Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: PLAN NAŢIONAL din 28 mai 2024 de acţiune pentru conservarea cetaceelor din Marea Neagră

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

PLAN NAŢIONAL din 28 mai 2024 de acţiune pentru conservarea cetaceelor din Marea Neagră

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 520 bis din 4 iunie 2024

Comenteaza legea

──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 1.140 din 28 mai 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 4 iunie 2024.
──────────
(a se vedea imaginea asociată)

Lista elaboratorilor


┌────────────────┬─────────────────────┐
│Nume prenume    │Instituţie           │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │Institutul Naţional  │
│Dr. Filimon     │de Cercetare -       │
│Adrian          │Dezvoltare ”Grigore  │
│                │Antipa”              │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │Institutul Naţional  │
│Ciucă           │de Cercetare -       │
│Andreea-Mădălina│Dezvoltare “Grigore  │
│                │Antipa”              │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │Institutul Naţional  │
│Harcotă         │de Cercetare -       │
│George-Emanuel  │Dezvoltare “Grigore  │
│                │Antipa”              │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Dr. Miaută Nela │Ministerul Mediului, │
│                │Apelor şi Pădurilor  │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Dr. Mihail      │Ministerul Mediului, │
│Otilia          │Apelor şi Pădurilor  │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Dr. Cioacă Doina│Ministerul Mediului, │
│                │Apelor şi Pădurilor  │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Curlişcă        │Complexul Muzeal de  │
│Angelica        │Ştiinţe ale Naturii  │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │Agenţia Naţională    │
│Giurea Elena    │pentru Protecţia     │
│                │Mediului             │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │Agenţia Naţională    │
│Pîrlac Georgiana│pentru Protecţia     │
│                │Mediului             │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │Agenţia Naţională    │
│Dr. Bîlbă Adrian│pentru Pescuit şi    │
│                │Acvacultură          │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Dr. Basalic     │Direcţia Sanitară    │
│Simona          │Veterinară şi pentru │
│                │Siguranţa Alimentelor│
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │Institutul Naţional  │
│Pacioglu        │de Cercetare -       │
│Octavian        │Dezvoltare pentru    │
│                │Ştiinţe Biologice    │
├────────────────┼─────────────────────┤
│State           │Garda Naţională de   │
│Lăcrămioara     │Mediu                │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Paiu Marian     │ONG ”Mare Nostrum”   │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │Federaţia            │
│Mirea Laurenţiu │Organizaţiilor de    │
│                │Pescari de la Marea  │
│                │Neagră               │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Buhai Dragoş    │Consiliul Consultativ│
│                │pentru Marea Neagră  │
└────────────────┴─────────────────────┘

    ABREVIERI ŞI ACRONIME
        ACCOBAMS - Acordul privind Conservarea Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din Zona Contiguă a Atlanticului
        ANANP - Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate
        ANPM - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
        ARBDD - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
        AMP - Arii Marine Protejate
        ASCOBANS - Acordul privind conservarea cetaceelor mici din Marea Baltică, Atlanticul de Nord-Est, Marea Irlandei şi Marea Nordului
        BSSRCU - Unitate de Coordonare Subregională pentru Marea Neagră
        BSC - Convenţia de la Bucureşti (Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării)
        CCH - Habitat Critic pentru Cetacee
        CIESM - Comisia Internaţională Pentru Explorarea Ştiinţifică a Mării Mediterane
        CITES - Convenţia privind Comerţul Internaţional cu Specii Sălbatice de Faună şi Floră pe Cale de Dispariţie
        CMS - Convenţia privind Conservarea Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice
        CMSN - Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii
        COP - Conferinţă a Părţilor
        BSC - Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării (Convenţia de la Bucureşti)
        DCSMM - Directiva Cadru Strategia pentru Mediul Marin
        DH - Directiva Habitate
        FAO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură
        GES - Starea Ecologică Bună
        GFCM - Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană şi Marea Neagră
        GNM - Garda Naţională de Mediu
        IMMA - Zone Importante pentru Mamiferele Marine
        IMO - Organizaţia Maritimă Internaţională
        INCDM - Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"
        IUCN - Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii
        IWC - Comisia Internaţională pentru Vânătoarea de Balene
        JNCC - Comitetul pentru Conservarea Naturii
        MARPOL - Convenţia Internaţională pentru Prevenirea Poluării de către Nave
        MMAP - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
        MMO - Observator de Mamifere Marine
        NBSAP - Strategia şi Planul Naţional de Acţiune pentru Biodiversitate
        PAM - Monitorizarea Acustică Pasivă
        PBT- Tereftalat de Polibutilenă
        SCF - Stare de Conservare Favorabilă
        UNCLOS - Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării
        ZEE - Zonă Economică Exclusivă

    CUPRINS
    I. INTRODUCERE
    II. INFORMAŢII GENERALE
    2.1. ASPECTE PRIVIND POPULAŢIILE DE CETACEE DIN MAREA NEAGRĂ
    2.2. STAREA DE CONSERVARE A CETACEELOR DIN MAREA NEAGRĂ
    2.3. CONVENŢII, ACORDURI ŞI ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE
    2.4. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CETACEELOR
    2.5. PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRI

    III. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE
    IV. PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE
    4.1. CERCETAREA ŞI MONITORIZAREA CETACEELOR
    4.1.1. DEZVOLTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM NAŢIONAL DE MONITORIZARE PE TERMEN LUNG A POPULAŢIILOR DE CETACEE
    4.1.2. DEZVOLTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE MONITORIZARE PE TERMEN LUNG A EŞUĂRILOR CETACEELOR
    4.1.3. DEZVOLTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE MONITORIZARE A CAPTURILOR ACCIDENTALE DE CETACEE
    4.1.4. IMPLICAREA ASOCIAŢIILOR DE PESCARI ŞI A PESCARILOR ÎN ACTIVITĂŢILE DE CONSERVARE A CETACEELOR
    4.1.5. DEZVOLTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE INVESTIGAŢII POST MORTEM LA CETACEE
    4.1.6. DEZVOLTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE MONITORIZARE PE TERMEN LUNG A PRESIUNILOR ŞI AMENINŢĂRILOR
    4.1.7. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STĂRII CETACEELOR MENŢINUTE ÎN CAPTIVITATE
    4.1.8. INIŢIEREA CERCETĂRILOR PRIVIND IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA CETACEELOR
    4.1.9. FACILITAREA ACCESULUI LA DATELE ŞI INFORMAŢIILE DE LA NIVEL BAZINAL

    4.2. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢILOR INSTITUŢIONALE
    4.2.1. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII LA NIVEL NAŢIONAL PENTRU REALIZAREA MONITORIZĂRILOR ŞI COLECTAREA DE DATE
    4.2.2. CONSOLITAREA CAPACITĂŢII PRIN COLABORAREA CU EXPERŢI ŞI INSTITUŢII NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE

    4.3. INFORMARE, EDUCARE ŞI CONŞTIENTIZARE PUBLICĂ CU PRIVIRE LA PROTECŢIA CETACEELOR
    4.4. MANAGEMENTUL HABITATELOR ŞI SPECIILOR
    4.4.1. MANAGEMENTUL ZONELOR IMPORTANTE PENTRU CETACEE
    4.4.2. REDUCEREA IMPACTULUI PRODUS DE ZGOMOTELE SUBACVATICE
    4.4.3. REDUCEREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI MARINE
    4.4.4. MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE PESCUIT PENTRU REDUCEREA CAPTURILOR ACCIDENTALE DE CETACEE
    4.4.5. ACCESAREA SURSELOR DE FINANŢARE PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE

    V. GRAFICUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE
    BIBLIOGRAFIE
        Anexa la Planul Naţional de Acţiune - Formularul de raportare a cetaceelor
    I. INTRODUCERE
        Starea ecosistemului Mării Negre continuă să fie un subiect de îngrijorare datorită exploatării iraţionale a resurselor naturale, degradării habitatelor şi pierderii biodiversităţii.
        Prin semnarea Convenţiei de la Berna (septembrie 1979), Convenţiei de la Bucureşti (aprilie 1992) şi ratificarea Acordului privind Conservarea Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi zona Contiguă a Oceanului Atlantic (ACCOBAMS) (mai 2000), România s-a obligat să ia măsuri coordonate pentru realizarea şi menţinerea unei stări de conservare favorabile pentru speciile de cetacee din apele româneşti ale Mării Negre.
        Astfel, în cadrul proiectului LIFE00NAT/R07194 intitulat "Conservarea cetaceelor din apele româneşti ale Mării Negre", cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul LIFE - Natura, în anul 2004, s-a elaborat Planul de Acţiune pentru conservarea cetaceelor.
        Actualizarea acestuia era necesară, datorită noilor prevederi incluse în directivele europene din domeniul protecţiei naturii, mediului şi apelor. Astfel, în anul 2019, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat mai multe grupuri de lucru, la care au participat reprezentanţi ai MMAP - Direcţia Generală Biodiversitate, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa", Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, ONG "Mare Nostrum" şi reprezentanţi ai asociaţiilor pescăreşti.
        În anul 2023, în cadrul proiectului "Implementing ACCOBAMS bestpractices inpost-mortem investigations on strandedand by-caught cetaceans from Romanian shore and ingestedmarine litter monitoring" (PONTICCET), finanţat de către Secretariatul ACCOBAMS, având ca beneficiar Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" şi, ca Partener, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, s-au organizat alte două grupuri de lucru, în care s-a elaborat Planul Naţional de Acţiune pentru conservarea cetaceelor din Marea Neagră, luându-se în considerare Planul de Acţiune ACCOBAMS (Rezoluţia 8.13).

    II. INFORMAŢII GENERALE
        Marea Neagră este o mare semi-închisă, cu salinitate scăzută, o zonă anoxică la adâncimi de 150 - 2.000 m şi productivitate biologică mare. Aceasta se prezintă ca un bazin intercontinental, care comunică cu Marea Mediterană prin strâmtoarea Bosfor, îngustă şi puţin adâncă, limitând mişcările mareice şi reducând aproape total migraţiilor organismelor.
        De altfel, literatura de specialitate nu citează migraţii ale cetaceelor din Bazinul Mării Mediterane, în cel pontic şi invers, fapt ce justifică diferenţele existente între numărul mare de specii rezidente în Marea Mediterană (8), comparativ cu cel din Marea Neagră (3), precum şi diferenţele de talie, greutate şi de culoare ale speciilor.
        În Marea Neagră, cetaceele sunt reprezentate de trei subspecii: Delphinus delphis ponticus, Tursiops truncatus ponticus şi Phocoena phocoena relicta.
        Cetaceele sunt mamifere marine active, cu ciclu lung de viaţă, fiind în vârful lanţului trofic, cu o rată reproductivă foarte scăzută. Astfel, ele sunt vulnerabile la o serie de ameninţări cauzate de activităţile umane (Birkun & Notarbartolo di Sciara, 2002), îndeosebi în zona costieră.
        Cetaceele întreprind migraţii pe distanţe mari, în urmărirea bancurilor de peşti, care reprezintă principala lor sursă de hrană.
        Descrierea populaţiilor speciilor de cetacee şi a stării lor de conservare se face la nivel bazinal, subliniind încă o dată necesitatea implementării unui Program Naţional de Monitorizare şi sprijinirii iniţiativelor regionale.
    2.1. ASPECTE PRIVIND POPULAŢIILE DE CETACEE DIN MAREA NEAGRĂ
    Delphinus delphis ponticus (Barabasch- Nikiforov, 1953) - delfin comun
        Clasa: Mammalia
        Ordinul: Cetartiodactyla
        Infraordinul: Cetacea
        Familia: Delphinidae
        Genul: Delphinus
        Specia: Delphinus delphis (Linnaeus, 1758) - delfin comun
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1 Delphinus delphis (Otero et al., 2019)
        Descriere: Rostrul este lung de aproximativ 10-20 cm, cu 40-45 de dinţi conici pe fiecare maxilar. Înotătoarea dorsală este înaltă, având o formă falciformă şi ascuţită, situată la jumătatea corpului. Înotătoarele pectorale sunt scurte şi late, de formă falciformă, similară unei secere. Înotătoarea caudală este concavă şi prezintă o crestătură mediană bine marcată. Culoarea variază de la gri-albăstrui la brun pe partea dorsală, având o limită laterală distinctivă în forma literei "V", elipsoidală, foarte deschisă.
        De asemenea, prezintă o bandă pigmentată în formă de arc, mai mult sau mai puţin întunecată, care uneşte maxilarul inferior cu inserţia înotătoarelor pectorale.
        Partea dorsală a înotătoarelor pectorale şi a celei caudale variază de la negru, la brun-cenuşiu (Zaharia et al., 2013).
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 2 Delphinus delphis ponticus (foto INCDM)
        Dimensiuni: La naştere are dimensiuni de 80-95 cm. În Marea Neagră, poate atinge dimensiuni de până la 260 cm (masculul 200-260 cm, iar femela 240 cm), având o greutate de 80-150 kg (Zaharia et al., 2013).
        Distribuţie geografică si comportament: Formează grupuri de 10-15 exemplare, dar se poate întâlni şi în cupluri sau ca indivizi izolaţi. Înoată foarte rapid, atingând viteze de aproximativ 50 - 60 km/oră, realizând plonjări scurte şi respiraţii frecvente la suprafaţa apei.
        Delfinii comuni din Marea Neagră se găsesc de obicei în mare deschisă, până la 200 m adâncime.
        Ating maturitatea sexuală la vârsta de 2 ani, durata gestaţiei este de aproximativ 10 luni, puii fiind înţărcaţi în jurul vârstei de 4 luni. Această specie are un instinct matern foarte dezvoltat, iar femela se implică intens în îngrijirea şi protecţia puilor.
        În condiţii naturale, longevitatea acestor cetacee a fost estimată la 25-30 ani (Zaharia et al., 2013).
        Se hrăneşte predominant cu peşti pelagici de talie mică, cum ar fi: şprotul, hamsia, gingirica, dar şi cu crustacee. Cu toate acestea, în stomacul lor s-au găsit şi alte specii de peşti, inclusiv stavrid, bacaliar, lufar, chefal, rizeafcă, barbun, creveţi şi moluşte.
        Ei sunt capabili să formeze bancuri mari în zonele cu abundenţă mai mare a peştelui. Consumul zilnic de hrană al acestor cetacee este estimat la aproximativ 10 kg (Zaharia et al., 2013).
        Se regăseşte pe aproape toată suprafaţa Mării Negre, inclusiv în apele teritoriale şi zonele economice exclusive ale României, Bulgariei, Georgiei, Rusiei, Turciei şi Ucrainei şi apele interioare ale Ucrainei, în Golful Karkinitsky (Zaharia et al., 2013).
        Efectuează migraţii regulate, în strânsă legătură cu schimbările sezoniere ale hranei. În timpul iernii, delfinii comuni stau în apropierea coastelor Georgiei şi a coastei de sud-vest a Crimeei, în locurile de iernare ale hamsiei. Vara se deplasează în partea de nord-vest a Mării Negre, unde se găsesc cu bancuri de şprot. Aceste migraţii le permit să se adapteze la disponibilitatea diferitelor specii de peşti, în diverse regiuni ale Mării Negre, în funcţie de sezon (Zaharia et al., 2013).
        Cele mai recente date privind populaţiile de cetacee sunt din perioada 2019-2022, când a fost implementat proiectul CeNoBS în apele României, Bulgariei, Turciei şi Ucrainei (la vest de Peninsula Crimeea), în cadrul unui studiu care a acoperit 62% din suprafaţa Mării Negre.
     Proiectul a urmărit implementarea eficientă a Directivei - Cadru ''Strategia pentru Mediul Marin" 2008/56/CE (MSFD) în scopul atingerii stării ecologice bune a Descriptorului D1 pentru prevenirea, protecţia şi conservarea mediului marin, având în vedere presiunile şi impactul activităţilor antropice, permiţând în acelaşi timp utilizarea durabilă a acestuia.

