameră trebuie să fie activă în teren pentru a colecta un videoclip cu lup. Pe baza întregului set de date (28 camera-traps, în cele 3 zone de studiu), s-a stabilit că o cameră trebuie să funcţioneze între 10 şi 20 de zile pentru a colecta cel puţin un videoclip cu lup (95% CI: 10 - 20 zile). Din acest motiv, pentru a avea şanse mai mari de a obţine filmări cu lupi, recomandăm o perioadă de cel puţin 20 de zile în care o camera trebuie să fie activă în aceeaşi staţie de monitorizare (Fig. 32).
 (a se vedea imaginea asociată)
         Fig. 32 Perioada medie de timp între momentul în care a fost activată
       camera-capcană (t0) şi primul videoclip cu lup colectat (injtervat t1-t2))

    METODA SEMNALELOR ACUSTICE (WOLF HOWLING)
        Principalele obiective ale tehnicii
    a. Prezenţa/absenţa: specifică dacă unul sau mai mulţi lupi sunt prezenţi în zona evaluată;
    b. estimarea numărului de nuclee familiale;
    c. verificarea succesului reproductiv al nucleelor familiale;
    d. estimarea numărului de indivizi din cadrul nucleelor familiale;
    e. identificarea zonelor de creştere a puilor (rendez-vous sites);


    Introducere
        Wolf howling este o metodă utilizată pentru localizarea haitelor de lupi dar şi pentru estimarea numărului minim de indivizi dintr-un areal (Harrington şi Mech, 1982; Passilongo et al., 2012; Zaccaroni et al., 2012). Aplicată pe areale de dimensiuni reduse, metoda vine în sprijinul primelor două metode prezentate (metoda transectelor şi camera trapping), iar în cazul arealelor extinse este utilă pentru stabilirea distribuţiei spaţiale a haitelor de lupi. Metoda este, de asemenea, utilă în identificarea numărului de pui dintr-o haită (Harrington şi Mech, 1978a, 1979).
        Wolf-howling necesită echipament special pentru redarea sunetului pentru a asigura standardizarea metodei (Passilongo et al., 2010), deşi, în literatura de specialitate, deseori este recomandat ca persoana care aplică metoda să emită sunetele (Pimlott, 1960; Joslin, 1967; Theberge şi Falls, 1967).
        Obţinerea unui răspuns la transmiterea unui urlet înregistrat sau simulat de către om poate ajuta la documentarea prezenţei canidelor într-un areal. Perioada din an, momentul zilei şi componenţa haitei sunt factori care pot afecta frecvenţa naturală a urlatului şi rata de răspuns (Harrington şi Mech, 1979; Gazzola et al., 2002; Nowak et al., 2007).
        Perioada cea mai potrivită pentru implementarea metodei wolf-howling este vara, în special lunile august - septembrie.
        Orele nocturne sunt cele mai favorabile, întrucât a fost observată o tendinţă semnificativă a lupilor de a răspunde la semnalele acustice emise de operatori (Rutter şi Pimlott, 1968; Harrington şi Mech, 1978b; 1979); în acelaşi timp, zgomotele provenite din mediul înconjurător, în special cele provocate de activităţile umane sunt minime (Boscagli, 1985).
        Distanţa care poate fi străbătută de sunet şi abilitatea de a detecta un răspuns variază în funcţie de o serie de factori de mediu, limitele maxime fiind estimate la aproximativ 3 km (Fuller şi Sampson, 1988). Prin urmare, este recunoscută necesitatea unui număr mare de staţii de emitere pentru a acoperi zona evaluată.
        Metodologia clasică presupune stabilirea unui număr de puncte de simulare, deplasarea în lungul unor drumuri sau trasee şi oprirea la intervale predeterminate, urmate de reproducerea urletului şi aşteptarea răspunsului pentru o unitate de timp specificată.
        Observaţiile pot fi efectuate mai multe dimineţi/nopţi la rând, iar răspunsurile înregistrate pot fi folosite pentru estimarea numărului minim de indivizi din haită.
        La fiecare punct de simulare urletul este redat de mai multe ori, la interval de 2 minute, până când fie este obţinut un răspuns, fie 3 serii nu au determinat obţinerea unui răspuns (Harrington şi Mech, 1982). O singură serie constă în 5 transmiteri ale urletului, fiecare cu o durată de 5 - 8 secunde, separate de o pauză de 1 - 2 secunde (Harrington şi Mech, 1982).
        Standardizarea şi consecvenţa acestei metode este necesară pentru a obţine rezultate solide şi comparabile pentru analiza trendului. Factorii sezonieri, sociali, temporali şi spaţiali care pot influenţa rata de răspuns la semnalele acustice trebuie notaţi şi analizaţi cu atenţie. Pentru o estimare corectă a populaţiei, aria de interes trebuie să fie intens monitorizată pentru a obţine o acoperire adecvată.
        Dificultatea impusă de terenul accidentat, lipsa drumurilor de acces auto, necesitatea deplasării în mers şi pe timp de noapte, condiţionează buna implementare a metodei. Evaluarea trebuie efectuată în condiţii meteorologice favorabile (absenţa vântului, a ploii sau a ceţii) deoarece aceste condiţii ar putea limita atât propagarea semnalului emis, cât şi perceptibilitatea operatorului (Pimlott, 1960).
        Necesarul de echipamente
    1. echipament de emisie: portavoce cu loc pentru card/stick de memorie (pentru stocarea înregistrărilor ce vor fi emise), amplificatory audio, card de memorie, baterii;
    2. echipament de înregistrare: microfon direcţional, căşti, dispozitiv de înregistrare audio, baterii;
    3. GPS;
    4. busola;
    5. fişă de teren;
    6. instrument de scris;
    7. lanternă frontală;

        Colectarea şi arhivarea datelor din teren
        Pentru fiecare deplasare este de preferat să fie completată câte o fişă de teren (vezi Anexe).
        Pe fişă vor fi înregistrate următoarele informaţii:
        Judeţ: indicarea judeţului unde se desfăşoară studiul
        Zona de studiu: indicarea codului de identificare a zonei pilot monitorizate
        Cod_plot: indicarea codului plotului în care sunt amplasate staţiile de emisie
        Operatori: numele şi prenumele operatorilor implicaţi în monitorizare
        Codul staţiei de emisie: numerotare progresivă, urmată de "WH", de indicativul judeţului şi de indicativul echipei (T1, T2 ... Tn). Exemplu: 1WHVNT1, 2WHVNT1 ... etc.
        Coo_X, Coo_Y: latitudine, longitudine, coordonate geografice exprimate în grade zecimale (DD), sistem de referinţă WGS 84
        Trial 1, 2, 3: ora solară a fiecăreia dintre emiteri. Este suficientă doar notarea orei. Exemplu: dacă sunetul a fost emis la 23:05 se poate nota doar 23.
        Trial 1, 2, 3 (0/1): rezultatul fiecăreia dintre emisii - o indică lipsa unui răspuns, 1 indică obţinerea unui răspuns.
 (a se vedea imaginea asociată)
             Fig. 33 Identificarea locului din care provine urletul haitei
        Direcţia de provenienţă a răspunsului: va fi raportată direcţia de provenienţă a sunetului faţă de Nord (Azimut) (Fig. 33)
        Estimarea distanţei (categoria 1, categoria 2, categoria 3): categ. 1 - foarte aproape, urletul se aude foarte bine, se pot auzi chiar şi mişcările animalelor în vegetaţie precum şi alte tipuri de vocalizări; categ. 2 - urletul se aude bine, dar nu poate fi auzită mişcarea animalelor. Identificare diferiţilor indivizi este încă posibilă; categ. 3 - urletul este greu perceptibil, este necesară apropierea de locul de provenienţă al sunetului pentru a înţelege câţi indivizi urlă.
        Numărul de lupi adulţi: numărul de indivizi adulţi estimat de către operator. Numărul de pui: numărul de pui estimat de către operator.
        Cod_răspuns: codul de identificare al răspunsului (vezi Anexa 6).

