────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 3.255 din 21 decembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 30 ianuarie 2024.────────── PLANUL DE MANAGEMENT AL PARCULUI NATURAL GRĂDIŞTEA MUNCELULUI - CIOCLOVINA ŞI AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE SUPRAPUSE CU ACESTA Cuprins CAPITOLUL I. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management 1.2. Scurtă descriere a ariilor naturale protejate 1.3. Cadrul legal referitor la ariile naturale protejate şi la elaborarea planului de management integrat 1.3.1. Baza legală a planului de management integrat 1.3.2. Constituire şi funcţionare 1.4. Procesul de elaborare a planului de management 1.5. Proceduri de modificare a planului de management 1.6. Proceduri de implementare a planului de management CAPITOLUL II. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizare şi acces 2.1.2. Limitele ariilor naturale protejate 2.1.3. Zonarea internă a ariilor naturale protejate 2.1.5. Suprapuneri ale ariilor naturale protejate 2.2. Descrierea mediului abiotic 2.2.1. Geologie 2.2.2. Relief 2.2.3. Hidrografie 2.2.4. Clima 2.2.5. Soluri 2.3. Descrierea mediului biotic 2.3.1. Habitate supraterane 2.3.2. Habitate cavernicole 2.3.3. Flora de interes conservativ european din situl Natura 2000 ROSCI0087 2.3.4. Alte specii importante de floră 2.3.5. Ciupercile 2.3.6. Fauna 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi 2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi 2.4.2. Utilizarea terenului 2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor 2.4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori 2.4.5. Infrastructură şi construcţii 2.4.6. Patrimoniu cultural 2.4.7. Obiective turistice 2.4.8. Impacturi antropice asupra habitatelor şi speciilor de interes conservativ CAPITOLUL III. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR 3.1. Evaluarea statutului de conservare pentru habitate 3.1.1. Evaluarea statutului de conservare la habitatele supraterane 3.1.2. Evaluarea statutului de conservare pentru habitatul 8310 3.2. Evaluarea statutului de conservare pentru plante 3.3. Evaluarea statutului de conservare pentru mamifere, altele decât liliecii 3.4. Evaluarea statutului de conservare pentru lilieci 3.5. Evaluarea statutului de conservare pentru peşti 3.6. Evaluarea statutului de conservare pentru amfibieni şi reptile 3.7. Evaluarea statutului de conservare pentru nevertebrate 3.8. Evaluarea statutului de conservare pentru păsări CAPITOLUL IV. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi 4.2.1. Obiective generale, domenii de management 4.2.2. Obiective specifice şi măsuri CAPITOLUL V. PLANUL DE ACTIVITĂŢI 5.1. Detalierea acţiunilor / măsurilor de conservare 5.2. Planificarea în timp a activităţilor 5.3. Estimarea resurselor necesare pentru implementarea planului de management CAPITOLUL VI. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR BIBLIOGRAFIE ANEXA 1 - Cartare păsări ANEXA 2 - Stare de conservare păsări ANEXA 3 - Măsuri de conservare păsări ANEXA 4 - Cartare mamifere ANEXA 5 - Stare de conservare mamifere ANEXA 6 - Măsuri de conservare mamifere ANEXA 7 - Cartare amfibieni, reptile şi nevertebrate ANEXA 8 - Stare de conservare amfibieni, reptile şi nevertebrate ANEXA 9 - Măsuri de conservare amfibieni, reptile şi nevertebrate ANEXA 10 - Cartare peşti ANEXA 11 - Stare de conservare peşti ANEXA 12 - Măsuri de conservare peşti ANEXA 13 - Cartare habitate şi plante ANEXA 14 - Stare de conservare habitate şi plante ANEXA 15 - Măsuri de conservare habitate şi plante ANEXA 16 - Cartare lilieci ANEXA 17 - Stare de conservare lilieci ANEXA 18 - Măsuri de conservare lilieci şi 8310 ANEXA 19 - Studiul socioeconomic ANEXA 20 - Strategia de vizitare ANEXA 21 - Ciuperci identificare ANEXA 22 - Lepidoptere şi coleoptere ANEXA 23 - Obiective ANEXA 24 - Hărţi CAP. I INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea numărul 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, al Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, sitului de interes comunitar ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina, ariei de protecţie avifaunistică ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina, rezervaţiilor naturale 2.497. Complexul carstic Ponorîci - Cioclovina, 2.499. Peştera Şura Mare, 2.500. Peştera Tecuri, 2.513. Locul fosilifer Ohaba Ponor, 2.522. Cheile Crivadiei, 2.523. Dealul şi Peştera Bolii, 2.531. Cheile Taia, reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate. În planul de management este evaluată şi descrisă situaţia actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării lor. Toate ariile naturale protejate menţionate mai sus, ce fac obiectul prezentului plan de management, vor fi denumite în continuare arii naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menţine sau a îmbunătăţi acolo unde este cazul starea de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională pentru care au fost desemnate ariile protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. Obiectivele planului de management sunt: a. Descrierea şi evaluarea situaţiei prezente a ariilor naturale protejate din punct de vedere al biodiversităţii şi al condiţiilor de mediu şi socio-economice; b. Definirea obiectivelor de management, precizarea măsurilor de conservare necesare şi reglementarea activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor şi în imediata lor vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse; c. Planificarea în timp şi spaţiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională, în concordanţă cu activităţile tradiţionale ale comunităţilor locale. 1.2. Scurtă descriere a ariilor naturale protejate Zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina include o serie de suprafeţe importante pentru conservarea biodiversităţii, precum şi alte valori de patrimoniu cultural şi istoric, de valoare excepţională. Ca atare, aşa cum rezultă şi din titlul planului, sunt prezente mai multe tipuri de arii protejate care se suprapun. Acestea se descriu pe scurt în continuare. Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, reprezintă o arie naturală protejată cu statut de parc natural, al cărui scop este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. Parcul a fost declarat arie naturală protejată de interes naţional, fiind încadrat, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului numărul 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea numărul 49/2011, în categoria parcurilor naturale, corespunzătoare categoriei V a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii - "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere". Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, managementul parcului natural urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale. Situl de importanţă comunitară ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina, a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile numărul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor numărul 2387/2011. Obiectivul de conservare al sitului este menţinerea sau readucerea la o stare de conservare favorabilă a 18 habitate de interes comunitar şi a 29 specii de interes comunitar: 10 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni, 4 specii de peşti, 9 specii de nevertebrate şi 3 specii de plante. Aceste habitate şi specii sunt listate în formularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului - Cioclovina. Aria de protecţie avifaunistică ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina, a fost instituită prin Hotărârea de Guvern numărul 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern numărul 971/2011. Obiectivul de conservare al ariei este menţinerea sau readucerea la o stare de conservare favorabilă a 79 de specii de păsări menţionate în formularul standard al sitului ROSPA0045 Grădiştea Muncelului - Cioclovina. Rezervaţiile naturale sunt arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Cele din zona Grădiştea Muncelului- Cioclovina sunt de tip speologic, paleontologic şi mixte: speologic - faunistic - floristic şi geologic - floristic - faunistic. Managementul acestor rezervaţii naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile lor, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale organizate. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Monumente ale naturii sunt reprezentate de peşterile sau sectoarele de peşteră încadrate în clasa B, de importanţă naţională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic. Cele din zona Grădiştea Muncelului-Cioclovina sunt 2.500. Peştera Tecuri, sectorul dintre intrarea artificială şi cea naturală din Peştera Cioclovina Uscată şi sectorul cuprins între intrare şi Baldachine din 2.499. Peştera Şura Mare. Acestea sunt, conform legii, arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite. Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcţie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis. Monumentele naturii corespund categoriei III a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii "Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice". Rezervaţiile ştiinţifice sunt reprezentate în cazul de faţă de peşterile sau tronsoanele acestora incluse în clasa A - având valoare excepţională, reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional. În această categorie sunt incluse Peştera Cioclovina Uscată - cu excepţia sectorului dintre intrarea artificială şi cea naturală, Peştera din Valea Călianului sau Valea Stânii - ambele făcând parte din 2.497. Complexul carstic Ponorîci - Cioclovina - şi 2.499. Peştera Şura Mare - cu excepţia sectorului cuprins între intrare şi Baldachine. Aceste rezervaţii ştiinţifice sunt incluse în zona de protecţie strictă a parcului. Managementul rezervaţiilor ştiinţifice asigură un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi de ecoturism cu limitările descrise în planurile de management, cu avizul emis de APNGMC şi autorizaţia obţinută de la Comisia Patrimoniului Speologic. Rezervaţiile ştiinţifice corespund categoriei I a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii - "Rezervaţie Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri ştiinţifice". O situaţie tabelară a rezervaţiilor şi monumentelor naturii din zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina este prezentată în tabelul următor: Rezervaţii şi monumente ale naturii Tabelul nr. 1
┌───────┬───────────┬───────────┬─────────────────────────┐
│ │ │Localizare │ │
│Codul │Denumire, │si │ │
│L5/2000│Categoria │suprafaţa │Scurtă caracterizare │
│poziţia│şi Tipul*1)│-conform │ │
│ │ │Legii 5/200│ │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │Altitudinea 500-1147 m, │
│ │ │ │în total 68 cavităţi │
│ │ │ │naturale printre care: │
│ │ │ │Ponorîci-Cioclovina cu │
│ │ │ │Apă -clasa B, Peştera │
│ │ │ │Cioclovina Uscată -clasa │
│ │ │ │A, cu excepţia sectorului│
│ │ │ │dintre intrarea │
│ │ │ │artificială şi cea │
│ │ │ │naturală - clasa B, │
│ │ │ │peştera din Valea │
│ │ │ │Călianului -Clasa A. │
│ │ │ │Sistem de galerii │
│ │ │ │subterane de 7890 m şi o │
│ │ │ │denivelare de 174 m. │
│ │ │ │Peştera Ponorîci - │
│ │ │ │Cioclovina cu Apă are │
│ │ │ │două intrări: prin │
│ │ │ │Cioclovina, Sala │
│ │ │ │Tezaurului în care au │
│ │ │ │fost descoperite mărgele │
│ │ │ │de chihlimbar, Sala Mare,│
│ │ │ │Galeria Lacurilor şi │
│ │ │ │Galeria Baldachinelor iar│
│ │ │ │din sens opus prin │
│ │ │ │Ponorîci, Marea │
│ │ │ │Confluenţă, Galeria │
│ │ │ │Marilor Gururi şi │
│ │ │ │Planşee. Diversitate: │
│ │ │ │speologică, │
│ │ │ │paleontologică - depozite│
│ │Complexul │ │de guano-fosfaţi, resturi│
│ │carstic │ │scheletice de mamifere │
│ │Ponorîci - │ │cuaternare, faunistică şi│
│ │Cioclovina │ │floristică. Deasupra, │
│ │- Peştera │ │făgete pe calcare, │
│ │Cioclovina │ │stâncării cu vegetaţie │
│ │Uscată -1, │ │mezofilă şi │
│ │s,m; - │ │mezotermofilă, pajişti │
│ │sectorul │ │xerotermofile │
│ │dintre │ │colinar-montane, pajişti │
│ │intrarea │Comuna │mezofile şi tufărişuri. │
│ │artificială│Boşorod, │Complexul carstic │
│2.497. │şi naturală│satul │reprezintă perimetrul de │
│ │- III, s, m│Cioclovina,│protecţie al peşterilor. │
│ │- Peştera │1,5 ha │În peştera Cioclovina │
│ │Ponorîci - │ │Uscată s-a descoperit o │
│ │Cioclovina │ │calotă craniană de om de │
│ │cu Apă - │ │Cro-Magnon. │
│ │III, s, m- │ │Depozitul de │
│ │Peştera din│ │guano-fosfaţi a fost │
│ │Valea │ │exploatat industrial în │
│ │Stânii - │ │secolul trecut. Suprafaţa│
│ │Valea │ │de 1,5 ha prevăzută în │
│ │Călianului │ │Legea 5/2000, se │
│ │-1, s │ │consideră cu totul │
│ │ │ │insuficientă pentru │
│ │ │ │protejarea acestui sistem│
│ │ │ │complex. │
│ │ │ │Peştera din Valea │
│ │ │ │Călianului are lungime de│
│ │ │ │1500 m şi o denivelare │
│ │ │ │165 m. Descoperită în │
│ │ │ │1983, are 2 sectoare cu │
│ │ │ │formaţiuni de aragonit │
│ │ │ │stalagmitice, perle de │
│ │ │ │peşteră, forme de │
│ │ │ │coroziune şi eroziune. │
│ │ │ │Cuprinde: Sala cu │
│ │ │ │aragonit, Sala │
│ │ │ │Balconului, Sala Marelui │
│ │ │ │Horn, Sala cu helictite, │
│ │ │ │stilobite, lumânări, │
│ │ │ │baldachine, gururi, perle│
│ │ │ │de cavernă, Lacul │
│ │ │ │suspendat şi Galeria │
│ │ │ │Nouă. │
│ │ │ │Sistemul include multiple│
│ │ │ │colonii de hibernare de │
│ │ │ │lilieci, printre care şi │
│ │ │ │una dintre cele mai mari │
│ │ │ │agregări de R. │
│ │ │ │hipposideros din România,│
│ │ │ │cu aprox. 800 de │
│ │ │ │exemplare combinat pentru│
│ │ │ │toate peşterile din │
│ │ │ │sistemul carstic. │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │Peşteră de clasa A cu │
│ │ │ │excepţia sectorului de la│
│ │ │ │intrare până la │
│ │ │ │Baldachine, care este de │
│ │ │ │clasa B. Cavitate │
│ │ │ │naturală de referinţă │
│ │Peştera │ │pentru Munţii Şureanu. │
│ │Şura Mare │ │Cuprinde galerii largi, │
│ │Peştera │ │extrem de înalte pe râul │
│ │Şura Mare │ │Ohaba, cu cascade şi │
│ │-1, s, m; │Comuna Pui │lacuri. În loc de │
│2.499. │sectorul de│satul │stalagmite avenacee │
│ │la intrare │Ohaba, 5,0 │întâlnim baldachine │
│ │până la │ha │specifice şi gururi, în │
│ │Baldachine │ │Sala Mare. Canionul │
│ │- III, s, │ │Ohabei Ponorului are │
│ │m. │ │lungimea de 4 km. Peştera│
│ │ │ │găzduieşte printre cele │
│ │ │ │mai mari colonii de │
│ │ │ │lilieci, │
│ │ │ │Pipistrelluspipistrellus,│
│ │ │ │şi Miniopterus │
│ │ │ │schreibersii în hibernare│
│ │ │ │din Europa. │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │Este încadrată în clasa │
│ │ │ │B. Lungimea este de 485 │
│ │ │ │m, iar denivelarea de 49 │
│ │ │ │m. Formaţiuni │
│ │ │ │stalagmitice, coraliforme│
│ │ │ │şi monocristale. Cuprinde│
│ │ │ │o stalagmită │
│ │ │ │spectaculoasă cu │
│ │ │ │înălţime: de 7 m, de │
│ │ │ │culoare albă cu reflexe │
│ │ │Comuna │roze. Mai cuprinde │
│ │Peştera │Baru, satul│stalactite, stalagmite, │
│2.500. │Tecuri - │Petros, 2,0│gururi, cristalictite, │
│ │III, s │ha │helictite. A fost │
│ │ │ │prăduită. Declarată │
│ │ │ │monument al naturii în │
│ │ │ │1954. Găzduieşte │
│ │ │ │coleopterul endemic │
│ │ │ │Sophrochaeta dacica. │
│ │ │ │Reprezintă adăpost de │
│ │ │ │hibernare pentru mai │
│ │ │ │multe specii de lilieci, │
│ │ │ │de ex. M. myotis, M. │
│ │ │ │blythii şi R. │
│ │ │ │ferrumequinum. │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │Punctul │Comuna Pui │Rezervaţie paleontologică│
│ │fosilifer │satele │ce adăposteşte moluşte │
│2513 │Ohaba Ponor│Ohaba şi │fosile, bivalve, │
│ │- IV, p │Ponor, 10,0│gastropode şi amoniţi, de│
│ │ │ha │vârstă Cretacică. │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │Rezervaţia naturală este │
│ │ │ │amplasată lângă │
│ │ │ │monumentul feudal Turnul │
│ │ │ │Crivadiei. Are o │
│ │ │ │deosebită valoare │
│ │ │ │peisagistică şi │
│ │ │ │floristică, constituind o│
│ │ │ │enclavă de specii │
│ │ │ │termofile şi elemente │
│ │ │ │dacice şi daco-balcanice,│
│ │ │Comuna │inclusiv 4 specii │
│ │Cheile │Băniţa, │endemice: Thymus comosus,│
│2522 │Crivadiei -│satul │Hepatica transsilvanica, │
│ │IV, m │Crivadia, │Symphytum cordatum şi │
│ │ │10,0 ha │Sorbus borbasii şi 2 │
│ │ │ │specii rare: Dianthus │
│ │ │ │petraeus şi Sesleria │
│ │ │ │rigida. Se întâlnesc şi │
│ │ │ │exemplare de liliac │
│ │ │ │sălbatic, Syringa │
│ │ │ │vulgaris, mojdrean, │
│ │ │ │Fraxinus ornus şi sorb, │
│ │ │ │Sorbus borbasii. Aici │
│ │ │ │este prezentă şi vipera │
│ │ │ │cu corn, Vipera │
│ │ │ │ammodytes. │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │Ansamblu floristic, │
│ │ │ │peisagistic şi speologic.│
│ │ │ │Dealul Bolii adăposteşte │
│ │ │ │specii termofile, liliac │
│ │ │ │sălbatic - Syringa │
│ │Dealul şi │ │vulgaris, mojdrean - │
│ │Peştera │ │Fraxinus ornus, precum şi│
│ │Bolii │Comuna │endemitele Hepatica │
│ │Dealul │Băniţa │transsilvanica şi Sorbus │
│2523 │Bolii - IV,│satul │borbasii. │
│ │m │Băniţa 10,0│Peştera Bolii, clasa B, │
│ │Peştera │ha │este lungă de 455 m şi │
│ │Bolii - │ │străbătută de apele │
│ │III, m │ │pârâului Jupânesei. │
│ │ │ │Aici s-au descoperit şi │
│ │ │ │vestigiile unei aşezări │
│ │ │ │eneolitice, precum şi │
│ │ │ │fragmente ale unei faune │
│ │ │ │pleistocene. │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │Rezervaţia naturală este │
│ │ │ │amplasată la nord de │
│ │ │ │oraşul Petrila, pe Valea │
│ │ │ │Tăii care străbate │
│ │ │ │cheile. │
│ │ │ │Are o deosebită valoare │
│ │Cheile Taia│Oraşul │peisagistică şi │
│2.531. │- IV, m │Petrila, │floristică, constituind o│
│ │ │2,0 ha │enclavă de specii │
│ │ │ │termofile de pe versanţii│
│ │ │ │calcaroşi cum sunt │
│ │ │ │Syringa vulgaris, │
│ │ │ │Dianthus sp., Saxifraga │
│ │ │ │sp., Fraxinus ornus, │
│ │ │ │Euphorbia sp. │
└───────┴───────────┴───────────┴─────────────────────────┘
*1) Categorii de arii protejate: I - Rezervaţii Ştiinţifice; III - Monument al naturii; IV - Rezervaţie naturală. Tipul ariei protejate: b - botanică; z - zoologică; g - geologică; s - speologică; p - paleontologică; f - forestieră; m - mixtă; u - zonă umedă; pj - peisagistică Pe lângă aceste arii naturale protejate, zona Grădiştea Muncelului-Cioclovina adăposteşte numeroase valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional. O prezentare succintă a acestora se găseşte la subcapitolul 2.4.6. Se poate deci concluziona că zona include o paletă largă de valori naturale, culturale şi istorice. Ca atare, obiectivele administraţiei ariilor protejate sunt complexe şi diferite. Existenţa tuturor acestor valori şi importanţa unei integrări armonioase a activităţilor umane cu componentele mediului înconjurător, necesită elaborarea şi implementarea unui plan de management specific. Prin urmare, în conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management trebuie să integreze interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică durabilă ale comunităţilor locale, ţinând deci cont de trăsăturile tradiţionale, culturale şi spirituale specifice zonei din raza ariilor protejate. Pentru atingerea acestui deziderat, este necesară adoptarea unor strategii adecvate, care să cuprindă o serie de măsuri cu caracter integrat, bazate pe cunoaşterea cât mai detaliată a situaţiei existente şi stabilirea unor obiective realiste. Existenţa unor obiective comune şi a consensului privind modalităţile de atingere ale acestora, reprezintă condiţia fundamentală pentru obţinerea suportului necesar derulării activităţilor din ariile protejate vizate. 1.3. Cadrul legal referitor la ariile naturale protejate şi la elaborarea planului de management integrat 1.3.1. Baza legală a planului de management integrat Elaborarea şi aprobarea Planului de Management se face în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea numărul 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Conform Art. 21, alin. (7) din OUG 57/2007, în cazul suprapunerii totale a ariilor naturale protejate, se va realiza un singur plan de management, ţinând cont de respectarea categoriei celei mai restrictive de management. În cazul suprapunerii parţiale a ariilor naturale protejate, planurile de management ale acestora se elaborează astfel încât în zonele de suprapunere să existe o corelare a măsurilor de conservare, cu respectarea categoriei celei mai restrictive de management. În cazul de faţă, având în vedere atât procentul mare de suprapunere între ariile protejate existente - vezi subcapitolul 2.1.4., cât şi faptul că toate ariile sunt în administrarea aceleiaşi entităţi, planul este unul integrat, asigurând un management integrat al tuturor ariilor la care face referire. 1.3.2. Constituire şi funcţionare Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina a fost înfiinţat la nivel judeţean în anul 1979 prin Decizia numărul 452 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al judeţului Hunedoara şi reconfirmat în anul 1997 prin Hotărârea Consiliului Judeţean numărul 13. În anul 2000, odată cu apariţia Legii numărul 5/2000, Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina este declarat arie naturală protejată de interes naţional, fiind încadrat, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în categoria parcurilor naturale, corespunzătoare categoriei V a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii. Administrarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina şi a siturilor omonime, a rezervaţiilor naturale şi a monumentului naturii care se suprapun acestuia, este asigurată de către APNGMC - unitate cu personalitate juridică cu statut de filială aflată în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor, denumită în continuare RNP-Romsilva, în baza contractului de administrare nr. 5201/102/08.10.2014 încheiat între MMSC şi RNP - Romsilva, modificat prin actul adiţional nr. 653/114/01.08.2017 încheiat între ANANP şi RNP - Romsilva şi a contractului de cesiune nr. 140/2291/19.11.2014 încheiat între RNP - Romsilva şi APNGMC modificat prin Actul adiţional nr. 1, înregistrat cu nr. 133/1902/07.08.2021. Administrarea ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina se face în principal în baza următoarelor acte normative: A. Legislaţie cu privire la protecţia mediului: a) Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 195/2005 - privind protecţia mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; c) Hotărâre de Guvern 230/04.03.2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, cu modificările şi completările ulterioare; d) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile numărul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin Ordinul numărul 2387 din 29 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare; e) Hotărârea de Guvern numărul 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern numărul 971/2011, cu modificările şi completările ulterioare; f) Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor numărul 1822/2020 pentru aprobarea metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate; g) Legea numărul 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone Protejate, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 49 din 2016, cu modificările şi completările ulterioare; h) Legea apelor numărul 107/1996 cu completările şi modificările ulterioare. B. Legislaţia privind fondul forestier, cinegetic şi piscicol: a) Legea numărul 46/2008 - Codul Silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, cu modificările şi completările ulterioare; c) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor numărul 1540/2011 pentru aprobarea instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare; d) Legea numărul 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare; e) Ordonanţa de urgenţă a guvernului 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare; f) Hotărârea Guvernului numărul 923/2020 pentru aprobarea unor măsuri tranzitorii necesare aplicării unitare a normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a celor privind provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului; g) Legea numărul 407/2006 vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare. C. Legislaţie privind monumentele istorice şi siturile arheologice: a) Hotărârea Guvernului numărul 493/2004, privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi a metodologiei privind elaborarea şi conţinutul - cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în lista patrimoniului mondial, cu modificările şi completările ulterioare; b) Hotărârea Guvernului numărul 1268/2010 privind Programul de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările şi completările ulterioare; c) Ordonanţa de Guvern numărul 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zonă de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; d) Ordonanţa de Guvern numărul 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, aprobată cu modificări şi completări prin legea numărul 564/2001, cu modificările şi completările ulterioare; e) Legea numărul 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; f) Hotărârea de Guvern numărul 1293/2004 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei; g) Legea numărul 23/2020 privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri pentru protejarea acestora; D. Convenţii internaţionale, directive şi alte norme europene a) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, actualizată; b) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, actualizată; c) Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii; d) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei; e) Decizia 93/626/CEE a Consiliului din 25 octombrie 1993 privind încheierea Convenţiei privind diversitatea biologică. f) Convenţia de la Bonn din 23 iunie 1979 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată de România prin legea numărul 13 din 08/01/1998. g) Convenţia de la Berna din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată de România prin legea numărul 13 din 11/03/1993. h) Convenţia de la Washington din 3 martie 1973 privind comerţul cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată de România prin legea numărul 69 din 15/07/1994. i) Convenţia de la Florenţa din 20 octombrie privind peisajul, adoptată de România prin legea numărul 536 din 23/07/2002. 1.4. Procesul de elaborare a planului de management Instituirea siturilor de importanţă comunitară şi a ariilor de protecţie avifaunistică dar şi existenţa diferitelor tipuri de arii protejate de interes naţional şi a monumentelor istorice, reclamă elaborarea unui plan de management integrat adaptat situaţiei existente în zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina. Ca atare, a fost necesară revizuirea planului de management existent, aprobat în anul 2013 conform H.G. nr. 1049/2013, prin includerea tuturor informaţiilor necesare unei gestionări eficiente a elementelor de interes conservativ în acord cu obiectivele de conservare urmărite - atât a celor de interes natural şi cultural. Documentul actual reprezintă deci o îmbinare a informaţiilor existente în planul de management anterior cu cele nou culese cu ocazia cercetărilor în teren, întreprinse special pentru acest scop. Studiile de inventariere şi cartografiere au fost realizate de către experţi, în cadrul proiectului "Revizuirea Planului de Management integrat pentru Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina - ROSCI0087 şi ROSPA0045, implementat în perioada 2013-2015 şi au vizat toate grupele taxonomice de interes. Elaborarea unui astfel de plan a reprezentat un proces complex, care a presupus participarea factorilor interesaţi şi implicaţi în activităţile din parc. Pentru a se asigura participarea acestora, s-au desfăşurat o serie de activităţi atât în faza de pregătire cât şi pe parcursul lucrărilor de elaborare a planului şi anume: a. informarea publicului, prin intermediul mass-media, asupra demarării procesului de elaborare a planului; b. invitarea grupurilor de interese, a reprezentanţilor din cadrul Consiliului Ştiinţific şi ai Consiliului Consultativ de Administrare şi implicarea acestora în procesul de elaborare a planului; c. difuzarea spre consultare, către toţi cei interesaţi, a rezultatelor obţinute de către grupul de lucru pentru elaborarea planului. Lista factorilor implicaţi în elaborarea şi implementarea planului de management este prezentată la subcapitolul 2.4.1 1.5. Proceduri de modificare a planului de management Planul de management integrat al ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina trebuie privit ca un instrument de lucru. Ca atare, pentru a fi eficient acesta trebuie să fie permanent adaptat realităţilor şi particularităţilor zonei. Necesităţile de conservare a biodiversităţii, nevoile de trai ale comunităţilor din zonă, fenomenele naturale imprevizibile şi rezultatele monitorizării efectelor aplicării planului, pot determina schimbarea măsurilor de conservare propuse. Modificarea planului se face la propunerea administraţiei, cu respectarea procedurii de aprobare, după cum urmează: a. la 10 ani după publicarea în Monitorul Oficial a aprobării acestuia prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului; b. când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia. În cazul în care se impun modificări ale planului de management, înainte de expirarea celor 10 ani pentru care acesta a fost conceput, acestea se pot realiza cu aprobarea modificărilor prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor, în baza avizelor autorităţilor publice centrale din domeniul culturii, dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al agriculturii şi dezvoltării rurale, în baza avizului ANANP şi a actului de reglementare emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Aşadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situaţia actuală, permiţând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză. 1.6. Proceduri de implementare a planului de management Responsabilitatea implementării planului de management integrat revine administratorului în conformitate cu prevederile din contractul de administrare şi cu normele legale în vigoare. Organizarea activităţilor se va realiza de către administraţie, în colaborare permanentă cu factorii interesaţi : RNP-Romsilva, administraţii publice locale, Autoritatea publică centrală şi judeţeană pentru protecţia Mediului, Garda Forestieră, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Hunedoara, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Hunedoara, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Hunedoara, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi structura teritorială, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Comisia Patrimoniului Speologic, proprietari şi administratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, ONG-uri, specialişti şi alţii asemenea. În conformitate cu prevederile Legii numărul 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, după aprobarea planului de management, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism, prin integrarea prevederilor referitoare la ariile protejate vizate de planurile de management. Astfel, în vederea localizării cu exactitate a ariilor protejate în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentaţiilor vor fi incluse şi limitele ariilor naturale protejate. Avizul administratorului ariilor este necesar la elaborarea sau actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism ce cuprind şi suprafeţe ale ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestor arii. Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din ariile naturale protejate vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management, conform art. 21, alin. (5) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, cu completările şi modificările ulterioare. CAP. II DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizare şi acces Peste suprafaţa parcului, aşa cum reiese din capitolul 2.1.4. se suprapun aproape integral ariile de importanţă comunitară: Situl de importanţă comunitară ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina şi Aria de protecţie avifaunistică ROSPA0045 Grădiştea Muncelului- Cioclovina. În interiorul parcului şi implicit în interiorul siturilor Natura 2000 sunt incluse rezervaţiile care fac obiectul planului de management. Excepţie face Rezervaţia 2.531. Cheile Taia, care este inclusă doar în Situl de importanţă comunitară ROSCI0087 Grădiştea Muncelului- Ciclovina, în porţiunea acestuia care nu se suprapune peste parcul natural şi Aria de protecţie avifaunistică ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina. Din punct de vedere geografic, ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina sunt situate în vestul ţării, în Munţii Şureanu - cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi ai Sebeşului - din Carpaţii Meridionali, arealul acestora fiind mărginit de depresiunile Haţegului la vest şi Orăştiei la nord. Suprafaţa ariilor, cuprinde păduri întinse, precum şi alte folosinţe ale terenurilor - păşuni, fâneţe, teren arabil, zone carstice, cursuri de ape, monumente istorice, situri arheologice şi aşezări umane. O serie de vârfuri muntoase şi drumuri constituie puncte de reper în delimitarea perimetrului care include ariile, după cum urmează: - Nord: Prisaca - 1219 m, Brusturelu - 1229 m, Groape - 1283.5 m, Godeanu - 1656.2 m, Poarta Scârnei -1554 m; – Est: Steaua Mică - 1674 m, Steaua Mare - 1730.2 m, Jigorul Mare -1498.7 m, La Zapoje - 1223.5 m; – Sud: D.N. 66 Simeria - Petroşani între Peştera Bolii şi Baru, prin pasul Merişor - 752 m; – Vest: Muncelu Mare - 944.2 m, Şipoteni, Măgura - 803.6 m, Lăutu - 910 m, Rotundei, Secuiului - 948 m, Vărgău - 781.2 m şi Chicera - 775.1 m. Din punct de vedere administrativ, zona este cuprinsă în întregime în judeţul Hunedoara. Unităţile administrativ - teritoriale care deţin terenuri în arealul ariilor naturale protejate sunt următoarele: Băniţa, Baru, Boşorod, Orăştioara de Sus, Petrila, Petroşani şi Pui. Harta şi o situaţie succintă a unităţilor administrativ-teritoriale care deţin terenuri în arealul de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina este prezentată în subcapitolul 2.4.1. Accesul în ariile protejate se poate face prin staţiile de căi ferate: Orăştie, Călan, Pui, Baru Mare şi Băniţa, precum şi de pe drumul naţional 66 din localităţile Călan spre Boşorod şi Luncani, Pui spre Ohaba Ponor, Baru şi Băniţa. De pe drumul european 68, prin Orăştie-Costeşti şi pe drumul judeţean 705A, se poate ajunge la Sarmizegetusa - Regia. Între diferitele puncte de interes turistic există drumuri comunale, forestiere, precum şi numeroase trasee / poteci turistice descrise sau nedescrise, marcate sau nemarcate. 2.1.2. Limitele ariilor naturale protejate Prin Hotărârea Guvernului numărul 230/2003 sunt date limitele geografice ale parcului, suprafaţa totală a Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, calculată pe baza vectorilor GIS, fiind de 38.116,34 ha. Odată cu declararea siturilor Natura 2000, suprafaţa totală a zonei administrate este de 39.855,20 ha. Limitele parcului sunt preluate din Hotărârea Guvernului 230/2003, secţiunea N, fiind descrise în cele ce urmează: Limita nordică porneşte din şaua Poarta Scârnii 1554 m şi urmăreşte spre vest interfluviul dintre Râul Grădişte şi Râul Sibişel, până în Vârful Prisaca 1216 m, trecând prin cota 1604.5 m, Culmea Godeanului 1620.4 m, Vârful Godeanu 1656.2 m, Culmea Muncelului 1563.7 m, Culmea Ulmului 1231 m, Cioaca Ulmului, Poiana Hafia, Vârful Groape 1283.5 m, Dealul Izvoarele 1233 m şi Vârful Brusturelu 1229 m. Din Vârful Prisaca 1219 m, limita coboară prin Dâlma Cireşului în nordul localităţii Costeşti, la podul peste Râul Grădişte. - Limita vestică porneşte din localitatea Costeşti, de la podul peste Râul Grădişte, urmărind în amonte malul stâng al râului Orăştie / Grădiştea până la confluenţa cu pârâul Vinţii şi continuă în amonte pe acesta până la confluenţa cu pârâul Poienii. De la confluenţă urmăreşte amonte malul stâng al pârâului Poienii, pe la est de Muchia Feţei până în Vârful Chicera / Chicioara 775.1 m, de unde intră pe interfluviul principal dintre valea Făeragului şi Valea Luncanilor, trece peste Dealul Merişorului 781 m, Vârful Văgău 781,2 m, Dealul Prihodişte, până în Vârful Scaiului 948 m, din care coboară pe o culme secundară la confluenţa de sub obârşia pârâului Scaiului. Limita urmăreşte în aval pârâul Scaiului până la confluenţa cu Valea Luncanilor, apoi continuă în amonte pe Valea Luncanilor până la confluenţa cu Valea Morii / pârâul Cioclovina. De la confluenţă în amonte, Valea Luncanilor este denumită Valea Vânătorului. Limita urmăreşte în amonte malul stâng al Văii Vânătorului până la confluenţa situată la NNV de Vârful Lăuţu 910 m şi urcă în acesta pe o culme secundară. În continuare limita coboară spre SSE, pe o culme secundară, în pârâul Văratecu, pe care îl urmează în aval până la confluenţa cu Valea Dreptu. Urmăreşte în amonte Valea Dreptu circa 1.3 km până la limita pădurii şi urcă în Vârful Măgura 803.6 m, trecând prin cota 616 m. Din vârful Măgura limita coboară prin Dealul Coroi 678 m în valea Ohaba, la confluenţa acesteia cu pârâul care iese din Peştera Şura Mare şi urmăreşte în aval pârâul Ohaba până la confluenţa cu pârâul Şipotele. De la confluenţă limita continuă în amonte pe pârâul Şipotele circa 900 m, până în vestul cătunului Şipoteni ocolind pe la vest şi sud peşterile din valea Şipotele şi Cascadei, după care urcă în versantul stâng al pârâului Şipotele prin Dumbrava şi cota 662 m. De aici se orientează spre S, prin Vf. Muncelu Mare 944.2 m, pe la partea superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în valea Strei, în partea de N a localităţii Petros, pe culmea secundară între bornele silvice 4 şi 5. În continuare limita traversează Streiul şi urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei şi Pârâul lui Balmoş. Urmează spre S acest interfluviu şi coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoş. – Limita sudică o constituie drumul naţional DN 66 Simeria - Petroşani, din localitatea Crivadia, prin pasul Merişor-Băniţa 752 m, până la intersecţia cu drumul vicinal Peştera-Jupâneasa de pe partea stângă a DN 66. – Limita estică porneşte din DN 66 şi urmăreşte drumul vicinal Peştera-Jupâneasa până în cătunul Jupâneasa, la podul peste valea Jupâneasa, apoi urcă spre V în cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice Jigoreasa şi Jupâneasa, pe care o urmează spre N prin cota 951 m, Dealul Dâlmoş 1085 m., Vârful La Zapoje 1223.9 m, Vârful Jigoru Mare 1498.7 m, Vârful Muntelui 1451.5 m, până în Vârful Capul Muntelui 1377 m. În continuare limita coboară pe o culme secundară la confluenţa văii Streiului cu pârâul Pravăţ, urcă în amonte pe malul stâng al văii Streiului până la confluenţa cu Valea Scorţarului, pe care o urmează în amonte până în şaua de sub Vârful Steaua Mare 1730.2 m, îşi menţine apoi direcţia spre N, pe interfluviul principal dintre Valea Streiului şi Valea Grădiştei, pe culmea Steaua şi trece prin cotele 1674 m, 1665 m, 1659 m, 1631.5 m, până în şaua Poarta Scârnii 1554 m. Limitele sitului de interes comunitar au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile numărul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt disponibile în baza de date a administraţiei parcului şi pe pagina de internet a autorităţii centrale responsabile de protecţia mediului. Faţă de limitele existente, conform studiilor de inventariere şi cartare a habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului - Ciclovina, desfăşurate în perioada 2014-2015, au fost surprinse următoarele aspecte cu referire la unele suprafeţe pe care sunt edificate obiective cu rol hidroenergetic localizate în sectorul superior al Cheilor Taia incluse în ROSCI0087 Grădiştea Muncelului - Cioclovina: - suprafeţele în cauză sunt aflate în afara Rezervaţiei Cheile Taia, sector aflat amonte de rezervaţie, precum şi în afara Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi doar parţial sunt în ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina; – în conformitate cu informaţiile culese din teren se constată că în zona superioară Cheilor Taia, în special în suprafaţa pe care se află amplasamentul MHC Taia, habitatele identificate, prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 1 şi 2, nu sunt corespondenţe cu cele din categoriile aferente Natura 2000; – pe suprafaţa destinată clădirii MHC şi cele adiacente nu au fost identificate alte specii de floră sau faună de interes comunitar; Având în vedere argumentele de mai sus şi ţinând cont de faptul că preluarea de ape pentru MHC se face amonte de situl Natura 2000, aval de MHC realizându-se doar debuşarea apelor uzinate. Limitele ariei de protecţie avifaunistică au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern numărul 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt disponibile pe pagina de internet a autorităţii centrale responsabile de protecţia mediului. Limitele rezervaţiilor au fost stabilite în cadrul proiectului "Realizarea de seturi de date spaţiale în conformitate cu specificaţiile tehnice INSPIRE pentru ariile naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000, având în vedere optimizarea facilităţilor de administrare a acestora", însă acestea nu au fost aprobate până în prezent printr-un act normativ. 2.1.3. Zonarea internă a ariilor naturale protejate Dintre toate ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, singura care necesită o zonare internă este parcul natural. Zonarea internă a Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina s-a făcut în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, corelată cu Ordinul Ministrului 552/2003, prin definirea şi delimitarea, după caz, a zonei de protecţie strictă, zonei de protecţie integrală, zonei de management durabil şi a zonei de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Faţă de ediţia anterioară a planului, în documentul actual sunt operate modificări ale zonelor de protecţie strictă, de protecţie integrală, de management durabil şi de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Zona de protecţie strictă s-a modificat prin includerea pădurilor cvasi-virgine din zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina, cu o suprafaţă de 579.23 ha, cuprinse în Catalogul pădurilor virgine şi cvasi-virgine din România, conform legislaţiei în vigoare. Zona de protecţie integrală s-a modificat prin excluderea unor suprafeţe şi includerea altora. Excluderea anumitor suprafeţe s-a realizat pentru asigurarea managementului corespunzător al obiectivelor patrimoniului cultural suprapuse zonei de protecţie integrală, respectiv pentru a permite activităţi de cercetare arheologică, fie ele preventive şi/sau sistematice, conservarea şi restaurarea monumentelor, cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului De altfel, pe acest motiv, în versiunea anterioară a planului au fost deja excluse 21.5 ha - 18.3 ha în situl Sarmizegetusa Regia şi alte 3.2 ha în situl Piatra Roşie. Suprafeţele propuse a fi incluse în zona de protecţie integrală sunt reprezentate de arborete cu valoare ridicată pentru biodiversitate. Aceste modificări sunt detaliate în continuare. Suprafeţe nou incluse în Zona de protecţie strictă Zona de protecţie strictă se extinde prin includerea pădurilor cvasi-virgine din zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina în suprafaţă de 579.23 ha, cuprinse în Catalogul pădurilor virgine şi cvasi-virgine din România, conform legislaţiei în vigoare. Aceste păduri sunt grupate în 3 zone, respectiv Tâmpu, Valea Mică şi Costeşti. Harta acestora ce regăseşte în anexa 24 Hărţi. Suprafeţe nou incluse în Zona de protecţie integrală În urma analizelor detaliate în teren efectuate în anii 2014-2015 atât în cadrul proiectului de revizuire a planului cât şi în cadrul lucrărilor de reamenajare a pădurilor din Ocolul Silvic Grădişte, respectiv Unitatea de Producţie IV Cetate, s-a constatat prezenţa unei subparcele silvice cu valoare conservativă ridicată din punct de vedere al biodiversităţii care nu era inclusă în zona de protecţie integrală din versiunea anterioară a planului de management. Subparcela vizată este încadrată, prin amenajamentul silvic, în tipul I funcţional, gospodărirea ei făcându-se la fel ca pentru arboretele din zona de protecţie integrală a Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. Situaţia acesteia este prezentată în tabelul următor: Subparcele silvice incluse în Zona de Protecţia Integrală cu ocazia revizuirii planului de management Tabelul nr. 2
┌───────┬──────────┬───────────────────┐
│Numărul│Subparcela│Motivare │
│crt. │silvică │ │
├───────┴──────────┴───────────────────┤
│Suprafeţe adiacente zonei Codrilor │
│Seculari Tâmpu │
├───────┬──────────┬───────────────────┤
│ │ │structură relativ │
│1 │100A │plurienă, vârsta │
│ │ │170 ani │
└───────┴──────────┴───────────────────┘
Suprafeţele aferente subparcelelor silvice 100 C şi 100 D nu sunt incluse la momentul actual în zona de protecţie integrală întrucât sunt regenerări tinere, nedefinite încă sub raportul compoziţiei. Ca atare, pentru atingerea compoziţiei tipului natural de pădure sunt necesare intervenţii cu lucrări de îngrijire. După stabilizarea compoziţiei, se pot include în zona de protecţie integrală, cu ocazia revizuirilor viitoare ale planului de management. Situaţia este prezentată în anexa 24 Hărţi, figura 3. Suprafeţe excluse din Zona de protecţie integrală Zona Şura Mare-Cioclovina-Piatra Roşie În această zonă este inclus şi situl arheologic din patrimoniul UNESCO - Cetatea Piatra Roşie. În versiunea anterioară a planului de management erau prevăzute la excludere din zona de protecţie integrală 3.2 ha, aferente cetăţii Piatra Roşie. Perimetrul sitului arheologic furnizat de către Institutul Naţional al Patrimoniului a fost înscris în Lista patrimoniului mondial, situaţia acestuia fiind descrisă în anexa 24 Hărţi, figura 6. Ca atare, pentru conservarea şi restaurarea monumentului, se exclude din zona de protecţie integrală suprafaţa aferentă sitului arheologic - 8.82 ha, suprafaţă care se include în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cu menţiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive şi/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea şi punerea în valoare a monumentului şi cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului. Porţiunile din cadrul subparcelelor silvice care intră în perimetrul sitului, vor fi delimitate ca subparcele silvice separate pe hărţile amenajistice cu proxima ocazie de către administratorul fondului forestier. Tot aici este prezent şi situl arheologic Vârful Ţâfla. În cazul acestuia se exclude suprafaţa aferentă zonei de protecţie a sitului - 4.86 ha - din zona de protecţie integrală şi se include în zona de management durabil, cu menţiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive şi/sau sistematice, conservarea şi restaurarea monumentului şi cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului. Având în vedere existenţa unor terenuri puternic antropizate unde se regăsesc construcţii aparţinând satelor Cioclovina, Alunu, Ohaba Ponor, Federi cu o suprafaţă de 5.87 ha acestea se exclud din zona de protecţie integrală şi se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Zona Sarmizegetusa Regia. În urma analizelor detaliate în teren efectuate în anii 2014-2015 atât în cadrul proiectului de revizuire a planului cât şi în cadrul lucrărilor de reamenajare a pădurilor din Unitatea de Producţie IV Cetate, Ocolul Silvic Grădişte, s-a constatat că nu toate subparcelele silvice incluse au valoare conservativă ridicată din punct de vedere al biodiversităţii, nefiind justificată menţinerea în zona de protecţia integrală. Cele aflate în această situaţie sunt: - fie arborete în care compoziţia a fost alterată antropic - cazul subparcelelor 21 B, 21 C, 21 D, 22 B, 22 D, 23 A, 23 E, 23 G, 26 A, 26C, 34 A, 35 B, 37 A, care au vârste de 15 - 50 ani, consistenţe 0.7 - 1.0 şi sunt în general plantate cu răşinoase pe 20 - 90 % din suprafaţă deşi sunt în arealul făgetelor pure montane; – fie cu consistenţe reduse datorită intervenţiilor antropice sau perturbărilor naturale - cazul arboretelor bătrâne din parcelele 21-23, cu consistenţe reduse, 0.3 - 0.6, ca urmare a tăierilor de produse principale executate înainte de includerea lor în zona de protecţie integrală sau ca urmare a unor doborâturi de vânt produse ulterior. În plus, acestea nici nu constituie o suprafaţă compactă şi nici nu au suprafeţe mai mari de 11 ha, alternând cu arborete tinere. Ca atare, se exclud din zona de protecţie integrală parcelele silvice 21-23 cu subparcelele aferente, totalizând 91.39 ha, şi subparcelele silvice u.a. 26 A, 34 A, 35 B şi 37 A, totalizând 37.53 ha. În plus, limitele elaborate de Institutul Naţional al Patrimoniului delimitează situl arheologic, cu o suprafaţă 18.29 ha ce reprezintă zona sacră a cetăţii Sarmizegetusa Regia. Ca atare, pentru conservarea şi restaurarea monumentului, se exclude din zona de protecţie integrală suprafaţa aferentă sitului arheologic, cu o suprafaţă de 18.29 ha. Porţiunile din cadrul subparcelelor silvice care intră în acest perimetru, vor fi delimitate ca subparcele silvice separate pe hărţile amenajistice cu proxima ocazie, de către administratorul fondului forestier. În plus, având în vedere faptul că singurele arborete cu vârste înaintate sunt în zona de interes arheologic din jurul sitului arheologic, ocupă suprafeţe relativ reduse şi au fost supuse în timp unor intervenţii antropice, acestea se elimină din zona de protecţie integrală. Suprafaţa de 18.29 ha aferentă sitului arheologic precum şi perimetrele ce însumează o suprafaţă de 139.99 ha, în care sunt preconizate a fi efectuate cercetări arheologice sistematice sau lucrări de protejare, conservare şi consolidare a monumentelor se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cu menţiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive şi/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea şi punerea în valoare a monumentului şi cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului, cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului. Restul suprafeţei se include în zona de management durabil a parcului. Situaţia este prezentată în anexa 24 Hărţi, figurile 8 şi 9. Ca urmare a modificărilor survenite se renunţă la zona de protecţie integrală din această locaţie. Zona Cetatea Feţele Albe În urma analizelor detaliate în teren efectuate în anii 2014-2015 atât în cadrul proiectului de revizuire a planului cât şi în cadrul lucrărilor de reamenajare a pădurilor administrate de Ocolul Silvic Grădişte, s-a constatat că toate subparcelele silvice incluse nu au valoare conservativă ridicată din punct de vedere al biodiversităţii. Acestea sunt reprezentate de arborete relativ tinere, 40-60 ani, cu structuri modificate antropic - compoziţia este modificată prin introducerea speciilor de răşinoase pe 20-50% din suprafaţă, în arealul făgetelor montane pure. Din punct de vedere al conservării monumentelor de patrimoniu, aici este localizat situl arheologic Cetatea Feţele Albe, care, după ultimele descoperiri, pare a fi un cartier al Sarmizegetusei Regia. Pentru conservarea şi cercetarea acestui sit pot fi necesare lucrări şi intervenţii care ar fi fost incompatibile cu statutul zonei de protecţie integrală. Ca atare, având în vedere motivele enumerate mai sus, se exclud din zona de protecţie integrală subparcelele silvice 9, 10A, 10B, şi 11 la 14 - din UP IV Cetate, aferente trupului Cetatea Feţele Albe. Suprafaţa de 8,37 ha aferentă sitului arheologic, se desemnează ca zonă de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cu menţiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive şi/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea şi punerea în valoare a monumentului, cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului. Porţiunile din cadrul subparcelelor silvice care intră în perimetrul zonei de protecţie a sitului, vor fi delimitate ca subparcele silvice separate pe hărţile amenajistice cu proxima ocazie de către administratorul fondului forestier. Restul suprafeţei se include în zona de management durabil a parcului. Situaţia este prezentată în anexa 24 Hărţi, figura 10. Zona Dealul şi Peştera Bolii În această zonă este inclus şi situl arheologic din patrimoniul UNESCO - Cetatea Băniţa. Perimetrul sitului arheologic furnizat de către Institutul Naţional al Patrimoniului, a fost înscris în Lista patrimoniului mondial. Situaţia este descrisă în anexa 24 Hărţi, figura 11. Ca atare, pentru conservarea şi restaurarea monumentului, se exclude din zona de protecţie integrală suprafaţa aferentă sitului arheologic - 9.2 ha, suprafaţă care se include în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cu menţiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive şi/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea şi punerea în valoare a monumentului şi cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului. Având în vedere existenţa unor terenuri puternic antropizate unde se regăsesc construcţii aparţinând satului Băniţa cu o suprafaţă de 25.62 ha, acestea se exclud din zona de protecţie integrală şi se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Zona Costeşti - Cetăţuia - Blidaru În această zonă sunt incluse şi siturile arheologice din patrimoniul UNESCO - Cetatea Costeşti - Blidaru şi Costeşti - Cetăţuie. Perimetrele siturilor arheologice, furnizate de către Institutul Naţional al Patrimoniului, au fost înscrise în Lista patrimoniului mondial. Situaţia este descrisă în anexa 24 Hărţi, figura 13. Ca atare, pentru conservarea şi restaurarea monumentelor, se exclud din zona de protecţie integrală suprafeţele aferente siturilor arheologice, 2.84 ha pentru Costeşti - Blidaru şi respectiv 9.35 ha pentru Costeşti - Cetăţuie, precum şi perimetrele ce însumează o suprafaţă de 70.99 ha, în care sunt preconizate a fi efectuate cercetări arheologice sistematice sau lucrări de protejare, conservare şi consolidare a monumentelor. Situaţia este prezentată în anexa 24 Hărţi, figura 14. Aceste suprafeţe se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cu menţiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive şi/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea şi punerea în valoare a monumentului şi cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului. Porţiunile din cadrul subparcelelor silvice care intră în perimetrul siturilor arheologice, vor fi delimitate ca subparcele silvice separate pe hărţile amenajistice cu proxima ocazie de către administratorul fondului forestier. Având în vedere existenţa în zonă a unor terenuri puternic antropizate unde se regăsesc construcţii aparţinând satului Costeşti cu o suprafaţă de 71.43 ha acestea se exclud din zona de protecţie integrală şi se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Zona Cheile Crivadiei - Comărnicel - Perete Terenurile puternic antropizate unde se regăsesc construcţii aparţinând satului Merişor, cu o suprafaţă de 11.57 ha, se exclud din zona de protecţie integrală şi se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Zona Punctul fosilifer Ohaba Ponor Terenurile puternic antropizate unde se regăsesc construcţii aparţinând satului Federi, cu o suprafaţă de 2.39. ha, se exclud din zona de protecţie integrală şi se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Suprafaţele aferente zonării interne sunt după cum urmează: zona de protecţie integrală - 7.417,45 ha, zona de protecţie strictă - 579,23 ha, zona de management durabil - 28.904,4, iar zona de dezvoltare durabilă - 1.215,26 ha. În continuare se descriu detaliat zonele parcului natural. A. ZONA DE PROTECŢIE STRICTĂ Conform legislaţiei în vigoare, această zonă include zonele din parc de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind atât rezervaţii ştiinţifice, cât şi zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. În aceste zone se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie ecologică, activităţi de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management. Zona de protecţie strictă din Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina include peşterile din clasa A, care reprezintă rezervaţii ştiinţifice, şi arboretele cvasi-virgine incluse în Catalogul pădurilor virgine şi cvasi-virgine din România. Astfel, zona de protecţie strictă include: a) Peştera Şura Mare, zona aflată în amonte de Baldachine Localizare: - se află situată pe teritoriul administrativ al comunei Pui, satul Ohaba Ponor. Categorie: - rezervaţie ştiinţifică; în conformitate cu sistemul de clasificare al peşterilor, aceasta se încadrează în clasa A - Ordinul numărul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate, cod 2.499. Acces: se face din localitatea Ohaba Ponor pe Valea Ponorului. b) Peştera din Valea Călianului / P. din Valea Stânii Localizare: - se află situată pe teritoriul administrativ al comunei Pui şi face parte din Complexul Carstic Ponorîci - Cioclovina. Categorie: - rezervaţie ştiinţifică; în conformitate cu sistemul de clasificare al peşterilor, aceasta se încadrează în clasa A - Ord. numărul 604/2005, cod 2.497 Acces: se face din localitatea Ohaba Ponor pe drumul forestier Ponor - Ponorîci; din localitatea Luncani pe drumul forestier Cioclovina. c) Peştera Cioclovina Uscată, exceptând sectorul dintre intrarea artificială şi cea naturală Localizare: - se află situată pe teritoriul administrativ al comunei Boşorod, satul Cioclovina şi face parte din Complexul Carstic Ponorîci - Cioclovina. Categorie: - rezervaţie ştiinţifică; în conformitate cu sistemul de clasificare al peşterilor, aceasta se încadrează în clasa A - Ord. numărul 604/2005, cod 2.497 Acces: se face pe drumul forestier Luncani - Cioclovina. Orice descoperire nouă, sector de peşteră sau joncţiune, făcută într-o peşteră de clasă A, primeşte statutul de protecţie strictă până la cercetarea şi clasificarea ei conform legii. d) Codrii seculari Tâmpu 1. Limite: zona cuprinde arboretele naturale din bazinetul Tâmpu, U.P. IV Cetate, u.a. 96A, 96B, 97A, 98, 99A şi 101A în suprafaţă de 124.07 ha. 2. Căi de acces: Drumul judeţean de pe Valea Grădiştei şi apoi pe Drumul forestier de pe Valea Tâmpului. e) Codrii seculari Valea Mică 1. Limite: zona cuprinde arboretele naturale din bazinetul Valea Mică, U.P. IV Cetate, u.a. 167A, 167C, 167D, 167E, 168A, 168C, 169, 170A, 170B, 171A, 172A, 172B, 172C, 173, 174A, 174B, 175A, 175B, 175C, 176B, 179A, 179B, 179C, 180, 181, 182, 184A, 184B în suprafaţă de 401.11 ha. 2. Căi de acces: din Drumul judeţean de pe Valea Grădiştei pe Drumul forestier de pe Valea Mică. f) Codrii Seculari Costeşti 1. Limite: zona cuprinde subparcelele silvice 44A, 44B şi 44C din U.P. VI Costeşti în suprafaţă de 54.05 ha. 2. Căi de acces: pe Drumul judeţean 705A până în Costeşti. De acolo pe drum de pământ până în Costeşti Deal unde se află trupul de pădure. B. ZONA DE PROTECŢIE INTEGRALĂ Conform legislaţiei în vigoare, această zonă include cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului natural. Ca atare, cu anumite excepţii descrise de lege, sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare precum şi activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale. În Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina zona de protecţie integrală are o suprafaţă de 7417.45 ha şi include următoarele zone: 1. Şura Mare - Cioclovina - Piatra Roşie; 2. Cheile Crivadiei - Comărnicel - Perete; 3. Complexul carstic Răchiţeaua - Tecuri; 4. Dealul şi Peştera Bolii; 5. Costeşti - Cetăţuia - Blidaru; 6. Păşunea Jigoru - Vf. Muntelui; 7. Tâmpu; 8. Codrii seculari Porumbelu - Râgla; 9. Punctul fosilifer Ohaba Ponor. Acestea se descriu detaliat în continuare. 1. Şura Mare-Cioclovina-Piatra Roşie 1.1. Limite: Limita sudică: - de la Vârful Tăul Negru limita urmăreşte Culmea Blidarului înspre vest, trecând prin bornele 406, 407, 415, 409, 411, 424, 425, 423, coboară pe pârâul Şipoţel până la intersecţia cu culmea Bordului, apoi urcă pe culme până în borna 364 - bornele se află în U.P. I Fizeşti, O.S. Pui Limita vestică: - începe din borna 364, continuă pe liziera unităţii amenajistice 121 prin bornele 365, 363, coboară la borna 305, Valea Ohaba, borna 304, după care urcă pe liziera estică a u.a. 98, se continuă prin bornele 298, 299, 282, urmează liziera u.a. 90 până în borna 281, urcă pe culme până în borna 280, după care se continuă pe liziera u.a. 90 până în borna 288 bis. De aici urcă în borna 289 şi continuă pe liziera u.a. 91 şi 92 prin bornele 294, 601, 602, 293, 603, urmează liziera vestică a u.a. 84 şi 83B, se continuă pe limita dintre u.a. 83A şi 83B, culme, liziera nordică a u.a. 83A prin bornele 266 şi 265. Din borna 265 traversează pajiştea Dealul Padeşului până la liziera u.a. 82, prin bornele 263, 264, 262, urcă în drumul de pe culmea Federului pe care îl urmează până la intersecţia cu culmea Dealul Robului. Se continuă pe această culme până la liziera u.a. 61, ocoleşte pe liziera acesteia prin bornele 212, 740, 739, 215, apoi urmează culmea Dealul Robului până la intersecţia cu culmea Vânătorului şi în continuare se desfăşoară pe această culme spre vest până la intersecţia cu culmea lui Neag, bornele şi u.a-rile enumerate până aici fac parte din U.P. I Fizeşti, O.S. Pui. De aici limita se desfăşoară în O.S. Retezat, U.P. I Luncani, pe culmea lui Neag. În continuare, limita urcă pe pârâul Cioclovina până la confluenţa cu pârâul care coboară din u.a. 93, urmează liziera u.a. 93 prin bornele 262, 261, 260, 259, 258, se continuă pe culmea cu Vârful Ţâfla până în borna 250, după care coboară pe liziera u.a. 92 prin bornele 253, 610, 611, 254, 255, 252. De aici urmează liziera u.a. 91 prin bornele 496, 495 şi 194. Limita nordică: - începe din borna 194, urcă pe culmea dintre u.a. 71 şi 72 prin bornele 193, 182 şi 183, pe liziera u.a. 67 prin bornele 578, 580, 581, 583, 584, 180, pe liziera u.a. 66 şi 67 prin bornele 572, 573, 574, 176, 178, 575, 576, 179, 181, 590. De aici coboară pe drumul de acces la cetate până în pârâul Roşia şi urcă pe acesta până în borna 198. Din această bornă urcă pe liziera u.a. 73 până la prima extremitate estică a acesteia din care traversează pajiştea până în borna 200 - u.a. 74 şi 204. Din borna 204 urmează liziera u.a. 75 prin bornele 593, 207, 598, 597, 596. De aici se continuă pe culme în amonte prin bornele 165, 163, 162, 217, urmează pârâul din u.a. 79 şi iese în culme prin bornele 603 şi 603 bis. Limita urmează apoi culmea care separă OS Pui de OS Grădişte, prin bornele 509, 510, Vârful Chicera Izvoare, 529, 530, 536, 537, culmea Pustiosul, 539, 542, 544, 546, bornele sunt din U.P. I Fizeşti, O.S. Pui până în Vârful Porumbelul Mare. Limita estică: - pleacă din Vârful Porumbelul Mare şi urmăreşte culmea ce separă bazinele hidrografice Valea Ponorului de bazinul Valea Streiului, prin Vârful Porumbelul Mic, Vârful Paltina, Culmea Paltinei, Vârful Bulzului, Culmea Lolei, Vârful Tăul Negru. În această zonă, se delimitează zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane în perimetrul sitului arheologic Piatra Roşie, în suprafaţă de 8.82 ha. De asemenea, se delimitează ca zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane terenurile construite în suprafaţă de 2.66 aparţinând satelor Alunu, Cioclovina, Federi, Ohaba Ponor. Suprafaţa de 4.86 ha aferentă sitului arheologic Vârful Ţâfla, în apropierea satului Cioclovina, zona subparcelelor silvice 88 A şi 88 B şi bornei 244 din Unitatea de Producţie I Luncani, se include în zona de management durabil al parcului. 1.2. Suprafaţa totală: 5183.46 ha 1.3. Valori de patrimoniu natural, cultural şi istoric: a. Rezervaţii şi monumente ale naturii: a.1. Clasificate: i. Complexul carstic Ponorîci- Cioclovina cu cele două peşteri "Ponorâci- Cioclovina cu Apă" - clasa B şi "Cioclovina Uscată" - Ordinul numărul 604/2005, cod 2.497 - clasa A şi B. ii. Peştera din Valea Călianu - Ordinul numărul 604/2005 cod 2.497, care se identifică cu Peştera din Valea Stânii în toponimia locală - clasa A. iii. Peştera Şura Mare - Ordinul numărul 604/2005 cod 2.499 - clasa A şi B. a.2. Neclasificate: i. Codrii seculari de la obârşia Valea Ohabei, din UP I Fizeşti u.a. 109; 111B; 112; 113 din O.S. Pui în suprafaţă de 64.4 ha. ii. Codrii seculari de la obârşia Valea Ponorului, din UP I Fizeşti, u.a.199A, 200A; 201; 206; 209 din O.S. Pui în suprafaţă de 160.5 ha. iii. Peştera lui Cocolbea, Peştera Cocean conform lucrării Peşterile României din 1955, care în toponimia locală se identifică cu Peştera Şura Mică. b. Monumente şi situri arheologice i. Situl arheologic de la Ohaba Ponor, punct "Peştera Bordu Mare" - cod HD-I-s-A-03202 - Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, modificată prin Ordinul numărul 2361 din 12 iulie 2010 pentru Modificarea anexei numărul 1 la Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute. ii. Fortificaţia dacică de la Cioclovina - cod HD-I-s-A-03175 - Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 cu modificările şi completările ulterioare. iii. Aşezare din paleoliticul mijlociu de la Peştera Mare, Peştera de Apă şi Troianu din satul Cioclovina - cod HD-I-s-A 03176 - Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 cu modificările şi completările ulterioare. 