Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: PLAN NATIONAL din 29 ianuarie 2009 de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

PLAN NATIONAL din 29 ianuarie 2009 de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 18 februarie 2009

Comenteaza legea

ART. 1
(1) Prezentul plan are ca scop stabilirea mãsurilor specifice necesare pentru prevenirea şi controlul poluãrii apelor subterane, în vederea atingerii obiectivelor de protecţie a apelor prevãzute la <>art. 2^1 alin. (1) lit. e)-g) din Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Aceste mãsuri includ în special:
a) criterii pentru evaluarea stãrii chimice bune a apelor subterane;
b) criterii pentru identificarea şi inversarea tendinţelor crescãtoare semnificative şi durabile, precum şi pentru definirea nivelurilor de pornire pentru inversarea tendinţelor.
(2) Prezentul plan detaliazã dispoziţiile referitoare la prevenirea sau limitarea evacuãrilor de poluanţi în apele subterane prevãzute în <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu scopul de a preveni deteriorarea stãrii tuturor corpurilor de ape subterane.
(3) Autoritatea publicã centralã în domeniul apelor este desemnatã autoritatea responsabilã pentru promovarea şi coordonarea prezentului plan, iar Administraţia Naţionalã "Apele Române" este desemnatã autoritatea pentru implementarea acestuia.
(4) Autoritatea de implementare pune în aplicare prevederile prezentului plan în cadrul activitãţilor sale de autorizare şi control al folosinţelor de apã, precum şi de monitorizare a resurselor de apã, realizeazã raportãrile periodice pe baza rezultatelor programului de monitorizare a apelor subterane şi elaboreazã propuneri în vederea eliminãrii şi reducerii poluãrii apelor subterane, pe care le înainteazã spre aprobare autoritãţii responsabile.
ART. 2
Pentru aplicarea prezentului plan, expresiile de mai jos semnificã dupã cum urmeazã:
a) standard de calitate a apelor subterane - un standard de calitate a mediului exprimat drept concentraţia unui anumit poluant, grup de poluanţi sau a unui indicator al poluãrii în apa subteranã, care nu trebuie depãşit, pentru a proteja sãnãtatea oamenilor şi mediul;
b) valoare de prag - un standard de calitate a apelor subterane stabilit potrivit dispoziţiilor art. 3;
c) tendinţã crescãtoare semnificativã şi durabilã - orice creştere semnificativã, din punct de vedere statistic şi al mediului, a concentraţiei unui poluant, grup de poluanţi sau a unui indicator al poluãrii în apele subterane, pentru care se considerã necesarã o inversare a tendinţei potrivit dispoziţiilor art. 5;
d) evacuare de poluanţi în apele subterane - introducerea directã sau indirectã de poluanţi în apele subterane ca urmare a activitãţii umane;
e) nivelul fondului geochimic natural - concentraţia unei substanţe sau valoarea unui indicator într-un corp de ape subterane care corespunde absenţei deteriorãrilor antropice sau numai unor modificãri minore faţã de condiţiile naturale neperturbate;
f) nivel de bazã - valoarea medie mãsuratã cel puţin în cursul anilor de referinţã 2007 şi 2008, pe baza programelor de monitorizare puse în aplicare în temeiul <>art. 35 din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sau, în cazul substanţelor identificate dupã aceşti ani de referinţã, în cursul primei perioade reprezentative pentru care sunt disponibile date de monitorizare.
ART. 3
(1) Pentru evaluarea stãrii chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apã subteranã, potrivit dispoziţiilor pct. 2.3 din anexa nr. 1^1 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se utilizeazã urmãtoarele criterii:
a) standardele de calitate a apelor subterane, prevãzute în anexa nr. 1;
b) valorile de prag stabilite pentru poluanţii, grupurile de poluanţi şi indicatori ai poluãrii care au fost identificaţi ca având o contribuţie la caracterizarea corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apã subteranã ca fiind la risc; stabilirea valorilor de prag se face în conformitate cu procedura prevãzutã în anexa nr. 2 partea A, luându-se în considerare cel puţin poluanţii din lista prevãzutã în partea B a anexei nr. 2.
(2) Valorile de prag pentru determinarea stãrii chimice bune a apelor subterane au în vedere protecţia corpului de ape subterane în conformitate cu partea A pct. 1-3 din anexa nr. 2, referindu-se, în special, la impactul apelor subterane asupra apelor de suprafaţã asociate şi asupra ecosistemelor terestre şi a zonelor umede direct dependente, precum şi la interacţiunea lor cu acestea, ţinând seama, printre altele, de cunoştinţele în materie de toxicologie umanã şi de ecotoxicologie.
(3) În funcţie de gradul de omogenitate al fondului geochimic natural al apelor subterane, valorile de prag se stabilesc la nivel naţional, respectiv la nivelul pãrţii din districtul hidrografic internaţional al fluviului Dunãrea aflate pe teritoriul României, sau la nivel de district hidrografic, la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de ape subterane.
