────────── Aprobat de Ordinul nr. 1.968/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 17 februarie 2016────────── Cuprins 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management 1.4. Procesul de elaborare a planului de management 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management 1.7. Procedura de implementare a planului de management 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii Generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Geomorfologie 2.2.2. Geologie 2.2.3. Hidrologie 2.2.4. Clima 2.2.5. Soluri/subsoluri 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme 2.3.2. Habitate 2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională 2.3.3. Flora de interes conservativ 2.3.4. Fauna de interes conservativ 2.3.5. Alte specii relevante 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări 2.4.1. Informaţii Socio-economice şi culturale 2.4.2. Impacturi 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi 4.2.1. Obiectiv general 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR Bibliografie şi referinţe Anexa 1 la Planul de management - Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin Lista figurilor Figura 1 Harta amplasării sitului Natura 2000 ROSCI 00138 Pădurea Bolintin în România Figura 2 Harta localităţilor din vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI 00138 Pădurea Bolintin - amplasare locală Figura 3 Harta de ansamblu pentru localizarea sitului Natura 2000 ROSCI 00138 Pădurea Bolintin Figura 4 Harta limitelor sitului Natura 2000 ROSCI 00138 Pădurea Bolintin Figura 5 Harta geomorfologică şi geologică a sitului ROSCI0138 Pădurea Bolintin Figura 6 Harta solurilor ROSCI 0138 Pădurea Bolintin Figura 7 Harta utilizării terenurilor în situl Natura 2000 pădurea Bolintin - proiecţie Stereo 70, clase de utilizare conform CorineLandcover Figura 8 Harta presiunilor asupra sitului ROSCI 0138 Pădurea Bolintin Figura 9 Harta ameninţărilor asupra sitului Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin Figura 10 Harta distribuţiei habitatului 91Y0 în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin Figura 11 Harta distribuţiei habitatului 91M0 în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin Figura 12 Harta distribuţiei speciei Lutra lutra în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin Figura 13 Harta distribuţiei speciei Bombina bombina în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin Figura 14 Harta distribuţiei semnalărilor speciei Bombina bombina pe teritoriul României - sursa Cogălniceanu et all, Zookeys 296 Figura 15 Harta distribuţiei speciei Triturus cristatus în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin Figura 16 Harta distribuţiei speciei Emys orbicularis în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin Figura 17 Harta distribuţiei speciei Cerambyx cerdo în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management Planul de management al sitului armonizează obiectivele de conservare a speciilor şi habitatelor, a biodiversităţii în general cu interesele economice şi sociale din zonă, precum şi cu exploatarea resurselor forestiere ale sitului. Planul de management este un document oficial, cu rol de reglementare pentru custode precum şi pentru persoanele juridice şi fizice ce deţin sau administrează terenuri sau bunuri în sau în apropierea sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin. Planul de management urmăreşte menţinerea stării ecologice favorabile a speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarat situl şi a serviciilor ecosistemelor, astfel încât să fie promovată dezvoltarea durabilă locală, într-un mod coerent şi planificat. Planul descrie modalitatea prin care managementul habitatelor forestiere pentru care a fost declarat situl va continua, astfel încât să fie păstraţi suficienţi pe loc arbori bătrâni sau putrezi şi suficiente bălţi permanente şi temporare pentru amfibieni. Suprafaţa mică a acestora şi amplasarea lor nu sunt de natură să împiedice exploatările forestiere, care de altfel s-au şi realizat până la data elaborării planului cu respectarea cu grijă faţă de natură. Pentru lutră - Lutra lutra şi pentru broasca ţestoasă de apă - Emys orbicularis, specii pentru care a fost declarat situl, se urmăreşte conştientizarea populaţiei locale şi a celei aflate în trecere cu diverse scopuri cum ar fi: agrement, pescuit, vânătoare, pentru a diminua uciderea voită sau întâmplătoare a acestora. Se prevede supravegherea activităţii de construcţie din vecinătatea lacului Hobaia, precum şi a activităţii agricole în zona dintre lac şi pădure, pentru a evita amplasarea de elemente sau lucrări ce ar putea deranja pasajul lutrei - Lutra lutra şi al broaştei ţestoase de apă - Emys orbicularis. Lacul Hobaia mai este cunoscut şi sub denumirea de Lacul Grădinari sau Lacul Lupilor. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Situl de Interes Comunitar Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este amplasat în Platforma Moesică, Depresiunea Valahă, o regiune stabilă din punct de vedere tectonic, mai precis în albia majoră a râului Argeş, alcătuită din depozite Cuaternare Holocene şi Pleistocene. Situl include cea mai întinsă pădure de stejar din România, relict semnificativ al foştilor Codri ai Deliromanului care, până spre mijlocul secolului al XIX-lea, se întindea până la Dunăre. Aici se conservă structuri forestiere arhetipale şi exemplare seculare de stejar. În trecut, pădurea numită pe atunci "pădurea cea mare din Vlaşca" se unea cu codrii Vlăsiei. Sunt foste păduri mănăstireşti secularizate de domnitorul Cuza şi rămase în proprietatea statului de la secularizare până în prezent, fiind administrate imediat după secularizare de Casa Pădurilor Statului, până la naţionalizarea din 1948, prin statul comunist până în 1989 şi apoi de Romsilva, până în prezent. Situl a fost declarat pentru 3 tipuri de habitate de interes comunitar, şi anume: 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen şi 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. În cursul activităţii de inventariere derulate în 2012-2013 s-a constatat că habitatul 92A0 nu este prezent şi s-a propus scoaterea sa de pe fişa standard Natura 2000 a sitului. Aceste habitate sunt listate în Anexa 1 a Directivei Habitate - Tipuri de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea zonelor speciale de conservare şi în Anexa 2 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu modificările şi completările anterioare. Aria a fost declarată ca sit Natura 2000 pentru următoarele specii de amfibieni, reptile şi mamifere: Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis şi Lutra lutra. Aceste specii sunt listate în ANEXA 2 - Speciile de plante şi animale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea zonelor speciale de habitate a Directivei Habitate. Situl cuprinde terenuri cu destinaţie forestieră şi un luciu de apă - Lacul Hobaia. Pădurea este exploatată în scop forestier, ocazional pentru agrement, luciul de apă este utilizat pentru pescuit, inclusiv de agrement iar terenurile din vecinătatea sitului au scop agricol, ca teren arabil. Situl de importanţa comunitară Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin a fost declarat prin Ordinul Ministrului nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene, Natura 2000 în România. Suprafaţa Sitului de importanţă comunitară Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este de 5737 ha. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management Cadrul legal referitor la aria protejată şi baza legală a elaborării planului cuprinde următoarele acte normative: a) Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede - RAMSAR; b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; c) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; d) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011; e) Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro în 1994; f) Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna în 19.07.1979; g) Legea nr. 407/2006, legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; h) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 308/2009; i) Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; k) Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; l) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatica nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare. 1.4. Procesul de elaborare a planului de management Planul de management al sitului ROSCI 0138 Pădurea Bolintin a fost elaborat de SC Unicorn Consulting and Promoting SRL, în cadrul contractului nr. 3 din 11/11/2011 - Elaborarea studiilor de inventariere a speciilor şi habitatelor, elaborarea Planului de management şi derularea procedurii de evaluare strategică de mediu; cartarea habitatelor şi elaborarea hărţilor de distribuţie a speciilor şi a habitatelor comunitare" prin proiectul: " Management eficient al ROSCI0138 - Pădurea Bolintin", finanţat de Programul Operaţional Sectorial de Mediu - Axa 4. Procesul de elaborare a planului s-a derulat în etapele următoare: 1. Desfăşurarea studiilor de bază de teren, inventarierea şi cartarea, elaborarea rapoartelor care fundamentează măsurile de management propuse; studiile care au stat la baza fundamentării măsurilor de management au urmărit doua obiective: – inventarierea şi evaluarea stării de conservare şi identificarea ameninţărilor pentru habitatele şi speciile pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin; – completarea inventarului cu alte specii găsite în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin în vederea completării bazei de cunoaştere a diversităţii speciilor din acest sit. 2. Interpretarea rezultatelor campaniilor de măsurare din cadrul studiilor de bază menţionate mai sus, caracterizarea principalelor ameninţări şi presiuni şi evaluarea stării ecologice; evaluarea impactului antropic asupra ariei; 3. Stabilirea măsurilor de conservare şi formularea măsurilor de management general al sitului, pentru reducerea riscurilor şi presiunilor precum şi pentru diminuarea impactului ameninţărilor identificate asupra echilibrelor ecologice, în vederea menţinerii sau promovării stării ecologice favorabile a speciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru care a fost declarat situl; 4. Stabilirea modalităţilor de implicare a factorilor interesaţi şi a comunităţilor locale; 5. Derularea consultărilor publice a factorilor interesaţi, pentru a se asigura caracterul participativ al elaborării Planului de Management; au fost realizate consultări publice, dintre care la două au participat reprezentanţi ai custodelui-Direcţia Silvică Giurgiu, Ocolul Silvic Bolintin, APM Giurgiu şi reprezentanţi ai primăriilor din zona sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin. 6. Studierea impactului potenţial al Planului de Management propus şi îmbunătăţirea planului în consecinţă; 7. Aprobarea Planului de management. Un comitet ştiinţific alcătuit din reprezentanţii beneficiarului şi cei ai custodelui a verificat studiile de baza şi planul de management. 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management Situl RO SCI 0138 Pădurea Bolintin nu a beneficiat de un plan de management până în anul 2016. Acţiunile de gospodărire a sitului au fost încadrate în acţiunile de gospodărire generală a pădurii pentru grupa I funcţionala-păduri cu funcţii speciale de protecţie, de către Ocolul silvic Giurgiu. Planul de management a fost elaborat în anul 2012 în cadrul proiectului "Situl Natura 2000 Pădurea Bolintin: Plan de Management, căi de acţiune şi conştientizare", co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial "Mediu"- Axa 4 Conservarea Naturii, proiect finalizat conform contractului. Planul de management al sitului a fost supus unui proces de consultare publică. Toate observaţiile realizate de părţile interesate au fost analizate de grupul de lucru pentru Planul de Management din cadrul organizaţiei custodelui şi au fost făcute o serie de propuneri de îmbunătăţire elaboratorului. Prima revizuire a planului va fi realizată în termenul legal de la data aprobării. 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management Custodele sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin sau autoritatea competentă de mediu va iniţia procedura de actualizare a planului de management al sitului, atunci când se va dovedi necesar, ca urmare a modificărilor legislative, a schimbărilor mediului natural abiotic sau biotic sau a modificării impactului activităţilor socio-economice din sit. Dacă legislaţia în vigoare la acea dată va impune sau în cazul în care custodele consideră necesar, acest proiect se va pune în dezbatere publică, cu informarea corespunzătoare a populaţiei locale şi a factorilor interesaţi. Planul actualizat se va supune aprobării. 1.7. Procedura de implementare a planului de management Custodele are în directa sa responsabilitate punerea în practică a măsurilor şi regulilor de management cuprinse în plan, în ceea ce priveşte administrarea fondului forestier pe care îl gestionează curent, prin amenajamentele silvice. Custodele sitului implementează planul de management, prin cooperare cu proprietari privaţi de pădure din sit, cu administratorul Lacului Hobaia şi cu autorităţile locale de pe teritoriul sitului şi din imediata sa vecinătate. Proprietarul Lacului Hobaia sau, după caz, utilizatorul cu orice titlu al acestuia, colaborează cu Administraţia Naţională Apele Române pentru a implementa măsurile şi regulile din planul de management al Sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin în mod coordonat cu planurile şi programele bazinale. Custodele colaborează cu proprietarul şi deţinătorul/deţinătorii Lacului Hobaia, pentru a face cunoscut planul de management al sitului. Acesta din urmă se va asigura că se respectă prevederile legale în ce priveşte obligaţiile ce revin pescarilor sportivi, referitor la modul de pescuit şi reţinerea capturilor. Deţinătorii/deţinătorul se va asigura că aduce la cunoştinţă pescarilor, vânătorilor obligaţia de a nu ucide vidre - Lutra lutra şi broaşte ţestoase de apă - Emys orbicularis. Activităţile ştiinţifice de cercetare arheologică şi conservare primară a siturilor arheologice, precum şi lucrările de restaurare la obiectivele arheologice şi monumente istorice sunt permise cu avizul autorităţii centrale de stat în domeniul culturii, sau ale serviciilor sale deconcentrate, după caz, cu condiţia respectării legislaţiei de mediu în vigoare. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii Generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Teritoriul sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin este situat în ecoregiunea Câmpiile Găvanu-Burdea, anume în sectorul Olt-Argeş al Câmpiei Române. Situl Natura 2000 Pădurea Bolintin se află în întregime în judeţul Giurgiu. Punctul extrem la nord se află pe paralela 44°31'59"N, cel din sud pe paralela 44°22'12"N. Punctul extrem la est se află pe meridianul 25°47'15"E iar la vest - pe meridianul 25°33'21"E. Altitudinea sa variază între 100 şi 140 m de la S la N. Accesul este posibil dinspre Bucureşti, până la Lacul Hobaia, situat în partea de sud a sitului, pe 2 rute: – Autostrada Bucureşti - Piteşti Km 30 - Bolintin Vale - Ogrezeni - Hobaia; – Bucureşti Militari - Mihăileşti - Hobaia. La partea sudică a corpului de pădure Malu Spart, ce face parte din sit, se poate ajunge din autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, de la indicatorul spre Bolintin Vale, aflat la 17 km din Linia de Centură, apoi pe DJ 601 şi în continuare pe DL spre SV încă 10,5 km până la mănăstirea Buna-Vestire, situată chiar lângă pădure. DJ 412c străbate partea de sud a sitului, iar autostrada A1 străbate partea de N-E a sitului. Dinspre Giurgiu se poate ajunge în sit pe DN 5B, Ghimpaţi, DJ 61 Milcovăţu - Clejani- Bucşani, de unde drumul se bifurcă spre Bucşani - Lipoveanca din partea de sud a sitului. În continuare pe DJ 61 se ajunge în localitatea Dealu, punct de acces în pădurea Malu Spart dinspre vest. Localităţile din imediata vecinătate spre vest sunt comunele: Bucşani, Dealu, Crevedia Mare, Găiseanca, Corbeanca, Vânătorii Mici, Izvoru. La Est de sit se află localităţile - de la Sud la Nord: Hobaia, Bălăşoieni, Ogrezeni, Malu Spart, Suseni, Căscioarele, Podul Popa Nae, Poiana lui Stângă. Figura 1 Harta amplasării sitului Natura 2000 RO SCI00138 Pădurea Bolintin în România (a se vedea imaginea asociată) Figura 2 Harta localităţilor din vecinătatea sitului Natura 2000 RO SCI00138 Pădurea Bolintin - amplasare locală (a se vedea imaginea asociată) Figura 3 Harta de ansamblu pentru localizarea sitului Natura 2000 RO SCI00138 Pădurea Bolintin (a se vedea imaginea asociată) 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Figura 4 Harta limitelor sitului Natura 2000 RO SCI00138 Pădurea Bolintin (a se vedea imaginea asociată) 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Geomorfologie Situl Natura 2000 ROSCI-0138-Pădurea Bolintin este plasat în Depresiunea Valahă, pe terasa joasă a râului Argeş, principalii indici de relief ai zonei fiind: ● energia de relief: 100 m altitudine: câmpie; ● densitatea reţelei hidrografice: 0,11-0,16 km/kmp, cu interfluvii largi, cu sectoare restrânse având caracter endoreic. Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se întinde pe o terasa joasă de pe malul drept al râului Argeş. Conform interpretării hărţi, această terasa joasă prezintă următoarele caracteristici: ● lăţimea cuprinsă între 3 km în partea de nord-vest şi 8 km în partea de sud-est. ● înălţimea relativă faţă de luncă este cuprinsă între 5 şi 15 m, diferenţă de cotă care îi asigură un caracter neinundabil în cea mai mare parte a anului. Terasa joasă pe care este amplasat situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se dezvoltă spre sud-vest pe o lăţime de încă 5-8 km. La sud de această terasă joasă se dezvoltă terasa inferioară a Argeşului care acoperă o zonă mult mai extinsă constituită din depozite aluvial-proluviale. Lunca Argeşului, de la Ogrezeni până la Potlogi, are lăţimea cuprinsă între 7 şi 15 km, fiind constituită din depozite fluviatile şi aluvionare, în partea de nord-est a zonei. Luncile afluenţilor din zonă sunt mult mai înguste, 500-1500 m, prezentând local terase interne numite şi terase intraluncă, de mică extindere, cu perioade de imersie temporare în perioadele de viitură. 2.2.2. Geologie Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este plasat în Platforma Moesică - Depresiunea Valahă, o regiune stabilă din punct de vedere tectonic, mai precis în albia majoră a râului Argeş, alcătuită din depozite Cuaternare Holocene şi Pleistocene, după cum urmează: 1. Cuaternare - Holocene şi Pleistocene a. Holocen i. Superior - qh(2) 1. luncă 2. depozite fluviatile 3. pietrişuri, nisipuri şi argile 4. grosime: 2-10 m ii. Inferior 1. terasă joasă 2. depozite aluvial-proluviale 3. pietrişuri şi nisipuri 4. grosime: 2-10 m b. Pleistocen i. Superior - qp(3)^3 1. terasa inferioară 2. depozite aluvial-proluviale 3. pietrişuri şi nisipuri 4. grosime: 2-12 m Figura 5 (a se vedea imaginea asociată) 2.2.3. Hidrologie Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este plasat în bazinul hidrografic Argeş, care drenează cea mai mare parte a versanţilor sudici ai munţilor Făgăraş, zona subcarpatică, prelungirea estică a Podişului Getic şi o parte din depresiunea Valahă. Râurile de deal şi de câmpie din Bazinul hidrografic Argeş au volumul maxim al curgerii totale în luna martie deoarece afluenţii cei mai importanţi îşi au izvoarele în circurile glaciare. Precipitaţiile medii pe bazin reprezintă 680 mm/an, din care se transformă în curgere 162 mm/an, evapotranspiraţia medie fiind de 527 mm/an. Curgerea superficială este de 11 mm/an iar infiltraţiile reprezintă 51 mm/an. Majoritatea teritoriului ocupat de situl natura 2000 Pădurea Bolintin se află în bazinul principal al râului Argeş. Principalele ape de suprafaţă care drenează zona aparţin bazinului hidrografic al râului Argeş: ape curgătoare - Argeşul şi Sabarul, ape stătătoare - acumularea Ogrezeni-Crivina. Râul Argeş străbate oraşul Bolintin-Vale de la nord-vest spre sud-est, împărţindu-l în două: partea de sud-est, ce cuprinde localităţile Bolintin şi Crivina şi partea de nord-vest, cu localităţile Malu-Spart şi Suseni. Râul Sabar este afluentul de stânga al Argeşului, ocupă o suprafaţă de 17,42 ha, cu înălţimea malurilor de 2 m, iar lăţimea albiei de 5-15 m. Sabarul mărgineşte Bolintin-Vale în partea de nord şi est. Albia râului s-a format datorită aluvionării puternice şi pendulării Argeşului spre dreapta. Debitul mediu multianual este de 2,72 mc/s. Printre lucrările hidrotehnice aferente râului Sabar, se află podul de la km 59+700, pus în funcţiune în anul 1957. Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin cuprinde şi Lacul Hobaia. Lacul Hobaia mai este cunoscut şi sub numele de Lacul Grădinari sau Lacul Lupilor. Adâncimea sa maximă este de 11 m iar cea medie de 3-4 m. Lacul antropic Hobaia 1 are o suprafaţă de 80 ha şi o adâncime de 12 metri. Malul stâng al Lacului Hobaia 2 este mai înclinat. Pe această parte adâncimea este mai mare începând de la 10-20 metri de mal. Malul drept este mai puţin înclinat şi apa ajunge la 4-5 metri la o distanţă de 80-100 metri de mal. Partea stângă a bălţii este lipsită de stuf, cu excepţia ultimei porţiuni din baltă. Pe malul drept se găseşte mai mult stuf începând de la jumătatea bălţii până la capăt. În această parte sub apă se găsesc fostele vii. Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se găseşte în Câmpia Română Centrală, unitate hidrogeologică majoră pentru apele freatice din Câmpia Valahă. Hidrostructura freatică din zonă este constituită din depozite psefito-psamitice şi are o curgere orientată de la nord-vest spre sud-est. Debitele specifice ale hidrostructurii acvifere freatice din zona sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin sunt cuprinse între 1 şi 3 litri/secundă/metru. În zona Potlogi- Ogrezeni, aluviuni cuaternare cu grosimi de 10-12 m au fost puse în evidenţă până la adâncimi de 16-20 m. Forajele de captare realizate în aceste aluviuni au pompat debite de 7-10 litri/secundă la denivelări de 0,5-3 m. 2.2.4. Clima Clima specifică zonei geografice în care se află situl Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin se caracterizează prin veri foarte calde, cu cantităţi medii de precipitaţii, care cad în general sub formă de averse şi prin ierni relativ reci, marcate la intervale neregulate de viscole puternice şi de încălziri frecvente. Cea mai apropiată staţie meteo este la Ghimpaţi, judeţul Giurgiu. Radiaţia solară globală este de 125.390 cal/cmp/an. Temperaturile înregistrate sunt: – temperatura medie anuală: 10,5°C; – temperatura medie a lunii ianuarie: -3,3°C; – temperatura medie a lunii iunie: 29,1°C. Precipitaţiile medii anuale depăşesc 500 mm - la Bucureşti - Băneasa fiind de 555,1 mm, la Alexandria de 530,6 mm şi la Roşiorii de Vede de 562,0 mm. Precipitaţiile sunt repartizate neuniform în cursul anului. Zilele de ninsoare sunt în medie de 50 pe an, grosimea medie a stratului de zăpadă este de 10 cm iar viteza medie a vântului este de 4,5 m/s. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în sezonul cald, când convecţiei dinamice frontale i se adaugă termoconvecţia favorizată de încălzirea excesivă a suprafeţei terestre şi aerului din straturile inferioare ale atmosferei. Ele au adesea un caracter de aversă, fiind însoţite de descărcări electrice şi vijelii. Cantităţile maxime căzute în 24 de ore au fost de 105,3 mm la staţia Ghimpaţi. Cantităţile medii anuale totalizează 553,0 mm la Giurgiu şi 545,0 mm la Ghimpaţi. Cantităţile medii lunare cele mai mari cad în luna iunie, ele fiind de 80,4 mm la Giurgiu şi 75,6 mm la Ghimpaţi. Evapotranspiraţia potenţială anuală, în jur de 730 mm, depăşeşte cantitatea precipitaţiilor anuale, fiind caracteristică vegetaţiei forestiere. Stratul de zăpadă are o distribuţie discontinuă în teritoriu şi în timp, datorită vânturilor puternice care spulberă şi troienesc zăpada şi frecventelor intervale de moină. Durata medie anuală a iernii este de 50 zile. Grosimea medie decadală a stratului de zăpadă este maximă în luna ianuarie, când ajunge la 10 cm. Temperaturile minime absolute sunt rezultatul pătrunderii maselor de aer rece din regiunile arctice şi răcirilor radiative din timpul nopţilor senine. Numărul zilelor de iarnă, cu temperaturi maxime sub 0°C este de 29,7 la Giurgiu şi de 30,0 la Ghimpaţi, iar al zilelor de îngheţ, cu temperaturi minime sub 0°C de 97,3 la Giurgiu şi de 105,1 la Ghimpaţi. Datele medii ale primului îngheţ sunt 1 noiembrie la Giurgiu şi 25 octombrie la Ghimpaţi, ale ultimului îngheţ - 3 aprilie la Giurgiu şi 8 aprilie la Ghimpaţi şi 5 aprilie la Herăşti, durata medie a intervalului de zile cu îngheţ fiind de 153 la Giurgiu şi de 165 la Ghimpaţi şi 156 la Herăşti. Datele extreme ale celui mai timpuriu prim îngheţ au fost 24 septembrie, iar ale celui mai târziu ultim îngheţ 25 aprilie la Giurgiu, 7 mai la Ghimpaţi şi 9 mai la Herăşti. Datele medii ale celui mai târziu prim îngheţ sunt 2 decembrie la Herăşti, 14 noiembrie la Ghimpaţi şi 30 noiembrie la Giurgiu, iar ale celui mai timpuriu ultim îngheţ 6 martie la Giurgiu, 7 martie la Ghimpaţi şi 17 martie la Herăşti [27]. Îngheţul are o importanţă deosebită pentru amfibienii din situl Natura 2000 Pădurea Bolintin, astfel încât datele primului îngheţ şi ale celui mai târziu îngheţ trebuie să fie luate în seamă la monitorizarea acestora şi la eventuale măsuri de conservare. Vânturile sunt slab influenţate de relieful uniform, vitezele rămânând relativ mari, iar direcţiile relativ constante: vânturile din nord-est şi est reprezintă 20%, iar cele din sud-vest şi vest 14%. Viteza medie este cuprinsă între 2,2 şi 4,5 m/s. Vitezele medii cele mai mari le înregistrează vânturile de nord-est, care au şi frecvenţele maxime. Stratificarea aerului este preponderent neutră, situaţie ce apare cu o frecvenţă plurianuală de 31%, urmată de stratificarea puţin instabilă de 29%. Vânturile predominante sunt din nord-est cu intensitatea cea mai mare în cursul iernii când bate Crivăţul care aduce viscole şi ninsori şi cele din sud-est aducând vara călduri şi secetă. Perioada lipsită de vânturi este decembrie-ianuarie, iar lunile cu deplasări mai însemnate de aer sunt aprilie şi mai. Vânturile uscate agravează mult deficitul de umiditate din sol prin reducerea umidităţii relative a aerului şi prin mărirea evapotranspiraţiei. Aria sitului este cuprinsă în categoria climatica Koppen Dfb - climat continental temperat. 2.2.5. Soluri/subsoluri Solurile prezente în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin sunt formate recent în centrul Câmpiei Române, având areale zonale pe câmpul vestic şi în lunca centrală şi estică. Aceste areale pedogeografice sunt dispuse în fâşii longitudinale, conform arealelor fitogeografice sub care s-au format: păduri, zăvoaie şi silvo-stepă. În albia minoră a Argeşului şi de-a lungul ei, sunt extinse soluri aluviale şi azonale, cu o textură nisipoasă mai deschisă la culoare, favorabile zăvoaielor. La vest de Argeş, pe câmpia Găvanu-Burdea sunt prezente zonal solurile brun-roşcate dezvoltate sub pădurile de stejar, soluri specifice centrului împădurit al Câmpiei Române, dar cu fertilitate mare. Versanţii văilor sunt afectaţi de eroziunea de suprafaţă, în general slabă sau moderată. Fertilitatea ridicată a solurilor şi a reliefului relativ plan au favorizat folosirea agricolă a majorităţii terenurilor. Lacul Hobaia, numit şi Lacul Grădinari sau Lacul Lupilor prezintă un strat de fund tare, curat, lutos sau nisipos. Figura 6 (a se vedea imaginea asociată) Solurile prezente pe teritoriul sitului Natura 2000 sunt enumerate în Tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 Descrierea solurilor prezente în situl Natura 2000 Pădurea Bolintin
