Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 1.188 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 5 octombrie 2022.────────── Lista acronimelor ALFRED - Demonstrator european avansat de reactor rapid cu plumb (Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator); CD - Cercetare-dezvoltare; CDI - Cercetare, dezvoltare şi inovare; CE - Comisia Europeană; CERN - Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (Organisation Europeenne pour la Recherche Nucleaire); COST - Cooperare Europeană în Ştiinţă şi Tehnologie (European Cooperation in Science and Technology); CRIC - Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare; CRM - Sistem de gestiune a relaţiei cu clienţii reprezintă un set de strategii, politici şi tehnologii destinate atragerii, reţinerii şi fidelizării clienţilor (Customer Relationship Management); DANUBIUS-RI - Centrul Internaţional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii-Mări; DOAJ - Registrul Jurnalelor cu Acces Liber (Directory of Open Access Journals); DOAJ Seal - Marcă atribuită revistelor cu cele mai bune practici în publicarea în regimul ştiinţei deschise; DPI - Drepturi de proprietate intelectuală; EIC - Consiliul European pentru Inovare (European Innovation Council); EIP - Parteneriat European pentru Inovare (European Innovation Partnership); EIT - Institutul European pentru Inovare şi Tehnologie (European Institute of Innovation and Technology); ELI - NP - Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics; ENI - echivalent normă întreagă; EOSC - Cloudul European pentru Ştiinţă Deschisă (European Open Science Cloud); EPO - Oficiul European de Brevete (European Patent Office); ERA - Spaţiul European de Cercetare (European Research Area); ERC - Consiliul European pentru Cercetare (European Research Council); ERIC - Consorţiul pentru o Infrastructură Europeană de Cercetare (European Research Infrastructure Consortium), înfiinţat în baza Regulamentului (CE) nr. 723/2009 al Consiliului din 25 iunie 2009 privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorţiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC); ESA - Agenţia Spaţială Europeană (European Space Agency); ESCI - Indexul de citări al surselor emergente (Imerging sources citation index); ESFRI - Forumul European de Strategie în domeniul Infrastructurilor de Cercetare (European Strategy Forum on Research Infrastructures); ESIF - Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (European Structural and Investment Funds); EURATOM - European Atomic Energy Community; EUREKA - reţea internaţională, cu scopul de a creşte competitivitatea, integrarea şi cooperarea internaţională în domeniul CD; F4E - Fuziune pentru Energie (Fusion for Energy); FAIR - Date identificabile, accesibile, interoperabile, reutilizabile (Findability, accessibility, interoperability and reusability); FAIR-RO - Facilitate pentru cercetarea antiprotonilor şi ionilor, în România (Facility for Antiproton and Ion Research, România); INCD - Institut naţional de cercetare-dezvoltare; IOSIN - Instalaţii şi obiective speciale de interes naţional; JCR - Baza de Date Journal Citation Reports (Clarivate Analytics) JPI - Iniţiativă de programare comună (Joint Programming Iniţiative); JTI - Iniţiativă tehnologică comună (Joint Technology Iniţiative); LAP - Procedura Agenţiei Coordonatoare (Lead Agency Procedure); MCID - Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării; MSCA - Acţiuni Marie Sktodowska-Curie (Marie Skfodowska-Curie Actions); MVP - versiunea iniţială a unui produs, cu funcţionalităţi limitate, folosit pentru colectarea de feed-back de la utilizatori (Minimum viable product); OA - Acces liber (Open access); OSIM - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci; PNCDI IV - Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022-2027; PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României; POCIDIF - Programul Operaţional de Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare; POR - Programul Operaţional Regional; SNCISI - Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022 - 2027; STEAM - Ştiinţă, tehnologie, inginerie, artă şi matematică (Science, technology, engineering, art and mathematics); TRL - Nivel de maturitate tehnologică (Technology Readiness Level), TRL 1.......TRL 9, (de la idee la implementare comercială completă); UE - Uniunea Europeană; USPTO - Biroul de Brevete şi Mărci al Statelor Unite (United States Patent and Trademark Office); WIPO - Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (World Intellectual Property Organization). CUPRINS 1. ROLUL PLANULUI 2. PERIOADA DE IMPLEMENTARE 3. PRINCIPII 4. DOMENII PRIORITARE 5. PROGRAME 5.1. Programul Idei 5.2. Programul Resurse umane 5.2.1. Subprogramul Start în Cercetare 5.2.2. Subprogramul Mobilităţi 5.2.3. Subprogramul Suport 5.3. Programul Organizaţii de cercetare performante 5.4. Programul Nucleu 5.5. Programul Infrastructuri de cercetare 5.6. Programul Provocări 5.6.1. Subprogramul Parteneriate pentru Agenda Strategică 5.6.2. Subprogramul Misiuni naţionale 5.6.3. Subprogram Soluţii 5.7. Programul Parteneriate pentru inovare 5.7.1. Subprogramul Parteneriate pentru competitivitate 5.7.2. Subprogramul antreprenoriat inovativ şi inovare deschisă 5.7.3. Subprogramul Întreprinderi inovative 5.7.4. Subprogramul Transfer tehnologic în sprijinul competitivităţii - pentru crearea şi dezvoltarea de servicii CDI 5.8. Programul Cooperare europeană şi internaţională 5.8.1. Subprogramul Orizont Europa 5.8.2. Subprogramul Iniţiative europene şi internaţionale 5.8.3. Subprogramul Bilateral/Multilateral 5.8.4. Subprogramul Suport Cooperare 5.9. Programul Cercetare în domenii de interes strategic 5.9.1. Subprogramul Tehnologii în domeniul laserilor de ultra-înaltă-putere ELI-RO 5.9.2. Subprogramul Participare la organismele şi programele internaţionale de cercetare în domeniul atomic şi subatomic 5.9.3. Subprogramul Tehnologie spaţială şi cercetare avansată - STAR 5.9.4. Subprogramul Sistemele fluvii, delte, mări - Danubius 5.9.5. Subprogramul Reactori de generaţia a IV-a - ALFRED 5.9.6. Subprogramul Creşterea Economică Albastră la Marea Neagră 5.10. Programul Ştiinţă şi Societate 6. FINANŢAREA PNCDI IV ŞI A PROGRAMELOR COMPONENTE 6.1. Bugetul PNCDI IV 6.2. Mecanismul de alocare a fondurilor de la bugetul de stat pentru PNCDI IV 6.3. Prevederi privind plafoane salariale la programele, subprogramele şi proiectele din cadrul PNCDI IV 7. CONDUCEREA PNCDI IV 8. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROGRAMELOR PNCDI IV 8.1. Monitorizarea şi evaluarea Planului 8.2. Monitorizarea şi evaluarea programelor 8.3. Monitorizarea şi evaluarea proiectelor 9. ALOCĂRI DE MAJORARE ŞI RECTIFICĂRI BUGETARE POZITIVE 10. ALOCĂRI ANUALE DIMINUATE ŞI RECTIFICĂRI BUGETARE NEGATIVE 11. EŞECUL ÎN CERCETARE 12. REGIMUL REZULTATELOR ACTIVITĂŢILOR DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI DEZVOLTARE EXPERIMENTALĂ OBŢINUTE ÎN BAZA DERULĂRII UNUI CONTRACT FINANŢAT PRIN PROGRAMELE PNCDI IV 13. GLOSAR Anexa nr. 1 - Repartizarea bugetului PNCDI IV pe programe Anexa nr. 2 - Plafoane în limita cărora se calculează costurile salariale directe la contractele de finanţare din fonduri bugetare alocate PNCDI IV 1. ROLUL PLANULUI Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022-2027 (denumit în continuare PNCDI IV), elaborat şi administrat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, este principalul instrument de implementare a Strategiei Naţionale de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă (SNCISI) 2022-2027. PNCDI IV este multianual, asigurând transparent şi predictibil finanţarea sistemului naţional de CDI, în scopul modernizării, consolidării excelenţei şi creşterii relevanţei acestuia pentru economie şi societate. Acţiunile Planului Naţional de CDI 2022-2027 contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei Naţionale de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022 - 2027, în concordanţă cu Viziunea Orizont 2030, prin: a) concentrarea şi conectarea excelenţei la frontiera ştiinţifică, în acord cu provocările societale; b) mobilizarea amplă a întreprinderilor către inovare; c) susţinerea dezvoltării ecosistemelor de inovare locale, regionale şi naţionale asociate specializărilor inteligente, pentru a susţine avansul în lanţurile globale de valoare adăugată; d) cooperarea europeană şi internaţională. PNCDI IV este corelat cu strategia României de a creşte predictibil cheltuielile publice pentru cercetare - dezvoltare, în vederea atingerii nivelului de 1% din PIB în acord cu legislaţia în vigoare. Această ţintă va crea premisele convergenţei structurale a sistemului naţional de CDI cu sistemele din celelalte ţări ale Uniunii Europene, dar şi cu creşterea vizibilităţii, sustenabilităţii şi impactului. Investiţia publică în C&D va susţine şi antrenarea inovării în sectorul privat, contribuind la competitivitatea bazată pe inovare a României şi la coeziunea socială. 2. PERIOADA DE IMPLEMENTARE Perioada în care se vor lansa şi contracta acţiunile cuprinse în PNCDI IV, respectiv în programele şi subprogramele din structura sa, este de la data intrării în vigoare a hotărârii de guvern pentru aprobarea Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022 - 2027 până la 31 decembrie 2027. Plăţile aferente angajamentelor asumate pe durata de implementare a programelor din cadrul PNCDI IV pot fi eşalonate după 31 decembrie 2027, până la finalizarea tuturor acţiunilor cuprinse în plan, cel mai târziu până la 31 decembrie 2030. 3. PRINCIPII Orientarea pe impact şi utilizarea eficientă a fondurilor: finanţarea cercetării este focalizată pe obţinerea de rezultate cu impact ştiinţific pe plan mondial şi/sau relevante şi utile în economie, dar şi pentru întreaga societate. Sinergia cu alte programe: acţiunile prevăzute sunt integrate sinergic şi complementar cu cele finanţate în cadrul programelor operaţionale, planurilor sectoriale de C&D, Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare al României şi cu alte acţiuni din ansamblul de politici, precum şi cu programele europene şi internaţionale de cercetare şi inovare. Sustenabilitatea investiţiei în resurse umane: se va susţine dezvoltarea în carieră pentru obţinerea performanţei, se va recunoaşte şi recompensa excelenţa într-un ecosistem de ştiinţă şi inovare modern şi predictibil. Predictibilitatea: se va asigura predictibilitatea cadrului de reglementare, precum alocarea anuală a finanţării publice, conform planificării multianuale. Colaborarea multiactor: vor fi încurajate colaborările public-public, public-privat, privat-privat care susţin atingerea masei critice, inter-, multi- şi trans- disciplinaritatea, transferul rezultatelor în vederea creşterii competitivităţii şi abordării provocărilor societale, contribuind şi la antrenarea investiţiilor în activităţi de cercetare-dezvoltare din partea sectorului privat. Simplificarea administrativă: în implementarea Planului, se urmăresc armonizarea, simplificarea administrativă, precum şi o reducere a sarcinii pentru solicitanţi şi beneficiari, inclusiv prin utilizarea platformelor on-line dedicate. Ştiinţa deschisă: planificarea strategică a cercetării urmăreşte integrarea rezultatelor ştiinţifice în dezvoltarea societăţii, prin acces liber (open access) la publicaţiile ştiinţifice şi la datele cercetării obţinute prin folosirea fondurilor publice, precum şi prin facilitarea unor procese deschise de producere şi acumulare de cunoştinţe prin inovare (open innovation), educaţie (open educaţional resources) şi implicarea participativă a cetăţenilor în ştiinţă (citizen science). Datele şi informaţiile din proiecte vor fi în conformitate cu principiile FAIR (date identificabile, accesibile, interoperabile, reutilizabile), iar accesul la datele de cercetare se va asigura conform principiului european "cât mai deschis cu putinţă, dar atât de închis cât este necesar". Colaborarea europeană şi internaţională: se asigură cadrul necesar pentru îndeplinirea angajamentelor României la nivel european şi internaţional în domeniul cercetării, inovării şi spaţiului, precum şi încheierea de noi acorduri de cooperare cu alte state, pe baza beneficiilor reciproce. Pentru instrumentele de finanţare din PNCDI IV pot fi dezvoltate apeluri comune bilaterale/multilaterale cu ţări cu care România încheie acorduri de cooperare ştiinţifică şi tehnologică, urmând modelul Lead Agency, în limitele legislaţiei incidente. Etica şi responsabilitatea în cercetare: programele şi activităţile finanţate se bazează pe valorile comune ale respectului faţă de demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor. Se va asigura promovarea şi implementarea egalităţii de şanse pentru toţi participanţii, inclusiv integrarea dimensiunii de gen. Va fi stimulată alinierea organizaţiilor de cercetare din România la standarde, principii, coduri de conduită şi valori recunoscute internaţional în ceea ce priveşte cercetarea (e.g. Carta europeană a cercetătorilor, Codul de conduită privind recrutarea cercetătorilor, Declaraţia de la Bonn privind libertatea academică, Recomandarea CE privind valorizarea rezultatelor de cercetare, cadrul Uniunii Europene privind cariera în cercetare, egalitatea de gen şi altele asemenea). Toate programele şi activităţile finanţate vor fi compatibile cu obiectivele de dezvoltare durabilă. Se va asigura transparenţa, accesibilitatea datelor şi informaţiilor privind implementarea PNCDI IV. Se va menţine dialogul continuu între autorităţile publice şi cei care implementează activitatea CDI, asigurându-se un proces de creare colectivă a politicii CDI. Evaluarea independentă: pentru selecţia de proiecte şi evaluarea implementării lor se vor aplica următoarele principii: a) excelenţă: Proiectele selectate pentru finanţare demonstrează o calitate ştiinţifică ridicată în contextul domeniilor şi obiectivelor asociate competiţiei; b) transparenţă: Decizia de finanţare se bazează pe proceduri şi criterii publice, clar stabilite şi neechivoce, iar solicitanţii au acces la rezultatul evaluării propunerilor de proiecte; c) corectitudine şi imparţialitate: Toate propunerile de proiecte dintr-o competiţie sunt tratate în mod egal, evaluate în mod imparţial, pe baza meritelor ştiinţifice şi în conformitate cu criteriile stabilite pentru respectiva competiţie (Pachetul de informaţii), indiferent de originea şi/sau identitatea persoanelor; d) confidenţialitate: Toate datele referitoare la propunerile de proiecte şi evaluatori sunt considerate confidenţiale; e) eficienţă şi eficacitate: Evaluarea, decizia de finanţare şi negocierea contractelor de finanţare se desfăşoară cu celeritate, fără a face rabat de la calitatea evaluării, în conformitate cu cadrul legal existent; f) etică: Propunerea de proiect/proiectul ce contravine principiilor etice fundamentale sau nu îndeplineşte condiţiile relevante de siguranţă în desfăşurarea activităţilor sale, poate fi exclusă/exclus din evaluare/finanţare în orice moment. 4. DOMENII PRIORITARE La nivel naţional, prin SNCISI 2022-2027, sunt definite două tipuri de priorităţi tematice: a) Agenda Strategică de Cercetare - orientată spre provocări societale şi descrie zone de impact aşteptat, fără a limita disciplinar tipul de cercetare care le poate adresa. b) domeniile naţionale de specializare inteligentă - priorităţi menite a construi un avantaj competitiv, prin dezvoltarea şi corelarea punctelor forte ale cercetării şi inovării cu nevoile mediului de afaceri. Cercetarea fundamentală se consideră activitate orizontală, prioritară, de interes, inclusiv pentru priorităţile tematice. PNCDI IV susţine: a) cercetarea fundamentală şi exploratorie, pentru care criteriile de evaluare sunt legate de excelenţa ştiinţifică, fără însă a exclude posibilitatea de integrare a unor componente de cercetare fundamentală în proiecte cu caracter aplicativ/orientat; b) cercetarea-dezvoltarea dedicată Agendei Strategice de Cercetare şi sinergiile cu domeniile naţionale de specializare inteligentă, după caz; c) inovarea, antreprenorialul de inovare şi transferul tehnologic, unde joncţiunea cu domeniile de specializare inteligentă reprezintă un avantaj, dar, în scopul complementarităţii cu programele naţionale dedicate specializării inteligente, PNCDI IV permite un acces mai larg, condiţionat de impactul la nivelul competitivităţii firmelor. PNCDI IV este structurat pe zece programe de cercetare-dezvoltare-inovare şi mai multe subprograme. În vederea atingerii obiectivelor programelor şi subprogramelor se pot lansa competiţii de proiecte, de tip "de jos în sus" (bottom-up) sau "de sus în jos" (top-down). În funcţie de dinamica domeniului CDI şi a provocărilor societale cărora Planul urmează să le răspundă, vor putea fi finanţate noi tipuri de proiecte, fără a schimba programele Planului naţional, prin decizia autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. 