Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  PLANUL DE MANAGEMENT din 12 august 2016 al ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLANUL DE MANAGEMENT din 12 august 2016 al ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 2 bis din 3 ianuarie 2017
Comenteaza legea

──────────
    Aprobat prin Ordinul nr. 1641 din 12 august 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 2 din 03 ianuarie 2017
──────────


    CUPRINS
    1. INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a Planului de management
    1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
    1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management
    1.4. Procesul de elaborare a Planului de management
    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management
    1.6. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management
    1.7. Procedura de implementare a Planului de management

    2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
    2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
    2.1.3. Relaţia cu alte arii naturale protejate

    2.2. Mediul abiotic
    2.2.1. Geologie
    2.2.2. Relief şi geomorfologie
    2.2.3. Hidrografie
    2.2.4. Clima
    2.2.5. Solurile

    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Ecosisteme
    2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată
    2.3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată
    2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată

    2.4. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
    2.4.2. Utilizarea terenurilor
    2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor
    2.4.4. Administratori şi gestionari
    2.4.5. Peisajul
    2.4.6. Obiective turistice

    2.5. Activităţi cu potenţial impact: presiuni şi ameninţări
    2.5.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
    2.5.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

    2.6. Evaluarea impacturilor asupra speciilor de interes conservativ din aria naturală protejată

    3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR
    4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul Planului de management
    4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi

    5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI
    5.1. Planificarea în timp a activităţilor
    5.2. Estimarea resurselor umane, resurse materiale

    6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
     BIBLIOGRAFIE
    ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
     Anexa nr. 1- Hărţi generale
     Anexa nr. 2- Hărţile de distribuţie a habitatelor şi a speciilor de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată
     Anexa nr. 3- Hărţile privind aspectele socio-economice
     Anexa nr. 4- Hărţile presiunilor actuale cu potenţial impact asupra speciilor de floră şi faună
     Anexa nr. 5- Hărţile ameninţărilor viitoare cu potenţial impact asupra speciilor de floră şi faună

    1. INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a Planului de management
     Prezentul Plan de management reprezintă documentul oficial de planificare, reglementare şi prezentare al Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane, arie care are statut de Rezervaţie naturală, cod 2.393 (conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea a III-a- zone protejate), prin care se stabilesc obiectivele, măsurile şi resursele umane şi materiale necesare pentru conservarea biodiversităţii acesteia.
     Planul de management reprezintă documentul strategic pe termen lung al ariei naturale protejate prin care se promovează realizarea unui management eficient al acesteia, atât pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a speciilor din aria naturală protejată, cât şi pentru crearea unui cadru general de analiză a compatibilităţii diverselor activităţi viitoare cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.
     În procesul de planificare al managementului Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane au fost avute în vedere următoarele aspecte:
    - furnizarea de informaţii de bază şi descrierea ariei naturale protejate;
    – identificarea direcţiilor de management ce trebuie urmate, obiectivele ce trebuie atinse şi activităţile necesare pentru atingerea obiectivelor;
    – anticiparea oricărui conflict potenţial şi sugerarea celor mai bune căi de rezolvare a conflictelor;
    – identificarea mijloacelor de monitorizare şi evaluare necesare, prin care să se măsoare eficienţa activităţilor avute în vedere;
    – implementarea politicilor şi strategiilor curente, identificarea monitoringului necesar pentru măsurarea eficacităţii managementului;
    – statutul de ghid al planului de management, care garantează continuitatea unui management eficient al ariei naturale protejate;
    – oferirea unui tablou detaliat privind sursele de finanţare şi susţinere, în vederea obţinerii resurselor şi alocării acestora în mod eficient şi efectiv;
    – demonstrarea că managementul este efectiv şi eficient;
    – promovarea unui set de valori a biodiversităţii/ ariei naturale protejate;
    – definirea clară a tuturor entităţilor cărora se adresează activitatea de planificare şi management a ariei naturale protejate.

     Sarcinile uzuale privind managementul ariei naturale protejate sunt reprezentate de:
    - aplicarea legislaţiei;
    – protecţia, conservarea şi monitorizarea speciilor;
    – cercetarea şi monitorizarea ştiinţifică;
    – cooperarea cu instituţiile de profil, la nivel naţional şi local;
    – colaborarea cu comunităţile locale;
    – colaborarea cu organizaţiile guvernamentale şi cu alţi factori interesaţi;
    – promovarea participării în procesul decizional a tuturor factorilor interesaţi;
    – Informarea, conştientizarea şi educaţia ecologică în rândul comunităţilor locale şi a vizitatorilor;
    – asigurarea folosirii durabile a resurselor;
    – promovarea şi susţinerea dezvoltării comunitare durabile;
    – managementul turismului şi al vizitatorilor;
    – managementul personalului, a bugetului şi a resurselor.


    1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
     Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este situată într-o zonă de câmpie din bazinul hidrografic al râului Jiu, care se întinde pe teritoriul administrativ al localităţilor Bratovoeşti şi Teasc şi face parte din categoria zonelor umede.
     Aria naturală protejată se caracterizează prin prezenţa ecosistemelor lacustre, respectiv lacul Victoria şi lacul Marica, care se învecinează cu zone mlăştinoase. Lacul Victoria este situat pe terasa superioară stângă a râului Jiu la 25 kilometri sud de Craiova şi formează o unitate biologică izolată legată de râul Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de apă, prin intermediul lacului Marica. Forma lacului este ovală, cu maluri joase, nisipoase, cu puţini arbori.

    1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management
     ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea a III-a- zone protejate;
     ● Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări)
     ● Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate)
     Deşi în Legea nr. 5/2000 se menţionează că suprafaţa Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este de 102 ha, prin proiectul INSPIRE se stabileşte o suprafaţă totală de 120 hectare.

    1.4. Procesul de elaborare a Planului de management
     Elaborarea Planului de management pentru Aria naturală de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane s-a realizat în cadrul contractului proiectului - Elaborarea planului de management pentru Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane - finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 -Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii- Sesiunea de proiecte V/2013. Planul de management a fost elaborat de Asociaţia Profesională Sociologia Militans în parteneriat cu Asociaţia Oameni pentru Natură, Natură pentru Oameni şi SC The Tool Box Solution SRL.
     Planul de Management a fost elaborat cu implicarea factorilor interesaţi, prin organizarea de întâlniri şi consultări cu comunităţile locale şi factorii interesaţi.
     Pentru elaborarea Planului de management propriu-zis au fost parcurse mai multe etape, vizând evaluarea speciilor de faună de interes conservativ: 27 specii de faună aparţinând unui număr de şase categorii astfel: trei specii de mamifere, cinci specii de păsări, trei specii de reptile, trei specii de amfibieni, cinci specii de peşti, patru specii de nevertebrate şi patru specii de plante listate în continuare: Neomys anomalus milleri, Lutra lutra, Erinaceus europaeus, Gavia immer, Podiceps cristatus, Ciconia ciconia, Ardea cinerea, Larus minutus, Lacerta viridis, Natrix tessellata, Emys orbicularis, Buffo buffo, Hyla arborea, Salamandra salamandra, Umbra krameri, Gobio kessleri, Leucaspius delineatus, Rhodeus sericeus amarus, Misgurnus fossilis, Mantis religiosa, Hydrous piceus, Letharus apterus, Parnassius apollo, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Salix purpurea şi Taraxacum palustre, evaluarea impactului antropic asupra ariei naturale protejate şi implicit asupra speciilor, stabilirea măsurilor de conservare şi modalităţile de implicare a factorilor interesaţi şi a comunităţilor locale, precum şi parcurgerea procedurii de evaluare de mediu conform legislaţiei în vigoare.

    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management
     Prezentul document reprezintă primul Plan de management elaborat pentru Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane.

    1.6. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management
     Planul de management se aprobă de către Autoritatea Publică Centrală pentru Protecţia Mediului. Revizuirea Planului de management se face la 5 ani de la aprobarea lui. În cazul în care se impun modificări, competenţa aprobării acestora revine:
    - Autorităţii Publice Centrale pentru Protecţia Mediului, cu avizul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, dacă se impun modificări la nivel de obiective sau acţiuni, sau la nivelul Regulamentului de organizare şi funcţionare;
    – Custodelui ariei naturale protejate: Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv "Diana" Dolj, dacă modificările ce se au în vedere sunt la nivelul planului de lucru anual.

     Monitorizarea, evaluarea şi actualizarea planului de management se poate face, prin următoarele structuri decizionale şi consultative:
    - Custodele ariei naturale protejate, respectiv Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv "Diana" Dolj;
    – Factorii interesaţi, adică reprezentanţi ai comunităţii locale şi ai diverselor instituţii, organizaţii şi grupuri interesate.

     Custodele sitului are responsabilitatea legală şi financiară a administrării sitului, prin urmare, va adopta deciziile finale cu privire la modificarea/actualizarea planului de management.

    1.7. Procedura de implementare a Planului de management
     Responsabilitatea implementării Planului de management revine custodelui Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane: Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv "Diana" Dolj şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru. Planurile anuale de lucru se întocmesc în trimestrul patru al anului premergător.
     Pentru activităţile de cercetare şi studiile de specialitate, custodele va folosi echipa proprie dar poate contracta şi firme/persoane specializate. Pentru activităţile de gospodărire a sitului, custodele va desemna responsabili de activitate din cadrul personalului disponibil şi va lucra, acolo unde este cazul, în colaborare cu organizaţii neguvernamentale specializate, servicii publice sau voluntari, pe bază de contracte de colaborare sau de voluntariat.
     Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către custode pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor sitului. În aceste cazuri, custodele are rol important în stabilirea unor relaţii de colaborare cu instituţiile/organizaţiile respective şi în definirea modului în care acestea îşi organizează activităţile pentru a diminua orice impact negativ asupra sitului.
     Planul de management al ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane a fost conceput pentru a permite aplicarea unui management integrat şi eficient adaptabil la influenţele unor factori externi sau interni ce pot interveni pe durata celor 5 ani de aplicabilitate. Dacă pe durata celor 5 ani de valabilitate apar elemente de forţă majoră care necesită modificarea planului de management, acestea se vor realiza de către custode şi vor fi avizate de către autoritatea de mediu competentă.


    2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
     Principalele caracteristici pe care le are Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane sunt: diversitatea speciilor, posibilitatea de monitorizare a speciilor protejate de interes naţional, conservarea zonelor umede, prezenţa unor areale de reproducere, prezenţa unor areale de hrănire, prezenţa unor areale de odihnă, accesibilitatea pentru educaţie, turism şi recreere.
     Factorii climatici, hidrologici, geomorfologici şi de biodiversitate imprimă ariei naturale protejate un caracter ecologic special pentru Câmpia Olteniei.
     Având în vedere că acest complex lacustru face parte dintr-un sistem hidrografic situat în apropierea oraşului Craiova, important centru urban, rezultă că aria naturală protejată prezintă şi interes turistic. De aceea factorii administrativi locali au în vedere asigurarea condiţiilor care să determine dezvoltarea funcţiilor ecologic exprimate în primul rând prin diversitatea structurilor ecosistemice şi ale biodiversităţii.
     Principala particularitate care defineşte aria naturală protejată situată pe teritoriul localităţilor Bratovoeşti, Teasc, Bădoşi, Geormane constă în faptul că într-un areal restrâns, de aproximativ 120 hectare, este grupată o mare diversitate: denivelări ale terenului sub forma unor mici dealuri, păşuni şi fâneţe, terenuri agricole şi o structură hidrografică complexă: pârâuri, mlaştini, lacuri. Toate acestea sunt populate cu o diversitate de specii de plante şi animale ceea ce conferă zonei, un caracter special pentru Câmpia Olteniei şi chiar pentru teritoriul României. S-a menţionat găsirea unor oligochete deosebite ca: Iliodrylus vejdovskyi Hrabe, specie citată aici pentru prima dată în fauna ţării noastre.
     Din punct de vedere al condiţiilor de calitate a apelor de suprafaţă, lacul se încadrează în categoria a II-a, putând fi utilizat pentru piscicultură precum şi în scopuri turistice şi de agrement. Aria este importantă pentru efectivele unor specii de peşti, valoroase din punct de vedere economic. Dintre speciile de peşti existente în acest lac, numai crapul prezintă valoare economică ridicată, în rest predomină - albitura, având importanţă mai mult cantitativă. În această categorie intră: plătica, batca, roşioara, beldiţa, babuşca. Supremaţia crapului din lac a fost preluată de caras, specie nepretenţioasă, rezistentă la lipsa de oxigen din apă, mult mai rezistent la boli şi îngheţ decât celelalte specii şi care s-a înmulţit foarte repede, urmat de crapul chinezesc, peşte fitofag introdus în lac pentru curăţirea apei de fitoplancton.
    2.1. Informaţii generale
     Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este situată într-o zonă de câmpie din bazinul hidrografic al râului Jiu care se întinde pe teritoriul localităţilor Bratovoeşti şi Teasc şi face parte din categoria zonelor umede. Această arie protejată se caracterizează prin prezenţa ecosistemelor lacustre, respectiv lacul Victoria şi lacul Marica, învecinate de zone mlăştinoase.
     Lacul Victoria este situat pe terasa superioară stângă a Jiului la o distanţă de aproximativ 25 kilometri faţă de Craiova spre sud, în Câmpia Olteniei pe terasa Rojiştea. Acest lac formează o unitate biologică izolată legată de Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de apă prin intermediul lacului Marica. Forma lacului este aproape ovală, cu maluri joase, nisipoase şi puţini arbori.
    2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
     Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane, cod: 2393, cu o suprafaţă de 120 hectare este situat în partea sudică a României, în Regiunea de dezvoltare IV Sud-Vest Oltenia. Localizarea ariei este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management.
     Zona investigată este situată în regiunea biogeografică continentală, la o altitudine maximă de 88 m. Pentru prezentul Plan de management au fost utilizate limitele prezentate pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului disponibile pe pagina de internet: http://atlas.anpm.ro/atlas.
     Unităţile administrativ teritoriale pe cuprinsul cărora este localizată Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane sunt Bratovoeşti şi Teasc, acestea fiind prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management. Cele mai apropiate localităţi de zona investigată sunt: Prunet, Bădoşi, Teasc şi Bratovoeşti.
     Dintre cele două unităţi administrativ teritoriale în care se înscrie aria protejată analizată, comuna Bratovoeşti deţine o suprafaţă de 64.3 hectare, adică o pondere de 53,71% din cadrul ariei iar comuna Teasc deţine o suprafaţă de 55.4 hectare, adică o pondere de 46,28% din totalul ariei, informaţiile sunt prezentate şi în

    Tabel. nr. 1
     Suprafeţele şi ponderile ocupate de aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane din cadrul Unităţilor Administrativ Teritoriale

┌──────────────┬──────┬─────────┬───────┐
│Unitatea      │      │Suprafaţa│       │
│Administrativ-│Tip   │exprimată│Pondere│
│Teritorială   │UAT   │în       │       │
│              │      │hectare  │       │
├──────────────┼──────┼─────────┼───────┤
│Bratovoeşti   │Comună│64.33    │53.71  │
├──────────────┼──────┼─────────┼───────┤
│Teasc         │Comună│55.43    │46.28  │
├──────────────┴──────┼─────────┼───────┤
│Total                │120      │100    │
└─────────────────────┴─────────┴───────┘

    Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este traversată de Drumul Comunal DC28 dar şi de o serie de drumuri de exploatare, situate la marginea parcelelor agricole, accesibile din satele Badoşi sau Teasc. Căile de acces sunt prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management.
     Căile rutiere de transport cu ajutorul cărora se poate realiza accesul în cadrul ariei naturale protejate sunt reprezentate de:
    - DN 55 - traseu de drum: Craiova - Bechet;
    – DC 28 - traseu de drum: Bratovoeşti - Bădoşi;
    – Drumurile de exploatare.


    2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
     Conform limitelor ariilor naturale protejate, stabilite în cadrul proiectului INSPIRE şi disponibile pe site-ul Autorităţii centrale pentru protecţia mediului, Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane, cod: 2393, are o suprafaţă totală de 120 hectare, fiind reprezentată în mare parte de lacurile Victoria şi Marica.
     În conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000, în cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane, modul de utilizare a terenurilor este următorul:
    - păşuni - 10%
    – pădure - 10%
    – luciu de apă - 80%

     În urma realizării vizitelor din teren nu s-a constatat prezenţa vreunui corp de pădure, deci, conform Legii nr. 5/2000, ponderea de 10%, nu este de actualitate.
     Limitele ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane sunt prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management.
     În prezentul Plan de management au fost utilizate limitele ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane disponibile pe site-ul Administraţiei Centrale pentru Protecţia Mediului, însă pentru prezentarea habitatelor speciilor de interes conservativ au fost luate în considerare şi împrejurimile ariei naturale protejate.

    2.1.3. Relaţia cu alte arii naturale protejate
     Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se învecinează cu următoarele situri de interes comunitar, prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management:
    - ROSCI0045 Coridorul Jiului - în V, la o distanţă de aproximativ 2,19 kilometri;
    – ROSCI0266 Valea Olteţului - în NE, la o distanţă de aproximativ 25,40 kilometri.

     Cele mai apropiate arii de protecţie specială avifaunistică faţă de aria naturală protejată, prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management, sunt:
    - ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre - în NV, V, SV şi S la o suprafaţă de aproximativ 2,02 kilometri;
    – ROSPA0137 Pădurea Radomir - în ESE, la o distanţă de aproximativ 20,15 kilometri.

     În ceea ce priveşte relaţia ariei naturale protejate cu Parcurile Naturale la nivel naţional, prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management, cele mai apropiate sunt:
    - Parcul Natural Geoparcul Platoul Mehedinţi - în NV, la o distanţă de aproximativ 100,90 kilometri;
    – Parcul Natural Porţile de Fier - în NV, la o distanţă de aproximativ 115,60 kilometri;
    – Parcul Natural Comana - în E, la o distanţă de aproximativ 161,31 kilometri.

     Cele mai apropiate Parcuri Naţionale faţă de aria naturală protejată, prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management sunt:
    - Parcul Naţional Buila-Vânturariţa - în NNE, la o distanţă de aproximativ 115,25 kilometri;
    – Parcul Naţional Defileul Jiului - în N-NV, la o distanţă de aproximativ 120,54 kilometri;
    – Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei - în NV, la o distanţă de aproximativ 132,90 kilometri.

     Cele mai apropiate Rezervaţii Naturale faţă de aria naturală protejată, prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management, sunt:
    - Rezervaţia de Bujori a Academiei, cod 2668 - în E, la o distanţă de aproximativ 56,48 kilometri;
    – Rezervaţia Complexul lacustru Preajba-Făcăii, cod 2394 - în N, la o distanţă de aproximativ 10,93 kilometri;
    – Rezervaţia Cleanov, cod 2399 - în NV, la o distanţă de aproximativ 23,22 kilometri;
    – Rezervaţia Valea Rea-Radovan, cod 2385 - în V, la o distanţă de aproximativ 19,88 kilometri;
    – Rezervaţia Locul fosilifer Drănic, cod 2391- în SSV, la o distanţă de aproximativ 8,79 kilometri;
    – Rezervaţia Pajiştea halofilă Gighera, cod 2387- în SSV, la o distanţă de aproximativ 32,89 kilometri;
    – Rezervaţia Dunele Dăbuleni "La Cetate", cod 2386 - în SSE, la o distanţă de aproximativ 37,92 kilometri;
    – Rezervaţia Braniştea Catârilor, cod 2665 - în SE, la o distanţă de aproximativ 37,33 kilometri.



    2.2. Mediul abiotic
    2.2.1. Geologie
     Intensitatea proceselor de modelare actuală a reliefului din zona analizată este determinată atât de cauze naturale ce impun un regim sezonier şi accidental cât şi de activităţile antropice, care accelerează procesele şi creează noi forme de relief. Cauzele naturale ale proceselor actuale sunt: litologia, relieful şi clima.
     Terenul este în stânga râului Jiu, pe terasa superioară. Prin retragerea apelor în trecutul îndepărtat din această regiune, materialul rămas şi depus aparţine levantinului. Pe materialul acesta, în cuaternar s-au depus roci cristaline, călcare, gresii în diferite stadii de alterare şi dezagregare. Dintre acestea, cel mai rezistent la alterare şi dezagregare este cuarţul din care este alcătuit nisipul dunelor, la care se adaugă praful de mică şi praful de loess.
     În cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se distinge o sigură grupă de formaţiune geologică - depozite loessoide, nisipuri de dune, pietrişuri şi nisipuri.
     Consecinţele proceselor geomorfologice actuale au consecinţe negative asupra vieţii şi activităţii umane, după cum urmează: limitează desfăşurarea lucrărilor agricole din cauza fragmentării terenului şi pot produce pagube recoltelor prin inundaţii sau aluvionări, erodând solurile de pe suprafeţele înclinate, scad productivitatea agricolă, modifică nivelul şi calitatea apelor freatice.

    2.2.2. Relief şi geomorfologie
    2.2.2.1. Unităţi de relief
     Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este situată în partea central-estică a judeţului Dolj, la Sud de municipiul Craiova şi la Est de Râul Jiu, în Câmpia Jiului. Din punct de vedere geomorfologic, zona investigată se încadrează în Câmpia Jiului, subunitatea Câmpiei estice a Olteniei.
     Formaţiunile geologice din zona de studiu sunt prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management.
     Formele de relief sunt rezultatul acţiunii râului Jiu, în urma deplasării continue spre vest; după geneză, vârstă şi aspect cele mai importante sunt terasele şi lunca. Forma de relief predominantă este câmpia. Lacul Victoria este situat pe terasa superioară stângă a Jiului la o distanţă de 25 kilometri faţă de Craiova spre sud, în Câmpia Olteniei pe terasa Rojiştea. Lacul formează o unitate biologică izolată legată de Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de apă prin intermediul lacului Marica. Forma lacului este aproape ovală, cu maluri joase, nisipoase şi foarte puţini arbori.
    Astfel, unitatea de relief în care este încadrată
     Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este Lunca Jiu-Jieţ, prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management.

    2.2.2.4. Geomorfologie
     Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este situată în partea central-estică a judeţului Dolj, la Sud de municipiul Craiova şi la Est de Râul Jiu, în Câmpia Jiului. Din punct de vedere geomorfologic, zona investigată se încadrează în Câmpia Jiului, subunitatea Câmpiei estice a Olteniei.


    2.2.3. Hidrografie
     Caracteristicile hidrografice, hidrologice şi hidrogeologice sunt influenţate în special de climat. Apele subterane variază ca adâncime şi debite.
     Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane aparţine Bazinului Hidrografic VI Jiu, prezentat în Anexa nr. 1 la Planul de management. Râul Jiu se află la o distanţă de aproximativ 2,3 kilometri faţă de aria protejată analizată. Astfel, reţeaua hidrografică de suprafaţă este formată din râul Jiu în partea de vest a ariei protejate, Jiuleţul în partea de sud, care curge de la nord la sud şi pârâul Georoc care este afluent al Jiului. Complexul de lacuri Adunaţii de Geormane-Marica este situat pe terasa superioară stângă a Jiului, faţă de care prezintă o diferenţă de nivel de 1,48 m. Lacul Adunaţii de Geormane formează o unitate biologică izolată, legată de Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de apă prin intermediul lacului Marica.
     Regimul pluviometric influenţează debitele lacurilor Victoria şi Marica şi variază de la un anotimp la altul, astfel, un minim se înregistrează iarna, iar maxim la sfârşitul primăverii şi începutul verii.
     Hidrogeologie. Aria protejată Lacul Adunaţii de Geormane se încadrează în provincia de bilanţ hidric est-europeană şi se caracterizează printr-un regim hidric de podiş şi câmpie, cu ape mari de primăvară şi viituri de vară. Regimul scurgerii apelor este influenţat de condiţiile climatice şi geologice. Precipitaţiile medii anuale sunt moderate, în jur de 500 milimetri, repartizate diferit în timpul anului cu valori mari primăvara şi ploi torenţiale vara.
     Pe terasă, reţeaua hidrografică a ariei protejate investigate este prezentă prin doua văi: Pruneţ şi Giorocul Mare. Apele de suprafaţă sunt reprezentate printr-un şir de lacuri dintre care cel mai mare, Pruneţ are circa 70-80 hectare amenajat pentru agrement, cu un debit de 20-25 l/s, prin această arie curge pârâul Gioroc. Lacul este alimentat de pânza freatică şi de trei pâraie ce nu seacă vara şi nu îngheaţă iarna.

    2.2.4. Clima
     Zona investigată se încadrează în sectorul de climă temperat continentală, caracteristic subţinutului sudic al climei de câmpie, districtul de păduri, din centrul Câmpiei Române, cu temperatura medie anuală peste 9°C, cu precipitaţii medii peste 500 milimetri/an, caracterizat prin două minime, la începutul verii şi toamna. La începutul primăverii se produce un salt termic determinat de invazia aerului cald din SV.
     Situarea în sudul ţării, la contactul dintre câmpie şi podiş, impune ariei protejate investigate o climă temperat-continentală şi cu nuanţe mediteraneene generate de masele de aer tropical în sezonul cald, având veri calde şi secetoase, ierni relativ reci, primăveri scurte şi toamne lungi.
     Circulaţia maselor de aer este predominant vestică care determină parametrii climatici reprezentaţi de temperatură, precipitaţii, insolaţie. Valorile temperaturii înregistrează fluctuaţii lunare, sezoniere şi anuale.
     Temperatura medie anuală este de 10,8°C în iulie, iar temperaturile lunare sunt de -3°C în ianuarie şi 22,5°C în iulie, cu o amplitudine de 25°C. Continentalismul termic se reflectă în trecerea scurtă între iarnă şi vară, primul îngheţ apare după 25 octombrie, iar ultimul în prima decadă a lunii aprilie, rezultând un interval de 200 zile/an fără îngheţ.
     Precipitaţiile atmosferice cu valoare medie multianuală de 509 milimetri neuniform repartizate în cadrul anului, cu un maxim de precipitaţii în perioada caldă, iunie specific regimului mediteranean.
     Vânturile cu cea mai mare intensitate şi frecvenţă sunt cele din sectorul estic, 24,6% cu 4,3m/s şi cele opuse acestora, sectorul vestic, 18,7% cu 4,2 m/s.

    2.2.5. Solurile
     Formarea şi evoluţia tipurilor de soluri dezvoltate în cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se datorează variabilităţii spaţiale şi temporare a factorilor pedogenetici naturali. Acţiunea fiecărui factor pedogenetic nu este izolată ci, se combină cu a celorlalţi, iar modul diferit de asociere locală sau regională explică diversitatea solurilor formate.
     Astfel, solurile care au evoluat pe terasă sunt nisipoase, slab humifere, supuse deflaţiei eoliene. Solul tipic este psamosolul, procesele de humifiere şi stratifiere fiind foarte reduse, ca urmare a lipsei de materie organică şi a rocii parentale care este formată din depozite groase de nisip. Procesul de solificare în condiţiile de dune nefixate este frecvent întrerupt de acţiunea eoliană. Aceste soluri sunt lipsite de coloizi organici şi ioni de calciu, ceea ce face să fie lipsite de structură.
     Conform analizei GIS, în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se disting două tipuri de sol: soluri brun-roşcate şi soluri brune eu-mezobazice prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management.
     Cele două tipuri de sol distribuite la nivelul zonei analizate se grupează în două clase pedologice: cambisoluri şi argiluvisoluri, într-un tip de textură, respectiv nisipoasă/nisipolutoasă, toate cu morfologia profilului fără schelet, conform Tabel nr. 2. În cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane dominante sunt solurile brune eu-mezobazice, având o pondere de 98,29%.

    Tabel nr. 2
     Suprafeţele şi ponderile ocupate de tipurile de sol, clasa pedologică, textura solului şi morfologia profilului din cadrul ariei protejate Lacul Adunaţii de Geormane

┌──────────┬──────────────┬─────────────┬──────────┬─────────┬────────┐
│          │              │             │Morfologia│Suprafaţa│        │
│Tip de sol│Clasa         │Textura      │profilului│exprimată│Ponderea│
│          │pedologică    │solului      │          │în       │        │
│          │              │             │          │hectare  │        │
├──────────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Soluri    │              │             │Fără      │         │        │
│brune     │Cambisoluri   │Nisipoasă/   │schelet   │117,70   │98,29   │
│eu-       │              │nisipolutoasă│          │         │        │
│mezobazice│              │             │          │         │        │
├──────────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Soluri    │Argiluvisoluri│Nisipoasă/   │Fără      │2,05     │1,71    │
│brun-     │              │nisipolutoasă│schelet   │         │        │
│roşcate   │              │             │          │         │        │
├──────────┴──────────────┴─────────────┴──────────┼─────────┼────────┤
│Total                                             │120      │100     │
└──────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┘

    Din punct de vedere al unităţii genetice a solului, cele două tipuri de sol se grupează în două categorii: a. soluri brune eu-mezobazice gleizate puternic şi soluri brune argiloiluviale, lamelare pe depozite nisipoase şi b. soluri brun-roşcate tipice, pe depozite nisipoase pe relief eolian, prezentate în Tabel nr. 3.
     Intensitatea procesului de gleizare a tipurilor de soluri din cadrul ariei protejate investigate este: puternică, pericol de exces de apă, dacă nu există drenaj artificial - soluri freatic hidromorfe şi nulă, fără pericol de exces de apă.

    Tabel nr. 3
     Suprafeţele şi ponderile ocupate de unităţile genetice ale solurilor şi intensitatea procesului de gleizare din cadrul ariei protejate Lacul Adunaţii de Geormane

┌───────────────┬────────────┬──────────┬─────────┬────────┐
│Unitatea       │Intensitatea│          │Suprafaţa│        │
│genetică       │procesului  │Tip de sol│exprimată│Ponderea│
│a solului      │de          │          │în       │        │
│               │gleizare    │          │hectare  │        │
├───────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Soluri brune   │Puternică,  │Soluri    │         │        │
│eu-            │pericol de  │brune     │117,70   │98,29   │
│mezobazice     │exces de    │eu-       │         │        │
│gleizate       │apă,        │mezobazice│         │        │
│puternic       │dacă nu     │          │         │        │
│şi soluri brune│există      │          │         │        │
│argiloiluviale,│drenaj      │          │         │        │
│lamelare pe    │artificial -│          │         │        │
│depozite       │soluri      │          │         │        │
│nisipoase      │freatic     │          │         │        │
│               │hidromorfe  │          │         │        │
├───────────────┼────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Soluri brun-   │Nulă, fără  │Soluri    │2,05     │1,71    │
│roşcate tipice,│pericol de  │brun-     │         │        │
│pe depozite    │exces de apă│roşcate   │         │        │
│nisipoase, pe  │            │          │         │        │
│relief eolian  │            │          │         │        │
│               │            │          │         │        │
├───────────────┴────────────┴──────────┼─────────┼────────┤
│Total                                  │120      │100     │
└───────────────────────────────────────┴─────────┴────────┘

    Factorii cauzatori ai degradării solurilor din cadrul ariei protejate investigate sunt: despădurirea, suprapăşunatul, supraexploatarea covorului vegetal şi activităţile. Gradul de poluare a solului este ridicat din cauza reziduurilor menajere nereciclate ajunse pe cale directă şi/sau indirectă, prin intermediul apei sau aerului în sol.


    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Ecosisteme
     Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este dominată de ecosisteme acvatice, reprezentate de cele două lacuri, alături de care mai pot fi întâlnite zone de stufăriş, pajişti dar şi pajişti împădurite în mod artificial prin plantare.
     În Anexa nr. 2 la Planul de management sunt prezentate principalele tipuri majore de habitate prezente în cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane.
     Cea mai mare suprafaţă a Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este reprezentat de cele două lacuri, respectiv Lacul Marica şi Lacul Victoria. Între cele două lacuri există un canal de legătură ce permite curgerea apei dinspre Lacul Victoria spre Lacul Marica.
     Vegetaţia malurilor Lacului Marica însă este stufărişul, acesta fiind prezent pe întreaga lungime a malurilor, exceptând o porţiune îngustă de aproximativ 100 de metri la nord-est de canalul ce alimentează Lacul Marica dinspre Lacul Victoria. În ceea ce priveşte vegetaţia malurilor, Lacul Victoria diferă considerabil de Lacul Marica, fiind puternic influenţat de prezenţa aşezărilor umane în imediata sa vecinătate. În cea mai mare parte, vegetaţia malurilor aproape că lipseşte sau este înlocuită de sălcii plantate sau chiparoşi de baltă. Pe malurile Lacului Victoria, o singură porţiune de vegetaţie de stufăriş mai poate fi observată, în zona de nord şi nord-est.
     În lacul Victoria vegetaţia este mult mai săracă, macrofitele emerse populează numai malurile nordic şi nord-estic, iar cele plutitoare sunt localizate pe malul nord-vestic. Macrofitele sunt grupate în loturi omogene, fie eterogene. Loturile omogene sunt formate din specii ca: Iris pseudacorus, Carex riparia, Soenoplectus tabernaemontania, Marsilia quadrifolia, Myriophyllum spicatum. Grupările heterogene din lac sunt formate din: Typha angustifolia, Typha latifolia şi Myriophyllum spicatum, Sparganium ramorosum, Marsilia quadrifolia.
     Loturile de macrofite omogene şi heterogene ocupă o suprafaţă de numai 4 hectare din cele 60 hectare ale lacului Victoria, iar în lacul Marica ele se întind pe 16 hectare din cele 30 hectare ale lacului.
     Pentru a valorifica hrana vegetală abundentă a lacului în 1972 au început populări cu puiet de crap chinezesc specie de mare importanţă economică, atât prin calitatea, cât şi prin cantitatea cărnii. La acel moment nu s-a pus problema impactului pe care o specie introdusă îl poate avea asupra habitatelor şi speciilor autohtone.
     Ca urmare a înmulţirii excesive a speciei introduse, a dispărut vegetaţia dură, toate malurile fiind în prezent nisipoase sau nămoloase. De asemenea s-a împuţinat vegetaţia emersă şi submersă, în schimb fitoplanctonul a găsit mediul prielnic -înflorirea apei- în lunile mai şi iunie fiind intensă. În această situaţie s-a modificat raportul dintre speciile de peşti, deoarece schimbarea hranei schimbă şi componenţa specifică a biotopului dominând specii care se hrănesc cu fitoplancton sau cei bentonici care-şi caută hrana în stratul de mâl gros format pe fundul lacului şi pe unele dintre malurile sale.
     Zooplanctonul este alcătuit din specii aparţinând grupelor: Ciliata, Testacea, Rotifera, Cladocera, Copepoda, dominante fiind rotiferele şi cladocerele.
     Madeleine Marx, studiind asociaţiile faunistice din lacul Victoria identifică un număr de 12 specii gastropode localizate pe fundul şi în zonele de vegetaţie ale lacului. În lacul Marica referindu-se la structura calitativă a faunei fitofile arată o succesiune a speciilor de gastropode care apar sezonier: primăvara - Viviparus acerosus, Valvata piscinalis, vara - Radix ovata, iar toamna - Radix peregra, Physsella acuta. Actualmente moluştele identificate sunt destul de puţine, dominând speciile Planorbis planorbis L. şi Anodonta cygnaea L.
     După M. Marx şi colaboratorii, 1967 situaţia ihtiofaunei era următoarea: crap sălbatic, plătică, batcă, biban, caras, caracudă, babuşcă, roşioară, beldiţă, ştiucă. Specia dominantă era crapul pescuit în cantităţi importante.
     Din datele deţinute raportul dintre specii s-a schimbat în felul următor: caras Carassius auratus gibelio, crap chinezesc Ctenopharhyngodon idela, şi plătica Abramis brama, la care se adaugă în cantităţi mici şalăul Stizostedion lucioperca şi somnul Silurus glanis. Pe parcurs s-au efectuat repopulări care au modificat componenţa ihtiofaunei. În anul 1968 s-a populat Lacul Victoria cu crap chinezesc, pentru curăţirea apei de fitoplancton, iar în 1978 lacul a fost populat cu şalău specie răpitoare de la staţiunea de la Nucet, pentru consumarea unor specii mici precum roşioara, obleţ, biban, păstrând astfel echilibrul biologic. În 1979 s-a descoperit existenţa somnului, specie răpitoare care a apărut în lac pe cale naturală adus de păsări, dar şi de diferiţi pescari pentru popularea lacului. Din speciile actuale dominante sunt: carasul, crapul chinezesc şi plătica ca urmare a variaţiei mari a cantităţii de hrană de la an la an, la care se adaugă în cantităţi mici şalăul şi ştiuca.
     Din speciile de floră prezente în Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se evidenţiază următoarele: Populus alba, Salix petandra, Salix purpurea, Typha angustifolia, Phragmites communis, Dryopteris thelypteris, Rumex hydrolopathum, Nuphar luteum, Elodea canadensis, Vallisneria spiralis, Butomus umbellatus, Najas minori, Stratiotes aloides, Potamogeton gramineus, Sagitaria sagittifolia, Iris pseudocorus, Elatine triandra, Stellaria palustris, Trapa natans, Oenanthe aquatica, Utricularia minor, Ceratophyllum submersum.
     Speciile protejate de floră şi faună din cadrul ariei naturale protejate sunt prezentate în Tabel nr. 4.