        Toate aceste informaţii vor fi arhivate în baza de date aferentă, în formatul stabilit de persoana responsabilă.


    Proiectul WOLFLIFE: Studiu de caz. Metoda semnalelor acustice (wolf howling)
        În cadrul proiectului Wolflife, o primă sesiune a metodei semnalelor acustice (wolf-howling) a fost implementată în perioada 30 august - 23 septembrie 2015, în PVSO, exclusiv în acele zone unde, anterior, au fost colectate cele mai multe semne de prezenţă a lupilor. Au fost acoperite 4 dintre cele 12 ploturi care delimitează zona de studiu, iar în aceste ploturi au fost amplasate 30 de staţii de emisie (Fig. 35). Staţiile au fost amplasate în locuri dominante, pe creşte secundare, cu scopul de a maximiza propagarea semnalelor acustice.
        Distribuţia spaţială a staţiilor de emitere a semnalelor acustice a fost planificată astfel încât posibilitatea ca unele văi să nu fie acoperite de semnalul emis să fie minimă, iar distanţa dintre două staţii adiacente (d < 3 km) a fost definită pentru a limita posibilitatea ca un eventual răspuns din partea lupilor să nu fie auzit de către operatori.
        Timp de 7 nopţi, în intervalul 30 august - 23 septembrie 2015, au fost vizitate 30 de staţii de emitere a semnalelor acustice şi au fost efectuate 152 de stimulări acustice. Rezultatele obţinute au constat în colectarea a 3 răspunsuri din partea lupilor: în două dintre cazuri răspunsul a provenit de la un individ, iar în cel de-al treilea de la o haită (număr indivizi neidentificat, posibil adulţi şi pui). Rata de răspuns (nr. răspuns/nr. stimuli acustice) a fost de 2%, iar distanţa dintre cele două zone unde au fost înregistrate răspunsurile este de 10,5 km.
 (a se vedea imaginea asociată)
             Fig. 35 Distribuţia spaţială a semnelor de prezenţă a lupului
                   (puncte albastre), staţii de emitere a semnalelor
             acustice (puncte galbene) şi răspunsurile lupilor la semnalele
                        transmise-WH replies (puncte roşii), în
                     zona de studiu PVSO (iulie - septembrie 2015)

    ANALIZA GENETICĂ
        Principalele obiective ale metodei
    a. Prezenţa/absenţa: specifică dacă unul sau mai mulţi lupi sunt prezenţi în zona evaluată
    b. Estimarea numărului şi distribuţiei spaţiale a nucleelor familiale
    c. Estimarea numărului minim de indivizi din zona de studiu
    d. Identificarea indivizilor hibrizi
    e. Documentarea unor posibile cazuri de lupi aflaţi în dispersie


    Introducere
        Analiza genetică neinvazivă este una dintre cele mai utilizate tehnici în studiul animalelor caracterizate de un grad ridicat de mobilitate şi care trăiesc în densităţi mici, cum este lupul.
        Cel mai adesea, probele utilizate pentru analiza genetică neinvazivă constau în fire de păr sau excremente de lup colectate în timpul deplasărilor pe transecte/snow-tracking.
        În interiorul excrementului pot fi găsite celule exfoliate din epiteliul intestinal al lupului, iar prin proceduri de laborator speciale se poate realiza extragerea şi analiza ADN-ului. În cazul firelor de păr, materialul genetic poate fi extras numai atunci când acesta prezintă rădăcina (folicul).
        Analiza ADN permite obţinerea unor informaţii importante, precum: determinarea cu certitudine a speciei, identificarea individului, a sexului acestuia, precum şi relaţiile parentale între diferiţi indivizi.
        Pe baza analizei genotipurilor este posibilă estimarea unor parametri demografici importanţi, între care: estimarea numărului minim de indivizi prezenţi în zona de studiu, structura populaţiei pe sexe, mărimea populaţiei. În acelaşi timp, pot fi obţinute şi informaţii precum: estimarea variabilităţii genetice şi a gradului de hibridizare, identificarea indivizilor hibrizi.
        Necesarul de echipamente
    1. mănuşi chirurgicale (pot fi şi nesterilizate);
    2. pensetă;
    3. recipiente din plastic pentru conservarea probei - 70 ml;
    4. etanol min. 96%;
    5. instrument de tăiat (lama, cutter, bisturiu);
    6. etichetă adezivă pentru notarea codului probei pe recipientul din plastic;
    7. plicuri de hârtie pentru conservarea probelor de păr;
    8. silica gel pentru deshidratarea părului;
    9. pix rezistent la apă/creion;
    10. GPS;
    11. fişa de teren pentru arhivarea datelor.


    Colectarea şi arhivarea datelor din teren
        Informaţiile privind modul de prelevare a probelor pentru analiză genetică de lup, redate în cele ce urmează, au fost realizate având ca suport documentul: Material & Methods (population genetics), redactat în Germania (Anne Jarausch & Carsten Nowak, 2015).
        Procedura de prelevare şi conservare a probelor de ţesut
    1. Va fi prelevată o porţiune de 1 - 3 gr (echivalentul unui diametru nu mai mare de 0,5 cm) de ţesut muscular (inima, limba, muşchi scheletici) sau organe interne (ficat, rinichi) cu ajutorul unui instrument de tăiat (lama, cutter, bisturiu) şi mănuşi chirurgicale.
    2. Proba va fi păstrată într-un recipient de plastic tip 50 ml, respectând proporţiile - 1 parte probă ţesut la 20 ml etanol.
    3. Va fi utilizat doar etanol min. 95% (ne-denaturat). Este interzisă folosirea alcoolului denaturat (utilizat în mediul sanitar).
    4. Este important să se verifice dacă proba este bine imersă în soluţia conservantă şi dacă recipientul este închis ermetic.
    5. Pe recipientul de plastic va fi aplicată eticheta adezivă, pe aceasta fiind notat codul de identificare al probei.
    6. Recipientele vor fi păstrate în congelator, sau într-un mediu uscat şi ferit de razele soarelui.

        Procedura de prelevare şi conservare a excrementelor
    1. Va fi colectată o porţiune de 1 - 3 cmc din excrementul identificat, utilizând mănuşile chirurgicale.
    2. Proba va fi amplasată în recipientul de plastic de 50 ml, în min. 30 ml alcool etilic (etanol).
    3. Va fi utilizat doar etanol min. 96% (ne-denaturat). Este interzisă folosirea alcoolului denaturat (utilizat în mediul sanitar).
    4. Este important să se verifice dacă proba este bine imersă în soluţia conservantă şi dacă recipientul este închis ermetic.
    5. Pe recipientul de plastic va fi aplicată eticheta adezivă, pe aceasta fiind notat codul de identificare al probei.

 (a se vedea imaginea asociată)
            Fig. 36 Materii fecale - probă colectată pentru analiză genetică
        Procedura de prelevare şi conservare a urinei:
    1. Va fi colectată o porţiune de 15 ml urină, utilizând o lingură de unică folosinţă.
    2. Proba va fi amplasată în recipientul de plastic de 50 ml, cu min. 33 ml alcool etilic (etanol);
    3. Va fi utilizat doar etanol min. 96% (ne-denaturat). Este interzisă folosirea alcoolului denaturat (utilizat în mediul sanitar);
    4. Este important să se verifice dacă proba este bine imersă în soluţia conservantă şi dacă recipientul este închis ermetic;
    5. Pe recipientul de plastic va fi aplicată eticheta adezivă, pe aceasta fiind notat codul de identificare al probei.