5. PROGRAME 5.1. Programul Idei Scop: Programul asigură finanţare pentru echipe de cercetare cu performanţe demonstrate, având capacitatea de a elabora proiecte ce aduc valoare adăugată în dezvoltarea de noi direcţii de cercetare, contribuie la descoperiri importante, crează şi dezvoltă în mod original modele, teorii şi metode deja cunoscute, cu abordare complexă a unei clase de probleme ştiinţifice. Obiectivele programului: a) dezvoltarea cercetării exploratorii avansate trans- şi inter- disciplinare şi a progreselor substanţiale la frontiera cunoaşterii, cu elemente de noutate pe plan mondial; b) creşterea performanţelor calitative şi îmbunătăţirea vizibilităţii internaţionale a rezultatelor ştiinţifice româneşti; c) atragerea şi menţinerea resurselor umane din ţară şi străinătate, pentru consolidarea sistemului naţional de CDI; d) creşterea gradului de utilizare a infrastructurii de cercetare existente în entităţile de cercetare din România. Proiectele pot fi propuse în toate domeniile ştiinţei. Se adresează organizaţiilor de cercetare de drept public sau privat din România. Indicatori de rezultat: a) număr de lucrări ştiinţifice publicate în reviste şi volume indexate Web of Science/Scopus sau în alte baze de date specifice anumitor domenii de cercetare; b) număr de lucrări ştiinţifice publicate în reviste şi volume indexate Web of Science/Scopus sau în alte baze de date specifice anumitor domenii de cercetare, cu acces liber; c) număr de lucrări ştiinţifice indexate Web of Science în top 10% cele mai citate lucrări din domeniu; d) număr de lucrări ştiinţifice indexate Web of Science în top 1% cele mai citate lucrări din domeniu; e) număr de lucrări publicate în reviste şi la edituri evaluate şi recunoscute de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice în domeniul ştiinţelor umaniste (categoria A); f) număr de cercetători (echivalent normă întreagă) susţinuţi prin program; g) număr de doctoranzi susţinuţi prin program; h) cărţi şi capitole de cărţi publicate la edituri de prestigiu din străinătate, pentru domenii relevante; i) număr de lucrări ştiinţifice în coautorat internaţional, indexate Web of Science; j) cereri de brevete/brevete internaţionale înregistrate/acordate la/de Oficiul European de brevete şi/sau USPTO/WIPO. Tipuri de proiecte: Platforma de studii şi cercetări avansate Scop: Dezvoltarea unei reţele virtuale, distribuită naţional şi constituită din noduri de excelenţă/expertiză/performanţă în cercetarea ştiinţifică, denumită Platforma de studii şi cercetări avansate. Finanţarea se acordă proiectelor de cercetare, implementate pe termen mediu, ce susţin dezvoltarea nodurilor de competenţă în domenii de cercetare bine definite, formate în jurul unor personalităţi cu experienţă dovedită în mediul ştiinţific internaţional. Proiectele sunt dezvoltate în cadrul instituţiilor de drept public de cercetare-dezvoltare (universităţi, institute ale Academiei Române, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare ce au cel puţin un acord de parteneriat cu o instituţie organizatoare de studii universitare de doctorat). La nivelul unei instituţii (instituţie gazdă), se pot dezvolta unul sau mai multe noduri de competenţă, în arii tematice diferite. Platforma de studii şi cercetări avansate asigură finanţarea unui număr de 30/40 noduri de competenţă, pentru o perioadă de 48-60 luni. Obiective specifice: a) dezvoltarea şi consolidarea echipei de cercetare formată în jurul personalităţii ştiinţifice a coordonatorului de proiect; b) susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare ale doctoranzilor şi post-doctoranzilor; la nivelul proiectului se vor organiza competiţii pentru acordarea unor burse de cercetare adresate doctoranzilor şi post-doctoranzilor; c) extinderea colaborărilor internaţionale şi creşterea vizibilităţii şi competitivităţii sistemului românesc de cercetare; d) valorificarea infrastructurii de cercetare existente, prin creşterea gradului de utilizare şi deschiderea accesului către operatori din mediul public şi privat; e) creşterea performanţei de CDI a instituţiei gazdă. În vederea asigurării vizibilităţii activităţilor întreprinse la nivelul platformei, a integrării în reţele internaţionale de CDI, a promovării schimbului de bune practici, precum şi pentru diseminarea, într-o manieră unitară, adaptată noilor mijloace de comunicare, a rezultatelor obţinute de echipele de cercetare, platforma va beneficia de coordonarea unui manager de proiect. Proiecte de cercetare exploratorie Scop: Susţinerea şi promovarea cercetării ştiinţifice fundamentale şi/sau exploratorii din România. Programul se adresează cercetătorilor cu performanţe demonstrate prin calitatea şi recunoaşterea internaţională a rezultatelor ştiinţifice. Obiective specifice: a) afirmarea prestigiului cercetării ştiinţifice din România, cuantificat prin rezultate ştiinţifice de nivel internaţional; b) identificarea, susţinerea şi dezvoltarea echipelor de cercetare, pentru a le permite să atingă, să menţină şi să consolideze masa critică necesară competitivităţii acestora pe plan internaţional; c) atragerea resurselor umane naţionale şi internaţionale de calitate, pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice din România. Proiecte complexe de cercetare de frontieră Scop: Susţinerea şi promovarea cercetării ştiinţifice avansate şi a progreselor substanţiale la frontierele cunoaşterii, precum şi încurajarea dezvoltării şi utilizării de noi metode şi tehnici, inclusiv abordări şi investigaţii neconvenţionale asupra unor probleme de cercetare aflate la interfaţa dintre disciplinele deja consacrate. Proiectul implică echipe de cercetare din cel puţin două instituţii diferite, cu o perioadă de implementare de minim 36 luni. Obiective specifice: a) dezvoltarea cercetării de frontieră româneşti, prin obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf; b) dezvoltarea colaborării între echipe de cercetare din instituţii diferite din România, care au teme comune sau complementare de cercetare şi partajează infrastructura complementară de cercetare existentă în instituţiile partenere; c) pregătirea cercetătorilor români de excelenţă pentru participare competitivă în programul cadru Orizont Europa al Uniunii Europene. Proiecte de cercetare ERC - like Scop: Identificarea şi susţinerea cercetătorilor români cu rezultate excelente obţinute în competiţiile organizate de European Research Council (ERC) - Starting Grant, Consolidator Grant, Advanced Grant, începând cu anul 2022. Obiective specifice: a) obţinerea unor rezultate ştiinţifice de excelenţă, reflectate în creşterea numărului de publicaţii cu impact internaţional; b) creşterea capacităţii de a candida cu succes la următoarele competiţii organizate de ERC. Cercetătorul român, împreună cu o instituţie gazdă din România, a participat în calitate de director de proiect (principal investigator) la una dintre competiţiile ERC. În funcţie de calificativul obţinut în procesul de evaluare ERC, se acordă fie un Grant de excelenţă (se finanţează integral proiectul propus în competiţia ERC), fie un Grant suport (directorul de proiect propune un proiect de cercetare, parte a cererii de finanţare depusă în competiţia ERC). Workshop-uri exploratorii Scop: Deschiderea de noi direcţii în cercetarea ştiinţifică, în vederea explorării unor domenii emergente de cercetare, cu potenţial impact asupra noilor tendinţe de dezvoltare în ştiinţă. Obiective specifice: a) promovarea colaborărilor ştiinţifice dintre cercetătorii din diverse ţări, cu diferite experienţe profesionale, în vederea participării la proiecte internaţionale; b) abordarea unor direcţii de cercetare cu potenţial, recunoscute de comunitatea ştiinţifică internaţională; c) utilizarea rezultatelor şi teoriilor dintr-un domeniu al ştiinţei într-un domeniu complementar. 5.2. Programul Resurse umane Scop: Creşterea numărului de cercetători şi formarea unor generaţii preocupate de mediul ştiinţific european şi internaţional, prin sprijinirea carierei de cercetare, pe întreg parcursul profesional cu accent pe formare şi dezvoltare de competenţe. Obiectivele programului: a) creşterea atractivităţii carierei de cercetare, prin crearea unui cadru instituţional favorabil dezvoltării unui parcurs profesional bazat pe etică şi performanţă; b) consolidarea transferului de cunoştinţe şi competenţe, prin schimburi internaţionale şi participări la manifestări ştiinţifice de prestigiu; c) reducerea exodului personalului de cercetare şi atragerea cercetătorilor din străinătate; d) creşterea vizibilităţii cercetării româneşti şi promovarea rolului ştiinţei în societate. Indicatori de rezultat: a) număr de cercetători susţinuţi prin program (echivalent normă întreagă), din care doctoranzi şi post-doctoranzi; b) locuri de muncă nou create pentru cercetători (echivalent normă întreagă) şi contracte de muncă semnate pe perioadă nedeterminată (echivalent normă întreagă), din care în: sectorul guvernamental, instituţii de învăţământ superior, sectorul privat; c) număr de lucrări ştiinţifice publicate în reviste şi volume indexate Web of Science/Scopus sau în alte baze de date specifice anumitor domenii de cercetare; d) număr de lucrări ştiinţifice publicate în reviste şi volume indexate Web of Science/Scopus sau în alte baze de date specifice anumitor domenii de cercetare, cu acces liber; e) număr de lucrări publicate în reviste şi la edituri evaluate şi recunoscute de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice în domeniul ştiinţelor umaniste (categoria A); f) număr de seturi de date publicate/depozitate cu acces liber; g) cărţi şi capitole de cărţi publicate la edituri de prestigiu din străinătate, pentru domenii relevante; h) număr de mobilităţi în instituţii de prestigiu din străinătate; i) număr de lucrări ştiinţifice în coautorat internaţional indexate în Web of Science; j) cereri de brevete/brevete internaţionale depuse/acordate la/de Oficiul European de brevete şi/sau USPTO/WIPO; k) număr de reviste (Web of Science) care au adoptat şi acreditat practicile DOAJ SEAL, în categoria Diamond Open Access. 5.2.1. Subprogramul Start în Cercetare Tipuri de proiecte: Bursă doctorală de mobilitate în străinătate Scop: Sprijinirea tinerilor doctoranzi pentru finalizarea cu succes a tezei de doctorat, prin finanţarea unor stagii de cercetare în străinătate şi facilitarea accesului la infrastructuri de cercetare/biblioteci/arhive/baze de date. Finanţarea se acordă studenţilor doctoranzi aflaţi în anul doi al ciclului doctoral, pentru o durată totală a mobilităţii de 9 luni. Proiecte de cercetare postdoctorală Scop: Susţinerea tinerilor cercetători, doctori în ştiinţe, în vederea continuării activităţilor de cercetare iniţiate în perioada studiilor doctorale, pentru dobândirea de noi competenţe şi dezvoltarea unei cariere în cercetare. Pe parcursul implementării proiectului, cu o durată cuprinsă între 12-24 luni, directorul de proiect este supervizat de către un mentor. Proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente Scop: Sprijinirea tinerilor cercetători, doctori în ştiinţe, care după ce şi-au stabilit un program de cercetare independent, obţinând rezultate semnificative în domeniul propriu de activitate, doresc să-şi formeze sau consolideze o echipă de cercetare. Durata proiectului este între 18 şi 24 de luni. Echipa de proiect este formată din minim 3 persoane, inclusiv directorul de proiect. Burse de cercetare "Ştefan Odobleja" Scop: Stimularea performanţelor în activitatea de cercetare a tinerilor doctoranzi şi post-doctoranzi români, prin creşterea numărului de burse de cercetare acordate pe bază de competiţie, de către programe existente, recunoscute la nivel internaţional. Acest instrument se adresează organizaţiilor de cercetare de drept public sau de drept privat din România, cu o vizibilitate internaţională recunoscută. Aceste burse pot fi accesate în măsura în care în instituţia gazdă există un program de burse cu finanţare internaţională, acordate pe bază de competiţie. Numărul de burse care pot fi finanţate prin acest instrument pentru o anumită instituţie este de maximum 10 şi nu poate depăşi numărul de burse acordate de programul deja existent, cu finanţare internaţională. Burse de cercetare "Simion Mehedinţi" Scop: Stimularea excelenţei ştiinţifice în cercetarea românească, prin asigurarea unor condiţii adecvate cercetătorilor din România, care au beneficiat de un stagiu de cercetare în străinătate şi au în derulare un grant de reintegrare, acordat de fundaţia Alexander von Humboldt (Germania) sau de o altă instituţie finanţatoare din străinătate. Finanţarea contribuie la creşterea numărului de cercetători români care doresc să-şi continue activitatea de cercetare într-o instituţie din România, după ce au beneficiat de stagii de cercetare în străinătate. Burse de cercetare "Spiru Haret" Scop: Stimularea tinerilor doctoranzi şi postdoctoranzi români pentru realizarea unor cercetări cu caracter interdisciplinar şi care adresează diaspora românească. Se adresează organizaţiilor de cercetare de drept public sau privat din România, care derulează/dezvoltă un program de burse dedicat subiectului, atât cu finanţare proprie, cât şi cu finanţare prin prezentul program. Numărul de burse finanţate din surse proprii trebuie să fie egal cu cel pentru care se solicită finanţare prin acest instrument; valoarea unei burse finanţate din surse proprii este egală cu valoarea acordată unei burse finanţate prin program. Certificate de excelenţă Marie Sklodowska - Curie Scop: Afirmarea prestigiului cercetării ştiinţifice din România la nivel internaţional, prin identificarea şi susţinerea cercetătorilor, cu rezultate excelente obţinute în competiţiile asociate acţiunilor Marie Sklodowska - Curie, care au obţinut Certificate de excelenţă MSCA, având o instituţie gazdă din România. Proiectul de cercetare pentru care se solicită finanţare este definit în conformitate cu obiectivele, activităţile şi rezultatele aşteptate precizate în proiectul MSCA pentru care s-a primit certificatul de excelenţă. Finanţarea se acordă la nivelul solicitat în proiectul MSCA, pentru o perioadă de până la 36 de luni, fără a se depăşi perioada de implementare prevăzută în proiectul MSCA. Primul loc de muncă în sistemul naţional de CDI Scop: Sprijinirea organizaţiilor de cercetare de drept public performante pentru atragerea tinerilor absolvenţi de master/doctorat în sistemul naţional de cercetare, prin asigurarea costurilor salariale ale acestora pentru o perioadă de maxim 24 luni. 5.2.2. Subprogramul Mobilităţi Tipuri de proiecte: Proiecte de mobilitate pentru cercetători Scop: Dezvoltarea resursei umane din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare şi creşterea vizibilităţii cercetării româneşti, prin publicarea şi prezentarea la conferinţe internaţionale de prestigiu a celor mai semnificative rezultate. Finanţarea se asigură unui cercetător/cadru didactic (doctor sau doctorand) pentru una dintre următoarele măsuri de sprijin: a) susţinerea participării la conferinţe internaţionale de prestigiu, pentru prezentarea celor mai semnificative rezultate obţinute în activitatea de cercetare; b) efectuarea de stagii de pregătire de maxim 30 de zile; c) asigurarea accesului la infrastructuri/biblioteci/arhive/baze de date internaţionale, inexistente în România. Proiecte de mobilitate pentru cercetători cu experienţă din diaspora Scop: Capitalizarea expertizei şi experienţei acumulate de cercetătorii români din diaspora, prin susţinerea participării acestora la întâlniri, vizite şi manifestări ştiinţifice organizate de către entităţile de cercetare din România. Acţiunile din cadrul proiectelor vor facilita transferul de competenţe, în ambele sensuri, contribuind la crearea şi dezvoltarea unui spaţiu al dialogului şi al colaborării între cercetătorii români, indiferent de locul unde trăiesc şi lucrează. Proiecte de mobilitate pentru tineri cercetători din diaspora Scop: Dezvoltarea unui mediu propice schimburilor de experienţă şi expertiză între tinerii cercetători români aflaţi în diaspora şi cei din ţară, în vederea consolidării cooperării între aceştia. Finanţarea se asigură pentru un cercetător român din diaspora, cu vizibilitate şi recunoaştere internaţională, având o experienţă în activitatea de CDI cuprinsă între 2-9 ani de la acordarea titlului de doctor în ştiinţe, de către instituţii prestigioase din străinătate. Proiecte de mobilitate intersectorială Scop: Formarea studenţilor doctoranzi şi dobândirea de noi competenţe prin transferul de cunoaştere intersectorial. Doctorandul beneficiază de un proiect de mobilitate de 3 - 6 luni, derulat la un partener industrial din ţară sau străinătate. Proiecte de mobilitate Senior Scop: Consolidarea colaborărilor ştiinţifice între cercetători din România şi cercetători din străinătate, cu subiecte comune de cercetare, capitalizarea expertizei şi experienţei acestora, schimb de bune practici, identificarea de noi direcţii de cercetare. Se finanţează un cercetător cu experienţă din străinătate, lider în domeniul său, care participă prin vizite şi/sau activităţi de la distanţă, în cadrul unui proiect de cercetare aflat în derulare, în urma finanţării acordate prin competiţie (e.g. Proiecte de Cercetare Exploratorie, Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră). Durata maximă a proiectului este de 24 luni, iar prezenţa cercetătorului din străinătate în instituţia gazdă din România trebuie să fie de cel puţin 3 luni. 5.2.3. Subprogramul Suport Tipuri de proiecte: Premierea rezultatelor cercetării - articole Web of Science şi Brevete Scop: Creşterea calităţii, a impactului şi a vizibilităţii internaţionale a cercetării româneşti, prin recunoaşterea şi recompensarea rezultatelor semnificative publicate în reviste de prestigiu din fluxul ştiinţific principal internaţional şi prin înregistrarea de brevete de invenţie naţionale sau internaţionale. Pentru a fi eligibile, articolele trebuie să fie publicate în reviste indexate Web of Science, încadrate fie ca "article", fie ca "review' şi să conţină menţiunea afilierii la o instituţie din România a autorilor care solicită premierea. Pentru articolele publicate în revistele Nature sau Science sau în revistele aflate pe primul loc în subdomeniul corespunzător din zona roşie, se vor acorda premii de excelenţă. Pentru a fi eligibile, brevetele trebuie să fie cu autori afiliaţi unor instituţii de drept public din România, iar titularul de brevet să fie o instituţie de cercetare de drept public din România. Susţinerea prin premiere a revistelor româneşti, pentru publicarea în modelul ştiinţei deschise Scop: Susţinerea prin premiere a revistelor româneşti, pentru adoptarea bunelor practici privind publicarea cu acces liber, precum obţinerea acreditării DOAJ SEAL în categoria "Diamond Open Access" (fără costuri de procesare pentru articole). Includerea în DOAJ şi apariţia unor publicaţii OA cu semnul DOAJ Seal reprezintă un semn al recunoaşterii calităţii unei publicaţii Open Access ("best practice"). Beneficiari sunt edituri care publică reviste indexate Web of Science (JCR şi ESCI). Publicarea cu acces liber Scop: Sprijinirea şi încurajarea publicării de lucrări ştiinţifice în regim deschis în reviste indexate Journal Citation Reports cu factor de impact (IF) sau cu scor de influenţă (AIS) peste media domeniului lor, precum şi pregătirea datelor care stau la baza rezultatelor cercetării ştiinţifice în vederea publicării/depozitării cu acces liber a acestora. Lucrarea ştiinţifică sau datele de cercetare pentru care se solicită finanţare nu pot fi raportate ca rezultate ale unui proiect de cercetare finanţat din fonduri publice, în care aceste costuri sunt eligibile. Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală Scop: Acordarea sprijinului financiar pentru activităţile necesare protejării drepturilor de proprietate intelectuală (brevetare internaţională) - consultanţă pentru elaborarea cererii; taxe de procesare a cererii de brevet. Nu pot aplica pentru finanţare cei care raportează aceste tipuri de activităţi în cadrul unui proiect de cercetare finanţat din fonduri publice şi pentru care au fost prevăzute costuri în acest sens. 5.3. Programul Organizaţii de cercetare performante Scop: Îmbunătăţirea performanţei instituţionale a organizaţiilor de cercetare de drept public, prin susţinerea şi dezvoltarea competenţelor de cercetare existente la nivel instituţional, precum şi a capacităţii de transfer a unor rezultate aplicabile. Obiectivele programului: a) susţinerea planurilor de dezvoltare instituţională în vederea creşterii performanţelor în domeniul de activitate, la nivelul departamentelor şi colectivelor de cercetare; b) susţinerea competenţelor naţionale din instituţii de cercetare în domeniile de specializare inteligentă; c) dezvoltarea capacităţii proprii a organizaţiilor publice de cercetare în următoarele direcţii: valorificarea şi difuzarea cunoştinţelor şi rezultatelor de cercetare; acordarea de asistenţă tehnică şi de servicii ştiinţifice şi tehnologice de înalt nivel în domenii prioritare; iniţierea şi dezvoltarea colaborărilor viabile cu parteneri din mediul economic public şi privat; creşterea gradului de implicare şi vizibilitate pe plan internaţional; adoptarea de practici specifice ştiinţei deschise. Indicatori de rezultat: a) număr de parteneriate internaţionale consolidate/dezvoltate; b) număr de mecanisme de finanţare dezvoltate (granturi interne, concursuri studenţi şi altele asemenea); c) număr de laboratoare de tip living lab/fab lab create; d) număr de studenţi/doctoranzi sprijiniţi; e) număr de evenimente de comunicare şi popularizare a ştiinţei organizate; f) instituţii finanţate cu planuri strategice îmbunătăţite/competitive. Tipuri de proiecte: Proiecte de dezvoltare instituţională Scop: Susţinerea proiectelor de dezvoltare instituţională pentru universităţile de stat, institutele naţionale de cercetare - dezvoltare (INCD - uri) din România şi institutele Academiei Române, în vederea creşterii capacităţii şi performanţei instituţionale. Obiective specifice: a) implementarea planului strategic de dezvoltare instituţională în vederea îmbunătăţirii performanţelor de cercetare, dezvoltare şi inovare, în domeniul de activitate; b) valorificarea infrastructurii de cercetare existentă, prin creşterea gradului de utilizare şi deschiderea accesului către operatori din mediul public şi privat; c) susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare ale studenţilor; d) dezvoltarea capacităţii de inovare şi antreprenoriat la nivel instituţional şi individual; e) consolidarea unor parteneriate internaţionale, corespunzător priorităţilor strategice ale instituţiei; f) creşterea vizibilităţii naţionale şi internaţionale; g) promovarea interesului pentru ştiinţă şi inovare; h) dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru implementarea practicilor ştiinţei deschise (open science), astfel încât să se asigure alinierea cu recomandările şi politicile Uniunii Europene privind ştiinţa deschisă. Direcţii de acţiune (intervenţie) şi tipuri de activităţi eligibile: a) valorificarea infrastructurii de cercetare existente: exploatarea şi utilizarea, dar şi angajarea de noi cercetători pentru operarea infrastructurii; b) dezvoltarea infrastructurii de inovare şi antreprenoriat (inclusiv antreprenoriat social): crearea de laboratoare de tip living lab/fab lab; concursuri de antreprenoriat, programe de antreprenoriat şi accelerare; premii de inovare, creativitate şi antreprenoriat; dezvoltare de platforme STEAM în parteneriat cu şcoli şi licee; c) mecanisme de cofinanţare: scheme de granturi de interes instituţional (ex. studiul diasporei, big data pentru ştiinţe sociale, data science & engineering, agricultura 4.0, sănătate publică şi altele asemenea); granturi pentru dezvoltarea de competenţe în domenii strategice; granturi pentru dezvoltarea de competenţe necesare implementării ştiinţei deschise (managementul datelor de cercetare, dezvoltarea şi integrarea de infrastructură, servicii şi depozite digitale, ş.a.); granturi interne pentru studenţi. Pentru această activitate, instituţia derulează sau urmează să dezvolte programe a căror finanţare se face în proporţie de minimum 50% din surse proprii; d) pregătire strategică şi comunicare, colaborări internaţionale: studii de poziţionare strategică, workshop-uri exploratorii; şcoli de vară/studii avansate; studii de foresight; mobilităţi pentru dezvoltarea colaborărilor internaţionale la nivel instituţional; strategii de comunicare. O propunere de proiect poate aborda una sau mai multe direcţii de acţiune (intervenţie). Finanţarea instituţională complementară Scop: Susţinerea capacităţii instituţionale a organizaţiilor publice de cercetare de a răspunde la provocările economice şi societale, pe baza performanţei rezultatelor obţinute în producerea de cunoaştere şi a impactului economic şi societal al activităţilor de cercetare şi transfer tehnologic. Normele metodologice de evaluare se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare dezvoltare. 5.4. Programul Nucleu Scop: Creşterea capacităţii instituţionale a institutelor naţionale de cercetare-dezvoltate, definite la art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pentru rezolvarea problemelor economico-sociale specifice domeniului în care funcţionează unitatea de cercetare. Obiectivele programului: a) atragerea şi menţinerea resurselor umane calificate şi specializate pentru activităţi de cercetare-dezvoltare; b) asigurarea disponibilităţii şi funcţionării infrastructurilor de cercetare existente la nivelul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare; c) dezvoltarea şi consolidarea competenţelor ştiinţifice şi tehnice de importanţă pentru dezvoltarea economică şi socială; d) actualizarea planurilor strategice ale institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, pentru a avea o reacţie rapidă la problemele socio-economice ale societăţii. Indicatori de rezultat: a) număr de soluţii propuse la nevoile societale de către institutele naţionale de cercetare- dezvoltare; b) număr de cercetători sprijiniţi; c) număr de proiecte de cercetare-dezvoltare finanţate; d) număr de cereri de brevete/brevete depuse. Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare elaborează programe nucleu cu obiective şi tematică orientate. Pentru realizarea obiectivelor stabilite, se finanţează proiecte de cercetare-dezvoltare. Normele metodologice privind evaluarea, contractarea, finanţarea şi monitorizarea programelor- nucleu de cercetare - dezvoltare se elaborează de către autoritatea de stat pentru cercetare- dezvoltare şi se aprobă conform legislaţiei în vigoare. Alocarea bugetară anuală va fi cel puţin la nivelul alocării aferente Programului Nucleu din anul 2022. Programul Nucleu este administrat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. 5.5. Programul Infrastructuri de cercetare Scop: Dezvoltarea integrată şi utilizarea eficientă a bazei materiale publice pentru cercetare. Obiectivele programului: a) creşterea accesului la infrastructurile existente, prin stimularea cererii şi creşterea gradului de utilizare, dar şi prin diversificarea ofertei de servicii ştiinţifice şi tehnologice către mediul economic; b) susţinerea participării României şi a entităţilor din România la consorţii pentru infrastructuri europene de cercetare (ERIC) şi proiecte ESFRI; c) susţinerea participării României şi a entităţilor din România la dezvoltarea Cloud-ului European pentru Ştiinţa Deschisă; d) acreditarea/certificarea unor laboratoare de testare şi certificare, pentru domenii prioritare ale economiei şi societăţii, inclusiv în sinergie naţional - regional; e) finanţarea funcţionării Instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional (IOSIN); f) utilizarea eficientă a facilităţilor IOSIN prin accesul liber şi asigurarea sustenabilităţii acestora; g) actualizarea, dezvoltarea şi utilizarea infrastructurilor de cercetare existente; h) investiţii în noi infrastructuri de cercetare, conform Roadmap-ului naţional. Indicatori de rezultat: a) valoarea serviciilor asociate utilizării infrastructurilor de cercetare, din care finanţare privată; b) gradul de utilizare a infrastructurilor publice de cercetare pentru echipe de cercetare din străinătate şi/sau pentru experimente solicitate de către mediul de afaceri; c) gradul de utilizare al IOSIN-urilor pentru echipe de cercetare din ţară şi străinătate şi/sau pentru experimente solicitate de către mediul de afaceri; d) număr de parteneriate interne/internaţionale care implică utilizarea IOSIN; e) număr de laboratoare certificate; f) număr de infrastructuri de cercetare având politici de acces disponibile public, inclusiv în cadrul platformei https://eertis.eu/; g) număr de infrastructuri de cercetare având Planuri de Management al Datelor disponibile public; h) număr de infrastructuri de cercetare, servicii şi depozite digitale integrate în Cloud-ul European pentru Ştiinţă Deschisă (EOSC). Tipuri de proiecte: Voucher (cec) de experiment Scop: Susţinerea beneficiarilor de servicii asociate infrastructurilor de cercetare, respectiv agenţi economici sau organizaţii de cercetare (altele decât furnizorul serviciului respectiv). Voucherele pot funcţiona ca instrumente independente sau ca parte din proiecte CD mai mari, în toate cazurile fiind însă înregistrate în registrul infrastructurilor de cercetare (https://eertis.eu/). Costul experimentului trebuie justificat prin prisma politicii de acces a ofertantului de servicii de experiment. Agenţii economici vor asigura o cofinanţare, conform Pachetului de informaţii. Servicii furnizate de infrastructuri de cercetare Scop: Stimularea furnizării de servicii de către infrastructurile publice de cercetare, prin asigurarea unei finanţări proporţionale cu valoarea serviciilor ştiinţifice şi tehnologice specifice, realizate pe baza de "contracte" cu mediul economic, găzduite în platforma https://eertis.eu/. Instalaţii şi Obiective Speciale de Interes Naţional - IOSIN Scop: Menţinerea unei infrastructuri de cercetare şi capabilităţi care să asigure nevoile strategice, critice atât pentru sistemul de cercetare, dezvoltare, inovare, cât şi pentru societate şi economie, prin întreţinea, asigurarea funcţionării, exploatarea, dezafectarea când este cazul, şi paza IOSIN, pe de o parte şi actualizarea, pe bază de evaluare conform legislaţiei în vigoare, a listei IOSIN, pe de altă parte. Lista instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional pentru care se alocă fonduri de la bugetul de stat se stabileşte şi se actualizează la propunerea autorităţii de stat pentru cercetare- dezvoltare, conform legislaţiei în vigoare. Toate activităţile specifice, respectiv activităţile privind evaluarea, finanţarea şi monitorizarea IOSIN sunt realizate şi administrate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. Actualizarea, dezvoltarea şi utilizarea infrastructurilor de cercetare existente Scop: Asigurarea funcţionării infrastructurilor de cercetare aflate în funcţiune, precum dezvoltarea acestora pentru a răspunde dinamicii provocărilor ştiinţifice şi tehnologice, precum şi nevoii de complementaritate cu alte infrastructuri existente. Investiţii în noi infrastructuri de cercetare conform Roadmap-ului naţional Scop: Asigurarea resurselor necesare pentru finanţarea, complementară şi/sau în sinergie cu fondurile europene structurale şi de investiţii, a infrastructurilor de CDI prevăzute în Roadmap-ul naţional. Participarea României şi a entităţilor din România la consorţii pentru infrastructuri europene de cercetare (ERIC) şi proiecte ESFRI Scop: Asigurarea contribuţiilor în natură la activităţile consorţiilor pentru infrastructuri europene de cercetare (ERIC) şi îndeplinirea obligaţiilor asumate de România ca stat gazdă, membru sau observator în cadrul unui ERIC, conform prevederilor din statut, precum şi pentru susţinerea cooperării europene şi internaţionale a infrastructurilor de cercetare de pe teritoriul României, care sunt parte a infrastructurilor de cercetare din Roadmap-ul ESFRI. Participarea României şi a entităţilor din România la dezvoltarea Cloud-ului European pentru Ştiinţa Deschisă (EOSC) Scop: Dezvoltarea şi integrarea infrastructurilor, serviciilor şi depozitelor digitale pentru ştiinţa deschisă în EOSC (European Open Science Cloud), în concordanţă cu politicile Comisiei Europene. Acreditarea/certificarea unor laboratoare de testare şi certificare, pentru domenii critice ale economiei şi societăţii Scop: Înfiinţarea şi dezvoltarea centrelor de testare certificate, pentru produse noi şi inovative din domenii critice ale economiei şi societăţii. Sprijinul poate fi acordat pe tot parcursul procesului, începând cu etapa de formare a resursei umane specializate până la înfiinţarea centrelor certificate de testare şi omologare. Se urmăreşte realizarea unor centre de testare certificate, cu o distribuţie geografică şi tematică echilibrată, care să răspundă cerinţelor actuale, dar şi capabile să adreseze viitoarele provocări. Intervenţia se adresează organizaţiilor de cercetare de drept public care pot dovedi existenţa unor infrastructuri care pot fi sau sunt folosite pentru activităţi de testare, astfel: a) pentru formarea resursei umane, se vor acorda granturi care să asigure participarea la cursuri de formare şi specializare în domeniile pentru care este prevăzută formarea şi dezvoltarea centrului; durata grantului este de maximum 12 luni; b) funcţionarea centrului de testare poate fi sprijinită prin atribuirea unui grant ce se acordă o singură dată, pentru o perioadă de execuţie de maximum 9 luni. Grantul poate fi folosit pentru îmbunătăţirea proceselor asociate activităţilor de testare şi interacţiune cu potenţialii clienţi, în special cele legate de stocarea, organizarea şi transmiterea datelor. Grantul poate fi utilizat pentru dotarea cu echipamente de calcul şi software de tip CRM (Customer Relationship Management), dezvoltarea metodologiei de raportare către client, stocarea şi analiza datelor, achiziţie standard internaţional şi altele asemenea; c) pentru sprijinirea centrelor de testare care îndeplinesc condiţiile formale pentru obţinerea certificării, se pot acorda granturi care nu pot reprezenta mai mult de 80% din costurile aferente procesului de certificare, aşa cum sunt ele prezentate şi justificate în aplicaţia specifică. Toate investiţiile în infrastructuri de cercetare vor avea asociate măsuri pentru elaborarea şi implementarea politicilor de acces şi a Planurilor de Management al Datelor de cercetare (în conformitate cu principiile FAIR). Platforma https://eertis.eu/ va asigura facilităţi de tipul one-stop-shop pentru accesul la servicii şi echipamente de cercetare şi tehnologice. 5.6. Programul Provocări Scop: Creşterea contribuţiei activităţilor de cercetare-dezvoltare în adresarea provocărilor societale stabilite în Agenda Strategică de Cercetare. Obiectivele programului: a) creşterea impactului activităţilor CDI în adresarea provocărilor societale; b) dezvoltarea masei critice CDI în adresarea provocărilor societale; c) dezvoltarea masei critice pentru creşterea participării în parteneriate şi misiuni europene; d) obţinerea de soluţii sub formă de bun (produs/serviciu/proces de fabricaţie) inovativ, ca răspuns la nevoile identificate de sectorul public; e) creşterea brevetării la nivel internaţional; f) consolidarea parteneriatelor public-public, public-privat; g) creşterea contribuţiei ştiinţei în fundamentarea politicilor publice, aferente provocărilor societale; h) deschiderea proceselor de cercetare şi inovare către societate, prin implicarea cetăţenilor (citizen science) în diferite etape ale cercetării. Indicatori de rezultat: a) produse/tehnologii/metode/servicii cu valoare adăugată, realizate şi transferate în mediul economic; b) produse/tehnologii testate/omologate; c) soluţii inovative identificate ca răspuns la nevoile formulate de instituţii publice; d) soluţii inovative validate cu utilizatorii finali (grupurile ţintă aferente provocărilor societale adresate); e) cereri de brevete/brevete internaţionale depuse la Oficiul European de Brevete şi/sau USPTO/WIPO; f) lucrări ştiinţifice publicate în reviste şi volume indexate Web of Science/Scopus; g) indicatori specifici Misiunilor naţionale; h) propuneri de politici publice; i) număr de proiecte de cercetare cu implicare a cetăţenilor. 5.6.1. Subprogramul Parteneriate pentru Agenda Strategică Tipuri de proiecte: Provocări - Agil Scop: Dezvoltarea de parteneriate între organizaţiile de cercetare ce propun fie soluţii la provocări punctuale din cadrul Agendei Strategice de Cercetare, fie progrese substanţiale în înţelegerea fenomenelor asociate acestor provocări. Parteneriatul poate include şi întreprinderi, dar şi beneficiari finali ai rezultatelor. Perioada de implementare este de maxim 24 luni. Provocări - Schimbare Scop: Abordarea multi -, inter şi trans- disciplinară a provocărilor societale stabilite în Agenda Strategică de Cercetare, prin constituirea unor consorţii mai largi de organizaţii de cercetare (minim 3 organizaţii diferite). Parteneriatul poate include şi întreprinderi, şi beneficiari finali ai rezultatelor, cu o durată de maxim 48 luni pentru implementarea proiectului. Centre de excelentă Scop: Constituirea de parteneriate într-o zonă de excelenţă ştiinţifică demonstrată ale unor organizaţii de cercetare (minim 4 organizaţii), pentru a crea masa critică şi interdisciplinaritatea necesare adresării unor provocări din Agenda Strategică de Cercetare. Parteneriatele se construiesc pe o agendă comună de cercetare şi inovare, ce poate aborda o arie extinsă de teme de interes. Se finanţează cu precădere resursa umană implicată, accentul fiind pus pe interdisciplinaritate, colaborare şi masă critică. Centrele de excelenţă sunt poli instituţionali, inclusiv pentru atragerea şi menţinerea cercetătorilor din străinătate. Perioada de implementare este de 5 - 7 ani. 5.6.2. Subprogramul Misiuni naţionale Scop: O Misiune naţională reprezintă o provocare societală, clar delimitată tematic, pentru care se aşteaptă ca un set relativ larg de proiecte de cercetare-dezvoltare să contribuie la atingerea unor indicatori ţintă specifici. Misiunile naţionale trebuie să fie corelate cu Agenda Strategică de Cercetare şi/sau cu misiunile europene, urmărindu-se de fiecare dată complementaritatea/sinergia cu alte mecanisme de finanţare asociate acestor teme. Identificarea misiunilor naţionale se realizează prin consultări dedicate, organizate de către autoritatea de cercetare şi/sau studii de oportunitate. Bugetul tipic al unei Misiuni naţionale este de ordinul a zeci de milioane euro pentru un interval de 5-7 ani. Bugetul unei destinaţii se distribuie prin competiţii periodice, deschise, de proiecte. Finanţarea unei misiuni se va realiza prin competiţii deschise pentru tipuri de proiecte existente la nivelul PNCDI IV, după caz. Misiunile au "manager de program", cu scopul de a ghida echipele de cercetare şi de a asigura rezultatele programului. 