────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 341 din 10 iunie 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 479 din 12 iunie 2019.────────── Scopul Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2019-2022, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2022", îşi propune să ofere soluţii în privinţa protecţiei mediului şi a combaterii schimbărilor climatice, pentru o mai bună orientare spre piaţă şi asigurarea într-o mai mare măsură a legăturii dintre cercetare, inovare, consultanţă, fermieri şi procesatori. Agricultura şi zonele rurale pot utiliza mai bine noile tehnologii şi cunoştinţele obţinute în urma cercetărilor efectuate în cadrul Planului Sectorial - ADER 2022. Obiectivele Planului Sectorial - ADER 2022 se referă la dezvoltarea unor metode de producţie sustenabile, inclusiv a rezistenţei culturilor la boli şi dăunători, precum şi a unor practici inovatoare de stimulare a competitivităţii economice şi de consolidare a evoluţiei pieţei, de atenuare a schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea. Politica Agricolă Comună de după 2020, trebuie să fie deschisă faţă de cercetare şi inovare, pentru a reflecta caracterul multifuncţional al sistemelor agricole şi alimentare, îmbunătăţind astfel accesul la cunoştinţe noi. De asemenea, ar trebui să asigure în continuare securitatea alimentară prin accesul permanent la alimente suficiente, sigure şi hrănitoare şi să contribuie la obţinerea unei producţii agricole sustenabile, o alimentaţie mai sănătoasă şi la bunăstarea animalelor. Durata Planul Sectorial - ADER 2022 se va derula în perioada 2019 - 2022. Bugetul Bugetul estimat al Planului Sectorial - ADER 2022 este de 133.000.000 lei, din care: - anul 2019 - 20.000.000 lei; – anul 2020 - 50.000.000 lei; – anul 2021 - 38.000.000 lei; – anul 2022 - 25.000.000 lei. Atribuirea contractelor de finanţare Atribuirea contractelor de finanţare se face în sistem competiţional, pe baza termenilor de referinţă prin procedura de selectare prin licitaţie restrânsă, în conformitate cu prevederile lit. a), alin. (1) a art. 5, din Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1266/2004, cu modificările ulterioare. Obiective generale 1) Îmbunătăţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabila, în contextul schimbărilor climatice, cuprinde 17 proiecte, cu valoarea totală de 15.300.000 lei; 2) Îmbunătăţirea calităţii producţiei culturilor de câmp, în concordanţă cu cerinţele pieţei şi a consumatorilor, pentru o mai bună competitivitate pe piaţa internă şi internaţională, cuprinde 7 proiecte, cu valoarea totală de 7.450.000 lei; 3) Dezvoltarea de cercetări fundamentale, în scopul deschiderii de noi căi de progres în cercetarea aplicativă, cuprinde 5 proiecte, cu valoarea totală de 4.550.000 lei; 4) Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice, cu scopul obţinerii de noi genotipuri care să corespundă exigenţelor actuale şi de perspectivă privind producerea de alimente mai sănătoase, de calitate superioară, pretabile agriculturii ecologice şi producerii de biocombustibili şi care să permită utilizarea unor noi metode tehnologice protective faţă de mediu, cu potenţial de conservare şi regenerare a resurselor naturale, cuprinde 1 proiect, cu valoarea totală de 1.000.000 lei; 5) Producerea de cartof de sămânţă din categoriile superioare la soiurile solicitate de piaţă şi la noile creaţii în curs de implementare, cuprinde 4 proiecte, cu valoarea totală de 2.350.000 lei; 6) Dezvoltarea unor tehnologii curate care să acopere întreg lanţul alimentar de la fermă la consumator - "from farm to fork", în concordanţă cu principiile agriculturii durabile, creşterea securităţii, cuprinde 2 proiecte, cu valoarea totală de 650.000 lei; 7) Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole, cuprinde 33 proiecte, cu valoarea totală de 31.990.000 lei; 8) Managementul durabil al resurselor genetice animale, cuprinde 20 proiecte, cu valoarea totală de 17.950.000 lei; 9) Îmbunătăţirea nutriţiei şi alimentaţiei animalelor în vederea creşterii competitivităţii sectorului de creştere a animalelor, a siguranţei şi calităţii produselor, scăderea impactului asupra mediului, cuprinde 5 proiecte, cu valoarea totală de 5.900.000 lei; 10) Eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermă, cuprinde 3 proiecte, cu valoarea totală de 2.000.000 lei; 11) Supravegherea epidemiologică a efectivelor de animale prin derularea şi monitorizarea unor ample programe de prevenire şi combatere a unor boli la animale, cuprinde 3 proiecte, cu valoarea totală de 4.900.000 lei; 12) Dezvoltarea cercetărilor de apicultură, cuprinde 2 proiecte, cu valoarea totală de 950.000 lei; 13) Managementul durabil al resurselor acvatice vii, cuprinde 2 proiecte, cu valoarea totală de 2.800.000 lei; 14) Dezvoltarea şi diversificarea sistemelor şi tehnologiilor de acvacultură, cuprinde 2 proiecte, cu valoarea totală de 2.700.000 lei; 15) Asigurarea sănătăţii vieţuitoarelor acvatice şi a oamenilor, cuprinde 1 proiect, cu valoarea totală de 1.000.000 lei; 16) Punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanţă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico - socială, conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului, cuprinde 7 proiecte, cu valoarea totală de 5.750.000 lei; 17) Îmbunătăţirea nutriţiei şi sănătăţii, cuprinde 2 proiecte, cu valoarea totală de 2.500.000 lei; 18) Creşterea durabilă a producţiei interne, cuprinde 3 proiecte, cu valoarea totală de 2.000.000 lei; 19) Asigurarea siguranţei şi securităţii alimentare în condiţiile gestionării durabile a resurselor naturale climă, sol, apă, biodiversitate din agricultură, cuprinde 2 proiecte, cu valoarea totală de 3.000.000 lei; 20) Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene şi globale agricole şi de protecţie a mediului, cuprinde 1 proiect, cu valoarea totală de 1.600.000 lei; 21) Eficienţa economică, tehnologii, protecţia mediului în agricultură, cuprinde 1 proiect, cu valoarea totală de 1.800.000 lei; 22) Dezvoltarea cercetărilor interdisciplinare şi multisectoriale în domeniul economiei agrare şi dezvoltării rurale durabile, cuprinde 2 proiecte, cu valoarea totală de 1.450.000 lei; 23) Economie, organizare, management şi marketing în agricultură, cuprinde 1 proiect, cu valoarea totală de 1.000.000 lei; 24) Dezvoltarea capacităţii administrative, a administraţiei centrale şi locale, a operatorilor economici de a elabora şi implementa politici publice, strategii şi programe la nivel naţional şi regional în domeniul asigurării securităţii alimentare naţionale şi a atingerii obiectivelor strategice Europa 2020, cuprinde 2 proiecte, cu valoarea totală de 2.100.000 lei; 25) Mecanizarea şi automatizarea proceselor în agricultură şi industria alimentară 2019-2022, cuprinde 8 proiecte, cu valoare totală de 10.310.000 lei. Principalele rezultate scontate: CULTURI DE CÂMP – Crearea unui material genetic superior pentru a pune la dispoziţia fermierilor din principala zonă de cultură a grâului noi soiuri de grâu de toamnă capabile să dea producţii mai ridicate, mai stabile şi de calitate corespunzătoare cerinţelor pieţii, în condiţiile tot mai frecvente ale unor temperaturi mai ridicate şi ale fluctuaţiiilor regimului pluviometric; – Crearea unor linii noi de orez cu productivitate superioară şi adaptabilitate la condiţiile specifice limitei nordice de cultivare din ţara noastră; – Introducerea în procesul de omologare şi certificare a unor linii noi de orez; – Crearea şi diversificarea germoplasmei de lucernă şi trifoi roşu adaptate condiţiilor climatice din diferitele zone de cultură ale acestor specii, cu conţinut de proteină de peste 22% în faza de îmbobocire; – Obţinerea unor hibrizi şi soiuri sintetice noi, la lucernă şi trifoi roşu; – Tehnologii cu sistemul de lucru dry-farming în sudul României; – Identificarea, crearea şi testarea de noi genotipuri de mazăre de toamnă şi de primăvară, năut şi arahide, cu capacitate de producţie ridicată şi stabilă, cu însuşiri de calitate superioară, conţinut în proteină brută, cu rezistenţă/toleranţă genetică la secetă şi temperaturi extreme, în contextul schimbărilor climatice; – Elemente tehnologice ale sistemelor de agricultură convenţională şi conservativă şi a parametrilor acestora cu impact major asupra producţiilor agricole în zonele expuse secetei, la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre; – Zonarea culturilor ecologice de cereale, leguminoase pentru boabe şi plante oleifere şi furajere pe agroecosisteme şi regiuni de dezvoltare; – Model experimental privind dezvoltarea metodelor de analiză a nutrienţilor şi contaminanţilor din inputurile utilizabile în agricultura ecologică; – Validarea metodelor identificate pentru analiza nutrienţilor şi contaminanţilor din inputurile utilizabile în agricultura ecologică; – Testarea eficacităţii unor inputuri specifice pentru agricultura ecologică; – Ghid de bune practici privind evaluarea, testarea, dezvoltarea şi validarea metodelor de analiză a nutrienţilor şi contaminanţilor; – Elaborarea de tehnologii la culturile de câmp, porumb, grâu, floarea soarelui, soia, rapiţă, leguminoase pentru boabe, care vor răspunde normelor de ecocondiţionalitate pe baza experienţelor derulate; – Evaluarea emanaţiilor de bioxid de carbon din sol în funcţie de fertilizare şi amendare; – Identificarea produselor de combatere chimică a speciilor de buruieni, inclusiv a celor noi apărute, în strânsă corelaţie cu noile concepte "prietenoase" cu mediul înconjurător; – Brevetarea unor tehnologii privind combaterea dăunătorilor cu bioinsecticide; – Identificarea de bioinsecticide entomopatogene pentru combaterea dăunătorului Tanymecus dilaticollis; – Obţinerea de genotipuri de secară cu talie scurtă şi potenţial productiv şi calitativ; – Îmbunătăţirea germoplasmei de floarea soarelui, pentru calitatea uleiului, 85-90% conţinut în acid oleic şi 50-75% conţinut în diferiţi tocoferoli; – Identificarea şi crearea de noi genotipuri de in pentru ulei şi pentru fibre, cu indici de calitate superiori şi pretabilitate crescută diversităţii modalităţilor de utilizare a recoltelor în industria vopselurilor şi biopolimerilor şi industria alimentară; – Identificarea şi crearea de noi genotipuri de cânepă monoică şi dioică, cu pretabilitate crescută, atât pentru cultura principală, cât şi succesivă, cu performanţe agronomice şi de calitate îmbunătăţite, adaptate diferitelor sisteme culturale aplicate diferenţiat pentru producerea de tulpini, respectiv sămânţă; – Identificarea surselor genetice în vederea ameliorării şi creării de linii şi soiuri de bumbac adaptate cultivării condiţiilor din România; – Analiza cantitativă a sucului de orz şi/sau orzoaică de toamnă, a proprietăţilor biochimice şi capacităţii antioxidante ale acestuia; – Cerere de brevet de invenţie pentru metoda de obţinere a sucului de orz verde pe bază de orz şi/sau orzoaică de toamnă; – Model experimental privind determinarea eficacităţii unor noi insecticide chimice şi biologice, aplicate la sămânţă şi prin tratamentul pe vegetaţie; – Maparea - elaborarea hărţilor de risc pentru dăunătorii de sol, viermi sârmă, gândacul pământiu, purici de pământ, răţişoara porumbului; – Elaborarea de sisteme de combatere integrată a dăunătorilor de sol la culturile de interes melifer, funcţie de zonare şi a hărţilor de risc; – Ghid de bune practici privind protecţia albinelor la aplicarea tratamentelor fitosanitare la culturile de interes melifer; – Manual privind testarea performanţei comportamentale şi productive ale familiilor de albine; – Ghid de bune practici privind creşterea calităţii de panificaţie a grânelor de toamnă şi de primăvară din punct de vedere a conţinutului de zinc asimilabil; – Noi tehnologii sau noi secvenţe tehnologice pentru dezvoltarea culturilor succesive în condiţii de irigare, dar şi în condiţii de neirigare pentru porumb, floarea soarelui, soia şi cânepă de fibră şi seminţe; – Identificarea şi recomandarea de verigi tehnologice care să conducă la obţinerea unor cantităţi sporite de biomasă vegetală, precum şi de optimizare a momentelor şi metodologiilor de încorporare a acestora în sol; – Introducerea în testările oficiale din reţeaua Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor - ISTIS a unor linii de grâu, hibrizi simpli de porumb, soiuri de lucernă şi trifoi roşu, linii de orz şi orzoaică, hibrizi de floarea soarelui. CARTOF – Optimizarea programului de ameliorare a cartofului în România prin utilizarea determinismului genetic al caracterelor de toleranţă la stresul termo-hidric şi mana cartofului; – Introducerea în etapele de selecţie a unor linii valoroase de cartof, în vederea omologării ca soiuri; – Listă de soiuri româneşti şi linii de cartof cu rezistenţă ridicată faţă de virusurile testate; – Cerere de brevet de invenţie pentru o metodă rapidă de identificare a plantelor de cartof infectate; – Modernizarea şi elaborarea tehnologiei de producere a minituberculilor de cartof, pornind de la multiplicarea "in vitro"; – Studiu privind stadiul actual al organismelor de carantină fitosanitară la cartof, Clavibacter, Ralstonia, Synchitrium endobioticum, Dithylenchus sp.; – Bază de date cu agenţii economici autorizaţi în producerea şi multiplicarea cartofului pentru sămânţă la nivel naţional; – Rezultate privind rezistenţa noilor soiuri de cartof create în ţara noastră, a soiurilor din import, precum şi a liniilor în curs de ameliorare la Synchitrium endobioticum, patotipul comun D1; – Ghid practic de determinare a principalelor specii de afide vectoare de virusuri la cartof şi a bolilor şi dăunătorilor de carantină. SFECLĂ DE ZAHĂR – Înlocuirea amendamentelor calcaroase provenite de la fabricile de îngrăşăminte cu nămol tehnologic obţinut gratuit de la fabricile de zahăr; – Aplicarea nămolului tehnologic în dozele recomandate în vederea corectării PH-ului acid al solurilor. PLANTE MEDICINALE – Înfiinţarea unei colecţii cu un număr minim de 200 specii şi subspecii, care să stea la baza viitoarelor cercetări în domeniul plantelor medicinale şi aromatice, având ca scop menţinerea biodiversităţii, îmbogăţirea colecţiei de resurse genetice, salvarea speciilor aflate pe cale de dispariţie; – Introducerea în cultură a unor noi specii de plante medicinale şi elaborarea unor tehnologii de cultură specifice. HORTICULTURĂ – Omologarea unor soiuri de cais şi piersic; – Bază de date privind plantaţiile pomicole de cais, piersic şi migdal din zona de sud-est a României; – Crearea unei colecţii de germoplasmă levuriană la nivel naţional; – Bază de date cu soiurile de masă, cultivate în cadrul arealelor viticole studiate; – Selecţii clonale din soiurile reprezentative pentru arealele implicate în cercetare, pentru struguri de masă; – Plantaţii bază şi certificate cu clone ale soiurilor de struguri pentru masă; – Evaluarea multianuală a vulnerabilităţii ecosistemului viticol la incidenţa atacului organismelor dăunătoare, elaborarea de noi tehnologii, măsuri şi mijloace îmbunătăţite de diminuare a impactului economico-productiv al acestora; – Noi tehnologii de control fitosanitar al bolilor, dăunătorilor şi buruienilor adaptate factorilor de risc biotici şi abiotici la nivel zonal, local şi de fermă, cu impact redus asupra ecosistemului viticol; – Bază de date privind structura şi dinamica organismelor concurente şi antagonice la nivel zonal, local şi de fermă, 8 zone viticole, 30 locaţii şi 60 de ferme viticole reprezentative; – Ghid fitosanitar de control al bolilor şi dăunătorilor viţei de vie; – Crearea de colecţii de lucru pentru fiecare din cele trei specii, tomate, ardei şi pătlăgele vinete; – Stabilirea Programului de ameliorare care cuprinde hibridări şi selecţie, utilizând genitorii care au caracterele şi însuşirile necesare, în special caractere de calitate superioară a producţiei şi rezistenţă la factorii de stres; – Obţinerea de linii noi la tomate, ardei şi pătlăgele vinete strict specializate în funcţie de domeniul de utilizare: consum în stare proaspătă şi industrializare; – Screening-ul unor gene de rezistenţă la bolile specifice în populaţii hibride cu grad diferit de polimorfism la măr şi căpşun; – Înscrierea în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România a noilor creaţii biologice, cel puţin 3 soiuri noi de viţă de vie; – Menţinerea colecţiei de germoplasmă la speciile de legume, vărzoase, bulboase, rădăcinoase şi păstăioase; – Realizarea şi consolidarea bazelor de germoplasmă pentru speciile implicate în proiect: fasole, bob, mazăre de grădină, topinambur, năut, arahide, soia, linte; – Omologarea şi brevetarea de noi genotipuri cu expresivitate fenotipică distinct valoroasă, un soi de bob, un soi de mazăre de grădina, un soi de fasole, un soi de topinambur; – Elaborarea unor tehnologii specifice de cultură prin implementarea de soluţii tehnice moderne; – Dezvoltarea şi optimizarea unor metode enzimatice pentru selecţia variantelor alelice; – Amplificarea randomică a ADN-ului genomic, Random amplified polymorphic DNA-RAPD, care va permite detectarea diferenţelor calitative şi cantitative la nivelul genomului; – Realizarea unei baze de date "digital sequence information" la varietăţi de interes economic ale speciilor legumicole şi pomicole; – Tehnologii specifice de cultură în spaţii protejate, una pentru Solanaceae altoite şi una pentru Cucurbitaceae altoite; – Realizarea unui miceliu de calitate obţinut prin biotehnologii moderne, cu mare potenţial de producţie, liber de boli şi competitori/paraziţi; – Ghid privind microzonarea soiurilor de viţă de vie, prin introducerea în cultură de noi genotipuri valoroase, obţinute în ultimii 30 de ani de cercetare viticolă românească; – Identificarea unor soiuri de cartof dulce toleranţe la stresul hidric în urma testării acestora în condiţii "in vitro", care vor fi introduse în sistemul oficial de testare şi înregistrare; – Secvenţe tehnologice modernizate pentru controlul simultan al agenţilor patogeni şi dăunătorilor, cu impact minim asupra mediului înconjurător la culturile din câmp de tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, pepeni, dovlecei şi dovleacul plăcintar; – Identificarea unor fertilizanţi foliari destinaţi diminuării stresului plantelor, determinat de modificările climatice din ultimii ani, în vederea perfecţionării tehnologiilor de cultură a speciilor menţionate; – Tehnologia de producere a răsadului de legume şi flori în sere verticale; – Model experimental de seră verticală cu 6 transportoare, amprenta la sol de 135 mp şi suprafaţa cultivată de 504 mp; – Preparat bacterian brevetat folosit la combaterea cancerului bacterian; – Rapoarte privind eficacitatea produselor nanomateriale asupra unor agenţi de dăunare majori din pomicultură; – Cereri de brevet pentru produsele pe bază de nanomateriale; – Ghid de bune practici care include tehnologia privind utilizarea compostului provenit din nămolul de epurare a apelor uzate menajere ca fertilizant în pomicultură; – Studiu privind sistemele noi de altoire prin "hot callusing", calusare la cald, cu gestionarea bolilor la materialul săditor pomicol; – Bază de date a locaţiilor cu specii de nuc, castan comestibil şi cireş, cu pondere în România; – Tehnologie inovativă de înmulţire: la nuc comun (Juglans regia L.), castan comestibil (Castenea sativa L.), cireş (Prunus avium L.); – Ghid tehnico-economic privind tehnologiile de fertirigare a plantaţiilor pomicole de cireş şi măr, adaptat condiţiilor pedo-climatice ale României; – Baza de date privind incidenţa şi distribuţia virusurilor la prun şi cireş; – Hărţi ale prezenţei diferitelor virusuri/fitoplasme la nivel regional şi naţional; – Ghid privind managementul integrat în prevenirea bolilor virotice; – Tehnici noi de diagnosticare a agenţilor fitopatogeni bacterieni; – Tehnologii noi de prevenire şi combatere a principalelor bacterii fitopatogene incluse în strategiile de Management Integrat, IPM, al bolilor la speciile măr, păr, gutui, nuc, prun, cireş, cais şi piersic; – Ghid de bună practică agricolă şi de mediu dedicat fermierilor, privind combaterea bacteriozelor la speciile pomicole seminţoase; – Identificarea unor metode de combatere chimică şi biologică pentru controlul adulţilor şi pontelor de Tuta absoluta; – Secvenţe tehnologice de reducere a dozelor de dioxid de sulf din vin; – Realizarea unui Soft de SO2 molecular în Excel, pentru producătorii interesaţi; – Stabilirea unor metode de procesare minimală, aplicabile industrializării produselor horticole şi elaborarea unor tehnologii emergente care au la bază metodele de procesare minimală; – Proiectarea şi execuţia unor modele experimentale de utilaje funcţionale, pe baza metodelor de procesare minimală; – Manual de prezentare a metodelor de supraaltoire la viţa de vie; – Tehnologii/verigi tehnologice eficiente privind testarea patogenilor de lemn la materialul săditor şi în plantaţiile viticole; – Tehnologie/verigi tehnologice privind diminuarea/inactivarea acţiunii bolilor fungice de lemn la viţa de vie; – Studiu privind utilizarea de metode neconvenţionale, microorganisme cu efect antagonist, în vederea diminuării acţiunii bolilor fungice de lemn la viţa de vie; – Ghid de bune practici privind producerea plantelor mamă la pomi, conform schemelor de certificare; – Procedee de obţinere a musturilor cu concentraţii reduse de zaharuri fermentescibile; – Procedeu de reducere a concentraţiei alcoolice a vinurilor; – Bază de date privind elementele de terroir care definesc tipicitatea varietală a vinurilor, sol, microclimat, conveier varietal; – Catalog de descriere a vinurilor româneşti; – Bază de date privind calitatea strugurilor şi vinurilor ecologice obţinute în arealele viticole implicate în proiect; – Proceduri inovative pentru controlul punctelor critice în sistemul ecologic adaptat fiecărui areal viticol luat în studiu; – Înscrierea la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea şi Încercarea Soiurilor, a unor selecţii de cais şi piersic, a unor linii de tomate, ardei şi pătlăgele vinete, usturoi, fasole, ceapă roşie, varză. ZOOTEHNIE – Producerea anuală a cca. 90-100 capete berbeci de reproducţie, certificaţi ca origine şi productivitate, solicitaţi de crescătorii de ovine de rasă Ţigaie, cuprinşi în registrul genealogic al rasei; – Elaborarea unui ghid practic de dezvoltare a rasei Ţigaie pentru producţia de carne, cu lucrări specifice pentru ameliorarea producţiei de carne; – Obţinerea de metişi cu performanţe productive superioare pentru producţia de carne; – Consolidarea şi înmulţirea populaţiei hibride R1 de caprine, 75% Boer şi 25% Carpatină; – Produşii obţinuţi în urma împerecherii ţapilor din noua populaţie de carne cu capre carpatine, vor realiza un spor mediu zilnic de creştere la îngrăşare cu 25%-30% mai mare, cu un consum mai mic de furaje cu 15-20%, faţă de iezii carpatini; – Tehnologie de obţinere a metişilor pentru producţia de carne la caprine; – Obţinerea prin încrucişarea raselor Rasa de Carne Palas RCP + Rasa Karakul de Botoşani KB şi Cap Negru German CNG + Karakul de Botoşani KB, a două generaţii de hibrizi F1 2020, 2021 cu rezistenţă genetică la scrapie şi caracteristici fenotipice dorite pentru producţia de carne; – Metodologie modernă de identificare a genotipurilor anormale în efectivele de taurine investigate; – Evaluarea efectelor bolilor ereditare asupra capacităţii de reproducţie a purtătorilor, cu importanţă majoră în creşterea şi exploatarea animalelor de fermă; – Cuantificarea anomaliilor cromozomale la rasele de taurine investigate, în raport cu cazuistica internaţională; – Genotiparea unui lot de animale cu 800 capete Bălţată cu Negru Românească, 600 Bălţată Românească şi 100 Brună de Maramureş pe baza unui panel de 50.000 de SNP-uri - Single Nucleotide Polymorphism, în scopul creării unor populaţii de referinţă pentru aceste rase; – Metodologie de estimare prin metode moderne a parametrilor genetici ai populaţiilor de taurine din România; – Optimizarea fluxului tehnologic în raport cu grupa de vârstă şi starea fiziologică în vederea cuantificării câştigului genetic într-un termen mai scurt; – Stabilirea cu acurateţe la ţapii din registrul genealogic a genotipurilor alfa s1 cazeinei, CSN1S1 şi clasificarea lor în funcţie de acest criteriu; – Recomandarea unui plan eficient de ameliorare a conţinutului de cazeină coagulabilă din lapte la rasele de caprine crescute în România; – Realizarea unor ghiduri tehnologice pentru diferite sisteme de creştere a rasei Gât Golaş de Transilvania; – Studiu privind determinarea mărimii optime a fermei de produse cu specific tradiţional; – Propunerea unor module de organizare în diferite asocieri a producătorilor de produse avicole tradiţionale, în vederea valorificării unei mărci specializate; – Realizarea unui studiu tehnico - economic privind înfiinţarea unei ferme avicole cu specific tradiţional; – Studiu de implementare a unei noi metode non-invazive de evaluare mai rapidă a cantităţii de carne în carcasă, prin metoda ecografică; – Estimarea efectului polimorfismelor mononucleotidice asupra caracterelor cu importanţă economică şi elaborarea ecuaţiilor de predicţie ce vor sta la baza implementării informaţiei genomice, în programele de ameliorare; – Studiu de identificare şi selectare a unor markeri moleculari Single Nucleotide Polymorphism - SNP, cu impact major în producţia şi sănătatea animalelor, în vederea utilizării lor în calcularea valorii de ameliorare genomice; – Elaborarea unui model matematic ce va putea fi utilizat în viitor la estimarea valorii de ameliorare genomică la ovine; – Metodologie modernă de identificare a genotipurilor anormale în efectivele de taurine Bălţată Românească, Bălţată cu Negru Românească, Brună, Pinzgau de Transilvania şi bubaline Bivol Românesc din ţara noastră; – Evaluarea efectelor bolilor ereditare asupra capacităţii de reproducţie a purtătorilor, cu importanţă majoră în creşterea şi exploatarea animalelor de fermă; – Propuneri privind prevenirea bolilor ereditare, a cauzelor şi factorilor de risc implicaţi în apariţia defectelor ereditare la bovine, pe baza investigaţiei citogenetice în scopul asigurării sănătăţii genetice a efectivelor de taurine şi bubaline, a evitării efectelor negative asupra performanţelor de reproducţie şi eficienţei economice în creşterea şi exploatarea acestora; – Cuantificarea anomaliilor cromozomale la rasele de taurine şi bubaline investigate, în raport cu cazuistica internaţională; – Crearea unui nucleu de taurine de carne, care să substituie rasele importate, care suferă de stres de adaptare la condiţiile din ţara noastră; – Creşterea producţiei de carne de calitate superioară în fermele comerciale de vaci de lapte şi în fermele care doresc să facă tranziţia de la producţia de lapte la cea de carne; – Reducerea consumului specific pentru realizarea unui kilogram spor de creştere la taurine cu 1-1,5 unităţi nutritive/kg spor, prin valorificarea efectului heterozis şi a combinabilităţii genetice dintre rasele genitoare; – Testarea capacităţii de combinabilitate a celor 3 linii autohtone de curcă, considerate patrimoniu genetic naţional; – Producerea de hibrizi broiler cu performanţe productive ridicate, din combinarea a câte 2 linii; – Menţinerea unui nucleu distinct din rasa Pinzgau de Transilvania, cât mai apropiat de rasa originară din zona Bucovinei şi a Munţilor Apuseni, care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor şi un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic; – Conservarea populaţiilor prin realizarea unui program cadru de reproducţie; – Realizarea unor hibrizi comerciali de palmipede cu potenţial productiv ridicat; – Realizarea unui studiu tehnico-economic privind înfiinţarea unei ferme pentru producţia de carne de palmipede; – Studiu privind indicatorii morfo-productivi şi reproductivi la populaţii de suine Mangaliţa şi Bazna; – Stabilirea unor reţete nutriţionale care să permită valorificarea superioară şi eficientă a hranei la populaţiile de suine Mangaliţa şi Bazna; – Plan de măsuri de conservare a celor două rase Mangaliţa şi Bazna; – Elaborarea unei metodologii de reproducţie şi management pentru vacile din rasa Holstein Friză; – Elaborarea unei tehnologii de reproducţie îmbunătăţite pentru bivoliţe; – Bază de date privind distribuţia în ferme a varietăţilor Alb, Roz şi Halili; – Obţinerea prin genotipare a unor populaţii parentale rezistente la scrapie, care să ofere şansa obţinerii unor descendenţi sănătoşi; – Standardizarea unui protocol de recoltare a materialului seminal şi de însămânţare artificială, util pentru maximizarea numărului de descendenţi obţinuţi din cele 3 varietăţi, Alb, Roz şi Halili; – Evaluarea eficienţei economice ca urmare a utilizării ecografiei în managementul reproducerii vacilor pentru lapte; – Realizarea unui ghid de bune practici privind utilizarea diagnosticului ecografic la specia Bos taurus; – Identificarea şi cuantificarea genelor implicate în interacţiunea dintre celulele intestinale gazdă şi populaţiile microbiene intestinale, denumită microbiotă; – Identificarea prin tehnici de genomică a numărului populaţiilor microbiene şi a numărului de specii; – Obţinerea unui produs furajer, şrot de rapiţă ameliorat prin procedee fermentative, reducerea factorilor antinutriţionali utilizând specii de drojdii recunoscute pentru proprietăţile probiotice, cum ar fi Saccharomices; – Reţete de nutreţ combinat validate experimental, destinate purceilor după înţărcare, cu scopul reducerii ratei afecţiunilor intestinale cu componentă imună şi îmbunătăţirii sănătăţii şi bunăstării animale; – Studii privind modularea relaţiei dintre celulele gazdei şi microbiota intestinală în vederea menţinerii statusului imun; – Elaborarea şi implementarea în nutriţia păsărilor, găini ouătoare şi broiler, a unor noi reţete furajere care să includă diferiţi aditivi, fitobiotice, uleiuri esenţiale în scopul creşterii biodisponibilităţii proteinei şi diminuării excretei de azot; – Omologarea soluţiilor nutriţionale viabile la păsări; – Obţinerea unui procent mai mare de proteină în amestecul furajer, ca urmare a unui aport de 18 - 22% în amestecul furajer, a cicorii furajere şi leguminoaselor; – Obţinerea unor sporuri în greutate superioare la rumegătoare, respectiv a unui spor mediu zilnic de 800 - 900 g, pe întreaga perioadă de creştere şi dezvoltare a organismului sau până la sacrificare; – Optimizarea şi eficientizarea fluxului tehnologic de producere şi conservare a speciilor furajere ameliorate; – Studiu privind identificarea tehnologiilor şi a practicilor pentru reducerea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în tone CO(2) echivalent, pentru animalele din speciile bovine, ovine, caprine, porci şi păsări, care să îmbunătăţească eficienţa producţiei la nivel de animal şi de fermă; – Studiu asupra strategiilor de furajare, care pot conduce la reducerea cantităţii de gaze cu efect de seră şi a fezabilităţii aplicării acestora; – Studiu asupra compoziţiei emisiilor de gaze eliminate de animalele din speciile ovine, caprine, bovine, suine şi păsări, în diferite tipuri de adăposturi şi variante tehnologice de creştere; – Studiu asupra fezabilităţii, efortului financiar aferent implementării la nivel naţional a unor instrumente care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul zootehnic, în vederea dezvoltării durabile a sectorului zootehnic şi siguranţei alimentare; – Identificarea modelelor care pot fi utilizate în estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră, pe baza unor informaţii minimale, sistemelor de creştere, structura raţiilor; – Realizarea unui program/soft pentru calculul emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul zootehnic; – Evaluarea riscului de expunere a suinelor la contaminarea cu micotoxine, în conformitate cu recomandările UE; – Monitorizarea contaminării cu micotoxine a cerealelor din sud-estul României; – Identificarea claselor de micotoxine care contaminează frecvent cerealele în perioada 2019-2022, corelat cu condiţiile climatice; – Date, valori de toxicitate generală obţinute în experimente realizate pe purcei înţărcaţi pentru toxinele produse de specii de fungi ca Fusarium, Aspergillus, Penicillium, etc; – Date şi valori de toxicitate specifică obţinute în experimente realizate pe purcei înţărcaţi; – Elaborarea de recomandări privind normele şi limitele de toleranţă la micotoxine pentru porc; – Date ştiinţifice privind interacţiunea micotoxine-microbiotă-inflamaţie, obţinute în experimente in vivo realizate pe purcei înţărcaţi; – Niveluri maxime de toleranţă pentru toxinele produse de Fusarium, Aspergillus, Penicillium, etc. la purcei înţărcaţi; – Ghid privind limitele de toleranţă pentru micotoxine la porc. – Elaborarea programului de conservare a genofondului rasei Pinzgau; – Creşterea prolificităţii la rasa Ţurcană la 130-150% prin selecţie sau prin hibridare cu rase de carne prolifice; – Standardizarea condiţiilor de creştere în sistem intensiv la rasa Ţurcană, pentru a reduce pierderile prin mortalitate sub 3%; – Crearea a două preparate furajere care să conţină prebiotice, vitamine, elemente minerale, glucoză şi probiotice, culturi vii pentru popularea rumenului pentru întărirea sistemului imunitar; – Studiu comparativ al populaţiilor exploatate în sistem comercial de Mangaliţa şi Bazna, crescute pe teritoriul României, în diferite regiuni, tipice pentru creşterea acestor rase, zona Ardeal, Moldova sau atipice, Bărăgan, Oltenia, din punct de vedere al însuşirilor organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice ale cărnurilor, care să recomande extinderea exploatării acestor rase; – Ghid de bune practici privind creşterea, hibridarea şi exploatarea în România a suinelor din rasele Bazna şi Mangaliţa, care să asigure menţinerea însuşirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice şi tehnologice ale cărnurilor, inclusiv din punct de vedere al influenţei factorului nutritiv asupra acestor însuşiri. MEDICINA VETERINARĂ – Studii cu date epidemiologice privind genurile/speciile de vectori biotici, vertebrate/nevertebrate, implicaţi în transmiterea şi persistenţa virusului de pestă porcină africană în România; – Metodologii de detecţie a prezenţei virusului de pestă porcină în vectori, insecte, artropode şi în probe biologice prelevate de la suine, ante-mortem; – Metodologii de caracterizare fenotipică şi genetică a virusului de pestă porcină africană; – Formule imunologice de tip auto-vaccin, aplicabile în culoare de protecţie, pentru profilaxia specifică; – Formule biocide cu acţiune specifică anti-virală şi anti-parazitară; – Studii cu date epidemiologice privind principalii agenţi patogeni care afectează sănătatea tineretului porcin şi/sau bovin în perioadele critice de viaţă, criza de înţărcare, enteropatii, taraţi, convalescenţă; – Metodologii de obţinere a antigenelor specifice din bacteriile patogene izolate; – Metode de imunizare a loturilor de găini, cu antigenele specifice obţinute; – Metode şi tehnici de testare şi evaluare a statusului imun al găinilor imunizate; – Formule profilactice şi de tratament şi scheme de administrare a produselor bază de IgY specifice la tineretul porcin şi bovin; – Studii cu date epidemiologice privind prevalenţa infecţiilor clostridiene în efectivele de rumegătoare din ţară; – Metodologii de diagnostic etiopatogenetic în clostridiozele rumegătoarelor; – Metodologii de analiză "in silico"/"in vitro"/"in/ex vivo" a candidaţilor antigenici majori şi minori, cu potenţial imunogen şi protector faţă de Clostridium spp.; – Formule vaccinale mixte/extinse, componente sub-unitare, vectoriale, recombinate, convenţionale, adjuvanţi, destinate imunoprofilaxiei infecţiilor produse la rumegătoare, de Clostridium spp.; – Tehnologii industriale de fabricaţie a noilor formule vaccinale. APICULTURĂ – Tehnologie integrată, alternativă, prietenoasă cu mediul, pentru combaterea varrozei, Varroa destructor; – Formulă optimă de tratament, nepoluantă şi care să minimizeze riscurile legate de dezvoltarea rezistenţei acarianului Varroa destructor; – Program optimizat de testare a performanţei familiilor de albine în procesul de bonitare, selecţie şi ameliorare a rasei locale Apis mellifera carpatica şi a ecotipurilor acesteia, subpopulaţii locale; – Tehnici îmbunătăţite de control al reproducţiei, bonitare şi selecţie pentru protecţia şi ameliorarea rasei locale; – Manual privind testarea performanţei comportamentale şi productive ale familiilor de albine. ACVACULTURĂ ŞI PESCUIT – Stabilirea stării populaţiilor piscicole din ecosistemele acvatice naturale, din zona de sud, sud-est şi vest a României; – Stabilirea a minimum 3 programe de repopulare pentru speciile de peşti rare, din arealul cercetat; – Dezvoltarea populaţiilor piscicole prin realizarea populărilor de susţinere pentru minimum 3 specii de peşti rare, periclitate sau ameninţate cu dispariţia; – Proiectarea unui modul experimental pentru reproducerea artificială, în habitatele de reproducere naturală; – Realizarea unor metode şi tehnici noi în domeniul geneticii animale, protecţiei şi conservării resurselor genetice din acvacultură; – Model experimental pentru caracterizarea morfologică şi evaluarea performanţelor productive la speciile cu importanţă economică: crap, ciprinide asiatice şi sturioni; – Fişe standard de caracterizare a raselor şi speciilor de peşti cu importanţă economică din diferite zone ale României; – Realizarea primei bănci de gene pentru acvacultură din România; – Program de conservare a resurselor genetice din acvacultură; – Ghid practic cuprinzând metodele şi căile de ameliorare, protecţie şi conservare a resurselor genetice din acvacultură; – Tablou sinoptic privind resursele acvatice vii pescăreşti din fluviul Dunărea şi râul Prut, precum şi lacurile de acumulare care fac obiectul activităţii de pescuit comercial; – Studiu privind starea de sănătate a resurselor acvatice vii pescăreşti din fluviul Dunărea şi râul Prut, precum şi din lacurile de acumulare; – Tablou general privind demografia speciilor de peşti care fac obiectul activităţii de pescuit comercial, pe specii şi vârste; – Studiu privind migraţia scrumbiei de Dunăre amonte de confluenţa râului Prut cu fluviul Dunărea; – Ghid practic privind măsurile de refacere, a speciilor vulnerabile din fluviul Dunărea, râul Prut şi lacurile de acumulare; – Program de măsuri de exploatare durabilă a resurselor din habitatele piscicole naturale; – Manual cu tehnologii de reproducere şi de creştere a materialului piscicol de populare, în diferite sisteme, adaptate la noile tipuri de ferme piscicole; – Sisteme şi tehnologii optimizate privind exploatarea prin acvacultură a potenţialului naţional reprezentat de reţeaua de canale de irigaţii; – Ghid practic privind creşterea speciilor de peşti în canale de irigaţii; – Ghid practic pentru identificarea bolilor, cu recomandări privind profilaxia bolilor şi terapia bolilor la peşti; – Broşură privind introducerea conceptului de bunăstare animală şi a securităţii alimentare în fermele piscicole. PAJIŞTI – Crearea de noi soiuri din speciile Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, cu nivel ridicat de substanţă uscată la toate speciile şi cu nivel de proteină mai mare cu cel puţin 15%, la speciile de leguminoase, adaptate schimbărilor climatice; – Înscrierea în vederea testării şi înregistrării testării în reţeaua Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a noilor soiuri de Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia; – Ghid privind sistemul agrosilvopastoral şi pentru identificarea speciilor care produc hrana pentru animale; – Măsuri tehnologice inovative, sustenabile şi stabilirea modurilor de folosire optimă a pajiştilor permanente, prin aplicarea de metode cantitative şi calitative de evidenţiere a caracterului multifuncţional antropic şi al biodiversităţii acestora; – Atlas de dezvoltare montană privind dinamica acoperirii şi utilizării terenurilor, ca suport pentru posibile politici şi intervenţii financiare; – Metodologii inovative de bune practici agricole în managementul multifuncţional al ecosistemelor pastorale montane; – Stabilirea raportului graminee/leguminoase şi a celor mai eficiente modalităţi de folosire a pajiştilor permanente, în funcţie de condiţiile pedoclimatice zonale prin diferite metode de îmbunătăţire a pajiştilor, în vederea asigurării unor raţii complete pentru animalele erbivore de fermă; – Studiu privind analiza comparativă privind eficienţa economică a diferitelor sisteme de păşunat şi efectele acestora asupra productivităţii pajiştilor, sănătăţii animalelor şi calităţii producţiilor animaliere; – Ghid de organizare a activităţii de păşunat în funcţie de metodele de îmbunătăţire aplicate în fermele cu suprafeţe de pajişti; – Module experimentale cu replicabilitate în 6 ferme de vaci de lapte, de dimensiuni optime tehnico-economic, situate pe diferiţi masivi montani şi niveluri altitudinale; – Îmbunătăţirea performanţei economice a fermierilor implicaţi în procesul de producţie a laptelui, cu roluri bine definite, atribuţii clare şi proceduri care îi va ajuta să îşi optimizeze eforturile şi să obţină rezultate superioare; – Soluţii tehnice şi tehnologii în scopul gospodăririi raţionale, echilibrate a fondului pastoral montan; – Stabilirea sistemelor durabile de exploatare a pajiştilor pe diferite nivele altitudinale prin păşunatul animalelor din speciile bovine, ovine, caprine, existente la nivel local, comparativ cu rasele specializate; – Stabilirea capacităţii de păşunat şi a încărcăturii optime pe pajiştile montane, prin practicarea unei agriculturi durabile; – Consolidarea economică a fermei familiale montane. INDUSTRIE ALIMENTARĂ – Studiu privind situaţia fraudelor alimentare pentru cel puţin 5 grupe de produse, pe plan naţional şi internaţional şi clasificarea lor; – Studiu privind metodologiile de identificare a metodelor utilizate pentru testarea autenticităţii produselor recunoscute oficial; – Sistem pilot inovativ de alertă privind identificarea fraudelor alimentare pentru minimum 5 grupe de produse; – Studiu privind metodele de identificare rapidă a unor produse adulterante pentru falsificarea produselor alimentare de bază, pe 5 grupe de produse; – Manual de integritate alimentară pentru operatorii din sectorul agroalimentar şi autorităţile de control al calităţii şi autenticităţii produselor agroalimentare; – Ghiduri cu protocoale de identificare a fraudelor alimentare, pe fiecare grupă de produse şi pentru conştientizarea şi educarea consumatorilor; – Studiu privind impactul costurilor de implementare a unui program de măsuri pentru diminuarea fraudelor alimentare, model conceptual în domeniul fraudelor alimentare; – Metode de prognozare şi analize de impact socio-economic şi de mediu asupra efectelor şi riscurilor fraudelor în economia sectorului agroalimentar; – Atlas cu încadrarea ariilor de dezvoltare intracomunitară din 3 zone pilot; – Nomenclator de potenţiale produse alimentare, pentru certificarea cu denumirea facultativă de produs montan pentru produse lactate, produse din carne, produse din fructe şi ciuperci din flora spontană, băuturi; – Studiu privind caracteristicile organoleptice, proprietăţile fizico-bio-chimice şi nutriţionale pentru produsele alimentare; – Studiu sociologic privind influenţele produsului montan asupra producătorilor din zonele montane pilot; – Manual de promovare a produsului montan, concepte de marketing; – Ghiduri de bune practici pentru procesatorii de produse din lapte, carne, fructe de pădure, ciuperci şi băuturi, din zona montană; – Metodologie de diagnoză a potenţialului de economie circulară la nivelul unei entităţi geografice - regiune, judeţ; – Metodologie de implementare şi transfer tehnologic a principiilor economiei circulare la nivelul unui operator economic sau grupuri operaţionale; – Proiect pilot privind constituirea şi dezvoltarea unui cluster agroalimentar regional, prin exploatarea unor resurse alimentare în sistem de economie circulară şi demonstrarea fezabilităţii şi sustenabilităţii funcţionării în clustere, a entităţilor din domeniul agroalimentar; – Model demonstrativ de bune practici pentru clustere regionale de economie circulară, în domeniul agroalimentar; – Ghid de bune practici privind funcţionarea operatorilor din domeniul agroalimentar în cluster; – Analiză de impact privind risipa alimentară la nivel naţional, la nivelul anului 2020, estimarea pentru 2030 şi evaluarea costurilor socio-economice pe întregul lanţ agroalimentar; – Metode şi modele tehnico-economice de prevenire şi diminuare a risipei alimentare, pe toate verigile lanţului agroalimentar: producţie - depozitare - transport - distribuţie şi comercializare - reţele de alimentaţie publică - HORECA - consumatori; – Studiu privind noi metode şi tehnici de donare a alimentelor în vederea diminuării risipei alimentare, manual/ghid de bune practici; – Ghid de informare şi conştientizare în rândul actorilor relevanţi din lanţul agroalimentar; – Studiu privind calitatea unor produse alimentare obţinute din cereale şi plante oleoproteice cultivate în sistem convenţional comparativ cu cele cultivate în sistem ecologic; – Studiu privind analiza pieţei şi al cerinţelor de consum pentru produse alimentare obţinute din cereale şi plante oleoproteice, cu valoare adăugată; – Studiul calităţii intrinseci la specii cultivate în sistem convenţional comparativ cu cele cultivate în sistem ecologic. RESURSE PEDOLOGICE – Manual de fertilizare adaptat dezvoltărilor tehnologice din domeniul culturii plantelor şi cerinţelor impuse de standardele de agromediu, actualizat; – Metodologie bazată pe sisteme expert şi modele de simulare care să permită includerea aspectelor progresului tehnologic în recomandările privind fertilizarea culturilor agricole; – Sistem informatic de fertilizare, validat; – Cod de bune practici agricole, actualizat; – Studiu privind impactul fertilizării cu fosfor şi potasiu asupra producţiei agricole şi a gradului de încărcare cu metale grele a solului şi plantei; – Broşura privind optimizarea epocilor şi metodelor de aplicare a îngrăşămintelor cu fosfor şi potasiu; – Studii de caz privind evaluarea pierderilor de fosfor şi potasiu prin scurgeri la suprafaţă, eroziune şi levigare pe profil şi influenţa acestora asupra calităţii apelor de suprafaţă, curgătoare şi stagnante şi asupra apelor freatice; – Cod de bune practici pentru administrarea îngrăşămintelor cu fosfor şi potasiu şi utilizarea lor de către plante; – Portofoliu de măsuri pentru sechestrarea carbonului în solurile cu folosinţă agricolă şi a potenţialului de sechestrare a carbonului asociat fiecărei măsuri; – Metodologie complexă de evaluare a măsurilor de sechestrare a carbonului din punct de vedere al bilanţului gazelor cu efect de seră provenite din activităţi agricole. ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE – Studiu analitic privind repartiţia procentuală a terenurilor din România, pe grupe de pante; – Reţea naţională şi documentaţie de execuţie a dispozitivelor experimentale privind cercetarea de lungă durată a scurgerii şi eroziunii; – Studiu privind impactul scurgerilor şi eroziunii asupra terenurilor exploatate agricol, din zonele colinare; – Ghid revizuit privind exploatarea agricolă antierozională, durabilă; – Scheme cadru de organizare şi amenajare antierozională. ECONOMIE AGRARĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ – Studii privind evaluarea potenţialului de producere a bioetanolului şi biogazului; – Modele pilot de exploataţii montane, în 5 localităţi din zona Carpaţilor Meridionali, în funcţie de resursele agricole, piscicole, forestiere, energetice, industriale, artizanale, turistice şi culturale, specifice zonei; – Studiu privind tendinţa de evoluţie economică a sistemelor de producţie vegetală şi animală, obţinute convenţional şi ecologic; – Ghid practic cu soluţii tehnico-economice pentru principalele produse vegetale şi animale, obţinute în sistem convenţional şi ecologic; – Studiu privind cererea şi oferta produselor agroalimentare, dorinţele, nevoile şi opiniile consumatorilor finali şi realizarea unui profil al consumatorului, raportat la preţul produselor comercializate; – Studiu privind eficienţa economică a sectoarelor de creştere a animalelor, pe specii şi direcţii de specializare; – Studiu de caz privind analiza eficienţei economice la speciile de animale de fermă, pe exploataţii de diferite dimensiuni, amplasate în regiuni geografice şi forme de relief diferite, din fiecare specie de animale. MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA PROCESELOR ÎN AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIA ALIMENTARĂ – Tehnologie de mecanizare a culturii de cânepă, în condiţiile specifice din România; – Model experimental de sistem tehnic inovativ pentru recoltarea tulpinilor de cânepă, cu lungime variabilă, pentru ferme cu dimensiuni până la 10 ha; – Model experimental, echipament tehnic de recoltat plante medicinale şi aromatice, pentru ferme cu dimensiuni până la 10 ha; – Cereri de brevet de invenţie pentru sistem tehnic inovativ pentru recoltarea tulpinilor de cânepă, echipament tehnic de recoltat plante medicinale şi aromatice, echipament de prăşit pe rând şi între butucii de viţă de vie, maşină de stropit în plantaţii de viţă de vie, maşină de balotat corzi viţă de vie, echipament inteligent pentru creşterea productivităţii în spaţii protejate, model experimental de sistem tehnic inovativ, pentru ferme horticole, staţie pilot sistem acvacol, tip outdoor, echipamente pentru obţinerea a biofertilizanţilor şi/sau bioinsecticidelor, echipament pentru tabletizarea deşeurilor ligno-celulozice şi un echipament specializat pentru arderea tabletelor; – Tehnologie inovativă de mecanizare pentru întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie; – Modele experimentale inovative: echipament de prăşit pe rând şi între butucii de viţă de vie, maşină de stropit în plantaţii de viţă de vie, maşină de balotat corzi viţă de vie; – Modele experimentale pentru o seră şi un echipament inteligent, pentru creşterea productivităţii în spaţii protejate; – Tehnologie de fertirigare şi tehnologie adaptivă de management a factorilor de microclimat în spaţii protejate; – Studiu tehnologic de dezvoltare a unui sistem hardware-software inovativ pentru managementul fitopatologic al plantelor horticole; – Studiu tehnologic de dezvoltare şi execuţie a unui echipament electric destinat distribuţiei tratamentelor fitopatologice pentru culturile de ceapă, morcovi, cartofi, pătrunjel, păstârnac, ţelină; – Model experimental de sistem tehnic inovativ, pentru ferme horticole, cu dimensiuni între 10-100 hectare; – Crearea unei platforme digitale inteligente care va conţine noi metode şi mijloace de protecţie a plantelor; – Studiu tehnologic privind soluţii tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole, tip outdoor; – Staţie pilot sistem acvacol, tip outdoor; – Studiu tehnologic privind tehnologiile de obţinere a biofertilizanţilor şi/sau bioinsecticidelor; – Modele experimentale de echipamente pentru obţinere a biofertilizanţilor şi/sau bioinsecticidelor; – Tehnologie de obţinere a biofertilizanţilor şi/sau bioinsecticidelor; – Modele experimentale pentru un echipament pentru tabletizarea deşeurilor ligno-celulozice şi un echipament specializat pentru arderea tabletelor, în vederea obţinerii perdelelor de protecţie împotriva brumei târzii; – Tehnologii de valorificare a biomasei ligno-celulozice din horticultură. Proiecte asociate obiectivelor: Lista proiectelor cuprinse în Planul Sectorial - ADER 2022 este prevăzută în Anexa nr. 2. Aceasta poate fi completată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, pe parcursul derulării Planul Sectorial - ADER 2022, în scopul realizării obiectivelor acestuia. OBIECTIVUL GENERAL 1: ÎMBUNĂTĂŢIREA REZULTATELOR ECONOMICE ALE FERMELOR, PRIN CREŞTEREA EFICIENŢEI DE UTILIZARE A RESURSELOR NATURALE ŞI A INPUTURILOR TEHNOLOGICE, PENTRU O AGRICULTURĂ DURABILĂ, ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Obiectivul specific 1.1: Îmbunătăţirea germoplasmei principalelor culturi privind rezistenţa la secetă şi temperaturi extreme Proiectul ADER 1.1.1: Îmbunătăţirea structurii soiurilor de grâu de toamnă în sudul şi estul ţării prin crearea şi introducerea de soiuri cu producţie mai mare şi mai stabilă în condiţiile schimbărilor climatice şi cu calitate corespunzătoare cerinţelor pieţei Perioada de derulare a planului sectorial: 2019-2022 Bugetul estimat: 2.050.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│2.050.000│308.271│770.677│585.714│385.338│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Zona de Sud şi Est a României este cea mai mare cultivatoare de grâu a ţării, cu suprafeţe ce depăşesc în general 1-1,2 milioane de hectare. Această zonă este şi cea mai vulnerabilă din punct de vedere a schimbărilor climatice, care au produs deja o creştere semnificativă a temperaturilor şi mari fluctuaţii ale regimului pluviometric. De aceea, îmbunătăţirea structurii soiurilor prin valorificarea progresului genetic pentru potenţialul de producţie în paralel cu îmbunătăţirea toleranţei la arşiţă, secetă şi boli, poate aduce avantaje considerabile pentru fermieri şi pentru economia naţională. Proiectul valorifică progresul realizat recent în programele de ameliorare selectând genotipurile cu producţiile cele mai ridicate în diferitele condiţii ale zonei, cu comportare mai bună în testările pentru toleranţa la ger, arşiţă şi secetă şi cu indici calitativi superiori. Rezultate scontate: - Crearea unui material genetic superior pentru a pune la dispoziţia fermierilor din principala zonă de cultură a grâului, noi soiuri de grâu de toamnă capabile să dea producţii mai ridicate, mai stabile şi de calitate corespunzătoare cerinţelor pieţii, în condiţiile tot mai frecvente ale unor temperaturi mai ridicate şi ale fluctuaţiilor regimului pluviometric; – Introducerea în testările oficiale din reţeaua Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor - ISTIS, a 3 linii cu caracteristicile urmărite. Modul de aplicare al rezultatelor: - Multiplicarea rapidă a seminţelor din cele mai valoroase 3 linii de grâu; – Organizarea de loturi demonstrative în diferite zone de cultură a grâului, organizarea zilelor câmpului şi publicarea rezultatelor obţinute în reviste de specialitate; – Pagina web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 1.1.2: Crearea de linii noi de orez cu caracteristici de productivitate superioară şi adaptabilitate la condiţiile specifice limitei nordice de cultivare Perioada de derulare a planului sectorial: 2019-2022 Bugetul estimat: 400.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│400.000 │60.150│150.376│114.286│75.188│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Orezul este una din cele mai importante plante de cultură agricolă din lume ce asigură randamente mari pe unitatea de suprafaţă. România se află la limita nordică de cultură a orezului în Europa, iar în condiţiile schimbărilor climatice ce se preconizează, se apreciază că această limită se va extinde mai mult către nord. În acest context, întrucât principalul element de productivitate îl reprezintă planta cu potenţialul său genetic şi de adaptare la condiţiile de mediu, se impun măsuri şi în domeniul obţinerii de genotipuri de orez adaptate noilor condiţii, cât şi în domeniul perfecţionării, îmbunătăţirii şi actualizării elementelor de lucru din cadrul tehnologiei de cultură. Proiectul urmăreşte identificarea soiurilor care au caracteristici ce răspund cerinţelor de ameliorare, pentru utilizarea lor ca forme parentale în scopul combinării însuşirilor şi caracteristicilor pozitive care prezintă productivitate şi adaptabilitate crescută. Cerinţele de ameliorare sunt: - perioada de vegetaţie de 125-150 zile; capacitate de producţie - peste 7 t/ha; – rezistenţă crescută la atacul bolilor şi dăunătorilor; rezistenţă la cădere, la condiţii de frig şi toleranţă la salinitate; – randament la prelucrare mai mare de 62%. Activităţile care se vor desfăşura în cadrul proiectului, sunt: - identificarea unor surse pentru procurarea de material biologic şi studierea variabilităţii acestuia, în vederea depistării de forme parentale care corespund cu obiectivele de ameliorare urmărite; – realizarea de încrucişări între formele parentale valoroase şi crearea de material biologic nou prin hibridare; – introducerea seminţei hibride rezultate în urma încrucişărilor controlate din câmpul de hibridare şi realizarea primelor alegeri a indivizilor cu caracteristici ce răspund la cerinţele de ameliorare; – aplicarea selecţiei în populaţiile cu variabilitate existentă sau creată, pentru obţinerea stabilităţii caracteristicilor formelor hibride realizate; – alegerea combinaţiilor hibride valoroase în vederea stabilizării caracterelor vizate şi reţinerea pentru înmulţire a plantelor cu caractere fenotipice îmbunătăţite faţă de cele ale părinţilor, numite linii; – înmulţirea liniilor concomitent cu continuarea procesului de selecţie, până la obţinerea unei noi populaţii, distinctă, uniformă şi stabilă, care în funcţie de performanţe, poate fi atestată ca un nou soi sau cultivar; – studierea liniilor obţinute şi verificarea potenţialului genetic, în culturi comparative, din punct de vedere al productivităţii, calităţii şi însuşirilor biologice; – identificarea liniilor care în experienţele de orientare au întrecut în producţie soiul martor şi îndeplinesc condiţiile de cultivar şi care s-au remarcat prin calitate mai bună în culturile comparative de concurs; – introducerea liniilor valoroase rezultate în urma activităţii de ameliorare desfăşurate, la testare în vederea omologării şi certificării ca nou cultivar de către organismul specializat, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor - ISTIS; – îmbunătăţirea amenajării spaţiilor pentru lucrări de ameliorare, depozitare şi izolare a cantităţilor mici de seminţe şi a dotării tehnice specifice. Rezultate scontate: - Crearea a 1-2 linii noi de orez cu productivitate superioară şi adaptabilitate la condiţiile specifice limitei nordice de cultivare din ţara noastră; – Realizarea unui studiu de marketing pentru identificarea cerinţelor consumatorilor în privinţa calităţilor orezului alimentar şi stabilirea unor direcţii de ameliorare în vederea satisfacerii acestor cerinţe culinare; – Stabilirea elementelor de tehnologie specifice care permit manifestarea în optim a potenţialului de producţie a noilor creaţii de orez; – Introducerea în procesul de omologare şi certificare a 1-2 linii noi de orez; – Promovarea culturii orezului în scopul valorificării terenurilor slab productive. Modul de aplicare al rezultatelor: - Multiplicarea rapidă a seminţelor din noile genotipuri de orez; – Promovarea noilor creaţii prin publicaţii în reviste de specialitate adresate fermierilor; – Comunicarea rezultatelor cercetărilor în cadrul unor manifestări ştiinţifice, târguri şi expoziţii; – Organizarea de loturi demonstrative; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 1.1.3: Crearea de hibrizi de porumb productivi, toleranţi la secetă, arşiţă, boli şi dăunători în vederea diminuării impactului încălzirii globale asupra agroecosistemelor din România Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 2.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│2.000.000│300.751│751.880│571.429│375.940│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: România s-a aflat, din 2014, pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu porumb. Este preconizat că schimbările climatice vor spori şi mai mult frecvenţa şi severitatea stresurilor abiotice şi biotice. Proiectul are ca scop crearea unor noi hibrizi de porumb cu eficienţă sporită de utilizarea a apei în condiţii de stres hidric, pierderea rapidă a apei din boabe la recoltare care să contribuie la creşterea stabilităţii recoltelor, paralel cu îmbunătăţirea nivelului de rezistenţă la boli, a producţiei şi calităţii acesteia. Strategia abordată va permite accelerarea progresului genetic în privinţa producţiei în condiţii de stres, deoarece se completează selecţia directă pentru producţie în condiţii de stres, cu o selecţie indirectă bazată pe însuşiri fiziologice care pot favoriza performanţele productive în condiţiile menţionate. Beneficiul unei astfel de strategii este dat de considerente recente datorate noilor aparate de determinare a caracterelor specifice, care sunt precise şi uşor de folosit la măsurătorile de câmp şi laborator. În plus, folosirea metodei haploidiei va accelera procesul de ameliorare. Crearea de minimum 4 noi hibrizi de porumb, mai adaptaţi la factorii de stres abiotici şi biotici ce decurg din schimbările climatice prognozate, reduc riscurile de producţie. Rezultate scontate: - Crearea, identificarea şi predarea la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor - ISTIS, pentru testare, a minimum 4 hibrizi simpli de porumb, caracterizaţi prin toleranţă la secetă, arşiţă, rezistenţă la boli şi dăunători din grupe diferite de precocitate, care să răspundă cerinţelor fermierilor. Modul de aplicare al rezultatelor: - Multiplicarea rapidă a noilor creaţii va facilita transferul rezultatelor la fermieri, ca beneficiari ai rezultatelor cercetării; – Organizarea de loturi şi vizite demonstrative; – Publicarea rezultatelor în lucrări ştiinţifice şi broşuri; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 1.1.4: Crearea de noi genotipuri de lucernă şi trifoi roşu cu perenitate crescută şi conţinut ridicat de proteină în diferite condiţii ecologice prin obţinerea de soiuri proteice cu rezistenţă la secetă şi arşiţă şi cu capacitate mai mare pentru producerea de sămânţă Perioada de derulare a planului sectorial: 2019-2022 Bugetul estimat: 1.600.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.600.000│240.601│601.504│457.143│300.752│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul îşi propune să realizeze soiuri noi de lucernă şi trifoi roşu, cu capacitate de producţie ridicată pentru masă verde şi sămânţă, cu un conţinut ridicat în proteină brută, cu perenitate superioară celei existente, competitive în amestecuri cu graminee, rezistente la secetă şi temperaturi extreme şi care să contribuie rapid la creşterea suprafeţelor cultivate prin creşterea ponderii în cultură a soiurilor autohtone care au adaptabilitate mărită. Pentru realizarea acestui deziderat se va urmări cumularea în noi genotipuri a unor gene şi sisteme de gene complementare care să confere noilor soiuri următoarele însuşiri: - potenţial ridicat de producţie la furaj; – calitate foarte bună a furajului, conţinut în proteină brută mai mare cu cel puţin o unitate procentuală şi mai scăzut în celuloză cu cel puţin o unitate procentuală, faţă de soiurile martor; – o bună rezistenţă la iernare dată de un repaus vegetativ în intervalul 2-4, conform clasificaţiei "fall dormancy"; – perenitate mare, dată de o perioadă eficientă de exploatare de 3 ani la trifoiul roşu şi 4 - 5 ani la lucernă; – rezistenţă bună la secetă şi arşiţă apreciată printr-o capacitate rapidă de refacere după dispariţia perioadelor de stres hidric; – potenţial ridicat de producţie la sămânţă inclusiv în condiţii nefavorabile, dat de un grad ridicat de autofertilitate. Toate acestea au drept scop final creşterea suprafeţelor cultivate cu lucernă şi trifoi roşu, prin creşterea ponderii în cultură a soiurilor româneşti şi crearea disponibilităţilor pentru export. Rezultate scontate: - Crearea şi diversificarea germoplasmei de lucernă şi trifoi roşu adaptate condiţiilor climatice din diferitele zone de cultură ale acestor specii, cu conţinut de proteină de peste 22% în faza de îmbobocire; – Obţinerea a minimum 10 hibrizi şi 4 soiuri sintetice noi la lucernă şi 6 hibrizi şi 2 soiuri sintetice noi la trifoiul roşu; – Înscrierea în vederea testării şi înregistrării la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a două soiuri noi, unul de lucernă şi unul de trifoi roşu, cu un conţinut de proteină mai mare cu 0,5-1,0% comparativ cu soiurile extinse în cultură. Acestea vor contribui la: - creşterea rentabilităţii fermelor zootehnice sau producătoare de furaj şi de sămânţă de lucernă şi trifoi roşu; – reducerea inputurilor cu azot la plantele postmergătoare. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de loturi demonstrative; – Multiplicarea rapidă a noilor soiuri; – Prezentarea rezultatelor în cadrul unor manifestări ştiinţifice, seminarii, workshop-uri, conferinţe, simpozioane; – Publicarea de lucrări ştiinţifice în reviste de specialitate; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 1: ÎMBUNĂTĂŢIREA REZULTATELOR ECONOMICE ALE FERMELOR, PRIN CREŞTEREA EFICIENŢEI DE UTILIZARE A RESURSELOR NATURALE ŞI A INPUTURILOR TEHNOLOGICE, PENTRU O AGRICULTURĂ DURABILĂ, ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Obiectiv specific 1.2: Adaptarea practicilor de management la modificările climatice predictibile pentru o mai bună utilizare a apei, atât din precipitaţii, cât şi a apei de irigare Proiectul ADER 1.2.1: Cercetări privind identificarea soluţiilor tehnice şi a elementelor tehnologice pentru practicarea sistemului de lucru dry-farming în sudul României Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 600.000 lei