(4) În cazul corpurilor de ape subterane deţinute în comun de România şi unul sau douã state membre ale Uniunii Europene şi al corpurilor de ape subterane în care apa subteranã traverseazã graniţa cu un stat membru al Uniunii Europene, stabilirea valorilor de prag face obiectul coordonãrii cu statele membre în cauzã, potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(5) În cazul corpurilor de ape subterane deţinute în comun de România şi un alt stat care nu este membru al Uniunii Europene, statul român, prin autoritatea responsabilã, întreprinde demersurile necesare în vederea stabilirii valorilor de prag în coordonare cu statul în cauzã, potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(6) În scopul elaborãrii schemelor directoare de management şi amenajare a apelor pe bazine hidrografice, autoritatea de implementare stabileşte propunerile pentru valorile de prag, în conformitate cu alin. (1) lit. b), şi le transmite autoritãţii responsabile în vederea aprobãrii prin ordin al conducãtorului acesteia.
(7) Toate valorile de prag aprobate de autoritatea responsabilã se publicã în schemele directoare de management şi amenajare a apelor, care urmeazã sã fie prezentate potrivit dispoziţiilor <>art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, inclusiv un rezumat al informaţiilor prevãzute în partea C a anexei nr. 2.
(8) Lista valorilor de prag se modificã atunci când noi informaţii despre poluanţi, grupuri de poluanţi sau indicatori ai poluãrii aratã faptul cã ar trebui sã se stabileascã o valoare de prag pentru o nouã substanţã, cã ar trebui sã se modifice o valoare de prag existentã sau cã o valoare de prag eliminatã anterior de pe listã ar trebui reintrodusã, pentru a proteja sãnãtatea oamenilor şi mediul.
(9) Valorile de prag pot fi eliminate de pe listã atunci când corpul de ape subterane în cauzã nu mai este la risc din cauza poluanţilor, a grupurilor de poluanţi sau a indicatorilor de poluare pentru care au fost stabilite.
(10) Orice astfel de modificãri ale listei valorilor de prag se raporteazã în cadrul revizuirii periodice a schemelor directoare de management şi amenajare a apelor.
(11) La solicitarea Comisiei Europene, autoritatea responsabilã transmite acesteia informaţiile prevãzute la alin. (7) referitoare la valorile de prag stabilite pentru apele subterane din România.
ART. 4
(1) Autoritatea de implementare utilizeazã procedura descrisã la alin. (2) pentru evaluarea stãrii chimice a corpurilor de ape subterane. Pentru aplicarea acestei proceduri, corpurile de ape subterane pot fi grupate în conformitate cu anexa nr. 1^1 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Se considerã cã un corp sau un grup de corpuri de ape subterane este în stare chimicã bunã atunci când:
a) monitorizarea relevantã demonstreazã cã sunt îndeplinite condiţiile stabilite la subpct. 2.3.2 din anexa nr. 1^1 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare; sau
b) valorile corespunzãtoare standardelor de calitate a apelor subterane, enumerate în anexa nr. 1, şi valorile de prag relevante, stabilite potrivit dispoziţiilor art. 3 şi anexei nr. 2, nu sunt depãşite în niciun punct de monitorizare din corpul sau din grupul de corpuri de ape subterane; sau
c) valoarea corespunzãtoare unui standard de calitate a apelor subterane sau valoarea de prag este depãşitã în unul sau în mai multe puncte de monitorizare, însã o investigaţie corespunzãtoare efectuatã în conformitate cu anexa nr. 3 confirmã cã:
(i) pe baza evaluãrii prevãzute la pct. 3 din anexa nr. 3, concentraţiile de poluanţi care depãşesc standardele de calitate a apelor subterane sau valorile de prag nu sunt considerate ca prezentând un risc semnificativ pentru mediu, ţinându-se seama, dupã caz, de întinderea pe care corpul de ape subterane este afectat;
(ii) sunt îndeplinite celelalte condiţii pentru o stare chimicã bunã a apelor subterane prevãzute la subpct. 2.3.2 din anexa nr. 1^1 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, potrivit dispoziţiilor pct. 4 din anexa nr. 3;
(iii) sunt îndeplinite cerinţele <>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în conformitate cu pct. 4 din anexa nr. 3, pentru corpurile de ape subterane identificate potrivit dispoziţiilor <>art. 2^6 din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
(iv) capacitatea corpului de ape subterane sau a oricãrui corp din grupul de corpuri de ape subterane de a fi utilizat de cãtre om nu a fost compromisã în mod semnificativ prin poluare.
(3) Alegerea punctelor de monitorizare a apelor subterane trebuie sã îndeplineascã cerinţele prevãzute la pct. 2.4 din anexa nr. 1^1 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, fiind conceputã astfel încât sã ofere o imagine coerentã şi globalã asupra stãrii chimice a apelor subterane şi sã furnizeze date de monitorizare reprezentative.
