────────── Aprobat prin Ordinul nr. 1639 din 12 august 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 12 august 2016.────────── CUPRINS I. INTRODUCERE 1.1. Scopul Planului de management 1.2. Baza legală a Planului de management II. DESCRIEREA SITULUI ROSPA0142 TEREMIA MARE-TOMNATIC 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizare 2.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management 2.1.3. Drepturi de proprietate, administrare şi folosinţă a terenurilor 2.1.4. Factorii interesaţi 2.1.5. Resurse pentru management şi infrastructură 2.1.6. Planuri şi programe relevante pentru managementul ariei naturale protejate 2.1.7. Sistemul de planificare a activităţilor, monitorizare şi raportare 2.2. Mediul fizic 2.2.1. Geologia, geomorfologia, formele de relief 2.2.2. Hidrologia 2.2.3. Clima 2.2.4. Soluri 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Regiunea biogeografică 2.3.2. Fauna 2.3.2.1. Specii de interes comunitar 2.3.2.2. Specii de faună de interes economic 2.3.2.3. Specii de faună de interes cultural 2.3.3. Specii alohtone şi specii invazive 2.3.4. Ecosisteme 2.3.5. Peisajul 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.1. Comunităţi 2.4.2. Aspecte demografice 2.4.3. Utilizarea terenurilor şi resurselor naturale 2.4.4. Economia locală 2.5. Cercetarea ştiinţifică 2.6. Acţiuni de management majore desfăşurate în sit III. EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE 3.1. Valori 3.2. Presiuni şi ameninţări 3.3. Evaluarea tendinţelor în starea valorilor ariei naturale protejate IV. STRATEGIA DE MANAGEMENT 4.1. Viziunea 4.3. Planul operaţional 4.4. Activităţi şi măsuri de management specifice pentru implementarea Planului operaţional V. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT 5.1. Sistemul de luare a deciziilor 5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management 5.3. Monitorizarea implementării Planului de management BIBLIOGRAFIE Anexa nr. 1 la Planul de management - Fişele speciilor Anexa nr. 2 la Planul de management - Planul de monitorizare Anexa nr. 3 la Planul de management - Estimarea bugetului necesar pentru implementarea Planului de management Anexa nr. 4 la Planul de management - Hărţi de distribuţie ale speciilor de interes comunitar din situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic ACRONIME ANAR - Administraţia Naţională Apele Române ANIF - Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare ANPM - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului IUCN - Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii MMAP - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor SGA - Sistemul de Gospodărire a Apelor SPA - Arie Specială de Protecţie Avifaunistică UAT - Unitate Administrativ-Teritorială UVM - Unitate Vită Mare I. INTRODUCERE Planul de management este structurat astfel încât să se poată face o analiză cât mai bună a informaţiilor existente la data elaborării, prin prezentarea detaliilor tehnice în mod succint, pentru fiecare din domeniile la care face referire, precum şi a legăturilor dintre situaţia actuală, tendinţele de viitor şi măsurile de management planificate. II. DESCRIEREA SITULUI ROSPA0142 TEREMIA MARE-TOMNATIC Situl Natura 2000 ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic din judeţul Timiş, numit în continuare situl Teremia Mare-Tomnatic, a fost desemnat pentru protejarea şi conservarea speciilor de păsări de interes comunitar. Situl este o zonă foarte importantă din punct de vedere comunitar deoarece păstrează o mare diversitate a habitatelor specifice de cuibărire şi de hrănire a unor specii de păsări, de interes comunitar şi global, precum vânturelul de seară - Falco vespertinus. Aria de protecţie specială avifaunistică a fost propusă ca sit Natura 2000, în special în vederea conservării acestei specii, a cărei populaţii este în scădere, tendinţă identificată în urma programului de monitorizare iniţiat de Asociaţia "Grupul Milvus". Situl Teremia Mare-Tomnatic este o oază de biodiversitate în care echilibrul om-natură păstrează în continuare un mediu de viaţă favorabil, atât pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor cât şi pentru biodiversitate. De aceea, comunitatea locală şi toţi factorii interesaţi, trebuie să colaboreze şi să coopereze pentru menţinerea, îmbunătăţirea şi păstrarea valorilor deosebite din sit. Valorile identificate în această arie naturală protejată sunt importante şi ca resurse naturale ce asigură serviciile de mediu care influenţează condiţiile de trai ale comunităţilor locale. Pentru păstrarea acestor valori, au fost elaborate măsuri de management variate, grupate pe programe, şi anume: [v] Programul 1. Managementul biodiversităţii: Menţinerea/refacerea stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar, prin îmbunătăţirea măsurilor actuale de management a terenurilor şi aplicarea lor, în colaborare cu proprietarii/administratorii de terenuri şi resurse naturale. [v] Programul 2. Informare şi conştientizare: Creşterea nivelului publicului de acceptare a sitului Teremia Mare-Tomnatic, precum şi obţinerea sprijinului factorilor interesaţi, în vederea realizării obiectivelor de conservare, prin activităţi de informare şi conştientizare. [v] Programul 3. Monitorizare şi evaluare: Implementarea unui sistem de monitorizare a Planului de management, prin analiza şi evaluarea periodică a acţiunilor şi indicatorilor-cheie, în vederea adaptării Planului anual de acţiune. Realizarea acestor programe este responsabilitatea custodelui, a proprietarilor şi administratorilor de terenuri, cât şi a autorităţilor locale cu care se pot încheia parteneriate de colaborare. Planul se constituie într-un ghid extrem de important nu numai pentru custode, cât şi pentru autorităţi, instituţii, proprietari şi administratori de terenuri. I. INTRODUCERE 1.1. Scopul Planului de management Planul de management a fost elaborat în vederea stabilirii măsurilor de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar şi a măsurilor de management a sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic. Complexitatea managementului ariei naturale protejate este dată în principal de următoarele aspecte: ● multitudinea de valori pentru care a fost declarată aria naturală protejată; ● importanţa acesteia pentru vântureii de seară; ● sistemul de canale care formează un complex bogat de habitate umede şi zone acvatice; ● numeroasele presiuni şi ameninţări prezente în zonă, precum deranjul uman semnificativ ce constă mai ales în tăierea arborilor şi vânătoarea ciorilor în perioada de reproducere, ● numărul mare al factorilor interesaţi: proprietari şi administratori de terenuri şi resurse naturale, comunităţi locale, autorităţi, instituţii, organizaţii, care au responsabilitate pentru implementarea activităţilor şi măsurilor de management ● necesitatea definirii condiţiilor în care comunitatea se poate dezvolta durabil, cu menţinerea valorilor şi a serviciilor naturale, cel puţin la starea lor actuală sau chiar îmbunătăţirea lor, ● caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură şi necesitatea adaptării la aceste schimbări. Ca urmare, se impune o planificare atentă, asigurându-se cadrul necesar pentru un management adaptabil şi participativ. Pe parcursul elaborării planului, au fost organizate întâlniri şi dezbateri cu factorii interesaţi, elaboratorul Planului de management depunând eforturi semnificative pentru a se asigura că toţi cei interesaţi au fost informaţi şi consultaţi în mod corespunzător, fie prin întâlnirile publice organizate, fie prin întâlniri cu specialişti de la instituţiile principale, cu responsabilităţi în zona sitului. Planul de management stabileşte responsabilitatea implementării măsurilor speciale de management pentru conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, impunând implicarea nu numai a custodelui, dar şi a autorităţilor, aşa cum se precizează în art. 21 alin. 6 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare: "Autorităţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din ariile naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate şi, după caz, cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management." Planul de management este un instrument important pentru a atrage atenţia asupra importanţei naturii şi a resurselor naturale pentru dezvoltarea comunităţilor şi a necesităţii menţinerii acestora pentru generaţiile viitoare. În vederea asigurării bazelor pentru dezvoltarea durabilă a zonei, prevederile Planului de management vor fi integrate în planurile strategice relevante, conform art. 21 alin. 5 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare: "Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management." 1.2. Baza legală a Planului de management Baza legală este constituită de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care stipulează că ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar. II. DESCRIEREA SITULUI ROSPA0142 TEREMIA MARE-TOMNATIC 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizare Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic se întinde pe o suprafaţă de 6628 ha şi este situată în zona nord-vestică a judeţului Timiş. La nivel regional, situl este inclus în Regiunea de Dezvoltare 5 Vest, fiind situat 100% pe teritoriul judeţului Timiş, pe teritoriul administrativ a mai multor comune dintre care cele mai importante sunt Comloşu Mare, Gottlob, Lovrin, Teremia Mare şi Tomnatic - vezi figura nr. 1. Situl se întinde între Canalul Bega şi Râul Mureş, în partea nord-vestică a judeţului Timiş, la vest fiind mărginit de localitatea Teremia Mică şi graniţa de stat, la nord de localităţile Nerău şi Tomnatic, iar la est de localităţile Lovrin şi Gottlob. Lungimea maximă a sitului ajunge la 17 km, iar lăţimea este de aproximativ 9 km. Altitudinea medie este de 79 m, cu un maxim de 90 de metri în zona estică şi un minim de 72 de metri. (a se vedea imaginea asociată) Figura nr. 1. Localizarea sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic Coordonatele sitului sunt: Latitudine N 45° 56' 27" şi Longitudine E 20° 33' 22". Situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic reprezintă o zonă de câmpie, cu sol sărăturos, mlaştini sărăturate, ce adăposteşte o mare varietate de floră halofilă specifică sărăturilor fiind desemnat pentru protecţia unor specii de păsări emblematice pentru Câmpia de Vest. În extremitatea sudică a sitului, se află localitatea Comloşu Mare. Cuprinde în principal terenuri arabile, pajişti şi zone umede. Drumul judeţean 594A care leagă Gottlob de Comloşu Mare trece la sud de sit pe direcţia est-vest, iar drumul naţional 59C ce leagă localităţile Jimbolia de Comloşu Mare şi Teremia Mare străbate situl pe direcţia sud-nord. De asemenea o parte din limita estică este străbătută de drumul european E70, care face legătura cu Ungaria prin Vama Cenad. Situl se poate accesa din următoarele localităţi: Gottlob, Comloşu Mare, Teremia Mare, Sânnicolau Mare şi Tomnatic, existând o reţea de drumuri comunale, care fac legătura între acestea. 2.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management A) Desemnarea, limitele şi categoria de management a sitului Natura 2000 ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic Această zonă a fost identificată în cadrul programului LIFE "Conservarea vânturelului de seară în regiunea Panonică", ca fiind foarte importantă pentru vântureii de seară, în Timiş găsindu-se aproximativ 48 % din populaţia cuibăritoare a speciei din Câmpia de Vest. Situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic este conform Directivei Păsări, o Aria de Protecţie Specială Avifaunistică, desemnat prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare. Limitele sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Harta este pusă la dispoziţia factorilor interesaţi de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului prin intermediul paginii de internet http://www.biodiversity.ro/n2000 conform actului normativ menţionat. De asemenea o hartă interactivă a sitului poate fi accesată şi pe http://atlas.anpm.ro/atlas#. Există două grupe ecologice mari de păsări, ce pot fi considerate "ţintă" pentru conservare la nivelul sitului, respectiv păsările de apă şi de terenuri deschise. Cele 8 specii de păsări de interes comunitar, enumerate pe anexa I a Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări), au reprezentat criteriile de desemnare a sitului. Dintre cele mai reprezentative specii cuibăritoare pentru habitatele sitului, unele cu populaţii relativ mari, fac parte: Falco vespertinus, Anthus campestris şi Lanius collurio. Pe suprafaţa sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic nu se suprapun alte arii naturale protejate. B) Arii protejate limitrofe Situl ROSCI0287 Comloşu Mare este singurul sit limitrof, care se află la sud de situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic. În imediata apropiere a sitului se mai găsesc Rezervaţia naturală 2.737 Movila Sisitak, ROSCI0349 Pajiştea Pesac, ROSCI0345 Pajiştea Cenad, Rezervaţia naturală 2.740 Mlaştinile Satchinez, ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior şi ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior - vezi Figura 2. Aceste arii naturale protejate sunt importante pentru speciile din situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic, întrucât majoritatea speciilor de păsări pentru care a fost desemnat situl au nevoie de spaţii întinse, dincolo de limitele acestuia, fiind în acelaşi timp foarte importantă asigurarea de coridoare ecologice între ele. În plus, colaborarea cu administratorii acestor arii naturale protejate poate contribui la creşterea eficienţei conservării acestor specii şi habitate, majoritatea fiind comune. (a se vedea imaginea asociată) Figura nr. 2 Situri Natura 2000 învecinate cu situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic C) Administrarea sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic Responsabilitatea administrării ariei naturale protejate revine custodelui. În acest scop, se elaborează Planul de management, prin care se realizează gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale protejate. Custodele urmăreşte respectarea Planului de management, organizează şi desfăşoară activităţi specifice şi supraveghează toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul sitului, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management, în conformitate cu obiectivele de arie de protecţie specială avifaunistică, stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. 2.1.3. Drepturi de proprietate, administrare şi folosinţă a terenurilor Din punct de vedere al drepturilor de proprietate, administrare şi folosinţă a terenurilor din situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic, se regăseşte o situaţie variată, cu instituţii şi persoane fizice deţinătoare de drepturi asupra terenurilor. Situaţia exactă a acestora încă nu se cunoaşte, cadastrul naţional general fiind în curs de elaborare. (a se vedea imaginea asociată) Figura nr. 3. Unităţile administrativ-teritoriale peste care se suprapune situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic Sub aspect administrativ, situl se află pe suprafaţa Unităţilor Administrativ-Teritoriale Tomnatic -21%, Teremia Mare -37%, Gottlob -25%, Comloşu Mare -17% şi Lovrin < 1%. Potrivit ultimelor seturi de date digitale oficiale referitoare la suprafaţa siturilor Natura 2000, respectiv unităţilor teritoriale, realitatea în momentul elaborării Planului de management a fost următoarea: Tomnatic -11,7%, Teremia Mare - 46,6%, Gottlob -16,0%, Comloşu Mare - 25,1% şi Lovrin < 1%. În cazul terenurilor agricole, toate categoriile: arabil, păşuni, fâneţe sunt în cea mai mare parte în proprietatea persoanelor fizice. Terenurile forestiere sunt reprezentate în situl Natura 2000 ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic de zone de subarboret cu vegetaţie forestieră, neinclusă în fond forestier, însă cu un rol important, mai ales pentru a-i servi faunei locale ca umbrar şi loc de cuibărire. Terenurile cu drumuri de pe teritoriul ariei naturale protejate au destinaţii diferite: ● drumuri publice - destinate circulaţiei rutiere şi pietonale, în scopul satisfacerii cerinţelor generale de transport ale economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a ţării - gestionate de Compania Naţională de Administrare a Drumurilor Naţionale din România - drumurile naţionale şi europene, de Consiliul Judeţean Timiş - drumurile judeţene şi de către autorităţi ale administraţiei publice locale - drumuri comunale şi orăşeneşti, drumuri de exploatare agricolă; ● drumuri de utilitate privată - destinate satisfacerii cerinţelor proprii de transport rutier şi pietonal spre obiectivele economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale drumuri de acces în incinte şi din interiorul incintelor, drumuri pentru organizările de şantier, gestionate de proprietari. Pe teritoriul ariei protejate există drumul european E70, drumul naţional 59C, drumul judeţean 594A, precum şi drumuri locale - drumuri comunale, drumuri agricole, poteci, drumuri vicinale, străzi. Terenurile ocupate cu căi ferate, respectiv construcţiile care le deservesc, sunt proprietatea publică sau privată a statului fiind gestionate de Căile Ferate Române. Terenurile cu ape, luciurile de apă şi cursurile de apă, respectiv terenurile cu diguri şi regularizări ale cursurilor de apă, aparţin în cea mai mare parte statului, fiind gestionate de Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Banat - Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiş. Apele care aparţin domeniului public, apele de suprafaţă cu albiile lor minore, cu lungimi > 5 km şi cu bazine hidrografice > 10 kmp, malurile şi cuvetele lacurilor, apele subterane, sunt administrate de Administraţia Naţională "Apele Române". Terenurile cu lucrări de îmbunătăţiri funciare - amenajările de desecare şi drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări sunt administrate de Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, care are rolul de a administra infrastructura de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului public şi privat al statului. Terenurile agricole sunt, în general, gestionate, rata abandonului fiind redusă. Tabelul nr. 1 Grupurile de proprietari şi categoriile de terenuri pe care le deţin
┌───────────┬──────────────────────────┐
│ │Categorii de terenuri │
│Proprietar │deţinute │
│ ├──────┬──────┬──────┬─────┤
│ │Păşune│Fâneţe│Arabil│Luciu│
│ │ │ │ │apă │
├───────────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Statul │[v] │ │ │[v] │
│Român │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Primării │[v] │ │[v] │[v] │
├───────────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Biserici │[v] │[v] │[v] │ │
├───────────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Persoane │[v] │[v] │[v] │ │
│fizice │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Persoane │ │ │ │ │
│juridice de│[v] │[v] │[v] │[v] │
│drept │ │ │ │ │
│privat │ │ │ │ │
└───────────┴──────┴──────┴──────┴─────┘
2.1.4. Factorii interesaţi Principalii factori interesaţi pentru situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic sunt cele 5 comunităţi peste care se suprapune aria protejată, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, Consiliul Judeţean Timiş, Administraţia Bazinală de Apă Banat, Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiş şi Administraţia Naţională Îmbunătăţiri Funciare Timişoara. Pe lângă aceştia, pe teritoriul ariei naturale protejate au interese administrative, economice sau de altă natură şi alte instituţii şi organizaţii. În tabelul nr. 2 este prezentată lista instituţiilor şi organizaţiilor care au sarcini de aplicare a legislaţiei, administrative, de gestionare a terenurilor şi resurselor, economice sau interese de altă natură pe teritoriul ariei protejate, de exemplu de interes educativ. Tabelul nr. 2 Factorii interesaţi identificaţi în procesul de realizare a Planului de management