    Tabel nr. 4
     Speciile protejate Conform Fişei Ariei Naturale Protejate de Interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane

┌────────────┬─────────────────────┬───┐
│Grup major  │Lista speciilor      │**)│
│            │protejate BER*)      │   │
├────────────┼─────────────────────┼───┤
│            │Neomys anomalus      │   │
│            │milleri-             │P  │
│Mamifere    │chiţcan de apă       │   │
│            │Lutra lutra- vidra   │P  │
│            │Erinaceus europaeus- │R  │
│            │arici                │   │
├────────────┼─────────────────────┼───┤
│            │Gavia                │   │
│            │immer-cufundacul mare│   │
│            │Podiceps             │   │
│            │cristatus-corcodelul │R  │
│            │mare                 │P  │
│Păsări      │Ciconia ciconia-barza│   │
│            │albă                 │P  │
│            │Ardea cinerea-stârcul│P  │
│            │mare                 │P  │
│            │Larus                │   │
│            │minutus-pescăruşul   │   │
│            │mic                  │   │
├────────────┼─────────────────────┼───┤
│            │Lacerta              │   │
│            │viridis-guşterul     │R  │
│Reptile     │Natrix               │P  │
│            │tessellata-şarpele de│   │
│            │apă                  │P  │
│            │Emys                 │   │
│            │orbicularis-broasca  │   │
│            │ţestoasă de apă      │   │
├────────────┼─────────────────────┼───┤
│            │Buffo buffo -broasca │   │
│            │râioasă              │P  │
│Amfibieni   │cafenie              │   │
│            │Hyla                 │V  │
│            │arborea-brotăcelul   │R  │
│            │Salamandra           │   │
│            │salamandra-          │   │
│            │salamandra           │   │
├────────────┼─────────────────────┼───┤
│            │Umbra                │   │
│            │krameri-pietroşelul  │   │
│            │Gobio                │   │
│            │kessleri-guvidul de  │R  │
│            │baltă                │R  │
│Peşti       │Leucaspius           │R  │
│            │delineatus-plevuşca  │R  │
│            │Rhodeus sericeus     │R  │
│            │amarus-boarţa        │   │
│            │Misgurnus            │   │
│            │fossilis-ţiparul     │   │
├────────────┼─────────────────────┼───┤
│            │Mantis               │   │
│            │religiosa-calugăriţa │   │
│            │Hydrous piceus-boul  │P  │
│            │de baltă             │P  │
│Nevertebrate│Letharus             │P  │
│            │apterus-forfecar     │P  │
│            │Parnassius           │   │
│            │apollo-fluturele cu  │   │
│            │pete roşii           │   │
├────────────┼─────────────────────┼───┤
│            │Iris                 │   │
│            │pseudacorus-stânjenei│   │
│            │galbeni              │V  │
│            │Sagittaria           │   │
│Plante      │sagittifolia-săgeata │   │
│            │apei                 │   │
│            │Salix                │P  │
│            │purpurea-răchita     │V  │
│            │roşie                │   │
│            │Taraxacum            │   │
│            │palustre-păpădie     │   │
└────────────┴─────────────────────┴───┘

──────────
    *)Convenţia de la Berna- BER, ratificată prin Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979
     **) Pentru fiecare specie, s-a menţionat categoria de vulnerabilitate
──────────
     Judeţul Dolj dispune de un patrimoniu natural bogat, arealele de bază din Dolj pot constitui, prin cadrul natural şi antropic, o adevărată şi atractivă ofertă pentru turismul ecologic. Lacul Adunaţii de Geormane, situat într-o zonă de câmpie din bazinul hidrografic al râului Jiu, face parte din categoria zonelor umede.
     Factorii climatici, hidrologici, geomorfologici şi de biodiversitate imprimă complexului lacustru un caracter ecologic special pentru Câmpia Olteniei. Având în vedere faptul că, complexul lacustru face parte dintr-un sistem hidrografic din apropierea oraşului Craiova, important centru urban, aria prezintă în acelaşi timp interes turistic. De aceea factorii administrativi locali au în vedere asigurarea condiţiilor care să determine dezvoltarea funcţiilor ecologice exprimate în primul rând prin diversitatea structurilor ecosistemice şi ale biodiversităţii.
     Principala particularitate ecologică care defineşte aria protejată Lacul Adunaţii de Geormane constă în faptul că într-un areal ce nu depăşeşte cu mult 100 hectare, sunt grupate o mare diversitate de ecosisteme: denivelări ale terenului sub forma unor mici dealuri, păşuni şi fâneţe, terenuri agricole şi o structură hidrografică complexă: pârâuri, mlaştini, lacuri. Toate acestea sunt populate cu o diversitate de specii de plante şi animale ceea ce conferă zonei, un caracter special pentru Câmpia Olteniei şi chiar pentru teritoriul României.
     Din punct de vedere al condiţiilor de calitate pentru apele de suprafaţă, lacul se încadrează în categoria a II-a, putând fi utilizat pentru piscicultură precum şi în scopuri turistice şi de agrement. Aria este importantă pentru efectivele unor specii de peşti, valoroase din punct de vedere economic. Dintre speciile de peşti existente în acest lac, numai crapul prezintă valoare economică ridicată, în rest predomină - albitura - având importanţă mai mult cantitativă. În această categorie intră: plătica, batca, roşioara, beldiţa, babuşca. Supremaţia crapului din lac a fost preluată de caras, specie nepretenţioasă, rezistentă la lipsa de oxigen din apă, mult mai rezistent la boli şi îngheţ decât celelalte specii şi care s-a înmulţit foarte repede, urmat de crapul chinezesc, peşte fitofag introdus în lac pentru curăţirea apei de fitoplancton. Plătica prezentă pe lângă tufele de stuf şi papură s-a înmulţit foarte mult. Carnea este deosebit de dulce şi gustoasă. Ea se numără printre albitura din lac cu importanţă mai mult cantitativă.
     Principalele calităţi pe care le are Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane sunt următoarele:
    - diversitatea speciilor;
    – posibilitatea de monitorizare a speciilor protejate de interes naţional;
    – posibilitatea de conservare a zonelor umede;
    – prezenţa unor areale de reproducere ale unor specii de interes conservativ;
    – prezenţa unor areale de hrănire ale unor specii de interes conservativ;
    – prezenţa unor areale de odihnă ale unor specii de interes conservativ;
    – accesibilitatea pentru educaţie, turism şi recreere.


    2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată
     Nu este cazul

    2.3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată
     Proiectul - Elaborarea planului de management pentru aria naturală protejată de interes naţional, Lacul Adunaţii de Geormane - vizează 17 specii de faună aparţinând unui număr de şase categorii de animale astfel: trei specii de păsări, două specii de mamifere, trei specii de amfibieni, patru specii de reptile, patru specii de peşti şi o specie de nevertebrat, listate mai jos: cufundarul mare- Gavia immer, barza albă- Ciconia ciconia, pescăruş mic- Larus minutus, chiţcanul de mlaştină- Neomys anomalus, vidra- Lutra lutra, salamandra- Salamandra salamandra, broasca râioasă brună- Bufo bufo, brotăcelul- Hyla arborea, guşterul- Lacerta viridis, ţestoasa de apă- Emys orbicularis, Şarpele de apă- Natrix tessellata, ţestoasa de uscat- bănăţeană Testudo hermanni, ţiparul- Misgurnis fossilis, boarţa- Rhodeus sericeus amarus, porcuşor de nisip- Gobio kessleri, ţigănuşul- Umbra krameri şi fluturele lui Apollo- Parnassius apollo.
     În fişa ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane mai sunt menţionate, alături de acestea şi următoarele specii: ariciul- Erinaceus europaeus, corcodelul mare- Podiceps cristatus, stârcul mare/cenuşiu- Ardea cinerea, plevuşca- Leucaspius delineatus, călugăriţa- Mantis religiosa, boul de baltă- Hydrous piceus, forfecarul- Letharus apterus, stânjenelul- galben Iris pseudacorus, săgeata apei- Sagittaria sagittifolia, răchita roşie- Salix purpurea şi păpădia- Taraxacum palustre.
     În urma investigaţiilor din teren unele dintre specii nu au fost identificate în aria naturală protejată.
    2.3.3.1. Plante inferioare
     Nu este cazul

    2.3.3.2. Plante superioare
     Iris pseudacorus, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 5
     Date generale ale speciei Iris pseudacorus

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │                      │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Iris pseudacorus,     │
│   │ştiinţifică│Linnaeus, 1758        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Stânjenelul galben    │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Este o plantă erbacee │
│   │           │perenă, ce poate      │
│   │           │atinge                │
│   │           │o înălţime de 100-150,│
│   │           │cu frunze erecte până │
│   │           │la 90 de centimetri   │
│   │           │lungime şi 3          │
│   │           │centimetri            │
│   │           │lăţime. Florile au o  │
│   │           │culoare galben        │
│   │           │strălucitoare, peste  │
│   │Descrierea │7-10 centimetri, cu   │
│4  │speciei    │formă                 │
│   │           │tipică de iris.       │
│   │           │Fructul este o capsulă│
│   │           │uscată                │
│   │           │de 4-7 centimetri     │
│   │           │lungime, care conţine │
│   │           │numeroase seminţe maro│
│   │           │pal. Iris pseudacorus │
│   │           │preferă solurile      │
│   │           │foarte umede şi este  │
│   │           │adesea                │
│   │           │comun în zonele umede,│
│   │           │unde tolerează        │
│   │           │submersie, pH scăzut  │
│   │           │şi soluri anoxice.    │
│   │           │Planta                │
│   │           │se răspândeşte rapid, │
│   │           │atât prin rizomi cât  │
│   │           │şi                    │
│   │           │prin seminţe          │
│   │           │dispersate în apă.    │
│   │           │Deşi este în          │
│   │           │primul rând o plantă  │
│   │           │acvatică, rizomii pot │
│   │           │supravieţui şi în     │
│   │           │condiţii prelungite de│
│   │           │uscat                 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Mai-iunie             │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia apare în zone  │
│   │           │cu apă puţin adâncă   │
│   │           │sau                   │
│6  │Cerinţe de │soluri saturate în    │
│   │habitat    │mlaştini, de-a lungul │
│   │           │malul                 │
│   │           │lacurilor sau         │
│   │           │iazurilor cu ape      │
│   │           │stagnante sau         │
│   │           │lent curgătoare şi    │
│   │           │canale.               │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia este prezentă  │
│   │           │în aria naturală      │
│   │           │protejată de interes  │
│7  │Prezenţa în│naţional Lacul        │
│   │arie       │Adunaţii              │
│   │           │de Geormane, în zona  │
│   │           │canalului de legătură │
│   │           │dintre cele două      │
│   │           │lacuri. Distribuţia   │
│   │           │speciei               │
│   │           │este prezentată în    │
│   │           │Anexa 2 la Planul de  │
│   │           │Management            │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8  │Ameninţări │E03 - mediu; H01.05 - │
│   │ale speciei│mediu                 │
│   │în arie    │                      │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Taraxacum palustre, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 6
     Date generale ale speciei Taraxacum palustre

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │                      │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Taraxacum palustre,   │
│   │ştiinţifică│Lyons                 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Păpădie               │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │În general, frunzele  │
│   │           │sunt de 5-25          │
│   │           │centimetri            │
│   │           │lungime, simple,      │
│   │           │lobate şi formează o  │
│   │           │rozetă                │
│   │           │bazală deasupra       │
│   │           │rădăcinii dispuse     │
│   │           │central.              │
│   │           │Florile sunt galbene  │
│   │Descrierea │spre portocaliu şi    │
│4  │speciei    │sunt                  │
│   │           │deschise în timpul    │
│   │           │zilei, dar închise pe │
│   │           │timp                  │
│   │           │de noapte. Florile    │
│   │           │sunt purtate          │
│   │           │individual pe         │
│   │           │o tijă golaşă, care se│
│   │           │ridică 1-10 centimetri│
│   │           │sau chiar mai mult    │
│   │           │deasupra frunzelor.   │
│   │           │Tulpinile şi frunzele │
│   │           │emană o substanţă     │
│   │           │similară latexului de │
│   │           │culoare albă lăptoasă │
│   │           │când sunt rupte. O    │
│   │           │rozetă poate produce  │
│   │           │mai                   │
│   │           │multe tulpini florale │
│   │           │simultan. Florile sunt│
│   │           │de 2-5 centimetri în  │
│   │           │diametru. Fiecare     │
│   │           │sămânţă               │
│   │           │poate fi purtată de   │
│   │           │vânt pe distanţe lungi│
│   │           │ajutând la dispersare.│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Aprilie - iunie       │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Se regăsesc într-o    │
│   │           │varietate foarte largă│
│   │           │de                    │
│6  │Cerinţe de │habitate, dar tind să │
│   │habitat    │prospere cel mai bine │
│   │           │în                    │
│   │           │locuri uşor perturbate│
│   │           │precum păşuni, alei,  │
│   │           │zone contaminate,     │
│   │           │pajişti şi margini de │
│   │           │drum.                 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia a fost         │
│   │           │identificată în zonele│
│   │           │de                    │
│7  │Prezenţa în│pajişte şi zonele     │
│   │arie       │ruderale din          │
│   │           │vecinătatea           │
│   │           │lacurilor. Distribuţia│
│   │           │speciei este          │
│   │           │prezentată            │
│   │           │în Anexa 2 la Planul  │
│   │           │de Management         │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8  │Ameninţări │E03 - mediu; H01.05 - │
│   │ale speciei│mediu                 │
│   │în arie    │                      │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Salix purpurea, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 7
     Date generale ale speciei Salix purpurea

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │                      │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Salix purpurea/Salix  │
│   │ştiinţifică│amplexicaulis, Bory   │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Răchita roşie         │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Este un arbust cu     │
│   │           │frunze căzătoare cu   │
│   │           │creştere              │
│   │           │până la 1-3 m, rar la │
│   │           │5 m înălţime, cu      │
│   │           │lăstari               │
│   │           │ce variază ca şi      │
│   │           │colorit de la         │
│   │           │purpuriu-brun         │
│   │           │la galben-brun,       │
│   │           │devenind gri pal pe   │
│   │           │tulpinile             │
│   │           │vechi. Frunzele sunt  │
│4  │Descrierea │de 2- 8 centimetri,   │
│   │speciei    │rar                   │
│   │           │până la 12 centimetri │
│   │           │lungime şi de 0.3-1   │
│   │           │centimetri, rar 2     │
│   │           │centimetri lăţime; ele│
│   │           │sunt                  │
│   │           │de culoare verde      │
│   │           │închis dorsal,        │
│   │           │albăstriu             │
│   │           │verde ventral şi în   │
│   │           │mod neobişnuit pentru │
│   │           │o                     │
│   │           │salcie, sunt adesea   │
│   │           │aranjate în perechi şi│
│   │           │nu                    │
│   │           │alternativ. Florile   │
│   │           │sunt mici, de 1.5-4.5 │
│   │           │centimetri lungime,   │
│   │           │produse primăvara     │
│   │           │devreme;              │
│   │           │ele sunt de multe ori │
│   │           │violet sau de culoare │
│   │           │roşie, de unde        │
│   │           │denumirea speciei,    │
│   │           │celelalte             │
│   │           │sălcii au cea mai mare│
│   │           │parte a florilor      │
│   │           │albicioase, galben sau│
│   │           │verzi.                │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Iulie - august        │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Creşte la marginea    │
│   │Cerinţe de │cursurilor de apă, în │
│6  │habitat    │zone                  │
│   │           │mlăştinoase sau       │
│   │           │frecvent acoperite cu │
│   │           │apă.                  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia a fost         │
│   │           │identificată în       │
│   │           │vecinătatea           │
│   │           │ariei natural         │
│7  │Prezenţa în│protejate de interes  │
│   │arie       │naţional              │
│   │           │Lacul Adunaţii de     │
│   │           │Geormane, pe malul de │
│   │           │E, NE                 │
│   │           │şi SE al Lacului      │
│   │           │Victoria. Distribuţia │
│   │           │speciei               │
│   │           │este prezentată în    │
│   │           │Anexa 2 la Planul de  │
│   │           │Management            │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8  │Ameninţări │E03 - mediu; H01.05 - │
│   │ale speciei│mediu                 │
│   │în arie    │                      │
└───┴───────────┴──────────────────────┘

    Sagittaria sagittifolia L.
    Tabel nr. 8
     Date generale ale speciei Sagittaria sagittifolia

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │                      │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Sagittaria            │
│   │ştiinţifică│sagittifolia L.       │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Săgeata apei          │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Sagittaria            │
│   │           │sagittifolia este o   │
│   │           │plantă ce             │
│   │           │aparţine familiei     │
│   │           │Alismataceae,         │
│   │           │originară din         │
│   │           │zonele umede ale      │
│   │           │Europei, din Irlanda  │
│   │           │şi                    │
│   │           │Portugalia până în    │
│   │           │Finlanda şi Bulgaria, │
│   │           │Rusia, Ucraina,       │
│   │           │Siberia, Turcia,      │
│   │           │China,                │
│   │           │Australia, Vietnam şi │
│4  │Descrierea │Caucaz. De asemenea,  │
│   │speciei    │este cultivată ca     │
│   │           │aliment în alte ţări. │
│   │           │În                    │
│   │           │Marea Britanie este   │
│   │           │singura specie nativă │
│   │           │a                     │
│   │           │genului.              │
│   │           │Sagittaria            │
│   │           │sagittifolia este o   │
│   │           │plantă erbacee        │
│   │           │perenă, ce creşte în  │
│   │           │apă de 10-50          │
│   │           │centimetri            │
│   │           │adâncime. Frunzele de │
│   │           │deasupra apei sunt în │
│   │           │formă de săgeata, de  │
│   │           │15-25 centimetri      │
│   │           │lungime               │
│   │           │şi 10-22 centimetri   │
│   │           │lăţime, dispuse pe un │
│   │           │peţiol lung. Planta   │
│   │           │are, de asemenea,     │
│   │           │frunze                │
│   │           │liniare înguste,      │
│   │           │submerse, de până la  │
│   │           │80                    │
│   │           │centimetri lungime şi │
│   │           │2 centimetri lăţime.  │
│   │           │Florile sunt 2-2.5    │
│   │           │centimetri lăţime, cu │
│   │           │trei                  │
│   │           │sepale mici şi trei   │
│   │           │petale albe, şi       │
│   │           │numeroase             │
│   │           │stamine mov.          │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Iulie - august        │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Trăieşte în ape       │
│   │Cerinţe de │adânci, mezotrofe până│
│6  │habitat    │la                    │
│   │           │eutrofe, stagnante sau│
│   │           │lent curgătoare:      │
│   │           │canale, râuri, lacuri,│
│   │           │bălţi                 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia a fost         │
│   │           │identificată în zonele│
│   │Prezenţa în│umede                 │
│7  │arie       │dintre Lacul Marica şi│
│   │           │Lacul Victoria.       │
│   │           │Distribuţia speciei   │
│   │           │este prezentată în    │
│   │           │Anexa 2               │
│   │           │la Planul de          │
│   │           │Management            │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8  │Ameninţări │E03 - mediu; H01.05 - │
│   │ale speciei│mediu                 │
│   │în arie    │                      │
└───┴───────────┴──────────────────────┘



    2.3.3.3. Nevertebrate
     Parnassius apollo, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 9
     Date generale ale speciei Parnassius apollo

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │1057                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Parnassius apollo,    │
│   │ştiinţifică│Linnaeus, 1758        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Fluturele lui Apollo  │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Fluturele lui Apollo  │
│   │           │este de culoare albă, │
│   │           │cu                    │
│   │           │pete mari negre pe    │
│   │           │aripile din prim-plan │
│   │           │şi                    │
│   │           │pete roşii pe aripile │
│   │           │din spate, conform    │
│   │           │Carter, 2000. Aceste  │
│   │           │pete roşii pot varia  │
│   │           │în                    │
│   │           │dimensiune şi formă,  │
│   │           │în funcţie de locaţia │
│   │           │indivizilor,          │
│   │           │observându-se şi      │
│   │           │dispariţia            │
│   │           │acestei culori, roşu  │
│   │           │aprins la soare spre o│
│   │           │nuanţă apropiată de   │
│   │           │portocaliu, conform   │
│   │           │Collins şi Morris,    │
│   │           │1985. Aripile sunt    │
│   │           │lucioase              │
│   │           │cu marginile uşor     │
│4  │Descrierea │transparente iar la   │
│   │speciei    │unii                  │
│   │           │indivizi sunt mai     │
│   │           │întunecate - un       │
│   │           │fenomen               │
│   │           │general comun întâlnit│
│   │           │la mulţi fluturi,     │
│   │           │conform Still, 1996.  │
│   │           │Omizile acestei specii│
│   │           │sunt de culoare negru │
│   │           │catifelat cu pete     │
│   │           │roşii-                │
│   │           │portocalii de-a lungul│
│   │           │abdomenului, conform  │
│   │           │Carter, 2000. Specia  │
│   │           │Parnassius apollo     │
│   │           │prezintă multe        │
│   │           │variaţii în ceea ce   │
│   │           │priveşte              │
│   │           │caracteristicile      │
│   │           │morfologice,          │
│   │           │descriindu-se         │
│   │           │mai multe subspecii.  │
│   │           │Conform Levente 2008, │
│   │           │pentru România se     │
│   │           │prezintă următoarele  │
│   │           │subspecii: Parnassius │
│   │           │apollo transsylvanicus│
│   │           │Schweitzer, 1912,     │
│   │           │Parnassius apollo     │
│   │           │jaraensis             │
│   │           │Kertesz, 1922 şi      │
│   │           │Parnassius apollo ssp.│
│   │           │Fluturii adulţi ai    │
│   │           │speciei Parnassius    │
│   │           │apollo                │
│   │           │sunt văzuţi cu aripi  │
│   │           │la mijlocul verii,    │
│   │           │conform Still, 1996,  │
│   │           │hrănindu-se cu nectar │
│   │           │produs din flori,     │
│   │           │conform Fred şi       │
│   │           │colab., 2006          │
│   │           │Omizile care rezultă  │
│   │           │în primăvară din      │
│   │           │ouălele               │
│   │           │depuse peste iarnă de │
│   │           │femele se hrănesc cu  │
│   │           │specii ale genului    │
│   │           │Sedum sp. şi          │
│   │           │Sempervivum           │
│   │           │sp., conform Carter,  │
│   │           │2000. După ce omida va│
│   │           │creşte va forma un    │
│   │           │cocon liber din care  │
│   │           │fluturele adult va    │
│   │           │apărea în urma        │
│   │           │metamorfozei          │
│   │           │conform Still, 1996.  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Iulie - august        │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia habitează în   │
│   │           │pajiştile şi păşunile │
│   │           │montane, până la 2000 │
│   │           │m altitudine, conform │
│   │           │Still, 1996 în cazul  │
│   │           │în care există există │
│   │           │multe specii de plante│
│6  │Cerinţe de │care furnizează       │
│   │habitat    │nectar.               │
│   │           │Omizile speciei       │
│   │           │Parnassius apollo sunt│
│   │           │dependente de speciile│
│   │           │saxicole ca Sedum sp. │
│   │           │şi Sempervivum sp.    │
│   │           │Care cresc pe stâncile│
│   │           │aride sau pietrişuri. │
│   │           │Cercetările au arătat,│
│   │           │conform Fred şi       │
│   │           │colab., 2006 că       │
│   │           │speciile              │
│   │           │saxicole din          │
│   │           │apropierea pajiştilor │
│   │           │şi zonelor            │
│   │           │cu specii de plante   │
│   │           │bogate în nectar sunt │
│   │           │vitale pentru         │
│   │           │Parnassius apollo.    │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│7  │Prezenţa în│identificată în cadrul│
│   │arie       │Ariei                 │
│   │           │Naturale Protejate de │
│   │           │Interes Naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Mantis religiosa Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 10
     Date generale ale speciei Mantis religiosa

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │                      │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Mantis religiosa      │
│   │ştiinţifică│Linnaeus, 1758        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Călugăriţa            │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Capul este            │
│   │           │triunghiular,         │
│   │           │articulat mobil.      │
│   │           │Aparatul bucal de tip │
│   │           │rozător. Antenele sunt│
│   │           │lungi, filiforme.     │
│   │           │Picioarele sunt bine  │
│   │           │dezvoltate, cele      │
│   │           │anterioare fiind      │
│   │           │înzestrate            │
│   │           │cu spini. Aripile     │
│   │           │anterioare sunt       │
│   │           │înguste şi            │
│   │           │tari, iar cele        │
│   │           │posterioare late,     │
│   │           │membranoase,          │
│   │           │în stare de repaus    │
│   │           │fiind strânse sub cele│
│   │           │anterioare. Abdomenul │
│   │           │e alungit, voluminos, │
│   │           │format din 6 segmente │
│   │           │la femele şi 8        │
│   │           │segmente              │
│   │Descrierea │la masculi. Corpul    │
│4  │speciei    │este verde, galben sau│
│   │           │brun                  │
│   │           │Lungimea corpului     │
│   │           │aproximativ 11        │
│   │           │centimetri.           │
│   │           │Călugăriţa are un simţ│
│   │           │al văzului mult mai   │
│   │           │bine dezvoltat decât  │
│   │           │al altor insecte,     │
│   │           │aceasta               │
│   │           │putându-şi răsuci     │
│   │           │capul cu 180 grade, în│
│   │           │căutarea prăzii.      │
│   │           │Călugăriţa este o     │
│   │           │specie hemimetabolă,  │
│   │           │adică                 │
│   │           │se dezvoltă prin      │
│   │           │metamorfoză           │
│   │           │incompletă.           │
│   │           │Imediat după fecundare│
│   │           │femela depune 100-300 │
│   │           │ouă. Ouăle sunt       │
│   │           │înconjurate de o masă │
│   │           │spumoasă              │
│   │           │care mai apoi devine  │
│   │           │consistentă formând o │
│   │           │capsulă chitinoasă -  │
│   │           │ooteca. Larvele       │
│   │           │eclozează             │
│   │           │din ootecă în         │
│   │           │primăvara următoare şi│
│   │           │se                    │
│   │           │deosebesc de adulţi   │
│   │           │atât prin dimensiuni, │
│   │           │cât                   │
│   │           │şi prin unele         │
│   │           │particularităţi       │
│   │           │morfologice.          │
│   │           │După patru năpârliri  │
│   │           │larva se transformă în│
│   │           │insectă adultă. Atât  │
│   │           │adulţii, cât şi       │
│   │           │larvele               │
│   │           │sunt prădători        │
│   │           │specializaţi,         │
│   │           │consumând doar        │
│   │           │anumite specii de     │
│   │           │insecte. Speciei îi   │
│   │           │este                  │
│   │           │caracteristic         │
│   │           │canibalismul, astfel  │
│   │           │în                    │
│   │           │majoritatea cazurilor,│
│   │           │după fecundare, femela│
│   │           │devorează masculul.   │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Iulie - august        │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│6  │Cerinţe de │Pajişti, păşuni       │
│   │habitat    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│7  │Prezenţa în│identificată în cadrul│
│   │arie       │Ariei                 │
│   │           │Naturale Protejate de │
│   │           │Interes Naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Hydrous piceus, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 11
     Date generale ale speciei Hydrous piceus

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │                      │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Hydrous piceus        │
│   │ştiinţifică│Linnaeus, 1758        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Boul de baltă         │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Această specie este   │
│   │           │printre cele mai mari │
│   │           │insecte acvatice      │
│   │           │putând depăşi 5       │
│   │           │centimetri în         │
│   │           │lungime şi 2 în       │
│   │           │lăţime. Corpul este   │
│   │           │negru cu              │
│   │           │un luciu verzui sau   │
│   │           │măsliniu. Are ochii   │
│   │           │proeminenţi şi antene │
│   │           │negru-roşcate. Acest  │
│4  │Descrierea │gândac trăieşte în    │
│   │speciei    │corpuri de apă precum │
│   │           │lacuri, bălţi, iazuri,│
│   │           │heleştee. Este        │
│   │           │omnivor,              │
│   │           │dar preferă hrana de  │
│   │           │origine vegetală.     │
│   │           │Poate                 │
│   │           │trăi până la 3 ani,   │
│   │           │dar cele mai multe    │
│   │           │exemplare mor după    │
│   │           │reproducerea din      │
│   │           │timpul                │
│   │           │primului an. Se       │
│   │           │hrănesc şi cu larve de│
│   │           │melci                 │
│   │           │de apa dulce. Larvele │
│   │           │pot atinge 7          │
│   │           │centimetri            │
│   │           │lungime înainte de a  │
│   │           │se transforma în pupe │
│   │           │în                    │
│   │           │noroi. Primăvara,     │
│   │           │femela adultă         │
│   │           │realizează un         │
│   │           │cocon, în care depune │
│   │           │ouăle, şi îl          │
│   │           │eliberează            │
│   │           │pe apă.               │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Iulie - august        │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│6  │Cerinţe de │Lacuri, bălţi, iazuri,│
│   │habitat    │heleştee              │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│   │           │identificată în aria  │
│   │Prezenţa în│naturală              │
│7  │arie       │protejată de interes  │
│   │           │naţional Lacul        │
│   │           │Adunaţii              │
│   │           │de Geormane, însă nu  │
│   │           │excludem posibilitatea│
│   │           │prezenţei acestei     │
│   │           │specii                │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Lethrus apterus, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 12
     Date generale ale speciei Lethrus apterus

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │                      │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Lethrus apterus,      │
│   │ştiinţifică│Laxmann, 1770         │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Forfecar              │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia are un corp    │
│   │           │scurt, un cap mare şi │
│   │           │un                    │
│   │           │prothorace lat.       │
│   │           │Lungimea corpului este│
│   │           │de 15-                │
│   │           │24 milimetri; este e  │
│   │           │culoare neagră.       │
│   │           │Primăvara             │
│   │Descrierea │sapă tuneluri adânci  │
│4  │speciei    │în pajişti, păşuni sau│
│   │           │alte zone             │
│   │           │non-agricole. La      │
│   │           │capătul tunelului     │
│   │           │femela realizează     │
│   │           │camerele laterale în  │
│   │           │care va               │
│   │           │depune ouăle. Apoi    │
│   │           │gândacii vor umple    │
│   │           │camerele              │
│   │           │cu frunze mici, care  │
│   │           │servesc ca hrană      │
│   │           │pentru                │
│   │           │larve. Larvele vor    │
│   │           │ierna în aceste       │
│   │           │încăperi.             │
│   │           │Această specie este   │
│   │           │considerată dăunătoare│
│   │           │pentru culturi precum │
│   │           │struguri deoarece se  │
│   │           │hrăneşte cu muguri şi │
│   │           │frunze.               │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Iulie - august        │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Cerinţe de │Pajişti, păşuni, zone │
│6  │habitat    │deschise fără         │
│   │           │utilizare             │
│   │           │agricolă              │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│7  │Prezenţa în│identificată în cadrul│
│   │arie       │Ariei                 │
│   │           │Naturale Protejate de │
│   │           │Interes Naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    2.3.3.4. Ihtiofaună
     Misgurnis fossilis, Berg, 1949
    Tabel nr. 13
     Date generale ale speciei Misgurnis fossilis

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │1145                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Misgurnis fossilis    │
│   │ştiinţifică│Berg, 1949            │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Ţipar                 │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Are o talia obişnuită │
│   │           │de 20-25 centimetri,  │
│   │           │rareori atinge 32     │
│   │           │centimetri. Corpul    │
│   │           │este                  │
│   │           │alungit, mai mult sau │
│   │           │mai puţin cilindric,  │
│   │           │uşor comprimat lateral│
│   │           │spre coadă şi acoperit│
│   │           │cu solzi foarte mici, │
│   │           │fără a prezenta o     │
│   │           │linie                 │
│   │           │laterală evidentă.    │
│   │           │Corpul este învelit cu│
│   │           │un                    │
│   │           │mucus foarte alunecos.│
│   │           │Capul este mic, cu    │
│   │           │botul scurt, orientat │
│   │           │în jos. Gura mică,    │
│   │           │inferioară, este      │
│   │Descrierea │prevăzută cu 10       │
│4  │speciei    │mustăţi,              │
│   │           │dintre care 4 pe      │
│   │           │vârful botului, pe    │
│   │           │maxila                │
│   │           │superioară, 2 mai     │
│   │           │lungi la colţurile    │
│   │           │gurii şi              │
│   │           │4 pe mandibulă.       │
│   │           │Înotătoarele sunt     │
│   │           │rotunjite şi          │
│   │           │mici. Înotătoarea     │
│   │           │dorsală situată       │
│   │           │deasupra              │
│   │           │înotătoarei ventrale. │
│   │           │Înotătoarea anală, cu │
│   │           │baza scurtă, se       │
│   │           │inserează în urma     │
│   │           │verticalei            │
│   │           │posterioare a         │
│   │           │înotătoarei dorsale.  │
│   │           │Înotătoarea           │
│   │           │codala este mică şi   │
│   │           │rotunjită. Pe spate şi│
│   │           │pe                    │
│   │           │faţa ventrală a       │
│   │           │pedunculul caudal se  │
│   │           │întinde               │
│   │           │câte o mică creastă.  │
│   │           │Trăind în ape puţin   │
│   │           │oxigenate, acesta s-a │
│   │           │adaptat la o          │
│   │           │respiraţie            │
│   │           │"intestinală", astfel │
│   │           │acesta inhalează aer  │
│   │           │atmosferic din care   │
│   │           │extrage oxigenul cu   │
│   │           │ajutorul intestinului │
│   │           │puternic vascularizat.│
│   │           │Hrana constă din      │
│   │           │moluşte mici, viermi, │
│   │           │larve                 │
│   │           │de insecte şi insecte,│
│   │           │înghite şi mâl. Depune│
│   │           │icrele pe plante din  │
│   │           │martie până în iunie. │
│   │           │Importanţă economică  │
│   │           │este foarte redusă. Se│
│   │           │foloseşte ca nadă la  │
│   │           │pescuitul sportiv.    │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Martie-august         │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Misgurnus fossilis    │
│   │           │este un peşte         │
│   │           │dulcicol,             │
│   │           │bentonic, din familia │
│   │           │Cobitidae ordinul     │
│6  │Cerinţe de │Cypriniformes, ce     │
│   │habitat    │trăieşte în apele     │
│   │           │stătătoare            │
│   │           │sau lent curgătoare,  │
│   │           │cu funduri mâloase şi │
│   │           │cu                    │
│   │           │vegetaţie abundentă.  │
│   │           │Trăieşte, de obicei,  │
│   │           │pe                    │
│   │           │fundul cursurilor de  │
│   │           │apă, îngropându-se    │
│   │           │deseori în substratul │
│   │           │moale al acestora: mâl│
│   │           │sau nisip.            │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia este prezentă  │
│   │           │în interiorul ariei,  │
│   │           │habitatele importante │
│   │           │pentru această specie │
│7  │Prezenţa în│fiind reprezentate de │
│   │arie       │zone cu stufăriş, cu  │
│   │           │curgere lentă, cu mâl │
│   │           │şi slab oxigenate.    │
│   │           │Distribuţia speciei în│
│   │           │cadrul Ariei Naturale │
│   │           │Protejate de Interes  │
│   │           │Naţional Lacul        │
│   │           │Adunaţii              │
│   │           │de Geormane este      │
│   │           │prezentată în Anexa   │
│   │           │nr. 2 la              │
│   │           │Planul de management. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8  │Ameninţări │E03 - mediu; F02.03 - │
│   │ale speciei│mediu; H01.05 - mediu;│
│   │în arie    │I01 - mediu           │
│   │           │                      │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Rhodeus sericeus amarus, Bloch, 1782
    Tabel nr. 14
     Date generale ale speciei Rhodeus sericeus amarus