(4) Autoritatea de implementare elaboreazã un rezumat al evaluãrii stãrii chimice a apelor subterane ca parte integrantã a schemelor directoare de management şi amenajare a apelor, realizate potrivit dispoziţiilor <>art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care se publicã odatã cu aceste scheme.
(5) Rezumatul prevãzut la alin. (4), stabilit la nivelul districtului de bazin hidrografic sau la nivelul pãrţii din districtul hidrografic internaţional al fluviului Dunãrea aflate pe teritoriul României, include, de asemenea, o explicaţie a modului în care depãşirile standardelor de calitate a apelor subterane sau ale valorilor de prag în anumite puncte de monitorizare a corpurilor de apã au fost luate în considerare în evaluarea finalã.
(6) În cazul în care un corp de ape subterane este clasificat ca având o stare chimicã bunã, potrivit dispoziţiilor alin. (2) lit. c), autoritatea de implementare include în programul de mãsuri pentru bazinul hidrografic respectiv, realizat în conformitate cu <>art. 43 alin. (2) din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, mãsurile necesare pentru a proteja ecosistemele acvatice, ecosistemele terestre şi utilizarea de cãtre om a apelor subterane, pe partea din corpul de ape subterane reprezentatã de punctul sau punctele de monitorizare în care s-a depãşit valoarea corespunzãtoare unui standard de calitate a apelor subterane sau unei valori de prag.
ART. 5
(1) Pe baza rezultatelor monitorizãrii, prin studii de specialitate efectuate în cadrul autoritãţii de implementare, se identificã orice tendinţã crescãtoare semnificativã şi durabilã în concentraţiile poluanţilor, grupurilor de poluanţi sau ale indicatorilor de poluare observate în corpurile sau în grupurile de corpuri de ape subterane identificate ca fiind la risc şi se defineşte nivelul de pornire pentru inversarea acestei tendinţe, în conformitate cu anexa nr. 4.
(2) În conformitate cu partea B din anexa nr. 4, autoritatea de implementare include în programul de mãsuri realizat potrivit dispoziţiilor <>art. 43 alin. (2) din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, toate mãsurile necesare pentru inversarea tendinţelor care prezintã un risc semnificativ de afectare a sãnãtãţii oamenilor, a calitãţii ecosistemelor acvatice ori terestre sau a utilizãrilor legitime, reale ori potenţiale, ale mediului acvatic, pentru a reduce progresiv poluarea şi pentru a preveni deteriorarea apelor subterane.
(3) Autoritatea responsabilã aprobã prin ordin al conducãtorului sãu, la propunerea autoritãţii de implementare, nivelul de pornire pentru inversarea tendinţei, ca procent din nivelul standardelor de calitate a apelor subterane stabilite în anexa nr. 1 şi al valorilor de prag stabilite potrivit dispoziţiilor art. 3, pe baza tendinţei identificate şi a riscului asupra mediului asociat acesteia, în conformitate cu partea B pct. 1 din anexa nr. 4.
(4) Schemele directoare de management şi amenajare a apelor, prezentate potrivit dispoziţiilor <>art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, vor cuprinde un rezumat privind:
a) modul în care evaluarea tendinţei în puncte individuale de monitorizare într-un corp sau într-un grup de corpuri de apã subteranã a contribuit, potrivit dispoziţiilor pct. 2.5 din anexa nr. 1^1 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, la stabilirea faptului cã aceste corpuri sunt supuse unei tendinţe crescãtoare semnificative şi durabile a concentraţiei oricãrui poluant sau unei inversãri a acestei tendinţe; şi
b) argumentele pe care se bazeazã stabilirea nivelurilor de pornire pentru inversarea tendinţelor, definite conform alin. (3).
(5) În situaţia în care este necesar sã se evalueze impactul penelor de poluare existente în corpurile de apã subteranã, care pot duce la nerealizarea obiectivelor prevãzute la <>art. 2^1 din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi, în special, al acelor pene de poluare care rezultã din surse de poluare punctuale şi din terenuri contaminate, autoritatea responsabilã include în lista temelor de cercetare-dezvoltare finanţate anual de la bugetul de stat, prin bugetul propriu, evaluãri suplimentare ale tendinţelor pentru poluanţii identificaţi, pentru a verifica dacã penele de poluare provenind din siturile contaminate nu se extind, nu deterioreazã starea chimicã a corpului sau a grupului de corpuri de apã subteranã şi nu prezintã un risc pentru sãnãtatea oamenilor şi pentru mediu. Rezultatele acestor evaluãri sunt rezumate în schemele directoare de management şi amenajare a apelor, realizate potrivit dispoziţiilor <>art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 6
(1) Pentru a realiza obiectivul de prevenire sau de limitare a evacuãrilor de poluanţi în apele subterane, stabilit potrivit dispoziţiilor <>art. 2^1 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, autoritatea de implementare include în programul de mãsuri:
