Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: PLANUL din 23 decembrie 2021 de acţiune pentru conservarea la nivel naţional a populaţiei de castor eurasiatic (Castor fiber)

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

PLANUL din 23 decembrie 2021 de acţiune pentru conservarea la nivel naţional a populaţiei de castor eurasiatic (Castor fiber)

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 22 bis din 7 ianuarie 2022

Comenteaza legea

──────────
        Aprobat prin ORDINUL nr. 2.383 din 23 decembrie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 22 din 7 ianuarie 2022.
──────────
                                         BRAŞOV
                                          2021
        Colectivul de elaborare:
        Claudiu PAŞCA
        Georgeta IONESCU
        Ancuţa FEDORCA
        Ramon JURJ
        Alexandru GRIDAN
        George SÎRBU
        Marius POPA
        Ovidiu IONESCU
        Mihai FEDORCA
        Şerban DAVIDESCU
        Nicu TUDOSE

    1. Introducere
        În baza prevederilor art. 31 alin. (4) al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul protecţiei şi conservării speciei Castor fiber - castorul eurasiatic (denumit în continuare castor) s-a elaborat PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU CONSERVAREA LA NIVEL NAŢIONAL A POPULAŢIEI DE CASTOR EURASIATIC (Castor fiber), document care conţine obiectivele, acţiunile şi principalele activităţi care contribuie la protecţia speciei şi menţinerea stării favorabile de conservare a acesteia.
        Planul de acţiune pentru conservarea populaţiei de castor din România este un document care completează "Setul de Măsuri de management" elaborat în anul 2015, în cadrul Proiectului POIM CLMAN: "Elaborarea seturilor de măsuri de management, la nivel naţional, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra şi Mustela lutreola".
        Planul de acţiune a fost conceput ca un document concis şi operativ elaborat în scopul aplicării unui management durabil al acestei specii de către instituţiile/organizaţiile cu responsabilităţi în domeniu.
        Acesta asigură aplicarea prevederilor convenţiilor internaţionale la care România este parte, inclusiv ghiduri şi recomandări privind conservarea populaţiilor de castor la nivel european, ţinând cont şi de cadrul legislativ, administrativ şi contextul social actual din România.
        Planul de acţiune se doreşte a fi un document flexibil, care să fie revizuit periodic şi adaptat astfel încât să asigure atingerea scopului pentru care a fost elaborat şi să răspundă în context mai larg obiectivelor de la nivel european. Existenţa unei politici de conservare clare şi obiectivelor în cadrul planului de management la nivel naţional, poate facilita coordonarea politicilor şi acordurilor de gestionare între ţările învecinate care au derulat proiecte similare de reintroducere a speciei.
        Planul de acţiune al populaţiei de castor din România a fost realizat de un colectiv de specialişti ai Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" - Staţiunea Braşov (fostul I.C.A.S.), în calitate de iniţiator al programului de reintroducere în perioada 1998 - 2003.

    2. Statutul de protecţie şi starea de conservare a populaţiei de castor eurasiatic din România
        Specia Castor fiber este inclusă în Anexa II a Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, denumită în continuare Directiva Habitate, respectiv anexa 3 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, care include specii de faună şi floră sălbatică de interes comunitar, a căror conservare necesită declararea de Situri de Importanţă Comunitară (SCI) care intră în componenţa Reţelei Natura 2000.
        Specia este de asemenea cuprinsă în lista de specii a anexei IV a Directivei Habitate, respectiv anexa 4A a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, ca specie de interes comunitar care necesită protecţie strictă. Printre obligaţiile ce decurg din Directiva Habitate se numără: menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiei de castor, monitorizarea şi raportarea periodică către Comisia Europeană a stării de conservare a speciei.
        De asemenea, specia Castor fiber este inclusă în anexa nr. II (Specii de faună strict protejate) a Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr. 13/1993.
        În vederea asigurării regimului de protecţie a speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic, ţinând cont de prevederile legislaţiei UE şi ale convenţiilor internaţionale din domeniul protecţiei naturii, Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, nr. 407/2006 cu modificările şi completările ulterioare, impune restricţii privind desfăşurarea activităţii de vânătoare, specia Castor fiber fiind inclusă în anexa 2 a acestei legi, ca specie de interes cinegetic la care vânarea este interzisă. În vederea reducerii conflictelor om-castor şi controlului populaţiei, în România autorităţile competente pot emite derogări de la măsurile de protecţie strictă, în baza prevederilor art. 16 din Directiva Habitate. De asemenea, în compensaţie pentru pagubele produse de această specie se acordă plăţi compensatorii, pentru care s-a stabilit o procedură de acordare, unitară la nivel naţional.
        Starea de conservare - Evaluarea stării de conservare a tuturor mamiferelor sălbatice din Europa, iniţiată în 2005, în conformitate cu liniile directoare ale Uniunii Naţionale pentru Conservarea Naturii, denumită în continuare IUCN, de evaluare a statutului de conservare a speciilor la nivel regional, include specia Castor fiber în categoria speciilor neameninţate (LC) (Temple şi Terry 2007).
        Vie şi colab., 2009, încadrează specia Castor fiber, în urma evaluării statutului de conservare evaluat pe baza criteriilor IUCN, ca specie neameninţată (LC - Least Concern).
        Conform prevederilor Directivei Habitate, statutul de conservare este considerat "favorabil" dacă:
    a) datele de dinamică a populaţiei indică faptul că specia se menţine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale;
    b) aria de extindere naturală a speciei nu se reduce şi nici nu există riscul să se reducă în viitorul apropiat;
    c) specia dispune şi este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-şi menţine populaţia pe termen lung.

        În urma evaluărilor stării de conservare a speciilor sălbatice şi a habitatelor naturale prevăzute în anexa IV şi anexa V la Directiva Habitate, în vederea raportării către Comisia Europeană în baza art. 17 din Directivă, care s-au finalizat prin raportările din 2013 şi 2019, starea de conservare a populaţiei de castor din România este favorabilă la nivelul regiunilor biogeografice alpină, continentală, panonică şi stepică în care este răspândită specia.
        Mărimea populaţiei de castor la nivelul ţării noastre a cunoscut variaţii mari în ultimii 200 ani, datorate în principal presiunii antropice. Conform documentelor specia a dispărut în prima jumătate a secolului XIX, ultima menţionare a unui animal vânat fiind din 1824 (Nania, 1991).
        După mai mult de 150 de ani, în care interesul pentru specie a fost practic inexistent, specia a beneficiat de un proiect european prin care a fost reintrodusă, prin importul a 182 exemplare din landul Bavaria (Germania), care au fost eliberate, în perioada 1998 - 2003, pe cursul râurilor Olt, Mureş şi Ialomiţa (Ionescu şi col. 2010).
        După reintroducere, efectivul populaţiei la nivel naţional a avut un trend uşor crescător, în primii ani (1998 - 2006), după care a evoluat pe o curbă exponenţială, ajungând în 2017 la 2145 - 2250 exemplare (ultima actualizare a efectivului populaţiei pe baza metodei de inventariere totală).
        Starea de conservare a fost evaluată în cadrul proiectului "Elaborarea seturilor de măsuri de management, la nivel naţional, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra şi Mustela lutreola", ca fiind favorabilă (2015).
        Aceste informaţii au fost confirmate prin raportările către Comisia Europeană în baza art. 17 din Directiva Habitate, din 2013 şi 2019 (pentru care s-a utilizat metoda de estimare a efectivelor populaţiei, prin suprafeţe de probă). La ultima raportare (2019) populaţia speciei Castor fiber avea un efectiv de 2240 - 2510 exemplare.

    3. Metodologii utilizate în România pentru evaluarea bonităţii habitatelor şi estimarea efectivului populaţiei speciei Castor fiber
    Evaluarea bonităţii habitatelor
        Pentru condiţiile din România s-a considerat că metoda elaborată de Heidecke (Heidecke D., 1989) este cea mai adecvată metodă de diagnoză ecologică a habitatelor, aceasta fiind ulterior adaptată prin corecţii şi aplicări repetate în teren, realizate de specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" Braşov.
        Metoda presupune parcurgerea habitatelor populate cu castor şi divizarea acestora în sectoare în funcţie de caracteristicile acestora. În teren se completează o fişă de teren de tipul cheie predefinită care tratează următorii factori şi subfactori:
        Biotop
    a) Diversitatea habitatului
    b) Structura malurilor
    c) Morfologia malurilor

        Factorul hidrologic
    d) Tip de sistem acvatic
    e) Informaţii cantitative
    f) Calitatea apei

        Vegetaţia
    g) Vegetaţia arborescentă
    h) Pătura erbacee
    i) Acoperirea

        Factorul antropic
    j) Surse de pierderi
    k) Deranjare

        Pentru fiecare subfactor se acordă un punctaj de la 0 la 5, după care la birou se trece la calculul Indicelui de Bonitate al Habitatului (IBH).
        Relaţiile de calcul pentru cei 4 factori sunt următoarele:
        R1 = a x 0,4 + b x 0,8 + c x 0,8
        R2 = d x 0,8 + e x 0,8 + f x 0,8
        R3 = g x 0,8 + h x 0,6 + i x 0,6
        R4 = j x 1 + k x1

        Formula de calcul a Indicelui de Bonitate al Habitatului (IBH) este:
        IBH = (R1 x R2 x R3 x R4)/k(R1 x R2 x R3 x R4) %, unde k = 2.5

        IBH ia valori între 0 şi 100%.
        Încadrarea pe categorii pentru habitatele populate:
        I - habitat optim, IBH = 40,0 - 100
        II - habitat satisfăcător, IBH = 20,0 - 39,9
        III - habitat nefavorabil, IBH = 0,1 - 19,9

        Cu toate că specia de faţă este foarte adaptabilă, se consideră că primele două categorii de habitat sunt favorabile speciei, fapt care se exprimă printr-o densitate populaţională mare sau medie, în timp ce ultima categorie cuprinde habitatele improprii castorului, care pot fi populate, dar unde specia este foarte vulnerabilă.

    Estimarea efectivelor
        Determinarea cu o precizie suficient de mare, cu costuri minime, a efectivului de castori existenţi este deosebit de importantă dacă ţinem cont de faptul că specia Castor fiber beneficiază de un statut de protecţie strictă, fiind menţionată în Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43/CEE a Consiliului Europei.
        Evaluarea numerică a populaţiei la nivel naţional este dificil de realizat, date fiind caracteristicile etologice ale speciei. Castorul este un animal nocturn şi de crepuscul deosebit de prudent şi suspicios faţă de prezenţa prădătorilor şi omului. La acesta se adaugă lipsa dimorfismului sexual şi a semnelor distinctive, ceea ce face şi mai dificilă discriminarea indivizilor.
        Activitatea de estimare poate începe toamna după căderea frunzişului (când se creează condiţii mai bune de vizibilitate) şi se poate desfăşura până la începerea noului sezon de vegetaţie (martie-aprilie). Nu sunt propice perioadele cu viituri şi cele în care se înregistrează precipitaţii sub formă de zăpadă, când semnele de prezenţă sunt acoperite. La 1 - 2 zile după oprirea zăpezii activitatea de evaluare poate continua, castorii fiind activi indiferent de condiţiile atmosferice, pe toată durata anului.
        Estimarea numărului de indivizi se realizează în principal pe baza indiciilor de prezenţă: adăposturi active, urme, rosături, poteci, marcaje ale teritoriilor. Pe baza numărului de adăposturi active se estimează numărul familiilor. Din observaţiile efectuate până în prezent familiile cu pui sunt compuse din 5 - 6 indivizi (2 adulţi şi 3 - 4 juvenili/pui), însă majoritatea familiilor sunt alcătuite din 3 - 4 exemplare (2 adulţi şi 1 - 2 juvenili/pui), care corespund unui adăpost activ. În cazul în care adăpostul activ nu este vizibil se estimează numărul de exemplare pe baza intensităţii urmelor de hrănire, ceea ce presupune experienţă din partea personalului de teren. Pentru îmbunătăţirea preciziei datelor se pot realiza observaţii pe timp de noapte sau se pot utiliza camere foto-capcană. Se înregistrează semnele proaspete ignorându-se arborii doborâţi cu vechime de peste un an. De asemenea, nu se iau în calcul barajele vechi, deteriorate, care nu au mai fost refăcute şi nu prezintă urme proaspete de activitate.
        În fiecare fişă de teren se completează câmpurile libere, începând cu locaţia, semnele de prezenţă observate, iar la final se menţionează numărul de exemplare estimat în funcţie de numărul de animale observate sau mărimea adăpostului, numărul de baraje construite, densitatea urmelor, sau a arborilor doborâţi/cojiţi/secţionaţi/transportaţi. De luat în seamă sunt de asemenea numărul de poteci de acces care e legat de numărul zonelor de hrănire utilizate şi marcajele de teritorii care dau indicii asupra densităţii populaţionale.
        Cursurile afluenţilor de mici dimensiuni se parcurg de preferinţă dinspre aval spre amonte pentru a respecta tendinţa principală de dispersie a exemplarelor de castori proveniţi de pe cursul principal. Afluenţii se străbat dinspre aval spre amonte până când se observă că nu se mai întrunesc condiţiile favorabile pentru castor, luând ca şi considerente existenţa vegetaţiei, a condiţiilor de adăpost, condiţiile hidrologice sau factorii antropici, fiecare factor separat sau situaţia în ansamblu.
        Toate informaţiile importante se consemnează în fişa de teren iar locaţiile se înregistrează în aparatele GPS.

    Date privind efectivul populaţiei
        Conform ultimelor evaluărilor din anul 2017, pe cursurile râurilor interioare, efectivul populaţiei de castori din România a fost estimat la 2145 - 2250 exemplare dintre care peste 1565 indivizi pe cursul râului Olt şi afluenţii acestuia. Populaţii consistente se mai întâlnesc pe râurile Mureş şi Ialomiţa, iar circa 40 exemplare au fost înregistrate în alte bazine hidrografice: Someş, Crişul Repede, Iza, Vişeu, Buzău, Trotuş precum şi în Delta Dunării.
        La ultima raportare din baza de date EIONET (2019), care s-a realizat în virtutea art. 17 din Directiva Habitate, populaţia speciei Castor fiber avea un efectiv total de 2240 - 2510 exemplare.
(a se vedea imaginea asociată)
                        Distribuţia castorului în România (2017)

    4. Obiective şi acţiuni necesare pentru menţinerea stării de conservare favorabile a populaţiei de castor din România
    O1. Menţinerea unei stări de conservare favorabilă prin asigurarea arealului de distribuţie şi a mărimii populaţiei speciei Castor fiber
    A.1. Actualizarea datelor privind evoluţia populaţiei de castor la nivel naţional
    A.2. Zonarea habitatelor speciei şi identificarea habitatelor potenţial favorabile la nivel naţional
    A.3. Restaurarea habitatelor degradate
    A.4. Stabilirea unui areal minim, la scară naţională, necesar pentru asigurarea stării de conservare a speciei
    A.5. Refacerea arealului istoric al speciei în concordanţă cu condiţiile naturale şi socio-economice actuale

    O2. Asigurarea conectivităţii habitatelor populate şi a calităţii genetice a populaţiei de castor eurasiatic la nivel naţional
    A.6. Asigurarea conectivităţii diferitelor nuclee populaţionale
    A.7. Asigurarea viabilităţii şi variabilităţii genetice, a fluxului de gene şi stabilirea potenţialului evolutiv al speciei la nivel naţional

    O3. Prevenirea, controlul pagubelor şi rezolvarea conflictelor om-castor şi a pierderilor de efective din populaţia de castor
    A.8. Reducerea mortalităţilor cauzate de traficul auto
    A.9. Reducerea conflictelor în vederea creşterii gradului de acceptanţă din partea populaţiei locale
    A.10. Impactul ambarcaţiunilor şi pescuitului profesional/industrial
    A.11. Diminuarea impactului pierderilor din populaţie cauzate de prezenţa câinilor de la stâne sau hoinari
    A.12. Reducerea gradului de poluare fizică/chimică/biologică a apelor de suprafaţă populate cu castor
    A.13. Implementarea de măsuri pentru menţinerea securităţii populaţiei şi a infrastructurii de transport
    A.14. Menţinerea efectivului optim al populaţiei de castor la nivel naţional şi local

    O4. Fundamentarea măsurilor de management
    A.15. Fundamentare prin analize şi studii a măsurilor de management

    O5. Îmbunătăţirea cadrului legal şi capacităţii instituţionale în vederea implementării măsurilor privind managementul speciei la nivel naţional
    A.16. Îmbunătăţirea cadrului legal şi capacităţii instituţionale în vederea implementării managementului castorului la nivel naţional

    O6. Educare, informare şi comunicare cu privire la importanţa castorului pentru biodiversitate şi managementul speciei la nivel local, regional şi naţional
    A.17. Derularea de activităţi de informare şi conştientizare a grupurilor ţintă

    5. Descrierea detaliată a acţiunilor
    Obiectivul 1. Menţinerea unei stări de conservare favorabilă prin asigurarea arealului de distribuţie şi a mărimii populaţiei speciei Castor fiber


