Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PLAN din 21 noiembrie 2022 de acţiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei şi de prevenire a infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital şi a Instrucţiunii privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenţei medicale primare
EMITENT: Ministerul Sănătăţii PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1133 bis din 24 noiembrie 2022
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 3.494 din 21 noiembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.133 din 24 noiembrie 2022.
──────────
ROMÂNIA
ABREVIERI
CNSCBT = Centrul naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile;
CRSP = centru regional de sănătate publică;
DSPJ = direcţii de sănătate publică judeţene;
ECDC = Centrul European pentru Controlul Bolilor (European Centre for Diseases Control);
HG = Hotărâre de Guvern;
INSP = Institutul Naţional de Sănătate Publică;
MS-DGSPPS = Ministerul Sănătăţii - Direcţia Generală Sănătate Publică şi Programe de Sănătate;
OMS = Organizaţia Mondială a Sănătăţii;
RAPI = reacţii adverse postvaccinale indezirabile;
RENV = registrul electronic naţional de vaccinare;
ROR = vaccin combinat rujeolă-oreion-rujeolă;
CNVRR = Comitetul naţional de verificare a rujeolei şi rubeolei;
RVC = comitetul regional european de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei.
GLOSAR
Infecţia rubeolică congenitală (IRC) - infecţia produsului de concepţie cu virus rubeolic, infecţie care poate duce la avort, naşteri premature, decese in utero sau naşterea unui copil normal sau a unui copil cu una/mai multe sau toate manifestările sindromului rubeolic congenital (SRC).
Sindromul rubeolic congenital (SRC) - unul din posibilele finaluri ale infecţiei rubeolice în utero, în special ca rezultat al infecţiei în timpul primului trimestru de sarcină.
SUMAR EXECUTIV
Implementarea Planului Strategic pentru Rujeolă şi Rubeolă 2012-2020 a dus la nivel mondial în ultimul deceniu la o reducere considerabilă a poverii bolii (pentru rujeolă şi rubeolă), la o creştere marcată a introducerii a celei de a doua doze de vaccin cu componenta rujeolică în programele de imunizări şi la îmbunătăţirea supravegherii.
În perioada 2000-2018, numărul estimat de decese prin rujeolă a scăzut cu 73% şi numărul estimat de cazuri de rujeolă a scăzut cu 76%.
La nivelul regiunii europene, în ciuda progresului enorm, ţinta de eliminare a rujeolei şi rubeolei pentru anul 2020 nu a fost îndeplinită.
Comitetului Regional European de Verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei (RVC) a concluziont, în baza raportului de ţară din 2020, că România a atins satusul de eliminare pentru rubeolă, având o perioadă de peste 36 luni de întrerupere a transmiterii. Pentru rujeolă, RVC a concluzionat menţinerea transmiterii endemice.
Întărirea programelor naţionale de imunizare este un obiectiv important în Regiunea Europeană OMS. Programele de imunizare care livrează vaccinuri de calitate şi într-o manieră sigură, cu rate de acoperire vaccinală ≥95% la vârstele potrivite şi înaltă calitate a supravegherii bolii şi a capacităţii de monitorizare a programelor de imunizare, răspunsul în caz de epidemii, creşterea cererii la vaccinare şi îmbunătăţirea acceptanţei în populaţie vor creşte raportul cost eficacitate în utilizarea vaccinurilor.
Până în 2010, acoperirile vaccinale la nivel naţional în România, atât la prima, cât şi la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică şi rubeolică, s-au menţinut la niveluri înalte (96% - 97%). Începând cu anul 2010, valorile acoperirilor vaccinale atât la prima cât şi la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică şi rubeolică au scăzut progresiv ajungând, în 2020 la 87,3% (pentru prima doză) şi respectiv, la 75,1% (pentru a doua doză). Faptul că aceste valori ale acoperirilor vaccinale sunt insuficiente pentru a controla rujeola a fost dovedit prin apariţia epidemiilor de rujeolă care au evoluat cu un număr mare de cazuri şi decese.
Pentru perioada 2021-2030, România şi-a stabilit următoarele obiective strategice:
- menţinerea eliminării rubeolei endemice
– eliminarea şi menţinerea eliminării rujeolei endemice
– prevenirea infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital
– creşterea şi menţinerea acoperirii vaccinale la vaccin cu componente rubeolică şi rujeolică peste 95%
Vaccinarea împotriva rujeolei şi rubeolei este parte integrantă a programelor de vaccinare la nivel mondial, contribuind la progresul în atingerea obiectivelor globale de imunizare şi, în sens mai larg, parte din Agenda Globală de Securitate a Sănătăţii şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite.
I. INTRODUCERE
Planul strategic global pentru rujeolă şi rubeolă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii 2012-2020 (Measles and Rubella Strategic Framework 2012-2020) şi-a concentrat eforturile asupra protejării şi îmbunătăţirii vieţii copiilor prin combaterea rujeolei şi rubeolei. Implementarea Planului Strategic pentru Rujeola şi Rubeola 2012-2020 a dus, la nivel mondial, în ultimul deceniu, la o reducere considerabilă a poverii bolii (pentru rujeolă şi rubeolă), la o creştere marcată a introducerii a celei de a doua doze de vaccin cu componenta rujeolică în programele de imunizări şi la îmbunătăţirea supravegherii.
În perioada 2000-2018, numărul estimat de decese prin rujeolă a scăzut cu 73% şi numărul estimat de cazuri de rujeolă a scăzut cu 76%.