┌───────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│600.000│90.225│225.564│171.429│112.782│
└───────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Sistemul dry-farming vizează metodele agrofitotehnice de conservare a apei în sol şi de valorificare a ei în optim din zonele secetoase prin utilizarea unor culturi, soiuri şi hibrizi adaptaţi şi cultivaţi pe baza unor tehnologii specifice. Elementul principal al sistemului dry-farming îl reprezintă utilizarea plantelor adaptate şi asigurarea prelucrării cât mai eficiente a solului pentru înmagazinarea, conservarea şi cedarea apei la cerinţele plantei. Principalele activităţi sunt: - alegerea structurii de culturi, a lucrărilor solului şi a măsurilor agrofitotehnice ce permit conservarea apei în sol; – adaptarea şi îmbunătăţirea sistemei de maşini agricole pentru zonele secetoase; – asigurarea eficienţei inputurilor agricole; – testarea şi raionarea speciilor, soiurilor şi hibrizilor rezistenţi la secetă; – stabilirea şi fundamentarea unui sistem optim de lucrări ale solului pentru condiţii de secetă; – experimentarea unor inhibitori de transpiraţie ai plantelor şi de evaporaţie la sol. Rezultate scontate: - Identificarea unui sortiment de culturi din specii, soiuri şi hibrizi rezistenţi la secetă şi arsiţă; – Precizarea secvenţelor tehnologice specifice zonelor secetoase care asigură conservarea apei în sol; – Stabilirea măsurilor fitotehnice specifice pentru condiţii de secetă; – Înfiinţarea de culise şi perdele de protecţie; – Stabilirea eficienţei aplicării sistemului dry-farming; – Tehnologii cu sistemul de lucru dry-farming în sudul României. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de vizite periodice în câmpurile experimentale neirigate cu specialişti agronomi, fermieri, mici agricultori etc.; – Organizarea periodică de instruiri de lucru cu specialişti ce activează pe suprafeţe amplasate la neirigat; – Comunicarea rezultatelor cercetărilor în cadrul unor manifestări ştiinţifice, workshop-uri, mese rotunde, târguri şi expoziţii; – Publicarea principalelor rezultate obţinute în reviste de specialitate; – Publicarea unei broşuri de prezentare a sistemului dry-farming; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 1: ÎMBUNĂTĂŢIREA REZULTATELOR ECONOMICE ALE FERMELOR, PRIN CREŞTEREA EFICIENŢEI DE UTILIZARE A RESURSELOR NATURALE ŞI A INPUTURILOR TEHNOLOGICE, PENTRU O AGRICULTURĂ DURABILĂ, ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Obiectiv specific 1.3: Îmbunătăţirea germoplasmei principalelor culturi sub aspectul sporirii eficienţei de utilizare a nutrienţilor şi a toleranţei la condiţii nefavorabile de sol Proiectul ADER 1.3.1: Îmbunătăţirea capacităţii de producţie şi calităţii noilor soiuri de soia printr-o adaptabilitate ecologică superioară Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 600.000 lei
┌───────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│Total: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│600.000│90.225│225.564│171.429│112.782│
└───────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Cercetările vor avea drept scop identificarea, crearea şi testarea de noi soiuri de soia, cu grad ridicat de adaptabilitate la condiţii de stres termic şi hidric, precum şi de pretabilitate pentru recoltarea mecanizată, care să contribuie la creşterea stabilităţii recoltelor, concomitent cu îmbunătăţirea nivelului producţiei şi a calităţii acesteia. Principalele obiective ale proiectului sunt: - identificarea de noi genotipuri cu un grad ridicat de toleranţă genetică la secetă şi temperaturi extreme; – identificarea unor noi genotipuri de soia cu perioadă de vegetaţie corespunzătoare ofertei ecologice a diferitelor zone de cultură, cu capacitate de producţie ridicată şi indici de calitate superiori, cu pretabilitate sporită pentru recoltarea mecanizată şi potenţial superior de valorificare a fertilităţii naturale a solurilor şi a bacterizării; – promovarea în cultură a noilor genotipuri va determina, atât creşterea eficienţei culturilor de soia, cât şi creşterea interesului fermierilor pentru extinderea suprafeţelor cultivate. Rezultate scontate: - Identificarea în cadrul germoplasmei existente, de noi genotipuri de soia, aparţinătoare grupelor de maturitate 0 - 000, cu performanţe productive şi de calitate superioară soiurilor actuale aflate în cultură; – Introducerea în testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 1-3 linii de perspectivă. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea manifestărilor ştiinţifice şi a "Zilelor câmpului"; – Elaborarea şi diseminarea de pliante de prezentare a performanţelor cantitative şi calitative ale noilor genotipuri; – Organizarea de loturi demonstrative; – Transferul către fermieri a rezultatelor obţinute prin asigurarea nucleelor de sămânţă din genotipurile identificate, în vederea multiplicării şi extinderii rapide în cultură; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 1.3.2: Îmbunătăţirea şi diversificarea germoplasmei culturilor proteice în privinţa productivităţii şi calităţii recoltei, a adaptabilităţii la factorii de stres biotic şi abiotic destinate pentru produse alimentare Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 800.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│800.000│120.301│300.752│228.571│150.376│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Cercetările vor avea ca scop identificarea, crearea şi testarea de noi soiuri de mazăre de toamnă şi de primăvară, năut şi arahide, cu grad ridicat de adaptabilitate la condiţii de stres termic şi hidric. De asemenea, se va urmări crearea de soiuri tip afila la mazăre în scopul reducerii pierderilor la recoltare, aceasta având drept scop creşterea stabilităţii recoltelor, concomitent cu îmbunătăţirea nivelului producţiei şi a calităţii acesteia. Principalele obiective ale proiectului sunt: - crearea şi identificarea de noi soiuri de mazăre de toamnă cu o bună rezistenţă la temperaturi scăzute şi cu un grad ridicat de toleranţă genetică la secetă şi temperaturi extreme; – îmbunătăţirea rezistenţei la cădere şi scuturare la mazăre şi năut; – identificarea de noi genotipuri, cu o valoare alimentară îmbunătăţită; – identificarea de soluţii tehnice de recoltare mecanizată a arahidelor. Rezultate scontate: - Identificarea, crearea şi testarea de noi genotipuri de mazăre de toamnă şi de primăvară, năut şi arahide, cu capacitate de producţie ridicată şi stabilă, cu însuşiri de calitate superioară, conţinut în proteină brută, cu rezistenţă/toleranţă genetică la secetă şi temperaturi extreme, în contextul schimbărilor climatice; – Identificarea de soluţii tehnice eficiente pentru recoltarea mecanizată a arahidelor; – Introducerea în testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 1-2 linii de perspectivă, pe specie. Modul de aplicare al rezultatelor: - Elaborarea şi publicarea de articole în reviste de specialitate; – Comunicarea rezultatelor în cadrul unor manifestări ştiinţifice; – Organizarea de loturi demonstrative; – Realizarea unor fişe tehnice de prezentare a noilor creaţii biologice; – Multiplicarea noilor soiuri; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 1: ÎMBUNĂTĂŢIREA REZULTATELOR ECONOMICE ALE FERMELOR, PRIN CREŞTEREA EFICIENŢEI DE UTILIZARE A RESURSELOR NATURALE ŞI A INPUTURILOR TEHNOLOGICE, PENTRU O AGRICULTURĂ DURABILĂ, ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Obiectiv specific 1.4: Sisteme noi de management al culturilor, cu costuri reduse şi cu eficienţă ridicată de utilizare a inputurilor Proiectul ADER 1.4.1: Cercetări privind stabilirea influenţei aplicării noilor sisteme şi tehnologii de agricultură conservativă de lucrări agricole mecanizate pentru combaterea efectelor secetei, păstrarea fertilităţii solurilor şi a apei în sol şi creşterea cantitativă şi calitativă a producţiilor la principalele specii de plante cultivate Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.300.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.300.000│195.488│488.722│371.429│244.361│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectarea unei experienţe polifactoriale care să evidenţieze impactul elementelor tehnologice, inclusiv irigaţia, asupra creşterii producţiilor agricole la grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, în zonele afectate de secetă. Montarea experienţelor pentru studiul impactului elementelor tehnologice, rotaţia culturilor, lucrările solului, managementul resturilor vegetale şi fertilizarea cu azot asupra producţiilor agricole în zone secetoase se va face în sistemele de agricultură convenţională şi conservativă. Se va urmări analizarea influenţei sistemelor de agricultură luate în studiu, a elementelor tehnologice şi a parametrilor acestora asupra nivelului producţiilor agricole în zonele expuse secetei. Va fi asigurată monitorizarea şi evaluarea continuă a creşterii şi dezvoltării culturilor de grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, a bilanţului apei şi a principalilor indicatori fizico-chimici ai solului. Va fi stabilită influenţa aplicării diferitelor sisteme de agricultură asupra comportării culturilor şi a randamentelor agricole la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, corelate cu reţinerea apei în sol iar rezultatele vor fi analizate din punct de vedere economic. Rezultate scontate: Precizarea elementelor tehnologice ale sistemelor de agricultură convenţională şi conservativă şi a parametrilor acestora cu impact major asupra producţiilor agricole în zonele expuse secetei, la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre; - Evaluarea creşterii şi dezvoltării culturilor agricole grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, cu ajutorul indicelui normalizat de diferenţiere a vegetaţiei, măsurat cu ajutorul unui senzor optic; – Monitorizarea bilanţului apei şi a principalelor însuşiri fizico-chimice ale solului; – Stabilirea influenţei aplicării diferitelor elemente tehnologice asupra randamentelor agricole la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, mazăre, corelate cu reţinerea apei în sol şi analiza economică a rezultatelor; – Evaluarea nivelului de productivitate a culturilor agricole prin măsurători biometrice şi de producţie şi caracterizarea lucrărilor şi maşinilor agricole din punct de vedere al conservării apei în sol; – Elaborarea de măsuri tehnologice pentru reţinerea apei în sol şi valorificarea eficientă a inputurilor tehnologice, dată fiind extinderea fenomenelor de secetă şi arşiţă atmosferică pe suprafeţe întinse din România. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de loturi demonstrative; – Publicarea de broşuri şi materiale promoţionale privind posibilităţile de creştere a producţiilor din zonele expuse la secetă; – Participarea la sesiuni de comunicări ştiinţifice şi prezentarea rezultatelor cercetărilor obţinute; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 1.4.2: Refacerea capacităţii de producţie şi protecţie a agroecosistemelor din zona solurilor nisipoase prin promovarea în cultură a unor specii de plante toleranţe la stresul termohidric, fasoliţă, sorg, secară Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 700.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│700.000│105.263│263.158│200.000│131.579│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul vizează refacerea capacităţii de producţie şi protecţia agroecosistemelor din zona solurilor nisipoase prin promovarea în cultură a unor plante specifice climatului arid, fasoliţă, sorg, secară. Proiectul va fi implementat prin următoarele activităţi: - elaborarea de soluţii ştiinţifice şi tehnologice pentru realizarea de progrese semnificative în cultivarea fasoliţei, sorgului şi secarei într-un sistem de agricultură durabilă; – promovarea fasoliţei, sorgului şi secarei în reţete furajere; – monitorizarea factorilor de risc climă, sol, plantă şi elaborarea de soluţii privind promovarea unei agriculturi sustenabile în zona secetoasă din sudul Olteniei; – cercetări privind reducerea inputurilor prin promovarea asolamentului fasoliţă-sorg-secară în zonele secetoase; – analize de calitate fizică şi chimică a solului prin folosirea fasoliţei ca îngrăşământ verde; – cercetări privind elaborarea şi certificarea unor formule de recepturi de nutreţuri combinate pe baza de fasoliţă, sorg boabe şi secară în hrana animalelor. Rezultate scontate: - Promovarea în asolament a unor specii şi soiuri de plante toleranţe la stresul termohidric, fasoliţă, sorg şi secară, ca alternativă la culturile de porumb, grâu, soia, fasole din zonele secetoase; – Conservarea şi îmbunătăţirea stării de fertilitate a solurilor nisipoase, prin încorporarea în sol a fasoliţei ca îngrăşământ verde; – Elaborarea unor măsuri de combatere integrată a agenţilor de dăunare din culturile de sorg, fasoliţă şi secară; – Elaborarea unei reţete furajere din fasoliţă, sorg şi secară şi testarea acestora în sectorul zootehnic; – Elaborarea unui sistem de agricultură specific zonelor cu nisipuri supuse aridizării pentru asigurarea trasabilităţii şi siguranţei alimentare în contextul schimbărilor climatice. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de seminarii, workshop-uri şi de vizite demonstrative cu fermierii; – Elaborarea şi editarea de materiale de informare tehnico-stiinţifică; – Participarea cu articole şi comunicări ştiinţifice la conferinţe, simpozioane naţionale şi internaţionale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 1.4.3: Cercetări privind dezvoltarea şi perfecţionarea sistemelor tehnologice pentru agroecosistemele zonale cu culturi de câmp în sistem ecologic Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 500.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: dc.│ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│500.000 │75.188│187.970│142.857│93.985│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Cercetările şi studiile care se vor efectua vor fi complexe, integrate şi cu caracter aplicativ şi vor viza însuşiri ale agroecosistemelor cu cereale, leguminoase pentru boabe, plante oleifere şi furajere. Se va analiza structura culturilor ecologice de cereale, leguminoase pentru boabe, plante oleifere şi furajere pe agroecosisteme şi regiuni de dezvoltare şi tehnologiile de cultivare a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe şi plantelor oleifere şi furajere ecologice specifice fiecărui agroecosistem şi regiuni de dezvoltare. Proiectul se bazează pe trei noţiuni: - agro-ecosistem: unitate teritorială, relativ omogenă ca relief, climă, sol, floră şi faună şi cu profil agricol, care este în armonie şi interacţiune reciproc-benefică cu ecosistemele învecinate; – Teritoriul Ecologic Omogen (TEO) - unitate teritorială omogenă sub aspectul manifestărilor factorilor de producţie - relief, sol, climă, hidrologie pe care organismele vii, găsesc condiţii egale sau similare de existenţă; – regionalizare sau regionare - împărţire a unui teritoriu în zone sau în regiuni cu condiţii naturale geografice oarecum omogene. Rezultate scontate: - Delimitarea, dimensionarea şi caracterizarea pedoclimatică a agroecosistemelor zonale cu cereale, leguminoase pentru boabe şi plante oleifere şi furajere; – Zonarea culturilor ecologice de cereale, leguminoase pentru boabe şi plante oleifere şi furajere pe agroecosisteme şi regiuni de dezvoltare; – Elaborarea recomandărilor tehnologice cadru de cultivare în sistem ecologic a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe şi a plantelor oleifere şi furajere ecologice corespunzătoare particularităţilor agroecosistemelor României; – Proiectarea tehnologiilor de cultivare în sistem ecologic a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe şi a plantelor oleifere şi furajere specifice fiecărui agroecosistem şi euroregiuni de dezvoltare a României. Modul de aplicare al rezultatelor: - Crearea şi susţinerea cu informaţii ştiinţifice şi tehnice a bazei de date "Agroecosistemele României"; – Furnizarea de date în vederea elaborării strategiei de dezvoltare a agriculturii ecologice în România; – Organizarea de comunicări ştiinţifice, conferinţe, simpozioane naţionale şi internaţionale, workshop-uri; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 1.4.4: Identificarea, evaluarea, testarea, dezvoltarea şi validarea metodelor de analiză a nutrienţilor şi contaminanţilor din inputurile utilizabile în agricultura ecologică Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.300.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: dc. │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.300.000│195.488│488.722│371.429│244.361│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Agricultura ecologică are ca prim obiectiv obţinerea de produse agroalimentare de calitate, fără contaminanţi - reziduuri de pesticide, metale grele, cu un conţinut echilibrat de nutrienţi, în contextul reducerii efectelor negative asupra mediului şi sănătăţii umane. În România, dezvoltarea de culturi în sistem ecologic a cunoscut în ultimii ani o evoluţie ascendentă ca urmare a tendinţei din ce în ce mai mare a consumului de alimente sănătoase. Respectarea reglementărilor comunitare reprezintă o cerinţă atât pentru fermieri cât şi pentru producătorii de inputuri. Metodele de verificare, pot fi optimizate şi eficientizate cu ajutorul unor proceduri dezvoltate, testate, validate în condiţii care să asigure atât analiza nutrienţilor, cât şi a contaminanţilor prezenţi în inputuri utilizabile în agricultura ecologică. Pentru dezvoltarea acestora se au în vedere: - utilizarea unor metode de detecţie sensibile, bazate pe tehnici de ultimă generaţie, comparabile cu cele din laboratoarele de referinţă europene, care să asigure obţinerea de rezultate sigure pentru nutrienţi - macroelemente: C, N, P, K, Ca, Mg, S, microelemente: Fe, Mn, Zn, Cu, Mo, Co sau metale grele - Pb, Cd, Ni, prin tehnici precum spectrometria de masa ICP-MS, spectrofotometria etc.; – analizarea contaminării inputurilor utilizabile în agricultura ecologică cu reziduuri de pesticide - organoclorurate, dioxinele, furanii, prin cromatografie de gaze cuplată cu spectrometrie de masa, iar reziduurile triazinice prin lichid cromatografie cuplată cu detector UV, conform reglementărilor în domeniu. Având în vedere varietatea extrem de mare a tipurilor de inputuri - lichide, solide, semisolide se impune o etapă de caracterizare a matricelor/probelor, astfel încât procedura să specifice clar proba reprezentativă şi constituirea probei analitice. Validarea rezultatelor obţinute în cadrul proiectului, de către laboratoare acreditate, reprezintă un obiectiv ce va sta la baza propunerii spre utilizare a inputurilor. Caracterizarea unor inputuri utilizabile în agricultura ecologică prin metodele şi tehnicile validate, testarea eficacităţii acestora, precum şi realizarea unui Ghid de bune practici privind evaluarea, testarea, dezvoltarea şi validarea metodelor de analiză a nutrienţilor şi contaminanţilor în cadrul proiectului, vor constitui baza ştiinţifică a unei proceduri de certificare/atestare a inputurilor utilizabile în agricultura ecologică. Rezultate scontate: - Studiu asupra reglementărilor în vigoare cu privire la descrierea şi compoziţia inputurilor utilizate în agricultura ecologică; – Model experimental privind dezvoltarea metodelor de analiză a nutrienţilor şi contaminanţilor din inputurile utilizabile în agricultura ecologică; – Validarea metodelor identificate pentru analiza nutrienţilor şi contaminanţilor din inputurile utilizabile în agricultura ecologică; – Testarea eficacităţii unor inputuri specifice pentru agricultura ecologică; – Ghid de bune practici privind evaluarea, testarea, dezvoltarea şi validarea metodelor de analiză a nutrienţilor şi contaminanţilor. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele proiectului se vor disemina prin: - Publicarea de articole ştiinţifice în reviste indexate în baze de date naţionale şi internaţionale; – Publicarea de articole de specialitate în reviste de profil; – Comunicări ştiinţifice la seminarii, workshop-uri şi conferinţe naţionale şi internaţionale; – Rezultatele obţinute vor sta la baza elaborării procedurii de certificare/atestare a inputurilor utilizabile în agricultura ecologică; – Câmp experimental la culturi de câmp - grâu, porumb, floarea soarelui şi legume - tomate, ardei, castraveţi, în vederea testării inputurilor; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele cercetărilor. OBIECTIVUL GENERAL 1: ÎMBUNĂTĂŢIREA REZULTATELOR ECONOMICE ALE FERMELOR, PRIN CREŞTEREA EFICIENŢEI DE UTILIZARE A RESURSELOR NATURALE ŞI A INPUTURILOR TEHNOLOGICE, PENTRU O AGRICULTURĂ DURABILĂ, ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Obiectiv specific 1.5: Practici îmbunătăţite de management integrat al culturilor pentru prevenirea şi combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, prietenoase cu mediul Proiectul ADER 1.5.1: Conservarea durabilă şi sustenabilă a fertilităţii solului prin aplicarea raţională a îngrăşămintelor, în condiţiile unui sistem optimizat de rotaţie a culturilor Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 900.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│dc. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│900.000│135.338│338.346│257.143│169.173│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Cea mai însemnată parte din resursele de hrană de pe Terra provin, direct sau indirect, din sol. Solul, ca mijloc de producţie în agricultură este o resursă naturală a cărei regenerare este condiţionată de modul de utilizare. Sistemele intensive de cultură asociate cu noile genotipuri de plante, de mare productivitate, exportă anual din sol cantităţi apreciabile de macro şi microelemente nutritive. Pe lângă acest consum de nutrienţi, exploatarea intensivă, neraţională, conduce la dezechilibrarea balanţei nutritive, scăderea capacităţii de tamponare a solului, acidifierea, poluarea şi în final, la deşertificarea lui. Conceptul de dezvoltare durabilă a economiei a fost lansat, pentru prima data, la "Conferinţa ONU pentru Mediu şi Dezvoltare" de la Rio de Janeiro în anul 1992, la care au participat delegaţii din toate ţările lumii. Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Brundtland, în raportul "Viitorul nostru comun", respectiv "dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi". Caracteristicile definitorii ale agriculturii durabile sunt: productivitatea crescută, rentabilitatea economică, siguranţa alimentelor şi protecţia mediului. Proiectul îşi propune elaborarea de soluţii tehnologice pentru fermierii din România, ţară cu suprafeţe însemnate intensiv exploatate, în ceea ce priveşte optimizarea dozelor de îngrăşăminte administrate culturilor, reducerea proceselor de degradare a solurilor, creşterea productivităţii culturilor şi reducerea cheltuielilor la nivel de fermă. De asemenea, prin proiect se urmăreşte să se ofere soluţii privind limitarea degradării antropice a solurilor prin optimizarea fertilizării minerale şi organice, de lungă durată, a principalelor culturi de câmp, dar şi de sporire a productivităţii culturilor şi reducerea riscurilor de mediu prin asigurarea unei rotaţii corespunzătoare, care să includă şi o plantă amelioratoare de sol. Rezultate scontate: - Elaborarea de măsuri tehnologice pentru reţinerea apei în sol şi valorificarea eficientă a inputurilor tehnologice, soluţii de limitare a degradării solului; – Broşură de prezentare a agriculturii durabile cu evidenţierea măsurilor şi soluţiilor de limitare a degradării solului. Modul de aplicare a rezultatelor: - Organizarea de câmpuri experimentale şi loturi demonstrative; – Comunicarea rezultatelor cercetărilor obţinute în cadrul unor manifestări ştiinţifice, workshop-uri, expoziţii; – Publicarea de articole şi lucrări ştiinţifice în reviste de specialitate din ţară şi străinătate; – Publicarea şi distribuirea broşurii de prezentare a agriculturii durabile cu evidenţierea măsurilor şi soluţiilor de limitare a degradării solului; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 1.5.2: Cercetări cu privire la elaborarea unor tehnologii la principalele culturi de câmp porumb, grâu, floarea soarelui, soia, rapiţă, leguminoase pentru boabe, prin optimizarea normelor de ecocondiţionalitate Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 500.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: dc.│ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│500.000 │75.188│187.970│142.857│93.985│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Proiectul îşi propune să valideze tehnologii la culturile de câmp porumb, grâu, floarea soarelui, soia, rapiţă, leguminoase pentru boabe, care vor răspunde normelor de ecocondiţionalitate, prin experienţe în câmp în condiţii de producţie, cu respectarea tuturor normelor privind ecocondiţionalitatea, conform standardelor privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor. Optimizarea normelor de ecocondiţionalitate se va face în urma unor experienţe în câmp şi a unor studii de caz derulate în exploataţiile agricole folosind cele mai noi modele la nivel mondial. Prioritare sunt: covorul verde, domeniu ce presupune cercetări multiple, analize de sol, irigaţiile, drenajul, metode mai bune de aplicare a îngrăşămintelor. Se vor avea în vedere toate metodele care reduc dozele de inputuri pe unitatea de produse agricole realizate, care măresc conţinutul de materie organică din sol, care limitează poluarea apei şi care dezvoltă activitatea biologică din sol, răspunzând astfel normelor de ecocondiţionalitate. Rezultate scontate: - Elaborarea de tehnologii la culturile de câmp porumb, grâu, floarea soarelui, soia, rapiţă, leguminoase pentru boabe, care vor răspunde normelor de ecocondiţionalitate pe baza experienţelor derulate. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de întâlniri cu fermierii în vederea identificării propunerilor efective de modele de tehnologii, care vor fi aplicate de toţi fermierii interesaţi; – Experienţele cuprinse în proiect vor fi făcute în condiţii de producţie, pentru culturile principale, secundare, straturi vegetale, corespunzător reglementărilor referitoare la zonele de interes ecologic, ZIE; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 1.5.3: Evaluarea impactului fertilizării şi amendării îndelungate asupra mediului, în contextul încălzirii globale, pentru asigurarea gestionării durabile a fertilităţii solurilor acide Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 700.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│700.000│105.263│263.158│200.000│131.579│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Amplasarea experienţelor staţionare cu amendarea şi fertilizarea solurilor acide începând cu toamna anului 1961 s-a impus ca un imperativ major, degradarea prin acidifiere a solului din N-V ţării fiind cel mai extins proces, reprezentând 65-70% din terenul agricol. Până acum, cercetările au vizat determinarea fluxului de macroelemente, implicaţiile ambientale ale tratamentelor sistematice fiind mai puţin studiate. Aceasta impune identificarea unor eventuale evenimente rare, acumularea în sol şi plantă a metalelor grele, emanaţiile de bioxid de carbon, extinderea unor anumite specii de buruieni aparţinând conceptelor "invisible present" sau "chemical time bomb". Totodată, cercetările se axează pe menţinerea fondului trofic al solului la nivel optim, fără riscuri ambientale. La nivel mondial există puţine experienţe în regim staţionar cu amendarea solurilor acide, iar în cele existente factorul amendare nu prezintă mai multe graduări. Rezultate scontate: - Evaluarea emanaţiilor de bioxid de carbon din sol în funcţie de fertilizare şi amendare; – Determinarea acumulărilor de metale grele în sol şi plantă; – Identificarea factorilor implicaţi în menţinerea la un nivel corespunzător al fondului trofic al solului; – Identificarea unor măsuri de conservare a fertilităţii solului şi transferul acestora în practica agricolă. Modul de aplicare al rezultatelor: - Publicarea de articole în reviste de specialitate; – Comunicarea rezultatelor în cadrul unor manifestări ştiinţifice; – Participarea la reuniuni şi simpozioane ştiinţifice interne şi internaţionale; – Promovarea publică a informaţiilor ştiinţifice şi tehnologice prin organizarea de întâlniri cu fermierii, direcţiile pentru agricultură judeţene; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 1.5.4: Cercetări cu privire la influenţa diferitelor metode de lucrare a solului asupra gradului de îmburuienare, compoziţiei floristice a speciilor de buruieni, în culturile de câmp şi dinamicii apei în sol la culturile de câmp Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 600.000 lei
┌───────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│600.000│90.225│225.564│171.429│112.782│
└───────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul are drept scop identificarea de noi soluţii de reducere a îmburuienării, prin măsuri agrotehnice asociate cu combaterea chimică, în contextul apariţiei de noi specii de buruieni şi de noi produse chimice. Proiectul propune realizarea experienţelor care să permită identificarea unor soluţii tehnologice, prin cercetări efectuate în câmpul experimental şi cu ajutorul analizelor de laborator. Cercetările se vor desfăşura în experienţe polifactoriale ce vor cuprinde principalele culturi de câmp grâu, porumb, floarea soarelui, soia, mazăre, sisteme de lucrare a solului şi scheme de erbicidare simple sau combinate. Prin analize de laborator se va determina gradul de infestare al solului cu buruieni, evaluarea compoziţiei floristice, modificarea însuşirilor solului privind regimul hidric şi indicii de calitate ai producţiei agricole finale. Rezultate scontate: - Identificarea de noi soluţii de combatere integrată a buruienilor; – Secvenţe agrotehnice privind prevenirea îmburuienării, necesare îmbunătăţirii performanţelor de producţie şi de calitate a culturilor de câmp; – Identificarea produselor de combatere chimică a speciilor de buruieni, inclusiv a celor noi apărute, în strânsă corelaţie cu noile concepte "prietenoase" cu mediul înconjurător; – Cuantificarea evoluţiei apei în sol, funcţie de lucrările de pregătire şi întreţinere a solului. Modul de aplicare al rezultatelor: - Manifestări ştiinţifice, organizarea de întâlniri cu specialiştii agricoli, studenţi şi fermieri interesaţi de promovarea şi aplicarea unei agriculturi performante; – Organizarea de loturi demonstrative; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 1.5.5: Îmbunătăţirea managementului de protecţie a plantelor de cultură împotriva agenţilor de dăunare prin folosirea biopesticidelor şi a preparatelor metabolice din plante pentru a preveni acumularea substanţelor nocive din pesticidele de sinteză Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 450.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│450.000 │67.669│169.173│128.572│84.586│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Una dintre condiţiile de bază în sporirea producţiei la hectar o constituie protecţia plantelor în raport cu complexul de boli şi dăunători care atacă aceste plante. Controlul asupra populaţiilor dăunătoare care vizează plantele de cultură se realizează preponderent cu insecticide chimice, care pe lângă aspectele economice pozitive induc şi o serie de inconveniente riscante pentru sănătatea omului şi a mediului înconjurător. După folosirea intensivă a insecticidelor sintetice au apărut o serie de aspecte negative cum ar fi: contaminarea mediului, toxicitate pe speciile neţintă, afectarea sănătăţii omului, ceea ce a crescut interesul pentru mijloace naturale de control, inclusiv şi pentru cercetări ale unor noi surse de insecticide vegetale. Ca alternativă la insecticidele chimice de sinteză, obiectivul acestui proiect se referă la utilizarea ca insecticide a unor substanţe biologice extrase din plante prin diferite metode cu impact asupra comportamentului insectei, cu impact minim asupra mediului şi care să nu afecteze sănătatea umană. Rezultate scontate: - Îmbunătăţirea tehnologiilor de combatere a dăunătorilor prin reducerea şi eliminarea unor insecticide care afectează biodiversitatea ecosistemelor agricole şi sănătatea umană; – Stabilirea eficacităţii unor metaboliţi extraşi din plante şi a unor bioinsecticide comerciale în controlul dăunătorilor în vederea utilizării practice în cadrul unor culturi organice din zona de nord a ţării atât în sistem gospodăresc cât şi în cadrul fermelor mari; – Publicarea unei cărţi la încheierea ciclului experimental, cu tehnologii de combatere a dăunătorilor cu metaboliţi extraşi din plante şi a unor bioinsecticide comerciale; – Brevetarea a cel puţin unei tehnologii care se referă la combaterea dăunătorilor cu bioinsecticide. Modul de aplicare al rezultatelor: - Rezultatele ştiinţifice se vor publica în articole ştiinţifice cotate ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării, şi în reviste naţionale şi internaţionale de largă circulaţie, din domeniu; – Pagină web cu baze de date la care vor avea acces toţi fermierii interesaţi de aceste practici prietenoase cu mediul. Proiectul ADER 1.5.6: Identificarea de insecticide biologice compatibile cu sistemul integrat de prevenire şi combatere a dăunătorului Tanymecus dilaticollis şi dăunătorilor de sol din cultura de porumb Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 300.000 lei
┌─────────┬──────┬───────┬──────┬──────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼──────┼───────┼──────┼──────┤
│300.000 │45.113│112.782│85.714│56.391│
└─────────┴──────┴───────┴──────┴──────┘
Rezumat: Creşterea suprafeţelor de porumb afectate de răţişoara porumbului, Tanymecus dilaticollis, din cauza scăderii rezistenţei porumbului faţă de atacul agenţilor de dăunare, ca urmare a schimbărilor climatice, precum şi restricţionarea aplicării unor pesticide chimice, fac necesară găsirea unor noi soluţii care să asigure protecţia culturilor în condiţii de eficienţă economică şi ecologică. Utilizarea unor mijloace biologice de combatere reprezintă o alternativă la combaterea chimică. Proiectul vizează elaborarea unei secvenţe tehnologice de combatere a acestui dăunător, compatibilă cu sistemul actual de protecţie a culturii de porumb. Ipoteze favorabile: existenţa în colecţia naţională de entomopatogeni a unor microorganisme autohtone, cu potenţial insecticid faţă de Tanymecus dilaticollis şi rezultatele unor cercetări care atestă capacitatea unor fungi entomopatogeni de a declanşa îmbolnăvirea în masă a populaţiilor de Tanymecus dilaticollis şi altor dăunători de sol din cultura de porumb. Rezultate scontate: - Identificarea de bioinsecticide entomopatogene pentru combaterea dăunătorului Tanymecus dilaticollis; – Studii de eficacitate biologică în condiţii de câmp şi laborator; – Studii privind efectul aplicării în masă a biopreparatelor fungice asupra microbiotei solului; – Identificarea de tulpini noi de microorganisme cu potenţial patogen; – Elaborarea unor secvenţe tehnologice de combatere a răţişoarei porumbului, Tanymecus dilaticollis, cu insecticide biologice. Modul de aplicare al rezultatelor: - Publicarea articolelor ştiinţifice în reviste de specialitate; – Diseminarea rezultatelor către companiile care vor să investească în viitor în realizarea de bioinsecticide prin organizarea de întâlniri de lucru, broşuri pliante; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 2: ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII PRODUCŢIEI CULTURILOR DE CÂMP, ÎN CONCORDANŢĂ CU CERINŢELE PIEŢEI ŞI A CONSUMATORILOR, PENTRU O MAI BUNĂ COMPETITIVITATE PE PIAŢA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ Obiectivul specific 2.1: Îmbunătăţirea germoplasmei principalelor culturi privind potenţialul genetic de a acumula componente de calitate esenţiale Proiectul ADER 2.1.1: Crearea de soiuri de grâu de toamnă şi de primăvară destinate zonelor din Transilvania, Moldova şi vestul ţării, pentru panificaţie, cu capacitate ridicată de producţie, competitive pe plan internaţional Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.400.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.400.000│210.526│526.316│400.000│263.158│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Obiectivul proiectului este identificarea unor genotipuri de grâu de toamnă/primăvară care să fie superioare ca producţie faţă de soiurile actuale pe care urmează să le înlocuiască, să aibă parametri calitativi corespunzători cerinţelor industriei de panificaţie, conţinut de gluten, minim 26%, conţinut de proteină în bob 13% şi în făină de 11,5%, deformarea glutenului, cu valori între 6 şi 12 mm, indice de cădere mai mare de 280 secunde şi cu o bună adaptabilitate la condiţiile pedo-climatice. Efectul economic al rezultatelor proiectului poate fi considerabil având în vedere că sporul de producţie realizat prin introducerea unui nou soi se obţine fără alte cheltuieli din partea unităţilor beneficiare, fiind astfel accesibil tuturor cultivatorilor, indiferent de puterea lor economică şi experienţa acestora. Rezultate scontate: - Crearea a două soiuri noi, mai productive şi îmbunătăţite din punct de vedere al indicilor de calitate; – Introducerea în testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 2 linii de grâu, corespunzătoare zonei. Modul de aplicare al rezultatelor: - Publicarea de articole în reviste de specialitate; – Participare la simpozioane ştiinţifice interne şi internaţionale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Potenţialii beneficiari ai proiectului sunt toate exploataţiile agricole din Transilvania, Moldova şi vestul ţării indiferent de mărime sau putere economică, totalizând o suprafaţă de cca. 600 mii hectare cultivate cu grâu, de pe care s-ar putea obţine o producţie de 3.500.000 tone, respectiv 45% din producţia de grâu a României. O altă categorie de beneficiari ai rezultatului proiectului sunt şi unităţile economice din industria de panificaţie, care vor beneficia de o materie primă corespunzătoare calitativ. Proiectul ADER 2.1.2: Crearea şi promovarea unor genotipuri noi de orz şi orzoaică caracterizate prin însuşiri superioare de adaptabilitate la diferite condiţii de mediu, productivitate şi calitate cerute de industria alimentară şi de zootehnie Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 600.000 lei
┌───────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│600.000│90.225│225.564│171.429│112.782│
└───────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Crearea şi promovarea unei germoplasme noi de orz şi orzoaică, care să înglobeze componente de calitate îmbunătăţite, stabile în variate condiţii de mediu, vizează valorificarea cu eficienţă sporită a potenţialului agricol al României. Cercetările vor avea două direcţii distincte: - crearea de genotipuri destinate industriei berii cu un conţinut de proteine cuprins între 9,5-12%, amidon peste 60% şi MMB minim 42 g; – crearea de genotipuri destinate furajării animalelor cu un conţinut de proteine cuprins între 11,5 şi 14,5%, amidon peste 60% şi MMB până la 42 g. Evaluarea potenţialului cantitativ şi calitativ al genotipurilor de orz şi orzoaică, în condiţii diverse de experimentare, va permite promovarea celor mai corespunzătoare forme, cu efecte directe asupra optimizării raportului cerere-ofertă în diversele areale de cultură ale ţării noastre. Identificarea de genotipuri de orzoaică de primăvară cu rezistenţă superioară la stres hidric va determina, atât creşterea semnificativă a stabilităţii cantitative şi calitative a recoltelor, cât şi diversificarea accentuată a bazei genetice a lucrărilor de ameliorare. Rezultate scontate: - Crearea unei germoplasme noi, îmbunătăţită, care să asigure creşterea eficienţei culturii orzului şi orzoaicei în concordanţă cu cerinţele sectoarelor de procesare a materiei prime şi de valorificare în furajarea animalelor; – Introducerea în testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a 2-3 linii de perspectivă de orz şi orzoaică, corespunzătoare obiectivelor proiectului; – Identificarea de genotipuri de orzoaică de primăvară toleranţe la seceta indusă şi valorificarea intensivă a acestora în programele de ameliorare. Modul de aplicare al rezultatelor: - Diseminarea rezultatelor cercetării prin participarea la manifestări ştiinţifice şi organizarea "Zilelor câmpului"; – Publicarea a două lucrări ştiinţifice şi elaborarea de recomandări privind cultivarea, în specific zonal, a orzului şi orzoaicei de toamnă şi de primăvară; – Elaborarea şi diseminarea de pliante de prezentare a performanţelor cantitative şi calitative ale noilor genotipuri; – Organizarea de loturi demonstrative; – Transferul către fermieri a rezultatelor obţinute prin asigurarea nucleelor de sămânţă din genotipurile identificate precum şi cele nou create, în vederea multiplicării şi extinderii rapide în cultură; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 2.1.3: Crearea de soiuri de secară de toamnă cu talie scurtă, rezistente la boli, cu însuşiri superioare de panificaţie Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 300.000 lei
┌─────────┬──────┬───────┬──────┬──────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼──────┼───────┼──────┼──────┤
│300.000 │45.113│112.782│85.714│56.391│
└─────────┴──────┴───────┴──────┴──────┘
Rezumat: Secara de toamnă se menţine în structura cerealelor păioase din lume şi din România, impunându-se prin importanţa alimentară, furajeră, industrială, agrofitotehnică şi prin posibilitatea utilizării eficiente a solurilor sărace şi acide unde poate realiza producţii egale şi chiar mai ridicate decât cele înregistrate de grâu. Obiectivele care vor fi urmărite în cadrul acestui proiect sunt următoarele: - crearea de material iniţial de ameliorare prin consangvinizare şi hibridare; – reactivarea materialului de ameliorare existent prin continuarea procesului de ameliorare; – identificarea de genotipuri cu talie scurtă, rezistente la boli şi cădere şi cu potenţial productiv şi calitativ; – lărgirea biodiversităţii materialului de ameliorare existent privind principalele însuşiri morfo- fiziologice, talia plantei, rezistenţa la boli, prin consangvinizare, hibridare şi selecţie. Activitatea de ameliorare presupune folosirea consangvinizării şi hibridării astfel încât va fi posibilă separarea unui spectru larg de forme fenotipice şi genotipice, care vor sta la baza creării de linii valoroase în privinţa unor caractere şi însuşiri ca: talia scurtă, rezistenţă foarte bună la cădere, rezistenţă la atacul bolilor, calitatea îmbunătăţită. Rezultate scontate: - Identificarea de forme fenotipice cu talie scurtă, rezistente la cădere şi boli; – Obţinerea de genotipuri de secară cu talie scurtă şi potenţial productiv şi calitativ; – Testarea a 2 linii valoroase nou create în reţeaua I.S.T.I.S., Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, în vederea înregistrării ca soiuri. Modul de aplicare al rezultatelor: - Sămânţa nou creată va fi multiplicată şi se vor realiza loturi demonstrative în scopul informării fermierilor; – Elaborarea şi diseminarea de pliante de prezentare a performanţelor cantitative şi calitative ale noilor genotipuri; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 2.1.4: Crearea şi identificarea unor genotipuri de floarea-soarelui cu însuşiri superioare de calitate şi rezistenţă complexă la factorii biotici şi abiotici şi rezistenţă genetică la erbicide totale aplicate postemergent Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Identificarea de linii parentale şi hibrizi şi crearea de material genetic nou, care, pe fondul, inclusiv al rezistenţei la erbicide, de tip imidazolinone sau de tip sulfonilureic, să cumuleze gene responsabile pentru niveluri semnificativ superioare celor actuale, privind: capacitatea de producţie, conţinutul seminţelor în ulei şi calitatea diversificată a acestuia, conţinutul în proteine, rezistenţa sau toleranţa la patogenii care induc boli de importanţă economică majoră, mană, pătare brună, putregai alb, putregai cenuşiu, precum şi la cele mai virulente rase ale parazitului lupoaia. Se vor obţine cel puţin 3 linii cu androsterilitate citoplasmatică şi 4-5 linii restauratoare de fertilitate, care vor permite realizarea unor hibrizi performanţi, care să posede caracteristicile menţionate. Se vor utiliza surse de gene, obţinute prin hibridări interspecifice sau aflate în colecţie şi selecţia asistată de markeri moleculari, pentru rezistenţă la mană, lupoaie şi erbicide. Principalele rezultate preconizate: - Îmbunătăţirea germoplasmei de floarea-soarelui, pentru calitatea uleiului, 85-90% conţinut în acid oleic şi 50-75% conţinut în diferiţi tocoferoli; – Obţinerea de genotipuri cu conţinut ridicat de proteine; – Obţinerea de genotipuri rezistente la principalele boli şi la parazitul lupoaia, ceea ce permite realizarea de producţii mari, seminţe sănătoase şi ulei de calitate; – Obţinerea a 3 linii cu androsterilitate citoplasmatică şi 4-5 linii restauratoare de fertilitate; – Înscriere pentru testare la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor a 3-4 hibrizi experimentali performanţi. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de loturi experimentale, în diferite zone de cultură pentru floarea - soarelui, din ţară, cu hibrizii obţinuţi şi invitarea fermierilor pentru vizită; – Publicarea în diferite reviste de specialitate a rezultatelor cercetărilor; – Producerea de seminţe, din formele parentale ale hibrizilor obţinuţi, în scopul extinderii rapide în ferme; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 2.1.5: Crearea de soiuri de in, cânepă şi bumbac cu producţii mari de tulpini şi sămânţă, cu conţinut ridicat în fibre şi ulei şi grad ridicat de adaptabilitate la condiţiile de mediu Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 900.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│900.000│135.338│338.346│257.143│169.173│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: În cadrul proiectului se urmăreşte identificarea şi crearea de noi genotipuri cu performanţe agronomice şi de calitate astfel: - la inul de ulei şi inul de fibre - stabilitate sporită a recoltelor, în contextul schimbărilor climatice, conţinut superior al soiurilor actuale în ulei şi respectiv fibră, cu însuşiri calitative îmbunătăţite ale acestora; – la cânepa monoică şi dioică - precocitate îmbunătăţită, adaptabilitate ridicată la specificul sistemelor culturale aplicabile, actuale şi inovatoare, producţii ridicate de tulpini şi respectiv sămânţă, stabilitate sporită a recoltelor, menţinerea conţinutului în THC tetra-hydro-cannabinol sub plafonul de 0,2%. Evaluarea potenţialului cantitativ şi calitativ al noilor genotipuri, în condiţii diverse de experimentare, va permite promovarea celor mai corespunzătoare forme, cu efecte directe asupra optimizării raportului cerere-ofertă în diversele areale de cultură ale ţării noastre. Rezultate scontate: - Identificarea şi crearea de noi genotipuri de in pentru ulei şi pentru fibre, cu indici de calitate superiori şi pretabilitate crescută diversităţii modalităţilor de utilizare a recoltelor în industria vopselurilor şi biopolimerilor, industria alimentară; – Identificarea şi crearea de noi genotipuri de cânepă monoică şi dioică, cu pretabilitate crescută, atât pentru cultura principală, cât şi succesivă, cu performanţe agronomice şi de calitate îmbunătăţite, adaptate diferitelor sisteme culturale aplicate diferenţiat pentru producerea de tulpini, respectiv sămânţă; – Identificarea surselor genetice în vederea ameliorării şi creării de linii şi soiuri de bumbac adaptate cultivării condiţiilor din România; – Introducerea în testarea oficială la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a minimum unei forme specializate pe fiecare specie de perspectivă. Modul de aplicare al rezultatelor: - Participarea cu lucrări la manifestări ştiinţifice şi organizarea "Zilelor câmpului"; – Elaborarea şi diseminarea de pliante de prezentare a performanţelor cantitative şi calitative ale noilor genotipuri; – Publicarea a două lucrări ştiinţifice şi elaborarea de recomandări privind valorificarea rezultatelor obţinute; – Organizarea de loturi demonstrative; – Transferul către fermieri a rezultatelor obţinute prin asigurarea nucleelor de sămânţă din genotipurile identificate, în vederea multiplicării şi extinderii rapide în cultură; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 2.1.6: Cercetări privind crearea şi identificarea unor genotipuri de orz şi/sau orzoaică de toamnă cu pretabilitate superioară pentru producerea sucului de orz verde Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 850.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│850.000│127.820│319.549│242.857│159.774│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Orzul şi/sau orzoaica este o cereală bogată în enzime, vitamine, minerale şi aminoacizi, cu calităţi nutritive deosebite pentru organismul uman. În stare verde conţine minerale - calciu, magneziu, fier, potasiu, mangan, cupru, fosfor, iod, zinc, vitamine - A, B1, B2, B6, B12, C, E, K, toţi aminoacizii esenţiali, clorofilă şi multe enzime active. Cantitativ, din planta verde, 23% reprezintă proteina digerabilă ceea ce îl face util pentru organismul uman, cu efect fortifiant asupra organismului. Proiectul va fi implementat prin următoarele activităţi: - crearea şi identificarea de genotipuri care să asigure din punct de vedere cantitativ o biomasă corespunzătoare la recoltare, în faza în care plantele ating înălţimea de 25-30 cm, în vederea optimizării rezultatelor procesului de obţinere a sucului de orz verde; – testarea genotipurilor la densităţi diferite de boabe germinabile/mp, fără aport de îngrăşăminte chimice în primăvară, după mazăre ca plantă premergătoare; – evaluarea biomasei pe mp, în vederea stabilirii randamentului în masă verde a genotipurilor şi în suc de orz verde, funcţie de condiţiile de cultivare; – multiplicarea genotipurilor de orz şi/sau orzoaică de toamnă testate, în vederea asigurării necesarului de seminţe aferent înfiinţării următoarelor culturi; – identificarea genotipurilor care prezintă o capacitate îmbunătăţită cu minimum 10% din punct de vedere al capacităţii de neutralizare a radicalilor peroxil de cel puţin 5500-6000 TE/l, TE = Trolox Equivalents = 1uM Trolox, şi/sau sub aspectul conţinutului în proteină totală, între 0,6-1,2%; Având în vedere proprietăţile sucului de orz şi/sau orzoaică verde, crearea, identificarea şi evaluarea potenţialului genotipurilor de orz şi/sau orzoaică de toamnă va conduce la promovarea unor materiale biologice îmbunătăţite, ca biomasă, cu o calitate superioară a sucului de orz verde. Rezultate scontate: - Crearea, identificarea şi selecţia unor genotipuri de orz şi/sau orzoaică de toamnă, diversificate din punct de vedere morfologic; – Testarea genotipurilor de orz şi/sau orzoaică de toamnă în condiţii diferite de cultivare - plantă premergătoare leguminoasă şi densităţi variabile; – Evaluarea multianuală a cantităţii şi a randamentului biomasei genotipurilor analizate; – Analiza cantitativă a sucului de orz şi/sau orzoaică de toamnă, a proprietăţilor biochimice şi capacităţii antioxidante ale acestuia; – Introducerea în testarea oficială în reţeaua Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea soiurilor, ISTIS, a 2 linii noi de perspectivă pentru orz şi/sau orzoaică de toamnă, cu însuşiri calitative ale sucului de orz verde, în vederea înregistrării şi brevetării; – Cerere de brevet de invenţie pentru metoda de obţinere a sucului de orz verde din orz şi/sau orzoaică de toamnă. Modul de aplicare al rezultatelor: Diseminarea rezultatelor proiectului se va realiza prin: - 2 lucrări ştiinţifice care vor fi prezentate în cadrul unor simpozioane/conferinţe internaţionale/naţionale; – 2 articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; – Materiale de promovare a rezultatelor, poster şi pliant; – Organizarea a 3 întâlniri de lucru cu părţile interesate; – 2 broşuri cu rezultatele obţinute în cadrul proiectului; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 2: ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII PRODUCŢIEI CULTURILOR DE CÂMP, ÎN CONCORDANŢĂ CU CERINŢELE PIEŢEI ŞI A CONSUMATORILOR, PENTRU O MAI BUNĂ COMPETITIVITATE PE PIAŢA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ Obiectivul specific 2.2: Management al culturilor şi sisteme de protecţia plantelor pentru minimizarea acumulării de compuşi toxici sau potenţial dăunători şi care să favorizeze acumularea de componente cu efecte favorabile asupra sănătăţii umane Proiectul ADER 2.2.1: Cercetări privind impactul utilizării insecticidelor neonicotinoide asupra plantelor şi produselor agricole ale culturilor de interes melifer, albinelor şi produselor stupului şi elaborarea de sisteme de combatere integrată a dăunătorilor de sol la culturile de interes melifer Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 2.400.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│2.400.000│360.902│902.256│685.714│451.128│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul îşi propune să realizeze un sistem de monitorizare a dăunătorilor de sol - viermi sârmă, gândacul pământiu, purici de pământ, răţişoara porumbului şi a atacurilor produse de aceştia la culturile de interes melifer rapiţă, floarea soarelui şi porumb, precum şi elaborarea unui sistem integrat de prevenire şi reducere a pierderilor de recoltă care să asigure protecţia culturilor prin interzicerea utilizării neonicotinoidelor în tratamentul seminţei. Sistemul integrat de prevenire şi combatere include: - mijloace biologice - experimentarea unor bioinsecticide pe bază de microorganisme entomopatogene, tulpini autohtone izolate din focare epizootice naturale, în vederea limitării populaţiilor dăunătoare sub Pragul Economic de Dăunare; – măsuri agrotehnice - având în vedere rotaţia culturii, tipul de sol, fertilizarea, lucrările solului, sămânţa şi semănatul, soiul şi hibridul folosit, lucrările de întreţinere; – măsuri chimice - experimentarea unor insecticide noi în tratamentul seminţei, care să le înlocuiască pe cele din grupa neonicotinoidelor, dar şi stabilirea eficacităţii unor insecticide aplicate în timpul perioadei de vegetaţie pentru reducerea populaţiei dăunătoare sub Pragul Economic de Dăunare; – măsuri fizice - care constau în tocarea şi mărunţirea resturilor vegetale rămase după recoltare cu rol în reducerea populaţiei de insecte dăunătoare care hibernează în interiorul acestora. – Albinele melifere, Apis mellifera L., sunt de o importanţă majoră în polenizarea plantelor/culturilor entomofile, având un rol vital în menţinerea biodiversităţii şi echilibrului ecosistemelor, datorită adaptărilor specifice ce ţin de biologia speciei. În România, ca şi în multe ţări din lume, au apărut numeroase depopulări de albine care se presupune a fi rezultatul asociat al utilizării unor insecticide neurotoxice cu alte cauze de natură exogenă sau endogenă. În acest context, sunt necesare studii de impact al substanţelor autorizate pentru combaterea unor dăunători ai speciilor cultivate melifere, pentru a asigura sănătatea familiilor de albine, dar şi monitorizarea sănătăţii mediului, albina fiind utilizată ca biosenzor de calitate a mediului. De asemenea, sunt necesare studii privind determinarea reziduurilor de insecticide neonicotinoide în produsele agricole şi apicole implicate în filierele de produs specifice. Rezultate scontate: - Studiu de impact al măsurilor biologice, agrotehnice, chimice şi fizice integrate în sistemul de combatere asupra populaţiei de insecte dăunătoare din culturile de rapiţă, floarea soarelui şi porumb; – Model experimental privind determinarea eficacităţii unor noi insecticide chimice şi biologice, aplicate la sămânţă şi prin tratamentul pe vegetaţie; – Studiu privind pragurile critice pentru apariţia şi atacul dăunătorilor de sol la culturile agricole din toate zonele de cultură a acestor specii; – Studii privind eficacitatea noilor insecticide utilizate asupra artropodofaunei prădătoare şi polenizatoare; – Studiul remanenţei insecticidelor sau a radicalilor toxici din insecticide în produsele agricole destinate consumului uman şi furajer precum şi în produsele stupului - miere şi polen; – Proceduri privind evaluarea eficacităţii sistemului de protecţie integrată în reducerea pierderilor de recoltă la culturile de rapiţă, floarea soarelui şi porumb; – Proceduri de eşantionare şi determinarea reziduurilor de insecticide neonicotinoide în principalele produse apicole - miere şi polen; – Maparea - elaborarea hărţilor de risc pentru dăunătorii de sol, viermi sârmă, gândacul pământiu, purici de pământ, răţişoara porumbului; – Elaborarea de sisteme de combatere integrată a dăunătorilor de sol la culturile de interes melifer, funcţie de zonare şi a hărţilor de risc; – Realizarea unor studii de impact asupra depopulării şi mortalităţii albinelor din România la principalele culturi melifere: rapiţă, porumb şi floarea soarelui, prin efectuarea de analize specifice pentru identificarea reziduurilor de neonicotinoide autorizate în probe de albine adulte vii şi moarte, în puiet şi în produsele stupului; – Ghid de bune practici privind protecţia albinelor la aplicarea tratamentelor fitosanitare la culturile de interes melifer; Modul de aplicare al rezultatelor: - Elaborarea şi publicarea de lucrări ştiinţifice cu rezultatele obţinute în proiect; – Organizarea de mese rotunde, vizite şi demonstraţii în câmpurile experimentale; – Participarea la simpozioane, conferinţe; – Validarea rezultatelor în loturi demonstrative în cadrul sectorului de dezvoltare a unităţilor partenere în proiect, dar şi în exploataţii agricole zonale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Diseminarea Ghidului de bune practici privind protecţia albinelor la aplicarea tratamentelor fitosanitare la culturile de interes melifer; – Diseminarea rezultatelor experimentale privind urmele reziduurilor de produse insecticide în produsele agricole şi apicole către operatorii economici implicaţi în filierele de produs, respectiv fermieri, apicultori şi consumatori. OBIECTIVUL GENERAL 3: DEZVOLTAREA DE CERCETĂRI FUNDAMENTALE, ÎN SCOPUL DESCHIDERII DE NOI CĂI DE PROGRES ÎN CERCETAREA APLICATIVĂ Obiectivul specific 3.1: Dezvoltarea cercetărilor de genetică, genetică moleculară, genomică şi proteomică, pentru deschiderea de noi orizonturi în ameliorarea viitoarelor soiuri Proiectul ADER 3.1.1: Identificarea, evaluarea diversităţii genetice la nivelul germoplasmei de porumb prin metode clasice şi cu markeri moleculari şi utilizarea lor ca material iniţial pentru obţinerea de hibrizi performanţi Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 800.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│800.000│120.301│300.752│228.571│150.376│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Diversitatea fenotipică şi în mod deosebit diversitatea genetică a formelor parentale constituie una din cauzele determinante ale exprimării heterozisului la hibrizii de porumb. Diferenţierea liniilor consangvinizate de porumb în scopul aprecierii gradului de înrudire şi clasificării acestora în grupe de germoplasmă se face prin diferite metode respectiv metoda genetică care are ca element discriminatoriu nivelul de heterozis după producţia de boabe, realizată în încrucişări sistemice de tip top - cross sau dialel şi metode bazate pe tehnologii biochimice şi moleculare. Rezultate scontate: - Identificarea unor hibrizi între linii surori, "sister line", respectiv hibrizi între linii diferite din punct de vedere genetic care să conducă la creşterea producţiei, calităţii şi stabilităţii acesteia; – Sporirea producţiei cu cel puţin 10% la formele parentale materne ale hibrizilor simpli omologaţi prin încrucişarea formei materne cu o linie înrudită cu aceasta, realizându-se un oarecare heterozis între cele 2 linii înrudite. Modul de aplicare al rezultatelor: - Elaborarea şi publicarea de lucrări ştiinţifice cu rezultate obţinute în cadrul proiectului; – Producerea de sămânţă din noii hibrizi pe o suprafaţă cât mai mare pentru a asigura extinderea rapidă în producţie; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 3: DEZVOLTAREA DE CERCETĂRI FUNDAMENTALE, ÎN SCOPUL DESCHIDERII DE NOI CĂI DE PROGRES ÎN CERCETAREA APLICATIVĂ Obiectivul specific 3.2: Explorarea a noi căi de scurtare a perioadei de creare de soiuri Proiectul ADER 3.2.1: Accelerarea progresului genetic pentru rezistenţa sau toleranţa la unii factori biotici şi abiotici de mediu importanţi pentru cultura grâului, prin elaborarea unor modalităţi de selecţie timpurie cu ajutorul markerilor moleculari Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 850.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│850.000│127.820│319.549│242.857│159.774│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Grâul reprezintă o cultură importantă pentru omenire, iar realizarea unor producţii care să satisfacă necesarul reprezintă o mare provocare pentru cercetători, provocare ce este mult îngreunată de schimbările climatice dar şi de faptul că este o specie alohexaploidă cu un genom vast şi extrem de complex. Însă, aceste limitări pot fi depăşite utilizând tehnologia markerilor moleculari, conducând la posibilitatea selecţiei indirecte a caracterelor de interes prin strategia selecţiei asistată de markeri. Scopul proiectului constă în identificarea de genotipuri cu haplotipuri favorabile pentru rezistenţă sau toleranţă la stresul hidric, arşiţă, rugini, viroze, mălură, fuzarioză, septorioză, calitate şi producţie, cu ajutorul markerilor moleculari şi elaborarea schemelor de selecţie timpurie a acestor allele în programul de ameliorare a grâului. Rezultatele acestui proiect vor deschide noi perspective de accelerare a progresului genetic în ameliorarea grâului. Rezultate scontate: - Metode de lucru optimizate, tehnologii optimizate pentru evidenţierea unor gene importante pentru performanţa grâului; – Implementare tehnologie nouă - KASP, "Kompetitive Allele Specific PCR"; – Genotipuri, elite de grâu cu progres genetic privind rezistenţa sau toleranţa la unii factori biotici şi abiotici importanţi pentru cultura grâului. Modul de aplicare al rezultatelor: - Elaborarea şi publicarea de lucrări ştiinţifice cu rezultatele obţinute prin derularea proiectului; – Organizarea de mese rotunde, vizite şi demonstraţii în câmpurile experimentale; – Participarea la simpozioane, conferinţe cu lucrări ştiinţifice în care sunt prezentate rezultatele obţinute în proiect; – Punerea la dispoziţia amelioratorilor a genotipurilor selectate, publicaţii, rapoarte; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 3: DEZVOLTAREA DE CERCETĂRI FUNDAMENTALE, ÎN SCOPUL DESCHIDERII DE NOI CĂI DE PROGRES ÎN CERCETAREA APLICATIVĂ Obiectivul specific 3.3: Dezvoltarea cercetărilor de fiziologie şi de formare a calităţii şi a producţiei, pentru identificarea de noi căi de îmbunătăţire Proiectul ADER 3.3.1: Influenţa zincului asupra calităţii de panificaţie a grâului de toamnă şi de primăvară Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 2.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│2.000.000│300.751│751.880│571.429│375.940│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul va fi abordat prin intermediul experimentărilor multifactoriale care să permită determinarea calităţii de panificaţie a soiurilor de grâu de toamnă şi de primăvară prin analize specifice de compoziţie chimică. Pe parcursul vegetaţiei se vor determina parametrii de creşterea plantelor, conţinutul de zinc în diferitele organe ale plantei rădăcină, tulpină, frunze,spic, bob integral şi diferitele părţi ale bobului; se vor face de asemenea determinări privind conţinutul de zinc asimilabil din produsul principal şi subprodusele procesului de morărit şi modul în care zincul prezent în făinurile rafinate şi integrale se regăseşte în produsele finite pâine, diferite produse de panificaţie. Principalul factor de variaţie în afara subspeciilor de grâu de toamnă sau de primăvară va fi soiul, urmând a fi testate soiuri autohtone şi soiuri din zonele în care prezenţa unui conţinut ridicat de zinc asimilabil în boabe, se pune cu prioritate - Orientul Mijlociu, Orientul Îndepărtat, Nordul Africii. Se va urmări modul de formare al producţiei, influenţa fenofazelor de formare a producţiei, influenţa factorilor ambientali asupra mecanismelor fiziologice de formare a bobului. Rezultate scontate: - Elaborarea a minimum două variante tehnologice de management al calităţii de panificaţie, prin care să se îmbunătăţească conţinutul în zinc asimilabil al producţiei de grâu de toamnă şi de primăvară; – Modalităţile de creştere a zincului asimilabil în boabe de grâu, funcţie de subspecie, tip de soi; – Ghid de bune practici privind creşterea calităţii de panificaţie a grânelor de toamnă şi de primăvară din punct de vedere al conţinutului de zinc asimilabil. Modul de aplicare al rezultatelor: - Punerea la dispoziţia cultivatorilor de grâu din România, în mod deosebit a celor care valorifică grâul în piaţa mondială, în zonele afectate de carenţa în zinc asimilabil a verigilor tehnologice de cultură, a modalităţilor de creştere a zincului asimilabil din boabe, făină şi subproduse; – Organizarea de mese rotunde, conferinţe şi simpozioane interne şi internaţionale; – Publicarea unei lucrări ştiinţifice indexată BDI, Baza de Date Internaţională şi a unei lucrări ştiinţifice cotată ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării, publicarea de articole în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale, de largă circulaţie; – Se vor realiza rapoarte în atenţia organizaţiilor profesionale şi interprofesionale, a autorităţilor publice centrale şi locale interesate; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 3.3.2: Cercetări privind perfecţionarea tehnologiilor de semănat la culturile succesive sau duble de porumb, floarea soarelui, soia şi cânepă de fibră şi seminţe Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 300.000 lei