    Tursiops truncatus ponticus (Barabasch - Nikiforov, 1940) - afalin
        Clasa: Mammalia
        Ordinul: Cetartiodactyla
        Infraordinul: Cetacea
        Familia: Delphinidae
        Genul: Tursiops
        Specia: Tursiops truncatus (Montagu, 1821)
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 3 Tursiops truncatus (Otero et al., 2019)
        Descriere: Capul este robust, cu rostru distinct, aplatizat dorso-ventral şi o lungime de aproximativ 8 cm. Pe fiecare jumătate a maxilarului se găsesc 18-26 dinţi conici. Spatele prezintă o formă caracteristică, fiind lat la bază, înalt şi curbat ca o seceră.
        Înotătoarele pectorale sunt de mărime medie, închise la culoare şi subţiri, iar înotătoarea caudală este concavă, având o crestătură mediană bine definită în partea posterioară. În ceea ce priveşte coloraţia, spatele este gri închis, flancurile sunt mai deschise, iar abdomenul poate prezenta o culoare albă sau roz.
        Tranziţia de la culoarea întunecată a părţii dorsale, la cea mai deschisă a părţii ventrale, se realizează treptat, fără a exista o limită clară de demarcaţie între ele (Zaharia et al., 2013).
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 4 Tursiops truncatus ponticus (foto INCDM)
        Dimensiuni: La naştere are dimensiuni de 100-120 cm. La maturitate atinge dimensiuni de până la 390 cm (masculul 250-390 cm; femela 220-320 cm).
        Distribuţie geografică si comportament: Se observă adesea în grupuri mici de 4-10 indivizi, deasupra taluzului continental; grupurile mai mari, de aproximativ 25 de exemplare sunt comune zonelor de larg (Zaharia et al., 2013; Paiu R.M. et al., 2021).
        Femelele ating maturitatea sexuală la 5-12 ani, iar masculii în jurul vârstei de 10 ani. Iese frecvent la suprafaţă pentru a respira, la aproximativ 15 secunde, fiecare respiraţie durând aproximativ o secundă (Zaharia et al., 2013).
        Fiind o specie nectonică, trăieşte în principal în apropierea fundului marin, având capacitatea de a coborî la adâncimi de până la 90-100 de metri în căutarea hranei, cu o preferinţă pentru hrănirea cu organisme bentale. Exemplarele mature au o dietă variată, hrănindu-se cu peşti bentonici şi pelagici, precum şi cu creveţi, crabi şi moluşte, însă poate vâna şi peşti de talie mare, cum ar fi chefalul.
        Un afalin adult poate consuma 8-15 kg de hrană zilnic, în funcţie de disponibilitatea resurselor alimentare. Longevitatea acestei specii este de 25-30 de ani (Zaharia et al., 2013).
        Afalinii (Tursiops truncatus ponticus) din Marea Neagră sunt recunoscuţi ca subspecii endemice care au diferenţe morfologice, faţă de populaţiile din Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. Populaţia din Marea Neagră prezintă diferenţe genetice faţă de alte populaţii de afalini din estul şi vestul Mării Mediterane şi Atlanticul de Nord-Est (Zaharia et al., 2013).
        Se găseşte predominant în mediul marin, habitatul principal fiind reprezentat de zona circumlitorală, deasupra platoului continental, de obicei la adâncimi de 6-200 m, însă poate fi întâlnit şi în marea deschisă, de obicei la adâncimi mai mari de 200 m, inclusiv golfuri maritime şi strâmtori. Au fost semnalate şi cazuri izolate, în care afalinii au intrat în apele dulci ale fluviilor care se varsă în Marea Neagră (Dunărea, Nipru), iar observaţiile în unele estuare şi lagune saline de coastă sunt frecvente (Zaharia et al., 2013).
        Se întâlneşte frecvent în Marea Neagră, în zona apelor teritoriale şi economice exclusive ale României, Bulgariei, Georgiei, Rusiei, Turciei şi Ucrainei, Strâmtoarea Kerci, împreună cu partea adiacentă a Mării Azov, Marea Marmara, strâmtorile Bosfor şi Dardanele.
        Datele genetice sugerează că sistemul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele constituie o barieră ecologică între afalinii din Marea Neagră şi cei din Marea Mediterană (Zaharia et al., 2013).

    Phocoenaphocoena relicta (Abel, 1905) - marsuin
        Clasa: Mammalia
        Ordinul: Cetartiodactyla
        Infraordinul: Cetacea
        Familia: Phocoenidae
        Genul: Phocoena
        Specia: Phocoena phocoena (Linnaeus, 1758)
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 5 Phocoena phocoena (Otero et al., 2019)
        Descriere: Corpul este robust, fără rostru distinct, cu 19-28 dinţi mici pe fiecare jumătate de maxilar. Înotătoarea dorsală este mică, triunghiulară, poziţionată la mijlocul corpului, iar înotătoarele pectorale, sunt mici, în formă de seceră, uşor rotunjite şi de culoare închisă. Înotătoarea caudală este lată, cu o crestătură mediană bine marcată.
        Partea dorsală a corpului este de culoare negru-maroniu, gri foarte închis sau gri, iar flancurile şi burta sunt de culoare deschisă, cu o zonă cu pete între ele. O linie neagră mai mult sau mai puţin evidentă, se extinde de la colţul gurii până la înotătoarele pectorale (Zaharia et al., 2013).
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 6 Phocoena phocoena relicta (foto INCDM)
        Dimensiuni: La naştere, puii au dimensiuni de 50-70 cm, iar la maturitate, pot atinge dimensiuni de până la 200 cm. Femelele sunt puţin mai mari decât masculii (Zaharia et al., 2013).
        Distribuţie geografică si comportament: Se întâlneşte solitar sau în grupuri mici, de 8-10 indivizi, în care se observă o separare clară pe sexe. În general, plonjează scurt, la intervale de 3-6 minute. Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani, reproducerea având loc vara.
        Durata gestaţiei este de 9-11 luni, iar înţărcarea se face la vârsta de 3-4 luni. Durata de viaţă este estimată la mai puţin de 16 ani (Zaharia et al., 2013).
        Marsuinul este ihtiobentofag, hrănindu-se cu peşti şi nevertebrate (cambulă, calcan, guvid, aterină, gasteropode), raţia zilnică fiind de 3-5 kg de hrană (Zaharia et al., 2013).
        Populaţia de marsuini (Phocoena phocoena relicta) poate fi alcătuită din trei sau mai multe subpopulaţii, inclusiv cele care petrec o mare parte a anului în zone diferite din punct de vedere geografic şi ecologic. Strâmtoarea Bosfor şi Strâmtoarea Dardanele servesc drept culoare între Marea Neagră, Marea Marmara şi Marea Egee (Zaharia et al., 2013).
        Marsuinii sunt întâlniţi în Marea Neagră şi Marea Azov. În perioada noiembrie- decembrie sunt întâlniţi în dreptul gurilor Deltei Dunării. Grupuri răzleţe de Phocoena phocoena relicta sunt la sud de Constanţa, până la Costineşti, la adâncimi reduse, în imediata apropiere a litoralului (Paiu et al., 2021; Zaharia et al., 2013).
        Marsuinii din Marea Neagră trăiesc în mediul marin, în cazuri rare pot fi întâlniţi şi în zone cu apă dulce, însă nu evită apele cu salinitate scăzută şi turbiditate ridicată. Habitatul principal este reprezentat de zona circumlitorală, deasupra platoului continental, la adâncimi de 6-200 m, iar habitatele secundare sunt reprezentate de marea deschisă, cu adâncime de peste 200 m. Ocazional, se poate întâlni şi în porturi sau râuri care se varsă în mare (Zaharia et al., 2013).

    2.2. STAREA DE CONSERVARE A CETACEELOR DIN MAREA NEAGRĂ
        Marea Neagră este una dintre cele mai vulnerabile mări regionale. România, ca stat membru al Uniunii Europene, este responsabilă pentru implementarea directivelor din domeniul mediului şi al apelor.
    Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate) se referă la cele 3 subspecii de cetacee, respectiv, în anexa IV - Speciile de animale şi plante de importanţă comunitară care au nevoie de protecţie strictă, în timp ce speciile Tursiops truncatus şi Phocoena phocoena sunt enumerate în anexa II - Specii de animale şi plante de importanţă comunitară a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare.
        Scopul Directivei Cadru "Strategia pentru Mediul Marin" (DCSMM) este atingerea stării ecologice bune (GES) în toate regiunile marine ale UE, inclusiv regiunea marină Marea Neagră. Trebuie subliniat faptul că directiva pune un accent deosebit pe abordarea ecosistemică, ce permite o protecţie eficientă a ecosistemelor marine deoarece are în vedere toate componentele biologice, asigurându-se, astfel, dezvoltarea durabilă a regiunile marine UE.
        Starea de conservare a speciilor de cetacee din Marea Neagră a fost evaluată ca urmare a iniţiativelor Societăţii Europene pentru Cetacee (1992), Comisiei Europene (1999, 2019), Comisiei Mării Negre (1999 şi 2008), ACCOBAMS (2002, 2006 şi 2010), Comisiei Internaţionale pentru Vânătoarea de Balene (2004) şi IUCN (2008).
        Cu toate acestea, starea de conservare a cetaceelor nu a putut fi stabilită cu exactitate deoarece informaţiile ştiinţifice referitoare la abundenţă, distribuţie, migraţie, habitatele critice, presiunile şi ameninţările antropice şi naturale au fost insuficiente.