┌─────┬──────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ Cod │ Sol │Sol, echivalent conform Sistemului Român de│
│ │ │ Taxonomie a Solurilor 2003 │
├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 19 │BM Soluri brune eu- │EC - Eutricambosol │
│ │mezobazice │ │
├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 39 │Soluri │ANT - Antrisoluri │
│ │neevoluate/trunchiate │Soluri puternic erodate încât la suprafaţă │
│ │ │se află resturi din sol sau sol puternic │
│ │ │transformat prin acţiune antropică încât │
│ │ │prezintă la suprafaţă un orizont │
│ │ │antropedogenetic de cel puţin 50 cm grosime│
│ │ │sau de cel puţin 30 - 35 cm dacă este │
│ │ │scheletic. │
│ │ │PRO - Protisoluri │
│ │ │Clasă de soluri neevoluate, nemature. │
├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 16 │BP - Soluri brune │LV - Luvosol │
│ │luvice/planosoluri │Soluri moderat sau puternic diferenţiate │
│ │ │textural, cu însuşiri aerohidrice │
│ │ │nefavorabile pe profil datorită │
│ │ │conţinutului ridicat de argilă în orizontul│
│ │ │Bt. │
│ │ │Conţinut în humus: 1,2-2,5%. pH - 5-5,5, │
│ │ │uneori chiar 4,5 la subtipurile albice. │
│ │ │Gradul de saturaţie în baze este mai mic │
│ │ │60%, iar în orizontul Ea poate avea valori │
│ │ │de 15-20%. Soluri slab fertile. Pot fi │
│ │ │utilizate petru culturi de câmp: grâu, │
│ │ │floarea soarelui, trifoi, precum şi pentru │
│ │ │pajişti, plantaţii pomicole şi viticole. │
├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│ 36 │Vertisoluri │Vertosol; Pelosol │
│ │ │Orizonturile vertice de suprafaţă şi median│
│ │ │conţin peste 40% argilă gonflantă, │
│ │ │smectitică, au densitate aparentă mare de │
│ │ │peste 1,5 g/cmc şi structuri grosiere, │
│ │ │romboedrice în zona mediană, cu plachete │
│ │ │oblice şi suprafeţe de lustruire cu │
│ │ │înclinări diferite de 90°; în orizontul │
│ │ │Vs - de suprafaţă, prin uscare crăpăturile │
│ │ │formează o reţea poligonală cu │
│ │ │micropoliedri de câţiva milimetri diametru.│
│ │ │Orizonturile pelosolice - Sp sunt foarte │
│ │ │argiloase, conţin peste 45% argilă care │
│ │ │crapă vara prin uscare iar caracterele │
│ │ │vertice sunt mai mult sau mai puţin │
│ │ │vizibile. Se consideră Pelosoluri solurile │
│ │ │foarte bogate în argilă, cu mâl fin şi o │
│ │ │slabă evoluţie a mineralelor argiloase. │
│ │ │Comportamentul structural este defavorabil │
│ │ │agriculturii, prin umezire aderă la unelte,│
│ │ │prin uscare se întăreşte rapid "ca │
│ │ │betonul". Are capacitate de schimb sub │
│ │ │30 mc şi caractere vertice slabe sau │
│ │ │moderate [30]. │
└─────┴──────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘
● Caracterizarea solurilor şi influenţa lor asupra speciilor şi habitatelor Se observă preponderenţa luvosolului dar şi o proporţie însemnată a vertosolului/peolsolului. Acestea din urmă predomină în partea sud-vestică a sitului, unde se remarcă prezenţa unor ochiuri de apă temporare de adâncime mică, dar mai întinse şi persistente. Acest fapt influenţează atât vegetaţia cât şi dinamica populaţiilor de amfibieni. Valorile carbonului total pentru orizontul geometric 0-5 cm al solurilor din reţeaua paneuropeană de monitoring forestier cu grid 16x16 km se află în judeţul Giurgiu în intervalul 40-80 g/kg iar în orizontul geometric de 4-10 cm de 20-40 g/kg. Valorile azotului total pentru orizontul geometric 0-5 cm şi în orizontul de 5-10 cm al solurilor din reţeaua paneuropeană de monitoring forestier sunt de > 5 g/kg [32]. "Analiza comparativă a factorilor obligatorii pentru unele suprafeţe permanente din reţeaua de 16 x 16 km au pus în evidenţă o relativă tendinţă de diminuare a acidităţii actuale a solurilor, ca urmare a reducerii impactului poluării şi de accentuare a procesului de humificare" [32]. Această situaţie a solurilor indică o perspectivă favorabilă de susţinere a vegetaţiei sitului Natura 2000, dar şi condiţii propice pentru formarea de ochiuri de apă, ceea ce se poate observa cu uşurinţă şi pe teren. 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se găsesc 2 tipuri de ecosisteme: a) Ecosistem de pădure Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa împreună cu Comisia pentru Agricultură şi Alimente a Naţiunilor Unite defineşte pădurile ca fiind: "Teritoriu acoperit de arbori cu coroane pe mai mult de 10% din zona, pe mai mult de 0,5 ha. Arborii trebuie să atingă minim 10,5 metri la maturitate". În sistemul armonizat internaţional de clasificare a ecosistemelor, Pădurea Bolintin face parte din categoria "Pădure cu frunze căzătoare - păduri naturale, cu o acoperire cu coronament > 30%, în care > 75% este formată de arbori cu frunze căzătoare". a) Ecosistem lentic Lacul Hobaia este un ecosistem lotic. Adâncimea sa maximă este de 11 m. Complexul de 2 lacuri - Hobaia 1 şi Hobaia 2 este format prin acumulare din râul Argeş. 2.3.2. Habitate 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 În sit au fost identificate 2 tipuri de habitate de interes conservativ conform Anexei 1 - tipuri de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesita desemnarea zonelor speciale de conservare a Directivei 92/43/CEE, habitate descrise în continuare: Habitatul 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun Cenotaxonii vegetali din România asociaţi habitatului respectiv sunt Quercetum petraeae-cerris So6 -1957-1969, inclusiv subas. tilietosum tomentosae Pop et Cristea 2000; Aremonio-Quercetum petraeae Hoborka 1980; Tilio argenteae-Quercetum petraeae-cerris So6 1957; Quercetum cerris Georgescu 1941; Quercetum frainetto-cerris Georgescu 1945, Rudski 1949; Carpino-Quercetum cerris Klika 1938 - Boşcaiu şi colaboratorii 1969; Quercetum frainetto Păun 1964; Fraxino orni-Quercetum dalechampii-Doniţă 1970; Nectaroscordo-Tilietum tomentosae Doniţă 1970; Galantho plicatae-Tilietum tomentosae Doniţă 1968; Orno-Quercetum praemoesicum Roman 1974-inclusiv subas. coryletosum colurnae. 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen Cenotaxonii vegetali din România asociaţi habitatului respectiv sunt Aro orientalis-Carpinetum-Dobrescu et Kovacs 1973, Tăuber 1992; Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975; Melampyro bihariensis-Carpinetum-Borza 1941, So6 1964 em. Coldea 1975; Evonymo nanae-Carpinetum-Borza 1937, Seghedin et al. 1977; Galio kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop 1988; Ornithogalo-Tilio-Quercetum Dihoru 1976; Tilio tomentosae-Quercetum dalechampii Sârbu 1978. Habitatul 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba nu a fost identificat pe suprafaţa sitului Pădurea Bolintin şi s-a propus scoaterea sa de pe lista habitatelor pentru care a fost declarat situl şi din Formularul standard Natura 2000. 2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională În cazul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin habitatele de interes conservativ european sunt identice cu cele prevăzute în Anexa Nr. 2 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, descrise mai sus: – Habitatul 91M0 Păduri balcono-panonice de cer şi gorun - corespunde R4132; – Habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen - corespunde R4124. 2.3.3. Flora de interes conservativ 2.3.3.1. Plante inferioare În situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin nu au fost semnalate specii de plante inferioare de interes conservativ. 2.3.3.2. Plante superioare În situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin nu au fost semnalate specii de plante superioare de interes conservativ. 2.3.4. Fauna de interes conservativ 2.3.4.2. Ihtiofaună Nu au fost identificate specii de peşti de interes conservativ în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin. În Lacul Hobaia se găsesc următoarele specii de peşti, fără interes conservativ: crap - Cyprinus Carpio Carpio, caras-Carassius auratus gibelio, şalău-Stizostedion lucioperca, ştiucă-Esox lucius, somn-Silurus glanis. Acestea prezintă importanţă pentru hrănirea vidrei - Lutra lutra, specie pentru care a fost declarat situl. 2.3.4.3. Herpetofaună 2.3.4.3.1. Bombina bombina În situl Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin au fost identificate un număr de 25 de habitate acvatice. Specia Bombina bombina a fost semnalată şi studiată în 21 din ele, număr care reprezintă 84% din totalul bălţilor investigate. Habitatele respective nu sunt populate cu specii de peşti şi au vegetaţie de diferite tipuri: plutitoare sau de mlaştină. În continuare sunt descrise habitatele în care această specie a fost inventariată. Specia Bombina bombina a fost identificată în următoarele tipuri de habitate acvatice: ● bălţi permanente situate în pădure; dintre acestea, 80% sunt canale de adăpare pentru fauna cinegetică: cerb lopătar şi mistreţ; ● bălţi temporare situate în pădure, care apar ca urmare a ploilor abundente, folosite ca habitate intermediare, în special pentru hrănire; ● lacul Hobaia, anume zonele cu vegetaţie, în special de la coada lacului. Specia formează trei tipuri de structuri populaţionale importante pentru stabilirea unor măsuri de conservare, şi anume: A. - Populaţii izolate, dependente de o singură baltă de reproducere; B. - Structuri metapopulaţionale; C. - Populaţii stabile numeroase. Acestea sunt descrise în continuare. A. Populaţii izolate, care nu au nici posibilitate de dispersie şi care sunt dependente de o singură baltă de reproducere O populaţie izolată, cu un număr estimativ de 300 exemplare de Bombina bombina a fost identificată într-un canal natural cu apă din pădure, cu o lungime de 1,5 km. Malurile acestui canal au o pantă cu un unghi mai mic de 25 grade. Pe mal litiera este groasă de aproximativ 50 cm. În proporţie de 90% suprafaţa canalului este acoperită de coronamentul arborilor. Canalul nu este expus la soare. Acest canal a fost identificat şi studiat în sit la coordonatele: 44°29'27,01" N, 25° 38' 49,46". Altitudinea sa este 139 m, înălţime deasupra elipsoidului. Canalul adăposteşte o populaţie izolată de Bombina bombina din cauza fragmentării habitatului generate de autostrada A1 Bucureşti-Piteşti. Autostrada accentuează izolarea, fiind o barieră dificilă pentru Bombina bombina, chiar dacă distanţa faţă de bălţile din trupul de pădure Malul Spart este < 1km şi ar putea fi străbătută. Elevaţia terenului variază cu doar 1,1%, de la 126 m la 131 m de-a lungul liniei de conexiune a acestui canal cu următoarea baltă de reproducere. În general însă suprafaţa terenului conexiunii prezintă un aspect destul de plat ceea ce sugerează că formarea bălţilor temporare este puţin probabilă. Având în vedere separarea generată de autostradă, aspectul plat al terenului şi localizarea în apropierea unei zone locuite, confirmate şi de transectele exploratorii pedestre din cursul investigaţiilor de teren pentru pregătirea planului de management, populaţia dependentă de Canalul Căscioarele este foarte vulnerabilă, deşi este reprezentată printr-un număr mare de exemplare. B. Structuri metapopulaţionale O parte din populaţiile de Bombina bombina studiate în sit sunt conectate între ele, distanţa dintre ele fiind de 1.0 - 2.0 km, formând o reţea de meta-populaţii. În cazul meta-populaţiilor, populaţiile componente au de regulă mai puţin de 1000 de indivizi. Habitatele care permit instalarea de populaţii de Bombina bombina sunt de fapt canale şi bălţi de adăpare pentru fauna de interes cinegetic, o parte din ele fiind localizate în ţarcul de vânătoare pentru mistreţi. Structurile metapopulaţionale au fost găsite şi studiate în următoarele tipuri de bălţi: a) Bălţi permanente plasate în zone depresionare locale, alimentate majoritar din freatic. b) Bălţi permanente de mici dimensiuni, alimentate în special din ploaie şi menţinute prin alimentare din apa de ploaie şi freatic. c) Bălţi sau canale de adăpare pentru fauna de interes cinegetic. d) Bălţi temporare formate în gropile sau făgaşele de pe drumurile forestiere. Bălţile permanente alimentate din freatic şi din apa de ploaie prezintă o evidentă dependenţă de condiţiile de sol, climă şi vreme. Ele sunt adesea folosite ca habitat de reproducere, astfel încât dispariţia sau secarea lor parţială ar compromite efectivele populaţionale ale speciei. Într-o oarecare măsură, indivizii se pot deplasa între bălţile permanente folosind bălţile temporare, dar modalitatea de relaţionare poate fi înţeleasă numai după o monitorizare pe termen lung. Până la determinarea cu precizie a acestor legături funcţionale, menţinerea bălţilor de reproducere în perioadele secetoase sau cu vânt puternic este crucială pentru supravieţuirea speciei în sit. Bălţile temporare formate în gropile sau făgaşele de pe liniile parcelare sau drumurile forestiere menţin apa o perioadă de timp mai lungă, ca urmare a protejării de soare de către coronament. Aceste tip de baltă prezintă o importanţă aparte pentru menţinerea Bombina bombina, deoarece sunt utilizate ca habitate intermediare în special pentru hrănire dar mai ales ca staţii intermediare între bălţile permanente, permiţând deplasarea în funcţie de evoluţia condiţiilor locale de viaţă. Prin urmare dispariţia acestor bălţi ar reprezenta un pericol pentru şansele de supravieţuire a speciei în sit. C. Populaţii stabile localizate la nivelul Lacului Hobaia Transectele auditive şi vizuale parcurse pe malurile Lacului Hobaia au evidenţiat prezenţa unor populaţii de Bombina bombina stabile şi relativ numeroase. Cauza acestei situaţii este suprafaţa întinsă a habitatelor prielnice ce pot fi ocupate de specie în această zonă. Numărarea exemplarelor de pe transectele vizuale şi auditive parcurse în zona umedă situată la coada lacului a evidenţiat că aria respectivă poate adăposti un număr > 500 de exemplare de Bombina bombina. Studiul de teren a confirmat existenţa condiţiilor prielnice de reproducere şi de hrănire, conducând la formarea unui habitat prielnic pe o suprafaţă întinsă. Interpretarea informaţiilor din inventarierile şi cartările de teren a condus la următoarele concluzii: 1. Bombina bombina formează numeroase populaţii pe teritoriul sitului, atât în zona împădurită, în special în Malu Spart, cât şi în zona Lacului Hobaia. 2. Canalele folosite de fauna cinegetică reprezintă importante habitate pentru Bombina bombina. 3. Bombina bombina a fost semnalată şi în bălţi cu apă semitransparentă, deşi literatura de specialitate citează transparenţa apei drept o condiţie pentru un habitat prielnic. 4. Reţeaua bălţilor în care a fost semnalată Bombina bombina este suficient de deasă pentru a permite deplasarea de la o baltă la alta. În majoritatea cazurilor, Bombina bombina a fost găsită în ochiuri de apă presupuse permanente, dar au fost şi situaţii în care ochiurile de apă au fost semi-permanente sau chiar temporare. 5. În zona Lacului Hobaia, Bombina bombina a fost semnalată în porţiuni parţial acoperite cu vegetaţie lacustră sau chiar acoperite cu vegetaţie lacustră deasă. 6. În zona de pădure, Bombina bombina a fost găsită de regulă în ape ale căror maluri erau acoperite de vegetaţie deasă. 7. Exemplarele numărate în fiecare baltă au variat între 2 şi 71 de indivizi. Estimativ habitatele investigate adăpostesc în jur 50-1000 exemplare de Bombina bombina. 8. Majoritatea bălţilor investigate au prezentat un fund mâlos, ceea ce indică bune condiţii pentru hibernarea Bombina bombina în sit. 9. Nu au fost găsite exemplare strivite de traficul auto. 10. Nu au fost semnalate exemplare din specia Bombina variegata, ceea ce denotă un risc insignifiant de hibridizare. 2.3.4.3.2. Specia Triturus cristatus Starea de conservare a speciei Triuturus cristatus în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin a fost evaluată pe baza criteriilor acceptate de majoritatea specialiştilor: M.A.-C. Meeske şi N. Schneeweis. Lars Briggs, 2009. Datele de inventariere ale populaţiilor de Triturus cristatus în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin arată ca există două tipuri de structuri populaţionale în principal, prezente în sit: 1. Populaţii izolate, care nu au posibilităţi de migraţie; în acest caz populaţia este strict dependentă de un iaz de reproducere unic; 2. Meta-populaţii, formate din mai multe sub-populaţii de Triturus cristatus, care sunt conectate între ele, cu coridoare de migraţie şi iazuri care asigură continuitatea habitatului pentru tritonul cu creasta. Astfel, indivizii pot migra în mod liber între sub-populaţii. Chiar dacă fiecare sub-populaţie are la dispoziţie doar un iaz de reproducere, întregul sistem metapopulaţional oferă mai multe posibilităţi de reproducere datorita conectivităţii. Criteriile utilizate pentru evaluarea stării de conservare ale Triturus cristatus sunt descrise în continuare. Pentru populaţii izolate, criteriile sunt următoarele: ● Pentru asigurarea unui succes anual de reproducere stabil, în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este nevoie de existenţa a cel puţin 3 bălţi de reproducere, cu distanţe faţă de bălţile adiacente de cel mult 500 m. ● Bălţile nu trebuie să fie populate cu peşte. ● Bălţile trebuie să prezinte maluri cu pante de 20°-40° şi apă limpede. ● Bălţile de adâncime mică, până la 50 cm, sunt preferate şi formează 80% din suprafaţa totală a bălţilor din sit. ● Vegetaţia de mlaştină, cu mai puţin de 1 m înălţime, este prezentă pe bălţi în peste 25% din cazuri. ● 25%-50% din suprafaţa totală a bălţii este acoperită cu vegetaţie plutitoare. ● Dimensiunea efectivă a populaţiei de Triturus cristatus trebuie să fie de cel puţin 500 de adulţi. Localizarea bălţilor se găseşte în Tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 Bălţile de reproducere pentru Triturus cristatus
┌────────────────────────────┬──────────────┬───────────────┬────────┐
│ Balta de reproducere │ Latitudine N │ Longitudine E │ HAE, m │
├────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│Canal apă │44°28'33,832" │ 25°38'08,393" │ 169│
├────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│Canal Belciug Căscioarele A1│44°29'28,420" │ 25°38'49,500" │ 130│
├────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│Balta "La Tătaru" │44°25'04,661" │ 25°40'24,793" │ 130│
├────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤
│Balta 18 │44°25'19,818" │ 25°41'47,669" │ 139│
└────────────────────────────┴──────────────┴───────────────┴────────┘
Bălţile de reproducere identificate în sit sunt conectate într-o măsură variabilă. În continuare sunt descrise principalele aspecte legate de amplasarea şi conectivitatea bălţilor de reproducere. Balta de reproducere "Canal apă" se află în pădurea Malu Spart, având indicativul pe hărţile Planului de management Balta 24. Aceasta consta într-un canal orientat aproximativ nord-sud. Accesul se realizează pe drumurile şi liniile parcelare, pornind spre nord dinspre clădirile de birouri ale ocolului silvic, apoi spre vest după împrejmuire. Balta se afla în parcela 36 din UP III Căscioarele. Având în vedere lungimea, adâncimea şi acoperirea cu coronament, este puţin probabil să sece în timpul perioadei de reproducere a Triturus cristatus. Balta de reproducere « Belciug Căscioarele A1» se află la est de autostradă, raportat la pădurea Malu Spart. Elevaţia terenului variază cu doar 1,1%, de la 126 m la 131 m de-a lungul liniei de conexiune cu următoarea baltă de reproducere, dar prezintă un aspect destul de plat ceea ce ar sugerează că ar fi dificil de format bălţi temporare. Având în vedere separarea generată de autostradă şi aspectul plat al terenului, confirmat şi de transectele exploratorii pedestre, populaţia dependentă de Canalul Belciug - Căscioarele este foarte vulnerabilă. Balta se află în parcelele 69 şi 70 din Pădurea Căscioarele - UP IV, la Est de autostradă, spre lizieră. Are o formă semicirculară cu o lăţime de 1-2 m. Accesul se face dinspre localitatea Găiseni. Din drum se traversează un teren de sport improvizat apoi se continua pe malul bălţii. Parcursul este dificil, pădurea ajungând până la marginea bălţii şi prezentând numeroase zone cu vegetaţie foarte deasă. În hărţile planului de management balta poarta indicativul 26. În Stereo 70, cele două capete ale canalului semicircular sunt: 551467 m N; 332521 m E; 551012 m N, 332548 m E. Accesul se face mai uşor dinspre capătul sud-estic, dar este posibil şi pe la capătul opus. Având în vedere lungimea, adâncimea şi acoperirea cu coronament, este puţin probabil să sece în timpul perioadei de reproducere a Triturus cristatus. Balta "La Tataru" este un complex de canale cu apă, cu o lungime de aproximativ 800 de metri, cu capetele dinspre sud-est apropiate de pădure. Aceasta se află în parcela 46, UP III Malu Spart. Accesul se realizează din drumul de la Malu Spart spre Crevedia Mare, dreapta 500 metri prin pădure, pe jos, cu aproximativ 300 m înainte de curba la dreapta. Accesul mai este posibil şi de pe drumul interior, parcurgând succesiv parcelele 69 şi 68, UP III Malu Spart. Volumul de apă din canale este însemnat, dar numai capetele sudice au condiţii favorabile tritonilor. Balta 18 este un ochi de apă de formă aproximativ circulară, plasat în UP III Malu Spart, în apropierea limitei sudice a acestuia, în interiorul pădurii, parcela 82. Accesul se realizează din drumul ce străbate pădurea, pe linia de sud a parcelei 82. După aproximativ 500 de metri se face stânga, spre nord şi la câţiva zeci de metri în pădure se află balta. Populaţia din Balta 18 este relativ izolată de celelalte, în apropierea sa se află doar bălţile 14 la vest, în parcela 63 şi 10 la sud, în parcela 81. Pentru asigurarea conectivităţii sunt necesare bălţile temporare de pe liniile parcelare ce conectează parcela 82 cu parcelele 63 şi 81. Distanţa dintre cele două bălţi de reproducere Canal Apă şi Tătaru este de aproape 6 km, pentru un segment de aproape 2 km situat la mijlocul distanţei terenul fiind practic plat. Transectele la faţa locului au confirmat că nu este posibilă formarea de bălţi temporare cu prea mare uşurinţă. Prin urmare, se poate presupune că populaţiile de Triturus cristatus situate în Sud-Est nu se pot conecta cu cele din Nord-Vestul Pădurii Bolintin, Corp Malu Spart. O situaţie asemănătoare se întâlneşte şi în ce priveşte conectivitatea bălţilor La Tătaru şi Balta 18. Practic, acestea sunt izolate una de cealaltă. Starea de conservare a speciei Triturus cristatus depinde esenţial de conectivitatea bălţilor ce se constituie în habitate propice, fie măcar şi temporar. Deplasarea între bălţi este însă posibilă în limitele capacităţii de locomoţie şi a rezistenţei acestor amfibieni în afara unor habitate cu o umezeală suficientă. Distanţa pe care se poate deplasa tritonul faţă de o baltă variază în literatura de specialitate între 200 m şi 800 m, fără însă a exista suficiente date pentru o apreciere precisă. Se pare că în habitatele împădurite, distanţa poate fi încă şi mai mare. În cazul distanţelor faţă de balta de reproducere Canal Apă din zona Căscioarele se observă că pe o rază de 500 de metri nu există nici o balta temporară, pe o rază de 1000 m - una singură iar pe o rază de 1500 m - 3 până la 5 bălţi. Un număr