┌─────────┬──────┬───────┬──────┬──────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼──────┼───────┼──────┼──────┤
│300.000 │45.113│112.782│85.714│56.391│
└─────────┴──────┴───────┴──────┴──────┘
Rezumat: În România există suprafeţe arabile mari care întrunesc condiţii pedoclimatice favorabile pentru culturi succesive. Cercetările vor include diferite variante de culturi succesive sau duble, simple sau asociate la porumb, floarea soarelui, soia şi cânepă de fibră şi seminţe. Acestea au drept scop elaborarea de noi secvenţe tehnologice sau tehnologii care să conducă la creşterea rentabilităţii fermelor. Cercetările vor include principalele elemente de tehnologie de cultură: asolamentul, sistemul de lucrare a solului, sistemul de fertilizare, semănatul, lucrările solului şi recoltarea. Rezultate scontate: - Noi tehnologii sau noi secvenţe tehnologice pentru dezvoltarea culturilor succesive în condiţii de irigare, dar şi în condiţii de neirigare pentru porumb, floarea soarelui, soia şi cânepă de fibră şi seminţe; – Studii complexe şi de serie, cu condiţii pedoclimatice diferite, în scopul stabilirii principalelor elemente ale tehnologiilor pentru realizarea de culturi succesive. Modul de aplicare al rezultatelor: - Diseminarea rezultatelor prin organizarea de vizite ale fermierilor în câmpurile experimentale; – Prezentarea rezultatelor în emisiuni de specialitate pe posturi de radio şi TV; – Elaborarea de broşuri şi pliante; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 3.3.3: Cercetări în vederea elaborării tehnologiilor culturilor verzi, prioritar prin amestecuri de specii, cu maximizarea impactului favorabil al acestora asupra ecosistemului constituit din principalele culturi de câmp grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă de toamnă, în contextul implementării normelor europene privind condiţionalităţile de mediu şi de asigurare a biodiversităţii, inclusiv prin crearea de zone de interes ecologic Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 600.000 lei
┌───────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│600.000│90.226│225.564│171.429│112.781│
└───────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: În România, deşi a existat interes pentru realizarea de culturi verzi, utilizate în formarea covorului vegetal, a culturilor de acoperire sau ca îngrăşământ verde, au fost întreprinse puţine cercetări în acest domeniu. Proiectul vizează îmbogăţirea bazei de date ştiinţifice a domeniului, având ca finalitate utilizarea celor mai potrivite specii de plante care, prin utilizarea secvenţelor tehnologice optimizate, să asigure succesul economic şi tehnic al acestei practici. În vederea elaborării de secvenţe tehnologice specifice, principalele aspecte urmărite vor fi: - evaluarea potenţialului de pretabilitate pentru înfiinţarea de culturi verzi, precum şi a zonelor cu strat vegetal, în concordanţă cu definirea oficială a acestora, a unui set de specii de plante recomandate pentru asemenea utilizări; – configurarea diferitelor variante tehnologice şi elaborarea unui studiu comparativ al efectelor aplicării acestora asupra însuşirilor fizico-chimice ale solurilor, dinamicii şi structurii floristice a îmburuienării, precum şi asupra necesarului de inputuri tehnologice. Pentru structurarea variantelor experimentale care urmează a fi testate se vor avea în vedere, atât cerinţele exprese ale Regulamentelor UE emise în domeniu, cât şi necesitatea formulării de recomandări bazate pe date experimentale certe. Rezultate scontate: - Stabilirea speciilor cu pretabilitate crescută pentru realizarea culturilor verzi; – Optimizarea verigilor tehnologice, a momentului şi metodelor de încorporare a culturilor verzi, care măresc producţia de biomasă vegetală şi cresc eficienţa utilizării acesteia; – Cuantificarea influenţei culturilor verzi asupra regimului apei în sol, dinamicii şi structurii populaţiilor de buruieni, precum şi asupra necesarului de îngrăşăminte pentru culturile principale, postmergătoare; – Elaborarea unui ghid de bune practici, cu includerea a câte două variante tehnologice la principale culturi de câmp ţintă, grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă de toamna. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de ateliere de lucru, la lansarea şi închiderea proiectului; – Distribuirea de materiale de informare şi comunicate de presă, pe parcursul desfăşurării proiectului; – Participarea la târguri şi expoziţii cu rezultatele obţinute în cadrul proiectului; – Participarea cu comunicări la manifestări ştiinţifice; – Publicarea de articole ştiinţifice şi comunicate de presă; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 4: DEZVOLTAREA CERCETĂRILOR DE AMELIORARE GENETICĂ LA CARTOF PRIN NOI ABORDĂRI GENOMICE ŞI BIOTEHNOLOGICE, CU SCOPUL OBŢINERII DE NOI GENOTIPURI CARE SĂ CORESPUNDĂ EXIGENŢELOR ACTUALE ŞI DE PERSPECTIVĂ PRIVIND PRODUCEREA DE ALIMENTE MAI SĂNĂTOASE, DE CALITATE SUPERIOARĂ, PRETABILE ŞI AGRICULTURII ECOLOGICE ŞI PRODUCERII DE BIOCOMBUSTIBILI ŞI CARE SĂ PERMITĂ UTILIZAREA UNOR NOI METODE TEHNOLOGICE PROTECTIVE FAŢĂ DE MEDIU, CU POTENŢIAL DE CONSERVARE ŞI REGENERARE A RESURSELOR NATURALE Obiectivul specific 4.1: Îmbunătăţirea calităţii producţiei, mărirea diversităţii şi realizarea de genotipuri rezistente la stresul biotic şi abiotic, cu însuşiri speciale, antioxidanţi, vitamine, aminoacizi esenţiali, pretabile pentru diverse folosinţe, inclusiv industrializare Proiectul ADER 4.1.1: Obţinerea de soiuri noi de cartof cu capacitate superioară de răspuns la stresul abiotic şi biotic prin utilizarea determinismului genetic al unor caractere de toleranţă Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Obţinerea de soiuri noi adaptate condiţiilor climatice cu un grad ridicat de adversitate în exprimarea potenţialului genetic al noilor creaţii de ameliorare şi care să răspundă cerinţelor în dinamică ale pieţei, impune creşterea acurateţei şi siguranţei în cadrul schemelor de selecţie aplicate. Maximizarea activităţii de hibridare se va realiza prin efectuarea de experienţe în vederea identificării determinismului genetic în controlul unor caractere dorite de tipul toleranţei la stresul termo-hidric şi mană. Se vor utiliza forme parentale ale căror descendenţe hibride se vor găsi în anul 2019 în etapa de populaţii vegetative - 2, la care vor fi determinate caracterele fenotipice, agronomice şi de aspect cultural. Pe genotipuri provenite din formele parentale şi combinaţiile hibride luate în studiu se vor face determinări privind structura genetică prin analize de laborator, în scopul identificării unor corelaţii pozitive între diferitele secvenţe de alele şi caracterele de toleranţă. După parcurgerea tuturor etapelor de selecţie, se preconizează promovarea unor soiuri noi cu caracteristici de toleranţă la stres termohidric şi mană evidenţiate, care vor aduce beneficii cultivatorilor de cartof prin diminuarea consumului de pesticide, a apei şi a fertilizanţilor aplicaţi. Rezultate scontate: - Caracterizarea fenotipică a 4-6 forme parentale, a 2-3 combinaţii hibride, în cadrul fiecărei combinaţii fiind obţinute 50 - 100 genotipuri; – Realizarea a minim 40-60 paşapoarte genetice; – Stabilirea pe baza corelaţiilor genetice şi a însuşirilor agronomice, a 2-3 genotipuri cu caracteristici superioare de rezistenţă la stresul biotic şi abiotic; – Maximizarea activităţii de hibridare prin folosirea ca forme parentale a unor genotipuri cu determinismul genetic stabilit; – Optimizarea programului de ameliorare a cartofului în România, prin utilizarea determinismului genetic al caracterelor de toleranţă la stresul termohidric şi mana cartofului; – Introducerea în etapele de selecţie a 2-3 linii valoroase, în vederea omologării ca soiuri. Modul de aplicare al rezultatelor: - Diseminarea rezultatelor prin organizarea de mese rotunde cu alte unităţi implicate în ameliorarea cartofului şi fermierii interesaţi şi publicarea în reviste de specialitate; – Genotipurile promovate vor fi introduse într-o schemă de selecţie în care vor fi implicate unităţile de cercetare în domeniu şi fermierii interesaţi; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 5: PRODUCEREA DE CARTOF DE SĂMÂNŢĂ DIN CATEGORIILE SUPERIOARE LA SOIURILE SOLICITATE DE PIAŢĂ ŞI LA NOILE CREAŢII ÎN CURS DE IMPLEMENTARE Obiectivul specific 5.1: Îmbunătăţirea metodelor de producere a cartofului pentru sămânţă din categorii biologice superioare prin noi tehnici, inclusiv de biotehnologii Proiectul ADER 5.1.1: Cercetări privind controlul virotic la cartoful pentru sămânţă şi studiul comportării unor linii şi soiuri româneşti de cartof la noi virusuri cu potenţial dăunător ridicat în contextul schimbărilor climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 600.000 lei
┌───────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│600.000│90.226│225.563│171.429│112.782│
└───────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Pagubele semnificative provocate fermierilor de către unele virusuri nou apărute Potato Aucuba Mozaic Virus, PotatoMop Top Virus, Tobacco Necrosis Virus, impun luarea unor măsuri urgente pentru a împiedica apariţia şi răspândirea acestor viroze. Datorită agresivităţii tulpinilor virale, unele soiuri care până în prezent erau considerate rezistente la virusuri, au trecut în categoria celor sensibile, cultivarea unor astfel de genotipuri conducând la pagube cantitative şi calitative. Pagubele menţionate pot fi prevenite prin adoptarea unui sistem de protecţie adecvat şi eficient şi prin utilizarea unor linii şi soiuri de cartof cu rezistenţă ridicată faţă de infecţia cu virusuri mai puţin cunoscute în prezent în ţara noastră. Implementarea unei metode simple de testare a culturii de cartof în timpul vegetaţiei, utilizând kit- uri rapide şi a unor produse specifice, ce permit identificarea în timp util a focarelor de infecţie cu anumite virusuri, ale căror simptome nu se pot observa vizual. Cercetările se vor efectua în spaţii închise şi izolate, utilizând 10 linii de ameliorare şi soiurile româneşti: Christian, Roclas, Sevastia, Braşovia, Castrum, Marvis, Azaria, Cosiana, Cezarina şi Ervant şi 5 soiuri străine: Bellarosa, Riviera, Sante, Blue Congo şi Carrera. Se vor face teste virotice înainte şi după inoculare cu izolate virale, minim 2500 teste an. Se vor monitoriza datele climatice şi se vor face teste virotice în loturile experimentale şi demonstrative. Se va elabora o aplicaţie web de informare a fermierilor privind evoluţia spaţială şi temporală a virusurilor cu potenţial dăunător ridicat şi avertizarea în cazul apariţiei unor condiţii favorabile pentru extinderea virozelor şi a unor populaţii de afide vectoare, simptome specifice ale unor boli virotice la cartof, măsuri de control, lucrări de combatere vectori. Identificarea genotipurilor rezistente la noile virusuri prezente în ţara noastră constituie o necesitate pentru producătorii de cartof şi pentru organele de decizie care stabilesc politicile adecvate de producere a cartofului, structura de soiuri, orientarea producţiei de cartof din România. Rezultate scontate: - Metodă de identificare a plantelor infectate; – Listă de soiuri româneşti şi linii cu rezistenţă ridicată faţă de virusurile testate; – Cerere de brevet de invenţie pentru metodă rapidă de identificare a plantelor infectate. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de loturi demonstrative; – Întâlniri pe tot fluxul de producere a cartofului în vederea informării producătorilor cu privire la aplicaţia web privind evoluţia spaţială şi temporală a virusurilor cu potenţial dăunător ridicat, creşterea încrederii fermierilor în soiurile româneşti rezistente la bolile virotice; – Workshop-uri, mese rotunde, instruiri, cursuri de formare profesională; – Publicarea unei lucrări ştiinţifice indexată BDI, Baza de Date Internaţională şi a unei lucrări ştiinţifice cotată ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării, publicarea de articole în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale de largă circulaţie; – Pagină web de informare a fermierilor şi producătorilor de cartof pentru sămânţă privind virusurile cu potenţial dăunător ridicat, simptomele induse, modalităţi de identificare rapidă a plantelor infectate, măsuri de control, lucrări de combatere vectori. Proiectul ADER 5.1.2: Cercetări privind producerea de minituberculi în condiţii de izolare specifice Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2020 Bugetul estimat: 450.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│450.000 │67.669│169.173│128.572│84.586│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Pentru realizarea unor producţii mari şi de calitate superioară, o deosebită importanţă o are folosirea în cultură a unui material iniţial cu valoare biologică ridicată, sănătos, care să-şi păstreze caracterele şi însuşirile de soi şi să prezinte rezistenţă la boli şi dăunători. Metodele actuale permit introducerea rapidă în producţie a soiurilor noi româneşti, cerute pe piaţa internă. Etapa premergătoare obţinerii minituberculilor în spaţii protejate tip "insect proof" o reprezintă tehnica de înmulţire "in vitro", în condiţii aseptice, pe medii nutritive artificiale. Materialul biologic utilizat constă în soiuri româneşti de cartof. Pentru îmbunătăţirea calităţii materialului de plantat, sub aspect biologic şi fitosanitar, se impune găsirea unor noi soluţii tehnologice, eficiente şi profitabile din punct de vedere economic, având ca scop final obţinerea unor producţii constante şi de calitate. În cadrul proiectului avem ca principal obiectiv modernizarea sistemului "insect-proof", care să prezinte condiţii controlate de temperatură, umiditate pentru buna producere a minituberculilor în număr ridicat. Se vor utiliza pentru mărirea spaţiului de creştere şi dezvoltare a minituberculilor, ghivece de dimensiuni mai mari de 1,5 l. Substratul nutritiv va fi constituit din: 30% turbă roşie, 70% turbă neagră, granulaţie 0-7 mm, pH - 5,5-6,0, nivel de fertilizare - 0,8 kg /mc, de asemenea, se va adăuga perlit cu granulaţie mare pentru butăşire, 4-6 mm. Rezultate scontate: - Modernizarea şi elaborarea tehnologiei de producere a minituberculilor de cartof pornind de la multiplicarea "in vitro"; – Extinderea în cultură într-un timp mai scurt a soiurilor româneşti Marvis şi Castrum, cu însuşiri agronomice valoroase; – Asigurarea într-un timp mult mai scurt a necesarului de sămânţă pentru soiurile de cartof româneşti Marvis şi Castrum; – Producerea a minimum 700 minituberculi/soi. Modul de aplicare al rezultatelor: - Diseminarea materialului biologic obţinut către cultivatorii de cartof; – Editarea tehnologiei de obţinere a minituberculilor de cartof în spaţii "insect proof", în pliante şi broşuri; – Diseminarea rezultatelor obţinute prin participarea la conferinţe; – Publicarea rezultatelor obţinute în reviste de specialitate; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 5: PRODUCEREA DE CARTOF DE SĂMÂNŢĂ DIN CATEGORIILE SUPERIOARE LA SOIURILE SOLICITATE DE PIAŢĂ ŞI LA NOILE CREAŢII ÎN CURS DE IMPLEMENTARE Obiectivul specific 5.2.: Îmbunătăţirea strategiilor de control şi supraveghere a calităţii cartofului pentru sămânţă Proiectul ADER 5.2.1: Cercetări privind perfecţionarea sistemului de monitorizare, prevenire şi control a principalelor boli bacteriene şi dăunători de carantină care afectează producerea cartofului în România, Clavibacter, Ralstonia, Synchitrium endobioticum, Dithylenchus sp. Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 800.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│800.000│120.301│300.752│228.571│150.376│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Putregaiul inelar Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, putregaiul brun Ralstonia solanacearum şi nematodul tuberculilor de cartof, Ditylenchus destructor, se află pe lista organismelor patogene de carantină fitosanitară supuse reglementărilor stricte la nivel naţional şi european. Pierderile de producţie în cazul bacteriozelor ajung până la 50% sau pot să depăşească 80%. Metodele chimice sau biologice nu sunt eficiente pentru controlul acestor organisme, de aceea strategia de control trebuie să se axeze pe menţinerea zonelor de producţie a cartofului pentru sămânţă, libere de agenţii patogeni, să folosească sămânţă sănătoasă testată, provenită din zone neinfestate şi să respecte măsurile stricte de carantină şi igienă fitosanitară. Fermierii români se confruntă cu probleme financiare grave datorate carantinării suprafeţelor de cartof infestate, a producţiilor compromise şi a pierderii pieţelor de desfacere. Proiectul cuprinde soluţii şi concepte metodologice noi pentru eficientizarea procesului de creare de noi genotipuri de cartof cât şi de producere a materialului de plantat din categoriile biologice superioare cu rezistenţă sporită la patogenul Synchytrium endobioticum, râia neagră şi în special la noile rase fiziologice ale patogenului. Pentru omologarea soiurilor noi de cartof este necesară reabilitarea centrelor de testare a organismelor de carantină fitosanitară la cartof. Noutatea proiectului constă în problemele abordate, pentru prima dată în ţara noastră, referitoare la noile rase fiziologice de râie neagră, mult mai agresive faţă de rasa comună D1- iniţială, capabile să infesteze genotipurile de cartof declarate rezistente la rasa comună, determinarea mecanismului de rezistenţă la patogen prin analize biochimice, metodă care poate rezolva problema clasificării genotipurilor de cartof în rezistente sau sensibile la patogen într-un mod mult mai rapid. Rezultate scontate: - Studiu privind stadiul actual al organismelor de carantină fitosanitară la cartof, Clavibacter, Ralstonia, Synchitrium endobioticum, Dithylenchus sp.; – Bază de date cu agenţii economici autorizaţi în producerea şi multiplicarea cartofului pentru sămânţă la nivel naţional; – Rezultate privind rezistenţa noilor soiuri de cartof create în ţara noastră, a soiurilor din import, precum şi a liniilor în curs de ameliorare la Synchitrium endobioticum, patotipul comun D1; – Rezultate privind noile rase fiziologice de râie neagră, mult mai agresive faţă de rasa iniţială D1, capabile să infesteze soiurile declarate rezistente la patotipul comun D1; – Tehnologii specifice eficiente de prevenire şi control a organismelor de carantină fitosanitară la cartof. Modul de aplicare al rezultatelor: - Întâlniri cu membrii Federaţiei Naţionale Cartoful din România în vederea instruirii fermierilor, organizarea de workshop-uri cu toţi cei implicaţi în crearea de noi genotipuri de cartof şi cultivarea cartofului în ţara noastră; – Publicarea de articole ştiinţifice în reviste de specialitate, editarea de pliante, broşuri; – Participarea la simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 5.2.2: Cercetări privind elaborarea unui sistem inovativ de monitorizare a afidofaunei şi a sistemelor de monitorizare, control şi testare a calităţii biologice la cartoful de sămânţă Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 500.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│500.000 │75.188│187.970│142.857│93.985│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Principalii factori limitativi ai producţiei şi calităţii cartofului pentru sămânţă sunt soiul şi calitatea materialului pentru plantat. Datele privind dinamica şi structura populaţiilor de afide sunt esenţiale în dezvoltarea strategiilor sustenabile de protecţie a culturilor de cartof. Monitorizarea populaţiilor de afide se realizează cu ajutorul curselor de tip Moerike, vase galbene, care se amplasează în câmp în culturile de cartof şi oferă informaţii privind dinamica populaţiilor de afide şi implicit a riscului potenţial de transmitere virotică. Monitorizarea afidelor cu ajutorul cursei aspirante, sistem inovativ pentru ţara noastră, permite determinarea abundenţei şi structurii unui număr mult mai mare de specii implicate în transmiterea virusurilor şi integrarea rezultatelor într-o bază de date, în vederea avertizării riscului infecţiilor virotice la cartoful de sămânţă. Vor fi informaţi în timp real cultivatorii asupra riscului virotic pentru culturile de cartof şi stabilirea momentului optim de intervenţie. Se va prognoza dinamica şi abundenţa speciilor de afide, vectoare de virusuri, funcţie de modificările climatice. Rezultate scontate: - Studiu asupra afidofaunei în relaţie cu condiţiile climatice specifice perioadei de vegetaţie la culturile de cartof de sămânţă; – Îmbunătăţirea calităţii fitosanitare a cartofului pentru sămânţă prin reducerea gradului de infecţie virotică; – Ghid practic de determinare a principalelor specii de afide vectoare de virusuri la cartof şi a bolilor şi dăunătorilor de carantină. Modul de aplicare a rezultatelor: - Informări periodice expediate fermierilor referitoare la structura şi dinamica afidelor şi la riscul răspândirii infecţiilor virotice; – Atenţionări privind necesitatea intervenţei asupra populaţiilor de afide prin măsuri eficiente de control; – Prezentarea datelor în cadrul sesiunilor de comunicări ştiinţifice; – Mese rotunde, instruiri, articole de popularizare, formare profesională cu fermierii din cadrul federaţiilor de specialitate din România, extinderea colaborării internaţionale şi a schimbului de informaţii; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 6: DEZVOLTAREA UNOR TEHNOLOGII CURATE CARE SĂ ACOPERE ÎNTREG LANŢUL ALIMENTAR DE LA FERMĂ LA CONSUMATOR - "FROM FARM TO FORK", ÎN CONCORDANŢĂ CU PRINCIPIILE AGRICULTURII DURABILE, CREŞTEREA SECURITĂŢII ALIMENTARE, A SIGURANŢEI ALIMENTARE ŞI CU RESPECTAREA CERINŢELOR GENERALE ŞI SPECIFICE ALE PIEŢEI Obiectiv specific 6.1: Optimizarea tehnologiilor şi elaborarea ghidurilor de Bune Practici Agricole (BPA) Proiectul ADER 6.1.1: Cercetări privind utilizarea nămolului tehnologic, rezultat din procesarea sfeclei în fabrica de zahăr, ca amendament pentru corectarea pH-ului pe solurile acide Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 350.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│350.000 │52.632│131.579│100.000│65.789│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: La procesarea sfeclei de zahăr în fabricile de zahăr nămolul tehnologic rezultă din operaţiile de purificare, prin metode fizico-chimice a zemii de difuzie, în vederea concentrării şi cristalizării normale a zaharozei. În anul 2017, prin procesarea celor 1.210.000 tone de sfeclă la noi în ţară au rezultat aproximativ 61.000 tone de nămol tehnologic uscat care este stocat în bazinele de decantare din incinta fabricilor. Având în vedere cantitatea foarte mare de CaO(3), 80,9% din nămolul tehnologic, acesta se poate utiliza cu rezultate foarte bune pentru ameliorarea reacţiei acide a solurilor. Prezenţa Ca în sol este foarte favorabilă pentru cultura sfeclei. Pe de altă parte nămolul tehnologic conţine cantităţi importante de azot 0,67%, fosfor 0,67% şi potasiu 0,13%. Proiectul propune înlocuirea amendamentelor calcaroase cu nămol tehnologic pentru corectarea pH-ului acid al solurilor noastre. Cercetările se vor axa pe testarea diferitelor doze de nămol care trebuie aplicate în funcţie de pH-ul solului, metode de aplicare, utilaje folosite, momentul aplicării etc. Rezultate scontate: - Ghid practic privind modul de aplicare şi dozele de nămol tehnologic recomandate în vederea corectării pH-ului acid al solurilor; – Înlocuirea amendamentelor calcaroase provenite de la fabricile de îngrăşăminte cu nămol tehnologic obţinut gratuit de la fabricile de zahăr. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de conferinţe, sesiuni ştiinţifice workshop-uri şi loturi demonstrative; – Nămolul tehnologic ca înlocuitor de amendamente calcaroase va fi utilizat de toţi fermierii cultivatori de sfeclă şi de către alţi fermieri care au terenuri cu pH acid deoarece e livrat gratuit de către fabrici; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 6: DEZVOLTAREA UNOR TEHNOLOGII CURATE CARE SĂ ACOPERE ÎNTREG LANŢUL ALIMENTAR DE LA FERMĂ LA CONSUMATOR - "FROM FARM TO FORK", ÎN CONCORDANŢĂ CU PRINCIPIILE AGRICULTURII DURABILE, CREŞTEREA SECURITĂŢII ALIMENTARE, A SIGURANŢEI ALIMENTARE ŞI CU RESPECTAREA CERINŢELOR GENERALE ŞI SPECIFICE ALE PIEŢEI Obiectivul specific 6.2: Promovarea şi dezvoltarea în cultură a plantelor medicinale şi aromatice Proiectul ADER 6.2.1: Înfiinţarea şi diversificarea continuă a colecţiei naţionale de plante medicinale şi aromatice, aclimatizarea şi introducerea în cultură de noi specii şi perfecţionarea tehnologiilor de cultivare în zona de munte Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 300.000 lei
┌─────────┬──────┬───────┬──────┬──────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼──────┼───────┼──────┼──────┤
│300.000 │45.113│112.782│85.714│56.391│
└─────────┴──────┴───────┴──────┴──────┘
Rezumat: Proiectul îşi propune conservarea şi îmbogăţirea colecţiei de resurse genetice la plantele medicinale şi aromatice din România, prin înfiinţarea unei colecţii naţionale, unde să se regăsească plante medicinale şi aromatice din flora spontană autohtonă şi internaţională, plante rare sau aflate pe cale de dispariţie. Colecţia va fi împărţită în patru categorii: 1- plante anuale; 2 - plante bienale; 3 - plante perene şi 4 - arbuşti şi semiarbuşti. Fiecare categorie va fi compusă din specii de plante ordonate alfabetic, după Nomenclatura Botanică, specificându-se: Clasa, Ordinul, Familia, Specia, Subspecia, Varietatea, Denumirea populară, Provenienţa. Plantele şi seminţele vor fi procurate contra cost, donaţii sau schimb din diverse colecţii particulare, grădini botanice naţionale şi internaţionale, universităţi cu specific agricol, flora spontană. După procurare, plantele vor parcurge o perioadă de aclimatizare în seră, în funcţie de specificul fiecăreia, totodată, urmărindu-se modul de înmulţire a acestora, pentru a asigura un număr optim de plante viitoarei colecţii şi eventualelor goluri apărute pe parcursul aclimatizării în câmp. Rezultate scontate: - Colecţie cu minim de 200 specii şi subspecii, care va sta la baza viitoarelor cercetări în domeniul plantelor medicinale şi aromatice, având ca scop menţinerea biodiversităţii, îmbogăţirea colecţiei de resurse genetice, salvarea speciilor aflate pe cale de dispariţie; – Introducerea în cultură a 2 noi specii de plante medicinale şi aromatice şi elaborarea a 2 tehnologii de cultură specifice. Modul de aplicare al rezultatelor: - Diseminarea rezultatelor proiectului prin intermediul articolelor publicate în reviste de specialitate, prin broşuri, prin tipărirea unei cărţi care să surprindă stadiile de dezvoltare a plantelor, facilitând astfel recunoaşterea mai uşoară a acestor specii; – Prezentarea rezultatelor în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, mese rotunde, vizite în câmp, instruiri şi consultanţă pentru fermierii interesaţi; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 7: DEZVOLTAREA DE NOI PRODUSE, PRACTICI, PROCESE ŞI TEHNOLOGII INTEGRATE PRODUCŢIEI HORTICOLE Obiectivul specific 7.1: Conservarea şi gestionarea biodiversităţii horticole pentru generaţiile viitoare Proiectul ADER 7.1.1: Cercetări privind potenţialul agrobiologic al unor soiuri şi portaltoi din specii termofile de pomi şi arbuşti fructiferi în vederea intensivizării tehnologiilor de cultură Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 850.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│850.000│127.820│319.549│242.857│159.774│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Sortimentul pomicol şi înfiinţarea plantaţiilor la nivel naţional sunt determinate mai mult de economia de piaţă, fapt ce impune crearea de soiuri de bună calitate, adaptate, rezistente/toleranţe la bolile şi dăunătorii specifici. Caisul, piersicul şi migdalul găsesc condiţii favorabile de dezvoltare în zona de sud-est, sud şi vest a României. Este necesară extinderea suprafeţelor de livezi cultivate cu aceste specii şi utilizarea soiurilor autohtone sau aclimatizate la noi în ţară. În plus, cultura migdalului necesită studii aprofundate privind sortimentul şi pretabilitatea în condiţiile actuale. Variabilitatea genetică a soiurilor de cais, piersic şi migdal impun evaluarea diferenţelor de creştere şi fructificare, în scopul cunoaşterii biologiei acestora şi prin aceasta, stabilirea adaptabilităţii la schimbările climatice actuale. Diferenţele fenotipice servesc la identificarea şi evaluarea potenţialului agrobiologic al materialului studiat, în relaţie cu factorii ecologici, fapt ce permite introducerea în cultură şi a altor soiuri valoroase provenite din cele mai diverse zone. În rapoartele anuale privind monitorizarea şi evaluarea potenţialului agrobiologic la speciile cais, piersic şi migdal, se va pune accentul pe: ● adaptabilitatea soiurilor studiate la condiţiile climatice şi edafice; ● cantitatea şi calitatea producţiei de fructe; ● productivitatea soiurilor şi compatibilitatea cu portaltoii specifici; ● rezistenţă sau toleranţă la principalii agenţi patogeni; ● sortiment diversificat şi eşalonat pe o perioadă cât mai lungă de timp. În urma rezultatelor obţinute, se doreşte extinderea suprafeţelor cultivate cu aceste specii pomicole valoroase şi utilizarea preponderentă a soiurilor româneşti. Rezultate scontate: - Rapoarte anuale privind monitorizarea şi evaluarea potenţialului agrobiologic la speciile cais, piersic şi migdal; – Înscrierea la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea şi Încercarea Soiurilor, a 2 selecţii de cais şi piersic, evidenţiate pe parcursul activităţilor desfăşurate; – Omologarea a 2 soiuri de cais şi piersic; – Broşură privind completarea conveierului varietal zonal cu soiuri de cais, piersic şi migdal; – Bază de date privind plantaţiile pomicole de cais, piersic şi migdal din zona de sud-est a României. Modul de aplicare al rezultatelor: - Diseminarea rezultatelor cercetării prin organizarea de workshop-uri la care să participe instituţiile interesate, fermieri, cercetători, studenţi; – Diseminarea rezultatelor cercetării prin broşuri şi pliante; – Demonstraţii practice privind secvenţele tehnologice pentru speciile cais şi piersic; – Publicarea rezultatelor cercetării în 5 lucrări ştiinţifice cotate ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării, minimum o lucrare/indexate BDI, Baza de Date Internaţională, în reviste naţionale şi/sau internaţionale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.1.2: Selecţia, conservarea şi valorificarea biodiversităţii levurilor din microbiota viticolă zonală Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 800.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│800.000│120.301│300.752│228.571│150.376│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Vinul, ca produs al fermentaţiei alcoolice a mustului, manifestă în compoziţia sa fizico-chimică şi în caracteristicile organoleptice, pe lângă influenţa soiului de viţă, a solului, a condiţiilor pedoclimatice specifice podgoriei, a tehnologiei de vinificaţie, şi influenţa caracterelor morfo-fiziologice şi enologice ale drojdiilor. În prezent, în procesul de vinificaţie, sunt utilizate suşe comerciale preparate de obicei sub formă de drojdii uscate active care, dacă sunt alese corespunzător, asigură o fermentaţie rapidă şi diminuează riscurile. S-a constatat totuşi că, prin utilizarea acestor drojdii se produce o uniformizare a caracterelor vinurilor şi că în diferite areale viticole renumite, există levuri care contribuie şi accentuează tipicitatea teritorială, iar în condiţiile unei concurenţe acerbe este foarte importantă personalitatea şi tipicitatea vinului. Pe de altă parte, există un interes crescut în utilizarea suşelor indigene şi a speciilor sălbatice care pot contribui la îmbunătăţirea calităţii senzoriale a vinurilor şi care pun în evidenţă biodiversitatea unei anumite regiuni viticole. Proiectul îşi propune pe de o parte, selecţia şi conservarea unor tulpini de drojdii din areale viticole româneşti, iar pe de altă parte definirea proprietăţilor enologice ale tulpinilor şi selecţia de suşe de levuri valoroase pentru producerea unei game variate de vinuri. Se va avea în vedere screeningul speciilor autohtone Saccharomyces şi non - Saccharomyces, precum şi utilizarea culturilor mixte în procesul de vinificaţie, în scopul îmbunătăţirii proprietăţilor senzoriale şi prezervării tipicităţii de areal şi soi a vinului. Aceste tulpini vor fi caracterizate din punct de vedere al producerii unor produşi secundari, enzime extracelulare, cu importanţă enologică semnificativă în calitatea vinului şi în îmbunătăţirea proprietăţilor senzoriale ale vinului. Rezultate scontate: - Caracterizarea biodiversităţii drojdiilor în areale viticole consacrate; valorificarea biodiversităţii microorganismelor din microbiota viticolă zonală, prin selecţia unor suşe de drojdii adaptate la caracteristicile nutriţionale ale materiei prime, cu impact pozitiv asupra caracteristicilor organoleptice şi tipicităţii vinurilor; – Crearea unei colecţii de germoplasmă levuriană la nivel naţional; – Utilizarea în procesul de vinificaţie a unor culturi duble Saccharomyces şi non - Saccharomyces, cu rol în îmbunătăţirea proprietăţilor senzoriale ale vinului; – Crearea unor vinuri personalizate, cu accentuarea caracterului de terroir. Modul de aplicare al rezultatelor: - Diversificarea ofertei de drojdii autohtone cu rol în obţinerea unor vinuri cu tipicitate de areal viticol; – Diseminarea rezultatelor cercetării prin organizarea de workshop-uri şi mese rotunde; – Prezentarea de lucrări ştiinţifice cu rezultatele obţinute la conferinţe, simpozioane naţionale şi internaţionale; – Diseminarea rezultatelor cercetării prin broşuri, pliante; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.1.3: Ameliorarea sortimentului de soiuri pentru struguri de masă pentru crearea unor genotipuri adaptabile la factorii de mediu stresanţi, în condiţiile păstrării unor standarde ridicate de calitate şi rentabilitate Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 850.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│850.000│127.820│319.549│242.857│159.774│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Prin acest proiect se are în vedere identificarea necesităţii efectuării selecţiei clonale la soiurile de masă admise în cultură în principalele podgorii, iniţiindu-se selecţia clonală la acele soiuri de masă care sunt cerute de piaţă. Clonele selectate vor fi înmulţite şi plantate în câmpuri comparative şi de încercare, în vederea testării lor. Testarea comparativă se va axa pe studiul comportării elitelor clonale în condiţiile de mediu specifice fiecărei zone viticole implicată în proiect, punându-se accent pe adaptabilitatea acestora la factorii abiotici şi biotici stresanţi. Înscrierea elitelor clonale pentru omologare la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, se va face în funcţie de rezultatele obţinute în procesul de selecţie şi testare. Rezultate scontate: - Identificarea condiţiilor de mediu specifice ecosistemelor viticole participante la proiect; – Bază de date cu soiurile de masă, cultivate în cadrul acestor areale; – Selecţii clonale din soiurile reprezentative pentru arealele implicate în cercetare, pentru struguri de masă; – Câmpuri comparative cu elitele clonale selectate; – Câmpuri de încercare cu elitele clonale de perspectivă; – Material liber de viroze, G 0, pentru testare şi înmulţire; – Plantaţii bază şi certificate cu clone ale soiurilor de struguri pentru masă recomandate pentru arealele implicate în proiect; – Broşură de prezentare a clonelor cu adaptabilitate ridicată la condiţii specifice de mediu. Modul de aplicare a rezultatelor: - Înfiinţarea de loturi demonstrative cu noile elite clonale din soiuri pentru struguri de masă; – Multiplicarea rapidă a celor mai valoroase clone pentru extinderea lor; – Organizarea de workshop-uri şi mese rotunde pentru diseminarea rezultatelor obţinute; – Acordarea de consultanţă privind selecţia pentru plantare a soiurilor şi clonelor cu adaptabilitate ridicată la condiţii specifice de mediu; – Diseminarea rezultatelor prin comunicări, articole, broşuri; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.1.4: Evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol la impactul dăunător al organismelor concurente şi antagonice, în vederea elaborării şi implementării unor noi tehnologii de control fitosanitar adaptate factorilor de stres biotici şi abiotici, cu impact redus asupra mediului Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 800.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│800.000│120.301│300.752│228.571│150.376│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul îşi propune determinarea patogenităţii şi agresivităţii principalilor patogeni şi dăunători ai viţei de vie în vederea elaborării şi implementării unor noi tehnologii, metode şi mijloace de control fitosanitar cu impact redus asupra ecosistemului viticol. Obiective strategice şi activităţi: - Determinarea patogenităţii şi agresivităţii principalilor patogeni şi dăunători ai viţei de vie, diagnoza situaţiei actuale pe zone de cultură, 8 zone viticole, analize şi observaţii specifice în teren; – Testarea ecologică şi evaluarea multianuală a vulnerabilităţii ecosistemului viticol la incidenţa atacului organismelor dăunătoare, prognoza şi avertizarea apariţiei acestora în plantaţiile viticole studiate; – Monitorizarea factorilor de risc biotici şi abiotici, studiul influenţei schimbărilor climatice, a factorilor ecologici şi tehnologici ce condiţionează apariţia şi evoluţia principalilor patogeni şi dăunători ai viţei de vie, în funcţie de amplasarea geografică şi orografică a exploataţiilor viticole şi supravegherea evoluţiei calităţii mediului; – Refacerea dezechilibrelor biocenotice prin utilizarea optimă a inputurilor tehnologice şi implementarea resurselor genetice autohtone cu potenţial de producţie ridicat rezistenţă/toleranţă la factorii biotici şi abiotici; – Diminuarea efectului perturbator al organismelor concurente prin elaborarea şi implementarea unor noi tehnologii agro-eco-eficiente, adaptate schimbărilor climatice, cu impact redus asupra ecosistemului viticol. Rezultate scontate: - Evaluarea multianuală a vulnerabilităţii ecosistemului viticol la incidenţa atacului organismelor dăunătoare, elaborarea de noi tehnologii, măsuri şi mijloace îmbunătăţite de diminuare a impactului economico-productiv al acestora; – Monitorizarea factorilor de risc biotici şi abiotici care induc starea de vulnerabilitate şi favorizează emergenţa şi reemergenţa organismelor concurente şi antagonice, prognoza şi avertizarea apariţiei acestora în plantaţiile viticole studiate; – Noi tehnologii de control fitosanitar al bolilor, dăunătorilor şi buruienilor adaptate factorilor de risc biotici şi abiotici la nivel zonal, local şi de fermă, cu impact redus asupra ecosistemului viticol; – Bază de date privind structura şi dinamica organismelor concurente şi antagonice la nivel zonal, local şi de fermă, 8 zone viticole, 30 locaţii şi 60 de ferme viticole reprezentative; – Metode noi de prognoză şi avertizare rapide şi eficiente la nivel zonal şi local; – Ghid fitosanitar de control al bolilor şi dăunătorilor viţei de vie; – Elaborarea de noi tehnologii, de prevenire şi control, adaptate condiţiilor agro-eco-climatice regionale şi locale specifice; – Reducerea costurilor de producţie cu minim 20%; – Creşterea profitului cu minim 15% şi a stabilităţii producţiei cu 5 - 10%. Modul de aplicare al rezultatelor: - Diseminarea informaţiilor cuprinse în baza de date privind structura şi dinamica organismelor concurente şi antagonice la nivel zonal, local şi de fermă; – Diseminarea rezultatelor cercetării prin Ghidul fitosanitar de control al bolilor şi dăunătorilor viţei de vie, broşuri, pliante, prezentări power-point; – Organizarea de workshop-uri şi mese rotunde cu fermieri şi specialişti în vederea prezentării rezultatelor; – Participarea la conferinţe naţionale şi internaţionale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 7: DEZVOLTAREA DE NOI PRODUSE, PRACTICI, PROCESE ŞI TEHNOLOGII INTEGRATE PRODUCŢIEI HORTICOLE Obiectivul specific 7.2: Ameliorarea speciilor horticole în vederea creşterii siguranţei şi securităţii alimentare Proiectul ADER 7.2.1.: Îmbogăţirea genofondului legumicol prin obţinerea de creaţii biologice destinate obţinerii de soiuri şi hibrizi din familia Solanaceae, tomate, ardei, pătlăgele vinete Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.890.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.890.000│284.211│710.526│540.000│355.263│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul îşi propune ca prin lucrări de hibridări, retroîncrucişări şi selecţie, utilizând genitori proveniţi din colecţia de germoplasmă şi care au caractere şi însuşiri valoroase, să se obţină linii noi la tomate pentru cultivarea în câmp şi spaţii protejate, ardei şi pătlăgele vinete, precum şi material genetic pentru continuarea lucrărilor de ameliorare. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, va fi constituită o colecţie de lucru pentru fiecare specie şi se vor identifica sursele de gene din specii cultivate de la care se pot transfera gene de rezistenţă sau toleranţă la factorii de stres. Vor fi stabilite programe complexe de ameliorare. Aceste programe vor urmări obţinerea de linii cu caractere şi însuşiri de calitate superioară a fructelor, aspect, mărime, culoare, aromă, etc., calitate nutriţională şi pretabilitate la diferite sisteme de cultură, cultură în câmp sau în spaţii protejate. Noile linii vor avea un potenţial de producţie sporit sau cel puţin egal cu al cultivarelor utilizate în prezent dar vor avea o toleranţă mai ridicată la factorii nefavorabili de mediu. Liniile obţinute în cadrul acestui proiect vor urma trei direcţii de utilizare: ● cele cu potenţial productiv ridicat vor fi introduse în culturi comparative pentru testare în reţeaua ISTIS; ● după aprecierea însuşirilor calitative ale fructelor, la o serie de linii va fi testată capacitatea combinativă în vederea stabilirii genitorilor pentru producerea de hibrizi F1; ● alte linii valoroase vor urma un nou ciclu de ameliorare pentru obţinere de noi cultivaruri. Rezultate scontate: - Crearea de colecţii de lucru pentru fiecare din cele trei specii, tomate, ardei şi pătlăgele vinete; – Stabilirea Programului de ameliorare care cuprinde hibridări şi selecţie, utilizând genitorii care au caracterele şi însuşirile necesare, în special caractere de calitate superioară a producţiei şi rezistenţă la factorii de stres; – Obţinerea de linii noi la tomate, ardei şi pătlăgele vinete strict specializate în funcţie de domeniul de utilizare: consum în stare proaspătă şi industrializare; – Verificarea liniilor noi în câmpuri de culturi comparative; – Înaintarea spre testare în reţeaua ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, a 3 linii de tomate, 1 linie de ardei şi 1 linie de pătlăgele vinete, pentru consum în stare proaspătă şi industrializare. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de mese rotunde şi vizite de lucru pentru fermieri în vederea prezentării rezultatelor obţinute; – Participarea cu prezentări la sesiuni/simpozioane ştiinţifice; – Diseminarea rezultatelor obţinute prin broşuri şi pliante; – Organizarea de culturi comparative pentru verificarea liniilor noi; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.2.2: Implementarea unor noi metode de ameliorare a speciilor pomicole în vederea eficientizării şi reducerii timpului în procesul de selecţie Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.800.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.800.000│270.676│676.692│514.286│338.346│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Având în vedere dezvoltarea ontogenetică îndelungată a plantelor pomicole, dar şi durata lungă a procesului de selecţie şi verificare a soiurilor, ameliorarea ştiinţifică este un proces greu, consumator de timp şi energie, dar totodată principalul mijloc de modificare conştientă a genotipurilor în folosul cultivatorilor şi consumatorilor. Completarea metodelor clasice de ameliorare cu cele noi, exemplu: inoculări artificiale, selecţie asistată de markeri moleculari, altoirea pe portaltoi de vigoare redusă, etc., permite amelioratorului să realizeze selecţia, timpuriu, pentru un caracter sau combinaţii de caractere scurtând astfel procesul de creare a unui soi nou. Scopul proiectului este identificarea, evaluarea şi selecţia genotipurilor pomicole cu însuşiri individuale şi/sau asociate, care să constituie fundamentul genetic nou în procesul de creare de soiuri cu rezistenţă durabilă la boli şi fructe de calitate. Materialul genetic valoros, existent în România, printr-o selecţie timpurie prin metode avansate poate fi folosit cu succes în procesul de ameliorare. Rezultate scontate: - 6 baze de date privind caracterizarea fenotipică a surselor de variabilitate pentru rezistenţa la bolile specifice plantelor pomicole, productivitatea şi calitatea fructelor la măr, păr, prun, cireş, căpşun, afin; – 2 screening-uri a unor gene de rezistenţă la bolile specifice în populaţii hibride cu grad diferit de polimorfism la măr şi căpşun; – 2 genotipuri de cătina selectate din flora spontană; – 2 metode îmbunătăţite de scurtare a timpului de ameliorare a genotipurilor. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea unui workshop privind prezentarea genotipurilor selectate timpuriu care vor fi utilizate în programele de ameliorare la speciile pomicole, soiuri şi portaltoi; – Înfiinţarea de culturi comparative pentru promovarea genotipurilor selectate la 6 specii, măr, păr, prun, cireş, căpşun, afin; – Elaborarea, prezentarea şi publicarea a 5 articole în reviste naţionale şi internaţionale privind nivelul genetic al germoplasmei pomicole; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.2.3: Valorificarea fondului de germoplasmă viticolă autohtonă prin crearea de noi soiuri de viţă de vie cu potenţial cantitativ şi calitativ superior, cu rezistenţă genetică la boli şi factorii de stres Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 800.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│800.000│120.301│300.752│228.571│150.376│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul urmăreşte valorificarea diversităţii resurselor genetice în ameliorarea sortimentului viticol, în contextul viticulturii durabile. Vor fi realizate cercetări privind: - Crearea unei baze de date privind genotipurile valoroase; – Evaluarea ecosistemului viticol - bază de date; – Caracterizarea complexă a genotipurilor valoroase luate în studiu prin: ● descriere ampelografică; ● fişe de caracterizare pe baza descriptorilor OIV; ● fişe descriptive a anilor de recoltă, spectrul fenologic, fertilitate, potenţial biologic şi calitativ, dinamică maturare struguri şi stabilire moment optim de recoltare, evaluare calitativă a strugurilor la recoltare. – Realizarea documentaţiei şi depunerea la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, în vederea înscrierii noilor soiuri în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România; – Stabilirea profilului compoziţional, senzorial şi caracterizarea organoleptică a vinurilor obţinute. Rezultate scontate: - Descrierea combinaţiilor hibride valoroase aflate în câmpurile experimentale - elite hibride cu toleranţă sporită la boli, la stresul termic şi hidric, cel puţin 6 elite hibride de luat în studiu; – Fişe de caracterizare ampelografică a genotipurilor luate în studiu, după OIV, Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului, descriptor list for grape varieties and Vitis species - 2nd edition O 2009 - cel puţin 6 fişe; – Înscrierea în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România a noilor creaţii biologice, cel puţin 3 soiuri noi; – Profilul compoziţional, senzorial şi caracterizarea organoleptică a vinurilor obţinute; – Schimb de material viticol, viţe altoite, între parteneri, în vederea stabilirii comportării noilor creaţii - soiuri, în diferite areale viticole în perspectiva zonării acestora. Modul de aplicare al rezultatelor: - Promovarea în rândul societăţilor comerciale cu profil vitivinicol şi a producătorilor de struguri de masă şi vin din zona de influenţă a unităţii, a noilor creaţii realizate de cercetarea ştiinţifică românească prin organizarea de loturi demonstrative; – Schimb de material viticol viţe altoite între parteneri în vederea stabilirii comportării noilor creaţii în diferite areale viticole în perspectiva zonării acestora; – Introducerea noilor creaţii în Lista de soiuri de viţă de vie cultivate în diferite podgorii; – Publicarea de lucrări ştiinţifice în reviste de specialitate cu rezultatele cercetării; – Organizarea unui workshop de prezentare a rezultatelor obţinute cu producătorii de struguri de masă, societăţi comerciale din zona de influenţă a unităţii; – Participarea la simpozioane ştiinţifice cu prezentări ale rezultatelor cercetării; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.2.4: Crearea de noi soiuri, asigurarea seminţei de bază la speciile şi soiurile de legume din Podişul Transilvaniei şi protecţia integrată a culturilor Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 650.000 lei
┌───────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│650.000│97.744│244.361│185.715│122.180│
└───────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul vizează obţinerea de noi cultivaruri de legume, concomitent cu realizarea de material biologic din categorii superioare, în cadrul selecţiei conservative la speciile de legume: ceapă, usturoi, păstârnac, varză, gulie, ridichi, fasole. Cercetările se efectuează pe tot ciclul biologic al cultivarelor de legume: vărzoase, bulboase, rădăcinoase şi păstăioase, propuse în proiect. Studiile se efectuează în cadrul selecţiei conservative pe materialul biologic din verigile de selecţie superioare, la cultivarele omologate şi pe materialul biologic selectat pentru omologare. Scopul cercetărilor este de a realiza materialul biologic din categorii biologice superioare în cadrul selecţiei conservative necesar pentru producţiile de consum. Principalele verigi ale procesului de înmulţire şi de menţinere a valorii biologice a soiurilor sunt: asigurarea seminţei de bază prin selecţie conservativă, respectarea tehnologiilor de cultură şi a măsurilor speciale de menţinere a purităţii biologice a soiurilor. Asigurarea seminţei de bază prin selecţie conservativă are drept scop conservarea de bază a soiurilor prin eliminarea tuturor descendenţelor netipice acestora. Proiectul îşi propune efectuarea studiilor în cadrul selecţiei conservative pe material biologic din verigile de selecţie superioară, la speciile de legume omologate. Rezultate scontate: - Realizarea unui material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la speciile de legume: ceapă, usturoi, păstârnac, varză, gulie, ridichi, fasole; – Menţinerea colecţiei de germoplasmă la speciile de legume, vărzoase, bulboase, rădăcinoase şi păstăioase; – Asigurarea seminţei de bază din cultivarele ce fac obiectul acestui proiect, la nivelul cererii pe piaţă; – Înaintarea spre verificare în reţeaua ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, a patru cultivaruri de legume: usturoi, fasole, ceapă roşie, varză; – Realizarea unor studii, analize în ceea ce priveşte calitatea soiurilor de legume cele mai valoroase omologate şi în curs de omologare. Modul de aplicare al rezultatelor: - Publicarea de articole cu rezultatele cercetării în reviste de specialitate adresate fermierilor; – Realizarea de câmpuri experimentale; – Conservarea fondului genetic legumicol pe specii şi verigi de selecţie; – Prezentarea de lucrări ştiinţifice cu rezultatele cercetării în cadrul simpozioanelor şi meselor rotunde; – Diseminarea rezultatelor cercetării prin broşuri şi pliante; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.2.5: Îmbunătăţirea şi diversificarea germoplasmei unor culturi legumicole destinate pentru produse alimentare, în scopul creşterii productivităţii şi calităţii recoltei, a adaptabilităţii la factorii de stres biotic şi abiotic Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 800.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│800.000│120.301│300.752│228.571│150.376│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Cercetările vor debuta cu constituirea bazelor de germoplasmă pentru fiecare specie, punându-se accent pe varietăţile şi populaţiile locale. Se va evalua patrimoniul genetic colecţionat iar cultivarele cu caracteristici distincte vor fi promovate din câmpul de colecţie în câmpul de lucru. Genotipurile selecţionate vor fi supuse lucrărilor intensive de ameliorare, cu scopul imprimării caracteristicilor genetice de productivitate ridicată, calitate, adaptabilitate la condiţiile extreme de mediu, cu maturare concentrată a producţiei pentru a se recolta mecanizat. Genotipurile ameliorate care întrunesc condiţiile impuse vor fi propuse pentru omologare şi brevetare iar în paralel se vor desfăşura studii şi cercetări în vederea elaborării tehnologiilor specifice de cultură şi se vor realiza studii de laborator privind analiza biochimică a producţiei, cu scopul cunoaşterii mai aprofundate şi identificării reţetelor eficiente de valorificare ca produs alimentar. Rezultate scontate: - Realizarea şi consolidarea bazelor de germoplasmă pentru speciile implicate în proiect: fasole, bob, mazăre de grădina, topinambur, năut, arahide, soia, linte; – Identificarea şi ameliorarea genotipurilor valoroase cu capacitate de producţie ridicată şi stabilă, cu însuşiri de calitate superioară, conţinut în proteină brută, cu rezistenţă/toleranţă genetică la secetă şi temperaturi extreme, în contextul schimbărilor climatice şi pretabile pentru recoltarea mecanizată; – Omologarea şi brevetarea de noi genotipuri cu expresivitate fenotipică distinct valoroasă, un soi de bob, un soi de mazăre de grădina, un soi de fasole, un soi de topinambur; – Elaborarea unor tehnologii specifice de cultură prin implementarea de soluţii tehnice moderne; – Realizarea analizelor biochimice şi identificarea direcţiilor de utilizare cu aport direct în creşterea securităţii alimentare; – Asigurarea necesarului de sămânţă pentru fiecare genotip omologat cu scopul extinderii acestuia în producţie pe scară largă. Modul de aplicare al rezultatelor: - Elaborarea şi publicarea de articole de popularizare în reviste de specialitate; – Comunicarea rezultatelor în cadrul unor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale; – Organizarea de loturi demonstrative; – Includerea liniilor de perspectivă în reţeaua oficială de înregistrare a soiurilor; – Realizarea unor fişe tehnice de prezentare şi a tehnologiilor specifice de cultură pentru noile creaţii biologice; – Multiplicarea noilor soiuri prin asigurarea necesarului de seminţe pentru transfer tehnologic; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.2.6: Cercetări privind variaţia genetică, analizată prin tehnologia de secvenţiere de ultimă generaţie - NGS, la specii legumicole şi pomicole de interes economic, în vederea genotipării acestora şi obţinerea unei baze de date a variaţiilor genetice specifice speciilor autohtone Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.500.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.500.000│225.564│563.910│428.571│281.955│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Un instrument fundamental pentru caracterizarea, selecţia şi ameliorarea speciilor vegetale îl constituie noile tehnici de genetică moleculară, care pot furniza informaţii privind succesiunea nucleotidelor în lanţurile de ADN. Punerea în evidenţă şi înţelegerea variaţiei genetice, presupune identificarea sensibilităţii la boli şi a variaţiilor fenotipice. Scopul proiectului este de a optimiza metodele şi tehnicile de analiză moleculară a ADN - ului, de a le aplica în analiza genotipurilor de interes economic ale speciilor legumicole şi pomicole, cultivate în România, pentru a compara secvenţele nucleotidice în vederea realizării unei baze de date a variaţiilor genetice specifice speciilor autohtone, pentru minimum 4 specii legumicole şi pomicole, cu minim 5 varietăţi, în vederea utilizării acesteia pentru creşterea producţiei şi veniturilor fermierilor. Activitatea de cercetare va presupune: - analiza bazei de date publice existentă, privind secvenţele genomice identificate şi caracterizate până în prezent, precum şi caracterizarea fenotipică a genotipurilor luate în studiu; – monitorizarea în cultură a caracterelor fenotipice a genotipurilor luate în studiu pe tot parcursul derulării proiectului; – analiza moleculară a genotipurilor de interes, care va cuprinde: ● identificarea mutaţiilor, conform principiului enzimatic utilizat pentru a detecta modificarea structurii primare a ADN; ● evidenţierea produselor de detectare, prin strategii de etichetare şi de separare a fragmentelor genetice amplificate; ● optimizarea metodelor de extracţie a ADN-ului, în scopul obţinerii unor rezultate de cercetare de înaltă calitate care să asigure implementarea cu succes a acestor analize. – genotiparea polimorfismului nucleotidic singular - SNPs-single nucleotide polymorphisms, a variantelor alelice analizate, care se va realiza prin programe bioinformatice. Analiza bioinformatică a secvenţelor nucleotidice obţinute, va permite detecţia variaţiilor alelice rare prin confirmarea genelor candidate pentru caracterele importante din punct de vedere economic. Rezultate scontate: Dezvoltarea şi optimizarea unor metode enzimatice pentru selecţia variantelor alelice, prin: - analiza polimorfismului fragmentelor de ADN, Cleavage Fragment Length Polymorphism, pentru screening-ul mutaţiilor, care poate detecta cu precizie modificările secvenţei, inclusiv substituţii de perechi de baze, inserţii şi deleţii; – fracţionarea probelor nucleotidice, Invasive Cleavage of Nucleotide Probes, ce va permite diferenţierea între homozigoţi şi heterozigoţi folosind enzimele de restricţie care recunosc suprapunerea nucleotidelor în fragmentul ţintă de ADN; – amplificarea randomică a ADN-ului genomic, Random amplified polymorphic DNA-RAPD, care va permite detectarea diferenţelor calitative şi cantitative la nivelul genomului. Această tehnică de amprentare genetică foloseşte primeri aleatori pentru amplificarea randomică a ADN sau ADN complementar; Detectarea variantelor alelice, prin: - secvenţierea ADN-ului, Next generation DNA sequencing - NGS, care este utilizată pentru a stabili indentitatea variaţiilor de nucleotide specifice secvenţelor genice; – realizarea unei baze de date "digital sequence information" la varietăţi de interes economic ale speciilor legumicole şi pomicole luate în studiu. Modul de aplicare al rezultatelor: - Întâlniri cu asociaţiile horticole în vederea valorificării rezultatelor proiectului şi prezentarea avantajelor utilizării informaţiei genetice obţinute pentru îmbunătăţirea programelor de ameliorare; – Livrabilele proiectului vor fi puse la dispoziţie, în vederea optimizării programelor de ameliorare ce vor trebui modificate în scopul selecţiei genomice; – Realizarea unei baze de date a variaţiilor genetice specifice speciilor autohtone, disponibilă inclusiv autorităţilor competente în domeniu; – Articol ştiinţific cotat ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – Publicarea de articole în reviste naţionale şi internaţionale; – Participarea la conferinţe naţionale şi internaţionale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 7: DEZVOLTAREA DE NOI PRODUSE, PRACTICI, PROCESE ŞI TEHNOLOGII INTEGRATE PRODUCŢIEI HORTICOLE Obiectivul specific 7.3: Modernizarea tehnologiilor de înmulţire şi de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă eficienţă a resurselor naturale şi antropice, diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea protecţiei mediului înconjurător Proiectul ADER 7.3.1: identificarea şi stabilirea influenţei unor portaltoi asupra culturilor de legume altoite din familia Solanaceae şi Cucurbitaceae Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 900.