    2.3. CONVENŢII, ACORDURI SI ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Comisia        │- Din anul 2001, CIESM│
│Internaţională │are în componenţa sa  │
│pentru         │un Grup de experţi în │
│Explorarea     │cetacee, iar la       │
│Ştiinţifică a  │fiecare trei ani      │
│Mării          │nominalizează cinci   │
│Mediterane     │membri pentru         │
│(CIESM) (1910) │Comitetul Ştiinţific  │
│               │al ACCOBAMS.          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- O serie de Rezoluţii│
│Adunarea       │AGONU, adoptate la    │
│Generală a     │începutul anilor ‘90, │
│Organizaţiei   │se referă la politici │
│Naţiunilor     │şi acţiuni relevante  │
│Unite (AGONU)  │pentru protecţia şi   │
│(1945)         │conservarea vieţii    │
│               │sălbatice marine,     │
│               │inclusiv a cetaceelor.│
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- Departamentul FAO   │
│               │pentru Pescuit şi     │
│               │Acvacultură are       │
│               │misiunea de a         │
│               │consolida guvernanţa  │
│               │globală, capacităţile │
│               │manageriale şi tehnice│
│               │ale membrilor pentru  │
│               │conservarea şi        │
│               │utilizarea resurselor │
│               │acvatice. FAO lucrează│
│               │cu guvernele şi       │
│               │organismele regionale │
│               │din domeniul          │
│               │pescuitului, cu       │
│               │comunităţile pentru   │
│               │implementarea Codului │
│               │de conduită pentru un │
│               │pescuit responsabil şi│
│               │abordarea ecosistemică│
│               │a pescuitului.        │
│               │FAO a pregătit Planul │
│               │Internaţional de      │
│               │Acţiune pentru        │
│               │Prevenirea,           │
│               │Descurajarea şi       │
│               │Eliminarea Pescuitului│
│               │Ilegal, Nedeclarat şi │
│Organizaţia    │Nereglementat (2001). │
│Naţiunilor     │Declaraţia de la      │
│Unite pentru   │Reykjavik privind     │
│Alimentaţie şi │pescuitul responsabil │
│Agricultură    │în ecosistemul marin  │
│(FAO) (1945)   │(2001), a inclus      │
│               │consideraţiile        │
│               │ecosistemice în       │
│               │managementul          │
│               │pescuitului; evitarea │
│               │impacturilor          │
│               │ireversibile asupra   │
│               │ecosistemelor şi      │
│               │reducerea la minimum  │
│               │posibil a impacturilor│
│               │nedorite (capturi     │
│               │accidentale de cetacee│
│               │şi aruncări înapoi în │
│               │mare); asigurarea unui│
│               │echilibru adecvat     │
│               │între conservarea     │
│               │biodiversităţii şi    │
│               │utilizare ei durabilă.│
│               │- FAO a publicat o    │
│               │Evaluare Globală a    │
│               │interacţiunilor dintre│
│               │mamiferele marine şi  │
│               │pescuit şi a creat    │
│               │Ghidurile             │
│               │Internaţionale privind│
│               │Managementul          │
│               │Capturilor Accidentale│
│               │şi Reducerea          │
│               │Capturilor Aruncate   │
│               │Înapoi în Mare (2011).│
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Comisia Internaţională│
│               │privind Vânătoarea de │
│               │Balene (IWC) a invitat│
│               │ţările membre să ofere│
│               │asistenţă tehnică sau │
│               │financiară ţărilor cu │
│               │stocuri de cetacee    │
│               │mici, ameninţate. La  │
│               │reuniunile IWC sunt   │
│               │adoptate o serie de   │
│               │rezoluţii referitoare │
│               │la cetaceele mici.    │
│Convenţia      │Comitetul Ştiinţific  │
│Internaţională │IWC a investigat multe│
│privind        │specii de cetacee     │
│Reglementarea  │mici, efectuând       │
│Vânării        │analize ale capturilor│
│Balenelor      │accidentale, în       │
│(1946)         │diferite unelte de    │
│               │pescuit.              │
│               │Prin Subcomitetul său │
│               │pentru cetaceele mici,│
│               │identifică regiunile  │
│               │prioritare,           │
│               │distribuţia speciilor,│
│               │structura stocului,   │
│               │abundenţa, migraţiile │
│               │sezoniere, ecologia,  │
│               │presiunile şi         │
│               │ameninţările la adresa│
│               │acestora.             │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- IMO este            │
│               │responsabilă pentru   │
│               │siguranţa, securitatea│
│               │transporturilor       │
│               │maritime şi prevenirea│
│               │poluării marine de    │
│               │către nave;           │
│               │- IMO a pregătit o    │
│               │serie de documente    │
│               │care vizează protecţia│
│               │mediului marin, a     │
│               │biotei marine,        │
│               │inclusiv a cetaceelor;│
│               │- Există un Program de│
│               │lucru privind         │
│               │Reducerea la Minimum a│
│               │Zgomotului Accidental │
│               │din Operaţiunile de   │
│Organizaţia    │Transport Maritim     │
│Maritimă       │Comercial în Mediul   │
│Internaţională │Marin, pentru         │
│(IMO) (1948)   │Reducerea             │
│               │Potenţialelor         │
│               │Impacturi Adverse     │
│               │Asupra Vieţii Marine  │
│               │(2008);               │
│               │- De asemenea, există │
│               │un Ghid pentru        │
│               │minimizarea riscului  │
│               │de lovire a cetaceelor│
│               │de către nave (2009); │
│               │- Ghidurile pentru    │
│               │implementarea Anexei V│
│               │MARPOL (2012) cuprind │
│               │informaţii referitoare│
│               │la uneltele de pescuit│
│               │pierdute sau          │
│               │abandonate, care      │
│               │reprezintă o presiune │
│               │pentru populaţiile de │
│               │cetacee.              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- Are ca obiective    │
│               │promovarea            │
│               │dezvoltării,          │
│               │conservării,          │
│               │managementului        │
│               │raţional şi a celei   │
│               │mai bune utilizări a  │
│               │resurselor marine vii,│
│               │precum şi dezvoltării │
│               │durabile a            │
│               │acvaculturii în Marea │
│               │Mediterană, Marea     │
│               │Neagră şi apele de    │
│               │legătură;             │
│               │- Rezoluţia GFCM/37/  │
│               │2013/1 face referire  │
│               │în mod specific la    │
│               │Memorandumul de       │
│               │Înţelegere dintre GFCM│
│               │şi ACCOBAMS, în       │
│               │elaborarea măsurilor  │
│               │de conservare a       │
│               │cetaceelor din Marea  │
│               │Neagră şi Marea       │
│               │Mediterană;           │
│               │- GFCM stabileşte     │
│Comisia        │măsuri de management  │
│Generală pentru│al pescuitului pentru │
│Pescuit în     │atenuarea capturilor  │
│Marea          │accidentale ale       │
│Mediterană     │mamiferelor marine;   │
│(GFCM) (1949)  │- În cadrul           │
│               │recomandării GFCM/37/ │
│               │2013/2 este specificat│
│               │faptul că trebuie     │
│               │luate măsuri de       │
│               │gestionare a          │
│               │pescuitului în        │
│               │regiunea Mării Negre, │
│               │pentru conservarea    │
│               │adecvată a calcanului,│
│               │precum şi pentru      │
│               │monitorizarea,        │
│               │prevenirea, reducerea │
│               │şi eliminarea, în     │
│               │măsura în care este   │
│               │posibil, a capturării │
│               │accidentale de        │
│               │cetacee, în timpul    │
│               │operaţiunilor de      │
│               │pescuit.              │
│               │Recomandarea solicită │
│               │să existe o           │
│               │monitorizare adecvată │
│               │a impactului setcilor │
│               │fixe de fund asupra   │
│               │populaţiilor de       │
│               │cetacee.              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- Pe lista Ramsar     │
│               │pentru zone umede,    │
│               │sunt incluse şi situri│
│Convenţia      │utilizate sau vizitate│
│asupra Zonelor │de cetaceele Mării    │
│Umede de       │Negre. În acest sens, │
│Importanţă     │există două zone din  │
│Internaţională │România               │
│(Convenţia     │- Delta Dunării (din  │
│Ramsar) (1971) │1991; 647.000 ha) şi  │
│               │Gura Chilia din Delta │
│               │Dunării (1995; 32.800 │
│               │ha).                  │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- Un sit din Marea    │
│Convenţia      │Neagră, în care sunt  │
│privind        │prezente specii de    │
│Protecţia      │cetacee - Rezervaţia  │
│Patrimoniului  │Biosferei Delta       │
│Mondial,       │Dunării (312.440 ha), │
│Cultural şi    │este inclus în Lista  │
│Natural (1972) │Patrimoniului Mondial │
│               │din 1991, ca sit al   │
│               │Patrimoniului Natural.│
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- CITES îşi propune să│
│               │protejeze speciile pe │
│               │cale de dispariţie,   │
│               │prin reglementarea    │
│               │strictă a comerţului  │
│               │lor internaţional şi a│
│               │transportului         │
│Convenţia      │transfrontalier.      │
│privind        │- Cele mai multe      │
│Comerţul       │specii de cetacee,    │
│Internaţional  │inclusiv marsuinul    │
│cu Specii      │(Phocoena phocoena),  │
│Sălbatice de   │delfinul comun        │
│Faună şi Floră │(Delphinus delphis) şi│
│pe Cale de     │afalinul (Tursiops    │
│Dispariţie     │truncatus), sunt      │
│(CITES) (1973) │menţionate în Anexa II│
│               │CITES, ceea ce        │
│               │înseamnă că, deşi nu  │
│               │sunt ameninţate cu    │
│               │dispariţia, pot fi    │
│               │ameninţate în timp,   │
│               │dacă comerţul nu este │
│               │controlat.            │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- Reglementările      │
│               │revizuite ale Anexei V│
│               │MARPOL pentru         │
│               │prevenirea poluării cu│
│               │deşeuri provenite de  │
│               │la nave, interzic     │
│               │eliminarea aproape a  │
│               │tuturor formelor de   │
│               │deşeuri pe mare,      │
│               │inclusiv a uneltelor  │
│               │de pescuit. De        │
│               │asemenea, este        │
│Convenţia      │interzisă eliminarea  │
│Internaţională │pe mare a oricăror    │
│pentru         │materiale plastice    │
│Prevenirea     │(inclusiv, dar fără a │
│Poluării de    │se limita la frânghii │
│către Nave     │sintetice şi unelte de│
│(MARPOL) (1973,│pescuit sintetice,    │
│modificată în  │care pot duce la      │
│1978)          │„pescuit fantomă” şi  │
│               │la capturarea         │
│               │accidentală a         │
│               │cetaceelor);          │
│               │- Relevant pentru     │
│               │protecţia habitatelor │
│               │importante pentru     │
│               │cetacee, MARPOL       │
│               │stabileşte Zone       │
│               │Speciale care necesită│
│               │aplicarea unor metode │
│               │speciale, obligatorii │
│               │de prevenire a        │
│               │poluării apelor.      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- Părţile la Convenţia│
│               │de la Berna, inclusiv │
│               │România sunt obligate │
│               │să ia măsurile        │
│               │legislative şi        │
│               │administrative        │
│               │corespunzătoare,      │
│               │necesare pentru       │
│               │conservarea           │
│               │habitatelor speciilor │
│               │de floră şi faună     │
│               │sălbatică, în special │
│               │a celor indicate în   │
│               │Anexa II - Specii de  │
│Convenţia      │faună strict protejate│
│privind        │şi conservarea        │
│Conservarea    │habitatelor naturale  │
│Vieţii         │pe cale de dispariţie │
│Sălbatice şi a │(art. 4, alin. 1).    │
│Habitatelor    │Părţile trebuie să    │
│Naturale din   │acorde o atenţie      │
│Europa         │specială protecţiei   │
│(Convenţia de  │zonelor de iernare,   │
│la Berna)      │staţionare, hrănire,  │
│(1979)         │reproducere, năpârlire│
│               │(Art. 4, alin. 3),    │
│               │importante pentru     │
│               │speciile migratoare,  │
│               │enumerate în Anexea II│
│               │a Convenţiei          │
│               │de la Berna, respectiv│
│               │- marsuinul, delfinul │
│               │comun şi afalinul.    │
│               │Art. 6 din Convenţie, │
│               │interzice deţinerea şi│
│               │comerţul intern al    │
│               │speciilor enumerate în│
│               │Anexa II, iar art. 9  │
│               │prevede excepţii cu   │
│               │privire la capturarea │
├───────────────┤acestor specii în     │
│               │sălbăticie;           │
│               │- Pentru speciile din │
│               │Anexa II, Părţile sunt│
│               │obligate să adopte    │
│               │măsuri legislative şi │
│               │administrative        │
│               │adecvate pentru       │
│               │conservarea lor şi să │
│               │interzică: capturarea,│
│               │păstrarea şi/sau      │
│               │uciderea lor          │
│               │deliberată;           │
│               │deteriorarea sau      │
│               │distrugerea           │
│               │intenţionată a        │
│               │locurilor de          │
│               │reproducere sau de    │
│               │odihnă; perturbarea   │
│               │deliberată a faunei   │
│               │sălbatice, în special │
│               │în perioada de        │
│               │reproducere, creştere │
│               │şi hibernare şi       │
│               │deţinerea şi comerţul │
│               │internaţional cu      │
│               │aceste animale, vii   │
│               │sau moarte, inclusiv  │
│               │animale împăiate şi   │
│               │orice parte sau       │
│               │derivat din acestea.  │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- CMS a contribuit la │
│               │progresul ACCOBAMS şi │
│               │ASCOBANS, prin        │
│               │iniţiativa de         │
│               │dezvoltare a Cadrului │
│               │Global privind        │
│               │Biodiversitatea       │
│               │post-2020.            │
│               │- În ceea ce priveşte │
│               │Marea Neagră, Tursiops│
│               │truncatus ponticus    │
│               │este o specie         │
│               │migratoare, listată în│
│               │Anexa I a CMS, pentru │
│               │care dovezile         │
│               │ştiinţifice           │
│               │disponibile, indică   │
│               │faptul că specia este │
│               │pe cale de dispariţie.│
│               │Phocoena phocoena     │
│Convenţia      │relicta şi Delphinus  │
│privind        │delphis ponticus sunt │
│Conservarea    │listate în Anexa II a │
│Speciilor      │CMS, ca fiind specii  │
│Migratoare de  │migratoare, cu o stare│
│Animale        │de conservare         │
│Sălbatice (CMS)│nefavorabilă, ce      │
│(Convenţia de  │necesită acorduri     │
│la Bonn) (1979)│internaţionale pentru │
│               │conservarea şi        │
│               │gestionarea lor şi    │
│               │care ar beneficia     │
│               │semnificativ de       │
│               │cooperare             │
│               │internaţională,       │
│               │realizată printr-un   │
│               │acord internaţional;  │
│               │- Numeroase rezoluţii │
│               │relevante pentru Marea│
│               │Neagră, au fost       │
│               │adoptate de           │
│               │Conferinţele Părţilor │
│               │la CMS, printre       │
│               │acestea şi cea        │
│               │referitoare la        │
│               │impactul activităţilor│
│               │antropice asupra      │
│               │cetaceelor,           │
│               │recunoscând că acesta │
│               │este în creştere.     │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- În conformitate cu  │
│               │UNCLOS, cetaceele sunt│
│               │considerate o resursă │
│               │marină vie, iar       │
│               │statele membre trebuie│
│               │să coopereze pentru a │
│               │conserva, gestiona şi │
│               │studia mamiferele     │
│               │marine din ZEE şi     │
│               │marea liberă.         │
│               │- În conformitate cu  │
│               │articolele 61-65, în  │
│               │cadrul ZEE, Părţile   │
│               │trebuie să se asigure │
│Convenţia      │că resursele vii nu   │
│Naţiunilor     │sunt puse în pericol  │
│Unite asupra   │de supraexploatare, să│
│Dreptului Mării│ia în considerare     │
│(UNCLOS) (1982)│efectele asupra       │
│               │speciilor asociate sau│
│               │dependente de speciile│
│               │recoltate şi să       │
│               │promoveze utilizarea  │
│               │optimă a speciilor    │
│               │migratoare;           │
│               │- Cooperarea dintre   │
│               │Părţi se poate face   │
│               │prin intermediul      │
│               │organizaţiilor        │
│               │internaţionale        │
│               │responsabile pentru   │
│               │conservarea,          │
│               │gestionarea şi studiul│
│               │cetaceelor.           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- CBD se aplică în    │
│               │zonele din jurisdicţia│
│               │naţională, ZEE, precum│
│               │şi dincolo de limitele│
│               │jurisdicţiei          │
│               │naţionale, pentru     │
│               │activităţile          │
│               │desfăşurate de un stat│
│               │membru, indiferent de │
│               │locul în care apar    │
│               │efectele acestora, cum│
│               │ar fi în marea liberă │
│               │(art. 4);             │
│               │- La art. 6, Părţile  │
│               │la CBD sunt obligate  │
│               │să dezvolte strategii,│
│               │planuri şi politici   │
│               │naţionale pentru      │
│               │conservarea şi        │
│               │utilizarea durabilă a │
│               │biodiversităţii şi să │
│               │integreze astfel de   │
│Convenţia      │strategii, în         │
│privind        │politicile sectoriale │
│Diversitatea   │relevante;            │
│Biologică (CBD)│- În 1995, Mandatul de│
│(1992)         │la Jakarta a dezvoltat│
│               │un Program de acţiune │
│               │pentru implementarea  │
│               │Convenţiei în ceea ce │
│               │priveşte              │
│               │biodiversitatea marină│
│               │şi costieră. Un aspect│
│               │al acestui Program a  │
│               │fost crearea de arii  │
│               │marine şi de coastă   │
│               │protejate (AMP) pentru│
│               │protejarea            │
│               │biodiversităţii;      │
│               │- La cea de-a X-a     │
│               │Reuniune a Conferinţei│
│               │Părţilor la CBD,      │
│               │ţările au fost        │
│               │invitate să           │
│               │implementeze Planul   │
│               │Strategic pentru      │
│               │Biodiversitate        │
│               │2011-2020, inclusiv   │
│               │Ţintele Aichi pentru  │
│               │Biodiversitate.       │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- Între Secretariatul │
│               │ACCOBAMS şi Comisia   │
│               │Mării Negre există un │
│               │Memorandum de         │
│               │Înţelegere, cu        │
│               │obiective privind     │
│               │conservarea           │
│               │mamiferelor marine.   │
│               │Acesta confirmă       │
│               │sinergiile dintre     │
│               │Planul Strategic de   │
│               │Acţiune al Comisiei   │
│               │Mării Negre, pentru   │
│               │reabilitarea şi       │
│               │protecţia Mării Negre │
│               │(reducerea riscului de│
│               │extincţie a speciilor │
│Convenţia      │ameninţate, inclusiv  │
│privind        │dezvoltarea unei      │
│Protecţia Mării│reţele de eşuări, a   │
│Negre împotriva│unei reţele pentru    │
│Poluării       │capturile accidentale │
│(Convenţia de  │şi a unei reţele de   │
│la Bucureşti)  │arii marine protejate │
│               │pentru conservarea    │
│               │cetaceelor) şi Planul │
│               │de conservare         │
│               │ACCOBAMS;             │
│               │- Comisia Mării Negre │
│               │cooperează cu         │
│               │organizaţii           │
│               │interguvernamentale pe│
│               │aspecte privind       │
│               │poluarea marină şi are│
│               │o Unitate de          │
│               │Coordonare            │
│               │Subregională pentru   │
│               │Marea Neagră (BSSRCU),│
│               │înfiinţată în cadrul  │
│               │Secretariatului       │
│               │Permanent al Comisiei │
│               │Mării Negre.          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Obiectivul general al │
│               │Directivei Habitate   │
│               │pentru toate tipurile │
│               │de habitate şi specii │
│               │de interes comunitar  │
│               │este menţinerea sau   │
│               │restabilirea stării de│
│               │conservare favorabile │
│               │(SCF).                │
│               │Marsuinii (Phocoena   │
│               │phocoena) şi afalinii │
│               │(Tursiops truncatus)  │
│               │sunt incluşi în Anexa │
│Directiva 92/43│II şi Anexa IV a      │
│/CEE a         │Directivei Habitate,  │
│Consiliului    │necesitând protecţia  │
│privind        │fizică, cât şi cea a  │
│Conservarea    │unor părţi            │
│Habitatelor    │semnificative din     │
│Naturale şi a  │habitatul lor;        │
│Speciilor de   │- Art. 12 din         │
│Faună şi Floră │Directiva Habitate    │
│Sălbatică      │subliniază            │
│(Directiva     │ameninţările directe  │
│Habitate)      │cu care se confruntă  │
│(1992)         │cetaceele, inclusiv   │
│               │capturile accidentale │
│               │în uneltele de        │
│               │pescuit. În           │
│               │conformitate cu       │
│               │prevederile art. 12   │
│               │din Directiva         │
│               │Habitate, România are │
│               │obligaţia de a stabili│
│               │un sistem de          │
│               │monitorizare a        │
│               │capturilor şi         │
│               │uciderilor accidentale│
│               │a cetaceelor.         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- Scopul              │
│               │Secretariatului       │
│Acordul privind│ACCOBAMS este         │
│Conservarea    │promovarea cooperării │
│Cetaceelor din │între Părţi, pentru   │
│Marea Neagră,  │reducerea presiunilor │
│Marea          │la adresa cetaceelor, │
│Mediterană şi  │atingerea şi          │
│Zona Contiguă a│menţinerea unei stări │
│Atlanticului   │de conservare         │
│(ACCOBAMS)     │favorabile pentru     │
│               │speciile din zona     │
│               │Acordului.            │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- Măsurile adoptate în│
│               │temeiul acestui       │
│               │regulament, se bazează│
│Regulamentul   │pe aplicarea          │
│(CE) nr. 2371/ │principiului          │
│2002 al        │precauţiei şi a unor  │
│Consiliului    │recomandări           │
│privind        │ştiinţifice, pentru   │
│conservarea şi │reducerea la minimum a│
│exploatarea    │impactului pescuitului│
│durabilă a     │asupra ecosistemelor  │
│resurselor     │marine, conservarea şi│
│piscicole, în  │protecţia stocurilor  │
│conformitate cu│de peşte, promovarea  │
│Politica Comună│pescuitului selectiv, │
│în domeniul    │luarea de măsuri de   │
│Pescuitului    │urgenţă dacă există o │
│(2002)         │ameninţare gravă la   │
│               │adresa resurselor     │
│               │piscicole sau a unui  │
│               │ecosistem.            │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- Implementarea DCSMM │
│Directiva 2008/│asigură rezolvarea    │
│56/CE CE a     │problemelor ce vizează│
│Parlamentului  │supraexploatarea      │
│European şi a  │speciilor de peşti,   │
│Consiliului de │capturile accidentale │
│instituire a   │de cetacee,           │
│unui cadru de  │conservarea acestora, │
│acţiune        │poluarea chimică.     │
│comunitară în  │DCSMM pune accent     │
│domeniul       │deosebit pe problema  │
│politicii      │zgomotului şi a       │
│privind mediul │energiei, starea      │
│marin          │ecologică bună a      │
│(Directiva -   │mediului marin fiind  │
│Cadru          │caracterizată după    │
│”Strategia     │descriptorul D1       │
│pentru Mediul  │diversitatea biologică│
│Marin”) (DCSMM)│conservată, respectiv │
│(2008)         │a delfinilor şi D11 - │
│               │zgomot şi energie.    │
└───────────────┴──────────────────────┘

