Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 12 martie 2019  privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 12 martie 2019 privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 205 din 14 martie 2019
──────────
    Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 135 din 12 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 205 din 14 martie 2019.
──────────

    Lista de abrevieri
    AIPROM - Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România
    ANAR - Administraţia Naţională Apele Române
    ANF - Autoritatea Naţională Fitosanitară
    ANPM - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
    ASAS - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“
    CE - Comisia Europeană
    CNOPPP - Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor
    DSP - Direcţia de Sănătate Publică
    GNM - Garda Naţională de Mediu
    MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
    MM - Ministerul Mediului
    MAP - Ministerul Apelor şi Pădurilor
    MS - Ministerul Sănătăţii
    PNA - Planul naţional de acţiune
    SCAPA - Sistemul de colectare a ambalajelor de pesticide

    Introducere
    Creşterea populaţiei la 9 miliarde de persoane până în anul 2050, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, va determina o creştere semnificativă a cererii pentru alimente, furaje şi resurse regenerabile. La nivel internaţional, sectorul agricol va fi supus unor provocări majore, precum insuficienţa resurselor naturale şi schimbările climatice.
    În acest context, agricultura trebuie să devină mai eficientă, iar productivitatea agricolă să fie îmbunătăţită pentru îndeplinirea principalelor obiective în domeniu şi, respectiv, pentru diminuarea efectelor/impactului de mediu ca urmare a provocărilor globale.
    Un factor esenţial pentru creşterea productivităţii agricole şi reducerea pierderilor la recoltare îl constituie asigurarea protecţiei fitosanitare a culturilor prin aplicarea de produse de protecţie a plantelor performante care să permită obţinerea de producţii agricole de calitate, la preţuri avantajoase, dar cu reducerea riscurilor asupra sănătăţii umane şi a mediului.
    Astfel, utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor, în sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013, reprezintă un obiectiv esenţial pentru obţinerea unei producţii agricole şi, implicit, pentru asigurarea unui sistem agricol competitiv la nivel european şi internaţional.
    Autorităţile competente pentru elaborarea Planului naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor, denumit în continuare Plan naţional de acţiune, sunt: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii, precum şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“.
    Planul naţional de acţiune reprezintă un document strategic privind îmbunătăţirea continuă a utilizării produselor de protecţie a plantelor, fiind conceput în vederea obţinerii unui impact scăzut asupra consumatorilor, utilizatorilor, rezidenţilor şi trecătorilor, precum şi a ecosistemelor acvatice şi terestre, luând în considerare şi stabilirea unui sistem adecvat de monitorizare a reziduurilor de pesticide.
    Planul naţional de acţiune conţine obiective cantitative, măsuri şi calendare în vederea reducerii riscurilor şi a efectelor utilizării produselor de protecţie a plantelor asupra sănătăţii umane şi asupra mediului prevăzute în tabelele 1-11.
    Prin intermediul Planului naţional de acţiune se dezvoltă şi se pune în aplicare sistemul de gestionare integrată a organismelor dăunătoare şi se încurajează introducerea produselor de protecţie a plantelor care conţin substanţe active cu risc scăzut, a tehnicilor alternative pentru reducerea utilizării produselor de protecţie a plantelor.
    Produsele de protecţie a plantelor sunt utilizate potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117/CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare.
    I. Cadrul legislativ
    Planul naţional de acţiune a fost elaborat în temeiul art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, şi are în vedere următoarele:
    a) stabilirea cadrului instituţional pentru realizarea utilizării durabile a produselor de protecţie a plantelor;
    b) reducerea dependenţei de utilizarea produselor de protecţie a plantelor;
    c) reducerea riscurilor şi a efectelor utilizării produselor de protecţie a plantelor asupra sănătăţii umane şi a mediului;
    d) promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare şi a unor abordări şi tehnici alternative, cum ar fi metode nechimice.

    La definitivarea Planului naţional de acţiune s-au avut în vedere dispoziţiile actelor normative în vigoare care se referă la efectele utilizării produselor de protecţie a plantelor: Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
    Implementarea Planului naţional de acţiune vizează protecţia sănătăţii umane şi a mediului, utilizarea practicilor agricole durabile, protecţia zonelor specifice, interzicerea pulverizării aeriene, cu excepţiile prevăzute la art. 9 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, implementarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare, în conformitate cu prevederile actelor normative naţionale şi europene:
    a) Ordonanţa Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură, aprobată cu modificări prin Legea nr. 85/1995, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Ordonanţa Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor, precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 28/2009, cu modificările ulterioare;
    c) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) Hotărârea Guvernului nr. 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase şi alte măsuri pentru principalii poluanţi;
    f) Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
    g) Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare;
    h) Hotărârea Guvernului nr. 859/2016 pentru aprobarea Planului naţional de management actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României;
    i) Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    j) Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European şi Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117/CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;
    k) Hotărârea Guvernului nr. 1.230/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117/CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului;
    l) Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE, cu modificările şi completările ulterioare;
    m) Legislaţia privind conservarea naturii - Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice şi Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, transpuse în legislaţia naţională prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, implementarea Planului naţional de acţiune contribuie la stoparea pierderii biodiversităţii;
    n) Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare.


    II. Implementarea Planului naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor
    A. OBIECTIV GENERAL:
    Reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor în vederea protecţiei sănătăţii umane şi a mediului

    B. OBIECTIVE SPECIFICE:
    Planul naţional de acţiune conţine obiective specifice şi măsuri ce vizează reducerea dependenţei de metodele chimice de combatere a organismelor dăunătoare, oferind astfel utilizatorilor profesionişti şi publicului larg informaţii specifice cu privire la gestionarea integrată a organismelor dăunătoare şi metodele nechimice alternative.
    Reducerea dependenţei de metodele chimice de protecţie a plantelor diminuează impactul activităţilor de protecţie a plantelor asupra florei şi faunei sălbatice şi conservarea biodiversităţii, în special prin stabilirea de măsuri concrete de promovare a unor concepte de agromediu adecvate, cum ar fi rotaţia culturilor şi altele asemenea.
    Obiectivele specifice ale PNA sunt următoarele:
    a) instruirea şi certificarea utilizatorilor profesionişti, distribuitorilor şi consilierilor;
    b) respectarea cerinţelor privind comercializarea produselor de protecţie a plantelor;
    c) respectarea cerinţelor privind manipularea, depozitarea produselor de protecţie a plantelor, gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de produse de protecţie a plantelor;
    d) reducerea riscurilor pentru consumator prin controlul reziduurilor de pesticide;
    e) promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare;
    f) reducerea riscului de contaminare a apelor, solului şi aerului;
    g) organizarea sistemului de inspecţie al echipamentelor de aplicare a produselor de protecţie a plantelor;
    h) reducerea efectului de deviere a pulverizării aeriene;
    i) reducerea utilizării produselor de protecţie a plantelor sau a riscurilor în anumite zone;
    j) realizarea de programe de informare şi conştientizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor;
    k) reducerea impactului asupra insectelor polenizatoare.

