Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN NATIONAL din 9 septembrie 2004  de gestionare a deseurilor*)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

PLAN NATIONAL din 9 septembrie 2004 de gestionare a deseurilor*)

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 954 bis din 18 octombrie 2004

--------
    *)Aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 18 octombrie 2004


    INTRODUCERE
    Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor este elaborat în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu - Council Directive 75/442/EEC on waste, Council Directive 91/156 amending Directive 75/442/EEC on waste, Council Directive 91/689/EEC on hazardous waste, transpuse în legislaţia românească prin Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 426/2001.
    Elaborarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.
    Conform cerinţelor legislaţiei UE, documentele strategice naţionale de gestionare a deşeurilor cuprind doua componente principale, şi anume:
    - strategia de gestionare a deşeurilor - este cadrul care stabileşte obiectivele
României în domeniul gestionării deşeurilor;
    - planul naţional de gestionare a deşeurilor reprezintă planul de implementare a strategiei - conţine detalii referitoare la acţiunile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfăşurare a acestor acţiuni, inclusiv termene şi responsabilităţi.
    Pentru elaborarea strategiei şi a planului naţional de gestionare a deşeurilor sunt posibile doua modalităţi de abordare a aspectelor principale - abordarea "integrata" şi abordarea "tradiţionala", rezumate în tabelul de mai jos.

┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Abordare "integrata" │ Abordare "tradiţionala" │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Identificarea şi analizarea situaţiei│● Identificarea şi caracterizarea │
│existente, a condiţiilor şi a practici-│surselor şi cantităţilor de deşeuri │
│lor în domeniul gestionării deşeurilor │prezente şi prognozate, pe fluxuri │
│● Identificarea problemelor şi a defi- │specifice de deşeuri │
│cienţelor semnificative asociate prac- │● Identificarea metodelor şi activita-│
│ticilor existente de gestionare a deşe-│ţilor necesare pentru manipularea şi │
│urilor │eliminarea deşeurilor inventariate │
│● Definirea obiectivelor strategice │● Stabilirea capacităţilor, sistemelor│
│pentru şntregul sector de gestionare a │şi a altor resurse necesare pentru │
│deşeurilor │îndeplinirea activităţilor menţionate │
│● Identificarea şi evaluarea opţiunilor│anterior │
│disponibile pentru îndeplinirea obiec- │● Formularea unei strategii pentru │
│tivelor strategice │gestionarea deşeurilor identificate │
│● Alegerea variantei / variantelor op- │● Elaborarea unui plan detaliat pentru│
│time pe baza unei analize pluri-crite- │implementarea strategiei │
│riale │ │
│● Formularea unei strategii integrate │ │
│gestionarea deşeurilor │ │
│● Elaborarea unui plan detaliat pentru │ │
│implementarea strategiei │ │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


    Fiecare dintre modurile de abordare descrise anterior are avantajele şi dezavantajele sale. Abordarea "integrata", axata pe stabilirea obiectivelor strategice şi a acţiunilor necesare pentru îndeplinirea acestora, creează condiţiile pentru ca gestionarea deşeurilor sa se desfăşoare într-un cadru mai larg, mai logic şi mai coerent. In plus, experienţa europeană a demonstrat ca, deşi necesita timp şi costuri mai mari pentru elaborarea, planurile de gestionare a deşeurilor bazate pe abordarea "integrata" sunt mult mai realiste, mai uşor de pus în aplicare şi deci mult mai eficiente.
    Ţinând cont de aceste aspecte, factorii responsabili din România au considerat ca, pentru situaţia concretă în care se afla ţara noastră, modul de abordare "integrat" răspunde cel mai bine cerinţelor.
    Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001), Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor se aplica pentru toate tipurile de deşeuri solide şi lichide, după cum urmează:
    ● deşeuri municipale (menajere şi asimilabile din comerţ, instituţii şi servicii),
    ● nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti,
    ● deşeuri din construcţii şi demolări,
    ● deşeuri de producţie nepericuloase şi periculoase.
    Sunt exceptate de la prevederile prezentului Plan Naţional următoarele tipuri de deşeuri:
    ● deşeuri radioactive,
    ● roci şi deponii de sol, precum şi depozite de resurse minerale rezultate de la foraje, din prospecţiuni geologice şi operaţiuni de exploatare subterana a bogăţiilor subsolului (inclusiv din cariere de suprafaţa),
    ● carcasele de animale şi dejecţiile animaliere,
    ● efluenţii gazosi emisi în atmosfera,
    ● apele uzate,
    ● deşeurile de explozibili expiraţi.
    Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor se aproba prin Hotărâre de Guvern şi se revizuieşte o data la cinci ani.


                                    Partea I

    I.1. ROMĂNIA - PREZENTARE GENERALĂ:
    România este situată în partea de sud-est a Europei Centrale, în interiorul şi exteriorul arcului munţilor Carpaţi, pe cursul inferior al Dunării, cu ieşire la Marea Neagră, la o distanţă faţă de extremităţile continentului, ce variază între 1.050 km şi 2.800 km.

    Figura I.1. Poziţia geografică a României

    NOTĂ(CTCE)
    Figura I.1. Poziţia geografică a României se găseşte în Monitorul Oficial, nr. 954 bis, Partea I, din 18 noiembrie 2004, la pagina 33.

    Poziţia geografică şi lungimea frontierelor României sunt redate în tabelele I.1. şi I.2.

    Tabelul I.1. Poziţia geografică a României

┌─────────────────────────┬──────────┬─────────────────────┬──────────────────┐
│ Punctul extrem │Judeţul │Longitudine estică*1)│Latitudine nordică│
├──────┬──────────────────┼──────────┼─────────────────────┼──────────────────┤
│Nord │Satul Horodiştea │Botoşani │ 26°42'05" │ 48°15'06" │
├──────┼──────────────────┼──────────┼─────────────────────┼──────────────────┤
│Sud │Oraşul Zimnicea │Teleorman │ 25°23'32" │ 43°37'07" │
├──────┼──────────────────┼──────────┼─────────────────────┼──────────────────┤
│Est │Oraşul Sulina │Tulcea │ 29°41'24" │ 45°09'36" │
├──────┼──────────────────┼──────────┼─────────────────────┼──────────────────┤
│Vest │Comuna Beba Veche │Timiş │ 20°15'44" │ 46°07'27" │
└──────┴──────────────────┴──────────┴─────────────────────┴──────────────────┘
    *1)după Greenwich


    Tabelul I.2. Lungimea frontierelor României

┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Lungimea frontierelor (km) │
│ Graniţe ├─────────────┬────────────┬─────────────┬────────────┤
│ │ Totală │ Terestră │ Fluvială │ Maritimă │
├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│Total graniţă │ 3149,9 │ 1085,6 │ 1816,9 │ 247,4 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│Bulgaria │ 631,3 │ 139,1 │ 470,0 │ 22,2 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│Iugoslavia │ 546,4 │ 256,8 │ 289,6 │ - │
├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│Republica Moldova │ 681,3 │ - │ 681,3 │ - │
├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│Ucraina │ 649,4 │ 273,8 │ 343,9 │ 31,7 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│Ungaria │ 448,0 │ 415,9 │ 32,1 │ - │
├──────────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│Marea Neagră │ 193,5 │ - │ - │ 193,5 │
└──────────────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┴────────────┘
    Sursa: Strategia Protecţiei Mediului


    Suprafaţa României este de 238391 kmp, fiind a treisprezecea ţară din Europa ca întindere.

    I.1.1. Date de geografie fizică
    Relieful României se compune din trei trepte majore şi anume: cea înaltă a Munţilor Carpaţi (cel mai înalt vârf - Moldoveanu 2544 m), cea medie, care corespunde subcarpaţilor, dealurilor şi podişurilor şi cea joasă, a câmpiilor, luncilor şi Deltei Dunării (cea mai tânără unitate de relief, în continuă formare şi cu o altitudine medie de 0,52 m).
    Alături de Dunăre şi Marea Neagră, Munţii Carpaţi constituie elementul geografic fundamental pentru definirea teritorială a României. Aceştia sunt o bogăţie naturală de importanţă globală, care combină valoarea ecologică imensă cu bogăţia culturală şi diferite moduri de viaţă.
    Munţii Carpaţi sunt numiţi, pe bună dreptate, "coloana vertebrală" a spaţiului mioritic şi ocupă o suprafaţă de 66303 kmp, adică aproximativ 27,9% din suprafaţa ţării. Din cununa Carpaţilor, relieful coboară în trepte, dispuse aproape concentric. Cea mai mare parte a reliefului ţării se dezvoltă pe marea unitate structurală a orogenului carpatic, iar toate unităţile de relief de la exterior sunt constituite din sedimente de provenienţă carpatică, formarea lor fiind rezultatul evoluţiei lanţului carpatic.
    Clima României este temperat-continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest şi continental excesive dinspre nord-est. Precipitaţiile anuale scad în intensitate de la vest la est, cifrându-se de la 600 mm la 500 mm în Câmpia Română, la sub 400 mm în Dobrogea, în timp ce în zonele montane ating 1000-1400 mm.
    Flora este alcătuită din specii de plante care apar şi se dezvoltă spontan, precum şi specii care s-au înmulţit artificial în diferite regiuni. Vegetaţia este condiţionată de relief şi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de păduri de conifere (îndeosebi molid) şi păduri de fag. Pe culmile înalte se află pajişti alpine şi tufărişuri de jneapăn, ienupăr, afin şi altele. In regiunile de deal şi de podiş se întâlnesc păduri de foioase.
    Vegetaţia de stepă şi de silvostepă, care ocupă zonele cu deficit de umiditate din Podişul Dobrogei, Câmpia Română, Podişul Moldovei şi Câmpia de Vest, a fost în cea mai mare parte, înlocuită prin culturi agricole.
    Pădurile ocupă doar 26,7% din suprafaţa ţării.
    Fauna include majoritatea speciilor de animale care trăiesc în libertate, precum şi specii care au fost reproduse artificial într-o anumită regiune.
    Apele curgătoare ale României sunt dispuse radial, cele mai multe având izvoarele în Munţii Carpaţi, iar principalul colector al acestora este fluviul Dunărea, care străbate ţara în partea sudică pe o lungime de 1.075 km şi se varsă în Marea Neagră.
    Reţeaua hidrografică a României are aproape întreaga suprafaţă (97,8%) cuprinsă în bazinul fluviului Dunărea, cu excepţia unei părţi din râurile Dobrogei, care se varsă în Marea Neagră.
    Râurile interioare (4.864 inventariate şi codificate) au o lungime totală de 78.905 km. Lungimea principalelor cursuri de apă este prezentată în tabelul I.3.

    Tabelul I.3. Lungimea principalelor cursuri de apă de pe teritoriul României

┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│Denumirea cursului de apă│ Lungimea cursului de apă│Suprafaţa bazinului(kmp)│
│ │ (km) │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Dunăre │ 1075 │ 33250*1) │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Mureş │ 761 │ 27890 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Prut │ 742 │ 10990 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Olt │ 615 │ 24050 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Siret │ 559 │ 42890 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Ialomiţa │ 417 │ 10350 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Someş │ 376 │ 15740 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Argeş │ 350 │ 12550 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Jiu │ 339 │ 10080 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Buzău │ 302 │ 5264 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Dâmboviţa │ 286 │ 2824 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Bistriţa │ 283 │ 7039 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Jijia │ 275 │ 5757 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Târnava Mare │ 246 │ 6253 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Timiş │ 244 │ 5673 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Crişul Alb │ 234 │ 4240 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Vedea │ 224 │ 5430 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Moldova │ 213 │ 4299 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│Bârlad │ 207 │ 7220 │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
    *1) Fără afluenţii care formează bazine de ordinul 1.

    Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României, 2002

    Fluviul Dunărea şi Marea Neagră constituie ecosisteme distincte care, pe teritoriul aparţinând României, au o importanţă economică şi ecologică aparte.
    Dunărea este coloana de transport pe căile interioare de apă ale Europei. Prin canalele Dunăre - Marea Neagră şi Rin - Main - Dunăre se leagă două mări, Marea Nordului şi Marea Neagră, creând perspectiva creşterii traficului pe apă al mărfurilor pe teritoriul României. Dunărea este sursă de apă pentru diverse folosinţe, sursă de hrană (faună piscicolă) şi sursă de energie ieftină, prin hidrocentralele electrice de la Porţile de Fier I şi II.
    Marea Neagră este poarta României spre mări şi oceane, iar zona de litoral şi de platou continental oferă condiţii pentru valorificarea bogăţiilor subterane (petrol, gaze naturale), acvatice (fauna piscicolă) şi de pe uscat (turism, agrement).
    Canalul Dunăre-Marea Neagră, construit între 1975 şi 1984, leagă Dunărea (la sud de oraşul Cernavodă) cu Marea Neagră (la Agigea, la sud de Constanţa) şi scurtează drumul spre Constanţa cu aproape 400 km. Canalul, care poate fi utilizat în ambele sensuri, are o lungime de 64,2 km, o lăţime între 110 şi 140 de metri şi o adâncime între 7 şi 8,5 metri, şi poate primi nave cu un pescaj de până la 5,5 metri. O dată cu deschiderea pentru trafic în 1992 a canalului Main-Dunăre de pe teritoriul Germaniei a fost realizată legătura directă între Marea Neagră şi Marea Nordului (între porturile Constanţa şi Rotterdam).
    Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale (de diverse tipuri genetice), răspândite în toate unităţile majore de relief şi de origini variate, de la cele glaciare în zona muntoasă (lacul Mioarelor - Munţii Făgăraş la 2.282 m altitudine), la limanele fluvio-maritime (lacul Techirghiol la 1,5 m altitudine) şi lacuri antropice, construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic, pentru alimentare cu apă, irigaţii, piscicultura şi agrement.
    Apele minerale constituie o resursă regenerabilă, încă insuficient valorificată, deşi unele din ele sunt apreciate pe plan mondial prin calităţile lor. Din rezerva totală de ape minerale ce pot fi îmbuteliate, de 122 mii mc/zi, se valorifică circa 40%.
    Solul reprezintă formaţiunea naturală cea mai recentă de la suprafaţa litosferei; este format dintr-o succesiune de straturi care s-au format şi se formează permanent prin transformarea rocilor şi materialelor organice, sub acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici, în zona de contact a atmosferei cu litosfera.
    Cele mai fertile soluri sunt cernoziomurile din Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, Câmpia Transilvaniei, Dobrogea şi alte zone (26,7% din învelişul de sol).
    Din suprafaţa totală a ţării de 238.391 kmp, 62% reprezintă suprafaţa agricolă, 26,7% -pădurile, 3,7% - apele şi 7,3% - alte suprafeţe. Astfel, solurile agricole ocupă 14,8 milioane ha (0,65 ha/loc), cele arabile reprezintă 9,34 milioane ha (0,41 ha/loc), iar cele forestiere cea 6,7 milioane ha (0,3 ha/loc).
    Pentru desfăşurarea în bune condiţii a diferitelor activităţi economice care generează presiuni asupra mediului a fost necesară punerea la punct a unor instrumente de gestionare a capitalului natural care să răspundă unor cerinţe de protecţie şi asigurare a valorii ecologice. Astfel, au fost delimitate mai multe categorii de arii protejate: rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale, rezervaţii naturale, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii, parcuri naturale.

    Figura I.2. Harta fizică a României

    NOTĂ(CTCE)
    Figura I.2. Harta fizică a României se găseşte în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 36.

    Sursa: UNEP

    I.1.2. Date de geografie administrativă
    Din punct de vedere administrativ, România este organizată în 41 judeţe, cuprinde 265 municipii şi oraşe. Cele 40 de judeţe vor fi grupate în 7 regiuni, la care se adaugă municipiul Bucurestiul şi judeţul Ilfov care reprezintă a 8-a regiune. Acestea sunt prezentate în figura I.3.

    Figura I.3 Harta administrativă a României

    NOTĂ(CTCE)
    Figura I.3 Harta administrativă a României se găseşte în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 37.

    Sursa: Institutul Naţional de Statistica

    Populaţia României este de 21.794.793 locuitori (conform unor date preliminare de la recensământul din martie 2002).

    Tabel I.4. Evoluţia populaţiei pe ultimii 5 ani

┌────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ │ │ Populaţia pe medii │
│ │ ├────────────────────┬─────────────────┤
│ Anul │ Total │ Mediul urban │ Mediul rural │
├────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤
│ 1998 │ 22.502.803 │ 12.347.886 │ 10.154.917 │
├────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤
│ 1999 │ 22.458.022 │ 12.302.729 │ 10.155.293 │
├────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤
│ 2000 │ 22.435.205 │ 12.244.598 │ 10.190.607 │
├────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤
│ 2001 │ 22.408.393 │ 12.243.748 │ 10.164.645 │
├────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤
│ 2002 │ 21.794.793 │ 11.608.735 │ 10.186.058 │
└────────────┴──────────────────┴────────────────────┴─────────────────┘
    Sursa: Institutul Naţional de Statisitcă - Anuarele Statistice
1999 - 2002


    Densitatea populaţiei pe judeţe este reprezentată în figura I.4. La nivel naţional densitatea populaţiei este de 94 loc/kmp.

    Figura I.4. Densitatea populaţiei la nivelul anului 2001

    NOTĂ(CTCE)
    Figura I.4. - Densitatea populaţiei la nivelul anului 2001, se găseşte în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 38.

    Sursa: Prelucrare ICIM - date Anuarul Statistic al României - 2002

    Oraşele principale sunt: Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Galaţi, Craiova, Braşov, Ploieşti, Brăila.
    Cel mai mare oraş şi cel mai important centru politic, economic şi cultural-ştiinţific al ţării - municipiul Bucureşti - este împărţit în şase sectoare administrative. Oraşul are o suprafaţă de 228 kmp şi o populaţie de 1.996.814 locuitori, ceea ce înseamnă cea 11% din totalul populaţiei ţării.
    Porturile principale sunt:
    ● la Marea Neagră: Constanţa, cel mai mare port românesc şi de asemenea cel mai mare port la Marea Neagră, cu un trafic de peste 80 milioane tone pe an. Alte porturi la Marea Neagră sunt Mangalia (vechea colonie greacă Callatis, datând tot din secolul al Vl-lea î.e.n.) şi Sulina.
    ● la Dunăre: Moldova Nouă, Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa Călăraşi, Cernavodă, Hârşova, Macin, Brăila, Galaţi, Tulcea, Sulina.
    Aeroporturile principale sunt: Bucureşti-Otopeni cel mai important aeroport internaţional (deschis în 1970), situat la 18 km de Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Arad, Sibiu, Suceava, Bacău, Baia Mare, Caransebeş, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Târgu Mureş, Tulcea.

    I.1.3. Date de geografie economică
    Evoluţia principalului indicator macroeconomic, produsul intern brut (PIB), care reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor rezultate din procesele de producţie în cadrul economiei naţionale pentru a fi consumate, investite, stocate sau exportate, este prezentată în figura I.5.
    Această evoluţie a produsului intern brut a fost estimată în condiţii comparabile din punct de vedere metodologic. In acest sens, pentru perioada 1999-2002, indicii de volum au avut ca an de bază anul 1998, acesta fiind primul an pentru care s-a calculat produsul intern brut pe baza metodologiei SEC 1995*1).
---------
    *1) Începând cu anul 1989 conturile naţionale ale României au fost elaborate pe baza metodologiei Sistemului European de Conturi Economice Integrate 1979 (SEC 1979). Din anul 1998 s-a trecut la utilizarea noului Sistem European de Conturi 1995 (SEC 1995). Datele pentru anul 1998 au fost elaborate conform principiilor metodologice ale celor două sisteme (SEC 1979 şi SEC 1995), asigurându-se astfel un an de legătură între cele două versiuni ale SEC. Începând cu anul 1999, calculul s-a realizat numai pe baza cerinţelor metodologice ale SEC 1995.

    Figura I.5. Indicii produsului intern brut în perioada 1996-2001

    Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României, 2002

    Figura I.6. Ponderea valorii adăugate brute în PIB (comparaţie 2001 -2002)

    Sursa: Institutul Naţional de Statistica

    NOTĂ(CTCE)
    Figura I.5. şi Figura I.6. se găsesc în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 39.

    Figura I.7. Evoluţia PIB-ului, exportului şi importului de bunuri în ultimii 5 ani (1997=100%)

    Sursa: Prelucrare ICIM - date de la Institutul Naţional de Statistică

    Evoluţia producţiei industriale a înregistrat fluctuaţii importante. Producţia industrială în anul 2001 a înregistrat o scădere cu 7,1 % faţă de 1997, declinul fiind determinat de subutilizarea multor întreprinderi şi de existenţa unor disponibilizări masive, precum şi de reducerea cererii. Scăderea producţiei industriale a avut loc în toate cele trei sectoare (în industria extractivă cu 18,3 %, în sectorul energiei electrice şi termice, gaze şi apă cu 21,6 %, iar în industria prelucrătoare cu 6,0 %).

    Figura I.8. Structura producţiei industriei prelucrătoare în anul 2001

    Sursa: Institutul Naţional de Statistica

    NOTĂ(CTCE)
    Figura I.7. şi Figura I.8. se găsesc în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 40.

    Strategia economică a României pe termen mediu, precum şi Planul de acţiune al Programului de guvernare în perioada 2001-2004, evidenţiază necesitatea dezvoltării sectorului energetic în condiţiile dezvoltării durabile. Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic înseamnă în mod esenţial satisfacerea necesarului de energie la un preţ competitiv, în condiţii de calitate, de siguranţă în alimentare şi de utilizare eficientă a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului.
    In contextul energetic naţional, dezvoltarea durabilă implică satisfacerea cererilor de energie, nu prin creşterea furnizării acesteia (cu excepţia energiilor regenerabile), ci prin reducerea consumului, prin perfecţionarea tehnologiilor, prin restructurarea economiei şi prin schimbarea mentalităţii privind utilizarea eficientă a energiei.
    Producerea de energie electrică având la bază materiile fosile şi minerale constituie un important factor de diminuare a resurselor neregenerabile iar combustia cărbunelui, a gazelor naturale şi a petrolului duc la emisia în atmosferă de substanţe poluante (pulberi, oxizi de sulf, oxizi de azot, dioxid de carbon etc).

    Figura I.9. Resurse de energie primara pentru anul 2002

    NOTĂ(CTCE)
    Figura I.9. Resurse de energie primară pentru anul 2002, se găseşte în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 41.

    Sursa: Institutul Naţional de Statistica

    Pentru perioada 2001-2004, totalul resurselor energetice primare necesare acoperirii cererii de energie se estimează a fi cuprins între 64,7 şi 71,5 milioane tcc.
    România are un grad ridicat de dependenţă de importurile de resurse energetice, între care 30% la gaze naturale şi 54% la petrol, situaţie care tinde să se accentueze datorită procesului de epuizare a rezervelor autohtone de hidrocarburi. Pentru acoperirea consumului intern de resurse energetice, importurile vor ajunge în 2004 la 6 miliarde mc gaze naturale şi la 1,4 milioane tone păcură pentru termocentrale.
    Agricultura, prin particularităţile sale (utilizarea solului, întreţinerea proceselor biologice naturale), reprezintă una din activităţile economice de o importanţă majoră în România.
    Suprafaţa agricolă a ţării a crescut în anul 2001 cu 0,43 % faţă de anul 1996. In schimb, în aceeaşi perioadă a scăzut suprafaţa pădurilor cu 1,22 %, a drumurilor şi căilor ferate cu 1,77 % şi a apelor 1,08%. Alte suprafeţe (în general terenurile neproductive) au crescut cu 8,89 %.
    Analizând evoluţia repartiţiei terenurilor agricole, pe tipuri de folosinţe, în anii 1996-2001 se constată că suprafaţa terenurilor arabile se menţine la cea 63 % din totalul suprafeţei agricole, iar restul se repartizează între păşuni (cea 23 %), fâneţe (cea 10 %), vii (1,8 %) şi livezi (1,7 %).
    In mediul rural, agricultura reprezintă activitatea economică predominantă, ocupând peste 70% din forţa de muncă. Ea este singura ramură a economiei româneşti în care predomină persoanele în vârstă. Aproape 52 % din populaţia ocupată în agricultură avea, în anul 2001, 50 de ani şi peste, iar cca. 23 % 65 de ani şi peste. Doar 28 % din populaţia ocupată în agricultură erau tineri sub 35 de ani. Forţa de muncă în agricultură de sub 40 de ani ar fi suficientă pentru exploataţii de dimensiuni optime cu dotare corespunzătoare. Ca urmare a predominanţei persoanelor în vârstă în sectorul agricol, climatul general este mai puţin receptiv la inovare.
    Sectorul transporturilor a fost şi rămâne în continuare un important consumator de energie (hidrocarburi şi energie electrică).
    In prezent se fac eforturi importante pentru realizarea de noi autostrăzi şi pentru înzestrarea transportului urban, cu noi vehicule.
    Liniile de cale ferată în exploatare au fost la sfârşitul anului 2001 de 11.015 km faţă de 11.385 km în 1996.
    Situaţia drumurilor publice la sfârşitul anului 2001 este prezentată în tabelul I.5.

    Tabelul I.5. Drumurile publice

┌─────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┐
│Tip drumuri │ l996 │ l997 │ l998 │ l999 │ 2000 │ 2001│
├─────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│Drumuri publice - total (km) │73.160 │73.161 │73.260 │73.435 │78.479 │78.492│
├─────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│Modernizate │17.716 │l7.813 │l8.031 │l8.084 │l9.418 │l9.868│
├─────────────────────────────┼───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┤
│Din total drumuri publice: │ │
├─────────────────────────────┼───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┤
│Drumuri naţionale │14.683 │14.683 │14.683 │14.685 │14.824 │14.822│
├─────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│Drumuri judeţene şi comunale │58.477 │58.478 │58.577 │58.750 │63.655 │63.670│
├─────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┤
│Densitatea drumurilor publice│ │ │ │ │ │ │
│pe 100 kmp teritoriu │30,7 │30,7 │30,7 │30,8 │32,9 │32,9 │
└─────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┘
    Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României,
2002


    Construcţiile au înregistrat o scădere până în anul 1996 după care se observă o evoluţie net ascendentă până în anul 2001. Astfel, sumele investite în lucrările de construcţii la nivelul anului 2001, au crescut de 8 ori faţă de anul 1996 şi de 3 ori faţă de 1998.

    Figura I.10. Lucrările de construcţii, după modul de execuţie pentru anul 2001

    NOTĂ(CTCE)
    Figura I.10. Lucrările de contrucţii, după modul de execuţie pentru anul 2001, se găseşte în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 42.

    Sursa: Institutul Naţional de Statistică

    Creşterea cea mai mare s-a înregistrat în anul 2001 faţă de 1998, în cadrul formei de proprietate majoritar privată, de circa patru ori, faţă de cea majoritar de stat unde creşterea a fost de două ori, la nivelul aceluiaşi an.
    Principalele puncte turistice din România sunt: capitala ţării - Bucureşti, litoralul Mării Negre cu staţiunile sale, Delta Dunării, Munţii Carpaţi, în special Valea Prahovei şi Poiana Braşov (zonele montane cele mai frecventate), Bucovina (situată în nordul Moldovei) cu vestitele mănăstiri şi biserici, ale căror picturi exterioare (datând din secolul XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramureş, sudul Transilvaniei, incluzând ţinutul Haţeg şi zonele înconjurătoare (leagănul civilizaţiei dacice) şi nordul Olteniei.

    Figura I.11. Evoluţia înnoptărilor în structurile de cazare turistică

    Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României - 2002

    Reţeaua de cazare a turiştilor, existentă, are 3.266 de unităţi de cazare, având o capacitate existentă de 277.047 locuri. Dintre ele sunt 829 de hoteluri, cu un total de 157.703 locuri de cazare. Capacitatea de cazare a turiştilor, în funcţiune, este de 51.882 locuri (mii locuri-zile), din care 34.339 în hoteluri (mii locuri-zile). Privatizarea unităţilor şi a serviciilor din turism este în plină desfăşurare.
    Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe forme de proprietate, în anul 2001 se prezintă în figura I.12.

    Figura I.12. Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe forme de proprietate pentru anul 2001

    Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României, 2002

    NOTĂ(CTCE)
    Figura I.11. şi Figura I.12. se găsesc în Monitorul Oficial al României, nr. 954 bis din 18.10.2004, Partea I, la pag. 43.

    I.1.4. Surse de date privind generarea şi gestionarea deşeurilor

    Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor a fost realizat pe baza datelor şi informaţiilor existente, principalele surse de date fiind prezentate succint în cele ce urmează.
    Începând cu anul 1993 a fost creată, în urma unui contract între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare privind Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti, baza de date privind generarea şi gestionarea deşeurilor la nivel naţional. Datele se referă atât la deşeurile industriale, cât şi la deşeurile municipale.
    Din 1999, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantităţile de deşeuri s-a făcut în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 155/1999; acastă hotărâre a introdus obligativitatea agenţilor economici de a-şi ţine evidenţa deşeurilor, de a le raporta la cererea autorităţilor judeţene de mediu (APM) şi de a le clasifica conform cerinţelor europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor). În anul 2002 această hotărâre a fost abrogată prin Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO 659/05.09.2002), care a introdus totodată noua Listă de deşeuri, inclusiv deşeurile periculoase. De asemenea, România raportează date privind deşeurile din 1995 către sistemul de raportare la EUROSTAT şi la Agenţia Europeană de Mediu (prin reţeaua EIONET).
    Cantităţile de deşeuri generate au variat semnificativ de la un an la altul (vezi tabelul I.6.), din motive cum ar fi:
    ● modificările survenite în activităţile companiilor industriale şi de prestări servicii;
    ● înregistrarea sau neînregistrarea ca deşeu a sterilului de la excavarea minereurilor;
    ● modul de evaluare a cantităţii de către fiecare generator (cântărire sau estimare);
    ● conştientizarea diferită de către generatorii de deşeuri a importanţei activităţii de colectare şi raportare a datelor;
    ● controlul diferit, din partea autorităţilor de mediu locale, privind îndeplinirea obligaţiilor legale de colectare şi raportare a datelor de către generatorii de deşeuri;
    ● modificarea periodică chestionarelor de anchetă în vederea îmbunătăţirii acestora (în 2000 şi 2002).

    Tabel I.6. Generarea deşeurilor la nivel naţional (exclusiv steril minier)

┌──────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│ Parametru │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ 2001 │ 2002 │
│──────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Cantitatea totală de │ 48,00 │ 42,66 │ 42,68 │ 33,26 │ 41,22 │ 34,08 │
│deşeuri (mil.tone) │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘


    Pentru următorii ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor îşi propune să îmbunătăţească modul de raportare, colectare şi prelucrare a datelor printr-o strânsă colaborare cu ICIM şi Institutul Naţional de Statistică.

    I.2. PRINCIPII ŞI OBIECTIVE STRATEGICE

    Principiile de bază ale politicii de mediu a României sunt stabilite în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.
    Principalele principii care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enunţate în cele ce urmează:
    Principiul protecţiei resurselor primare este formulat în contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabilă" şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.
    Principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC ("Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive"), stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.
    Principiul prevenirii stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei care trebuie acordată: evitarea apariţiei, minimizarea cantităţilor, tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu.
    Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului, stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestora.
    Principiul substituţiei stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.
    Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate pe cât posibil pe teritoriul naţional şi cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este acceptat numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor privind comerţul internaţional cu deşeuri.
    Principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.
    Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.
    Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor a fost elaborat pentru perioada 2003 - 2013. In conformitate cu prevederile articolului 8(1) alin.7 din OUG 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001) Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor va fi revizuit periodic avându-se în vedere progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului, fără să se depăşească, însă, 5 ani.
    Având în vedere perioada pentru care a fost elaborat, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu,. Totuşi, se regăsesc şi acţiuni cu termene mai îndepărtate, ca de exemplu anul 2020. Acestea au fost păstrate întrucât la elaborarea planului s-a avut în vedere şi o viziune pe termen lung ce derivă din implementarea anumitor directive cum ar fi depozitarea, incinerarea, etc, avându-se în vedere conştientizarea factorilor de decizie şi a factorilor interesaţi asupra necesităţii continuării implementării legislaţiei naţionale şi europene.
    Obiectivele strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, precum şi măsurile necesare în următorii 10 de ani, în domeniul gestionării deşeurilor, sunt prezentate sintetic în tabelele I.7 - I.10, după cum urmează:

    Tabelul I.7. Obiective şi ţinte generale pentru gestionarea deşeurilor
    Tabelul I.8. Obiective şi ţinte specifice privind gestionarea anumitor fluxuri de deşeuri
    Tabelul I.9. Obiective şi ţinte generale pentru gestionarea deşeurilor periculoase
    Tabelul I.10. Obiective şi ţinte pentru gestionarea anumitor fluxuri de deşeuri periculoase


    Tabelul I.7. Obiective şi ţinte generale pentru gestionarea deşeurilor


┌────────────────────────┬─────────────────────────────┬──────────────────────────────┬────────────────┐
│Domeniul / Activitatea │ Obiective principale │ Obiective subsidiare │ Ţinte │
├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│1.Politica şi cadrul le-│1.1.Armonizarea politicii şi │1.1.1.Crearea cadrului legis- │Definitivarea │
│gislativ │legislaţiei naţionale în do- │lativ adecvat pentru întreg │întregului cadru│
│ │meniul gestionării deşeurilor│sistemul de gestionare a deşe-│legislativ. │
│ │cu politicile şi prevederile │urilor cu specificarea clara a│Termen: 2007 │
│ │legislative europene, precum │tuturor "pârtilor implicate │ │
│ │şi cu prevederile acordurilor│(asociaţii profesionale, pa- │ │
│ │şi convenţilor internaţionale│tronale,ONG-uri, sindicate,so-│ │
│ │la care România este parte │cietatea civilă etc.)",respon-│ │
│ │ │sabilităţilor şi obligaţiilor │ │
│ │ │acestora │ │
│ ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │1.2. Integrarea problematicii│1.2.1.Corelarea politicii şi a│Termen:Permanent│
│ │de gestionare a deşeurilor în│actelor normative interne cu │ │
│ │politicile sectoriale şi de │prevederile legislative euro- │ │
│ │companie. │pene şi internaţionale în do- │ │
│ │ │meniul gestiunii deşeurilor │ │
│ │ │(completarea şi corelarea cu │ │
│ │ │viitoarele acte legislative │ │
│ │ │internaţionale/europene) │ │
│ ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │1.3. Creşterea eficientei de │1.3.1.Creşterea ponderii acor-│ │
│ │aplicare a legislaţiei în do-│date aplicării legislaţiei şi │Termen:Permanent│
│ │meniul gestiunii deşeurilor. │controlului acesteia în cadrul│ │
│ │ │activităţii organelor de mediu│ │
│ │ │cu atribuţii în domeniul de- │ │
│ │ │şeurilor │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │1.3.2.Întărirea capacităţii │Termen:Permanent│
│ │ │instituţionale │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │1.3.3.Încurajarea iniţiativei │Privatizarea a │
│ │ │private în domeniul gestionă- │70% din servici-│
│ │ │rii deşeurilor │ile de gestiune │
│ │ │ │a deşeurilor │
│ │ │ │Termen 2007 │
├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│2. Aspecte instituţiona-│2.1.Adaptarea şi dezvoltarea │2.1.1.Crearea condiţiilor pen-│Modificarea Re- │
│le şi oganizatorice │cadrului instituţional şi or-│tru eficientizarea structuri- │gulamentului de │
│ │ganizatoric în vederea înde- │lor instituţionale şi a siste-│Organizare şi │
│ │plinirii cerinţelor naţionale│melor aferente activităţilor │Funcţionare al │
│ │şi compatibilizarea cu struc-│de gestionare a deşeurilor. │APM-urilor │
│ │turile europene. │ │Termen: 2004 │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │2.1.2.Întărirea capacităţii │ │
│ │ │administrative a instituţiilor│Termen:Permanent│
│ │ │guvernamentale la toate nive- │ │
│ │ │lele (naţional, regional, ju- │ │
│ │ │deţean, local) cu competente │ │
│ │ │si responsabilităţi în aplica-│ │
│ │ │rea legislaţiei │ │
├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│3. Resursele umane │3.1. Asigurarea resurselor │3.1.1.Asigurarea de personal │ │
│ │umane ca număr şi pregătire │suficient şi bine pregătit │Termen: 2007 │
│ │profesională │profesional şi dotări cores- │ │
│ │ │punzătoare la toate nivelele, │ │
│ │ │atât în sectorul public, cat │ │
│ │ │si în sectorul privat. │ │
├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│4. Finanţarea sistemului│4.1. Crearea şi utilizarea de│4.1.1.Stimularea creării şi │ │
│de gestionare a deşeu- │sisteme şi mecanisme econo- │dezvoltării unei pieţe viabile│Termen:Permanent│
│rilor │mico-financiare pentru gesti-│de deşeuri reciclabile │ │
│ │onarea deşeurilor în condiţi-├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ile respectării principiilor │4.1.2.Optimizarea utilizării │ │
│ │generale, cu precădere a │tuturor fondurilor disponibile│Termen:Permanent│
│ │principiului "poluatorul plă-│(fondul de mediu, fonduri pri-│ │
│ │teşte" │vate, fonduri structurale, │ │
│ │ │etc) pentru cheltuieli de ca- │ │
│ │ │pital în domeniul gestionării │ │
│ │ │deşeurilor │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │4.1.3.Îmbunătăţirea mecanis- │ │
│ │ │melor economico-financiare │Termen: 2007 │
│ │ │pentru gestionarea deşeurilor │ │
│ │ │municipale (calculare taxe, │ │
│ │ │programe naţionale speciale de│ │
│ │ │la buget) │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │4.1.4.Îmbunătăţirea mecanisme-│ │
│ │ │lor economico-financiare pen- │Termen: 2007 │
│ │ │tru gestionarea deşeurilor in-│ │
│ │ │dustriale (deşeuri rezultate │ │
│ │ │direct din activităţi indus- │ │
│ │ │triale), inclusiv a celor in- │ │
│ │ │dustriale periculoase. │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │4.1.5.Crearea şi susţinerea │ │
│ │ │unor mecanisme economico-fi- │Termen: 2007 │
│ │ │nanciare adecvate pentru ges- │ │
│ │ │tionarea fluxurilor de deşeuri│ │
│ │ │speciale: acumulatori şi bate-│ │
│ │ │rii, uleiuri uzate, anvelope │ │
│ │ │uzate, ambalaje, electrice şi │ │
│ │ │electronice, vehicule scoase │ │
│ │ │din uz etc. (sisteme depozit, │ │
│ │ │responsabilizarea producăto- │ │
│ │ │rului, mecanisme de eco-finan-│ │
│ │ │tare) │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │4.1.6.Utilizarea completa şi │ │
│ │ │eficienta a fondurilor naţio- │Termen:Permanent│
│ │ │nale şi internaţionale dispo- │ │
│ │ │nibile (ISPA, etc) │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │4.1.7.Finanţarea sistemului │ │
│ │ │naţional de monitorizare în │Termen:Permanent│
│ │ │domeniul gestionării deşeu- │ │
│ │ │rilor │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │4.1.8.Finanţarea securizării │ │
│ │ │intermediare şi a reabilitării│Termen:Permanent│
│ │ │finale a zonelor contaminate │ │
│ │ │orfane │ │
├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│5. Conştientizarea păr- │5.1.Promovarea unui sistem de│5.1.1.Intensificarea comunică-│ │
│ţilor implicate │informare, conştientizare şi │rii între toate părţile impli-│Termen:Permanent│
│ │motivare implicate pentru │câte │ │
│ │toate părţile implicate │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │5.1.2.Organizarea şi susţine- │ │
│ │ │rea de programe de educare şi │Termen:Permanent│
│ │ │conştientizare a populaţiei, │ │
│ │ │de către toate părţile impli- │ │
│ │ │câte (autorităţi publice cen- │ │
│ │ │trale şi locale, societăţi co-│ │
│ │ │merciale, ONG-uri, instituţii │ │
│ │ │publice, etc.) │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │5.1.3.Stimularea agenţilor │ │
│ │ │economici ce finanţează acţi- │Termen: 2005 │
│ │ │uni de educare şi conştienti- │ │
│ │ │zare a populaţiei, prin dedu- │ │
│ │ │ceri din sumele datorate la │ │
│ │ │Fondul pentru Mediu │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │5.1.4.Elaborarea de ghiduri │ │
│ │ │legislative şi documente in- │Termen: 2005 │
│ │ │formative │ │
├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│6. Colectarea şi rapor- │6.1.Obţinerea de date şi in- │6.1.1.Îmbunătăţirea sistemului│ │
│tarea de date şi infor- │formaţii complete şi corecte,│naţional de colectare, prelu- │Termen: 2006 │
│maţii privind gestiona- │care sa corespundă cerinţelor│crare şi analizare a datelor │ │
│rea deşeurilor │de raportare la nivel naţio- │si informaţiilor privind ges- │ │
│ │nal şi european │tionarea deşeurilor │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │6.1.2.Îmbunătăţirea sistemului│ │
│ │ │de raportare la nivel european│Termen:Permanent│
│ │ │european şi internaţional a │ │
│ │ │datelor privind gestiunea de- │ │
│ │ │şeurilor │ │
├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│7. Prevenirea generării │7.1.Maximizarea prevenirii │7.1.1.Promovarea şi aplicarea │ │
│deşeurilor │generării deşeurilor │principiului prevenirii în │Termen:Permanent│
│ │ │industrie │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │7.1.2.Promovarea şi aplicarea │ │
│ │ │principiului prevenirii la │Termen:Permanent│
│ │ │consumator │ │
├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│8. Valorificarea poten- │8.1. Exploatarea tuturor po- │8.1.1.Dezvoltarea pieţii pen- │ │
│ţialului util din deşe- │sibilităţilor de natura teh- │tru materiile prime secundare │Termen:Permanent│
│uri │nica şi economică privind │şi susţinerea promovării utili│ │
│ │valorificarea deşeurilor │zării produselor obţinute din │ │
│ │ │materiale reciclate │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │8.1.2. Decuplarea generării │ │
│ │ │deşeurilor de creşterea econo-│2013 │
│ │ │mica şi realizarea unei redu- │ │
│ │ │ceri globale a volumului de │ │
│ │ │deşeuri │ │
│ ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │8.2.Dezvoltarea activităţilor│8.2.1.Promovarea prioritara a │Valorificarea a │
│ │de valorificare materială şi │valorificării materiale în mă-│circa 10% din │
│ │energetica │sura posibilităţilor tehnice │deşeuri menajere│
│ │ │si economice în condiţii de │31 dec. 2010 │
│ │ │siguranţa pentru sănătatea po-│ │
│ │ │pulaţiei şi mediu │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │8.2.2.Promovarea valorificării│Valorificarea │
│ │ │energetice în instalaţii cu │energetică a │
│ │ │randament energetic ridicat în│circa 10% din │
│ │ │cazul în care valorificarea │deşeurile muni- │
│ │ │materială nu este fezabila din│cipale: 2020 │
│ │ │punct de vedere tehnico-econo-│Conformarea cu │
│ │ │mic, beneficiul energetic re- │Directiva UE a │
│ │ │zultat în urma incinerării │tuturor instala-│
│ │ │este pozitiv şi exista posibi-│ţiilor de inci- │
│ │ │litatea utilizării eficiente a│nerare a deşeu- │
│ │ │energiei rezultate │proprii: 2007 │
│ │ │ │Conformarea cu │
│ │ │ │Directiva UE a │
│ │ │ │instalaţiilor de│
│ │ │ │co-incinerare: │
│ │ │ │2007 │
├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│9. Colectarea şi trans- │9.1. Asigurarea deservirii │9.1.1.Extinderea sistemelor de│Colectarea a │
│portul deşeurilor │unui număr cât mai mare de │colectare a deşeurilor în me- │84% din deşeuri-│
│ │generatori de deşeuri de că- │diul urban şi rural │le municipale │
│ │tre sistemele de colectare │ │generate: 2013 │
│ │si transport a deşeurilor ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │9.1.2.Optimizarea schemelor de│Termen:Permanent│
│ ├─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │9.2. Asigurarea celor mai │9.2.1.Stabilirea unor princi- │ │
│ │bune opţiuni pentru colecta- │pii şi cerinţe unitare care sa│Termen: 2007 │
│ │rea şi transportul deşeurilor│stea la baza funcţionarii tu- │ │
│ │în vederea unei cât mai efi- │turor companiilor de salubri- │ │
│ │ciente valorificări şi elimi-│tate │ │
│ │nări a deşeurilor ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │9.2.2.Separarea fluxurilor de │ │
│ │ │deşeuri periculoase de cele │2004-2017 │
│ │ │nepericuloase │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │9.2.3.Introducerea şi extinde-│ │
│ │ │rea colectării selective la │2004-2017 │
│ │ │sursa a deşeurilor │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │9.2.4.Controlul activităţii de│ │
│ │ │transport deşeuri pe plan │ │
│ │ │intern: │ │
│ │ │întărirea capacităţii institu-│ │
│ │ │ţionale de control; │începand cu 2004│
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │9.2.5.Eficientizarea controlu-│ │
│ │ │lui activităţii de transport │ │
│ │ │deşeuri peste frontiera: │ │
│ │ │- stabilirea cadrului legal si│ │
│ │ │instituţional care sa permită │2004-2007 │
│ │ │aplicarea directa a Regulamen-│ │
│ │ │tului 259/93/CEE; │ │
│ │ │- stabilirea autorităţii com- │ │
│ │ │petente; │ │
│ │ │- întărirea capacităţii insti-│ │
│ │ │tuţionale de control; │2004-2007 │
│ │ │- implementarea Regulamentului│ │
│ │ │259/93/CEE. │2004-2007 │
│ │ │ │începând cu 2007│
├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│10. Tratarea deşeurilor │10.1. Promovarea tratării de-│10.1.1.Încurajarea tratării │ │
│ │şeurilor în vederea asigură- │deşeurilor în vederea: │Termen:Permanent│
│ │rii unui management ecologic │- valorificării │ │
│ │raţional │- facilitării manipulării │ │
│ │ │- diminuării caracterului │ │
│ │ │periculos │ │
│ │ │- diminuării cantităţilor de │ │
│ │ │deşeuri eliminate final în │ │
│ │ │condiţii de siguranţa pentru │ │
│ │ │sănătatea populaţiei şi mediu │ │
├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│11. Eliminarea deşeuri- │11.1. Eliminarea deşeurilor │11.1.1. Asigurarea capacităţi-│Construirea a │
│lor │în conformitate cu cerinţele │lor necesare pentru eliminarea│circa 50 depozi-│
│ │legislaţiei în domeniul ges- │deşeurilor prin promovarea cu │te clasa b) de │
│ │tiunii deşeurilor în scopul │prioritate a instalaţiilor de │capacitate medie│
│ │protejării sănătăţii popula- │eliminare la nivel zonal. │de 100.000 t/an │
│ │laţiei şi a mediului │ │si maximum 15 │
│ │ │ │depozite clasa │
│ │ │ │b) de capacitate│
│ │ │ │medie de 50.000 │
│ │ │ │t/an pana în │
│ │ │ │2017 │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │11.1.2. Închiderea depozitelor│ │
│ │ │de deşeuri neconforme cu ce- │Termen:Etapizat │
│ │ │rinţele UE │până în 2017 │
├────────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────┤
│12. Cercetare-dezvoltare│12.1.Încurajarea şi susţine- │12.1.1.Adaptarea la condiţiile│Termen:Permanent│
│ │rea cercetării romaneşti în │locale a unor tehnologii cura-│ │
│ │domeniul gestionării integra-│te de producţie. │ │
│ │te a deşeurilor. ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │12.1.2. Elaborarea de tehno- │ │
│ │ │logii noi pentru neutralizarea│Termen:Permanent│
│ │ │si eliminarea deşeurilor peri-│ │
│ │ │culoase. │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │12.1.3.Creşterea disponibili- │ │
│ │ │tăţii pentru dezvoltarea de │Termen:Permanent│
│ │ │noi soluţii pentru prevenire, │ │
│ │ │minimizare, reciclare şi eli- │ │
│ │ │minare a acestora. │ │
│ │ ├──────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │12.1.4. Diseminarea informaţi-│ │
│ │ │ilor privind noi soluţii pre- │Termen:Permanent│
│ │ │cum şi noi tehnologii │ │
└────────────────────────┴─────────────────────────────┴──────────────────────────────┴────────────────┘


    Tabelul I.8. Obiective şi ţinte specifice anumitor fluxuri de deşeuri


┌─────────────────────┬──────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│Categoria de deşeuri │ Sub-categoria │ Obiective │ Ţinte │
├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│1. Deşeuri din agri- │1.1.Deşeuri vegetale, │1.1.1. Eficientizarea controlului│Termen: 2010 │
│cultura, creşterea │dejecţii, rumeguş, │privind depozitarea deşeurilor │ │
│animalelor, silvi- │deşeuri de la │netratate │ │
│cultura şi industria │industrializarea ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│lemnului, industria │lemnului │1.1.2.Încurajarea valorificării │Valorificarea materială │
│alimentară │ │prin procedee aerobe şi anaerobe │sau energetica a circa │
│ │ │ │50% din deşeurile bio- │
│ │ │ │degradabile pana în │
│ │ │ │2013 │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │1.1.3. Susţinerea valorificării │Valorificarea energeti- │
│ │ │energetice acolo unde recuperarea│că a 50% din cantitatea │
│ │ │materială nu este tehnico-econo- │de rumeguş pana în 2013 │
│ │ │mic fezabila, în condiţii de si- │ │
│ │ │guranţa pentru sănătatea popula- │ │
│ │ │ţiei şi mediu. │ │
├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│2. Deşeuri de la │2.1. Zgura, cenuşa de │2.1.1. Susţinerea valorificării │Valorificarea în con- │
│producerea energiei │vatra, cenuşa zbură- │materiale şi energetice │strucţii a 30% din ce- │
│termice şi electrice,│toare şi gipsul de la │ │nuşa zburătoare şi gip- │
│incinerare şi co- │centrale termoelec- │ │sul rezultat de la ter- │
│incinerare │trice │ │mocentrale pana în 2015 │
│ ├──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │2.2. Zgura, cenuşa de │2.2.1.Tratare înaintea depozita- │Tratarea tuturor cânţi- │
│ │vatră, cenusa zbură- │rii în cazul în care recuperarea │tăţilor de zgura,cenuse │
│ │toare, gips de la in- │nu este posibila │şi gips pana în 2017 │
│ │stalaţii de incinerare│ │ │
│ │si co-incinerare │ │ │
├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│3. Deşeuri din con- │3.1. Deşeuri din │3.1.1. Susţinerea reutilizarii si│Recuperarea şi valori- │
│strucţii şi demolări │construcţii şi │reciclării deşeurilor din con- │ficarea materială si/ │
│ │demolări (contaminate │strucţii şi demolări necontami- │sau energetica a deşeu- │
│ │şi necontaminate) │nate │rilor rezultate din de- │
│ │ │ │molări │
│ │ │ │- responsabilitatea │
│ │ │ │industriei - │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │3.1.2.Tratarea deşeurilor conta- │Dezvoltarea unor faci- │
│ │ │minate din construcţii şi demo- │lităţi de tratare prin │
│ │ │lări în vederea recuperării sau │inertizare a tuturor │
│ │ │eliminării │deşeurilor contaminate │
│ │ │ │ezultate din demolări/ │
│ │ │ │construcţii (responsa- │
│ │ │ │bilitatea industriei) │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │3.1.3. Dezvoltarea sistemului de │(responsabilitatea │
│ │ │facilităţi în vederea eliminării │industriei) │
│ │ │corespunzătoare │ │
│ ├──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │3.2.Deşeuri din │3.2.1.Reutilizarea şi reciclarea,│Implementarea practici- │
│ │excavarea solurilor │în măsura în care acestea nu sunt│lor de refolosire şi │
│ │(contaminate şi │contaminate │valorificare materială │
│ │necontaminate) │ │a tuturor deşeurilor │
│ │ │ │rezultate din excavarea │
│ │ │ │solurilor (responsabi- │
│ │ │ │litatea industriei) │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │3.2.2. Dezvoltarea sistemului de │Dezvoltarea unor faci- │
│ │ │facilităţi pentru tratarea de- │lităţi de tratare prin │
│ │ │şeurilor contaminate de la exca- │inertizare a tuturor │
│ │ │varea solurilor în vederea recu- │deşeurilor contaminate │
│ │ │perării sau eliminării şi elimi- │rezultate din excavarea │
│ │ │nării şi eliminarea corespunză- │solurilor (responsabi- │
│ │ │toare │litatea industriei) │
│ ├──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │3.3.Deşeuri din con- │3.3.1.Reutilizarea şi reciclarea,│Implementarea practici- │
│ │strucţia drumurilor │în măsura în care acestea nu sunt│lor de refolosire şi │
│ │ │contaminate │valorificare materială │
│ │ │ │a 50% din deşeurile re- │
│ │ │ │zultate din construcţia │
│ │ │ │drumurilor (responsabi- │
│ │ │ │litatea industriei) │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │3.3.2.Tratarea deşeurilor conta- │Dezvoltarea unor faci- │
│ │ │minate din construcţia drumurilor│lităţi de tratare prin │
│ │ │în vederea recuperării sau elimi-│inertizare a tuturor │
│ │ │nării şi eliminarea corespunză- │deşeurilor contaminate │
│ │ │toare │rezultate din construc- │
│ │ │ │ţia drumurilor (respon- │
│ │ │ │sabilitatea industriei) │
├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│4. Deşeuri provenite │4.1. Nămoluri prove- │4.1.1.Asigurarea, în măsura posi-│Organizarea valorifică- │
│de la staţiile de │nite de la staţiile │bilităţilor, a recuperării şi │rii agricole a nămolu- │
│epurare │de epurare │utilizării ca fertilizant sau │lui necontaminat de la │
│ │ │amendament agricol, a nămolurilor│staţiile de epurare │
│ │ │ce corespund calităţii stabilite │orăşeneşti generat │
│ │ │în cerinţele legale │începând din 2004 │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │4.1.2.Deshidratarea şi pre-trata-│Implementarea co-inci- │
│ │ │rea în vederea eliminării prin │nerării nămolurilor de │
│ │ │co-incinerare în cuptoarele din │epurare după elaborarea │
│ │ │fabricile de ciment │studiilor de fezabili- │
│ │ │ │tate de către compa- │
│ │ │ │niile de ciment │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │4.1.3.Prevenirea eliminării ne- │Termen: Permanent din │
│ │ │controlate pe soluri │momentul adoptării re- │
│ │ │ │glementarii interne │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │4.1.4.Prevenirea eliminării nămo-│Termen: Permanent din │
│ │ │lurilor în apele de suprafaţă │momentul adoptării re- │
│ │ │ │glementarii interne │
├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│5. Deşeuri │5.1. Deşeuri │5.1.1.Reducerea cantităţii de de-│Reducerea cu 25% pana │
│biodegradabile │biodegradabile: │şeuri biodegradabile prin reci- │în 2010 │
│ │menajere, deşeuri asi-│clare şi procesare (minimizarea │Reducerea cu 50% pana │
│ │milabile din comerţ, │materiei organice pentru reduce- │în 2013 │
│ │servicii, industrie, │rea poluanţilor emisi prin levi- │Reducerea cu 65% pana │
│ │instituţii, deşeuri │gat şi gazul de depozit) │în 2016 │
│ │stradale, nămoluri │ │ │
│ │orăşeneşti │ │ │
├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│6.Deşeuri de ambalaje│6.1.Ambalaje │6.1.1.Creşterea gradului de reu- │Termen: Permanent │
│ │ │tilizare şi reciclabilitate a │ │
│ │ │ambalajelor │ │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │6.1.2.Optimizarea cantităţii de │Termen: Permanent │
│ │ │ambalaje pe produs ambalat (prin │ │
│ │ │reproiectare) │ │
│ ├──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │6.2.Deşeuri de │6.2.1.Reducerea cantităţii de de-│Atingerea obiectivelor │
│ │ambalaje │şeuri de ambalaje prin valorifi- │de reciclare de 60% din │
│ │ │care │greutate pentru hârtie │
│ │ │ │si carton şi a obiecti- │
│ │ │ │velor de reciclare de │
│ │ │ │50% din greutate pentru │
│ │ │ │metal pana la 31 Decem- │
│ │ │ │brie 2008; │
│ │ │ │- Atingerea obiective- │
│ │ │ │lor de reciclare de 15% │
│ │ │ │din greutate pentru │
│ │ │ │lemn până la 31 │
│ │ │ │Decembrie 2011; │
│ │ │ │-Atingerea obiectivului │
│ │ │ │global de reciclare de │
│ │ │ │55%,a obiectivului glo- │
│ │ │ │bal de valorificare de │
│ │ │ │60%, a obiectivelor de │
│ │ │ │reciclare de 22,5 % din │
│ │ │ │greutate pentru plastic │
│ │ │ │(considerându-se numai │
│ │ │ │materialul reciclat ca │
│ │ │ │material plastic) şi a │
│ │ │ │obiectivelor de reci- │
│ │ │ │lare de 60% din greu- │
│ │ │ │tate pentru sticla, │
│ │ │ │până la 31 Decembrie │
│ │ │ │2013 │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │6.2.2.Creşterea cantităţilor de │Etape colectare selec- │
│ │ │deşeuri de ambalaje colectate │tivă: │
│ │ │precum şi a eficientei colectării│- 2003 - 2006: experi- │
│ │ │selective a acestora │entare(proiecte pilot), │
│ │ │ │conştientizare populaţie│
│ │ │ │- 2007 - 2017: extinde- │
│ │ │ │rea colectării selec- │
│ │ │ │tive-la nivel naţional; │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │6.2.3.Crearea şi optimizarea │ │
│ │ │schemelor de valorificare mate- │Termen: începând din │
│ │ │rială │2004 │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │6.2.4.Crearea şi optimizarea │Organizarea sistemelor │
│ │ │schemelor de valorificare energe-│zonale şi valorificarea │
│ │ │tica a deşeurilor de ambalaje │energetică, eventual ca │
│ │ │("neadecvate" pentru valorificare│si combustibil alterna- │
│ │ │materială) │tiv pentru cuptoarele │
│ │ │ │de ciment, corelat cu │
│ │ │ │punerea în funcţiune a │
│ │ │ │instalaţiilor de proce- │
│ │ │ │sare adecvate │
│ │ │ │Termen: începând din │
│ │ │ │2005 │
├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│7. Anvelope │7.1. Anvelope │7.1.1.Creşterea gradului de valo-│Organizarea sistemului │
│ │ │rificare materială şi energetică │de colectare valorifi- │
│ │ │a anvelopelor uzate. │care materială şi ter- │
│ │ │ │moenergetica a anvelo- │
│ │ │ │pelor uzate │
│ │ │ │Termen: 2005 │
├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│8. Vehicule scoase │8.1.Vehicule scoase │8.1.1.Asigurarea unei reţele de │Realizarea unui sistem │
│din uz │din uz │colectare a vehiculelor scoase │prin care ultimul deţi- │
│ │ │din uz corespunzător repartizate │nător al vehiculului îl │
│ │ │în teritoriu │poate preda gratuit │
│ │ │ │unei unităţi de colec- │
│ │ │ │tare/valorificare: 2007 │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │8.1.2. Asigurarea posibilităţii │Termen: Permanent în- │
│ │ │ca ultim deţinător al vehiculului│cepand din 2007 │
│ │ │îl poate preda gratuit unei uni- │ │
│ │ │tăţi de colectare/valorificare │ │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │8.1.3.Restrictionarea utilizării │Termen: Permanent înce- │
│ │ │metalelor grele la fabricarea │pand din 2007 │
│ │ │vehiculelor. │ │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │8.1.4.Extinderea reutilizarii şi │Începând din 2007: │
│ │ │reciclării materialelor din vehi-│- reutilizare şi reci- │
│ │ │culele uzate, precum şi a valori-│clarea a 80% din masa │
│ │ │ficării energetice a acelora care│vehiculelor fabricate │
│ │ │nu se pretează la valorificare │după 1 ianuarie 1980; │
│ │ │materială │- reutilizarea şi valo- │
│ │ │ │rificarea a cel puţin │
│ │ │ │85% din masa vehiculelor│
│ │ │ │fabricate după 1 ianu- │
│ │ │ │arie 1980; │
│ │ │ │- reutilizarea şi reci- │
│ │ │ │clarea a 70% din masa │
│ │ │ │vehiculelor fabricate │
│ │ │ │înainte de 1 ianuarie │
│ │ │ │1980; │
│ │ │ │- reutilizarea şi valo- │
│ │ │ │rificarea a cel puţin │
│ │ │ │75% din masa vehiculelor│
│ │ │ │fabricate înainte de 1 │
│ │ │ │ianuarie 1980; │
├─────────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│9. Echipamente │9.1. Echipamente │9.1.1.Reproiectarea EEE în scopul│Termen: Permanent │
│electrice şi elec- │electrice şi electro- │de a facilita repararea, imbună- │ │
│tronice │nice (EEE) │tatirea, reutilizarea, dezasam- │ │
│ │ │blarea şi reciclarea lor │ │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │9.1.2.Reducerea componentelor pe-│Termen: Permanent │
│ │ │riculoase din EEE prin incuraja- │ │
│ │ │rea cercetării privind înlocuirea│ │
│ │ │materialelor periculoase cu mate-│ │
│ │ │riale cu un impact redus asupra │ │
│ │ │sănătăţii omului şi mediului │ │
│ ├──────────────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │9.2.Deşeuri de echi- │9.2.1.Elaborarea actului normativ│Termen: 2005 │
│ │pamente electrice │naţional cu privire la gestio- │ │
│ │si electronice (DEEE) │narea DEEE │ │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │9.2.2. Încurajarea colectării se-│Realizarea sistemului │
│ │ │parate a valorificării materiale │de colectare şi valori- │
│ │ │a deşeurilor de echipamente elec-│ficare │
│ │ │trice şi electronice │Termen: 2007 │
│ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │9.2.3.Încurajarea apariţiei de │Organizarea unor centre │
│ │ │noi facilitaţi de reciclare şi │zonale de dezmembrare/ │
│ │ │tratare a deşeurilor de echipa- │reciclare a DEEE │
│ │ │mente electrice şi electronice │Termen: 2007 │
└─────────────────────┴──────────────────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────┘