2.4. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CETACEELOR


┌────────────────┬─────────────────────┐
│                │- Interzic uciderea, │
│                │capturarea           │
│                │intenţionată a       │
│Ordinele anuale │cetaceelor în        │
│de prohibiţie   │sălbăticie şi impun  │
│                │pescarilor eliberarea│
│                │cetaceele vii prinse │
│                │accidental î plasele │
│                │de pescuit.          │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │- Interzice expunerea│
│                │animalelor la        │
│                │cruzime, inclusiv    │
│                │uciderea cu intenţie;│
│                │- Acţiunile          │
│                │sus-menţionate,      │
│                │împreună cu deţinerea│
│Legea nr. 205/  │şi comercializarea   │
│2004 privind    │animalelor sălbatice,│
│protecţia       │de către persoane    │
│animalelor      │neautorizate,        │
│                │reprezintă           │
│                │infracţiuni ce se    │
│                │pedepsesc cu amendă  │
│                │sau închisoare de    │
│                │până la 3 ani, cu sau│
│                │fără confiscarea     │
│                │animalelor.          │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │Art. II. “1. Părţile │
│                │vor întreprinde      │
│                │măsuri coordonate    │
│                │pentru realizarea şi │
│                │menţinerea unei stări│
│                │favorabile de        │
│                │conservare a         │
│                │cetaceelor. În acest │
│                │scop Părţile vor     │
│                │interzice şi vor lua │
│                │toate măsurile       │
│Legea nr. 91/   │necesare pentru a    │
│2000 pentru     │elimina, acolo unde  │
│ratificarea     │aceasta nu s-a făcut │
│Acordului       │încă, orice capturare│
│privind         │intenţionată a       │
│conservarea     │cetaceelor şi vor    │
│cetaceelor din  │coopera pentru       │
│Marea Neagră,   │crearea şi menţinerea│
│Marea Mediterană│unei reţele de zone  │
│şi din zona     │protejate special    │
│contiguă a      │pentru conservarea   │
│Atlanticului    │cetaceelor.”         │
│                │“3. Părţile vor      │
│                │aplica, în limitele  │
│                │suveranităţii şi/sau │
│                │ale jurisdicţiei lor │
│                │şi în conformitate cu│
│                │obligaţiile lor      │
│                │internaţionale,      │
│                │măsurile de          │
│                │conservare, cercetare│
│                │şi management        │
│                │prevăzute în anexa   │
│                │nr. 2 la prezentul   │
├────────────────┤Acord, care vor      │
│                │aborda următoarele   │
│                │chestiuni:           │
│                │a) adoptarea şi      │
│                │punerea în aplicare a│
│                │legislaţiei          │
│                │naţionale;           │
│                │b) evaluarea şi      │
│                │managementul         │
│                │interacţiunilor      │
│                │om-cetacee;          │
│                │c) protecţia         │
│                │habitatului;         │
│                │d) cercetarea şi     │
│                │monitorizarea;       │
│                │e) construirea       │
│                │capacităţii,         │
│                │strângerea şi        │
│                │diseminarea          │
│                │informaţiei,         │
│                │instruire şi         │
│                │educaţie;            │
│                │f) răspunsuri la     │
│                │situaţii de urgenţă.”│
│                │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │- Prevede limitări   │
│                │ale utilizării       │
│Legea nr. 192/  │setcilor fixe de     │
│2001 privind    │fund, pentru         │
│fondul piscicol,│prinderea calcanului,│
│pescuitul şi    │care sunt periculoase│
│acvacultura     │pentru cetacee şi    │
│                │interzice utilizarea │
│                │traulelor demersale. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Ordinul nr. 449/│                     │
│2008 privind    │                     │
│caracteristicile│                     │
│tehnice,        │                     │
│condiţiile de   │- Prevede sancţiuni  │
│folosire a      │pentru utilizarea    │
│uneltelor admise│ilegală a setcilor   │
│la pescuitul    │fixe de fund şi a    │
│comercial şi    │traulelor demersale. │
│metodele de     │                     │
│pescuit         │                     │
│comercial în    │                     │
│apele maritime  │                     │
│şi continentale │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Legea nr. 292 / │                     │
│2018 privind    │                     │
│evaluarea       │- Reglementează      │
│impactului      │evaluarea impactului │
│anumitor        │proiectelor care pot │
│proiecte publice│afecta mediul.       │
│şi private      │                     │
│asupra mediului.│                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Ordinul nr. 488/│                     │
│2020 privind    │- Prezintă o listă cu│
│aprobarea Listei│speciile marine      │
│speciilor marine│periclitate şi       │
│periclitate de  │statutul IUCN. Toate │
│la litoralul    │cele trei subspecii  │
│românesc al     │de cetacee din Marea │
│Mării Negre în  │Neagră au statutul de│
│vederea         │specii ameninţate.   │
│protejării şi   │                     │
│conservării lor.│                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │Art. 65 (1)          │
│                │Următoarele fapte    │
│                │constituie           │
│                │infracţiuni şi se    │
│                │pedepsesc cu         │
│                │închisoare de la 1 la│
│                │3 ani şi interzicerea│
│                │dreptului de a pescui│
│                │o perioadă cuprinsă  │
│                │între 1 şi 3 ani:    │
│                │a) pescuitul         │
│                │electric, deţinerea  │
│                │aparatelor şi        │
│                │dispozitivelor care  │
│                │distrug resursele    │
│                │acvatice vii prin    │
│                │curentare,           │
│                │electrocutare,       │
│Ordonanţa de    │pescuitul cu         │
│urgenţă a       │materiale explozive, │
│Guvernului nr.  │pescuitul cu         │
│23/2008 privind │substanţe toxice şi  │
│pescuitul şi    │narcotice de orice   │
│acvacultura     │fel, pescuitul cu    │
│                │japca şi cu orice    │
│                │alte unelte          │
│                │neautorizate, precum │
│                │şi folosirea armelor │
│                │de foc în scopul     │
│                │omorârii peştilor sau│
│                │altor vieţuitoare    │
│                │acvatice;            │
│                │b) pescuitul cu setci│
│                │şi ave pe teritoriul │
│                │Rezervaţiei Biosferei│
│                │"Delta Dunării", cu  │
│                │excepţia Mării Negre,│
│                │Dunării şi braţelor  │
│                │sale;                │
│                │c) pescuitul sau     │
│                │omorârea deliberată a│
│                │mamiferelor marine.  │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │“Art. 35 (1)         │
│                │Autoritatea publică  │
│                │centrală pentru      │
│                │protecţia mediului   │
│                │reprezintă           │
│                │autoritatea          │
│                │administrativă       │
│                │desemnată pentru     │
│                │aplicarea            │
│                │prevederilor         │
│                │Regulamentului       │
│                │Consiliului (CE) nr. │
│                │338/97 privind       │
│Ordonanţa de    │protecţia speciilor  │
│urgenţă a       │de floră şi faună    │
│Guvernului nr.  │sălbatică prin       │
│57/2007 privind │reglementarea        │
│regimul ariilor │comercializării      │
│naturale        │acestora, cu         │
│protejate,      │modificările şi      │
│conservarea     │completările         │
│habitatelor     │ulterioare, ale      │
│naturale, a     │Regulamentului       │
│florei şi faunei│Consiliului (CE) nr. │
│sălbatice,      │348/81 privind       │
│aprobată cu     │regulile comune      │
│modificări şi   │pentru importul      │
│completări prin │produselor din balene│
│Legea nr. 49/   │sau din alte cetacee,│
│2011, cu        │cu modificările şi   │
│modificările şi │completările         │
│completările    │ulterioare”.         │
│ulterioare      │Anexa 3 - Specii de  │
│                │plante şi de animale │
│                │a căror conservare   │
│                │necesită desemnarea  │
│                │ariilor speciale de  │
│                │conservare şi a      │
│                │ariilor de protecţie │
│                │specială             │
│                │avifaunistică:       │
│                │Tursiops truncatus,  │
│                │Phocoena phocoena    │
│                │Anexa 4B Specii de   │
│                │interes naţional -   │
│                │Delphinus delphis    │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │Art. 2 - Principii   │
│                │fundamentale         │
│                │1. “Părţile recunosc │
│                │importanţa speciilor │
│                │migratoare care pot  │
│                │fi conservate şi a   │
│                │statelor ariei de    │
│                │migrare care vor     │
│                │cădea de acord să    │
│                │acţioneze în acest   │
│Legea nr. 13/   │scop, oricând este   │
│1998 pentru     │posibil şi oportun,  │
│aderarea        │acordând o atenţie   │
│României la     │deosebită speciilor  │
│Convenţia       │migratoare a căror   │
│privind         │stare de conservare  │
│Conservarea     │este nefavorabilă şi │
│Speciilor       │luând, individual sau│
│Migratoare de   │prin cooperare,      │
│Animale         │măsurile adecvate şi │
│Sălbatice       │necesare pentru      │
│                │conservarea unor     │
│                │asemenea specii şi a │
│                │habitatului lor.     │
│                │2. Părţile recunosc  │
│                │necesitatea luării de│
│                │măsuri pentru a se   │
│                │evita periclitarea   │
│                │oricărei specii      │
│                │migratoare.          │
│                │3. În mod deosebit,  │
├────────────────┤Părţile:             │
│                │a) ar trebui să      │
│                │promoveze, să        │
│                │coopereze şi să      │
│                │sprijine cercetările │
│                │cu privire la        │
│                │speciile migratoare; │
│                │b) ar trebui să se   │
│                │străduiasca să       │
│                │asigure protecţia    │
│                │imediată pentru      │
│                │speciile migratoare  │
│                │incluse în Anexa I;  │
│                │c) ar trebui să se   │
│                │străduiască să       │
│                │încheie acorduri care│
│                │să reglementeze      │
│                │conservarea şi       │
│                │gestionarea speciilor│
│                │migratoare incluse în│
│                │Anexa II”. Anexa II -│
│                │Tursiops truncatus   │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │Convenţia Ramsar are │
│                │ca scop menţinerea   │
│Legea nr. 5/1991│caracterului ecologic│
│pentru aderarea │al zonelor vizate,   │
│României la     │prin implementarea   │
│Convenţia asupra│unei abordări        │
│zonelor umede,  │ecosistemice, în     │
│de importanţă   │contextul unei       │
│internaţională, │dezvoltări durabile. │
│în special ca   │Obiectivul Convenţiei│
│habitat al      │Ramsar este de       │
│păsărilor       │protejare a          │
│acvatice        │biodiversităţii şi   │
│(Convenţia      │menţinerii într-o    │
│Ramsar)         │stare de conservare  │
│                │favorabilă a zonelor │
│                │umede.               │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │În măsura            │
│                │posibilităţilor şi în│
│Legea nr. 58/   │funcţie de           │
│1994 pentru     │necesităţi, fiecare  │
│ratificarea     │Parte contractantă va│
│Convenţiei      │promova protecţia    │
│privind         │ecosistemelor,       │
│diversitatea    │habitatelor naturale │
│biologică       │şi menţinerea        │
│                │populaţiilor viabile │
│                │de specii, în mediul │
│                │natural.             │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Legea nr. 13/   │                     │
│1993 pentru     │                     │
│aderarea        │Anexa II – Specii de │
│României la     │faună strict         │
│Convenţia       │protejate            │
│privind         │- Delphinus delphis, │
│conservarea     │Tursiops truncatus,  │
│vieţii sălbatice│Phocaena phocaena    │
│şi a habitatelor│                     │
│naturale din    │                     │
│Europa          │                     │
├────────────────┼─────────────────────┤
│                │“În spiritul         │
│                │prezentei convenţii  │
│                │sunt considerate ca  │
│                │patrimoniu natural:  │
│                │- formaţiunile       │
│                │geologice şi         │
│                │fiziografice şi      │
│                │zonele strict        │
│                │delimitate           │
│                │constituind habitatul│
│                │speciilor animale şi │
│                │vegetale ameninţate, │
│                │care au o valoare    │
│                │universală           │
│                │excepţională din     │
│                │punct de vedere al   │
│                │ştiinţei sau         │
│                │conservării;         │
│                │- siturile naturale  │
│                │sau zonele naturale  │
│                │strict delimitate,   │
│                │care au o valoare    │
│                │universală           │
│                │excepţională din     │
│                │punct de vedere      │
│Decretul nr. 187│ştiinţific, al       │
│/1990 care a    │conservării sau al   │
│acceptat        │frumuseţii naturale.”│
│Convenţia       │UNESCO are misiunea  │
│privind         │de a încuraja ţările │
│protecţia       │semnatare ale        │
│patrimoniului   │Convenţiei, să       │
│mondial,        │protejeze şi să      │
│cultural şi     │conserve propriul    │
│natural         │patrimoniu cultural  │
│(Convenţia de la│şi natural; să       │
│Paris)          │încurajeze statele   │
│                │Părţi să elaboreze   │
│                │planuri de management│
│                │referitoare la       │
│                │patrimoniu şi să     │
│                │instituie sisteme de │
│                │raportare cu privire │
│                │la starea de         │
│                │conservare a         │
│                │siturilor din cadrul │
│                │patrimoniului        │
│                │mondial; să          │
│                │încurajeze           │
│                │participarea         │
│                │populaţiei locale la │
│                │conservarea          │
│                │propriului patrimoniu│
│                │naţional; să         │
│                │încurajeze statele   │
│                │Părţi ale Convenţiei │
│                │să propună situri sau│
│                │bunuri din           │
│                │teritoriile lor      │
│                │naţionale pentru a fi│
│                │înscrise în Lista    │
│                │Patrimoniului        │
│                │Mondial.             │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Hotărârea de    │                     │
│Guvern nr. 432/ │                     │
│2020 privind    │                     │
│aprobarea       │Conţine o serie de   │
│Programului de  │măsuri pentru        │
│măsuri pentru   │protecţia cetaceelor │
│atingerea stării│din Marea Neagră.    │
│ecologice bune a│                     │
│regiunii marine │                     │
│Marea Neagră"   │                     │
└────────────────┴─────────────────────┘

    2.5. PRESIUNI SI AMENINŢĂRI
        În prezent, cetaceele se confruntă cu o serie de presiuni precum: degradarea habitatelor-cheie, introducerea de noi specii neindigene, poluarea chimică şi fonică, deşeurile marine, supraexploatarea resurselor halieutice, interacţiunea cu plasele de pescuit, etc.

