CAP. III
Piata forţei de munca în anul 2005 şi tendintele acesteia
A. Aspecte macroeconomice
România a continuat sa înregistreze ritmuri ridicate de creştere economicã, chiar în condiţiile în care acţiunea factorilor restrictivi s-a extins pe 3 trimestre din anul 2005. Astfel, produsul intern al anului 2005 a înregistrat o majorare cu 4,1% fata de anul 2004.
Principalul factor de creştere economicã a rãmas consumul de piata al gospodariilor (cumpãrãrile de mãrfuri şi serviciile), cu toate ca formarea bruta de capital fix isi menţine ritmul ridicat de creştere.
O caracteristica importanta a creşterii economice în anul 2005 o reprezintã tendinta de modificare a structurii economiei în favoarea sectorului serviciilor, care a înregistrat o creştere cu 8,1%.
Contribuţia ramurilor economice la creşterea realã a produsului intern brut
- procente -
┌──────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ 2003 │ 2004 │ 2005 │
├──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┤
│Industrie │ 1,2 │ 1,6 │ 0,6 │
├──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┤
│Agricultura │ 0,6 │ 2,2 │ -1,8 │
├──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┤
│Construcţii │ 0,4 │ 0,5 │ 0,6 │
├──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┤
│Servicii │ 2,5 │ 3,2 │ 3,7 │
├──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┤
│Alte componente (SIFIM şi impozite nete) │ 0,5 │ 0,9 │ 1,0 │
├──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┤
│Produsul intern brut │ 5,2 │ 8,4 │ 4,1 │
└──────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┘
Sursa: INS
Nota: Începând din 2004 s-a procedat la realocarea SIFIM pe ramuri
de activitate.
B. Piata muncii - Evolutii recente
1. Utilizarea forţei de munca în primele 9 luni ale anului 2005 s-a caracterizat în principal prin reducerea populaţiei ocupate totale cu 0,2% (de la 9184 mii persoane la 9169 mii persoane) şi menţinerea numãrului populaţiei ocupate în varsta de munca.
- modificãri procentuale fata de anul anterior -
┌──────────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┐
│ 𗈝 luni 2004 │ 9 luni 2005 │
├──────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ Populaţia ocupatã totalã │ -1,1 │ -0,2 │
│ Populaţia ocupatã în varsta de munca │ -0,1 │ 0,0 │
│ Populaţia ocupatã peste 64 ani │ -15,5 │ -2,5 │
└──────────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┘
Sursa: Comisia Nationala de Prognoza
Populaţia ocupatã în sectorul primar al economiei naţionale înregistreazã reduceri importante astfel, din anul 2004, a început sa scada ponderea populaţiei ocupate în agricultura care nu mai deţine în prezent majoritatea.
În ceea ce priveşte dinamica populaţiei ocupate din sectorul secundar, menţionãm ca aceasta s-a redus continuu pana în anul 2002, dupã care tendinta a fost de creştere. Se observa, în acelaşi timp, o extindere a ocupãrii în sectorul serviciilor.
- % -
┌──────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┐
│ 𗈝 luni𗈝 luni𗈝 luni│
│ │ 2003 │ 2004 │ 2005 │
├──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┤
│Populaţia ocupatã totalã │ 100,0│ 100,0│ 100,0│
│Sector primar │ 36,2│ 31,9│ 32,4│
│Sector secundar │ 29,5│ 31,1│ 30,3│
│ - Industrie │ 25,0│ 25,9│ 24,8│
│ - Construcţii │ 4,5│ 5,2│ 5,5│
│Sector tertiar │ 34,3│ 37 │ 37,3│
└──────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┘
Sursa: Comisia Nationala de Prognoza
Activitãţile cu o dinamica peste medie privind ocuparea au fost comerţul, tranzacţiile imobiliare, închirieri şi activitãţi de servicii prestate întreprinderilor, hotelurilor şi restaurantelor.
Alte tendinte economice pozitive sunt reprezentate de creşterea constanta a ponderii ocupãrii în sectorul privat şi mixt (76,3% în 9 luni 2003, 76,6% în 9 luni 2004 şi 78,8% în 9 luni 2005), urmatã de reducerea corespunzãtoare a ponderii ocupãrii în sectorul public (23,7% în 9 luni 2003, 23,4% în 9 luni 2004 şi 21,2% în 9 luni 2005).
Numãrul şomerilor definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii a scãzut de la 799 mii persoane în 9 luni 2004, la 718 mii persoane în 9 luni 2005, iar rata somajului în mod corespunzãtor de la 8,0% la 7,3%.
Numãrul şomerilor înregistraţi la finele lunii decembrie 2005 a fost de 523 mii persoane, în comparatie cu 558 mii persoane la finele anului 2004, iar rata somajului a scãzut, în mod corespunzãtor, de la 6,3% la 5,9%. Femeile au reprezentat în decembrie 2005 41,9% din numãrul total de someri înregistraţi, aceasta pondere fiind mai redusã decât în decembrie 2004 (42%). Rata somajului feminin a fost de 5,3%, mai redusã decât în decembrie 2004 (5,6%).
Media anuala a ratei somajului înregistrat în anul 2005 a fost de 5,8%, evoluţia acesteia fiind relativ constanta, cu un nivel de maxim atins în luna ianuarie (6,4%) şi cel de minim (5,6%) fiind înregistrat în lunile mai, iunie, iulie şi septembrie.
2. În anul 2005, au fost adoptate doua mãsuri legislative care determina influente pe termen mediu asupra pieţei muncii, şi anume relaxarea fiscalã şi modificarea Codului Muncii. Modificãrile aduse Codului Muncii, prin <>Ordonanta de Urgenta nr. 65/2005 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii şi prin <>Legea nr. 371/2005 , au vizat, în principal liberalizarea pieţei forţei de munca şi asigurarea libertãţii contractuale în domeniul stabilirii şi negocierii relaţiilor de munca.
Procesul de modificare şi completare a Codului Muncii s-a fundamentat, în buna mãsura, pe negocieri bipartite între sindicate şi patronate.
Modificãrile vizeazã, printre altele, urmãtoarele:
- reanalizarea condiţiilor şi modalitãţilor de încheiere a contractului individual de munca,
- revizuirea prevederilor referitoare la clauza de neconcurenta,
- simplificarea procedurilor de evidenta a salariaţilor,
- flexibilizarea procedurilor privind concedierile individuale şi colective,
- relaxarea restrictiilor privind contractele individuale de munca pe durata determinata,
- stabilirea duratei timpului de munca şi a muncii suplimentare în condiţiile unei economii de piata functionale,
- reexaminarea modalitãţilor de cooperare dintre angajatori şi sindicate în ceea ce priveşte îmbunãtãţirea normelor de munca,
- revizuirea prevederilor referitoare la formarea profesionalã a angajaţilor,
- revizuirea sistemului de contravenţii şi sancţiuni în vederea combaterii muncii ilegale.
3. Reforma fiscalã, prin introducerea cotei unice de impozitare, aplicatã de la începutul anului 2005, a avut efecte pozitive, concretizate în creşterea numãrului de salariaţi din economia oficialã şi inversarea evoluţiei anterioare a numãrului de salariaţi, respectiv precum şi un venit suplimentar la bugetele asigurãrilor.
Numãrul salariaţilor la sfârşitul lunii decembrie 2005, a fost de 4501,2 mii persoane, cu 102,9 mii mai mare decât în decembrie 2004. Din aceasta creştere, cea mai mare parte (164,5 mii) revine activitãţilor prestatoare de servicii şi 27,4 mii construcţiilor. În agricultura, datoritã condiţiilor climaterice, s-a produs o reducere cu 7,6 mii a numãrului de salariaţi, iar în industrie cu 81,4 mii.
C. Aplicarea politicilor privind piata muncii
Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca, în calitate de serviciu public de ocupare, a preluat mãsurile prevãzute în PNAO 2004-2005 şi le-a prevãzut în cele doua instrumente de programare a mãsurilor de ocupare şi formare profesionalã a persoanelor aflate în cãutarea unui loc de munca (Programul de Ocupare a Forţei de Munca şi Planul Naţional de Formare Profesionalã) sau altor grupuri de persoane (Programul de Ocupare a persoanelor marginalizate social).
Actionand într-un context economic favorabil Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca a putut sa-şi stabileascã şi sa-şi realizeze obiectivele esenţiale în domemul ocupãrii cu atingerea unui grad de ocupare a locurilor de munca vacante de 83,5%, prin includerea în anul 2005 a 747.225 de persoane în mãsurile active de stimulare a ocupãrii forţei de munca.
Ponderea cheltuielilor cu mãsurile active implementate prin program au reprezentat, în totalul cheltuielilor bugetului asigurãrilor pentru şomaj, cca. 19% fata de 17% în anul 2004.
Ponderea şomerilor participanţi la cursurile de formare profesionalã organizate, inclusiv a şomerilor care au început o forma de pregãtire încã din anul 2004 (51.444 someri) în numãrul mediu de someri existenţi în evidentele Agenţiei la finele fiecãrei luni din perioada de raportare (513.721), este de 10,0%, cu 2 puncte procentuale mai mult decât a fost programat pentru anul 2005.
D. Tendinte privind piata forţei de munca
Implementarea politicilor active de ocupare, alãturi de celelalte mãsuri prevãzute în Programul de Guvernare, menite a asigura o creştere economicã sustenabila, vor asigura pe termen mediu o imbunatatire a ocupãrii atât prin prisma creşterii numãrului de salariaţi cat şi a ratei de participare a populaţiei în varsta de munca.
┌─────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ �*)│ 2006 │ 2007 │ 2008 │
├─────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│- modificare procentualã fata de anul anterior - │
├─────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Populaţia activa totalã │ │ -0,2 │ -0,2 │ -0,3 │ -0,2 │
│Populaţia ocupatã totalã │ │ -0,1 │ -0,1 │ -0,1 │ -0,0 │
│Salariaţi │ │ 1,0 │ 0,8 │ 0,6 │ 0,3 │
├─────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│ - % - │
├─────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Rata de participare a populaţiei în │ │ 63,3 │ 63,4 │ 63,5 │ 63,6 │
│varsta de munca │ │ │ │ │ │
│Rata de ocupare a populaţiei în varsta │ │ 58,0 │ 58,3 │ 58,5 │ 58,6 │
│de munca │ │ 63,3 │ 63 │ │ │
│Productivitatea muncii │ │ 5,8 │ 6,1 │ 6,4 │ 6,5 │
│Rata somajului BIM │ │ 7,9 │ 7,8 │ 7,6 │ 7,4 │
└─────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Sursa: Comisia Nationala de Prognoza.
*) Date preliminare decembrie 2005.
Evoluţia ocupãrii va fi influentata de cativa factori contradictorii.
- Pe de o parte, fluxul de investiţii strãine va genera noi locuri de munca. Întreprinderile mici şi mijlocii se asteapta sa aibã, de asemenea, o contribuţie pozitiva, localizata mai ales la nivelul muncii nesalariale.
- Pe de alta parte, continuarea procesului de restructurare şi privatizare va induce presiuni asupra ocupãrii. De asemenea, în ciuda unei cresteri economice relativ ridicate, piata locurilor de munca rãmâne tensionata, în principal din cauza structurii calificãrii şomerilor.
- Ca un rezultat agregat al acestor factori, prognoza macroeconomica estimeaza posibilitatea reducerii ratei somajului pana la circa 7,4% în 2008.
CAP. IV
Capacitatea institutionala de administrare a pieţei forţei de munca
A. Actorii Organizationali
Instituţiile care contribuie la realizarea atât a cadrului de reglementare cat şi a mãsurilor complexe de reglare a pieţei forţei de munca sunt:
- Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, prin Direcţia Politici Forta de Munca - în colaborare cu ministerele şi instituţiile relevante, elaboreazã politicile şi strategiile în domeniul ocupãrii forţei de munca, inclusiv în ce priveşte domeniul formãrii profesionale continue.
- Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii - împreunã cu Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei asigura articularea învãţãmântului profesional iniţial şi formarea profesionalã iniţialã şi continua şi sa fie în concordanta cu nevoile pieţei muncii.
- Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca - implementeaza şi finanţeazã, din bugetul asigurãrilor pentru şomaj, mãsurile active pentru stimularea ocupãrii forţei de munca, inclusiv cele de consiliere, orientare şi formare profesionalã.
- Consiliul Naţional de Formare Profesionalã a Adulţilor (CNFPA) - organism tripartit, cu rol consultativ în elaborarea politicilor şi a strategiilor pentru formarea profesionalã a adulţilor, format din reprezentanţi ai Guvernului, patronatelor şi sindicatelor. Totodatã, CNFPA coordoneazã la nivel naţional activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesionalã a adulţilor, de elaborare a standardelor ocupationale şi de evaluare şi certificare a competentelor dobândite prin formare profesionalã continua. Din anul 2005, i s-a atribuit rolul de Autoritate Nationala pentru Calificãri, cu scopul de a crea un sistem transparent de calificãri în formarea profesionalã.
- Furnizorii de formare profesionalã, de stat sau privati - au rolul de a organiza, implementa şi evalua programele de formare profesionalã care trebuie sa rãspundã nevoilor de competente ale companiilor şi ale persoanelor.
- Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - coordoneazã asistenta de preaderare în domeniul de competenta al ministerului, prin atribuţiile de autoritate de implementare pentru, componenta "Dezvoltarea resurselor umane" a Subprogramului PHARE 2003 "Coeziune economicã şi socialã" şi de agenţie de implementare pentru componenta "Dezvoltarea resurselor umane" a Subprogramului PHARE 2004 - 2006 "Coeziune economicã şi socialã.
- Partenerii sociali - cu sarcini şi responsabilitãţi, atât la nivel naţional, cat şi sectorial şi de unitate economicã; implicarea lor din ce în ce mai puternica a impulsionat modificarea şi adaptarea cadrului legislativ.
B. Serviciul public de ocupare
Crearea unui Serviciu public de ocupare modern s-a realizat în România prin intrarea în vigoare a <>Legii nr. 145/1998 privind infiitarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Munca, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, instituţie care funcţioneazã în temeiul principiului tripartitismului.
Urmare adoptãrii <>Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurariior pentru şomaj şi stimularea ocupãrii forţei de munca, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Agenţia Nationala pentru Ocupare şi Formare Profesionalã devenitã Agenţia Natioeala pentru Ocuparea Forţei de Munca - ANOFM a schimbat radical conceptia de utilizare a bugetului asigurãrilor pentru şomaj, cu un accent deosebit pus pe mãsurile active pentru ocuparea forţei de munca reglementate de lege.
În anul 2005, în conformitate cu prevederile programului de guvernare, s-a elaborat un proiect de lege privind funcţionarea ANOFM cu scopul principal de a dezvolta capacitatea institutionala a Agenţiei şi de a crea autonomia decizionala şi de conducere a instituţiei. Proiectul de lege este adoptat de Senatul României şi a intrat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, camera decizionala, urmând a fi adoptat.
În ultimii ani structura teritorialã a ANOFM a fost puternic dezvoltata, fiind în momentul de fata una dintre instituţiile guvernamentale cu rãspândire pana la nivel local, astfel, în anul 2005 cele 3.475 posturi erau repartizate astfel: 204 posturi în aparatul propriu central; 3.156 posturi în agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de munca şi a municipiului Bucureşti şi 115 posturi pentru centrul de formare a personalului propriu.
Agenţia funcţioneazã ca furnizor de servicii care isi stabileşte ca tinte naţionale ocuparea şi formarea profesionalã a unui numãr de persoane care sunt în cãutarea unui loc de munca.
Activitatea viitoare a ANOFM trebuie sa se concentreze pe acţiuni de creştere a gradului de adresabilitate cãtre instituţie a persoanelor în cãutarea unui loc de munca, apropierea valorii ratei somajului înregistrat de valoarea ratei somajului BIM, astfel încât Agenţia sa devinã principalul factor de dinamizare a tendinţelor de evoluţie a pieţei forţei de munca.
Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca a continuat demersurile pentru îmbunãtãţirea condiţiilor care asigura calitatea serviciilor SPO şi, astfel s-a obţinut certificatul de calitate al sistemului de management, conform ISO 9001/2001, pentru sediul central al ANOFM şi pentru un numãr de 36 agenţii locale.
Dezvoltarea institutionala a ANOFM în anul 2006
În subordinea Agenţiei, pe lângã agenţiile pentru ocuparea forţei de munca judeţene şi a municipiului Bucureşti (agenţii teritoriale) funcţioneazã centrele regionale de formare profesionalã a adulţilor (centre regionale). Centrul Naţional de Formare Profesionaia a Personalului Propriu va fi operational în cursul anului 2006. Începând cu luna ianuarie 2006 numãrul total de posturi al ANOFM a crescut, urmare aplicãrii prevederilor OUG nr. 1/2006 privind unele mãsuri pentru întãrirea capacitãţii administrative a României, ajungând la 3.545 posturi structurate astfel: 205 posturi pentru aparatul propriu central; 3.051 posturi pentru agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de munca şi a municipiului Bucureşti, Structura Organismului Intermediar pentru Programul Operational Sectorial de dezvoltare a resurselor umane s-a mãrit de la 24 posturi la 30 posturi, prin redistribuire de la unitãţile subordonate. La nivel regional, 115 posturi sunt alocate pentru centrele regionale pentru formarea profesionalã a adulţilor şi 174 de posturi alocate pentru cele 8 OI POS DRU care, de la 1 ianuarie 2007, vor funcţiona în subordinea ministerului, pentru o eficienta sporitã a gestionãrii Fondului Social European.
Activitatea agentiilor judeţene pentru ocuparea forţei de munca şi a municipiului Bucureşti s-au reorganizat astfel încât din totalul de 3.051 posturi, 2.241 posturi sunt ocupate cu funcţionari care lucreazã direct cu publicul ceea ce reprezintã 71% din numãrul total de posturi. În cursul anului 2006, în cadrul Proiectului Phare, Sprijin pentru întãrirea capacitãţii instituţionale a A.N.O.F.M. s-au derulat 4 programe de instruire cu un numãr de 380 participanţi de la nivel central şi local. În prima etapa, 320 funcţionari publici care lucreazã direct cu publicul au fost instruiti avându-se în vedere: transmiterea de cunoştinţe în vederea dezvoltãrii competentelor transversale; eficienta comunicãrii; responsabilizare şi disciplina; lucrul în echipa.
Instruirea la care au participat 60 de directori de la nivel central şi local a abordat urmãtoarele teme: stilul de conducere; comunicarea; formarea continua a personalului propriu.
C. Consiliului Naţional de Formare Profesionalã a Adulţilor
În ceea ce priveşte etapele educaţionale ulterioare absolvirii sistemului de educaţie iniţial, în România sunt definite mai multe concepte şi o serie de instituţii dezvoltate pe baza acestora care funcţioneazã împreunã în scopul agregarii unui sistem de invatare pe tot parcursul vieţii care sa susţinã o creştere sanatoasa a cantitãţii şi calitãţii cererii şi ofertei locurilor de munca pentru forta de munca româneascã. Pana în prezent sistemul nu este funcţional şi rezultatele sunt disparate, România prezentând, la nivel european, una din cele mai mici rate de participare la formele de educaţie continua.
Consiliul Naţional de Formare Profesionalã a Adulţilor (CNFPA) funcţioneazã din anul 1999 în conformitate cu <>Legea nr. 132/1999 privind înfiinţarea organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesionalã a Adulţilor, republicatã, modificatã şi completatã în anul 2004 prin <>Legea nr. 559/2004 ca organism tripartit.
Din luna decembrie 2004, Consiliul Naţional de Formare Profesionalã a Adulţilor (CNFPA) a primit calitatea de Autoritate Nationala a Calificarilor, cu scopul realizãrii în România a unui sistem naţional coerent al calificarilor, aplicabil atât în formarea profesionalã iniţialã, cat şi în formarea profesionalã continua.
În aceasta calitate, CNFPA dezvolta şi implementeaza metodologii privind dezvoltarea, validarea şi certificarea calificarilor, elaboreazã şi actualizeazã Registrul Naţional al Calificarilor, sprijinã înfiinţarea Comitetelor sectoriale şi coordoneazã activitatea acestora. Rolul comitetelor sectoriale consta în dezvoltarea, actualizarea şi validarea calificarilor, prin participarea partenerilor sociali, la nivelul sectoarelor de activitate.
În februarie 2005, Primul-ministru şi reprezentanţi ai guvernului, ai confederatiilor patronale şi sindicale reprezentate în CNFPA au semnat Acordul Tripartit privind Cadrul Naţional al Calificarilor pentru constituirea comitetelor sectoriale.
Corelarea Cadrului Naţional al Calificarilor cu cel european va contribui la creşterea mobilitatii forţei de munca şi va facilita transferul şi recunoaşterea calificarilor în ţãrile membre UE.
Prioritate PNAO 2006
Consolidarea capacitãţilor instituţionale existente la nivel naţional regional şi local
Obiective şi mãsuri pentru anul 2006
┌───────────────────┬───────────────────────────────────────────┬────────────┐
│ Obiective │ Mãsuri │ Instituţie │
│ │ │responsabilã│
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Consolidarea │Organizarea de sesiuni de pregãtire pentru │ MMSSF │
│capacitãţii │elaborarea, implementarea şi monitorizarea │ │
│administrative a │politicilor de ocupare în contextul │ DPFM │
│MMSSF - DFFM │viitorului sistem de planificare şi │ │
│ │monitorizare în conformitate cu noile linii│ │
│ │integrate pentru dezvoltare şi ocupare. │ │
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Consolidarea │Implementarea legii privind înfiinţarea, │ ANOFM │
│capacitãţii ANOFM │organizarea şi funcţionarea ANOFM şi a │ │
│de a furniza │hotãrârii de guvern privind Statutul │ │
│servicii care sunt │Agenţiei Naţionale. │ │
│adaptate ├───────────────────────────────────────────┤ │
│clienţilor, în │Continuarea implementarii proiectelor cu │ │
│special grupurilor │finanţare externa: Phare "Sprijin pentru │ │
│defavorizate pe │întãrirea capacitãţii instituţionale a │ │
│piata forţei de │A.N.O.F.M."; Banca Mondialã "Dezvoltarea │ │
│munca │sectorului social" │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Formarea celor 20 de consilieri care │ │
│ │urmeazã sa lucreze în sistena EURES │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Operationalizarea Organismului Intermediar │ │
│ │pentru Programul Operational │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Implementarea Programului anual de │ │
│ │pregãtire profesionata a personalului │ │
│ │propriu │ │
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Consolidarea │Înfiinţarea de noi Comitete sectoriale │ CNFPA │
│capacitãţii │pentru 6 domenii de activitate │ Parteneri │
│administrative a │ │ sociali │
│Autoritãţii ├───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Naţionale pentru │Creşterea numãrului de centre autorizate de│ CNFPA │
│Calificãri │evaluare de competente │ │
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Creşterea │Sprijinirea activitãţii comitetelor │ CNFPA │
│capacitãţii de │sectoriale şi pregãtirea membrilor │ Comitete │
│creare de │comitetelor sectoriale, prin participarea │ sectoriale │
│parteneriate la │acestora la diferite proiecte şi la acţiuni│ │
│nivel sectorial şi │cu caracter de informare/instruire │ │
│consolidarea ├───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│comitetelor │Diseminarea bunelor practici ale │ CNFPA │
│sectoriale │activitãţii comitetelor sectoriale │ Comitete │
│existente │înfiinţate, în vederea stimulãrii │ sectoriale │
│ │interesului partenerilor sociali şi │ │
│ │infiintarii de noi comitete sectoriale │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ │Participarea Comitetului Sectorial Turism, │ ANT │
│ │Hoteluri, Restaurante la definirea unui │ CNFPA │
│ │document unic de referinta care sa │ │
│ │stabileascã corespondenta între │ │
│ │Clasificarea Ocupatiilor din România şi │ │
│ │Nomenclatoral Calificarilor │ │
└───────────────────┴───────────────────────────────────────────┴────────────┘
CAP. V
Piata forţei de munca din mediul rural - creşterea ocupãrii formale
A. Situaţia actuala
Agricultura este una din ramurile cheie ale economiei româneşti, iar dezvoltarea ruralã a cãpãtat o atentie deosebita în contextul aderãrii României la Uniunea Europeanã.