┌──────────────────────────────────────┐
│A.1. Actualizarea datelor privind     │
│evoluţia populaţiei de castor la nivel│
│naţional                              │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Actualizarea periodică a │
│            │informaţiilor referitoare│
│Scop        │la populaţia de castor la│
│            │nivel naţional pentru    │
│            │determinarea stării de   │
│            │conservare a speciei     │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Evaluarea stării de      │
│            │conservare a speciei     │
│            │Castor fiber la nivel    │
│            │naţional/pe regiuni      │
│            │biogeografice necesită   │
│            │actualizarea             │
│            │informaţiilor existente  │
│            │referitor la efectivul   │
│            │populaţiei raportat la   │
│            │suprafaţa habitatelor    │
│            │favorabile, dispersia şi │
│            │dinamica speciei,        │
│            │tendinţa populaţiei, etc.│
│            │Principalele activităţi  │
│            │care se vor implementa   │
│            │sunt:                    │
│            │A.1.1. Estimarea         │
│            │populaţiei la nivel      │
│            │naţional, pe regiuni     │
│            │biogeografice, bazine    │
│            │hidrografice, judeţe şi  │
│            │fonduri cinegetice       │
│            │Castorul eurasiatic a    │
│            │fost reintrodus relativ  │
│            │recent (1998 - 2003),    │
│            │populaţia aflându-se încă│
│            │într-o fază instabilă din│
│            │punct de vedere al       │
│            │distribuţiei efectivelor.│
│            │La nivel naţional s-au   │
│            │observat nuclee          │
│            │populaţionale aflate în  │
│            │faza incipientă de       │
│            │evoluţie cât şi altele în│
│            │faze de climax sau       │
│            │declin.                  │
│            │Pe aceste considerente   │
│            │activitatea de estimare a│
│            │populaţiei la nivel      │
│            │naţional se va realiza cu│
│            │o periodicitate de 10    │
│            │ani, în funcţie de starea│
│            │de conservare a speciei, │
│            │şi prevederile           │
│            │legislative naţionale/   │
│            │europene.                │
│            │Principalele metode de   │
│            │estimare sunt            │
│            │inventarierea            │
│            │adăposturilor active, a  │
│            │semnelor de prezenţă,    │
│            │observaţii directe sau   │
│            │indirecte (camere foto   │
│            │capcană), în conformitate│
│            │cu informaţiile publicate│
│            │în ghidurile de          │
│            │monitorizare a speciilor │
│            │protejate şi articolele  │
│            │ştiinţifice de           │
│            │specialitate.            │
│            │Cu toate că mobilitatea  │
│            │speciei este redusă, se  │
│            │vor planifica lucrările  │
│            │din teren cu precădere în│
│            │perioada de repaus       │
│            │vegetativ, când          │
│            │vizibilitatea este       │
│            │optimă.                  │
│            │Rezultatele se vor agrega│
│            │pe regiuni biogeografice,│
│            │bazine hidrografice,     │
│            │judeţe şi fonduri        │
│            │cinegetice, respectiv la │
│            │nivel naţional.          │
│            │A.1.2. Analiza dinamicii │
│            │dispersiei la nivel      │
│            │naţional prin metode     │
│            │clasice, analize genetice│
│            │şi specializare          │
│            │inteligentă              │
│            │Dispersia este mişcarea  │
│            │individuală de la locul  │
│            │naşterii la locul de     │
│            │împerechere (dispersie   │
│            │natală) şi mişcarea de la│
│            │un loc de împerechere la │
│            │altul (dispersia de      │
│            │împerechere). Dispersia  │
│            │este de asemenea mişcarea│
│            │de propagare a populaţiei│
│            │în teritorii noi şi      │
│            │mărirea arealului. Tehnic│
│            │dispersia este definită  │
│            │ca orice mişcare care are│
│            │potenţialul să ducă la un│
│            │flux de gene. Dispersia  │
│            │are trei faze, plecarea  │
│            │dintr-un teritoriu       │
│            │cunoscut, deplasarea pe  │
│            │un coridor şi            │
│            │stabilizarea într-un nou │
│            │teritoriu. Fiecare din   │
│Descriere   │aceste faze are costuri  │
│            │şi beneficii asociate.   │
│            │Schimbarea               │
│            │home-range-ului are      │
│            │consecinţe atât pentru   │
│            │individ cât şi pentru    │
│            │dinamica populaţiei,     │
│            │genetica acesteia şi     │
│            │distribuţia speciei.     │
│            │Înţelegerea dispersiei şi│
│            │a consecinţelor acesteia │
│            │pentru strategia de      │
│            │evoluţie a speciei şi    │
│            │pentru procesele la nivel│
│            │de ecosistem cer         │
│            │înţelegerea tipului de   │
│            │dispersie, a razei de    │
│            │dispersie a castorului şi│
│            │a mecanismului de        │
│            │dispersie implicat.      │
│            │Pentru analiza dinamicii │
│            │dispersiei se vor        │
│            │realiza:                 │
│            │a) Studii ştiinţifice    │
│            │privind dinamica         │
│            │dispersiei care să       │
│            │surprindă toate fazele   │
│            │acesteia (plecarea       │
│            │dintr-un teritoriu       │
│            │cunoscut, deplasarea pe  │
│            │un coridor şi            │
│            │stabilizarea într-un nou │
│            │teritoriu)               │
│            │b) Studii ştiinţifice    │
│            │privind dinamica         │
│            │dispersiei care să       │
│            │surprindă                │
│            │caracteristicile acesteia│
│            │(tipul de dispersie, raza│
│            │de dispersie a castorului│
│            │şi mecanismului de       │
│            │dispersie implicat).     │
│            │Studiile vor putea folosi│
│            │metodele clasice de      │
│            │determinare a dispersiei │
│            │(observaţii directe şi   │
│            │indici de prezenţă),     │
│            │metodele de genetică     │
│            │moleculară (determinarea │
│            │populaţiei genitoare şi a│
│            │rutelor de dispersie     │
│            │pentru populaţiile noi   │
│            │stabilite) specializare  │
│            │inteligentă (determinarea│
│            │ecosistemelor potenţiale │
│            │optime pentru extinderea │
│            │arealului şi evitarea    │
│            │zonelor de conflict cu   │
│            │populaţia umană).        │
│            │Studiile se pot realiza  │
│            │la nivel naţional,       │
│            │regional şi studii pilot.│
│            │Pe baza rezultatelor     │
│            │studiilor se va determina│
│            │suprafaţa habitatului    │
│            │ocupat, al celui         │
│            │favorabil şi zonele de   │
│            │risc privind fragmentarea│
│            │habitatelor dar şi a     │
│            │zonelor de conflict cu   │
│            │populaţia umană.         │
│            │A.1.3. Determinarea      │
│            │efectivului optim pe     │
│            │tipuri de habitate,      │
│            │regiuni biogeografice/   │
│            │fonduri cinegetice/judeţe│
│            │Activitatea presupune    │
│            │realizarea de observaţii │
│            │în legătură cu numărul de│
│            │castori/familie din      │
│            │diferite locaţii/tipuri  │
│            │de habitate, cu bonitate │
│            │diferită şi calcularea   │
│            │efectivului optim        │
│            │raportat la totalitatea  │
│            │habitatelor existente.   │
│            │Acest lucru se va obţine │
│            │prin utilizarea          │
│            │tehnologiei computerizate│
│            │de tip Machine learning, │
│            │care oferă avantajul de a│
│            │prelucra un volum mare de│
│            │informaţii.              │
│            │După calcularea          │
│            │efectivului mediu pe     │
│            │familie, acesta va sta la│
│            │baza calculării          │
│            │efectivului optim.       │
│            │Pentru implementarea în  │
│            │bune condiţii şi         │
│            │atingerea scopului       │
│            │acţiunii se va actualiza │
│            │periodic lista           │
│            │activităţilor.           │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Date actualizate privind:│
│            │Efectivul şi tendinţa    │
│            │populaţiei               │
│            │Suprafaţa habitatului    │
│Rezultate   │favorabil, suprafaţa     │
│aşteptate   │habitatului ocupat de    │
│            │specie, zonele de risc   │
│            │privind fragmentarea     │
│            │habitatelor              │
│            │Efectivul optim          │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare şi│
│            │organizaţii de mediu cu  │
│            │activitate în domeniul   │
│Responsabili│conservării              │
│            │biodiversităţii,         │
│            │universităţi, Ministerul │
│            │Mediului, Apelor şi      │
│            │Pădurilor, ş.a.m.d.m.d   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │1                        │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.2. Zonarea habitatelor speciei şi   │
│identificarea habitatelor potenţial   │
│favorabile la nivel naţional          │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Determinarea capacităţii │
│            │de suport a habitatelor  │
│            │favorabile speciei şi    │
│            │zonarea acestora în      │
│Scop        │vederea aplicării unui   │
│            │set de măsuri de         │
│            │management diferenţiat,  │
│            │în funcţie de strategia  │
│            │de dezvoltare            │
│            │socio-economică          │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Trendul crescător al     │
│            │populaţiei la nivel      │
│            │naţional şi extinderea   │
│            │continuă a arealului     │
│            │speciei Castor fiber     │
│            │aduce în prim plan       │
│            │necesitatea de a trece la│
│            │un alt nivel din punct de│
│            │vedere al măsurilor de   │
│            │management aplicate      │
│            │speciei. Dacă în perioada│
│            │anterioară, circa două   │
│            │decenii preocuparea      │
│            │principală a fost        │
│            │monitorizarea speciei în │
│            │contextul reintroducerii,│
│            │în momentul de faţă este │
│            │cât se poate de evident  │
│            │succesul proiectului de  │
│            │reintroducere şi este    │
│            │necesar să se stabilească│
│            │alte criterii de         │
│            │monitorizare care sunt   │
│            │esenţiale în             │
│            │administrarea durabilă a │
│            │speciei pe termen lung.  │
│            │Una dintre aceste        │
│            │direcţii este            │
│            │determinarea limitei     │
│            │maxime rezonabile de     │
│            │dezvoltare a populaţiei  │
│            │care permite menţinerea  │
│            │unui nivel acceptabil al │
│            │conflictelor.            │
│            │Pentru acesta se vor     │
│            │implementa activităţile: │
│            │A.2.1. Determinarea      │
│            │capacităţii de suport a  │
│            │habitatelor pe categorii │
│            │de bonitate              │
│            │Aflarea capacităţii de   │
│            │suport este una dintre   │
│            │condiţiile obligatorii în│
│            │vederea implementării    │
│            │unui management durabil  │
│            │al oricărei specii.      │
│            │Pentru aceasta se vor    │
│            │face observaţii asupra   │
│            │efectivelor de castori în│
│            │cele trei categorii de   │
│            │habitate din punct de    │
│            │vedere al bonităţii:     │
│            │optim, satisfăcător,     │
│            │nefavorabil. Se va lua în│
│            │calcul.                  │
│            │Se vor avea în vedere    │
│            │următoarele aspecte în   │
│            │cadrul analizei/         │
│            │studiului:               │
│            │a) acoperirea statistică;│
│            │b) efectuarea a două     │
│            │evaluări: primăvara şi   │
│            │toamna, pentru a colecta │
│            │informaţii relevante     │
│            │referitoare la sporul    │
│            │anual;                   │
│            │c) starea animalelor în  │
│            │acelaşi stadiu de        │
│            │dezvoltare şi la acelaşi │
│            │moment din an.           │
│            │Finalitatea va consta în │
│            │calcularea indicilor     │
│            │capacităţii de suport    │
│            │care vor sta la baza     │
│            │calculului efectivului   │
│            │optim la nivel naţional, │
│            │pe tipuri de habitate/   │
│            │judeţe/regiuni           │
│            │biogeografice/fonduri    │
│            │cinegetice/ la nivel     │
│            │naţional. Rezultatele vor│
│            │fi extrapolate şi asupra │
│            │habitatelor care încă nu │
│            │fac parte din arealul    │
│            │castorului din România,  │
│            │stând la baza            │
│            │identificării zonelor şi │
│            │efectivelor care se pot  │
│            │reloca pentru refacerea  │
│            │arealului istoric al     │
│            │speciei.                 │
│            │Acest lucru va contribui │
│            │la gestionarea durabilă a│
│            │speciei pe termen lung,  │
│            │fiind o condiţie de bază │
│            │în determinarea          │
│            │oportunităţii/necesităţii│
│            │de stabilire a unei cote │
│            │de recoltă pentru anumite│
│            │zone, înainte de a se    │
│            │ajunge la un nivel       │
│            │inacceptabil al          │
│            │conflictelor.            │
│            │A.2.2. Zonarea şi        │
│            │cartarea habitatelor     │
│            │populate şi potenţiale   │
│            │Se va realiza o          │
│            │clasificare a habitatelor│
│            │acvatice care întrunesc  │
│            │condiţii pentru a fi     │
│            │populate cu castor, în   │
│            │funcţie de măsurile de   │
│            │management care vor fi   │
│            │aplicate speciei şi      │
│            │habitatelor pe care le   │
│            │populează.               │
│            │Prin aceasta se urmăreşte│
│            │să se aplice un          │
│            │management diferenţiat   │
│            │speciei, în funcţie de   │
│            │condiţiile de habitat şi │
│            │modificările antropice   │
│            │survenite în perioada în │
│            │care specia a fost       │
│            │extinctă.                │
│            │Se vor identifica zonele │
│            │de risc pentru populaţie,│
│            │şi cele care pot fi      │
│            │populate de specie fără  │
│            │riscuri majore pentru    │
│            │populaţie.               │
│            │Zonarea se va fundamenta │
│            │printr-un studiu derulat │
│            │la nivel naţional, care  │
│            │va avea ca finalitate    │
│            │încadrarea pe zone a     │
│            │habitatelor populate şi  │
│            │potenţiale.              │
│            │Clasificarea se va baza  │
│            │pe metode clasice de     │
│            │evaluare a habitatelor,  │
│            │alături de care se vor   │
│            │utiliza metode moderne de│
│            │modelare, inclusiv       │
│            │inteligenţa artificială  │
│            │(machine-learning), prin │
│            │care se vor realiza      │
│            │analize la scară largă a │
│            │unor fenomene naturale.  │
│            │Astfel se vor distinge   │
│            │trei categorii de zone:  │
│Descriere   │1. Zone speciale de      │
│            │conservare a speciei sunt│
│            │teritorii dedicate       │
│            │speciei în care          │
│            │managementul este        │
│            │focalizat pe conservarea │
│            │pe termen lung a speciei │
│            │şi a habitatelor         │
│            │utilizate de aceasta. Ca │
│            │principiu general de     │
│            │management acţiunile     │
│            │derulate pe aceste       │
│            │teritorii vor viza cu    │
│            │predilecţie răspândirea  │
│            │speciei în toate         │
│            │habitatele favorabile şi │
│            │menţinerea unei stări de │
│            │conservare favorabile a  │
│            │acesteia.                │
│            │Aici vor fi incluse toate│
│            │tipurile de arii         │
│            │protejate existente, la  │
│            │care se vor adăuga, dacă │
│            │e cazul, noi arii        │
│            │protejate de nivel       │
│            │naţional sau comunitar.  │
│            │Pentru situaţiile în care│
│            │ariile naturale protejate│
│            │se suprapun cu zone în   │
│            │care se regăsesc         │
│            │obiective care constituie│
│            │”linia de apărare        │
│            │împotriva inundaţiilor   │
│            │sau alte amenajări       │
│            │hidrotehnice esenţiale”  │
│            │se va adopta un          │
│            │management flexibil,     │
│            │personalizat (”de la caz │
│            │la caz”), care să includă│
│            │şi posibilitatea         │
│            │relocării exemplarelor,  │
│            │prin aplicarea măsurilor │
│            │derogatorii de la        │
│            │legislaţia privind       │
│            │protecţia speciilor de   │
│            │interes conservativ      │
│            │comunitar, în cazul în   │
│            │care este imposibil de   │
│            │eliminat riscul pe care  │
│            │îl generează prezenţa    │
│            │speciei în zonă.         │
│            │Pentru aceste cazuri     │
│            │planul de management al  │
│            │ariei naturale protejate │
│            │va cuprinde măsuri       │
│            │speciale dedicate zonelor│
│            │cu risc pentru           │
│            │securitatea populaţiei,  │
│            │care vor fi monitorizate │
│            │în permanenţă de către   │
│            │entităţile care se ocupă │
│            │cu administrarea ariei   │
│            │naturale protejate.      │
│            │Pentru fiecare din       │
│            │situaţiile conflictuale  │
│            │majore se vor stabili    │
│            │măsurile optime de       │
│            │aplanare care să permită │
│            │atingerea scopului şi    │
│            │obiectivelor de          │
│            │conservare a speciei     │
│            │Castor fiber. Acestea pot│
│            │include chiar şi măsuri  │
│            │drastice care să         │
│            │urmărească limitarea     │
│            │accesului castorilor în  │
│            │zonele cu risc pentru    │
│            │populaţie sau relocarea  │
│            │exemplarelor care        │
│            │întreţin situaţii de risc│
│            │major pentru populaţia   │
│            │locală sau obiective     │
│            │economice/de             │
│            │infrastructură.          │
│            │Evaluarea riscului se va │
│            │realiza odată cu studiul │
│            │de zonare, cu aceeaşi    │
│            │periodicitate.           │
│            │2. Zone cu management    │
│            │adaptativ                │
│            │Această categorie        │
│            │cuprinde majoritatea     │
│            │arealului speciei. Pentru│
│            │conflictele apărute în   │
│            │aceste zone se vor       │
│            │întruni echipe mixte     │
│            │formate din specialişti  │
│            │cu expertiză în biologia,│
│            │ecologia, etologia şi    │
│            │managementul speciei şi  │
│            │reprezentanţi ai Agenţiei│
│            │pentru Protecţia         │
│            │Mediului, ai primăriilor,│
│            │administratorului        │
│            │fondului cinegetic,      │
│            │localnici implicaţi în   │
│            │conflict şi permiterea   │
│            │luării unor decizii în   │
│            │scopul aplanării         │
│            │conflictelor. Soluţiile  │
│            │de rezolvare a           │
│            │divergenţelor vor fi     │
│            │adaptate situaţiei de la │
│            │faţa locului şi presupun │
│            │protejarea               │
│            │proprietăţilor, aplicarea│
│            │de repelenţi,            │
│            │îndepărtarea vegetaţiei, │
│            │a barajelor sau acţiuni  │
│            │mai drastice care implică│
│            │relocarea/extragerea     │
│            │exemplarelor generatoare │
│            │de conflicte.            │
│            │3. Zone cu risc pentru   │
│            │securitatea populaţiei   │
│            │umane                    │
│            │Include zonele în care   │
│            │prezenţa speciei este    │
│            │indezirabilă, putând     │
│            │conduce cu uşurinţă la   │
│            │conflicte majore, care   │
│            │atentează la securitatea │
│            │populaţiei umane sau     │
│            │afectează obiective de   │
│            │infrastructură/          │
│            │industriale de foarte    │
│            │mare valoare ex: poduri, │
│            │baraje, diguri, parapeţi,│
│            │ziduri de rezistenţă,    │
│            │etc.                     │
│            │Toate măsurile se vor    │
│            │aplica în conformitate cu│
│            │legislaţia în vigoare.   │
│            │Încadrarea în cele trei  │
│            │categorii se va reface cu│
│            │o periodicitate de 10 ani│
│            │pentru a surprinde       │
│            │schimbările apărute odată│
│            │cu dezvoltarea populaţiei│
│            │de castor şi a celor     │
│            │generate de factorul     │
│            │antropic.                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Determinarea capacităţii │
│            │de suport a habitatelor  │
│Rezultate   │pe categorii de habitate │
│aşteptate   │Zonarea habitatelor în   │
│            │vederea aplicării unor   │
│            │măsuri de management     │
│            │diferenţiate.            │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare şi│
│            │organizaţii de mediu cu  │
│            │activitate în domeniul   │
│Responsabili│conservării              │
│            │biodiversităţii,         │
│            │universităţi, Ministerul │
│            │Mediului, Apelor şi      │
│            │Pădurilor, ş.a.m.d.      │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │1                        │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.3. Restaurarea habitatelor degradate│
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Determinarea gradului de │
│            │degradare a habitatelor  │
│            │ripariene şi restaurarea │
│Scop        │celor mai importante     │
│            │astfel de habitate pentru│
│            │menţinerea stării de     │
│            │conservare a speciei     │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Datorită lipsei unei     │
│            │viziuni holistice asupra │
│            │activităţilor desfăşurate│
│            │în zonele umede şi       │
│            │habitatele ripariene, o  │
│            │parte a acestora au fost │
│            │deteriorate mai mult sau │
│            │mai puţin reversibil.    │
│            │Astfel defrişarea        │
│            │vegetaţiei ripariene     │
│            │pentru obţinerea de      │
│            │subvenţii agricole sau   │
│            │pentru practicarea       │
│            │păşunatului sunt doar    │
│            │două dintre practicile   │
│            │foarte nocive.           │
│            │În contextul dezvoltării │
│            │populaţiei de castori    │
│            │este necesară            │
│            │determinarea impactului  │
│            │activităţilor cu efecte  │
│            │degradante şi luarea unor│
│            │măsuri de restaurare.    │
│            │Pentru acesta se vor     │
│            │realiza:                 │
│            │A.3.1. Analiza la nivel  │
│            │naţional a cauzelor care │
│            │au condus la degradarea  │
│            │habitatelor speciei şi a │
│            │măsurilor de restaurare  │
│            │O parte dintre habitatele│
│            │ripariene pe care le     │
│            │utilizează specia sunt   │
│            │într-o stare mai mult sau│
│            │mai puţin avansată de    │
│            │degradare. Degradarea se │
│            │referă la afectarea      │
│            │vegetaţiei lemnoase care │
│            │a fost parţial sau       │
│            │complet îndepărtată,     │