    Interacţiuni cu pescuitul
    Capturile accidentale
        Capturile accidentale în plasele de pescuit reprezintă cea mai importantă presiune şi principala cauză a mortalităţii provocate de om, cetaceelor din Marea Neagră (Wells et al., 2019).
        Deşi toate cele trei subspecii de cetacee sunt raportate în capturile accidentale, marsuinii sunt capturaţi cel mai frecvent (ICW, 2004; Reeves et al., 2003).
        Fiind mamifere, cetaceele au nevoie să iasă la suprafaţă pentru a respira, însă dacă sunt prinse în uneltele de pescuit, nu pot face acest lucru şi în cele din urmă mor prin sufocare (Lysiak et al., 2018).
        În timpul hrănirii cu peştele existent în plasele de pescuit,, cetaceele pot înghiţi plasa, care se poate înfăşura în jurul laringelui, se poate bloca în stomac sau poate tăia ţesutul laringian (Gomercic et al., 2009). Încurcarea sau strangularea laringelui reprezintă o cauză de deces la cetaceele care prădează uneltele de pescuit în căutarea hranei.
        Unele exemplare prinse accidental sunt eliberate vii din plase, dar majoritatea mor, uneori eşuând pe ţărm, cu cozile şi înotătoarele tăiate de pescari, pentru minimizarea daunelor aduse plaselor de pescuit.
        Alte cetacee prinse accidental, reuşesc să scape, încurcate în plase, ceea ce face scufundarea şi hrănirea dificile sau imposibile. În cele din urmă mor înfometate sau atacate de diverşi paraziţi, având sistemul imunitar slăbit (Lysiak et al., 2018).
        Pierderile totale cauzate de capturile accidentale nu au fost estimate pentru cetaceele din Marea Neagră.
        Cu precădere marsuinii, dar şi celelalte cetacee sunt prinse în uneltele de pescuit, dar setcile fixe, pentru calcan (cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-400 mm), sunt cele mai periculoase, având în vedere că mai mult de 99% dintre capturile accidentale raportate, au loc în acest tip de unelte (Birkun, 2008a).

    Pescuitul excesiv
        În perioada 1980-1990, pescuitul excesiv, combinat cu deteriorarea habitatelor, au cauzat o scădere severă a stocurilor unor specii de peşti din Marea Neagră, precum hamsia, şprotul, stavridul şi chefalul, care reprezintă hrana de bază a cetaceelor (Birkun, 2002).
        Reducerea prăzii disponibile a coincis cu patru evenimente de mortalitate în masă, care au afectat toate cele trei specii de cetacee în perioada 1989-1997 (Krivokhizhin S.V., 2009).

    Prădarea de către cetacee a speciilor din uneltele de pescuit
        Este cunoscut de la pescari că activităţile de pescuit sunt atractive pentru afalini, care pot folosi pescuitul ca sursă suplimentară de hrană (Krivokhizhin S.V., 2009).
        Există puţine informaţii referitoare la influenţa cetaceelor asupra pescuitului comercial din Marea Neagră (Birkun, 2008b). Pescarii din zona de coastă, nu au în mod normal plângeri legate de delfinii comuni şi marsuini, dar sunt menţionate situaţii în care afalinii deteriorează plasele de pescuit ori consumă peştele din plase.
        Prin comparaţie, pescarii care pescuiesc cu traule pelagice, raportează că delfinii comuni pot smulge peştele din traul. Unii pescari consideră cetaceele competitorii lor.
        Statistici referitoare la astfel de conflicte şi pierderile financiare rezultate nu sunt disponibile şi nu sunt stipulate compensaţii pentru pescari din partea Guvernului.
        De asemenea, nu există nicio dovadă că pescarii din Marea Neagră folosesc dispozitive de descurajare acustică sau orice alte mijloace speciale, pentru reducerea interacţiunilor nedorite cu cetaceele (Birkun, 2002).

    Pierderea si degradarea habitatelor
        În perioada 1970-2000 a avut loc o degradare accentuată a mediului şi biodiversităţii Mării Negre, cea mai dramatică fiind perioada cuprinsă între anul 1980 şi începutul anilor '90, din cauza unui cumul de factori: îmbogăţirea excesivă a apei de mare cu nutrienţi, urmată de eutrofizare, înfloriri algale şi zooplanctonice, având ca impact apariţia hipoxiei cu mortalităţi în rândul comunităţilor bentonice şi a peştilor demersali; poluarea cu petrol, substanţe xenobiotice, deşeuri solide şi bacterii oportuniste; introducerea în mediu şi dezvoltarea explozivă a populaţiilor de specii invazive, în special Mnemiopsis leidyi au contribuit semnificativ la scăderi ale stocurilor peştilor pelagici; alterarea fizică a fundului şi ţărmului mării şi supraexploatarea resurselor marine vii (Notarbartolo di Sciara & Birkun A., 2010).

    Poluarea chimică
        Efectele poluanţilor chimici pot fi directe sau indirecte şi se pot manifesta la nivel molecular, individual sau la nivelul populaţiei (Reijnders et al., 1999).
        Unii contaminanţi, în special cei organocloraţi, s-au dovedit a provoca o serie de efecte la mamiferele marine, inclusiv anemia (Schwacke et al., 2012), imunosupresia (Tanabe et al., 1994) vulnerabilitatea crescută, ulterioară la bolile infecţioase (Aguilar & Borrell, 1994; Jepson et al., 2005; Randhawa et al., 2015), tulburări endocrine (Schwacke et al., 2012; Vos et al., 2003), tulburări de reproducere (Schwacke et al., 2002) şi anomalii de dezvoltare (Tanabe et al., 1994; Vos et al., 2003).
        Aceşti compuşi au probabil un impact direct asupra abundenţei prin reproducere redusă sau supravieţuire (Hall et al., 2006, 2018).
        Unii compuşi pot duce la inducerea cancerului, apariţia unor efecte mutagene şi pot avea chiar efecte asupra comportamentului (Reijnders et al., 1999). Indirect efectele includ impactul asupra abundenţei sau calităţii prăzii cetaceelor (OceanCare, 2021).

    Deseurile marine, poluarea cu plastic
        Impactul deşeurilor din plastic asupra cetaceelor include ingestia lor şi încurcarea cu acestea (Kuhn et al., 2015).
        Macrodeşeurile din plastic pot acţiona ca o capcană, provocând răni, limitând mobilitatea cetaceelor, capacitatea acestora de a desfăşura activităţi vitale, cauzând în cele din urmă, moartea. Uneltele de pescuit abandonate, pierdute sau aruncate în mare sunt responsabile pentru 31% din cazurile de încurcare a cetaceelor în deşeurile marine, la nivel mondial (Fossi et al., 2018).
        Ingestia de deşeuri marine, cel mai adesea din plastic, a fost raportată la nivel mondial pentru aproximativ 60% din toate speciile de cetacee (Baulch & Perry, 2014; Kuhn et al., 2015; Kuhn & van Franeker, 2020).
        Odată ingerate, deşeurile din plastic pot cauza blocaje ale tractului digestiv al cetaceelor, ducând la înfometare şi moarte (Laist, 1997). Pe lângă efectele letale directe, deşeurile din plastic ingerate pot cauza răni, pot duce la compromiterea alimentaţiei, deprecierea stării generale de sănătate şi astfel, la creşterea posibilităţii de îmbolnăvire (Fossi et al., 2018).
        Până în prezent, ingestia de microplastice de către cetaceele din Marea Neagră a fost documentată doar în câteva cazuri (Mihova et al., 2022; Tonay et al., 2020), în care poate avea loc direct din apă, în timpul hrănirii sau indirect, prin ingerare de pradă deja contaminată cu microplastice (IWC, 2013).
        Pe lângă efectele directe datorate ingestiei de macro- şi microplastice se adaugă şi efectele indirecte ale substanţelor chimice, toxice asociate (de exemplu, aditivi chimici conţinuţi în materiale plastice şi PBT adsorbiţi pe particulele de plastic) care se pot bioacumula în ţesuturi (Avio et al., 2017; Fossi et al., 2014).

    Transportul maritim
        Căile maritime care traversează Marea Neagră pe diferite direcţii coincid cu habitatul principal şi căile de migraţie ale cetaceelor, traficul marin fiind concentrat mai ales în apele de coastă şi în special, în zonele din apropierea porturilor (Birkun, 2002).
        Se presupune că numărul cetaceelor care trec prin strâmtoarea Bosfor are o tendinţă de scădere de la un an la altul, din cauza traficului maritim intens care formează o barieră în calea deplasării lor, între Marea Neagră şi Marea Marmara.
        Uneori, cetaceele ajung în interiorul porturilor, ceea ce reprezintă un risc pentru siguranţa animalelor. Astfel, coliziunile dintre cetacee şi nave par a fi posibile, dar probabil că nu sunt atât de frecvente (Birkun, 2002).

    Zgomotul subacvatic
        Zgomotul subacvatic poate avea o varietate de efecte dăunătoare asupra cetaceelor, precum: reducerea distanţei de comunicare şi mascarea sunetelor de interes, perturbarea comportamentelor reproductive, afectarea negativă a bugetelor energetice prin interferenţa cu hrănirea (Birkun, 2002), excluderea animalelor din anumite habitate importante, inducerea de răspunsuri la stres cronic, pierderea temporară sau permanentă a auzului, vătămări fizice şi în anumite cazuri, moartea (Hildebrand, 2005; Jasny, 2005; Richardson et al., 1995; Simmonds et al., 2004, 2014; Weilgart, 2007).
        Pe lângă traficul navelor de toate tipurile (marfă, transport, pescuit, turism, cercetare), zgomotul subacvatic poate apărea în urma activităţilor de explorare geofizică, activităţi militare (sonar şi explozii), dragare, dezvoltare costieră şi offshore (de exemplu, parcuri eoliene de larg). Zgomotul emis de nave poate afecta, de asemenea, capacitatea cetaceelor de a evita coliziunile cu navele (Birkun, 2002).
        Zone întinse ale platformei Mării Negre sunt în prezent supuse explorării şi extracţiei de gaze şi petrol. Se ştie că aceste activităţi perturbă cetaceele în timpul diferitelor etape ale procesului tehnologic. Forajele şi explorarea seismică sunt larg răspândite şi se suprapun cu habitatele critice cunoscute pentru cetaceele din nord-vestul şi nord-estul Bazinului Mării Negre (Notarbartolo di Sciara & Birkun A., 2010).
        Date ştiinţifice privind efectele sunetelor şi zgomotelor asupra cetaceelor cauzate de intervenţia tehnogenă în mediul Mării Negre nu sunt disponibile.

    Uciderea intenţionată
        Uciderea directă în masă a cetaceelor (delfini comuni, marsuini şi afalini), a fost interzisă în România, Georgia, Rusia, Ucraina şi Bulgaria din 1966, iar din 1983 şi în Turcia (Birkun, 2002).
        Nu există informaţii credibile privind uciderea intenţionată a cetaceelor în Marea Neagră, după anul 1983 (Birkun, 2002).

    Schimbările climatice
        Schimbările climatice, inclusiv creşterea temperaturii suprafeţei mării, creşterea nivelului mării şi schimbări în circulaţia maselor de apă, salinitatea, tiparele de precipitaţii, frecvenţa furtunilor, viteza vântului şi condiţiile valurilor, toate afectează cetaceele (Learmonth et al., 2006; Silber et al., 2016).
    În plus, o creştere a cantităţii de dioxid de carbon (CO_2) absorbit de apa mării, duce la acidifierea oceanelor, care, la rândul său, amplifică efectele adverse ale încălzirii globale (Pace et al., 2015).
        Impactul schimbărilor climatice asupra cetaceelor poate fi direct (de exemplu, stresul termic) sau indirect (de exemplu, schimbări în disponibilitatea prăzii) (Learmonth et al., 2006). Efectele pot duce la schimbări în distribuţia, abundenţa şi modelele de migraţie, prezenţa concurenţilor şi/sau a prădătorilor, structura comunităţii, momentul reproducerii, succesul reproductiv şi supravieţuire. Incidenţa înfloririlor algale, dăunătoare poate creşte, de asemenea, ca urmare a schimbărilor climatice (Birkun, 2002). Alte potenţiale efecte ale schimbărilor climatice ar putea fi mai dramatice, cum ar fi apariţia epizootiilor (Simmonds, 2016).

    III. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE
        Scopul prezentului Plan Naţional de Acţiune este de a oferi un cadru legal şi măsuri de conservare, în conformitate cu deciziile adoptate de ACCOBAMS, pentru îmbunătăţirea stării de conservare a populaţiilor de cetacee din Marea Neagră.
        Obiectivele Planului Naţional de Acţiune sunt următoarele:
    a) protecţia, conservarea şi refacerea populaţiilor de cetacee din Marea Neagră
    b) protecţia şi conservarea habitatelor-cheie pentru cetacee, inclusiv a zonelor de hrănire şi reproducere;
    c) diminuarea impactului presiunilor antropice asupra cetaceelor.

    IV. PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE
        Populaţiile de cetacee din Marea Neagră sunt vulnerabile, ca urmare a presiunilor şi ameninţărilor antropice. De aceea, pentru îmbunătăţirea stării lor de conservare, sunt necesare acţiuni prioritare menţionate în cadrul acestui Plan Naţional de Acţiune.
        Acţiunile realizate în cadrul unor proiecte precum ANEMONE, CeNoBS, programul MCCMN al ONG-ului "Mare Nostrum", au permis colectarea unor date importante privind prezenţa, distribuţia, abundenţa şi densitatea speciilor de cetacee din Marea Neagră.
        Pe de altă parte, multe aspecte importante ale biologiei, etologiei sau migraţiei lor sunt încă puţin cunoscute.
        Acţiunile prioritare din Planul Naţional de Acţiune sunt grupate în următoarele categorii:
        ● Cercetarea şi monitorizarea cetaceelor
        ● Consolidarea capacităţii instituţionale
        ● Informare, educare şi conştientizare publică cu privire la protecţia cetaceelor
        ● Managementul habitatelor şi speciilor de cetacee