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │1134                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Rhodeus sericeus      │
│   │ştiinţifică│amarus Bloch, 1782    │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Boarţa sau boarţă,    │
│   │           │belghiţă, beltiţă,    │
│3  │Denumirea  │beschie,              │
│   │populară   │burtă verde, halan,   │
│   │           │latiţă, peşte de arin,│
│   │           │ţigancă, rânchiţă,    │
│   │           │sfei, verdeaţă,       │
│   │           │chişoagă,             │
│   │           │behliţa, plutică      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Poate trăi 6 ani, are │
│   │           │corpul scurt, înalt,  │
│   │           │comprimat lateral, cu │
│   │           │spatele şi abdomenul  │
│   │           │curbat şi este        │
│   │           │acoperit cu solzi     │
│   │           │mari,                 │
│   │           │persistenţi. Capul    │
│   │           │mijlociu. Gura este   │
│   │           │subinferioară, mică,  │
│   │           │arcuită şi puţin      │
│   │           │oblică,               │
│   │           │şi este lipsită de    │
│   │           │mustăţi. Botul obtuz. │
│   │           │Ochii                 │
│   │           │mari. Linia laterală  │
│   │           │incompletă, scurtă.   │
│   │           │Înotătoarea dorsală   │
│   │           │este aşezată          │
│   │           │aproximativ           │
│   │           │la mijlocul corpului, │
│   │           │puţin în urma         │
│   │           │inserţiei             │
│   │Descrierea │înotătoarei ventrale. │
│4  │speciei    │Înotătoarea anală     │
│   │           │inserată sub mijlocul │
│   │           │înotătoarei dorsalei. │
│   │           │Înotătoarea caudală   │
│   │           │bifurcată cu vârfurile│
│   │           │ascuţite. Spatele este│
│   │           │brun sau              │
│   │           │cenuşiu-verzui        │
│   │           │flancurile şi         │
│   │           │abdomenul             │
│   │           │albe-argintate, cu o  │
│   │           │dungă îngustă,        │
│   │           │verde-albastră sau    │
│   │           │negricioasă,          │
│   │           │ce se întinde         │
│   │           │longitudinal pe       │
│   │           │jumătatea             │
│   │           │posterioară a         │
│   │           │corpului. Înotătoarea │
│   │           │dorsală şi            │
│   │           │caudală               │
│   │           │cenuşiu-închise,      │
│   │           │restul înotătoarelor  │
│   │           │sunt roşcate.         │
│   │           │Dimorfismul sexual    │
│   │           │este                  │
│   │           │pronunţat în timpul   │
│   │           │reproducerii. Femela  │
│   │           │în                    │
│   │           │timpul reproducerii   │
│   │           │are o papilă genitală │
│   │           │foarte alungită, în   │
│   │           │formă de tub, care    │
│   │           │poate                 │
│   │           │depăşi, ca lungime,   │
│   │           │extremitatea          │
│   │           │înotătoarei           │
│   │           │caudale. Acest tub    │
│   │           │este elastic, se umple│
│   │           │cu                    │
│   │           │icre şi devine roşu   │
│   │           │sau portocaliu. Se    │
│   │           │hrăneşte în principal │
│   │           │cu alge filamentoase, │
│   │           │diatomee, crustacee   │
│   │           │mici, viermi, larve de│
│   │           │insecte. Depune icrele│
│   │           │în aprilie-mai, între │
│   │           │valvele moluştelor    │
│   │           │lamelibranhiate din   │
│   │           │apele                 │
│   │           │dulci: Unio sp. şi    │
│   │           │Anodonta sp. Are      │
│   │           │importanţa            │
│   │           │economică locală.     │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Martie-august         │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Este un peşte dulcicol│
│   │           │bentopelagic, mic, cu │
│   │           │o                     │
│6  │Cerinţe de │lungime de 5- 6       │
│   │habitat    │centimetri, maxim     │
│   │           │10centimetri          │
│   │           │din familia           │
│   │           │Ciprinidae, din apele │
│   │           │stătătoare            │
│   │           │sau lin curgătoare, cu│
│   │           │fund nisipos.         │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│7  │Prezenţa în│identificată în cadrul│
│   │arie       │ariei                 │
│   │           │natural protejate de  │
│   │           │interes naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Gobio kessleri, Dybowski, 1862
    Tabel nr. 15
     Date generale ale speciei Gobio kessleri

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │2511                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Gobio kessleri        │
│   │ştiinţifică│Dybowski, 1862        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Porcuşorul de nisip   │
│3  │Denumirea  │sau porcon, porcănel, │
│   │populară   │boţog, cui, peşte     │
│   │           │pestriţ, pistriţ,     │
│   │           │petrişor,             │
│   │           │văcar, chetrar, petroc│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Corpul alungit,       │
│   │           │fusiform, gros, de    │
│   │           │înălţime              │
│   │           │mică, slab comprimat  │
│   │           │lateral, cilindric în │
│   │           │secţiune transversală,│
│   │           │acoperit cu solzi     │
│   │           │destul de mari, mai   │
│   │           │mari decât la restul  │
│   │           │porcuşorilor,         │
│   │           │persistenţi. Gâtul şi │
│   │           │pieptul               │
│   │           │sunt lipsiţi de solzi,│
│   │           │iar suprafaţa goală   │
│   │           │este limitată         │
│   │           │posterior de o linie  │
│   │           │ce uneşte             │
│   │           │extremităţile         │
│   │           │posterioare ale       │
│   │           │bazelor               │
│   │           │înotătoarelor         │
│   │           │pectorale; uneori,    │
│   │           │această linie         │
│   │           │prezintă un unghi, cu │
│   │           │vârful îndreptat      │
│   │           │înapoi.               │
│   │           │Pe solzii de pe spate │
│   │           │sunt 3-5 striuri      │
│   │Descrierea │epiteliale            │
│4  │speciei    │longitudinale în      │
│   │           │relief. Trei          │
│   │           │rânduri de solzi între│
│   │           │linia laterală şi     │
│   │           │originea înotătoarelor│
│   │           │ventrale. Solzii de pe│
│   │           │linia laterală sunt   │
│   │           │mai înalţi decât      │
│   │           │lungi.                │
│   │           │Înălţimea maximă a    │
│   │           │corpului intră de     │
│   │           │5,7-6,8               │
│   │           │ori în lungimea       │
│   │           │acestuia; înălţimea   │
│   │           │minimă de             │
│   │           │3,1-3,3 ori în        │
│   │           │lungimea pedunculului │
│   │           │caudal.               │
│   │           │Pedunculul caudal este│
│   │           │cilindric, gros,      │
│   │           │relativ lung şi scund,│
│   │           │necomprimat lateral.  │
│   │           │Pedunculul codal      │
│   │           │reprezintă 23-24% din │
│   │           │lungi-                │
│   │           │mea corpului, grosimea│
│   │           │lui, la baza analei,  │
│   │           │este mai mare ca      │
│   │           │înălţimea lui minimă. │
│   │           │Maturitatea sexuală   │
│   │           │este atinsă în al     │
│   │           │doilea                │
│   │           │sau al treilea an.    │
│   │           │Perioada de depunere a│
│   │           │icrelor durează de la │
│   │           │sfârşitul primăverii  │
│   │           │până în septembrie, de│
│   │           │obicei în iunie, în   │
│   │           │funcţie de climă şi de│
│   │           │debitul râurilor.     │
│   │           │Cârdurile de peşti    │
│   │           │reproducători se      │
│   │           │deplasează            │
│   │           │în apele de suprafaţă │
│   │           │în perioada de        │
│   │           │depunere              │
│   │           │a icrelor, situate în │
│   │           │zone bine oxigenate,  │
│   │           │uneori, doar la câţiva│
│   │           │centimetri adâncime.  │
│   │           │Icrele sunt depuse de │
│   │           │femelele în mai multe │
│   │           │cicluri. După         │
│   │           │fecundare icrele sunt │
│   │           │transpor-             │
│   │           │tate de curent în jos │
│   │           │spre fund şi aderă la │
│   │           │pietre sau alte       │
│   │           │elemente ale          │
│   │           │substratului cu       │
│   │           │filamentele lor       │
│   │           │adezive. Icrele rămân │
│   │           │ataşate               │
│   │           │de suport până la     │
│   │           │eclozare, care are loc│
│   │           │în                    │
│   │           │aproximativ 7-10 zile.│
│   │           │Specia are o valoare  │
│   │           │economică sau sportivă│
│   │           │modestă şi locală.    │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │iunie-septembrie      │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Trăieşte în cursul    │
│   │           │mijlociu şi superior  │
│   │           │al                    │
│   │           │râurilor de deal şi   │
│   │           │şes în zona scobarului│
│   │           │şi                    │
│   │           │a mrenei, cu ape      │
│   │           │relativ rapid         │
│   │           │curgătoare            │
│   │           │acolo unde apa atinge │
│   │           │o viteză de 45-60 m/  │
│   │           │sec,                  │
│   │           │rar până la 90        │
│   │           │centimetri/secundă.   │
│6  │Cerinţe de │Preferă               │
│   │habitat    │apele puţin adânci,   │
│   │           │limpezi şi bine       │
│   │           │oxigenate             │
│   │           │din cursul mijlociu al│
│   │           │râurilor cu fund      │
│   │           │nisipos sau cele cu   │
│   │           │prundiş şi nisip,     │
│   │           │prundiş               │
│   │           │cu argilă sau pietros.│
│   │           │În cursul superior al │
│   │           │râurilor este mai rar │
│   │           │şi se întâlnesc       │
│   │           │aproape               │
│   │           │numai peştii adulţi.  │
│   │           │Niciodată nu intra în │
│   │           │regiunile mocirloase  │
│   │           │ale                   │
│   │           │râului.               │
│   │           │Mai puţin fotofob     │
│   │           │decât alte specii ale │
│   │           │genului Romanogobio,  │
│   │           │este mai activ în     │
│   │           │amurg                 │
│   │           │sau în zilele         │
│   │           │înnorate, dar şi în   │
│   │           │timpul zilei          │
│   │           │Lungimea obişnuită    │
│   │           │6-11 centimetri, maxim│
│   │           │16                    │
│   │           │centimetri. Femele    │
│   │           │sunt mai mari. Poate  │
│   │           │trăi                  │
│   │           │5 ani.                │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│7  │Prezenţa în│identificată în cadrul│
│   │arie       │ariei                 │
│   │           │natural protejate de  │
│   │           │interes naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Umbra krameri, Walbaum, 1792
    Tabel nr. 16
     Date generale ale speciei Umbra krameri

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │2011                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Umbra krameri Walbaum,│
│   │ştiinţifică│1792                  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Ţigănuş               │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Are o talia până la   │
│   │           │10-11 centimetri.     │
│   │           │Corpul                │
│   │           │este oval, uşor       │
│   │           │comprimat lateral, cu │
│   │           │spatele               │
│   │           │gros şi este acoperit │
│   │           │cu solzi mari. Capul  │
│   │           │comprimat lateral cu  │
│   │           │gura mică dispusă     │
│   │           │terminal care este    │
│   │           │prevăzută cu dinţi    │
│   │           │mărunţi.              │
│   │           │Ochii sunt apropiaţi  │
│   │           │de profilul frunţii.  │
│   │           │Înotătoarea dorsală se│
│   │           │află în urma          │
│   │           │înotătoarelor         │
│   │           │ventrale, iar         │
│   │           │înotătoarea cauda-    │
│   │           │lă are marginea       │
│   │           │rotunjită. Coloritul  │
│   │           │corpului              │
│   │           │este negru pe spate;  │
│   │           │laturile sunt cafeniu-│
│   │           │închis, iar abdomenul │
│   │           │gălbui cu străluciri  │
│   │           │violacee sau roşii.   │
│   │           │Are numeroase pete    │
│4  │Descrierea │mici,                 │
│   │speciei    │neregulate, negre,    │
│   │           │peste tot corpul. În  │
│   │           │lungul                │
│   │           │corpului se află 1-6  │
│   │           │dungi longitudinale   │
│   │           │albe-                 │
│   │           │gălbui. Pe            │
│   │           │înotătoarele dorsală  │
│   │           │şi codală câte        │
│   │           │o dungă închisă.      │
│   │           │Depune icrele în mici │
│   │           │cuiburi               │
│   │           │săpate în nisip, în   │
│   │           │martie-aprilie. Se    │
│   │           │hrăneşte cu plancton  │
│   │           │format din crustacee  │
│   │           │de                    │
│   │           │talie mare şi larve de│
│   │           │nevertebrate. Are     │
│   │           │valoare economică     │
│   │           │foarte redusă.        │
│   │           │Hrană principală o    │
│   │           │constituie planctonul │
│   │           │grosier format din    │
│   │           │crustacee de talie    │
│   │           │mare şi               │
│   │           │larve de nevertebrate.│
│   │           │Tigănuşii tineri se   │
│   │           │hrănesc în principal  │
│   │           │cu crustacee mici:    │
│   │           │Ostracoda, Cyclopoida │
│   │           │şi larve de           │
│   │           │Chironomidae          │
│   │           │La sfârşitul primei   │
│   │           │veri pot consuma      │
│   │           │organisme             │
│   │           │mai mari. De cele mai │
│   │           │multe ori se găsesc în│
│   │           │intestinele lor       │
│   │           │crustacee bentonice de│
│   │           │talie                 │
│   │           │mai mare: Gammaridae, │
│   │           │Isopoda şi melci. Se  │
│   │           │hrănesc şi cu         │
│   │           │organisme semipelagice│
│   │           │sau de pe             │
│   │           │suprafaţă apei:       │
│   │           │gândaci de apă şi alte│
│   │           │insecte               │
│   │           │mai rar cu vegetaţie. │
│   │           │Se pot hrăni şi cu    │
│   │           │alevinii altor specii │
│   │           │de peşti. Trăind în   │
│   │           │ape                   │
│   │           │sărace în oxigen,     │
│   │           │ţigănuşul îşi         │
│   │           │completează           │
│   │           │respiraţia înghiţind  │
│   │           │ocazional aer         │
│   │           │atmosferic,           │
│   │           │din care extrage      │
│   │           │oxigen prin vezica    │
│   │           │înotătoare            │
│   │           │puternic vascularizată│
│   │           │care, apoi, este      │
│   │           │eliminat pe sub       │
│   │           │opercul.              │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │martie-aprilie        │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Umbra krameri este un │
│   │           │peşte dulcicol, bento-│
│   │           │pelagic, nemigrator,  │
│6  │Cerinţe de │din ordinul           │
│   │habitat    │Esociformes,          │
│   │           │din apele stătătoare  │
│   │           │mici, cu multă        │
│   │           │vegetaţie             │
│   │           │şi mâl. Este o specie │
│   │           │endemică a bazinului  │
│   │           │hidrografic al Dunării│
│   │           │şi Nistrului conform  │
│   │           │Bănărescu, 1964.      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│7  │Prezenţa în│identificată în cadrul│
│   │arie       │ariei                 │
│   │           │natural protejate de  │
│   │           │interes naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Leucaspius delineatus, Walbaum, 1792
    Tabel nr. 17
     Date generale ale speciei Leucaspius delineatus

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │2512                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Leucaspius delineatus │
│   │ştiinţifică│Heckel, 1843          │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Plevuşa               │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Este o specie gregară.│
│   │           │Depune icrele pentru  │
│   │           │prima dată la un an,  │
│   │           │în mai-septembrie,    │
│   │           │când                  │
│   │           │temperatura ajunge la │
│   │           │16 ° C. Femelele pot  │
│   │           │depune o dată la      │
│   │           │fiecare trei          │
│   │           │săptămâni.            │
│4  │Descrierea │Masculii sunt         │
│   │speciei    │teritoriali; ei curăţă│
│   │           │locul de              │
│   │           │depunere a icrelor şi │
│   │           │le păzesc, acestea    │
│   │           │sunt                  │
│   │           │dispuse în şiruri în  │
│   │           │jurul rădăcinilor,    │
│   │           │stufului, vegetaţiei  │
│   │           │acvatice sau în jurul │
│   │           │oricărui material     │
│   │           │aflat în deriva pe    │
│   │           │suprafaţa             │
│   │           │apei. Se hrăneşte în  │
│   │           │principal cu          │
│   │           │zooplancton           │
│   │           │şi insecte. Populaţii │
│   │           │se pot forma în       │
│   │           │habitatele fără       │
│   │           │prădători. De multe   │
│   │           │ori ajunge            │
│   │           │rapid în corpurile de │
│   │           │apă nou create prin   │
│   │           │mecanisme încă        │
│   │           │necunoscute.          │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │martie-aprilie        │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Habitate ripariene de │
│   │           │câmpie precum         │
│   │           │corpurile             │
│   │Cerinţe de │de apă conectate la   │
│6  │habitat    │râuri doar în         │
│   │           │perioadele            │
│   │           │de ape mari. Adesea   │
│   │           │este găsit în iazuri, │
│   │           │lacuri de stepă şi    │
│   │           │corpuri de apă mici ce│
│   │           │nu                    │
│   │           │sunt conectate la     │
│   │           │râuri.                │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│7  │Prezenţa în│identificată în cadrul│
│   │arie       │ariei                 │
│   │           │natural protejate de  │
│   │           │interes naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    2.3.3.5. Herpetofaună
     Salamandra salamandra, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 18
     Date generale ale speciei Salamandra salamandra

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │2351                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Salamandra salamandra │
│   │ştiinţifică│Linnaeus, 1758        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Salamandra            │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Sub numele de         │
│   │           │salamandra sunt       │
│   │           │reunite peste         │
│   │           │550 de specii de      │
│   │           │amfibieni cu corpul   │
│   │           │similar               │
│   │           │unei şopârle, dar cea │
│   │           │mai cunoscută şi mai  │
│   │           │răspândită salamandră │
│   │           │în Europa este cea    │
│   │           │comuna sau de foc:    │
│   │           │Salamandra salamandra.│
│   │           │Paleta cromatica a    │
│   │           │salamandrei comune    │
│   │           │include               │
│   │           │diverse combinaţii    │
│   │           │între negru şi galben,│
│   │           │iar                   │
│   │           │unele pot fi aproape  │
│   │Descrierea │monocolore. Cu o      │
│4  │speciei    │greutate              │
│   │           │de aproximativ 40 g,  │
│   │           │cele mai multe        │
│   │           │salamandre            │
│   │           │de foc ajung la o     │
│   │           │lungime de 15-25      │
│   │           │centimetri.           │
│   │           │Femelele sunt adesea  │
│   │           │puţin mai mari decât  │
│   │           │masculii.             │
│   │           │Salamandra are membre │
│   │           │puternice şi glande   │
│   │           │parotide proeminente, │
│   │           │iar pielea este       │
│   │           │lucioasă              │
│   │           │şi la atingere oferă  │
│   │           │senzaţia de cauciuc.  │
│   │           │Capul este uşor       │
│   │           │aplatizat, iar botul  │
│   │           │rotunjit.             │
│   │           │Coada cilindrică şi   │
│   │           │lungă poate avea o    │
│   │           │lungime               │
│   │           │de până la o treime   │
│   │           │din cea totală a      │
│   │           │corpului.             │
│   │           │Glandele parotide,    │
│   │           │care se extind către  │
│   │           │ceafa                 │
│   │           │din spatele ochilor,  │
│   │           │au o suprafaţă cu pori│
│   │           │dilataţi, prin care   │
│   │           │salamandra poate      │
│   │           │împrăştia             │
│   │           │un lichid toxic atunci│
│   │           │când este atacată de  │
│   │           │prădători. Alcaloidul │
│   │           │neurotoxic produs de o│
│   │           │salamandră speriată   │
│   │           │poate provoca         │
│   │           │hipertensi-           │
│   │           │une, convulsii        │
│   │           │musculare puternice şi│
│   │           │hiper-                │
│   │           │ventilaţie la toate   │
│   │           │vertebratele.         │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │martie-august         │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Salamandra trăieşte de│
│   │           │obicei în zone        │
│   │           │deluroase, în păduri  │
│   │           │de foioase, într-un   │
│   │           │mediu                 │
│   │           │în care are acces la  │
│   │           │ape stătătoare curate.│
│   │           │Este unică între      │
│   │           │vertebrate prin       │
│   │           │abilitatea sa         │
│   │           │de a dezvolta din nou │
│   │           │un membru pierdut.    │
│6  │Cerinţe de │În sălbăticie, aceşti │
│   │habitat    │amfibieni sunt activi │
│   │           │mai ales seara şi     │
│   │           │noaptea, dar în zilele│
│   │           │ploioase pot fi activi│
│   │           │de-a lungul întregii  │
│   │           │zile. Se hrănesc cu   │
│   │           │insecte, râme, melci  │
│   │           │şi                    │
│   │           │chiar broaşte sau     │
│   │           │şopârle mici. În      │
│   │           │captivitate           │
│   │           │salamandrele au nevoie│
│   │           │să fie protejate de   │
│   │           │temperaturi ridicate  │
│   │           │şi preferă un mediu de│
│   │           │viaţă umed. Pot       │
│   │           │hiberna iarna, timp de│
│   │           │până la               │
│   │           │patru luni.           │
│   │           │Salamandrele au o     │
│   │           │speranţă de viaţă mult│
│   │           │mai                   │
│   │           │lungă decât alţi      │
│   │           │amfibieni: pot trăi în│
│   │           │general 30 de ani, iar│
│   │           │într-un muzeu de      │
│   │           │istorie naturală din  │
│   │           │Germania, o salamandra│
│   │           │a                     │
│   │           │supravieţuit peste 50 │
│   │           │de ani.               │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│7  │Prezenţa în│identificată în cadrul│
│   │arie       │ariei                 │
│   │           │natural protejate de  │
│   │           │interes naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Bufo bufo, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 19
     Date generale ale speciei Bufo bufo

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │2361                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Bufo bufo Linnaeus,   │
│   │ştiinţifică│1758                  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Broasca râioasă brună │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Are o formă masivă, cu│
│   │           │corpul îndesat. Pupila│
│   │           │este orizontală, botul│
│   │           │scurt şi rotund.      │
│   │           │Degetele membrelor    │
│   │           │anterioare sunt       │
│   │           │relativ               │
│   │           │scurte şi rotunjite,  │
│   │           │al treilea deget fiind│
│   │           │cel mai lung, membrele│
│   │           │posterioare sunt de   │
│   │           │lungime mijlocie: tras│
│   │           │pe lângă corp atinge  │
│   │           │cu                    │
│   │           │articulaţia tibio     │
│   │           │tarsală timpanul, cu  │
│   │           │degete-               │
│   │           │le turtite şi de      │
│   │           │lungime medie. Pe     │
│   │           │partea                │
│   │           │dorsală a corpului,   │
│   │           │pielea este acoperită │
│   │           │cu                    │
│   │           │tuberculi verucoşi de │
│   │           │diferite mărimi, fiind│
│   │           │spinoşi sau poroşi    │
│   │           │care elimină o        │
│   │           │secreţie              │
│   │           │iritantă. În spatele  │
│   │           │ochilor se pot observa│
│   │           │două glande mari,     │
│   │           │proeminente, numite   │
│   │           │glande                │
│   │           │parotide. Pe partea   │
│   │           │ventrală a corpului,  │
│   │           │tegumentul este       │
│   │           │granulos, iar aceste  │
│   │Descrierea │granule               │
│4  │speciei    │pot avea uneori spini │
│   │           │cornoşi. Masculii sunt│
│   │           │mult mai mici decât   │
│   │           │femelele, dar au      │
│   │           │braţele               │
│   │           │anterioare şi degetele│
│   │           │bine dezvoltate şi    │
│   │           │puternice.            │
│   │           │La această specie     │
│   │           │lipsesc sacii vocali. │
│   │           │În                    │
│   │           │perioada de           │
│   │           │reproducere se pot    │
│   │           │observa pe            │
│   │           │degetele membrelor    │
│   │           │anterioare nişte      │
│   │           │tuberculi,            │
│   │           │de culoare închisă,   │
│   │           │numiţi calozităţi     │
│   │           │nupţiale              │
│   │           │Acestea au rolul de a │
│   │           │menţine masculul bine │
│   │           │prins de femelă în    │
│   │           │timpul reproducerii,  │
│   │           │dat                   │
│   │           │fiind faptul că       │
│   │           │femelele parcurg      │
│   │           │distanţe              │
│   │           │foarte mari până la   │
│   │           │bălţile de reproducere│
│   │           │cărând masculii în    │
│   │           │spate conform Fuhn,   │
│   │           │1960,                 │
│   │           │1969.                 │
│   │           │Pe partea dorsală,    │
│   │           │coloritul variază de  │
│   │           │la                    │
│   │           │brun-cenuşiu,         │
│   │           │brun-roşcat,          │
│   │           │brun-închis la        │
│   │           │măsliniu având        │
│   │           │diferite pete închise,│
│   │           │iar                   │
│   │           │partea ventrală este  │
│   │           │de un alb murdar,     │
│   │           │pătat                 │
│   │           │adeseori cu           │
│   │           │brun-cenuşiu. Culoarea│
│   │           │irisului              │
│   │           │variază de la auriu   │
│   │           │până la roşu arămiu   │
│   │           │conform Fuhn, 1960,   │
│   │           │1969.                 │
│   │           │Specia îşi începe     │
│   │           │perioada de           │
│   │           │reproducere pe        │
│   │           │la sfârşitul lunii    │
│   │           │martie - începutul lui│
│   │           │aprilie, timp în care │
│   │           │devine acvatică şi o  │
│   │           │bună înotătoare.      │
│   │           │Masculii sunt, în     │
│   │           │general,              │
│   │           │mai numeroşi decât    │
│   │           │femelele, iar un      │
│   │           │mascul nu             │
│   │           │părăseşte niciodată   │
│   │           │femela decât după     │
│   │           │depunerea pontei.     │
│   │           │Ouăle de culoare      │
│   │           │neagră sunt           │
│   │           │depuse pe plantele sau│
│   │           │ramurile acvatice,    │
│   │           │aproape de mal şi au  │
│   │           │formă de cordoane     │
│   │           │gelatinoase şi lungi  │
│   │           │şi subţiri, dispuse pe│
│   │           │2-4 şiruri. Un astfel │
│   │           │de cordon poate măsura│
│   │           │lungimea chiar de 7   │
│   │           │metri şi poate conţine│
│   │           │aproximativ 6000 de   │
│   │           │ouă. Larvele tinere,  │
│   │           │cunoscute şi sub      │
│   │           │denumirea de          │
│   │           │mormoloci, au         │
│   │           │culoarea neagră şi se │
│   │           │dezvoltă în 2-3 luni  │
│   │           │conform Fuhn, 1960,   │
│   │           │1969.                 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Martie-aprilie        │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Broasca râioasă brună │
│   │           │este o specie terestră│
│   │           │întâlnindu-se atât în │
│   │           │regiunile nelocuite   │
│   │           │cât                   │
│   │           │şi în cele cultivate, │
│   │           │de la păduri, câmpii, │
│   │           │culturi, grădini până │
│   │           │la şes şi munte. În   │
│   │           │timpul zilei stă      │
│   │           │ascunsă în galerii    │
│   │           │subterane             │
│   │           │de rozătoare sau în   │
│   │           │galerii proprii, în   │
│   │           │crăpături de stâncă,  │
│   │Cerinţe de │sub pietre, trunchiuri│
│6  │habitat    │de                    │
│   │           │copaci, funze sau tufe│
│   │           │de iarbă conform Fuhn,│
│   │           │1960, 1969.           │
│   │           │Este de obicei o      │
│   │           │specie crepusculară,  │
│   │           │după                  │
│   │           │apusul soarelui sau   │
│   │           │atunci când versantul │
│   │           │nu                    │
│   │           │mai este expus la     │
│   │           │soare, iese după      │
│   │           │hrană, dar            │
│   │           │pot fi întâlniţi      │
│   │           │indivizi hrănindu-se  │
│   │           │şi                    │
│   │           │noaptea târziu. În    │
│   │           │stadiul de juvenil, în│
│   │           │perioada de           │
│   │           │reproducere sau în    │
│   │           │timpul ploilor        │
│   │           │când soarele este     │
│   │           │acoperit de nori, ea  │
│   │           │are o                 │
│   │           │activitate diurnă. Se │
│   │           │hrăneşte cu           │
│   │           │nevertebrate          │
│   │           │ca insecte, miriapode,│
│   │           │păianjeni, melci,     │
│   │           │râme,                 │
│   │           │gândaci. Fiind o      │
│   │           │specie masivă şi cu   │
│   │           │corpul                │
│   │           │îndesat se mişcă lent,│
│   │           │se târăşte sau execută│
│   │           │salturi scurte conform│
│   │           │Fuhn, 1960, 1969.     │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│7  │Prezenţa în│identificată în cadrul│
│   │arie       │ariei                 │
│   │           │natural protejate de  │
│   │           │interes naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Hyla arborea, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 20
     Date generale ale speciei Hyla arborea

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │1203                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Hyla arborea Linnaeus,│
│   │ştiinţifică│1758                  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Brotăcel              │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Hyla arborea denumită │
│   │           │popular brotăcel este │
│   │           │un                    │
│   │           │amfibian de dimensiuni│
│   │           │mici, lungimea        │
│   │           │corpului              │
│   │Descrierea │adulţilor fiind de cca│
│4  │speciei    │4,5 centimetri.       │
│   │           │Culoarea uzuală a     │
│   │           │exemplarelor          │
│   │           │metamorfozate         │
│   │           │este verde deschisă pe│
│   │           │partea dorsală a      │
│   │           │corpului şi           │
│   │           │albicioasă, fără pete,│
│   │           │pe partea             │
│   │           │ventrală. La vârful   │
│   │           │degetelor are discuri │
│   │           │adezive. Masculul are │
│   │           │un singur sac vocal,  │
│   │           │plasat sub guşă, unde │
│   │           │pielea are culoare mai│
│   │           │închisă decât la      │
│   │           │femele.               │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Martie-aprilie        │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Populaţiile cele mai  │
│   │           │numeroase sunt        │
│   │           │întâlnite             │
│   │           │în habitatele de      │
│   │Cerinţe de │câmpie şi colinare.   │
│6  │habitat    │Preferă               │
│   │           │zonele umede: bălţi,  │
│   │           │mlaştini, canale în   │
│   │           │preajma cărora există │
│   │           │vegetaţie bogată:     │
│   │           │păduri                │
│   │           │tufişuri, stufărişuri;│
│   │           │poate fi găsită şi în │
│   │           │zone antropizate:     │
│   │           │grădini, parcuri,     │
│   │           │livezi.               │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia a fost         │
│   │           │identificată în cadrul│
│   │           │ariei                 │
│   │           │natural protejate de  │
│   │           │interes naţional Lacul│
│   │Prezenţa în│Adunaţii de Geormane, │
│7  │arie       │în zona mlaştinoasă   │
│   │           │dintre cele două      │
│   │           │lacuri. Distribuţia   │
│   │           │speciei               │
│   │           │în cadrul Ariei       │
│   │           │Naturale Protejate de │
│   │           │Interes               │
│   │           │Naţional Lacul        │
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
│   │           │este                  │
│   │           │prezentată în Anexa 2 │
│   │           │la Planul de          │
│   │           │Management            │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8  │Ameninţări │E03 - mediu; H01.05 - │
│   │ale speciei│mediu                 │
│   │în arie    │                      │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Lacerta viridis, Laurenti, 1768
    Tabel nr. 21
     Date generale ale speciei Lacerta viridis

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │1263                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Lacerta viridis       │
│   │ştiinţifică│Laurenti, 1768        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Guşter                │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Guşterul comun sau    │
│   │           │şopârla verde sau     │
│   │           │Lacerta               │
│   │           │viridis este o şopârlă│
│   │           │de dimensiuni mari,   │
│   │           │adulţii atingând şi   │
│   │           │lungimi de 40         │
│   │           │centimetri,           │
│   │           │în majoritatea        │
│   │           │cazurilor au până la  │
│   │           │35                    │
│   │           │centimetri lungime. La│
│   │           │masculi culoarea      │
│   │           │generală a părţii     │
│   │           │dorsale a corpului    │
│   │           │este                  │
│   │           │verde, cu numeroase   │
│   │           │puncte negre, verde   │
│   │           │deschis sau gălbui.   │
│   │           │Partea ventrală a     │
│   │           │corpului              │
│   │           │este galben-verzuie.  │
│   │           │Guşa, laturile capului│
│   │           │şi                    │
│   │           │gâtului sunt colorate │
│   │           │cu albastru. Femelele │
│   │           │adulte au culoare     │
│   │           │verde, brună sau      │
│   │Descrierea │combinaţia            │
│4  │speciei    │acestor două culori,  │
│   │           │uneori cu două,       │
│   │           │rareori               │
│   │           │patru, linii pe       │
│   │           │trunchi. Juvenilii    │
│   │           │sunt de               │
│   │           │culoare brun deschisă,│
│   │           │uneori cu puncte      │
│   │           │negre,                │
│   │           │chiar şi oceli, pe    │
│   │           │laturile corpului,    │
│   │           │conform               │
│   │           │Torok şi colab., 2013.│
│   │           │Guşterul aleargă, se  │
│   │           │urcă şi sare foarte   │
│   │           │iute. Este vânat de   │
│   │           │nevăstuici, păsări    │
│   │           │sălbatice, şerpi şi   │
│   │           │pârşi.                │
│   │           │Iernează din noiembrie│
│   │           │până în februarie -   │
│   │           │aprilie în crăpături  │
│   │           │de stânci, printre    │
│   │           │pietre                │
│   │           │sub rădăcinile        │
│   │           │arborilor sau sub     │
│   │           │frunzar               │
│   │           │putred.               │
│   │           │Acuplarea are loc     │
│   │           │primăvara, iar prin   │
│   │           │mai -                 │
│   │           │iunie, femela depune  │
│   │           │câte 6-12 ouă în nisip│
│   │           │sau pământ moale,     │
│   │           │ponta putându-se      │
│   │           │repeta la             │
│   │           │câteva săptămâni.     │
│   │           │Ouăle albe-murdar,    │
│   │           │lungi de              │
│   │           │15-18 milimetri şi cu │
│   │           │diametrul de 8-11     │
│   │           │milimetri. Clocirea   │
│   │           │variază, în funcţie de│
│   │           │căldură şi umiditate, │
│   │           │de la 2,5 la 3,5 luni.│
│   │           │Puii dorsal           │
│   │           │cenuşii-verzi sau     │
│   │           │cafenii               │
│   │           │întunecat cu reflexe  │
│   │           │metalice, cu 4 dungi  │
│   │           │longitudinale, din    │
│   │           │care două             │
│   │           │dorso-laterale şi     │
│   │           │două discontinue pe   │
│   │           │flancuri. Ventral     │
│   │           │galbeni-              │
│   │           │verzui şters cu       │
│   │           │reflexe metalice. Se  │
│   │           │reproduc              │
│   │           │după 3 ani, rar după  │
│   │           │2. Deşi în natură sunt│
│   │           │foarte agresivi, în   │
│   │           │captivitate se        │
│   │           │îmblânzesc            │
│   │           │uşor. Trăiesc până la │
│   │           │10 ani.               │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Mai-iunie             │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Preferă versanţi cu   │
│   │           │expoziţie sudică,     │
│   │           │grohotişuri şi zone   │
│6  │Cerinţe de │stâncoase acoperite cu│
│   │habitat    │vegetaţie ierboasă şi/│
│   │           │sau tufărişuri rare,  │
│   │           │liziera pădurilor,    │
│   │           │poienile din          │
│   │           │interiorul            │
│   │           │acestora, terasamentul│
│   │           │căilor ferate, taluzul│
│   │           │şoselelor. Conform    │
│   │           │Torok şi colab., 2013.│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia a fost         │
│   │           │identificată în zonele│
│   │           │de                    │
│   │           │pajişte din cadrul    │
│   │Prezenţa în│ariei natural         │
│7  │arie       │protejate de          │
│   │           │interes naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane. │
│   │           │Distribuţia speciei în│
│   │           │cadrul Ariei Naturale │
│   │           │Protejate de Interes  │
│   │           │Naţional Lacul        │
│   │           │Adunaţii              │
│   │           │de Geormane este      │
│   │           │prezentată în Anexa 2 │
│   │           │la                    │
│   │           │Planul de Management  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8  │Ameninţări │G01 - mediu; G01.03 - │
│   │ale speciei│mediu                 │
│   │în arie    │                      │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Emys orbicularis, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 22
     Date generale ale speciei Emys orbicularis