┌────┬────────────────┬──────────────────┐
│ │Instituţii, │ │
│ │organizaţii, │ │
│ │grupuri de │ │
│Nr. │interese pe │ │
│crt.│categorii │Rol/interes │
│ │stabilite pe │ │
│ │baza rolului şi/│ │
│ │sau a │ │
│ │interesului în │ │
│ │aria protejată │ │
├────┴────────────────┴──────────────────┤
│Autorităţi de mediu, de reglementare şi │
│control activităţi │
├────┬────────────────┬──────────────────┤
│ │ │Implementarea │
│ │ │politicilor de │
│ │ │mediu la nivel │
│ │Ministerul │naţional, │
│1. │Mediului, Apelor│responsabil pentru│
│ │şi Pădurilor │sistemul de arii │
│ │ │naturale │
│ │ │protejate, │
│ │ │responsabil pentru│
│ │ │fondul forestier │
│ │ │naţional │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Autoritatea │
│ │Agenţia │contractantă │
│2. │Naţională pentru│pentru │
│ │Protecţia │administrarea │
│ │Mediului │sitului ROSPA0142 │
│ │ │Teremia │
│ │ │Mare-Tomnatic │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Agenţia pentru │Implementarea │
│3. │Protecţia │politicilor de │
│ │Mediului Timiş │mediu la nivel │
│ │ │local │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Ministerul │Reglementarea │
│ │Agriculturii - │activităţilor │
│4. │Direcţia pentru │agricole şi de │
│ │Agricultură │dezvoltare rurală │
│ │Timiş - Direcţia│ │
│ │Agricolă │ │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Administrarea │
│ │Administraţia │apelor aflate în │
│ │Naţională Apele │pro- prietatea │
│5. │Române - │statului, │
│ │Administraţia │respectiv a │
│ │Bazinală Banat -│albiilor minore, a│
│ │Sistemul de │digurilor şi a │
│ │Gospodărire a │zonelor de │
│ │Apelor Timiş │protecţie ale │
│ │ │cursurilor de apă │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Agenţia │Gestionarea │
│6. │Naţională pentru│resursei piscicole│
│ │Piscicultură şi │ │
│ │Acvacultură │ │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Îmbunătăţiri │
│ │Administraţia │funciare, │
│7. │Naţională │administrarea │
│ │Îmbunătăţiri │sistemelor de │
│ │Funciare │desecare şi a │
│ │ │construcţiilor │
│ │ │aferente │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Concesionarea │
│ │Agenţia │terenurilor │
│8. │Domeniilor │statului cu │
│ │Statului │destinaţie │
│ │ │agricolă │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Reglementarea │
│ │ │activităţilor de │
│ │Agenţia │utilizare a │
│9. │Naţională pentru│resurselor │
│ │Resurse Minerale│minerale - ape │
│ │ │subterane, ape │
│ │ │minerale, cariere,│
│ │ │balastiere │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Garda Naţională │Inspecţie şi │
│10. │de Mediu - │control din punct │
│ │Comisariatul │de vedere al │
│ │Judeţean Timiş │protecţiei │
│ │ │mediului │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Inspecţie şi │
│ │ │control în │
│ │ │silvicultură şi │
│ │ │vânătoare │
│11. │Garda Forestieră│Reglementarea │
│ │ │managementului │
│ │ │forestier în │
│ │ │vegetaţia │
│ │ │forestieră din │
│ │ │afara fondului │
│ │ │forestier │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│12. │Inspectoratul de│Ordine publică, │
│ │Poliţie al │urmărire penală │
│ │Judeţului Timiş │ │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│13. │Inspectoratul de│ │
│ │Jandarmi │Ordine publică │
│ │Judeţean Timiş │ │
├────┴────────────────┴──────────────────┤
│Acordarea şi controlul plăţilor pe │
│suprafaţă │
├────┬────────────────┬──────────────────┤
│ │ │Derulează │
│ │ │fondurile europene│
│ │ │pentru │
│14. │Agenţia de Plăţi│implementarea │
│ │şi Intervenţii │măsurilor de │
│ │Agricole Timiş │sprijin finanţate │
│ │ │din Fondul │
│ │ │European pentru │
│ │ │Garantare în │
│ │ │Agricultură │
├────┴────────────────┴──────────────────┤
│Autorităţi ale administraţiei publice │
│locale │
├────┬────────────────┬──────────────────┤
│ │ │Planificarea │
│ │Consiliul │teritorială şi │
│15. │Judeţean Timiş │strategică │
│ │ │Administrarea │
│ │ │drumurilor │
│ │ │judeţene │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Asigură realizarea│
│ │ │intereselor │
│ │ │naţionale, │
│ │ │aplicarea şi │
│ │ │respectarea │
│16. │Instituţia │Constituţiei, a │
│ │Prefectului │legilor, a │
│ │Judeţului Timiş │hotărâri- lor │
│ │ │ordonanţelor │
│ │ │Guvernului, a │
│ │ │celorlalte acte │
│ │ │normative precum │
│ │ │şi a ordinii │
│ │ │publice │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Proprietar de │
│17. │Primăria şi │teren, rol în │
│ │Consiliul Local │planifi- care │
│ │Teremia Mare │teritorială şi │
│ │ │strategică │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Proprietar de │
│18. │Primăria şi │teren, rol în │
│ │Consiliul Local │planifi- care │
│ │Gottlob │teritorială şi │
│ │ │strategică │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Proprietar de │
│19. │Primăria şi │teren, rol în │
│ │Consiliul Local │planifi- care │
│ │Comloşu Mare │teritorială şi │
│ │ │strategică │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Proprietar de │
│20. │Primăria şi │teren, rol în │
│ │Consiliul Local │planifi- care │
│ │Tomnatic │teritorială şi │
│ │ │strategică │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Proprietar de │
│21. │Primăria şi │teren, rol în │
│ │Consiliul Local │planifi- care │
│ │Lovrin │teritorială şi │
│ │ │strategică │
├────┴────────────────┴──────────────────┤
│Comunităţi şi grupuri de interese locale│
│şi regionale │
├────┬────────────────┬──────────────────┤
│ │Populaţia locală│Proprietar de │
│22. │din Aria │teren, rol în │
│ │Protejată şi din│planifi- care │
│ │imediata │teritorială şi │
│ │vecinătate │strategică │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│23. │ │Utilizare resurse │
│ │Pescari │piscicole, │
│ │ │recreere │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│24. │Ciclişti │Recreere │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│25. │Reprezentanţi │Informare, │
│ │mass media │conştientizare │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Biserici, │ │
│26. │grupuri │Conştientizare │
│ │religioase │ │
├────┴────────────────┴──────────────────┤
│Administrare infrastructură │
├────┬────────────────┬──────────────────┤
│ │Compania │ │
│ │Naţională de │ │
│ │Autostrăzi şi │ │
│ │Drumuri │ │
│27. │Naţionale din │Administrarea │
│ │România - │drumurilor │
│ │Direcţia │naţionale │
│ │Regională │ │
│ │Drumuri şi │ │
│ │Poduri Timişoara│ │
│ │- Filiala Timiş │ │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│28. │Căi Ferate │Administrarea │
│ │Române │căilor ferate │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│29. │ENEL România │Furnizare energie │
│ │ │electrică │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Furnizare apă │
│30. │S.C. APCAN S.A. │potabilă, │
│ │Timiş │colectare - │
│ │ │epurare ape uzate │
├────┴────────────────┴──────────────────┤
│Administrare resurse │
├────┬────────────────┬──────────────────┤
│ │ │Gestionarea │
│ │Gestionari │fondurilor de │
│31. │fonduri de │vânătoare, │
│ │vânătoare │managementul │
│ │ │faunei de interes │
│ │ │cinegetic │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│32. │Agenţia │Gestionarea │
│ │Naţională de │resurselor │
│ │Resurse Minerale│minerale │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Agenţia │Reglementarea │
│33. │Naţională pentru│activităţii de │
│ │Piscicul- tură │pescuit şi │
│ │şi Acvacultură │acvacultură │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│34. │Administraţia │Gestionarea/ │
│ │Domeniilor │concesionarea │
│ │Statului │heleşteielor │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Asociaţii ale │Implementează │
│35. │Pescarilor │măsuri de │
│ │Sportivi │management ale │
│ │ │faunei piscicole. │
├────┴────────────────┴──────────────────┤
│Educaţie │
├────┬────────────────┬──────────────────┤
│36. │Inspectoratul │Activităţi │
│ │Şcolar Timiş │educative │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Şcolile de pe │ │
│37. │teritoriul ariei│Activităţi │
│ │protejate şi din│educative │
│ │imediata │ │
│ │vecinătate │ │
├────┴────────────────┴──────────────────┤
│Organizaţii Non-Guvernamentale │
├────┬────────────────┬──────────────────┤
│ │Asociaţia pentru│Organizaţie │
│38. │Protecţia │Non-Guvernamentală│
│ │Liliecilor din │protecţia mediului│
│ │România │ │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│39. │Societatea │Organizaţie │
│ │Ornitologică │Non-Guvernamentală│
│ │Română │protecţia mediului│
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Asociaţia pentru│Organizaţie │
│40. │Protecţia │Non-Guvernamentală│
│ │Păsărilor şi a │protecţia mediului│
│ │Naturii Grupul │ │
│ │Milvus │ │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│41. │Asociaţia │Organizaţie │
│ │Bio-Team │Non-Guvernamentală│
│ │Timişoara │protecţia mediului│
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Asociaţia de │Organizaţie │
│42. │Dezvoltare │Non-Guvernamentală│
│ │Intercomunitară │ │
│ │"Timiş" │ │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Asociaţia de │Organizaţie │
│43. │Dezvoltare │Non-Guvernamentală│
│ │Intercomunitară │ │
│ │Deşeuri Timiş │ │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Asociaţia de │Organizaţie │
│44. │Dezvoltare │Non-Guvernamentală│
│ │Intercomunitară │ │
│ │Gottlob-Tomnatic│ │
├────┴────────────────┴──────────────────┤
│Universităţi şi alte unităţi de │
│cercetare │
├────┬────────────────┬──────────────────┤
│ │2.1.5. │ │
│45. │Universitatea de│Cercetare aplicată│
│ │Vest din │ │
│ │Timişoara │ │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Cercetare │
│46. │Muzeul Banatului│aplicată, acţiuni │
│ │Timişoara │de educaţie şi │
│ │ │conştientizare │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Universitatea │ │
│47. │Politehnica │Cercetare aplicată│
│ │Timişoara │ │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│48. │Universitatea │Cercetare aplicată│
│ │Tibiscus din │ │
│ │Timişoara │ │
├────┼────────────────┼──────────────────┤
│ │Universitatea de│ │
│ │Ştiinţe Agricole│ │
│49. │şi Medicină │Cercetare aplicată│
│ │Veterinară a │ │
│ │Banatului │ │
│ │Timişoara │ │
├────┴────────────────┴──────────────────┤
│Finanţatori │
├────┬────────────────┬──────────────────┤
│ │Fundaţii, │ │
│ │asociaţii, │Sprijin pentru │
│ │instituţii ce │activităţi de │
│ │gestionează │conservare, │
│50. │fonduri │educaţie, │
│ │nerambursabile │conştientizare şi │
│ │sau sunt │ecoturism, │
│ │interesate în a │responsabilitate │
│ │sprijini │socio-economică │
│ │activitatea │ │
│ │ariei protejate │ │
└────┴────────────────┴──────────────────┘
Un rol important în managementul valorilor din situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic revine Administraţiei Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală Banat - Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiş, prin lucrările hidrotehnice pe care le realizează şi le întreţin. Administraţia Naţională Îmbunătăţiri Funciare, prin realizarea şi menţinerea canalelor de desecare, influenţează major speciile şi habitatele existente, dar şi folosinţa terenurilor. De asemenea, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii Agricole, prin schemele voluntare de agro-mediu dar şi prin politicile de încurajare a folosinţei tradiţionale a terenurilor, reprezintă un factor interesat important, de care trebuie să se ţină seama în implementarea tuturor măsurilor de conservare a habitatelor. 2.1.5. Resurse pentru management şi infrastructură Administrarea Sitului Natura 2000 ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic este asigurată de Custode, acoperind următoarele domenii de activitate: ● Planificarea, coordonarea şi supravegherea activităţilor desfăşurate pe teritoriul Sitului Teremia Mare-Tomnatic; ● Pază; ● Măsuri de conservare a biodiversităţii - inclusiv monitorizarea; ● Educaţie şi conştientizare publică; ● Relaţii cu comunităţile şi cu alţi factori interesaţi; Obiectivul echipei de administrare este asigurarea conservării valorilor naturale din Situl Natura 2000 ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic, prin aplicarea unui management adaptabil. În acest scop Custodele are obligaţia să elaboreze Planul de Management prin care, se realizează gospodărirea unitară şi integrată a ariei protejate; urmăreşte respectarea Planului de Management; organizează şi desfăşoară activităţi specifice şi supraveghează toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul ariei protejate, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management, în conformitate cu obiectivele de arie naturală protejată de interes comunitar stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare. 2.1.6. Planuri şi programe relevante pentru managementul ariei protejate Menţinerea, respectiv îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor din situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic, nu este posibilă decât prin armonizarea tuturor planurilor şi programelor care fac referire la sau pot avea impact asupra resursele naturale, respectiv a biodiversităţii, cu prevederile acestui Plan de management. Tabelul nr. 2 Strategiile/planul cu impact potenţial asupra valorilor ariei naturale protejate
┌───────────────────┬──────────────────┐
│ │Relevanţa pentru │
│Denumirea │aria naturală │
│ │protejată │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Strategia şi │ │
│Programul Strategic│ │
│Multianual de │ │
│Dezvoltare │Este esenţială │
│Economico - Socială│contribuţia │
│a judeţului Timiş │custodelui la │
│pentru perioada │elaborarea aceste │
│2014-2020, 2023, │strategii, pentru │
│precum şi a Planul │susţinerea │
│de Acţiune al │obiectivelor de │
│judeţului Timiş │conservare a │
│pentru perioada │biodiversităţii şi│
│2015-2016, pentru │implicit a │
│pregătirea, │calităţii mediului│
│promovarea şi │natural. │
│implemen- tarea │ │
│proiectelor de │ │
│investiţii. │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Situl ROSPA0142 │
│ │Teremia │
│ │Mare-Tomnatic nu │
│ │este luat în │
│ │considerare. │
│Planul de │Crearea unui │
│dezvoltare locală │echilibru între │
│"GAL Triplex │diversele │
│Confinium" │categorii de │
│ │terenuri, pajişti,│
│ │fâneţe, terenuri │
│ │arabile, nu este │
│ │considerată o │
│ │prioritate. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Aspectele privind │
│ │valorile naturale │
│ │din situl │
│ │ROSPA0142 Teremia │
│ │Mare-Tomnatic nu │
│Strategia de │sunt luate în │
│dezvoltare a │considerare │
│comunei Teremia │într-un mod │
│Mare │strategic. Nu se │
│ │regăsesc obiective│
│ │legate de │
│ │managementul │
│ │sitului Teremia │
│ │Mare-Tomnatic. │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Aspectele privind │
│ │valorile naturale │
│ │din situl │
│ │ROSPA0142 Teremia │
│ │Mare-Tomnatic nu │
│Strategia de │sunt luate în │
│dezvoltare │considerare │
│economică şi │într-un mod │
│socială a comunei │strategic. Există │
│Comloşu Mare │obiective │
│ │strategice pe │
│ │linie de educaţie │
│ │ecologică şi │
│ │creşterea │
│ │suprafeţei │
│ │păduroase. │
└───────────────────┴──────────────────┘
Pe lângă aceste proiecte, Filiala de Îmbunătăţiri Funciare Timiş are ca obiectiv decolmatarea periodică a canalelor de desecare existente, precum şi alte lucrări ce pot avea un impact semnificativ la nivelul ariei naturale protejate. 2.1.7. Sistemul de planificare a activităţilor, monitorizare şi raportare Planificarea şi monitorizarea activităţilor de management se realizează, anual, de colectivul de lucru al custodelui. Nu se utilizează un anumit sistem de monitorizare, urmând să fie propus un sistem de monitorizare a eficienţei managementului în cadrul acestui Plan de management. Raportarea activităţilor este efectuată de către custode, şi se realizează anual, conform legislaţiei în vigoare. 2.1.8. Scurt istoric al managementului şi al activităţilor majore de management Implementarea de către Asociaţia Grupul Milvus a proiectului "Managementul ariilor protejate: ROSPA0067, ROSPA0103, ROSPA0113, ROSPA0126, ROSPA0142, ROSPA0144 şi ROSCI0390" finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, are ca scop dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protecţia biodiversităţii şi a reţelei ecologice Natura 2000. În cadrul acestui proiect, au avut loc o serie de activităţi privind inventarierea, cartarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor, care au ca scop final elaborarea planurilor de management pentru ariile protejate: ROSPA0103 Valea Alceului, ROSPA0113 Cânepişti, ROSPA0126 Livezile-Dolaţ, ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic, ROSPA0067 Lunca Barcăului, ROSCI 0390 Sărăturile Diniaş şi ROSPA0144 Uivar-Diniaş. 2.2. Mediul fizic Situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic ocupă o suprafaţă de 6628 ha, care se află în sud-estul Câmpiei Panonice, respectiv în sudul Câmpiei de Vest, în zona de divagare a râurilor Mureş şi Bega. Ca şi subdiviziune a Câmpiei de Vest, aria naturală protejată se află în Câmpia Mureşului, în subunitatea Câmpia Jimboliei - după numele râului central şi Câmpia Arancăi, ce reprezintă o deschidere, în con larg, a luncii Mureşului, începând de la Periam - SV. Este cea mai nouă câmpie a Mureşului, pe centrul său meandrând râul Aranca, ce-şi are obârşia în lunca Mureşului, la Sânpetru German, la sud de Pecica. Apele celor două râuri, Mureş şi Aranca, au format aici un ţinut foarte mlăştinos şi frecvent inundat. Cu timpul, reţeaua hidrografică a zonei a fost desecată, îndiguită şi deviată. În urma acestor lucrări, îmbunătăţirea terenului a fost realizată în mod ireversibil prin construirea Canalului Bega, începând cu 1728 şi desecarea completă a mlaştinilor din împrejurimi. Totuşi, terenul de pe raza oraşelor Timişoara şi Jimbolia, dar şi din împrejurimi moşteneşte o pânza freatică aflată la o adâncime de 0,5 - 5 metri, factor care nu permite construirea edificiilor înalte. Câmpia Jimboliei este situată pe stânga Mureşului, la sud-vest de Câmpia Vingăi şi în continuarea ei. Este o unitate foarte netedă, cu crovuri şi unele dune sau vechi grinduri fluviatile ale Mureşului. Aceasta este o câmpie joasă ce are caracter de subsidenţă, manifestându-se activ pe loessuri şi soluri fosile, îngropate sub aluviuni. Este de asemenea o câmpie de acumulare fluviatilă joasă, cu caractere clare de divagare, caracterizată prin: pantă extrem de redusă, nivel piezometric ridicat al pânzei freatice, suprafeţe mlăştinoase, văi înmlăştinite, braţe şi gârle părăsite. În partea de sud, prezintă crovuri şi fenomene de subsidenţă accentuate. Accesibilitatea acestui sit este asigurată de dezvoltarea reţelei de trafic rutier şi feroviar. Relieful antropic este reprezentat de prezenţa mai multor canale utilizate la desecarea zonei, în prezent fiind folosite la irigaţii. 