1.4. Aşezări umane a. satele Alunu şi Cioclovina, aparţinătoare comunei Boşorod. b. satele Federi, Fizeşti şi Ohaba Ponor, aparţinând comunei Pui. 1.5. Căi de acces a. Drum public nemodernizat Boşorod - Luncani şi apoi pe drumul forestier de pe Valea Luncani şi Pârâul Cioclovina b. Drum public modernizat din DN 66 spre Ponor-Ohaba Ponor şi apoi pe Drumul forestier pe Ponor - Ponorîci c. Drum forestier Valea lui Ion 2. Cheile Crivadiei - Comărnicel - Perete 2.1. Limite: Limita sudică: - începe de la borna 130, UP I Băniţa, O.S. Petroşani, şi urmează limita u.a. 29, prin borna 75, se continuă pe limita u.a. 21 până în borna 74, după care traversează limita dintre O.S. Petroşani şi O.S. Pui prin borna 155, UP III Baru, O.S. Pui, după care se continuă pe limita u.a. 74 până în Valea Cerbului. De aici coboară pe Valea Cerbului până la intersecţia cu DN 66, se continuă spre vest pe la nord de gospodăriile şi livezile locuitorilor satului Merişor până la intersecţia cu pârâul Cheia. De la această intersecţie se continuă pe limita intravilanului localităţii Merişor şi pârâul de la est de u.a. 37 până în borna 70, urmează liziera u.a. 37 până în dreptul Vârfului Runcuri, traversează pajiştea spre vest până în acest vârf, după care coboară pe culme spre sud, pe la est de u.a. 35. De aici urmează liziera sudică a u.a. 35 prin borna 68, până la intersecţia cu pârâul Crivadia, apoi urmează cursul pârâului Mraconi până la intersecţia cu şoseaua DN 66. Limita continuă pe drumul naţional în direcţia Petros până la intersecţia cu culmea care coboară dinspre nord de pe pajiştea Crivadia, în dreptul curbei de la urcarea şoselei spre viaduct. Limita vestică: - începe de la DN 66, pe culmea de pe pajiştea Crivadiei pe limita parcelei 12, UP III Baru, OS Pui, şi împarte păşunea Fânaţele Crivadiei, trecând prin bornele 19, 27 şi 30, UP III Baru, OS Pui. Limita nordică: - începe de la borna 30 şi urmează culmea dintre u.a. 15 şi 16, urcă pe Valea Jghiabului până în borna 47, se continuă pe limita estică a u.a. 27 până în drumul forestier şi apoi merge pe acesta până în borna 50. De aici urmează limita dintre u.a. 30 şi 31 până în borna 51, se continuă pe limita dintre u.a. 32 şi 31 prin bornele 59 şi 57, apoi prin borna 58 şi limita sudică a u.a. 29, ajunge în borna 46. În continuare, urmează limita dintre u.a. 26 şi 39 până în borna 41 şi se continuă pe limita dintre u.a. 39 şi 40 până în borna 86. De aici urmează liziera pădurii către est prin bornele 87, 98, 113 şi 137, se continuă pe limita dintre u.a. 67 şi 68, 73 şi 74, trece prin bornele 138, 139, traversează limita dintre OS Pui şi OS Petroşani, după care se continuă în OS Petroşani pe limita dintre u.a. 21 şi 22, limita dintre u.a. 27 şi 22, prin bornele 76, 77, 117. Din borna 117 urmează limita dintre păşunea împădurită şi pajiştea Perete până în borna 116. Limita estică: - se situează în O.S. Petroşani, UP I Băniţa şi începe de la borna 116, continuă spre sud pe limita u.a. 44 şi 33 prin bornele 122, 121, coboară pe pârâul Purcarului până în borna 131 şi apoi continuă pe liziera sudică a u.a. 30 până în borna 130. În această zonă se delimitează ca zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane terenurile construite în suprafaţă de 7.69 aparţinând satului Merişor. 2.2. Suprafaţa totală: este de 1015.38 ha. 2.3. Valori de patrimoniu natural, cultural şi istoric a. Rezervaţii şi monumente ale naturii a.1. Clasificate: i. Cheile Crivadiei Cod 2.522. - Legea nr. 5/2000 a.2. Neclasificate: i. Peştera Gaura Oanei, Peştera Ţepoasa ii. Peşterile de pe Valea Cerbului iii. Peştera Izvorani şi Cascada de pe Valea Cheii iv. Avenul din Tecanul Rotund b. Monumente şi situri arheologice b.1. Clasificate: i) Turnul Crivadia - Cod HD-II-m-A-03304 2.4. Aşezări umane - sălaşe dispersate 2.5. Căi de acces - Drumul forestier Valea Jghiabului care pleacă din localitatea Crivadia de la intersecţia cu Drumul Naţional 66; din Drumul Naţional 66, Dealul Băniţei, pe Drumul Forestier Valea Purcarului, cu ramificaţie pe Valea Gura Teii. 3. Complexul carstic Răchiţeaua - Tecuri 3.1. Limite: Limita sudică: - începe de la intersecţia Culmea Dealul Poienii cu Culmea Tecane, se îndreaptă spre sud-vest urmărind Culmea Dealul Poienii până la borna 360, UP II Stânga Strei, OS Pui, de unde urmăreşte firul Văii Bojiţa prin bornele 357, 356, 363, 365, 354, 405 şi 369, UP II Stânga Strei, OS Pui. Limita vestică: - de la borna 369, UP II Stânga Strei, OS Pui, se îndreaptă înspre nord pe marginea fondului forestier trecând prin bornele 342, 340, 338, 336, 335, UP II Stânga Strei, OS Pui, până la borna 325, UP II Stânga Strei, OS Pui. Limita nordică: - de la borna 325, UP II Stânga Strei, OS Pui, urmăreşte Valea Dealul Poienii prin bornele 331, 376 şi 313, UP I Stânga Strei, OS Pui, pe marginea parcelelor 172, 171, 170 şi 169, UP II Stânga Strei, OS Pui. Limita estică: - de la borna 313, UP II Stânga Strei, OS Pui, se îndreaptă înspre sud-est urmărind în continuare bornele 292, 291, 327, 346, 288, UP II Stânga Strei, OS Pui, pe marginea parcelelor 169, 179, 180, UP II Stânga Strei, OS Pui, de unde se suprapune pe Culmea Dâlma Urzicari prin bornele 347, 349 bis, 286 şi 285, UP II Stânga Strei, OS Pui, pe limita fondului forestier cu păşunea Dealul Poienii. De aici se continuă prin bornele 284, 277, 275, 273, 271, ajungând la Culmea Dealul Poienii pe care se suprapune, continuându-se spre sud până la intersecţia cu Culmea Tecane. 3.2. Suprafaţa totală: este de 574.1 ha. 3.3. Valori de patrimoniu natural, cultural şi istoric: a. Rezervaţii şi monumente ale naturii a.1. Clasificate: i. Avenul Ponorul Răchiţeaua - Ordinul numărul 604/2005 cod 2500 - clasa B. ii. Peştera Tecuri - Ordinul numărul 604/2005 cod 2.500 - clasa B. iii. Peştera Sifonului de la Şipot - Ordinul numărul 604/2005 cod 2.500 - clasa B. a.2. Neclasificate: i) Peştera Pălăriei ii) Avenul Răchiţeaua 3.4. Aşezări umane: nu sunt. 3.5. Căi de acces - Drumul forestier Valea Streiului; Drumul forestier Valea Jgheabului. 4. Dealul şi Peştera Bolii 4.1. Limite: se află pe teritoriul administrativ al comunei Băniţa, la nord de Cetatea Dacică Băniţa; 4.2. Suprafaţa totală: este de 21.39 ha. 4.3. Valori de patrimoniu natural, cultural şi istoric: a. Rezervaţii şi monumente ale naturii a.1. Clasificate: i) Dealul şi Peştera Bolii - cod 2.523. Conform Ordinului de Ministru numărul 604/2005 Peştera Bolii este încadrată în clasa B şi astfel devine monument al naturii. În anul 2013 pe baza unor studii Comisia Patrimoniului Speologic a aprobat declasarea de la clasa B la clasa C pentru Galeria Activă şi a înaintat o propunere în acest sens autorităţii centrale. Declasarea nu a fost însă aprobată până în prezent de autoritatea naţională. În cazul în care se va aproba, Galeria Activă va deveni rezervaţie naturală. 4.4. Aşezări umane: sălaşe dispersate. 4.5. Căi de acces - din Drumul Naţional 66 pe Drumul forestier Valea Jupâneasa şi Drumul forestier Valea Jigoreasa 5. Costeşti - Cetăţuia - Blidaru 5.1. Limite: Limita sudică: din borna 356 urcă pe Pârâul Blidarului pe limita u.a. 123 prin bornele 355, 354, până în borna 366, ocoleşte situl arheologic, continuă pe limita u.a.125, 134, Valea Făeragului, se continuă pe limita u.a. 135, Valea Merişorului. Limita vestică: pe limita u.a.136 şi 137. Limita nordică: de la limita u.a. 137 în aval pe Valea Poienii şi Valea Vinţii. Limita estică: din Valea Vinţii, pe limita perimetrului construibil al satului Costeşti, până la Valea Făeragu, Valea Chiştişoarei şi Valea Blidarului, până la confluenţa dintre Valea Blidarului şi Valea Grădiştei, borna 356. În interiorul zonei descrise se delimitează zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane astfel: 2.84 ha la Costeşti - Blidaru, suprafaţă aferentă sitului arheologic, şi 1.78 ha terenuri construite aparţinând satului Costeşti. 5.2. Suprafaţa totală: este de 252.17 ha. 5.3. Aşezări umane: câteva locuinţe dispersate. 5.4. Căi de acces - din drumul judeţean de pe Valea Grădiştei pe Valea Făeragului. 6. Păşunea Jigoru - Vf Muntelui 6.1. Limite: include păşunea de pe muntele Jigoru Mare pe limita fondului forestier prin bornele 226, 224, 223, 222, 220, 218, 216, 214, 213, 209, 437, 436, 208, 212, 197, 199, 198, 200, urcă pe culme în Vârful Muntelui şi se continuă pe Culmea Jigorului spre sud până în borna 226. 6.2. Suprafaţa totală a zonei este de 231.01 ha păşune. 6.3. Valori de patrimoniu natural, cultural şi istoric b. Monumente şi situri arheologice i) Castrul roman pe platoul "Jigorul Mare" - cod HD-I-s-A-03157 - Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 cu modificările şi completările ulterioare; 6.4. Aşezări umane: nu sunt; există stâni 6.5. Căi de acces - Drumul forestier de pe Valea Galbena, Drumul Forestier de pe Valea Taia, Drumul forestier de pe Valea Roşia, Drumul forestier de pe Valea Streiului. 7. Tâmpu 7.1. Limite: zona cuprinde arboretele naturale din bazinetul Tâmpu, U.P. IV Cetate, u.a. 99C şi 100A în suprafaţă de 14.32 ha. 7.2. Căi de acces: Drumul judeţean de pe Valea Grădiştei şi apoi pe Drumul forestier de pe Valea Tâmpului. 8. Codrii seculari Porumbelu - Râgla 8.1. Limite: zona cuprinde arboretele naturale din U.P. I Dreapta Strei, u.a. 90A, 92, 93, 95B, în suprafaţă de 116.21 ha. 8.2. Căi de acces: Drumul forestier de pe Valea Streiului şi Pârâul Răchiţele 9. Punctul fosilifer Ohaba Ponor 9.1. Limite: se află situat pe teritoriul administrativ al comunei Pui, satul Ohaba Ponor, având o suprafaţă de 9.41 ha. 9.2. Căi de acces: accesul în această zonă se face pe drumul judeţean Ponor - Ohaba Ponor. C. ZONA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ACTIVITĂŢILOR UMANE Conform legislaţiei în vigoare, această zonă include zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane din Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, este reprezentată de: a. Zonele cu construcţii aferente localităţilor de pe teritoriul parcului, delimitate conform hărţii nr. 14.2 din Anexa nr. 24. b. Suprafeţele aferente siturilor arheologice Costeşti - Cetăţuie, Costeşti Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa, Sarmizegetusa Regia, Feţele Albe, delimitate conform hărţilor nr. 6, nr. 8, nr. 11 şi nr. 13 din Anexa nr. 24; c. Perimetrele în care sunt preconizate a fi efectuate cercetări arheologice sistematice sau lucrări de protejare, conservare şi consolidare a monumentelor, delimitate în zonele Costeşti - Cetăţuie, Costeşti - Blidaru, Sarmizegetusa Regia, Meleia, conform hărţilor nr. 8, nr. 14 şi nr. 14.1. din Anexa 24. d. Amenajarea hidrotehnică existentă de pe Valea Godeanu şi Grădişte; e. Infrastructura rutieră. În ceea ce priveşte intravilanul localităţilor, la data elaborării planului nu existau Planuri de Urbanism Generale finalizate şi aprobate. În cazul comunei Orăştioara de Sus, un asemenea plan este elaborat - fără a fi aprobat - şi astfel a fost posibilă delimitarea cu o precizie mai bună a zonei de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Pe măsură ce se vor elabora şi aproba, în conformitate cu prevederile legislaţiei de urbanism cât şi a celei de conservare a biodiversităţii, Planurile de Urbanism Generale şi pentru celelalte unităţi administrativ-teritoriale, se vor actualiza limitele acestei zone. 2.1.5. Suprapuneri ale ariilor naturale protejate Cele 10 arii naturale protejate ocupă în mare acelaşi areal, parcul şi siturile Natura 2000 având un contur similar în timp ce rezervaţiile sunt incluse în acestea. Modul de suprapunere al ariilor protejate care fac obiectul prezentului plan de management integrat şi procentele de suprapunere sunt prezentate în tabelul de mai jos. Suprapunerea ariilor protejate de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina Tabelul nr. 3
┌─────────┬─────────────────────┬─────────┬───────────────────────────────┐
│ │ │ │Suprafaţă/proporţie suprapunere│
│ │ │ │cu │
│ │ │ ├───────────┬─────────┬─────────┤
│Cod │Denumire │Suprafaţă│Parcul │ │ │
│ │ │ │Natural │ │ │
│ │ │ │Grădiştea │ROSPA0045│ROSCI0087│
│ │ │ │Muncelului-│ │ │
│ │ │ │Cioclovina │ │ │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Parcul Natural │ │38116,34/ │37922,72 │38015,15/│
│PNGM-C │Grădiştea Muncelului │38116,34 │100% │/ 99% │100% │
│ │Cioclovina │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Aria de Protecţie │ │ │ │ │
│ROSPA0045│Avifaunistică │38106,80 │37922,72/ │38106,80/│37926,98 │
│ │Grădiştea │ │100% │100% │/ 100% │
│ │Muncelului-Cioclovina│ │ │ │ │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Situl de importanţă │ │38015,15/ │37926,98 │39855,20/│
│ROSCI0087│comunitară Grădiştea │39855,20 │95% │/ 95% │100% │
│ │Muncelului-Ciclovina │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Rezervaţia Complexul │ │1550,11 / │1550,19/ │1550,19/ │
│2.497. │Carstic Ponorîci │1550,11 │100% │100% │100% │
│ │Cioclovina │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2.499. │Rezervaţia Peştera │3795,28 │3795,28 / │3782,49/ │3793,43 /│
│ │Şura Mare │ │100% │100% │100% │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2.500. │Rezervaţia Peştera │535,69 │535,69/ │535,69/ │535,69 / │
│ │Tecuri │ │100% │100% │100% │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2.513. │Rezervaţia Locul │11,84 │11,84/ 100%│11,84/ │11,84/ │
│ │Fosilifer Ohaba Ponor│ │ │100% │100% │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2.522. │Rezervaţia Cheile │265,86 │265,86/ │262,66 / │262,89 / │
│ │Crivadiei │ │100% │99% │99% │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2.523. │Rezervaţia Dealul şi │46,65 │46,65 / │44,64 / │44,96 / │
│ │Peştera Bolii │ │100% │96% │96% │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2.531. │Rezervaţia Cheile │52,32 │0 / 0% │0 / 0% │49,07 / │
│ │Taia │ │ │ │94% │
└─────────┴─────────────────────┴─────────┴───────────┴─────────┴─────────┘
Notă: cu excepţia diferenţelor de suprapunere între Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina şi situl de importanţă comunitară ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina şi dintre acest sit şi ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina, celelalte diferenţe se datorează cel mai probabil unor trasării ale limitelor pe baza unor materiale cartografice de scări diferite şi precizii diferite. Rezervaţia Cheile Taia nu se suprapune deloc cu Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina şi ROSPA0045. Harta cu situaţia amplasării ariilor naturale protejate este prezentată în anexa 24 Hărţi, figura 15. 2.2. Descrierea mediului abiotic 2.2.1. Geologie Din punct de vedere geologic munţii Sebeşului sunt o subdiviziune a munţilor Şureanu, care formează partea nord - vestică a Carpaţilor Meridionali. Formaţiunile cele mai vechi din Carpaţii Meridionali sunt de vârstă Precambrian Superior - Paleozoic şi aparţin celor două unităţi majore: Autohtonul Danubian şi Pânza Getică. Structura geologică a masivului Şureanu aparţine în întregime Pânzei Getice, Domeniul Getic. Aceasta este alcătuită din roci metamorfice de vârstă Precambrian superior, care în partea centrală, nordică şi estică a parcului este reprezentată prin şisturi cristaline şi granitoide la zi, iar în partea vestică şi sud-vestică -între Băniţa şi Pui - Grădiştea de Munte, la contactul cu estul bazinului depresionar Haţeg, din Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului- prin formaţiuni sedimentare de vârstă Paleozoic - Mezozoic în special călcare şi gresii. În cadrul rocilor metamorfice se disting trei formaţiuni: a plagiognaiselor, a gnaiselor cuarţo-feldspatice şi a plagiognaiselor şi micaşisturilor. Sedimentarul din Domeniul Getic este format din: a. Formaţiuni paleozoice, Permian, alcătuite din gresii şi conglomerate violacee, care se dezvoltă în sectorul Cioclovina - Piatra Roşie şi la sud de Grădiştea de Munte. b. Formaţiuni mezozoice, Jurasic - Cretacic, alcătuite din: i. conglomerate, gresii şi argilo - silite, Jurasic inferior, în facies de "Gresten", care aflorează în sectorul Cioclovina - Piatra Roşie şi în sudul zonei Vârtoapele - Grădiştea de Munte; vârsta Liasică a acestui pachet este dovedită prin flora fosilă, identificată şi descrisă de Laufer în 1924: Cladophlebis labifolia, Cladophlebis raciborskii, Ctenis orovilensis; ii. gresii calcaroase, călcare bioclastice, marno-călcare şi biomicrite, Aalenian - Oxfordian, ce se dezvoltă în sectorul Cioclovina; iii. călcare micritice, biomicrite peloide şi nodulare, călcare biolitice, Oxfordian superior - Tithonic, cu răspândire mare peste formaţiunile descrise anterior; iv. călcare de tip "Urgonian", Jurasic superior - Apţian inferior; această stivă de călcare ajunge pe alocuri la grosimi de 500 m, în ele determinându-se numeroase forme de Belemnites pistiliformis, Aplosmilia nuda şi Aplosmilia thurmanii; la partea superioară a stivei de călcare aspectul litologic se schimbă trecând la calcarenite şi grezo-călcare. Astăzi se admite că peste calcarele de vârstă neojurasică s-au depus calcarele recifale urgoniene; cele două entităţi stratigrafice nu au fost delimitate cartografic până în prezent; v. complexul bauxitic, Apţian superior - Albian ce se dezvoltă ca petice pe raza sectorului Comarnic - Poieni şi Pui; aceste depozite reziduale de bauxită au fost depuse în excavaţii, pe suprafaţa carstificată a calcarelor urgoniene, ele nereprezentând un nivel continuu, ci acumulări locale de grosimi reduse; vi. complexul grezos - conglomeratic, Cenomanian inferior - ce acoperă complexul bauxitic; spre partea superioară a pachetului, microconglomeratele trec la gresii cafenii - gălbui, în care apar nivele fosilifere bogate în gasteropode, rudişti, corali şi orbitoline; speciile reprezentative sunt Nerinea, Incavata bronn, Itruvia abbreviata, Praeradiolites fleuriansus, Eoradiolites rousseli, Durania connectens, Sphaerulites astrei, Medeela sp.; pe baza acestor fosile s-a delimitat rezervaţia naturală paleontologică de la Ohaba Ponor; vii. complexul marnos, Cenomanian mediu, bogat în fosile de la Federi; viii. complexul grezos - argilos, Cenomanian superior, de la Merişor; ix. gresiile de Măgura, Coniacian; x. complexul marno - grezos, Sarmaţian - Campanian, reprezentat prin marne şi gresii de Fizeşti bogate în floră şi faună fosilă; cele mai cunoscute forme sunt: Manteliceras mantelli, Calycoceras sp., Anisocardia hermitei, Arca carinata, Siliqua petyersi, Unio cretaceus, Protocardia hillana, Actaeonella caucasica. xi. complexul flişoid, Campanian superior -Maestrichtian inferior. În figura 16 din anexa 24 Hărţi se prezintă harta cu vârsta geologică a rocilor precum şi harta substratelor prezente în arealul de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina. 2.2.2. Relief 2.2.2.1. Unităţi de relief Din punct de vedere al marilor unităţi de relief, sunt prezente următoarele unităţi morfologice: câmpie/luncă, deal/podiş sau munte. Acestea au fost determinate pe bază de analiză GIS a hărţii cu unităţile de relief la nivel naţional, a hărţii cu unităţile majore de relief şi a modelului digital de elevaţie din cadrul arealului studiat. Tabelul următor prezintă procentul de participare al fiecărei categorii în cadrul arealului studiat. Distribuţia procentuală a unităţilor majore de relief în arealul studiat Tabelul nr. 4
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Unitatea de │Procent ocupare în │
│relief │arealul studiat │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Luncă │25% │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Câmpie │3% │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Dealuri/ │56% │
│podişuri │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Munte │16% │
└─────────────┴────────────────────────┘
În ceea ce priveşte unităţile de relief, prin analiza GIS a hărţii unităţilor de relief la nivel naţional elaborată de Posea şi Badea în 1984, arealul ariilor protejate de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina se suprapune în principal peste Munţii Şureanu şi marginal peste două unităţi de altitudine joasă, Depresiunea Haţegului -din cadrul Depresiunii Haţeg - Orăştie - şi Dealurile Cugirului - din Culoarul Orăştiei. Posea, în 2006, împarte Munţii Şurean în Culmea lui Pătru, mai înaltă, şi Podişul Dacic -jumătatea vestică a Munţilor Şureanu, cu vârfuri în jur de 1000 m altitudine. Figura 17 din anexa 24 Hărţi prezintă această situaţie a unităţilor de relief. Procentele ocupate de către fiecare unitate de relief existentă la nivelul ariilor naturale protejate, prin raportare la suprafaţa totală a zonei luate în studiu, prezentate în tabelul următor. Procentele de ocupare a suprafeţelor pentru unităţile de relief din cadrul ariilor naturale protejate*2) *2) Teodor E.S., Petan A. and Berzovan A., 2013 - Cercetări perieghetice pe platforma Luncani I. Târsa şi Poiana Omului, ESTuar, Nr. 1 Tabelul nr. 5
┌───────────────┬────────────┬─────────┐
│Unitatea de │Subgrupa │Procent │
│relief │ │ocupare │
├───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Podişul │88.4% │
│ │Dacic │ │
│Munţii Şureanu ├────────────┼─────────┤
│ │Culmea lui │9.2% │
│ │Pătru │ │
├───────────────┼────────────┼─────────┤
│Depresiunea │Depresiunea │2.2% │
│Haţeg - Orăştie│Haţegului │ │
├───────────────┼────────────┼─────────┤
│Culoarul │Dealurile │0.2% │
│Orăştie │Cugirului │ │
└───────────────┴────────────┴─────────┘
Din punct de vedere al altitudinilor, relieful este unul variat cu diferenţe de nivel pornind de la aproximativ 350 m până la 1700 m altitudine, cu o altitudine medie de 952 m. Treptele hipsometrice, determinate prin analiză GIS şi exprimate pentru intervale echivalente de 200 m, împreună cu procentele ocupate de către fiecare dintre acestea la nivelul arealului ariilor naturale protejate, se prezintă în tabelul următor. Procentele de ocupare a suprafeţelor pentru treptele hipsometrice din cadrul sitului Tabelul nr. 6
┌──┬───────────────────┬───────────────┐
│Nr│Treapta │Procent ocupare│
│ │hipsometrică │ │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│1 │200 - 400 │<1% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│2 │400 - 600 │6% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│3 │600 - 800 │21% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│4 │800- 1000 │31% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│5 │1000- 1200 │28% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│6 │1200 - 1400 │11% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│7 │1400- 1600 │2% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│8 │1600- 1800 │<1% │
└──┴───────────────────┴───────────────┘
2.2.2.2. Expoziţia versanţilor În zona ariilor protejate în cauză, ponderea expoziţiei versanţilor, determinată prin analiză GIS, este prezentată în tabelul următor. Procentele de distribuţie a expoziţiei versanţilor din cadrul ariilor protejate, rezultate prin prelucrarea datelor din baza de date Tabelul nr. 7
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Expoziţia │Procent ocupare │
├───────────────┼──────────────────────┤
│N │10% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│NE │8% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│E │9% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│SE │12% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│S │14% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│SV │15% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│V │17% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│NV │15% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Zonă plană │<1% │
└───────────────┴──────────────────────┘
Din punct de vedere al influenţei asupra faunei şi florei, expoziţia se distribuie astfel: - Însorită - S şi SV - 29% – Parţial însorită - V şi SE - 29% – Umbrită - N şi NE - 18% – Parţial umbrită - E şi NV - 24% Harta de distribuţie a expoziţiilor versanţilor este prezentată în figura 18 din anexa 24 Hărţi. 2.2.2.3. Pante În ceea ce priveşte înclinarea terenului, aceasta este variată, de la terenuri plane până la versanţi cu înclinare peste 50%. În tabelul următor, pentru fiecare din intervalele 0-2, 2-5, 5-10 10-20, 20-30, 30-50 şi peste 50 grade, se prezintă procentul de ocupare în raport cu suprafaţa ariilor naturale protejate, procent calculat prin analiză GIS. Procentele de ocupare a suprafeţelor pentru pantele din cadrul ariilor naturale protejate, rezultate prin prelucrarea datelor din baza de date Tabelul nr. 8
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Intervale de pantă │Procent ocupare │
├────────────────────┼─────────────────┤
│0-2 │2% │
├────────────────────┼─────────────────┤
│2-5 │4% │
├────────────────────┼─────────────────┤
│5-10 │13% │
├────────────────────┼─────────────────┤
│10-20 │41% │
├────────────────────┼─────────────────┤
│20-30 │32% │
├────────────────────┼─────────────────┤
│30-50 │7% │
├────────────────────┼─────────────────┤
│peste 50 │sub 1% │
└────────────────────┴─────────────────┘
Harta de distribuţie a pantelor în arealul de a Grădiştea Muncelului - Cioclovina se prezintă în figura 19 din anexa 24 Hărţi. 2.2.2.4. Caracterizarea geomorfologică şi influenţa proceselor geomorfologice asupra speciilor şi habitatelor Formele de relief prezente în ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina sunt strâns legate de tipurile de rocă existente aici. Astfel, prezenţa calcarelor şi contactele litologice calcar-cristalin rup monotonia peisajului prin prezenţa versanţilor abrupţi, a stâncilor izolate şi a cheilor. Fenomene carstice de suprafaţă şi de adâncime, foarte spectaculoase, sunt grupate în nord-vestul şi sud-vestul munţilor, în patru nuclee cu extensiuni diferite: lângă Grădiştea de Munte - în Dealul Vârtoapele, între localităţile Cioclovina şi Baru, în zona Crivadia - Băniţa - Peştera Bolii şi ultimul perimetru, la nord-est de Depresiunea Petroşani, în Culmea Piatra Leşului - Cheile Tăii. Din punct de vedere al reliefului, ariile protejate în cauză se găsesc în zona montană şi de dealuri înalte, cu porţiuni nesemnificative la altitudini joase, la zona de contact cu depresiunile. Culmile largi coboară la 800 m, fiind fragmentate în sud şi reprezentând ultimul complex de nivelare, Gornoviţa, care în vest poartă numele de Platforma Luncanilor - deformată de mişcări tectonice şi fragmentată de eroziune, pătrunzând în văi, la obârşia cărora apar bazinete suspendate. Platforma prezintă un grad înaintat de umanizare a peisajului, fiind una din cele trei vechi suprafeţe de eroziune identificate în aceşti munţi, deformată de mişcări tectonice şi fragmentată de eroziune. Ea s-a format în Ponţian şi se găseşte la altitudini de 800-1100 m. Platforma de eroziune se dezvoltă pe toată latura externă a acestor munţi, pătrunzând sub formă de umeri şi pe marile văi, la obârşia cărora apar unele bazinete suspendate. Către Strei, platforma prezintă un abrupt de circa 500 m. Bazinul Streiului face legătura între Munţii Şureanu şi Munţii Retezat. Toată latura de vest a Munţilor Şureanu, mai fragmentată şi mai greu accesibilă, este aproape în întregime împădurită, deosebită de partea dinspre valea Grădiştei, unde se află aşezările de înălţime, înconjurate de fâneţe şi păşuni. Această suprafaţă retează cuvertura calcaroasă de vârstă jurasică pe care s-a format un relief carstic variat. Formele exocarstice sunt reprezentate prin doline, cu diametre de la 2-3 m până la 60 m - Trufaş, 1961, concentrate în aria Ponorîci, unde se află şi cunoscutele depresiuni carstice Ponorîci şi Fundătura Ponorului şi cele endocarstice: peşteri, avene şi altele asemenea. Dintre peşteri, cele mai lungi sunt cele de la Ponorîci - Cioclovina, 6560 m şi Şura Mare, 6183 m. Cele mai multe peşteri sunt active, străbătute de cursuri subterane. Unele sunt cunoscute pentru urmele de cultură materială, provenite încă din paleolitic. Diversitatea structurii geologice, în special prezenţa calcarelor, cât şi a celei geomorfologice, în special versanţii cu înclinări şi expoziţii diverse favorizează prezenţa numeroaselor specii de plante şi animale pentru care au fost instituite ariile protejate, oferind acestora condiţii de existenţă foarte bune, chiar pe fondul unei gospodăriri a resurselor naturale pe perioade foarte îndelungate. Prezenţa fenomenelor exo şi endocarstice completează tabloul divers al zonei, oferind habitat unor specii rare de faună şi floră, în special speciilor de lilieci, peşterile din zonă fiind recunoscute pentru diversitatea de specii dar mai ales pentru coloniile impresionante pe care le adăpostesc. În continuare sunt descrise cele mai importante unităţi carstice din zona ariilor protejate de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina. COMPLEXUL CARSTIC CĂLIANU - PONORÎCI - CICLOVINA CU APĂ - Bazinul carstic 2063*3) *3) informaţii preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munţii-sureanu.html Perimetrul carstic Călianu-Ponorîci-Ciclovina cu Apă, cunoscut şi sub numele de Platforma Luncani, este cuprins între cristalin la nord şi est şi Valea Streiului la vest şi sud. Cuprinsă altimetric între 500m şi 1147m - Vârful Plopi, regiunea se încadrează carstului de tip "platou suspendat". Deşi modestă ca întindere -40 kmp, de aproximativ 20 km lungime şi 2-6 km lăţime, această masă de calcar, datorită masivităţii şi omogenităţii sale, oferă surprize plăcute atât în ceea ce priveşte peisajul de suprafaţă, cât şi în dezvoltarea sistemului de galerii subterane - http://www.speo-csm.ro/munţii-sureanu.html. Din punct de vedere hidrologic, suprafaţa analizată se suprapune părţii superioare a bazinelor râurilor Călianu şi Valea Morii. De la contactul şist-călcare, cursul subaerian al acestor râuri este scurt, ele dispărând în subteran şi formând un sistem vast de galerii. Valea Morii prezintă un traseu subteran în peşterile Ponorîci-Ciclovina cu Apă, captând aici şi o parte din reţeaua subterană a Peşterii Călianu. Originalitatea acestei zone o dă îmbinarea formelor reliefului carstic cu formele de locuire arhaice. Prezenţa toponimelor legate de carst are rezonanţe dacice. Avantajele prezentate de relieful exocarstic au fost foarte bine valorificate de daci, prin puncte de supraveghere - Vf. Ţâfla; peştera ca adăpost, dar şi de către români -văile de doline - pentru drumul roman; interfluviile dintre văile dolinare pentru castre; izvoarele carstice - permanente surse de apă potabilă. Importanţa perimetrului descris este triplă: peisagistică, ştiinţifică, cultural-istorică. Importanţa peisagistică este rezultatul alternanţei cristalinului cu relief greoi, cu calcarele ce impun dezvoltarea unui relief accidentat. Modelarea excepţională a reliefului carstic este favorizată de factorii hidrologici, climatici, litologici şi structurali. Exocarstul este foarte bine reprezentat prin: - Lapiezuri: libere -în vecinătatea Avenului de Ponorîci; îngropate; semiîngropate -în apropierea Peşterii Călianu, zona Triscioare, Platoul Troian – Doline, denumite local şi "cătane" sau "tecane" sunt specifice între peşterile Ponorîci şi Cioclovina cu Apă, în zona Triscioare. Văile dolinare indică traseul subteran al galeriilor. Valea seacă Albiile urmăreşte la suprafaţă traseul subteran la Pârâului Ponorîci, Valea Morii, captat acum în depresiunea omonimă. Valea seacă a Troianului indică cursul subteran al pârâului Călianu în peştera cu acelaşi nume. Unele doline adăpostesc lacuri carstice permanente, cum este cel de la Puianu; – Depresiune de tip "uvală", semnalată de Valer Trufaş în 1986 la sud de Dealul Arsului; – Depresiune de contact carstic, după M. Bleahu), micropolie după Valeria Velcea - depresiunea Ponorîci, situată pe Valea Morii, amonte de peştera cu acelaşi nume; – Văile în "fund de sac" -Valea Morii, văile oarbe -văile Călianu şi Ponorîci- şi văile în trepte antitetice - Valea Albiile. Endocarstul este reprezentat de peşteri şi avene de o mare complexitate morfologică şi genetică, în prezent fiind inventariate 68 de cavităţi. Cele mai importante prin dimensiuni, morfogeneză şi concreţionare sunt: Peştera Ponorîci-Ciclovina cu Apă, Peştera din Valea Călianului -Peştera din Valea Stânii), Peştera Cioclovina Uscată, Avenul de la Ştiubei, Avenul de după Troian. Peştera din Valea Călianului -D=1541m, d=165m, se dezvoltă pe contactul litologic călcare-şist cristalin şi în două tipuri de roci carbonatice -călcare cu silice rubanate şi călcare recifale. Este cea mai concreţionată peşteră din sistem. Provenienţa celui de al doilea activ nu a fost identificată. Are statutul de rezervaţie ştiinţifică datorită particularităţilor de formare. Peştera Cioclovina Uscată -D = 2002.5m, d = 121.7m, dezvoltată pe trei nivele, prezintă la cota -65 m un activ permanent a cărui provenienţă şi direcţie de drenare nu au fost identificate. Este locul de descoperire al celui mai vechi craniu de Homo sapiens fosilis din România, descoperirea a patru strate paleolitice suprapuse, descrierea în premiera mondială a unui nou mineral - Ardealitul, şi un important depozit de guano-fosfat. Merită menţionată bogăţia şi raritatea formaţiunilor din sectorul terminal şi dezvoltarea unei colonii de lilieci în sectorul fosil al peşterii. Împreună cu Peştera Cioclovina cu Apă, P. Cioclovina Uscată oferă adăpost pentru probabil cea mai mare populaţie de hibernare al Rhinolophus hipposideros din România, cu peste 800 de exemplare combinat pentru cele 2 peşteri (date de monitorizare CCCL 2019-2021). Sursele de alimentare ale activului temporar din acest sector sunt pierderile difuze din Platoul Triscioare. Peştera Ponorîci-Cioclovina cu Apă -D=6713m, d=154m, este cea mai mare din sistemul carstic. Reprezintă o străpungere hidrogeologică a apelor Călianului şi a Ponorîciului. Adăposteşte colonii de lilieci în perioada de hibernare şi de maternitate. Împreună cu Peştera Cioclovina Uscată, P. Cioclovina cu Apă oferă adăpost pentru probabil cea mai mare populaţie de hibernare al Rhinolophus hipposideros din România, cu peste 800 de exemplare combinat pentru cele 2 peşteri (date de monitorizare CCCL 2019-2021). Este locul de descoperire a unui important tezaur hallstattian: 600 de obiecte de podoabă din metal şi câteva mii de mărgele din chihlimbar, ceramică şi sticlă colorată. Din punct de vedere hidrogeologic, Platforma Luncani are încă multe aspecte neclarificate cu privire la provenienţa şi descărcarea apelor din subteran. De menţionat că densitatea mică a populaţiei umane din platforma carstică nu prezintă un risc major pentru impurificarea apelor subterane cu ape menajere, dar accesibilitatea mediului montan marginal a dus la dezvoltarea stânelor. Este de dorit evitarea supratârlirii, un exemplu de stâni prost amplasate fiind cele din apropierea intrărilor în peşterile Călianu şi Ponorîci sau în amonte de acestea, în zona cristalinului. Importanţa cultural-istorică constă în vechimea umanizării spaţiului analizat, dar şi în necesitatea conservării siturilor paleontologice şi arheologice, a mediului de viaţă rural-montan cu specific carstic. PERIMETRUL ŞURA MARE - FUNDĂTURA PONORULUI - PLATOUL LOLA - Bazinul carstic 2065*4) *4) informaţii preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munţii-sureanu.html Situat pe dreapta văii Streiului, amonte de confluenţa cu Valea Ponorului, perimetrul analizat face parte din "Bazinul Streiului, amonte de Livadia, versantul drept". Cuprinde cele mai importante cavităţi ale Munţilor Şureanu, din punct de vedere al dimensiunilor, concreţionării şi al faunei subterane. Din punct de vedere hidrologic, suprafaţa analizată se suprapune bazinelor râurilor Ponorului, Hobenilor şi Şipoţel. De la contactul şist-călcare, cursul subaerian al acestor râuri este scurt, ele dispărând în subteran şi formând un sistem vast de galerii. Văile Hobenilor şi Ponorului prezintă un traseu subteran în peştera Şura Mare, fapt demonstrat prin colorări succesive. Sursele de alimentare ale peşterii Şura Mică -Peştera lui Cocolbea- nu au fost identificate. Având în vedere poziţia platoului suspendat Lola -300-440m deasupra talvegului râului Petros, şi lipsa unor izvoare cu debite considerabile la baza abruptului calcaros al Petrosului, s-a tras concluzia că apele de aici se drenează parţial sau total spre Peştera Şura Mică. Peştera Şura Mare reprezintă exurgenţa apelor de la Lunca Ponorului. Peştera se remarcă prin deschiderea intrării, 8-12m lăţime şi aproape 40m înălţime, marmite uriaşe şi carene. Aici a fost semnalată a doua colonie de hibernare ca mărime din ţara noastră, aparţinând speciilor Pipistrellus pipistrellus şi Miniopterus schreibersii. Alături de aceştia există în peşteră şi o colonie de hibernare de Rhinolophus ferrumequinum, precum şi exemplare de Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus şi Nyctalus noctula. Peştera Şura Mare adăposteşte în perioada de vară şi o colonie de aproximativ 5000 de exemplare a trei specii: Myotis myotis, Myotis blythii şi Miniopterus schreibersii (date de monitorizare CCCL 2019-2021). Peştera Şura Mică -Peştera lui Cocolbea- este cunoscută ca posibila resurgenţă a apelor din platoul carstic Lola. Adăposteşte de asemenea colonii de lilieci. Este interesantă şi prin fenomenul de formare a tufului calcaros în galeria de la intrare. Avenul din Dosul Lăcşorului se numără printre cele mai adânci din ţara, fiind format dintr-un puţ de 155m, la baza căruia se desfac două galerii ce coboară până la peste 260m. Activul subteran alimentează activul din Şura Mare. Lacurile carstice permanente completează complexitatea morfologică a acestui perimetru. Amintim Tăul Negru, situat la sud de Vârful Lola, 1033.8m, şi acumulările de apă din cariera Comarnic. Originalitatea cadrului montan constă în îmbinarea prielnică locuirii a pantelor cu expunere sudică, a microclimatelor de adăpost din depresiunile carstice şi umidităţii ridicate. Exemplul cel mai bun îl constituie Fundătura Ponorului - Luncile Hobenilor, care constituie locul de adunare al turmelor de oi din mărginimea Ţării Haţegului. Existenţa resurselor de bauxită şi exploatarea acestora în cariera de la Comarnic, aval de Luncile Hobenilor, cât şi în subteran, a dus la modificarea circulaţiei naturale a apelor în carst şi la formarea haldelor de steril la suprafaţă. Necesitatea protejării bazinelor de recepţie a râurilor ce formează activele subterane se impune având în vedere importanţa endocarstului, dar şi presiunea antropică mult mai mare în acest spaţiu exocarstic, activele subterane din peşterile menţionate constituind singurele surse de apă potabilă pentru satele situate în aval, şi anume Ponor şi Ohaba Ponor, şi cătunele din spaţiul montan: Fundătura Ponorului, Hobeni, şi Lola. PERIMETRUL CARSTIC POIANA - TECURI - ŞIPOT - Bazinul carstic 2066*5) *5) informaţii preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munţii-sureanu.html Cu aspect de platou suspendat între 800 m şi 1318 m, această regiune cuprinde peşteri importante ca denivelare şi dezvoltare: Peştera Tecuri - D=838m, d=41m, Peştera Sifonului - D=1003m, d=32m, Ponorul Răchiţeaua - D= 2394m, d=243.4m, Peştera din Valea Clenjii - D=1182 m, d=127m. Peştera Tecuri a fost descoperită la începutul secolului XX, fiind cercetată din 1952 de către V. Puşcariu şi T. Orhidan. Ea cuprinde un impresionant dom stalagmitic de 7m înălţime. Fenomene exocarstice interesante sunt pierderile de ape de la Poiana şi ponorul Vacii. Reprezentativă pentru această zonă este "Groapa de la Tăul fără Fund". În interiorul ei se formează un curs de apă care se pierde în Peştera de la Tăul fără Fund. Aceasta nu este singura dolină de surpare din regiune, dar are cele mai mari dimensiuni. BAZINUL CARSTIC 2068 - BĂNIŢA*6) *6) informaţii preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munţii-sureanu.html PERIMETRUL CARSTIC COMĂRNICEL - VÂRTOAPE - BĂNIŢA Situat în continuarea bazinelor carstice 2066 şi 2067, calcarele din acest sector se prezintă sub forma unei borduri montane marginale. Deşi relieful exocarstic este foarte bine reprezentat, endocarstul nu oferă cavităţi de dimensiunile celor din perimetrele descrise anterior. Este interesant de amintit alternanţa sectoarelor de chei, Izvoreni-Valea Babei, cu câmpurile de doline din platouri, Izvoreni, Vârful Fetii, Dealul Comarnicului, Vârtoape) şi stânci calcaroase precum Piatra Brânduşii. Sursele de alimentare cu apă potabilă a localităţii Băniţa -Jitoni- provin parţial din acest perimetru calcaros, Izvorul de la Moară fiind o resurgenţă a cărei ape provin în mare măsura din Valea Babei. PERIMETRUL CARSTIC DEALUL ŞI PEŞTERA BOLII Dealul Bolii reprezintă de fapt o bară calcaroasă străpunsă subteran de către Pârâul Jupâneasa. Acesta a fost iniţial afluent al Băniţei, având talvegul cu 25-30m mai ridicat faţă de nivelul actual. Atras de nivelul de bază mai jos al Bazinului Petroşani, râul şi-a adâncit valea, în sectorul amonte al cheilor observându-se patru nivele de eroziune. Interesant este şi bazinetul depresionar central, rezultat al confluenţei din chei. Datorită lucrărilor de amplasare a căii ferate Simeria - Petroşani, sectorul aval al cheilor a fost lărgit antropic. Peştera Bolii reprezintă o străpungere a Văii Jupâneasa. Cu aspectul unui tunel meandrat, peştera are o lăţime de 10-20 m şi înălţimi de 3-10 m şi este importantă pentru urmele de locuire descoperite, acestea acoperind toată cronologia arheologică. Este singura peşteră amenajată din punct de vedere turistic. Prin introducerea unui albedou mai ridicat, calcarele creează un microclimat specific, favorabil dezvoltării elementelor floristice şi faunistice de stâncărie, care includ numeroase endemisme şi specii sudice: Juniperus sabina, Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Sorbus borbasii, Spiraea chamaedryfolia, Hepatica transsilvanica, Asperula capitata, Doronicum columnae. 2.2.3. Hidrografie Zona de la Grădiştea Muncelului-Cioclovina constituie un uriaş castel natural de ape subterane şi de suprafaţă. Bazinele hidrografice prezente în cadrul ariei naturale protejate sunt descrise în tabelul următor. Lista ierarhizată a bazinelor hidrografice şi ponderea lor în cadrul arealului ariilor naturale protejate Tabelul nr. 9
┌──┬──────────┬─────────────┬─────┬─────────┬─────────┬────────┐
│ │ │ │ │ │Suprafaţă│Pondere │
│ │ │ │Ordin│Suprafaţă│bazin în │din │
│Nr│Nume bazin│Cod bazin │bazin│totală │arealul │arealul │
│ │ │ │ │bazin- ha│protejat │protejat│
│ │ │ │ │ │-ha │-% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│1 │Valea Rea │IV_1.114.3 │3 │1398 │1367 │3% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│2 │Anineş │IV_1.114.2 │3 │2707 │2652 │7% │
│ │-Gârbava │ │ │ │ │ │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│3 │Făierag │IV_1.114.4 │3 │925 │925 │2% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│4 │Şes │IV_1.114.1 │3 │1406 │1385 │3% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│5 │Stângul │IV_1.117.19.2│4 │1865 │1865 │5% │
│ │-Alun │ │ │ │ │ │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│6 │Ohaba │IV_1.117.6 │3 │4355 │3822 │10% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│ │Valea │ │ │ │ │ │
│7 │Morii │IV_1.117.19.1│4 │1425 │1425 │4% │
│ │Ponor │ │ │ │ │ │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│8 │Vâratec │IV_1.117.8 │3 │2606 │1429 │4% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│9 │Jigoreasa │IV_1.117.2 │3 │1394 │1330 │3% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│10│Jigoreasa │VII_1.15.8.1 │4 │1206 │1144 │3% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│11│Crivadia │IV_1.117.3 │3 │3358 │2484 │6% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│12│Valea │VII_1.15.8.3 │4 │1236 │720 │2% │
│ │Roşie │ │ │ │ │ │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│13│Valea │IV_1.117.19 │4 │8469 │1520 │4% │
│ │Luncanilor│ │ │ │ │ │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│14│Strei │IV_1.117 │2 │35704 │7777 │20% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│ │Orăştie │ │ │ │ │ │
│15│-Beriu, │IV_1.114 │2 │17059 │7414 │19% │
│ │Grădiştea,│ │ │ │ │ │
│ │Godeanu │ │ │ │ │ │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│16│Taia │VII_1.15.6 │3 │4637 │233 │1% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│17│Băniţa │VII_1.15.8 │3 │3131 │1555 │4% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│ │Jupâneasa │ │ │ │ │ │
│18│Jigoru, │VII_1.15.8.2 │4 │2604 │763 │2% │
│ │Dragu │ │ │ │ │ │
└──┴──────────┴─────────────┴─────┴─────────┴─────────┴────────┘
Harta bazinelor hidrografice este prezentată în figura 20 din anexa 24 Hărţi. O imagine asupra reţelei hidrografice este prezentată în figura 21 din anexa 24 Hărţi. Caracterizarea hidrografică şi influenţa hidrografiei asupra speciilor şi habitatelor Destul de bogat ramificată, reţeaua hidrografică este colectată de Râul Grădişte, denumit din amonte în aval Godeanu, Beriu sau Apa Oraşului, şi de Râul Strei, la obârşie Petros, ambele cu vărsare în Mureş. Afluenţii principali ai Grădiştei sunt Anineşul, Valea Mică, Valea Rea pe dreapta şi văile Gerosu, Pustiosu, Petrosu şi Făeragu pe stânga. Volumul de apă pe care îl transportă anual în Mureş este de 63 milioane mc, din care 22 milioane mc revin Sibişelului. Streiul - îşi are obârşia sub culmea Dealul Negru-Mlăcile-Şinca. Numai cursul său superior, unde poartă numele de Petros, străbate zona montană. În localitatea Baru părăseşte munţii, ocolindu-i apoi pe la sud şi vest. Afluenţii principali ai Râului Strei sunt Jigoreasa, Crivadia, Ohaba, Cioclovina şi Luncani, cel din urmă străbătând peştera Ponorîci-Cioclovina cu Apă. Jiul/Jiul de Est - cu afluenţii săi de pe dreapta: Sterminosu, Bilele, Răscoala, Taia, Băniţa al cărei curs superior, pârâul Babii, este ameninţat cu captarea de pârâul Crivadia, completează reţeaua hidrografică a parcului. Apele subterane apar atât în zona rocilor metamorfice cât şi a celor calcaroase, sub forma unor izvoare cu debite importante, în primul caz şi sub forma unor cursuri subterane de apă cu lungimi de sute şi chiar mii de metri în zona calcarelor. Apele subterane din zonele calcaroase pot fi întâlnite şi în reţelele de fisuri şi goluri carstice. Ele sunt alimentate atât prin infiltraţiile rezultate din precipitaţii, cât şi prin ponoare: Ponorîci, Fundătura Ponorului, Lunca Priporului, Lola, Poiana Clenjii, Răchiţeaua şi altele asemenea. În interiorul masivului calcaros, drenajul poate avea zeci de km lungime şi sute de metri denivelare. Apariţia la zi ale acestor cursuri de apă subterane se face de regulă la baza masivului, uneori prin fenomene de resurgenţă: Şura Mare, Cioclovina cu Apă, Şipot, Cocolbea, Izvoreni, Gaura Frânţoanei, Plăişorului, Stanul Ciuţii şi altele asemenea. Principalele cursuri de apă de suprafaţă din văi carstice: Principale cursuri de apă de suprafaţă din văi carstice reprezintă, în cazul de faţă, acele văi care se dezvoltă în mare parte pe carst şi/sau traversează o zonă carstică. Ele au parametri morfologici importanţi. Nu sunt incluse în această descriere văi precum Ponorîci sau Ponorului, care deşi au dat naştere la cele mai importante peşteri din această zonă, nu se integrează în condiţiile enumerate mai sus, fiind văi oarbe. Unul din elementele comune ale văilor prezentate în continuare, pe direcţia vest - est, este caracterul regresiv al acestora. Valea Văratec - este situată în partea vestică a zonei carstice a Munţilor Şureanu, între Dealul Arsului şi Dealul Muchia. Din lungimea sa de aproximativ 4,5 km, jumătatea superioară este temporar activă, având un caracter de curgere permanentă doar de la resurgenţa Peşterii Vârfaţe, în jos. Este o vale formată relativ recent, partea sa superioară fiind iniţial tributară sistemului Cioclovina Uscată, alături de zona Triscioare. Valea Jgheabului - este situată în partea estică a văii Văratec, cu care prin unire formează Valea Fizeşti. În cea mai mare parte ea are un aspect de canion, şi un caracter de curgere permanentă numai în jumătatea inferioară. Cele două văi, Văratec şi a Jgheabului, formează practic Bazinul 2069; restul văilor şi al sistemelor de ponoare sunt tributare acestora. După confluenţa lor, la contactul cu gresia este poziţionat cunoscutul cuib fosilifer cretacic de la Fizeşti. Valea Cheii - este poziţionată între Piatra Muntenilor şi Dealul Fruntea Mare; reţeaua hidrografică ocupă aproape în întregime suprafaţa satului Federi. Din lungimea totală de aproape 3 km, numai treimea inferioară are un caracter permanent, deşi au fost perioade când şi această zonă a fost secată. Valea are aspectul unui canion, având secţiuni verticale de 5-6 m, pe care în perioadele ploioase şi la topirea zăpezilor se formează puternice cascade. În partea superioară valea intră în contact cu bauxita, fapt care face ca atunci când sunt debite mari, apa să primească o coloraţie puternică. Valea Ohaba - este una din cele mai importante văi, atât ca lungime şi denivelare, dar mai ales datorită faptului că este tributară mai multor sisteme carstice, care traversează această zonă. Ea se dezvoltă din dreptul Bulzului şi trece pe lângă Dealul Mătuşanului, Comarnice şi ajunge până la Ohaba Ponor, unde se uneşte cu valea Şipotului/Cocolbea. Valea este un alt tip de "vale seacă" spre deosebire de primele trei, având în partea superioară zone cu un caracter de curgere permanentă, în partea inferioară devenind temporară. În partea superioară se pot semnala 2 sau 3 zone cu curgere permanentă, cu lungimi de zeci sau sute de metri, dar fără debite importante. Zona superioară a văii este cel mai probabil tributară Peşterii Şura Mare, formând unul din afluenţii de pe stânga care apar în partea superioară a acesteia. Partea inferioară a văii are un caracter de curgere temporară şi un aspect de mini-canion, începând de la Comarnice. Valea Bordului - este poziţionată în partea sudică a Bordului Mare, fiind practic o continuare a Văii Priporului. Ea se activează numai în perioadele de viitură, fapt datorat originii ei tectonice şi existenţei galeriilor sistemului Cocolbea, situat sub nivelul acesteia. Valea Priporului - începe de la Vârful Tămaşu şi trece aval de resurgenţa Fântâna Socilor, întinzându-se până în dreptul părţii superioare a Văii Bordului. Pe o porţiune de 400 m, începând de la Fântâna Socilor şi până la primul ponor, valea are un caracter de curgere permanentă. La debite mari, apa este preluată de o succesiune de ponoare şi prezintă pierderi difuze. Ultimul ponor se află chiar lângă drumul forestier ce urcă pe Valea lui Ion spre Fundătura. În zona acestui ultim ponor se află şi vechea legătură dintre Valea Bordului şi Valea Priporului; ea se prezintă sub forma unei mici trepte antitetice de maxim 2 m. Ulterior cele două văi au evoluat independent, Valea Bordului adâncindu-se foarte mult şi astfel, Valea Priporului a rămas suspendată faţă de aceasta. Valea lui Ion - este poziţionată în partea sudică a Peşterii Cocolbea şi ajunge până la nord de satul Ponor. Jumătatea superioară se dezvoltă pe călcare, având în general şi un caracter de curgere temporară, iar cea inferioară are un caracter de curgere permanentă. Unul din afluenţii Văii lui Ion, este Valea Plăişorului, cu o lungime de peste un km, dezvoltată pe călcare. Ea se împarte într-o zonă superioară cu curgere permanentă şi una inferioară cu curgere temporară. Valea Lola - este "suspendată" în versantul drept al Văii Petros, la aproximativ 5 km amonte de Baru Mare. Având o denivelare de 520 m, ea reprezintă una din văile cu cea mai mare denivelare din zonă, din care 300 m pe abruptul Petrosului. În cea mai mare parte valea este seacă, existând curgeri permanente numai pe câteva tronsoane din partea superioară. Apele se pierd în ponoare la scurt timp de la apariţie, traseul lor constituind o problemă care trebuie rezolvată. Valea Pârâul Mare - se formează sub Dealul Dreptului şi se uneşte la sud cu Streiul. Valea prezintă o diversitate morfologică pronunţată, dar este lipsită de importanţă speologică, întrucât până în prezent nu au fost descoperite peşteri. Pe parcursul ei apar şi mici cascade. Valea Petros - este cea mai importantă vale din această zonă carstică, fiind singura care a reuşit să traverseze bara de calcar şi să ajungă la fundamentul cristalin. Formarea Văii Petros, care practic împarte carstul din Şureanu în două structuri aproximativ egale ca suprafaţă, a avut un efect major în reorganizarea drenajului în carst. Defileul Văii Petros este una din cele mai impresionante zone sub raport peisagistic din judeţul Hunedoara, el remarcându-se prin abrupturile calcaroase de aproape 300 m şi numeroasele turnuri calcaroase. Valea Tecuri - este "suspendată" în versantul stâng al Văii Petros, la aproximativ 6.5 km amonte de Baru Mare. Legătura sa hidrogeologică până în Petros este reprezentată de frumoasa vale a Şipotului. Valea Tecuri ar putea reprezenta un model elocvent pentru văile cu trepte antitetice şi chiar pentru văile seci. Pe traseul său prezintă mai multe trepte antitetice, mai mult sau mai puţin dezvoltate, reprezentate de diferite pierderi, ponoare, cu caracter permanent Ponorîci, Răchiţeaua, Clenjii, sau temporar aval de Ponorîci. Cea mai mare parte a văii este seacă, pierderile de apă situându-se în partea superioară; în partea inferioară se formează pe porţiuni scurte cursuri temporare de apă, numai în cazul precipitaţiilor abundente sau la topirea zăpezilor. Valea Munceilor - este situată la sud de Valea Tecuri, fiind perpendiculară pe aceasta. Ea se varsă în Crivadia, în localitatea cu acelaşi nume. Iniţial Valea Munceilor s-a format la contactul dintre călcare şi cristalin. Odată cu adâncirea ei, jumătatea superioară şi-a păstrat cursul, calcarele rămânând suspendate pe versantul stâng; în jumătatea inferioară au avut loc modificări ale cursului de apă în zonele calcaroase. La intrarea în aceste zone, apa a dat naştere la o vale cu numeroase ponoare şi peşteri, transformată ulterior în Jgheabului, situat în aval de Peştera Gaura Oanei şi prezintă numeroase cascade. Valea Crivadia - este considerată porţiunea cuprinsă între confluenţa Valea Cerbului - Valea Feţii şi confluenţa Văii Crivadia cu Valea Munceilor / Jgheabului. Ea constituie zona marginală sudică a calcarelor, acolo unde blocul Şureanu se întâlneşte cu blocul Retezat. În partea inferioară a văii s-a format o porţiune de chei foarte spectaculoase, Cheile Crivadiei, cu o lăţime de 3-4 m la bază şi o înălţime a pereţilor de 60-70 m. Valea Şipot, Valea Cheia, Valea Feţii - reprezintă principalele drenaje ale apelor din platoul Comarnice; izvoarele acestora se află la baza abruptului ce mărgineşte la sud acest platou dolinar. Văile se caracterizează prin pante mari şi prin porţiuni de canion care apar pe parcursul lor. Valea Cerbului - este valea care întruneşte cele mai importante aspecte carstice ale zonei, cu cea mai lungă vale carstică, de aproape 8 km, exceptând Valea Petros, cea mai mare denivelare, peste 700 m, şi izvoare aflate la cea mai mare altitudine, 1370 m. Totodată, Valea Cerbului este cea mai estică vale a Bazinului Strei. Pe parcursul ei există mai multe pierderi şi apariţii ale apei, existând posibilitatea ca o parte a debitului să fie drenată de la / spre o vale vecină, pierderea apelor unui râu de pasaj. Valea Babei - este valea cea mai vestică ce drenează apele spre Jiu. Are în general pe tot parcursul ei un regim permanent, existând numai în partea inferioară o pierdere difuză care are legătură cu Izvorul Morii. Valea Purcarului - constituie perechea văii Babei, cu care se uneşte în spatele cătunului Jitoni. Valea Dâlja, Valea Costeşti - traversează calcarele numai pe o porţiune mediană a acestora, dând naştere la porţiuni de chei, uneori cu aspect de canion. În versanţii lor s-au format peşteri de mici dimensiuni. Ambele au un regim hidrologic permanent. Existenţa numeroaselor cursuri de apă supraterane cât şi a celor subterane care au dat naştere fenomenelor endocarstice, asigură o resursă bogată şi un habitat divers tuturor speciilor de plante şi animale pentru care au fost desemnate ariile protejate. 2.2.3.1. Managementul apelor în aria de implementare a Planului de Management În România, aspectele cantitative ale gestionării resurselor de apă sunt reglementate şi implementate prin Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic ce reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor. Schema directoare integrează cele două componente ale planificării şi managementului respectiv, Planul de Management Bazinal şi Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic. La nivelul suprafeţei pe care se implementează actualul plan de management, gestionarea corpurilor de apă va fi asigurată în perioada 2021-2026 prin următoarele planuri de management al bazinelor hidrografice - Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş respectiv, Planul de Management al Bazinului Hidrografic Jiu. Prin urmare prevederile acestora, împreună cu cele ale Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii Mureş respectiv, Jiu se aplică pentru toate corpurile de apă din aria aria de acţiune a actualului plan, cu menţiunea că respectarea legislaţiei de mediu este obligatorie. În acest sens pe suprafaţa ariilor naturale protejate se asigură corelarea prevederilor celor patru Directive Europene - Directiva Păsări, Directiva Habitate, Directiva Cadru Apă, Directiva Inundaţii. 2.2.4. Clima Cele mai importante caracteristici climatice ale Munţilor Şureanu sunt date de regimul temperaturii aerului, regimul precipitaţiilor şi al vântului, a căror evoluţie în timp şi spaţiu sunt determinate de factorii genetici ca suprafaţa activă, radiaţia solară şi circulaţia generală a maselor de aer, în interdependenţă cu particularităţile locale de relief şi expunere. Datele climatice caracteristice arealului ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina au fost evaluate cu ajutorul programului WorldClim. Condiţiile climatice ale zonei pot fi caracterizate global printr-o temperatură medie anuală de 3 -7° C, cu variaţii în funcţie de altitudine şi o cantitate medie multianuală de precipitaţii ce variază între 550-600 mm în părţile de nord, vest şi sud ale parcului şi depăşesc 1000 mm în zonele cu altitudini de peste 1700 m. Temperatura maximă absolută este de 38°C, înregistrată la 06.08.1946, iar minima absolută este de -34°C, înregistrată în ianuarie 1963. În partea nord-vestică a arealului, datorită pătrunderii maselor de aer cald din Câmpia Banato-Crişana, temperaturile medii anuale au valorile cele mai mari, în timp ce către Depresiunea Petroşani, media anuală este mai mică datorită frecventelor inversiuni termice, Trufaş, 1986. Cerul se menţine senin 80-100 zile pe an, iar cerul noros cca. 100 zile. Numărul de zile cu cer acoperit se ridică la 160-190 zile, dar nu în toate aceste zile se întrunesc condiţii favorabile căderii precipitaţiilor. Durata de strălucire a soarelui este în medie de 1700-1900 ore/an. Referitor la regimul eolian, în partea nordică a parcului au o frecvenţă mai mare vânturile vestice, canalizate pe culoarul Mureşului, iar în sud-est predomină vânturile din sud şi nord. Intervalul posibil cu strat de zăpadă este cuprins între 80-200 zile. Grosimea stratului de zăpadă creşte treptat, dar în mod diferenţiat în funcţie de altitudine, mediile decadice ale acesteia atingând valori maxime de 8-10 cm la sfârşitul lunii ianuarie în zonele joase, în timp ce la altitudini mari această grosime depăşeşte 60 cm. Deseori în timpul iernii au loc topiri parţiale, întrerupte de îngheţ şi acumulări noi de zăpadă. Ceaţa se produce de obicei în perioadele reci şi umede ale anului. Un rol important în procesul de condensare a vaporilor de apă şi de formare a ceţii îl joacă răcirile adiabatice ale aerului ascendent, dar ceaţa se produce şi în cazul răcirilor radiative sau datorită evaporării în urma ploilor. Consecinţele schimbărilor climatice, ce se manifestă la nivel global în ultima perioadă, se fac simţite şi în interiorul Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, ele manifestându- se prin: furtuni violente ce au produs doborâturi în arborete, precipitaţii abundente în perioade scurte de timp ce au afectat drumurile locale şi o iarnă 2006-2007 neobişnuit de caldă şi lipsită de zăpezi la altitudini joase şi mijlocii. În figura 22 din anexa 24 Hărţi se prezintă harta temperaturilor şi precipitaţiilor medii multianuale din arealul ariilor protejate. 2.2.5. Soluri Solurile de pe teritoriul parcului sunt în strânsă legătură cu materialul parental, condiţiile climatice, precum şi cu vegetaţia, fiind reprezentate în special de cambisoluri - districambosoluri - fostele soluri brune-acide şi eutricambosolurile - fostele soluri brune eumezobazice- spre nord şi est, în zona pădurilor de foioase şi de amestec. Sub molidişuri se întâlnesc districambosoluri, iar în luncile râurilor preluvosoluri şi aluviosoluri. Eutricambosolurile sunt bine reprezentate pe conglomerate, gresii cu ciment calcaros, sub pădurea de foioase şi de amestec, într-un climat umed. Distribuţia tipurilor de sol în arealul ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina este reprezentată în figura 23 din anexa 24 Hărţi. Districambosolurile au la suprafaţă o litieră de câţiva cm grosime, care, sub acţiunea microorganismelor suferă o descompunere lentă, dar incompletă. Când se întâlnesc pe suprafeţe netede sau slab înclinate, ele prezintă o podzolire humico-feriiluvială incipientă. Eutricambosolurile sunt bine reprezentate pe conglomerate, gresii cu ciment calcaros, sub pădurea de foioase şi de amestec, într-un climat umed. Ele au un conţinut mare de material scheletic, din care se eliberează cationi bazici ce menţin solul nepodzolit. În perimetrul parcului, se mai întâlnesc soluri aluviale, hidromorfe, rendzine şi soluri roşii, Terra Rossa. Solurile aluviale apar în luncile Grădiştei, Luncanilor şi Petrosului; cele hidromorfe, soluri negre de fâneaţă umedă, apar insular pe văile Grădiştei, Petrosului şi Tăii. Rocile carbonatice din zona Cioclovina - Ohaba Ponor - Băniţa, au favorizat formarea rendzinelor şi a solurilor roşii. Rendzinele s-au format pe călcare în condiţii de umiditate ridicată, caracteristică solurilor de pădure şi au un areal redus Dosul Vârtoapelor - Grădişte şi Cioclovina. Pe ele există păşuni, fâneţe şi foarte rar sunt ocupate de pădure. Solurile relicte de tipul Terra Rossa s-au format într-un climat mai cald şi pe călcare cu un conţinut bogat în oxizi de fier slab hidrataţi, Trufaş, 1986. În cadrul păşunilor, predomină solurile brun acide, brune feriiluviale, rendzinele şi solurile brune luvice. 2.3. Descrierea mediului biotic 2.3.1. Habitate supraterane Formularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina menţionează următoarele habitate de interes conservativ european: - 4060 Tufărişuri alpine şi boreale – 40A0* Tufărişuri subcontinentale şi peripanonice – 6110* Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi; – 6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros - Festuco-Brometalia; – 6230* Pajişti de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane – 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase - Molinion caeruleae; – 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile; – 6520 Fâneţe montane; – 7230 Mlaştini alcaline – 8210 Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie chasmofitică – 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; – 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; – 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; – 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene; – 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior - Alnion incanae, Salicion albae; – 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun – 91V0 Păduri dacice de fag -Symphyto-Fagion; – 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană - Vaccinio-Piceetea; Datele privind habitatele de pe raza parcului cuprinse în precedentul plan de management, colectate din surse bibliografice în cea mai mare parte, au fost completate prin studii detaliate de teren efectuate în perioada septembrie 2014 - iulie 2015 pe întreaga suprafaţă a Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, suprapus cu situl Natura 2000 ROSCI0087. Ca urmare a acestor studii, dintre toate habitatele menţionate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina ca obiective de conservare, nu a fost identificat habitatul 6110* - Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Alysso-Sedion albi. În urma parcurgerii terenului au fost identificate următoarele habitate, care nu apăreau anterior în formularul standard al ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina: - 4060 Tufărişuri alpine şi boreale – 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice – 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase – 7230 Mlaştini alcaline – 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun Pe lângă cele menţionate, în teren a mai fost identificat următorul habitat: - 5130 Formaţiuni de Juniperus communis în lande şi pajişti calcifile Habitate de pădure fără corespondent Natura 2000: R4129 Păduri dacice de gorun - Quercus petraea- şi fag -Fagus sylvatica- cu Festuca drymeia şi R4130, R4129 Păduri dacice de gorun -Quercuspetraea- şi fag -Fagus sylvatica- cu Lembotropis nigricans. În tabelele de mai jos sunt redate habitatele europene întâlnite la nivelul sitului şi corespondenţele cu habitatele româneşti aferente acestora, ca şi distribuţia habitatelor pe administratori şi proprietari. Identificarea şi cartarea habitatelor s-a soldat cu stocarea în baza de date a parcului, inclusiv cu date spaţiale, a tuturor caracteristicilor biotice şi abiotice ale unităţilor de habitat de pe teritoriul ariei naturale protejate. Detalii privind rezultatele inventarierii şi cartării habitatelor supraterane sunt redate în anexa 13 la prezentul plan de management, împreună cu trăsăturile caracteristice ale fiecărui habitat identificat. Hărţile de distribuţie ale habitatelor identificate sunt cuprinse în anexa 24 Hărţi - figurile 24-42.