5.6.3. Subprogram Soluţii Scop: Oferirea de soluţii inovative sub formă de produs/serviciu/proces de fabricaţie, ca răspuns la teme-provocări specifice identificate de sectorul public (achiziţii publice pentru inovare). Este de aşteptat ca instituţiile publice care formulează nevoia să se finanţeze proiectul, prin Programul Soluţii, să asigure tot sprijinul în organizarea competiţiei, precum şi cofinanţarea activităţilor derulate de către consorţiul care a propus proiectul declarat câştigător. Este încurajată şi contribuţia sectorului privat la cofinanţare, în măsura în care tema este de interes şi pentru firme. Competiţiile organizate în cadrul acestui instrument sunt de tip "top-down", licitaţie restrânsă. 5.7. Programul Parteneriate pentru inovare Scop: Programul urmăreşte realizarea de proiecte comune de cercetare - inovare, bazate pe parteneriatul dintre mediul de afaceri şi mediul public/privat CDI, sprijinirea accesului actorilor economici la servicii CDI, precum şi sprijinirea dezvoltării ecosistemelor de inovare. Obiectivele programului: a) realizarea de proiecte prin colaborare public-privat, care urmăresc conceperea, realizarea şi testarea (în laborator şi/sau în mediul de funcţionare/industrial) de modele demonstrative pentru produse, tehnologii, metode, sisteme sau servicii noi/semnificativ îmbunătăţite; b) dezvoltarea întreprinderilor cu potenţial de inovare; vor fi sprijinite activităţile CDI din cadrul întreprinderii, prin finanţarea procesului de achiziţii de servicii CDI de la furnizori publici/privaţi, care susţin principalele etape de dezvoltare; c) sprijinirea iniţiativelor CDI, venind din mediul public/privat, care doresc să adreseze explorarea şi dezvoltarea/validarea unei idei, cu potenţial comercial; d) susţinerea IMM-urilor, prin finanţarea proiectelor cu grad ridicat de inovare, care au potenţial pentru un impact real pe piaţă; e) susţinerea IMM-urile care doresc să breveteze, la nivel internaţional, rezultatele unei activităţi de cercetare-dezvoltare. Indicatori de rezultat: a) număr de cereri de brevete depuse la EPO şi/sau USTPO/WIPO; b) număr de brevete acordate de EPO/USTPO/WIPO; c) IMM-uri care introduc produse şi/sau procese inovative; d) IMM-uri care introduc inovaţii la nivel intern; e) investiţii private care completează sprijinul public (granturi, instrumente financiare); f) număr de spin-off-uri create; g) număr de tehnologii/produse transferate; h) număr de lucrări ştiinţifice publicate în reviste şi volume indexate Web of Science/Scopus; i) număr de lucrări ştiinţifice publicate în reviste şi volume indexate Web of Science/Scopus, cu acces liber; j) număr de co-publicaţii public-privat, din care în Web of Science/Scopus. 5.7.1. Subprogramul Parteneriate pentru competitivitate Scop: Sprijinirea accesului actorilor economici la servicii CDI bazate pe proiecte comune de cercetare - inovare dintre mediul de afaceri şi mediul public/privat de CDI. Tipuri de proiecte: Proiect Experimental Demonstrativ Scop: Realizarea şi testarea modelelor demonstrative (funcţionale, experimentale) pentru produse, tehnologii, metode, sisteme sau servicii noi sau cu îmbunătăţiri semnificative din domenii de specializare inteligentă naţionale sau care adresează provocări din Agenda Strategică de Cercetare. Proiectul poate fi propus de o organizaţie de cercetare (de drept public sau privat), împreună cu o întreprindere care derulează activităţi de cercetare - dezvoltare. Proiectele pornesc de la un nivel de maturitate tehnologică TRL 2/3 (concept formulat de tehnologie/demonstrator experimental de laborator) şi se concretizează cu un nivel de maturitate tehnologică TRL 3/4 (demonstrator experimental de laborator/tehnologie validată în laborator), având o durată de implementare cuprinsă între 12 şi 24 luni. Proiect de transfer la operatorul economic Scop: Creşterea competitivităţii mediului economic, prin asimilarea rezultatelor de CDI ale organizaţiilor de cercetare şi transferul acestor rezultate către piaţă. Proiectul este coordonat de o întreprindere, în parteneriat cu cel puţin o organizaţie de cercetare (de drept public sau privat). Intervenţia sprijină proiectele în care se porneşte de la o tehnologie validată în condiţii de laborator/relevante de funcţionare (nivel de maturitate tehnologică TRL 4/5) şi se concretizează cu o tehnologie demonstrată din punct de vedere al funcţionalităţii, în mediul industrial (nivel de maturitate tehnologică TRL 6). Durata unui proiect este de cuprinsă între 12 şi 24 luni. Pentru proiectele care ajung la o maturitate superioară, respectiv TRL 7/8 (prototip demonstrat în mediul operaţional/demonstraţie pre- comercială) valoarea sprijinului se poate suplimenta, iar durata proiectului poate fi extinsă cu până la 6 luni. Transfer de cunoaştere şi expertiză de la universităţi la mediul de afaceri - Bridge Grant Scop: Creşterea performanţei şi competitivităţii agenţilor economici, prin utilizarea expertizei existente în universităţi, în vederea asimilării, îmbunătăţirii şi optimizării tehnologiilor moderne achiziţionate de către agenţii economici. Proiectul este propus de o universitate de drept public şi o întreprindere. Din parteneriat poate face parte şi un institut de cercetare. Durata de implementare este de cel mult 24 luni. Voucher (cec) de inovare Scop: Facilitarea achiziţionării de servicii CDI de la organizaţiile de cercetare de către întreprinderi. Valoarea cecului de inovare este asigurată atât de bugetul de stat, cât şi prin cofinanţarea întreprinderii. Organizare şi dezvoltare cluster inovativ Scop: Creşterea competitivităţii întreprinderilor cuprinse în structuri de tip cluster, din sectoare cu relevanţă economică, prin concentrarea resurselor şi dezvoltarea producţiei de bunuri inovatoare (tehnologii, produse, servicii), rezultate din activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare planificate şi realizate în cooperare, în cadrul clusterului. Finanţarea se adresează entităţilor de management ale clusterelor de inovare, pentru o perioadă de implementare de 36 luni. Bursa de nevoi "de la idee la piaţă" Scop: Rezolvarea problemelor şi provocărilor identificate în zona publică, prin competiţii specifice/dedicate cu scopul de a stimula cercetătorii, organizaţiile de cercetare şi beneficiarii privaţi să găsească şi să dezvolte soluţii inovative şi durabile. Programul constă într-un proces de finanţare etapizat de la idee la transferul în piaţă, de la nivelul de maturitate tehnologică TRL 1 (idee) la nivelul de maturitate tehnologică TRL 9 (implementare comercială completă), în 3 etape. Fiecare etapă are rolul de a filtra soluţiile propuse în funcţie de gradul de inovare, stadiul de dezvoltare, riscul de implementare şi apropierea de piaţă. Pentru fiecare nevoie identificată se va trece, de regulă, prin cele 3 etape, dar nu este exclusă finanţarea în 2 etape, cu condiţia ca intrarea în proces să se facă la un TRL superior. Etape: a) selectarea ideilor care pot rezolva provocarea şi finanţarea lor iniţială cu scopul de a ajunge în faza de concept funcţional (nivel de maturitate tehnologică TRL 4): în prima etapă se vor selecta şi finanţa până la 10 proiecte, cu o durată de implementare de până la 9 luni. Pot participa echipe din organizaţii de cercetare publice şi private. b) selectarea şi finanţarea iniţiativelor care au potenţialul de a ajunge la stadiul de produs minim viabil (nivel de maturitate tehnologică TRL 7): în etapa 2, proiectele pot beneficia de cofinanţare privată şi implicarea beneficiarilor privaţi. Aceasta etapă vine în întâmpinarea organizaţiilor private dispuse să deschidă procesele interne de inovare, pentru a susţine fluxul de idei şi crearea de noi tehnologii şi produse. În etapa 2 vor fi selectate până la 5 proiecte cu o finanţare publică care poate să fie de până la 10 ori finanţarea primită în etapa anterioară şi o durată de implementare de până la 18 luni. c) selecţia şi finanţarea soluţiilor care au cea mai mare şansă de a ajunge în piaţă (nivel de maturitate tehnologică TRL 9). Etapa 3 are ca scop finalizarea tehnologiei sau produsului şi lansarea pe piaţă. În etapa 3 vor fi selectate şi finanţate 1 sau 2 proiecte cu o finanţare de până la 10 ori din finanţarea primită în etapa anterioară şi o durată de implementare de până la 18 luni. Proiectele vor fi monitorizate de un manager de program pe parcursul tuturor etapelor cu scopul de a ghida echipele de cercetare şi de a asigura rezultatele programului. Managerul de program va avea rolul de coordonare a mai multor astfel de competiţii ale bursei de nevoi. 5.7.2. Subprogramul antreprenoriat inovativ şi inovare deschisă Scop: Dezvoltarea sistemului de antreprenoriat de inovare şi susţinerea formării unei mase critice de start-up-uri inovative, care să contribuie la crearea unui ecosistem antreprenorial matur şi funcţional, prin facilitarea accesului la capital de risc a start-up-urilor inovative; dezvoltarea capacităţii de incubare şi accelerare pentru start-up-uri inovative; dezvoltarea culturii antreprenoriale, orientată spre inovare. Tipuri de proiecte: Innovative Business Matching Fund Scop: Susţinerea financiară a start-up-urilor inovative care reuşesc să valideze conceptul formulat de tehnologie cu un investitor privat. Finanţarea se acordă sub formă de grant, de cel mult 50% din valoarea investiţiei, restul fiind aportul investitorului privat. Seed Capital Matching Fund Scop: Susţinerea finanţării start-up-urilor inovative şi continuarea investiţiilor anterioare, prin cofinanţarea portofoliului de investiţii de capital de risc autohtone. Finanţarea se acordă sub formă de investiţie şi asigură până la 30% din valoarea finanţării oferite de fondul de capital de risc. Concursuri Universitare High Tech Scop: Dezvoltarea unei culturi a antreprenoriatului inovativ, prin crearea unei legături dintre mediul privat şi cel universitar, pornind de la o temă de cercetare propusă şi cofinanţată de mediul privat. Schema finanţează organizarea de către consorţii public-privat a unor concursuri universitare cu teme definite, încadrate pe domeniile de specializare inteligentă naţionale/regionale sau relevante pentru Agenda Strategică de Cercetare. Sunt acceptate până la 10 echipe/concurs, care primesc finanţare pentru explorarea şi rezolvarea temei de concurs. Bugetul de stat asigură până la 80% din costuri. Grant "Incubator" Scop: Susţinerea financiară a programelor de incubare, destinate antreprenoriatului inovativ, pentru formarea unei mase critice de start-up-uri inovative în România. Schema asigură cofinanţarea accesului la: spaţiu de lucru, training şi servicii suport, susţinerea transformării conceptului într-un produs adaptat pieţei, conectare la evenimente şi oportunităţi. Ciclul de incubare durează 36 luni. Se urmăreşte o distribuţie geografică echilibrată pe regiuni. Cofinanţarea este de minim 15%, iar investiţiile în dotări nu vor depăşi maxim 10% din buget. Instrumentul poate fi accesat de către organizaţii de cercetare. Grant "Accelerator" Scop: Susţinerea financiară a procesului de accelerare a creşterii start-up-urilor inovative care prezintă potenţial de creştere, cu scopul creşterii ratei de supravieţuire a start-up-urilor în România. Schema va oferi cofinanţarea accesului la servicii specializate de consultanţă şi mentorat, organizate tematic într-un proces de 6 luni, evenimente cu rol de accelerare a ideilor de afaceri, costuri de subzistenţă a echipelor de start-up acceptate. Se urmăreşte o distribuţie geografică echilibrată pe regiuni. Cofinanţarea este de minimum 15%, iar investiţiile în dotări sunt de maxim 10% din buget. Instrumentul poate fi accesat de către organizaţii de cercetare. 5.7.3. Subprogramul Întreprinderi inovative Scop: Susţinerea şi încurajarea colaborării public-privat, pentru implicarea în proiecte de inovare şi valorificarea rezultatelor. Pre spin-off Scop: Validarea potenţialului comercial al rezultatelor de cercetare-dezvoltare şi stimularea dezvoltării de spin-off-uri ale organizaţiilor de cercetare. Schema oferă suport echipelor din organizaţii de cercetare şi întreprinderi care au rezultate de cercetare - inovare cu potenţial de exploatare comercială, inclusiv adaptarea tehnologică şi explorare de piaţă. Go to market Scop: Susţinerea întreprinderilor inovative, întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) şi a start-up-uri, pentru realizarea şi dezvoltarea unor produse high-tech sau servicii inovative. Intervenţia este organizată pe 3 faze, cu intensitate graduală a finanţării, pe etape de evoluţie şi în funcţie de realizarea obiectivelor. Sunt sprijinite strict activităţile CDI din următoarele etape de dezvoltare: a) pregătirea lansării unui produs minim viabil (MVP) cu scopul validării de piaţă; Sunt acceptate proiecte cu un nivel minim de maturitate TRL 5 (tehnologie validată în condiţii relevante de funcţionare); b) etapa lansării pe piaţă ("go to market"); c) sprijinirea dezvoltării continue (dezvoltarea/îmbunătăţirea produsului/serviciului). Instrumentul de finanţare poate fi folosit în sinergie cu alte instrumente (ex. programele de incubare - accelerare, cecuri de experiment, cecuri de brevetare şi altele asemenea). Stimularea exportului high - tech Scop: Dezvoltarea produselor şi tehnologiilor high-tech şi a exportului înglobat de tehnologie românească patentată. Programul se adresează întreprinderilor care au venituri semnificative obţinute din exportul de produse şi tehnologii high-tech, prin exploatarea dreptului de proprietate asupra brevetelor de invenţie. Voucher (cec) de brevetare Scop: Subvenţionarea costurilor de brevetare internaţională pentru întreprinderi şi organizaţii de cercetare publice şi private. Programul 300+ Inovatori şi antreprenori Scop: Dezvoltarea unei comunităţi a profesioniştilor din organizaţiile CDI publice şi private care sunt implicaţi în mod direct în activitatea de inovare, prin conectarea acestora şi imersarea - posibilitatea de a desfăşura activitate - în ecosisteme performante internaţionale de inovare şi formare antreprenorială, prin parteneriate cu universităţi şi sisteme de cercetare de top din lume. Programul vizează minimum 300 participanţi (100 participanţi/an, începând din anul 2 al ciclului strategic), fiind estimate 5 cicluri de educare pe an, a câte 9 săptămâni fiecare. 5.7.4. Subprogramul Transfer tehnologic în sprijinul competitivităţii - pentru crearea şi dezvoltarea de servicii CDI Scop: Dezvoltarea transferului tehnologic la nivel naţional, pentru creşterea vizibilităţii rezultatelor de cercetare şi impactului în mediul economic, prin întărirea legăturilor de colaborare dintre mediul de cercetare, mediul academic şi mediul de business; dezvoltarea expertizei resurselor umane din centrele de transfer tehnologic; creşterea vizibilităţii rezultatelor cercetării în piaţă; valorificarea comercială a rezultatelor cercetării. Managementul şi implementarea procesului de transfer tehnologic vor fi asigurate de un organism executiv dedicat. Tipuri de proiecte: Pregătirea experţilor în transfer tehnologic Scop: Intervenţia urmăreşte consolidarea şi dezvoltarea expertizei în transfer tehnologic, formarea şi susţinerea unui corp de experţi specializaţi. Beneficiarii acestui program sunt experţii din centrele de transfer tehnologic din universităţi şi organizaţii de cercetare care demonstrează capacitatea şi/sau potenţialul de inovare. Entităţile CDI selectate vor primi sprijin financiar sub forma plăţii salariilor acestor experţi care vor urma cursurile de specializare, sprijin ce va fi condiţionat instituţional prin indicatori de performanţă stabiliţi anterior. Se urmăreşte formarea a 220 de experţi prin 22 de cicluri de formare profesională pe parcursul implementării planului naţional. Cursurile de formare sunt organizate de către instituţia care administrează programul. Programul Twinning Scop: Încurajarea networking-ul profesional şi introducerea în mediul universitar a noilor idei, cunoştinţe, metode, iniţiative şi proceduri legate de transferul tehnologic, printr-un program de twinning pentru instituţii de cercetare şi universităţi. Finanţarea va presupune acordarea de granturi prin care universităţile/institutele de cercetare din România să poată face schimb de experienţă cu universităţi/institute de cercetare din state europene performante în materie de inovare. Programul propune formarea a 16 parteneriate tip twinning între universităţi/institute din România şi universităţi/institute din Europa. Festival de Transfer Tehnologic Scop: Încurajarea activităţii de transfer tehnologic, prin dezvoltarea capacităţii de relaţionare între mediul de cercetare şi mediul de business. Beneficiarii acestui program sunt toate entităţile implicate în activitatea de cercetare şi inovare, atât din mediul privat, cât şi din cel public, reprezentanţii mediului de afaceri (IMM-uri, corporaţii, asociaţii profesionale), autorităţi publice şi organizaţii non-guvernamentale. Activitatea presupune finanţarea unor evenimente de tip Science Fest, ce implică organizaţiile de cercetare (universităţi, institute), în scopul promovării activităţilor de inovare şi găsirii partenerilor interesaţi de colaborare. Programul urmăreşte organizarea a 45 evenimente pe durata a 5 ani. Tech Transfer Fund Scop: Participarea financiară în fonduri de transfer tehnologic constituite la iniţiativa instituţiilor financiare sau grupurilor de investitori privaţi, de preferat complementar participării universităţilor, institutelor naţionale de cercetare sau consorţiilor create între acestea. Este vizată acordarea de sprijin financiar întreprinderilor inovative cu până la 7 ani vechime, prin cofinanţarea fondurilor cu maxim 50% finanţare publică. 