│            │eroziunea malurilor,     │
│            │poluarea cu deşeuri      │
│            │fizice, chimice sau      │
│            │biologice.               │
│            │Dintre cauzele primare   │
│            │identificate la nivel    │
│            │local ar fi păşunatul    │
│            │intensiv, lucrările      │
│            │hidrotehnice şi          │
│            │managementul defectuos al│
│            │deşeurilor, însă se      │
│            │impune o analiză completă│
│            │cauzelor şi propunerea   │
│            │unui set de măsuri de    │
│            │restaurare, care să fie  │
│            │implementat în viitor.   │
│            │Este necesară şi o       │
│            │analiză a reglementărilor│
│            │legislative care în mod  │
│            │indirect conduc la       │
│            │degradarea habitatelor.  │
│            │Un exemplu este acordarea│
│            │de subvenţii pentru      │
│            │terenurile agricole de pe│
│            │malul apelor, o măsură   │
│            │deosebit de benefică din │
│            │punct de vedere economic,│
│            │dar care, în unele zone, │
│            │a condus la tăierea      │
│            │vegetaţiei lemnoase      │
│            │ripariene. Prin aceasta  │
│            │scade baza trofică       │
│            │disponibilă pentru       │
│            │castori, care sunt       │
│            │nevoiţi să-şi caute alte │
│            │teritorii.               │
│            │Acelaşi efect este cauzat│
│            │de creşterea animalelor  │
│            │domestice în preajma     │
│            │apelor. În acest caz     │
│            │malurile sunt defrişate, │
│            │în special pentru caprine│
│            │şi ovine, ca sursă de    │
│            │hrană şi pentru creşterea│
│            │suprafeţei de păşune     │
│            │disponibilă şi implicit a│
│            │numărului de animale care│
│            │pot fi crescute pe       │
│            │suprafaţa respectivă.    │
│            │Păşunatul intensiv pe    │
│            │perioadă îndelungată     │
│Descriere   │împiedică reinstalarea   │
│            │speciilor lemnoase şi o  │
│            │sărăcire a diversităţii  │
│            │speciilor erbacee.       │
│            │A.3.2. Restaurarea       │
│            │habitatelor din SCI-urile│
│            │desemnate pentru         │
│            │protecţia speciei Castor │
│            │fiber                    │
│            │Activitatea implică      │
│            │refacerea calităţilor    │
│            │biotopului şi biocenozei │
│            │în zonele cu habitate    │
│            │degradate. Aceasta       │
│            │implică îndepărtarea     │
│            │surselor care produc     │
│            │poluarea/degradarea      │
│            │habitatelor şi în unele  │
│            │cazuri eliminarea        │
│            │poluanţilor, ajutorarea  │
│            │regenerării vegetaţiei   │
│            │lemnoase, refacerea      │
│            │compoziţiei speciilor    │
│            │erbacee în conformitate  │
│            │cu cea naturală.         │
│            │Pentru vegetaţie lemnoasă│
│            │trebuie asigurată        │
│            │succesiunea ecologică,   │
│            │prin lucrări de ajutorare│
│            │care să ducă la          │
│            │reinstalarea puieţilor   │
│            │speciilor de arbori şi   │
│            │arbuşti tipice benzilor  │
│            │de vegetaţie ripariană   │
│            │(salcie, plop, anin,     │
│            │etc).                    │
│            │În acest mod va creşte   │
│            │suprafaţa habitatelor    │
│            │favorabile castorului,   │
│            │dar şi altor specii de   │
│            │nevertebrate şi          │
│            │vertebrate şi se va      │
│            │îmbunătăţi stabilitatea  │
│            │ecosistemelor ripariene. │
│            │A.3.3. Analiza           │
│            │legislaţiei              │
│            │intersectoriale în       │
│            │vederea armonizării şi   │
│            │asigurării unui          │
│            │management eficient al   │
│            │speciei                  │
│            │Principalele habitate    │
│            │specifice pentru Castor  │
│            │fiber sunt reprezentate  │
│            │de vegetaţia ripariană   │
│            │din jurul râurilor,      │
│            │pâraielor, canalelor     │
│            │precum şi vegetaţia din  │
│            │zonele cu luciu de apă   │
│            │permanent.               │
│            │Aceste zone de luciu de  │
│            │apă sunt administrate de │
│            │diferite entităţi Agenţia│
│            │Naţională pentru Arii    │
│            │Naturale Protejate,      │
│            │denumită în continuare   │
│            │ANANP, Administraţia     │
│            │Naţională Apele Române,  │
│            │denumită în continuare   │
│            │A.N.A.R., Agenţia        │
│            │Naţională de Îmbunătăţiri│
│            │Funciare denumită în     │
│            │continuare A.N.I.F,      │
│            │administratori ai        │
│            │lacurilor de pescuit sau │
│            │agrement, etc, fapt care │
│            │uneori conduce la        │
│            │deteriorarea habitatelor │
│            │specifice castorului.    │
│            │În acest sens este       │
│            │necesară o analiză a     │
│            │legislaţiei din domeniul │
│            │apelor, pescuitului,     │
│            │îmbunătăţirilor funciare,│
│            │agricol şi silvic şi     │
│            │armonizarea ei astfel    │
│            │încât acesta să se ţină  │
│            │cont şi de necesităţile  │
│            │de bază ale specie Castor│
│            │fiber şi să se realizeze │
│            │un management durabil al │
│            │speciei.                 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Cuantificarea gradului de│
│            │depreciere al habitatelor│
│            │ripariene                │
│            │Restaurarea habitatelor  │
│Rezultate   │din ariile naturale      │
│aşteptate   │protejate declarate      │
│            │pentru castor            │
│            │Proceduri optimizate de  │
│            │aplicare a legislaţiei   │
│            │intersectoriale          │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare şi│
│            │organizaţii de mediu cu  │
│            │activitate în domeniu    │
│            │conservării              │
│            │biodiversităţii,         │
│Responsabili│universităţi,            │
│            │Ministerul Mediului      │
│            │Apelor şi Pădurilor,     │
│            │Ministerul Agriculturii  │
│            │şi Dezvoltării Rurale,   │
│            │ANANP, ANAR, ANIF,       │
│            │ş.a.m.d.                 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │1                        │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.4. Stabilirea unui areal minim, la  │
│scară naţională, necesar pentru       │
│asigurarea stării de conservare a     │
│speciei                               │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Acţiunea are ca scop     │
│            │stabilirea arealului     │
│Scop        │minim care asigură starea│
│            │de conservare a speciei  │
│            │pe termen lung           │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Deoarece o parte dintre  │
│            │ariile naturale protejate│
│            │declarate pentru castor  │
│            │se suprapun cu           │
│            │infrastructura de apărare│
│            │împotriva inundaţiilor,  │
│            │se vor identifica soluţii│
│            │de asigurare a unui areal│
│            │stabil la nivel naţional,│
│            │pe bioregiuni şi judeţe  │
│            │astfel ca specia să se   │
│            │menţină într-o stare     │
│            │favorabilă de conservare.│
│            │A.4.1. Identificarea     │
│            │zonelor umede cu valoare │
│            │economică redusă care pot│
│            │fi populate/renaturate cu│
│            │ajutorul castorilor      │
│            │Castorul este recunoscut │
│            │în literatura de         │
│            │specialitate ca un       │
│            │restaurator al zonelor   │
│            │umede, creând habitate   │
│            │propice pentru numeroase │
│            │specii de peşti,         │
│            │amfibieni, reptile,      │
│            │păsări şi mamifere.      │
│            │Cu toate că este prezent │
│            │atât în ape curgătoare   │
│            │cât şi stătătoare,       │
│            │castorul preferă         │
│            │habitatele acvatice      │
│            │lacustre sau apele       │
│            │curgătoare cu viteză mică│
│            │de scurgere.             │
│            │Cu toate că în perioada  │
│            │comunistă s-au derulat   │
│            │ample proiecte de redare │
│            │circuitului agricol a    │
│            │unor suprafeţe           │
│            │mlăştinoase, care a dus  │
│            │la distrugerea unor      │
│            │habitate cu valoare      │
│            │ecologică ridicată, mai  │
│            │există suprafeţe plane   │
│            │mlăştinoase, care au     │
│            │valoare economică redusă,│
│            │pentru că necesită       │
│            │investiţii mari pentru a │
│            │fi menţinute ca terenuri │
│            │cultivate. Acestea pot fi│
│            │lăsate la dispoziţia     │
│            │speciei pentru a fi      │
│            │populate natural sau     │
│            │artificial. De asemenea, │
│            │există zone umede        │
│            │degradate care pot fi    │
│            │renaturate cu ajutorul   │
│            │acestei specii.          │
│            │A.4.2. Identificarea     │
│            │suprafeţelor de teren    │
│            │care sunt habitate       │
│            │favorabile speciei şi ar │
│            │putea fi trecute, prin   │
│            │achiziţie, în            │
│            │proprietatea statului/   │
│            │comunităţilor locale     │
│            │Trecerea unor suprafeţe  │
│            │de teren favorabile      │
│            │speciei în proprietatea  │
│            │statului sau             │
│            │comunităţilor locale ar  │
│            │avea un rol important în │
│            │aplicarea unui management│
│            │durabil al speciei. În   │
│            │practică s-a observat că │
│            │măsurile de management se│
│            │implementează cu         │
│            │dificultate în cazul     │
│            │terenurilor cu număr mare│
│            │de factori interesaţi şi │
│            │implicit de interese (de │
│            │multe ori divergente). De│
│            │asemenea, proiectele cu  │
│            │finanţare nerambursabilă │
│            │se implementează mai     │
│            │facil pe terenurile care │
│            │se află în proprietatea  │
│            │statului.                │
│Descriere   │Astfel de suprafeţe ar   │
│            │putea fi achiziţionate de│
│            │la proprietari privaţi în│
│            │cadrul unor proiecte mari│
│            │care să vizeze castorul  │
│            │şi refacerea arealului   │
│            │acestei specii.          │
│            │A.4.3. Identificarea şi  │
│            │după caz desemnarea unor │
│            │noi arii protejate (SCI) │
│            │pentru specia Castor     │
│            │fiber, în zone cu        │
│            │habitate optime, cu      │
│            │valoare economică redusă │
│            │şi risc minim pentru     │
│            │securitatea comunităţilor│
│            │locale                   │
│            │Activitatea este         │
│            │importantă în contextul  │
│            │în care suprafeţe        │
│            │însemnate cuprinse în    │
│            │arii naturale protejate  │
│            │din reţeaua NATURA 2000  │
│            │se suprapun peste reţeaua│
│            │de diguri de apărare     │
│            │contra inundaţiilor care │
│            │se află în custodia      │
│            │Administraţiei Naţionale │
│            │„Apele Române” şi        │
│            │Agenţiei Naţionale de    │
│            │Îmbunătăţiri Funciare,   │
│            │pentru reducerea         │
│            │nivelului existent al    │
│            │conflictelor şi implicit │
│            │îmbunătăţirea stării de  │
│            │conservare a speciei     │
│            │În aceste zone, prezenţa │
│            │castorilor vine de multe │
│            │ori în contradicţie cu   │
│            │interesele şi            │
│            │activităţile derulate    │
│            │pentru întreţinerea      │
│            │sistemului de protecţie  │
│            │împotriva inundaţiilor,  │
│            │prin crearea de baraje,  │
│            │colmatarea albiilor,     │
│            │ridicarea nivelului apei │
│            │etc.                     │
│            │Astfel desemnarea de noi │
│            │arii protejate în zone   │
│            │favorabile pentru specie │
│            │(care să nu se suprapună │
│            │cu reţeaua de apărare    │
│            │împotriva inundaţiilor), │
│            │în care nivelul          │
│            │conflictelor ar fi mai   │
│            │redus, constituie o      │
│            │soluţie pentru a asigura │
│            │o stare favorabilă de    │
│            │conservare a speciei.    │
│            │Se va realiza în         │
│            │prealabil identificarea  │
│            │zonelor populate care ar │
│            │fi propice desemnării ca │
│            │arie protejată şi se va  │
│            │realiza întreaga         │
│            │documentaţie necesară    │
│            │(cartarea şi descrierea  │
│            │zonelor cu menţionarea   │
│            │oportunităţilor şi       │
│            │motivaţiilor ce stau la  │
│            │baza desemnării ca SCI), │
│            │care ulterior va fi      │
│            │înaintată, spre analiză, │
│            │(MMAP).                  │
│            │De asemenea, se vor      │
│            │identifica SCI-urile     │
│            │actuale care au fost     │
│            │desemnate pentru alte    │
│            │specii, în care s-a      │
│            │identificat specia Castor│
│            │fiber sau habitate       │
│            │favorabile acesteia,     │
│            │urmând a se actualiza,   │
│            │dacă e cazul, formularul │
│            │standard, în sensul      │
│            │adăugării acestei specii.│
│            │Acesta va presupune      │
│            │stabilirea unor măsuri de│
│            │conservare specifice la  │
│            │nivel de sit.            │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Inventarul zonelor cu    │
│            │valoare economică redusă;│
│            │Baza de date cu terenuri │
│Rezultate   │care ar putea fi         │
│aşteptate   │achiziţionate de         │
│            │comunităţi sau stat      │
│            │pentru a servi speciei;  │
│            │Propuneri de noi arii    │
│            │naturale protejate.      │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare şi│
│            │organizaţii de mediu cu  │
│            │activitate în domeniul   │
│            │conservării              │
│            │biodiversităţii,         │
│            │universităţi,            │
│Responsabili│Ministerul Mediului,     │
│            │Apelor şi Pădurilor,     │
│            │Ministerul Agriculturii  │
│            │şi Dezvoltării Rurale,   │
│            │Agenţia Naţională de     │
│            │Cadastru şi Publicitate  │
│            │Imobiliară, ş.a.m.d.m.d. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │1                        │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.5. Refacerea arealului istoric al   │
│speciei la nivel naţional şi european │
│în concordanţă cu condiţiile naturale │
│şi socio-economice actuale            │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Extinderea arealului     │
│            │actual al speciei astfel │
│Scop        │încât să se ajungă la cel│
│            │anterior extincţiei      │
│            │speciei                  │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Se vor reloca exemplare  │
│            │din zonele cu densităţi  │
│            │mari şi frecvente        │
│            │conflicte care nu pot fi │
│            │aplanate în alt mod, în  │
│            │teritorii noi care au    │
│            │făcut parte din          │
│            │teritoriile ocupate de   │
│            │specie în trecut, care   │
│            │actualmente prezintă     │
│            │condiţii de habitat      │
│            │favorabile.              │
│            │A.5.1. Elaborarea de     │
│            │studii de fezabilitate/  │
│            │impact pentru popularea  │
│            │habitatelor favorabile   │
│            │Pentru popularea cu      │
│            │castori a unor noi       │
│            │teritorii este necesară  │
│            │elaborarea de studii de  │
│            │impact/fezabilitate, care│
│            │sunt solicitate de către │
│            │autoritatea publică      │
│            │centrală care răspunde de│
│            │protecţia mediului şi    │
│            │autoritatea publică      │
│            │centrală care răspunde de│
│            │silvicultură, ca         │
│            │fundament pentru acţiunea│
│            │de populare.             │
│            │În condiţiile în care în │
│            │anumite zone densitatea  │
│            │castorilor a crescut     │
│            │peste optim şi se produc │
│            │conflicte este foarte    │
│            │important să se          │
│            │identifice zonele în care│
│            │se pot face repopulări şi│
│            │să fie realizate etapele │
│            │pregătitoare, astfel     │
│            │încât relocarea să fie   │
│            │cât mai rapidă.          │
│            │Studiile trebuie să se   │
│            │realizeze eşalonat cu o  │
│            │periodicitate egală cu   │
│            │durata de valabilitate a │
│            │acestora, pentru a exista│
│            │în permanenţă soluţii de │
│            │relocare (locaţii        │
│            │propice).                │
│            │Se vor stabili locaţii   │
│            │pentru fiecare regiune   │
│            │istorică, şi se vor      │
│            │derula studii sociologice│
│            │de acceptanţă din partea │
│            │populaţiei locale şi     │
│            │campanii de informare.   │
│            │Se va crea o bază de date│
│            │cu locaţii disponibile şi│
│            │efectivele care pot fi   │
│            │”găzduite”, la nivel     │
│            │naţional, pe bioregiuni, │
│            │judeţe, fonduri          │
│            │cinegetice.              │
│            │A.5.2. Popularea         │
│            │arealului istoric cu     │
│            │exemplare provenite din  │
│            │alte surse decât cele    │
│            │iniţiale sau cu exemplare│
│            │provenite din zonele cu  │
│            │densităţi populaţionale  │
│            │ridicate şi conflicte    │
│            │Popularea arealului      │
│            │istoric se va putea      │
│            │realiza prin:            │
│            │1. Popularea cu exemplare│
│            │din alte surse genetice  │
│            │decât cea iniţială       │
│            │utilizată la             │
│            │reintroducere. Această   │
│            │acţiune se va realiza în │
│            │funcţie de evoluţia      │
│            │genetică a populaţiei de │
│            │castor la nivel naţional.│
│            │Popularea trebuie să     │
│            │includă obligatoriu      │
│            │criterii legate de       │
│            │favorabilitatea          │
│            │habitatelor, lipsa unor  │
│            │potenţiale impacturi     │
│            │negative asupra altor    │
│            │specii, lipsa unor       │
│            │potenţiale riscuri pentru│
│            │populaţie/infrastructură │
│            │pe o distanţă de minimum │
│            │20 km, de la locul       │
│            │repopulării,             │
│            │identificarea genetică a │
│            │indivizilor repopulării, │
│            │incluzând dovada originii│
│            │genetice din partea unor │
│            │instituţii acreditate;   │
│            │autorizare pentru incinta│
│            │de carantină din partea  │
│Descriere   │direcţiei                │
│            │sanitar-veterinare.      │
│            │2. Popularea cu exemplare│
│            │locale provenite din     │
│            │zonele cu densităţi      │
│            │populaţionale ridicate şi│
│            │conflicte                │
│            │Popularea cu exemplare   │
│            │locale provenite din     │
│            │zonele cu densităţi      │
│            │populaţionale ridicate şi│
│            │conflicte se va realiza  │
│            │prin relocarea           │
│            │exemplarelor de castori  │
│            │"problemă” în teritorii  │
│            │noi, lipsite de castori  │
│            │sau cu densităţi foarte  │
│            │scăzute.                 │
│            │Condiţiile de relocare   │
│            │trebuie să includă       │
│            │obligatoriu criterii     │
│            │legate de favorabilitatea│
│            │habitatelor, lipsa unor  │
│            │potenţiale impacturi     │
│            │negative asupra altor    │
│            │specii, lipsa unor       │
│            │potenţiale riscuri pentru│
│            │populaţie/infrastructură │
│            │pe o distanţă de minimum │
│            │20 km, de la locul       │
│            │relocării, identificarea │
│            │genetică a indivizilor   │
│            │relocaţi, incluzând      │
│            │dovada originii genetice │
│            │din partea unor          │
│            │instituţii acreditate;   │
│            │Indiferent de modalitatea│
│            │realizată, derogările şi │
│            │repopulările cu exemplare│
│            │de Castor fiber se vor   │
│            │implementa doar cu       │
│            │acceptul Administraţiei  │
│            │Naţionale „Apele Române”.│
│            │A.5.3. Popularea         │
│            │arealului istoric al     │
│            │altor ţări europene cu   │
│            │exemplare provenite din  │
│            │zonele cu densităţi      │
│            │populaţionale ridicate şi│
│            │conflicte                │
│            │Popularea cu exemplare   │
│            │locale provenite din     │
│            │zonele cu densităţi      │
│            │populaţionale ridicate şi│
│            │conflicte se va realiza  │
│            │prin relocarea           │
│            │exemplarelor de castori  │
│            │”problemă” în teritorii  │
│            │noi din alte ţări        │
│            │europene, la cerere.     │
│            │Relocarea castorilor se  │
│            │va realiza cu respectarea│
│            │condiţiilor impuse       │
│            │simultan de ţara noastră │
│            │şi de ţările în care se  │
│            │vor reloca.              │
│            │Toate aceste populări vor│
│            │respecta Ghidul IUCN     │
│            │Condiţiile de relocare   │
│            │trebuie să includă       │
│            │obligatoriu criterii     │
│            │legate de favorabilitatea│
│            │habitatelor, lipsa unor  │
│            │potenţiale impacturi     │
│            │negative asupra altor    │
│            │specii, lipsa unor       │
│            │potenţiale riscuri pentru│
│            │populaţie/infrastructură │
│            │pe o distanţă de minimum │
│            │20 km, de la locul       │
│            │relocării, identificarea │
│            │genetică a indivizilor   │
│            │relocaţi, incluzând      │
│            │dovada originii genetice │
│            │din partea unor          │
│            │instituţii acreditate;   │
│            │Relocarea se va realiza  │
│            │în perioada de toamnă şi │
│            │primăvară, evitându-se   │
│            │perioada de fătare şi de │
│            │creştere a puilor. În    │
│            │acest sens se va acţiona │
│            │imediat după instalarea  │
│            │castorilor în zona cu    │
│            │risc. Important este să  │
│            │se încerce în măsura în  │
│            │care e posibil să se     │
│            │captureze întreaga       │
│            │familie. Pe perioada     │
│            │capturării exemplarele   │
│            │vor fi menţinute în      │
│            │centrul de reabilitare/  │
│            │carantină, până la       │
│            │capturarea tuturor       │
│            │membrilor acesteia.      │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Elaborarea studiilor de  │
│            │fezabilitate/impact care │
│Rezultate   │stau la baza relocării.  │
│aşteptate   │Relocarea castorilor în  │
│            │noi teritorii la nivel   │
│            │naţional şi european     │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare şi│
│            │organizaţii de mediu cu  │
│            │activitate în domeniul   │
│            │conservării              │
│Responsabili│biodiversităţii,         │
│            │universităţi,            │
│            │Ministerul Mediului      │
│            │Apelor şi Pădurilor,     │
│            │ş.a.m.d.                 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │1 pentru activitatea     │
│            │A.5.1. şi 2 pentru A.5.2.│
└────────────┴─────────────────────────┘