        Procedura de prelevare şi conservare a probelor de păr
    1. Vor fi prelevate exclusiv firele de păr prevăzute cu folicul;
    2. Vor fi păstrate în acelaşi plic de hârtie firele de păr care aparţin aceluiaşi individ. Dacă nu există certitudine că firele de păr aparţin aceluiaşi individ, acestea vor fi păstrate în plicuri diferite;
    3. Pe fiecare plic va fi aplicată eticheta adezivă, pe aceasta fiind notat codul de identificare al probei;
    4. Plicul de hârtie poate fi amplasat într-o pungă cu ziplock în care va fi pus şi un plic cu silica gel, pentru a păstra proba întru mediu uscat;
    5. Probele vor fi păstrate în locuri uscate şi ferite de razele soarelui.

 (a se vedea imaginea asociată)
       Fig. 37 Colectarea urinei găsite pe zăpadă poate fi făcută cu o linguriţă
                 din plastic (de unică folosinţă) sau chiar cu una din
                          metal. În cel de-al doilea caz, după
             fiecare prelevare, linguriţa trebuie sterilizată prin trecerea
           prin flacără, pentru a se evita contaminarea între diferite probe
 (a se vedea imaginea asociată)
         Fig. 38 Firele de păr de lup pot fi găsite cu uşurinţă în locurile de
     odihnă (restingsites), în culcuşurile făcute în zăpadă (foto: Andrea Gazzola)

    Proiectul WOLFLIFE: studiu de caz. Analiza genetică
        În perioada Noiembrie 2014 - Aprilie 2016, în cadrul proiectului LIFE13NAT/RO/000205, au fost analizate 286 de probe biologice cu scopul estimării mărimii relative a populaţiei de lup din Carpaţii Orientali (Anne Jarausch & Carsten Nowak, 2016).
        111 probe (materii fecale şi păr) au fost colectate în zona PVSO, în timp ce în zona HHM au fost colectate 102 probe (materii fecale, urină şi păr). Toate probele colectate, împreună cu 66 de probe de ţesut provenite de la lupi recoltaţi în diferite sezoane de vânătoare au fost analizate de laboratorul de genetică Senckenberg (Germania).
        Rezultatele redate în continuare sunt parte din raportul (Anne Jarausch & Carsten Nowak, 2016. Progress report on wolf genetics results - LIFE13NAT/RO/000205) produs de laboratorul menţionat.
        Analiza genetică în proiectul WOLFLIFE
        Genotiparea utilizând markeri ADN microsatelit a rezultat în identificarea a 25 de lupi în fiecare dintre cele două zone de studiu considerate (PVSO şi HHM), în total 50 de indivizi fiind identificaţi. Sexul indivizilor a fost identificat pentru toţi cei 50 de indivizi, probele biologice aparţinând masculilor fiind prelevate mai frecvent decât femelele (34 masculi - 16 femele).
        Putna - Vrancea - Soveja - Oituz
        În zona de studiu PVSO (1200 km²), pe baza analizei genetice au fost identificate 4 haite/perechi de lupi şi cel puţin trei cazuri de relaţii părinte-descendenţi (Fig. 39).
        Haita 1. În perioada de eşantionare 2014/2015, probele care au dus la identificarea indivizilor RW001f, RW003m, RW006f şi RW016f au fost colectate pe un anumit teritoriu. Femela RW001f se potriveşte ca mamă pentru indivizii RW006f şi RW016f, în timp ce RW003m nu este tatăl acestora. RW006f şi RW016f ar trebui să fie puii RW001f şi ai unui mascul care nu a fost genotipat în perioada menţionată. Probabil, masculul respectiv a fost înlăturat din haită (cauză necunoscută), fiind înlocuit de RW003m. În 2016, în această regiune a fost colectată o altă probă - identificată ca RW054m. RW054m se potriveşte ca pui al perechii RW001f şi RW003m, indicând o împerechere reuşită.
        Haita 2. Masculul RW026m şi femela RW023f sunt consideraţi părinţii indivizilor RW025m, RW017m and RW002m. RW005m ar putea de asemenea fi un pui al aceleiaşi perechi (RW026m x RW023f).
        Haita 3. RW011m şi RW013f se potrivesc ca părinţi ai individului RW021m, în timp ce RW013f şi RW012m se potrivesc ca părinţi RW010f. În acelaşi timp, între indivizii RW011m, RW013f, RW021m şi RW012m există o relaţie strânsă de înrudire.
        Haita 4. În regiunea sud-vestică a zonei de studiu, indivizii RW008m şi RW004f au fost recapturaţi în repetate rânduri, ceea ce atestă prezenţa în zonă a unei perechi. Între RW015m, RW008m şi RW004f nu există o relaţie de înrudire, iar RW020f ar putea fi mama sau fiica femelei RW004f.
        Alţi indivizi. În plus, au fost identificaţi alţi patru indivizi - RW007m, RW009f, RW022m, RW014m şi RW033m, rezultând un număr minim de 25 de indivizi în zona de studiu PVSO.
 (a se vedea imaginea asociată)
                          Fig. 39 Distribuţia celor 25 de lupi
          identificaţi în zona de studiu PVSO, monitorizată în sezonul de iarnă
                 2014/2015 (m = mascul; f = femelă). MCP (poligon minim
                        convex) reprezintă o posibilă distribuţie
              a haitelor de lupi, nu indică delimitarea exactă sau mărimea
           teritoriilor haitelor (sursa: Anne Jarausch & Carsten Nowak, 2016)

        Herculian - Harghita - Mădăraş
        În zona de studiu HHM (1200 km²), pe baza analizei genetice au fost identificate 3 haite de lupi: una în regiunea sudică a zonei de studiu şi altele două, cu teritorii adiacente, în regiunea nordică (Fig. 40).
        Haita 1. Indivizii RW030m şi RW028f sunt părinţii a patru dintre indivizii identificaţi - RW027m, RW029f, RW051m şi RW053f.
        Haita 2. Cea de-a doua haită este formată din părinţii RW031m şi RW040f şi puii acestora - RW034f, RW025m, RW047m. RW045m ar putea fi un alt pui al aceleiaşi perechi (RW031m x RW040f), dar o alelă nu se potriveşte.
        Haita 3. În regiunea sudică a zonei de studiu, probele care au dus la identificarea indivizilor RW019f, RW041m, RW042m, RW043m, RW044m, RW036m şi RW039m au fost prelevate în timpul deplasării pe acelaşi transect. Indivizii RW041m, RW042m, RW043m şi RW044m sunt puii femelei RW019f, dar între RW036m şi RW039m şi ceilalţi indivizi nu s-a observat niciun grad de înrudire. Femela RW018f ar putea fi mama individului RW037m.
        Alţi indivizi. RW038m, RW052m, RW055m şi RW056m nu au arătat niciun fel de relaţie, nici între ei şi nici cu alţi indivizi din haitele identificate.
 (a se vedea imaginea asociată)
                          Fig. 40 Distribuţia celor 25 de lupi
          identificaţi în zona de studiu HMM, monitorizată în sezonul de iarnă
                 2015/2016 (m = mascul; f = femelă). MCP (poligon minim
                       convex) reprezintă o posibilă distribuţie
              a haitelor de lupi, nu indică delimitarea exactă sau mărimea
           teritoriilor haitelor (sursa: Anne Jarausch & Carsten Nowak, 2016)