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │1220                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Emys orbicularis      │
│   │ştiinţifică│Linnaeus, 1758        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Ţestoasa de apă       │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Ţestoasa de apă, aşa  │
│   │           │cum e numită popular, │
│   │           │este o specie de talie│
│   │           │mică spre mijlocie,   │
│   │           │are                   │
│   │           │corpul bine închis    │
│   │           │într-o carapace dură, │
│   │           │osificată, acoperită  │
│   │           │cu plăci de natură    │
│   │           │cornoasă. Placa anală │
│   │           │a carapacei este      │
│   │           │întreagă,             │
│   │           │nedivizibilă, coada   │
│   │           │scurtă, fără          │
│   │           │terminaţie cornoasă.  │
│   │           │Carapacea este        │
│   │           │diferită              │
│   │           │în funcţie de vârstă, │
│   │           │având o formă relativ │
│   │           │rotundă la tineret,   │
│   │           │iar la adult forma    │
│   │           │fiind                 │
│   │           │ovală. La             │
│   │           │adulţi,carapacea are  │
│   │           │fondul cafeniu-       │
│   │           │întunecat,            │
│   │           │cafeniu-roşiatic sau  │
│   │           │negru cu pete         │
│   │           │rotunde sau linii     │
│   │           │întrerupte galbene,   │
│   │           │mai mult              │
│   │           │sau mai puţin         │
│   │           │numeroase, dispuse în │
│   │           │raze pe               │
│   │           │fiecare dintre plăci, │
│   │           │iar plastronul galben │
│   │           │deschis sau           │
│   │           │galben-roşcat, cafeniu│
│   │           │sau aproape           │
│   │           │complet negru. Coada  │
│   │           │cu solzi în vertical  │
│   │           │mai                   │
│   │           │mult sau mai puţin    │
│   │           │proeminenţi. Culoarea │
│   │           │epidermei este foarte │
│   │           │variabilă, cu ţesutul │
│   │           │de                    │
│   │           │nuanţă ce se extinde  │
│   │           │de la brun până la    │
│   │           │negru,                │
│   │           │pe suprafaţa căreia se│
│   │           │găsesc răspândite mici│
│   │           │pete sau linii de     │
│4  │Descrierea │culoare galbenă.      │
│   │speciei    │Capul la mascul de    │
│   │           │obicei colorat        │
│   │           │deasupra în           │
│   │           │cafeniu cu spirale    │
│   │           │negre,iar la femela   │
│   │           │pătat                 │
│   │           │cu galben. Membrele   │
│   │           │sunt foarte puternice,│
│   │           │ca                    │
│   │           │la toţi chelonienii,  │
│   │           │cu labe puternice şi  │
│   │           │palmate, prevăzute cu │
│   │           │gheare lungi şi       │
│   │           │puternice, în număr de│
│   │           │5 la membrele         │
│   │           │anterioare şi 4 la    │
│   │           │cele posterioare.     │
│   │           │Ghearele              │
│   │           │unite printr-o        │
│   │           │membrană              │
│   │           │interdigitală, care le│
│   │           │permite deplasarea    │
│   │           │uşoară în apă. Este o │
│   │           │specie agilă,         │
│   │           │deplasându-se uşor în │
│   │           │apa, unde             │
│   │           │obişnuieşte să se şi  │
│   │           │hrănească. Carnivor   │
│   │           │feroce, îşi aşteaptă  │
│   │           │prada plutind printre │
│   │           │vegetaţia acvatică.   │
│   │           │Prada care se apropie │
│   │           │este prinsă prin      │
│   │           │destinderea           │
│   │           │fulgeratoare a        │
│   │           │gâtului şi omorâtă    │
│   │           │rapid prin mişcările  │
│   │           │repetate ale          │
│   │           │maxilarelor. După     │
│   │           │aceea, ţestoasa       │
│   │           │se retrage sub apă,   │
│   │           │unde prada este       │
│   │           │sfâşiată              │
│   │           │în bucăţi. Hrana      │
│   │           │acestor ţestoase o    │
│   │           │constituie            │
│   │           │crustaceele,          │
│   │           │nevertebratele        │
│   │           │terestre,             │
│   │           │rozătoarele, chiar    │
│   │           │păsările tinere,      │
│   │           │peşti,                │
│   │           │insecte, viermi şi    │
│   │           │foarte rar, unele     │
│   │           │componente vegetale.  │
│   │           │Îi place mult să stea │
│   │           │la                    │
│   │           │soare pe marginea apei│
│   │           │sau pe diferiţi       │
│   │           │buşteni               │
│   │           │dar la cea mai mică   │
│   │           │alarmă se aruncă în   │
│   │           │apă şi                │
│   │           │dispare.              │
│   │           │La o lună după        │
│   │           │împerechere femela    │
│   │           │sapă în               │
│   │           │pământul afânat o     │
│   │           │groapă în care depune │
│   │           │3 până                │
│   │           │la 16 ouă.Ouăle au    │
│   │           │aspectul ouălor de    │
│   │           │porumbel              │
│   │           │Femela acoperă groapa │
│   │           │cu pământ iar locul e │
│   │           │netezit astfel că nici│
│   │           │un duşman să nu le    │
│   │           │descopere. S-a        │
│   │           │observat că ţestoasele│
│   │           │se urcă               │
│   │           │pe trunchiul înclinat │
│   │           │al sălciilor şi îşi   │
│   │           │depun ouăle în        │
│   │           │scorburi la o înălţime│
│   │           │apreciabilă de        │
│   │           │suprafaţa apei,       │
│   │           │ferindu-le de         │
│   │           │înec în timpul        │
│   │           │inundaţiilor. Clocirea│
│   │           │durează,              │
│   │           │în funcţie de         │
│   │           │temperatura solului,  │
│   │           │3-6 luni.             │
│   │           │De obicei puii apar,  │
│   │           │cel mai adesea, în    │
│   │           │toamna                │
│   │           │sau primăvara anului  │
│   │           │următor spărgând coaja│
│   │           │cu                    │
│   │           │ajutorul unui dinte de│
│   │           │eclozare de natură    │
│   │           │cornoasă, situat pe   │
│   │           │maxilarul superior.   │
│   │           │Deşi este o specie    │
│   │           │foarte legată de apă, │
│   │           │ţestoasa efectuează   │
│   │           │uneori migraţii pe    │
│   │           │uscat                 │
│   │           │în căutarea altor zone│
│   │           │de locuit, dacă       │
│   │           │bălţile               │
│   │           │iniţiale au secat sau │
│   │           │nu îi mai oferă hrană.│
│   │           │Duşmanii naturali ai  │
│   │           │ţestoasei de apă sunt:│
│   │           │vidrele, porcii       │
│   │           │mistreţi, ariciul şi  │
│   │           │cioara,               │
│   │           │fiind vizate în       │
│   │           │special ouăle şi puii │
│   │           │acestei               │
│   │           │specii.               │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Mai-iunie             │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Preferă habitate      │
│   │           │acvatice: bălţi,      │
│   │           │heleşteie,            │
│   │           │lacuri, râuri cu      │
│   │           │cursul lin din zonele │
│   │           │de                    │
│6  │Cerinţe de │câmpie, colinare şi de│
│   │habitat    │deal, cu vegetaţie    │
│   │           │ierboasă şi arbustivă │
│   │           │pe mal, cu vegetaţie  │
│   │           │acvatică şi cu        │
│   │           │populaţii importante  │
│   │           │de peşti              │
│   │           │şi nevertebrate       │
│   │           │acvatice. Este        │
│   │           │sensibilă la          │
│   │           │calitatea apei,       │
│   │           │nefiind întâlnită în  │
│   │           │ape                   │
│   │           │poluate, conform Torok│
│   │           │şi colab., 2013.      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Habitatele importante │
│   │           │pentru specie sunt    │
│   │           │reprezentate de zonele│
│   │           │umede şi suprafaţa    │
│   │           │celor două lacuri din │
│   │Prezenţa în│cadrul ariei naturale │
│7  │arie       │protejate de interes  │
│   │           │naţional Lacul        │
│   │           │Adunaţii              │
│   │           │de Geormane.          │
│   │           │Distribuţia speciei în│
│   │           │cadrul                │
│   │           │Ariei Naturale        │
│   │           │Protejate de Interes  │
│   │           │Naţional              │
│   │           │Lacul Adunaţii de     │
│   │           │Geormane este         │
│   │           │prezentată în         │
│   │           │Anexa 2 la Planul de  │
│   │           │Management            │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8  │Ameninţări │F02.03 - mediu; H01.05│
│   │ale speciei│- scăzut; E03 - mediu;│
│   │în arie    │E01 - scăzut          │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Natrix tessellata, Laurenti, 1768
    Tabel nr. 23
     Date generale ale speciei Natrix tessellata

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │1292                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Natrix tessellata     │
│   │ştiinţifică│Laurenti, 1768        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Şarpe de apă          │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Are lungimea de       │
│   │           │70-110, rar 125       │
│   │           │centimetri;           │
│   │           │19 solzi dorsali; 162-│
│   │           │190 gastrostege; 47-86│
│   │           │urostege; 8, rar 7,   │
│   │           │supralabiale; 1+2     │
│   │           │temporale; Capul este │
│   │           │îngust, ochii şi      │
│   │           │nările                │
│   │           │sunt situate mai mult │
│   │           │sau mai puţin         │
│   │           │superior.             │
│   │           │Corpul este mai mult  │
│   │           │sau mai puţin gros,   │
│   │Descrierea │turtit lateral.       │
│4  │speciei    │Culoarea este dorsal  │
│   │           │cafeniu deschis sau   │
│   │           │verde-măslinie, cu    │
│   │           │desene pătrate neclare│
│   │           │mai                   │
│   │           │întunecate şi cu linii│
│   │           │înguste, verticale,   │
│   │           │gălbui pe laturile    │
│   │           │corpului. În regiunea │
│   │           │occipitală, apare o   │
│   │           │pată triunghiulară mai│
│   │           │întunecată. Ventral   │
│   │           │este gălbui sau       │
│   │           │roşcat.               │
│   │           │Coada este mai mult   │
│   │           │sau mai puţin cenuşie.│
│   │           │Irisul şi limba sunt  │
│   │           │de culoare mai        │
│   │           │deschisă.             │
│   │           │Varietăţi de culoare  │
│   │           │mai puţine decât la   │
│   │           │Natrix. natrix: var.  │
│   │           │flavescens, cu spatele│
│   │           │alb-gălbui şi pete    │
│   │           │negre longitudinale,  │
│   │           │unite,                │
│   │           │câteodată transversal │
│   │           │pe spate; var.        │
│   │           │nigricens             │
│   │           │cu corpul negricios   │
│   │           │sau negru, cu pete    │
│   │           │şterse;               │
│   │           │var. concolor, dorsal │
│   │           │cafeniu uniform, iar  │
│   │           │ventral de fiecare    │
│   │           │parte cu câte o linie │
│   │           │albă                  │
│   │           │sau o dungă lată      │
│   │           │longitudinală gălbuie.│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Mai- iunie            │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Trăieşte pe lângă ape,│
│   │           │hrănindu-se aproape   │
│   │           │exclusiv cu peşti,    │
│   │           │mormoloci, broaşte    │
│   │           │verzi,                │
│   │           │broaşte râioase       │
│   │           │tinere, chiţcani. Se  │
│   │           │mişcă şi              │
│   │           │înoată foarte         │
│   │           │sprinten. Femelele    │
│   │           │depun ouăle           │
│6  │Cerinţe de │departe de apă.       │
│   │habitat    │Numărul, culoarea şi  │
│   │           │locul de              │
│   │           │depunere a ouălelor la│
│   │           │fel ca la N. natrix.  │
│   │           │Nu se depărtează de   │
│   │           │apă decât pentru      │
│   │           │depunerea             │
│   │           │pontei sau pentru     │
│   │           │hibernare.            │
│   │           │Preferă ape stătătoare│
│   │           │sau lin curgătoare, cu│
│   │           │populaţii importante  │
│   │           │de peşti şi cu maluri │
│   │           │propice pentru        │
│   │           │depunerea pontei şi   │
│   │           │hibernare,            │
│   │           │versanţii râurilor    │
│   │           │trebuie să fie        │
│   │           │stâncoşi sau          │
│   │           │cu grohotişuri. Poate │
│   │           │fi întâlnit şi în ape │
│   │           │salmastre sau în      │
│   │           │apropierea aşezărilor │
│   │           │umane,                │
│   │           │conform Torok şi      │
│   │           │colab., 2013.         │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Habitatele importante │
│   │           │pentru specie sunt    │
│   │           │reprezentate de zonele│
│   │Prezenţa în│umede şi suprafaţa    │
│7  │arie       │celor două lacuri din │
│   │           │cadrul ariei naturale │
│   │           │protejate de interes  │
│   │           │naţional Lacul        │
│   │           │Adunaţii              │
│   │           │de Geormane.          │
│   │           │Distribuţia speciei   │
│   │           │este                  │
│   │           │prezentată în Anexa   │
│   │           │nr. 2 la Planul de    │
│   │           │management.           │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8  │Ameninţări │F02.03 - mediu; H01.05│
│   │ale speciei│- scăzut; E03 - mediu;│
│   │în arie    │E01 - scăzut;         │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Testudo hermanni, Gmelin, 1789
    Tabel nr. 24
     Date generale ale speciei Testudo hermanni

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │1217                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Testudo hermanni      │
│   │ştiinţifică│Gmelin, 1789          │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Ţestoasa de uscat     │
│   │populară   │bănăţeană             │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Este o ţestoasă de    │
│   │           │dimensiuni relativ    │
│   │           │mici,                 │
│   │           │lungimea carapacei    │
│   │           │putând ajunge la 25   │
│   │           │centimetri, rareori   │
│   │           │mai mare. Coada este  │
│   │           │acoperită cu un vârf  │
│   │           │cornos. Există două   │
│   │           │plăci                 │
│   │           │supracaudale. Regiunea│
│   │           │femurală este lipsită │
│   │           │de tuberculi conici   │
│   │           │mari. Picioarele      │
│   │           │columnare             │
│   │           │au degetele           │
│   │           │concrescute, prevăzute│
│   │           │cu gheare             │
│4  │Descrierea │puternice folosite la │
│   │speciei    │săpat, conform Torok  │
│   │           │şi                    │
│   │           │colab., 2013.         │
│   │           │La exemplarele mature │
│   │           │carapacea este galben │
│   │           │-                     │
│   │           │pai sau portocalie,   │
│   │           │iar la cele bătrâne   │
│   │           │galben-verzuie şi     │
│   │           │chiar verde-măslinie, │
│   │           │plăcile acesteia fiind│
│   │           │pătate cu cafeniu -   │
│   │           │negricios în partea   │
│   │           │anterioară. Ochii au  │
│   │           │culoarea negru-       │
│   │           │albăstrui sau negru-  │
│   │           │cafeniu.              │
│   │           │Masculii sunt ceva mai│
│   │           │mici decât            │
│   │           │femelele,dar          │
│   │           │au cozi mult mai lungi│
│   │           │decât acestea. În timp│
│   │           │ce adulţii nu au      │
│   │           │prădători naturali,   │
│   │           │juvenilii             │
│   │           │sau ouăle acestei     │
│   │           │specii sunt consumate │
│   │           │de                    │
│   │           │câini, vulpi, păsări, │
│   │           │în special corvide,   │
│   │           │şobolani, bursuci,    │
│   │           │mistreţi. Infecţiile  │
│   │           │virale                │
│   │           │pot provoca           │
│   │           │mortalitate în        │
│   │           │proporţie de 100%,    │
│   │           │un impact deosebit în │
│   │           │răspândirea unor boli │
│   │           │avându-l animalele de │
│   │           │companie abandonate.  │
│   │           │În                    │
│   │           │Balcani, carapacea se │
│   │           │foloseşte în medicina │
│   │           │tradiţională.         │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │iunie- septembrie     │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Sunt animale foarte   │
│   │           │bine adaptate la      │
│   │           │habitate              │
│   │           │aride dar pot fi      │
│   │           │întâlnite şi în zone  │
│   │           │cu                    │
│   │           │umiditate mai         │
│   │           │ridicată. Nu sunt     │
│   │           │foarte                │
│   │           │pretenţioase la       │
│   │           │habitat, fiind găsite │
│   │Cerinţe de │atât în               │
│6  │habitat    │pajişti, cât şi în    │
│   │           │păduri şi vii. Preferă│
│   │           │poienile în pantă,    │
│   │           │aflate la liziera     │
│   │           │pădurilor             │
│   │           │Un mascul poate avea  │
│   │           │un teritoriu de până  │
│   │           │la                    │
│   │           │2 hectare, iar femela │
│   │           │doar o jumătate de    │
│   │           │hectar, conform Torok │
│   │           │şi colab., 2013.      │
│   │           │Frecvent, habitatele  │
│   │           │naturale în care      │
│   │           │specia                │
│   │           │este întâlnită sunt   │
│   │           │deteriorate,          │
│   │           │fragmentate           │
│   │           │sau distruse prin     │
│   │           │extinderea            │
│   │           │suprafeţelor          │
│   │           │agricole, dezvoltare  │
│   │           │urbană, amenajarea    │
│   │           │drumurilor, prin      │
│   │           │păşunat, amenajări    │
│   │           │industriale,          │
│   │           │defrişări.            │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│7  │Prezenţa în│identificată în cadrul│
│   │arie       │ariei                 │
│   │           │natural protejate de  │
│   │           │interes naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    2.3.3.6. Avifaună
     Gavia immer, Brunnich, 1764
    Tabel nr. 25
     Date generale ale speciei Gavia immer

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │A003                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Gavia immer Brunnich, │
│   │ştiinţifică│1764                  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Cufundarul mare       │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Adulţii au o          │
│   │           │anevergură de 127- 147│
│   │           │centimetri            │
│   │           │şi o lungime a        │
│   │           │corpului de 69- 91    │
│   │           │centimetri.           │
│   │           │Ciocul este ascuţit şi│
│   │           │puternic, folosit     │
│   │           │pentru capturarea     │
│   │           │pradei. De asemenea,  │
│   │           │gâtul                 │
│   │           │este lung şi puternic.│
│   │           │Indivizii tineri şi   │
│   │           │adulţii în penaj de   │
│   │           │iarnă au ciocul de    │
│   │           │culoare               │
│   │           │alb- cenuşiu deschis. │
│   │           │Penajul este negru în │
│   │           │zonele dorsale, cu    │
│   │           │capul şi ceafa mai    │
│   │           │închise               │
│   │           │la culoare decât      │
│   │           │spatele. Pieptul,     │
│   │           │burta şi              │
│   │           │zonele ventrale ale   │
│   │Descrierea │aripii sunt în general│
│4  │speciei    │albe, cu unele marcaje│
│   │           │maro. În timpul verii,│
│   │           │adulţii au capul şi   │
│   │           │gâtul negre cu        │
│   │           │irizaţii              │
│   │           │verzui cu o dungă     │
│   │           │incompletă, întreruptă│
│   │           │albă                  │
│   │           │în partea mijlocie a  │
│   │           │gâtului, un guler     │
│   │           │întrerupt la baza     │
│   │           │gâtului. Prezintă     │
│   │           │dungi                 │
│   │           │negre pe lateralele   │
│   │           │piepului, fără ca     │
│   │           │acestea               │
│   │           │să se unească. Pe corp│
│   │           │coloritul de bază este│
│   │           │negru cu dungi formate│
│   │           │din pete rotunde şi în│
│   │           │formă de bife ce se   │
│   │           │măresc spre înapoia   │
│   │           │scapularelor.         │
│   │           │Se hrăneşte cu peşti  │
│   │           │de până la 28         │
│   │           │centimetri            │
│   │           │lungime, însă aceştia │
│   │           │pot varia în funcţie  │
│   │           │de                    │
│   │           │perioadă,             │
│   │           │disponibilitate şi    │
│   │           │locaţie. În dieta     │
│   │           │sa mai pot intra      │
│   │           │crustacee, anelide,   │
│   │           │moluşte,              │
│   │           │insecte sau amfibieni.│
│   │           │Înoată la suprafaţa   │
│   │           │apei, băgând ocazional│
│   │           │capul în apă în       │
│   │           │căutare               │
│   │           │de hrană, urmând ca   │
│   │           │apoi să se scufunde   │
│   │           │complet. Deşi s-a     │
│   │           │consemnat faptul că se│
│   │           │poate                 │
│   │           │scufunda până la 70   │
│   │           │metri, în general     │
│   │           │acesta                │
│   │           │se scufundă între     │
│   │           │patru şi zece metri.  │
│   │           │În                    │
│   │           │general poate sta     │
│   │           │scufundat perioade de │
│   │           │aproximativ un minut, │
│   │           │însă în reprizele     │
│   │           │lungi                 │
│   │           │de căutare de hrană,  │
│   │           │acesta se poate       │
│   │           │scufunda              │
│   │           │până la opt minute.   │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Noiembrie- februarie  │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │În perioada de        │
│   │           │iernare, adică        │
│   │           │perioada în care      │
│6  │Cerinţe de │specia este prezentă  │
│   │habitat    │pe teritoriul României│
│   │           │foloseşte corpuri de  │
│   │           │apă pentru odihnă şi  │
│   │           │hrănire. Lacurile     │
│   │           │îngheţate sunt        │
│   │           │abandonate,           │
│   │           │aceste păsări căutând │
│   │           │alte cursuri de apă.  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│7  │Prezenţa în│identificată în cadrul│
│   │arie       │ariei                 │
│   │           │natural protejate de  │
│   │           │interes naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Ciconia ciconia, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 26
     Date generale ale speciei Ciconia ciconia

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │A031                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Ciconia ciconia       │
│   │ştiinţifică│Linnaeus, 1758        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Barza albă            │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Este o pasăre de talie│
│   │           │mare ce are picioare  │
│   │           │lungi şi un cioc roşu,│
│   │           │penele corpului sunt  │
│   │           │albe, iar remigele    │
│   │           │negre. Cuibul este    │
│   │           │amplasat              │
│   │           │pe un loc însorit şi  │
│   │           │înalt cu o vedere bună│
│   │           │asupra zonelor de     │
│   │           │hrănire. Este         │
│   │           │construit din         │
│   │           │crengi, rădăcini,     │
│   │           │pământ şi este        │
│   │           │căptuşit cu           │
│   │           │paie, fân, iarbă,     │
│   │           │bălegar, uneori şi cu │
│   │           │hârtie                │
│   │           │şi cârpe. În cursul   │
│   │           │anilor, în urma       │
│   │           │reparaţii-            │
│   │           │lor, poate să ajungă  │
│   │Descrierea │la mărimi             │
│4  │speciei    │impresionante         │
│   │           │atingând un diametru  │
│   │           │de 1-1,5 m, o înălţime│
│   │           │de                    │
│   │           │până la 2 m şi o      │
│   │           │greutate de 1- 2 tone.│
│   │           │Un                    │
│   │           │cuib nou poate fi     │
│   │           │construit de perechea │
│   │           │de                    │
│   │           │berze în jur de 8     │
│   │           │zile. De obicei,      │
│   │           │perechea              │
│   │           │foloseşte mai mulţi   │
│   │           │ani la rând acelaşi   │
│   │           │cuib.                 │
│   │           │Numărul mediu al      │
│   │           │puilor este în general│
│   │           │trei.                 │
│   │           │În unii ani, acesta   │
│   │           │poate să ajungă în mod│
│   │           │excepţional şi la şase│
│   │           │pentru un singur cuib,│
│   │           │de exemplu, în anii   │
│   │           │2000 şi 2004 în       │
│   │           │România               │
│   │           │s-au înregistrat cinci│
│   │           │cuiburi cu câte şase  │
│   │           │pui.Dacă cantitatea   │
│   │           │necesară de hrană nu  │
│   │           │poate                 │
│   │           │fi asigurată pentru   │
│   │           │toţi puii, părinţii,  │
│   │           │în                    │
│   │           │general masculul      │
│   │           │aruncă jos din cuib   │
│   │           │puiul cel             │
│   │           │mai mic, fenomenul    │
│   │           │este cunoscut şi sub  │
│   │           │numele                │
│   │           │de cronism. Hrana este│
│   │           │foarte variată şi     │
│   │           │cuprinde insecte:     │
│   │           │lăcuste, greieri,     │
│   │           │larve,                │
│   │           │râme, amfibieni,      │
│   │           │mamifere mici: şoareci│
│   │           │de                    │
│   │           │câmp, şerpi şi şopârle│
│   │           │etc.                  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Iunie - august        │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Preferă satele şi     │
│   │           │periferiile unor oraşe│
│   │           │până                  │
│   │           │la altitudinea de     │
│   │           │700-800 m. Cuiburile  │
│   │           │sunt                  │
│   │           │construite pe stâlpii │
│6  │Cerinţe de │reţelelor de          │
│   │habitat    │electrici-            │
│   │           │tate, hornuri,        │
│   │           │grajduri, şuri şi     │
│   │           │foarte puţine         │
│   │           │în copaci. În         │
│   │           │apropierea cuiburilor │
│   │           │trebuie să            │
│   │           │fie habitatele        │
│   │           │convenabile pentru    │
│   │           │hrănire ca            │
│   │           │pajiştile umede,      │
│   │           │smârcuri, mlaştini,   │
│   │           │terenuri              │
│   │           │inundate cu ape de    │
│   │           │adâncime mică.        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia a a fost       │
│   │           │identificată în cadrul│
│   │           │ariei                 │
│   │           │natural protejate de  │
│   │Prezenţa în│interes naţional Lacul│
│7  │arie       │Adunaţii de Geormane  │
│   │           │în zonele de mal ale  │
│   │           │lacurilor şi în       │
│   │           │interiorul satelor    │
│   │           │învecinate            │
│   │           │Bratovoeşti şi Teasc  │
│   │           │la cuibărit.          │
│   │           │Distribuţia           │
│   │           │speciei este          │
│   │           │prezentată în Anexa   │
│   │           │nr. 2 la              │
│   │           │Planul de Management. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │D02.01 - Mediu; E03 - │
│8  │ale speciei│mediu; G01 - Scăzut;  │
│   │în arie    │G01.03 - scăzut; H    │
│   │           │01.05 - mediu         │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Larus minutus, Pallas, 1776
    Tabel nr. 27
     Date generale ale speciei Larus minutus

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │A177                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Larus minutus Pallas, │
│   │ştiinţifică│1776                  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Pescăruş mic          │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Larus minutus/        │
│   │           │Hydrocoloeus minutus  │
│   │           │este o                │
│   │           │specie de pescăruş de │
│   │           │talie mică, având o   │
│   │           │lungime de 25- 27     │
│   │           │centimetri şi o       │
│   │           │anvergură de          │
│   │           │75-80 centimetri.     │
│   │           │Lungimea ciocului este│
│   │           │cuprinsă între 2-2.3  │
│   │           │centimetri iar        │
│   │           │picioarele            │
│4  │Descrierea │au aproximativ 2.9    │
│   │speciei    │centimetri. În funcţie│
│   │           │de                    │
│   │           │disponibilitate şi de │
│   │           │perioada anului,      │
│   │           │pescăruşul mic se     │
│   │           │poate hrăni cu        │
│   │           │insecte,              │
│   │           │nevertebrate acvatice │
│   │           │sau peşti. În timpul  │
│   │           │migraţiei şi în timpul│
│   │           │perioadei de          │
│   │           │cuibărire,            │
│   │           │acesta se hrăneşte    │
│   │           │preponderent cu       │
│   │           │insecte.              │
│   │           │Deşi nu există        │
│   │           │informaţii certe cu   │
│   │           │privire la            │
│   │           │dieta sa pe timpul    │
│   │           │iernii, se consideră  │
│   │           │că                    │
│   │           │acesta s-ar hrăni cu  │
│   │           │peşti şi nevertebrate │
│   │           │acvatice, preponderent│
│   │           │marine. Se hrăneşte   │
│   │           │într-o manieră        │
│   │           │similară chirelor,    │
│   │           │adesea,               │
│   │           │aceştia se alătură în │
│   │           │grupurile de chire sau│
│   │           │chirighiţe.           │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Martie- aprilie;      │
│   │critice    │septembrie- noiembrie │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Corpuri de apă ce pot │
│6  │Cerinţe de │oferi sursă de hrană  │
│   │habitat    │şi                    │
│   │           │pot fi folosite pentru│
│   │           │odihnă.               │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia a fost         │
│   │           │identificată în cadrul│
│   │           │ariei                 │
│   │Prezenţa în│natural protejate de  │
│7  │arie       │interes naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
│   │           │pe suprafaţa          │
│   │           │lacurilor.            │
│   │           │Distribuţia speciei   │
│   │           │este prezentată în    │
│   │           │Anexa                 │
│   │           │nr. 2 la Planul de    │
│   │           │Management.           │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │D02.01 - Mediu; E03 - │
│   │Ameninţări │mediu; F02.03 -       │
│8  │ale speciei│scăzut;               │
│   │în arie    │G01 - Scăzut; G01-    │
│   │           │Scăzut; H01.05 -      │
│   │           │mediu.                │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Podiceps cristatus, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 28
     Date generale ale speciei Podiceps cristatus

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │A005                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Podiceps cristatus    │
│   │ştiinţifică│Linnaeus, 1758        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Cufundarul mare       │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Are aripile           │
│   │           │maro-închis, abdomenul│
│   │           │este acope-           │
│   │           │rit cu pene albe      │
│   │           │satinate, picioarele  │
│   │           │măsliniu              │
│   │           │închis, iar în timpul │
│   │           │zborului sunt vizibile│
│   │           │pete albe, accentuate,│
│   │           │pe aripi. Faţa îi este│
│   │           │albă cu o dungă neagră│
│   │           │de la ochi spre baza  │
│   │           │ciocului. Vara,       │
│   │           │adulţii de ambele sexe│
│   │           │sunt                  │
│   │           │împodobiţi pe cap cu  │
│   │           │pene de culoare       │
│   │           │roşiati-              │
│   │           │că- portocalie al     │
│   │           │căror vârf este negru.│
│4  │Descrierea │Juvenilii au capul şi │
│   │speciei    │gâtul albe, dungate cu│
│   │           │negru.                │
│   │           │Populaţia globală este│
│   │           │estimată între 90.000 │
│   │           │-                     │
│   │           │1.400.000 de indivizi.│
│   │           │În România se         │
│   │           │evaluează             │
│   │           │că sunt aproximativ   │
│   │           │20.000 - 30.000 de    │
│   │           │perechi               │
│   │           │numărul rămânând      │
│   │           │relativ constant,     │
│   │           │nefiind o             │
│   │           │pasăre vulnerabilă şi │
│   │           │înscriindu-se în      │
│   │           │tendin-               │
│   │           │ţa europeană de       │
│   │           │creştere uşoară. În   │
│   │           │Europa se             │
│   │           │reproduce din aprilie │
│   │           │până în septembrie.   │
│   │           │Cuibul este o         │
│   │           │platformă plutitoare  │
│   │           │din plante            │
│   │           │acvatice, puţin       │
│   │           │adâncă, ancorată la   │
│   │           │vegetaţie             │
│   │           │sau construită pe o   │
│   │           │ridicătură, în apele  │
│   │           │mai                   │
│   │           │puţin adânci.         │
│   │           │Femela depune, prin   │
│   │           │mai- iunie, o pontă   │
│   │           │anuală                │
│   │           │formată din 3- 5 ouă  │
│   │           │pe care le clocesc,   │
│   │           │timp                  │
│   │           │de aproape o lună,    │
│   │           │ambii parteneri,      │
│   │           │corcodelul            │
│   │           │fiind o pasăre        │
│   │           │monogamă, perechea    │
│   │           │menţinându-           │
│   │           │se de-a lungul anilor,│
│   │           │câte 3 ore fiecare.   │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Martie- aprilie;      │
│   │critice    │septembrie- noiembrie │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Corpuri de apă:       │
│   │Cerinţe de │lacuri, acumulări,    │
│6  │habitat    │râuri,                │
│   │           │heleştee suficient de │
│   │           │mari pentru a asigura │
│   │           │sursa de hrană:       │
│   │           │nevertebrate, peşti   │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia a a fost       │
│   │           │identificată în cadrul│
│   │           │ariei                 │
│   │Prezenţa în│natural protejate de  │
│7  │arie       │interes naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
│   │           │pe suprafaţa          │
│   │           │lacurilor.            │
│   │           │Distribuţia speciei   │
│   │           │este prezentată în    │
│   │           │Anexa                 │
│   │           │nr. 2 la Planul de    │
│   │           │Management.           │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │D02.01 - Mediu; E01 - │
│8  │Ameninţări │scăzut; E03 - mediu;  │
│   │ale speciei│F02.03 - scăzut; G01- │
│   │în arie    │Scăzut; G01.03 -      │
│   │           │Scăzut;               │
│   │           │H01.05 - mediu.       │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Ardea cinerea, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 29
     Date generale ale speciei Ardea cinerea