de 2 bălţi se află în imediata vecinătate de cercului cu raza de 1500 m. Totuşi, cel mai multe bălţi - anume 5 - se află pe direcţia unei alte bălţi de reproducere. Populaţiile de Triturus cristatus de aici prezintă prin urmare un grad de rezistenţă mai ridicat şi o sensibilitate redusă. Este interesant faptul observat cu ocazia deplasărilor în teren că populaţiile de tritoni par să prospere în zonele populate cu vânat mare - cerb, mistreţ. Această observaţie are un caracter empiric, dar explicaţia ar fi legată de prezenţa adăpătorilor pentru vânat, fie întreţinute, fie naturale. În canalul Belciug fost înregistrat un număr mare de exemplare de Triturus cristatus, mai ales în segmentul situat mai adânc în pădure, probabil şi din cauza dificultăţilor de acces ce împiedică oamenii să îi deranjeze. În zonă au fost observaţi numeroşi adulţi de insecte, precum şi un număr mare de păsări şi insecte, dovadă a unei biodiversităţi ridicate. Populaţiile de Triturus cristatus ar avea aici o şansă de menţinere în ciuda izolării lor de restul habitatului, în special din cauza autostrăzii. De menţionat că încercările repetate de a găsi exemplare de Triturus cristatus în bălţile temporare şi semipermanente de pe ambele margini ale autostrăzii nu au identificat nici un exemplar de triton, nici măcar din specia Triturus vulgaris, mai rezistentă la condiţii mai dificile de habitat. O altă presiune vine din partea comunităţilor locale, un număr de câteva zeci de case fiind situate în marginea pădurii, spre Nord-Est. Chiar în capătul canalului se aruncă gunoaie, copiii vin frecvent la joacă şi au loc chiar şi jocuri cu mingea. Cât timp nu sunt însă aruncate deşeuri toxice iar traficul se limitează la plimbări, este posibil ca populaţiile de tritoni să nu se resimtă. Odată dispărute însă de aici, va fi practic imposibilă repopularea naturală. În bălţile de reproducere nivelul apei trebuie să se menţină la 0,5-1 m cu posibilitatea unor variaţii, în special în perioada de reproducere şi imediat după aceea, din mai până în iunie. Triturus cristatus hibernează pe sol, motiv pentru care menţinerea nivelului apei în anotimpul friguros nu este necesară. Panta trebuie să fie 20°-40° pe o porţiune de o lăţime rezonabilă, preferabil pe latura bălţii spre pădure. Având în vedere regimul pluviometric al zonei unde se află situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, completarea nivelului apei în bălţile de reproducere s-ar putea dovedi necesară doar rareori. Specia este sensibilă la apa poluată industrial. Literatura de specialitate evidenţiază faptul că populaţiile izolate prezintă un ridicat risc de extincţie, ce creşte odată cu scăderea numărului de indivizi dintr-o populaţie. Chiar şi o populaţie iniţială ce atinge 500 de indivizi într-un habitat ce are o capacitate de susţinere de 1000 de indivizi, riscul de extincţie este de peste 50%, calculat la o perioada de 50 de ani - Griffiths şi Williams, 2001. Dacă populaţia descreşte de 10 ori, riscul de extincţie se dublează, în cazul populaţiilor izolate. Din acest motiv, bălţile temporare formate pe liniile parcelare prezintă o importanţă deosebită pentru asigurarea conectivităţii, ca bălţi de pasaj şi de refugiu. Împreună cu bălţile temporare din pădure, acestea reprezintă o cale de asigurare a conectivităţii habitatelor propice, contribuind în mod esenţial la starea de conservare a speciei. Realimentarea cu apă, cel puţin până la 5-10 cm adâncime este o metodă de a asigura supravieţuirea tritonilor în anii excesiv de secetoşi, în primăvară-vară. Această metodă însă trebuie aplicată cu prudenţă, atât în ce priveşte calitatea apei, cât şi în ce priveşte momentul şi tehnica. Studiile au evidenţiat eficienţa metodei, dar este încă prea puţină experienţă internaţională - Cook, 1997, pentru a considera aplicarea ca fiind sigură în absenţa unei experienţe în acest sit. 2.3.4.3.3. Emys orbicularis Pe baza cerinţelor de habitat şi a particularităţilor biologice a fost identificată ca prielnică pentru specie zona lacului Hobaia, brăzdată de canale şi bălţi precum şi habitatele însorite, cu sol nisipos din apropiere. Lacul Hobaia mai este cunoscut şi ca Lacul Grădinari sau Lacul Lupilor. O a doua zonă prielnică este formată din bălţile din pădurea Căscioarele-Malul Spart, linia de înaltă tensiune, bălţi în care apa stagnează cel puţin din martie până în septembrie, cu malurile acoperite de vegetaţie. O a treia zonă prielnică este formată de lacurile din apropierea sitului. În urma investigaţiilor de teren în aceste zone, cât şi din observarea directă pe transectele executate prin sit au fost identificate doar 5 exemplare de Emys orbicularis, în punctele de coordonate listate în Tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3 Puncte de semnalare prezenta Emys orbicularis în situl Natura 2000 Pădurea Bolintin
┌─────┬───────────────────┬──────────────────┬───────────────────────┐
│ Nr. │ Latitudine N │ Longitudine E │ Descriere │
├─────┼───────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤
│ 1 │ 44°22'48,280" │ 25°46'10,620" │Balta intrare lac │
├─────┼───────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤
│ 2 │ 44°28'06,334" │ 25°39'14,411" │Înaltă tensiune │
├─────┼───────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤
│ 3 │ 44°23'42,558" │ 25°44'49,391" │Liziera │
├─────┼───────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤
│ 4 │ 44°22'52,490" │ 25°45'07,050" │Salcie lângă şopron │
├─────┼───────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤
│ 5 │ 44°29'25,260" │ 25°36'52,370" │Canal deversare │
└─────┴───────────────────┴──────────────────┴───────────────────────┘
Ca urmare a acestor identificări, tipurile de habitat unde a fost studiată specia Emys orbicularis în sit sunt următoarele: a) Zone cu apă de lângă pădure - liziera pădurii Bălăşoieni Acest tip este doar un habitat intermediar de foarte mici dimensiuni, neîndeplinind cerinţele de habitat minimale ale speciei pentru reproducere, însorire/hibernare şi o sursă de hrană continuă. Prezenţa speciei aici demonstrează însă angajarea sa pe traiecte de migraţie, posibil ca urmare a modificărilor în habitatul sau obişnuit. b) Lacul Hobaia Acest tip de habitat îndeplineşte cele mai multe din condiţiile speciei Emys orbicularis şi anume: prezenţa unui habitat de apă stătătoare de dimensiuni foarte mari, prezenţa într-un număr suficient a locurilor de însorire/iernare şi existenţa unei surse de hrană continuă. Deşi sunt îndeplinite cele mai importante cerinţe ale acestei specii, numărul exemplarelor observate în această zona este extrem de mic. Una din cauze o reprezintă faptul că zona este utilizată de localnici pentru căutarea deşeurilor din fier iar o alta - posibila dispariţie a canalelor de conectare din reţeaua de irigaţie, folosite drept căi de deplasare de această specie. c) Zona canalelor din interiorul pădurii Malu Spart/linia de înaltă tensiune Acest tip de habitat îndeplineşte mai puţin cerinţele speciei pentru reproducere, însorire/hibernare, o sursă de hrana continuă. Prezenţa sa aici demonstrează însă fie angajarea sa pe traiecte de migraţie, fie perspective de colonizare a acestei zone. 2.3.4.4. Avifaună Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin nu a fost semnalată avifaună de interes conservativ. 2.3.4.5. Mamifere Din habitatele acvatice înregistrate pe suprafaţa sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, pe suprafaţa împădurită, în 99% din acestea nu fost semnalată prezenţa peştilor care reprezintă principala resursă de hrana pentru vidra şi nici a prezenţei în vecinătate a unor habitate potrivite pentru reproducere şi adăpost. Căutarea fecalelor de vidră şi a urmelor de hrănire a condus la înregistrarea a 9 puncte de prezenţă, pe Hobaia. Coordonatele punctelor sunt listate în Tabelul nr. 4. Tabelul nr. 4 Coordonatele geografice ale punctelor unde au fost identificate fecale de vidră şi urme de hrănire a acesteia
┌─────────┬──────────────────────┬─────────────────────────┐
│ Nr. crt.│ Latitudine N │ Longitudine E │
├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 1 │ 44°23'01,160" │ 25°43'50,168" │
├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 2 │ 44°23'01,148" │ 25°43'51,488" │
├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 3 │ 44°23'01,150" │ 25°43'51,724" │
├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 4 │ 44°23'01,176" │ 25°43'52,070" │
├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 5 │ 44°22'59,064" │ 25°43'59,894" │
├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 6 │ 44°22'58,885" │ 25°44'03,743" │
├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 7 │ 44°22'42,174" │ 25°46'10,472" │
├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 8 │ 44°22'35,804" │ 25°46'09,221" │
├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤
│ 9 │ 44°22'39,720" │ 25°44'42,950" │
└─────────┴──────────────────────┴─────────────────────────┘
În concluzie, în ce priveşte prezenţa speciei Lutra lutra în sit se constatată următoarele: – Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin oferă pentru vidră doar un habitat de hrănire cu o suprafaţă suficientă - 310 ha, anume Lacul Hobaia; acest lucru este susţinut şi de semnalarea prezenţei acestei specii doar pe zonele litorale de sud ale lacului; – Doar habitatul lacustru reprezentat de Lacul Hobaia din cadrul sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin îndeplineşte condiţiile de habitat de hrănire pentru Lutra lutra. Vidra foloseşte Lacul Hobaia ca habitat de hrănire, fiind semnalată exclusiv pe malul sau de Sud/Sud-Vest. Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin nu au fost semnalate mamifere de interes conservativ, în afara vidrei - Lutra lutra pentru care a fost declarat situl. 2.3.5. Alte specii relevante 2.3.5.1. Flora Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin nu a fost semnalată floră de interes conservativ. 2.3.5.2. Fauna Alte specii de faună de interes conservativ din situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, faţă de cele pentru care a fost declarat situl, identificate pe baza studiilor de teren realizate pentru fundamentarea planului de management sunt prezentate în Tabelul nr. 5. Tabelul nr. 5 Speciile de faună de interes conservativ din situl Natura 2000 Pădurea Bolintin, în afara speciilor pentru care a fost declarat situl
┌────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│ Denumirea ştiinţifică │ Statut conform Directivei Habitat │
├────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│Cerambix cerdo │Anexa II │
├────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│Lycaena dispar │Anexele II şi IV │
├────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│Neptis sappho │Anexele III şi IV │
└────────────────────────┴───────────────────────────────────┘
În cursul cercetărilor de teren au fost semnalate exemplare de şarpe de apă - Natrix tessellata în zona de nord a Lacului Hobaia, dar specia nu se află pe nici una dintre listele de specii protejate sau de interes conservativ. Natrix tessellata este mai puţin tolerant cu prezenţa umană şi trăieşte exclusiv în zonele cu apa, atât curgătoare cât şi stătută. Relevanţa sa pentru managementul sitului derivă din caracterul de specie indicator simplu de monitorizat. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări 2.4.1. Informaţii Socio-economice şi culturale 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi Comuna Ogrezeni, situată la Nord de Lacul Hobaia cuprinde 2 localităţi: Hobaia şi Grădinari, cu o populaţie totală de 4.981 locuitori. Suprafaţa sa este de 56,75 kmp. Comuna are 4 şcoli cu aproape 900 elevi şi preşcolari, trei cabinete medicale individuale, un dispensar veterinar, 38 de agenţi economici cu capital privat ca şi mici întreprinzători. A fost elaborat Planul Urbanistic General, sunt în derulare în 2013 procedurile privind înfiinţarea de reţea de gaze naturale, reţea de canalizare cu staţie de epurare şi reţea de apă potabilă. Comuna Bucşani se află la Vest de lacul Hobaia. Are în componenţă 7 sate: Angheleşti, Bucşani - reşedinţă, Goleasca, Obedeni, Podişor, Uieşti şi Vadu Lat. Populaţia sa este de 4.173 locuitori. Comuna Bucşani este aşezată în partea centrală a Câmpiei Române, în sectorul vestic al Câmpiei Munteniei. Comuna este aşezată în partea estică a Câmpiei Găvanu-Burdea, la o altitudine de 89 m, în lunca Neajlovului. La Uieşti, Bucşani, se află în folosinţă unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din România, cu o putere instalată de 18,5 MW, generată de peste 78.000 panouri solare amplasate pe o suprafaţă de 42 hectare. Oraşul Bolintin-Vale are un rol de deservire în teritoriu. Este format din 4 localităţi: Bolintin-Vale, Malu-Spart, Crivina şi Suseni, dezvoltate pe malul drept şi stâng al Argeşului, în două perechi, după cum urmează: Malu-Spart şi Suseni pe malul drept al Argeşului; Bolintin-Vale şi Crivina pe malul stâng al Argeşului şi drept al Sabarului. Dezvoltarea ulterioară a oraşului s-a făcut tentacular spre: Bucureşti - prin Bolintin-Deal, spre Videle- prin Malu-Spart, Suseni, Crevedia Mare şi spre Titu- prin Palanca. Malu-Spart are aceeaşi structură ca Bolintin-Vale, triunghiulară, însă spaţiul central cuprinde şi locuinţe. Oraşul Bolintin-Vale ocupă o suprafaţă totală de 4.042,39 ha. Zona de unităţi agricole sau unităţi industriale nepoluante şi depozite este amplasată pe terenurile ce aparţineau fostelor Cooperative Agricole de Producţie, care au fost reamenajate în scopul prelucrării produselor alimentare - abatorizare şi nealimentare - materiale de uz gospodăresc. Zona de spaţii verzi cuprinde baza sportivă amenajată pe o suprafaţă de 2 ha, pădurea Malu-Spart şi albia majoră a râului Argeş cu zăvoaiele. Teritoriul oraşului Bolintin-Vale se învecinează cu localităţile: la nord: Căscioarele, Stoeneşti, Palanca, Poenari; la sud: Ogrezeni şi partea de sud a pădurii Căscioarele; la vest: Bolintin-Deal, Mihai-Vodă; la est: Crevedia Mare şi partea de vest a pădurii Căscioarele - sursa: www.bolintin.ro. Populaţia sa este de 11.702 locuitori. Comuna Găiseni se află la limita de N-E a sitului. Este compusă din satele: Cărpenişu, Căscioarele, Găiseni, Podu Popa Nae. Are o populaţie de 5,396 locuitori. Comuna este aşezată în partea sud-vestică a Câmpiei Titu, la o altitudine de 124 m, în lunca Argeşului. S.C. Tehnologica Radon S.R.L. a realizat obiectivul "Bazin piscicol cu extracţie de nisipuri şi pietrişuri Carpenişu Terasa 2" în terasa râului Sabar, Comuna Găiseni, judeţul Giurgiu. Comuna Vânătorii Mici se află la limita de Nord -Vest a sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin, suprafaţa sa totală este de 5803 ha, din care terenuri arabile: 4206 ha, terenuri forestiere: 725 ha, vii: 8 ha. păşune: 526 ha. Este aşezată în Câmpia Româna, în subdiviziunea Câmpia Găvanu-Burdea, de-a lungul râului Neajlov. Cuprinde opt sate: Vânătorii Mici, Vânătorii Mari, Cupele, Corbeanca, Vâlcele, Zudariciu, Poiana lui Stângă şi Izvoru. Terenul arabil este cultivat 77% cu grâu şi porumb, iar restul de 23% cu floarea-soarelui, tutun, plante furajere, cartofi, legume şi pepeni. Localnicii cresc în principal bovine, urmează porcinele, ovinele, caprinele şi păsările. Comuna Crevedia Mare, situată la vest de sit, are o populaţie de 4.873 locuitori şi o suprafaţă de 6.379 hectare. Factorii interesaţi sunt descrişi în Tabelul nr. 6. Tabelul nr. 6 Descrierea factorilor interesaţi
┌─────┬──────────────────────┬──────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│ Nr. │ Denumire factor │ Tip │ Cunoştiinţe │ Atitudini │ Practici │
│ │ interesat ├──────────┼───────┬──────────────────────┼───────┬──────────────────┼───────┬─────────────────────────┤
│ │ │Nomen- │Califi-│ Descriere │Califi-│ Descriere │Califi-│ Descriere │
│ │ │clator │cativ │ │cativ │ │cativ │ │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 1│Autoritate centrală în│FI-4 │R │Pregătire de │R │Izvorâte din │R │Conform responsabilităţii│
│ │domeniul protecţiei de│Minister │ │specialitate │ │sarcinile şi rolul│ │şi obligaţiilor legale. │
│ │mediului │ │ │dobândită prin studii │ │conferite de lege │ │ │
│ │ │ │ │de specialitate şi │ │ │ │ │
│ │ │ │ │prin cursuri de │ │ │ │ │
│ │ │ │ │instruire │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 2│Autoritate centrală în│FI-4 │R │Pregătire de │R │Conform │M │Conform responsabilităţii│
│ │domeniul agriculturii │Minister │ │specialitate │ │responsabilităţii │ │şi obligaţiilor legale. │
│ │şi dezvoltării rurale │ │ │în domenii relevante │ │şi experienţei/ │ │Sistemele de irigaţii din│
│ │ │ │ │pentru sit │ │pregătirii │ │apropierea sitului Antura│
│ │ │ │ │ │ │profesionale │ │2000 ar putea fi │
│ │ │ │ │ │ │individuale. │ │revigorate, cu impact │
│ │ │ │ │ │ │ │ │direct pozitiv şi asupra │
│ │ │ │ │ │ │ │ │speciilor din sit. │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 3│Agenţia de protecţia │FI-5 │R │Pregătire profesională│R │Conform │R │Conform responsabilităţii│
│ │mediului Giurgiu │Autorităţi│ │de specialitate, │ │responsabilităţii │ │şi obligaţiilor legale. │
│ │ │publice │ │cursuri de instruire, │ │ │ │ │
│ │ │locale │ │autoinstruire │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 4│Consiliul Judeţean │FI-6 │M │Cursuri de instruire │R │Personal pregătit │R │Practici eficiente, │
│ │Giurgiu │Consiliu │ │ │ │ │ │relevante pentru programe│
│ │ │Judeţean │ │ │ │ │ │şi planuri strategice la │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nivel judeţean. │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 5│Primăriile din zonă, │FI-7 │M │Interes local, │M │Pădurea este │M │Practici corespunzătoare │
│ │în special: comuna │Primărie │ │autoinstruire │ │percepută încă sub│ │obiectivelor de │
│ │Ogrezeni, comuna │ │ │ │ │forma unei zone │ │dezvoltare, dar limitate │
│ │Bucşani, comuna │ │ │ │ │predominant de │ │din cauza prezenţei unui │
│ │Crevedia Mare, comuna │ │ │ │ │exploatare a │ │număr restrâns de acţiuni│
│ │Vânătorii Mici │ │ │ │ │resurselor │ │ce vizează Pădurea │
│ │ │ │ │ │ │forestiere │ │Bolintin. │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Interes deosebit pentru │
│ │ │ │ │ │ │ │ │gestiunea suprafeţei de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │lac incluse. │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 6│Institutul Naţional de│FI-14 │R │Cunoştinţe ridicate, │R │Interes ştiinţific│R │Practici eficiente şi │
│ │Cercetare - Dezvoltare│Institute │ │ca urmare a pregătirii│ │şi practic, │ │fundamentate, apărute │
│ │în Silvicultură │de │ │profesionale, a │ │dorinţa de a │ │din cunoaşterea tehnică │
│ │"Marin Drăcea" │cercetare │ │cunoştinţelor din │ │împleti │ │şi ştiinţifică a │
│ │ │ │ │cercetarea ştiinţifică│ │cunoştinţele de │ │gestionării fondului │
│ │ │ │ │şi a experienţei în │ │silvicultură cu │ │forestier. │
│ │ │ │ │managementul siturilor│ │cele relevante │ │ │
│ │ │ │ │ │ │pentru │ │ │
│ │ │ │ │ │ │gospodărirea │ │ │
│ │ │ │ │ │ │sitului în │ │ │
│ │ │ │ │ │ │contextul │ │ │
│ │ │ │ │ │ │dezvoltării │ │ │
│ │ │ │ │ │ │durabile. │ │ │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 7│Custodele sitului │FI-9 │R │Pregătire de │R │Obişnuinţa │R │Practici eficiente şi │
│ │Natura 2000 Pădurea │Adminis- │ │specialitate, │ │propunerilor de │ │fundamentate, apărute din│
│ │Bolintin │tratori │ │activitate curentă în │ │proiecte de mediu,│ │cunoaşterea tehnică şi │
│ │ │ai ariilor│ │domeniul biologiei şi │ │personal pregătit │ │ştiinţifică a gestionării│
│ │ │naturale │ │ecologiei │ │ │ │fondului forestier. │
│ │ │protejate,│ │ │ │ │ │ │
│ │ │custozi │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 8│Comunitatea păstorilor│FI-15 │S │Lipsa pregătirii şi a │M │Apropierea de │S │Conform practicilor │
│ │şi a deţinătorilor de │Comunităţi│ │instruirii, centrare │ │natură prin natura│ │tradiţionale, predomină │
│ │animale din comunele │rurale │ │pe alte obiective │ │activităţii │ │interesul economic │
│ │învecinate, în │diverse │ │decât cele de mediu │ │ │ │imediat. │
│ │special: comuna │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Ogrezeni, comuna │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Bucşani, comuna │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Crevedia Mare, comuna │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Vânătorii Mici │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 9│Organizaţiile de mediu│FI-16 │M │Autoinstruire, │R │Dorinţa de a │R │Obişnuinţa activităţii │
│ │din judeţul Giurgiu │Organiza- │ │proiecte de mediu │ │proteja, de a pune│ │organizate pe proiecte. │
│ │ │ţii │ │derulate │ │în valoare │ │ │
│ │ │neguver- │ │ │ │biodiversitatea │ │ │
│ │ │namentale │ │ │ │din sit │ │ │
│ │ │de profil │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 10│Agenţia Europeană de │FI-19 │R │Conform rolului şi │R │Elaborarea de │R │Stabilite prin statutul │
│ │Mediu │Uniunea │ │sarcinilor │ │instrucţiuni şi │ │de organizare şi │
│ │ │Europeană │ │ │ │ghiduri în │ │funcţionare ca agenţie │
│ │ │ │ │ │ │conformitate cu │ │organizată la nivelul │
│ │ │ │ │ │ │situaţia din │ │Uniunii Europene. │
│ │ │ │ │ │ │teren. │ │ │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 11│Şcolile din │FI-22 │R │Conform pregătirii │R │Interes local │M │Prezintă ca practică │
│ │localităţile │Şcolile │ │profesionale │ │pentru pădure ca │ │participarea la acţiuni │
│ │învecinate sitului, │ │ │personale, pentru │ │având un rol │ │ce au ca obiect protecţia│
│ │în special: comuna │ │ │aplicarea programei │ │educativ │ │mediului şi managementul │
│ │Ogrezeni, comuna │ │ │de învăţământ folosind│ │recunoscut. │ │biodiversităţii. │
│ │Bucşani, comuna │ │ │mediul natural local │ │ │ │ │
│ │Crevedia Mare, comuna │ │ │şi în beneficiul │ │ │ │ │
│ │Vânătorii Mici │ │ │acestuia. │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 12│Agenţii de turism sau │FI-30 │S │Cunoştinţe incipiente,│M │O prioritate │S │Practică predominant un │
│ │organizaţii non-profit│Alţii │ │zona sitului Natura │ │redusă pentru │ │turism de masă sau │
│ │interesate în turismul│ │ │2000 Pădurea Bolintin │ │turismul durabil │ │vizitare cu aprecierea │
│ │durabil. │ │ │este încă puţin │ │şi pentru cel │ │minimală a pădurii ca loc│
│ │ │ │ │valorificată din punct│ │generat de │ │de recreere. │
│ │ │ │ │de vedere al │ │interesul pentru │ │ │
│ │ │ │ │turismului durabil. │ │cunoaşterea │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ştiinţifică în │ │ │
│ │ │ │ │ │ │vederea │ │ │
│ │ │ │ │ │ │valorificării │ │ │
│ │ │ │ │ │ │economice a │ │ │
│ │ │ │ │ │ │sitului │ │ │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 13│Regia Naţională a │FI-4 │R │Gestionarea fondului │R │Respect faţă de │R │Practici de protecţie │
│ │Pădurilor ROMSILVA - │Minister │ │forestier în legătură │ │pădure ca valoarea│ │eficiente │
│ │Direcţia Silvică │ │ │cu funcţia sa │ │socială, economică│ │ │
│ │Giurgiu │ │ │specifică de protecţie│ │şi naturală │ │ │
├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤
│ 14│Grupul de Acţiune │FI-15 │M │Obiective de │M │Apropierea de │S │Caută valorificarea │
│ │Locală LEADER - "Inima│Comunităţi│ │dezvoltare durabilă │ │natură prin natura│ │practicilor tradiţionale,│
│ │Giurgiului - Ţara │rurale │ │stabilite, dar │ │activităţii şi │ │dar experienţa este încă │
│ │Neajlovului şi a │diverse │ │experienţa este încă │ │preocupări │ │scăzută. │
│ │Câlniştei"/alte │ │ │scăzută │ │tradiţionale │ │ │
│ │grupuri similare │ │ │ │ │la nivel de membri│ │ │
└─────┴──────────────────────┴──────────┴───────┴──────────────────────┴───────┴──────────────────┴───────┴─────────────────────────┘
2.4.1.2. Utilizarea terenurilor Utilizarea terenului în Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin cuprinde conform Corine Land Cover clasele descrise în Tabelul nr. 7. Tabelul nr. 7 Utilizarea terenului pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin conform Corine Land Cover
┌─────────┬──────────────────┬─────────────────┬────────────────────────┐
│ COD │Procent de ocupare│Corine Land Cover│ Clasă de habitate │
├─────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────────────────┤
│N06 │2 │511, 512 │Râuri, lacuri │
├─────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────────────────┤
│N12 │4 │211, 213 │Culturi, teren arabil │
├─────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────────────────┤
│N16 │94 │311 │Păduri de foioase │
└─────────┴──────────────────┴─────────────────┴────────────────────────┘
Figura 7 Harta utilizării terenurilor în situl Natura 2000 pădurea Bolintin - proiecţie Stereo 70, clase de utilizare conform Corine Land Cover (a se vedea imaginea asociată) 2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor Cea mai mare parte a suprafeţei sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin, este proprietate publică aparţinând statului român, administrată de Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA. O parte din trupul de pădure Bucşani, anume o suprafaţă de 120,3 ha este în proprietate privată, ca fond forestier. Suprafeţele deţinute de aceste persoane fizice sunt redate în Tabelul nr. 8. Tabelul nr. 8 Suprafeţe de teren deţinute de persoane fizice pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin
┌─────────────────────┬──────────────────────┐
│ Proprietar │ Suprafaţa, ha │
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Persoană fizică 1 │ 86,2│
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Persoană fizică 2 │ 25,1│
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│Persoană fizică 3 │ 9,0│