             Tabelul 3 Informaţii sumare privind fiecare metodă neinvazivă

┌────────────┬────────────────┬─────────────┬─────────────┬────────────┐
│            │Metoda staţiilor│             │Metoda       │Metoda      │
│            │de urmărire cu  │Deplasarea pe│semnalelor   │transectelor│
│            │camere foto     │urmele pârtie│acustice     │(Ground     │
│            │automate        │(Snow        │(Wolf        │survey) +   │
│            │(Camera         │Tracking)    │howling)     │analiza     │
│            │trapping)       │             │             │genetică    │
├────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│            │                │Iarna        │Vara (iulie -│Iarna       │
│            │Tot anul        │(noiembrie - │septembrie)  │(noiembrie -│
│            │                │aprilie)     │             │aprilie).   │
│Perioada    ├────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│optimă      │Poziţionarea    │Deplasarea în│Emiterea     │            │
│pentru      │camerelor,      │teren se     │semnalelor   │Transecte   │
│implementare│descărcarea     │poate face la│acustice în  │parcurse în │
│            │periodică a     │24 - 48 ore  │timpul       │fiecare     │
│            │datelor.        │după         │nopţii.      │lună.       │
│            │                │ninsoare.    │             │            │
├────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│            │                │             │             │Semne de    │
│            │                │             │             │prezenţă a  │
│            │                │             │Urlete       │lupilor     │
│            │Video cu lupi   │Urme-pârtie  │indivizi/    │(excremente,│
│            │                │             │haite        │păr, urină, │
│            │                │             │             │sânge,      │
│            │                │             │             │ţesut)      │
│            ├────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Seturi de   │Prezenţă/       │             │Prezenţă/    │            │
│date/       │absenţă; Mărime │             │absenţă;     │            │
│Informaţii  │minimă a        │Prezenţă/    │Mărime minimă│Prezenţă/   │
│            │haitelor;       │absenţă;     │a haitelor;  │absenţă;    │
│            │Succesul        │Mărimea      │Succesul     │Identificare│
│            │reproductiv;    │minimă a     │reproductiv; │indivizi;   │
│            │Identificarea   │haitelor;    │Localizarea  │componenţa  │
│            │indivizilor cu  │Modul de     │zonelor de   │haitelor;   │
│            │caracteristici  │utilizare a  │creştere a   │Spaţiu minim│
│            │fenotipice      │teritoriului.│puilor       │ocupat.     │
│            │particulare.    │             │(rendez-vous │            │
│            │                │             │sites).      │            │
├────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Criterii    │C2 - C1         │C3 - C2      │C3 - C2      │C3 - C2 - C1│
│SCALP       │                │             │             │            │
├────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│            │                │             │Staţii de    │            │
│            │Poziţionarea    │Parcurgerea  │emitere a    │            │
│            │camera-traps în │traseelor cu │semnalelor   │            │
│            │puncte          │rachete de   │acustice     │Parcurgerea │
│            │strategice.     │zăpadă.      │monitorizate │unor        │
│            │                │             │în timpul    │transecte,  │
│            │                │             │nopţii;      │exclusiv la │
│            ├────────────────┼─────────────┼─────────────┤pas,        │
│            │                │             │Este         │colectarea  │
│            │Controlarea     │             │recomandată  │probelor şi │
│            │bateriilor şi   │Deplasarea pe│deplasarea cu│analiza în  │
│            │descărcarea     │urmele-pârtie│maşina pentru│laborator.  │
│            │înregistrărilor:│cât mai mult │acoperirea   │            │
│Reguli de   │o dată pe lună. │posibil.     │cât mai      │            │
│colectare a │                │             │multor       │            │
│datelor     │                │             │staţii.      │            │
│            ├────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│            │                │Necesită un  │Necesită un  │Necesită un │
│            │Este necesar un │număr mare de│număr mare de│număr mare  │
│            │număr mare de   │echipe care  │echipe care  │de echipe   │
│            │camere.         │să lucreze   │să lucreze   │care să     │
│            │                │simultan.    │simultan.    │lucreze     │
│            │                │             │             │simultan.   │
│            ├────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│            │Efort de        │Efort de     │Efort de     │Efort de    │
│            │prelevare       │colectare a  │colectare a  │colectare a │
│            │ridicat şi      │datelor:     │datelor:     │datelor:    │
│            │constant.       │ridicat, dar │ridicat, dar │ridicat şi  │
│            │                │concentrat.  │concentrat.  │constant.   │
├────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│            │                │             │             │Riscul      │
│            │                │             │             │atribuirii  │
│            │Nu permite      │Nu permite   │Nu permite   │greşite a   │
│            │recunoaşterea   │recunoaşterea│recunoaşterea│semnului de │
│            │indivizilor.    │indivizilor. │indivizilor. │prezenţă în │
│            │                │             │             │timpul      │
│            │                │             │             │prelevării  │
│            │                │             │             │probei.     │
│            ├────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│            │                │Precipitaţii │             │            │
│            │                │sub formă de │             │            │
│            │                │ninsoare     │Condiţii     │Necesită nu │
│Limite ale  │Rată de         │absente,     │atmosferice  │număr mare  │
│metodei     │capturare       │excesive sau │nefavorabile │de probe    │
│            │scăzută.        │insuficiente,│(vânt/       │adecvat     │
│            │                │care         │ploaie).     │conservate. │
│            │                │îngreunează  │             │            │
│            │                │deplasarea.  │             │            │
│            ├────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│            │Posibilitatea   │Condiţia     │             │            │
│            │pierderii       │zăpezii poate│Rata de      │            │
│            │datelor         │îngreuna     │răspuns din  │            │
│            │colectate       │identificarea│partea       │            │
│            │(defecţiuni ale │urmelor şi   │lupilor este │            │
│            │echipamentului, │deplasarea pe│scăzută.     │            │
│            │furtul acestora.│acestea.     │             │            │
├────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│            │                │             │             │GPS,        │
│            │                │             │             │Mănuşi      │
│            │                │             │             │latex,      │
│            │                │             │             │Etichete,   │
│            │camere,         │             │Echipamente  │Recipiente  │
│            │materiale pentru│             │pentru       │pentru      │
│            │fixarea şi      │             │transmiterea │colectarea  │
│            │asigurarea      │Rachete de   │semnalelor   │probelor    │
│Materiale   │echipamentelor. │zăpadă,      │acustice,    │biologice   │
│necesare    │Notebook pentru │GPS.         │GPS,         │(flacoane   │
│            │analiza         │             │Busolă,      │plastic,    │
│            │imaginilor      │             │Lanternă     │pungi       │
│            │obţinute.       │             │frontală.    │plastic     │
│            │GPS.            │             │             │etc.),      │
│            │                │             │             │Materiale   │
│            │                │             │             │pentru      │
│            │                │             │             │analiza de  │
│            │                │             │             │laborator.  │
├────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│            │Echipament      │Echipament   │Echipament   │Echipament  │
│            │(mediu)         │(scăzut)     │(scăzut)     │(mediu)     │
│            ├────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│            │Implementare    │Implementare │Implementare │Implementare│
│Costuri     │(scăzut)        │(scăzut)     │(ridicat)    │(ridicat)   │
│            ├────────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│            │Analiza datelor │Analiza      │Analiza      │Analiza     │
│            │(scăzut)        │datelor      │datelor      │datelor     │
│            │                │(scăzut)     │(scăzut)     │(ridicat)   │
└────────────┴────────────────┴─────────────┴─────────────┴────────────┘