La nivelul regiunii europene, în ciuda progresului enorm, ţinta de eliminare a rujeolei şi rubeolei pentru anul 2020 nu a fost îndeplinită.
O serie de provocări emergente determină îngrijorare: regiunea OMS America, certificată în 2016 pentru eliminarea rujeolei a pierdut acest statut în 2018, la nivel global cazurile de rujeolă s-au dublat în perioada 2017-2018 ( de la 170.000 la 350.000), trend care a continuat şi în 2019, iar acoperirea vaccinală a rămas scăzută şi foarte scăzută în numeroase ţări.
În raportul din 2021, Comitetul Regional European de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei (RVC) a concluzionat că până la sfârşitul anului 2019, în 30 de state membre ale regiunii transmiterea endemică a rujeolei a fost întreruptă. Dintre acestea, 29 de state au eliminat rujeola (având documentată de cel puţin 36 luni întreruperea transmiterii). Transmiterea rubeolei endemice a fost întreruptă în 45 de state membre, toate considerate că au eliminat rubeola (inclusiv România). Raportul s-a bazat pe analiza rapoartelor primite de la 48 din cele 53 state membre ale regiunii.
Vaccinarea împotriva rujeolei şi rubeolei este parte integrantă a programelor de vaccinare la nivel mondial, contribuind la progresul în atingerea obiectivelor globale de imunizare şi, în sens mai larg, parte din Agenda Globală de Securitate a Sănătăţii şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite.
Vaccinarea împotriva rujeolei şi rubeolei este, de asemenea, esenţială pentru Agenda de Imunizare 2030, prin stimularea progresului către accesul universal la servicii de sănătate, inclusiv vaccinare. De asemenea, stimulează punerea în aplicare a vaccinării pe parcursul vieţii prin consolidarea platformelor în al doilea an de viaţă, pentru administrarea celei de-a doua doze de vaccin care conţine rujeolă şi a platformelor pentru vaccinarea de recuperare.
Oferind tuturor copiilor oportunitatea de a primi 2 doze de vaccin rujeolic şi tuturor copiilor şi femeilor la vârstă fertilă oportunitatea de a primi cel puţin o doză de vaccin rubeolic va permite statelor membre să atingă ţintele de eliminare.
Dat fiind ca majoritatea statelor membre au introdus deja vaccin combinat rujeolic-rubeolic în schema de vaccinare şi că rubeola este mai puţin contagioasă decât rujeola, eliminarea rubeolei este fezabilă în cadrul strategiei de eliminare a rujeolei.
Utilizarea vaccinurilor combinate este cea mai eficientă cale pentru a distribui aceste antigene în programele de imunizare de rutină ale copilăriei.
Întărirea programelor naţionale de imunizare este un obiectiv important în Regiunea Europeană OMS. Programele de imunizare care livrează vaccinuri de calitate şi într-o manieră sigură, cu rate de acoperire vaccinală ≥95% la vârstele potrivite şi înaltă calitate a supravegherii bolii şi a capacităţii de monitorizare a programelor de imunizare, răspunsul în caz de epidemii, creşterea cererii la vaccinare şi îmbunătăţirea acceptanţei în populaţie vor creşte raportul cost eficacitate în utilizarea vaccinurilor.
Componentele cheie ale infrastructurii de imunizare pot fi întărite prin îmbunătăţirea siguranţei şi eficienţei practicilor de imunizare; dezvoltarea sistemelor de monitorizare a imunizării pentru reducerea ratelor de omisiune; reducerea oportunităţilor pierdute şi contraindicaţiilor false; instruirea personalului medical; şi dezvoltarea materialelor informative, educaţionale şi de comunicare care să fie folosite de public şi furnizorii de îngrijiri de sănătate. În creşterea acoperirii vaccinale, activităţile de imunizare suplimentare oferă oportunitatea de întărire a componentelor principale ale infrastructurii de imunizare de rutină.
II. OBIECTIVELE STRATEGIEI EUROPENE DE ELIMINARE A RUJEOLEI, RUBEOLEI ŞI DE PREVENIRE A RUBEOLEI CONGENITALE
Obiectivele sunt:
● eliminarea rujeolei endemice;
● eliminarea rubeolei endemice;
● prevenirea IRC/SRC (<1 caz de SRC la 100.000 de născuţi vii).
Strategii cheie
Pentru realizarea acestor obiective, strategiile cheie au fost revizuite pentru a lua în consideraţie ţinta de eliminare a rubeolei la nivel European. Acestea sunt:
1. Atingerea şi susţinerea unei înalte acoperiri vaccinale (≥95%) cu două doze de vaccin cu componentă rujeolică şi rubeolică, prin serviciile de imunizare de rutină de înaltă calitate.
2. Oferirea oportunităţilor pentru imunizarea antirujeolică, prin activităţi suplimentare de imunizare la populaţiile susceptibile la rujeolă.
3. Oferirea oportunităţilor de vaccinare antirubeolică, inclusiv prin activităţi suplimentare de imunizare, tuturor copiilor susceptibili la rubeolă, adolescenţilor şi femeilor la vârstă fertilă.
4. Întărirea sistemelor de supraveghere prin investigarea riguroasă a fiecărui caz şi confirmarea de laborator a cazurilor suspecte.
5. Asigurarea informaţiilor de înaltă calitate şi valide, atât pentru personalul sanitar, cât şi pentru public referitoare la beneficiile imunizării antirujeolică şi antirubeolică şi riscul de reacţii adverse postvaccinale.