├─────────────────────┼──────────────────────┤
│TOTAL │ 120,3│
└─────────────────────┴──────────────────────┘
Reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceste persoane fizice s-a realizat în temeiul Legii nr. 1/2000 şi al Legii nr. 247/2005. Lacul de acumulare Hobaia se află în patrimoniul public al Statului conform Hotărârii de Guvern numărul 1705/2006. Conform legii, terenul împădurit, cuprins în amenajamente silvice, se constituie ca teren cu destinaţie forestieră iar luciul de apă aferent lacului Hobaia se constituie în teren aflat permanent sub ape, cu toate că suprafaţa acoperită de apă variază în mod natural. Fondul forestier este proprietate publică a statului, ca domeniu public, cu excepţia suprafeţelor retrocedate menţionate şi este administrat de Regia Naţională a Pădurilor, prin Ocolul silvic Bolintin din cadrul Direcţiei silvice Giurgiu, în conformitate cu regimul silvic şi cu obiectivele de protecţie a mediului. Lacul Hobaia este în domeniul public. Conform legii, din punct de vedere al regimului juridic al circulaţiei terenurilor, terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public. 2.4.1.4. Administratori şi gestionari Situl Natura 2000 Pădurea Bolintin este în custodia Regiei Naţionale a Pădurilor-Direcţia Silvică Giurgiu conform contractului de custodie nr. 84/26.02.2010. Lacul Hobaia - Hobaia 1 şi Hobaia 2 - este administrat de Administraţia Naţională Apele Române prin Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea. Lacul este închiriat prin contractul de închiriere nr. 2846/12.12.2002 unui agent economic - S.C. Pescarul Hobaia S.R.L. pentru piscicultură şi pescuit de agrement. 2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii Situl Natura 2000 Pădurea Bolintin este format din 2 tipuri de habitate: habitate forestiere şi un habitat de tip lacustru - lacul Hobaia. Acestea sunt descrise în continuare, din punctul de vedere al prezenţei infrastructurii şi construcţiilor. Lacul Hobaia Lacul Hobaia este mărginit în 99% din conturul extern de terenuri agricole neexistând construcţii pe mal şi nici infrastructura de transport. Trupul de pădure Malu Spart În partea de sud acesta este străbătut de drumul judeţean DJ 601 G, de la est la vest iar în partea de nord este străbătut de autostrada A1 Bucureşti-Piteşti. Trupul de pădure Căscioarele Acesta este străbătut de Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti. Trupul de pădure Lipoveanca Acesta este străbătut de DJ 412C. Trupul de pădure Bucşani Corpul de pădure Bucşani din cadrul sitului este străbătut de drumul judeţean DJ 412C. Trupul de pădure Bălăşoieni Acesta este străbătut de drumul DJ 412C Nu există construcţii civile în interiorul pădurii cu excepţia celor aparţinând administraţiei ocolului silvic. 2.4.1.6. Patrimoniu cultural În interiorul sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin nu se află obiective de patrimoniu cultural. În afara sitului, la limita de sud a corpului de pădure Malu Spart se află mănăstirea Bolintin - "mănăstirea din pădurea cea mare de la Bolintin", atestată documentar la 1433. Aceasta a fost ctitorită de Pilea logofătul în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân şi a fiului său, Mihail. Lăcaşul monahal a primit şi de la domnii ce au urmat o atenţie deosebită. Coordonate sale sunt 44°24'45"N, 25°41'27"E. 2.4.1.7. Peisajul Elementele de peisaj ale sitului sunt omogene, existând două categorii: pădure de foioase şi peisaj lacustru înconjurat de terenuri agricole. 2.4.2. Impacturi 2.4.2.1. Presiuni: impacturi trecute şi prezente Activităţile antropice au fost selectate şi impactul lor a fost evaluat în conformitate cu "Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 11 iulie 2011 privind formularul-tip pentru siturile NATURA 2000" în care sunt stipulate lista activităţilor antropice cu impact asupra stării de conservare şi modul de evaluare a impactului acestora. Evaluarea se găseşte în Tabelul nr. 9. Tabelul nr. 9 Presiunile activităţilor antropice cu impact asupra stării de conservare în situl Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin
┌───┬──────┬─────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────┐
│Nr.│ COD │Explicaţie │Descriere │Evaluare*)│
├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤
│ 1│A02.01│Agricultură intensivă│În partea de Sud a sitului, │M │
│ │ │ │terenurile agricole dintre Lacul│ │
│ │ │ │Hobaia şi suprafaţa împădurită │ │
│ │ │ │au fost cultivate în special cu │ │
│ │ │ │cereale. Nu se cunoaşte modul în│ │
│ │ │ │care au fost folosite │ │
│ │ │ │pesticidele pe aceste suprafeţe.│ │
├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤
│ 3│B02.04│Înlăturarea arborilor│Lăsarea arborilor morţi sau │L │
│ │ │morţi sau putrezi │putrezi în pădure a aut loc, dar│ │
│ │ │ │numărul lor pare să fi fost mic.│ │
├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤
│ 4│D01.02│Şosele, drumuri, │Situl este străbătut atât de │H │
│ │ │autostrăzi │Autostrada A1 cât şi de un drum │ │
│ │ │ │comunal cu trafic important. │ │
├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤
│ 5│E01.04│Alte modele de │Din investigaţiile la faţa │M │
│ │ │dezvoltare a fondului│locului, în ultimii ani au fost │ │
│ │ │locativ │construite locuinţe în │ │
│ │ │ │apropierea sitului. │ │
├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤
│ 6│E03.01│Depozitarea de │În special în partea de Nord - │L │
│ │ │deşeuri menajere şi │Căscioarele din cauza apropierii│ │
│ │ │din activităţi │zonelor locuite are loc │ │
│ │ │recreative │depozitarea de deşeuri menajere.│ │
│ │ │ │Situaţia a fost confirmată şi de│ │
│ │ │ │misiuni la faţa locului. │ │
├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤
│ 7│G01.02│Drumeţie, călărie şi │Pădurea este vizitată de un │L │
│ │ │vehicule nemotorizate│număr de 5-10 persoane pe zi - │ │
│ │ │ │nesemnificativ ca impact. Lacul │ │
│ │ │ │este frecventat de numeroşi │ │
│ │ │ │pescari. │ │
├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤
│ 8│J03.01│Reducerea sau │A fost posibilă formarea │L │
│ │ │pierderea unor │bălţilor temporare, dar evoluţia│ │
│ │ │caracteristici de │distribuţiei lor spaţiale este │ │
│ │ │habitat specifice │necunoscută; bălţile trebuie să │ │
│ │ │ │se formeze la distanţe care să │ │
│ │ │ │permită migraţia amfibienilor. │ │
├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤
│ 9│K03.01│Relaţii de competiţie│Pe teritoriul sitului se află │H │
│ │ │interspecifică │populaţii viguroase de Triturus │ │
│ │ │ │vulgaris, o specie puternic │ │
│ │ │ │competitivă faţă de Triturus │ │
│ │ │ │cristatus. Ameninţarea este │ │
│ │ │ │prezentă pe toată suprafaţa │ │
│ │ │ │împădurită a sitului. │ │
├───┴──────┴─────────────────────┴────────────────────────────────┴──────────┤
│*)H: Importanţă/impact semnificativ: influenţă directă sau imediată │
│semnificativă şi/sau cu afectarea unei zone extinse. │
│M: Importanţă/impact mediu: influenţă directă sau imediată medie, influenţă │
│în general indirectă şi/sau cu afectarea unei zone moderate/doar cu afectare│
│regională. │
│L: Importanţă/impact scăzut: influenţă directă sau imediată scăzută, │
│influenţă indirectă şi/sau cu afectarea unei zone mici/doar cu afectare │
│locală. │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Figura 8 Harta presiunilor asupra sitului ROSCI 0138 Pădurea Bolintin (a se vedea imaginea asociată) 2.4.2.2. Ameninţări: impacturi viitoare previzibile Activităţile antropice au fost selectate şi impactul lor a fost evaluat în conformitate cu "Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 11 iulie 2011 privind formularul-tip pentru siturile NATURA 2000" în care sunt stipulate lista activităţilor antropice cu impact asupra stării de conservare şi modul de evaluare a impactului acestora. Aceste ameninţări sunt descrise şi evaluate în Tabelul nr. 10. Tabelul nr. 10 Ameninţările activităţilor antropice cu impact asupra stării de conservare în situl Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin
┌───┬─────────┬─────────────────────┬─────────────────────────────┬──────────┐
│Nr.│ COD │Explicaţie │Descriere │Evaluare*)│
├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤
│ 1│A02.01 │Agricultură intensivă│În partea de sud a sitului, │M │
│ │ │ │terenurile agricole dintre │ │
│ │ │ │Lacul Hobaia şi suprafaţa │ │
│ │ │ │împădurită vor continua să │ │
│ │ │ │fie cultivate în special cu │ │
│ │ │ │cereale. │ │
├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤
│ 2│A11 │Activităţi agricole │Refacerea reţelei de │M │
│ │ │nemenţionate în altă │irigaţii. │ │
│ │ │parte │ │ │
├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤
│ 3│B02.01.01│Replantarea de arbori│Menţinerea habitatelor pentru│L │
│ │ │nativi │care a fost declarat situl │ │
│ │ │ │este posibilă, dar apropierea│ │
│ │ │ │dintre cele doua habitate │ │
│ │ │ │forestiere poate conduce la │ │
│ │ │ │creşterea suprafeţei zonelor │ │
│ │ │ │de tranziţie. │ │
├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤
│ 4│B02.04 │Înlăturarea arborilor│Odată cu punerea în aplicare │L │
│ │ │morţi sau putrezi │a Planului de management al │ │
│ │ │ │sitului acest risc va scădea,│ │
│ │ │ │dar este necesară o perioadă │ │
│ │ │ │de monitorizare pentru a │ │
│ │ │ │determina cu claritate câte │ │
│ │ │ │astfel de trunchiuri │ │
│ │ │ │ar trebui lăsate şi unde. │ │
├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤
│ 5│B06 │Păscutul animalelor │Este de aşteptat ca numărul │L │
│ │ │în pădure │de vite mari să crească, │ │
│ │ │ │odată cu creşterea │ │
│ │ │ │sprijinului Uniunii Europene.│ │
│ │ │ │Suprafaţa de păscut este însă│ │
│ │ │ │limitată natural la zona din │ │
│ │ │ │nordul Lacului Hobaia. │ │
├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤
│ 6│D01.02 │Şosele, drumuri, │Odată cu completarea reţelei │H │
│ │ │autostrăzi │de autostrăzi, traficul va │ │
│ │ │ │creşte. │ │
├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤
│ 7│E01.04 │Alte modele de │Vor apărea locuinţe de │H │
│ │ │dezvoltare a fondului│vacanţă. │ │
│ │ │locativ │ │ │
├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤
│ 8│E03.01 │Depozitarea de │Va continua depozitarea de │L │
│ │ │deşeuri menajere şi │astfel de deşeuri în special │ │
│ │ │din activităţi │în zona de nord şi în preajma│ │
│ │ │recreative │drumurilor. │ │
│ │ │ │Experienţa internaţională │ │
│ │ │ │demonstrează că scăderea │ │
│ │ │ │depozitării ilegale necesită │ │
│ │ │ │mult timp. │ │
├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤
│ 9│G01.02 │Drumeţie, călărie şi │Este posibil ca odată cu │M │
│ │ │vehicule nemotorizate│punerea în valoare a sitului │ │
│ │ │ │să crească şi cererea pentru │ │
│ │ │ │astfel de activităţi. │ │
├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤
│ 10│J03.01 │Reducerea sau │Formarea şi mai ales │H │
│ │ │pierderea unor │menţinerea bălţilor de │ │
│ │ │caracteristici de │reproducere şi a celor │ │
│ │ │habitat specifice │temporare este supusă │ │
│ │ │ │variaţiei factorilor de vreme│ │
│ │ │ │şi de climă locală. │ │
├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤
│ 11│K03.01 │Relaţii de competiţie│Populaţiile de Triturus │H │
│ │ │interspecifică │vulgaris au vigoarea necesară│ │
│ │ │ │pentru a rezista şi în lipsa │ │
│ │ │ │experienţei internaţionale │ │
│ │ │ │este dificil de imaginat o │ │
│ │ │ │măsură de contracarare. │ │
├───┴─────────┴─────────────────────┴─────────────────────────────┴──────────┤
│*)H: Importanţă/impact semnificativ: influenţă directă sau imediată │
│semnificativă şi/sau cu afectarea unei zone extinse. │
│M: Importanţă/impact mediu: influenţă directă sau imediată medie, influenţă │
│în general indirectă şi/sau cu afectarea unei zone moderate/doar cu afectare│
│regională. │
│L: Importanţă/impact scăzut: influenţă directă sau imediată scăzută, │
│influenţă indirectă şi/sau cu afectarea unei zone mici/doar cu afectare │
│locală. │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Figura 9 Harta ameninţărilor asupra sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin (a se vedea imaginea asociată) 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ Tabelul nr. 11 A. Evaluarea stării habitatului 91Y0
┌────────────┬──────────────┬───────────────────────────────────────┬────────┐
│ Indicator │ Valoare │ Situaţia actuală │Evaluare│
│ │ acceptabilă │ │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤
│Suprafaţa │Minim 1 ha │Toate suprafeţele au peste 1 ha, cu │+++ │
│acoperită │ │menţiunea că sunt împărţite în parcele.│ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤
│Dinamica │Menţinere │S-a constat menţinerea suprafeţei - │+++ │
│suprafeţei │sau │din imaginile satelitare de arhiva │ │
│ │creştere în │LANDSAT şi din discuţiile cu personalul│ │
│ │10 de ani │ocolului silvic rezultă că suprafaţa │ │
│ │ │nu s-a modificat în ultimii 10 ani. │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤
│Compoziţia │Caracteristică│Măsurătorile executate pe teren pe │+++ │
│în specii de│ │ploturi pentru determinarea compoziţiei│ │
│arbori │ │au evidenţiat respectarea compoziţiei │ │
│ │ │caracteristice. Nota: metodologia │ │
│ │ │măsurătorilor şi interpretarea s-au │ │
│ │ │realizat din punct de vedere ecologic, │ │
│ │ │nu forestier. │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤
│Specii de │Maxim 20% │În cursul investigaţiilor de teren │+++ │
│arbori │ │speciile alohtone au fost întâlnite │ │
│alohtone │ │sporadic, insignifiant. │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤
│Numărul de │Minim1/ha │În cursul transectelor pe teren s-a │++ │
│arbori │ │constatat că în general această │ │
│uscaţi pe │ │condiţie este îndeplinită. Distribuţia │ │
│picior │ │arborilor uscaţi pe picior este însă │ │
│ │ │randomică. │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤
│Compoziţia │Acoperire şi │Determinările cantitative pe teren prin│++ │
│stratului │compoziţie │aplicarea metodei linie-intercepţie au │ │
│ierbos │caracteristice│arătat că în general acoperirea cu │ │
│ │ │strat ierbos şi compoziţia pe specii a │ │
│ │ │acestui strat sunt caracteristice. │ │
├────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────┴────────┤
│Legendă: │
│+++ Criteriu îndeplinit │
│++ Criteriu parţial îndeplinit │
│+ Valoare acceptabilă a criteriului │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Figura 10 (a se vedea imaginea asociată) Tabelul nr. 12 B. Evaluarea stării habitatului 91M0
┌────────────┬──────────────┬───────────────────────────────────────┬────────┐
│ Indicator │ Valoare │ Situaţia actuală │Evaluare│
│ │ acceptabilă │ │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤
│Suprafaţa │Minim 1 ha │Toate suprafeţele au peste 1 ha, dar │++ │
│acoperită │ │sunt divizate în arii izolate/insulare │ │
│ │ │în contact cu habitatul 91Y0. │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤
│Dinamica │Menţinere sau │S-a constat menţinerea suprafeţei - │+++ │
│suprafeţei │creştere în 10│din imaginile satelitare de arhivă │ │
│ │de ani │LANDSAT şi din discuţiile cu personalul│ │
│ │ │ocolului silvic rezultă că suprafaţa nu│ │
│ │ │s-a modificat în ultimii 10 ani. │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤
│Compoziţia │Caracteristică│Măsurătorile executate pe teren pe │++ │
│în specii de│ │ploturi pentru determinarea compoziţiei│ │
│arbori │ │au evidenţiat respectarea compoziţiei │ │
│ │ │caracteristice. Există totuşi o mare │ │
│ │ │varietate intre ariile individuale. │ │
│ │ │Nota: metodologia măsurătorilor şi │ │
│ │ │interpretarea s-au realizat din punct │ │
│ │ │de vedere ecologic, nu forestier. │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤
│Specii de │Maxim 20% │În cursul investigaţiilor de teren │+++ │
│arbori │ │speciile alohtone au fost întâlnite │ │
│alohtone │ │sporadic, în număr insignifiant, mult │ │
│ │ │mai mic decât pragul măsurabil de < 5%.│ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤
│Numărul de │Minim1/ha │În cursul transectelor pe teren s-a │++ │
│arbori │ │constatat că în general această │ │
│uscaţi pe │ │condiţie este îndeplinită. │ │
│picior │ │Distribuţia arborilor uscaţi pe picior │ │
│ │ │este însă randomică. │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤
│Compoziţia │Acoperire şi │Determinările cantitative pe teren prin│++ │
│stratului │compoziţie │aplicarea metodei linie-intercepţie au │ │
│ierbos │caracteristice│arătat că în general acoperirea cu │ │
│ │ │strat ierbos şi compoziţia pe specii a │ │
│ │ │acestui strat sunt caracteristice. │ │
├────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────┴────────┤
│Legendă: │
│+++ Criteriu îndeplinit │
│++ Criteriu parţial îndeplinit │
│+ Valoare acceptabilă a criteriului │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Figura 11 (a se vedea imaginea asociată) 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ A. Evaluarea stării de conservare a speciei de interes conservativ pentru care a fost declarat situl: Lutra lutra Această specie are nevoie de un arie extrem de întinsă, precum şi de prezenţa unor ape curgătoare cu debit şi viteză semnificative. Unele lucrări de specialitate - vezi bibliografia - citează lungimi de peste 100 de km de râu/reţele de râuri, necesare pentru a forma un habitat potrivit pentru vidră. Lacurile potrivite trebuie să aibă o suprafaţă suficient de întinsă şi să nu se afle sub impactul unor activităţi umane puternic perturbatoare. Deoarece dimensiunea minima a habitatului său este mult mai mare decât aria de pe teritoriul sitului şi din vecinătatea sa ce îndeplineşte condiţiile enunţate, starea sa de conservare poate fi evaluată cu precizie numai la nivel regional sau naţional. Criteriul utilizat de regulă pentru evaluarea stării de conservare - anume Populaţia Minimă Viabilă - are drept prag în cazul vidrei un număr de 500 de indivizi maturi reproducători, conform Shaffer 1981. În consecinţă, acest criteriu nu poate fi aplicat pe o suprafaţă atât de restrânsă cum este cea potrivită de pe teritoriului sitului ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, unde este posibilă cel mult prezenţa câtorva vidre. Activitatea de inventariere în teren pe situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin în anul 2012 a condus la semnalarea unui număr de 2 vidre. Aplicarea criteriilor cunoscute de evaluare a stării de conservare în acest caz, doar pentru suprafaţa restrânsă a lacului Hobaia, are prin urmare o valoare orientativă. Finalizarea inventarierii la nivel naţional şi derularea monitorizării prevăzute în planul de management al sitului vor aduce date suplimentare ce vor putea permite evaluarea stării de conservare a speciei cu mult mai multă rigoare. Judecând după incidenţa restrânsă a urmelor de hrănire şi de fecale, vidra foloseşte Lacul Hobaia exclusiv ca habitat de hrănire. Cel mai probabil din cauza activităţii intense de pescuit de agrement de pe malul nordic al lacului, ea parcurge exclusiv malul sudic, unde activitatea umană este limitată la cultivarea unor câmpuri cu cereale. Evaluarea stării de conservare se găseşte în Tabelul nr. 13. Tabelul nr. 13 Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra
┌─────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────────┐
│ Criteriul │Descrierea stării │Evaluare cantitativă│
├─────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────┤
│Populaţie viabilă│A fost semnalată prezenţa a 2 │Neconcludent │
│ │exemplare, după urmele de fecale şi│ │
│ │de hrănire. │ │
├─────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────┤
│Prezenţa unor │Pe malul sudic al Lacului Hobaia │+++ │
│refugii sau │cunoscut şi ca Lacul Grădinari sau │ │
│ascunzişuri │Lacul Lupilor se găsesc tufişuri şi│ │
│ │pâlcuri de copaci. │ │
│ │Conformaţia/morfologia malului │ │
│ │sudic al lacului permite în unele │ │
│ │locuri ascunderea vidrei, pentru │ │
│ │hrănire. │ │
├─────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────┤
│Activitate umană │Pe malul sudic al Lacului Hobaia │+++ numai pe malul │
│ce nu afectează │se desfăşoară doar activităţi │sudic │
│viaţa vidrei │agricole. │ │
├─────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────┤
│Lipsa barierelor │Lacul Hobaia este împărţit în 2 │+ necesită evaluare │
│naturale sau │secţiuni de un drum intern ce îl │în cadrul reţelei │
│artificiale │traversează pe direcţia Vest-Est, │Natura 2000 │
│ │în partea sa central-sudică. Acesta│ │
│ │este un obstacol pentru vidră dar │ │
│ │care poate fi totuşi ocolit. │ │
│ │Cel mai probabil habitatul său │ │
│ │principal se găseşte pe lunca │ │
│ │Argeşului - în afara sitului, dar │ │
│ │suficient de aproape de lac. Dacă │ │
│ │ipoteza va fi confirmată în cursul │ │
│ │monitorizării pe plan local şi │ │
│ │naţional, asigurarea conectivităţii│ │
│ │între aceste 2 zone trebuie să fie │ │
│ │prioritară. │ │
├─────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────┤
│Dimensiunea │Ca habitat de hrănire, Lacul Hobaia│+ exclusiv ca │
│habitatului - │este suficient. Pentru o apreciere │habitat de hrănire │
│suficientă │globală a habitatului sunt necesare│ │
│ │date suplimentare din monitorizarea│ │
│ │pe plan naţional a acestei specii, │ │
│ │sau cel puţin pe plan regional. │ │
└─────────────────┴───────────────────────────────────┴────────────────────┘
Legendă:
┌────┬─────────────────────────────────┐
│+++ │Criteriu îndeplinit │
├────┼─────────────────────────────────┤
│++ │Criteriu parţial îndeplinit │
├────┼─────────────────────────────────┤
│+ │Valoare acceptabilă a criteriului│
├────┼─────────────────────────────────┤
│- │Criteriul nu este îndeplinit │
└────┴─────────────────────────────────┘
Figura 12 (a se vedea imaginea asociată) În conformitate cu Articolele 3 şi 10 ale directivei Habitate, se recomandă să se acorde o prioritate ridicată coerenţei reţelei Natura 2000 în ce priveşte speciile şi habitatele ce prezintă risc de fragmentare. Cu toate acestea, îmbunătăţirea conectivităţii nu trebuie văzută ca un înlocuitor al activităţii de conservare pe teritoriul sitului conform Noss şi Daly, 2006. Măsurile de conservare prevăzute se referă la menţinerea malului sudic al Lacului Hobaia ca habitat de hrănire. În concluzie, având în vedere lipsa datelor pe plan regional şi naţional şi numărul redus de vidre semnalat pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, starea de conservare a vidrei pe teritoriul sitului poate fi provizoriu evaluată drept nesigură - în engleză termenul consacrat este "uncertain". Numărul siturilor declarate pentru Lutra lutra în România este redus comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene şi că nu sunt disponibile date de distribuţie pe plan naţional. B. Evaluarea stării de conservare a speciei de interes conservativ pentru care a fost declarat situl: Bombina bombina În cursul inventarierilor de teren, Bombina bombina a fost semnalată în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin într-un număr mare de bălţi. Tabelul nr. 14 Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina
┌───────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────┐
│Criteriul de evaluare │Descriere │Evaluare │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Cel puţin un ochi de apă │Există cel puţin 4 bălţi de│+++ │
│în care populaţia de │reproducere. │ │
│Bombina bombina se poate │ │ │
│reproduce cu succes măcar │ │ │
│un an. │ │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Prezenţa unor ochiuri de │Ochiurile de apă │+++ │
│apă fără peşti, cu pante de│investigate corespund în │ │
│5°-20°, cu apă adâncă de │mare măsură acestor │ │
│până la 50 cm pe cel puţin │condiţii; vegetaţia │ │
│50% din suprafaţă. 25% -50%│plutitoare nu a fost │ │
│din suprafaţă acoperită cu │identificată în ochiurile │ │
│vegetaţie plutitoare, dar │de apă din pădure la │ │
│care să fie rară │caracteristicile descrise. │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Toate componentele de │Condiţia este îndeplinită. │+++ │
│habitat trebuie păstrate în│ │ │
│zona de interes: hrănire, │ │ │
│înmulţire │ │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Faţă de zonele agricole │Pentru zonele din Lacul │++ │
│trebuie să existe o zonă │Hobaia această condiţie │ │
│tampon de cel puţin │este îndeplinită. │ │
│25-50 m lăţime │O singură zona de pădure nu│ │
│ │îndeplineşte aceste │ │
│ │condiţii. │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Existenţa posibilităţii de │Reţeaua de bălţi este │+++ │
│deplasare între populaţiile│suficient de densă, există │ │
│distincte: habitat │şi o mulţime de ochiuri de │ │
│semideschis, lemn mort sau │apă temporare. │ │
│buturugi pentru adăpost, │ │ │
│suficiente ochiuri de apă │ │ │
│pentru conectivitate │ │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Distanţa dintre 2 │Condiţia este îndeplinită. │+++ │
│sub-populaţii de maxim │ │ │
│1.0 km şi în nici un caz │ │ │
│nu mai mare de 2 km. │ │ │
└───────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────┘
Legendă:
┌────┬─────────────────────────────────┐
│+++ │Criteriu îndeplinit │
├────┼─────────────────────────────────┤
│++ │Criteriu parţial îndeplinit │
├────┼─────────────────────────────────┤
│+ │Valoare acceptabilă a criteriului│
├────┼─────────────────────────────────┤
│- │Criteriul nu este îndeplinit │
└────┴─────────────────────────────────┘