    4.1. CERCETAREA ŞI MONITORIZAREA CETACEELOR


┌──────────────────────────────────────┐
│4.1.1. DEZVOLTAREA ŞI IMPLEMENTAREA   │
│UNUI PROGRAM NAŢIONAL DE MONITORIZARE │
│PE TERMEN LUNG A POPULAŢIILOR DE      │
│CETACEE                               │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Furnizarea de date cu      │          │
│privire la populaţiile de  │Ridicată  │
│cetacee din apele româneşti│          │
│ale Mării Negre.           │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Pentru identificarea schimbărilor     │
│apărute şi luarea de măsuri           │
│suplimentare de conservare este nevoie│
│de un Program Naţional de monitorizare│
│adecvat, pe termen lung, care să      │
│evalueze constant abundenţa,          │
│distribuţia şi demografia populaţiilor│
│de cetacee.                           │
│Din cauza lipsei datelor, aceste      │
│monitorizări trebuie să se facă       │
│sezonier, la nivel naţional. În       │
│contextul Directivei Habitate şi      │
│Directivei Cadru Strategia pentru     │
│Mediul Marin (DCSMM), care necesită   │
│evaluarea stării de conservare şi,    │
│respectiv evaluarea stării ecologice  │
│bune (GES) odată la 6 ani, este       │
│necesară o iniţiativă regională în    │
│acest interval de timp.               │
│Pentru monitorizarea densităţii şi    │
│abundenţei trebuie să se aplice metoda│
│de eşantionare pe transecte liniare   │
│(line transect methodology) din avion │
│sau de pe navă.                       │
│Monitorizarea se va desfăşura în      │
│cadrul Programului Naţional de        │
│Monitorizare integrat, actualizat     │
│conform cerinţelor DCSMM.             │
│De asemenea, în procesul de           │
│monitorizare se vor lua în considerare│
│prevederile Directivei Habitate.      │
├──────────────────────────────────────┤
│4.1.2. DEZVOLTAREA SI IMPLEMENTAREA   │
│UNUI PROGRAM DE MONITORIZARE PE TERMEN│
│LUNG A EŞUĂRILOR CETACEELOR           │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Obţinerea de date cu       │          │
│privire la eşuările de     │Medie     │
│cetacee de pe litoralul    │          │
│românesc al Mării Negre.   │          │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Descriere                  │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Monitorizarea cetaceelor eşuate oferă │
│informaţii valoroase referitoare la   │
│cauza morţii şi tendinţa multianuală. │
│Aceste două elemente pot scoate în    │
│evidenţă faptul că o anumită presiune │
│a crescut în timp.                    │
│De exemplu, apariţia la ţărm a unui   │
│număr tot mai mare de cetacee de la un│
│an la altul, cu urme de plase, cu     │
│coada sau abdomenul tăiat, poate      │
│sugera faptul că pescuitul a devenit o│
│ameninţare mai severă pentru cetacee. │
│Această analiză realizată pe specii,  │
│oferă informaţii referitoare la cea   │
│mai afectată dintre ele. În plus,     │
│depistarea unor mortalităţi în masă,  │
│poate indica prezenţa unor epizootii. │
│În timpul monitorizărilor, trebuie să │
│se înregistreze date biometrice, să se│
│facă fotografii şi dacă este posibil, │
│să se preleveze probe (vezi Anexa la  │
│Planul Naţional de Acţiune).          │
│Monitorizarea eşuărilor trebuie să se │
│facă constant, pe tot parcursul       │
│anului, atât prin campanii organizate,│
│cât şi ca urmare a sesizărilor primite│
│de la cetăţeni.                       │
├──────────────────────────────────────┤
│4.1.3. DEZVOLTAREA SI IMPLEMENTAREA   │
│UNUI PROGRAM DE MONITORIZARE A        │
│CAPTURILOR ACCIDENTALE DE CETACEE     │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Obţinerea de date cu       │          │
│privire la capturile       │          │
│accidentale în plasele de  │Mare      │
│pescuit, la litoralul      │          │
│românesc al Mării Negre    │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Capturile accidentale în plasele de   │
│pescuit constituie cea mai importantă │
│presiune şi o sursă majoră de         │
│mortalitate cauzată de om, pentru     │
│cetaceele din Marea Neagră.           │
│Toate cele trei subspecii de cetacee  │
│sunt raportate în capturile           │
│accidentale, însă, cea mai frecvent   │
│capturată este subspecie Phocoena     │
│phocoena relicta (marsuinul).         │
│În prezent, informaţiile cu privire la│
│numărul capturilor accidentale sunt   │
│foarte puţine, din cauza faptului că  │
│nu există un Program de Monitorizare  │
│continuu, cu observatori la bordul    │
│navelor de pescuit.                   │
│Puţinele date existente la nivel      │
│naţional au fost colectate datorită   │
│efortului depus de către specialiştii │
│de la INCDM şi ONG “Mare Nostrum”, în │
│cadrul unor proiecte finanţate de     │
│secretariatul ACCOBAMS sau GFCM, dar  │
│aceste date nu au continuitate şi nu  │
│permit o estimare reală a impactului. │
│În urma analizei post-mortem a        │
│carcaselor eşuate pe ţărm, se         │
│estimează că aproximativ 80% dintre   │
│cetaceele eşuate au interacţionat cu  │
│activitatea de pescuit (urme de plase,│
│abdomen, cozi sau înotătoare tăiate,  │
│sau au fost străpunşi cu cangea).     │
│O evaluare a impactului capturilor    │
│accidentale asupra populaţiilor de    │
│cetacee, ca urmare a unui Program de  │
│Monitorizare care să implice          │
│observatori la bord, lipseşte la nivel│
│naţional şi regional.                 │
│Astfel, implementarea unui Program de │
│Monitorizare adecvat, pentru          │
│monitorizarea capturilor accidentale  │
│în plasele de pescuit este absolut    │
│necesară.                             │
│Monitorizarea trebuie să se facă de   │
│către observatori sau sisteme         │
│inteligente de monitorizare, la bordul│
│navelor de pescuit. Pe parcursul      │
│monitorizării, observatorul va        │
│înregistra date conform “Monitoring   │
│the incidental catch of vulnerable    │
│species in Mediterranean and the Black│
│Sea fisheries: Methodology for data   │
│collection”*1).                       │
├──────────────────────────────────────┤
│4.1.4. IMPLICAREA ASOCIAŢIILOR DE     │
│PESCARI SI A PESCARILOR IN            │
│ACTIVITĂŢILE DE CONSERVARE A          │
│CETACEELOR                            │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Întărirea colaborării cu   │          │
│administratorii companiilor│          │
│/asociaţiilor de pescuit   │          │
│pentru acceptarea          │          │
│observatorilor la bord,    │Medie     │
│obţinerea de date robuste  │          │
│şi imparţiale cu privire la│          │
│capturile accidentale în   │          │
│plasele de pescuit         │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Date privind capturile accidentale se │
│pot obţine prin realizarea de studii  │
│de către institutele de cercetare,    │
│utilizând infrastructura proprie.     │
│De exemplu, INCDM dispune de o navă şi│
│echipamente de pescuit şi realizează  │
│cercetări privind capturile           │
│accidentale.                          │
│Pentru acumularea de date pe termen   │
│lung, cea mai fezabilă şi eficientă   │
│metodă o reprezintă prezenţa la bordul│
│navelor de pescuit comercial a unui   │
│observator/sistem de monitorizare cu  │
│camere video.                         │
│În prezent, există o reticenţă din    │
│partea administratorilor companiilor  │
│de pescuit în a accepta observatori la│
│bordul navelor de pescuit.            │
│Pentru încurajarea acceptării lor este│
│necesar ca aceste companii de pescuit │
│să fie implicate activ în programe de │
│monitorizare sau în proiecte şi să fie│
│remunerate acolo unde este posibil.   │
│Implicarea trebuie să se facă pe bază │
│de contract de colaborare sau pe baza │
│unui contract de prestări servicii    │
│unde să fie menţionate clauze de      │
│confidenţialitate.                    │
├──────────────────────────────────────┤
│4.1.5. DEZVOLTAREA SI IMPLEMENTAREA   │
│UNUI PROGRAM DE INVESTIGAŢII POST     │
│MORTEM LA CETACEE                     │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Obţinerea de date cu       │          │
│privire la cauza morţii,   │          │
│prin realizarea            │Medie     │
│investigaţiilor post-mortem│          │
│la cetaceele eşuate        │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Această activitate este în completarea│
│programelor de monitorizare pentru    │
│capturi accidentale şi eşuări.        │
│Pentru îndeplinirea obiectivului      │
│acestei activităţi este necesară      │
│prelevarea de probe de ţesuturi şi    │
│organe şi realizarea de investigaţii, │
│conform Ghidului ACCOBAMS,*2) pentru  │
│depistarea cauzei mortalităţii.       │
│În cazul eşuărilor de cetacee, specii │
│cu statut special, se va acţiona      │
│conform Hotărârii de Guvern nr. 323/  │
│2010 privind stabilirea sistemului de │
│monitorizare a capturilor şi          │
│uciderilor accidentale ale tuturor    │
│speciilor de păsări, precum şi ale    │
│speciilor strict protejate prevăzute  │
│în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa  │
│de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007   │
│privind regimul ariilor naturale      │
│protejate, conservarea habitatelor    │
│naturale, a florei şi faunei sălbatice│
│aprobată cu modificări şi completări  │
│prin Legea nr. 49/2011, cu            │
│modificările şi completările          │
│ulterioare.                           │
├──────────────────────────────────────┤
│4.1.6. DEZVOLTAREA SI IMPLEMENTAREA   │
│UNUI PROGRAM DE MONITORIZARE PE TERMEN│
│LUNG A PRESIUNILOR SI AMENINŢĂRILOR   │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Evaluarea periodică a      │          │
│stării şi tendinţei        │          │
│presiunilor şi             │          │
│ameninţărilor care         │Mare      │
│afectează cetaceele pentru │          │
│stabilirea unor măsuri de  │          │
│reducere/atenuare          │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Situaţia actuală şi tendinţa          │
│presiunilor, precum capturile         │
│accidentale în uneltele de pescuit şi │
│alte interacţiuni negative cu         │
│pescuitul, zgomotul subacvatic,       │
│ingestia de micro- şi macroplastice,  │
│expunerea la contaminanţi chimici,    │
│schimbările climatice, precum şi      │
│efectele lor cumulate, reprezintă     │
│informaţii extrem de importante pentru│
│evaluarea eficienţei măsurilor şi     │
│strategiilor de atenuare.             │
│Hărţile de tendinţe vor informa cu    │
│privire la evoluţia ameninţărilor     │
│cunoscute în zonele de risc.          │
│În baza acestor informaţii, se pot    │
│stabili unele măsuri de reducere/     │
│eliminare a acestor presiuni şi       │
│ameninţări.                           │
├──────────────────────────────────────┤
│4.1.7. MONITORIZAREA SI EVALUAREA     │
│STĂRII CETACEELOR MENTINUTE ÎN        │
│CAPTIVITATE                           │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Evaluarea permanentă a     │          │
│condiţiilor de menţinere în│          │
│captivitate a cetaceelor de│Scăzută   │
│la Complexul Muzeal de     │          │
│Ştiinţe ale Naturii din    │          │
│Constanţa (CMSN).          │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Pentru îndeplinirea acestui obiectiv  │
│se pot lua următoarele măsuri         │
│- efectuarea de controale periodice a │
│cetaceelor din CMSN.                  │
│- intensificarea activităţilor de     │
│cercetare şi monitorizare a           │
│facilităţilor de menţinere în         │
│captivitate a cetaceelor.             │
│- asigurarea condiţiilor necesare     │
│pentru menţinerea în captivitate a    │
│cetaceelor.                           │
│- identificarea unor posibilităţi     │
│pentru realizarea unui centru de      │
│reabilitare pentru cetaceele cu       │
│probleme.                             │
├──────────────────────────────────────┤
│4.1.8. INIŢIEREA CERCETĂRILOR PRIVIND │
│IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA│
│CETACEELOR                            │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Demararea unor cercetări   │          │
│orientate pe evaluarea     │          │
│impactului schimbărilor    │Medie     │
│climatice asupra           │          │
│populaţiilor de cetacee    │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Impactul schimbărilor climatice asupra│
│biodiversităţii este recunoscut şi    │
│studiat la nivel mondial.             │
│Câteva acţiuni privind această        │
│problemă au fost propuse pentru a fi  │
│aplicate în zona ACCOBAMS. Aceste     │
│acţiuni au început să fie puse în     │
│aplicare în Marea Mediterană şi mai   │
│puţin în Marea Neagră (Notarbartolo di│
│Sciara & Tonay, 2021).                │
│Prin Rezoluţia 4.14 (noiembrie 2010,  │
│Monaco) se afirmă că trebuie luate    │
│măsurile necesare pentru a reduce     │
│contribuţia antropică la schimbările  │
│climatice şi la acidificarea          │
│oceanelor. De asemenea, a fost        │
│organizat un workshop privind impactul│
│schimbărilor climatice asupra         │
│cetaceelor din Marea Mediterană şi    │
│Marea Neagră la Monaco, în 11 iunie   │
│2014.                                 │
├──────────────────────────────────────┤
│4.1.9. FACILITAREA ACCESULUI LA DATELE│
│SI INFORMAŢIILE DE LA NIVEL BAZINAL   │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Furnizarea de date privind │          │
│abundenţa, distribuţia,    │          │
│capturile accidentale,     │Medie     │
│eşuările şi cazurile de    │          │
│epizootii la platformele   │          │
│existente                  │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Instituţiile implicate în cercetarea  │
│şi monitorizarea cetaceelor trebuie să│
│contribuie la actualizarea bazelor de │
│date pe diferite platforme existente  │
│(de exemplu EMODnet).                 │
└──────────────────────────────────────┘

        *1) FAO, (2019), Monitoring the incidental catch of vulnerable species in Mediterranean and Black Sea fisheries: Methodology for data collection. FAO Fisheries and Aquaculture Technical Paper No. 640. Rome, FAO.
        *2) ACCOBAMS/ASCOBANS Best Practices on cetacean post-mortem investigation and tissue sampling.

    4.2. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢILOR INSTITUŢIONALE


┌──────────────────────────────────────┐
│4.2.1. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII LA    │
│NIVEL NAŢIONAL PENTRU REALIZAREA      │
│MONITORIZĂRILOR SI COLECTAREA DE DATE │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Formarea de specialişti şi │          │
│dotarea cu echipamente     │          │
│necesare pentru aplicarea  │          │
│tehnicilor de monitorizare,│Medie     │
│cercetare şi conservare a  │          │
│cetaceelor, habitatelor    │          │
│cheie şi a ameninţărilor   │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Formarea de noi specialişti ar trebui │
│să fie o preocupare continuă care să  │
│ofere cunoştinţele necesare pentru    │
│desfăşurarea activităţii adecvate de  │
│cercetare, monitorizare şi evaluare a │
│speciilor de cetacee şi a habitatelor │
│acestora.                             │
│Un prim pas în cadrul acestui proces  │
│îl reprezintă colaborarea             │
│universităţilor cu institutele de     │
│cercetare. Astfel, absolvenţii pot fi │
│implicaţi în activităţi de cercetare. │
│Recrutarea de noi specialişti trebuie │
│să se facă în primul rând dintre      │
│absolvenţii facultăţilor de profil.   │
├──────────────────────────────────────┤
│4.2.2. CONSOLITAREA CAPACITĂTII PRIN  │
│COLABORAREA CU EXPERŢI SI INSTITUTII  │
│NATIONALE SI INTERNATIONALE           │
├──────────────────────────┬───────────┤
│Obiectiv                  │Prioritate │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Intensificarea cooperării │           │
│internaţionale pentru     │Medie      │
│cercetarea cetaceelor     │           │
├──────────────────────────┴───────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Această acţiune face referire la      │
│necesitatea colaborării cu organizaţii│
│din ţară şi din străinătate pentru    │
│schimb de experienţă şi pentru        │
│realizarea unor investigaţii care nu  │
│se pot face local din cauza lipsei    │
│unor echipamente costisitoare sau a   │
│experţilor.                           │
│Un exemplu în acest sens ar fi        │
│transmiterea eşantioanelor de ţesut   │
│provenite de la cetaceele decedate,   │
│către laboratoare naţionale şi        │
│internaţionale pentru analiză.        │
└──────────────────────────────────────┘

4.3. INFORMARE, EDUCARE ŞI CONŞTIENTIZARE PUBLICĂ CU PRIVIRE LA PROTECŢIA CETACEELOR


┌──────────────────────────────────────┐
│4.3.1. CRESTEREA GRADULUI DE          │
│CONSTIENTIZARE A PUBLICULUI           │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Informarea, educarea şi    │          │
│conştientizarea cu privire │Medie     │
│la importanţa conservării  │          │
│cetaceelor din Marea Neagră│          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Această acţiune se adresează          │
│factorilor interesaţi, implicaţi în   │
│managementul/administrarea/           │
│exploatarea resurselor zonei marine şi│
│costiere (ANANP, Garda de coastă,     │
│Administraţia portuară, asociaţiile de│
│pescari, etc.), în cercetarea şi/ sau │
│conservarea cetaceelor (ONG-uri,      │
│institute de cercetare, şcoli etc.),  │
│dar şi publicului larg.               │
│Creşterea gradului de conştientizare  │
│se face prin:                         │
│- realizarea de cursuri, seminarii şi │
│workshop-uri;                         │
│- actualizarea şi promovarea          │
│website-ului www.delfini.ro;          │
│- postarea de către institutele de    │
│cercetare, ONG-uri pe site-urile lor  │
│de socializare a acţiunilor legate de │
│conservarea cetaceelor;               │
│- celebrarea anuală a “Zilei          │
│Delfinului”, în data de 7 august;     │
│- informarea periodică a mass-mediei  │
│despre cetaceele din Marea Neagră.    │
└──────────────────────────────────────┘