Domenii cheie de acţiune
Domeniile cheie de acţiune includ atât activităţi regionale, cât şi naţionale, şi se bazează pe rezoluţia EUR/RC55/R7 a Comitetului Regional OMS pentru Europa (dezvoltarea de politici naţionale, supraveghere).
III. OBIECTIVELE PLANULUI DE ACŢIUNE PENTRU ROMÂNIA
Obiective
Eliminarea rujeolei endemice şi menţinerea statutului de eliminare a rubeolei endemice. Prevenirea infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital (<1 caz de SRC la 100000 de născuţi vii).
Atingerea şi menţinerea unor acoperiri vaccinale peste 95% la vaccin cu componente rubeolică şi rujeolică.
Deşi Statele Membre au înregistrat progrese în vederea eliminării rujeolei şi a rubeolei la nivel european până în 2020, ţinta nu a fost atinsă.
Strategii cheie
În conformitate cu strategia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), progresul României în vederea atingerii ţintei de eliminare a rujeolei şi rubeolei s-a concretizat în următoarele realizări:
1. Înfiinţarea Comitetului Naţional de Vaccinologie, cu rol de for ştiinţific consultativ al Ministerului Sănătăţii. În România există acest Comitet Naţional de Vaccinologie având ca atribuţii principale asigurarea, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, a consultanţei de specialitate pentru activităţile de elaborare, implementare şi evaluare a Programului Naţional de Imunizare derulat de Ministerul Sănătăţii;
2. Funcţionarea Comitetului Naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei.
În ţara noastră funcţionează această structură tehnică din 2014 (Ordinul ministrului sănătăţii nr. 720/19.06.2014 privind înfiinţarea Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei şi Ordinul ministrului sănătăţii nr. 757/10.03.2022 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 720/2014 privind înfiinţarea Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei) prin care Ministerul Sănătăţii verifică impactul programului de implementare a strategiei naţionale pentru eliminarea rujeolei şi rubeolei. Această structură asigură comunicarea cu Biroul Regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în vederea eliminării din zona europeană a celor două boli prevenibile prin vaccinare.
3. Atingerea şi menţinerea unei acoperiri vaccinale înalte (≥95%) cu două doze de vaccin rujeolic şi rubeolic prin serviciile de vaccinare de rutină.
Până în 2010, acoperirile vaccinale la nivel naţional, atât la prima cât şi la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică şi rubeolică, s-au menţinut la niveluri înalte (96% - 97%). Începând cu anul 2010, valorile acoperirilor vaccinale atât la prima, cât şi la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică şi rubeolică au scăzut progresiv ajungând, în 2020 la 87,3% (pentru prima doză) şi respectiv la 75,1% (pentru a doua doză). Faptul că aceste valori ale acoperirilor vaccinale sunt insuficiente pentru a controla rujeola a fost dovedit prin apariţia epidemiilor de rujeolă care au evoluat cu un număr mare de cazuri şi decese.
Valorile scăzute ale acoperirilor vaccinale la nivel naţional, atât la prima, cât şi la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică şi rubeolică, reflectă dificultăţile în atingerea unor niveluri optime ale acoperirilor vaccinale la nivel regional.
Aşa cum reiese din analiza datelor de estimare a acoperirilor vaccinale în România, există mai multe motive care au determinat obţinerea unor acoperiri vaccinale sub valorile care asigură menţinerea bolii sub control prin prevenirea îmbolnăvirilor şi a complicaţiilor consecutive (inclusiv decese), evitarea apariţiei focarelor şi împiedicarea evoluţiei acestora către epidemii:
- neprezentarea la vaccinare are ca posibilă explicaţie deficitul de medici de familie în zonele rurale, distanţele mari până la cabinetul medicului de familie (costuri de transport), dar, posibil şi prin refuzul categoric al vaccinării - cauzat fie de neîncrederea în beneficiile vaccinării pe fondul unei educaţii sanitare deficitare, fie datorită influenţei nefaste a campaniilor ample anti-vaccinare;
– refuzul la primirea vaccinului ROR fie de teama reacţiilor adverse (a siguranţei vaccinurilor), fie din cauza influenţei nefaste a campaniei anti-vaccinare;
– statutul de născut/plecat în străinătate, explicaţia cea mai plauzibilă fiind emigrarea adulţilor tineri din zonele rurale cu rată înaltă de şomaj în ţări ale Uniunii Europene în căutarea unui loc de muncă;
– contraindicaţiile medicale temporare datorate, cel mai probabil, temerilor medicilor de familie în ceea ce priveşte reacţiile adverse; această atitudine este consecinţa lipsei de aprofundare de către medicii de familie a documentaţiei de specialitate privind indicaţiile şi contraindicaţiile reale ale vaccinurilor;
4. Oferirea de oportunităţi pentru imunizarea antirujeolică şi antirubeolică prin activităţi suplimentare de vaccinare a populaţiei din comunităţile greu accesibile.
Acest tip de activităţi este prevăzut în programul Naţional de Vaccinare şi se derulează la nivelul serviciilor/birourilor de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din direcţiile de sănătate publică. Aceste acţiuni constau în identificarea comunităţilor cu acoperire vaccinală suboptimală, dispunerea şi organizarea campaniilor suplimentare de vaccinare pentru recuperarea restanţierilor, prin intermediul medicilor de familie şi cu sprijinul asistenţilor comunitari şi al mediatorilor sanitari.