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │A028                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Ardea cinerea,        │
│   │ştiinţifică│Linnaeus, 1758        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Stârc cenuşiu/stârc   │
│   │populară   │mare                  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Cel mai mare stârc din│
│   │           │Europa, măsoară 84-102│
│   │           │centimetri în lungime │
│   │           │corporală, cu gâtul   │
│   │           │întins. Are o         │
│   │           │anvergură de 155- 175 │
│   │           │centimetri            │
│   │           │şi o masă corporală   │
│   │           │medie de 1,5          │
│   │           │kilograme.            │
│   │           │Masculul şi femela    │
│   │           │seamănă foarte bine,  │
│   │           │cu                    │
│   │           │gâtul lung, cioc      │
│   │           │puternic şi picioare  │
│   │           │lungi şi              │
│   │           │galbene. Capul şi     │
│   │           │gâtul albe            │
│   │           │contrastează          │
│   │           │puternic cu aripile   │
│   │           │gri. Adulţii au o pană│
│   │           │neagră pe ceafă. Se   │
│   │           │hrănesc cu peşti,     │
│   │           │amfibi-               │
│   │           │eni, mamifere mici şi │
│   │           │păsări. Vânează în apă│
│   │           │mică, aşteaptă        │
│   │           │nemişcat şi îşi       │
│   │           │urmăreşte prada       │
│   │           │pe care o străpunge cu│
│   │           │ciocul ascuţit. În    │
│4  │Descrierea │sălbăticie, durata    │
│   │speciei    │medie de viaţă este de│
│   │           │cinci ani.Cuibăreşte  │
│   │           │în mai toată Europa,  │
│   │           │migrează în sud- vest │
│   │           │pentru a ierna, cu    │
│   │           │excepţia populaţiilor │
│   │           │din vest, care tind să│
│   │           │fie sedentare.        │
│   │           │Sunt active la răsărit│
│   │           │şi la apus de soare,  │
│   │           │stau pe crengi de     │
│   │           │arbori în timpul zilei│
│   │           │şi                    │
│   │           │noaptea. Ating        │
│   │           │maturitatea sexuală la│
│   │           │vârsta                │
│   │           │de doi ani. Odată ce  │
│   │           │un mascul atrage o    │
│   │           │femelă                │
│   │           │se declanşează un     │
│   │           │ritual elaborat de    │
│   │           │curtare.              │
│   │           │Întind gâtul cât pot  │
│   │           │de mult, îndreaptă    │
│   │           │ciocul                │
│   │           │spre cer, clămpănesc  │
│   │           │din ciocuri, scot     │
│   │           │sunete                │
│   │           │şi se ciugulesc       │
│   │           │reciproc. Legătura    │
│   │           │dintre cei            │
│   │           │doi va dura numai un  │
│   │           │sezon de împerechere. │
│   │           │Construiesc un cuib   │
│   │           │solid din beţe în     │
│   │           │copacii               │
│   │           │din apropierea        │
│   │           │lacurilor, deseori în │
│   │           │colonii               │
│   │           │mari. Populaţia care  │
│   │           │cuibăreşte în Europa  │
│   │           │este                  │
│   │           │estimată la ora       │
│   │           │actuală la 210.000-   │
│   │           │290.000 de            │
│   │           │perechi. În perioada  │
│   │           │1970- 1990 specia a   │
│   │           │cunoscut o importantă │
│   │           │creştere a populaţiei.│
│   │           │Depun patru sau cinci │
│   │           │ouă la finalul lunii  │
│   │           │martie. Mărimea medie │
│   │           │a unui ou este de     │
│   │           │61x43                 │
│   │           │milimetri. Clocitul   │
│   │           │durează între 25 şi 26│
│   │           │de                    │
│   │           │zile, iar ambii       │
│   │           │părinţi clocesc ouăle.│
│   │           │Cei doi               │
│   │           │hrănesc puii cu peşte │
│   │           │regurgitat, iar cei   │
│   │           │mici                  │
│   │           │vor zbura din cuib la │
│   │           │42- 55 de zile de la  │
│   │           │eclozare. Depun ouă o │
│   │           │singură dată pe an,   │
│   │           │dar                   │
│   │           │dacă ponta este       │
│   │           │distrusă, deseori     │
│   │           │depun şi al           │
│   │           │doilea rând de ouă.   │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Noiembrie- februarie  │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │O pasăre              │
│   │           │caracteristică zonelor│
│   │Cerinţe de │cu apă dulce,         │
│6  │habitat    │inclusiv lacuri,      │
│   │           │râuri, iazuri şi      │
│   │           │mlaştini.             │
│   │           │Este şi un vizitator  │
│   │           │comun al iazurilor de │
│   │           │grădina din zonele    │
│   │           │urbane.               │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia a fost         │
│   │           │identificată în cadrul│
│   │           │ariei                 │
│7  │Prezenţa în│natural protejate de  │
│   │arie       │interes naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
│   │           │pe malurile lacurilor.│
│   │           │Distribuţia speciei   │
│   │           │este prezentată în    │
│   │           │Anexa                 │
│   │           │nr. 2 la Planul de    │
│   │           │Management.           │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │D02.01 - Mediu; E01 - │
│8  │Ameninţări │scăzut; E03 - mediu;  │
│   │ale speciei│F02.03 - scăzut; G01- │
│   │în arie    │Scăzut; G01.03 -      │
│   │           │Scăzut;               │
│   │           │H01.05 - mediu.       │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    2.3.3.7. Mamifere
     Neomys anomalus, Cabrera, 1907
    Tabel nr. 30
     Date generale ale speciei Neomys anomalus

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │2595                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Neomys anomalus       │
│   │ştiinţifică│Cabrera, 1907         │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Chiţcanul de mlaştină │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Neomys anomalus este o│
│   │           │specie de mamifer de  │
│   │           │talie mică, având     │
│   │           │corpul de doar 75- 80 │
│   │           │mili-                 │
│   │           │metri şi coada de 50- │
│   │           │55 milimetri. Pe      │
│   │           │partea                │
│4  │Descrierea │dorsală este cafeniu- │
│   │speciei    │roşcat iar pe partea  │
│   │           │ventrală este         │
│   │           │albicios, cele două   │
│   │           │zone sunt             │
│   │           │clar delimitate.      │
│   │           │Se reproduce de două  │
│   │           │ori pe an, primăvara  │
│   │           │şi                    │
│   │           │vara dând naştere unui│
│   │           │număr de 4-6 pui per  │
│   │           │naştere. Se estimează │
│   │           │o longevitate de circa│
│   │           │18 luni. Conform      │
│   │           │Cărţii Roşii a        │
│   │           │Vertebratelor         │
│   │           │din România, populaţia│
│   │           │estimativă la nivelul │
│   │           │ţării ar fi de 800-   │
│   │           │1000 de indivizi în   │
│   │           │populaţii mici şi     │
│   │           │izolate.              │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Martie- august        │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Este o specie de      │
│   │           │chiţcan ce preferă    │
│   │           │vecinăta-             │
│   │           │tea cursurilor de apă,│
│   │           │din zonele de câmpie  │
│6  │Cerinţe de │până în zonele        │
│   │habitat    │montane, fiind        │
│   │           │observat chiar        │
│   │           │şi la 3000 de metri   │
│   │           │altitudine, specia    │
│   │           │este                  │
│   │           │mai mult terestră     │
│   │           │decât acvatică, fiind │
│   │           │colectată şi la       │
│   │           │distanţe de 150- 200  │
│   │           │de metri              │
│   │           │de cursurile de apă,  │
│   │           │conform Botnariuc şi  │
│   │           │Tatole, 2005.         │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│7  │Prezenţa în│identificată în cadrul│
│   │arie       │ariei                 │
│   │           │natural protejate de  │
│   │           │interes naţional Lacul│
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Lutra lutra, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 31
     Date generale ale speciei Lutra lutra

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │1355                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Lutra lutra Linnaeus, │
│   │ştiinţifică│1758                  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Vidra                 │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Vidra Lutra lutra este│
│   │           │o specie de mamifer ce│
│   │           │aparţine Familiei     │
│   │           │Mustelidae, Ordinul   │
│   │           │Carnivo-              │
│   │           │ra. Este un mamifer de│
│   │           │talie medie, ce poate │
│   │           │cântări între 4 şi 8  │
│   │           │kilograme, masculul   │
│   │           │fiind                 │
│   │           │mai mare decât femela.│
│   │           │Vidra se hrăneşte     │
│4  │Descrierea │preponderent cu peşte │
│   │speciei    │însă nu refuză nici   │
│   │           │moluştele, amfibienii │
│   │           │sau reptilele         │
│   │           │acvatice.             │
│   │           │Vidrele ca şi alte    │
│   │           │mustelide, au un      │
│   │           │sistem                │
│   │           │reproductiv poligam   │
│   │           │bazat pe              │
│   │           │teritorialitatea      │
│   │           │ambelor sexe. În      │
│   │           │interiorul            │
│   │           │teritoriului său,     │
│   │           │masculul controlează  │
│   │           │de la una la mai multe│
│   │           │femele. Vidrele se pot│
│   │           │reproduce pe tot      │
│   │           │parcursul anului iar  │
│   │           │puii se pot naşte atât│
│   │           │iarna cât şi vara, dar│
│   │           │femelele pot da viaţă │
│   │           │la pui în general o   │
│   │           │dată la doi ani. Vidra│
│   │           │are                   │
│   │           │o gestaţie prelungită │
│   │           │şi naşte de la 2 la 4 │
│   │           │pui, care vor sta în  │
│   │           │preajma ei pentru un  │
│   │           │an                    │
│   │           │sau mai mult.         │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5  │Perioade   │Martie- august        │
│   │critice    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Este o specie de      │
│   │           │chiţcan ce preferă    │
│   │           │vecinăta-             │
│   │           │tea cursurilor de apă,│
│   │           │din zonele de câmpie  │
│6  │Cerinţe de │până în zonele        │
│   │habitat    │montane, fiind        │
│   │           │observat chiar        │
│   │           │şi la 3000 de metri   │
│   │           │altitudine, specia    │
│   │           │este                  │
│   │           │mai mult terestră     │
│   │           │decât acvatică, fiind │
│   │           │colectată şi la       │
│   │           │distanţe de 150- 200  │
│   │           │de metri              │
│   │           │de cursurile de apă,  │
│   │           │conform Botnariuc şi  │
│   │           │Tatole, 2005.         │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia a nu a fost    │
│   │           │identificată în cadrul│
│   │           │ari-                  │
│   │           │ei natural protejate  │
│7  │Prezenţa în│de interes naţional   │
│   │arie       │Lacul                 │
│   │           │Adunaţii de Geormane  │
│   │           │în zona lacurilor     │
│   │           │Marica                │
│   │           │şi Victoria.          │
│   │           │Distribuţia speciei   │
│   │           │este                  │
│   │           │prezentată în Anexa   │
│   │           │nr. 2 la Planul de    │
│   │           │Management.           │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │E01- ridicat; E03-    │
│   │           │mediu; F02.03-        │
│   │           │ridicat;              │
│8  │Ameninţări │F03.01- mediu;        │
│   │ale speciei│F03.02.03- mediu; G01-│
│   │în arie    │mediu;                │
│   │           │G01.03- mediu; H01.05-│
│   │           │mediu; I01- scăzut;   │
│   │           │K01.01- scăzut;       │
│   │           │K01.02- scăzut;       │
│   │           │K02.03- scăzut        │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Erinaceus europaeus, Linnaeus, 1758
    Tabel nr. 32
     Date generale ale speciei Erinaceus europaeus

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere             │
│   │Atribut    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1  │Cod Specie │2590                  │
│   │- EUNIS    │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2  │Denumirea  │Erinaceus europaeus,  │
│   │ştiinţifică│Linnaeus, 1758        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3  │Denumirea  │Arici                 │
│   │populară   │                      │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Ariciul este un       │
│   │           │mamifer de talie mică,│
│   │           │cu o                  │
│   │           │lungime a corpului de │
│   │           │până la 33 de         │
│   │           │centimetri            │
│   │           │şi o greutate de 800- │
│   │           │1200g. Membrele sunt  │
│   │           │scurte şi puternice,  │
│   │           │prevăzute cu cinci    │
│   │           │degete                │
│   │           │fără gheare. Botul    │
│   │           │este mic şi ascuţit,  │
│4  │Descrierea │cu o                  │
│   │speciei    │acuitate olfactivă    │
│   │           │foarte dezvoltată.    │
│   │           │Partea                │
│   │           │dorsală şi laterală a │
│   │           │corpului este         │
│   │           │acoperită             │
│   │           │cu peri modificaţi,   │
│   │           │duri şi ascuţiţi având│
│   │           │o                     │
│   │           │lungime de 10- 20 de  │
│   │           │milimetri ce au rol de│
│   │           │protecţie. Femela     │
│   │           │naşte între lunile    │
│   │           │mai-                  │
│   │           │august, între 1- 9    │
│   │           │pui, după o perioadă  │
│   │           │de                    │
│   │           │gestaţie de 34- 55    │
│   │           │zile. Puii de arici   │
│   │           │prezin-               │
│   │           │tă ţepi la 24 de ore  │
│   │           │de la naştere. Caută  │
│   │           │hra-                  │
│   │           │nă în general noaptea,│
│   │           │hrănindu-se cu insecte│
│   │           │şi animale mici:      │
│   │           │insecte, şerpi,       │
│   │           │broaşte.              │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Perioada critică      │
│   │           │pentru această specie │
│5  │Perioade   │este                  │
│   │critice    │perioada de           │
│   │           │reproducere şi        │
│   │           │creştere a puilor,    │
│   │           │respectiv             │
│   │           │mai-septembrie.       │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Preferă habitatele    │
│   │           │deschise şi           │
│   │           │semideschise,         │
│6  │Cerinţe de │cu tufărişuri şi      │
│   │habitat    │pajişti. Poate fi     │
│   │           │observat şi           │
│   │           │în culturi agricole,  │
│   │           │în apropierea         │
│   │           │localităţi-           │
│   │           │lor, parcuri, grădini,│
│   │           │la liziera pădurilor, │
│   │           │podgorii, livezi.     │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Specia nu a fost      │
│   │           │identificată în teren │
│   │           │însă,                 │
│   │           │nefiind aplicată      │
│   │Prezenţa în│metodologie de lucru  │
│7  │arie       │specifi-              │
│   │           │că speciei nu excludem│
│   │           │posibilitatea         │
│   │           │prezenţei             │
│   │           │acesteia în           │
│   │           │vecinătatea ariei     │
│   │           │naturale              │
│   │           │protejate de interes  │
│   │           │naţional Lacul        │
│   │           │Adunaţii              │
│   │           │de Geormane           │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │Ameninţări │Nu au fost            │
│8  │ale speciei│identificate          │
│   │în arie    │ameninţări pentru     │
│   │           │specie în cadrul ariei│
└───┴───────────┴──────────────────────┘

    Hărţile de distribuţie ale speciilor de floră şi faună sub formă de poligon şi sub formă de punct sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management.


    2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată
     În timpul activităţilor desfăşurate pe teren au fost identificate şi alte specii de faună relevante pentru Aria naturală protejată de interes naţional- Rezervaţia naturală Lacul Adunaţii de Geormane. În secţiunea următoare este prezentată lista tuturor speciilor de faună identificate în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.
    2.3.4.4. Ihtiofaună
    Tabel nr. 33
     Alte specii de peşti identificate în teren

┌───────┬──────────────────┬─────────┬──────────┐
│Codul  │Denumirea         │Denumirea│Observaţii│
│speciei│ştiinţifică       │populară │          │
│       │                  │         │          │
├───────┼──────────────────┼─────────┼──────────┤
│5586   │Carassius auratus │Caras    │Specie    │
│       │gibelio           │         │alohtonă  │
├───────┼──────────────────┼─────────┼──────────┤
│5687   │Lepomis gibbosus  │Biban    │Specie    │
│       │                  │soare    │alohtonă  │
├───────┼──────────────────┼─────────┼──────────┤
│5783   │Perca fluviatilis │Biban    │Specie    │
│       │                  │         │nativă    │
├───────┼──────────────────┼─────────┼──────────┤
│5807   │Pseudorasbora     │Murgoi   │Specie    │
│       │parva             │bălţat   │alohtonă  │
├───────┼──────────────────┼─────────┼──────────┤
│5838   │Scardinius        │Roşioara │Specie    │
│       │erythrophthalmus  │         │nativă    │
├───────┼──────────────────┼─────────┼──────────┤
│-      │Hypophthalmichthys│Sânger   │Specie    │
│       │                  │         │alohtonă  │
└───────┴──────────────────┴─────────┴──────────┘


    2.3.4.5. Herpetofaună
    Tabel nr. 34
     Alte specii de amfibieni identificate în teren

┌───────┬───────────┬──────────────────┐
│Codul  │Denumirea  │Denumirea populară│
│speciei│ştiinţifică│                  │
│       │           │                  │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│1188   │Bombina    │Buhaiul de baltă  │
│       │bombina    │cu burta roşie    │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│1261   │Lacerta    │Şopârlă cenuşie   │
│       │agilis     │                  │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│1290   │Natrix     │Şarpe de casa     │
│       │natrix     │                  │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│1197   │Pelobates  │Broască de pământ,│
│       │fuscus     │Broască gheboasă  │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│1212   │Pelophylax │Broască verde mare│
│       │ridibundus │de lac            │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│1248   │Podarcis   │Şopârlă de stepă  │
│       │taurica    │                  │
└───────┴───────────┴──────────────────┘


    2.3.4.6. Avifaună
    Tabel nr. 35
     Alte specii de păsări identificate în teren

┌───────┬─────────────────┬────────────┐
│Codul  │Denumirea        │Denumirea   │
│speciei│ştiinţifică      │populară    │
│       │                 │            │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A086   │Accipiter nisus  │Uliu păsărar│
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A298   │Acrocephalus     │Lăcar mare  │
│       │arundinaceus     │            │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│       │Actitis          │Fluierar de │
│A168   │hypoleucos/Tringa│munte       │
│       │hypoleucos       │            │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A229   │Alcedo atthis    │Pescăraş    │
│       │                 │albastru    │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A056   │Anas clypeata    │Raţă        │
│       │                 │lingurar    │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A050   │Anas penelope    │Raţă        │
│       │                 │fluierătoare│
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A053   │Anas             │Raţă mare   │
│       │platyrhynchos    │            │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A055   │Anas querquedula │Raţă        │
│       │                 │cârâitoare  │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A394   │Anser albifrons  │Gârliţa mare│
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A028   │Ardea cinerea    │Stârc       │
│       │                 │cenuşiu     │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A029   │Ardea purpurea   │Stârc roşu  │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A024   │Ardeola ralloide │Stârc galben│
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A221   │Asio otus        │Ciuf de     │
│       │                 │pădure      │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A218   │Athene noctu     │Cucuvea     │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A059   │Aythya ferina    │Raţă cu cap │
│       │                 │castaniu    │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A060   │Aythya nyroca    │Raţă roşie  │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A087   │Buteo buteo      │Şorecar     │
│       │                 │comun       │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A364   │Carduelis        │Sticlete    │
│       │carduelis        │            │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A027   │Casmerodius albus│Egretă mare │
│       │/Egretta alba    │            │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│       │Chlidonias       │Chirighiţă  │
│A196   │hybridus/        │cu obraz alb│
│       │Chlidonias       │            │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A197   │Chlidonias niger │Chirighiţă  │
│       │                 │neagră      │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A179   │Chroicocephalus  │Pescăruş    │
│       │ridibundus/Larus │râzător     │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A081   │Circus           │Erete de    │
│       │aeruginosus      │stuf        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A208   │Columba palumbus │Porumbel    │
│       │                 │gulerat     │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A349   │Corvus cornix    │Cioară grivă│
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A348   │Corvus frugilegus│Cioară de   │
│       │                 │semănătură  │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A347   │Corvus monedula  │Stăncuţa    │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A212   │Cuculus canorus  │Cuc         │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A036   │Cygnus olor      │Lebădă de   │
│       │                 │vară        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A253   │Delichon urbicum │Lăstun de   │
│       │                 │casă        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│       │                 │Ciocănitoare│
│A427/8 │Dendrocopos major│pestriţă    │
│       │                 │mare        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A429   │Dendrocopos      │Ciocănitoare│
│       │syriacus         │de grădini  │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A026   │Egretta garzetta │Egretă mică │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A381   │Emberiza         │Presură de  │
│       │schoeniclus      │stuf        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A096   │Falco tinnunculus│Vânturel    │
│       │                 │roşu        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A097   │Falco vespertinus│Vânturel de │
│       │                 │seară       │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A359   │Fringilla coelebs│Cinteză     │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A125   │Fulica atra      │Lişiţa      │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A153   │Gallinago        │Becaţina    │
│       │gallinago        │comună      │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A251   │Hirundo rustica  │Rândunica de│
│       │                 │casă        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A459   │Larus cachinnans/│Pescăruş    │
│       │Larus argentatus │argintiu    │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A292   │Locustella       │Greluşel de │
│       │luscinioides     │stuf        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A262   │Motacilla alba   │Codobatură  │
│       │                 │albă        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A260   │Motacilla flava  │Codobatură  │
│       │                 │galbenă     │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A023   │Nycticorax       │Stârc de    │
│       │nycticorax       │noapte      │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│       │Parus caeruleus/ │Piţigoi     │
│A329   │Cyanistes        │albastru    │
│       │caeruleus        │            │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A330   │Parus major      │Piţigoiul   │
│       │                 │mare        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A354   │Passer domesticus│Vrabie de   │
│       │                 │casă        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A356   │Passer montanus  │Vrabie de   │
│       │                 │câmp        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A414/5 │Perdix perdix    │Potârniche  │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A017   │Phalacrocorax    │Cormoran    │
│       │carbo            │mare        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A115   │Phasianus        │Fazan       │
│       │colchicus        │            │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A315   │Phylloscopus     │Pitulice    │
│       │collybita        │mică        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A343   │Pica pica        │Coţofană    │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A235   │Picus viridis    │Ghionoaie   │
│       │                 │verde       │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A005   │Podiceps         │Corcodel    │
│       │cristatus        │mare        │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A155   │Scolopax         │Sitar de    │
│       │rusticola        │pădure      │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A193   │Sterna hirundo   │Chiră de    │
│       │                 │baltă       │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A209   │Streptopelia     │Guguştiuc   │
│       │decaocto         │            │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A351   │Sturnus vulgaris │Graur       │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A048   │Tadorna tadorna  │Călifar alb │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A265   │Troglodytes      │Ochiu-boului│
│       │troglodytes      │            │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A283   │Turdus merula    │Mierlă      │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A232   │Upupa epops      │Pupăză      │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│A142   │Vanellus vanellus│Nagâţ       │
└───────┴─────────────────┴────────────┘


    2.3.4.7. Mamifere
    Tabel nr. 36
     Alte specii de mamifere identificate în teren

┌───────┬────────────────┬─────────────┐
│Codul  │Denumirea       │Denumirea    │
│speciei│ştiinţifică     │populară     │
│       │                │             │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│5690   │Lepus europaeus │Iepure de    │
│       │                │câmp         │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│2631   │Meles meles     │Bursuc/      │
│       │                │Viezure      │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│5877   │Talpa europaea  │Cârtiţă      │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│5547   │Apodemus        │Şoarecele de │
│       │agrarius        │câmp         │
└───────┴────────────────┴─────────────┘




    2.4. Informaţii socio-economice şi cultural
    2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
     Manifestarea potenţială a factorilor antropici asupra stării de conservare a speciilor şi habitatelor din interiorul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este condiţionată nu doar de suprafaţa ce acoperă fiecare unitate administrativ teritorială ci şi de dimensiunea demografică a comunităţilor locale. Principiul este simplu: cu cât populaţia din interiorul sau proximitatea zonei în cauză este mai numeroasă cu atât este mai probabil să asistăm la o intensificare a prezenţei umane în interiorul acesteia şi, pe cale de consecinţă, la o creştere a frecvenţei de manifestare şi a impactului factorilor antropici asupra stării de conservare a speciilor din cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane.
     Preocupată de susţinerea creşterii economice şi a asigurării bunăstării individuale şi sociale, societatea umană a nesocotit mult timp efectele activităţilor sale asupra mediului înconjurător şi a biodiversităţii. Primele semnale de alarmă în legătură cu riscurile pe termen lung ale acestei atitudini au fost lansate de oamenii de ştiinţă şi de reprezentanţii societăţii civile, găsind ecou şi în rândul clasei politice şi a reprezentanţilor guvernelor.
     Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se regăseşte pe raza localităţilor Bratovoeşti şi Teasc şi, în prezent nu reprezintă un important obiectiv economic şi turistic al zonei.
     Principalele activităţi economice din zonă sunt agricultura şi creşterea animalelor. O tradiţie respectată în zonă este -Căluşul- dans popular inclus pe lista UNESCO a capodoperelor imateriale ale umanităţii. Elementele distinctive ale acestui joc sunt steagul, portul popular românesc, pălăriile înflorate, bâta, clopoţeii atârnaţi în jurul brâului şi la opinci, precum şi Mutu', personaj mistic care pe perioada jurământului nu are voie să vorbească absolut deloc. Se spune că acest obicei este practicat pentru că aduce sănătate şi noroc tot anul. Paparuda- este un ritual pentru invocarea ploii, practicat din vechime de femei, care îşi pun în jurul brâului -boji- şi dansează în cerc. Paparuda constă în dansul în timpul căruia personajele sunt udate cu apă pe picioare şi se cântă -udă, udă, paparudă. Paparudele simbolizează natura verde, natură ce are nevoie de apă.
     Rezultatele analizei factorilor interesaţi din zona ariei naturale protejate sunt prezentate în Tabel nr. 37 de mai jos.

    Tabel nr. 37
     Rezultatele analizei factorilor interesaţi

┌──────────────┬────────────────┬───────────────┬────────────────┐
│Factorul      │Cum sunt        │               │Acţiuni posibile│
│interesat     │afectate        │Capacitatea şi │care să         │
│şi            │interesele      │motivaţia de a │se adreseze     │
│principalele  │acestuia        │face           │intereselor     │
│sale          │de probleme     │schimbări      │factorului      │
│caracteristici│                │               │interesat       │
├──────────────┴────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Guvern şi entităţi subordonate acestuia                         │
├──────────────┬────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│              │                │               │Avizarea        │
│              │                │               │Planului de     │
│              │                │Are capacitatea│management al   │
│Autoritatea   │Responsabil     │avizării       │ariei           │
│centrală      │pentru          │Planurilor     │actualizat şi   │
│pentru        │implementarea şi│de management  │completat.      │
│protecţia     │monitorizarea   │ale            │Adoptarea unor  │
│mediului,     │administrării   │ariei care va  │măsuri          │
│Direcţia      │unitare şi      │include        │restrictive în  │
│Biodiversitate│eficiente a     │recomandă-     │actele de       │
│              │ariilor         │rile/ măsurile │reglementare    │
│              │naturale        │din            │emise,          │
│              │protejate.      │studiu/ baza de│privind         │
│              │                │date           │desfăşurarea    │
│              │                │reactualizată. │anumitor        │
│              │                │               │activităţi în   │
│              │                │               │vecinătatea     │
│              │                │               │ariei.          │
├──────────────┴────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Autorităţi locale şi entităţi subordonate                       │
├──────────────┬────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│              │Realizarea      │               │Includerea      │
│              │Planului        │Are capacitatea│prevederilor    │
│              │de amenajare a  │de             │restrictive în  │
│              │teritoriului, de│a include      │planurile       │
│Consiliul     │dezvoltare      │informa-       │şi strategiile  │
│Judeţean      │locală,         │ţiile obţinute │locale,         │
│Dolj          │precum şi alte  │în             │în special      │
│              │planuri de      │planurile de   │Planul Local    │
│              │exploa-         │urbanism, alte │de Acţiune      │
│              │tare/ utilizare │planuri şi     │pentru Mediu,   │
│              │a               │strategii şi de│Planul Judeţean │
│              │terenului şi    │a              │de              │
│              │resurselor      │susţine        │Gestionare a    │
│              │naturale        │acţiunile      │Deşeurilor,     │
│              │din aria        │derulate în    │Planul de       │
│              │naturală        │zonă.          │Amenajare       │
│              │protejată       │               │Teritorială a   │
│              │trebuie         │               │Judeţului       │
│              │armonizate cu   │               │Dolj.           │
│              │prevederile     │               │                │
│              │planu-          │               │                │
│              │lui de          │               │                │
│              │management.     │               │                │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│              │                │               │Participare la  │
│Primăria      │Dezvoltarea şi  │Susţinerea     │proiecte        │
│comunei       │implementarea   │acţiuni-       │de dezvoltare   │
│Bratovoeşti şi│strategiilor    │lor în scopul  │durabilă        │
│Primăria Teasc│locale          │asigurării     │prin punerea în │
│              │de dezvoltare   │dezvoltării    │valoare         │
│              │durabilă        │durabile şi    │a elementelor   │
│              │                │interzicerea   │patrimo-        │
│              │                │activităţilor  │niului natural  │
│              │                │cu             │                │
│              │                │impact negativ │                │
│              │                │               │                │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│Autoritatea   │Responsabilă cu │Noi modalităţi │Completarea     │
│locală/       │aplicarea       │de             │bazei de        │
│judeţeană     │prevede-        │prezentare a   │date şi         │
│pentru        │rilor           │biodiversităţii│includerea în   │
│protecţia     │directivelor    │din            │rapoartele      │
│mediului      │europene privind│cadrul ariilor │anuale.         │
│              │regimul ariilor │naturale       │                │
│              │naturale        │protejate      │                │
│              │protejate,      │               │                │
│              │conservarea     │               │                │
│              │habitatelor     │               │                │
│              │natura-         │               │                │
│              │le, a florei şi │               │                │
│              │faunei.         │               │                │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│              │                │               │Elaborarea şi   │
│              │                │               │aprobarea       │
│              │                │               │normelor tehnice│
│              │                │Zonă destinată │necesa-         │
│Direcţia      │Participă la    │pentru         │re pentru       │
│Apelor        │conservarea,    │protecţia      │îndeplinirea    │
│Jiu           │protejarea şi   │habitatelor şi │obiectivelor de │
│              │restaurarea     │speciilor unde │mediu,          │
│              │ecosistemelor   │menţinerea sau │cu excepţia     │
│              │acvatice şi la  │îmbunătăţirea  │zonelor         │
│              │protecţia faunei│stă-           │destinate pentru│
│              │şi              │rii apei este  │protecţia       │
│              │florei acvatice.│un             │habitatelor şi  │
│              │                │factor         │speciilor unde  │
│              │                │important      │menţine-        │
│              │                │               │rea sau         │
│              │                │               │îmbunătăţirea   │
│              │                │               │stării apei este│
│              │                │               │un              │
│              │                │               │factor          │
│              │                │               │important.      │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│              │                │Aplicarea      │                │
│Garda Mediu - │Controlează     │sancţiu-       │Implicare în    │
│Comisariatul  │respectarea     │nilor de       │reglementarea   │
│judeţean Dolj │legislaţiei de  │încălcare      │activităţilor cu│
│              │mediu privind   │a prevederilor │impact          │
│              │ariile naturale │legislative    │asupra mediului │
│              │protejate       │privind        │                │
│              │                │conservarea    │                │
│              │                │mediului       │                │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│              │Responsabilităţi│Desfăşurarea de│Completarea     │
│              │privind         │activităţi de  │bazei de        │
│AJVPS Dolj    │conservarea     │conservare a   │date şi         │
│              │biodiversităţii │biodiversităţii│implicarea în   │
│              │şi              │şi             │activităţi ce   │
│              │protecţia faunei│de protecţie a │vizează         │
│              │de              │faunei de      │protecţia       │
│              │interes         │interes        │mediului.       │
│              │vânătoresc,     │cinegetic      │                │
│              │precum şi a     │precum şi      │                │
│              │mediilor        │de protejare a │                │
│              │naturale        │mediilor       │                │
│              │de dezvoltare a │naturale       │                │
│              │acestuia.       │de dezvoltare  │                │
│              │                │               │                │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│              │                │               │Folosirea bazei │
│              │                │               │de date         │
│AVPS Diana    │Responsabil cu  │Desfăşurarea de│a proiectului,  │
│Dolj          │implementarea   │activităţi de  │precum şi       │
│              │planului de     │conservare a   │includerea      │
│              │management      │biodiversităţii│evaluării       │
│              │                │               │stării de       │
│              │                │               │conservare în   │
│              │                │               │activităţile    │
│              │                │               │proprii         │
├──────────────┴────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Instituţii academice                                            │
├──────────────┬────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│              │                │               │Asigurarea unei │
│              │                │               │baze de         │
│Universitatea │Responsabilă de │               │date şi studii  │
│din           │efectuarea de   │Are capacitatea│privind         │
│Craiova-      │cercetări,      │de             │rezultatele     │
│Facultatea    │studii,         │a susţine      │emise în        │
│de Agricultură│pregătirea      │activităţile   │cadrul          │
│şi            │personalului    │ştiinţifice    │proiectului     │
│Horticultură  │specializat în  │               │Posibilă        │
│              │problematica    │               │implicare în    │
│              │protecţiei      │               │asigurarea      │
│              │mediului        │               │sustenabili-    │
│              │                │               │tăţii           │
│              │                │               │proiectului     │
│              │                │               │                │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│              │                │Cercetări,     │                │
│              │                │efectuarea de  │                │
│              │Studierea,      │studii, experţi│Includerea      │
│Muzeul de     │cercetarea      │disponibili    │datelor         │
│Ştiinţe       │specii-         │Date           │rezultate în    │
│ale Naturii   │lor/habitatelor │actualizate    │alte studii     │
│              │ariilor din     │privind        │şi proiecte     │
│              │judeţ,          │speciile       │Posibilă        │
│              │conservarea,    │din ariile     │implicare în    │
│              │restaurarea     │naturale       │asigurarea      │
│              │acestora.       │protejate ce   │sustenabilităţii│
│              │                │pot            │proiectului     │
│              │                │sta la baza    │                │
│              │                │unor           │                │
│              │                │eventuale      │                │
│              │                │proiecte,      │                │
│              │                │studii,        │                │
│              │                │cercetări      │                │
├──────────────┴────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Organizaţii non-guvernamentale                                  │
├──────────────┬────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│              │                │Efectuarea     │Includerea      │
│Asociaţii şi  │Responsabile de │altor          │datelor         │
│Fundaţii      │protecţia       │studii,        │rezultate în    │
│              │mediului        │rapoarte,      │alte            │
│              │                │proiecte bazate│studii, proiecte│
│              │                │pe             │                │
│              │                │informaţiile   │                │
│              │                │rezultate din  │                │
│              │                │proiect        │                │
├──────────────┴────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Sectorul privat                                                 │
├──────────────┬────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│              │                │               │Includerea      │
│              │                │               │rezervaţiei     │
│Societăţi de  │Promovarea      │Creşterea      │în baza de date │
│turism-       │turismului      │numărului      │privind         │
│Agent economic│ştiinţific în   │de turişti     │turismul        │
│              │zonă,           │interesaţi de  │ştiinţific,     │
│              │având în vedere │specii de      │având în vedere │
│              │vecinătatea     │interes        │baza de         │
│              │ariei           │naţional       │date a          │
│              │cu alte situri  │               │proiectului cu  │
│              │Natura 2000     │               │speciile de     │
│              │                │               │interes         │
│              │                │               │naţional        │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│              │Persoane fizice/│               │                │
│              │juridice ce     │Au capacitatea │Implicarea în   │
│Proprietari   │deţin           │de             │sustenabilitatea│
│terenuri      │terenuri în arie│conformare cu  │durabilă a ariei│
│              │Proprietarii nu │cadrul         │pentru          │
│              │vor             │legislativ     │conservarea     │
│              │întreprinde     │privind        │elementelor     │
│              │activităţi      │conservarea    │naturale        │
│              │specifice care  │biodiversităţii│                │
│              │să              │               │                │
│              │afecteze starea │               │                │
│              │de              │               │                │
│              │conservare în   │               │                │
│              │arie            │               │                │
└──────────────┴────────────────┴───────────────┴────────────────┘

    Rezultatele analizei grupurilor ţintă din zona ariei protejate sunt prezentate în Tabel nr. 38.

    Tabel nr. 38
     Rezultatele analizei grupurilor ţintă ale proiectului

┌───────────┬──────────────┬─────────────┬─────────────────┐
│           │              │Cuantificarea│Efectul          │
│           │Descrierea    │grupului     │proiectului      │
│Grupul     │grupului      │ţintă, cu    │asupra grupului  │
│ţintă      │ţintă         │menţionarea  │ţintă            │
│           │              │sursei de    │                 │
│           │              │informaţii   │                 │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│           │              │             │Creşterea        │
│           │              │             │nivelului de     │
│           │              │3693         │informare şi     │
│Comunitatea│Locuitorii    │locuitori,   │conştientizare.  │
│locală     │comunei       │conform CJ   │Îmbunătăţirea    │
│           │Bratovoeşti   │Dolj         │gradului de      │
│           │Locuitorii    │3428         │informare a      │
│           │comunei       │locuitori,   │populaţiei       │
│           │Teasc         │conform CJ   │asupra           │
│           │              │Dolj         │beneficiilor şi  │
│           │              │             │oportunităţilor  │
│           │              │             │generate         │
│           │              │             │din administrarea│
│           │              │             │eficientă a      │
│           │              │             │ariei naturale   │
│           │              │             │protejate.       │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│           │              │2 Autorităţi │                 │
│           │              │publice      │Autorităţi       │
│           │              │locale       │publice informate│
│Autorităţi │Primăria şi   │Angajaţi ai  │şi               │
│publice    │Consiliul     │primării-    │conştientizate.  │
│locale     │Local         │lor şi       │Implicarea       │
│           │Bratovoeşti   │consiliilor  │activă a         │
│           │Primăria şi   │locale,      │administraţiei   │
│           │Consiliul     │respectiv    │locale în        │
│           │Local         │autorităţile │procesul de      │
│           │Teasc         │publice      │îmbunătăţire a   │
│           │              │locale din   │calităţii        │
│           │              │vecinătatea  │mediului.        │
│           │              │ariei,       │                 │
│           │              │Sursa:       │                 │
│           │              │Primării şi  │                 │
│           │              │Consiliile   │                 │
│           │              │locale       │                 │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│           │Elevi din     │             │Elevi            │
│Elevi ai   │învăţă-       │600 elevi    │conştientizaţi în│
│şcolilor   │mântul        │Sursa:       │ceea             │
│din        │gimnazial     │Inspectoratul│ce priveşte      │
│comunele   │care vor      │şcolar       │importanţa       │
│Bratovoeşti│participa     │Judeţean Dolj│biodiversităţii  │
│şi         │la sesiunile  │             │din aria         │
│Teasc      │de            │             │naturală         │
│           │informare şi  │             │protejată.       │
│           │conştientizare│             │                 │
│           │              │             │                 │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│           │              │             │Promovarea       │
│           │Potenţiali    │Aproximativ  │responsabilităţii│
│           │vizita-       │200          │sociale în rândul│
│Vizitatori │tori prezenţi │vizitatori   │vizitatori-      │
│           │la            │Sursa:       │lor ariei prin   │
│           │zilele        │Direcţia     │informarea       │
│           │comunelor     │Regională de │acestora privind │
│           │Bratovoeşti şi│Statisti-    │măsurile         │
│           │Teasc         │că Dolj      │pentru protecţia │
│           │              │             │mediului         │
│           │              │             │aplicabile       │
│           │              │             │acesteia         │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│           │              │500 pescari  │Creşterea        │
│Asociaţii  │Pescari şi    │şi           │nivelului de     │
│de         │vânători      │vânători,    │informare şi     │
│vânători şi│              │estimativ în │conştientizare   │
│pescari    │              │funcţie de   │                 │
│           │              │sezon,       │                 │
│           │              │AJVPS Dolj   │                 │
└───────────┴──────────────┴─────────────┴─────────────────┘


    2.4.2. Utilizarea terenului
     Conform Sistemului de clasificare a terenurilor- Corine Land Cover 2006, în cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se disting două tipuri de utilizare a terenului, respectiv:
    - corpuri de apă- reprezentate de suprafaţa celor două lacuri, Marica şi Victoria şi
    – zone umede, reprezentate de suprafaţa de teren dintre cele două lacuri, alături de canalul de legătură dintre acestea.