4.4. MANAGEMENTUL HABITATELOR ŞI SPECIILOR


┌──────────────────────────────────────┐
│4.4.1. MANAGEMENTUL ZONELOR IMPORTANTE│
│PENTRU CETACEE                        │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Managementul zonelor care  │          │
│necesită protecţie pentru  │          │
│cetaceele existente şi     │          │
│desemnarea unor zone noi,  │Mare      │
│în baza cercetărilor       │          │
│ştiinţifice şi a           │          │
│monitorizărilor            │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Această acţiune se axează pe două     │
│faze:                                 │
│- faza iniţială, în care sunt         │
│identificate pe baze ştiinţifice,     │
│zonele ce reprezintă habitatul        │
│esenţial al cetaceelor;               │
│- adoptarea de reglementări şi măsuri │
│legale, pentru eliminarea sau         │
│diminuarea presiunilor cauzate de     │
│activităţile antropice în aceste zone,│
│este un proces administrativ şi       │
│politic.                              │
│Zonele importante pentru populaţiile  │
│de cetacee sunt împărţite şi definite │
│astfel:                               │
│a) Habitate critice pentru cetacee    │
│(Cetacean Critical Habitat - CCH) -   │
│„un loc sau o zonă utilizată în mod   │
│regulat de un grup, o populaţie sau o │
│specie de cetacee pentru a-şi         │
│satisface nevoile necesare            │
│supravieţuirii şi pentru menţinerea   │
│unei rate de creştere sănătoase a     │
│populaţiei”;                          │
│b) Zone importante pentru mamiferele  │
│marine (Important Marine Mammal Areas │
│- IMMAs) - ’’porţiuni discrete de     │
│habitat, importante pentru speciile de│
│mamifere marine, care pot fi          │
│delimitate şi gestionate în scopul    │
│conservării lor” (Notarbartolo di     │
│Sciara & Tonay, 2021);                │
│c) Arii Marine Protejate - reprezintă │
│o componentă-cheie a managementului   │
│integrat al zonelor costiere şi       │
│marine. Aceste arii au fost desemnate │
│pentru a proteja speciile (printre    │
│care şi cetaceele) şi habitatele rare │
│şi periclitate.                       │
├──────────────────────────────────────┤
│4.4.2. REDUCEREA IMPACTULUI PRODUS DE │
│ZGOMOTELE SUBACVATICE                 │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Reducerea zgomotului       │          │
│subacvatic şi identificarea│          │
│unor măsuri de atenuare a  │          │
│acestuia, mai ales în cazul│Medie     │
│în care este susceptibil să│          │
│aibă un impact negativ     │          │
│asupra cetaceelor          │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Cetaceele se bazează pe sunete pentru │
│a comunica, naviga şi localiza prada  │
│(ecolocaţie). Zgomotele subacvatice   │
│produse de activităţile antropice     │
│reprezintă o presiune semnificativă   │
│pentru cetacee.                       │
│Pentru proiectele şi activităţile care│
│poluează fonic, la un nivel           │
│susceptibil să afecteze mamiferele    │
│marine (de ex. prospecţiunile seismice│
│pentru explorarea petrolului şi       │
│gazelor, rutele maritime, etc.)       │
│trebuie să se facă studii de impact   │
│asupra mediului.                      │
│Aceste evaluări ale impactului ar     │
│trebui să prezinte măsuri adecvate de │
│atenuare, pentru prevenirea efectelor │
│dăunătoare ale zgomotului subacvatic  │
│asupra cetaceelor.                    │
│În cazul activităţilor de prospectare │
│seismică, pe parcursul desfăşurării   │
│activităţii, la bordul navelor trebuie│
│să fie prezenţi doi observatori de    │
│mamifere marine (Marine Mammal        │
│Observer - MMO) certificaţi.          │
│Pentru monitorizarea pe timp de       │
│noapte, la bord trebuie să fie prezent│
│un expert certificat, dotat cu        │
│echipament pentru monitorizarea       │
│acustică pasivă (Pasive acoustic      │
│monitoring - PAM). Aceşti observatori │
│vor urma procedurile JNCC sau ACCOBAMS│
│pentru prevenirea impactului          │
│zgomotelor produse de activităţile de │
│prospectare asupra cetaceelor.        │
│În cadrul Programului Naţional de     │
│Monitorizare se va stabili starea     │
│ecologică bună pentru descriptorul D11│
│- zgomot şi energie, ceea ce va       │
│conduce la adoptarea măsurilor de     │
│protecţie pentru cetacee.             │
├──────────────────────────────────────┤
│4.4.3. REDUCEREA CANTITĂŢII DE DESEURI│
│MARINE                                │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Reducerea cantitătii de    │          │
│deşeuri marine din mediul  │Medie     │
│marin                      │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Deşeurile marine reprezintă o problemă│
│de poluare care afectează mii de      │
│specii marine. Acestea, inclusiv      │
│plasticul şi micro-plasticele au un   │
│impact negativ asupra vieţii marine.  │
│Ingerarea sau încurcarea în plase     │
│creşte mortalitatea în rândul         │
│delfinilor.                           │
│Plastice şi alte resturi marine au    │
│fost găsite în tractul                │
│gastrointestinal al cetaceelor,       │
│susceptibile să provoace afectarea    │
│proceselor digestive şi chiar moartea.│
│Plasele de pescuit abandonate sau     │
│pierdute reprezintă, de asemenea, o   │
│presiune majoră pentru cetacee. Chiar │
│şi după perioade lungi de timp,       │
│cetaceele se pot încurca în aceste    │
│plase, abandonate sau pierdute.       │
│Având în vedere că materialele        │
│plastice de unică folosinţă şi        │
│uneltele de pescuit sunt principalele │
│surse de deşeuri marine, este         │
│imperativ ca acestea să fie           │
│focalizate.                           │
│Pentru atenuarea impactului produs de │
│plasele de pescuit abandonate sau     │
│pierdute, trebuie organizate cât mai  │
│multe acţiuni pentru îndepărtarea     │
│acestora.                             │
│Obiectivul Directivei - Cadru         │
│’’Strategia pentru mediul marin”      │
│(DCSMM) este atingerea sau menţinerea │
│stării ecologice bune (GES) a apelor  │
│marine.                               │
│Descriptorul D10 deşeurile marine este│
│unul din cei 11 descriptori ai DCSMM  │
│pe baza căruia se apreciază starea    │
│ecosistemului marin.                  │
├──────────────────────────────────────┤
│4.4.4. MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE  │
│PESCUIT PENTRU REDUCEREA CAPTURILOR   │
│ACCIDENTALE DE CETACEE                │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Reducerea numărului        │          │
│capturilor accidentale,    │          │
│printr-un management       │Mare      │
│eficient al activităţilor  │          │
│de pescuit                 │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Se creează un Grup de lucru,          │
│responsabil cu identificarea şi       │
│aplicarea de măsuri pentru reducerea  │
│numărului de capturi accidentale.     │
│ACCOBAMS/ASCOBANS a propus câteva     │
│măsuri de atenuare a numărului        │
│capturilor accidentale, care pot fi   │
│adoptate de către Grupul de lucru:    │
│Părţile, institutele de cercetare şi  │
│sectorul privat, trebuie să colaboreze│
│cu pescarii pe tot parcursul          │
│procesului de dezvoltare sau          │
│îmbunătăţire a măsurilor de atenuare, │
│care implică noi tehnologii şi/sau    │
│materiale, unelte alternative,        │
│schimbarea efortului de pescuit,      │
│pentru reducerea capturilor           │
│accidentale.                          │
│Unele măsuri depind de populaţia de   │
│cetacee, specificul uneltelor de      │
│pescuit, modul de amplasare a         │
│acestora, precum şi de condiţiile     │
│locale.                               │
│Grupul de lucru trebuie întreprins în │
│colaborare cu alte organisme (FAO,    │
│IWC), astfel încât acţiunile să se    │
│completeze reciproc, mai degrabă decât│
│să dubleze eforturile de conservare.  │
│Se vor urmări studii de caz relevante,│
│care descriu măsuri fiabile.          │
│Implicarea pescarilor este necesară,  │
│inclusiv prin transferul de cunoştinţe│
│în adoptarea de bune practici, la     │
│prevenirea şi monitorizarea capturilor│
│accidentale şi eliberarea atentă a    │
│cetaceelor încurcate în plasele       │
│pescăreşti. Activităţile de informare,│
│contribuie la reducerea capturilor    │
│accidentale.                          │
│În cadrul reuniunilor Grupului de     │
│lucru se vor elabora ghiduri pentru   │
│stimularea şi implicarea pescarilor în│
│programele de prevenire, atenuare şi  │
│monitorizare a capturilor accidentale.│
│Acolo unde măsurile actuale de        │
│atenuare a pierderilor de             │
│biodiversitate nu rezolvă problema (de│
│exemplu prin utilizarea pingerelor),  │
│închiderile spaţio-temporale pot      │
│reprezenta o soluţie imediată, deşi   │
│uneori, problema ar putea apărea în   │
│altă parte.                           │
│Întreruperea activităţii de pescuit   │
│pentru protecţia populaţiilor de      │
│cetacee, presupune acordarea unor     │
│compensaţii de către autorităţile     │
│publice, care să acopere pierderile   │
│financiare ale pescarilor. Adoptarea  │
│principiului precauţiei este necesară.│
│De asemenea, trebuie încurajată       │
│eliberarea în siguranţă a exemplarelor│
│vii, prinse accidental în plasele     │
│pescăreşti, conform celor mai bune    │
│practici, pentru a contribui la       │
│supravieţuirea acestora (de exemplu   │
│Ghidul pentru manipularea şi          │
│eliberarea în condiţii de siguranţă a │
│cetaceelor mici, capturate accidental │
│în uneltele de pescuit - CMS Technical│
│Series No. 43, FAO/ACCOBAMS - Ghidul  │
│practic pentru manevrarea cetaceelor  │
│capturate accidental în pescuitul     │
│mediteranean). Pescarii trebuie       │
│încurajaţi să raporteze eliberările de│
│cetacee, capturate accidental.        │
│Metodele de monitorizare a            │
│performanţei măsurilor de atenuare    │
│(cum ar fi pingerele), precum şi      │
│respectarea utilizării acestora       │
│trebuie îmbunătăţite şi standardizate.│
├──────────────────────────────────────┤
│4.4.5. ACCESAREA SURSELOR DE FINANŢARE│
│PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI NAŢIONAL│
│DE ACŢIUNE                            │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Obiectiv                   │Prioritate│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Implementarea de proiecte  │          │
│naţionale şi internaţionale│          │
│pentru atingerea           │Mare      │
│obiectivelor Planului      │          │
│Naţional de Acţiune        │          │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Descriere                             │
├──────────────────────────────────────┤
│Pentru implementarea acţiunilor       │
│propuse în Planul Naţional de Acţiune │
│sunt necesare resurse financiare      │
│consistente. Institutele, agenţiile   │
│implicate în activităţi privind       │
│cercetarea, monitorizarea sau         │
│conservarea cetaceelor trebuie        │
│susţinute financiar în demersurile    │
│lor, de către autorităţile publice    │
│responsabile, prin asigurarea         │
│co-finanţărilor proiectelor din       │
│fonduri guvernamentale sau fonduri    │
│externe.                              │
└──────────────────────────────────────┘

V. GRAFICUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE


┌──────────────────────────────┬─────────┬───────────────┐
│ACŢIUNI                       │Frecvenţă│Responsabili   │
├──────────────┬───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │1.1.           │         │MMAP           │
│              │Dezvoltarea şi │         │INCDM “Grigore │
│              │implementarea  │         │Antipa”        │
│              │unui Program   │         │administratorul│
│              │Naţional de    │Sezonier │ariei naturale │
│              │Monitorizare pe│         │protejate      │
│              │termen lung a  │         │ARBDD          │
│              │populaţiilor de│         │ONG-uri        │
│              │cetacee        │         │               │
│              ├───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │1.2.           │         │MMAP           │
│              │Dezvoltarea şi │         │INCDM “Grigore │
│              │implementarea  │         │Antipa”        │
│              │unui Program   │Continuu │ARBDD          │
│              │Naţional de    │         │administratorul│
│              │Monitorizare pe│         │ariei naturale │
│              │termen lung a  │         │protejate      │
│              │eşuărilor      │         │ONG-uri        │
│              ├───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │1.3.           │         │INCDM “Grigore │
│              │Dezvoltarea şi │         │Antipa”        │
│              │implementarea  │         │administratorul│
│              │unui Program   │         │ariei naturale │
│              │Naţional de    │Continuu │protejate      │
│              │Monitorizare a │         │ABA Dobrogea   │
│              │capturilor     │         │Litoral        │
│              │accidentale    │         │ARBDD          │
│              │               │         │ONG-uri        │
│              ├───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │1.4. Implicarea│         │               │
│              │asociaţiilor de│         │               │
│              │pescari şi a   │         │               │
│              │pescarilor în  │Continuu │ANPA           │
│              │activităţile de│         │               │
│              │conservare a   │         │               │
│              │cetaceelor     │         │               │
│              ├───────────────┼─────────┼───────────────┤
│1. CERCETARE  │1.5.           │         │INCDM “Grigore │
│SI            │Dezvoltarea şi │Oricând  │Antipa”        │
│MONITORIZARE  │implementarea  │este     │administratorul│
│              │unui Program de│necesar  │ariei naturale │
│              │investigaţii   │         │protejate      │
│              │post mortem    │         │               │
│              ├───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │1.6.           │         │INCDM “Grigore │
│              │Dezvoltarea şi │         │Antipa”        │
│              │implementarea  │         │administratorul│
│              │unui Program de│Anual    │ariei naturale │
│              │monitorizare pe│         │protejate      │
│              │termen lung a  │         │ANPM, ARBDD,   │
│              │presiunilor şi │         │ONG-uri        │
│              │ameninţărilor  │         │               │
│              ├───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │1.7.           │         │ANPM           │
│              │Monitorizarea  │         │Complexul      │
│              │şi evaluarea   │         │Muzeal de      │
│              │stării         │Anual    │Ştiinţe ale    │
│              │cetaceelor     │         │Naturii        │
│              │menţinute în   │         │Constanţa      │
│              │captivitate    │         │               │
│              ├───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │1.8. Iniţierea │         │               │
│              │cercetărilor   │         │               │
│              │privind        │Cât mai  │               │
│              │impactul       │repede   │INCDM “Grigore │
│              │schimbărilor   │posibil  │Antipa”        │
│              │climatice      │         │               │
│              │asupra         │         │               │
│              │cetaceelor     │         │               │
│              ├───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │1.9.           │         │               │
│              │Facilitarea    │         │ABA Dobrogea   │
│              │accesului la   │Cât mai  │Litoral INCDM  │
│              │datele şi      │repede   │“Grigore       │
│              │informaţiile de│posibil  │Antipa” ARBDD  │
│              │la nivel       │         │               │
│              │bazinal        │         │               │
├──────────────┼───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │2.1. Creşterea │         │               │
│              │capacităţii la │         │               │
│              │nivel naţional │         │ANANP, ANPM,   │
│              │pentru         │Continuu │INCDM “Grigore │
│              │realizarea     │         │Antipa”        │
│              │monitorizărilor│         │GNM MMAP       │
│              │şi colectarea  │         │               │
│2.            │de date        │         │               │
│CONSOLIDAREA  ├───────────────┼─────────┼───────────────┤
│CAPACITATILOR │2.2. Creşterea │         │MMAP ANANP,    │
│              │capacităţii    │         │ANPM           │
│              │prin           │         │INCDM “Grigore │
│              │colaborarea cu │Oricând  │Antipa”        │
│              │experţi şi     │este     │Complexul      │
│              │instituţii     │necesar  │Muzeal de      │
│              │naţionale şi   │         │Ştiinţe ale    │
│              │internaţionale │         │Naturii        │
│              │               │         │Constanţa      │
├──────────────┼───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │               │         │MMAP           │
│              │               │         │INCDM “Grigore │
│              │3.1. Creşterea │         │Antipa”        │
│              │gradului de    │         │administratorul│
│3. INFORMARE, │conştientizare │Cât mai  │ariei naturale │
│EDUCARE SI    │a publicului cu│repede   │protejate      │
│CONSTIENTIZARE│privire la     │posibil/ │ONG-uri        │
│PUBLICĂ       │protecţia      │Continuu │Complexul      │
│              │cetaceelor     │         │Muzeal de      │
│              │               │         │Ştiinţe ale    │
│              │               │         │Naturii        │
│              │               │         │Constanţa      │
├──────────────┼───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │4.1.           │Cât mai  │ARBDD          │
│              │Managementul   │repede   │Administratorul│
│              │zonelor        │posibil/ │ariei naturale │
│              │importante     │Continuu │protejate      │
│              │pentru cetacee │         │               │
│              ├───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │4.2. Reducerea │Cât mai  │INCDM “Grigore │
│              │impactului     │repede   │Antipa”,       │
│              │produs de      │posibil/ │administratorul│
│              │zgomotele      │Continuu │ariei naturale │
│              │subacvatice    │         │protejate      │
│              ├───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │               │         │GNM            │
│              │               │Cât mai  │INCDM “Grigore │
│              │4.3. Reducerea │repede   │Antipa”        │
│              │cantităţii de  │posibil/ │administratorul│
│              │deşeuri marine │Continuu │ariei naturale │
│              │               │         │protejate      │
│              │               │         │ONG-uri        │
│4.            ├───────────────┼─────────┼───────────────┤
│MANAGEMENTUL  │4.4.           │         │               │
│HABITATELOR SI│Managementul   │         │               │
│SPECIILOR     │activităţilor  │Cât mai  │               │
│              │de pescuit     │repede   │ANPA           │
│              │pentru         │posibil/ │ARBDD          │
│              │reducerea      │Continuu │               │
│              │capturilor     │         │               │
│              │accidentale de │         │               │
│              │cetacee        │         │               │
│              ├───────────────┼─────────┼───────────────┤
│              │               │         │MMAP           │
│              │               │         │Complexul      │
│              │4.5. Accesarea │         │Muzeal de      │
│              │surselor de    │         │Ştiinţe ale    │
│              │finanţare      │         │Naturii        │
│              │pentru         │Continuu │Constanţa INCDM│
│              │implementarea  │         │“Grigore       │
│              │Planului       │         │Antipa”        │
│              │Naţional de    │         │administratorul│
│              │Acţiune        │         │ariei naturale │
│              │               │         │protejate      │
│              │               │         │ONG-uri        │
└──────────────┴───────────────┴─────────┴───────────────┘