În ciuda eforturilor depuse, rezultatele acestor activităţi rămân destul de modeste ca urmare a faptului ca multe judeţe se confruntă cu o lipsă acută de mediatori sanitari şi asistenţi medicali comunitari, care au un rol foarte important în identificarea comunităţilor cu acoperiri vaccinale suboptimale şi comunicarea cu liderii acestora în vederea îmbunătăţirii gradului de acceptare a vaccinării.
5. Întărirea sistemelor de supraveghere prin investigarea riguroasă a fiecărui caz şi confirmarea de laborator a cazurilor suspecte de rujeolă, rubeolă şi infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital (IRC/SRC).
În România, sistemele de supraveghere a rujeolei şi rubeolei, precum şi al infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital au fost implementate de peste două decenii şi includ depistarea, raportarea şi investigarea riguroasă a fiecărui caz şi confirmarea cu laboratorul a cazurilor suspecte de rujeolă, rubeolă şi IRC/SRC.
6. Educarea personalului medical privind identificarea precoce şi investigarea în timp real a tuturor cazurilor de rujeolă şi rubeola, utilizând definiţiile de caz standard. Această activitate se derulează în cadrul în Programul Naţional de Supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare şi intră în responsabilitatea serviciilor/ birourilor de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din direcţiile de sănătate publică.
7. Investigarea focarelor de rujeola (inclusiv cele depisate în unităţi sanitare) şi limitarea extinderii acestora prin măsuri de profilaxie post-expunere (vaccinarea contacţilor susceptibili).
Această activitate se derulează în cadrul în Programul Naţional de Supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare şi intră în responsabilitatea serviciilor/birourilor de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din direcţiile de sănătate publică şi al serviciilor de prevenire şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile sanitare.
8. Depistarea, investigarea şi supravegherea femeilor gravide care au avut contact cu cazuri de rubeolă.
Această conduită privind supravegherea femeii gravide contact al cazurilor de rubeolă este prevăzută în Protocolul de supraveghere a gravidelor potenţial expuse la infecţia rubeolică şi este aplicată în conformitate cu acesta.
9. Îmbunătăţirea comunicării pentru creşterea acceptării la vaccinarea de rutină utilizând ghidul de comunicare CNCSBT https://www.cnscbt.ro/index.php/ghiduri-si- protocoale/ghiduri/184-ghid-de-comunicare-pentru-creşterea-acceptării-programelor- de-vaccinare-la-copii
10. Efectuarea de studii pentru identificarea barierelor şi a factorilor care contribuie la ratele scăzute de vaccinare pentru rujeolă şi rubeolă şi dezvoltarea unei stategii bazate pe dovezi pentru îmbunătăţirea acoperirii vaccinale.
Analiza periodică a datelor de estimare a acoperirilor vaccinale în România, relevă o serie de motive care au determinat, în ultimii 10 ani, obţinerea unor acoperiri vaccinale suboptimale (sub valorile care asigură menţinerea bolii sub control prin prevenirea îmbolnăvirilor şi a complicaţiilor consecutive, inclusiv decese, evitarea apariţiei focarelor şi împiedicarea evoluţiei acestora către epidemii).
10. Dezvoltarea unei stategii pentru imunizarea în condiţii de crize umanitare, migraţie, urgente de sănătate publică/epidemii, pandemii.
Evenimentele epidemiologice care au avut loc, de-a lungul timpului, pe teritoriul României şi probabilitatea mare de a ne confrunta în viitor cu alte epidemii sau pandemii, justifică necesitatea unui Plan Naţional Generic de Pregătire şi Răspuns la Evenimente Epidemiologice de Boală Transmisibilă de Importanţă Naţională, care a fost elaborat şi urmează a fi implementat.
Planul implică o strategie continuă de management care cuprinde etape de prevenire, pregătire, răspuns şi revenire; pentru a proteja viaţa şi sănătatea populaţiei în cazul epidemiilor sau al riscului crescut de producere a acestora este necesară stabilirea instituţiilor de decizie, coordonare şi control la producerea epidemiilor şi asumarea rolurilor şi responsabilităţilor de către acestea pe sectoarele de acţiune ce le revin şi folosirea resurselor informaţionale, umane, financiare şi materiale la dispoziţie în mod eficient, eficace şi în conformitate cu aşteptările cetăţenilor.
Acest Plan reprezintă cadrul general de organizare a răspunsului la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, urmând ca după aprobarea Planului să se elaboreze proceduri operaţionale specifice pe categorii de boli transmisibile în funcţie de modul de transmitere. Scopul Planului este pregătirea şi răspunsul la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, în vederea unei bune gestionări a acestora, concretizată în reducerea amplitutidinii şi impactului acestor evenimente asupra populaţiei, precum şi în reducerea potenţialului de răspândire trans-frontalieră.
11. Creşterea performanţei sistemelor informatice (Registrul Electronic Naţional de Vaccinare RENV) privind managementul distribuţiei şi stocurilor de vaccin.
De la elaborarea şi implementarea sa până în prezent, Registrul Electronic Naţional de Vaccinare (RENV) a fost permanent dezvoltat pentru a-i fi atribuite noi funţionalităţi: managementul distribuţiei şi stocurilor de vaccin, anunţarea părinţilor (prin SMS) pentru a se prezenta cu copiii la vaccinare, calculul acoperirilor vaccinale, înregistrarea unor vaccinări ale adultului (antigripală, anti-COVID_19)
În timpul pandemiei COVID-19, în România au fost diseminate în teritoriu recomandările OMS privind necesitatea menţinerii vaccinării în cadrul Programului Naţional de Vaccinare, cu respectarea măsurilor de răspuns în contextul epidemiologic respectiv.