    A1. Coduri unice de înregistrare a semnelor de prezenţă

┌──────────┬─────────┬─────────────────┐
│COD       │NUMĂR DE │DESCRIPTION      │
│          │CARACTERE│                 │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│DATA      │8        │yyyymmdd (an,    │
│          │         │luna, zi)        │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│          │         │VN: Vrancea; HR: │
│COD. JUDEŢ│         │Harghita; CV:    │
│of ECHIPA │2        │Covasna; NT:     │
│          │         │Neamţ; BC: Bacău;│
│          │         │MS: Mureş.       │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│          │         │T1; T2; …. etc.  │
│COD.      │2        │(conform         │
│ECHIPA    │         │numărului de     │
│          │         │echipe)          │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│          │         │Exlup            │
│          │         │(excrement);     │
│          │         │Alup (amprentă); │
│          │         │Ulup (urină);    │
│          │         │Zlup             │
│          │         │(zgârietură);    │
│          │         │Plup (păr);      │
│          │         │WHlup (urlet),   │
│          │         │Cpr (cadavru/hoit│
│          │         │specie prădată - │
│COD. SEMN │2-5      │se va trece la   │
│          │         │observaţii       │
│          │         │specia: cerb,    │
│          │         │căprior, mistreţ,│
│          │         │câine etc.);     │
│          │         │Clup (cadavru    │
│          │         │lup);            │
│          │         │Dlup (den site   │
│          │         │lup);            │
│          │         │Rlup (rendez-vous│
│          │         │sites lup)       │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│Numerotare│1, 2, 3  │Numerotare       │
│progresivă│... n    │progresivă în    │
│          │         │aceeaşi zi       │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘

        Exemplu:
        primul excrement de lup, găsit de Echipa 1, care s-a deplasat pe teren în judeţul Vrancea, în ziua de 10/12/2014 va fi codificat după cum urmează:
        20141210VNT1Exlup01
        Data → Cod. judeţ → Cod. echipa → Cod. Semn → numerotare progresivă



    A2. Calendar activităţi de teren pentru zonele pilot

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│TRANSECTE - SNOW-TRACKING                                                        │
├─────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│                 │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │
├─────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                 │NOI│   │DEC│IAN│   │FEB│MAR│   │APR│MAI│IUN│IUL│   │AUG│SEP│OCT│
├─────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Bimestru         │   │I  │   │   │II │   │   │III│   │   │   │   │IV │   │   │   │
├─────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Nr. Pătrate      │   │12 │   │   │12 │   │   │12 │   │   │   │   │12 │   │   │   │
├─────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Km transect      │   │240│   │   │240│   │   │240│   │   │   │   │240│   │   │   │
├─────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Combinaţie de    │   │   │1-2│   │   │   │3-4│   │   │   │   │   │   │   │   │   │
│metode           │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │
└─────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘


    A3. Calendar activităţi de teren pentru zonele pilot

┌───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│CAMERA TRAPPING                                                │
├──────────┬────┬────┬────┬────┬───┬────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│          │    │    │    │    │   │    │   │   │   │   │   │   │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│          │NOI │DEC │IAN │FEB │MAR│APR │MAI│IUN│IUL│AUG│SEP│OCT│
├──────────┼────┴────┼────┴────┼───┴────┼───┼───┼───┼───┴───┴───┤
│Bimestru  │I^st     │II^nd    │III^rd  │   │   │   │IV^th      │
│          │bimester │bimester │bimester│   │   │   │bimester   │
├──────────┼────┬────┼─────────┼────────┼───┼───┼───┼───┬───────┤
│Număr de  │    │    │         │        │   │   │   │   │       │
│camera cu │    │    │20       │20      │   │   │   │   │20     │
│senzori   │    │    │         │        │   │   │   │   │       │
├──────────┼────┼────┼────┬────┼───┬────┼───┼───┼───┼───┼───┬───┤
│Activităţi│    │    │A   │S   │S  │R   │   │   │   │   │A  │R  │
├──────────┴────┴────┴────┴────┴───┴────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│A: amplasare staţii - camera traps; S: schimbare baterii şi    │
│card; R: ridicare camera                                       │
└───────────────────────────────────────────────────────────────┘


    A4. Fişa de teren - semne de prezenţă lup
        Zona de studiu: ___________ Pătrat: ______________
        Data: _________ OPERATOR: _______________________
        Activitate de teren: [] transect standard; [] ocazional; [] snow-tracking
        Teren: [] 0: compact; [] 1: zăpadă (< 20 cm); [] 2: zăpadă (> 20 cm); [] 3: noroi

┌────┬──────────┬───────────┬────┬────┬────────┬──────┬────────┬─────┐
│Semn│Latitudine│Longitudine│Semn│Nr. │Vechimea│Specie│Proba   │Proba│
│    │          │           │    │lupi│        │pradă │genetică│dietă│
├────┼──────────┼───────────┼────┼────┼────────┼──────┼────────┼─────┤
│    │          │           │    │    │        │      │        │     │
├────┼──────────┼───────────┼────┼────┼────────┼──────┼────────┼─────┤
│    │          │           │    │    │        │      │        │     │
├────┼──────────┼───────────┼────┼────┼────────┼──────┼────────┼─────┤
│    │          │           │    │    │        │      │        │     │
├────┼──────────┼───────────┼────┼────┼────────┼──────┼────────┼─────┤
│    │          │           │    │    │        │      │        │     │
├────┼──────────┼───────────┼────┼────┼────────┼──────┼────────┼─────┤
│    │          │           │    │    │        │      │        │     │
└────┴──────────┴───────────┴────┴────┴────────┴──────┴────────┴─────┘

        Legenda
        Semne: excrement; urină; zgârietură; păr; sânge; amprentă; observaţie; urlet; cadavru lup; cadavru pradă; vizuină; zonă de rendez-vous
        Vechime: proaspăt = t < 1 săptămână; mediu = < 1 lună; vechi = > 1 lună
        Specie pradă: (cerb); (căprior); (mistreţ); (capră neagră); (ovine); (bovine); (caprine); (cabaline); (câine)
        Proba genetică: 0 (fără colectare); 1 (colectată - prioritate maximă); 2 (colectată - prioritate scăzută)
        Proba dietă: 0 (fără colectare); 1 (colectată)


    A5. Fişa de teren - camera trapping
        Zona de studiu: ____________ Pătrat: ____________
    Formular de teren pentru foto camera

┌──────────────────────────────────────┐
│OPERATOR: _____________               │
├────┬─────────────────────────────────┤
│COD │CAMERA: ______________           │
├────┴─────────────────────────────────┤
│Coo_Y: _________________ Coo_X:       │
│____________________ (WGS 84, Decimal │
│Degree)                               │
├──────────────────────────────────────┤
│DESCRIERE SIT: [ ] drum forestier [ ] │
│potecă [ ] drum secundar de exploatare│
├──────────────────────────────────────┤
│Data de început: ___________________  │
├──────────────────────────────────────┤
│Data de sfârşit: ____________________ │
└──────────────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│OPERATOR: _____________               │
├────┬─────────────────────────────────┤
│COD │CAMERA: ______________           │
├────┴─────────────────────────────────┤
│Coo_Y: _________________ Coo_X:       │
│____________________ (WGS 84, Decimal │
│Degree)                               │
├──────────────────────────────────────┤
│DESCRIERE SIT: [ ] drum forestier [ ] │
│potecă [ ] drum secundar de exploatare│
├──────────────────────────────────────┤
│Data de început: ___________________  │
├──────────────────────────────────────┤
│Data de sfârşit: ____________________ │
└──────────────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│OPERATOR: _____________               │
├────┬─────────────────────────────────┤
│COD │CAMERA: ______________           │
├────┴─────────────────────────────────┤
│Coo_Y: _________________ Coo_X:       │
│____________________ (WGS 84, Decimal │
│Degree)                               │
├──────────────────────────────────────┤
│DESCRIERE SIT: [ ] drum forestier [ ] │
│potecă [ ] drum secundar de exploatare│
├──────────────────────────────────────┤
│Data de început: ___________________  │
├──────────────────────────────────────┤
│Data de sfârşit: ____________________ │
└──────────────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│OPERATOR: _____________               │
├────┬─────────────────────────────────┤
│COD │CAMERA: ______________           │
├────┴─────────────────────────────────┤
│Coo_Y: _________________ Coo_X:       │
│____________________ (WGS 84, Decimal │
│Degree)                               │
├──────────────────────────────────────┤
│DESCRIERE SIT: [ ] drum forestier [ ] │
│potecă [ ] drum secundar de exploatare│
├──────────────────────────────────────┤
│Data de început: ___________________  │
├──────────────────────────────────────┤
│Data de sfârşit: ____________________ │
└──────────────────────────────────────┘