    Tabelul I.9. Obiective şi ţinte generale privind gestionarea deşeurilor periculoase


┌─────────────────┬──────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ Domeniul/ │ │ │ │
│ Activitatea │ Obiective principale │ Obiective subsidiare │ Ţinte │
├─────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│1. Politica şi │1.1.Dezvoltarea unei poli-│1.1.1.Crearea de sisteme admi- │Revizuirea politicii de │
│cadrul legislativ│tici naţionale care sa │nistrative şi mecanisme finan- │sancţiuni şi a amenzilor │
│ │conducă la crearea/apari- │ciare care sa stimuleze deţi- │pentru neconformarea cu │
│ │ţia unui sistem de gestio-│nătorii de deşeuri periculoase │legile de mediu. │
│ │nare a deşeurilor pericu- │de a se conformă obligaţiilor │Termen: Periodic │
│ │loase eficient din punct │legale de gestiune a acestora │ │
│ │de vedere ecologic, econo-├───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │mic şi just din punct de │1.1.2. Pregătirea transpunerii │Finalizarea şi aprobarea │
│ │vedere social (Ex.:Apli- │şi implementării constante pas │întregii legislaţii secun- │
│ │carea principiului polua- │cu pas a directivelor UE │dare referitoare la deşeu- │
│ │torul plăteşte) │ │rile periculoase în concor-│
│ │ │ │danţă cu cerinţele actelor │
│ │ │ │normative privind deşeuri- │
│ │ │ │le,inclusiv Legea nr. 426/ │
│ │ │ │2001 pana în 2007. │
│ │ │ │Pregătirea notelor de în- │
│ │ │ │drumare tehnică, în spri- │
│ │ │ │jinul legislaţiei referi- │
│ │ │ │toare la deşeurile pericu- │
│ │ │ │loase. │
│ │ │ │Termen: 2004-2006 │
├─────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│2. Aspecte │ 2.1.Întărirea capacităţii│2.1.1.Întărirea capacităţii │Întărirea capacităţii de │
│instituţionale si│administrative a institu- │administrative a instituţiilor │inspecţie a APM-urilor în │
│organizatorice │ţiilor guvernamentale │guvernamentale cu responsabi- │domeniul deşeurilor peri- │
│ │ │lităţi în aplicarea legisla- │culoase prin modificarea │
│ │ │ţiei, privind gestionarea de- │ROF şi a OM 541/2000 pri- │
│ │ │şeurilor periculoase la toate │vînd activităţile de in- │
│ │ │nivelurile (naţional,regional, │specţie în domeniul deşeu- │
│ │ │judeţean) │rilor periculoase. │
│ │ │ │Termen: 2004 │
├─────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│3. Resurse umane │3.1.Asigurarea resurselor │3.1.1.Asigurarea de personal │Revizuirea responsabilită -│
│ │umane ca număr şi pregăti-│suficient şi bine pregătit │ţilor personalului din │
│ │re profesională la toate │profesional la toate nivelele, │compartimentul de gestio- │
│ │nivelele. │atât în sectorul public,cat si │nare a deşeurilor şi a in- │
│ │ │în sectorul privat: │dicatorilor de performanţă │
│ │ │- întărirea capacităţii perso- │privind deşeurile pericu- │
│ │ │nalului APM-urilor în ceea ce │loase │
│ │ │priveşte aplicarea prevederi- │Termen: 2004 │
│ │ │lor legale referitoare la de- │ │
│ │ │seurile periculoase. │ │
│ │ │- întărirea capacităţii gene- │ │
│ │ │ratorilor de deşeuri în vederea│ │
│ │ │gestionării ecologice raţio- │ │
│ │ │nale a deşeurilor periculoase. │ │
├─────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│4. Prevenirea şi │4.1. Promovarea şi apli- │4.1.1. Susţinerea aplicării │Termen: 2007 │
│minimizarea gene-│carea principiului preve- │tehnicilor de minimizare a de- │ │
│nerării deşeuri- │nirii generării deşeurilor│şeurilor şi tratare îmbunătă- │ │
│lor periculoase │periculoase şi pe cat po- │ţită specifice diferitelor de- │ │
│ │sibil a principiului pro- │şeuri periculoase │ │
│ │ximităţii în tratarea/eli-│ │ │
│ │minarea deşeurilor peri- │ │ │
│ │culoase │ │ │
│ ├──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │4.2.Minimizarea impactului│4.2.1.Instruirea şi responsa- │Termen: 2007 │
│ │deşeurilor periculoase │bilizarea agenţilor economici │ │
│ │asupra sănătăţii şi │privind întreprinderile şi in- │ │
│ │mediului. │stalaţiile care intra sub in- │ │
│ │ │cidenţa Legii 645/2002 pentru │ │
│ │ │aprobarea şi modificarea OUG │ │
│ │ │34/2002 │ │
├─────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│5. Recuperarea │5.1.Minimizarea impactului│5.1.1. Promovarea reciclării │Termen: 2005 │
│materială │deşeurilor periculoase │materialelor neferoase folo- │ │
│(reciclarea) şi │asupra sănătăţii şi me- │sind topitoriile existente │ │
│recuperarea │diului ├───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│energiei din │ │5.1.2.Promovarea valorificării │Termen: 2005 │
│deşeurile │ │termoenergetice a deşeurilor │ │
│periculoase │ │periculoase în cuptoarele de │ │
│ │ │ciment │ │
├─────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│6. Colectarea şi │6.1. Înfiinţarea de servi-│6.1.1.Înfiinţarea unui sistem │Termen: 2005 │
│transportul │cii de colectare şi trans-│de colectare şi transport al │ │
│deşeurilor │port pentru deşeurile pe- │deşeurilor periculoase care sa │ │
│periculoase │riculoase │satisfacă necesităţile genera- │ │
│ │ │torilor │ │
│ │ ├───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │ │6.1.2.Monitorizarea transpor- │Termen: 2005 │
│ │ │tului şi colectării deşeurilor │ │
│ │ │periculoase în conformitate cu │ │
│ │ │cerinţele UE şi dezvoltarea │ │
│ │ │bazei existente. │ │
├─────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│7. Tratarea şi │7.1. Eliminarea deşeurilor│7.1.1.Încurajarea tratării de- │Retehnologizarea şi repu- │
│eliminarea │periculoase într-un mod │şeurilor periculoase în │nerea în funcţiune a insta-│
│deşeurilor │ecologic raţional şi efi- │vederea: │laţiilor de tratare a de- │
│periculoase │cient economic şi accepta-│- valorificării (dacă este │şeurilor periculoase din │
│ │bil social │posibil) │cadrul întreprinderilor │
│ │ │- facilitării manipulării │existente │
│ │ │- diminuării caracteristicilor │Termen: 2007 │
│ │ │periculoase │ │
│ │ ├───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │ │7.1.2 Asigurarea de condiţii │Verificarea statutului │
│ │ │adecvate pentru facilităţile │legal/ilegal al locurilor │
│ │ │de tratare şi eliminare a │existente de stocare, tra- │
│ │ │deşeurilor │tare şi depozitare a deşe- │
│ │ │ │urilor industriale │
│ │ │ │Termen: 2007 │
│ │ ├───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │ │7.1.3.Crearea condiţiilor ca │Realizarea depozitelor │
│ │ │noile instalaţii şi facilităţi │conforme cu UE pentru de- │
│ │ │sa fie proiectate, construite │şeuri periculoase │
│ │ │şi să opereze la nivelul ce- │Termen: 2007 │
│ │ │rinţelor Uniunii Europene │ │
│ │ ├───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │ │7.1.4. Facilitarea exportului │Termen: începând cu 2004 │
│ │ │anumitor deşeuri periculoase │ │
│ │ │pentru o gestionare ecologic │ │
│ │ │raţionala │ │
├─────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│8. Gestionarea │8.1. Asigurarea sănătăţii │8.1.1. Atingerea obiectivelor │Acţiuni legislative şi in- │
│terenurilor │publice prin prevenirea/ │de calitate privind apele de │stituţionale pentru pregă- │
│contaminate │minimizarea expunerii po- │suprafaţa, apa subterana şi │tirea politicii de gestiune│
│ │pulaţiei la riscurile ge- │asigurarea îndeplinirii obli- │a zonelor contaminate is- │
│ │nerate de terenurile con- │gaţiilor internaţionale ale │torice de deşeuri pericu- │
│ │taminate, apa contaminată │României în domeniul conservă- │din România │
│ │si contaminanţii în sine. │rii biodiversitatii şi preve- │Termen: 2007 │
│ │ │nirii accidentelor ecologice │ │
│ │ │pe fluviul Dunărea (Convenţia │ │
│ │ │Cadru a Dunării) │ │
│ │ ├───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │ │8.1.2.Punerea la dispoziţia │Termen: 2007 │
│ │ │publicului a informaţiilor │ │
│ │ │privind terenurile contaminate │ │
│ ├──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │8.2. Prevenirea apariţiei │8.2.1.Aplicarea tehnologiilor │Întărirea controlului asu- │
│ │de noi terenuri contami- │adecvate de tratare/eliminare │pra modului de eliminare a │
│ │nate │a deşeurilor periculoase pro- │deşeurilor periculoase │
│ │ │duse în mod curent │Termen: Permanent │
├─────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│9. Finanţarea │9.1. Dezvoltarea şi uti- │9.1.1.Dezvoltarea şi implemen- │Termen: 2007 │
│sistemului de │lizarea eficientă de sis- │tarea eficientă a unor instru- │ │
│gestionare a │teme şi mecanisme econo- │mente economico-financiare │ │
│deşeurilor │mico-financiare pentru │care sa asigure o piaţa viabilă│ │
│periculoase │gestionarea deşeurilor pe-│a deşeurilor de producţie pe- │ │
│ │riculoase în condiţiile │riculoase prin aplicarea prin- │ │
│ │respectării principiilor │cipiului poluatorul plăteşte şi│ │
│ │generale, cu precădere a │a principiului responsabili- │ │
│ │principiului poluatorul │tăţii producătorului │ │
│ │plăteşte. │ │ │
│ ├──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │9.2. Îmbunătăţirea accesu-│9.2.1. Capacitatea băncilor │Instructaje la toate nive- │
│ │lui industriei la finanţa-│comerciale pentru a finanţa │lele privind elaborarea │
│ │rea necesară pentru inves-│(oferi credite pentru) pro- │propunerilor de proiecte │
│ │tiţii eficiente şi justi- │iecte de mediu în condiţii │pentru investiţii finanţate│
│ │ficate economic în dome- │avantajoase │prin ISPA şi alte instru- │
│ │niul protecţiei mediului, │ │mente de finanţare comuni- │
│ │a tehnologiilor de produc-│ │Termen: Permanent │
│ │ţie curate şi modernizării│ │ │
│ │instalaţiilor │ │ │
├─────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│10. Sistem │10.1. Dezvoltarea siste- │10.1.1. Îmbunătăţirea datelor │Dezvoltarea unui Sistem │
│informaţional │mului informatic privind │furnizate sistemului naţional │Informatic îmbunătăţit │
│pentru gestio- │deşeurile periculoase în │de gestiune a deşeurilor pe- │privind Gestiunea Deşeuri- │
│narea deşeurilor │concordanta cu cerinţele │riculoase │Periculoase │
│ │internaţionale şi ale UE │ │Termen: 2007 │
│ │ ├───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │ │10.1.2. Îmbunătăţirea sistemu- │Termen: Începând din 2004 │
│ │ │lui de informare şi prelucrare │ │
│ │ │date la nivel regional şi na- │ │
│ │ │ţional în vederea planificării │ │
│ │ │în domeniul gestionării deşeu- │ │
│ │ │rilor periculoase (dezvoltarea │ │
│ │ │strategiei) │ │
│ │ ├───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │ │10.1.3. Punerea la dispoziţia │Termen: Permanent │
│ │ │publicului a informaţiilor re- │ │
│ │ │feritoare la gestionare │ │
│ │ │deşeurilor periculoase │ │
│ ├──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │10.2. Implementarea unui │ │Termen: Începând din 2004 │
│ │sistem de raportare a da- │ │ │
│ │telor privind gestionarea │ │ │
│ │deşeurilor periculoase în │ │ │
│ │concordanta cu cerinţele │ │ │
│ │UE │ │ │
├─────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│11. Creşterea │11.1. Creşterea conştien- │11.1.1. Creşterea conştienti- │Acţiuni pentru constituirea│
│gradului de │tizării publicului privind│zării asupra consecinţelor │bazei de date, difuzarea │
│conştientizare │impactul deşeurilor peri- │unor practici necorespunză- │datelor, pregătirea îndru- │
│ │culoase asupra sănătăţii │toare şi asupra necesităţii │mărilor tehnice şi creşte- │
│ │populaţiei şi mediului │bunelor practici în domeniul │rea conştientizării publi- │
│ │ │gestionării deşeurilor peri- │cului │
│ │ │culoase │Termen: 2004-2007 │
│ ├──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │11.2. Creşterea conştien- │11.2.1.Creşterea conştienti- │Acţiuni de conştientizare │
│ │tizării întreprinderilor │zării la nivelul industriei si │privind conformarea în- │
│ │privind beneficiile apli- │APM-urilor privind producţia │treprinderilor şi instala- │
│ │cării practicilor şi teh- │curata şi respectarea prevede- │ţiilor care intra sub in- │
│ │nologiilor curate │rile IPPC (prevenirea, redu- │cidenţa IPPC în domeniul │
│ │ │cerea şi controlul integrat │deşeurilor │
│ │ │al poluării) │Termen: Permanent │
│ ├──────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │11.3.Creşterea conştienti-│11.3.1.Îmbunătăţirea perfor- │Termen: Permanent │
│ │zării privind "obligaţia │manţei industriale prin "asu- │ │
│ │de asumare a responsabili-│marea responsabilităţii │ │
│ │tăţii producătorului" şi │producătorului" │ │
│ │principiul "poluatorul │ │ │
│ │plăteşte" │ │ │
└─────────────────┴──────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────┘


    Tabelul I.10. Obiective şi ţinte pentru gestionarea anumitor fluxuri de deşeuri periculoase


┌──────────────┬──────────────────┬─────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┐
│Categoria de │ │ Obiective │ │ │
│ deşeuri │ Sub-categorii │ principale │ Obiective subsidiare │ Ţinte │
│ periculoase │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│1. Deşeuri cu │● Uleiuri uzate │1.1.Gestionarea │1.1.1.Actualizarea perio-│Reactualizarea şi comple-│
│conţinut de │cu conţinut de │în conformitate │dică a inventarului naţi-│tarea inventarului naţi- │
│PCB/PCT │PCB/PCT │cu prevederile │onal de deşeuri cu con- │ţional │
│ │● Echipamente cu │legislaţiei na- │ţinut de PCB/PCT │Termen: Periodic │
│ │conţinut de PCB/ │ţionale armoni- ├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │PCT │zată cu cea a UE │1.1.2. Responsabilizarea │Termen: Permanent pana │
│ │ │ │agenţilor economici în │eliminarea finala │
│ │ │ │vederea interzicerii uti-│ │
│ │ │ │lizării echipamentelor │ │
│ │ │ │care conţin PCB/PCT │ │
│ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │1.1.3.Depozitarea în con-│Evidenţierea în cadrul │
│ │ │ │diţii de siguranţa pentru│inventarului actualizat │
│ │ │ │sănătatea populaţiei şi │a tututror locurilor şi │
│ │ │ │mediu a deşeurilor cu │condiţiilor de depozitare│
│ │ │ │conţinut de PCB/PCT │Termen: 2005 │
│ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │1.1.4.Eliminarea stocuri-│Evaluarea opţiunilor pen-│
│ │ │ │lor existente în cele mai│tru distrugerea PCB şi │
│ │ │ │bune condiţii tehnice şi │eliminarea stocurilor │
│ │ │ │economice şi în cel mai │existente prin solicitare│
│ │ │ │scurt timp posibil │de sprijin UE (fonduri │
│ │ │ │ │PHARE) - 2007 │
│ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │1.1.5.Interzicerea utili-│Termen: 2010 │
│ │ │ │zării uleiurilor şi a │ │
│ │ │ │echipamentelor care │ │
│ │ │ │conţin PCB/PCT │ │
├──────────────┼──────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│2. Pesticide │● Pesticide expi- │2.1.Gestionarea │2.1.1.Actualizarea perio-│Termen: Periodic pana la │
│expirate │rate identificate │în conformitate │dică a inventarului naţi-│eliminarea finală │
│ │până la 30 mai │cu cerinţele le- │onal de pesticide expi- │ │
│ │2002 care fac │gale aplicabile │rate şi inspectarea locu-│ │
│ │obiectul proiec- │ │rilor de stocare │ │
│ │lui PHARE 2002 al │ │ │ │
│ │MAPDD │ │ │ │
│ │● Alte deşeuri de │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │pesticide şi am- │ │ 2.1.2.Colectarea sepa- │Termen: Permanent │
│ │balaje de peşti- │ │rată şi depozitarea în │ │
│ │cide care au fost/│ │condiţii de siguranţa │ │
│ │vor fi identifi- │ │pentru sănătatea popula- │ │
│ │câte în afară pro-│ │ţiei şi mediu a tuturor │ │
│ │iectului PHARE │ │deşeurilor periculoase │ │
│ │2002 │ │(existente şi viitoare) │ │
│ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │2.1.3.Eliminarea stocuri-│Termen: 2006 │
│ │ │ │lor în cele mai bune con-│ │
│ │ │ │diţii tehnice şi econo- │ │
│ │ │ │mice cel mai curând │ │
│ │ │ │posibil │ │
├──────────────┼──────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│3. Solvenţi │Toate grupele de │3.1. Reducerea │3.1.1.Reducerea consumu- │Termen: Permanent │
│organici │solvenţi organici │cantităţii de de-│mului de solvenţi şi a │ │
│cloruraţi │utilizate │şeuri generate şi│generării de deşeuri prin│ │
│ │ │emisiilor în │utilizarea tehnologiilor │ │
│ │ │mediu │curate │ │
│ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │3.1.2.Reducerea cantită- │Reducerea cu 20% a cânţi │
│ │ │ │ţii de deşeuri de sol- │tăţii de deşeuri de sol- │
│ │ │ │venţi organici cloruraţi │venţi clorurati │
│ │ │ │generate prin recuperarea│Termen: 2007 │
│ │ │ │si reutilizarea acestora │ │
│ │ ├─────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │3.2. Reducerea │3.2.1.Reducerea deversă- │Termen: Permanent │
│ │ │emisiilor în │rilor de solvenţi în │ │
│ │ │mediu │mediu │ │
│ │ ├─────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │3.3.Eliminarea │3.3.1. Stabilirea unei │Elaborarea şi distribui- │
│ │ │deşeurilor în │gestionări şi eliminări │rea către utilizatori a │
│ │ │condiţii cores- │corespunzătoare a deşeu- │unor note de instrucţiuni│
│ │ │punzătoare │rilor de solvenţi orga- │privind eliminarea în │
│ │ │ │nici cloruraţi │condiţii de siguranţa a │
│ │ │ │ │deşeurilor de solvenţi │
│ │ │ │ │clorurati │
│ │ │ │ │Termen: 2006 │
├──────────────┼──────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│4. Uleiuri │ │4.1.Creşterea │4.1.1.Eliminarea pieţei │Organizarea de inspecţii │
│uzate │ │gradului de co- │ilegale a uleiurilor uza-│tematice la obiectivele │
│ │ │lectare a uleiu- │te a căror utilizare ge- │unde se generează cânţi- │
│ │ │rilor uzate de la│nerează un impact negativ│tăţi mari de uleiuri │
│ │ │utilizatori/popu-│sanatati şi mediului │uzate │
│ │ │laţie │ │Termen: Periodic │
│ │ ├─────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │4.2. Reducerea │4.2.1.Încurajarea utili- │Realizarea unei reţele │
│ │ │impactului asupra│zării uleiurilor într-o │de colectare uleiuri │
│ │ │sănătăţii popula-│maniera ecologic raţiona-│uzate care sa cuprindă │
│ │ │ţiei şi mediului │lă în cuptoarele de ci- │cel puţin trei puncte │
│ │ │prin îmbunătăţi- │ment │principale de colectare │
│ │ │rea gestionării │ │în fiecare judeţ │
│ │ │uleiurilor uzate │ │Termen: 2006 │
├──────────────┼──────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│5. Deşeuri │● Deşeuri infec- │5.1.Colectarea │5.1.1. Reducerea cantită-│Creşterea exigenţei in- │
│rezultate din │ţioase (codurile │separată a deşeu-│tăţii de deşeuri medicale│specţiilor în domeniul │
│activitatea │18.01.01;02 şi 03)│rilor infecţioase│infecţioase şi periculoa-│deşeurilor medicale │
│medicală şi │din unităţi medi- │şi periculoase │se de către spitale prin │Termen: Permanent │
│din instituţii│cale şi de cerce- │(altele decât │colectarea separată (pe │ │
│de cercetare │tare │cele infectioase)│categorii de deşeuri) şi │ │
│ │● Deşeuri pericu- │ │eliminarea finală a aces-│ │
│ │loase, altele │ │tora într-o maniera eco- │ │
│ │decât deşeurile │ │logic raţionala şi efici-│ │
│ │infecţioase │ │enta economic │ │
│ │ ├─────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │5.2.Colectarea │5.2.1. Introducerea sis- │Extinderea sistemului de │
│ │ │separată a deşeu-│temului de colectare se- │colectare separată │
│ │ │rilor nepericu- │parata şi pentru deşeu- │Termen: 2007 │
│ │ │loase │rile nepericuloase rezul-│ │
│ │ │ │tate din activitatea me- │ │
│ │ │ │dicala │ │
│ │ ├─────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │5.3.Eliminarea in│5.3.1. Realizarea unei │Asigurarea condiţiilor │
│ │ │siguranţa a deşe-│depozitări temporare eco-│necesare pentru depozi- │
│ │ │urilor medicale │logic sigure a deşeurilor│tarea temporară a deşeu- │
│ │ │fără afectarea │infecţioase şi pericu- │rilor infecţioase şi pe- │
│ │ │sănătăţii perso- │loase │riculoase │
│ │ │nalului medico- │ │Termen: Permanent │
│ │ │sanitar şi a po- │ │ │
│ │ │pulatiei │ │ │
│ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │5.3.2. Interzicerea depo-│Aducerea la standardele │
│ │ │ │zitării finale a deşeuri-│europene a incineratoa- │
│ │ │ │lor periculoase fără pre-│relor existente. │
│ │ │ │tratare, în vederea iner-│Termen: 31 dec. 2006 │
│ │ │ │tizării totale. In cazul │închiderea etapizata a │
│ │ │ │deşeurilor infectioase şi│crematoriilor. │
│ │ │ │periculoase vor fi ex- │Termen: 31 dec. 2008 │
│ │ │ │cluse metodele de pretra-│Asigurarea numărului ne- │
│ │ │ │tare care transferă polu-│cesar de unităţi de pre- │
│ │ │ │anţi în alţi factori de │tratare a deşeurilor me- │
│ │ │ │mediu. │dicale infectioase şi │
│ │ │ │ │periculoase. │
│ │ │ │ │Termen: 31 dec. 2008 │
├──────────────┼──────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│6. Baterii şi │● Baterii şi │6.1.Gestionarea │6.1.1. Restrictionarea │Întărirea controlului │
│acumulatori │acumulatori │bateriilor şi │introducerii pe piaţa a │privind respectarea con- │
│ │ │acumulatorilor │bateriilor şi acumulato- │diţiilor de calitate a │
│ │ │uzaţi în concor- │rilor, care conţin anu- │bateriilor/acumulatorilor│
│ │ │danta cu cerin- │mite substanţe pericu- │introduşi pe piaţa româ- │
│ │ │ţele specifice │loase │neasca │
│ │ │legislaţiei naţi-│ │Termen: Permanent │
│ │ │onale armonizată │ │ │
│ │ │cu cea europeană │ │ │
│ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │6.1.2. Colectare separată│Optimizarea funcţionarii │
│ │ │ │pentru bateriile şi acu- │reţelei de colectare │
│ │ │ │mulatorii uzaţi │Termen: 2006 │
│ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │6.1.3. Eliminarea în con-│Termen: 2006 │
│ │ │ │diţii de siguranţa pentru│ │
│ │ │ │sănătatea populaţiei şi │ │
│ │ │ │mediu a componentelor pe-│ │
│ │ │ │riculoase nevalorifica- │ │
│ │ │ │bile din baterii şi │ │
│ │ │ │acumulatori uzaţi │ │
│ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │6.1.4. Recuperarea mate- │Recuperarea şi reciclarea│
│ │ │ │rialelor valoroase conţi-│a 50% din greutatea ba- │
│ │ │ │nute în baterii şi acumu-│teriilor/acumulatorilor │
│ │ │ │latori │(fără electrolit). │
│ │ │ │ │Termen: 2010 │
└──────────────┴──────────────────┴─────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┘



    I.3. CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII DEŞEURILOR
    Cadrul legislativ general pentru protecţia mediului în România este reprezentat prin:
    ● Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare (MO 505/14.07.2000);
    ● Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare (MO584/30.06.2004);
    ● Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 (MO 633/06.10.2000) privind protecţia atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 655/2001 (MO 773/04.12.2001);
    ● Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 (MO 625/04.12.2000) privind regimul ariilor naturale, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin legea nr. 462/2002 (MO 433/02.08.2001);
    ● Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001);
    ● Hotărârea de Guvern nr. 918/2002 (MO 686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;
    ● Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2002 (MO 223/03.04.2002) privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002 (MO 901/12.12.2002);
    ● Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
    Acquis-ul Communautaire în domeniul gestionării deşeurilor cuprinde un număr de 16 acte normative, dintre care cele mai multe au fost deja transpuse în legislaţia română, conform cu cele prezentate în tabelul I.11.

    Tabel I.11. Transpunerea Acquis-ului Comunitar în legislaţia românească

┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│ Legislaţie europeană │ Legislaţie românească │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Directiva Cadru privind deşeurile nr. │Legea nr. 426/2001(MO 411/25.07.2001)│
│75/442/EEC, amendata de Directiva │pentru aprobarea Ordonanţei de Ur- │
│nr.91/156/EEC │genţă nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000)│
│ │privind regimul deşeurilor │
│ │Hotărârea de Guvern nr. 123/2003 (MO │
│ │113/24.02.2003) privind aprobarea │
│ │Planului Naţional de etapa de Gesti- │
│ │onare a Deşeurilor │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Directiva nr. 91/689/EEC privind │Legea nr. 426/2001(MO 411/25.07.2001)│
│deşeurile periculoase │pentru aprobarea Ordonanţei de Ur- │
│ │genta nr. 78/2000 (MO 283/22.06.2000)│
│ │privind regimul deşeurilor │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Directiva nr. 75/439/EEC privind ule- │Hotărârea de Guvern nr. 662/2001 (MO │
│iurile uzate, amendata de Directiva nr. │446/08.08.2001) privind gestionarea │
│87/101/EEC şi de Directiva nr.91/692/EEC│uleiurilor uzate, completată şi modi-│
│ │ficata de Hotărârea de Guvern nr. │
│ │441/2002 (MO 325/16.05.2002) │
│ │Hotărârea de Guvern nr. 1159/2003(MO │
│ │715/14.10.2003) pentru modificarea │
│ │Hotărârii de Guvern nr. 662/2001 (MO │
│ │446/08.08.2001) privind gestionarea │
│ │uleiurilor uzate │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Directiva nr. 91/157/EEC privind bateri-│HG nr.1057/2001 (700/05.11.2001) │
│ile şi acumulatorii care conţin anumite │privind regimul bateriilor şi acumu- │
│substanţe periculoase şi Directiva nr. │latorilor care conţin substanţe pe- │
│93/86/EC privind etichetarea bateriilor │riculoase │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Directiva nr. 99/31/EC privind │Hotărârea de Guvern nr. 162/2002 (MO │
│depozitarea deşeurilor │164/07.03.2002) privind depozitarea │
│ │deşeurilor │
│ │Ordinul Ministrului Apelor şi Protec-│
│ │ţiei Mediului nr. 867/2002 (MO 848/ │
│ │25.11.2002) privind definirea crite- │
│ │riilor care trebuie îndeplinite de │
│ │deşeuri pentru a se regăsi pe lista │
│ │specifica a unui depozit şi lista │
│ │naţionala de deşeuri acceptate în │
│ │fiecare clasa de depozit de deşeuri │
│ │2002 │
│ │Ordinul Ministrului Apelor şi Protec-│
│ │ţiei Mediului nr. 1147 din 10 decem- │
│ │brie 2002 (MO 150/07.03.2003) pentru │
│ │aprobarea Normativului tehnic privind│
│ │depozitarea deşeurilor -construirea, │
│ │exploatarea, monitorizarea şi inchi- │
│ │derea depozitelor de deşeuri │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Directiva nr. 2000/76/EC privind │Hotărârea de Guvern nr. 128/2002 (MO │
│incinerarea deşeurilor │60/06.03.2002) privind incinerarea │
│ │deşeurilor │
│ │Ordinul Ministrului Apelor şi Protec-│
│ │ţiei Mediului nr. 1215 din 10 ianua- │
│ │rie 2003 (MO 150/07.03.2003) pentru │
│ │aprobarea Normativului privind inci- │
│ │nerarea deşeurilor │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Directiva nr. 94/62/EC privind ambalaje-│Hotărârea de Guvern nr. 349/2002 (MO │
│le şi deşeurile de ambalaje │269/23.04.2002) privind gestionarea │
│ │ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje│
│ │Ordinul Ministrului Apelor şi Protec-│
│ │ţiei Mediului nr. 1190/2002 (MO 2/ │
│ │07.01.2003) privind procedura de │
│ │raportare a datelor referitoare la │
│ │ambalaje şi deşeuri de ambalaje │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Directiva nr. 96/59/EC privind elimina- │Hotărârea de Guvern nr. 173/2000 (MO │
│rea bifenililor şi trifenililor policlo-│31/28.03.2000) pentru reglementarea │
│ruraţi (PCB şi PCT) │regimului special privind gestiune │
│ │si controlul bifenililor policloru- │
│ │rati şi a altor compuşi similari. │
│ │Ordinul Ministrului Apelor şi Protec-│
│ │ţiei Mediului nr. 279/2002 (MO 459/ │
│ │27.06.2002) privind înfiinţarea Se- │
│ │cretariatului tehnic pentru gestio- │
│ │narea şi controlul compuşilor desem- │
│ │naţi în cadrul Direcţiei de gestiune │
│ │a deşeurilor şi substanţelor chimice │
│ │periculoase │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Decizia nr. 2000/532/CE, amendata de │Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO │
│Decizia nr. 2001/119 privind lista │659/05.09.2002) privind evidenta ges-│
│deşeurilor, (ce înlocuieşte Decizia nr. │tiunii deşeurilor şi aprobarea listei│
│94/3/CE privind lista deşeurilor şi De- │cuprinzând deşeurile, inclusiv dese- │
│cizia nr. 94/904/CE privind lista deşeu-│urile periculoase │
│rilor periculoase). │ │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Directiva nr. 86/278/EEC privind │Ordinul Ministrului Agriculturii, │
│protecţia mediului şi în particular a │Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. │
│solului, atunci când nămolul de la sta- │49/2004 (MO 66/27.01.2004) pentru │
│ţiile de epurare este utilizat în agri- │aprobarea normelor tehnice privind │
│cultura │protecţia mediului în special a │
│ │solurilor, când se utilizează nămo- │
│ │luri de epurare în agricultura │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Directiva nr. 2000/53/EC privind │(a fost elaborat Draft-ul de HG) │
│vehiculele scoase din uz │ │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Regulamentul nr. 259/93/EEC privind │Hotărârea de Guvern nr. 1357/2002(MO │
│supravegherea şi controlul transportu- │893/10.12.2002) pentru stabilirea │
│rilor de deşeuri │autoritatiilor publice responsabile │
│ │de controlul şi supravegherea impor- │
│ │tului, exportului şi tranzitului de │
│ │deşeuri; │
│ │Hotărârea de Guvern nr. 228/2004 (MO │
│ │189/04.03.2004) privind controlul │
│ │introducerii în ţara a deşeurilor │
│ │nepericuloase în vederea importului, │
│ │perfecţionării active şi a tranzi- │
│ │tului; │
│ │Legea nr. 6/1991 (MO 18/26.01.1991) │
│ │pentru aderarea României la Convenţia│
│ │de la Basel privind controlul trans- │
│ │portului peste frontiere al deşeuri- │
│ │lor periculoase şi al eliminării │
│ │acestora │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Directiva nr. 2002/95/EC privind │(se va elabora în 2005) │
│restrictionarea utilizării anumitor │ │
│susbtante periculoase în echipamentele │ │
│electrice şi electronice precum şi │ │
│Directiva 2002/96/EC privind deşeurile │ │
│de echipamente electrice şi electronice │ │
│(DEEE) │ │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Directiva nr.78/176/CEE privind deşeuri-│(se va elabora în 2005) │
│le din industria dioxidului de titan │ │
│Directiva nr. 82/883/CEE privind │ │
│procedeele pentru supravegherea şi │ │
│monitorizarea mediului datorită │ │
│deşeurilor din industria de dioxid de │ │
│titan │ │
│Directiva nr. 92/112/CEE privind │ │
│pocedeele pentru armonizarea │ │
│programelor pentru reducerea şi eventual│ │
│eliminarea poluării cauzate de deşeurile│ │
│din industria dioxidului de titan │ │
└────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘


    Faţă de conţinutul Acquis-ului Communautaire şi de legislaţia - cadru pentru protecţia mediului, legislaţia română mai cuprinde o serie de acte normative ce conţin prevederi referitoare la gestionarea deşeurilor, după cum urmează:
    ● Ordonanţa Guvernului nr. 87/2001 (MO 543/01.09.2001) privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, aprobată prin Legea nr. 139/2002 (MO 233/08.04.2002) cu modificările şi completările ulterioare;
    ● Ordonanţa Guvernului nr. 21/2002 (MO 86/01.02.2002) privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 515/2002 (MO 578/05.08.2002);
    ● Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 (MO 187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
    ● Ordin nr. 536/1997 (MO 140/03.07.1997) al Ministrului Sănătăţii, pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
    ● Ordin nr. 219/2002 (MO 386/06.06.2002) al Ministrului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale;
    ● Legea nr. 98/1994 (MO 317/16.11.1994) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică cu modificările şi completările ulterioare;
    ● Hotărârea de Guvern nr. 170/2004 (MO 160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate;
    ● Ordonanata de Urgenta a Guvernului nr. 16/2001 (MO 104/07.02.2002) privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile aprobată cu modificări prin Legea nr. 465/2001 (MO 422/30.07.2001) şi modificată prin Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 61/2003 (MO 461/28.06.2003);
    ● Ordinul Comun al Ministrului Industriei şi Resurselor şi Ministrului Administraţiei Publice 265/503/2001 (MO 566/11.09.2001) pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizaţiei de colectare a deşeurilor industriale reciclabile de la persoane fizice şi a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizaţiei de valorificare a deşeurilor industriale reciclabile;
    ● Ordin Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 2/05.01.2004 (MO 324/15.04.2004), al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 211/06.02.2004, al Ministerului Economiei şi Comerţului nr. 118/02.03.2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României;
    ● Hotărârea de Guvern nr. 228/2004 (MO 189/04.03.2004) privind controlul introducerii în ţară a deşeurilor nepericuloase, în vederea importului, perfecţionării active şi a tranzitului.
    Din analizarea prevederilor legislative au fost sintetizate o serie de obiective care sunt prezentate în cele ce urmează.

    Tabel I.12 Obiective rezultate din analiza prevederilor legislative

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│● gestionarea deşeurilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Prevenirea generării deşeurilor şi a efectelor nocive ale acestora │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt │
│proces care vizează obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor │
│categorii de deşeuri ca sursă de energie │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Elaborarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Construirea şi exploatarea instalaţiilor, aplicarea metodelor şi tehnolo- │
│giilor, stabilirea amplasamentelor şi amenajarea acestora pentru tratarea, │
│valorificarea şi eliminarea deşeurilor, astfel încât să nu afecteze mediul şi │
│sănătatea populaţiei │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Identificarea şi înregistrarea deşeurilor periculoase la fiecare loc de │
│producere, de descărcare sau de depozitare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. Interzicerea amestecului diferitelor categorii de deşeuri periculoase, │
│precum şi al deşeurilor periculoase cu deşeuri nepericuloase, cu excepţia │
│anumitor situaţii │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7. Utilizarea numai de mijloace de transport adecvate naturii deşeurilor │
│transportate, care să nu permită împrăştierea deşeurilor şi emanaţii de noxe │
│în timpul transportului, astfel încât să fie respectate normele privind sănă- │
│tatea populaţiei şi a mediului înconjurător │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8. Utilizarea, de către operatorii în domeniul valorificării şi eliminării │
│deşeurilor, a tehnologiilor şi instalaţiilor omologate pentru valorificarea │
│deşeurilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9. Asigurarea eliminării sau valorificării, de către operatorii în domeniul │
│valorificării şi eliminării deşeurilor, în totalitate şi în timp util a deşe- │
│urilor care le sunt încredinţate │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10. Introducerea în depozitul final numai deşeurile permise de autorităţile │
│competente şi respectarea tehnologiei de depozitare aprobată de acestea │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11. Interzicerea importului în România de deşeuri de orice natură, în stare │
│brută sau prelucrată, cu excepţia anumitor categorii de deşeuri ce constituie │
│resurse secundare de materii prime utile, în conformitate cu reglementările │
│dispuse prin acte normative propuse de autoritatea publică centrală de pro- │
│tecţie a mediului şi aprobate de Guvern │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12. Stabilirea facilităţilor fiscale pentru cei care gestionează deşeuri şi, │
│în mod deosebit, pentru cei care valorifică deşeuri, în scopul stimulării │
│investiţiilor (Guvernul) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│13. Organizarea de programe de instruire şi educare a populaţiei în domeniul │
│gestionării deşeurilor (MMGA) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│14. Elaborarea de strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor │
│şi urmărirea realizării acestora (MEC, MTCT, MMGA) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│15. Elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici, instituţii şi popu- │
│laţie privind modul de gestionare a deşeurilor în cadrul localităţii şi adu- │
│cerea la cunoştinţă a acestora prin mijloace adecvate (primăriile şi consi- │
│liile locale) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● regimul deşeurilor periculoase │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Obligativitatea înregistrării la fiecare generator │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Obligativitatea colectării, transportului, recuperării şi eliminării │
│separate │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Elaborarea normelor pentru ambalarea şi etichetarea deşeurilor periculoase │
│în cursul colectării, transportului şi stocării │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Formular de transport │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Planuri de gestionare a deşeurilor periculoase │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● depozitarea deşeurilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Clasificarea depozitelor în 3 clase: pentru deşeuri periculoase, pentru │
│deşeuri nepericuloase, pentru deşeuri inerte │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate + strategia │
│naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Obligativitatea de a trata deşeurile periculoase │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Obligaţia administraţiei publice locale de a iniţia acţiuni în cazul în │
│care este necesară deschiderea unui nou depozit (când depozitul existent │
│atinge cca. 75% din capacitatea proiectată) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Procedura de clasificare a depozitelor de deşeuri periculoase │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● incinerarea deşeurilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special │
│poluarea aerului, solului, apelor de suprafaţă şi subterane, şi a oricăror │
│riscuri pentru sănătatea populaţiei │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Stabilirea regimului de funcţionare pentru instalaţiile de incinerare şi │
│coincinerae, controlul şi monitorizarea acestora │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Stabilirea valorilor limită de emisie a poluanţilor în aer şi apă şi modul │
│de calcul al acestoi valori, precum şi tehnica de măsurare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Necesitatea introducerii unor valori limită de emisie pentru hidrocarburi │
│aromatice policiclice sau pentru alţi poluanţi, precum şi stabilirea perioa- │
│delor de măsurare acolo unde au fost precizate valori limită de emisie pentru │
│hidrocarburi policiclice aromatice sau pentru alţi poluanţi │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Instituirea unui sistem de control şi monitorizare, precum şi păstrarea │
│minimum 5 ani a registrului cu evidenţa deşeurilor incinerate sau coincinerate│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. Aprobarea programului pentru conformare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7. Îmbunătăţirea tehnologiei şi asigurarea dotării cu un sistem de monitori- │
│zare a emisiilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8. Operatorul trebuie să dispună de informaţii asupra deşeurilor pentru a │
│verifica conformitatea cu cerinţele din autorizaţia de mediu │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9. Instalaţiile de incinerare şi coincinerare trebuie să aibă şi să folosească│
│un sistem automat de întrerupere a alimentării cu deşeuri │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10. Toate instalaţiile de incinerare şi coincinerare trebuie proiectate, │
│echipate, construite şi exploatate astfel încât să se prevină emisii în │
│atmosferă care să genereze creşterea semnificativă a poluării aerului la │
│nivelul solului. Gazele de ardere trebuie evacuate, într-o manieră controlată │
│şi în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale privind cali- │
│tatea aerului, prin intermediul unui coş a cărui înălţime este astfel calcu- │
│lată încât să asigure sănătatea oamenilor şi a mediului. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11. Căldura generată prin procesul de incinerare sau coincinerare trebuie │
│recuperată pe cât posibil │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12. Instalaţiile de incinerare trebuie proiectate, echipate, construite şi │
│exploatate astfel încât în gazele de ardere să nu fie depăşite valorile limită│
│de emisie stabilite │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│13. Deversările în mediul acvatic ale apelor uzate provenite de la spălarea │
│gazelor de ardere se limitează cât mai mult posibil. │
│Apa uzată de la spălarea gazelor de ardere poate fi deversată în mediu acva- │
│tic după epurarea separată │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│14. Trebuie asigurată capacitatea de stocare pentru scurgerile de apă de │
│ploaie dinspre amplasamentul instalaţiei de incinerare sau coincinerare ori │
│pentru apa contaminată, rezultată prin scurgeri sau operaţiuni de stingere a │
│incendiilor. │
│Capacitatea de stocare trebuie să fie adecvată pentru a avea siguranţa că │
│asemenea ape pot fi testate şi tratate înainte de a fi deversate │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│15. Reziduurile rezultate din funcţionarea instalaţiei de incinerare sau co- │
│incinerare trebuie minimizate din punct de vedere al calităţii şi nocivităţii.│
│Reziduurile trebuie reciclate pe cât posibil direct în instalaţie sau în │
│afară. │
│Transportul şi depozitarea intermediară se va face astfel încât să prevină │
│dispersarea în mediu, de exemplu în containere închise. │
│Se vor efectua teste adecvate pentru a se stabili caracteristicile fizice şi │
│chimice şi potenţialul poluant al diferitelor reziduuri de la incinerare. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│16. Trebuie instalate echipamente de măsurare şi trebuie folosite tehnici │
│pentru a monitoriza parametrii, condiţiile de funcţionare şi concentraţiile │
│de masă relevante pentru procesul de incinerare şi coincinerare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│17. Toate rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate, prelucrate şi pre- │
│zentate într-o formă adecvată, pentru a permite autorităţilor competente să │
│verifice conformitatea cu condiţiile de funcţionare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Stabilirea priorităţilor de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de │
│ambalaje: │
│- prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje; │
│- reutilizarea ambalajelor; │
│- reciclarea şi alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje; │
│- depozitarea finală a acestor deşeuri │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Sunt supuse acestor prevederi toate ambalajele introduse pe piaţă, indi- │
│ferent de materialul din care au fost realizate şi de modul lor de utilizare │
│în activităţile economice, comerciale, în gospodăriile populaţiei sau în orice│
│alte activităţi, precum şi toate deşeurile de ambalaje care nu mai corespund │
│scopului pentru care au fost fabricate, indiferent de modul de gestionare, de │
│recuperare, de depozitare, de reciclare sau de valorificare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Organizarea unui sistem care să asigure colectarea, în vederea reutilizării│
│multiple a ambalajelor, prin agenţii economici care comercializează aceste │
│produse sau prin centre specializate de recuperare a acestor tipuri de amba- │
│laje - pentru agenţii economici care produc produse ambalate în ambalaje │
│reutilizabile │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Primirea ambalajelor reutilizabile, la schimb, iar în cazul în care utili- │
│zează sistemul-depozit să returneze cumpărătorului valoarea acestuia - pentru │
│agenţii economici care comercializează produse ambalate în ambalaje reutili- │
│zabile │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Informarea autorităţilor competente de către agenţii economici care │
│introduc pe piaţă ambalaje sau produse ambalate cu privire la: │
│- planul de valorificare a deşeurilor de ambalaje; │
│- planul privind informarea consumatorilor referitor la sistemele de valori- │
│ficare a deşeurilor de ambalaje, precum şi alte informaţii utile; │
│- cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă, cantitatea de ambalaje reutili- │
│zate şi cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificate │
│- orice modificări apărute │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. Valorificarea unui procent de minim 50% din greutatea deşeurilor de │
│ambalaje. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7. Reciclarea unui procent de minim 25% din greutatea totală a materialelor │
│de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaj, cu un procent de minim 15% din │
│greutatea fiecărui tip de material de ambalaj. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8. Modalităţi de valorificare a deşeurilor de ambalaje primare, secundare şi │
│terţiare pentru realizarea obiectivelor: │
│- individual, utilizând propriile resurse; │
│- prin transferarea acestei responsabilităţi, pe baza de contract, către un │
│agent economic legal constituit │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9. Valorificarea trebuie să fie astfel organizată încât să nu introducă │
│bariere în calea comerţului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10. Raportarea de date referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● regimul bateriilor şi acumulatorilor uzaţi │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Informarea şi stimularea cumpărătorilor asupra modalităţilor de colectare │
│a bateriilor şi/sau acumulatorilor uzaţi │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Programe de cercetare pentru reducerea conţinutului de metale grele şi │
│substanţe periculoase din baterii şi acumulatori, pentru utilizarea unor │
│înlocuitori mai puţin poluanţi în baterii şi acumulatori, precum şi pentru │
│găsirea de noi metode de valorificare a bateriilor şi acumulatorilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● gestionarea uleiurilor uzate │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Necesitatea de a lua măsuri pentru a asigura colectarea, valorificarea şi │
│eliminarea uleiurilor uzate în siguranţă │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Necesitatea de a lua măsuri pentru a asigura că eliminarea uleiurilor │
│uzate se realizează prin valorificare termoenergetica │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Asigurarea colectării separate a întregii cantităţi de uleiuri uzate │
│generate │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Valorificarea uleiurilor uzate se realizeză prin regenerare sau prin │
│combustie (dacă condiţiile tehnice şi economice fac neviabilă regenerarea) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Realizarea eliminării uleiurilor uzate prin incinerare atunci când valori- │
│ficarea prin regenerare sau combustie nu sunt aplicabile │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. Informarea publicului asupra necesităţii colectării, valorificării şi/sau │
│eliminării adecvate a uleiurilor uzate de către producătorii şi importatorii │
│de uleiuri │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi │
│similari │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Elaborarea, actualizarea şi publicarea Inventarului naţional al echipamen- │
│telor şi materialelor ce conţin compuşi desemnaţi │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Elaborarea şi aprobarea planurilor de eliminare pentru compuşii desemnaţi │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Luarea unor măsuri pentru a asigura că deţinătorii (agenţii economici) de │
│echipamente sau materiale ce conţin cantităţi de compuşi desemnaţi mai mari │
│decât cantităţile minimale notifică autorităţilor competente această situaţie │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Stabilirea unuia sau mai multor amplasamente de recepţie pentru depozita- │
│rea pe termen lung sau pentru eliminarea compuşilor desemnaţi, urmărind redu- │
│cerea la minimum a impactului asupra mediului, produs de depozitarea pe │
│termen lung, şi/sau eliminarea compuşilor desemnaţi │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Fixarea metodelor de referinţă pentru determinarea conţinutului de compuşi │
│desemnaţi din materialele contaminate │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. Fixarea standardelor tehnice pentru alte metode de eliminare a compuşilor │
│desemnaţi │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│● utilizarea în agricultură a nămolurilor de epurare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Obligativitatea tratării nămolului înainte de împrăştiere │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Responsabilitatea generatorului de nămol │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Metode de analiză standardizate pentru sol şi nămol │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



                                 Partea a II-a

     Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii,
                     deşeuri din construcţii şi demolări şi
                 nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti

    Definiţie

    În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, în categoria deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii, nămolul orăşenesc şi deşeurilor din construcţii şi demolări sunt cuprinse tipurile de deşeuri care se regăsesc la codurile:
    15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte - cu excepţia ambalajelor din deşeurile industriale şi a codurilor 15 02 02 şi 15 02 03
    17 Deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate)
    19 08 05 Nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere
    20 Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat

    II.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
    Termenul de "deşeuri menajere" face referinţă doar la deşeurile provenite din activităţi casnice sau asimilabile cu acestea, colectate în amestec sau selectiv, dar şi cele asimilabile cu acestea (care prezintă compoziţie şi proprietăţi similare) generate în instituţii, industrie, comerţ, sectorul public sau administrativ.
    Termenul de "deşeuri municipale" desemnează atât deşeurile menajere cât şi deşeurile voluminoase colectate separat şi deşeurile rezultate de la curăţirea spaţiilor publice (deşeuri din parcuri, din pieţe, deşeuri stradale).
    Termenul de "nămol orăşenesc" se referă la nămolul rezidual de la instalaţiile de tratare a apelor uzate care tratează apele uzate urbane şi menajere şi nămolul rezidual de la fosele septice şi alte instalaţii similare de tratare a apelor menajere.
    Termenul de "deşeuri din construcţii şi demolări" face referinţă la deşeurile rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor.
    Termenul de "deşeuri biodegradabile" desemnează atât deşeurile de la populaţie şi din activiăţi comerciale care suferă descompunere anaeroba sau aeroba cât şi deşeurile alimentare şi vegetale, hârtia şi cartonul (de calitate joasă). Deşi, hârtia şi cartonul fac parte din grupa deşeurilor biodegradabile, este indicată reciclarea şi recuperarea acestora, mai ales în cazul unei calităţi ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse pentru reciclarea şi recuperarea materialelor reciclabile.
    În ultimii 5 ani (1998 - 2002), în generarea acestor tipuri de deşeuri au intervenit modificări atât cantitative cât şi calitative.

    II.1.1. Aspecte cantitative
    Prezentul Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor face referire la datele colectate prin MMGA pentru perioada 1998 - 2002.
    Datele privind gestionarea deşeurilor în România face distincţie între două categorii importante de deşeuri:
    ● deşeuri municipale şi asimilabile cu acestea - generate în mediul urban sau rural (deşeuri menajere de la populaţie şi agenţi economici, deşeuri rezultate din servicii de salubrizare a localităţilor, nămol de la epurarea apelor uzate menajere, deşeuri din construcţii şi demolări, în afară celor industriale)
    ● deşeuri industriale şi agricole, inclusiv cele rezultate în industria minieră şi la producerea energiei.
    În perioada 1998 - 2002 raportul dintre cele două categorii a variat de la an la an, media fiind 6% deşeuri municipale şi 94% deşeuri industriale.

    Tabelul II.1.1. prezintă sintetic situaţia deşeurilor municipale rezultate în ultimii 5 ani.

    Tabel II.1.1. Generarea deşeurilor municipale în perioada 1998 - 2002 (tone)

┌───────────────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│ │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ 2001 │ 2002 │
├────┬──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 1│Deşeuri Municipale│ 6.325.570│ 7.543.399│ 8.658.191│ 8.268.057│ 8.810.358│
├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 1.1│de la populaţie │ 2.960.671│ 3.802.208│ 3.422.355│ 3.578.450│ 3.648.864│
├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 1.2│de la agenţi │ │ │ │ │ │
│ │economici │ 1.268.859│ 1.432.622│ 1.955.731│ 1.486.486│ 1.577.597│
├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │ total colectate │ │ │ │ │ │
│ │ în amestec │ 4.229.530│ 5.234.830│ 5.378.086│ 5.064.936│ 5.226.461│
├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 1.3│colectate separat │ fd │ fd │ │ 122.681│ 491.916│
├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┤ ├──────────┼──────────┤
│ 1.4│voluminoase │ fd │ fd │ │ 34.982│ 56.174│
├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┤ ├──────────┼──────────┤
│ 1.5│din parcuri, │ │ │ │ │ │
│ │grădini │ fd │ fd │ 1.232.900│ 136.947│ 212.745│
├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┤ ├──────────┼──────────┤
│ 1.6│din pieţe │ fd │ fd │ │ 106.891│ 124.922│
├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┤ ├──────────┼──────────┤
│ 1.7│stradale │ 415.640│ 491.886│ │ 612.558│ 752.446│
├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 1.8│necolectate │ 1.680.400│ 1.816.683│ 2.047.205│ 2.189.062│ 1.945.694│
├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 2│Namol orăşenesc │ │ │ │ │ │
│ │(S.U.) │ 122.865│ 132.053│ 141.342│ 145.879│ 146.461│
├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 3│Deşeuri din │ │ │ │ │ │
│ │construcţii │ 319.560│ 397.290│ 162.140│ 407.575│ 621.253│
├────┼──────────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │TOTAL GENERAL │ 6.767.995│ 8.072.742│ 8.961.673│ 8.821.511│ 9.578.072│
└────┴──────────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘

    Notă: f.d. = fără date S.U. = substanţă uscată
    Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM


    Observaţii:
    ● cantitatea totală creşte de la aproximativ 6.800 mii tone în 1998 la peste 9.500 mii tone în 2002
    ● cantităţile de deşeuri din toate categoriile menţionate mai sus cresc, deşi populaţia a scăzut, însă a crescut consumul, procentul populaţiei racordate la canalizare şi la serviciile de salubritate
    ● cantitatea de deşeuri rămase necolectate (cantitate estimată) a crescut, deoarece se presupune ca a crescut indicele de generare a deşeurilor în mediul rural (kg/loc.zi) de la 0,15 în 1998 la 0,4 în 2002, în timp ce indicele de generare în mediul urban a rămas relativ constant (medie: 0,9 kg/loc.zi).
    ● cantitatea de nămol orăşenesc creşte doar cu 19% în ultimii 5 ani
    ● cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări fluctuează, dar din 2000 are o creştere semnificativă, dublându-se în 2002 faţă de 1998, demonstrând ritmul crescut de construcţii civile din ultimii ani.

    Figura II.1.1. Evoluţia deşeurilor municipale generate

    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM

    Figura II.1.2. Evoluţia nămolului orăşenesc şi a deşeurilor din construcţii

    NOTĂ(CTCE)
    Figura II.1.1. şi Figura II.1.2. se găsesc în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie, la pag. 75-76.

    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM

    Figura II.1.1. demonstrează tendinţa de creştere a deşeurilor municipale din ultimii 5 ani; figura II.1.2. ilustrează creşterea lentă a cantităţilor de nămol orăşenesc şi tendinţa de creştere rapidă a cantităţilor de deşeuri din construcţii şi demolări.
    Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare). Serviciile de salubrizare sunt organizate şi operează mai ales în zonele urbane. Se estimează că numai 5% din populaţia rurală (2002) beneficiază de aceste servicii (în special localităţile rurale aflate în apropierea oraşelor).
    Din datele avute la dispoziţie, rezultă că din 1998 a crescut procentul populaţiei urbane care beneficiază de servicii de salubritate, de la 73% la 90% în 2002, ceea ce înseamnă o medie de 78% în ultimii 5 ani. Având în vedere procentul scăzut în mediul rural, procentul total de deservire a populaţiei (urban şi rural) a crescut de la 40% în 1998 la 48% în 2002 (în medie 43%).
    In funcţie de aceste date s-a calculat cantitatea de deşeuri municipale necolectate, ţinând cont şi de indicii de generare a acestor deşeuri în mediile urban şi rural. Rezultă astfel o medie de 75% deşeuri colectate din totalul deşeurilor generate în perioada 1998 - 2002.
    Procentul de colectare selectivă a deşeurilor municipale este mic; doar în 2001 s-a raportat un procent de 2%, iar în 2002 - 7% din totalul deşeurilor municipale colectate, reprezentând deşeuri reciclabile colectate separat în cadrul unor proiecte pilot de colectare selectivă, sau în cadrul întreprinderilor, instituţiilor şi chiar comerţ.

    Tabelul II.1.2. prezintă indicatorii de generare a deşeurilor pe ultimii 5 ani.


    Tabel II.1.2 Indicatori de generare a deşeurilor

┌──────┬──────────────┬─────────────┬───────────┬───────────────┬────────────┐
│ │ deşeuri muni-│deşeuri mu- │ total │nămoluri de la │ deşeuri din│
│ │cipale de la │nicipale de │ deşeuri │staţii de epu- │construcţii │
│ │ populaţie │la agenţi ec.│municipale │rare orăşeneşti│şi demolări │
│ │ (kg/loc.an) │ (kg/loc.an) │(kg/loc.an)│(kg/loc.racor- │(kg/loc.an) │
│ │ │ │ │ dat.an) │ │
├──────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┤
│ 1998 │ 197 │ 84 │ 281 │ 13 │ 14 │
├──────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┤
│ 1999 │ 235 │ 101 │ 336 │ 14 │ 18 │
├──────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┤
│ 2000 │ 270 │ 116 │ 386 │ 15 │ 7 │
├──────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┤
│ 2001 │ 258 │ 111 │ 369 │ 16 │ 18 │
├──────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┤
│ 2002 │ 283 │ 121 │ 404 │ 16 │ 29 │
├──────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┤
│media │ 249 │ 107 │ 356 │ 15 │ 17 │
└──────┴──────────────┴─────────────┴───────────┴───────────────┴────────────┘
    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM


    Figura II.1.3. Indicatori de generare a deşeurilor municipale

    NOTĂ(CTCE)
    Figura II.1.3. Indicatori de generare a deşeurilor municipale se găseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie, la pag. 77.

    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM

    Figura II.1.4. Indicatori de generare a nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti

    NOTĂ(CTCE)
    Figura II.1.4. Indicatori de generare a nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti se găseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie, la pag. 77.

    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM

    Figura II.1.5. Indicatori de generare a deşeurilor din construcţii şi demolări (conţin doar deşeurile colectate)

    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM

    Observaţii:
    ● doar un mic procent este colectat separat şi eliminat, de aici rezultând indicii atât de mici de generare a deşeurilor din construcţii şi demolări.
    ● în general, aceste deşeuri sunt reutilizate. Există o piaţă nedeclarată a reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări, o piaţă rezultată în urma scumpirii materialelor de construcţie şi a creşterii necesităţilor populaţiei.