     În Anexa nr. 3 la Planul de management este prezentat modul de utilizare a terenurilor din cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane.

    2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor
     Întreaga suprafaţă a Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este reprezentată de luciu de apă, proprietatea Agenţiei Domeniilor Statului, suprafaţă administrată de Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Jiu.
     În vecinătatea ariei naturale protejate sunt suprafeţe de teren ce reprezintă terenurile cu proprietate publică locală sau proprietate privată.
     Distribuţia regimului juridic al terenurilor din cadrul ariei naturale protejate este reprezentată grafic în Anexa nr. 3 la Planul de management.

    2.4.4. Administratori şi gestionari
     Administratorul ariei naturale protejate de interes naţional este Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Jiu
     Custodele ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Diana Dolj.

    2.4.5. Peisajul
     Peisajele sunt unităţile teritoriale complexe şi dinamice, care s-au format ca rezultat al interacţiunii şi legăturilor reciproce dintre componentele mediului natural: rocă, apă, aer, sol şi vegetaţie şi a condiţiilor de relief şi climă, dar sub influenţa activităţilor socio-economice.
     Peisajele din cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se caracterizează prin condiţii naturale relativ omogene şi, deşi sunt alcătuite din aceleaşi componente se deosebesc prin conţinutul cantitativ şi calitativ, având structuri diferite.
     O influenţă puternică, directă şi/sau indirectă asupra structurii şi dinamicii peisajelor din cadrul ariei protejate analizate este exercitată de către om prin culturi agricole, defrişări, păşunat, amplasarea aşezărilor şi a diferitelor construcţii. Modificarea antropică a peisajului zonei investigate prezintă aspecte variate. Pentru stabilirea gradelor de antropizare din cadrul ariei protejate s-a ţinut seama de intensitatea presiunii antropice şi de ponderea pe care o au ariile cu diferite tipuri de modificări în complexul teritorial, punându-se astfel accentul pe modificările antropice.
     În funcţie de aceste modificări, la nivelul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se poate identifica un singur tip de peisaj - peisaje de câmpie fluvio-lacustră acoperită cu depozite loessoide tabulară nefragmentată sub influenţa climatului de tranziţie cu terenuri agricole, pajişti şi păduri de stejar cu elemente termofile.

    2.4.6. Obiective turistice
     Staţiunea Victoria, situată pe malul Lacului Victoria reprezintă un important obiectiv turistic pentru locuitorii zonei dar şi pentru întregul judeţ Dolj. Această staţiune oferea în trecut o locaţie de agrement şi relaxare pentru numeroşi turişti. În prezent Staţiunea Victoria este închisă şi în conservare şi nu există nici o facilitate de cazare sau restaurante în apropierea Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane.


    2.5. Activităţi cu potenţial impact: presiuni şi ameninţări
     În urma derulării activităţilor de evaluare pe teren s-au evidenţiat ca activităţi principale cu potenţial impact direct asupra ariei naturale protejate:
    - arderea necontrolată a vegetaţiei din vecinătatea lacurilor Victoria şi Marica,
    – depozitările necontrolate cu deşeuri menajere şi
    – pescuitul industrial.

     Alte activităţi antropice ce se desfăşoară în interiorul ariei naturale protejate sunt: crearea de noi drumuri, în special drumuri de exploatare, creşterea animalelor domestice, depozitarea deşeurilor menajere, extragerea de nisip şi pietriş, iar activităţile antropice desfăşurate în vecinătatea ariei naturale protejate sunt: cultivarea terenurilor, managementul forestier general şi păşunatul.
    2.5.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
     În această secţiune sunt prezentaţi principalii factori cu impact negativ asupra speciilor de interes comunitar/naţional din cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane. Identificarea presiunilor antropice asupra speciilor de interes conservativ s-a realizat prin localizarea în teren a activităţilor generatoare de impact. Formele de impact asupra speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată sunt prezentate în Tabel nr. 39.

    Tabel nr. 39
     Presiuni actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

┌──────────┬───────────┬────────────┬────────────┐
│Cod       │Nume       │Descriere   │Specii      │
│ameninţare│           │sumară      │afectate    │
│          │           │            │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│          │           │În          │            │
│          │           │vecinătatea │            │
│          │           │ariei       │            │
│          │           │naturale    │            │
│          │           │protejate de│            │
│          │           │interes     │            │
│          │           │naţional    │            │
│          │           │Lacul       │            │
│          │linii      │Adunaţii de │            │
│D02.01    │electrice  │Geormane    │Ciconia     │
│          │şi de      │sunt        │ciconia     │
│          │telefonie  │prezente    │            │
│          │           │linii       │            │
│          │           │electrice   │            │
│          │           │aeriene ce  │            │
│          │           │pot         │            │
│          │           │reprezenta o│            │
│          │           │ameninţare  │            │
│          │           │asupra      │            │
│          │           │populaţiei  │            │
│          │           │de          │            │
│          │           │berze albe, │            │
│          │           │mai ales    │            │
│          │           │datorită    │            │
│          │           │faptului că │            │
│          │           │acestea     │            │
│          │           │preferă     │            │
│          │           │stâlpii     │            │
│          │           │de susţinere│            │
│          │           │pentru      │            │
│          │           │construirea │            │
│          │           │cuiburilor  │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│          │           │S-a         │Ciconia     │
│          │           │constatat   │ciconia,    │
│          │           │tendinţa    │Larus       │
│          │           │ca          │minutus,    │
│          │Zone       │locuinţele  │Gavia immer,│
│E01       │urbanizate │care se     │Misgurnus   │
│          │habitare   │învecinează │fossilis,   │
│          │umană.     │cu Lacul    │Rhodeus     │
│          │Locuinţe   │Victoria să │sericeus    │
│          │umane      │construiască│amarus,     │
│          │           │pontoane,   │Gobio       │
│          │           │alterând    │kessleri,   │
│          │           │astfel      │Umbra       │
│          │           │structura   │krameri     │
│          │           │natura-     │Lutra lutra,│
│          │           │lă a        │Emys        │
│          │           │malurilor   │orbicularis,│
│          │           │            │Lacerta     │
│          │           │            │viridis,    │
│          │           │            │Hyla        │
│          │           │            │arborea,    │
│          │           │            │Natrix      │
│          │           │            │tesselata,  │
│          │           │            │Neomys      │
│          │           │            │anomalus,   │
├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│          │           │Statele din │Misgurnus   │
│          │           │vecinătate  │fossilis,   │
│          │           │nu          │Rhodeus     │
│E03       │Descărcări │beneficiază │sericeus    │
│          │           │de un       │amarus,     │
│          │           │sistem      │Gobio       │
│          │           │centralizat │kessleri,   │
│          │           │de          │Umbra       │
│          │           │canalizare  │krameri,    │
│          │           │şi epurare a│Gavia immer,│
│          │           │apelor uzate│Lutra lutra,│
│          │           │menajer     │Emys        │
│          │           │            │orbicularis,│
│          │           │            │Larus       │
│          │           │            │minutus,    │
│          │           │            │Ciconia     │
│          │           │            │ciconia,    │
├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│          │           │Pe suprafaţa│Misgurnus   │
│          │           │celor două  │fossilis,   │
│          │           │lacuri dar  │Rhodeus     │
│F02.03    │Pescuit de │în special  │sericeus    │
│          │agrement   │pe          │amarus,     │
│          │           │Lacul       │Gobio       │
│          │           │Victoria se │kessleri,   │
│          │           │realizează  │Umbra       │
│          │           │pescuit cu  │krameri,    │
│          │           │plase       │Gavia immer,│
│          │           │            │Lutra lutra,│
│          │           │            │Emys        │
│          │           │            │orbicularis,│
│          │           │            │Larus       │
│          │           │            │minutus.    │
├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│          │           │În          │În special  │
│          │           │vecinătatea │păsările    │
│          │           │celor       │şi          │
│F03.01    │Vânătoare  │două lacuri,│mamiferele: │
│          │           │respectiv   │raţe        │
│          │           │Marica şi   │lişiţe,     │
│          │           │Victoria se │ciocârlii,  │
│          │           │desfăşoară  │alte specii │
│          │           │activităţi  │de          │
│          │           │de          │păsări,     │
│          │           │vânătoare   │iepuri,     │
│          │           │            │vulpi, alte │
│          │           │            │specii      │
│          │           │            │de mamifere │
├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│          │           │În          │            │
│          │           │vecinătatea │            │
│          │           │celor       │            │
│          │           │două lacuri,│Vulpes      │
│F03.02.03 │Capcane,   │respectiv   │vulpes, alte│
│          │otrăvire,  │Marica şi   │specii de   │
│          │braconaj   │Victoria se │mamifere    │
│          │           │desfăşoară  │            │
│          │           │activităţi  │            │
│          │           │de          │            │
│          │           │capturare a │            │
│          │           │exemplarelor│            │
│          │           │considerate │            │
│          │           │dăunătoare  │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│          │           │Staţiunea   │            │
│          │           │turistică   │            │
│          │Sport în   │Victoria    │            │
│          │aer        │poate atrage│Toate       │
│G01       │liber,     │un          │speciile    │
│          │activităţi │număr       │            │
│          │de         │relativ mare│            │
│          │petrecere a│de          │            │
│          │timpului   │turişti, în │            │
│          │liber,     │special     │            │
│          │activităţi │datorită    │            │
│          │recreative │proximităţii│            │
│          │           │de          │            │
│          │           │Craiova     │            │
│          │           │            │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│          │           │Prin        │            │
│          │           │prezenţa    │            │
│          │           │unui număr  │            │
│          │           │relativ mare│            │
│          │           │de turişti, │Toate       │
│G01.03    │Vehicule cu│este        │speciile    │
│          │motor      │posibilă şi │            │
│          │           │prezenţa    │            │
│          │           │turiştilor  │            │
│          │           │ce          │            │
│          │           │folosesc    │            │
│          │           │vehicule    │            │
│          │           │motorizate  │            │
│          │           │pentru      │            │
│          │           │deplasare:  │            │
│          │           │motociclete │            │
│          │           │de teren sau│            │
│          │           │ATV-uri     │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│          │           │Pe          │            │
│          │           │terenurile  │Misgurnus   │
│          │           │agricole    │fossilis,   │
│          │           │din         │Rhodeus     │
│          │Poluarea   │vecinătatea │sericeus    │
│H01.05    │difuză     │ariei       │amarus,     │
│          │a apelor de│naturale    │Gobio       │
│          │suprafaţă, │protejate   │kessleri,   │
│          │cauzată de │sunt        │Umbra       │
│          │activităţi │folosite    │krameri,    │
│          │agricole şi│îngrăşăminte│Gavia immer,│
│          │forestiere │chimice ce  │Lutra lutra,│
│          │           │pot ajunge  │Emys        │
│          │           │în          │orbicularis,│
│          │           │apa de      │Larus       │
│          │           │suprafaţă   │minutus,    │
│          │           │            │Ciconia     │
│          │           │            │ciconia     │
│          │           │            │            │
│          │           │            │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│          │           │Componenţa  │Misgurnus   │
│          │           │speciilor de│fossilis,   │
│I01       │Specii     │peşti din   │Rhodeus     │
│          │invazive   │cele două   │sericeus    │
│          │non-native,│lacuri s-a  │amarus,     │
│          │alogene    │schimbat    │Gobio       │
│          │           │prin        │kessleri,   │
│          │           │pătrunderea │Umbra       │
│          │           │speciilor   │krameri     │
│          │           │alohtone.   │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│          │           │Ca urmare a │            │
│          │           │solului     │Toate       │
│K01.01    │Eroziune   │nisipos,    │speciile    │
│          │           │malurile    │            │
│          │           │sunt        │            │
│          │           │predispuse  │            │
│          │           │eroziunii   │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│          │           │Colmatarea  │Toate       │
│K01.02    │Colmatare  │reprezintă o│speciile    │
│          │           │consecinţă  │            │
│          │           │directă a   │            │
│          │           │eroziunii   │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│          │           │            │Misgurnus   │
│          │           │Ca urmare a │fossilis,   │
│          │           │încărcăturii│Rhodeus     │
│K02.03    │Eutrofizare│organice din│sericeus    │
│          │naturală   │cele două   │amarus,     │
│          │           │lacuri, în  │Gobio       │
│          │           │perioada    │kessleri,   │
│          │           │caldă, se   │Umbra       │
│          │           │manifestă   │krameri,    │
│          │           │înfloririle │Gavia immer,│
│          │           │algale      │Lutra lutra,│
│          │           │            │Emys        │
│          │           │            │orbicularis,│
│          │           │            │Larus       │
│          │           │            │minutus,    │
│          │           │            │Ciconia     │
│          │           │            │ciconia.    │
└──────────┴───────────┴────────────┴────────────┘

    În Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane au fost identificaţi - şapte factori antropici - cu potenţial impact asupra speciilor de floră şi faună protejate din perimetrul şi din vecinătatea ariei, în conformitate cu nomenclatorul Comisiei Europene.
     Astfel, în cursul vizitelor din teren au fost colectate informaţii cu privire la localizarea acestor presiuni. În fişele de teren, echipa implicată în activităţi de teren a notat coordonatele locaţiilor şi o scurtă descriere a modului de impactare a fiecărui factor antropic.
     Evidenţiem mai jos impactul manifestat de fiecare din cei şapte factori antropici asupra faunei şi florei:
     D02.01 Linii electrice şi de telefonie. Liniile electrice şi de telefonie prezente în zona ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane pot reprezenta o presiune asupra speciilor de păsări de talie mare care folosesc malurile sau suprafaţa celor două lacuri pentru hrănire sau odihnă, în special berzele. Liniile electrice şi de telefonie pot provoca moartea păsărilor prin două căi: prin coliziune sau prin electrocutare. Coliziunea păsărilor cu liniile electrice are loc în special în cazul liniilor electrice aeriene de înaltă tensiune, însă am considerat că este precaut să amintim aceasta şi pentru liniile de joasă tensiune. A doua modalitate prin care prezenţa liniilor electrice aeriene poate duce la moartea păsărilor este reprezentată de electrocutare. Electrocutarea păsărilor are loc fie la cuib în cazul păsărilor care preferă construirea cuibului pe stâlpii de susţinere a liniilor electrice aeriene, fie în timpul în care păsărilor folosesc stâlpii pentru odihnă.
     E01 Zone urbanizate, habitare umană. Locuinţe umane. Deşi nu este vorba despre zone urbane ci aşezări rurale, respectiv sate, aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este situată în vecinătatea a trei localităţi: Teasc, Badoşi şi Pruneţ. Astfel, simpla prezenţă umană care implică zgomot, construcţii, drumuri, prădători în zonă poate crea o zonă de disconfort pentru unele specii de faună.
     E03 Descărcări. Aşezările umane din vecinătatea ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane nu au un sistem de colectare şi epurare adecvată a apelor uzate menajere. Apele uzate menajere pot ajunge, prin procesul de percolare sau prin scurgere de suprafaţă în cuveta lacului Victoria, contribuind la scăderea calităţii apei. Pentru a diminua efectele acestei presiuni este necesară implementarea proiectelor ce vizează dotarea localităţilor cu sistem unitar de colectare a apelor uzate menajere dar şi de epurare adecvată. Această formă de impact a fost considerată o presiune asupra ariei naturale protejate de interes naţional ca urmare a observaţiilor realizate în teren: localităţile şi configurarea terenurilor învecinate.
     F02.03 Pescuit de agrement. În timpul vizitelor din teren s-a constatat faptul că, preponderent pe lacul Victoria se practică pescuitul folosind plasele monofilament. Pescuitul cu plase nu se realizează în baza unui studiu al capacităţii de suport al lacului şi există posibilitatea suprapescuitului. Prin pescuitul cu plasă sunt impactate, direct sau indirect aproape toate grupele de faună din cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane. În mod direct sunt vizate speciile de peşti, speciile de păsări acvatice prin diminuarea resursei de hrană, în cazul speciilor piscivore sau prin riscul de contenţie şi moarte în plase, caz identificat în teren, vidra prin diminuarea resurselor de hrană şi, ca şi în cazul speciilor de păsări, prin riscul de moarte ca urmare a încurcării în plase. De asemenea, cu un impact mai puţin puternic asupra speciilor de floră şi faună, pe cele două lacuri, Victoria şi Marica, se practică şi pescuitul de agrement. Acesta nu a fost considerat o presiune asupra speciilor, ci s-a dorit ca pescuitul de agrement să reprezinte o alternativă a pescuitului cu plase.
     F03.01 Vânătoarea se realizează în vecinătatea Ariei Naturale Protejate de Interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane şi vizează specii de păsări adesea asociate habitatelor acvatice sau agricole: raţe, lişiţe, găinuşi de baltă, ciocârlii, prepeliţe, fazani şi alte specii de păsări, precum şi unele specii de mamifere: vulpi, iepuri.
     F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj. Această activitate se realizează ca urmare a unor conflicte, mai mult sau mai puţin întemeiate, între speciile de mamifere carnivore de talie mică şi medie şi locuitorii satelor. Speciile vizate sunt în special mamifere de talie medie precum vulpea, însă, în funcţie de tipul de capcane utilizate pot fi afectate şi specii insectivore, omnivore sau ierbivore.
     G01 Sport în aer liber, activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative. Proximitatea Ariei Naturale Protejate de Interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane de Craiova atrage după sine prezenţa unui număr relativ mare de turişti, în special în timpul verii. Pentru a reduce impactul pe care turiştii îl au asupra florei şi faunei protejate din cadrul ariei se recomandă stabilirea unor zone în care activităţile recreative să fie permise şi a zonelor în care accesul turiştilor este interzis.
     G01.03 Vehicule cu motor. Unii turişti preferă deplasarea folosind vehicule motorizate precum motocicletele de teren sau ATV-urile. Impactul pe care aceştia îl pot avea asupra florei şi faunei din interiorul Ariei Naturale Protejate de Interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane poate fi descris prin perturbarea activităţii normale a speciilor de faună ca urmare a zgomotului produs, distrugerea covorului vegetal, mortalitate în rândul speciilor de mamifere mici, nevertebrate, amfibieni şi reptile şi deranjul la cuib în cazul speciilor de păsări cuibăritoare.
     H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere. Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este situată într-o regiune unde, principala activitate este reprezentată de agricultură. Ca urmare a folosirii fertilizanţilor şi pesticidelor în agricultură, prin percolare sau scurgere, acestea pot ajunge în apa lacului Victoria sau Marica şi pot contribui la scăderea calităţii apei. Scăderea calităţii apei va avea impact asupra tuturor speciilor de faună protejată din cadrul ariei atât în mod direct cum este cazul peştilor, amfibienilor sau ţestoasei de apă cât şi indirect, prin diminuarea resurselor de hrană sau degradarea habitatelor de hrănire şi odihnă ale speciilor de mamifere sau păsări acvatice. Această formă de impact a fost considerată o presiune asupra ariei naturale protejate de interes naţional ca urmare a observaţiilor realizate în teren: utilizarea şi configurarea terenurilor învecinate.
     I01 Specii invazive non-native, alogene. În timpul vizitelor din teren s-a constatat prezenţa speciilor non-native pe teritoriul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane. Astfel au fost identificate specii de peşti cu caracter invaziv în ecosistemele acvatice europene, este vorba despre bibanul-soare Lepomis gibosus. Această specie, foarte prolifică, oportunistă şi rezistentă la presiuni, reprezintă o presiune asupra speciilor native de peşti ca urmare a faptului că se hrăneşte cu icrele şi puii acestora.
     K01.01 Eroziune. După cum a fost prezentat în secţiunile anterioare, solurile din zona Ariei Naturale Protejate de Interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane sunt nisipoase, slab humifere, astfel aceste soluri sunt vulnerabile la eroziunea cauzată de mişcările de suprafaţă ale apei, respectiv valuri. Pentru prevenirea sau reducerea efectului eroziunii malurilor este recomandată plantarea speciilor native de arbori pe maluri pentru a contribui la menţinerea integrităţii acestora.
     K01. 02 Colmatarea lacurilor Marica şi Victoria este în strânsă legătură cu eroziunea şi cu eutrofizarea naturală. Astfel, prin acţiunile combinate ale acestora pot contribui la creşterea încărcăturii de sediment a lacurilor, pot favoriza dezvoltarea excesivă a vegetaţiei şi pot duce la reducerea suprafeţei de luciu de apă.
     K02.03 Eutrofizarea naturală are loc ca urmare a încărcăturii organice a lacurilor. Eutrofizarea se manifestă în special în timpul verii, când la temperaturi ridicate cresc şi concentraţiile de nutrienţi din apă. Acumularea masei organice de la scurgerile de pe pante şi creşterea cantităţilor de nutrienţi, precum azot şi fosfor, conduce la dezvoltarea abundentă a diferitelor microorganisme care consumă în proporţii mari oxigenul din apă.


    2.5.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate
     Pe baza presiunilor actuale identificate în Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane au fost stabilite ameninţările viitoare asupra speciilor protejate. Am considerat că, pe durata implementării prezentului Plan de management, ameninţările sunt în cea mai mare parte similare presiunilor ce se manifestă în prezent.
     Ameninţările viitoare ce se vor manifesta pe durata implementării Planului de management sunt descrise în Tabel nr. 40 de mai jos:

    Tabel nr. 40
     Ameninţări viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate

┌──────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────────┐
│          │           │Descrierea  │Descrierea   │Specii      │
│Cod       │Nume       │sumară      │impactului   │afectate    │
│ameninţare│           │a           │ameninţării  │            │
│          │           │ameninţării │asupra       │            │
│          │           │viitoare    │speciei      │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│          │           │            │             │Misgurnus   │
│          │           │Pe suprafaţa│Diminuarea   │fossilis,   │
│          │           │celor       │efectivelor  │Rhodeus     │
│F02.03    │Pescuit de │două lacuri │populaţionale│sericeus    │
│          │agrement   │dar în      │ale          │amarus,     │
│          │           │special pe  │speciilor    │Gobio       │
│          │           │Lacul       │într-un ritm │kessleri,   │
│          │           │Victoria se │mai accelerat│Umbra       │
│          │           │realizează  │decât        │krameri     │
│          │           │pescuit     │capacitatea  │Gavia immer,│
│          │           │cu plase    │de           │Lutra lutra,│
│          │           │            │regenerare   │Emys        │
│          │           │            │             │orbicularis,│
│          │           │            │             │Larus       │
│          │           │            │             │minutus     │
├──────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│          │           │Componenţa  │             │Misgurnus   │
│          │           │specii-     │Distrugerea  │fossilis,   │
│          │           │lor de peşti│pontelor,    │Rhodeus     │
│I01       │Specii     │din         │icrelor şi   │sericeus    │
│          │invazive   │cele două   │contribuirea │amarus,     │
│          │non-native,│lacuri      │la diminuarea│Gobio       │
│          │alogene    │s-a schimbat│efective-    │kessleri,   │
│          │           │prin        │lor          │Umbra       │
│          │           │pătrunderea │populaţionale│krameri     │
│          │           │specii-     │             │            │
│          │           │lor         │             │            │
│          │           │alohtone.   │             │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│          │           │Pe          │             │Misgurnus   │
│          │           │terenurile  │             │fossilis,   │
│          │           │agricole din│Deteriorarea │Rhodeus     │
│          │           │vecinătatea │calităţii    │sericeus    │
│H01.05    │Poluarea   │ariei       │apelor şi    │amarus,     │
│          │difuză a   │naturale    │afectarea    │Gobio       │
│          │apelor de  │protejate   │capacităţii  │kessleri,   │
│          │suprafaţă, │sunt        │de reprodu-  │Umbra       │
│          │cauzată de │folosite    │cere a       │krameri,    │
│          │activităţi │îngrăşăminte│speciilor    │Gavia immer,│
│          │agricole şi│chimi-      │             │Lutra lutra,│
│          │forestiere │ce ce pot   │             │Emys        │
│          │           │ajunge în   │             │orbicularis,│
│          │           │apa de      │             │Larus       │
│          │           │suprafaţă   │             │minutus     │
│          │           │            │             │Ciconia     │
│          │           │            │             │ciconia     │
├──────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│          │           │            │             │Misgurnus   │
│          │           │Statele din │             │fossilis,   │
│          │           │vecină-     │Deteriorarea │Rhodeus     │
│          │           │tate nu     │calităţii    │sericeus    │
│E03       │Descărcări │beneficiază │apelor şi    │amarus,     │
│          │           │de un sistem│afectarea    │Gobio       │
│          │           │centralizat │capacităţii  │kessleri,   │
│          │           │de          │de reprodu-  │Umbra       │
│          │           │canalizare  │cerea a      │krameri,    │
│          │           │şi          │speciilor    │Gavia immer,│
│          │           │epurare a   │             │Lutra lutra,│
│          │           │apelor      │             │Emys        │
│          │           │uzate       │             │orbicularis,│
│          │           │menajer     │             │Larus       │
│          │           │            │             │minutus     │
│          │           │            │             │Ciconia     │
│          │           │            │             │ciconia     │
├──────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│          │           │În          │             │            │
│          │           │vecinătatea │             │            │
│          │           │ariei       │             │            │
│          │           │naturale    │             │            │
│          │           │protejate de│Prin riscul  │            │
│          │           │interes     │electrocu-   │            │
│          │           │naţional    │tării        │            │
│          │           │Lacul       │berzelor se  │Ciconia     │
│D02.01    │Linii      │Adunaţii de │poate        │ciconia     │
│          │electrice  │Geormane    │realiza o    │            │
│          │şi de      │sunt        │diminuare a  │            │
│          │telefonie  │prezente    │efectivelor  │            │
│          │           │linii       │populaţio-   │            │
│          │           │electrice   │nale de barză│            │
│          │           │aeriene     │albă din     │            │
│          │           │ce pot      │vecinătatea  │            │
│          │           │reprezenta o│ariei        │            │
│          │           │ameninţare  │             │            │
│          │           │asupra      │             │            │
│          │           │populaţiei  │             │            │
│          │           │de berze    │             │            │
│          │           │albe, mai   │             │            │
│          │           │ales        │             │            │
│          │           │datorită    │             │            │
│          │           │faptului    │             │            │
│          │           │că acestea  │             │            │
│          │           │preferă     │             │            │
│          │           │stâlpii de  │             │            │
│          │           │susţine-    │             │            │
│          │           │re pentru   │             │            │
│          │           │construi-   │             │            │
│          │           │rea         │             │            │
│          │           │cuiburilor  │             │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│          │           │            │             │Ciconia     │
│          │           │            │             │ciconia,    │
│          │           │            │             │Larus       │
│          │           │S-a         │Prin         │minutus,    │
│          │           │constatat   │construirea  │Gavia immer,│
│          │           │tendinţa ca │pontoanelor  │Misgurnus   │
│E01       │Zone       │locuinţele  │pe malurile  │fossilis,   │
│          │urbanizate,│care se     │lacului se   │Rhodeus     │
│          │habitare   │învecinează │deteriorează │sericeus    │
│          │umană.     │cu          │habitatele de│amarus,     │
│          │Locuinţe   │Lacul       │reproducere  │Gobio       │
│          │umane      │Victoria să │şi hrănire   │kessleri,   │
│          │           │construiască│a speciilor  │Umbra       │
│          │           │pontoane,   │de peşti,    │krameri,    │
│          │           │alterând    │reptile şi   │Lutra lutra,│
│          │           │astfel      │mamifere     │Emys        │
│          │           │structura   │             │orbicularis,│
│          │           │naturală a  │             │Lacerta     │
│          │           │malurilor   │             │viridis,    │
│          │           │            │             │Hyla        │
│          │           │            │             │arborea,    │
│          │           │            │             │Natrix      │
│          │           │            │             │tesselata,  │
│          │           │            │             │Neomys      │
│          │           │            │             │anomalus,   │
├──────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│          │           │            │În perioada  │            │
│          │           │            │de           │            │
│          │           │            │implementare │            │
│          │           │Ca urmare a │a            │            │
│K01.01    │Eroziune   │solului     │prezentului  │Toate       │
│          │           │nisipos,    │Plan de      │speciile    │
│          │           │malurile    │management nu│            │
│          │           │sunt        │se           │            │
│          │           │predispuse  │preconizează │            │
│          │           │eroziunii   │o scădere    │            │
│          │           │            │semnificativă│            │
│          │           │            │a            │            │
│          │           │            │eroziunii, ci│            │
│          │           │            │doar         │            │
│          │           │            │realizarea   │            │
│          │           │            │primilor     │            │
│          │           │            │paşi în      │            │
│          │           │            │reducerea    │            │
│          │           │            │acesteia     │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│          │           │            │În perioada  │            │
│          │           │            │de           │            │
│          │           │            │implementare │            │
│          │           │Colmatarea  │a prezen-    │Toate       │
│K01.02    │Colmatare  │reprezintă o│tului Plan de│speciile    │
│          │           │consecinţă  │management nu│            │
│          │           │directă     │se           │            │
│          │           │a eroziunii │preconizează │            │
│          │           │            │o scădere    │            │
│          │           │            │semnificativă│            │
│          │           │            │a            │            │
│          │           │            │colmatării,  │            │
│          │           │            │ci doar      │            │
│          │           │            │realizarea   │            │
│          │           │            │primilor     │            │
│          │           │            │paşi în      │            │
│          │           │            │reducerea    │            │
│          │           │            │acesteia     │            │
├──────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│          │           │            │În perioada  │Misgurnus   │
│          │           │            │de           │fossilis,   │
│          │           │Ca urmare a │implementare │Rhodeus     │
│          │           │încărcăturii│a            │sericeus    │
│K02.03    │Eutrofizare│organice din│prezentului  │amarus,     │
│          │naturală   │cele        │Plan de      │Gobio       │
│          │           │două lacuri,│management nu│kessleri,   │
│          │           │în          │se           │Umbra       │
│          │           │perioada    │preconizează │krameri,    │
│          │           │caldă, se   │o scădere    │Gavia immer,│
│          │           │manifestă   │semnificativă│Lutra lutra,│
│          │           │înfloririle │a            │Emys        │
│          │           │algale      │eutrofizării,│orbicularis,│
│          │           │            │ci doar      │Larus       │
│          │           │            │realizarea   │minutus,    │
│          │           │            │primilor     │Ciconia     │
│          │           │            │paşi în      │ciconia.    │
│          │           │            │reducerea    │            │
│          │           │            │acesteia     │            │
└──────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────────┘

    Hărţile activităţilor cu potenţial impact asupra speciilor dar şi a ameninţărilor viitoare asupra acestora sunt prezentate în Anexa nr. 4 şi Anexa nr. 5 la Planul de management.


    2.6. Evaluarea impacturilor asupra speciilor de interes conservativ din aria naturală protejată
     Evaluarea impacturilor asupra speciilor de faună de interes conservativ din cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este descrisă în Tabelul nr. 41 de mai jos :

    Tabel nr. 41
     Evaluarea impacturilor asupra speciilor de interes conservativ

┌───────────┬─────────┬───────────┬────────────┐
│Presiunea/ │Speciile │Localizarea│Intensitatea│
│Ameninţarea│impactate│presiunii/ │presiunii   │
│           │         │ameninţării│            │
├───────────┼─────────┼───────────┼────────────┤
│D02.01     │Speciile │           │            │
│linii      │de păsări│           │Medie       │
│electrice  │         │           │            │
│şi de      │         │           │            │
│telefonie  │         │           │            │
├───────────┼─────────┤           ├────────────┤
│E01 Zone   │         │           │Medie, cu   │
│urbaniza-  │Toate    │           │excepţia    │
│te,        │speciile │           │vidrei      │
│habitare   │         │           │pentru care │
│umană      │         │           │s-a         │
│Locuinţe   │         │           │considerat o│
│umane      │         │Localizarea│intensitate │
│           │         │este       │ridicată.   │
├───────────┼─────────┤prezentată ├────────────┤
│           │Speciile │în Anexa   │            │
│E03        │de peşti,│nr. 4 şi 5 │Medie       │
│Descărcări │amfibieni│la Planul  │            │
│           │şi       │de         │            │
│           │reptile  │Management │            │
├───────────┼─────────┤Hărţile    ├────────────┤
│           │         │presiunilor│Medie, cu   │
│F02.03     │Speciile │actuale cu │excepţia    │
│Pescuit de │de peşti │potenţial  │vidrei      │
│agrement   │şi       │impact     │pentru care │
│           │păsări   │asupra     │s-a         │
│           │         │specii-    │considerat o│
│           │         │lor de     │intensitate │
│           │         │floră şi   │ridicată.   │
├───────────┼─────────┤faună      ├────────────┤
│           │         │           │Medie, cu   │
│F03.01     │Speciile │           │excepţia    │
│Vânătoare  │de       │           │vidrei      │
│           │mamifere │           │pentru care │
│           │         │           │s-a         │
│           │         │           │considerat o│
│           │         │           │intensitate │
│           │         │           │ridicată.   │
├───────────┼─────────┤           ├────────────┤
│           │         │           │Medie, cu   │
│F03.02.03  │Speciile │           │excepţia    │
│Capcane,   │de       │           │vidrei      │
│otrăvire,  │mamifere │           │pentru care │
│braconaj   │         │           │s-a         │
│           │         │           │considerat o│
│           │         │           │intensitate │
│           │         │           │ridicată.   │
├───────────┼─────────┤           ├────────────┤
│G01 Sport  │         │           │            │
│în aer     │Toate    │           │            │
│liber,     │speciile │           │Medie       │
│activităţi │         │           │            │
│de         │         │           │            │
│petrecere a│         │           │            │
│timpului   │         │           │            │
│liber,     │         │           │            │
│activităţi │         │           │            │
│recreative │         │           │            │
├───────────┼─────────┤           ├────────────┤
│G01.03     │Toate    │           │Medie       │
│Vehicule cu│speciile │           │            │
│motor      │         │           │            │
├───────────┼─────────┤           ├────────────┤
│H01.05     │         │           │            │
│Poluarea   │Toate    │           │            │
│difuză a   │speciile │           │Medie       │
│apelor de  │         │           │            │
│suprafaţă, │         │           │            │
│cauzată    │         │           │            │
│de         │         │           │            │
│activităţi │         │           │            │
│agricole şi│         │           │            │
│forestiere │         │           │            │
├───────────┼─────────┤           ├────────────┤
│I01 Specii │Speciile │           │            │
│invazi-    │de peşti │           │Medie       │
│ve         │         │           │            │
│non-native,│         │           │            │
│alogene    │         │           │            │
├───────────┼─────────┤           ├────────────┤
│K01.01     │Toate    │           │Medie       │
│Eroziune   │speciile │           │            │
├───────────┼─────────┤           ├────────────┤
│K01.02     │Toate    │           │Medie       │
│Colmatare  │speciile │           │            │
├───────────┼─────────┤           ├────────────┤
│K02.03     │Toate    │           │Medie       │
│Eutrofizare│speciile │           │            │
│naturală   │         │           │            │
└───────────┴─────────┴───────────┴────────────┘



    3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR
     În urma realizării studiului de inventariere a speciilor din cadrul Ariei naturale protejate Lacul Adunaţii de Geormane, unele dintre cele 17 specii de faună nu a fost identificate în teren. În acest sens s-a considerat necesară realizarea studiului de stabilire a stării actuale de conservare unor specii de faună mai bine reprezentate în cadrul ariei naturale protejate. Astfel, au fost selectate alte specii de păsări de interes comunitar sau naţional prezente şi bine reprezentate numeric în cadrul ariei naturale protejate.
     Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii se va realiza pe baza evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al:
    - populaţiei speciei;
    – habitatului speciei;
    – perspectivelor speciei în viitor.