Obiectivul 2. Asigurarea conectivităţii habitatelor populate şi a calităţii genetice a populaţiei de castor eurasiatic la nivel naţional şi european


┌──────────────────────────────────────┐
│A.6. Asigurarea conectivităţii        │
│diferitelor nuclee populaţionale      │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Conectarea nucleelor     │
│Scop        │populaţionale pentru a   │
│            │asigura unitatea         │
│            │populaţiei din România.  │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │În momentul de faţă      │
│            │populaţia naţională este │
│            │formată din trei nuclee  │
│            │principale               │
│            │corespunzătoare bazinelor│
│            │hidrografice Olt, Mureş  │
│            │şi Ialomiţa.             │
│            │În afara acestora s-a mai│
│            │semnalat prezenţa izolată│
│            │şi în alte bazine        │
│            │hidrografice: Someş,     │
│            │Criş, Tisa-Iza-Vişeu,    │
│            │Buzău, Delta Dunării.    │
│            │Acţiunea va permite o    │
│            │conectare mai bună între │
│            │acestea, prin intermediul│
│            │unor punţi (stepping     │
│            │stone) generate prin     │
│            │modelare computerizată.  │
│            │A.6.1. Analiza           │
│            │conectivităţii nucleelor │
│            │populaţionale la nivel   │
│            │naţional                 │
│            │Actualmente populaţia de │
│            │castor din România este  │
│            │împărţită în trei mari   │
│            │nuclee, care s-au        │
│            │dezvoltat după           │
│            │reintroducere. Peste 95% │
│            │din efective sunt        │
│            │stabilite în bazinele    │
│            │râurilor Olt, Mureş şi   │
│            │Ialomiţa.                │
│            │Activitatea se impune în │
│            │contextul în care        │
│            │coridoarele ripariene    │
│            │joacă un rol important în│
│            │mişcarea speciilor de    │
│            │mamifere semiacvatice şi │
│            │ocuparea de noi          │
│            │teritorii, impunându-se  │
│            │asigurarea conectivităţii│
│            │dintre nucleele          │
│            │populaţionale existente. │
│            │Aceste zone asigură atât │
│            │adăpost pe perioada      │
│            │deplasării, cât şi şanse │
│            │mari de reuşită în       │
│            │trecerea de la o zonă    │
│            │nucleu la alta prin      │
│            │facilitarea traversării  │
│            │căilor de comunicaţie cu │
│            │care se intersectează    │
│            │prin podeţe, poduri,     │
│            │viaducte. Ba mai mult, în│
│            │multe cazuri habitatele  │
│            │ripariene sunt singurele │
│            │zone care prezintă un    │
│            │caracter seminatural în  │
│            │contextul dezvoltării    │
│            │socio-economice din      │
│            │zilele noastre.          │
│            │Analiza conectivităţii va│
│            │avea la bază o matrice   │
│            │complexă constituită din │
│            │arii naturale protejate  │
│            │şi coridoarele ecologice │
│            │şi va aplica cel mai nou │
│            │ghid de desemnare a      │
│            │coridoarelor ecologice în│
│            │cadrul reţelelor         │
│            │ecologice de             │
│            │conectivitate elaborat de│
│            │IUCN (https://           │
│            │portals.iucn.org/library/│
│            │sites/library/files/     │
│            │documents/               │
│            │PAG-030-En.pdf).         │
│            │Se va realiza în         │
│            │prealabil identificarea  │
│            │zonelor focale şi a      │
│            │coridoarelor ecologice   │
│            │din cadrul reţelei       │
│            │ecologice şi se va       │
│            │realiza întreaga         │
│            │documentaţie necesară    │
│            │(cartarea şi descrierea  │
│            │zonelor cu menţionarea   │
│            │oportunităţilor şi       │
│            │motivaţiilor ce stau la  │
│            │baza desemnării ca şi    │
│            │coridoare ecologice),    │
│            │care ulterior va fi      │
│            │înaintată, spre analiză  │
│            │Ministerului Mediului    │
│            │Apelor şi Pădurilor.     │
│            │A.6.2. Crearea unor      │
│            │modele digitale care să  │
│            │stea la baza acţiunilor  │
│Descriere   │de populare în scopul    │
│            │asigurării conectivităţii│
│            │la nivel local, regional │
│            │şi naţional              │
│            │Este important să se     │
│            │analizeze toate          │
│            │sectoarele râurilor care │
│            │fac obiectul populării şi│
│            │densitatea familiilor    │
│            │raportată la habitatul   │
│            │optim din punct de vedere│
│            │al cerinţelor ecologice  │
│            │ale speciei, pentru a ne │
│            │asigura că popularea va  │
│            │fi un succes. Ba mai     │
│            │mult, selecţia           │
│            │fondatorilor care stau la│
│            │baza înfiinţării         │
│            │populaţiilor în zonele   │
│            │unde se va face relocarea│
│            │trebuie să asigure       │
│            │diversitatea genetică    │
│            │adecvată. Conform        │
│            │Ghidului IUCN Guidelines │
│            │for Reintroductions and  │
│            │Other Conservation       │
│            │Translocations (file:/// │
│            │C:/Users/Titi/Cookies/   │
│            │Desktop/2013-009%20      │
│            │(1).pdf) Section 5       │
│            │Feasibility and design   │
│            │trebuie îndeplinite      │
│            │următoarele condiţii:    │
│            │(i) orice populaţie sursă│
│            │ar trebui să susţină     │
│            │scoaterea indivizilor şi │
│            │orice relocare nu ar     │
│            │trebui să pericliteze    │
│            │funcţiile ecologice, cu  │
│            │excepţia cazurilor de    │
│            │intervenţii speciale     │
│            │(urgenţă sau salvare);   │
│            │(ii) dacă variaţia       │
│            │genetică în materialul   │
│            │sursă al translocarilor  │
│            │este redusă există două  │
│            │riscuri potenţiale: a)   │
│            │Reproducerea dintre      │
│            │indivizii înrudiţi poate │
│            │duce la reducerea        │
│            │vigorii, reproducerii şi │
│            │supravieţuirii; b) Lipsa │
│            │variaţiei genetice       │
│            │adecvate pentru a        │
│            │facilita supravieţuirea  │
│            │şi adaptarea la          │
│            │condiţiile de mediu;     │
│            │(iii) problemele genetice│
│            │care pot interveni din   │
│            │cauza sampling-ului      │
│            │dintr-o populaţie cu     │
│            │diversitate genetică     │
│            │redusă, sampling         │
│            │neadecvat dintr-o singură│
│            │sursă populaţională,     │
│            │efectul de bootlenck     │
│            │apărut în procesul de    │
│            │translocare etc.         │
│            │(iv) dacă fondatorii     │
│            │provin din condiţii      │
│            │diferite de cele din     │
│            │zonele unde sunt         │
│            │reintroduşi există un    │
│            │risc ridicat de eşec     │
│            │datorită adaptabilităţii │
│            │reduse la condiţiile din │
│            │zona unde sunt           │
│            │translocaţi.             │
│            │Aceste modele vor avea   │
│            │componente multiple      │
│            │(structurale şi          │
│            │funcţionale) şi la mai   │
│            │multe scări (locale,     │
│            │regionale şi naţionale)  │
│            │şi vor fundamenta        │
│            │acţiunile de populare în │
│            │vederea refacerii        │
│            │arealului speciei.       │
│            │Modelele vor fi înaintate│
│            │Ministerului Mediului,   │
│            │Apelor şi Pădurilor      │
│            │pentru a sta la baza     │
│            │deciziilor de management │
│            │ale acestei specii.      │
│            │Analiza sectoarelor de   │
│            │râuri care fac obiectul  │
│            │populării se va realiza  │
│            │doar cu notificarea în   │
│            │prealabil a              │
│            │Administraţiei Naţionale │
│            │„Apele Române”.          │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Hărţi şi modele digitale │
│            │de conectare a nucleelor │
│Rezultate   │populaţionale existente  │
│aşteptate   │la nivel naţional.       │
│            │Coridoare ecologice      │
│            │ripariene desemnate      │
│            │pentru specie.           │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare şi│
│            │organizaţii de mediu cu  │
│            │activitate în domeniul   │
│Responsabili│conservării              │
│            │biodiversităţii,         │
│            │universităţi, Ministerul │
│            │Mediului Apelor şi       │
│            │Pădurilor, ş.a.m.d.m.d.  │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │2                        │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.7. Asigurarea viabilităţii şi       │
│variabilităţii genetice, a fluxului de│
│gene şi stabilirea potenţialului      │
│evolutiv al speciei la nivel naţional │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Acţiunea are ca scop     │
│            │crearea bazei materiale  │
│Scop        │şi ştiinţifice necesare  │
│            │pentru monitorizarea     │
│            │genetică pe termen lung a│
│            │populaţiei               │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │A.7.1. Analiza           │
│            │viabilităţii şi          │
│            │variabilităţii genetice, │
│            │respectiv a fluxului de  │
│            │gene şi stabilirea       │
│            │potenţialului evolutiv al│
│            │speciei la nivel naţional│
│            │Pentru o gestionare      │
│            │eficientă şi pentru a    │
│            │asigura conservarea unei │
│            │populaţii în expansiune, │
│            │este important să se     │
│            │determine rata de        │
│            │răspândire a acesteia. În│
│            │primul rând, prognoza    │
│            │răspândirii, este        │
│            │crucială pentru          │
│            │planificarea             │
│            │managementului sau a     │
│            │conservării şi se        │
│            │bazează, de obicei, fie  │
│            │pe ratele de extrapolare │
│            │estimate după date       │
│            │istorice, fie pe modele  │
│            │mecanistice simple.      │
│            │Astfel se impune         │
│            │analizarea viabilităţii  │
│            │şi variabilităţii        │
│            │genetice, respectiv a    │
│            │fluxului de gene şi      │
│            │stabilirea potenţialului │
│            │evolutiv în cadrul       │
│            │populaţiei/populaţiilor  │
│            │de castor la nivel       │
│            │naţional şi în cazul în  │
│            │care apar dezechilibre să│
│            │se intervină cu ajutorul │
│            │translocărilor cu        │
│            │material genetic din ţară│
│            │sau din afară. Îmbinarea │
│            │mai multor tehnici de    │
│            │analiză: ADN nuclear, ADN│
│            │mitocondrial şi analize  │
│            │ale întregului genomic va│
│            │oferi informaţii         │
│            │valoroase factorilor     │
│            │decizionali pentru a lua │
│            │decizii fundamentate     │
│            │ştiinţific, care asigură │
│            │menţinerea statutului de │
│            │conservare al speciei.   │
│            │Utilizarea unor tehnici  │
│            │computaţionale de analiza│
│            │a datelor genomice de tip│
│            │deep learning sau machine│
│            │learning (utilizate în   │
│            │stabilirea potenţialului │
│            │evolutiv al speciei) vor │
│            │genera rezultate         │
│            │transferabile în         │
│            │practică, uşor de        │
│            │vizualizat, cu potenţial │
│            │de utilizare din partea  │
│            │practicienilor şi a      │
│            │managerilor, inclusiv a  │
│            │Agenţiei Naţionale pentru│
│            │Arii Naturale Protejate, │
│            │agenţiilor pentru        │
│            │protecţia mediului,      │
│            │Gărzii Naţionale de      │
│            │Mediu, gestionarilor     │
│            │fondurilor cinegetice şi │
│            │Ministerului Mediului,   │
│            │Apelor şi Pădurilor.     │
│            │A.7.2. Înfiinţarea şi    │
│            │dotarea staţionarului de │
│            │reabilitare, monitorizare│
│            │şi analiză a viabilităţii│
│            │/variabilităţii genetice │
│            │pe termen lung a speciei │
│            │Pentru a facilita        │
│            │stocarea pe termen lung a│
│            │probelor biologice şi    │
│            │pentru atingerea         │
│            │obiectivelor de          │
│            │conservare a speciei este│
│            │necesar să se înfiinţeze │
│            │şi să se doteze centrul  │
│            │naţional de reabilitare, │
│            │monitorizare şi analiză a│
│            │viabilităţii/            │
│            │variabilităţii genetice  │
│            │pe termen lung a speciei │
│            │castor. Mai exact,       │
│            │echipamentele sunt       │
│            │necesare pentru          │
│            │colectarea, analiza şi   │
│            │prelucrarea probelor     │
│            │genetice în mod          │
│            │automatizat, cu un flux  │
│            │de lucru optimizat,      │
│            │prelucrarea unui număr   │
│            │mare de probe în regim   │
│            │automatizat şi obţinerea │
│            │rezultatelor în timp real│
│            │a probelor aflate în     │
│            │laborator. Echipamentele │
│            │de genetică moleculară şi│
│            │genomică vor fi utilizate│
│            │în determinarea mărimii  │
│            │populaţiei, stabilirea   │
│            │numărului minim de       │
│            │indivizi la nivel        │
│            │naţional, a diversităţii │
│            │genetice, structurii     │
│            │populaţionale şi al      │
│            │potenţialului evolutiv al│
│            │speciei în vederea       │
│            │inventarierii speciilor  │
│            │şi pentru a determina    │
│            │starea de conservare,    │
│            │parametrii care vor fi   │
│            │propuşi de către cele mai│
│            │mari forumuri şi         │
│            │organizaţii              │
│            │internaţionale pentru    │
│            │Strategia de Conservare a│
│            │Biodiversităţii (CBD Post│
│            │2020, IUCN, GEO-BON).    │
│            │De asemenea, conform     │
│            │strategiei "EU           │
│            │Biodiversity Strategy for│
│            │2030. Bringing nature    │
│            │back into our lives",    │
│            │publicată de Comisia     │
│            │Europeană recent         │
│            │"COMMUNICATION FROM THE  │
│            │COMMISSION TO THE        │
│            │EUROPEAN PARLIAMENT, THE │
│            │COUNCIL, THE EUROPEAN    │
│            │ECONOMIC AND SOCIAL      │
│            │COMMITTEE AND THE        │
│            │COMMITTEE OF THE REGIONS │
│            │(Brussels, 20.5.2020 COM │
│            │(2020) 380 final), pentru│
│            │a avea o "Trans-European │
│            │Nature Network" se cere  │
│            │prevenirea izolării      │
│            │genetice, facilitarea    │
│            │mişcării speciilor,      │
│            │menţinerea şi            │
│            │îmbunătăţirea stării     │
│            │ecosistemelor prin       │
│            │intermediul coridoarelor │
│            │ecologice. Acest proiect │
│            │răspunde acestei cerinţe,│
│            │indicând şi localizând   │
│            │prin intermediul datelor │
│            │genetice zonele unde     │
│            │există potenţiale        │
│            │subdiviziuni             │
│            │populaţionale.           │
│            │Acest centru va pune la  │
│            │dispoziţia Agenţiei      │
│            │Naţionale pentru Arii    │
│            │Naturale Protejate,      │
│            │agenţiilor pentru        │
│            │protecţia mediului,      │
│            │Gărzii Naţionale de      │
│            │Mediu, gestionarilor     │
│            │fondurilor cinegetice şi │
│            │Ministerului Mediului,   │
│            │Apelor şi Pădurilor date │
│            │genetice obţinute în timp│
│            │real pentru a fi         │
│            │utilizate şi în procesul │
│            │de raportare către       │
│            │Uniunea Europeană în     │
│            │cadrul Directivei        │
│            │Habitate. Art. 17 din    │
│            │Directiva Habitate       │
│            │creează obligaţia ţărilor│
│            │de a organiza            │
│            │monitorizarea            │
│            │populaţiilor, iar        │
│            │monitorizarea genetică   │
│            │oferă cel mai precis     │
│            │răspuns privind mărimea  │
│            │minimă a populaţiei      │
│            │astfel încât se pot      │
│            │calibra celelalte metode │
│            │care sunt în uz.         │
│            │Totodată, dacă rezultatul│
│            │analizelor genetice şi   │
│            │genomice indică nevoia de│
│            │a reîmprospăta cu        │
│            │material genetic         │
│Descriere   │populaţia de castor din  │
│            │România provenit din     │
│            │relocări naţionale/      │
│            │internaţionale, centrul  │
│            │va servi ca şi centru de │
│            │carantină pentru         │
│            │exemplarele reintroduse/ │
│            │populate.                │
│            │A.7.3. Monitorizarea     │
│            │genetică intensivă, pe   │
│            │termen lung, a populaţiei│
│            │de castor                │
│            │Monitorizarea intensivă a│
│            │populaţiilor de castor se│
│            │va realiza periodic, cel │
│            │puţin o dată la 10 ani,  │
│            │la scară naţională,      │
│            │conform bunelor practici │
│            │internaţionale şi        │
│            │naţionale, prin studii   │
│            │genetice pentru care se  │
│            │vor colecta date din     │
│            │ariile naturale protejate│
│            │şi din fondurile         │
│            │cinegetice.              │
│            │Monitorizarea genetică   │
│            │intensivă are ca şi      │
│            │obiectiv:                │
│            │• stabilirea             │
│            │potenţialului evolutiv şi│
│            │al viabilităţii genetice,│
│            │respectiv a fluxului de  │
│            │gene                     │
│            │• obţinerea de informaţii│
│            │privind menţinerea       │
│            │structurilor             │
│            │populaţionale            │
│            │• identificarea nucleelor│
│            │populaţionale unde este  │
│            │necesar să se intervină  │
│            │cu populări (dacă este   │
│            │cazul)                   │
│            │• obţinerea de informaţii│
│            │detaliate referitoare la │
│            │statutul de conservare al│
│            │speciei şi a mărimii     │
│            │efective a populaţiei    │
│            │prin integrarea datelor  │
│            │genetice cu cele         │
│            │observaţionale.          │
│            │Având la bază rezultatele│
│            │primei monitorizări      │
│            │intensive, se va elabora │
│            │planul de monitorizare   │
│            │genetică intensivă,      │
│            │măsurile propuse în      │
│            │cadrul acestuia          │
│            │contribuind la           │
│            │îmbunătăţirea            │
│            │managementului speciei.  │
│            │Măsurarea şi             │
│            │monitorizarea            │
│            │diversităţii genetice ne │
│            │va permite o mai bună    │
│            │evaluare a sănătăţii     │
│            │acesteia dar şi a        │
│            │schimbului de informaţie │
│            │genetică între populaţii │
│            │diferite (fluxul genetic)│
│            │pentru a îmbunătăţi      │
│            │managementul             │
│            │biodiversităţii şi al    │
│            │resurselor naturale. În  │
│            │cadrul acestui plan de   │
│            │monitorizare genetică, pe│
│            │baza experienţei         │
│            │dobândite se va realiza  │
│            │şi o analiză integrată a │
│            │tipurilor de analize     │
│            │genetice care pot fi     │
│            │aplicate ulterior        │
│            │finalizării studiului şi │
│            │tipurile de informaţii   │
│            │furnizate de acestea,    │
│            │precum şi periodicitatea │
│            │cu care este nevoie să se│
│            │evalueze genetic         │
│            │populaţia de castor şi   │
│            │principalele ameninţări  │
│            │asupra fluxului de gene  │
│            │în cadrul populaţiei.    │
│            │A.7.4. Popularea cu      │
│            │exemplare din afara      │
│            │arealului din care s-a   │
│            │prelevat nucleul de      │
│            │reintroducere pentru     │
│            │creşterea variabilităţii │
│            │genetice în interiorul   │
│            │populaţiei               │
│            │Luând în considerare     │
│            │faptul că specia Castor  │
│            │fiber este deosebit de   │
│            │importantă pentru        │
│            │biodiversitatea din      │
│            │România şi eforturile    │
│            │importante depuse până   │
│            │acum de diferiţi factori │
│            │implicaţi în             │
│            │reintroducerea şi        │
│            │managementul speciei la  │
│            │nivel naţional, este     │
│            │esenţial să se ţină cont │
│            │de aspectele ştiinţifice,│
│            │tehnice şi legislative în│
│            │ceea ce priveşte specia. │
│            │S-a identificat astfel   │
│            │nevoia de a defini o     │
│            │strategie naţională      │
│            │privind alegerea         │
│            │populaţiilor sursă din   │
│            │care să se aducă indivizi│
│            │de castor pentru a       │
│            │repopula anumite zone.   │
│            │Aşa cum a fost           │
│            │documentat, până în      │
│            │prezent au fost mai multe│
│            │strategii aplicate la    │
│            │nivel european: (i)      │
│            │utilizarea liniei de     │
│            │castori cea mai apropiată│
│            │din punct de vedere      │
│            │geografic= populaţie     │
│            │relictă,                 │
│            │(ii) amestec de indivizi │
│            │din două sau trei        │
│            │descendenţe occidentale; │
│            │şi (iii) eliberarea      │
│            │indivizilor de castor de │
│            │origini multiple, fără a │
│            │ţine cont de alte        │
│            │detalii. Dacă se va      │
│            │identifica nevoia de     │
│            │populare cu exemplare din│
│            │afara arealului din care │
│            │s-a prelevat nucleul de  │
│            │reintroducere pentru     │
│            │creşterea variabilităţii │
│            │genetice în interiorul   │
│            │populaţiei, aceste       │
│            │acţiuni vor avea la bază │
│            │Ghidul IUCN Guidelines   │
│            │for Reintroductions and  │
│            │Other Conservation       │
│            │Translocations.          │
│            │Pentru a determina dacă  │
│            │este nevoie să se        │
│            │intervină cu populare cu │
│            │exemplare din afara      │
│            │arealului din care s-a   │
│            │prelevat nucleul de      │
│            │reintroducere pentru     │
│            │creşterea variabilităţii │
│            │genetice în interiorul   │
│            │populaţiei se vor efectua│
│            │analize genetice şi      │
│            │genomice în cadrul       │
│            │centrului naţional de    │
│            │reabilitare, monitorizare│
│            │şi analiză a viabilităţii│
│            │/variabilităţii genetice │
│            │pe termen lung a speciei.│
│            │Dacă va fi cazul,        │
│            │exemplarele aduse se vor │
│            │carantina în cadrul      │
│            │centrului.               │
│            │Popularea cu specia      │
│            │castor se va face având  │
│            │la bază legislaţia în    │
│            │vigoare şi criteriile    │
│            │IUCN şi vor avea la bază │
│            │analizele genetice şi    │
│            │genomice, un studiu de   │
│            │diagnoză a habitatelor   │
│            │din bazinul mai multor   │
│            │râuri din România, precum│
│            │şi un studiu             │
│            │socio-economic privind   │
│            │acceptanţa populaţiei    │
│            │locale. Programul de     │
│            │populare se va face cu   │
│            │suportul şi acordul      │
│            │Ministerul Mediului,     │
│            │Apelor şi Pădurilor,     │
│            │Agenţiei Naţionale pentru│
│            │Arii Naturale Protejate, │
│            │Agenţiei Naţionale pentru│
│            │Protecţia Mediului şi    │
│            │gestionarilor fondurilor │
│            │cinegetice.              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Determinarea fluxului de │
│            │gene în populaţie        │
│            │Centrul naţional de      │
│            │monitorizare a           │
│Rezultate   │viabilităţii şi          │
│aşteptate   │variabilităţii genetice a│
│            │populaţiei de castor din │
│            │România                  │
│            │Completarea populaţiei cu│
│            │exemplare din zone       │
│            │geografice               │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare şi│
│            │organizaţii de mediu cu  │
│            │activitate în domeniul   │
│            │conservării              │
│Responsabili│biodiversităţii,         │
│            │universităţi,            │
│            │Ministerul Mediului      │
│            │Apelor şi Pădurilor,     │
│            │ş.a.m.d.m.d              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │2                        │
└────────────┴─────────────────────────┘

Obiectivul 3. Prevenirea, controlul pagubelor şi rezolvarea conflictelor om-castor şi a pierderilor de efective din populaţia de castor