Din anul 2005 politica privind agricultura româneascã are ca tinta reformarea şi modernizarea sectorului prin punerea în aplicare a programelor care sa ducã la o agricultura eficienta, o agricultura de piata. Obiectivul cel mai important al eforturilor de reformare a agriculturii româneşti este acela ca rezidentii din mediul rural sa fie incurajati sa rãmânã sa dezvolte activitãţi economice specifice care sa ducã la un standard de viata mai ridicat.
Astfel, s-a trecut de la sistemele de subventionare, la aplicarea în principal a doua programe cheie Programul Fermierul şi Programul Renta Viagerã, obiectivul ambelor programe fiind, pe termen mediu şi lung, crearea unor ferme pe model european, cu potenţial economic şi de piata.
Prioritatea Ministerului Agriculturii Pãdurii şi Dezvoltãrii Rurale pentru perioada urmãtoare este mãrirea capacitãţii de absorbţie a fondurilor europene, fonduri cu care se pot duce la îndeplinire programele de dezvoltare ruralã.
În cadrul acestui minister, a fost organizat sistemul de administrare a fondurilor europene prin înfiinţarea unei Autoritãţi Competente, organismul central responsabil pentru cele 2 Agenţii de Plati şi pentru Organismul de Coordonare al acestora, dupã cum urmeazã:
- Agenţia de Plati şi Intervenţie în Agricultura (APIA) funcţioneazã, cu un numãr total de 2.015 persoane angajate, la nivel central, judeţean şi local. Acţiunile prioritare ale agenţiei sunt axate pe procedurile de plati directe, de mecanisme comerciale, de intervenţie pe piata cerealelor şi pentru organizarea şi funcţionarea Agenţiei.
La nivel judeţean personalul Agenţiei are atribuţii de implementare a strategiei în domeniu, implementarea sistemului pentru înregistrarea şi controlul sprijinului acordat agricultorilor, verificarea datelor în Registrul electronic al fermelor şi controlul cererilor. Majoritatea personalului este angajat la nivel local unde are ca principale atribuţii primirea şi prima verificare administrativã a cererilor.
Experienta SAPARD a creat un precedent pentru fondurile care se vor derula începând din anul 2007, prin crearea unor capacitãţi instituţionale atât la nivel central, cat şi la nivel regional, impunând atât o disciplina financiarã, cat şi promovarea conceptului de investiţii, prin participare publica şi privatã, ca urmare Agenţia SAPARD a fost nucleul unei noi agenţii.
- Agenţia de Plati pentru Dezvoltare Ruralã şi Pescuit (APDRP) urmare adoptãrii OUG nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plati pentru Dezvoltare Ruralã şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, funcţioneazã de asemenea pe 3 nivele: nivelul central şi cel regional, preluate de la Agenţia SAPARD, precum şi nivelul judeţean, prin preluarea Serviciilor Tehnice Delegate din cadrul MAPDR. Cele 8 Birouri Regionale de Implementare a Programului SAPARD au fost transformate în 8 Centre Regionale de Plati pentru Dezvoltare Ruralã şi Pescuit.
De asemenea, este în curs de realizare Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS), intreaga suprafata a României fiind acoperitã cu zboruri în vederea obţinerii de orto-fotoplanuri pe care le finalizeazã şi livreaza Agenţia Nationala de Cadastru şi Publicitate.
În octombrie 2005 a început campania de înregistrare a fermelor agricole pentru completarea Registrului Fermelor iar pana în prezent au fost înregistrate 1.247.140 ferme (în total o suprafata de 7.212.664 ha), respectiv 83% din total, iar 48% din acestea au fost introduse în baza de date. În timpul procesului de înregistrare fermierii au fost informati cu privire la principiile de baza ale plãţilor directe şi la procedurile de înregistrare. Campania de informare a inclus conferinţe de presa, articole publicate în ziar şi în reviste agricole, broşuri, postere, sesiuni de informare la nivel local şi în cadrul sesiunilor generale adresate fermierilor.
În anul 2006, prin aplicarea prevederilor <>Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultura, susţinerea producãtorilor agricoli în sectorul vegetal este orientata spre susţinerea produselor agricole competitive şi realizarea cotelor negociate cu Uniunea Europeanã. Totodatã, se urmãreşte adaptarea formelor de sprijin la sistemul european de plati.
Beneficiarii sprijinului sunt producãtorii agricoli şi aceştia trebuie sa facã dovada utilizãrii de seminţe certificate, sa asigure culturile conform legislaţiei în vigoare şi sa facã dovada dreptului de proprietate/folosinta asupra terenurilor înscrise în Registrul agricol.
Uniunea Europeanã investeste pentru a sprijini instituţiile din România în vederea implementarii Politicii Agricole Comune a UE, dintre acestea sunt de menţionat în ceea ce priveşte creşterea capacitãţii administrative, proiectele:
- "Consolidarea capacitãţii Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale de a elabora politici", cu o durata de 21 luni şi un buget total de 991.819 Euro, pentru consolidarea capacitãţii de analiza economicã, aplicarea şi evaluarea optiunilor alternative de politica, stabilirea de abordari optime precum şi pentru dezvoltarea de mecanisme necesare stabilirii şi monitorizarii impactului politicii cu parteneri din Austria şi Germania.
- "Continuarea sprijinului pentru implementarea completa a Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS)", cu o durata de 21 de luni şi un buget total de 1.332.760 Euro, va sigura consolidarea structurii administrative a IACS astfel încât pana la data aderãrii sa existe un sistem deplin funcţional. Rezultatele concrete ale proiectului includ cadrul institutional şi legislativ pentru IACS, Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole, baza de date IACS/GIS, manuale de proceduri, instruirea personalului şi asigurarea de informaţii pentru fermieri cu privire la plãţile directe ale UE şi IACS. Proiectul va beneficia de experienta şi competenta profesionalã a experţilor de la Ministerul Federal pentru Agricultura, Alimentaţie şi Protecţia Consumatorilor din Germania şi Ministerul Agriculturii şi Pãdurilor din Italia.
B. Forta de munca din mediul rural
În anul 2004, corespunzãtor Anchetei Forţei de Munca - AMIGO efectuatã de INS, populaţia rezidenţã în mediul rural a reprezentat un procent de 46.1% din totalul populaţiei României, iar populaţia ocupatã era de 46.4% din total, respectiv 9158 mii. persoane.
Începând cu anul 2004 populaţia ocupatã în agricultura nu mai deţine ponderea majoritara. Proporţia populaţiei ocupate în agricultura a fost de 31.0% din total, iar la grupa de varsta de 15-64 ani, proporţia scade la 27,5%. Ratele de activitate şi de ocupare sunt înregistrate ca mai mari în mediul rural fata de mediul urban pentru tineri (15-24 ani) şi pentru persoanele de 55 de ani şi peste.
Din perspectiva statutului profesional, lucrãtorii pe cont propriu şi lucrãtorii familiali neremunerati au reprezentat 32.3% din totalul populaţiei ocupate în 2004 şi 90.8% dintre aceştia erau rezidenţi în mediul rural.
Mai exact, în mediul rural, au fost înregistrate 1.364 mii persoane ca lucrãtori pe cont propriu în agricultura, pãduri, vanatoare, silvicultura s.a. iar 1.195 mii persoane ca lucrãtori familiali neremunerati, în aceleaşi feluri de activitãţi economice, în timp ce numai 125 mii de persoane au fost înregistrate ca salariaţi.
Fermierii şi lucrãtorii calificaţi în agricultura, silvicultura, vanatoare şi pescuit, precum şi persoanele care lucrau în artizanat şi mestesuguri detineau 66,41% din ocupare (54,8% şi respectiv 11,6%),
În ceea ce priveşte rata somajului între urban/rural disparitatile sunt importante (vezi grafic).
Rata somajului BIM Urban/Rural
NOTA (CTCE)
Figura reprezentând Rata somajului BIM Urban/Rural se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 698 din 15.08.2006, la pagina 19 (a se vedea imaginea asociata).
Pe grupe de varsta, se observa diferenţe constante în toate grupele de varsta între 15 ani şi 54 de ani, cu excepţia grupei de varsta de 35-44, unde ratele coincid (63%). Pentru persoanele în varsta de 55 şi peste rata somajului în mediul rural este practic imperceptibila (0,6%), aceasta grupa de varsta declarandu-se "ocupatã".
Diferenţa înregistratã pentru grupa de varsta de 55-64, constanta între 2002-2004, ne arata ce provocare extraordinarã este "activarea" pe piata formala a muncii a populaţiei de varsta apropiatã celei de pensionare, mai ales a celei din mediul rural.
Faptele prezentate mai sus sunt o imagine clara a sub-ocupãrii populaţiei din zonele agricole şi caracterul dominant al activitãţilor economice de subzistenta. Având în vedere rata scãzutã a ocupãrii, provocarea rezida în alegerea justa a mãsurilor active pentru îmbunãtãţirea stãrii sociale generale şi pentru includerea acestei populaţii pe piata formala a muncii (inclusiv în activitãţi cu valoare adãugatã crescutã).
La 31.12.2005, la nivel naţional, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Munca erau înregistraţi un numãr de 310.346 de someri care provin din mediul rural.
În ceea ce priveşte inactivitatea, procentul de persoane casnice (femei), din mediul rural a fost de 56,2% din totalul de 1264 mii persoane inactive. Cele mai mari diferenţe între urban şi rural pentru rata de inactivitate se înregistreazã la grupele de varsta 65-69 de ani (+ 37,3 puncte procentuale) şi, respectiv, 60-64 ani (+36,5 puncte procentuale), cu valori mai mari pentru urban fata de rural.
Din totalul persoanelor inactive de 15 ani şi peste (8202.000 mii persoane), 752 mii au declarat ca sunt în cãutarea unui loc de munca, dar nu sunt disponibili sa înceapã lucrul sau nu cauta de lucru dar sunt disponibili sa înceapã lucrul.
În ultimii ani, transformãrile din industria româneascã au avut un impact profund asupra raportului de populaţie ocupatã în mediul rural, astfel aceasta a manifestat o creştere numericã, în special datoritã disponibilizarii de personal din sectoarele industriale restructurate.
C. Propuneri de creştere a ocupãrii
În cadrul cooperãrii bilaterale cu Comisia Europeanã, în contextul procesului de implementare a prioritatilor din Documentul Comun de Evaluare a prioritatilor politice de ocupare (JAP), Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei a organizat în anul 2005 o reuniune tematica cu tema Dezvoltarea resurselor umane în mediul rural, cu participarea unor experţi europeni şi romani.
Au fost identificate dificultãţi cu care se confrunta mediul rural în ceea ce priveşte piata forţei de munca, educaţia şi formarea profesionalã, subliniindu-se necesitatea continuãrii eforturilor de intarire a capacitãţii instituţionale a administraţiei în general şi crearea unui cadru adecvat pentru implementarea politicilor de ocupare, formare profesionalã şi dezvoltare ruralã la nivel regional şi local (inclusiv prin utilizarea fondurilor structurale).
Din dezbateri a rezultat faptul ca îmbunãtãţirea calitãţii resurselor umane disponibile este cheia lansãrii procesului de dezvoltare în mediul rural, proces care se poate sprijini pe o creştere pe trei dimensiuni a capacitãţii instituţionale de coordonare a politicilor adresate mediului rural. Cele trei direcţii fiind:
- abordarea integrata (parteneriat efectiv între direcţiile de munca, agricultura şi inspectoratele şcolare; diagnoza localã, responsabilitatea asupra proiectelor de dezvoltare şi asumarea unui viitor propriu);
- cooperarea inter-institutionala;
- implicarea actorilor de la nivel local (gestionare la nivel local a procesului de dezvoltare a zonelor rurale prin asigurarea durabilitatii din punct de vedere cultural şi a responsabilitãţii colective.