    Figura II.1.6. Evoluţia indicilor de volum privind lucrările de construcţii faţă de 1998

-------
    * date provizorii Sursa: prelucrare ICIM - date din Anuarul Statistic al României

    NOTĂ(CTCE)
    Figura II.1.5. şi Figura II.1.6. se găsesc în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie, la pag. 78.

    II.1.2. Aspecte calitative
    Principalele surse de date referitoare la calitatea deşeurilor municipale sunt:
    ● datele furnizate de către serviciile de salubritate în anchetele anuale realizate de MMGA
    ● datele rezultate din determinările efectuate în diferite proiecte pilot de analiză a compoziţiei deşeurilor municipale în câteva oraşe din România.
    Din datele furnizate de serviciile de salubritate a rezultat următoarea structură a compoziţiei procentuale medii a deşeurilor menajere:

    Tabel II.1.3. Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere pentru 1998 şi 2002

┌───────────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│ │ 1998 │ 2002 │
│ Componente ├───────────────┬──────────────┼───────────────┬──────────────┤
│ │ % │ kg/loc.an │ % │ kg/loc.an │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│hârtie, carton │ 13% │ 34 │ 11% │ 39 │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Sticla │ 6% │ 16 │ 5% │ 18 │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Metale │ 5% │ 13 │ 5% │ 18 │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Plastic │ 9% │ 24 │ 10% │ 35 │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Textile │ 6% │ 16 │ 5% │ 18 │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Biodegradabile │ 53% │ 139 │ 51% │ 179 │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Altele │ 8% │ 21 │ 13% │ 46 │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Total │ 100% │ 263 │ 100% │ 352 │
└───────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘
    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM


    Observaţii:
    ● scăderea procentului de deşeuri de hârtie, carton în perioada 1998 - 2002 cu 2%, datorită unor iniţiative locale de colectare separată şi a Programului Naţional "Să reciclăm hârtia" iniţiat de MMGA
    ● scăderea procentelor la deşeurile din sticlă, textile şi materii biodegradabile
    ● creşterea procentului deşeurilor din plastic la 10% în 2002 şi a altor tipuri de deşeuri (ex. deşeuri inerte) de la 8 la 13%.
    Datele furnizate de diferite proiecte pilot pentru determinarea compoziţiei deşeurilor solide menajere de la populaţie sunt prezentate sintetic în Tabelul II.1.4.

    Tabel II.1.4. Date privind compoziţia deşeurilor menajere de la populaţie (rezultate din determinări)


┌─────────────┬──────────┬──────────┬─────────┬──────────┬──────────┬─────────┐
│ │ Bucureşti│Timişoara │ Braşov │ Rm Vâlcea│ Piteşti │ Piatra │
│ Compoziţia │ (2001) │ (1999) │ (2001) │ (2000) │ (2002) │ Neamţ │
│ │ │ │ │ │ │ (1997) │
├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│hârtie,carton│ 19,46%│ 15,72%│ 8,37%│ 4,40%│ 10,68%│ 5,40%│
├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Sticla │ 7,88%│ 6,55%│ 4,10%│ 2,60%│ 4,35%│ 2,59%│
├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Metale │ 3,88%│ 2,88%│ 2,37%│ 1,60%│ 1,83%│ 3,38%│
├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Plastic │ 12,95%│ 14,13%│ 10,34%│ 4,50%│ 9,85%│ 1,75%│
├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Textile │ 3,36%│ 4,80%│ 4,99%│ 2,60%│ 2,30%│ 2,19%│
├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Biodegradabile 48,84%│ 30,07%│ 65,68%│ 71,70%│ 68,20%│ 73,43%│
├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Altele │ 3,63%│ 25,85%│ 4,15%│ 12,60%│ 2,79%│ 11,25%│
├─────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│TOTAL │ 100%│ 100%│ 100%│ 100%│ 100%│ 100%│
└─────────────┴──────────┴──────────┴─────────┴──────────┴──────────┴─────────┘
    Sursa: Studii APM, MMGA, ICIM


    Rezultatele proiectelor de analiză a compoziţiei deşeurilor menajere provenite de la populaţie în unele oraşe mari au fost utilizate pentru a determina procentele medii ale componentelor, care demonstrează faptul că datele furnizate de companiile de salubritate pentru Baza anuală de Date pentru Deşeuri sunt apropiate pentru hârtie, carton, plastic, sticlă şi diferă oarecum pentru metale, biodegradabile şi alte componente. Deoarece în Baza de Date pentru Deşeuri există date referitoare la compoziţia deşeurilor municipale pentru toate judeţele, s-au luat acestea în considerare şi nu cele rezultate din determinări.
    In graficul de mai jos este prezentată compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere în anul 2002.

    Figura II.1.7. Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere în 2002

    NOTĂ(CTCE)
    Figura II.1.7. Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere în 2002 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 80.

    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM
    Deşeuri biodegradabile

    În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă o componentă majoră. În această categorie sunt cuprinse:
    ● deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;
    ● deşeuri vegetale din parcuri, grădini;
    ● deşeuri biodegradabile din pieţe;
    ● componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;
    ● nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere;
    ● teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate, ce nu poate fi reciclată.
    În ultimii 5 ani, procentul de biodegradabile din deşeurile municipale a scăzut de la 72% în 1998 la 61% în 2002, dar cantitatea de materie biodegradabilă pe locuitor şi an a crescut în acest interval, deoarece a crescut cantitatea de deşeuri municipale generate, ca şi cantitatea de nămol orăşenesc generat (media de generare pe ultimii 5 ani: 243 kg deşeuri biodegradabile/locuitor.an).

    Figura II.1.8. Evoluţia deşeurilor biodegradabile generate

    NOTĂ(CTCE)
    Figura II.1.8. Evoluţia deşeurilor biodegradabile generate se găseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 81.

    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM

    Pentru deşeurile biodegradabile, Hotărârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor, stipulează necesitatea scăderii cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate cu 25% faţă de cantitatea de biodegradabile generată în 1995, până în anul 2011. Având în vedere faptul că în anul 1995 (an de referinţă), cantitatea de deşeuri biodegradabile generată a fost de 4.800.000 tone (reprezentând 70% din cantitatea de deşeuri municipale generată), se poate spune că deşeurile biodegradabile depozitate în perioada 1998 - 2002 au crescut cu 2% în medie, având o tendinţă de scădere.

    Tabelul II.1.6 prezintă evoluţia deşeurilor biodegradabile în această perioadă.

    Tabel II.1.6. Evoluţia deşeurilor biodegradabile în perioada 1998 - 2002

┌─────────────┬───────┬─────────┬────────┬─────────┬────────┬─────────┬────────┐
│ │ UM │ 1998* │ 1999 │ 2000 │ 2001 │ 2002 │ media │
├─────────────┼───────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│Procent bio- │ │ │ │ │ │ │ │
│degradabile**│ % │ 72 │ 70 │ 67 │ 65 │ 61 │ 67 │
│în deşeuri │ │ │ │ │ │ │ │
│municipale │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│Cantitate │ │ │ │ │ │ │ │
│biodegrada- │tone/an│ 4677276│ 5412432│ 5942330│ 5520116│ 5520779│ 5414587│
│bile generată│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│Cantitate │ │ │ │ │ │ │ │
│biodegrada- │tone/an│ 4500000│ 4900000│ 5100000│ 5000000│ 4900000│ 4880000│
│bile depo- │ │ │ │ │ │ │ │
│zitată │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│Cantitate │ │ │ │ │ │ │ │
│depozitată/ │ % │ 94% │ 102% │ 106% │ 104% │ 102% │ 102% │
│cantitate │ │ │ │ │ │ │ │
│generată 1995│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│Tendinţa faţă│ │ │ │ │ │ │ │
│de 1995 │ % │ -6% │ +2% │ +6% │ +4% │ +2% │ +2% │
├─────────────┼───────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│Biodegradabi-│kg/loc.│ │ │ │ │ │ │
│le generate │ an │ 208 │ 241 │ 265 │ 246 │ 253 │ 243 │
└─────────────┴───────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┘
--------
    * date incomplete Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM
    ** inclusiv materia biodegradabilă de la deşeurile din grădini şi parcuri,
deşeurile din pieţe, deşeurile stradale şi nămolul din staţiile de epurare
orăşeneşti, exclusiv hârtia şi cartonul.


    Figura II.1.9. Cantităţi de deşeuri biodegradabile depozitate faţă de 1995

    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM

    Figura II.1.10. Tendinţa depozitării deşeurilor biodegradabile faţă de 1995 (%)

    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM

    NOTĂ(CTCE)
    Figura II.1.9. şi Figura II.1.10. se găsesc în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 82.

    II.1.3. Colectarea şi transportul deşeurilor municipale

    Deşeurile municipale generate sunt colectate la nivelul localităţilor de către municipalităţi, ele având prin lege această responsabilitate (Legea nr. 139/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor). Fiecare municipalitate (consiliu local) este obligat să organizeze acest serviciu pentru populaţie. Municipalitatea îşi poate delega responsabilitatea unor firme de salubritate, prin contract. În unele localităţi, de obicei mici, există câte o firmă de salubritate, însă în oraşele mari există mai multe firme care se ocupă cu această activitate. În zonele rurale, activitatea de colectare a deşeurilor de la populaţie şi agenţi economici nu este organizată decât în localităţile rurale din vecinătatea unor oraşe. Se apreciază că doar 5% din populaţia rurală beneficiază de aceste servicii.
    Deşeurile municipale rezultate în locuinţe, instituţii şi entităţi economice diverse (comerţ, industrie) sunt precolectate în recipienţi de diferite capacităţi, amplasaţi în spaţii special amenajate în acest scop.
    Firmele de salubritate deţineau în 1999 un număr de peste 480.000 de recipienţi de diferite tipuri

    Tabel II.1.7. Situaţia recipienţilor de colectare pentru deşeuri municipale (1999)

   ┌───────────────────────────┬──────────────┐
   │ Tipuri de recipienţi │ Număr │
   ├───────────────────────────┼──────────────┤
   │ Europubele │ 143.720 │
   ├───────────────────────────┼──────────────┤
   │ Pubele metalice │ 112.862 │
   ├───────────────────────────┼──────────────┤
   │ Containere │ 29.914 │
   ├───────────────────────────┼──────────────┤
   │ Saci │ 149.872 │
   ├───────────────────────────┼──────────────┤
   │ Alţi recipienţi │ 47.480 │
   ├───────────────────────────┼──────────────┤
   │ Total │ 483.848 │
   └───────────────────────────┴──────────────┘
    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM


    Deşeurile municipale sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice. Firmele de salubritate sunt dotate cu peste 1.900 de vehicule transportoare, precum: autogunoiere compactoare, autotransportoare de container, tractoare, autobasculante, autocamioane. Există şi situaţia în care agenţii economici îşi transportă deşeurile cu utilaje proprii.
    Deşeurile stradale sunt colectate şi transportate tot de firmele de salubritate. În oraşe curăţenia stradală este întreţinută doar pe arterele principale cu ajutorul unor utilaje specifice (automăturători colectoare, aspiratoare şi mături pentru carosabil). Cea mai mare parte a deşeurilor stradale este însă colectată manual cu mijloace rudimentare. O problemă a salubrizării străzilor în oraşe este lipsa sau numărul insuficient de recipienţi şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locurile aglomerate, cât şi la periferia localităţilor.

    Figura II.1.11 Evoluţia colectării deşeurilor municipale

    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM

    Figura II.1.12 Populaţia care beneficiază de servicii pentru colectarea deşeurilor municipale, în mediul urban şi pe ţară

    NOTĂ(CTCE)
    Figura II.1.11 şi Figura II.1.12 se găsesc în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 84.

    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM

    Pentru o planificare corespunzătoare a gestiunii deşeurilor într-o anumită regiune, sunt necesare cunoştinţe numeroase atât despre cantitatea de deşeuri rezultată, cât şi despre compoziţia şi originea acestora. Studierea deşeurilor menajere generate se constituie în fundamentul conceperii unor proiecte de gospodărire comunală a deşeurilor şi al implementării unor instalaţii de recuperare, reciclare şi eliminare a deşeurilor.
    De exemplu, în Râmnicu Vâlcea în 2000 a fost realizat un proiect de sortare a deşeurilor menajere în vederea implementării unui sistem de colectare selectivă. Colectarea eşantioanelor s-a realizat separat faţă de colectarea deşeurilor de către agenţii de salubritate. S-au ales trei tipuri de clădiri pentru zone diferite. Recipientele alese pentru unităţile de eşantion au fost cântărite şi înainte de golire s-a măsurat gradul de umplere a recipientelor şi, de asemenea, eventualele caracteristici ieşite din comun. S-a remarcat o problemă deosebită pentru clădirile cu etaj la strângerea unităţilor de eşantion, şi anume că sunt adeseori repartizate mai multe recipiente pentru un bloc, aşa încât nu este posibilă stabilirea exactă a locuitorilor care folosesc cele patru recipiente aflate la dispoziţie. Din acest motiv, în astfel de locuri, s-a înregistrat gradul de umplere a tuturor recipientelor care se găseau acolo. Cu ajutorul masei eşantionului şi a volumului total al recipientelor de la adresa de ridicare, s-a calculat apoi cantitatea de deşeuri pe locuitor.
    Rezultatele sortării deşeului menajer atestă faptul că implementarea colectării selective şi a compostării deşeurilor organice în oraşul Râmnicu Vâlcea reprezintă temelia proiectului de gestiune a deşeurilor, dacă se doreşte o reducere considerabilă a cantităţii de deşeuri biodegradabile. Fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere în Râmnicu Vâlcea, prezintă un conţinut în apă ridicat în condiţiile unei participări structurale reduse, prin amestecarea lor cu alte agregate biodegradabile şi se poate realiza producerea unui amestec de pornire optim pentru procesul de compostare.
    În ultimii ani colectarea selectivă a fost introdusă în România doar ca proiecte pilot. De exemplu în Iaşi proiectul avea ca obiectiv recuperarea deşeurilor de hârtie şi carton. Bugetul proiectului a fost de 50.000 USD. Proiectul pilot s-a concentrat asupra unei zone pilot de agenţi economici în partea centrală a oraşului pe o perioadă de un an de zile (1999-2000). Au fost colectate peste 80 de tone de deşeuri de hârtie şi carton. Hârtia a putut fi vândută pe sortimente sau presată vrac în baloţi. Aceste cantităţi reduse de deşeuri de hârtie şi carton colectate selectiv s-au datorat lipsei motivării agenţilor economici. Deoarece sortarea hârtiei necesită un minimum de 10.000 t/an pentru a constitui o soluţie economică fezabilă, colectarea selectivă nu s-a continuat şi nici nu s-a extins la nivel de oraş sau judeţ.

    Figura II.1.13. Evoluţia deşeurilor municipale colectate în amestec şi colectate separat

    NOTĂ(CTCE)
    Figura II.1.13. Evoluţia deşeurilor municipale colectate în amestec şi colectate separat se găseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 85.

    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM

    II.1.4. Valorificarea deşeurilor municipale
    Deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice), decât într-o foarte mică măsură, la nivel local. Se poate afirma că aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale reprezintă materiale reciclabile, din care cca. 20% au mari şanse de recuperare, nefîind contaminate. In urma colectării selective prin proiecte pilot, doar 2% din materiale reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimină prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantităţi de materii prime secundare şi resurse energetice.
    In ultimii 1-2 ani, agenţii economici privaţi au demarat acţiuni de colectare susţinută a cartonului şi PET-urilor. Materialele plastice colectate sunt trimise uneori la export (Ungaria, Bulgaria, Italia, China, Coreea). Nu există date certe privind exportul acestor deşeuri.
    In unele localităţi s-a redemarat acţiunea de amplasare a unor "puncte de depunere / colectare" la care populaţia poate depune (cu sau fără remunerare) maculatură, carton, sticle, plastic. Din informaţii oferite de Ministerul Industriei şi Resurselor, rezultă că în perioada 1995 - 2000 au funcţionat 2500 puncte de colectare deşeuri reciclabile.
    In România sunt autorizate şi au început să preia aceste deşeuri din punctele de colectare în vederea reciclării şi/sau valorificării următoarele instituţii:
    ● din industria sticlei (vezi anexa 1 pentru mai multe detalii):
    - Stirom S.A. Bucureşti cu o capacitate de maxim 30.000 tone/an (funcţie de structura de producţie),
    - Stimet S.A. Sighişoara cu o capacitate de maxim 15.000 tone/an (funcţie de structura de producţie);
    ● din industria hârtiei şi cartonului(vezi anexa 1 şi 2 pentru mai multe detalii):
    - Ambro S.A. Suceava cu o capacitate de 100.000 tone/an de maculatură brută,
    - Vrancart S.A. Adjud cu o capacitate de 50.000 tone/an de maculatură brută,
    - Letea S.A. Bacău cu o capacitate de 50.000 tone/an de maculatură brută,
    - Ecopaper SA Zărneşti cu o capacitate de 40.000 tone/an de maculatură brută,
    - Celhart Donaris S.A. Brăila cu o capacitate de 22.000 tone/an de maculatură brută,
    - Hicart S.A. Prundul Bargaului cu o capacitate de 15.000 tone/an de maculatură brută,
    - Celrom S.A. Tr.Severin cu o capacitate de 15.000 tone/an de maculatură brută,
    - Petrocart S.A. Piatra Neamţ cu o capacitate de 12.000 tone/an de maculatură brută,
    - Omnimpex Hârtia S.A. Buşteni cu o capacitate de 10.000 tone/an de maculatură brută,
    - Cahiro S.A. Scaieni cu o capacitate de 10.000 tone/an de maculatură brută,
    - Mucart S.A. Cluj cu o capacitate de 10.000 tone/an de maculatură brută,
    - Pehart S.A. Petreşti cu o capacitate de 8.000 tone/an de maculatură brută,
    - Comceh S.A. Călăraşi cu o capacitate de 5.000 tone/an de maculatură brută.
    ● din industria maselor plastice(vezi anexa 1 şi 3 pentru mai multe detalii):
    - Plastor S.A. Oradea
    - Recolo S.A. Oradea
    - Prodplast S.A. Bucureşti
    - Greentech S.A. Buzău
    - Napochim S.A. Cluj Napoca
    - AV-Flex S.R.L. Constanta
    - Aydeniz Prest Corn S.R.L. Constanta
    - Energia S.A. Constanta
    - Tehno-Star S.R.L. Sf. Gheorghe
    - Berolina Plastics S.R.L. Miercurea Ciuc
    - Harplast S.A. Miercurea Ciuc
    - 3P România S.R.L. Iaşi
    - Jin's Internaţional Trade S.R.L. Buftea
    - Tecnoplast S.R.L. Balş
    - Alfaplast S.R.L. Jebel, jud. Timiş
    - V.F.M. S.R.L. Rm. Vâlcea
    - Balcanic Prod S.R.L. Focşani
    - Uniplast S.A. Focşani
    - Hans & Elena Internaţional S.R.L. Braşov
    - Genial Company S.R.L. Olteniţa, jud. Călăraşi

    În unele oraşe s-au înfiinţat staţii pilot de compostare a deşeurilor biodegradabile. De exemplu municipalitatea Râmnicu Vâlcea a susţinut un proiect pilot de colectare selectivă a deşeurilor pe două fracţii (biodegrabil şi restul) în vederea compostării fracţiei biodegradabile. Proiectul s-a concentrat asupra unei zone cu tipuri diferite de clădiri (blocuri cu 10, 8 respectiv 4 etaje şi case la curte) pentru 1.260 de familii.
    Colectarea era realizată tot de cei care se ocupau cu serviciile de salubritate în oraş cu zile diferite de colectare pentru acea zonă pilot şi erau transportate pe o platformă pilot pe depozitul existent de deşeuri a oraşului.
    Utilajele folosite pentru realizarea compostului sunt doar un tocător, un încărcător cu care sunt şi întoarse grămezile şi o sită. Procesul de compostare durează 18 săptămâni, timp în care grămezile sunt întoarse de 2 - 3 ori, atunci când temperatura în interiorul grămezii ajunge la 70°C.
    Compostul final este utilizat pe terenurile domeniului public, serele primăriei şi taluzul depozitului existent.
    Pentru colectarea selectivă nu se percepe tarif diferit, iar de curând a fost introdusă taxa de salubritate, taxă ce include colectarea, transportul şi închiderea depozitului existent. Astfel, această taxă ajunge la 12 EURO/tonă şi locuitor.
    Colectarea selectivă va fi generalizată la nivel de oraş printr-o Hotărâre a Consiliului Local începând cu anul 2004.
    În cazul nămolului de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, doar 3% din cantitatea produsă anual este valorificată în agricultură.
    În ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări nu există un sistem bine stabilit, ci doar o reutilizare internă a acestor deşeuri în gospodăria proprie sau o comercializare a lor pe o piaţă nedeclarată.

    II.1.5. Tratarea deşeurilor municipale
    Cu excepţia compactării realizate în utilajele moderne de transport (gunoiere, autocompactoare), deşeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare (de ex. balotare în vederea reducerii volumului, tratare mecano-biologică).

    II.1.6. Incinerarea deşeurilor municipale
    Incinerarea deşeurilor nu reprezintă o practică obişnuită pentru tratarea/eliminarea deşeurilor municipale în România. Deşi în ultima perioadă ponderea părţii combustibile a crescut, puterea calorică a deşeurilor este încă scăzută, făcând ineficient procesul de incinerare cu recuperare de energie. În câteva oraşe mari (Bucureşti, Craiova, Iaşi, Timişoara, Constanţa) au existat instalaţii pilot pentru incinerarea deşeurilor municipale, de capacităţi reduse, realizate în anii '80 în scopul experimentării unor soluţii tehnologice autohtone de incinerare a deşeurilor. Cu excepţia instalaţiei Militari din municipiul Bucureşti, care funcţionează temporar arzând produse cu valabilitate depăşită devenite deşeuri, celelalte incineratoare-pilot au fost scoase din funcţiune, acestea nefiind în conformitate cu Directivele Uniunii Europene, în prezent în România nu există instalaţii de incinerare a deşeurilor municipale.

    II.1.7. Depozitarea deşeurilor municipale
    Depozitarea reprezintă principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale. Din totalul deşeurilor municipale generate, aproximativ 95% sunt depozitate în fiecare an. În fiecare localitate urbană există cel puţin un depozit pentru deşeuri.
    În anul 2002 erau înregistrate 265 depozite de deşeuri municipale, aparţinând oraşelor şi municipiilor. Acestea ocupă sub 1.000 hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 7% din totalul suprafeţelor afectate de depozitarea deşeurilor.
    Din totalul depozitelor inventariate, la nivelul anului 2002:
    ● 11 depozite municipale de deşeuri sunt noi, cu capacitate liberă de depozitare, care se conformează cu cea mai mare parte a prevederilor Directivei 99/31, respectiv a Hotărârii Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor şi care necesită îmbunătăţirea activităţilor de operare şi monitorizare pentru o conformare totală (Tabel II.1.8.)
    ● 251 depozite de deşeuri municipale au capacităţi libere variabile, care nu îndeplinesc cerinţele Directivei nr. 99/31 şi Hotărârii Guvernului nr. 162/2002.
    La începutul anului 2003 erau în construcţie 3 noi depozite de deşeuri municipale: Braşov, Buzău, Arad, care vor fi date în folosinţă la începutul anului 2004.

    Tabel II.1.8. Depozite noi de deşeuri municipale la nivel naţional

┌─────┬───────────┬─────────────────────────────────┬───────────┬────────────┐
│Nr. │ Judeţ │ Nume depozit │ An │An estimat │
│ │ │ │deschidere │de închidere│
├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤
│ 1 │Constanţa │Depozit mixt Ovidiu │ 1997 │ 2025 │
├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤
│ 2 │Neamţ │Depozit orăşenesc Piatra Neamţ │ 1999 │ 2005 │
├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤
│ 3 │Bucureşti │Depozit IRIDEX - Chiajna │ 2000 │ 2019 │
├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤
│ 4 │Brăila │Depozit ecologic Tracon - Brăila │ 2001 │ 2031 │
├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤
│ 5 │Ilfov │Depozit orăşenesc Glina │ 2001 │ 2005 │
├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤
│ 6 │Ilfov │Depozit ecologic Vidra │ 2001 │ 2023 │
├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤
│ 7 │Mureş │Depozit orăşenesc Sighişoara │ 2002 │ 2020 │
├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤
│ 8 │Prahova │Depozit ecologic Băicoi │ 2002 │ 2012 │
├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤
│ 9 │Prahova │Depozit ecologic Boldeşti-Scăieni│ 2002 │ 2014 │
├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤
│ 10 │Prahova │Depozit mixt Câmpina-Băneşti │ 2002 │ 2012 │
├─────┼───────────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤
│ 11 │Sibiu │Depozit ecologic Cristian │ 2003 │ 2034 │
└─────┴───────────┴─────────────────────────────────┴───────────┴────────────┘
    Sursa: baza de date privind depozitele de deşeuri - ICIM


    Figura II.1.14. Poziţionarea depozitelor noi

    Sursa: baza de date privind depozitele de deşeuri - ICIM

    Pentru cele 265 de depozite inventariate, clasificarea în acord cu prevederile Directivei s-a realizat în funcţie de deţinătorul şi operatorul depozitului, tipul deşeurilor depozitate, tipul activităţilor industriale care se desfăşoară în zona amplasamentului. Astfel, a rezultat faptul că toate cele 265 depozite inventariate se încadrează în clasa de depozit "b" (depozite pentru deşeuri nepericuloase).

    Figura II.1.15 Evoluţia depozitelor municipale noi în funcţiune

    NOTĂ(CTCE)
    Figura II.1.15 Evoluţia depozitelor municipale noi în funcţiune se găseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 89.

    Sursa: baza de date privind depozitele de deşeuri - ICIM

    Cele mai multe depozite de deşeuri municipale sunt mixte (60%), acceptând pentru depozitare atât deşeuri de tip menajer, cât şi deşeuri de construcţii şi demolări, dar şi deşeuri industriale nepericuloase. Circa 30% din depozitele orăşeneşti sunt depozite municipale simple, acceptând spre depozitare numai deşeuri provenite din activităţi domestice. Doar 10% din depozitele municipale de deşeuri sunt autorizate de către Inspectoratele teritoriale de Protecţie a Mediului.
    Aproximativ 80% din depozite ocupă suprafeţe relativ mici (între 0,5 şi 5 ha), restul de 20% fiind depozite orăşeneşti mari, care ocupă suprafeţe de la 5 la peste 20 ha.
    În privinţa gradului de amenajare a depozitelor orăşeneşti, peste 40% nu beneficiază de nici un fel de facilităţi pentru protecţia mediului. Mai mult de 45% dintre depozite au doar împrejmuire cu gard.
    Desfăşurarea activităţii pe depozite este, de asemenea, deficitară. Pe lângă deşeurile menajere, stradale, comerciale, pe depozitele orăşeneşti sunt acceptate, în mod ilegal, şi deşeuri industriale periculoase. Amestecul acestor tipuri de deşeuri conduce la producerea unui levigat încărcat cu substanţe nocive care, prin infiltrare, poluează apele de suprafaţă şi subterane sau solul şi implicit afectează starea de sănătate a populaţiei din zonă.
    Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestionarea deşeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor.

    Figura II.1.16 Fluxul deşeurilor municipale - 2002 (mii tone)

   ┌──────────────────────────────────────────────────────────┐
   │ CANTITATE TOTALĂ DE DEŞEURI GENERATĂ │
   └──────────────────────┬───────────┬───────────────────────┘
          ┌───────────────┤ 9.578 ├─────────────────┐
          │ └─────┬─────┘ │
          │ │ │
  ┌───────┴───────────┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐
  │ CANTITATE DE │ │ COLECTATĂ ÎN │ │ COLECTATĂ │
  │DEŞEURI NECOLECTATĂ│ │ AMESTEC │ │ SELECTIV │
  └─────┬────────┬────┘ └───┬───────┬──┘ └────┬───────┬───┘
 ┌──────┤ 1.946 │ │ 7.140 │ │ 492 │
 │ └────────┘ └───┬───┘ └───┬───┘
 │ │ │
 │ ┌─────────────┴──────────────────────┴─────────────┐
 │ │ CANTITATE TOTALĂ DE DEŞEURI COLECTATĂ │
 │ └────────────────┬──────────┬──────────────────────┘
 │ ┌──────────────────────────────┤ │
 │ │ ┌───────────────────┤ 7.632 ├─────────────────┐
 │ │ │ └──┬───┬───┘ │
 │ │ │ ┌─────┘ └──────┐ │
 │ │ ┌───────┴──────┐ ┌───────┴───────┐ ┌──────┴─────┐ ┌──────┴───────┐
 │ │ │ TRATARE │ │ TRATARE │ │ │ │ │
 │ │ │ TERMICĂ │ │ MECANO- │ │ RECICLARE │ │ COMPOSTARE │
 │ │ │ (INCINERARE/ │ │ BIOLOGICĂ │ │ │ │ │
 │ │ │ COINCINERARE)│ │ │ │ │ │ │
 │ │ └─────┬─────┬──┘ └─────┬─────┬───┘ └───┬─────┬──┘ └────┬─────┬───┘
 │ │ │ 19 │ │ 0 │ │ 25 │ │ 0 │
 │ │ └──┬──┘ └─────┘ └─────┘ └─────┘
 │ │ │
 │ │ │
 │ │ ┌─────┴───┐
 │ │ │ CENUŞĂ │
 │ │ └──┬───┬──┘
 │ │ │ 9 │
 │ │ └─┬─┘
 │ ┌─┴───┐ │
 │ │7.588│ │
 │ └──┬──┘ │
 │ │ │
┌┴────┴─────────┴──────────────────────────────────────────────────────┐
│ DEPOZITARE │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    ┌──┐
    │ ├─ Se înscriu cantităţile de deşeuri (mii tone)
    └──┘



    II.2. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

    In România, populaţia este în continuă scădere, conform evoluţiei pe ultimii 5 ani şi conform recensământului din martie 2002.
    Astfel pornind de la o populaţie de 21.600.000 pentru anul 2003 şi considerând o scădere de 0,25 % pe an până în 2007 şi de 0,20% pe an până în 2013 rezultă următoarele date:

    Tabelul II.2.1. Prognoza evoluţiei populaţiei României

┌──────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐
│ Anul │ 2005 │ 2007 │ 2013 │
├──────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ Populaţia │ 21.492.135 │ 21.384.809 │ 21.087.159 │
└──────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘

    Pentru realizarea unei prognoze cât mai detaliate şi corecte, în ceea ce priveşte generarea deşeurilor s-a realizat o separare pe medii locuite în funcţie de tipurile de localităţi. Acestea se prezintă astfel: mediul urban dens reprezintă localităţile cu un număr de locuitori mai mare de 50.000, mediul urban reprezintă localităţile urbane cu un număr de locuitori mai mic de 50.000, iar mediul rural reprezintă toate localităţile rurale (sate şi comune);

    Tabelul II.2.2. Prognoza populaţiei pe tip de medii locuite

┌──────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐
│ Anul │ 2003 │ 2007 │ 2013 │
├──────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ Mediul urban dens │ 7.992.000 │ 7.805.455 │ 7.538.659 │
├──────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ Mediul urban │ 3.348.000 │ 3.314.645 │ 3.268.510 │
├──────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ Mediul rural │ 10.260.000 │ 10.264.708 │ 10.279.990 │
├──────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ Total populaţie │ 21.600.000 │ 21.384.809 │ 21.087.159 │
└──────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘


    Datorită migrării populaţiei din mediile urban dens şi urban spre mediul rural, populaţia din acest mediu va creşte uşor.
    În România, conform datelor oficiale, indicele mediu de generare a deşeurilor municipale (calculat în funcţie de numărul de locuitori din mediul urban şi din mediul rural, respectiv de indicii de generare a deşeurilor menajere corespunzători), a avut în perioada 1995 - 2000, o valoare medie de 293 kg/locuitor.an, respectiv 0,80 kg/locuitor.zi (în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană, aceste valori sunt cu cca. 40 % mai mici).

    Pentru realizarea prognozei s-au considerat următoarele:
    ● tipurile de localităţi
    ● distribuţia populaţiei pe tipuri de localităţi în 2002:
    - mediu urban dens - 37 %,
    - mediu urban - 15,5 %,
    - mediu rural - 47,5 %;
    ● cantităţi de deşeuri menajere estimate pentru 2003:
    - 370 kg/locuitor.an în zone urbane dens populate,
    - 290 kg/locuitor.an în zone urbane,
    - 150 kg/locuitor.an în zone rurale;
    ● cantităţi de deşeuri municipale estimate pentru 2003:
    - 628 kg/locuitor.an în zone urbane dens populate,
    - 488 kg/locuitor.an în zone urbane,
    - 256 kg/locuitor.an în zone rurale;
    ● scăderea numărului populaţiei în zonele intens populate şi creşterea populaţiei din zonele rurale (tabelul II.2.2);
    ● rezultatele unor studii de caz realizate până în prezent privind cantităţile şi compoziţia deşeurilor produse în unele localităţi din România;
    ● prevederile din Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor.
    Prognoza generării deşeurilor municipale pe tipul de mediu locuit este prezentată în tabele II.2.3-II.2.5.

    Tabelul II.2.3. Mediu urban dens:

┌──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐
│ Anul │ 2003 │ 2007 │ 2013 │
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Evoluţia populaţiei(%) │ 37% │ 36,5% │ 35,8% │
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Evoluţia populaţiei(nr.loc.) │ 7.992.000 │ 7.805.455 │ 7.538.659 │
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Cantitatea de deşeuri mena- │ │ │ │
│jere generate (kg/locuitor.an)│ 370 │ 371 │ 400 │
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Cantitatea de deşeuri munici- │ │ │ │
│pale generate (kg/locuitor.an)│ 628 │ 648 │ 680 │
└──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘
    Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului
de Twinning România Franţa


    Tabelul II.2.4. Mediu urban:

┌──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐
│ Anul │ 2003 │ 2007 │ 2013 │
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Evoluţia populaţiei(%) │ 15,5% │ 15,5% │ 15,5% │
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Evoluţia populaţiei(nr.loc.) │ 3.348.000 │ 3.314.645 │ 3.268.510 │
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Cantitatea de deşeuri mena- │ │ │ │
│jere generate (kg/locuitor.an)│ 290 │ 299 │ 314 │
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Cantitatea de deşeuri munici- │ │ │ │
│pale generate (kg/locuitor.an)│ 488 │ 504 │ 528 │
└──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘
    Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului
de Twinning România Franţa


    Tabelul II.2.5. Mediu rural:

┌──────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐
│ Anul │ 2003 │ 2007 │ 2013 │
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Evoluţia populaţiei(%) │ 47,5% │ 48,0% │ 48,8% │
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Evoluţia populaţiei(nr.loc.) │ 10.260.000 │ 10.264.708 │ 10.279.990 │
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Cantitatea de deşeuri mena- │ │ │ │
│jere generate (kg/locuitor.an)│ 150 │ 154 │ 162 │
├──────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Cantitatea de deşeuri munici- │ │ │ │
│pale generate (kg/locuitor.an)│ 256 │ 264 │ 277 │
└──────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘
    Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului
de Twinning România Franţa


    Cantitatea de deşeuri municipale generate creşte în această perioadă datorită creşterii consumului de bunuri la populaţie, estimată a fi de 0,8% pe an.
    În continuare sunt prezentate prognozele la nivel naţional şi evoluţia anuală a cantităţilor de deşeuri municipale generate.

    II.2.1. Prognoza generării deşeurilor
    Prognoza generării va curpinde următoarele grupe de deşeuri:
    - 1. deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii;
    - 2. nămoluri de la staţii de epurare;
    - 3. deşeuri din construcţii şi demolări.
    Pornind de la date existente din anul 1995, comparate cu cele din 2002, a fost stabilită o creştere medie de 0,8 % pe an a cantităţii de deşeuri municipale şi asimilabile generate.
    Pentru cantitatea de nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti generate s-a luat în considerare populaţia racordată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare şi s-a prognozat o creştere medie de 25% pe an a populaţiei racordate, astfel crescând proporţional şi cantitatea de nămol generată.
    Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a stabilit, de asemenea, o creştere medie de 0,8 % pe an în ceea ce priveşte generarea.

    Figura II.2.1. Evoluţia populaţiei comparativ cu evoluţia deşeurilor generate

    Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa

    Figura II.2.2. Evoluţia deşeurilor municipale pe tip de mediu locuit

    Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa

    NOTĂ(CTCE)
    Figura II.2.1. şi Figura II.2.2. se găsesc în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 93.

    Figura II.2.3. Evoluţia deşeurilor menajere şi municipale

    NOTĂ(CTCE)
    Figura II.2.3. Evoluţia deşeurilor menajere şi municipale se găseşte în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 94.

    Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa

    II.2.2. Prognoza privind colectarea deşeurilor:
    Pornind de la cantităţile de deşeuri estimate a fi generate şi ţinând seama de obiectivele stabilite privind extinderea sistemului de colectare şi implementarea colectării selective, au fost estimate cantităţile de deşeuri care vor fi colectate, precum şi cantităţile de deşeuri care urmează a fi colectate separat. Pentru realizarea estimărilor s-au utilizat următoarele ipoteze privind evoluţia anuală a extinderii colectării şi a implementării colectării selective.
    Pentru mediul urban dens coeficientul de colectare a deşeurilor municipale şi asimilabile este de 100 %, iar pentru mediul urban este de 90 %, care se estimează ca va rămâne constant până în 2007, după care va creşte cu 2 % pe an până în anul 2012, când se va ajunge la o colectare de 100 %.
    Pentru mediu rural, coeficientul de colectare în prezent este de circa 10 %, estimându-se o creştere de 1 % pe an până în 2007 şi de 7-8 % între 2008 şi 2012, după care creşterea va fi de 10 % pe an până în 2013, moment în care se va ajunge la 60 %.
    În ceea ce priveşte colectarea nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti, procentul este de 100%, iar colectarea deşeurilor din construcţii şi demolări este de 100% în mediu urban dens; în mediu urban procentul de colectare este de 90 %, estimându-se a creşte cu 1 % pe an şi ajungând în 2013 la 100%; pentru mediul rural coeficientul de colectare este de 10 %, estimându-se o creştere anuala de 5 % până în 2007, şi o creştere ulterioară de 10 % pe an până în 2014 când va atinge 100 %.
    Din punct de vedere al populaţiei de la care se colectează - per total la nivel naţional, s-a considerat un coeficient actual de 56% şi s-a prognozat un coeficient de creştere de 0,24 până în anul 2007, după care s-a prognozat un coeficient de 4% până în anul 2012 şi de 5% până în anul 2013, moment în care atinge un procent de 84%.

    Tabel II.2.7. Prognoza privind sistemul de colectare a deşeurilor

  ┌──────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐
  │An │ 2003 │ 2007 │ 2013 │
  ├──────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
  │Procent colectare deşeuri (% │ │ │ │
  │populaţie deservită) │ 56% │ 58% │ 84% │
  └──────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘
    Sursa: prelucrare date IC IM pe baza programului din cadrul Proiectului
de Twinning România Franţa


    Figura II.2.4. Evoluţia colectării deşeurilor municipale şi asimilabile

    Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa

    Figura II.2.5. Populaţia care beneficiază de servicii pentru colectarea deşeurilor municipale, în mediul urban dens, urban, rural şi pe ţară

    Sursa: prelucrare date ICIM pe baza programului din cadrul Proiectului de Twinning România Franţa

    NOTĂ(CTCE)
    Figura II.2.4. şi Figura II.2.5. se găsesc în Monitorul Oficial al României, Nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, Partea I, la pagina 95.

    Această estimare a prognozei reprezintă o schiţare în linii mari a evoluţiei deşeurilor pentru următorii 10 ani, bazându-se pe datele şi cunoştinţele existente în ceea ce priveşte generarea deşeurilor municipale şi sistemele de colectare ale acestora. Odată cu dezvoltarea unor noi sisteme şi metode de gestionare a deşeurilor se vor putea adăuga noi date şi detalii.

    II.3. ALTERNATIVE DE ATINGERE A OBIECTIVELOR STRATEGICE

    II.3.1. Aspecte generale
    Din datele prezentate în capitolele anterioare rezultă că România are în prezent un sistem de gestionare a deşeurilor bazat doar pe colectare neselectivă şi eliminare prin depozitare. România este conştientă de faptul că trebuie să atingă ţintele stabilite prin Acquis-ul Communautaire şi în acest scop se vor lua în considerare următoarele aspecte:
    ● condiţiile geografice generale şi regionale;
    ● densitatea populaţiei în mediile urban dens, urban şi rural;
    ● activităţile comerciale şi industriale;
    ● condiţiile de trafic, în special în ceea ce priveşte transportul rutier şi feroviar;
    ● posibilităţile de reciclare existente în industrie sau alte domenii;
    ● dezvoltarea economică la nivel naţional şi regional;
    ● modalităţile actuale de finanţare a investiţiilor şi funcţionării instalaţiilor de gestionare a deşeurilor;
    ● gradul de acceptare a soluţiilor recomandate de către populaţie şi de către operatorii industriali.
    România este conştientă de faptul că trebuie să introducă tehnici şi tehnologii noi pentru gestionarea deşeurilor. Neavând cunoştinţele şi experienţa necesară pentru a integra astfel de tehnologii la nivel naţional, România îşi propune să realizeze într-o primă etapă staţii pilot-demonstrative care vor servi la evaluarea metodelor de gestionare a deşeurilor considerate optime. Aceste staţii demonstrative vor fi utilizate pentru obţinerea parametrilor tehnico-economici reali şi a experienţei de realizare şi exploatare, precum şi pentru informarea populaţiei şi obţinerea acceptului acesteia.
    Se intenţionează o corelare a proiectelor de instalaţii demonstrative astfel încât să se acopere toate sursele şi tipurile de deşeuri cât şi toate etapele de gestionare a deşeurilor, de la colectare până la eliminarea finală.

  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
  │ Utilizarea instalaţiilor pilot-demonstrative pentru a cumula cunoştinţele │
  │ şi experienţa necesară pentru implementarea unui sistem integrat de │
  │ gestionare a deşeurilor. │
  │ │
  │ Dezvoltarea unor campanii de informare şi instruire a populaţiei pentru a │
  │ obţine acceptul public necesar unor investiţii ulterioare. │
  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    II.3.2. Prevenire şi minimizare
    Prevenirea generării de deşeuri sau minimizarea trebuie discutată sau planificată în strânsă corelare cu gospodărirea resurselor şi produselor.
    Prevenirea deşeurilor, ca şi generarea deşeurilor, depinde de factori ca:
    ● activităţile economice;
    ● modelul de producţie şi consum;
    ● modificările demografice;
    ● inovaţiile tehnologice.
    De aceea, primul pas spre o strategie globală în ceea ce priveşte prevenirea deşeurilor îl reprezintă corelarea tuturor instrumentelor disponibile. În această fază nu este posibil să se propună ţinte cuantificabile pentru prevenirea deşeurilor. Se pot oferi însă elemente privind scopul prevenirii deşeurilor în diferite sectoare.
    Domeniul-ţintă pentru prevenirea apariţiei deşeurilor este industria producătoare. Există o cerinţă evidentă de îmbunătăţire a cunoştinţelor în ceea ce priveşte prevenirea deşeurilor în cadrul tehnologiilor de producţie folosite în România. Toate ramurile industriale trebuie informate şi sprijinite pentru a minimiza generarea de deşeuri prin modificarea tehnicilor de producţie şi prin reutilizarea şi reciclarea internă a "produselor" nedorite. În special respectarea cerinţelor directivei privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării (IPPC) preluată prin OU 34/2002, va convinge factorii industriali de beneficiile atât ecologice cât şi economice ale prevenirii. Este cunoscut din experienţa ţărilor membre UE că aceasta poate fi cea mai eficientă metodă de prevenire a deşeurilor.
    Pe de altă parte sunt necesare campanii de informare a agenţilor comerciali şi a consumatorilor privaţi privind posibilităţile lor de a preveni generarea deşeurilor. Campaniile de informare publică vor conţine informaţii specifice şi motivaţii pentru diferiţii factori implicaţi. Aceasta înseamnă că trebuie să se pregătească materiale specifice de informare pentru instituţiile publice (şcoli, universităţi), pentru administraţiile publice şi private, pentru toate tipurile de comercianţi şi, în final, pentru consumatorii finali.
    În această fază nu este posibil să se indice o valoare-ţintă pentru prevenirea deşeurilor de către actorii menţionaţi mai sus.

    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Prevenirea reprezintă principalul pas într-un sistem integrat de │
    │gestionare a deşeurilor, pe termen lung. De aceea trebuie introdusă în │
    │ viitoarele planuri de dezvoltare economică. │
    │ │
    │ În al doilea rând prevenirea reprezintă principala │
    │ obligaţie/responsabilitate a tuturor consumatorilor de bunuri. │
    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    II.3.3. Colectare
    Pentru planificarea sistemelor tehnice de colectare a deşeurilor, România trebuie să ia în considerare:
    ● tipurile de structuri rezidenţiale;
    ● tipurile de locuinţe;
    ● accesul rutier pentru vehiculele de colectare;
    ● acceptarea de către populaţie a noilor sisteme de colectare.
    În ceea ce priveşte extinderea colectării deşeurilor municipale în mediul urban şi mai ales în mediul rural România îşi propune realizarea unor programe de educare şi informare a populaţiei şi de stimulare a companiilor de salubritate existente şi de atragere a noilor investitori în domeniul gestionării deşeurilor.
    În ceea ce priveşte colectarea selectivă, prima acţiune necesară este identificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectarea selectivă la surse a deşeurilor (ambalaje, deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere) şi, de asemenea, a modului de etichetare sau marcare a acestora. Se va avea în vedere asigurarea volumului şi numărului suficient de containere pentru diferitele tipuri de clădiri, funcţie de numărul de locuitori.
    Alegerea tipurilor de containere pentru colectarea deşeurilor trebuie să se realizeze în aşa fel încât să se evite depăşirea capacităţilor optime de colectare, respectând în acelaşi timp normele de igienă. Containerele trebuie selectate astfel încât:
    ● să poată fi uşor umplute de către populaţie;
    ● să poată fi uşor accesate şi golite de către cei ce asigură serviciul de salubrizare;
    ● să poată fi menţinute în condiţii satisfăcătoare de igienă.
    Golirea containerelor trebuie să se realizeze în funcţie de:
    ● gradul de umplere a acestora de către populaţie;
    ● variaţiile de temperatura (vara, datorită temperaturii ridicate frecvenţa de colectare a deşeurilor va fi mai mare).
    În prezent, în România este disponibilă întreaga gamă de containere UE, respectiv:
    ● containere de plastic de 80 l;
    ● containere de plastic de 120 l;
    ● containere de plastic de 240 l;
    ● containere de 1,1 mc pentru clădiri cu mai mult de 5 nivele;
    ● containere de 2,2 mc pentru clădiri cu mai mult de 5 nivele.
    În condiţii speciale, pot fi utilizaţi saci de plastic, în special pentru colectarea materialelor reciclabile.
    Containerele mari nu trebuie utilizate pentru deşeurile menajere, ci pentru cele din comerţ (magazine, centre comerciale mari). Centrele comerciale vor selecta tipul de containere necesar, respectiv cu/fară sisteme de compactare în funcţie de necesităţile lor specifice.
    Intenţia României este de a produce toate tipurile de containere şi nu a le importa. În prezent există o asemenea industrie în România şi se intenţionează dezvoltarea ei.
    Se vor crea condiţii ca întreaga cantitate de deşeuri menajere să poată fi colectată şi să nu se practice moduri de eliminare ilegale.

   ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
   │ Utilizarea întregii game de containere disponibile. │
   │Asigurarea volumului necesar al containerelor pentru toate gospodăriile│
   │ private. │
   │ Asigurarea serviciului de colectare regulată la nivel naţional. │
   └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    II.3.4. Transport (inclusiv transfer)
    România este conştientă de faptul că în viitor transportul deşeurilor şi a produselor derivate din acestea se va intensifica. Deşeurile trebuie transportate:
    ● de la surse la staţii de pretratare;
    ● de la punctele de colectare separată la staţii de procesare şi sortare;
    ● de la staţii de sortare şi reprocesare la instalaţiile de reciclare finală;
    ● de la surse la depozite sau staţii de incinerare regionale.
    Pentru minimizarea costurilor şi a impactului ecologic, în special asupra populaţiei va fi necesară optimizarea activităţilor de transport cât mai mult posibil.
    Măsuri pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor:
    ● selectarea locaţiilor pentru staţiile de sortare, procesare şi pretratare în "centrul" zonelor de generare a deşeurilor;
    ● amplasarea staţiilor de procesare a deşeurilor (staţii de tratare mecano-biologică) cât mai aproape de depozitele finale;
    ● utilizarea pentru colectarea deşeurilor a unor vehicule de colectare cu emisii reduse de noxe (zgomot şi gaze de eşapament);
    ● adaptarea autovehiculelor de colectare şi transport în funcţie de condiţiile de drum, structura localităţilor şi structura arhitecturală a diferitelor clădiri;
    ● optimizarea distanţelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacităţii autovehiculelor de transport;
    ● minimizarea distanţelor de transport prin utilizarea staţiilor de transfer;
    ● dacă distanţele de transport lungi nu pot fi evitate este indicat să se utilizeze căile ferate sau navale (exemplu, Dunărea)
    Numărul total şi capacitatea staţiilor de transfer va depinde de planificarea detaliată a gestionării deşeurilor în cadrul planurilor de dezvoltare locale sau regionale.

   ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
   │Transportul deşeurilor se va dezvolta şi va acoperi mai multe sectoare.│
   │ Sunt necesare măsuri pentru a minimiza distanţele de transport şi a │
   │ reduce impactul ecologic al acestuia. │
   └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    II.3.5. Reciclare şi valorificare
    În ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor, inclusă atât în reglementările UE cât şi în cele naţionale, recuperarea reprezintă o prioritate aflată înaintea eliminării prin depozitare. Măsurile necesare trebuie planificate astfel încât să se ajungă la cea mai eficientă metodă de recuperare şi reciclare ţinând cont de tipurile de deşeuri, de sursele de deşeuri şi de compoziţia diferită a deşeurilor, în ceea ce priveşte deşeurile municipale, România se concentrează asupra deşeurilor de ambalaje, de hârtie, deşeurilor biodegradabile, deşeurilor din construcţii şi demolări şi asupra nămolurilor rezultate din epurarea aeplor menajere. În ceea ce priveşte bunurile de consum reciclarea şi recuperarea se vor concentra asupra deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, vehiculele şi anvelope uzate.

    II.3.5.1. Deşeuri de ambalaje
    Pentru a atinge ţintele stabilite în legislaţia europeană şi naţională sistemul pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje va cuprinde:
    ● colectarea separată;
    ● sortarea şi procesarea;
    ● reciclarea finală.
    În ceea ce priveşte colectarea separată trebuie luate în considerare aceleaşi obiective ca şi pentru colectarea generală a deşeurilor.
    Tipul de colectare şi de containere trebuie alese în funcţie de condiţiile şi tipurile de materiale din ambalaje. Ambalajele din sticlă pot fi colectate, în primul rând, în containere speciale amplasate în locuri publice, în apropierea centrelelor comerciale. Amplasarea containerelor de colectare a sticlei trebuie planificată în aşa manieră încât să fie uşor accesate de populaţie, să nu creeze probleme în zonele respective (zgomot), locaţiile să fie uşor accesate de către companiile de colectare, să se încadreze în imaginea arhitecturală a zonei şi containerele să poată fi menţinute curate. Ţinând cont de tipul de sticlă cel mai vandabil, interiorul containerelor trebuie să fie împărţit în compartimente pentru sticlă de culoare albă, maro şi verde. În zonele urbane dense containerele de colectare a sticlei trebuie amplasate în apropierea locuinţelor.
    Ambalajele din plastic, metale şi materiale compozite trebuie colectate în amestec într-un singur container sau în saci de plastic speciali. Aceste containere trebuie amplasate în apropierea locuinţelor. Este recomandabil ca hârtia şi ambalajele de hârtie să fie colectate în recipienţi separaţi. Dar, în funcţie de condiţiile regionale specifice se poate lua în considerare colectarea într-un singur container a ambalajelor din hârtie, plastic, metal şi compozite. Chiar şi în acest caz, sticla trebuie colectată strict separat.
    Indiferent de sistemul de colectare a deşeurilor de ambalaje este necesară crearea sau dezvoltarea unor instalaţii de sortare şi procesare a acestora în vederea reciclării.
    Ambalajele din sticlă colectate trebuie sortate pentru a se asigura că sticla sortată după culoare este lipsită de impurităţi precum aluminiu, plumb şi silicaţi (pietre, porţelan şi ceramică).
    Hârtia şi cartonul trebuie sortate pentru a elimina impurităţile şi pentru a atinge calitatea necesară industriei de hârtie şi carton. De exemplu, sortarea în categorii precum hârtia de scris, carton şi hârtia de joasă calitate din ambalaje asigură atingerea calităţii necesare pentru reciclare.
    Ambalajele din diferite materiale, colectate în amestec, trebuie sortate pentru a ajunge la materiale cu aceeaşi compoziţie, cel puţin după cum urmează:
    ● tablă inoxidabila;
    ● aluminiu;
    ● tetrapak;
    şi în ceea ce priveşte plasticele, cel puţin:
    ● PVC;
    ● PP;
    ● PE;
    ● PET.
    Pentru primele staţii de sortare care se vor înfiinţa este recomandabil să se opteze pentru sortarea manuală, dar România are intenţia de a utiliza cât mai curând, sistemele de sortare mecanică sau automată recunoscute internaţional. Aceste sisteme sunt în special disponibile pentru sortarea în funcţie de culoarea sticlei, pentru sortarea hârtiei, a metalelor feroase şi neferoase. Sortarea magnetică a aluminiului şi a tablei inoxidabile poate fi utilizată şi în cadrul staţiilor de sortare manuală.
    România este conştientă că recuperarea şi reciclarea vor fi un succes numai dacă materialele colectate şi sortate vor fi în final utilizate în cadrul ramurilor specifice ale industriei. De aceea, tehnologiile de producţie din industria de sticlă, metal, hârtie, carton şi plastic trebuie adaptate pentru utilizarea acestor materiale. Programe economice speciale vor fi utilizate pentru a motiva industriile să se implice în procesul de reciclare şi pentru a crea pieţe de desfacere pentru astfel de produse rezultate în urma reciclării materialelor pentru companiile deja implicate în acest proces.
    România intenţionează să planifice campanii de informare a populaţiei, de stimulare a administraţiilor locale, a industriilor şi a tuturor factorilor implicaţi pentru a asigura succesul acestor sisteme de recuperare şi reciclare.

  ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
  │Crearea iniţială a unor staţii de sortare manuală, urmând a se îmbunătăţii│
  │ acest sistem prin implementarea unor instalaţii mecanice şi automate. │
  │ │
  │ Dezvoltarea unor programe economice speciale pentru a stimula │
  │ industriile. │
  │ Campanii de informare a publicului. │
  └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    II.3.5.2. Deşeuri biodegradabile
    După cum s-a menţionat în capitolele anterioare deşeurile biodegradabile reprezintă circa 51% din deşeurile municipale din România.
    Pentru a atinge obiectivele generale de recuperare/reciclare şi de reducere a materiilor biodegradabile trimise spre depozitarea finală trebuie utilizate toate măsurile posibile de valorificare a deşeurilor biodegradabile.
    În principiu, soluţiile de recuperare şi reciclare disponibile sunt:
    ● compostarea (digestia aerobă);
    ● digestia anaerobă cu producerea şi colectarea de biogaz.
    Având în vedere experienţa internaţională, România este conştientă că pentru a utiliza în mod eficient compostarea este necesară o colectare separată a materiei organice din deşeuri. Trebuie evitată compostarea deşeurilor municipale colectate în amestec, deoarece deşeurile municipale amestecate au un conţinut ridicat de metale grele cum ar fi: Cd, Pb, Cu, Zn şi Hg.
    Datorită condiţiilor referitoare la concentraţia de metalele grele admisă în compost se recomandă a se evita colectarea materialelor biodegradabile din mediile urbane dense. Experienţa internaţională a demonstrat că din aceste medii nu este posibilă colectarea separată a unor materii biodegradabile de calitate.
    Colectarea separată a materiei biodegradabile poate fi realizată în toate regiunile în care populaţia locuieşte în "medii verzi", gospodării cu grădini. Cel mai mare volum de deşeuri biodegradabile poate fi colectat în mediul rural, dar acest lucru trebuie evitat, deoarece populaţia din aceste medii practică metode ecologice de a reutiliza materiile biodegradabile în propriile gospodării.
    În condiţiile situaţiei existente, în România este recomandabilă introducerea colectării separate a materiei biodegradabile în mediul urban mai puţin dens, în zonele verzi ale marilor oraşe şi unele zone rurale, acestea reprezentând un procent de 25-35% din populaţie. Din aceste zone, dacă se estimează o generare medie de deşeuri de circa 300 kg/loc.an cu un conţinut de 51% material biodegradabil, ar fi posibilă o colectare separată a circa 120-145 de kg/loc.an de materiale biodegradabile. Astfel cantitatea de deşeuri biodegradabile teoretic posibil a fi colectată ar fi 648.000 şi 1.000.000 t/an. Aceste valori se reduc dacă:
    ● populaţia din mediile rurale nu acceptă să colecteze separat deşeurile biodegradabile;
    ● nu se acceptă instalarea staţiilor de compostare;
    ● nu există o piaţă de desfacere pentru compost;
    ● se preferă, din diferite motive, tratarea mecano-biologică.
    România nu are experienţa necesară în planificarea şi operarea staţiilor de compost, de aceea se recomandă etapizarea acestei acţiuni. România va selecta în jur de 4-6 regiuni în care să se construiască şi să opereze instalaţii de compostare demonstrative. În aceste staţii-demonstrative vor fi utilizate diferite tehnologii de compostare. Condiţiile de operare şi rezultatele activităţilor de compostare în special privind calitatea şi utilizarea finală a compostului, vor fi monitorizate de o instituţie independentă. Rezultatele vor fi compilate, evaluate şi prezentate în dezbateri publice cu toţi partenerii implicaţi. Experienţa şi rezultatele evaluate vor fi baza pentru continuarea planificării şi realizării altor instalaţii de compostare.
    Pentru colectarea separată în gospodării a deşeurilor biodegradabile trebuie asiguraţi recipienţi speciali. Pentru gospodăriile mici pot fi distribuiţi saci, iar pentru gospodării mai mari pot fi distribuite containere (80-120 l). Acestea vor fi amplasate aproape de locuinţe. Colectarea va fi organizată într-o asemenea manieră încât să se evite problemele de igienă.
    În ceea ce priveşte capacitatea staţiilor de compostare, se cer respectate cel puţin următoarele condiţii:
    ● amplasarea staţiilor de compostare în "centrul" ariei de colectare;
    ● selectarea locaţiei trebuie să ia în considerare condiţiile climatice specifice pentru a minimiza impactul emisiilor (miros supărător) asupra mediului;
    ● distanţa dintre cea mai apropiată gospodărie şi staţia de compostare trebuie să fie de cel puţin 500 m;
    ● fiecare staţie de compostare trebuie să includă facilităţi de pretratare prin măcinare, sitare, presortare şi amestecare a materiei biodegradabile (prin aceasta se asigură că staţia de compostare poate să utilizeze materie biodegradabilă din diferite surse: gospodării private, instituţii publice, restaurante, industrii, pieţe şi zone verzi publice);
    ● pentru a minimiza emisiile mirositoare va fi necesar ca, în anumite regiuni, să se prevadă faze de digestie anaerobă (clădiri închise) premergătoare compostării propriu-zise;
    ● toate staţiile de compost trebuie să includă tehnologii de ambalare a compostului pentru introducerea acestuia pe piaţă.

   ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
   │Colectarea neselectivă a biodegradabilelor în zonele cu densitate mare a│
   │ populaţiei. │
   │ Colectarea selectivă a 120-145 kg/loc.an deşeuri biodegradabile. │
   │ Capacitate de compostare pentru 680.000-1.000.000 t/an deşeuri │
   │ biodegradabile. │
   │ │
   │ Realizarea de staţii-demonstrative de compostare. │
   │ │
   │ Realizarea unor proiecte de testare a pieţei şi de "utilizare" a │
   │ compostului înaintea integrării staţiilor de compostare în sistemul de │
   │ gestionare a deşeurilor. │
   └────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    II.3.5.3. Deşeurile din construcţii şi demolări
    În România, în prezent cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări este mult mai mică în comparaţie cu statele membre ale Uniunii Europene. În paralel cu dezvoltarea economică a ţării, activităţile de construire a clădirilor noi, de reconstrucţie şi renovare a clădirilor existente şi demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creşte substanţial cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări şi se va schimba mult calitatea acestora fapt pentru care este necesară dezvoltarea măsurilor pentru reciclarea, recuperarea şi eliminarea deşeurilor rezultate. În această categorie, se disting trei grupuri mari de deşeuri:
    ● materiale de construcţie (materiale tehnice pentru construirea pereţilor, nu accesorii) metale, diferite materiale plastice, textile, din lemn şi ambalajele acestora;
    ● materiale din "demolări" conţinând în mare parte cărămizi, beton, lemn, metale, pietre, oţel;
    ● sol excavat - necontaminat sau contaminat.
    Datorită previziunii de creştere a cantităţii de deşeuri din construcţii şi demolări vor fi luate în considerare toate măsurile disponibile de reciclare şi recuperare. Astfel de măsuri ar fi:
    ● stocarea strict separată a solurilor contaminate şi a celor necontaminate;
    ● reutilizarea solurilor necontaminate fără alte tratamente, în diferite activităţi de construcţii;
    ● evitarea utilizării directe a solurilor contaminate şi depozitarea lor în locuri special amenajate în vederea reabilitării;
    ● separarea strictă a deşeurilor din construcţii faţă de cele din demolări;
    ● îmbunătăţirea continuă a schemelor de procesare şi reciclare;
    ● păstrarea separată pe cât posibil, a materialelor diferite cum ar fi metalele, plasticul, dacă capacitatea de construcţie şi spaţiul disponibil va permite;
    ● procesarea deşeurilor din construcţii în staţii de sortare, cât posibil, împreună cu deşeurile comerciale (pentru recuperarea calitativă a diferitelor materiale reciclabile);
    ● procesarea deşeurilor din demolări prin tehnologii de zdrobire, clasificare şi/sau sortare în funcţie de densitate în staţii mobile, semi-mobile sau staţionare;
    ● utilizarea fracţiei fine (8 - 40 mm) rezultate, pentru diferite activităţi de construcţie, în special pentru construirea de străzi, astfel încât solurile şi apa subterană să nu fie contaminate.
    Pentru a evita impactul ecologic asupra solurilor şi asupra apei subterane trebuie să se asigure colectarea deşeurilor din construcţii şi demolări în toate regiunile (urban dens, urban şi rural) şi utilizarea acestora după pretratare, în reamenajări de drumuri sau alte activităţi.

  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
  │ Cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări va creşte substanţial. │
  │Deşeurile din demolări vor fi utilizate ca o sursă alternativă de materiale│
  │ de construcţii. │
  │ Materialele reciclabile utilizate trebuie să nu genereze impact asupra │
  │ solului şi apei subterane. │
  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    II.3.5.4. Nămolurile din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti
    Având în vedere legislaţia referitoare la depozitarea deşeurilor şi faptul că România trebuie să îndeplinească obiectivele pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri nepericuloase. De aceea, România încurajează utilizarea în agricultură a nămolului rezultat din epurarea apelor uzate orăşeneşti, atâta timp cât acesta nu pune în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole rezultate. Pentru alinierea legislaţiei naţionale la Acquis-ul Communautaire şi, de asemenea, pentru stabilirea condiţiilor de utilizare a nămolurilor în agricultură, România a aprobat prin Ordinul de Ministru nr. 49/2004 Normele Tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură. Prin acest act normativ s-au adoptat limite mai joase decât cele prevăzute în actuala Directivă în vederea prezervării calităţii solurilor. S-a ţinut cont de faptul ca în proiectul noii Directive limitele diverşilor poluanţi sunt mai scăzute decât cele din Directiva aflată în forţa.
    România va lua măsuri care vizează reducerea importantă a componentelor nedorite din nămoluri, precum şi impunerea de controale specifice pentru calitatea nămolurilor atunci când acestea sunt utilizate în agricultură, pentru evitarea acumulării excesive şi necontrolate în sol a substanţelor contaminante care pot afecta pe termen lung caracteristicile sale agrochimice.
    Din datele existente privind staţiile de epurare orăşeneşti şi caracteristicile nămolului rezultat s-a evidenţiat calitatea inadecvată pentru împrăştierea pe câmp a acestuia. Deoarece multe întreprinderi îşi deversează apele uzate industriale în sistemele de canalizare orăşeneşti, nămolul rezultat în urma epurării acestor ape nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru utilizarea acestuia în agricultură. De aceea România are în vedere:
    ● asigurarea funcţionării corespunzătoare a instalaţiilor de preepurare a apelor uzate industriale înainte de deversarea acestora în sistemele de canalizare orăşeneşti;
    ● prevenirea contaminării nămolului de epurare prin controlarea calităţii efluenţilor industriali descărcaţi în canalizările orăşeneşti.
    In prezent se realizează o bază de date pentru nămoluri şi o evidenţiere a staţiilor de epurare care tratează ape uzate industriale împreună cu apele menajere de cele care epurează doar ape uzate menajere sau ape similare cu acestea. Baza de date va avea o formă finală la sfârşitul anului 2004. Criteriile cheie pentru evaluarea calităţii nămolului sunt:
    ● chimice;
    ● biologice;
    ● fizice;
    ● acceptabilitate (miros, considerente estetice, etc)
    Având în vedere compoziţia sa predominant organică şi conţinutul în nutrienţi, nămolul are utilizare benefică în agricultură şi în recuperarea energiei. Obiectivul pe termen lung al României este de a reintroduce în agricultură nutrienţii nepoluanţi, rezultaţi din nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti.
    Pentru nămolurile ce nu îndeplinesc condiţiile de utilizare în agricultură România investighează alte metode de tratare sau eliminare a acestuia.
    De exemplu, industria cimentului va elabora un studiu pentru utilizarea nămolurilor rezultate din staţiile de epurare ca materie primă alternativă în cuptoarele de clincher, pentru înlocuirea unei părţi din argila. Studiul se realizează pentru judeţele limitrofe fabricilor de ciment, acesta cuprinzând referiri la calitatea nămolului şi cantitatea ce va putea fi utilizată în acest proces. Studiul se va finaliza până la sfârşitul anului 2004.
    De asemenea, există şi pot fi aplicate tehnologii de recuperare a conţinutului de metale grele din nămolurile de epurare.

     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │ Reducerea importantă a componentelor nedorite din nămoluri. │
     │Impunerea de controale specifice pentru calitatea nămolurilor atunci│
     │ când acestea sunt utilizate în agricultură. │
     │ Investigarea altor metode de tratare sau eliminare a nămolului. │
     └────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    II.3.5.5 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
    Conform Directivei Europene privind deşeurile de la echipamentele electrice şi electronice (DEEE) există 10 tipuri diferite care trebuie colectate de la consumatori şi reciclate sau recuperate în rate specifice.
    Deşeurile de echipamente electrice şi electronice pot fi colectate de la populaţie prin centrele comerciale care vând produsele respective.
    Pe de altă parte, administraţiile locale (municipale, judeţene, regionale,) vor instala un sistem de colectare separată. Colectarea separată trebuie organizată şi realizată în aşa manieră încât să se colecteze o cantitate de circa 4kg/loc.an. Încă nu s-a decis ce tip de colectare separată va fi utilizată în România.
    Administraţiile locale vor trimite materialele colectate către industria responsabilă de reciclare finală şi recuperare. Este indicat ca cel puţin reciclarea şi recuperarea deşeurilor de la echipamentele electrice şi electronice să fie finanţată de însăşi industria responsabilă.

   ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
   │Colectarea separată a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice │
   │ de către municipalitate. │
   │ │
   │Reciclarea şi recuperarea va fi realizată de către industria responsabilă.│
   └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    II.3.5.6. Vehicule scoase din uz
    România are în vedere măsurile necesare pentru implementarea Directivei Europene privind vehiculele scoase din uz, şi anume:
    ● limitarea utilizării substanţelor periculoase la fabricarea vehiculelor şi reducerea acestora începând cu faza de concepţie;
    ● integrarea unei cantităţi crescânde de materiale reciclate provenind de la vehiculele scoase din uz în vehiculele noi şi în alte produse pentru a dezvolta pieţele pentru materialele reciclate;
    ● punerea la punct de către operatorii economici a sistemelor pentru colectarea vehiculelor scoase din uz şi în măsura în care este fezabil tehnic şi economic a deşeurilor de piese rezultate din operaţiile de reparare a vehiculelor;
    ● punerea la punct a unui sistem conform căruia radierea unui vehicul scos din uz să se facă numai în baza unui certificat de distrugere (eliminare).
    Directiva privind vehiculele scoase din uz este prevăzută a fi transpusă în 2004, iar în prezent există câteva prevederi ale Directivei transpuse prin alte acte normative. De exemplu, în ceea ce priveşte regimul vehiculelor abandonate sau fără stăpân există Legea nr. 421/2002, care permite autorităţilor admistraţiei publice locale să identifice, să ridice şi să valorifice aceste vehicule.
    În România, există în prezent 3 producători de vehicule: Dacia, Daewoo şi Aro. În ceea ce priveşte sistemul de eliminare a vehiculelor scoase din uz, în prezent există un shredder aparţinând societăţii S.C. Remayer S.A cu o capacitate de 8.000 tone/lună instalat în Bucureşti. Numărul de vehicule scoase din uz anual este estimat la 30.000. Din componentele vehiculelor scoase din uz se valorifică doar părţile metalice, ceea ce reprezintă aproximativ 70 % din masa vehiculului, restul fiind eliminate.
    Există o reţea de 46 de societăţi comerciale răspândite relativ uniform în teritoriu care au desfăşurat şi desfăşoară operaţiuni de dezmembrare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz.
    Pentru realizarea măsurilor de implementare a Directivei, România propune aplicarea principiului responsabilităţii producătorului. Pentru aplicarea eficientă a acestui principiu se are în vedere crearea unui sistem comun de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz la care să participe, dacă este posibil, toţi producătorii şi importatorii de vehicule. Colectarea şi transportul vehiculelor scoase din uz către unităţile autorizate de dezmembrare şi valorificare trebuie asigurată fără impunerea unor costuri adiţionale asupra ultimului proprietar, astfel finanţarea necesară atingerii obiectivelor de reciclare poate fi asigurată prin impunerea unei taxe la prima înmatriculare în România a vehiculelor de clasă Ml şi NI.
    România va asigura o atenţie specială implemetării şi operării unităţilor de reciclare a plasticului şi de valorificare a fracţiei uşoare rezultate în urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz. Astfel, România va încuraja utilizarea materialelor reciclate, inclusiv printre producătorii de automobile.
    România va îmbunătăţi normele tehnice în ceea ce priveşte necesarul minim pentru dezmembrarea şi valorificarea vehiculelor scoase din uz, respectiv pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor şi componentelor periculoase regăsite într-un vehicul.

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Implemetarea unui sistem de colectare a vehiculelor scoase din uz. │
    │ Încurajarea societăţilor ce desfăşoară operaţiuni de dezmembrare. │
    │Valorificarea fracţiei uşoare şi reciclarea materialelor reciclabile │
    │ rezultate în urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    II.3.5.7. Anvelope uzate
    Nu există nici o Directivă Europeană specifică privind anvelopele uzate. Există reglementări privind reciclarea şi valorificarea numai pentru anvelopele colectate de la vehiculele scoase din uz.
    Anvelopele uzate nu trebuie eliminate prin depozitare controlată, nici în formă originală nici mărunţite. Anvelopele uzate nu trebuie incinerate în instalaţii de incinerare a deşeurilor menajere. Pe baza Directivei Cadru a Deşeurilor anvelopele uzate trebuie reciclate sau valorificate termoenergetic cât mai mult posibil. Ambele metode sunt recomandate.
    Pe de o parte anvelopele de la maşinile private precum şi cele de la autocamioane, au un conţinut ridicat de cauciuc şi oţel ce poate fi reciclat. Pentru recuperarea cauciucului şi oţelului sunt disponibile şi operaţionale diferite tehnologii (procesarea la temperatură normală şi la temperatură joasă).
    Pe de altă parte anvelopele au o valoare calorică mare şi pot fi utilizate ca sursă de energie, în special, în cuptoarele de ciment. Emisiile care provin de la aceste cuptoare de ciment au fost măsurate în diferite situaţii şi au arătat clar că arderea anvelopelor în condiţii controlate nu produce daune mediului.
    Pentru implementarea Directivei privind vehiculele scoase din uz este recomandabil ca toţi agenţii economici care comercializează anvelope să preia anvelopele uzate şi să le predea întreprinderilor specializate în reciclare.
    Anvelopele uzate pot fi procesate pentru reciclarea cauciucului atât sub formă de granule cât şi sub formă de pulbere.
    Anvelopele uzate pot fi de asemenea utilizate şi drept combustibil suplimentar în procesul de precalcinare sau în arderea primară în cuptoarelor de ciment.
    În aceste condiţii magazinele de anvelope vor percepe o taxă specifică de depozitare pentru anvelopele uzate, iar schema de transport, sortare şi reciclare va fi finanţată prin taxele de depozitare şi veniturile provenite din comercializarea cauciucului granulat sau pulbere şi oţelului recuperat.
    România a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern privind gestionarea anvelopelor uzate, aceasta fiind aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 170/2004.

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Implemetarea unui sistem de colectare a vehiculelor scoase din uz. │
    │ Încurajarea reciclării şi valorificării materiale a anvelopelor uzate. │
    │Valorificarea energetică a anvelopelor uzate se va realiza numai în cazul│
    │ în care nu este posibila valorificarea materială. │
    │ Interzicerea depozitării anvelopelor uzate de la intrarea în vigoare a │
    │ Hotărârii de Guvern modificate privind depozitarea deşeurilor. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    II.3.6. Tratare (înainte de eliminare)

    II.3.6.1. Tratarea mecano-biologica

    După cum s-a menţionat, deşeurile municipale din România au o compoziţie de aproximativ 61% materie biodegradabilă. Pentru a atinge ţintele din Directiva 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor şi din Hotărârea Guvernului nr. 162/2002, conţinutul de materie organică trebuie minimizat după cum urmează:
    ● reducerea cantităţii de biodegradabile de 25% până în 31 dec. 2010;
    ● reducerea cantităţii de biodegradabile de 50% până în 31 dec. 2013;
    ● reducerea cantităţii de biodegradabile de 65% până la 31 dec. 2016.
    Aceste obiective pot fi realizate în unele regiuni prin colectarea separată şi compostarea materiei biodegradabile. In zonele urbane dense aceste obiective se pot atinge doar prin incinerarea deşeurilor menajere. Pentru toate regiunile unde compostarea nu este acceptată şi pentru toate regiunile unde deşeurile conţin un procent mai mare de materie biodegradabilă, este posibilă şi recomandată tratarea mecano-biologică.
    În prezent, este neclar unde vor fi realizate instalaţiile necesare pentru compostare şi incinerare. Este, de asemenea, neclar cum poate populaţia minimiza generarea deşeurilor de materie biodegradabilă, de aceea încă nu este posibilă prognozarea unui număr de staţii de tratare mecano-biologică.
    Din experienţa internaţională se recomandă să se instaleze staţii demonstrative pentru tratarea mecano-biologică în câteva regiuni. Ca şi în cazul staţiilor de compostare pilot, aceste staţii vor fi monitorizate, rezultatele vor fi evaluate, popularizate şi vor reprezenta baza pentru continuarea planificării şi a luării deciziilor.
    În ceea ce priveşte tehnicile şi tehnologiile privind tratarea mecano-biologică se prezintă următoarele elemente:
    ● experienţa internaţională arată ca optimă capacitatea de 100.000 t/an pentru o staţie de tratare mecano-biologică;
    ● toate staţiile trebuie să includă instalaţii mecanice pentru sortarea materiei biodegradabile cât şi a deşeurilor periculoase;
    ● procesul aerob realizat în aceste staţii trebuie să ia în considerare minimizarea poluării prin generarea de gaze şi levigat;
    ● cât de mult posibil, materialul de tratat aerob trebuie selectat prin sitare şi separat de materiile cu puteri calorifice mari ce pot fi incinerate şi de materialul inert potrivit pentru depozitarea finală.
    În prezent, tratarea mecano-biologică poate fi recomandată doar pentru acele regiuni care nu au în plan construirea de staţii de compostare.

  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┐
  │ Tratarea mecano-biologică este una din tehnicile de bază pentu │
  │ reducerea cantităţilor de materie biodegradabilă şi producerea de │
  │ combustibili alternativi obţinuţi din deşeuri. │
  │ │
  │ Realizarea unor staţii pilot de tratare mecano-biologică. │
  └───────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    II.3.6.2. Tratarea termica (incinerarea)

    În baza experienţei internaţionale, în special din statele membre UE, incinerarea este cea mai eficientă metodă de tratare a deşeurilor colectate în amestec din surse diferite, înainte de a fi depozitate final. Scopul incinerării este:
    ● să minimizeze volumul deşeurilor;
    ● să distrugă componentele periculoase biodegradabile;
    ● să inertizeze - trecerea într-o formă inactivă/inertă;
    ● să reducă carbonul organic;
    ● să recupereze energia conţinută în deşeurile incinerabile.
    Toate incineratoarele de deşeuri, fie că sunt industriale, medicale sau municipale, trebuie să îndeplinească obiectivele din legislaţia europeană şi naţională. În paralel, incineratoarele trebuie să îndeplinească şi condiţiile privitoare la recuperarea energiei din deşeuri, adică recuperarea căldurii şi altor forme de energie rezultate în urma incinerării deşeurilor.
    Toate incineratoarele de deşeuri trebuie administrate în acord cu conceptele specifice ale utilizării finale ale energiei şi căldurii, mai ales în ceea ce priveşte consumatorii industriali şi comerciali şi sistemele de încălzire centralizate municipale.
    Incineratoarele trebuie exploatate în aşa manieră încât cenuşa de fund să poată fi sortată pentru a recupera metalele reciclabile şi a fi utilizată în construcţii, fără impact asupra solului şi apei subterane.
    Vor fi utilizate pe cât posibil instalaţiile existente, capabile de coincinerare şi care se pot conformă cu legislaţia europeană. Acestea se potrivesc în general pentru deşeuri industriale şi pentru deşeurile cu putere calorifică mare "rezultate" din staţiile de tratare mecano-biologice.
    În planificarea realizării noilor incineratoare trebuie ţinut seama de criteriul cel mai important în alegerea locaţiei şi anume acceptarea de către populaţie.
    În planificarea noilor incineratoare trebuie ţinut seama de faptul că masa totală de deşeuri se va reduce datorită obligaţiei de a atinge ţintele în ceea ce priveşte deşeurile de ambalaje şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
    Incineratoarele pentru deşeurile municipale sunt recomandate în următoarele condiţii:
    ● cantitatea de deşeuri municipale disponibilă pentru incinerare să fie de minim 150.000 tone/an. Considerând cantitatea specifică de deşeuri generate pe locuitor aceasta ar însemna o populaţie minimă de 300.000 locuitori (în cazul în care cantitatea generată specifică este de 500 kg/loc.an);
    ● nu există teren disponibil pe o distanţă acceptabilă pentru amplasarea unui depozit;
    ● în regiunea respectivă există o cerere foarte mare de căldură şi energie şi nici o altă metodă de tratare nu este mai eficientă decât incinerarea deşeurilor în ceea ce priveşte generarea de energie şi căldură.

    II.3.7. Eliminare finală (depozitare)

    În momentul de faţă este acceptată ideea că depozitarea în condiţii ecologice este necesară în toate regiunile din România pentru eliminarea finală a deşeurilor nerecuperabile şi nereciclabile. Toate depozitele trebuie să atingă întreaga gamă de condiţii din legislaţia naţională şi europeană. Va fi luată în considerare planificarea realizării de noi depozite.
    România are în vedere, de asemenea, necesităţile de a atinge standardele tehnice şi de emisii ale UE şi de a refinanţa investiţiile şi funcţionarea unor depozite.
    Capacitatea minimă de depozitare pentru mediul urban şi urban dens este de 100.000 tone/an, astfel încât depozitele sa fie fezabile din punct de vedere economic, sa poată fi acoperite costurile de investiţie, de operare, de închidere şi monitorizare post-închidere în strânsa corelare cu capacitatea de plata a cetăţenilor.
    Noile depozite trebuie planificate şi localizate în "centrul" regiunii de generare a deşeurilor în vederea minimizării eforturilor de transport.
    Selectarea locaţiilor pentru noile depozite trebuie să ia în considerare restricţiile geologice, hidrogeologice, geografice şi aspectele privind protecţia mediul înconjurător. Pe cât posibil depozitele trebuie să aibă şi sisteme de acceptare a deşeurilor aduse direct de consumatorii privaţi. Este recomandabil, în zona depozitelor să fie asigurat teren adiţional pentru activităţi de recuperare, reciclare şi tratare a deşeurilor.
    În urma evaluărilor din cadrul grupului de lucru s-a considerat ca până spre sfârşitul deceniului 2, România va avea nevoie de aproximativ 50 depozite din clasa b) conforme cu standardele UE. Având în vedere faptul ca până în prezent au fost construite deja 14 depozite România are nevoie de completarea acestui număr de depozite din clasa b) conforme cu standardele UE.
    Pe plan regional trebuie să se ţină cont de problemele ridicate de existenţa unor zone izolate şi a condiţiilor specifice de transport; în acest sens s-a stabilit un maxim de încă 15 depozite din clasa b) cu o capacitate medie de 50.000 tone/an care să deservească zonele izolate şi cu dificultăţi de transport.
    Va trebui să se treacă la o nouă abordare de tip regional a construirii depozitelor municipale, astfel încât fiecare regiune să rezolve problema gestionării şi eliminării deşeurilor în funcţie de condiţiile regionale specifice şi luând în calcul toate aspectele privind eficienţa economică, acoperirea costurilor de investiţie şi operare, a costurilor de închidere, monitorizare post-închidere, precum şi gradul de suportabilitate a costurilor de operare de către cetăţeni.

    II.4. PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU GESTIONARE A DEŞEURILOR MUNICIPALE

    Tabelul II.4.1. Obiective şi măsuri generale pentru gestionarea deşeurilor municipale


┌──────┬───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────┬───────┐
│ Dome-│ Obiective │ Măsuri pentru atingerea obiectivelor │Responsabil│Termen │
│ niul/│ │ │ │ │
│Activi│ │ │ │ │
│tatea │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│1 .Po-│1.1. Dezvoltarea politicii │● elaborarea de reglementări naţionale │MMGA │2007 │
│litica│naţionale de gestionare a │ privind gestionarea integrată a │MAI │ │
│şi ca-│deşeurilor municipale în vederea │ deşeurilor municipale │ │ │
│drul │implementării unui sistem │● modificarea actelor legislative │ │ │
│legis-│integrat şi eficient din punct de │ existente, conform cerinţelor privind │ │ │
│lativ │vedere ecologic şi economic. │ gestionarea integrată a deşeurilor │ │ │
│ │ │ municipale │ │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │1.2. Conformarea politicii şi │● Transpunerea integrală, în legislaţia │MMGA │ │
│ │legislaţiei naţionale în domeniul │ naţională, a reglemetărilor europene, │MAI │Perma- │
│ │gestionării deşeurilor municipale │ prin consultarea tuturor părţilor │ │nent │
│ │cu prevederile legislative │ implicate. │ │ │
│ │europene. │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │1.3 Stabilirea cadrului legal │● Preluarea Regulamentului CE nr. │MMGA │2007 │
│ │pentru producerea de statistici │ 2150/2002 privind statistica deşeurilor │INS │ │
│ │privind generarea şi eliminarea ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │deşeurilor municipale, în │● Includerea anchetelor statistice privind│MMGA │înce- │
│ │formatul cerut de Comunitatea │ deşeurile municipale, realizate în │INS │pând cu│
│ │Europeană │ conformitate cu Regulamentul nr. │ │2004 │
│ │ │ 2150/2002/EC în Programul │ │ │
│ │ │ cercetărilor statistice │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Realizarea anchetelor statistice prin │MMGA │anual, │
│ │ │ care se colectează datele privind │ │înce- │
│ │ │ deşeurile municipale, în conformitate │ │pând cu│
│ │ │ cu cerinţele Regulamentului │ │ 2005 │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Prelucrarea şi publicarea datelor finale│INS │anual, │
│ │ │ privind deşeurile municipale │MMGA │înce- │
│ │ │ │ │pând │
│ │ │ │ │cu 2005│
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Raportarea datelor naţionale privind │INS │perio- │
│ │ │ deşeurile, conform cerinţelor │ │dici- │
│ │ │ Regulamentului, către EUROSTAT │ │tate │
│ │ │ │ │o dată │
│ │ │ │ │la doi │
│ │ │ │ │ani, │
│ │ │ │ │înce- │
│ │ │ │ │pând cu│
│ │ │ │ │2006 │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │1.4 Creşterea eficienţei de │● Asigurarea procedurilor şi resurselor │MMGA │ │
│ │aplicare a legislaţiei în domeniul │ necesare pentru aplicarea şi controlul │MAI │ │
│ │gestiunii deşeurilor municipale. │ aplicării legislaţiei │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Stabilirea unor programe de inspecţii │MMGA │perma- │
│ │ │ │Garda de │nent │
│ │ │ │Mediu │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Monitorizarea aplicării legislaţiei │MMGA │perma- │
│ │ │ │MAI │nent │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Finalizarea Planului Naţional de │MMGA │2004 │
│ │ │ Gestionare a Deşeurilor (PNGD) │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Elaborarea unui Plan Regional de │Consiliile │septem-│
│ │ │ Gestionare a Deşeurilor Municipale │judeţene │brie │
│ │ │ │ale judeţe-│2004 │
│ │ │ │lor din │ │
│ │ │ │regiunea │ │
│ │ │ │Centru │ │
│ │ │ │Agenţia │ │
│ │ │ │Regionala │ │
│ │ │ │de Mediu │ │
│ │ │ │Sibiu │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Elaborarea Planurilor Regionale de │Consiliile │dec. │
│ │ │ Gestionare a Deşeurilor pentru cele 8 │judeţene │2006 │
│ │ │ regiuni │Agenţiile │ │
│ │ │ │Regionale │ │
│ │ │ │de Mediu │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│2. As-│2.1 Adaptarea şi dezvoltarea │● Îmbunătăţirea cooperării între │Ministere │2005 │
│pecte │cadrului instituţional şi │ instituţiile cu responsabilităţi în │responsa- │ │
│insti-│organizatoric în vederea │ domeniu (comitete interministeriale, │ bile │ │
│tutio-│îndeplinirii cerinţelor naţionale │ grupuri de lucru, etc) şi definirea clară│ │ │
│nale │şi europene. │ a fluxurilor de informaţie. │ │ │
│si or-│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│gani- │ │● Definirea clară a responsabilităţilor şi│Ministere │perma- │
│zato- │ │ asumarea acestora la toate nivelele, │Consilii │nent │
│rice │ │ ţinând cont de principiul │judeţene │ │
│ │ │ subsidiarităţii. │si locale │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Dezvoltarea de mecanisme care să │Ministere │2007 │
│ │ │ asigure funcţionarea organizaţiilor / │Consilii │ │
│ │ │ agenţilor economici în vederea │judeţene │ │
│ │ │ îndeplinirii ţintelor prevăzute în unele│si locale │ │
│ │ │ Directive europene │ │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│3.Re- │3.1. Asigurarea resurselor umane │● Organizarea de cursuri de pregătire şi │MMGA │perma- │
│surse-│ca număr şi pregătire │ calificare în domeniul gestiunii │MAI │nent │
│le │profesională │ deşeurilor municipale pentru: │Consilii │ │
│umane │ │- personalul din APM-uri │judeţene │ │
│ │ │- personalul administraţiei publice locale│si locale │ │
│ │ │ (Consilii judeţene, şi locale) │ │ │
│ │ │- personalul agenţilor de salubritate │ │ │
│ │ │- personalul operatorilor de facilitaţi de│ │ │
│ │ │ tratare şi eliminare deşeuri │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Crearea de noi locuri de muncă în │Operatori │perma- │
│ │ │ domeniul gestionării deşeurilor │în domeniu │nent │
│ │ │ municipale │ │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│4. Fi-│4.1. Crearea şi utilizarea de │● Gestionarea deşeurilor municipale de │Consilii │perma- │
│nanta-│sisteme şi mecanisme │ către primării, administraţii, sisteme │judeţene │nent │
│rea │economico-financiare pentru │ mixte (parteneriat public-privat), │si locale │ │
│siste-│gestionarea deşeurilor │ sisteme private. │ │ │
│mului │municipale în condiţiile ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│de │respectării principiilor generale │● Stabilirea exactă a sistemului de taxe │Consilii │ │
│gesti-│ │specifice pentru deşeurile municipale │judeţene │ │
│onare │ │ │ şi locale │ │
│a de- │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│seuri-│ │● Instruiri tematice privind │Consilii │2007 │
│lor │ │ oportunităţile de finanţare pentru │judeţene │ │
│muni- │ │ gestionarea deşeurilor municipale │si locale │ │
│cipale│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Calculul tarifelor astfel încât sa │Consilii │perma- │
│ │ │ acopere costurile tuturor operaţiunilor │judeţene │nent │
│ │ │ de gestionare deşeuri municipale │si locale │ │
│ │ │ (colectare, inclusiv colectare selectiva,│Operatorii │ │
│ │ │ transport, tratare, eliminare, închidere,│de salu- │ │
│ │ │ monitorizare postinchidere). │britate │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Introducerea unei taxe suplimentare │Consilii │2007 │
│ │ │ pentru depozitare în vederea stimulării │judeţene │ │
│ │ │ minimizării cantităţilor depozitate, │si locale │ │
│ │ │ reducerii biodegradabilitatii şi │ │ │
│ │ │ gradului de periculozitate a deşeurilor │ │ │
│ │ │ depozitate în condiţiile legii │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Pregătirea şi propunerea de proiecte │MMGA │ │
│ │ │ eligibile, în funcţie de cerinţele │MAI │ │
│ │ │ donorilor │Consilii │ │
│ │ │ │judeţene si│ │
│ │ │ │locale │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Agenţi │ │
│ │ │ │economici │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│5. Con│5.1 Promovarea unui sistem de │● Elaborarea la toate nivelele a unor │MMGA │perma- │
│stien-│informare,constientizare şi │ planuri de comunicare şi educare ce │MAI │nent │
│tiza- │motivare pentru toate părţile │ vor cuprinde: │Consilii │ │
│rea │implicate │- Ţintele: marele public (si educaţie │judeţene │ │
│părţi-│ │ şcolara), colectivităţi locale, agenţi │si locale │ │
│lor │ │ economici, mediul asociativ │Asociaţii │ │
│impli-│ │- Mesajele │profesio- │ │
│câte │ │- Mijloacele de intercomunicare şi │nale ONG- │ │
│ │ │ educare: mass-media, realizarea de │uri de │ │
│ │ │ pagini web, audituri, sondarea opiniei │profil │ │
│ │ │ publice etc. │ │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│6. Sis│6.1. Obţinerea de date şi │● Introducerea unui sistem de evidenta │MMGA │anual, │
│tem de│informaţii complete şi corecte │ şi operaţiuni de gestionare a deşeurilor│INS │din │
│date │care sa corespundă cerinţelor de │ municipale │ │2004 │
│si in-│raportare la nivel naţional şi ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│forma-│european │● Stabilirea unui sistem de raportare şi │MMGA │anual, │
│tii │ │ înregistrare date şi informaţii pentru │INS │din │
│pri- │ │ deşeuri municipale, conform cerinţelor │ │2004 │
│vînd │ │ europene │ │ │
│gesti-│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│onarea│ │● Crearea unui sistem informaţional │MMGA │anual, │
│dese- │ │ integrat, bazat pe sistemul de control, │Autoritatea│din │
│urilor│ │ care poate fi utilizat pentru │Naţionala │2004 │
│ │ │ reglementare şi raportare pe plan │de Control │ │
│ │ │ intern şi internaţional │prin Garda │ │
│ │ │ │de Mediu │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│7. Pre│7.1. Maximizarea prevenirii │● Iniţiative de prevenire a generării │Consilii │perma- │
│veni- │apariţiei deşeurilor municipale │ deşeurilor municipale │judeţene │nent │
│rea │ │ │si locale │ │
│gene- │ │ │Operatori │ │
│rarii │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│dese- │ │● Încurajarea unor cai de consum mai │Consilii │perma- │
│urilor│ │ durabile, prin orientarea consumului │judeţene │nent │
│muni- │ │ către produse şi servicii cu impact │si locale │ │
│cipale│ │ redus asupra mediului │ONGuri │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │ │MMGA │ │
│ │ │● Schimbarea comportamentului cu │Consilii │ │
│ │ │ privire la prevenirea generării de │judeţene si│ │
│ │ │ deşeuri municipale prin activităţi de │locale │ │
│ │ │ conştientizare a populaţiei │ONGuri │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Încurajarea sistemelor de reutilizare a │MMGA │2007 │
│ │ │ unor componente din deşeurile │Consilii │ │
│ │ │ municipale │judeţene │ │
│ │ │ │si locale │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│8. Co-│8.1. Asigurarea deservirii unui │● Acoperirea întregii arii de generatori │Consilii │2017 │
│lecta-│număr cat mai mare de locuitori / │ de deşeuri municipale │judeţene │ │
│rea si│generatori de deşeuri municipale │ │si locale │ │
│tran- │si asimilabile de către sistemele │ │Operatori │ │
│spor- │de colectare şi transport │ │de salubri-│ │
│tul │ │ │tate │ │
│dese- ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│urilor│8.2. Asigurarea celor mai bune │● Elaborarea unui ghid de buna practica │MAI │2007 │
│muni- │opţiuni pentru colectarea şi │ pentru agenţii de salubritate │MMGA │ │
│cipale│transportul deşeurilor ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │municipale, în vederea unei cat │● Stabilirea unui sistem de eliberare a │MTCT │2007 │
│ │mai eficiente valorificări şi │ autorizaţiilor pentru operaţiunile de │MAI │ │
│ │eliminări a acestora │ transport deşeuri municipale │MMGA │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Extinderea colectării selective pentru │Consilii │2017 │
│ │ │ deşeurile municipale la nivelul întregii│judeţene │ │
│ │ │ tari │si locale │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Construcţia staţiilor de transfer │Consilii │pana │
│ │ │ deşeuri │judeţene si│in │
│ │ │ │locale │2007 │
│ │ │ │Operatori │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│9. Va-│9.1. Exploatarea tuturor │● Identificarea tuturor agenţilor │MMGA │2005 │
│lori- │posibilităţilor de natura tehnica │ economici care au obligaţia de a │MAI │ │
│fica- │si economică privind │ recupera / recicla unele componente │MEC │ │
│rea │valorificarea deşeurilor municipale│ din deşeurile municipale │ │ │
│poten-├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│tialu-│9.2. Dezvoltarea activităţilor de │● Dezvoltarea unui sistem care sa │MMGA │2005 │
│lui │valorificare materială şi │ funcţioneze pentru atingerea ţintelor │MEC │ │
│util │energetica │ de valorificare şi reciclare a deşeurilor│Ambalatori │ │
│din │ │ de ambalaje din deşeurile municipale │Consilii │ │
│dese- │ │ │judeţene │ │
│urile │ │ │si locale │ │
│muni- │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│cipale│ │● Construcţia de incineratoare cu │Operatori │după │
│ │ │ recuperare de energie pentru deşeurile │de insta- │2017 │
│ │ │ muncipale │laţii de │ │
│ │ │ │incinerare │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Dezvoltarea unei pieţe interne a │MEC │după │
│ │ │ materialelor reciclate │ │2005 │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│10.Tra│10.1. Promovarea tratării │● încurajarea investiţiilor în domeniul │MMGA - │2008 │
│tarea │deşeurilor municipale în vederea │ tratării deşeurilor municipale │Adminis- │ │
│dese- │asigurării unui management │ │traţia │ │
│uri- │ecologic raţional │ │Fondului │ │
│lor │ │ │pentru │ │
│muni- │ │ │Mediu │ │
│cipale│ │ │Consilii │ │
│ │ │ │judeţene │ │
│ │ │ │si locale │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Construcţia tuturor capacităţilor │MMGA │2017 │
│ │ │ necesare pentru tratarea deşeurilor │Consilii │ │
│ │ │ municipale │judeţene │ │
│ │ │ │si locale │ │
│ │ │ │Operatori │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│11.Eli│11.1. Asigurarea capacităţilor │● Închiderea depozitelor de deşeuri │MMGA │2017 │
│mina- │necesare pentru eliminarea │ municipale neconforme cu cerinţele │Consilii │ │
│rea │deşeurilor municipale │ legislative naţionale │judeţene │ │
│dese- │ │ │si locale │ │
│uri- │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│lor │ │● Condiţionarea / extinderea │MMGA │2017 │
│muni- │ │ capacităţilor existente de depozitare a │Consilii │ │
│cipale│ │ deşeurilor municipale │judeţene │ │
│ │ │ │si locale │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Construcţia a 50 de noi depozite de │MMGA │2017 │
│ │ │ deşeuri municipale │Consilii │ │
│ │ │ │judeţene si│ │
│ │ │ │locale │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│12.Cer│12.1 Încurajarea şi susţinerea │● Dezvoltarea unui plan pentru │MMGA │2007 │
│cetare│cercetării romaneşti în domeniul │ îmbunătăţirea continua a activităţii │MEC │ │
│dez- │gestionării deşeurilor municipale │ institutelor de cercetare │ │ │
│volta-│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│re │ │● Găsirea soluţiilor de finanţare pentru │MMGA │2007 │
│ │ │ cerecetare-dezvoltare │MEC │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Realizarea unei proceduri de │MMGA │2007 │
│ │ │ identificare a priorităţilor în domeniul│MEC │ │
│ │ │ cercetării │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Elaborarea planurilor sectoriale de │MMGA │anual │
│ │ │ cercetare - dezvoltare care vor │ │ │
│ │ │ cuprinde toate fluxurile principale de │ │ │
│ │ │ deşeuri, în vederea îndeplinirii │ │ │
│ │ │ cerinţelor tehnice din legislaţia │ │ │
│ │ │ romana armonizata cu legislaţia U.E. │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
│ │ │● Susţinerea de simpozioane, intalniri │MMGA │perma- │
│ │ │ pentru promovarea cercetării │ │nent │
│ │ │ romaneşti în domeniul gestionării │ │ │
│ │ │ deşeurilor municipale │ │ │
└──────┴───────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┴───────────┴───────┘


    Tabelul II.4.2. Obiective şi măsuri specifice anumitor fluxuri de deşeuri


┌──────┬───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────┬────────┐
│Câte- │ Obiective │ Măsuri pentru atingerea obiectivelor │Responsabil│Termen │
│goria │ │ │ │ │
│de de-│ │ │ │ │
│şeuri │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│1. De-│1.1. Reutilizarea şi reciclarea, │● Colectarea separată a deşeurilor din │Adminis- │din │
│seuri │în măsura în care acestea nu │ demolări (contaminate şi │traţie │2008 │
│din │sunt contaminate │ necontaminate) │publica │ │
│con- │ │ │locală │ │
│struc-│ │ │Firme de │ │
│tii si│ │ │construc- │ │
│demo- │ │ │ţii civile │ │
│lari ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │1.2.Tratarea în vederea │● Tratarea deşeurilor din demolare │Adminis- │din │
│ │recuperării sau eliminării şi │ necontaminate prin instalaţii fixe şi │traţie │2008 │
│ │eliminarea corespunzătoare │ mobile şi utilizarea produselor ca │publica │ │
│ │ │ agregate în construcţii │locală │ │
│ │ │ │Firme de │ │
│ │ │ │construc- │ │
│ │ │ │ţii civile │ │
│ │ │ │Operatori │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Tratarea deşeurilor contaminate din │Administra-│din │
│ │ │ demolări înainte de depozitarea finala │ţie publica│2008 │
│ │ │ │locală │ │
│ │ │ │Firme de │ │
│ │ │ │construc- │ │
│ │ │ │ţii civile │ │
│ │ │ │Operatori │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼──────-─┤
│ │ │● Tratarea deşeurilor în cazul în care │Adminis- │din │
│ │ │ acestea sunt contaminate │traţie │2008 │
│ │ │ │publica │ │
│ │ │ │locală │ │
│ │ │ │Firme de │ │
│ │ │ │construc- │ │
│ │ │ │ţii civile │ │
│ │ │ │Operatori │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│2. De-│2.1 Prevenirea eliminării │● Interzicerea eliminării necontrolate pe │MMGA │perma- │
│seuri │necontrolate pe soluri a │ soluri │ │ment │
│prove-│nămolurilor orăşeneşti │ │ │ │
│nite ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│de la │2.2 Prevenirea eliminării │● Interzicerea eliminării nămolurilor în │MMGA │perma- │
│stati-│nămolurilor orăşeneşti în apele │ apele de suprafaţa │ │ment │
│ile de│de suprafaţa ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│epura-│ │● Interzicerea folosirii în agricultura a │MMGA │perma- │
│re a │ │ nămolurilor ce nu corespund cerinţelor │ │ment │
│apelor│ │ de limitare a noxelor din OM 49/2004 │ │ │
│uzate │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│oraşe-│ │● Monitorizarea şi controlul calităţii │MMGA │perma- │
│nesti │ │ solului şi nămolurilor când acestea sunt│ │ment │
│ │ │ eliminate pe sol. │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Implicarea activa a autorităţilor │MMGA -APM- │2004 │
│ │ │ competente în domeniul gestionării şi │uri │ │
│ │ │ valorificării agricole a nămolurilor │Direcţii │ │
│ │ │ provenite de la staţiile de epurare │Agrricole │ │
│ │ │ orăşeneşti │Judeţene │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Garda de │ │
│ │ │ │Mediu │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Întărirea legăturilor între autorităţile│MMGA │2004 │
│ │ │ competente, generatorii de nămol, │ │ │
│ │ │ utilizatorii de nămol, agenţiile de │ │ │
│ │ │ consultanţa agricolă şi laboratoarele de│ │ │
│ │ │ analiza │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Identificarea acţiunilor ce urmează a fi│MMGA │2004 │
│ │ │ realizate în vederea implementării │Direcţii │ │
│ │ │ directivei │Agrricole │ │
│ │ │ │Judeţene │ │
│ │ │ │ANCA │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Garda de │ │
│ │ │ │Mediu │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Furnizarea periodică de către │MMGA │2004 │
│ │ │ producătorii de nămol către utilizatori a│Staţii de │ │
│ │ │ informaţiilor privind calitatea │epurare │ │
│ │ │ nămolurilor │orăşeneşti │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │2.3 Asigurarea, în măsura │● Organizarea infrastructurii pentru │MMGA │ │
│ │posibilităţilor, a recuperării şi │ valorificarea agricolă a nămolului │ │ │
│ │utilizării ca fertilizant sau │ orăşenesc │ │ │
│ │amendament agricol │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│3. De-│3.1 .Reducerea cantităţii de │● Incuraj area potenţialilor investitori │MMGA │din │
│seuri │deşeuri biodegradabile │ pentru realizarea de investiţii în │Adminis- │2008 │
│biode-│depozitate, prin reciclare şi │ vederea reciclării şi procesării │traţie │ │
│grada-│procesare (minimizarea │ │publica │ │
│bile │materiei organice pentru │ │locală │ │
│ │reducerea cantităţii de levigat ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │si gaz de halda) │● Construcţia tuturor capacităţilor │MMGA │2020 │
│ │ │ necesare de tratare │Adminis- │ │
│ │ │ │tratie │ │
│ │ │ │publica │ │
│ │ │ │locală │ │
│ │ │ │Operatori │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│4. De-│4.1 Administraţie şi planificare │● Întărirea capacităţii instituţionale │MMGA │2003- │
│seuri │în vederea asigurării │ │ │2007 │
│de am-│infrastructurii ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│balaje│ │● Stabilirea de ţinte pentru valorificare │MMGA │reali- │
│ │ │ şi reciclare a deşeurilor de ambalaje si│ │zat │
│ │ │ prevederea acestora în Strategia │ │ │
│ │ │ Naţionala de Gestionare a Deşeurilor şi │ │ │
│ │ │ în Planul Naţional de Gestionare a │ │ │
│ │ │ Deşeurilor │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Identificarea tuturor agenţilor econo- │MMGA -APM- │2005 │
│ │ │ mici care au obiligatia valorificării │uri MEC │ │
│ │ │ deşeurilor de ambalaje │ │ │
│ │ │ │Garda de │ │
│ │ │ │Mediu │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Dezvoltarea unui mecanism pentru │MMGA, │2004 │
│ │ │ asigurarea cooperării între sectoarele │Adminis- │ │
│ │ │ relevante în vederea atingerii ţintelor │traţia │ │
│ │ │ de valorificare şi reciclare │publica │ │
│ │ │ │locală, │ │
│ │ │ │Agenţi │ │
│ │ │ │economici │ │
│ │ │ │care │ │
│ │ │ │introduc │ │
│ │ │ │pe piaţa │ │
│ │ │ │ambalaje si│ │
│ │ │ │produse │ │
│ │ │ │ambalate │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Dezvoltarea unei strategii naţionale │MMGA │reali- │
│ │ │ privind gestionarea ambalajelor şi a │ │zat │
│ │ │ deşeurilor de ambalaje şi încorporarea │ │ │
│ │ │ acesteia în PNGD; prevederea de măsuri │ │ │
│ │ │ pentru atingerea ţintelor naţionale de │ │ │
│ │ │ valorificare şi reciclare │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Pregătirea de campanii de informare │MMGA │din │
│ │ │ pentru public şi agenţii economici │MEC │2004 │
│ │ │ privind măsurile şi ţintele naţionale, │MAI │ │
│ │ │ implicarea tuturor factorilor interesaţi│ │ │
│ │ │ pentru încurajarea utilizării de │ │ │
│ │ │ materiale obţinute din deşeuri de │ │ │
│ │ │ ambalaje reciclate │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Stabilirea de instrumente economice │MMGA │2004 │
│ │ │ care sa promoveze implementarea │Adminis- │ │
│ │ │ obiectivelor prevăzute în cadrul acestei│traţia │ │
│ │ │ directive │Fondului │ │
│ │ │ │de Mediu │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Prevederi legislative privind incuraja- │MMGA, MEC │2004 │
│ │ │ rea sistemului de reutilizare a │ │ │
│ │ │ ambalajelor │ │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │4.2 Adoptarea şi │● Stabilirea unui sistem eficient pentru │MMGA │reali- │
│ │implementarea de măsuri în │ reutilizare / colectare şi reciclare / │MEC │zat │
│ │vederea prevenirii generării │ valorificare a ambalajelor post-consum │MAI │ │
│ │deşeurilor de ambalaje, │ şi a deşeurilor de ambalaje │Organizaţii│ │
│ │asigurării valorificării şi │ │înfiinţate │ │
│ │reciclării şi minimizarea │ │în acest │ │
│ │riscului determinat de │ │scop │ │
│ │substanţele periculoase din ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ambalaje │● Includerea de măsuri în strategia │MMGA │reali- │
│ │ │ naţionala şi în PNGD privind prevenirea │ │zat │
│ │ │ producerii de deşeuri de ambalaje prin │ │ │
│ │ │ încurajarea sistemelor de reutilizare a │ │ │
│ │ │ ambalajelor │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Crearea unor entităţi economice care, in│Agenţi │2004 │
│ │ │ baza autorizării obţinute din partea │economici │ │
│ │ │ autorităţii competente, sa preia │care intro-│ │
│ │ │ responsabilitatea producătorilor şi │duc pe │ │
│ │ │ importatorilor de produse ambalate în │piaţa │ │
│ │ │ vederea atingerii obiectivelor │ambalaje si│ │
│ │ │ │produse │ │
│ │ │ │ambalate │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Realizarea de proiecte pilot privind │Agenţi │2003 - │
│ │ │ colectarea selectiva. Acţiuni de │economici │2006 │
│ │ │ conştientizare a populaţiei │care intro-│ │
│ │ │ │duc pe │ │
│ │ │ │piaţa │ │
│ │ │ │amblaje şi │ │
│ │ │ │produse │ │
│ │ │ │ambalate │ │
│ │ │ │(entitate │ │
│ │ │ │economică │ │
│ │ │ │autorizata)│ │
│ │ │ │Adminis- │ │
│ │ │ │traţia │ │
│ │ │ │publica │ │
│ │ │ │locală, │ │
│ │ │ │Societatea │ │
│ │ │ │civilă │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Monitorizarea proiectelor pilot şi │MMGA , │2003 - │
│ │ │ diseminarea rezultatelor │MAI, │2006 │
│ │ │ │MEC │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Extinderea colectării selective de la │MAI, │2007 - │
│ │ │ populaţie la nivelul întregii tari │Adminis- │2017 │
│ │ │ │traţia │ │
│ │ │ │publica │ │
│ │ │ │locală │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Dezvoltarea unui sistem de măsurare şi │MMGA, │2004 │
│ │ │ raportare a cantităţii de deşeuri de │MEC │ │
│ │ │ ambalaje produsă şi procentului de │ │ │
│ │ │ valorificare şi reciclare în vederea │ │ │
│ │ │ controlului atingerii ţintelor │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Implementarea unui sistem de marcare │MMGA, │reali- │
│ │ │ şi identificare a ambalajelor pentru a │MEC │zat │
│ │ │ identificarea materialului ambalajului │ │ │
│ │ │ şi a posibilităţilor de reciclare. │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Adoptarea standardelor privind │MEC, │2003 - │
│ │ │ conţinutul anumitor metale grele în │ASRO │2004 │
│ │ │ materialele de ambalaje şi pentru │ │ │
│ │ │ respectarea cerinţelor Anexei II │ │ │
│ │ │ referitoare la proiectarea şi │ │ │
│ │ │ caracteristicile ambalajelor │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Stabilirea de sisteme de inspecţie şi │MEC │2004 │
│ │ │ control în vederea asigurării respectării│ │ │
│ │ │ standardelor privind ambalajele │ │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │4.3 Încurajarea comunicării │● Obligativitatea agenţilor economici │MMGA │reali- │
│ │între factorii implicaţi şi │ implicaţi în sectorul ambalajelor de │ │zat │
│ │informarea Comisiei în │ raportare a datelor relevante către │ │ │
│ │legătura cu stadiul │ autoritatea competenta │ │ │
│ │implementării ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Campanii de informare a consumatorilor │Agenţii │perma- │
│ │ │si a altor utilizatori de ambalaje privind│economici │nent │
│ │ │ obligaţiile şi rolul acestora în │care intro-│ │
│ │ │ implementarea acestei directive, în │duc pe │ │
│ │ │ special cu referire la: sistemele de │piaţa │ │
│ │ │ recuperare, colectare şi valorificare, │ambalaje si│ │
│ │ │ modalităţi de participare la reutilizarea│produse │ │
│ │ │ valorificarea şi reciclarea ambalajelor │ambalate, │ │
│ │ │si a deşeurilor de ambalaje, seminificatia│MMGA, │ │
│ │ │marcajului de pe ambalajele puse pe │MEC │ │
│ │ │piaţa planuri de gestionare a ambalajelor │ │ │
│ │ │si deşeurilor de ambalaje │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Realizarea unei baze de date privind │MMGA │reali- │
│ │ │ ambalajele şi deşeurile de ambalaje, în │ │zat │
│ │ │ conformitate cu cerinţele Deciziei │ │ │
│ │ │ Comisiei 97/138/EC │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Instruirea responsabililor pentru baza │MMGA │perma- │
│ │ │ de date din cadrul Inspectoratelor de │ │nent │
│ │ │ Protecţie a Mediului privind colectarea │ │ │
│ │ │ şi procesarea datelor │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Informarea Comisiei privind: texte ale │MMGA │2006 │
│ │ │ standardelor naţionale care se │ │ │
│ │ │ conformează cu cerinţele directivei, │ │ │
│ │ │ transpunerea şi implementarea │ │ │
│ │ │ directivei, date sub forma de baze de │ │ │
│ │ │ date, alte informaţii │ │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │4.4 Optimizarea reutilizarii şi │● Realizarea obiectivului de valorificare │Ambalatori │2011 │
│ │reciclabilitatii ambalajelor │ de 50% şi de reciclare de 15 % pentru │Industria │ │
│ │ │ plastic şi lemn │de ambalaje│ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Realizarea obiectivului de reciclare de │Ambalatori │31 dec. │
│ │ │ 25 % şi de 15 % pentru sticla, │Industria │2006 │
│ │ │ hârtie/carton şi metale. │de ambalaje│ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Creşterea ponderii ambalajelor │Ambalatori │ │
│ │ │ reutilizabile din total ambalaje │Industria │ │
│ │ │ │de ambalaje│ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Optimizarea modului de ambalare şi a │Ambalatori │ │
│ │ │ formei ambalajului │Industria │ │
│ │ │ │de ambalaje│ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Aplicarea standardelor europene │Ambalatori │ │
│ │ │ armonizate pentru prevenirea formării │Industria │ │
│ │ │ deşeurilor de ambalaje sau după caz │de ambalaje│ │
│ │ │ limitarea consumului specific de │ │ │
│ │ │ material/ tip de ambalaj şi produs │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Pregătirea şi diseminarea de ghiduri │MMGA │pana in │
│ │ │ privind gestionarea ambalajelor şi │Adminis- │ 2007 │
│ │ │ deşeurilor de ambalaje │tratie │ │
│ │ │ │publica │ │
│ │ │ │locală │ │
│ │ │ │Ambalatori │ │
│ │ │ │Industria │ │
│ │ │ │de ambalaje│ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │4.5 Reducerea cantităţii de │● Crearea şi dezvoltarea unui sistem de │Adminis- │2007 │
│ │deşeuri de ambalaje generate │ colectare eficient şi eficace din punct │tratie │ │
│ │ │ ecologic şi economic , care oferă un │publica │ │
│ │ │ optim referitor la calitatea şi │locală │ │
│ │ │ cantitatea deşeurilor colectate │Ambalatori │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Încurajarea folosirii materialelor şi │MEC │perma- │
│ │ │ produselor obţinute din reciclarea │MAI │nent │
│ │ │ deşeurilor de ambalaje │Adminis- │ │
│ │ │ │traţie │ │
│ │ │ │publica │ │
│ │ │ │locală │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│5. An-│5.1 Minimizarea eliminării │● Interzicerea eliminării pe depozitele de│MMGA │2004 │
│velope│anvelopelor uzate prin │ deşeuri a anvelopelor uzate întregi │ │ │
│uzate │depozitare sau incinerare fără │ (conform prevederilor HG privind │ │ │
│ │recuperare de energie │ depozitarea) │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Limitarea eliminării pe depozite a │MMGA │2004 │
│ │ │ anvelopelor uzate tăiate │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Încurajarea valorificării materiale a │MMGA │ │
│ │ │ anvelopelor uzate │MEC │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Valorificarea termoenergetica prin co- │MMGA │ │
│ │ │ incinerare în cuptoarele din fabricile │MEC │ │
│ │ │ de ciment a anvelopelor uzate │Industria │ │
│ │ │ │cimentului │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Încurajarea utilizării produselor din │MMGA │ │
│ │ │ cauciuc reciclat │MEC │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Organizarea unui sistem de colectare - │MMGA │ │
│ │ │ valorificare a anvelopelor uzate şi │MFP │ │
│ │ │ introducerea unui instrument economic │MEC │ │
│ │ │ pentru stimularea funcţionarii acestui │Producători│ │
│ │ │ sistem │anvelope │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│6.Ve- │6.1 Asigurarea unei reţele de │● Crearea unei reţele de colectare uniform│Producători│ pana │
│hicule│colectare a vehiculelor scoase │ răspândita în teritoriu, prin care sa se│importatori│în 2007 │
│scoase│din uz uniform răspândita în │ asigure preluarea gratuita a vehiculelor│de auto- │ │
│din uz│teritoriu │ scoase din uz │vehicule │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │6.2 Asigurarea ca ultimul │● Se solicita o perioada de tranziţie de 3│Producători│pana in │
│ │deţinător al vehiculului îl poate │ ani pentru aplicarea articolului 12(2) │importatori│ 2007 │
│ │preda gratuit unei unităţi de │ alineatul 2 privind obligativitatea │de auto- │ │
│ │colectare/valorificare │ preluării gratuite a vehiculelor │vehicule │ │
│ │ │ fabricate înainte de 1 iulie 2002 │ │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │6.3 Restrictionarea utilizării │● Se solicita o perioada de tranziţie de 2│Producători│pana in │
│ │metalelor grele la fabricarea │ ani pentru producătorii interni, în │importatori│ 2007 │
│ │vehiculelor │ aplicarea articolului 4 (2) privind │de auto- │ │
│ │ │ interzicerea punerii pe piaţa a │vehicule │ │
│ │ │ componentelor şi materialelor conţinând │ │ │
│ │ │ metale grele │ │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │6.4 Atingerea obiectivelor de: │● Crearea unui sistem de dezmembrare şi │Producători│2007 │
│ │- reutilizare şi valorificare a │ reciclare a vehiculelor scoase din uz │importatori│ │
│ │ cel puţin 75% din masa │ prin care sa se asigure atingerea │de auto- │ │
│ │ vehiculelor fabricate │ obiectivelor de reciclare prevăzute în │vehicule │ │
│ │ înainte de 1 ianuarie 1980 │ directiva. │Agenţi eco-│ │
│ │ │ │nomici care│ │
│ │ │ │dezmembrea-│ │
│ │ │ │ză auto- │ │
│ │- reutilizare şi valorificare a │ │vehicule │ │
│ │ cel puţin 85% din masa │ │Reciclatori│ │
│ │ vehiculelor fabricate după │● Crearea unui mecanism financiar prin │MMGA │2007 │
│ │ 1 ianuarie 1980 │ care producătorii şi importatorii de │Registrul │ │
│ │- reutilizare şi reciclare a cel │ autovehicule sa suporte integral sau │Auto Roman │ │
│ │ puţin 70% din masa │ într-o măsura semnificativă, costurile │ │ │
│ │ vehiculelor fabricate │ generate de atingerea obiectivelor de │ │ │
│ │ înainte de 1 ianuarie 1980 │ reciclare. │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │- reutilizare şi reciclare a cel │● Se solicita o perioada de tranziţie de 5│MMGA │pana in │
│ │ puţin 80% din masa │ ani pentru articolul 7(2) privind │Registrul │ 2012 │
│ │ vehiculelor fabricate după 1 │ stabilirea şi monitorizarea obiectivelor│Auto Roman │ │
│ │ ianuarie 1980 │ de reciclare. │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Crearea unei asociaţii a producătorilor │MMGA │trim.II │
│ │ │ şi importatorilor de vehicule şi a │Asociaţii │2004 │
│ │ │ reciclatorilor pentru implementarea │profesio- │decizia │
│ │ │ Directivei 2000/53/CEE privind │nale │ │
│ │ │ vehiculele scoase din uz - stadiu de │ │ │
│ │ │ negociere │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Realizarea unui proiect pilot prin care │Producăto- │perioa- │
│ │ │ sa se evalueze posibilităţile de tratare│rii, impor-│da trim │
│ │ │ a vehiculelor scoase din uz la nivelul │tatorii, │IV 2003 │
│ │ │ cerut de directiva, precum şi costurile │reciclato- │ - trim │
│ │ │ acestei tratări │rii de │ I 2004 │
│ │ │ │vehicule │ │
│ │ │ │scoase din │ │
│ │ │ │uz │ │
├──────┼───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│7.Echi│7.1 Transpunerea Directivei │● Realizarea proiectului de HG pentru │MMGA │aproba- │
│pamen-│2002/95/CE privind │ transpunerea Directivelor 2002/95/CE şi │ │ta in │
│te │restrictionarea utilizării │ 2002/96/EC │ │semes- │
│elec- │anumitor substanţe periculoase │ │ │trul II │
│trice │în EEE şi a Directivei │ │ │ 2005 │
│si │2002/96/EC privind deşeurile │ │ │ │
│elec- │de echipamente electrice şi │ │ │ │
│troni-│electronice (DEEE) în │ │ │ │
│ce │legislaţia naţionala │ │ │ │
│(EEE) ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │7.2 Reutilizarea şi reciclarea │● Modificarea procesului de fabricare în │Producători│pana in │
│ │EEE │ condiţiile în care nu sunt incalcate │de EEE │ 2007 │
│ │ │ regulile de siguranţa a personalului, │ │ │
│ │ │ respectiv a consumatorului şi │ │ │
│ │ │ reglementările de protecţie a mediului │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Informarea populaţiei asupra │Adminis- │pana in │
│ │ │ posibilităţilor de reutilizare/reciclare│traţie │ 2007 │
│ │ │ │locală │ │
│ │ │ │MMGA │ │
│ │ │ │ONGuri │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │7.3 Reducerea componentelor │● Interzicerea utilizării materialelor │Producători│ din │
│ │periculoase din EEE │ periculoase atunci când exista alte │ de EEE │2006 │
│ │ │ posibilităţi │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Înlocuirea componentelor periculoase cu │Producători│ din │
│ │ │ substituenti adecvaţi, acolo unde este │de EEE │2006 │
│ │ │ posibil │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Restrictionarea utilizării, în noile │Producători│ince- │
│ │ │ echipamente electrice şi electronice, a │de EEE │pand de │
│ │ │ plumbului, mercurului, cadmiului, │ │la 1 │
│ │ │ cromului hexavalent, bifenililor │ │iulie │
│ │ │ polibromurati (BPB) sau a eterilor de │ │2006 │
│ │ │ difenil polibromurati (DEPB) │ │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │7.4 Încurajarea colectării │● Crearea unei reţele de colectare a │Producători│2007 │
│ │separate │ deşeurilor de echipamente electrice şi │ de EEE │ │
│ │ │ electronice prin care sa se asigure │Adminis- │ │
│ │ │ colectarea gratuita a unui echipament │traţie │ │
│ │ │ uzat la achiziţionarea unuia nou de │publica │ │
│ │ │ acelaşi tip. │locală │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Realizarea punctelor de colectare │Producători│2007 │
│ │ │ separată speciale │ de EEE │ │
│ │ │ │Adminis- │ │
│ │ │ │traţie │ │
│ │ │ │publica │ │
│ │ │ │locală │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Stimularea comercianţilor de EEE în │MMGA │2007 │
│ │ │ vederea colectării DEEE │MEC │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Atingerea unei rate medii anuale de │Producători│2010 │
│ │ │ colectare selectiva de cel puţin 4 kg de│de EEE │ │
│ │ │ DEEE/locuitor, provenite de la │Adminis- │ │
│ │ │ gospodăriile particulare. │traţie │ │
│ │ │ │publica │ │
│ │ │ │locală │ │
│ ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │7.5 Încurajarea facilitaţilor de │● Identificarea potenţialilor investitori │Adminis- │2006 │
│ │reciclare şi tratare a DEEE │ │traţie │ │
│ │ │ │publica │ │
│ │ │ │locală │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼────────┤
│ │ │● Stimularea producătorilor de EEE sa │MEC │ │
│ │ │ introducă în procesul de fabricaţie │MMGA │ │
│ │ │ materiale prime secundare │MFP │ │
└──────┴───────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┴───────────┴────────┘


    II.5. FINANŢARE

    Crearea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor trebuie suportat prin instrumente economice şi, totodată, prin instrumente legale integrate cu alte politici sectoriale. Finanţarea se efectuează potrivit legislaţiei în vigoare, din următoarele surse:
    ● Fondul pentru Mediu
    ● în completare de la bugetul de stat, pe baza de programe în limita sumelor alocate cu aceasta destinaţie
    ● bugetele locale
    ● parteneriat public-privat
    ● fonduri structurale de pre-aderare (ISPA, PHARE etc)
    ● bănci / finanţatori de credite rambursabile
    ● investitori privaţi
    ● Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare prin Programele Naţionale (pot avea acces şi companiile, în special IMM-urile)
    ● programe sectoriale de cercetare-dezvoltare.