a) toate mãsurile necesare pentru a preveni evacuãrile în apele subterane ale oricãror substanţe periculoase, fãrã a aduce atingere prevederilor alin. (2) şi (3). Pentru identificarea acestor substanţe, se iau în considerare, în special, substanţele periculoase care aparţin familiilor sau grupurilor de poluanţi prevãzute la pct. 1-6 din anexa nr. 6 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi substanţele care aparţin familiilor sau grupurilor de poluanţi prevãzute la pct. 7-9 din anexa menţionatã, atunci când acestea sunt considerate periculoase;
b) toate mãsurile necesare pentru a limita evacuãrile în apele subterane ale poluanţilor enumeraţi în anexa nr. 6 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care nu sunt consideraţi periculoşi, precum şi ale celorlalţi poluanţi nepericuloşi care nu sunt enumeraţi în anexa menţionatã, dar care prezintã un risc real ori potenţial de poluare, astfel încât aceste evacuãri sã nu conducã la deteriorare sau la tendinţe crescãtoare semnificative şi durabile ale concentraţiilor poluanţilor în apele subterane. Aceste mãsuri ţin seama, cel puţin, de cele mai bune practici stabilite, inclusiv de cele mai bune practici de mediu şi de cele mai bune tehnici disponibile prevãzute în legislaţia în domeniul protecţiei mediului.
(2) Cu scopul de a stabili mãsurile prevãzute la alin. (1) lit. a) sau b), autoritatea responsabilã poate include în lista temelor de cercetare-dezvoltare finanţate anual de la bugetul de stat, prin bugetul propriu, studii hidrogeochimice prin care sã fie identificate circumstanţele în care poluanţii enumeraţi în anexa nr. 6 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în special metalele esenţiale şi compuşii acestora menţionaţi la pct. 7 din aceeaşi anexã, sunt consideraţi periculoşi sau nepericuloşi.
(3) Evacuãrile de poluanţi provenind din surse difuze de poluare care au un impact asupra stãrii chimice a apelor subterane sunt luate în considerare de fiecare datã când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic.
(4) Fãrã a aduce atingere cerinţelor mai stricte stabilite de legislaţia în vigoare, autoritatea de implementare poate excepta de la mãsurile prevãzute la alin. (1) evacuãrile de poluanţi care sunt:
a) rezultatul evacuãrilor directe autorizate potrivit dispoziţiilor <>art. 20 alin. (2)-(6) din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) într-o cantitate şi o concentraţie atât de mici încât sã fie înlãturat orice pericol prezent sau viitor de deteriorare a calitãţii apelor subterane receptoare;
c) consecinţele unor accidente sau circumstanţe excepţionale datorate unor cauze naturale care nu au putut fi prevãzute, evitate ori atenuate în mod rezonabil;
d) rezultatul unei realimentãri sau al unei îmbogãţiri artificiale a corpurilor de ape subterane autorizate potrivit dispoziţiilor lit. C paragraful 3 lit. f) din anexa nr. 3 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
e) imposibil de evitat sau de limitat din punct de vedere tehnic fãrã a recurge la:
(i) mãsuri care ar spori riscurile pentru sãnãtatea oamenilor sau pentru calitatea mediului în ansamblu;
sau
(ii) mãsuri cu un cost disproporţionat, menite sã îndepãrteze cantitãţi de poluanţi din solul sau din subsolul contaminat ori sã controleze infiltrarea acestora în solul sau în subsolul în cauzã;
f) rezultatul unor intervenţii în apele de suprafaţã, menite, între altele, sã atenueze efectele inundaţiilor şi ale secetelor şi sã asigure gestionarea apei şi a cursurilor de apã, inclusiv la nivel internaţional. Aceste activitãţi, inclusiv excavarea, dragarea, reamplasarea şi depunerea de sedimente în apele de suprafaţã, se desfãşoarã în conformitate cu legislaţia specificã şi, dupã caz, cu permisele şi autorizaţiile eliberate pe baza acestor norme, cu condiţia ca evacuãrile în cauzã sã nu compromitã realizarea obiectivelor de mediu stabilite pentru corpurile de apã în cauzã, potrivit dispoziţiilor <>art. 2^1 alin. (1) lit. e)-g) din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(5) Exceptãrile prevãzute la alin. (4) se pot acorda numai atunci când autoritatea responsabilã a constatat cã se efectueazã o monitorizare eficientã a corpurilor de apã subteranã în cauzã, potrivit dispoziţiilor pct. 2.4.2. din anexa nr. 1^1 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sau o altã monitorizare corespunzãtoare.
(6) Autoritatea de implementare întocmeşte inventarul la nivel naţional al exceptãrilor acordate potrivit alin. (4), detaliat pe tipul evacuãrilor şi pe districte de bazin, pe care îl va actualiza anual şi îl va transmite autoritãţii responsabile, care, la cererea Comisiei Europene, transmite acesteia notificãri cu privire la acest inventar.
ART. 7
Pânã la data de 22 decembrie 2013, orice nouã procedurã de autorizare desfãşuratã în temeiul art. 6 din Programul de eliminare treptatã a evacuãrilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 351/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se face cu respectarea prevederilor art. 3-5.
ART. 8
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezentul plan.