Este necesarã o pregãtire în plan strategic la nivel naţional, prin elaborarea de proiecte şi perfecţionarea mecanismelor de implementare, având în vedere rolul de facilitare a circulaţiei ideilor şi de sprijin financiar asumat de Comisia Europeanã (aprox. 6-10 mld. Euro vor fi alocate obiectivului de dezvoltare a resurselor umane din totalul de circa 22 mld. Euro care va constitui sprijinul financiar al UE în perioada 2007-2013 pentru România).
În domeniul dezvoltãrii mediului rural şi pentru ca procesul sa fie durabil, prioritãţile trebuie sa fie axate pe:
- relationarea ocupãrii în agricultura cu creşterea nivelului productivitatii muncii în acest sector, creşterea investiţiilor în formarea resurselor umane în zona ruralã, consolidarea avantajului natural comparativ al României şi transformarea acestuia în avantaj competitiv (în sensul producţiei de valoare adãugatã);
- menţinerea ratei de creştere economicã pe termen lung, determinând o imbunatatire a perceptiei asupra predictibilitatii economiei şi incurajand investitorii. Generarea de locuri de munca va asigura dislocarea unei pãrţi a ocupãrii din agricultura şi va orienta forta de munca spre servicii cu o valoare adãugatã ridicatã;
- creşterea investiţiilor în infrastructura zonelor rurale (drumuri, comunicaţii, şcoli) şi dezvoltarea unor sectoare economice bazate pe activitatea agricolã de astãzi, dar care sa asigure prelucrarea şi furnizarea unor produse competitive şi de calitate sporitã;
- asigurarea unui stoc suficient de competente profesionale prin investiţii în dezvoltarea resurselor umane în mediul rural (mai ales prin investiţii în infrastructura de formare şi orientarea pe formarea de competente în ocupaţii cerute în mediul rural). România trebuie sa adopte mãsuri suplimentare pentru asigurarea accesului, creşterea participãrii şi calitãţii învãţãmântului secundar, inclusiv mãsuri pentru îmbunãtãţirea tranzitiei de la şcoala la munca şi a celor destinate reducerii pãrãsirii premature a sistemului educaţional.
Pentru anul 2006 Ministerul Agriculturii Pãdurii şi Dezvoltãrii Rurale isi propune şi mãsuri specifice cu efecte asupra creşterii gradului de ocupare în mediul rural:
- Asigurarea resurselor financiare necesare pentru angajarea de personal şi desfãşurarea activitãţii Agenţiei de Plati şi Intervenţie în Agricultura;
- Derularea de campanii de informare cu privire la schemele de plati ale Uniunii Europene acordate fermierilor şi operatorilor;
- Susţinerea producãtorilor în crearea unor organizaţii de producãtori în diferite sectoare;
- Campanie de informare a producãtorilor de lapte;
- Dezvoltarea capacitãţii de implementare a acţiunilor de dezvoltare ruralã, adaptate la acquis-ul comunitar;
- Continuarea pregãtirii personalului pentru implementarea programelor de dezvoltare ruralã aferente perioadei de post-aderare;
- Continuarea implementarii mãsurii 3.4 a Programului SAPARD denumita "Dezvoltarea şi diversificarea activitãţilor economice care sa genereze activitãţi multiple şi venituri alternative" în vederea asigurãrii unei diversificari sporite a activitãţilor agricole;
- Sprijinirea turismului rural şi a altor activitãţi precum dezvoltarea mestesugurilor şi artizanatului;
- Promovarea în Planul Naţional de Dezvoltare Ruralã 2007-2013 de mãsuri pentru dezvoltarea serviciilor în mediul rural: consultanţa, contabilitate, etc.;
- Stabilirea ca obiective importante ale Planul Naţional de Dezvoltare Ruralã 2007-2013: instalarea tinerilor fermieri şi formarea unor exploataţii moderne, mãsura corelata cu Programul renta viagerã.
Prioritate PNAO 2006
Ocuparea forţei de munca din mediul rural
Obiective şi mãsuri pentru anul 2006
┌───────────────────┬───────────────────────────────────────────┬────────────┐
│ Obiective │ Mãsuri │ Instituţie │
│ │ │responsabilã│
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Asigurarea │Derularea de campanii de informare cu │ MAPDR │
│dezvoltãrii rurale │privire la schemele de plati ale Uniunii │ │
│prin pregãtirea │Europene acordate fermierilor şi │ │
│populaţiei │operatorilor │ │
│rezidente în mediul├───────────────────────────────────────────┤ │
│rural pentru │Susţinerea producãtorilor în crearea unor │ │
│utilizarea │organizaţii de producãtori în diferite │ │
│fondurilor şi │sectoare │ │
│programelor ├───────────────────────────────────────────┤ │
│europene aferente │Dezvoltarea capacitãţii de implementare a │ │
│perioadei de │acţiunilor de dezvoltare ruralã, adaptate │ │
│postaderare │la acguis-ul comunitar │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Continuarea pregãtirii personalului pentru │ │
│ │implementarea programelor de dezvoltare │ │
│ │ruralã aferente perioadei de post-aderare │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Continuarea implementarii mãsurii 3.4 a │ │
│ │Programului SAPARD denumita "Dezvoltarea şi│ │
│ │diversificarea activitãţilor economice care│ │
│ │sa genereze activitãţi multiple şi venituri│ │
│ │alternative" în vederea asigurãrii unei │ │
│ │diversificari sporite a activitãţilor │ │
│ │agricole; │ │
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Îmbunãtãţirea │Continuarea implementarii celor 3 │ MEdC │
│calitãţii │Componente ale Proiectului pentru │ │
│infrastructurii │Învãţãmântul Rural, finanţat de Banca │ │
│educaţionale şi a │Mondialã, în scopul îmbunãtãţirii accesului│ │
│resurselor umane │elevilor din mediul rural la un învãţãmânt │ │
│disponibile în │de calitate │ │
│mediul rural ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Implementarea Componentei I 3 a Proiectului│ │
│ │pentru Învãţãmântul Rural - Reabilitarea │ │
│ │şcolilor din mediul rural, pentru │ │
│ │asigurarea condiţiilor minime igienico- │ │
│ │sanitare în şcolile din zonele sarace, │ │
│ │mobilarea a 1500 de şcoli │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Implementarea proiectului Phare 2004-2006 │ │
│ │"Dezvoltarea Formãrii continue a │ │
│ │personalului din învãţãmântul │ │
│ │preuniversitar" │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Implementarea programului "Educaţia pentru │ │
│ │informaţie în mediul rural defavorizat" │ │
│ │pentru promovarea unei pedagogii inovante │ │
│ │şi asigurarea accesului liber la informaţie│ │
│ │şi cultura a comunitãţilor locale │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ │Derularea de activitãţi de formare pentru │ MEdC │
│ │directorii şi responsabilii cu asigurarea │ CTVET │
│ │calitãţii din 177 de şcoli (122 şcoli din │ │
│ │programul Phare TVET 2002 şi 55 şcoli din │ │
│ │mediul rural asistate prin programele Phare│ │
│ │TVET 2003 şi 2004-2006. │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Stagii de formare privind monitorizarea │ │
│ │procesului de implementare a instrumentelor│ │
│ │de asigurare a calitãţii pentru inspectorii│ │
│ │generali adjuncţi din judeţele în care se │ │
│ │afla localizate şcolile implicate TVET │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Seminarii de formare adresate directorilor │ │
│ │şi cadrelor didactice din 50 de şcoli din │ │
│ │mediul rural asistate prin programul Phare │ │
│ │TVET 2003 cu urmãtoarele tematici; │ │
│ │invatarea centrata pe elev; Management │ │
│ │şcolar; Reţele şcolare şi parteneriat │ │
│ │social; Invatare individualã în vederea │ │
│ │integrãrii elevilor cu CES; Elaborare de │ │
│ │curriculum în dezvoltare localã. │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Livrãri de echipamente pentru pregãtirea de│ │
│ │specialitate pentru 111 şcoli asistate prin│ │
│ │proiectele Phare TVET 2001 şi 2002. │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Livrãrile de echipamente IT şi birotica │ │
│ │pentru 150 de şcoli asistate prin │ │
│ │programele Phare TVET 2003 şi 2004 - 2006. │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Aplicarea Strategiei de dezvoltare a │ │
│ │învãţãmântului rural 2005 - 2009, cu │ │
│ │proiectie pentru anul 2013 │ │
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Consolidarea │Aplicarea prevederilor Programului de │ ANOF │
│capacitãţii ANOFM │ocupare a forţei de munca pentru anul 2006 │ │
│de a furniza la │al ANOFM prin ocuparea a 140.365 persoane │ M │
│nivel local │din mediul rural, reprezentând 36,9% din │ │
│servicii adaptate │numãrul total de 380.000 de persoane │ │
│clienţilor │programate a fi încadrate în anul 2006. │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Formarea, prin Planul Naţional de Formare │ │
│ │Profesionalã a cca. 15.000 de persoane din │ │
│ │mediul rural, respectiv 30% din total │ │
│ │persoane programate a fi cuprinse la │ │
│ │cursuri de formare. │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Desfãşurarea Caravanei Ocupãrii Mediului │ │
│ │Rural pentru informarea populaţiei din │ │
│ │mediul rural de facilitãţile prevãzute de │ │
│ │<>Legea nr. 76/2002 şi oferirea de servicii │ │
│ │de cãtre ANOFM. │ │
├───────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Creşterea │Constituirea "Conferintei permanente a │ ANT │
│capacitãţii │turismului rural", ca instanta de schimburi│ │
│instituţionale a │şi acorduri între diferitele organisme din │ │
│ANT de sprijin a │turismul rural. │ │
│turismului rural ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Organizarea de caravane formative în zone │ │
│ │turistice cu potenţial pentru asistenta de │ │
│ │specialitate organelor din administraţia │ │
│ │publica localã în dezvoltarea turismului │ │
│ │rural cu prezentarea profilelor │ │
│ │ocupationale, a oportunitatilor │ │
│ │investitionale actuale şi de perspectiva │ │
│ │(fonduri structurale, fonduri pentru │ │
│ │agricultura şi dezvoltare ruralã). │ │
│ ├───────────────────────────────────────────┤ │
│ │Sesiuni de diseminare a exemplelor de "bune│ │
│ │practici" şi "istorii de succes" │ │
└───────────────────┴───────────────────────────────────────────┴────────────┘
CAP. VI
Probleme ale insertiei pe piata forţei de munca a persoanelor de etnie roma
A. Evaluare generalã
Proporţia romilor în cadrul populaţiei din România este importanta, aceştia plasandu-se pe locul doi ca minoritate, dupã maghiari. Recensãmântul din 2002 înregistreazã 2,5% din populaţie ca fiind romi, conform propriei lor identificari etnice declarate (peste 535 persoane). În schimb, în Raportul de ţara formulat în 2004 de Comisia Europeanã se estimeaza ca populaţia de etnie roma este cuprinsã între 1,8 şi 2,5 milioane.
Populaţia roma se plaseaza la un nivel extrem de ridicat de saracie, în 2003 riscul de saracie fiind de 3 ori mai ridicat fata de cel de la nivel naţional. O parte semnificativã a comunitãţilor de romi cumuleazã o serie de neajunsuri sociale: participare scãzutã la educaţie, lipsa calificãrii şi a experienţei pe piata muncii, o istorie de neparticipare la economia formala, numãr mare de copii începând de la varste ţinere ale mamelor, lipsa locuinţei sau condiţii proaste de locuit, concentrarea comunitãţilor în zone defavorizate fie din mediul urban fie în mediul rural
B. Politici guvernamentale, cadrul legal şi institutional
În România, populaţia de etnie roma beneficiazã, fãrã discriminare, de aceeaşi legislaţie ca şi populaţia romana sau populaţia din celelalte etnii. În luna aprilie 2001, prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 430/2001 , s-a adoptat Strategia Guvernului pentru îmbunãtãţirea situaţiei romilor, iar prin OUG 78/2004 s-a înfiinţat Agenţia Nationala pentru Romi (ANR), având sarcini de a monitoriza acţiunile specifice ale ministerelor implicate.