     În tabelul de mai jos este reprezentată starea de conservare a speciilor de faună protejate din cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane.

    Tabel nr. 42
     Tabelul sumar al evaluării stării de conservare a speciilor de faună protejate din cadrul Ariei Naturale Protejate de Interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane

┌────────────┬──────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬─────────────┐
│            │              │Starea de   │Starea de   │Starea de     │             │
│            │Statut de     │conservare  │conservare  │conservare    │Starea       │
│Specia      │prezenţă      │din punct de│din punct de│din punct de  │globală de   │
│            │temporală a   │vedere      │vedere      │vedere        │conservare a │
│            │speciilor     │al          │al          │al            │speciei      │
│            │              │populaţiei  │habitatului │perspectivelor│             │
│            │              │speciei     │speciei     │speciei în    │             │
│            │              │            │            │viitor        │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Lutra lutra,│Populaţie     │"U1" -      │"U2" -      │"U2" -        │"U2" -       │
│Linnaeus,   │rezidentă     │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă- │nefavorabilă-│
│1758        │              │-           │-           │rea           │rea,         │
│            │              │inadecvată  │rea         │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Neomys      │Specie        │"X" -       │"X" -       │"X" -         │"X" -        │
│anomalus    │neidentificată│necunoscută │necunoscută │necunoscută   │necunoscută  │
│Cabrera,    │în teren      │            │            │              │             │
│1907        │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Misgurnis   │Populaţie     │"U1" -      │"FV" -      │"FV" -        │"U1" -       │
│fossilis    │rezidentă     │nefavorabilă│favorabilă  │favorabilă    │nefavorabilă-│
│Berg,       │              │-           │            │              │inadecvată   │
│1949        │              │inadecvată, │            │              │             │
│            │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Rhodeus     │Specie        │"X" -       │"X" -       │"X" -         │"X" -        │
│sericeus    │neidentificată│necunoscută │necunoscută │necunoscută   │necunoscută  │
│amarus      │în teren      │            │            │              │             │
│Bloch, 1782 │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Gobio       │Specie        │"X" -       │"X" -       │"X" -         │"X" -        │
│kessleri    │neidentificată│necunoscută │necunoscută │necunoscută   │necunoscută  │
│Dybowski,   │în teren      │            │            │              │             │
│1862        │              │            │            │              │             │
│            │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Umbra       │Specie        │"X" -       │"X" -       │"X" -         │"X" -        │
│krameri     │neidentificată│necunoscută │necunoscută │necunoscută   │necunoscută  │
│Walbaum,    │în teren      │            │            │              │             │
│1792        │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Bufo bufo   │Specie        │"X" -       │"X" -       │"X" -         │"X" -        │
│Linnaeus,   │neidentificată│necunoscută │necunoscută │necunoscută   │necunoscută  │
│1758        │în teren      │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Hyla arborea│Populaţie     │"U1" -      │"FV" -      │"FV" -        │"U1" -       │
│Linnaeus,   │rezidentă     │nefavorabilă│favorabilă  │favorabilă    │nefavorabilă-│
│1758        │              │-           │            │              │inadecvată   │
│            │              │inadecvată  │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Lacerta     │Populaţie     │"U1" -      │"U1" -      │"U1" -        │"U1" -       │
│viridis     │rezidentă     │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă- │nefavorabilă-│
│Laurenti,   │              │-           │-           │inadecvată    │inadecvată   │
│1768        │              │inadecvată  │inadecvată  │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Emys        │Populaţie     │"FV" -      │"U1" -      │"U1" -        │"U1" -       │
│orbicularis,│rezidentă     │favorabilă  │nefavorabilă│nefavorabilă- │nefavorabilă-│
│Linnaeus,   │              │            │-           │inadecvată    │inadecvată   │
│1758        │              │            │inadecvată  │              │             │
│            │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Testudo     │Specie        │"X" -       │"X" -       │"X" -         │"X" -        │
│hermanni    │neidentificată│necunoscută │necunoscută │necunoscută   │necunoscută  │
│Gmelin, 1789│în teren      │            │            │              │             │
│            │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Natrix      │Populaţie     │"FV" -      │"U1" -      │"U1" -        │"U1" -       │
│tessellata, │rezidentă     │favorabilă  │nefavorabilă│nefavorabilă- │nefavorabilă-│
│Laurenti,   │              │            │-           │inadecvată    │inadecvată   │
│1768        │              │            │inadecvată  │              │             │
│            │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Ciconia     │              │"FV" -      │"FV" -      │"FV" -        │"FV" -       │
│ciconia     │Populaţie     │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă   │
│Linnaeus,   │cuibăritoare  │            │            │              │             │
│1758        │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Larus       │Populaţie în  │"FV" -      │"FV" -      │"FV" -        │"FV" -       │
│minutus,    │pasaj,        │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă   │
│Pallas, 1776│odihnă şi     │            │            │              │             │
│            │hrănire       │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Ardeola     │Populaţie în  │"FV" -      │"FV" -      │"FV" -        │"FV" -       │
│ralloides,  │pasaj,        │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă   │
│Scopoli,    │odihnă şi     │            │            │              │             │
│1769        │hrănire       │            │            │              │             │
│            │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Sterna      │Populaţie în  │"FV" -      │"FV" -      │"FV" -        │"FV" -       │
│hirundo,    │pasaj,        │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă   │
│Linnaeus,   │odihnă şi     │            │            │              │             │
│1758        │hrănire       │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│            │Populaţie în  │"FV" -      │"FV" -      │"FV" -        │"FV" -       │
│Chlidonias  │pasaj,        │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă   │
│hybrida,    │odihnă şi     │            │            │              │             │
│Pallas, 1811│hrănire       │            │            │              │             │
│            │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Dendrocopos │Populaţie     │"FV" -      │"U1" -      │"U1" -        │"U1" -       │
│syriacus,   │rezidentă     │favorabilă  │nefavorabilă│nefavorabilă- │nefavorabilă-│
│Ehrenberg,  │              │            │-           │inadecvată    │inadecvată   │
│1833        │              │            │inadecvată  │              │             │
│            │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Egretta     │Populaţie în  │"FV" -      │"FV" -      │"FV" -        │"FV" -       │
│garzetta,   │pasaj,        │favorabil   │favorabil   │favorabil     │favorabil    │
│Linnaeus,   │odihnă şi     │            │            │              │             │
│1766        │hrănire       │            │            │              │             │
│            │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Alcedo      │Populaţie     │"FV" -      │"FV" -      │"U1" -        │"U1" -       │
│atthis,     │rezidentă     │favorabilă  │favorabilă  │nefavorabilă- │nefavorabilă-│
│Linnaeus,   │              │            │            │inadecvată    │inadecvată   │
│1758        │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Nycticorax  │Populaţie în  │"FV" -      │"FV" -      │"FV" -        │"FV" -       │
│nycticorax, │pasaj,        │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă   │
│Linnaeus,   │odihnă şi     │            │            │              │             │
│1758        │hrănire       │            │            │              │             │
│            │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Falco       │              │"FV" -      │"U1" -      │"FV" -        │"FV" -       │
│tinnunculus,│Populaţie     │favorabilă  │nefavorabilă│favorabilă    │favorabilă   │
│Linnaeus,   │cuibăritoare  │            │-           │              │             │
│1758        │              │            │inadecvată  │              │             │
│            │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Podiceps    │Populaţie în  │"FV" -      │"FV" -      │"FV" -        │"FV" -       │
│cristatus   │pasaj,        │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă   │
│Linnaeus,   │odihnă şi     │            │            │              │             │
│1758        │hrănire       │            │            │              │             │
│            │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Ardea       │Populaţie la  │"FV" -      │"FV" -      │"FV" -        │"FV" -       │
│cinerea     │iernare       │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă   │
│Linnaeus,   │              │            │            │              │             │
│1758        │              │            │            │              │             │
├────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Aythya      │Populaţie în  │"FV" -      │"FV" -      │"U1" -        │"U1" -       │
│nyroca,     │pasaj,        │favorabilă  │favorabilă  │nefavorabilă- │nefavorabilă-│
│Guldenstadt,│odihnă şi     │            │            │inadecvată    │inadecvată   │
│1770        │hrănire       │            │            │              │             │
│            │              │            │            │              │             │
└────────────┴──────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴─────────────┘

    Unele specii menţionate în Fişa ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane nu au fost identificate în teren, astfel că starea de conservare a acestor specii a fost considerată necunoscută pentru toate cele trei analize realizate: a populaţiei speciei, a habitatului speciei şi a perspectivelor viitoare.
     Speciile pentru care nu s-a putut stabili starea de conservare şi deci a fost marcată cu -Necunoscut- sunt: chiţcanul de mlaştină, boarţa, porcuşorul de nisip, ţigănuşul, broasca râioasă brună şi ţestoasa bănăţeană.
     În stadiul iniţial era prevăzută şi evaluarea stării de conservare pentru trei specii de păsări, respectiv: cufundarul mare- Gavia immer, barza albă- Ciconia ciconia şi pescăruşul mic- Hydrocoloeus minutus sau Larus minutus. În perioada de inventariere a speciilor de păsări din perimetrul ariei naturale protejate una dintre cele trei specii de păsări nu a fost identificată în teren, respectiv cufundarul mare- Gavia immer. În consecinţă nu se poate stabili starea de conservare a acestei specii, dar este necesară următoarea menţiune: nu excludem posibilitatea prezenţei speciei pe perioade scurte în timpul migraţiei.
     În urma finalizării studiilor de inventariere şi cartare a speciilor de păsări de interes comunitar/naţional s-a considerat necesară stabilirea stării actuale de conservare pentru alte nouă specii de păsări, respectiv stârcul galben- Ardeola ralloides, chira de baltă- Sterna hirundo, chirighiţa cu obraji albi- Chlidonias hybrida, ciocănitoarea de grădini- Dendrocopos syriacus, egreta mică- Egretta garzetta, pescăruşul albastru- Alcedo atthis, stârcul de noapte- Nycticorax nycticorax, vânturelul roşu- Falco tinnunculus şi raţa roşie- Aythya nyroca.

    4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul planului de management
     Scopul:
     Prezentul Plan de Management doreşte atingerea unei armonii între comunităţile locale şi biodiversitate, astfel încât, prin atingerea sau menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor de faună pentru care a fost declarată Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane, comunităţile locale să beneficieze de avantaje economice, sociale şi recreative, înţelegând astfel importanţa biodiversităţii pentru comunitate.
     Concret, se doreşte protejarea şi conservarea biodiversităţii prin menţinerea şi atingerea stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere, nevertebrate, amfibieni, reptile, peşti şi păsări de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane, precum şi inventarierea şi monitorizarea speciilor de faună protejate în contextul dezvoltării durabile şi sustenabile a comunităţilor locale din vecinătatea ariei naturale protejate.
     Obiectivele generale:
     În vederea îndeplinirii scopului Planului de Management au fost definite, în baza observaţiilor realizate în teren, patru obiective generale, prezentate şi detaliate în cele ce urmează:
    - Obiectiv General 1: Conservarea, evaluarea detaliată, monitoringul şi managementul biodiversităţii în Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane
    – Obiectiv General 2: Administrarea şi managementul efectiv al Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane şi asigurarea durabilităţii managementului
    – Obiectiv General 3: Promovarea turistică a zonei Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane.


    4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi
     Pentru detalierea obiectivelor generale, obiectivelor specifice, măsurilor specifice şi activităţilor am ales o formă tabelară în care sunt prezentate fiecare din cele mai sus menţionate.

    Tabel nr. 43
     Obiectivele generale, specifice, măsurile specifice şi activităţile prin care acestea vor fi atinse

┌───────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┐
│Obiectiv       │Obiectiv     │Măsură       │Activităţi     │
│general        │specific     │specifică    │               │
├───────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 1. │
│               │             │             │Realizarea     │
│               │             │             │studiilor de   │
│               │             │             │monitorizare a │
│               │             │             │stării de      │
│               │             │             │conservare a   │
│               │             │             │speciilor      │
│               │             │             │Misgurnus      │
│               │             │             │fossilis, Umbra│
│               │             │             │krameri, Gobio │
│               │             │             │keslerii,      │
│               │             │             │Rhodeus        │
│               │             │             │sericeus amarus│
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │Măsura       │Activitatea 2. │
│               │             │Specifică 1: │Întocmirea unei│
│               │             │Realizarea   │baze de        │
│               │             │studiilor    │date ce va     │
│               │             │de           │reflecta       │
│               │             │monitorizare │evoluţia stării│
│               │             │a            │de             │
│               │             │stării de    │conservare a   │
│               │             │conservare a │speciilor      │
│               │             │speciilor    │Misgurnus      │
│               │             │Misgurnus    │fossilis, Umbra│
│               │             │fossilis,    │krameri, Gobio │
│               │             │Umbra        │keslerii,      │
│               │             │krameri,     │Rhodeus        │
│               │             │Gobio        │sericeus amarus│
│               │             │keslerii,    ├───────────────┤
│               │             │Rhodeus      │Activitatea 3. │
│               │             │sericeus     │Identificarea  │
│               │             │amarus       │noilor         │
│               │             │             │presiuni ce se │
│               │             │             │vor manifesta  │
│               │             │             │asupra         │
│               │             │             │speciei        │
│               │             │             │Misgurnus      │
│               │             │             │fossilis şi    │
│               │             │             │propunerea de  │
│               │Obiectiv     │             │măsuri de      │
│               │Specific 1:  │             │management în  │
│               │Asigurarea   │             │vederea        │
│               │conservării  │             │reducerii      │
│               │speciei      │             │impactului     │
│               │Misgurnus    │             │acestora       │
│               │fossilis, în │             │asupra speciei │
│               │sensul       │             ├───────────────┤
│               │menţinerii   │             │Activitatea 4. │
│               │stării de    │             │Implementarea  │
│               │conservare   │             │măsurilor      │
│               │favorabilă   │             │de management  │
│               │şi           │             │în vederea     │
│               │continuarea  │             │reducerii      │
│               │studiilor    │             │impactului     │
│               │asupra       │             │presiunilor    │
│               │speciilor    │             │antropice nou  │
│               │Umbra krameri│             │identificate ce│
│               │Gobio        │             │se manifestă   │
│               │keslerii,    │             │asupra         │
│               │Rhodeus      │             │speciei        │
│               │sericeus     │             │Misgurnus      │
│               │amarus       │             │fossilis       │
│               │             ├─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 5. │
│               │             │             │Asigurarea, de │
│               │             │             │către          │
│               │             │             │custode a pazei│
│               │             │             │permanente a   │
│               │             │             │celor          │
│               │             │             │două lacuri în │
│               │             │             │vederea        │
│               │             │             │descurajării   │
│               │             │             │pescuitului    │
│               │             │             │ilegal dar şi a│
│               │             │             │altor          │
│               │             │             │activităţi     │
│               │             │             │ilegale precum │
│               │             │             │depozitarea    │
│               │             │Măsura       │deşeurilor,    │
│               │             │Specifică 2: │deversări      │
│               │             │Diminuarea   ├───────────────┤
│               │             │impacturi-   │Activitatea 6. │
│               │             │lor          │Întocmirea unui│
│               │             │activităţilor│regulament     │
│               │             │umane asupra │strict ce va   │
│               │             │speciilor    │viza condiţii- │
│               │             │Misgurnus    │le de pescuit: │
│               │             │fossilis,    │specii permise,│
│               │             │Umbra        │dimensiuni     │
│               │             │krameri,     │permise,       │
│               │             │Gobio        │perioade       │
│               │             │keslerii,    │permise        │
│               │             │Rhodeus      ├───────────────┤
│               │             │sericeus     │Activitatea 7. │
│               │             │amarus       │Stabilirea,    │
│               │             │             │amenajarea     │
│               │             │             │şi semnalizarea│
│               │             │             │unor locaţii   │
│               │             │             │din care       │
│               │             │             │pescuitul este │
│               │             │             │permis         │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 8. │
│               │             │             │Organizarea    │
│               │             │             │campaniilor    │
│               │             │             │de extragere a │
│               │             │             │indivizilor    │
│               │             │             │aparţinând     │
│               │             │             │speciilor      │
│               │             │             │alohtone de    │
│               │             │             │peşti          │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 9. │
│               │             │             │Reintroducerea │
│               │             │             │specii-        │
│               │             │             │lor de peşti de│
│               │             │             │interes        │
│               │             │             │conservativ în │
│               │             │             │baza cărora a  │
│               │             │             │fost declarată │
│               │             │             │arie           │
│               │             │             │naturală       │
│               │             │             │protejată Lacul│
│               │             │             │Adunaţii de    │
│               │             │             │Geormane şi    │
│               │             │             │neidentificate │
│               │             │             │în teren       │
│               │             ├─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Măsura         │
│               │             │             │restrictivă 1. │
│               │             │             │Menţinerea unor│
│               │             │Măsura       │zone cu        │
│               │             │Specifică 3: │vegetaţie      │
│               │             │Conservarea  │naturală:      │
│               │             │habitate-    │stufăriş       │
│               │             │lor          │sau vegetaţie  │
│               │             │importante   │submersă pentru│
│               │             │pentru       │favorizarea    │
│               │             │speciile     │condiţiilor de │
│               │             │Misgurnus    │reproducere    │
│               │             │fossilis,    │a peştilor     │
│               │             │Umbra        ├───────────────┤
│               │             │krameri,     │Activitatea 10.│
│               │             │Gobio        │Realizarea     │
│               │             │keslerii,    │campaniilor    │
│               │             │Rhodeus      │de informare a │
│               │             │sericeus     │populaţiilor   │
│               │             │amarus       │locale a       │
│               │             │             │impactului unor│
│               │             │             │specii alohtone│
│               │             │             │asupra         │
│               │             │             │speciilor      │
│               │             │             │autohtone      │
│               ├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 11.│
│               │             │             │Realizarea     │
│               │             │             │studiilor      │
│               │             │             │de monitorizare│
│               │             │             │a stării de    │
│               │             │             │conservare     │
│               │             │             │a speciilor    │
│               │             │             │Hyla arborea şi│
│               │             │             │Bufo bufo      │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 12.│
│               │             │             │Întocmirea unei│
│               │             │             │baze           │
│               │             │Măsura       │de date ce va  │
│               │             │Specifică 4: │reflecta       │
│               │             │Realizarea   │evoluţia stării│
│               │             │studiilor    │de conservare a│
│               │             │de           │speciilor Hyla │
│               │             │monitorizare │arborea        │
│               │             │a            │şi Bufo bufo   │
│               │             │stării de    ├───────────────┤
│               │             │conservare a │Activitatea 13.│
│               │             │speciilor    │Identificarea  │
│               │             │Hyla arborea │noilor         │
│               │             │şi Bufo bufo │presiuni ce se │
│               │             │             │vor manifesta  │
│               │             │             │asupra         │
│               │             │             │speciilor Hyla │
│               │             │             │arborea şi Bufo│
│               │             │             │bufo şi        │
│               │             │             │propunerea de  │
│               │             │             │măsuri de      │
│               │Obiectiv     │             │management în  │
│               │Specific 2:  │             │vederea        │
│               │Asigurarea   │             │reducerii      │
│               │conservării  │             │impactului     │
│               │speciei Hyla │             │acestora       │
│               │arborea,     │             │asupra speciei │
│               │în sensul    │             ├───────────────┤
│               │atingerii    │             │Activitatea 14.│
│               │stării de    │             │Implementarea  │
│               │conservare   │             │măsurilor de   │
│               │favorabilă şi│             │management în  │
│               │continuarea  │             │vederea        │
│               │studiilor    │             │reducerii      │
│               │asupra       │             │impactului     │
│               │speciei Bufo │             │presiunilor    │
│               │bufo         │             │antropice nou  │
│               │             │             │identificate ce│
│               │             │             │se             │
│               │             │             │manifestă      │
│               │             │             │asupra         │
│               │             │             │speciilor Hyla │
│               │             │             │arborea şi Bufo│
│               │             │             │bufo           │
│               │             ├─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 15.│
│               │             │             │Realizarea     │
│               │             │             │campaniilor    │
│               │             │             │de plantare a  │
│               │             │             │arborilor      │
│               │             │             │aparţinând     │
│               │             │             │speciilor      │
│               │             │             │autohtone pe   │
│               │             │             │malurile       │
│               │             │             │lacurilor      │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Măsura         │
│               │             │             │restrictivă 2. │
│               │             │             │Păstrarea      │
│               │             │             │pontoanelor    │
│               │             │             │deja construite│
│               │             │Măsura       │până la        │
│               │             │Specifică 5: │degradarea     │
│               │             │Conservarea  │naturală a     │
│               │             │habitate-    │acestora.      │
│               │             │lor          │Amplasarea de  │
│               │             │importante   │noi pontoane se│
│               │             │pentru       │va             │
│               │             │speciile Hyla│realiza doar   │
│               │             │arborea      │dacă acestea   │
│               │             │şi Bufo bufo │contribuie     │
│               │             │             │la             │
│               │             │             │îmbunătăţirea  │
│               │             │             │infrastructurii│
│               │             │             │de             │
│               │             │             │turism.        │
│               │             │             │Pontoanele nou │
│               │             │             │construite vor │
│               │             │             │fi realizate   │
│               │             │             │doar din       │
│Obiectiv       │             │             │materiale      │
│General 1:     │             │             │naturale: lemn,│
│Conservarea şi │             │             │piatră         │
│managementul   │             │             ├───────────────┤
│biodiversităţii│             │             │Activitatea 16.│
│în             │             │             │Realizarea     │
│aria naturală  │             │             │campaniilor    │
│protejată de   │             │             │de informare a │
│interes        │             │             │populaţiilor   │
│naţional Lacul │             │             │locale a       │
│Adunaţii de    │             │             │importanţei    │
│Geormane       │             │             │speciilor de   │
│               │             │             │amfibieni      │
│               │             │             │pentru         │
│               │             │             │integritatea   │
│               │             │             │ecologică a    │
│               │             │             │unui           │
│               │             │             │lac            │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Măsura         │
│               │             │             │restrictivă 3. │
│               │             │             │Păstrarea      │
│               │             │             │vegetaţiei     │
│               │             │             │naturale:      │
│               │             │             │stufăriş sau   │
│               │             │             │vegetaţie      │
│               │             │             │submersă       │
│               ├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 17.│
│               │             │             │Realizarea     │
│               │             │             │studiilor      │
│               │             │             │de monitorizare│
│               │             │             │a stării de    │
│               │             │             │conservare     │
│               │             │             │a speciilor    │
│               │             │             │Lacerta        │
│               │             │             │viridis, Emys  │
│               │             │             │orbicularis şi │
│               │             │             │Natrix         │
│               │             │             │tessellata     │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 18.│
│               │             │             │Întocmirea unei│
│               │             │             │baze           │
│               │             │             │de date ce va  │
│               │             │Măsura       │reflecta       │
│               │             │Specifică 6: │evoluţia stării│
│               │             │Realizarea   │de conservare a│
│               │             │studiilor    │speciilor      │
│               │             │de           │Lacerta        │
│               │             │monitorizare │viridis, Emys  │
│               │             │a            │orbicularis şi │
│               │             │stării de    │Natrix         │
│               │             │conservare a │tessellata     │
│               │             │speciilor    ├───────────────┤
│               │             │Lacerta      │Activitatea 19.│
│               │             │viridis, Emys│Identificarea  │
│               │             │orbicularis  │noilor         │
│               │             │şi Natrix    │presiuni ce se │
│               │             │tessellata   │vor manifesta  │
│               │             │             │asupra         │
│               │Obiectiv     │             │speciilor      │
│               │Specific 3:  │             │Lacerta        │
│               │Asigurarea   │             │viridis, Emys  │
│               │conservării  │             │orbicularis şi │
│               │speciilor de │             │Natrix         │
│               │reptile,     │             │tessellata şi  │
│               │în sensul    │             │propunerea de  │
│               │atingerii    │             │măsuri de      │
│               │stării de    │             │management în  │
│               │conservare   │             │vederea        │
│               │favorabilă   │             │reducerii      │
│               │             │             │impactului     │
│               │             │             │acestora       │
│               │             │             │asupra speciei │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 20.│
│               │             │             │Implementarea  │
│               │             │             │măsuri-        │
│               │             │             │lor de         │
│               │             │             │management în  │
│               │             │             │vederea        │
│               │             │             │reducerii      │
│               │             │             │impactului     │
│               │             │             │presiunilor    │
│               │             │             │antropice nou  │
│               │             │             │identificate ce│
│               │             │             │se manifestă   │
│               │             │             │asupra         │
│               │             │             │speciilor      │
│               │             │             │Lacerta        │
│               │             │             │viridis, Emys  │
│               │             │             │orbicularis şi │
│               │             │             │Natrix         │
│               │             │             │tessellata     │
│               │             ├─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Măsura         │
│               │             │             │restrictivă 4. │
│               │             │Măsura       │Păstrarea în   │
│               │             │Specifică 7: │regim natural a│
│               │             │Conservarea  │suprafeţelor de│
│               │             │habitate-    │teren          │
│               │             │lor          │din cadrul     │
│               │             │importante   │ariei          │
│               │             │pentru       ├───────────────┤
│               │             │speciile     │Activitatea 21.│
│               │             │Lacerta      │Realizarea     │
│               │             │viridis, Emys│campaniilor    │
│               │             │orbicularis  │de plantare a  │
│               │             │şi Natrix    │arborilor      │
│               │             │tessellata   │aparţinând     │
│               │             │             │speciilor      │
│               │             │             │autohtone pe   │
│               │             │             │malurile       │
│               │             │             │lacurilor      │
│               │             ├─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Măsura         │
│               │             │             │restrictivă 5. │
│               │             │             │Păstrarea      │
│               │             │             │pontoanelor    │
│               │             │             │deja construite│
│               │             │             │până la        │
│               │             │Măsura       │degradarea     │
│               │             │Specifică 8: │naturală a     │
│               │             │Diminuarea   │acestora.      │
│               │             │impacturi-   │Amplasarea de  │
│               │             │lor          │noi pontoane se│
│               │             │activităţilor│va             │
│               │             │umane asupra │realiza doar   │
│               │             │speciilor    │dacă acestea au│
│               │             │Lacerta      │destina-       │
│               │             │viridis, Emys│ţia folosinţă  │
│               │             │orbicularis  │publică şi pot │
│               │             │şi Natrix    │duce la        │
│               │             │tessellata   │îmbunătăţirea  │
│               │             │             │infrastructurii│
│               │             │             │de             │
│               │             │             │turism.        │
│               │             │             │Pontoanele nou │
│               │             │             │construite vor │
│               │             │             │fi realizate   │
│               │             │             │doar din       │
│               │             │             │materiale      │
│               │             │             │naturale: lemn,│
│               │             │             │piatră.        │
│               ├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 22.│
│               │             │             │Realizarea     │
│               │             │             │studiilor      │
│               │             │             │de monitorizare│
│               │             │             │a stării de    │
│               │             │             │conservare     │
│               │             │             │a speciilor    │
│               │             │             │Lutra lutra şi │
│               │             │             │Neomys         │
│               │             │             │anomalus       │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 23.│
│               │             │             │Întocmirea unei│
│               │             │Măsura       │baze           │
│               │             │Specifică 9: │de date ce va  │
│               │             │Realizarea   │reflecta       │
│               │             │studiilor    │evoluţia stării│
│               │             │de           │de conservare a│
│               │             │monitorizare │speciilor Lutra│
│               │             │a            │lutra          │
│               │             │stării de    │şi Neomys      │
│               │             │conservare a │anomalus       │
│               │             │speciilor    ├───────────────┤
│               │             │Lutra lutra  │Activitatea 24.│
│               │             │şi Neomys    │Identificarea  │
│               │             │anomalus     │noilor         │
│               │             │             │presiuni ce se │
│               │             │             │vor manifesta  │
│               │             │             │asupra         │
│               │             │             │speciilor Lutra│
│               │             │             │lutra şi Neomys│
│               │             │             │anomalus şi    │
│               │             │             │propunerea de  │
│               │             │             │măsuri de      │
│               │             │             │management în  │
│               │             │             │vederea        │
│               │             │             │reducerii      │
│               │             │             │impactului     │
│               │             │             │acestora asupra│
│               │             │             │speciei        │
│               │Obiectiv     │             ├───────────────┤
│               │Specific 4:  │             │Activitatea 25.│
│               │Asigurarea   │             │Implementarea  │
│               │conservării  │             │măsuri-        │
│               │speciilor de │             │lor de         │
│               │mamifere,    │             │management în  │
│               │în sensul    │             │vederea        │
│               │atingerii    │             │reducerii      │
│               │stării de    │             │impactului     │
│               │conservare   │             │presiunilor    │
│               │favorabilă şi│             │antropice nou  │
│               │continua-    │             │identificate ce│
│               │rea studiilor│             │se manifestă   │
│               │asupra       │             │asupra         │
│               │speciei      │             │speciilor Lutra│
│               │Neomys       │             │lutra şi Neomys│
│               │anomalus     │             │anomalus       │
│               │             ├─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Măsura         │
│               │             │             │restrictivă 6. │
│               │             │             │Păstrarea în   │
│               │             │             │regim natural a│
│               │             │             │suprafeţelor de│
│               │             │             │teren          │
│               │             │             │din cadrul     │
│               │             │             │ariei          │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Măsura         │
│               │             │             │restrictivă 7. │
│               │             │             │Păstrarea      │
│               │             │             │pontoanelor    │
│               │             │Măsura       │deja construite│
│               │             │Specifică 10:│până la        │
│               │             │Conservarea  │degradarea     │
│               │             │habitate-    │naturală a     │
│               │             │lor          │acestora.      │
│               │             │importante   │Amplasarea de  │
│               │             │pentru       │noi pontoane se│
│               │             │speciile     │va             │
│               │             │Lutra lutra  │realiza doar   │
│               │             │şi Neomys    │dacă acestea au│
│               │             │anomalus     │destina-       │
│               │             │             │ţie folosinţa  │
│               │             │             │publică şi pot │
│               │             │             │duce la        │
│               │             │             │îmbunătăţirea  │
│               │             │             │infrastructurii│
│               │             │             │de             │
│               │             │             │turism.        │
│               │             │             │Pontoanele nou │
│               │             │             │construite vor │
│               │             │             │fi realizate   │
│               │             │             │doar din       │
│               │             │             │materiale      │
│               │             │             │naturale: lemn,│
│               │             │             │piatră         │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Măsura         │
│               │             │             │restrictivă 8. │
│               │             │             │Menţinerea unor│
│               │             │             │zone cu        │
│               │             │             │vegetaţie      │
│               │             │             │naturală:      │
│               │             │             │stufăriş       │
│               │             │             │sau vegetaţie  │
│               │             │             │submersă pentru│
│               │             │             │favorizarea    │
│               │             │             │condiţiilor de │
│               │             │             │reproducere    │
│               │             │             │a peştilor     │
│               │             ├─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 26.│
│               │             │             │Asigurarea, de │
│               │             │             │către          │
│               │             │             │custode a pazei│
│               │             │             │permanente a   │
│               │             │             │celor          │
│               │             │             │două lacuri în │
│               │             │             │vederea        │
│               │             │             │descurajării   │
│               │             │Măsura       │pescuitului    │
│               │             │Specifică 11:│ilegal dar şi a│
│               │             │Diminuarea   │altor          │
│               │             │impacturi-   │activităţi     │
│               │             │lor          │ilegale precum │
│               │             │activităţilor│depozitarea    │
│               │             │umane asupra │deşeurilor,    │
│               │             │speciilor    │deversări      │
│               │             │Lutra lutra  ├───────────────┤
│               │             │şi Neomys    │Activitatea 27.│
│               │             │anomalus     │Întocmirea unui│
│               │             │             │regulament     │
│               │             │             │strict ce va   │
│               │             │             │viza condiţii- │
│               │             │             │le de pescuit: │
│               │             │             │specii permise,│
│               │             │             │dimensiuni     │
│               │             │             │permise,       │
│               │             │             │perioade       │
│               │             │             │permise        │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 28.│
│               │             │             │Stabilirea,    │
│               │             │             │amenajarea     │
│               │             │             │şi semnalizarea│
│               │             │             │unor locaţii   │
│               │             │             │din care       │
│               │             │             │pescuitul este │
│               │             │             │permis         │
│               ├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 29.│
│               │             │             │Realizarea     │
│               │             │             │studiilor      │
│               │             │             │de monitorizare│
│               │             │             │a stării de    │
│               │             │             │conservare     │
│               │             │             │a speciilor    │
│               │             │             │Ciconia        │
│               │             │             │ciconia, Larus │
│               │             │             │minutus,       │
│               │             │             │Ardeola        │
│               │             │             │ralloides,     │
│               │             │             │Sterna         │
│               │             │             │hirundo,       │
│               │             │             │Chlidonias     │
│               │             │             │hybrida,       │
│               │             │             │Dendrocopos    │
│               │             │             │syriacus,      │
│               │             │             │Egretta        │
│               │             │             │garzetta       │
│               │             │             │Alcedo atthis, │
│               │             │             │Nycticorax     │
│               │             │             │nycticorax,    │
│               │             │             │Falco          │
│               │             │             │tinnunculus,   │
│               │             │             │Aythya nyroca  │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 30.│
│               │             │             │Întocmirea unei│
│               │             │             │baze           │
│               │             │             │de date ce va  │
│               │             │             │reflecta       │
│               │             │             │evoluţia stării│
│               │             │             │de conservare a│
│               │             │Măsura       │speciilor      │
│               │             │Specifică 12:│Ciconia        │
│               │             │Realizarea   │ciconia, Larus │
│               │             │studiilor    │minutus,       │
│               │             │de           │Ardeola        │
│               │             │monitorizare │ralloides,     │
│               │             │a            │Sterna hirundo,│
│               │             │stării de    │Chlidonias     │
│               │             │conservare a │hybrida,       │
│               │             │speciilor    │Dendrocopos    │
│               │             │Ciconia      │syriacus,      │
│               │             │ciconia,     │Egretta        │
│               │             │Larus minutus│garzetta,      │
│               │             │Ardeola      │Alcedo atthis, │
│               │             │ralloides,   │Nycticorax     │
│               │             │Sterna       │nycticorax,    │
│               │             │hirundo,     │Falco          │
│               │             │Chlidonias   │tinnunculus,   │
│               │             │hybrida,     │Aythya         │
│               │             │Dendrocopos  │nyroca         │
│               │             │syriacus,    ├───────────────┤
│               │             │Egretta      │Activitatea 31.│
│               │             │garzetta,    │Identificarea  │
│               │             │Alcedo       │noilor         │
│               │             │atthis,      │presiuni ce se │
│               │             │Nycticorax   │vor manifesta  │
│               │             │nycticorax,  │asupra         │
│               │             │Falco        │speciilor      │
│               │             │tinnunculus, │Ciconia        │
│               │             │Aythya nyroca│ciconia, Larus │
│               │             │             │minutus,       │
│               │             │             │Ardeola        │
│               │             │             │ralloides,     │
│               │             │             │Sterna         │
│               │             │             │hirundo,       │
│               │             │             │Chlidonias     │
│               │             │             │hybrida,       │
│               │             │             │Dendrocopos    │
│               │             │             │syriacus,      │
│               │             │             │Egretta        │
│               │             │             │garzetta       │
│               │             │             │Alcedo atthis, │
│               │             │             │Nycticorax     │
│               │             │             │nycticorax,    │
│               │             │             │Falco          │
│               │             │             │tinnunculus,   │
│               │             │             │Aythya nyroca  │
│               │             │             │şi             │
│               │             │             │propunerea de  │
│               │Obiectiv     │             │măsuri de      │
│               │Specific 5:  │             │management în  │
│               │Asigurarea   │             │vederea        │
│               │conservării  │             │reducerii      │
│               │speciilor de │             │impactului     │
│               │păsări, în   │             │acestora       │
│               │sensul       │             │asupra speciei │
│               │atingerii    │             ├───────────────┤
│               │stării       │             │Activitatea 32.│
│               │de conservare│             │Implementarea  │
│               │favorabilă   │             │măsuri-        │
│               │             │             │lor de         │
│               │             │             │management în  │
│               │             │             │vederea        │
│               │             │             │reducerii      │
│               │             │             │impactului     │
│               │             │             │presiunilor    │
│               │             │             │antropice nou  │
│               │             │             │identificate ce│
│               │             │             │se manifestă   │
│               │             │             │asupra         │
│               │             │             │speciilor      │
│               │             │             │Ciconia        │
│               │             │             │ciconia, Larus │
│               │             │             │minutus,       │
│               │             │             │Ardeola        │
│               │             │             │ralloides,     │
│               │             │             │Sterna         │
│               │             │             │hirundo,       │
│               │             │             │Chlidonias     │
│               │             │             │hybrida,       │
│               │             │             │Dendrocopos    │
│               │             │             │syriacus,      │
│               │             │             │Egretta        │
│               │             │             │garzetta       │
│               │             │             │Alcedo atthis, │
│               │             │             │Nycticorax     │
│               │             │             │nycticorax,    │
│               │             │             │Falco          │
│               │             │             │tinnunculus,   │
│               │             │             │Aythya nyroca  │
│               │             ├─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Măsura         │
│               │             │             │restrictivă 9. │
│               │             │             │Păstrarea în   │
│               │             │             │regim natural a│
│               │             │             │suprafeţelor de│
│               │             │             │teren          │
│               │             │             │din cadrul     │
│               │             │             │ariei          │
│               │             │Măsura       ├───────────────┤
│               │             │Specifică 13:│Măsura         │
│               │             │Conservarea  │restrictivă 10.│
│               │             │habitate-    │Păstrarea      │
│               │             │lor          │pontoanelor    │
│               │             │importante   │deja construite│
│               │             │pentru       │până la        │
│               │             │speciile     │degradarea     │
│               │             │Ciconia      │naturală a     │
│               │             │ciconia,     │acestora.      │
│               │             │Larus minutus│Amplasarea de  │
│               │             │Ardeola      │noi pontoane se│
│               │             │ralloides,   │va             │
│               │             │Sterna       │realiza doar   │
│               │             │hirundo,     │dacă acestea au│
│               │             │Chlidonias   │destina-       │
│               │             │hybrida,     │ţie folosinţa  │
│               │             │Dendrocopos  │publică şi pot │
│               │             │syriacus,    │duce la        │
│               │             │Egretta      │îmbunătăţirea  │
│               │             │garzetta,    │infrastructurii│
│               │             │Alcedo       │de             │
│               │             │atthis,      │turism.        │
│               │             │Nycticorax   │Pontoanele nou │
│               │             │nycticorax,  │construite vor │
│               │             │Falco        │fi realizate   │
│               │             │tinnunculus, │doar din       │
│               │             │Aythya nyroca│materiale      │
│               │             │             │naturale: lemn,│
│               │             │             │piatră         │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Măsura         │
│               │             │             │restrictivă 11.│
│               │             │             │Păstrarea      │
│               │             │             │vegetaţiei     │
│               │             │             │naturale pe    │
│               │             │             │malurile       │
│               │             │             │Lacurilor      │
│               │             │             │Marica şi      │
│               │             │             │Victoria       │
│               │             ├─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 33.│
│               │             │             │Se vor instala │
│               │             │             │suporturi      │
│               │             │             │izolate        │
│               │             │             │electric pe    │
│               │             │             │stâlpii        │
│               │             │             │de susţinere a │
│               │             │             │liniilor       │
│               │             │             │electrice din  │
│               │             │             │Teasc,         │
│               │             │             │Bratovoeşti şi │
│               │             │             │Pruneţ pentru  │
│               │             │             │favorizarea    │
│               │             │             │instalării de  │
│               │             │             │cuiburi de     │
│               │             │             │barză şi pentru│
│               │             │             │evitarea       │
│               │             │             │riscului de    │
│               │             │             │electrocutare  │
│               │             │             │pentru         │
│               │             │             │cuiburile deja │
│               │             │             │construite     │
│               │             │Măsura       ├───────────────┤
│               │             │Specifică 14:│Activitatea 34.│
│               │             │Diminuarea   │Liniile        │
│               │             │impacturi-   │electrice      │
│               │             │lor          │aeriene vor fi │
│               │             │activităţilor│semnalizate    │
│               │             │umane asupra │folosind       │
│               │             │speciilor    │marcatori în   │
│               │             │Ciconia      │culori         │
│               │             │ciconia,     │stridente      │
│               │             │Larus        │pentru a       │
│               │             │minutus,     │evita riscul de│
│               │             │Ardeola      │coliziune al   │
│               │             │ralloides,   │păsărilor      │
│               │             │Sterna       │cu acestea     │
│               │             │hirundo,     ├───────────────┤
│               │             │Chlidonias   │Activitatea 35.│
│               │             │hybrida,     │Întocmirea unui│
│               │             │Dendrocopos  │regulament     │
│               │             │syriacus,    │strict ce va   │
│               │             │Egretta      │viza condiţii- │
│               │             │garzetta,    │le de pescuit: │
│               │             │Alcedo       │specii permise,│
│               │             │atthis,      │dimensiuni     │
│               │             │Nycticorax   │permise,       │
│               │             │nycticorax,  │perioade       │
│               │             │Falco        │permise        │
│               │             │tinnunculus, ├───────────────┤
│               │             │Aythya       │Activitatea 36.│
│               │             │nyroca       │Stabilirea,    │
│               │             │             │amenajarea     │
│               │             │             │şi semnalizarea│
│               │             │             │unor locaţii   │
│               │             │             │din care       │
│               │             │             │pescuitul este │
│               │             │             │permis         │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 37.│
│               │             │             │Reintroducerea │
│               │             │             │specii-        │
│               │             │             │lor de peşti de│
│               │             │             │interes        │
│               │             │             │conservativ în │
│               │             │             │baza cărora a  │
│               │             │             │fost declarată │
│               │             │             │arie           │
│               │             │             │naturală       │
│               │             │             │protejată Lacul│
│               │             │             │Adunaţii de    │
│               │             │             │Geormane şi    │
│               │             │             │neidentificate │
│               │             │             │în teren       │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 38.│
│               │             │             │Realizarea     │
│               │             │             │campaniilor    │
│               │             │             │de plantare a  │
│               │             │             │arborilor      │
│               │             │             │aparţinând     │
│               │             │             │speciilor      │
│               │             │             │autohtone pe   │
│               │             │             │malurile       │
│               │             │             │lacurilor      │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Măsura         │
│               │             │             │restrictivă 12.│
│               │             │             │Menţinerea unor│
│               │             │             │zone cu        │
│               │             │             │vegetaţie      │
│               │             │             │naturală:      │
│               │             │             │stufăriş       │
│               │             │             │sau vegetaţie  │
│               │             │             │submersă pentru│
│               │             │             │favorizarea    │
│               │             │             │condiţiilor de │
│               │             │             │reproducere    │
│               │             │             │a peştilor     │
├───────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 39.│
│               │             │             │Promovarea     │
│               │             │             │produselor     │
│               │             │Măsura       │tradiţionale în│
│               │             │Specifică 15:│târguri        │
│               │             │Încurajarea  │organizate     │
│               │             │agriculto-   │în vecinătatea │
│               │             │rilor din    │ariei naturale │
│               │             │vecinătatea  │protejate de   │
│               │             │ariei        │interes        │
│               │             │naturale     │naţional Lacul │
│               │             │protejate de │Adunaţii de    │
│               │             │interes      │Geormane       │
│               │             │naţional     ├───────────────┤
│               │             │Lacul        │Activitatea 40.│
│               │             │Adunaţii de  │Realizarea     │
│               │             │Geormane     │campaniilor    │
│               │Obiectiv     │să adopte    │de informare a │
│               │Specific 6.  │practicarea  │agricultorilor │
│               │Îmbunătăţirea│unei         │din zonă       │
│               │calităţii    │agriculturi  │cu privire la  │
│               │apei         │baza-        │avantajele     │
│               │lacurilor    │te pe metode │practicării    │
│               │Marica       │tradiţionale │unei           │
│               │şi Geormane  │             │agriculturi    │
│               │             │             │bazate pe      │
│               │             │             │metode         │
│               │             │             │tradiţionale   │
│               │             ├─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 41.│
│               │             │             │Realizarea     │
│Obiectiv       │             │             │regulată a     │
│General 2:     │             │             │analizelor de  │
│Administrarea  │             │             │calitate a apei│
│şi             │             │             │de către       │
│managementul   │             │             │un laborator   │
│efectiv        │             │             │acreditat      │
│al ariei       │             │Măsura       ├───────────────┤
│naturale       │             │Specifică 16:│Activitatea 42.│
│protejate de   │             │Monitorizarea│Întocmirea unei│
│interes        │             │calită-      │baze           │
│naţional Lacul │             │ţii apei     │de date a      │
│Adunaţii de    │             │lacurilor    │valorilor      │
│Geormane       │             │Marica şi    │parametrilor   │
│şi asigurarea  │             │Geormane     │monitorizaţi şi│
│durabilităţii  │             │             │a calităţii    │
│managementului │             │             │apei           │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 43.│
│               │             │             │Stabilirea şi  │
│               │             │             │implementarea  │
│               │             │             │măsurilor de   │
│               │             │             │management     │
│               │             │             │considerate    │
│               │             │             │adecvate de    │
│               │             │             │către custode, │
│               │             │             │în plus faţă de│
│               │             │             │cele           │
│               │             │             │prezentate,    │
│               │             │             │pentru a       │
│               │             │             │îmbunătăţi     │
│               │             │             │calitatea apei │
│               │             │             │celor două     │
│               │             │             │lacuri         │
│               ├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 44.│
│               │             │             │Popularea cu   │
│               │             │             │specii de      │
│               │             │             │peşti a        │
│               │             │             │lacurilor      │
│               │             │             │Victoria şi    │
│               │             │             │Marica         │
│               │             │             │este permisă,  │
│               │             │Măsura       │însă doar cu   │
│               │Obiectiv     │Specifică 17:│specii         │
│               │Specific 7.  │Utilizarea   │autohtone de   │
│               │Utilizarea   │lacurilor    │peşti, cu risc │
│               │lacurilor    │pentru       │scăzut         │
│               │pentru       │piscicultură,│de invazivitate│
│               │piscicultură │însă doar cu │şi care nu vor │
│               │             │specii       │aduce          │
│               │             │autohtone de │prejudicii     │
│               │             │peşti        │speciilor de   │
│               │             │             │peşti de       │
│               │             │             │interes        │
│               │             │             │conservativ    │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Măsura         │
│               │             │             │restrictivă 13.│
│               │             │             │Exploatarea    │
│               │             │             │resurselor     │
│               │             │             │piscicole ale  │
│               │             │             │celor două     │
│               │             │             │lacuri, se va  │
│               │             │             │realiza doar   │
│               │             │             │pentru alte    │
│               │             │             │specii decât   │
│               │             │             │cele de interes│
│               │             │             │conservativ    │
│               ├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│               │             │Măsura       │Activitatea 45.│
│               │Obiectiv     │Specifică 18.│Derularea, de  │
│               │Specific 8:  │Utilizarea   │către          │
│               │Actualizarea │informaţii-  │custode a      │
│               │Fişei        │lor colectate│demersurilor   │
│               │Ariei        │pentru a     │necesare pentru│
│               │Naturale     │actualiza    │actualizarea   │
│               │Proteja-     │Fişa Ariei   │Fişei Ariei    │
│               │te de Interes│Naturale     │Naturale       │
│               │Naţional     │Protejate de │Protejate de   │
│               │Lacul        │Interes      │Interes        │
│               │Adunaţii de  │Naţional     │Naţional Lacul │
│               │Geormane     │Lacul        │Adunaţii de    │
│               │             │Adunaţii de  │Geormane       │
│               │             │Geormane     │               │
│               │             │             │               │
├───────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 44.│
│               │             │             │Derularea de   │
│               │             │             │către          │
│               │             │             │custode a      │
│               │             │             │proiectelor ce │
│               │             │             │vizează        │
│               │             │             │realizarea     │
│               │             │             │campaniilor    │
│               │             │             │publicitare de │
│               │             │             │atragere a     │
│               │             │             │turiştilor     │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 47.│
│               │             │             │Derularea de   │
│               │             │             │către          │
│               │             │             │custode a      │
│               │             │             │proiectelor ce │
│               │             │             │vizează        │
│               │             │             │crearea        │
│               │             │             │condiţiilor de │
│               │             │             │cazare pentru  │
│               │             │             │turişti prin   │
│               │             │             │încurajarea şi │
│               │             │             │susţinerea     │
│               │             │             │micilor        │
│               │             │             │investitori din│
│               │             │             │zonă           │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 48.│
│               │             │             │Derularea de   │
│               │             │             │către          │
│Obiectiv       │             │             │custode a      │
│General 3.     │             │             │proiectelor ce │
│Promovarea     │Obiectiv     │Măsura       │vizează        │
│turistică a    │Specific 9.  │Specifică 19.│refacerea      │
│zonei ariei    │Promovarea   │Atragerea de │infrastructurii│
│naturale       │turistică a  │turişti      │necesare       │
│protejate de   │zonei        │în zonă      │pentru agrement│
│interes        │             │             │în Lacul       │
│naţional Lacul │             │             │Victoria.      │
│Adunaţii de    │             │             ├───────────────┤
│Geormane       │             │             │Activitatea 49.│
│               │             │             │Derularea de   │
│               │             │             │către          │
│               │             │             │custode a      │
│               │             │             │proiectelor ce │
│               │             │             │vizează        │
│               │             │             │promovarea     │
│               │             │             │produselor     │
│               │             │             │tradiţionale   │
│               │             │             │din            │
│               │             │             │zonă           │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 50.│
│               │             │             │Organizarea de │
│               │             │             │către          │
│               │             │             │custode a      │
│               │             │             │târgurilor,    │
│               │             │             │festivalelor cu│
│               │             │             │rolul de a     │
│               │             │             │promova        │
│               │             │             │turismul în    │
│               │             │             │zonă           │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 51.│
│               │             │             │Realizarea de  │
│               │             │             │către          │
│               │             │             │custode a      │
│               │             │             │campaniilor de │
│               │             │             │ecologizare    │
│               │             │             │a malurilor    │
│               │             │             │ariei naturale │
│               │             │             │protejate      │
│               │             │             │de interes     │
│               │             │             │naţional Lacul │
│               │             │             │Adunaţii de    │
│               │             │             │Geormane       │
│               │             │             │împreună cu    │
│               │             │             │membrii        │
│               │             │             │comunităţilor  │
│               │             │             │locale,        │
│               │             │             │voluntari.     │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 52.│
│               │             │             │Înfiinţarea    │
│               │             │             │unui           │
│               │             │             │centru ce      │
│               │             │             │vizitare a     │
│               │             │             │ariei naturale │
│               │             │             │protejate de   │
│               │             │             │interes        │
│               │             │             │naţional Lacul │
│               │             │             │Adunaţii de    │
│               │             │             │Geormane în    │
│               │             │             │care vor fi    │
│               │             │             │prezentate     │
│               │             │             │speciile       │
│               │             │             │protejate prin │
│               │             │             │materiale      │
│               │             │             │imprimate      │
│               │             │             ├───────────────┤
│               │             │             │Activitatea 53.│
│               │             │             │Încurajarea    │
│               │             │             │investito-     │
│               │             │             │rilor locali   │
│               │             │             │interesaţi în  │
│               │             │             │realizarea     │
│               │             │             │de investiţii  │
│               │             │             │privind        │
│               │             │             │eco-turismul   │
└───────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┘