Figura 13 (a se vedea imaginea asociată) În concluzie, având în vedere că pe teritoriul sitului ROSCI 0138 Pădurea Bolintin habitatul specific al speciei Bombina bombina se află într-o stare favorabilă şi că nu există factori de risc care să conducă la reducerea sa, starea de conservare a speciei de Bombina bombina pe teritoriul sitului este considerată drept favorabilă. Figura 14 Harta distribuţiei semnalărilor speciei Bombina bombina pe teritoriul României - sursa Cogălniceanu et all, Zookeys 296 (a se vedea imaginea asociată) Faţă de distribuţia pe plan naţional, atât cât era cunoscută în momentul elaborării planului de management - vezi harta, populaţiile de Bombina bombina de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se află în aria de sud, într-un cluster ce cuprinde judeţele Ilfov, Argeş şi Giurgiu, zonă cu o densitate medie a semnalărilor. Din acest punct de vedere, importanţa conservării speciei în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este ridicată. Aria de repartiţie în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, raportată la zona biogeografică, este semnificativă. Procesul ce explică dinamica repartiţiei zonale este legat de combinaţia conformaţiei solului, în ce priveşte posibilitatea de formare de bălţi care să se menţină suficient după ploi. Perspectivele viitoare pe plan local ale stării de conservare sunt favorabile, dacă se menţin atât regimul actual de gospodărire a pădurii cât şi factorii geoclimatici şi activitatea antropică din vecinătatea sitului. A. Evaluarea stării de conservare a speciei de interes conservativ pentru care a fost declarat situl: Triturus cristatus Tabelul nr. 15 Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus
┌───────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────┐
│Criteriul de evaluare │Descriere │Evaluare │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Cel puţin un ochi de apă în│Există cel puţin 4 bălţi de│+++ │
│care populaţia de Triuturus│reproducere. │ │
│cristatus se poate │ │ │
│reproduce cu succes măcar │ │ │
│un an. │ │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Prezenţa unor ochiuri de │Ochiurile de apă │+++ │
│apă fără peşti, cu pante de│investigate corespund în │ │
│5°-20° │mare măsură acestor │ │
│ │condiţii; │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Apă adâncă de până la 50 cm│Ochiurile de apă │+++ │
│pe cel puţin 50% din │investigate corespund în │ │
│suprafaţă, sau cel puţin │mare măsură acestor │ │
│spre partea cu pantă lina │condiţii; │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Prezenţa vegetaţiei pe │Există bălţi de reproducere│+++ │
│25%-50% din suprafaţă, cu │ce corespund acestor │ │
│formarea unor ochiuri de │condiţii. │ │
│apă libere │ │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Apropierea pădurii - │Toate locurile în care a │+++ │
│preferabil la 100 m şi │fost semnalat │ │
│maxim la 500 m │Triturus cristatus │ │
│ │îndeplinesc această │ │
│ │condiţie │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Toate componentele de │Reţeaua de bălţi permanente│+++ │
│habitat trebuie păstrate în│şi temporare se află în │ │
│zona de interes: hrănire, │întregime pe teritoriul │ │
│înmulţire │sitului, ca şi pădurea │ │
│ │adiacente │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Faţă de zonele agricole │Nu există zone agricole în │+++ │
│trebuie să existe o zonă │apropiere de bălţile unde │ │
│tampon de cel puţin 25-50 m│a fost semnalat şi analizat│ │
│lăţime │Triturus cristatus. │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Posibilitatea de deplasare │Reţeaua de bălţi este │+++ │
│între populaţiile │suficient de densă, acestea│ │
│distincte: habitat │se află la o distanţă de │ │
│semideschis, lemn mort sau │aproximativ 200 m unele de │ │
│buturugi pentru adăpost, │altele, dacă se socotesc │ │
│suficiente ochiuri de apă │şi suprafeţele acoperite │ │
│pentru conectivitate │cu apă temporară │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Distanţa dintre 2 │Deşi există cel puţin 3 │+++ │
│sub-populaţii de maxim │populaţii distincte, │ │
│1.0 km şi în nici un caz nu│acestea se află la o │ │
│mai mare de 2 km. │distanţă de aproximativ │ │
│ │2000 metri unele de altele,│ │
│ │formând astfel o │ │
│ │metapopulaţie │ │
└───────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────┘
Legendă:
┌────┬─────────────────────────────────┐
│+++ │Criteriu îndeplinit │
├────┼─────────────────────────────────┤
│++ │Criteriu parţial îndeplinit │
├────┼─────────────────────────────────┤
│+ │Valoare acceptabilă a criteriului│
├────┼─────────────────────────────────┤
│- │Criteriul nu este îndeplinit │
└────┴─────────────────────────────────┘
Figura 15 (a se vedea imaginea asociată) În concluzie, având în vedere că pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin habitatul specific al speciei Triturus cristatus se află într-o stare favorabilă şi că nu există factori de risc care să conducă la reducerea sa, starea de conservare a speciei Triturus cristatus pe teritoriul sitului este considerată favorabilă. Faţă de distribuţia pe plan naţional, atât cât era cunoscută în momentul elaborării planului de management, populaţiile de Triturus cristatus de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se află aproape de limita sudică, într-o zonă cu o densitate foarte redusă. Din acest punct de vedere, importanţa conservării speciei în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este foarte ridicată. Aria de repartiţie în sit, raportată la zona biogeografică, este semnificativă. Procesul ce explică dinamica repartiţiei zonale este generat de combinaţia factorilor climatici, în special regimul pluviometric, a măsurilor de gospodărire şi de evoluţia a solului. Această combinaţie de factori direcţionează posibilitatea de a se forma bălţi temporare. Menţinerea unei suprafeţe împădurite suficient de întinse pentru a permite formarea mai multor populaţii izolate şi chiar a unor metapopulaţii este un alt factor determinant al evoluţiei stării de conservare. Perspectivele viitoare pe plan local ale stării de conservare sunt favorabile, dacă se menţin atât regimul actual de gospodărire a pădurii cât şi factorii geoclimatici şi activitatea antropică din vecinătatea sitului. B. Evaluarea stării de conservare a speciei de interes conservativ pentru care a fost declarat situl: Emys orbicularis Tabelul nr. 16 Evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis
┌───────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────┐
│Criteriul de evaluare │Descriere │Evaluare │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Prezenţa unor canale de apă│Au fost identificate pe │+ │
│suficient de lungi şi cu │teren canale pe suprafaţa │ │
│viteză de curgere ridicată │agricolă dintre Lacul │ │
│pentru a asigura deplasarea│Hobaia şi suprafaţa │ │
│ │împădurită a sitului. │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│O populaţie suficientă │Au fost semnalate 5 │- │
│pentru a fi viabilă - de │exemplare pe teritoriul │ │
│regulă de minim 10 │sitului. │ │
│exemplare │ │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤
│Lipsa ameninţărilor pentru │Activitatea agricolă, │- │
│habitat │drumurile inclusiv │ │
│ │autostrada, pescuitul │ │
│ │reprezintă ameninţări │ │
│ │semnificative pentru │ │
│ │populaţia acestei specii. │ │
└───────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────┘
Legendă:
┌────┬─────────────────────────────────┐
│+++ │Criteriu îndeplinit │
├────┼─────────────────────────────────┤
│++ │Criteriu parţial îndeplinit │
├────┼─────────────────────────────────┤
│+ │Valoare acceptabilă a criteriului│
├────┼─────────────────────────────────┤
│- │Criteriul nu este îndeplinit │
└────┴─────────────────────────────────┘
Figura 16 (a se vedea imaginea asociată) Având în vedere numărul redus de exemplare semnalat şi posibilitatea dispariţiei sau restrângerii canalelor de apă ce asigură conectivitatea dintre suprafeţele ce compun situl, absolut necesare habitatului speciei Emys orbicularis, starea de conservare a speciei Emys orbicularis pe teritoriul sitului este considerată drept nefavorabilă. Pe plan naţional, Emys orbicularis se afla într-un număr restrâns de situri Natura 2000, pe o suprafaţă încă necunoscută cu precizie. Pe plan biogeografic, Emys orbicularis a fost semnalată în Comana - Fuhn & Vancea, 1961, Pădurea Călugăreni, Bucşani, Padina- Pădurea Tătarului, sursa: Alexandru Iftime, Oana Iftime - Observations on the herpetofauna of the Giurgiu county, România. În afara speciilor pentru care a fost declarat situl au mai fost identificate în cursul inventarierii de teren dedicate investigării habitatelor pentru care a fost declarat situl, încă 4 specii de interes conservativ, care nu se află pe fişa standard Natura 2000 a sitului: – Cerambyx cerdo - Anexa II a directivei Habitate. – Lycena dispar- Anexele III şi IV ale directivei Habitate. – Nepthis sappo - Anexa III a directivei Habitate. În continuare este prezentată o evaluare orientativă a stării de conservare a acestora. Având în vedere că investigaţiile de teren au avut drept obiectiv determinarea stării de conservare şi a măsurilor necesare exclusiv pentru speciile pentru care a fost declarat situl, evaluarea stării de conservare şi elaborarea de măsuri specifice pentru specii de interes comunitar semnalate suplimentar se va putea face ulterior, dacă vor fi incluse în fişa standard Natura 2000 a sitului. Cerambyx cerdo În cursul cercetărilor de teren în timpul inventarierilor, Cerambyx cerdo a fost semnalat în sit în mod izolat, ca adult viu. Cele 4 semnalări sunt 3 în Malu Spart şi una în Bucşani. Această distribuţie indică o prezenţă persistentă în sit. În toate cazurile, cu excepţia zonei Bucşani, distanţa faţă de limitele sitului a fost între 1000 m şi 1500 m, fapt ce confirmă aceasta concluzie. În toate cazurile adulţii au fost capturaţi pe sau în apropierea unor copaci bătrâni din genul Querqus - 5 pe Querqs robur şi 2 pe Querqus cerris. Numărul total de indivizi semnalaţi este 7, dar distribuţia lor este relativ uniformă în sit. Figura 17 (a se vedea imaginea asociată) În concluzie, având în vedere că pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin habitatul specific al speciei Cerambyx cerdo se află într-o stare corespunzătoare şi că nu există factori de risc care să conducă la reducerea sa, starea de conservare a acestuia pe teritoriul sitului este considerată preliminar drept favorabilă. Protecţia acestei specii este suficient asigurată prin păstrarea în sit a arborilor uscaţi, măsură prevăzută pentru ocrotirea altor specii de interes conservativ din sit, ca şi de întreţinerea pădurii conform practicilor silvice curente. Specia poate însă cunoaşte perioade de înmulţire excesivă, din cauze necunoscute, ceea ce necesită o monitorizare strictă a acesteia, pentru evitarea conflictelor de management cu ocrotirea habitatelor forestiere şi luarea de măsuri conform practicilor şi normelor în vigoare. Se depistează după prezenţa şi zborul adulţilor, scurgeri de sevă pe trunchiul arborilor, prezenţa găurilor de zbor şi a galeriilor, urme de rumeguş pe ritidomul arborilor. Lycena dispar Având în vedere insuficienţa datelor privind habitatul favorabil şi mărime populaţiei, starea de conservare a speciei Lycena dispar pe teritoriul sitului este considerată preliminar drept incertă. Nepthis sappo Având în vedere insuficienţa datelor privind habitatul favorabil şi mărimea populaţiei, starea de conservare a speciei Nepthis sappo pe teritoriul sitului este considerată preliminar drept incertă. 4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management Scopul Planului de management este conservarea diversităţii biologice a sitului Natura 2000 şi menţinerea stării ecologice favorabile pentru habitatele şi speciile pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Pădurea Bolintin. Planul asigură o abordare pragmatică, coerentă, continuă şi responsabilă a acţiunilor pentru menţinerea resurselor şi serviciilor sitului necesare dezvoltării durabile locale. Valoarea economică a speciilor pentru care a fost declarat situl joacă un rol important, astfel Triturus cristatus se utilizează în cercetările ştiinţifice privind generarea steroizilor şi ca specie indicator pentru biodiversitatea macrofitelor acvatice, ceea ce indică mai apoi regimul hidrologic, cu relevanţă asupra agriculturii. Tritonii au şi iubitori împătimiţi, ce doresc adesea să îi admire în mediul lor natural. Toate speciile pentru care a fost declarat situl prezintă şi importanţă ştiinţifică deosebită. 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi 4.2.1. Obiectiv general Obiectivul general al planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI Pădurea Bolintin este menţinerea caracteristicilor de habitat cheie pentru autoreglarea acestora şi pentru funcţiile ecosistemelor. Obiectivele specifice sunt următoarele: – Obiectiv specific 1: asigurarea menţinerii habitatelor 91Y0 şi 91M0 şi a habitatelor pentru Triturus cristatus şi Bombina bombina; – Obiectiv specific 2: controlul şi diminuarea presiunilor antropice din exteriorul sitului, plasarea acestora pe o evoluţie în scădere; – Obiectiv specific 3: Asigurarea conectivităţii elementelor de habitat, în special pentru Lutra lutra şi Emys orbicularis. Obiectivul general reprezintă o ţintă clară care trebuie atinsă de planul general în urmărirea scopului general în perioada de timp declarată ca durata planului de management. În cazul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, gospodărirea sa până la data elaborării planului a fost realizată cu luarea în considerare a necesităţii protecţiei biodiversităţii. Planul de management consolidează şi extinde aceasta tendinţă, până la punctul în care conservarea biodiversităţii va fi posibilă cu un minim de intervenţie de protecţie directă. Astfel se va realiza trecerea de la practici de protecţie la administrare pentru dezvoltare durabilă, obiectivul general al reţelei Natura 2000. 4.2.1.1. Obiectiv specific Obiectivele specifice sunt descrise astfel: – Obiectivul specific 1, anume asigurarea menţinerii habitatelor 91Y0 şi 91M0 şi a habitatelor pentru Triturus cristatus şi Bombina bombina, constă în administrarea zonei împădurite trebuie să includă practici de menţinere a compoziţiei specifice pe specii de arbori a celor 2 habitate, de păstrare a bălţilor şi a lemnului mort în număr şi cantităţi suficiente; – Obiectivul specific 2, anume controlul şi diminuarea presiunilor antropice din exteriorul sitului, plasarea acestora pe o evoluţie în scădere constă în necesitatea dezvoltării colaborării cu primăriile din zonă şi cu populaţia locală pentru a diminua practicile şi activităţile antropice dăunătoare speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, precum şi în încurajarea şi sprijinirea activităţile antropice sustenabile; – Obiectivul specific 3, anume asigurarea conectivităţii elementelor de habitat, în special pentru Lutra lutra şi Emys orbicularis, constă în extinderea colaborării în cadrul reţelei Natura 2000 în plan regional, deoarece cele două specii au nevoie de habitate mai extinse decât cel prezent în sit. 4.2.1.1.1. Activitate Activităţile prevăzute pentru atingerea fiecărui obiectiv şi indicatorii de monitorizare şi evaluare sunt prezentate în continuare în Tabelul nr. 17. Tabelul nr. 17 Alocarea activităţilor pe obiective şi indicatori de monitorizare şi evaluare
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv specific 1 │
│ Asigurarea menţinerii stării favorabile a habitatelor 91Y0 şi 91M0 │
│ şi a habitatelor pentru Triturus cristatus şi Bombina bombina │
├────┬──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┤
│Nr. │ Descrierea activităţii │ Indicatori de │
│ │ │ monitorizare şi │
│ │ │ evaluare │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│1.1.│Menţinerea zonelor umede şi bălţilor habitat de │Numărul de bălţi │
│ │reproducere - a se vedea harta de distribuţie - │menţinute şi │
│ │pentru Triturus cristatus şi Bombina bombina. │suprafaţa acestora │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│1.2.│Menţinerea zonelor umede şi bălţilor de facilitare│Numărul de bălţi │
│ │a migraţiei - "stepping stones" - a se vedea harta│menţinute şi │
│ │distribuţiei - pentru Triturus cristatus şi │suprafaţa acestora │
│ │Bombina bombina. │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│1.3.│Menţinerea lemnului mort în pădure │Numărul de │
│ │ │trunchiuri lăsate │
│ │ │în pădure │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│1.4.│Dezvoltarea capacităţii instituţionale a │Numărul de persoane │
│ │custodelui de a gestiona habitatele şi speciile │instruite │
│ │pentru care a fost declarat situl. │Dotarea procurată │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│1.5.│Monitorizare curentă şi periodică a stării │Numărul de │
│ │ecologice sitului. │protocoale de │
│ │ │gestiune a datelor │
│ │ │elaborate │
│ │ │Numărul de inspecţii│
│ │ │în teren │
│ │ │Numărul de analize │
│ │ │realizate │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│1.6.│Reconstrucţie ecologică - dacă suprafaţa bălţilor │Suprafaţa supusă │
│ │de reproducerea va scădea excesiv sau dacă vor │reconstrucţiei │
│ │dispărea. │ecologice │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│1.7.│Bornarea şi semnalizarea sitului. │Suprafaţa bornată. │
├────┴──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┤
│ Obiectiv specific 2 │
│ Controlul şi diminuarea presiunilor antropice din exteriorul sitului, │
│ plasarea acestora pe o evoluţie în scădere │
│Notă: Reducerea presiunilor din exteriorul sitului se poate baza numai pe │
│practici "win-win" şi pe acorduri voluntare, deoarece custodele nu are │
│posibilitatea legală de a impune derularea activităţilor într-un anumit mod.│
├────┬──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┤
│Nr. │ Descrierea activităţii │ Indicatori de │
│ │ │ monitorizare şi │
│ │ │ evaluare │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│2.1.│Promovarea la primăriile relevante din jurul │Numărul de pubele │
│ │sitului a gestiunii corespunzătoare a deşeurilor │comunitare instalate│
│ │menajere şi a celor din activităţi recreative. │Numărul de acţiuni │
│ │ │de igienizare şi │
│ │ │suprafaţa redată │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│2.2.│Colaborarea cu şcolile din zonă, pentru a le pune │Numărul de acţiuni │
│ │la dispoziţie situl în scop instructiv şi │găzduite │
│ │educativ, pentru elevi şi tineri. │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│2.3.│Promovarea unor practici de agricultură │Numărul de │
│ │prietenoase în vecinătatea sitului. │informări/discuţii │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│2.4.│Recomandarea elaborării unor planuri urbanistice │Numărul de locuinţe │
│ │care să asigure construcţia de locuinţe şi case de│ce respectă │
│ │vacanţă cu respectarea cerinţelor de protecţie a │condiţiile de mediu │
│ │elementelor de habitat specifice sitului. │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│2.5.│Iniţierea de măsuri pentru evitarea uciderii Emys │Numărul de exemplare│
│ │orbicularis de către pescari: dotarea punctelor de│de Emys orbicularis │
│ │pescuit cu degorjoare gratuite, promovarea unor │salvate │
│ │momeli mai puţin atractive pentru Emys │ │
│ │orbicularis, prin coooperarea administratorului │ │
│ │Lacului Hobaia. │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│2.6.│Semnalarea administratorilor autostrăzii şi │Obstacole instalate │
│ │drumurilor a prezenţei în zonă a speciilor │ │
│ │protejate cu recomandarea de a instala obstacole │ │
│ │naturale ce să împiedice accesul speciilor │ │
│ │protejate pe carosabil. │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│2.7.│Conştientizarea populaţiei locale cu privire la │Numărul de │
│ │valoarea economică şi sociala a sitului şi a │activităţi │
│ │oportunităţilor de dezvoltare durabilă │tradiţionale │
│ │ │identificate │
│ │ │Numărul de │
│ │ │activităţi de │
│ │ │informare derulate │
├────┴──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┤
│ Obiectiv specific 3 │
│ Asigurarea conectivităţii permanente a elementelor de habitat, în special │
│ pentru Lutra lutra şi Emys orbicularis │
├────┬──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┤
│Nr. │ Descrierea activităţii │ Indicatori de │
│ │ │ monitorizare şi │
│ │ │ evaluare │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│3.1.│Monitorizarea prezenţei Emys orbicularis │Numărul de misiuni │
│ │ │de monitorizare │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│3.2.│Elaborarea unei liste de activităţi posibile în │Lista elaborată │
│ │sit şi în vecinătatea sa, bazate inclusiv pe │ │
│ │valoarea economică a biodiversităţii, atât cât se │ │
│ │poate cunoaşte, schimburi de cunoştinţe cu alte │ │
│ │situri din reţeaua Natura 2000, în special acolo │ │
│ │unde se întâlnesc aceste două specii. │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│3.3.│Colaborarea cu primăriile localităţilor din │Suprafaţa neafectată│
│ │Sud-Estul sitului pentru a semnala din timp │ │
│ │intenţiile de desecare sau de instituire a unor │ │
│ │activităţi agricole intensive ce ar putea │ │
│ │împiedica trecerea vidrei spre zona Luncii │ │
│ │Argeşului. │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│3.4.│Colaborarea, schimbul de informaţii cu │Colaborări iniţiate │
│ │administratorii siturilor Natura 2000 învecinate │ │
│ │pentru a determina cele mai probabile pasaje de │ │
│ │trecere a vidrei între elementele sale de habitat │ │
│ │şi armonizarea acordării de avize pentru │ │
│ │construcţii şi alte activităţi în siturile │ │
│ │respective în conformitate cu aceste informaţii. │ │
│ │Activitatea se poate realiza prin întâlniri, │ │
│ │conversaţii telefonice, comunicare formală sau │ │
│ │informală. │ │
└────┴──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘
5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv specific 1 │
│ Asigurarea menţinerii stării favorabile a habitatelor 91Y0 şi 91M0 şi a │
│ habitatelor pentru Triturus cristatus şi Bombina bombina │
├────┬──────────────────────┬───────────┬──────────┬─────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┤
│Nr. │Descrierea activităţii│Responsabil│Prioritate│Indicatori de│Resurse │Resurse │Termen şi │
│ │ │ │ │monitorizare │umane şi │financiare -│perioade │
│ │ │ │ │şi evaluare │materiale │finanţare │- planificare│
│ │ │ │ │ │ │ │în timp │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│1.1.│Menţinerea zonelor │Custode │ 1│Numărul de │1 inginer,│Finanţare │Permanent │
│ │umede şi bălţilor │ │ │bălţi │1-2 tehni-│Programul │ │
│ │habitat de reproducere│ │ │menţinute şi │cieni, │Operaţional │ │
│ │- a se vedea harta de │ │ │suprafaţa │unelte şi │Sectorial │ │
│ │distribuţie - pentru │ │ │acestora │utilaje de│Mediu sau │ │
│ │Triturus cristatus şi │ │ │ │plantat, │Life+. │ │
│ │Bombina bombina prin: │ │ │ │mincioc │ │ │
│ │a) menţinerea şi/sau │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea unor zone │ │ │ │ │ │ │
│ │de siguranţă în │ │ │ │ │ │ │
│ │apropierea acestora, │ │ │ │ │ │ │
│ │eventual prin │ │ │ │ │ │ │
│ │păstrarea sau │ │ │ │ │ │ │
│ │plantarea unor specii │ │ │ │ │ │ │
│ │ce împiedică │ │ │ │ │ │ │
│ │pătrunderea oamenilor │ │ │ │ │ │ │
│ │- cu grijă pentru a │ │ │ │ │ │ │
│ │nu influenţa │ │ │ │ │ │ │
│ │compoziţia pe specii │ │ │ │ │ │ │
│ │a habitatelor 91Y0 şi │ │ │ │ │ │ │
│ │91M0; │ │ │ │ │ │ │
│ │b) alimentarea │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora cu apă în │ │ │ │ │ │ │
│ │perioadele deosebit de│ │ │ │ │ │ │
│ │secetoase, dacă se │ │ │ │ │ │ │
│ │dovedeşte necesar; │ │ │ │ │ │ │
│ │c) eliminarea peştilor│ │ │ │ │ │ │
│ │din aceste bălţi, dacă│ │ │ │ │ │ │
│ │vor apărea; │ │ │ │ │ │ │
│ │d) evitarea drenării │ │ │ │ │ │ │
│ │şi plantării zonelor │ │ │ │ │ │ │
│ │identificate drept │ │ │ │ │ │ │
│ │bălţi de reproducere. │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│1.2.│Menţinerea zonelor │Custode │ 1│Numărul de │1 inginer │Finanţare │Permanent │
│ │umede şi bălţilor de │ │ │bălţi │ │Programul │ │
│ │facilitare a migraţiei│ │ │menţinute şi │ │Operaţional │ │
│ │- "stepping stones" - │ │ │suprafaţa │ │Sectorial │ │
│ │a se vedea harta │ │ │acestora │ │Mediu sau │ │
│ │distribuţiei - pentru │ │ │ │ │Life+. │ │
│ │Triturus cristatus şi │ │ │ │ │ │ │
│ │Bombina bombina prin: │ │ │ │ │ │ │
│ │a) Menţinerea │ │ │ │ │ │ │
│ │adăpătorilor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │scăldătorilor │ │ │ │ │ │ │
│ │vânatului mare, chiar │ │ │ │ │ │ │
│ │dacă în timp numărul │ │ │ │ │ │ │
│ │acestuia s-ar putea │ │ │ │ │ │ │
│ │dovedi în scădere; │ │ │ │ │ │ │
│ │b) Evitarea nivelării │ │ │ │ │ │ │
│ │liniilor parcelare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │a drumurilor │ │ │ │ │ │ │
│ │forestiere interne, │ │ │ │ │ │ │
│ │deoarece în gropile şi│ │ │ │ │ │ │
│ │făgaşele din acestea │ │ │ │ │ │ │
│ │se acumulează apa │ │ │ │ │ │ │
│ │necesară migraţiei şi │ │ │ │ │ │ │
│ │conectării dintre │ │ │ │ │ │ │
│ │populaţii; │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│1.3.│Menţinerea lemnului │Custode │ 2│Numărul de │1 inginer,│Resurse │Permanent/ │
│ │mort în pădure prin: │ │ │trunchiuri │1-2 tehni-│proprii │anual │
│ │a) Lăsarea unor arbori│ │ │lăsate în │cieni, │ │ │
│ │putrezi în picioare, │ │ │pădure │utilaje de│ │ │
│ │cu semnalarea │ │ │ │transport │ │ │
│ │corespunzătoare a │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora; │ │ │ │ │ │ │
│ │b) Lăsarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │trunchiuri pe sol, │ │ │ │ │ │ │
│ │după tăiere; │ │ │ │ │ │ │
│ │c) Depunerea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │trunchiuri de arbori │ │ │ │ │ │ │