    A6. Fişa de teren - wolf-howling

┌──────────────────────────────────────┐
│Zona de studiu:                       │
│.......................               │
├──────────────────────────────────────┤
│Pătrat:                               │
│..................................... │
├──────────────────────────────────────┤
│Data:                                 │
│......................................│
├──────────────────────────────────────┤
│OPERATOR: .........................   │
└──────────────────────────────────────┘


┌──────┬────┬─────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┬─────┬───┬────────┬──────┬─────┬───────┐
│      │    │     │TRIAL │TRIAL │TRIAL │     │     │     │   │Estimare│      │     │       │
│COD.  │    │     │1     │2     │3     │TRIAL│TRIAL│TRIAL│Azi│distanţă│Număr │Număr│COD.   │
│STAŢIE│Lat.│Long.│(ora  │(ora  │(ora  │1    │2    │3    │mut│(1, 2,  │ADULŢI│PUI  │RĂSPUNS│
│      │    │     │de    │de    │de    │(0/1)│(0/1)│(0/1)│   │3)      │      │     │       │
│      │    │     │iarnă)│iarnă)│iarnă)│     │     │     │   │        │      │     │       │
├──────┼────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼───┼────────┼──────┼─────┼───────┤
│      │    │     │      │      │      │     │     │     │   │        │      │     │       │
├──────┼────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼───┼────────┼──────┼─────┼───────┤
│      │    │     │      │      │      │     │     │     │   │        │      │     │       │
├──────┼────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼───┼────────┼──────┼─────┼───────┤
│      │    │     │      │      │      │     │     │     │   │        │      │     │       │
├──────┼────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼───┼────────┼──────┼─────┼───────┤
│      │    │     │      │      │      │     │     │     │   │        │      │     │       │
├──────┼────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼───┼────────┼──────┼─────┼───────┤
│      │    │     │      │      │      │     │     │     │   │        │      │     │       │
└──────┴────┴─────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┴─────┴───┴────────┴──────┴─────┴───────┘

        Legenda
        Trial 1 (0/1): 0 = fără răspuns; 1 = răspuns
        Azimut: grade faţă de Nord
        Estimare Distanţă (1; 2; 3): 1 = urletul se aude foarte bine şi se aud şi alte tipuri de sunete (mârâit, schelălăit); 2 = urletul se aude bine şi este posibilă identificarea urletelor emise de diverşi indivizi; 3 = urletul se aude în depărtare, dar nu este posibilă identificarea numărului de indiviz