    Pentru fiecare obiectiv specific se propun măsuri în următoarele domenii:
    a) protecţia sănătăţii umane prin reducerea riscurilor pentru utilizatorii profesionişti şi distribuitorii care utilizează sau distribuie produse de protecţie a plantelor, alţi lucrători în agricultură, rezidenţi, trecători, precum şi alţi utilizatori;
    b) conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului, prin reducerea riscurilor de contaminare a apei, solului, aerului cu produse de protecţie a plantelor;
    c) reglementarea aspectelor cu privire la depozitarea, comercializarea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor, respectiv asigurarea competitivităţii sectorului agricol din România.

    Reţeaua naţională fitosanitară este constituită din oficii fitosanitare judeţene, laboratoarele oficiale de control la nivel central şi teritorial, care realizează:
    a) controlul şi impunerea obligativităţii respectării bunelor practici şi a prevederilor legale privind depozitarea, comercializarea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor în România;
    b) prelevarea şi analizarea probelor de produse de protecţie a plantelor în cadrul programului naţional de monitorizare a calităţii produselor de protecţie a plantelor;
    c) prelevarea şi analizarea probelor din plante şi produse vegetale în cadrul programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale;
    d) monitorizarea stării fitosanitare şi consolidarea sistemului de prognoză şi avertizare.

    Indicatorii permit măsurarea progresului înregistrat referitor la reducerea riscului şi a impactului în faza de utilizare a produselor de protecţie a plantelor şi asigură legătura dintre măsurile stabilite în cadrul Planului naţional de acţiune. Aceşti indicatori pot fi analizaţi atât la nivelul fermei/exploataţiei agricole, cât şi la nivel macro, de exemplu sector agricol.
    Planul naţional de acţiune include, de asemenea, indicatori de monitorizare a utilizării produselor de protecţie a plantelor care conţin substanţe active ce prezintă interes deosebit.
    Potrivit prevederilor art. 4 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, Planul naţional de acţiune trebuie să fie reexaminat cel puţin o dată la 5 ani.


    Obiective specifice:
    1. Instruirea şi certificarea utilizatorilor profesionişti, distribuitorilor şi consilierilor
    Sistemul de instruire şi certificare a utilizatorilor profesionişti, distribuitorilor şi consilierilor se instituie în baza art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.
    Prin sistemul de instruire şi certificare a utilizatorilor profesionişti, distribuitorilor şi consilierilor se asigură dobândirea de cunoştinţe suficiente sau actualizarea acestora cu privire la subiectele enumerate în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.
    Tabelul nr. 1 - Instruirea şi certificarea utilizatorilor profesionişti, distribuitorilor şi consilierilor

┌──────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┐
│ │Indicatori de│Autoritatea/│Ţinta │ │
│Măsura │reducere a │Instituţia │cantitativă │Termen │
│ │riscului │responsabilă│ │ │
├──────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Nr. de │ │Utilizatorii │ │
│ │certificate │ANF în │profesionişti │Perioada de │
│ │emise pentru │parteneriat │trebuie să │valabilitate│
│ │utilizatori │cu MM prin │deţină un │a PNA │
│1. Organizarea│profesionişti│ANPM, MS │certificat de │ │
│unui sistem de│ │ │instruire. │ │
│instruire şi ├─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│certificare │Nr. de │ANF în │Distribuitorii│ │
│pentru │certificate │parteneriat │trebuie să │Perioada de │
│utilizatorii │emise pentru │cu MM prin │deţină │valabilitate│
│profesionişti,│distribuitori│ANPM, MS │certificat de │a PNA │
│distribuitori │ │ │instruire. │ │
│şi consilieri ├─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Nr. de │ANF în │Consilierii │ │
│ │certificate │parteneriat │trebuie să │Perioada de │
│ │emise pentru │cu MM prin │deţină │valabilitate│
│ │consilieri │ANPM, MS │certificat de │a PNA │
│ │ │ │instruire. │ │
├──────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│2. Crearea şi │ │ │ │ │
│actualizarea │ │ │ │ │
│unei baze de │ │ │ │ │
│date cu │Nr. de │ │Certificatele │Perioada de │
│persoanele │certificate │ANF │emise trebuie │valabilitate│
│care deţin │introduse │ │introduse în │a PNA │
│certificate │ │ │baza de date. │ │
│obţinute în │ │ │ │ │
│urma │ │ │ │ │
│instruirii │ │ │ │ │
└──────────────┴─────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┘




    2. Respectarea cerinţelor privind comercializarea produselor de protecţie a plantelor
    Distribuitorii trebuie să ofere în momentul vânzării către utilizatorii profesionişti recomandări specifice privind instrucţiunile de siguranţă pentru sănătatea umană şi mediu.
    Distribuitorii care vând produse de protecţie a plantelor utilizatorilor neprofesionişti au obligaţia să furnizeze informaţii generale cu privire la riscurile pentru sănătatea umană şi mediu asociate utilizării acestora, în ceea ce priveşte pericolele, expunerea, condiţiile adecvate de depozitare, manipularea, aplicarea şi eliminarea în siguranţă a deşeurilor în conformitate cu legislaţia în vigoare privind deşeurile, la soluţiile alternative cu risc minim, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.
    Distribuitorii trebuie să solicite înregistrarea în vederea comercializării produselor de protecţie a plantelor de la Autoritatea Naţională Fitosanitară, conform legislaţiei specifice în vigoare.
    În vederea respectării cerinţelor privind comercializarea produselor de protecţie a plantelor, se efectuează controale periodice şi se aplică sancţiuni în cazul nerespectării acestora, potrivit legislaţiei naţionale în vigoare.
    Pe teritoriul ţării se comercializează numai produse de protecţie a plantelor omologate de CNOPPP.
    Monitorizarea calităţii produselor de protecţie a plantelor se realizează în baza prevederilor art. 68 „Monitorizare şi control“ din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
    Monitorizarea calităţii produselor de protecţie a plantelor se realizează prin întocmirea unui program naţional anual de monitorizare a calităţii produselor de protecţie a plantelor.
    Tabelul nr. 2 - Respectarea cerinţelor privind comercializarea produselor de protecţie a plantelor