Organizarea şi funcţionarea ANR au fost stabilite prin Hotãrârea Guvernului 1703/2004. În anul 2005 prin o noua <>Hotãrâre a Guvernului cu nr. 1124/2005 , instituţiei i-au fost extinse atribuţiile, astfel ca, în prezent, aceasta aplica, coordoneazã, monitorizeazã şi evalueaza mãsurile din domeniile de intervenţie socialã cuprinse în Strategia Guvernului României de imbunatatire a situaţiei romilor. În principal rolul Agenţiei Naţionale pentru Romi este acela de a:
- elabora politica şi strategia Guvernului în domeniul protecţiei drepturilor minoritãţii romilor;
- coordona, monitoriza şi evalua mãsurile sectoriale de intervenţie socialã, cuprinse în Strategie;
- iniţia, participa şi promova, împreunã cu instituţiile şi organizaţiile neguvemamentale specializate, acţiuni şi programe sectoriale, destinate îmbunãtãţirii situaţiei romilor.
De asemenea, în contextul procesului de aderare Uniunea Europeanã de transpunere a principiilor, valorilor şi legislaţiei comunitare, a fost înfiinţat la 1 august 2002 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminarii, urmare a adoptãrii Oodonantei Guvernului 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, având misiunea de a promova şi apara drepturilor stabilite prin legislaţia anti-discriminare.
Urmare petitiilor primite CNCD a analizat şi soluţionat în anul 2005 un numãr de 360 de cazuri. Criteriile de discriminare cele mai intalnite în petitiile adresate CNCD au fost: categorie socialã (90), etnie (85), naţionalitate (39), handicap (21), convingeri (19), varsta (17), religie (11), HIV/SIDA (10), gen (9), orientare sexualã (9), categorie defavorizatã (6). De asemenea, în cazul celor 48 de autosesizari soluţionate, cele mai multe au vizat criterii precum etnie (26), gen (15), naţionalitate (8), varsta (5), categorie socialã (4). Pentru criteriul etnie au fost aplicate un numãr de 22 de sancţiuni de la avertismente la amenzi (cuantum maxim de 40 de milioane ROL).
Petitiile care au ca obiect discriminarea persoanelor aparţinând etniei romilor se referã la: interzicerea accesului în locurile publice, tratamentul verbal jignitor, limitarea accesului la angajare în munca.
C. Principalul factor determinant al defavorizarii sociale pentru populaţia roma-gradul scãzut de cuprindere în sistemul educaţional
Conform unor cercetãri finalizate în 2002 în cadrul comunitãţii roma, aproape 12% dintre copiii în varsta de 7-16 ani au întrerupt şcoala înainte de finalizarea invatamantulai obligatoriu, iar 18% sunt nescolarizati. Per total, peste 80% dintre copii nescolarizati sunt romi şi 38,6% dintre romi sunt analfabeti funcţional.
Analfabetismul funcţional, ca fenomen în cadrul populaţiei rome este acuzat de faptul ca locuieşte, de regula, în cartiere marginase iar şcolile în care învaţã copiii romi au condiţii de invatare inferioare. În şcolile în care sunt preponderent elevi romi rata repetentiei atinge valoarea de 11,3% (aproape de trei ori mai ridicatã decât în cazul întregului sistem de învãţãmânt). Datoritã nivelului calitativ scãzut al şcolii, aproape 20% din elevii romi ajunsi în clasa a IV-a sunt analfabeti funcţional.
În anul şcolar 2002-2003 elevii romi au reprezentat 4,23% din numãrul total de elevi înscrişi la nivel naţional. Participarea la educaţie a atins la nivelul liceului un procent de 1,04% din populaţia şcolarã de aceeaşi varsta.
Pe lângã cauzele materiale, nivelul de educaţie al generaţiilor anterioare contribuie şi el la gradul scãzut de participare şcolarã al generaţiilor actuale de copii romi. De asemenea, lipsa educaţiei preşcolare şi deficientele de cunoaştere a limbii romane de cãtre mulţi copii romi le afecteazã performanţele şcolare.
Toate aceste aspecte au drept rezultat incapacitatea multor copii romi de a se integra în mediul educaţional, fapt ce conduce la o frecventa scãzutã la şcoala, diminuarea motivatiei pentru actul învãţãrii şi apariţia abandonului şcolar. Cauzele comune pot fi sintetizate în:
- insuficienta resurselor materiale şi financiare care sa asigure un trai decent în special în mediul rural şi suburbiile oraşelor;
- gradul de cultura scãzut al familiilor din care provin copii/elevii care se manifesta printr-o atitudine negativa, uneori ostila fata de actul educaţional organizat;
- migratia forţei de munca spre alte zone ale tarii sau în statele din UE, care conduce la copii ce nu mai beneficiazã de supravegherea pãrinţilor.
Se constata creşterea gradului de cuprindere a elevilor romi în învãţãmânt, în anul şcolar 2004-2005 fata de anii anteriori şi datoritã unor mãsuri precum plata alocaţiei pentru copiii de varsta şcolarã prin intermediul instituţiilor de învãţãmânt sau programe de tipul "Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate", "Cornul şi laptele" sau, pentru adulti, "A doua sansa".
În 2004-2005, cea mai ridicatã rata de cuprindere şcolarã a populaţiei Roma se înregistreazã în judeţul Iaşi (28,76%), urmat de Bacau (14,86%) şi Botosani (14,42%); cea mai scãzutã rata de cuprindere în sistemul de educaţie a populaţiei roma se inregistra în cazul jud. Suceava (7,91%).
D. Eficienta serviciilor publice care sprijinã includerea pe piata muncii a romilor
Politicile publice pentru romi în ceea ce priveşte Ocuparea, domeniu de acţiune prioritar, sunt cuprinse în documente naţionale strategice, precum:
> Planul General de mãsuri la Strategiei Guvernamentale de imbunatatire a situaţiei Romilor aprobat în anul 2001 şi actualizat în 2006;
> Planul de activitãţi al Deceniului de Incluziune al Romilor 2005-2015;
> Memorandumul de Incluziune Socialã;
> Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013,
> Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,
> Programul de Incluziune Socialã al Bãncii Mondiale.
Este necesarã o analiza a aspiratiilor etniei, cerinţelor şi asteptarilor în materie de ocupare, la nivelul indivizilor şi comunitãţilor, a metodelor celor mai eficiente de stimulare şi atragere a lor pe piata muncii, aceasta analiza, facuta pe baze ştiinţifice interdisciplinare, sociologice, etnologice, antropologice.
Politicile publice pentru romi iau în considerare, încã, doar normele şi mãsurile generale dovedite valabile pentru majoritatea populaţiei fãrã particularizari specifice şi, posibil şi din acest motiv, cu rezultate nesemnificative pe piata formala a muncii.
Principalele probleme pe care le intampina agenţiile pentru ocuparea forţei de munca cu privire la includerea în mãsurile active a persoanelor de etnie roma sunt:
- Nedeclararea apartenentei la etnia roma.
- Persoanele de etnie roma se lasa greu antrenate în programele de formare profesionalã;
- Chiar şi în rândul celor care se înscriu la programele de formare profesionalã, rata de abandon este mare;
- Lipsa educaţiei iniţiale (4 sau 8 clase) impiedica accesul persoanelor de etnie roma la programe de calificare.
Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca este instituţia guvernamentalã cu rolul principal în aplicarea Strategiei de imbunatatire a situaţiei romilor în privinta creşterii gradului de ocupare al acestora, astfel, din anul 2001 Agenţia elaboreazã şi implementeaza programe de ocupare care se adreseazã populaţiei de etnie roma.
În anul 2004, prin Programul Naţional de Ocupare a Forţei de Munca implementat de ANOFM, au fost încadrate în munca 9079 persoane de etnie roma, iar în primul trimestru al anului 2005 au fost încadrate 3625. Pe parcursul întregului an 2005, este planificata încadrarea a 6845 persoane de etnie roma.
Principalele mãsuri care au condus la încadrarea în munca a romilor în anul 2004 au fost:
- încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere - 4286 persoane;
- încadrarea prin ocuparea temporarã a forţei de munca în lucrãri publice de interes comunitar - 3819 persoane;
- ocuparea forţei de munca prin acordarea de alocaţii pentru somerii care se încadreazã înainte de expirarea somajului - 681 persoane.
În scopul creşterii gradului de ocupare a romilor şi, mai ales, atragerea acestora pe piata formala a muncii ANR şi ANOFM au încheiat un parteneriat în august 2005 care prevede realizarea comuna a urmãtoarelor acţiuni:
- Înfiinţarea grupurilor de lucru pentru creşterea ratei de ocupare a populaţiei de etnie roma pe lângã Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Munca - AJOFM
- "Caravana ocupãrii", realizatã de cãtre ANOFM pentru populaţia de etnie roma în parteneriat cu ANR
- Bursa locurilor de munca pentru persoanele de etnie roma, realizatã în fiecare luna de care AJOFM-uri, cu Birourile regionale ale ANR.
Urmare implementarii programelor de ocupare pentru persoanele de etnie roma, în ultimii 2 ani ANOFM a avut urmãtoarele rezultate:
> În anul 2004
- au fost încadrate în munca 9079 persoane de etnie roma;
- au fost cuprinşi în cursuri de formare profesionalã 282 persoane de etnie roma, 98 dintre aceştia fiind încadraţi în munca.
- au participat 9.845 persoane la bursa a locurilor de munca pentru persoanele de etnie roma fiind oferite 11.304 de locuri de munca şi au fost încadrate 2.257 persoane.
> În anul 2005
- s-au încadrat în munca, 10.366 persoane de etnie roma, din cele 6.440 persoane de etnie roma prevãzute a fi încadrate pana la sfârşitul anului 2005
- au fost cuprinse în programe de formare profesionalã 1.601 persoane de etnie roma din care 561 femei.
- au participat 5.788 persoane la bursa locurilor de munca pentru romi, din care au fost încadrate 1.129 persoane.
Programele de formare la care au fost cuprinse cele mai multe persoane de etnie roma au fost: lucrator în comerţ; zidar rosar tencuitor; lucrator în creşterea animalelor; asamblor articole din textile; operator confectioner industrial îmbrãcãminte; dulgher; lucrator în cultura plantelor. Principalele meserii aferente cursurilor de calificare la care au fost înscrise persoanele de etnie roma sunt:
- zidan pietrar, tencuitor
- confectioner asamblor articole textile
- iucraior în comerţ
- ospatar (chelner)
- lucrator în structuri pentru construcţii
- lucrator în cultura plantelor
- peisagist floricultor
La nivelul fiecãrui judeţ, în luna martie 2004, ANR şi AJOFM au încheiat protocoale de colaborare cu consilierii pentru romi din cadrul prefecturii şi cu organizaţii neguvemamentale de nivel local care au ca obiect de activitate problematica romilor. Aceste protocoale au fost reînnoite în anul 2005 pentru o perioada nedeterminatã de timp. Protocoalele stabilesc principalele acţiuni întreprinse pentru realizarea unei mai bune colaborãri între comunitatile de romi şi instituţiile publice locale în scopul de a creste numãrul de persoane de etnie roma încadrate în munca.
Caravana ocupãrii în comunitatile de romi a demarat în august 2005 cu sprijinul tuturor instituţiilor implicate în problematica romilor la nivel local: consiliile locale, primãrii, prefecturi.
Pana la sfârşitul anului 2005, în cadrul acestei acţiuni, au avut loc deplasãri în 515 localitãţi cu importante comunitãţi de romi, din cele 42 judeţe. Deplasarile efectuate s-au concretizai prin urmãtoarele rezultate:
- Persoane participante: 11.408, din care femei: 4.875;
- Persoane înscrise în baza de date: 4.898, din care femei: 1.600;
- Numãr persoane programate a fi cuprinse în mãsuri active: 3.979, din care femei: 1.128;
- Numãr persoane ocupate: 1.496, din care femei: 330.
E. Programne aflate în desfãşurare, cu finanţare din fonduri europene, destinate etniei rome
Agenţia Nationala pentru Romi are preocupãri permanente pentru atragerea de fonduri pentru susţinerea financiarã a mãsurilor prevãzute în Strategia nationala de imbunatatire a situaţiei romilor, inclusiv a celor din domeniul ocupãrii forţei de munca.