5.8. Programul Cooperare europeană şi internaţională Scop: Consolidarea integrării europene şi internaţionale a sistemului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi creşterea competitivităţii sale în plan internaţional, prin stimularea participării la programul cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii Europene, la cadre de cooperare şi iniţiative europene, precum şi prin cooperare bilaterală/multilaterală în domeniul cercetării şi inovării. Obiectivele programului: a) consolidarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare prin intensificarea participării la programul cadru de cercetare al Uniunii Europene, iniţiative şi cadre de cooperare europene, programe de cooperare bilaterale şi multilaterale; b) sprijinirea participării României la parteneriatele şi misiunile europene din cadrul programului Orizont Europa, inclusiv la parteneriate care continuă colaborările ERA-NET Cofund, la iniţiativele comune de programare (JPI), la parteneriatele europene pentru inovare (EIP), precum şi la alte iniţiative din cadrul programului Orizont Europa; c) sprijinirea participării României la programe, organizaţii şi convenţii europene şi internaţionale bilaterale/multilaterale; d) sprijinirea finanţării proiectelor care au primit "Marca (Certificat) de excelenţă" în acţiunile Programului Orizont Europa; e) stimularea participării şi susţinerea reprezentării României în organizaţii, programe şi iniţiative internaţionale de cercetare şi a reţelei punctelor naţionale de contact pentru Programul Orizont Europa; f) cunoaşterea, la nivel naţional, a orientărilor şi politicilor internaţionale din domeniul CDI; g) creşterea calităţii propunerilor de proiecte cu participanţi români, în cadrul acţiunilor Programului cadru de cercetare şi inovare al Uniunii Europene, precum şi a rolului jucat de către aceştia în viitoarele proiecte Orizont Europa. Indicatori de rezultat: a) număr de proiecte finanţate în Programul Orizont Europa cu participare din România, din care număr de proiecte cu coordonatori organizaţii din România; b) număr de participări în proiecte câştigate în Programul Orizont Europa; c) număr de proiecte finanţate/Valoare finanţare/Număr de beneficiari ai Mărcii de excelenţă; d) sume atrase din Programul Orizont Europa; e) valoare cofinanţare acordată de Comisia Europeană pentru implementarea proiectelor europene; f) valoare finanţare complementară pentru participare la Programul Orizont Europa; g) valoarea investiţiilor private mobilizate în colaborările europene şi internaţionale, h) număr de cercetători/organizaţii unice implicate în colaborări transnaţionale; i) număr de legături de colaborare create la nivelul proiectelor internaţionale în care participă România; j) număr de proiecte finanţate în colaborări bilaterale/multilaterale, dintre care proiecte complexe de cercetare; k) număr de lucrări ştiinţifice în coautorat internaţional indexate în Web of Science/Scopus sau în alte baze de date specifice anumitor domenii de cercetare, din care în regim de acces liber; l) cărţi şi capitole de cărţi publicate la edituri de prestigiu din străinătate, pentru domenii relevante; m) cereri de brevete/brevete internaţionale depuse/acordate la/de Oficiul European de brevete şi/sau USPTO/WIPO; n) număr de produse/tehnologii/servicii/soluţii/politici publice dezvoltate. 5.8.1. Subprogramul Orizont Europa Scop: Creşterea capacităţii entităţilor de cercetare din România de a candida cu succes la competiţiile Programului cadru de cercetare şi inovare al Comisiei Europene, prin stimularea participării şi recompensarea performanţei. Tipuri de proiecte: Parteneriate şi misiuni europene Scop: Participarea şi asigurarea contribuţiei financiare la programele de activităţi de CD organizate în cadrul parteneriatelor europene (cofinanţate, instituţionalizate şi programate în comun), şi misiunilor asociate Programului Orizont Europa. De asemenea, se asigură sprijin şi pentru participarea în alte iniţiative dezvoltate pe parcursul desfăşurării programului Orizont Europa, pe baza unui mecanism de guvernanţă, selecţie, decizie, implementare, monitorizare şi evaluare a participării României la parteneriatele europene şi misiuni. Sunt avute în vedere şi Iniţiativele de Programare Comună (JPIs) care sunt un instrument de sine stătător înfiinţat în Orizont 2020 şi continuă să funcţioneze cu noi apeluri de proiecte transnaţionale cu finanţare proprie, naţională şi în Orizont Europa, nefăcând parte din categoria Parteneriatelor Europene sau din cea a Misiunilor Europene. Instrumentul poate fi finanţat sinergic/complementar cu PNRR/POCI DIF/POR, precum şi cu bugetele altor ministere sau instituţii publice din România. Marca (Certificat) de excelenţă Scop: Finanţarea proiectelor care au primit Marca de excelenţă, în urma participării la competiţiile Programului cadru Orizont Europa (ex. competiţiile Teaming for Excellence, European Innovation Council Accelerator, European Research Council Proof of Concept şi alte programe care pot fi dezvoltate pe parcurs), dar care nu au primit finanţare europeană din cauza limitărilor bugetare. Acţiunea va fi implementată complementar cu POCIDIF/PNRR. Alte acţiuni de cofinanţare sau finanţare complementară Scop: Susţinerea participării şi asigurarea contribuţiei financiare naţionale la proiectele câştigătoare în urma competiţiilor Programului cadru Orizont Europa şi care necesită finanţare complementară sau cofinanţare. Vor fi finanţate proiectele câştigătoare în competiţiile de tip Teaming for Excellence, MSCA Cofund şi altele asemenea, care necesită finanţare complementară sau cofinanţare. Acţiunea va fi implementată complementar cu POCIDIF/PNRR. Premiere Orizont Europa - Instituţii Scop: Premierea instituţională acordată organizaţiilor de cercetare care implementează proiecte finanţate prin Programul cadru Orizont Europa. Premierea se acordă pentru activităţi suport în sprijinul activităţilor de cercetare ştiinţifică din organizaţie. Premierea va fi realizată în funcţie de tipul de proiect şi rolul în proiect al organizaţiilor din România. Premiere Orizont Europa - Echipe de Cercetare Scop: Premierea cercetătorilor afiliaţi la o organizaţie de cercetare din România, membri ai echipelor de cercetare nominalizate în propunerile de proiecte din competiţiile Orizont Europa, şi acceptate la finanţare, dacă respectiva organizaţie este coordonator de proiect sau responsabil de pachet de lucru. 5.8.2. Subprogramul Iniţiative europene şi internaţionale Scop: Susţinerea participării la iniţiativele europene şi internaţionale din care România face parte, altele decât Programul Orizont Europa. Tipuri de proiecte: EUREKA Scop: Susţinerea participării întreprinderilor din România, în parteneriat cu organizaţii de cercetare, la competiţiile internaţionale Eureka. NATO Scop: Cofinanţarea participării organizaţiilor de cercetare din România în proiectele internaţionale declarate câştigătoare în competiţiile organizate NATO. Sinergii cu alte programe de cercetare & inovare europene şi internaţionale Scop: Încurajarea, susţinerea şi premierea participării organizaţiilor de cercetare din România la programe europene cu componente CDI: EU4Health 2021-2027, InterReg - Componenta 5, Danube Transnaţional Programme, inclusiv din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi altele asemenea. Fondul European de Apărare Scop: Susţinerea entităţilor naţionale care se află în coordonarea/subordinea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării participante la programul "Fondul European de Apărare". 5.8.3. Subprogramul Bilateral/Multilateral Scop: Susţinerea colaborărilor în CDI între organizaţiile din România şi cele din ţările cu care România încheie acorduri de cooperare ştiinţifică şi tehnologică, alături de care lansează apeluri tematice comune. Tipuri de proiecte: Proiecte de mobilitate Scop: Consolidarea cooperării ştiinţifice între România şi ţările partenere, prin finanţarea bilaterală a mobilităţii cercetătorilor din aceste ţări. Propunerile de proiecte comune sunt evaluate de către fiecare ţară implicată în protocol (agenţie de finanţare), iar decizia de finanţare va fi stabilită în urma proceselor de evaluare şi a negocierii în cadrul comisiei mixte. Proiecte complexe bilaterale/multilaterale Scop: Finanţarea de proiecte complexe de cercetare comune bilaterale/multilaterale, realizate de cercetătorii din România în parteneriat cu cercetători din alte ţări, având un subiect comun de cercetare, consolidarea colaborărilor şi a reţelelor de cercetare. În acest sens, se va urmări, în limitele legislaţiei incidente, implementarea modelului Lead Agency Procedure (LAP), folosit pe scară largă la nivel european, care presupune încheierea de memorandumuri de înţelegere între agenţii de finanţare partenere, privind administrarea unilaterală şi recunoaşterea reciprocă a procedurilor de evaluare şi a rezultatelor obţinute în urma procesului de evaluare. Fiecare agenţie de finanţare implicată va sprijini financiar participarea echipelor de cercetare din ţara respectivă. Proiecte de colaborare cu Republica Moldova Scop: Finanţarea de proiecte care să asigure accesul şi utilizarea infrastructurilor de cercetare existente în România, de către cercetători din Republica Moldova, în iniţiative comune de cercetare. Se va extinde colaborarea bilaterală atât la nivel de mobilitate cercetători, cât şi în proiecte şi proiecte complexe de cercetare, dezvoltare şi inovare. Se va stabili un program de colaborare care să asigure transferul de cunoaştere şi dezvoltarea capacităţii de management al cercetării, inovării şi al transferului de cunoaştere atât pentru universităţi, cât şi la nivel de sistem, inclusiv pentru dezvoltarea infrastructurii informatice de suport. Alte tipuri de colaborări internaţionale Scop: Implementarea unor agende de cercetare comune cu ţări care participă la Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi Strategia Uniunii Europene pentru Marea Neagră, precum şi cu ţări terţe care participă la politica Uniunii Europene de vecinătate, respectiv Republica Moldova, ţările din Balcanii de Vest şi alte ţări, cu care există/se încheie acorduri de cooperare. 5.8.4. Subprogramul Suport Cooperare Scop: Susţinerea reprezentării României în organizaţii, organisme şi iniţiative europene şi internaţionale de cercetare, în calitate de membru, membru asociat, observator, precum şi consolidarea şi profesionalizarea reţelei naţionale de puncte de contact a Programului cadru Orizont Europa. Tipuri de proiecte: Proiect de suport reprezentare Scop: Acoperirea costurile participării reprezentanţilor României la reuniuni ale organizaţiilor, organismelor şi iniţiativelor europene şi internaţionale, cadre de cooperare şi grupuri ad-hoc internaţionale, de standardizare şi reglementare, acolo unde România este membru, membru asociat, observator şi unde nominalizarea este la nivel naţional. Finanţarea se acordă specialiştilor români numiţi prin mandat de către autoritatea de stat pentru CD, în urma unui proces de selecţie, care reprezintă România la o reuniune organizată în străinătate de către o instituţie a Uniunii Europene (de ex. Comisia Europeană, Consiliul European pentru Cercetare, Consiliul European pentru Inovare), un organism/organizaţie internaţională, cadru de cooperare paneuropeană sau internaţională, la care România participă în calitate de stat membru/membru asociat/observator. Proiect suport organizare evenimente internaţionale Scop: Acoperirea costurilor organizării, în România, a unor reuniuni ale organizaţiilor/organismelor europene internaţionale, cadrelor de cooperare paneuropeană, în care România este reprezentată de către autoritatea de stat pentru CD. Proiect suport pentru Punctele Naţionale de Contact Scop: Finanţarea activităţilor punctelor naţionale de contact din cadrul programului Orizont Europa, nominalizate de către autoritatea de stat pentru CD. Activităţile desfăşurate vor fi în principal activităţi de informare şi asistenţă pentru promovarea şi susţinerea participării entităţilor din România la Programul cadru Orizont Europa. 5.9. Programul Cercetare în domenii de interes strategic Scop: Susţinerea participării organizaţiilor de cercetare din România la programele ştiinţifice internaţionale în domenii de interes strategic, menţionate ca atare în acte normative, atât prin susţinerea cooperării internaţionale, cât şi prin sprijin intern, cu efecte asupra vizibilităţii ştiinţifice, a potenţialului tehnologic şi competitivităţii economiei naţionale, a valorificării şi comunicării rezultatelor cercetării în societate. 5.9.1. Subprogramul Tehnologii în domeniul laserilor de ultra-înaltă-putere ELI-RO Scop: Susţine dezvoltarea activităţilor CDI în domenii specifice fizicii nucleare şi aplicaţiilor cu lasere de mare putere şi fascicule gamma foarte intense în corelare cu programul ştiinţific al ELI- NP. Tipuri de proiecte: proiecte CDI, experimente, modelări, analize specifice, proiecte-suport pentru cercetare şi management. 5.9.2. Subprogramul Participare la organismele şi programele internaţionale de cercetare în domeniul atomic şi subatomic Scop: Susţine participarea la organismele şi programele internaţionale de cercetare în domeniul nuclear şi al particulelor elementare, prin următoarele module: EURATOM-RO, CERN-RO, FAIR- RO, CeA-RO, F4E-RO. Tipuri de proiecte: proiecte CD, proiecte CD finanţate mixt de la bugetul de stat şi de organizaţii partenere la nivel internaţional (de ex. CEA), proiecte suport de management. 5.9.3. Subprogramul Tehnologie spaţială şi cercetare avansată - STAR Scop: Susţine dezvoltarea sectorului spaţial naţional, prin asigurarea unui nivel tehnologic ridicat focalizat pe aplicaţii, sisteme şi tehnologii de nişă, creşterea capabilităţii de furnizare de servicii bazate pe tehnologii spaţiale pentru domenii diverse, cu impact asupra societăţii şi cetăţeanului (securitate, sănătate, agricultură, transport şi altele asemenea), precum şi asigurarea şi menţinerea resursei umane înalt calificate. Programul asigură totodată suportul naţional pentru implementarea Acordului dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), pentru creşterea competenţei naţionale în vederea participării la Programele Spaţiale Europene şi la componentele specifice din Programul Orizont Europa. Tipuri de proiecte: proiecte CDI; proiecte tip Centre de Competenţă în Tehnologii Spaţiale (CCTS); proiecte tip infrastructură; proiecte tip strategic, alte tipuri de proiecte. 5.9.4. Subprogramul Sistemele fluvii, delte, mări - Danubius Scop: Susţine implementarea activităţilor CDI din agenda strategică de cercetare-inovare a infrastructurii europene DANUBIUS-RI. Tipuri de proiecte: proiecte CDI, experimente, modelări, măsurători sau analize specifice, proiecte-suport pentru pregătire implementare infrastructură, proiecte-suport pentru cercetare şi management. 5.9.5. Subprogramul Reactori de generaţia a IV-a - ALFRED Scop: Susţine dezvoltarea activităţilor CDI în corelare cu cerinţele viitoarei infrastructuri ALFRED. Tipuri de proiecte: proiecte CDI, experimente, modelări, măsurători sau analize specifice, proiecte suport pentru pregătire implementare infrastructură, dezvoltare instalaţii suport experimentale şi demonstrator, proiecte suport de management, instruire, promovare. 5.9.6. Subprogramul Creşterea Economică Albastră la Marea Neagră Scop: Susţinerea participării organizaţiilor din România la acţiuni necesare implementării Agendei Strategice Comune de Cercetare la Marea Neagră, parte integrantă a Agendei Maritime Comune la Marea Neagră. Acţiunile pot fi organizate de sine stătător sau în comun cu alte acţiuni similare/complementare organizate de state riverane la Marea Neagră sau de alte state cu interes ştiinţific la Marea Neagră. Tipuri de proiecte: proiecte CD/CDI, experimente, modelări, analize specifice, proiecte-suport pentru cercetare şi management, proiecte CD/CDI finanţate mixt de la bugetul de stat şi de organizaţii partenere la nivel internaţional, proiecte-suport pentru promovarea în societate a activităţilor de CD/CDI desfăşurate în cadrul subprogramului. 5.10. Programul Ştiinţă şi Societate Scop: Dezvoltarea dialogului dintre ştiinţă şi societate, prin deschiderea sistemului de cercetare şi inovare către cetăţeni, societate civilă şi utilizatori finali, precum şi prin implicarea elevilor şi tinerilor în acţiuni STEAM inovative. Obiectivele programului: a) dezvoltarea competenţelor de comunicare a cercetătorilor; b) apropierea tinerilor de experimente ştiinţifice; c) inovare în implicarea cetăţenilor în ştiinţă; d) organizarea de evenimente de comunicare şi promovare a ştiinţei (inclusiv festivaluri); e) susţinerea de evenimente ştiinţifice internaţionale (program MCID); f) susţinerea publicării de lucrări ştiinţifice (program MCID); g) susţinerea inovării în programe STEAM şi apropierea elevilor şi tinerilor de experimente ştiinţifice; h) organizarea de şcoli de vară de ştiinţă şi tehnologie pentru elevi şi tineri. Indicatori de rezultat: a) număr de proiecte de formare în comunicarea ştiinţei; b) număr de cercetători formaţi în comunicarea ştiinţei; c) număr de evenimente de comunicare şi promovare a ştiinţei organizate; d) număr de elevi sprijiniţi pentru participarea la competiţii internaţionale tehnico-ştiinţifice destinate elevilor; e) număr de studenţi sprijiniţi pentru participarea la competiţii internaţionale tehnico-ştiinţifice destinate studenţilor; f) număr de elevi premiaţi; g) număr de studenţi premiaţi; h) număr de manifestări ştiinţifice internaţionale finanţate; i) număr de lucrări ştiinţifice susţinute; j) număr de şcoli de vară de ştiinţă şi tehnologie pentru elevi şi tineri organizate; k) număr de festivaluri de ştiinţă; l) număr de proiecte inovative privind implicarea cetăţenilor în ştiinţă (citizen science) finanţate; m) număr de fab-labs susţinute. Tipuri de proiecte: Proiecte pentru formarea cercetătorilor în comunicarea ştiinţei Scop: Cursurile de formare în mass-media sunt destinate cercetătorilor interesaţi care doresc să-şi îmbunătăţească abilităţile în relaţia cu mass-media şi comunicare publică, în vederea dezvoltării unui limbaj simplu şi concis, care va genera interes şi va evidenţia adevărata valoare a rezultatelor cercetării şi impactul asupra societăţii. Ştiinţa în şcoli Scop: Susţinerea inovării în programe STEAM şi apropierea elevilor şi tinerilor de experimente ştiinţifice, prin experienţe de învăţare, proiecte lucru în echipă, vizite în laboratoare, prelegeri ale cercetătorilor în şcoli şi licee, dezbateri, concursuri, evenimente asociate "Săptămâna Ştiinţei în Şcoli". Susţinerea activităţii elevilor în platforme de tip Fab-Lab. Proiecte "Henri Coandă": Creşterea atractivităţii domeniului de cercetare-dezvoltare şi inovare în rândul elevilor şi studenţilor, formarea şi dezvoltarea de noi talente pentru cercetarea ştiinţifică, prin sprijinirea participării şi recunoaşterea performantei la competiţiile tehnico - ştiinţifice internaţionale destinate elevilor şi studenţilor. Se acordă finanţare pentru: 1. participarea unei echipe formate din elevi şi/sau studenţi din România, sub coordonarea unui mentor, la competiţiile tehnico - ştiinţifice dedicate elevilor sau studenţilor; 2. premierea elevilor şi studenţilor cu rezultate (premiul I, II, III) obţinute la competiţiile tehnico - ştiinţifice destinate elevilor sau studenţilor. Festival de ştiinţă, creativitate şi inovare Scop: Organizarea de evenimente pentru creşterea vizibilităţii cercetării în rândul cetăţenilor, apropierea cercetării ştiinţifice de cetăţean, atragerea elevilor şi tinerilor spre ştiinţă şi inovare, înţelegerea şi adoptarea de tehnologii şi soluţii inovative. Se are în vedere organizarea unui festival de tip Săptămâna de Vară a Ştiinţei ce finanţează o serie de evenimente regionale care au loc în fiecare an. Muzeul Naţional Tehnic Scop: Promovarea culturii ştiinţifice şi tehnice în societate, prin modernizarea şi extinderea Muzeului Naţional Tehnic, un muzeu interactiv adresat publicului larg de toate vârstele. Şcoli de vară de ştiinţă şi tehnologie Scop: Organizarea de şcoli de vară ce oferă programe de cercetare aplicată pentru elevi şi tineri, precum şi programe de dezvoltare profesională interdisciplinare pentru profesori. Inovare în implicarea cetăţenilor în ştiinţă Scop: Susţinerea activităţilor exploratorii, pentru construirea şi dezvoltarea metodelor şi metodologii inovative specifice de implicare a cetăţenilor în ştiinţă. Premierea proiectelor de succes cu componente "citizen science". Va fi recunoscută şi recompensată participarea cetăţenilor/comunităţilor locale şi asociaţiilor mici, organizaţiilor societăţii civile, întreprinderilor sociale sau întreprinderilor mici, actorilor din cercetare şi inovare, astfel încât să consolideze încrederea cetăţenilor în ştiinţă şi să faciliteze adoptarea ştiinţei, tehnologiei şi inovaţiei. Proiecte de schimb de bune practici pentru dezvoltarea capabilităţilor necesare implementării ştiinţei deschise Scop: Schimbul de bune practici şi încurajarea dezvoltării culturii instituţionale necesare ştiinţei deschise, prin networking profesional şi introducerea în organizaţiile de cercetare a noilor idei, cunoştinţe, metode şi practici legate de implementarea ştiinţei deschise. Finanţarea va presupune acordarea de granturi prin care universităţile/institutele de cercetare din România vor beneficia de schimb de experienţă/bune practici cu universităţi/institute de cercetare din state europene. Acces la literatura ştiinţifică Scop: Asigurarea accesului la literatura ştiinţifică de specialitate din fluxul principal de cunoaştere necesară pentru buna desfăşurare a activităţii de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică. Finanţarea accesului la literatura ştiinţifică de specialitate din fluxul principal de cunoaştere se poate realiza inclusiv prin mecanisme de finanţare de tip "sinergii". Susţinerea de evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale Scop: Susţinerea organizării de manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, precum şi de evenimente asociate de către unităţi de cercetare - dezvoltare. Subvenţionarea literaturii tehnico-ştiinţifice Scop: Finanţarea publicării, de preferat în regim open acces, de literatura tehnico-ştiinţifică pentru prezentarea, diseminarea şi promovarea noutăţilor tehnico-ştiinţifice. 