Întreruperea activităţii de vaccinare, chiar şi pe perioade scurte de timp, ar avea drept consecinţă acumularea de indivizi susceptibili şi, ulterior, apariţia unor epidemii ample, inclusiv decese datorate bolilor prevenibile prin vaccinare; aceste fenomene ar creşte povara asupra sistemelor de sănătate aflate deja sub presiunea răspunsului la pandemia COVID-19.
În cadrul vaccinării prin program în context pandemic, se acordă prioritate schemei primare de vaccinare, în special pentru rujeolă, rubeolă, poliomielită, tuse convulsivă.
O altă recomandare a OMS în această situaţie a fost cea de a se întări supravegherea RAPI în condiţiile în care există probabilitatea de creştere a riscului de reacţii adverse coincidente, ca urmare a transmiterii SARS-CoV-2 concomitente cu vaccinarea.
Analiza datelor de estimare centralizate la nivel naţional în România, atât în anul 2020 cât şi în anul 2021, relevă faptul că acoperirea vaccinală, atât la prima cât şi la a doua doză de ROR, a fost influenţată de contextul pandemic, scăzând în medie cu 1-3 procente faţă de valorile din anii pre-pandemie; de această situaţie sunt, posibil, resposabile: reducerea mobilităţii populaţiei în context pandemic, precum şi implicarea personalului medico-sanitar în managementul pandemiei COVID-19.
IV. OBIECTIVE ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE LA NIVEL NAŢIONAL
Obiective
Eliminarea rujeolei endemice şi menţinerea statutului de eliminare a rubeolei endemice. Prevenirea infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital (<1 caz de SRC la 100000 de născuţi vii).
Atingerea şi menţinerea unor acoperiri vaccinale peste 95% la vaccin cu componente rubeolică şi rujeolică.
Urmare a Rezoluţiei OMS pe baza concluziilor la cea de a 20 întâlnire a Comitetului Regional European de Verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei (RVC), României i-a fost atribuit statutul de ţară care a eliminat rubeola endemică. Comitetului Regional European de Verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei (RVC) a concluziont, în baza raportului de ţară din 2020, că România a atins satusul de eliminare pentru rubeolă, având o perioada de peste 36 luni de întrerupere a transmiterii.
Pentru rujeolă RVC a concluzionat menţinerea transmiterii endemice.
Direcţii de acţiune
1) Vaccinarea antirujeolică şi antirubeolică
În România, vaccinarea împotriva rujeolei şi rubeolei se efectuează cu vaccin combinat ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), asigurând astfel protecţia simultană pentru mai multe boli. Schema naţională pentru vaccinarea cu ROR prevăzută în Programul Naţional de Vaccinare (PNV) constă în două doze: prima se administrează la vârsta de 12 luni, iar cea de-a doua doză se administrează la vârsta de 5 ani. La fel ca majoritatea vaccinărilor incluse în PNV, vaccinarea cu ROR este efectuată de către medicii de familie. Tot în cadrul PNV (II.Vaccinarea grupelor populaţionale la risc) este prevăzută vaccinarea cu ROR în situaţii epidemiologice deosebite (contacţii din focare).
a) Atingerea şi menţinerea unor acoperiri vaccinale înalte (≥95%) pentru fiecare dintre cele două doze de vaccin cu componentă rujeolică şi rubeolică;
Începând cu anul 2010, valorile acoperirilor vaccinale atât la prima cât şi la a doua doză de vaccin cu componente rujeolică şi rubeolică au scăzut progresiv ajungând, în 2020 la 87,3% (pentru prima doză) şi, respectiv, la 75,1% (pentru a doua doză). Faptul că aceste valori ale acoperirilor vaccinale sunt insuficiente pentru a controla rujeola a fost dovedit prin apariţia epidemiilor de rujeolă care au evoluat cu un număr mare de cazuri şi decese.
b) Identificarea comunităţilor cu acoperire vaccinală suboptimală şi organizarea de campanii suplimentare de vaccinare pentru recuperarea restanţierilor, atât la prima, cât şi la a doua doză de vaccin cu componentă rujeolică şi rubeolică;
În ciuda eforturilor depuse, rezultatele acestor activităţi rămân destul de modeste ca urmare a faptului ca multe judeţe se confruntă cu o lipsă acută de mediatori sanitari şi asistenţi medicali comunitari, care au un rol foarte important în identificarea comunităţilor cu acoperiri vaccinale suboptimale şi comunicarea cu liderii acestora în vederea îmbunătăţirii gradului de acceptare a vaccinării.
c) Monitorizarea funcţionalităţii componentelor lanţului de frig, la toate nivelurile, se realizează conform Metodologiei elaborate de INSP-CNSCBT. Instruiri privind menţinerea echipamentului de lanţ de frig, folosirea dispozitivelor de monitorizare a temperaturii au fost realizate ca activităţi în cadrul Programului Naţional de Vaccinare.
d) Au fost organizate periodic sesiuni de pregătire pentru medicii de familie în vederea creşterii/menţinerii unor acoperiri vaccinale înalte, identificării cazurilor de boală, a cazurilor de reacţii adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) şi a siguranţei vaccinării, a utilizării Registrului Electronic Naţional de Vaccinări (RENV), aceste activităţi fiind incluse în Programul Naţional de Vaccinare.
e) România are un sistem de supraveghere a reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile cu investigarea şi raportarea corectă şi completă a fiecărui caz raportat. De-a lungul timpului, acest sistem de supraveghere a fost întărit printr-o monitorizare riguroasă a RAPI.
f) Organizarea de campanii de informare şi educare a populaţiei privind evoluţia şi complicaţiile rujeolei şi rubeolei, pentru a reduce ezitarea şi refuzul la vaccinare, în special cu ocazia Săptămânii Europene de Vaccinare, care se desfăşoară în fiecare an.