2.2.1. Geologia, geomorfologia, formele de relief Caracteristicile morfologice sunt dependente de modul de formare a Câmpiei de Vest, printr-un proces continuu de acumulare a unui volum imens de materiale cărate de râuri din Carpaţi şi depuse sub forma unor conuri de aluviuni mai mult sau mai puţin aplatizate. Ceea ce a diferenţiat acest proces, determinând o serie de deosebiri în fizionomia regională a câmpiilor au fost: poziţia ariilor de subsidenţă, succesiunea în timp a intensităţii lăsării şi tipul aluviunilor cărate. Geologic, spaţiul hidrografic dintre Râurile Mureş şi spaţiul hidrografic Banat, prin amplasarea şi suprafaţa relativ mare, dispune de condiţii geologice variate şi complexe. În bazinul Mureş-Aranca, vârsta formaţiunilor creşte de la vest la est, cele mai vechi fiind cele cristaline ale pânzei getice şi autohtonului danubian. Situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic face parte din Câmpia Jimboliei şi Câmpia Arancăi, care din punct de vedere genetic, aparţin Câmpiei de Vest - o câmpie acumulativă, formată prin depunerea sedimentelor într-un bazin marin şi apoi lacustru, în timpul Miocenului şi Pliocenului: argile, marne, nisipuri, pietrişuri. Subsidenţa accentuată a început în pliocen, s-a continuat în cuaternar, în prezent, fiind demonstrată de depozitele cuaternare care au grosimi ce depăşesc 100 m şi cresc de la est spre vest. Ea este reflectată în relief prin: divagarea râurilor, inundaţii periodice, înmlăştinirea unor regiuni, arii mari ocupate cu lăcovişte, şesuri aluviale extinse ale râurilor Mureş şi Aranca. Geologic, subsidenţa este marcată printr-o accentuare a grosimii depozitelor cuaternare de la est spre vest: la est de Timişoara depozitele au grosimi de 100 m, între Timişoara şi Sânnicolaul Mare ating 400 m iar la nord de Sânnicolaul Mare acestea au grosimi de 500 m. (a se vedea imaginea asociată) Figura nr. 4. Harta geologică a sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic 2.2.2. Hidrologia În spaţiul ocupat de situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic râurile sunt reprezentate de sistemele hidrografice ale Mureşului şi Arancăi, ce aparţin grupei de sud - vest, având colector Tisa. Reţeaua hidrografică cuprinde un număr ridicat de râuri, majoritatea încadrându-se în categoria râurilor scurte şi foarte scurte, predominant canalizate. În zona Aranca, hidrografia este rezultatul acţiunii combinate ale factorilor climatici, hidrografici, morfologici şi geologici. Morfologia terenului influenţează adâncimea şi drenajul apei freatice, factorii climatici şi hidrografici influenţând alimentarea, drenarea şi variaţiile nivelului apei freatice, iar factorul geologic determinând existenţa stratului freatic şi a straturilor acvifere de adâncime. Dintre aceşti factori, numai factorul climatic este considerat uniform pentru întreaga zonă, ceilalţi fiind diferiţi de la o zonă la alta. Astfel, condiţiile de alimentare şi drenare diferă în lunca Mureşului, faţă de terasă şi câmpie. Colectorul principal al Câmpiei Aranca este Aranca, ce se varsă în Tisa. Canalul Aranca este instalat pe fostele albii ale Mureşului şi dispune de un areal de divagare înainte de îndiguire. Izvorăşte din lunca Mureşului, de la Felnac, unde începe digul Mureşului şi se varsă în Tisa. Canalul Aranca este un vechi curs al râului Mureş, care în perioada cetăţii antice Morisena se presupune că ar fi fost navigabil, dovadă fiind o corabie scufundată în albia acestuia. De-a lungul timpului, canalul Aranca a fost colectorul principal al câmpiei Aranca deoarece solul din teritoriul câmpiei, a fost sub influenţa directă şi accentuată a apelor de suprafaţă şi subterane, ceea ce a făcut să aibă un proces de geneză şi evoluţie cu totul caracteristic. Canalul Aranca trece prin mijlocul oraşului Sânnicolau Mare şi a fost canalizat începând cu anul 1888, după inundaţiile din primăvara aceluiaşi an. În perioada 1887-1894 s-a construit sistemul hidrotehnic Aranca, ce cuprinde şi suprafeţe teritoriale ale oraşului, pentru a deservi o suprafaţă de 98,4 km2. Sistemul a funcţionat până în anul 1919 când bazinul Aranca a fost dezmembrat cu actuala frontieră. În urma proiectului din 1931 şi apoi din 1932, după inundaţiile din acelaşi an, s-a trecut la amenajarea canalului Aranca, cu proiecte tehnice în colaborare cu ţara vecină, Iugoslavia. În perioada 1932-1954 au existat preocupări pentru o mai bună folosire a sistemului şi de abia începând cu anul 1954 s-a început propriu-zis executarea lucrărilor în amonte şi aval de oraş, finalizate spre sfârşitul anilor 1986. Canalul Aranca are o lungime de 84,750 km, fiind marcat prin 81 de borne kilometrice. Panta este de 0,1-0,15 m, cu diferenţa de nivel între intrare şi ieşire din teritoriul localităţii de 2,5 m. Viteza apei este de 0,8-1,2 m/s, iar debitul maxim este de 2,5 m/s. Canalul are legătură cu râul Mureş prin două canale reversibile, pe fiecare fiind amplasate câte o staţie de pompare. Canalul Mureşanul-Mureşelul, este un afluent al Arancăi, ce izvorăşte din lunca Mureşului, ulterior, acesta fiind amenajat ca şi canal de irigaţii. În timpuri îndepărtate, trecea prin faţa cetăţii Morisena, fiind al doilea obstacol natural de apărare al cetăţii, împreună cu Aranca Mureşelul; are o lungime de 9,3 km, o lăţime de 5-10 m şi o adâncime de 1-5 m de la baza canalului. Canalul Silvia a fost construit în cadrul sistemului hidrotehnic, fiind un canal principal de distribuţie a apei pompate de la staţia de pompare de pe râul Mureş, borna PP55. Are o lungime de 2,7 km, o lăţime de 25-30 m şi o adâncime de 3-5 m. Este străbătut de două poduri din ciment cu lungimea de 20 m, lăţimea de 6 m, înălţimea de 6 m şi o greutate maximă admisă de 30 t. Celelalte 73 de canale principale şi secundare de pe teritoriul oraşului, sunt de dimensiuni reduse şi formează împreună Sistemul Hidrotehnic Sânnicolau Mare din Sistemul Hidrotehnic Aranca. Situl este străbătut de canalul Galaţca, unde sunt deversate apele uzate de la staţia de epurare a comunei Lovrin. Lacurile sunt, în general, lacuri de meandre şi albii părăsite, lacuri de crovuri şi lacuri antropice. În ceea ce priveşte hidrografia de subteran, pânzele freatice se află la adâncimi de 5-20 m, în cadrul teraselor şi câmpiilor înalte şi 1-3 m, în câmpiile joase şi lunci. Straturile acvifere, de adâncime sunt situate la adâncimi mai mari de 60 m, fiind în general termominerale - peste 30°, cu compoziţie chimică diferită. Acestea sunt exploatate prin foraje, dar apar şi izvoare la Călacea şi Timişoara, alături de minerale reci. 2.2.3. Clima Sub aspect climatic, la nivelul sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic se suprapun masele de aer atlantic, cu masele de aer mediteraneean şi adriatic, ceea ce generează caracterul moderat al regimului temperaturilor, perioadele de încălzire din timpul iernii, începerea timpurie a primăverii, precum şi cantităţile medii multianuale de precipitaţii relativ ridicate. Din punct de vedere climatic, spaţiul hidrografic Aranca se încadrează în zona climatului temperat continental moderat, cu influenţe submediteraneene, rezultat al suprapunerii circulaţiei maselor de aer atlantic, cu invaziile de aer mediteraneean. Verile sunt relativ călduroase, lipsite de intervale de uscăciune şi secete excesive, iar iernile sunt fără geruri persistente şi intense. Acest climat generează caracterul moderat al regimului termic, perioadele de încălzire în timpul iernii, precum şi cantităţi medii multianuale de precipitaţii relativ ridicate, de 600-1400 mm/an. Valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt cuprinse intre 10-11° C, excepţie făcând arealul din nord-vestul Câmpiei Jimboliei, unde temperaturile sunt ceva mai ridicate şi pot ajunge până la 14° C. Media anuala de precipitaţii variază de la 400 la 500 mm în zona de câmpie. Circulaţia maselor de aer este dominat vestică, facilitată de deschiderea largă pe această direcţie. Ea cunoaşte o pondere diferită spaţial şi în timp, pe trei coordonate: sud-vest, cu mase umede, calde mediteraneene, vest cu mase umede şi răcoroase şi nord-vest, cu mase reci şi umede. Uneori pătrund şi mase reci polare şi nord-estice, care produc scăderi de temperatură şi mai rar fenomene de viscol. Prezenţa slabă a acestora, în raport cu alte regiuni din ţară, se datorează desfăşurării arcului carpatic, care constituie o barieră pe direcţia propagării lor. Netezimea câmpiei şi uniformitatea peisajelor impun desfăşurarea relativ unitară a valorilor elementelor meteorologice şi mai slaba separare de topoclimate. Viteza medie anuală a vântului depăşeşte 10 m/s iarna şi scade spre sfârşitul verii. Viteza maximă a vântului a atins, în zona de câmpie, 23-27 m/s. 2.2.4. Soluri Solurile, în Câmpia Jimboliei, se dezvoltă pe depozite fluviatile, cea mai prezentă clasă de soluri fiind clasa hidrosoluri: gleiosoluri şi stagnosoluri, în arealele joase din Câmpia Arancăi. Poziţia geografică, morfologia, modul de utilizare a terenurilor şi condiţiile climatice au permis individualizarea mai multor clase de sol în situl Teremia Mare-Tomnatic, conform tabelului nr. 3. Tabelul nr. 3 Tipurile de sol identificate în cadrul sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic
┌───────────┬─────────────┬─────────────┬────┬─────────┐
│Clasa de │Tipul de sol │ │Cod │Suprafaţa│
│soluri │ │Subtipul │ │totală - │
│ │ │ │ │ha │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼────┼─────────┤
│ │Preluvosol │tipic │ELti│ │
│ ├─────────────┼─────────────┼────┼─────────┤
│ │ │stagnogleizat│LVsz│ │
│Luvisoluri │ │şi stagnic │/st │ │
│ │ ├─────────────┼────┼─────────┤
│ │Luvosol │albic │LVab│ │
│ │ │stagnogleizat│/sz │ │
│ │ │şi albic │ab/ │ │
│ │ │stagnic │st │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼────┼─────────┤
│ │ │gleizat şi │ECgz│ │
│Cambisoluri│Eutricambosol│gleic │/gc │ │
│ │ ├─────────────┼────┼─────────┤
│ │ │erodat │ECer│ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼────┼─────────┤
│ │ │tipic │GSti│ │
│Hidrisoluri│Gleiosol ├─────────────┼────┼─────────┤
│ │ │histic │GStb│ │
│ ├─────────────┼─────────────┼────┼─────────┤
│ │Stagnosoluri │ │ │ │
├───────────┴─────────────┴─────────────┴────┼─────────┤
│Total │6.628 ha │
└────────────────────────────────────────────┴─────────┘
(a se vedea imaginea asociată) Figura nr. 5. Harta tipurilor de soluri identificate în situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic Ca urmare a proceselor de transformare a resturilor organice, precum şi datorită materialului aluvionar, solurile de luncă ajung treptat în stadii avansate de evoluţie, iar datorită umezirii prin ridicarea apei din pânza freatică prin capilaritate, acestea devin extrem de fertile, mai ales în zonele de stepă şi silvostepă. Solul are o reacţie puternic bazică, pH 8,75-11,25 şi un conţinut de săruri care depăşeşte valorile determinate, 3,28-3,40 %. Solul este slab structurat, cu aspect prăfos în orizontul superior şi compact în orizonturile inferioare şi concentraţii ridicate de cationi şi anioni. Conţinutul de substanţă organică şi activitatea biologică sunt reduse. 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Regiunea biogeografică Situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic face parte în întregime din Regiunea Biogeografică Panonică, care reprezintă doar 3% din teritoriul Uniunii Europene. Deşi acoperă o suprafaţă foarte mică, adăposteşte 118 specii de animale şi 46 specii de plante incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate), pentru a căror conservare este necesară desemnarea de Arii Speciale de Conservare, precum şi aproximativ 70 de specii de păsări menţionate în Anexa I a Directivei Păsări, pentru a căror conservare este necesară desemnarea de Arii de Protecţie Specială Avifaunistică. În zona de câmpie există mlaştini efemere, puţin adânci şi izolate, precum şi unele lacuri a căror adâncime nu depăşeşte pe alocuri câteva zeci de centimetri şi care datorită aridităţii ridicate creează medii sărăturoase unice la noi în ţară. Aceste habitate extrem de bogate joacă un rol important în răspândirea speciilor, oferind un coridor ecologic natural de deplasare. Bioregiunea are o importanţă majoră pentru specii, zonele umede puţin adânci şi lacurile alcaline reprezentând un adevărat paradis pentru păsările acvatice şi cele migratoare. Multe dintre speciile pe cale de dispariţie în Europa, precum raţa roşie, acvila de câmp şi şoimul dunărean, cuibăresc aici în număr semnificativ. 2.3.2. Fauna 2.3.2.1. Specii de interes comunitar Această zonă a fost identificată în cadrul programului LIFE "Conservarea vânturelului de seară în regiunea Panonică", ca fiind foarte importantă pentru vântureii de seară. Distribuţia coloniilor de vânturel de seară în ariile de protecţie specială avifaunistice este una excelentă în judeţele Satu Mare - 100%, Bihor - 83% şi Arad - 83%, dar foarte mică - 1% în Timiş, unde se află aproximativ - 48 % din populaţia cuibăritoare din Câmpia de Vest, conform datelor colectate în cadrul proiectului LIFE, 2009. Situl Teremia Mare-Tomnatic a fost declarat ca arie de Protecţie Specială Avifaunistică pentru protejarea unui număr de 8 specii listate în Anexa I a Directivei Păsări. De asemenea, în Formularul Standard al sitului Teremia Mare-Tomnatic au fost menţionate şi o specie cu migraţie regulată Corvus frugilegus, nemenţionată în anexa I la Directiva Păsări. Acestea sunt enumerate în tabelele de mai jos, împreună cu efectivele înregistrate, perioada în care pot fi observate şi alte informaţii prezentate în cadrul Formularului Standard pentru sit-situaţia populaţiei, statut de conservare. Tabelul nr. 4 Speciile de păsări de interes comunitar menţionate în Formularul Standard al sitului Teremia Mare-Tomnatic şi în Anexa 1 a Directivei Păsări
┌────┬───────────┬────────────┬──────┬─────┬───────┐
│ │ │ │Cod │Anexa│Lista │
│Nr. │Denumire │Denumirea │Natura│OUG │Roşie │
│crt.│ştiinţifică│comună │2000 │57/ │globală│
│ │ │ │ │2007 │IUCN │
├────┼───────────┼────────────┼──────┼─────┼───────┤
│1. │Nycticorax │stârc de │A023 │Anexa│LC │
│ │nycticorax │noapte │ │3 │ │
├────┼───────────┼────────────┼──────┼─────┼───────┤
│2. │Egretta │egretă mică │A026 │Anexa│LC │
│ │garzetta │ │ │3 │ │
├────┼───────────┼────────────┼──────┼─────┼───────┤
│3. │Ciconia │barză albă │A031 │Anexa│LC │
│ │ciconia │ │ │3 │ │
├────┼───────────┼────────────┼──────┼─────┼───────┤
│4. │Falco │vânturel de │A097 │Anexa│NT │
│ │vespertinus│seară │ │3 │ │
├────┼───────────┼────────────┼──────┼─────┼───────┤
│5. │Coracias │dumbrăveancă│A231 │Anexa│NT │
│ │garrulus │ │ │3 │ │
├────┼───────────┼────────────┼──────┼─────┼───────┤
│6. │Anthus │fâsă de câmp│A255 │Anexa│LC │
│ │campestris │ │ │3 │ │
├────┼───────────┼────────────┼──────┼─────┼───────┤
│7. │Lanius │sfrâncioc │A338 │Anexa│LC │
│ │collurio │roşiatic │ │3 │ │
├────┼───────────┼────────────┼──────┼─────┼───────┤
│ │Lanius │sfrâncioc cu│ │Anexa│ │
│8. │minor │frunte │A339 │3 │LC │
│ │ │neagră │ │ │ │
└────┴───────────┴────────────┴──────┴─────┴───────┘
Legendă: LC - Mai puţin vulnerabil - least concerned - cod Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii NT - Aproape ameninţat/în declin - Near Threatened/decreasing - cod Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii În cadrul procesului de elaborare a Planului de management, în perioada 2014 - 2015, în lunile aprilie, mai, august şi octombrie, s-au efectuat inventarieri ale speciilor de faună de interes comunitar, în baza cărora s-a estimat starea actuală a speciilor. Situaţia speciilor identificate în sit este prezentată în tabelul nr. 5 De asemenea, în Anexa nr. 4 la Planul de management sunt prezentate hărţile de distribuţie a 6 specii edificatoare, cu menţiunea că aceste date reflectă situaţia din perioada 2014-2015, având caracter orientativ. Tabelul nr. 5 Situaţia speciilor de interes comunitar identificate în sit
┌───────────┬────────────┬────────┬──────────────┬───────────┐
│ │Efectivul │Număr │ │Stare │
│Specia │populaţional│minim de│Observaţii │actuală │
│ │estimat │indivizi│ ├───┬───┬───┤
│ │ │estimat │ │*C │*S │*N │
├───────────┼────────────┼────────┼──────────────┼───┼───┼───┤
│ │ │ │În perioada de│ │ │ │
│Nycticorax │0 indivizi │ │migraţie nu │[v]│ │ │
│nycticorax │ │0 │s-a observat │ │ │ │
│ │ │ │nici stârc de │ │ │ │
│ │ │ │noapte pe sit │ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────┼──────────────┼───┼───┼───┤
│Egretta │9-13 │9 │ │[v]│ │ │
│garzetta │indivizi │ │ │ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────┼──────────────┼───┼───┼───┤
│ │ │ │Toate cele │ │ │ │
│Ciconia │4-5 perechi │ │cinci cuiburi │ │[v]│ │
│ciconia │cuibăritoare│8 │erau amplasate│ │ │ │
│ │ │ │pe stâlpi de │ │ │ │
│ │ │ │electricitate.│ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────┼──────────────┼───┼───┼───┤
│ │ │ │Multe │ │ │ │
│Falco │26-29 │ │exemplare au │ │ │ │
│vespertinus│perechi │52 │revenit în │ │ │[v]│
│ │cuibăritoare│ │zonele de │ │ │ │
│ │ │ │cuibărit │ │ │ │
│ │ │ │foarte târziu │ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────┼──────────────┼───┼───┼───┤
│ │ │ │Nu s-a │ │ │ │
│Coracias │0 perechi │ │observat nici │ │ │[v]│
│garrulus │cuibăritoare│0 │o dumbrăveancă│ │ │ │
│ │ │ │în perioada de│ │ │ │
│ │ │ │clocire. │ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────┼──────────────┼───┼───┼───┤
│Anthus │3-6 perechi │ │ │[v]│ │ │
│campestris │cuibăritoare│8 │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────┼──────────────┼───┼───┼───┤
│Lanius │2-17 perechi│2 │ │ │ │[v]│
│collurio │cuibăritoare│ │ │ │ │ │
├───────────┼────────────┼────────┼──────────────┼───┼───┼───┤
│Lanius │6-10 perechi│7 │ │ │ │[v]│
│minor │cuibăritoare│ │ │ │ │ │
└───────────┴────────────┴────────┴──────────────┴───┴───┴───┘
Legendă: * C - Corespunzătoare - se menţine prin non-intervenţie sau prin acelaşi tip de management ca până în prezent * S - Satisfăcătoare - îmbunătăţirea stării de conservare se poate face cu măsuri de management fără a implica reconstrucţii ecologice * N - Necorespunzătoare - degradată din cauza unor intervenţii antropice, dar recuperabil cu minime intervenţii de reconstrucţie ecologică Tabelul nr. 6 Situaţia speciilor de interes comunitar identificate în sit
┌────┬───────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│Nr. │ │Efective conform │Efective conform │
│crt.│Specia │Formularului Standard │inventarierilor │
│ │ ├───────────┬──────┬──────┼───────────┬──────┬─────┤
│ │ │Reproducere│Iernat│Pasaj │Reproducere│Iernat│Pasaj│
├────┼───────────┼───────────┼──────┼──────┼───────────┼──────┼─────┤
│1. │Nycticorax │- │- │70-150│- │- │0 i │
│ │nycticorax │ │ │i │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────┼──────┼──────┼───────────┼──────┼─────┤
│2. │Egretta │- │- │20-50 │- │- │9-13 │
│ │garzetta │ │ │i │ │ │i │
├────┼───────────┼───────────┼──────┼──────┼───────────┼──────┼─────┤
│3. │Ciconia │5-7 p │- │- │4-5 p │- │- │
│ │ciconia │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────┼──────┼──────┼───────────┼──────┼─────┤
│4. │Falco │35-40 p │- │- │26-29 p │- │- │
│ │vespertinus│ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────┼──────┼──────┼───────────┼──────┼─────┤
│5. │Coracias │1-2 p │- │- │0p │- │- │
│ │garrulus │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────┼──────┼──────┼───────────┼──────┼─────┤
│6. │Anthus │3-6 p │- │- │3-6 p │- │- │
│ │campestris │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────┼──────┼──────┼───────────┼──────┼─────┤
│7. │Lanius │20-30 p │- │- │2-17 p │- │- │
│ │collurio │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────┼──────┼──────┼───────────┼──────┼─────┤
│8. │Lanius │10-15 p │- │- │6-10 p │- │- │
│ │minor │ │ │ │ │ │ │
└────┴───────────┴───────────┴──────┴──────┴───────────┴──────┴─────┘
Tabelul nr. 7 Speciile de păsări cu migraţie regulată, nemenţionate în anexa I a Directivei Păsări
┌────┬──────────┬────────────────────────┬────────────────────────┐
│Nr. │ │Efective conform │Efective conform │
│crt.│Specia │Formularului Standard │inventarierilor │
│ │ ├───────────┬──────┬─────┼───────────┬──────┬─────┤
│ │ │Reproducere│Iernat│Pasaj│Reproducere│Iernat│Pasaj│
├────┼──────────┼───────────┼──────┼─────┼───────────┼──────┼─────┤
│1. │Corvus │240-270 p │- │- │221-251 p │- │- │
│ │frugilegus│ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────┴───────────┴──────┴─────┴───────────┴──────┴─────┘