6. FINANŢAREA PNCDI IV ŞI A PROGRAMELOR COMPONENTE 6.1. Bugetul PNCDI IV Bugetul PNCDI IV poate fi de maxim 60 de miliarde lei, în acord cu Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 933/2022, şi se asigură din sume de la bugetul de stat, cu încadrare în limitele aprobate prin legile anuale ale bugetului de stat pentru perioada 2022 - 2030, din fonduri externe nerambursabile şi contribuţii ale partenerilor în proiecte, cu respectarea tuturor reglementărilor legale în vigoare. La estimarea bugetului orientativ al PNCDI IV sunt avute în vedere: a) prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021, cu modificările şi completările ulterioare; b) prevederile art. 49 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. XI alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare; c) prevederile art. 8 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art XI alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 130/2021; d) prevederile Programului de Guvernare 2021 - 2024, în care sunt menţionate obiectivele strategice şi Reforma structurală a sistemului naţional de cercetare şi inovare prin care este stabilită "creşterea valorii şi eficienţei finanţării pentru cercetare şi inovare şi atingerea ţintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanţare publică + 1% finanţare privată) cu asigurarea unei distribuţii bugetare echilibrate, destinate susţinerii cu prioritate a cercetării aplicative şi inovării, dar şi a cercetării fundamentale şi de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potenţial de creştere". Bugetul total aferent PNCDI IV se va corela cu reglementările legislaţiei incidente în vigoare în perioada 2022 - 2030, fără a fi depăşit plafonul maxim estimat. Repartizarea bugetului PNCDI IV pe programe este prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. 6.2. Mecanismul de alocare a fondurilor de la bugetul de stat pentru PNCDI IV Conducerea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare stabileşte plafoanele multianuale de angajare a fondurilor bugetare pe programele şi subprogramele componente ale PNCDI IV, cu încadrarea în bugetele aprobate. Alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru PNCDI IV se face cu respectarea prevederilor următoare: a) prevederile stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare; b) sumele alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea PNCDI IV şi a programelor componente se repartizează astfel: (i) minimum 95% pentru finanţarea activităţilor derulate prin proiecte CDI şi alte acţiuni cuprinse în programele componente. Finanţarea proiectelor şi acţiunilor cuprinse în programele componente se realizează prin contracte de finanţare; (ii) maximum 5% pentru conducerea PNCDI IV şi a programelor componente. Pentru conducerea PNCDI IV, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare efectuează cheltuieli pentru: a) promovarea la nivel naţional şi regional a PNCDI IV şi a programelor componente, prin editarea de materiale promoţionale, publicitate, organizarea şi/sau participarea la seminare dedicate, sesiuni de instruire a evaluatorilor şi altele asemenea; b) tariful aferent serviciilor specifice necesare conducerii programelor şi subprogramelor componente; c) participarea la acţiuni şi activităţi organizate de Comisia Europeană şi statele membre, precum şi de ţările/organizaţiile cu care există/se încheie tratate de cooperare/asociere, care sunt în acord cu scopul şi obiectivele PNCDI IV şi ale programelor componente, în conformitate cu reglementările legale în vigoare; d) servicii de consultanţă, expertiză, asistenţă tehnică şi dotări independente necesare pentru coordonarea şi controlul implementării programelor componente şi evaluarea PNCDI IV. Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare stabileşte modalităţile de plată şi cuantumurile sumelor reprezentând indemnizaţii, cheltuieli de diurnă şi transport, precum şi alte cheltuieli necesare pentru activităţile de evaluare independentă realizate de experţii individuali, inclusiv din străinătate, selectaţi de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare sau de entităţile care asigură conducerea programelor componente, în condiţiile legii. Selecţia experţilor evaluatori se face potrivit procedurilor stabilite prin Pachetul de informaţii al competiţiei în cauză, având la bază principiile şi procedurile de bună practică utilizate la nivel internaţional, din lista de experţi evaluatori constituită pentru competiţie, conform Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare- dezvoltare şi inovare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile eligibile care pot fi angajate din bugetul alocat proiectelor finanţate în cadrul programelor componente ale PNCDI IV respectă reglementările în vigoare privind stabilirea categoriilor de cheltuieli pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovării, finanţate de la bugetul de stat. 6.3. Prevederi privind plafoane salariale la programele, subprogramele şi proiectele din cadrul PNCDI IV Calculul costurilor salariale cuprinse în contractele de finanţare proiecte se va face în limitele plafoanelor stabilite prin anexa nr. 2 la prezenta hotărâre care face parte integrantă din aceasta. Calculul costurilor salariale pentru persoanele angajate pentru realizarea contractelor de finanţare se va face ţinând seama de încadrarea acestora pe activităţi şi funcţii în cadrul proiectului sau programului, pe baza nivelului de educaţie şi gradului profesional obţinut. Ocuparea poziţiilor vacante în cadrul unui proiect se face cu respectarea prevederilor contractului de finanţare al proiectului şi a legislaţiei în vigoare. 7. CONDUCEREA PNCDI IV Conducerea PNCDI IV este responsabilitatea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi constă în activităţi referitoare la ansamblul programelor de cercetare-dezvoltare-inovare: a) planificare - elaborarea şi intrarea în vigoare a PNCDI IV ca plan multianual; b) programare - elaborarea de planuri anuale pentru activităţile de externalizare a serviciilor de conducere a programelor, de elaborare a actelor normative şi a cadrului instituţional în domeniul cercetării şi inovării, de promovare a PNCDI IV (editarea de materiale promoţionale, publicitate, organizarea şi participarea la seminare dedicate, sesiuni de instruire a evaluatorilor şi altele asemenea); c) monitorizare - urmărirea desfăşurării, conform etapelor planificate, şi întreprinderea de măsuri corective necesare pentru îndeplinirea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă, pe baza rapoartelor de monitorizare periodice, anuale şi/sau semestriale, după caz; d) evaluare - periodică, la intervale de doi ani, respectiv evaluare finală, realizată de experţi independenţi (servicii de consultanţă, expertiză, asistenţă tehnică); raportul final de evaluare a PNCDI IV va fi înaintat Guvernului, cel mai târziu la data de 30 decembrie 2031. Atribuţiile de conducere a PNCDI IV se realizează cu respectarea prevederilor prezentului plan, completate cu prevederile specifice cuprinse în Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Conducerea programelor cuprinse în PNCDI IV se realizează direct de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare sau poate fi atribuită de către aceasta altor organizaţii, pe baze contractuale, în condiţiile legii. Atribuţiile care revin conducătorilor programelor cuprinse în PNCDI IV sunt următoarele: a) planificarea şi programarea implementării programelor, respectiv eşalonarea în timp a principalelor activităţi, cu specificarea termenelor prevăzute şi a resurselor necesare, prin elaborarea următoarelor documente: planul strategic, planurile anuale, planurile operaţionale şi programele de lucru, care se aprobă de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare; b) implementarea programelor: organizarea competiţiilor de proiecte, negocierea şi contractarea proiectelor câştigătoare, finanţarea şi derularea contractelor. Monitorizarea şi, respectiv, evaluarea internă, desfăşurate pe 3 niveluri: proiecte, componente de program (subprograme, tipuri de proiecte), programe în ansamblu. Conducătorii de programe vor stabili şi întreprinde măsurile corective necesare pentru realizarea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă stabiliţi prin prezentul plan pentru programele din plan pe care le conduc, utilizând inclusiv rapoarte realizate de experţi independenţi; c) raportarea către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare a implementării programelor, prin elaborarea rapoartelor de implementare intermediare (semestriale, anuale), pe parcursul derulării programelor şi, respectiv, finale, la încheierea acestora. Categoriile de rapoarte pe care conducătorul de program are obligaţia să le prezinte autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare sunt specificate prin contractul încheiat cu aceasta sau prin cereri punctuale pe care aceasta le formulează; d) constituirea şi actualizarea bazelor de date, conform cerinţelor SNCISI, privind: (i) corpul de evaluatori utilizaţi din ţară şi din străinătate; (ii) proiectele derulate, clasificate pe programe, domenii ştiinţifice şi/sau tehnice şi tipuri de instrumente de finanţare; (iii) personalul de cercetare şi resursele materiale şi financiare utilizate pentru realizarea proiectelor; (iv) infrastructura de cercetare utilizată şi dezvoltată în cadrul proiectelor; (v) rezultatele obţinute, clasificate pe domenii ştiinţifice şi/sau tehnice şi categorii de rezultate, monitorizarea indicatorilor aferenţi programului; e) difuzarea publică a informaţiilor privind conţinutul şi derularea programelor, precum şi a principalelor rezultate obţinute în urma derulării acestora, prin paginile web ale conducătorilor de programe, precum şi prin alte forme şi mijloace de informare, inclusiv prin organizarea de evenimente ştiinţifice dedicate. Atribuţiile de conducere ale programelor, inclusiv elaborarea documentelor specifice privind planificarea, programarea, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementării programelor, se realizează cu respectarea prevederilor prezentului plan, completate cu prevederile specifice cuprinse în Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Formatul standard al instrumentelor de planificare şi raportare la nivelul PNCDI IV, al programelor/subprogramelor componente şi al proiectelor, se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, în termen de maximum 90 de zile de la data aprobării hotărârii de guvern pentru aprobarea Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru perioada 2022-2027. În cadrul programelor, tipurile de proiecte se proiectează în funcţie de grupurile ţintă şi de tipurile de activităţi. Pentru competiţii separate, conducătorul de program elaborează un pachet de informaţii specific, cu avizul organismului consultativ desemnat pentru suportul ştiinţific al programului, respectiv îl supune dezbaterii publice, prin publicare pe pagina de internet proprie, cu cel puţin o lună înainte de aprobarea competiţiei şi care, după dezbatere, se aprobă de conducătorul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. 8. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROGRAMELOR PNCDI IV 8.1. Monitorizarea şi evaluarea Planului Fiecare conducător de program are responsabilitatea de a avea/adopta/dezvolta un sistem de gestiune electronică a proiectelor de la depunere, evaluare proiect, contractare, monitorizare, până la evaluarea pe parcurs, la finele perioadei de implementare şi post-implementare. Sistemele de gestiune electronică a proiectelor, considerate sisteme de colectare primară a datelor, vor fi interconectate şi interoperabile cu Sistemul Registrelor Naţionale CDI. Acest sistem coordonat de către autoritatea de stat pentru cercetare - dezvoltare include, dar nu este limitat la: Registrul Rezultatelor, Registrul Organizaţiilor CDI, Registrul Cercetătorilor, Inovatorilor şi Antreprenorilor (componente ale platformei www.brainmap.ro) şi Registrul Infrastructurilor de Cercetare (https://eertis.eu/). Sistemele de colectare primară a datelor vor fi concepute astfel încât să integreze minimal raportarea indicatorilor de rezultat aferenţi PNCDI IV, precum şi a indicatorilor relevanţi din nomenclatorul indicatorilor SNCISI 2022-2027. Evaluarea intermediară a PNCDI IV se va realiza în anul 2025, iar evaluarea finală după finalizarea perioadei de implementare 2030. Evaluarea se va realiza independent, pornind de la rapoartele de autoevaluare şi evaluare ale coordonatorilor de program. 8.2. Monitorizarea şi evaluarea programelor Evaluarea fiecărui program din cadrul PNCDI IV se realizează în două forme: a) evaluare internă anuală şi finală, realizate de către conducătorul de program, în corelare cu procedurile de monitorizare anuală a proiectelor; b) evaluare anuală şi, respectiv, finală, realizate de către autoritatea de stat pentru cercetare- dezvoltare, cu expertiză independentă, contractată pe bază de licitaţie. Prin rapoartele de evaluare ale programelor, se stabilesc: a) gradul de realizare efectivă a scopului şi obiectivelor propuse, prin indicatorii de rezultate şi de performanţă ai programului, comparativ cu prevederile planificate; b) rezultatele obţinute şi impactul ştiinţific, economic şi social produs prin derularea programului; c) corectitudinea şi eficienţa utilizării resurselor alocate programului. Evaluarea programelor şi subprogramelor se face în corelare cu SNCISI, precedă fazele de evaluare ale PNCDI IV conform calendarului (anuală, intermediară, finală) şi asigură înţelegerea modului în care acesta contribuie la atingerea ţintelor stabilite prin SNCSI. Procesele de monitorizare la nivel de proiecte, subprograme şi, respectiv, programe, de către conducătorul de program se planifică, se organizează şi se desfăşoară pe baza procedurilor proprii specifice, elaborate de acesta şi aprobate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. Aceste proceduri se elaborează cu respectarea prevederilor stabilite prin prezentul plan, completate cu: a) prevederile stabilite prin pachetele de informaţii aprobate; b) prevederile Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările şi completările ulterioare; c) pilotarea, validarea şi adoptarea, după caz, a bunelor practici existente la nivel internaţional în ceea ce priveşte noi metode, abordări, metrici şi instrumente de evaluare a cercetării, la nivel de program/subprogram şi tip de proiect. 