2) Supravegherea rujeolei şi a rubeolei
Ţinând cont de recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiecare ţară membră a OMS trebuie să-şi adapteze sistemele de supraveghere a rujeolei/rubeolei în funcţie de specificul epidemiologic existent.
Un singur caz suspect de rujeolă sau un cluster de boală febrilă cu rash necesită investigarea imediată pentru determinarea cauzei şi asigurarea unui management adecvat.
În România, supravegherea rujeolei şi a rubeolei se face conform "Metodologiei de supraveghere a rujeolei şi rubeolei" (https://cnscbt.ro/index.php/metodologii/rujeola-si-rubeola ), utilizând definiţiile de caz ale Uniunii Europene.
Context epidemiologic
Începând cu anul 2009, acoperirile la vaccinarea cu ROR, atât la prima cât şi la a doua doză, au început să scadă continuu ajungând sub nivelul (95%) celor care asigură controlul bolii. Consecinţele acestui fenomen s-au concretizat în apariţia şi evoluţia unor epidemii care s-au succedat la intervale scurte de timp în perioada 2010 - 2020.
Epidemia de rujeola care a debutat la sfârşitul lunii august 2010 a evoluat până în 2013 şi a totalizat un număr de 13.586 cazuri, din care 4 decese. Cea mai afectată a fost grupa de vârstă sub 1 an (incidenţa = 760,9 la 100.000 locuitori), urmată de grupa de vârstă 1-4 ani (incidenţă = 333,2 la 100.000 locuitori) şi grupa de vârstă 5-9 ani (incidenţa = 115 la 100.000 locuitori). Boala a apărut la copii nevaccinaţi (peste 70% din cazuri). Cea mai importantă măsură de intervenţie a constat în organizarea unor campanii suplimentare de vaccinare cu ROR, în zonele afectate (copii cu vârste între 7 luni - 7 ani, fără antecedente vaccinale antirujeolice); astfel, au fost vaccinaţi aproximativ 4.500 de copii.
În perioada septembrie 2011-decembrie 2012, în România a evoluat, concomitent cu epidemia de rujeolă, şi o epidemie de rubeolă care a totalizat un număr de 24.627 cazuri; nu s-a înregistrat niciun deces. Cele mai afectate grupe de vârsta pentru ambele genuri au fost: 15-19 ani - cu 16.245 cazuri (65,9%), fiind urmată de grupa de vârstă 10-14 ani, cu 3.314 cazuri (13,5%), respectiv grupa 20-24 ani, cu 2370 cazuri (9,6%). Cele mai multe cazuri - 24.067 (97,7%) au apărut în rândul persoanelor nevaccinate.
În epidemia de rujeolă care a evoluat în perioada 2016-2019, au fost raportate peste 20.000 de cazuri, din care 64 decese. Cea mai afectată grupă de vârstă (incidenţa > 900/100 000) a fost cea sub 1 an (neeligibili la vaccinarea cu ROR). Ponderea cea mai mare a deceselor (51,1%) s-a înregistrat la grupa de vârstă sub 1 an. Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită faţă de tulpina endemică din România (D4).
3) Prevenirea infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital
În România, supravegherea infecţiei rubeolice congenitale (inclusiv a sindromului rubeolic congenital) se face conform "Metodologiei de supraveghere a IRC/SRC" (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secţiunea Metodologii), utilizând definiţiile de caz ale Uniunii Europene.
Din anul 2005, incidenţa SRC în România s-a menţinut sub 1/100 000 născuţi vii până în anul 2011 (ţinta OMS este sub 1/100 000 născuţi vii). După anii 2010 şi 2011, când nu s-au înregistrat cazuri confirmate SRC, incidenţa a crescut în anul 2012 (când a fost atins vârful epidemiei de rubeolă) la 11,9%000 născuţi vii. Ulterior, valorile incidenţei SRC au scăzut semnificativ (în anul 2013 incidenţa a fost de 3,3/100.000 născuţi vii) şi se menţin şi în prezent la un nivel foarte scăzut (2/100.000 născuţi vii).
V. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2021-2030
● menţinerea eliminării rubeolei endemice, prin întărirea supravegherii şi vaccinare susţinută;
● eliminarea şi menţinerea eliminării rujeolei endemice prin întărirea supravegherii şi creşterea acoperirilor vaccinale la niveluri optime necesare atingerii ţintei de eliminare. Indicator de rezultat: rata de incidenţă a rujeolei/rubeolei < 1 la 1 000 000 locuitori la nivel naţional (exceptând cazurile de import);
● prevenirea infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital (<1 caz de SRC la 100000 de născuţi vii), prin întărirea supravegherii şi prevenirea prin vaccinare a infecţiei rubeolice în rândul personalului susceptibil medico-sanitar de sex feminin şi vârstă fertilă;
● creşterea şi menţinerea acoperirii vaccinale la vaccin cu componente rubeolică şi rujeolică peste 95% prin următoarele tipuri de acţiuni:
- responsabilizare mai mare a medicilor de familie în vederea îmbunătăţirii acoperirii vaccinale prin oferirea oportunităţii de vaccinare antirujeolică şi antirubeolică a restanţierilor cu ocazia adresării la medicul de familie pentru alte vaccinări programate sau alte servicii medicale;
– oferirea de oportunităţi de vaccinare antirujeolică şi antirubeolică adolescenţilor şi femeilor la vârsta fertilă, inclusiv prin activităţi suplimentare de imunizare şi creşterea performanţei sistemelor informatice (Registrul Electronic Naţional de Vaccinare - RENV) prin dezvoltarea de noi funţionalităţi (modul de vaccinare a adultului);
– acelaşi tip de acţiuni sunt indicate şi pentru prevenirea prin vaccinare a infecţiei rubeolice în rândul personalului susceptibil medico-sanitar, de sex feminin şi vârstă fertilă;
– fiind binecunoscut faptul că reţeaua de medicină de familie nu acoperă uniform toate zonele ţării, mai ales cele de munte şi cele cu populaţie vulnerabilă, oferirea de oportunităţi pentru imunizarea antirujeolică şi antirubeolică prin activităţi suplimentare de vaccinare a populaţiei din comunităţile greu accesibile prin iniţierea sau susţinerea, de către DSPJ, a unor demersuri ale autorităţilor locale pentru înfiinţarea unor centre comunitare integrate. Centrele comunitare au printre rolurile stabilite şi pe cel de a contribui la îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate prin activităţi de promovare şi prevenire, între care şi creşterea mobilizării la vaccinare. Asistenţa medicală comunitară cuprinde ansamblul de programe, servicii de sănătate şi acţiuni de sănătate publică furnizate la nivelul comunităţilor în scopul creşterii accesului populaţiei şi, în special, al grupurilor vulnerabile la servicii medico-sociale de calitate.
– asigurarea informaţiilor de înalta calitate şi valide, atât pentru personalul medico- sanitar, cât şi pentru populaţia generală, referitoare la beneficiile imunizării antirujeolică şi antirubeolică şi riscul de reacţii adverse postvaccinale.
Pentru creşterea adresabilităţii şi a acceptanţei la vaccinare este nevoie şi de campanii de comunicare ample şi susţinute la nivel naţional, în general şi la nivel local, în special - în funcţie de caracteristicile comunităţilor respective.
– O Procedură privind vaccinarea cu ROR în cabinetele de medicină de familie a fost elaborată de către INSP, în colaborare cu Societatea Naţională de Medicină de Familie (SNMF) şi cu suportul UNICEF, documentul fiind transmis Ministerului Sănătăţii pentru aprobare şi implementare.
– Pentru a întări sistemul de supraveghere a RAPI din România este necesară înfiinţarea Comisiei Naţionale pentru Evaluarea cazurilor RAPI. Orice reacţie neobişnuită (gravă sau care pune în pericol viaţa pacientului sau care nu este menţionată în prospect) apărută după administrarea vaccinului trebuie investigată şi clasificată.
Comisia Naţională de Evaluarea a Cazurilor de RAPI este necesar să aibă în componenţă medici din specialităţi diverse având în vedere particularităţile cazului investigat.
Având în vedere faptul că, pentru atingerea ţintei de eliminare sunt critice genotiparea şi epidemiologia moleculară este necesară dezvoltarea continuă a capacităţilor de laborator prin înfiinţarea Laboratorului Naţional de Sănătate Publică, din cadrul INSP şi prin creşterea performanţei laboratoarelor din centrele regionale ale INSP. Caracteristicele moleculare ale izolatelor virale pot fi utilizate pentru a determina distribuţia geografică a variantelor genetice, pentru determinarea originii virusurilor în caz de import şi a proporţiei acestora. Întreruperea circulaţiei virusurilor prin vaccinare continuă şi susţinută poate fi demonstrată prin compararea variabilităţii virusurilor din perioada pre-vaccinală cu izolatele din perioada de după introducere a vaccinării în Programul Naţional de Vaccinare.
Majoritatea problemelor legate de vaccinare şi-ar putea găsi rezolvarea odată cu elaborarea şi implementarea unei Strategii naţionale de vaccinare. Interdependenţa globală a crescut vulnerabilitatea oamenilor de pretutindeni la răspândirea necontrolată a bolilor prin epidemii. Vaccinarea este una din măsurile cu cele mai bune rezultate, fiind deosebit de eficientă în raport cu costurile şi are un viitor promiţător. Am intrat într-o nouă eră, marcată de o dublare a numărului de vaccinuri disponibile, precum şi de elaborarea de noi vaccinuri. Serviciile de vaccinare sunt tot mai mult utilizate devenind un element de bază al sistemelor sanitare. Programul Naţional de Vaccinare trebuie să constituie parte integrantă a proiectelor de resurse umane, finanţare şi logistică.