    Referitor la Fondul pentru Mediu se fac următoarele menţiuni:

    În conformitate cu Legea nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicată, cu modificările ulterioare prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr.86/2003, Fondul pentru mediu a fost înfiinţat ca un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor prioritare pentru protecţia mediului, în conformitate cu normele şi standardele de mediu în vigoare.
    Obiectivul Fondului pentru mediu este de a acorda asistenţă financiară investiţiilor prioritate necesare pentru a facilita implementarea noii legislaţii de protecţie a mediului armonizată cu cea a Uniunii Europene, prin preluarea şi transpunerea Acquis-ului Comunitar.
    Fondul pentru mediu combină propriile resurse cu resursele celor care propun proiectele, a pieţelor de capital, a investitorilor şi donatorilor pentru a asigura realizarea proiectelor cele mai eficiente din punct de vedere al protecţiei mediului, cu scopul de a contribui la:
    - controlul şi reducerea poluării aerului, apei şi solului, inclusiv prin utilizarea unor tehnologii curate;
    - protecţia resurselor naturale;
    - gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase;
    - protecţia şi conservarea biodiversităţii;
    - educarea şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului.
    Pentru realizarea obiectivelor sale, Fondul pentru mediu trebuie să fie un instrument financiar care să furnizeze stimulenţi economici şi sprijin financiar pentru activităţile privind protecţia mediului din perioada de tranziţie, până când alte instrumente şi mecanisme financiare specifice unei economii de piaţă mature vor deveni funcţionale.
    Detalii referitoare la investiţii, costuri de operare şi monitorizare precum şi sursele de finanţare sunt incluse în planurile de implementare pentru fiecare Directivă în parte, respectiv în fişele financiare aferente acestora.

    II.6. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE ACŢIUNE

    Tabel II.6.1. Indicatori pentru monitorizarea Planului de Acţiune pentru Gestionarea Deşeurilor Municipale

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   Indicator UM 1998 1999 2000 2001 2002 media
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
deşeuri municipale
generate kg/loc.an 281 336 386 369 404 355
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
nămol orăşenesc generat kg/loc.an 13 14 15 16 16 15
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
deşeuri construcţii,
demolări kg/loc.an 14 18 7 18 29 17
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
total deşeuri generate kg/loc.an 308 368 408 403 449 387
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
deşeuri colectate kg/loc.an 206 255 295 271 315 268
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
deşeuri municipale
colectate / generate % 73% 76% 76% 74% 78% 75%
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
deşeuri municipale
colectate separat /
colectate % 0% 0% 0% 2% 7% 2%
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
locuitori deserviţi /
locuitori mediu urban % 73% 74% 75% 79% 90% 78%
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
locuitori deserviţi /
total locuitori % 40% 41% 41% 43% 48% 43%
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
depozite urbane
controlate nr 1 2 3 6 10 -
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
deşeuri biodegradabile
generate kg/loc.an 208 241 265 246 253 243
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
cantitate deşeuri
biodegradabile
depozitată tone 4500000 4900000 5100000 5000000 4900000 -
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
tendinţa deşeuri
biodegradabile fata de
      1995 % -6% +2% +6% +4% +2% +2%
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ponderea deşeurilor
municipale %
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    Partea a III-a

    Deşeuri de producţie

    Definiţie

    În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, în categoria deşeurilor de producţie sunt cuprinse tipurile de deşeuri care se regăsesc la codurile:
    02 Deşeuri din agricultură, horticultura, acvacultura, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor - cu excepţia codului 02 01 06
    03 Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului
    04 Deşeuri din industriile pielăriei, blănăriei şi textila
    05 Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitica a cărbunilor
    06 Deşeuri din procese chimice anorganice
    07 Deşeuri din procese chimice organice
    08 Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor tipografice
    09 Deşeuri din industria fotografica
    10 Deşeuri din procesele termice
    11 Deşeuri de la tratarea chimica a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor materiale; hidrometalurgie neferoasa
    12 Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizica a suprafeţelor metalelor şi a materialelor plastice
    13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi
    14 Deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi
    15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în alta parte - cu excepţia ambalajelor din deşeurile municipale
    16 Deşeuri nespecificate în alta parte - cu excepţia codurilor 16 04 şi 16 10
    19 Deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa şi uz industrial - cu excepţia codului 19 08 05

    III.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

    Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate de către agenţii economici şi raportate, pe baza chestionarelor de anchetă statistică, elaborate de MMGA împreună cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti (în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase).
    Pentru anul 2002 a fost înregistrată o rată de răspuns de 86%, din care 82% reprezintă unităţile generatoare de deşeuri.
    Datele au fost analizate şi prelucrate în ICIM şi a rezultat o cantitate totală de 24,5 milioane tone deşeuri de producţie (doar tipurile de deşeuri care sunt sub incidenţa prevederilor Directivei Cadru - conform definiţiei de mai sus). Din cantitatea totală generată, circa 33% a fost recuperată, restul de 67% fiind eliminată (tabelul III.1).

    Tabelul III.1. Cantităţi de deşeuri de producţie raportate pentru anul 2002

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                              Cantitate generată Cantitate Cantitate
   Regiune (mii tone) valorificată eliminată
                                                      (mii tone) (mii tone)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nord-Vest 1.812 1.191 621
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nord-Est 1.484 886 598
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Vest 5.656 757 4.899
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centru 2.289 658 1.631
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sud-Vest 6.781 312 6.469
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sud 1.104 574 530
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sud-Est 5.204 3.667 1.537
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bucureşti 129 88 41
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL 24.459 8.133 16.326
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM

    In tabelul III.2 este prezentată situaţia generării deşeurilor de producţie,
    la nivelul anului 2002, pe ramuri de activitate.

    Tabelul III.2. Cantităţi de deşeuri de producţie raportate pentru anul 2002 pe ramuri de activitate

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                            Cantitate Cantitate Cantitate
   Activitate economică generată valorificată eliminată
                                            (mii tone) (mii tone) (mii tone)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Agricultura şi zootehnie 161 91 70
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Silvicultura şi exploatare forestieră 89 83 6
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Industria alimentara, băuturi şi tutun 1.227 401 826
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Industria textila, confecţii 271 74 197
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Industria pielăriei, incaltamintei 14 2 12
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Industria de prelucrare a lemnului 847 746 101
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Industria celulozei, hârtiei, cartonului,
edituri 505 424 81
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Petrochimie, chimie 1.131 289 842
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Industria cauciucului, mase plastice 30 20 10
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Industria altor produse minerale nemetalice 957 732 234
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Industria metalurgică 4.828 3.275 1.553
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Industria construcţiilor metalice 170 123 47
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Industria de maşini şi echipamente 486 312 174
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Industria mijloacelor de transport 394 217 177
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alte activităţi neclasificate 534 468 66
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Recuperarea deşeurilor 21 20 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Energie 11.749 54 11.695
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Comerţ 201 42 159
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Transport şi depozitare 771 736 35
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alte activităţi 73 33 40
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL 24.459 8.133 16.326
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM

    Din totalul cantităţii de deşeuri de producţie generate, aproximativ 600.000 tone au reprezentat deşeuri de producţie periculoase, din care 43 % au fost valorificate, restul de 57% fiind eliminate.
    Situaţia depozitelor pentru deşeuri de producţie (inclusiv haldele de steril minier şi iazurile de decantare), ca număr total şi suprafaţă, este prezentată în tabelul III.3.

    Tabelul III.3. Depozite pentru deşeuri de producţie pentru anul 2002

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                   Suprafaţa Capacitate Cantitate de deşeuri
                   Nr. depozite ocupată ocupată depozitată în 2002
  Regiune industriale (ha) (mc) (mii tone)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nord-Vest 144 1.122 63.483.434 6.391
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nord-Est 94 350 33.520.549 785
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Vest 128 1.807 565.774.217 7.829
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Centru 62 610 110.129.019 7.680
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sud-Vest 74 5.582 1.189.773.273 295.536,5
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sud 101 341 23.327.879 4.298,8
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sud-Est 77 532 113.351.036 3.374
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bucureşti-Ilfov 7 3 54.053 0,4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL 687 10.347 2.099.413.460 325.895
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    Nota: Este posibil ca numărul de depozite industriale să se modifice în urma reanalizării datelor şi încadrării depozitelor existente conform cu prevederile Legii nr. 426/2001 şi al Hotărârii Guvernului nr. 162/2002.
    Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM

    Tabel III.4. Categorii de depozite pentru deşeuri industriale pentru anul 2002

─────────────────────────────────────────────────────────
                                             Suprafaţa
        Categoria Număr ocupată
                                               (ha)
─────────────────────────────────────────────────────────
Depozite deşeuri inerte 103 4.500
─────────────────────────────────────────────────────────
Depozite deşeuri nepericuloase 351 4.428
─────────────────────────────────────────────────────────
Depozite deşeuri periculoase 147* 749
─────────────────────────────────────────────────────────
Neprecizate 86 669
─────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL 687 10.346
─────────────────────────────────────────────────────────

    Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM

    * NOTA: La nivelul anului 2004 inventarul depozitelor de deşeuri periculoase a fost refăcut.
    La nivelul anului 2002 au fost eliminate prin incinerare / co-incinerare circa 645 mii tone deşeuri (în principal deşeuri combustibile), fiind generată în urma acestor procese o cantitate de reziduuri de circa 7200 tone. Pe baza chestionarelor de anchetă au fost inventariate 118 instalaţii pentru arderea deşeurilor, din care:
    - 6 sunt instalaţii de incinerare a deşeurilor periculoase aparţinând agenţilor economici ce incinerează numai deşeurile proprii (a se vedea anexa 6),
    - 3 sunt incineratoare private care prestează servicii de incinerare pentru terţi, (Pro Air Clean Timişoara, Mondeco Suceava, Caloris Constanţa), (a se vedea anexa 7),
    - 5 sunt cuptoare de clinker autorizate pentru incinerarea deşeurilor, aparţinând unor fabrici de ciment (a se vedea anexa 8), iar restul sunt centrale termice sau alte instalaţii proprii de ardere. Detaliile referitoare la instalaţiile de incinerare şi coincinerare sunt cuprinse în anexele 6, 7 şi 8.

    Tabelul III.5. Instalaţii pentru arderea deşeurilor de producţie pentru anul 2002

─────────────────────────────────────────────────────────
    Tipuri de instalaţii de ardere Număr
                                             instalaţii
─────────────────────────────────────────────────────────
Incineratoare pentru deşeuri 3
─────────────────────────────────────────────────────────
Instalaţii de ardere la agenţii economici 74
─────────────────────────────────────────────────────────
Cuptoare de ciment 5*)
─────────────────────────────────────────────────────────
Nespecificate 36
─────────────────────────────────────────────────────────
           TOTAL 118
─────────────────────────────────────────────────────────

    *) 3 cuptoare aparţin unui singur agent economic

    Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM


    NOTĂ(CTCE)
    Figura III.1. Repartiţia procentuală a instalaţiilor pentru arderea deşeurilor de producţie, în funcţie de tipul acestora, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, la pag. 134.(a se vedea imaginea asociata)


    NOTĂ(CTCE)
    Figura III.2. Poziţionarea instalaţiilor de incinerare şi co-incinerare existente şi viitoare,se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, la pag. 135.(a se vedea imaginea asociata)

    III.2. DEŞEURI DE PRODUCŢIE NEPERICULOASE

    III.2.1. Situaţia existentă
    Din totalul cantităţii de deşeuri de producţie generate de 24,5 mil. tone, peste 95% reprezintă deşeurile de producţie nepericuloase.
    Din datele transmise de Comisia Naţionala de Reciclare a Materialelor din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, pentru anul 2002 au fost prelucrate datele referitoare la următoarele tipuri de deşeuri:
    - deşeuri metalice feroase (tabelul III.6);
    - deşeuri metalice neferoase (tabelul III. 7)
    - deşeuri de sticlă (tabelul III.8);
    - deşeuri de hârtie şi carton (tabelul III.9);
    - deşeuri de plastic (tabelul III. 10);

    Tabelul III.6. Cantităţi totale de deşeuri metalice feroase colectate, prelucrate şi livrate în anul 2002

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                   Cantitate colectata Cantitate livrata Cantitate livrata
  Tip deseu şi prelucrata la intern la export
                        (tone) (tone) (tone)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Deşeuri metalice 800.000 2.100.000
feroase 3.200.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    Sursa: baza de date CNVM


    Tabelul III.7. Tipuri de deşeuri metalice neferoase colectate, prelucrate şi livrate în anul 2002

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                Cantităţi colectate Cantităţi Cantităţi
          Tip deseu şi prelucrate livrate livrate
                                                      la intern la export
                                      (tone) (tone) (tone)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Aluminiu şi aliaje 42.500 34.500 7.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cupru şi aliaje 39.300 17.200 19.500
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plumb şi aliaje 14.300 12.200 1.500
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Acumulatori uzaţi 33.000 22.000 9.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alte deşeuri neferoase 8.900 8.900
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
      TOTAL 138.000 85.500 37.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    Sursa: baza de date CNVM

    Tabelul III.8. Cantităţi totale de deşeuri de sticla colectate, prelucrate şi livrate în anul 2002

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                Cantităţi colectate Cantităţi Cantităţi
          Tip deseu şi prelucrate livrate livrate
                                                      la intern la export
                                      (tone) (tone) (tone)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Deşeuri de sticla 16.608 16.130 -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



    Sursa: baza de date CNVM

    Tabelul III.9. Cantităţi totale de deşeuri de hârtii-cartoane colectate, prelucrate şi livrate în anul 2002

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                Cantităţi colectate Cantităţi Cantităţi
          Tip deseu şi prelucrate livrate livrate
                                                      la intern la export
                                      (tone) (tone) (tone)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Deşeuri de hârtii-carton 173.000 172.500 -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    Sursa: baza de date CNVM


    Tabelul III.10. Cantităţi totale de deşeuri de mase plastice colectate, prelucrate şi livrate în anul 2002

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                Cantităţi colectate Cantităţi Cantităţi
          Tip deseu şi prelucrate livrate livrate
                                                      la intern la export
                                      (tone) (tone) (tone)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Deşeuri de mase plastice 7.171 5.740 856
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    Sursa: baza de date CNVM

    Din datele obţinute pe baza chestionarelor de ancheta elaborate de ICIM şi MMGA , au fost prelucrate şi date referitoare la următoarele tipuri de deşeuri:
    - cenuşi (tabelul III. 11);
    - nămoluri de la epurarea apelor industriale uzate (tabelul III. 12, tabelul III. 13);
    - deşeuri de lemn (tabelul III. 14).

    Tabel III.11. Tipuri de cenuşi pentru anul 2002

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                           Cantitate Cantitate Cantitate
           Tip deseu generata valorificată eliminata
                                            (tone) (tone) (tone)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cenuşa de vatra, zgura şi praf de cazan 7.284.989 4.514 7.280.474
(cu excepţia prafului de cazan specificat
la 10 01 04)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cenuşa zburătoare de la arderea
cărbunelui 1.290.124 818 1.289.305
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cenuşa zburătoare de la arderea turbei
si lemnului netratat 3.202 10 3.193
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cenuşa de vatra, zgura şi praf de cazan
de la co-incinerarea altor deşeuri decât
cele specificate la 10 01 14 414 80 335
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cenuşa zburătoare de la co-incinerare,
alta decât cea specificată la 10 01 16 1 0 1
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cenuşa de zinc 1.940 1.935 4
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Materiale feroase din cenuşile de ardere 3 3 0
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cenuşi de ardere şi zguri, altele decât
cele menţionate la 19 01 11 31.110 741 30.370
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cenuşi zburătoare, altele decât cele
menţionate la 19 01 13 5 0 5
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
           TOTAL 8.611.788 8.101 8.603.687
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM


    Tabel III.12. Tipuri de nămoluri pentru anul 2002

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                           Cantitate Cantitate Cantitate
           Tip deseu generata valorificată eliminata
                                            (tone) (tone) (tone)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri din agricultură şi industria
alimentară 214.287 12.552 201.735
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la prelucrarea lemnului şi 323.173 312.175 10.998
producerea celulozei şi hârtiei
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri din industria pielăriei şi
industria textilă 1.222 0 1.222
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la rafinarea petrolului 1.785 105 1.680
şi purificarea gazelor naturale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri din procese chimice anorganice 8.437 40 8.397
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri din procese chimice organice 1 1 0
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la producerea şi utilizarea 1.926 1.006 920
straturilor de acoperire
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri din procese termice 116.593 113.568 3.025
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la tratarea chimică a 2.514 5 2.509
suprafeţelor şi acoperirea metalelor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la tratarea mecanică şi fizică
a suprafeţelor 224 43 181
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea apelor uzate
industriale 1.026.313 22.932 1.003.381
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
       TOTAL 1.696.475 462.427 1.234.048
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM

    Tabel III.13. Nămoluri şi deşeuri solide de la epurarea apelor industriale
     uzate pentru anul 2002

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                           Cantitate Cantitate Cantitate
           Tip deseu generata valorificată eliminata
                                            (tone) (tone) (tone)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea, efluenţilor
proprii 24.006 407 23.599
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea efluenţilor
proprii 12.398 6 12.392
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea efluenţilor
proprii 26.170 0 26.170
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea efluenţilor
proprii 37 0 37
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea efluenţilor
proprii 6.377 6.376 1
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea efluenţilor
în incinta 1.051 288 763
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea efluenţilor 5.328 0 5.328
proprii, altele decât cele
specificate la 03 03 10
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri, în special de la epurarea 984 0 984
efluenţilor în incinta cu
conţinut de crom
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri, în special de la epurarea 29 0 29
efluenţilor în incinta, fără
conţinut de crom
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea efluenţilor în 209 0 209
incinta, altele decât cele
specificate la 04 02 19
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea efluenţilor în 1.785 105 1.680
incinta, altele decât cele
specificate la 05 01 09
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea efluenţilor în 8.437 40 8.397
incinta, altele decât cele
specificate la 06 05 02
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea efluenţilor în 1 1 0
incinta, altele decât cele
specificate la 07 01 11
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea efluenţilor in
incinta, altele decât cele 441 0 441
specificate la 10 01 20
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri şi turte de filtrare, altele 113.545 113.525 20
decât cele specificate la 10 02 13
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri şi turte de filtrare de la
epurarea gazelor de ardere,
altele decât cele specificate
la 10 11 17 108 0 108
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Deşeuri solide de la epurarea efluenţilor
proprii, altele decât 40 0 40
cele specificate la 10 11 19
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea efluenţilor
proprii 2.383 18 2.365
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea biologica a
apelor reziduale industriale, altele
decât cele specificate la 19 08 11 11.263 658 10.606
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri provenite din alte procedee de
epurare a apelor reziduale industriale
decât cele specificate la 19 08 13 8.848 255 8.594
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nămoluri de la epurarea efluenţilor 1.005 20 985
proprii, altele decât cele
specificate la 19 11 05
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   TOTAL 224.447 121.699 102.748
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM

    Tabel III.14. Tipuri de deşeuri de lemn pentru anul 2002

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                           Cantitate Cantitate Cantitate
           Tip deseu generata valorificată eliminata
                                            (tone) (tone) (tone)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Deşeuri de scoarţa şi de pluta 46.678 26.795 19.883
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Rumeguş, talas, aşchii, resturi de 754.170 724.109 30.061
scândura şi furnir, altele decât cele
specificate la 03 01 04
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Deşeuri de lemn şi de scoarţa de la 183.175 135.626 47.549
producerea şi procesarea pastei de
hârtie, hârtiei şi cartonului
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Lemn de la tratarea mecanică a deşeurilor, 18 18 0
altul decât cel specificat la 19 12 06
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alte tipuri de deşeuri din lemn 8.631 8.549 82
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  TOTAL 992.672 895.097 97.575
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    Sursa: Baza de date privind deşeurile - ICIM

    In anexele 1-3 sunt prezentate date referitoare la societăţile de reciclare astfel:

    Anexa 1. Lista agenţilor economici care utilizează ca materii prime cioburi de sticla şi deşeuri de hârtie-carton;
    Anexa 2. Lista societăţilor comerciale autorizate sa valorifice deşeurile de hârtie/carton;
    Anexa 3. Lista societăţilor comerciale autorizate sa desfăşoare activităţi de valorificare a deşeurilor de materiale plastice

    III.2.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie nepericuloase

    Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an (figura III.2). Această variaţie neuniformă are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt:
    - variaţia din punct de vedere cantitativ a activităţilor industriale generatoare de deşeuri de producţie;
    - retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri generate.
    - cercetarea este exhaustivă, procentul de răspuns variază aleator de la an la an, iar agenţii economici care răspund chestionarelor anuale sunt diferiţi; astfel transmiterea într-un an a chestionarelor completate de unii agenţi economici mari generatori de deşeuri, şi netransmiterea datelor pentru anul următor crează variaţii relativ importante ale cantităţilor de deşeuri de la an la an.
    - diferenţele înregistrate între anul 2001 şi 2002 au în plus şi o alta cauza obiectivă şi anume schimbarea raportării conform noii liste a deşeurilor conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 care a înlocuit raportarea pe baza vechiului Catalog European al deşeurilor.


    NOTA(CTCE)
    Figura III.3. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie nepericuloase, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 bis din 18 octombrie 2004, la pag. 140.(a se vedea imaginea asociata)

    Sursa: baza de date privind deşeurile - ICIM

    Având în vedere faptul că unităţile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca tip şi performanţe economice, nu se poate realiza o estimare a cantităţilor de deşeuri de producţie generate, în funcţie de tipul de activitate şi numărul de angajaţi în sectorul productiv.
    Din această cauză, la care se adaugă şi condiţiile specifice ale situaţiei economice actuale din România, nu se poate realiza o prognoză a cantităţilor de deşeuri de producţie generate pentru următorii ani.
    Totuşi, se poate estima că generarea anumitor tipuri de deşeuri va urma o curbă descendentă, ca urmare a necesităţii respectării noilor cerinţe legislative (Directiva IPPC transpusă în legislaţia naţională), care implică utilizarea tehnologiilor curate şi intensificarea activităţilor de prevenire şi minimizare a deşeurilor.

    III.2.3. Plan de acţiune pentru atingerea obiectivelor

    Principalele acţiuni care trebuie realizate pentru gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase sunt:
    ● revizuirea periodică şi implementarea "strategiilor şi planurilor sectoriale" prevăzute în legea privind regimul deşeurilor şi corelarea lor pentru gestionarea deşeurilor la nivel naţional;
    ● completarea şi îmbunătăţirea legislaţiei secundare şi pregătirea notelor tehnice de îndrumare pentru a sprijini legislaţia;
    ● îmbunătăţirea sistemul naţional informaţional şi a bazei de date pentru gestionarea deşeurilor, pentru toate tipurile de deşeuri, inclusiv a celor de producţie, nepericuloase;
    ● modificarea cerinţei de raportare a informaţiilor pentru autorizare astfel încât să includă planul de gestionare a deşeurilor;
    ● verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare / depozitare a deşeurilor de producţie;
    ● retehnologizarea instalaţiilor existente de tratare a deşeurilor din cadrul fabricilor;
    ● întărirea capacităţii de inspecţie a APM-urilor;
    ● revizuirea politicii şi a amenzilor pentru aplicarea neconformării;
    ● revizuirea responsabilităţilor personalului de gestionare a deşeurilor şi stabilirea indicatorilor de performanţă;
    ● difuzarea practicilor de minimizare a deşeurilor şi de tratare către sectoare specifice;
    ● stabilirea unei abordări practice pentru difuzarea IPPC;
    ● promovarea reciclării externe folosind instalaţiile existente;
    ● promovarea tratării/reciclării termice a deşeurilor în cuptoarele de ciment;
    ● promovarea dezvoltării instalaţiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico-chimică şi stabilizarea deşeurilor predominant anorganice;
    ● realizarea depozitelor pentru deşeuri nepericuloase (pe care pot fi depozitate atât deşeuri municipale, cât şi deşeuri de producţie nepericuloase).

 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ Promovarea valorificării materiale (reciclării) şi energetice interne │
 │ şi externe folosind instalaţiile existente sau retehnolozizarea acestora. │
 │ │
 │ Întărirea capacităţii de inspecţie a APM-urilor. │
 │ │
 │ Îmbunătăţirea sistemului naţional de raportare şi a bazei de date pentru │
 │ deşeuri. │
 │ │
 └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    III.3. DEŞEURI DE PRODUCŢIE PERICULOASE

    Strategia şi Planul de Acţiune pentru Gestionarea Deşeurilor Periculoase în România au fost elaborate în cadrul unui studiu realizat în anii 2002 - 2003 de către o echipă de experţi străini şi români şi finanţat de guvernul japonez prin intermediul Agenţiei de Cooperare Internaţională a Japoniei (JICA).
    In cele ce urmează sunt prezentate principalele aspecte cuprinse în studiul menţionat anterior.

    III.3.1. Principii propuse pentru gestionarea deşeurilor periculoase

    Principiile specifice care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor periculoase sunt:
    ● Responsabilitatea gestionării deşeurilor periculoase
    Generatorii de deşeuri periculoase sunt responsabili pentru gestionarea deşeurilor periculoase pe baza principiului "poluatorul plăteşte". Statul român îşi asumă responsabilitatea în cazul în care generatorul nu mai este existent sau identificabil.
    ● Obiectivele gestionării deşeurilor periculoase
    - Minimizarea impactului deşeurilor periculoase asupra sănătăţii şi mediului înconjurător
    - Maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale
    ● Tehnologiile pentru gestionarea deşeurilor periculoase
    Aceste tehnologii trebuie să fie disponibile, fezabile economic şi să respecte cerinţele pentru protecţia mediului. Oriunde este posibil ar trebui aplicate tehnologiile "win-win".
    ● Implementarea directivelor UE
    Programul pentru implementarea directivelor UE trebuie să fie stabil şi realist, Guvernul României trebuie să aibă un plan de implementare credibil.
    ● Aplicarea legilor
    MMGA direct şi prin intermediul organismelor de inspecţie şi control din teritoriu trebuie să asigure condiţiile pentru aplicarea legilor într-o manieră stabilă şi gradată astfel încât toate întreprinderile să asigure standarde minime de protecţia mediului. Aplicarea severă a legii este cel mai eficient mod pentru ca generatorii de deşeuri să fie stimulaţi să promoveze acţiuni pentru prevenirea, recuperarea, tratarea şi eliminarea corectă a deşeurilor. In acelaşi timp, se va crea şi cadrul necesar pentru dezvoltarea pieţii pentru serviciile de gestionare a deşeurilor periculoase.
    ● Creşterea conştientizării
    România va promova acţiuni pentru:
    - Conştientizarea generatorilor de deşeuri periculoase despre posibilităţile 'win-win'
    - Conştientizarea cetăţenilor şi a personalului APM cu privire la riscurile asupra sănătăţii umane asociate cu deşeurile periculoase, inclusiv refolosirea ilegală a uleiurilor uzate.
    ● Furnizarea fondurilor pentru retehnologizare industrială şi îmbunătăţirea calităţii mediului
    Este foarte dificil pentru întreprinderile româneşti de a obţine fonduri pentru retehnologizare industrială şi îmbunătăţire a calităţii mediului, din cauza faptului că piaţa financiară nu este suficient dezvoltată. In această situaţie, ar fi justificat ca Guvernul României să stabilească un mecanism de finanţare prin care să furnizeze împrumuturi cu dobândă mică acelora care doresc să investească în retehnologizare industrială şi îmbunătăţirea calităţii mediului, folosind fonduri interne şi/sau externe.
    ● Reforma politicilor
    Folosirea eficientă a energiei, apei şi a materiilor prime constituie baza unei bune administrări industriale şi a mediului, inclusiv a gestionării deşeurilor periculoase. Un rol cheie al Guvernului este de a asigura un stimulent pentru folosirea eficientă a acestor resurse. Reforma preţurilor energiei şi apei, privatizarea întreprinderilor de stat, liberalizarea pieţei şi creşterea conştientizării constituie instrumente cheie pentru îmbunătăţirea unor astfel de stimulente, în particular pentru o economie aflată în tranziţie ca a României.

    III.3.2. Alternative de atingere a obiectivelor strategice

    III.3.2.1. Aspecte generale

    Gestiunea deşeurilor periculoase devine o problematică la scară mondială. În mod cert, şi prin definiţie, aceste deşeuri dau cel mai mare posibil impact asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător. Deşeurile periculoase, pe lângă faptul că reprezintă o resursă pierdută, pot avea una sau mai multe proprietăţi (ex. inflamabilitate, corozivitate, toxicitate etc.), necesitând o gestionare riguroasă din "leagăn şi până în mormânt". Deţinătorii unor astfel de deşeuri vor înţelege potenţialele costuri de responsabilitate asociate cu acest regim riguros de gestionare. Experienţa din alte ţări indică faptul că acest lucru poate da naştere comerţului ilegal, depozitare ilegală, precum şi unor contaminări semnificative de mediu (ex. sol, canalizări şi staţii de tratare a apelor uzate etc.).
    Conform legislaţiei în vigoare producătorii de deşeuri periculoase sunt răspunzători pentru gestionarea deşeurilor periculoase generate. Statul român va prelua responsabilitatea gestionării acelor deşeuri istorice pentru care producătorii nu mai există sau nu pot fi identificaţi. Având aceasta în vedere, totuşi, România trebuie să ia măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor în care generatorii de deşeuri periculoase încearcă să evite responsabilitatea de gestionare prin lichidare voită, depozitare ilegală sau alte scenarii răuvoitoare.
    România are drept ţel să adere la Uniunea Europeană în 2007. Este de notat că directiva cadru pentru deşeuri a Uniunii Europene defineşte priorităţile, după cum urmează:
    1. Reducere
    2. Reutilizare/Reciclare sau Valorificare Termică
    3. Tratare şi eliminare

┌────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ Produs/Materiale │ Deşeuri │
│ │ │
│ │ │
├────────┬──────────┬────────────┼──────────┬───────────┬──────────┬──────────┤
│ │ │ │ │ │ │Depozitare│
│Evitare │ Reducere │Reutilizare │Reciclare │Incinerare │Incinerare│ ecologica│
│stricta │ la sursa │ produs │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │
│ Prevenirea │ │ │
│── deşeurilor │ │
│ │ Eliminarea │
│ ───────── Reducerea deşeurilor ────── │─── deşeurilor ──── │
│ │
│ │
│ <───────────── Prioritatea acţiunilor (Sursa: Stutz 1999) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    Activităţile economice în cadrul cărora s-au generat cele mai mari cantităţi de deşeuri periculoase în anul 2002 au fost:
    ● fabricarea îngrăşămintelor chimice;
    ● metalurgia;
    ● industria de maşini şi echipamente;
    ● transport.

    Din punct de vedere tehnic, deşeurile periculoase pot fi definite din trei puncte de vedere:
    ● tipul de deşeu, ce prezintă una din "proprietăţile periculoase" în anumite procese sau deşeul ce conţine unul dintre constituenţii cuprinşi în listă ce au proprietăţi periculoase;
    ● componente ale diferitelor tipuri de deşeuri, ce dau posibilitatea deşeurilor de a fi periculoase atunci când au un anumit grad de periculozitate;
    ● proprietăţi ce pot face ca deşeurile să fie periculoase.
    Producătorii de deşeuri periculoase au responsabilitatea gestionării de o maniera care sa asigure un management raţional al deşeurilor periculoase precum şi cea pentru prevenire şi reciclare, suplimentar faţă de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare, eliminare a deşeurilor produse.
    Rolul şi responsabilităţile României în legătură cu deşeurile periculoase sunt după cum urmează:
    ● îmbunătăţirea şi completarea legislaţiei naţionale, şi în special aplicarea acestei legislaţii relevante în vederea implementării prevederilor directivelor UE şi aquis-ului de mediu;
    ● îmbunătăţirea sistemului naţional de raportare şi a bazei de date pentru deşeurile periculoase;
    ● creşterea conştientizării din partea producătorilor de deşeuri periculoase;
    ● creşterea conştientizării pentru public în general cu privire la impactul deşeurilor periculoase asupra sănătăţii şi mediului;
    ● încurajarea utilizării tehnologiilor care folosesc materii prime nepericuloase;
    ● asigurarea de stimulente economice şi financiare pentru dezvoltarea unei gestionări adecvate a deşeurilor periculoase precum şi pentru crearea unei pieţe pentru serviciile din domeniul gestionării deşeurilor periculoase;
    ● gestionarea acelor deşeuri periculoase pentru care producătorii sau deţinătorii nu există sau nu pot fi identificaţi, cum ar fi de exemplu deşeurile istorice;
    ● încurajarea întreprinderilor de a implementa Sistemul de Management de Mediu (ISO 14001).

  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
  │ Îmbunătăţirea sistemului naţional de raportare şi a bazei de date pentru │
  │ deşeurile periculoase │
  │ │
  │ Dezvoltarea unor campanii de informare şi instruire a industriei │
  │ producătoare şi a populaţiei, în ceea ce priveşte impactul deşeurilor │
  │ periculoase asupra mediului şi sănătăţii oamenilor. │
  │ │
  │ Încurajarea utilizării tehnologiilor care folosesc materii prime │
  │ nepericuloase. │
  │ │
  │ Asigurarea de stimulente economice şi finaciare pentru dezvoltarea unei │
  │ gestionări adecvate a deşeurilor periculoase. │
  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    III.3.2.2. Prevenire şi minimizare

    România este conştientă că politica de bază pentru gestionarea deşeurilor ar trebui să fie acordarea priorităţii activităţii celor 3R. Deşeurile destinate eliminării trebuie făcute nepericuloase pe cât posibil. În mod deosebit, se acordă, în general, prioritate reducerii deşeurilor în etapa dezvoltării materiilor prime şi producţiei actuale, înainte de generarea de deşeuri. În conformitate cu acest concept, OCED clasifică "reducerea" şi "reutilizarea" în evitarea strictă, reducerea la sursă şi reutilizarea produsului şi numeşte aceste trei tipuri de activităţi "prevenirea producerii de deşeuri".
    Evitarea strictă implică prevenirea totală a generării de deşeuri prin eliminarea virtuală a substanţelor periculoase sau prin reducerea materialelor sau intensităţii energiei utilizate în producţie, consum şi distribuţie.
    Reducerea la sursă implică utilizarea a cât mai puţine substanţe toxice şi periculoase şi/sau reducerea consumului de materiale sau energie.
    Reutilizarea produsului implică folosirea multiplă a produsului în forma sa originală, pentu scopul său original sau pentru o alternativă.
    O gestionare eficientă a deşeurilor reprezintă o problematică complexă şi necesită o abordare sistematică şi coerentă cu evidenţiere asupra prevenirii. Prevenirea generării de deşeuri de producţie periculoase trebuie planificată în strânsă corelare cu gospodărirea materiilor prime utilizate, a produselor rezultate şi tehnologiilor folosite.
    Prevenirea poate fi realizată prin:
    ● îmbunătăţirea gospodăririi în cadrul fabricii;
    ● modificări în funcţionare;
    ● modificări ale procesului de producţie;
    ● modificări ale tipurilor de materiale utilizate;
    ● modificări în concepţia produsului;
    ● modificări de consum (cerere).
    Prevenirea producerii de deşeuri nu numai că reduce costurile de gestionare a deşeurilor pentru companiile implicate, dar şi economiseşte resurse şi energie, ceea ce conduce la reducerea costurilor de producţie. In mod deosebit, se consideră a fi o strategie importantă luarea de măsuri de protecţie a mediului pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Există şi posibilitatea să se poată face, fără investiţii ulterioare, unele îmbunătăţiri şi schimbări şi modificări în utilizările materiilor prime, instalaţiilor şi proceselor, rezultând o reducere reală a costurilor de investiţie.
    De asemenea, prin reducerea consumului de materiale, energie şi instalaţii industriile pot reduce volumul de deşeuri periculoase generate, implicit reducând costurile pentru gestionarea acestor deşeuri. Aceasta este o abordare de tipul "câştig de ambele părţi" (reducerea costurilor şi a potenţialului de risc) care, în cele din urmă, conduce la reducerea încărcării periculoase impuse asupra mediului.
    Obiectivele generale cu privire la prevenirea generării de deşeuri periculoase şi la reciclarea lor sunt considerate, după cum urmează:
    ● micşorarea impactului asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător;
    ● creşterea productivităţii prin sporirea randamentului utilizării materiilor prime;
    ● economisirea la costurile de producţie ca rezultat al activităţii de mai sus;
    ● conservarea resurselor naturale.
    In concordanţă cu structura prezentă de generare a deşeurilor periculoase, sectoarele prioritare pentru prevenirea şi minimizarea deşeurilor sunt: industria chimică, industria prelucrării ţiţeiului şi petrochimia, industria metalurgică neferoasă, galvanizare şi tratarea suprafeţelor.
    Pentru atingerea obiectivelor prezentate mai sus, România prevede ca primi paşi diseminarea informaţiei şi creşterea conştientizării privind metodele de producţie curată, precum şi măsuri de promovare a instrumentelor economice. Prin autorităţile pentru protecţia mediului (MMGA, APM, etc.) România va asigura instruirea agenţilor economici generatori de deşeuri pentru a identifica, clasifica şi raporta corect datele privind deşeurile precum şi pentru a-şi stabili un sistem de gestionare adecvată a deşeurilor.
    O condiţie fundamentală pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor periculoase este disponibilitatea producătorilor de deşeuri periculoase de a plăti costuri mai mari decât cele actuale. Nivelul actual al cheltuielilor generatorilor de deşeuri periculoase în ceea ce priveşte eliminarea acestora este foarte scăzut. O dată cu alinierea legislaţiei naţionale la Acquis-ul Communautaire şi cu implementarea unor sisteme de gestionare a deşeurilor periculoase în conformitate cu această legislaţie, costurile privind eliminarea deşeurilor vor creşte foarte mult. Astfel, prevenirea şi minimizarea generării deşeurilor periculoase vor fi principalele acţiuni vizate pentru gestionarea deşeurilor în cadrul industriilor.

  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
  │ Diseminarea informaţiei şi creşterea conştientizării privind metodele │
  │ de producţie curată, precum şi măsuri de promovare a instrumentelor │
  │ economice. │
  │ │
  │ Instruirea agenţilor economici generatori de deşeuri pentru a identifica, │
  │ clasifica şi raporta corect datele privind deşeurile precum şi pentru │
  │ a-şi stabili un sistem de gestionare adecvată a deşeurilor. │
  │ │
  │ Corelarea costurilor de gestionare a deşeurilor cu noile sisteme │
  │ integrate de gestionare a deşeurilor. │
  │ │
  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    III.3.2.3. Colectare şi transport

    România nu dispune de o reţea dezvoltată de furnizori de servicii în domeniul gestionării deşeurilor, care să efectueze colectarea şi/sau recuperarea/tratarea/eliminarea deşeurilor periculoase. Agenţii de colectare a deşeurilor par a fi, în general, companii private şi sunt mai degrabă întreprinderi locale decât organizaţii naţionale. Majoritatea agenţilor de colectare existenţi în România se ocupă cu colectarea şi transportul deşeurilor municipale, în principal. Câţiva dintre aceşti agenţi de colectare, colectează deşeuri din sectorul comercial şi industrial, deşeuri de grădină, precum şi deşeuri din construcţii şi demolări. Aceşti agenţi pretind că nu colectează nici un deşeu periculos.
    Există, de asemenea, şi organizaţii de reciclare a deşeurilor care colectează deşeurile de la generatori, câţiva dintre aceştia colectează deşeuri periculoase, cel mai notabil uleiuri uzate, baterii de automobile şi, mai puţin, solvenţi.
    In ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor periculoase în România există un număr foarte mic de furnizori de astfel de servicii. Iar aceştia oferă în general doar colectarea deşeurilor nu şi transportul acestora, deoarece capacitatea lor de transport este redusă. Astfel, transportul deşeurilor periculoase este realizat în general de către generatorii de deşeuri. Totuşi, mai mult de 80% din totalul deşeurilor periculoase sunt depozitate sau stocate, şi acest lucru se întâmplă, în general, la sau foarte aproape de locul de generare a deşeurilor periculoase, ceea ce necesită un transport minim. Excepţie fac, în prezent, deşeurile spitaliceşti, uleiurile uzate şi bateriile, deşeuri colectate şi transportate în vederea tratării, valorificării şi/sau eliminării.
    Pentru planificarea sistemelor tehnice de colectare a deşeurilor periculoase, România trebuie să ia în considerare:
    ● tipul industriei;
    ● tipurile deşeurilor periculoase;
    ● tipurile containerelor specifice pentru fiecare tip de deşeu periculos (unde este cazul);
    ● separarea corectă a deşeurilor pe tipuri;
    ● accesul rutier pentru vehiculele de colectare.
    În ceea ce priveşte containerele de colectare a deşeurilor periculoase, România îşi propune să reglementeze tipuri de containere de colectare în funcţie de tipul deşeurilor şi de gradul de periculozitate a acestora.
    Având o cantitate relativ mică de deşeuri transportate pentru eliminare în afară incintelor industriale, România nu dispune în prezent de infrastructura şi abilităţile necesare pentru transportul în siguranţă al deşeurilor periculoase. Aspectele legislative din domeniul transportului de deşeuri sunt foarte recente şi încă în curs de dezvoltare. In legătură cu transportul deşeurilor, Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2000 (amendată prin Legea nr. 426/2001) stabileşte toate măsurile necesare în ceea ce priveşte autorizarea, controlarea şi obligaţiile transportatorilor de deşeuri periculoase. Transportatorul trebuie sa respecte legislaţia privind transportul mărfurilor periculoase şi anume: Ordonanţa Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase, Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 1044/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru desemnarea, pregătirea profesională şi examinarea consilierilor de siguranţă pentru transportul rutier, feroviar sau pe căile navigabile interioare al mărfurilor periculoase, Hotărârea de Guvern nr. 1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 258/2004 şi Ordinul nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România.
    Toate cerinţele referitoare la vehicule, ambalare, etichetare, semnalizare, pregătirea şoferului sunt stabilite prin legislaţia "substanţelor periculoase" (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 [asupra Clasificării, Etichetării şi Ambalării Substanţelor şi Compuşilor Chimici Periculoşi], aprobată şi modificată prin Legea nr. 451/2001 şi utilizată împreună cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 200/2000.
    Astfel, România trebuie să dezvolte un sistem de gestionare a deşeurilor periculoase care să acopere şi următoarele puncte:
    ● minimizarea probabilităţii ca deşeurile periculoase să fie eliminate împreună cu alte deşeuri industriale la acelaşi depozit;
    ● dezvoltarea unui serviciu de colectare şi transportare a deşeurilor la instalaţiile autorizate pentru tratare, valorificare şi/sau eliminare, care să nu fie în dezavantajul industriei;
    ● reglementarea şi controlarea activităţilor de colectare şi transport pentru a se asigura faptul că deşeurile periculoase aflate în tranzit sunt în siguranţă şi ajung la instalaţia autorizată de recuperare/tratare/eliminare;
    ● evitarea reglementărilor excesive precum şi duplicarea reglementărilor şi a controlului.
    In scopul minimizării costurilor şi riscurilor transportării unor cantităţi relativ mici de deşeuri periculoase pe distanţe lungi, va trebui să se acorde atenţie dezvoltării şi exploatării staţiilor de transfer amplasate în mod strategic. Acestea vor asigura stocarea deşeurilor anterior colectării aestora şi eliminării/tratării finale la o instalaţie centralizată. Astfel de staţii de transfer pot, de asemenea, să includă procese de pre-tratare în scopul reducerii volumului şi/sau potenţialul periculos al deşeurilor anterior unui transport. Multe dintre statele membre deţin astfel de instalaţii. Necesităţile operaţionale ale staţiilor de transfer vor fi similare acelora descrise pentru activitatea de stocare a centrelor regionale de tratare a deşeurilor.
    Măsuri pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor:
    ● metodele şi sistemele pentru separarea, depozitarea temporară şi transportul deşeurilor să fie suficiente pentru a înlesni respectarea tuturor cerinţelor europene/ naţionale pentru gospodărirea deşeurilor:
    - să se pună în practică sisteme adecvate pentru separarea şi stocarea tipurilor specifice de deşeuri înainte de colectare;
    - obligaţia responsabilităţii să fie introdusă în cadrul transferului de deşeuri;
    - să se dezvolte sistemele de separare şi de stocare a materialelor reciclabile la sursă, înainte de colectare;
    - să se introducă colectarea selectivă a materialelor periculoase din deşeurile orăşeneşti
    ● toate serviciile pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase să devină eficiente şi din punct de vedere al operării şi al costurilor:
    - preţurile/tarifele pentru colectarea deşeurilor periculoase să reflecte costurile reale ale serviciului furnizat.
    ● prevenirea şi monitoringul traficului ilegal al deşeurilor periculoase:
    - întărirea măsurilor de conformare în legătură cu Convenţia de la Basel

  ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
  │Diseminarea informaţiei şi creşterea conştientizării industriilor privind │
  │metodele de colectare şi transportare a deşeurilor periculoase în vederea │
  │ tratării, valorificării şi/sau eliminării. │
  │ │
  │ Colectarea separată a tipurilor de deşeuri periculoase. │
  │ │
  │ Dezvoltarea unui serviciu de colectare şi transportare a deşeurilor la │
  │ instalaţiile autorizate pentru tratare, valorificare şi/sau eliminare. │
  │ │
  │ Reglementarea şi controlarea activităţilor de colectare şi transport. │
  │ │
  └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    III.3.2.4. Reciclarea şi valorificarea

    In ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor, reciclarea şi valorificarea reprezintă o prioritate înaintea eliminării prin depozitare. Reciclarea se poate realiza atât pe amplasament cât şi în afară amplasamentului.
    Deoarece, în prezent nu există instalaţii dedicate reciclării deşeurilor periculoase, cu excepţia bateriilor cu acid, utilizarea instalaţiilor existente trebuie să fie prioritizată în concordanţă cu gestionarea deşeurilor periculoase. In aceasta privinţă, industria română a cimentului are un rol important de jucat în activitatea de reciclare şi eliminare a deşeurilor periculoase.
    O parte din nămolul ce conţine metale grele se poate recicla şi recupera în instalaţiile de metalurgie neferoasă. Totuşi, aceste instalaţii sunt unele dintre cele mai mari instalaţii generatoare de deşeuri periculoase. In consecinţă, la aceste instalaţii este necesară aplicarea unor măsuri de minimizare a deşeurilor periculoase şi îmbunătăţire a instalaţiilor. De asemenea, nămolurile obţinute prin epurarea soluţiilor tehnologice uzate cu un anumit conţinut de metale grele pot fi folosite ca pigmenţi şi/sau materii prime în industria sticlei ambientale.
    Deşeurile periculoase prioritare pentru reciclare sunt deşeurile petroliere şi uleiurile uzate, deşeuri de solvenţi şi deşeurile periculoase ce conţin metale grele.

    III.3.2.4.1. Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

    In categoria deşeurilor uleioase intră următoarele tipuri de deşeuri:
    ● deşeuri de la rafinarea petrolului;
    ● uleiuri uzate;
    ● deşeuri de la separatoarele ulei/apă.
    Conform datelor colectate şi prelucrate în ICIM pentru anul 2002 a fost generată o cantitate totală de aproximativ 110.000 tone uleiuri uzate, din care 37 % a fost valorificată. Valorificarea uleiurilor uzate s-a realizat în principal prin (pentru mai multe detalii vezi anexa 4):
    ● regenerare - principala unitate specializată pentru această activitate este Rafinăria Venus Oil REG Râmnicu Sărat care procesează anual circa 1.000 tone de ulei uzat;
    ● utilizare drept combustibil - în instalaţii de ardere proprii agenţilor economici generatori sau ale terţilor;
    ● ardere în cuptoarele de ciment.
    În ceea ce priveşte deşeurile de la rafinarea petrolului, în România generatorii de astfel de deşeuri petroliere înclină să creadă că acestea reprezintă ceva ce le-ar aduce beneficii decât ceva ce necesită cheltuieli. Această gândire se bazează şi pe existenţa unei pieţe negre a deşeurilor de produse petroliere, unde aceste deşeuri sunt vândute la un anumit preţ sau chiar la preţul pieţii. Acesta este motivul pentru care generatorii de deşeuri petroliere nu sunt dispuşi a plăti operatorilor de cuptoare de ciment un cost adecvat pentru tratarea deşeurilor. Aceste costuri vor fi mai mari decât nivelul costurilor actuale pe care le plătesc producătorii, dar cu mult mai mici decât costurile pentru incinerarea specială a deşeurilor periculoase.
    Acesta este de asemenea un motiv pentru care generatorii de deşeuri periculoase nu acordă atenţia cuvenită prevenirii şi reciclării deşeurilor, ceea ce implică de asemenea anumite costuri. Dacă producătorii de deşeuri ar plăti un cost mai mare pentru eliminare, impus prin standarde îmbunătăţite, atunci aceştia ar fi mai interesaţi în dezvoltarea şi utilizarea posibilităţilor de prevenire şi reciclare a deşeurilor.
    O activitate de creştere a conştientizării şi o aplicare mai susţinută a legislaţiei de către autorităţile pentru protecţia mediului (MMGA şi unităţile sale subordonate) sunt esenţiale pentru eliminarea pieţii negre de deşeuri de produse petroliere precum şi pentru asigurarea ca generatorii de deşeuri să aplice metodele de tratare a deşeurilor la un standard ecologic minim acceptabil.
    Principalele acţiuni referitoare la gestionarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi, care urmează a fi întreprinse în vederea conformării României cu cerinţele legislative comunitare, sunt:
    ● îmbunătăţirea gradului de colectare a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi;
    ● creşterea gradului de informare şi conşientizare al publicului referitor la obligaţiile de gestionare ecologic raţională a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi;
    ● pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectării prevederilor legale privind gestionarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi;
    ● îmbunătăţirea sistemului de raportare a datelor către autorităţile de protecţie a mediului;
    ● stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectării prevederilor legislative.
    Aplicarea prevederilor legislative va duce la crearea unui sistem de colectare a uleiurilor uzate şi de regenerare sau valorificare energetică a acestora în instalaţii autorizate. Rezolvarea eficientă a acestor probleme se va face prin asumarea de către producători, importatori şi distribuitori a obligaţiilor ce le revin prin prevederile legislative.
    Agenţii economici vor fi obligaţi să asigure colectarea, valorificarea respectiv eliminarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi prin:
    ● mijloace proprii sau,
    ● predarea uleiurilor uzate către unităţile autorizate să desfăşoare astfel de activităţi.
    Agenţii economici care distribuie produsele petroliere sunt obligaţi să amenajeze un spaţiu de colectare a uleiurilor uzate, pentru tipurile de uleiuri comercializate şi să colecteze uleiul uzat oferit de clienţii proprii, în limita cantităţii cumpărate.
    Producătorii şi importatorii de uleiuri de motor şi de transmisie sunt obligaţi să asigure colectarea uleiurilor uzate de la staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi de la alte persoane juridice care comercializează aceste tipuri de uleiuri.
    Autorităţile competente de protecţia mediului asigură afişarea listei cuprinzând agenţii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de gestionare a uleiurilor uzate.
    Principalii factori implicaţi în colectarea, recuperarea şi reciclarea deşeurilor uleioase şi deşeurilor de combustibili lichizi sunt:
    ● staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi persoanele juridice care comercializează uleiuri;
    ● producătorii şi importatorii de uleiuri;
    ● valorificatorii de uleiuri;
    ● generatorii de deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi.
    Necesarul instituţional, material şi de personal pentru implementarea prevederilor legislative europene este asigurat de către structurile instituţionale existente. Se impune o creştere a numărului de personal în aceste structuri şi o mai bună corelare între ele.

  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
  │ Creşterea gradului de informare şi conşientizare a publicului referitor la│
  │ obligaţiile de gestionare ecologic raţională a deşeurilor uleioase şi │
  │ deşeurilor de combustibili lichizi. │
  │ │
  │ Îmbunătăţirea gradului de colectare a deşeurilor uleioase şi deşeurilor de│
  │ combustibili lichizi. │
  │ │
  │ Pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al │
  │ respectării prevederilor legale privind gestionarea deşeurilor uleioase şi│
  │ deşeurilor de combustibili lichizi. │
  │ │
  │ Îmbunătăţirea sistemului de raportare a datelor către autorităţile de │
  │ protecţie a mediului. │
  │ │
  │ Stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al │
  │ respectării prevederilor legislative. │
  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    III.3.2.4.2. Deşeuri de baterii şi acumulatori

    In România există 3 producători de acumulatori pentru autovehicule: Acumulatorul, Rombat şi Caranda. Nu există producători de baterii portabile, acestea fiind importate în totalitate.
    In prezent, în România nu există o colectare selectivă a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili de la populaţie, doar în cadrul agenţilor economici. Astfel, o mare cantitate de deşeuri de baterii şi acumulatori este eliminată prin depozitare împreună cu deşeurile menajere.
    Pentru acumulatorii auto uzaţi se aplică sistemul depozit la cumpărarea unui acumulator nou, ceea ce conduce la colectarea într-o anumită proporţie a acumulatorilor auto uzaţi, atât de la populaţie cât şi de la agenţii economici.
    Din reciclarea deşeurilor de baterii şi acumulatori de plumb (pentru mai multe detalii vezi anexa 5) în cadrul industriei nu rezultă un plumb rafinat, ci un amestec de plumb şi antimoniu. Acest amestec de plumb şi antimoniu poate fi reutilizat doar pentru bateriile cu plumb pe bază de acid. De aceea este indicată implicarea topitoriilor de plumb primare bateriilor pentru recuperarea unui plumb, al cărui preţ este mult mai mare decât al plumbului nerafinat. Este important ca topitorii de plumb primari să participe în activitatea de reciclare, întrucât bateriile tip MF vor deveni mai populare în viitor în România şi va fi necesar să se producă noi cantităţi de plumb reciclat. De vreme ce topitorii de plumb primari deţin instalaţii de tratare a apelor uzate, ei vor fi capabili să neutralizeze soluţia de acid sulfuric uzat fără instalarea unor noi staţii de neutralizare.
    Principalele acţiuni referitoare la gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori sunt următoarele:
    ● crearea unui sistem eficient de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi portabili de la populaţie;
    ● îmbunătăţirea gradului de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi din industrie;
    ● creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului referitor la obligaţiile de gestionare ecologic raţională a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi;
    ● pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectării prevederilor legale privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi;
    ● îmbunătăţirea sistemului de raportare a datelor către autorităţile de protecţie a mediului;
    ● stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectării prevederilor legislative.
    Aplicarea prevederilor legale va duce la crearea unui sistem de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori, şi de reciclare sau eliminare în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei.
    Persoanele fizice autorizate care desfăşoară activităţi independente şi persoanele juridice care comercializează baterii/acumulatori pentru autovehicule au obligaţia de a asigura colectarea bateriilor/acumulatorilor uzaţi în schimbul celor vânduţi.
    Persoanele juridice care produc baterii şi/sau acumulatori, reprezentanţii autorizaţi ai acestora sau importatorii sunt obligaţi să stabilească şi să organizeze un sistem propriu de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi.
    Producătorii şi importatorii de baterii şi acumulatori alţii decât pentru autovehicule au obligaţia de a asigura colectarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi de la persoanele juridice care le comercializează.
    Autorităţile competente au obligaţia de a verifica respectarea prevederilor legale şi de a sancţiona neconformările.
    Principalii factori implicaţi în colectarea, recuperarea şi reciclarea sunt:
    ● persoanele fizice autorizate care desfăşoară activităţi independente şi persoanele juridice care comercializează baterii/acumulatori pentru autovehicule;
    ● persoanele fizice autorizate să colecteze, transporte, valorifice, elimine, baterii şi acumulatori uzaţi;
    ● producătorii, reprezentanţii autorizaţi şi importatorii de baterii şi/sau acumulatori pentru autovehicule;
    ● producătorii şi importatorii de baterii şi acumulatori alţii decât pentru autovehicule.
    Rezolvarea eficientă a acestor probleme se va face prin asumarea de către producători, importatori şi distribuitori a obligaţiilor ce le revin prin prevederile legale.