┌─────┬────────────────────┬─────────┬─────┬───────────────┬─────────┐
│Cod │Denumire habitat EU │Suprafaţă│Cod │Denumire │Suprafaţă│
│EU │ │ha │RO │habitat RO │- ha │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Tufărişuri │ │
│ │ │ │ │sud-est │ │
│ │ │ │R3111│carpatice de │476,94 │
│ │ │ │ │afin - │ │
│ │ │ │ │Vaccinium │ │
│ │Tufărişuri alpine şi│ │ │myrtillus │ │
│4060 │boreale │479,77 ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Tufărişuri │ │
│ │ │ │ │sud-est │ │
│ │ │ │R3115│carpatice de │2,83 │
│ │ │ │ │cetină cu negi │ │
│ │ │ │ │- Juniperus │ │
│ │ │ │ │sabina │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Tufărişuri │ │
│ │ │ │ │sud-est │ │
│ │Tufărişuri │ │ │carpatice de │ │
│40A0*│subcontinentale │476,01 │R3127│liliac -Syringa│476,01 │
│ │peri- panonice │ │ │vulgaris- şi │ │
│ │ │ │ │mojdrean │ │
│ │ │ │ │-Fraxinus ornus│ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Comunităţi │ │
│ │ │ │ │sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice din │ │
│ │Versanţi stâncoşi cu│ │ │fisuri de │ │
│8210 │vegetaţie │75,46 │R6218│stânci │75,46 │
│ │chasmofitică pe roci│ │ │calcaroase cu │ │
│ │calcaroase │ │ │Asplenium │ │
│ │ │ │ │trichomanes şi │ │
│ │ │ │ │Asplenium │ │
│ │ │ │ │ruta-muraria │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │Pajişti uscate │ │ │Pajişti dacice │ │
│ │seminaturale şi │ │ │de Bromus │ │
│ │faciesuri cu │ │ │erectus, │ │
│6210*│tufărişuri pe │384,55 │R3408│Festuca │384.55 │
│ │substrat calcaros - │ │ │rupicola şi │ │
│ │Festuco-Brometalia │ │ │Koeleria │ │
│ │ │ │ │macrantha │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │Pajişti cu Molinia │ │ │ │ │
│ │pe soluri │ │ │Pajişti dacice │ │
│6410 │calcaroase, turboase│14,93 │R3710│de Molinia │14,93 │
│ │sau argiloase │ │ │caerulea │ │
│ │-Molinion caeruleae │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │Pajişti montane de │ │ │Pajişti sud-est│ │
│ │Nardus bogate în │ │ │carpatice de │ │
│6230*│specii, pe │105,48 │R3609│ţăpoşică │105,48 │
│ │substraturi │ │ │-Nardus stricta│ │
│ │silicioase │ │ │- şi Viola │ │
│ │ │ │ │declinata │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │Comunităţi de │ │ │Comunităţi │ │
│ │lizieră cu ierburi │ │ │daco-getice cu │ │
│ │înalte higrofile de │ │ │Angelica │ │
│6430 │la nivelul │19,35 │R3708│sylvestris, │19,35 │
│ │câmpiilor, până la │ │ │Crepis paludosa│ │
│ │cel montan şi alpin │ │ │şi Scirpus │ │
│ │ │ │ │sylvaticus │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Pajişti sud-est│ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│6520 │Fâneţe montane │4037,08 │R3803│Agrostis │4037,08 │
│ │ │ │ │capillaris şi │ │
│ │ │ │ │Festuca rubra │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Mlaştini │ │
│ │ │ │ │sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice, │ │
│7230 │Mlaştini alcaline │23,75 │R5405│eutrofe cu │23,75 │
│ │ │ │ │Carex flava şi │ │
│ │ │ │ │Eriophorum │ │
│ │ │ │ │latifolium │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │ │molid -Picea │ │
│ │ │ │ │abies, │ │
│ │ │ │R4102│fag-Fagus │820,95 │
│ │ │ │ │sylvatica - şi │ │
│ │ │ │ │brad -Abies │ │
│ │ │ │ │alba - cu │ │
│ │ │ │ │Hieracium │ │
│ │ │ │ │rotundatum │ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │ │fag -Fagus │ │
│ │ │ │R4105│sylvatica- şi │1985,12 │
│ │ │ │ │brad -Abies │ │
│ │ │ │ │alba - cu │ │
│ │ │ │ │Festuca drymeia│ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│9110 │Păduri de fag de tip│10204,7 │ │carpatice de │ │
│ │Luzulo- Fagetum │ │ │fag -Fagus │ │
│ │ │ │R4106│sylvatica- şi │21,88 │
│ │ │ │ │brad -Abies │ │
│ │ │ │ │alba - cu │ │
│ │ │ │ │Hieracium │ │
│ │ │ │ │rotundatum │ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │ │fag -Fagus │ │
│ │ │ │R4107│sylvatica- şi │193,17 │
│ │ │ │ │brad -Abies │ │
│ │ │ │ │alba - cu │ │
│ │ │ │ │Vaccinium │ │
│ │ │ │ │myrtillus │ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │R4110│fag -Fagus │7183,62 │
│ │ │ │ │sylvatica- cu │ │
│ │ │ │ │Festuca drymeia│ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri dacice │ │
│ │ │ │ │de fag -Fagus │ │
│ │ │ │ │sylvatica- şi │ │
│9130 │Păduri de fag de tip│1210,88 │R4118│carpen - │1210,88 │
│ │Asperulo- Fagetum │ │ │Carpinus │ │
│ │ │ │ │betulus- cu │ │
│ │ │ │ │Dentaria │ │
│ │ │ │ │bulbifera │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │Păduri │ │ │fag -Fagus │ │
│9150 │medio-europene de │3523,70 │R4111│sylvatica- şi │3523,70 │
│ │fag din │ │ │brad -Abies │ │
│ │Cephalanthero-Fagion│ │ │alba - cu │ │
│ │ │ │ │Cephalanthera │ │
│ │ │ │ │damassonium │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │ │frasin │ │
│ │Păduri din │ │ │-Fraxinus │ │
│ │Tilio-Acerion pe │ │ │excelsior, │ │
│9180*│versanţi abrupţi, │22,44 │R4117│paltin -Acer │22,44 │
│ │grohotişuri şi │ │ │pseudoplatanus,│ │
│ │ravene │ │ │ulm - Ulmus │ │
│ │ │ │ │glabra- cu │ │
│ │ │ │ │Lunaria │ │
│ │ │ │ │rediviva │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │R4401│anin alb -Alnus│77,57 │
│ │ │ │ │incana- cu │ │
│ │Păduri aluviale cu │ │ │Telekia │ │
│ │Alnus glutinosa şi │ │ │speciosa │ │
│ │Fraxinus excelsior │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│91E0*│-Alno- Padion, │77,57 │ │Păduri │ │
│ │Alnion incanae, │ │ │daco-getice de │ │
│ │Salicion albae │ │ │lunci colinare │ │
│ │ │ │R4402│de anin negru │10,36 │
│ │ │ │ │-Alnus │ │
│ │ │ │ │glutinosa- cu │ │
│ │ │ │ │Stellaria │ │
│ │ │ │ │nemorum │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri dacice │ │
│ │ │ │ │de cer -Quercus│ │
│ │Păduri │ │ │cerris- şi │ │
│91M0 │balcano-panonice de │133,68 │R4152│carpen - │133,68 │
│ │cer şi gorun │ │ │Carpinus │ │
│ │ │ │ │betulus- cu │ │
│ │ │ │ │Digitalis │ │
│ │ │ │ │grandiflora │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │ │molid -Picea │ │
│ │ │ │ │abies, fag │ │
│ │ │ │R4101│-Fagus │280,07 │
│ │ │ │ │sylvatica - şi │ │
│ │ │ │ │brad -Abies │ │
│ │Păduri dacice de fag│ │ │alba - cu │ │
│91V0 │-Symphyto- Fagion │11024,5 │ │Pulmonaria │ │
│ │ │ │ │rubra │ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │R4109│fag -Fagus │10744,44 │
│ │ │ │ │sylvatica- cu │ │
│ │ │ │ │symphytum │ │
│ │ │ │ │cordatum │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │Păduri acidofile de │ │ │carpatice de │ │
│ │Picea abies din │ │ │molid -Picea │ │
│9410 │regiunea montană - │687,41 │R4208│abies- şi brad │687,35 │
│ │Vaccinio- Piceetea │ │ │-Abies alba - │ │
│ │ │ │ │cu Luzula │ │
│ │ │ │ │sylvatica │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │Formaţiuni de │ │ │ │ │
│5130 │Juniperus communis │96,4 │R0 │ │96,4 │
│ │în lande sau pajişti│ │ │ │ │
│ │calcifile │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri dacice │ │
│ │ │ │ │de gorun │ │
│ │ │ │ │-Quercus │ │
│ │ │ │R4129│petraea- şi fag│637,89 │
│ │ │ │ │- Fagus │ │
│ │ │ │ │sylvatica- cu │ │
│ │ │ │ │Festuca drymeia│ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri dacice │ │
│R0 │Fără cod Natura 2000│7247,4 │ │de gorun │ │
│ │ │ │ │-Quercus │ │
│ │ │ │R4130│petraea- şi fag│62,53 │
│ │ │ │ │- Fagus │ │
│ │ │ │ │sylvatica- cu │ │
│ │ │ │ │Lembotropis │ │
│ │ │ │ │nigricans │ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │Fără │ │6546,97 │
│ │ │ │cod │ │ │
├─────┴────────────────────┴─────────┴─────┴───────────────┼─────────┤
│TOTAL │39855,41 │
└──────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
Suprafaţa habitatelor de interes naţional şi comunitar în funcţie de administratori Tabelul nr. 11
┌──────┬─────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐
│Cod │ │Administrator -ha │ │
│Natura│Cod ├─────────┬─────────────┬────────┬─────────┬───────┬───────┬────────┤Total │
│2000 │RO │Carpatina│Fără │Grădişte│Petroşani│Pui │Retezat│Valea │ │
│ │ │Petrila │administrator│ │ │ │ │Orăştiei│ │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R3111│ │470,16 │ │ │6,78 │ │ │476,94 │
│4060 ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R3115│ │2,83 │ │ │ │ │ │2,83 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│40A0* │R3127│0,68 │295,01 │ │42,85 │124,37 │13,10 │ │476,01 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│5130 │R0 │ │96,40 │ │ │ │ │ │96,40 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│8210 │R6218│53,81 │9,66 │ │7,88 │1,96 │2,15 │ │75,46 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│6210* │R3408│ │384,55 │ │ │ │ │ │384,55 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│6230* │R3609│ │105,48 │ │ │ │ │ │105,48 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│6410 │R3710│ │14,93 │ │ │ │ │ │14,93 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│6430 │R3708│ │19,32 │ │ │0,03 │ │ │19,35 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│6520 │R3803│10,32 │3898,56 │83,14 │1,51 │26,38 │17,18 │ │4037,08 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│7230 │R5405│ │23,75 │ │ │ │ │ │23,75 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4102│ │ │820,95 │ │ │ │ │820,95 │
│ ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4105│ │10,78 │1974,35 │ │ │ │ │1985,12 │
│ ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│9110 │R4106│ │ │ │ │ │ │21,88 │21,88 │
│ ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4107│7,71 │0,73 │112,88 │5,64 │47,61 │18,60 │ │193,17 │
│ ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4110│1074,37 │481,10 │783,00 │496,13 │2986,83│1242,66│119,52 │7183,62 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│9130 │R4118│ │79,21 │1003,22 │ │46,06 │22,36 │60,04 │1210,88 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│9150 │R4111│670,87 │499,10 │276,32 │151,49 │1849,41│76,51 │ │3523,70 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│9180* │R4117│16,77 │ │5,67 │ │ │ │ │22,44 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4401│ │66,19 │6,49 │0,35 │2,87 │1,68 │ │77,57 │
│91E0* ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4402│1,82 │3,59 │ │ │3,39 │1,56 │ │10,36 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│91M0 │R4152│ │20,38 │ │ │113,31 │ │ │133,68 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4101│163,28 │2,34 │79,99 │24,09 │10,37 │ │ │280,07 │
│91V0 ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4109│1375,40 │583,00 │4512,44 │1528,85 │1989,01│629,07 │126,67 │10744,44│
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│9410 │R4208│ │ │620,76 │ │66,60 │ │ │687,35 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R0 │84,35 │5293,55 │108,99 │112,88 │613,01 │282,78 │51,40 │6546,97 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│R0 │R4129│2,75 │48,83 │269,92 │ │ │198,18 │118,21 │637,89 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4130│ │ │57,20 │ │ │ │5,33 │62,53 │
├──────┴─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│Total │3462,12 │12409,44 │10715,34│2371,67 │7887,97│2505,83│503,04 │39855,41│
└────────────┴─────────┴─────────────┴────────┴─────────┴───────┴───────┴────────┴────────┘
Suprafaţa habitatelor de interes naţional şi comunitar în funcţie de proprietar Tabelul nr. 12
┌─────┬───┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────┬──────────┬───────┬───────┐
│COD │Cod│Persoane│Statul │Composesorat│Composesorat│Composesorat│Composesorat│Composesorat│Composesorat│Primăria│Primăria │SC │ │
│EU │RO │fizice │român │Boşorod │Costeşti │Crivadia │Măgura Pui │Merişor │Petros │Baru │Orăştioara│Rotunda│Total │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SRL │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R31│470,14 │6,80 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │476,94 │
│ │11 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4060 ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R31│2,83 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2,83 │
│ │15 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│40A0*│R31│290,63 │184,70 │ │ │ │ │ │0,68 │ │ │ │476,01 │
│ │27 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│5130 │R0 │96,4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │96,40 │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│8210 │R62│2,55 │19,10 │ │ │ │ │ │53,81 │ │ │ │75,46 │
│ │18 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│6210*│R34│383,05 │1,50 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │384,55 │
│ │08 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│6230*│R36│105,48 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │105,48 │
│ │09 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│6410 │R37│14,93 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │14,93 │
│ │10 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│6430 │R37│19,35 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │19,35 │
│ │08 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│6520 │R38│3904,01 │106,20 │8,07 │ │0,56 │6,50 │1,42 │10,32 │ │ │ │4037, │
│ │03 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │08 │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│7230 │R54│23,75 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │23,75 │
│ │05 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│3,95 │817,00 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │820,95 │
│ │02 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│10,82 │1974,30│ │ │ │ │ │ │ │ │ │1985,12│
│ │05 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│9110 │R41│0 │ │ │21,88 │ │ │ │ │ │ │ │21,88 │
│ │06 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│0 │185,50 │ │ │ │ │ │7,71 │ │ │ │193,17 │
│ │07 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│724,1 │5021,00│46,76 │25,45 │ │178,50 │18,63 │817,96 │65,92 │94,07 │191,23 │7183,62│
│ │10 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│9130 │R41│94,37 │985,50 │70,97 │30,56 │ │ │ │ │ │29,47 │ │1210,88│
│ │18 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│9150 │R41│268,7 │2045,50│ │ │218,78 │210,87 │106,96 │658,92 │13,97 │ │ │3523,70│
│ │11 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│9180*│R41│0 │5,70 │ │ │ │ │ │16,77 │ │ │ │22,44 │
│ │17 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│91E0*│R44│66,17 │11,40 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │77,57 │
│ │01 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R44│2,84 │5,70 │ │ │ │ │ │1,82 │ │ │ │10,36 │
│ │02 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│91M0 │R41│17,92 │115,80 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │133,68 │
│ │52 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│0 │114,50 │ │ │ │ │ │ │165,62 │ │ │280,07 │
│ │01 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│91V0 ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│280,57 │8793,10│5,76 │ │ │ │162,95 │829,04 │431,77 │126,67 │114,58 │10744,4│
│ │09 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│9410 │R42│0 │687,40 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │687,35 │
│ │08 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R0 │5171,39 │1210,40│3,03 │16,00 │7,71 │12,18 │4,63 │80,45 │3,44 │37,27 │0,46 │6546, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │97 │
│ ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│R0 │R41│91,32 │389,0 0│36,61 │51,50 │ │ │ │2,75 │ │66,70 │ │637,89 │
│ │29 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│0 │57,20 │ │5,33 │ │ │ │ │ │ │ │62,53 │
│ │30 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│Total│ │12045,29│22737,3│171,21 │150,72 │227,06 │408,05 │294,58 │2480,22 │680,73 │354,18 │306,28 │39855 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │,4 │
└─────┴───┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────┴──────────┴───────┴───────┘
2.3.2. Habitate cavernicole Formularul standard Natura 2000 al sitului ROSCI0047 include habitatul 8310 - Peşteri nedeschise accesului publicului. Conform definiţiei din manualul european de interpretare, Comisia Europeană, 2007, habitatul 8310 include peşteri care sunt închise accesului publicului, împreună cu apele care le cuprind, stătătoare şi curgătoare şi care adăpostesc specii endemice sau strict specializate - troglobiontele, sau care sunt indispensabile conservării unor specii din Anexa II a Directivei Habitate, de exemplu lilieci, amfibieni. În vederea identificării prezenţei habitatului, complementar identificării speciilor de vertebrate caracteristice habitatului, s-au selectat în cadrul fiecărei peşteri ce a făcut obiectul inventarierii 10 suprafeţe cu dimensiunea de 5x5 m în vederea identificării celorlalte specii caracteristice. În peşterile care au permis vizitarea completă s-au efectuat identificări în toată lungimea accesibilă a peşterii. Trebuie menţionat faptul că metodologia de identificare şi cartare a speciilor de lilieci a ţinut cont de prezenţa habitatului şi de nivelul calitativ al acestuia la nivelul peşterilor studiate în cadrul proiectului. Pe lângă aproximarea suprafeţei habitatului, echipele de teren au realizat monitorizarea unor parametri esenţiali pentru populaţiile speciilor de lilieci, parametri urmăriţi şi în cazul habitatului 8310. Aceşti parametri sunt temperatura la nivelul coloniei şi umiditatea relativă a aerului la nivelul coloniei. Plantele caracteristice sunt muşchii, de exemplu Schistostegapennata şi alge care formează un covor la intrarea în peşteră. Nevertebratele terestre sunt reprezentate în special de coleoptere, aparţinând familiilor Bathysciinae şi Trechinae, care sunt carnivore şi au o distribuţie foarte restrânsă. Nevertebratele acvatice cavernicole sunt reprezentate de specii endemice, în general crustacee, Isopoda, Amphipoda, Syncarida, Copepoda, inclusiv aşa-numite "fosile vii". Sunt prezente de asemenea moluşte acvatice aparţinând familiei Hydrobiidae. Habitatul 8310 a fost studiat/investigat într-un număr de 13 peşteri, investigaţii amănunţite fiind efectuate după cum urmează: Peştera Ponorîci, Peştera Cioclovina Uscată, Peştera Cioclovina cu Apă, Peştera Şura Mare, Peştera lui Cocolbea, Peştera Frânţoanei, Peştera Bolii, Peştera Gaura Oanei, Peştera Tecuri. Detalii privind inventarierea şi cartarea habitatului 8310 sunt redate în anexa 16 la prezentul plan de management. Harta distribuţie habitatului 8310 este prezentată în anexa 24 Hărţi - figura 43. 2.3.3. Flora de interes conservativ european din situl Natura 2000 ROSCI0087 Flora de interes conservativ european cuprinde 3 specii: Campanula serrata - cod 4070, Dicranum viride - cod 1381 şi Tozzia carpathica - cod 4116. Inventarierea speciilor de plante din sit s-a efectuat în intervalul septembrie - noiembrie 2014 şi martie - iunie 2015, prin observaţii pe transecte şi în cadrul ridicărilor fitocenologice pentru descrierea habitatelor, care au avut caracter de inventarieri integrale. Pentru speciile de interes conservativ, listate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina s-au făcut observaţii de teren detaliate, repetate în diverse perioade ale sezonului de vegetaţie, în habitatele lor potenţiale. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. Detalii privind inventarierea şi cartarea speciilor de plante sunt redate în anexa 13 la prezentul plan de management. Cele trei specii sunt menţionate în formularul standard al sitului ROSCI0087 ca având populaţii rare. Dintre ele, Campanula serrata a fost singura specie identificată. Dicranum viride nu a fost identificată în sit pe durata studiilor, astfel că statutul ei de prezenţă în sit este incert. Cu toate acestea, pentru toate cele trei specii au fost identificate habitate adecvate. Hărţile de distribuţie ale speciilor Campanula serrata şi Dicranum viride sunt prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 44 şi 45. Detalii privind inventarierea şi cartarea celor două specii cartate sunt redate în anexa 13 la prezentul plan de management. Prezenţa speciei Campanula serrata pe teritoriul sitului este menţionată de Vinţan în 2014 şi Vasile Sanda în 2008, sursele bibliografice analizate situând specia ca aparţinând asociaţiei Violo declinatae Nardetum. Prezenţa speciei Campanula serrata a fost confirmată pe muntele Jigorul Mare. În ceea ce priveşte speciile Dicranum viride şi Tozzia carpathica, nu s-au identificat sursele citărilor lor în cadrul sitului şi nu sunt la această dată disponibile informaţii suplimentare referitoare la asociaţiile vegetale unde acestea sunt prezente. Ca atare, e nevoie de repetarea căutărilor în sit pentru validarea speciilor, mai ales că în cuprinsul ariilor există habitate potenţiale. 2.3.4. Alte specii importante de floră Precedentul plan de management conţine o listă foarte detaliată şi laborios elaborată a plantelor identificate pe raza parcului. Pentru completarea acesteia, cu ocazie identificării şi cartării habitatelor, activitate ce a însemnat parcurgerea integrală a terenului, s-au efectuat un număr de 445 relevee floristice conform metodologie Braun Blanquet în sezoanele de vegetaţie ale anilor 2014 şi 2015. Importantă de menţionat este prezenţa speciei Narcissus poeticus ssp. radiiflorus, cu distribuţie grupată în zona Vârfului Jigoru Mare unde a fost confirmată prezenţa habitatului 4060. Zona identificată pe care se află o populaţie semnificativă a speciei se află la o altitudine mare - peste 1500 m - faţă de alte populaţii descrise la nivel naţional. Acest fapt reprezintă un reper important sub aspectul conservării acestor suprafeţe. Datele privind distribuţia speciei au fost incluse în baza de date în scopul monitorizării speciei în continuare. În tabelul de mai jos este redată lista speciilor rare identificate pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina. Ca urmare a lucrărilor de teren, în anexa 13 la prezentul plan de management se regăseşte întregul conspect al florei vasculare, pe baza releveelor executate. Lista speciilor rare sub aspectul populaţiei din ROSCI0087 Tabelul nr. 13
┌──────────────┬────────────────┬───────────────┬─────────┬──────────┬────────────┐
│ │ │ │Listă │ │ │
│Specie │Familie │Ordin │roşie/ │Categorie │Endemicitate│
│ │ │ │lege/ │sozologică│ │
│ │ │ │Convenţie│ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Anacamptis │ │ │ │ │ │
│pyramidalis L.│Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│L.C.MRichard │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Aconitum │ │ │ │ │ │
│moldavicum │Ranunculaceae │Ranunculales │- │- │End Carp │
│Hacq. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Botrychium │ │ │ │ │ │
│lunaria L. │Ophioglossaceae │Ophioglossales │ │ │ │
│Swartz │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Campanula │Campanulaceae │Campanulales │LRN 1994;│R │Send │
│abietina L. │ │ │2003 │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Cephalanthera │ │ │LRN 1994,│ │ │
│damasonium │Orchidaceae │Orchidales │CITES │R │- │
│Druce │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Cephalanthera │ │ │LRN 1994,│ │ │
│longifolia │Orchidaceae │Orchidales │CITES │R │- │
│Fritsch. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Cephalanthera │ │ │ │ │ │
│rubraL. │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│L.C.MRichard │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Cephalaria │ │ │ │ │ │
│radiata Griseb│Dipsacaceae │Dipsacales │ │ │ │
│et Schenk │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Coeloglossum │ │ │ │ │ │
│viride L. │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│Hartman │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Corallorrhiza │ │ │ │ │ │
│trifida │Orchidaceae │Orchidales │ │ │ │
│Chatel. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Dactylorhiza │ │ │LRN 1994;│ │ │
│incarnata Soo │Orchidaceae │Orchidales │2003, │R │ │
│ │ │ │CITES │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Dactylorhiza │ │ │LRN 1994;│ │ │
│maculata L. │Orchidaceae │Orchidales │2003, │R │ │
│Soo │ │ │CITES │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Dactylorhiza │ │ │ │ │ │
│sambucina L. │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │- │
│Soo │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Dentaria │ │ │ │ │ │
│glandulosa │Brassicaceae │Capparales │- │- │End Carp │
│Waldst. and │ │ │ │ │ │
│Kit. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Dianthus │ │ │ │ │ │
│spiculifolius │Caryophyllaceae │Caryophyllales │LRN 2003 │VU │End Carp │
│Schur. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Edraianthus │ │ │ │ │ │
│graminifolius │Campanulaceae │Campanulales │ │ │ │
│L. A. DC │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Epipactis │ │ │ │ │ │
│helleborine L.│Orchidaceae │Orchidales │CITES │R │- │
│Crantz │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Epipactis │ │ │ │ │ │
│microphylla │Orchidaceae │Orchidales │ │ │ │
│Ehrh Swartz │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Galanthus │Amaryllidaceae │Liliales │LRN 2003 │VU │- │
│nivalis L. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Gymnadenia │ │ │LRN 1994,│ │ │
│conopsea L. R.│Orchidaceae │Orchidales │CITES │R │- │
│Br. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Hepatica │ │ │LRN 1994;│ │ │
│transsilvanica│Ranunculaceae │Ranunculales │2003 │R │End │
│Fuss │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Herminium │ │ │ │ │ │
│monorchis L. │Orchidaceae │Orchidales │ │ │ │
│R. Br. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Huperzia │Lycopodiaceae │Lycopodiales │LRN 2003,│VU │- │
│selago │ │ │Dir.Hab. │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Juniperus │Cupressaceae │Pinales │LRN 1994;│VU │- │
│sabina L. │ │ │2003 │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Listera ovata │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994,│R │ │
│L. R.Br. │ │ │CITES │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Limodorum │ │ │ │ │ │
│abortivum L. │Orchidaceae │Orchidales │ │ │ │
│Swartz │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Narcissus │Amaryllidaceae │Liliales │ │ │ │
│poeticus L. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Neottia │ │ │LRN 1994,│ │ │
│nidus-avis L. │Orchidaceae │Orchidales │CITES │R │ │
│L.C.M. Richard│ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Ophioglossum │Ophioglossaceae │Ophiglossales │LRN 2003 │VU │- │
│vulgatum L. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Orchis │ │ │LRN 1994;│ │ │
│coriophora L. │Orchidaceae │Orchidales │2003, │R │ │
│ │ │ │CITES │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Orchis │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│laxiflora Lam.│ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Orchis mascula│ │ │LRN 1994;│ │ │
│L. L. Subsp. │Orchidaceae │Orchidales │2003, │R │- │
│Signifera Vest│ │ │CITES │ │ │
│Soo │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Orchis morio │ │ │LRN 1994;│ │ │
│L. Subsp. │Orchidaceae │Orchidales │2003, │R │- │
│Morio │ │ │CITES │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Orchis │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│ustulata L. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Orchis │ │ │ │ │ │
│tridentata │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│Scop. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Plantago │ │ │ │ │ │
│holosteum │Plantaginaceae │Plantaginales │ │ │ │
│Scop. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Platanthera │ │ │LRN 1994,│ │ │
│bifolia L. L. │Orchidaceae │Orchidales │CITES │R │- │
│Rich. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Platanthera │ │ │ │ │ │
│clorantha │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│Cust. Reichenb│ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Pulsatilla │ │ │ │ │ │
│patens L. │Ranunculaceae │Ranunculales │ │ │ │
│Miller │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Sempervivum │Crassulaceae │Saxifragales │LRN 1994 │R │- │
│montanum L. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Sorbus │Rosaceae │Rosales │ │ │ │
│borbasii Jav │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Sorbus dacica │Rosaceae │Rosales │ │ │ │
│Borbas │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Symphytum │ │ │ │ │ │
│cordatum │Boraginaceae │ │- │- │End Carp │
│Waldst. and │ │ │ │ │ │
│Kit. ex Willd.│ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Taxus baccata │Taxaceae │Taxales │WLT 1998;│VU │- │
│L. │ │ │LRN 2003 │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Thymus comosus│ │ │ │ │ │
│Heuff. ex. │Lamiaceae │Lamiales │LRN 1994 │VU │End │
│Grieseb │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Tozzia alpina │ │ │LRN 1994,│ │ │
│L. subsp. │ │ │Dir. │ │ │
│carpatica │Scrophulariaceae│Scrophulariales│Hab., │VU │- │
│Wolszczak │ │ │O.G. 236/│ │ │
│Hayek │ │ │2000 │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Viola │Violaceae │Violales │- │- │End Carp │
│declinata │ │ │ │ │ │
└──────────────┴────────────────┴───────────────┴─────────┴──────────┴────────────┘
2.3.5. Ciupercile În privinţa macromicetelor, un studiu preliminar efectuat de o echipă de cercetători francezi a stabilit prezenţa unui număr de 20 specii asociate, de regulă, lemnului mort în pădurile naturale / seculare din pădurea Tâmpu şi de 26 specii în făgetul din jurul sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, GEVFP, 2006. Lista completă a speciilor de ciuperci identificate până în prezent este prezentată în anexa 21 la prezentul plan de management. 2.3.6. Fauna Planul de management precedent menţionează succint, fără a furniza detalii privind distribuţia şi starea de conservare, prezenţa următoarelor specii de mamifere: ursul brun - Ursus arctos, lupul - Canis lupus, râsul - Lynx lynx, vulpea - Vulpes vulpes, jderul - Martes martes, pisica sălbatică - Felis silvestris, cerbul carpatin - Cervus elaphus, căprior - Capreolus capreolus, mistreţul - Sus scrofa, bursucul - Meles meles, veveriţa - Sciurus vulgaris, dihorul - Mustela putorius, hermelina - Mustela erminea, şi vidra - Lutra lutra. În ceea ce priveşte speciile de lilieci, în planul de management precedent sunt menţionate, pe baze documentare, un număr de 13 specii de lilieci, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis blythii, Myotis mystacinus, Myotis capaccinii, Myotis oxygnatus, Nyctalus noctula, Plecotus auritus, Barbastella barbastellus, Miniopterus schereibersi, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus austriacus, la unele dintre ele fiind menţionate şi numărul estimativ de indivizi prezenţi în arie, sursa datelor fiind studii de inventariere efectuate în anii 1960-1970. Dintre speciile de peşti, precedentul plan de management menţionează, fără a furniza date privind distribuţia sau efectivele, următoarele specii: păstrăvul - Salmo trutta, lipanul - Thymallus thymallus, cleanul - Leuciscus leuciscus, zglăvoaca - Cottus gobio şi boişteanul - Phoxinus phoxinus. În baza studiilor consacrate herpetofaunei, efectuate de cercetătorul I. Ghira în anul 2004, în planul de management precedent sunt menţionate în perimetrul parcului 9 specii de amfibieni şi 11 specii de reptile: Salamandra salamandra, Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus, Bombina variegata, Hyla arborea, Bufo bufo, Bufo viridis, Rana dalmatina, Rana temporaria, Rana ridibunda, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Lacerta vivipara, Podarcis muralis, Anguis fragilis colchicus, Natrix natrix, Natrix tessellata, Elaphe longissimus, Coronella austriaca, Vipera berus, Vipera ammodytes. Păsările menţionate în precedentul plan de management, de asemenea iară detalierea efectivelor, a distribuţiei şi stării de conservare, sunt următoarele: uliul porumbar - Accipiter nisus, acvila mică - Hieraaetus pennatus, şorecarul comun - Buteo buteo, vânturelul roşu - Falco tinnunculus, şoimul călător - Falco peregrinus. Printre speciile de păsări mai mult sau mai puţin comune ecosistemelor de pădure, sunt menţionate: ciocănitoarea mare - Dendrocopos major, coţofana - Pica pica, gaiţa - Garrulus glandarius, presura galbenă - Emberiza citrinella, cucul - Cuculus canorus, corbul - Corvus corax, cucuveaua - Athene noctua şi mierla - Turdus merula. Contribuţii importante la cunoaşterea faunei de lepidoptere a adus Burnaz, care în urma cercetărilor efectuate între anii 1990-1996 a identificat un număr de 448 specii de macrolepidoptere în zona carstică Ponorîci-Cioclovina. În urma studiilor întreprinse în anul 2004, au fost înregistrate 114 specii de lepidoptere, dintre care 29 aparţin fluturilor diurni, Rhopalocera, şi 85 celor nocturni, Heterocera. Printre speciile diurne se numără unii taxoni mai puţin răspândiţi pe teritoriul ţării noastre, precum Neptis hylas, specie de interes naţional strict protejată în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, Hipparchia fagi, Pyronia tithonus, Minois dryas, Scolitantides orion lariana, Euplagia quadripunctaria. Lepidopterele diurne identificate aparţin unor tipuri ecologice diverse: euribionte ca de exemplu Vanessa atalanta, mezofile şi mezohigrofile tipice pentru pădure ca Pararge aegeria tircis, Hipparchia fagi, Minois dryas şi altele asemenea, specii ce preferă habitate deschise de tipul pajiştilor mezoxerofile până la mezohigrofile ca Lycaena virgaureae, Lycaena tityrus, Everes argiades, Melanargia galathea, Araschnia levana, Pyronia tithonus, xerofile Scolitantides orion lariana. Dintre coleoptere, trei specii se remarcă prin importanţa lor: Sophnochaeta dacica, specie endemică identificată în Peştera Tecuri, Duvaluis budai, specie rară identificată în Peştera Ponorîci, şi Procerus gigas, cel mai mare gândac din România, identificat în Grădiştea Muncelului. Un studiu efectuat de o echipă multidisciplinară de cercetători francezi, a stabilit în vara anului 2005 în pădurile naturale din zona Tâmpu şi Grădişte, prezenţa unui număr de 45 specii de coleoptere saproxilice, aparţinând la 18 familii, localizate pe lemnul mort din aceste păduri. Dintre acestea, 3 specii constituie indicatori cerţi ai naturalităţii, continuităţii şi maturităţii acestor ecosisteme. Ele sunt: Endomychus thoracicus, Ceruchus chrysomelinus şi Triphyllus bicolor, GEVFP, 2006. Până în prezent în perimetrul parcului a fost identificate un număr de 18 specii de ortoptere aparţinând la 8 familii. Lista completă a acestora se află în anexa 22 la prezentul plan de management. În perioada septembrie 2014 - iulie 2015 au fost efectuate investigaţii amănunţite de teren pentru cartarea şi inventarierea speciilor de faună ce constituie obiective de conservare pentru situl Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina, în cadrul proiectului POS Mediu "Revizuirea Planului de management integrat pentru Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina: ROSCI0087, ROSPA0045". Prezentul plan de management face, în rândurile care urmează, referire directă la speciile pentru care au fost efectuate aceste investigaţii. 2.3.6.1. Mamifere, fără specii de lilieci Lista speciilor de mamifere de interes conservativ european, fără speciile de lilieci tratate separat cuprinde 4 specii: Canis lupus, lupul - cod 1352, Ursus arctos, ursul - cod 1354, Lutra lutra, vidra - cod 1355 şi Lynx lynx, râsul - cod 1361. În afară de aceste 4 specii s-au făcut studii de cartare şi inventariere pentru speciile Felis silvestris, pisica sălbatică şi Martes martes, jderul de pădure. Pentru aceste specii, s-au făcut observaţii de teren detaliate, repetate în diverse perioade ale anului, în habitatele lor potenţiale. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. În cele ce urmează sunt redate rezultatele cele mai importante privind cartarea şi inventarierea speciilor de mamifere enumerate mai sus. Detalii privind această activitate sunt redate în anexa 4 la prezentul plan de management. Lupul, Canis lupus Pentru lup s-a utilizat metoda inventarierii semnelor şi metoda "wolf howling", aplicate pe pătrate de monitorizare de 1x1 km distribuite pe toată suprafaţa sitului pe baza unui procedeu random/stratificat. Aplicarea metodelor a urmărit cartarea spaţială a distribuţiei speciei în cadrul sitului, respectiv identificarea numărului de lupi. În cadrul unui pătrat de 1x1 km, au fost parcurse între 1 şi 3 transecte cu o lungime de 1 km. Semne de prezenţă au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie - noiembrie 2014 şi una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie, când stratul format de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor de lupi. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 49 exemplare de lup. Datele arată o concentrare a semnelor de prezenţă în partea de nord est a sitului - anexa 24 Hărţi, figura 46. Dinamica populaţiei în spaţiu însă se poate schimba de la un an la altul prin apariţia unor noi haite respectiv din unirea celor existente în perioada de iarnă. Deşi în anumite zone ale sitului nu au fost identificate urme de lup nu înseamnă că zona nu este ocupată de lupi, habitatul lupului acoperind practic întreaga suprafaţă a sitului. În ceea ce priveşte favorabilitatea habitatului pentru hrană, vizuini şi rendezvous, datele colectate şi prelucrate au determinat cartarea zonelor favorabile speciei, redate în anexa 24 Hărţi, figura 47. Ursul, Ursus arctos Pentru urs s-a utilizat metoda inventarierii semnelor şi metoda staţiilor de urmărire, aplicate pe pătrate de monitorizare de 1x1 km distribuite pe toată suprafaţa sitului pe baza unui procedeu random/stratificat. Aplicarea metodelor a urmărit cartarea spaţială a distribuţiei speciei în cadrul sitului, respectiv identificarea numărului de exemplare de urs. În cadrul unui pătrat de 1x1 km, au fost parcurse între 1 şi 3 transecte cu o lungime între 1 şi 1.2 km. Din totalul de 20 zone de monitorizare, pentru urs, au fost identificate urme în 6 de zone de monitorizare. Semne de prezenţă au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie - noiembrie 2014 şi una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie când stratul de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor de urşi. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 80 exemplare de urs. Datele arată o concentrare a semnelor de prezenţă în partea de est a sitului - anexa 24 Hărţi figura 48. Deşi în anumite zone ale sitului nu au fost identificate urme de urs nu înseamnă că zona nu este ocupată, habitatul ursului acoperind practic întreaga suprafaţă a sitului. În ceea ce priveşte favorabilitatea habitatului pentru hrănire intensivă şi bârloguri, datele colectate şi prelucrate au determinat cartarea zonelor favorabile speciei, redate în anexa 24 Hărţi figura 49. Râsul, Lynx lynx Pentru râs s-a utilizat metoda inventarierii semnelor şi metoda staţiilor de urmărire, aplicate pe pătrate de monitorizare de 1x1 km distribuite pe toată suprafaţa sitului pe baza unui procedeu random/stratificat. Aplicarea metodelor a urmărit cartarea spaţială a distribuţiei speciei în cadrul sitului, respectiv identificare numărului de exemplare. În cadrul unui pătrat de 1x1 km, au fost parcurse între 1 şi 3 transecte cu o lungime între 1 şi 1.5 km. Din totalul de 20 zone de monitorizare, pentru râs, au fost identificate urme în 2 de zone de monitorizare. Semne de prezenţă au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie - noiembrie 2014 şi una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie când stratul de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 21 exemplare de râs. Datele arată o concentrare a semnelor de prezenţă în partea de vest şi est a sitului anexa 24 Hărţi figura 50. Habitatul râsului acoperă practic întreaga suprafaţă a sitului. Cartarea zonelor favorabile speciei este redată în anexa 24 Hărţi figura 51. Vidra, Lutra lutra Pentru vidră, metoda aplicată a constat în inventarierea semnelor - excremente, jeleuri anale, urmelor imprimate pe zăpadă, pământ şi nisip - şi analiza spaţială a distribuţiei familiilor, studiu bazat pe biologia şi etologia speciei. După selectarea randomizat/stratificată a ploturilor de monitorizare, de 1x1 km, urmele au fost căutate de-a lungul cursurilor de apă din ploturile selecţionate în zonele optime pentru căutarea urmelor şi excrementelor. În cadrul zonelor parcurse au fost analizate cu preponderenţă unităţile de monitorizare la confluenţa râurilor sau la nivelul podurilor de trecere peste râuri, locul unde vidra îşi marchează teritoriul. Din totalul de 12 zone de monitorizare pentru vidră, a fost identificată specia în 11 zone de monitorizare. Semne de prezenţă au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie - noiembrie 2014 şi una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 60 exemplare de vidră adică circa 12 familii. Datele arată o concentrare a semnelor de prezenţă de-a lungul văilor apelor curgătoare din partea de est a sitului anexa 24 Hărţi figura 52. Cartarea zonelor favorabile speciei este redată în anexa 24 Hărţi figura 53. Pisica sălbatică, Felis silvestris Pentru pisica sălbatică s-a utilizat metoda inventarierii semnelor, aplicată pe pătrate de monitorizare de 1x1 km distribuite pe toată suprafaţa sitului pe baza unui procedeu random /stratificat. Aplicarea metodei a urmărit cartarea spaţială a distribuţiei speciei în cadrul sitului, respectiv identificarea numărului de pisici sălbatice. În cadrul unui pătrat de 1x1 km, au fost parcurse între 1 şi 3 transecte cu o lungime de 1 km. Semne de prezenţă au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie - noiembrie 2014 şi una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie când stratul de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor de pisică sălbatică. Transectul a fost parcurs pe drumurile forestiere existente, pe culmile şi văile principale. Din totalul de 20 zone de monitorizare pentru pisică sălbatică s-au identificat urme în două zone de monitorizare. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 42 exemplare de pisică sălbatică. Datele arată o concentrare a semnelor de prezenţă în partea de centru - est a sitului anexa 24 Hărţi figura 54. Habitatul pisicii sălbatice acoperă practic întreaga suprafaţă a sitului. Cartarea zonelor favorabile speciei este redată în anexa 24 Hărţi figura 55. Jderul, Martes martes Pentru jder s-a utilizat metoda inventarierii semnelor, aplicată pe pătrate de monitorizare de 1x1 km distribuite pe toată suprafaţa sitului pe baza unui procedeu random /stratificat. Aplicarea metodei a urmărit cartarea spaţială a distribuţiei speciei în cadrul sitului, respectiv identificare numărului de exemplare de jder. În cadrul unui pătrat de 1x1 km, au fost parcurse între 1 şi 3 transecte cu o lungime de 1 km. Semne de prezenţă au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie - noiembrie 2014 şi una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie când stratul de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor. Transectul a fost parcurs pe drumurile forestiere existente, pe culmile şi văile principale. Din totalul de 10 pătrate de 1x1 km alocate speciei Martes martes, au fost identificate urme în două zone de monitorizare. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 63 exemplare de jder. Datele arată o concentrare a semnelor de prezenţă în partea de centru a sitului anexa 24 Hărţi figura 56. Habitatul jderului acoperă practic întreaga suprafaţă a sitului. Cartarea zonelor favorabile speciei este redată în anexa 24 Hărţi figura 57. 2.3.6.2. Lilieci Lista speciilor de lilieci de interes conservativ european cuprinde 6 specii: Rhinolophus ferrumequinum - cod 1303, Rhinolophus hipposideros - cod 1303, Myotis myotis - cod 1324, Myotis blythii - cod 1307, Barbastella barbastellus - 1308 şi Miniopterus schreibersi, cod 1310. Pentru aceste specii s-a realizat inventarierea şi cartarea prin observaţii de teren detaliate efectuate în perioada octombrie 2014 - martie 2015, la care se adaugă date de monitorizare din perioada 2017-2021 (CCCL) şi literatura existentă. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. Metodologiile aplicate în teren pentru inventarierea şi cartarea speciilor de lilieci au fost următoarele: metoda observaţiilor directe în adăposturi - au fost numărate/estimate exemplarele observate/specie în adăposturi de maternitate; metoda observaţiilor directe în adăposturi- au fost numărate/estimate numărul exemplarelor observate/specie în adăposturi de hibernare; metoda înregistrării în puncte fixe pe toată durata sezonului activ, numărul punctelor depinzând de mărimea habitatului; metoda transectelor lineare nocturne pe toată durata sezonului activ; metoda observaţiilor directe prin capturare în plasa chiropterologică, în perioada de împerechere - au fost efectuate constatări privitoare la sănătatea indivizilor - gradul de parazitare externă; observaţii asupra habitatelor de hrănire sau altele şi asupra gradului de conservare a acestora din aprilie până în octombrie; observaţii asupra adăposturilor şi asupra gradului de conservare a acestora. Observaţiile au fost făcute atât cantitativ - numărarea/estimarea populaţiilor de lilieci din adăposturi, cât şi calitativ - înregistrări cu detectorul de ultrasunete în intrarea peşterilor pentru identificarea unor specii greu de identificat în alt mod, transecte pentru cartarea unor zone de activitate, cum ar fi teritoriile de hrănire. În tabelele de mai jos sunt redate sintetic rezultatele activităţii de inventariere a speciilor de lilieci. Detaliile privind activitatea de inventariere şi cartare a speciilor de lilieci sunt redate în anexa 16 la prezentul plan de management. Distribuţia speciilor vizate împreună cu estimarea efectivelor este disponibilă în anexa 24 Hărţi figura 58-63. Specii de lilieci identificate şi estimări populaţionale în funcţie de ecologia speciilor -octombrie 2014- martie 2015 şi date de monitorizare ale Centrului pentru Cercetarea şi Conservarea Liliecilor din 2019 - 2021 Tabelul nr. 14
┌─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬────────────┐
│ │ │Efective │Efective │Efective │Efective │
│Peştera │Specia │populaţionale│populaţionale│populaţionale│aproximative│
│ │ │perioada de │perioada de │restul anului│pentru │
│ │ │hibernare │maternitate │ │adăpost │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │25 │- │10 │25 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │300 │- │270 │300 │
│ │ferrumequinum│ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│200 │600 │100 │600-1000 │
│ │/ blythii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Peştera Şura │Barbastella │20 │- │- │20 │
│Mare │barbastellus │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Nyctalus │600 │- │50 │600-1000 │
│ │noctula │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Miniopterus │20000-24000 │100 │1000 │24000 │
│ │schreibersii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Pipistrellus │24000-37500 │- │5000 │37000-40000 │
│ │pipistrellus │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Peştera lui │Pipistrellus │ │ │ │ │
│Cocolbea-Şura│pipistrellus │- │100 │— │100 │
│Mică │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │249-393 │- │97 │250-400 │
│ │ferrumequinum│ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │236-380 │- │22 │300-400 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Miniopterus │100 │- │10 │100 │
│ │schreibersii │ │ │ │ │
│Peştera ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Cioclovina cu│Nyctalus │50 │200 │200 │500 │
│Apă │noctula │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis │- │5 │5 │5 │
│ │nattereri │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│50 │- │2 │50 │
│ │/ blythii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Barbastella │1 │- │- │1-10 │
│ │barbastellus │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │41 │ │ │41 │
│ │ferrumequinum│ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │1 │ │ │1 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│Peştera Bolii├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Miniopterus │8 │ │50 │50-100 │
│ │schreibersii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Barbastella │3 │ │ │3 │
│ │barbastellus │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │179-283 │ │ │200-300 │
│ │ferrumequinum│ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│492 │ │198 │500 │
│ │/ blythii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis │ │ │ │ │
│Peştera │nattereri │ │ │ │ │
│Cioclovina ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Uscată │Myotis │1 │ │ │1-10 │
│ │emarginatus │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │183-394 │ │ │200-400 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Barbastella │1 │ │ │1-10 │
│ │barbastellus │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │5 │- │- │5 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Peştera │Rhinolophus │2 │- │- │2 │
│Cioclovina 2 │ferrumequinum│ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│5 │- │- │5 │
│ │/ blythii │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│1 │ │ │1-10 │
│ │/ blythii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Peştera Gaura│Rhinolophus │7 │ │ │10 │
│Oanei │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │9 │ │ │10 │
│ │ferrumequinum│ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │21 │- │10 │21 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│260 │- │50 │260 │
│Peştera │/ blythii │ │ │ │ │
│Ponorîci ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis │ │ │5 │5 │
│ │nattereri │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Plecotus │ │ │1 │1 │
│ │austriacus │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│170 │ │ │150-200 │
│ │/ blythii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │10 │ │ │10-20 │
│ │ferrumequinum│ │ │ │ │
│Peştera ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Tecuri │Rhinolophus │3 │ │ │3-10 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis │ │ │ │ │
│ │mystacinus / │1 │ │ │1 │
│ │brandtii │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Galeria │Rhinolophus │ │ │ │ │
│numărul 2 de │ferrumequinum│ │1 │ │1 │
│la Făguleţ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Galeria de la│Rhinolophus │ │5 │ │5 │
│Hodineală │ferrumequinum│ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Galeria de la│Rhinolophus │ │1 │ │1 │
│Strâmtori 1 │ferrumequinum│ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Galeria de la│Rhinolophus │ │5 │ │5 │
│Strâmtori 2 │ferrumequinum│ │ │ │ │
└─────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴────────────┘
Efectivele speciilor de lilieci la nivelul sitului în peşterile în care este prezent habitatul 8310 Tabelul nr. 15
┌─────────────┬───────┬──────────┬─────────────────┬────────┬───────┬───────┬───────┬─────────┐
│ │Peştera│ │Peştera │ │ │ │ │ │
│ │Şura │Peştera │Cioclovina │Peştera │Peştera│Peştera│Peştera│ │
│Specia │Mare + │Cioclovina│Uscată+Cioclovina│Ponorîci│Tecuri │Bolii │Gaura │Total │
│ │Şura │cu Apă │2 │ │ │ │Oanei │ │
│ │Mică │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Rhinolophus │300 │400 │300 │- │20 │45 │10 │1000-1500│
│ferrumequinum│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Rhinolophus │50 │400 │400 │25 │10 │5 │10 │1000-1500│
│hipposideros │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Myotis myotis│600 │25 │300 │15 │120 │- │6 │500-1000 │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Myotis │400 │25 │200 │15 │80 │- │4 │400-800 │
│blythii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Myotis │- │- │10 │- │- │- │- │50 │
│emarginatus │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Barbastella │20 │10 │10 │- │- │3 │- │100 │
│barbastellus │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Miniopterus │24000 │- │- │- │- │100 │- │24000 │
│schreibersii │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴───────┴──────────┴─────────────────┴────────┴───────┴───────┴───────┴─────────┘