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│900.000│135.338│338.346│257.143│169.173│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Obiectivul principal al propunerii de proiect se referă la stabilirea fluxului tehnologic pentru obţinerea unor noi combinaţii genotipice de legume pentru spaţii protejate, în contextul protejării mediului înconjurător şi sănătăţii consumatorilor din România. Prin folosirea unui material biologic altoit, diferite combinaţii genotipice româneşti, se elimină necesitatea efectuării tratamentelor chimice pentru dezinfecţia solului, poluante şi cancerigene. Obiectivul proiectului este de modernizare a tehnologiilor de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă eficienţă a resurselor naturale şi antropice, îmbunătăţirea protecţiei mediului înconjurător, ca prioritate pe plan naţional şi mondial. Proiectul va implementa un material biologic şi tehnologii inovative de cultivare a legumelor româneşti şi străine, cu impact multivalent asupra producătorilor şi consumatorilor. Rezultate scontate: - Identificarea de portaltoi compatibili: unul din fam. Solanaceae şi unul din fam. Cucurbitaceae; – Obţinerea de combinaţii genotipice noi, altoi x portaltoi: 3 din fam. Solanaceae şi 3 din fam. Cucurbitaceae; – Tehnologii specifice de cultură în spaţii protejate, una pentru Solanaceae altoite şi una pentru Cucurbitaceae altoite; – Eliminarea tratamentelor chimice pentru dezinfecţia solului; – Reducerea densităţii de plantare cu peste 6 - 8%; – Creşterea producţiei de fructe cu peste 16%; – Obţinerea unor producţii de calitate E şi a-I-a de peste 75%; – Obţinerea de fructe cu compoziţie biochimică şi calitate organoleptică asemănătoare cu a fructelor nealtoite. Modul de aplicare al rezultatelor: - Înfiinţarea de câmpuri experimentale pentru transferarea rezultatelor obţinute la posibili beneficiari, legumicultori, persoane fizice şi/sau persoane juridice, firme specializate în producere de legume în spaţii protejate; – Participarea la 3 simpozioane naţionale/internaţionale; – Publicarea a 3 lucrări ştiinţifice indexate BDI, Baza de Date Internaţională; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.3.2: Cercetări privind crearea unui sistem tehnologic experimental pentru producerea şi testarea calităţii miceliului de ciuperci cultivate Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 500.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│500.000 │75.188│187.970│142.857│93.985│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Proiectul are în vedere modernizarea biotehnologiei de producere a miceliului de ciuperci cultivate şi creşterea corespunzătoare a calităţii acestuia. În cadrul cercetărilor vor fi utilizate proceduri, secvenţe tehnologice şi materiale care reprezintă noutăţi pentru acest domeniu în ţara noastră: inocul obţinut în cultură submersă, mediu lichid, pungi din polipropilenă, PP, autoclavabile cu filtru biologic, verificarea calităţii prin metode moderne de laborator dar şi în cultura pilot de cercetare. Rezultate scontate: - Obţinerea inoculului reprezentat prin miceliu secundar crescut în cultură submersă, mediu lichid; – Scurtarea timpului de producere a miceliului comercial şi, implicit, a ciclului de cultură pentru speciile de ciuperci cercetate; – Realizarea unui miceliu de calitate, viguros, cu mare potenţial de producţie, liber de boli şi competitori/paraziţi; – Elaborarea unui protocol de verificare în faza de laborator şi în pilot ciupercărie a calităţii miceliului de ciuperci; – Creşterea producţiei de ciuperci cu 5-10%, în condiţiile utilizării ca material de însămânţare a unui miceliu obţinut prin biotehnologii moderne; – Realizarea biotehnologiei producerii miceliului prin utilizarea inoculului lichid. Modul de aplicare al rezultatelor: - Loturi demonstrative cultivate în ciupercăria pilot; – Organizarea de mese rotunde cu producătorii de miceliu şi ciuperci, pentru informarea acestora cu privire la rezultatele obţinute; – Prezentarea şi publicarea de lucrări ştiinţifice, pliante, broşuri, articole în reviste de specialitate, cu tehnologiile elaborate pentru transferul rezultatelor obţinute la cât mai mulţi producători din diferite judeţe; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.3.3: Cercetări privind încadrarea în arealele viticole a soiurilor de viţă de vie pentru struguri de masă şi vin în contextul schimbărilor climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.500.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.500.000│225.564│563.910│428.571│281.955│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Zonarea şi microzonarea soiurilor de viţă de vie reprezintă o prognoză teritorială de lungă durată, ce necesită reactualizarea periodică, bazată pe noi studii şi cercetări privind schimbările climatice la care asistăm în ultimile decenii. Proiectul are ca obiectiv, realizarea unei baze de date climatice care coroborată cu spectrul fenologic, permite sau limitează încadrarea soiurilor de viţă de vie şi în alte areale viticole faţă de cele recomandate sau autorizate în actuala zonare viticolă. În cadrul proiectului se vor desfăşura următoarele activităţi: - monitorizarea factorilor climatici cu impact major asupra plantaţiilor viticole, a resurselor agro- pedologice şi a agenţilor patogeni; – studiul comportării soiurilor în diferite areale de cultură, sub aspectul valorii agrobiologice cu referire la rezistenţa la factorii biotici şi abiotici, desfăşurarea fenofazelor de vegetaţie în corelaţie – directă cu factorii climatici, vigoarea de creştere, însuşirile de fertilitate şi productivitate şi a valorii tehnologice cantitatea şi calitatea producţiei de struguri; – influenţa schimbărilor climatice asupra soiurilor de viţă de vie, cu referire la principalele fenofaze de vegetaţie, rezistenţa biologică la îngheţ, secetă, agenţi patogeni; – recomandarea introducerii în cultură a celor mai adaptate soiuri de viţă de vie la schimbările climatice, în arealele viticole cu condiţii similare celor în care au fost create şi studiate. Rezultate scontate: - 4 baze de date climatice temperaturi minime, maxime, medii, precipitaţii, fenomene climatice extreme, etc., pentru o perioadă de minim 30 ani, actualizată pentru cele 8 regiuni cu toate arealele viticole; – Bază de date privind reacţiile ecofiziologice ale genotipurilor studiate, pigmenţi fotosintetici, radiaţia fotosintetică activă, evapotranspiraţia, etc., în relaţie cu stresul climatic; – 4 baze de date privind caracteristicile agrobiologice şi tehnologice ale genotipurilor studiate; – 10 clone omologate cu caracteristici superioare populaţiei soiului, în vederea creşterii potenţialului de producţie şi calitate a sortimentului viticol autohton şi a conservării potenţialului genetic natural al sortimentului; – Ghid privind microzonarea soiurilor de viţă de vie, prin introducerea în cultură de noi genotipuri valoroase, obţinute în ultimii 30 de ani de cercetare viticolă românească. Modul de aplicare al rezultatelor: - Recomandarea introducerii în cultură de soiuri noi şi clone în arealele viticole cu condiţii similare celor în care au fost create şi studiate, la întâlniri de grup cu fermieri interesaţi de domeniu; – Lucrări ştiinţifice susţinute şi publicate în reviste de specialitate; – Organizarea de mese rotunde, vizite de lucru pentru transferul rezultatelor cercetării către cultivatorii de viţă de vie, către instituţiile care coordonează activităţile de producere a strugurilor şi vinurilor la nivel regional şi naţional, asociaţii profesionale; – Consultanţă şi asistenţă tehnică pentru micii fermieri în alegerea sortimentului de soiuri adaptate arealelor viticole; – Articole ştiinţifice cu rezultatele cercetării, indexate BDI, Baza de Date Internaţională; – Diseminarea informaţiilor cuprinse în Ghidul privind microzonarea soiurilor de viţă de vie; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.3.4: Cercetări privind selecţia "in vitro" în vederea identificării, multiplicării şi promovării unor genotipuri de cartof dulce cu toleranţă la stresul termohidric Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.200.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.200.000│180.451│451.128│342.857│225.564│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Cartoful dulce, Ipomoea batatas L., combină o serie de avantaje, această cultură fiind o alternativă pentru fermierii care dispun de suprafeţe limitate de teren, forţă de muncă redusă şi un capital mic, situaţi în zone defavorizate din punct de vedere pedoclimatic. În cadrul proiectului se vor desfăşura următoarele activităţi: - identificarea germoplasmei de cartof dulce tolerantă la stresul hidric; – elaborarea protocolului pentru selecţia "in vitro" a genotipurilor de cartof dulce toleranţe la stresul hidric prin: ● introducerea materialului biologic în condiţii "in vitro"; ● cultivarea "in vitro" a soiurilor de cartof dulce pe variante de mediu care induc stresul hydric; ● evaluarea stabilităţii caracterelor morfologice şi de productivitate; ● evaluarea însuşirilor fiziologice ale plantei la condiţiile de stres termohidric din solar şi câmp; ● evaluarea stării de nutriţie a plantei şi a calităţii producţiei. Rezultate scontate: - Creşterea rezistenţei la stresul termohidric a plantei de cartof dulce prin obţinerea materialului de plantare în condiţii "in vitro"; – Creşterea stabilităţii caracterelor unor soiuri de cartof dulce prin plantarea "in vitro" a plantulelor de cartof dulce obţinute "in vitro"; – Identificarea a 1-2 soiuri de cartof dulce toleranţe la stresul hidric în urma testării acestora în condiţii "in vitro "; – Introducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a 1-2 genotipuri de cartof dulce; – Reducerea consumului de apă cu 20% prin promovarea soiurilor de cartof dulce toleranţe la stresul termohidric. Modul de aplicare a rezultatelor: - Publicarea a cel puţin 3 lucrări ştiinţifice cotate ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – Organizarea de workshop-uri anuale cu fermierii cultivatori de cartof dulce pentru prezentarea rezultatelor; – Organizarea unei mese rotunde: " Măsuri de creştere a toleranţei cartofului dulce la condiţiile de stres termohidric impus de schimbările climatice"; – Publicarea de articole cu rezultatele cercetării în reviste de specialitate; – Realizarea de loturi demonstrative; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.3.5: Modernizarea secvenţelor tehnologice privind controlul agenţilor de dăunare şi fertilizare la culturile de legume din familiile Solanaceae şi Cucurbitaceae în concordanţă cu modificările climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 800.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│800.000│120.301│300.752│228.571│150.376│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Schimbările climatice din ultimii ani au determinat modificări semnificative a spectrului de agenţi patogeni şi dăunători şi a importanţei economice a acestora, la culturile de solano-fructoase şi bostănoase de câmp. Astfel, în timp ce importanţa economică a unor agenţi patogeni s-a restrâns, apariţia şi evoluţia atacului unor dăunători s-au extins. În acest sens, proiectul îşi propune ca activităţi: - stabilirea dinamicii apariţiei şi evoluţiei atacului agenţilor patogeni şi dăunătorilor sub influenţa schimbărilor climatice apărute; – evaluarea eficacităţii unor produse chimice, cu impact redus asupra mediului, asupra spectrului de agenţi patogeni şi dăunători prezenţi în culturi în noile condiţii climatice; – evaluarea posibilităţilor de utilizare în amestec a unor produse de protecţie a plantelor pentru combaterea simultană sau în complex a organismelor dăunătoare; – evaluarea eficienţei unor fertilizanţi foliari destinaţi diminuării stresului plantelor, determinat de modificările climatice din ultimii ani, în vederea creşterii calităţii şi cantităţii producţiei; – elaborarea de verigi şi tehnologii de combatere pentru controlul agenţilor patogeni şi dăunătorilor şi de fertilizare foliară a speciilor de legume luate în studiu. Rezultate scontate: - Secvenţe tehnologice modernizate pentru controlul simultan al agenţilor patogeni şi dăunătorilor, cu impact minim asupra mediului înconjurător la culturile din câmp de tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, pepeni, dovlecei şi dovleacul plăcintar; – Identificarea unor fertilizanţi foliari destinaţi diminuării stresului plantelor, determinat de modificările climatice din ultimii ani, în vederea perfecţionării tehnologiilor de cultură a speciilor menţionate. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de mese rotunde cu producătorii de legume asociaţi sau individuali, pentru informarea acestora cu privire la rezultatele obţinute; – Prezentarea şi publicarea de lucrări ştiinţifice şi articole în reviste de specialitate, cu tehnologiile elaborate, pentru transferul rezultatelor obţinute la cât mai mulţi cultivatori din diferite judeţe; – Promovarea rezultatelor obţinute prin broşuri şi pliante; – Implementarea în fermele legumicole a tehnologiilor de combatere elaborate, competitive şi cu impact socio-economic major; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.3.6: Cercetări privind tehnologia de producere a răsadurilor, florilor şi legumelor cu talie mică prin folosirea unei sere dezvoltate pe verticală Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Sera verticală este alcătuită dintr-o incintă de deservire şi o incintă tehnologică în care se află montat un transportor cu cupe care are pe verticală o mişcare ascendent-descendentă, cu viteză foarte mică. Materialul biologic este aşezat în cupe şi prin mişcarea ascendent-descendentă a transportorului este expus la lumină şi temperatură constantă. Sursa de căldură este poziţionată la baza incintei tehnologice, într-o fosă, astfel încât căldura urcă până la partea superioară a incintei, încălzind atât aerul cât şi transportorul cu cupe. Sera este prevăzută cu ferestre la partea inferioară şi cu un acoperiş rabatabil. Modelul experimental propus a se realiza în cadrul proiectului va fi construit din materiale de ultimă oră şi va îngloba tehnica de vârf. Modelul experimental de seră verticală va fi alcătuit din două transportoare cu cupe. Propunerea de proiect motivează abordarea inovativă a proiectării unei sere verticale automatizate, model experimental la scară reală, cu o suprafaţă utilă de 504 mp şi cu o amprentă la sol de 135 mp pentru demonstrarea potenţialului economic şi comercial al acestei idei. Rezultatele scontate: - Multiplicarea suprafeţei de la nivelul solului de producere a răsadurilor; – Eficienţă energetică superioară la producerea răsadurilor; – Automatizarea completă a proceselor din interiorul serei; – Producerea de material biologic de calitate; – Eficientizarea activităţii economice a agenţilor economici care concură la producerea de sere verticale; – Tehnologia de producere a răsadului de legume şi flori în sere verticale; – Reducerea tratamentelor chimice aplicate, condiţiile de mediu putând fi controlate în totalitate, spre deosebire de celelalte tipuri de spaţii protejate; – Model experimental de seră verticală cu 6 transportoare, amprenta la sol de 135 mp şi suprafaţa cultivată de 504 mp; – Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în seră, fără riscul unor îmbolnăviri profesionale. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de întâlniri şi mese rotunde cu fermierii interesaţi în producerea răsadurilor de legume şi flori; – Realizarea de broşuri/pliante pentru promovarea modelului experimental şi a tehnologiei de producere a răsadului în sera verticală; – Publicarea de articole cu rezultatele obţinute în reviste de specialitate; – Asistenţă şi consultanţă de specialitate fermierilor în implementarea tehnologiei de producere a răsadului în sera verticală; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.3.7: Studiul influenţei apei magnetice pentru obţinerea de producţii superioare calitativ şi cantitativ la plantele legumicole Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 350.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│350.000 │52.632│131.579│100.000│65.789│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: În cadrul proiectului se va elabora o tehnologie pentru stimularea germinaţiei, a ratei de creştere şi a productivităţii la speciile legumicole şi se va determina profitabilizarea activităţilor agricole prin utilizarea unor inputuri culturale minime care permit scurtarea perioadelor de vegetaţie, obţinerea unor recolte cantitative şi calitative, cât mai puţin expuse chimizării. Tehnologia presupune elaborarea unui sistem furnizor de apă magnetică, operabil în câmp deschis şi spaţiu protejat aplicabil unei game vaste de specii, pentru: - stimularea germinaţiei deficitare la: păstârnac, morcov, pătrunjel, sparanghel, ardei lung, gras, gogoşar, vinete; – creşterea randamentului productiv şi calitativ la: tomate, ardei, fasole pitică şi urcătoare, castraveţi, pepene galben, porumb dulce, varză; – reducerea timpului de producere a germenilor la: fasole mung şi adzuki, ridichi, grâu, specii vărzoase, andive, salată, spanac. Validarea sistemului se va realiza prin studii comparative fenologice, fiziologice şi biochimice ale plantelor, pentru demonstrarea influenţei apei magnetice asupra vigorii, ratei de creştere, a elementelor de productivitate şi a indicilor de calitate. Rezultate scontate: - Elaborarea unei tehnologii inovative cu următoarele avantaje: ● utilizarea judicioasă a resurselor de apă şi sol; ● scăderea riscului de contaminare cu bacterii, prin scurtarea timpului de obţinere a germenilor; ● eliminarea unor verigi tehnologice, combaterea buruienilor; ● stimularea potenţialului productiv şi calitativ; ● reducerea perioadei de vegetaţie. – Elaborarea unui Ghid practic de implementare a tehnologiei inovative. Modul de aplicare al rezultatelor: - Elaborarea de rapoarte, lucrări ştiinţifice, pliante, broşuri pentru promovarea rezultatelor studiului către comunitatea ştiinţifică din agricultură, fermieri şi organizaţii, companii procesatoare de legume; – Acordarea de asistenţă tehnică, servicii ştiinţifice şi tehnologice în domeniul mediului şi al practicilor şi tehnologiilor de cultivare a legumelor; – Dezvoltarea de colaborări viabile cu parteneri publici şi privaţi, pentru exploatarea rezultatelor în vederea profitabilizării activităţii economice; – Diseminarea informaţiilor cuprinse în Ghidul practic de implementare a tehnologiei inovative; – Organizarea de loturi demonstrative pentru validarea modelului elaborat; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.3.8: Cercetări privind bolile sistemice, fitoplasmozele şi cancerul bacterian la viţa de vie, în vederea creşterii eficienţei economice a exploataţiilor viticole Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 700.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│700.000│105.263│263.158│200.000│131.579│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Viţa de vie este una din principalele culturi atât la nivel mondial cât şi la noi în ţară. România, cu o suprafaţă viticolă de peste 180.000 de hectare, 6% din suprafaţa viticolă a UE, ocupă locul 5 şi locul 6 la producţia de struguri şi de vin la nivelul Uniunii Europene. În ultimii ani, ca urmare a implementării Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, măsura 1.2. - Restructurarea şi reconversia podgoriilor, s-a realizat o revigorare a sectorului viticulturii şi vinificaţiei româneşti, prin întinerirea plantaţiilor şi creşterea suprafeţelor cu viţă de vie, folosind material săditor în mare parte din ţările vest europene. O consecinţă nedorită apărută a fost creşterea riscului de pătrundere şi răspândire a fitoplasmozelor şi cicadelor care le răspândesc, precum şi a cancerului bacterian, cu efecte directe şi ireversibile asupra plantelor, nivelului şi calităţii producţiei. Starea fitosanitară optimă a plantelor este garantul de menţinere şi sporire a gradului de dezvoltare integrată şi sustenabilitate economică a sistemelor de exploatare viticolă. Se propune realizarea de cercetări şi studii aprofundate asupra etiologiei şi epidemiologiei bolilor şi elaborarea unor seturi de măsuri de prevenire şi combatere pentru diminuarea extinderii în noi podgorii. Rezultate scontate: - Identificarea agenţilor patogeni prin tehnica moleculară; – Stabilirea ciclului de dezvoltare al cicadei vector al fitoplasmei Flavescence dorθe, Scaphoideus titanus şi al cicadei vector al fitoplasmei Stolburului, Hyalestes obsolethus, în zone viticole din vestul şi estul tării; – Schema de combatere chimică a Scaphoideus titanus cu insecticide omologate; – Evaluarea efectului recepării butucilor asupra infecţiilor cu fitoplasma; – Preparat bacterian brevetat folosit la combaterea cancerului bacterian; – Scheme de prevenire a infecţiilor fitoplasmatice şi cancer bacterian; – Model experimental de stabilire a ciclului de dezvoltare al cicadei vector al fitoplasmei Flavescence dorθe, Scaphoideus titanus şi al cicadei vector al fitoplasmei Stolburului, Hyalestes obsolethus, în zone viticole din vestul şi estul ţării; – Broşură cu informaţii referitoare la "îngălbenirea viţei de vie" şi cancerul bacterian; – Model experimental de evaluare a efectului recepării butucilor asupra infecţiilor cu fitoplasmă. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de mese rotunde şi întâlniri cu fermierii, operatorii economici şi alţi utilizatori şi beneficiari ai Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol; – Publicarea rezultatelor în reviste de specialitate şi ştiinţifice de prestigiu; – Introducerea în practica viticolă a unor măsuri de management integrat pentru prevenirea răspândirii şi limitarea impactului bolilor; – Recomandări privind politica naţională referitoare la organismele de carantină fitosanitară; – Participarea la manifestări ştiinţifice naţionale/internaţionale şi publicarea de articole ştiinţifice în reviste naţionale şi internaţionale; – Distribuirea gratuită a broşurii cu informaţii referitoare la "îngălbenirea vitei de vie" şi cancerul bacterian; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.3.9: Cercetări privind activitatea biologică a unor produse pe bază de nanomateriale asupra unor agenţi de dăunare majori din pomicultură şi evaluarea impactului ecotoxicologic al acestora asupra entomofaunei utile Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 500.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│500.000 │75.188│187.970│142.857│93.985│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Nanotehnologia este o modalitate promiţătoare de a îmbunătăţi producţia vegetală, calitatea şi siguranţa alimentelor, de a reduce input-urile agricole, de a îmbogăţi absorbţia nanonutrienţilor din sol şi de a dezvolta pesticide cu acţiune dorită de către utilizatori. Aplicarea acesteia conduce la o abordare high-tech şi în agricultură. Cunoştinţele actuale nu sunt suficiente pentru a evalua pericolele şi riscurile nanoparticulelor în mediul înconjurător, ecotoxicitatea acestora fiind foarte importantă deoarece creează o legătură directă între efectele adverse ale acestora şi organisme, microorganisme, plante şi altele, inclusiv oameni, la diferite niveluri trofice. Deşi siliciul nu este un element esenţial pentru nutriţia plantelor, el are un impact benefic asupra creşterii şi dezvoltării speciilor pomicole, în special atunci când sunt expuse la stres abiotic sau biotic, fiind recunoscut drept biostimulant. Utilizarea nanoparticulelor ce au în compoziţie predominant siliciul a dat rezultate pozitive din punct de vedere al recoltei, însă introducerea pe scară largă prezintă un grad de incertitudine datorat diferenţelor de opinie privind impactul asupra faunei utile. Deoarece mecanismele fizico-chimice de acţiune a acestor particule sunt încă în studiu, singura modalitate de a elimina aceste incertitudini este realizarea unor studii ecotoxicologice asupra faunei utile în condiţii de laborator şi în câmp. Nanoparticulele studiate vor fi derivate predominant din roci silicioase, blocate în combinaţii insolubile. În acest sens, scopul proiectului este creşterea competitivităţii tehnico-economice în pomicultură prin utilizarea în siguranţă a resurselor geologice autohtone. Principalele activităţi destinate atingerii acestui scop sunt: - evaluarea ecotoxicologică a nano-materialelor asupra unor organisme test, ex. râme; – evaluarea eficacităţii produselor nanomateriale asupra unor agenţi de dăunare majori din pomicultură; – evaluarea efectului utilizării nanomaterialelor asupra fiziologiei plantelor. Rezultate scontate: - 2 produse pe bază de nanomateriale pentru protecţia culturilor pomicole; – Tehnologie de aplicare a produselor pe bază de nanomateriale; – 2 rapoarte privind efectul ecotoxicologic al nano-materialelor asupra unor organisme test, ex. râme; – 2 rapoarte privind eficacitatea produselor nanomateriale asupra unor agenţi de dăunare majori din pomicultură; – 2 rapoarte privind impactul acestor produse asupra entomofaunei utile, ex. coccinelide; – Studiu privind efectul utilizării nanomaterialelor asupra fiziologiei plantelor; – 2 cereri de brevet pentru produsele pe bază de nanomateriale. Modul de diseminare şi aplicare al rezultatelor: - Identificarea grupurilor ţintă în vederea diseminării rezultatelor obţinute; – Organizarea a 2 workshop-uri cu participarea pomicultorilor care aplică tehnologii ecologice şi a specialiştilor din cercetare şi învăţământ, pentru promovarea rezultatelor proiectului; – Participarea la 3 simpozioane - naţionale/internaţionale; – Publicarea a 3 lucrări ştiinţifice indexate BDI, Baza de Date Internaţională şi a unei lucrări ştiinţifice cotată ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.3.10: Cercetări privind utilizarea composturilor obţinute din nămoluri rezultate din prelucrarea apelor uzate menajere ca fertilizant în pomicultură cu respectarea Acquis-ului de mediu Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.500.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.500.000│225.564│563.910│428.571│281.955│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Scopul proiectului este elaborarea unor tehnologii de utilizare a compostului obţinut din nămolurile de epurare a apelor menajere, ca fertilizant în pomicultură pe soluri grele cu potenţial agroproductiv scăzut sau supuse aridizării, soluri nisipoase. Elaborarea unor tehnologii eficiente de utilizare a acestuia în pomicultură ar putea contribui la soluţionarea simultană a două probleme: creşterea fertilităţii solului şi protecţia mediului. Nămolul de epurare a apei menajere este puţin folosit în agricultură din motive psihologice, economice, juridice şi tehnologice. Fiind stocat an de an, ocupă suprafeţe extinse afectând mediul înconjurător. Compostul provenit din nămolul de epurare are o valoare de fertilizare similară cu cea a gunoiului de grajd, conţine o materie organică humificată, cu un raport optim carbon/azot şi nu conţine agenţi patogeni. În cadrul cercetărilor se vor realiza experimentări în vase de vegetaţie, plantate cu specii pomicole, care simulează condiţiile naturale, în condiţii controlate privind poluarea mediului. Vor fi administrate doze diferite de compost, astfel încât conţinutul de metale grele din sol să nu depăşească limitele normale admise conform reglementărilor în vigoare. Compostul poate fi utilizat cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare. Analizele chimice, de determinare a conţinutului total de elemente nutritive şi metale grele vor fi efectuate la sol, plantă şi apa percolată prin stratul de sol. Pentru plante se vor analiza organele verzi - lăstari, frunze, precum şi fructele obţinute. Prin indicatorii analizaţi se poate caracteriza nivelul de nutriţie, dar şi gradul de poluare a plantei. Datele obţinute vor contribui la elaborarea unei tehnologii de fertilizare, utilizând compostul provenit din nămolul de epurare al apelor uzate menajere. Se va avea în vedere extinderea aplicării sistemului de fertilizare în pomicultură, în special în producerea materialului săditor pomicol. Beneficiarii direcţi ai rezultatelor vor fi unităţi de cercetare-dezvoltare, alte instituţii interesate, producători particulari, fermieri care vor beneficia de Ghidul de bune practici şi tehnologia privind utilizarea compostului ca fertilizant în pomicultură. Rezultatele vor avea aplicabilitate atât în mediul ştiinţific, cât şi în practica pomicolă şi vin în sprijinul soluţionării obligaţiilor asumate de către România privind protecţia mediului. Rezultate scontate: - Bază de date suport, inclusiv legislaţie, standarde, în scopul elaborării de noi ipoteze de lucru privind metode şi soluţii pentru utilizarea composturilor obţinute din nămoluri de epurare a apelor uzate menajere în pomicultură; – Raport privind impactul aplicării compostului provenit din nămolul de epurare a apelor uzate menajere ca fertilizant pe solurile cu potenţial agroproductiv scăzut, în tehnologiile pomicole, inclusiv cele de producere a materialului săditor, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului. Stabilirea indicatorilor plantei şi solului care pot fi îmbunătăţiţi din punct de vedere chimic, fizic, biologic; – Raport privind impactul aplicării compostului obţinut din nămolul de epurare a apelor uzate menajere, asupra indicatorilor agrofizici, agrochimici, agrobiologici ai solului, precum şi asupra creşterii şi fructificării speciilor pomicole din vasele de vegetaţie, în vederea elaborării tehnologiilor de aplicarea a compostului în pomicultură; – Reţea tehnologică integrată privind managementul utilizării composturilor obţinute din nămoluri rezultate din prelucrarea apelor uzate ca fertilizant în pomicultură, în scopul sprijinirii, implementării şi răspândirii modelului obţinut la nivel naţional; – Ghid de bune practici, care include tehnologia privind utilizarea compostului provenit din nămolul de epurare a apelor uzate menajere ca fertilizant în pomicultură. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea unui workshop privind utilizarea compostului provenit din nămolul de epurare a apelor uzate menajere, ca fertilizant în pomicultură; – 4 lucrări ştiinţifice indexate BDI, Baza de Date Internaţională şi a unei lucrări ştiinţifice cotată ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Diseminarea informaţiilor cuprinse în Ghidul de bune practici, inclusiv a tehnologiei elaborate, la nivel naţional prin distribuirea către instituţiile interesate, fermieri, pepinierişti, unităţi de cercetare şi de învăţământ superior horticol. Proiectul ADER 7.3.11: Tehnologii de obţinere a materialului altoit la specii pomicole prin metode inovative în vederea creşterii competitivităţii tehnico-economice în pomicultură Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 800.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│800.000│120.301│300.752│228.571│150.376│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Nucul şi cireşul sunt specii pomicole din cele mai valoroase, datorită fructelor, lemnului şi a capacităţii de adaptabilitate ecologică. Din datele FAO, Food and Agriculture Organization, se constată că producţia mondială de nuci a înregistrat o continuă creştere, ajungând în anul 2010 la 2.545.388 tone. În ţara noastră, nucul şi cireşul se cultivă prin grădini sau livezi şi relativ frecvent se întâlnesc ca plante subspontane. Castanul comestibil găseşte condiţiile favorabile în special în zona de sud a României şi în ultimele două decenii multe soiuri noi au fost introduse pentru a fi testate şi promovate spre a fi înfiinţate livezi noi. Materialul săditor este elementul principal care contribuie la extinderea exploataţiilor pomicole moderne. Înmulţirea speciilor pomicole ridică o serie de probleme tehnice şi economice care au dus până în prezent la obţinerea unor cantităţi insuficiente de material săditor de calitate. În cadrul proiectului se va studia flora spontană în vederea identificării de genotipuri valoroase din speciile nuc, castan comestibil şi cireş sălbatic. Se vor elabora tehnologii/secvenţe tehnologice privind altoirea la masă pentru speciile cireş, nuc şi castan comestibil. Se vor realiza studii privind comportarea în pepinieră a unor soiuri noi de cireş, nuc şi castan comestibil create în ţară sau introduse, altoite pe portaltoi româneşti omologaţi şi selecţii de portaltoi de perspectivă. Se va realiza o bază de date cu locaţiile genotipurilor valoroase precum şi conservarea ex situ a materialului genetic identificat. Se vor elabora tehnologii de înmulţire şi de cultură adaptate fiecărei specii pentru introducerea acestora şi ca perdele de protecţie în perspectiva diminuării impactului negativ al schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea protecţiei mediului înconjurător. Rezultatele vor fi diseminate prin publicarea de tehnologii de înmulţire şi de cultură, lucrări ştiinţifice şi articole de promovare. Rezultate scontate: - Studiu privind sisteme noi de altoire prin "hot callusing", calusare la cald, cu gestionarea bolilor la materialul săditor pomicol; – Bază de date a locaţiilor cu pondere în România a speciilor nuc, castan comestibil şi cireş; – Tehnologie inovativă de înmulţire la nuc comun (Juglans regia L.); – Tehnologie inovativă de înmulţire la castan comestibil (Castenea sativa L.); – Tehnologie inovativă de înmulţire la cireş (Prunus avium L.); – Propuneri de soluţii către unităţile forestiere, unităţi administrative şi instituţii publice în perspectiva realizării de perdele de protecţie din speciile nuc, castan comestibil şi cireş. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de workshop-uri privind sisteme noi de altoire prin calusare la cald cu gestionarea bolilor la materialul săditor pomicol, minim 3; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Publicarea unei lucrări ştiinţifice cotată ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării şi a unei lucrări indexată BDI, Baza de Date Internaţională, cu rezultatele cercetării; – Publicarea de articole în reviste de specialitate cu rezultatele cercetării; – Diseminarea celor 3 broşuri privind tehnologiile inovative de înmulţire la nuc, castan, şi cireş prin distribuirea către instituţiile interesate, pepinierişti, unităţi de cercetare şi de învăţământ superior horticol. Proiectul ADER 7.3.12: Cercetări privind diagnosticarea timpurie multisenzorială a stresului nutriţional, în vederea optimizării metodelor de fertirigare în pomicultură Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezultate scontate: - 2 baze de date de referinţă privind reţetele de fertilizanţi pentru culturile pomicole, dozele, epocile şi modul de administrare al acestora la cireş şi măr; – 2 secvenţe tehnologice îmbunătăţite de identificare timpurie a stării de stres nutriţional şi de aplicare a fertilizării şi irigării în mod echilibrat, în funcţie de consumul plantelor, în plantaţiile pomicole superintensive de măr şi cireş; – Ghid tehnico-economic privind tehnologiile de fertirigare a plantaţiilor pomicole de cireş şi măr, adaptat condiţiilor pedo-climatice ale României. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de workshop-uri cu participarea specialiştilor din reţeaua naţională de extensie, a fermierilor privaţi, în cadrul cărora se vor prezenta rezultatele cercetărilor efectuate; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele obţinute în cadrul proiectului; – Diseminarea la nivel naţional a ghidului tehnico-economic privind tehnologiile de fertirigare a plantaţiilor pomicole de cireş şi măr prin distribuirea gratuită a acestuia personalului din serviciile de extensie, pomicultorilor, proiectanţilor, operatorilor economici şi altor potenţiali utilizatori şi beneficiari ai proiectelor din cadrul Subprogramului pomicol din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală; – Publicarea unei lucrări ştiinţifice indexată BDI, Baza de Date Internaţională şi a unei lucrări ştiinţifice cotată ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – Publicarea de articole în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale. Rezumat: Tehnologiile pomicole intensive, cu controlul aproape integral al factorilor de vegetaţie, reduc la minim poluarea mediului şi a fructelor, prin administrarea îngrăşămintelor chimice localizat în funcţie de consumul plantelor, în doze mici şi dese, aplicate foliar sau prin apa de irigare, fertirigare, care ajung aproape integral la plantele de cultură, prin tratamente fitosanitare integrate cu volum redus de apă pe unitatea de suprafaţă şi prin erbicidări cu substanţe biodegradabile aplicate numai sub rândul de pomi. În acelaşi timp, tehnologiile intensive fac posibilă obţinerea unor cantităţi mari de fructe pe suprafeţe de teren mai restrânse, redând astfel mari suprafeţe pentru alte culturi sau pentru flora spontană armonizată biocenotic. În ultimii ani, în special în ţările vest-europene, tendinţa de a aplica tehnologii de cultură care să protejeze mediul şi să-l păstreze cât mai nepoluat, a căpătat conotaţii majore. Proiectul îşi propune să realizeze următoarele activităţi: - monitorizarea multisenzorială a unor parametri sintetici ai stării nutriţionale a pomilor şi adaptarea unor indicatori noi, pentru optimizarea continuă a proceselor de creştere şi fructificare, fundamentarea unor secvenţe specifice tehnologiilor de precizie; – adaptarea celor mai moderne tehnologii de fertirigare aplicate în România şi în ţările cu agricultură avansată, în vederea asigurării unei nutriţii echilibrate în livezi, în condiţiile limitării efectelor negative ale schimbărilor climatice actuale şi a celor prognozate pentru următorii 50 de ani; – integrarea în tehnologiile de optimizare nutriţională a soiurilor şi portaltoilor autohtoni şi străini valoroşi, adaptaţi condiţiilor pedo-climatice din România; – gestionarea irigării în funcţie de dinamica parametrilor sintetici ai stării nutriţionale a pomilor, prin programarea udărilor cu ajutorul sistemelor computerizate de irigare localizată asociată cu fertirigare. Toate acestea vor avea ca rezultat, realizarea secvenţelor tehnologice de fertilizare adaptate condiţiilor pedo-climatice din România, experimentate şi verificate în condiţii concrete de livadă la speciile pomicole cireş şi măr, integrate în ghidul tehnico-economic disemnat la sfârşitul proiectului. Proiectul ADER 7.3.13: Cercetări privind evaluarea stării de sănătate a plantaţiilor noi de prun şi cireş, în vederea elaborării practicilor de management integrat în prevenirea bolilor virotice Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezultate scontate: - Baza de date privind incidenţa şi distribuţia virusurilor la prun şi cireş; – Minimum 3 hărţi ale prezenţei diferitelor virusuri/fitoplasme la nivel regional şi naţional; – Minimum 3 hărţi de evidenţiere a potenţialelor focare de infecţie şi evaluări ale riscului de răspândire necontrolată; – Minimum 5 fişe de monitorizare, care includ măsuri pentru prevenirea răspândirii şi limitării impactului bolilor virotice în funcţie de situaţiile constatate; – Ghid privind managementul integrat în prevenirea bolilor virotice; – Clarificarea situaţiei privind starea fitovirotică a noilor plantaţii de prun şi cireş la nivel naţional. Modul de aplicare al rezultatelor: - Prezentarea, pentru fiecare livadă monitorizată, a rezultatelor obţinute în fişe sintetice, minim 10, care vor fi puse la dispoziţia fiecărui fermier beneficiar, astfel încât măsurile specifice de limitare a răspândirii virusurilor şi impactului acestora să poată fi aplicate punctual; – Minimum 3 workshop-uri privind practicile de management integrat în prevenirea bolilor virotice; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Participarea cu lucrări la manifestări ştiinţifice; – Publicarea unei lucrări ştiinţifice cotată ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării şi a 2 lucrări ştiinţifice indexate BDI, Baza de Date Internaţională; – Diseminarea ghidului privind managementul integrat în prevenirea bolilor virotice prin distribuirea către instituţiile interesate, pomicultori privaţi, pepinierişti, unităţi de cercetare şi de învăţământ superior din domeniu. Proiectul ADER 7.3.14: Cercetări privind elaborarea unor tehnologii noi de prevenire şi combatere a unor bacterii fitopatogene în pomicultură Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Bacteriozele afectează numeroase specii de plante de cultură, inclusiv speciile pomicole, cele mai periculoase pentru plantaţiile de meri, peri şi gutui sunt focul bacterian, Erwinia amylovora Burrill şi arsura bacteriană comună, Pseudomonas syringae pv. syringae van Hall, iar pentru sâmburoase, ulceraţia şi ciuruirea bacteriană a frunzelor, Pseudomonas syringae pv. mors prunorum, Wormald Joung, Dye et Wilkie şi Xanthomonas campestris pv. Pruni, Smith Dye, sin. Xanthomonas pruni, E. F. Smith, Dowson, care atacă, prunul, cireşul, caisul, piersicul, migdalul, iar nucul este atacat de bacteria Xanthomonas arboricola pv. Juglandis, Pierce 1901. Aceşti agenţi patogeni produc pagube însemnate. Scopul final al proiectului este de realizare a unor tehnologii integrate pentru combaterea bacteriozelor foarte periculoase la speciile pomicole seminţoase, sâmburoase şi nucifere, stoparea infecţiilor şi salvarea producţiei de fructe a pomilor, prin testarea unor tratamente chimice şi/sau cu antagonişti ai patogenilor de origine bacteriană. Rezultate scontate: - Raport privind impactul genurilor microbiotei pomicole, a speciilor de bacterii fitopatogene şi a celor potenţial antagoniste agenţilor care provoacă bacterioze; – Tehnici noi de diagnosticare a agenţilor fitopatogeni bacterieni; – Stabilirea fenofazelor critice de infecţie cu agenţi patogeni în vederea elaborării buletinelor de avertizare; – Baze de date cu soiurile evaluate ca rezistente/toleranţe la atacul bacteriozelor; – Secvenţe tehnologice noi de monitorizare, prevenire şi combatere a patogenilor; – Tehnologii noi de prevenire şi combatere a principalelor bacterii fitopatogene incluse în strategiile de Management Integrat, IPM, al bolilor la speciile măr, păr, gutui, nuc, prun, cireş, cais şi piersic; – Ghid de bună practică agricolă şi de mediu dedicat fermierilor, privind combaterea bacteriozelor la speciile pomicole seminţoase, sâmburoase şi nucifere. Modul de aplicare al rezultatelor: - Minimum 2 workshop-uri de prezentare a rezultatelor şi întruniri cu specialişti, cercetători, profesori studenţi, fermieri şi producători individuali, inclusiv demonstraţii practice; – Diseminarea ghidului de bună practică agricolă şi de mediu dedicat fermierilor, cu prezentarea în detaliu a tehnologiilor, gamei de fungicide şi/sau antagonişti ai patogenilor de origine bacteriană, utile pentru prevenirea şi stoparea acestor boli; – Minimum 3 lucrări de specialitate în reviste indexate BDI, Banca de Date Internaţională şi a unei lucrări ştiinţifice cotată ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.3.15: Stabilirea măsurilor şi mijloacelor de prevenire şi combatere integrată a dăunătorului Tuta absoluta, molia minieră la culturile de tomate în spaţii protejate Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Schimbările climatice din ultimii ani au determinat modificări semnificative a spectrului de agenţi patogeni şi dăunători şi a importanţei economice a acestora la culturile de solano-fructoase în sere, în special tomate. Astfel, incidenţa moliei miniere, Tuta absoluta, a crescut şi corespunzător şi pagubele produse de aceasta afectând în special tomatele cultivate în spaţiile protejate. Combaterea adulţilor şi a pontelor, depuse pe faţa inferioară a frunzelor, este relativ dificilă prin faptul că în spaţiile protejate pot avea loc mai multe generaţii pe sezon, numărul generaţiilor fiind direct proporţional cu creşterea temperaturii, o generaţie la cca. 15 zile la temperaturi de peste 30°°C. În aceste condiţii este necesară abordarea problematicii combaterii integrate prin următoarele activităţi: - stabilirea dinamicii apariţiei şi evoluţiei atacului dăunătorului în diferite tipuri de spaţii protejate; – evaluarea eficacităţii unor produse chimice, cu impact redus asupra mediului, asupra adulţilor, ouălor şi larvelor în diferite tipuri de spaţii protejate, inclusiv pentru combaterea dăunătorului de pe gazdele secundare; – stabilirea eficacităţii utilizării feromonilor, bacteriilor entomopatogene, paraziţi şi prădători specifici; – evaluarea posibilităţilor de utilizare în asocieri de tip sinergic şi/sau convergent a diferitelor mijloace de combatere simultană sau în complex; – evaluarea eficienţei diferitelor mijloace de combatere simple sau asociate în vederea creşterii calităţii şi cantităţii producţiei; – elaborarea de verigi şi tehnologii de combatere pentru controlul dăunătorului la Tuta absoluta. Rezultate scontate: - Elaborarea unor secvenţe tehnologice de combatere integrată pentru controlul dăunătorului, cu impact minim asupra mediului înconjurător şi a calităţii producţiei la culturile protejate; – Identificarea unor metode de combatere chimică şi biologică pentru controlul adulţilor şi pontelor de Tuta absoluta; – Proceduri de control a gazdelor secundare şi a samulastrei de solanacee cultivate din zonele de cultură protejată a tomatelor protejate. Modul de aplicare a rezultatelor: - Organizarea de mese rotunde cu producătorii de legume asociaţi sau individuali, pentru informarea acestora cu privire la rezultatele obţinute; – Prezentarea şi publicarea de lucrări ştiinţifice, pliante, broşuri, articole în reviste de specialitate, cu tehnologiile elaborate pentru transferul rezultatelor obţinute la cât mai mulţi cultivatori din diferite judeţe; – Implementarea în fermele legumicole a tehnologiilor de combatere elaborate, competitive şi cu impact socio-economic major; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 7: DEZVOLTAREA DE NOI PRODUSE, PRACTICI, PROCESE ŞI TEHNOLOGII INTEGRATE PRODUCŢIEI HORTICOLE Obiectivul specific 7.4: Optimizarea şi implementarea tehnologiilor de procesare şi păstrare a produselor horticole Proiectul ADER 7.4.1: Cercetări privind optimizarea unor secvenţe tehnologice în scopul obţinerii de vinuri cu conţinut redus în dioxid de sulf Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Dioxidul de sulf este în prezent principala substanţă cu rol antiseptic folosit în industria vinului şi nu numai. În ultima perioadă consumatorii sunt din ce în ce mai atenţi la aditivii folosiţi în industria alimentară şi cea a băuturilor în special. Chiar dacă nu poate fi evitat tratamentul cu dioxid de sulf, tehnologiile moderne de vinificare permit folosirea limitată a acestei substanţe prin folosirea în paralel a altor aditivi sau tratamente tehnologice. Proiectul îşi propune să abordeze modalităţi de reducere/înlocuire parţială a dioxidului de sulf în etapele tehnologice de obţinere a vinurilor, păstrând nealterate proprietăţile fizico-chimice şi organoleptice ale produsului precum şi garantarea stabilităţii acestuia în momentul punerii lui în consum. Vor fi abordate următoarele aspecte: - analiza strugurilor, optimizarea cantitativă şi calitativă a produselor oenologice pe fluxul de producere a vinurilor, acordându-se o atenţie specială folosirii enzimelor şi drojdiilor; – controlul proceselor de oxidare a mustului/mustuielii şi vinului prin metode chimice şi fizice; – analiza capacităţii de combinare a dioxidului de sulf cu anumiţi aditivi şi administrarea lor în vin; – analiza compoziţională şi senzorială a vinurilor obţinute. Se va avea în vedere optimizarea anumitor secvenţe tehnologice în scopul reducerii dozelor de dioxid de sulf în etapele tehnologice de prelucrare a strugurilor, stabilizare şi condiţionare a vinurilor, cu menţinerea potenţialului calitativ al acestora. Prin punerea la punct a unor tehnologii specifice se vor produce vinuri cu conţinut scăzut în dioxid de sulf, la praguri specifice vinurilor BIO sau chiar mai jos. Rezultate scontate: - Bază de date, studii, fişe de descriere a eşantioanelor de struguri şi vin; – Secvenţe tehnologice de reducere a dozelor de dioxid de sulf; – Profil compoziţional şi profil senzorial al vinurilor cu conţinut redus în dioxid de sulf, în funcţie de varianta experimentală testată; – Optimizarea dozelor de produse oenologice în scopul obţinerii unor vinuri cu conţinut redus de dioxid de sulf, în condiţiile menţinerii tipicităţii soiului; – Metodă de dozare a SO2-ului prin extracţie, pentru a se evita erorile de măsură în cazul utilizării unor aditivi admişi de legislaţia viti-vinicolă; – Realizarea unui Soft cu date privind SO2 molecular în excel pentru producătorii interesaţi. Modul de aplicare al rezultatelor: - Rezultatele vor fi folosite de producătorii de vinuri BIO, sau de cei care doresc să scoată pe piaţă vinuri cu conţinut scăzut în dioxid de sulf, vinuri care pot avea un impact important asupra consumatorilor, tot mai exigenţi şi mai atenţi la produsele pe care le consumă; – Realizarea de lucrări de promovare pentru informarea consumatorilor privind efectul benefic asupra organismului al consumului de vinuri cu conţinut redus de dioxid de sulf; – Organizarea de workshop-uri de prezentare a rezultatelor şi de promovare a acestor vinuri, în vederea valorificării lor pe piaţa viti-vinicolă; – Organizarea de degustări ale vinurilor cu adaos de dioxid de sulf şi cu conţinut redus de dioxid de sulf şi analiza comparativă a acestora; – Participarea cu lucrări la conferinţe, simpozioane naţionale şi internaţionale; – Promovarea rezultatelor prin broşuri şi pliante; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 7: DEZVOLTAREA DE NOI PRODUSE, PRACTICI, PROCESE ŞI TEHNOLOGII INTEGRATE PRODUCŢIEI HORTICOLE Obiectivul specific 7.5: Inovarea şi transferul de cunoştinţe în horticultură Proiectul ADER 7.5.1: Cercetări privind aplicarea tehnologiilor emergente bazate pe metode de procesare minimală în industrializarea produselor horticole Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.100.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.100.000│165.413│413.534│314.286│206.767│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Pe parcursul ultimilor ani, preferinţele consumatorilor s-au îndreptat tot mai mult către produse alimentare cu arome şi culori cât mai naturale, astfel încât data durabilităţii minimale să fie suficient de îndelungată, pentru ca produsul să facă faţă atât distribuţiei cât şi perioadei de depozitare, până la consumul propriu-zis. Aceste obiective pot fi atinse prin utilizarea unor tehnologii emergente, ce au la bază aşa numitele metode de procesare minimală, care produc modificări de mică amploare asupra produselor, fără clasicul tratament termic, astfel încât acestea să-şi poată păstra într-o măsură cât mai mare calităţile nutritive şi caracteristicile senzoriale. Dintre acestea fac parte: - electro-încălzirea; – procesare la presiuni înalte; – ultrasunete; – ambalare în atmosferă controlată; – iradierea cu raze gama; – microfiltrare; – şoc termic criogenic; – imobilizarea enzimelor; – ambalare activă; – ozonizare. Procedeele de prelucrare enumerate au ca efect distrugerea microorganismelor şi în unele cazuri, a enzimelor, fără a provoca creşterea substanţială a temperaturii, cu acţiuni nesemnificative asupra pigmenţilor, aromelor, vitaminelor şi compuşilor de bază ai alimentului. Produsul final este astfel net superior din punct de vedere calitativ, comparativ cu produsele care au trecut prin procedee de prelucrare termică, fiind preferate de consumatori. Rezultate scontate: - Elaborarea temelor de proiectare pentru modele experimentale; – Proiectarea şi execuţia unor modele experimentale funcţionale pe baza metodelor de procesare minimală; – Reducerea cu minimum 10% a consumurilor energetice, prin utilizarea unor tehnologii inovative performante; – Minimum 2 metode de procesare minimală, aplicabile industrializării produselor horticole; – Minimum 3 tehnologii emergente ce au la bază metodele de procesare minimală; – Proiectarea şi execuţia a minimum 2 modele experimentale de utilaje funcţionale, pe baza metodelor de procesare minimală; – Minimum 3 noi produse procesate, sanogene, cu calităţi organoleptice şi nutritive superioare. Modul de aplicare al rezultatelor: - Transferul tehnologiilor emergente ce au la bază metode de procesare minimală, părţilor interesate; – Punerea la dispoziţia operatorilor economici de noi utilaje; – Activităţi de diseminare a rezultatelor: workshop-uri; mese rotunde, articole ştiinţifice publicate în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.5.2: Cercetări privind stabilirea unor tehnici moderne de altoire şi procedee de supraaltoire în plantaţiile viticole Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 900.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│900.000│135.338│338.346│257.143│169.173│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Altoirea multiplă pe portaltoi este a doua tehnologie intensivă de producere a materialului săditor viticol şi constă în altoirea unei viţe de vie care a făcut deja obiectul unei altoiri. Proiectul îşi propune să abordeze tehnici moderne de altoire şi supraaltoire în scopul schimbării sortimentului varietal, reconversia/restructurarea plantaţiilor viticole, reîntinerirea plantaţiilor, sau în condiţiile alegerii greşite a soiurilor pentru plantare şi imposibilitatea exprimării potenţialului soiului într-un anumit terroir viticol. Vor fi aplicate mai multe metode de altoire: în copulaţie, sub scoarţă, în ochi dormind, în despicătură simplă, în despicătură dublă. Se va avea în vedere creşterea procentului de prindere şi concreştere a viţelor altoite până la 80% - 90%, eliminarea perioadei de forţare în camere special amenajate a butaşilor altoiţi, cu mare consum de energie electrică; eliminarea aplicării stimulatorilor de calusare utilizaţi, de obicei, la altoirea în uscat. Va fi efectuat un studiu comparativ privind costurile schimbării sortimentului prin supraaltoire cu cele ale unei restructurări convenţionale prin defrişare şi replantare. Rezultate scontate: - Studiul interacţiunii altoi/portaltoi format după supraaltoire; – Refacerea potenţialului productiv al plantaţiilor îmbătrânite; – Refacerea unor plantaţii înfiinţate prin programul de reconversie, prin utilizarea metodelor de supraaltoire în vederea înlocuirii soiurilor/clonelor existente, neadaptate la mediu cu soiuri/clone de calitate; – Manual de prezentare a metodelor de supraaltoire. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de conferinţe, mese rotunde şi demonstraţii practice privind utilizarea metodelor de supraaltoire; – Publicarea de articole în reviste de specialitate, mass-media cu informaţii privind rezultatele cercetării; – Promovarea metodelor de supraaltoire utilizate în schimbarea structurii sortimentale prin difuzarea manualului de prezentare a acestora la producătorii viticoli interesaţi; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.5.3: Identificarea bolilor fungice de lemn la viţa de vie prin metode moleculare Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 800.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│800.000│120.301│300.752│228.571│150.376│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Cunoaşterea particularităţilor microorganismelor permite dezvoltarea unor aplicaţii în diferite domenii ale agriculturii. După aderarea României la Uniunea Europeana, s-a pus un accent deosebit pe reconversia plantaţiilor viticole. Odată cu importul masiv de viţă de vie prin proiectele de reconversie finanţate din fonduri europene au fost introduse şi o serie de boli produse de ciuperci, fitoplasme, micoplasme etc. Declinul biologic al viţei de vie cuprinde diferite maladii cu trăsături comune, provocate de paraziţi interni ai lemnului, Eutypa lată, Phaeomoniella chlamydospora, şi specii de Botryosphaeriaceae, Phomopsis şi Phaeoacremonium, BDA - înegrirea şi moartea braţelor. Identificarea corectă a patogenilor implicaţi în declinul prematur, este o condiţie primordială şi esenţială pentru desfăşurarea studiilor privind proiectarea strategiilor de control, deoarece niciuna dintre măsurile de control existente la ora actuală, nu sunt pe deplin eficiente pentru prevenirea şi tratarea acestor boli complexe. Impactul economic al acestor boli variază în funcţie de condiţiile climatice şi terroar. Se estimează la nivel naţional că rata medie a plantelor care exprimă aceste boli, simptome, pierderi, este între 2 şi 5% pe an. Dincolo de identificarea şi cunoaşterea diverşilor patogeni implicaţi, importantă este şi capacitatea plantei de a răspunde la agresiune. Complexul de ciuperci asociat cu pierderile este foarte prezent în podgorie. Scopul cercetărilor constă în identificarea bolilor de lemn care conduc la declinul prematur al plantaţiilor viticole înfiinţate în urma programului de reconversie, evaluarea şi monitorizarea răspândirii acestora în podgorii. Metodele moleculare sunt utile pentru: detectarea prezenţei unui singur patogen specific; detectarea virusurilor care nu pot fi cultivate în mod corespunzător; identificarea patogenilor ce cresc greu pe medii de cultură sau a celor care nu pot fi cultivaţi "in vitro". Patogenii pot fi identificaţi în prezent prin utilizarea unor fragmente de ADN, acidul dezoxiribonucleic, sau ARN, acidul ribonucleic, specifice, numite probe, complementare cu anumite secvenţe din genomul unor anumitor patogeni. În cadrul proiectului se va avea în vedere: - Proiectarea strategiilor de control al bolilor de lemn la viţa de vie prin noi tehnologii; – Comportarea soiurilor şi clonelor de viţă de vie cultivate prin programul de reconversie, la atacul patogenilor lignicoli; – Studierea modului de manifestare şi evoluţia principalilor patogeni lignicoli implicaţi în declinul prematur al viţei de vie; – Influenţa condiţiilor climatice asupra nivelului de atac al patogenilor lignicoli; – Definirea rolului fiecărui parazit în plantă şi relaţia lor cu factorii abiotici; – Răspunsul ecofiziologic al plantelor de viţă de vie la impactul dăunător al patogenilor lignicoli. Rezultate scontate: - Metode noi, rapide, fiabile, economice şi cu o mare putere discriminatorie în detectarea şi identificarea patogenilor lemnoşi la viţa de vie; – Mijloace eficiente şi rapide de detectare a patogenilor de lemn; – Tehnologii/verigi tehnologice eficiente privind testarea patogenilor de lemn la materialul săditor şi în plantaţiile viticole; – Soluţii tehnice pentru prevenirea răspândirii bolilor de lemn în plantaţie; – Tehnologie/verigi tehnologice privind diminuarea/inactivarea acţiunii bolilor fungice de lemn la viţa de vie; – Studiu privind utilizarea de metode neconvenţionale, microorganisme cu efect antagonist, în vederea diminuării acţiunii bolilor fungice de lemn la viţa de vie. Modul de aplicare al rezultatelor: - Transmiterea instrucţiunilor tehnice la beneficiari prin postere, pliante; – Publicarea de articole ştiinţifice în reviste recunoscute pe plan naţional şi internaţional cu rezultatele cercetării; – Prezentarea lucrărilor ştiinţifice la manifestări ştiinţifice, mese rotunde workshop-uri; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.5.4: Cercetări privind îmbunătăţirea tehnicilor de producere a plantelor mamă pomicole Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.500.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.500.000│225.564│563.910│428.571│281.955│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Plantele mamă pomicole reprezintă baza sistemului de producere a materialului săditor şi de aceea este necesară activitatea de cercetare în direcţia îmbunătăţirii calităţii materialului de înmulţire şi plantare pomicol care să corespundă cu noua legislaţie naţională în domeniu. Conservarea şi utilizarea materialului de înmulţire pomicol în procesul de producere pe scară largă a pomilor ca material de plantare, dar şi obţinerea de noi plante certificate din categorii biologice superioare reprezintă o necesitate obiectivă datorită importanţei acordate acestui sector prin politicile agricole comune actuale. Vor fi desfăşurate activităţi specifice de obţinere a plantelor mamă, cât şi modernizarea facilităţilor de menţinere a acestora care să corespundă cerinţelor impuse de normele noi de aplicare a legislaţiei privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii materialului săditor. Pentru crearea stocului de plante mamă - plante destinate înmulţirii, cercetările vor contribui la dezvoltarea unor tehnici de înmulţire care să combine metodele biotehnologice şi tradiţionale. Unul din obiective se referă la elaborarea, perfecţionarea şi implementarea tehnologiilor de microînmulţire la unele specii pomicole, având în vedere soiurile noi create şi promovate în România. Se vor realiza cercetări privind regenerarea prin organogeneză în vederea elaborării de verigi şi secvenţe tehnologice care, alături de înmulţirea convenţională, să contribuie la crearea stocului de plante mamă. Obţinerea unui material săditor de calitate constituie o preocupare permanentă care uneşte eforturile specialiştilor din mai multe domenii de cercetare pomicolă cum ar fi: virologia, biotehnologiile, protecţia plantelor, înmulţire, genetică şi ameliorare. Rezultatele au aplicabilitate atât în mediul ştiinţific cât şi în cel al producerii materialului săditor pomicol. Beneficiarii direcţi ai rezultatelor sunt atât menţinătorii oficiali ai soiurilor, cât şi operatorii economici care utilizează materialul pentru plantare. Rezultate scontate: - Stoc de plante mamă - plante candidat la minim 5 specii; – Tehnici/secvenţe tehnologice îmbunătăţite de înmulţire a plantelor mamă la minim 5 specii; – Plantaţii mamă cu plante Bază/Certificat la minim 5 specii, material de înmulţire; – Procedură de verificare a autenticităţii materialului obţinut cât şi a stabilităţii genetice a plantelor regenerate prin metode biotehnologice; – Ghid de bune practici privind producerea plantelor mamă conform schemelor de certificare. Modul de aplicare al rezultatelor: - Diseminarea informaţiilor cuprinse în ghidul de bune practici privind producerea plantelor mamă conform schemelor de certificare; – Organizarea de workshop-uri la care vor fi invitaţi pepinierişti, fermieri, reprezentanţi ai autorităţilor implicate în domeniu, alţi potenţiali beneficiari ai rezultatelor; – Prezentarea, de lucrări ştiinţifice şi publicarea acestora în reviste de specialitate - minim 3 lucrări indexate BDI, Baza de Date Internaţională/cotate ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.5.5: Cercetări privind managementul alcoolului în vederea producerii de vinuri cu grad alcoolic scăzut Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 600.000 lei
┌───────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│600.000│90.225│225.564│171.429│112.782│