Evenimentele epidemiologice care au avut loc de-a lungul timpului, pe teritoriul României şi probabilitatea mare de a ne confrunta în viitor cu alte epidemii sau pandemii, justifică necesitatea unui Plan Naţional Generic de Pregătire şi Răspuns la Evenimente Epidemiologice de Boală Transmisibilă de Importanţă Naţională, care a fost elaborat şi urmează a fi implementat. Acest Plan reprezintă cadrul general de organizare a răspunsului la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, urmând ca după aprobarea Planului să se elaboreze proceduri operaţionale specifice pe categorii de boli transmisibile în funcţie de modul de transmitere; pentru rujeola şi rubeola, aceste proceduri operaţionale vor fi în conformitate cu Ghidul OMS privind managementul focarelor. Scopul Planului este pregătirea şi răspunsul la evenimente epidemiologice de boală transmisibilă, în vederea unei bune gestionări a acestora, concretizată în reducerea amplitutidinii şi impactului acestor evenimente asupra populaţiei, precum şi în reducerea potenţialului de răspândire trans-frontalieră.
Bibliografie:
1. Measles and rubella strategic framework 2021-2030. Geneva: World Health Organization; 2020. Licence: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. ISBN 978-92-4-001562-3 (print version)
2. European Immunization Agenda 2030. Copenhagen:WHO Regional Office for Europe; 2021. Licence: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. ISBN: 978-92-890-5605-2
3. 9th Meeting of the European Regional Verification Commission for Measles and Rubella Elimination (RVC): Report of virtual meeting sessions, 29 June, 17 September, 5-6 November, 14 December 2020. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe; 2021. Licence: CCBY-NC-SA 3.0 IGO https://www.who.int/europe/publications/i7item/WHO-EURO-2021-4369-44132-62279 accesat 20.03. 2022
4. Tenth meeting of the European Regional Verification Commission for Measles and Rubella Elimination; Summary of virtual sessions held on 6 October 2021, 2 November 2021,8 December 2021 and 16 February 2022. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe; 2022. Licence: CCBY-NC-SA3.0 IGO https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURQ-2022-6093-45858-66035 accesat 15.10.2022
5. Eliminating measles and rubella and preventing congenital rubella infection WHO European Region strategic plan 2005-2010. ISBN 92 890 1382 6
6. Measles outbreak guide. Geneva: World Health Organization; 2022. Licence: CC BY- NC-SA 3.0 IGO.
7. World Health Organization - Regional Office for Europe: Report of the first meeting of the Regional Verification Committee for measles and rubella elimination in the European Region, 2012.
8. Cutts FT, Ferrari MJ, Krause LK, Tatem AJ, Mosser JF. Vaccination strategies for measles control and elimination: time to strengthen local initiatives. BMC Med. 2021; 19(1):2. Published 2021 Jan 5. doi:10.1186/s12916-020-01843-z
9. Guidance on routine immunization services during COVID-19 pandemic in the WHO European Region http://www.euro.who.int/ data/assets/pdf file/0004/433813/Guidance- routine-immunization-services-COVID-19-pandemic.pdf
ANEXA 1
Alte documente/date în relaţie cu "Planul de eliminare pentru România":
1. Calendarul de vaccinare aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 964/2022, cu modificările şi completările ulterioare
(https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2022/08/Calendar-de-vaccinare-2022.pdf
2. Metodologia de estimare a acoperirii vaccinale (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secţiunea Metodologii).
3. Rezultatele estimărilor acoperirii vaccinale (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secţiunea Analiza date supraveghere).
4. Metodologia de supraveghere a rujeolei şi a rubeolei (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secţiunea Metodologii).
5. Metodologia de supraveghere a reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secţiunea Metodologii).
6. Analiza datelor de supraveghere a reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secţiunea Analiza date supraveghere).
7. Ghid de laborator pentru diagnosticul rujeolei, rubeolei şi parotiditei (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secţiunea Ghiduri şi Protocoale)
8. Ghid pentru prevenirea transmiterii nosocomiale a rubeolei (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ secţiunea Ghiduri şi Protocoale)
9. Protocol de supraveghere a gravidelor potenţial expuse la infecţia rubeolică (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/secţiunea Ghiduri şi Protocoale)
10. Ghid de comunicare pentru creşterea acceptării programelor de vaccinare la copii (http://www.insp.gov.ro/cnscbt/secţiunea Ghiduri şi Protocoale)
11. Rapoarte anuale privind Analiza bolilor transmisibile aflate în supraveghere https://insp.gov.ro/centrul-naţional-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/rapoarte-anuale/
12. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 720/19.06.2014 şi Ordinul ministrului sănătăţii nr. 2276/21.10.2021 privind înfiinţarea Comitetului Naţional de Vacciologie
13. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1234 din 3 august 2011 privind instituirea metodologiei de raportare on-line în Registrul unic de vaccinări
14. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 2408/2022 - Normele privind utilizatorii şi responsabilităţile furnizorilor de servicii medicale implicaţi în procesul de vaccinare privind metodologia de raportare şi circuitul informaţional în Registrul electronic naţional de vaccinare.
https://legislaţie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/130657
15. Hotărârea de Guvern nr. 324 din 23 mai 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară https://legislaţie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/214842
16. Anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 2.931/2021 privind aprobarea Manualului centrelor comunitare integrate publicat în Monitorul Oficial al României Nr. 1240 bis
17. Lege privind organizarea şi finanţarea activităţii de vaccinare a populaţiei în România http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2017/04/LEGEA-VACCINĂRII-10.04.2017-002.pdf
18. Hotărârea de Guvern nr. 932/2022 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Sănătate Publică şi pentru aprobarea înfiinţării unor activităţi finanţate integral din venituri proprii https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2022/08/roprii.pdf
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