    Bibliografie
        Adamic M., Kobler A., Berce M. 1998. The return of the wolf (Canis lupus) into its historic range in Slovenia - is there any place left and how to reach it? Zbornik gozdarstva in lesarstva 57: 235-254.
        Almasan H., Scărlătescu G., Nesterov V. & Manolache L. 1970. Contribution a la connaissance du regime de nourriture du loup (Canis lupus L.) dans les Carpathes roumaines. Transactions 9th IUGB Congress, 523-529. Moscow, Russia, 1969.
        Andersen L.W., Harms V., Caniglia R., Czarnomska S.D., Fabbri E., Jedrzejewska B., Kluth G., Madsen A.B., Nowak C., Pertoldi C., Randi E., Reinhardt I., Stronen A.V. 2015. Long-distance dispersal of a wolf, Canis lupus, in northwestern Europe. Mamm. Res.
        Bodea M, Comşia A M, Cotta V, 1964. Vânat şi Vânătoare. Ed. A.G.V.P.S.
        Boitani, L. 2000. Action plan for the conservation of the wolves (Canis lupus) in Europe. Nature and Environment, Council of Europe Publishing 113: 1-86.
        Candrea I.A. 1928 (ed.2001). Iarba fiarelor. Studii de folclor din datinile şi credinţele poporului român. Preminte Solomon. Poreclele la români. Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă. Bucureşti
        Cazacu C., Adamescu M.C., Ionescu O., Ionescu G., Jurj R., Popa M., Cazacu R., Cotovelea A., 2014. Mapping trends of large and medium size carnivores of conservation interest in Romania. Ann. For. Res. 57(1): 97-107.
        Chapron G, Kaczensky P, Linnell JDC, von Arx M, Huber D, Andren H, Lopez-Bao JV, Adamec M, Alvares F, Anders O, Balciauskas L, Balys V, Bedo P, Bego F, Blanco JC, Breitenmoser U, Broseth H, Bufka L, Bunikyte R, Ciucci P, Dutsov A, Engleder T, Fuxjager C, Groff C, Holmala K, Hoxha B, Iliopoulos Y, Ionescu O, Jeremic J, Klemen J, Kluth G, Knauer F, Kojola I, Kos I, Krofel M, Kubala J, Kunovac S, Kusak J, Kutal M, Liberg O, Majic A, Mannil P, Manz R, Marboutin E, Marucco F, Melovski D, Mersini K, Mertzanis Y, Myslajek RW, Nowak S, Odden J, Ozolins J, Palomero G, Paunovic M, Persson J, Potocnik H, Quenette P, Rauer G, Reinhardt I, Rigg R, Ryser A, Salvatori V, Skrbinsek T, Stojanov A, Swenson JE, Szemethy L, Trajce A, Tsingarska-Sedefcheva E, Vana M, Veeroja R, Wabakken P, Wolfl M, Wolfl S, Zimmermann F, Zlatanova D, Boitani L (2014) Data from: Recovery of large carnivores in Europe's modern human-dominated landscapes. Dryad Digital Repository. http://dx.doi.org/10.5061/dryad.986mp
        Ciucci P., Tosoni E., Boitani L. 2004. Assessment of the point-frame method to quantify wolf Canis lupus diet by scat analysis. Wildlife Biology 10: 149-153.
        Ciucci P., Reggioni W., Maiorano L., Boitani L. 2009. Long-Distance Dispersal of a Rescued Wolf From the Northern Apennines to the Western Alps. The Journal of Wildlife Management,73(8): 1300-1306. DOI: 10.2193/2008-510
        Corradini A. 2016. Wolf (Canis lupus) in Romania: winter feeding ecology and spaţial interaction with lynx (Lynx lynx). MSc. Thesis. Corso di Laurea Magistrale in Scienze e Gestione delle Risorse Faunistico-Ambientali. Universitα di Firenze.
        Coman, M. 1986 Mitologie populară românească I. Vieţuitoarele pământului şi ale apei. Editura Minerva, Bucureşti
        Comşia A. M. 1961, Biologia şi principiile culturii vânatului. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Bucureşti
        Cotta V., Bodea M. 1969. Vânatul României. Editura Agrosilvică de Stat.
        Cotta V., Bodea M., Micu I., 2001 (ediţie revizuită). Vânatul şi Vânătoarea în România. Tehnica ocrotirii şi recoltării vânatului. Editura Ceres, Bucureşti.
        Findo S., Chovancova B. 2004. Home ranges of two wolf packs in the Slovak Carpathians. Folia Zoologica 53: 17-26.
        Fritts S.H., Mech L.D. 1981. Dynamics, movements, and feeding ecology of a newly protected wolf population in North-western Minnesota. Wildlife Monographs, n. 80. The Wildlife Society, Bethesda, MD. Pp. 79.
        Fuller T.K. 1989. Population dynamics of wolves in north-central Minnesota. Journal Wildlife Management 52: 61-63.
        Fuller T.K., Mech L.D., Cochrane J.F. 2003. Wolf population dynamics. In: Mech L.D. şi Boitani L. (eds). 2003. Wolves. Behavior, Ecology and Conservation. The University of Chicago Press.
        Geacu, S., 2009 The wolf populations (Canis lupus L., Mammalia, Carnivora) in Romania and the human impact over the last two centuries. Romanian Journal of Geography, 53(2): 219-231
        Genov P.W., Kostava V. 1993. Unterschungen zur zahlenmaβigen Starke des Wolfes und seiner Einwirkung auf die Haustierbestande in Bulgarien. Z. Jagdwiss. 39: 217-223.
        Genov P., Dzindzieva, A., Bedrov, G. (2010). The diet of the wolf (Canis lupus l.) in the area of State Hunting Station "Kormisosh", Western Rhodopi. Anniversary Scientific Conference "Bulgaria and the Bulgarians in Europe", 17.10.2009.
        Gese E.M. şi Mech L.D. 1991. Dispersal of wolves (Canis lupus) in northern Minnesota, 1969-1989. Canadian Journal of Zoology 69:2496- 2955
        Glowacinski Z. & Profus P. 1997: Potenţial impact of wolves Canis lupus on prey populations in eastern Poland. Biol. Conserv. 80: 99-106
        Gordon D. M. 1997. The population consequences of territorial behavior. Trends Ecol. Evol. 12: 63-66.
        Greco, C. (2009). Genomic characterization of the Italian wolf (Canis lupus): the genes involved in black coat colour determination and application of microarray technique for SNPs detection, Universitα di Bologna. PhD.
        Harrington, F.H., Mech, L.D. 1979. Wolf howling and its role in territory maintenance. Behaviour 68: 207-249.
        Harrington, F. H., Mech, D. L. 1983. Wolf pack spacing: howling as a territory-independent spacing mechanism in a territorial population. Behavioral Ecology ans Sociobiology 12: 161-168.
        Huber D., Frkovic A., Kuhar D. 1993. Status of wolves in Croaţia. Simposio Internacional sobre El Lobo, 19-23 Octubre 1993. Resumenes IUCN/SSC, Leon: 24-26.
        Iljin, N. A. 1941. Wolf-dog genetics. Journal of Genetics 42(3): 359-414.
        Ionescu O. şi Ionescu G. 2010. Carnivora. în Victoria Tatole (ed.) Managementul şi monitoringul speciilor de animale Natura 2000 din România - Ghid metodologic, Bucureşti.
        Ionescu, O., Ionescu G., Jurj, .R., Cazacu, C., Adamescu,. M., Cotovelea, A., Paşca, C., Popa, M., Mirea, I., Sîrbu, G., Chiriac, S., Pop, M., 2013. Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România. Editura Silvică
        Jarausch, A., Nowak, C. 2016. Progress report on wolf genetics results - LIFE13NAT/RO/000205. Senckenberg Wildlife Genetics Laboratory.
        Jedrzejewski W., Schmidt K., Theuerkauf J., Jedrzejewska B., Okarma H. (2001). Daily movements and territory use by radio-collared wolves (Canis lupus) in Bialowieza Primeval Forest in Poland. Canadian Journal of Zoology 79: 1993-2004. https://doi.org/10.1139/z01-147
        Jedrzejewski W., Nowak S., Schmidt K., Jedrzejewska B. (2002). The wolf and the lynx in Poland - results of a census conducted in 2001. Kosmos 51: 491-499.
        Jedrzejewski W., Branicki W., Veit C., Meougorac I., Pilot M., Bunevich A. N., Jedrzejewska B., Schmidt K., Theuerkauf J., Okarma H., Gula R., Szymura L. And Forster M. (2005). Genetic diversity and relatedness within packs in an intensely hunted population of wolves Canis lupus. Acta Theriologica 50: 3-22.
        Jedrzejewski W., Schmidt K., Theuerkauf J., Jedrzejewska B., Kowalczyk R. 2007. Territory size of wolves Canis lupus: linking local (Bialowieza Primeval Forest, Poland) and Holarctic-scale patterns. Ecography 30: 66-76.
        Jordan P.A., Shelton P.C., Allen D.L. 1967. Numbers, turnover, and social structure of the Isle Royale wolf population. American Zoologist 7: 233-252.
        Joslin P.W.B. 1967. Movements and home-sites of timber wolves in Algonquin Park American Zoologist, 7: 279-288.
        Jyvaskylan Y. 2000. Wolf (Canis lupus, L.) diet and prey species selectivity in Kainuu, Finland. Master's thesis. Department of Biological and Environmental Sciences, Ecology and environmental management, Otso Huitu, Finland.
        Kaczensky, P., Chapron, G., Von Arx, M., Huber, D., Andren, H., Linnell, J.D.C. 2012. Status, Management and Distribution of Large Carnivores-Bear, Lynx, Wolf & Wolverine-In Europe. European Commission, Brussels, Belgium.
        Kecskes A. 2008. Some questions regarding wolves in Romania. In: Kutal M., Rigg R. (eds). Perspectives of wolves in Central Europe: Proceedings from the conference held on 9th April 2008 in Malenovice, Beskydy Mts., Cezch Republic.