2.3.2.2. Specii de faună de interes economic Speciile vânate pe teritoriul ariei protejate sunt: fazanul - Phasanius colchicus, potârnichea - Perdix perdix, iepurele - Lepus europaeus, căpriorul - Capreolus capreolus, vulpea - Vulpes vulpes, bursucul - Meles meles şi jderul - Martes foina. 2.3.2.3. Specii de faună de interes cultural Barza albă - Ciconia ciconia este o specie asociată cu aşezările umane. Localnicii simpatizează, în general, această specie, considerând-o aducătoare de noroc, dar există şi cazuri de conflict când berzele îşi construiesc cuibul chiar peste intrarea în casă, aproape de geamuri. 2.3.3. Specii alohtone şi specii invazive Un studiu concret, privind răspândirea speciilor alohtone şi a celor cu caracter invaziv, nu a fost realizat încă. 2.3.4. Ecosisteme În situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic, au fost identificate următoarele categorii de clase de habitate şi ecosisteme ce pot asigura resursă trofică diverselor specii: ● Mlaştini, vegetaţie de centură, smârcuri, turbării - 2%. ● Culturi cerealiere extensive, inclusiv culturile de rotaţie cu dezmiriştire -78%. ● Pajişti ameliorate - 4%. ● Alte terenuri arabile - 5%. ● Plantaţii de arbori sau plante lemnoase, inclusiv livezi, crânguri, vii - 11%. 2.3.5. Peisajul Peisajul este unul caracteristic de luncă, ce oferă atât suprafeţe complet goale, fără vegetaţie lemnoasă, cât şi buchete, pâlcuri de arbori aflaţi în imediata vecinătate a apei, alcătuite din salcie albă, răchită, plop alb, arţar tătăresc, salcâm şi mai rar din cer şi stejar brumăriu. Este, aşadar, un peisaj mozaicat, divers, cu pajişti uşor sărăturoase şi zone umede. Creşterea nivelului de antropizare, respectiv degradarea peisajului este asociată cu reducerea serviciilor de mediu extrem de importante: filtrarea aerului şi apei, reglarea microclimatului şi atenuarea extremelor, asigurarea relaţiilor ecologice critice pentru menţinerea resurselor naturale, menţinerea habitatelor propice pentru speciile polenizatoare, care au impact major şi asupra culturilor de plante agricole. 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.1. Comunităţi Situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic are o suprafaţă de 6.628 ha. Întreaga suprafaţă este situată pe teritoriul judeţului Timiş în regiunea 5 Vest. Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, pe localităţi, situl este împărţit după cum urmează: Tomnatic - 11,7, Teremia Mare - 46,6%, Gottlob - 16,0%, Comloşu Mare - 25,1% şi Lovrin < 1%. Situl se întinde pe suprafaţa de câmpie delimitată de canalul Aranca, fiind străbătut de pârâul Galaţca. În cadrul ultimului referendum, conform informaţiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă astfel: Tabelul nr. 9 Distribuţia teritorială şi demografică în sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic
┌──────────┬────────────┬─────────┬───────────────────┐
│Localitate│Suprafaţă-ha│Populaţie│Densitate-populaţie│
│ │ │ │/hectar │
├──────────┼────────────┼─────────┼───────────────────┤
│Comloşu │9479 │5478 │0,57 │
│Mare │ │ │ │
├──────────┼────────────┼─────────┼───────────────────┤
│Gottlob │3130 │2656 │0,84 │
├──────────┼────────────┼─────────┼───────────────────┤
│Lovrin │6288 │4210 │0,66 │
├──────────┼────────────┼─────────┼───────────────────┤
│Teremia │8366 │4834 │0,57 │
│Mare │ │ │ │
├──────────┼────────────┼─────────┼───────────────────┤
│Tomnatic │3216 │3749 │1,14 │
├──────────┼────────────┼─────────┼───────────────────┤
│TOTAL │30479 │20927 │0,68 │
└──────────┴────────────┴─────────┴───────────────────┘
────────── * Sursa datelor: Tempo online 2014 - Anuarul Statistic, Institutul Naţional de Statistică────────── În ceea ce priveşte dinamica temporară a factorilor demografici, se constată o tendinţă de stagnare a populaţiei la nivelul sitului. Tendinţa de stagnare demografică determină, cel puţin în plan teoretic, o tendinţă de stagnare a factorilor antropici asupra conservării speciilor şi habitatelor. Această tendinţă este una potenţială, determinarea gradului exact de impact trebuind să fie analizat în corelaţie cu tendinţele de utilizare a habitatelor de către speciile protejate. 2.4.2. Aspecte demografice Conform datelor Institutul Naţional de Statistică aferente anului 2015, cel mai recent recensământ al populaţiei, în zonă locuiesc 22.699 persoane, dintre care marea lor majoritate locuiesc în mediul rural. Comparativ cu informaţiile înregistrate anterior anilor 1992, 2000, 2010 se înregistrează o creştere a numărului locuitorilor din regiunea ariei protejate ca urmare a migraţiei populaţiei din mediul urban. Procentul populaţiei rurale este mult peste media naţională, acesta fiind un aspect important pentru managementul ariilor protejate. Natalitatea a scăzut mai ales în ultimii ani datorită tendinţei tinerelor familii de a avea tot mai puţini copii, dar şi datorită plecării definitive a unei părţi din populaţia tânără spre oraşele apropiate. Acestea sunt şi cauzele ce au dus la fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, respectiv la creşterea indicilor mortalităţii. Majoritatea locuitorilor sunt români - aproximativ 78%, cu o minoritate de maghiari - aproximativ. 4%, rromi - aproximativ. 8%, germani - aproximativ 5% şi sârbi - 5%. Pentru 3,8% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută, însă sub aspect confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi - 69%, dar există şi minorităţi de romano-catolici - 16%, penticostali - 7%, reformaţi - 2% şi martori ai lui Iehova - 1,27%. Tabelul nr. 80 Evoluţia populaţiei la nivelul ariei protejate în ultimii ani
┌──────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│Localitate│Anul │Anul │Anul │Anul │
│ │1992 │2000 │2010 │2015 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Comloşu │4764 │5147 │5451 │5475 │
│Mare │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Gottlob │- │- │2619 │2648 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Lovrin │9365 │9839 │4358 │4207 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Teremia │4075 │4532 │4828 │4845 │
│Mare │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Tomnatic │- │- │3689 │3760 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TOTAL │18204 │19518 │20945 │20935 │
└──────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
────────── * Sursa datelor: Tempo online 2014 - Anuarul Statistic, Institutul Naţional de Statistică────────── 2.4.3. Utilizarea terenurilor şi resurselor naturale Condiţiile geografice şi climaterice deosebit de favorabile ale zonei au determinat locuitorii să practice o serie de activităţi predominant agricole cum ar fi: cultivarea plantelor şi creşterea animalelor. Condiţiile geografice şi solurile favorabile din zonă au determinat locuitorii să practice o serie de activităţi predominant agricole. Pe terenul arabil se cultivă porumbul, grâul, legume şi orz. Producţia vegetală în valorile totale şi medii este modestă, fiind sub potenţialul productiv al zonei. Creşterea rentabilităţii muncii în agricultură are în vedere sprijinirea investiţiilor în domeniul dotării cu maşini şi utilaje performante, introducerea de soiuri cu productivitate mai ridicată, creşterea dimensiunilor exploataţiilor agricole prin stimularea asocierii. Principala resursă a acestor localităţi este terenul agricol în special cel arabil, structura fondului funciar la nivelul localităţilor fiind următoarea: Tabelul nr. 11 Suprafaţa fondului funciar după modul de folosinţă
┌──────────┬──────┬──────┬──────┬────┬──────┐
│Localitate│Arabil│Păşuni│Fâneţe│Vii │Livezi│
│ │- ha- │- ha- │- ha- │- │- ha- │
│ │ │ │ │ha- │ │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼────┼──────┤
│Comloşu │8387 │311 │3 │18 │5 │
│Mare │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼────┼──────┤
│Gottlob │3912 │106 │1 │14 │81 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼────┼──────┤
│Lovrin │3625 │78 │6 │13 │85 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼────┼──────┤
│Teremia │6640 │625 │28 │453 │2 │
│Mare │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼────┼──────┤
│Tomnatic │3301 │102 │- │- │144 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼────┼──────┤
│TOTAL │25865 │1222 │38 │498 │317 │
└──────────┴──────┴──────┴──────┴────┴──────┘
────────── * Sursa datelor: Tempo online 2014 - Anuarul Statistic, Institutul Naţional de Statistică────────── 2.4.4. Economia locală Sub aspect economic, comunităţile din regiune se dezvoltă în jurul principalului domeniu de activitate, acela fiind exploatarea agricolă a terenurilor, urmată de creşterea animalelor, industria alimentară, industria materialelor de construcţii şi firave servicii în electrotehnică. Cultura plantelor, pe lângă creşterea animalelor, care este activitatea de bază pe care o desfăşoară locuitorii regiunii, a constituit una dintre ocupaţiile principale ale acestora. Oamenii cultivă: porumb, grâu, orz, orzoaică. Zootehnia reprezintă o sursă de venit importantă pentru locuitorii zonei care au dezvoltat această ramură într-o pondere mai mare, în comparaţie cu alte activităţi, deoarece localitatea dispune de puţine terenuri arabile, având în schimb suprafeţe întinse cu fâneţe. Zona comercială este reprezentată firav, fiind alcătuită din dotări şi spaţii comerciale şi de alimentaţie publică cu caracter privat, dar care nu se constituie într-un adevărat centru comercial. Celelalte tipuri de servicii, administraţie, poşta, cultura, sunt corespunzător deservite de capacităţile existente. Tabelul nr. 12 Structura şeptelului la nivel de localitate
┌───────────┬──────┬─────┬───────┬───────┬──────┬────────┐
│Localitate │Bovine│Ovine│Caprine│Porcine│Păsări│Cabaline│
├───────────┼──────┼─────┼───────┼───────┼──────┼────────┤
│Comloşu │71 │24 │74 │402 │823 │62 │
│Mare │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼─────┼───────┼───────┼──────┼────────┤
│Gottlob │41 │17 │30 │206 │643 │35 │
├───────────┼──────┼─────┼───────┼───────┼──────┼────────┤
│Lovrin │50 │11 │32 │335 │546 │32 │
├───────────┼──────┼─────┼───────┼───────┼──────┼────────┤
│Teremia │52 │18 │25 │342 │628 │37 │
│Mare │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼─────┼───────┼───────┼──────┼────────┤
│Tomnatic │41 │16 │30 │275 │451 │42 │
├───────────┼──────┼─────┼───────┼───────┼──────┼────────┤
│TOTAL │255 │86 │191 │1560 │3091 │208 │
└───────────┴──────┴─────┴───────┴───────┴──────┴────────┘
────────── * Direcţia Regională de Statistică Timiş - 2010.────────── În cadrul gospodăriilor care deţin animale, şeptelul este compus, în medie pe categorii, din bovine, porcine, cabaline, ovine, caprine şi păsări de curte, cu o deschidere mai mare către zootehnia intensivă cu porcine. Mai există o categorie restrânsă de gospodării care se ocupă de creşterea altor animale, de exemplu: iepuri, sau care se ocupă de stupărit. În localităţile din regiune, cei mai mulţi dintre fermieri practică o agricultură de subzistenţă sau cel mult de semi-subzistenţă. De-a lungul anilor, s-a dezvoltat o tendinţă de trecere către agricultura intensivă, la nivelul fiecărei localităţi existând un număr mic de fermieri ce se detaşează clar prin suprafeţele exploatate şi numărul de capete de animale deţinute. O presiune ridicată asupra supraexploatării agricole vine din rândul crescătorilor de ovine, ale căror efective aproape că s-au dublat în ultimii 10 ani, ca urmare a stimulentelor financiare primite prin plăţile Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură. 2.5. Cercetare Nu există infrastructură destinată exclusiv cercetării. 2.6. Acţiuni de management majore desfăşurate în sit Nu există până în prezent acţiuni de management majore desfăşurate în sit. III. EVALUAREA SITUAŢIEI ACTUALE În această secţiune sunt prezentate principalele valori şi ameninţări din situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic şi se analizează situaţia valorilor identificate, respectiv presiunile care afectează starea acestora în prezent sau le pot ameninţa pe viitor. Aceste analize stau la baza definirii măsurilor de management specifice situaţiei actuale. 3.1. Valori Principalele valori ale ariei protejate sunt reprezentate de specii de păsări rare la nivel european, care îşi găsesc aici refugiu, loc de popas în migraţie sau habitate favorabile pentru hrănire şi reproducere - tabelul nr. 13. Pe lângă acestea, au fost identificate şi alte valori importante pentru zonă, mai ales cele ce se constituie în resurse pentru localnici şi dezvoltarea zonei. De exemplu pajişti importante pentru comunităţile locale şi care, dacă sunt păstrate şi valorificate corespunzător, ajută la dezvoltarea locală şi la obţinerea unui sprijin real din partea autorităţilor şi a localnicilor pentru implementarea măsurilor de management. Tabelul nr. 13 Valorile identificate în cadrul sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Valoarea │Importanţa │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Indicatori pentru calitatea│
│ │apelor de suprafaţă şi │
│Păsări │implicit subterane. │
│dependente│Contribuie la reglarea │
│de apă │populaţiilor de amfibieni │
│ │şi peşti, constituind în │
│ │acelaşi timp o atracţie │
│ │turistică. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │În special răpitoarele │
│ │contribuie la reglarea │
│ │populaţiilor de păsări - │
│ │graurul, etc - şi rozătoare│
│ │de pajişti şi tere- nuri │
│ │arabile. Păsările │
│Păsări │insectivore contribuie la │
│dependente│reglarea populaţiilor de │
│de pajişti│insecte de pe terenuri │
│ │arabile şi pajişti, │
│ │constituind în acelaşi timp│
│ │o parte din prada speciilor│
│ │de păsări răpitoare. Sunt │
│ │indicatori pentru calitatea│
│ │pajiştii din punct de │
│ │vedere al menţinerii │
│ │echilibrului ecosistemic. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Utilizează terenurile │
│Păsări │arabile pentru hrănire, │
│dependente│contribuind semnificativ la│
│de │echilibrul acestor │
│terenuri │ecosisteme antropice prin │
│arabile │reglarea populaţiilor de │
│ │insecte, rozătoare şi │
│ │amfibieni. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Prezenţa acestor ochiuri de│
│ │apă creează câteva puncte │
│Lacuri şi │de atracţie în monotonia │
│bălţi │peisajului de câmpie, │
│ │constituind totodată │
│ │habitate specifice pentru │
│ │păsările de apă. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Aceste canale asigură │
│ │menţinerea unui regim │
│Canale cu │hidric în sol favorabil │
│apă │culturilor de cereale şi │
│temporară │pomi fructiferi. Totodată, │
│ │reprezintă o componentă │
│ │esenţială a habitatului │
│ │speciilor de apă. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Având în vedere tendinţa │
│ │actuală de creştere a │
│ │şeptelului pe baza │
│ │sprijinului financiar │
│ │acordat de politicile │
│Habitate │europene din domeniul │
│de pajişte│agriculturii, aceste │
│ │habitate constituie o │
│ │resursă esenţială pentru │
│ │comunitate. Ele reprezintă │
│ │totodată habitat de │
│ │cuibărire şi hrănire pentru│
│ │speciile de pajişte. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Arborii izolaţi sau în │
│ │pâlcuri reprezintă o │
│ │componentă esenţială a │
│Vegetaţia │habitatului speciilor de │
│lemnoasă │păsări, în special a │
│ │vânturelului de seară. │
│ │Aceşti arbori, asigură de │
│ │multe ori umbra necesară │
│ │animalelor domestice în │
│ │timpul verii. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Reprezintă o resursă │
│Apele │necesară deoarece multe │
│potabile │comunităţi sunt conectate │
│din │la surse de apă ce provin │
│fântâni şi│din zonă, în timp ce multe │
│puţuri │gospodării folosesc foraje │
│ │de mică adâncime pentru │
│ │irigat şi animale. │
└──────────┴───────────────────────────┘
3.2. Presiuni şi ameninţări Identificarea şi evaluarea presiunilor şi ameninţărilor a fost realizată în grupul de lucru şi în întâlniri cu factorii interesaţi, utilizând clasificarea Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii. Ameninţările din Formularul Standard pot fi uşor asimilate cu cele din clasificarea Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii. Această clasificare internaţională, realizată pentru ameninţările din arii protejate, permite o analiză mai uşoară a categoriilor de ameninţări. Presiunile apar/există ca urmare a acţiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din trecut sau care au loc în prezent şi care afectează, în mod cumulat, efectul mai multor acţiuni şi/sau fenomene, sau separat viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Pentru analiza de mai jos, au fost luate în calcul presiunile identificate în prezent sau pe parcursul ultimilor cinci ani. Ameninţările pot apărea ca urmare a acţiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor, putând afecta în mod cumulat, efectul mai multor acţiuni şi/sau fenomene, sau separat, viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Definirea ameninţărilor se face luând în calcul acţiuni umane viitoare sau previzibile. Pentru analiza prezentată în continuare, s-au luat în calcul ameninţările ce pot deriva în următorii cinci ani, din acţiuni umane în derulare sau previzibile şi fenomene naturale extreme posibile. Tabelul nr. 14 Analiza presiunilor şi ameninţărilor
┌──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│ │ │ │Nivel impact│
│Ameninţarea/Presiunea │Valoarea la care se face│Explicaţii │estimat │
│identificată │referire │ ├──────┬─────┤
│ │ │ │P │A │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│1. Dezvoltările rezidenţiale şi comerciale. │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Case şi aşezări │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│ │Păsări dependente de │Cauza: interes pentru construirea de zone rezidenţiale │ │ │
│Extindere intravilan │pajişti │Localizare: în imediată vecinătate a tuturor localităţilor │1 │2 │
│ │ │Impact: reducerea habitatului │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│1.2. Zone comerciale şi industriale │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│Extindere zone industriale│Păsări dependente de │Cauza: interes pentru construirea de zone industriale │ │ │
│ │pajişti │Localizare: în imediata vecinătate a tuturor localităţilor │- │2 │
│ │ │Impact: reducerea habitatului │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│2. Agricultură şi Acvacultură │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Recolte anuale şi perene, altele decât cheresteaua │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│Extindere monoculturilor │Păsări dependente de │Cauza: creşterea eficienţei economice a fermelor asociative│ │ │
│ │terenuri arabile │Localizare: toate terenurile arabile Impact: fluctuaţii │1 │1 │
│ │ │majore în asigurarea fondului de hrană │ │ │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────┤
│ │ │Cauza: necesitatea unor culturi competitive conform │ │ │
│Utilizarea insecticidelor │ │cerinţelor pieţei actuale. Accesul facil la chimicale │ │ │
│şi rodenticidelor pe │Păsări dependente de │Localizare: toate terenurile arabile Impact: scăderea │2 │2 │
│terenuri arabile │terenuri arabile │semnificativă a cantităţii de hrană pentru │ │ │
│ │ │păsările insectivore şi a celor care se hrănesc cu │ │ │
│ │ │micromamifere │ │ │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────┤
│Uciderea accidentală în │ │Cauza: neutilizarea dispozitivelor de avertizare a faunei │ │ │
│timpul cositului cu │Anthus campestris │Localizare: toată zona de proiect Impact: distrugerea │2 │2 │
│utilaje mari │ │pontei din anul respectiv │ │ │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────┤
│Uciderea accidentală a │ │Cauza: cosirea terenului în spirală, din exterior spre in- │ │ │
│mamiferelor mici în timpul│Păsări dependente de │terior, neutilizarea dispozitivelor de avertizare a faunei │2 │2 │
│cositului cu utilaje mari │pajişti │Localizare: toate pajiştile şi culturile de lucernă │ │ │
│ │ │Impact:reducerea fondului de hrană format din mamifere mici│ │ │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────┤
│Incendierea miriştilor │Păsări dependente de │Cauza: reducerea costurilor de curăţare a terenurilor │2 │2 │
│ │terenuri arabile │Localizare: terenurile arabile Impact: reducerea fondului │ │ │
│ │ │de hrană format din insecte şi mamifere mici │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│2.2. Plantaţii pentru lemn şi celuloză │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│ │Păsări dependente de │Cauza: valorificarea economică superioară a pajiştilor şi │ │ │
│Culturi energetice │pajişti │terenurilor arabile │ - │ 3 │
│ │ │Localizare: toată suprafaţa │ │ │
│ │ │Impact: reducerea habitatului │ │ │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────┤