  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
  │ Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului referitor │
  │ la obligaţiile de gestionare ecologic raţională a bateriilor şi │
  │ acumulatorilor uzaţi. │
  │ │
  │ Crearea unui sistem eficient de colectare a bateriilor şi acumulatorilor │
  │ uzaţi portabili de la populaţie. │
  │ │
  │ Îmbunătăţirea gradului de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi │
  │ din industrie. │
  │ │
  │ Pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al │
  │ respectării prevederilor legale privind gestionarea bateriilor şi │
  │ acumulatorilor uzaţi. │
  │ │
  │ Îmbunătăţirea sistemului de raportare a datelor către autorităţile de │
  │ protecţie a mediului. │
  │ │
  │ Stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al │
  │ respectării prevederilor legislative. │
  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    III.3.2.5. Tratare şi eliminare

    Gestionarea deşeurilor periculoase este variabilă în România. La fel ca în multe alte ţări aflate în tranziţie, multe din companiile industriale româneşti au procesele şi echipamentele industriale învechite, perimate şi ineficiente. In particular acest lucru este adevărat şi pentru sistemele de tratare şi eliminare a deşeurilor, acolo unde ele există.
    Multe fabrici au avut, în trecut, sisteme de tratare fizico-chimice şi sisteme de incinerare care, datorită presiunilor economice, s-au uzat şi au devenit nefuncţionale. Similar, datorită declinului general, unele fabrici au optat să nu folosească instalaţiile lor existente de tratare şi, de asemenea, să depoziteze deşeurile netratate sau să le stocheze. In timp ce aceasta este o problemă generală, există, de asemenea, câteva exemple de bune practici.
    Pentru a asigura o gestionare a deşeurilor periculoase adecvată din punct de vedere al protecţiei mediului, România trebuie să identifice aceste instalaţii neadecvate şi să impună proprietarilor/operatorilor să le retehnologizeze (îmbunătăţirea lor după cum este necesar) sau să le înlocuiască, astfel încât sa se conformeze prevederilor legale în vigoare. Pentru întreprinderile care nu deţin sau nu îşi pot construi instalaţii de incinerare proprii în conformitate cu prevederile legale în vigoare, alternativa este ca deşeurile respective să fie trimise la terţe persoane pentru tratarea şi/sau eliminarea lor adecvată (ca de exemplu la "incineratoarele zonale", instalaţii de tratare, etc).
    România nu are mulţi furnizori de servicii pentru gestionarea deşeurilor periculoase (companii care colectează, transportă, tratează şi/sau elimină deşeurile periculoase). Există două instalaţii comerciale pentru terţi pentru incinerarea deşeurilor periculoase (pentru mai multe detalii vezi anexa 6 şi 7), iar una acceptă, de asemenea, deşeuri periculoase organice. Amândouă aceste instalaţii sunt mici şi nu au o mare importanţă strategică. Totuşi, existenţa acestor două instalaţii indică o conştientizare lentă, dar în creştere, a faptului că gestionarea deşeurilor periculoase poate deveni o afacere viabilă.
    In ceea ce priveşte eliminarea prin incinerare a deşeurilor de producţie periculoase, acestea vor fi incinerate numai în incineratoare cu recuperare de energie. In cazul inexistenţei unei metode eficiente de reciclare a acestora sau în cazul în care, din motive obiective, industria cimentului nu se poate implica în procesul de co-incinerare a unor deşeuri periculoase, acestea vor fi incinerate în incineratoare cu recuperare de energie. Construcţia şi operarea unor incineratoare de deşeuri periculoase va fi foarte costisitoare şi, în consecinţă, se impune implementarea conceptului de "incinerator zonal" care sa deservească mai multe regiuni. Aceste incineratoare zonale pot deservi atât indusria generatoare de deşeuri periculoase, cat şi unităţile medicale în vederea incinerării deşeurilor infectioase şi periculoase provenite din aceste unităţi.
    Noile incineratoare de deşeuri periculoase vor trebui sa fie în deplina concordanţă cu prevederile legislative naţionale şi europene şi vor avea o capacitate de cel puţin 10.000 tone/an.
    Industria cimentului (pentru mai multe detalii vezi anexa 8) din România este dornică de a fi implicată în gestionarea deşeurilor periculoase iar o companie a dezvoltat, în parteneriat cu o companie de gestionare a deşeurilor periculoase o instalaţie de amestecare a deşeurilor organice la una din fabricile de ciment. Incinerarea deşeurilor periculoase în cuptoarele de ciment este de importanţă strategică majoră pentru România, aceasta reprezentând opţiunea cea mai viabilă în tratarea deşeurilor periculoase la nivel regional/zonal.
    Nu au fost identificate instalaţii de tratare fizică/chimică ale terţelor părţi, astfel de instalaţii sunt cu siguranţă necesare pentru a permite gestionarea deşeurilor anorganice într-o manieră adecvată din punct de vedere al protecţiei mediului.
    Reglementarea şi controlul eficient reprezintă aspecte de maximă importanţă pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor periculoase. Structura instituţională de bază există, împreună cu mare parte din legislaţia necesară. Este necesar să se îmbunătăţească aplicarea reglementărilor şi un control eficient, prin:
    ● continuarea dezvoltării bazei legislative pentru reglementare şi control în domeniul gestionării deşeurilor periculoase;
    ● furnizarea de resurse suficiente;
    ● instruirea personalului de reglementare şi control astfel încât să poată efectua eficient activităţile de reglementare şi control.
    Infrastructura necesară pentru gestionarea deşeurilor periculoase este subdezvoltată. Investitorii potenţiali întâmpină dificultăţi atât din cauza lipsurilor generale, cât şi din partea generatorilor de deşeuri periculoase, care trebuie să plătească pentru gestionarea adecvată a deşeurilor lor. Dezvoltarea unei infrastructuri îmbunătăţite trebuie să fie accelerată.
    Toţi actorii implicaţi (generatorii de deşeuri, companiile de gestionare a deşeurilor, autorităţile de reglementare, publicul) au roluri de jucat pentru încurajarea şi facilitarea acestei dezvoltări. Furnizarea unor stimulente economice a fost o acţiune de foarte mare succes în Europa şi trebuie luată în considerare şi în România.
    In ceea ce priveşte eliminarea prin depozitare a deşeurilor de producţie periculoase, acestea vor fi acceptate pe depozite de deşeuri periculoase, doar în cazul inexistenţei unei metode de reciclare/velorificare a acestora sau de tratare termică în vederea eliminării. Construcţia şi operarea unor depozite de deşeuri periculoase va fi foarte costisitoare şi, în consecinţă, se impune implementarea conceptului de "depozit zonal". Acest concept va conduce la reducerea suprafeţelor ocupate de depozite şi a numărului acestora, şi va încuraja dezvoltarea facilităţilor de reciclare, valorificare şi tratare a deşeurilor periculoase şi a staţiilor de transfer pentru optimizarea transportului deşeurilor.
    Noile depozite de deşeuri periculoase vor trebui sa fie în concordanţă cu prevederile legislative naţionale şi europene. România va îmbunătăţii normele tehnice privind depozitele de deşeuri (nepericuloase, inerte şi periculoase) până la sfârşitul anului 2004.

    III.3.2.5.1. Deşeuri cu conţinut de PCB/PCT

    In prezent, există o singura instalaţie autorizata în România care să preia aceste deşeuri care sunt în particular dificil de manipulat şi tratat; incineratorul de la Pro Air Clean care are şi o instalaţie de spălare a echipamentelor contaminate cu PCB/PCT. O alta instalaţie, cea de la Sotem poate să trateze cantităţi mici dar politica industriei cimentului este în prezent de a nu accepta deşeuri de PCB (deşeuri organice cu conţinut > 50 ppm PCB).
    Variantele pentru gestiunea corectă pentru mediul înconjurător a acestor deşeuri includ:
    ● tratarea în cuptoare de ciment echipate special
    ● tratarea în incineratoare special construite pentru deşeurile periculoase
    ● procese de tratare fizico-chimică (de ex. dehidroclorinarea PBC-urilor)
    ● exportul pentru gestiunea corectă faţă de mediul înconjurător în interiorul ţării cu instalaţiile necesare
    Un cuptor de ciment corespunzător echipat poate să trateze aceste deşeuri dacă sunt amestecate cu alte deşeuri organice pentru a asigura faptul că au un conţinut în compuşi halogenaţi între limitele acceptabile (şi conţinutul în PCB-uri rămâne sub 50 ppm). Aceste procese de amestecare reprezintă o activitate normală de pre-prelucrare pentru toate incineratoarele şi cuptoarele de ciment şi nu trebuie considerată ca şi contravenind regulilor de a nu amesteca deşeurile în scopul reducerii toxicităţii. Deşeurile solide de pesticide pot, de asemenea, să fie prelucrate într-un cuptor de ciment, de exemplu prin echiparea cuptorului cu un tun pneumatic care să împingă butoaiele de plăci fibrolemnoase ale pesticidelor solide în zona fierbinte a cuptorului.
    Barierele către o gestionare a acestor deşeuri în cuptoarele de ciment includ:
    ● reţinerea operatorilor de cuptoare de a accepta cele mai periculoase deşeuri;
    ● posibila reacţie extremă a publicului.
    Agenţii economici care deţin echipamente sau materiale cu conţinut de PCB au obligaţia de a notifica autorităţile competente de mediu şi de a întocmi planuri de eliminare a acestora.
    Dezvoltarea unui incinerator corespunzător special construit pentru deşeurile periculoase ar putea fi o variantă extrem de costisitoare (costul de investiţie între 20 milioane şi 50 milioane USD). O alternativă viabilă posibilă, în particular pentru deşeurile care nu vor fi generate în viitor, dar există stocuri în prezent, este exportul în scopul distrugerii în instalaţii de incinerare a deşeurilor periculoase dedicate.

  ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
  │ Reinventarierea tuturor echipamentelor şi materialelor cu conţinut de │
  │ PCB. │
  │ │
  │ Exportul deşeurilor şi echipamentelor cu conţinut de PCB în condiţii │
  │ mai bune şi mai sigure pentru mediu şi sănătatea populaţiei. │
  │ │
  │ Cercetarea alternativelor de eliminare a deşeurilor cu conţinut de │
  │ PCB în condiţii mai bune şi mai sigure pentru mediu şi pentru │
  │ sănătatea populaţiei. │
  │ │
  └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    III.3.2.5.2. Deşeuri din activităţi medicale

    Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor din activităţile medicale revine Ministerului Sănătăţii.
    Raportarea şi prelucrarea datelor existente referitoare la generarea deşeurilor spitaliceşti, precum şi gestionarea deşeurilor în funcţie de tipul acestora, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului 219/2002 al Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale.
    In ceea ce priveşte deşeurile medicale spitalele vor trebui să întreprindă măsuri pentru minimizarea cantităţii totale de deşeuri periculoase. Pentru eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase cele 3 instalaţii private existente vor fi modernizate, iar crematoriile vechi din spitale vor fi închise, în mod etapizat, în funcţie de existenta incineratoarelor zonale autorizate pentru deşeuri periculoase. Pentru pretratarea deşeurilor medicale periculoase vor fi implementate tehnologii specifice mobile sau staţionare.
    Principalele acţiuni care trebuie întreprinse pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate din activităţile medicale sunt:
    ● îmbunătăţirea colectării separate a deşeurilor generate din activităţi medicale, pe următoarele categorii:
    - deşeuri infecţioase
    - deşeuri anatomo-patologice
    - deşeuri înţepătoare-tăietoare
    - deşeuri chimice şi farmaceutice
    - deşeuri asimilabile celor menajere (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli infecţioase);
    ● utilizarea recipienţilor de colectare specifici stabiliţi prin norme tehnice pentru fiecare tip de deşeuri;
    ● realizarea ambalării şi marcării (etichetării) corespunzătoare a diferitelor tipuri de deşeuri;
    ● asigurarea condiţiilor pentru stocarea temporară în secţie şi cântărirea deşeurilor generate;
    ● utilizarea tehnologiilor de pretratare anterior eliminării finale a deşeurilor periculoase;
    ● realizarea unui circuit funcţional în ceea ce priveşte colectarea, depozitarea temporară, pretratarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase rezultate din activităţi medicale în conformitate cu cerinţele legale;
    ● asigurarea resurselor financiare în vederea realizării activităţilor de colectare, depozitare temporară, pretratare şi eliminare finală a deşeurilor rezultate din activitatea medicală;
    ● instruirea personalului implicat în activităţile de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale, inclusiv în ceea ce priveşte colectarea şi raportarea datelor conform prevederilor legale în domeniu.

  ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
  │ Îmbunătăţirea colectării separate - pe categorii de deşeuri - a │
  │ deşeurilor generate din activităţi medicale │
  │ │
  │ Utilizarea tehnologiilor de pretratare anterior eliminării finale a │
  │ deşeurilor periculoase. │
  │ Realizarea unui circuit funcţional în ceea ce priveşte colectarea, │
  │ depozitarea temporară, pretratarea şi eliminarea finală a deşeurilor │
  │ periculoase rezultate din activităţi medicale. │
  │ │
  │ Realizarea unor capacităţi noi de incinerare deşeuri periculoase │
  │ (medicale şi de producţie). │
  │ │
  └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    III.3.3. Planul naţional de acţiune pentru gestionarea deşeurilor de producţie periculoase


┌────────────┬─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬─────┐
│ Domeniul/ │ Obiective │ Măsuri pentru atingerea obiectivelor │Responsa- │Ter- │
│ Activitatea│ │ │ bili │meni │
├────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│1. Strategia│1.1.Adoptarea│1.1.1. Completarea şi adoptarea rezultatelor acestui Proiect,│MM GA │2004 │
│Planul │Strategiei si│Strategia şi Planul Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor │Alte │ │
│pentru │a Planului si│Periculoase │Ministere │ │
│gestionarea │implementa- │ │&Guvern │ │
│deşeurilor │rea Planului ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│pericu- │ │1.1.2. Obţinerea bugetului şi a asistenţei financiare străine│MMGA │2005 │
│loase │ │pentru implementarea Planului Naţional pentru Gestionarea │Alte │ │
│ │ │Deşeurilor Periculoase │Ministere │ │
│ │ │ │&Guvern │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │1.1.3. Implementarea Strategiei şi Planului Naţional pentru │MMGA │2004-│
│ │ │Gestionarea Deşeurilor Periculoase │Alte │2013 │
│ │ │ │Ministere │ │
│ │ │ │&Guvern │ │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │1.2.Dezvolta-│1.2.1. Dezvoltarea şi implementarea "strategiilor şi │MMGA │2005 │
│ │rea şi imple-│planurilor sectoriale" listate în Legea 426/2001 pentru a │Alte │ │
│ │mentarea │sprijini PNAPM precum şi strategiile şi planurile naţionale │Ministere │ │
│ │"strategiilor│pentru gestiunea deşeurilor │&Guvern │ │
│ │si planurilor│ │ │ │
│ │sectoriale" │ │ │ │
│ │listate în │ │ │ │
│ │Legea pri- │ │ │ │
│ │vînd regimil │ │ │ │
│ │deşeurilor │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │1.3.Rezvizu- │1.3.1. Stabilirea Comitetului de Coordonare [CC] şi a │MMGA │2006 │
│ │irea acestor │Grupurilor de lucru [GL] incluzând reprezentanţi naţionali, │ │ │
│ │Strategii şi │regionali şi locali, din partea organizaţiilor cu │ │ │
│ │Planuri │responsabilităţi stipulate în Legea 426/2001, de implemen- │ │ │
│ │pentru ges- │tare, monitorizare şi revizuire a Strategiei şi Planurilor │ │ │
│ │tiunea dese- │ │ │ │
│ │urilor la │ │ │ │
│ │nivel nati- │ │ │ │
│ │onal │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │1.3.2. Stabilirea Grupului de lucru pentru gestiunea │MMGA │ince-│
│ │ │deşeurilor periculoase │ │pand │
│ │ │ │ │cu │
│ │ │ │ │2007 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │1.3.3. Revizuirea şi raportarea către CC a acţiunilor şi │MMGA │2007 │
│ │ │măsurilor luate, şi a indicatorilor de performanţă │ │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │1.3.4. Monitorizarea propunerilor UE referitor la deşeurile │MMGA │2007 │
│ │ │periculoase pentru identificarea implicaţiilor asupra │ │ │
│ │ │strategiilor şi planurilor pentru gestiunea deşeurilor │ │ │
│ │ │periculoase şi industriale. │ │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │1.3.5.Revizuirea şi adoptarea Strategiei şi Planului revizuit│MMGA │2009 │
│ │ │pentru gestiunea deşeurilor periculoase │ │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│2.Legislaţie│2.1.Legisla- │2.1.1.Finalizarea şi aprobarea întregii legislaţii secundare,│MMGA │per- │
│si armoni- │tie secun- │regulamente, standarde/norme referitoare la gestiunea │ │ma- │
│zarea legis-│dara │deşeurilor periculoase conform cu cerinţele legislaţiei │ │nent │
│lativa │ │deşeurilor. │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │2.2.Pregati- │2.2.1. Pregătirea notelor tehnice de îndrumare pentru a │MMGA │până │
│ │rea notelor │sprijini legislaţia, inclusiv: │ │în │
│ │tehnice de │● procedurile de autorizare, inspecţie şi aplicare a legii │ │2007 │
│ │îndrumare │● identificarea şi clasificarea corectă, precum şi raportarea│ │ │
│ │pentru a │ datelor referitoare la deşeurile periculoase │ │ │
│ │sprijini │● minimizarea, recuperarea şi refolosirea adecvată a │ │ │
│ │legislaţia │ deşeurilor │ │ │
│ │ │● eliminarea adecvată a deşeurilor │ │ │
│ │ │● planuri pentru gestiunea deşeurilor periculoase ale │ │ │
│ │ │ generatorilor de deşeuri │ │ │
│ │ │● planuri pentru gestiunea deşeurilor periculoase la nivel │ │ │
│ │ │ judeţean şi regional │ │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│3.Adminis- │3.1.Imbuna- │3.1.1. Elaborarea unei note de îndrumare despre │MMGA │2004 │
│trare şi │tatirea ca- │identificarea şi clasificarea deşeurilor pe baza │ │ │
│formarea ca-│litatii │recomandărilor Proiectului JICA. │ │ │
│pacitatii │datelor ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │introduse în │3.1.2. Modificarea formatului de raportare a datelor de la │MMGA │2004 │
│ │sistemul │întreprinderi, pentru a face o distincţie mai clară între │INS │ │
│ │naţional de │cantitatea generată şi cea aflată în stoc, între deşeurile │ │ │
│ │gestionare │periculoase şi cele nepericuloase, şi între cele gestionate │ │ │
│ │a deşeurilor │intern sau extern. │ │ │
│ │periculoase ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │3.1.3. Diseminarea acestei note de îndrumare şi a noului │MMGA │înce-│
│ │ │format de raportare a datelor către APM-uri şi întreprinderi,│ │pând │
│ │ │prin seminarii regionale. │ │din │
│ │ │ │ │2004 │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │3.2.Dezvol- │3.2.1. Realizarea unui Sistem naţional informaţional pentru │MMGA, APM │până │
│ │tarea unui │gestiunea deşeurilor (SNIGD): │ │în │
│ │Sistem │● dezvoltarea conceptului şi a termenilor de referinţă │ │2007 │
│ │naţional in- │pentru dezvoltarea SNIGD. │ │ │
│ │formational │● pregătirea proiectării detaliate a SNIGD. │ │ │
│ │pentru ges- │● dezvoltarea aplicaţiei. │ │ │
│ │tiunea dese- │● procurarea sistemelor hard şi soft. │ │ │
│ │urilor │● testarea şi finalizarea sistemului. │ │ │
│ │(SNIGD) │● instalare şi instruire. │ │ │
│ │ │● raportarea datelor de intrare iniţiale. │ │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │3.2.2. Pregătirea unui ghid în formatul specific pentru │MMGA, APM │până │
│ │ │planul de gestiune al societăţii privind deşeurile pericu- │ │în │
│ │ │loase pe baza ghidului recomandat de JICA, şi furnizarea │ │2007 │
│ │ │către APM-uri împreună cu recomandările de completare. │ │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │3.2.3. Solicitarea întreprinderilor de a înainta un plan de │MMGA, APM │până │
│ │ │gestionarea deşeurilor. O diagramă a fluxului tehnologic cu │ │în │
│ │ │intrări/ieşiri de materiale va fi cerută societăţilor │ │2007 │
│ │ │producătoare şi industriei energetice. │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │3.3.Modifi- │3.3.1. Pregătirea îndrumarului pentru planul de gestiune a │MMGA, APM,│2004 │
│ │carea cerin- │deşeurilor pentru companie, pe baza ghidului recomandat de │industrie │ │
│ │tei de rapor-│PROIECTUL JICA, şi diseminarea acestui îndrumar către │ │ │
│ │tare a infor-│APM-uri │ │ │
│ │matiilor ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │pentru auto- │3.3.2. Solicitare adresată întreprinderilor de a furniza │MMGA, APM,│ 2004│
│ │rizarea com- │planul de gestiune a deşeurilor. │industrie │ │
│ │paniilor, │ │ │ │
│ │astfel încât │ │ │ │
│ │sa includă │ │ │ │
│ │planul de │ │ │ │
│ │gestiune a │ │ │ │
│ │deşeurilor │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │3.4.Investi- │3.4.1. Dezvoltarea şi publicarea Strategiei şi a Planurilor │MMGA │2004-│
│ │garea posi- │pentru gestiunea deşeurilor, şi specifice gestiunii │ │2005 │
│ │bilitatilor │deşeurilor periculoase, literatură de referinţă (pagini Web) │ │ │
│ │pentru in- │pentru conştientizarea celor implicaţi │ │ │
│ │fiintarea ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │unui forum │3.4.2. Dezvoltarea şi implementarea atelierelor de lucru şi a│MMGA │peri-│
│ │(Federaţiei) │materialelor de instruire pentru gestiunea deşeurilor │ │odic │
│ │pentru pro- │periculoase │ │ │
│ │gresul stiin-│ │ │ │
│ │tific specte │ │ │ │
│ │tehnice şi │ │ │ │
│ │practice ale │ │ │ │
│ │gestionării │ │ │ │
│ │deşeurilor │ │ │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│4.Conformă- │4.1.Verifica-│4.1.1. Pregătirea unei note practice de îndrumare pentru │MMGA │înce-│
│rea de mediu│rea statutu- │APM-uri, pentru identificarea statutului legal/ilegal al │ANC-GM │pând │
│ │lui legal/ │locurilor existente de stocare/depozitare. │ │din │
│ │ilegal al │ │ │2005 │
│ │locurilor ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │existente de │4.1.2. Stabilirea unui program pentru identificarea acestor │MMGA │înce-│
│ │stocare/de- │locaţii, integrat cu activităţile normale de inspecţie. │ANC-GM │pând │
│ │pozitare a │ │ │din │
│ │deşeurilor │ │ │2005 │
│ │industriale ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │4.1.3. Inspecţii în teren pentru a verifica statutul │MMGA │înce-│
│ │ │legal/ilegal, şi stabilirea statutului legal. │ANC-GM │pând │
│ │ │ │ │din │
│ │ │ │ │2005 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │4.1.4. Stabilirea programului de îmbunătăţire a zonelor │MMGA │înce-│
│ │ │funcţionale pentru a le aduce sub un control adecvat. │ANC-GM │pând │
│ │ │ │ │din │
│ │ │ │ │2005 │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │4.2.Retehnolo│4.2.1. Pregătirea unei note de îndrumare pentru IPM-uri │MMGA, MEC,│per- │
│ │gizarea şi │pentru aplicarea retehnologizării instalaţiilor pentru │industrie │ma- │
│ │repunerea în │tratarea instalaţiilor existente de tratare a deşeurilor, │ │nent │
│ │funcţiune a │existente în cadrul întreprinderilor. │ │ │
│ │instalaţii- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │lor existen- │4.2.2. Stabilirea unui program de identificare a locaţiilor, │MMGA, MEC,│per- │
│ │te de trata- │integrat cu activităţile normale de inspecţie. │industrie │ma- │
│ │re a deseu- │ │ │nent │
│ │rilor din ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │cadrul fabri-│4.2.3.Inspecţia locaţiilor pentru identificarea instalaţiilor│MMGA, MEC,│per- │
│ │cilor │neconforme şi a echipamentului necesar pentru gestiunea │ANC-GM │ma- │
│ │ │adecvată a deşeurilor. │Industrie │nent │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │4.2.4. Dezvoltarea acordurilor de tipul "Program de │MMGA-APM, │per- │
│ │ │conformare", necesare pentru a reactiva, îmbunătăţi sau │MEC, │ma- │
│ │ │înlocui echipamentele şi uzinele de tratare. │industrie │nent │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │4.3.Stabili- │4.3.1. Identificarea întreprinderilor care pot constitui │MMGA- APM,│înce-│
│ │rea unor │modele potenţiale │MEC, │pând │
│ │acorduri vo- │ │industrie │din │
│ │luntare, ca │ │ │2004 │
│ │model, între ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │Guvern şi │4.3.2. Elaborarea acordurilor legale între administraţia │MMGA, MEC,│înce-│
│ │întreprinde- │locală, sau centrală, şi companiile selectate │industrie │pând │
│ │rile indus- │ │ │din │
│ │triale selec-│ │ │2004 │
│ │tate ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │4.3.3. Acordurile trebuie să acopere obiectivele propuse │MMGA, MEC,│înce-│
│ │ │pentru performanţa de mediu, monitoring şi penalităţi pentru │industrie │pând │
│ │ │neconformare, şi rolul potenţial al responsabilului pentru │ │din │
│ │ │protecţia mediului │ │2004 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │4.3.4.Publicizarea beneficiilor economice, duplicarea lor, şi│MMGA, MEC,│înce-│
│ │ │extinderea principiului la controlul poluării în general │industrie │pând │
│ │ │ │ │din │
│ │ │ │ │2004 │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │4.4.Întărirea│4.4.1. Revizuirea sarcinilor şi a responsabilităţilor APM- │MMGA │2007 │
│ │capacităţii │urilor pentru a lua în considerare modul în care se poate │ANC-GM, │ │
│ │de inspecţie │întări activitatea de inspecţie la acest nivel │MEC, │ │
│ │în domeniul │ │industrie │ │
│ │deşeurilor ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │în cadrul │4.4.2. Actualizarea instruirii personalului APM referitor la │MMGA │până │
│ │APM-urilor si│tehnicile de inspecţie şi de evaluare a documentaţiei de │ANC-GM │în │
│ │Modificarea │solicitare a societăţii │ │2007 │
│ │ROF şi a ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │Ordinului │4.4.3. Dezvoltarea unui îndrumar/manual de inspecţie şi │MMGA │până │
│ │Ministrului │materiale asociate de instruire. │ANC-GM │în │
│ │nr. 541/2000 │ │ │2007 │
│ │privind acti-├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │vitatile de │4.4.4. Furnizarea instruirii curente folosind materialele │MMGA │până │
│ │inspecţie în │dezvoltate şi capacitatea construită │ANC-GM │în │
│ │domeniul │ │ │2007 │
│ │deşeurilor │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │4.5.Revizu- │4.5.1. Dezvoltarea termenilor de referinţă pentru asistenţa │ANC-GM │2005 │
│ │irea politi- │tehnică │ │ │
│ │cii şi a ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │amenzilor │4.5.2. Organizarea licitaţiei, selectarea consultanţilor, │ANC-GM │2005 │
│ │pentru apli- │implementarea proiectului şi aprobarea rezultatelor │ │ │
│ │carea confor-├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │marii cu │4.5.3.Revizuirea şi adoptarea legislaţiei │ANC-GM │2005 │
│ │legile de ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │mediu │4.5.4. Termenii de referinţă trebuie să ia în considerare │ANC-GM │2005 │
│ │ │proiectele similare anterioare, experienţa UE, principiile │ │ │
│ │ │recuperării costurilor, inflaţia şi costurile remedierilor. │ │ │
│ │ │Vor fi necesare schimbări instituţionale pentru a sprijini │ │ │
│ │ │politica de aplicare mai puternică a legii. │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │4.6.Revizu- │4.6.1.Analiza legislativă a sarcinilor şi responsabilităţilor│MMGA │2004 │
│ │irea respon- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │sabilitatilor│4.6.2. Revizuirea activităţilor pentru a stabili necesităţile│MMGA │2004 │
│ │personalului │prioritare şi indicatorii de performanţă │ │ │
│ │de gestiune ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │a deşeurilor │4.6.3. Evaluare timpului necesar pentru implementarea │MMGA │2004 │
│ │si a indica- │tuturor activităţilor şi responsabilităţilor personalului │ │ │
│ │torilor de ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │performanta │4.6.4. Solicitarea bugetului, recrutarea şi instruirea noului│MMGA │2004 │
│ │ │personal de la inspecţia de deşeuri (acordarea dreptului de │ │ │
│ │ │inspecţie departamentului de deşeuri) │ │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│5. Prevenire│5.1.Răspândi-│15.1.1. Identificarea tuturor companiilor care folosesc │MEC, │2006 │
│ │rea practi- │procesul de finisare a suprafeţelor (a se folosi informaţii │indutrie │ │
│ │cilor de │de la furnizorii de substanţe chimice pentru identificare) │ │ │
│ │minimizare a ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │deşeurilor si│5.1.2. Implementare proiecte demonstrative pentru industria │MEC, │până │
│ │de tratarea │de finisare a suprafeţelor, pentru fiecare regiune. │industrie │în │
│ │imbunatatita │ │ │2006 │
│ │în industria ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │de finisare a│5.1.3. Organizarea de ateliere de lucru în fiecare regiune, │MEC, │peri-│
│ │suprafeţelor │pentru difuzarea bunelor practici. │industrie │odic │
│ │metalice │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │5.2.Stabili- │5.2.1. Implementarea proiectelor demonstrative IPPC la │MEC, │până │
│ │rea unei │întreprinderile selectate. │industrie │în │
│ │abordări │ │ │2006 │
│ │practice ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │pentru │5.2.2. Cooperare cu întreprinderile pentru a identifica │MEC, │până │
│ │difuzarea │efectele asupra mediului, a utiliza şi dezvolta sistemele lor│industrie │în │
│ │IPPC │existente de producţie pentru a preveni efectele asupra │ │2006 │
│ │ │mediului şi de a demonstra folosirea eficientă a resurselor, │ │ │
│ │ │în concordanţă cu cerinţele IPPC │ │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │5.2.3.Identificarea motivaţiilor şi a barierelor, precum şi a│MEC, │până │
│ │ │modurilor cum pot fi depăşite acestea, pe baza proiectelor │industrie │în │
│ │ │demonstrative. │ │2006 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │5.2.4. Formularea unei strategii practice pentru difuzar ea │MEC, │până │
│ │ │IPPC către alte sectoare industriale. │industrie │în │
│ │ │ │ │2006 │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │5.3.Difuzarea│5.3.1. Identificarea tuturor marilor companii chimice şi │MEC, │până │
│ │practicilor │petrochimice (a se folosi FEPACHIM pentru identificare) │industrie │în │
│ │"Activitate │ │ │2005 │
│ │Responsabilă"├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │si "Adminis- │5.3.2. Implementarea proiectelor demonstrative în fiecare │MEC, │până │
│ │trarea volun-│regiune. │industrie │în │
│ │ţara a mediu-│ │ │2005 │
│ │lui inconju- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │rator" către │5.3.3. Organizarea de ateliere de lucru în fiecare regiune, │MEC, │peri-│
│ │industria │pentru difuzare. │industrie │odic │
│ │chimica şi │ │ │ │
│ │petrochimică │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │5.4.Indepar- │5.4.1. Implementarea unui studiu, folosind FEPACHIM. │MEC, MMGA │2004 │
│ │tarea/inter- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │zicerea anu- │5.4.2. Elaborare de legislaţie │MEC, MMGA │2004 │
│ │mitor sub- │ │ │ │
│ │stante chi- │ │ │ │
│ │mice pericu- │ │ │ │
│ │loase │ │ │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│6. Reciclare│6.1. Promo- │6.1.1. Pregătirea manualului practic pentru auditul │MMGA, MEC,│2005 │
│ │varea intro- │deşeurilor periculoase elaborat de către generatori │APM, │ │
│ │ducerii au- │ │generatori│ │
│ │ditului ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │deşeurilor │6.1.2. Stabilirea programului pentru sistemul de planificare,│MMGA, MEC,│2005 │
│ │periculoase │implementare şi raportare │APM, │ │
│ │ │ │generatori│ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │6.1.3. Organizarea de seminarii informative, ateliere de │MMGA, MEC,│peri-│
│ │ │lucru şi instruire pentru generatorii importanţi de deşeuri │APM, │odic │
│ │ │periculoase │generatori│ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │6.1.4. Implementarea auditului deşeurilor periculoase │MMGA, MEC,│până │
│ │ │ │APM, │în │
│ │ │ │generatori│2005 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │6.1.5.Organizarea de ateliere de lucru în care să se prezinte│MMGA, MEC,│peri-│
│ │ │altor generatori de deşeuri periculoase, bunele practici ale │APM, │odic │
│ │ │auditului deşeurilor periculoase │generatori│ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │6.1.6.Diseminarea auditului deşeurilor periculoase către alţi│MMGA, MEC,│2005 │
│ │ │generatori │APM, │ │
│ │ │ │generatori│ │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │6.2.Promova- │6.2.1.Dezvoltarea termenilor de referinţă pentru activităţile│Topitorii │până │
│ │rea recicla- │de asistenţă tehnică │de metale │în │
│ │rii externe │ │neferoase │2005 │
│ │folosind │ │(potenţi- │ │
│ │topitoriile │ │ali reci- │ │
│ │existente │ │clatori), │ │
│ │ │ │consul- │ │
│ │ │ │tanţi │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │6.2.2. Selectarea furnizorului de asistenţă tehnică │Topitorii │până │
│ │ │ │de metale │în │
│ │ │ │neferoase │2005 │
│ │ │ │(potenţi- │ │
│ │ │ │ali reci- │ │
│ │ │ │clatori), │ │
│ │ │ │consul- │ │
│ │ │ │tanţi │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │6.2.3. Dezvoltarea conceptelor proiectului │Topitorii │până │
│ │ │ │de metale │în │
│ │ │ │neferoase │2005 │
│ │ │ │(potenţi- │ │
│ │ │ │ali reci- │ │
│ │ │ │clatori), │ │
│ │ │ │consul- │ │
│ │ │ │tanţi │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │6.2.4. Dezvoltarea unui pachet de măsuri de sprijin pentru │Topitorii │până │
│ │ │reciclatorii potenţiali │de metale │în │
│ │ │ │eferoase │2005 │
│ │ │ │potenţi- │ │
│ │ │ │li reci- │ │
│ │ │ │latori), │ │
│ │ │ │consul- │ │
│ │ │ │tanţi │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │6.2.5. Efectuarea studiului de fezabilitate şi proiectare │Topitorii │până │
│ │ │conceptuală │de metale │în │
│ │ │ │neferoase │2005 │
│ │ │ │(potenţi- │ │
│ │ │ │ali reci- │ │
│ │ │ │clatori), │ │
│ │ │ │consul- │ │
│ │ │ │tanţi │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │6.2.6. Proiectarea detaliată şi construirea instalaţiei │Topitorii │până │
│ │ │ │de metale │în │
│ │ │ │neferoase │2005 │
│ │ │ │(potenţi- │ │
│ │ │ │ali reci- │ │
│ │ │ │clatori), │ │
│ │ │ │consul- │ │
│ │ │ │tanţi │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│7. Tratare │7.1. Promo- │7.1.1. Organizare de seminarii pentru creşterea │MEC, MMGA,│ince-│
│si eliminare│varea │conştientizării generatorilor de deşeuri periculoase (pentru │industrie │pand │
│ │tratarii/ │a crea/creşte cererea pentru servicii de tratare a deşeurilor│ │cu │
│ │reciclarii │ │ │2004 │
│ │termice a ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │deşeurilor │7.1.2. Difuzare de clipuri publicitare la TV (sau alte metode│MEC, MMGA,│ince-│
│ │periculoase │publicitare) pentru stoparea folosirii/tratării ilegale a │industrie │pand │
│ │în cadrul │uleiurilor uzate (şi a altor deşeuri petroliere), gudroanelor│ │cu │
│ │cuptoarelor │acide şi altor deşeuri periculoase │ │2004 │
│ │de ciment ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │7.1.3 Implementarea unui program cu scopul identificării │MEC, MMGA,│ince-│
│ │ │folosirii neadecvate a uleiurilor uzate şi a altor deşeuri │industrie │pand │
│ │ │organice. │ │cu │
│ │ │ │ │2004 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │7.1.4. Dezvoltarea îndrumărilor de incinerare referitoare la │MEC, MMGA,│ince-│
│ │ │cuptoarele de ciment, cu protocolul privind combustibilul │industrie │pand │
│ │ │derivat din deşeuri. │ │cu │
│ │ │ │ │2004 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │7.1.5.Integrarea activităţii de creştere a conştientizării cu│MEC, MMGA,│ince-│
│ │ │activităţile normale de inspecţie ale APM │industrie │pand │
│ │ │ │ │cu │
│ │ │ │ │2004 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │7.1.6. Acordul asupra programelor de conformare (după │MEC, MMGA,│ince-│
│ │ │cum este necesar) pentru majoritatea generatorilor de │industrie │pand │
│ │ │deşeuri petroliere (şi uleiuri uzate). │ │cu │
│ │ │ │ │2004 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │7.1.7. Îmbunătăţirea instalaţiilor de producere a cimentului,│MEC, MMGA,│2004 │
│ │ │pentru a accepta deşeuri periculoase: │industrie │ │
│ │ │- Efectuarea unui studiu detaliat de generare axat │ │ │
│ │ │ pe utilizarea fabricii de ciment │ │ │
│ │ │- Examinarea planului de îmbunătăţire a │ │ │
│ │ │ instalaţiei pentru acceptarea deşeurilor │ │ │
│ │ │ periculoase │ │ │
│ │ │- Proiectarea detaliată şi construirea instalaţiei │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │7.2.Promova- │7.2.1. Identificarea furnizorilor potenţiali de instalaţii │Industrie │până │
│ │rea dezvolta-│(printre furnizorii existenţi de servicii de gestiune a │ │în │
│ │rii instala- │deşeurilor). │ │2005 │
│ │tiilor dedi- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │câte de │7.2.2. Organizarea de seminarii pentru creşterea │Industrie │până │
│ │tratare, │conştientizării generatorilor de deşeuri periculoase │ │în │
│ │necesare │ │ │2005 │
│ │pentru a ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │include │7.2.3. Organizarea de seminarii pentru companiile de │Industrie │până │
│ │tratarea │gestiune a deşeurilor - creşterea conştientizării │ │în │
│ │fizico- │ │ │2005 │
│ │chimica şi ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │stabilizarea │7.2.4. Dezvoltarea unui pachet de măsuri de sprijin pentru │Industrie │până │
│ │deşeurilor │asistarea dezvoltatorilor potenţiali (inclusiv instrumente │ │în │
│ │predomi- │economice). │ │2005 │
│ │nant anor- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ganice │7.2.5. Dezvoltarea conceptelor raportului / rapoartelor de │Industrie │până │
│ │ │fezabilitate şi proiectarea conceptuală pentru două │ │în │
│ │ │instalaţii regionale. │ │2005 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │7.2.6 Proiectarea detaliată şi construirea instalaţiei, │Industrie │până │
│ │ │evaluarea impactului asupra mediului, autorizare/licenţiere. │ │în │
│ │ │ │ │2005 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │7.2.7. Punerea în funcţiune a instalaţiei. │Industrie │până │
│ │ │ │ │în │
│ │ │ │ │2005 │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │7.3. Dezvol- │7.3.1. Elaborarea termenilor de referinţă pentru studiul de │MMGA, MEC,│2004-│
│ │tarea depo- │fezabilitate. │industrie │2007 │
│ │zitelor ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ecologice │7.3.2. Organizarea de seminarii pentru creşterea │MMGA, MEC,│2004-│
│ │pentru dese- │conştientizării generatorilor de deşeuri periculoase │industrie │2007 │
│ │uri pericu- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │loase │7.3.3. Efectuarea unui studiu de fezabilitate. │MMGA, MEC,│2004-│
│ │ │ │industrie │2007 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │7.3.4. Selectarea locaţiei pentru depozitul ecologic (sau a │MMGA, MEC,│2004-│
│ │ │depozitelor existente care au celule dedicate pentru deşeuri │industrie │2007 │
│ │ │periculoase). │ │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │7.3.5. Începerea lucrărilor pentru depozitul ecologic (sau │MMGA, MEC,│2004-│
│ │ │pentru celule dedicate în cadrul depozitelor existente) │industrie │2007 │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │7.4. Îmbună- │7.4.1. Finalizarea studiului de fezabilitate privind │ICIM, │până │
│ │tatirea │incinerarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor de │investi- │în │
│ │activităţi- │eliminare finala │tori │2007 │
│ │lor care ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │vizează │7.4.2. Finalizarea studiului de fezabilitate privind │MS │pana │
│ │eliminarea │modalităţile de pretratare şi eliminare finala a deşeurilor │ │la │
│ │finala a │medicale periculoase │ │sfâr-│
│ │deşeurilor │ │ │şitul│
│ │medicale │ │ │anu- │
│ │ │ │ │lui │
│ │ │ │ │2004 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │7.4.3. Implementarea recomandărilor studiilor de │MS, ICIM, │până │
│ │ │fezabilitate │investi- │în │
│ │ │ │tori │2008 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │7.4.4. Punerea în funcţiune a instalaţiilor depretratare a │MS, inves-│până │
│ │ │deşeurilor medicale │titori │în │
│ │ │ │ │2008 │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │7.5.Evaluarea│7.5.1. Elaborarea termenilor de referinţă pentru asistenţa │MMGA │2004-│
│ │optiunilor │tehnică │ │2005 │
│ │pentru dis- │ │ │ │
│ │trugerea PCB ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │si sprijin │7.5.2. Verificarea selectivă a registrului PCB prin vizite în│MMGA │2004-│
│ │pentru im- │teren, prelevare de probe şi măsurarea nivelului PCB în │ │2005 │
│ │plementarea │mediu │ │ │
│ │HG 173/2000 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │7.5.3. PCB-urile prezintă un risc semnificativ pentru mediul │MMGA │2004-│
│ │ │înconjurător şi sănătatea umană. In România există cantităţi │ │2005 │
│ │ │mari. Acesta problemă necesită o mai bună definire pentru │ │ │
│ │ │cuantificarea riscului şi a asistenţei tehnice, acest lucru │ │ │
│ │ │va fi benefic datorită naturii speciale a acestui subiect │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │7.6.Elimina- │7.6.1. Implementarea proiectului Phare 2002 pentru │MMGA │până │
│ │rea peşti- │eliminarea pesticidelor expirate │ │în │
│ │cidelor │ │ │2006 │
│ │expirate │ │ │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│8. Deşeurile│8.1. Acţiuni │8.1.1. Pregătirea şi emiterea de ordine ministeriale noi │MMGA, │până │
│istorice şi │legislative │privind zonele contaminate istorice (acolo unde sunt │Consilii │în │
│locurile de │si institu- │depozitate sau stocate cantităţi mari de deşeuri istorice) │Judeţene │2007 │
│depozitare │tionale ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│a deşeuri- │pentru pre- │8.1.2. Numirea unui birou însărcinat cu zonele contaminate │MMGA, │până │
│lor pericu- │gatirea po- │în cadrul MMGA │Consilii │în │
│loase │liticii de │ │Judeţene │2005 │
│ │gestiune a ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │zonelor │8.1.3. Stabilirea grupului de lucru naţional pentru zonele │MMGA, │până │
│ │contaminate │contaminate │Consilii │în │
│ │istorice de │ │Judeţene │2006 │
│ │deşeuri pe- ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │riculoase │8.1.4. Stabilirea responsabilităţii autorităţilor locale │MMGA, │până │
│ │din România │ │Consilii │în │
│ │ │ │Judeţene │2006 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │8.1.5. Reglementarea sistemului de înregistrare a zonelor │MMGA, │până │
│ │ │contaminate istorice în documentele cadastrale │Consilii │în │
│ │ │ │Judeţene │2007 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │8.1.6. Stabilirea sistemului de aprobare a planurilor de │MMGA, │până │
│ │ │investigare şi reabilitare │Consilii │în │
│ │ │ │Judeţene │2007 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │8.1.7.Realizarea unei declaraţii de implementare a stabilirii│MMGA, │până │
│ │ │programului de acţiune în baza Hotărâriii 118/2002 │Consilii │în │
│ │ │ │Judeţene │2007 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │8.1.8. Întocmirea de studii despre sistemul de finanţare a │MMGA, │până │
│ │ │remedierii şi curăţării zonelor orfane │Consilii │în │
│ │ │ │Judeţene │2007 │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │8.2. Acţiuni │8.2.1. APM-urile vor pregăti inventarul preliminar al │MMGA, APM │până │
│ │pentru con- │zonelor contaminate. │ │în │
│ │stituirea │ │ │2007 │
│ │bazei de ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │date, difu- │8.2.2. MMGA/ICIM vor pregăti un inventar naţional al │MMGA, APM │până │
│ │zarea datelor│zonelor contaminate. │ │în │
│ │pregătirea │ │ │2007 │
│ │indrumarilor ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │tehnice şi │8.2.3. MMGA va întocmi un program de ridicare a │MMGA, APM │până │
│ │creşterea │conştientizării pentru personalul APM. │ │în │
│ │constienti- │ │ │2007 │
│ │zării ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │8.2.4. APM-urile vor include inventarul zonelor contaminate │MMGA, APM │până │
│ │ │în cărţile albe ale declaraţiilor de mediu şi în planurile de│ │în │
│ │ │gestiune a deşeurilor. │ │2007 │
│ │ │ │ │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │8.2.5.Punerea la dispoziţie a datelor pentru public prin site│MMGA, APM │până │
│ │ │web pe internet │ │în │
│ │ │ │ │2007 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │8.2.6. Pregătirea îndrumărilor tehnice pentru inventarul │MMGA, APM │până │
│ │ │zonelor contaminate │ │în │
│ │ │ │ │2007 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │8.2.7. Pregătirea îndrumărilor tehnice la nivel naţional │MMGA, APM │până │
│ │ │pentru evaluare şi măsuri de remediere │ │în │
│ │ │ │ │2007 │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │8.3. Acţiuni │8.3.1. Solicitarea societăţilor de a include informaţiile │MMGA, APM │până │
│ │pentru dez- │despre haldele sau depozitele istorice de deşeuri periculoase│ │in │
│ │voltarea │ale societăţii în planurile lor de gestiune a deşeurilor, │ │2004 │
│ │măsurilor de ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │remediere şi │8.3.2. Solicitarea proprietarilor de zone contaminate de a │MMGA, APM │până │
│ │planificarea │monitoriza impactul poluanţilor asupra solului şi apei │ │in │
│ │proiectelor │subterane. │ │2005 │
│ │de curăţare ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │8.3.3. APM-urile vor inspecta zonele de depozitare istorice a│MMGA │până │
│ │ │deşeurilor periculoase ca parte a activităţii lor de │ANC-GM, │in │
│ │ │inspecţie. │APM │2005 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │8.3.4. APM-urile vor solicita autorităţilor locale să │MMGA, │până │
│ │ │realizeze supravegherea şi luarea măsurilor corespunzătoare │ANC-GM APM│in │
│ │ │pentru prioritizarea zonelor. Măsurile pot să includă │ │2005 │
│ │ │restricţia de utilizare a terenului şi a apei. │ │ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │8.3.5. MMGA va pregăti lista preliminară a zonelor │MMGA, │2005 │
│ │ │contaminate de prioritate naţională. │ANC-GM APM│ │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │8.3.6. MMGA va pregăti planuri de remediere sau de │MMGA, APM │2005 │
│ │ │curăţare şi studii de fezabilitate pentru zonele prioritare │ │ │
│ │ │cu risc ridicat │ │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│9. Dezvol- │9.1. Promo- │9.1.1. Identificarea potenţialelor companii care pot oferi │MEC │înce-│
│tarea servi-│varea servi- │servicii de gestiune a deşeurilor periculoase (transport, │ │pând │
│ciilor de │cilor de │stocare, tratare, recuperare, depozitare), │ │cu │
│gestionare │gestiune a │ │ │2005 │
│a deşeurilor│deşeurilor ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │periculoase │9.1.2. Creşterea conştientizării generatorilor de deşeuri │MEC │înce-│
│ │ │periculoase pentru a crea o cerere în creştere pentru │ │pând │
│ │ │serviciile de gestiune a deşeurilor periculoase │ │cu │
│ │ │ │ │2005 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │9.1.3. Identificarea barierelor din calea dezvoltării │MEC │înce-│
│ │ │serviciilor de gestionare a deşeurilor periculoase │ │pând │
│ │ │ │ │cu │
│ │ │ │ │2005 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │9.1.4. Îndepărtarea barierelor pentru a facilita demarare a │MEC │înce-│
│ │ │acestor servici │ │pând │
│ │ │ │ │cu │
│ │ │ │ │2005 │
│ ├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│ │9.2. Asigura-│9.2.1. Elaborarea, adoptarea şi implementarea legislaţiei, │MMGA, MTCT│înce-│
│ │rea sisteme- │standardelor, normelor şi notelor de îndrumare pentru │ │pând │
│ │lor şi proce-│facilitarea colectării şi transportului deşeurilor, │ │cu │
│ │durilor │cu referire specială la subiectele următoare: │ │2005 │
│ │pentru tran- │● stocarea temporară şi zonele de recepţie pentru acumularea │ │ │
│ │sferul si/sau│ deşeurilor periculoase în vederea colectării │ │ │
│ │transportul │● obligaţia responsabilităţii la transferul deşeurilor │ │ │
│ │deşeurilor │● sistemul "formular" pentru supervizarea, monitorizarea, │ │ │
│ │periculoase │ înregistrarea şi raportarea transferului deşeurilor │ │ │
│ │ │● specificaţiile vehiculelor şi operarea lor │ │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──── │
│10. Studiu │10.1.Întocmi-│10.1.1. Studiul cerinţelor financiare pentru investiţiile │MEC, MFP, │înce-│
│de fezabi- │rea unui │industriale în gestiunea deşeurilor periculoase │MMGA │pând │
│litate în │studiu de │ │ │cu │
│vederea │fezabilitate │ │ │2005 │
│finanţării │pentru ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│pentru │moderniza- │10.1.2 Revizuirea mecanismelor existente de finanţare şi │EC, MFP, │înce-│
│moderni- │rea indus- │necesitatea pentru noi aranjamente instituţionale │MGA │pând │
│zarea indus-│triala │ │ │cu │
│triala │ │ │ │2005 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │10.1.3. Studiul şi elaborarea recomandărilor pentru crearea │MEC, MFP, │înce-│
│ │ │de intermedieri financiare │MMGA │pând │
│ │ │ │ │cu │
│ │ │ │ │2005 │
│ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────┤
│ │ │10.1.4. Identificarea cerinţelor financiare, instituţionale │MEC, MFP, │înce-│
│ │ │şi tehnice pentru eficienţa proiectului │MMGA │pând │
│ │ │ │ │cu │
│ │ │ │ │2005 │
└────────────┴─────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────┘


    LERGENDA

    MMGA: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
    MEC: Ministerul Economiei şi Comerţului
    MS: Ministerul Sănătăţii
    MFP: Ministerul Finanţelor Publice
    MTCT: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
    ANC-GM: Autoritatea Naţionala de Control prin Garda de Mediu




    III.3.4. Aspecte economice

    III.3.4.1. Situaţia existentă

    Controlul poluării, în general, şi gestionarea deşeurilor periculoase, în special, are o prioritate foarte scăzută în cadrul deciziilor privind cheltuielile sectorului public şi privat din România.
    Se utilizează relativ puţin instrumentele economice pentru controlul poluării şi gestionarea deşeurilor periculoase.
    Îmbunătăţirile rapide din politicile economice şi financiare referitoare la controlul poluării şi producţia curată în general, şi gestionarea deşeurilor periculoase în particular, sunt ameninţate de diferite ineficiente din cadrul sistemului economic naţional, ca de exemplu: existenţa întreprinderilor de stat, politici neadecvate de preţuri pentru resursele importante ca energia şi apa, şi pieţe de capital ineficiente.
    Este necesară îmbunătăţirea sistemului informaţional asupra impactului fizic, social şi economic al descărcărilor de deşeuri periculoase, implicit asupra beneficiilor determinate de tehnologiile de producţie curată şi metodele de tratare şi eliminare îmbunătăţite. In mod clar, investiţiile prioritare pentru controlul poluării, producţie curată şi gestionarea deşeurilor periculoase, care sunt justificate foarte exact în termeni economici şi de protecţie a mediului, sunt deseori impracticabile din cauza unei funcţionări neadecvate a sistemului financiar. Din această cauză trebuie dezvoltate măsuri financiare interimare.

    III.3.4.2. Instrumente economice pentru gestiunea deşeurilor periculoase

    Utilizarea instrumentelor economice specifice pentru gestiunea deşeurilor periculoase ar trebui în primul rând să fie sub formă de sancţiuni sau penalizări pentru a ajuta aplicarea de reglementări sau standarde, sau de a furniza finanţare şi motivaţii pentru facilitarea tratării şi eliminării deşeurilor periculoase în conformitate cu cerinţile legislative sau de reglementare. In România, penalizările pentru neconformare, taxele de utilizare, precum şi sistemele de depozite cu rambursare există deja, dar întărirea acestor sisteme constituie o prioritate. Rolul acestora precum şi a altor măsuri sunt descrise pe scurt mai jos.

    Penalizări pentru neconformare.
    Astfel de penalizări există în legislaţia românească pentru toate tipurile de încălcare a standardelor pentru controlul poluării. De fapt, în practic deficienţele din sistem includ o distingere neadecvată între diferitele tipuri de încălcări şi deşeuri pentru determinarea penalizărilor; penalizările sunt în general prea mici şi probabil în cazul deşeurilor periculoase mult sub nivelul costurilor pentru daune; monitorizarea şi inspecţia sunt deasemenea neadecvate. Îmbunătăţirea sistemului existent reprezintă o mare prioritate.

    Taxele de utilizare
    Taxele de utilizare sunt cerute pentru folosirea rampelor de depozitare sau reprezintă taxe plătite unor companii specializate în domeniul reciclării şi eliminării deşeurilor periculoase (sau acelor companii ce deţin o capacitate în exces pentru incinerare proprie sau a altor modalităţi de eliminare) ce vor fi revizuite. Astfel de instrumente trebuie însoţite prin reglementări de impunere şi control prin care se cere generatorilor de deşeuri să elimine deşeurile periculoase prin aprobare, ori chiar prin generatorii de deşeuri ori printr-un operator certificat pentru tratarea deşeurilor. Costuri de mediu eficiente, şi destul de mari din punct de vedere administrativ; cerinţele pentru monitorizare şi inspecţie pun probleme în utilizarea unor astfel de instrumente, dar astfel de probleme apar deasemenea şi la un sistem de impunere şi control. În principiu, taxele pentru serviciile de eliminare şi tratare a deşeurilor ar trebui să fie egal cu costurile marginale pe termen lung.

    Sistemele de depozit cu rambursare
    Prin studiul EPIQ s-a propus utilizarea de sisteme de depozite cu rambursare ca parte a unui pachet de acţiuni ce se referă la aspectele de mediu ce apar datorită eliminării bateriilor şi uleiurilor uzate.
    În ceea ce privesc uleiurile, s-a propus o intercalare a motivaţiilor de impunere şi control cu cele economice, cu un sistem de deposit cu rambursare întregit cu reglementări şi penalizări stricte pentru cazurile de depozitare ilegală precum şi a altor acţiuni. Această propunere includea şi obligaţia detaliştilor uleiurilor de lubrefiere să aibă puncte de colectare, precum şi un program de subvenţie a taxei, cu un nivel al taxei de 15-20% asupra vânzărilor de uleiuri noi, iar veniturile să fie utilizate acolo unde există nevoia de subvenţie a eliminării neeconomice a uleiurilor. Principiile generale au fost cuprinse în Hotărârea nr. 662/12 Iulie 2001 cu privire la gestiunea uleiurilor uzate.
    Studiul EPIQ a luat în considerare diferite mecanisme pentru implementarea unui sistem de depozit cu rambursare pentru acumulatorii de autovehicule, propunând un sistem prin care detalşitii de acumulatori trebuie să accepte acumulatorii vechi. Un sistem de deposit cu rambursare ar fi esenţial pentru ca acest lucru să funcţioneze. Totuşi, prin hotărârea nr. 1057/18 octombrie 2001 cu privire la baterii şi acumulatori se impune producătorilor sau importatorilor de acumulatori mici şi portabili de a avea un sistem de colectare fără taxă.
    EPIQ a propus de asemenea informai de a introduce controlul (rambursarea depozitului sau altele) asupra eliminării acumulatorilor şi calculatoarelor vechi.

    Taxele pe produs
    Taxele pe produs, ce se bazează pe costurile daunelor asupra mediului, pot fi în principiu aplicate asupra unei game de intrări industriale sau bunuri de consum, inclusiv uleiuri şi baterii. Astfel de pârghii pot fi eficiente din punct de vedere al mediului şi fezabile administrativ şi pot fi folosite în combinaţie cu alte măsuri, cum ar fi sistemul de deposit cu rambursare.

    Taxele asupra emisiilor şi autorizaţiile comercializabile
    După cum s-a menţionat mai devreme, experienţa internaţională sugerează un rol limitat pentru taxele asupra emisiilor sau evacuărilor pentru gestiunea deşeurilor periculoase, în mare parte datorită impactului incert asupra mediului ce se bazează implicit asupra motivaţiilor economice, cerinţele administrative extreme pentru monitorizare şi inspecţie, precum şi necesitatea închiderii directe a multor activităţi. Ultimele aceste două obstacole se aplică deasemenea asupra utilizării asupra autorizaţiilor comercializabile.

    Subvenţiile
    Subvenţiile reprezintă un instrument economic des utilizat în alte ţări, dar sunt în mod clar în contradicţie cu pricipiul poluatorul plăteşte şi în particular sunt dificil de justificat în contextul românesc în care deficitul fiscal public reprezintă o constrângere majoră pentru dezvoltarea economică. În orice caz există multe bune motive pentru utilizarea subvenţiilor, poate şi prin folosirea ajutorului concesionai străin, ca măsură interimară. Se va reţine că raţionamentul pentru fondul de mediu depinde esenţial de necesitatea unei forme de subvenţie.

    Acţiuni complementare-poluarea aerului şi apei
    Ar fi ideal de a se utiliza taxele pentru emisii, dar datorită costurilor administrative de monitorizare, în practic taxele asupra produsului legate de poluarea aerului şi apei ar putea fi mai fezabile. Înăsprirea controalelor sau aplicarea taxelor pentru eliminarea deşeurilor periculoase trebuie corelate cu controale la fel de aspre (metode economice sau de reglementare) asupra formelor alternative de eliminare a deşeurilor, adică acelea ce rezultă în poluarea aerului sau apei. Trebuie realizate eforturi pentru introducerea taxelor de poluare pe lângă taxa asupra SO2 propusă în studiul EPIQ, pentru a influenţa comportamentul cu privire la mediu.

    Responsabilitatea legală pentru daune
    Legislaţia UE recunoaşte rolul important ce î-l poate avea recunoaşterea explicită a daunei asupra mediului ca subiect de litigiu. Pentru ca acest lucru să fie efectiv şi eficient, vor fi necesare metode pentru evaluarea costurilor economice a daunei asupra mediului. Cum un obstacol clar este dat de deficienţa unor astfel de informaţii, este oricum necesar de a se evalua investiţia de mediu precum şi nivelul de taxă/t arif.

    Schimbul de deşeuri
    Aplicabil în principiu pentru toate formele de deşeuri, guvernul joacă un rol în facilitarea creării unei pieţe pentru materiile din deşeuri, sau pentru schimbul de deşeuri. Măsuri cum ar fi zonarea industrială şi asigurarea de informaţii pot încuraja măsuri de tratare şi eliminare eficiente din punct de vedere al costului.