┌───────────────┬─────────────┬────────────┬───────────────┬────────────┐
│ │Indicatori de│Autoritatea/│Ţinta │ │
│Măsura │reducere a │Instituţia │cantitativă │Termen │
│ │riscului │responsabilă│ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────┼────────────┤
│1. Întărirea │ │ │Creşterea nr. │ │
│capacităţii de │ │ │de controale cu│ │
│control privind│Nr. de │ANF │2% comparativ │Perioada de │
│comercializarea│distribuitori│MM-GNM │cu media │valabilitate│
│produselor de │controlaţi │ │acestora din │a PNA │
│protecţie a │ │ │anii 2013-2017 │ │
│plantelor │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────┼────────────┤
│2. │ │ │Operatorii │ │
│Înregistrarea │Nr. de │ │economici care │ │
│operatorilor │certificate │ │comercializează│Perioada de │
│economici care │de │ANF │produse de │valabilitate│
│comercializează│înregistrare │ │protecţie a │a PNA │
│produse de │emise │ │plantelor sunt │ │
│protecţie a │ │ │înregistraţi │ │
│plantelor │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │ │ │Creşterea cu 5%│ │
│ │ │ │a numărului de │ │
│ │Nr. de │ │substanţe │ │
│ │substanţe │ │active │Perioada de │
│3. │active │ANF │monitorizate │valabilitate│
│Monitorizarea │monitorizate │ │comparativ cu │a PNA │
│calităţii │ │ │media acestora │ │
│produselor de │ │ │din anii │ │
│protecţie a │ │ │2013-2017 │ │
│plantelor ├─────────────┼────────────┼───────────────┼────────────┤
│plasate pe │Nr. de │ │Creşterea cu 2%│ │
│piaţă │substanţe │ │a nr. de probe │ │
│ │active şi │ │analizate │Perioada de │
│ │produse │ANF │comparativ cu │valabilitate│
│ │neautorizate │ │media acestora │a PNA │
│ │identificate │ │din anii │ │
│ │ │ │2013-2017 │ │
└───────────────┴─────────────┴────────────┴───────────────┴────────────┘




    3. Respectarea cerinţelor privind manipularea, depozitarea produselor de protecţie a plantelor, gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de produse de protecţie a plantelor
    Manipularea, depozitarea produselor de protecţie a plantelor, diluarea şi amestecarea acestora, curăţarea echipamentelor după aplicarea tratamentelor fitosanitare, colectarea şi eliminarea amestecurilor rămase din rezervor şi a ambalajelor rămase de la produsele de protecţie a plantelor reprezintă un risc asupra sănătăţii umane şi a mediului. În acest sens, se impune verificarea acestor operaţiuni efectuate de utilizatori profesionişti şi distribuitori de către oficii fitosanitare judeţene, agenţiile pentru protecţia mediului şi comisariatele judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu.
    Utilizarea corectă a produselor de protecţie a plantelor include:
    a) echipament de protecţie individuală recomandat pe eticheta produsului utilizat;
    b) citirea şi respectarea indicaţiilor de pe eticheta produselor de protecţie a plantelor;
    c) calibrarea echipamentelor de aplicare;
    d) utilizarea echipamentelor de aplicare care reduc efectul de derivă a produselor pulverizate;
    e) gestionarea corectă şi conform legislaţiei specifice a deşeurilor de soluţie de tratat, precum şi a ambalajelor goale de produse de protecţie a plantelor.

    Una dintre modalităţile eficiente şi accesibile de reducere a expunerii chimice a persoanelor/operatorilor care intră în contact cu produsul de protecţie a plantelor concentrat în timpul preparării soluţiei şi umplerii/golirii rezervorului echipamentului de stropit, denumit în continuare echipament de aplicare, este folosirea obligatorie a echipamentului individual de protecţie pe parcursul lucrărilor, conform instrucţiunilor.
    Utilizarea produselor de protecţie a plantelor se poate face numai în scopurile pentru care au fost omologate şi numai în conformitate cu instrucţiunile de utilizare, conform legislaţiei specifice în vigoare.
    În anul 2016 s-a elaborat o versiune nouă a Ghidului de utilizare în siguranţă a produselor de protecţie a plantelor, de către ANF, care este postat pe pagina de internet a ANF.
    În anul 2017 a fost adoptat Codul de bune practici de utilizare în siguranţă a produselor de protecţie a plantelor, postat pe pagina de internet a ANF.
    ANF va susţine în continuare extinderea la nivel naţional a campaniei de promovare a ghidurilor de utilizare în siguranţă, precum şi a demonstraţiilor practice privind aplicarea corectă a produselor de protecţie a plantelor.
    Principalele activităţi ale măsurii nr. 3 din tabelul nr. 3 din cadrul acestui obiectiv au în vedere următoarele:
    a) controlul privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu legislaţia din domeniul fitosanitar, şi anume verificarea etichetei şi a informaţilor cuprinse în aceasta, a ambalajului, a condiţiilor de depozitare, verificarea tehnică a echipamentelor de aplicare a produselor de protecţie a plantelor, eliminarea ambalajelor goale şi a deşeurilor de produse de protecţie a plantelor şi altele asemenea;
    b) promovarea sistemului naţional de colectare a deşeurilor de ambalaje provenite de la produsele de protecţie a plantelor, care să asigure cerinţe unitare în conformitate atât cu prevederile legislaţiei în vigoare privind gestionarea deşeurilor, cât şi cu ghidurile de bune practici de utilizare în siguranţă a produselor de protecţie a plantelor;
    c) promovarea triplei clătiri în spaţii special amenajate şi colectarea de ambalaje goale de produse de protecţie a plantelor decontaminate, conform legislaţiei în vigoare.