    BIBLIOGRAFIE
        ACCOBAMS. (2019). Review of bycatch rates of cetaceans in the mediterranean and the black sea. In ACCOBAMS-MOP7/2019/Doc 29.
        Aguilar, A., & Borrell, A. (1994). Abnormally high polychlorinated biphenyl levels in striped dolphins (Stenella coeruleoalba) affected by the 1990-1992 Mediterranean epizootic. Science of The Total Environment, 154(2-3), 237-247. https://doi.org/10.1016/0048-9697(94)90091-4
        Anton, E., Radu, G., Cristea, M., Maximov, V., Nicolaev, S., Ţiganov, G., Suciu, R., Nîvodaru, I., Alexandrov, L., Onciu, T., Samargiu, M., Făgăraş, M., Micu, D., Niţă, V. , Zahariu, T., & Nenciu, M. (2013). Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile marine şi habitatele costiere de interes comunitar din România (T. Zaharia, Ed.). Boldaş.
        Avio, C. G., Gorbi, S., & Regoli, F. (2017). Plastics and microplastics in the oceans: From emerging pollutants to emerged threat. Marine Environmental Research, 128, 2-11. https://doi.org/10.1016/j.marenvres.2016.05.012
        Baulch, S., & Perry, C. (2014). Evaluating the impacts of marine debris on cetaceans. Marine Pollution Bulletin, 80(1-2), 210-221. https://doi.org/10.1016/j.marpolbul.2013.12.050
        Birkun, A. (2002). The current status of bottlenose dolphins (Tursiops truncatus) in the Black Sea ACCOBAMS Agreement on the Conservation of Cetaceans of the Black Sea, Mediterranean Sea and contiguous Atlantic area.
        Birkun, A. (2008a). The state of cetacean populations. In State of the environment of the Black Sea (2001-2006/7) (pp. 365-395).
        Birkun, A. (2008b). Cetacean-fisheries conflicts in the Black Sea Region. In Internaţional Workshop on Cetacean Bycatch within the ACCOBAMS Area, working paper.
        Birkun A. Jr., Northridge S. P., Willsteed E. A., James F. A., Kilgour C., Lander M., & Fitzgerald G. D. (2014). Studies for Carrying Out the Common Fisheries Policy: Adverse Fisheries Impacts on Cetacean Populations in the Black Sea. Final report to the European Commission.
        Birkun, A., & Notarbartolo di Sciara, G. (2002). Cetaceans of the Mediterranean and Black Seas: state of knowledge and conservation strategies. Cetaceans of the Mediterranean and Black Seas: state of knowledge and conservation strategies: Vol. Section, 10, 12. Monaco: ACCOBAMS Secretariat.
        Fossi, M. C., Baini, M., Panti, C., & Baulch, S. (2018). Impacts of Marine Litter on Cetaceans. In Marine Mammal Ecotoxicology (pp. 147-184). Elsevier. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-812144-3.00006-1
        Fossi, M. C., Coppola, D., Baini, M., Giannetti, M., Guerranti, C., Marsili, L., Panti, C., de Sabata, E., & Clo, S. (2014). Large filter feeding marine organisms as indicators of microplastic in the pelagic environment: The case studies of the Mediterranean basking shark (Cetorhinus maximus) and fin whale (Balaenoptera physalus). Marine Environmental Research, 100, 17-24. https://doi.org/10.1016/j .marenvres.2014.02.002
        Gomercic, M. B., Galov, A., Gomercic, T., Skrtic, D., Curkovic, S., Lucic, H., Vukovic, S., Arbanasic, H., & Gomercic, H. (2009). Bottlenose dolphin (Tursiops truncatus) depredation resulting in larynx strangulation with gill-net parts. Marine Mammal Science, 25(2), 392-401. https://doi.org/10.1111/j.1748-7692.2008.00259.x
        Hall, A. J., McConnell, B. J., Rowles, T. K., Aguilar, A., Borrell, A., Schwacke, L., Reijnders, P. J. H., & Wells, R. S. (2006). Individual-Based Model Framework to Assess Population Consequences of Polychlorinated Biphenyl Exposure in Bottlenose Dolphins. Environmental Health Perspectives, 114(Suppl 1), 60-64. https://doi.org/10.1289/ehp.8053
        Hall, A. J., McConnell, B. J., Schwacke, L. H., Ylitalo, G. M., Williams, R., & Rowles, T. K. (2018). Predicting the effects of polychlorinated biphenyls on cetacean populations through impacts on immunity and calf survival. Environmental Pollution, 233, 407-418. https://doi.org/10.1016/j.envpol.2017.10.074
        Hildebrand, J. A. (2005). Impacts of anthropogenic sound. In J. E. Reynolds, W. F. Perrin, R. R. Reeves, S. Montgomery, & T. J. Ragen (Eds.), Marine Mammal Research: Conservation beyond Crisis (pp. 101-124). The Johns Hopkins University Press.
        ICW. (2004). Annex L Report of the Sub-Committee on Small Cetaceans. Journal of Cetacean Research and Management, 6(Suppl.).
        IWC. (2013). Report of the IWC Scientific Committee Workshop on Marine Debris. SC/65a/Rep06.
        Jasny, M. (2005). Sounding the depths II: The Rising Toll of Sonar, Shipping and Industrial Ocean Noise on Marine Life (Second). Natural Resources Defense Council.
        Jepson, P. D., Bennett, P. M., Deaville, R., Allchin, C. R., Baker, J. R., & Law, R. J. (2005). RELATIONSHIPS BETWEEN POLYCHLORINATED BIPHENYLS AND HEALTH STATUS IN HARBOR PORPOISES (PHOCOENA PHOCOENA) STRANDED IN THE UNITED KINGDOM. Environmental Toxicology and Chemistry, 24(1), 238. https://doi.org/10.1897/03-663.!
        Krivokhizhin S.V. (2009). State of cetacean populations in the waters of Ukraine [PhD thesis]. Institute of Biology of Southern Seas.
        Kuhn, S., Bravo Rebolledo, E. L., & van Franeker, J. A. (2015). Deleterious Effects of Litter on Marine Life. In Marine Anthropogenic Litter (pp. 75-116). Springer Internaţional Publishing. https://doi.org/10.1007/978-3-319-16510-3_4
        Kuhn, S., & van Franeker, J. A. (2020). Quantitative overview of marine debris ingested by marine megafauna. Marine Pollution Bulletin, 151, 110858. https://doi.org/10.1016/j.marpolbul.2019.110858
        Laist, D. W. (1997). Impacts of Marine Debris: Entanglement of Marine Life in Marine Debris Including a Comprehensive List of Species with Entanglement and Ingestion Records (pp. 99-139). https://doi.org/10.1007/978-1-4613-8486-1_10
        Learmonth, J. A., MacLeod, C. D., Santos, M. B., Pierce, G. J., Crick, H. Q. P., & Robinson, R. A. (2006). Potenţial effects of climate change on marine mammals. Oceanography and Marine Biology, 44, 431-464.
        Lysiak, N. S. J., Trumble, S. J., Knowlton, A. R., & Moore, M. J. (2018). Characterizing the Duration and Severity of Fishing Gear Entanglement on a North Atlantic Right Whale (Eubalaena glacialis) Using Stable Isotopes, Steroid and Thyroid Hormones in Baleen. Frontiers in Marine Science, 5. https://doi.org/10.3389/fmars.2018.00168
        Mihova, S., Doncheva, V., Stefanova, K., Stefanova, E., Popov, D., & Panayotova, M. (2022). Plastic Ingestion by Phocoena Phocoena and Tursiops Truncatus from the Black Sea. In N. Dobrimkova & O. Nikolov (Eds.), Environmental Protection and Disaster Risks (pp. 295-308). Springer.
        Notarbartolo di Sciara, G., & Birkun A., J. (2010). Conserving whales, dolphins and porpoises in the Mediterranean and Black Seas: an ACCOBAMS status report. ACCOBAMS.
        Notarbartolo di Sciara, G., & Tonay, A. M. (2021). Conserving Whales, Dolphins and Porpoises in the Mediterranean Sea, Black Sea and adjacent areas: an ACCOBAMS status report. ACCOBAMS.
        OceanCare. (2021). Under Pressure: The need to protect whales and dolphins in European waters. An OceanCare report.
        Otero, M., Serena, F., Gerovasileiou, V., Barone, M., Bo, M., Arcos, J. M., Vulcano, A., & Xavier, J. (2019). Identification guide of vulnerable species incidentally caught in Mediterranean fisheries.
        Pace, D. S., Tizzi, R., & Mussi, B. (2015). Cetaceans Value and Conservation in the Mediterranean Sea. Journal of Biodiversity & Endangered Species, 01(s1). https://doi.org/10.4172/2332-2543.S1-004
        Paiu R.M., Panigada S., Canadas A., Gol'din P., Popov D., David L., Amaha Ozturk A., Panayotova M., & Mirea-Cândea M. (2021). Deliverable 2.2.2. Detailed Report on cetacean populations distribution and abundance in the Black Sea, including proposal for threshold values.
        Popov D, Meshkova G, Vishnyakova K, Ivanchikova J, Paiu M, Timofte C, Amaha Ozturk A, Tonay AM, Dede A, Panayotova M, Duzgunes E and Gol'din P (2023). Assessment of the bycatch level for the Black Sea harbour porpoise in the light of new data on population abundance. Front. Mar. Sci. 10:1119983. doi: 10.3389/fmars.2023.1119983
        Randhawa, N., Gulland, F., Ylitalo, G. M., DeLong, R., & Mazet, J. A. K. (2015). Sentinel California sea lions provide insight into legacy organochlorine exposure trends and their association with cancer and infectious disease. One Health, 1, 37-43. https://doi.org/10.1016/j.onehlt.2015.08.003
        Reeves, R. R., Smith, B. D., Crespo, E. A., & Notarbartolo di Sciara, G. (2003). Dolphins, Whales and Porpoises: 2002-2010 Conservation Action Plan for the World's Cetaceans. IUCN/SSC Cetacean Specialist Group.
        Reijnders, P. J. H., Aguilar, A., & Donovan, G. P. (1999). Chemical Pollutants and Cetaceans. Internaţional Whaling Commission.
        Richardson, W. J., Greene, C. R., Malme, C. I., & Thomson, D. H. (1995). MEASUREMENT PROCEDURES. In Marine Mammals and Noise (pp. 33-58). Elsevier. https://doi.org/10.1016/B978-0-08-057303-8.50006-9
        Schwacke, L. H., Voit, E. O., Hansen, L. J., Wells, R. S., Mitchum, G. B., Hohn, A. A., & Fair, P. A. (2002). Probabilistic risk assessment of reproductive effects of polychlorinated biphenyls on bottlenose dolphins ( Tursiops truncatus ) from the Southeast United States coast. Environmental Toxicology and Chemistry, 21(12), 2752-2764. https://doi.org/10.1002/etc.5620211232
        Schwacke, L. H., Zolman, E. S., Balmer, B. C., De Guise, S., George, R. C., Hoguet, J., Hohn, A. A., Kucklick, J. R., Lamb, S., Levin, M., Litz, J. A., McFee, W. E., Place, N. J., Townsend, F. I., Wells, R. S., & Rowles, T. K. (2012). Anaemia, hypothyroidism and immune suppression associated with polychlorinated biphenyl exposure in bottlenose dolphins (Tursiops truncatus). Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences, 279(1726), 48-57. https://doi.org/10.1098/rspb.2011.0665
        Silber, G. K., Lettrich, M., & Thomas, P. O. (2016). Report of a Workshop on Best Approaches and Needs for Projecting Marine Mammal Distributions in a Changing Climate.
        Simmonds, M. P. (2016). Impacts and effects of ocean warming on marine mammals. In D. Laffoley & J. M. Baxter (Eds.), Explaining ocean warming: Causes, scale, effects and consequences (pp. 303-320).
        Simmonds, M. P., Dolman, S. J., Jasny, M., Parsons, E. C. M., Weilgart, L., Wright, A. J., & Leaper, R. (2014). Marine noise pollution - increasing recognition but need for more practical action. Journal of Ocean Technology, 9(1), 71-90.
        Simmonds, M. P., Dolman, S., & Weilgart, L. (2004). Oceans of Noise, 2nd edition. Whale and Dolphin Conservation Society Science Report.
        Tanabe, S., Iwata, H., & Tatsukawa, R. (1994). Global contamination by persistent organochlorines and their ecotoxicological impact on marine mammals. Science of The Total Environment, 154(2-3), 163-177. https://doi.org/10.1016/0048- 9697(94)90086-8
        Tonay, A. M., Gul, B., Dede, A., & Ozturk, A. A. (2020). Cetaceans and marine litter in the Black Sea. In U. Aytan, M. Pogojeva, & A. Simeonova (Eds.), Marine Litter in the Black Sea (Vol. 56, pp. 236-247). Turkish Marine Research Foundation (TUDAV).
        Vos, J. G., Bossart, G. D., Fournier, M., & O'Shea, T. J. (2003). Toxicology of Marine Mammals. Taylor & Francis.
        Weilgart, L. S. (2007). The impacts of anthropogenic ocean noise on cetaceans and implications for management. Canadian Journal of Zoology, 55(11), 1091-1116. https://doi.org/10.1139/Z07-101
        Wells, R. S., Natoli, A., & Braulik, G. (2019). Tursiops truncatus (errata version published in 2019). The IUCN Red List of Threatened Species 2019.
        Zaharia, T., Anton, E., Radu, G., Cristea, M., Maximov, V., Nicolaev, S., Ţiganov, G., Suciu, R., Nîvodaru, I., Alexandrov, L., Onciu, T., Samargiu, M., Făgăraş, M., Micu, D., Niţă, V., Zahariu, T., & Nenciu, M. (2013a). Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile marine şi habitatele costiere de interes comunitar din România (T. Zaharia, Ed.). Boldaş.
    ANEXA 1

        la Planul Naţional de Acţiune
                       Formularul de raportare a cetaceelor
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
                                      ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Plan, Alte Institutii, PLAN NAŢIONAL din 28 mai 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ PLAN NAŢIONAL din 28 mai 2024 de acţiune pentru conservarea cetaceelor din Marea Neagră

Comentarii

Atentie, Juristi!

PLAN NAŢIONAL din 28 mai 2024 de acţiune pentru conservarea cetaceelor din Marea Neagră