2.3.6.3. Peşti Lista speciilor de peşti de interes conservativ european cuprinde 4 specii: Barbus meridionalis, mreana vânătă - cod 1138, Cottus gobio, zglăvoacă - cod 1163, Sabanejewia aurata, fâţă - cod 1146 şi Eudontomyzon danfordi, chişcar - cod 4123. Ultimele date bibliografice despre aceste specii de peşti datează din perioada 1960-1970 - Bănărescu, 1964. Inventarierea şi cartarea acestor specii s-a realizat în perioada februarie - mai 2015 prin colectarea de date în cadrul a 87 staţii de colectare amplasate în sit sau în afara acestuia, pe următoarele cursuri de apă: Valea Sub Cetatea Costeşti, Pârâul Făerag, Valea Rea, Pârâul Voineagu, Valea Anineş - Gârbava, Grădişte, Strei, Jgheabu - Crivadia, Ruseşti/Răchita - Crivadia, Vale, Crivadia, Cioclovina, Ohaba - Ponor, Pârâul Fizeşti, Valea Alunu, Valea Scaiu. Coordonatele staţiilor de colectare şi rezultatele pentru fiecare în parte sunt incluse în baza de date. Colectarea probelor cantitative de ihtiofaună a fost realizată prin metoda capturării prin electronarcoză, în unitatea de timp şi efort, pe secţiuni longitudinale de 100/50 m lungime. Punctele de colectare nu s-au limitat doar la interiorul sitului ci au fost efectuate investigaţii în sectoarele din aval ale cursurilor de apă respective - Strei şi Grădişte - în zone limitrofe ariei protejate, măsurile de management pentru aceste specii neputându-se aplica cu rezultate bune doar pe sectoarele incluse pentru moment în aria protejată. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. În cele ce urmează sunt redate rezultatele cele mai importante privind cartarea şi inventarierea speciilor de peşti enumerate mai sus. Detalii privind rezultatele acestei activităţi sunt redate în anexa 10 la prezentul plan de management. Zgăvloaca, Cottus gobio În vederea inventarierii şi cartării speciei Cottus gobio în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina suprapus cu ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina, într-o primă etapă au fost realizate deplasări de-a lungul cursurilor de apă din zona de referinţă pentru identificarea habitatelor caracteristice - sectoare lotice din zona montană şi submontană. Aceste habitate sunt prezente în bazinele hidrografice Grădişte şi Strei. În aceste două bazine hidrografice au fost realizate colectări cantitative prin metoda electrofishingului, specia nefiind întâlnită în timpul colectărilor în alte cursuri de apă. Coordonatele sectoarelor de râu în care a fost identificată specia au fost introduse în baza de date şi au permis elaborarea hărţii de distribuţie a speciei prezentată în anexa 24 Hărţi figura 64. Estimarea mărimii populaţiei speciei la nivelul sitului a fost făcută pe baza indicelui de captură per unitate de efort, obţinându-se un interval de variaţie în urma calculării unei valori minime şi maxime. De asemenea s-a luat în calcul şi mărimea suprafeţei habitatului adecvat - 12 ha. Astfel a fost estimată valoarea mărimii populaţionale la nivelul sitului ca fiind de peste 1000 indivizi aparţinând speciei Cottus gobio. Chişcarul, Eudontomyzon danfordi În vederea inventarierii şi cartării speciei Eudontomyzon danfordi în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina suprapus cu ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina, într- o primă etapă au fost realizate deplasări de-a lungul cursurilor de apă din zona de referinţă pentru identificarea habitatelor caracteristice - sectoare lotice din zona montană şi submontană. Aceste habitate sunt prezente în bazinele hidrografice Grădişte şi Strei. În aceste două bazine hidrografice au fost realizate colectări cantitative prin metoda electrofishingului, specia fiind întâlnită în timpul colectărilor numai în cursul de apă Strei. Coordonatele sectoarelor de râu în care a fost identificată specia au fost introduse în baza de date şi au permis elaborarea hărţii de distribuţie a speciei prezentată în anexa 24 Hărţi figura 65. Estimarea mărimii populaţiei speciei la nivelul sitului a fost făcută pe baza indicelui de captură per unitate de efort, obţinându-se un interval de variaţie în urma calculării unei valori minime şi maxime. De asemenea s-a luat în calcul şi mărimea suprafeţei habitatului adecvat - 9 ha. Astfel a fost estimată valoarea mărimii populaţionale la nivelul sitului ca fiind de peste 800 indivizi aparţinând speciei Eudontomyzon danfordi. Mreana vânătă Barbus meridionalis Din analiza referinţelor bibliografice cu privire la semnalarea speciei în cadrul ariei protejate reiese că specia Barbus meridionalis a fost citată în râul Grădişte la confluenţa cu Mureşul şi în Strei semnificativ în aval de situl de interes - Bănărescu, 1964. Nu au fost confirmări ulterioare până la studiul efectuat în perioada februarie - mai 2015 care a identificat prezenţa acestei specii în râul Grădişte mult mai în amonte de confluenţa cu Mureşul, în afara ariei naturale protejate, după cum rezultă din anexa 24 Hărţi figura 66. Fâţa, Sabanejewia aurata Din analiza referinţelor bibliografice cu privire la semnalarea speciei în cadrul ariei protejate reiese că specia Sabanejewia aurata a fost citată din râul Grădişte în cursul inferior în zona localităţii Orăştie şi în Strei semnificativ în aval de situl de interes, Bănărescu, 1964. Nu au fost confirmări ulterioare până la studiul efectuat în perioada februarie - mai 2015 care a identificat prezenţa acestei specii în râul Grădişte mai în amonte de localitatea Beriu, în afara ariei naturale protejate, după cum rezultă din anexa 24 Hărţi figura 67. 2.3.6.4. Amfibieni şi reptile Lista speciilor de interes conservativ ce au făcut obiectul cercetărilor cuprinde 14 specii, din care primele două listate ca obiective de conservare în formularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina: Bombina variegata, cod 1193, Triturus vulgaris ampelensis, cod 4008, Triturus cristatus, Salamandra salamandra, Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Vipera ammodytes, Coronella austriaca, Lacerta viridis, Podarcis muralis, Elaphe longissima, Natrix tesselata şi Anguis fragilis. Inventarierea acestor specii în teren a luat ca bază de pornire un caroiaj 2 x 2 km din care s-au ales 78 pătrate în care s-au planificat activităţi de teren, teritoriul ales acoperind semnificativ arealul ţintă din punct de vedere statistic pentru o estimare corectă a arealelor rămase în afara zonelor propriu-zis inventariate. Pentru identificarea şi cartarea habitatelor umede s-au efectuat transecte de 500 m pentru fiecare tip de habitat identificat în pătratul de 2 x 2 km. Habitatele ţintă au fost pajiştile de tip păşuni sau fâneţe, pădurile de foioase sau conifere, marginile de pădure, tufărişurile. Fiecare apă temporară a fost fotografiată pentru prezenţa şi starea vegetaţiei sau calitatea apei. În cazul apelor curgătoare s-a realizat un transect de 500 m de-a lungul firului apei pentru a identifica secţiunile folosite pentru reproducere. Transectele planificate pentru identificarea şi cartarea habitatelor umede au fost folosite în paralel şi pentru inventarierea, cartarea şi identificarea stării de conservare a habitatelor terestre ocupate de amfibieni şi reptile. Metodele folosite au fost cea a transectului vizual acvatic diurn şi/sau a transectului liniar activ acvatic diurn şi metoda transectului vizual terestru diurn. La finalul activităţii de inventariere şi cartare a speciilor de amfibieni şi reptile au rezultat trasee marcate cu receptorul GPS de aproximativ 1678 km, parcurse cu maşina şi pe jos în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina. Transectele au atins 116 careuri 2x2 km faţă de cele 78 de careuri selectate anterior în metodologia de inventariere. Observaţiile s-au înregistrat îndeosebi pe văi dar şi pe pajiştile de joasă altitudine şi cele alpine. Toate datele înregistrate, împreună cu informaţiile spaţiale specifice au fost introduse în baza de date a parcului, aceasta conţinând astfel 1513 înregistrări, din care 1158 pentru amfibieni, 310 pentru reptile şi 45 pentru alte puncte de interes herpetologic. Inventarierea a avut loc în perioada aprilie - iunie 2015. Detalii privind rezultatele inventarierii şi cartării speciilor de amfibieni şi reptile sunt redate în anexa 7 la prezentul plan de management. Distribuţiile speciilor la nivel de sit sunt prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 68-81. Izvoraşul cu burtă galbenă, Bombina variegata Izvoraşul cu burtă galbenă a fost identificat în 335 habitate acvatice în intervalul altitudinal 375 m - 1294 m. Au fost numărate 2004 exemplare în stadiu de adult, 152 subadulţi, 4 juvenili, 400 larve şi 285 de ponte. Specia este comună în interiorul sitului la nivelul habitatelor favorabile. Tritonul comun transilvănean, Triturus vulgaris ampelensis Tritonul comun transilvănean a fost identificat în 54 habitate acvatice în intervalul altitudinal 408 m - 1357 m. Au fost numărate 388 exemplare în stadiu de adult şi 3 larve. Specia este comună în interiorul sitului la nivelul habitatelor favorabile. Tritonul cu creastă, Triturus cristatus Specia este o prezenţă foarte rară în situl studiat. Specia este prezentă în bălţi temporare cu suprafeţe între 15 şi 300 mp în intervalul altitudinal 591 m - 809 m. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificată în 5 habitate acvatice diferite în care erau prezenţi 62 indivizi, 55 adulţi şi 7 subadulţi. Salamandra, Salamandra salamandra Specia este o prezenţă comună în situl studiat. Specia este prezentă în păduri de foioase sau de amestec, iar în stadiu larvar o regăsim în bălţi temporare cu suprafeţe de până la 60 mp formate în şanţuri, canale, în pârâiaşe sau mlaştini. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificată în 55 habitate diferite în care erau prezenţi 277 de indivizi: 17 adulţi, 7 subadulţi, 4 metamorfi, 30 juvenili şi 219 larve. Brotăcelul, Hyla arborea Este o specie foarte rară la nivelul ariei naturale protejate şi a fost identificată doar în 3 habitate diferite. Broasca roşie de munte, Rana temporaria Este o specie comună în situl analizat, fiind prezentă în marea majoritate a bazinelor hidrografice studiate. Prezenţa ei este relativ uşor de observat dacă inventarierea are loc în perioada de reproducere, adică în lunile martie-aprilie, şi este legată de prezenţa habitatelor acvatice permanente sau temporare, necesare împerecherii şi dezvoltării larvare. Habitatele acvatice folosite pentru reproducere au suprafeţe de până la 1500 mp. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificată în 343 habitate diferite în care erau prezenţi 211 adulţi, 4 subadulţi, 1 metamorf, 2 juvenili, 3730 larve şi 4471 ponte. Broasca roşie de pădure, Rana dalmatina Este o specie rară şi marginală în situl analizat, fiind prezentă în partea vestică, nord şi sud- vestică a ariei naturale protejate. Prezenţa ei este relativ uşor de observat dacă inventarierea are loc în perioada de reproducere, adică în lunile martie-aprilie, şi este legată de prezenţa habitatelor acvatice permanente sau temporare, necesare împerecherii şi dezvoltării larvare. Habitatele acvatice folosite pentru reproducere au suprafeţe de până la 500 mp. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificată în 28 habitate diferite în care erau prezenţi 9 adulţi, 1 juvenil, peste 200 larve şi 192 ponte. Vipera cu corn, Vipera ammodytes Specia este o prezenţă rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, specia a fost identificată în 10 locaţii. Şarpele de alun, Coronella austriaca Specia este o prezenţă rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, au fost identificaţi 5 adulţi. Guşterul, Lacerta viridis Specia este o prezenţă destul de rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, au fost identificate 62 exemplare: 57 adulţi şi 5 subadulţi. Şopârla de zid, Podarcis muralis Specia este destul de răspândită pe teritoriul sitului studiat, prezenţa sa fiind semnalată, în cadrul studiului de inventariere, în 79 puncte. Şarpele lui Esculap, Elaphe longissima Specia este o prezenţă rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, au fost identificate 3 exemplare: 2 masculi şi o femelă. Şarpele de apă, Natrix tessellata Specia este o prezenţă foarte rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificat un singur exemplar în interiorul ariei naturale protejate şi un alt exemplar în afara ariei naturale protejate. Năpârca, Anguis fragilis Specia este o specie destul de rară la nivelul sitului studiat, prezenţa sa fiind observată în 27 puncte. 2.3.6.5. Nevertebrate Lista speciilor de interes conservativ ce au făcut obiectul cercetărilor cuprinde 13 specii, din care primele nouă listate ca obiective de conservare în formularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina: Euphydryas aurinia, cod 1065, Callimorpha quadripunctaria, cod 1078, Austropotamobius torrentium, cod 1093, Eriogaster catax, cod 1074 Gortyna borelii lunata, cod 4035, Lycaena dispar, cod 1060, Pilemia tigrina, cod 4020, Rosalia alpina, cod 1087, Osmoderma eremita, cod 1084, Astacus astacus, Maculinea alcon, Colias myrmidone şi Parnassius mnemosyne. 2.3.6.5.1. Lepidoptere Inventarierea acestor specii în teren a luat ca bază de pornire un caroiaj 1 x 1 km din care s-au ales iniţial 90 pătrate în care s-au planificat activităţi de teren, criteriile folosite fiind legate de accesibilitate, prezenţa habitatelor potenţiale şi reprezentativitate. Metodele folosite au fost cea a transectului vizual şi cea a colectării cu capcane luminoase. La finalul activităţii de inventariere şi cartare a speciilor de lepidoptere au rezultat trasee marcate cu receptorul GPS de aproximativ 1190 km parcurse cu maşina şi pe jos în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina. Transectele, cu lungimi între 100 şi 2000 m au atins 120 careuri 1x1 km faţă de cele 90 de careuri selectate anterior în metodologia de inventariere. Toate datele înregistrate, împreună cu informaţiile spaţiale specifice au fost introduse în baza de date a parcului. Inventarierea a avut loc în perioada aprilie - iunie 2015. Detalii privind rezultatele inventarierii şi cartării speciilor de lepidoptere sunt redate în anexa 7 la prezentul plan de management. Distribuţiile speciilor la nivel de sit sunt prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 82-90. Fluturele roşu dungat, Callimorpha quadripunctaria Prezenţa speciei pe suprafaţa sitului nu a putut fi confirmată, în ciuda adoptării unei metodologii alternative, şi anume căutarea activă a larvelor pe plantele gazdă. Cu toate acestea nu putem exclude posibilitatea existenţei ei deoarece prezenţa plantelor gazdă a fost confirmată. Planta gazdă Eupatorium cannabinum se regăseşte în cadrul habitatelor R4402 şi R4401, prezenţa habitatelor fiind confirmată pe o suprafaţă de 87.93 ha. Fluturele marmorat aurinia, Euphydryas aurinia Prezenţa speciei pe suprafaţa ariei naturale protejate nu a putut fi confirmată, însă cu toate acestea, nu putem exclude posibilitatea existenţei ei deoarece prezenţa plantelor gazdă a fost confirmată. Planta gazdă Succisa pratensis se regăseşte în cadrul habitatului 6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-nisipoase - Molinion caeruleae. Fluturele roşu de mlaştină, Lycaena dispar Specia a fost prezentă într-un singur pătrat din cele 5 pătrate în care s-a identificat habitatul potenţial. Molia catax, Eriogaster catax Evaluarea speciei s-a realizat cu ajutorul metodei capcanelor luminoase, însă s-a recurs şi la utilizarea metodei de căutare activă şi colectare a indivizilor aflaţi în stadiu larvar de pe plantele gazdă. Prezenţa speciei pe suprafaţa ariilor naturale protejate nu a putut fi confirmată, însă cu toate acestea nu putem exclude posibilitatea existenţei ei deoarece prezenţa plantelor gazdă a fost confirmată. Astfel, pe baza distribuţiei habitatelor potenţiale, au fost selectate 2 pătrate pentru monitorizarea ulterioară cu dimensiunea de 1x1 km pentru specia Eriogaster catax, având distribuţie grupată central-vestică. Gortyna borelii lunata Inventarierea speciei s-a realizat cu ajutorul metodei capcanelor luminoase, însă s-a recurs şi la utilizarea metodei de căutare activă şi colectare a indivizilor aflaţi în stadiu larvar de pe plantele gazdă. Prezenţa speciei pe suprafaţa ariilor naturale protejate nu a putut fi confirmată, însă cu toate acestea nu putem exclude posibilitatea existenţei ei deoarece prezenţa plantelor gazdă a fost confirmată. Astfel, pe baza distribuţiei habitatelor potenţiale, a fost selectat 1 pătrat pentru monitorizarea ulterioară cu dimensiunea de 1x1 km pentru specia Gortyna borelii lunata, având distribuţie marginală, la limita sud-estică a sitului. Albăstrelul mare al cimbrişorului, Maculinea arion În cadrul activităţii de inventariere au fost colectaţi 3 indivizi aparţinând speciei şi au fost confirmate 5 pătrate cu dimensiunea de 1x1 km în care este prezent habitat potenţial. Albăstrelul comun de genţiană, Maculinea alcon În cadrul activităţii de inventariere au fost colectaţi 2 indivizi aparţinând speciei. Apollo negru, Parnassius mnemosyne În cadrul activităţii de inventariere au fost colectaţi 19 indivizi aparţinând speciei. Albiliţa portocalie, Colias myrmidone În cadrul activităţii de inventariere nu a fost colectat nici un individ aparţinând speciei, habitatul caracteristic al speciei fiind confirmat totuşi, în aceste zone fiind recomandată monitorizarea în continuare a speciei. 2.3.6.5.2. Coleoptere În singura resursă bibliografică referitoare la prezenţa speciilor de interes în zona sitului - Speciile de animale Natura 2000 din România, prezenţa speciilor Pilemia tigrina şi Rosalia alpina este semnalată doar la nivel general, fără localizare specifică şi fără a exista semnalări confirmate în literatura de specialitate în cadrul sitului. Osmoderma eremita nu este raportată la nivelul sitului în nicio lucrare de specialitate sau de popularizare. Inventarierea acestor specii în teren a luat ca bază de pornire un caroiaj 1 x 1 km din care s-au ales iniţial 62 pătrate în care s-au planificat activităţi de teren, criteriile folosite fiind legate de accesibilitate, prezenţa habitatelor potenţiale şi reprezentativitate. Metoda de bază folosită a fost cea a căutărilor active. La finalul activităţii de inventariere şi cartare a speciilor de coleoptere au rezultat trasee marcate cu receptorul GPS de aproximativ 879 km parcurse cu maşina şi pe jos în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina. Căutările au atins 64 careuri 1x1 km faţă de cele 62 de careuri selectate anterior în metodologia de inventariere. Toate datele înregistrate, împreună cu informaţiile spaţiale specifice au fost introduse în baza de date a parcului Inventarierea a avut loc în perioada aprilie - iunie 2015. Detalii privind rezultatele inventarierii şi cartării speciilor de coleoptere sunt redate în anexa 7 la prezentul plan de management. Distribuţiile speciilor la nivel de sit sunt prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 91-93. Gândacul pustnic, Osmoderma eremita Din cele 64 de pieţe de probă parcurse au fost identificate 15 pătrate de probă -1x1 km- cu arborete de foioase pure şi în amestec, respectiv arborete de stejar şi gorun cu o vârstă de până în 150 de ani şi fag bătrân scorburos cu vârstă de peste 200 ani, acestea fiind considerate potenţial favorabile prezenţei speciei Osmoderma eremita. În urma verificărilor active nu au fost descoperite indicii ale prezenţei speciei în pieţele de probă studiate. De asemenea, în vederea identificării speciei au fost aplicate şi metode pasive de inventariere, respectiv capcanele Barber. Capcanele au fost parţial umplute cu alcool etilic 70%, fiind lăsate în teren timp de aproximativ o lună. Aplicând metoda capcanelor Barber nu au fost identificaţi indivizi de Osmoderma eremita. Considerând istoricul semnalărilor speciei de-a lungul timpului în aria protejată, alături de datele culese în teren -calitatea potenţialului habitat- putem afirma că prezenţa speciei în limitele sitului este incertă. Croitorul mare al fagului, Rosalia alpina Din cele 64 de pătrate de probă investigate, au fost efectuate observaţii pentru inventarierea speciei Rosalia alpina în 37, considerate ca fiind potenţial favorabile prezenţei acesteia. S-a procedat la parcurgerea unor transecte atât în interiorul pădurii, cu vizualizarea arborilor debilitaţi cât şi la inspectarea unităţilor lemnoase -stive, buşteni- rezultate în urma exploatărilor şi depozitate de-a lungul drumurilor forestiere. În urma verificărilor active prezenţa speciei a fost confirmată. Putem afirma cu certitudine că specia este prezentă în cadrul sitului. Croitorul marmorat, Pilemia tigrina Din totalul de 64 de pieţe de probă parcurse în cadrul sitului, au fost efectuate observaţii asupra speciei Pilemia tigrina în 24 pătrate de probă. Pătratele de probă selectate au fost considerate ca având potenţial de a adăposti habitatul caracteristic speciei, respectiv zone cu substrat calcaros la vedere, aflorimente calcaroase cu pantă accesibilă, grohotişuri calcaroase sau zone ruderale şi semiruderale din lunca râurilor principale şi afluenţilor de dimensiuni relativ mari. Pilemia tigrina nu a fost identificată în niciuna din cele 24 de pătrate de probă. De asemenea, Anchusa barrelieri, planta considerată gazda principală a speciei, nu a fost identificată în niciuna din zonele investigate. O singură specie din genul Anchusa, şi anume Anchusa officinalis, a fost identificată în trei pătrate de probă, fără a găzdui exemplare de Pilemia tigrina. Datele prelevate în perioada de teren nu au evidenţiat existenţa speciei în pătratele de probă studiate, prezenţa habitatului potenţial al speciei, format în genere din zone uscate sau ruderale care găzduiesc specii ale genului Anchusa, care acoperă suprafeţe extrem de reduse, posibilitatea existenţei acesteia în aria protejată este problematică, iar specia poate fi considerată cel mult ca având o prezenţă incertă. 2.3.6.5.3. Raci Studiul în teren pentru inventarierea şi cartarea distribuţiei speciilor Austropotamobius torrentium şi Astacus astacus s-a realizat în perioada mai - iulie 2015. În prima etapă au fost realizate deplasări de-a lungul cursurilor de apă din zona de referinţă pentru identificarea habitatelor caracteristice celor două specii de raci de interes. Au fost identificate 16 sectoare de râu cu habitate adecvate pentru Austropotamobius torrentium şi 28 sectoare de râu pentru Astacus astacus. În aceste sectoare de râu au fost făcute colectări cantitative prin metoda capturării directe - metoda cea mai adecvată pentru scopul prezentului studiu şi caracteristicile râurilor din zona de referinţă. Principiul metodei se bazează pe capturarea cu mâna a exemplarelor din albia râului. Indivizii capturaţi după identificare şi numărare au fost eliberaţi în locul de capturare. Pentru ca rezultatele să prezinte relevanţă cantitativă capturarea s-a făcut pe o lungime de râu de 50 m, în unitatea de timp şi efort, iar rezultatele sunt exprimate utilizând indicele de captură per unitatea de efort. Distribuţiile speciilor la nivel de sit sunt prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 94-95. Racul de ponoare, Austropotamobius torrentium Din analiza bibliografiei cu privire la semnalarea speciei în cadrul sitului reiese că Austropotamobius torrentium a fost semnalată în zona de referinţă în Bretea Streiului, pârâul Tinovia - Băcescu, 1967; Pârvulescu and Petrescu, 2010. În zona sitului au fost realizate colectări cantitative din 16 sectoare de râu situate pe râurile Ohaba, Cioclovina şi afluenţii, Crivadia. Specia a fost identificată în 13 sectoare, indicele de captură per unitatea de efort variind între 3 şi 14. Lista punctelor de inventariere pentru specia Austropotamobius torrentium Tabelul nr. 16
┌───────┬──────────┬──────┬──────────────────────┬──────────┬─────────────┐
│ │ │ │ │Indice de │ │
│ │ │ │Coordonate GPS │captură │ │
│ │ │ │ │per │ │
│Numărul│Râu │Cod ├──────────┬───────────┤unitatea │Stare habitat│
│crt. │ │staţie│ │ │de │caracteristic│
│ │ │ │Latitudine│Longitudine│efort-ind.│ │
│ │ │ │N’ │E’ │/50m x 30 │ │
│ │ │ │ │ │min- │ │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Ohaba │O1 │45°31'43" │23°08'44” │4 │bună │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Ohaba │O2 │45°32'1" │23°8'10” │6 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Ohaba │O3 │45°32'9" │23°8'17” │9 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Ohaba │O4 │45°32'18" │23°8'19” │10 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Ohaba │O5 │45°32'27" │23°8'25” │11 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Cioclovina│C1 │45°34'58" │23°8'12” │12 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Cioclovina│C2 │45°35'20" │23°7'47” │14 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Cioclovina│C3 │45°36'10" │23°7'44” │10 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Afluent │V1 │45°36'56" │23°8'2” │7 │bună │
│ │Cioclovina│ │ │ │ │ │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Afluent │V2 │45°37'4" │23°7'28” │8 │bună │
│ │Cioclovina│ │ │ │ │ │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Afluent │V3 │45°36'39" │23°07'37” │5 │bună │
│ │Cioclovina│ │ │ │ │ │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Crivadia │Cr1 │45°27'41" │23°12'35” │3 │moderată │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Crivadia │Cr2 │45°27'55" │23°15'17” │3 │moderată │
└───────┴──────────┴──────┴──────────┴───────────┴──────────┴─────────────┘
Racul de râu, Astacus astacus În activitatea de teren au fost realizate colectări cantitative din 28 sectoare de râu situate pe râurile Anineş, Grădişte, Valea Rea, Făerag, specia fiind identificată în 15 sectoare. Punctele de inventariere a speciei Astacus astacus Tabelul nr. 17
┌───────┬────────┬──────┬────────────────────────┬─────┬─────────────┐
│ │ │ │Coordonate GPS │CPUE │ │
│ │ │ │ │-ind.│ │
│Numărul│Râu │Cod ├───────────┬────────────┤/50m │Stare habitat│
│crt. │ │staţie│Latitudine │Longitudine │x 30 │caracteristic│
│ │ │ │N’ │E’ │min- │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│1 │Anineş │GA7 │45°40'38,6"│23°14'34” │4 │bună │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│2 │Anineş │GA8 │45°37'55,2"│23°15'10,4” │4 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│3 │Anineş │GA9 │45°37'39,4"│23°14'39,4” │5 │bună │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│4 │Anineş │GA10 │45°38'01,4"│23°13'54,3” │7 │bună │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│5 │Anineş │GA11 │45°37'58,3"│23°12'53,4” │2 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│6 │Grădişte│G1 │45.654966 │23.184211 │9 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│7 │Grădişte│G2 │45.664068 │23.172967 │6 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│8 │Grădişte│G3 │45°40'34,5"│23°09'54,5” │8 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│9 │Valea │GVR3 │45°39'29,9"│23°13'30,02”│1 │moderată │
│ │Rea │ │ │ │ │ │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│10 │Valea │GVR4 │45°39'41,7"│23°12'40,8” │3 │moderată │
│ │Rea │ │ │ │ │ │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│11 │Valea │GVR7 │45°39'16,7"│23°11'16,1” │5 │bună │
│ │Rea │ │ │ │ │ │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│12 │Făerag │GF2 │45°40'28,3"│23°09'23,4” │4 │bună │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│13 │Făerag │GF3 │45°40'04,5"│23°09'07,1” │2 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│14 │Făerag │GF4 │45°39'42,4"│23°08'37,0” │2 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│15 │Făerag │GF5 │45°39'14,6"│23°08'40,7” │1 │moderată │
└───────┴────────┴──────┴───────────┴────────────┴─────┴─────────────┘
2.3.6.6. Păsări În cadrul ROSPA0045 Grădiştea Muncelului - Cioclovina, fişa standard Natura 2000 conţine 20 de specii de interes comunitar, iar restul până la 79 sunt specii cu migraţie regulată în sit nemenţionate în anexa I a Directivei Păsări. Pentru toate aceste specii, dar şi pentru câteva altele s-a realizat inventarierea şi cartarea prin observaţii de teren detaliate efectuate în perioada octombrie 2014-iulie 2015. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. Metodologiile de lucru utilizate au fost grupate pe specii cu cerinţe similare în ceea ce priveşte metoda de evaluare, astfel încât acoperirea tuturor speciilor ţintă să fie făcută complet şi cât mai eficient. Ca urmare a activităţilor de teren s-a colectat un mare volum de informaţii ce a fost introdus în baza de date a parcului. În tabelul de mai jos sunt redate metodologiile utilizate pentru speciile investigate, şi detalii centralizate privind activitatea de teren efectuată. Centralizator privind activitatea de teren şi metodologiile utilizate pentru inventarierea şi cartarea speciilor de păsări Tabelul nr. 18
┌────┬──────────────┬─────────────┬──────────┬─────────┬────────────┐
│ │ │ │ │Tip │Număr │
│ │ │ │ │locaţii │înregistrări│
│Nr. │Specia │Metodologia │Perioada │evaluate │centralizate│
│crt.│ │ │ │/ Număr │în baza de │
│ │ │ │ │locaţii │date │
│ │ │ │ │evaluate │specifică │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│1 │Ficedula │ │ │ │ │
│ │albicollis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│2 │Ficedula parva│ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│3 │Lanius │ │ │ │ │
│ │collurio │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│4 │Lullula │ │ │ │ │
│ │arborea │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│5 │Alauda │ │ │ │ │
│ │arvensis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│6 │Anthus │ │ │ │ │
│ │trivialis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│7 │Apus apus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│8 │Apus melba │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│9 │Carduelis │ │ │ │ │
│ │cannabina │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│10 │Carduelis │ │ │ │ │
│ │carduelis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│11 │Carduelis │ │ │ │ │
│ │chloris │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│12 │Carduelis │ │ │ │ │
│ │spinus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│13 │Coccothraustes│ │ │ │ │
│ │coccothraustes│ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│14 │Sylvia curruca│ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│15 │Coturnix │ │ │ │ │
│ │coturnix │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│16 │Columba │ │ │ │ │
│ │palumbus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│17 │Cuculus │ │ │ │ │
│ │canorus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│18 │Delichon │ │ │ │ │
│ │urbica │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│19 │Emberiza cia │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│20 │Erithacus │ │ │ │ │
│ │rubecula │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│21 │Falco │ │ │ │ │
│ │tinnunculus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│22 │Ficedula │ │ │ │ │
│ │hypoleuca │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│23 │Fringilla │ │ │ │ │
│ │coelebs │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│24 │Hippolais │ │ │ │ │
│ │icterina │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│25 │Hirundo │ │ │ │ │
│ │daurica │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│26 │Hirundo │ │ │ │ │
│ │rustica │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│27 │Jynx torquilla│ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│28 │Luscinia │ │ │ │ │
│ │megarhynchos │Metodologia │ │ │ │
├────┼──────────────┤pentru │ │ │ │
│29 │Miliaria │monitorizarea│ │ │ │
│ │calandra │păsărilor │15 │ │990 │
├────┼──────────────┤comune │aprilie-15│Puncte │ │
│30 │Monticola │-specii │mai 16 mai│fixe / │ │
│ │saxatilis │comune cu │- 15 iunie│167 │ │
├────┼──────────────┤distribuţie │ │ │ │
│31 │Motacilla alba│relativ │ │ │ │
├────┼──────────────┤continuă │ │ │ │
│32 │Motacilla │ │ │ │ │
│ │cinerea │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│33 │Muscicapa │ │ │ │ │
│ │striata │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│34 │Oenanthe │ │ │ │ │
│ │oenanthe │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│35 │Phoenicurus │ │ │ │ │
│ │ochruros │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│36 │Phoenicurus │ │ │ │ │
│ │phoenicurus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│37 │Phylloscopus │ │ │ │ │
│ │collybita │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│38 │Phylloscopus │ │ │ │ │
│ │trochilus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│39 │Prunella │ │ │ │ │
│ │modularis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│40 │Pyrrhula │ │ │ │ │
│ │pyrrhula │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│41 │Regulus │ │ │ │ │
│ │ignicapillus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│42 │Regulus │ │ │ │ │
│ │regulus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│43 │Saxicola │ │ │ │ │
│ │rubetra │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│44 │Saxicola │ │ │ │ │
│ │torquata │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│45 │Serinus │ │ │ │ │
│ │serinus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│46 │Streptopelia │ │ │ │ │
│ │turtur │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│47 │Sturnus │ │ │ │ │
│ │vulgaris │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│48 │Sylvia │ │ │ │ │
│ │atricapilla │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│49 │Sylvia │ │ │ │ │
│ │communis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│50 │Turdus merula │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│51 │Turdus │ │ │ │ │
│ │philomelos │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│52 │Turdus pilaris│ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│53 │Turdus │ │ │ │ │
│ │torquatus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│54 │Turdus │ │ │ │ │
│ │viscivorus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│55 │Upupa epops │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│56 │Garrulus │ │ │ │ │
│ │glandarius │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│57 │Oriolus │ │ │ │ │
│ │oriolus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ ├────────────┤
│58 │Monticola │ │ │ │ │
│ │saxatilis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│59 │Picus canus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│60 │Dendrocopos │ │10 │ │ │
│ │leucotos │Metodologie │martie–31 │ │ │
├────┼──────────────┤pentru │martie │Puncte │107 │
│61 │Dendrocopos │ciocănitori │1 aprilie │fixe / 50│ │
│ │medius │ │– 20 │ │ │
├────┼──────────────┤ │aprilie │ │ │
│62 │Dryocopus │ │ │ │ │
│ │martius │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│63 │Crex crex │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│64 │Caprimulgus │Metodologia │ │ │ │
│ │europaeus │pentru specii│15 mai - │Puncte │56 │
├────┼──────────────┤crepusculare │15 iunie │fixe / 40│ │
│65 │Asio otus │şi nocturne │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│66 │Otus scops │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │Metodologia │1 │Transecte│ │
│67 │Bonasa bonasia│pentru │octombrie │/ 101500 │135 │
│ │ │ieruncă │– 15 │metri │ │
│ │ │ │noiembrie │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │1 │ │ │
│ │ │ │octombrie │ │ │
│ │Glaucidium │Metodologia │- 15 │Puncte │ │
│68 │passerinum │pentru │decembrie │fixe / 50│26 │
│ │ │ciuvică │10 │ │ │
│ │ │ │ianuarie -│ │ │
│ │ │ │20 aprilie│ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│ │Tetrao │Metodologia │15 martie │Transecte│ │
│69 │urogallus │pentru cocoş │- 15 mai │/ 4500 │0 │
│ │ │de munte │ │metri │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│70 │Pernis │ │ │ │ │
│ │apivorus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│71 │Ciconia nigra │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│72 │Aquila │ │ │ │ │
│ │pomarina │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤Metodologia │ │ │ │
│73 │Circaetus │pentru specii│15 iunie -│Puncte │ │
│ │gallicus │răpitoare de │31 iulie │fixe / 30│84 │
├────┼──────────────┤zi │ │ │ │
│74 │Accipiter │ │ │ │ │
│ │gentilis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│75 │Falco Subbuteo│ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│76 │Buteo buteo │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│77 │Corvus corax │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│78 │Bubo bubo │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤Metodologia │1 │ │ │
│79 │Aegolius │pentru specii│octombrie │Puncte │ │
│ │funereus │răpitoare de │– 31 │fixe / 40│56 │
├────┼──────────────┤noapte │martie │ │ │
│80 │Strix │ │ │ │ │
│ │uralensis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│81 │Buteo lagopus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│82 │Fringila │ │ │ │ │
│ │montifringilla│Metodologia │ │ │ │
├────┼──────────────┤pentru specii│15 │ │ │
│83 │Lanius │ocazionale │octombrie │Puncte │ │
│ │excubitor │care iernează│– 15 │fixe / 60│55 │
├────┼──────────────┤sau se află │martie │ │ │
│84 │Falco │în migraţie │ │ │ │
│ │peregrinus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│85 │Aquila │ │ │ │ │
│ │chrysaetos │ │ │ │ │
└────┴──────────────┴─────────────┴──────────┴─────────┴────────────┘
Pe baza datelor colectate s-a estimat arealul de distribuţie şi efectivul pentru toate speciile pentru care volumul de date colectat a permis acest lucru. În tabelul de mai jos sunt redate aceste elemente, cu specificarea speciilor a căror prezenţă nu a fost observată. Detalii privind activitatea de inventariere şi cartare, efectivele şi distribuţiile speciilor sunt redate în anexa 1 la prezentul plan de management. Estimări privind mărimea habitatului şi efectivele populaţionale ale speciilor de interes comunitar de pe raza ROSPA0045 Grădiştea Muncelului Cioclovina Tabelul nr. 19
┌───┬──────────────┬───────────┬───────────────┐
│ │ │Suprafaţa │Efectiv │
│Nr.│Specia │estimată a │estimate la │
│ │ │habitatului│nivelul sitului│
│ │ │-ha │ │
├───┴──────────────┴───────────┴───────────────┤
│Speciile de păsări de interes comunitar ce se │
│regăsesc în Anexa I a Directivei Consiliului │
│2009/146/CE │
├───┬──────────────┬───────────┬───────────────┤
│1 │Pernis │32300 │30-40 p │
│ │apivorus │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│2 │Bonasa bonasia│28600 │325-350 p │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│3 │Crex crex │1200 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│4 │Bubo bubo │11500 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│5 │Aegolius │2000 │favorabil dar │
│ │funereus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│6 │Glaucidium │7100 │2-4p │
│ │passerinum │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│7 │Strix │30000 │17-21 p │
│ │uralensis │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│8 │Caprimulgus │20000 │5-10 p │
│ │europaeus │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│9 │Picus canus │16300 │180-200 p │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│10 │Dendrocopos │22500 │140-210 p │
│ │leucotos │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│11 │Ciconia nigra │13300 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│12 │Aquila │13300 │1-3p │
│ │pomarina │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│13 │Circaetus │13300 │4-7p │
│ │gallicus │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│4 │Dendrocopos │700 │11-22 p │
│ │medius │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│15 │Dryocopus │30000 │200-250 p │
│ │martius │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│16 │Ficedula │25600 │2500-3300 p │
│ │albicollis │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│17 │Ficedula parva│22500 │730 - 970 p │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│18 │Lanius │6300 │250-300 p │
│ │collurio │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│19 │Lullula │5800 │360-480 p │
│ │arborea │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│20 │Tetrao │1100 │favorabil dar │
│ │urogallus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┴──────────────┴───────────┴───────────────┤
│Specii de păsări cu migraţie regulată │
│nemenţionate în anexa I a Directivei │
│Consiliului 2009/147/EC │
├───┬──────────────┬───────────┬───────────────┤
│21 │Accipiter │38000 │10-15 p │
│ │gentilis │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│22 │Alauda │10000 │favorabil dar │
│ │arvensis │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│23 │Anthus │5800 │favorabil dar │
│ │trivialis │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│24 │Apus apus │1360 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│25 │Apus melba │1360 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│26 │Asio otus │20000 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│27 │Buteo buteo │38000 │45 - 65 p │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │Nu a fost │ │
│28 │Buteo lagopus │identificat│Posibil iernare│
│ │ │habitatul │ocazională │
│ │ │favorabil │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│29 │Carduelis │7700 │favorabil dar │
│ │cannabina │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│30 │Carduelis │7700 │favorabil dar │
│ │carduelis │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│31 │Carduelis │7700 │favorabil dar │
│ │chloris │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│32 │Carduelis │4600 │favorabil dar │
│ │spinus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│33 │Coccothraustes│23300 │favorabil dar │
│ │coccothraustes│ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│34 │Sylvia curruca│5800 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│35 │Coturnix │1200 │favorabil dar │
│ │coturnix │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │Columba │ │monitorizărilor│
│36 │palumbus │23300 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │Cuculus │ │monitorizărilor│
│37 │canorus │30000 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│38 │Delichon │5500 │favorabil dar │
│ │urbica │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│39 │Emberiza cia │2900 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │Erithacus │ │monitorizărilor│
│40 │rubecula │28000 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│41 │Falco subbuteo│4400 │1-5 p │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│42 │Falco │10000 │10-15 p │
│ │tinnunculus │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia nu a │
│ │ │Nu a fost │fost │
│ │Ficedula │identificat│identificată ca│
│43 │hypoleuca │habitatul │şi │
│ │ │favorabil │cuibăritoare. │
│ │ │ │Posibil să nu │
│ │ │ │cuibărească │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│44 │Fringilla │28000 │- │
│ │coelebs │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Posibil iernare│
│ │ │ │ocazională. │
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │Nu a fost │observată în │
│ │Fringila │identificat│cadrul │
│45 │montifringilla│habitatul │monitorizărilor│
│ │ │favorabil │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia nu a │
│ │ │Nu a fost │fost │
│ │Hippolais │identificat│identificată ca│
│46 │icterina │habitatul │şi │
│ │ │favorabil │cuibăritoare. │
│ │ │ │Posibil să nu │
│ │ │ │cuibărească │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia nu a │
│ │ │Nu a fost │fost │
│ │Hirundo │identificat│identificată ca│
│47 │daurica │habitatul │şi │
│ │ │favorabil │cuibăritoare. │
│ │ │ │Posibil să nu │
│ │ │ │cuibărească │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│48 │Hirundo │1200 │favorabil dar │
│ │rustica │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│49 │Jynx torquilla│1500 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │Nu a fost │ │
│50 │Lanius │identificat│Posibil iernare│
│ │excubitor │habitatul │ocazională │
│ │ │favorabil │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │Nu a fost │ │
│51 │Luscinia │identificat│- │
│ │megarhynchos │habitatul │ │
│ │ │favorabil │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│52 │Miliaria │1200 │favorabil dar │
│ │calandra │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│53 │Monticola │1360 │favorabil dar │
│ │saxatilis │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│54 │Motacilla alba│7700 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │Motacilla │ │monitorizărilor│
│55 │cinerea │850 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│56 │Muscicapa │20000 │favorabil dar │
│ │striata │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│57 │Oenanthe │2900 │favorabil dar │
│ │oenanthe │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│58 │Otus scops │5500 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│59 │Phoenicurus │5500 │favorabil dar │
│ │ochruros │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│60 │Phoenicurus │30000 │favorabil dar │
│ │phoenicurus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│61 │Phylloscopus │28000 │favorabil dar │
│ │collybita │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia nu a │
│ │ │Nu a fost │fost │
│ │Phylloscopus │identificat│identificată ca│
│62 │trochilus │habitatul │şi │
│ │ │favorabil │cuibăritoare. │
│ │ │ │Posibil să nu │
│ │ │ │cuibărească │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│63 │Prunella │1100 │favorabil dar │
│ │modularis │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│64 │Pyrrhula │7100 │favorabil dar │
│ │pyrrhula │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│65 │Regulus │7100 │favorabil dar │
│ │ignicapillus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │Regulus │ │monitorizărilor│
│66 │regulus │7100 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│67 │Saxicola │1200 │favorabil dar │
│ │rubetra │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │Nu a fost │ │
│68 │Saxicola │identificat│- │
│ │torquata │habitatul │ │
│ │ │favorabil │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │Serinus │ │monitorizărilor│
│69 │serinus │1000 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia nu a │
│ │ │Nu a fost │fost │
│ │Streptopelia │identificat│identificată ca│
│70 │turtur │habitatul │şi │
│ │ │favorabil │cuibăritoare. │
│ │ │ │Posibil să nu │
│ │ │ │cuibărească │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│71 │Sturnus │7700 │favorabil dar │
│ │vulgaris │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│72 │Sylvia │23300 │favorabil dar │
│ │atricapilla │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│73 │Sylvia │5800 │favorabil dar │
│ │communis │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│74 │Turdus merula │38000 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│75 │Turdus │28000 │favorabil dar │
│ │philomelos │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│76 │Turdus pilaris│110 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│77 │Turdus │180 │favorabil dar │
│ │torquatus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│78 │Turdus │24000 │favorabil dar │
│ │viscivorus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│79 │Upupa epops │1200 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┴──────────────┴───────────┴───────────────┤
│Alte specii de interes conservativ, neincluse │
│în formularul standard al sitului │
├───┬──────────────┬───────────┬───────────────┤
│80 │Falco │1360 │2-4p │
│ │peregrinus │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│81 │Aquila │1360 │0-1 p │
│ │chrysaetos │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│82 │Accipiter │38000 │15-20p │
│ │nissus │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│83 │Corvus corax │5000 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │Nu a fost │ │
│84 │Oriolus │identificat│- │
│ │oriolus │habitatul │ │
│ │ │favorabil │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │Nu a fost │ │
│85 │Garrulus │identificat│- │
│ │glandarius │habitatul │ │
│ │ │favorabil │ │
└───┴──────────────┴───────────┴───────────────┘
Pentru speciile al căror habitat favorabil a fost identificat pe raza sitului Natura 2000 ROSPA0045 Grădiştea Muncelului Cioclovina s-au întocmit hărţi de distribuţie prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 96-167. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi 2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi A. Comunităţi locale Din punct de vedere administrativ, unităţile administrativ-teritoriale -u.a.t.- care deţin terenuri în arealul ariilor naturale protejate sunt: Băniţa, Baru, Boşorod, Orăştioara de Sus, Petrila, Petroşani şi Pui. Harta cu limitele acestor unităţi administrativ-teritoriale la nivelul arealului de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina se prezintă în anexa 24 Hărţi, figura 168. În tabelul următor, prin analiza GIS a hărţii unităţilor administrativ-teritoriale la nivel naţional pusă la dispoziţie de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, se prezintă proporţia ocupată de fiecare u.a.t. din totalul suprafeţei acestor arii precum şi proporţia din suprafaţa deţinută de u.a.t. inclusă în arealul protejat. Situaţia suprafeţelor la nivel de unitate administrativ-teritorială din arealul ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina Tabelul nr. 20
┌─────────────┬────────────┬────────────┐
│ │Procent din │Procent din │
│Unitatea │u.a.t. │arealul │
│administrativ│inclus în │protejat │
│-teritorială │arealul │deţinut de │
│ │protejat │u.a.t │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│BĂNIŢA │62% │12% │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│BARU │41% │15% │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│BOŞOROD │42% │13% │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ORĂŞTIOARA DE│59% │34% │
│SUS │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│PETRILA │2% │1% │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│PETROŞANI │4% │2% │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│PUI │38% │22% │
└─────────────┴────────────┴────────────┘
Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale Geografic, localităţile din zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina sunt amplasate, în cea mai mare parte, între Valea Grădiştei - Costeşti, Grădiştea de Munte, Luncani, Federi, Fizeşti, Ponor, Petros şi Valea Streiului. Celelalte localităţi Crivadia, Merişor, Băniţa, sunt aşezate de-a lungul D.N. 66 începând de la Crivadia până la Peştera Bolii, în partea de sud-est a arealului. Oraşele Petrila şi Petroşani sunt localizate în zona de sud, în afara limitelor ariilor protejate. Zona care a prezentat cel mai intens interes pentru specialiştii etnografi a fost şi este zona "Platforma Luncanilor", denumire care a fost folosită pentru prima dată în anul 1950 de Ion Conea şi M. Kandel şi care reprezintă ultimul complex de nivelare, Gornoviţa, o parte individualizată a Munţilor Şureanu din Carpaţii Meridionali. Vechimea şi continuitatea populării acestei zone de munte este atestată de urme ale omului paleolitic la Cioclovina, fosile umane şi unelte neolitice la Ţâfla, aşezare aparţinând neoliticului. Cele mai multe dovezi ale existenţei oamenilor în zonele înalte ale platformei şi în apropierea ei, aparţin perioadei preromane şi române, întreaga regiune adăpostind centrul administrativ al statului dac, respectiv al provinciei române Dacia Felix. Gospodăriile răspândite pe întreaga suprafaţă a platformei şi împrejurimile acesteia sunt grupate în trei comune: Boşorod, Orăştioara de Sus şi Pui. Întreaga zonă este presărată cu gospodării risipite, situate fiecare în mijlocul propriei moşii agricole sau grupate mai multe la un loc în crânguri, grupe de 5-6 gospodării aparţinând de obicei familiilor înrudite. După locul de amplasare al satelor au fost identificate următoarele tipuri de aşezări pe cuprinsul platformei: a) aşezările de înălţime: amplasate pe porţiunile rămase întregi ale platformei şi care au o structură risipită, Târsa, Prihodişte, amplasate la o altitudine de 900-950 m; b) aşezările pe interfluvii: Alunu, Cioclovina şi cătunul de la Piatra Roşie au o structură risipită, gospodăriile înşirându-se între 500-800 m altitudinal. Morfologia terenului, ca şi expoziţia au condiţionat alegerea locului; c) aşezările de vale: amplasate de-a lungul Văii Luncanilor, Luncani, şi care au o structură mai puţin risipită. În ceea ce priveşte stilul arhitectural al construcţiilor, acesta este specific "momârlanilor", casa fiind amplasată în mijlocul proprietăţii sau la limita dintre mai multe proprietăţi, în cazul în care gospodăriile sunt grupate în mici crânguri. Gospodăriile cu curte închisă şi întărită, cu ocol întărit, sunt întâlnite frecvent, ele devenind mici fortăreţe de lemn - material oferit din abundenţă de pădurile din apropiere - pe alocuri cu piatră şi cărămizi. Materialul folosit cel mai des în construcţie este lemnul, grajdurile şi aşezările temporare fiind şi astăzi construite în totalitate din lemn. În cazul caselor noi, cărămida a devenit materialul cel mai des folosit. Evoluţia numărului de gospodării este în strânsă legătură cu dinamica populaţiei. Ca activităţi economice principale se regăsesc agricultura, zootehnia, turismul şi exploatarea lemnului. Principala ocupaţie a locuitorilor din zonă este creşterea animalelor. Elementele tradiţionale îmbinate cu tehnici moderne introduse pentru uşurarea muncii, au rămas mărturii menite să ateste vechimea acestei îndeletniciri. Teritoriul, în trecut aproape în exclusivitate pastoral, luncănenii fiind cunoscuţi oieri, cunoaşte în prezent introducerea, pe lângă activităţile de îngrijire a vitelor şi pe cea a îndeletnicirilor agricole, prin cultivarea plantelor, cum ar fi porumbul, secara, cartofii şi altele asemenea, şi valorificarea pomilor fructiferi. Păstoritul pendulator este practicat la stânele aflate în munţii Retezat şi Şureanu. Începând cu luna mai, familiile aparţinând unor grupuri de case aflate în relativă apropiere, îşi adună vitele şi oile, trimiţându-le la cea mai apropiată stână aflată la o zi sau două de mers. Aici animalele vor fi păzite de unul sau doi ciobani, de mulsul şi de prepararea laptelui ocupându-se băciţele care vor locui permanent la stână, fără să coboare în sat până la sfârşitul verii. Băciţele sunt alese din rândul femeilor de peste 50 ani, cele tinere rămânând să îngrijească de gospodărie şi, din când în când, să transporte produsele gata preparate, de la stână la gospodăria din sat. Zona Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina fiind în majoritate dominată de terenuri înclinate şi situate la altitudini mijlocii spre mari, nu este foarte favorabilă agriculturii. Fermele de obicei sunt de tip familial şi nu includ terenuri prea întinse, de cele mai multe ori limitându-se la terenuri limitrofe casei. Ca atare, de cele mai multe ori este vorba de o agricultură de subzistenţă. Produsele rezultate sunt utilizate în casă sau valorificate pe pieţele din comunele sau oraşele din apropiere. Evoluţia populaţiei în aceste zone a fost fluctuantă de-a lungul timpului, în ultimele decenii fiind însă caracterizată de o scădere continuă. În perioada de după al doilea război mondial, odată cu dezvoltarea industriei şi modernizarea oraşelor şi reşedinţelor de comune, în special prin introducerea energiei electrice, scăderea populaţiei se datora exodului populaţiei din satele de munte către oraşele din apropiere. Mirajul oraşului pe de o parte şi dezvoltarea reşedinţei de comună, pe de altă parte, i-a determinat pe locuitorii satelor de înălţime să-şi părăsească gospodăriile, acestea căpătând deseori caracter temporar. Chiar dacă declinul industriei cu impact major asupra fabricilor şi exploatărilor miniere din judeţ, ce a caracterizat perioada de după decembrie 1989, a determinat întoarcerea multor familii în zona rurală, acest fenomen nu a fost unul de durată şi nici nu a dus la revigorarea satelor. Odată cu accesul forţei de muncă pe piaţa europeană şi chiar în afara acesteia, tot mai mulţi locuitori ai zonei, în special tineri, mulţi dintre ei cu familii, au plecat să muncească în afara graniţelor ţării. În majoritatea cazurilor decizia de a pleca se datorează condiţiilor din ce în ce mai grele de trai: lipsa locurilor de muncă, şomajul crescut, salariile mici, incertitudinea socială, condiţii de viaţă din ce în ce mai grele, lipsa unei pieţe stabile a produselor din gospodării şi concurenţa neloială cu companiile mari. Această tendinţă negativă a efectivului populaţiei este dovedită şi la recensământul din anul 2011, când se înregistrează scăderi faţă de cifrele ultimei evaluări de acest gen. Impactul asupra viitorului aşezărilor este şi mai grav, având în vedere că exodul recent, în general al tinerilor, duce nu numai la scăderea numărului de locuitori ci mai ales îmbătrânirea populaţiei rămase în sate. Dotările tehnico-utilitare ale comunităţilor locale au evoluat în ultima perioadă, în special pe baza accesării fondurilor europene, însă în continuare sunt modeste. O situaţie la nivelul anului 2013 este prezentată în tabelul următor. Utilităţi publice din anul 2013, pentru localităţile aflate în interiorul suprafeţei ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina Tabelul nr. 21
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Utilităţi │Localitate │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Apă │Petroşani, Petrila, │
│ │Baru, Boşorod, Pui │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Canalizare │Petroşani, Petrila │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Staţie epurare│Petroşani, Petrila │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Încălzire cu │Petroşani, Petrila, │
│gaze │Baru │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Colectare │Petroşani, Petrila │
│deşeuri │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Încălzire cu │Petroşani, Petrila, │
│lemne │Băniţa, Baru, Boşorod, │
│ │Orăştioara de Sus, Pui │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Comunicaţii - │Petroşani, Petrila, │
│telefonie fixă│Băniţa, Baru, Boşorod, │
│şi mobilă │Orăştioara de Sus, Pui │
└──────────────┴───────────────────────┘
Pentru a conserva comunităţile locale, în special cele de munte, cele mai afectate de declinul populaţiei, trebuie găsite soluţii. În acest sens trebuie exploatate eficient punctele tari ale zonei, atât din punct de vedere al resurselor cât şi din punct de vedere socio-economic, cum sunt: - existenţa unor sate cu cultură caracteristică aparte, arhitectură tradiţională, mod de viaţă tradiţional şi cu obiceiuri folclorice bine conservate. Acestea se remarcă prin păstrarea moştenirii culturale şi spirituale şi transmiterea mai departe a meseriilor tradiţionale zonei: artizanat, artă populară, zootehnie şi agricultură tradiţională; – existenţa monumentelor incluse în patrimoniul UNESCO- Sarmizegetusa Regia, Costeşti - Cetăţuie, Costeşti - Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa; – existenţa unui peisaj atractiv pentru turism în special prezenţa fenomenelor carstice de mare valoare speologică şi turistică: Tecuri, Peştera Bolii, Ponorîci, Cioclovina Uscată, Şura Mare; – existenţa activităţilor tradiţionale -cositul, păstoritul, olăritul- şi sărbătorilor -festivalul de la Costeşti, cu o tradiţie de câteva zeci de ani precum şi a nedeilor, care pot fi valorificate ca atracţie pentru turişti; – primării care manifestă interes pentru identificarea şi soluţionarea problemelor, pentru elaborarea şi implementarea de proiecte pentru dezvoltare rurală durabilă. Pentru valorificarea promptă şi eficientă a acestor puncte tari se impun activităţi în parteneriat cu autorităţile locale cum sunt: - Amenajarea unor centre şi puncte de informare turistice; – Sprijinirea şi stimularea activităţilor de turism, în special cultural, rural, speologic, ecoturism; – Accesarea unor proiecte cu finanţare europeană pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai - infrastructură, apă, canalizare- şi a infrastructurii de vizitare; – Accesarea de fonduri europene pentru promovarea şi conservarea tradiţiilor locale; – Accesarea de fonduri europene pentru promovarea fermelor mici cu produse tradiţionale în scopul conservării modului de viaţă tradiţional. Pentru viabilitatea acestor ferme, un punct important este asigurarea desfacerii produselor organice de calitate pe piaţa românească sau chiar pe pieţele externe. B. Factori interesaţi Având în vedere suprafaţa considerabilă a arealului în cauză şi diversitatea cât şi complexitatea acestuia din punct de vedere economic, al biodiversităţii dar şi cultural -istoric, spectrul factorilor interesaţi este bogat. În continuare se prezintă o listă a acestora, fără a avea pretenţia de a fi exhaustivă: Instituţii cu rol de reglementare şi control - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Justiţiei. Subunităţile acestora în teritoriu - Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi serviciul teritorial Hunedoara, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Hunedoara, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, Consiliul Judeţean Hunedoara, Instituţia Prefectului Judeţului Hunedoara, Poliţia Judeţului Hunedoara - Serviciul Patrimoniu, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Judeţului Hunedoara, Direcţia Silvică Hunedoara, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Hunedoara, Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, Serviciul Public Salvamont Hunedoara, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Române - Deva, Administraţia Naţională Apele Române - Sucursala Hunedoara, ANANP, CPS. Administratori de terenuri şi resurse Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, care administrează fonduri cinegetice şi păduri proprietate de stat prin cele patru ocoale silvice: Grădişte, Retezat, Pui, Petroşani din cadrul Direcţiei Silvice Hunedoara. Ocoalele Silvice private Valea Orăştiei şi Carpatina Petrila care administrează pădurile proprietate privată ale persoanelor fizice şi juridice şi proprietate publică a unităţilor administrativ - teritoriale. Consiliile locale ale comunelor şi oraşelor cu terenuri incluse în arealul protejat. Primăriile: Orăştioara de Sus, Boşorod, Pui, Baru, Băniţa, Petroşani şi Petrila care deţin păduri, pajişti şi intravilan pe teritoriul arealului protejat care sunt interesate în gospodărirea durabilă a acestora. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, prin Serviciul Regional Oltenia, Punctul de lucru Hunedoara care administrează resursele acvatice vii, structurile de pescuit şi acvacultură. S.C. Hidroelectrica S.A., sucursala hidrocentrale Haţeg. Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi - Hunedoara şi asociaţiile de vânătoare private care gestionează fondurile de vânătoare şi pescuit în ape de munte. Organizaţii neguvernamentale: Clubul Speologilor "Proteus" Hunedoara, Asociaţia Clubul Sporturilor Montane Hunedoara, Asociaţia de Ecologie şi Intervenţii în caz de inundaţii Petro Aqua Petroşani, Cercetaşii României - Centrul Local Hunedoara, Asociaţia de Turism Montan Kogaion - Orăştie, Dacia Revival Internaţional Society, Asociaţia Speologică "Focul Viu" Bucureşti, Clubul Sportiv Făerag, Asociaţia Centrul pentru Cercetarea şi Conservarea Liliecilor. Persoanele fizice şi juridice -Asociaţiile Composesorale Merişor, Măgura Pui, Boşorod, Petros, Costeşti, Crivadia- care deţin terenuri în proprietate în parc. Instituţii de educaţie şi de cercetare: universităţi, institute, licee, şcoli. 2.4.2. Utilizarea terenului Principalele categorii de folosinţă din cadrul ariilor naturale protejate sunt: păduri, păşuni, fâneţe şi zone antropizate. În tabelul următor se prezintă o situaţie succintă a acestor categorii. Ponderea şi utilizările terenurilor Tabelul nr. 22
┌───────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │ │Ponderea │
│ │ │Suprafaţa│din │
│ │ │totală │suprafaţa│
│Numărul│Clasă CLC │ocupată -│ariilor │
│ │ │ha │naturale │
│ │ │ │protejate│
│ │ │ │- % │
├───────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│1. │Pădure │31081 │78% │
├───────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2. │Pajişti │2997 │8% │
├───────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│3. │Fâneţe │3138 │8% │
├───────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│4. │Zone │2605 │7% │
│ │antropizate│ │ │
└───────┴───────────┴─────────┴─────────┘
Distribuţia principalelor tipuri de folosinţe ale terenurilor în arealul de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina se prezintă în anexa 24 Hărţi, figura 169. În ceea ce priveşte utilizarea terenurilor la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, situaţia este prezentată în tabelul următor: Lista tipurilor de utilizări ale terenului la nivel de unitate administrativ-teritorială Tabelul nr. 23
┌──────────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │Suprafaţa│Ponderea │
│ │ │totală │din │
│UAT │Clasă CLC │ocupată │suprafaţa│
│ │ │în UAT │UAT │
│ │ │[ha] │[%] │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │487.0 │6% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pădure │2785.6 │36% │
│Băniţa ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pajişti │327.3 │4% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone │1197.4 │15% │
│ │antropizate│ │ │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │70.4 │<1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pădure │4786.7 │33% │
│Baru ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pajişti │926.2 │6% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone │173.1 │1% │
│ │antropizate│ │ │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │509.2 │<1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pădure │4106.5 │4% │
│Boşorod ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pajişti │93.4 │<1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone │648.3 │1% │
│ │antropizate│ │ │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │187.0 │1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pădure │12221.9 │53% │
│Orăştioara├───────────┼─────────┼─────────┤
│de Sus │Pajişti │591.3 │3% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone │494.3 │2% │
│ │antropizate│ │ │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │2.9 │<1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│Petrila │Pădure │386.8 │1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pajişti │79.4 │<1% │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pădure │674.2 │3% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│Petroşani │Pajişti │235.1 │1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone │16.5 │<1% │
│ │antropizate│ │ │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │1881.2 │8% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pădure │6082.1 │27% │
│Pui ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pajişti │348.8 │2% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone │467.2 │2% │
│ │antropizate│ │ │
└──────────┴───────────┴─────────┴─────────┘
Caracterizarea utilizării terenurilor Pădurile: Sunt administrate conform amenajamentelor silvice. În raza ariilor naturale protejate administrate nu au fost semnalate tăieri ilegale în fondul forestier de stat sau al altor deţinători. Păşunile: Păşunatul este în general extensiv şi nu a afectat starea de conservare a biodiversităţii în aceste suprafeţe. În anumite zone există o tendinţă de succesiune spre vegetaţie lemnoasă din cauza reducerii numărului de animale şi a abandonului. Fâneţele: În fâneţe se desfăşoară activităţi tradiţionale, cositul şi păşunatul după cosit cu un număr foarte mic de animale, de către proprietarii acestora. Se extrag mici cantităţi de material lemnos pentru activităţi gospodăreşti sub directa supraveghere a ocoalelor silvice. Nu se folosesc îngrăşăminte chimice, iar fertilizarea se face cu îngrăşăminte organice - gunoi de grajd. Aceste fâneţe prezintă, în general, o stare relativ bună de conservare şi o biodiversitate relativ ridicată. 2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor Situaţia juridică a terenurilor din arealul format de ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina reprezintă un mozaic de tipuri de proprietăţi format atât din domeniul statului cât şi din proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privată. În tabelul următor se prezintă categoriile de proprietăţi şi suprafaţa ocupată în cadrul zonei studiate. Categoriile de proprietăţi şi suprafaţa ocupată în cadrul suprafeţei ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina Tabelul nr. 24
┌──────────────┬─────────────┬─────────┐
│Categorie de │Proprietar │Suprafaţa│
│proprietate │ │-ha │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │3777 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Composesorat │162 │
│ │Boşorod │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Composesorat │218 │
│ │Costeşti │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Composesorat │227 │
│Composesorate │Crivadia │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Composesorat │409 │
│ │Măgura Pui │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Composesorat │288 │
│ │Merişor │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Composesorat │2473 │
│ │Petros │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │27 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Parohia │17 │
│ │Federi │ │
│Parohii ├─────────────┼─────────┤
│ │Parohia │9 │
│ │Merişor │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Parohia │1 │
│ │Ocoliş │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │12735 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │3138 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Pajişti │2605 │