8.3. Monitorizarea şi evaluarea proiectelor Evaluarea propunerilor de proiecte Evaluarea propunerilor de proiecte se realizează conform procedurii de evaluare descrise în pachetul de informaţii al competiţiei şi parcurge următoarele etape: a) fiecare propunere de proiect declarată eligibilă, de regulă, este evaluată din punct de vedere al calităţii, în mod independent, on-line, de cel puţin trei experţi evaluatori care formează comitetul/panelul de evaluatori; b) criteriile de selecţie a experţilor evaluatori se stabilesc cu consultarea consiliului consultativ al autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare în a cărui arie de responsabilitate se află coordonarea ştiinţifică a programului, respectiv competiţia organizată, şi se regăsesc în Pachetul de informaţii asociat competiţiei; c) lista evaluatorilor care urmează a fi selectaţi în cadrul competiţiilor este elaborată de către conducătorul de program din baza de date privind experţii existentă în platforma Brainmap şi se înaintează spre aprobare autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, după avizarea de către consiliul consultativ în a cărui arie de responsabilitate se află coordonarea ştiinţifică a programului, respectiv competiţia; d) fiecare expert evaluator îşi va declara în scris imparţialitatea, confidenţialitatea şi competenţa în domeniul căruia aparţine propunerea de proiect supusă evaluării şi se va angaja ca în orice moment, pe parcursul procesului de evaluare, dacă constată că una dintre aceste condiţii nu este satisfăcută sau că se găseşte în conflict de interese, va anunţa conducătorul de program; e) procedura de evaluare, criteriile de selecţie, grila de punctare şi pragurile de finanţare se stabilesc prin pachetul de informaţii al competiţiei; f) procedura de evaluare prevede etapele: verificarea eligibilităţii, evaluare individuală, răspunsul aplicantului, stabilirea consensului, evaluarea în panel. Pachetul de informaţii al unei competiţii stabileşte etapele procesului de evaluare; g) propunerile de proiecte sunt evaluate din punct de vedere ştiinţific şi tehnic, în conformitate cu criteriile de evaluare stabilite prin Pachetul de informaţii al competiţiei. Criteriile de evaluare, fără a se limita la acestea, vizează calitatea ştiinţifică/tehnică a propunerii de proiect; relevanţa temei de cercetare propusa în conformitate cu obiectivele stabilite pentru competiţie; modalitatea de implementare; potenţialul impact prin dezvoltarea, diseminarea şi utilizarea rezultatelor proiectului; h) procedura de evaluare a propunerilor de proiecte va include, în mod obligatoriu, oportunitatea transmiterii de către aplicanţi a unor observaţii la argumentele evaluatorilor. Acestea sunt revăzute ulterior de către experţii evaluatori şi pot fi luate, dacă este cazul, în considerare la acordarea punctajului final; i) în cazul existenţei unor diferenţe de cel puţin 10% din punctajul maxim care poate fi acordat unei propuneri de proiect între punctajele stabilite de doi dintre evaluatorii iniţiali după analizarea răspunsului aplicantului şi dacă nu se poate stabili consensul între aceştia, vor fi cooptaţi evaluatori suplimentari şi pot fi eliminate anumite raporturi de evaluare în condiţiile descrise în Pachetul de Informaţii al competiţiei. j) raportul final de evaluare, elaborat pentru fiecare propunere de proiect, va conţine argumente justificative pentru punctajele acordate fiecărui criteriu de evaluare, şi dacă este cazul, recomandări privind ajustarea finanţării solicitate; k) procesul de evaluare are drept rezultat ierarhizarea preliminară a propunerilor de proiecte, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute. Rezultatele sunt publicate în pagina web a conducătorului de program, odată cu anunţarea termenului pentru depunerea contestaţiilor; l) contestaţiile privind rezultatele procesului de evaluare pot avea ca obiect, de regulă, viciile de procedură pe care aplicanţii le consideră neconforme cu prevederile Pachetului de informaţii. Dacă este cazul, contestaţiile pot avea ca obiect conformitatea justificării acordării punctajelor, în situaţii menţionate explicit în Pachetul de Informaţii. m) listele finale cu proiectele propuse pentru finanţare şi cu cele de rezervă, rezultate în urma primirii şi rezolvării eventualelor contestaţii, cu avizul consiliului consultativ, sunt înaintate autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare de către conducătorul de program, spre aprobare; n) pentru a permite finanţarea unui număr suplimentar de proiecte, conducătorul de program, cu avizul consiliului ştiinţific, poate propune o ajustare de buget pentru fiecare proiect din listele finale şi cele de rezervă, de maxim 10% din valoarea solicitată; o) anual, fiecare conducător de program face publică, pe pagina web proprie, lista cuprinzând numele experţilor folosiţi pentru evaluarea proiectelor de la competiţiile din anul precedent, fără a se indica proiectele evaluate. Negocierea şi contractarea proiectelor câştigătoare Finanţarea proiectelor de cercetare se face în baza unui contract de execuţie proiecte încheiat între conducătorul de program şi instituţia în care implementează proiectul. În urma aprobării de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare a listei proiectelor propuse pentru finanţare, conducătorul de program asigură negocierea şi încheierea contractelor pentru proiectele declarate câştigătoare, în limita bugetului aprobat pentru competiţia respectivă. Conducătorul de program poate să sisteze negocierea dacă aplicantul propune schimbări privind obiectivele, conţinutul ştiinţific/tehnologic, structura parteneriatului, şi alte aspecte care determină modificarea majoră a propunerii de proiect iniţiale, evaluată şi acceptată la finanţare. Negocierea şi contractarea au loc în intervalul de timp stabilit prin Pachetul de informaţii. Ulterior, coordonatorul de program poate decide excluderea de la finanţare a proiectelor care nu respectă termenele de negociere şi contractare stabilite. În situaţia în care există fonduri disponibile ca urmare a contractării sau diminuării bugetului propus pentru proiecte, ori ca urmare a suplimentării bugetului alocat competiţiei, cu acordul prealabil al autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, conducătorul de program va iniţia procedura de negociere şi contractare a propunerilor de proiecte aflate în lista de rezervă, în ordinea punctajelor obţinute, până la concurenţa sumei aprobate pentru competiţia respectivă. Monitorizarea şi evaluarea implementării proiectelor Activitatea de monitorizare constă în colectarea informaţiilor privind implementarea proiectelor, analiza îndeplinirii obiectivelor şi realizării indicatorilor/rezultatelor asumate, identificarea, evaluarea şi adoptarea măsurilor de diminuare a riscurilor şi luarea deciziilor de aplicare a unor activităţi corective (dacă este cazul). Procesul de monitorizare începe la data semnării contractului de finanţare execuţie proiecte şi se desfăşoară pe întreaga perioadă de implementare a proiectului. Pentru fiecare proiect, conducătorul de program desemnează un responsabil tehnic proiect care urmăreşte buna desfăşurare a acestuia, pe întreaga perioadă de implementare. Responsabilul tehnic proiect asigură monitorizarea activităţilor derulate în cadrul proiectului. Monitorizarea unui proiect implică analiza activităţilor ştiinţifice/tehnice şi a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului, în baza rapoartelor (ştiinţifice şi financiare) transmise de coordonatorul proiectului către conducătorul de program. Pe parcursul derulării proiectului, monitorizarea ştiinţifică/tehnică a proiectelor de CDI aflate în derulare, implică şi evaluări periodice a stadiului de atingere a obiectivelor şi rezultatelor asumate. Rezultatul evaluării periodice efectuate poate conduce la: continuarea finanţării, sistarea finanţării cu recuperarea totală sau parţială a fondurilor alocate şi sistarea finanţării fără recuperarea fondurilor, în situaţia proiectelor pentru care s-a identificat eşecul în cercetare, conform art. 87 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Calendarul evaluării periodice este stabilit prin Pachetul de informaţii şi ţine cont de obiectivele competiţiei, perioada de implementare şi bugetul alocat. Monitorizarea financiară este realizată anual, de către responsabilul tehnic proiecte, în baza rapoartelor financiare transmise de către coordonatorul de proiect, şi urmăreşte modul în care cheltuielile efectuate sunt încadrate în tipurile de cheltuieli eligibile şi în perioada de derulare a contractului şi sunt efectuate în scopul realizării proiectului. La finalizarea proiectului, are loc evaluarea finală atât financiară, cât şi ştiinţifică/tehnică, în baza raportului final transmis de contractor. În funcţie de rezultatul evaluării, conducătorul de program asigură plata ultimei tranşe din bugetul total al proiectului. Pentru evaluările periodice şi finale, conducătorul de program desemnează experţi evaluatori independenţi, specialişti în domeniul proiectului. În cazul în care finanţarea proiectelor contractate nu poate fi asigurată la nivelul prevăzut iniţial, ca urmare a reducerii bugetului alocat autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare pentru finanţarea PNCDI IV faţă de nivelul prevăzut la data contractării proiectelor, selecţia proiectelor care continuă să fie finanţate şi redimensionarea bugetelor se fac conform unei metodologii aprobate în acest scop, în funcţie de unul sau mai multe dintre următoarele criterii: (i) punctajul obţinut în urma evaluării iniţiale din cadrul competiţiei de proiecte; (ii) rezultatele obţinute în cadrul proiectului, conform raportului de evaluare anuală. Metodologia de evaluare a proiectelor şi a rezultatelor acestora în vederea redimensionării bugetelor se elaborează de către conducătorul de program şi se înaintează spre aprobare de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, după avizarea de către consiliul consultativ în a cărui arie de responsabilitate se află coordonarea ştiinţifică a programului respectiv. În cazul în care, la evaluarea finală, se constată îndeplinirea parţială sau neîndeplinirea obiectivelor prevăzute prin contract, conducătorul de program va analiza situaţia de realizare a obiectivelor, în concordanţă cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare. În funcţie de cele constatate, conducătorul de program va analiza măsura în care responsabilitatea revine realizatorilor proiectului şi va face, după caz, propuneri concrete privind obligativitatea şi modul de recuperare parţială sau integrală a fondurilor cheltuite de la bugetul programului. Perioada de urmărire ex-post va fi mai lungă pentru proiectele de finanţare a infrastructurilor de cercetare, întinzându-se pe toată durata de exploatare a infrastructurii. În situaţia în care se decide recuperarea integrală a fondurilor cheltuite, alocate unui proiect, aplicantul nu mai are dreptul să solicite finanţare într-o nouă competiţie de proiecte din cadrul PNCDI IV, pentru o perioadă de 3 ani de la momentul respectivei constatări. Contractorii au obligaţia de publicare on-line a rezumatelor propunerilor acceptate, a datelor de referinţă, a referinţelor la principalele rezultate publicate sau brevetate ale proiectelor, împreună cu o informare în termeni generali asupra stadiului proiectului, a principalelor rezultate obţinute şi a impactului cognitiv şi socio-economic. Evaluarea impactului proiectelor finalizate Evaluarea ex-post se poate face după o perioadă de maximum 3 ani de la predarea finală sau la sfârşitul perioadei de urmărire (dacă prin contract s-a prevăzut o perioadă diferită). Contractele de finanţare a proiectelor vor conţine obligaţii privind raportarea post implementare proiect. 9. ALOCĂRI DE MAJORARE ŞI RECTIFICĂRI BUGETARE POZITIVE În cazul unor alocări de majorare sau al rectificărilor bugetare pozitive, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare poate decide majorarea sumelor pentru finanţarea programelor/subprogramelor şi, respectiv, a proiectelor conform criteriilor stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, inclusiv majorarea bugetului iniţial aprobat prin pachetul de informaţii, cu încadrarea în limita sumelor aprobate. 10. ALOCĂRI ANUALE DIMINUATE ŞI RECTIFICĂRI BUGETARE NEGATIVE În cazul unor alocări anuale diminuate faţă de prevederile multianuale sau al rectificărilor bugetare negative, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare poate decide diminuarea sumelor pentru finanţarea PNCDI IV şi, respectiv, a programelor componente, până la încadrarea în limita sumelor alocate. În condiţiile în care diminuarea prevăzută atrage reduceri ale bugetelor pentru proiectele CDI aflate în desfăşurare, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a diminuării sau a rectificării negative, se va relua procedura de negociere, pentru fiecare proiect aflat în derulare, cu încadrarea în una dintre următoarele situaţii: a) proiectul va continua cu un buget diminuat şi cu ajustarea în consecinţă a obiectivelor şi a planului de realizare, iar modificările se vor face prin act adiţional la contractul de finanţare; b) în cazul în care, în condiţiile unui buget diminuat, proiectul nu mai poate fi continuat şi finalizat, finanţarea proiectului se sistează, indicându-se modul de utilizare a rezultatelor obţinute până la acea dată, iar contractul de finanţare încetează pe cale amiabilă, caz în care nu există obligativitatea recuperării fondurilor cheltuite de la buget, până la momentul renegocierii. Diminuarea bugetară va fi prevăzută ca o clauză obligatorie în contractul de finanţare, la secţiunea privind răspunderea contractuală. 11. EŞECUL ÎN CERCETARE Statul acceptă existenţa eşecului în cercetare şi preia riscul producerii acestuia în cadrul contractelor de finanţare a proiectelor din PNCDI IV, în condiţiile prevăzute de lege. Criteriile în funcţie de care statul acceptă eşecul în cercetare, pentru care nu există obligativitatea recuperării fondurilor cheltuite de la buget, sunt prevăzute în pachetele de informaţii, la fiecare tip de proiect. Eşecul în cercetare este identificat în procesul de evaluare şi monitorizare a proiectelor din cadrul fiecărui program sau subprogram. Cauzele şi responsabilitatea în privinţa producerii riscului în cercetare şi, după caz, obligativitatea recuperării fondurilor de la buget se stabilesc de către comisii de evaluare constituite în acest scop de către conducătorii de programe. 12. REGIMUL REZULTATELOR ACTIVITĂŢILOR DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI DEZVOLTARE EXPERIMENTALĂ OBŢINUTE ÎN BAzA DERuLăRII UNUI CONTRACT FINANŢAT PRIN PROGRAMELE PNCDI IV În sensul prezentului plan, prin rezultatele activităţilor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare experimentală obţinute în baza derulării unui contract finanţat din fonduri publice, denumite în continuare rezultatele cercetărilor, se înţelege: a) documentaţii, studii, lucrări, planuri, scheme şi altele asemenea; b) drepturi de proprietate intelectuală şi industrială confirmate prin brevete de invenţie, licenţe, certificate de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi din altele asemenea; c) tehnologii, procedee, produse informatice, reţete, formule, metode şi altele asemenea; d) obiecte fizice realizate în cadrul derulării contractului respectiv; e) colecţii şi baze de date conţinând înregistrări analogice sau digitale, izvoare istorice, eşantioane, specimene, fotografii, observaţii, roci, fosile şi altele asemenea, împreună cu informaţiile necesare arhivării, regăsirii şi precizării contextului în care au fost obţinute; f) creaţii biologice noi în domeniul producţiei vegetale şi producţiei animale - soiuri, hibrizi, linii, populaţii, cu performanţe superioare şi rezistente la condiţiile climatice şi la boli, verigi tehnologice. Achiziţiile efectuate în vederea executării prevederilor unui contract de cercetare nu fac parte din rezultatele cercetării, cu excepţia achiziţiilor care sunt înglobate în unul dintre rezultatele cercetării încadrate în categoriile prevăzute mai sus. Regimul de proprietate asupra rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare experimentală: a) rezultatele cercetărilor aparţin persoanelor juridice executante, iar regimul de proprietate se stabileşte conform acordului încheiat între acestea înaintea contractării proiectului, dacă prin contractul de finanţare nu se prevede altfel; b) rezultatele cercetărilor aparţin ministerelor sau altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau autorităţilor publice locale, în situaţia în care acestea au calitatea de partener în cadrul unui proiect CDI ale cărui scop şi obiective servesc în mod direct rezolvării unei probleme de politici publice, care intră în aria de competenţă a respectivei autorităţi. Situaţia respectivă va face obiectul unei clauze speciale a contractului de finanţare pentru realizarea proiectului. c) rezultatele cercetărilor aparţin sau, după caz, se consideră că aparţin persoanei juridice care preia, integral sau parţial, activul şi pasivul executantului sau al persoanei juridice executante, în cazul în care acestea s-au desfiinţat ori s-au reorganizat prin divizare, comasare sau altele asemenea. Prevederile de mai sus se aplică cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul proprietăţii intelectuale: a) Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată; b) Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, republicată; c) Legea nr. 16/1995 privind protecţia topografiilor produselor semiconductoare, republicată; d) Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; e) Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; f) Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitate, cu modificările şi completările ulterioare; g) Legea 83/2014 privind invenţiile de serviciu; h) Codul Fiscal, aprobat prin Legea 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Rezultatele cercetărilor se înregistrează în evidenţa contabilă a persoanei juridice executante căreia acestea îi aparţin sau, după caz, aceleia căreia se consideră, potrivit prezentului Plan, că îi aparţin. 