    Informarea şi promovarea adecvată privind gestionarea deşeurilor de produse de protecţie a plantelor şi a ambalajelor reprezintă un aspect important în contextul dezvoltării unui sistem de înregistrare obligatoriu pentru aceste deşeuri.
    Actul normativ care reglementează gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului este Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ ce transpune Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare.
    Cadrul legal care reglementează modul/obligaţiile de raportare şi centralizare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri este Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.
    La nivel naţional există un sistem de colectare a ambalajelor de pesticide care reprezintă un mecanism de colectare, transport şi valorificare a deşeurilor de ambalaje din plastic, metal şi hârtie provenite de la produsele de protecţie a plantelor.
    Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România a iniţiat Sistemul de colectare a ambalajelor de pesticide ca un mecanism de colectare, transport şi valorificare a deşeurilor de ambalaje din plastic, metal şi hârtie provenite de la produsele de protecţie a plantelor importate sau produse în România de către companiile care susţin sistemul de colectare a ambalajelor. Începând cu anul 2008, campania de colectare a ambalajelor din plastic/metal/hârtie provenite de la produse de protecţie a plantelor se desfăşoară la nivel naţional sub sloganul „SCAPA de ambalaje!“.
    Toate serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri, cât şi pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condiţiilor de preluare ale sistemului. Implementarea sistemului SCAPA este organizată şi susţinută financiar în mod integral de către companiile membre AIPROM şi companiile participante la sistemul de colectare a ambalajelor.
    În ceea ce priveşte modul de gestionare a ambalajelor/deşeurilor de ambalaje, operatorii economici pot să îşi îndeplinească responsabilităţile prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 249/2015, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit prevederilor art. 16 alin. (2) din acelaşi act normativ.
    La controalele efectuate de inspectorii fitosanitari, utilizatorul profesionist/distribuitorul trebuie să justifice prin documente, inclusiv contract de preluare a ambalajelor provenite de la produsele de protecţie a plantelor şi a deşeurilor de produse de protecţie a plantelor, că sunt predate către firme specializate.
    Tabelul nr. 3 - Respectarea cerinţelor privind manipularea, depozitarea produselor de protecţie a plantelor, gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de produse de protecţie a plantelor

┌────────────┬─────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐
│ │Indicatori de│Autoritatea/│Ţinta │ │
│Măsura │reducere a │Instituţia │cantitativă│Termen │
│ │riscului │responsabilă│ │ │
├────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ │Produsele │ │
│ │Nr. de │ │de │ │
│1. │produse de │ │protecţie a│ │
│Actualizarea│protecţie a │ │plantelor │Perioada de │
│bazei de │plantelor │ANF │omologate │valabilitate│
│date │înregistrate │ │trebuie │a PNA │
│Pest-Expert │în baza de │ │introduse │ │
│ │date │ │în baza de │ │
│ │ │ │date. │ │
├────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│2. │Nr. de │ │ │ │
│Promovarea │instruiri sau│ANF │o instruire│Perioada de │
│bunelor │sesiuni │ASAS │sau o │valabilitate│
│practici │organizate │ │sesiune/an │a PNA │
│agricole │ │ │ │ │
├────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ │Creşterea │ │
│3. Întărirea│ │ │cu 2% a │ │
│capacităţii │ │ │numărului │ │
│de control │Nr. de │ │de │Perioada de │
│privind │utilizatori │ANF │controale │valabilitate│
│utilizarea │profesionişti│ │comparativ │a PNA │
│produselor │controlaţi │ │cu media │ │
│de protecţie│ │ │acestora │ │
│a plantelor │ │ │din anii │ │
│ │ │ │2013-2017 │ │
├────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│4. │ │ │ │ │
│Promovarea │Nr. de │ │Instruirea │ │
│ghidurilor │persoane care│ │anuală a │Perioada de │
│de utilizare│participă la │ANF │500 de │valabilitate│
│a produselor│instruire │ │persoane │a PNA │
│de protecţie│ │ │ │ │
│a plantelor │ │ │ │ │
└────────────┴─────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘




    4. Reducerea riscurilor pentru consumator prin controlul reziduurilor de pesticide
    Aplicarea necorespunzătoare a produselor de protecţie a plantelor în agricultură conduce la creşterea nivelului reziduurilor acestora din recoltă şi în mediu.
    Nivelul de reziduuri peste limita admisă reprezintă un risc pentru sănătatea consumatorilor.
    Reziduurile de pesticide din plante şi produse vegetale din producţia internă trebuie monitorizate pentru a proteja consumatorii.
    Monitorizarea se face prin elaborarea anuală a planului de monitorizare a reziduurilor de pesticide în legume, fructe şi cereale, care are ca scop controlul produselor autohtone de origine vegetală, în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei în vigoare, referitoare la utilizarea produselor de protecţie a plantelor, şi respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 396/2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală pentru animale, cu modificările şi completările ulterioare.
    Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale efectuează analize ale probelor prelevate în cadrul controalelor oficiale, pentru determinarea calitativă şi cantitativă a reziduurilor de pesticide.
    Pe baza rezultatelor analizelor reziduurilor de pesticide din probele de produse vegetale şi de plante se constată dacă au fost respectate cerinţele privind siguranţa sănătăţii umane şi a mediului.
    Controlul produselor de protecţie a plantelor la comercializarea şi utilizarea acestora are în vedere respectarea cerinţelor care vizează prevenirea, eliminarea sau reducerea la niveluri acceptabile a riscurilor care ar putea să apară asupra sănătăţii umane şi a mediului.
    În acest fel se asigură aplicarea corectă a produselor de protecţie a plantelor care sunt autorizate pentru utilizare prin respectarea dozelor de aplicare, perioadelor de pauză şi utilizarea exclusiv în scopurile pentru care sunt autorizate.
    Respectarea cerinţelor de utilizare adecvată trebuie să conducă la reducerea riscurilor pentru consumatori.
    Pentru protecţia resurselor de apă trebuie să se pună accent pe prevenirea contaminării punctiforme şi difuze cauzate de utilizarea produselor de protecţie a plantelor, prin implementarea bunelor practici agricole în exploataţiile agricole şi forestiere, zonele urbane şi de agrement.
    Administraţia Naţională „Apele Române“ monitorizează substanţe din categoria produselor de protecţie a plantelor, relevante pentru resursele de apă şi pentru care sunt stabilite standarde de calitate în legislaţia specifică din domeniul apelor: Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase şi alte măsuri pentru principalii poluanţi din categoria pesticidelor organoclorurate, pesticidelor ureice, pesticidelor, insecticidelor şi fungicidelor cu azot şi fosfor.
    ANAR realizează monitorizarea resurselor de apă brută, respectiv: ape de suprafaţă, apa subterană, apa destinată potabilizării.
    Tabelul nr. 4 - Reducerea riscurilor pentru consumator prin controlul reziduurilor de pesticide