    Acorduri voluntare
    Acestea fac parte din conceptul responsabilităţii extinse a producătorului, menţionate de către EPIQ şi alţii. În present trebuie o abordare de la caz la caz, în parte datorită inabilităţii de a monitoriza emisiile de la un număr mare de întreprinderi. Acordurile voluntare pot ajuta acest aspect, concentrându-se asupra poluanţilor majori. Se propune ca întreprinderile industriale să fie alese pentru astfel de negocieri bazat pe gradul de periculozitate a deşeurilor sau altor poluanţi evacuaţi şi/sau asupra disponibilităţii acestora de a demonstra metodele pentru cea mai bună practică. Prin aceste acorduri se vor specifica penalizările economice precum şi alte sancţiuni pentru cazul de neconformare. Tintele iniţiale ar trebui să fie industriile de uleiuri, automobile, farmaceutică. Ca şi în Japonia ce se demonstreză prin aceste convenţii voluntare ar putea stimula inovaţii similare. În paralel cu aceasta, introducerea de responsabili profesionişti pentru problema controlului poluării în întreprinderile mari, cu responsabilitate legală pentru încălcarea legislaţiei de mediu, ca şi în Japonia, ar trebui luată în considerare.

    III.3.4.3. Fondul de mediu

    În evaluarea rolului potenţial a unui Fond de Mediu în România, aspectele fiscale reprezintă o importanţă crucială. Ordonanţa de Urgenţă nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicată, cu modificările ulterioare prin Ordonanţa de Urgenta a Guvenului nr. 6/2003 stabileşte liniile directoare cu privire la sursele de venit ce trebuie atrase pentru Fondul de Mediu.
    Astfel de recomandări elaborate de către experţii de mediu tind să ignore posibilităţile de strângere a fondurilor prin taxele asupra produselor sau prin alte taxe, pentru că acestea ar trebui să fie vărsate în fondul general de venituri pentru alocare la o prioritate naţională de către Ministerul Finanţelor, decât să fie în mod specific disponibile pentru îmbunătăţiri de mediu. Astfel de scheme de depozite cu rambursare - ce constituie sisteme netaxabile - ar reprezenta tipul preferat de instrument economic.
    Aparent, taxele de utilizare nu aduc o opoziţie din partea Ministerului de Finanţe pentru că practic acestea nu constituie taxe. S-a propus ca o parte a taxelor plătite către reciclatori să fie vărsate la fondul de mediu.
    Subvenţiile sunt inerente pentru conceptul de fond de mediu. Totuşi, operaţia globală, dacă implică colectarea de taxe şi tarife de la poluatori, ar putea fi considerată ca o acţiune venit neutru astfel devenind acceptabil din punct de vedere fiscal. Dacă totuşi, este finanţat din alte surse, atunci implică faptul ca poluatorii în general să fie subvenţionaţi; aceasta este clar împotriva principiului poluatorul plăteşte, şi, dacă nu este corect îndreptată spre necesităţile prioritare, atunci este inadecvat în contextul românesc de austeritate fiscală extremă.
    Crearea de fonduri ce pot aduce o contribuţie utilă vor necesita un efort considerabil pentru clădirea capacităţii din partea donorilor externi sau a guvernelor. Aici există pericolul ca fondurile să devină atât de competente şi puternice, formând un constituent protectiv, încât vor fi dificil de a fi eliminate. Iar orice suces ce l-ar putea avea aceste fonduri în generarea de venituri le-ar putea face şi mai atractive pent ru Ministerul de Finanţe ca surse de venit general.
    În timp ce fondurile de mediu pot juca un rol important pentru situaţii de urgenţă, în mod normal acestea ar trebui privite ca măsuri temporare, şi în mod cert nu ca substitut pentru reforme fundamentale. Altfel, existenţa acestora în practică amână soluţia problemelor de mediu decât să le grăbească soluţionarea.

    III.3.4.4. Factori ajutători: Procesul de ajustare

    Reformele politicii pentru deşeurile periculoase, sau chiar reformele pentru politica de mediu în general, pot fi ineficiente chiar dacă alţi factori ajutători nu sunt prezenţi. În contextul actual, aspectele relevante cuprind politicile de preţuri pentru activităţi complementare, stadiul liberalizării pieţii în cadrul economiei globale, capacitatea financiară şi tehnică a sectorului public, precum şi educaţia şi conştientizarea factorilor implicaţi. Clar, acest aspect este de importanţă primară într-o economie de tranziţie cum este cea a României, unde în absenţa unor factori cheie ajutători, o abordare graduală ar putea fi necesară, implicând stabilirea obiectivelor pe t ermen lung şi scurt, multe din care sunt în strânsă legătură cu dezvoltarea economică în general. Unele din exemplele cheie sunt date mai jos.
    Pentru a fi fezabili, astfel de recomandări trebuie croite în confomitate cu realităţile economice şi politice. Un element cheie a unei strategii a unei economii în tranziţie cum este cea a României îl reprezintă înlocuirea întreprinderilor de stat cu întreprinderi ale sectorului privat. Constrâgerile unui buget slăbit şi lipsa stimulărilor economice pentru astfel de întreprinderi implică un răspuns slab la orice instrumente bazate pe piaţă cum ar fi taxele pentru poluare, după cum indică recordul de neputinţă a plăţilor pentru utilităţi. Progresul în demontarea întreprinderilor de stat precum şi abilitatea guvernului de a gestiona consecinţele sociale a unor astfel de schimbări vor constitui determinantul principal a previziunilor pentru utilizarea efectivă a instrumentelor economice în domeniul administrării mediului.
    Obiectivele generale pentru tehnologia unei producţii mai curate şi o administrare adecvată a mediului până la urmă vor depinde în mare măsură de existenţa stimulărilor economice ce asigură ca energia şi apa precum şi alte inputuri să fie eficientă utilizate şi astfel a se evita deşeurile. Politica de preţuri pentru energie şi apă reprezintă o problemă majoră pentru România, având preţuri nu numai sub costurile financiare dar mai mult în termeni ai costurilor marginale pe termen lung, mai ales dacă acestea sunt definite de a include pe cele externe.
    Există desigur multe motive pentru care reforma de preţuri pentru energie şi apă sunt necesare, acestea transcedentând cu mult aspectele specifice ale deşeurilor periculoase. Aceasta se resimte mai ales în România care are o situaţie fiscală acută. Energia electrică şi alimentarea cu apă subvenţionate (şi preţurile pentru gazele naturale la extracţie fiind la o cincime din preţurile internaţionale astfel sub nivelul costurilor de oportunitate economice) implică subvenţii explicite sau implicite ce au un impact negativ asupra economiei globale, cu deficite fiscale şi costuri de împrumuturi mari ce constituie un obstacol major pentru creşterea economică. Aspectul deşeurilor periculoase reprezintă încă un motiv pentru care reforma în aceste domenii este necesară. Totuşi este foarte important pentru aspectul cu privire la deşeurile periculoase să fie evidenţiat, furnizând astfel încă un motiv pentru care reforma politicii în acest domeniu este necesar.
    Relevanţa eforturilor de a "acorda fin" preţurile legate de resursele de mediu în prezenţa masivă a distorsiunilor de preţuri în general trebuie deasemenea evaluată (exemplu propunerea pentru o taxă pe produs pentru generatorii de energie electrică unde inputuirile au preţuri mult sub valoarea reală, aceasta constituind doar un exerciţiu pur academic).
    Atât proiectul pentru tarifele pentru energie şi apă precum şi nivelurile instrumentelor economice pentru administrarea de mediu trebuie să ia în considerare că distorsiunile de preţ se reflectă în cadrul întregii economii. Strategia generală ar fi să se propună ca orice creşteri a tarifelor sau a altor instrumente economice să fie croite în paralel cu orientările generale pentru liberalizarea pieţii a economiei româneşti, sau al procesului de ajustare.
    Alţi factori ajutători cheie cuprind conştientizarea din partea guvernelor la diferite nivele, muncitori şi consumatori asupra pericolelor de sănătate ce rezultă din producerea sau utilizarea unor anumite produse. Un exemplu ar fi vânzarea uleiurilor uzate drept combustibili de calitate inferioară, cu aferentele riscuri asupra sănătăţii. Astfel de conştientizare şi abilitate de a articula preocupările părţilor implicate în mod informai este necesar dacă condiţiile locale trebuie să fie corect reflectate în politicile de mediu şi ca instrumentele economice sa funcţioneze eficient.

    III.3.4.5. Finanţarea: Posibil împrumut intermediar

    Unul din factorii ajutători cheie la care s-a făcut referire mai sus este dat de existenţa unei pieţe de capital eficiente prin care industria poate obţine fonduri atât pentru scopuri de producţie precum şi pentru controlul poluării la rate rezonabile a dobânzilor. Reformele pieţii financiare au întârziat să producă un efect în România, acolo unde investiţii justificate economic, inclusiv de multe ori costuri mici pentru oportunităţi "câştig-câştig" ce nu pot fi realizate.
    Multe ineficiente din sectorul financiar, inclusiv acele responsabilităţi legale ambiguue, implică un mare nivel de risc pentru potenţialii investitori, rezultând rate ale dobînzii foarte mari chiar dacă investiţiile sunt foarte atractive din punct de vedere financiar. Aceasta reprezintă o constrângere majoră pentru creşterea industrială şi economică din România. Oricum donorii străini ar putea, atât cât nu există pericolele specifice iar măsurile de dezvoltare instituţională sunt încadrate în proces, îşi vor asuma astfel de riscuri şi vor furniza fondurile României la rate ale dobânzii semnificativ mai mici decât sunt disponibile în prezent.
    Bazat pe sprijinul străin, trebuie propus un program dirijat de subvenţionare ca măsură interimară, şi o compensare justificată pentru nerealizările pieţii de capital.
    Un mecanism adecvat ar putea fi constituit de un împrumut interimar de tipul celui tipic utilizat de către donorii străini cum ar fi Banca Mondială şi BERD pentru sprijinirea intermediarilor financiari ce operează în diferite sectoare. Aceste instituţii sunt create pentru a replica procesele de sprijin ale proiectului a agenţiilor externe pentru identificarea proiectului, evaluare şi monitorizare.
    Avantajul unui astfel de proces ar fi de a facilita investiţiile pentru controlul poluării, sau tehnologia unei producţii curate, pentru ca industria să se conformeze reglementărilor cu privire la poluare precum şi standardelor, şi deasemenea să realizeze acest mod eficient din punct de vedere al costurilor acolo unde există schimbări în procesul industrial, ce ar putea necesita finanţări substanţiale. Mai mult, atunci când sunt văzute din punct de vedere al donorilor, acest proces permite ca sprijinul financiar să fie acordat unui număr mai mare de societăţi mai mici, un proiect ce nu ar putea fi atins printr-un proiect prea mare.
    Condiţiile necesare ar trebui în consecinţă să includă: un cadrul legal şi de reglementare ce specifică sarcinile şi obligaţiile noilor instituţii; contribuţiile financiare sau de altă natură ce sunt suportate de către guvern; condiţiile de pornire şi procedurile de evaluare; personal instruit adecvat, atât pentru domeniul financiar /bancar cât şi pentru cel tehnic. În particular, personalul trebuie să poată aprecia eficienţa costurilor a sub-împrumuturilor propuse şi măsura în care acestea sunt deapt destinate controlului poluării sau producţiei curate.

    III.3.4.6. Relevanţa generală a analizei economice

    Există două mari domenii, ce se disting prin deşeuri istorice şi deşeuri nou produse, ce corespund aproximativ la două grupări a analizei economice. Strategia pentru gestiunea deşeurilor istorice este practic un aspect al prioritizării (în teorie, proiectele alternative de clasare din punct de vedere al costurilor şi beneficiilor relative). Acolo unde este posibil, responsabilitatea pentru aplicarea unui proiect ar trebui să fie a industriilor implicate, dar în cele mai multe cazuri desemnarea responsabilităţii nu va fi fezabilă, în care caz investiţia sau alte măsuri pentru gestiunea deşeurilor periculoase devin responsabilitate publică. Pe de alt parte, gestiunea deşeurilor nou produse ar trebui să se conformeze principiului "poluatorul plăteşte" practic responsabilitatea revenindu-i sectorului privat, cu stimulări şi reglementări determinate şi implementate de către guvern. Existenţa continuă a sectorului întreprinderilor de stat complică această problemă în practică, dar în principiu întreprinderile de stat ar trebui să se conformeze aceloraşi cerinţe ca şi întreprinderile sectorului privat.
    Problema principală este de cum să se dezvolte o strategie rezonabilă având în vedere problemele cu privire la date, în mod special, informaţii cu privire la sursele deşeurilor periculoase, precum şi impactele acestora, mai ales asupra sănătăţii publice.

    III.3.5. Monitorizarea implementării planului de acţiune


    Tabel III.3.5.1. Indicatori pentru monitorizarea Planului de Acţiune pentru
                     Gestionarea Deşeurilor de Producţie

┌────────────────────────────────────────┬───────┬─────┬──────┬─────┬─────┬────┐
│ Indicator │UM │2004 │ 2005 │2006 │2007 │medi│
├────────────────────────────────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼─────┼────┤
│deşeuri de producţie generate │tone/an│ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼─────┼────┤
│deşeuri de producţie nepericuloase │ │ │ │ │ │ │
│generate │tone/an│ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼─────┼────┤
│deşeuri de producţie periculoase │ │ │ │ │ │ │
│generate │tone/an│ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼─────┼────┤
│deşeuri de producţie colectate │tone/an│ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼─────┼────┤
│deşeuri de producţie colectate/generate │% │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼─────┼────┤
│deşeuri de producţie nepericuloase │ │ │ │ │ │ │
│colectate / generate │% │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼─────┼────┤
│depozite de deşeuri nepericuloase │ │ │ │ │ │ │
│controlate │nr │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼─────┼────┤
│depozite de deşeuri periculoase │ │ │ │ │ │ │
│controlate │nr │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼─────┼────┤
│deşeuri cu conţinut de PCB tratate │tone/an│ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼─────┼────┤
│deşeuri de baterii şi acumulatori │ │ │ │ │ │ │
│tratate │tone/an│ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼─────┼────┤
│tendinţa deşeurilor periculoase │ │ │ │ │ │ │
│faţă de 2002 │% │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼─────┼────┤
│ponderea deşeurilor periculoase faţă │ │ │ │ │ │ │
│de deşeurile de producţie │% │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────────────────┴───────┴─────┴──────┴─────┴─────┴────┘


    III.4. ADMINISTRAREA ZONELOR CONTAMINATE

    III.4.1. Definiţie

    Termenul "zonă contaminată" nu este definit în mod juridic în România. Ceea ce numim zone cu sol contaminat sau zone contaminate sunt în principal depozitele de deşeuri periculoase şi zonele de depozitare unde substanţele periculoase prezente în deşeuri au poluat solul şi apa subterană. Poluarea cu substanţe toxice a fost în general determinată ca urmare a unei activităţi din trecut a depozitului de deşeuri, dar, de asemenea, poate fi generată de o activitate care continuă şi în prezent. Problema principală a gestiunii zonelor contaminate constă în modul în care se face controlul poluării generate de activităţile de depozitare din trecut şi de manipulare a deşeurilor periculoase.
    Termenul "zone contaminate istorice" este folosit în scopul desemnării zonelor contaminate cu activitate din trecut.
    Termenul "zone contaminate orfane" este folosit pentru zonele contaminate, în general zone istorice, pentru care nu mai există un agent poluator responsabil şi răspunzător care să ia măsurile necesare de investigare, remediere şi curăţare. Termenul "zone orfane" este în mod obişnuit folosit în rapoartele UE, pe lângă alţi termeni cum ar fi, de exemplu, "zone abandonate".
    Există oricum tipuri suplimentare de zone contaminate care ar trebui incluse în definiţie, deşi acestea nu aparţin în mod strict categoriei depozitelor de deşeuri periculoase, în scopul stabilirii unei politici de gestiune a zonelor contaminate din România. Zonele industriale vechi, depozitele de deşeuri, zonele subterane de depozitare, precum şi substanţele toxice de pe sol sunt toate surse potenţiale de poluare a solului şi apei subterane de substanţele periculoase şi vor fi luate în consideraţie în definiţia zonelor contaminate. Astfel, există în principal 4 categorii de surse de contaminare care pot fi luate în consideraţie pentru definiţia zonelor contaminate, cu posibilitatea suprafeţelor de teren contaminate din jurul acestor surse datorită mobilităţii trecute sau actuale a poluanţilor în apa subterană:
    ● depozitele de deşeuri, inclusiv haldele şi batalurile;
    ● stocarea deşeurilor periculoase;
    ● scurgerile accidentale: Scurgeri din trecut sau recente/actuale;
    ● întreprinderile scoase din funcţiune după închidere (fabrici abandonate).
    Strategia şi acţiunile propuse în acest plan sunt aceleaşi pentru zonele depozitelor de deşeuri periculoase şi pentru alte categorii de zone care implică poluarea solului şi apei subterane cu materii şi substanţe reziduale periculoase. In fiecare caz acţiunile vor trebui angajate în scopul prevenirii sau eliminării pagubelor existente şi potenţiale pentru sănătate şi mediul înconjurător prin expunerea neacceptabilă la substanţele reziduale periculoase prezente în depozitele de deşeuri şi zonele de stocare şi în solul şi apele subterane contaminate.

    III.4.2. Cadrul legislativ şi strategia

    Pana în present în România există câteva reglementări şi acţiuni care au fost întreprinse cu efecte pozitive directe asupra gestiunii zonelor contaminate. Totuşi trebuie stabilit cadrul legislativ şi strategia pentru gestiunea zonelor contaminate, deoarece nu există o abordare integrată structurată şi explicită pentru gestiunea acestei probleme. Mai precis, nu este luat în considerare cazul referitor la contaminarea determinată de sursele de poluare istorică din trecut.
    Hotărârea de Guvern nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deşeurilor este semnificativă în special deoarece această oferă implicit o definiţie a ceea ce este zona contaminată în cazul specific al depozitelor de deşeuri periculoase în exploatare: este o zonă de depozitare aflată în exploatare la data la care această Hotărâre intră în vigoare fără să fi obţinut autorizaţia de mediu. Astfel de zone trebuie să fie închise în conformitate cu procedura legală.
    Programul de acţiune al Hotărârii nr. 118/2002 include un inventar al surselor de contaminare al apelor de suprafaţă şi subterane cu substanţe periculoase. Oricum, relevanţa pentru problema zonelor contaminate nu este suficient de clară. Ordinul 756 emis în 1997 prevede faptul că valorile de calitate a solului reprezintă referinţele actuale pentru luarea deciziei în cazul contaminării solului şi apei subterane în România. Oricum, gestiunea zonelor contaminate nu a avut drept ţintă aceste valori în acest moment şi va fi necesar să se stabilească valori şi proceduri noi pentru a se potrivi condiţiilor specifice gestiunii zonelor contaminate.

    III.4.3. Situaţia existenta

    Sursele actuale de informaţii pentru zonele contaminate sunt: Inventarul depozitelor de deşeuri (ICIM), inventarul zonelor fierbinţi pentru ape (ICIM), inventarul zonelor fierbinţi pentru accidente (ICIM) şi punctele cu risc de accidente (Apele Române), inventarul zonelor de stocare şi depozitare a pesticidelor (Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor) şi inventarele zonelor de vulnerabilitate a apelor subterane (ICIM, INMH). Cu excepţia inventarului pesticidelor, nici unul din aceste inventare nu se referă la depozitele istorice de deşeuri. In plus, atâta timp cât acestea se referă la sursele de poluare, aceste inventare se referă mai mult la protecţia calităţii apei de suprafaţă decât la protecţia resurselor de sol şi apă subterană.
    Raportul naţional asupra Stării Mediului înconjurător prezintă faptul că aproximativ 900.000 ha de sol sunt contaminate cu metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd) şi dioxid de sulf, cu exemple tipice ca Baia Mare, Zlatna, şi Copsa Mică. Din aceste zone, aşa zisele zone excesiv poluate ajung până la 200.000 ha. Nivele ridicate de poluare a solului sunt raportate şi pentru Târgu Mureş, Turnu Măgurele, Tulcea şi Zlatna. Poluarea cu petrol şi apă sărată de la exploatarea ţiţeiului este importantă pentru o suprafaţă de aproximativ 50.000 ha. Aceste informaţii par să fie rezultatul unui program de monitorizare a calităţii solului bazat pe o situaţie din 1992 şi mai târziu în 1997. Nu există nici o descriere sau inventar al zonelor cu soluri contaminate din România.

    III.4.4. Gestiunea informaţiilor

    III.4.4.1. Disponibilitatea informaţiilor

    ● Informaţiile din domeniul contaminării solului şi apei subterane sunt în general limitate la acelea ale monitorizării obligatorii la depozitele active de deşeuri.
    ● Nu există o bază de date naţională pentru zonele contaminate cu o atenţie deosebită pe impactul potenţial asupra calităţii apei subterane şi a solului, precum şi nici un inventar al depozitelor necontrolate de deşeuri periculoase din trecut.
    ● Nu există nici o descriere naţională a nivelurilor de contaminare a solului şi apei subterane, a extinderii geografice, a impactului asupra mediului, a acţiunilor de remediere în curs sau planificate.
    ● Stabilirea unei baze de date va furniza o informare mai bună asupra substanţelor periculoase care nu sunt contabilizate în cadrul sistemului de informaţii despre deşeuri gestionate de ICIM şi va da posibilitatea estimării impactului şi a riscurilor pentru sănătate şi mediul înconjurător.

    III.4.4.2. Inventarul la nivel naţional

    ● Stabilirea unui sistem de bază de date şi a unui inventar obligatoriu al zonelor cu sol contaminat este acţiunea cea mai urgentă şi necesară care trebuie luată pentru începerea procesului de gestiune a zonelor contaminate.
    ● APM-urile vor trebui să elaboreze inventare ale depozitelor necontrolate inactive de deşeuri periculoase şi ale altor zone contaminate şi să integreze datele în planurile de gestiune a deşeurilor.
    ● Va trebui iniţiat un inventar la nivel naţional al zonelor contaminate pe baza experienţei obţinute la nivel de judeţ şi a îndrumărilor tehnice ale procesului de inventariere.

    III.4.4.3. Sistemul de raportare

    ● Se va stabili un sistem de raportare a datelor relevante pentru inventar şi de urmărire a zonelor contaminate. Raportarea se va face implicând operatori locali, APM-urile locale şi ICIM.
    ● Lista datelor pentru articolele cheie în scopul stabilirii bazei de date se va pregăti în cadrul scopului procesului de inventariere.
    ● Informaţiile asupra zonelor contaminate vor trebui difuzate pe scară largă prin documentele la nivel local/naţional referitoare la prezentarea gestiunii mediului înconjurător şi a deşeurilor.

    III.4.4.4. Sistemul de notare şi ierarhizare pentru evaluarea zonelor contaminate

    ● Procesul de notare şi de ierarhizare pentru evaluarea zonelor contaminate se bazează pe date despre condiţiile de gestiune a zonelor contaminate. Obiectivul său este de a clasifica zonele contaminate în conformitate cu nivelurile de risc şi urgenţă. Notarea şi ierarhizarea zonelor contaminate reprezintă aspectul principal al activităţii de inventariere după colectarea datelor de bază.
    ● MMGA a adoptat un sistem de evaluare a priorităţilor pentru planificarea închiderii depozitelor de deşeuri orăşeneşti. Acesta poate fi utilizat ca o referinţă metodologică pentru notarea şi ierarhizarea în cazul inventarului zonelor contaminate.
    ● Metodele de ierarhizare vor trebui stabilite la nivel de judeţ înainte de a fi transpuse la nivel naţional, dacă este necesar.

    III.4.4.5. Investigaţia

    ● Există foarte puţine exemple de investigaţie pe teren pentru contaminarea solului şi apei subterane.
    ● Criteriile de decizie pentru începerea investigaţiei sunt stabilite în prezent în conformitate cu Ordinul 756, care oricum nu a fost elaborat pentru scopul specific al zonelor contaminate. Va trebui stabilită o procedură specifică.
    ● Există diferite reglementări legale pentru supravegherea şi metodele de recoltare a probelor, dar vor trebui elaborate îndrumările tehnice pentru investigarea zonelor contaminate.

    III.4.4.6. Remedierea

    ● Nu există o procedură clară pentru remediere în România.
    ● Nu există o agenţie responsabilă cu dezvoltarea şi controlul lucrărilor de remediere şi nu există o descriere legală clară a criteriilor de decizie pentru remedierea şi alegerea alternativelor de remediere corespunzătoare.
    ● Există măsuri de remediere temporare şi permanente care vor trebui luate în considerare în conformitate cu situaţia de fapt şi nivelul de risc.
    ● O măsură temporară o reprezintă prevenirea la expunere/absorbţie a solului şi apei subterane contaminate şi împiedicarea răspândirii poluanţilor. Luarea acestor măsuri nu este necesară pentru zonele în care riscul este la un nivel acceptabil.
    ● Restricţia de utilizare a terenului va trebui luată în consideraţie ca măsură practică de bază a remedierii atunci când este cazul. Această abordare este rezonabilă şi este adoptată în numeroase ţări ale UE. înregistrarea terenurilor în documentele cadastrale reprezintă o bună condiţie pentru utilizarea măsurilor de restricţie privind folosirea terenurilor.

    III.4.5. Abordarea strategica

    III.4.5.1. Obiective

    Obiectivul de bază al strategiei pentru managementul zonelor cu sol contaminat şi mai ales al zonelor cu depozite necontrolate istorice de deşeuri periculoase este de a împiedica posibilele efecte asupra mediului şi sănătăţii ale surselor de contaminare din trecut şi din prezent determinate de substanţele reziduale periculoase. Acest obiectiv este stipulat în legislaţia de mediu din România. Un alt obiectiv este evitarea formării de noi zone cu sol contaminat şi protejarea resurselor de sol şi apă subterană pentru generaţiile viitoare.
    Strategia propusă pentru managementul zonelor cu soluri contaminate constă în următoarele aspecte principale:
    ● Începerea stabilirii unei politici de gestiune a depozitelor istorice de deşeuri de la identificare până la remedierea şi întărirea sistemului instituţional pentru prevenirea contaminării solului de la depozitele necontrolate inactive de deşeuri din trecut.
    ● stabilirea responsabilităţilor pentru operatorii depozitelor şi proprietarii terenurilor, precum şi pentru autorităţile locale în cazul zonelor istorice şi orfane, în scopul realizării evaluării şi a măsurilor de remediere necesare.
    ● stabilirea bazei de date a inventarului la nivel judeţean şi apoi naţional a zonelor contaminate.
    ● stabilirea standardelor pentru procedurile de identificare, investigare şi remediere.
    ● începerea identificării priorităţilor pentru un program de investigare şi de măsuri de remediere şi planificare a curăţării în zonele unde vor trebui întreprinse măsuri urgente pentru a reduce riscul de expunere (oprirea răspândirii poluanţilor).
    ● punerea în aplicare a legislaţiei privind controlul poluării şi depozitării deşeurilor în scopul prevenirii apariţiei de zone contaminate.
    ● ridicarea conştientizării personalului din administraţie şi din alte agenţii guvernamentale implicate în scopul promovării şi implementării activităţilor de inventariere şi a măsurilor de remediere pentru cazurile prioritare.
    ● identificarea şi implementarea măsurilor eficiente şi cu costuri reduse pentru prevenirea expunerii la riscuri cum ar fi împrejmuirea şi panourile semnalizatoare şi restricţiile pe scară redusă de utilizare a terenurilor.
    Acţiunile recomandate au ca scop gestiunea zonelor inactive şi a zonelor contaminate în scopul reduceriisi/sau eliminării riscului de mediu. Recomandările conţin acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung, asa cum sunt prezentate în tabelul de mai jos.

    Tabel.III.4.5.1. Lista recomandărilor pentru strategie


┌───────────────┬──────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐
│ Domeniu │ Termen scurt │ Termen mediu │ Termen lung│
│ │ 2004-2005 │ 2006-2008 │ 2009 - 2015│
├───────────────┼──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│1. Necesităţi │● stabilirea în cadrul│● pregătirea şi emiterea de ordine ministeriale │ │
│legislative şi │ MMGA a unui birou │ noi privind zonele contaminate istorice │ │
│instituţionale │ responsabil cu │● desemnarea zonelor de depozite istorice de │ │
│ │ zonele contaminate │ deşeuri periculoase în cadrul sarcinilor │ │
│ │● stabilirea unui grup│ serviciului de inspecţie │ │
│ │ de lucru naţional │● sistemul de aprobare a planurilor de │ │
│ │ pentru zonele │ investigare şi reabilitare │ │
│ │ contaminate │● reglementarea sistemului de înregistrare a │ │
│ │ │ zonelor contaminate istorice în documentele │ │
│ │ │ cadastrale │ │
│ │ │● stabilirea responsabilităţii autorităţilor │ │
│ │ │ locale │ │
├───────────────┼──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│2. Constituirea│● program de inventa- │● includerea descrierilor în cadrul cărţilor albe │● inventarul │
│bazei de date │ riere preliminară a │ de declaraţii de mediu şi planurilor de gestiune│naţional │
│şi gestiunea │ zonelor contaminate │ a deşeurilor │detaliat al │
│datelor │ │● descrierea rezultatelor implementării │zonelor │
│ │ │ programului de acţiune stabilit prin │contaminate │
│ │ │ Hotărârea 118/2002 │ │
├───────────────┼──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│3. Planificarea│● includerea haldelor │● luarea măsurilor de monitorizare │● pregătirea │
│şi luarea │ şi depozitelor │ corespunzătoare pentru sol şi apă subterană │planurilor de │
│măsurilor │ istorice de deşeuri │ pentru zonelor istorice │remediere şi │
│ │ periculoase ale │● propunerea măsurilor de supraveghere şi │curăţare şi │
│ │ societăţilor în │ control care vor trebui luate cât de curând │a studiilor de│
│ │ planurile lor de │ posibil │fezabilitate │
│ │ gestiune a │● lista preliminară a zonelor contaminate de │pentru zonele │
│ │ deşeurilor │ mare prioritate │prioritare cu │
│ │ │● luarea măsurilor de restricţionare a utilizării │risc ridicat │
│ │ │ terenurilor şi a apei │●implementarea│
│ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │remediere │
│ │ │ │pentru zonele │
│ │ │ │prioritare │
│ │ │ │cu risc │
│ │ │ │ridicat │
├───────────────┼──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│4.Îmbunătăţirea│ │● pregătirea îndrumărilor tehnice la nivel │●implementarea│
│capacităţii │ │ naţional │sistemului de │
│tehnice │ │● studierea sistemului de finanţare pentru │finanţare │
│ │ │ finanţarea măsurilor de remediere şi curăţare a │pentru │
│ │ │ zonelor orfane │remedirea şi │
│ │ │ │curăţarea │
│ │ │ │zonelor orfane│
├───────────────┼──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│5. Ridicarea │● program de ridicare │● program de ridicare a conştientizării pentru │● punerea la │
│conştientizării│ a conştientizării │ APM-uri, autorităţile publice │dispoziţie a │
│şi comunicarea │ pentru APM -uri, │ regionale/judeţene/locale şi pentru agenţii │datelor pentru│
│publică │ autorităţile publice│ economici │public prin │
│ │ regionale/judeţene/ │ │site web pe │
│ │ locale şi agenţii │ │internet │
│ │ economici │ │ │
│ │ │ │ │
└───────────────┴──────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Stabilirea responsabilităţilor la nivel central şi local │
│ referitoare la gestiunea zonelor contaminate; │
│ │
│ Elaborarea unui sistem naţional de raportare, a bazei de │
│ date pentru zonele contaminate şi prioritizarea acestora; │
│ │
│ Dezvoltarea unor campanii de conştientizare pentru │
│ autorităţile publice regionale/judeţene/locale şi pentru agenţii │
│ economici; │
│ │
│ Elaborarea unor planuri de urgenta şi de remediere │
│ primara; │
│ │
│ Monitorizarea şi restrictionarea utilizării terenurilor şi │
│ apelor din zonele contaminate; │
│ │
│ Implementarea sistemului de finanţare pentru remedirea │
│ zonelor orfane şi pentru zonele prioritare cu risc ridicat. │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    ANEXA 1
    ────────
la plan
────────

    Lista agenţilor economici care reciclează deşeuri de sticla, hârtie şi carton, plastice

    Din industria sticlei



┌─────────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────┬────────────┐
│ │Persoana juridică care desfăşoară activităţi │ │ │ │ │
│ │ de colectare, valorificare si/sau eliminare │ │ │ │ │
│ Judeţ ├────────────────────┬────────────────────────┤ │ │ │Persoana de │
│ │Denumirea societăţii│ Adresa │Telefon │ Fax │E-mail│ contact │
├─────────┴────────────────────┴────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────┴────────────┤
│ Bd. Thedor Pallady │
│ nr. 43-45, sector 3, 021/345.17.17 021/345.10.23 │
│BUCUREŞTI STIROM SA BUCUREŞTI Bucureşti 021/345.20.55 021/345.08.84 │
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ STITEH SA BUCUREŞTI B-dul Basarabia nr. 171, │
│ sector 3, Bucureşti 021/255.51.24 021/255.51.24 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ STIMET SA SIGHIŞOARA Str.Mihai Viteazu nr. 96 0265/771530 0265/777810 │
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ OMEGA PRODCOM S.R.L. Str. Armatei nr. 85 0265/446184 0265/446184 │
│ TARNAVENI Tarnaveni Jud- Mureş │
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MUREŞ BAVARIA IMPEX S.R.L. Str. Armatei nr. 31 0265/445158 0265/445158 │
│ TARNAVENI Tarnaveni Jud- Mureş │
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ PRODCOMTUR VALDOR Str. Corneşti nr. 88 │
│ S.R.L. TG. MUREŞ Tg. Mureş, Jud Mureş 0265/250209 0265/311362 │
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ POLCZER PRODECOR Str. Prutului nr. 17, │
│ S.R.L. TG. MUREŞ Tg. Mureş, Jud. Mureş 0265/253793 0265/253793 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ PRAHOVA FLABOR LICSPROD Str.Calotesti nr.339 0244/411513 0244/411513 │
│ S.R.L. BLEJOI Com. Blejoi jud.Prahova │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VÂLCEA ATICA S.R.L. Str. Căzăneşti nr.202 0250/736742 0250/736742 │
│ RAMNICU VÂLCEA Rm. Valcea Jud. Valcea │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Din industria de harţii-cartoane


┌─────────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────┬────────────┐
│ │Persoana juridică care desfăşoară activităţi │ │ │ │ │
│ │ de colectare, valorificare si/sau eliminare │ │ │ │ │
│ Judeţ ├────────────────────┬────────────────────────┤ │ │ │Persoana de │
│ │Denumirea societăţii│ Adresa │Telefon │ Fax │E-mail│ contact │
├─────────┴────────────────────┴────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────┴────────────┤
│ALBA PEHART SA PETREŞTI Str. 1 Mai nr. 840, │
│ Petreşti, Jud. Alba 0258/743626 0258/743625 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BACĂU LETEA S.A. BACĂU Str. Letea nr. 17, 0234/172616 │
│ Bacău, Jud. Bacău 0234/172900 0234/172184 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BISTRIŢA HICART SA PRUNDUL Str. Principala nr.16, 0263/266809 0260/266541 │
│NĂSĂUD BARGAULUI Prundul Bargaului Jud 0263/266101 0263/266541 │
│ Bistriţa │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BRAŞOV ECOPAPER S.A. Str. 13 Decembrie nr. 18 0268/22034126 0268/223001 office Dir. │
│ ZĂRNEŞTI Zărneşti, jud. Braşov @ecopa- Constantin │
│ per.ro Holomei │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BRĂILA CELHART DONARIS S.A. Sos.Viziru km.10 Brăila 0239/675110 0239/611363 │
│ BRĂILA jud. Brăila │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Str. Prelungirea 0242/312942 │
│CĂLĂRAŞI COMCEH S.A. CĂLĂRAŞI Bucureştilor nr.1, 0242/311401 0242/315723 │
│ Călăraşi, Jud. Călăraşi │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CLUJ MUCART S.A. CLUJ Str. Gladiolelor nr. 1, │
│ Cluj, Jud. Cluj 0264/435515 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│NEAMŢ PETROCART S.A. Ştr Decebal nr.171, 0233/213513 0233/231513 │
│ PIATRA NEAMŢ Piatra Neamţ, Jud. Neamţ 0233/218330 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MEHEDINŢI CELROM S.A. TR. Str Traian nr.297 0252/315982 │
│ SEVERIN Drobeta Tumu Severin. 0252/316558 0252/313370 │
│ Jud. Mehedinţi │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│PRAHOVA OMNIMPEX HÂRTIA S.A. B-dul Libertăţii nr. 90 0244/320091 0244/320975 │
│ BUŞTENI Buşteni Jud Prahova 0244/321355 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SUCEAVA AMBRO S.A. SUCEAVA Str. Unirii nr. 24, 0230/250725 │
│ Suceava.Jud. Suceava 0230/250714 0230/517506 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│VASLUI HITROM S.A. VASLUI Str. Metalurgiei nr. 1, │
│ Vaslui, Jud. Vaslui 0235/340063 0235/315093 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│VRANCEA VRANCART SA ADJUD Str Ecaterina Teodoroiu │
│ nr. 17, Adjud, 0237/641902 0217/641720 │
│ jud. Vrancea 0237/64O8OO │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    Din industria maselor plastice


┌─────────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────┬─────────────┐
│ │Persoana juridică care desfăşoară activităţi │ │ │ │ │
│ │ de colectare, valorificare si/sau eliminare │ │ │ │ │
│ Judeţ ├────────────────────┬────────────────────────┤ │ │ │Persoana de │
│ │Denumirea societăţii│ Adresa │Telefon │ Fax │E-mail│ contact │
├─────────┴────────────────────┴────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────┴─────────────┤
│BUZĂU GREENTECH SA BUZĂU Str. Aleea Industriilor Cristinel │
│ nr. 17, Buzău 0238/725759 0238/711050 Drobota- │
│ administrator│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BRAŞOV HAN&ELENA Stra. Iuliu Maniu nr.15 0268/440111 0268/412734 Elena Liebh- │
│ INTERNAŢIONAL SRL Braşov ardt │
│ BRAŞOV administrator│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CĂLĂRAŞI GENIAL COMPANY SRL Str. Mircea Eliade nr. 0242/515915 0242/515909 Iacob Florea │
│ OLTENIŢA 149-150, BI.G80, director │
│ Ap.8, Olteniţa general │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│PRAHOVA POLIMERI EST-IMPEX Str. Griviţei nr. 35, 0244/333612 Daniel Desliu│
│ SRL CÂMPINA Câmpina - director │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    ANEXA 2
    ────────
la plan
────────

     Lista societăţilor comerciale autorizate sa valorifice
                 deşeurile de harţii/cartoane


┌─────────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────┬─────────────┐
│ │Persoana juridică care desfăşoară activităţi │ │ │ │ │
│ │ de colectare, valorificare si/sau eliminare │ │ │ │ │
│ Judeţ ├────────────────────┬────────────────────────┤ │ │ │Persoana de │
│ │Denumirea societăţii│ Adresa │Telefon │ Fax │E-mail│ contact │
├─────────┴────────────────────┴────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────┴─────────────┤
│ALBA REMAT ALBA SA Alba Iulia, Str. Serdean │
│ Bucureşti nr. 5 0258/813292 0258/811185 Mirel │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ COMPIL BINDER SA Sebeş, Str. Dorobanţi Binder │
│ nr. 9 0258/732625 0258/743042 Simion │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ARAD REMAT ARAD SA Arad, str. Bodrogului Mărginean │
│ nr. 18 0257/281760 0257/281760 Ovidiu │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT ARGEŞ SA Piteşti, Calea │
│ Depozitelor nr. 55 0248/282033 0248/283444 Bogdan Elena │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ PREST INSTAL Piteşti, str. Victoriei Popa │
│ 2000 SRL nr. F.N., Bl. A 4, 0744331357 0248/634795 Viorel │
│ARGEŞ ap. 16 Dan │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ANAMIRA SRL Piteşti, str. Gavana III Musat Simona │
│ nr. F.N., B1.B 9, ap. 3 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BACĂU SOMA SRL Bacău, str. Alexei 0234/114800 0234/117231 Sosu │
│ Tolstoi nr. 6 Constantin │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT BACĂU SA Bacău, str. Izvoare 0234/184718 0234/184698 Ungureanu Ion│
│ nr. 107 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT BIHOR SA Oradea, str. Gutenberg Rogojan │
│ nr. 16 0259/413031 0259/415730 Teodor │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BIHOR AMUR SYSTEM COM SRL Oradea, str. Rectorului Zach V. │
│ nr. 4 0722257475 0259/164310 Adrian │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT ALEŞD SA Aleşd, str. Bobalna Gheorghias │
│ nr. 72 0259/340823 Gheorghe │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT BISTRIŢA SA Bistriţa, str. Drumul │
│ Cetăţii nr. 1 A 0263/232446 Bilegan Dan │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BISTRIŢA IPROEB SA Bistriţa, str. Drumul 0263/234701, Chiciudean │
│ Cetăţii nr. 19 0263/238164 0263/238021 Ioan NĂSĂUD │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REDIVIVUS PRODCOM Unirea, str. Principala │
│ SRL nr. 94 0263/234940 Ilisuan Ioan │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BOTOŞANI GOLDANA SRL Botoşani, str. Petru Apetroaei │
│ Rareş nr. 45 0231/537794 Constantin │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT BRAŞOV SA Braşov, str. Timişul Dumitru │
│ Sec nr. 1 0268/330033 0268/332727, Gheorghe │
│BRAŞOV 0268/330808 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SILNEF SRL Braşov, str. Ciprian Strejut │
│ Porumbescu nr. 0268/327685 Silviu │
│ 2, Bl. 30, ap. 30 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BRĂILA REMAT BRĂILA SA Brăila, str. │
│ Independentei nr. 74 0239/619516 0239/618893 Stroe Viorel │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BUZĂU REMAT BUZĂU SA Buzău, str. Simache │
│ Transilvaniei nr. 429 0238/710893 Mihail Marian│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CARAS REMAT CARAS Reşita, Calea 0255/226638 Petrica Petru│
│SEVERIN SEVERIN SA Timisorii nr. 16 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CĂLĂRAŞI REMAT CĂLĂRAŞI SA Călăraşi, str. │
│ Varianta Nord nr. 1 0242/321097 Gabreanu Ion │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ LER SRL Călăraşi, str. Marin Doniela│
│ Chiciului nr. 3 0723597227 Marin Viorel │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CLUJ REMAT CLUJ SA Cluj Napoca, str. │
│ Burebista nr. 8 0264/134087 0264/432916 Ienciu Traian│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ MUCART SA Cluj Napoca, str. │
│ Gladiolelor nr. 1 0264/435515 0264/435516 Salca Eugenia│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT CONSTANTA SA Constanta, str. Dumitru │
│ Interioară nr. 2 0241/622410 0241/623220 George │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ RECSAL SRL Ovidiu, Zona Gara Negurita │
│ Siutghiol 0241/691417 Aurelian │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CONSTANŢA TAM-SA Constanta, str. Aurel 0241/622086 Iancu Vasile │
│ Vlaicu nr. 144 B │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ AGLA SRL Ovidiu, str. Amurgului Ababei Mircea│
│ nr. 43, Bl. AM 0241/255058 0241/255058 Vasile │
│ 4, ap. 6 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT COVASNA SA Sfantu Gheorghe, str. 0267/317156, │
│COVASNA Constructorilor nr. 13 0267/351184 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ARIADNE IMPEX SRL Sfantu Gheorghe, str. │
│ Muncitorilor nr. 13 A 0267/314986 0267/324043 Pozna David │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│DÂMBOVIŢA REMAT DÂMBOVIŢA SA Târgovişte, str. │
│ Laminorului nr. 10 0245/632967 Spanu Pojor │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT DOLJ SA Craiova, str. Drumul Ghinea │
│ Industriilor nr. 7 0251/185336 Cornelia │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ OLTMETAL SA Craiova, Cartier . 0251/436101 Patrut Ion │
│ Craioviţa Noua, Bl 134, │
│ ap. 20 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│DOLJ 3 R CRAIOVA SA CRAIOVA, str. Rozelor 0251/152747 Cazacu │
│ nr. 68 Dumitru │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ COMAT DOLJ SA Craiova, str. Sararilor 0251/147960 0251/162530 Ungureanu │
│ nr. 37 Gheorghe │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ MECONF SA Craiova, Bdul. Mareşal 0251/134942 0251/419917 Fulger │
│ Antonescu nr. 100 Nicolae │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VASCOM SRL Craiova, str. Alexandria 0744506534 Vlad Stefania│
│ nr. 2 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│GALAŢI REMAT GALAŢI SA Galaţi, Calea Prutului │
│ nr. 53 0236/460750 Axente Marin │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│GIURGIU REMAT GIURGIU SA Giurgiu, Sos. Bucureşti Opreanu │
│ Km 5 0246/210010 George │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT GORJ SA Targu Jiu, str. 23 Cotojman │
│ August nr. 113 0253/246386 Aurelian │
│GORJ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ HODOSANA COM SRL Rovinari, str.Prieteniei │
│ nr. F.N. 0251/436819 Stanica Dorel│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT HARGHITA SA Miercurea Ciuc, str. │
│ Băilor nr. 72 0266/171046 Biro Iosif │
│HARGHITA ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ZOLD ET COMP SA Miercurea Ciuc, str. │
│ Patinoarului nr. 12B 0744507812 0266/111145 Zold Ludovic │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT HUNEDOARA SA Deva, str. Griviţei │
│ nr. 37 0254/214408 0254/216962 Suciu Corina │
│HUNEDOARA─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ERA XXI SRL scnimbat Deva str- Liliacului 0254/226149 Nistor │
│ denumire din CLASS nr. F.N. ap. 13 Bl. 24, Claudiu │
│ PROIECT SRL) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│IALOMIŢA REMAT IALOMIŢA SA Slobozia, sos. Amara │
│ nr. 1 0243/213513 0243/211942 Donose Ionel │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│IAŞI REMAT IAŞI SRL Iaşi, str. Aurel Vlaicu Mihailescu │
│ nr. 88 0232/237535 Victor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MARAMUREŞ REMAT MARAMUREŞ SA Baia Mare, Bdul. Nechita │
│ Bucureşti nr. 51 0262/222661 0262/225690 Florin │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT MEHEDINŢI SA Drobeta Turnu Severin, │
│ str. Cerneti 0252/324826 0252/327376, Tilca Petru │
│HEDINTI nr. 14 0252/324826 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CELROM SA Drobeta Turnu Severin, 0252/316559 0252/316559 Sarbu Mihai │
│ Bdul. Nicolae Iorga │
│ nr. 2 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT MUREŞ SA Targu Mureş, str. Baluta │
│ Gheorghe Doja nr. 0265/165506 Constantin │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ POLIGLOT COMIMPEX Corn Adamus, sat Dambau Miklos │
│ SRL nr. 66 0265/440525 Levente │
│ MUREŞ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ MARETIN MATERIALE Cristeşti, str. 0265/326339 Tincu Maria │
│ RECUPERABILE SRL Principala nr. 805 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ORMATIN MUR Cristeşti, str. 0265/435154 Orban Ştefan │
│ MATERIALE Principala nr. 808 │
│ RECUPERABILE SRL │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SIREF SRL Sighişoara, str. Gherca │
│ Tarnavei nr. 13, ap. 1 0265/772421 Codruta │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT NEAMŢ SA Piatra Neamţ, str. 0233/210240 Gafa Tudor │
│NEAMŢ General Dascalescu │
│ nr. 287 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ PETROCART SA Piatra Neamţ, Bdul. 0233/213513, 0233/213513 Vais Adrian │
│ Decebal nr. 171 0233/218330 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ALPROM SA Slatina, str. Milcov Stroica │
│ nr. 1 0249/432520 0249/433883 Gheorghe │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT OLT SA Slatina, str. │
│ Depozitelor nr. 13 0249/432730 Ustuca Sandu │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT PRAHOVA SA Ploieşti, str. Muzelor Beldiman │
│ nr. 38 0244/524916 Stelian │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ BLUE BIRD PASARE Ploieşti, str. 0244/512035 Hanu │
│ ALBASTRA SRL Mihai Bravu nr. 29 Florentin │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ DRAGERO COM SRL Filipeştii de Pădure 0244/387360 Dracea │
│ Gheorghe │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SATU MARE REMAT SATU MARE SA Satu Mare, str. │
│ Depozitelor nr. 35 0261/769465 Iakab Ştefan │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ FEROMETAL SRL Satu Mare, Str. │
│ Magnoliei Nr. 46 0261/769080 Janki Gheza │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SĂLAJ REMAT SĂLAJ SA Zalău, Str. Măceşilor │
│ Nr. 3 0260/662026 Ciupe Liviu │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT SIBIU SA Sibiu, str. Otelarilor │
│ nr. 71 0269/238118 Lazăr Ion │
│SIBIU ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT MEDIAŞ SA Mediaş, str. Drumul │
│ Gării nr. 1 0269/843160 Buda Mihai │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ POLSIB SA Sibiu, Sos. Alba Iulia 0269/210085, 0269/218350 Neagoe │
│ nr. 40 0269/210058 Daniela │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SUCEAVA REMAT SUCEAVA Suceava, Calea Unirii 0230/250122, Podoleanu │
│ nr. 31 A 0230/250372 Mircea │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ DANCONSTRUCT COM SRL Alexandria, str. C. 0247/315938 Dan │
│TELEORMAN Brancoveanu nr. F.N., Constantin │
│ Bl. G 4, ap. 13 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SIMPAS SA Alexandria, str. 1 Mai 0247/322708 Georgescu │
│ nr. 107, Bl. B 6 Alexandru │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ COMAT TIMIŞ SA Timişoara, str. Ion 0256/210531 0256/210539 Ritivoiu Toma│
│ Ionescu de la Brad nr.15 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ NEFER PROD IMPEX SRL Timişoara, str. Ion │
│ Slavici nr. 113 0256/217063 Boe Nicolae │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CELULOZA SI OŢEL SRL Timişoara, str. Marat 0256/215055 Arpad Gal │
│ nr. 8 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT TIMIŞ SA Timişoara, str. Polona 0256/221788 Bercea Florin│
│ nr. 2 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ YVETTE SRL Timişoara, str. Prahova 0256/217513 Gal Georgeta │
│ nr. 15, ap. 1 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ RECOMET M.B.M. SRL Timişoara, Într. Ursului 0256/183420, Mungiu Vasile│
│ nr. 1, sc. B, ap. 8 0745520780 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TULCEA REMAT TULCEA SA Tulcea, str. 7 Noiembrie Andrei │
│ nr. 1 0240/517888 Gheorghe │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT VASLUI SA Vaslui, str. Podul Înalt Turbatu │
│ nr. 9 0235/360309 Costica │
│VASLUI ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ RULMENŢI SA Bârlad, str. Republicii │
│ nr. 320 0235/411120 0235/413838 Halii Kaymal │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│VÂLCEA REMAT VÂLCEA SA Rm. Vâlcea, str.Bujoreni │
│ nr. 52 0250/741442 Cazacu Florin│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT VRANCEA SA Focşani, str. Milcovul Mateiu │
│ nr. 42 0237/227126 0237/222515 Georgeta │
│VRANCEA ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VRANCART SA Adjud, str. Ecaterina 0237/640800 Simionescu │
│ Teodoroiu nr. 17 Dan │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BUCUREŞTI ROMRECYCLING SRL Bucureşti, Piaţa Alba 021/312 82 30 021/312 82 31 Sofian Mihai │
│ 3 Iulia nr. 7, Bl. 6, sc.1, │
│ et. 9, ap. 54 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT BUCUREŞTI Bucureşti, str. Berceni Porumb │
│ SUD SA Fort nr. 5 021/499 09 19 021/499 08 08 Corneliu │
│BUCUREŞTI─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4 TOMARVA G&V IMPEX Bucureşti, Calea Rădulescu │
│ SRL Văcăreşti nr. 207 021/684 86 25 Ecaterina │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ILFOV REMAT BUCUREŞTI NORD Buftea, Sos. Veche │
│ Bucureşti-Piteşti, 021/310 19 13 021/792 06 04 Rocsin Sever │
│ Km 15,2 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




    ANEXA 3
    ────────
la plan
────────



    Lista societăţilor comerciale autorizate sa desfăşoare activităţi de
         valorificare a deşeurilor de mase plastice


┌─────────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────┬─────────────┐
│ │Persoana juridică care desfăşoară activităţi │ │ │ │ │
│ │ de colectare, valorificare si/sau eliminare │ │ │ │ │
│ Judeţ ├────────────────────┬────────────────────────┤ │ │ │Persoana de │
│ │Denumirea societăţii│ Adresa │Telefon │ Fax │E-mail│ contact │
├─────────┴────────────────────┴────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────┴─────────────┤
│ALBA REMAT ALBA SA ALBA IULIA, str. │
│ Bucureşti nr. 5 0258/813292 0258/811185 Serdean Mirel│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ARAD REMAT ARAD SA ARAD, str. Bodrogului Mărginean │
│ nr. 18 0257/281760 0257/281760 Ovidiu │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ARGEŞ REMAT ARGEŞ SA PITEŞTI, Calea │
│ Depozitelor nr. 55 0248/282033 0248/283444 Bogdan Elena │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SOMA SRL BACĂU, str. Alexei 0234/114800, Sosu │
│BACĂU Tolstoi nr. 6 0234/117231 Constantin │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT BACĂU SA BACĂU, str. Izvoare Ungureanu │
│ nr. 107 0234/184718 0234/184698 Ion │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BIHOR REMAT BIHOR SA ORADEA, str. Gutenberg Rogojan │
│ nr. 16 0259/413031 0259/415730 Teodor │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ AMUR SYSTEM COM SRL ORADEA, str. Rectorului Zach V. │
│ nr. 4 0722257475 0259/164310 Adrian │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ PLASTOR SA ORADEA ORADEA, Calea Clujului │
│ nr. 175 0259/418444 0259/470048 Seres Ion │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ RECOLO SA ORADEA, str. Matei Covaciu │
│ Corvin nr. 404 0259/418444 0259/470048 Silviu │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BISTRIŢA REMAT BISTRIŢA SA BISTRIŢA, str. Drumul │
│ Cetăţii nr. 1 A 0263/232446 Bilegan Dan │
│NĂSĂUD ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IPROEB SA BISTRIŢA, str. Drumul 0263/238164 0263/234701, Chiciudean │
│ Cetăţii nr. 19 0263/238021 Ioan │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT BRAŞOV SA BRAŞOV, str. Timişul 0268/330033 0268/332727, Dumitru │
│BRAŞOV Sec nr. 1 0268/330808 Gheorghe │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ K.V. INVESTSRL BRAŞOV, str. Iuliu Maniu │
│ nr. 43 0268/475931 Kraica Vasile│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BUZĂU FLACĂRA SA BUZĂU, str. Bazalt nr.15 0238/710320 0244/112091 Pricop Iulian│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CARAS REMAT CARAS REŞITA, Calea Timisorii │
│SEVERIN SEVERIN SA nr. 16 0255/226638 Petrica Petru│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CLUJ REMAT CLUJ SA CLUJ NAPOCA, str. │
│ Burebista nr. 8 0264/134087 0264/432916 Ienciu Traian│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ NAPOCHIM SA CLUJ NAPOCA, str. │
│ Someşului nr. 34 0264/132015 0243/432542 Porumb Cornel│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT CONSTANTA SA CONSTANTA, str. Dumitru │
│ Interioară nr. 2 0241/622410 0241/623220 George │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ENERGIA SA CONSTANTA, str. Baba Chirila │
│ Novac nr. 165 0241/623690 0241/639518 Constantin │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CONSTANŢA BAYEL SRL OVIDIU, str. Tulcei nr.1 0241/255190 Bayraktar │
│ Mehmet │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ RECIPET INDUSTRIES CONSTANTA, Bdul. Aurel Bălăceanu │
│ SRL Vlaicu nr. 144 0241/543950, 0241/543151 Marian │
│ 0241/543850 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ AYDENIZ PREST COM CONSTANTA, str. I.C. Aydeniz │
│ SRL Brătianu nr. 21 0241/549945 Mahmut │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ AGLA SRL OVIDIU, str. Amurgului Ababei │
│ nr. 43, Bl. AM 4, ap. 6 0241/255058 0241/255058 Mircea Vasile│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│COVASNA ARIADNE IMPEX SRL SFANTU GHEORGHE, str. 0267/314986 0267/32404 3 Pozna David │
│ Muncitorilor nr. 13 A │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│DÂMBOVIŢA REMAT DÂMBOVIŢA SA TÂRGOVIŞTE, str. │
│ Laminorului nr. 10 0245/632967 Spanu Pojor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│DOLJ REMAT DOLJ SA CRAIOVA, str. Drumul Ghinea │
│ Industriilor nr. 7 0251/185336 Cornelia │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ COMAT DOLJ SA CRAIOVA, str. Sararilor Ungureanu │
│ nr. 37 0251/147960 0251/162530 Gheorghe │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│GALAŢI REMAT GALAŢI SA GALAŢI, Calea Prutului │
│ nr. 53 0236/460750 Axente Marin │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT HARGHITA SA MIERCUREA CIUC, str. │
│ Băilor nr. 72 0266/171046 Biro Iosif │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│HARGHITA HARPLAST SA MIERCUREA CIUC, str. Bajko │
│ Harghita nr. 69 0266/171713 0266/171468 Nicolae │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│HUNEDOARA REMAT HUNEDOARA SA DEVA, str. Griviţei │
│ nr.37 0254/214408 0254/216962 Suciu Corina │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│IALOMIŢA REMAT IALOMIŢA SA SLOBOZIA, Sos. Amara │
│ nr. 1 0243/213513 0243/211942 Donose Ionel │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│IAŞI REMAT IAŞI SRL IAŞI, str. Aurel Vlaicu Mihailescu │
│ nr. 88 0232/237535 Victor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MARAMUREŞ REMAT MARAMUREŞ SA BAIA MARE, Bdul. Nechita │
│ Bucureşti nr. 51 0262/222661 0262/225690 Florin │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MEHEDINŢI REMAT MEHEDINŢI SA DROBETA TURNU SEVERIN, 0252/324826 0252/327376, Tilca Petru │
│ str. Cerneti nr. 14 0252/324826 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MUREŞ REMAT MUREŞ SA TARGU MUREŞ, str. Baluta │
│ Gheorghe Doja nr. 8 0265/165506 Constantin │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│NEAMŢ REMAT NEAMŢ SA PIATRA NEAMŢ, str. 0233/210240 Gafa Tudor │
│ General Dascalescu │
│ nr. 287 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│0LT ALPROM SA SLATINA, str. Milcov Stroica │
│ nr. 1 0249/432520 0249/433883 Gheorghe │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ INSTIRIG SA BALŞ BALŞ, str. Nicolae Caliciu │
│ Bălcescu nr. 192 0249/450007 0249/450294 Victor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│PRAHOVA REMAT PRAHOVA SA PLOIEŞTI, str. Muzelor Beldiman │
│ nr. 38 0244/524916 Stelian │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SĂLAJ REMAT SĂLAJ SA ZALĂU, str. Măceşilor │
│ nr. 3 0260/662026 Ciupe Liviu │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│NEMAT MEDIAŞ SA MEDIAŞ, str. Drumul │
│ Gării nr. 1 0269/843160 Buda Mihai │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SIBIU SIMEROM SA SIBIU, str. Lector nr.3 0269/431102 0269/211170 Dichel │
│ Constantin │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ FLARO SA SIBIU, str. Râului nr.33 0269/220080 0269/220977 Rosca Floare │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ PROMBAT SA COPSA MICA, str. │
│ Sibiului nr. 25 0744786170 0269/847444 Rosca Nicolae│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SUCEAVA REMAT SUCEAVA SUCEAVA, Calea Unirii 0230/250372 Podoleanu │
│ nr. 31 A 0230/250122, Mircea │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ COMAT TIMIŞ SA TIMIŞOARA, str. Ion │
│ Ionescu de la Brad nr.15 0256/210531 0256/210539 Ritivoiu Toma│
│TIMIŞ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ALCRICO SRL TIMIŞOARA, str. 7 Munteanu │
│ Aprilie nr. 4 0256/190214 Cristian │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ALFAPLAST SA Localitatea JEBEL 0256/200010 Balica │
│ Mihaela │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TULCEA REMAT TULCEA SA TULCEA, str. 7 Noiembrie Andrei │
│ nr. 1 0240/517888 Gheorghe │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│VASLUI REMAT VASLUI SA VASLUI, str. Podul Înalt Turbatu │
│ nr. 9 0235/360309 Costica │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ RULMENŢI SA BÂRLAD, str. Republicii │
│ nr. 320 0235/411120 0235/413838 Halii Kaymal │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│VÂLCEA REMAT VÂLCEA SA RM. VÂLCEA, str. │
│ Bujoreni nr. 52 0250/741442 Cazacu Florin│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── │
│VRANCEA UNIPLASTSA FOCŞANI, Bdul. Anitoaei │
│ Bucureşti nr. 76 0237/613900 0237/613952 Marcel │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BUCUREŞT NEFERAL SA BUCUREŞTI, Bdul. │
│ 1 Biruinţei nr. 100 021/255 20 41 Obadau Marin │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BUCUREŞTI ARMETAL SRL BUCUREŞTI, Sos. Ştefan │
│ 2 cel Mare nr.56, Bl. 38, 021/211 25 78 Tahu Mihaela │
│ ap. 35 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BUCUREŞTI ROMRECYCLING SRL BUCUREŞTI, Piaţa Alba │
│ 3 Iulia nr. 7, Bl.I 6, 021/312 82 30 021/312 82 31 Sofian Mihai │
│ sc. 1, et. 9, ap. 54 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BUCUREŞTI REMAT BUCUREŞTI SUD BUCUREŞTI, str. Berceni Porumb │
│ 4 SA Fort nr. 5 021/499 09 19 021/499 08 08 Corneliu │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BUCUREŞTI RER-RWE ECOLOGIC BUCUREŞTI, Bdul. Tudor 021/410 4434, 021/410 59 87 Preda Cezar │
│ 5 SERVICE BUCUREŞTI _ Vladimirescu nr. 35 021/410 6937 │
│ REBU SA │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT BUCUREŞTI NORD BUFTEA, Sos. Veche │
│ SA Bucureşti-Piteşti 021/310 19 13 021/792 06 04 Rocsin Sever │
│ Km 15,2 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ILFOV ATRA ECO SRL Com. CHIAJNA, str. 9 │
│ Mai nr. 39 0722369499 021/493 61 19 Cherciu Ionel│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ACUMULATORUL SA Corn. PANTELIMON, Bdul. Hojbota │
│ Biruinţei nr. 98 021/255 34 80 021/255 01 23 Florentin │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