13. GLOSAR Definiţiile următoare sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, cu modificările şi completările ulterioare şi cu Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare. În sensul prezentului plan, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) acces liber - practica de asigurare a accesului în mediul on-line la rezultatele cercetării, într-un mod deschis, nediscriminatoriu şi fără costuri pentru cititor, permiţând reutilizarea cu cât mai puţine restricţii. (Recomandarea (UE) 790/2018); b) aplicant - persoană fizică sau juridică ce propune un proiect de cercetare în cadrul unei competiţii; c) autoritate contractantă - înseamnă autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare în cazul programelor conduse de aceasta sau persoanele juridice cărora aceasta le-a încredinţat conducerea de program, pe baze contractuale, conform legislaţiei în vigoare; d) caracter de recurenţă al unui contract - caracterul unui contract de a prevedea anumite drepturi şi obligaţii în funcţie şi subsecvent celor conţinute în alt contract, anterior încheiat; e) cercetare exploratorie - cercetare preliminară ce explorează subiectele de cercetare pentru a clarifica natura exactă a problemei ce trebuie rezolvată. Cercetarea exploratorie nu are scopul de a oferi dovezi concludente, ci furnizează o mai bună înţelegere a problemei; f) cercetare fundamentală - activitatea experimentală sau teoretică întreprinsă, în principal, pentru a dobândi cunoştinţe noi despre bazele fenomenelor şi faptelor observabile, fără a fi avută în vedere nicio aplicare sau utilizare comercială directă; g) cercetare industrială (cercetare aplicativă) - cercetare sau investigaţie critică, planificată, în scopul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese ori servicii sau pentru realizarea unei îmbunătăţiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente. Aceasta cuprinde crearea de părţi componente pentru sisteme complexe şi poate include construcţia de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu interfeţe simulate ale sistemelor existente, precum şi de linii pilot, atunci când acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială şi, în special, pentru validarea tehnologiilor generice; h) cluster de inovare - este o structură sau un grup organizat, alcătuit din parteneri independenţi (întreprinderi, organizaţii de cercetare, universităţi, autorităţi publice, organizaţii non-profit, firme de consultanţă, camere de comerţ, centre de formare profesională), cu scopul de a mări competitivitatea grupului, prin dezvoltarea de bunuri inovative (tehnologii, produse, servicii) pe baza activităţilor de inovare desfăşurate în cooperare în cadrul grupului, inclusiv prin utilizarea în comun a resurselor, ca şi prin schimbul şi/sau transferul de cunoştinţe de specialitate şi care sunt înregistrate legal; (Regulamentul UE, nr 651/2014); i) colaborare efectivă - colaborare între cel puţin două părţi independente în vederea schimbului de cunoştinţe şi tehnologii sau în vederea atingerii unui obiectiv comun, bazată pe diviziunea muncii, în cadrul căreia părţile definesc de comun acord domeniul de aplicare a proiectului de colaborare, contribuie la punerea în aplicare a acestuia şi împart riscurile şi rezultatele. Este posibil ca una sau mai multe părţi să suporte integral costurile proiectului şi, prin urmare, celelalte părţi să nu fie expuse la riscurile financiare pe care le presupune acesta. Cercetarea contractuală şi furnizarea de servicii de cercetare nu sunt considerate forme de colaborare; j) competiţie de tip "de jos în sus" (bottom-up) - propunerile de proiecte se depun în cadrul unor tematici generale, în concordanţă cu obiectivele programului/subprogramului/tipului de proiect; k) competiţie de tip "de sus în jos" (top-down) - propunerile de proiecte se depun în cadrul unor tematici particularizate, definite concret, şi care au obiective, rezultate şi cerinţe specifice de realizare precizate în detaliu, prin pachetul de informaţii, pentru a răspunde obiectivelor programului/subprogramului/tipului de proiect; l) conducător de program - autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, în cazul programelor conduse de aceasta, sau contractorul, într-un contract de finanţare al cărui obiect este realizarea de servicii de conducere de program; m) contract de finanţare - contractul încheiat între autoritatea contractantă şi contractor în scopul atingerii obiectivelor pentru care se face finanţarea şi stabilirii condiţiilor în care se realizează aceasta finanţare; n) contractor - o instituţie din sistemul naţional de CDI care încheie un contract de finanţare pentru execuţie proiecte cu o autoritate contractantă (conducătorul de program); o) date de cercetare - datele provenite din cercetare înseamnă documente în format digital care nu sunt publicaţii ştiinţifice şi care sunt colectate sau produse în cursul activităţilor de cercetare ştiinţifică şi sunt utilizate ca dovezi în procesul de cercetare sau sunt acceptate în mod curent în comunitatea de cercetare drept necesare pentru validarea concluziilor şi rezultatelor cercetărilor. Datele provenite din cercetare includ statisticile, rezultatele experimentelor, măsurătorile, observaţiile rezultate din munca de teren, rezultatele anchetelor, înregistrările interviurilor şi imaginile. Sunt incluse, de asemenea, metadatele, specificaţiile şi alte obiecte digitale. Datele provenite din cercetare sunt diferite de articolele ştiinţifice care raportează şi comentează concluziile unor cercetări ştiinţifice. (DIRECTIVA (UE) 2019/1024); p) dezvoltare experimentală - dobândirea, combinarea, modelarea şi utilizarea unor cunoştinţe şi competenţe relevante existente, de ordin ştiinţific, tehnologic, de afaceri şi altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi sau îmbunătăţite. Aceasta poate include, de exemplu, şi activităţi care vizează definirea, planificarea şi documentarea conceptuală a noilor produse, procese sau servicii. Dezvoltarea experimentală poate include crearea de prototipuri, demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea şi validarea unor produse, procese sau servicii noi ori îmbunătăţite în medii reprezentative pentru condiţiile de funcţionare reale, în cazul în care obiectivul principal este de a aduce îmbunătăţiri tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu sunt definitivate în mod substanţial. Aceasta poate include dezvoltarea unui prototip sau pilot utilizabil comercial, care este în mod obligatoriu produsul comercial final şi a cărui producţie este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative şi de validare. Dezvoltarea experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse produselor, liniilor de producţie, proceselor de fabricaţie, serviciilor existente şi altor operaţiuni în curs, chiar dacă modificările respective ar putea reprezenta ameliorări; q) diseminare - transmiterea informaţiilor, a experienţei şi a bunelor practici, precum şi cooperarea pentru promovarea inovării, pentru sprijinirea celor care vor să îşi creeze întreprinderi inovative şi pentru sprijinirea proiectelor inovative; r) eşec în cercetare - neîndeplinirea obiectivelor de cercetare prevăzute în contractul de finanţare a proiectelor CDI, din motive ce decurg din natura riscantă a activităţilor de cercetare, care induc incertitudine în obţinerea rezultatelor. În cazul eşecului în cercetare, cauzele şi responsabilitatea în privinţa producerii eşecului şi, după caz, obligativitatea recuperării fondurilor cheltuite de la buget se stabilesc de către comisii de evaluare constituite în acest scop de către conducătorii de programe; s) fab-lab - laboratorul de fabricaţie este un atelier la scară mică care oferă acces la echipamente de fabricaţie, dar şi servicii de modelare digitală, prototipare şi fabricaţie în serie mică; t) finanţarea instituţională - finanţare acordată entităţilor publice de CDI pe baza evaluărilor rezultatelor anterioare şi a rapoartelor anuale, pe termen lung (5-7 ani), cu scopul de a asigura predictibilitatea, continuitatea, precum şi de a stimula competenţa şi competitivitatea; u) finanţare instituţională complementară - finanţare instituţională anuală, acordată în sistem competitiv, pe durata unui ciclu de acreditare/certificare, pe baza rezultatelor creatoare de cunoaştere şi a impactului economic şi social al activităţilor de cercetare-dezvoltare, inovare şi de transfer tehnologic; v) infrastructură de cercetare - instalaţii, resurse şi servicii conexe utilizate de comunitatea ştiinţifică, pentru a desfăşura activităţi de cercetare în domeniile sale respective şi cuprinde principalele echipamente sau seturi de instrumente ştiinţifice, resurse de cunoştinţe, precum colecţii, arhive sau informaţii ştiinţifice structurate, infrastructurile generice bazate pe tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, cum ar fi reţelele, materialul informatic, programele de software şi instrumentele de comunicare, precum şi orice alte mijloace necesare pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare. Asemenea infrastructuri pot fi "localizate" într-un singur loc sau "distribuite" (o reţea organizată de resurse); w) inovare - activitatea care are ca rezultat implementarea unui produs, serviciu sau proces nou sau substanţial îmbunătăţit ori a unei metode de marketing sau afaceri noi, în activitatea practică, în organizarea locului de muncă ori a relaţiilor externe. Indiferent că este vorba despre elaborarea de noi produse, despre procese sau despre tehnici organizatorice, inovarea este în măsură să ofere operatorilor economici un avantaj competitiv; x) inovarea deschisă - reprezintă un model de inovare complex, care presupune ca toate părţile interesate (stakeholders) să fie implicate, să colaboreze sinergic şi să contribuie în cadrul ecosistemelor de inovare pentru obţinerea unor avantaje cât mai mari din abordarea interdisciplinară a ideilor, care să ducă la experimentare şi prototipare în condiţii reale (sisteme reale/mediu operaţional) şi se bazează pe abordarea cvadruplu helix. y) inovaţie - rezultat al inovării; produs sau proces nou sau îmbunătăţit (sau o combinaţie a acestora) care diferă semnificativ de produsele sau procesele anterioare ale întreprinderii şi care a fost pusă la dispoziţia potenţialilor utilizatori sub formă de produs sau utilizată de către întreprindere sub formă de proces; z) living-lab - un concept de cercetare care integrează procese de inovare în cadrul unui parteneriat public-privat alături de societate. Conceptul poate fi definit ca un ecosistem, centrat pe utilizator, bazat pe inovare deschisă şi care operează, de regulă, într-un context teritorial (oraş, regiune sau campus); aa) întreprindere inovatoare - o întreprindere care a lansat produse (bunuri sau servicii) sau procese de afaceri noi sau semnificativ îmbunătăţite pe piaţă. Termenul acoperă ambele tipuri de inovări, inovarea de produs şi inovarea de procese de afaceri, precum şi întreprinderi cu inovaţii nefinalizate sau abandonate şi se referă la întreprinderile active; bb) marca (certificat) de excelenţă - etichetă de calitate acordată propunerilor de proiecte evaluate în cadrul apelurilor Orizont Europa, care nu au fost finanţate din cauza limitelor bugetare şi prin care se recunoaşte valoarea propunerii pentru a putea fi finanţate prin PNCDI IV, în baza criteriilor stabilite prin Pachetul de informaţii; cc) mobilitate - circulaţia cercetătorilor, pe durate definite (scurtă, medie şi lungă) pentru desfăşurarea unor activităţi în alte instituţii decât cea/cele de afiliere pe baze contractuale; dd) one-stop-shop - un set de facilităţi, servicii şi/sau produse oferite într-un singur loc; ee) pachet de informaţii al competiţiei de proiecte - document elaborat de conducătorul de program şi aprobat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, prin care se prezintă detaliat condiţiile de desfăşurare a competiţiilor în cadrul programului/subprogramului, respectiv: scopul, obiectivele, conţinutul tematic, calendarul acţiunilor, fondurile publice alocate cu această destinaţie, condiţiile de eligibilitate, modul de acces la program/subprogram, criteriile de selecţie a experţilor evaluatori; modelele cadru de contracte de finanţare şi de documente de raportare aplicabile proiectelor, categoriile de cheltuieli eligibile, calendarul de evaluare, negociere, contractare, raportare şi decontare, dacă acesta este cunoscut, criteriile şi indicatorii de evaluare şi monitorizare; ff) panel de evaluatori - grup compus, de regulă, din minimum 3 experţi evaluatori, alcătuit de autoritatea contractantă după criteriul domeniilor de specialitate ale experţilor, în vederea evaluării uneia sau mai multor propuneri de proiecte; gg) plan de management al datelor - document care subliniază încă de la începutul proiectului principalele aspecte ale ciclului de viaţă al datelor provenite din cercetare. Acesta include provenienţa, organizarea şi pregătirea datelor ("data curation"), precum şi condiţiile în ceea ce priveşte accesul, arhivarea/păstrarea, partajarea şi eventuala ştergere a acestora, atât în timpul, cât şi după finalizarea proiectului; hh) plan naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare - principalul instrument prin care statul realizează politica generală în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării; ii) program de cercetare-dezvoltare-inovare - componentă a Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, alcătuit dintr-un set de obiective care au legătură între ele şi cărora le pot corespunde subprograme. Prin program, se urmăreşte implementarea unei politici într-un domeniu specific. Realizarea programului se efectuează prin intermediul proiectelor finanţate; jj) proiect de cercetare-dezvoltare - proiect care are ca scop atingerea unor obiective prin activităţi de cercetare-dezvoltare desfăşurate într-o perioadă determinată utilizând resursele alocate şi căruia îi este ataşat un set propriu de reguli, obiective şi activităţi cuprinse într-un contract de finanţare; kk) schema de ajutor de stat - sistemul pe baza căruia pot fi acordate alocări specifice agenţilor economici. Este autorizata de către Consiliul Concurenţei. ll) servicii de consultanţă în domeniul inovării - servicii de consultanţă, asistenţă şi formare profesională în ceea ce priveşte transferul de cunoştinţe, achiziţia, protecţia şi valorificarea activelor necorporale, utilizarea standardelor şi a reglementărilor care le conţin; mm) spin-off - o nouă organizaţie formată prin desprinderea dintr-o altă entitate publică sau privată; nn) start-up - o organizaţie nou înfiinţată, aflată în faza de dezvoltare, şi care are scopul de a căuta şi implementa un model de afaceri repetabil şi scalabil; oo) studiu de fezabilitate - evaluarea şi analiza potenţialului unui proiect, care urmăreşte să vină în sprijinul procesului decizional, evidenţiind în mod obiectiv şi raţional punctele tari şi punctele slabe ale acestuia, oportunităţile şi ameninţările şi identificând resursele necesare pentru punerea în practică şi, în ultimă instanţă, perspectivele de succes ale acestuia; pp) ştiinţa deschisă - o nouă abordare a proceselor ştiinţifice, bazată pe cooperare şi pe noi modalităţi de diseminare a cunoştinţelor, îmbunătăţirea accesibilităţii şi a reutilizării rezultatelor cercetării cu ajutorul tehnologiilor digitale şi al noilor instrumente de colaborare deschisă. (Recomandarea (UE) 790/2018); qq) transfer tehnologic - reprezintă procesul de introducere în circuitul economic a rezultatelor de cercetare (tehnologii, produse, know-how, reţete şi alte rezultate specifice), în vederea sporirii eficienţei şi calităţii unor produse (bunuri şi servicii), procese, sau obţinerii altora noi, care sunt cerute pe piaţă, inclusiv activitatea de diseminare a informaţiei, de explicare, de transmitere a cunoştinţelor, de consultanţă, realizându-se transferul drepturilor de proprietate intelectuală de la autor la beneficiar; rr) valorificare - procesul prin care rezultatele cercetării ajung să fie utilizate, conform cerinţelor activităţii industriale sau comerciale, în viaţa socială, economică şi culturală; ss) voucher de experiment - instrument de finanţare pentru susţinerea IMM-urilor în vederea modernizării tehnologice şi creşterii gradului de inovare, prin facilitarea accesului la infrastructura CDI; tt) voucher de brevetare - instrument de finanţare pentru susţinerea costurilor de depunere a cererilor de brevete; uu) voucher de inovare - instrument de finanţare pentru accesarea cunoştinţelor şi expertizei organizaţiilor de cercetare de către întreprinderi. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul plan. ANEXA 1 Repartizarea bugetului PNCDI IV pe programe În definirea alocării pe programe, se urmăresc elementele de convergenţă cu media Uniunii Europene la nivelul totalului cheltuielilor de cercetare-dezvoltare naţionale, respectiv: a) cheltuielile pe tipuri de cercetare sunt echilibrate între cercetare fundamentală, cercetare aplicativă şi dezvoltare experimentală; b) cheltuielile cu echipamentele nu trebuie să depăşească 25% din totalul cheltuielilor CD. Pe baza acestor principii, considerând: a) legislaţia în vigoare cu privire la alocările bugetate pentru cercetare-dezvoltare; b) tipurile de proiecte propuse prin PNCDI IV; c) complementarităţile şi sinergiile cu alte planuri şi programe de finanţare, bugetul Planului Naţional CDI se împarte pe programe, orientativ, astfel: a) Programul 1: IDEI, 10%- 20%; b) Programul 2: RESURSE UMANE, 5%-10%; c) Programul 3: ORGANIZAŢII DE CERCETARE PERFORMANTE, 5%-19%; d) Programul 4: NUCLEU, 20%- 30%; alocarea bugetară anuală va fi cel puţin la nivelul alocării aferente programului Nucleu din anul 2022; e) Programul 5: INFRASTRUCTURI DE CERCETARE, 10%-15%; f) Programul 6: PROVOCĂRI, 15%-25%; g) Programul 7: PARTENERIATE PENTRU INOVARE, 10%-20%; h) Programul 8: COOPERARE EUROPEANĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ, 5%-15%; i) Programul 9: CERCETARE ÎN DOMENII DE INTERES STRATEGIC, 5%-15%; j) Programul 10: ŞTIINŢĂ ŞI SOCIETATE, 3%-5%. ANEXA 2 Plafoane în limita cărora se calculează costurile salariale directe la contractele de finanţare din fonduri bugetare alocate PNCDI IV
┌────┬──────────────┬──────────┬─────────────┬──────┐
│ │ │ │Gradul │ │
│ │ │ │profesional/ │Limita│
│Nr. │Categoria de │Nivelul │Funcţia în │maximă│
│crt.│activităţi │studiilor │cadrul │în │
│ │ │ │proiectului │euro/ │
│ │ │ │sau │oră │
│ │ │ │programului │ │
├────┼──────────────┼──────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │ │CS I, CS II, │ │
│ │Activităţi ce │ │IDT I, IDT │ │
│ │presupun un │ │II, profesor │ │
│ │nivel înalt al│ │universitar, │ │
│ │creativităţii │ │conferenţiar │ │
│1. │şi/sau │superioare│universitare,│50 │
│ │experienţă şi │ │director/ │ │
│ │abilităţi de │ │responsabil/ │ │
│ │conducere/ │ │manager de │ │
│ │management │ │program/ │ │
│ │ │ │proiect │ │
├────┼──────────────┼──────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │ │CS III, IDT │ │
│ │ │ │III, CS, IDT,│ │
│ │ │ │lector │ │
│ │ │ │universitar, │ │
│ │ │ │asistent │ │
│ │ │ │universitar, │ │
│ │Activităţi ce │ │responsabil │ │
│ │presupun │ │juridic/ │ │
│ │cunoaşterea │ │tehnic/ │ │
│ │aprofundată a │ │achiziţii/ │ │
│ │metodelor de │ │financiar │ │
│2. │analiză şi │superioare│proiect, │35 │
│ │sinteză, │ │personal de │ │
│ │precum şi │ │specialitate │ │
│ │abilităţi de │ │(biolog, │ │
│ │utilizare a │ │chimist, │ │
│ │acestora │ │arhitect, │ │
│ │ │ │doctor │ │
│ │ │ │medical şi │ │
│ │ │ │altele în │ │
│ │ │ │funcţie de │ │
│ │ │ │specificul │ │
│ │ │ │programului/ │ │
│ │ │ │proiectului) │ │
├────┼──────────────┼──────────┼─────────────┼──────┤
│ │Activităţi ce │ │ │ │
│ │presupun │ │ │ │
│ │cunoaşterea │ │ │ │
│ │metodelor de │ │ │ │
│ │analiză şi │ │Asistent de │ │
│3. │sinteză şi a │superioare│cercetare, │25 │
│ │metodologiilor│ │doctorand, │ │
│ │cercetării, │ │masterand │ │
│ │precum şi │ │ │ │
│ │abilităţi de │ │ │ │
│ │utilizare a │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │ │TI, TII, │ │
│4. │Activităţi │superioare│TIII, │15 │
│ │suport │sau medii │student, │ │
│ │ │ │altele │ │
└────┴──────────────┴──────────┴─────────────┴──────┘
Limita maximă cuprinde toate taxele şi impozitele datorate de angajat şi se aplică tuturor veniturilor realizate de către o persoană pentru participarea la unul sau mai multe proiecte în cadrul PNCDI IV, cu respectarea prevederilor legislaţiei muncii. Sumele în lei reprezentând costurile salariale directe, se stabilesc la data perfectării contractului, în funcţie de ultimul curs de schimb valutar comunicat de BNR pentru 1 euro. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