┌─────────────┬──────────┬────────────┬───────────┬────────────┐
│ │Indicatori│Autoritatea/│ │ │
│Măsura │de │Instituţia │Ţinta │Termen │
│ │reducere a│responsabilă│cantitativă│ │
│ │riscului │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│1. Controlul │ │ │ │ │
│produselor de│ │ │ │ │
│origine │ │ │ │ │
│vegetală în │Nr. de │ │Creşterea │Perioada de │
│cadrul │probe │ANF │numărului │valabilitate│
│programelor │analizate │ │de probe │a PNA │
│anuale de │ │ │analizate │ │
│monitorizare │ │ │ │ │
│a │ │ │ │ │
│reziduurilor │ │ │ │ │
│de pesticide ├──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│în legume, │ │ │ │ │
│fructe şi │ │ │ │ │
│cereale, │ │ │ │ │
│pentru a │ │ │Creşterea │ │
│verifica │Nr. de │ │numărului │ │
│conformitatea│reziduuri │ │de │Perioada de │
│cu limitele │de │ANF │reziduuri │valabilitate│
│maxime admise│pesticide │ │de │a PNA │
│prevăzute în │analizate │ │pesticide │ │
│Regulamentul │ │ │analizate │ │
│(CE) nr. 396/│ │ │ │ │
│2005 │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
└─────────────┴──────────┴────────────┴───────────┴────────────┘




    5. Promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare
    Planul naţional de acţiune prevede punerea în aplicare de către toţi utilizatorii profesionişti, distribuitori şi consilieri a principiilor generale ale gestionării integrate a organismelor dăunătoare, astfel cum sunt prevăzute în anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.
    În vederea promovării şi respectării principiilor gestionării integrate a organismelor dăunătoare se are în vedere asigurarea sistemului de instruire şi certificare a utilizatorilor profesionişti, distribuitorilor şi consilierilor conform tematicii menţionate în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.
    Promovarea gestionării integrate se poate realiza prin promovarea/diseminarea ghidurilor privind gestionarea integrată a organismelor dăunătoare potrivit prevederilor art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, dezvoltarea unui sistem de gestionare integrată a organismelor dăunătoare care să includă instruiri, pentru a permite producătorilor agricoli accesul la cunoştinţe de specialitate pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile şi performante.
    Principalul obiectiv al gestionării integrate a dăunătorilor vizează utilizarea practicilor şi produselor care prezintă cele mai mici riscuri pentru sănătatea umană şi pentru mediu.
    Pentru asigurarea unei protecţii eficiente şi viabile economic a culturilor agricole este nevoie ca produsele de protecţie a plantelor să fie aplicate numai atunci când este strict necesar, adică atunci când se îndeplinesc condiţiile de apariţie a organismelor dăunătoare, pe baza buletinelor de prognoză şi avertizare emise de către oficiile fitosanitare judeţene, precum şi apelarea la consultanţă din partea unui specialist în domeniul fitosanitar.
    Aplicarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare necesită o cunoaştere a situaţiei actuale a organismelor dăunătoare.
    Tabelul nr. 5 - Promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare

┌────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┬────────────┐
│ │Indicatori│Autoritatea/│ │ │
│Măsura │de │Instituţia │Ţinta │Termen │
│ │reducere a│responsabilă│cantitativă │ │
│ │riscului │ │ │ │
├────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│1. │ │ │ │ │
│Elaborarea │ │ │ │ │
│ghidurilor │ │ │ │ │
│specifice/ │Nr. de │ │un ghid/tip │ │
│tip de │ghiduri/ │ │de culturi pe│Perioada de │
│culturi sau │tip de │ANF │perioada │valabilitate│
│sectoare │culturi │ASAS │valabilităţii│a PNA │
│privind │elaborate │ │PNA │ │
│gestionarea │ │ │ │ │
│integrată a │ │ │ │ │
│organismelor│ │ │ │ │
│dăunătoare │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│2. │ │ │ │ │
│Elaborarea │ │ │ │ │
│unui ghid de│ │ │ │ │
│bune │Nr. de │ │un ghid pe │Perioada de │
│practici │ghiduri │ANF │perioada │valabilitate│
│agricole de │elaborate │ASAS │desfăşurării │a PNA │
│gestionare │ │ │PNA │ │
│integrată a │ │ │ │ │
│organismelor│ │ │ │ │
│dăunătoare │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│3. │ │ │ │ │
│Promovarea/ │ │ │ │ │
│Diseminarea │ │ │ │ │
│ghidurilor │Nr. de │ANF │Informarea │Perioada de │
│privind │persoane │ASAS │anuală a 500 │valabilitate│
│gestionarea │informate │ │de persoane │a PNA │
│integrată a │ │ │ │ │
│organismelor│ │ │ │ │
│dăunătoare │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│4. │Nr. de │ │ │ │
│Consolidarea│buletine │ │Acoperirea a │ │
│sistemului │de │ │cel puţin 50%│Perioada de │
│actual de │prognoză │ANF │din culturi/ │valabilitate│
│prognoză şi │şi │ │an │a PNA │
│avertizare │avertizare│ │ │ │
│ │emise/an │ │ │ │
├────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │ │ │Creşterea cu │ │
│5. │ │ │2% a │ │
│Promovarea │Nr. de │ │numărului de │ │
│cercetării │proiecte │ │proiecte de │ │
│privind │de │MADR │cercetare │Perioada de │
│gestionarea │cercetare │ASAS │finanţate │valabilitate│
│integrată a │finanţate/│ │comparativ cu│a PNA │
│organismelor│an │ │media │ │
│dăunătoare │ │ │acestora din │ │
│ │ │ │anii │ │
│ │ │ │2013-2017 │ │
└────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┴────────────┘