│ │ │Cauza: legea consideră pajiştile sărăturate ca terenuri │ │ │
│ │ │degradate ce pot fi împădurite. Interes pentru atragerea de│- │1 │
│Plantaţii de păduri │Păsări dependente de │fonduri Localizare: toată suprafaţa Impact: în cazul │ │ │
│ │pajişti │suprafeţelor mai mari de 0,5 ha/100ha - reducerea │ │ │
│ │ │habitatului; în cazul suprafeţelor mai mici de 0,5/100ha ha│ │ │
│ │ │impactul poate fi neglijabil │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│2.3. Creşterea animalelor şi zootehnia │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│Păşunatul în perioada de │Păsări dependente de │Cauza: necesitatea de a asigura spaţiu de mişcare pentru │1 │1 │
│iarnă 10 noiembrie - 20 │pajişti │animalele domestice în timpul iernii Localizare: toate │ │ │
│aprilie │ │pajiştile Impact: degradarea habitatului de hrănire │ │ │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────┤
│ │Păsări dependente de │Cauza: lipsa evidenţelor corecte privind efectivele de │1 │1 │
│Suprapăşunatul │pajişti │animale domestice Localizare: toate pajiştile Impact: │ │ │
│ │ │degradarea habitatului de hrănire │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│3. Energie şi minerit │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Producerea de energie │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│Amplasarea de parcuri de │Păsări dependente de │Cauza: valorificarea economică superioară a pajiştilor şi │- │3 │
│panouri fotovoltaice │pajişti │terenurilor arabile Localizare: pajişti şi terenuri arabile│ │ │
│ │ │Impact: reducerea habitatului │ │ │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────┤
│Amplasarea de parcuri de │Păsări răpitoare, │Cauza: valorificarea economică superioară a pajiştilor şi │- │2 │
│centrale eoliene │Ciconia ciconia şi │terenurilor arabile Localizare: pajişti şi terenuri arabile│ │ │
│ │păsări migratoare │Impact: moartea accidentală, deranjul în perioada migraţiei│ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│4. Coridoare de transport şi servicii │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Şosele şi căi ferate │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│Circulaţia pe DJ591A, │Toate speciile │Cauza: acces în localităţi Localizare: DJ591A, DJ593A, DN │2 │2 │
│DJ593A, DN 59B │ │59B Impact: mortalitate ridicată prin coliziune │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│4.2. Reţele de utilităţi şi servicii - electricitate, cabluri, conducte │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│Demontarea cuiburilor în │ │Cauza: întreţinerea reţelei electrice Localizare: toate │ │ │
│perioada 15 martie - 15 │Ciconia ciconia │zonele Impact: pierderea pontei din anul respectiv │1 │2 │
│august │ │ │ │ │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────┤
│Prezenţa stâlpilor │Ciconia ciconia, Corvus │Cauza: lipsa fondurilor necesare Localizare: toată │ │ │
│neizolaţi │frugilegus, păsări │suprafaţa Impact: moartea unor exemplare │2 │2 │
│ │răpitoare de zi │ │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│Ameninţări generate de exploatarea resurselor neregenerabile │
│5. Utilizarea resurselor biologice şi afectarea │
│acestora │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1. Vânătoarea, uciderea şi colectarea animalelor terestre - legal sau ilegal │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│ │ │Cauza: combaterea ciorilor considerate dăunători agricoli, │ │ │
│Vânătoarea la cioara de │Falco vespertinus │sau generatori al deranjului exercitat asupra locuitorilor │3 │1 │
│semănătură │ │Localizare: pâlcurile de arbori Impact: uciderea │ │ │
│ │ │accidentală a exemplarelor de vânturel de seară, deranjul │ │ │
│ │ │în perioada de cuibărit şi migraţie │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│5.2. Exploatarea forestieră şi extragerea lemnului │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│ │ │Cauza: pericolul de accidente asupra oamenilor în locali- │ │ │
│Tăierea arborilor din │Corvus frugilegus, Falco│tăţi, normele de siguranţa traficului, nevoia de lemn │3 │3 │
│afara fondului forestier │vespertinus, Lanius │pentru încălzirea locuinţei Localizare: aliniamente, arbori│ │ │
│ │minor │solitari şi pâlcuri de arbori Impact: distrugerea coloniei │ │ │
│ │ │întregi │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│5.3. Pescuitul, uciderea şi recoltarea resurselor acvatice │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│Pescuitul în perioada de │Păsări de apă │Cauza: agrement Localizare: toate bălţile, lacurile şi │1 │1 │
│cuibărit şi migraţie │ │canalele Impact: deranjul cauzat în perioada de cuibărit │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│6. Intruziune umană şi perturbări │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6.1. Activităţi de recreere şi turism │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│Accesul cu ATV-uri, │Păsări dependente de │Cauza: agrement Localizare: pajişti Impact: degradarea │1 │1 │
│motociclete enduro │pajişti │habitatului de pajişte, deranj exercitat asupra păsărilor │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│7. Modificări ale sistemelor naturale │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7.1. Incendii şi stingerea acestora │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│Arderea vegetaţiei uscate │Păsări dependente de │Cauza: curăţirea terenurilor de resturi vegetale uscate. │2 │2 │
│de pe pajişti │pajişti şi terenuri │Localizare: pajişti Impact: părăsirea habitatelor de unele │ │ │
│ │arabile │specii şi degradarea populaţiilor pradă - insecte, şopârle │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│7.2. Baraje, modificări hidrologice şi gestionarea/utilizarea resurselor de apă │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│Desecări şi drenări ale │Păsări dependente de │Cauza: creşterea capacităţii productive a pajiştilor │1 │1 │
│bălţilor temporare │pajişti │Localizare: pajişti Impact: reducerea fondului de hrană │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│8. Specii şi gene invazive, alte specii şi gene problematice │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8.1. Plante invazive străine/care nu sunt native │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│Propagarea plantelor inva-│Falco vespertinus, │Cauza: defrişarea vegetaţiei din canale şi zone umede │ │ │
│zive: Amorpha fruticosa, │păsări de apă │Localizare: canale Impact: propagare pe pajişti şi terenuri│- │2 │
│Ambrosia artemisifolia │ │arabile │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│8.2. Animale invazive străine/care nu sunt native │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│ │ │Cauza: lipsa câinilor special dresaţi, lipsa amenajărilor │ │ │
│ │ │de îngrădire a animalelor domestice Localizare: toate │ │ │
│Întreţinerea a mai mult de│Toate speciile de păsări│pajiştile Impact: reducerea efectivelor de păsări prin │3 │3 │
│3 câini ciobăneşti la │ │distrugerea cuiburilor şi uciderea păsărilor de către │ │ │
│fiecare stână . │ │câinii ciobăneşti reducerea ratei de creştere a puilor prin│ │ │
│ │ │renunţarea la cuibărit a păsărilor din cauza deranjului │ │ │
│ │ │exercitat de câini │ │ │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────┤
│Neîndeplinirea obligaţii- │ │Cauza: lipsa sondărilor necesare. Localizare: toate │ │ │
│lor, de către autorităţile│Toate speciile de păsări│pajiştile Impact: reducerea efectivelor prin distrugerea │3 │3 │
│locale, privind managemen-│ │cuiburilor şi uciderea păsărilor de către câinii şi │ │ │
│tul câinilor şi pisicilor │ │pisicile fără stăpân. │ │ │
│fără stăpân │ │ │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│9. Poluarea - provenită din surse din afara ariei sau generată în interiorul ei │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9.1. Ape uzate de la gospodării şi din canalizarea urbană │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│ │ │Cauza: folosirea foselor septice filtrante, lipsa unui │ │ │
│Poluarea apelor stătătoare│Păsări de apă │sistem centralizat de colectarea apelor menajere │1 │1 │
│cu ape menajere │ │Localizare: toate bălţile, lacurile şi canalele Impact: │ │ │
│ │ │dispariţia bazei trofice │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│9.4. Efluenţi din agricultură şi silvicultură - de exemplu: îngrăşăminte şi │
│pesticide în exces │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│Poluarea apelor stătătoare│ │Cauza: utilizarea necorespunzătoare a pesticidelor în │2 │2 │
│cu substanţe chimice din │Păsări de apă │agricultură Localizare: toate bălţile, lacurile şi canalele│ │ │
│agricultură │ │Impact: dispariţia bazei trofice │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│9.5. Gunoi şi deşeuri solide │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│ │ │Cauza: lipsa unui sistem de colectare a resturilor. │ │ │
│Depozitarea resturilor │Păsări de apă │Educaţia cu privire la utilizarea resturilor vegetale │1 │1 │
│vegetale în apă │ │Localizare: toate bălţile, lacurile şi canalele Impact: │ │ │
│ │ │dispariţia bazei trofice │ │ │
├──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┤
│10. Ameninţări datorate schimbărilor climatice sau altor fenomene climatice │
│extreme │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10.1. Secete │
├──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────┤
│ │ │Cauza: creşterea nivelului evapotranspiraţiei Localizare: │ │ │
│Secarea bălţilor │Păsări de apă │toate bălţile, lacurile şi canalele Impact: degradarea │1 │1 │
│ │ │habitatelor │ │ │
├──────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼──────┼─────┤
│Scăderea nivelului de apă │Păsări de pajişti │Cauza: creşterea nivelului evapotranspiraţiei Localizare: │1 │1 │
│freatică │ │toate pajiştile Impact: degradarea habitatelor │ │ │
└──────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴──────┴─────┘
Legendă: 1. - Ameninţare minoră, cu impact mic. Necesită monitorizare dar nu şi acţiuni specifice de management. 2. - Ameninţare moderată, cu impact mediu. Necesită acţiuni specifice de management cât mai curând posibil. 3. - Ameninţare majoră, cu impact major. Necesită acţiuni de management cu prioritate. 3.3. Evaluarea tendinţelor în starea valorilor ariei protejate Vulnerabilitatea speciilor şi habitatelor din situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic se datorează în primul rând degradării condiţiilor de mediu pentru pajişti. Reducerea suprafeţei acestora, coroborată cu suprapăşunatul şi drenarea bălţilor temporare duce la reducerea habitatului de cuibărire şi hrănire pentru speciile de păsări. Presiunea generată de suprapăşunat va creşte în viitor, datorită interesului crescut pentru creşterea efectivelor animalelor domestice pe aceleaşi suprafeţe de pajişte. În acelaşi timp, tăierea arborilor şi a vegetaţiei arbustive are ca impact distrugerea singurelor zone de cuibărit pentru specii. Această practică se va accentua în viitor, impactul negativ fiind tot mare întrucât nu există proiecte actuale pentru înfiinţarea de noi pâlcuri de arbori. Managementul terenurilor arabile este de asemenea foarte important. Utilizarea neraţională a chimicalelor în agricultură având ca impact reducerea fondului de hrană pentru păsări şi chiar reducerea efectivelor de păsări, coroborat cu extinderea monoculturilor. Dacă pentru extinderea monoculturilor există o tendinţă de creştere în viitor, presiunea generată de utilizarea substanţelor chimice în agricultură pare să fie stabilă. În următorii 10 ani se preconizează a se aloca fonduri substanţiale pentru lucrări hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare, fapt ce ar putea duce în viitor la creşterea presiunii negative generată de acest tip de lucrări asupra biodiversităţii, în condiţiile în care aceste lucrări nu vor ţine cont de cerinţele speciilor pentru habitate. IV. STRATEGIA DE MANAGEMENT 4.1. Viziunea Deşi interesele de dezvoltare şi tendinţa de antropizare a mediului sunt mari, efortul coordonat al celor ce trăiesc în zonă poate contribui la menţinerea unui mediu de viaţă cât mai echilibrat, asigurând un minim de resurse şi procese naturale necesare pentru condiţii de viaţă bune şi dezvoltare echilibrată. Ca urmare, viziunea pentru aceste arii, definită în procesul de elaborare a Planului, este următoarea: Situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic este o oază de biodiversitate în care echilibrul om-natură păstrează în continuare un mediu de viaţă favorabil atât pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor cât şi pentru biodiversitate. 4.2. Strategia de management Având în vedere valorile sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic şi ameninţările identificate la adresa lor, precum şi tendinţele descrise prin evaluarea acestora, pentru realizarea viziunii, managementul se va integra în cadrul a 5 programe de management, după cum urmează: Programul 1. Managementul biodiversităţii Scop: Menţinerea/refacerea stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar prin îmbunătăţirea măsurilor actuale de management al terenurilor şi aplicarea lor, în colaborare cu proprietarii/administratorii de terenuri şi resurse naturale. Asigurarea condiţiilor necesare pentru conservarea biodiversităţii este principalul obiectiv al sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic. Acţiunile şi măsurile de management vor urmări menţinerea sau refacerea stării favorabile de conservare a speciilor, respectiv gestionarea ecosistemelor astfel încât să se îmbunătăţească caracteristicile naturale şi serviciile de mediu în zonă. Acestea vor fi orientate cu precădere spre diminuarea/eliminarea cauzelor, care au fost identificate pentru presiunile şi ameninţările de intensitate şi extindere mare şi medie. În situaţiile în care cauzele nu pot fi influenţate de către administratori şi partenerii de management, se vor stabili acţiuni sau măsuri care să reducă impactul ameninţărilor asupra valorilor de biodiversitate. Programul 2. Informare şi conştientizare Scop: Creşterea nivelului de acceptare a sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic, precum şi obţinerea sprijinului factorilor interesaţi în vederea realizării obiectivelor de conservare, prin activităţi de informare şi conştientizare, în colaborare cu factorii interesaţi şi comunităţile locale. Programul 3. Administrare Scop: Asigurarea unei structuri funcţionale de management în scopul implementării eficiente a Planului de management al sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic. Programul 4. Monitorizare şi evaluare Scop: Implementarea unui sistem de monitorizare a Planului de management prin analiza şi evaluarea periodică a acţiunilor şi indicatorilor cheie în vederea adaptării Planului de acţiune. 4.3. Planul operaţional Pentru implementarea strategiei de management prezentată la capitolul anterior s-au definit principalele direcţii de management pentru primii 5 ani de implementare a Planului de management. Direcţiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor şi resurselor de pe teritoriul sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic, precum şi ceea ce trebuie să urmărească custodele pentru a realiza obiectivele de management pentru programele şi sub-programele definite în cadrul strategiei. Activităţile strict necesare sunt descrise în Capitolul 4.5. Măsurile specifice pentru conservarea speciilor sunt redate în fişele speciilor, tabelul. 16 - Activităţi şi măsuri specifice de management. În ceea ce priveşte responsabilitatea implementării direcţiilor de management descrise în Planul operaţional, este important să se înţeleagă următoarele: obligaţia şi responsabilitatea adaptării managementului terenurilor şi al resurselor naturale la obiectivele sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic revine proprietarilor şi gestionarilor de drept, conform prevederilor art. 21 alin. 4 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, aşa cum s-a precizat şi la capitolul I. Introducere, responsabilitatea reglementării activităţilor de pe teritoriul sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic, în conformitate cu prevederile Planului de management, revine autorităţilor competente, în colaborare cu custodele ariei protejate, conform art. 21 alin. 6 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Custodele propune măsurile şi activităţile de management în baza recomandărilor specialiştilor în conservarea biodiversităţii şi se implică în mod activ în stabilirea, împreună cu gestionarii, a modalităţilor în care se pot implementa direcţiile stabilite. Ca urmare, atunci când se definesc direcţiile de management - coloana 1 a tabelului nr. 15 - acestea se referă nu numai la obligaţiile sau acţiunile realizate de custode, ci şi la cele ale factorilor interesaţi direct implicaţi. Prin urmare, îndeplinirea indicatorilor menţionaţi în Planul operaţional este un obiectiv comun pentru toţi cei implicaţi în managementul sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic, proprietari, administratori, ministere, custode, consilii locale/judeţene şi altele asemenea. Având în vedere resursele limitate, direcţiile de management au fost prioritizate după cum urmează: ● prioritatea 1 - direcţiile de management care sunt foarte importante pentru realizarea obiectivelor şi pentru realizarea cărora custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice resursele necesare; ● prioritatea 2 - direcţiile importante de management, dar a căror realizare nu este critică pentru atingerea obiectivelor, custodele va depune eforturi pentru a le realiza; ● prioritatea 3 - direcţii care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu va influenţa în mod negativ aria protejată. Se vor realiza doar dacă apar oportunităţi pentru atragerea resurselor necesare. Tabelul nr. 15 Principalele direcţii de management
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Programul 1: Managementul biodiversităţii Scop: Menţinerea/refacerea stării │
│favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar prin │
│îmbunătăţirea măsurilor actuale de management al terenurilor şi aplicarea lor, │
│în colaborare cu proprietarii/administratorii de terenuri şi resurse naturale. │
├───────────────┬─────────────┬───────┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────┬────────────┤
│Direcţii de │Indicator de │Priori-│An │An │An │An │An │Responsabilul│Factori │
│management │finalizare │tate │1 │2 │3 │4 │5 │de management│interesaţi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│ │Stare de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │favorabilă │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│ │ │
│ │pentru specii│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dependente de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pajişti │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │
│ │500 ha │1 │ │ │ │ │[v]│ │ │
│ │pajişte │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.Menţinerea ├─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │
│condiţiilor │Minim 5% │ │ │ │ │ │ │ │ANPM, ENEL, │
│favorabile │pajişti │3 │ │ │ │ │[v]│Custodele │utilizatorii│
│pentru speciile│utilizate ca │ │ │ │ │ │ │ │pajiştilor, │
│dependente de │fâneţe │ │ │ │ │ │ │ │ANIF │
│habitate de ├─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │
│pajişti │Procent de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acoperire cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vege- taţie │1 │ │ │ │ │[v]│ │ │
│ │arborescentă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │între │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │0,5-1,0% │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │
│ │Minim 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proiect │3 │ │ │ │ │[v]│ │ │
│ │pentru izola-│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rea stâlpilor│ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│1.2. │Stare de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor │favorabilă │ │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│ │ │