│Persoane ├─────────────┼─────────┤
│fizice │Păduri │1231 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Gospodării │2997 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Păşuni │2714 │
│ │împădurite │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │307 │
│Persoane ├─────────────┼─────────┤
│juridice │SC Rotunda │307 │
│ │SRL │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │1095 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Primăria Baru│672 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Primăria │400 │
│Primării │Orăştioara │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Primăria │2 │
│ │Boşorod │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Primăria Pui │21 │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │53 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Şcoala Federi│28 │
│Scoli ├─────────────┼─────────┤
│ │Şcoala │10 │
│ │Merişor │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Şcoala Ocoliş│15 │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │21877 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│6825 │
│ │Pui │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│10319 │
│Statul Român │Grădişte │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│2375 │
│ │Retezat │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│2357 │
│ │Petroşani │ │
├──────────────┴─────────────┼─────────┤
│Total Suprafaţă │39820 │
└────────────────────────────┴─────────┘
Proporţiile terenurilor - atât forestiere cât şi non-forestiere, în funcţie de situaţia juridică, se distribuie după cum urmează: domeniul public al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale acoperă 55% în timp ce restul de 45% reprezintă proprietate privată a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale şi a altor proprietari. O situaţie mai detaliată este prezentată în tabelul următor. Proporţiile terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate în funcţie de situaţia juridică conform bazei de date a administraţiei Tabelul nr. 25
┌──────────────────────────────────┬─────────┐
│ │Procent │
│ │din │
│ │suprafaţa│
│Domeniu │Ariilor │
│ │Naturale │
│ │Protejate│
│ │- % │
├────────┬─────────────────────────┼─────────┤
│ │domeniul public al │55% │
│ │statului │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│Domeniul│domeniul public al │ │
│Public │unităţilor │21% │
│ │administrativ-teritoriale│ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Total domeniul public │76% │
├────────┼─────────────────────────┼─────────┤
│ │domeniul privat al │<1% │
│ │statului │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │domeniul privat al │ │
│ │unităţilor │3% │
│ │administrativ-teritoriale│ │
│Domeniul├─────────────────────────┼─────────┤
│Privat │proprietatea privată a │11% │
│ │persoanelor fizice │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │proprietatea privată a │10% │
│ │persoanelor juridice │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Total domeniu privat │24% │
└────────┴─────────────────────────┴─────────┘
Harta cu situaţia juridică a terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate se prezintă în anexa 24 Hărţi, figura 170. 2.4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori Pădurile reprezintă aproximativ 70% din suprafaţa reprezentată de ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, fiind diversificate nu doar ca şi structură şi compoziţie ci şi sub raportul proprietăţii şi administrării. Astfel, pădurile aflate în proprietatea statului, sunt administrate de către Direcţia Silvică Hunedoara -subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA- prin ocoalele silvice Grădişte, Retezat, Pui şi Petroşani. Acestea mai administrează şi suprafeţe reduse ale altor deţinători: primării, composesorate, biserici, şcoli şi persoane fizice. Există şi două ocoale silvice private: Valea Orăştiei şi Carpatina - Petrila. Acestea administrează păduri proprietate publică ale oraşelor şi comunelor dar şi păduri aflate în proprietate privată aparţinând composesoratelor, şcolilor, parohiilor şi persoanelor fizice. Trebuie subliniat faptul că silvicultura este strict reglementată la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate, fiind aplicată pe baza de amenajamente silvice. Ca atare, respectarea regimului silvic dar şi compensarea pierderilor aduse proprietarilor ca urmare a restricţiilor de conservare, sunt două condiţii de bază pentru conservarea capitalului natural reprezentat de ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. În zona studiată, păşunile se află în administrarea celor 5 comune: Orăştioara de Sus, Boşorod, Pui, Baru şi Băniţa şi sunt păşunate de animalele locuitorilor din comunele mai sus amintite. Trebuie menţionată aici o suprafaţă de cca 2817 ha ce este în prezent ocupată preponderent de vegetaţie lemnoasă -neinclusă în fond forestier. Fâneţele, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 3138 ha, sunt folosite de către populaţia locală în scopul obţinerii de furaje pentru animale. Terenurile agricole şi livezile sunt prezente ca anexe ale gospodăriilor aflate în special în intravilanul localităţilor, care acoperă o suprafaţă de aproximativ 1500 de hectare. Conform datelor deţinute de Garda Forestieră, cele 7 fonduri cinegetice care se suprapun peste arealul ariilor protejate sunt administrate de Direcţia Silvică Hunedoara, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi - Hunedoara şi Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Căpăţâna. Situaţia este redată în tabelul 27. Fondurile cinegetice din zona ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina şi gestionarii acestora Tabelul nr. 26
┌───────┬───────────┬──────────────────┐
│ │Numărul si │ │
│Numărul│Denumirea │Gestionar │
│curent │Fondului │ │
│ │Cinegetic │ │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│ │ │Asociaţia │
│ │ │Judeţeană a │
│1 │33 Costeşti│Vânătorilor şi │
│ │ │Pescarilor │
│ │ │Sportivi - │
│ │ │Hunedoara │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│2 │34 Godeanu │Direcţia Silvică │
│ │ │Hunedoara │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│ │ │Asociaţia │
│3 │50 Ursici │Vânătorilor şi │
│ │ │Pescarilor │
│ │ │Sportivi Căpăţâna │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│ │ │Asociaţia │
│ │ │Judeţeană a │
│4 │57 Federi │Vânătorilor şi │
│ │ │Pescarilor │
│ │ │Sportivi - │
│ │ │Hunedoara │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│5 │60 Valea │Direcţia Silvică │
│ │Streiului │Hunedoara │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│ │ │Asociaţia │
│ │ │Judeţeană a │
│6 │61 Băniţa │Vânătorilor şi │
│ │ │Pescarilor │
│ │ │Sportivi - │
│ │ │Hunedoara │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│ │ │Asociaţia │
│ │ │Judeţeană a │
│7 │67 Auşelul │Vânătorilor şi │
│ │ │Pescarilor │
│ │ │Sportivi - │
│ │ │Hunedoara │
└───────┴───────────┴──────────────────┘
2.4.5. Infrastructură şi construcţii În ceea ce priveşte infrastructura rutieră şi feroviară, aşa cum s-a subliniat la subcapitolul 2.1.1, în zona ariilor protejate accesul este asigurat atât prin cale ferată, pe rutele Arad-Bucureşti şi Simeria - Petroşani, cât şi pe drumuri naţionale, judeţene şi comunale. Reţeaua de acces este completată de drumuri forestiere şi trasee turistice care predomină în partea interioară a arealului, în timp ce celelalte sunt caracteristice mai mult zonelor periferice. O situaţie a căilor de acces este prezentată în anexa 24 Hărţi, figura 171. În ceea ce priveşte zonele construite, acestea se regăsesc în special în intravilanul localităţilor, care acoperă o suprafaţă de aproximativ 1500 de hectare. O hartă a perimetrului construit al localităţilor este redată în anexa 24 Hărţi, figura 172. Suprafeţele construite sunt concentrate în zonele marginale ale arealului ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. Singurele locaţii din interiorul perimetrului sunt reprezentate de satele risipite de munte din zona Grădiştea de Munte şi Platforma Luncanilor. Acestea au un impact negativ minor asupra elementelor de biodiversitate, adăugând valoare zonei prin tradiţiile păstrate care asigură nu doar o atracţie turistică ci şi o gospodărire durabilă a resurselor naturale. Întrucât la momentul elaborării planului nu au fost finalizate şi aprobate Planurile Urbanistice Generale ale comunelor de pe raza ariilor protejate, harta din anexa 24, figura 172 are un caracter orientativ. Pe măsura finalizării acestor planuri în conformitate cu prevederile legale care ţin de urbanism dar şi de conservarea biodiversităţii, această hartă se va actualiza şi va avea o precizie mai ridicată. 2.4.6. Patrimoniu cultural Zona ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina adăposteşte numeroase valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional fiind reprezentate de monumentele istorice şi etnografice, complexele paleolitice şi de sistemul de fortificaţii dacice din Munţii Orăştiei. Toate aceste valori, împreună cu valorile naturale, în special fenomenele carstice, dau un caracter de unicitate ansamblului de arii protejate. O prezentare a celor mai importante valori de patrimoniu se face în anexa 23 la prezentul plan de management. Trebuie menţionat faptul că potenţialul zonei din punct de vedere al vestigiilor arheologice este încă incomplet explorat. Ca atare, pe lângă obiectivele menţionate în anexă, pot exista multe altele încă nedescoperite. Zona cu cea mai mare concentraţie a acestor valori este cea de nord, în perimetrul Costeşti - Grădiştea de Munte - Prihodişte, şi de la Grădiştea de Munte spre est până la limita parcului. Dintre toate vestigiile cunoscute, începând din anul 1999, cetăţile dacice Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte, Costeşti - Cetăţuia, Costeşti - Blidaru, Luncani - Piatra Roşie şi Băniţa au fost incluse de către UNESCO în Lista Patrimoniului Mondial. O scurtă descriere a acestor monumente se face în tabelul următor: Monumentele istorice din zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina înscrise în Lista Patrimoniului Mondial - UNESCO Tabelul nr. 27
┌──────────────┬──────────────┬──────────────┬────────────┐
│ │ │ │Comentarii │
│Cod LMI │Monument │Unitatea │descriere, │
│ │Istoric │administrativă│starea de │
│ │ │ │conservare │
├──────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────┤
│Directiva Monumente Istorice şi Situri Arheologice. │
├──────────────┬──────────────┬──────────────┬────────────┤
│ │ │ │„Dealul │
│ │ │ │Bolii”, sec │
│HD-I-s-A-03156│Cetatea dacică│Sat Băniţa, │II a. Chr. -│
│ │de la Băniţa │Com. Băniţa │epoca │
│ │ │ │medievală │
│ │ │ │timpurie; │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Fortificaţia │Sat Ocolişu │,,Blidaru”, │
│ │dacică de la │Mic, Com. │sec. I a. │
│HD-I-s-A-03181│Costeşti, │Orăştioara de │Chr. - sec. │
│ │punct │Sus │II p. Chr. │
│ │„Blidaru” │ │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Cetatea dacică│Sat Costeşti, │„Cetăţuia │
│ │de la │Com. │înaltă”, │
│HD-I-s-A-03177│Costeşti, │Orăştioara de │sec. I a. │
│ │punct │Sus │Chr. - sec │
│ │“Cetăţuia” │ │II p. Chr. │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Situl │Sat Grădiştea │„Dealul │
│ │arheologic │de Munte, Com.│Grădiştii”, │
│HD-I-s-A-03190│Sarmizegetusa,│Orăştioara de │epoca dacică│
│ │punct “Dealul │Sus │- epoca │
│ │Grădiştii” │ │romană │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │Dealul │
│ │ │ │„Piatra │
│ │ │ │Roşie” la S │
│ │ │ │de satul │
│ │ │ │Boşorod, │
│ │ │ │între Valea │
│ │ │ │Luncanilor, │
│ │ │Sat Luncani │Valea Roşie │
│HD-I-s-A-03200│Fortificaţie │-Alun, Com. │şi Valea │
│ │ │Boşorod │Stângului; │
│ │ │ │sec. I a. │
│ │ │ │Chr. - sec. │
│ │ │ │I p. Chr., │
│ │ │ │epoca │
│ │ │ │geto-dacică,│
│ │ │ │cultura │
│ │ │ │dacică │
└──────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────┘
Localizarea pe hartă a acestor monumente se prezintă în anexa 24 Hărţi, figura 173. Detaliile asupra zonării lor din punct de vedere al legislaţiei din domeniul patrimoniului sunt prezentate la subcapitolul 2.1.3. 2.4.7. Obiective turistice Arealul ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina cuprinde un complex de obiective de o deosebită importanţă arheologică, antropologică, etnografică, geologică, speologică, faunistică şi floristică. Ca atare, potenţialul pentru turism este ridicat şi în acelaşi timp diversificat. Datorită existenţei cetăţilor dacice şi a peşterilor, zona este din ce în ce mai vizitată de turişti şi speologi, mai ales în timpul sezonului cald. În plus tradiţiile şi ritualurile arhaice întâlnite în toate anotimpurile, de la nedei, nunţi şi până la sărbătorile de iarnă cu Jocul Căluşarilor pot oferi sejururi în toate localităţile din interiorul şi din jurul parcului. În în anexa 24 Hărţi, figura 174 se prezintă punctele de interes din arealul ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. În zona ariilor protejate s-au identificat următoarele tipuri de turism: a. Turism cultural - cetăţile dacice Sarmizegetusa Regia, Costeşti - Cetăţuia, Blidaru, Piatra Roşie, Feţele Albe şi Băniţa, biserici, obiceiuri, tradiţii şi altele asemenea în localităţile din areal, în special din zona Platformei Luncanilor, Costeşti şi Grădiştea de Munte; b. Turism pentru observarea vieţii sălbatice; c. Turism speologic, practicat cu precădere de membri ai cluburilor de speologie în peşterile vizitabile; d. Turism ştiinţific - de explorare: geologică şi paleontologică, arheologică şi altele asemenea; e. Agroturism foarte puţin dezvoltat în prezent, întrucât în zonă sunt numai câteva pensiuni; f. Ecoturism; g. Cicloturism; h. Schi de tură; i. Sporturi extreme; j. Alpinism. În ceea ce priveşte infrastructura pentru turism şi recreere, în prezent aceasta este insuficient dezvoltată. Mai multe detalii se prezintă în anexa 20 la prezentul plan de management. Accesul turiştilor în parc se face fie pe drumuri fie pe trasee turistice. O parte din trasee au fost refăcute cu ajutorul Serviciului Public Salvamont şi a altor voluntari. Drumul judeţean până la Sarmizegetusa Regia este în curs de amenajare. În rest, drumurile comunale şi forestiere permit accesul în majoritatea zonelor parcului, deşi majoritatea acestor căi de acces nu sunt modernizate. Există un spaţiu de campare special amenajat pe Valea Albă. Pentru cazare există câteva pensiuni şi cabane, în special în Orăştie, zona Costeşti, Baru Mare, Pui şi Băniţa. O hartă cu infrastructura de vizitare necesară în viitor este prezentată în anexa 20 la prezentul plan de management, împreună cu harta zonării din punct de vedere turistic a Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. 2.4.8. Impacturi antropice asupra habitatelor şi speciilor de interes conservativ Metodologia de evaluare a activităţilor cu potenţial impact a fost dezvoltată iniţial pentru raportarea formularelor Natura 2000 către Comisia Europeană şi aprobată prin Decizia Comisiei 97/266/EC modificată ulterior prin Decizia Comisiei 2011/484/UE privind formularul standard pentru siturile Natura 2000. Această metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul fiecărei specii şi tip de habitat din aria naturală protejată în sensul evaluării doar a activităţilor cu impact negativ. În acest sens, pentru evaluarea impacturilor sunt furnizate informaţiile necesare pentru: - Evaluarea activităţilor cu impact asupra ariei naturale protejate, în general; – Evaluarea activităţilor cu impact asupra speciilor de interes conservativ. Din punct de vedere al temporalităţii activităţilor cu potenţial impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare. Definiţiile acestor două categorii sunt următoarele: - Presiune actuală P - acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfăşoară în prezent, sau care s-a derulat în trecut, dar ale cărui efecte negative încă persistă. – Ameninţare viitoare A - acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care este preconizată să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată ameninţare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creştere semnificativă a intensităţii sau o schimbare a localizării presiunii actuale. 2.4.8.1. Ameninţări şi presiuni pentru habitatele supraterane Ameninţările şi presiunile identificate cu ocazia activităţilor de teren din perioada octombrie 2014-iunie 2015 sunt redate în anexa 14 la prezentul plan de management. 2.4.8.1.1. Presiuni actuale asupra habitatelor terestre Pe baza observaţiilor efectuate în teren în perioada septembrie 2014-mai 2015 şi actualizate pe baza activităţilor de monitorizare desfăşurate de administraţia parcului şi colaboratori în perioada 2015-2021, au fost identificate principalele presiuni actuale asupra habitatelor, cauze principale ale stării nefavorabile de conservare pentru anumite unităţi de habitat. Ele sunt redate centralizat în tabelul de mai jos, în baza de date existând detalierea presiunilor pe fiecare unitate de habitat în parte. Unele dintre presiuni se manifestă pe mai multe unităţi de habitat. Suprafeţe afectate de presiunile actuale asupra habitatelor supraterane Tabelul nr. 28
┌───────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────────┐
│ │4060│40A0│5130│6110│6210│6230│6410│6430│6520 │
│Presiuni ├──┬─┼──┬─┼──┬─┼──┬─┼──┬─┼──┬─┼──┬─┼──┬─┼───┬────┤
│ │ha│%│Ha│%│ha│%│ha│%│ha│%│ha│%│ha│%│ha│%│ha │% │
├───────────┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼───┼────┤
│A03.03 - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│abandonarea│n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/a│ │
│/ lipsa │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │ │ │
│cosirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼───┼────┤
│F04.02 - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│colectarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(ciuperci, │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │0,4│0,0%│
│licheni, │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │ │ │
│fructe de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădure etc)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼───┼────┤
│101 - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specii │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │ │ │
│invazive │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │n/a│ │
│non- native│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(alogene) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴───┴────┘
┌───────────┬────┬───────────┬──────────┬──────────┬────┬────┬────┬───────────┬────┐
│ │7230│9110 │9130 │9150 │9180│91E0│91M0│91V0 │9410│
│Presiuni ├──┬─┼──────┬────┼─────┬────┼─────┬────┼──┬─┼──┬─┼──┬─┼──────┬────┼──┬─┤
│ │ha│%│Ha │% │ha │% │ha │% │ha│%│ha│%│ha│%│ha │% │ha│%│
├───────────┼──┼─┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──────┼────┼──┼─┤
│B02.01.02 –│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│replantarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurii │n/│ │ │ │ │ │ │ │n/│ │n/│ │n/│ │ │ │n/│ │
│(arbori │a │ │2272,7│22,3│217,4│18,0│659,4│18,7│a │ │a │ │a │ │3035,8│27,5│a │ │
│nenativi) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alohtone în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴──┴─┴──────┴────┴─────┴────┴─────┴────┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴──────┴────┴──┴─┘
2.4.8.1.2. Ameninţări potenţiale asupra habitatelor forestiere Ameninţări potenţiale care afectează habitatele forestiere Tabelul nr. 29
┌────────────┬───────────┬─────────────┐
│ │ │Habitate │
│Ameninţarea │Intensitate│posibil a fi │
│ │ │afectate │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│B02.03 - │ │ │
│îndepărtarea│Scăzută │91E0* │
│lăstărişului│ │ │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│D01.02 - │ │ │
│drumuri, │Ridicată │91E0*,9410 │
│autostrăzi │ │ │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│D01.02 - │ │9110, 9130, │
│drumuri, │Scăzută │9150, 91E0*, │
│autostrăzi │ │91M0, 91V0, │
│ │ │9410 │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│I02 - specii│ │ │
│native │Scăzută │9410 │
│(indigene) │ │ │
│problematice│ │ │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │9110, 9130, │
│J01.01 - │Scăzută │9150, 9180*, │
│incendii │ │91E0*, 91M0, │
│ │ │91V0, 9410 │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│M01 - │ │ │
│Schimbarea │Scăzută │9410 │
│condiţiilor │ │ │
│abiotice │ │ │
└────────────┴───────────┴─────────────┘
2.4.8.1.3. Ameninţări potenţiale pentru habitatele terestre neforestiere Ameninţări potenţiale ce afectează habitatele neforestiere Tabelul nr. 30
┌───────────────┬───────────┬──────────┐
│ │ │Habitate │
│Ameninţarea │Intensitate│posibil a │
│ │ │fi │
│ │ │afectate │
├───────────────┼───────────┼──────────┤
│A03.03 - │ │6210, │
│abandonarea/ │Medie │6230, │
│lipsa cosirii │ │6520, 5130│
├───────────────┼───────────┼──────────┤
│I01 - specii │ │ │
│invazive │Medie │40A0*, │
│non-native │ │6210, 6520│
│(alogene) │ │ │
├───────────────┼───────────┼──────────┤
│K01.03 - secare│Scăzută │6410,6430,│
│ │ │7230 │
├───────────────┼───────────┼──────────┤
│J01.01 - │Scăzută │4060, 8210│
│incendii │ │ │
└───────────────┴───────────┴──────────┘
2.4.8.2. Ameninţări şi presiuni asupra habitatului 8310 Habitatul 8310 - peşteri închise publicului a fost identificat în 13 locaţii pe teritoriul ariei naturale protejate, aşa cum rezultă şi din harta de distribuţie a habitatului. Presiunile actuale şi ameninţările au fost evaluate cu ocazia lucrărilor de teren efectuate în perioada octombrie 2014- martie 2015 şi au fost actualizate pe baza activităţilor de monitorizare desfăşurate de administraţia parcului şi colaboratori în perioada 2015-2021 şi sunt detaliate în anexa 17 la prezentul plan de management. Identificarea ameninţărilor a folosit modelul şi codificarea SINCRON. Astfel, principalele presiuni actuale, ce reprezintă şi ameninţări viitoare în absenţa implementării unor măsuri generale de management sunt următoarele şi toate au o intensitate a impactului scăzută: Presiunea actuală: - G01.04.02 Speologie – G01.04.03 Vizite de agrement în peşteri – G05 Alte intruziuni şi dezechilibre umane – G05.04 Vandalism Ameninţări viitoare: - G01.04.02 Speologie – G01.04.03 Vizite de agrement în peşteri – G05 Alte intruziuni şi dezechilibre umane – G05.04 Vandalism 2.4.8.3. Ameninţări şi presiuni asupra speciilor de plante de interes conservativ european Ameninţările şi presiunile identificate cu ocazia activităţilor de teren din perioada octombrie 2014 - iunie 2015 şi actualizate pe baza activităţilor de monitorizare desfăşurate de administraţia parcului şi colaboratori în perioada 2015-2021 sunt redate în anexa 14 la prezentul plan de management. Centralizator pe specii privind impactul asupra speciilor de plante de interes european Tabelul nr. 3l
┌─────────┬────────────┬──────────┬───────────┐
│Specie │Presiuni si │Localizare│Intensitate│
│ │ameninţări │ │ │
├─────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│ │M02.01 │ │ │
│ │Înlocuirea │ │ │
│ │şi │ │Medie │
│ │deteriorarea│Conform │ │
│Campanula│habitatului │anexa 24 │ │
│serrata ├────────────┤Hărţi, ├───────────┤
│ │K02.01 │figura │ │
│ │schimbarea │176. │ │
│ │compoziţiei │ │Medie │
│ │de specii │ │ │
│ │(succesiune)│ │ │
├─────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│ │B03 │ │ │
│ │Exploatare │Conform │ │
│Dicranum │forestieră │anexa 24 │ │
│viride │fără │Hărţi, │Medie │
│ │replantare │figura │ │
│ │sau refacere│175. │ │
│ │naturală │ │ │
└─────────┴────────────┴──────────┴───────────┘
2.4.8.4. Ameninţări şi presiuni asupra speciilor mamifere, altele decât liliecii Ameninţările şi presiunile identificate cu ocazia activităţilor de teren din perioada octombrie 2014- ianuarie 2015 şi actualizate pe baza activităţilor de monitorizare desfăşurate de administraţia parcului şi colaboratori în perioada 2015-2021 sunt redate în anexa 5 la prezentul plan de management. Centralizator pe specii privind impactul asupra speciilor de mamifere de interes european, altele decât liliecii Tabelul nr. 32
┌──────────┬──────────────┬──────────┬───────────┐
│Specie │Presiuni │Localizare│Intensitate│
├──────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │B02 - │ │ │
│ │Gestionarea şi│ │ │
│ │utilizarea │ │Scăzută │
│ │pădurii şi │ │ │
│ │plantaţiei │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.01 - │ │ │
│ │urbanizare │ │Medie │
│ │continuă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F04.02 - │ │ │
│ │colectarea │ │ │
│ │(ciuperci, │ │Ridicată │
│ │licheni, │ │ │
│Ursus │fructe de │ │ │
│arctos │pădure etc) │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.03.02 - │ │ │
│ │Conducerea în │ │ │
│ │afara drumului│ │Scăzută │
│ │a vehiculelor │ │ │
│ │motorizate │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.08 - alte │ │ │
│ │activităţi │ │ │
│ │sportive şi │ │Medie │
│ │recreative în │ │ │
│ │aer liber │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J01.01 - │ │Scăzută │
│ │incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │B02 - │ │ │
│ │Gestionarea şi│ │ │
│ │utilizarea │ │Scăzută │
│ │pădurii şi │ │ │
│ │plantaţiei │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.01 - │ │ │
│ │urbanizare │ │Scăzută │
│ │continuă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.01 - │ │Medie │
│ │Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.03.02 - │ │ │
│ │Conducerea în │ │ │
│Canis │afara drumului│ │Scăzută │
│lupus │a vehiculelor │ │ │
│ │motorizate │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.08 - alte │ │ │
│ │activităţi │ │ │
│ │sportive şi │ │Medie │
│ │recreative în │ │ │
│ │aer liber │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05 - Alte │ │ │
│ │intruziuni şi │ │Medie │
│ │dezechilibre │ │ │
│ │umane │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J01.01 - │ │Scăzută │
│ │incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤Conform ├───────────┤
│ │B02 - │anexa 24 │ │
│ │Gestionarea şi│Hărţi, │ │
│ │utilizarea │figurile │Scăzută │
│ │pădurii şi │177-181 │ │
│ │plantaţiei │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.01 - │ │Medie │
│ │Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.03.02 - │ │ │
│ │Conducerea în │ │ │
│ │afara drumului│ │Scăzută │
│ │a vehiculelor │ │ │
│Lynx lynx │motorizate │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.08 - alte │ │ │
│ │activităţi │ │ │
│ │sportive şi │ │Medie │
│ │recreative în │ │ │
│ │aer liber │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05 - Alte │ │ │
│ │intruziuni şi │ │Medie │
│ │dezechilibre │ │ │
│ │umane │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J01.01 - │ │Scăzută │
│ │incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│Martes │J01.01 - │ │Scăzută │
│martes │incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.01 - │ │Medie │
│ │Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │I03.01 - │ │ │
│ │poluare │ │Scăzută │
│ │genetică │ │ │
│ │(animale) │ │ │
│Felis ├──────────────┤ ├───────────┤
│silvestris│J01.01 - │ │Scăzută │
│ │incendii │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │K03.03 - │ │ │
│ │introducere a │ │ │
│ │unor boli │ │Scăzută │
│ │(patogeni │ │ │
│ │microbieni) │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │F02.03 - │ │ │
│ │Pescuit de │ │Scăzută │
│ │agrement │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │ │ │
│ │braconaj │ │ │
│Lutra ├──────────────┤ ├───────────┤
│lutra │J02.05.05 - │ │ │
│ │hidrocentrale │ │Scăzută │
│ │mici, │ │ │
│ │stavilare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06.06 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Scăzută │
│ │pentru │ │ │
│ │hidro-centrale│ │ │
├──────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│Specie │Ameninţări │Localizare│Intensitate│
├──────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │D01.02 - │ │ │
│ │drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.04 - căi │ │ │
│ │ferate, căi │ │Scăzută │
│ │ferate de mare│ │ │
│ │viteză │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.01 - │ │ │
│Ursus │urbanizare │ │Scăzută │
│arctos │continuă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.01 - │ │Scăzută │
│ │Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │ │ │
│ │braconaj │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J01.01 - │ │Scăzută │
│ │Incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 - │ │ │
│ │drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.01 - │ │ │
│ │urbanizare │ │Scăzută │
│ │continuă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│Canis │F03.01 - │ │Scăzută │
│lupus │Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │ │ │
│ │braconaj │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J01.01 - │ │Scăzută │
│ │Incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 - │ │ │
│ │drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.01 - │ │ │
│ │urbanizare │ │Scăzută │
│ │continuă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│Lynx lynx │F03.01 - │ │Scăzută │
│ │Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │Conform │ │
│ │braconaj │anexa 24 │ │
│ ├──────────────┤Hărţi, ├───────────┤
│ │J01.01 - │figurile │Scăzută │
│ │Incendii │177-181 │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│Martes │J01.01 - │ │Scăzută │
│martes │Incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 - │ │ │
│ │drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.01 - │ │ │
│ │urbanizare │ │Scăzută │
│ │continuă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│Felis │F03.01 - │ │Scăzută │
│silvestris│Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │ │ │
│ │braconaj │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J01.01 - │ │Scăzută │
│ │Incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │B02 - │ │ │
│ │gestionarea şi│ │ │
│ │utilizarea │ │Scăzută │
│ │pădurii şi │ │ │
│ │plantaţiei │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 - │ │ │
│ │drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06.02 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Scăzută │
│ │pentru │ │ │
│ │alimentarea cu│ │ │
│ │apă │ │ │
│Lutra ├──────────────┤ ├───────────┤
│lutra │J02.05.05 - │ │ │
│ │hidrocentrale │ │Ridicată │
│ │mici, │ │ │
│ │stavilare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06.06 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Ridicată │
│ │pentru │ │ │
│ │hidro-centrale│ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.12.02 - │ │ │
│ │diguri de │ │ │
│ │apărare pentru│ │Scăzută │
│ │inundaţii în │ │ │
│ │sistemele de │ │ │
│ │apă interioare│ │ │
└──────────┴──────────────┴──────────┴───────────┘
2.4.8.5. Ameninţări şi presiuni asupra speciilor de lilieci de interes conservativ european Ameninţările şi presiunile identificate cu ocazia activităţilor de teren din perioada octombrie 2014- martie 2015 şi actualizate pe baza activităţilor de monitorizare desfăşurate de administraţia parcului şi colaboratori în perioada 2015-2021 sunt redate în anexa 17 la prezentul plan de management. Centralizator pe puncte de habitat privind impactul asupra speciilor de lilieci de interes european Tabelul nr. 33
┌───────────┬───────────────┬──────────────┐
│Localizare │Ameninţări şi/ │Observaţii │
│ │sau Presiuni │ │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Presiuni: B07 -│ │
│ │alte activităţi│ │
│ │silvice: │ │
│ │scăderea │ │
│ │procentului │ │
│ │pădurilor │ │
│ │mature în │ │
│Crivadia, │favoarea │ │
│sat Merişor│categoriilor de│ │
│ │vârstă mai │ │
│ │tinere. │ │
│ │Ameninţări: B03│ │
│ │- Exploatare │ │
│ │forestieră fără│ │
│ │replantare sau │ │
│ │refacere │ │
│ │naturală. │ │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Presiuni: │ │
│ │E03.01 - │ │
│ │depozitarea │ │
│ │deşeurilor │ │
│ │menajere/ │ │
│ │deşeuri │ │
│ │provenite din │ │
│ │baze de │ │
│ │agrement. │ │
│ │Peşterile de pe│ │
│ │versantul drept│Peşterile de │
│ │al văii Roşia, │pe versantul │
│ │sunt oarecum │stâng al văii,│
│ │ferite de │sunt uneori │
│Valea Roşia│deranj, │inundate. Nu │
│ │datorită │s-au găsit │
│ │reliefului │urme de │
│ │abrupt. Dar │lilieci. │
│ │chiar şi aici │ │
│ │au fost găsite │ │
│ │deşeuri în │ │
│ │aceste peşteri,│ │
│ │care sunt │ │
│ │folosite │ │
│ │ocazional în │ │
│ │timpul nopţii │ │
│ │de către │ │
│ │lilieci, pentru│ │
│ │hrănire. │ │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Presiuni: │ │
│ │H06.01.01 - │ │
│ │poluarea fonică│ │
│ │cauzată de o │Deşi, │
│ │sursa │teoretic, │
│ │neregulată; │peştera e │
│ │H06.02 - │închisă │
│Peştera │poluare │turiştilor în │
│Bolii │luminoasă; │decursul │
│ │Ameninţări: │iernii, poarta│
│ │G05.04 - │de acces │
│ │Vandalism │rămâne │
│ │G01.04.03 - │deschisă. │
│ │Vizite de │ │
│ │agrement în │ │
│ │peşteri; │ │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Peştera se │
│ │ │află în stare │
│ │ │bună de │
│ │ │conservare, de│
│ │ │asemenea şi │
│ │Ameninţări: │habitatele din│
│ │G01.04.02 - │jurul │
│ │Speologie; │peşterii. Mai │
│Peştera │G05.04 - │multe specii │
│Tecuri │Vandalism │utilizează │
│ │G05.08 │adăpostul în │
│ │închiderea │perioada de │
│ │peşterilor sau │hibernare, ex.│
│ │a galeriilor │R. │
│ │ │ferrumequinum,│
│ │ │R. │
│ │ │hipposideros, │
│ │ │M. myotis, M. │
│ │ │blythii. │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Nu au fost │
│ │ │identificate │
│ │ │colonii sau │
│ │ │indivizi │
│ │ │izolaţi, deşi │
│ │ │au fost │
│ │ │menţionate în │
│ │ │anii 60, însă │
│ │ │este posibil │
│ │ │ca peştera să │
│ │Ameninţări: │fie folosită │
│ │G01.04.02 │ca adăpost în │
│ │Speologie. │perioada de │
│ │Colonie de │împerechere. │
│ │tranziţie │Peştera este │
│Peştera lui│aflată într-o │accesibilă │
│Cocolbea │zonă │turiştilor │
│ │inaccesibilă a │însă este o │
│ │peşterii, │peşteră │
│ │confirmată cu │dificil de │
│ │ajutorul │străbătut, se │
│ │detectorului de│protejează │
│ │lilieci │natural │
│ │ │printr-o │
│ │ │escaladă │
│ │ │dificilă, un │
│ │ │lac şi o │
│ │ │galerie │
│ │ │superioară cu │
│ │ │un activ │
│ │ │adânc, fiind │
│ │ │în stare bună │
│ │ │de conservare.│
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Ameninţări: │ │
│ │E03.01 - │ │
│ │depozitarea │ │
│ │deşeurilor │ │
│Peşterile │menajere/ │ │
│din Bordu │deşeuri │ │
│Mare │provenite din │ │
│ │baze de │ │
│ │agrement │ │
│ │G05.04 - │ │
│ │Vandalism │ │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Ameninţări: │Nu are │
│ │E03.01 - │microclimat │
│ │depozitarea │adecvat │
│ │deşeurilor │stabilirii │
│ │menajere/ │coloniilor de │
│Peştera │deşeuri │lilieci. Cei │
│Gaura Oanei│provenite din │mai mulţi │
│ │baze de │indivizi │
│ │agrement │observaţi au │
│ │G01.04.03 - │fost în număr │
│ │vizite de │de 2, │
│ │agrement în │ocazional, │
│ │peşteri; │iarna │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │La momentul │
│ │ │vizitei nu au │
│ │ │fost │
│ │Ameninţări: │identificaţi │
│ │E03.01 - │lilieci în │
│ │depozitarea │peşteră - un │
│ │deşeurilor │localnic a │
│Peştera │menajere/ │văzut unul la │
│Izvoreni │deşeuri │intrare, cu │
│ │provenite din │ani în urmă. │
│ │baze de │Este posibil │
│ │agrement │însă ca în │
│ │ │timpul iernii │
│ │ │să │
│ │ │adăpostească │
│ │ │lilieci. │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Cea mai │
│ │Ameninţări: │importantă │
│ │G01.04.02 │peşteră din │
│ │Speologie │punct de │
│ │E03.01 - │vedere al │
│ │depozitarea │efectivelor de│
│Peştera │deşeurilor │lilieci pe │
│Şura Mare │menajere/ │care le │
│ │deşeuri │adăposteşte, │
│ │provenite din │este o peşteră│
│ │baze de │deschisă, │
│ │agrement │protejată │
│ │ │natural şi cu │
│ │ │acces dificil │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Ameninţări: │ │
│ │G01.04.02 │ │
│ │Speologie │ │
│Peştera │E03.01 - │Peşteră │
│Gaura │depozitarea │protejată │
│Frânţoanei,│deşeurilor │natural, │
│avene │menajere/ │datorită unui │
│ │deşeuri │acces dificil │
│ │provenite din │ │
│ │baze de │ │
│ │agrement │ │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Ameninţări: │ │
│ │G01.04.02 │ │
│ │Speologie │ │
│ │E03.01 - │ │
│Sistemul │depozitarea │Peşteri │
│carstic │deşeurilor │importante din│
│Ponorîci - │menajere/ │punct de │
│Cioclovina │deşeuri │vedere al │
│ │provenite din │liliecilor │
│ │baze de │ │
│ │agrement │ │
│ │G05.04 │ │
│ │Vandalism │ │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Ameninţări: │ │
│ │E03.01 - │ │
│ │depozitarea │ │
│ │deşeurilor │Habitat │
│Galeria │menajere/ │subteran │
│numărul 2 │deşeuri │important │
│de la │provenite din │pentru specia │
│Făguleţi │baze de │Rhinolophus │
│ │agrement │hipposideros │
│ │G01.04.03 - │ │
│ │vizite de │ │
│ │agrement în │ │
│ │galerie │ │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Ameninţări: G05│ │
│ │- Alte │ │
│ │intruziuni şi │ │
│ │dezechilibre │ │
│ │umane. │ │
│ │Distrugerea │ │
│ │infrastructurii│ │
│ │minelor în │ │
│ │scopul │ │
│ │comercializării│ │
│ │materiilor │ │
│ │prime │Habitat │
│Galeria de │G05.04 - │subteran │
│la │Vandalism │important │
│Hodineală │L06 - Prăbuşiri│pentru specia │
│ │subterane │Rhinolophus │
│ │E03.01 - │hipposideros │
│ │depozitarea │ │
│ │deşeurilor │ │
│ │menajere/ │ │
│ │deşeuri │ │
│ │provenite din │ │
│ │baze de │ │
│ │agrement │ │
│ │G01.04.03 - │ │
│ │vizite de │ │
│ │agrement în │ │
│ │galerie │ │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Ameninţări: │ │
│ │G05. Alte │ │
│ │intruziuni şi │ │
│ │dezechilibre │ │
│ │umane. │ │
│ │Distrugerea │ │
│ │infrastructurii│ │
│ │minelor în │ │
│ │scopul │ │
│ │comercializării│ │
│ │materiilor │ │
│ │prime │Habitat │
│Galeria de │G05.04 │subteran │
│la │Vandalism │important │
│Strâmtori 1│L06 Prăbuşiri │pentru specia │
│ │subterane │Rhinolophus │
│ │E03.01 - │hipposideros │
│ │depozitarea │ │
│ │deşeurilor │ │
│ │menajere/ │ │
│ │deşeuri │ │
│ │provenite din │ │
│ │baze de │ │
│ │agrement │ │
│ │G01.04.03 - │ │
│ │vizite de │ │
│ │agrement în │ │
│ │galerie │ │
├───────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Ameninţări: │ │
│ │G05. Alte │ │
│ │intruziuni şi │ │
│ │dezechilibre │ │
│ │umane. │ │
│ │Distrugerea │ │
│ │infrastructurii│ │
│ │minelor în │ │
│ │scopul │ │
│ │comercializării│ │
│ │materiilor │ │
│ │prime │Habitat │
│Galeria de │G05.04 │subteran │
│la │Vandalism │important │
│Strâmtori 2│L06 Prăbuşiri │pentru specia │
│ │subterane │Rhinolophus │
│ │E03.01 - │hipposideros │
│ │depozitarea │ │
│ │deşeurilor │ │
│ │menajere/ │ │
│ │deşeuri │ │
│ │provenite din │ │
│ │baze de │ │
│ │agrement │ │
│ │G01.04.03 - │ │
│ │vizite de │ │
│ │agrement în │ │
│ │galerie │ │
└───────────┴───────────────┴──────────────┘
Centralizator pe specii privind impactul asupra speciilor de lilieci de interes european Tabelul nr. 34
┌─────────────┬──────────────┬──────────┬───────────┐
│Specie │Presiuni │Localizare│Intensitate│
├─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │G01.04.02 │ │Scăzută │
│ │Speologie │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.03 │ │ │
│Miniopterus │Vizite de │ │Scăzută │
│schreibersii │agrement în │ │ │
│ │peşteri │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05.04 │ │Scăzută │
│ │Vandalism │ │ │
├─────────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.02 │ │Scăzută │
│ │Speologie │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.03 │ │ │
│Myotis │Vizite de │ │Scăzută │
│blythii │agrement în │ │ │
│ │peşteri │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05.04 │ │Scăzută │
│ │Vandalism │ │ │
├─────────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.02 │ │Scăzută │
│ │Speologie │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.03 │ │ │
│Rhinolophus │Vizite de │ │Scăzută │
│ferrumequinum│agrement în │ │ │
│ │peşteri │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05.04 │ │Scăzută │
│ │Vandalism │ │ │
├─────────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.02 │ │Scăzută │
│ │Speologie │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.03 │ │ │
│Rhinolophus │Vizite de │Conform │Scăzută │
│hipposideros │agrement în │anexa 24 │ │
│ │peşteri │Hărţi, │ │
│ ├──────────────┤figurile ├───────────┤
│ │G05.04 │182 - 185 │Scăzută │
│ │Vandalism │ │ │
├─────────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.02 │ │Scăzută │
│ │Speologie │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.03 │ │ │
│Myotis myotis│Vizite de │ │Scăzută │
│ │agrement în │ │ │
│ │peşteri │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05.04 │ │Scăzută │
│ │Vandalism │ │ │
├─────────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │B02.04 │ │ │
│ │îndepărtarea │ │ │
│ │arborilor │ │Scăzută │
│ │uscaţi sau în │ │ │
│ │curs de uscare│ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │
│ │activităţi │ │ │
│ │silvice decât │ │ │
│ │cele listate: │ │Scăzută │
│ │intensificarea│ │ │
│Barbastella │exploatărilor │ │ │
│barbastellus │forestiere │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.02 │ │Scăzută │
│ │Speologie │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.03 │ │ │
│ │Vizite de │ │Scăzută │
│ │agrement în │ │ │
│ │peşteri │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05.04 │ │Scăzută │
│ │Vandalism │ │ │
├─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│Specie │Ameninţări │Localizare│Intensitate│
├─────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │G01.04.02 │ │Scăzută │
│ │Speologie │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.03 │ │ │
│Miniopterus │Vizite de │ │Scăzută │
│schreibersii │agrement în │ │ │
│ │peşteri │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05.04 │ │Scăzută │
│ │Vandalism │ │ │
├─────────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.02 │ │Scăzută │
│ │Speologie │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.03 │ │ │
│ │Vizite de │ │Scăzută │
│ │agrement în │ │ │
│Myotis │peşteri │ │ │
│blythii ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05.04 │ │Scăzută │
│ │Vandalism │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E06.02 │ │ │
│ │Reconstrucţia,│ │Scăzută │
│ │renovarea │ │ │
│ │clădirilor │ │ │
├─────────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.02 │ │Scăzută │
│ │Speologie │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.03 │ │ │
│ │Vizite de │ │Scăzută │
│ │agrement în │ │ │
│ │peşteri │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05.04 │ │Scăzută │
│ │Vandalism │ │ │
│Rhinolophus ├──────────────┤ ├───────────┤
│ferrumequinum│E06.02 │ │ │
│ │Reconstrucţia,│ │Scăzută │
│ │renovarea │ │ │
│ │clădirilor │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J03.02 │ │ │
│ │reducerea │ │ │
│ │conectivităţii│ │Scăzută │
│ │de habitat, │ │ │
│ │din cauze │ │ │
│ │antropice │ │ │
├─────────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.02 │ │Scăzută │
│ │Speologie │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.03 │ │ │
│ │Vizite de │ │Scăzută │
│ │agrement în │ │ │
│ │peşteri │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05.04 │ │Scăzută │
│ │Vandalism │ │ │
│Rhinolophus ├──────────────┤ ├───────────┤
│hipposideros │E06.02 │Conform │ │
│ │Reconstrucţia,│anexa 24 │Scăzută │
│ │renovarea │Hărţi, │ │
│ │clădirilor │figurile │ │
│ ├──────────────┤182 - 185 ├───────────┤
│ │J03.02 │ │ │
│ │reducerea │ │ │
│ │conectivităţii│ │Scăzută │
│ │de habitat, │ │ │
│ │din cauze │ │ │
│ │antropice │ │ │
├─────────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.02 │ │Scăzută │
│ │Speologie │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.03 │ │ │
│ │Vizite de │ │Scăzută │
│ │agrement în │ │ │
│ │peşteri │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05.04 │ │Scăzută │
│ │Vandalism │ │ │
│Myotis myotis├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E06.02 │ │ │
│ │Reconstrucţia,│ │Scăzută │
│ │renovarea │ │ │
│ │clădirilor │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J03.02 │ │ │
│ │reducerea │ │ │
│ │conectivităţii│ │Scăzută │
│ │de habitat, │ │ │
│ │din cauze │ │ │
│ │antropice │ │ │
├─────────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │B02.04 │ │ │
│ │îndepărtarea │ │ │
│ │arborilor │ │Scăzută │
│ │uscaţi sau în │ │ │
│ │curs de uscare│ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │
│ │activităţi │ │ │
│ │silvice decât │ │ │
│ │cele listate: │ │Scăzută │
│ │intensificarea│ │ │
│ │exploatărilor │ │ │
│ │forestiere │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│Barbastella │G01.04.02 │ │Scăzută │
│barbastellus │Speologie │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.04.03 │ │ │
│ │Vizite de │ │Scăzută │
│ │agrement în │ │ │
│ │peşteri │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05.04 │ │Scăzută │
│ │Vandalism │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J03.02 │ │ │
│ │reducerea │ │ │
│ │conectivităţii│ │Scăzută │
│ │de habitat, │ │ │
│ │din cauze │ │ │
│ │antropice │ │ │
└─────────────┴──────────────┴──────────┴───────────┘
2.4.8.6. Ameninţări şi presiuni asupra speciilor de peşti de interes conservativ european Ameninţările şi presiunile identificate cu ocazia activităţilor de teren din perioada octombrie 2014-martie 2015 şi actualizate pe baza activităţilor de monitorizare desfăşurate de administraţia parcului şi colaboratori în perioada 2015-2021 sunt redate în anexa 11 la prezentul plan de management. Din cele 4 specii de peşti vizate, numai 2 au fost identificate cu ocazia efectuării celor 87 staţii de colectare pentru care s-au stabilit exact presiunile. Pentru celelalte 2 specii care nu au fost identificate în teren au fost selectate presiunile identificate în habitatele specifice speciilor ţintă. Centralizator pe specii privind impactul asupra speciilor de peşti de interes european identificate pe raza ariei protejate, cauzat de presiunile actuale Tabelul nr. 35
┌────────────┬──────────────┬──────────┬───────────┐
│Specie │Presiuni │Localizare│Intensitate│
│ │actuale │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │F02.03 - │ │ │
│ │Pescuit de │ │Scăzută │
│ │agrement │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │ │ │
│ │braconaj │ │ │
│Eudontomyzon├──────────────┤ ├───────────┤
│danfordi │J02.05.05 - │ │ │
│ │hidrocentrale │ │Scăzută │
│ │mici, │ │ │
│ │stavilare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06.06 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Scăzută │
│ │pentru │ │ │
│ │hidro-centrale│ │ │
├────────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │F02.03 - │ │ │
│ │Pescuit de │ │Scăzută │
│ │agrement │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │ │ │
│ │braconaj │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│Cottus gobio│J02.05.05 - │ │ │
│ │hidrocentrale │ │Scăzută │
│ │mici, │ │ │
│ │stavilare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06.06 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Scăzută │
│ │pentru │ │ │
│ │hidro-centrale│ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │F02.03 - │ │ │
│ │Pescuit de │ │Scăzută │
│ │agrement │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │ │ │
│ │braconaj │ │ │
│Barbus ├──────────────┤ ├───────────┤
│meridionalis│J02.05.05 - │ │ │
│ │hidrocentrale │ │Scăzută │
│ │mici, │ │ │
│ │stavilare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06.06 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Scăzută │
│ │pentru │ │ │
│ │hidro-centrale│ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │F02.03 - │ │ │
│ │Pescuit de │ │Scăzută │
│ │agrement │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │ │ │
│ │braconaj │ │ │
│Sabanejewia ├──────────────┤ ├───────────┤
│aurata │J02.05.05 - │ │ │
│ │hidrocentrale │ │Scăzută │
│ │mici, │ │ │
│ │stavilare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06.06 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Scăzută │
│ │pentru │ │ │
│ │hidro-centrale│ │ │
└────────────┴──────────────┴──────────┴───────────┘
Centralizator pe specii privind impactul asupra speciilor de peşti de interes european vizate, cauzat de ameninţările viitoare Tabelul nr. 36
┌────────────┬──────────────┬──────────┬───────────┐
│Specie │Ameninţările │Localizare│Intensitate│
│ │viitoare │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │J02.06.02 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Scăzută │
│ │pentru │ │ │
│ │alimentarea cu│ │ │
│ │apă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.05.05 - │ │ │
│ │hidrocentrale │ │Ridicată │
│ │mici, │ │ │
│ │stavilare │ │ │
│Eudontomyzon├──────────────┤ ├───────────┤
│danfordi │J02.06.06 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Ridicată │
│ │pentru │ │ │
│ │hidro-centrale│ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.12.02 - │ │ │
│ │diguri de │ │ │
│ │apărare pentru│ │Scăzută │
│ │inundaţii în │ │ │
│ │sistemele de │ │ │
│ │apă interioare│ │ │
├────────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06.02 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Scăzută │
│ │pentru │ │ │
│ │alimentarea cu│ │ │
│ │apă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.05.05 - │ │ │
│ │hidrocentrale │ │Ridicată │
│ │mici, │ │ │
│ │stavilare │ │ │
│Cottus gobio├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06.06 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Ridicată │
│ │pentru │ │ │
│ │hidro-centrale│ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.12.02 - │ │ │
│ │diguri de │ │ │
│ │apărare pentru│ │Scăzută │
│ │inundaţii în │ │ │
│ │sistemele de │ │ │
│ │apă interioare│ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │J02.06.02 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Scăzută │
│ │pentru │ │ │
│ │alimentarea cu│ │ │
│ │apă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.05.05 - │ │ │
│ │hidrocentrale │ │Ridicată │
│ │mici, │ │ │
│ │stavilare │ │ │
│Barbus ├──────────────┤ ├───────────┤
│meridionalis│J02.06.06 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Ridicată │
│ │pentru │ │ │
│ │hidro-centrale│ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.12.02 - │ │ │
│ │diguri de │ │ │
│ │apărare pentru│ │Scăzută │
│ │inundaţii în │ │ │
│ │sistemele de │ │ │
│ │apă interioare│ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │J02.06.02 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Scăzută │
│ │pentru │ │ │
│ │alimentarea cu│ │ │
│ │apă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.05.05 - │ │ │
│ │hidrocentrale │ │Ridicată │
│ │mici, │ │ │
│ │stavilare │ │ │
│Sabanejewia ├──────────────┤ ├───────────┤
│aurata │J02.06.06 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Ridicată │
│ │pentru │ │ │
│ │hidro-centrale│ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.12.02 - │ │ │
│ │diguri de │ │ │
│ │apărare pentru│ │Scăzută │
│ │inundaţii în │ │ │
│ │sistemele de │ │ │
│ │apă interioare│ │ │
└────────────┴──────────────┴──────────┴───────────┘
2.4.8.7. Ameninţări şi presiuni asupra speciilor de amfibieni şi reptile de interes conservativ european În urma activităţilor de teren vizând speciile de amfibieni şi reptile din cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina şi a actualizării pe baza activităţilor de monitorizare desfăşurate de administraţia parcului şi colaboratori în perioada 2015-2021 au fost identificate activităţile cu potenţial impact. Detalii privind aceste presiuni şi ameninţări sunt redate în anexa 8 la prezentul plan de management, iar informaţiile centralizate sunt redate în tabelul de mai jos. Centralizator privind ameninţările şi presiunile asupra speciilor de amfibieni şi reptile Tabelul nr. 37
┌──────────┬────────────┬──────────┬───────────┐
│Specia │Presiuni │Localizare│Intensitate│
│ │actuale │ │ │
├──────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│ │B02. │ │ │
│ │Gestionarea │ │ │
│ │şi │ │Scăzută │
│ │utilizarea │ │ │
│ │pădurii │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D0 1.02. │ │ │
│ │Drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│Bombina ├────────────┤ ├───────────┤
│variegata │H01. │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │apelor de │ │Medie │
│ │suprafaţă │ │ │
│ │limnice │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K 01.02. │ │Medie │
│ │Colmatare │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.03. │ │Medie │
│ │Secare │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │H0 1. │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │apelor de │ │Medie │
│ │suprafaţă │ │ │
│ │limnice │ │ │
│Triturus ├────────────┤ ├───────────┤
│vulgaris │K01.03. │ │Ridicată │
│ampelensis│Secare │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │M01.02. │ │ │
│ │Secete şi │ │Medie │
│ │precipitaţii│ │ │
│ │reduse │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │B02. │ │ │
│ │Gestionarea │ │ │
│ │şi │ │Medie │
│ │utilizarea │ │ │
│ │pădurii │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02. │ │ │
│ │Drumuri, │ │Medie │
│Triturus │autostrăzi │ │ │
│cristatus ├────────────┤ ├───────────┤
│ │H01. │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │apelor de │ │Medie │
│ │suprafaţă │ │ │
│ │limnice │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.03. │ │Ridicată │
│ │Secare │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │B02. │ │ │
│ │Gestionarea │ │ │
│ │şi │ │Medie │
│ │utilizarea │ │ │
│ │pădurii │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02. │ │ │
│ │Drumuri, │ │Medie │
│Salamandra│autostrăzi │ │ │
│salamandra├────────────┤ ├───────────┤
│ │H01. │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │apelor de │ │Medie │
│ │suprafaţă │ │ │
│ │limnice │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.03. │ │Ridicată │
│ │Secare │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │B02. │ │ │
│ │Gestionarea │ │ │
│ │şi │ │Medie │
│ │utilizarea │ │ │
│ │pădurii │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02. │ │ │
│ │Drumuri, │ │Medie │
│Hyla │autostrăzi │ │ │
│arborea ├────────────┤ ├───────────┤
│ │H01. │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │apelor de │ │Medie │
│ │suprafaţă │ │ │
│ │limnice │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.03. │ │Ridicată │
│ │Secare │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │B02. │ │ │
│ │Gestionarea │ │ │
│ │şi │ │Scăzută │
│ │utilizarea │ │ │
│ │pădurii │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02. │ │ │
│ │Drumuri, │ │Scăzută │
│Rana │autostrăzi │ │ │
│temporaria├────────────┤ ├───────────┤
│ │H01. │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │apelor de │ │Scăzută │
│ │suprafaţă │ │ │
│ │limnice │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.03. │ │Scăzută │
│ │Secare │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │B02. │ │ │
│ │Gestionarea │ │ │
│ │şi │ │Scăzută │
│ │utilizarea │ │ │
│ │pădurii │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02. │ │ │
│ │Drumuri, │ │Scăzută │
│Rana │autostrăzi │ │ │
│dalmatina ├────────────┤ ├───────────┤
│ │H01. │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │apelor de │ │Scăzută │
│ │suprafaţă │ │ │
│ │limnice │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.03. │Anexa 24 │Scăzută │
│ │Secare │Hărţi, │ │
├──────────┼────────────┤figurile ├───────────┤
│ │D01.02 │186-215 │Scăzută │
│ │Drumuri │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.03 │ │ │
│ │Habitare │ │ │
│ │dispersată -│ │Scăzută │
│ │locuinţe │ │ │
│ │risipite, │ │ │
│ │disperse │ │ │
│Lacerta ├────────────┤ ├───────────┤
│viridis │E03.01 │ │ │
│ │Depozitarea │ │Scăzută │
│ │deşeurilor │ │ │
│ │menajere │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K02.01 │ │ │
│ │schimbarea │ │ │
│ │compoziţiei │ │Medie │
│ │de specii │ │ │
│ │(succesiune)│ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │A 10.02 │ │ │
│ │îndepărtarea│ │ │
│ │zidurilor │ │Scăzută │
│ │din piatră │ │ │
│ │şi a │ │ │
│ │digurilor │ │ │
│Podarcis ├────────────┤ ├───────────┤
│muralis │D01.02 │ │Scăzută │
│ │Drumuri │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E03.01 │ │ │
│ │Depozitarea │ │Scăzută │
│ │deşeurilor │ │ │
│ │menajere │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 │ │Scăzută │
│ │Drumuri │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.03 │ │ │
│ │Habitare │ │ │
│ │dispersată -│ │Scăzută │
│Anguis │locuinţe │ │ │
│fragilis │risipite, │ │ │
│ │disperse │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E03.01 │ │ │
│ │Depozitarea │ │Scăzută │
│ │deşeurilor │ │ │
│ │menajere │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │A10.01 │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │
│ │gardurilor │ │ │
│ │vii şi a │ │Scăzută │
│ │crângurilor │ │ │
│ │sau │ │ │
│ │tufişurilor │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│Elaphe │B02.03 │ │ │
│longissima│Îndepărtarea│ │Scăzută │
│ │lăstărişului│ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 │ │Scăzută │
│ │Drumuri │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E03.01 │ │ │
│ │Depozitarea │ │Scăzută │
│ │deşeurilor │ │ │
│ │menajere │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │H01.05 │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │difuză a │ │ │
│ │apelor de │ │ │
│ │suprafaţă, │ │Scăzută │
│ │cauzată de │ │ │
│ │activităţi │ │ │
│ │agricole şi │ │ │
│ │forestiere │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │H01.09 │ │ │
│Natrix │Poluarea │ │ │
│tessellata│difuză a │ │ │
│ │apelor de │ │ │
│ │suprafaţă │ │Scăzută │
│ │cauzată de │ │ │
│ │alte surse │ │ │
│ │care nu sunt│ │ │
│ │enumerate │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06 │ │ │
│ │Captarea │ │Scăzută │
│ │apelor de │ │ │
│ │suprafaţă │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │A10.01 │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │
│ │gardurilor │ │ │
│ │vii şi a │ │Scăzută │
│ │crângurilor │ │ │
│ │sau │ │ │
│ │tufişurilor │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│Coronella │B02.03 │ │ │
│austriaca │Îndepărtarea│ │Scăzută │
│ │lăstărişului│ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 │ │Scăzută │
│ │Drumuri │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E03.01 │ │ │
│ │Depozitarea │ │Scăzută │
│ │deşeurilor │ │ │
│ │menajere │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 │ │Scăzută │
│ │Drumuri │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.03 │ │ │
│ │Habitare │ │ │
│ │dispersată -│ │Scăzută │
│Vipera │locuinţe │ │ │
│ammodytes │risipite, │ │ │
│ │disperse │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E03.01 │ │ │
│ │Depozitarea │ │Scăzută │
│ │deşeurilor │ │ │
│ │menajere │ │ │
├──────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│Specia │Ameninţare │Localizare│Intensitate│
│ │viitoare │ │ │
├──────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│ │D01.02. │ │ │
│ │Drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K 01.02. │ │Medie │
│ │Colmatare │ │ │
│Bombina ├────────────┤ ├───────────┤
│variegata │K01.03. │ │Medie │
│ │Secare │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │M01.02. │ │ │
│ │Secete şi │ │Medie │
│ │precipitaţii│ │ │
│ │reduse │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │B02. │ │ │
│ │Gestionarea │ │ │
│ │şi │ │Medie │
│ │utilizarea │ │ │
│ │pădurii │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02. │ │ │
│ │Drumuri, │ │Medie │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02. │ │ │
│ │Luare / │ │ │
│ │prelevare de│ │Medie │
│ │faună │ │ │
│ │-terestră- │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │H01. │ │ │
│Triturus │Poluarea │ │ │
│vulgaris │apelor de │ │Medie │
│ampelensis│suprafaţă │ │ │
│ │limnice │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06. │ │ │
│ │Captarea │ │Medie │
│ │apelor de │ │ │
│ │suprafaţă │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.02. │ │Medie │
│ │Colmatare │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.03. │ │Ridicată │
│ │Secare │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │M01.02. │ │ │
│ │Secete şi │ │Medie │
│ │precipitaţii│ │ │
│ │reduse │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │B02. │ │ │
│ │Gestionarea │ │ │
│ │şi │ │Medie │
│ │utilizarea │ │ │
│ │pădurii │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02. │ │ │
│ │Drumuri, │ │Medie │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02. │ │ │
│ │Luare / │ │ │
│ │prelevare de│ │Medie │
│ │faună │ │ │
│ │-terestră- │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │H01. │ │ │
│Triturus │Poluarea │ │ │
│cristatus │apelor de │ │Medie │
│ │suprafaţă │ │ │
│ │limnice │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06. │ │ │
│ │Captarea │ │Medie │
│ │apelor de │ │ │
│ │suprafaţă │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.02. │ │Medie │