    6. Reducerea riscului de contaminare a apelor, solului şi aerului
    O atenţie deosebită trebuie acordată evitării poluării apelor de suprafaţă şi subterane prin respectarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. În acest sens se interzice utilizarea produselor de protecţie a plantelor în zonele de protecţie adiacente apelor de suprafaţă, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) lit. f) şi i) şi alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, este necesară respectarea prevederilor art. 28 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, în sensul cultivării unor anumite tipuri de culturi pe terenurile agricole cuprinse în zonele de protecţie sanitară cu regim sever, precum şi al interzicerii în zonele de protecţie sanitară cu regim sever şi în zonele de protecţie sanitară de restricţie a utilizării produselor de protecţie a plantelor, respectiv zone instituite în jurul surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale şi al lacurilor terapeutice. Aceste interdicţii sunt completate cu prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că pe terenurile adiacente cursurilor de apă se instituie zone de protecţie şi fâşii de protecţie în care este interzisă desfăşurarea activităţilor agricole, respectiv aplicarea fertilizanţilor şi a pesticidelor de orice fel.
    Dimensiunile zonelor de protecţie depind în special de caracteristicile solului şi de proprietăţile produselor de protecţie a plantelor utilizate, precum şi de caracteristicile de natură agricolă ale zonelor vizate. Trebuie subliniat faptul că dimensiunile zonelor de protecţie adiacente apelor de suprafaţă sunt stabilite în anexa nr. 2 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
    Zonele de protecţie multifuncţionale trebuie recunoscute ca parte integrantă a suprafeţelor agricole, întrucât menţin echilibrul ecologic prin conservarea biodiversităţii, respectiv creşterea numărului de specii benefice, al insectelor polenizatoare, al insectelor prădătoare, precum şi al altor organisme-neţintă, asigurând totodată coridoare pentru fauna sălbatică. În plus, reduc şiroirea şi poluarea cu produse de protecţie a plantelor a surselor de apă adiacente terenurilor agricole, contribuind, de asemenea, la reducerea eroziunii solului.
    Zonele de protecţie multifuncţionale reprezintă o componentă majoră a agroecosistemelor, fiind importante pentru protejarea resurselor naturale, precum apa şi solul, conservarea biodiversităţii şi obţinerea unor producţii agricole durabile.
    Zonele de protecţie cu rol multifuncţional între parcelele agricole pot fi reprezentate de benzi înierbate, menite să asigure nectar insectelor polenizatoare, precum şi hrană consumatorilor secundari.
    Există, de asemenea, zone de protecţie cu rol de barieră naturală, cum ar fi perdelele forestiere - garduri vii, şanţuri. Interacţiunea dintre această barieră naturală şi zona de protecţie adiacentă poate reprezenta o sursă de biodiversitate.
    Zonele de protecţie multifuncţionale pot:
    a) creşte în mod semnificativ biodiversitatea;
    b) spori producţia ca urmare a unei mai bune polenizări;
    c) deveni habitate pentru mamifere mici şi păsări;
    d) asigura protecţia tuturor elementelor mediului.

    Alte posibilităţi pentru reducerea cantităţii de produse de protecţie a plantelor dispersate în mediu sunt:
    a) duze antiderivă la echipamentele de aplicare pentru cultura de câmp, plantaţii de arbuşti şi pomicole;
    b) utilizarea echipamentelor de aplicare a produselor de protecţie a plantelor prevăzute din construcţie cu ecrane pentru recuperarea surplusului soluţiei de stropit în plantaţii viticole.

    Acestea reduc efectul de derivă, contaminarea mediului şi duc la eficientizarea utilizării resurselor.
    Tabelul nr. 6 - Reducerea riscului de contaminare a apelor, solului şi aerului

┌────────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────┬────────────┐
│ │Indicatori de│Autoritatea/│Ţinta │ │
│Măsura │reducere a │Instituţia │cantitativă │Termen │
│ │riscului │responsabilă│ │ │
├────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│1. Instruirea │ │ │ │ │
│utilizatorilor │Nr. de │ │Creşterea │ │
│profesionişti în│utilizatori │ │numărului de │Perioada de │
│domeniul │profesionişti│ANF │utilizatori │valabilitate│
│gestionării │care │ │profesionişti│a PNA │
│zonelor de │participă la │ │instruiţi cu │ │
│protecţie │instruiri/an │ │1%/an │ │
│multifuncţionale│ │ │ │ │
├────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│2. Controlul │ │ │Creşterea nr.│ │
│privind │ │ │de controale │ │
│respectarea │ │ │cu 1% │Perioada de │
│cerinţelor în │Nr. de │MM-GNM │comparativ cu│valabilitate│
│zonele de │controale/an │ │media │a PNA │
│protecţie │ │ │acestora din │ │
│multifuncţională│ │ │anii │ │
│ │ │ │2013-2017 │ │
├────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│3. Promovarea │ │ │ │ │
│tehnologiei de │ │ │ │ │
│reducere a │ │ │ │ │
│derivei │ │ │ │ │
│produselor │ │ │ │ │
│pulverizate prin│Nr. de │ │Instruirea │Perioada de │
│utilizarea │persoane care│ANF │anuală a 500 │valabilitate│
│duzelor │participă la │ │de persoane │a PNA │
│antiderivă şi │instruire/an │ │ │ │
│ecranelor pentru│ │ │ │ │
│recuperarea │ │ │ │ │
│surplusului │ │ │ │ │
│soluţiei de │ │ │ │ │
│stropit │ │ │ │ │
└────────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┴────────────┘




    7. Organizarea sistemului de inspecţie a echipamentelor de aplicare a produselor de protecţie a plantelor
    Organizarea şi implementarea sistemului de inspecţie a echipamentelor de aplicare a produselor de protecţie a plantelor se realizează potrivit prevederilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, şi ale Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 820/2016 privind desemnarea organismului de inspecţie a echipamentelor de aplicare a produselor de protecţie a plantelor de uz profesional şi responsabilităţile acestuia.
    Derularea inspecţiilor obligatorii în cazul echipamentelor de aplicare trebuie efectuată luând în considerare şi prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.029/2008 privind condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor, cu modificările şi completările ulterioare.
    Inspecţia echipamentului de aplicare a produselor de protecţie a plantelor acoperă toate aspectele importante în vederea atingerii unui înalt grad de siguranţă şi protecţie pentru sănătatea umană şi pentru mediu.
    Tabelul nr. 7 - Organizarea sistemului de inspecţie a echipamentelor de aplicare a produselor de protecţie a plantelor

┌──────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┐
│ │Indicatori │Autoritatea/│Ţinta │ │
│Măsura │de reducere │Instituţia │cantitativă │Termen │
│ │a riscului │responsabilă│ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│1. │ │ │Inventarierea │ │
│Inventarierea │ │ │echipamentelor│ │
│echipamentelor│Nr. de │ │de aplicare a │Perioada de │
│de aplicare a │echipamente │ANF │produselor de │valabilitate│
│produselor de │inventariate│ │protecţie a │a PNA │
│protecţie a │ │ │plantelor o │ │
│plantelor de │ │ │dată la 3 ani │ │
│uz profesional│ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │5% din │ │
│2. Inspecţia │ │ │echipamentele │ │
│echipamentelor│ │ │de aplicare a │ │
│de aplicare a │Nr. de │ │produselor de │Perioada de │
│produselor de │echipamente │ANF │protecţie a │valabilitate│
│protecţie a │inspectate/ │ │plantelor │a PNA │
│plantelor de │an │ │inventariate │ │
│uz profesional│ │ │sunt │ │
│ │ │ │inspectate │ │
│ │ │ │anual. │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│3. Crearea şi │ │ │ │ │
│actualizarea │ │ │ │ │
│unei baze de │ │ │ │ │
│date care │ │ │ │ │
│cuprinde │ │ │ │ │
│echipamentele │Nr. de │ │Certificatele │Perioada de │
│de aplicare a │certificate │ANF │trebuie │valabilitate│
│produselor de │introduse/an│ │introduse în │a PNA │
│protecţie a │ │ │baza de date. │ │
│plantelor de │ │ │ │ │
│uz profesional│ │ │ │ │
│care deţin │ │ │ │ │
│certificate de│ │ │ │ │
│inspecţie │ │ │ │ │
└──────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┘