┌──────────────────────────────────────┐
│A.8. Reducerea mortalităţilor cauzate │
│de traficul auto/feroviar             │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Limitarea mortalităţilor │
│Scop        │determinate de           │
│            │accidentele auto/        │
│            │feroviare                │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Creşterea densităţii     │
│            │infrastructurii rutiere, │
│            │dar mai mult a           │
│            │intensităţii traficului  │
│            │în ultimii ani, coroborat│
│            │cu evoluţia pozitivă a   │
│            │populaţiei de castori a  │
│            │determinat apariţia      │
│            │primelor cazuri de       │
│            │accidente care au avut ca│
│            │rezultat mortalităţi în  │
│            │populaţia de castor      │
│            │eurasiatic din România.  │
│            │Tendinţa prognozată este │
│            │de creştere a numărului, │
│            │ceea ce va avea impact   │
│            │atât asupra populaţiei de│
│            │castor, dar şi asupra    │
│            │securităţii circulaţiei. │
│            │Este important ca        │
│            │acţiunea să se           │
│            │implementeze în două     │
│            │direcţii principale:     │
│            │studiul cazuisticii la   │
│            │nivel naţional şi        │
│            │aplicarea de măsuri      │
│            │concrete de reducere a   │
│            │mortalităţii.            │
│            │Pentru limitarea         │
│            │cazurilor se vor         │
│            │implementa următoarele   │
│            │activităţi:              │
│            │A.8.1. Studiul la nivel  │
│            │naţional privind zonele  │
│            │cu risc de accidente şi  │
│            │rata mortalităţii cauzate│
│            │de traficul auto/feroviar│
│            │Odată cu popularea       │
│            │naturală cu castori a    │
│            │unor zone din apropierea │
│            │şoselelor au început     │
│            │semnalările referitoare  │
│            │la mortalităţi.          │
│            │Se va realiza un studiu  │
│            │la nivel naţional        │
│            │referitor la pierderile  │
│            │din populaţie cauzate de │
│            │traficul auto şi         │
│            │feroviar. Acesta va      │
│            │cuprinde o bază de date, │
│            │cartarea locaţiilor,     │
│            │studii de caz, modele de │
│            │predicţie privind        │
│            │evoluţia incidenţei      │
│            │accidentelor în care e   │
│            │implicată specia şi      │
│            │impactul asupra          │
│            │populaţiei. La momentul  │
│            │actual accidentele cu    │
│            │castori în zonele        │
│            │administrate de Căile    │
│            │Ferate Române, denumită  │
│            │în continuare CFR nu sunt│
│            │semnalate, însă e        │
│            │important să se          │
│Descriere   │stabilească zonele cu    │
│            │risc.                    │
│            │Se vor identifica zonele │
│            │cu risc şi soluţiile cele│
│            │mai potrivite pentru     │
│            │reducerea numărului de   │
│            │accidente în scopul      │
│            │conservării speciei şi   │
│            │reducerii riscurilor de  │
│            │accidente rutiere.       │
│            │Studiul va fi actualizat │
│            │periodic.                │
│            │A.8.2. Implementarea de  │
│            │măsuri de limitare a     │
│            │accesului castorilor la  │
│            │infrastructura rutieră   │
│            │Conform datelor existente│
│            │accidentele rutiere sunt │
│            │una din cauzele          │
│            │principale de pierderi de│
│            │efective datorate        │
│            │interacţiunii antropice. │
│            │În toate ariile naturale │
│            │protejate populate cu    │
│            │castori şi străbătute de │
│            │reţeaua naţională rutieră│
│            │există riscul de         │
│            │producere de accidente   │
│            │rutiere, însă acesta este│
│            │mai mare în zonele intens│
│            │circulate.               │
│            │Măsura presupune         │
│            │instalarea unor bariere  │
│            │din lemn/metal pe        │
│            │marginea canalelor       │
│            │populate cu castori, din │
│            │imediata apropiere a     │
│            │apei, pentru a bloca     │
│            │trecerea animalelor către│
│            │calea de rulare, şi      │
│            │amplasarea de indicatoare│
│            │rutiere de avertizare,   │
│            │pentru conducătorii auto.│
│            │De asemenea se vor       │
│            │amplasa avertizoare      │
│            │sonore special concepute │
│            │pentru îndepărtarea      │
│            │animalelor de zona de    │
│            │risc.                    │
│            │Pentru zonele din afara  │
│            │ariilor naturale         │
│            │protejate cu risc crescut│
│            │pentru siguranţa         │
│            │circulaţiei se vor reloca│
│            │exemplarele şi se vor    │
│            │menţine condiţiile       │
│            │biocenotice la nivel     │
│            │suboptim pentru specie   │
│            │(îndepărtarea vegetaţiei │
│            │lemnoase, cosirea        │
│            │vegetaţiei erbacee, etc).│
│            │În funcţie de dezvoltarea│
│            │tehnologică viitoare se  │
│            │vor putea adopta şi alte │
│            │soluţii care şi-au       │
│            │demonstrat eficacitatea  │
│            │la nivel internaţional.  │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Harţi de risc referitoare│
│            │la traficul auto/feroviar│
│            │Amplasarea de garduri/   │
│Rezultate   │dispozitive de limitare a│
│aşteptate   │accesului către zonele de│
│            │risc.                    │
│            │Reducerea cu 50 % a      │
│            │pierderilor din populaţie│
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare şi│
│            │organizaţii de mediu cu  │
│            │activitate în domeniul   │
│            │conservării              │
│Responsabili│biodiversităţii,         │
│            │universităţi,            │
│            │Ministerul Mediului      │
│            │Apelor şi Pădurilor,     │
│            │ş.a.m.d.                 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │2                        │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.9. Reducerea conflictelor în vederea│
│creşterii gradului de acceptanţă din  │
│partea populaţiei locale              │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Reducerea incidenţei     │
│            │situaţiilor conflictuale │
│            │înregistrate la nivel    │
│Scop        │naţional şi creşterea    │
│            │gradului de acceptare a  │
│            │populaţiei locale faţă de│
│            │castor                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Acţiunea conţine o       │
│            │componentă foarte        │
│            │consistentă de activităţi│
│            │concrete la care se      │
│            │adaugă activităţi        │
│            │premergătoare. O parte   │
│            │dintre metodele de       │
│            │aplanare a conflictelor  │
│            │au fost deja testate în  │
│            │cadrul proiectelor       │
│            │anterioare, la care se   │
│            │adaugă şi metode noi care│
│            │sunt descrise în         │
│            │activităţile de mai jos: │
│            │A.9.1. Elaborarea        │
│            │metodologiei de calcul   │
│            │privind valoarea         │
│            │despăgubirilor pentru    │
│            │pagubele produse de      │
│            │castor; valoarea         │
│            │costurile legate de      │
│            │capturarea si relocarea  │
│            │exemplarelor de castori  │
│            │Este un aspect important │
│            │pentru planificarea      │
│            │sumelor necesare pentru  │
│            │acordarea despăgubirilor │
│            │în cazul conflictelor    │
│            │om-castor, dar şi pentru │
│            │estimarea costurilor     │
│            │managementului           │
│            │conflictelor la nivel    │
│            │naţional.                │
│            │Se vor identifica        │
│            │tipurile de pagube,      │
│            │frecvenţa, distribuţia la│
│            │nivel naţional şi        │
│            │valoarea compensaţiilor  │
│            │pe categorii de pagube:  │
│            │culture agricole, livezi,│
│            │păduri, infrastructură,  │
│            │etc.                     │
│            │Se va elabora metodologia│
│            │de calcul privind        │
│            │valoarea despăgubirilor  │
│            │şi se va face o estimare │
│            │a pagubelor anuale       │
│            │produse de specia Castor │
│            │fiber pe tipuri de pagube│
│            │şi valoarea              │
│            │despăgubirilor care      │
│            │trebuie acordate         │
│            │populaţiei locale, precum│
│            │şi deţinătorilor de      │
│            │infrastructură de        │
│            │gospodărirea apelor,     │
│            │construcţii civile etc.  │
│            │Metodologia va include şi│
│            │costurile legate de      │
│            │capturarea şi relocarea  │
│            │exemplarelor de castori  │
│            │din zonele de mare risc. │
│            │A.9.2. Protejarea        │
│            │culturilor, arborilor si │
│            │pomilor valoroşi sau     │
│            │altor obiective          │
│            │importante prin          │
│            │utilizarea gardurilor    │
│            │Pentru protejarea        │
│            │culturilor, pomilor sau  │
│            │altor obiective          │
│            │importante se pot utiliza│
│            │cu succes gardurile      │
│            │metalice sau electrice.  │
│            │Alegerea soluţiei optime │
│            │se va face în funcţie de │
│            │condiţiile de la faţa    │
│            │locului.                 │
│            │Montarea de garduri      │
│            │electrice este o soluţie │
│            │care prezintă avantajul  │
│            │de a fi mai puţin        │
│            │costisitoare în raport cu│
│            │suprafaţa care           │
│            │beneficiază de protecţie.│
│            │Utilizatorii trebuie să  │
│            │aibă în vedere faptul că │
│            │sistemele electrice de   │
│            │protecţie necesită o     │
│            │mentenanţă continuă,     │
│            │relative costisitoare.   │
│            │Vegetaţia erbacee şi     │
│            │ramurile trebuie         │
│            │îndepărtate pentru a nu  │
│            │scurcircuita sistemul.   │
│            │Pentru specia Castor     │
│            │fiber se vor utiliza     │
│            │sisteme cu înălţime mai  │
│            │redusă (max 80cm) pentru │
│            │a nu împiedica trecerea  │
│            │altor specii de animale. │
│            │Pentru zonele în care    │
│            │aceste condiţii minime de│
│            │menţinere a              │
│            │funcţionalităţii         │
│            │sistemelor de protecţie  │
│            │electrică nu pot fi      │
│            │îndeplinite, ca          │
│            │alternativă, se mai pot  │
│            │realiza garduri continue │
│            │din sârmă galvanizată,   │
│            │rigide, fixate solid în  │
│            │sol şi cu înălţimea de   │
│            │1-1,5m.                  │
│            │Pentru protejarea        │
│            │arborilor valoroşi din   │
│            │apropierea zonelor       │
│            │populate de castori care │
│            │sunt diseminaţi pe o     │
│            │anumită suprafaţă sunt   │
│            │recomandate protecţii    │
│            │circulare rigide din     │
│            │sârmă galvanizată cu     │
│            │înălţime de 1-1,5 m      │
│            │fixate în sol la o       │
│            │distanţă de 10-15cm faţă │
│            │de trunchi.              │
│            │Investiţia este la       │
│            │început costisitoare însă│
│            │efectele de protecţie    │
│            │sunt pe termen lung fiind│
│            │considerate şi cele mai  │
│            │eficiente.               │
│            │A.9.3. Amplasarea de     │
│            │regulatoare de nivel pe  │
│            │cursurile de apă cu      │
│            │baraje                   │
│            │Rolul regulatoarelor de  │
│            │nivel decurge din        │
│            │necesitatea de a scădea  │
│            │nivelul apei din spatele │
│            │unui baraj construit de  │
│            │castor în perioadele cu  │
│            │ploi abundente, prevenind│
│            │astfel inundarea unor    │
│            │suprafeţe cultivate,     │
│            │eroziunea fundaţiilor    │
│            │unor construcţii rutiere │
│            │şi feroviare, sau        │
│            │blocarea unor canale de  │
│            │scurgere.                │
│            │S-a constatat că         │
│            │distrugerea barajului nu │
│            │este o soluţie fezabilă, │
│            │o familie de castori     │
│            │stabilită în acea zonă   │
│            │fiind capabilă să        │
│            │reconstruiască barajul în│
│            │câteva zile.             │
│            │Primul pas în rezolvarea │
│            │acestor probleme este    │
│            │constituit de            │
│            │identificarea şi marcarea│
│            │acestor puncte unde      │
│            │creşterile de nivel ale  │
│            │apei pot crea prejudicii │
│            │constructorilor si       │
│            │culturilor agricole.     │
│            │Acest tip de acţiune are │
│            │un rol activ cu titlu de │
│            │monitorizare continuă,   │
│            │creând astfel            │
│            │posibilitatea            │
│            │intervenţiilor           │
│            │(reparaţiilor). Ca       │
│            │mijloace tehnice pentru  │
│            │rezolvarea acestor       │
│            │probleme există mai multe│
│            │opţiuni, de exemplu:     │
│            │1.Modelul Clemson Beaver │
│            │Pond Leveler (Clemson    │
│            │University, 1996) aplicat│
│            │în premieră în România,  │
│            │presupune străpungerea   │
│            │barajului cu două        │
│            │conducte PVC cu diametrul│
│            │de 30-40 cm şi lungime   │
│            │5-10 m după caz (lăţimea │
│            │barajului). La capătul   │
│            │din amonte, tuburile sunt│
│            │prevăzute cu un cot cu   │
│            │rol de preaplin, a cărui │
│            │înălţime poate fi reglată│
│            │în funcţie de nivelul de │
│            │apă dorit. Acest cot este│
│            │împrejmuit de un gard de │
│            │admisie cupolat din sârmă│
│            │galvanizată cu rol de    │
│            │protecţie împotriva      │
│            │acumulărilor de frunzele │
│            │sau ramurile transportate│
│            │de apă, putând fi astfel │
│            │curăţat periodic.        │
│            │2. Pe acelaşi principiu  │
│            │funcţionează şi modelul  │
│            │’’Flexible Pont Leveler”,│
│            │diferenţa fiind că       │
│            │tuburile sunt flexibile  │
│            │şi fixate pe talvegul    │
│            │pârâului, iar protecţia  │
│            │capătului din amonte este│
│            │prevăzut cu grătare de   │
│            │admisie submerse.        │
│            │Protejarea podurilor     │
│            │rutiere de joasă înălţime│
│            │sau canalelor de scurgere│
│            │împotriva obturării      │
│            │produsă de construcţii   │
│            │ale castorilor constă în │
│            │montarea în avalul       │
│            │podului a unor garduri de│
│            │sârmă cu formă           │
│            │trapezoidală sau         │
│            │triunghiulară şi înălţimi│
│            │de 1-1,5 m.              │
│            │Se pot adopta şi alte    │
│            │soluţii tehnice          │
│            │inovative, inclusiv      │
│            │prototipuri, în vederea  │
│            │îmbunătăţirii constante a│
│            │soluţiilor existente.    │
│            │Soluţiile tehnice vor fi │
│            │adoptate punctual şi se  │
│            │vor aviza conform        │
│            │legislaţiei în vigoare.  │
│            │Instalarea regulatoarelor│
│            │de nivel se va realiza în│
│            │zonele în care această   │
│            │metodă e fezabilă, în    │
│            │funcţie de sursele de    │
│            │finanţare identificate,  │
│            │fiind realizată de       │
│            │instituţii şi organizaţii│
│            │care au ca obiect de     │
│            │activitate şi competenţe │
│            │în managementul speciei  │
│            │Castor fiber.            │
│            │A.9.4. Utilizarea        │
│            │substanţelor si          │
│            │dispozitivelor repelente │
│            │Utilizarea substanţelor  │
│            │repelente este o         │
│            │soluluţie relativ uşor de│
│            │aplicat şi mai puţin     │
│            │costisitoare, însă       │
│            │necesită consecvenţă în  │
│            │sensul că datorită       │
│            │factorilor meteorologici │
│            │(ploaie, zăpadă,         │
│            │temperatură) aceste      │
│            │substanţe se pot degrada │
│            │sau spăla necesitând     │
│            │astfel repetarea         │
│            │operaţiei timp           │
│            │îndelungat. O condiţie   │
│            │importantă este aplicarea│
│            │acestor substanţe pe     │
│            │arborii valoroşi înainte │
│            │ca animalele să fie în   │
│            │imediata apropiere a     │
│            │acestora sau să fi       │
│            │consumat deja din        │
│            │aceştia. De asemenea,    │
│            │trebuie analizate        │
│            │resursele de hrană       │
│            │suplimentare mai puţin   │
│            │valoroase dar atractive  │
│            │din zonă, canalizând     │
│            │astfel atenţia animalului│
│            │asupra acestora.         │
│            │Natura acestor substanţe │
│            │repelente este bazată pe │
│            │ingrediente naturale şi  │
│            │se prezintă sub formă    │
│            │solidă (granule), lichidă│
│            │(uleiuri si spray).      │
│            │Dintre soluţiile prezente│
│            │pe piaţă se pot utiliza  │
│            │cele de tipul:           │
│            │1. Solide sub formă      │
│            │granulară au ca substanţe│
│            │active sângele uscat,    │
│            │fragmente de ou în stare │
│            │de putrefacţie şi ulei de│
│            │usturoi. Efectele acestui│
│            │tip de repelent          │
│            │acţionează asupra        │
│            │mucoaselor olfactive     │
│            │producând iritaţii nazale│
│            │dar şi ale ochilor. După │
│            │anumiţi utilizatori      │
│            │eficacitatea este foarte │
│            │bună (3,1) pe o scală de │
│            │la 1 la 5 timpul de      │
│            │acţiune fiind de circa   │
│            │două luni.               │
│            │2. Lichide folosite      │
│            │împotriva veveriţelor şi │
│            │a soarecilor sunt        │
│            │recomandate şi pentru    │
│            │castori. Substanţele     │
│            │active sunt uleiul de    │
│            │soia şi extact de ardei  │
│            │chili. Rezultatele sunt  │
│            │foarte bune eficacitatea │
│            │fiind de o săptămână     │
│            │atunci când este         │
│            │pulverizat (3,9) pe o    │
│            │scală de la 1 la 5.      │
│            │Altele au ca substanţă   │
│            │activă săpunuri          │
│            │amoniacale ale unor acizi│
│            │graşi. Mirosul de amoniac│
│            │prezent de obicei în     │
│            │fecalele şi urina        │
│            │răpitoarelor este asociat│
│            │de castori cu prezenţa   │
│            │acestora în zonă,        │
│            │eficacitatea fiind destul│
│            │de redusă 1,7 pe o scală │
│            │de la 1 la 5.            │
│            │O altă metodă de         │
│            │protejare a culturilor şi│
│            │arborilor valoroşi sunt  │
│            │dispozitivele acustice şi│
│            │luminoase. Acestea au o  │
│            │rază de acţiune eficientă│
│            │de 10m. Montarea acestora│
│            │se va face în apropierea │
│            │suprafeţelor de protejat.│
│            │S-a constatat că după un │
│            │anumit timp animalele se │
│            │obişnuiesc cu aceste     │
│            │semnale (după locaţie),  │
│            │eficienţa putând creşte  │
│            │atunci când aceste       │
│            │dispozitive sunt mutate  │
│            │periodic în locaţii      │
│            │diferite - Eficacitatea  │
│            │calculată pentru aceste  │
│            │sisteme a fost de 2,8 pe │
│            │o scară de la 1 la 5.    │
│            │Dezavantaje identificate:│
│            │preţ destul de ridicat,  │
│            │necesitatea protejării pe│
│            │timp ploios.             │
│            │Trebuie să menţionăm că  │
│            │există o permanentă      │
│            │preocupare pentru        │
│            │producţia de soluţii/    │
│            │dispozitive cu randament │
│            │cât mai apropiat de      │
│            │optim, de aceea          │
│            │variantele adoptate      │
│            │trebuie actualizate.     │
│            │Utilizarea substanţelor  │
│            │şi dispozitivelor        │
│            │repelente se va realiza  │
│            │în zonele în care această│
│            │metodă e fezabilă, în    │
│            │funcţie de sursele de    │
│            │finanţare identificate,  │
│            │fiind realizată de       │
│            │instituţii şi organizaţii│
│            │care au ca obiect de     │
│            │activitate şi competenţe │
│            │managementul speciei     │
│            │Castor fiber.            │
│            │A.9.5. Relocarea         │
│            │castorilor problemă din  │
│            │zonele în care se impune │
│            │această soluţie          │
│            │A. Pregătirea            │
│            │documentaţiei şi         │
│            │obţinerea aprobărilor    │
│            │pentru capturare,        │
│            │transport şi relocare.   │
│            │În etapa premergătoare   │
│            │este necesară obţinerea  │
│            │următoarelor documente:  │
│            │a) obţinerea derogării în│
│            │scopul capturării,       │
│            │relocării şi             │
│            │monitorizării castorilor;│
│            │b) avizul Academiei      │
│            │Române;                  │
│Descriere   │c) autorizaţia de        │
│            │recoltare/capturare din  │
│            │partea agenţiei pentru   │
│            │protecţia mediului;      │
│            │d) identificarea genetică│
│            │a indivizilor relocaţi,  │
│            │incluzând dovada originii│
│            │genetice din partea unor │
│            │instituţii acreditate;   │
│            │e) autorizare pentru     │
│            │incinta de carantină din │
│            │partea direcţiei sanitar-│
│            │veterinare.              │
│            │B. Pregătirea            │
│            │echipamentului pentru    │
│            │capturare şi monitorizare│
│            │Activitatea constă în    │
│            │verificarea şi repararea │
│            │capcanelor şi            │
│            │achiziţia echipamentelor │
│            │de monitorizare.         │
│            │C. Pregatirea zonelor de │
│            │capturare                │
│            │Mare parte din zonele în │
│            │care apar conflicte sunt │
│            │cunoscute. Cu toate      │
│            │acestea mobilitatea      │
│            │castorilor şi schimbarea │
│            │, modificarea continuă a │
│            │condiţiilor din teren şi │
│            │a habitatelor impune     │
│            │pregătirea zonelor optime│
│            │de capturare, prin       │
│            │instiinţarea factorilor  │
│            │interesati şi a          │
│            │populaţiei locale ,      │
│            │indepartarea câinilor    │
│            │hoinari, montarea        │
│            │capcanelor, a sistemelor │
│            │de supraveghere.         │
│            │D. Capturare şi carantină│
│            │Capturarea se poate      │
│            │realiza cu succes toamna,│
│            │în octombrie- noiembrie  │
│            │şi primăvara             │
│            │(februarie-aprilie).     │
│            │La momentul capturării   │
│            │trebuie determinat sexul │
│            │indivizilor şi se vor    │
│            │realiza măsurătorile     │
│            │biometrice. Luând în     │
│            │considerare nevoile      │
│            │etologice ale speciei, se│
│            │vor captura toţi membrii │
│            │familiei (acolo unde este│
│            │posibil). Acest lucru    │
│            │necesită o perioadă      │
│            │relativ lungă de timp    │
│            │alocată capturării. Este │
│            │important de notat că în │
│            │România capturarea este  │
│            │mai dificilă şi mai      │
│            │costisitoare, pe de o    │
│            │parte datorită numărului │
│            │mare de câini vagabonzi  │
│            │şi ciobăneşti din        │
│            │apropierea apelor care   │
│            │determină un comportament│
│            │foarte prudent al        │
│            │castorilor şi necesită o │
│            │perioadă de acomodare a  │
│            │castorilor cu capcanele. │
│            │O altă problemă care duce│
│            │la creşterea costurilor  │
│            │este necesitate păzirii  │
│            │capcanelor pentru a nu fi│
│            │furate de localnici.     │
│            │Astfel de situaţii sunt  │
│            │rare în alte ţări        │
│            │europene, unde populaţia │
│            │locală sprijină acţiunile│
│            │de capturare a animalelor│
│            │prin verificarea         │
│            │capcanelor şi contactarea│
│            │specialiştilor când      │
│            │animalele sunt capturate.│
│            │Din nefericire,          │
│            │necooperarea localnicilor│
│            │din România este o       │
│            │realitate. De aceea,     │
│            │scurtarea timpului de    │
│            │capturare nu este        │
│            │posibilă decât prin      │
│            │suplimentarea            │
│            │personalului de teren şi │
│            │creşterea numărului de   │
│            │capcane, ceea ce duce la │
│            │ridicarea costurilor. Pe │
│            │timpul activităţilor de  │
│            │capturare castorii vor fi│
│            │ţinuţi în adăposturi     │
│            │artificiale. Transportul │
│            │şi eliberarea vor fi     │
│            │realizate în acelaşi     │
│            │moment şi locaţie pentru │
│            │fiecare familie, după    │
│            │care vor fi monitorizaţi │
│            │zilnic o perioadă de     │
│            │minimum un an.           │
│            │Perioada de menţinere în │
│            │captivitate este necesară│
│            │pentru reîntregirea      │
│            │familiei, care va fi     │
│            │relocată în totalitate.  │
│            │Pe timpul captivităţii se│
│            │va observa starea de     │
│            │sănătate a animalelor,   │
│            │conform Ordinului        │
│            │ministrului mediului şi  │
│            │pădurilor nr. 43/2012    │
│            │pentru aprobarea Normelor│
│            │metodologice de aplicare │
│            │a Programului acţiunilor │
│            │de supraveghere,         │
│            │prevenire, control şi    │
│            │eradicare a bolilor la   │
│            │animale, a celor         │
│            │transmisibile de la      │
│            │animale la om, protecţia │
│            │animalelor şi protecţia  │
│            │mediului, de identificare│
│            │şi înregistrare a        │
│            │bovinelor, suinelor,     │
│            │ovinelor şi caprinelor   │
│            │pentru anul 2012, precum │
│            │şi a Normelor            │
│            │metodologice de aplicare │
│            │a Programului de         │
│            │supraveghere şi control  │
│            │în domeniul siguranţei   │
│            │alimentelor pentru anul  │
│            │2012. Durata carantinei  │
│            │va fi de cel puţin 21 de │
│            │zile.                    │
│            │Relocarea se va realiza  │
│            │în perioada de toamnă şi │
│            │primăvară, evitându-se   │
│            │perioada de fatare şi de │
│            │creştere a puilor. În    │
│            │acest sens se va acţiona │
│            │imediat după instalarea  │
│            │castorilor în zona cu    │
│            │risc. Important este să  │
│            │se încerce în măsura în  │
│            │care e posibil să se     │
│            │captureze întreaga       │
│            │familie. Pe perioada     │
│            │capturării exemplarele   │
│            │vor fi menţinute în      │
│            │centrul de reabilitare/  │
│            │carantină, până la       │
│            │capturarea tuturor       │
│            │membrilor acesteia       │
│            │E. Transport şi relocare │
│            │Transportul se va face în│
│            │cuşti speciale, castorii │
│            │fiind grupaţi pe familii.│
│            │Starea animalelor va fi  │
│            │verificată periodic în   │
│            │acest timp. Eliberarea se│
│            │va face în grupuri,      │
│            │seara, în zone cu        │
│            │condiţii optime pentru   │
│            │construirea de           │
│            │adăposturi, după care va │
│            │începe monitorizarea     │
│            │animalelor. Durata totală│
│            │a transportului, având în│
│            │vedere distanţele şi     │
│            │accesul dificil, va fi de│
│            │3-4 zile. La fiecare     │
│            │transport se vor reloca  │
│            │1-2 familii, în funcţie  │
│            │de numărul de animale    │
│            │existent la momentul     │
│            │respectiv. Este preferat │
│            │să nu se depăşească      │
│            │perioada de carantină,   │
│            │astfel ca numărul total  │
│            │de zile necesare         │
│            │transportului la         │
│            │destinaţie să fie de     │
│            │2535, cu o medie de 30 de│
│            │zile.                    │
│            │Relocarea exemplarelor se│
│            │va realiza de către      │
│            │instituţii şi organizaţii│
│            │care au ca obiect de     │
│            │activitate şi competenţe │
│            │managementul speciei     │
│            │Castor fiber.            │
│            │F. Monitorizarea         │
│            │indivizilor eliberaţi    │
│            │Fiecare din exemplarele  │
│            │familiilor eliberate va  │
│            │fi monitorizat timp de 1 │
│            │an, timp în care vor fi  │
│            │înregistrate informaţii  │
│            │legate deplasările       │
│            │animalelor, teritoriul   │
│            │ocupat de indivizi şi    │
│            │familii, schimbarea      │
│            │vizuinilor sau alte      │
│            │caracteristici specifice │
│            │castorilor. Este de      │
│            │asemenea important de    │
│            │ştiut că după relocare   │
│            │animalele nu se stabilesc│
│            │imediat într-un loc, ci  │
│            │pleacă în căutarea celei │
│            │mai bune locaţii pentru  │
│            │construirea adăpostului. │
│            │Pe lângă aceasta,        │
│            │mortalitatea în cazul    │
│            │indivizilor proaspăt     │
│            │eliberaţi ar putea fi mai│
│            │mare decât media, până   │
│            │când castorii se vor     │
│            │integra deplin în noul   │
│            │mediu. Juvenilii vor     │
│            │părăsi familia în        │
│            │căutarea partenerilor,   │
│            │pentru a-şi întemeia     │
│            │propria familie. De aceea│
│            │este necesar să subliniem│
│            │importanţa începerii     │
│            │monitorizării imediat    │
│            │după eliberarea în noul  │
│            │habitat.                 │
│            │A.9.6. Limitarea         │
│            │posibilităţilor de       │
│            │instalare a castorilor în│
│            │zonele cu risc           │
│            │În zonele care nu sunt   │
│            │încă populate cu castori,│
│            │cu risc pentru siguranţa │
│            │populaţiei, în interiorul│
│            │localităţilor, în preajma│
│            │unor obiective de        │
│            │infrastructură sau       │
│            │industriale, se vor      │
│            │menţine artificial       │
│            │habitatele la niveluri   │
│            │suboptime pentru a nu se │
│            │popula natural cu        │
│            │castori.                 │
│            │Acţiunea are un caracter │
│            │defensiv urmărind        │
│            │evitarea ocupării de     │
│            │către castori a unor     │
│            │sectoare de râu care sunt│
│            │cu risc crescut pentru   │
│            │securitatea populaţiei   │
│            │sau unor obiective de    │
│            │infrastructură. Din punct│
│            │de vedere                │
│            │etic/ecologic este cea   │
│            │mai bună soluţie de      │
│            │rezolvare a conflictelor.│
│            │Chiar şi relocarea este o│
│            │soluţie temporară, dacă  │
│            │zona este favorabilă     │
│            │castorilor, ea va fi mai │
│            │devreme sau mai târziu   │
│            │ocupată de alte          │
│            │exemplare.               │
│            │Se vor realiza studii    │
│            │periodice de evaluare a  │
│            │riscurilor.              │
│            │Pentru zonele deja       │
│            │populate cu castori, pe  │
│            │sectoarele care prezintă │
│            │risc crescut se vor      │
│            │proteja proprietăţile cu │
│            │garduri metalice/        │
│            │electrice, aplicarea de  │
│            │substanţe repelente,     │
│            │montarea unor dispozitive│
│            │electronice cu efect     │
│            │repelent sau alte măsuri │
│            │inovative de îndepărtare │
│            │a castorilor. Se poate   │
│            │îndepărta vegetaţia      │
│            │lemnoasă pe sectoarele   │
│            │critice, în etape, pentru│
│            │a obţine efectul de      │
│            │retragere al castorilor  │
│            │din zona cu risc. Arborii│
│            │valoroşi se vor proteja  │
│            │cu plasa metalică pentru │
│            │a nu fi roşi/doborâţi.   │
│            │A.9.7. Limitarea         │
│            │posibilităţilor de       │
│            │instalare a castorilor în│
│            │zonele cu sisteme de     │
│            │desecare                 │
│            │Pentru creşterea         │
│            │suprafeţei terenurilor   │
│            │agricole în a doua       │
│            │jumătate a secolului XX, │
│            │s-a realizat o amplă     │
│            │reţea de canale de       │
│            │desecare, care este      │
│            │administrată de Agenţia  │
│            │Naţională pentru         │
│            │Îmbunătăţiri Funciare    │
│            │(ANIF).                  │
│            │În ultimele trei decade, │
│            │fondurile existente la   │
│            │dispoziţia ANIF pentru   │
│            │întreţinerea acestor     │
│            │investiţii s-au redus    │
│            │drastic, ceea ce a condus│
│            │la colmatarea canalelor  │
│            │şi instalarea vegetaţiei.│
│            │Majoritatea sunt invadate│
│            │de trestie şi papură, dar│
│            │şi de specii arborescente│
│            │şi arbustive de salcie.  │
│            │Astfel s-au creat        │
│            │artificial habitate care │
│            │pot fi utilizate de      │
│            │castori.                 │
│            │Sunt din ce în ce mai    │
│            │numeroase semnalările    │
│            │proprietarilor care acuză│
│            │faptul că exemplare de   │
│            │castori populează        │
│            │canalele de desecare, pe │
│            │care construiesc baraje, │
│            │prin care este afectată  │
│            │funcţionalitatea         │
│            │canalelor, iar terenurile│
│            │din proximitate sunt     │
│            │afectate de fenomenul de │
│            │înmlăştinare. Ca urmare  │
│            │suprafeţe de teren       │
│            │agricol devin            │
│            │inaccesibile şi          │
│            │neutilizabile în scop    │
│            │agricol.                 │
│            │În acest sens o măsură   │
│            │eficientă de evitare a   │
│            │acestor situaţii         │
│            │conflictuale este        │
│            │curăţarea (întreţinerea) │
│            │canalelor de sedimente şi│
│            │vegetaţie, fapt care     │
│            │conduce la evitarea      │
│            │instalării castorilor în │
│            │aceste zone, existenţa   │
│            │hranei este unul din     │
│            │factorii determinanţi în │
│            │popularea unor noi       │
│            │teritorii. Aceste canale,│
│            │având origine antropică  │
│            │nu pot fi incluse în     │
│            │categoria habitatelor    │
│            │specifice speciei,       │
│            │întrucât nu întrunesc    │
│            │criteriile ecologice     │
│            │minimale pentru specie:  │
│            │nivel constant al apei şi│
│            │hrană disponibilă pe     │
│            │toată durata anului.     │
│            │9.8 Interventii rapide în│