│cinege- tice şi│pentru │1 │ │ │ │ │ │ │ │
│piscicole │speciile de │ │ │ │ │ │ │ │ANPM, │
│astfel încât să│păsări │ │ │ │ │ │ │Custodele │Asociaţii de│
│se asigure │ │ │ │ │ │ │ │ │vânătoare, │
│condiţiile ├─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Primării │
│pentru │Minim 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │protocoale cu│ │[v]│ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │asocia- ţiile│1 │ │ │ │ │ │ │ │
│interes │de vânătoare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│ │Stare de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3. Menţinerea│favorabilă │ │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│ │ │
│condiţiilor │pentru specii│1 │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabile │dependente de│ │ │ │ │ │ │ │ANPM, │
│pentru speciile│terenuri │ │ │ │ │ │ │Custodele │proprietari,│
│dependente de │arabile │ │ │ │ │ │ │ │fermieri │
│terenuri ├─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │
│arabile │Minim 1 km de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │perdele │3 │ │ │ │[v]│ │ │ │
│ │fores- tiere │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │noi │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│ │Stare de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │favorabilă │ │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│ │ │
│ │pentru specii│1 │ │ │ │ │ │ │ │
│1.4. Menţinerea│dependente de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│condiţiilor │habitate │ │ │ │ │ │ │ │SGA Timiş, │
│favorabile │umede │ │ │ │ │ │ │Custodele │ANPM, ANIF │
│pentru speciile├─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Timiş │
│dependente de │1 protocol cu│ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitate umede │Agenţia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Naţiona- lă │ │[v]│ │ │ │ │ │ │
│ │de │1 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Îmbunătăţiri │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Funciare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Filiala Timiş│ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴─────────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────┴────────────┤
│Programul 2: Informare, conştientizare Scop: Creşterea nivelului de acceptare a │
│sitului Teremia Mare-Tomnatic, precum şi obţinerea sprijinului factorilor │
│interesaţi în vederea realizării obiectivelor de conservare, prin activităţi de │
│informare şi conştientizare în colaborare cu factorii interesaţi şi │
│comunităţile locale. │
├───────────────┬─────────────┬───────┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────┬────────────┤
│Direcţii de │Indicator de │Priori-│An │An │An │An │An │Responsabilul│Factori │
│management │finalizare │tate │1 │2 │3 │4 │5 │de management│interesaţi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│2.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi planificarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│celor mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eficiente │1 Strategie │ │ │ │[v]│ │ │ │ │
│metode şi │de comunicare│2 │ │ │ │ │ │Custodele │ANPM │
│acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comuni- care cu│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│diferitele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grupuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│factori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interesaţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│2.2. Informarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│continuă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│publicului larg│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu privire la │Minim 1 punct│ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementul │de informare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului Teremia│funcţional │ │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│ │ │
│Mare - │Minim 2 ore │1 │ │ │ │ │ │Custodele │ANPM │
│Tomnatic, │pe săptămâna │ │ │ │ │ │ │ │ │
│precum şi la │la dispoziţia│ │ │ │ │ │ │ │ │
│oportunităţi de│factorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţare │interesaţi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│2.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Organizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evenimente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conşti- │Minim 2 │2 │ │ │[v]│ │[v]│Custodele │ANPM │
│entizare, │campanii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legate de situl│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Teremia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mare-Tomnatic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│2.4. Oferirea │0 strategii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de informaţii │locale/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│despre valori- │regionale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│le naturale şi │elaborate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovarea │fără │ │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│ │ │
│includerii lor │participarea │1 │ │ │ │ │ │Custodele │ANPM │
│în strategiile │Agenţia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi programele │Naţională │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de dezvoltare │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ale judeţului │Protecţia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi regiunii │Mediului sau │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a Custodelui │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│2.5. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Organizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţi de │Minim 5 │ │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│ │ │
│educaţie │evenimente │3 │ │ │ │ │ │Custodele │ANPM │
│ecologică │educative │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru diferite│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grupe de vârstă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴─────────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────┴────────────┤
│Programul 3: Administrare Scop: Asigurarea unei structuri funcţionale de │
│management în scopul implementării eficiente a Planului de Management al │
│Sitului Teremia Mare-Tomnatic. │
├───────────────┬─────────────┬───────┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────┬────────────┤
│Direcţii de │Indicator de │Priori-│An │An │An │An │An │Responsabilul│Factori │
│management │finalizare │tate │1 │2 │3 │4 │5 │de management│interesaţi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│3.1. Asigurarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│respectării │0 planuri/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regulamentului │proiecte │ │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│ │ │
│şi Planului de │neconforme │1 │ │ │ │ │ │Custodele │ANPM │
│management a │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului Teremia│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mare-Tomnatic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│3.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de surse de │Minim 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţare şi │persoane cu │ │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│ │ │
│elaborarea de │contract │1 │ │ │ │ │ │Custodele │ANPM │
│proiecte pentru│permanent de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigura- rea │muncă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│resurselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│menţinerii unei├─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│echipe minime │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│al sitului │Acoperirea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Teremia │necesarului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mare-Tomnatic, │finan- ciar │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custodele │ANPM │
│precum şi │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │direcţiile cu│ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementarea │prioritatea 1│ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│3.3. Asigurarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│instruirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodice a │Minim 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│personalului │persoane │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custodele │ANPM │
│implicat în │instruite │ │ │ │ │ │ │ │ │
│administrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Sitului Teremia│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mare-Tomnatic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│3.4. Încheierea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de contracte de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parteneri- at │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│universităţi, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Organizaţii-Non│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Guvernamentale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi alte │ │ │[v]│[v]│ │ │ │ │ │
│entităţi în │Cel puţin 5 │3 │ │ │ │ │ │Custodele │ │
│vederea │parteneriate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eficientizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│resurselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nece- sare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Planului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│3.5. Elaborarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anuale de lucru│Un plan de │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custodele │ │
│şi revizuirea │lucru pe an │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lor,în funcţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de necesităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴─────────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────┴────────────┤
│Programul 4: Monitorizare şi evaluare Scop: Implementarea unui sistem de │
│monitorizare a Planului de management prin analiza şi evaluarea periodică a │
│acţiunilor şi indica- torilor cheie în vederea adaptării Planului de acţiune. │
├───────────────┬─────────────┬───────┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────┬────────────┤
│Direcţii de │Indicator de │Priori-│An │An │An │An │An │Responsabilul│Factori │
│management │finalizare │tate │1 │2 │3 │4 │5 │de management│interesaţi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│ │Colectarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.1. │cel puţin a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Implementarea │infor- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Planului de │maţiilor │ │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custodele │ │
│Monitoring al │indicatorilor│1 │ │ │ │ │ │ │ANPM │
│sitului Teremia│legate de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mare-Tomnatic │activităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prioritatea 1│ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│4.2. Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eficienţei │Cel puţin o │ │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│ │ │
│managementului │evaluare pe │1 │ │ │ │ │ │Custodele │ │
│sitului Teremia│an │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Mare-Tomnatic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───────┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────┼────────────┤
│4.3. Analiza │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezultatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizărilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │Cel puţin o │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îmbunătăţirea │analiză pe an│1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custodele │ │
│măsurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│utilizând │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din analize │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴─────────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────┴────────────┘
4.4. Activităţi şi măsuri de management specifice pentru implementarea Planului operaţional Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul operaţional este necesar să se planifice şi să se realizeze activităţi de management şi să se stabilească măsuri specifice. În acest subcapitol se prezintă activităţile şi măsurile specifice ce se vor implementa în situl ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic. Activităţile specifice vor fi incluse în planurile anuale, iar măsurile specifice se vor reflecta în Regulamentul ariei protejate. În tabelul de mai jos se prezintă activităţile necesare şi măsurile specifice ce se impun pentru realizarea direcţiilor de management. În măsura în care în perioada de implementare se vor stabili alte activităţi şi măsuri care necesită acordul şi colaborarea factorilor interesaţi, custodele se obligă să se consulte cu aceştia. Tabelul nr. 16 Modalităţi de implementare ale măsurilor de management şi măsuri de specifice
┌──────────────────┬─────────────────────────┐
│Direcţii de │ │
│management │Activităţi şi măsuri │
│definite în Planul│specifice │
│operaţional │ │
├──────────────────┴─────────────────────────┤
│Programul 1: Managementul biodiversităţii │
├──────────────────┬─────────────────────────┤
│ │Activităţi de management:│
│ │- Patrulări, │
│ │informare-conştientizare.│
│ │- Iniţierea şi │
│ │sprijinirea de proiecte │
│ │şi programe pentru │
│ │creşterea suprafeţei de │
│ │pajişte la minim 500 ha │
│ │în următorii 5 ani. - │
│ │Iniţierea şi sprijinirea │
│ │de proiecte şi programe │
│ │pentru creşterea │
│ │procentului de pajişte │
│ │utilizată ca fâneaţă. - │
│ │Încheierea unui protocol │
│ │de colaborare cu Garda │
│ │Forestieră pentru │
│ │respingerea cererilor de │
│ │punere în valoare a │
│ │arbori- lor din afara │
│ │fondului forestier, │
│ │situaţi în situl │
│ │ROSPA0142 Teremia │
│ │Mare-Tomnatic. - │
│1.1.Menţinerea │Iniţierea şi sprijinirea │
│condiţiilor │de proiecte şi programe │
│favorabile pentru │pentru cartarea │
│speciile │pâlcurilor de arbori │
│dependente de │existente, întocmirea de │
│habitate de │materiale informative │
│pajişti │bazate de hărţi şi │
│ │utilizarea acestora în │
│ │activităţile de informare│
│ │- Iniţierea şi │
│ │sprijinirea de proiecte │
│ │şi programe pentru │
│ │crearea de noi pâlcuri şi│
│ │aliniamente de arbori din│
│ │specii autohtone repede │
│ │crescătoare - plop, │
│ │salcie et - Iniţierea şi │
│ │sprijinirea de proiecte │
│ │şi programe pentru │
│ │sprijinirea autorităţilor│
│ │locale în vederea │
│ │derulării acti- vităţilor│
│ │de management a câinilor │
│ │şi pisicilor fără stăpân.│
│ │- Iniţierea şi │
│ │sprijinirea de proiecte │
│ │şi programe pentru │
│ │izolarea stâlpilor pentru│
│ │transportul energiei │
│ │electrice. Măsuri │
│ │specifice: Vezi fişele │
│ │speciilor: păsări │
│ │dependente de habitate de│
│ │pajişti │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Activităţi de management:│
│ │- Patrulări, │
│ │informare-conştientizare.│
│ │- Încheierea unui │
│1.2. Reglementarea│protocol de colaborare cu│
│activităţilor │asociaţiile de vânătoare │
│cinegetice şi │în vederea emiterii │
│pisci- cole astfel│autorizaţiilor de │
│încât să se │vânătoare la cioara de │
│asigure condiţiile│semănătură doar în afara │
│pentru conservarea│perioadei 1 februarie - │
│speciilor de │15 octombrie, │
│interes comunitar │interzicerea vânătorii la│
│ │şi în apropierea < 200 m │
│ │coloniilor de cuibărit. │
│ │Vezi fişele speciilor: │
│ │păsări dependente de │
│ │habitate de pajişti, │
│ │terenuri arabile şi ape │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Activităţi de management:│
│ │- Patrulări, │
│ │informare-conştientizare.│
│ │- Iniţierea, sprijinirea │
│1.3. Menţinerea │şi promovarea proiectelor│
│condiţiilor │şi pro- gramelor pentru │
│favorabile pentru │realizarea plantaţiilor │
│specii- le │şi a perdelelor │
│dependente de │forestiere pe terenuri │
│terenuri arabile │arabile, cu specii │
│ │autohtone, specifice │
│ │tipului staţional. Măsuri│
│ │specifice: Vezi fişele │
│ │speciilor: păsări │
│ │dependente de terenuri │
│ │arabile │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Activităţi de management:│
│ │- Patrulări, │
│ │informare-conştientizare.│
│ │- Încheierea unui │
│ │protocol de colaborare cu│
│ │Agenţia Naţională de │
│ │Îmbunătăţiri Funciare │
│ │Filiala Timiş, pentru ● │
│ │elaborarea unui plan de │
│ │acţiune în vederea │
│ │eşalonării lucrărilor de │
│1.4. Menţinerea │întreţinere a canalelor │
│condiţiilor │de desecare, astfel încât│
│favorabile pentru │să se, se minimizeze │
│speciile │impactul negativ asupra │
│dependente de │valorilor de │
│habitate umede │biodiversitate ● │
│ │identificarea celor mai │
│ │bune soluţii tehnice de │
│ │întreţine- re a canalelor│
│ │astfel încât să se │
│ │minimizeze impactul │
│ │negativ asupra valorilor │
│ │de biodiversitate, spre │
│ │exemplu: decolmatarea de │
│ │pe o singură latură a │
│ │canalului. Măsuri │
│ │specifice: Vezi fişele │
│ │speciilor: păsări │
│ │dependente de ape. │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│Măsuri de │ │
│management │Activităţi şi măsuri │
│definite în Planul│specifice │
│operaţional │ │
├──────────────────┴─────────────────────────┤
│Programul 2: Informare, conştientizare │
├──────────────────┬─────────────────────────┤
│2.1. Identificarea│ │
│şi planificarea │ │
│celor mai eficien-│ │
│te metode şi │Activităţi de management:│
│acţiuni de │- Elaborare Strategie de │
│comunicare cu │comunicare │
│diferitele grupuri│ │
│de factori │ │
│interesaţi │ │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│2.2. Informarea │ │
│continuă a │ │
│publicului larg cu│Activităţi de management:│
│privire la │- Stabilirea unui punct │
│managementul │de informare pentru │
│sitului Teremia │factorii interesaţi - │
│Mare-Tomnatic, │Alocarea a minim 2 ore pe│
│precum şi la │săptămână pentru │
│oportunităţi de │informarea/ consultarea │
│finanţare legate │factorilor interesaţi │
│de conservarea │ │
│speciilor. │ │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Activităţi de management │
│ │recomandate: - Informarea│
│ │periodică a tuturor │
│ │proprietarilor, │
│ │administra- torilor de │
│ │resurse şi a │
│ │autorităţilor locale cu │
│2.3. Organizarea │privire la necesitatea │
│de evenimente de │menţinerii arborilor din │
│conştientizare, │afara fondului fores- │
│legate de situl │tier situaţi în situl │
│ROSPA0142 Teremia │ROSPA0142 Teremia │
│Mare-Tomnatic │Mare-Tomnatic - Derularea│
│ │de activităţi de │
│ │conştientizare cu privire│
│ │la utilizarea resturilor │
│ │vegetale din agricultură │
│ │şi zootehnie ca │
│ │alternative la │
│ │depozitarea lor ilegală │
│ │în bălţi şi canale │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│2.4. Oferirea de │ │
│informaţii despre │ │
│valorile naturale │ │
│şi promovarea │Activităţi de management:│
│includerii lor în │- Participarea activă la │
│strategiile şi │elaborarea strategiilor │
│programele de │locale şi regionale │
│dezvoltare ale │ │
│judeţului şi │ │
│regiunii │ │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│2.5. Organizarea │ │
│de activităţi de │Activităţi de management:│
│educaţie ecologică│- Realizarea a minim 5 │
│pentru diferite │evenimente educative │
│grupe de vârstă │ │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│Măsuri de │ │
│management │Activităţi şi măsuri │
│definite în Planul│specifice │
│operaţional │ │
├──────────────────┴─────────────────────────┤
│Programul 3: Administrare │
├──────────────────┬─────────────────────────┤
│3.1. Asigurarea │Activităţi de management:│