│ │putrezi, în zonele │ │ │ │ │ │ │
│ │unde nu sunt │ │ │ │ │ │ │
│ │suficiente. │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│1.4.│Dezvoltarea │Custode │ 3│Numărul de │Personalul│Finanţare │Permanent │
│ │capacităţii │ │ │persoane │custodelui│Programul │ │
│ │instituţionale a │ │ │instruite │/societate│Operaţional │ │
│ │custodelui de a │ │ │Dotarea │comercială│Sectorial │ │
│ │gestiona habitatele şi│ │ │procurată │ │Mediu sau │ │
│ │speciile pentru care a│ │ │ │ │Life+. │ │
│ │fost declarat situl │ │ │ │ │Resurse │ │
│ │prin: │ │ │ │ │proprii │ │
│ │a) Realizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │instruiri în domeniul │ │ │ │ │ │ │
│ │tehnicilor GPS/GIS/ │ │ │ │ │ │ │
│ │teledetecţie; │ │ │ │ │ │ │
│ │b) Dotarea cu tehnica │ │ │ │ │ │ │
│ │necesară: │ │ │ │ │ │ │
│ │calculatoare, │ │ │ │ │ │ │
│ │software, dispozitive │ │ │ │ │ │ │
│ │GPS, aparate foto, │ │ │ │ │ │ │
│ │autovehicule şi alte │ │ │ │ │ │ │
│ │asemenea; │ │ │ │ │ │ │
│ │c) Perfecţionarea │ │ │ │ │ │ │
│ │bazei de cunoaştere │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru identificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │şi includerea în │ │ │ │ │ │ │
│ │Formularul standard │ │ │ │ │ │ │
│ │Natura 2000 şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │altor specii de │ │ │ │ │ │ │
│ │importanţă comunitară │ │ │ │ │ │ │
│ │- instruiri de │ │ │ │ │ │ │
│ │specialitate de │ │ │ │ │ │ │
│ │ecologie/biologie │ │ │ │ │ │ │
│ │şi/sau schimburi de │ │ │ │ │ │ │
│ │experienţă cu entităţi│ │ │ │ │ │ │
│ │relevante din România │ │ │ │ │ │ │
│ │şi din alte State │ │ │ │ │ │ │
│ │membre, participarea │ │ │ │ │ │ │
│ │la seminarii de │ │ │ │ │ │ │
│ │specialitate şi │ │ │ │ │ │ │
│ │organizarea de astfel │ │ │ │ │ │ │
│ │de evenimente. │ │ │ │ │ │ │
│ │Participarea la │ │ │ │ │ │ │
│ │cercetare ştiinţifică.│ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│1.5.│Monitorizare curentă │Custode │ 2│Numărul de │Personalul│Finanţare │Permanent │
│ │şi periodică prin: │ │ │protocoale de│custodelui│Programul │ │
│ │a) Elaborarea şi │ │ │gestiune a │/societate│Operaţional │ │
│ │aplicarea de │ │ │datelor │comercială│Sectorial │ │
│ │protocoale de │ │ │elaborate │ │Mediu sau │ │
│ │colectare, stocare şi │ │ │Numărul de │ │Life+. │ │
│ │transmitere a datelor │ │ │inspecţii în │ │Resurse │ │
│ │de conservare a │ │ │teren │ │proprii │ │
│ │speciilor şi │ │ │Numărul de │ │ │ │
│ │habitatelor pentru │ │ │analize │ │ │ │
│ │care a fost declarat │ │ │realizate │ │ │ │
│ │situl către │ │ │ │ │ │ │
│ │autoritatea competentă│ │ │ │ │ │ │
│ │pentru protecţia │ │ │ │ │ │ │
│ │mediului, date │ │ │ │ │ │ │
│ │necesare raportării │ │ │ │ │ │ │
│ │de către România la │ │ │ │ │ │ │
│ │Comisia Europeană; │ │ │ │ │ │ │
│ │b) Inspecţii de teren │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru evaluarea │ │ │ │ │ │ │
│ │stării bălţilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │reproducere şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │celor necesare │ │ │ │ │ │ │
│ │migraţiei, capturarea │ │ │ │ │ │ │
│ │şi analiza unor │ │ │ │ │ │ │
│ │exemplare de amfibieni│ │ │ │ │ │ │
│ │pentru a determina │ │ │ │ │ │ │
│ │eventuala accentuare a│ │ │ │ │ │ │
│ │competiţiei │ │ │ │ │ │ │
│ │intraspecifice; │ │ │ │ │ │ │
│ │c) Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │stării habitatelor │ │ │ │ │ │ │
│ │91Y0 şi 91MO: analiza │ │ │ │ │ │ │
│ │datelor de management │ │ │ │ │ │ │
│ │al pădurii pentru a │ │ │ │ │ │ │
│ │determina potenţialele│ │ │ │ │ │ │
│ │evoluţii ce ar putea │ │ │ │ │ │ │
│ │afecta stabilitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │ecosistemelor, cum │ │ │ │ │ │ │
│ │ar fi schimbarea │ │ │ │ │ │ │
│ │compoziţiei pe specii │ │ │ │ │ │ │
│ │sau modificarea │ │ │ │ │ │ │
│ │stratului ierbos, │ │ │ │ │ │ │
│ │analiza imaginilor │ │ │ │ │ │ │
│ │satelitare. │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│1.6.│Reconstrucţie │Custode │ 2│Suprafaţa │Personalul│Finanţare │Permanent, │
│ │ecologică - dacă │ │ │supusă recon-│custodelui│Programul │dacă e │
│ │suprafaţa bălţilor de │ │ │strucţiei │/societate│Operaţional │necesar │
│ │reproducerea va scădea│ │ │ecologice │comercială│Sectorial │ │
│ │excesiv sau dacă vor │ │ │ │ │Mediu sau │ │
│ │dispărea, sprijinirea │ │ │ │ │Life+. │ │
│ │activităţii de │ │ │ │ │Resurse │ │
│ │cercetare ştiinţifică │ │ │ │ │proprii │ │
│ │în scopul conservării │ │ │ │ │ │ │
│ │biodiversităţii şi │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltării durabile │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│1.7.│Bornarea şi │Custode │ 5│Suprafaţa │Personalul│Resurse │Permanent │
│ │semnalizarea sitului. │ │ │bornată. │custodelui│proprii │în ce │
│ │ │ │ │ │/societate│ │priveşte │
│ │ │ │ │ │comercială│ │întreţinerea │
├────┴──────────────────────┴───────────┴──────────┴─────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┤
│ Obiectiv specific 2 │
│ Controlul şi diminuarea presiunilor antropice din exteriorul sitului, plasarea acestora │
│ pe o evoluţie în scădere │
├────┬──────────────────────┬───────────┬──────────┬─────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┤
│Nr. │Descrierea activităţii│Responsabil│Prioritate│Indicatori de│Resurse │Resurse │Termen şi │
│ │ │ │ │monitorizare │umane şi │financiare -│perioade │
│ │ │ │ │şi evaluare │materiale │finanţare │- planificare│
│ │ │ │ │ │ │ │în timp │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│2.1.│Promovarea la │Autoritatea│ 1│Numărul de │1 inginer,│Finanţare │Permanent │
│ │autorităţile publice │publică │ │pubele │1-2 tehni-│Programul │ │
│ │locale relevante din │locală din │ │comunitare │cieni, │Operaţional │ │
│ │jurul sitului a │zonă │ │instalate │unelte şi │Sectorial │ │
│ │gestiunii │ │ │Numărul de │utilaje de│Mediu sau │ │
│ │corespunzătoare a │ │ │acţiuni de │plantat, │Life+. │ │
│ │deşeurilor menajere şi│ │ │igienizare şi│mincioc │ │ │
│ │a celor din activităţi│ │ │suprafaţa │ │ │ │
│ │recreative prin: │ │ │redată │ │ │ │
│ │a) Înlăturarea │ │ │ │ │ │ │
│ │periodică a │ │ │ │ │ │ │
│ │deşeurilor menajere │ │ │ │ │ │ │
│ │din sit; │ │ │ │ │ │ │
│ │b) Instalarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │pubele comunitare de │ │ │ │ │ │ │
│ │către primării, acolo │ │ │ │ │ │ │
│ │unde nu există │ │ │ │ │ │ │
│ │sisteme de colectare │ │ │ │ │ │ │
│ │individuală şi │ │ │ │ │ │ │
│ │eventual perceperea │ │ │ │ │ │ │
│ │unor tarife sociale │ │ │ │ │ │ │
│ │dacă este cazul; │ │ │ │ │ │ │
│ │c) Desfiinţarea, de │ │ │ │ │ │ │
│ │către companiile de │ │ │ │ │ │ │
│ │colectare a │ │ │ │ │ │ │
│ │deşeurilor din zonă, │ │ │ │ │ │ │
│ │a gropilor de gunoi │ │ │ │ │ │ │
│ │ilegale de pe │ │ │ │ │ │ │
│ │teritoriul sitului │ │ │ │ │ │ │
│ │şi din apropierea │ │ │ │ │ │ │
│ │acestuia şi asanarea │ │ │ │ │ │ │
│ │locurilor respective. │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│2.2.│Colaborarea cu şcolile│Custode │ 3│Numărul de │1 inginer │Finanţare │Permanent │
│ │din zonă, pentru a le │ │ │acţiuni │ │Programul │ │
│ │pune la dispoziţie │ │ │găzduite │ │Operaţional │ │
│ │situl în scop │ │ │ │ │Sectorial │ │
│ │instructiv şi │ │ │ │ │Mediu sau │ │
│ │educativ, pentru elevi│ │ │ │ │Life+. │ │
│ │şi tineri în vederea: │ │ │ │ │ │ │
│ │a) Organizării de │ │ │ │ │ │ │
│ │excursii în pădure sau│ │ │ │ │ │ │
│ │la lac, în cadrul │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │extracuriculare sau a │ │ │ │ │ │ │
│ │orelor de biologie; │ │ │ │ │ │ │
│ │b) Organizării de │ │ │ │ │ │ │
│ │ateliere şi expoziţii │ │ │ │ │ │ │
│ │de tipul animalelor │ │ │ │ │ │ │
│ │din hârtie/origami, │ │ │ │ │ │ │
│ │tablouri din flori │ │ │ │ │ │ │
│ │presate şi alte │ │ │ │ │ │ │
│ │asemenea, în special │ │ │ │ │ │ │
│ │având ca obiect │ │ │ │ │ │ │
│ │speciile pentru care │ │ │ │ │ │ │
│ │a fost desemnat situl,│ │ │ │ │ │ │
│ │cunoscute drept fiind │ │ │ │ │ │ │
│ │foarte atractive │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru copii; │ │ │ │ │ │ │
│ │c) Organizării de │ │ │ │ │ │ │
│ │spectacole şcolare în │ │ │ │ │ │ │
│ │anumite zone din sit │ │ │ │ │ │ │
│ │potrivite, cu │ │ │ │ │ │ │
│ │descrierea speciilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ţintă. │ │ │ │ │ │ │
│ │d) Alte asemenea │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi în acelaşi │ │ │ │ │ │ │
│ │scop. │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│2.3 │Promovarea unor │Custode │ 2│Numărul de │1 inginer,│Resurse │Anual │
│ │practici de │ │ │informări/ │1-2 tehni-│proprii │ │
│ │agricultură │ │ │discuţii │cieni, │ │ │
│ │prietenoase în │ │ │ │utilaje de│ │ │
│ │vecinătatea sitului │ │ │ │transport │ │ │
│ │prin: │ │ │ │ │ │ │
│ │a) Anunţarea Direcţiei│ │ │ │ │ │ │
│ │Agricole Judeţene │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru a informa │ │ │ │ │ │ │
│ │fermierii din zonă, │ │ │ │ │ │ │
│ │inclusiv în ce │ │ │ │ │ │ │
│ │priveşte finanţarea │ │ │ │ │ │ │
│ │europeană; │ │ │ │ │ │ │
│ │b) Discutarea cu │ │ │ │ │ │ │
│ │liderii de opinie │ │ │ │ │ │ │
│ │locali a acestor │ │ │ │ │ │ │
│ │aspecte. │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│2.4.│Elaborarea unor │Custode │ 3│Numărul de │Personalul│Finanţare │Permanent/ │
│ │planuri de urbanism │ │ │locuinţe ce │custodelui│Programul │anual │
│ │care să asigure │ │ │respectă │ │Operaţional │ │
│ │construcţia de │ │ │condiţiile de│ │Sectorial │ │
│ │locuinţe şi case de │ │ │mediu │ │Mediu sau │ │
│ │vacanţă cu respectarea│ │ │ │ │Life+. │ │
│ │cerinţelor de │ │ │ │ │Resurse │ │
│ │protecţie a │ │ │ │ │proprii │ │
│ │elementelor de habitat│ │ │ │ │ │ │
│ │specifice sitului. │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│2.5.│Iniţierea de măsuri │Custode │ 2│Numărul de │Personalul│Finanţare │Permanent │
│ │pentru evitarea │ │ │exemplare de │custodelui│Programul │ │
│ │uciderii Emys │ │ │Emys │ │Operaţional │ │
│ │orbicularis de către │ │ │orbicularis │ │Sectorial │ │
│ │pescari: dotarea │ │ │salvate │ │Mediu sau │ │
│ │punctelor de pescuit │ │ │ │ │Life+. │ │
│ │cu degorjoare │ │ │ │ │Resurse │ │
│ │gratuite, promovarea │ │ │ │ │proprii │ │
│ │unor momeli mai puţin │ │ │ │ │ │ │
│ │atractive pentru Emys │ │ │ │ │ │ │
│ │orbicularis, prin │ │ │ │ │ │ │
│ │cooperarea │ │ │ │ │ │ │
│ │administratorului │ │ │ │ │ │ │
│ │Lacului Hobaia. │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│2.6.│Semnalarea │Custode │ 5│Semnalizări/ │Personalul│Finanţare │Permanent în │
│ │administratorilor │ │ │obstacole │custodelui│Programul │ce priveşte │
│ │autostrăzii şi │ │ │instalate │ │Operaţional │supravegherea│
│ │drumurilor a prezenţei│ │ │ │ │Sectorial │ │
│ │în zonă a speciilor │ │ │ │ │Mediu sau │ │
│ │protejate cu │ │ │ │ │Life+. │ │
│ │recomandarea de a │ │ │ │ │Resurse │ │
│ │instala obstacole │ │ │ │ │proprii │ │
│ │naturale ce să │ │ │ │ │ │ │
│ │împiedice accesul │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor protejate │ │ │ │ │ │ │
│ │pe carosabil. │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│2.7.│Conştientizare │Custode │ 4│Numărul de │Personalul│Resurse │Permanent │
│ │populaţiei locale cu │ │ │activităţi │custodelui│proprii │ │
│ │privire la valoarea │ │ │tradiţionale │ │ │ │
│ │economică şi sociala a│ │ │identificate │ │ │ │
│ │sitului şi a │ │ │Numărul de │ │ │ │
│ │oportunităţilor de │ │ │activităţi de│ │ │ │
│ │dezvoltare durabilă │ │ │informare │ │ │ │
│ │prin: │ │ │derulate │ │ │ │
│ │a) identificarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │promovarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │tradiţionale cu impact│ │ │ │ │ │ │
│ │minim - cum ar fi │ │ │ │ │ │ │
│ │construcţia din case │ │ │ │ │ │ │
│ │din lemn, dar │ │ │ │ │ │ │
│ │nereducându-se la │ │ │ │ │ │ │
│ │aceasta; │ │ │ │ │ │ │
│ │b) cunoaşterea │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatelor sitului, │ │ │ │ │ │ │
│ │a valorii lor sociale │ │ │ │ │ │ │
│ │şi economice; │ │ │ │ │ │ │
│ │c) alte acţiuni de │ │ │ │ │ │ │
│ │informare/ │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare ce │ │ │ │ │ │ │
│ │s-ar dovedi necesare. │ │ │ │ │ │ │
│ │Activitatea se poate │ │ │ │ │ │ │
│ │derula prin afişe, │ │ │ │ │ │ │
│ │web-site sau discuţii │ │ │ │ │ │ │
│ │directe cu populaţia │ │ │ │ │ │ │
│ │locală, prin orice │ │ │ │ │ │ │
│ │alte medii sau │ │ │ │ │ │ │
│ │mijloace potrivite. │ │ │ │ │ │ │
├────┴──────────────────────┴───────────┴──────────┴─────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┤
│ Obiectiv 3 │
│ Asigurarea conectivităţii permanente a elementelor de habitat, în special pentru │
│ Lutra lutra şi Emys orbicularis │
├────┬──────────────────────┬───────────┬──────────┬─────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┤
│Nr. │Descrierea activităţii│Responsabil│Prioritate│Indicatori de│Resurse │Resurse │Termen şi │
│ │ │ │ │monitorizare │umane şi │financiare -│perioade │
│ │ │ │ │şi evaluare │materiale │finanţare │- planificare│
│ │ │ │ │ │ │ │în timp │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│3.1.│Monitorizarea │Custode │ 1│Numărul de │1-2 │Resurse │Permanent/ │
│ │prezenţei Emys │ │ │misiuni de │tehnicieni│proprii │anual │
│ │orbicularis: │ │ │monitorizare │ │ │ │
│ │a) Pe malul de nord al│ │ │ │ │ │ │
│ │Lacului Hobaia │ │ │ │ │ │ │
│ │b) În zona de sub │ │ │ │ │ │ │
│ │linia de înaltă │ │ │ │ │ │ │
│ │tensiune, în special │ │ │ │ │ │ │
│ │la est │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│3.2.│Elaborarea unei liste │Custode │ 3│Lista │1 inginer │Resurse │Permanent în │
│ │de activităţi posibile│ │ │elaborată │ │proprii │ce priveşte │
│ │în sit şi în │ │ │ │ │Programe de │menţinerea şi│
│ │vecinătatea sa, bazate│ │ │ │ │finanţare │actualizarea │
│ │pe valoarea economică │ │ │ │ │ │listei │
│ │şi ştiinţifică a │ │ │ │ │ │ │
│ │biodiversităţii, │ │ │ │ │ │ │
│ │schimburi de │ │ │ │ │ │ │
│ │cunoştinţe cu alte │ │ │ │ │ │ │
│ │situri din reţeaua │ │ │ │ │ │ │
│ │Natura 2000, în │ │ │ │ │ │ │
│ │special acolo unde se │ │ │ │ │ │ │
│ │întâlnesc aceste două │ │ │ │ │ │ │
│ │specii. Listă │ │ │ │ │ │ │
│ │deschisă. │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│3.3.│Colaborarea cu │Custode │ 2│Suprafaţa │1 inginer,│Resurse │Permanent │
│ │primăriile │ │ │neafectată │1-2 tehni-│proprii │ │
│ │localităţilor din Sud-│ │ │ │cieni, │ │ │
│ │Estul sitului pentru a│ │ │ │utilaje de│ │ │
│ │semnala din timp │ │ │ │transport │ │ │
│ │intenţiile de desecare│ │ │ │ │ │ │
│ │sau de instituire a │ │ │ │ │ │ │
│ │unor activităţi │ │ │ │ │ │ │
│ │agricole intensive ce │ │ │ │ │ │ │
│ │ar putea împiedica │ │ │ │ │ │ │
│ │trecerea vidrei spre │ │ │ │ │ │ │
│ │zona Luncii Argeşului.│ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│3.4.│Colaborarea, schimbul │Custode │ 3│Colaborări │Personalul│Finanţare │Permanent │
│ │de informaţii cu │ │ │iniţiate │custodelui│Programul │ │
│ │administratorii sau │ │ │ │ │Operaţional │ │
│ │custozii siturilor │ │ │ │ │Sectorial │ │
│ │Natura 2000 învecinate│ │ │ │ │Mediu sau │ │
│ │pentru a determina │ │ │ │ │Life+. │ │
│ │cele mai probabile │ │ │ │ │Resurse │ │
│ │pasaje de trecere a │ │ │ │ │proprii │ │
│ │vidrei între │ │ │ │ │ │ │
│ │elementele sale de │ │ │ │ │ │ │
│ │habitat şi armonizarea│ │ │ │ │ │ │
│ │acordării de avize │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru construcţii şi │ │ │ │ │ │ │
│ │alte activităţi în │ │ │ │ │ │ │
│ │siturile respective în│ │ │ │ │ │ │
│ │conformitate cu aceste│ │ │ │ │ │ │
│ │informaţii. │ │ │ │ │ │ │
│ │Activitatea se poate │ │ │ │ │ │ │
│ │realiza prin │ │ │ │ │ │ │
│ │întâlniri, conversaţii│ │ │ │ │ │ │
│ │telefonice, comunicare│ │ │ │ │ │ │
│ │formală sau │ │ │ │ │ │ │
│ │informală. │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────────────────┴───────────┴──────────┴─────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┘
Legendă:
Prioritate Notare
foarte mare 5
mare 4
medie 3
mică 2
foarte mică 1
Planificarea în timp a activităţilor
┌────┬─────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────────┬───────┬────────┐
│Nr. │ Activitate │Anul 1 │Anul 2 │ Anul 3│Anul 4 │Anul 5 │Prioritate│Respon-│Partener│
│ │ ├─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┤ │sabil │ │
│ │ │T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────────┴───────┴────────┤
│ │Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată │
│ │aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora. │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1 │Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea menţinerii stării favorabile a habitatelor 91Y0 şi │
│ │91M0 şi a habitatelor pentru Triturus cristatus şi Bombina bombina │
├────┼─────────────────────────────┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──────────┬───────┬────────┤
│1.1.│Menţinerea zonelor umede şi │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 1 │Custode│Ocolul │
│ │bălţilor habitat de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic │
│ │reproducere - a se vedea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │harta de distribuţie - pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Triturus cristatus şi Bombina│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │bombina prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a) menţinerea şi/sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea unor zone de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │siguranţă în apropierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora, eventual prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │păstrarea sau plantarea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │specii ce împiedică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pătrunderea oamenilor - cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │grijă pentru a nu influenţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │compoziţia pe specii a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatelor 91Y0 şi 91M0; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │b) alimentarea acestora cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │apă în perioadele deosebit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de secetoase, dacă se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dovedeşte necesar; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │c) eliminarea peştilor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aceste bălţi, dacă vor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │apărea; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │d) evitarea drenării şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │plantării zonelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │identificate drept bălţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de reproducere. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│1.2.│Menţinerea zonelor umede şi │ │ │ │ │X│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 1 │Custode│Ocolul │
│ │bălţilor de facilitare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic │
│ │migraţiei - "stepping stones"│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- a se vedea harta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │distribuţiei - pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Triturus cristatus şi Bombina│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │bombina prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a) Menţinerea adăpătorilor şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │scăldătorilor vânatului mare,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │chiar dacă în timp numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestuia s-ar putea dovedi în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │scădere; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │b) Evitarea nivelării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │liniilor parcelare şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │drumurilor forestiere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interne, deoarece în gropile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi făgaşele din acestea se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acumulează apa necesară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │migraţiei şi conectării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dintre populaţii; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│1.3.│Menţinerea lemnului mort în │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 2 │Custode│Ocolul │
│ │pădure prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic, │
│ │a) Lăsarea unor arbori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │societa-│
│ │putrezi în picioare, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │te │
│ │semnalarea corespunzătoare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comer- │
│ │acestora; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cială │
│ │b) Lăsarea unor trunchiuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specia- │
│ │pe sol, după tăiere; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lizată │
│ │c) Depunerea unor trunchiuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de arbori putrezi, în zonele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │unde nu sunt suficiente. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│1.4.│Dezvoltarea capacităţii │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 3 │Custode│Socie- │
│ │instituţionale a custodelui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tăţi │
│ │de a gestiona habitatele şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comer- │
│ │speciile pentru care a fost │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ciale │
│ │declarat situl prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a) Realizarea de instruiri în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │domeniul tehnicilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │GPS/GIS/teledetecţie; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │b) Dotarea cu tehnica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │necesară: calculatoare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │software, dispozitive GPS, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aparate foto, autovehicule şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │alte asemenea; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │c) Perfecţionarea bazei de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cunoaştere pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │identificarea şi includerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în Formularul standard Natura│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │2000 şi a altor specii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │importanţă comunitară - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │instruiri de specialitate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ecologie/biologie şi/sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │schimburi de experienţă cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │entităţi relevante din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │România şi din alte State │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │membre, participarea la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │seminarii de specialitate şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │organizarea de astfel de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │evenimente. Participarea la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cercetare ştiinţifică. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│1.5.│Monitorizare curentă şi │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 2 │Custode│Ocolul │
│ │periodică prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvic │
│ │a) Elaborarea şi aplicarea de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │protocoale de colectare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │stocare şi transmitere a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │datelor de conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor şi habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru care a fost declarat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │situl către autoritatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │competentă pentru protecţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │mediului, date necesare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │raportării de către România │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │la Comisia Europeană; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │b) Inspecţii de teren pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │evaluarea stării bălţilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │reproducere şi a celor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │necesare migraţiei, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │capturarea şi analiza unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │exemplare de amfibieni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru a determina eventuala │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │accentuare a competiţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │intraspecifice; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │c) Monitorizarea stării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatelor 91Y0 şi 91MO: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │analiza datelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │management al pădurii pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a determina potenţialele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │evoluţii ce ar putea afecta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │stabilitatea ecosistemelor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cum ar fi schimbarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │compoziţiei pe specii sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │modificarea stratului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ierbos, analiza imaginilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │satelitare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│1.6.│Reconstrucţie ecologică - │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 2 │Custode│ │