│            │cazul pericolelor privind│
│            │securitatea şi siguranţa │
│            │publica                  │
│            │În cazul identificarii de│
│            │baraje ale castorilor    │
│            │care pot produce         │
│            │inundatii sau pot afecta │
│            │securitatea si siguranta │
│            │populatiei se va         │
│            │interveni în regim de    │
│            │urgenţă pentru asigurarea│
│            │scurgerii libere a apelor│
│            │in albie şi executarea   │
│            │nerestrictionata a       │
│            │lucrarilor de mententanta│
│            │a infrastructurii de     │
│            │gospodarire a apelor. În │
│            │regim de urgenţă se vor  │
│            │notifica structurile     │
│            │teritoriale ale ANPM, GNM│
│            │şi ANANP, după caz       │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Reducerea cu 15% a       │
│Rezultate   │numărului de conflicte   │
│aşteptate   │prin aplicarea metodelor │
│            │descrise în cadrul       │
│            │activităţilor propuse;   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare şi│
│            │organizaţii de mediu cu  │
│            │activitate în domeniul   │
│Responsabili│conservării              │
│            │biodiversităţii,         │
│            │universităţi, Ministerul │
│            │Mediului Apelor şi       │
│            │Pădurilor, ş.a.m.d.      │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │1                        │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.10. Impactul ambarcaţiunilor şi     │
│pescuitului profesional/industrial    │
│asupra speciei Castor fiber           │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Evaluarea impactului pe  │
│Scop        │care îl au ambarcaţiunile│
│            │şi pescuitul profesional │
│            │asupra speciei           │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │A.10.1. Analiza          │
│            │mortalităţilor cauzate de│
│            │pescuit şi ambarcaţiuni  │
│            │în habitatele Deltei     │
│            │Dunării si cursul        │
│            │inferior al Fluviului    │
│            │Dunărea                  │
│            │Având în vedere          │
│            │complexitatea reţelelor  │
│            │de canale şi lacurile din│
│            │interiorul Deltei Dunării│
│            │este necesar în          │
│            │prealabil, identificarea │
│            │şi cartarea zonelor unde │
│            │este semnalată prezenţa  │
│            │castorilor. Acest        │
│            │deziderat presupune două │
│            │categorii de activităţi  │
│            │şi anume:                │
│            │a) informare prealabilă  │
│            │asupra locaţiilor unde   │
│            │este semnalată prezenţa  │
│            │animalelor sau unde au   │
│            │avut loc accidente,      │
│            │folosind indiciile       │
│            │furnizate de localnici   │
│            │sau autorităţi şi        │
│            │verificarea ulterioară a │
│            │veridicităţii informaţiei│
│            │(semne ale prezenţei     │
│            │castorilor, resturi de   │
│            │piele, craniu, etc.).    │
│            │b) efectuarea de sondaje │
│            │(având în vedere         │
│            │suprafaţa vastă a        │
│            │Deltei), acolo unde      │
│Descriere   │habitatele sunt          │
│            │favorabile (maluri sau   │
│            │fâşii de teren solificat │
│            │şi stabil cu vegetaţie   │
│            │lemnoasă abundentă) şi   │
│            │inventarierea semnelor de│
│            │prezenţă, culoarelor de  │
│            │deplasare posibile.      │
│            │În cazul în care a fost  │
│            │semnalată prezenţa       │
│            │animalelor în aceste zone│
│            │este necesară            │
│            │semnalizarea acestora    │
│            │prin intermediul unor    │
│            │marcaje specifice,       │
│            │amplasate la începutul şi│
│            │la sfârşitul zonei       │
│            │populate, de regulă pe   │
│            │canalele unde se practică│
│            │pescuitul profesional sau│
│            │turismul cu              │
│            │ambarcaţiunile de        │
│            │agrement.                │
│            │O analiză a impactului   │
│            │acestor factori de risc  │
│            │în aceste zone se va     │
│            │putea realiza printr-o   │
│            │monitorizare periodică   │
│            │urmărind pe de-o parte   │
│            │numărul de indivizi      │
│            │rezidenţi, sporul        │
│            │natural, migrarea        │
│            │exemplarelor ajunse la   │
│            │maturitate faţă de       │
│            │nucleul maternal cât şi  │
│            │accidentele produse      │
│            │soldate cu răniri sau    │
│            │mortalităţi.             │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Cuantificarea impactului │
│Rezultate   │pescuitului industrial şi│
│aşteptate   │profesional şi           │
│            │ambarcaţiunilor asupra   │
│            │speciei Castor fiber     │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare şi│
│            │organizaţii de mediu cu  │
│Responsabili│activitate în domeniul   │
│            │conservării              │
│            │biodiversităţii,         │
│            │universităţi             │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │3                        │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.11. Analiza impactului păşunatului  │
│şi cuantificarea pierderilor din      │
│populaţie cauzate de prezenţa câinilor│
│de la stâne sau hoinari               │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Acţiunea va cuantifica   │
│            │impactul păşunatului şi  │
│            │pierderile datorate      │
│            │câinilor de la stâne sau │
│Scop        │hoinari şi va urmări     │
│            │diminuarea mortalităţilor│
│            │şi îmbunătăţirea         │
│            │legislaţiei              │
│            │intersectoriale          │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │A.11.1. Analiza          │
│            │impactului păşunatului   │
│            │asupra speciei           │
│            │Această activitate se    │
│            │impune deoarece din      │
│            │experienţa               │
│            │monitorizărilor din teren│
│            │a castorului am observant│
│            │că numărul stânelor      │
│            │sezoniere şi a fermelor  │
│            │permanente din apropierea│
│            │cursurilor de apă este în│
│            │continuă creştere, iar   │
│            │impactul negativ asupra  │
│            │speciei este foarte mare.│
│            │Impactul negativ constă  │
│            │în deranjul provocat de  │
│            │prezenţa oilor, caprelor │
│            │şi a vacilor pe malurile │
│            │apelor, surparea         │
│            │adăposturilor de castor  │
│            │sub greutatea animalelor │
│            │domestice, eroziunea     │
│            │provocată de animalele   │
│            │domestice în zona        │
│            │dig-mal, prezenţa        │
│            │câinilor însoţitori de   │
│            │turmă care de multe ori  │
│            │reuşesc sa omoare        │
│            │exemplare de castor, dar │
│            │şi tăierea arborilor din │
│            │zona ripariană de către  │
│            │păstori pentru procurarea│
│            │lemnului de foc sau      │
│            │pentru hrănirea caprelor │
│            │şi a oilor cu lujeri.    │
│            │În aceste condiţii este  │
│            │foarte important să avem │
│            │o imagine exactă a       │
│            │impactului păşunatului   │
│            │asupra castorului şi     │
│            │reducerea acestuia.      │
│            │Activitatea presupune    │
│            │înregistrarea locaţiilor │
│            │stânelor din apropierea  │
│            │cursurilor de apă,       │
│            │informarea crescătorilor │
│            │de animale asupra        │
│            │prezenţei castorului,    │
│            │identificarea zonelor de │
│            │conflict şi informarea   │
│            │autorităţilor competente │
│            │asupra situaţiei din     │
│            │teren pentru remedierea  │
│            │acesteia.                │
│            │A.11.2. Măsuri de        │
│            │diminuare a numărului de │
│            │câini hoinari şi a       │
│            │câinilor de la stâne şi  │
│            │implicit a impactului    │
│            │acestora asupra          │
│            │castorilor               │
│            │Câinii hoinari au un     │
│            │impact major asupra      │
│            │ecosistemelor naturale,  │
│            │faunei sălbatice şi      │
│            │omului prin:             │
│            │a) perturbarea           │
│            │habitatelor speciei;     │
│            │b) prezenţa lor          │
│            │periclitează şi scade    │
│            │rata de reproducere a    │
│            │speciei;                 │
│            │c) prădarea speciilor    │
│            │endemice, rare şi        │
│            │protejate, ducând astfel │
│            │la declinul acestor      │
│            │specii;                  │
│            │d) prădarea animalelor   │
│            │domestice;               │
│            │e) concurenţa la hrană cu│
│            │speciile native de       │
│            │carnivore;               │
│            │f) hăituirea şi uciderea │
│            │unor exemplare din       │
│            │speciile de vânat        │
│            │sălbatice;               │
│            │răspândirea de viruşi şi │
│            │boli.                    │
│            │În cadrul acestei acţiuni│
│            │se vor realiza           │
│            │următoarele activităţi:  │
│            │a) localizarea şi        │
│            │monitorizarea zonelor    │
│            │cheie în care sunt       │
│            │concentrări mari de câini│
│            │hoinari;                 │
│            │b) implementarea unor    │
│Descriere   │campanii intensive de    │
│            │eliminare a câinilor     │
│            │hoinari din zonele       │
│            │identificate;            │
│            │c) derularea unor        │
│            │campanii de vaccinare şi │
│            │sterilizare a câinilor   │
│            │deţinuţi de localnici şi │
│            │fermieri;                │
│            │d) promovarea deţinerii  │
│            │responsabile a câinilor  │
│            │în vederea prevenirii    │
│            │abandonului;             │
│            │e) diminuarea numărului  │
│            │de câini sălbăticiţi, ca │
│            │vector de transmitere şi │
│            │răspândire a bolilor:    │
│            │Având în vedere          │
│            │prevederile art. 1 lit.  │
│            │s) şi art. 23 alin. (1)  │
│            │lit. c) şi k) din Legea  │
│            │vânătorii şi a protecţiei│
│            │fondului cinegetic nr.   │
│            │407/2006, cu modificările│
│            │şi completările          │
│            │ulterioare, se vor       │
│            │realiza următoarele      │
│            │activităţi:              │
│            │a) informarea            │
│            │proprietarilor de stâne  │
│            │privind locaţiile        │
│            │adăposturilor de castori,│
│            │pentru protejarea        │
│            │acestora;                │
│            │b) localizarea şi        │
│            │monitorizarea zonelor în │
│            │care sunt amplasate      │
│            │stânele;                 │
│            │vaccinarea tuturor       │
│            │câinilor de la stâne;    │
│            │c) hrănirea              │
│            │corespunzătoare a        │
│            │câinilor de la stâne;    │
│            │e) eliminarea tuturor    │
│            │câinilor metişi şi       │
│            │promovarea creşterii de  │
│            │către proprietarii de    │
│            │stâne a câinilor         │
│            │specializaţi pentru      │
│            │apărarea animalelor      │
│            │domestice (rase autohtone│
│            │- ciobănesc mioritic,    │
│            │carpatin, etc.).         │
│            │A.11.3. Analiza          │
│            │prevederilor legislative │
│            │intersectoriale si       │
│            │elaborarea de propuneri  │
│            │pentru armonizarea       │
│            │acestora                 │
│            │Printre principalele     │
│            │presiuni şi ameninţări   │
│            │asupra speciei Castor    │
│            │fiber se regăsesc        │
│            │prezenţa câinilor de la  │
│            │stâne şi a câinilor      │
│            │hoinari în zonele unde   │
│            │sunt familii de castor   │
│            │stabile. Situaţia        │
│            │câinilor hoinari numărul │
│            │şi modul de utilizare al │
│            │câinilor de la stâne este│
│            │reglementat de Legea     │
│            │vânătorii si a protecţiei│
│            │fondului cinegetic nr.   │
│            │407/2006, însă aceasta nu│
│            │are prevederi clare care │
│            │să avantajeze condiţiile │
│            │de linişte, hrană şi     │
│            │adăpost pentru specia    │
│            │Castor fiber şi deseori  │
│            │vine în contradicţie cu  │
│            │Legea protecţiei         │
│            │animalelor.              │
│            │Pentru a se diminua      │
│            │pierderile din populaţia │
│            │de castor, cauzate de    │
│            │prezenţa câinilor de la  │
│            │stâne sau câini hoinari  │
│            │se va realiza la nivel de│
│            │detaliu, o analiză a     │
│            │prevederilor legislative │
│            │intersectoriale şi se vor│
│            │elabora propuneri pentru │
│            │armonizarea acestora, la │
│            │care vor participa atât  │
│            │specialişti în domeniul  │
│            │cinegetic, agricol, cât  │
│            │şi în domeniul protecţiei│
│            │animalelor.              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Studiul privind          │
│            │cuantificarea impactului │
│            │păşunatului şi pierderile│
│Rezultate   │datorate câinilor de la  │
│aşteptate   │stâne sau hoinari Set de │
│            │măsuri pentru diminuarea │
│            │mortalităţilor           │
│            │Îmbunătăţirea legislaţiei│
│            │intersectoriale          │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare şi│
│            │organizaţii de mediu cu  │
│            │activitate în domeniul   │
│            │conservării              │
│Responsabili│biodiversităţii,         │
│            │universităţi, Ministerul │
│            │Mediului Apelor şi       │
│            │Pădurilor, APM, ANANP,   │
│            │ş.a.m.d.                 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │2                        │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.12. Reducerea gradului de poluare   │
│fizică/chimică/biologică a apelor     │
│populate cu castor                    │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Se va analiza calitatea  │
│            │apelor de suprafaţă şi se│
│Scop        │vor implementa activităţi│
│            │de îmbunătăţire a stării │
│            │acestora                 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │A.12.1. Efectuarea de    │
│            │analize pe principalele  │
│            │cursuri de râu, lacuri,  │
│            │bălţi populate cu        │
│            │castori, care sunt       │
│            │incluse în arii naturale │
│            │protejate                │
│            │Este necesară            │
│            │identificarea în         │
│            │prealabil a tronsoanelor │
│            │de râuri şi pâraie care  │
│            │se suprapun peste ariile │
│            │naturale protejate.      │
│            │Pentru poluarea fizică,  │
│            │se va realiza o          │
│            │monitorizare periodică a │
│            │acestor sectoare cu      │
│            │menţionarea perioadei    │
│            │(zile/an, luni/an) când  │
│            │acestea sunt afectate de │
│            │suspensiile provenite în │
│            │special de la exploatarea│
│            │şi spălarea pietrişurilor│
│            │şi nisipurilor în        │
│            │balastiere, sau existenţa│
│            │unor ioni radioactivi    │
│            │(Cesiu 137, Uraniu 235). │
│            │În cazul poluării        │
│            │biologice, se va realiza │
│            │acelaşi tip de           │
│            │monitorizare dar şi      │
│            │analize privind          │
│            │provenienţa dejecţiilor  │
│            │şi a prezenţei           │
│            │microorganismelor, precum│
│            │şi identificarea         │
│            │acestora.                │
│            │În cazul poluării        │
│            │chimice, se vor avea în  │
│            │vedere pesticidele (în   │
│            │zonele apropiate         │
│            │culturilor agricole),    │
│            │petrolul nerafinat,      │
│            │metale grele (cadmiu,    │
│            │mercur, plumb), seleniu, │
│            │arsen, cupru, mangan,    │
│            │zinc, cât şi compuşi     │
│            │organici din categoria   │
│            │difenil policloruraţilor.│
│            │În general, impactul este│
│            │neletal datorită         │
│            │concentraţiilor reduse   │
│            │însă, datorită acumulării│
│            │în timp, aceste elemente │
│            │pot produce afecţiuni ale│
│            │unor organe interne      │
│            │(rinichi, organe de      │
│            │reproducere) cu efecte   │
│            │asupra natalităţii şi    │
│            │dinamicii populaţiei. În │
│            │acest sens, este necesară│
│            │efectuarea de analize    │
│            │chimice ale apei şi a    │
│            │sedimentelor acumulate   │
│            │(protocoale speciale)    │
│            │îndeosebi în barajele    │
│            │construite de castor.    │
│            │Având în vedere că       │
│            │elementele chimice se    │
│            │acumulează în ţesuturi şi│
│            │blană, se pot efectua    │
│            │investigaţii şi asupra   │
│            │acestora.                │
│            │De asemenea, se pot      │
│            │efectua analize şi asupra│
│            │resurselor de hrană      │
│            │(scoarţă, frunze de plop,│
│            │salcie, mesteacăn, sorb) │
│            │unde elementele chimice  │
│            │se pot acumula şi        │
│            │implicit, prin consumul  │
│Descriere   │acestora de către animal,│
│            │se transferă.            │
│            │Odată determinată natura │
│            │agenţilor poluanţi, se va│
│            │proceda la identificarea │
│            │surselor de poluare.     │
│            │A.12.2. Eliminarea       │
│            │deşeurilor din ariile    │
│            │naturale protejate       │
│            │desemnate pentru castor  │
│            │Majoritatea habitatelor  │
│            │ripariene sunt afectate  │
│            │de poluarea cu deşeuri   │
│            │cele mai frecvente fiind │
│            │ambalajele din plastic,  │
│            │care sunt transportate de│
│            │ape cu ocazia viiturilor │
│            │de primăvară sau în      │
│            │perioadele cu            │
│            │precipitaţii abundente.  │
│            │Această stare de fapt    │
│            │necesită acţiuni concrete│
│            │de amploare care implică │
│            │un volum enorm de muncă  │
│            │şi implicarea masivă a   │
│            │populaţiei locale.       │
│            │În acest context         │
│            │activitatea se va        │
│            │concentra asupra         │
│            │îmbunătăţirii stării     │
│            │habitatelor incluse în   │
│            │arii naturale protejate  │
│            │şi presupune îndepărtarea│
│            │tuturor tipurilor de     │
│            │deşeuri care sunt        │
│            │depozitate în            │
│            │proximitatea apelor:     │
│            │deşeuri din construcţii/ │
│            │demolări, agregate       │
│            │minerale, argilă,        │
│            │anrocamente, deşeuri     │
│            │vegetale, deşeuri de mase│
│            │plastice, carton/hârtie, │
│            │resturi animaliere, care │
│            │alterează semnificativ   │
│            │cadrul natural           │
│            │(biocenoză, apă, sol,    │
│            │aer, peisaj).            │
│            │Se vor derula, anual sau │
│            │la nevoie, activităţi de │
│            │ecologizare/renaturare   │
│            │prin care să se elimine  │
│            │deşeurile din interiorul │
│            │şi proximitatea ariilor  │
│            │naturale protejate care  │
│            │includ castori.          │
│            │Aceste acţiuni trebuie să│
│            │fie secondate de ample   │
│            │activităţi de            │
│            │conştientizare, derulate │
│            │în şcoli, comunităţi,    │
│            │amplasarea de panouri de │
│            │informare şi avertizare  │
│            │Pentru descurajarea celor│
│            │care continuă să polueze │
│            │mediul prin aruncarea    │
│            │diverselor tipuri de     │
│            │deşeuri se vor instala   │
│            │echipamente electronice  │
│            │de supraveghere moderne  │
│            │care vor veni în         │
│            │sprijinul instituţiilor  │
│            │cu atribuţii de pază şi  │
│            │control pentru           │
│            │identificarea            │
│            │contravenienţilor.       │
│            │De asemenea se vor       │
│            │identifica şi soluţii    │
│            │pentru îmbunătăţirea     │
│            │managementului deşeurilor│
│            │la nivelul comunităţilor │
│            │locale.                  │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Cartarea principalelor   │
│            │cursuri de râu, lacuri,  │
│            │bălţi populate cu castori│
│Rezultate   │privind tipul şi nivelul │
│aşteptate   │principalilor poluanţi   │
│            │Ecologizarea ariilor     │
│            │naturale protejate       │
│            │populate cu castori      │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │ANANP, Institute de      │
│            │cercetare şi organizaţii │
│Responsabili│de mediu cu activitate în│
│            │domeniul conservării     │
│            │biodiversităţii,         │
│            │universităţi,            │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │5 ani                    │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │3 (A.12.1.) şi 1(A.12.2.)│
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.13. Implementarea de măsuri pentru  │
│menţinerea securităţii populaţiei şi a│
│infrastructurii de transport auto/    │
│feroviar şi de apărare împotriva      │
│inundaţiilor                          │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Menţinerea securităţii   │
│            │populaţiei şi a          │
│Scop        │infrastructurii de       │
│            │transport auto/feroviar  │
│            │şi de apărare împotriva  │
│            │inundaţiilor             │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Prezenţa speciei în      │
│            │preajma podurilor, în    │
│            │zonele îndiguite poate   │
│            │constitui un risc pentru │
│            │populaţie. Situaţiile cu │
│            │risc crescut vor fi      │
│            │rezolvate punctual, în   │
│            │funcţie de condiţiile    │
│            │locale prin implementarea│
│            │măsurilor descrise mai   │
│            │jos:                     │
│            │A.13.1. Studiul privind  │
│            │zonele care necesită şi  │
│            │se pretează la           │
│            │implementarea măsurilor  │
│            │de protecţiei (poduri,   │
│            │diguri de protecţie      │
│            │existente şi alte        │
│            │obiective de             │
│            │infrastructură)          │
│            │La fiecare 10 ani este   │
│            │necesară actualizarea    │
│            │situaţiei privind zonele │
│            │care necesită şi se      │
│            │pretează la implementarea│
│            │măsurilor de protecţie   │
│            │(poduri, diguri de       │
│            │protecţie existente şi   │
│            │alte obiective de        │
│            │infrastructură) şi       │
│            │alegerea celor mai bune  │
│            │soluţii pentru fiecare   │
│            │situaţie în parte.       │
│            │Se va actualiza periodic │
│            │baza cartografică, prin  │
│            │colaborarea cu           │
│            │instituţiile cu          │
│            │responsabilităţi în      │
│            │domeniu. sau prin        │
│            │activităţi derulate      │
│            │independent. Se vor crea │
│            │protocoale de colaborare │
│            │cu factorii interesaţi.  │
│            │A.13.2. Îndepărtarea     │
│            │vegetaţiei lemnoase din  │
│            │zona podurilor/podeţelor │
│            │rutiere şi căilor ferate │
│            │aferente cursurilor de   │
│            │apă şi acumulărilor      │
│            │artificiale              │
│            │Prezenţa castorilor în   │
│            │preajma podurilor rutiere│
│            │şi de cale ferată, de    │
│            │dimensiuni mici şi medii │
│            │(construite peste        │
│            │păraiele şi râurile mici)│
│            │reprezintă un risc       │
│            │potenţial pentru aceste  │
│            │obiective datorită       │
│            │posibilităţilor de       │
│            │acumulare a fragmentelor │
│            │de lemn care în mod      │
│            │obişnuit sunt utilizate  │
│            │de castori pentru        │
│            │construcţia de baraje.   │
│            │Acestea pot colmata      │
│            │secţiunea podului        │
│            │determinând în condiţii  │
│            │de viitură eroziuni      │
│            │importante ale structurii│
│            │de rezistenţă sau        │
│            │inundarea unor întinse   │
│            │suprafeţe de teren pentru│
│            │o durată îndelungată.    │
│            │În acest context o       │
│            │soluţie ar fi            │
│            │îndepărtarea vegetaţiei  │
│            │de pe maluri pentru a se │
│            │evita instalarea         │
│            │castorilor în zonă, şi   │
│            │mai ales construcţia de  │
│            │baraje, structuri în care│
│            │sunt utilizate cantităţi │
│            │foarte mari de material  │
│            │lemnos.                  │
│            │Activitatea se           │
│            │implementează cu o       │
│            │periodicitate de maximum │
│            │2-4 ani, în toate zonele │
│            │în care sunt prezente    │
│            │poduri cu deschideri mai │
│            │mici de 10m, pe o lungime│
│            │de 200m în amonte şi 100m│
│            │aval de pod.             │
│            │Îndepărtarea vegetaţiei  │
│            │lemnoase de pe conturul  │
│            │cunetelor lacurilor de   │
│            │acumulare, precum şi până│
│            │la distanţa de 500m      │
│            │amonte şi aval de        │
│            │lucrările hidrotehnice   │
│            │transversale se          │
│            │implementează cu o       │
│            │periodicitate de 2 - 4   │
│            │ani.                     │
│            │Pentru evitarea          │
│            │instalării vegetaţiei    │
│            │lemnoase pe conturul     │
│            │cunetelor lacurilor de   │
│            │acumulare, acestea vor fi│
│            │decolmatate periodic.    │
│            │Astfel se va evita       │
│            │implicit şi instalarea   │
│            │familiilor de castor.    │
│            │A.13.3. Eliminarea       │
│            │barajelor de castor care │
│            │reprezintă un risc pentru│
│            │infrastructură şi        │
│            │populaţia locală         │
│            │Se vor îndepărta toate   │
│Descriere   │barajele construite de   │
│            │castori pe sectoare de   │
│            │200m amonte şi 100m aval │
│            │de podurile rutiere, în  │
│            │interiorul localităţilor,│
│            │în preajma unor elemente │
│            │de infrastructură sau în │
│            │orice fel de situaţii    │
│            │care pot produce risc    │
│            │pentru populaţia locală, │
│            │pentru a reduce la       │
│            │minimum riscurile.       │
│            │Pe aceste zone acţiunea  │
│            │va fi însoţită de tăierea│
│            │vegetaţiei lemnoase      │
│            │pentru a limita drastic  │
│            │resursele de lemn pentru │
│            │hrană şi construirea     │
│            │barajelor. Astfel se     │
│            │intenţionează să se      │
│            │menţină acele zone libere│
│            │de castori.              │
│            │Activitatea implică şi   │
│            │realizarea/actualizarea  │
│            │periodică (5-10 ani) a   │
│            │unei baze de date privind│
│            │barajele care se situează│
│            │la distanţă mică de      │
│            │poduri. Pentru aceasta se│
│            │vor utiliza drone care au│
│            │posibilitatea de a       │
│            │realiza imagini în       │
│            │preajma podurilor. Vor fi│
│            │cartate toate cursurile  │
│            │de apă şi încadrate pe   │
│            │clase de risc, creându-se│
│            │o bază de date care va fi│
│            │ulterior actualizată.    │
│            │A.13.4. Elaborarea       │
│            │studiilor de fezabilitate│
│            │/impact pentru aplicarea │
│            │măsurilor de protecţie a │
│            │digurilor existente      │
│            │Măsura este utilă în     │
│            │cazul râurilor şi        │
│            │pâraielor care sunt      │
│            │cuprinse în reţeaua de   │
│            │arii protejate şi        │
│            │prezintă diguri de       │
│            │protecţie contra         │
│            │inundaţiilor.            │
│            │Printre soluţiile        │
│            │existente amintim        │
│            │îngroparea de plase      │
│            │metalice în porţiune     │
│            │dig-mal, pentru a elimina│
│            │riscul de străpungere a  │
│            │corpului digului prin    │
│            │săparea de vizuine de    │
│            │castor. Această metodă   │
│            │este utilă pentru a      │
│            │proteja digul de orice   │
│            │specii care sapă galerii │
│            │în pământ. Ea a fost deja│
│            │testată cu succes în     │
│            │România, pe pârâul       │
│            │Capolna din judeţul      │
│            │Covasna. Literatura      │
│            │menţionează o serie      │
│            │întreagă de măsuri care, │
│            │în funcţie de condiţiile │
│            │locale pot fi puse în    │
│            │aplicare pentru          │
│            │protejarea digurilor de  │
│            │protecţie existente:     │
│            │pavarea cu piatră/       │
│            │anrocamente, decopertarea│
│            │stratului vegetal şi     │
│            │acoperirea malului cu    │
│            │plasă metalică,          │
│            │amplasarea de placi      │
│            │metalice pe maluri, şi   │
│            │altele. Măsurile cu      │
│            │evident                  │
│            │impact asupra mediului se│
│            │implementează după       │
│            │analiza impactului,      │
│            │ocazie cu care se iau în │
│            │calcul mai multe soluţii │
│            │şi se alege cea mai      │
│            │potrivită.               │
│            │Pentru a pune în aplicare│
│            │aceste metode este       │
│            │necesară elaborarea de   │
│            │studii de fezabilitate   │
│            │înainte de a trece la    │
│            │implementarea            │
│            │propriu-zisă.            │
│            │Se va realiza o cartare  │
│            │şi descriere a tuturor   │
│            │locaţiilor în care se    │
│            │impun măsuri de protejare│
│            │a digurilor şi o analiză │
│            │SWOT a soluţiilor        │
│            │propuse, care să ia în   │
│            │calcul adoptarea unor    │
│            │soluţii viabile, cu      │
│            │efecte negative cât mai  │
│            │reduse asupra            │
│            │biodiversităţii şi       │
│            │peisajului.              │
│            │A.13.5. Implementarea    │
│            │măsurilor în scopul      │
│            │protecţiei digurilor     │
│            │existente                │
│            │Se vor implementa        │
│            │măsurile prevăzute la    │
│            │activitatea A.13.4. şi   │
│            │altele care vizează      │
│            │reducerea efectelor      │
│            │produse de castori asupra│
│            │digurilor.               │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Studiu cu privire la     │
│            │zonele care necesită şi  │
│            │se pretează la           │
│            │implementarea măsurilor  │
│            │de protecţie (poduri,    │
│Rezultate   │diguri de protecţie      │
│aşteptate   │existente şi alte        │
│            │obiective de             │
│            │infrastructură)          │
│            │Implementarea de măsuri  │
│            │în minimum 2 locaţii/10  │
│            │ani                      │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare şi│
│            │organizaţii de mediu cu  │
│            │activitate în domeniul   │
│            │conservării              │
│Responsabili│biodiversităţii,         │
│            │universităţi,            │
│            │ANAR, ANIF, CNADR, CFR,  │
│            │Ministerul Mediului      │
│            │Apelor şi Pădurilor, APM,│
│            │ANANP, ş.a.m.d.          │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │1                        │
├────────────┴─────────────────────────┤
│A.14. Menţinerea efectivului optim al │
│populaţiei de castor la nivel naţional│
│şi local prin introducerea unei cote  │
│de intervenţie                        │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Menţinerea unui efectiv  │
│            │optim al populaţiei de   │
│Scop        │castor la nivel naţional │
│            │şi local prin            │
│            │introducerea unei cote de│
│            │intervenţie              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │A.14.1. Studiul privind  │
│            │posibilităţile de        │
│            │limitare a creşterii     │
│            │populaţiei şi a          │
│            │oportunităţii            │
│            │introducerii unei cote de│
│            │intervenţie în vederea   │
│            │menţinerii efectivului   │
│            │optim                    │
│            │Analizând trendul        │
│            │populaţiilor de castor   │
│            │reintroduse la nivel     │
│            │european se observă că   │
│            │majoritatea au atins un  │
│            │efectiv deosebit de      │
│            │ridicat. În acest context│
│            │se impune luarea unor    │
│            │măsuri mai drastice de   │
│            │management, inclusiv     │
│            │punerea în discuţie a    │
│            │introducerii unei cote de│
│            │intervenţie prin         │
│            │vânătoare.               │
│            │La baza acestei acţiuni  │
│            │vor sta studiile de      │
│            │evaluare a stării de     │
│            │conservare a speciei     │
│            │(mărimea populaţiei,     │
│            │calitatea şi mărimea     │
│            │habitatului), dar şi     │
│            │simulările care vor arăta│
│Descriere   │impactul acestei măsuri  │
│            │asupra speciei.          │
│            │Se vor realiza modele de │
│            │evoluţie a populaţiei, în│
│            │diferite condiţii şi se  │
│            │va analiza impactul pe   │
│            │care îl are extragerea   │
│            │din familia a unuia sau  │
│            │ambilor adulţi, în       │
│            │contextul faptului că    │
│            │specia Castor fiber      │
│            │manifestă un puternic    │
│            │comportament monogam. Se │
│            │vor realiza observaţii   │
│            │privind evoluţia unor    │
│            │familii de castori în    │
│            │decurs de 3-5 ani, cu    │
│            │mijloace moderne de      │
│            │monitorizare (emiţătoare │
│            │radio/GPS), camere foto  │
│            │capcană, etc.            │
│            │Se intenţionează ca      │
│            │introducerea cotei de    │
│            │intervenţie să           │
│            │fieinstituită ca         │
│            │instrument de management │
│            │în situaţia în care      │
│            │capacitatea de suport    │
│            │este atinsă, pagubele    │
│            │provocate de castor sunt │
│            │însemnate şi relocările  │
│            │nu mai sunt posibile.    │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Studiul privind          │
│            │oportunitatea            │
│            │introducerii cotei de    │
│            │recoltă.                 │
│            │Modele matematice de     │
│Rezultate   │evoluţie a populaţiei la │
│aşteptate   │diferite cote de         │
│            │intervenţie şi rate de   │
│            │mortalitate naturală.    │
│            │Analiza posibilităţilor  │
│            │şi sistemelor de reglare │
│            │a populaţiei             │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare şi│
│            │ONG de mediu cu          │
│            │activitate în domeniu    │
│Responsabili│conservării              │
│            │biodiversităţii,         │
│            │universităţi, Ministerul │
│            │Mediului Apelor şi       │
│            │Pădurilor, ş.a.m.d.      │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │3                        │
└────────────┴─────────────────────────┘