│respectării │- Participare la │
│regulamentului şi │procedura de reglementare│
│Planu- lui de │pentru planurile şi │
│management a │proiectele prevăzute a se│
│sitului ROSPA0142 │implementa în situl │
│Teremia Mare- │ROSPA0142 Teremia │
│Tomnatic. │Mare-Tomnatic │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│3.2. Identificarea│ │
│de surse de │ │
│finanţare şi │ │
│elabora- rea de │ │
│proiecte pentru │ │
│asigurarea │ │
│resurselor │ │
│necesare │Activităţi de management:│
│menţinerii unei │- Elaborare de proiecte │
│echipe minime de │ │
│management al │ │
│sitului ROSPA0142 │ │
│Teremia │ │
│Mare-Tomnatic, │ │
│precum şi pentru │ │
│implementarea │ │
│măsurilor de │ │
│management │ │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│3.3. Asigurarea │ │
│instruirii │ │
│periodice a │Activităţi de management:│
│personalului │- Participarea la │
│implicat în │evenimente de formare │
│administrarea │profesională │
│sitului ROSPA0142 │ │
│Teremia │ │
│Mare-Tomnatic │ │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│3.4. Încheierea de│ │
│contracte de │ │
│parteneriat cu │ │
│universităţi, │ │
│Organizaţii │ │
│Non-Guvernamentale│ │
│şi alte entităţi │Activităţi de management:│
│în vederea │- Încheierea de │
│eficientizării │parteneriate │
│asigurării resur- │ │
│selor necesare │ │
│pentru management │ │
│şi implementarea │ │
│Planului de │ │
│management │ │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│3.5. Elaborarea │ │
│planurilor anuale │Activităţi de management:│
│de lucru şi revi- │- Elaborare Plan de lucru│
│zuirea lor, în │anual şi planuri de lucru│
│funcţie de │lunare │
│necesităţi │ │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│Măsuri de │ │
│management │Activităţi şi măsuri │
│definite în Planul│specifice │
│operaţional │ │
├──────────────────┴─────────────────────────┤
│Programul 4: Monitorizare şi evaluare │
├──────────────────┬─────────────────────────┤
│4.1. Implementarea│Activităţi de management:│
│Planului de │Iniţierea şi sprijinirea │
│monitoring al │de programe şi proiecte │
│sitului ROSPA0142 │pentru implementarea │
│Teremia │Planului de monitorizare │
│Mare-Tomnatic │ │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│4.2. Evaluarea │ │
│eficienţei │Activităţi de management:│
│managementului │Implementarea Programului│
│sitului ROSPA0142 │de monitorizare a │
│Teremia │eficienţei managementului│
│Mare-Tomnatic │ │
├──────────────────┼─────────────────────────┤
│4.3. Analiza │Activităţi de management:│
│rezultatelor │Actualizarea măsurilor de│
│monitorizărilor şi│management, dacă se │
│îmbună- tăţirea │impune, în conformitate │
│măsurilor de │cu rezultatele │
│management │activităţilor de │
│utilizând informa-│monitorizare │
│ţiile din analize │ │
└──────────────────┴─────────────────────────┘
V. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT 5.1. Sistemul de luare a deciziilor Deciziile, privind implementarea Planului de management, vor fi luate de către custode, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Pentru toate acţiunile de management, respectiv pentru iniţierea şi implementarea de proiecte pe teritoriul sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic, custodele se va consulta cu proprietarii şi administratorii de terenuri. Pentru asigurarea respectării prevederilor Planului de management, custodele va colabora cu autorităţile ce au responsabilităţi de control şi cu autorităţile locale, care trebuie să asigure, conform legii, respectarea statutului de arie naturală protejată. 5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management Suma minimă necesară pentru managementul la nivel optim a sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic este de 553.774 lei pentru următorii cinci ani. Pentru realizarea în condiţii minime a activităţilor de management este necesară o sumă de 526.722 lei, până în anul 2020. Tabelul nr. 17 Estimarea bugetului necesar pentru implementarea Planului de management al sitului ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic
┌────────────┬──────────┬───────┬────────────┬──────┬──────┐
│Categorii │ │Salarii│Cheltuieli │Total │Mediu │
│cheltuieli │Prioritate│- lei -│operaţionale│- lei │anual │
│ │ │ │- lei - │- │- lei │
│ │ │ │ │ │- │
├────────────┴──────────┴───────┴────────────┴──────┴──────┤
│Nivel optim │
├────────────┬──────────┬───────┬────────────┬──────┬──────┤
│Cheltuieli │ │175495 │328579 │172901│34580 │
│directe │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────┼────────────┼──────┼──────┤
│Cheltuieli │ │ │ │331173│66235 │
│monitorizare│ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────┼────────────┼──────┼──────┤
│Cheltuieli │ │ │ │49700 │9940 │
│indirecte │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────┼────────────┼──────┼──────┤
│Total buget │ │ │ │ │ │
│Plan │ │ │ │553774│110755│
│management │ │ │ │ │ │
└────────────┴──────────┴───────┴────────────┴──────┴──────┘
Deşi Planul de management a fost elaborat pentru o perioadă de 10 ani, pentru că Planul operaţional este elaborat pentru o perioadă de cinci ani, necesarul financiar este estimat pentru perioada de implementare a Planului operaţional. Necesarul de resurse financiare a fost calculat estimându-se cheltuielile recurente, precum şi cele necesare pentru realizarea măsurilor de management şi pentru activităţile administrative. Evaluarea necesarului financiar pentru activitatea de monitorizare a fost făcută pornind de la periodicitatea activităţilor de monitoring. Având în vedere faptul că unele cheltuieli se fac punctual, pentru o anumită măsură într-un anumit an, sau serie de ani, estimarea necesarului mediu anual a fost făcută plecând de la necesarul pe toată perioada de implementare a Planului operaţional, împărţindu-se la numărul de ani. Pentru a implementa Planul de management, este nevoie de angajarea a unui specialist în arii protejate şi a unui ranger, cu norme parţiale. Tabelul nr. 18 Calculul necesarului de personal pentru implementarea activităţilor critice de management
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Postul │Grad de ocupare a │
│ │postului - nivel minim │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Specialist │0,3 │
│Arii Protejate│ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ranger │0,2 │
└──────────────┴───────────────────────┘
5.3. Monitorizarea implementării Planului de management Pentru a fi urmărit, în mod continuu şi coerent, modul în care, prin acţiunile de management planificate, se realizează obiectivele ariei protejate, a fost elaborat Planul de monitoring prezentat în Anexa nr. 2 la Planul de management. Planul prevede, în principal, monitorizarea aspectelor legate de biodiversitate şi de principalele activităţi umane, care sunt sau pot deveni presiuni/ameninţări la adresa valorilor de biodiversitate. Situaţia de referinţă, pentru indicatorii identificaţi în acest plan, a fost stabilită, fie prin inventarierile de teren realizate în anul 2015, fie prin colectarea informaţiilor pe perioada elaborării Planului de management. Pentru acţiunile la care nu există date privind situaţia de referinţă, se recomandă realizarea de studii pentru stabilirea acestora. Indicatorii de succes sunt cei menţionaţi în Planul operaţional. O dată la trei ani este recomandată realizarea de inventarieri complete. Având în vedere faptul ca raportările către Comisia Europeană se fac din şase în şase ani, se urmăreşte ca, pentru fiecare raportare, să existe două monitorizări în această perioadă. Ideal, în situaţia în care există fonduri suficiente, majoritatea monitorizărilor ar trebui făcute anual. Custodele va analiza rezultatele monitorizării şi va adapta măsurile de management pentru a creşte eficienţa acestora. Rezultatele analizelor vor fi extrem de importante la revizuirea Planului operaţional după primii cinci ani de implementare a Planului de management. Bibliografie 1. Cambroux, I., Schwoerer C., 2007: Evaluarea statutului de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România - ghid metodologic. Editura Balcanio, Timişoara, România. 2. Chiriţă C., 1967. Solurile României: cu un determinator în culori. Editura Agro-Silvică, Bucureşti. 3. Chapin, F. S., E. S. Zavaleta, et al. 2000: Consequences of changing biodiversity 242p. 4. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I., 2005: Habitatele din România, Bucureşti, 496p. 5. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I. A. 2006: Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate -92/43/EEC. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti, 95 p. 6. Florea N., 1997: Degradarea terenurilor şi ameliorarea solurilor, Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir" - Bucureşti, Facultatea de Geografie-Turism, Sibiu, 217 pp. 7. Florea N., I. Munteanu, C. Rapaport, C. Chiţu şi M. Opriş, 1968: Geografia solurilor României. Editura Ştiinţifică, Bucureşti. 8. Florea N., Munteanu I., 2012: Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor, Editura Sitech, Craiova. 9. Frăsineanu Mihaela, 2008: Râurile României. Edit. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. 10. Grigoraş, C., Vlăduţ, Alina, Boengiu, S., Grigoraş, Elena Narcisa, 2006: Solurile României. Editura Universitaria, Craiova. 11. Iordan I., 2009: Geografia utilizării terenurilor - categorii geografice de terenuri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. 12. Lazăr.G, ş.a., 2007: Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România Ameninţări potenţiale. Braşov, 199p. 13. Mihăilescu V., 1969: Geografia fizică a României, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti. 14. Mihăilescu Simona, 2009: Characterization and distribution in România of the priority Natura 2000 habitat: Pannonic and Ponto-Sarmatic salt-steppes and salt-marshes. 2nd European Congress of Conservation Biology "Conservation biology and beyond: from science to practice", Praga, Republica Cehă, 1-5 sept. 2009, Book of Abstracts, p.211 15. Naeem, S., L. J. Thompson, et al., 1995: Empirical Evidence that Declining Species Diversity May Alter the Performance of Terrestrial Ecosystems. 347p 16. Neumann, H. 1998: Fauna de lepidoptere a zonelor sărăturoase din Câmpia Banatului. - Analele Banatului, 4: 185-212. 17. Oprea, A., 2005: Lista critică a plantelor vasculare din România, Iaşi: Edit. Univ. "Alexandru Ioan Cuza", 668 p. 18. Palatitz, P. 2012: A kek vercse - Falco vespertinus - vedelmenek tudomanyos megalapozasa [Scientific basis of Red-footed Falcon conservation]. - PhD thesis, Szent Istvan University, Godollo, pp. 128 19. Peter Palatitz, Szabolcs Solt, Eva Horvath & Laszlo Kotyman, 2015: Hunting efficiency of Red-footed Falcons in different habitats. Ornis Hungarica, 23(1): 32-47. 20. Petrişor A.-I., 2010: Using Geographical Information Systems to assess the coverage of wetland biodiversity by Natura 2000 sites within the biogeographical regions of România, Environmental Engineering and Management Journal, 9(2):269-273. 21. Pop I., 2002: Vegetaţia solurilor sărăturate din România. Contribuţii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca. 22. Posea Gr.,1997: Câmpia de Vest a României. Editura Fundaţiei "România de Mâine", Bucureşti. 23. Rusu I., 2004: Pedologie: solurile României, Editura Eurobit, Timişoara. 24. Sârbu A., Sârbu I., Oprea Ad., Negrean G., Cristea V., Coldea Gh., Cristurean I., Popescu Gh., Oroian S., Tănase C., Bartok K., Gafta D., Anastasiu P., Crişan Fl., Costache I., Goia I., Maruşca Th., Oţel V., Sămărghiţan M., Henţea S., Pascale G., Răduţoiu D., Baz Ad., Boruz v., Puşcaş M., Hiriţiu M. & Frink J. 2007: Arii speciale pentru protecţia şi conservarea plantelor în România. Bucureşti, Ed. Victor B. Victor, 396 p 25. Stanciu, E., Florescu, F., 2009: Ariile protejate din România, Noţiuni introductive, Braşov, 84p. 26. Thiry, E., 2007: Ghid metodologic pentru realizarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000, Timişoara, 113p. 27. Ujvari I., 1972: Geografia apelor României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. 28. Ujvari. I., 1959: Hidrografia R.P.R, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. 29. WWF Internaţional & The World Bank, 2007: Management Effectiveness Tracking Tool - Reporting Progress at Protected Area Sites: A II a ediţie. The Management Effectiveness Tracking Tool-METT a fost dezvoltat de Sue Stolton, Marc Hockings, Nigel Dudley, Kathy MacKinnon, Tony Whitten şi Fiona Leverington. 30. *** 1987: Geografia României, volumul III. 31. ***http://natura2000.mmediu.ro/site/125/rospa0067.html. 32. *** http://natura2000.mmediu.ro/site/125/rosci0109.html. 33. *** http://www.icpa.ro ANEXA 1 la Planul de management Fişele speciilor I. SPECII DEPENDENTE DE PAJIŞTI barză albă - Ciconia ciconia, vânturel de seară - Falco vespertinus, sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio, sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor, dumbrăveancă - Coracias garrulus, fâsă de câmp - Anthus campestris. Tabelul nr. 19
┌────────────┬────────────┬────────────┬──────────┬────────────┐
│Cerinţele │ │ │ │ │
│specifice │ │ │Starea de │Relevant │
│ale │Indicatori │Stare │conservare│pentru │
│speciilor │relevanţi │actuală │favorabilă│speciile: │
│privind │ │ │ │ │
│habitatul │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │Suprafaţa │ │ │ │
│ │pajiştilor │265 │3000 │Toate │
│ │naturale sau│ │ │speciile. │
│ │seminaturale│ │ │ │
│ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Ciconia │
│ │ │ │ │ciconia, │
│ │% pajişte │ │ │Falco │
│ │utilizată ca│Sub 5% │10 - 20% │vespertinus,│
│ │fâneaţă │ │ │Corvus │
│ │ │ │ │frugilegus, │
│ │ │ │ │Lanius │
│ │ │ │ │collurio, │
│ │ │ │ │Lanius minor│
│ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Ciconia │
│ │ │ │ │ciconia, │
│ │ │ │ │Falco │
│ │% pajişte │ │ │vespertinus,│
│ │abandonată │0% │0% │Corvus │
│ │ │ │ │frugilegus, │
│ │ │ │ │Lanius │
│ │ │ │ │collurio, │
│ │ │ │ │Lanius minor│
│ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │% pajişte cu│ │ │ │
│ │nivel │ │ │Falco │
│ │natural de │100% │100% │vespertinus │
│ │băltire │ │ │ │
│ │temporară │ │ │ │
│ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │% pajişte cu│ │ │Toate │
│ │compoziţie │100% │100% │speciile. │
│ │naturală │ │ │ │
│ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │Nivelul de │ │Între 0,3 │ │
│ │încărcare cu│De │şi 1 │Toate │
│Pajişti │Unitate Vită│determinat │Unitate │speciile. │
│naturale sau│Mare a │ │Vită Mare │ │
│seminaturale│pajiştilor │ │ │ │
│cu tufişuri ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│şi arbori │ │ │ │Falco │
│ │ │ │ │vespertinus,│
│ │% acoperire │ │ │Lanius │
│ │cu vegetaţie│ │ │collurio, │
│ │forestieră -│0,5% │0,5% │Lanius │
│ │arborescentă│ │ │minor, │
│ │ │ │ │Coracias │
│ │ │ │ │garrulus, │
│ │ │ │ │Corvus │
│ │ │ │ │frugilegus │
│ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Falco │
│ │% acoperire │ │0,5-1,0% │vespertinus,│
│ │cu vegetaţie│1% │ │Lanius │
│ │ │ │ │collurio, │
│ │ │ │ │Lanius minor│
│ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │Suprafeţe de│De │ │Toate │
│ │pajişte │determinat │0 ha │speciile. │
│ │incendiate │la prima │ │ │
│ │anual │monitorizare│ │ │
│ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │Suprafeţe de│De │ │ │
│ │pajişte tra-│determinat │ │Toate │
│ │tate anual │la prima │0 ha │speciile. │
│ │cu pesticide│monitorizare│ │ │
│ │ │ │ │ │
│ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │Numărul │ │ │ │
│ │mediu al │De │ │Anthus │
│ │câinilor │determinat │Maxim 3 │campestris │
│ │ciobăneşti │la prima │ │ │
│ │de la stâne │monitorizare│ │ │
│ │ │ │ │ │
│ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │Numărul │ │ │ │
│ │mediu la │ │ │ │
│ │hectar al │ │ │ │
│ │câinilor │De │ │ │
│ │ciobăneşti │determinat │ │Anthus │
│ │fără jujeu │la prima │0 │campestris │
│ │şi al │monitorizare│ │ │
│ │câinilor │ │ │ │
│ │fără stăpân │ │ │ │
│ │observaţi │ │ │ │
│ │anual │ │ │ │
└────────────┴────────────┴────────────┴──────────┴────────────┘
Măsuri de management: ● Menţinerea suprafeţelor de pajişte din situl Teremia Mare-Tomnatic. ● Extinderea intravilanului se va face doar în afara suprafeţelor de pajişte. ● Amplasare balastierelor se va realiza doar în afara sitului. Balastierele din imediata apropiere a sitului se vor realiza doar cu respectarea condiţiilor necesare pentru speciile de păsări. ● Amplasarea culturilor energetice doar în afara habitatelor de pajişti din situl Teremia Mare-Tomnatic ● Împădurirea terenurilor declarate degradate conform legii se va face doar pe suprafeţe mai mici de 0,5 ha. Suprafaţa cumulată a zonelor împădurite să fie de maxim 1 ha la 100 ha. Împădurirea acestor terenuri se va face doar cu specii autohtone, corespunzătoare tipului staţional. ● Managementul activ al habitatelor de pajişti prin păşunat şi/sau cosit ● Menţinerea bălţilor temporare de pe pajişti. Nu se vor face lucrări de drenare a acestora. ● Menţinerea compoziţiei naturale a pajiştilor prin menţinerea nivelului actual al pânzei de apă freatică. ● Supraînsămânţarea pajiştilor se va face doar cu specii autohtone, cu seminţiş cules de pe pajiştea care urmează a fi supraînsămânţat sau de pe altă pajişte din sit, şi fără lucrări de pregătire a terenului - arat, discuit, greblat. ● Menţinerea unui nivel de încărcare a pajiştilor între 0,3 Unitate Vită Mare şi 1 Unitate Vită Mare. ● Păşunatul animalelor domestice pe pajişti se va face doar în perioada 20 aprilie - 10 noiembrie. ● Menţinerea vegetaţiei lemnoase arborescente şi arbustivă existente, astfel încât să se asigure un procent de acoperire cu vegetaţie lemnoasă arborescentă de 0,5% şi arbustivă de 0,5% - 1%, din suprafaţa fiecărui trup de pajişte. ● Îndepărtarea vegetaţiei uscate de pe pajişti se va face doar prin cosit şi adunat. Nu se permite incendierea. ● Îndepărtarea vegetaţiei uscate de pe terenurile arabile se face doar prin colectat sau măcinare şi încorporare în sol. Nu se permite incendierea miriştilor şi vegetaţiei uscate. ● Nu se admite utilizarea pesticidelor pe pajişti. ● Fertilizarea pajiştilor se va face utilizând îngrăşăminte organice naturale sau azot maxim 100 kg/ha. ● Folosirea a maxim 3 câini ciobăneşti la fiecare stână. Portul jujeului regulamentar este obligatoriu. ● Derularea acţiunilor de vânătoare la ciori de semănătură - Corvus frugilegus - se va face doar între 16 octombrie - 31 ianuarie, adică în afara perioadelor de cuibărire a speciilor protejate cuibăritoare în coloniile de ciori - vânturel de seară, vânturel roşu, ciuf de pădure - 1 februarie - 15 august, dar şi în afara perioadei de aglomerare a vântureilor de seară - 15 august - 15 octombrie. Nu se va face vânătoare în apropierea < 200 m coloniilor de cuibărit. ● Scoaterea ovinelor la mişcare pe timpul iernii, 01 noiembrie - 01 martie, se va face doar pe o suprafaţă delimitată corespunzător şi declarată la primărie, care să nu ocupe mai mult de 15% din suprafaţa trupului de păşune, şi care se va schimba anual. ● Utilizarea dispozitivelor de avertizare a faunei, în timpul cositului cu utilaje ● Practicarea sporturilor cu motor este permisă doar în afara sitului, în locuri special amenajate. Activităţi specifice: - Act pentru prevenirea tăierii de arbori: ● Încheierea unui protocol de colaborare cu Garda Forestieră pentru respingerea cererilor de punere în valoare a arborilor din afara fondului forestier, situaţi în situl Teremia Mare-Tomnatic; ● Informarea periodică a tuturor proprietarilor, administratorilor de resurse şi a autorităţilor locale cu privire la necesitatea menţinerii arborilor din afara fondului forestier, situaţi în situl Teremia Mare-Tomnatic; ● Iniţierea şi sprijinirea de proiecte şi programe pentru cartarea pâlcurilor de arbori existente, întocmirea de material informative bazate de hărţi şi utilizarea acestora în activităţile de informare. – Iniţierea şi sprijinirea de proiecte şi programe pentru crearea de noi pâlcuri şi aliniamente de arbori din specii autohtone repede crescătoare - plop, salcie. – Iniţierea şi sprijinirea de proiecte şi programe pentru sprijinirea autorităţilor locale în vederea derulării activităţilor de management a câinilor şi pisicilor fără stăpân. – Iniţierea şi sprijinirea de proiecte şi programe pentru creşterea suprafeţei de pajişte la minim 500 ha în următorii 5 ani. – Iniţierea şi sprijinirea de proiecte şi programe pentru izolarea stâlpilor pentru transportul energiei electrice. – Încheierea unui protocol de colaborare cu asociaţiile de vânătoare în vederea emiterii autorizaţiilor de vânătoare la cioara de semănătură doar în afara perioadei 1 februarie - 15 octombrie, interzicerea vânătorii la şi în apropierea < 200m coloniilor de cuibărit. – Iniţierea şi sprijinirea de proiecte şi programe pentru creşterea procentului de pajişte utilizată ca fâneaţă. (a se vedea imaginea asociată) Figura nr. 1 Localizarea coloniilor de păsări şi a zonelor în care este interzisă vânătoarea în situl Teremia Mare-Tomnatic (a se vedea imaginea asociată) Figura nr. 2 Localizarea pajiştilor în situl Teremia Mare-Tomnatic II. SPECII DEPENDENTE DE TERENURI ARABILE Barză albă - Ciconia ciconia, vânturel de seară - Falco vespertinus, sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio, sfrâncioc cu frunte neagră -Lanius minor, dumbrăveancă - Coracias garrulus, fâsă de câmp - Anthus campestris. Tabelul nr. 20