    ANEXA 4
    ────────
la plan
────────


    Lista agenţilor economici care colectează, valorifica şi reciclează uleiurile uzate


┌─────────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────┬─────────────┐
│ │Persoana juridică care desfăşoară activităţi │ │ │ │ │
│ │ de colectare, valorificare si/sau eliminare │ │ │ │ │
│ Judeţ ├────────────────────┬────────────────────────┤ │ │ │Persoana de │
│ │Denumirea societăţii│ Adresa │Telefon │ Fax │E-mail│ contact │
├─────────┴────────────────────┴────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────┴─────────────┤
│ALBA SNP PETROM- Sucurs. Alba-Iulia,Str.Iuliu bărbu.e Hategan │
│ PECO Alba Maniu, nr. 31 0258/811066 0258/811278 petrom.ro Toma │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ARAD SNP- PETR0M Arad, Str. Cometei Nr. 1 0257/ 276300 0257/ 276828 ing. │
│ BUCUREŞTI S.A. Alexandru │
│ SUCURSALA PECO ARAD Babeanu │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ARGEŞ SNP Petrom SA - Suc. Piteşti, Str.I.C. │
│ PECO Argeş Brătianu - 54 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC SOTEM ROMÂNIA SRL Câmpulung, Str. │
│ Braşovului -1 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BACĂU SNP PETROM PECO str. Pictor Aman nr.94 D 0234/122463 0234/122253 Cârlan Marius│
│ Bacău │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Calea Clujului nr.203 şi dir. Pop │
│ 170,Oradea 0259/414721 0259/415992 Valeria │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BIHOR RA Transport Local Str. Atelierelor nr. 12 sing Marc │
│ ORADEA Oradea 0259/123212 0259/426010 Nicolae │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BISTRIŢA SNP PETROM SA Bistriţa, str. Ghe. │
│NĂSĂUD Sucursala PECO Şincai, nr. 2 │
│ Bistriţa │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BOTOŞANI Sucursala PECO- str. Manolesti Deal f.n. 0231/517325 0231/531378 peco Vizitiu │
│ Botoşani botoşani@ Petronela│
│ petrom.ro │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BRAŞOV LAFARGE -ROMCIM SA Str.Pădurii 1 0268/475788 0268/475795 Nu Buciumean │
│ HOGHIZ │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP PETROM Str.Harmanului 15B 0268/126140 0268/316535 Nu Balanuca │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BRĂILA PEC0 Sos-Buzăului nr- 13 0239/613926 0239/615856 V.Roscan, │
│ Ionescu Irina│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC 2 M INC SRL Dumitru Nicolae 2B, D-l │
│ sect. 3 021/255.01.54 Silvestru, │
│ Director │
│BUCUREŞTI─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP PETROM SA Sos.Străuleşti 5-7, 021/230.60.74 D-na Opris │
│ sect.1 Arianda │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BUZĂU SC RAFINĂRIA VENUS Rm. Sărat.str. Costieni, │
│ OILREG SA nr. 106 0238/564915 0238/563592 Voicu Gina │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP PETROM SA SUC. Buzău, str. Bistriţei, Verga │
│ PECO BUZĂU nr. 3 0238/717609 0238/710503 Georgeta │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CARAS S.N.P. PETROM S.A. Reşita Str. Timisorii 19 │
│SEVERIN Sucursala CS │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CĂLĂRAŞI 0242/315571 Sing.Silvia │
│ Petu │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SOCIETATEA NAŢIONALA Cluj-Napoca, str. 0264/431022 0264/190389 peco. Cristina │
│CLUJ A PETROLULUI Dorobanţilor nr. 3 cluj@ Prigon │
│ PETROM S.A. - petrom. │
│ SUCURSALA PECO CLUJ ro │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CONSTANŢA SC. PECO S.A. Str. M. Eminescu nr. 9 0241/618596 0241/619461 m.fulea Paiu Florica│
│ @petrom. │
│ ro │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP PETROM SA-Suc. Secţie Tg.Secuiesc, str. pecov@ │
│ PECO Covasna Gării, 91 0267/324245 0267/314715 cosys.ro │
│COVASNA ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC ARIADNE SRL- str. Lt. Paius David, │
│ Sf.Gheorghe nr. 12/A │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│DÂMBOVIŢA Staţia PECO nr.1 Răzvad 0245/614731 0245/611533 Im▼manea@ │
│ Răzvad petrom.ro │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│DOLJ SNP PETROM SA.-Suc. Cva.strada Săvineşti, │
│ Peco Craiova nr. 3 0251/413404 0251/412183 Dl.Patruna │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP PETROM SA -Suc Galaţi, str. Calea ioana. Radan │
│ PECO Galaţi Basarabiei nr. 62 0236/417678 0236/418719 pricope@ Petrisor │
│ petrom.ro │
│GALAŢI ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CN APDM SA - complex Galaţi, str. Portului apdm@ Bejenaru │
│ DEPOL nr. 34 0236/460660 0236/460140 apdm. Doru │
│ galaţi.ro │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC IMPEX CANGUR Giurgiu 0246/210609 0246/210621 Păun Petre │
│ 92 SRL │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC DANA V SRL Giurgiu 0246/215007 Vochin Marin │
│GIURGIU ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC LUCMAR SRL Giurgiu, str. Negru Logofatu │
│ Vodă, nr. 73B 0246/230620 0246/230620 Maria │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC EUROCAR SERVICE Giurgiu, sos. Bucureşti, Stanisteanu │
│ SA km. 60 0246/210371 Norut │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC CONSIG SA Giurgiu, str. Libertăţii, Raducu │
│ nr. 9 0246/216704 Gheorghe │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC SKANDIA BRITT SRL Bolintin Deal │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│GORJ SNP PETROM-SUC PECO B-dul Ecat Teodoroiu 518 0253/219430 0253/215909 ing Petrache │
│ GORJ Irina │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Service-uri diferite │
│HARGHITA ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ PECO Harghita M-Ciuc, Coşbuc 51 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ PETROM-Sucursala Deva, Str. 22 Decembrie │
│ PECO Huned. Bl.11 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Coral prodexim Fierbinţi 0243/280919 Silvestru │
│ SRL Florian │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Petronius oil SRL Slobozia,Variantei 31 0243/214702 Rosca Nicolae│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Mobile service Feteşti,Călăraşi- Burcea │
│ SRL Horticons 0243/364574 Constantin │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP Petrom SA Slobozia,Brăilei │
│ Slobozia │
│IALOMIŢA ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Ciril com SRL Ion Roata, sat Malu 0243/262059 Cazacu │
│ Marinica │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP Petrom SA Slobozia,st peco nr 1 0243/235800 Dinu Milica │
│ Slobozia PEC0 1 │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP Petrom SA Ţăndarei,st peco 0243/273551 Culea George │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP Petrom SA Slobozia, Brăilei 17 │
│ depozit peco │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP Petrom SA Feteşti,Independentei 7 │
│ depozit peco │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP Petrom SA Urziceni,Calea Bucureşti │
│ depozit peco │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP PETROM-SUC. com.Voluntari.sos. │
│ Competrol Buc. Afumaţi nr.93-95 021/2306074 021/2306109 - Ariadna Opris│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP PETROM-SUC. Buftea, sos.Buc- │
│ Competrol Buc. Tîrgovişte nr.96 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MARAMUREŞ SNP PETROM SA Baia Mare,bd. Bucureşti │
│ BUCUREŞTI,SUCURSALA nr. 55 0262/221005 0262/224078 Zaharia │
│ PECO MARAMUREŞ Otilia │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MEHEDINŢI S.N.P. PETROM S.A Str.Dr.Saidac nr.45; │
│ Dep.Şimian 0252/315330 0252/325134 Mircea Elvira│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MUREŞ SNPPETROM-SUC.PECO Tg. Mureş P-ta Trandafir. peco. ing. Turcu │
│ MUREŞ nr. 13 0265/133428 0265-131723 mureş@ Ştefan │
│ fx.ro │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│NEAMŢ SNP PETROM - SUC. P. Neamţ, bd. Decebal, ing.Ruşanu │
│ PECO NEAMŢ nr. 28 0233/215760 233211701 Petronela │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OLT SC MARCONF SA PIATRA Piatra Olt │
│ OLT │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│PRAHOVA S.N.P. PETROM - Ploieşti, str. Văleni │
│ Sucursala Prahova nr. 44 telefon 0244/524751 0244/517676 Marin Elena │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SATU MARE SNP Petrom SA, Str. A.I. Cuza, nr.16, Weisenbacher │
│ Sucursala Preco Satu Mare 0261/750411 261750470 Cecilia │
│ Satu Mare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC CIMPS SA Zalău M.Viteazul, nr. 63 0260/611393 260611280 Spin Dumitru │
│SĂLAJ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP Petrom SA- Zalău, str.Depozitelor, │
│ Sucursala PECO Sălaj nr. 4 0260/661084 260661572 Damian Maria │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SIBIU SNP PETROM SA -SUC. Sibiu, Otelarilor 67 0269/238595 0269/237432 peco. Angela │
│ PECO SIBIU sibiu@ Pantea │
│ petrom.ro │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SUCEAVA SNP PETROM SA-Suc str. Bazelor nr. 1 0230/517231 0230/517235 │
│ PECO Suceava │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP PETROM Buc. Poroschia 0247/318659 0247/318638 ing.Ruşanu │
│ Sucursala PECO Tr Monica │
│TELEORMA ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC FIB SERV COM SRL Zimnicea, sos ing. Boldisor│
│ ZIMNICEA Alexandriei nr.5 0247/366099 0247/366099 Florin │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TIMIŞ SN Petrom SA, Timişoara, bv Eroilor Blajovan │
│ Filiala PECO Timiş 32 A 0256/198041 Lucia │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC STAR 2000 SRL Str. Babadag, nr. 163, │
│ Tulcea Tulcea 0240/531215 Lungu Costica│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC DONSCO SRL Tulcea Str.G. Corneliu, nr. 163, Donscoi │
│ Tulcea 0240/532415 0240/532145 Traian │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC BUSSACHE SRL Str. Elizeului, nr. 49 A, │
│ Tulcea Tulcea 0240/514496 Putanu Vasile│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TULCEA SC THEO CILI SRL Com. Baia, jud. Tulcea 0744322979 Hira Cili │
│ Constanta │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC BEMOSA COM SRL Com. Topolog, jud.Tulcea 0240/568214 Samata │
│ Topolog Nicolae │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC HALCIU SRL Com. Topolog, jud.Tulcea 0723305892 Halciu Stere │
│ Topolog │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC ACASAM SRL Com. Nălbant, jud.Tulcea 0723544382 Masaca Stere │
│ Nălbant │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP PETROM SA Tulcea Str. Combustibilului, Gheorghe │
│ nr. 2, Tulcea 0240/534468 0240/534481 Viorel │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC ROMPETROL SRL Str. Isaccei, nr. 78, Burcea │
│ Constanta Tulcea 0240/534023 Nicolae │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC CONVENABIL SRL Str. Barajului, nr. 6, │
│ TULCEA Tulcea 0240/514608 0240/533552 Mauna Gigi │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP PETROM SA Vaslui str. Metalurgiei, nr. 5, │
│ Vaslui │
│VASLUI ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC RULMENŢI SA str. Republicii, nr. 320, │
│ Bârlad Bârlad │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│VÂLCEA SC Petrom Sucursala Str. Libertăţii nr. 25 0250/739330 0250733067 funaru. Insp. Danut │
│ Peco e@petrom. Vasile │
│ ro │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. C.U.P. RA Focşani, str. Horea, Gheorghe │
│ Focşani Cloşca şi Crişan nr. 1-3 0237/226400 0237/222402 Vasilescu-Dir│
│ General │
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│VRANCEA S.C. CISCOM S.R.L. Adjud, str. Vasile │
│ Adjud Stadionului 2 0722389608 Bogdan- │
│ Administrator│
│ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP PETROM S.A. Focşani, str. Barsei Crudu │
│ Vrancea nr. 10 0237/221000 0237/235070 Floricica - │
│ Resp. mediu │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    ANEXA 5
    ───────
la plan
───────


    Lista societăţilor care colectează, valorifica şi reciclează acumulatori cu plumb


┌─────────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────┬───────────────┐
│ │Persoana juridică care desfăşoară activităţi │ │ │ │ │
│ │ de colectare, valorificare si/sau eliminare │ │ │ │ │
│ Judeţ ├────────────────────┬────────────────────────┤ │ │ │Persoana de │
│ │Denumirea societăţii│ Adresa │Telefon │ Fax │E-mail│ contact │
├─────────┴────────────────────┴────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────┴───────────────┤
│ SC REMAT ALBA Fil. Str. Bucureşti, nr.88 0258/813292 0258/813292 Păcurar │
│ Alba-Iulia Adriana │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT ALBA Fil. Str. Tribun Tudoran, Păcurar │
│ Aiud nr.13 0258/813292 0258/813292 Adriana │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT ALBA Fil. Str. Ghe.Bariţiu, nr. 30 0258/813292 0258/813292 Păcurar │
│ Blaj Adriana │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT ALBA Fil. Str. Fabricii, nr.6A 0258/813292 0258/813292 Păcurar │
│ Ocna-Mureş Adriana │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT CÂMPENI - Str. Gării, nr. 2 0258/771314 0258/771314 Danciu Măria │
│ Câmpeni │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ALBA SC REMAT CÂMPENI Fil.Str. Depozitelor, FN 0258/731208 0258/731208 Salonti │
│ Sebeş Rodica │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC METEOR STAR SRL Str. George Coşbuc, │
│ Alba-Iulia nr. 28 0258/811564 0258/811564 Todor Aurel │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC VALEA SERMAGULUI Loc.Sebesel-Săsciori, │
│ SA nr. 284 0258/731109 0258/731109 Tirlea Vasile │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC CLAMISO SRL Str. Iaşilor, nr. 18 Canatuli │
│ Alba-Iulia 0258/814604 0258/814604 Sorin │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC DARCLEE SRL Blaj Str. Avram Iancu, nr.4 0258/710811 0258/710811 Moldovan │
│ Florin │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ARAD REMAT SA Arad Str. Bodrogului Nr. 18 0257/281760 0257/281761 Rafila Ioan │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT Argeş SA Piteşti, Str.Depozitelor │
│ -55 0248/282033 Matei Florea │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ARGEŞ SC PROREMAT SA Piteşti, Str. Negru Florea │
│ Vodă - 2 0248/270523 Marilena │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP Petrom SA - Suc. Piteşti, Str. I.C. Vasilescu │
│ PECO Argeş Brătianu - 54 0248/223116 Angela │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SA Bacău Bacău, str. Izvoare │
│ nr. 107 0234/184718 0234/184698 Ion Mocanu │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC SOMA SRL Bacău Bacău, str. Tolstoi nr.6 0234/517231 0234/514800 Emilia Bulai │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BACĂU SC REMAT SA Iaşi Bacău, str. Nordului │
│ punct lucru. Bacău nr. 20 0234/174047 0234/186789 Maria Busuioc │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC IRICAD SRL Galaţi Galaţi,str. Drumul de 0234/451039 0234/319380 Irimia Mihai │
│ - puncte Bacău Centura nr.16 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC FADO TRADE SRL str.ŞTEFAN ZWEIGnr. fado@ dir.dl.Begher │
│ ORADEA Oradea 0259/133030 0259/133030 rdsor.ro │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT BIHOR SA Str.Gutemberg nr. Oradea 0259/413031 0259415730 dir.dl.Costin │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT ALEŞD SA Str.Bobalna nr.77 Aleşd 0259/342067 dir. │
│ Gheorghias │
│ Ghe. │
│BIHOR ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SĂLAJ SA strada Republicii │
│ f.n.Marghita │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. AMUR SYSTEM Str. Rectorului nr. 4, │
│ COM S.R.L. Oradea 0259/417130 0259/478867 dir.Zanc │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. PRODLADOR SRL. Str. Gării nr.2 Marghita │
│ Marghita │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC ROMBAT SA Bistriţa, str. Drumul │
│ Cetăţii, nr. 6 │
│BISTRIŢA ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│NĂSĂUD SC REDIVIVUS PRODCOM Bistriţa, str. Ion │
│ SRL Căianu, nr. 4 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SA Bistriţa, str. Drumul │
│ Cetăţii, nr. 1/A │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SA-Botoşani str. Manolesti Deal Aparaschivei │
│ nr. 3A 0231/514846 0231/514846 Stelian │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SA-Iaşi- str.Manolesti Deal nr. 1 0231/536878 Alexandru │
│ Dep.Botoşani Constantin │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BOTOŞANI SC GOLDANA str.Petru Rareş nr.45 0231/537794 Apetroaie │
│ SRL-Botoşani Constantin │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC BELCARO str.Alexandru cel Bun Belcescu │
│ SRL-Botoşani nr.6 0231/514432 Mircea │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC LETONA str. Uzinei nr. 5 0231/511739 Vasilian │
│ SRL-Botoşani Gheorghe │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC.REMAT SA Braşov Str.Timisul Sec 0268/331455 0268/331455 Papacica │
│ Marcel │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC RUSU RMV SRL Str.Jupiter 3 0268/122612 0268/122612 Rusu │
│ Braşov Valentin │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BRAŞOV SC.SILNEF SRL Braşov Str.C.Porumbescu 2 0268/426138 NU Strejut │
│ Silviu │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC.APE LIMPEZI Str.DACIA 25 0268/130478 NU Andriuc │
│ SRL Braşov Valentin │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC.STE SO SAMAC SRL Str.Macului 41 0268/336474 NU Stoleru │
│ Ştefan │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC EAS Str. Griviţa nr. 201 0239/612642 Andrei Adrian │
│BRĂILA ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT Bd. Independentei nr.74 0239/619516 0239/618893 Stroe Viorel │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SUD SA Sos.Berceni-Fort 5, │
│ sect.4 021/334.53.89 021/334.52.94 D-na Draghici │
│BUCUREŞTI───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC DOVA COM SRL Bd Chisinau nr. 77 021/256.18.28 Avramoiu │
│ sect 2, bl a 13 Virgil, │
│ Director │
│ Exec. │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC STAB BATERII SRL Bd. Basarabiei nr. 250, Stancu │
│ sect 3 021/255.32.61 Niculae, │
│ Director │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SA BUZĂU Str. Transilvaniei, │
│ nr. 429 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BUZĂU SC SCORPION EXIM Buzău, str. Traian Vuia, │
│ SRL BUZĂU nr. 39 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC MSP COM SRL Buzău, str.Transilvaniei, │
│ BUZĂU nr. 425 bis │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC TEHNODINAMIC SRL Caransebeş St Şesul │
│ Roşu 17 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CARAS SC REMAT SA Resiţa Str Timisorii 16 │
│SEVERIN ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC DOLY COM SRL Bocşa Str Republii 183 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SA Varianta Nord nr. 1 0242/331821 0242/331861 Sing.Ion │
│ Gabreanu │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC OMAR LOD SRL Prel.Bucureşti Bloc C3 Sing. Ion │
│ Sc 5 Ap. 11 0242/314125 Olarasu │
│CĂLĂRAŞI ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC ECOM IMPEXSRL Varianta Nord nr. 3 0242/314800 0242/314800 Emilia │
│ Chetrone │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC TONEANU LUMY Călăraşilor Bl. A7, Ap.5 0242/337702 Ion Toneanu │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CE CETINA SRL Belşugului nr. 12 0242/316850 Vasile │
│ Dumitru │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC ŞOIMII IMPEX SRL Str.Năvodari Bloc 19, │
│ Sc. C, Ap. 3 0242/314624 Ion Soimaru │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REFORMATEX SRL Cluj-Napoca, str.Nădăşel Toderas │
│ nr. 4-A 0264/433323 0264/433315 Rodica │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC CHIMSZED SRL Cluj-Napoca, str.Donath │
│ nr. 186/12 0264/420172 0264/420172 Szekely Jozsef │
│CLUJ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC DURACOM SRL Cluj-Napoca, str. Calea Mărginean │
│ Floreşti nr. 117 0264/162038 0264/162038 Dorel │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SA CLUJ Cluj-Napoca, str. │
│ Burebista nr. 8 0264/134087 0264/432916 Anca Monica │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. REMAT S.A. Str. Interioară nr.2 │
│ Halta Traian, Constanta 0241/622410 0241/623220 - Manea Daniela │
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. TOBIAS S.R.L. Str. Gării, Com. Nicolae │
│ Bălcescu, Constanta 0241/257009 0241/546654 - Zamfir Ion │
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CONSTANŢA S.C. VMB LUX SONOR Str. Unirii nr. 63, vmblux- Malciu │
│ S.R.L. BI.G7.Sc A, Ap.3, 0241/546949 0241/542962 sonor@ Constantin │
│ Constanta hot- │
│ mail. │
│ com. │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. COMAT S.A. Str. Interioară nr. 3, 0241/621033 0241/639579 marke- Culcearu │
│ Constanta 0241/622148 ting @ Larisa │
│ comat. │
│ cta.ro │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. MARCO CHIM SRL Str. Panselei nr. 1O, Stamate │
│ BI. C1, Constanta 0241/519036 0241/519036 - Marius │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC ARIADNE SRL- str.Lt.Paius David, ariadne ing. │
│ Sf.Gheorghe nr. 12/A 0267/314986 0267/314986 impex@S Pozna David │
│ hot- │
│ mail. │
│ com │
│COVASNA ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT COVASNA str.Constructorilor, rematcv@ ing. │
│ SA-Sf.Ghe. nr. 13 0267/317156 0267/317156 vahoo. Trif Ioan │
│ com │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC IAN COMSERV str.Câmpului, nr.1 0267/352771 Madar Emeric │
│ SRL-Sf.Gheorghe │
│ S.C.Remat S.A.D-ta Laminorului-10 │
│ Târgovişte 0245/632967 0245/632967 Spanu Pojor │
│DÂMBOVIŢA───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C.Nelson S.R.L. str. Magrini-1 A │
│ Târgovişte Târgovişte 0245/213786 0245/213786 Ghita Ion │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC.REMAT SA.CRAIOVA Strada Industriei, DI.Mitroi │
│ nr.7, Cva 0251/185336 0251/185336 Ctin │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC.3R SA.CRAIOVA Strada Rozelor, Dl.Cazacu │
│ nr. 68, Cva 0251/152747 251152747 Dtru │
│D0LJ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC.OLTMETAL SA. Strada Calea Bucureşti, │
│ CRAIOVA nr. 191 0251/436101 0251/436101 Dl.Petrut Ion │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC.ADIDRAD COM SRL Str. Prelungirea Dl.Dragomir │
│ CRAIOVA Severinului, 176 0251/186413 0251/186413 Ctin │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SA Galaţi. str. Calea Ouatu │
│ Prutului 53 0236/460750 0236/460504 nu are Constanta │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC IRICAD SRL Galaţi, str. Drumul de irimia@ │
│ Centura nr. 16 0236/319380 0236/415039 vahoo. Irimia Mihai │
│ com │
│GALAŢI ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC TASTROM 2 SRL Galaţi. str. Regiment tastrom@ │
│ 11 Siret 0236/319405 0236/411362 xnet.ro Lefter Sorin │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC TANGO-SCRAPS Galaţi. str. Stelei 44 0236/312061 0236/312061 nu are Pruteanu │
│ RECYLING SRL Sorin │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SA Giurgiu, sos. Bucureşti, Nitu │
│ km. 5 0246/210010 0246/210010 - Laurentiu │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│GIURGIU SC CRETULESCU SRL Giurgiu, str. Puişor, │
│ bl. 511. ap. 16 0246/210123 0246/210123 Cretulescu │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│GORJ SC REMAT SA TG-JIU Str 23 August nr.113 0253/246386 0253/210679 ing Corobea │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Victor │
│ SC UVA ROVINARI Rovinari str Principala Ing Cucu │
│ nr. 97 0253/372396 0253/372396 Maria │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC OLIZIN srl TG-JIU Str Calea Bucureşti Staneseu │
│ nr. 168 0744/302167 Maria │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SUC PECO GORJ TG-JIU str VICTORIEI ing Petrache │
│ 5-7 Mezanin 0253/219430 0253/215909 Irina │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC METALCOLECT srl B-dul Republicii bl. 20 Ing Puiu │
│ TG-JIU ap. 1 0253/206025 0253/206025 Mihai │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│HARGHITA SC REMAT HARGHITA SA M-Ciuc, Băilor 77 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REC PROD IMPEX Deva, str. Zarandului, │
│ SRL DEVA nr. 2 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC DRECHER CICU SNC Santamaria Orlea, nr. 50 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC ARDIS METAL SRL Deva, str. Aurel Vlaicu, │
│ DEVA nr. 44 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SA DEVA Deva, str. Griviţei, │
│ nr. 37 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Emgi com SRL Alexeni │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Bibicu prod SRL Feteşti, Romilor 6 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Alex Iido SRL Ţăndarei, lunca 31 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ AF Mihai Brătianu Feteşti, Teilor 10 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Natalia SRL Gh.Lazăr │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Fluturas SRL Feteşti, Şcolii 31 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Zmeurar SRL Feteşti, Eternităţii 9 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Grinter SRL Feteşti, Teilor 10 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Remat SA Ialomiţa Slobozia, Amara 1 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Agricoserv SRL Ţăndarei, Bucureşti, │
│ bl. 182 A │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│IALOMIŢA SC Com auto sport Ţăndarei, Bucureşti, │
│ SRL bl 160 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Mecantu impex SRL Slobozia, M.Basarab MB20 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Convexim SRL Slobozia, M.Basarab MB20 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Miva SRL Slobozia, M.Basarab MB20 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Mixaj com SRL Slobozia, M.Basarab MB17 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Selena impex SRL Griviţa │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Luminiţa SRL Feteşti, Dropiilor 27 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Baxim SRL Coşereni │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Internaţional Slobozia, DN2A KM110 │
│ Service SRL │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Misu serv SRL Slobozia, Cloşca nr 3 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Rom mobil SRL Urziceni, cal. Bucureşti │
│ 11 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│IAŞI REMAT SA Iaşi-SEDIU Iaşi, Str. Aurel Vlaicu director: │
│ nr. 88 0232/236278 0232/236061 Victor │
│ Mihăilescu │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ RECUPERARE SRL Paşcani, str.Gării nr.1, 0232/764598 adm. Neculai │
│ Paşcani Ionel │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IPANEURO TRADING SRL Iaşi, şos. Păcurari 0232/259359 0232/257997 adm. Mihai │
│ Bucureşti - Filiala nr. 85, Irimia │
│ Iaşi *) │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP Petrom SA - Iaşi, str. Bucium nr. 17 0232/272165 │
│ SUCURSALA PECO Iaşi, │
│ Staţia 13 Bucium*) │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ MOLDOTRANS AUTO SA Iaşi, str. Primăverii Petronela │
│ Iaşi *) nr. 62 0232/221565 Păun │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ COMAT SA Iaşi*) Iaşi, str. Serg. Ioan 0232/241000 0232/240699 comat- resp. p.m. │
│ Grigore nr. 7 is@ Ovidiu Iorga │
│ mail. │
│ dnt │
│ is.ro │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ C.M.M. CYCLON Iaşi*) │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP Petrom SA - Iaşi, str. Bucium nr. 17 0232/272165 │
│ SUCURSALA PECO │
│ Iaşi, Staţia 13 │
│ Bucium *) │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ MOLDOTRANS AUTO SA Iaşi, str. Primăverii 0232/221565 │
│ Iaşi*) nr. 62 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC ROMRECYCLING SRL pct.de lucruJilava,str. │
│ Sabarului 1 021/4570263 021/4570269 - Dana Popoiu │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ILFOV SC NEFERAL SA Bd. Biruinţei 100, com. │
│ Pantelimon 021/2552041 021/2552086 - Dan Brânzei │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC LEMATEC TRADE sos. Alexandriei 77, Doina │
│ IMPEX com.Bragadiru 021/4932389 021/4932389 - Dumitrache │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MARAMUREŞ SC CORESERV SRL BAIA MARE,str. 8 Martie │
│ nr. 38 0262/211750 0262/211750 Osan Victoria │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC CORESERV SRL SIGHETU MARMAŢIEI, │
│ Staţia CFR, Camara 5 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC RE-CONF-MET SRL BAIA MARE, str.Arieşului │
│ nr. 19 0262/211844 Ianki Gheorghe │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC RE-CONF-MET SRL BAIA MARE, str. 8 Martie │
│ nr. 4 A │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC RE-CONF-MET SRL BAIA MARE, str.Gutinului │
│ nr. 14 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC RE-CONF-MET SRL BAIA MARE, str. │
│ Electrolizei nr. 3 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC RE-CONF-MET SRL SĂSAR, incinta rampa │
│ deşeuri industriale │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC RECOMAT SRL BAIA MARE. str. Coza │
│ Postfundus nr.7 0722321243 Alexandru │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC METRAN SRL BAIA MARE, str. V. │
│ Lucaciu nr. 162 0262/211356 0262/211356 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SRL BAIA MARE, bd. Bucureşti Nechita │
│ MARAMUREŞ nr. 51 02627222661 0262/225960 Florin │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SRL VIŞEU DE SUS, str. │
│ MARAMUREŞ Gării nr. 10 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SRL SIGHETU MARMAŢIEI, str. │
│ MARAMUREŞ N.Titulescu nr. 66 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SRL BAIA MARE, str. Oborului │
│ MARAMUREŞ nr. 1 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REVALCOM SRL BAIA MARE, str.Arieşului │
│ nr. 19 0262/277692 0262/277692 Barcs Vasile │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC TENET SRL BAIA MARE, bd. Traian 0262/223070 Szekely │
│ distribuitor nr. 17 Adrian │
│ en-gross 2610 buc. │
│ baterii recuperate │
│ şi trimise la Rombat │
│ Bistriţa │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC SERAD SRL BAIA MARE, bd. 0262/221063 0262/224618 Sasarman M. │
│ distribuitor Bucureşti nr. 55 │
│ en-gross, 1900 buc │
│ baterii recuperate │
│ şi expediate la │
│ Rombat Bistriţa │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MEHEDINŢI S.C. REMAT S.A. Str. Cernetiului nr. 14 0252/312.704 0252/327376 - Motantau │
│ Elvira │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SA Tg. Mureş str. remat@ ing. │
│ Depozitelor 19 0265/165506 0265/166761 ori- Constantin │
│ zont. Beluta │
│ ne │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC POLIGLOT COMIMPEX Dîmbău str. Principală Miklos │
│ SRL 107 0265/446473 0265/446473 Levente │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│MUREŞ SC RETA COM SRL Tg. Mureş str. Ghe. │
│ Doja 181/B 0265/253739 0265/253739 Szasz Mihai │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC MBO SRL Tg. Mureş E60 km 1 0265/252526 0265/252526 mbo@ │
│ mbo.ro Muresan Lucia │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC SIREFSRL Sighişoara str. Tirnavei Gherka │
│ 12/A 0265/772421 0265/772421 Vicentiu │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC ORMATIN MAT SRL Cristeşti str.Principală │
│ nr. 32 0265/435154 0265/435154 Orban Ştefan │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│NEAMŢ SC REMAT S.A. NEAMŢ P. Neamţ, str.Dăscălescu, ec. Panduru │
│ nr. 287 0233/212990 0233/216750 Tudor │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│OLT SC REMAT SA OLT Slatina, str.Depozitelor │
│ nr. 13 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC BLUE BIRD S.R.L. Ploieşti, str. M. Bravu │
│ Ploieşti nr. 29 0244/512035 Oprea Daniel │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. REMAT S.A. Ploieşti, str. Muzelor │
│ Ploieşti nr. 38 0244/523182 0244/512659 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. DASIROMI COM Ploieşti, str. Ionescu │
│ S.R.L. Ploieşti Trandafirilor nr. 36 0244/596434 Victoria │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. EFMETAL SERV Ploieşti, str. M Bravu │
│ S.R.L. Ploieşti nr. 169 Neata Aurelia │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│PRAHOVA S.C. NIAGARA COM Ploieşti str. Ştrandului niagarap │
│ S.R.L Ploieşti nr. 20 0244-122405 0244/522405 0244/522405 12002@ Iacob Lucian │
│ mmc.ro │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. CESA IMPEX SRL. Ploieşti str Poştei 0244/596136 0244/510308 cesa@ Voinescu │
│ Ploieşti nr. 63 ploieşti Lucian │
│ astral. │
│ ro │
│ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. ELECTROAUTO- Ploieşti str. │
│ SERVICE S.R.L. Transilvaniei nr. 28 0244/524507 0244/524507 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Rom-lus SRL str. Magnoliei, nr. 39/A, dl.Roman │
│ Satu Mare Satu Mare 0744939221 Gheorghe │
│SATU MARE───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Remat Sa str. Depozitelor, nr. 35, │
│ Satu Mare Satu Mare 0261/741400 0261/769465 dl.Pop Remus │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Ferometal SRL str. Magnoliei, nr. 46, dl.Gava │
│ Satu Mare Satu Mare 0261/769080 Vasile │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC PERFECTA PROD SRL Crişeni Nr. 11 0260/619402 0260/619402 - Gavriş │
│ Daniela │
│SĂLAJ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SĂLAJ SA Zalău Str. Maciesilor 0260/662025 0260/662027 remat Ozsvath │
│ Nr. 3 @net- Kalman │
│ comps │
│ j.ro │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SIBIU SC REMAT SA SIBIU Sibiu, Otelari 71 0269/238118 0269/239711 Mihai Roman │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SA MEDIAŞ Mediaş, Gării 1 0269/845410 Laurentiu │
│ Vasile │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC GELUK COM SRL Şlimnic, Cetăţii 27 0269/230208 0269/230208 Tocaciu │
│ Ovidiu │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC ROMPLASTICA Sibiu, Praga 31 0269/223707 0269/235747 Iliescu │
│ ILIESCU SRL Vasile │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REANA IMPEX SRL Avrig, Gării 12 0269/525200 0269/525200 Chioaru Maria │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC TUDOR AUTO SRL Sibiu, 9 Mai 46 0269/216258 Calcioiu Ana │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC DENY SRL Sibiu, Macaralei 19 0269/213902 0269/213902 Curechean │
│ Cornel │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SE NINA SRL Sibiu, Balea 1 a 0269/212218 0269/218454 Dubeu │
│ Marioara │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC ROGVAIV SRL Sibiu, Kiev 15 0269/218461 0269/218461 Orasteanu │
│ Dumitru │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC EMA SRL Sibiu, Carlova 26 0269/226618 0269/220995 Lomota Mircea │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC PROMBAT SA Copsa Mica, Os. │
│ Sibiului 25 0269/847444 Rosca Ion │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC OMT METAL SRL str Gara Păltinoasa f.n 0230/230587 0230/234155 Onu Vasile, │
│ GURA HUMOR Macovei R │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC ACUROM SRL Aleea Jupiter nr.2B 0722/345219 Budeanu Romeo │
│ SUCEAVA │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SUCEAVA SC MARICOL SRL Calea Unirii nr. 35 0722/627788 0230/514871 Babalean │
│ SUCEAVA Ghreorghe │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REBONA SRL str. Gr. Al. Ghica nr.12 0230/525235 0230/525235 Dăscălescu │
│ SUCEAVA Petru │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC COREMAT IS str. Topitoriei f.n. 0230/541020 0230/541020 Sandu │
│ FĂLTICENI Robertino │
│ Ioan │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC COMREMAT SRL str. Luceafărului nr. 2 0230/371520 Todaşcă │
│ VATRA DORNEI Porfirie │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC IDEAL COM SRL Turnu Măgurele, str. │
│ Călăraşi │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC DAN CONSTRUCT SRL Alexandria, str. C. │
│ Brancoveanu │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TELEORMAN SC CRETULESCU SRL Zimnicea, str. M. cel │
│ Giurgiu Bătrîn, nr. 3 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC CRETULESCU SRL Videle │
│ Giurgiu │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP PETROM Buc. Poroschia │
│ sucursala PECO Tr │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Moticica Grup SRL Timişoara, cl Buziasului │
│ nr. 6 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Tudorache SRL Timişoara, str Sulina │
│ Caransebeş nr. 6 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Erina Prest SRL Lugoj, str Bobalna nr.11 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TIMIŞ SC Steel Petrol SRL Tm. str Constructorilor │
│ Oradea nr. 2 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Guttenbrunn Timişoara, cl Şagului │
│ Recycling SRL km 7 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Comat-Timiş SA Tm. str I.I. de la Brad │
│ nr. 15 │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC Octali Chimprod Timişoara, cl Buziasului │
│ SRL nr. 19 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TULCEA SC REMAT SA TULCEA Str. Mahmudiei, nr. 12, ing. Micu │
│ Tulcea 0240/517888 0240/517888 Chivuta │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC REMAT SA Vaslui str.Podul Înalt. nr. 9, │
│ Vaslui 0235/360309 0235/360309 - Radu Iorgu │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SNP PETROM SA Vaslui str.Metalurgiei, nr.5, gabi. ing.Codreanu │
│ Vaslui 0235/315290 0235/340273 p@pe- Elena │
│ trom. │
│ ro │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ SC RULMENŢI SA str. Republicii, nr. 320, dpduirb@ │
│ Bârlad Bârlad 0235/411120 0235/413838 tag. ing.Ibanescu │
│ star Marius │
│ nets.ro │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│VÂLCEA SC Remat Vâlcea SA str. Bujoreni nr. 52 0250/741442 0250/741290 remat@ Ing. Cazacu │
│ onix.ro Elena │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. REMAT VRANCEA Focşani, str. Milcov 38 0237/227126 0237/227126 Eufrosie │
│ SA- pct. Focşani, Camelia - Dir. │
│ Mărăşeşti, Adjud Economic │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. REMAT IAŞI Focşani, str.Antrepozite 0237/238736 Racoviteanu │
│ SA- pct. Focşani 1 Nicolae- şef │
│VRANCEA depozit │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ REMAT IAŞI SA- pct. Mărăşeşti, str. Doinei 2 0237/261796 0237/261796 Iftenie │
│ Mărăşeşti Romelia - │
│ şef depozit │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. MULTIM S.R.L. Focşani, str. Anghel Capraru │
│ BÂRLAD- pct.Focşani Saligny 5 bis 0744615007 Constantin - │
│ Şef depozit │
│ ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ S.C. ATLAS S.R.L. Focşani, str. Leon │
│ FOCŞANI Kalustian 2 0744275082 Hangan Maria - │
│ Administrator │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Pentru acumulatori portabili tip NiCd


┌────────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────┬────────────┐
│ │Persoana juridică care desfăşoară activităţi │ │ │ │ │
│ │ de colectare, valorificare si/sau eliminare │ │ │ │ │
│Judeţ ├────────────────────┬────────────────────────┤ │ │ │Persoana de │
│ │Denumirea societăţii│ Adresa │Telefon │ Fax │E-mail│ contact │
├────────┴────────────────────┴────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────┴────────────┤
│ Serv.-Motors SRL Sector 5, str. 13 Gheorghe │
│ Bucureşti Septembrie, nr. 75-79, 021/411 41 76 021/411 41 76 Ardelean │
│ Sc.C, Et.4, Ap 60 │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    ANEXA 6
   ────────
la plan
───────


    Lista instalaţiilor de incinerare a deşeurilor periculoase aparţinând agenţilor economici ce incinerează numai deşeurile proprii


┌────────┬─────────────┬───────┬───────┬─────┬──────┬────────┬──────┬────────┬──────────────────────────┐
│Judeţ/ │Proprietar │Tip in-│Tipuri │Tip │Cu/ │Capac. │Dis- │Tipul │Monitorizarea │
│Locali- │ │cinera-│de de- │de │fără │(tone/ │tanta │insta- │activităţii**) │
│tate │ │tor │seuri │inci-│recu- │ora- │fata │latiilor│ │
│ │ │ │incine-│nera-│perare│tone/zi)│de │de re- │ │
│ │ │ │rate │re │caldu-│ │zone │ţinere │ │
│ │ │ │ │(°C) │ra │ │ (m) │a polu- │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │antilor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │*) │ │
├────────┼─────────────┼───────┼───────┼─────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────────────────────────┤
│ARGEŞ │SNP PETROM │Ardere │ape cu │850 │fără │20 t/h │1500 │nu │periodic (o data pe luna) │
│Piteşti │RAFINĂRIA │cu gaz │compuşi│ │recu- │ │ │deţine │cu analizor portabil de │
│ │ARPECHIM │metan │orga- │ │perare│ │ │insta- │gaze arse tip TESTO │
│ │Instalaţie │în │nici si│ │de │ │ │laţii │350,MD-Nox, MD-SO2, MD-CO,│
│ │acrilonitril │vatra │ioni │ │căldu-│ │ │de │MC-T, MD-02 │
│ │ │ │cian │ │ra │ │ │reţinere│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │poluanţi│ │
├────────┼─────────────┼───────┼───────┼─────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────────────────────────┤
│ARGEŞ │SNP PETROM │Ardere │ape cu │850 │fără │30 t/h │1500 │nu │periodic (o data pe luna) │
│Piteşti │RAFINĂRIA │cu gaz │compuşi│ │recu- │ │ │deţine │cu analizor portabil de │
│ │ARPECHIM │metan │orga- │ │perare│ │ │insta- │gaze arse tip TESTO │
│ │Instalaţie │în │nici si│ │de │ │ │laţii │350,MD-Nox, MD-SO2, MD-CO,│
│ │acrilonitril │vatra │ioni │ │căldu-│ │ │de │MC-T, MD-02 │
│ │ │ │cian │ │ra │ │ │reţinere│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │poluanţi│ │
├────────┼─────────────┼───────┼───────┼─────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────────────────────────┤
│VÂLCEA │SC OLTCHIM │ATOCHEM│deşeuri│1300 │cu re-│2.3 t/h │1500 │A-N; │MC-T, MC-P, MC-O, │
│Râmnicu │SA │TECHNO-│organo-│ │cupe- │55 t/h │ │E-AD │MD-NOX ,MD-HCI, MD-PT │
│Vâlcea │ │LOGY - │cloru- │ │rare │ │ │ │ │
│ │ │Franţa │rate │ │de │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │căldu-│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ra │ │ │ │ │
├────────┼─────────────┼───────┼───────┼─────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────────────────────────┤
│PRAHOVA │SNP PETROM │H1A │namol │850- │cu re-│ 1 t/h │1000 │E-SG │ MD (SO2, NOX, O,CO2,O2), │
│Brazi │- RAFINĂRIA │ │ │1000 │cupe- │ │ │ │ HCI - analize 2/an, MC-T,│
│ │PETROBRAZI │ │ │ │rare │ │ │ │ MC- P, MC-TGA │
│ │ │ │ │ │de │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │căldu-│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ra │ │ │ │ │
├────────┼─────────────┼───────┼───────┼─────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────────────────────────┤
│PRAHOVA │SNP PETROM │H1,H2 │namol │850- │cu re-│0,75 t/h│1000 │E-SG │ MD (SO2, NOX, O,CO2,O2), │
│Brazi │- RAFINĂRIA │ │ │1000 │cupe- │ │ │ │ HCI - analize 2/an, MC-T,│
│ │PETROBRAZI │ │ │ │rare │ │ │ │ MC- P, MC-TGA │
│ │ │ │ │ │de │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │căldu-│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ra │ │ │ │ │
├────────┼─────────────┼───────┼───────┼─────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────────────────────────┤
│NEAMŢ │SC KOBER │ID- │ape │850 │fără │0.2 t/h │100 │Aer │MD (SO2, NOX, CO, O2 , │
│Turtu- │SRL │IPROMED│chimice│ │re- │lichide │ │spălarea│Pulberi HCI,Pb,Cu,Cd, │
│resti │ │Bucu- │impure,│ │cupe- │ape │ │gazelor │Co,Cr,Ni) │
│ │ │reşti │coji, │ │rare │chimice │ │de arder│ │
│ │ │ │vopsele│ │de │0.03 t/h│ │în contr│ │
│ │ │ │rasini,│ │căldu-│deşeuri │ │curent c│ │
│ │ │ │lacuri,│ │ra │solide │ │soluţii │ │
│ │ │ │materi-│ │ │ │ │alcaline│ │
│ │ │ │ale │ │ │ │ │de cea. │ │
│ │ │ │plasti-│ │ │ │ │10% E-SG│ │
│ │ │ │ce cu │ │ │ │ │E-AB │ │
│ │ │ │urme de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │materii│ │ │ │ │Apa │ │
│ │ │ │prime │ │ │ │ │după │ │
│ │ │ │pericu-│ │ │ │ │epuizare│ │
│ │ │ │loase, │ │ │ │ │este │ │
│ │ │ │deşeuri│ │ │ │ │incine- │ │
│ │ │ │de │ │ │ │ │rate │ │
│ │ │ │nartie │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │si car-│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ton, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │slamuri│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │chimice│ │ │ │ │ │ │
└────────┴─────────────┴───────┴───────┴─────┴──────┴────────┴──────┴────────┴──────────────────────────┘


____________
    *) Tabelele au fost completate, funcţie de situaţia existenta, astfel:

    LEGENDA

    APA:

    A-N- neutralizare
    A-P- precipitare
    A-F- filtrare AER
    E-SG- separare gravimetrica
    E-F- filtrare
    E-PE- precipitare electrostatica

    A-S- separator
    A-D- decantor
    E- PU- scrubere - precipitare umeda
    E-AD- separare prin absorbţie
    E-PC- separare prin procese catalitice


    **Tabelele au fost completate, funcţie de situaţia existenta, astfel:

    MC- măsurători continue/ MD măsurători discontinue
    MC-NOx- măsurători continue de oxizi de azot
    MC-CO - măsurători continue de oxid de carbon
    MC-PT - măsurători continue de pulberi totale
    MC-COT- măsurători continue de Carbon organic total
    MC-HC1- măsurători continue de acid clorhidric
    MC-HF - măsurători continue de acid florhidric
    MC-S02- măsurători continue de bioxid de sulf
    MC-T- măsurători continue de temperatura lângă peretele interior al camerei de ardere
    MC-02- măsurători continue a concentraţiei de oxigen
    MC-P- măsurători continue de presiune
    MC-TGA- măsurători continue a temperaturii gazelor de ardere AER:
    MC-CVA- măsurători continue a conţinutului în vapori
    MC-NOx- măsurători continue de presiune
    M-MG - măsurători a conţinutului în metale grele de 2 ori pe an
    M-MG - măsurători a conţinutului în dioxine şi furani de 2 ori pe an


    ANEXA 7
    ────────
la plan
────────

    Lista instalaţiilor private existente pentru incinerare (prestează servicii de incinerare pentru terţi)


┌────────┬─────────────┬───────┬───────┬─────┬──────┬────────┬──────┬────────┬──────────────────────────┐
│Judeţ/ │Proprietar │Tip in-│Tipuri │Tip │Cu/ │Capac. │Dis- │Tipul │Monitorizarea │
│Locali- │ │cinera-│de de- │de │fără │(tone/ │tanta │insta- │activităţii**) │
│tate │ │tor │seuri │inci-│recu- │ora- │fata │latiilor│ │
│ │ │ │incine-│nera-│perare│tone/zi)│de │de re- │ │
│ │ │ │rate │re │caldu-│ │zone │ţinere │ │
│ │ │ │ │(°C) │ra │ │ (m) │a polu- │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │antilor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │*) │ │
├────────┼─────────────┼───────┼───────┼─────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────────────────────────┤
│TIMIŞ │SC PRO AIR │ENERGO-│toată │280- │fără │0,075t/h│500 │Apa; │MD-Nox,CO, │
│Timisoa-│CLEAN SA │SPAR │gama │600 │ │1,8t/zi │ │A-S, │PT,COT,HCI, │
│ra │ │3/2 │din ca-│grade│ │ │ │A-D, │HF,SO2, │
│ │ │ │talog │Cel- │ │ │ │Aer; │MC-T, P, │
│ │ │ │euro- │sius │ │ │ │E-AD, │M-MG │
│ │ │ │pean │ │ │ │ │E-SG, │ │
│ │ │ │pana la│ │ │ │ │E-F │ │
│ │ │ │cod │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2.01.19│ │ │ │ │ │ │
├────────┼─────────────┼───────┼───────┼─────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────────────────────────┤
│SUCEAVA │MONDECO │MERI-FM│speci- │min. │fără │0,04t/h │500 │nu are │ │
│Suceava │ │ │ale │850 │ │0,96t/zi│ │ │ │
├────────┼─────────────┼───────┼───────┼─────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────────────────────────┤
│CONSTAN-│FULL │CALORIS│deşeuri│280- │fără │0,2 t/h │50 │ │ │
│TA │MANAGEMENT │SA │medica-│600 │ │ │ │ │ │
│Constan-│ │ │le │grade│ │ │ │ │ │
│ta │ │ │farma- │Cel- │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ceutice│sius │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │auto-│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │piro-│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │liza │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │850- │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │1100 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │grade│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │Cel- │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │sius │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴─────────────┴───────┴───────┴─────┴──────┴────────┴──────┴────────┴──────────────────────────┘


    LEGENDA

    APA :

    A-N - neutralizare
    A-P - precipitare
    A-F - filtrare
    A-S - separator
    A-D - decantor

    MC- măsurători continue/ MD măsurători discontinue
    MC-NOX- măsurători continue de oxizi de azot
    MC-CO - măsurători continue de oxid de carbon
    MC-PT- măsurători continue de pulberi totale
    MC-COT- măsurători continue de Carbon organic total
    MC-HC1- măsurători continue de acid clorhidric
    MC-HF- măsurători continue de acid florhidric
    MC-SO2- măsurători continue de bioxid de sulf

    AER:

    MC- T- măsurători continue de temperatura lângă peretele interior al camerei de ardere

    E-SG- separare gravimetrica
    E-F - filtrare
    E-PE- precipitare electrostatica
    E-PU- scrubere - precipitare umeda
    E-AD- separare prin absorbţie
    E-PC- separare prin procese catalitice

    MC-O2- măsurători continue a concentraţiei de oxigen
    MC-P- măsurători continue de presiune
    MC-TGA- măsurători continue a temperaturii gazelor de ardere
    MC-CVA- măsurători continue a conţinutului în vapori
    MC-NOX- măsurători continue de presiune
    M-MG- măsurători a conţinutului în metale grele de 2 ori pe an
    M-MG - măsurători a conţinutului în dioxine şi furani de 2 ori pe an


    ANEXA 8
    ────────
la plan
──────────

    Lista instalaţiilor de co-incinerare existente


┌────────┬─────────────┬───────┬───────┬─────┬──────┬────────┬──────┬────────┬───────────────────────────┐
│Judeţ/ │Proprietar │Tip in-│Tipuri │Tip │Cu/ │Capac. │Dis- │Tipul │Monitorizarea │
│Locali- │ │cinera-│de de- │de │fără │(tone/ │tanta │insta- │activităţii**) │
│tate │ │tor │seuri │inci-│recu- │ora- │fata │latiilor│ │
│ │ │ │incine-│nera-│perare│tone/zi)│de │de re- │ │
│ │ │ │rate │re │caldu-│ │zone │ţinere │ │
│ │ │ │ │(°C) │ra │ │ (m) │a polu- │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │antilor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │*) │ │
├────────┼─────────────┼───────┼───────┼─────┼──────┼────────┼──────┼────────┼───────────────────────────┤
│ARGEŞ │HOLCIM │Cuptoa-│Combus-│1.450│Cu │100/zi │Zona │Electro-│La data completării │
│Campu- │(ROMÂNIA) SA │re rota│tibil │ │recupe│ │indus-│filtre │prezentei, HOLCIM │
│lung │CIMENT │tive │petro- │ │rare │ │triala│E-F │este în curs de probe │
│ │Câmpulung │pentru │lier │ │de cal│ │ │E-PE │tehnologice privind │
│ │ │ardere │derivat│ │dura │ │ │ │instalatia de monitorizare │
│ │ │clin- │(ames- │ │(gaze-│ │ │ │continua pentru următorii │
│ │ │cher de│tec de │ │le │ │ │ │poluanti: NOx, SO2, HCI, │
│ │ │ciment │pacura │ │calde │ │ │ │CO, CO2, O2, HF, Hg, COV, │
│ │ │(3 cup-│cu dese│ │care │ │ │ │H2O, pulberi debit, │
│ │ │toare) │uri din│ │rezul-│ │ │ │temperatura │
│ │ │-coinci│indus- │ │ta din│ │ │ │ │
│ │ │nerare │tria │ │proce-│ │ │ │ │
│ │ │ │petro- │ │sul de│ │ │ │ │
│ │ │ │liere │ │ardere│ │ │ │ │
│ │ │ │acide/ │ │a clin│ │ │ │ │
│ │ │ │neutre,│ │cheru-│ │ │ │ │
│ │ │ │namo- │ │lui │ │ │ │ │
│ │ │ │luri de│ │sunt │ │ │ │ │
│ │ │ │pe │ │folo- │ │ │ │ │
│ │ │ │fundul │ │site │ │ │ │ │
│ │ │ │rezer- │ │ca a- │ │ │ │ │
│ │ │ │voare- │ │gent │ │ │ │ │
│ │ │ │lor, │ │de us-│ │ │ │ │
│ │ │ │namo- │ │care │ │ │ │ │
│ │ │ │luri │ │în in-│ │ │ │ │
│ │ │ │din ba-│ │stala-│ │ │ │ │
│ │ │ │taluri,│ │tiile │ │ │ │ │
│ │ │ │uleiuri│ │de ma-│ │ │ │ │
│ │ │ │uzate, │ │cinare│ │ │ │ │
│ │ │ │deşeuri│ │). │ │ │ │ │
│ │ │ │de mate│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │riale │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │filtra-│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │te) │ │ │ │ │ │ │
├────────┼─────────────┼───────┼───────┼─────┼──────┼────────┼──────┼────────┼───────────────────────────┤
│BRAŞOV │LAFARGE- │Un cup-│Autori-│1.450│Cu re-│~45t/zi │1000 │Apa: │Mc-PT; MC-T, MC-O2, MC-TGA │
│Hoghiz │ROMCIM │tor de │zate: │ │cupe- │~60t/zi │ │A-N, │MD-Nox-2ori/luna; MD-SO2 │
│ │ │clin- │deşeuri│ │rare │~80t/zi │ │A-F, │2ori/luna; MD-SO-2ori/luna │
│ │ │cher de│de cau-│ │totală│ │ │A-S, │MC pentru NOX, SOX, CO, O2 │
│ │ │la Fa- │ciuc, │ │de cal│ │ │A-D, │pentru controlul procesului│
│ │ │brica │uleiuri│ │dura │ │ │ │la ieşirea din cuptor (nu │
│ │ │de Ci- │uzate, │ │ │ │ │ │la cos) S-au făcut măsura- │
│ │ │ment │nisi- │ │ │ │ │Aer; │tori de metale grele când │
│ │ │Hoghiz │puri de│ │ │ │ │E-PE │s-a experimentat arderea │
│ │ │ │la tur-│ │ │ │ │ │uleiurilor uzate si │
│ │ │ │natorii│ │ │ │ │ │deşeurile de cauciuc │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼─────────────┼───────┼───────┼─────┼──────┼────────┼──────┼────────┼────────────────────────── │
│CONSTAN-│LAFARGE- │Cuptor │Autori-│1.450│Cu re-│45 tone/│>1000 │Apa: │MC-PT; MC-T, MC-O2, MC- │
│ŢA │ROMCIM │de clin│zatie │ │cupe- │ zi │ │A-N; │TGA, │
│Medgidia│ │cher │de │ │rare │60 tone/│ │A-F; │MD-NOX- de doua ori/luna, │
│ │ │pentru │mediu │ │de cal│ zi │ │A-S; │MD-SO2- de doua ori/luna, │
│ │ │fabrica│pentru │ │dura │80 tone/│ │A-D: │MD-CO-de doua ori/luna │
│ │ │de ci- │utili- │ │ │ zi │ │ │MC for NOX, SOx, CO, CO2 │
│ │ │ment │zarea │ │ │ │ │Aer; │pt. controlul procesului, │
│ │ │ │uleiu- │ │ │ │ │E-PE │la ieşirea din cuptor │
│ │ │ │rilor │ │ │ │ │ │(nu la cos). │
│ │ │ │uzate │ │ │ │ │ │S-a făcut măsurători de │
│ │ │ │si coin│ │ │ │ │ │metale grele când s-a │
│ │ │ │cinera-│ │ │ │ │ │experimentat arderea │
│ │ │ │rea de-│ │ │ │ │ │uleiurilor uzate şi a │
│ │ │ │seuri- │ │ │ │ │ │deşeurilor de cauciuc │
│ │ │ │lor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │cauciuc│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │si a ni│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sipuri-│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │lor de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la tur-│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │natorii│ │ │ │ │ │ │
└────────┴─────────────┴───────┴───────┴─────┴──────┴────────┴──────┴────────┴───────────────────────────┘


    LEGENDA

    APA :
    A-N - neutralizare
    A-P - precipitare
    A-F - filtrare

    A-S - separator
    A-D - decantor

    AER:
    E-SG - separare gravimetrica
    E-F - filtrare
    E-PE - precipitare electrostatica
    E-PU - scrubere - precipitare umeda
    E-AD - separare prin absorbţie
    E-PC - separare prin procese catalitice


    MC - măsurători continue/ MD măsurători discontinue
    MC-NOX - măsurători continue de oxizi de azot
    MC-CO - măsurători continue de oxid de carbon

    MC-PT - măsurători continue de pulberi totale
    MC-COT - măsurători continue de Carbon organic total
    MC-HCl - măsurători continue de acid clorhidric

    MC-HF - măsurători continue de acid florhidric
    MC-SO2 - măsurători continue de bioxid de sulf

    MC-T - măsurători continue de temperatura lângă peretele interior al camerei de ardere ardere

    MC-O2 - măsurători continue a concentraţiei de oxigen
    MC-P - măsurători continue de presiune
    MC-TGA - măsurători continue a temperaturii gazelor de ardere
    MC-CVA - măsurători continue a conţinutului în vapori
    MC-NOX - măsurători continue de presiun

                                -----------




Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016