└───────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Vinul este un produs alimentar obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parţială, a strugurilor proaspeţi, presaţi ori nu, sau a mustului de struguri, având un conţinut de etanol minim de 8,5% vol. Efectele benefice ale consumului de vin asupra sănătăţii umane sunt cunoscute în medicina tradiţională şi confirmate de cercetările recente. Datorită efectului dăunător al alcoolului etilic, aceste beneficii pot fi exploatate doar parţial, printr-un consum moderat de vin sau prin consumul de vin cu un grad alcoolic redus. Datorită creşterii temperaturilor din ultimii ani, s-au semnalat acumulări tot mai ridicate de zaharuri în struguri, care determină obţinerea unor vinuri cu grad alcoolic ridicat, peste 14%, care nu sunt conforme cu cerinţele actuale ale consumatorilor. În acest sens, tehnologiile de producere a vinurilor trebuie adaptate, astfel încât prin metode fizice sau biologice să se poată obţine vinuri cu grad alcoolic mai scăzut decât potenţialul strugurilor la cules. Proiectul are ca scop principal, elaborarea şi implementarea unor procedee tehnologice de obţinere a unor vinuri cu conţinut alcoolic scăzut. Obiectivele urmărite: - studiul potenţialului de producţie al soiurilor selectate, în relaţie directă cu evoluţia factorilor climatici, temperatura, precipitaţii etc.; – analize fizico-chimice pentru caracterizarea dinamicii maturării strugurilor pe areale viticole şi soiuri; – procedee de obţinere a musturilor materie primă destinate producerii de vinuri cu grad alcoolic scăzut, recoltare diferenţiată, utilizarea de levuri selecţionate, osmoza inversă; – testarea unor procedee de reducere a concentraţiei alcoolice a vinurilor, concentrare în vid. Rezultate scontate: - Bază de date privind dinamica maturării strugurilor în corelaţie cu evoluţia factorilor climatici; – 3 procedee de obţinere a musturilor cu concentraţii reduse de zaharuri fermentescibile; – Procedeu de reducere a concentraţiei alcoolice a vinurilor. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de întâlniri, mese rotunde cu fermierii, cultivatori de viţă de vie şi oenologi; – Lucrări ştiinţifice susţinute şi publicate în reviste de specialitate şi în baze de date internaţionale cu informaţii referitoare la rezultatele obţinute; – Participarea cu vinuri obţinute prin tehnologiile de reducere a concentraţiei alcoolice la târguri şi – expoziţii; – Transferul rezultatelor către beneficiari, producători de vinuri, şi către instituţiile care coordonează activităţile de producere a strugurilor şi vinurilor la nivel regional şi naţional, asociaţii profesionale prin broşuri şi pliante cu secvenţele tehnologice elaborate; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.5.6: Cercetări privind evaluarea potenţialului oenologic a soiurilor româneşti de viţă de vie în vederea creşterii competitivităţii lor pe plan internaţional Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 800.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│800.000│120.301│300.752│228.571│150.376│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Unul din cele mai importante aspecte privind ameliorarea competitivităţii sectorului vitivinicol românesc îl reprezintă identificarea soiurilor care să permită satisfacerea cererii pieţei, puternic orientată spre creşterea calitativă şi cantitativă a producţiei de struguri. Creşterea productivităţii poate conduce la diminuarea diferenţelor României faţă de alte ţări din Europa de Vest, în special, Italia, Franţa, Spania şi la controlul efectelor asupra producţiei, cauzate de schimbările climatice, care sunt amplificate de deficienţele din infrastructură, în special din sistemele de irigare. Tematica proiectului se înscrie în rândul preocupărilor actuale la nivel internaţional privind conservarea şi managementul integrat al zonelor agricole afectate de încălzirea globală şi secetă. Rezultate scontate: - Bază de date privind elementele de terroir care definesc tipicitatea varietală a vinurilor, sol, microclimat, conveier varietal; – Fişe de caracterizare a anului de recoltă în funcţie de arealul viticol; – Profil compoziţional, senzorial şi organoleptic al vinurilor obţinute în diferite areale viticole; – Identificarea factorilor critici ai FML, fermentaţie malolactică, la mustuială şi vin în diferite faze ale procesului de fermentaţie; – Îmbunătăţirea verigilor tehnologice de vinificaţie primară în elaborarea diferitelor tipuri de vinuri; – Catalog de descriere a vinurilor româneşti. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de întâlniri cu societăţile comerciale şi producătorii particulari în cadrul cărora vor fi prezentate vinurile obţinute prin utilizarea de tehnologii diferenţiate; – Susţinerea şi publicarea de lucrări ştiinţifice în reviste de specialitate recunoscute pe plan naţional şi internaţional cu rezultatele cercetării; – Organizarea de workshop-uri şi mese rotunde pentru prezentarea rezultatelor; – Diseminarea informaţiilor cuprinse în catalogul de descriere a vinurilor româneşti; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 7.5.7: Perfecţionarea metodelor de control al punctelor critice în viticultura ecologică Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 800.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│800.000│120.301│300.752│228.571│150.376│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Prin prezentul proiect se are în vedere efectuarea unei analize critice asupra tehnologiilor uzuale de cultivare ecologică a viţei-de-vie, în prima fază efectuându-se studii cu privire la identificarea factorilor de stress din plantaţiile viticole ecologice, identificarea de soluţii, produse, tehnici care pot fi experimentate în aceste plantaţii. Se vor testa în loturi demonstrative noile produse, tehnici şi în funcţie de rezultatele obţinute - calitatea strugurilor, respectiv a vinurilor - se vor valida procedeele inovative prin care se controlează cu succes dezvoltarea buruienilor, atacul bolilor şi al dăunătorilor din plantaţii. Prin implementarea şi valorificarea rezultatelor proiectului se realizează cadrul pentru impulsionarea abordării de către fermierii români a sistemului ecologic în viticultură şi vinificaţie. Rezultate scontate: - Stabilirea punctelor critice din sistemul ecologic aplicat în diferite areale viticole; – Proceduri de evitare a contaminărilor în lanţul tehnologic de producere a strugurilor şi vinurilor ecologice; – Metode inovative privind managementul buruienilor, controlul bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile viticole ecologice; – Recomandări asupra modului de organizare a controlului punctelor critice în sistemul viticol ecologic; – Bază de date privind calitatea strugurilor şi vinurilor ecologice obţinute în arealele viticole implicate în proiect; – Proceduri inovative pentru controlul punctelor critice în sistemul ecologic adaptat fiecărui areal viticol luat în studiu. Modul de aplicare al rezultatelor: - Punerea la dispoziţia persoanelor interesate a informaţiilor cu privire la: ● punctele critice din tehnologiile de cultivare ecologică a vitei-de-vie şi din vinificaţia ecologică; ● metode inovative pentru controlul ecologic al buruienilor în plantaţii, controlul bolilor şi dăunătorilor; ● proceduri inovative pentru controlul punctelor critice în sistemul ecologic adaptat fiecărui areal viticol luat în studiu; ● recomandări asupra modului de organizare a controlului punctelor critice în sistemul viticol ecologic. – Consilierea şi asistenţa tehnică de specialitate persoanelor interesate în implementarea rezultatelor; – Organizarea de workshop-uri, comunicări şi publicarea de articole în reviste de specialitate pentru diseminarea rezultatelor; – Organizarea de loturi demonstrative în care să fie prezentate noile soluţii; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 8: MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR GENETICE ANIMALE Obiectivul specific 8.1: Ameliorarea genetică a populaţiilor de animale - rase, linii cu status normal Proiectul ADER 8.1.1: Ameliorarea cantitativă şi calitativă a producţiei de carne la ovinele Ţigaie ruginie din zona de podiş a Transilvaniei, prin selecţie în rasă curată Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Rasa locală de ovine Ţigaie ruginie, realizează sporuri medii zilnice relativ reduse. Pentru a putea penetra piaţa europeană a cărnii de ovine cu carcase de miel sau miei vii obţinuţi de la rasele şi varietăţile locale, se impune ameliorarea producţiei de carne. Proiectul de faţă îşi propune ameliorarea cantitativă şi calitativă a producţiei de carne la rasa Ţigaie ruginie, prin selecţie în rasă curată. Scopul proiectului este efectuarea unor activităţi de cercetare pentru ameliorarea producţiei de carne la ovinele Ţigaie ruginie. Activitatea de ameliorare a producţiei de carne la Ţigaia ruginie urmăreşte îmbunătăţirea indicilor cantitativi şi calitativi ai producţiei de carne şi îmbunătăţirea calităţii carcaselor, îmbunătăţirea parametrilor morfoproductivi şi îmbunătăţirea indicilor de reproducţie - prolificitate, precocitate şi presupune: - selecţia fenotipică a ovinelor din rasa Ţigaie ruginie, care fac obiectul activităţii de ameliorare; – întocmirea anuală a planului de potrivire a perechilor; – efectuarea montei dirijate sau a însămânţărilor artificiale; – obţinerea unei populaţii din rasa Ţigaie ruginie cu însuşiri performante, corespunzătoare fermelor de elită pentru producerea berbecilor amelioratori; – elaborarea tehnologiilor de întreţinere pentru toate categoriile biologice, care să aibă în vedere respectarea condiţiilor de bună creştere specifice zonei şi să asigure realizarea de animale cu o bună dezvoltare corporală, rezistente, capacitate ridicată de valorificare a hranei, precum şi o producţie sporită de carne. Rezultate scontate: - Identificarea în cadrul efectivelor de ovine Ţigaie ruginie, prin proceduri de bonitare, măsurători corporale şi cântărire a exemplarelor cu aptitudini pentru producţia de carne; – Constituirea unui nucleu de oi şi berbeci, prin întocmirea anuală a planului de potrivire a perechilor şi deschiderea registrului de evidenţe primare, care să se încadreze în următorii parametri: ● greutatea corporală: berbeci 80-90 kg; oi mame 60-65 kg; ● vârsta de înţărcare 70 zile; ● greutatea de înţărcare 18-20 kg; ● spor mediu zilnic la îngrăşare 220-225 g; ● greutatea mieilor la 100 zile: 24-26 kg; ● greutatea mieilor la 150 zile: 35-38 kg; ● randament la sacrificare 52-54%, încadrarea în grila EUROP - clasa U şi R, fără exces de grăsime, raportul carne-oase în carcasă 2,9/1; ● realizarea la oile mame a unei prolificităţi de 120-125%, mai mare cu 10-15% faţă de prolificitatea medie a rasei; ● vârsta introducerii la reproducţie 10-12 luni; ● însuşiri organoleptice superioare: carnea suculentă, perselată şi fără gust specific pronunţat, cu strat de grăsime uniform dispus. – Producerea anuală a cca. 90-100 cap. berbeci de reproducţie, certificaţi ca origine şi productivitate, solicitaţi de crescătorii de ovine de rasă Ţigaie, cuprinşi în registrul genealogic al rasei; – Crearea unei baze de date, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor în vederea omologării ca linie genetică specializată pentru carne; – Creşterea eficienţei economice a exploataţiilor cu 25-30%; – Elaborarea unui ghid practic de dezvoltare a rasei Ţigaie pentru producţia de carne, cu lucrări specifice pentru ameliorarea producţiei de carne. Modul de aplicare al rezultatelor: - Livrarea progresului genetic; Materialul de prăsilă obţinut prin ameliorarea prin selecţie a Ţigăii ruginii pentru producţia de carne, va putea fi valorificat în exploataţiile de ovine din zona podiş a Transilvaniei, pentru ameliorarea efectivelor în rasă curată; – Aplicarea rezultatelor cercetării în exploataţiile de ovine se va realiza, atât cu sprijinul cercetătorilor din unitate prin diseminarea rezultatelor cercetării, care vizează ameliorarea în rasă curată a Ţigăii pentru producţia de carne şi punerea în evidenţă a valorii calitative a carcasei, informând atât crescătorii, cât şi asociaţiile de creştere a ovinelor din rasa Ţigaie ruginie; – Organizarea anuală a unei mese rotunde cu crescătorii din zonă; – Participarea la manifestări ştiinţifice, târguri şi expoziţii de animale; – Diseminarea către părţile interesate a ghidului practic de dezvoltare a rasei Ţigaie pentru producţia de carne, cu lucrări specifice pentru ameliorarea producţiei de carne; – Publicarea a 100 broşuri privind tehnologia de optimizare a producţiei de carne la rasa Ţigaie ruginie; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 8.1.2: Cercetări privind testarea capacităţilor productive ale metişilor obţinuţi prin încrucişarea oilor Ţigaie ruginie cu berbeci din rase de carne din Franţa Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 400.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│400.000 │60.150│150.376│114.286│75.188│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Proiectul urmăreşte creşterea producţiei de carne, prin folosirea încrucişării oilor Ţigaie ruginie cu rase de carne din Franţa, de tipul Venden, Berichon şi Blanc du Massif Central. Proiectul va demara cu alcătuirea programului de hibridare, respectiv: - Se vor selecta oile din rasa Ţigaie ruginie care vor fi încrucişate cu berbecii de carne din Franţa; – Se va efectua potrivirea perechilor şi nominalizarea împerecherilor, potrivit principiilor moderne de hibridare clasică. Ulterior se va evalua dezvoltarea corporală şi viteza de creştere a metişilor obţinuţi, prin cântăriri şi măsurători biometrice. Se vor evalua însuşirile calitative şi cantitative pentru producţia de carne. Se va evalua capacitatea combinativă a oilor ţigaie ruginie cu berbecii din rasele de carne folosiţi. Următoarea etapă a activităţii de cercetare va consta în determinarea efectului heterozis şi în paralel stabilitatea genetică a însuşirilor ameliorate la populaţia hibridă. Se vor estima valorile coeficienţilor de heritabilitate pentru caracterele specifice producţiei de carne la noile populaţii - corelaţii, heritabilitate, repetabilitate. Se vor elabora diferite variante de metisare şi de creare a unei noi populaţii de carne, ce vor fi diseminate la crescătorii de ovine. Rezultatele obţinute vor fi prelucrate statistic în vederea optimizării tehnologiilor folosite în scopul creşterii producţiei de carne la ovine şi vor fi centralizate în cadrul unei anvelope tehnologice livrabile părţilor interesante. Rezultate scontate: - Obţinerea de metişi cu performanţe productive superioare pentru producţia de carne; – Evaluarea capacităţii combinative a rasei Ţigaie ruginie cu rase de carne din Franţa; – Obţinerea unor precursori utilizabili în activitatea de ameliorare a raselor de ovine cu lână semifină din România, în vederea creşterii cantitative şi calitative a producţiei de carne; – Elaborarea unei anvelope tehnologice optimizate în vederea reducerii duratei de îngrăşare cu cel puţin 5% comparativ cu tehnologiile clasice, a tineretului ovin provenit din hibridarea raselor de tip Ţigaie cu rase de carne franţuzeşti, cu efecte economice importante pe unitatea de produs. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea întâlnirilor de lucru, meselor rotunde cu crescătorii de ovine interesaţi de această temă; – Elaborarea a cel puţin un articol ştiinţific care va fi comunicat la simpozioanele naţionale şi publicat în reviste de specialitate; – Valorificarea descendenţilor hibrizi cu rezultate îmbunătăţite pentru producţia de carne către crescători de ovine din zona Moldovei, care doresc să aplice tehnologii specifice producţiei de carne – Diseminarea broşurilor cuprinzând anvelopa tehnologică optimizată în direcţia creşterii performanţelor productive pentru carne a raselor de ovine cu lână semifină prin hibridare cu rasă de carne; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 8.1.3: Cercetări privind crearea unei populaţii româneşti de caprine de carne, prin încrucişarea raselor Boer şi Carpatină Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.100.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.100.000│165.413│413.534│314.286│206.767│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul urmăreşte crearea unei populaţii de caprine de carne prin încrucişarea rasei Boer cu rasa Carpatină, precum şi consolidarea genetică şi înmulţirea populaţiei de hibrizi R1- 75% Boer, 25% Carpatină. Populaţia de hibrizi se va reproduce în sine, obţinându-se până în anul 2022 caprine de carne bine adaptate la condiţiile de mediu din Dobrogea. Pe parcursul derulării proiectului se vor desfăşura următoarele activităţi: - Înregistrarea individuală a fătărilor; – Stabilirea principalilor indici de reproducţie ai caprelor mame: fecunditate, prolificitate; – Cântărirea iezilor la fătare, la o lună, la două luni, la înţărcare şi la vârsta de şase luni; – Efectuarea de măsurători corporale pe animalele adulte - capre, ţapi; – Realizarea anuală a două loturi de iezi masculi care vor fi îngrăşaţi o perioadă de 100-120 de zile în sistem intensiv: lotul I - martor, din rasa Carpatină şi lotul O - experimental, din populaţia nou-creată, Boer x Carpatină; – Urmărirea vitezei de creştere a iezilor, a consumului de furaje şi a conversiei furajelor în kg greutate vie; – Efectuarea sacrificărilor de control la sfârşitul perioadei de îngrăşare, stabilindu-se randamentul la sacrificare; – Tranşarea carcaselor, stabilirea compoziţiei tisulare a acestora şi încadrarea pe categorii de calitate; – Prelucrarea statistică a datelor obţinute şi interpretarea acestora. La finalizarea lucrărilor de cercetare documentaţia de formare şi consolidare a populaţiei de caprine de carne va face obiectul unei broşuri cu tehnologia de obţinere a metişilor pentru producţia de carne la caprine. Rezultate scontate: - Consolidarea şi înmulţirea populaţiei hibride R1 de caprine, 75% Boer şi 25% Carpatină; Se vor crea precursorii unei populaţii româneşti de caprine de carne, prin încrucişarea raselor Boer şi Carpatină, izolare reproductivă şi selecţie în direcţia sporirii şi îmbunătăţirii producţiei de carne, cu următoarele caracteristici: ● Realizarea unei prolificităţi de 140-150% la caprele mame; ● Vârsta la înţărcare a iezilor 80 -90 zile, greutatea la înţărcare 14-16 kg, spor mediu zilnic la îngrăşare 200g; ● Greutatea la 150 de zile - 28-30 kg şi randament la sacrificare 47-49%; ● Carcase bine conformate, cu profile convexe şi strat subţire de grăsime pe carcasă; ● Raportul carne/oase 2,6/1- carne suculentă, slab perselată, culoare roşiatică, fără gust şi miros pronunţat de capră; ● Consum specific al iezilor la îngrăşare 5,5-6 UN/kg spor greutate vie; ● Produşii obţinuţi în urma împerecherii ţapilor din noua populaţie de carne cu capre carpatine, vor realiza un spor mediu zilnic de creştere la îngrăşare cu 25%-30% mai mare, cu un consum mai mic de furaje cu 15-20%, faţă de iezii carpatini; ● Metişii vor avea un randament la sacrificare de 47-49% faţă de cel obţinut de iezii din rasa Carpatină, la care randamentul la sacrificare este de 42-43%; – Tehnologie de obţinere a metişilor pentru producţia de carne la caprine; – Livrarea unui număr de 100-120 ţapi de reproducţie care vor fi utilizaţi în crescătoriile interesate, pentru obţinerea iezilor hibrizi de carne cu viteză mare de creştere, un spor mediu zilnic de peste 180 grame şi un randament mare la sacrificare, de peste 45%; – Organizarea de mese rotunde cu asociaţii şi crescătorii interesaţi pentru producţia de carne; – Publicarea de lucrări la simpozioane şi participarea la târguri şi expoziţii; – Urmărirea rezultatelor obţinute de crescătorii de caprine în urma utilizării ţapilor de reproducţie pentru producţia de carne. Modul de aplicare al rezultatelor: - Livrarea unui număr de 100-120 ţapi de reproducţie care vor fi utilizaţi în crescătoriile interesate, pentru obţinerea iezilor hibrizi de carne cu viteză mare de creştere, un spor mediu zilnic de peste 180 grame şi un randament mare la sacrificare, de peste 45%; – Organizarea de mese rotunde cu asociaţii şi crescătorii interesaţi pentru producţia de carne; – Publicarea de lucrări la simpozioane şi participarea la târguri şi expoziţii; – Urmărirea rezultatelor obţinute de crescătorii de caprine în urma utilizării ţapilor de reproducţie pentru producţia de carne; – Broşură cu tehnologia de obţinere a metişilor pentru producţia de carne la caprine, cca 100 de exemplare, va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi, crescători de caprine, organizaţii din domeniu; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 8.1.4: Stabilizarea genetică a unui nou ecotip ovin specializat pentru producţia de pielicele şi carne la rasa Karakul Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: În cadrul proiectului se va testa capacitatea combinativă a rasei Karakul de Botoşani KB cu rase de carne Rasa de Carne Palas-RCP şi Cap Negru German-CNG. Se doreşte crearea unor populaţii premergătoare stabilizării unui nou ecotip ovin specializat pentru producţia de carne. În primul an de derulare a proiectului, părinţii potenţiali din rasa maternală KB şi cele paternale RCP şi CNG vor fi genotipaţi şi selectaţi pentru rezistenţa la scrapie. Pentru obţinerea generaţiei F1-2020, vor fi realizate două tipuri de încrucişări masculi RCP cu femele KB; masculi CNG cu femele KB. Descendenţii F1-2020 vor fi evaluaţi pentru aptitudinile producţiei de carne, iar carcasele masculilor vor fi evaluate în sistem european - SEUROP. În următorul an vor fi realizate aceleaşi tipuri de încrucişări. Ulterior, din populaţia parentală va fi obţinută o nouă generaţie F1-2021, care va fi evaluată din nou. În toamnă vor fi realizate încrucişări de tip back-cross între generaţia F1-2020 şi berbeci noi. Ele vor permite obţinerea în final a generaţiei R2 destinată înmulţirii în sine, în scopul stabilizării caracterelor dorite. Rezultate scontate: - Obţinerea prin încrucişarea raselor Rasa de Carne Palas RCP+ Rasa Karakul de Botoşani KB şi Cap Negru German CNG + Karakul de Botoşani KB, a două generaţii de hibrizi F1 2020, 2021 cu rezistenţă genetică la scrapie şi caracteristici fenotipice dorite pentru producţia de carne; – Obţinerea în 2021 a gestaţiilor premergătoare generaţiei backcross R1; – Obţinerea unor date comparative privitoare la capacitatea combinativă a raselor, materializate prin: indici de reproducţie - fecunditate, fertilitate, natalitate şi parametrii privind aptitudinile hibrizilor pentru producţia de carne - spor mediu zilnic, randament la sacrificare, calitate carcase. Modul de aplicare al rezultatelor: - Fermierii vor putea folosi informaţiile privind capacitatea combinativă a rasei Karakul din fermele proprii cu rasa de carne autohtonă, Rasa de Carne Palas, respectiv cu cea de import Cap Negru German. În acest fel vor putea lua decizii privitoare la cea mai rentabilă schemă de hibridare în fermele proprii, care poate duce la obţinerea unor miei cu carcase de calitate superioară, competitivi pe piaţa UE sau Asiatică; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 8.1.5: Elaborarea unei tehnologii performante pentru îmbunătăţirea caracterelor de reproducţie la taurine Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 450.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│450.000 │67.669│169.173│128.572│84.586│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Îmbunătăţirea caracterelor de reproducţie şi implicit eficienţa economică în exploatarea efectivelor de taurine crescute în ţara noastră, este astăzi posibilă prin aplicarea metodologiei moderne de screening citogenetic. Controlul citogenetic sistematic este în măsură să evidenţieze o serie de defecte ereditare sau neereditare care, odată cunoscute şi eliminate, contribuie la îmbunătăţirea eficienţei reproductive în populaţia analizată. Odată identificate genotipurile anormale, vor fi studiate prin metode moderne de marcaj cromozomal prin care vom putea evidenţia structura materialului genetic la nivel subcromozomal, ceea ce va contribui la stabilirea unui diagnostic cert privind afectarea integrităţii materialului genetic studiat. Prin aplicarea testelor specifice metodologiei moderne de investigaţie citogenetică se vor evidenţia cauzele şi factorii de risc implicaţi în apariţia defectelor ereditare. Pentru racordarea României la legislaţia europeană, care condiţionează importul şi exportul de animale şi material seminal, de calitatea materialului genetic, este imperios necesară aplicarea metodologiei moderne de screening citogenetic pentru eradicarea bolilor ereditare, la rasele de taurine din ţara noastră. Rezultate scontate: - Metodologie modernă de identificare a genotipurilor anormale în efectivele de taurine investigate; – Evaluarea efectelor bolilor ereditare asupra capacităţii de reproducţie a purtătorilor, cu importanţă majoră în creşterea şi exploatarea animalelor de fermă; – Stabilirea măsurilor adecvate de profilaxie a anomaliilor şi eliberarea buletinelor de analiză citogenetică, care se vor transmite beneficiarilor; – Elaborarea de propuneri privind monitorizarea bolilor ereditare prin investigaţie citogenetică în scopul asigurării sănătăţii genetice a efectivelor de taurine investigate şi evitării efectelor negative asupra performanţelor de reproducţie şi eficienţei economice în creşterea şi exploatarea acestora; – Cuantificarea anomaliilor cromozomale la rasele de taurine investigate, în raport cu cazuistica internaţională. Modul de aplicare a rezultatelor: Diseminarea rezultatelor va fi făcută prin intermediul: - Revistelor ştiinţifice interne şi internaţionale, elaborarea de lucrări ştiinţifice şi participarea la diferite manifestări ştiinţifice atât în ţară cât şi în străinătate; – Organizarea de întâlniri cu crescătorii de animale, difuzarea de pliante şi broşuri pentru promovarea rezultatelor şi pentru a atrage atenţia asupra importanţei asigurării sănătăţii genetice a efectivelor de bovine crescute în ţara noastră; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 8.1.6: Cercetări privind utilizarea markerilor SNP şi formarea unei populaţii de referinţă în vederea implementării selecţiei genomice la taurine Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.200.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.200.000│180.451│451.128│342.857│225.564│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Din anul 2000 a început dezvoltarea testelor de genotipare pentru un număr mare de polimorfisme ale unei singure nucleotide SNP, iar primul cip comercial de genotipare SNP a fost lansat în decembrie 2007. Peste 15.000 de genotipuri au fost utilizate pentru a determina SNP-uri, care ar trebui să fie utilizate în evaluarea genomică a bovinelor de lapte din Statele Unite ale Americii, SUA. Evaluările genomice ale SUA au fost lansate pentru prima dată în ianuarie 2009, pentru rasele Holstein şi Jerseys, în august 2009 pentru Brown Swiss, în aprilie 2013 pentru Ayrshires şi în aprilie 2016 pentru Guernseys. Astfel, tematica proiectului vizează studii de selecţie genomică la vaci în contextul bio-economic din România. Proiectul îşi propune investigarea unui număr de 50.000 de SNP-uri în cadrul raselor Bălţată cu Negru Românească, Bălţată Românească şi Brună de Maramureş şi efectuarea de studii de asociere la nivel genomic, studii GWAS, pentru caracterele importante din punct de vedere economic. Genotiparea cu ajutorul SNP-urilor va genera un set de informaţii precise despre structura genetică a efectivelor de vaci din România. Rezultate scontate: - Genotiparea unui lot de animale cu 800 capete Bălţată cu Negru Românească, 600 Bălţată Românească şi 100 Brună de Maramureş pe baza unui panel de 50.000 de SNP-uri - Single Nucleotide Polymorphism, în scopul creării unor populaţii de referinţă pentru aceste rase; – Crearea şi dezvoltarea unor baze de date genotipice şi fenotipice proprii fiecărei populaţii de referinţă, cu date achiziţionate în conformitate cu standardele de calitate stipulate de ghidurile internaţionale; – Metodologie de estimare prin metode moderne a parametrilor genetici ai populaţiilor de taurine din România; – Adaptarea modelelor matematice pentru estimarea valorilor de ameliorare genomice; – Adaptarea modelelor matematice pentru estimarea valorilor de ameliorare genomice; – Elaborarea Indexului de Selecţie optim pentru caracteristicile morfo-productive ale populaţiilor de taurine din România; – Metodologie de implementare a cuantificării unor noi genotipuri, scorul podal, ecografia muşchiului Longissimus dorsi, LD, ale unor caractere ce fac obiectul ameliorării; – Identificarea punctelor din programele de ameliorare ce vor trebui modificate în vederea trecerii la Selecţia Genomică. Modul de aplicare al rezultatelor: - Întâlniri cu fermierii şi asociaţiile de creştere a taurinelor în vederea valorificării rezultatelor proiectului şi prezentarea avantajelor utilizării informaţiilor genomice la rasele de taurine pentru îmbunătăţirea programelor de ameliorare; – Colaborarea cu Agenţia Naţională pentru Zootehnie în vederea valorificării informaţiilor genomice; – Publicarea de articole în reviste naţionale şi internaţionale; – Participarea la conferinţe naţionale şi internaţionale; – Transmiterea spre publicare a 2 articole ştiinţifice cotate ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 8.1.7: Cercetări privind elaborarea tehnologiei de ameliorare a ovinelor din Linia de lapte Bacău în vederea creşterii performanţelor productive Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 900.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│900.000│135.338│338.346│257.143│169.173│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Implementarea proiectului vizează elaborarea unei tehnologii eficiente de ameliorare a unei populaţii de tip nou de ovine, rezultată din încrucişarea oilor locale Ţigaie cu genitori aparţinând rasei Awasii, dar şi de implementarea unui management eficient în vederea creşterii gradului de asemănare şi a stabilizării caracterelor morfologice, productive şi reproductive, pentru a se îndeplini toate cerinţele tehnice actuale în vederea omologării. În vederea atingerii tuturor obiectivelor specifice etapelor de derulare se va efectua o analiză detaliată a tuturor indicatorilor specifici caracterelor de producţie şi reproducţie care, prin optimizare, pot atrage o creştere a gradului de ameliorarea a acestora. În acest sens se vor determina indicatorii actuali care caracterizează noua populaţie de ovine cu referire directă la: - indicii de reproducţie la mioare şi la oile adulte, sezon de reproducţie, fecunditate, prolificitate, indicii neonatali; – evaluarea caracterelor specifice producţiei de lapte în funcţie de categoria de ovine şi de tehnologia de creştere cu referire la: aplicarea unor tehnologii diferite de creştere a oilor pe durata lactaţiei; – efectuarea controalelor productive în acord cu recomandările Internaţional Committee for Animal Recording - ICAR şi elaborarea curbei lactaţiei; determinarea capacităţii lactogene pe intervalul unei lactaţii şi identificarea obiectivă a lactaţiei maxime pentru a elabora viitoarea tehnologie de ameliorare; – evaluarea caracterelor specifice producţiei de carne se va baza pe organizarea îngrăşării tineretului aparţinând noii populaţii în vederea determinării reale a următorilor indicatori: intensitate de creştere, spor, consum specific, indici de abatorizare. De asemenea, prin proiectul propus se urmăreşte şi înfiinţarea unui centru de testare a berbecilor reproducători şi determinarea valorii de ameliorare pentru caracterele de producţie şi reproducţie. În ultima parte a proiectului se va efectua o analiză genetică a noii populaţii de ovine şi se va elabora standardul noii populaţii de ovine, în vederea omologării ca o nouă creaţie biologică. Rezultatele scontate: - Evaluarea genetică a reproducătorilor pe baza determinării estimatorilor genetici şi a valorii de ameliorare; – Identificarea criteriilor supuse ameliorării; – Testarea berbecilor pentru caracterele de producţie şi reproducţie; – Realizarea piramidei de ameliorare şi structurarea efectivelor în raport cu performanţele de producţie; – Ierarhizarea efectivelor după calitatea genetică şi valoarea performanţelor de producţie; – Definirea criteriilor care vor sta la baza nominalizării oilor mame de berbeci; – Optimizarea fluxului tehnologic în raport cu grupa de vârstă şi starea fiziologică în vederea cuantificării câştigului genetic într-un termen mai scurt. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de workshop-uri cu fermierii din zonă; – Participarea cu efective de animale reprezentative la expoziţiile zootehnice desfăşurate în arealul respectiv; – Prezentarea rezultatelor cercetării la simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale; – Publicarea rezultatelor cercetărilor în jurnale ştiinţifice indexate în baze de date internaţionale; – Întâlniri periodice cu membrii asociaţiilor profesionale din zonă în vederea promovării principalelor date şi informaţii ale cercetării aplicate şi a identificării problemelor cu care aceştia se confruntă; – Realizarea unei pagini web în vederea asigurării transparenţei şi a promovării rezultatelor din cercetarea aplicată; – Principalii beneficiari a rezultatelor obţinute vor fi toţi crescătorii de ovine aflaţi în arealul reprezentat de Podişul Central al Moldovei. Proiectul ADER 8.1.8: Cercetări privind creşterea procentului de cazeină coagulabilă din laptele de capră şi a randamentului de procesare în brânzeturi, folosind selecţia unor markeri ADN Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 800.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│800.000│120.301│300.752│228.571│150.376│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Ameliorarea eficientă a calităţii de procesare a laptelui de capră produs de rasa Carpatină este limitată de lipsa testării genetice pentru gena alfa S1 cazeinei, CSN1S1, marker aplicat ca prim criteriu în selecţia caprinelor din Franţa din anii 2000. Genotipurile CSN1S1 cauzează o variabilitate foarte semnificativă a conţinutului de CSN1S1 în lapte între 1,2 g/l - FF şi 7,2g/l - AA şi a cantităţii de brânza de capră obţinută, cu până la 20% pe litrul de lapte procesat. În cadrul proiectului este necesar ca activitatea de cercetare aplicată să se realizeze pe efectivele de caprine înscrise în registrul genealogic al rasei. Proiectul îşi propune să rezolve: - genotiparea la locusul CSN1S1 a masculilor amelioratori din registru şi a unor femele de interes; – evaluarea practică în câteva ferme pilot, pe loturi experimentale de femele, a efectului genotipurilor CSN1S1, AA, respectiv FF, asupra conţinutului de cazeină coagulabilă şi a randamentului de transformare a laptelui în brânzeturi; – promovarea ţapilor amelioratori de tip AA, prin însămânţări artificiale sau monte dirijate realizate în câteva ferme pilot. În cadrul proiectului este necesar ca activitatea de cercetare aplicată să se realizeze pe efectivele de caprine înscrise în registrul genealogic. Prin aplicarea rezultatelor cercetării de către crescătorii de capre se vor optimiza schemele de selecţie/împerechere prin promovarea reproducătorilor cu genotip CSN1S1. Schema de selecţie sau împerechere va permite obţinerea unei descendenţe ameliorate cu parametrii calitativi superiori ai laptelui, evidenţiat prin conţinut crescut în cazeină şi randament mare de procesare în brânzeturi. Diversificarea şi scoaterea pe piaţă a produselor îmbunătăţite şi noi, din lapte de capră, prin folosirea unui lapte de calitate net superioară tehnologic, va duce la creşterea rentabilităţii fermelor de capre. Rezultate scontate: - Stabilirea cu acurateţe la ţapii din registrul genealogic a genotipurilor alfa S1 cazeinei, CSN1S1 şi clasificarea lor în funcţie de acest criteriu; – Evidenţierea practică în ferme pilot a efectului genotipurilor AA, respectiv FF, asupra conţinutului de cazeină al laptelui şi a randamentului de obţinere al brânzeturilor de capră; – Obţinerea prin însămânţări/monte dirijate în fermele pilot a unor descendenţi cu genotip CSN1S1 AA; – Recomandarea unui plan eficient de ameliorare a conţinutului de cazeină coagulabilă din lapte la rasele de caprine crescute în România. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de workshop-uri cu fermierii din zonă; – Promovarea reproducătorilor cu genotip CSN1S1 AA, a schemelor de selecţie sau împerechere de către crescătorii de capre; – Prezentarea rezultatelor cercetării la simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 8.1.9: Cercetări privind capacitatea de combinare generală şi specifică a rasei Gât Golaş de Transilvania cu diferite rase şi linii de găini privind calitatea cărnii Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.100.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.100.000│165.414│413.533│314.286│206.767│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Gât Golaş de Transilvania constituie o rasă naţională recunoscută ca rasă de expoziţie, dar şi de interes pentru avicultura profesionistă. Ea deţine o serie de însuşiri importante: puii au un ritm de creştere rapid şi o viabilitate remarcabilă, păsările sunt rustice, adaptabile la condiţii diferite de mediu, furnizează carne cu însuşiri de calitate deosebite. De aceea, este mai mult decât justificat să i se acorde, în ţara de origine, cea mai mare atenţie. În acest sens, scopul proiectului constă în determinarea capacităţii de combinare generală şi specifică a rasei, în diferite varietăţi, cu alte rase sau simpli hibrizi, în vederea realizării unor hibrizi comerciali cu performanţe îmbunătăţite şi calitate superioară a cărnii, crescuţi în diferite sisteme de creştere. Principalele activităţi, conform planului de realizare, unde în fiecare an, fiecare varietate de culoare se combină cu rase sau hibrizi, cuprind: experimentări pe loturi de reproducţie şi de hibrizi specializaţi, studii şi teste de calitate a cărnii, testări de formule de nutreţuri combinate prin utilizarea de materii prime furajere specifice producţiei tradiţionale. Rezultate scontate: Realizarea unor ghiduri tehnologice pentru diferite sisteme de creştere a rasei Gât Golaş de Transilvania; - Promovarea în industria avicolă a producţiei de carne de calitate superioară pentru un hibrid estimat cu creştere mai lentă; – Estimarea calităţii cărnii, compoziţie chimică, acizi graşi, aminoacizi; – Stabilirea unor recomandări nutriţionale specifice; – Estimarea eficienţei utilizării unor materii prime furajere; – Studiu privind determinarea mărimii optime a fermei de produse cu specific tradiţional; – Propunerea unor module de organizare în diferite asocieri a producătorilor de produse avicole tradiţionale, în vederea valorificării unei mărci specializate; – Realizarea unui studiu tehnico - economic privind înfiinţarea unei ferme avicole cu specific tradiţional. Modul de aplicare al rezultatelor: - Elaborarea şi editarea de materiale de informare; – Diseminarea documentaţiei privind tehnologiile de creştere şi alimentaţie în sistem tradiţional a puilor de carne, precum şi a soluţiilor nutriţionale de hrănire prin organizarea de instruiri, seminarii, demonstraţii practice, workshop-uri pentru toţi potenţialii utilizatori; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 8.1.10: Caracterizarea genomică a raselor locale de ovine în vederea creării unor populaţii de referinţă ce vor fi folosite la estimarea valorii de ameliorare genomică Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Metodele tradiţionale de ameliorare a ovinelor au dus la specializarea acestora şi scăderea variabilităţii caracterelor de importanţă economică. Populaţiile locale de ovine, pe de altă parte, au menţinut prin prezervarea "in situ" o variabilitate mărită ce poate oferi adaptabilitate mai bună a animalelor la noile condiţii de mediu şi implicit a unei producţii sustenabile. La ora actuală, evaluarea genetică a reproducătorilor din populaţia de ovine, pe baza performanţelor proprii şi a indivizilor înrudiţi, este foarte costisitoare atât din punct de vedere financiar cât şi al timpului. Evaluarea genomică permite identificarea indivizilor valoroşi din punct de vedere genetic încă de la naşterea acestora, scurtând foarte mult procesul de selecţie şi costurile legate de acesta. Din acest punct de vedere, selecţia genomică va intensifica ameliorarea atât a producţiei de lapte şi carne la ovine, cât şi rezistenţa la îmbolnăvire a acestora. La nivel internaţional, ţări precum Franţa, Anglia, Australia, folosesc selecţia genomică la rasele specializate dar şi ca instrument de prezervare la rasele locale. Până în prezent, în România nu s-a folosit informaţia genomică în cadrul programelor de ameliorare a ovinelor. Este strict necesară implementarea unei strategii naţionale de ameliorare genomică a caracterelor cu importanţă economică la specia ovine, în vederea alinierii domeniului creşterii ovinelor la standardele europene şi implicit cele internaţionale. Selecţia genomică reprezintă utilizarea informaţiei oferită de polimorfismul unei singure nucleotide, la estimarea valorii de ameliorare, fără a fi neapărat cunoscută locaţia genelor care afectează caracterele ce fac obiectul ameliorării. Primul pas în selecţia genomică este stabilirea unui grup de referinţă ce caracterizează cel mai bine din punct de vedere morfo-productiv rasa de ovine. Următorul pas este reprezentat de genotiparea indivizilor din grupul de referinţă cu ajutorul tehnologiilor moderne, SNP chip. După genotipare se va estima, cu ajutorul metodologiei GWAS, studiul de asociere al genomului cu fenotipurile, efectul SNP asupra caracterelor de interes economic. După estimarea efectului SNP în grupul de referinţă se poate calcula valoarea de ameliorare genomică a oricărui animal ce va fi genotipat în populaţia de bază. Rezultate scontate: - Crearea şi dezvoltarea unei baze de date cu valori fenotipice ale caracterelor de producţie, reproducţie şi de bunăstare precum şi genotipurile la populaţia de referinţă; – Metodologie nouă de estimare mai precisă a parametrilor genetici ai populaţiilor locale de ovine din România; – Studiu de implementare a noii metode non-invazive de evaluare mai rapidă a cantităţii de carne în carcasă, prin metoda ecografică; – Estimarea efectului polimorfismelor mononucleotidice asupra caracterelor cu importanţă economică şi elaborarea ecuaţiilor de predicţie ce vor sta la baza implementării informaţiei genomice, în programele de ameliorare; – Studiu de identificare şi selectare a unor markeri moleculari Single Nucleotide Polymorphism - SNP, cu impact major în producţia şi sănătatea animalelor, în vederea utilizării lor în calcularea valorii de ameliorare genomice; – Elaborarea unui model matematic ce va putea fi utilizat în viitor la estimarea valorii de ameliorare genomică la ovine. Modul de diseminare şi aplicare al rezultatelor: - Implementarea rezultatelor obţinute la nivel de fermier, asociaţie de creştere a ovinelor, autorităţi de control şi reglementare; – Întâlniri periodice cu fermierii, dedicate informării; – Cursuri de programe de ameliorare, la cererea asociaţiilor de creştere sau a mediului academic; – Simpozioane naţionale şi internaţionale; – Publicarea rezultatelor în reviste cu caracter agro-zootehnic, din ţară şi străinătate, indexate BDI, Bază de Date Internaţionale/cotate ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării, minim 1 articol; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 8.1.11: Cercetări privind cauzele şi factorii de risc implicaţi în apariţia defectelor ereditare la bovine în scopul asigurării profilaxiei genetice Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 500.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│500.000 │75.188│187.970│142.857│93.985│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Îmbunătăţirea caracterelor de reproducţie şi implicit eficienţa economică în exploatarea efectivelor de taurine şi bubaline crescute în ţara noastră, este astăzi posibilă prin aplicarea metodologiei moderne de screening citogenetic. Controlul citogenetic sistematic este în măsură să scoată la lumină o serie de defecte ereditare sau neereditare care, odată cunoscute şi eliminate, contribuie la îmbunătăţirea eficienţei reproductive în populaţia analizată. Odată identificate genotipurile anormale, acestea vor fi studiate prin metode moderne de marcaj cromozomal prin care vom putea evidenţia structura materialului genetic la nivel subcromozomal, ceea ce va contribui la stabilirea unui diagnostic cert privind afectarea integrităţii materialului genetic studiat. Prin aplicarea testelor specifice metodologiei moderne de investigaţie citogenetică se vor evidenţia cauzele şi factorii de risc implicaţi în apariţia defectelor ereditare. Se vor investiga cu precădere femelele cu tulburări de reproducţie, anestru prelungit, monte repetate, avorturi şi taurii folosiţi la însămânţări artificiale, întrucât ei sunt principala pârghie de diseminare a anomaliilor ereditare în populaţiile de descendenţi. Pentru racordarea României la legislaţia europeană, care condiţionează importul şi exportul de animale de reproducţie şi material seminal, de calitate a materialului genetic, este imperios necesară aplicarea metodologiei moderne de screening citogenetic pentru eradicarea bolilor ereditare la rasele de taurine şi bubaline din ţara noastră. Rezultate scontate: - Metodologie modernă de identificare a genotipurilor anormale în efectivele de taurine, Bălţată Românească, Bălţată cu Negru Românească, Brună, Pinzgau de Transilvania şi bubaline, Bivol Românesc din ţara noastră; – Identificarea cauzelor şi factorilor de risc implicaţi în apariţia defectelor ereditare la bovine; – Evaluarea efectelor bolilor ereditare asupra capacităţii de reproducţie a purtătorilor, cu importanţă majoră în creşterea şi exploatarea animalelor de fermă; – Stabilirea măsurilor adecvate de profilaxie a anomaliilor şi eliberarea buletinelor de analiză citogenetică, care se vor transmite beneficiarilor; – Elaborarea de propuneri privind prevenirea bolilor ereditare, a cauzelor şi factorilor de risc implicaţi în apariţia defectelor ereditare la bovine, pe baza investigaţiei citogenetice în scopul asigurării sănătăţii genetice a efectivelor de taurine şi bubaline, a evitării efectelor negative asupra performanţelor de reproducţie şi eficienţei economice în creşterea şi exploatarea acestora; – Cuantificarea anomaliilor cromozomale la rasele de taurine şi bubaline investigate, în raport cu cazuistica internaţională. Modul de aplicare al rezultatelor: - Publicarea unor articole de specialitate în reviste tehnice şi articole ştiinţifice în jurnale recunoscute la nivel naţional şi internaţional; – Participarea cu prezentări la conferinţe naţionale şi internaţionale; – Organizarea de workshop-uri, vizite de lucru şi instruiri cu crescătorii de taurine, la care vor fi prezentate şi difuzate rezultatele cercetării; – Elaborarea de broşuri cu datele obţinute în perioada implementării proiectului; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 8.1.12: Cercetări privind crearea unui nucleu de taurine specializat pentru producţia de carne Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: La nivel mondial, datorită utilizării pe scară tot mai largă a materialului seminal sexat în fermele de vaci de lapte, numărul de vaci necesar să producă viţele de înlocuire a scăzut semnificativ, vacile cu potenţial productiv mai mic şi cele reformă fiind încrucişate cu tauri din rase de carne pentru creşterea eficienţei economice a exploataţiilor în ţări precum Statele Unite ale Americii, Austria, Franţa şi Italia. În România nu există rase indigene specializate pentru producţia de carne, majoritatea raselor locale fiind rase mixte Bălţată românească - Simmental; Brună de Maramureş - Schwyz sau specializate pentru producţia de lapte Bălţată cu negru românească, Holstein-Friză, din acest motiv producţia de carne de mânzat este una modestă sub aspect cantitativ şi calitativ. Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă realizarea unui nucleu de taurine obţinut din încrucişarea vacilor din rasa Bălţată cu negru românească, care reprezintă peste 35% din efectivul naţional, cu tauri din rase specializate pentru producţia de carne rasele Aberdeen Angus, Limousine, Alb albastră belgiană şi Charolaise, pentru obţinerea unor produşi cu rate de creştere ridicate +20-30% şi carcase de calitate superioară, preponderent clasele de calitate E, U şi R. Chiar dacă rasele încrucişate au caractere de producţie diferite, se poate conta pe compatibilitatea genetică dintre acestea şi pe efectul heterozis la produşi. Rezultate scontate: - Crearea unui nucleu de taurine de carne, care să substituie rasele importate, care suferă de stres de adaptare la condiţiile din ţara noastră; – Creşterea producţiei de carne de calitate superioară în fermele comerciale de vaci de lapte şi în fermele care doresc să facă tranziţia de la producţia de lapte la cea de carne; – Reducerea consumului specific pentru realizarea unui kilogram spor de creştere la taurine cu 1-1,5 unităţi nutritive/kg spor, prin valorificarea efectului heterozis şi a combinabilităţii genetice dintre rasele genitoare; – Valorificarea superioară a vacilor slab productive, pentru 5-10% din efectivul fermei în care se va implementa proiectul şi pentru cca. 20-25% reformate, din efectivul anual care să determine implicit, creşterea veniturilor din fermele de vaci de lapte, care exploatează rasa Bălţată cu Negru Românească; – Valorificarea superioară a furajelor de volum, furaj masă verde, fânuri şi siloz de porumb, prin conversia acestora în carne de vită de calitate superioară şi creşterea eficienţei economice în fermele de vaci de lapte; – Obţinerea unui nucleu de taurine de carne, de aproximativ 50 capete, la finalizarea proiectului. Modul de aplicare al rezultatelor: - Elaborarea de articole ştiinţifice şi tehnice care vor fi comunicate la simpozioane, mese rotunde şi se vor publica în reviste de specialitate din ţară şi străinătate; – Participarea cu prezentări la conferinţe naţionale şi internaţionale; – Organizarea de workshop-uri, vizite de lucru şi instruiri cu crescătorii de taurine unde vor fi prezentate şi difuzate rezultatele cercetării; – Elaborarea de broşuri cu datele obţinute în perioada implementării proiectului; – Participarea cu loturi de animale la expoziţii agricole; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 8. MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR GENETICE ANIMALE Obiectivul specific 8.2: Conservarea şi prezervarea populaţiilor de animale rase, linii, vulnerabile şi în pericol de dispariţie Proiectul ADER 8.2.1: Testarea capacităţii de combinaţie a celor 3 linii autohtone de curcă Meleagris gallopago, în vederea populării micro-fermelor cu material biologic productiv şi adaptabil la condiţii variabile de exploatare Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 900.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│900.000│135.338│338.346│257.143│169.173│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Realizarea unor performanţe productive ridicate în fermele de curci este posibilă numai prin producerea de hibrizi care, în condiţii tehnologice corespunzătoare, să asigure performanţe productive ridicate. Utilizarea în producţie a hibrizilor de curcă, presupune existenţa unor linii cu un anumit grad de homozigoţie şi care, prin combinare, să asigure vigoarea hibridă, heterozisul. Realizarea stării de homozigoţie a genelor care controlează caracterele productive ale curcilor implică perfecţionarea acestor linii prin selecţie şi testarea capacităţii lor de combinare. Prin perfecţionarea liniilor de curci existente, se urmăreşte reducerea consumului de furaje, mărirea vitezei de creştere la tineret, reducerea procentului de mortalitate, creşterea fertilităţii şi ecloziunii prin îmbunătăţirea calităţii materialului seminal la masculi şi perfecţionarea tehnicii de recoltare şi diluţie a acestuia şi de însămânţare a curcilor, îmbunătăţirea stării sanitar-veterinare a efectivelor, prin măsuri de supraveghere, sanitizare şi un tratament al ouălor. Prin proiect se vor dezvolta cunoştinţele privitoare la alimentaţia omului, prin evidenţierea rolului cărnii de curcă în rândul alimentelor de origine animală, prin calitatea şi valoarea sa igienico-dietetică. Rezultate scontate: - Testarea capacităţii de combinabilitate a celor 3 linii autohtone de curcă, considerate patrimoniu genetic naţional; – Producerea de hibrizi broiler cu performanţe productive ridicate, din combinarea a câte 2 linii; – Testarea performanţelor hibrizilor, atât cele productive cât mai ales de plasticitate şi adaptabilitate; – Îmbunătăţirea performanţelor cu minim 12-15% la hibrizi faţă de formele parentale; – Ghid cu tehnologii de creştere şi exploatare specifice materialului biologic produs; – Practicarea unor metode biotehnologice moderne pentru reproducere, incubaţie şi prevenţie a bolilor. Modul de aplicare al rezultatelor: - Promovarea tehnologiilor de creştere şi exploatare specifice materialului biologic produs şi difuzarea către fermieri şi părţile interesate a ghidului elaborat; – Difuzarea în ţară a materialului biologic creat cu valoare genetică ridicată; – Organizarea de mese rotunde cu microfermele interesate; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 8.2.2: Cercetări privind însuşirile morfoproductive ale rasei Pinzgau de Transilvania în vederea elaborării programului de conservare genetică Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 550.000 lei
┌───────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│550.000│82.707│206.767│157.143│103.383│
└───────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Se va face un studiu documentar privind rasa Pinzgau de Transilvania şi importanţa ei în programul de conservare a resurselor genetice a populaţiilor de taurine. Se va evalua efectivul de taurine din rasa Pinzgau de Transilvania existent în ţară, din punct de vedere numeric şi a însuşirilor fenotipice, în vederea stabilirii obiectivelor viitoare de conservare şi prezervare de gene. Se vor desfăşura activităţi de însămânţare artificială a vacilor Pinzgau de Transilvania cu material seminal congelat provenit de la tauri din aceeaşi rasă, vor fi înregistraţi şi monitorizaţi produşii cu însuşiri fenotipice caracteristice rasei, urmărindu-se indicatorii de creştere şi dezvoltare. Se vor centraliza rezultatele obţinute, în ceea ce priveşte menţinerea şi conservarea unei populaţii din rasa Pinzgau de Transilvania la un nivel care să evite driftul genetic. Toate informaţiile obţinute vor fi prelucrate statistic. Rezultate scontate: - Menţinerea unui nucleu distinct din rasa Pinzgau de Transilvania, cât mai apropiat de rasa originară din zona Bucovinei şi a Munţilor Apuseni, care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor şi un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic; – Evaluarea efectivului de taurine din rasa Pinzgau de Transilvania din punct de vedere al însuşirilor fenotipice şi genotipice; Obţinerea de vaci gestante, înregistrarea produşilor obţinuţi de la vacile din loturile experimentale, stabilirea indicilor de creştere şi dezvoltare a produşilor obţinuţi; - Recoltarea unor probe biologice de la indivizi de rasă Pinzgau de Transilvania ce vor fi genotipate pentru locii, cu importanţă economică în producţia de lapte; – Elaborarea unui program de conservare a genofondului rasei. Modul de aplicare al rezultatelor: - Elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioane şi se vor publica în reviste de specialitate; – Organizarea de întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanţă pentru fermieri; – Elaborarea de articole şi broşuri de promovare a rezultatelor proiectului; – Dirijarea spre arealul de creştere a rasei, în vederea menţinerii şi conservării genetice a populaţiilor actuale, a tineretului femel şi mascul disponibil în cadrul nucleului format şi consolidat; – Pagină web cu informaţii privind conservarea rasei Pinzgau de Transilvania şi posibilităţi de utilizare a ei în scop economic, cultural şi turistic. Proiectul ADER 8.2.3: Evaluarea şi conservarea a diferite rase şi linii de palmipede, în vederea obţinerii unor hibrizi cu potenţial productiv ridicat Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Creşterea palmipedelor poate deveni o ramură importantă a aviculturii din România, rasele şi liniile existente putând forma numeroşi hibrizi performanţi pentru carne sau ficat gras. În colecţia naţională există din 1962 o genotecă de raţe şi gâşte, singura din ţară, cu 11 populaţii de mare valoare biologică, provenind din importuri şi din selecţia unor genotipuri autohtone. Deoarece efectivele de palmipede din ţară s-au redus foarte mult, se impune conservarea acestui material biologic. În acest sens, scopul proiectului este de a păstra rasele şi liniile de palmipede în limita minimă, ştiinţific admisă, pentru menţinerea în echilibru genetic şi realizarea unor hibrizi cu potenţial productiv ridicat. Activităţile necesare desfăşurării proiectului întrunesc condiţiile de echilibru genetic, păsările fiind crescute în rasă curată, izolate reproductiv. Aceste activităţi se referă la experimentări pe rase sau linii de palmipede, pe loturi de hibrizi specializaţi, realizarea de studii şi teste de calitate a cărnii. Rezultate scontate: - Conservarea populaţiilor de palmipede prin realizarea unui program cadru de reproducţie; – Realizarea unor hibrizi comerciali cu potenţial productiv ridicat; – Promovarea producţiei de carne de palmipede; – Evaluarea productivă a raselor şi liniilor de palmipede; – Evaluarea calităţii cărnii de palmipede - compoziţie chimică, acizi graşi, aminoacizi; – Estimarea eficienţei utilizării unor materii prime furajere; – Propunerea unor module de organizare în diferite asocieri, în vederea valorificării unei mărci specializate; – Realizarea unui studiu tehnico-economic privind înfiinţarea unei ferme pentru producţia de carne de palmipede. Modul de aplicare al rezultatelor: - Elaborarea şi editarea de materiale de informare cu rezultatele cercetării - pliante, broşuri; – Diseminarea pe scară largă a documentaţiei privind tehnologiile de creştere şi alimentaţie ale hibrizilor comerciali; – Organizarea de instruiri, seminarii, demonstraţii practice, workshop-uri pentru toţi potenţialii beneficiari - fermieri existenţi, ferme nou înfiinţate, autorităţi, cooperative avicole, unităţi de cercetare în domeniu, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 8.2.4: Evaluarea indicatorilor morfo-productivi şi de reproducţie la populaţii de suine Mangaliţa şi Bazna, în vederea conservării genetice şi a ameliorării structurii acestora Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 1.100.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.100.000│165.414│413.533│314.286│206.767│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Mangaliţa, rasă veche formată în Balcani, a fost eliminată sistematic din etajele piramidei ameliorării în România, datorită unor însuşiri productive şi reproductive incompatibile cu rigorile economiei de piaţă. În ultima perioadă, se înregistrează cca. 20 000 de capete porci rasa Mangaliţa, iar exemplarele rasei Bazna reprezintă aproximativ 600 capete. Majoritatea animalelor nu beneficiază încă de o recunoaştere genetică oficială şi ştiinţifică, multe determinări fiind făcute empiric, prin analiza somatică a corpului. În toate regiunile ţării nu s-au înregistrat mai mult de 250-280 fermieri, proprietari de micro-ferme cu efective pornind de la cca. 50 de capete şi până la 400 capete. În plus, fermierii sunt răspândiţi aleatoriu, în judeţe cu sau fără tradiţia creşterii porcinelor. Proiectul îşi propune organizarea planurilor experimentale pentru a stabili structura nutriţională optimă pentru aceste rase. Plecând de la aceste considerente, este necesară menţinerea unui nucleu de rasă pură în vederea valorificării în funcţie de interesele fermierilor şi ale pieţii. Pentru atingerea obiectivelor propuse se are în vedere evaluarea indicatorilor morfo-productivi a eventualelor modificări survenite în calitatea cărnii şi a grăsimii la aceste rase, în urma aplicării strategiilor nutriţionale, precum şi a indicilor de reproducţie, realizarea unui plan de măsuri de conservare a celor două rase. Un set de măsuri vor fi stabilite pentru menţinerea unui nucleu de animale semnificativ. Se vor utiliza numai animalele de rasă pură, înscrise în registrul genealogic. Se vor dirija împerecherile în vederea evitării consangvinizării. Rezultate scontate: - Studiu privind indicatorii morfo-productivi şi reproductivi la populaţii de suine Mangaliţa şi Bazna; – Test biologic pentru puritatea rasei; – Stabilirea unor reţete nutriţionale care să permită valorificarea superioară şi eficientă a hranei; – Evaluarea conformaţiei, constituţiei şi a indicatorilor de creştere, a principalilor indici reproductivi specifici masculilor şi femelelor şi eventualele modificări survenite în calitatea cărnii şi a grăsimii la aceste rase, în urma aplicării acestor strategii nutriţionale; – Plan de măsuri de conservare a celor două rase. Modul de aplicare a rezultatelor: - Organizarea de conferinţe, simpozioane, seminarii, workshop-uri, cu specialişti în domeniu, pentru prezentarea rezultatelor cercetării; – Organizarea de instruiri, demonstraţii practice expoziţii pentru promovarea creşterii suinelor din rasele Bazna şi Mangaliţa în gospodăriile populaţiei în special la nivel rural; – Publicarea unor broşuri cu performanţele raselor, reţetele nutriţionale specifice acestora şi planul de măsuri de conservare; – Transferul rezultatelor - proceduri, metodici, metodologii, tehnologii, către crescătorii de Mangaliţa şi Bazna; – Difuzarea de noi informaţii cu privire la metodele de inducere şi sincronizare a estrului la rasele locale Mangaliţa şi Bazna; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 8: MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR GENETICE ANIMALE Obiectivul specific 8.3: Îmbunătăţirea indicatorilor de reproducţie la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice Proiectul ADER 8.3.1: Cercetări privind aspectele tehnico-economice ale fertilităţii la rasa de vaci Holstein Friză Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.100.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.100.000│165.414│413.533│314.286│206.767│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Performanţa reproductivă este un factor determinant principal al muncii şi rentabilităţii eficiente a unei ferme de vaci de lapte. Ineficienţa reproducerii influenţează producţia de lapte, rata de sacrificare, modalităţile de fătare, progresul genetic şi profitabilitatea. În majoritatea cazurilor, extinderea intervalului dintre fătări succesive deasupra unui anumit nivel va duce la o scădere a profitabilităţii. Fertilitatea scăzută are o influenţă economică deosebită în fermele de producţie a laptelui ducând la scăderea producţiei anuale de lapte. În cazul vacilor bune producătoare de lapte, spre deosebire de juninci, par să existe dificultăţi în realizarea concepţiei. În general, producţiile crescute au fost asociate cu rate scăzute ale concepţiei, sugerând că necesităţile metabolice în acest caz pot afecta negativ fertilitatea. În cazul vacilor de lapte, fertilitatea este influenţată de practici de management cum ar fi detectarea estrului şi tehnicile de însămânţare, prin aplicarea protocoalelor hormonale de sincronizare a căldurilor prin folosirea hormonilor de tipul gonadorenine şi prostaglandina în asociaţie sau formă unică. În fermă se consideră nivelurile de performanţă reproductivă luându-se în calcul parametrii ca: indicele de fătare, incapacitatea de a concepe, procent de viţei obţinuţi, interval fătare-prima montă în zile, diagnosticul gestaţiei, procent de gestaţii, analize ale fertilităţii veterinare. Activităţile proiectului urmăresc: - colectarea informaţiilor privind indicii de reproducţie, formarea bazelor de date. Înregistrarea datelor necesare pentru monitorizarea fertilităţii. Se va forma un lot din 25 capete vaci de lapte aflate în lactaţia I-a până la a III-a, la care se va determina starea de sănătate a acestora şi valoarea actuală a indicilor de reproducţie; – se va înregistra valoarea indicilor de reproducţie realizaţi, precum şi stabilirea parametrilor pentru măsurarea performanţei fertilităţii; – se va efectua evaluarea economică a îndeplinirii indicilor de reproducţie propuşi şi efectul fertilităţii asupra impactului economic prin abordări diferite de îmbunătăţire a performanţei reproductive a vacilor de lapte, estimarea valorii economice a indicilor de reproducţie prin prisma cantităţii de lapte şi forma curbei lactaţiei, gradul de prelungire a intervalului de fătare, marja aplicată furajelor achiziţionate, costul pe litru de lapte, valoarea viţeilor, costul montelor repetate şi intervenţiilor veterinare şi creşterea randamentului în perioada de lactaţie timpurie la vacile non-gestante. Se urmăreşte îmbunătăţirea managementului fătărilor şi a indicilor de fătare din fermele de vaci de lapte precum şi asigurarea unui viţel pe cap de vacă, pe an. Fermierii trebuie să conştientizeze pierderile realizate în fermele de vaci de lapte, din cauza neîndeplinirii indicilor de fertilizare menţionaţi mai sus. Rezultate scontate: - Obţinerea unui interval de fătări de 12,8-13 luni, faţă de 14-15 luni în prezent, din care durata gestaţiei reprezintă 280 zile, iar repaus uterin 85-110 zile, în condiţiile unei lactaţii de 305 zile şi un repaus mamar de 60 zile; – Realizarea unui ghid de bune practici de management al reproducţiei, validat în condiţii experimentale, prin aplicarea căruia să poată fi valorificate eficient primele 100 de zile lactaţie, având în vedere că 50% din profit este generat în primele 100 zile de lactaţie; – Obţinerea unor indici economici superiori prin îmbunătăţirea parametrilor de reproducţie, scurtarea intervalului de la fătare la însămânţarea fecundă, la cca. 75 zile, creşterea ratei de concepţie imediat după repaus uterin, cu peste 90% şi prelungirea vieţii productive a femelelor de reproducţie; – Îmbunătăţirea statusului reproductiv al şeptelului, pentru evitarea unor costuri financiare suplimentare la nivelul fermei, prin diagnosticarea corectă, prevenirea, monitorizarea stării de sănătate şi gestionarea eficientă a bolilor de reproducţie precum endometrita, avortul şi membranele fetale reţinute, cauze majore ale infertilităţii femelelor; – Îmbunătăţirea acurateţii şi creşterea ratei de detectare a estrului prin aplicarea protocoalelor hormonale de sincronizare folosind gonadorenine şi prostaglandina, administrate în formă unică, în asociaţie sau combinaţie, GnRH + PGF2a + gestageni; – Reducerea intervalului dintre fătări de la 425 la 365 de zile duce la: ● creşterea producţiei de lapte cu 5%, respectiv 504 l/vacă în lactaţie, rezultând un câştig de cca 1000 lei/vacă în lactaţie; ● suplimentarea cotei de venituri zilnice provenite din vânzarea viţeilor, cu cca 2,9 lei/zi/cap; – Elaborarea unei metodologii de reproducţie şi management pentru vacile din rasa Holstein Friză. Modul de aplicare al rezultatelor: - Întâlniri cu grupuri de fermieri şi prezentări de comunicări ştiinţifice în domeniul creşterii animalelor; – Organizarea de conferinţe naţionale şi internaţionale, simpozioane naţionale, cu participarea fermierilor, organizaţiilor centrale şi locale de ameliorare a animalelor; – Elaborarea articolelor ştiinţifice şi publicarea în reviste de specialitate; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele cercetărilor. Proiectul ADER 8.3.2: Cercetări privind îmbunătăţirea indicilor de reproducţie la bivoliţe, în scopul reducerii efectului sezonicităţii asupra producţiilor, prin implementarea de biotehnologii Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 600.000 lei