    8. Reducerea efectului de deviere a pulverizării aeriene
    Pulverizarea aeriană poate avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane şi a mediului, în special datorită efectului de derivă a produselor de protecţie a plantelor.
    Pulverizarea aeriană este interzisă, efectuându-se numai în cazuri speciale, cu respectarea prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.
    În cazurile speciale în care se efectuează pulverizarea aeriană se vor utiliza produsele de protecţie a plantelor aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului sănătăţii nr. 566/1.445/725/2014 pentru aprobarea Listei produselor de protecţie a plantelor autorizate în vederea aplicării prin pulverizare aeriană, cu completările ulterioare.
    Tabelul nr. 8 - Reducerea efectului de deviere a pulverizării aeriene

┌─────────────┬──────────┬────────────┬────────────┬────────────┐
│ │Indicatori│Autoritatea/│ │ │
│Măsura │de │Instituţia │Ţinta │Termen │
│ │reducere a│responsabilă│cantitativă │ │
│ │riscului │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │Reducerea cu│ │
│ │ │ │2% a │ │
│ │ │ │suprafeţelor│ │
│ │ │ │tratate prin│ │
│ │Suprafaţă │ │pulverizare │ │
│ │tratată/an│ANF │aeriană │ │
│ │ │ │comparativ │ │
│ │ │ │cu media │ │
│ │ │ │acestora din│ │
│1. │ │ │anii │ │
│Monitorizarea│ │ │2013-2017 │Perioada de │
│suprafeţelor ├──────────┼────────────┼────────────┤valabilitate│
│tratate prin │ │ │Reducerea │a PNA │
│pulverizare │ │ │nr. de │ │
│aeriană │ │ │culturi │ │
│ │ │ │tratate prin│ │
│ │ │ │pulverizare │ │
│ │Cultură │ANF │aeriană cu │ │
│ │tratată/an│ │2% │ │
│ │ │ │comparativ │ │
│ │ │ │cu media │ │
│ │ │ │acestora din│ │
│ │ │ │anii │ │
│ │ │ │2013-2017 │ │
└─────────────┴──────────┴────────────┴────────────┴────────────┘




    9. Reducerea utilizării produselor de protecţie a plantelor sau a riscurilor în anumite zone
    Aplicarea produselor de protecţie a plantelor în zonele specifice, stabilite potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, în special în cazul ariilor naturale protejate, trebuie redusă la minimum sau interzisă, cu respectarea prevederilor art. 28 şi 28^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
    Pentru situaţii excepţionale în care utilizarea produselor de protecţie a plantelor este necesară, autorităţile competente menţionate la art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, elaborează proceduri specifice privind aplicarea produselor de protecţie a plantelor în aceste zone specifice.
    Tabelul nr. 9 - Reducerea utilizării produselor de protecţie a plantelor sau a riscurilor în anumite zone

┌─────────────┬──────────┬────────────┬────────────┬────────────┐
│ │Indicatori│Autoritatea/│ │ │
│Măsura │de │Instituţia │Ţinta │Termen │
│ │reducere a│responsabilă│cantitativă │ │
│ │riscului │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│1. │ │ │ │ │
│Monitorizarea│ │ │ │ │
│produselor de│ │ │ │ │
│protecţie a │ │ │ │ │
│plantelor │ │ │ │ │
│utilizate în │ │ │ │ │
│zone │Nr. de │ │Creşterea │ │
│specifice │controale │ANF │nr. de │Perioada de │
│potrivit art.│în zone │MM-GNM │controale cu│valabilitate│
│12 din │specifice/│ │1% anual │a PNA │
│Ordonanţa de │an │ │ │ │
│urgenţă a │ │ │ │ │
│Guvernului │ │ │ │ │
│nr. 34/2012, │ │ │ │ │
│aprobată prin│ │ │ │ │
│Legea nr. 63/│ │ │ │ │
│2013 │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Nr. de │ │ │ │
│ │proceduri │ │ │ │
│2. Elaborarea│specifice │ │ │ │
│de proceduri │emise │ │ │ │
│specifice │privind │ │ │ │
│privind │reducerea │ │o procedură │ │
│reducerea │utilizării│ │pe perioada │Perioada de │
│utilizării │produselor│ANF │de │valabilitate│
│produselor de│de │MS │valabilitate│a PNA │
│protecţie a │protecţie │ │a PNA │ │
│plantelor sau│a │ │ │ │
│a riscurilor │plantelor │ │ │ │
│în anumite │sau a │ │ │ │
│zone │riscurilor│ │ │ │
│ │în anumite│ │ │ │
│ │zone │ │ │ │
└─────────────┴──────────┴────────────┴────────────┴────────────┘




    10. Realizarea de programe de informare şi conştientizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor
    Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, se va avea în vedere realizarea de campanii de informare şi conştientizare a publicului prin realizarea următoarelor activităţi:
    a) prezentarea aspectelor relevante privind protecţia plantelor în cadrul expoziţiilor specializate;
    b) organizarea de seminare/grupuri de lucru;
    c) publicarea informaţiilor pe internet şi în reviste de specialitate;
    d) emisiuni radio/TV, difuzarea de spoturi publicitare, pliante/broşuri.