ANEXA 1
la plan

STANDARDE DE CALITATE A APELOR SUBTERANE

1. Pentru a evalua starea chimicã a apelor subterane potrivit dispoziţiilor art. 4 din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluãrii şi deteriorãrii, denumit în continuare Plan naţional, urmãtoarele standarde de calitate a apelor subterane corespund standardelor de calitate prevãzute la subpct. 2.3.2 din anexa nr. 1^1 la <>Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare:


┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│            Poluanţi                    │ Standarde de calitate   │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Nitraţi                                 │50 mg/l                  │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Substanţe active din pesticide, inclusiv│0,1 æg/l                 │
│metaboliţii, produşii de degradare şi de│0,5 æg/l (total)*2)      │
│reacţie relevanţi*1)                    │                         │
└────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┘

-------
*1) Pesticide înseamnã produsele de protecţie a plantelor şi produsele biocide, astfel cum sunt definite la <>art. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasãrii pe piaţã şi a utilizãrii lor pe teritoriul României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi respectiv, la <>art. 10 din Hotãrârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţã a produselor biocide, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
*2) Total înseamnã suma tuturor pesticidelor detectate şi cuantificate în cadrul procedurii de monitorizare, inclusiv metaboliţii, produşii de degradare şi de reacţie relevanţi.

2. Rezultatele aplicãrii standardelor de calitate pentru pesticide, în conformitate cu modalitãţile prevãzute în Planul naţional, nu aduc atingere rezultatelor procedurilor de evaluare a riscului cerute de <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.559/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sau de <>Hotãrârea Guvernului nr. 956/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
3. Atunci când, pentru un anumit corp de ape subterane, se considerã cã standardele de calitate a apelor subterane ar putea împiedica realizarea obiectivelor de mediu specificate la <>art. 2^1 din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru corpurile de ape de suprafaţã asociate, sau ar putea determina o reducere semnificativã a calitãţii ecologice ori chimice a unor astfel de corpuri de apã sau daune semnificative ecosistemelor terestre care depind direct de corpul de apã subteranã respectiv, se stabilesc valori de prag mai stricte, potrivit dispoziţiilor art. 3 şi anexei nr. 3 la Planul naţional. Programele şi mãsurile cerute în raport cu o astfel de valoare de prag se aplicã, de asemenea, activitãţilor din domeniul de aplicare al <>Hotãrârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluãrii cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

ANEXA 2
la plan

VALORILE DE PRAG
pentru poluanţii şi indicatorii de poluare ai apelor subterane

PARTEA A
Instrucţiuni referitoare la stabilirea valorilor de prag, în conformitate cu art. 3 din Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluãrii şi deteriorãrii