┌───────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│600.000│90.226│225.563│171.429│112.782│
└───────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Studiile de specialitate au indicat că, prin diferite metode biotehnice, ciclul sexual la bivoliţă poate fi controlat şi dirijat, astfel încât, într-o perioadă dată să fie însămânţate artificial mai multe femele, avantajele constând în scurtarea intervalului de instalare a gestaţiei, reducerea efectelor sezonicităţii, urmărirea mai uşoară a manifestării căldurilor, organizarea mai bună a reproducţiei în fermele de bivoliţe şi implicit efecte economice importante. Sincronizarea estrului reprezintă o metodă importantă pentru îmbunătăţirea managementului reproductiv la bubaline. Se au în vedere diferite metode moderne de sincronizare a estrului la bivoliţe în vederea reducerii efectelor sezonicităţii, prin îmbunătăţirea indicilor de reproducţie şi creşterea producţiei de lapte. Prin acest proiect vor fi aplicate mai multe scheme de tratament în vederea inducerii estrului într-o anumită perioadă, la un număr mai mare de bivoliţe. Protocoalele de tratament au la bază diferite produse hormonale, administrate în formă unică, gestageni GnRH tip Progesteron, Prostaglandina PGF2a, în asociaţie, analogi GnRH + PGF2a sau combinaţii, gestageni GnRH + PGF2a, în vederea stabilirii celor mai eficiente biotehnici de management al estrului. Activităţile proiectului urmăresc: - identificarea şi selectarea bivoliţelor, care au performanţe productive, dar cu probleme de reproducţie. Se vor forma 5 loturi experimentale, a câte 10 capete/lot, bivoliţe cu o stare bună de sănătate, apreciată prin analize de profil metabolic şi de întreţinere, prin scorul condiţiei corporale, în funcţie de protocolul terapeutic aplicat, bivoliţe care vor fi inseminate artificial cu material seminal sau montate natural. În următorii ani, se vor înregistra indicii de reproducţie la loturile de bivoliţe şi se va urmări producţia de lapte. Se vor centraliza rezultatele cu privire la activitatea de reproducţie a bivoliţelor din loturile experimentale, în ceea ce priveşte indicatorii de reproducţie şi producţia de lapte; – centralizarea rezultatelor cu privire la activitatea de reproducţie a bivoliţelor din loturile experimentale, în ceea ce priveşte indicatorii de reproducţie şi producţia de lapte. Rezultate scontate: - Obţinerea unui interval între fătări cât mai aproape de 365 zile, interval considerat optim pentru o exploatare eficientă a bivoliţelor; – Realizarea unei producţii mai mari de lapte prin creşterea numărului de lactaţii/bivoliţă; – Folosirea unui lot uniform de malaci pentru creştere şi hrănire prin sincronizarea fătărilor la un număr mai mare de bivoliţe, într-o perioadă dată; – Planificarea lactaţiilor în efectiv, în conformitate cu anumite cereri ale pieţei, preţ favorabil, produse sezoniere; – Reducerea forţei de muncă necesare detectării estrului prin inducerea şi sincronizarea programată a estrului, pentru inseminare la timp; – Elaborarea unei tehnologii de reproducţie îmbunătăţite pentru bivoliţe. Modul de aplicare al rezultatelor: - Elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioane naţionale; – Elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; – Întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanţă pentru fermieri, articole de promovare a rezultatelor proiectului, broşuri; – Pagină web cu informaţii privind tehnologia de reproducţie a bivoliţelor. Proiectul ADER 8.3.3: Aplicarea unor biotehnologii de reproducţie şi genetică moleculară pentru înmulţirea controlată şi consolidarea varietăţilor vulnerabile Alb, Roz şi Halili din cadrul rasei Karakul de Botoşani Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.500.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.500.000│225.564│563.910│428.571│281.955│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Rasa Karakul prezintă o paletă coloristică a pielicelelor nemaiîntâlnită la alte rase autohtone, cu varietăţi omologate Neagră, Brumărie, Maro, Sur. Obţinerea unor pielicele de calitate, privind buclajul, fineţea şi pigmentaţia, sunt solicitate în industria confecţiilor, dar şi cele albe sunt de interes, deoarece pot fi vopsite în funcţie de cerinţele pieţei. Proiectul vizează activităţi de înmulţire controlată a varietăţilor în pericol de dispariţie Alb, Roz şi Halili, în scopul creării premiselor omologării lor, avându-se în vedere următoarele: - inventarierea efectivelor din cele trei varietăţi existente în registru genealogic; – genotiparea şi selecţia părinţilor rezistenţi genetic la scrapie, generarea unor profile ADN utile în stabilirea filiaţiei şi calcularea unor indici de diversitate; – nominalizare loturilor matcă, realizarea de însămânţări artificiale şi/sau a montelor dirijate; – bonitarea mieilor obţinuţi în ani consecutivi conform fişei folosite la rasa Karakul, cuprinzând calitatea pielicelelor, caracterele de rasă şi reţinerea indivizilor care se califică ca părinţi. În urma cercetărilor va fi optimizat un plan de selecţie sau împerechere care va duce la înmulţirea mai eficientă a acestor varietăţi şi consolidarea lor în vederea maximizării şanselor de omologare în următorii ani, ca varietăţi distincte în cadrul rasei Karakul de Botoşani. Rezultate scontate: - Bază de date privind distribuţia în ferme a varietăţilor Alb, Roz şi Halili; – Obţinerea prin genotipare a unor populaţii parentale rezistente la scrapie, care să ofere şansa obţinerii unor descendenţi sănătoşi; – Standardizarea unui protocol de recoltare a materialului seminal şi de însămânţare artificială, util pentru maximizarea numărului de descendenţi obţinuţi din cele 3 varietăţi; – Obţinerea în trei ani consecutivi de descendenţi, cu caracteristici fenotipice superioare părinţilor şi cu o rezistenţă crescută la scrapie. Modul de aplicare al rezultatelor: - Rezultatele cercetării vor fi aplicate în ferme private din domeniu, pentru gestionarea mai eficientă a varietăţilor de ovine vulnerabile Alb, Roz şi Halili din cadrul rasei Karakul de Botoşani; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele cercetărilor. Proiectul ADER 8.3.4: Cercetări privind aplicarea diagnosticului ecografic în managementul reproducerii vacilor din specia Bos taurus rasa Bălţată cu Negru Românească Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 750.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│750.000│112.782│281.955│214.286│140.977│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Ecografia reprezintă una dintre cele mai avansate tehnologii ce poate fi aplicată în scop de cercetare şi de practică curentă pentru îmbunătăţirea performanţelor de reproducere la specia Bos taurus. Prin caracterul său neinvaziv, examenul ecografic la specia Bos taurus oferă specialiştilor în domeniu, posibilitatea monitorizării şi cercetării anatomiei uterine, involuţiei şi patologiei uterine, depistarea timpurie a gestaţiei, analiza dezvoltării embrio-fetale şi chiar determinarea sexului fătului. Proiectul are drept scop îmbunătăţirea activităţii de reproducere a vacilor din specia Bos taurus, rasa Bălţată cu Negru Românească, prin utilizarea ecografiei transrectale în stabilirea diagnosticului de certitudine privind unele situaţii fiziologice şi patologice. Iniţial, vor fi diagnosticate precoce gestaţiile la vacile pentru lapte din lotul experimental, prin realizarea ecografiei transrectale la 25 şi 30 zile post-inseminare artificială. Se va stabili intervalul minim de zile de la inseminarea artificială pentru realizarea ecografiei, în scopul eficientizării diagnosticului de gestaţie. Vacile diagnosticate negestante până la 25-30 zile post-partum, din lotul experimental, vor fi supuse terapiei specifice pentru îmbunătăţirea ratei de concepţie şi a intervalului fătare-concepţie. Apoi, se vor diagnostica ecografic afecţiunile utero-ovariene, în scopul creşterii eficienţei terapiei specifice şi îmbunătăţirii performanţelor de reproducere a vacilor pentru lapte din lotul experimental. Se va utiliza examenul ecografic transrectal pentru stabilirea dimensiunii foliculului ovarian dominant în apropierea ovulaţiei, în scopul dirijării inseminării artificiale pentru îmbunătăţirea ratei concepţiei vacilor din lotul experimental. Implementarea activităţilor proiectului va determina o creştere a acurateţii diagnosticului ecografic în ceea ce priveşte diferitele ipostaze fiziologice şi patologice ale reproducerii la bovine, ceea ce va duce la eficientizarea managementului reproducerii. Rezultate scontate: - Creşterea ratei gestaţiei cu cel puţin 10%, a vacilor pentru lapte din lotul experimental, prin diagnosticarea timpurie a gestaţiei în scopul depistării femelelor negestante, care vor fi supuse terapiei hormonale, necesare declanşării estrului; – Îmbunătăţirea ratei estrului cu cel puţin 20%, în cazul vacilor pentru lapte din lotul experimental, prin aplicarea terapiei corespunzătoare a afecţiunilor utero-ovariene, ca urmare a creşterii acurateţii diagnosticului clinic, prin utilizarea ecografiei transrectale; – Stabilirea momentului optim de realizare a inseminării artificiale, la vacile pentru lapte din lotul experimental, în scopul îmbunătăţirii ratei gestaţiei la prima inseminare artificială, cu cel puţin 10%, prin utilizarea ecografiei transrectale, în monitorizarea ovulaţiei; – Evaluarea eficienţei economice ca urmare a utilizării ecografiei în managementul reproducerii vacilor pentru lapte; – Realizarea unui ghid de bune practici privind utilizarea diagnosticului ecografic la specia Bos taurus. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele proiectului se vor aplica şi disemina prin: - Articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate naţionale şi/sau internaţionale; – Două articole ştiinţifice indexate BDI, Baze de Date Internaţionale; – Participare la sesiuni de comunicări ştiinţifice şi prezentarea cercetărilor obţinute; – Organizare de mese rotunde şi simpozioane, pentru promovarea rezultatelor proiectului; – Sesiune de prezentare şi instruire privind utilizarea diagnosticului ecografic, pentru practicienii în domeniu - medici veterinari, tehnicieni, operatori inseminatori, ingineri zootehnişti; – Pagină web cu informaţii privind aplicaţiile practice ale ecografiei în managementul reproducerii vacilor din specia Bos taurus. OBIECTIVUL GENERAL 9: ÎMBUNĂTĂŢIREA NUTRIŢIEI ŞI ALIMENTAŢIEI ANIMALELOR ÎN VEDEREA CREŞTERII COMPETITIVITĂŢII SECTORULUI DE CREŞTEREA ANIMALELOR, A SIGURANŢEI ŞI CALITĂŢII PRODUSELOR, SCĂDEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Obiectivul specific 9.1: Valorificarea eficientă în hrana animalelor de fermă a noi resurse furajere, generate de ameliorarea plantelor şi evoluţia diverselor industrii alimentare/non- alimentare Proiectul ADER 9.1.1: Creşterea rezistenţei naturale a purceilor în perioada pre şi post înţărcare, prin intervenţii nutriţionale "ecologic prietenoase", capabile să înlocuiască antibioticele de sinteză şi premixurile de intervenţie cu oxid de zinc, în contextul interzicerii acestora la nivel european Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 900.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│900.000│135.338│338.346│257.143│169.173│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: În vederea menţinerii biosecurităţii alimentare şi diminuării pierderilor economice în fermele zootehnice este necesară prevenirea infecţiilor la animalele de fermă în special la purcei aflaţi în perioada de pre şi post înţărcare. Terapiile preventive aplicate în toate aceste cazuri s-au bazat pe folosirea antibioticelor, care au fost interzise în hrana animalelor de fermă în UE în anul 2006 şi România în anul 2007, sau a premixurilor de intervenţie, cum ar fi oxidul de zinc în concentraţie mare. Utilizarea oxidului de zinc în scop terapeutic, în concentraţii mari va fi interzisă până în 2023. Alternativele naturale "ecologic prietenoase", la antibioticele de sinteză sau premixuri sunt considerate din ce în ce mai mult ca fiind cele mai eficiente pentru hrana animalelor de fermă. Subprodusele industriei agroindustriale vinicole, uleiuri, etc. sunt surse de compuşi bioactivi polifenolici, antocianine, flavonoide şi acizi fenolici, acizi graşi polinesaturaţi, omega-3 şi omega -6, vitamine, minerale etc. Proiectul propune creşterea rezistenţei naturale a purceilor în perioada pre- şi post înţărcare prin utilizarea de noi intervenţii nutriţionale bazate pe crearea de noi produse furajere obţinute din subproduse ameliorate calitativ bogate în componente bioactive, enzime şi oligozaharide prebiotice prin modularea florei intestinale şi îmbunătăţirea răspunsului anti-inflamator şi imun. În acest scop va fi testată capacitatea şi potenţialul unor noi formule de nutreţ combinat îmbogăţite în nutrienţi bioactivi, în contracararea afecţiunilor generate de perioadele de pre- şi post înţărcare la purcei. Va fi testată capacitatea unui furaj prestarter care include şrot de rapiţă fermentat care are ca ipoteză modularea microbiotei intestinale şi a interacţiilor dintre aceasta şi celulele gazdei ţinând cont de diverse aspecte cum ar fi statusul imun şi starea generală de sănătate a purceilor. În vederea modulării microbiotei intestinale, în proiect se prevăd loturi experimentale care includ sau nu premixuri de intervenţie, oxid de zinc şi şrotul de rapiţă fermentat în scopul creşterii rezistenţei naturale la purcei în perioada pre- şi post înţărcare, care să conducă la înlocuirea antibioticelor de sinteză şi a premixurilor de intervenţie cu oxid de zinc, în contextul interzicerii acestora la nivel european. Vor fi evaluate performanţele productive, markeri ai răspunsului inflamator şi prin anticorpi. Rezultate scontate: - Soluţii, recomandări, intervenţii nutriţionale bazate pe utilizarea de subproduse ale industriei agroalimentare bogate în nutrienţi bioactivi, caracterizaţi din punct de vedere chimic şi al activităţii antioxidante, pentru diminuarea efectelor negative ale perioadei de pre şi post înţărcare la purcei şi înlocuirii antibioticelor şi a premixurilor de intervenţie, cum ar fi oxidul de zinc; – Identificarea şi cuantificarea genelor implicate în interacţiunea dintre celulele intestinale gazdă şi populaţiile microbiene intestinale, denumită microbiotă; – Identificarea prin tehnici de genomică a numărului populaţiilor microbiene şi a numărului de specii; – Identificarea speciilor la purcei după înţărcare, hrăniţi cu nutreţ combinat, îmbogăţit în compuşi bioactivi; – Produs furajer - şrot de rapiţă ameliorat prin procedee fermentative, obţinut prin utilizarea de specii de drojdii recunoscute pentru proprietăţile probiotice, cum ar fi Saccharomices, în vederea reducerii factorilor antinutriţionali; – Reţete de nutreţ combinat validate experimental, destinate purceilor după înţărcare, cu scopul reducerii ratei afecţiunilor intestinale cu componentă imună şi îmbunătăţirii sănătăţii şi bunăstării animale; – Îmbunătăţirea prin nutriţie a condiţiilor de creştere în sistem intensiv sau privat a suinelor în vederea reducerii pierderilor economice în acest sector zootehnic; – Studii privind modularea relaţiei dintre celulele gazdei şi microbiota intestinală în vederea menţinerii statusului imun. Modul de aplicare al rezultatelor: - Reţetele şi formulele de nutreţ combinat testate în cadrul proiectului, vor fi utilizate tehnologic direct de către producătorii de furaje şi crescătorii de suine, pentru obţinerea de furaje destinate purceilor, pentru reducerea efectelor negative în perioada de pre şi post înţărcare; – Publicarea unei lucrări ştiinţifice cotată ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării şi unei lucrări indexată BDI, Baza de Date Internaţională; – Participări la conferinţe naţionale şi internaţionale, workshop-uri, mese rotunde; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele cercetărilor. Proiectul ADER 9.1.2: Cercetări privind utilizarea fitoaditivilor în furajarea păsărilor în vederea diminuării poluării mediului cu azot Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 500.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│500.000 │75.188│187.970│142.857│93.985│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Poluarea cu azot reprezintă una dintre cele mai importante probleme de mediu ale secolului XXI, iar sursa dominantă este sectorul agricol. Poluarea cu azot din apele terestre şi de suprafaţă poate provoca şi efecte negative asupra sănătăţii şi economiei umane. În vederea diminuării excretei de azot, obţinerii unei rentabilităţi economice, cu menţinerea, îmbunătăţirea performanţelor de producţie, există mai multe strategii: dezvoltarea programelor de furajare specifice sexului şi cerinţelor animalului; formularea raţiilor astfel încât să includă cantităţile minime de nutrienţi necesari pentru a satisface obiectivele de producţie; utilizarea unor ingrediente cu digestibilitate ridicată şi biodisponibilitate a nutrienţilor; formularea raţiilor bazate pe disponibilitatea nutrienţilor în locul conţinutului total de nutrienţi. Fitobioticele şi uleiurile esenţiale sunt compuşi bioactivi naturali, derivaţi din plante, care pot fi adăugate în raţii pentru a îmbunătăţi performanţa şi sănătatea animalelor şi pentru a reduce eliminarea de azot din excretă. Rezultate scontate: - Elaborarea şi implementarea în nutriţia păsărilor, găini ouătoare şi broiler, a unor noi reţete furajere care să includă diferiţi aditivi, fitobiotice, uleiuri esenţiale în scopul creşterii biodisponibilităţii proteinei şi diminuării excretei de azot; – Creşterea biodisponibilităţii proteinei, concomitent cu îmbunătăţirea performanţelor de producţie; – Omologarea soluţiilor nutriţionale viabile. Modul de aplicare al rezultatelor: - Elaborarea şi implementarea de recomandări nutriţionale către crescătorii de păsări, către fermele industriale de profil; – Comunicarea rezultatelor ştiinţifice la conferinţele naţionale şi internaţionale; – Publicarea de lucrări ştiinţifice în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele cercetărilor. Proiectul ADER 9.1.3: Cercetări privind îmbunătăţirea sistemului furajer la bovine, prin diversificarea structurilor de specii furajere şi al noilor cultivare ameliorate Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Diversificarea structurilor de specii furajere ce intră în alimentaţia bovinelor, este o temă de interes tot mai mare pe plan mondial. Astfel se vizează îmbunătăţirea actualului sistem furajer prin diversificarea structurilor de specii furajere şi al noilor cultivare ameliorate. În acest context, în scopul diversificării şi îmbunătăţirii calităţii furajelor se recomandă introducerea cicorii furajere - Cichorium intybus L., în amestecuri cu graminee şi leguminoase perene, datorită calităţilor deosebite ale acestei plante, respectiv, nivel ridicat al proteinei "asemănător lucernei", rezistenţă deosebită la secetă, palatabilitate şi producţii ridicate de substanţă uscată, SU. Scopul proiectului este de a realiza amestecuri de specii de leguminoase şi graminee care să genereze producţii mari de biomasă, mai ales în condiţii ridicate de intensivizare tehnologică, cu valoare energetică şi proteică ridicată şi conţinut mare de substanţe nutritive, rezistenţă sporită la secetă, utilizându-se soiuri cu grad ridicat de competitivitate faţă de alte specii. Realizarea unor amestecuri de plante cu grad ridicat de consumabilitate, care se pretează la moduri diferite de utilizare, este o tematică de mare interes pentru potenţialii beneficiari. Atingerea obiectivelor urmărite prin proiect, implică totodată şi îmbunătăţirea infrastructurii în sectorul vegetal, cu scopul efectuării unor cercetări moderne asemenea celor de la nivel european. Rezultate scontate: - Obţinerea de producţii mari şi uniform repartizate în cursul perioadei de vegetaţie de cca 15-18 t SU/ha/an; – Obţinerea unui procent mai mare de proteină în amestecul furajer, ca urmare a unui aport de 18 - 22% în amestecul furajer, a cicorii furajere şi leguminoaselor; – Estimarea efectelor nutreţurilor studiate asupra principalilor parametri ce descriu metabolismul ruminal, animale fistulizate, urmărind în primul rând dinamica pH-ului, NH(3), determinarea acizilor graşi volatili, AGV, din lichidul ruminal prin gaz-cromatografie sau alte metode de precizie care să permită analiza rapidă şi precisă a acizilor graşi volatili, a profilului AGV-urilor. În baza acestor analize se continuă testarea cicorii furajere - Cichorium intybus L. pe tineretul taurin, în vederea estimării efectelor acesteia la nivel productiv şi economic; – Obţinerea unor sporuri în greutate superioare la rumegătoare, respectiv a unui spor mediu zilnic de 800 - 900 g, pe întreaga perioadă de creştere şi dezvoltare a organismului sau până la sacrificare; – Optimizarea şi eficientizarea fluxului tehnologic de producere şi conservare a speciilor furajere ameliorate. Modul de aplicare al rezultatelor: - Instruiri ale fermierilor şi organizarea de expoziţii şi târguri de profil; – Multiplicarea seminţelor din categoriile biologice superioare şi difuzarea creaţiilor biologice vegetale la principalii beneficiari; – Diseminarea rezultatelor se va face prin publicarea de articole în reviste de specialitate, broşuri cu rezultatele obţinute, participarea la conferinţe internaţionale şi naţionale, workshop-uri cu fermierii interesaţi; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele cercetărilor. Proiectul ADER 9.1.4: Cercetări privind îmbunătăţirea eficienţei productive a animalelor din speciile bovine, ovine, caprine, porci şi păsări, prin reducerea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în tone CO(2) echivalent Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 3.000.000 lei
┌─────────┬───────┬─────────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┤
│3.000.000│451.128│1.127.819│857.143│563.910│
└─────────┴───────┴─────────┴───────┴───────┘
Rezumat: Pentru sistemele de producţie animalieră, emisiile de oxid de azot - N(2)O, metan - CH(4) şi dioxid de carbon - CO(2), constituie pierderi de azot, energie şi practic o valorificare ineficientă a materiilor prime furajere, ceea ce conduce la reducerea eficienţei şi productivităţii în sectorul zootehnic. În acest scop, vor fi detaliate tehnologiile şi practicile specifice managementului nutriţional al fermelor zootehnice şi va fi realizată o ierarhizare a acestora din punct de vedere a fezabilităţii aplicării, iar cele mai promiţătoare vor fi validate prin teste-pilot de demonstrare. Stabilirea unui standard minim de furajare, pe fiecare specie şi categorie de producţie, rase, tip de exploataţie şi întreţinere, care să conducă la reducerea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în tone CO(2) echivalent. În cadrul acestui proiect se va proiecta şi dezvolta un program pentru calculul emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul zootehnic provenite din diferite tipuri de exploataţii unde se cresc ovine, caprine, bovine, suine şi păsări. Programul pentru calculul emisiilor de gaze va fi utilizat pentru fiecare tip de exploataţie agricolă, corespunzător speciei de animale şi specializării tehnologice a animalelor, fiind realizată şi o analiză comparativă a rezultatelor obţinute. Se vor stabili unele metode de intervenţie pentru reducerea emisiilor, bazate pe tehnologii şi practici care să îmbunătăţească eficienţa producţiei la nivel de animal şi de fermă. De asemenea, va fi analizată fezabilitatea potenţialelor instrumente de implementare la nivel naţional. În final, se vor oferi recomandări pentru atenuarea şi/sau remedierea efectelor nocive ale emisiilor de gaze provenite din sectorul zootehnic, asupra mediul înconjurător. Rezultate scontate: - Studiu privind identificarea tehnologiilor şi a practicilor pentru reducerea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în tone CO(2) echivalent, pentru animalele din speciile bovine, ovine, caprine, porci şi păsări, care să îmbunătăţească eficienţa producţiei la nivel de animal şi de fermă; – Studiu asupra strategiilor de furajare, care pot conduce la reducerea cantităţii de gaze cu efect de seră şi a fezabilităţii aplicării acestora; – Strategii de furajare care implică modificarea structurii raţiilor/reţetelor, a nivelului de includere a unor materii prime, aditivi furajeri, etc., validate prin efectuarea unor teste de nutriţie şi estimarea efectelor acestora asupra emisiilor de gaze cu efect de seră; – Studiu asupra compoziţiei emisiilor de gaze eliminate de animalele din speciile ovine, caprine, bovine, suine şi păsări, în diferite tipuri de adăposturi şi variante tehnologice de creştere; – Studiu asupra fezabilităţii, efortului financiar aferent implementării la nivel naţional a unor măsuri care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul zootehnic, în vederea dezvoltării durabile a sectorului zootehnic şi siguranţei alimentare; – Identificarea modelelor care pot fi utilizate în estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră, pe baza unor informaţii minimale - sistemele de creştere, structura raţiilor; – Realizarea unui program/soft pentru calculul emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul zootehnic. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de simpozioane, conferinţe naţionale şi internaţionale, workshop-uri, mese rotunde cu specialişti în domeniu, fermieri; – Publicarea unui articol ştiinţific cotat ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării, a 3 articole ştiinţifice indexate BDI, Baze de Date Internaţionale; – Elaborarea şi distribuirea de materiale informative - broşuri, pliante; – Realizarea unor teste demonstrative, prin care vor fi estimate efectele unor strategii de furajare asupra nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră. Rezultatele vor fi utilizate de fermieri, ca exemplu al aplicării unor tehnici de reducere a emisiilor; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele cercetărilor. OBIECTIVUL GENERAL 9: ÎMBUNĂTĂŢIREA NUTRIŢIEI ŞI ALIMENTAŢIEI ANIMALELOR ÎN VEDEREA CREŞTERII COMPETITIVITĂŢII SECTORULUI DE CREŞTEREA ANIMALELOR, A SIGURANŢEI ŞI CALITĂŢII PRODUSELOR, SCĂDEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Obiectivul specific 9.2: Evaluarea efectelor contaminanţilor (micotoxine, etc.) asupra sănătăţii animalelor şi siguranţei produselor animale; dezvoltarea de metode de detecţie şi strategii de decontaminare Proiectul ADER 9.2.1: Evaluarea efectelor produse de diferiţi contaminanţi alimentari asupra sănătăţii purceilor înţărcaţi şi elaborarea de recomandări privind normele şi limitele de toleranţă pentru micotoxine Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 500.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│500.000 │75.188│187.970│142.857│93.985│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: În prezent, sunt cunoscute peste 400 de micotoxine cu efecte toxice. Comisia Europeană şi Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor, EFSA - European Food Safety Authority, au stabilit reglementări privind limitele de micotoxine maxim admise în produsele alimentare destinate hranei umane pentru cele mai frecvente micotoxine-aflatoxina, fumonisina, deoxinivalenol, nivalenol, zearalenona, conform Regulamentelor Comisiei Europene nr. 165/2010 şi 1126/2007. Pentru animalele de fermă CE şi EFSA au stabilit limite de toleranţă doar pentru aflatoxine, pentru celelalte micotoxine enumerate sunt în prezent doar recomandări. EFSA solicită experimentări suplimentare pentru ca aceste reglementări să devină norme. Schimbările climatice au perturbat distribuţia sau aria de răspândire a micotoxinelor pe glob, în România a fost observată o contaminare din ce în ce mai mare cu aflatoxine, dar şi cu micotoxine produse de specii de Fusarium. Proiectul îşi propune evaluarea efectelor produse de micotoxinele care contaminează frecvent cerealele din România şi care afectează performanţele productive, starea generală de sănătate şi capacitatea de reproducţie la porc. Vor fi efectuate experienţe pe porc, specie extrem de sensibilă la efectele micotoxinelor utilizând concentraţii de micotoxine apropiate de recomandările EFSA. Experimentele vor fi efectuate pe purcei hibrizi. Se vor determina performanţele productive, răspunsul la stres oxidativ, parametri biochimici, hepatici şi imuni. Rezultate scontate: - Evaluarea riscului de expunere a suinelor la contaminarea cu micotoxine în conformitate cu recomandările UE; – Monitorizarea contaminării cu micotoxine a cerealelor din sud-estul României; – Identificarea claselor de micotoxine care contaminează frecvent cerealele în perioada 2019-2022, corelat cu condiţiile climatice; – Date, valori de toxicitate generală obţinute în experimente realizate pe purcei înţărcaţi pentru toxinele produse de specii de fungi ca Fusarium, Aspergillus, Penicillium, etc; – Date şi valori de toxicitate specifică obţinute în experimente realizate pe purcei înţărcaţi; – Elaborarea de recomandări privind normele şi limitele de toleranţă la micotoxine pentru porc; – Date ştiinţifice privind interacţiunea micotoxine-microbiotă-inflamaţie, obţinute în experimente in vivo realizate pe purcei înţărcaţi; – Niveluri maxime de toleranţă pentru toxinele produse de Fusarium, Aspergillus, Penicillium, etc. la purcei înţărcaţi; – Ghid privind limitele de toleranţă pentru micotoxine la porc. Modul de aplicare al rezultatelor: - Diseminarea rezultatelor obţinute prin publicarea de articole ştiinţifice în reviste indexate în baze de date naţionale şi internaţionale; – Publicarea de articole de specialitate în reviste de profil; – Diseminarea rezultatelor obţinute prin comunicări ştiinţifice la seminarii, workshop-uri şi conferinţe naţionale şi internaţionale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele cercetărilor. OBIECTIVUL GENERAL 10: EFICIENTIZAREA SISTEMELOR DE EXPLOATARE A ANIMALELOR DE FERMĂ Obiectivul specific 10.1: Elaborarea şi validarea de tehnologii de exploatare a animalelor de interes zootehnic Proiectul ADER 10.1.1: Cercetări privind aptitudinile rasei Pinzgau de Transilvania în direcţia producţiei de carne Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 500.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│500.000 │75.188│187.970│142.857│93.985│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Se va face o documentare bibliografică cu privire la reabilitarea producţiei de carne la nivel naţional prin implementarea tehnologiei de creştere a "vacii de carne" din rasa Pinzgau de Transilvania şi se vor aranja spaţiile de cazare specifice pentru variantele destinate studiului, varianta martor şi varianta experimentală. Producţia de lapte a vacilor Pinzgau este modestă, 6-8 l/zi, defectele de uger sunt majore şi afectează mulsul mecanic, iar alăptarea viţeilor direct de la mamă prin supt se face pentru întreaga cantitate de lapte produsă. Viţeii vor suge toată cantitatea de lapte produsă de uger în intervalul naştere - înţărcare a vacilor mame, 230 zile. Apoi, se va urmări ritmul de creştere la tineretul din experienţă în intervalele: 0-6 luni, 6-12 luni, 12-18 luni şi la vârsta de sacrificare, în acelaşi timp se va urmări şi înregistra consumul de furaje pe toată perioada experimentală. Totodată, se va cuantifica evoluţia dimensiunilor corporale la toate categoriile de vârstă, aceste dimensiuni de lungime, lărgime şi înălţime se vor măsura la sfârşitul fiecărei perioade de vârstă, urmărindu-se în acelaşi timp şi starea de sănătate a întregului efectiv de viţei şi vaci. De asemenea, se va urmări procesul de reproducţie a vacilor mame: data montei, data fătării, durata lactaţiei, durata repausului mamar, intervalul între fătări, starea de sănătate a aparatului reproductiv la vaci. Totodată, se vor face observaţii cu privire la comportamentul vacilor în condiţiile întreţinerii acestora în padocuri colective, împreună cu produşii lor, se va urmări cu atenţie manifestarea instinctului matern de apărare şi recunoaştere a viţelului. Se vor face sacrificări de control la cele două loturi, experimental şi martor, în urma cărora se va urmări vârsta şi greutatea la sacrificare, greutatea carcasei, se vor tranşa carcasele, se va cântări cantitatea de carne, grăsime, oase şi flax. La nivelul vertebrelor 8-9 şi 11-12 se vor face secţiuni pentru perimetrarea şi calcularea suprafeţei ochiului de muşchi în cmp. Se vor recolta probe de carne din care se vor face analize de laborator pentru compoziţia chimică: substanţă uscată - S.U., proteină, grăsime. Toate datele obţinute vor fi prelucrate şi interpretate statistic, iar diferenţa între mediile celor două variante experimentale vor fi testate din punct de vedere al semnificaţiei statistice, testul "t". În final, se va face un calcul de eficienţă economică pentru cele două variante: tehnologia "vaca de carne" şi îngrăşarea tradiţională semiextensivă, comparând cele două rezultate obţinute. Rezultate scontate: - Relansarea producţiei de carne a rasei Pinzgau şi implicit eficienţa economică a gospodăriilor din zona montană; – Ritm de creştere mai mare a viţeilor, 800-900 g/zi şi mai sănătoşi; – Vârsta de sacrificare a viţeilor se va reduce cu 1-2 luni, greutatea în viu va creşte la aproximativ 500 kg şi în final va creşte calitatea carcaselor obţinute; – Elaborarea programului de conservare a genofondului rasei. Modul de aplicare al rezultatelor: - Articole ştiinţifice publicate în reviste de specialitate; – Articole de promovarea rezultatelor proiectului în broşuri şi presă; – Lucrări ştiinţifice care vor fi prezentate în simpozioane naţionale; – Întâlniri de lucru, vizite, mese rotunde, instruiri şi consultanţă de specialitate pentru crescătorii de taurine; – Crearea paginii web cu informaţii privind importanţa şi pretabilitatea rasei pentru producţia de carne. OBIECTIVUL GENERAL 10: EFICIENTIZAREA SISTEMELOR DE EXPLOATARE A ANIMALELOR DE FERMĂ Obiectiv specific 10.2: Creşterea gradului de acoperire a consumului de produse animaliere din producţia internă în concordanţă cu potenţialul de producţie sectorial şi participarea la schimbul internaţional cu astfel de produse ca răspuns la cererea crescândă de alimente la nivel mondial Proiectul ADER 10.2.1: Cercetări privind intensivizarea producţiei de carne de miel la rasa de ovine Ţurcană prin tehnologii şi biotehnologii inovative Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Producţia de carne trebuie concepută ca o modalitate ştiinţifică şi eficientă economic de a optimiza: obţinerea unui număr cât mai mare de miei înţărcaţi pe oaie mamă şi an; realizarea unei viteze de creştere a mieilor la nivelul potenţialului rasei cu un consum specific cât mai mic; obţinerea unor carcase de calitate, obiectiv de care este strâns legat preţul de vânzare. Principiul de bază al îngrăşării intensive este hrănirea zilnică a tineretului ovin la nivelul cerinţelor nutriţionale, adecvată greutăţii şi vârstei şi limitarea mişcărilor pentru a reduce consumul de energie. De asemenea, trebuie avuţi în vedere o serie de parametri nutriţionali precum raportul de concentrate voluminoase, natura aportului energetic al raţiei, etc. Interesul de a dirija activitatea microorganismelor ruminale, în scopul optimizării fermentaţiilor ruminale este din ce în ce mai mare deoarece prin diferite procedee biotehnologice poate fi crescut gradul de utilizare al hranei sau pot fi dirijate fermentaţiile ruminale într-un sens care favorizează acumularea de masă corporală. Rezultate scontate: - Creşterea prolificităţii la rasa Ţurcană la 130-150% prin selecţie sau prin hibridare cu rase de carne prolifice; – Standardizarea condiţiilor de creştere în sistem intensiv pentru a reduce pierderile prin mortalitate sub 3%; – Crearea a două preparate furajere care să conţină prebiotice, vitamine, elemente minerale, glucoză şi probiotice, culturi vii pentru popularea rumenului întărirea sistemului imunitar şi să asigure simbionţilor ruminali un mediu propice de înmulţire, ceea ce are ca efect final creşterea valorificării furajelor şi maximizarea vitezei de creştere; – Estimarea efectelor celor două preparate furajere asupra principalilor parametri ce descriu metabolismul ruminal, dinamica pH, NH(3); profilul acizilor graşi volatili, AGV, asupra sistemului imunitar şi asupra performanţelor productive. Modul de aplicare al rezultatelor: - Publicarea unor articole de specialitate în reviste de profil şi articole ştiinţifice în volume recunoscute la nivel naţional şi internaţional; – Organizarea de workshop-uri cu crescătorii de ovine unde vor fi prezentate rezultatele cercetării; – Organizarea unor vizite în fermele de îngrăşare a tineretului ovin unde le vor fi prezentate fermierilor noutăţile în domeniu şi cerinţele pieţei privind cantitatea şi calitatea carcaselor la mieii îngrăşaţi în raport cu preţul obţinut; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele cercetărilor. Proiectul ADER 10.2.2: Cercetări privind determinarea, monitorizarea şi păstrarea însuşirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice şi tehnologice ale cărnurilor provenite de la populaţii locale de suine Mangaliţa şi Bazna, crescute în condiţii heterogene, pe teritoriul României Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 500.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│500.000 │75.188│187.970│142.857│93.985│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Carnea este considerată ca aliment sănătos pentru consumul uman şi o materie primă valoroasă pentru industria alimentară. Valoarea nutritivă şi caracteristicile microbiologice şi organoleptice ale cărnii sunt determinate de regulă, de componenţa în fosfolipide vitamine şi microelemente. După tăiere, în carcasa animalelor se produc o serie de procese fizice, chimice şi biologice care îi desăvârşesc calităţile bune pentru carcasă. Aceste procese, în evoluţia lor produc o serie de transformări în muşchi care privesc zvântarea, rigiditatea musculară, maturarea, fezandarea. Aprecierea suinelor pentru carne urmăreşte: calitatea cărnii şi calitatea grăsimii. În acest context, carnea şi grăsimea raselor Mangaliţa şi Bazna au intrat în atenţia multor companii ale industriei alimentare europene, datorită conţinutului scăzut în colesterol de tip LDL, în muşchiul Longissimus dorsi, dar şi a concentraţiei semnificative, în microelemente de tip seleniu, cupru, fier, zinc şi de vitamine aparţinând în special complexului B, comparativ cu porcii crescuţi în sistem intensiv. Grăsimea de Mangaliţa conţine cu 12-16% mai puţini acizi graşi saturaţi şi cu 8-10% mai mulţi acizi graşi nesaturaţi decât rasele de porci de carne, potrivit cercetătorilor Hollo şi colaboratorii, în studiul din anul 2003. Pornind de la cercetările din domeniu, respectiv Pasarin şi colaboratorii săi, în anul 2016, Zăhan şi colaboratorii în anul 2009 şi 2010, în cadrul proiectului se vor studia însuşirile organoleptice, fizico- chimice, microbiologice şi tehnologice ale cărnii şi grăsimii obţinute de la populaţiile locale de Bazna şi Mangaliţa la nivel naţional. Se vor efectua seturi de analize ale însuşirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice şi tehnologice ale cărnii şi grăsimii, se vor centraliza rezultatele analizelor obţinute, care vor fi prelucrate şi completate în vederea determinării variabilităţii acestora în funcţie de factorii de influenţă, precum tehnologiile de creştere şi exploatare, nutriţia, factorii genetici şi de mediu, care determină această variabilitate. Examenul organoleptic se face pe carcasa întreagă, sferturi, semi-carcasă. Se controlează aspectul, culoarea, consistenţa, mirosul şi caracteristicile grăsimii, măduvei oaselor. La rece, se va determina frăgezimea, exudaţia cărnii şi pH-ul. Totodată, se va calcula şi verifica determinismul genetic al însuşirilor studiate şi variaţia acestuia în condiţii de hibridare moderată şi intensivă. Pe baza datelor obţinute, coroborate cu diferitele metodologii de creştere, întreţinere şi exploatare, precum şi cu metodele de prelucrare, conservare ale cărnii, grăsimii preparatelor din carne şi grăsime de Bazna şi Mangaliţa, se vor determina cele mai bune practici în materie şi vor fi validate printr-o fundamentare experimentală pertinentă. Prin rezultatele obţinute şi prin diseminarea lor se pun bazele constituirii unei anvelope logistice care să permită o abordare unitară la nivel naţional a creşterii şi exploatării comerciale a celor două rase valoroase, educarea consumatorului în această privinţă şi extinderea exploatării celor 2 rase cu rezultate benefice pentru populaţie şi pentru crescători, diversificarea şi extinderea produselor tradiţionale şi recomandări pentru industria procesatoare, la costuri accesibile. Rezultate scontate: - Studiu comparativ al populaţiilor exploatate în sistem comercial de Mangaliţa şi Bazna, crescute pe teritoriul României, în diferite regiuni, tipice pentru creşterea acestor rase, zona Ardeal, Moldova, sau atipice Bărăgan, Oltenia, din punct de vedere al însuşirilor organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice ale cărnurilor, care să recomande extinderea exploatării acestor rase; – Determinarea variaţiei însuşirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice şi tehnologice ale cărnurilor, în funcţie de tehnologiile de creştere şi exploatare, factori de mediu şi cei genetici; – Ghid de bune practici privind creşterea, hibridarea şi exploatarea în România a suinelor din rasele Bazna şi Mangaliţa, care să asigure menţinerea însuşirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice şi tehnologice ale cărnurilor, inclusiv din punct de vedere al influenţei factorului nutritiv asupra acestor însuşiri; – Obţinerea cu caracter experimental a unor carcase valoroase, prelucrarea şi conservarea eficientă şi profitabilă a cărnii, grăsimii, preparatelor şi semipreparatelor, în condiţiile păstrării calităţilor specifice studiate. Modul de aplicare al rezultatelor: - Organizarea de conferinţe, simpozioane, seminarii, workshop-uri, cu specialişti în domeniu, pentru prezentarea rezultatelor cercetării referitoare la însuşirile organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice ale cărnurilor provenite de la rasele Mangaliţa şi Bazna; – Distribuirea Ghidului de bune practici privind creşterea, hibridarea şi exploatarea în România a suinelor din rasele Bazna şi Mangaliţa, către fermieri, procesatori, instituţii de învăţământ în domeniu; – Organizarea de instruiri, demonstraţii practice expoziţii pentru promovarea creşterii suinelor din rasele Bazna şi Mangaliţa în gospodăriile populaţiei; – Transferul rezultatelor proiectului către factorii de decizie adecvaţi din sistemele agro-alimentare reglementate local, regional, naţional sau european, pe de o parte, asociat unui proces planificat de promovare la nivelul utilizatorilor finali - procesatori individuali pentru adoptarea şi/sau aplicarea rezultatele obţinute; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele cercetărilor. OBIECTIVUL GENERAL 11: SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ A EFECTIVELOR DE ANIMALE PRIN DERULAREA ŞI MONITORIZAREA UNOR AMPLE PROGRAME DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A UNOR BOLI LA ANIMALE Obiectivul specific 11.1: Cercetări privind etiopatogeneza, dinamica infecţiilor virale majore şi stabilirea tipurilor de virusuri circulante în populaţia de porcine din ţara noastră pentru aplicarea unor măsuri imunoprofilactice eficiente Proiectul ADER 11.1.1: Cercetări privind elaborarea de teste de detecţie rapidă, detecţie diferenţială, produse vaccinale şi biocide utilizabile în controlul pestei porcine africane şi al factorilor de risc epidemiologic în România Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 4.100.000 lei
┌─────────┬───────┬─────────┬─────────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────────┼─────────┼───────┤
│4.100.000│616.541│1.541.353│1.171.429│770.677│
└─────────┴───────┴─────────┴─────────┴───────┘
Rezumat: Pesta porcină africană, PPA, a provocat recent pierderi economice grave în industria şi în creşterea tradiţională a suinelor în nord-estul şi estul Europei, inclusiv în România. În plus, a fost înregistrată o creştere dramatică a cazurilor de PPA, în populaţiile de mistreţi. Evoluţia actuală a epidemiei impune necesitatea investigării dinamicii transmiterii indirecte şi a potenţialelor rezervoare de virus din mediu. De asemenea, lipsa manifestărilor clinice specifice, măsurile legate de prevenirea răspândirii virusului, care este extrem de contagios şi de rezistent, şi faptul că diagnosticul se bazează exclusiv pe teste de laborator, cel mai frecvent realizat pe probe prelevate post-mortem, impun construcţia şi validarea unor reagenţi pentru teste rapide de diagnostic, utilizabile la faţa locului, tip "pen-side", pe probe prelevate non-invaziv ante-mortem - secreţii nazale, salivă, materii fecale şi adaptate tipurilor virale circulante în arealul nostru şi a unor formule imuno-profilactice aplicabile în zona de protecţie. Cercetările vor conduce la aprofundarea cunoştinţelor ştiinţifice privind PPA şi obţinerea unor instrumente moderne şi adecvate controlului eficient al PPA în România. Rezultate scontate: - 2 studii referitoare la date epidemiologice privind genurile/speciile de vectori biotici, vertebrate/nevertebrate, implicaţi în transmiterea şi persistenţa virusului în România; – 2 metodologii de detecţie a prezenţei virusului în vectori, insecte, artropode şi în probe biologice prelevate de la suine, ante-mortem; – 2 metodologii de caracterizare fenotipică şi genetică a virusului pestă porcină africană; – 4 reagenţi pentru diagnosticul rapid efectuat la faţa locului; – 2 formule imunologice de tip auto-vaccin, aplicabile în culoare de protecţie, pentru profilaxia specifică; – 2 formule biocide cu acţiune specifică antivirală şi antiparazitară. Modul de aplicare al rezultatelor: - Rezultatele vor fi implementate în programele sanitare veterinare privind controlul infecţiilor cu virusul PPA în efectivele de suine; – Reagenţii de diagnostic, formulele imunologice de tip autovaccin şi biocidele concepute şi validate în cadrul proiectului vor fi translatate producţiei industriale de biopreparate şi biocide specifice; Diseminarea rezultatelor proiectului se va realiza prin: – elaborarea a 3 articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioane naţionale; – elaborarea a 3 articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; – organizarea a 2 întâlniri de lucru, 2 articole în reviste de specialitate, 2 broşuri pentru toţi potenţialii utilizatori; – pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului PPA evoluţia şi controlul specific al acesteia. OBIECTIVUL GENERAL 11: SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ A EFECTIVELOR DE ANIMALE PRIN DERULAREA ŞI MONITORIZAREA UNOR AMPLE PROGRAME DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A UNOR BOLI LA ANIMALE Obiectivul specific 11.2: Cercetări privind utilizarea unor produse imunoglobulinice (IgY), folosite în prevenirea şi tratamentul diareilor infecţioase la viţei şi purcei Proiectul ADER 11.2.1: Cercetări privind obţinerea anticorpilor policlonali IgY şi utilizarea lor în prevenirea şi tratarea unor boli la taurine şi porci în vederea reducerii pierderilor şi creşterii siguranţei produselor alimentare de origine animală Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 400.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│400.000 │60.150│150.376│114.286│75.188│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Bolile provocate de Salmonella spp., E. coli, Staphyloccocus la purcei şi viţei, cauzează anual pierderi economice majore datorate mortalităţii la animalele aflate în perioade critice de viaţă şi costurilor cu aplicarea tratamentelor asociate. Evoluţia acestora la efectivele de animale impune necesitatea investigării în vederea găsirii unor noi metode eficiente profilactice şi de tratament în scopul creşterii siguranţei produselor alimentare de origine animală şi pentru creşterea nivelului de bunăstare a animalelor. Astfel, anticorpii IgY policlonali specifici, obţinuţi prin administrarea la găini de antigene bacteriene izolate de la viţei şi porci, devin o sursă eficace şi sigură ce pot asigura scăderea semnificativă a ratei îmbolnăvirilor şi implicit, a pierderilor economice asociate, precum şi în creşterea siguranţei preparatelor de carne provenite din efectivele de animale în cauză, protecţia faţă de Salmonella spp., E. coli, Staphylococcus. Proiectul îşi propune scăderea pierderilor economice în sistemele intensive de creştere a animalelor, în special a tineretului porcin şi bovin şi creşterea nivelului de bunăstare a animalelor, prin aplicarea în producţie a formulelor profilactice şi de tratament bazate pe imunoglobulina IgY, formule obţinute în cadrul acestui proiect, ducând astfel la eficientizarea programelor de creştere a tineretului taurin şi porcin şi la asigurarea calităţii şi siguranţei alimentelor de origine animală, obţinute de la aceste animale. Rezultatele scontate: - 3 studii cu date epidemiologice privind principalii agenţi patogeni care afectează sănătatea tineretului porcin şi/sau bovin în perioadele critice de viaţă, criza de înţărcare, enteropatii, taraţi, convalescenţă; – 3 metodologii de obţinere a antigenelor specifice din bacteriile patogene izolate; – 3 metode de imunizare a loturilor de găini, cu antigenele specifice obţinute; – 3 metode şi tehnici de testare şi evaluare a statusului imun al găinilor imunizate; – 3 metode şi tehnici de obţinere a IgY specifice, de determinare calitativă şi cantitativă a IgY, de condiţionare a IgY specifice din gălbenuş, monovalente sau polivalente; – 3 formule profilactice şi de tratament şi scheme de administrare a produselor bază de IgY specifice la tineretul porcin şi bovin. Modul de aplicare al rezultatelor: - Rezultatele obţinute vor fi implementate în obţinerea de formule noi de premixuri şi suplimente furajere, care să fie o alternativă eficientă în prevenirea şi tratamentul unor boli la tineretul porcin şi bovin; – Produsele obţinute, concepute şi validate în cadrul proiectului, vor fi transferate producţiei industriale de preparate biotehnologice; Diseminarea rezultatelor proiectului se va realiza prin: - elaborarea a 2 articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioane naţionale/internaţionale; – elaborarea a 2 articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; – organizarea a 2 întâlniri de lucru, 2 articole în reviste de specialitate, 2 broşuri pentru toţi potenţialii utilizatori; – pagină web cu rezultatele proiectului, privind utilizarea preparatelor bazate pe IgY policlonali specifici în profilaxia şi tratamentul unor boli la tineretul porcin şi bovin. Obiectivul specific 11.3: Metode moderne pentru obţinerea unor vaccinuri eficiente multivalente destinate controlului anaerobiozelor şi a infecţiilor asociate la rumegătoare Proiectul ADER 11.3.1: Cercetări privind obţinerea unor vaccinuri eficiente, multivalente, destinate controlului anaerobiozelor şi al infecţiilor asociate la rumegătoare Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 400.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│400.000 │60.150│150.376│114.286│75.188│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Anaerobiozele la rumegătoare cauzează anual pierderi economice majore datorate atât mortalităţii la animalele infectate, cât şi costurilor, uneori nejustificate, cu tratamentele antimicrobiene. Evoluţia acestor infecţii în efectivele de animale, impune necesitatea unor studii amănunţite în vederea găsirii unor noi produse imunologice eficiente în scopul rentabilizării sectorului zootehnic de creştere a rumegătoarelor cât şi pentru creşterea nivelului de bunăstare a animalelor. Fenomenele tot mai frecvente de antibiorezistenţă, confruntarea cu agenţi patogeni noi, reemergenţi, cu variabilitate antigenică sau ineficienţa vaccinurilor clasice actuale, impun tot mai acut obţinerea şi utilizarea unor vaccinuri din "a treia generaţie", fundamentate pe principii biotehnologice moderne care îmbină tehnicile şi metodele convenţionale cu cele de genomică şi vaccinologie inversă. În momentul de faţă, controlul clostridiozelor rumegătoarelor, frecvent letale, se bazează aproape exclusiv pe imunoprofilaxia indusă de vaccinuri inactivate, anaculturi şi/sau anatoxine, care, deşi sunt sigure, nu induc protecţie de lungă durată şi în bună măsură doar de natură umorală. Faţă de situaţia concretă actuală, proiectul propune, prin abordări multiple, pornite de la toxinotipurile uzuale de Clostridium spp., elaborarea unor formule vaccinale cu sisteme noi de eliberare/prezentare de antigene, de tipul veziculelor membranare, care să stimuleze mecanisme imunologice de memorie, astfel încât protecţia indusă să fie de lungă durată şi adecvată modelului patogenetic căruia i se adresează. Rezultatele scontate: - 2 studii cu date epidemiologice privind prevalenţa infecţiilor clostridiene în efectivele de rumegătoare din ţară; – 2 metodologii de diagnostic etiopatogenetic în clostridiozele rumegătoarelor; – 2 metodologii de analiză "in silico"/"in vitro"/"in/ex vivo" a candidaţilor antigenici majori şi minori cu potenţial imunogen şi protector faţă de Clostridium spp.; – 2 formule vaccinale mixte/extinse, componente sub-unitare, vectoriale, recombinate, convenţionale, adjuvanţi, destinate imunoprofilaxiei infecţiilor produse la rumegătoare, de Clostridium spp.; – 2 tehnologii industriale de fabricaţie a noilor formule vaccinale. Modul de aplicare al rezultatelor: - Rezultatele obţinute vor fi implementate în obţinerea de formule vaccinale noi, care să reprezinte o alternativă eficientă în prevenirea anaerobiozelor la rumegătoare; – Produsele imunologice noi concepute în cadrul proiectului, vor fi transferate producţiei industriale de biopreparate biotehnologice; Diseminarea rezultatelor proiectului se va realiza prin: - transferul tehnologic al celor 2 formule vaccinale noi, în producţia industrială de biopreparate; – transfer în activitatea de diagnostic a celor 2 metodologii de diagnostic etiopatogenetic; – publicaţii ştiinţifice, 2 articole în reviste de impact/indexate în baze de date specifice; comunicări ştiinţifice; – 2 metode/metodologii intermediare aplicabile în activitatea de cercetare din domeniul vaccinologiei şi diagnosticului bolilor la animale; – pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 12: DEZVOLTAREA CERCETĂRILOR DE APICULTURĂ Obiectivul specific 12.1: Diversificarea şi eficientizarea producţiilor apicole Proiectul ADER 12.1.1: Cercetări privind dezvoltarea unei tehnologii integrate de combatere a varrozei, Varroa destructor prin valorificarea unor comportamente naturale ale albinelor precum şi realizarea unui tratament eficient şi nepoluant, cu impact benefic asupra albinelor şi produselor apicole Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 500.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│500.000 │75.188│187.970│142.857│93.985│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: În ultima perioadă, cercetările pe plan internaţional au pus în evidenţă o serie de comportamente naturale, la albina meliferă, ca de exemplu comportamentul igienic, care ar contribui la creşterea rezistenţei naturale la o serie de boli bacteriene şi parazitare. Varroza este o boală cauzată de un acarian, Varroa destructor, care produce cele mai mari pagube, fiind considerat dăunătorul principal al albinei melifere, pentru care există subvenţii la nivel european - măsură de combatere a varrozei. Cea mai importantă etapă a ciclului biologic, înmulţirea, are loc în puietul căpăcit al familiei de albine. Tratamentele actuale sunt relativ eficiente, în special pe paraziţii care se găsesc pe albinele adulte, dar contribuie la poluarea produselor apicole şi la creşterea rezistenţei acarianului la aceste substanţe. O serie de cercetări proprii recente, privind comportamentele legate de descăpăcirea şi recăpăcirea puietului, combinate cu tratamente prietenoase cu mediul, împreună cu sporirea rezistenţei naturale pe cale genetică, ar putea asigura o tehnologie de combatere integrată, alternativă produselor de sinteză, mult mai eficientă, asigurând sănătatea albinelor şi calitatea produselor apicole. Rezultate scontate: - Tehnologie integrată, alternativă, prietenoasă cu mediul, pentru combaterea varrozei, Varroa destructor; – Formulă optimă de tratament, nepoluantă şi care să minimizeze riscurile legate de dezvoltarea rezistenţei acarianului Varroa destructor; – Sporirea eficienţei tratamentelor în combaterea varrozei cu minim 50%, prin reducerea numărului de tratamente, a timpului de expunere la tratament şi a intervalului dintre tratamente; – Reducerea costurilor tratamentelor pentru combaterea varroozei cu minim 50%. Modul de aplicare al rezultatelor: - Videofilm tehnico - ştiinţific privind particularităţile biologice şi noua tehnologie de combatere; – Broşură privind aplicarea tehnologiei de combatere; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Conferinţe apicole; – Manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale; – Articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate. Proiectul ADER 12.1.2: Dezvoltarea şi actualizarea programului naţional de protecţie şi ameliorare a albinei locale Apis mellifera carpatica, prin elaborarea şi testarea unui sistem de evaluare a familiilor de albine, în vederea ameliorării rasei Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 450.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│450.000 │67.669│169.173│128.572│84.586│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: În România, protecţia şi ameliorarea albinei româneşti - Apis melifera carpatica, reprezintă un obiectiv important, reglementat la nivel naţional prin Legea apiculturii şi prin programul naţional de ameliorare în rasă curată. Deşi, în ultima perioadă programul a suferit o serie de modificări, conştientizarea necesităţii protecţiei albinei româneşti, dar şi aplicarea unui sistem optim, unitar, de testare şi evaluare a fondului genetic naţional, A.m. carpatica, necesită încă numeroase îmbunătăţiri care să corespundă programelor aplicate şi în alte ţări europene, care susţin protecţia şi ameliorarea populaţiilor locale. Un sistem optim de evaluare a parametrilor supuşi selecţiei, armonizat cu programe similare din alte ţări UE, pentru colectarea şi prelucrarea datelor, dar şi pentru evaluarea valorilor de ameliorare este foarte necesar şi ar veni în sprijinul apicultorilor cât şi al autorităţilor de verificare şi control, Agenţia Naţională pentru Zootehnie, ANZ, pentru stimularea producţiei de material biologic autohton selecţionat, sporind astfel producţiile apicole, mai ales în contextul derulării programelor europene de susţinere a apiculturii şi a minimizării fenomenelor de hibridare interrasială. Rezultate scontate: - Program optimizat de testare a performanţei familiilor de albine în procesul de bonitare, selecţie şi ameliorare a rasei locale Apis mellifera carpatica şi a ecotipurilor acesteia, subpopulaţii locale; – Tehnici îmbunătăţite de control al reproducţiei, bonitare şi selecţie pentru protecţia şi ameliorarea rasei locale; – Manual privind testarea performanţei familiilor de albine. Modul de aplicare al rezultatelor: - Actualizarea programului naţional cadru de protecţie şi ameliorare a rasei; Diseminarea manualului pentru testarea performanţei familiilor de albine şi a programului optimizat pentru protecţia şi ameliorarea rasei locale prin: - întâlniri, mese rotunde, dezbateri cu apicultorii, asociaţiile profesionale; – conferinţe apicole şi organizarea cursurilor de formare profesională în domeniul apiculturii; – pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – publicarea de articole în reviste de specialitate. OBIECTIVUL GENERAL 13: MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR ACVATICE VII Obiectivul specific 13.1: Ameliorarea, protecţia şi conservarea resurselor genetice din apele interioare şi din acvacultură Proiectul ADER 13.1.1: Cercetări privind ameliorarea, protecţia şi conservarea resurselor genetice din apele interioare şi din acvacultura României Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 1.600.