> Programul PHARE 2002/000-586.01.02, "Sprijin pentru strategia nationala de imbunatatire a situaţiei romilor" în valoare totalã de 7,6 Meuro, cu doua componente principale:
- consolidarea capacitãţii instituţionale a structurii de implementare a Strategiei şi a altor parteneri cu care aceasta colaboreazã;
- investiţii, în valoare de 4,8 MEURO (prin "Schema de grant-uri" au fost finanţate pana în prezent un numãr de 65 proiecte pe domenii grupate astfel: sãnãtate, locuire, mica infrastructura şi activitãţi aducatoare de venit, pregãtire profesionalã).
> Programul PHARE Multianual 2004-2006 - Sectorul minoritãţi prevede doua prioritati: "Consoiidarea capacitãţii instituţionale şi construirea de parteneriate în vederea îmbunãtãţirii condiţiilor de viata ale romilor şi a imaginii acestora" şi "Îmbunãtãţirea accesului la educaţie al comunitãţilor dezavantajate".
Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii deruleazã în cadrul Programului PHARE 2003 005 551 01 02-
> Programul "Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate", cu valoare de 11,330 mil Euro, în scopul prevenirii şi combaterii excluziunii sociale şi crearea unui mecanism pentru îmbunãtãţirea accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate.
Obiectivele programului urmãresc:
- Îmbunãtãţirea condiţiilor, la nivelul educaţiei preşcolare, pentru copiii din grupuri dezavantajate
- Stimularea participãrii şcolare şi îmbunãtãţirea rezultatelor şcolare ale acestor copii pe parcursul învãţãmântului obligatoriu
- Stimularea înscrierii tinerilor care au depãşit varsta legalã, pentru finalizarea învãţãmântului primar şi secundar inferior, în programe tip A doua sansa.
Prioritate PNAO 2006
Insertia pe piata forţei de munca a persoanelor de etnie roma
Obiective şi mãsuri pentru anul 2006
┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│Obiective │Mãsuri │Instituţia │
│ │ │responsabilã │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Îmbunãtãţirea accesului la │Derularea Programelor Phare "Accesul la │MEdC │
│educaţie al grupurilor │educaţie al grupurilor dezavantajate", │ │
│dezavantajate │respectiv programul 2003 005 551 01 02 (cu│ │
│ │valoare de 11,330 mil Euro) şi programul │ │
│ �/016 - 772.01.01.02 (cu valoare de 5 │ │
│ │mil Euro), în scopul prevenirii şi comba- │ │
│ │terii excluziunii sociale şi crearea unui │ │
│ │mecanism pentru îmbunãtãţirea accesului la│ │
│ │educaţie al grupurilor dezavantajate. │ │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Promovarea, mãsurilor de │Desfãşurarea Caravanei ocupãrii în │ANOFM, │
│integrare a popuiaiiei │comunitatile de romi,cu implicarea tuturor│ANR, ANT │
│rome pe piata muncii, │instituţiilor cu responsabilitãţi în pro- │ │
│inclusiv prin combaterea │blematica romilor de la nivel central şi │ │
│discriminarii │local; │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │Îndeplinirea mãsurii din Programul de │ │
│ │ocupare a forţei de munca al ANOFM │ │
│ │pentru anul 2006: │ │
│ │- ocuparea a 10.000 persoane de etnic roma│ │
│ │în urma aplicãrii mãsurilor active preva- │ │
│ │zute de <>Legea nr. 76/2002 privind sistemul│ │
│ │asigurãrilor de şomaj şi stimularea ocu- │ │
│ │parii forţei de munca, cu modificãrile şi │ │
│ │completãrile ulterioare; │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │Îndeplinirea mãsurii din Planul Naţional │ │
│ │de Formare Profesionalã ANOFM pentru │ │
│ │anul 2006: │ │
│ │- cuprinderea în programe de formare │ │
│ │profesionalã a 1.661 de persoane de etnie │ │
│ │roma, din care: 515 femei; │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │Încheierea unui Acord de colaborare între │ │
│ │partenerii din sectorul turism, hoteluri, │ │
│ │restaurante şi ANOFM, ANR la nivel central│ │
│ │şi local privind oportunitatile de formare│ │
│ │şi ocupare a persoanelor de etnie roma │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │Organizarea de intalniri ale ANT la nivel │ │
│ │judeţean pentru definirea unui Normativ │ │
│ │operativ al ocupatiilor pentru formarea de│ │
│ │personal de etnie roma pentru sectorul │ │
│ │turism, hoteluri, restaurante. │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │Organizarea Bursei lunare a locurilor de │ │
│ │munca pentru persoanele de etnie roma │ │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Consolidarea capacitãţii │Iniţierea şi desfãşurarea, de cãtre ANR, a│ │
│instituţionale a Agenţia │zece programe de dezvoltare comunitara, cu│ │
│Nationala pentru Romi, în │prioritate de acţiune în domeniul ocupare │ │
│special la nivel teritorial│ │ │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┴───────────────┘
CAP. VII
Soluţii de ameliorare a discrepantelor zonale şi regionale prin utilizarea cat mai eficienta a Fondului Social European
A. Cadrul legal şi institutional
În conformitate cu Hotãrârea Guvernului 497/2004, privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, MMSSF este Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POS DRU).
Conform Hotãrârii Guvernului 412/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, AM POS DRU este organizatã la nivel de direcţie generalã şi este structuratã în Agenţia de Implementare Phare şi Direcţia Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.
În cadrul AM POS DRU s-a înfiinţat structura denumita Şef de Misiune pentru Fondul Social European, dispunând de 6 posturi şi având ca principala responsabilitate coordonarea la nivel tehnic şi financiar a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) şi a Programului Operational Dezvoltarea Capacitãţii Administrative (PO DCA).
Prin Memorandumul nr. ADB/34256/13.12.2005, initiat de Ministerul Integrãrii Europene, şi aprobat de Primul-Ministru al României, a fost suplimentat numãrul de posturi alocate organismelor dedicate gestionãrii fondurilor comunitare. În acest sens, pentru Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei au fost aprobate 31 de posturi suplimentare. Prin Hotãrârea Guvernului 138/2O06 privind modificarea unor acte normative, Hotãrârea Guvernului 412/20.05.2005, privind oganizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, a fost modificatã pentru introducerea celor 31 de posturi alocate AM POS DRU, în numãrul total de posturi al MMSSF.
Pentru anul 2006, în cadrul AM POS DRU este prevãzut un numãr de 75 de posturi.
Atribuţiile Autoritãţii de management sunt, în principal, urmãtoarele:
a) Elaborarea POS DRU în parteneriat cu toţi factorii interesaţi, asigurarea corelãrii cu obiectivele din PND şi a complementaritatii cu celelalte POS-uri, elaborarea Programului Complement;
b) Transmiterea POS DRU la Comisia Europeanã în vederea negocierii şi aprobãrii acestuia, precum şi asigurarea legãturii permanente cu CE;
c) Coordonarea şi managementul general al POS DRU;
d) Delegarea de responsabilitãţi OI-urilor privind programarea, monitorizarea şi implementarea proiectelor pe baza contractualã şi asigurarea respectãrii acestora;
e) Asigurarea selectãrii proiectelor în conformitate cu criteriile de selecţie aprobate de Comitetul de Monitorizare al POS DRU;
f) Furnizarea, deschis şi nediscriminatoriu, potenţialilor beneficiari de proiecte şi tuturor celor interesaţi informaţii privind POS DRU, criterii de selecţie ale proiectelor, formulare de aplicaţii;
g) Pregãtirea unui portofoliu viabil de proiecte şi lansarea, în coordonare cu OI-urile, de solicitãri de propuneri de proiecte şi sprijin beneficiarilor selectaţi în pregãtirea tehnica a proiectelor;
h) Avizarea tehnica a documentelor de licitaţie şi atribuirea contractelor de servicii şi lucrãri pentru proiecte;
i) Asigura un management adecvat la nivel de proiect şi semneazã cu OI-urile şi Beneficiarii Finali, Acorduri de Implementare;
j) Asigura, conformitatea cu regulile comunitare şi naţionale în domeniu a tuturor cheltuielilor efectuate pentru produsele şi serviciile furnizate în cadrul proiectelor sunt;
k) Asigura ca OI-urile realizeazã verificãrile on-the-spot conform procedurilor şi în primii 2 ani vor participa împreunã cu OI-urile la cel puţin 50% din verificãrile on-the-spot efectuate;
1) Transmite toate informaţiile necesare Autoritãţii de Plata pentru certificare;
m) Efectueazã plata cãtre Beneficiarii Finali prin intemiediul Unitãţii de Plata;
n) Asigura colectarea tuturor datelor privind implementarea, necesare pentru managementul financiar, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor şi introducerea acestora în SMIS;
o) Asigura, la nivelul Unitãţii de Plata şi la Beneficiarii Finali ai proiectelor funcţioneazã un sistem separat de contabilitate sau un cod de contabilitate adecvat pentru toate tranzacţiile legate de proiect;
p) Elaboreazã Manualele de Implementare / procedurile pentru POS DRU şi se asigura ca toate instituţiile implicate în implementarea POS DRU şi-au insusit prevederile acestora şi utilizeazã procedurile de lucru conforme;
q) Elaboreazã şi, dupã aprobarea de cãtre Comitetul de Monitorizare, transmite Comisiei rapoartele anuale de implementare a POS DRU precum şi raportul final;
r) Asigura conformarea cu cerinţele de informare şi publicitate ale POS;
s) Constituie comitetul de monitorizare al POS DRU, cu respectarea principiilor parteneriatului, reprezentativitatii şi egalitãţii de sanse între femei şi bãrbaţi;
t) Conduce şi asigura secretariatul Comitetului de Monitorizare.
Organisme Intermediare (OI)
Pentru îndeplinirea funcţiei de organism intermediar (OI) pentru POS DRU, prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1179/2004 pentru modificarea şi completarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, au fost desemnate Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii (MEdC) şi Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca (ANOFM). Cele doua OI au structuri la nivel regional corespunzãtor celor 8 regiuni de dezvoltare.
AM POS DRU este responsabilã pentru implementarea POS DRU iar cele doua organisme intermediare implementeaza axele prioritare. AM POS DRU deleagã atribuţii cãtre organismele intermediare, aplica mecanismele de coordonare şi control ale acestora, dar AM POS DRU rãmâne responsabilã pentru îndeplinirea corespunzãtoare a atribuţiilor delegate.
Prin aprobarea de cãtre guvern a modificãrii <>Hotãrârii Guvernului nr. 412/05.05.2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, cele 8 Unitãţi de Implementare a Programului (UIP) organizate la nivel regional, subordonate Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Munca, se transforma în Organisme Intermediare Regionale pentru Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane şi trec în subordinea Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
B. Fondul Social European (FSE)
Domeniile de acţiune al FSE 2007 - 2013 se referã la:
a). Creşterea adaptabilitatii forţei de munca, a întreprinderilor şi a antreprenorilor:
i. invatarea pe tot parcursul vieţii:
- creşterea investiţiilor în resursele umane din întreprinderi şi în special IMM-uri prin implementarea de sisteme şi strategii la locul de munca, inclusiv ucenicia, care va asigura îmbunãtãţirea accesului la FP, mai ales pentru lucrãtorii necalificati şi lucrãtorii în varsta;
- dezvoltarea calificarilor şi competentelor, diseminarea competentelor din domeniul TIC, e-learning, al noilor tehnologii (eco-friendly) şi management;
- promovarea antreprenoriatului şi inovarii şi a afacerilor pe cont propriu (business start-up).