│ │dacă suprafaţa bălţilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │reproducerea va scădea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │excesiv sau dacă vor dispărea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Sprijinirea activităţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cercetare ştiinţifică în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │scopul conservării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │biodiversităţii şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltării durabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│1.7.│Bornarea şi semnalizarea │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│X│x│ 5 │Custode│Ocolul │
│ │sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvic │
└────┴─────────────────────────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────────┴───────┴────────┘
┌────┬─────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────────┬───────┬────────┐
│Nr. │ Activitate │Anul 1 │Anul 2 │ Anul 3│Anul 4 │Anul 5 │Prioritate│Respon-│Partener│
│ │ ├─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┤ │sabil │ │
│ │ │T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────────┴───────┴────────┤
│ │Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată │
│ │aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora. │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2 │Măsură generală/Obiectiv specific: Controlul şi diminuarea presiunilor antropice din exteriorul │
│ │sitului, plasarea acestora pe o evoluţie în scădere │
├────┼─────────────────────────────┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──────────┬───────┬────────┤
│2.1.│Promovarea la autorităţile │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 1 │Custode│Ocolul │
│ │publice locale relevante din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic │
│ │jurul sitului a gestiunii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │corespunzătoare a deşeurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │menajere şi a celor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi recreative prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a) Înlăturarea periodică a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deşeurilor menajere din sit; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │b) Instalarea de pubele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │comunitare de către primării,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acolo unde nu există sisteme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de colectare individuală şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │eventual perceperea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tarife sociale dacă este │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cazul; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │c) Desfiinţarea, de către │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │companiile de colectare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deşeurilor din zonă, a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │gropilor de gunoi ilegale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de pe teritoriul sitului şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │din apropierea acestuia şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │asanarea locurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │respective. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│2.2.│Colaborarea cu şcolile din │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 3 │Custode│Autori- │
│ │zonă, pentru a le pune la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tatea │
│ │dispoziţie situl în scop │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Centrală│
│ │instructiv şi educativ, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru │
│ │pentru elevi şi tineri în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │educţie,│
│ │vederea: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │direct │
│ │a) Organizării de excursii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sau prin│
│ │în pădure sau la lac, în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organis-│
│ │cadrul activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mele │
│ │extracuriculare sau a orelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │decon- │
│ │de biologie; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │centrate│
│ │b) Organizării de ateliere şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organi- │
│ │expoziţii de tipul animalelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zaţii │
│ │din hârtie/origami, tablouri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │neguver-│
│ │din flori presate şi alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │namen- │
│ │asemenea, în special având │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tale │
│ │ca obiect speciile pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolile │
│ │care a fost desemnat situl, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │din │
│ │cunoscute drept fiind foarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunele│
│ │atractive pentru copii; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │înveci- │
│ │c) Organizării de spectacole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nate │
│ │şcolare în anumite zone din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sit potrivite, cu descrierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor ţintă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │d) Alte asemenea activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în acelaşi scop. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│2.3.│Promovarea unor practici de │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 2 │Custode│Ocolul │
│ │agricultură prietenoase în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic, │
│ │vecinătatea sitului prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Direcţia│
│ │a) Anunţarea Direcţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agricolă│
│ │Agricole Judeţene pentru a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţea-│
│ │informa fermierii din zonă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nă │
│ │inclusiv în ce priveşte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │finanţarea europeană; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │b) Discutarea cu liderii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │opinie locali a acestor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aspecte. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│2.4.│Elaborarea unor planuri de │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 3 │Custode│Primă- │
│ │urbanism care să asigure │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riile │
│ │construcţia de locuinţe şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │din │
│ │case de vacanţă cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vecină- │
│ │respectarea cerinţelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tatea │
│ │protecţie a elementelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sitului │
│ │habitat specifice sitului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│2.5.│Iniţierea de măsuri pentru │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 2 │Custode│Adminis-│
│ │evitarea uciderii Emys │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tratorul│
│ │orbicularis de către pescari:│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lacului │
│ │dotarea punctelor de pescuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Hobaia, │
│ │cu degorjoare gratuite, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asocia- │
│ │promovarea unor momeli mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ţiile de│
│ │puţin atractive pentru Emys │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pescari │
│ │orbicularis, prin cooperarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │administratorului Lacului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Hobaia. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│2.6.│Semnalarea administratorilor │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 5 │Custode│Consi- │
│ │autostrăzii şi drumurilor a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │liul │
│ │prezenţei în zonă a speciilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jude- │
│ │protejate cu recomandarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ţean, │
│ │a instala obstacole naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autori- │
│ │ce să împiedice accesul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tăţile │
│ │speciilor protejate pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │naţio- │
│ │carosabil. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │respon- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sabile │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │infra- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structu-│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ra │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rutieră │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│2.7.│Conştientizare populaţiei │ │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 4 │Custode│Ocolul │
│ │locale cu privire la valoarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic, │
│ │economică şi sociala a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organi- │
│ │sitului şi a oportunităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zaţii │
│ │de dezvoltare durabilă prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │neguver-│
│ │d) identificarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │namenta-│
│ │promovarea unor activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │le │
│ │tradiţionale cu impact minim-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cum ar fi construcţia din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │case din lemn, dar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │nereducându-se la aceasta; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │e) cunoaşterea speciilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatelor sitului, a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │valorii lor sociale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │economice; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │f) alte acţiuni de informare/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare ce s-ar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dovedi necesare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Activitatea se poate derula │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prin afişe, web-site sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │discuţii directe cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │populaţia locală, prin orice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │alte medii sau mijloace │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │potrivite. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────────────────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────────┴───────┴────────┘
┌────┬─────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────────┬───────┬────────┐
│Nr. │ Activitate │Anul 1 │Anul 2 │ Anul 3│Anul 4 │Anul 5 │Prioritate│Respon-│Partener│
│ │ ├─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┤ │sabil │ │
│ │ │T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────────┴───────┴────────┤
│ │Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată │
│ │aria naturală protejată, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora. │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3 │Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea conectivităţii permanente a elementelor de habitat,│
│ │în special pentru Lutra lutra şi Emys orbicularis │
├────┼─────────────────────────────┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──────────┬───────┬────────┤
│3.1.│Monitorizarea prezenţei Emys │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │orbicularis: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │c) Pe malul de nord al │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 1 │Custode│Ocolul │
│ │Lacului Hobaia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic │
│ │d) În zona de sub linia de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │înaltă tensiune, în special │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │la Est │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│3.2.│Elaborarea unei liste de │ │ │ │ │X│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 3 │Custode│Ocolul │
│ │activităţi posibile în sit şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic │
│ │în vecinătatea sa, bazate pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │valoarea economică şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ştiinţifică a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │biodiversităţii, schimburi de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cunoştinţe cu alte situri din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │reţeaua Natura 2000, în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │special acolo unde se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │întâlnesc aceste două specii.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Listă deschisă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│3.3.│Colaborarea cu primăriile │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 2 │Custode│Ocolul │
│ │localităţilor din Sud-Estul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic │
│ │sitului pentru a semnala din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │timp intenţiile de desecare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sau de instituire a unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi agricole intensive│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ce ar putea împiedica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │trecerea vidrei spre zona │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Luncii Argeşului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤
│3.4.│Colaborarea, schimbul de │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│X│ 3 │Custode│Alţi │
│ │informaţii cu administratorii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │custozi,│
│ │sau custozii siturilor Natura│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia │
│ │2000 învecinate pentru a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│ │determina cele mai probabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protec- │
│ │pasaje de trecere a vidrei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ţia │
│ │între elementele sale de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului│
│ │habitat şi armonizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Giurgiu │
│ │acordării de avize pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │construcţii şi alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi în siturile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │respective în conformitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cu aceste informaţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Activitatea se poate realiza │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prin întâlniri, conversaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │telefonice, comunicare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │formală sau informală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────────────────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────────┴───────┴────────┘
6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR Indicatori, surse şi termene
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv specific 1 │
│ Asigurarea menţinerii habitatelor 91Y0 şi 91M0 şi a habitatelor │
│ pentru Triturus cristatus şi Bombina bombina │
├────┬──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬───────────┤
│Nr. │ Descrierea activităţii │ Indicatori de │ Sursa │Planificare│
│ │ │ monitorizare │ │ │
│ │ │ şi evaluare │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│1.1.│Menţinerea zonelor umede │Numărul de bălţi│Misiune de teren│Anual │
│ │şi bălţilor habitat de │menţinute şi │Date satelitare │ │
│ │reproducere - a se vedea │suprafaţa │PROBA-V şi │ │
│ │harta de distribuţie - │acestora │Landsat ETM, │ │
│ │pentru Triturus cristatus │ │altele conform │ │
│ │şi Bombina bombina │ │disponibilităţii│ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│1.2.│Menţinerea zonelor umede │Numărul de bălţi│Misiune de teren│Anual │
│ │şi bălţilor de facilitare │menţinute şi │Date satelitare │ │
│ │a migraţiei - "stepping │suprafaţa │PROBA-V şi │ │
│ │stones" - a se vedea harta│acestora │Landsat ETM │ │
│ │distribuţiei - pentru │ │ │ │
│ │Triturus cristatus şi │ │ │ │
│ │Bombina bombina │ │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│1.3.│Menţinerea lemnului mort │Numărul de │Misiune de teren│Anual │
│ │în pădure │trunchiuri │ │ │
│ │ │lăsate în pădure│ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│1.4.│Dezvoltarea capacităţii │Numărul de │Şedinţe de │Semestrial │
│ │instituţionale a │persoane │analiză │ │
│ │custodelui de a gestiona │instruite │ │ │
│ │habitatele şi speciile │Dotarea │ │ │
│ │pentru care a fost │procurată: │ │ │
│ │declarat situl │dispozitive GPS │ │ │
│ │ │autovehicule, │ │ │
│ │ │calculatoare, │ │ │
│ │ │software │ │ │
│ │ │specializat GIS │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│1.5.│Monitorizare curentă şi │Numărul de │Şedinţe de │Semestrial │
│ │periodică a stării │protocoale de │analiză │ │
│ │ecologice sitului │gestiune a │ │ │
│ │ │datelor │ │ │
│ │ │elaborate │ │ │
│ │ │Numărul de │ │ │
│ │ │inspecţii în │ │ │
│ │ │teren │ │ │
│ │ │Numărul de │ │ │
│ │ │analize │ │ │
│ │ │realizate │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│1.6.│Reconstrucţie ecologică - │Suprafaţa supusă│Misiune de teren│Anual │
│ │dacă suprafaţa bălţilor de│reconstrucţiei │Date satelitare │ │
│ │reproducere va scădea │ecologice │PROBA-V şi │ │
│ │excesiv sau dacă vor │ │SPOT, altele │ │
│ │dispărea │ │conform │ │
│ │ │ │disponibilităţii│ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│1.7.│Bornarea şi semnalizarea │Suprafaţa │Misiune de teren│Anual │
│ │sitului │bornată │ │ │
└────┴──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴───────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv specific 2 │
│ Controlul şi diminuarea presiunilor antropice din exteriorul sitului, │
│ plasarea acestora pe o evoluţie în scădere │
├────┬──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬───────────┤
│Nr. │ Descrierea activităţii │ Indicatori de │ Sursa │Planificare│
│ │ │ monitorizare │ │ │
│ │ │ şi evaluare │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│2.1.│Informarea primăriilor din│Numărul de │Misiune de │Anual │
│ │jurul sitului cu privire │pubele │teren/telefon │ │
│ │la necesitatea gestiunii │comunitare │ │ │
│ │corespunzătoare a │instalate │ │ │
│ │deşeurilor menajere şi a │ │ │ │
│ │celor din activităţi │ │ │ │
│ │recreative │ │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│2.2.│Colaborarea cu şcolile din│Numărul de │Discuţii cu │Semestrial │
│ │zonă, pentru a le pune la │acţiuni găzduite│conducerea │ │
│ │dispoziţie situl în scop │ │şcolilor │ │
│ │instructiv şi educativ, │ │ │ │
│ │pentru elevi şi tineri │ │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│2.3.│Promovarea unor practici │Numărul de │Şedinţe de │Anual │
│ │de agricultură prietenoase│informări/ │analiză │ │
│ │în vecinătatea sitului │discuţii │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│2.4.│Elaborarea unor planuri │Numărul de │Discuţii cu │Anual │
│ │urbanistice care să │locuinţe ce │primăriile │ │
│ │asigure construcţia de │respectă │ │ │
│ │locuinţe şi case de │condiţiile de │ │ │
│ │vacanţă cu respectarea │mediu │ │ │
│ │cerinţelor de protecţie a │ │ │ │
│ │elementelor de habitat │ │ │ │
│ │specifice sitului. │ │ │ │
│ │Se vor respecta │ │ │ │
│ │obligatoriu distanţele de │ │ │ │
│ │protecţie adecvate în │ │ │ │
│ │cadrul documentaţiilor de │ │ │ │
│ │urbanism între zonele │ │ │ │
│ │construibile şi aria │ │ │ │
│ │naturală protejată; │ │ │ │
│ │Se vor instala facilităţi │ │ │ │
│ │de gestiune │ │ │ │
│ │corespunzătoare a │ │ │ │
│ │deşeurilor şi a apei │ │ │ │
│ │menajere, cum ar fi │ │ │ │
│ │toaletele cu compostare │ │ │ │
│ │sau cele cu autoepurare │ │ │ │
│ │sau racordarea la reţelele│ │ │ │
│ │de canalizare locale, │ │ │ │
│ │acolo unde este posibil. │ │ │ │
│ │Se va realiza │ │ │ │
│ │fundamentarea ecologică │ │ │ │
│ │prin studii a planurilor │ │ │ │
│ │de urbanism în acest scop.│ │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│2.5.│Iniţierea de măsuri pentru│Numărul de │Discuţii cu │Anual │
│ │evitarea uciderii Emys │exemplare de │administratorul │ │
│ │orbicularis de către │Emys orbicularis│lacului │ │
│ │pescari: dotarea punctelor│salvate │ │ │
│ │de pescuit cu degorjoare │ │ │ │
│ │gratuite, promovarea unor │ │ │ │
│ │momeli mai puţin atractive│ │ │ │
│ │pentru Emys orbicularis, │ │ │ │
│ │prin cooperarea │ │ │ │
│ │administratorului Lacului │ │ │ │
│ │Hobaia │ │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│2.6.│Semnalarea │Obstacole │Misiune de teren│La doi ani │
│ │administratorilor │instalate │ │ │
│ │autostrăzii şi drumurilor │ │ │ │
│ │a prezenţei în zonă a │ │ │ │
│ │speciilor protejate cu │ │ │ │
│ │recomandarea de a instala │ │ │ │
│ │obstacole naturale ce să │ │ │ │
│ │împiedice accesul │ │ │ │
│ │speciilor protejate pe │ │ │ │
│ │carosabil │ │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│2.7.│Conştientizare populaţiei │Numărul de │Discuţii cu │Anual │
│ │locale cu privire la │activităţi │primăriile │ │
│ │valoarea economică şi │tradiţionale │ │ │
│ │socială a sitului şi a │identificate │ │ │
│ │oportunităţilor de │Numărul de │ │ │
│ │dezvoltare durabilă │activităţi de │ │ │
│ │ │informare │ │ │
│ │ │derulate │ │ │
└────┴──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴───────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv specific 3 │
│ Asigurarea conectivităţii permanente a elementelor de habitat, │
│ în special pentru Lutra lutra şi Emys orbicularis │
├────┬──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬───────────┤
│Nr. │ Descrierea activităţii │ Indicatori de │ Sursa │Planificare│
│ │ │ monitorizare │ │ │
│ │ │ şi evaluare │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│3.1.│ Monitorizarea prezenţei │Numărul de │Misiune de teren│Anual │
│ │Emys orbicularis │misiuni de │ │ │
│ │ │monitorizare │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│3.2.│Elaborarea unei liste de │Lista elaborată │Discuţii cu │Actualiza- │
│ │activităţi posibile în sit│ │primăriile │rea - │
│ │şi în vecinătatea sa, │ │ │anual │
│ │bazate pe valoarea │ │ │ │
│ │economică a │ │ │ │
│ │biodiversităţii, atât cât │ │ │ │
│ │este posibil având în │ │ │ │
│ │vedere nivelul de │ │ │ │
│ │cunoaştere, schimburi de │ │ │ │
│ │cunoştinţe cu alte situri │ │ │ │
│ │din reţeaua Natura 2000, │ │ │ │
│ │în special acolo unde │ │ │ │
│ │se întâlnesc aceste două │ │ │ │
│ │specii │ │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│3.3.│Colaborarea cu primăriile │Suprafaţa │Discuţii cu │Anual │
│ │localităţilor din │neafectată │primăriile │ │
│ │Sud-Estul sitului pentru a│ │ │ │
│ │semnala din timp │ │ │ │
│ │intenţiile de desecare sau│ │ │ │
│ │de instituire a unor │ │ │ │
│ │activităţi agricole │ │ │ │
│ │intensive ce ar putea │ │ │ │
│ │împiedica trecerea vidrei │ │ │ │
│ │spre zona Luncii Argeşului│ │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤
│3.4.│Colaborarea, schimbul de │Colaborări │Discuţii cu │Semestrial │
│ │informaţii cu │iniţiate │administratorii/│ │
│ │administratorii siturilor │ │custozii │ │
│ │Natura 2000 învecinate │ │siturilor │ │
│ │pentru a determina cele │ │Natura 2000 │ │
│ │mai probabile pasaje de │ │învecinate │ │
│ │trecere a vidrei între │ │ │ │
│ │elementele sale de habitat│ │ │ │
│ │şi armonizarea acordării │ │ │ │
│ │de avize pentru │ │ │ │
│ │construcţii şi alte │ │ │ │
│ │activităţi în siturile │ │ │ │
│ │respective în conformitate│ │ │ │
│ │cu aceste informaţii. │ │ │ │
│ │Activitatea se poate │ │ │ │
│ │realiza prin întâlniri, │ │ │ │
│ │conversaţii telefonice, │ │ │ │
│ │comunicare formală sau │ │ │ │
│ │informală │ │ │ │
└────┴──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴───────────┘
Raportări periodice Aceste raportări periodice au loc la un anumit moment de timp stabilit relativ la momentul începerii derulării planului de management, după aprobarea acestuia. Raportări periodice, conform metodologiei SINCRON
Tabelul nr. 90.