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.600.000│240.602│601.503│457.143│300.752│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Datele şi informaţiile existente privind starea resurselor piscicole din apele interioare impun necesitatea adoptării şi promovării unor ample programe ce vizează protecţia, conservarea şi refacerea populaţiilor unor specii de peşti, în special a celor vulnerabile, ameninţate cu dispariţia ca urmare a modificărilor survenite în habitatele de reproducere, hrănire sau în căile de migraţie. Aceste modificări au afectat în primul rând, faza reproducerii din ciclul biologic al peştilor şi această fază trebuie "ajutată" prin intervenţia omului, prin producerea materialului piscicol şi popularea în mediul natural, corelată cu acţiuni de reabilitare ecologică. Pe de altă parte, în acvacultură, reproducerea necontrolată, tendinţa de creştere a speciilor, raselor, liniilor şi populaţiilor de peşti cu înaltă productivitate, neglijând aspectele protejării şi conservării resurselor genetice, introducerea voluntară sau involuntară a speciilor noi, au condus, în ultimele decenii, la fenomenul de "alterare, eroziune genetică" cu efecte negative în sfera economicului. Au fost afectate performanţele reproductive, cele de creştere, rezistenţa la boli, mergând până la alterarea raselor şi liniilor de crap şi extincţia unor specii. În acest context, proiectul îşi propune realizarea a două obiective importante: un prim obiectiv vizează protecţia, conservarea şi refacerea resurselor piscicole din apele interioare, iar cel de al doilea - ameliorarea, protecţia şi conservarea resurselor genetice din acvacultură. În ceea ce priveşte resursele piscicole din ecosistemele acvatice naturale, proiectul îşi propune să contribuie la refacerea potenţialului pescăresc al acestora, prin reproducerea artificială şi obţinerea materialului piscicol necesar realizării populărilor de susţinere pentru speciile de peşti rare, periclitate sau ameninţate cu dispariţia. Activităţile derulate sunt următoarele: - analiza datelor şi informaţiilor existente, privind starea resurselor piscicole din ecosistemele vizate; – stabilirea programelor de populare pe specii şi vârste; – capturarea reproducătorilor din mediul natural; – realizarea instalaţiilor pilot pentru reproducerea şi creşterea până la vârsta de populare, adaptate fiecărei specii; – realizarea experienţelor de reproducere artificială cu utilizarea numărului minim eficace de genitori, pentru menţinerea biodiversităţii genetice; – creşterea descendenţelor rezultate din speciile rare, periclitate sau ameninţate cu dispariţia, până în momentul populării lor în bazinele naturale. Pentru, atingerea obiectivului de ameliorare, protecţie şi conservare a resurselor genetice din acvacultură, în cadrul proiectului se vor derula următoarele activităţi: - caracterizarea fenotipică şi a performanţelor productive pentru rasele şi liniile de crap de cultură; – realizarea de metişi, hibrizi şi linii înalt productive în cadrul familiei Cyprinide; – caracterizarea genetică şi stabilirea măsurilor de ameliorare pentru speciile de ciprinide asiatice; – stabilirea stării de conservare a speciilor de sturioni; – identificarea şi elaborarea principalelor căi de ameliorare, protecţie şi conservare a resurselor genetice din acvacultură pentru speciile de crap, ciprinide asiatice şi sturioni. Rezultate scontate: - Stabilirea stării populaţiilor piscicole din ecosistemele acvatice naturale, din zona de sud, sud-est şi vest a României; – Stabilirea a minimum 3 programe de repopulare pentru speciile de peşti rare, din arealul cercetat; – Dezvoltarea populaţiilor piscicole prin realizarea populărilor de susţinere pentru minimum 3 specii de peşti rare, periclitate sau ameninţate cu dispariţia; – Proiectarea unui modul experimental pentru reproducerea artificială, în habitatele de reproducere naturală; – Realizarea unor metode şi tehnici noi în domeniul geneticii animale, protecţiei şi conservării resurselor genetice din acvacultură; – Model experimental pentru caracterizarea morfologică şi evaluarea performanţelor productive la speciile cu importanţă economică: crap, ciprinide asiatice şi sturioni; – Fişe standard de caracterizare a raselor şi speciilor de peşti cu importanţă economică din diferite zone ale României; – Realizarea primei bănci de gene pentru acvacultură din România; – Program de conservare a resurselor genetice din acvacultură; – Ghid practic cuprinzând metodele şi căile de ameliorare, protecţie şi conservare a resurselor genetice din acvacultură. Modul de aplicare al rezultatelor: - Diseminarea către fermierii piscicoli a ghidului practic elaborat; – Asistenţă tehnică şi consultanţă la reproducerea controlată, în fermele specializate, în producerea materialului piscicol de populare; – Diseminarea şi utilizarea în fermele piscicole din România a materialului biologic piscicol, cu origine cunoscută şi cu caracteristici bioproductive valoroase; – Material piscicol destinat populărilor de susţinere în ecosisteme acvatice naturale; – Realizarea unei pagini web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Furnizare de date în vederea elaborării, de către autoritatea competentă, unei strategii de ameliorare, protecţie şi conservare a resurselor genetice din acvacultură şi a programului de aplicare a acesteia; – Diseminarea rezultatelor proiectului, prin participare la manifestări ştiinţifice, organizarea unor mese rotunde, întâlniri de lucru cu fermierii din acvacultură; – Publicarea rezultatelor proiectului în reviste de specialitate şi broşuri. Proiectul ADER 13.1.2: Evaluarea şi monitorizarea bioresurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, pentru asigurarea exploatării durabile a acestora Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 1.200.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.200.000│180.451│451.128│342.857│225.564│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Degradarea habitatelor, supraexploatarea prin pescuit şi poluarea mediului, au constituit principalele cauze ale scăderii biodiversităţii resurselor acvatice vii, în ultimele decenii. Proiectul îşi propune realizarea cercetărilor privind evaluarea şi monitorizarea evoluţiei bioresurselor acvatice vii în vederea stabilirii măsurilor de exploatare durabilă prin: - cunoaşterea stării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale; – determinarea factorilor biotici şi abiotici limitativi privind dezvoltarea fondului piscicol; – stabilirea relaţiilor captură-efort; – eşantionarea capturilor comerciale; – estimarea parametrilor de selectivitate a pescuitului; – determinarea biomasei exploatate. – Datele sunt necesare pentru formularea reglementărilor din domeniu şi a planurilor de management naţionale. Rezultate scontate: - Tablou sinoptic privind resursele acvatice vii pescăreşti din fluviul Dunărea şi râul Prut, precum şi lacurile de acumulare care fac obiectul activităţii de pescuit comercial; – Studiu privind starea de sănătate a resurselor acvatice vii pescăreşti din fluviul Dunărea şi râul Prut, precum şi din lacurile de acumulare; – Tablou general privind demografia speciilor de peşti care fac obiectul activităţii de pescuit comercial, pe specii şi vârste; – Studiu privind starea de conservare a speciilor de peşti din arealul cercetat; – Studiu privind migraţia scrumbiei de Dunăre, amonte de confluenţa râului Prut cu fluviul Dunărea; – Ghid practic privind măsurile de refacere, a speciilor vulnerabile din fluviul Dunărea, râul Prut şi lacurile de acumulare; – Program de măsuri de exploatare durabilă a resurselor din habitatele piscicole naturale. Modul de aplicare al rezultatelor: - Propunerea unui program de măsuri de exploatare durabilă a resurselor din habitatele piscicole naturale şi punerea acestuia la dispoziţia autorităţii publice centrale responsabile cu politica în domeniul administrării resurselor acvatice; – Diseminarea către fermierii piscicoli a ghidului practic elaborat; – Realizarea unei pagini web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Diseminarea rezultatelor proiectului prin participare la manifestări ştiinţifice, mese rotunde, întâlniri de lucru; – Publicarea rezultatelor proiectului în reviste de specialitate şi broşuri. OBIECTIVUL GENERAL 14.: DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA SISTEMELOR ŞI TEHNOLOGIILOR DE ACVACULTURĂ Obiectivul specific 14.1: Elaborarea şi implementarea sistemelor şi tehnologiilor competitive şi performante, adaptate la contextul socio - economic actual, cu impact negativ redus asupra mediului şi a componentelor sale Proiectul ADER 14.1.1: Diversificarea producţiei din acvacultură, prin introducerea speciilor de peşti autohtone şi alohtone valoroase Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 1.300.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.300.000│195.489│488.721│371.429│244.361│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Apariţia speciilor din import pe piaţa românească, a determinat o schimbare a preferinţei consumatorului către noi specii şi produse de acvacultură. O măsură de diminuare a importurilor şi de creştere a competitivităţii acvaculturii o reprezintă diversificarea producţiei, prin introducerea unor specii pentru care există cerere pe piaţă şi tradiţie în consum. Proiectul îşi propune să contribuie la creşterea calitativă şi cantitativă a producţiei şi diversificarea acesteia cu specii valoroase prin elaborarea şi implementarea tehnologiilor de reproducere şi de creştere a materialului piscicol de populare pentru speciile lin, ştiucă şi scoicar. Alegerea speciilor s-a realizat în funcţie de cererea manifestată, în ultimii ani, atât de fermieri cât şi de consumatori. Activităţile din cadrul proiectului urmăresc: - capturarea reproducătorilor şi constituirea loturilor experimentale; – stabilirea metodelor şi tehnicilor de reproducere artificială; – determinarea parametrilor de reproducere; – obţinerea loturilor de descendenţi. – Elaborarea tehnologiilor de reproducere şi creşterea materialului piscicol de populare, se va realiza în diferite sisteme, adaptate la noile tipuri de ferme piscicole. Rezultate scontate: - Creşterea paletei de specii de acvacultură furnizate consumatorilor; – Refacerea potenţialului piscicol al ecosistemelor acvatice naturale; – Revigorarea activităţii de pescuit recreativ; – Creşterea cantitativă şi calitativă a speciilor introduse pe piaţă; – Manual cu tehnologii de reproducere şi de creştere a materialului piscicol de populare, în diferite sisteme, adaptate la noile tipuri de ferme piscicole; Modul de aplicare al rezultatelor: - Instrucţiuni tehnologice privind reproducerea şi creşterea acestor specii care vor fi diseminate către operatorii economici cu activitate în piscicultură; – Diseminarea către fermierii piscicoli interesaţi a manualului şi broşurii de prezentare a tehnologiilor elaborate în cadrul proiectului; – Realizarea unei pagini web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Organizarea de instruiri, seminarii, demonstraţii practice, întâlniri de lucru, mese rotunde; – 2 Articole publicate în reviste de specialitate. Proiectul ADER 14.1.2: Cercetări privind elaborarea de sisteme tehnologice şi tehnologii pentru dezvoltarea acvaculturii în canalele de irigaţii Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 1.400.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.400.000│210.526│526.316│400.000│263.158│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: România dispune de o bogată reţea de canale de irigaţii, reţea care în momentul actual este total neexploatată în acvacultură. În România nu s-au întreprins cercetări privind dezvoltarea acvaculturii în canalele de irigaţii comparativ cu alte state, care au valorificat în mod superior această resursă naţională. Proiectul îşi propune abordarea cercetărilor privind elaborarea sistemelor tehnologice de creştere şi tehnologiilor specifice de creştere a speciilor de peşti pretabile în aceste corpuri de apă. Cercetările vor avea în vedere sezonalitatea existenţei apei în canalele de irigaţii. Rezultatele propuse a fi obţinute în acest proiect se vor realiza prin următoarele activităţi: - determinarea performanţelor de creştere şi a randamentelor tehnologice ale speciilor de cultură pretabile condiţiilor specifice canalelor de irigaţii; – determinarea performanţelor constructive ale sistemelor modulare amovibile de creştere a speciilor de peşti aplicabile canalelor de irigaţii; – cercetări privind adaptarea şi optimizarea tehnologiilor funcţie de speciile de peşti de cultură pretabile biotopului reprezentat de canalele de irigaţii. Rezultate scontate: - Sisteme şi tehnologii optimizate privind exploatarea prin acvacultură a potenţialului naţional reprezentat de reţeaua de canale de irigaţii prin: ● sisteme modulare amovibile pentru creşterea peştilor în diferite tipuri de canale de irigaţii; ● tehnologii de creştere a speciilor de peşti în policultură - crap, ciprinide asiatice, somn, sturioni, în canalele de irigaţii; – Creşterea potenţialului în acvacultură prin introducerea corpurilor de apă formate din canalele de irigaţii, cu un potenţial de cel puţin 10%; – Ghid practic privind creşterea speciilor de peşti în canale de irigaţii. Modul de aplicare al rezultatelor: - Diseminarea rezultatelor proiectului prin: ● participare la manifestări ştiinţifice, mese rotunde, întâlniri de lucru; ● publicarea rezultatelor în reviste de specialitate, broşuri; ● distribuirea ghidului practic elaborat, către fermierii piscicoli interesaţi; – Realizarea unei pagini web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 15: ASIGURAREA SĂNĂTĂŢII VIEŢUITOARELOR ACVATICE ŞI A OAMENILOR Obiectivul specific 15.1: Studii şi cercetări suport pentru asigurarea bunăstării şi sănătăţii vieţuitoarelor acvatice, siguranţei şi securităţii alimentare Proiectul ADER 15.1.1: Cercetări privind identificarea şi dezvoltarea de noi metode de profilaxie şi tratament în acvacultură Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Buget estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: În domeniul sănătăţii la peşti, referitor la modul de stabilire a diagnosticului, în ultimii ani s-au produs modificări semnificative de abordare care se referă la următoarele aspecte: - creşterea ariei geografice în care au fost identificaţi agenţii patogeni; – modul de identificare a acestora pentru stabilirea diagnosticului; – impunerea de restricţii în utilizarea unor substanţe folosite în tratamentul anumitor boli. Cercetările se vor întreprinde şi asupra calităţii mediului de creştere a peştilor, cercetări care sunt esenţiale în cunoaşterea stării de boală. În efectivul piscicol prezentarea apariţiei şi evoluţia stării de boală se va face corespunzător categoriei de vârstă, icre embrionate, puiet, peşte de consum. Proiectul va elabora iniţierea tratamentului care este necesar pentru stabilirea unui diagnostic rapid şi corect precum şi o evaluare a costurilor. Proiectul va realiza un program - instrument privind starea ihtiosanitară în vederea eliminării vectorilor de transmitere şi răspândire a agenţilor patogeni de la o unitate piscicolă la alta, îmbolnăviri infecto-contagioase, parazitare, etc. Intervenţii de tip imunoprofilactic şi terapeutic în operaţiunile din fluxul tehnologic în sensul reducerii riscului, cu cel puţin 10%, de apariţie a îmbolnăvirilor în efectivele piscicole din fermele de acvacultură. Rezultate scontate: - Studiu privind starea de sănătate a speciilor de peşti utilizate în acvacultura din România, precum şi caracteristicile mediului în care acestea se dezvoltă; – Stabilirea îmbolnăvirilor cu impact major asupra speciilor de peşti utilizate în acvacultura din România; – Program - instrument privind starea ihtiosanitară în vederea eliminării vectorilor de transmitere şi răspândire a agenţilor patogeni şi monitorizarea stării ihtiopatologice, la nivel naţional; – Realizarea a minimum 2 reţete furajere, folosite în scop profilactic; – Realizarea a 2 metode inovative terapeutice de tratament; – Ghid practic pentru identificarea bolilor, cu recomandări privind profilaxia bolilor şi terapia bolilor la peşti; – Broşură privind introducerea conceptului de bunăstare animală şi a securităţii alimentare în fermele piscicole. Modul de aplicare al rezultatelor: - Asistenţă tehnică, consultanţă ihtiopatologică şi intervenţii de urgenţă în fermele piscicole; – Diseminarea către fermierii piscicoli interesaţi a broşurii şi a ghidului elaborat; – Realizarea unei pagini web cu informaţii privind rezultatele proiectului, privind metodele de profilaxie şi tratament în acvacultură; – Organizarea de instruiri, seminarii, demonstraţii practice, întâlniri de lucru, mese rotunde; – Publicarea rezultatelor proiectului în reviste de specialitate şi broşuri. OBIECTIVUL GENERAL 16: PUNEREA ÎN VALOARE A PATRIMONIULUI PASTORAL AL ROMÂNIEI PRIN SPORIREA PRODUCŢIEI TOTALE DE FURAJE ŞI A CALITĂŢII ACESTORA, CU O CONVERSIE OPTIMĂ ÎN PRODUSE ANIMALIERE, ÎN CONCORDANŢĂ CU O BUNĂ PRACTICĂ AGRICOLĂ CARACTERIZATĂ PRIN ARMONIZAREA DINTRE DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ, CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI PROTECŢIA MEDIULUI Obiectivul specific 16.1: Realizarea de noi genotipuri mai performante adaptativ, productiv şi cantitativ la speciile de pajişti şi plante furajere compatibile cu principiile dezvoltării durabile şi a schimbărilor climatice Proiectul ADER 16.1.1: Cercetări privind obţinerea de noi soiuri de plante furajere la speciile de graminee Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss şi leguminoase perene pentru pajişti Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, în condiţii de secetă, utilizate în furajarea bovinelor, ovinelor şi caprinelor Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 2.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│2.000.000│300.752│751.879│571.429│375.940│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Datorită schimbărilor climatice globale se impune ca noile soiuri de plante furajere de pajişti să aibă capacitatea de a valorifica terenurile cu potenţial scăzut, afectate de diferite tipuri de degradare. Principalele obiective prevăd identificarea genotipurilor valoroase, rezistente la condiţiile de stres abiotic, utilizarea lor la crearea de noi soiuri performante, care să asigure multifuncţionalitatea soiurilor şi implicit a pajiştilor, în condiţiile practicării unei agriculturi durabile, ecologice. Crearea de noi soiuri la speciile de graminee Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, şi leguminoase perene pentru pajişti Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia care prin ponderea lor asigură o raţie completă la bovine, ovine şi caprine, fără hrănire suplimentară asigurând şi protecţia solului împotriva eroziunii şi prin ponderea plantelor leguminoase, creşterea fertilităţii solului. Stabilirea raportului optim dintre speciile de graminee Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, şi leguminoase perene pentru pajişti Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, în vederea asigurării cerinţelor nutriţionale ale animalelor din speciile de bovine de lapte şi de carne şi speciile de ovine, caprine, fără hrănire suplimentară. Noile soiuri trebuie să răspundă condiţiilor de plasticitate ecologică, rezistenţei la factorii de stres, să fie de precocităţi diferite, să aibă competitivitate şi randament ridicat. Datorită variabilităţii, adaptabilităţii şi existenţei în flora spontană din România a unor resurse genetice valoroase, materialul genetic autohton, combinat cu materialele biologice străine, vor asigura un câştig genetic somatic productiv şi reproductiv care vor caracteriza soiurile viitoare. Rezultate scontate: - Crearea de noi soiuri din speciile Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, cu nivel ridicat de substanţă uscată la toate speciile şi cu nivel de proteină mai mare cu cel puţin 15%, la speciile de leguminoase, adaptate schimbărilor climatice; – Înscrierea în vederea testării şi înregistrării testării în reţeaua Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, ISTIS, a noilor soiuri de Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia; – Creşterea producţiei de seminţe din categoriile biologice superioare mai mari cu cel puţin 25% de sămânţa amelioratorului, prebază, prin care se asigură necesarul pentru multiplicare. Modul de aplicare al rezultatelor: Proiectul va furniza fermierilor recomandări privind: - Utilizarea noilor soiuri în vederea producerii de sămânţă certificate; – Alcătuirea de amestecuri simple şi complexe pentru pajişti, pretabile la diferite moduri de folosinţă, păşune, fâneaţă, mixt, care va permite producerea unor furaje calitativ superioare, cu grad ridicat de proteină la nivelul cerinţelor nutriţionale ale bovinelor, ovinelor şi caprinelor; – Loturile semincere pentru producerea de seminţe din soiurile superioare, sămânţa amelioratorului, prebază, din soiurile noi create şi a celor înscrise în Catalogul oficial, având în vedere necesitatea multiplicării acestora pentru a asigura cantităţile de seminţe solicitate de beneficiari; – Broşură şi pliante pentru fiecare din noile soiuri din speciile de Festuca arundinacea, Lolium perenne, Bromus inermis Leyss, şi leguminoase perene pentru pajişti Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia; – Articole care se vor disemina primăriilor, administratorilor legali ai islazurilor, autorităţilor de profil sau direct fermierilor care supraînsămânţează şi renovează pajiştile permanente degradate; – Minimum 3 seminarii şi conferinţe naţionale şi internaţionale; – Organizare de workshop-uri, de simpozioane cu participarea beneficiarilor; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 16: PUNEREA ÎN VALOARE A PATRIMONIULUI PASTORAL AL ROMÂNIEI PRIN SPORIREA PRODUCŢIEI TOTALE DE FURAJE ŞI A CALITĂŢII ACESTORA, CU O CONVERSIE OPTIMĂ ÎN PRODUSE ANIMALIERE, ÎN CONCORDANŢĂ CU O BUNĂ PRACTICĂ AGRICOLĂ CARACTERIZATĂ PRIN ARMONIZAREA DINTRE DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ, CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI PROTECŢIA MEDIULUI Obiectivul specific 16.2: Evaluarea prin metode expeditive a stării actuale de degradare a pajiştilor permanente în vederea reintroducerii lor în circuitul agricol, conservarea biodiversităţii, integrare estetico-peisagistică şi de protecţie a mediului Proiectul ADER 16.2.1: Cercetări privind implementarea şi extinderea sistemului agrosilvopastoral, ca măsură preventivă împotriva aridizării şi deşertificării pajiştilor permanente, în contextul încălzirii globale, în vederea creşterii producţiei animaliere Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 450.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│450.000 │67.669│169.173│128.572│84.586│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Una din cele mai eficiente măsuri pentru ameliorarea impactului negativ al factorilor de aridizare şi deşertificare este introducerea sistemului agrosilvopastoral, în care toate componentele: arbori şi arbuşti care produc hrană pentru animale, iarbă, animale, vegetaţie invazivă, habitat, biodiversitate sunt într-un echilibru ecologic şi economic optim. În cadrul proiectului se vor stabili speciile de arbori şi arbuşti care produc hrană pentru animale, compoziţia dendrologică pe zone altitudinale, compoziţia nutriţională, speciile de animale care o pot consuma, capacitatea de păşunat, densitatea nutriţională comparativ cu pajiştile tradiţionale, dar şi agrotehnica specifică. Se vor stabili lucrările de întreţinere a arborilor şi arbuştilor care produc hrană pentru animale şi activitatea agricolă minimă de tăiere şi/sau păşunat arbustifer pe specii dendrologice şi specii de animale, dar în mod special zonele din ţară pe a căror suprafeţe nu cresc ierburi bune pentru păşunat în anumite perioade ale anului, secetă frecventă şi condiţii pedologice. Se vor face cercetări complexe interdisciplinare asupra unor sisteme agrosilvopastorale existente sub formă de vegetaţie lemnoasă, în combinaţie cu vegetaţia ierboasă a pajiştilor seminaturale folosită prin păşunat cu animalele sau în regim de fâneaţă. Rezultate scontate: - Clasificarea şi identificarea sistemelor agrosilvopastorale, din ţara noastră şi starea lor actuală de întreţinere şi folosire; – Date privind atenuarea efectelor negative ale încălzirii globale asupra covorului ierbos al pajiştilor existent sub coronamentul protector al vegetaţiei lemnoase din sistemele agrosilvopastorale; – Producţia diferenţiată a pajiştilor pe suprafeţele fără vegetaţie lemnoasă comparativ cu sistemul agrosilvopastoral; – Evaluarea globală din punct de vedere productiv, protectiv, estetic şi economic al sistemelor agrosilvopastorale; – Ghid privind sistemul agrosilvopastoral şi pentru identificarea speciilor care produc hrana pentru animale. Modul de aplicare al rezultatelor: Pe baza rezultatelor proiectului se vor elabora: - Pliante cu lucrări de înfiinţare a plantaţiilor cu vegetaţie lemnoasă, tăieri de revitalizare a celei existente, modul de folosire a pajiştilor, la care se adaugă instrucţiuni de înfiinţare a unor sisteme agrosilvopastorale, de întreţinere şi exploatare, lucrări de management a sistemului vechi în special a celor cu stejari seculari; – Articole de promovare în presă şi reviste de profil, media pentru implementarea şi extinderea sistemelor agrosilvopastorale; – Rezultatele cercetărilor se vor disemina sub formă de ghiduri pe zone altitudinale; – Prezentare la diferite seminarii şi conferinţe naţionale şi internaţionale; – Organizare de workshop-uri, de simpozioane cu participarea beneficiarilor; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 16.2.2: Cercetări privind organizarea, administrarea şi gestionarea multifuncţională a patrimoniului pastoral montan, prin dezvoltarea durabilă a creşterii animalelor rumegătoare de fermă şi valorificarea serviciilor ecosistemice, în vederea asigurării sustenabilităţii economice a fermelor şi gospodăriilor montane şi diversificării producţiei Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 450.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│450.000 │67.669│169.173│128.572│84.586│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Studiile, de natură cantitativă şi calitativă, vor evidenţia valoarea economică, ecologică şi socială a pajiştilor permanente din zona montană naţională, a căror dimensiune va da o nouă orientare conceptului de multifuncţionalitate durabilă în agricultura montană. Se va face o cartare a zonei montane privind dinamica utilizării terenurilor şi potenţialul de creştere a animalelor, la nivel de unităţi administrativ teritoriale montane, caracterizarea ecosistemului praticol montan, a practicilor de exploatare/valorificare şi evaluare a diferitelor politici asupra biodiversităţii şi multifuncţionalităţii, respectiv a impactului socioeconomic generat de acestea. Stabilirea şi promovarea succesiunii de activităţi tehnice şi economice în vederea transformării masei verzi obţinută de pe pajiştile permanente din zona montană în produse, inclusiv nealimentare; Dezvoltarea de noi tehnologii şi combinaţii ale tehnologiei existente, bazate pe inovare de proces, organizaţională de produs şi marketing, pentru creşterea performanţei productive şi economice, calitatea produselor, a fluxului muncii şi a timpului de răspuns la oportunităţi şi crize, în vederea creării avantajului competitiv pe piaţă. Aplicarea unor metode rapide de estimare a valorilor nutritive, productive şi economice a pajiştilor permanente şi stabilirea raţiilor furajere pe nivele de producţie, rase şi nivele altitudinale. Rezultate scontate: - Identificarea şi caracterizarea ecosistemului praticol montan, a practicilor de exploatare/valorificare şi evaluare a diferitelor politici asupra biodiversităţii şi multifuncţionalităţii, respectiv a impactului socioeconomic generat de acestea; – Stabilirea şi promovarea activităţilor tradiţionale de dezvoltare durabilă a pajiştilor permanente şi a altor resurse naturale şi specifice zonei respective de către comunităţile locale, care au stat la baza dezvoltării comunităţii şi care nu afectează obiectivele de conservare a biodiversităţii; – Promovarea unor măsuri tehnologice inovative, sustenabile şi stabilirea modurilor de folosire optimă a pajiştilor permanente, prin aplicarea de metode cantitative şi calitative de evidenţiere a caracterului multifuncţional antropic şi al biodiversităţii acestora; – Stabilirea unor metode rapide de estimare a valorilor nutritive, productive şi economice a pajiştilor permanente ce pot asigura autonomia furajeră în creşterea animalelor şi obţinerea unei producţii animaliere scontate; – Elaborarea unui atlas de dezvoltare montană privind dinamica acoperirii şi utilizării terenurilor, ca suport pentru posibile politici şi intervenţii financiare; – Evaluarea/estimarea serviciilor ecosistemului pastoral montan, determinate de potenţialul melifer, fitofarmaceutic şi alimentar al speciilor de plante din flora spontană de interes economic; – Elaborarea unei metodologii inovative de bune practici agricole în managementul multifuncţional al ecosistemelor pastorale montane. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele obţinute vor fi transmise fermierilor şi instituţiilor care gestionează patrimoniul praticol montan şi vor fi diseminate prin: - Editarea unei cărţi, broşuri, lucrări ştiinţifice, articole de informare şi consultanţă; – Prezentarea la diferite seminarii şi conferinţe naţionale şi internaţionale; – Organizarea a minimum 2 workshop-uri, simpozioane, cu participarea beneficiarilor; – Ghid de bune practici pentru fermierii montani; – Recomandări privind activităţile tradiţionale de dezvoltare durabilă a resurselor regenerabile din zona montană, prin introducerea de tehnologii cu impact redus; – Recomandări privind elaborarea de politici montane punctuale în funcţie de dinamica schimbărilor economice europene referitoare la utilizarea pajiştilor permanente; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 16: PUNEREA ÎN VALOARE A PATRIMONIULUI PASTORAL AL ROMÂNIEI PRIN SPORIREA PRODUCŢIEI TOTALE DE FURAJE ŞI A CALITĂŢII ACESTORA, CU O CONVERSIE OPTIMĂ ÎN PRODUSE ANIMALIERE, ÎN CONCORDANŢĂ CU O BUNĂ PRACTICĂ AGRICOLĂ CARACTERIZATĂ PRIN ARMONIZAREA DINTRE DEZVOLTAREA ECONOMICO - SOCIALĂ, CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI PROTECŢIA MEDIULUI Obiectivul specific 16.3: Elaborarea unor soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere şi folosire a pajiştilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relaţiei climă - sol - plantă - animal - produs animalier - conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului înconjurător Proiectul ADER 16.3.1: Cercetări privind optimizarea metodelor de valorificare prin păşunat a pajiştilor permanente, utilizate de către animale ierbivore de fermă, în vederea creşterii producţiei de carne şi lapte pe hectarul de pajişte Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 450.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│450.000 │67.669│169.173│128.572│84.586│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Proiectul are ca obiectiv obţinerea unor producţii vegetale şi animaliere pe unitatea de suprafaţă ridicate, de calitate bună şi cât mai uniform repartizate în timpul anului, stabilirea raportului de graminee/leguminoase care să asigure raţii complete, un raport de conversie cât mai ridicat între producţia vegetală şi cea primară animală, cu costuri mai mici cu 25% faţă de condiţiile actuale, cu evitarea degradării pajiştilor şi asigurării bunăstării animalelor. Stabilirea speciilor de ierburi leguminoase cu o bună palatabilitate şi a densităţii acestora pentru fiecare specie de animale erbivore de fermă, care să asigure, în condiţii de păşunat intensiv, cantitatea de substanţă uscată energie şi proteină digestibilă necesară unei producţii maxime pe unitatea de suprafaţă; Se analizează comparativ pe specii de animale şi tipuri de pajişti eficienţa economică a diferitelor raporturi de leguminoase/graminee în diferite sisteme de păşunat şi efectele acestora asupra productivităţii de nutrienţi ai pajiştilor, sănătăţii animalelor şi calităţii producţiilor animaliere. Se va analiza efectul productiv şi economic, exprimat în produse animaliere obţinute pe hectar de pajişte pentru diferite metode de îmbunătăţire a pajiştilor prin măsuri de suprafaţă şi/sau radicale, supuse unui regim de exploatare prin păşunat pe specii de animale erbivore de fermă. Rezultate scontate: - Stabilirea raportului graminee/leguminoase şi a celor mai eficiente modalităţi de folosire a pajiştilor permanente, în funcţie de condiţiile pedoclimatice zonale prin diferite metode de îmbunătăţire a pajiştilor, în vederea asigurării unor raţii complete pentru animalele erbivore de fermă; – Creşterea randamentului privind conversia proteinei de origine vegetală din pajişti în proteină animală din lapte şi/sau carne cu cel puţin 25%; – Studiu privind analiza comparativă privind eficienţa economică a diferitelor sisteme de păşunat şi efectele acestora asupra productivităţii pajiştilor, sănătăţii animalelor şi calităţii producţiilor animaliere; – Ghid de organizare a activităţii de păşunat în funcţie de metodele de îmbunătăţire aplicate în fermele cu suprafeţe de pajişti; – Creşterea productivităţii animalelor erbivore de fermă din arealul studiat cu cel puţin 25%; – Loturi demonstrative pe specii de animale erbivore de fermă şi tipuri de pajişti. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele vor fi diseminate prin: - Prezentare la diferite seminarii şi conferinţe naţionale şi internaţionale; – Organizarea de întâlniri cu reprezentanţi ai asociaţiilor de crescători de animale; – Loturi demonstrative privind organizarea activităţii de păşunat; – Editarea şi publicarea de broşuri, pliante, ghiduri; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Organizare de workshop-uri, de simpozioane cu participarea beneficiarilor. Proiectul ADER 16.3.2: Cercetări privind elaborarea şi promovarea unor tehnologii de mecanizare pentru reconstrucţia, mentenanţa pajiştilor permanente, protecţia mediului şi menţinerea biodiversităţii, utilizând noi echipamente specifice Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 500.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│500.000 │75.188│187.970│142.857│93.985│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Tehnologiile clasice de întreţinere şi îmbunătăţire a pajiştilor utilizează maşini şi agregate agricole universale folosite pentru alte culturi. Date fiind cerinţele agrotehnice speciale impuse lucrărilor, variantele clasice prezintă o serie de dezavantaje. Pentru a preîntâmpina aceste neajunsuri s-au conceput şi realizat de cercetarea ştiinţifică românească din domeniu, noi modele experimentale specifice. Sunt echipamente relativ simple, cu cheltuieli minime privind consumul de carburanţi, întreţinerea şi exploatarea. Încercările se vor face în condiţii variabile de lucru caracterizate prin diferiţi factori restrictivi care acţionează pe pajiştile permanente. Se vor experimenta noile tehnologii de întreţinere şi îmbunătăţire a pajiştilor, care cuprind variante de mecanizare a lucrărilor, cu un impact ecologic redus şi inputuri minime. Scopul proiectului este acela de promovare a unui sistem de maşini specifice lucrărilor agricole pe pajişti, ca rezultat al cercetării din domeniu. Proiectul se va finaliza cu demonstrarea funcţionalităţii variantelor tehnologice, elaborarea de soluţii tehnologice noi şi diseminarea rezultatelor obţinute. Rezultate scontate: - Testarea echipamentelor noi pentru curăţirea, fertilizarea, reînsămânţarea şi supraînsămânţarea pajiştilor permanente aflate în diferite condiţii de degradare; – Bază de date experimentale obţinute în diferite condiţii de lucru, privind utilizarea noilor echipamente şi tehnologiilor aferente; – Elaborarea, definitivarea şi promovarea unor tehnologii şi variante tehnologice de mecanizare pentru mentenanţa şi reconstrucţia pajiştilor permanente, protecţia mediului şi menţinerea biodiversităţii; – Demonstrarea funcţionalităţii noilor echipamente şi variante tehnologice. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele cercetărilor vor fi prezentate sub următoarele forme: - Referate ştiinţifice de specialitate susţinute la manifestări ştiinţifice şi publicate în revistele de specialitate; – Publicarea unor lucrări cu noile tehnologii de mecanizare şi echipamente realizate: broşuri, pliante, filme; – Loturi demonstrative în diferite condiţii staţionale în vederea demonstrării funcţionalităţii noilor echipamente şi variante tehnologice; – Organizarea de workshop-uri cu fermierii din zonele caracterizate prin diferiţi factori restrictivi; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 16.3.3: Cercetări privind stabilirea optimului dimensional a fermelor de vaci de lapte aflate în arealul montan, bazate pe module agro-pastorale prietenoase cu mediul în contextul noilor schimbări climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul propus vizează elaborarea şi promovarea unor cercetări aprofundate în scopul dezvoltării tehnico-economice sustenabile a fermelor din zona montană prin realizarea unui modul integrat, replicabil, bazat pe aplicarea în complex a unor tehnologii prietenoase cu mediul, în contextul schimbărilor climatice şi al apariţiei fenomenelor extreme. Modulul de producţie agropastorală va fi dedicat fermierilor implicaţi în activităţi de creşterea animalelor în zona montană pentru producerea de lapte şi/sau carne şi procesarea acestora, şi se adresează tuturor fermierilor care au nevoie de informaţii legate de fluxul de producţie, planificarea producţiei, echipamente şi materiale necesare, timpi şi personal de producţie, gradul de ocupare al utilajelor sau necesarul de materii prime, utilaje, necesare pentru comenzile de produse agroalimentare montane. Modulul de producţie agropastorală asigură gestionarea unui ciclu complet de producţie, de la necesarul de materii prime şi materiale până la realizarea produsului finit în vederea garantării profitului. Modulul de producţie optimizează procesul de producţie, prin eliminarea timpilor morţi şi a produselor sau categoriilor de produse care nu aduc profit fermelor de vaci de lapte. De asemenea, se va urmări gestionarea durabilă a pajiştilor şi a altor resurse naturale şi dezvoltarea echilibrată a zonei montane, cu un sector agroalimentar durabil şi competitiv, cu produse montane de calitate şi valoare adăugată înaltă. Rezultate scontate: - Soluţii tehnice şi tehnologii prietenoase cu mediul având la bază practicile tradiţionale, concretizate cu elaborarea unui program informatic; – Optimizarea modulului de producţie, prin stabilirea ordinii de realizare a lucrărilor, grupate pe fiecare etapă de producţie şi echipamente/utilaje în parte, ţinând cont de relaţiile de intertependenţă dintre operaţii, de timpii de execuţie, cât şi de termenele de livrare ale produselor finite şi alte caracteristici utile, cu optimizarea sarcinilor de planificare, gestiune şi urmărire ale întregului proces de producţie; – Realizarea unor module experimentale cu replicabilitate în 6 ferme de vaci de lapte, de dimensiuni optime tehnico-economic, situate pe diferiţi masivi montani şi niveluri altitudinale; – Îmbunătăţirea performanţei economice a fermierilor implicaţi în procesul de producţie a laptelui, cu roluri bine definite, atribuţii clare şi proceduri care îi va ajuta să îşi optimizeze eforturile şi să obţină rezultate superioare; – Creşterea productivităţii fermelor de vaci de lapte din masivii montani, cu cel puţin 25%; – Creşterea producţiei animaliere cantitativ/calitativ şi economic cu cel puţin 15%; – Obţinerea produselor agroalimentare montane de calitate superioară. Modul de aplicare al rezultatelor: - Rezultatele studiilor din cadrul proiectului vor fi prezentate fermierilor prin simularea de modele cu programul informatic; – Publicarea de broşuri, pliante, rapoarte, filme documentare; – Loturi demonstrative în diferite condiţii staţionale; – Organizare de workshop-uri şi simpozioane, cu participarea beneficiarilor; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 16.3.4: Studii şi cercetări privind dezvoltarea fermelor şi gospodăriilor ţărăneşti montane prin optimizarea utilizării pajiştilor silvo-pastorale bazată pe amenajarea, evaluarea valorii nutritive şi a capacităţii de încărcare a acestora pe specii de animale, bovine, ovine, caprine, existente la nivel local, comparativ cu rasele specializate Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 900.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│900.000│135.338│338.346│257.143│169.173│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Ţinând cont de faptul că pajiştile reprezintă una dintre resursele cele mai importante ale zonei montane, precum şi de ponderea acestora în structura patrimoniului funciar se va urmări utilizarea şi conservarea durabilă a acestora prin realizarea unor planuri speciale de management integrat bazate pe tehnologii specifice de îmbunătăţire şi valorificare bazate pe creşterea productivităţii, asigurarea unor furaje echilibrate şi raţii complete de pe pajişti pentru diferitele categorii de animale ceea ce va conduce la obţinerea unui produs montan de calitate. Proiectul propus vizează promovarea unor studii şi cercetări în scopul dezvoltării sustenabile a fermei ţărăneşti montane prin realizarea unui modul experimental bazat pe aplicarea în complex a unor tehnologii performante, prietenoase cu mediul, în contextul noilor schimbări climatice şi al apariţiei fenomenelor extreme. Rezultate scontate: - Soluţii tehnice şi tehnologii în scopul gospodăririi raţionale, echilibrate a fondului pastoral montan; – Optimizarea multifuncţionalităţii pajiştilor montane; – Stabilirea sistemelor durabile de exploatare a pajiştilor pe diferite nivele altitudinale prin păşunatul animalelor din speciile bovine, ovine, caprine, existente la nivel local, comparativ cu rasele specializate; – Stabilirea capacităţii de păşunat şi a încărcăturii optime pe pajiştile montane prin practicarea unei agriculturi durabile; – Consolidarea economică a fermei familiale montane. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele vor fi diseminate prin: - Recomandări privind activităţile tradiţionale de dezvoltare durabilă a pajiştilor din zona montană, prin introducerea unor module bazate pe aplicarea în complex a unor tehnologii performante prietenoase cu mediul; – Recomandări privind elaborarea de politici montane în funcţie de dinamica schimbărilor economice europene referitoare la utilizarea pajiştilor permanente; – Prezentare la diferite seminarii şi conferinţe naţionale; – Organizarea de workshop-uri cu fermierii din zonele montane caracterizate prin diferiţi factori restrictivi; – Rezultatele studiilor şi cercetărilor se vor concretiza într-o lucrare cu caracter coroborat cu realizarea unui modul pentru fermieri montani ce cuprinde tehnologii specifice de îmbunătăţire şi valorificare a pajiştilor ce conduc la creşterea productivităţii speciilor de animale, bovine, ovine, caprine; – Loturi demonstrative în diferite condiţii montane staţionale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 17: ÎMBUNĂTĂŢIREA NUTRIŢIEI ŞI SĂNĂTĂŢII Obiectivul specific 17.1: Sisteme de calitate şi management integrat - tehnologii şi control pe flux - în vederea minimizării nivelelor de contaminanţi care ar putea apărea pe parcursul procesului tehnologic Proiectul ADER 17.1.1: Metode inovative pentru prevenirea şi combaterea fraudelor alimentare, prognoza efectelor acestora asupra integrităţii şi trasabilităţii produselor şi evaluarea impactului în economia sectorului agroalimentar Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.800.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.800.000│270.677│676.691│514.286│338.346│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: În prezent, la nivel internaţional, s-a constatat o creştere a incidenţei fraudelor alimentare, ceea ce determină necesitatea inventarierii unor măsuri de diminuare a fraudelor, cu analiza detaliată a minimum 5 filiere pentru produsele de bază: - pâine şi produse de panificaţie; – carne şi produse de carne, pe specii de animale domestice; – peşte şi produse din peşte; – lapte şi produse din lapte; – legume şi fructe proaspete şi procesate. Pe piaţa alimentară apar deseori produse alimentare neconforme cu legislaţia în vigoare, din punct de vedere al integrităţii alimentare şi autenticităţii. Se disting două aspecte referitoare la "autenticitatea alimentară" şi "integritatea alimentară", ambele având statutul de produs alimentar, dar primul este starea de a nu fi "afectat sau modificat în ceea ce priveşte caracteristicile aşteptate, inclusiv siguranţa, calitatea şi nutriţia", în timp ce acesta din urmă este starea de a fi "autentic şi indiscutabil în ceea ce priveşte natura, originea, identitatea şi cerinţele necesare pentru a satisface proprietăţile aşteptate". Pe baza inventarierii tipurilor de fraude alimentare existente pe piaţa românească, la produsele fabricate la nivel naţional dar şi internaţional, şi a standardelor de calitate în vigoare, se va efectua un studiu privind metodologiile de identificare a metodelor utilizate pentru testarea autenticităţii produselor, recunoscute oficial - utilizarea chimometriei în studiile de autenticitate alimentară - metode chimimetrice, metode izotopice, teste imunoenzimatice, utilizarea biomarkerilor, rezonanţa magnetică, sau alte metode moderne utilizate în prezent. Aceste metodologii rezultate din studiile pilot întreprinse în cadrul proiectului, vor fi publicate în ghiduri cu protocoale de identificare a fraudelor alimentare, pe grupe de produse, la care vor avea acces toate autorităţile cu atribuţii în controlul autenticităţii produselor agroalimentare. În urma studiilor şi analizelor efectuate va fi conceput un sistem de alertă, la nivel naţional, pentru informarea şi promovarea măsurilor de prevenire şi combatere a fraudei alimentare, verificarea integrităţii şi trasabilităţii produselor agroalimentare comercializate pe piaţa românească, bune practici pentru conştientizarea şi educarea consumatorilor. În cadrul proiectului vor fi efectuate teste analitice şi de interpretare a datelor pentru prezentarea anumitor practici frauduloase, etichetarea greşită şi/sau falsificarea economică, în vederea elaborării unor ghiduri de bune practici, pe grupe de produse, pentru minimum 5 produse de bază. Va fi elaborat un model conceptual în domeniul fraudelor alimentare în urma inventarierii măsurilor antifraudă existente la nivel naţional şi internaţional, pentru cel puţin 5 filiere de produs. Vor fi analizate filierele de produs pentru identificarea tipurilor de fraude alimentare şi a metodelor de prognozare şi analize de impact socio-economic şi de mediu asupra efectelor şi riscurilor fraudelor în economia sectorului agroalimentar. Analiza costurilor pentru punerea în aplicare a unor scenarii socio-economice şi administrative pentru contracararea fraudelor alimentare va determina evaluarea şi promovarea celor mai eficiente măsuri antifraudă, diferenţiat pentru cel puţin 3 scenarii: măsuri administrative, măsuri de informare şi educare a populaţiei şi evaluarea costurilor socio-economice pentru lipsa de acţiune. Astfel, se va desfăşura un proces amplu de consultare, o dezbatere structurată pentru colectarea opiniilor a cât mai multor categorii de părţi interesate, inclusiv actorii non-agricoli. Rezultate scontate: - Studiu privind situaţia fraudelor alimentare pentru cel puţin 5 grupe de produse, pe plan naţional şi internaţional şi clasificarea lor; – Studiu privind metodologiile de identificare a metodelor utilizate pentru testarea autenticităţii produselor recunoscute oficial; – Sistem pilot inovativ de alertă privind identificarea fraudelor alimentare pentru minimum 5 grupe de produse; – Studiu privind metodele de identificare rapidă a unor produse adulterante pentru falsificarea produselor alimentare de bază, pe 5 grupe de produse; – Elaborarea unui manual de integritate alimentară pentru operatorii din sectorul agroalimentar şi autorităţilor de control al calităţii şi autenticităţii produselor agroalimentare; – Ghiduri cu protocoale de identificare a fraudelor alimentare, pe fiecare grupă de produse şi pentru conştientizarea şi educarea consumatorilor - minimum 5; – Evaluarea riscurilor socio-economice şi studiu privind impactul costurilor de implementare a unui program de măsuri pentru diminuarea fraudelor alimentare, în vederea asigurării informării şi conştientizării consumatorilor şi pentru asigurarea securităţii alimentare la nivel naţional - Model conceptual în domeniul fraudelor alimentare; – Metode de prognozare şi analize de impact socio-economic şi de mediu asupra efectelor şi riscurilor fraudelor în economia sectorului agroalimentar. Modul de aplicare al rezultatelor: - Elaborarea a minimum 3 articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioane naţionale/internaţionale, care vor fi publicate în reviste de specialitate; – Organizarea a minimum 5 întâlniri de lucru, pe filiere de produs; – Elaborarea şi diseminarea a 5 broşuri pentru părţile interesate, pentru fiecare grupă de produse; – Organizarea a 3 workshop-uri/seminarii organizate cu prezentarea rezultatelor; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Sistem de alertă pentru informarea, educarea şi promovarea măsurilor de combaterea fraudei în domeniul integrităţii produselor agroalimentare; – Furnizarea rapoartelor de cercetare către instituţiile cu atribuţii de control, în scopul fundamentării măsurilor de prevenţie şi diminuare a fraudelor alimentare; – Activităţi de promovare pentru creşterea nivelului de cunoaştere şi conştientizare a consumatorilor privind fraudele alimentare: utilizarea social media, participări la manifestări în domeniu. Proiectul ADER 17.1.2: Produsul montan ca model de susţinere a valorii adăugate a produselor realizate de fermierii din zona de munte, în scopul dezvoltării durabile a exploataţiilor agricole montane Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 700.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│700.000│105.263│263.158│200.000│131.579│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Produsul montan este rezultanta interacţiunii dintre cultura tradiţională, gastronomie şi mijloacele de existenţă a gospodăriilor ţărăneşti din mediul rural montan. Cercetările se vor focaliza pe elaborarea unor modele optimizate pe grupe de produse, precum şi analiza aspectelor economice, sociale şi culturale care contribuie la valorificarea prin lanţuri scurte de producere, achiziţie, stocare/depozitare şi desfacere/comercializare a produselor montane pentru revigorarea şi creşterea rentabilităţii gospodăriilor şi a exploataţiilor agricole montane. Un accent deosebit se va pune pe aspectele de economie socială montană care au evoluat în mod natural de-a lungul timpului şi şi-au pus amprenta asupra stabilităţii şi perenităţii comunităţilor montane. Rezultate scontate: - Atlas cu încadrarea ariilor de dezvoltare intracomunitară din 3 zone pilot; – Nomenclator de potenţiale produse alimentare, pentru certificarea cu denumirea facultativă de produs montan pentru produse lactate, produse din carne, produse din fructe şi ciuperci din flora spontană, băuturi; – Studiu privind caracteristicile organoleptice, proprietăţile fizico-bio-chimice şi nutriţionale pentru: 9 produse din carne, 9 produse din lapte, 9 produse din fructe de pădure, 9 băuturi locale, 9 produse cu ciuperci; – Studiu sociologic privind influenţele produsului montan asupra producătorilor din zonele montane pilot; – Manual de promovare a produsului montan, concepte de marketing; – Minimum 2 ghiduri de bune practici pentru procesatorii de produse din lapte, carne, fructe de pădure, ciuperci şi băuturi, din zona montană. Modul de aplicare al rezultatelor: - Ghiduri cu recomandări pentru procesatori, privind utilizarea tehnologiilor tradiţionale pentru asigurarea reproductibilităţii şi siguranţei alimentare pentru produsele montane realizate; – Recomandări pentru producătorii de produse montane, pensiuni agroturistice, operatori economici privind valorificarea cu prioritate a produselor tradiţionale montane realizate pe plan local/zonal; – Datele furnizate de proiect vor sta la baza elaborării de către autorităţile abilitate, a unui act normativ privind caracterizarea şi stabilirea originii produsului montan; – Recomandări şi planuri de acţiune pentru autorităţile locale pentru crearea unor târguri/pieţe locale pentru informarea şi conştientizarea consumatorilor privind calitatea şi siguranţa produselor montane româneşti; – Itinerarii demonstrative interne; – Caravană de informare privind beneficiile sistemului asociativ pentru sectorul de comercializare a produselor montane; – Lucrări ştiinţifice pentru valorificarea rezultatelor; – Participarea la evenimente ştiinţifice de diseminare: conferinţe, târguri, saloane etc.; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 18: CREŞTEREA DURABILĂ A PRODUCŢIEI INTERNE Obiectivul specific 18.1: Evaluarea şi optimizarea consumurilor de resurse - apă şi energie - în vederea obţinerii de produse alimentare Proiectul ADER 18.1.1: Cercetări privind identificarea potenţialului de constituire a unor clustere regionale de economie circulară - studii de caz Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 700.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│700.000│105.263│263.158│200.000│131.579│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Economia circulară, EC, devine tot mai mult o cale spre managementul eficient al resurselor, inclusiv în industria agroalimentară. Ea este legată esenţial de economia mediului, ecologia industriei, inovare tehnologică, aplicarea reutilizării şi reciclării resurselor. La nivel european s-a demonstrat faptul că, aplicarea EC conduce la un management eficient al resurselor, dar şi definirea rolului autorităţilor în crearea unui cadru de reglementări, care să impulsioneze implementarea acesteia. EC trebuie să fie abordată în contextul general al dezvoltării organizaţionale, cu accent pe principiile manageriale de afaceri şi inovare tehnologică promovată prin toate mijloacele, inclusiv prin educaţie, fiind un factor determinant. Proiectul îşi propune dezvoltarea unui model pilot regional, de tip economie circulară, cu implicarea unor entităţi economice pe întregul lanţ alimentar precum şi a unui model demonstrativ de bune practici pentru clustere regionale de economie circulară în domeniul agroalimentar, prin: ● crearea lanţurilor valorice în domeniul agroalimentar şi al dezvoltării rurale; ● dezvoltarea unei politici de cluster pentru branduri şi scheme de calitate regionale, pentru produse agroalimentare; ● utilizarea unor modele economice sustenabile, prin optimizarea raportului input/output la nivel regional; ● participarea la proiecte naţionale, internaţionale şi atragerea de fonduri pentru dezvoltare, inclusiv de pregătire profesională. Rezultate scontate: - Dezvoltarea unei metodologii de diagnoză a potenţialului de economie circulară la nivelul unei entităţi geografice - regiune, judeţ. Studii de caz în regiunile istorice, Moldova, Ardeal, Oltenia, Dobrogea; – Metodologie de implementare şi transfer tehnologic a principiilor economiei circulare la nivelul unui operator economic sau grupuri operaţionale; – Proiect pilot privind constituirea şi dezvoltarea unui cluster agroalimentar regional, prin exploatarea unor resurse alimentare în sistem de economie circulară şi demonstrarea fezabilităţii şi sustenabilităţii funcţionării în clustere, a entităţilor din domeniul agroalimentar; – Model demonstrativ de bune practici pentru clustere regionale de economie circulară, în domeniul agroalimentar; – Ghid de bune practici privind funcţionarea operatorilor din domeniul agroalimentar în cluster. Modul de aplicare al rezultatelor: - Model demonstrativ de bune practici pentru clustere regionale de economie circulară în domeniul agroalimentar, cu potenţial de extindere în alte zone din ţară; – Diseminarea metodologiilor de transfer tehnologic, către părţile interesate din lanţul agroalimentar; – Pachet integrat de susţinere a tehnologiilor inovative, cu implementarea unei atitudini responsabile faţă de mediu şi faţă de resursele folosite - alimentare, apă, energie etc.; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Publicarea a minimum 2 articole, în reviste de specialitate, naţionale şi internaţionale; – Comunicare ştiinţifică; – Datele furnizate vor sta la baza elaborării unei politici publice vizând cadrul administrativ de sprijinire a structurilor de economie circulară la nivel regional; – Organizarea a 2 workshop-uri cu actori relevanţi de pe lanţul agroalimentar, pe plan local/regional. Proiectul ADER 18.1.2: Metode de reducere a risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, la nivel naţional, în vederea prevenirii şi reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030 Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: La nivel mondial, s-a stabilit faptul că: - pierderile generate de risipa de alimente reprezintă o treime din alimentele produse pentru consumul uman, ceea ce înseamnă aproximativ 1,3 miliarde de tone pe an; – risipa alimentară este un factor generator de risipă a tuturor resurselor utilizate în producerea hranei: terenul arabil, apă, energie, materie primă, contribuind astfel la creşterea emisiilor de CO(2) şi a poluării. Cauzele risipei de alimente nu sunt mereu aceleaşi. Ele diferă în funcţie de etapa lanţului de aprovizionare cu alimente, de tipul produsului şi de locul unde sunt irosite alimentele. Dacă se împarte lanţul alimentar în cinci sectoare, producţie agricolă, gestionare şi depozitare, procesare, distribuţie şi consum, se poate observa modul în care diverse comportamente din fiecare sector duc la eliminarea alimentelor perfect comestibile, începând cu pierderile înregistrate în timpul recoltării şi al depozitării, până la transportul în condiţii nesigure, la greşelile de etichetare şi la comportamentele alimentare neadecvate ale consumatorilor finali atunci când cumpără şi folosesc produsele alimentare. Risipa de alimente este un fenomen cu adânci implicaţii la nivelul societăţii moderne şi, nu numai, cu implicaţii etice, economice şi de mediu, în contextul limitării resurselor naturale. Soluţiile de diminuare a risipei alimentare vizează toate verigile lanţului alimentar, din câmp până la stilul de consum în gospodării. Uniunea Europeană a pus la dispoziţie mai multe instrumente tehnice şi de comunicare pentru a sprijini statele membre în îndeplinirea obiectivului ONU de reducere la jumătate a risipei alimentare până în anul 2030, între care: ● Platforma de comunicare UE - Losses and FOOD WASTE; ● Manual de donare; ● Manual de măsurare a risipei alimentare în statele membre, în vederea evaluării şi raportării unitare la EUROSTAT. Evaluarea ex-ante a promovării politicilor publice identificate în modelele tehnico - economice propuse şi calcularea costurilor pentru implementarea unor scenarii până în 2030, în mod independent sau prin asocierea unor concepte, precum: ● îmbunătăţirea legislaţiei; ● informare, conştientizare şi educare; ● parteneriate inovative de cercetare - dezvoltare - inovare la nivel regional, naţional şi transnaţional; ● nu se face nimic. Rezultate scontate: - Analiză de impact privind risipa alimentară la nivel naţional, în anul 2020, estimarea pentru 2030 şi evaluarea costurilor socio-economice pe întregul lanţ agroalimentar; – Elaborarea unor metode şi modele tehnico-economice de prevenire şi diminuare a risipei alimentare, pe toate verigile lanţului agroalimentar: producţie - depozitare - transport - distribuţie şi comercializare - reţele de alimentaţie publică - HORECA - consumatori, în vederea fundamentării unor politici publice; – Studiu privind noi metode şi tehnici de donare a alimentelor în vederea diminuării risipei alimentare, manual/ghid de bune practici; – Ghid de informare şi conştientizare în rândul actorilor relevanţi din lanţul agroalimentar; – Evaluarea ex-ante a promovării politicilor publice identificate în modelele tehnico - economice propuse şi calcularea costurilor pentru implementarea unor scenarii până în 2030, în mod independent sau prin asocierea unor concepte. Modul de aplicare al rezultatelor: - Datele furnizate vor sta la baza: ● fundamentării unor politici publice de prevenire şi reducere a impactului socio-economic până în anul 2030, actualizare legislaţie, politici de educaţie, informare şi conştientizare etc.; ● elaborării unui pachet integrat de susţinere a metodelor inovative de reducere a risipei, cu implementarea unei atitudini responsabile faţă de resursele alimentare folosite; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Publicarea a minimum 2 articole în reviste de specialitate, naţionale şi internaţionale; – Comunicare ştiinţifică. OBIECTIVUL GENERAL 18: CREŞTEREA DURABILĂ A PRODUCŢIEI INTERNE Obiectivul specific 18.2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi şi evaluarea tehnologiilor deja existente, inclusiv de ambalare, în ceea ce priveşte impactul acestora asupra mediului Proiectul ADER 18.2.1: Cercetări privind compoziţia nutriţională a unor produse alimentare obţinute din cereale şi plante oleoproteice, cultivate în sistem ecologic versus convenţional Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 300.000 lei
┌─────────┬──────┬───────┬──────┬──────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼──────┼───────┼──────┼──────┤
│300.000 │45.113│112.782│85.714│56.391│
└─────────┴──────┴───────┴──────┴──────┘