îi. dezvoltarea ocupãrii specifice, pregãtire şi servicii suport, inclusiv reinsertia profesionaia în caz de restructurare a sectorului (elaborarea şi diseminarea formelor inovatoare şi productive de organizare a muncii);
- îmbunãtãţirea sãnãtãţii şi securitãţii la locul de munca;
- identificarea viitoarelor cerinţe privind calificarile şi profilul ocupational; sprijinirea reinsertiei profesionale în contextul restructurarilor de sector.
b). Creşterea participãrii pe piata muncii (îmbunãtãţirea accesului la ocupare şi integrarea durabila pe piata muncii a persoanelor aflate în cãutarea unui loc de munca şi a persoanelor inactive, prevenirea somajului, în special a somajului de lungã durata şi a somajului tinerilor, prelungirea vieţii active):
i. modernizarea şi consolidarea instituţiilor PM, în special SPO şi a altor instituţii relevante;
îi. mãsuri active şi preventive (identificarea nevoilor prin planuri individualizate, FP, cãutarea unui loc de munca, mecanisme flexibile pentru reconcilierea vieţii familiale cu cea profesionalã);
iii. integrarea dimensiunii de egalitate între femei şi bãrbaţi
- acţiuni specifice pentru îmbunãtãţirea accesului la ocupare şi creşterea participãrii femeilor pe PM;
- reducerea segregarii pe baza de gen;
iv. ocuparea migrantilor şi întãrirea integrãrii sociale, facilitarea mobilitatii geografice şi profesionale şi integrarea PM în zonele transfrontaliere,.
c). Consolidarea incluziunii sociale prin integrarea pe PM a grupurilor vulnerabile:
i. integrarea şi reintegrarea profesionalã a persoanelor vulnerabile şi care ingrijesc persoane dependente (excluziune socialã, abandon şcolar, minoritãţi, dizabilitati) - prin accesul la învãţãmânt şi formare profesionalã, sprijin social etc;
îi. acceptarea diversitatii şi combaterea discriminarii la locul de munca (campanii de sensibilizare, implicarea comunitãţilor locale şi a întreprinderilor şi promovarea iniţiativelor locale).
d). Îmbunãtãţirea capitalului uman, pentru a promova:
i. reforme ale sistemeior de educaţie şi FP
- îmbunãtãţirea relevantei formãrii iniţiale şi profesionale pentru PM;
- actualizarea competentelor formatorilor în contextul economiei bazate pe cunoaştere;
îi. dezvoltarea de reţele între instituţiile de învãţãmânt superior, centrele de cercetare tehnologice şi întreprinderi.
e). Dezvoltarea de parteneriate şi crearea de reţele (actori sociali, ONG-uri) la nivel naţional, regional, local şi transnational, pentru promovarea unei PM inclusive.
C. Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" 2007 - 2013
POS DRU stabileşte axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României în domeniul resurselor umane în vederea implementarii asistenţei financiare a Uniunii Europene prin Fondul Social European (FSE), în cadrul Obiectivului "Convergenta", pentru perioada de programare 2007-2013, conform prioritatii naţionale de dezvoltare "Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale sl dezvoltarea capacitãţii administrative" identificate în Planul Naţional de Dezvoltare.
Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive.
Axele prioritare ale Programului Operational Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" 2007-2013 au fost stabilite dupã cum urmeazã:
1. Educaţia şi formarea profesionalã în sprijinul creşterii economice şi dezvoltãrii societãţii bazate pe cunoaştere
Domenii majore de intervenţie
- Educaţie şi formare profesionalã iniţialã de calitate în sprijinul creşterii economice şi ocupãrii;
- Educaţia universitarã în sprijinul societãţii bazate pe cunoaştere;
- Capital uman competitiv în educaţie şi cercetare;
- Asigurarea calitãţii în FPC.
2. Conectarea învãţãrii pe tot parcursul vieţii cu piata muncii
Domenii majore de intervenţie
- Tranzitia de la şcoala la locul de munca;
- Pãrãsirea timpurie a şcolii şi educaţia de tip "a doua sansa";
- Creşterea accesului şi participãrii la FPC
- Promovarea tranzitiei de la şcoala la viata activa;
- Prevenirea pãrãsirii timpurii a şcolii şi "educaţia de a doua sansa";
- Îmbunãtãţirea accesului şi participãrii la FPC.
3. Creşterea adaptabilitatii forţei de munca şi a întreprinderilor
Domenii majore de intervenţie
- Promovarea culturii antreprenoriale
- Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilitatii
- Dezvoltarea parteneriatului şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali
4. Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Domenii majore de intervenţie
- Întãrirea capacitãţii SPO de furnizare a serviciilor de ocupare;
- Formarea personalului propriu.
5. Promovarea mãsurilor active de ocupare
Domenii majore de intervenţie
- Dezvoltarea şi implementarea mãsurilor de ocupare activa
- Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale în ce priveşte resursele umane şi ocuparea
6. Promovarea incluziunii sociale
Domenii majore de intervenţie
- Dezvoltarea economiei sociale;
- Dezvoltarea unei reţele de servicii sociale integrate;
- Îmbunãtãţirea accesului şi participãrii grupurilor vulnerabile la sistemul de educaţie şi pe piata muncii;
- Promovarea egalitãţii de sanse pe piata muncii;
- Initiativele transnationale pe piata incluziva a muncii.
7. Asistenta tehnica
- Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POS DRU;
- Sprijin pentru comunicare şi promovarea POS DRU.
Beneficiari
- Organizaţii profesionale, fundaţii şi asociaţii;
- Organizaţii sindicale şi patronale;
- Agenţiile judeţene de ocupare;
- Autoritãţile publice locale;
- Furnizorii de educaţie;
- Furnizorii de formare profesionalã acreditaţi;
- Instituţii de învãţãmânt superior;
- Companii de stat sau private, IMM-uri;
- Entitãţi care activeazã în domeniul economiei sociale.
Pana la data aderãrii, AM POS DRU va continua pregatirile în vederea intaririi capacitãţii sale administrative de a coordona, implementa şi gestiona instrumentele structurale corespunzãtoare.
Prioritate PNAO 2006
Ameliorarea discrepantelor zonale şi regionale şi utilizarea cat mai
eficienta a fondurilor comunitare, în special a Fondului Social European.
Obiective şi mãsuri pentru anul 2006
┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│Obiective │Mãsuri │Instituţia │
│ │ │responsabilã │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Continuarea pregãtirilor │Angajarea de personal, astfel încât la │MMSSF │
│în vederea intaririi │sfârşitul anului 2006, numãrul total al │AM POS │
│capacitãţii administrative │persoanelor angajate sa fie conform Planu-│Dezv. │
│a MMSSF-AMPOSDRU pentru │lui uni de acţiune │Resurselor │
│coordonarea, implementarea ├──────────────────────────────────────────┤Umane │
│şi gestionarea fondurilor │Intensificarea colaborãrii în procesul de │ │
│structurale, în special a │programare şi de identificare a portofo- │ │
│Fondului Social European │liului de proiecte (prin misiuni în teri- │ │
│ │toriu, organizare de dezbateri şi consul- │ │
│ │tari pe documente de programare), între │ │
│ │Autoritãţile de Management şi Organismele │ │
│ │Intermediare pe de-o parte şi structurile │ │
│ │regionale pe de alta parte │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┤ │
│ │Organizarea şi desfãşurarea unor cursuri │ │
│ │de pregãtire profesionalã pentru toate │ │
│ │autoritãţile de management şi organismele │ │
│ │intermediare (AN) │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┤ │
│ │Finalizarea Programului Operational DRU şi│ │
│ │transmiterea la Comisia Europeanã (AN) │ │
│ │termen - │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┤ │
│ │Dezvoltarea unui portofoliu solid de │ │
│ │proiecte ce urmeazã a fi finanţate cu │ │
│ │ajutorul Fondului Social European │ │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┴───────────────┘
CAP. VIII
Iniţiative transversale - Egalitatea de Sanse între Femei şi Bãrbaţi
În contextul aderãrii la Uniunea Europeanã, politicile României în domeniul ocupãrii vor avea în vedere şi armonizarea acţiunilor pentru atingerea tintelor de la Lisabona.
Astfel este prevãzut ca Statele Membre sa incurajeze participarea femeilor pe piata muncii şi sa realizeze reduceri substanţiale a ponderii discriminarii de gen în rata de ocupare, rata de şomaj şi sistemul de salarizare, pana în anul 2010. În vederea elimiinarii discriminarii de gen, politicile vor avea ca scop obţinerea, pana în anul 2010, a unei reduceri substanţiale a diferenţelor de salariu între femei şi bãrbaţi în fiecare Stat Membru printr-o abordare complexa a factorilor care determina aceasta situaţie, incluzând aici segregarea sectoriala şi ocupationala, educaţia şi formarea profesionalã, clasificarea ocupatiilor şi sistemele de plata, creşterea constientizarii şi a transparenţei.
Cadrul legal care asigura premisele promovãrii conceptului egalitãţii de sanse dintre femei şi bãrbaţi este asigurat de <>Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei şi bãrbaţi. Obiectivele principale stabilite pentru asigurarea egalitãţii de sanse între femei şi bãrbaţi în domeniul muncii sunt urmãtoarele:
- Stimularea creşterii gradului de ocupare al femeilor;
- Modificarea raportului de participare a femeilor şi bãrbaţilor în unele sectoare de activitate economicã;
- Urmãrirea reducerii diferenţelor de venit, la munca de valoare egala, între femei şi bãrbaţi în sectorul privat;
- Evaluarea impactului politicilor salariale asupra diferenţelor de remunerare între bãrbaţi şi femei.
Instituţia responsabilã pentru coordonarea politicilor naţionale referitoare la egalitatea de sanse între femei şi bãrbaţi este Agenţia Nationala pentru Egalitate de Sanse între Femei şi Bãrbaţi, înfiinţatã conform Legii 202/2002, republicatã, privind egalitatea de sanse între femei şi bãrbaţi.
Agenţia Nationala pentru Egalitatea de Sanse între femei şi bãrbaţi (ANES) este autoritatea de stat care asigura promovarea principiului egalitãţii de sanse şi de tratament între femei şi bãrbaţi şi asigura integrarea activa a perspectivei de gen în toate politicile şi programele naţionale. ANES are ca obiective principale: fundamentarea şi elaborarea strategiei şi politicilor guvernului în domeniul egalitãţii de sanse şi de tratament între femei şi bãrbaţi, aplicarea acestora, armonizarea cu reglementãrile UE a cadrului legislativ din domeniu. ANES este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridicã, aflatã în subordinea Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei.
Strategia Nationala pentru Egalitate de Sanse între Femei şi Bãrbaţi (2006-2009) şi Planul General, de Acţiuni pentru implementarea Strategiei au fost aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 319/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270/24.03.2006.
În conformitate cu aceste documente, precum şi cu prioritãţile generale aprobate pentru PNAO - 2006, Agenţia Nationala pentru Egalitate de Sanse între Femei şi Bãrbaţi isi propune realizarea urmãtoarelor mãsuri în colaborare cu autoritãţile responsabile cu elaborarea şi implementarea politicilor de ocupare:
a) În sprijinul programelor de dezvoltare a resurselor umane
- Campanii de informare a femeilor şi bãrbaţilor privind drepturile egale pe piata muncii
- Promovarea accesului egal la formare iniţialã şi continua pentru femei şi bãrbaţi
- Campanii de informare privind oportunitatile de angajare pentru femeile aflate în situaţie sau risc de marginalizare
- Campanii de informare a femeilor (în special a celor din mediul rural) privind protecţia maternitatii la locul de munca, prin diseminarea informaţiilor la nivel regional/local
- Promovarea accesului femeilor în activitãţi economice unde au o reprezentare scãzutã
- Promovarea mãsurilor care permit flexibilizarea timpului de munca
- Promovarea creãrii unui sistem de invatare prin internet (e-learning) care sa poatã stimula munca la domiciliu, mai ales pentru femeile care nu isi pot pãrãsi locuinta.