Obiectivul 4. Fundamentarea măsurilor de management


┌──────────────────────────────────────┐
│A.15. Fundamentarea măsurilor de      │
│management prin analize şi studii     │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Derularea unor studii de │
│            │cercetare fundamentală   │
│Scop        │sau aplicativă cu rol de │
│            │a fundamenta măsurile de │
│            │management               │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │A.15.1. Analiza pagubelor│
│            │produse de castori la    │
│            │nivel regional/naţional  │
│            │Se vor actualiza         │
│            │informaţiile existente   │
│            │referitor la natura şi   │
│            │valoarea pagubelor       │
│            │produse de castori la    │
│            │nivel naţional           │
│            │Se vor clasifica pagubele│
│            │în funcţie de:           │
│            │a) tip (sector agricol,  │
│            │silvic, pomicol,         │
│            │hidrotehnic,             │
│            │infrastructură, etc)     │
│            │b) valoare               │
│            │c) densitatea pe unitate │
│            │de lungime/suprafaţă     │
│            │d) incidenţa/unitate de  │
│            │timp                     │
│            │e) riscul pe care îl     │
│            │prezintă pentru          │
│            │populaţie, etc.          │
│            │Informaţiile se vor      │
│            │compara cu cele          │
│            │anterioare, pentru a     │
│            │observa tendinţa de      │
│            │evoluţie a fenomenului pe│
│            │o perioada de circa 10   │
│            │ani.                     │
│            │Se vor realiza şi        │
│            │predicţii ale fenomenului│
│            │pentru perioada următoare│
│            │şi se vor elabora măsuri │
│            │de management care să    │
│            │aibă ca scop reducerea   │
│            │nivelului pagubelor, în  │
│            │paralel cu menţinerea    │
│            │stării de conservare a   │
│            │speciei.                 │
│            │A.15.2. Evaluarea        │
│            │serviciilor ecosistemice │
│            │şi a interacţiunilor om- │
│            │castor în zonele populate│
│            │cu castori               │
│            │Potenţialul castorului de│
│            │a reface zonele umede    │
│            │este foarte bine         │
│            │cunoscut. Prin           │
│            │construcţia de baraje,   │
│            │canale, creşterea        │
│            │suprafeţei luciului de   │
│            │apă castorii au          │
│            │capacitatea de a reface  │
│            │zonelele umede de        │
│            │odinioară. Multe din     │
│            │aceste zone în momentul  │
│            │de faţă sunt transformate│
│            │drastic, prin desecare/  │
│            │îndiguire, etc, în       │
│            │terenuri agricole,       │
│            │păşuni, ş.a.m.d., în     │
│            │contextul în care una din│
│            │strategiile regimului    │
│            │comunist prevedea        │
│            │utilizarea la potenţialul│
│            │maxim a tuturor          │
│            │suprafeţelor prin        │
│            │transformarea zonelor    │
│            │neproductive în          │
│            │productive. Aceste       │
│            │strategii nu conţineau   │
│            │referinţe legate de      │
│            │serviciile alternative pe│
│            │care le pot furniza,     │
│            │societăţii umane,        │
│            │ecosisteme cum ar fi cele│
│            │specifice zonelor umede. │
│            │În cadrul acestui studiu │
│            │se va realiza            │
│            │ierarhizarea serviciilor │
│            │ecosistemice, pornind de │
│            │la faptul că nu toate    │
│            │serviciile ecosistemice  │
│Descriere   │sunt la fel de importante│
│            │pentru actorii sociali   │
│            │astfel încât, pentru a   │
│            │decide cu privire la     │
│            │modul de utilizare a unor│
│            │terenuri, este necesar un│
│            │sistem de ierarhizare şi │
│            │cuantificare a valorii   │
│            │acestor servicii care să │
│            │fie mai palpabile pentru │
│            │masele largi.            │
│            │Studiul îşi propune să   │
│            │determine unele zone     │
│            │pilot în care specia     │
│            │Castor fiber ar putea    │
│            │contribui la refacerea   │
│            │zonelor umede şi a       │
│            │biodiversităţii, şi să   │
│            │elaboreze un sistem de   │
│            │cuantificare, ierarhizare│
│            │şi ponderare a valorii   │
│            │acestor servicii.        │
│            │A.15.3. Derularea de     │
│            │studii ştiinţifice care  │
│            │au ca finalitate         │
│            │îmbunătăţirea măsurilor  │
│            │de management si         │
│            │menţinerea unei stări    │
│            │favorabile de conservare │
│            │a speciei Castor fiber la│
│            │nivel naţional           │
│            │Cercetarea aplicativă    │
│            │este esenţială pentru a  │
│            │identifica cele mai bune │
│            │măsuri de management     │
│            │adaptate condiţiilor     │
│            │locale/ naţionale. Doar  │
│            │prin îmbinarea armonioasă│
│            │dintre cercetare şi      │
│            │implementare se pot      │
│            │îmbunătăţi continuu      │
│            │măsurile manageriale.    │
│            │În acest sens vor fi     │
│            │promovate toate acţiunile│
│            │/proiectele/studiile care│
│            │se finalizează cu        │
│            │completarea nivelului de │
│            │cunoaştere a biologiei,  │
│            │ecologiei şi etologiei   │
│            │speciei, a relaţiilor    │
│            │acesteia cu alte specii, │
│            │cu biotopul biocenoza,   │
│            │etc.                     │
│            │De asemenea se pot studia│
│            │tehnologii moderne de    │
│            │monitorizare a speciei,  │
│            │de evaluare a habitatelor│
│            │acesteia, de estimare cât│
│            │mai precisă a populaţiei │
│            │şi criteriilor care      │
│            │intervin în evoluţia/    │
│            │reglarea populaţiei,     │
│            │criteriile de dispersie  │
│            │şi distribuţie, etc.     │
│            │Cu toate că specia a     │
│            │beneficiat de numeroase  │
│            │cercetări la nivel       │
│            │mondial, în practică s-a │
│            │observat că fiecare zonă │
│            │geografică are specificul│
│            │ei, iar castorul are     │
│            │deosebitul avantaj de a  │
│            │fi o specie foarte       │
│            │adaptabilă, fapt care o  │
│            │ajută să se plieze pe o  │
│            │multitudine de condiţii  │
│            │fizico-geografice şi     │
│            │climatice. În plus       │
│            │capacitatea extraordinară│
│            │de a modifica habitatul  │
│            │în care trăieşte creează │
│            │noi oportunităţi de      │
│            │cercetare. În acest sens │
│            │e importantă completarea │
│            │continuă a bagajului de  │
│            │cunoştinţe.              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Completarea gradului de  │
│Rezultate   │cunoaştere şi            │
│aşteptate   │fundamentarea măsurilor  │
│            │de management            │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare,  │
│            │universităţi şi ONG de   │
│Responsabili│mediu cu activitate în   │
│            │domeniul cercetării şi   │
│            │conservării              │
│            │biodiversităţii, ş.a.m.d.│
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │10 ani                   │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │3                        │
└────────────┴─────────────────────────┘

Obiectivul 5. Îmbunătăţirea cadrului legal şi capacităţii instituţionale în vederea implementării managementului castorului la nivel naţional


┌──────────────────────────────────────┐
│A.16. Îmbunătăţirea cadrului legal şi │
│capacităţii instituţionale în vederea │
│implementării managementului          │
│castorului la nivel naţional          │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Funcţionarea eficientă a │
│Scop        │instituţiilor implicate  │
│            │în managementul speciei  │
│            │Castor fiber în România. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │În urma reintroducerii cu│
│            │succes a speciei castor  │
│            │în perioada 1998-2003,   │
│            │s-a obţinut o evidentă   │
│            │îmbunătăţire a           │
│            │biodiversităţii în       │
│            │România, fiind tot mai   │
│            │evidentă necesitatea     │
│            │implementării unui       │
│            │management adecvat,      │
│            │durabil al speciei, care │
│            │să ţină cont de          │
│            │problematica specifică   │
│            │apărută odată cu         │
│            │popularea.               │
│            │Întrucât specia Castor   │
│            │fiber este protejată la  │
│            │nivel naţional şi        │
│            │comunitar este nevoie ca │
│            │autoritatea centrală     │
│            │pentru protecţia mediului│
│            │să ia cele mai bune      │
│            │decizii care să vizeze   │
│            │menţinerea unei stări de │
│            │conservare favorabilă a  │
│            │speciei la nivel         │
│            │naţional.                │
│            │În acest context se vor  │
│            │implementa activităţile: │
│            │A.16.1. Constituirea unui│
│            │grup de lucru dedicat    │
│            │managementului speciei   │
│            │Castor fiber în România  │
│            │Se va constitui, prin    │
│            │ordin de ministru, un    │
│            │grup de lucru dedicat    │
│            │managementului speciei   │
│            │Castor fiber în România, │
│            │cu scopul de a oferi     │
│            │direcţiei de specialitate│
│            │din cadrul autorităţii   │
│            │publice centrale pentru  │
│            │protecţia mediului suport│
│            │ştiinţific şi tehnic,    │
│            │necesar în procesul      │
│            │decizional de            │
│            │implementare şi          │
│            │armonizare a legislaţiei │
│            │în domeniu.              │
│            │Grupul de lucru trebuie  │
│            │să includă personal de   │
│            │specialitate cu          │
│            │experienţă în domeniul   │
│            │gestionarii, conservării │
│            │şi cercetării speciei la │
│            │nivel naţional, precum şi│
│            │reprezentanţi ai         │
│            │Ministerului Mediului,   │
│            │Apelor şi Pădurilor      │
│            │precum şi ai             │
│            │instituţiilor a căror    │
│            │activitate se            │
│            │repercutează asupra      │
│            │speciei (ANAR, ANIF,     │
│            │etc.). Grupul de lucru va│
│            │consulta periodic        │
│            │autorităţile locale şi   │
│            │opinia publică în vederea│
│            │identificării soluţiilor │
│            │optime de soluţionare a  │
│            │conflictelor om-castor.  │
│            │Grupul de Lucru are      │
│            │următoarele atribuţii:   │
│            │a) dezbate şi formulează │
│Descriere   │puncte de vedere         │
│            │fundamentate cu privire  │
│            │la elaborarea şi         │
│            │implementarea            │
│            │strategiilor şi          │
│            │planurilor de acţiune    │
│            │care se impun pentru     │
│            │conservarea speciei      │
│            │Castor fiber, cu         │
│            │respectarea prevederilor │
│            │legale în vigoare;       │
│            │b) asigură fundamentarea │
│            │tehnică, ştiinţifică şi  │
│            │legală a proiectelor de  │
│            │acte normative care      │
│            │privesc activităţile de  │
│            │conservare a speciei     │
│            │castor;                  │
│            │c) emite puncte de vedere│
│            │sau recomandări pe orice │
│            │subiect legat de         │
│            │cercetarea, conservarea  │
│            │şi managementul speciei  │
│            │castor la solicitarea    │
│            │autorităţilor de mediu;  │
│            │d) asigură cadrul        │
│            │organizatoric pentru     │
│            │consultări privind       │
│            │soluţionarea problemelor │
│            │în interesul reciproc.   │
│            │Se va emite un act       │
│            │normativ de organizare şi│
│            │funcţionare a grupului de│
│            │lucru.                   │
│            │A.16.2. Înfiinţarea,     │
│            │dotarea si instruirea    │
│            │personalului necesar     │
│            │pentru capturarea şi/sau │
│            │relocarea castorilor     │
│            │Constituirea şi agrearea │
│            │unor echipe naţionale de │
│            │intervenţie, formate din │
│            │personal calificat în    │
│            │domeniul faunei,         │
│            │specializată în acţiuni  │
│            │de capturare şi relocare │
│            │a castorilor acolo unde  │
│            │situaţia o impune.       │
│            │Fiecare echipă de        │
│            │intervenţie va fi compusă│
│            │din 2-3 persoane,        │
│            │personalul de            │
│            │specialitate are         │
│            │următoarele atribuţii:   │
│            │a) de a interveni în     │
│            │rezolvarea unor situaţii │
│            │conflictuale în          │
│            │habitatele naturale şi   │
│            │antropice unde este      │
│            │prezentă specia castor;  │
│            │b) de a salva unele      │
│            │exemplare de castor      │
│            │captive în diferite      │
│            │situaţii (laţ, canale,   │
│            │ajunse accidental în     │
│            │locaţii improprii, etc.) │
│            │c) de a reloca unele     │
│            │exemplare de castor care │
│            │produc în mod repetat    │
│            │pagube în domeniul       │
│            │agricol, silvic sau de   │
│            │gospodărire a apelor şi  │
│            │care intră în conflict   │
│            │direct cu activitatea    │
│            │antropică.               │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │A.16.1. Funcţionarea     │
│            │grupului de lucru pentru │
│            │managementul speciei     │
│            │castor (Castor fiber) în │
│            │România. Management      │
│            │conservativ al speciei   │
│            │asigurat de instituţii   │
│Rezultate   │bazat pe proceduri,      │
│aşteptate   │infrastructură specifică │
│            │şi personal calificat;   │
│            │A.16.2. Echipe de        │
│            │specialişti funcţionale, │
│            │dotate şi agreate să     │
│            │intervină în salvarea,   │
│            │capturarea şi relocarea  │
│            │castorului.              │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Institute de cercetare,  │
│            │Universităţi, Organizaţii│
│            │Neguvernamentale         │
│            │Ministerul Mediului      │
│Responsabili│Apelor şi Pădurilor;     │
│            │Agenţia Naţională pentru │
│            │Protecţia Mediului,      │
│            │Agenţii pentru Protecţia │
│            │Mediului                 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │Permanent                │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │1                        │
└────────────┴─────────────────────────┘

Obiectivul 6. Educare, informare şi comunicare cu privire la importanţa castorului pentru biodiversitate şi managementul speciei la nivel local, regional şi naţional