Valorile de prag se stabilesc pentru toţi poluanţii şi indicatorii de poluare care, în temeiul caracterizãrii realizate potrivit dispoziţiilor <>art. 43 alin. (1^4) din Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, caracterizeazã corpurile sau grupurile de corpuri de apã subteranã ca fiind la risc de a nu avea o stare chimicã bunã.
Valorile de prag se stabilesc astfel încât, în cazul în care ele sunt depãşite de rezultatele monitorizãrii într-un punct de monitorizare reprezentativ, aceasta sã indice riscul ca una ori mai multe dintre condiţiile pentru starea chimicã bunã a apelor subterane, prevãzute la art. 4 alin. (2) lit. c), pct. (ii), (iii) şi (iv) din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluãrii şi deteriorãrii, sã nu fie îndeplinite.
Atunci când propune valorile de prag, autoritatea de implementare ţine seama de urmãtoarele:
1. determinarea valorilor de prag trebuie sã se bazeze pe urmãtoarele elemente:
a) extinderea interacţiunilor dintre apele subterane şi ecosistemele acvatice asociate şi ecosistemele terestre dependente;
b) legãtura cu utilizãrile sau cu funcţiile legitime reale ori potenţiale ale apelor subterane;
c) toţi poluanţii care caracterizeazã corpurile de ape subterane ca fiind la risc, ţinându-se seama de lista minimalã stabilitã în partea B;
d) caracteristicile hidrogeologice, inclusiv informaţiile despre nivelurile fondului geochimic natural şi bilanţul apei;
2. determinarea valorilor de prag ia în considerare, de asemenea, originea poluanţilor, eventuala lor prezenţã naturalã, toxicologia şi tendinţa de dispersie, persistenţa şi potenţialul de bioacumulare a acestor poluanţi;
3. de fiecare datã când, din cauze hidrogeologice naturale, se înregistreazã niveluri ridicate ale fondului geochimic pentru substanţe sau ioni ori indicatori ai acestora, aceste niveluri ale fondului geochimic natural din corpul de ape subterane în cauzã sunt luate în considerare atunci când se stabilesc valorile de prag;
4. determinarea valorilor de prag trebuie sã se sprijine pe un mecanism de control al datelor colectate, bazat pe evaluarea calitãţii datelor, pe consideraţii analitice, precum şi pe nivelurile fondului geochimic pentru substanţele care pot sã aparã atât natural, cât şi ca urmare a activitãţilor umane.

PARTEA B
Lista minimalã a poluanţilor şi a indicatorilor acestora care trebuie luaţi în considerare la stabilirea valorilor de prag potrivit dispoziţiilor art. 3 din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluãrii şi deteriorãrii

1. Substanţe sau ioni ori indicatori care pot sã aparã atât natural, cât şi/sau ca urmare a activitãţilor umane:
- arsen;
- cadmiu;
- plumb;
- mercur;
- amoniu;
- cloruri;
- sulfaţi.
2. Substanţe sintetice artificiale:
- tricloretilenã;
- tetracloretilenã.
3. Parametri care indicã intruziunile saline sau de alt tip*1):
- conductivitate.
--------
*1) Referitor la concentraţiile saline rezultate în urma activitãţilor umane, autoritatea de implementare poate propune valori de prag fie pentru sulfaţi şi cloruri, fie pentru conductivitate.

PARTEA C
Informaţii cu privire la poluanţii şi indicatorii acestora pentru care s-au stabilit valori de prag

Autoritatea de implementare rezumã, în schemele directoare de management şi amenajare a apelor, prezentate potrivit dispoziţiilor <>art. 43 din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, modul în care s-a urmat procedura stabilitã în partea A.
Atunci când este posibil, se comunicã în special:
a) informaţii privind numãrul de corpuri sau de grupuri de corpuri de apã subteranã caracterizate la risc şi privind poluanţii şi indicatorii de poluare care contribuie la aceastã clasificare, inclusiv concentraţiile/valorile observate;
b) informaţii despre fiecare dintre corpurile de ape subterane caracterizate ca fiind la risc, în special extinderea corpurilor, relaţia dintre corpurile de ape subterane şi apele de suprafaţã asociate şi ecosistemele terestre direct dependente şi, în cazul substanţelor care apar în mod natural, nivelurile fondului geochimic natural în corpurile de ape subterane;
c) valorile de prag aplicabile la nivel naţional, la nivelul districtelor hidrografice sau la nivelul unui corp ori al unui grup de corpuri de ape subterane;
d) relaţia dintre valorile de prag şi:
(i) nivelurile de fond geochimic observate, în cazul substanţelor prezente în mod natural;
(ii) obiectivele de calitate a mediului şi alte standarde de protecţie a apelor existente la nivel naţional, comunitar sau internaţional;
(iii) orice informaţii relevante privind toxicologia, ecotoxicologia, persistenţa, potenţialul de bioacumulare şi tendinţa de dispersie a poluanţilor.