    De asemenea, se recomandă implementarea unor programe de informare şi conştientizare a utilizatorilor profesionişti cu privire la cele mai bune practici agricole, necesitatea gestionării integrate a organismelor dăunătoare, depozitarea, păstrarea/stocarea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor şi derularea activităţilor specifice, precum şi a consumatorilor cu privire la siguranţa utilizării produselor de protecţie a plantelor.
    Pentru informarea publicului, anual, pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va fi publicat un raport cu privire la rezultatele inspecţiilor efectuate pentru controlul produselor de protecţie a plantelor la comercializare şi utilizare.
    Pe pagina de internet a Ministerului Sănătăţii se va publica anual raportul cu privire la cazurile de intoxicaţii acute cu produse de protecţie a plantelor, precum şi evoluţia cazurilor cronice, dacă există, informaţii colectate în anul respectiv, potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.
    Tabelul nr. 10 - Realizarea de programe de informare şi conştientizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor

┌──────────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐
│ │Indicatori de │Autoritatea/│Ţinta │ │
│Măsura │reducere a │Instituţia │cantitativă│Termen │
│ │riscului │responsabilă│ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│1. Organizarea│ │ │ │ │
│unor sesiuni/ │ │ │ │ │
│campanii de │ │ │ │ │
│informare şi │ │ │ │ │
│conştientizare│Nr. de sesiuni│ │ │ │
│a publicului │/campanii de │ANF │Realizarea │Perioada de │
│privind │informare şi │MM prin ANPM│a cel puţin│valabilitate│
│reducerea │conştientizare│MS │o sesiune/ │a PNA │
│riscurilor │a publicului │ │campanie/an│ │
│asociate │ │ │ │ │
│utilizării │ │ │ │ │
│produselor de │ │ │ │ │
│protecţie a │ │ │ │ │
│plantelor │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ │Reducerea │ │
│ │ │ │cu 2% a │ │
│2. │Nr. de cazuri │ │cazurilor/ │ │
│Monitorizarea │de intoxicaţii│ │an cel │ │
│intoxicaţiilor│acute cu │ │puţin până │Perioada de │
│acute cu │produse de │MS-DSP │la o │valabilitate│
│produse de │protecţie a │ │valoare │a PNA │
│protecţie a │plantelor/an │ │apropiată │ │
│plantelor │ │ │de media │ │
│ │ │ │din Uniunea│ │
│ │ │ │Europeană │ │
└──────────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘




    11. Reducerea impactului asupra insectelor polenizatoare
    Insectele polenizatoare, în special albinele, trebuie protejate de efectul aplicării foliare a produselor de protecţie a plantelor.
    ANF, pe baza notificării din partea utilizatorilor profesionişti, trebuie să informeze crescătorii de albine asupra operaţiunilor de aplicare a produselor de protecţie a plantelor prin pulverizare aeriană, cu cel puţin 7 zile înainte de efectuarea acestor tratamente.
    În scopul reducerii emisiei de praf şi a impactului negativ asupra mediului, operatorului şi a insectelor polenizatoare este obligatorie utilizarea deflectoarelor pe semănătorile pneumatice cu vacuum utilizate la semănatul culturilor agricole a căror sămânţă este tratată.
    Tabelul nr. 11 - Reducerea impactului asupra insectelor polenizatoare

┌──────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────┬────────────┐
│ │Indicatori de│Autoritatea/│Ţinta │ │
│Măsura │reducere a │Instituţia │cantitativă │Termen │
│ │riscului │responsabilă│ │ │
├──────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│1. Elaborarea │ │ │ │ │
│unor │ │ │ │ │
│recomandări │ │ │ │ │
│privind │ │ │ │ │
│aplicarea │ │ │Informarea │ │
│foliară a │Nr. de │ │anuală a cel │Perioada de │
│produselor de │utilizatori │ANF │puţin 50% din│valabilitate│
│protecţie a │profesionişti│ │utilizatorii │a PNA │
│plantelor în │informaţi/an │ │profesionişti│ │
│vederea │ │ │ │ │
│reducerii │ │ │ │ │
│impactului │ │ │ │ │
│asupra │ │ │ │ │
│albinelor │ │ │ │ │
├──────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│2. Organizarea│ │ │ │ │
│unor ateliere │Nr. de │ │Organizarea a│Perioada de │
│de lucru în │ateliere de │ANF │cel puţin o │valabilitate│
│colaborare cu │lucru │ │activitate/an│a PNA │
│asociaţiile │organizate/an│ │ │ │
│apicultorilor │ │ │ │ │
├──────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│3. │ │ │ │ │
│Monitorizarea │ │ │Controlul │ │
│utilizării │ │ │anual a 30% │ │
│deflectoarelor│ │ │din │ │
│pe │Nr. de │ │semănătorile │ │
│semănătorile │controale │ │pneumatice cu│Perioada de │
│pneumatice cu │privind │ANF │vacuum │valabilitate│
│vacuum │utilizarea │ │utilizate la │a PNA │
│utilizate la │deflectorului│ │semănatul │ │
│semănatul │/an │ │culturilor │ │
│culturilor │ │ │agricole a │ │
│agricole a │ │ │căror sămânţă│ │
│căror sămânţă │ │ │este tratată │ │
│este tratată │ │ │ │ │
└──────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┴────────────┘






    Concluzii
    Prin Planul naţional de acţiune se urmăreşte utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor pe teritoriul României, prin reducerea riscurilor şi a efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului, inclusiv promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare.
    Implementarea obiectivelor şi a măsurilor prevăzute în Planul naţional de acţiune trebuie corelată şi cu obiectivele politicii agricole comune, precum şi cu politicile sectoriale legate din domeniul sănătăţii şi al protecţiei mediului.
    Planul naţional de acţiune evidenţiază obiectivele şi măsurile specifice potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, cu relevanţă pentru următoarele tematici: sistemul de instruire pentru utilizatorii profesionişti, distribuitori şi consilieri, comercializarea, manipularea şi depozitarea produselor de protecţie a plantelor, pulverizarea aeriană a produselor de protecţie a plantelor şi inspecţia echipamentelor de aplicare, măsuri specifice pentru protecţia apei, solului şi aerului, utilizarea produselor în zone specifice, gestionarea integrată a organismelor dăunătoare şi derularea programelor de informare şi conştientizare privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor.
    Un element important pentru măsurarea obiectivelor din cadrul Planului naţional de acţiune îl constituie definirea indicatorilor de risc, permiţând astfel monitorizarea periodică a progresului înregistrat pe perioada implementării Planului naţional de acţiune.
    Măsurile vizează ca utilizarea produselor de protecţie a plantelor să se facă cu responsabilitate faţă de sănătatea umană şi mediu.
    Rezultatele obţinute ca urmare a implementării măsurilor din cadrul Planului naţional de acţiune vor fi puse la dispoziţia Comisiei Europene şi a celorlalte state membre, în urma solicitărilor acestora.
    În funcţie de evoluţiile legislaţiei fitosanitare la nivel european, în special în ceea ce priveşte directiva-cadru privind utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor, precum şi ale procesului de evaluare anuală a implementării Planului naţional de acţiune, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va iniţia procesul de revizuire şi actualizare a Planului naţional de acţiune, respectiv de modificare şi completare a hotărârii Guvernului care îl aprobă sau îl abrogă, după caz.
    Planul naţional de acţiune va fi disponibil pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, secţiunea Fitosanitar - Utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor.

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016