┌──────────────────────────────────────┐
│A.17. Derularea de activităţi de      │
│informare şi constientizare a         │
│grupurilor de interese                │
├────────────┬─────────────────────────┤
│            │Creşterea continuă a     │
│            │gradului de informare şi │
│Scop        │conştientizare cu privire│
│            │la managementul speciei  │
│            │Castor fiber a tuturor   │
│            │grupurilor de interese   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Creşterea continuă a     │
│            │gradului de informare şi │
│            │conştientizare a tuturor │
│            │grupurilor de interese   │
│            │reprezintă un obiectiv   │
│            │major pentru un          │
│            │management durabil al    │
│            │speciei, cu atât mai mult│
│            │cu cât castorul poate    │
│            │aduce modificări drastice│
│            │mediului în care         │
│            │trăieşte, care de multe  │
│            │ori sunt antagonice cu   │
│            │interesele umane.        │
│            │Pentru armonizarea       │
│            │intereselor umane cu cele│
│            │de conservare a speciei  │
│            │sunt prevăzute           │
│            │următoarele activităţi:  │
│            │A.17.1. Organizarea de   │
│            │simpozioane, conferinţe, │
│            │grupuri de lucru         │
│            │naţionale si             │
│            │internaţionale care să   │
│            │contribuie la promovarea │
│            │speciei, a studiilor si  │
│            │proiectelor dedicate     │
│            │speciei Castor fiber     │
│            │Prezentarea rezultatelor │
│            │cercetărilor care au ca  │
│            │obiect populaţia de      │
│            │castor din Romania este  │
│            │important să fie         │
│            │comunicată mediului      │
│            │academic prin organizarea│
│            │de conferinţe naţionale  │
│            │şi internaţionale.       │
│            │Posibilitatea de a se    │
│            │afla faţă în faţă,       │
│            │factorii de interes din  │
│            │România care sunt        │
│            │implicaţi sau sunt       │
│            │afectaţi de prezenţa     │
│            │castorului alături de    │
│            │specialişti din întreaga │
│            │lume de la cele mai      │
│            │dezvoltate state la cele │
│            │mai puţin dezvoltate este│
│            │o mare oportunitate care │
│            │ne va ajuta la           │
│            │îmbunătăţirea permanentă │
│            │a măsurilor de management│
│            │care să ducă la o        │
│            │populaţie viabilă de     │
│            │castor pe teritoriul     │
│            │României şi o rată       │
│            │scăzută de conflicte cu  │
│            │populaţia umană.         │
│            │Implicarea în realizarea │
│            │unor conferinţe anuale   │
│            │universitare de cercetare│
│            │a ecosistemelor naturale │
│            │şi implicit a castorului │
│            │şi promovarea            │
│            │participării studenţilor,│
│            │masteranzilor şi         │
│            │doctoranzilor la         │
│            │realizarea de studii     │
│            │privind specia castor va │
│            │conduce la răspândirea   │
│            │informaţiilor despre     │
│            │castor.                  │
│            │Se vor organiza întâlniri│
│            │punctuale ale grupului de│
│            │lucru naţional           │
│            │constituit, sunt necesare│
│            │pentru evaluarea         │
│            │situaţiei concrete şi    │
│            │identificarea măsurilor  │
│            │optime care să evite     │
│            │escaladarea conflictelor,│
│            │pentru menţinerea stării │
│            │de conservare favorabilă │
│            │a populaţiei de castor   │
│            │din România.             │
│            │A.17.2. Elaborarea unui  │
│            │ghid de convieţuire cu   │
│            │castorii si măsurile de  │
│            │protejare a              │
│            │proprietăţilor si        │
│            │obiectivelor industriale/│
│            │de infrastructură        │
│            │Elaborarea unui ghid de  │
│            │convieţuire cu castorii  │
│            │este importantă în       │
│            │condiţiile în care se    │
│            │observă o creştere a     │
│            │numărului conflictelor   │
│            │om- castor şi            │
│            │diversificarea           │
│            │problematicii.           │
│            │Ghidul are rolul de a    │
│            │aduce în atenţia         │
│            │populaţiei locale        │
│            │măsurile disponibile     │
│            │pentru rezolvarea        │
│            │conflictelor, de la cele │
│            │simple la cele complexe, │
│            │care pot fi aplicate în  │
│            │diverse situaţii.        │
│            │S-a observat că o parte  │
│            │dintre localnici nu      │
│            │cunosc metode elementare │
│            │de asigurare a           │
│            │proprietăţilor şi        │
│            │apelează la specialişti  │
│            │în cazuri care se pot    │
│            │rezolva simplu.          │
│            │Ghidul va fi alcătuit pe │
│            │capitole în funcţie de   │
│            │problema identificată şi │
│            │soluţiile existente.     │
│            │Se va pune accent pe     │
│            │statutul de protecţie al │
│            │speciei, măsurile fiind  │
│            │în principal de ordin    │
│            │defensiv (realizarea de  │
│            │împrejmuiri, garduri,    │
│            │etc) şi doar în caz      │
│            │extrem, ofensiv          │
│            │(dispozitive de alungare │
│            │a animalelor, capturare/ │
│            │relocare, etc).          │
│            │Se va aplica un amplu    │
│            │program de conştientizare│
│            │a rolului şi importanţei │
│            │speciei Castor fiber în  │
│            │biocenoză şi schimbarea  │
│            │modului de percepţie pur │
│            │materialist al           │
│            │localnicilor             │
│            │A.17.3. Elaborarea unui  │
│            │ghid de bune practici    │
│            │pentru proiectele/       │
│            │lucrările derulate pe    │
│            │cursurile de apă si      │
│            │canale care pot afecta   │
│            │specia Castor fiber sau  │
│            │habitatele acesteia      │
│            │Proiectele de investiţii │
│            │derulate pe cursurile de │
│            │apă şi canale sunt cele  │
│            │mai importante surse de  │
│            │presiuni şi ameninţări la│
│            │adresa speciei Castor    │
│            │fiber, dar şi altor      │
│            │specii care trăiesc în   │
│            │mediul acvatic.          │
│            │Acţiunile lor sunt       │
│            │aproape exclusiv contrare│
│            │intereselor speciei:     │
│            │defrişarea vegetaţiei de │
│            │pe maluri, canalizarea,  │
│            │recalibrarea,            │
│            │decolmatarea sunt doar   │
│            │câteva dintre lucrările  │
│            │care sunt deosebit de    │
│            │agresive faţă de specia  │
│            │Castor fiber şi          │
│            │habitatele acesteia. Pe  │
│            │de altă parte sunt       │
│            │lucrări care asigură     │
│            │securitatea populaţiei în│
│            │condiţii de viituri.     │
│            │Din acest motiv este     │
│            │esenţial ca factorii     │
│            │interesaţi implicaţi în  │
│            │protecţia şi conservarea │
│            │speciei, să colaboreze   │
│            │pentru elaborarea unui   │
│            │ghid de bune practici    │
│            │care să poată fi aplicat │
│            │cu uşurinţă şi să permită│
│            │efectuarea lucrărilor de │
│            │investiţii propuse de o  │
│            │manieră minim invazivă.  │
│            │Principalul obiectiv este│
│            │proiectarea lucrărilor   │
│            │hidrotehnice pe baza     │
│            │principiilor moderne,    │
│            │astfel ca proiectele să  │
│            │ţină cont de prezenţa    │
│            │speciilor protejate      │
│            │acvatice sau semiacvatice│
│            │(pentru că alături de    │
│            │castor mai există specii │
│            │de peşti, amfibieni,     │
│            │nevertebrate care sunt   │
│            │afectate de lucrările    │
│            │hidrotehnice).           │
│            │Noile structuri de       │
│            │protecţie împotriva      │
│            │inundaţiilor trebuie să  │
│            │asigure securitatea      │
│            │populaţiei chiar şi în   │
│            │prezenţa castorilor.     │
│            │Unele state occidentale  │
│            │încearcă să renunţe      │
│            │parţial/local (în zonele │
│            │nepopulate) la digurile  │
│            │de protecţie pentru a le │
│            │înlocui cu zone buffer   │
│            │naturale, în care        │
│            │castorii pot avea rol de │
│            │regulatori hidrologici.  │
│            │Soluţiile trebuie        │
│            │personalizate pentru că  │
│            │fiecare zonă se confruntă│
│            │cu un ansamblu diferit al│
│            │condiţiilor              │
│            │socio-economice, de      │
│            │biotop, relief,          │
│            │geomorfologice, etc.     │
│            │A.17.4. Elaborarea       │
│            │ghidului pentru          │
│            │reintroducere/populare/  │
│            │colonizare cu castori a  │
│            │unor noi zone din România│
│            │Pentru refacerea         │
│            │arealului speciei la     │
│            │nivel naţional este      │
│            │necesară capturarea şi   │
│            │relocarea unor exemplare │
│            │din zonele cu densităţi  │
│            │mari.                    │
│            │Având în vedere          │
│            │particularităţile        │
│            │bio-etologice ale        │
│            │speciei: monogamia,      │
│            │strategia de reproducere,│
│            │durata relativ lungă de  │
│            │convieţuire a puilor cu  │
│            │perechea parentală,      │
│            │dependenţa de anumite    │
│            │condiţii de biotop,      │
│            │duşmanii naturali, etc,  │
│            │este necesară elaborarea │
│            │unui ghid care să conţină│
│            │principalele etape care  │
│            │trebuie parcurse, de la  │
│            │faza de proiect până la  │
│            │cea de realizare         │
│            │propriu-zisă a relocării.│
│            │Ca zone de relocare/     │
│            │populare/colonizare se   │
│            │vor alege doar acele     │
│            │habitate care întrunesc  │
│            │condiţii optime (în      │
│            │conformitate cu          │
│            │metodologia naţională de │
│            │diagnoză ecologică).     │
│            │A.17.5. Editarea,        │
│            │prezentarea,             │
│            │popularizarea de         │
│            │materiale de promovare a │
│            │serviciilor ecosistemice │
│            │pe care le aduce specia, │
│Descriere   │a rolului acesteia pentru│
│            │ecosistemele acvatice    │
│            │Creşterea gradului de    │
│            │acceptare al populaţiei  │
│            │faţă de specie poate     │
│            │creşte doar prin educarea│
│            │maselor largi cu privire │
│            │la rolul speciei Castor  │
│            │fiber în cadrul          │
│            │ecosistemelor acvatice.  │
│            │Se vor realiza publicaţii│
│            │de promovare a speciei,  │
│            │de informare şi          │
│            │conştientizare a         │
│            │aspectelor ecologice ale │
│            │acesteia.                │
│            │Se vor prezenta          │
│            │serviciile ecosistemice  │
│            │aduse de castor şi       │
│            │necesitatea de a privi   │
│            │într-un mod holistic     │
│            │ansamblul societate      │
│            │umană-mediul natural.    │
│            │Foarte importantă este   │
│            │evidenţierea datoriei pe │
│            │care o are societatea    │
│            │umană în menţinerea      │
│            │nealterată pe termen     │
│            │nelimitat a biosferei.   │
│            │A.17.6. Organizarea de   │
│            │evenimente de informare  │
│            │cu factorii interesaţi   │
│            │(stakeholderi).          │
│            │Caravane                 │
│            │Se va organiza câte o    │
│            │sesiune de întâlniri de  │
│            │informare sub forma de   │
│            │caravane, cu factorii    │
│            │interesaţi               │
│            │(stakeholderi), în       │
│            │fiecare judeţ, în ariile │
│            │naturale protejate, unde │
│            │este prezentă specia     │
│            │Castor fiber.            │
│            │Întrucât conexiunea umană│
│            │este foarte importantă şi│
│            │este necesar a fi direct │
│            │observat feedback-ul şi  │
│            │părerea oamenilor din    │
│            │comunitate, dar şi pentru│
│            │a neutraliza şi          │
│            │contracara informaţiile  │
│            │şi atitudinile negative, │
│            │se va realiza câte o     │
│            │acţiune informare sub    │
│            │forma de caravană, în    │
│            │fiecare sit Natura 2000, │
│            │unde este prezentă specia│
│            │castor, în localităţile  │
│            │de importanţă. La aceste │
│            │acţiuni se vor distribui │
│            │materiale informative şi │
│            │materiale de promovare   │
│            │asupra metodelor de      │
│            │prevenţie a pagubelor    │
│            │provocate de castor. În  │
│            │cadrul întâlnirilor se   │
│            │vor prezenta şi aspecte  │
│            │despre istoricul,        │
│            │reintroducerea, prezenţa,│
│            │conservarea şi           │
│            │managementul             │
│            │speciei.Acţiunea se va   │
│            │corela cu alte evenimente│
│            │din zonă (târguri,       │
│            │festivaluri, diverse     │
│            │sărbători), astfel încât │
│            │să existe şanse crescute │
│            │de reuşită în captarea   │
│            │atenţiei şi acoperirea   │
│            │unui număr mai mare de   │
│            │persoane. Astfel, se vor │
│            │urmări evenimente locale │
│            │(târguri, festivaluri,   │
│            │diverse sărbători) şi se │
│            │vor crea parteneriate cu │
│            │organizatorii. Se vor    │
│            │stabili legături cu      │
│            │membrii din comunitate şi│
│            │se va continua           │
│            │consultarea cu aceştia   │
│            │prin intermediul         │
│            │convorbirilor telefonice,│
│            │e-mail-ului sau          │
│            │întâlnirilor faţă în     │
│            │faţă.                    │
│            │Impactul diseminării va  │
│            │fi mai mare decât numărul│
│            │vizitatorilor, întrucât  │
│            │se aşteaptă informarea   │
│            │prin efectul „word of    │
│            │mouth” (din gură în      │
│            │gură).                   │
│            │Seminarii                │
│            │Se va organiza câte un   │
│            │seminar în judeţele      │
│            │populate cu castori, unde│
│            │se vor întâlni pe de o   │
│            │parte specialişti în     │
│            │managementul, conservarea│
│            │şi                       │
│            │cercetarea speciei castor│
│            │şi pe de altă parte      │
│            │autorităţi regionale,    │
│            │judeţene, şi locale care │
│            │au rol în administrarea  │
│            │teritoriului, în         │
│            │managementul apelor, în  │
│            │protecţia mediului, în   │
│            │conservrea naturii, etc. │
│            │Principalele judeţe      │
│            │vizate de această        │
│            │activitate sunt:         │
│            │Harghita, Covasna,       │
│            │Braşov, Sibiu, Mureş,    │
│            │Alba, Hunedoara, Arad,   │
│            │Prahova şi Ialomiţa.     │
│            │În urma acestor seminarii│
│            │se va identifica un set  │
│            │de soluţii de            │
│            │îmbunătăţire a           │
│            │managementului speciei   │
│            │castor, a managemntului  │
│            │apelor de suprafaţă şi   │
│            │deşeurilor, care va fi   │
│            │înaintat Ministerului    │
│            │Mediului, Apelor şi      │
│            │Pădurilor şi             │
│            │autorităţilor cu rol în  │
│            │aceste domenii.          │
│            │A.17.7. Derularea de     │
│            │activităţi de informare/ │
│            │conştientizare în şcoli/ │
│            │universităţi             │
│            │Informarea şi            │
│            │conştientizarea este un  │
│            │element esenţial al      │
│            │managementului oricărei  │
│            │specii, cu toate că în   │
│            │multe cazuri acest aspect│
│            │este considerat minor,   │
│            │pentru că nu are impact  │
│            │direct asupra speciei.   │
│            │Tendinţa generală este de│
│            │implicare civică mai     │
│            │activă a populaţiei în   │
│            │problematica de mediu,   │
│            │dar aceasta este total   │
│            │ineficientă şi           │
│            │contraproductivă dacă nu │
│            │există un minim bagaj de │
│            │cunoştinţe pe care să se │
│            │bazeze atitudinea şi     │
│            │acţiunile publicului     │
│            │larg.                    │
│            │Elevii şi studenţii sunt │
│            │un grup ţintă care poate │
│            │fi uşor de educat în     │
│            │spirit ecologic, în      │
│            │cadrul unor teme cum ar  │
│            │fi: diversitatea lumii   │
│            │vii, ecosistemele        │
│            │acvatice, relaţiile      │
│            │interspecifice, rolul şi │
│            │importanţa speciilor     │
│            │protejate, care sunt     │
│            │atinse tangenţial în     │
│            │manualele de biologie.   │
│            │Se vor realiza:          │
│            │a) întâlniri de lucru cu │
│            │autorităţile din domeniul│
│            │învăţământului pentru    │
│            │identificarea            │
│            │posibilităţilor de       │
│            │completare a curriculei  │
│            │şcolare;                 │
│            │b) întâlniri cu cadrele  │
│            │didactice de profil din  │
│            │învăţământul             │
│            │preuniversitar şi        │
│            │universitar;             │
│            │c) prezentări/discuţii/  │
│            │tabere/excursii, etc cu  │
│            │elevii şi studenţii;     │
│            │d) editarea unor         │
│            │materiale atractive de   │
│            │promovare a speciei,     │
│            │ş.a.m.d.                 │
│            │A.17.8. Organizarea de   │
│            │activităţi cu ocazia unor│
│            │aniversări conexe        │
│            │problematicii speciei    │
│            │Activităţile de          │
│            │informare,               │
│            │conştientizare,          │
│            │popularizare a speciei cu│
│            │ocazia unor evenimente   │
│            │conexe: ziua apelor, ziua│
│            │mondială a zonelor umede,│
│            │etc, poate avea un rol   │
│            │foarte important în      │
│            │crearea unei viziuni     │
│            │holistice în rândul      │
│            │grupurilor de            │
│            │stakeholderi. Prin       │
│            │aceasta se va            │
│            │conştientiza că nu se    │
│            │poate vorbi de un        │
│            │management durabil al    │
│            │castorului fără a vorbi  │
│            │de managementul apelor   │
│            │curgătoare sau stagnante │
│            │si nu se pot separa      │
│            │managementul acestei     │
│            │specii de cel al         │
│            │habitatelor ripariene.   │
│            │Astfel publicul mai puţin│
│            │avizat va avea o imagine │
│            │mai reală asupra finelor │
│            │mecanisme ale naturii    │
│            │care la scară macro      │
│            │asigură stabilitatea     │
│            │biosferei.               │
│            │Se vor organiza:         │
│            │evenimente, publicarea de│
│            │articole, concursuri     │
│            │tematice, etc            │
│            │A.17.9. Documentare de   │
│            │promovare a speciei      │
│            │Castor fiber la nivel    │
│            │naţional/internaţional   │
│            │Se vor realiza filme     │
│            │documentare/spoturi în   │
│            │scopul promovării        │
│            │importanţei speciei      │
│            │pentru biodiversitate, a │
│            │avantajelor pe care      │
│            │aceasta le aduce         │
│            │populaţiei umane.        │
│            │A.17.10. Realizarea unui │
│            │centru naţional de       │
│            │informare dedicat speciei│
│            │Castor fiber.            │
│            │Se va construi un centru │
│            │modern dedicat speciei,  │
│            │în care se vor derula    │
│            │activităţi de informare/ │
│            │conştientizare pentru    │
│            │toate categoriile de     │
│            │vârstă, în proximitatea  │
│            │unei zone protejate care │
│            │să ofere posibilităţi de │
│            │observare a speciei, de  │
│            │realizare de studii      │
│            │adaptate diferitelor     │
│            │nivele de învăţământ.    │
│            │Se vor implementa cele   │
│            │mai noi tehnici/metode/  │
│            │tehnologii pedagogice.   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │Organizarea diferitelor  │
│            │manifestări ştiinţifice  │
│            │cu scop de informare     │
│            │conştientizare,          │
│            │promovarea speciei       │
│            │Diferite materiale de    │
│            │promovare: broşuri, filme│
│            │documentare, afişe, etc  │
│            │Evenimente de promovare  │
│            │în diferite categorii de │
│            │stakeholderi Ghid de     │
│            │convieţuire cu castorii  │
│            │şi măsurile de protejare │
│            │a proprietăţilor şi      │
│            │obiectivelor industriale/│
│Rezultate   │de infrastructură        │
│aşteptate   │Ghid de bune practici    │
│            │pentru proiectele/       │
│            │lucrările pe cursurile de│
│            │canale şi râuri care     │
│            │poate afecta specia      │
│            │Castor fiber sau         │
│            │habitatele acesteia Ghid │
│            │de bune practici pentru  │
│            │popularea si relocarea   │
│            │exemplarelor de de castor│
│            │Castor fiber             │
│            │Documentare/spoturi de   │
│            │promovare a speciei      │
│            │Castor fiber.            │
│            │Centru naţional de       │
│            │informare dedicat speciei│
│            │Castor fiber.            │
├────────────┼─────────────────────────┤
│            │ONG de mediu cu          │
│            │activitate în domeniu    │
│            │educaţiei şi conservării │
│Responsabili│biodiversităţii, MMAP,   │
│            │APM, institute de        │
│            │cercetare, universităţi  │
│            │ş.a.m.d.                 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Termen de   │Permanent                │
│implementare│                         │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Urgenţă     │1                        │
└────────────┴─────────────────────────┘

        "PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU CONSERVAREA LA NIVEL NAŢIONAL A POPULAŢIEI DE CASTOR EURASIATIC (Castor fiber)" va constitui o bază pentru implementarea proiectelor dedicate speciei, fără a reprezenta o sursă exhaustivă de rezolvare a aspectelor apărute în managementul speciei.
        Întregul set de acţiuni şi activităţi prevăzute în prezentul plan de acţiune va fi actualizat cu o periodicitate de minimum 10 ani. La nevoie autorităţile de mediu, institute de cercetare cu experienţă în managementul speciei, grupul de lucru care va fi înfiinţat în acest scop, vor putea solicita actualizarea planului de acţiune.

    BIBLIOGRAFIE
        Chivian, E. and A. Bemstein, (2008) Sustaining Life. ed. New York, Oxford University Press.
        HUGHSON D.L., MCDONALD E.V., and MILLER D.M., eds. The Mojave Desert: Ecosystem Processes and Sustainability, (Reno: The University of Nevada Press, 2009), 168195.
        FULOP T., MARK-NAGY J. (2012) New occurrence of the eurasian beaver (Castor fiber L., 1758) on the Someş River, Studii şi comunicări Seria ştiinţele naturii Vol. XIII
        HEIDECKE D. (1989). Okologische Bewertung von Biberhabitaten. Saugetierkd. Inf., Jena, 3, H. 13,S 13-28
        IONESCU G. , IONESCU O., PAŞCA C, SÎRBU G., JURJ R., POPA M., VIŞAN D., SCURTU M., POPESCU I. (2010). Castorul în România. Monografie, Editura Silvică
        MCKINSTRY, M. C., P. CAFFREY, and S. H. ANDERSON (2001). The importance of beaver to wetland habitats and waterfowl in Wyoming. Journal of the American Water Resources Association 37:1571-1577.
        PAŞCA C., POPA M., IONESCU G., VIŞAN D., GRIDAN Al., IONESCU O. (2018). Distribution and dynamics of beaver (Castor fiber) population in Romania,
        TEMPLE, H. J. and TERRY, A. (2007). The Status and Distribution of European Mammals. Report: 1-60. Luxembourg, Office for official publications of the European Communities, IUCN/SSC.
        VIE, J.-C., HILTON-TAYLOR, C. and STUART, S.N. (eds.) (2009). Wildlife in a Changing World - An Analysis of the 2008 IUCN Red List of Threatened Species. Gland, Switzerland: IUCN. 180 pp
        WRIGHT, J. P., C. G. Jones, and A. S. Flecker. (2002). An ecosystem engineer, the beaver, increases species richness at the landscape scale. Oecologia, 132:96-10
        YANG, Louie. Population Dynamics. Davis: UC Davis. (2014)
        IUCN/SSC (2013). Guidelines for Reintroductions and Other Conservation Translocations. Version 1.0. Gland, Switzerland: IUCN Species Survival Commission, IX + 57 pp.
        *** UN Millennium Ecosystem Assessment - A Framework for Assessment Document Wetlands and Agriculture: Private Interests and Public Benefits, USDA Economic Research Service Report

                                         ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Plan, Alte Institutii, PLANUL din 23 decembrie 2021

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ PLANUL din 23 decembrie 2021 de acţiune pentru conservarea la nivel naţional a populaţiei de castor eurasiatic (Castor fiber)

Comentarii

Atentie, Juristi!

PLANUL din 23 decembrie 2021 de acţiune pentru conservarea la nivel naţional a populaţiei de castor eurasiatic (Castor fiber)