    5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI
    5.1. Planificarea în timp a activităţilor
    Tabel nr. 44
     Planul de activităţi

┌───┬───┬────┬────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│OG │OS │MS  │A/MR│Anul 1    │Anul 2    │Anul 3    │Anul 4    │Anul 5    │Prioritate│
│   │   │    │    ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤          │
│   │   │    │    │Trimestrul│Trimestrul│Trimestrul│Trimestrul│Trimestrul│          │
│   │   │    │    ├─┬──┬──┬──┼─┬──┬──┬──┼─┬──┬──┬──┼─┬──┬──┬──┼─┬──┬──┬──┤          │
│   │   │    │    │1│2 │3 │4 │1│2 │3 │4 │1│2 │3 │4 │1│2 │3 │4 │1│2 │3 │4 │          │
├───┼───┼────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A1  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A2  │ │  │  │x │ │  │  │x │ │  │  │x │ │  │  │x │ │  │  │x │Mare      │
│   │   │MS1 ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A3  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │Mare      │
│OG1│OS1│    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A4  │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   ├────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A5  │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   │MS2 ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A6  │x│x │x │x │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A7  │x│x │x │x │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A8  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A9  │ │  │x │  │ │  │x │  │ │  │x │  │ │  │x │  │ │  │x │  │Mare      │
│   │   ├────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │MR1 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   │MS3 ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A10 │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │Mare      │
│   ├───┼────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A11 │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A12 │ │  │  │x │ │  │  │x │ │  │  │x │ │  │  │x │ │  │  │x │Mare      │
│   │   │MS4 ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A13 │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │Mare      │
│   │OS2│    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A14 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   ├────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │MS5 │A15 │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │MR2 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A16 │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │MR3 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   ├───┼────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A17 │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A18 │ │  │  │x │ │  │  │x │ │  │  │x │ │  │  │x │ │  │  │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │MS6 │A19 │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │Mare      │
│   │OS3│    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A20 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   ├────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │MR4 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   │MS7 ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A21 │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │Mare      │
│   │   ├────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │MS8 │MR5 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   ├───┼────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A22 │x│  │x │  │x│  │x │  │x│  │x │  │x│  │x │  │x│  │x │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A23 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   │MS9 ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A24 │x│  │x │  │x│  │x │  │x│  │x │  │x│  │x │  │x│  │x │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │OS4│    │A25 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   ├────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │MR6 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │MS10│MR7 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │MR8 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   ├────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A26 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │MS11│A27 │x│x │x │x │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A28 │x│x │x │x │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │Mare      │
│   ├───┼────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A29 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │OS5│MS12│A30 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A31 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A32 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   ├────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │MR9 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │MS13│MR10│x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │MR11│x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   │   ├────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A33 │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A34 │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A35 │x│x │x │x │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │Mare      │
│   │   │MS14├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A36 │x│x │x │x │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A37 │ │  │x │  │ │  │x │  │ │  │x │  │ │  │x │  │ │  │x │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A38 │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │MR12│x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
├───┼───┼────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A39 │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │Mare      │
│   │   │MS15├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A40 │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │Mare      │
│   │   ├────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │OS6│    │A41 │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │MS16│A42 │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│OG2│   │    │A43 │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │Mare      │
│   ├───┼────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A44 │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │Mare      │
│   │OS7│MS17├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │MR13│x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
│   ├───┼────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │OS8│MS18│A45 │x│x │x │x │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A46 │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A47 │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A48 │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │x│  │  │x │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A49 │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │Mare      │
├───┼───┼────┼────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│OG3│OS9│MS19│A50 │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │ │x │x │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A51 │x│  │  │  │x│  │  │  │x│  │  │  │x│  │  │  │x│  │  │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A52 │x│x │x │x │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │ │  │  │  │Mare      │
│   │   │    ├────┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼─┼──┼──┼──┼──────────┤
│   │   │    │A53 │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │x│x │x │x │Mare      │
└───┴───┴────┴────┴─┴──┴──┴──┴─┴──┴──┴──┴─┴──┴──┴──┴─┴──┴──┴──┴─┴──┴──┴──┴──────────┘


    5.2. Estimarea resurselor umane, resurse materiale
    Tabel nr. 45
     Estimarea resurselor umane şi materiale necesare pentru atingerea Obiectivelor Generale şi Specifice

┌───────────────┬────────────┬─────────┬──────────┐
│               │            │Resurse  │Resurse   │
│Obiectiv       │Obiectiv    │umane    │financiare│
│general        │specific    │estimate.│estimate  │
│               │            │Total    │exprimate │
│               │            │zile/om  │în RON    │
├───────────────┼────────────┼─────────┼──────────┤
│               │Obiectiv    │         │          │
│               │Specific 1: │         │          │
│               │Asigurarea  │         │          │
│               │conservării │         │          │
│               │speciei     │         │          │
│               │Misgurnus   │         │          │
│               │fossilis, în│         │          │
│               │sensul      │         │          │
│               │menţinerii  │200      │60000     │
│               │stării de   │         │          │
│               │conservare  │         │          │
│               │favorabilă  │         │          │
│               │şi          │         │          │
│               │continuarea │         │          │
│               │studiilor   │         │          │
│               │asupra      │         │          │
│               │speciilor   │         │          │
│               │Umbra       │         │          │
│               │krameri,    │         │          │
│               │Gobio       │         │          │
│               │keslerii,   │         │          │
│               │Rhodeus     │         │          │
│               │sericeus    │         │          │
│               │amarus      │         │          │
│Obiectiv       ├────────────┼─────────┼──────────┤
│General 1:     │Obiectiv    │         │          │
│Conservarea şi │Specific 2: │         │          │
│managementul   │Asigurarea  │         │          │
│biodiversităţii│conservării │         │          │
│în aria        │speciei Hyla│         │          │
│naturală       │arborea,    │100      │30000     │
│protejată de   │în sensul   │         │          │
│interes        │atingerii   │         │          │
│naţional Lacul │stării de   │         │          │
│Adunaţii de    │conservare  │         │          │
│Geormane       │favorabilă  │         │          │
│               │şi          │         │          │
│               │continuarea │         │          │
│               │studiilor   │         │          │
│               │asupra      │         │          │
│               │speciei Bufo│         │          │
│               │bufo        │         │          │
│               ├────────────┼─────────┼──────────┤
│               │Obiectiv    │         │          │
│               │Specific 3: │         │          │
│               │Asigurarea  │         │          │
│               │conservării │100      │30000     │
│               │speciilor de│         │          │
│               │reptile,    │         │          │
│               │în sensul   │         │          │
│               │atingerii   │         │          │
│               │stării de   │         │          │
│               │conservare  │         │          │
│               │favorabilă  │         │          │
│               ├────────────┼─────────┼──────────┤
│               │Obiectiv    │         │          │
│               │Specific 4: │         │          │
│               │Asigurarea  │         │          │
│               │conservării │         │          │
│               │speciilor de│         │          │
│               │mamifere    │         │          │
│               │în sensul   │100      │30000     │
│               │atingerii   │         │          │
│               │stării de   │         │          │
│               │conservare  │         │          │
│               │favorabilă  │         │          │
│               │şi          │         │          │
│               │continuarea │         │          │
│               │studiilor   │         │          │
│               │asupra      │         │          │
│               │speciei     │         │          │
│               │Neomys      │         │          │
│               │anomalus    │         │          │
│               ├────────────┼─────────┼──────────┤
│               │Obiectiv    │         │          │
│               │Specific 5: │         │          │
│               │Asigurarea  │         │          │
│               │conservării │100      │30000     │
│               │speciilor de│         │          │
│               │păsări,     │         │          │
│               │în sensul   │         │          │
│               │atingerii   │         │          │
│               │stării de   │         │          │
│               │conservare  │         │          │
│               │favorabilă  │         │          │
├───────────────┼────────────┼─────────┼──────────┤
│               │Obiectiv    │         │          │
│               │Specific 6. │         │          │
│               │Îmbunătăţi- │         │          │
│               │rea         │1217     │608334    │
│               │calităţii   │         │          │
│Obiectiv       │apei        │         │          │
│General 2:     │lacurilor   │         │          │
│Administrarea  │Marica şi   │         │          │
│şi managemen-  │Geormane    │         │          │
│tul efectiv al ├────────────┼─────────┼──────────┤
│ariei          │Obiectiv    │         │          │
│naturale       │Specific 7. │         │          │
│protejate de   │Utilizarea  │1217     │608334    │
│interes        │lacurilor   │         │          │
│naţional Lacul │pentru      │         │          │
│Adunaţii de    │piscicultură│         │          │
│Geormane şi    ├────────────┼─────────┼──────────┤
│asigurarea     │Obiectiv    │         │          │
│durabilităţii  │Specific 8: │         │          │
│managementului │Actualizarea│         │          │
│               │Fişei Ariei │1217     │608334    │
│               │Naturale    │         │          │
│               │Protejate de│         │          │
│               │Interes     │         │          │
│               │Naţional    │         │          │
│               │Lacul       │         │          │
│               │Adunaţii    │         │          │
│               │de Geormane │         │          │
├───────────────┼────────────┼─────────┼──────────┤
│Obiectiv       │            │         │          │
│General 3.     │Obiectiv    │         │          │
│Promovarea     │Specific 9: │3650     │1825000   │
│turistică a    │Promovarea  │         │          │
│zonei ariei    │turistică a │         │          │
│naturale       │zonei       │         │          │
│protejate de   │            │         │          │
│interes naţio- │            │         │          │
│nal Lacul      │            │         │          │
│Adunaţii de    │            │         │          │
│Geormane       │            │         │          │
├───────────────┴────────────┼─────────┼──────────┤
│Total                       │7901     │3830002   │
└────────────────────────────┴─────────┴──────────┘



    6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
     Raportări periodice

    Tabel nr. 46
     Calendarul raportărilor periodice

┌──┬─────────┬────────────┬────────────┐
│Nr│Denumire │Moment      │Activităţi  │
│  │         │raportare   │incluse     │
│  │         ├──┬─────────┤în raportare│
│  │         │An│Trimestru│            │
├──┼─────────┼──┼─────────┼────────────┤
│1 │Raportare│1 │4        │Toate       │
│  │anul 1   │  │         │activităţile│
├──┼─────────┼──┼─────────┼────────────┤
│2 │Raportare│2 │4        │Toate       │
│  │anul 2   │  │         │activităţile│
├──┼─────────┼──┼─────────┼────────────┤
│3 │Raportare│3 │4        │Toate       │
│  │anul 3   │  │         │activităţile│
├──┼─────────┼──┼─────────┼────────────┤
│4 │Raportare│4 │4        │Toate       │
│  │anul 4   │  │         │activităţile│
├──┼─────────┼──┼─────────┼────────────┤
│5 │Raportare│5 │4        │Toate       │
│  │anul 5   │  │         │activităţile│
└──┴─────────┴──┴─────────┴────────────┘



    BIBLIOGRAFIE
     Petru Bănărescu, Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII: Pisces - Osteichtyes Peşti ganoizi şi osoşi. Bucureşti, Editura Academiei Republicii Populare România, 1964.
     Claudia Ionelia Goga, Situaţia Ihtiofaunei din Lacul Victoria, Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii. Vol. XXI / 2005
     Botnariuc, N., Tatole, V., 2005 - Cartea Roşie a vertebratelor din România. Muzeul de Istorie Naturală "Gr. Antipa", Bucureşti
     Călinescu, R., 1953, Biogeografia României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti
     Munteanu D., A. Papadopol, P. Weber, 2002 - Atlasul păsărilor clocitoare din România - publicaţie SOR, ediţia II
     Cârstea, S., Mateesci, S., 1959, Cercetări pedologice între Jiu şi Olt, D.D.S.S.C.G.-Pedologie, Bucureşti
     Ciulache, S., 1978, Clima R.S.R., Editura Ştiinţifică, Bucureşti
     Cogălniceanu, D., 1997, Metode şi tehnici în studiul ecologiei amfibienilor, Editura Universităţii Bucureşti, p. 1- 122
     Cogălniceanu, D., 2002, Amfibienii din România. Ghid de teren, Naturalia Practica nr. 5. Colecţia de biologie
     Costache, N., 1996, Regionarea biogeografică a României., Editura Universităţii, Bucureşti
     Covaciu-Marcov, S.-D., Bogdan, H., Peter, V.I., Groza, M., Diaconu, D., 2005a, Analiza zonei de hibridare dintre Bombina bombina şi Bombina variegata în nord-vestul dealurilor Tăşadului România, Muzeul Olteniei Craiova, Oltenia, Studii şi comunicări, Ştiinţele Naturii, vol. XXV, p. 153-156
     Ghira, I., Mara, G., 2000, Using the allelomorphic feature in identifying two species belonging to genus Bombina, Anura, Discoglossidae from Transilvania, Studia Univ. Babeş-Bolyai Cluj-Napoca 45, p. 85-95
     Heyer, W. R., Donnelly, M. A., McDiarmid, R. W., Hayek, L. A. C., Foster, M. S., 1994, Measuring and Monitoring Biological Diversity, Standard Methods for Amphibians, Smithsonian Institution Press, Washington DC
     Ionescu- Argetoaia, I.P., 1914, Pliocenul din Oltenia, Analele Institutului de Geologie din România, vol. VIII, Bucureşti
     Ionescu- Argetoaia, I.P., Murgoci, Gh., Protopopescu-Pache, E., 1923, Cuaternarul în Oltenia Le quaternaire dans l'Oltenie, C. R. Institutul de Geologie din România, vol. VIII, 1914-1915, Bucureşti
     Kral David, Hillert Oliver, Drozova Dana, Sipek Petr, Lethrus schneideri sp. n. from Greece, ZooKeys 339: 93-106, 03 Oct 2013
     Victor Şalaru, Tatiana Dudnicenco, Ana Tincu, Troficitatea unor lacuri din Municipiul Chişinău, Seria "Ştiinţe ale naturii", 2007
     Mutihac, V., 1990, Geologia României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti
     Pisota, I., 1987, Biogeografie, Universitatea din Bucureşti, Bucureşti
     Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M., 1974, Relieful României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti
     Posea, Gr., 2002, Geomorfologia României, Editura Fundaţiei "România de Mâine", Bucureşti
     Roşu, Al., 1980, Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
     Stugren, B., 1980, Geographical variation of the fire - bellied toad, Bombina bombina L., In: The USSR, Amphibia, Anura, Discoglossidae, Zool. Abh. Mus. Tierk. Dresden 36, 5, p. 101-115
     Tatole, V., Iftime, A., Stan, M., Iorgu, E.-I., Otel, I. V., 2009, Speciile de animale Natura 2000 din România, Imperium Print, Bucureşti, p. 174
     Torok, Zs., 1999, Ghid pentru descrierea ariilor de importanţă herpetofaunistică din România, Ed. Aves, Odorheiul Secuiesc
     Torok, Zs., Ghira, I., Sas, I., Zamfirecu, Ş., 2013, Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile şi amfibieni din România, Editura Centrul de Informare Tehnologică "Delta Dunării", Tulcea
     Ujvari, I., 1972, Geografia apelor României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti
     ***www. Iucnredlist.org
     ***Hamlyn Guide - Păsările din România, Europa, Svensson L.,
     ***http://romanialutra.wordpress.com/despre-vidra
     *** Atlas R.S.R, Institutul de Geografie, Bucureşti, 1968
     *** Geografia României I, Geografie fizică, Editura Academiei, Bucureşti, 1983

    ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
    ANEXA 1

    Hărţi generale
     Localizarea Ariei Naturale Protejate de Interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia Unităţilor Administrativ Teritoriale în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia căilor de transport din cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Limitele ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Localizarea ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane faţă de cele mai apropiate SCI-uri
 (a se vedea imaginea asociată)
     Localizarea ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane faţă de cele mai apropiate SPA-uri
 (a se vedea imaginea asociată)
     Localizarea ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane faţă de cele mai apropiate Parcuri Naturale
 (a se vedea imaginea asociată)
     Localizarea ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane faţă de cele mai apropiate Parcuri Naţionale
 (a se vedea imaginea asociată)
    Localizarea ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane faţă de cele mai apropiate Rezervaţii Naturale
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia tipurilor de formaţiuni geologice în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia unităţilor de relief din cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia reţelei hidrografice în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia tipurilor de soluri în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 2

    Hărţile de distribuţie a habitatelor şi a speciilor de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată
     Distribuţia tipurilor majore de habitate din aria naturala protejată Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciilor Iris pseudacorus şi Sagittaria sagittifolia L sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Iris pseudacorus sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Sagittaria sagittifolia L sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Taraxacum palustre sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Taraxacum palustre sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Salix purpurea/Salix amplexicaulis, Bory sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Salix purpurea/Salix amplexicaulis, Bory sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Misgurnis fossilis Berg, 1949 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Misgurnis fossilis Berg, 1949 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Hyla arborea Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Hyla arborea Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Lacerta viridis Laurenti, 1768 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Lacerta viridis Laurenti, 1768 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciilor Emys orbicularis Linnaeus, 1758 şi Natrix tessellata Laurenti, 1768 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Emys orbicularis Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Natrix tessellata Laurenti, 1768 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Ciconia ciconia Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Ciconia ciconia Linnaeus, 1758 sub formă de punct în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciilor Larus minutus Pallas, 1776 şi Podiceps cristatus Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Larus minutus Pallas, 1776 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Podiceps cristatus Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Ardea cinerea, Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Ardea cinerea, Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Lutra lutra Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Distribuţia speciei Lutra lutra Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 3

    Hărţile privind aspectele socio-economice
     Utilizarea terenului în cadrul ariei
 (a se vedea imaginea asociată)
     Harta distribuţiei regimului juridic al terenurilor din cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 4

    Hărţile presiunilor actuale cu potenţial impact asupra speciilor de floră şi faună
     Harta activităţii D02.01 Linii electrice şi de telefonie
 (a se vedea imaginea asociată)
     Harta activităţii E01 Zone urbanizate, habitare umană, Locuinţe umane
 (a se vedea imaginea asociată)
     Harta activităţii E03 Descărcări
 (a se vedea imaginea asociată)
     Harta activităţii F02.03 Pescuit de agrement
 (a se vedea imaginea asociată)
     Harta activităţii F03.01 Vânătoare
 (a se vedea imaginea asociată)
     Harta activităţii F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj
 (a se vedea imaginea asociată)
     Harta activităţii G01 Sport în aer liber, activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative
 (a se vedea imaginea asociată)
     Harta activităţii G01.03 Vehicule cu motor
 (a se vedea imaginea asociată)
     Harta activităţii H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere
 (a se vedea imaginea asociată)
     Harta activităţii I01 Specii invazive non-native, alogene
 (a se vedea imaginea asociată)
     Harta activităţii K01.01 Eroziune
 (a se vedea imaginea asociată)
     Harta activităţii K01.02 Colmatare
 (a se vedea imaginea asociată)
     Harta activităţii K02.03 Eutrofizare naturală
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 5

    Hărţile ameninţărilor viitoare cu potenţial impact asupra speciilor de floră şi faună
     D02.01 Linii electrice şi de telefonie
 (a se vedea imaginea asociată)
     E01 Zone urbanizate, habitare umană. Locuinţe umane
 (a se vedea imaginea asociată)
     E03 Descărcări
 (a se vedea imaginea asociată)
     F02.03 Pescuit de agrement
 (a se vedea imaginea asociată)
     I01 Specii invazive non-native, alogene
 (a se vedea imaginea asociată)
     H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere
 (a se vedea imaginea asociată)
     K01.01 Eroziune
 (a se vedea imaginea asociată)
     K01.02 Colmatare
 (a se vedea imaginea asociată)
     K02.03 Eutrofizare naturală
 (a se vedea imaginea asociată)


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Plan, Alte Institutii,  PLANUL DE MANAGEMENT din 12 august 2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016