│ │Colmatare │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.03. │ │Ridicată │
│ │Secare │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │M01.02. │ │ │
│ │Secete şi │ │Medie │
│ │precipitaţii│ │ │
│ │reduse │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │B02. │ │ │
│ │Gestionarea │ │ │
│ │şi │ │Medie │
│ │utilizarea │ │ │
│ │pădurii │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02. │ │ │
│ │Drumuri, │ │Medie │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02. │ │ │
│Salamandra│Luare / │ │ │
│salamandra│prelevare de│ │Medie │
│ │faună │ │ │
│ │-terestră- │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │H01. │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │apelor de │ │Medie │
│ │suprafaţă │ │ │
│ │limnice │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.03. │ │Ridicată │
│ │Secare │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │B02. │ │ │
│ │Gestionarea │ │ │
│ │şi │ │Medie │
│ │utilizarea │ │ │
│ │pădurii │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02. │ │ │
│ │Drumuri, │ │Medie │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02. │ │ │
│Hyla │Luare / │ │ │
│arborea │prelevare de│ │Medie │
│ │faună │ │ │
│ │-terestră- │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │H01. │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │apelor de │ │Medie │
│ │suprafaţă │ │ │
│ │limnice │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.03. │ │Ridicată │
│ │Secare │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │B02. │ │ │
│ │Gestionarea │ │ │
│ │şi │ │Scăzută │
│ │utilizarea │ │ │
│ │pădurii │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02. │ │ │
│ │Drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02. │ │ │
│Rana │Luare / │ │ │
│temporaria│prelevare de│ │Scăzută │
│ │faună │ │ │
│ │-terestră- │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │H01. │ │ │
│ │Poluarea │Anexa 24 │ │
│ │apelor de │Hărţi, │Scăzută │
│ │suprafaţă │figurile │ │
│ │limnice │186 - 215 │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.03. │ │Scăzută │
│ │Secare │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │B02. │ │ │
│ │Gestionarea │ │ │
│ │şi │ │Scăzută │
│ │utilizarea │ │ │
│ │pădurii │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02. │ │ │
│ │Drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02. │ │ │
│Rana │Luare / │ │ │
│dalmatina │prelevare de│ │Scăzută │
│ │faună │ │ │
│ │-terestră- │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │H01. │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │apelor de │ │Scăzută │
│ │suprafaţă │ │ │
│ │limnice │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K01.03. │ │Scăzută │
│ │Secare │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 │ │Scăzută │
│ │Drumuri │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.03 │ │ │
│ │Habitare │ │ │
│ │dispersată -│ │Scăzută │
│ │locuinţe │ │ │
│ │risipite, │ │ │
│ │disperse │ │ │
│Lacerta ├────────────┤ ├───────────┤
│viridis │E03.01 │ │ │
│ │Depozitarea │ │Scăzută │
│ │deşeurilor │ │ │
│ │menajere │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │K02.01 │ │ │
│ │schimbarea │ │ │
│ │compoziţiei │ │Medie │
│ │de specii │ │ │
│ │(succesiune)│ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │A10.02 │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │
│ │zidurilor │ │Scăzută │
│ │din piatră │ │ │
│ │şi a │ │ │
│ │digurilor │ │ │
│Podarcis ├────────────┤ ├───────────┤
│muralis │D01.02 │ │Scăzută │
│ │Drumuri │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E03.01 │ │ │
│ │Depozitarea │ │Scăzută │
│ │deşeurilor │ │ │
│ │menajere │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 │ │Scăzută │
│ │Drumuri │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.03 │ │ │
│ │Habitare │ │ │
│ │dispersată -│ │Scăzută │
│Anguis │locuinţe │ │ │
│fragilis │risipite, │ │ │
│ │disperse │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E03.01 │ │ │
│ │Depozitarea │ │Scăzută │
│ │deşeurilor │ │ │
│ │menajere │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │A10.01 │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │
│ │gardurilor │ │ │
│ │vii şi a │ │Scăzută │
│ │crângurilor │ │ │
│ │sau │ │ │
│ │tufişurilor │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│Elaphe │B02.03 │ │ │
│longissima│Îndepărtarea│ │Scăzută │
│ │lăstărişului│ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 │ │Scăzută │
│ │Drumuri │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E03.01 │ │ │
│ │Depozitarea │ │Scăzută │
│ │deşeurilor │ │ │
│ │menajere │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │H01.05 │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │difuză a │ │ │
│ │apelor de │ │ │
│ │suprafaţă, │ │Scăzută │
│ │cauzată de │ │ │
│ │activităţi │ │ │
│ │agricole şi │ │ │
│ │forestiere │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │H01.09 │ │ │
│Natrix │Poluarea │ │ │
│tessellata│difuză a │ │ │
│ │apelor de │ │ │
│ │suprafaţă │ │Scăzută │
│ │cauzată de │ │ │
│ │alte surse │ │ │
│ │care nu sunt│ │ │
│ │enumerate │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06 │ │ │
│ │Captarea │ │Scăzută │
│ │apelor de │ │ │
│ │suprafaţă │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │A10.01 │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │
│ │gardurilor │ │ │
│ │vii şi a │ │Scăzută │
│ │crângurilor │ │ │
│ │sau │ │ │
│ │tufişurilor │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│Coronella │B02.03 │ │ │
│austriaca │Îndepărtarea│ │Scăzută │
│ │lăstărişului│ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 │ │Scăzută │
│ │Drumuri │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E03.01 │ │ │
│ │Depozitarea │ │Scăzută │
│ │deşeurilor │ │ │
│ │menajere │ │ │
├──────────┼────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 │ │Scăzută │
│ │Drumuri │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.03 │ │ │
│ │Habitare │ │ │
│ │dispersată -│ │Scăzută │
│Vipera │locuinţe │ │ │
│ammodytes │risipite, │ │ │
│ │disperse │ │ │
│ ├────────────┤ ├───────────┤
│ │E03.01 │ │ │
│ │Depozitarea │ │Scăzută │
│ │deşeurilor │ │ │
│ │menajere │ │ │
└──────────┴────────────┴──────────┴───────────┘
Pentru fiecare specie şi pentru fiecare activitate cu impact au fost introduse în baza de date coordonatele punctelor în care activităţile respective îşi manifestă impactul. Pe baza acestor date se pot elabora hărţi duale, specie şi presiune/ ameninţare. 2.4.8.8. Ameninţări şi presiuni asupra speciilor de nevertebrate de interes conservativ european În urma activităţilor de teren vizând speciile de nevertebrate din cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina şi a actualizării pe baza activităţilor de monitorizare desfăşurate de administraţia parcului şi colaboratori în perioada 2015-2021 au fost identificate activităţile cu potenţial impact. Detalii privind aceste presiuni şi ameninţări sunt redate în anexa 8 la prezentul plan de management, iar informaţiile centralizate sunt redate în tabelul de mai jos, hărţile se regăsesc în Anexa 24 Hărţi, figura 216. Centralizator privind ameninţările şi presiunile asupra speciilor de nevertebrate Tabelul nr. 38
┌────────────────┬──────────────┬───────────┐
│Specia │Presiuni │Intensitate│
│ │actuale │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │D01.02 Drumuri│Scăzută │
│Callimorpha ├──────────────┼───────────┤
│quadripunctaria,│E03.01 │ │
│Lycaena dispar, │Depozitarea │Scăzută │
│Euphydryas aur │deşeurilor │ │
│inia, Maculinea │menajere │ │
│alcon, Maculinea├──────────────┼───────────┤
│arion, │K02.01 │ │
│Parnassius │schimbarea │ │
│mnemosyne, │compoziţiei de│Medie │
│Colias myrmidone│specii │ │
│ │(succesiune) │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │B02.03 │ │
│ │Îndepărtarea │Ridicată │
│ │lăstărişului │ │
│ ├──────────────┼───────────┤
│ │J01.01 │Medie │
│Eriogaster catax│Incendii │ │
│ ├──────────────┼───────────┤
│ │K02.01 │ │
│ │schimbarea │ │
│ │compoziţiei de│Ridicată │
│ │specii │ │
│ │(succesiune) │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │J01.01 │Medie │
│ │Incendii │ │
│ ├──────────────┼───────────┤
│Gortyna borelii │K02.01 │ │
│lunata │schimbarea │ │
│ │compoziţiei de│Medie │
│ │specii │ │
│ │(succesiune) │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │M02.01 │ │
│Osmoderma │Înlocuirea şi │Scăzută │
│eremita │deteriorarea │ │
│ │habitatului │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │B02.04 │ │
│ │Îndepărtarea │ │
│ │arborilor │Medie │
│ │uscaţi sau în │ │
│ │curs de uscare│ │
│ ├──────────────┼───────────┤
│ │B07 Alte │ │
│Rosalia alpina │activităţi │ │
│ │silvice decât │Medie │
│ │cele listate │ │
│ │mai sus │ │
│ ├──────────────┼───────────┤
│ │F05.06 Luarea │ │
│ │în scop de │Scăzută │
│ │colecţionare │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │K02.01 │ │
│ │schimbarea │ │
│Pilemia tigrina │compoziţiei de│Medie │
│ │specii │ │
│ │(succesiune) │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │E01.03 │ │
│Austropotamobius│Habitare │ │
│torrentium, │dispersată - │ │
│Astacus astacus │locuinţe │ │
│ │risipite, │ │
│ │disperse │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│Specia │Ameninţări │Intensitate│
│ │viitoare │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │D01.02 Drumuri│Scăzută │
│Callimorpha ├──────────────┼───────────┤
│quadripunctaria,│E03.01 │ │
│Lycaena dispar, │Depozitarea │Scăzută │
│Euphydryas aur │deşeurilor │ │
│inia, Maculinea │menajere │ │
│alcon, Maculinea├──────────────┼───────────┤
│arion, │K02.01 │ │
│Parnassius │schimbarea │ │
│mnemosyne, │compoziţiei de│Medie │
│Colias myrmidone│specii │ │
│ │(succesiune) │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │B02.03 │ │
│ │îndepărtarea │Ridicată │
│ │lăstărişului │ │
│ ├──────────────┼───────────┤
│ │J01.01 │Medie │
│Eriogaster catax│Incendii │ │
│ ├──────────────┼───────────┤
│ │K02.01 │ │
│ │schimbarea │ │
│ │compoziţiei de│Ridicată │
│ │specii │ │
│ │(succesiune) │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │J01.01 │Medie │
│ │Incendii │ │
│ ├──────────────┼───────────┤
│Gortyna borelii │K02.01 │ │
│lunata │schimbarea │ │
│ │compoziţiei de│Medie │
│ │specii │ │
│ │(succesiune) │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│Osmoderma │E01.02 │ │
│eremita │Urbanizare │Medie │
│ │discontinuă │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │E01.02 │ │
│Pilemia tigrina │Urbanizare │Medie │
│ │discontinuă │ │
├────────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │J02.06.02 - │ │
│ │captări de apă│ │
│ │de suprafaţă │Scăzută │
│ │pentru │ │
│ │alimentarea cu│ │
│ │apă │ │
│ ├──────────────┼───────────┤
│ │J02.05.05 - │ │
│ │hidrocentrale │Ridicată │
│ │mici, │ │
│Austropotamobius│stavilare │ │
│torrentium, ├──────────────┼───────────┤
│Astacus astacus │J02.06.06 - │ │
│ │captări de apă│ │
│ │de suprafaţă │Ridicată │
│ │pentru │ │
│ │hidro-centrale│ │
│ ├──────────────┼───────────┤
│ │J02.12.02 - │ │
│ │diguri de │ │
│ │apărare pentru│Scăzută │
│ │inundaţii în │ │
│ │sistemele de │ │
│ │apă interioare│ │
└────────────────┴──────────────┴───────────┘
2.4.8.9. Ameninţări şi presiuni asupra speciilor de păsări de interes conservativ european În urma activităţilor de teren vizând speciile de păsări din cadrul sitului ROSPA0045 Grădiştea Muncelului - Cioclovina şi a actualizării pe baza activităţilor de monitorizare desfăşurate de administraţia parcului şi colaboratori în perioada 2015-2021 au fost identificate un număr de 7 activităţi cu potenţial impact, 4 fiind presiuni actuale şi 3 ameninţări viitoare. Detalii privind aceste presiuni şi ameninţări sunt redate în anexa 2 la prezentul plan de management, iar informaţiile centralizate sunt redate în tabelul şi anexa 24 Hărţi, figurile 217-222. Centralizator privind ameninţările şi presiunile asupra speciilor de păsări Tabelul nr. 39
┌──────────────┬────────────┬──────────┬──────────┬───────────┐
│Specia │Presiune / │Presiune/ │Localizare│Intensitate│
│ │Ameninţare │ameninţare│ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │B02.04. │ │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │ │
│ │arborilor │P │ │Slabă │
│ │uscaţi sau │ │ │ │
│ │în curs de │ │ │ │
│ │uscare │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │silvice │P │ │Ridicată │
│A030 Ciconia │decât cele │ │ │ │
│nigra │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │D02.01 Linii│ │ │ │
│ │electrice şi│P │ │Medie │
│ │de telefonie│ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│ │Abandonarea/│A │ │Medie │
│ │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B02.04. │ │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │ │
│ │arborilor │P │ │Slabă │
│ │uscaţi sau │ │ │ │
│ │în curs de │ │ │ │
│ │uscare │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │silvice │P │ │Ridicată │
│A089 Aquila │decât cele │ │ │ │
│pomarina │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │D02.01 Linii│ │ │ │
│ │electrice şi│P │ │Medie │
│ │de telefonie│ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│ │Abandonarea/│A │ │Ridicată │
│ │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B02.04. │ │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │ │
│ │arborilor │P │ │Slabă │
│ │uscaţi sau │ │ │ │
│ │în curs de │ │ │ │
│ │uscare │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │silvice │P │ │Ridicată │
│A072 Pernis │decât cele │ │ │ │
│apivorus │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │D02.01 Linii│ │ │ │
│ │electrice şi│P │ │Medie │
│ │de telefonie│ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│ │Abandonarea/│A │ │Ridicată │
│ │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B02.04. │ │ │ │
│ │îndepărtarea│ │ │ │
│ │arborilor │P │ │Slabă │
│ │uscaţi sau │ │ │ │
│ │în curs de │ │ │ │
│ │uscare │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │silvice │P │ │Ridicată │
│A080 Circaetus│decât cele │ │ │ │
│gallicus │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │D02.01 Linii│ │ │ │
│ │electrice şi│P │ │Medie │
│ │de telefonie│ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│ │Abandonarea/│A │ │Ridicată │
│ │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │C01.07 │ │ │ │
│ │Minerit şi │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │de extragere│A │ │Medie │
│ │la care nu │ │ │ │
│ │se referă │ │ │ │
│A215 Bubo bubo│mai sus │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │E01 Zone │ │ │ │
│ │urbanizate, │ │ │ │
│ │habitare │A │ │Slabă │
│ │umană │ │ │ │
│ │-locuinţe │ │ │ │
│ │umane │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│A223 Aegolius │silvice │P │ │Ridicată │
│funereus │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│A217 │activităţi │ │ │ │
│Glaucidium │silvice │P │ │Ridicată │
│passerinum │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B02.04. │ │ │ │
│ │îndepărtarea│ │ │ │
│ │arborilor │P │ │Medie │
│ │uscaţi sau │ │ │ │
│ │în curs de │ │ │ │
│ │uscare │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│A220 Strix │B07 Alte │ │ │ │
│uralensis │activităţi │ │ │ │
│ │silvice │P │ │Ridicată │
│ │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │D02.01 Linii│ │ │ │
│ │electrice şi│P │ │Medie │
│ │de telefonie│ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A11 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│A104 Bonasa │agricole │P │ │Ridicată │
│bonasia │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A122 Crex crex│Abandonarea/│A │ │Ridicată │
│ │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│A224 │A03.03 │ │ │ │
│Caprimulgus │Abandonarea/│A │ │Medie │
│europaeus │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B02.04. │ │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │ │
│ │arborilor │P │ │Medie │
│ │uscaţi sau │ │ │ │
│ │în curs de │ │ │ │
│A234 Picus │uscare │ │ │ │
│canus ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │silvice │P │ │Medie │
│ │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B02.04. │ │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │ │
│ │arborilor │P │ │Medie │
│ │uscaţi sau │ │ │ │
│ │în curs de │ │ │ │
│A230 │uscare │ │ │ │
│Dendrocopos ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│leucotos │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │silvice │P │ │Ridicată │
│ │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B02.04. │ │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │ │
│ │arborilor │P │ │Medie │
│ │uscaţi sau │ │ │ │
│ │în curs de │ │ │ │
│A238 │uscare │ │ │ │
│Dendrocopos ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│medius │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │silvice │P │ │Medie │
│ │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B02.04. │ │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │ │
│ │arborilor │P │ │Medie │
│ │uscaţi sau │ │ │ │
│ │în curs de │ │ │ │
│A236 Dryocopus│uscare │ │ │ │
│martius ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │silvice │P │ │Medie │
│ │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B02.04. │ │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │ │
│ │arborilor │P │ │Medie │
│ │uscaţi sau │ │ │ │
│ │în curs de │ │ │ │
│A321 Ficedula │uscare │ │ │ │
│albicollis ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │silvice │P │ │Ridicată │
│ │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B02.04. │ │ │ │
│ │Îndepărtarea│ │ │ │
│ │arborilor │P │ │Medie │
│ │uscaţi sau │ │ │ │
│ │în curs de │ │ │ │
│A320 Ficedula │uscare │ │ │ │
│parva ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │silvice │P │ │Ridicată │
│ │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A338 Lanius │Abandonarea/│A │ │Ridicată │
│collurio │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A246 Lullula │Abandonarea/│A │ │Ridicată │
│arbórea │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A11 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │Vezi anexa│ │
│A108 Tetrao │agricole │ │24 Hărţi, │Ridicată │
│urogallus │decât cele │ │figurile │ │
│ │listate mai │ │217-222 │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │C01.07 │ │ │ │
│ │Minerit şi │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │de extragere│A │ │Medie │
│ │la care nu │ │ │ │
│ │se referă │ │ │ │
│A091 Aquila │mai sus │ │ │ │
│chrysaetos ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │E01 Zone │ │ │ │
│ │urbanizate, │ │ │ │
│ │habitare │A │ │Slabă │
│ │umană │ │ │ │
│ │-locuinţe │ │ │ │
│ │umane │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│A085 Accipiter│silvice │P │ │Ridicată │
│gentilis │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │silvice │P │ │Ridicată │
│ │decât cele │ │ │ │
│A087 Buteo │listate mai │ │ │ │
│buteo │sus │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│ │Abandonarea/│A │ │Ridicată │
│ │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │silvice │P │ │Ridicată │
│ │decât cele │ │ │ │
│A099 Falco │listate mai │ │ │ │
│subbuteo │sus │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│ │Abandonarea/│A │ │Ridicată │
│ │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A096 Falco │Abandonarea/│A │ │Ridicată │
│tinnunculus │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │C01.07 │ │ │ │
│ │Minerit şi │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │de extragere│A │ │Medie │
│ │la care nu │ │ │ │
│ │se referă │ │ │ │
│A103 Falco │mai sus │ │ │ │
│peregrinus ├────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │E01 Zone │ │ │ │
│ │urbanizate, │ │ │ │
│ │habitare │A │ │Slabă │
│ │umană │ │ │ │
│ │-locuinţe │ │ │ │
│ │umane │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A113 Coturnix │Abandonarea/│A │ │Medie │
│coturnix │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│A208 Columba │silvice │P │ │Slabă │
│palumbus │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│A212 Cuculus │silvice │P │ │Slabă │
│canorus │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│A221 Asio otus│silvice │P │ │Slabă │
│ │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A214 Otus │Abandonarea/│A │ │Ridicată │
│scops │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │C01.07 │ │ │ │
│ │Minerit şi │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│A226 Apus apus│de extragere│A │ │Medie │
│ │la care nu │ │ │ │
│ │se referă │ │ │ │
│ │mai sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │C01.07 │ │ │ │
│ │Minerit şi │ │ │ │
│A228 Apus │activităţi │ │ │ │
│melba │de extragere│A │ │Medie │
│ │la care nu │ │ │ │
│ │se referă │ │ │ │
│ │mai sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A 232 Upupa │Abandonarea/│A │ │Medie │
│epops │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A233 Jynx │Abandonarea/│A │ │Medie │
│torquilla │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A247 Alauda │Abandonarea/│A │ │Medie │
│arvensis │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A256 Anthus │Abandonarea/│A │ │Slabă │
│trivialis │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A262 Motacilla│Abandonarea/│A │ │Slabă │
│alba │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│A274 │activităţi │ │ │ │
│Phoenicurus │silvice │P │ │Slabă │
│phoenicurus │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A275 Saxícola │Abandonarea/│A │ │Medie │
│rubetra │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A276 Saxícola │Abandonarea/│A │ │Medie │
│torquata │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │C01.07 │ │ │ │
│ │Minerit şi │ │ │ │
│A280 MontIcola│activităţi │ │ │ │
│saxatilis │de extragere│A │ │Medie │
│ │la care nu │ │ │ │
│ │se referă │ │ │ │
│ │mai sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A308 Sylvia │Abandonarea/│A │ │Medie │
│curruca │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A309 Sylvia │Abandonarea/│A │ │Medie │
│communis │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│A318 Regulus │silvice │P │ │Slabă │
│ignicapillus │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│A317 Regulus │silvice │P │ │Slabă │
│regulus │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│A319 Muscícapa│silvice │P │ │Medie │
│striata │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A366 Carduelis│Abandonarea/│A │ │Slabă │
│cannabina │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A364 Carduelis│Abandonarea/│A │ │Slabă │
│carduelis │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A363 Carduelis│Abandonarea/│A │ │Slabă │
│chloris │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│A365 Carduelis│silvice │P │ │Slabă │
│spinus │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│A361 Serinus │silvice │P │ │Slabă │
│serinus │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│A372 Pyrrhula │silvice │P │ │Slabă │
│pyrrhula │decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│A373 │activităţi │ │ │ │
│Coccothraustes│silvice │P │ │Slabă │
│coccothraustes│decât cele │ │ │ │
│ │listate mai │ │ │ │
│ │sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │C01.07 │ │ │ │
│ │Minerit şi │ │ │ │
│A378 Emberiza │activităţi │ │ │ │
│cia │de extragere│A │ │Medie │
│ │la care nu │ │ │ │
│ │se referă │ │ │ │
│ │mai sus │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┤
│ │A03.03 │ │ │ │
│A383 Miliaria │Abandonarea/│A │ │Medie │
│calandra │lipsa │ │ │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├──────────────┴────────────┴──────────┴──────────┴───────────┤
│Alte specii de interes conservativ, neincluse în formularul │
│standard al sitului │
├──────────────┬────────────┬──────────┬──────────┬───────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │Vezi anexa│ │
│A086 Accipiter│silvice │P │24 Hărţi, │Ridicată │
│nisus │decât cele │ │figurile │ │
│ │listate mai │ │217-222 │ │
│ │sus │ │ │ │
└──────────────┴────────────┴──────────┴──────────┴───────────┘
CAP. III EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR Conform Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice, starea de conservare unui habitat este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor tipice şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor tipice. Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: - arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere; – habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare; – speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă. 3.1. Evaluarea statutului de conservare pentru habitate După analiza tuturor indicatorilor specifici tipurilor de habitate, redaţi în detaliu în anexa 14, pentru habitatele terestre şi respectiv anexa 17 pentru habitatul 8310, pentru a decide asupra stării de conservare a unui habitat, s-a utilizat cheia de încadrare din documentul oficial emis de Comisia Europeană în 2013 referitor la monitorizarea stării de conservare a habitatelor. 3.1.1. Evaluarea statutului de conservare la habitatele supraterane Statutul de conservare a fost evaluat pentru fiecare unitate de habitat, consemnându-se de asemenea, în fiecare unitate de habitat cauza principală a stării de nefavorabilitate, acolo unde ea a fost constatată. Toate aceste date sunt accesibile în baza de date elaborată cu ocazie efectuării studiilor de teren. Prin prelucrarea datelor din baza de date s-au elaborat centralizatoarele spaţiale sau sub formă tabelară ce sunt redate în continuare. În anexa 14 la prezentul plan de management este redată în detaliu descrierea stării de conservare pentru fiecare habitat identificat pe raza ariei, în parte, precum şi hărţile privind starea de conservare pentru toate habitatele analizate. O imagine de ansamblu în ceea ce priveşte statutul de conservare la nivelul întregii arii studiate este redată în anexa 24 Hărţi, figura 223. Distribuţia stării de conservare pe categorii de habitate, după nomenclatorul Natura 2000 şi cel românesc, este redată în tabelul de mai jos iar în anexa 24 Hărţi, figurile 224 - 231. Repartiţia suprafeţelor cu diferite stări de conservare pe habitate, după nomenclatura Natura 2000 şi cea românească Tabelul nr. 40
┌────┬────────────┬──────────┬─────────┬───────────┬───────────┬─────────┐
│ │ │Nu s-a │ │ │Nefavorabil│ │
│Cod │CodRO │evaluat │Favorabil│Nefavorabil│total │TOTAL │
│EU │ │starea de │ │neadecvat │neadecvat │ │
│ │ │conservare│ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│ │R3111 │ │471,39 │5,55 │ │476,94 │
│4060├────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│ │R3115 │ │2,83 │ │ │2,83 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│40A0│R3127 │ │441,47 │34,54 │ │476,01 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│5130│Fără │ │96,40 │ │ │96,40 │
│ │corespondent│ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│8210│R6218 │ │75,46 │ │ │75,46 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│6210│R3408 │ │345,81 │33,74 │5,01 │384,55 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│6230│R3609 │ │105,48 │ │ │105,48 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│6410│R3710 │ │14,93 │ │ │14,93 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│6430│R3708 │ │19,35 │ │ │19,35 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│6520│R3803 │ │3807,12 │228,83 │1,13 │4037,08 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│7230│R5405 │ │23,75 │ │ │23,75 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│ │R4102 │ │704,59 │31,02 │85,33 │820,95 │
│ ├────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│ │R4105 │ │1642,02 │169,74 │173,36 │1985,12 │
│ ├────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│9110│R4106 │ │21,88 │ │ │21,88 │
│ ├────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│ │R4107 │ │171,15 │8,42 │13,60 │193,17 │
│ ├────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│ │R4110 │ │5463,63 │1247,31 │472,68 │7183,62 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│9130│R4118 │ │809,78 │131,05 │270,05 │1210,88 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│9150│R4111 │ │2911,83 │415,13 │196,75 │3523,70 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│9180│R4117 │ │22,44 │ │ │22,44 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│ │R4401 │ │71,55 │0,55 │5,47 │77,57 │
│91E0├────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│ │R4402 │ │10,36 │ │ │10,36 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│91M0│R4152 │ │119,06 │14,62 │ │133,68 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│ │R4101 │ │247,58 │8,70 │23,79 │280,07 │
│91V0├────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│ │R4109 │ │8450,48 │1725,45 │568,51 │10744,44 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│9410│R4208 │ │632,38 │5,48 │49,50 │687,35 │
├────┼────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│ │R0 │36,96 │36,96 │ │ │6546,97 │
│ ├────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│R0 │R4129 │637,89 │637,89 │ │ │637,89 │
│ ├────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼─────────┤
│ │R4130 │62,53 │62,53 │ │ │62,53 │
├────┴────────────┼──────────┼─────────┼───────────┼───────────┼────────┬┤
│Total │6510,01 │27420,10 │4060,12 │1865,18 │39855,41││
└─────────────────┴──────────┴─────────┴───────────┴───────────┴────────┴┘
3.1.2. Evaluarea statutului de conservare pentru habitatul 8310 Evaluarea statutului de conservare pentru habitatul 8310 s-a realizat prin analizarea parametrilor prezentaţi în anexa 17 la prezentul plan de management, după metodologia recomandată de Comisia Europeană. Deşi unele dintre ameninţările identificate sunt considerate ca fiind de intensitate ridicată, suprafaţa nefavorabilă este una nesemnificativă la nivelul sitului. De aceea starea de conservare globală a habitatului 8310 a fost evaluată ca fiind favorabilă. 3.2. Evaluarea statutului de conservare pentru plante Specia de interes conservativ Campanula serrata a fost identificată în teren şi starea ei globală de conservare a fost evaluată ca fiind favorabilă. Prezenţa speciei Dicranum viride este incertă, fapt pentru care, pe baza parametrilor utilizaţi pentru evaluarea stării de conservare, a fost evaluată ca fiind nefavorabilă -inadecvată. Detaliile privind evaluarea stării de conservare pentru cele două specii sunt redate în anexa 14. Trebuie făcute totuşi următoarele menţiuni: Pentru specia Campanula serrata, suprafaţa confirmată a habitatului adecvat în cadrul activităţii de inventariere a fost de 60 ha pentru habitatul 6520, la Ceata, Vârful Rudii/Rudele la 1280 m altitudine şi 276 ha pentru habitatul 4060 pe valea Jigoreasa. în total suprafaţa măsurată a habitatului adecvat este de circa 336 ha, iar favorabilitatea sa este ridicată pentru această specie. Pentru specia Dicranum viride, habitatul potenţial este încă şi mai mare. în urma însumării suprafeţelor medii estimate ale tuturor habitatelor potenţiale şi anume 91M0, 91V0, 9110, 9130, 9150, 9180, R4129 şi R4130, putem concluziona că aproape 65% din suprafaţa sitului se poate încadra ca habitat potenţial al speciei Dicranum viride. 3.3. Evaluarea statutului de conservare pentru mamifere, altele decât liliecii Evaluarea statutului de conservare a speciilor de mamifere de interes comunitar, altele decât liliecii, a fost realizată pe baza documentaţiei alcătuite de Combroux şi Schwoerer în 2007 şi actualizată în 2013, ţinând cont de formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina şi de prevederile din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi Directiva Habitate. Detalierea evaluării statutului de conservare pentru speciile de mamifere, altele decât liliecii este redată în anexa 5 la prezentul plan de management. Centralizator privind starea de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ european, altele decât liliecii Tabelul nr. 41
┌──────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐
│ │Starea de conservare │ │ │
│ ├──────────┬───────────┬──────────────┬──────────┤ │Principalele│
│ │Din punct │Din punct │Din punct de │ │Reprezentare│cauze ale │
│Specie │de vedere │de vedere │vedere al │Stare de │grafică │stării │
│ │al │al │perspectivelor│conservare│ │nefavorabile│
│ │populaţiei│habitatului│speciei în │globală │ │ │
│ │ │speciei │viitor │ │ │ │
├──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│(Jr.sus │ │ │ │ │Anexa 24 │ │
│arctos │Favorabilă│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă│Hărţi, │NA │
│ │ │ │ │ │figura 47 │ │
├──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Caniş │ │ │ │ │Anexa 24 │ │
│lupus │Favorabilă│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă│Hărţi, │NA │
│ │ │ │ │ │figura 49 │ │
├──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Anexa 24 │ │
│Lynx lynx │Favorabilă│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă│Hărţi, │NA │
│ │ │ │ │ │figura 51 │ │
├──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Martes │ │ │ │ │Anexa 24 │ │
│martes │Favorabilă│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă│Hărţi, │NA │
│ │ │ │ │ │figura 53 │ │
├──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Felis │ │ │ │ │Anexa 24 │ │
│silvestris│Favorabilă│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă│Hărţi, │NA │
│ │ │ │ │ │figura 55 │ │
├──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Lutra │ │ │ │ │Anexa 24 │ │
│lutra │Favorabilă│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă│Hărţi, │NA │
│ │ │ │ │ │figura 57 │ │
└──────────┴──────────┴───────────┴──────────────┴──────────┴────────────┴────────────┘
3.4. Evaluarea statutului de conservare pentru lilieci Evaluarea statutului de conservare a speciilor de lilieci de interes comunitar a fost realizată pe baza documentaţiei alcătuite de Combroux şi Schwoerer în 2007 şi actualizată în 2013, ţinând cont de formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina şi de prevederile din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi Directiva Habitate. Detalierea evaluării statutului de conservare pentru speciile de lilieci este redată în anexa 17 la prezentul plan de management. Centralizator privind starea de conservare a speciilor de lilieci de interes conservativ european Tabelul nr. 42
┌─────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐
│ │Starea de conservare │ │ │
│ ├──────────┬───────────┬──────────────┬──────────┤ │Principalele│
│ │Din punct │Din punct │Din punct de │ │Reprezentare│cauze ale │
│Specie │de vedere │de vedere │vedere al │Stare de │grafică │stării │
│ │al │al │perspectivelor│conservare│ │nefavorabile│
│ │populaţiei│habitatului│speciei în │globală │ │ │
│ │ │speciei │viitor │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤
│Miniopterus │Favorabilă│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă│ │NA │
│schreibersii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤ ├────────────┤
│Myotis │Favorabilă│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă│ │NA │
│blythii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤ ├────────────┤
│Rhinolophus │Favorabilă│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă│Anexa 24 │NA │
│ferrumequinum│ │ │ │ │Hărţi, │ │
├─────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤figurile ├────────────┤
│Rhinolophus │Favorabilă│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă│58-63 │NA │
│hipposideros │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤ ├────────────┤
│Myotis myotis│Favorabilă│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă│ │NA │
├─────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤ ├────────────┤
│Barbastella │Favorabilă│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă│ │NA │
│barbastellus │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴──────────┴───────────┴──────────────┴──────────┴────────────┴────────────┘
3.5. Evaluarea statutului de conservare pentru peşti Evaluarea statutului de conservare a speciilor de peşti de interes comunitar a fost realizată pe baza documentaţiei alcătuite de Combroux şi Schwoerer în 2007 şi actualizată în 2013, ţinând cont de formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina şi de prevederile din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare şi Directiva Habitate. Detalierea evaluării statutului de conservare pentru speciile de peşti este redată în anexa 11 la prezentul plan de management. Centralizator privind starea de conservare a speciilor de peşti de interes conservativ european Tabelul nr. 43
┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐
│ │Starea de conservare │ │ │
│ ├────────────┬───────────┬──────────────┬────────────┤ │Principalele│
│ │ │Din punct │Din punct de │ │Reprezentare│cauze ale │
│Specie │Din punct de│de vedere │vedere al │Stare de │grafică │stării │
│ │vedere al │al │perspectivelor│conservare │ │nefavorabile│
│ │populaţiei │habitatului│speciei în │globală │ │ │
│ │ │speciei │viitor │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Cottus gobio│Nefavorabilă│Favorabilă │Nefavorabilă -│Nefavorabilă│ │Populaţia │
│ │- inadecvată│ │rea │- rea │ │redusă │
├────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼────────────┤ ├────────────┤
│Eudontomyzon│Nefavorabilă│ │Nefavorabilă -│Nefavorabilă│ │Populaţia │
│danfordi │- inadecvată│Favorabilă │rea │- rea │ │redusă şi │
│ │ │ │ │ │ │presiunile │
├────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼────────────┤Anexa 24 ├────────────┤
│ │ │ │ │ │Hărţi, │Presiunile │
│Barbus │Necunoscută │Favorabilă │Nefavorabilă │Nefavorabilă│figurile 232│şi │
│meridionalis│ │ │ │- rea │- 233 │ameninţările│
│ │ │ │ │ │ │descrise │
├────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼────────────┤ ├────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Presiunile │
│Sabanejewia │Necunoscută │Favorabilă │Nefavorabilă │Nefavorabilă│ │şi │
│aurata │ │ │ │- rea │ │ameninţările│
│ │ │ │ │ │ │descrise │
└────────────┴────────────┴───────────┴──────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘
3.6. Evaluarea statutului de conservare pentru amfibieni şi reptile Evaluarea statutului de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile de interes comunitar a fost realizată pe baza documentaţiei alcătuite de Combroux şi Schwoerer în 2007 şi actualizată în 2013, ţinând cont de formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina şi de prevederile din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare şi Directiva Habitate. Detalierea evaluării statutului de conservare pentru speciile de amfibieni şi reptile este redată în anexa 8 la prezentul plan de management. Hărţile aferente statutului de conservare se găsesc în anexa 24 Hărţi, figurile 234 - 247. Centralizator privind starea de conservare pentru speciile de amfibieni şi reptile Tabelul nr. 44
┌──────────┬────────────┬───────────────────────┐
│ │Statut de │Descrierea cauzei │
│Specia │conservare │stării de conservare │
│ │global │diferite de cea │
│ │ │favorabilă │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Din punct de vedere al │
│ │ │populaţiei starea de │
│ │ │conservare este │
│ │ │nefavorabilă-inadecvată│
│ │ │-mărimea populaţiei de │
│ │ │referinţă pentru starea│
│ │ │favorabilă este │
│ │ │necunoscută, din punct │
│ │ │de vedere al │
│ │ │habitatului starea de │
│ │ │conservare este │
│Bombina │„U1“ - │nefavorabilă - │
│variegata │nefavorabilă│inadecvată -tendinţa │
│ │- inadecvată│actuală a suprafeţei │
│ │ │habitatului speciei │
│ │ │este necunoscută- iar │
│ │ │perspectivele speciei │
│ │ │în viitor sunt │
│ │ │nefavorabile - │
│ │ │inadecvate deoarece │
│ │ │perspectivele speciei │
│ │ │din punct de vedere al │
│ │ │populaţiei şi │
│ │ │habitatului sunt │
│ │ │necunoscute. │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Din punct de vedere al │
│ │ │populaţiei starea de │
│ │ │conservare este │
│ │ │nefavorabilă-inadecvată│
│ │ │-mărimea populaţiei │
│ │ │este mică, din punct de│
│ │ │vedere al habitatului │
│ │ │starea de conservare │
│ │ │este nefavorabilă - │
│Triturus │„U1“ - │inadecvată -calitatea │
│vulgaris │nefavorabilă│habitatului este rea şi│
│ampelensis│- inadecvată│suprafaţa acestuia este│
│ │ │mică- iar perspectivele│
│ │ │speciei în viitor sunt │
│ │ │nefavorabile - │
│ │ │inadecvate deoarece │
│ │ │tendinţa viitoare a │
│ │ │suprafeţei habitatului │
│ │ │şi mărimii │
│ │ │populaţionale este │
│ │ │descrescătoare. │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Din punct de vedere al │
│ │ │populaţiei starea de │
│ │ │conservare este │
│ │ │nefavorabilă-inadecvată│
│ │ │-mărimea populaţiei de │
│ │ │referinţă pentru starea│
│ │ │favorabilă este │
│ │ │necunoscută şi starea │
│ │ │de conservare se │
│ │ │înrăutăţeşte, din punct│
│ │ │de vedere al │
│ │ │habitatului starea de │
│ │ │conservare este │
│Triturus │U2 - │nefavorabilă - │
│cristatus │nefavorabilă│inadecvată -mărimea │
│ │- rea │suprafeţei habitatului │
│ │ │este insuficientă, │
│ │ │tendinţa ei este │
│ │ │descrescătoare iar │
│ │ │calitatea habitatului │
│ │ │este rea- iar │
│ │ │perspectivele speciei │
│ │ │în viitor sunt │
│ │ │nefavorabile - rele │
│ │ │deoarece tendinţa │
│ │ │viitoare a suprafeţei │
│ │ │habitatului şi mărimii │
│ │ │populaţionale este │
│ │ │descrescătoare. │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Starea de conservare │
│ │ │este │
│ │„U1“ - │nefavorabilă-inadecvată│
│Salamandra│nefavorabilă│deoarece efectul │
│salamandra│- inadecvată│cumulat al impacturilor│
│ │ │asupra speciei în │
│ │ │viitor este de │
│ │ │intensitate medie. │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Starea de conservare │
│ │ │este nefavorabilă-rea │
│ │ │deoarece mărimea │
│ │ │populaţiei este mică, │
│Hyla │U2 - │tendinţa suprafeţei │
│arborea │nefavorabilă│habitatului este │
│ │- rea │descrescătoare şi │
│ │ │efectul cumulat al │
│ │ │impacturilor asupra │
│ │ │speciei în viitor este │
│ │ │de intensitate medie. │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│Rana │FV - │- │
│temporaria│favorabilă │ │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│Rana │FV - │- │
│dalmatina │favorabilă │ │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Starea de conservare │
│Lacerta │„U1“ - │este │
│viridis │nefavorabilă│nefavorabilă-inadecvată│
│ │- inadecvată│deoarece mărimea │
│ │ │populaţiei este mică. │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│Podarcis │FV - │- │
│muralis │favorabilă │ │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│Anguis │FV - │- │
│fragilis │favorabilă │ │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Starea de conservare │
│Elaphe │„U1“ - │este │
│longissima│nefavorabilă│nefavorabilă-inadecvată│
│ │- inadecvată│deoarece mărimea │
│ │ │populaţiei este mică. │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │U2 - │Starea de conservare │
│Natrix │nefavorabilă│este nefavorabilă-rea │
│tessellata│- rea │deoarece mărimea │
│ │ │populaţiei este mică. │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Starea de conservare │
│Coronella │„U1“ - │este │
│austriaca │nefavorabilă│nefavorabilă-inadecvată│
│ │- inadecvată│deoarece mărimea │
│ │ │populaţiei este mică. │
├──────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Starea de conservare │
│ │„U1“ – │este │
│Vipera │nefavorabilă│nefavorabilă-inadecvată│
│ammodytes │- inadecvată├───────────────────────┤
│ │ │deoarece mărimea │
│ │ │populaţiei este mică. │
└──────────┴────────────┴───────────────────────┘
3.7. Evaluarea statutului de conservare pentru nevertebrate Evaluarea statutului de conservare a speciilor de nevertebrate de interes comunitar a fost realizată pe baza documentaţiei alcătuite de Combroux şi Schwoerer în 2007 şi actualizată în 2013, ţinând cont de formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina şi de prevederile din Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului numărul 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare şi Directiva Habitate. Detalierea evaluării statutului de conservare pentru speciile de nevertebrate este redată în anexa 8 la prezentul plan de management. Hărţile aferente statutului de conservare se găsesc în anexa 24 Hărţi, figurile 248 - 254. Centralizator privind starea de conservare pentru speciile de lepidoptere Tabelul nr. 45
┌───────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ │Descrierea │
│ │Statut de │cauzei stării│
│Specia │conservare │de conservare│
│ │global │diferite de │
│ │ │cea │
│ │ │favorabilă │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Din punct de │
│ │ │vedere al │
│ │ │populaţiei │
│ │ │starea de │
│ │ │conservare │
│ │ │este │
│ │ │necunoscută- │
│ │ │un singur │
│ │ │exemplar a │
│ │ │fost colectat│
│ │ │-posibilitate│
│Lycaena dispar │Nefavorabilă│ridicată ca │
│ │- Inadecvată│prezenţa │
│ │ │acestuia să │
│ │ │fi fost │
│ │ │accidentală. │
│ │ │Cu toate că │
│ │ │habitatul │
│ │ │este │
│ │ │favorabil, │
│ │ │perspectivele│
│ │ │speciei în │
│ │ │viitor sunt │
│ │ │nefavorabile.│
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Din punct de │
│ │ │vedere al │
│ │ │populaţiei │
│ │ │starea de │
│ │ │conservare │
│ │ │este │
│ │ │necunoscută -│
│ │ │prezenţa │
│ │ │speciei este │
│ │ │incertă -nu a│
│ │ │fost │
│ │ │confirmată │
│ │ │prezenţa, din│
│ │ │punct de │
│ │ │vedere al │
│ │ │habitatului │
│ │ │starea de │
│ │ │conservare │
│Euphydryas │Nefavorabilă│este │
│aurinia │- Inadecvată│nefavorabilă │
│ │ │- inadecvată │
│ │ │-suprafaţa nu│
│ │ │este │
│ │ │suficient de │
│ │ │mare- iar │
│ │ │perspectivele│
│ │ │speciei în │
│ │ │viitor sunt │
│ │ │nefavorabile │
│ │ │- inadecvate │
│ │ │deoarece │
│ │ │perspectivele│
│ │ │speciei din │
│ │ │punct de │
│ │ │vedere al │
│ │ │populaţiei │
│ │ │sunt │
│ │ │necunoscute. │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Din punct de │
│ │ │vedere al │
│ │ │populaţiei │
│ │ │starea de │
│ │ │conservare │
│ │ │este │
│ │ │necunoscută -│
│ │ │prezenţa │
│Callimorpha │Nefavorabilă│speciei este │
│quadripunctaria│- Inadecvată│incertă -nu a│
│ │ │fost │
│ │ │confirmată │
│ │ │prezenţa- iar│
│ │ │perspectivele│
│ │ │speciei în │
│ │ │viitor sunt │
│ │ │nefavorabile │
│ │ │- inadecvate │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Din punct de │
│ │ │vedere al │
│ │ │populaţiei │
│ │ │starea de │
│ │ │conservare │
│ │ │este │
│ │ │necunoscută -│
│ │ │prezenţa │
│ │ │speciei este │
│ │ │incertă -nu a│
│ │ │fost │
│ │ │confirmată │
│ │ │prezenţa, din│
│ │ │punct de │
│ │ │vedere al │
│ │ │habitatului │
│ │ │starea de │
│ │ │conservare │
│Eriogaster │Nefavorabilă│este │
│catax │- Inadecvată│nefavorabilă │
│ │ │- inadecvată │
│ │ │-suprafaţa nu│
│ │ │este │
│ │ │suficient de │
│ │ │mare- iar │
│ │ │perspectivele│
│ │ │speciei în │
│ │ │viitor sunt │
│ │ │nefavorabile │
│ │ │- inadecvate │
│ │ │deoarece │
│ │ │perspectivele│
│ │ │speciei din │
│ │ │punct de │
│ │ │vedere al │
│ │ │populaţiei │
│ │ │sunt │
│ │ │necunoscute. │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Din punct de │
│ │ │vedere al │
│ │ │populaţiei │
│ │ │starea de │
│ │ │conservare │
│ │ │este │
│ │ │necunoscută -│
│ │ │prezenţa │
│ │ │speciei este │
│ │ │incertă -nu a│
│ │ │fost │
│ │ │confirmată │
│ │ │prezenţa, din│
│ │ │punct de │
│ │ │vedere al │
│ │ │habitatului │
│ │ │starea de │
│ │ │conservare │
│Gortyna borelii│Nefavorabilă│este │
│lunata │- Inadecvată│nefavorabilă │
│ │ │- inadecvată │
│ │ │-suprafaţa nu│
│ │ │este │
│ │ │suficient de │
│ │ │mare- iar │
│ │ │perspectivele│
│ │ │speciei în │
│ │ │viitor sunt │
│ │ │nefavorabile │
│ │ │- inadecvate │
│ │ │deoarece │
│ │ │perspectivele│
│ │ │speciei din │
│ │ │punct de │
│ │ │vedere al │
│ │ │populaţiei │
│ │ │sunt │
│ │ │necunoscute. │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│Maculinea alcon│Favorabilă │- │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│Maculinea arion│Favorabilă │- │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Din punct de │
│ │ │vedere al │
│ │ │populaţiei │
│ │ │starea de │
│ │ │conservare │
│ │ │este │
│ │ │necunoscută -│
│ │ │prezenţa │
│Colias │Nefavorabilă│speciei este │
│myrmidone │- Inadecvată│incertă -nu a│
│ │ │fost │
│ │ │confirmată │
│ │ │prezenţa- iar│
│ │ │perspectivele│
│ │ │speciei în │
│ │ │viitor sunt │
│ │ │nefavorabile │
│ │ │- inadecvate │
│ │ │. │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│Parnassius │Favorabilă │ │
│mnemosyne │ │ │
└───────────────┴────────────┴─────────────┘
Centralizator privind starea de conservare pentru speciile de coleoptere Hărţile aferente statutului de conservare se găsesc în anexa 24 Hărţi, figura 248. Tabelul nr. 46
┌─────────┬────────────┬───────────────────────┐
│ │Statut │Descrierea cauzei │
│Specia │global de │stării de conservare │
│ │conservare │diferite de cea │
│ │ │favorabilă │
├─────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Starea de conservare se│
│ │ │prezintă ca │
│Osmoderma│Nefavorabilă│nefavorabilă - rea │
│eremita │- Rea │deoarece tendinţa │
│ │ │suprafeţei habitatului │
│ │ │este descrescătoare. │
├─────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Starea de conservare │
│ │ │din punct de vedere al │
│ │ │populaţiei mărimea │
│ │ │populaţiei actuale este│
│ │ │mai mică decât cea a │
│ │ │valorii de referinţă │
│ │ │pentru starea de │
│ │ │conservare │
│ │ │nefavorabilă; starea de│
│Rosalia │Nefavorabilă│conservare din punct de│
│alpina │- Inadecvată│vedere al │
│ │ │perspectivelor speciei │
│ │ │în viitor este │
│ │ │nefavorabilă-inadecvată│
│ │ │deoarece perspectivele │
│ │ │speciei în viitor sunt │
│ │ │nefavorabile-inadecvate│
│ │ │şi efectul cumulat al │
│ │ │impacturilor asupra │
│ │ │speciei în viitor este │
│ │ │mediu. │
├─────────┼────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Starea de conservare se│
│ │ │prezintă ca │
│ │ │nefavorabilă - │
│ │ │inadecvată deoarece │
│ │ │starea de conservare │
│ │ │din punct de vedere al │
│Pilemia │Nefavorabilă│populaţiei este │
│tigrina │- Inadecvată│necunoscută, suprafaţa │
│ │ │adecvată a habitatului │
│ │ │speciei este mică şi │
│ │ │deoarece viabilitatea │
│ │ │pe termen lung a │
│ │ │speciei nu este │
│ │ │asigurată. │
└─────────┴────────────┴───────────────────────┘
Centralizator privind starea de conservare pentru speciile de raci Tabelul nr. 47
┌────────────────┬──────────┬──────────┐
│ │ │Descrierea│
│ │ │cauzei │
│ │Starea │stării de │
│Specia │globală de│conservare│
│ │conservare│diferite │
│ │ │de cea │
│ │ │favorabilă│
├────────────────┼──────────┼──────────┤
│Austropotamobius│Favorabilă│- │
│torrentium │ │ │
├────────────────┼──────────┼──────────┤
│Astacus astacus │Favorabilă│- │
└────────────────┴──────────┴──────────┘
3.8. Evaluarea statutului de conservare pentru păsări Evaluarea statutului de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar a fost realizată pe baza documentaţiei alcătuite de Combroux şi Schwoerer în 2007 şi actualizată în 2013, ţinând cont de formularul standard Natura 2000 pentru ROSPA0045 Grădiştea Muncelului - Cioclovina şi de prevederile din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi Directiva Păsări. Detalierea evaluării statutului de conservare pentru speciile de păsări este redată în anexa 2 la prezentul plan de management. Centralizator privind statutul de conservare al speciilor de păsări Tabelul nr. 48
┌──────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│ │ │Cauzele │
│ │ │principale │
│ │ │ale stării │
│ │ │nefavorabile│
│ │ │de │
│ │Stare de conservare │conservare -│
│ │ │pentru │
│Specia │ │speciile cu │
│ │ │stare de │
│ │ │conservare │
│ │ │nefavorabilă│
│ ├────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┼────────────┤
│ │Din punct de│Din punct de│Din punct de │ │ │
│ │vedere al │vedere al │vedere al │Globală │ │
│ │populaţiei │habitatului │perspectivelor│ │ │
│ │ │ │speciei │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A030 Ciconia │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│nigra │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A089 - Aquila │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │ │
│pomarina │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A072 Pernis │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │ │
│apivorus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A080 Circaetus│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │ │
│gallicus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A215 Bubo bubo│Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Necunoscută │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A223 Aegolius │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│funereus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A217 - │ │ │ │ │ │
│Glaucidium │Necunoscută │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │ │
│passerinum │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Specia se │
│ │ │ │ │ │află într-o │
│ │ │ │ │ │stare │
│ │ │ │ │ │nefavorabilă│
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │conservare, │
│ │ │ │ │ │fapt datorat│
│ │ │ │ │ │în special │
│ │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │ │ │habitatului.│
│ │ │ │ │ │Acest aspect│
│ │ │ │ │ │duce │
│A220 - Strix │Nefavorabilă│Nefavorabilă│ │Nefavorabilă│implicit la │
│uralensis │– Rea │- Rea │Favorabilă │- Rea │existenţa │
│ │ │ │ │ │unor │
│ │ │ │ │ │densităţi │
│ │ │ │ │ │mai reduse │
│ │ │ │ │ │comparativ │
│ │ │ │ │ │cu alte zone│
│ │ │ │ │ │echivalente │
│ │ │ │ │ │- deşi │
│ │ │ │ │ │distribuţia │
│ │ │ │ │ │speciei │
│ │ │ │ │ │acoperă în │
│ │ │ │ │ │principiu │
│ │ │ │ │ │habitatul │
│ │ │ │ │ │disponibil. │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A104 - Bonasa │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │ │
│bonasia │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A122 - Crex │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│crex │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A224 │ │ │ │ │ │
│Caprimulgus │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Necunoscută │ │
│europaeus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A234 Picus │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │ │
│canus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Specia se │
│ │ │ │ │ │află într-o │
│ │ │ │ │ │stare │
│ │ │ │ │ │nefavorabilă│
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │conservare, │
│ │ │ │ │ │fapt datorat│
│ │ │ │ │ │în special │
│ │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │ │ │habitatului.│
│ │ │ │ │ │Acest aspect│
│ │ │ │ │ │duce │
│A230 │Nefavorabilă│Nefavorabilă│ │Nefavorabilă│implicit la │
│Dendrocopos │- Inadecvată│- Rea │Favorabilă │- Rea │existenţa │
│leucotos │ │ │ │ │unor │
│ │ │ │ │ │densităţi │
│ │ │ │ │ │mai reduse │
│ │ │ │ │ │comparativ │
│ │ │ │ │ │cu alte zone│
│ │ │ │ │ │echivalente │
│ │ │ │ │ │- deşi │
│ │ │ │ │ │distribuţia │
│ │ │ │ │ │speciei │
│ │ │ │ │ │acoperă în │
│ │ │ │ │ │principiu │
│ │ │ │ │ │habitatul │
│ │ │ │ │ │disponibil. │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A238 - │ │ │ │ │ │
│Dendrocopos │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │Favorabilă │ │
│medius │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A236 Dryocopus│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │ │
│martius │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Specia se │
│ │ │ │ │ │află într-o │
│ │ │ │ │ │stare │
│ │ │ │ │ │nefavorabilă│
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │conservare, │
│ │ │ │ │ │fapt datorat│
│ │ │ │ │ │în special │
│ │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │ │ │habitatului.│
│ │ │ │ │ │Acest aspect│
│ │ │ │ │ │duce │
│A321 Ficedula │Nefavorabilă│Nefavorabilă│ │Nefavorabilă│implicit la │
│albicollis │- Inadecvată│- Rea │Favorabilă │- Rea │existenţa │
│ │ │ │ │ │unor │
│ │ │ │ │ │densităţi │
│ │ │ │ │ │mai reduse │
│ │ │ │ │ │comparativ │
│ │ │ │ │ │cu alte zone│
│ │ │ │ │ │echivalente │
│ │ │ │ │ │-deşi │
│ │ │ │ │ │distribuţia │
│ │ │ │ │ │speciei │
│ │ │ │ │ │acoperă în │
│ │ │ │ │ │principiu │
│ │ │ │ │ │habitatul │
│ │ │ │ │ │disponibil. │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Specia se │
│ │ │ │ │ │află într-o │
│ │ │ │ │ │stare │
│ │ │ │ │ │nefavorabilă│
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │conservare, │
│ │ │ │ │ │fapt datorat│
│ │ │ │ │ │în special │
│ │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │ │ │habitatului.│
│ │ │ │ │ │Acest aspect│
│ │ │ │ │ │duce │
│A320 Ficedula │Nefavorabilă│Nefavorabilă│ │Nefavorabilă│implicit la │
│parva │- Rea │- Rea │Favorabilă │- Rea │existenţa │
│ │ │ │ │ │unor │
│ │ │ │ │ │densităţi │
│ │ │ │ │ │mai reduse │
│ │ │ │ │ │comparativ │
│ │ │ │ │ │cu alte zone│
│ │ │ │ │ │echivalente │
│ │ │ │ │ │-deşi │
│ │ │ │ │ │distribuţia │
│ │ │ │ │ │speciei │
│ │ │ │ │ │acoperă în │
│ │ │ │ │ │principiu │
│ │ │ │ │ │habitatul │
│ │ │ │ │ │disponibil. │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A338 Lanius │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │ │
│collurio │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A246 - Lullula│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │ │
│arborea │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│Al08 Tetrao │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│urogallus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A031 Ciconia │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│ciconia │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A091 Aquila │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│chrysaetos │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A085 Accipiter│Favorabilă │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│gentilis │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A087 Buteo │Favorabilă │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│buteo │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A099 Falco │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│subbuteo │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A096 Falco │Favorabilă │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│tinnunculus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A103 Falco │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│peregrinus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│Al 13 Coturnix│Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│coturnix │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A208 Columba │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│palumbus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A212 Cuculus │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│canorus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A221 Asio otus│Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A214 Otus │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│scops │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A226 Apus apus│Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A228 Apus │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│melba │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A 232 Upupa │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│epops │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A233 Jynx │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│torquilla │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A247 Alauda │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│arvensis │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A253 Delichon │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│urbica │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A251 Hirundo │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│rustica │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A256 Anthus │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│trivialis │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A262 Motacilla│Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│alba │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A261 Motacilla│Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│cinerea │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A266 Prunella │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│modularis │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A269 Erithacus│Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│rubecula │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A271 Luscinia │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│megarhynchos │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A273 │ │ │ │ │ │
│Phoenicurus │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│ochruros │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A274 │ │ │ │ │ │