ANEXA 3
la plan

EVALUAREA STĂRII CHIMICE A APELOR SUBTERANE

1. Procedura de evaluare pentru stabilirea stãrii chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apã subteranã se efectueazã pentru toate corpurile ori grupurile de corpuri de ape subterane caracterizate ca fiind la risc şi pentru fiecare poluant care contribuie la aceastã caracterizare a corpului sau a grupului de corpuri de ape subterane.
2. Atunci când se efectueazã una dintre investigaţiile prevãzute la art. 4 alin. (2) lit. c) din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluãrii şi deteriorãrii, denumit în continuare Plan naţional, se iau în considerare:
a) informaţiile colectate în cadrul caracterizãrii efectuate potrivit dispoziţiilor <>art. 43 alin. (1^4) din Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale pct. 2.1, 2.2 şi 2.3 din anexa nr. 1^3 la aceeaşi lege;
b) rezultatele reţelei de monitorizare a apelor subterane, obţinute în conformitate cu pct. 2.4 din anexa nr. 1^1 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare; şi
c) orice alte informaţii relevante, inclusiv o comparaţie a mediei aritmetice anuale a concentraţiei poluanţilor relevanţi într-un punct de monitorizare cu standardele de calitate a apelor subterane stabilite în anexa nr. 1 şi cu valorile de prag stabilite potrivit dispoziţiilor art. 3 şi ale anexei nr. 2 la Planul naţional.
3. Pentru a stabili dacã sunt îndeplinite condiţiile pentru starea chimicã bunã a apelor subterane, menţionate la art. 4 alin. (2) lit. c) pct. (i) şi (iv) din Planul naţional, atunci când este relevant şi necesar şi pe baza unor agregãri corespunzãtoare ale rezultatelor monitorizãrii, completate, acolo unde este necesar, de estimãri ale concentraţiilor pe baza unui model conceptual al corpului sau al grupului de corpuri de ape subterane, se estimeazã suprafaţa pe care corpul de ape subterane are o medie aritmeticã anualã a concentraţiei unui poluant mai mare decât standardul de calitate a apei subterane sau decât valoarea de prag.
4. Pentru a stabili dacã sunt îndeplinite condiţiile pentru starea chimicã bunã a apelor subterane, menţionate la art. 4 alin. (2) lit. (c) pct. (ii) şi (iii) din Planul naţional, atunci când este relevant şi necesar şi pe baza rezultatelor relevante ale monitorizãrii şi a unui model conceptual adecvat al corpului de ape subterane, autoritatea de implementare evalueazã:
a) impactul poluanţilor asupra corpului de ape subterane;
b) cantitãţile şi concentraţiile poluanţilor care sunt transferaţi sau care pot fi transferaţi din corpul de ape subterane cãtre apele de suprafaţã asociate şi ecosistemele terestre direct dependente;
c) impactul probabil al cantitãţilor şi concentraţiilor poluanţilor transferaţi cãtre apele de suprafaţã asociate şi ecosistemele terestre direct dependente;
d) întinderea oricãrei intruziuni saline sau de altã naturã în corpul de ape subterane; şi
e) riscul pe care îl prezintã poluanţii din corpul de ape subterane pentru calitatea apei captate sau care urmeazã sã fie captatã din corpul de ape subterane în scopul consumului uman.
5. Starea chimicã a corpului de ape subterane sau a grupului de corpuri de ape subterane se prezintã pe hãrţi, potrivit dispoziţiilor pct. 2.4.5 şi 2.5 din anexa nr. 1^1 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. În plus, pe aceste hãrţi se vor indica toate punctele de monitorizare în care standardele de calitate a apelor subterane şi/sau valorile de prag sunt depãşite, atunci când acest lucru este relevant şi posibil.