Rezumat: Alimentele au un loc foarte important în viaţa omului, constituind un sistem complex cu rolul de hrănire şi menţinere a sănătăţii. De aceea, anumite caracteristici ale alimentelor sunt standardizate, fiind stabilite limite maxime şi minime pentru acestea, astfel încât viaţa şi sănătatea consumatorului să nu fie afectate şi să se asigure conformitatea calităţii produsului. Agricultura ecologică constituie un mod de producţie care se caracterizează prin utilizarea de tehnici de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor ce respectă echilibrul natural, prin excluderea utilizării produselor chimice de sinteză, a organismelor modificate genetic, promovarea şi sporirea biodiversităţii, promovarea şi stimularea ciclurilor biologice şi limitarea utilizării de inputuri. Calitatea produselor alimentare de origine vegetală se referă atât la caracteristicile senzoriale şi organoleptice ale acestora, cât şi la cele fizico-chimice. Proiectul îşi propune studiul calităţii intrinseci a unor produse alimentare cultivate atât în sistem convenţional cât şi ecologic. Rezultate scontate: - Studiu privind calitatea unor produse alimentare obţinute din cereale şi plante oleoproteice cultivate în sistem convenţional comparativ cu cele cultivate în sistem ecologic; – Studiu privind analiza pieţei şi a cerinţelor de consum pentru produse alimentare obţinute din cereale şi plante oleoproteice, cu valoare adăugată; – Studiul calităţii intrinseci la specii cultivate în sistem convenţional comparativ cu cele cultivate în sistem ecologic. Modul de aplicare al rezultatelor: - Stimularea consumului produselor alimentare obţinute din cereale şi plante oleoproteice, cultivate în sistem ecologic; – Publicarea de materiale informative - pliante, broşuri, care să fie distribuite în rândul producătorilor autohtoni, cu privire la calitatea intrinsecă a produselor vegetale cultivate atât în sistem ecologic cât şi în sistem convenţional; – Participarea la manifestări ştiinţifice în care să fie prezentate rezultatele obţinute în cadrul proiectului; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Publicarea a minimum 2 articole în reviste de specialitate, naţionale şi internaţionale. OBIECTIVUL GENERAL 19: ASIGURAREA SIGURANŢEI ŞI SECURITĂŢII ALIMENTARE ÎN CONDIŢIILE GESTIONĂRII DURABILE A RESURSELOR NATURALE CLIMĂ, SOL, APĂ, BIODIVERSITATE DIN AGRICULTURĂ Obiectivul specific 19.1: Fertilizarea raţională în acord cu cerinţele de mediu şi cu diminuarea presiunilor socio-economice locale Proiectul ADER 19.1.1: Cercetări privind utilizarea datelor obţinute în câmpurile experimentale de lungă durată cu variante de fertilizare şi elaborarea unor metode moderne de simulare matematică pentru perfecţionarea metodelor de studii agrochimice Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.500.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.500.000│225.564│563.910│428.571│281.955│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Managementul nutrienţilor trebuie să susţină o producţie competitivă cu impact redus asupra mediului şi soluţii socio-economice acceptabile. Metodologia pe baza căreia se efectuează actualele recomandări agrochimice a fost elaborată pe baza informaţiilor din câmpurile experimentale, culese într-o perioadă în care progresul tehnologic din ultimii ani manifestat în domeniul culturii plantelor, soiuri/hibrizi performanţi, metode agrotehnice inovatoare, nu era prezent. În plus, experienţele realizate erau orientate numai spre aspectele agronomice, efectele asupra mediului nefiind cuantificate. În consecinţă, la ora actuală există puţin suport experimental care să susţină că unele practici agricole, benefice pentru fermieri, nu produc efecte negative asupra mediului. În acelaşi timp, fertilizanţii cu fosfor comercializaţi şi utilizaţi în UE conţin cadmiu, element care nu este benefic plantelor şi omului. Prin noul cadru legislativ european se impune un control mai strict privind conţinutul de cadmiu în fertilizanţii cu fosfor. În cadrul proiectului se va actualiza Manualul pentru fertilizare şi de realizare a studiilor agrochimice, se va valida un sistem informatic de optimizare a programelor de fertilizare, se va actualiza Codul de bune practici agricole, precum şi realizarea unui Studiu privind conţinutul de cadmiu în solurile fertilizate cu îngrăşăminte cu fosfor. Pentru realizarea obiectivelor se vor utiliza datele experienţelor de lungă durată cu fertilizare NP, azot, fosfor, NPK, azot, fosfor, potasiu, cu gunoi de grajd, în sistem clasic/conservativ, în diverse condiţii pedoclimatice care se vor completa cu datele din activităţile de testări agrochimice în câmp experimental şi spaţiu protejat utilizând diferite tehnici de fertilizare, fertilizanţi şi tehnologii de cultură, în minimum 4 staţiuni de cercetare dezvoltare agricolă. Datele obţinute, studiile agrochimice, analizele de sol, plantă, fertilizanţi, datele biometrice şi climatice, se vor utiliza în actualizarea Manualului pentru fertilizare şi de realizare a studiilor agrochimice, actualizarea Codului de bune practici agricole, precum şi validarea Sistemului informatic de fertilizare, ce vor fi puse la dispoziţia fermierilor. Rezultate scontate: - Manual de fertilizare adaptat dezvoltărilor tehnologice din domeniul culturii plantelor şi cerinţelor impuse de standardele de agromediu, actualizat; – Fundamentarea, pe bază de experimente în câmp şi prelucrarea informaţiilor din câmpurile de lungă durată, a practicilor de aplicare a îngrăşămintelor care să respecte atât cerinţele de mediu, Directiva Nitraţi, cât şi necesităţile fermierilor pentru obţinerea unor producţii mari şi de calitate; – Studiu privind conţinutul de cadmiu în solurile fertilizate cu îngrăşăminte cu fosfor; – Metodologie bazată pe sisteme expert şi modele de simulare care să permită includerea aspectelor progresului tehnologic în recomandările privind fertilizarea culturilor agricole; – Raport privind culegerea, analiza şi prelucrarea statistică a datelor experimentale din câmpurile de lungă durată cu fertilizare NP, NPK, gunoi de grajd, în sistem clasic/conservativ; – Testări agrochimice în câmp experimental şi spaţiu protejat, utilizând tehnici de fertilizare, fertilizanţi şi tehnologii de cultură diferite; – Analize complexe de sol, plantă, fertilizanţi, date biometrice şi climatice; – Studii agropedologice în zonele experimentale, în minim 4 staţiuni agricole de cercetare-dezvoltare; – Indicatori statistici şi de modelare privind producţia agricolă; – Sistem informatic de fertilizare, validat; – Cod de bune practici agricole, actualizat. Modul de aplicare al rezultatelor: - Diseminarea manualului de fertilizare, precum şi a studiului privind conţinutul de cadmiu în solurile fertilizate cu îngrăşăminte cu fosfor; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele experienţelor de lungă durată cu fertilizare NP, NPK, gunoi de grajd, în sistem clasic sau conservativ în diverse condiţii pedoclimatice; – Furnizare de date care vor sta la baza elaborării unor reglementări legale pentru utilizarea oficială a metodologiei pentru realizarea studiilor agrochimice; – Simpozioane, mese rotunde şi vizite de lucru în câmpurile experimentale; – Materiale informative - broşuri, flyere. Proiectul ADER 19.1.2: Cercetări privind aprovizionarea solului cu fosfor şi potasiu - elemente esenţiale în asigurarea securităţii alimentare în România Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.500.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.500.000│225.564│563.910│428.571│281.955│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Decalajul foarte mare între gradul de aprovizionare cu fosfor şi potasiu al solurilor din diferite ţări ale Comunităţii Europene, conduce la recomandări de fertilizare foarte diferite. În plus, cantitatea de gunoi de grajd şi alte produse organice din industrie este foarte mare în ţările din vestul Europei şi foarte mică în România, ceea ce face ca politicile de utilizare a fertilizanţilor să fie foarte diferite, chiar dacă normele generale sunt asemănătoare. Insuficienţa nutriţiei cu fosfor şi potasiu influenţează în mod negativ toate procesele metabolice, de creştere şi dezvoltare a plantelor. Prin proiect se va evalua dinamica gradului de aprovizionare cu fosfor şi potasiu sub influenţa diferitelor tipuri de agricultură, dinamica fosforului şi potasiului în sistemul sol-plantă şi modalităţile de creştere a conţinutului de fosfor mobil şi potasiu mobil din solurile României. De asemenea, se va urmări rolul fosforului şi potasiului în decontaminarea terenurilor poluate. Rezultate scontate: - Studiu privind evoluţia gradului de aprovizionare a solului cu fosfor şi potasiu sub influenţa fertilizării organice, minerale şi organo-minerale, în diferite sisteme de agricultură, convenţională şi conservativă; – Studiu privind impactul fertilizării cu fosfor şi potasiu asupra producţiei agricole şi a gradului de încărcare cu metale grele a solului şi plantei; – Stabilirea rolului fosforului şi potasiului în procesul de decontaminare a solurilor poluate; – Broşura privind optimizarea epocilor şi metodelor de aplicare a îngrăşămintelor cu fosfor şi potasiu; – Evaluarea cantitativă pentru principalele condiţii pedo-climatice din România, a proceselor care influenţează mobilitatea fosforului şi potasiului în sol; – Studii de caz privind evaluarea pierderilor de fosfor şi potasiu prin scurgeri la suprafaţă, eroziune şi levigare pe profil şi influenţa acestora asupra calităţii apelor de suprafaţă, curgătoare şi stagnante şi asupra apelor freatice; – Cod de bune practici pentru administrarea îngrăşămintelor cu fosfor şi potasiu şi utilizarea lor de către plante. Modul de aplicare al rezultatelor: - Furnizare de date care vor sta la baza fundamentării politicilor pentru creşterea conţinutului de fosfor şi potasiu din solurile agricole şi utilizarea raţională a fosforului şi potasiului în agricultură; – Evaluarea impactului indus de politicile agricole comunitare, prezente şi viitoare, asupra aprovizionării cu fosfor şi potasiu a solurilor agricole din România; – Prezentări la diferite simpozioane, conferinţe, congrese, mese rotunde în ţară şi străinătate; – Câmpuri demonstrative; – Planuri de management a fosforului şi potasiului în agricultură în condiţiile asigurării protecţiei mediului ambiant; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 20: INTEGRAREA PROBLEMELOR LEGATE DE RESURSELE DE SOL ÎN POLITICILE EUROPENE ŞI GLOBALE AGRICOLE ŞI DE PROTECŢIE A MEDIULUI Obiectivul specific 20.1: Protecţia solului Proiectul ADER 20.1.1: Cercetări privind sechestrarea carbonului în sol - 4 o Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.600.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.600.000│240.602│601.503│457.143│300.752│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: În cadrul celei de a 21 - a Conferinţe a Părţilor, COP21, pentru Convenţia Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, Franţa a lansat iniţiativa 4 o privind creşterea anuală a rezervelor de carbon din solurile cultivate cu 0,4% faţă de valoarea actuală, ceea ce ar balansa creşterea concentraţiei de carbon din atmosferă, indusă de activităţile antropice. În cadrul proiectului va fi evaluat potenţialul de creştere a carbonului din solurile cultivate pe baza potenţialului de stocare a carbonului în sol, determinat de parametri fizico-chimici ai solului şi a conţinutului actual al carbonului din sol. Se va elabora un portofoliu cu măsuri uzuale care conduc la sechestrarea carbonului, pentru fiecare măsură, fiind elaborată o metodologie de evaluare a creşterii conţinutului de carbon în sol. Efectele induse de principalele măsuri identificate se vor verifica în diferite condiţii pedoclimatice. Pe baza acestor rezultate vor fi elaborate scheme pentru măsurile de sechestrare a carbonului adaptate fiecărei condiţii pedoclimatice. Rezultate scontate: - Evaluarea potenţialului de creştere a carbonului sechestrat în solurile din România, folosinţă agricolă; – Portofoliu de măsuri pentru sechestrarea carbonului în solurile cu folosinţă agricolă şi a potenţialului de sechestrare a carbonului asociat fiecărei măsuri; – Verificarea, în diferite condiţii pedoclimatice, a potenţialului de sechestrare a carbonului asociat fiecărei măsuri identificate; – Metodologie complexă de evaluare a măsurilor de sechestrare a carbonului din punct de vedere al bilanţului gazelor cu efect de seră provenite din activităţi agricole. Modul de aplicare al rezultatelor: - Codul de bune practici pentru sechestrarea carbonului rezultat în soluri cu 4% pe an la nivel de unităţi administrativ-teritoriale, UAT, transferat către autorităţile locale; – Campanii de instruire a părţilor interesate în vederea implementării metodelor propuse pentru creşterea sechestrării carbonului în sol; – Elaborarea rapoartelor de ţară către organismele de monitorizare a iniţiativei 4%; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 21: EFICIENŢA ECONOMICĂ, TEHNOLOGII, PROTECŢIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ Obiectivul specific 21.1: Metode de inventariere, monitorizare, protecţie, ameliorare şi utilizare durabilă a resurselor naturale ale agroecosistemelor (sol, apă, climă) Proiectul ADER 21.1.1: Integrarea de tehnici şi tehnologii experimentale şi digitale avansate în cercetarea de lungă durată a fenomenului erozional şi evaluarea impactului eroziunii asupra terenurilor agricole din zona colinară a României Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.800.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.800.000│270.677│676.690│514.287│338.346│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Eroziunea solului este un fenomen complex, determinat de climă, relief, sol-rocă, vegetaţie şi om, toate acestea exprimate în timp. Eroziunea solului afectează direct terenurile în pantă, prin scăderea fertilităţii solului şi implicit a producţiei agricole iar prin fragmentarea lor, exploatarea agricolă este mult îngreunată. Transportul şi depunerea materialului erodat degradează şi solurile din lunca râurilor, reţeaua hidrografică şi lacurile colinare. Pentru acelaşi teritoriu, scurgerea şi eroziunea poate varia în timp, după cum variază şi factorii naturali. Proiectul îşi propune realizarea unei reţele naţionale, pentru cercetarea de lungă durată a eroziunii solului, prin utilizarea de tehnici şi tehnologii experimentale şi digitale avansate specifice. Această reţea naţională se va realiza prin materializarea dispozitivelor experimentale şi formarea de colective de cercetare privind eroziunea solului, integrate în unităţi de cercetare-dezvoltare agricolă, coordonate la nivel naţional. Pe baza unor cercetări îndelungate privind regimul precipitaţiilor, al scurgerilor şi eroziunii înregistrate la parcelele standard de control al scurgerilor şi eroziunii, se poate stabili frecvenţa şi tipul ploilor torenţiale care produc eroziune, sezonul critic de eroziune, structura culturilor şi coeficienţii de scurgere, elemente necesare în stabilirea complexului de măsuri şi lucrări de combatere a eroziunii. Având în vedere intensificarea fenomenelor extreme din ultima perioadă, care influenţează frecvenţa şi tipul ploilor torenţiale, sezonul critic de eroziune şi coeficienţii de scurgere, se impune cercetarea de lungă durată a eroziunii solului de pe terenurile agricole din zona colinară a României. În cadrul proiectului se vor realiza următoarele activităţi: - Se va elabora documentaţia de execuţie a dispozitivelor experimentale privind scurgerea şi eroziunea, realizarea acestora, inclusiv dotarea acestora cu echipamentele de cercetare necesare; – Se vor obţine, pe de o parte date cantitative şi calitative privind scurgerea şi eroziunea de pe terenurile agricole pe parcele standard şi la nivel de mici bazine hidrografice reprezentative, evidenţiind influenţa factorilor declanşatori, iar pe de altă parte evaluarea impactului eroziunii asupra terenurilor agricole din zonele colinare ale României; – Se vizează furnizarea de scheme cadru de amenajare antierozională şi revizuirea ghidului de exploatare agricolă antierozională, care să asigure în timp controlul scurgerilor şi al eroziunii, creşterea şi stabilitatea producţiilor agricole în cadrul exploataţiilor agricole precum şi informarea şi – conştientizarea fermierilor privind impactul eroziunii asupra terenurilor din zonele colinare exploatate agricol, în condiţiile intensificării schimbărilor climatice din ultima perioadă. Rezultate scontate: - Studiu analitic privind repartiţia procentuală a terenurilor din România, pe grupe de pante; – Documentaţie de execuţie a dispozitivelor experimentale privind scurgerea şi eroziunea şi realizarea acestora; – Reţea naţională de dispozitive experimentale privind cercetarea de lungă durată a scurgerii şi eroziunii; – Date cantitative şi calitative privind scurgerea şi eroziunea de pe terenurile din zonele colinare; – Studiu privind impactul scurgerilor şi eroziunii asupra terenurilor exploatate agricol, din zonele colinare; – Ghid revizuit privind exploatarea agricolă antierozională, durabilă; – Scheme cadru de organizare şi amenajare antierozională. Modul de aplicare al rezultatelor: - Transferul documentaţiei de execuţie a dispozitivelor experimentale privind scurgerea şi eroziunea către punctele din reţeaua naţională; – Realizarea dispozitivelor experimentale pentru cercetarea de lungă durată a scurgerii şi eroziunii în punctele din reţeaua naţională; – 5 întâlniri de lucru cu fermieri din zonele colinare ale României, pentru dezbateri privind amploarea şi gravitatea consecinţelor fenomenelor erozionale; – 5 broşuri/postere de prezentare a evaluării impactului degradării terenurilor agricole prin eroziune; – Diseminarea informaţiilor cuprinse în Ghidul revizuit privind exploatarea agricolă antierozională, durabilă; – Broşură cu scheme cadru de organizare şi amenajare antierozională şi agrotehnici adecvate, specifice fiecărei culturi agricole care se cultiva pe pante, în scopul restabilirii echilibrului ecologic; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 22: DEZVOLTAREA CERCETĂRILOR INTERDISCIPLINARE ŞI MULTISECTORIALE ÎN DOMENIUL ECONOMIEI AGRARE ŞI DEZVOLTĂRII RURALE DURABILE Obiectivul specific 22.1: Monitorizarea, analiza şi prognoza dezvoltării economico-sociale a sectorului agricol şi a spaţiului rural din România, în perspectiva Reformei PAC de după 2020 Proiectul ADER 22.1.1: Evaluarea potenţialului energetic şi economic al resurselor bioregenerabile pentru producerea de bioetanol, biogaz, biomasă din producţia secundară agricolă Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul are ca obiectiv evaluarea potenţialului de biomasă din agricultură, utilizarea acesteia în producerea de bioetanol şi biogaz, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Sursele regenerabile de biomasă din România au un potenţial ridicat din punct de vedere energetic şi economic. Activităţile proiectului se vor concretiza în identificarea resurselor de biomasă din agricultură, se vor oferi soluţii, modalităţi de valorificare a acesteia, ca sursă regenerabilă, în scopul creşterii competitivităţii şi securităţii energetice. Necesitatea implementării proiectului derivă din faptul că rezultatele acestuia pot fi utilizate în elaborarea şi fundamentarea politicilor publice şi în managementul integrat al schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli. Valorificarea rezultatelor activităţilor de cercetare se va face în scopul dezvoltării economice durabile, al creşterii bunăstării şi calităţii vieţii, al îmbogăţirii patrimoniului naţional al cunoaşterii. Rezultate scontate: - Studiu privind identificarea resurselor pentru producerea de biomasă din producţia secundară agricolă; – Studiu privind evaluarea potenţialului energetic şi economic al biomasei; – Studiu privind evaluarea potenţialului de producere a bioetanolului; – Studiu privind evaluarea potenţialului de producere a biogazului. Modul de aplicare al rezultatelor: - Rezultatele proiectului se vor adresa producătorilor agricoli şi vor fi diseminate etapizat, în scopul informării şi conştientizării fermierilor cu privire la obţinerea şi utilizarea eficientă, din punct de vedere economic, de biomasă, bioetanol şi biogaz, din producţia agricolă secundară; – Rezultatele proiectului se pot aplica prin: ● stabilirea unor mecanisme de stimulare a producţiei de materie primă pentru obţinerea de biocombustibili, prin acordarea de facilităţi producătorilor agricoli pentru cultivarea plantelor energetice; ● utilizarea suprafeţelor de teren necultivate, improprii pentru cultivarea agricolă convenţională, în diferite stadii de degradare, ce pot fi utilizate în culturile energetice, fără a necesita lucrări deosebite de îmbunătăţire. – Rezultatele pot fi utilizate în elaborarea şi fundamentarea politicilor publice şi în managementul integrat al schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli. Proiectul ADER 22.1.2: Modele pilot de exploataţii montane, unităţi funcţionale, specifice grupurilor de masive din Carpaţii Meridionali bazate pe criterii geologice, geomorfologice şi economico-sociale specifice Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 450.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│450.000 │67.669│169.173│128.572│84.586│
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Confruntarea cu amplificarea factorilor limitativi care se regăsesc în utilizarea excesivă şi de cele mai multe ori neraţională, a resurselor de mediu, impune aprofundarea cunoştinţelor, elaborarea unor studii şi cercetări care vor sta la baza unor strategii pe termen mediu şi lung, în scopul prevenirii şi combaterii efectelor negative determinate de schimbările climatice globale, degradarea solurilor, diminuarea resurselor de apă, restrângerea biodiversităţii, diminuarea resurselor naturale neregenerabile. Proiectul se axează pe cercetări multi şi pluridisciplinare, conlucrări şi colaborări la nivel local, regional şi naţional şi în mod excepţional, pe elaborarea unui studiu amplu care să furnizeze informaţii ce vor sta la baza unor strategii adecvate şi modele de unitate funcţională în arealul Carpaţilor Meridionali. Rezultate scontate: - Studiu complex privind valorificarea durabilă a resurselor zonei Carpaţilor Meridionali, conservarea peisajului şi a biodiversităţii; – Studiu privind dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice specifice zonei montane fără deteriorarea echilibrului ecologic; – Modele pilot de exploataţii montane, în 5 localităţi din zona Carpaţilor Meridionali, în funcţie de resursele agricole, piscicole, forestiere, energetice, industriale, artizanale, turistice şi culturale, specifice zonei; – Studiu privind integrarea activităţilor lucrative la nivel de producător sau prin asocierea producătorilor pentru aplicarea unei politici montane competitive. Modul de aplicare al rezultatelor: - Rezultatele cercetărilor vor furniza informaţii autorităţilor competente în scopul elaborării unei politici montane adecvate arealului luat în studiu; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Diseminarea rezultatelor către unităţile de cercetare, fermele agricole şi asociaţiile din zona montană în cadrul unor mese rotunde, workshop-uri. OBIECTIVUL GENERAL 23: ECONOMIE, ORGANIZARE, MANAGEMENT ŞI MARKETING ÎN AGRICULTURĂ Obiectivul specific 23.1: Fundamentarea economică a tehnologiilor şi costurilor de producţie, a marjei brute şi a gradului de profitabilitate a produselor agricole vegetale şi animale, la nivel de fermă Proiectul ADER 23.1.1: Fundamentarea tehnico-economică a costurilor de producţie şi estimări privind preţurile de valorificare ale principalelor produse vegetale şi animale, obţinute în sistem convenţional şi în agricultura ecologică Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul implică utilizarea unitară a metodologiilor, tehnicilor şi echipamentelor specifice unui studiu analitic, prelucrării şi valorificării datelor. În metodologia folosită în cadrul proiectului, se vor întocmi devizele şi bugetele de venituri şi cheltuieli la produsele vegetale şi animale, obţinute în sistem convenţional şi agricultura ecologică, diferenţiate în funcţie de tehnologiile aplicate, de nivelul de alocare a factorilor de producţie şi, implicit, prin randamentele la unitatea de suprafaţă şi pe unitate de produs. Prin proiect, se vor crea instrumente fundamentate ştiinţific de reglementare a funcţionalităţii pieţei produselor agricole şi un sistem de indicatori, de eficienţă, de competitivitate, de rentabilitate etc., care să aibă un rol important în deciziile privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol. Cuantificarea indicatorilor tehnico-economici şi financiari vizează costul de producţie, preţul de valorificare, productivitatea muncii, rentabilitatea, marja brută standard, pragul de rentabilitate. Se va utiliza metoda normativ-constructivă sau metoda variantelor, care are la bază informaţiile şi calculaţiile estimative de indicatori. Rezultate scontate: - Studiu privind tendinţa de evoluţie economică a sistemelor de producţie vegetală şi animală, obţinute convenţional şi ecologic; – Documentaţii tehnico-economice pentru principalele produse vegetale şi animale, obţinute în sistem convenţional şi ecologic, devize tehnologice, bugete de venituri şi cheltuieli, costuri unitare de producţie, estimări privind preţul de valorificare, marja brută, standard output; – Studiu privind analiza eficienţei economice pentru principalele produse vegetale şi animale, obţinute convenţional şi ecologic; – Ghid practic cu soluţii tehnico-economice pentru principalele produse vegetale şi animale, obţinute în sistem convenţional şi ecologic. Modul de aplicare al rezultatelor: - Datele furnizate de proiect vor sta la baza elaborării de către autorităţile competente a unui act normativ, în scopul fundamentării măsurilor de sprijin; – Diseminarea rezultatelor cercetării către unităţile de cercetare-dezvoltare din domeniu, fermierilor, asociaţiilor agricole, părţilor interesate; – Participare la manifestări ştiinţifice; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Promovarea rezultatelor cercetării în 4 broşuri; – Publicarea a 4 articole în reviste de specialitate cu profil agricol şi 2 articole ştiinţifice naţionale şi internaţionale; – Organizarea unui simpozion. OBIECTIVUL GENERAL 24: DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE, A ADMINISTRAŢIEI CENTRALE ŞI LOCALE, A OPERATORILOR ECONOMICI DE A ELABORA ŞI IMPLEMENTA POLITICI PUBLICE, STRATEGII ŞI PROGRAME LA NIVEL NAŢIONAL ŞI REGIONAL ÎN DOMENIUL ASIGURĂRII SECURITĂŢII ALIMENTARE NAŢIONALE ŞI A ATINGERII OBIECTIVELOR STRATEGICE EUROPA 2020 Obiectivul specific 24.1: Elaborarea studiilor şi analizelor pentru fundamentarea deciziilor sectoriale şi implementarea politicilor agricole comune Proiectul ADER 24.1.1: Cercetări privind elaborarea unor studii şi analize, pentru fundamentarea deciziilor şi politicilor publice, pentru comercializarea produselor agroalimentare în vederea asigurării securităţii şi siguranţei alimentare a populaţiei Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 600.000 lei
┌───────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│600.000│90.226│225.563│171.429│112.782│
└───────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: În România, nu există suficiente informaţii despre piaţa agroalimentară, ceea ce a condus la diminuarea competitivităţii operatorilor mici şi mijlocii. Piaţa agroalimentară românească trebuie să se alinieze standardelor de performanţă adoptate de celelalte state europene, în vederea asigurării competitivităţii. În cadrul proiectului, studiile vor fi elaborate în vederea asigurării trasabilităţii pe filiera principalelor produse agroalimentare comercializate pe piaţa românească, dat fiind faptul că unele studii şi anchete recente la nivel european indică, într-adevăr faptul că pe piaţa Uniunii Europene există şi se vând produse de o marcă aparent similară, care au însă, în unele state membre, o compoziţie diferită. Testele şi sondajele efectuate în unele state membre, în special din Europa Centrală şi de Est, au arătat că există produse care sunt prezentate pe piaţă sub acelaşi nume şi ambalate identic, dar conţin ingrediente diferite, în detrimentul consumatorilor. Aceste diferenţe au fost găsite atât în produse alimentare, cum ar fi crochete de peşte, supe instant, cafea, băuturi răcoritoare, cât şi în produse non- alimentare sau produse destinate bebeluşilor. Parlamentul European recomandă măsuri care să fie aplicate la nivel european şi naţional pentru a identifica şi evita diferenţele de calitate a produselor, prin: - cooperarea transfrontalieră şi schimb de informaţii despre posibile practici neloiale între autorităţile naţionale competente; – abordarea comună a procesului de testare, pentru a aduna probe sigure şi comparabile legate de diferenţele de calitate; – prezentarea rezultatelor într-o bază de date publică şi analiza acestora. De asemenea, la nivel comunitar se lucrează în prezent la elaborarea unei metodologii, menite să îmbunătăţească testarea comparativă a produselor alimentare, astfel încât statele membre să poată reconsidera aceste aspecte în noi politici publice, având o bază ştiinţifică solidă şi partajată, care să fie aceeaşi pentru toţi. Obiectivul principal al cercetărilor constă în analiza detaliată a pieţei pentru principalele produse agroalimentare de bază: legume, fructe, lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne, ouă, miere de albine, produse de panificaţie, în vederea fundamentării deciziilor privind comercializarea acestor produse pe piaţă; cunoaşterea opiniilor consumatorilor în ceea ce priveşte ţara de origine/provenienţă a produselor agroalimentare, evidenţiindu-se factorii care influenţează producţia, cererea şi oferta de produse, costul de producţie şi preţul de valorificare; analiza factorilor care influenţează piaţa internă şi internaţională a produselor. Rezultate scontate: - Studii şi analize necesare factorilor decizionali privind comercializarea produselor agroalimentare de bază: legume, fructe, lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne, ouă, miere de albine, produse de panificaţie. Fiecare studiu va cuprinde: ● dimensionarea potenţialului agroalimentar în România şi analiza valorizării potenţialului agroalimentar pe lanţul scurt şi pe lanţul lung agroalimentar; ● analiza pieţei naţionale a produselor agroalimentare în contextul evoluţiei pieţei interne, calitatea duală a produselor alimentare comercializare în ţările din sud-estul Europei şi evoluţia balanţei comerciale; – Studiu privind cererea şi oferta produselor agroalimentare, dorinţele, nevoile şi opiniile consumatorilor finali şi realizarea unui profil al consumatorului, raportat la preţul produselor comercializate; – Studiu privind formele de promovare a produselor agroalimentare pe categorii, comercializate în România. Modul de aplicare al rezultatelor: - Rezultatele obţinute vor fi diseminate prin: publicarea de broşuri, articole de specialitate în reviste de profil, comunicări ştiinţifice în cadrul unor simpozioane ştiinţifice recunoscute la nivel naţional şi internaţional; – Rezultatele studiilor realizate vor fi puse la dispoziţia producătorilor agricoli şi operatorilor economici de pe piaţă, unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniu, părţilor interesate şi vor constitui o sursă permanentă de informare în domeniul producerii, prelucrării, procesării şi comercializării produselor agroalimentare; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 24.1.2: Cercetări privind eficienţa economică a creşterii ovinelor, caprinelor, taurinelor de lapte şi de carne şi a bubalinelor Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.500.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.500.000│225.564│563.910│428.571│281.955│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Sectoarele de creştere a ovinelor, caprinelor, taurinelor şi bubalinelor se confruntă cu dificultăţi economice, datorită gradului redus de specializare şi integrare a producţiilor. De asemenea, participarea fermierilor la evoluţia pieţei producţiilor zootehnice este limitată, datorită gradului redus de organizare în structuri asociative şi în lanţurile de producţie-procesare-comercializare. Obiectivul proiectului este identificarea cu acurateţe a segmentului de exploataţii cele mai vulnerabile, pe specii, pentru a oferi informaţii utile instituţiilor abilitate, în vederea elaborării planurilor de susţinere din fonduri publice şi revigorarea exploataţiilor. Revigorarea exploataţiilor vulnerabile, aflate în dificultate, contribuie la dezvoltarea economică a sectorului zootehnic şi la creşterea securităţii alimentare a populaţiei, prin creşterea ofertei de produse destinate consumului alimentar. Prin proiect, se vor analiza indicatorii de eficienţă economică, pe ferme de diferite dimensiuni din speciile aflate în studiu. Se va face o analiză comparativă a tehnologiilor aplicate în ferme, ţinând cont de dimensiune, gradul de mecanizare şi automatizare, locaţie şi modul de utilizare al forţei de muncă. Va rezulta un program de analiză al eficienţei economice, prin care fermierul să poată să-şi determine rentabilitatea la nivel de fermă. Rezultate scontate: - Studiu privind eficienţa economică a sectoarelor de creştere a animalelor, pe specii şi direcţii de specializare; – Metodologie de evaluare a eficienţei economice; – Studiu privind eficienţa economică a fermelor de diferite dimensiuni, pentru fiecare specie; – Program de analiză a eficienţei economice pentru ovine, caprine, taurine bubaline; – Studiu de caz privind analiza eficienţei economice la specia taurine, pe exploataţii de diferite dimensiuni, amplasate în regiuni geografice şi forme de relief diferite, din fiecare specie de animale. Modul de aplicare al rezultatelor: - Datele furnizate vor sta la baza elaborării politicilor de susţinere financiară din fonduri publice naţionale şi europene, a sectorului zootehnic; – Organizarea de dezbateri cu participarea fermierilor şi asociaţiilor crescătorilor de animale pentru prezentarea rezultatelor proiectului şi pentru recomandări cu privire la îmbunătăţirea managementului exploataţiei; – Organizarea de workshop-uri, vizite de lucru şi instruiri cu crescătorii de ovine, caprine, taurine, bubaline, unde vor fi prezentate şi difuzate rezultatele cercetării; – Publicarea de articole de specialitate în reviste tehnice şi în jurnale recunoscute la nivel naţional şi internaţional; – Participarea cu prezentări la conferinţe naţionale şi internaţionale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. OBIECTIVUL GENERAL 25: MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA PROCESELOR ÎN AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIA ALIMENTARĂ 2019 - 2022 Obiectivul specific 25.1. Dezvoltarea tehnologiilor de mecanizare şi a sistemelor tehnice inovative destinate lucrărilor solului, înfiinţării, întreţinerii şi recoltării culturilor agricole, horticole, agrozootehnice şi agrosilvice în condiţiile conservării surselor de mediu, combaterii fenomenului de secetă şi a deşertificării Proiectul ADER 25.1.1: Tehnologie de mecanizare şi sistem tehnic pentru recoltarea culturii de cânepă Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Cânepa este o plantă textilă importantă datorită conţinutului ridicat în fibre naturale şi pentru seminţele bogate în ulei sicativ. Fibrele de cânepă se utilizează în principal la confecţionarea produselor textile, a saltelelor precum şi ca material izolator în diferite domenii. Din sămânţă se extrage uleiul, cu multiple aplicaţii în medicină şi în industria de lacuri şi vopseluri. În ultimii ani, această plantă tehnică a reintrat în atenţia cultivatorilor români, astfel încât, conform Anuarului Statistic al României din 2017, suprafaţa cultivată cu cânepă a crescut semnificativ. Exploatarea raţională şi eficienţa culturilor de cânepă impune realizarea şi implementarea unei tehnologii de mecanizare a culturii de cânepă în condiţiile specifice din România precum şi a unui sistem tehnic inovativ pentru recoltarea acesteia. Utilizarea de către fermieri a tehnologiei şi a sistemului tehnic, realizate în cadrul proiectului, va conduce la dezvoltarea de noi oportunităţi de afaceri pentru aceştia precum şi la reducerea cheltuielilor cu tehnologia de cultură şi cu forţa de muncă utilizată, cu minim 20%. Rezultate scontate: - Studiu prospectiv privind tehnologiile de mecanizare a culturii de cânepă, existente la nivel mondial; – Documentaţie de execuţie a unui sistem tehnic inovativ pentru recoltarea cânepei; – Tehnologie de mecanizare a culturii de cânepă, în condiţiile specifice din România; – Model experimental de sistem tehnic inovativ pentru recoltarea tulpinilor de cânepă, cu lungime variabilă, pentru ferme cu dimensiuni până la 10 ha; – Raport de experimentare a unui sistem tehnic; – Raport de demonstrare a funcţionalităţii şi utilităţii sistemului tehnic inovativ pentru recoltarea cânepei; – Cerere de brevet de invenţie. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele proiectului se vor disemina prin: - Articol ştiinţific cotat ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – 3 articole ştiinţifice indexate BDI, Baze de Date Internaţionale; – 3 articole prezentate în cadrul unor simpozioane/conferinţe naţionale şi internaţionale; – 2 participări la târguri de profil; – Participare la sesiuni de comunicări ştiinţifice şi prezentarea cercetărilor obţinute; – 2 vizite de lucru la fermierii cultivatori de cânepă; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 25.1.2: Cercetări privind realizarea şi testarea echipamentelor tehnice de recoltat plante medicinale şi aromatice, utilizate în exploataţiile de mici dimensiuni Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 810.000 lei
┌───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│810.000│121.805│304.510│231.429│152.256│
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Astăzi, conform O.M.S., Organizaţia Mondială a Sănătăţii, peste 75% din populaţia lumii utilizează plantele medicinale şi aromatice pentru nevoi medicale de bază, fapt care a determinat extinderea suprafeţelor cultivate cu aceste specii, modernizarea şi adaptarea tehnologiilor de cultură, astfel încât acestea să ofere stabilitatea unor producţii ridicate de material vegetal, cu un conţinut bogat de substanţe active. Cultivarea plantelor medicinale şi aromatice reprezintă o oportunitate pentru micii fermieri autohtoni care dispun de suprafeţe reduse de teren, în contextul potenţialului şi a resurselor deosebite ale României în acest domeniu. Proiectul îşi propune fundamentarea, realizarea şi implementarea unui sistem tehnic multifuncţional de recoltat plante medicinale şi aromatice, cuplat la un tractor de putere mică, destinat utilizării în exploataţii de mici dimensiuni, în vederea eficientizării acestora, a exploatării durabile a resurselor şi a protejării mediului. Echipamentul va efectua recoltarea prin tăiere, utilizând două sisteme interschimbabile, cu lame oscilante drepte sau curbe, în conformitate cu cerinţele tehnologiilor de cultură specifice plantelor medicinale şi aromatice, urmând a fi implementat la una din unităţile de cercetare partenere, din domeniu. Rezultate scontate: - Studiu tehnologic privind recoltarea plantelor medicinale şi aromatice de pe suprafeţe reduse; – Plan tehnic pentru un echipament multifuncţional de recoltat cuplat la tractor; – Model experimental, echipament tehnic de recoltat, pentru ferme cu dimensiuni până la 10 ha; – Raport experimentare echipament tehnic; – Raport demonstrare a funcţionalităţii echipamentului multifuncţional de recoltat; – Cerere de brevet de invenţie. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele proiectului se vor disemina prin: - Articol ştiinţific cotat ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – 2 articole ştiinţifice indexate BDI, Baze de Date Internaţionale; – 3 articole publicate în cadrul unor simpozioane/conferinţe naţionale şi internaţionale; – 2 participări la târguri de profil; – Participare la sesiuni de comunicări ştiinţifice şi prezentarea cercetărilor obţinute; – 2 vizite de lucru la fermierii cultivatori de plante medicinale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Poster pentru promovarea rezultatelor proiectului. Proiectul ADER 25.1.3: Tehnologie inovativă de mecanizare pentru întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.600.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.600.000│240.602│601.502│457.144│300.752│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: România este o importantă ţară europeană producătoare de vin, ce dispune de o suprafaţă viticolă de circa 180.000 ha, cu bogate tradiţii culturale în domeniu. Din păcate, producţiile obţinute în ţara noastră sunt încă sub potenţialul soiurilor cultivate datorită faptului că nu există în fiecare fermă/podgorie, sistema de maşini adecvată, care să conţină echipamente specifice tipului de cultură, specificului zonei, etc. Noile tehnologii de mecanizare cuprind astăzi echipamente inteligente şi eficiente ce permit lucrarea solului mecanizat şi între butucii de vie pe rând, maşini de stropit cu doză redusă, cu recuperarea parţială a substanţei utilizate, maşini de balotat corzi şi altele, care să permită şi reducerea impactului asupra mediului şi culturii de viţă de vie. Efectele benefice ale utilizării de către fermieri a tehnologiei inovative, vor fi următoarele: - prin lucrările de prăşit pe rând şi între butucii de viţă de vie se va asigura în permanenţă regimul aerohidric şi trofic favorabil în stratul explorat de rădăcinile viţei de vie; – prin utilizarea maşinii de stropit în plantaţii de viţă de vie se va realiza economii importante de substanţă activă în funcţie de faza vegetativă în care se află plantaţia de viţă de vie în momentul stropirilor în raport cu tratamentul convenţional; – prin folosirea maşinii de balotat corzi de viţă de vie se va recupera biomasa, subprodus din exploataţiile viticole în vederea valorificării pentru obţinerea de energie regenerabilă. Echipamentele realizate vor fi implementate la unităţile de cercetare partenere din domeniu şi vor rămâne în dotarea acestora. Rezultate scontate: - Studiu tehnologic privind tehnologiile de mecanizare pentru întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie cultivate în condiţiile specifice regiunilor viticole sau podgoriilor din România; – Tehnologie inovativă de mecanizare pentru întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie; – 3 documentaţii de execuţie modele experimentale inovative: echipament de prăşit pe rând şi între butucii de viţă de vie, maşină de stropit în plantaţii de viţă de vie, maşină de balotat corzi de viţă de vie; – 3 modele experimentale inovative: echipament de prăşit pe rând şi între butucii de viţă de vie, maşină de stropit în plantaţii de viţă de vie, maşină de balotat corzi viţă de vie; – Raport de experimentare tehnologie inovativă de mecanizare pentru întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie; – Raport de demonstrare a funcţionalităţii şi utilităţii tehnologiei inovative de mecanizare pentru întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie; – Raport de diseminare a rezultatelor cercetării; – 3 cereri de brevet de invenţie. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele proiectului se vor aplica şi disemina prin: - Transferul documentaţiei tehnice la operatorii economici în scopul fabricaţiei; – Articol ştiinţific cotat ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – 3 articole ştiinţifice indexate BDI, Baze de Date Internaţionale; – 3 articole ştiinţifice prezentate în cadrul unor simpozioane conferinţe naţionale şi internaţionale; – 2 participări la târguri de profil; – Participare la workshop; – 2 vizite de lucru la fermierii cultivatori de viţă de vie; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Poster. OBIECTIVUL GENERAL 25: MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA PROCESELOR ÎN AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIA ALIMENTARĂ 2019 - 2022 Obiectivul specific 25.2: Fundamentarea şi realizarea unor sisteme tehnice noi, inteligente specifice conceptului de "agricultură de precizie" pentru valorificarea superioară a potenţialului de producţie a terenurilor agricole în condiţii de exploatare durabilă Proiectul ADER 25.2.1: Tehnologii şi echipament inteligent pentru creşterea productivităţii în spaţii protejate, independente energetic Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 2.900.000 lei
┌─────────┬───────┬─────────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┤
│2.900.000│436.090│1.090.225│828.572│545.113│
│lei │ │ │ │ │
└─────────┴───────┴─────────┴───────┴───────┘
Rezumat: Având în vedere tendinţa de creştere a cererii de produse agroalimentare estimate pentru următorii ani, precum şi creşterea productivităţii în sectorul agroalimentar, acestea reprezintă un obiectiv principal atât la nivel naţional cât şi la nivel global. Proiectul propune implementarea unei tehnologii inovative noi şi moderne de exploatare a energiei solare utilizând celule fotovoltaice, care au şi rol de protecţie pe lângă cel energetic, într-un model experimental de seră. Tehnologia şi cele 2 modele experimentale, seră minimum 0,03 ha şi echipamentul inteligent vor fi implementate şi vor rămâne în dotarea uneia din unităţile de cercetare legumicolă parteneră. Se va avea în vedere: - implementarea unei tehnologii inteligente de realizare a unui microclimat optim monitorizat în timp real, adaptat condiţiilor de iluminare şi atmosferă outdoor/indoor; – realizarea unei tehnologii inteligente de fertirigare controlată raportată la valorile parametrilor fizici şi chimici ai solului, micro şi macronutrienţi, umiditate, temperatură, conductivitate electrică pH; – realizarea unei aplicaţii de informare a fermierului în timp real; – realizarea unui model experimental de echipament inteligent gestionat de un sistem informatic, unic la nivel naţional, proiectat şi implementat la o unitate de cercetare parteneră din domeniu, pentru efectuarea lucrărilor repetitive de întreţinere a culturilor efectuate convenţional manual în spaţii protejate. Rezultatele obţinute vor favoriza realizarea de noi cercetări interdisciplinare cu aplicabilitate în sectorul agricol şi crearea de noi locuri de muncă. Rezultate scontate: - Studiu prospectiv privind tehnologiile şi echipamentele inteligente pentru creşterea productivităţii în spaţii protejate; – 2 documentaţii execuţie model experimental seră şi echipament inteligent; – 2 modele experimentale, seră minim 0,03 ha şi echipament inteligent; – Tehnologie de fertirigare şi tehnologie adaptivă de management a factorilor de microclimat în spaţii protejate; – 2 rapoarte experimentare tehnologii şi echipament; – 2 rapoarte demonstrare tehnologii şi echipament; – 2 cereri de brevet de invenţie. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele proiectului se vor disemina prin: - Transfer tehnologic, în scopul promovării modelului experimental de seră şi a echipamentului inteligent, către fermieri, operatori economici interesaţi şi unităţi de cercetare; – 2 articole ştiinţifice cotate ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – 5 articole ştiinţifice indexate BDI, Baze de Date Internaţionale; – 2 articole prezentate în cadrul unor simpozioane/conferinţe naţionale şi internaţionale; – Materiale de promovare a rezultatelor: 2 postere, 2 pliante, 2 fişe tehnice; – 2 participări la sesiuni de comunicări ştiinţifice şi prezentarea cercetărilor obţinute; – 2 vizite de lucru; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului. Proiectul ADER 25.2.2: Cercetare cu privire la proiectarea unui echipament inteligent horticol de analiză, predicţie şi acţiune biodinamică Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.500.000 lei
┌────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.500.00│225.564│563.910│428.571│281.955│
│lei │ │ │ │ │
└────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Creşterea populaţiei globale, urmată de schimbări climatice, presupune accelerarea tranziţiei către un viitor sustenabil. Pentru o exploatare biodinamică a resurselor naturale, nevoia sistemelor inteligente de decizie în timp real cu aplicabilitate în horticultură, reprezintă o utilitate atât economic cât şi biologică. Acest factor stabilizează funcţionalitatea cercetării. Cercetarea vizează lansarea unui produs/chituri inovative din sfera tehnologiilor inteligente - echipamente inteligente de analiză şi predicţii, adaptat culturilor de: ceapă, morcovi, cartofi, pătrunjel, păstârnac, ţelină. În primul stadiu al cercetării, se dezvoltă un sistem inteligent hardware-software, ataşat echipamentelor, maşini de erbicidat, prăşitori, semănători, existente în ferme, specializat în colectarea datelor. ● Sistemul hardware este format din: - procesoare de imagine care au ca scop procesarea imaginilor culese din câmp şi crearea unor pachete de date, stocate pe un server; – sistem de dozare prin microvalve al necesarului de substanţe nutritive, în urma observaţiilor efectuate. ● Sistemul software, este alcătuit din: - o structură particulară de interconexiuni şi mecanisme de ajustare a legăturilor de învăţare; – o serie de aproximări de funcţii şi predicţii ale unor serii temporale; – dezvoltarea unui set de algoritmi inteligenţi, prin determinarea viitoarelor invazii de dăunători; – monitorizarea activităţii fotosintezei utilizând algoritmi pentru extragerea indexilor preemergenţi unei viitoare boli, prin predicţia necesarului de micro şi macro nutrienţi. În stadiul doi de cercetare se dezvoltă: - prototipul maşinii electrice agricole; – proiectarea instalaţiei de dozare cu microvalve şi control al distribuţiei substanţelor nutritive/fitosanitare necesare plantelor; – asamblarea sistemului software- hardware pe structura mobilă electrică. Rezultate scontate: - Studiu tehnologic de dezvoltare a unui sistem hardware-software inovativ pentru managementul fitopatologic al plantelor horticole; – Documentaţie de execuţie a unui sistem software; – Documentaţie de execuţie a unui sistem hardware; – Documentaţie de execuţie a unei reţele neurale; – Studiu tehnologic de dezvoltare şi execuţie a unui echipament electric destinat distribuţiei tratamentelor fitopatologice pentru culturile de ceapă, morcovi, cartofi, pătrunjel, păstârnac, ţelină; – Documentaţie de execuţie a unui sistem de dozare şi protecţie biologică a plantelor; – Documentaţie de execuţie a structurii mobile, acţionată electric; – Model experimental de sistem tehnic inovativ, pentru ferme cu dimensiuni între 10-100 hectare; – Crearea unei platforme digitale inteligentă care va conţine noi metode şi mijloace de protecţie a plantelor; – Cerere de brevet de invenţie şi patent. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele proiectului se vor disemina prin: - 2 articole ştiinţifice prezentat în cadrul unor simpozioane/conferinţe naţionale şi internaţionale; – Participări la târguri de profil; – Participare la sesiuni de comunicări ştiinţifice şi prezentarea cercetărilor obţinute; – Promovarea prototipului pe canale media-digitale; – Vizite de lucru la fermierii cultivatori de legume şi cartofi; – Testarea echipamentului de distribuţie a tratamentelor fitosanitare/substanţelor nutritive pentru culturile de ceapă, morcovi, cartofi, pătrunjel, păstârnac, ţelină. OBIECTIVUL GENERAL 25: MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA PROCESELOR ÎN AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIA ALIMENTARĂ 2019 - 2022 Obiectivul specific 25.3: Fundamentarea şi realizarea de noi tehnologii de mecanizare şi automatizare a proceselor din agricultură şi industria alimentară: condiţionare, procesare, stocare şi depozitare a produselor agricole primare, non-agricole şi acvacultură în condiţii de eficienţă, siguranţă şi securitate Proiectul ADER 25.3.1: Sisteme recirculante de acvacultură utilizate în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
│lei │ │ │ │ │
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Proiectul vine în întâmpinarea cerinţelor fermelor piscicole de identificare a unor soluţii tehnice inovative, moderne pentru reducerea consumului de energie electrică, din cadrul sistemelor de creştere outdoor a materialului acvacol, folosind surse de energie regenerabilă. Staţia pilot outdoor destinată utilizării în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material acvacol, va fi proiectată şi implementată la o unitate de cercetare parteneră din domeniu, astfel încât consumurile energetice cu reglarea temperaturii, aerarea şi recircularea apei, filtrarea impurităţilor, hrănirea automată etc. să fie optimizate, utilizându-se materiale noi şi tehnică digitală de control. De asemenea, instalaţia va fi dotată cu un biofiltru şi cu un sistem hibrid de generare a energiei electrice, fotovoltaic şi eolian. Prin utilizarea energiei regenerabile şi optimizarea parametrilor de funcţionare ai echipamentelor, din cadrul sistemului acvacol, se va eficientiza din punct de vedere economic obţinerea materialului acvacol - peşti, crustacee sau moluşte. Rezultate scontate: - Studiu tehnologic privind soluţii tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole, tip outdoor; – Documentaţie execuţie staţie pilot sistem acvacol, tip outdoor; – Staţie pilot sistem acvacol, tip outdoor; – Raport de experimentare a sistemului acvacol, tip outdoor în condiţii de exploatare; – Raport de demonstrare a utilităţii şi funcţionalităţii staţiei pilot; – Cerere de brevet de invenţie. Rezultatele cercetărilor vor conduce la: – Reducerea consumurilor energetice cu minim 25% în domeniul acvaculturii; – Reducerea mortalităţii materialului acvacol. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele proiectului se vor disemina prin: - Transferul documentaţiei de execuţie la operatorii economici cu activitate în domeniul acvaculturii, la fermele cu profil acvacol, la instituţii de cercetare-dezvoltare în domeniul acvaculturii şi la instituţii de învăţământ superior de profil etc.; – Articol ştiinţific cotat ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – 4 articole ştiinţifice indexate BDI, Baze de Date Internaţionale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Poster; – Fişă tehnică; – 2 participări la sesiuni de comunicări ştiinţifice şi prezentarea cercetărilor obţinute; – 2 simpozioane; – 2 vizite de lucru. OBIECTIVUL GENERAL 25: MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA PROCESELOR ÎN AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIA ALIMENTARĂ 2019 - 2022 Obiectivul specific 25.4: Soluţii tehnice eficiente pentru dezvoltarea bioindustriilor în spaţiul rural pentru valorificarea superioară a bioresurselor non-alimentare Proiectul ADER 25.4.1: Tehnologie de obţinere a biofertilizanţilor şi/sau bioinsecticidelor, destinată sistemelor de producţie ecologice Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 500.000 lei
┌────────┬──────┬───────┬───────┬──────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┤
│500.000 │75.188│187.970│142.857│93.985│
│lei │ │ │ │ │
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┘
Rezumat: Deoarece agricultura ecologică reprezintă o ramură de nişă a agriculturii din România, proiectul doreşte să vină în întâmpinarea nevoilor fermierilor care practică acest tip de agricultură prin realizarea unei tehnologii de obţinere a biofertilizanţilor şi/sau bioinsecticidelor folosind plante medicinale şi aromatice. În cadrul tehnologiei se vor dezvolta două echipamente specializate pentru extragerea substanţelor active din plantele medicinale şi aromatice. Primul echipament va funcţiona pe principiul extracţiei sub presiune, folosind un sistem de ultrasonicare pentru permeabilizarea membranei celulare a plantelor, favorizând astfel extracţia de principii active cu proprietăţi biofertilizatoare şi/sau bioinsecticide. Al doilea echipament va permite obţinerea uleiurilor volatile care vor intra în compoziţia reţetelor de biofertilizanţi şi/sau bioinsecticide, prin distilare cu abur saturat umed sub presiune. Produsele brute obţinute prin folosirea celor două echipamente vor putea fi combinate în laborator pentru obţinerea de biofertilizanţi şi bioinsecticide în vederea valorificării superioare a producţiilor agricole, acestea urmând a fi verificate şi testate pentru determinarea eficienţei, timp de 2 ani, la un partener, producător în agricultura ecologică. Rezultatele cercetărilor vor conduce la: - Obţinerea de noi substanţe ecologice biofertilizante şi/sau bioinsecticide, testate pentru determinarea eficienţei timp de 2 ani, la un partener producător în agricultura ecologică; – Creşterea productivităţii culturilor ecologice. Rezultate scontate: - Studiu tehnologic privind tehnologiile de obţinere a biofertilizanţilor şi/sau bioinsecticidelor; – 2 documentaţii de execuţie echipamente pentru obţinere a biofertilizanţilor şi/sau bioinsecticidelor ecologice; – 2 modele experimentale de echipamente pentru obţinere a biofertilizanţilor şi/sau bioinsecticidelor; – Tehnologie de obţinere a biofertilizanţilor şi/sau bioinsecticidelor; – 2 rapoarte de experimentare tehnologie de obţinere a biofertilizanţilor şi/sau bioinsecticidelor; – 2 rapoarte demonstrare a utilităţii şi funcţionalităţii tehnologiei; – 2 cereri de brevet de invenţie. Rezultatele cercetărilor vor conduce la: – Obţinerea de noi substanţe ecologice biofertilizante şi/sau bioinsecticide, testate pentru determinarea eficienţei timp de 2 ani, la un partener producător în agricultura ecologică; – Creşterea productivităţii culturilor ecologice. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele proiectului se vor disemina prin: - Transferul documentaţiei de execuţie a echipamentelor /tehnologiei la operatorii economici interesaţi, fermieri, unităţi de cercetare şi societăţi comerciale, pentru care se vor organiza activităţi de demonstrare a tehnologiei; – Articol ştiinţific cotat ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – 4 articole ştiinţifice indexate BDI, Baze de Date Internaţionale; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Poster; – Fişă tehnică; – 2 participări la sesiuni de comunicări ştiinţifice şi prezentarea cercetărilor obţinute; – 2 simpozioane; – 2 vizite de lucru. Proiectul ADER 25.4.2: Tehnologii de valorificare superioară a deşeurilor ligno-celulozice din horticultură Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 - 2022 Bugetul estimat: 1.000.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.000.000│150.376│375.940│285.714│187.970│
│lei │ │ │ │ │
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Datorită schimbărilor climatice care afectează în ultimii ani şi ţara noastră, a apărut fenomenul de brume târzii, cu efect distrugător asupra viilor şi livezilor, ducând chiar la compromiterea integrală a producţiilor dintr-un an. Proiectul vine în sprijinul fermierilor prin realizarea a două tehnologii de valorificare a reziduurilor din horticultură: una de tabletizare pentru coarde, crengi, lăstari, frunze de viţă de vie şi pomi şi una pentru protecţia împotriva atacurilor brumelor târzii de primăvară. Noutatea este dată de abordarea îndreptată spre economia circulară, prin utilizarea unui reziduu, prin tabletizare, care poate fi utilizat şi pentru biochar, ce devine materie primă într-o altă tehnologie, cea de atenuare a efectelor brumei târzii - conceptul de "zero waste", închizându-se ciclul prin eliminarea pierderilor şi întoarcerea beneficiilor la locul de obţinere a produselor principale. Se vor determina tehnologiile potrivite pentru obţinerea de biocombustibili solizi din biomasă, se vor realiza, testa şi demonstra cele 2 tehnologii. Tabletele vor fi destinate pentru protecţia împotriva atacurilor brumelor târzii, prin generarea de căldură şi fum şi pentru obţinerea de energie, contribuind la independenţa energetică a fermierilor. Echipamentele vor fi realizate, verificate şi testate la unităţi de cercetare - dezvoltare pomicole şi viticole, vor fi implementate şi vor rămâne în dotarea uneia din unităţile de cercetare pomicole sau viticole parteneră. Rezultatele cercetărilor vor conduce la: - Valorificarea superioară a deşeurilor rezultate din activităţile de întreţinere a culturilor horticole; – Reducerea efectelor brumelor târzii de primăvară asupra culturilor. Rezultate scontate: - 2 studii prospective privind cele două tehnologii de valorificare a deşeurilor ligno-celulozice din horticultură; – 2 modele experimentale de echipamente de valorificare a deşeurilor ligno-celulozice; – 2 tehnologii de valorificare a biomasei ligno-celulozice din horticultură, un echipament de tabletizare care poate fi utilizat şi pentru biochar şi un echipament specializat pentru arderea tabletelor în vederea obţinerii perdelelor de protecţie împotriva brumei târzii; – 2 metodologii experimentare a celor două tehnologii; – 2 rapoarte de experimentare tehnologii; – 2 rapoarte de demonstrare a utilităţii tehnologiilor; – 2 cereri de brevet de invenţie. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele proiectului se vor disemina prin: - Transferul tehnologiilor de valorificare superioară a deşeurilor ligno-celulozice din horticultură sub formă de bioenergie la beneficiari, se va face către unităţi de cercetare, societăţi comerciale etc.; – Articol ştiinţific cotat ISI, Institutul pentru Ştiinţa Informării; – 4 articole ştiinţifice indexate BDI, Baza de Date Internaţională; – Pagină web cu informaţii privind rezultatele proiectului; – Poster pentru promovarea rezultatelor; – Fişă tehnică; – 2 participări la sesiuni de comunicări ştiinţifice şi prezentarea cercetărilor obţinute; – 2 simpozioane; – 2 vizite de lucru. Rezumat: La speciile pomicole sâmburoase, prun, cireş, infecţiile cu unele virusuri/fitoplasme sunt extrem de grave deoarece, pe lângă pagubele directe, pomii infectaţi reprezintă focare de infecţie pentru pomii sănătoşi din apropiere, livezile tinere fiind foarte expuse acestui risc. În contextul înfiinţării de noi livezi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - submăsura 4.1a, s-au realizat importuri masive de material de plantare care au accentuat riscurile introducerii unor virusuri/tulpini virale/fitoplasme care nu au fost identificate până în prezent în România. De exemplu, deşi România este endemică pentru virusul Plum pox, PPV, ţara noastră este printre puţinele din Europa unde tulpina PPV-M, cunoscută ca fiind cea mai agresivă, nu a fost identificată, motiv pentru care se impune o monitorizare riguroasă a noilor plantaţii înfiinţate cu material provenit din import, astfel încât să fie evitată o potenţială răspândire necontrolată a acestei tulpini, care ar agrava foarte mult situaţia existentă. Proiectul vizează evaluarea în ansamblu a stării fitovirale a unor noi plantaţii pomicole sâmburoase, prun, cireş, la nivel local, regional şi naţional care să permită elaborarea timpurie a unor măsuri coerente de limitare a impactului bolilor virotice în noile livezi, astfel încât acestea să contribuie la revigorarea pomiculturii româneşti şi la reducerea importurilor de fructe. În acest sens, vor fi monitorizate din punct de vedere fitovirotic un număr reprezentativ de noi plantaţii pomicole la nivel naţional utilizând pentru diagnosticul de precizie a agenţilor patogeni tehnici serologice, DAS-ELISA şi/sau moleculare, IC/RT-PCR - virusuri; Nested PCR - fitoplasme. În cazul depistării unor infecţii cu PPV în livezile de prun înfiinţate cu material săditor din import, se va efectua RT-PCR pe diferite regiuni genomice ale virusului, astfel încât să se poată identifica potenţiala prezenţă a suşei PPV-M. Rezultatele obţinute vor clarifica situaţia privind starea fitovirotică a noilor plantaţii de prun şi cireş la nivel naţional, rezultatele având o deosebită importanţă practică şi ştiinţifică. Rezultatele îşi găsesc utilitatea practică întrucât reprezintă elemente cheie în elaborarea măsurilor care să conducă la limitarea impactului bolilor virotice în noile livezi, bazate pe o situaţie concretă şi, astfel, la creşterea competitivităţii fermierilor. ----- 