┌─────────────┬────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐
│Cerinţele │ │ │ │ │
│specifice ale│Indicatori │Stare │Starea de │Relevant │
│speciilor │posibili │actuală │conservare │pentru │
│privind │ │ │favorabilă │speciile: │
│habitatul │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ │Suprafaţă │5501 │Maxim 3000 │Toate │
│ │teren arabil│ │ha │speciile. │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ │Minim 20% │ │
│ │ │ │leguminoase│ │
│ │ │ │perene sau │ │
│ │Procente pe │De │mixturi cu │Toate │
│ │categorii de│determinat │iarbă Minim│speciile. │
│ │culturi │ │30 % │ │
│Terenuri │ │ │păioase │ │
│arabile │ │ │Maxim 20% │ │
│caracterizate│ │ │alte │ │
│printr-un │ │ │culturi │ │
│mozaic de ├────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│parcele de │Gradul de │ │ │Falco │
│culturi de │acoperire cu│ │ │vespertinus,│
│păioase şi │vegetaţie │0,5% │0,5-1,0% │Lanius │
│leguminoase │lemnoasă - │ │ │minor, │
│perene, în │arborescentă│ │ │Corvus │
│alternanţă cu│ │ │ │frugilegus │
│vegetaţie ├────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│lemnoasă │Gradul de │ │ │Lanius │
│arbustivă şi │acoperire cu│ │ │collurio, │
│arborescentă.│vegetaţie │1% │1-2% │Lanius minor│
│ │lemnoasă - │ │ │ │
│ │arborescentă│ │ │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ │Suprafeţe │De │ │Toate │
│ │arabile │determinat │0 │speciile. │
│ │incendiate │la prima │ │ │
│ │anual │monitorizare│ │ │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ │Suprafeţe │De │ │Falco │
│ │arabile pe │determinat │ │vespertinus,│
│ │care au fost│la prima │0 │Corvus │
│ │aplicate │monitorizare│ │frugilegus │
│ │rodenticide │ │ │ │
└─────────────┴────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘
Măsuri de management: ● Proprietăţile din sit, cu o suprafaţă mai mare de 100 ha vor fi cultivate anual cu următorul asortiment de categorii de culturi, minim 20% leguminoase perene sau mixturi cu iarbă, minim 30 % păioase, minim 10% pârloagă, maxim 20% porumb şi floarea soarelui. ● Proprietăţile din sit cu o suprafaţă mai mică de 100 ha vor fi cultivate, în următorii 10 ani, cu următorul asortiment de categorii de culturi, minim 20% leguminoase perene sau mixturi cu iarbă, minim 30 % păioase, minim 10% pârloagă, maxim 20% porumb şi floarea soarelui. ● Menţinerea vegetaţiei lemnoase arborescente şi arbustive de pe terenurile arabile. ● Îndepărtarea vegetaţiei uscate de pe terenurile arabile, se va face doar prin cosit şi adunat. Nu se permite incendierea. ● Utilizarea substanţelor chimice în agricultură se va face doar în condiţiile şi cantităţile specificate de producător. ● Nu se permite folosirea rodenticidelor pe suprafeţele arabile din situl Teremia Mare-Tomnatic. ● Utilizarea dispozitivelor de avertizare a faunei în timpul cositului şi recoltatului cu utilaje. Acţiuni de management: ● Iniţierea, sprijinirea şi promovarea proiectelor şi programelor pentru realizarea plantaţiilor şi a perdelelor forestiere pe terenuri arabile, cu specii autohtone, specifice tipului staţional. (a se vedea imaginea asociată) Figura nr. 3 Localizarea terenurilor arabile în situl Teremia Mare-Tomnatic III. SPECII DEPENDENTE DE APE egretă mică - Egretta garzetta, stârc de noapte - Nycticorax nycticorax, vânturel de seară - Falco vespertinus Tabelul nr. 21
┌─────────┬─────────────┬────────────┬──────────┬─────────┐
│Habitatul│Indicatori │Stare │Starea de │Relevant │
│ │posibili │actuală │conservare│pentru │
│ │ │ │favorabilă│speciile:│
├─────────┼─────────────┼────────────┼──────────┼─────────┤
│ │Lungimea │ │ │ │
│ │canalelor cu │ │ │Toate │
│ │apă temporară│29 km │29 km │speciile.│
│ │şi permanentă│ │ │ │
│ │- vezi harta │ │ │ │
│ ├─────────────┼────────────┼──────────┼─────────┤
│ │Suprafaţa │ │ │Toate │
│ │luciului de │20 ha │20 ha │speciile.│
│ │apă │ │ │ │
│ ├─────────────┼────────────┼──────────┼─────────┤
│ │Suprafaţa │ │ │ │
│ │habitatului │ │ │ │
│ │acoperită cu │ │ │ │
│ │vegetaţie │ │ │ │
│ │emergentă - │De │ │Toate │
│ │Typha, │determinat │Maxim 25% │speciile.│
│ │Phragmites şi│ │ │ │
│ │submergentă │ │ │ │
│ │Nymphaea, │ │ │ │
│ │Utricularia │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │
│ │Ceratophyllum│ │ │ │
│ ├─────────────┼────────────┼──────────┼─────────┤
│ │Lungimea │ │ │ │
│ │canalelor cu │ │ │Toate │
│ │apă temporară│0 ha │0 ha │speciile.│
│ │şi permanentă│ │ │ │
│ │afectate de │ │ │ │
│ │incendieri │ │ │ │
│ ├─────────────┼────────────┼──────────┼─────────┤
│ │Concentraţia │De │ │Toate │
│ │în nitriţi şi│determinat │Maxim 50 │speciile.│
│ │nitraţi a │la prima │mg/l │ │
│ │apei │monitorizare│ │ │
└─────────┴─────────────┴────────────┴──────────┴─────────┘
Măsuri şi acţiuni de management: ● Menţinerea suprafeţei cumulate a luciului de apă şi a stufărişului din lacuri şi bălţi, la nivelul celui din anul 2015 - 20 ha - Figura 4 şi 5. ● Menţinerea a 30% din suprafaţa luciului de apă, la o adâncime situată între 1 şi 25 cm. ● Menţinerea canalelor cu apă temporară, la nivelul anului 2015 - 9 km. - vezi Figura nr. 4. ● Menţinerea zonelor de stufăriş existente. Interzicerea incendierii. ● Nu vor fi realizate lucrări hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare care să ducă la scăderea nivelului apei din bălţi, lacuri şi canale. ● Menţinerea vegetaţiei forestiere existente, de-a lungul cursurilor de apă şi a canalelor, în situl Teremia Mare-Tomnatic. ● Depozitarea deşeurilor doar în afara habitatelor acestor specii, în conformitate cu legislaţia actuală privind deşeurile . ● Interzicerea vânătoarei în zonele umede şi în imediata vecinătate ale acestora < 200 m. ● Lucrările de întreţinere a canalelor de desecare se vor face eşalonat, 30% din canale la fiecare 5 ani. Activităţi specifice: ● Derularea de activităţi de conştientizare cu privire la utilizarea resturilor vegetale din agricultură şi zootehnie ca alternative la depozitarea lor ilegală în bălţi şi canale. ● Încheierea unui protocol de colaborare cu Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare Filiala Timiş, pentru - elaborarea unui Plan de acţiune în vederea eşalonării lucrărilor de întreţinere a canalelor de desecare, astfel încât să se, se minimizeze impactul negativ asupra valorilor de biodiversitate; – Identificarea celor mai bune soluţii tehnice de întreţinere a canalelor astfel încât să se minimizeze impactul negativ asupra valorilor de biodiversitate, spre exemplu: decolmatarea de pe o singură latură a canalului. (a se vedea imaginea asociată) Figura nr. 4 Localizarea canalelor cu apă temporară în situl Teremia Mare-Tomnatic (a se vedea imaginea asociată) Figura nr. 5 Localizarea lacurilor şi bălţilor temporare în situl Teremia Mare-Tomnatic ANEXA 2 la Planul de management Planul de monitorizare
┌──────────┬────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬─────────────┬──────────┬───────────┬─────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Zile-om │ │
│Valoarea │Întrebarea │ │Situaţia de │Sursa de │Metoda de │Cine │Implementării│Perioada │necesare │Frecven- │
│de │de │Indicator │referinţă │verificare │monitorizare│efectuează │Planului de │de mo- │pentru un │ţa de │
│conservare│monitorizare│ │-2014- │a datelor │ │monitorizarea│management │nitorizare│an │monitori-│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┬─────┤zare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Minim│Optim│ │
├──────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴─────────────┴──────────┴─────┴─────┴─────────┤
│Monitorizarea biodiversităţii │
├──────────┬────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬─────────────┬──────────┬─────┬─────┬─────────┤
│ │Păsările │Efective pe │Tabelul nr. │Raport de │Inventariere│ │ │Tot anul │ │ │anual │
│ │dependente │specii │7 şi nr. 8 │cercetare │pe teren │biolog │1.1. │ │ │ │ │
│ │de pajişti │ │din Planul │ │ │ │ │ │90 │120 │ │
│ │se menţin în├──────────────┤de ├───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ │ ├─────────┤
│ │stare bună? │Starea de │management │Raport de │Inventariere│ │ │ │ │ │ │
│ │ │conser- vare │ │cercetare │pe teren │biolog │1.1. │Tot anul │ │ │anual │
│ │ │pe specii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────────┤
│ │ │Suprafaţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pajişti- lor │260 │Raport de │Inventariere│ranger │1.1. │Tot anul │1 │1 │anual │
│Păsări │ │naturale sau │ │teren │pe teren │ │ │ │ │ │ │
│dependente│ │seminaturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de pajişti│ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────────┤
│ │Se menţin │Nivelul de │De │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │condiţiile │încăr- care cu│determinat │Registrul │Extragere │Specialist │ │Tot anul │1 │1 │anual │
│ │necesare │Unitate Vită │la prima │fermierilor│date │arii │1.1. │ │ │ │ │
│ │pentru │Marea │monitorizare│ │ │protejate │ │ │ │ │ │
│ │păsările │pajiştilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dependente ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────────┤
│ │de pajişti? │% acoperire cu│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │vegetaţie │0,5% │Raport de │Inventariere│ranger │1.1. │Tot anul │1 │1 │Din 3 în │
│ │ │forestieră- │ │teren │pe teren │ │ │ │ │ │3 ani │
│ │ │arborescentă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────────┤
│ │ │% acoperire cu│De │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │vegetaţie │determinat │Raport de │Inventariere│ranger │1.1. │Tot anul │1 │1 │Din 3 în │
│ │ │arbustivă │la prima │teren │pe teren │ │ │ │ │ │3 ani │
│ │ │ │monitorizare│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────────┤
│ │Păsările │Efective pe │Tabelul nr. │Raport de │Inventariere│biolog │ │Sezon de │ │ │anual │
│ │dependente │specii │7 şi nr. 8 │cercetare │pe teren │ │1.3. │vegetaţie │ │ │ │
│ │de terenuri │ │din Planul │ │ │ │ │ │* │* │ │
│ │arabile se ├──────────────┤de ├───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ │ ├─────────┤
│ │menţin în │Starea de │management │Raport de │Inventariere│ │ │Sezon de │ │ │ │
│ │stare bună? │conser- vare │ │cercetare │pe teren │biolog │1.3. │vegetaţie │ │ │anual │
│ │ │pe specii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Păsări ├────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────────┤
│dependente│ │Procente pe │De │Registrul │Extragere │Specialist │ │Tot anul │ │ │ │
│de terenu-│ │cate- gorii de│determinat │fermei │date │arii │1.3. │ │1 │1 │Anual │
│ri arabile│ │culturi │ │ │ │protejate │ │ │ │ │ │
│ │Se menţin ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────────┤
│ │condiţiile │Gradul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │necesare │acoperi- re cu│ │Raport de │Inventariere│ │ │Tot anul │1 │1 │Din 3 în │
│ │pentru │vegetaţie │0,5% │teren │pe teren │ranger │1.3. │ │ │ │3 ani │
│ │păsările │lemnoasă- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dependente │arborescentă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de terenuri ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────────┤
│ │arabile? │Gradul de │De │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acoperi- re cu│determinat │Raport de │Inventariere│ │ │Tot anul │1 │1 │Din 3 în │
│ │ │vegetaţie │la prima │teren │pe teren │ranger │1.3. │ │ │ │3 ani │
│ │ │lemnoasă- │monitorizare│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │arbustivă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────────┤
│ │Păsările │ │Tabelul nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dependente │Efective pe │7 şi nr. 8 │Raport de │Inventariere│ │ │Sezon de │ │ │ │
│ │de habitate │specii │din Planul │cercetare │pe teren │biolog │1.4. │vegetaţie │* │* │anual │
│ │umede se │ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Păsări │menţin în │ │management │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dependente│stare bună? │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de ├────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────────┤
│habitate │Se menţin │Starea de │ │Raport de │ │ │ │Sezon de │ │ │ │
│umede │condiţiile │conser- vare │ │cercetare │Inventariere│biolog │1.4. │vegetaţie │ │ │anual │
│ │necesare │pe specii │ │ │pe teren │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │păsările ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────────┤
│ │dependente │Suprafaţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de habitate │luciului de │20 ha │Raport de │Inventariere│ranger │1.4. │Tot anul │1 │1 │anual │
│ │umede? │apă │ │teren │pe teren │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴─────────────┴──────────┴─────┴─────┴─────────┤
│Monitorizarea acţiunilor de management │
├──────────┬────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬─────────────┬──────────┬─────┬─────┬─────────┤
│ │ │Minim 1 │ │Proces │ │Specialist │ │ │ │ │ │
│- │ │proiect pentru│0 │verbal de │Extragere │arii │1.1. │Tot anul │1 │1 │anual │
│ │ │izolarea │ │recepţie │date │protejate │ │ │ │ │ │
│ │ │stâlpilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────┴─────┼─────────┤
│ │ │Minim 5 ha │ │Proces │Extragere │Specialist │ │Tot anul │ │ │
│- │ │pajişte umedă │0 │verbal de │date │arii │1.1. │ │ │anual │
│ │ │refăcută │ │recepţie │ │protejate │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │ │Minim 2 │ │Raport de │ │Specialist │ │ │ │ │
│- │ │protocoale cu │0 │activitate │Extragere │arii │1.2. │Tot anul │ │anual │
│ │ │asociaţiile de│ │ │date │protejate │ │ │ │ │
│ │ │vânătoare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │ │Minim 1 km de │ │Proces │Extragere │Specialist │ │Tot anul │ │ │
│- │ │perdele │0 │verbal de │date │arii │1.3. │ │ │anual │
│ │ │forestiere noi│ │recepţie │ │protejate │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │ │1 protocol cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Agenţia │ │Raport de │ │Specialist │ │ │ │ │
│- │ │Naţională de │0 │activitate │Extragere │arii │1.4. │Tot anul │ │anual │
│ │ │Îmbunătăţiri │ │ │date │protejate │ │ │ │ │
│ │ │Funciare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Filiala Timiş │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │ │1 Strategie de│ │Proces │Extragere │Specialist │ │Tot anul │ │ │
│- │ │comunicare │0 │verbal de │date │arii │2.1. │ │ │anual │
│ │ │ │ │recepţie │ │protejate │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │ │Minim 1 punct │ │Raport de │Extragere │Specialist │ │Tot anul │ │ │
│- │ │de informare │0 │activitate │date │arii │2.2. │ │ │anual │
│ │ │funcţional │ │ │ │protejate │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │ │Minim 2 ore pe│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │săptămâna la │ │Raport de │Extragere │Specialist │ │Tot anul │ │anual │
│- │ │dis- poziţia │0 │activitate │date │arii │2.2. │ │ │ │
│ │ │factorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │interesaţi │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │S-au reali- │Minim 2 │ │Proces │Extragere │Specialist │ │Tot anul │ │ │
│- │zat acţiuni-│campanii de │0 │verbal de │date │arii │2.3. │ │ │anual │
│ │le de │informare │ │recepţie │ │protejate │ │ │ │ │
├──────────┤management ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │propuse prin│0 strategii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Planul de │locale / │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │management? │regionale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │elaborate fără│ │Raport de │Extragere │Specialist │ │Tot anul │ │ │
│- │ │participarea │0 │activitate │date │arii │2.4. │ │ │anual │
│ │ │Ministerul │ │ │ │protejate │ │ │ │ │
│ │ │Mediu- lui │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Apelor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Pădurilor sau │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │a custodelui │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │ │Minim 5 │ │Proces │Extragere │Specialist │ │Tot anul │ │ │
│- │ │evenimente │0 │verbal de │date │arii │2.5. │ │ │anual │
│ │ │educative │ │recepţie │ │protejate │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │ │0 planuri/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proiecte │ │Raport de │ │ │ │ │ │ │
│- │ │neconforme cu │0 │activitate │Extragere │Specialist │3.1. │Tot anul │ │anual │
│ │ │Planul de │ │ │date │arii │ │ │ │ │
│ │ │manage- ment │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │ │Minim 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │persoane cu │ │Raport de │Extragere │Specialist │ │Tot anul │ │ │
│- │ │contract │0 │activitate │date │arii │3.2. │ │ │anual │
│ │ │perma- nent de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │muncă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │ │Acoperirea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │nece- şarului │ │Raport de │ │ │ │ │ │ │
│- │ │financiar │0 │activitate │Extragere │Specialist │3.2. │Tot anul │ │anual │
│ │ │pentru │ │ │date │arii │ │ │ │ │
│ │ │direcţiile cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │prioritatea 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │ │Minim 3 │ │Raport de │Extragere │Specialist │ │ │ │ │
│- │ │persoane │0 │activitate │date │arii │3.3. │Tot anul │ │anual │
│ │ │instruite │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│- │ │Cel puţin 5 │0 │Raport de │Extragere │Specialist │3.4. │Tot anul │ │anual │
│ │ │parteneriate │ │activitate │date │arii │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│- │ │Un plan de │0 │Raport de │Extragere │Specialist │3.5. │Tot anul │ │anual │
│ │ │lucru pe an │ │activitate │date │arii │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │ │Cel puţin o │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │evalu- are a │ │Raport de │Extragere │Specialist │ │Tot anul │ │anual │
│- │ │eficienţei │0 │activitate │date │arii │4.2. │ │ │ │
│ │ │managementului│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pe an │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┤ ├──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┤ ├─────────┤
│ │ │Cel puţin o │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │anali- ză a │ │Raport de │Extragere │Specialist │ │Tot anul │ │anual │
│- │ │rezultatelor │0 │activitate │date │arii │4.3. │ │ │ │
│ │ │monitorizării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pe an │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴─────────────┴──────────┴───────────┴─────────┘
ANEXA 3 la Planul de management Hărţi de distribuţie ale speciilor de interes comunitar din sit (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) -----