        Kittle A.M., Anderson M., Avgar T., Baker J.A., Brown G.S., Hagens J., Iwachewski E., Moffatt S., Mosser A., Patterson B.R. 2015. Wolves adapt territory size, not pack size to local habitat quality. Journal of Animal Ecology. 84(5): 1177-1186.
        Kusak J., Skrbinsek A.M., Huber D. 2005. Home ranges, movements, and activity of wolves (Canis lupus) in the Dalmatian part of Dinarids, Croaţia. European Journal Wildlife Research 51: 245-262.
        Lanszki J., Markus M., Ujvary D., Szabo A., Szemethy L. 2012. Diet of wolves Canis lupus returning to Hungary. Acta Theriologica 57: 189-193.
        LIFE02NAT/RO/8576. 2003. Conservarea in-situ a carnivorelor mari din judeţul Vrancea. http://life8576.carnivoremari.ro/index.htm
        LIFE13NAT/RO/000205. 2014-2018. Implementarea celor mai bune practice pentru conservarea in-situ a speciei Canis lupus la nivelul Carpaţilor Orientali. http://www.wolflife.eu/
        Linnell, J.D.C., 2013. From conflict to coexistence? Insights from multi-disciplinary research into the relationships between people, large carnivores and institutions. European Commission, Brussels, Belgium.
        Llaneza L., Fernandez A., Nores C. 1996. Wolf diet in two areas of Asturias (Spain) differing in stocking. Donana, Acta Vertebrata 23: 201-213.
        Lehman, N., Clarkson P., Mech L.D., Meier T.J., Wayne R.K.. 1992. A study of the genetic relationships within and among wolf packs using DNA fingerprinting and mitochondrial DNA. Behavioral Ecology and Sociobiology 30:83-94.
        Lungu, D., 2003. Aspecte referitoare la tipurile de comportament întâlnite la lup. Analele "Universităţii Ştefan cel Mare" Suceava, 5(2):133-141
        Lungu D. 2011. Lupul - Aspecte de ecologie, etologie şi vânătoare. Editura Silvică
        Macdonald, D.W. 1983. The ecology of carnivore social behaviour. Nature, 301: 379-384.
        Mara, A., Sepsi, A, 2009. Farkasaink. Tipographic. Miercurea Ciuc
        Mandu, R., 2010. Trophic relationships between wolf and deer from the South of the Făgăraş mountains (Argeş district, România). Romanian Journal of Biology-Zoology, 55(2):185-192
        Marvin, G., 2012. Wolf. Reaktion Books. Animal Series, Chicago.
        Mattioli L., Căpitani C., Gazzola A., Scandura M., Apollonio M. 2011. Prey selection and dietary response by wolves in a high-density multi-species ungulate community. European Journal of Wildlife Research 57: 909-922.
        Mech, L.D. 1970. The wolf. The ecology and behavior of an endangered species. New York. Natural History Press. ISBN: 0816610266.
        Mech L.D., Nelson M.E. 1990. Non-family wolf (Canis lupus) packs. Canadian Field-Naturalist 104:482-483.
        Mech, L.D., Adams, L.G., Meier, T.J., Burch, J.W. & Dale, B.W. 1998. The Wolves of Denali. Minneapolis, Minnesota: University of Minnesota Press. ISBN: 0816629587.
        Mech L.D. 2002. Breeding season of wolves, Canis lupus, in relation to latitude. Canadian Field Naturalist 116: 139-140.
        Mech L.D., Boitani. L. 2003. Wolves: behavior, ecology, and conservation. University of Chicago Press, Chicago, Illinois.
        Milanesi P., Meriggi A., Merli E. 2012. Selection of wild ungulates by wolves Canis lupus (L. 1758) in an area of the northern Apennines (north Italy). Ethology Ecology & Evolution 24: 81-96.
        Nagy, K.A. 1987. Field Metabolic rate and food Requirement Scaling in Mammals and Birds. Ecological Monographs, 57(2): 111-128
        Nedici Gh., 2003. Istoria Vânătoarei, Editura Paideia, Bucureşti (reeditare Istoria Vânătoarei, 1940)
        Newsome T.M., Boitani L., Ciucci P., Dickman C.R., Dellinger J.A., Lopez-Bao J.V., Peterson R.O., Shores C.R., Wirsing A.J., Ripple W.J. 2016. Food habits of the world's grey wolves. Mammal Review. doi: 10.1111/mam.12067
        Nowak S., Myslajek R.W., Jedrzejewska B. 2008. Density and demography of wolf, Canis lupus population in the western-most part of the Polish Carpathian Mountains, 1996 - 2003. Folia Zoologica 57(4): 392-402.
        Okarma H. 1995. The trophic ecology of wolves and their predatory role in ungulate communities of forest ecosystems in Europe. Acta Theriologica 40: 335-386.
        Paquet, P.C., Carbyn L.N. 2003. Gray wolf. In Wild mammals of North America: Biology, management, and conservation (G.A. Feldhamer, B.C. Thompson, and J.A. Chapman, eds.), pp. 482-510. Johns Hopkins University Press.
        Peters R.P., Mech L.D. 1975. Scent-marking in wolves. American Scientist, 63: 628-637.
        Peterson R.O. and Ciucci P. 2003. The wolf as a carnivore. In: Mech L.D. and Boitani L. (eds.), Wolves. Behavior, Ecology and Conservation. - The University of Chicago Press. Chicago and London, pp. 104-130.
        Popescu, V. D., K. A. Artelle, M. I. Pop, S. Manolache, and L. Rozylowicz. 2016. Assessing biological realism of wildlife population estimates in data-poor systems. Journal of Applied Ecology 53:1248-1259.
        Predoiu, G., van Maanen, E., 2003. Building a regional ecological network in the carpathians, based on key habitats for large carnivore (wolves, bears and lynx) George Predoiu, Erwin Van Maanen, Analele ICAS, 46(1):197-206
        Promberger C., Ionescu O. 2000. Lupul - Biologie, ecologie şi management. Romanian Wildlife Series. Haco Internaţional, Braşov.
        Rastrelli G. 2016. Conflitto grandi carnivori (Canis lupus, Ursus arctos) e zootecnia nei Carpazi orientali, România. MSc. Thesis. Corso in Scienze e Gestione della Natura. Dipartimento di Scienze Biologiche, Geologiche e Ambientali. Alma Mater Studiorum - Universitα di Bologna.
        Ripple, W.J., Estes, J.A., Beschta, R.L.,Wilmers, C.C., Ritchie, E.G. Hebblewhite, M., Berger J., Elmhagen, B., Letnic, M., Nelson, M.P., Schmitz, O.J., Smith, D.W., Wallach, Arian D.W., Aaron J., 2014. Status and Ecological Effects of the World's Largest Carnivores. Science, 343: 1241484
        Rothman R.J. şi Mech L.D. 1979. Scent marking in lone wolves and newly formed pairs. Animal Behaviour, 27: 750-760.
        Şelaru N., 2005. Evoluţia postbelică a populaţiilor de lup din România. Vânătorul Român. 1:14-17.
        Sidorovich V.E., Tikhomirova L.L., Jedrzejewska B. 2003. Wolf Canis lupus numbers, diet and damage to livestock in relation to hunting and ungulate abundance in northeastern Belarus during 1990-2000. Wildlife Biology 9: 103-111.
        Sidorovich V.E. 2011. Analysis of vertebrate predător-prey community. Minsk, Tesey.
        Sin T., Gazzola A., Chiriac S., Rîşnoveanu G. 2015. Wolf (Canis lupus, L. 1758) diet and prey selection in the South-Eastern Carpathian Mountains, România. VIIth European Congress of Mammalogy. Stockholm, August, 17-21 2015.
        Smietana W., Wajda J. 1997: Wolf number changes in Bieszczady Naţional Park, Poland. Acta Theriologica 42: 241-252.
        Stephens D.W. and Krebs J.R. 1986. Foraging theory. - Princeton University Press, Princeton, N.J.
        Stronen A.V., Jedrzejewska B., Pertoldi C., Demontis D., Randi E., et al. 2013. North-South Differentiation and a Region of High Diversity in European Wolves (Canis lupus). PLOS ONE 8(10): e76454. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0076454
        Valdmann H., Koppa O., Looga A. 1998. Diet and prey selectivity of wolf Canis lupus in middle and south-eastern Estonia. Baltic Forestry 4 (1): 42-46.
        Voskar J. 1994. The ecology of wolf (Canis lupus) and its share on the formalization and stability of the Carpathian ecosystems in Slovakia. Ochrana Prirody 12: 243-276 (in Slovak with English abstract).
        Vulcănescu, R. 1987. Mitologie Română. Editura Academiei RSR. Bucureşti.
        Vyrypaev V.A., Vorobev G.G. 1983. The wolf in Kirgizia. Izdatelstwo Ilim, Frunze, Soviet Union (in Russian).
        Wabakken P., Sand H., Kojola I., Zimmermann B., Arnemo J.M., Pedersen H.C., Liberg O. 2006. Multistage, long-range natal dispersal by a global positioning system- collared Scandinavian wolf. The Journal of Wildlife Management 71:1631-1634.
        Wozencraft, W.C. 2005. "Order Carnivora". In Wilson, D.E., Reeder, D.M. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (3rd ed.). Johns Hopkins University Press. pp. 532-628.
        Young S.P. 1944. The wolves in north America. American Wildlife Institute, 385.
        Zlatanova D. 2014. Adaptive diet strategy of the wolf (Canis lupus L.) in Europe: a review. Acta Zoologica Bulgarica 66: 439-452.

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Plan, Alte Institutii,  PLANUL NAŢIONAL din 28 iunie 2018

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016