- Încurajarea propunerilor de proiecte privind aplicarea unor mãsuri active de ocupare pentru femei, care sa poatã fi finanţate din Fondul Social European, începând cu ianuarie 2007
- Promovarea implementarii unor mãsuri active de ocupare pentru femei la nivel regional/local, în funcţie de nevoile de ocupare identificate
- Încurajarea proiectelor care presupun dezvoltarea de servicii sociale în comunitate pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor dependente din familie
- Stabilirea unui sistem de indicatori care sa permitã identificarea factorilor principali care determina diferenţele de salarizare între bãrbaţi şi femei, precum segregarea ocupationala, valoarea socialã atribuitã ocupatiilor reflectatã în nivelurile de salarizare, accesul la formare profesionalã de nivel înalt.
b) Soluţii preconizate:
- Utilizarea indicatorilor de gen în cadrul implementarii şi monitorizarii programelor regionale care au în vedere aplicarea mãsurilor active de ocupare
- Aplicarea unor mãsuri active de ocupare pentru femei, ca urmare a evaluãrii nevoilor regionale/locale
- Încheierea de parteneriate la nivel local în vederea dezvoltãrii de servicii sociale pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor dependente din familie
- Organizarea de burse de locuri de munca pentru femeile aflate în situaţie sau risc de marginalizare
- Organizarea unor cursuri pentru pregãtirea profesionalã continua a femeilor şi bãrbaţilor în vederea accesului lor egal în toate sectoarele de activitate
- Iniţierea unor programe speciale de reconversie profesionalã a forţei de munca feminine inactive
- Aplicarea unor mãsuri active care sa permitã femeilor accesul în sectoarele de activitate unde au o reprezentare scãzutã
Rezultate asteptate:
- O mai buna cunoaştere a realitãţii economico-sociale a femeilor şi bãrbaţilor şi aplicarea mãsurilor active de ocupare promovand principiul egalitãţii de sanse între femei şi bãrbaţi
- Creşterea numãrului de femei angajate pe piata muncii, în regiunile în care rata somajului feminin este mai mare în comparatie cu cea a somajului masculin
- Înfiinţarea unor grãdiniţe şi centre de îngrijire a copiilor şi persoanelor dependente din familie
- Creşterea numãrului de femei angajate şi menţinute în munca, în urma aplicãrii unor mãsuri active de ocupare
- Creşterea numãrului de femei încadrate în munca prin mediere, în urma organizãrii burselor de locuri de munca.
Programul naţional multianual 2005-2008 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM, aprobat prin <>Ordinul preşedintelui ANIMMC nr. 49/2006 , publicat în M.Of. nr. 173 din 23 februarie 2006. Programul este derulat în prezent de ANIMMC la nivel naţional cu finanţare de la bugetul de stat şi care este deja apreciat la nivel UE ca model de Best practice.
Obiectivul Programului îl constituie promovarea unui sistem de informare şi instruire care sa faciliteze mobilitatea femeilor pe piata forţei de munca şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora în scopul implicarii lor în structuri economice private, în contextul problemelor legate de menţinerea echilibrului dintre obligaţiile familiale şi cele profesionale şi a prejudecatilor existente la nivel local. Pentru anul 2006 este alocat un buget de 500000 RON. La punctul (b) - soluţii preconizate, rezultate asteptate:
- campanii de informare denumite "Zilele femeilor antreprenor" şi schimburi de experienta cu durata de o zi, organizate în 9 localitãţi din ţara (Tulcea, Bacau, Suceava, Cluj Napoca, Targu Mures, Sibiu, Arad, Craiova, Pitesti) - se preconizeaza participarea a peste 500 de femei şi a peste 9 structuri asociative ale femeilor antreprenor
- cursuri antreprenoriale pe durata a 5 zile organizate în 7 judeţe (Brãila, Vaslui, Bistrita-Nasaud, Harghita, Hunedoara, Mehedinti, Prahova), cu câte 25 locuri pentru fiecare locatie, 20% din locuri fiind rezervate femeilor din mediul rural, celor cu dizabilitati şi minoritãţilor etnice
- publicarea şi distribuirea gratuita a 5 broşuri informative destinate femeilor manager, câte 600 de exemplare / titlu
- organizarea Conferintei "Antreprenoriatul feminin în România", cu participarea reprezentanţilor entitatilor guvernamentale şi neguvemamentale implicate în promovarea / sprijinirea mediului de afaceri şi a egalitãţii de sanse şi a organizaţiilor internaţionale de sprijin.
Programul destinat femeilor antreprenor este un program de succes, fapt pentru care poate fi continuat şi multiplicat în anii urmãtori, sub o forma adecvatã accesarii Fondului Social European. Se preconizeaza ca asociaţiile reprezentative ale femeilor manager şi alte structuri ale mediului de afaceri local/judeţean/regional, sa propunã proiecte similare pentru dezvoltarea competentelor antreprenoriale ale femeilor. Se estimeaza o rata de creştere anuala de 5% a numãrului femeilor manager instruite prin acest program.
CAP. IX
Monitorizare PNAO 2006 şi Programul Naţional de Reforma
A. Monitorizare PNAO 2006
Elaborarea Planului Naţional de Acţiune în domeniul Ocupãrii PNAO - 2006 a fost efectuatã de un colectiv aflat în coordonarea directorului Direcţiei Politici Forta de Munca, numit de cãtre ministrul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei Coordonator naţional prin ordinul nr. 893 din decembrie 2005 .
Pe parcursul procesului de elaborare, Direcţia a cooperat, în principal, cu Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de Munca, Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, Consiliul Naţional de Formare Profesionalã a Adulţilor, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminarii, Agenţia Nationala pentru Romi, Agenţia Nationala pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperatie, Autoritatea Nationala pentru Turism, Agenţia Nationala pentru Egalitatea de Sanse între femei şi bãrbaţi - ANES, Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învãţãmântului Profesional şi Tehnic.
Urmãrirea îndeplinirii angajamentelor asumate de PNAO 2006 se va realiza de cãtre Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, în cooperare cu instituţiile susmenţionate pe baza unor indicatori de monitorizare.
Indicatorii de monitorizare a influentelor asupra pieţei muncii a rezultatelor acţiunilor derulate de instituţiile cu responsabilitãţi în aplicarea Planului Naţional de Acţiune în domeniul Ocupãrii PNAO - 2006 care se vor urmãri, sunt urmãtorii:
Indicatori calitativi:
> Rata de activitate a populaţiei în varsta de munca (15-64 ani): ponderea populaţiei active în varsta de munca (15-64 ani) în totalul populaţiei de aceiaşi varsta, exprimatã procentual
> Rata somajului BIM: raportul dintre numãrul şomerilor definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM) şi populaţia activa totalã, exprimat procentual
> Rata somajului înregistrat: raportul procentual dintre numãrul de someri înregistraţi şi populaţia activa civilã.
> Rata de participare a adulţilor (25-64 ani) la educaţie şi formare profesionalã: ponderea persoanelor în varsta de 25-64 ani care au participat la o forma de educaţie şi formare profesionalã (într-o perioada de referinta) în numãrul total al persoanelor de aceeaşi varsta, exprimatã procentual
> Rata de participare a şomerilor înregistraţi la cursuri de formare profesionalã: proporţia şomerilor cuprinşi în cursuri de formare profesionalã, în totalul şomerilor înregistraţi, exprimatã procentual.
> Ponderea cheltuielilor pentru formarea profesionalã a şomerilor, în totalul cheltuielilor din bugetul asigurãrilor pentru şomaj (%): cheltuielile publice cu formarea profesionalã din bugetul asigurãrilor pentru şomaj (BAS) exprimate ca raport procentual în totalul cheltuielilor din BAS
> Costul mediu pe somer-beneficiar de cursuri gratuite de formare profesionalã: suma medie a cheltuielilor finanţate din BAS pentru formarea profesionalã a unui somer prin cursuri gratuite
Indicatori cantitativi:
> Numãrul de acţiuni realizate de fiecare instituţie responsabilã
> Numãrul de someri înregistraţi de serviciul public de ocupare
> Numãrul de someri înregistraţi care au obţinut un nou loc de muinca
> Numãrul de someri înregistraţi care participa la cursuri de formare profesionalã
B. Programul Naţional de Reforma
Procesul de cooperare cu Comisia Europeanã în domeniul prioritatilor de ocupare s-a bazat, pana în prezent în principal, pe rapoartele anuale de progres cu privire la prioritãţile identificate în Documentul Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare (JAP).
În acest moment, România se afla în procesul de pregãtire pentru înscrierea în noul ciclu comunitar de programare a politicilor de atingere a tintelor de la Lisabona, respectiv de pregãtire a primului Plan Naţional de Reforma.
Programul Naţional de Reforma se va realiza din toamna anului 2006, dupã o consultare prealabilã cu toate organismele implicate atât la nivel local cat şi regional, în concordanta cu necesitãţile naţionale. Pentru îmbunãtãţirea coordonãrii interne a fost numit un Coordonator Naţional al Strategiei Lisabona şi au fost desemnaţi responsabili Lisabona la nivelul fiecãrei instituţii.
Programul naţional de reforma reprezintã un document politic orientat cãtre viitor, care trebuie sa includã o strategie pe trei ani pentru dezvoltare şi creare de locuri de munca. Programele naţionale de reforma vor descrie modul de rãspuns la prioritãţile identificate în partea introductivã. Prezentarea se va face pe trei direcţii:
- Prioritãţile macro-economice (vor fi luate în discuţie mai detaliat programele de stabilitate şi convergenta);
- Prioritãţile micro-economice (aceasta parte va înlocui rapoartele Cardiff);
- Prioritãţile de ocupare (aceasta parte va înlocui planurile naţionale de acţiune pentru ocupare).
În acest nou context de restructurare a liniilor directoare în domeniul ocupãrii şi, mai ales, de corelare mai strânsã cu prioritati legate de mediul macro şi micro economic, România trebuie sa-şi adapteze, în special, mediul intern de cooperare inter şi intra-institutionala, precum şi cu partenerii sociali, în vederea producerii de politici şi acţiuni în domeniul ocupãrii care sa asigure atingerea tintelor asumate pe plan european.
O atentie deosebita trebuie acordatã mecanismului de coordonare şi corelare între diferitele planuri prioritare, precum şi asupra mecanismului de raportare cãtre UE.
Utile pentru reliefarea principalelor necesitaţi de acţiune în domeniu sunt tintele şi indicatorii de progres stabiliţi în cadrul Strategiei Europene de Ocupare, pe care statele membre şi le-au asumat în 2003 şi care rãmân, în continuare, valabile:
- Fiecare somer va beneficia de un "nou început" înainte de a atinge 6 luni de şomaj, în cazul tinerilor, şi 12 luni, în cazul adulţilor, sub forma unui program de formare, prefectionare, practica în munca, loc de munca sau alta mãsura de imbunatatire a capacitãţii de ocupare, acompaniat, dacã e cazul, cu o asistenta permanenta pentru cãutarea unui loc de munca;
- 25% din somerii pe termen lung ar trebui sa participle pana în 2010 la o mãsura activa sub forma unui program de formare, prefectionare, practica în munca, loc de munca sau alta mãsura de imbunatatire a capacitãţii de ocupare (employability), cu scopul atingerii mediei înregistrate în cele mai avansate trei state membre;
- Persoanele aflate în cãutarea unui loc de munca, din intreaga Uniune Europeanã, sa fie capabili sa consulte toate anunţurile de locuri de munca, publicate prin serviciile de ocupare ale statelor membre;
- O creştere de cinci ani, la nivelul UE, a vârstei medii de ieşire de pe piata muncii, pana în 2010 (comparata cu valoare de 59,9 ani în 2001);
- Asigurare facilitãţilor de îngrijire a copiilor, pana în 2010, pentru cel puţin 90% din copiii între 3 ani şi varsta obligatorie de înscriere la şcoala şi pentru cel puţin 33% pentru copiii sub 3 ani;
- O rata medie UE de pana în 10% a pãrãsirii timpurii a sistemului şcolar;
- Cel puţin 85% a persoanelor în varsta de 22 de ani din UE trebui sa fi urmat ciclul superior al învãţãmântului preuniversitar;
- Rata medie a UE de participare la invatarea pe întreg parcursul vieţii sa fie de cel puţin 12,5 % din populaţia adulta în varsta de munca (grupa de varsta 24 - 64)
Instituţii participante la elaborarea Planului
Naţional de Acţiune în domeniul Ocupãrii PNAO - 2006
- Ministerul Muncii Solidaritãţii Sociale şi Familiei
- Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale
- Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii
- Agenţia Nationala pentru Ocuparea Forţei de munca
- Agenţia Nationala pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperatie;
- Autoritatea Nationala pentru Turism
- Consiliul Naţional de Formare Profesionalã a Adulţilor
- Agenţia Nationala pentru Egalitatea de Sanse între femei şi bãrbaţi
- Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminarii
- Agenţia Nationala pentru Romi
- Comisia nationala de prognoza
- Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţificã în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale
- Parteneri sociali
---------