ANEXA Nr. 4
la plan

IDENTIFICAREA ŞI INVERSAREA
tendinţelor crescãtoare semnificative şi durabile

PARTEA A
Identificarea tendinţelor crescãtoare semnificative şi durabile

Autoritatea de implementare identificã tendinţele crescãtoare semnificative şi durabile în toate corpurile de ape subterane sau în toate grupurile de corpuri de ape subterane caracterizate ca fiind la risc, în conformitate cu anexa nr. 1^3 la <>Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ţinând seama de urmãtoarele cerinţe:
1. potrivit dispoziţiilor pct. 2.4 al anexei nr. 1^1 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, programul de monitorizare este conceput astfel încât sã detecteze tendinţele crescãtoare semnificative şi durabile în concentraţiile poluanţilor identificaţi în temeiul art. 3 din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluãrii şi deteriorãrii, denumit în continuare Plan naţional;
2. procedura de identificare a tendinţelor crescãtoare semnificative şi durabile se bazeazã pe urmãtoarele elemente:
a) frecvenţele şi punctele de monitorizare sunt alese astfel încât sã fie suficiente pentru:
(i) a furniza informaţiile necesare pentru a garanta cã aceste tendinţe crescãtoare pot fi deosebite de variaţiile naturale, la un nivel corespunzãtor de încredere şi precizie;
(ii) a permite identificarea în timp util a acestor tendinţe crescãtoare, astfel încât sã se poatã pune în aplicare mãsuri pentru a preveni sau cel puţin a atenua pe cât posibil schimbãrile dãunãtoare, semnificative din punctul de vedere al mediului, în calitatea apelor subterane. Dacã este posibil, aceastã identificare va avea loc pentru prima datã pânã în anul 2009 şi va ţine seama de datele existente, în contextul raportului privind identificarea tendinţelor în cadrul primei scheme directoare de management şi amenajare a apelor, prevãzute la <>art. 43 din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi, ulterior, cel puţin o datã la 6 ani;
(iii) a ţine seama de caracteristicile fizice şi chimice variabile în timp ale corpului de ape subterane, inclusiv de condiţiile de curgere şi de ratele de reîncãrcare, precum şi de timpul de percolare prin sol sau subsol a apelor subterane;
b) metodele de monitorizare şi de analizã utilizate sunt conforme cu principiile internaţionale de control al calitãţii, inclusiv, în cazul în care sunt relevante, cu metodele standardizate la nivel european şi naţional, pentru a garanta calitatea ştiinţificã echivalentã şi comparabilitatea datelor furnizate;
c) evaluarea se bazeazã pe o metodã statisticã, cum ar fi analiza regresiei, pentru analiza tendinţelor în punctele de monitorizare individuale pe baza seriilor de timp;
d) pentru a evita erori în identificarea tendinţelor, toate mãsurãtorile sub limita de cuantificare sunt stabilite la jumãtate din valoarea celei mai ridicate limite de cuantificare din seriile de timp, cu excepţia totalului pesticidelor;
3. identificarea tendinţelor crescãtoare semnificative şi durabile ale concentraţiilor substanţelor care apar atât în mod natural, cât şi ca rezultat al activitãţilor umane, va lua în considerare nivelurile de bazã, precum şi datele colectate înainte de începerea programului de monitorizare, pentru a raporta asupra identificãrii tendinţelor în cadrul primei scheme directoare de management şi amenajare a apelor, prevãzutã la <>art. 43 din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, atunci când aceste date sunt disponibile.

PARTEA B
Nivelurile de pornire pentru inversarea tendinţelor

Autoritatea responsabilã propune spre aprobare prin hotãrâre a Guvernului mãsurile pentru inversarea tendinţelor crescãtoare semnificative şi durabile identificate potrivit dispoziţiilor art. 5 din Planul naţional, ţinând seama de urmãtoarele cerinţe:
1. nivelul de pornire pentru punerea în aplicare a mãsurilor menite sã inverseze tendinţele crescãtoare semnificative şi durabile corespunde unei concentraţii a poluantului care este egalã cu 75% din valoarea standardului de calitate sau din valoarea de prag pentru parametrul respectiv, stabilite în anexa nr. 1 la Planul naţional, respectiv potrivit art. 3 din Planul naţional, cu excepţia cazului în care:
a) este necesar un nivel de pornire anterior pentru ca mãsurile de inversare a tendinţelor sã previnã cât mai eficient economic sau cel puţin sã atenueze pe cât posibil orice schimbãri dãunãtoare, semnificative din punctul de vedere al mediului, ale calitãţii apelor subterane;
b) un nivel de pornire diferit este justificat atunci când limita de detecţie nu permite sã se stabileascã existenţa unei tendinţe la 75% din valorile standardelor sau valorilor de prag pentru parametrii respectivi; sau
c) rata creşterii şi reversibilitatea tendinţei sunt astfel încât un nivel de bazã ulterior pentru mãsurile de inversare a tendinţei ar permite în continuare prevenirea în cel mai economic mod cu putinţã sau cel puţin atenuarea în mãsura posibilului a oricãror schimbãri dãunãtoare, semnificative din punctul de vedere al mediului, în calitatea apelor subterane. Un astfel de nivel de pornire ulterior nu trebuie sã conducã la nicio întârziere în respectarea termenelor-limitã pentru obiectivele de mediu.
Pentru activitãţile reglementate de <>Hotãrârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluãrii cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nivelul de pornire pentru aplicarea mãsurilor menite sã inverseze tendinţele crescãtoare semnificative şi durabile se stabileşte şi în conformitate cu <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi, în special, prin aderarea la obiectivele de mediu pentru protecţia apelor, astfel cum au fost stabilite în <>art. 2^1 din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
2. odatã stabilit un nivel de pornire pentru inversarea tendinţei într-un corp de ape subterane caracterizat la risc, în conformitate cu pct. 2.4.4 din anexa nr. 1^1 la <>Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi cu pct. 1, acesta nu se va mai modifica în cursul ciclului de 6 ani al schemei directoare de management şi amenajare a apelor, solicitatã în conformitate cu <>art. 43 din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
3. inversãrile tendinţelor trebuie demonstrate, ţinându-se seama de dispoziţiile relevante în materie de monitorizare cuprinse la pct. 2 din partea A.

--------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Plan, Guvernul Romaniei, PLAN NATIONAL din 29 ianuarie 2009

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"