┌───┬─────────────────────────────────┬────────────────┬──────────────────┐
│Nr.│ Denumire │Moment raportare│Activităţi incluse│
│ │ ├────┬───────────┤ în raportare │
│ │ │ An │ Trimestru │ │
├───┼─────────────────────────────────┼────┼───────────┼──────────────────┤
│ 1│Raportare anul 1 │ 1 │ N/A │Toate începute │
├───┼─────────────────────────────────┼────┼───────────┼──────────────────┤
│ 2│Raportare intermediară din anul 3│ 3 │ N/A │Toate │
├───┼─────────────────────────────────┼────┼───────────┼──────────────────┤
│ 3│Raportare finală din anul 5 │ 5 │ N/A │Toate │
└───┴─────────────────────────────────┴────┴───────────┴──────────────────┘
Notă: "Toate" înseamnă toate activităţile prevăzute în planificarea şi care se află în derulare sau au fost încheiate la un moment de timp anterior acestei raportări respective. Conform convenţiei proiectului SINCRON, dacă se completează doar coloana "An" se înţelege raportarea tuturor activităţilor aflate în derulare sau care au fost încheiate până la finalizarea anului respectiv. Urmărirea activităţilor planificate Tabelul nr. 18 Formular pentru centralizarea resurselor consumate, a procentului de îndeplinire şi a rezultatelor
┌─────┬────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬───────────┬─────────┬──────────┐
│Nr │ Activitate │Resurse│Resurse │ Resurse │ Procent │Rezultate│Observaţii│
│ │ │umane │materiale│ financiare │îndeplinire│ │ │
│ │ │ │ │ estimate │ │ │ │
│ │ ├───────┼─────────┼──────┬───────┤ │ │ │
│ │ │Cheltu-│Cheltu- │Total │Sursa │ │ │ │
│ │ │ieli │ieli │moneda│fonduri│ │ │ │
├─────┼────────────┴───────┴─────────┴──────┴───────┴───────────┴─────────┴──────────┤
│ 1 │Obiectiv general ... │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1.1 │Măsură generală/Obiectiv specific ... │
├─────┼────────────┬───────┬─────────┬──────┬───────┬───────────┬─────────┬──────────┤
│1.1.1│Activitatea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │1.1.1 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼───────┼─────────┼──────┼───────┼───────────┼─────────┼──────────┤
│1.1.2│Activitatea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │... │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴────────────┼───────┼─────────┼──────┼───────┴───────────┴─────────┴──────────┤
│TOTAL │ │ n/a │ │ n/a │
└──────────────────┴───────┴─────────┴──────┴────────────────────────────────────────┘
Indicarea activităţi realizate Tabelul nr. 19 Formular pentru activităţi planificate
┌────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│ Activitate │ Anul 1 │ Anul 2 │ Anul 3 │ ....... │ Anul N │
│ ├──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┤
│ │ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│
│ │ 1│ 2│ 3│ 4│ 1│ 2│ 3│ 4│ 1│ 2│ 3│ 4│ 1│ 2│ 3│ 4│ 1│ 2│ 3│ 4│
├────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Activitatea │ x│ x│ x│ x│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Activitatea │ │ │ x│ x│ x│ x│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Activitatea │..│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│... │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Activitatea │..│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.n │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘
Bibliografie şi referinţe 1] Ottino, P, Por Igioni, C Taglianti, A - Habitat Suitability For The Otter-Lutra Lutra-Of Some Rivers Of Abruzzo Region-Central Italy, Hystrix, N.S. 7 - I -2- 1995: 265-268 2] Gafta, D., Mountford, O.J. -coordonatori, 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 101p. 3] Soogard, B. et al -, Criteria for favourable conservation status în Denmark Natural habitat types and species covered by the EEC Habitats Directive and birds covered by the EEC Birds Directive NERI Technical Report No. 647, 2007 4] Kettunen, M Terry, A, Tucker, G. Jones, A - Guidance on the maintenance of landscape connectivity features of major importance for wild flora and faunaGuidance on the implementation of Article 3 of the Birds Directive-79/409/EEC - and Article 10 of the Habitats Directive-92/43/EEC, Institute for European Environmental Policy (IEEP), 2007 5] Natural England Species Information Note SIN006. Otter: European protected species First edition 19 October 2007 6] Sulkavaa, R., Sulkavab, P.- Otter -Lutra lutra- population în northernmost Finland, Estonian Journal of Ecology, 2009, 58, 3, 225.231 7] Chanin, P - Ecology of the European Otter, Conserving Natura 2000 Rivers, Ecology Series, 10 8] Garcia Diaz, P. - Abundance Of The Eurasian Otter-Lutra Lutra-Linnaeus, 1758-In Two Areas From Central Spain -Province Of Salamanca, River Tormes, Iucn Otter Spec. Group Bull. 25/1 2008 9] Ruiz-Olmo, J. - THE OTTER -Lutra Lutra L.- On Corfu Island, Greece: Situation In 2006 - IUCN Otter Spec. Group Bull. 23/1 2006 10] Olsen Lars-Henrik 2012 Animalele şi urmele lor. Editura M.A.S.T., Bucureşti, 273 pp 11] Richard A. Griffiths & Clair Williams, Population modelling of Great Crested Newts -Triturus cristatus, RANA Sonderheft 4, Rangsdorf 2011. 12] http://www.rana-internet.de/media/Sonderheft4_Griffith.pdf 13] Cicort-Lucaciu şi colab. - Data on Population Dynamics of Three Syntopic Newt Species from Western România ECOLOGIA BALKANICA, vol 3, issue 2, 2011 14] http://web.uni-plovdiv.bg/mollov/EB/2011/eb.11119.pdf 15] Kinne, Otto - Successful re-introduction of the newts Triturus cristatus and Triturus vulgaris 16] Endangered Species Research (2004) Volume: 1, Issue: November, Pages: 25-40 SSN: 18635407 17] http://www.mendeley.com/catalog/successful-re-introduction-newts-triturus-cristatus-t-vulgaris/ 18] Renet, J., Olivier, A. - Le Triton crete Triturus cristatus Laurenti, 1768-Caudata: Salamandridae en region Provence-Alpes-Cote d''Azur: enjeux et problemes de conservation de l''unique population connue 19] http://www.cen-paca.org/images/5_publications/nature/02Triton_creteN01_2012.pdf 20] Hachtel, M. şi colab - Return Rates And Long-Term Capture History Of Amphibians În An Agricultural Landscape Near Bonn -Germany, Herpetologia Petropolitana, Ananjeva N., Tsinenko O., pp. 146 - 149 21] http://www.amphibien-projekt.de/pages/Hachtel_Ortmann_SEH12OGM.pdf 22] ZooKeys 296: 35-57, doi: 10.3897/zookeys.296.4872 23] Cogălniceanu, D. - Diversity and distribution of amphibians în România 24] The Characteristics Of Great Crested Newt Triturus Cristatus'' Breeding Ponds Project Report "Protection of Triturus cristatus in the Eastern Baltic region" LIFE2004NAT/EE/000070 25] Cooke A.S.-1997- Monitoring a breeding population of crested newts (Triturus cristatus) in a housing development. Herpetological Journal, 7, 37-41 26] http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/sites-of-community-importance- sci/sites-of-community-importance-sci/image_original 27] Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Giurgiu - Ministerul Afacerilor interne, Instituţia Prefectului, Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu, 2013 28] European forests - ecosystem conditions and sustainable use - EEA Report No 3/2008 29] Cîrciumaru, E - Geneza, evoluţia şi dinamica actuală a bazinului morfohidrografic Vedea, teză de doctorat Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie, 2010 30] Bertici, R, Rogobete, Gh., Beutură, D., Tudor, C. - Pelosoluri şi Vertosoluri în Bazinul Hidrografic Aranca - TIMIŞ, Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 305-309 31] Moţiu, Petrică Tudor - Îndrumar de lucrări practice la pedologie - soluri forestiere, Editura Universităţii din Oradea 2008 32] Geambaşu, N., Surdu, A., Dănescu, F., Prigoreanu, C. - Monitorizarea calităţii solurilor forestiere din România. Rezultate obţinute în Reţeaua europeană de 16X16Km, Analele ICAS, 47, 2006. ANEXA nr. 1 la planul de management REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI 0138 PĂDUREA BOLINTIN OCOLUL SILVIC BOLINTIN DIRECŢIA SILVICĂ GIURGIU CAP. I ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE, ZONAREA ŞI MANAGEMENTUL ARIEI PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR(ROSCI0138), PREVEDERI GENERALE ART. 1 Situl de importanţa comunitară Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin a fost declarat prin Ordinul Ministrului numărul 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial 98/2008, în baza prevederilor art. 8, lit. c, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice. ART. 2 Aria naturală protejată a fost încredinţată în custodie pentru o perioadă de 5 ani prin Convenţia de custodie nr. 84/26.02.2010, încheiată între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Regia Naţională a Pădurilor -ROMSILVA prin Direcţia Silvică Giurgiu în calitate de custode. ART. 3 (1) Aria protejată de interes comunitar Pădurea Bolintin face parte din categoria rezervaţiilor naturale ce au drept scop conservarea habitatelor şi speciilor de interes comunitar. (2) Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice şi educaţionale organizate şi unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. ART. 4 Identificarea ariei protejate de interes comunitar Sit Natura 2000 Pădurea Bolintin, conform O.M.1964/2007, anexa nr. 6, se realizează după cum urmează: Este situată în zona de nord a judeţului Giurgiu, în Câmpia Româna, la zona de contact dintre Câmpia Bărăganului şi Câmpia Vlăsiei, între râurile Argeş şi Neajlov, pe raza comunelor Bolintin Vale, Crevedia Mare, Găiseni şi Vânătorii Mici din judeţul Giurgiu. Coordonatele sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin sunt: Latitudine: N 44°27'37" Longitudine: E 25°39'30" Altitudinea sa este: 97-150 m. ART. 5 Localizarea teritorială în fondul forestier naţional a sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin, cuprinde două unităţi de producţie şi este compus din următoarele trupuri de pădure: a) Trup Malu Spart- UP III Malu Spart; b) Trup Căscioarele - UP IV Căscioarele; c) Trup Poiana lui Stângă - UP IV Căscioarele; d) Trup Bentu - UP IV Căscioarele. ART. 6 Tipurile de habitate Natura 2000 prezente în sit sunt: a) 91MO Păduri balcano-panonice de cer şi gorun - 17.7% b) 91YO Păduri dacice de stejar şi carpen - 79.3% ART. 7 Speciile de amfibieni şi reptile prezente în sit şi enumerate în anexa II Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt: 1188 Bombina bombina - Buhaiul de baltă şi Triturus cristatus-tritonul cu creastă. ART. 8 Responsabilitatea managementului ariei protejate de interes comunitar - Pădurea Bolintin revine Direcţiei Silvice Giurgiu. ART. 9 Planul de management al ariei naturale protejate, Sit Natura 2000 Pădurea Bolintin va fi întocmit sau actualizat în acord cu reglementările în vigoare, în mod transparent, prin consultarea şi implicarea factorilor interesaţi. ART. 10 Prezentul Regulament al ariei protejate de interes comunitar şi Planul de management se elaborează de către Direcţia Silvică Giurgiu şi se aprobă de autoritatea centrală pentru protecţia mediului. ART. 11 Respectarea regimului de protecţie stabilit prin prezentul regulament şi planul de management va fi obligatorie pentru Direcţia Silvică Giurgiu şi factorii interesaţi în conformitate cu prevederile legislative în vigoare. ART. 11 Respectarea regulamentului şi a planului de management este obligatorie pentru Direcţia Silvică Giurgiu în calitate de custode, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin. ART. 12 Aria protejată, sit Natura 2000 de interes comunitar Pădurea Bolintin va fi evidenţiată în mod obligatoriu în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism. ART. 13 Ocolul Silvic Bolintin, prin responsabilul cu ariile protejate, este obligat să transmită anual situaţia aplicării amenajamentelor silvice/studiilor de amenajare în aria protejată. CAP. II ACTIVITĂŢI PERMISE/INTERZISE PE RAZA SITULUI DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ-PĂDUREA BOLINTIN ŞI OBLIGAŢII LEGATE DE DESFĂŞURAREA ACESTOR ACTIVITĂŢI ART. 13 În perimetrul sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin şi în vecinătatea acestuia este interzisă orice lucrare sau activitate susceptibilă să genereze un impact negativ asupra patrimoniului natural. Măsurile de protecţie vor trebui să asigure conservarea genofondului şi a biodiversităţii. Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă, ori care nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar Pădurea Bolintin, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia. ART. 14 Autorizarea activităţilor în perimetrul ariei protejate se face de către Direcţia Silvică Giurgiu. ART. 15 Pentru ocrotirea asociaţiilor vegetale şi a speciilor componentei faunistice care se dezvoltă în perimetrul sitului Natura 2000 de importanţă comunitară Pădurea Bolintin, sunt interzise: a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare b) uciderea, capturarea sau perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere. de hibernare şi de migraţie c) distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi ouălor din natură d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă e) recoltarea florilor şi fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale f) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop fără autorizaţia autorităţii de mediu competente. CAP. III SILVICULTURA, VÂNĂTOAREA, PĂŞUNATUL ŞI APICULTURA ART. 16 (1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se execută numai activităţile specifice prevăzute în amenajamentele silvice sau studiile de amenajare care sunt în concordantă cu planul de management, respectiv cu măsurile de conservare valabile până la aprobarea planurilor de management al ariei protejate. (2) Propunerea de revizuire a amenajamentului se depune de către administratorul fondului forestier în termen de 12 luni de la aprobarea planului de management al ariei protejate Pădurea Bolintin. (3) Custodele are dreptul de a verifica aplicarea în practică a tipului, intensităţii şi volumului tratamentelor/tăierilor în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional de pe raza ariei protejate. Structurile silvice de administrare sunt obligate să depună la administraţia ariei protejate borderoul/planul de amplasare a tăierilor de masă lemnoasă de pe suprafaţa ariei protejate înainte de începerea anului forestier, iar în situaţiile când nu se întocmeşte borderou, punerea în valoare şi autorizarea exploatării se face cu acordul administraţiei ariei protejate. (4) Se va urmări ca arboretele cu specii exotice să fie înlocuite cu specii de arbori autohtone, de către proprietarii acestora, în colaborare cu administraţia ariei protejate. ART. 17 (1) Recoltarea vânatului se poate face numai în cadrul cotei de recoltă aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în scopul optimizării efectivelor de vânat şi asigurării unui circuit optim de materie şi energie la nivelul modulelor trofice. (2) Capturarea speciilor din componenta faunistică în scopul cercetării ştiinţifice se poate realiza numai după obţinerea avizului autorităţii centrale pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române. ART. 18 Pe raza ariei protejate păşunatul animalelor domestice se interzice cu desăvârşire şi se supune următoarelor reglementări: – Legea nr. 171/16.07.2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice – Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic ART. 19 (1) Pentru apicultori nu se percep taxe de instalare în pastoral. Accesul acestora este permis numai în condiţiile în care respectă regulile de Prevenirea şi Stingerea Incendiilor şi reglementările privind depozitarea deşeurilor în locuri special amenajate, excluzându-se prezenţa altor animale domestice în zona de amplasare a stupinei. (2) La aprobarea amplasării stupinei se va avea în vedere prezenţa speciilor melifere dar şi evitarea amplasării acestora în zonele adiacente traseelor turistice stabilite de către Direcţia Silvică Giurgiu. CAP. IV CONSTRUCŢIILE ART. 18 (1) Construirea de cabane/adăposturi turistice sau realizarea oricăror investiţii în aria protejata sau în imediata vecinătate se va face conform reglementărilor în vigoare. (2) Documentaţiile se avizează de către Direcţia Silvică Giurgiu, conform prevederilor Legii nr. 453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor. ART. 19 Custodele sitului ROSCI0138 Pădurea Bolintin are obligaţia să sesizeze instituţiile abilitate la demararea de construcţii, în vederea verificării legalităţii acestora. ART. 20 Pe teritoriul sitului, construcţiile vor respecta tradiţiile arhitectonice locale, prin folosirea unor materiale de construcţie biodegradabile şi a unor elemente de design inspirate din tradiţia locală, în scopul conservării patrimoniului arhitectonic tradiţional existent în comunităţile învecinate rezervaţiei. ART. 21 (1) Modificările aduse planurilor de urbanism existente vor fi însoţite de studii de evaluare adecvată sau de impact, după caz cu accent deosebit asupra cadrului peisagistic al ariei protejate. (2) Modificarea planurilor de urbanism la limita cu situl Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin se face pe baza documentaţiilor de mediu şi se avizează de către custodele acestui sit. ART. 22 Avizul custodelui este necesar atât pentru actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism cât şi pentru cele ce se vor elabora în viitor. CAP. V CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ART. 20 (1) Cercetarea ştiinţifică în situl Natura 2000 Pădurea Bolintin are ca scop primordial conservarea patrimoniului natural floristic şi faunistic (2) Sunt interzise metodele de cercetare distructivă. ART. 21 (1) Activitatea de cercetare ştiinţifică în perimetrul ariei se desfăşoară cu acordul Direcţiei Silvice/Academiei Române. (2) Activitatea de cercetare efectuată de colaboratori externi ai Direcţiei Silvice Giurgiu se va desfăşura pe baza unui contract de cercetare. ART. 22 Persoanele care vizitează în scop ştiinţific zona strict protejată a rezervaţiei naturale vor depune la Direcţia Silvică un raport cu observaţiile realizate pe perioada deplasării. CAP. VI TURISM, REGULI DE VIZITARE ART. 23 (1) Accesul/vizitarea rezervaţiei se face după achitarea tarifului de vizitare stabilit periodic prin ordin al Ministerului Mediului şi Pădurilor. (2) În interiorul ariei naturale şi în zonele limitrofe acesteia sunt admise doar activităţile ecoturistice ce nu implică nici o modificare a cadrului peisagistic şi nici o distrugere sau perturbare a ecologiei speciilor floristice sau a etologiei componentelor faunistice. (3) Amplasarea panourilor informative va evita artificializarea peisajului, fiind necesar a se face predominant pe limita exterioară a ariei protejate, la intrarea în traseu. ART. 24 Fotografierea sau filmarea, în scop personal sau comercial, fără aprobarea Direcţiei Silvice Giurgiu nu este permisă. Permisul se poate obţine de la Direcţia Silvică Giurgiu, care va acorda asistenţă de specialitate la deplasarea în teren utilizând tarifele stabilite de Regia Naţională a Pădurilor -ROMSILVA . ART. 25 Comercializarea de produse alimentare în interiorul ariei cu ocazia organizării unor sărbători tradiţionale va fi permisă sub supravegherea personalului Direcţiei Silvice Giurgiu, care va încasa taxele aferente activităţii de comercializare urmărind respectarea legislaţiei în vigoare privind comercializarea produselor alimentare şi evacuarea deşeurilor. ART. 26 Accesul pentru turişti este permis numai pe traseele turistice marcate cu semne convenţionale; marcajele sunt: bandă, triunghi, cruce de diferite culori, ART. 27 Excursiile de grup în aria protejata organizate de agenţii de turism se desfăşoară numai cu participarea unui delegat din partea Direcţia Silvică Giurgiu, cu aprobarea şi instruirea prealabilă a grupului înainte de intrarea în perimetrul ariei protejate. ART. 28 Întreţinerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee şi amplasarea panourilor indicatoare şi informative se fac numai cu aprobarea şi coordonarea Direcţiei Silvice Giurgiu şi în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale în vigoare. ART. 29 Aprinderea focului pe teritoriul sitului se reglementează astfel: a. aprinderea şi folosirea focului este permisă doar în vetrele special amenajate în acest scop; b. la locurile de popas este interzis focul deschis, pentru încălzit putându-se folosi numai focul la instalaţii tip Primus; c. Sunt strict interzise adunatul şi defrişarea vegetaţiei lemnoase de orice fel pentru aprinderea focului. ART. 30 (1) Gestiunea deşeurilor pe teritoriul rezervaţiei se reglementează astfel: a. este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul rezervaţiei; b. turiştii au obligaţia de a colecta deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării. (2) Deşeurile vor fi evacuate în afara rezervaţiei în locuri special marcate şi amenajate pentru colectare sau în containerele special amplasate la intrările şi ieşirile din perimetru. ART. 31 (1) Perturbarea liniştii în rezervaţie cu orice mijloace - folosirea radiourilor, casetofoanelor, instrumentelor muzicale, a altor echipamente audio, a pocnitorilor, precum şi a altor surse de poluare fonică într-o manieră care provoacă deranjarea liniştii naturii şi a faunei şi deranjarea celorlalţi turişti pe trasee,este interzisă. (2) Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive sau tabere în interiorul sitului, cei interesaţi vor cere în prealabil aprobarea Direcţiei Silvice Giurgiu. ART. 32 Circulaţia autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor şi a altor vehicule cu motor care folosesc combustibili tradiţionali este permisă numai pe drumurile publice şi pe cele forestiere până în dreptul indicatoarelor sau barierelor care le limitează accesul. Pe drumurile pe care se interzice accesul public cu mijloace motorizate sau biciclete, au acces doar mijloace motorizate care deservesc interesele de management al rezervaţiei, lista cazurilor precum şi a instituţiilor/persoanelor cărora li se permite accesul motorizat, fiind întocmită de DS Giurgiu. ART. 33 Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoarelor, precum şi a tablelor toponimice, a stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice. ART. 34 Este interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podeţelor, sau a oricărei alte construcţii sau amenajări de pe teritoriul ariei protejate. ART. 35 Turismul ecvestru este permis numai pe drumurile forestiere/potecile turistice, desemnate în acest scop de Direcţia Silvică Giurgiu, într-o zonă de tampon. ART. 36 (1) Fosilele de plante şi animale vertebrate şi nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor, iar comercializarea pe piaţa internă, exportul în orice scop sau schimbul transfrontalier de eşantioane ale acestor bunuri, se poate face numai cu acordul autorităţii centrale pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române. (2) Aceste bunuri ale patrimoniului natural descoperite pe suprafaţa rezervaţiei constituie proprietate a statului iar masurile de conservare se aplica de Direcţia Silvică Giurgiu în situ. CAP. VII FINANŢAREA ART. 37 Finanţarea activităţilor ariei protejate se poate asigura din fonduri provenite: a. din bugetul autorităţilor locale; b. de la Regia Naţională a Pădurilor; c. din activităţi proprii şi din sistemul de tarife al Direcţiei Silvice Giurgiu; d. din proiecte întocmite de Direcţia Silvică Giurgiu sau în colaborare cu alte instituţii/organizaţii şi finanţate prin programe locale, naţionale sau internaţionale; e. din subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii. CAP. VIII SANCŢIUNI ART. 38 Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare. ART. 39 Încălcarea prevederilor din prezentul Regulament constituie contravenţii dacă faptele nu au fost săvârşite astfel încât potrivit legii penale să constituie infracţiuni. ART. 40 Pentru contravenţiile săvârşite în perimetrul rezervaţiei, se aplică prevederile legislaţiei în vigoare. ART. 41 Plata contravenţiilor se va face conform Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001. ART. 42 Sancţiunile stabilite în prezentul Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât şi persoanelor juridice. CAP. IX DISPOZIŢII FINALE ART. 43 Aplicarea prezentului Regulament se face de către personalul Direcţiei Silvice Giurgiu cu responsabilităţi în domeniul ariilor protejate şi cei ai Ocolului Silvic Bolintin. ART. 44 Constatarea faptelor conform regulamentului se face de către personalul Direcţiei Silvice Giurgiu împuternicit în acest sens, precum şi a celorlalte categorii de personal împuternicite ca efect al legii. ART. 45 Personalul Direcţiei Silvice Giurgiu cu atribuţii privind măsurile de conservare în ariile protejate este împuternicit să aplice prevederile legislaţiei de mediu în vigoare, a codului silvic, a legislaţiei în vigoare privind contravenţiile silvice precum şi a legii vânătorii. ART. 46 Prezentul regulament poate fi modificat cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, la propunerea Direcţiei Silvice Giurgiu şi acordul prealabil al Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA - Serviciul Arii Protejate, conform legii. ART. 47 Regulamentul este adus la cunoştinţa publicului. ART. 48 Activităţile ştiinţifice de cercetare arheologică şi conservare primară a siturilor arheologice, precum şi lucrările de restaurare la obiectivele arheologice şi monumente istorice sunt permise cu avizul autorităţii centrale de stat în domeniul Culturii, sau ale serviciilor sale deconcentrate, după caz, cu condiţia respectării legislaţiei de mediu în vigoare. ----- 