│Phoenicurus │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│phoenicurus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A277 Oenanthe │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│oenanthe │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A275 Saxícola │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│rubetra │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A276 Saxícola │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│torquata │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A283 Turdus │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│merula │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A285 Turdus │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│philomelos │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A284 Turdus │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│pilaris │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A282 Turdus │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│torquatus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A287 Turdus │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│viscivorus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A280 Monticola│Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│saxatilis │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A308 Sylvia │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│curruca │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A311 Sylvia │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│atricapilla │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A3 09 Sylvia │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│communis │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A315 │ │ │ │ │ │
│Phylloscopus │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│collybita │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A318 Regulus │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│ignicapillus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A317 Regulus │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│regulus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A319 Muscicapa│Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│striata │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A3 51 Sturnus │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│vulgaris │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A3 59 │ │ │ │ │ │
│Fringilla │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│coelebs │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A3 66 │ │ │ │ │ │
│Carduelis │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│cannabina │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A3 64 │ │ │ │ │ │
│Carduelis │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│carduelis │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A363 Carduelis│Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│chloris │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A365 Carduelis│Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│spinus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A361 Serinus │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│serinus │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A372 Pyrrhula │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│pyrrhula │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A373 │ │ │ │ │ │
│Coccothraustes│Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│coccothraustes│ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A378 Emberiza │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │Necunoscută │ │
│cia │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A383 Miliaria │Necunoscută │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│calandra │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┤
│A086 Accipiter│Favorabilă │Favorabilă │Necunoscută │Favorabilă │ │
│nisus │ │ │ │ │ │
└──────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴────────────┘
CAP. IV SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management Scopul planului integrat de management al Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, suprapus cu siturile Natura 2000 ROSCI0087 şi ROSPA0045 este menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovarea păstrării folosinţelor tradiţionale a terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale şi prin păstrarea sau îmbunătăţirea, acolo unde este cazul, prin intervenţii active de management, a stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă europeană pentru care au fost desemnate cele două situri. 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi 4.2.1. Obiective generale, domenii de management Obiectivele generale ale planului de management, grupate pe principalele domenii de management, sunt următoarele: 1. Peisajul şi mediul fizic Obiectivul general 1. Menţinerea şi conservarea caracteristicilor geologice, geomorfologice şi a peisajului, cu prioritate a reliefului carstic. 2. Managementul biodiversităţii Obiectivul general 2. Conservarea şi managementul habitatelor şi speciilor de importanţă conservativă din arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de management. Obiectivul general 3. Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a elementelor patrimoniului natural de interes conservativ prin realizarea de activităţi de inventariere, cartografiere şi monitorizare 3. Monumente istorice şi situri arheologice Obiectivul general 4. Promovarea patrimoniului cultural istoric de pe teritoriul parcului. 4. Utilizarea durabilă a resurselor naturale şi dezvoltarea comunităţilor locale Obiectivul general 5. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale din arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de management, ce asigură suportul pentru activităţile tradiţionale, biodiversitate, peisaj şi mediului fizic al parcului. 5. Ecoturism Obiectivul general 6. Organizarea şi promovarea turismului ecologic care să încorporeze valorile naturale, culturale şi tradiţionale ale zonei, în circuitul turistic naţional şi internaţional şi să asigure păstrarea acestora. 6. Educaţie şi conştientizare Obiectivul general 7. Creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a publicului şi grupurilor interesate privind importanţa ariilor naturale protejate vizate de planul de management şi obţinerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management 7. Administrare şi management Obiectivul general 8. Administrarea şi managementul eficient al ariilor naturale protejate vizate de planul de management şi asigurarea durabilităţii managementului. 4.2.2. Obiective specifice şi măsuri Obiective generale, obiective specifice şi acţiuni ce trebuie implementate pentru managementul integrat al parcului natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina Tabelul nr. 49
┌──────────────────────────────────────┐
│Obiectivul general 1. Menţinerea şi │
│conservarea caracteristicilor │
│geologice şi geomorfologice a │
│peisajului, cu prioritate a reliefului│
│carstic │
├──────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS1. Menţinerea şi│
│conservarea caracteristicilor │
│geologice, geomorfologice şi a │
│peisajului, cu prioritate a reliefului│
│carstic │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Elaborarea de măsuri │
│ │diferenţiate pentru menţinerea │
│ │şi îmbunătăţirea elementelor de│
│ │peisaj │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Elaborarea şi diseminarea de│
│ │ghiduri de bune practici în │
│ │ceea ce priveşte activităţile │
│ │locale cu efect asupra │
│ │peisajului │
│ ├───────────────────────────────┤
│Măsuri│3. Colaborarea cu factorii │
│ │interesaţi de gestionarea │
│ │peisajului şi mai cu seamă a │
│ │celui carstic în vederea │
│ │conservării caracteristicilor │
│ │geologice şi geomorfologice a │
│ │peisajului │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │4. Reglementarea activităţilor │
│ │care pot afecta negativ │
│ │elementele de peisaj sau │
│ │caracteristicile acestora │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul general 2. Conservarea şi │
│managementul habitatelor şi speciilor │
│de importanţă conservativă din arealul│
│ariilor naturale protejate vizate de │
│planul de management. │
├──────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS2. Actualizarea │
│obiectivelor de conservare pentru │
│situl Natura 2000 R0SCI0087 şi pentru │
│situl Natura 2000 R0SPA0045 │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Actualizarea obiectivelor de│
│ │conservare pentru situl Natura │
│ │2000 R0SCI0087 │
│Măsuri├───────────────────────────────┤
│ │2. Actualizarea obiectivelor de│
│ │conservare pentru situl Natura │
│ │2000 R0SPA0045 │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS3. Conservarea │
│şi managementul habitatelor de interes│
│comunitar din cadrul sitului Natura │
│2000 R0SCI0087 Grădiştea Muncelului │
│Cioclovina │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Aplicarea măsurilor de │
│ │management pentru habitatele │
│ │neforestiere de importanţă │
│ │comunitară şi a lucrărilor │
│ │silvice necesare pentru │
│ │habitatele forestiere de │
│ │importanţă comunitară. Măsurile│
│ │se regăsesc în Anexa 15. │
│ ├───────────────────────────────┤
│Măsuri│2. Aplicarea măsurilor de │
│ │management pentru habitatul de │
│ │importanţă comunitară 8310. │
│ │Măsurile se regăsesc în Anexa │
│ │18. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │3. Controlul activităţilor cu │
│ │impact negativ: tăieri ilegale,│
│ │păşunat excesiv, eroziune, │
│ │drenări, desecări. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS4. Conservarea │
│şi managementul speciilor de floră de │
│interes comunitar din cadrul sitului │
│Natura 2000 R0SCI0087 Grădiştea │
│Muncelului Cioclovina │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Aplicarea măsurilor de │
│ │management pentru speciile de │
│Măsuri│plante de interes comunitar. │
│ │Măsurile se regăsesc în Anexa │
│ │15. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS5. Conservarea şi │
│managementul speciilor de lilieci de │
│interes comunitar din cadrul sitului │
│Natura 2000 R0SCI0087 Grădiştea │
│Muncelului Cioclovina │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Aplicarea măsurilor de │
│ │management pentru menţinerea │
│ │stării de conservare favorabile│
│Măsuri│speciilor de lilieci de interes│
│ │comunitar şi a habitatelor │
│ │acestora. Măsurile se regăsesc │
│ │în Anexa 18. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS6. Conservarea şi │
│managementul speciilor de peşti de │
│interes comunitar din cadrul sitului │
│Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea │
│Muncelului Cioclovina │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Aplicarea măsurilor de │
│ │management pentru îmbunătăţirea│
│ │stării de conservare a │
│ │speciilor de peşti de interes │
│ │comunitar. Măsurile se regăsesc│
│ │în Anexa 12. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS7. Conservarea şi │
│managementul speciilor de mamifere de │
│interes conservativ din cadrul sitului│
│Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea │
│Muncelului Cioclovina, altele decât │
│liliecii │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Aplicarea măsurilor de │
│ │management pentru menţinerea │
│ │stării de conservare favorabile│
│ │a speciilor de mamifere de │
│ │interes conservativ, altele │
│ │decât liliecii. Măsurile se │
│ │regăsesc în Anexa 6. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS8. Conservarea │
│şi managementul speciilor de amfibieni│
│şi reptile de interes conservativ din │
│cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 │
│Grădiştea Muncelului Cioclovina │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Aplicarea măsurilor pentru │
│ │conservarea şi managementul │
│ │speciilor Bombina variegata, │
│ │Triturus vulgaris, Triturus │
│ │cristatus, Hyla arborea, Rana │
│ │dalmatina, Rana temporaria, │
│ │Salamandra salamandra şi Natrix│
│ │tesselata. Măsurile se regăsesc│
│ │în Anexa 9. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Aplicarea măsurilor pentru │
│Măsuri│conservarea şi managementul │
│ │speciilor Lacerta viridis, │
│ │Podarcis muralis, Vipera │
│ │ammodytes. Măsurile se regăsesc│
│ │în Anexa 9. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │3. Aplicarea măsurilor pentru │
│ │conservarea şi managementul │
│ │speciilor Anguis fragilis, │
│ │Coronella austriaca şi Elaphe │
│ │longissima. Măsurile se │
│ │regăsesc în Anexa 9. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS9. Conservarea │
│şi managementul speciilor de │
│nevertebrate de interes conservativ │
│din cadrul sitului Natura 2000 │
│ROSCI0087 Grădiştea Muncelului │
│Cioclovina │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Aplicarea măsurilor pentru │
│ │conservarea şi managementul │
│ │speciilor de lepidoptere de │
│ │interes conservative. Măsurile │
│ │se regăsesc în Anexa 9. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Aplicarea măsurilor pentru │
│ │conservarea şi managementul │
│ │speciilor de coleoptere │
│Măsuri│Osmoderma eremita, Rosalia │
│ │alpina şi Pilemia tigrina. │
│ │Măsurile se regăsesc în Anexa │
│ │9. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │3. Aplicarea măsurilor pentru │
│ │conservarea şi managementul │
│ │speciilor de raci │
│ │Austropotamobius torrentium şi │
│ │Astacus astacus. Măsurile se │
│ │regăsesc în Anexa 9. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 0S10. Conservarea şi│
│managementul speciilor de păsări de │
│interes conservativ din cadrul sitului│
│Natura 2000 R0SPA0045 Grădiştea │
│Muncelului Cioclovina │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Aplicarea măsurilor pentru │
│ │conservarea şi managementul │
│ │speciilor de păsări criteriu │
│ │din cadrul R0SPA0045 Grădiştea │
│ │Muncelului - Cioclovina. │
│ │Măsurile se regăsesc în Anexa │
│ │3. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul general 3. Îmbunătăţirea │
│nivelului de cunoaştere a elementelor │
│patrimoniului natural de interes │
│conservativ prin realizarea de │
│activităţi de inventariere, │
│cartografiere şi monitorizare │
├──────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS11. │
│Monitorizarea stării de conservare a │
│habitatelor de importanţă comunitară │
│în cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea │
│Muncelului Cioclovina │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Aplicarea planului de │
│ │monitorizare pentru habitatele │
│ │de importanţă comunitară din │
│ │cadrul sitului R0SCI0087 │
│ │Grădiştea Muncelului │
│ │Cioclovina. Planul de │
│Măsuri│monitorizare se regăseşte în │
│ │Anexa 15. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Promovarea realizării de │
│ │studii privind clasificarea sau│
│ │reclasificarea peşterilor de pe│
│ │raza ariilor naturale protejate│
│ │vizate de planul de management │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS12. │
│Monitorizarea stării de conservare a │
│speciilor de importanţă conservativă │
│pentru care s-a realizat │
│inventarierea, cartarea şi evaluarea │
│stării de conservare │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Monitorizarea speciilor de │
│ │plante de interes comunitar în │
│ │cadrul sitului ROSCI0087 │
│ │Grădiştea Muncelului │
│ │Cioclovina. Planul de │
│ │monitorizare se regăseşte în │
│ │Anexa 15. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Monitorizarea speciilor de │
│ │lilieci de interes comunitar în│
│ │cadrul sitului ROSCI0087 │
│ │Grădiştea Muncelului │
│ │Cioclovina. Planul de │
│ │monitorizare se regăseşte în │
│ │Anexa 18. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │3. Monitorizarea speciilor de │
│ │peşti de interes comunitar în │
│ │cadrul sitului R0SCI0087 │
│ │Grădiştea Muncelului │
│ │Cioclovina. Planul de │
│ │monitorizare se regăseşte în │
│ │Anexa 12. │
│ ├───────────────────────────────┤
│Măsuri│4. Monitorizarea speciilor de │
│ │nevertebrate, amfibieni şi │
│ │reptile de interes conservativ │
│ │în cadrul sitului R0SCI0087 │
│ │Grădiştea Muncelului │
│ │Cioclovina. Planul de │
│ │monitorizare se regăseşte în │
│ │Anexa 9. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │5. Monitorizarea speciilor de │
│ │mamifere de interes │
│ │conservativ, altele decât │
│ │liliecii în cadrul sitului │
│ │R0SCI0087 Grădiştea Muncelului │
│ │Cioclovina. Planul de │
│ │monitorizare se regăseşte în │
│ │Anexa 6. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │6. Recensământul în cazul │
│ │speciilor de păsări la care │
│ │nivelul populaţional este │
│ │insuficient cunoscut şi │
│ │monitorizarea speciilor │
│ │criteriu din situl R0SPA0045 │
│ │Grădiştea Muncelului Cioclovina│
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul general 4. Promovarea │
│patrimoniului cultural istoric de pe │
│teritoriul parcului │
├──────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS13. Promovarea │
│monumentelor istorice şi siturilor │
│arheologice de pe raza Parcului │
│Natural Grădiştea Muncelului │
│Cioclovina │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Colaborarea cu instituţiile │
│ │responsabile de monumentele │
│ │istorice şi siturile │
│ │arheologice de pe teritoriul │
│ │parcului natural la │
│ │implementarea de acţiuni ce au │
│ │drept scop cunoaşterea, │
│ │conservarea şi promovarea │
│Măsuri│acestora │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Includerea în cadrul │
│ │acţiunilor de conştientizare şi│
│ │educare a publicului a │
│ │elementelor ce au în vedere │
│ │diseminarea informaţiilor │
│ │privind monumentele istorice şi│
│ │siturile arheologice de pe raza│
│ │parcului │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul general 5. Promovarea │
│utilizării durabile a resurselor │
│naturale din arealul ariilor naturale │
│protejate vizate de planul de │
│management, ce asigură suportul pentru│
│activităţile tradiţionale, │
│biodiversitate, peisaj şi mediului │
│fizic al parcului. │
├──────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS14. Promovarea │
│utilizării durabile a resurselor │
│naturale din arealul ariilor naturale │
│protejate vizate de planul de │
│management. │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Continuarea promovării │
│ │certificării managementului │
│ │forestier pentru fondul │
│ │forestier aflat în arealul │
│ │ariilor naturale protejate │
│ │vizate de planul de management.│
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Elaborarea de studii în │
│ │vederea stabilirii capacităţii │
│ │de suport a păşunilor cu scopul│
│ │reglementării activităţii de │
│ │păşunat │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │3. Elaborarea unui ghid │
│ │cuprinzând bune practici de │
│ │administrare a pajiştilor şi │
│ │promovarea acestuia în │
│ │rândurile proprietarilor/ │
│ │gestionarilor de pajişti │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │4. Promovarea Ghidului pentru │
│ │bune condiţii agricole şi de │
│ │mediu în rândul agricultorilor │
│ │de pe teritoriul ariei naturale│
│ │protejate │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │5. Armonizarea planurilor de │
│ │gospodărire ale │
│ │administratorilor / │
│ │proprietarilor cu obiectivele │
│Măsuri│planului de management prin │
│ │avizele/acordurile emise │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │6. Implicarea activă a │
│ │administraţiei parcului în │
│ │evaluarea activităţilor/ │
│ │resurselor cinegetice şi │
│ │piscicole │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │7. Armonizarea planurilor de │
│ │urbanism, general, zonal, │
│ │amenajare teritorială, de │
│ │utilizare a terenurilor şi a │
│ │tuturor modurilor de utilizare │
│ │a resurselor cu prevederile │
│ │planului de management │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │8. Dezvoltarea unui mecanism de│
│ │avizare intern, la nivelul │
│ │administraţiei parcului a │
│ │activităţilor cu posibil impact│
│ │negativ asupra resurselor │
│ │naturale, bazat pe zonarea │
│ │suprafeţei parcului din │
│ │perspectiva peisajului, a │
│ │biodiversităţii - hărţi de │
│ │distribuţie - a patrimoniului │
│ │istoric şi cultural şi │
│ │ecoturismului, cu respectarea │
│ │măsurilor specifice din planul │
│ │de management │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS 15. Încurajarea│
│comunităţilor locale în dezvoltarea │
│unor activităţi economice care să │
│urmărească dezvoltarea durabilă a │
│zonei │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Încurajarea dezvoltării de │
│ │activităţi economice care să │
│ │ofere produse şi servicii în │
│ │condiţiile utilizării durabile │
│ │a resurselor, mai cu seamă în │
│ │domeniul turismului │
│Măsuri├───────────────────────────────┤
│ │2. Promovarea prin activităţile│
│ │din domeniile comunicare şi │
│ │ecoturism a produselor şi │
│ │serviciilor oferite de agenţii │
│ │economici din comunităţile │
│ │locale │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS 16. Promovarea │
│împreună cu comunităţile locale a │
│valorilor culturale, activităţilor şi │
│practicilor tradiţionale, pentru a │
│creşte valoarea ariilor naturale │
│protejate vizate de planul de │
│management. │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Dezvoltarea relaţiilor de │
│ │colaborare cu comunităţile │
│ │locale prin întâlniri şi │
│ │participarea administraţiei │
│ │parcului la evenimente │
│ │importante din viaţa acestora │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Promovarea păstrării şi │
│ │revitalizării activităţilor │
│ │tradiţionale în cadrul │
│ │comunităţilor locale │
│Măsuri├───────────────────────────────┤
│ │3. Elaborarea şi implementarea │
│ │unui plan de promovare a │
│ │produselor şi serviciilor │
│ │locale tradiţionale de către │
│ │administraţia parcului, în │
│ │colaborare cu autorităţile │
│ │locale inclusiv utilizând calea│
│ │conferirii identităţii de │
│ │provenienţă a produselor de pe │
│ │teritoriul ariilor naturale │
│ │protejate vizate de planul de │
│ │management. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul general 6. Organizarea şi │
│promovarea turismului ecologic care să│
│încorporeze valorile naturale, │
│culturale şi tradiţionale ale zonei, │
│în circuitul turistic naţional şi │
│internaţional şi să asigure păstrarea │
│acestora │
├──────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS17. Implementarea │
│planului de informare şi interpretare │
│funcţie de zonarea parcului din punct │
│de vedere al recreerii şi turismului │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Realizarea şi implementarea │
│ │de parteneriate cu autorităţile│
│ │cu atribuţii pe linia vizitării│
│ │monumentelor istorice şi a │
│ │siturilor arheologice │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Realizarea şi implementarea │
│ │de parteneriate cu │
│ │organizaţiile cu atribuţii pe │
│ │linia vizitării peşterilor │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │3. Realizarea şi implementarea │
│ │de parteneriate cu │
│ │administratorii de facilităţi │
│ │de cazare, campare │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │4. Realizarea şi implementarea │
│ │de parteneriate cu Salvamont, │
│ │organizaţii non- guvernamentale│
│ │pentru promovarea turismului │
│ │montan şi sporturilor extreme │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │5. Realizarea şi implementarea │
│ │de parteneriate cu autorităţile│
│ │publice locale şi │
│ │administratorii drumurilor în │
│ │scopul gestionării fluxurilor │
│ │de turişti în zonele cu oprire │
│ │temporară │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │6. Realizarea şi implementarea │
│ │de parteneriate cu │
│ │organizatorii de evenimente cu │
│ │caracter ecoturistic şi sportiv│
│ │din arealul ariilor naturale │
│ │protejate vizate de planul de │
│ │management. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │7. Promovarea obiectivelor │
│ │turistice şi a informaţiilor │
│ │specifice pentru turişti pe │
│ │site-ul parcului │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │8. Elaborarea, publicarea şi │
│ │valorificarea de materiale cu │
│ │informaţii specifice pentru │
│ │turişti, hărţi turistice, codul│
│ │de conduită pentru turişti, │
│ │regulile de vizitare a ariilor │
│ │naturale protejate vizate de │
│ │planul de management., campare,│
│ │parcare. │
│Măsuri├───────────────────────────────┤
│ │9. întreţinerea traseelor │
│ │turistice omologate, a │
│ │marcajelor şi semnelor │
│ │specifice │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │10. Realizarea unui sistem │
│ │eficient de informare/ │
│ │avertizare cu privire la │
│ │regulile de vizitare a │
│ │parcului, campare, parcare, │
│ │inclusiv amplasarea grupurilor │
│ │de panouri informative propuse │
│ │în strategia de vizitare a │
│ │ariilor naturale protejate │
│ │vizate de planul de management.│
│ ├───────────────────────────────┤
│ │11. Reglementarea accesului │
│ │vizitatorilor în zona de │
│ │protecţie integrală şi în │
│ │peşterile vizitabile │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │12. încurajarea vizitatorilor │
│ │pentru folosirea ghizilor │
│ │specializaţi, atragerea unui │
│ │număr mai mare de vizitatori în│
│ │ariile naturale protejate │
│ │vizate de planul de management,│
│ │în excursii organizate cu │
│ │ghizi, inclusiv în afara │
│ │sezonului de vârf │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │13. Instruirea continuă a │
│ │personalului administraţiei │
│ │parcului şi a partenerilor │
│ │implicaţi în fenomenul de │
│ │vizitare a ariilor naturale │
│ │protejate vizate de planul de │
│ │management., în vederea │
│ │îmbunătăţirii performanţelor de│
│ │management , inclusiv │
│ │instruirea de ghizi │
│ │specializaţi │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │14. Realizarea de programe │
│ │ecoturistice diversificate în │
│ │parteneriat cu agenţii de │
│ │turism specializaţi │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │15. Introducerea unui sistem de│
│ │tarifare a vizitatorilor │
│ │parcului în sistemul „permis de│
│ │acces” în vederea suplimentării│
│ │veniturilor pentru conservare │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS18. Realizarea │
│infrastructurii de vizitare propuse │
│prin strategia de vizitare a ariilor │
│naturale protejate vizate de planul de│
│management. │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Realizarea centrului de │
│ │vizitare Costeşti │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Realizarea punctului de │
│ │informare deschis Sarmizegetusa│
│ ├───────────────────────────────┤
│ │3. Realizarea punctului de │
│ │informare Boşorod │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │4. Realizarea punctului de │
│ │informare Baru │
│ ├───────────────────────────────┤
│Măsuri│5. Realizarea grupurilor de │
│ │panouri la intrările în arealul│
│ │ariilor naturale protejate │
│ │vizate de planul de management │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │6. Amenajarea a 2 trasee │
│ │tematice în zonele Grădiştea de│
│ │Munte, Cioclovina │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │7. Marcarea şi semnalizarea a 2│
│ │trasee de cicloturism: Valea │
│ │Streiului şi Costeşti - Târsa │
│ │-Prihodişte -Valea Grădiştei - │
│ │Costeşti. │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS19. Monitorizarea │
│activităţii turistice din arealul │
│ariilor naturale protejate vizate de │
│planul de management. │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Verificarea activităţilor de│
│ │vizitare │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Monitorizarea turismului - │
│Măsuri│culegerea de date privind │
│ │numărul turiştilor, │
│ │comportamentul şi opţiunile │
│ │acestora, analiza şi │
│ │interpretarea rezultatelor │
│ │monitorizării │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul general 7. Creşterea │
│nivelului de conştientizare şi │
│educaţie a publicului şi grupurilor │
│interesate privind importanţa ariilor │
│naturale protejate vizate de planul de│
│management şi obţinerea sprijinului în│
│vederea realizării obiectivelor │
│planului de management │
├──────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS20. Promovarea │
│valorilor naturale, culturale şi │
│istorice din cadrul ariilor naturale │
│protejate vizate de planul de │
│management prin intermediul │
│materialelor informative, site- ului │
│web şi altor mijloace de comunicare │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Realizarea de sondaje │
│ │periodice pentru evaluarea │
│ │atitudinii şi nivelului de │
│ │cunoaştere a grupurilor │
│ │interesate faţă de valorile │
│ │naturale, culturale şi istorice│
│ │din cadrul ariilor naturale │
│ │protejate vizate de planul de │
│ │management. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Actualizarea permanentă a │
│ │planului de comunicare │
│ │alariilor naturale protejate │
│ │vizate de planul de management,│
│ │în scopul realizării unei │
│ │promovări diferenţiate şi │
│ │eficiente │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │3. Actualizarea permanentă a │
│ │site-ului web al parcului cu │
│ │informaţii relevante pentru │
│ │factorii interesaţi şi publicul│
│ │larg │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │4. Realizarea şi amplasarea de │
│ │panouri informative în │
│Măsuri│localităţile din cadrul ariilor│
│ │naturale protejate vizate de │
│ │planul de management. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │5. Realizarea de materiale │
│ │informative referitoare la │
│ │ariile naturale protejate │
│ │vizate de planul de management,│
│ │de exemplu pliante, broşuri, │
│ │compact disk-uri, filme │
│ │documentare, pentru promovarea │
│ │valorilor naturale, culturale │
│ │şi istorice ale zonei │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │6. Implicarea mass-media, a │
│ │mediului non-guvernamental, │
│ │academic şi educaţional în │
│ │acţiuni de promovare a ariilor │
│ │naturale protejate vizate de │
│ │planul de management. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │7. Promovarea imaginii Parcului│
│ │Natural Grădiştea │
│ │Muncelului-Cioclovina prin │
│ │participarea la diferite │
│ │manifestări organizate în ţară │
│ │şi străinătate │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS21. Desfăşurarea │
│de activităţi educaţionale şi │
│conştientizare privind valorile │
│naturale, culturale şi istorice din │
│cadrul ariilor naturale protejate │
│vizate de planul de management. │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Implementarea unor │
│ │activităţi educaţionale pentru │
│ │a informa populaţia locală cu │
│ │privire la valorile naturale, │
│ │culturale şi istorice din │
│ │cadrul ariilor naturale │
│ │protejate vizate de planul de │
│ │management. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Realizarea de expoziţii de │
│ │fotografii cu valorile │
│ │naturale, culturale şi istorice│
│Măsuri│din cadrul şi vecinătatea │
│ │ariilor naturale protejate │
│ │vizate de planul de management.│
│ ├───────────────────────────────┤
│ │3. Realizarea de cursuri │
│ │tematice destinate tinerei │
│ │generaţii pentru cunoaşterea │
│ │mai bună a valorilor naturale, │
│ │culturale şi istorice din │
│ │cadrul ariilor naturale │
│ │protejate vizate de planul de │
│ │management, şi căilor de │
│ │păstrare şi promovare a │
│ │acestora │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectivul general 8. Administrarea şi│
│managementul eficient al ariilor │
│naturale protejate vizate de planul de│
│management şi asigurarea durabilităţii│
│managementului │
├──────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS22. Asigurarea │
│managementului eficient al ariilor │
│naturale protejate vizate de planul de│
│management, cu scopul atingerii │
│obiectivelor planului de management │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Dotarea şi dezvoltarea bazei│
│ │materiale corespunzătoare │
│ │-echipament de calitate, │
│ │performant şi funcţional, │
│ │bibliotecă de specialitate şi │
│ │altele asemenea │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Asigurarea funcţionării în │
│ │bune condiţii a Consiliului │
│ │Ştiinţific şi a Consiliului │
│ │Consultativ de Administrare │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │3. Colaborarea cu toţi factorii│
│ │interesaţi pentru desfăşurarea │
│ │diferitelor activităţi ce │
│ │vizează potenţialul ariilor │
│ │naturale protejate vizate de │
│ │planul de management - │
│ │cercetare, proiecte de │
│ │conservare implementate în │
│ │zonă, conştientizare, │
│ │activităţi generatoare de │
│ │venit. │
│ ├───────────────────────────────┤
│Măsuri│4. Implicarea unor instituţii/ │
│ │organizaţii partenere şi a │
│ │comunităţii locale pentru │
│ │realizarea unui management │
│ │participativ a ariilor naturale│
│ │protejate │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │5. Analiza periodică a planului│
│ │de management şi adaptarea │
│ │acestuia la condiţiile │
│ │specifice nou apărute │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │6. Dezvoltarea capacităţii │
│ │personalului implicat în │
│ │administrarea/managementul │
│ │parcului, inclusiv prin │
│ │participarea la cursuri de │
│ │specialitate, excursii de │
│ │studii, schimburi de experienţă│
│ ├───────────────────────────────┤
│ │7. Elaborarea unui nou plan de │
│ │management, adaptat în funcţie │
│ │de evaluarea celui anterior la │
│ │finele perioadei de │
│ │implementare │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS23. Asigurarea │
│resurselor financiare necesare unei │
│administrări optime │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Elaborarea bugetului anual │
│ │necesar pentru activităţile de │
│ │administrare şi management │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Alocare bugetară adecvată │
│ │pentru implementarea │
│ │activităţilor prevăzute în │
│ │planul de management │
│ ├───────────────────────────────┤
│Măsuri│3. Identificarea unor noi surse│
│ │de finanţare, accesare fonduri,│
│ │sponsorizări, şi elaborarea │
│ │unor proiecte pentru finanţarea│
│ │atingerii obiectivelor din │
│ │planul de management │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │4. Întocmirea planurilor de │
│ │lucru anuale, în acord cu │
│ │planul de activităţi din PM │
├──────┴───────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS24. Limitarea │
│activităţilor ilegale şi dăunătoare │
│valorilor naturale, istorice şi │
│culturale specifice ariilor naturale │
│protejate vizate de planul de │
│management- braconaj piscicol şi │
│cinegetic, exploatări neautorizate de │
│material lemnos, poluare, managementul│
│neadecvat al deşeurilor, incendieri, │
│construcţii ilegale. │
├──────┬───────────────────────────────┤
│ │1. Realizarea şi instalarea │
│ │bornelor, panourilor şi │
│ │indicatoarelor, pentru │
│ │evidenţierea limitelor │
│ │exterioare ale parcului şi │
│ │siturilor Natura 2000 │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │2. Iniţierea unui plan de │
│ │acţiune comun cu toate │
│ │instituţiile cu │
│ │responsabilităţi în domeniu │
│ │pentru colectarea şi evacuarea │
│ │deşeurilor │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │3. Parteneriat cu Jandarmeria, │
│ │Inspectoratul Judeţean pentru │
│ │Situaţii de Urgenţă, Garda de │
│ │mediu, Agenţia de Plăţi şi │
│ │Intervenţii în Agricultură, │
│ │Garda Forestieră şi alte │
│ │instituţii relevante pentru │
│ │realizarea unui sistem de │
│ │patrulare integrat şi permanent│
│Măsuri├───────────────────────────────┤
│ │4. Întocmirea, aprobarea şi │
│ │aplicarea planului de │
│ │intervenţie şi instituirea unui│
│ │sistem de reacţie rapidă pentru│
│ │verificarea sesizărilor │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │5. Reglementarea prin avize/ │
│ │acorduri/condiţii specifice a │
│ │activităţilor/planurilor/ │
│ │programelor/proiectelor care se│
│ │desfăşoară/ implementează pe │
│ │teritoriul ariilor naturale │
│ │protejate vizate de planul de │
│ │management. │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │6. Implicarea de voluntari în │
│ │raportarea imediată a │
│ │delictelor │
│ ├───────────────────────────────┤
│ │7. Monitorizarea implementării │
│ │planului de management şi │
│ │realizarea raportărilor │
│ │necesare către autorităţile │
│ │relevante │
└──────┴───────────────────────────────┘
CAP. V PLANUL DE ACTIVITĂŢI 5.1. Detalierea acţiunilor/măsurilor de conservare Această secţiune a planului de management prezintă detalii cu privire la măsurile de conservare propuse, pe obiective generale şi specifice. Obiectivul general 1. Menţinerea şi conservarea caracteristicilor geologice, geomorfologice şi a peisajului, cu prioritate a reliefului carstic. Obiectivul specific OS1. Menţinerea şi conservarea caracteristicilor geologice, geomorfologice şi a peisajului, cu prioritate a reliefului carstic Măsura 1. Elaborarea de măsuri diferenţiate pentru menţinerea şi îmbunătăţirea elementelor de peisaj Elementele valoroase de peisaj de pe raza Parcului Natural Grădiştea Muncelului- Cioclovina sunt în cea mai mare parte cunoscute dar, pentru a se evita impunerea de restricţii care să aibă efecte nedorite asupra dezvoltării durabile a zonei, ele trebuie analizate şi descrise în scopul evidenţierii, cunoaşterii şi diseminării lor. Acest lucru se poate realiza elaborarea unor măsuri care să permită conservarea zonelor respective în mod eficient şi sinergic din perspectiva dezvoltării economico-sociale a zonei. Această măsură este cea mai importantă din perspectiva necesităţii punerii în valoare a trăsăturilor specifice parcului - cum ar fi platforma Luncani, o adevărată emblemă a parcului. Ea trebuie să promoveze elementele cu valoare peisagistică excepţională, altele decât cele legate de biodiversitate. Identificarea şi promovarea elementelor cu valoare excepţională va permite punerea în valoare a acestora prin implementarea măsurilor privitoare la promovarea ecoturismului şi celor legate de conştientizare. Măsura trebuie implementată printr-un larg concurs al factorilor interesaţi şi utilizând baza documentară bogată privind arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de management în primii ani de implementare a planului de management. Măsura 2. Elaborarea şi diseminarea de ghiduri de bune practici în ceea ce priveşte activităţile locale cu efect asupra peisajului Această măsură presupune transcrierea sub forma unor ghiduri de bună practică a zonării parcului din punct de vedere al elementelor de peisaj. Sub această formă, rezultat inclusiv al consultărilor cu grupurile de factori interesaţi, mai cu seamă reprezentanţii comunităţilor locale, ele pot fi diseminate şi aplicarea lor poate fi încurajată. Această măsură trebuie încheiată până la finele perioadei de implementare a planului de management fiind subsecventă măsurii 1 din cadrul acestui obiectiv specific. Măsura 3. Colaborarea cu factorii interesaţi de gestionarea peisajului şi mai cu seamă a celui carstic în vederea conservării caracteristicilor geologice şi geomorfologice a peisajului Peisajul deosebit de valoros al Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, şi mai ales cel carstic ce a stat în mare măsură la fundamentul deciziei de desemnare a acestei arii naturale protejate a suscitat interes deosebit din partea a numeroase organizaţii, atât din mediul autorităţilor cât şi din partea societăţii civile. Toate aceste organizaţii manifestă un interes sporit pentru întreprinderea de acţiuni care să ajute la gestionarea peisajului. Cunoaşterea demersurilor tuturor factorilor interesaţi de gestionarea peisajului, mai ales a celui carstic este esenţială pentru administraţia parcului în încercarea de a armoniza acţiuni care trebuie să fie armonizate, administraţia parcului având obligaţia de a contribui la acest lucru. Pentru aceasta, administraţia parcului trebuie să cunoască aceste demersuri şi să se constituie în catalizatorul acestora. Parteneriate cu toate organizaţiile şi instituţiile interesate de o bună gestionare a peisajului şi mai cu seamă a celui carstic. Trebuie încurajată, de la caz la caz, şi subcontractarea de către administraţia parcului a anumitor obligaţii privitoare la gestionarea anumitor zone sau obiective de importanţă peisagistică, şi mai ales a peisajului carstic. Această măsură are un caracter permanent. Măsura 4. Reglementarea activităţilor care pot afecta negativ elementele de peisaj sau caracteristicile acestora În cadrul procedurilor de avizare, se va avea în vedere conservarea elementele de peisaj sau caracteristicile acestora. Obiectivul general 2. Conservarea şi managementul habitatelor şi speciilor de importanţă conservativă din arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de management Obiectivul specific OS2. Actualizarea obiectivelor de conservare pentru situl Natura 2000 ROSCI0087 şi pentru situl Natura 2000 ROSPA0045 Formularele standard ale siturilor Natura 2000 ROSCI0087 şi ROSPA0045 vor fi actualizate periodic, în funcţie de modificările sesizate, în baza studiilor de teren. Obiectivul specific OS3. Conservarea şi managementul habitatelor de interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina Măsura 1. Aplicarea măsurilor de management pentru habitatele neforestiere de importanţă comunitară şi a lucrărilor silvice necesare pentru habitatele forestiere de importanţă comunitară Pe baza evaluării stării de conservare a habitatelor altele decât habitatul 8310, pentru fiecare habitat au fost elaborate măsuri de management generale, aplicabile pentru toate suprafeţele ce aparţin habitatelor respective şi măsuri de management specifice, aplicabile mai cu seamă unităţilor de habitat ce nu au stare de conservare favorabilă. Toate aceste măsuri sunt redate în anexa 15 la prezentul plan de management. Măsura 2. Aplicarea măsurilor de management pentru habitatul de importanţă comunitară 8310 Statutul general de conservare pentru habitatul 8310 pe raza Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina a fost evaluat ca favorabil. Din acest motiv, măsurile de management propuse, ce pot fi regăsite în anexa 18 la prezentul plan de management au, în marea lor majoritate, un caracter general şi se referă în cea mai mare măsură la asigurarea unui habitat favorabil pentru speciile de lilieci de interes conservativ. Obiectivul specific OS4. Conservarea şi managementul speciilor de floră de interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina Măsura 1. Aplicarea măsurilor de management pentru speciile de plante de interes comunitar Descrierea măsurilor şi a modului de aplicare este redată în anexa 15 la prezentul plan de management. Obiectiv specific OS5. Conservarea şi managementul speciilor de lilieci de interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina Măsura 1. Aplicarea măsurilor de management pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor de lilieci de interes comunitar şi a habitatelor acestora Această măsură se referă la speciile: Miniopterus schreibersii, Myotis blythii, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Barbastella barbastellus a căror statut de conservare a fost evaluat ca fiind favorabil. Deşi acţiunile ce sunt recomandate, detaliate în anexa 18 la prezentul plan de management, au un caracter general, sunt totuşi prezentate indicaţii privind aplicarea lor la nivelul peşterilor şi galeriilor studiate. Obiectiv specific OS6. Conservarea şi managementul speciilor de peşti de interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina Măsura 1. Aplicarea măsurilor de management pentru îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor de peşti de interes comunitar Studiile efectuate în perioada 2014-2015 au dus la identificarea pe raza sitului a două specii de peşti: Cottus gobio şi Eudontomyzon danfordi a căror statut de conservare a fost evaluat ca nefavorabil. Pentru presiunile şi arealul de distribuţie al acestor specii au fost elaborate măsuri specifice de conservare ce sunt descrise în anexa 12 la prezentul plan de management. Obiectiv specific OS7. Conservarea şi managementul speciilor de mamifere de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina, altele decât liliecii Pe baza evaluării stării de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ, altele decât liliecii, din cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina au fost elaborate măsuri de management destinate menţinerii stării de conservare favorabile pentru speciile vizate. Toate aceste măsuri sunt redate în anexa 6 la prezentul plan de management. Obiectivul specific OS8. Conservarea şi managementul speciilor de amfibieni şi reptile de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina Pe baza evaluării stării de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile de interes conservativ din cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina au fost elaborate măsuri de management destinate asigurării nivelului populaţional optim al speciilor vizate. Toate aceste măsuri sunt redate în anexa 9 la prezentul plan de management. Obiectivul specific OS9. Conservarea şi managementul speciilor de nevertebrate de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina Pe baza evaluării stării de conservare a speciilor de nevertebrate de interes conservativ din cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina au fost elaborate măsuri de management destinate asigurării nivelului populaţional optim al speciilor vizate. Toate aceste măsuri sunt redate în anexa 9 la prezentul plan de management. Obiectiv specific OS10. Conservarea şi managementul speciilor de păsări de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina Pe baza evaluării stării de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ din cadrul sitului ROSPA0045 Grădiştea Muncelului Cioclovina au fost elaborate măsuri de management destinate asigurării nivelului populaţional optim al speciilor de păsări criteriu din cadrul ROSPA0045 Grădiştea Muncelului - Cioclovina. Toate aceste măsuri sunt redate în anexa 3 la prezentul plan de management Obiectivul general 3. Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a elementelor patrimoniului natural de interes conservativ prin realizarea de activităţi de inventariere, cartografiere şi monitorizare Obiectivul specific OS11. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor de importanţă comunitară în cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina Măsura 1. Aplicarea planului de monitorizare pentru habitatele de importanţă comunitară din cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina Această măsură se referă la toate habitatele de interes comunitar identificate pe raza sitului. Planurile de monitorizare se găsesc în anexele 15 şi 18 la prezentul plan de management. Monitorizarea trebuie realizată având la bază protocoalele de monitorizare pe habitate aflate la dispoziţia administraţiei parcului. Măsura 2. Promovarea realizării de studii privind clasificarea sau reclasificarea peşterilor de pe raza ariilor naturale protejate vizate de planul de management Această măsură este menită a clarifica statutul peşterilor de pe raza parcului şi a realiza o balanţă cât mai eficientă între activităţile turistice şi cele privitoare la conservare peisajului şi a biodiversităţii. Încurajarea ecoturismului şi diseminarea informaţiilor despre importanţa biodiversităţii şi peisajului fac parte dintre obiectivele managementului. Modul prin care se vor atinge aceste obiective pe viitor trebuie însă fundamentat într-un mod cât mai precis cu putinţă. De aceea, demersul de realizare a studiilor privind clasificarea sau reclasificarea peşterilor de pe raza parcului trebuie promovat şi încurajat de către administraţia parcului, prin colaborarea cu organizaţii şi instituţii academice sau de cercetare în domeniul speologiei. Pe măsura realizării şi validării acestor studii prin clasificarea oficială a peşterilor, administraţia parcului poate să colecteze datele necesare pentru identificarea, dacă este cazul, a valorii de patrimoniu a unor obiective speologice, date ce pot sta la baza elaborării documentelor justificative necesare pentru susţinerea unor propuneri privind extinderea cu peşteri de clasă A a zonei de protecţie strictă a Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina. Pe aceste baze, se poate lua în considerare şi oportunitatea extinderii unor arii naturale cu specific speologic şi a schimbării denumirii acestora în perimetre carstice. În ceea ce priveşte accesul în peşterile neclasificate, acesta se va permite numai cu aprobarea Comisiei Patrimoniului Speologic. Obiectivul specific OS12 Monitorizarea stării de conservare a speciilor de importanţă conservativă pentru care s-a realizat inventarierea, cartarea şi evaluarea stării de conservare Măsura 1. Monitorizarea speciilor de plante de interes comunitar în cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina Această măsură se referă la toate speciile de floră de interes comunitar identificate pe raza sitului. Planul de monitorizare se găseşte în anexa 15 la prezentul plan de management. Monitorizarea trebuie realizată având la bază protocoalele de monitorizare pe specii aflate la dispoziţia administraţiei parcului. Măsura 2. Monitorizarea speciilor de lilieci de interes comunitar în cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina Această măsură se referă la toate speciile de lilieci de interes comunitar identificate pe raza sitului. Planul de monitorizare se găseşte în anexa 18 la prezentul plan de management. Monitorizarea trebuie realizată având la bază protocoalele de monitorizare pe specii aflate la dispoziţia administraţiei parcului. Măsura 3. Monitorizarea speciilor de peşti de interes comunitar în cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului - Cioclovina Această măsură se referă la speciile de peşti de interes comunitar din raza sitului. Planul de monitorizare se găseşte în anexa 12 la prezentul plan de management. Monitorizarea trebuie realizată având la bază protocoalele de monitorizare pe specii aflate la dispoziţia administraţiei parcului. Măsura 4. Monitorizarea speciilor de nevertebrate, amfibieni şi reptile de interes conservativ în cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina Această măsură se referă la speciile de nevertebrate, amfibieni şi reptile de interes conservativ din raza sitului. Planul de monitorizare se găseşte în anexa 9 la prezentul plan de management. Monitorizarea trebuie realizată având la bază protocoalele de monitorizare pe specii aflate la dispoziţia administraţiei parcului. Măsura 5. Monitorizarea speciilor de mamifere de interes conservativ, altele decât liliecii în cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina Această măsură se referă la speciile de mamifere de interes conservativ, altele decât liliecii din raza sitului. Planul de monitorizare se găseşte în anexa 6 la prezentul plan de management. Monitorizarea trebuie realizată având la bază protocoalele de monitorizare pe specii aflate la dispoziţia administraţiei parcului. Măsura 6. Recensământul în cazul speciilor de păsări la care nivelul populaţional este insuficient cunoscut şi monitorizarea speciilor criteriu din situl ROSPA0045 Grădiştea Muncelului Cioclovina Această măsură se referă la speciile de păsări de interes conservativ din raza sitului ROSPA0045 Grădiştea Muncelului Cioclovina. Descrierea detaliată a măsurii şi planul de monitorizare se găsesc în anexa 3 la prezentul plan de management. Monitorizarea trebuie realizată având la bază protocoalele de monitorizare pe specii aflate la dispoziţia administraţiei parcului. Obiectivul general 4. Promovarea patrimoniului cultural istoric de pe teritoriul parcului Obiectiv specific OS13. Promovarea monumentelor istorice şi siturilor arheologice de pe raza Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina Măsura 1. Colaborarea cu instituţiile responsabile de monumentele istorice şi siturile arheologice de pe teritoriul parcului natural la implementarea de acţiuni ce au drept scop cunoaşterea, conservarea şi promovarea acestora Valoarea inestimabilă a patrimoniului istoric şi arheologic de pe raza parcului natural impune armonizarea permanentă a demersurilor de conservare, promovare şi protejare a acestuia cu demersurile de conservare a biodiversităţii, peisajului şi tradiţiilor locale. Aceasta impune ca agenda instituţiilor şi organizaţiilor cu atribuţii sau interesate în patrimoniul istoric şi cultural să fie permanent cunoscută de către administraţia parcului şi invers. De aceea administraţia parcului trebuie să menţină un dialog cât mai deschis cu acestea şi să colaboreze în derularea acţiunilor de investigaţii arheologice, cercetare istorică, promovare a rezultatelor acestora. Participarea administraţiei parcului la managementul turismului în siturile arheologice şi monumentele istorice de pe raza sitului poate atrage beneficii pentru toate obiectivele legate de turism şi vizitare pe care şi le propune administraţia parcului. Măsura 2. Includerea în cadrul acţiunilor de conştientizare şi educare a publicului a elementelor ce au în vedere diseminarea informaţiilor privind monumentele istorice şi siturile arheologice de pe raza parcului Siturile arheologice reprezintă puncte de interes deosebit, alături de peşterile, peisajul sau tradiţiile locale de pe raza parcului. Promovarea lor armonioasă, pe baza colaborării descrise la măsura precedentă permite creşterea interesului pentru zonă fapt ce poate atrage oportunităţi nu numai pe linia vizitării parcului dar şi pe linia conştientizării necesităţii demersurilor de protejare a zonei. De aceea, acţiunile de conştientizare şi educare a publicului trebuie să includă şi informaţii privind monumentele istorice şi siturile arheologice de pe raza parcului. Promovarea monumentelor istorice şi a siturilor arheologice se poate face şi pagina web a parcului cu actualizarea permanentă a informaţiilor. Obiectivul general 5. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale din arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de management, ce asigură suportul pentru activităţile tradiţionale, biodiversitate, peisaj şi mediului fizic al parcului Obiectivul specific OS14. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale din arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de management Măsura 1. Continuarea promovării certificării managementului forestier pentru fondul forestier aflat în arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de management O parte din pădurile de pe raza parcului sunt certificate. Pentru continuarea obţinerii certificării forestiere pentru pădurile din cadrul parcului, administraţia va realiza o serie de întâlniri de informare privind certificarea şi avantajele acesteia, cu proprietarii/administratorii de pădure. Desigur că certificarea managementului forestier este un act voluntar, iar procesul de certificare va putea fi demarat numai la solicitarea proprietarului/administratorului pădurii. Administraţia parcului va sprijini proprietarii/administratorii de pădure, dacă aceştia se vor hotărî să demareze procesul de obţinere a certificării forestiere. Măsura 2. Elaborarea de studii în vederea stabilirii capacităţii de suport a păşunilor cu scopul reglementării activităţii de păşunat Măsurile de conservare pentru habitatele de pajişti sau speciile de plante de interes conservativ includ referiri la capacitatea de suport a păşunilor. Prin elaborarea de studii privind stabilirea capacităţii de suport a păşunilor, se pot regla aceste măsuri de conservare astfel încât efectul lor economic asupra crescătorilor de animale să fie cât mai redus. De asemenea, aceste studii pot duce la identificarea de soluţii pentru îmbunătăţirea capacităţii de suport care, odată diseminate şi aplicate pot să permită o gospodărire mai eficientă şi creşterea bunăstării crescătorilor de animale, pe baze sustenabile, mai ales având în vedere caracterul tradiţional al acestei activităţi. Administraţia parcului trebuie să promoveze şi să încurajeze prin orice mijloace realizarea de către organizaţiile specializate a acestor studii şi chiar să participe, în limita posibilităţilor, la realizarea acestora. Măsura 3. Elaborarea unui ghid cuprinzând bune practici de administrare a pajiştilor şi promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/gestionarilor de pajişti Elaborarea ghidului de bune practici de administrare a pajiştilor va avea drept scop informarea fermierilor locali privind pachetele de agro-mediu pentru pajişti, cerinţele minime şi cerinţele specifice ale pachetelor de agro-mediu, condiţiile de eligibilitate, lista comunelor eligibile cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, alte informaţii relevante. Ghidul va conţine, de asemenea, date specifice pentru parcul natural şi vecinătatea acestuia. Administraţia parcului trebuie să promoveze şi să încurajeze prin orice mijloace realizarea de către organizaţiile specializate a acestui ghid şi chiar să participe, în limita posibilităţilor, la realizarea acestuia. Măsura 4. Promovarea Ghidului pentru bune condiţii agricole şi de mediu, în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate Administraţia parcului va promova ghidul privind cele mai bune practici agricole şi a Codului pentru bune condiţii agricole şi de mediu, în cadrul a diferite evenimente organizate de către autorităţile locale. De asemenea, informaţii privind ghidul vor fi distribuite la punctele de informare/centru de vizitare ce vor fi create pentru parc. Personalul punctelor de informare/centrului de vizitare va fi instruit de către administraţie privind diseminarea informaţiei către fermierii locali. Prin intermediul primăriilor localităţilor din parc se vor organiza întâlniri cu agricultorii din aria naturală protejată. Măsura 5. Armonizarea planurilor de gospodărire ale administratorilor /proprietarilor cu obiectivele planului de management Această măsură include necesitatea ca administraţia parcului să urmărească armonizarea tuturor planurilor de gospodărire, amenajamente silvice, planuri de management ale pajiştilor, contracte de concesiune a păşunilor, planuri de management a bazinelor hidrografice, cu cerinţele planului de management al Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina. În acest sens, administraţia parcului va disemina conţinutul planului de management şi va furniza, la cerere, informaţii geospaţiale specifice planului de management organizaţiilor interesate, în aşa fel încât acestea să poată actualiza, conform prevederilor legale, planurile de gospodărire. Administraţia parcului poate realiza şi verificări a modului în care a fost realizată această armonizare, luând măsurile care se impun. Măsura 6. Implicarea activă a administraţiei parcului în evaluarea activităţilor/resurselor cinegetice şi piscicole Administraţia parcului este direct interesată în buna implementare a legislaţiei în domeniul vânătorii şi pescuitului şi de aceea, în demersurile de colaborare cu organizaţiile din acest sector trebuie să se includă şi implicarea activă în evaluarea activităţilor/resurselor cinegetice şi piscicole. Administraţia va colabora cu asociaţiile de vânătoare în vederea cunoaşterii cât mai detaliate a activităţilor cinegetice care se desfăşoară pe teritoriul sitului, precum şi a datelor privind populaţiile speciilor cinegetice de pe teritoriul sitului. În acest sens administraţia participă la managementul populaţiilor speciilor de interes cinegetic. De asemenea, administraţia va colabora cu asociaţiile de vânătoare pentru combaterea braconajului cinegetic în sit şi în vecinătatea sa. Pentru constatarea şi sesizarea activităţilor de braconaj, administraţia va putea folosi voluntari. Măsura 7.7. Armonizarea planurilor de urbanism, general, zonal, amenajare teritorială, de utilizare a terenurilor şi a tuturor modurilor de utilizare a resurselor cu prevederile planului de management Administraţia parcului trebuie să urmărească, prin procesul propriu de analiză şi emitere a avizelor, introducerea prevederilor relevante ale planului de management în cadrul planurilor de amenajare, de urbanism generale sau zonale, planurilor de dezvoltare regionale. La actualizarea sau elaborarea acestor planuri conform legislaţiei în vigoare trebuie să se ţină cont de existenţa ariei protejate, să fie evidenţiate limitele acesteia pe harta planului de urbanism general şi zonal, şi să se aibă în vedere restricţiile impuse de către legislaţia specifică ariilor naturale protejate şi a prevederilor planului de management al parcului. Măsura 8. Dezvoltarea unui mecanism de avizare intern, la nivelul administraţiei parcului, a activităţilor cu posibil impact negativ asupra resurselor naturale, bazat pe zonarea suprafeţei parcului din perspectiva peisajului, a biodiversităţii - hărţi de distribuţie - a patrimoniului istoric şi cultural şi ecoturismului, cu respectarea măsurilor specifice din planul de management Conform legislaţiei în vigoare, administraţia parcului trebuie să avizeze activităţile cu posibil impact asupra ariei, planuri şi programe, precum şi proiecte publice sau private, care se doresc a se dezvolta. Administraţia parcului va dezvolta un mecanism de avizare intern, bazat pe gestionarea bazei de date GIS proprii, care va fi respectat şi care va lua în considerare aspecte precum: - zonarea parcului; – valorile de peisaj ale parcului; – speciile şi habitatele pentru care au fost desemnate siturile suprapuse cu parcul şi care este posibil să fie afectate pe termen scurt, mediu şi lung; – starea de conservare a speciilor şi habitatelor existente în aria de interes; – hărţile de distribuţie ale acestora; dacă activitatea planificată contravine sau nu măsurilor de conservare specifice implementate în arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de management. În acest sens, administraţia parcului poate desemna o persoană, sau mai multe, cu expertiză care să analizeze aceste aspecte sau poate cere consultanţă din partea Agenţiei de Protecţia Mediului, instituţii sau unor organizaţii non-guvernamentale cu expertiză. Administraţia parcului va informa autorităţile de mediu competente pentru eliberarea avizului/acordului/autorizaţiei de mediu privind avizul şi/sau punctul de vedere emis. Obiectivul specific OS15. Încurajarea comunităţilor locale în dezvoltarea unor activităţi economice care să urmărească dezvoltarea durabilă a zonei Măsura 1. Încurajarea dezvoltării de activităţi economice care să ofere produse şi servicii în condiţiile utilizării durabile a resurselor, mai cu seamă domeniul turismului Administrarea parcului trebuie să se implice în dezvoltarea activităţii economice care să ofere produse şi servicii cu utilizarea durabilă a resurselor, mai cu seamă în activităţi legate de ecoturism prin facilitarea informării membrilor comunităţilor locale cu privire la demersul antreprenorial legal, prognozele privind fluxurile de turişti, strategia de vizitare a parcului, posibile pieţe de desfacere. Măsura 2. Promovarea prin activităţile din domeniile comunicare şi ecoturism a produselor şi serviciilor oferite de agenţii economici din comunităţile locale Sprijinul administraţiei parcului pentru activităţile economice din zonă se poate manifesta şi prin promovarea acestor activităţi prin demersurile sale. Astfel, prin site-ul web al parcului sau diverse alte canale de comunicare - hărţi turistice, broşuri pentru turişti, se pot prezenta informaţii privind facilităţile de cazare din zonă, centre de producere şi comercializare a produselor tradiţionale, alte servicii oferite de membrii comunităţilor locale. Obiectivul specific OS16. Promovarea împreună cu comunităţile locale a valorilor culturale, activităţilor şi practicilor tradiţionale, pentru a creşte valoarea ariilor naturale protejate vizate de planul de management. Măsura 1. Dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu comunităţile locale prin întâlniri şi participarea administraţiei parcului la evenimente importante din viaţa acestora Adaptarea dezvoltării economico-sociale a comunităţilor locale la anumite restricţii impuse de desemnarea parcului natural şi implementarea măsurilor de conservare nu se poate realiza decât prin cunoaşterea permanentă de către administraţia parcului a nevoilor, problemelor şi eventualelor conflicte ce pot apare dinspre sau în sânul comunităţilor locale. Furnizarea de soluţii sustenabile şi viabile de rezolvare a acestora trebuie să stea tot timpul în atenţia administraţiei parcului, iar pentru aceasta, între comunităţi şi administraţia parcului trebuie să existe un dialog permanent şi relaţii de deplină încredere şi colaborare. Măsura 2. Promovarea păstrării şi revitalizării activităţilor tradiţionale în cadrul comunităţilor locale Administraţia parcului trebuie să promoveze la nivelul instituţiilor decizionale şi a comunităţilor locale necesitatea păstrării tradiţiilor şi obiceiurilor locale, ca resursă culturală şi economică locală pentru creşterea gradului de interes al zonei. O precondiţie a implementării cu succes a acestei măsuri este studierea mediului etnografic - tradiţii, obiceiuri, elemente de arhitectură şi altele asemenea - de către instituţii academice/de cercetare sau alte organizaţii de profil. Administraţia va încuraja şi sprijini demersul de elaborare a acestor studii pentru a cunoaşte cât mai bine elementele specifice de valoare etnografică excepţională ce trebuie promovate. Promovarea se va realiza prin organizarea, împreună cu comunitatea locală, a unor evenimente cu profil tradiţional, producerea de materiale de promovare a produselor tradiţionale. Administraţia parcului poate realiza sondaje sau chestionare privind activităţile tradiţionale şi dorinţa de revitalizare a celor dispărute în cadrul comunităţilor locale. Administraţia parcului poate fi implicată direct, în calitate de partener, în proiecte de revitalizare şi promovare a activităţilor tradiţionale în cadrul localităţilor aferente parcului natural. Măsura 3. Elaborarea şi implementarea unui plan de promovare a produselor şi serviciilor locale tradiţionale de către administraţia parcului, în colaborare cu autorităţile locale inclusiv utilizând calea conferirii identităţii de provenienţă a produselor de pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate de planul de management. Trebuie accentuat faptul că unul dintre factori importanţi care va determina dezvoltarea socio-economică a zonei este publicitat "însoţită de "branding", respectiv promovarea produselor de marcă, brand, cu recunoaştere regională, inclusiv susţinerea realizării de mărci proprii ale produselor tradiţionale. În acest sens, administraţia parcului, în colaborare cu autorităţile judeţene şi locale, va elabora un plan de promovare a produselor tradiţionale, locale şi posibilităţile de comercializare a acestora. Produsele tradiţionale vor avea incluse în marcă, brand, numele parcului pe baza unor contracte cu clauze specifice, inclusiv repartizarea de venituri rezultate din vânzare către administraţia parcului; exemple de produse tradiţionale ce pot fi promovate: brânzeturi, cioplitul lemnului, olăritul. Obiectivul general 6. Organizarea şi promovarea turismului ecologic care să încorporeze valorile naturale, culturale şi tradiţionale ale zonei, în circuitul turistic naţional şi internaţional şi să asigure păstrarea acestora Obiectivele specifice şi măsurile cuprinse în cadrul acestui obiectiv general sunt fundamentate şi descrise sub aspectul implementării în anexa 20 la prezentul plan de management - Strategia de vizitare a Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina. Obiectivul general 7. Creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a publicului şi grupurilor interesate privind importanţa ariilor naturale protejate vizate de planul de management şi obţinerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management Obiectiv specific OS20. Promovarea valorilor naturale, culturale şi istorice din cadrul ariilor naturale protejate vizate de planul de management prin intermediul materialelor informative, siteului web şi altor mijloace de comunicare Măsura 1. Realizarea de sondaje periodice pentru evaluarea atitudinii şi nivelului de cunoaştere a grupurilor interesate faţă de valorile naturale, culturale şi istorice din cadrul ariilor naturale protejate vizate de planul de management Acţiunile de promovare a valorilor parcului trebuie să fie cât mai eficiente. De aceea trebuie cunoscut nivelul de cunoaştere, aşteptările, problemele, atitudinile publicului ţintă. În acest fel mesajele de promovare se pot particulariza, se poate insista pe aspectele mai puţin cunoscute sau delicate cu mai multe şanse de atingere a efectului scontat. Măsura 2. Actualizarea permanentă a planului de comunicare al ariilor naturale protejate vizate de planul de management, în scopul realizării unei promovări diferenţiate şi eficiente Planul de comunicare al parcului - prima variantă fiind elaborată în cadrul proiectului POS în anul 2012 - se va actualiza periodic pentru a putea include recomandările şi concluziile sondajelor periodice pentru evaluarea atitudinii şi nivelului de cunoaştere a grupurilor interesate faţă de valorile naturale, culturale şi istorice din cadrul parcului. Măsura 3. Actualizarea permanentă a site-ului web al parcului cu informaţii relevante pentru factorii interesaţi şi publicul larg Actualizarea permanentă a site-ului web al parcului de către administraţia acestuia va duce la creşterea gradului de informare privind importanţa ariilor naturale protejate vizate de planul de management pentru conservarea valorilor naturale, culturale şi istorice şi va contribui la informarea publicului larg şi factorilor interesaţi privind: - măsurile necesare -planificate şi în desfăşurare- pentru atingerea obiectivelor parcului; – regulamentul de funcţionare; – responsabilităţile administraţiei parcului; responsabilităţile proprietarilor privaţi şi de stat de pe suprafaţa ariilor naturale protejate vizate de planul de management; cerinţele privind dezvoltarea economică în cadrul ariilor naturale protejate vizate de planul de management.; - modalităţile de avizare a activităţilor economice cu posibil impact asupra ariei naturale protejate; De asemenea, prin intermediul site-ului web se vor promova valorile naturale -speciile protejate, pădurea resursă naturală, culturale - tradiţii şi obiceiuri din cadrul sitului, situri arheologice şi istorice, monumente istorice, evenimente istorice ale ariilor naturale protejate vizate de planul de management. Măsura 4. Realizarea şi amplasarea de panouri informative în localităţile din cadrul ariilor naturale protejate vizate de planul de management Realizarea şi amplasarea de panouri informative privind importanţa ariei pentru conservarea valorilor locale, anumite restricţii în cadrul zonei protejate, oportunităţi privind populaţia locală, va contribui la o bună informare a publicului larg şi la îmbunătăţirea condiţiilor de protecţie a speciilor sensibile. Panourile informative vor fi amplasate în localităţile din ariilor naturale protejate vizate de planul de management. Numărul de localităţi şi localităţile unde vor fi amplasate panourile vor fi selectate de către administraţia parcului în funcţie de rezultatele sondajelor privind gradul de informare al populaţiei şi/sau factorilor interesaţi. Măsura 5. Realizarea de materiale informative referitoare la ariile naturale protejate vizate de planul de management, de exemplu pliante, broşuri, compact disk-uri, filme documentare, pentru promovarea valorilor naturale, culturale şi istorice ale zonei Pentru a face cunoscute valorile naturale, culturale şi istorice din cadrul ariilor naturale protejate vizate de planul de management şi pentru a spori gradul de interes pentru zonă se va produce o gamă cât mai variată de materiale informative ce vor contribui la o cunoaştere mai bună a biodiversităţii din cadrul sitului, a speciilor şi habitatelor protejate, a celorlalte obiective de conservare ale parcului, a acţiunilor desfăşurate de către administraţia parcului, problemele cu care se confruntă aceasta în implementarea măsurilor de management, restricţiilor din cadrul ariilor naturale protejate vizate de planul de management, proiectele desfăşurate. Materialele informative se vor realiza în funcţie de grupul ţintă şi de mesajul care se doreşte a fi transmis. Materialele informative vor fi distribuite la centrul de vizitare, punctele de informare şi folosite la diferite evenimente organizate de către administraţia parcului sau autorităţile locale şi judeţene. Măsura 6. Implicarea mass-media, a mediului non-guvernamental, academic şi educaţional în acţiuni de promovare a ariilor naturale protejate vizate de planul de management Mass media, societatea civilă, mediul academic şi educaţional sunt importanţi vectori de opinie care doresc să promoveze valorile ariilor naturale protejate. Acţiunile acestora trebuie să rezoneze cu acţiunile de promovare ale administraţiei parcului pentru obţinerea unui efect sinergic. De aceea administraţia parcului trebuie să implice aceste organizaţii în acţiunile de promovare ori de câte ori este posibil. Măsura 7. Promovarea imaginii Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina prin participarea la diferite manifestări organizate în ţară şi străinătate Participarea reprezentanţilor administraţiei parcului sau prezentarea de materiale elaborate de către administraţie la diferite manifestări organizate în ţară şi străinătate este o bună oportunitate de a face cunoscute valorile ariei protejate şi demersurile administraţiei către publicul larg. Manifestările la care se va participa trebuie selectate cu grijă astfel încât să permită o vizibilitate cât mai sporită şi de asemenea, să permită şi efectuarea de schimburi de experienţă. Măsura presupune şi elaborarea de cercetări şi articole de specialitate şi publicarea şi/sau prezentarea acestora în reviste/la manifestări de specialitate. Obiectiv specific OS21. Desfăşurarea de activităţi educaţionale şi conştientizare privind valorile naturale, culturale şi istorice din cadrul ariilor naturale protejate vizate de planul de management Măsura 1. Implementarea unor activităţi educaţionale pentru a informa populaţia locală cu privire la valorile naturale, culturale şi istorice din cadrul ariilor naturale protejate vizate de planul de management. Activităţile educaţionale vor contribui la educarea tinerei generaţii. Astfel, se vor stabili tematici specifice care vor fi abordate în profil educaţional în fiecare an, spre exemplu protecţia speciilor şi habitatelor, gestionarea deşeurilor şi igienizarea ariilor naturale protejate vizate de planul de management. Tematicile vor ţine cont de problemele caracteristice la un moment dat în cadrul ariilor naturale protejate vizate de planul de management, dar şi de viziunea de ansamblu a administraţiei faţă de problemele care urmează a fi rezolvate. În programul activităţilor educaţionale vor fi incluse sărbătorile clasice din calendarul mediului: Ziua Pământului, Ziua Mediului, ziua Parcului (31 august) De asemenea, se va stabili Ziua ariei naturale protejate - diferită de ziua europeană a parcurilor - cu scopul de a creşte popularitatea ariei naturale protejate în rândul populaţiei rezidente nu ca pe un nou factor de presiune din partea statului, ci ca o valoare locală şi regională. Măsura 2. Realizarea de expoziţii de fotografii cu valorile naturale, culturale şi istorice din cadrul şi vecinătatea ariilor naturale protejate vizate de planul de management. Realizarea de expoziţii de fotografii va contribui la creşterea nivelul de informare şi promovare a ariilor naturale protejate vizate de planul de management.. Aceasta acţiune va fi desfăşurată de către administraţia parcului în colaborare cu unităţile de învăţământ din zonă sau împreună cu consiliul judeţean sau consiliile locale. Expoziţiile de fotografie se vor axa pe valorile ariilor naturale protejate vizate de planul de management.. Expoziţiile vor putea fi organizate pe două categorii: pentru elevii din diferite instituţii de învăţământ sau pentru fotografii semiprofesionişti şi profesionişti. Expoziţiile vor putea fi organizate cu ocazia a diferite evenimente privind protecţia mediului: Ziua Mediului. Măsura 3. Realizarea de cursuri tematice destinate tinerei generaţii pentru cunoaşterea mai bună a valorilor naturale, culturale şi istorice din cadrul ariilor naturale protejate vizate de planul de management şi căilor de păstrare şi promovare a acestora Administraţia parcului, în colaborare cu instituţiile de învăţământ locale şi naţionale/organizaţii non-guvernamentale, va realiza cursuri tematice ce vor include teorie şi practică, pentru elevii şi tinerii care doresc să cunoască mai bine valorile parcului precum şi acţiunile de protecţie necesare. Cursurile tematice vor include lecţii în natură pentru recunoaşterea speciilor, lecţii de istorie. Măsura poate include şi organizarea de prezentări cu diverse ocazii pentru promovarea valorilor naturale şi culturale din cadrul parcului. Obiectivul general 8. Administrarea şi managementul eficient al ariilor naturale protejate vizate de planul de management şi asigurarea durabilităţii managementului Obiectiv specific OS22. Asigurarea managementului eficient al ariilor naturale protejate vizate de planul de management, cu scopul atingerii obiectivelor planului de management Măsura 1. Dotarea şi dezvoltarea bazei materiale corespunzătoare - echipament de calitate, performant şi funcţional, bibliotecă de specialitate şi altele asemenea Baza materială şi logistică a administraţiei parcului reprezintă mijlocul prin care se ating obiectivele ariilor naturale protejate vizate de planul de management.. Ea trebuie să fie suficientă pentru desfăşurarea tuturor activităţilor. Prin planul prezent de management se propune şi dezvoltarea unei semnificative infrastructuri de vizitare care înseamnă un efort investiţional important. Măsura 2. Asigurarea funcţionării în bune condiţii a Consiliului Ştiinţific şi a Consiliului Consultativ de Administrare Pentru corelarea activităţilor de pe raza ariei protejate cu asigurarea atingerii scopului ariei protejate este necesară organizarea anuală a cel puţin două întâlniri ale administraţiei cu membrii Consiliului Ştiinţific şi ai Consiliului Consultativ de Administrare ale parcului. Membrii acestor structuri trebuie permanent informaţi privind activitatea administraţiei parcului şi sprijiniţi în exercitarea atribuţiilor legale care le revin. Măsura 3. Colaborarea cu toţi factorii interesaţi pentru desfăşurarea diferitelor activităţi ce vizează potenţialul ariilor naturale protejate vizate de planul de management - cercetare, proiecte de conservare implementate în zonă, conştientizare, activităţi generatoare de venit. Pentru o implementare adecvată a măsurilor de management enunţate în prezentul plan de management este necesară încheierea unor protocoale de colaborare, în cazul în care ele există deja, trebuie completate şi actualizate conform măsurilor de management impuse de prezentul plan de management, cu alte instituţii cheie şi cu administratori ai altor zone protejate, în vederea schimbului de experienţă şi de bune practici, în special cu ariile naturale protejate învecinate. Protocoale de colaborare vor fi încheiate şi cu furnizori/prestatori de servicii, de exemplu companii furnizori de energie electrică, firme care se ocupă de managementul deşeurilor, pentru desfăşurarea optimă a măsurilor de management pe teritoriul sitului. De asemenea practica bună de colaborare cu instituţiile de cercetare şi academice trebuie continuată, în cadru formal şi cu obligativitatea ca cercetările efectuate pe raza ariilor naturale protejate vizate de planul de management să poată fi folosite şi de administraţie în managementul ariilor naturale protejate. Astfel se poate realiza şi promovarea, coordonarea şi sprijinirea cercetărilor aplicative, în folosul managementului ariilor naturale protejate vizate de planul de management. Măsura 4. Implicarea unor instituţii/organizaţii partenere şi a comunităţii locale pentru realizarea unui management participativ a ariilor naturale protejate vizate de planul de management Pentru buna desfăşurare a activităţilor de cercetare, dezvoltare durabilă şi turism, este necesară încheierea unor protocoale de parteneriat cu instituţii de cercetare interesate de potenţialul zonei, organizaţii neguvernamentale implicate în conservarea patrimoniului natural şi cultural al ariei şi firme private care promovează un turism şi o dezvoltare sustenabilă. Comunitatea locală trebuie consultată permanent şi implicată participativ în acţiunile de management prin întâlniri de informare periodice. Măsura 5. Analiza periodică a planului de management şi adaptarea acestuia la condiţiile specifice nou apărute Activitatea permanentă de colectare de informaţii pe care trebuie să o întreprindă administraţia parcului trebuie să se răsfrângă în permanenta îmbunătăţire a prevederilor planului de management. De asemenea rezultatele activităţii de monitorizare a implementării măsurilor de conservare şi a prevederilor planului de management în general, trebuie să permită îmbunătăţirea acestora, fie pe parcursul implementării fie la revizuirea planului de management. Măsura 6. Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul parcului, inclusiv prin participarea la cursuri de specialitate, excursii de studii, schimburi de experienţă Se va realiza evaluarea nevoilor de formare a personalului. Pe baza rezultatelor vor fi elaborate materiale de instruire şi organizate cursuri de dezvoltare a capacităţii personalului implicat pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare a structurii de administrare. Cursurile de instruire vor fi conduse de specialişti - biologi, ingineri silvici, experţi în activităţi de supraveghere şi pază. Măsura 7. Elaborarea unui nou plan de management, adaptat în funcţie de evaluarea celui anterior la finele perioadei de implementare La elaborarea noului plan de management se vor avea în vedere rezultatele obţinute în urma implementării măsurilor stabilite în cuprinsul planului de management în vigoare. Obiectiv specific OS23. Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime Măsura 1. Elaborarea bugetului anual necesar pentru activităţile de administrare şi management Implementarea corectă a măsurilor de conservare prevăzute în planul de management necesită un management performant al personalului, al bugetului şi al resurselor de infrastructură din partea administraţiei parcului. În acest scop vor fi identificate resursele proprii ale administraţiei care pot fi direcţionate pentru diferite activităţi din planul de management şi ulterior va fi elaborat bugetul de venituri şi cheltuieli anual care va fi alocat activităţilor prevăzute. Această dinamică financiară va fi proiectată, şi ajustată, unde este cazul, pe toată perioada implementării planului de management. Măsura 2. Alocare bugetată adecvată pentru implementarea activităţilor prevăzute în planul de management La elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli se va avea în vedere alocarea bugetară adecvată, pentru a facilita implementarea activităţilor prevăzute în planul de management. Măsura 3. Identificarea unor noi surse de finanţare -accesare fonduri, sponsorizări- şi elaborarea unor proiecte pentru finanţarea atingerii obiectivelor din planul de management Având în vedere că resursele financiare proprii de multe ori se dovedesc insuficiente pentru a acoperi în totalitate cheltuielile ce presupun implementarea acţiunilor din planul de management, este necesară atragerea de surse de finanţare prin proiecte naţionale, internaţionale sau din mediul privat. În acest scop se vor elabora şi depune cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare care vizează conservarea valorilor naturale şi se vor percepe tarife pentru avizele acordate. O sursă importantă de venituri poate fi, dacă măsura este implementată corespunzător, tariful de vizitare a ariilor naturale protejate vizate de planul de management. Măsura 4. Întocmirea planurilor de lucru anuale Pentru implementarea corectă a măsurilor de conservare prevăzute în planul de management de către personalul responsabil de administrare vor fi elaborate planurile de lucru anuale în concordanţă cu calendarul activităţilor şi bugetul anual. Obiectiv specific OS24. Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale, istorice şi culturale specifice ariilor naturale protejate vizate de planul de management - braconaj piscicol şi cinegetic, exploatări neautorizate de material lemnos, poluare, managementul neadecvat al deşeurilor, incendieri, construcţii ilegale Măsura 1. Realizarea şi instalarea bornelor, panourilor şi indicatoarelor, pentru evidenţierea limitelor exterioare ale parcului şi siturilor Natura 2000 Se va realiza evidenţierea limitelor parcului şi a sitului ROSCI0087 şi a diferitelor zone de protecţie, de interes deosebit din punct de vedere al obiectivelor de conservare prin marcarea în teren a limitelor. Pentru locaţiile de o importanţă ridicată pentru conservarea biodiversităţii - reproducerea speciilor de păsări protejate, în special răpitoare- sau orice alte zone care vor fi considerate de către administraţia parcului de importanţă ridicată pentru biodiversitatea sitului, se va realiza o bază de date, care va fi transmisă către grupurile de factori interesaţi, inclusiv autorităţii de mediu, în vederea implementării măsurilor de conservare în aceste zone. Aceste locaţii vor fi verificate periodic şi întreţinute corespunzător de către administraţie pe toată perioada planului de management. Măsura 2. Iniţierea unui plan de acţiune comun cu toate instituţiile cu responsabilităţi în domeniu pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor Problema depozitării deşeurilor rămâne o provocare importantă ce poate fi rezolvată prin colaborarea administraţiei parcului, în scopul colectării şi evacuării deşeurilor cu instituţiile cu responsabilităţi în domeniu, mai ales cu administraţiile publice locale. Măsura 3. Parteneriat cu Jandarmeria, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Garda de mediu, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Garda Forestieră şi alte instituţii relevante pentru realizarea unui sistem de patrulare integrat şi permanent Pentru urmărirea respectării regulamentului şi prevederilor planului de management, precum şi pentru asigurarea eficienţei personalului desemnat pentru pază şi supraveghere, se va elabora un plan de patrulare integrat, valabil pe tot parcursul implementării planului de management. Pentru eficientizarea activităţii agenţilor ecologi, se vor încheia protocoale de colaborare cu Jandarmeria şi Garda de mediu, APIA, Garda Forestieră şi alte instituţii relevante care posedă competenţele legale şi capacitatea tehnică în cazul unor intervenţii necesare, de exemplu combaterea braconajului sau a extragerilor ilegale de material lemnos. Măsura 4. Întocmirea, aprobarea şi aplicarea planului de intervenţie şi instituirea unui sistem de reacţie rapidă pentru verificarea sesizărilor În corelaţie cu cele prevăzute în planurile de lucru anuale se va întocmi şi se va aplica în continuu un plan de intervenţie în regim de urgenţă pentru cazurile care necesită stopare imediată, de exemplu activităţi ilegale, cu potenţial dăunător patrimoniului protejat. Folosind sprijinul acordat prin protocoalele de colaborare cu instituţii competente se va interveni prompt şi eficace ori de câte ori integritatea patrimoniului natural sau starea de conservare a speciilor cheie va fi ameninţată. Pentru sesizarea cazurilor, custodele sitului în colaborare cu o companie telefonică se va pune la dispoziţia publicului o linie verde accesibilă. Măsura 5. Reglementarea prin avize/acorduri/condiţii specifice a activităţilor/planurilor/programelor/proiectelor care se desfăşoară/implementează pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate de planul de management Administraţia parcului va evalua fiecare plan/program, proiect sau activitate cu potenţial efect negativ asupra valorilor naturale/culturale ale sitului şi după o analiză amănunţită va acorda aviz favorabil/favorabil cu condiţii/nefavorabil, în funcţie de caz, respectiv va emite condiţii specifice la punerea în valoare şi exploatarea masei lemnoase. Măsura 6. Implicarea de voluntari în raportarea imediată a delictelor Voluntariatul reprezintă o formă foarte eficientă prin care se poate realiza educaţia ecologică şi conştientizarea populaţiei din zonă privind valorile ocrotite în parc. Administraţia parcului va stimula activităţile de voluntariat atât prin racolare directă în interiorul sitului - responsabilizarea şi implicarea membrilor comunităţii locale- cât şi prin apelarea la reţele de voluntari deja existente. Administraţia parcului va elibera certificate de voluntar organizaţiilor sau persoanelor care vor desfăşura astfel de activităţi în folosul ariei protejate. Pentru grupurile de voluntari se vor depune eforturi pentru asigurarea spaţiilor şi echipamentelor de cazare sau campare. Măsura 7. Monitorizarea implementării planului de management şi realizarea raportărilor necesare către autorităţile relevante Administraţia parcului va urmări realizarea indicatorilor de monitorizare, calitativi şi cantitativi, reperelor de activitate şi a livrabilelor planului de management şi va ajusta/modifica indicatorii în funcţie de modificările inevitabile survenite în procesul de implementare a planului de management. Periodic vor fi elaborate rapoartele de activitate şi cele financiare necesare şi vor fi trimise, în funcţie de solicitări sau prevederi legale sau contractuale către autorităţile relevante. 5.2. Planificarea în timp a activităţilor Planificarea în timp a activităţilor Tabelul nr. 52
┌──────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────────┬───────────┬───────────────┐
│ │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │ │ │ │
│Activitate│1 │2 │3 │4 │5 │Prioritate│Responsabil│Partener │
│ ├──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┤ │ │ │
│ │S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│ │ │ │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul general 1. Menţinerea şi conservarea caracteristicilor geologice, │
│geomorfologice şi a peisajului, cu prioritate a reliefului carstic │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS1. Menţinerea şi conservarea caracteristicilor geologice,│
│geomorfologice şi a peisajului, cu prioritate a reliefului carstic │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │ │X │X │X │ │ │ │ │ │ │2 │APNGMC │APL, ONG │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APNGMC, │ │
│Măsura 2 │ │ │ │X │X │X │X │X │X │X │2 │instituţii │APL, ONG │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │ │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 3 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │APL, ONG │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 4 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │APL, APM, CS, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CC │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul general 2. Conservarea şi managementul habitatelor şi speciilor de │
│importanţă conservativă din arealul ariilor naturale protejate vizate de planul│
│de management │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS2. Actualizarea obiectivelor de conservare pentru situl │
│Natura 2000 ROSCI0087 şi pentru situl Natura 2000 ROSPA0045 │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │ │ │ │ │ │ │ │ │1 │APNGMC │MMAP │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 2 │X │X │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APNGMC │MMAP │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific OS3. Conservarea şi managementul habitatelor de interes │
│comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSC0087 Grădiştea Muncelului │
│Cioclovina │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │2 │APNGMC │ │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤ │
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │2 │APNGMC │FI, ONG, APL │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤ │
│Măsura 3 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific OS4. Conservarea şi managementul speciilor de floră de │
│interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului│
│Cioclovina │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI, ONG, APL │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectiv specific OS5. Conservarea şi managementul speciilor de lilieci de │
│interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului│
│Cioclovina │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI, ONG, APL │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectiv specific OS6. Conservarea şi managementul speciilor de peşti de │
│interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului│
│Cioclovina │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI, ONG, APL │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectiv specific OS7. Conservarea şi managementul speciilor de mamifere de │
│interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea │
│Muncelului Cioclovina, altele decât liliecii │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI, ONG, APL │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific OS8. Conservarea şi managementul speciilor de amfibieni şi │
│reptile de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 │
│Grădiştea Muncelului Cioclovina │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI, ONG, APL │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI, ONG, APL │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 3 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI, ONG, APL │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific OS9. Conservarea şi managementul speciilor de nevertebrate │
│de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea │
│Muncelului Cioclovina │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI, ONG, APL │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI, ONG, APL │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 3 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI, ONG, APL │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectiv specific OS10. Conservarea şi managementul speciilor de păsări de │
│interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0045 Grădiştea │
│Muncelului Cioclovina │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI, ONG, APL │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul general 3. Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a elementelor │
│patrimoniului natural de interes conservativ prin realizarea de activităţi de │
│inventariere, cartografiere şi monitorizare │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS11. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor de │
│importanţă comunitară în cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului │
│Cioclovina │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG, mediul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic, APM, │
│Măsura 1 │ │ │ │ │X │X │ │ │ │X │1 │APNGMC │operatori │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │amenajare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvică │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APNGMC, │ONG, mediul │
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │mediul │academic, APM │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic │ │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific OS12. Monitorizarea stării de conservare a speciilor de │
│importanţă conservativă pentru care s-a realizat inventarierea, cartarea şi │
│evaluarea stării de conservare │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ONG, mediul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic, APM │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ONG, mediul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic, APM │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 3 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ONG, mediul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic, APM │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 4 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ONG, mediul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic, APM │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 5 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ONG, mediul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic, APM │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 6 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ONG, mediul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic, APM │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul general 4. Promovarea patrimoniului cultural istoric de pe │
│teritoriul parcului │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS13. Promovarea monumentelor istorice şi siturilor │
│arheologice de pe raza Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APL, ONG, │
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │custozi situri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │arheologice, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediul academic│
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APL, ONG, │
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │2 │APNGMC │custozi situri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │arheologice, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediul academic│
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul general 5. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale din │
│arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de management, ce asigură │
│suportul pentru activităţile tradiţionale, biodiversitate, peisaj şi mediului │
│fizic al parcului │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS14. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale │
│din arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de management │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratori │
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │2 │APNGMC │şi proprietari │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de păduri │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediul │Administratori │
│Măsura 2 │ │X │X │X │X │X │ │ │ │ │1 │academic, │şi proprietari │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │de păşuni │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediul │Administratori │
│Măsura 3 │ │ │ │ │X │X │X │X │X │X │2 │academic, │şi proprietari │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │de păşuni │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 4 │X │X │X │X │X │X │ │ │ │ │3 │APNGMC │APIA, APL │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratori,│
│Măsura 5 │X │X │ │ │ │ │ │ │ │ │1 │APNGMC │proprietari de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratori │
│Măsura 6 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │2 │APNGMC │fonduri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cinegetice şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │piscicole │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratori,│
│Măsura 7 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │proprietari de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, APL │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratori,│
│Măsura 8 │X │X │ │ │ │ │ │ │ │ │1 │APNGMC │proprietari de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, APL, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APM │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific OS15. Încurajarea comunităţilor locale în dezvoltarea unor │
│activităţi economice care să urmărească dezvoltarea durabilă a zonei │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │APL, sector │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │APL, sector │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific OS16. Promovarea împreună cu comunităţile locale a │
│valorilor culturale, activităţilor şi practicilor tradiţionale, pentru a creşte│
│valoarea ariilor naturale protejate vizate de planul de management. │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │APL, comunităţi│
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │APL, comunităţi│
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 3 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │APL, comunităţi│
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul general 6. Organizarea şi promovarea turismului ecologic care să │
│încorporeze valorile naturale, culturale şi tradiţionale ale zonei, în │
│circuitul turistic naţional şi internaţional şi să asigure păstrarea acestora │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS17. Implementarea planului de informare şi interpretare │
│funcţie de zonarea parcului din punct de vedere al recreerii şi turismului │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI istorie/ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │arheologie │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI peşteri │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 3 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI turism │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 4 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │SALVAMONT, ONG │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 5 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │APL, autorităţi│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │drumuri │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 6 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI turism │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 7 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI turism │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 8 │ │X │ │ │ │X │ │ │ │X │2 │APNGMC │FI turism │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 9 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ONG, SALVAMONT │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 10 │X │X │X │X │ │ │ │ │ │ │1 │APNGMC │FI turism │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 11 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI turism │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 12 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │3 │APNGMC │FI turism │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 13 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │2 │APNGMC │Mediul academic│
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 14 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │3 │APNGMC │FI turism │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 15 │ │ │ │ │X │X │X │X │X │X │3 │APNGMC │APL, RNP │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectiv specific OS18. Realizarea infrastructurii de vizitare propuse prin │
│strategia de vizitare a ariilor naturale protejate vizate de planul de │
│management │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │ │ │X │X │X │X │X │X │X │X │2 │APNGMC │ │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤ │
│Măsura 2 │ │ │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤ │
│Măsura 3 │ │ │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤APL, RNP, ONG, │
│Măsura 4 │ │ │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │organisme │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤finanţatoare │
│Măsura 5 │ │ │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤ │
│Măsura 6 │ │ │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤ │
│Măsura 7 │ │ │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectiv specific OS19. Monitorizarea activităţii turistice din arealul ariilor│
│naturale protejate vizate de planul de management │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ONG, APL, FI │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤turism │
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul general 7. Creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a │
│publicului şi grupurilor interesate privind importanţa ariilor naturale │
│protejate vizate de planul de management şi obţinerea sprijinului în vederea │
│realizării obiectivelor planului de management │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS20. Promovarea valorilor naturale, culturale şi istorice │
│din cadrul ariilor naturale protejate vizate de planul de management prin │
│intermediul materialelor informative, site-ului web şi altor mijloace de │
│comunicare │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │ │ │X │ │ │ │ │ │ │X │2 │APNGMC │Mediul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic, APL │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │2 │APNGMC │ONG, FI │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 3 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 4 │ │ │X │X │ │ │ │ │ │ │2 │APNGMC │ │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤ │
│Măsura 5 │ │X │ │ │ │X │ │ │ │X │2 │APNGMC │ │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤APL, ONG, FI │
│Măsura 6 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤ │
│Măsura 7 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │ │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectiv specific OS21. Desfăşurarea de activităţi educaţionale şi │
│conştientizare privind valorile naturale, culturale şi istorice din cadrul │
│ariilor naturale protejate vizate de planul de management. │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │2 │APNGMC │ │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤ │
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │2 │APNGMC │APL, FI, şcoli │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┤ │
│Măsura 3 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │2 │APNGMC │ │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectivul general 8. Administrarea şi managementul eficient al ariilor │
│naturale protejate vizate de planul de management şi asigurarea durabilităţii │
│managementului │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS22. Asigurarea managementului eficient al ariilor naturale │
│protejate vizate de planul de management, cu scopul atingerii obiectivelor │
│planului de management │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │RNP, ONG, │
│Măsura 1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │organisme │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │finanţatoare │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │CS, CC │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 3 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 4 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI, APL │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 5 │ │X │ │ │ │X │ │ │ │X │2 │APNGMC │FI, CS, CC │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 6 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │RNP, mediul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academic │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 7 │ │ │ │ │ │ │X │X │X │X │1 │APNGMC │RNP, ANANP │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectiv specific OS23. Asigurarea resurselor financiare necesare unei │
│administrări optime │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │ │X │ │X │ │X │ │X │ │X │1 │APNGMC │RNP, organisme │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │finanţatoare │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │RNP, organisme │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │finanţatoare │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 3 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │FI │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 4 │ │X │ │X │ │X │ │X │ │X │1 │APNGMC │RNP, CS, CC │
├──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┤
│Obiectiv specific OS24. Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor│
│naturale, istorice şi culturale specifice ariilor naturale protejate vizate de │
│planul de management -braconaj piscicol şi cinegetic, exploatări neautorizate │
│de material lemnos, poluare, managementul neadecvat al deşeurilor, incendieri, │
│construcţii ilegale │
├──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────────┤
│Măsura 1 │ │ │X │X │X │X │ │ │ │ │2 │APNGMC │APL, ONG │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 2 │ │X │X │X │X │X │X │X │X │X │2 │APNGMC │APL, ONG │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 3 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │Instituţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │control │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APL, IJSU, │
│Măsura 4 │ │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │instituţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │control │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 5 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │APM, APL, CS, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │CC │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 6 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │2 │APNGMC │Voluntari │
├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────┼───────────┼───────────────┤
│Măsura 7 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │1 │APNGMC │Toţi partenerii│
└──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────┴───────────┴───────────────┘
Legendă: APNGMC - Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, RNP - Regia Naţională a Pădurilor, APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului, APL - autorităţi publice locale, CS - Consiliul Ştiinţific , CC - Consiliul consultativ de administrare, IJSU - Inspectorat Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, ONG - organism non-guvernamental, FI - factori interesaţi, MMAP - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură 5.3. Estimarea resurselor necesare pentru implementarea planului de management Toate resursele estimate, atât resursele umane cât şi resursele materiale sunt necesare pentru implementarea şi monitorizarea planului de management. Resursele includ timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoştinţele locale cât şi resursele materiale care reprezintă cheltuielile estimate - resursele financiare, infrastructură pentru implementarea şi monitorizarea planului de management. Toate aceste resurse sunt centralizate în tabelul de mai jos. Estimarea resurselor necesare pentru implementarea planului de management Tabelul nr. 53
┌────────────────────────┬───────┬───────────────────────┬──────────────┐
│ │ │Resurse materiale - │ │
│ │Resurse│altele decât cele │Resurse │
│ │umane │necesare dotării │estimate │
│Obiective/măsuri │ │permanente a custodelui│ │
│ ├───────┼───────────────┬───────┼──────┬───────┤
│ │Total │Denumire │Valoare│Total │Sursa │
│ │zile/om│ │ │RON │fonduri│
├────────────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectivul general 1. Menţinerea şi conservarea caracteristicilor │
│geologice, geomorfologice şi a peisajului, cu prioritate a reliefului │
│carstic │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS1. Menţinerea şi conservarea caracteristicilor │
│geologice, geomorfologice şi a peisajului, cu prioritate a reliefului │
│carstic │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. Elaborarea de │ │ │ │ │ │
│ │măsuri │ │ │ │ │buget │
│ │diferenţiate │ │ │ │ │propriu│
│ │pentru menţinerea│150 │ │ │30000 │şi │
│ │şi îmbunătăţirea │ │ │ │ │surse │
│ │elementelor de │ │ │ │ │externe│
│ │peisaj │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │2. Elaborarea şi │ │ │ │ │ │
│ │diseminarea de │ │ │ │ │ │
│ │ghiduri de bune │ │ │ │ │ │
│ │practici în ceea │150 │ │ │45000 │surse │
│ │ce priveşte │ │ │ │ │externe│
│ │activităţile │ │ │ │ │ │
│ │locale cu efect │ │ │ │ │ │
│ │asupra peisajului│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │3. Colaborarea cu│ │ │ │ │ │
│ │factorii │ │ │ │ │ │
│Măsuri│interesaţi de │ │ │ │ │ │
│ │gestionarea │ │ │ │ │ │
│ │peisajului şi mai│ │ │ │ │buget │
│ │cu seamă a celui │ │ │ │ │propriu│
│ │carstic, în │300 │ │ │60000 │şi │
│ │vederea │ │ │ │ │surse │
│ │conservării │ │ │ │ │externe│
│ │caracteristicilor│ │ │ │ │ │
│ │geologice şi │ │ │ │ │ │
│ │geomorfologice a │ │ │ │ │ │
│ │peisajului │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │4. Reglementarea │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │
│ │care pot afecta │ │ │ │ │ │
│ │negativ │300 │ │ │ │ │
│ │elementele de │ │ │ │ │ │
│ │peisaj sau │ │ │ │ │ │
│ │caracteristicile │ │ │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectivul general 2. Conservarea şi managementul habitatelor şi │
│speciilor de importanţă conservativă din arealul ariilor naturale │
│protejate vizate de planul de management │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS2. Actualizarea obiectivelor de conservare pentru│
│situl Natura 2000 ROSCI0087 şi pentru situl Natura 2000 RQSPA0045 │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. Actualizarea │ │ │ │ │ │
│ │obiectivelor de │ │ │ │ │buget │
│ │conservare pentru│50 │ │ │10000 │propriu│
│ │situl Natura 2000│ │ │ │ │ │
│ │ROSCI0087 │ │ │ │ │ │
│Măsuri├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │2. Actualizarea │ │ │ │ │ │
│ │obiectivelor de │ │ │ │ │buget │
│ │conservare pentru│50 │ │ │10000 │propriu│
│ │situl Natura 2000│ │ │ │ │ │
│ │ROSPAOQ45 │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectivul specific OS3. Conservarea şi managementul habitatelor de │
│interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea │
│Muncelului – Cioclovina │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │ │ │ │
│ │management pentru│ │ │ │ │ │
│ │habitatele │ │ │ │ │ │
│ │neforestiere de │ │ │ │ │ │
│ │importanţă │ │ │ │ │buget │
│ │comunitară şi a │300 │ │ │60000 │propriu│
│ │lucrărilor │ │ │ │ │ │
│ │silvice necesare │ │ │ │ │ │
│ │pentru habitatele│ │ │ │ │ │
│ │forestiere de │ │ │ │ │ │
│ │importanţă │ │ │ │ │ │
│ │comunitară │ │ │ │ │ │
│Măsuri├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │2. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │ │ │ │
│ │management pentru│100 │ │ │20000 │buget │
│ │habitatul de │ │ │ │ │propriu│
│ │importanţă │ │ │ │ │ │
│ │comunitară 8310 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │3. Controlul │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor cu │ │ │ │ │ │
│ │impact negativ: │ │ │ │ │buget │
│ │tăieri ilegale, │500 │ │ │100000│propriu│
│ │păşunat excesiv, │ │ │ │ │ │
│ │eroziune, │ │ │ │ │ │
│ │drenări, desecări│ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectivul specific OS4. Conservarea şi managementul speciilor de floră│
│de interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea│
│Muncelului - Cioclovina │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │ │ │ │
│Măsuri│management pentru│50 │ │ │10000 │buget │
│ │speciile de │ │ │ │ │propriu│
│ │plante de interes│ │ │ │ │ │
│ │comunitar │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectiv specific OS5. Conservarea şi managementul speciilor de lilieci│
│de interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea│
│Muncelului - Cioclovina │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │ │ │ │
│ │management pentru│ │ │ │ │ │
│ │menţinerea stării│ │ │ │ │ │
│ │de conservare │ │ │ │ │buget │
│Măsuri│favorabile │350 │ │ │70000 │propriu│
│ │speciilor de │ │ │ │ │ │
│ │lilieci de │ │ │ │ │ │
│ │interes comunitar│ │ │ │ │ │
│ │şi a habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectiv specific OS6. Conservarea şi managementul speciilor de peşti │
│de interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea│
│Muncelului - Cioclovina │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │ │ │ │
│ │management pentru│ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │buget │
│Măsuri│stării de │150 │ │ │30000 │propriu│
│ │conservare a │ │ │ │ │ │
│ │speciilor de │ │ │ │ │ │
│ │peşti de interes │ │ │ │ │ │
│ │comunitar │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectiv specific OS7. Conservarea şi managementul speciilor de │
│mamifere de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 │
│ROSCI0087 Grădiştea Muncelului - Cioclovina, altele decât liliecii │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │ │ │ │
│ │management pentru│ │ │ │ │ │
│ │menţinerea stării│ │ │ │ │ │
│ │de conservare │ │ │ │ │ │
│Măsuri│favorabile a │200 │ │ │40000 │buget │
│ │speciilor de │ │ │ │ │propriu│
│ │mamifere de │ │ │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │ │ │
│ │conservativ, │ │ │ │ │ │
│ │altele decât │ │ │ │ │ │
│ │liliecii │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectivul specific OS8. Conservarea şi managementul speciilor de │
│amfibieni şi reptile de interes conservativ din cadrul sitului Natura │
│2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului - Cioclovina │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor pentru │ │ │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │ │ │
│ │managementul │ │ │ │ │ │
│ │speciilor Bombina│ │ │ │ │ │
│ │variegata, │ │ │ │ │ │
│ │Triturus │ │ │ │ │ │
│ │vulgaris, │100 │ │ │20000 │buget │
│ │Triturus │ │ │ │ │propriu│
│ │cristatus, Hyla │ │ │ │ │ │
│ │arborea, Rana │ │ │ │ │ │
│ │dalmatina, Rana │ │ │ │ │ │
│ │temporaria, │ │ │ │ │ │
│ │Salamandra │ │ │ │ │ │
│ │salamandra şi │ │ │ │ │ │
│ │Natrix tesselata │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│Măsuri│2. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor pentru │ │ │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │ │ │
│ │managementul │50 │ │ │10000 │buget │
│ │speciilor Lacerta│ │ │ │ │propriu│
│ │viridis, Podarcis│ │ │ │ │ │
│ │muralis, Vipera │ │ │ │ │ │
│ │ammodytes │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │3. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor pentru │ │ │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │ │ │
│ │managementul │ │ │ │ │buget │
│ │speciilor Anguis │50 │ │ │10000 │propriu│
│ │fragilis, │ │ │ │ │ │
│ │Coronella │ │ │ │ │ │
│ │austriaca şi │ │ │ │ │ │
│ │Elaphe longissima│ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectivul specific OS9. Conservarea şi managementul speciilor de │
│nevertebrate de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 │
│ROSCI0087 Grădiştea Muncelului – Cioclovina │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor pentru │ │ │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │ │ │
│ │managementul │50 │ │ │10000 │buget │
│ │speciilor de │ │ │ │ │propriu│
│ │lepidoptere de │ │ │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │ │ │
│ │conservativ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │2. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor pentru │ │ │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │ │ │
│ │managementul │ │ │ │ │ │
│Măsuri│speciilor de │30 │ │ │6000 │buget │
│ │coleoptere │ │ │ │ │propriu│
│ │Osmoderma │ │ │ │ │ │
│ │eremita, Rosalia │ │ │ │ │ │
│ │alpina şi Pilemia│ │ │ │ │ │
│ │tigrina │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │3. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor pentru │ │ │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │ │ │
│ │managementul │20 │ │ │4000 │buget │
│ │speciilor de raci│ │ │ │ │propriu│
│ │Austropotamobius │ │ │ │ │ │
│ │torrentium şi │ │ │ │ │ │
│ │Astacus astacus │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectiv specific OS10. Conservarea şi managementul speciilor de păsări│
│de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0045 │
│Grădiştea Muncelului – Cioclovina │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor pentru │ │ │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │ │ │
│ │managementul │ │ │ │ │ │
│ │speciilor de │ │ │ │ │buget │
│Măsuri│păsări criteriu │200 │ │ │40000 │propriu│
│ │din cadrul │ │ │ │ │ │
│ │ROSPA0045 │ │ │ │ │ │
│ │Grădiştea │ │ │ │ │ │
│ │Muncelului - │ │ │ │ │ │
│ │Cioclovina │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectivul general 3. Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a │
│elementelor patrimoniului natural de interes conservativ prin │
│realizarea de activităţi de inventariere, cartografiere şi monitorizare│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS11. Monitorizarea stării de conservare a │
│habitatelor de importanţă comunitară în cadrul sitului ROSCI0087 │
│Grădiştea Muncelului Cioclovina │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │ │ │ │
│ │planului de │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare │ │ │ │ │ │
│ │pentru habitatele│ │ │ │ │buget │
│ │de importanţă │ │Totalizat la OS│ │ │propriu│
│ │comunitară din │500 │12 │ │150000│şi │
│ │cadrul sitului │ │ │ │ │surse │
│ │ROSCI0087 │ │ │ │ │externe│
│ │Grădiştea │ │ │ │ │ │
│ │Muncelului │ │ │ │ │ │
│ │Cioclovina │ │ │ │ │ │
│Măsuri├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │2. Promovarea │ │ │ │ │ │
│ │realizării de │ │ │ │ │ │
│ │studii privind │ │ │ │ │ │
│ │clasificarea sau │ │ │ │ │buget │
│ │reclasificarea │ │ │ │ │propriu│
│ │peşterilor de pe │100 │ │ │30000 │şi │
│ │raza ariilor │ │ │ │ │surse │
│ │naturale │ │ │ │ │externe│
│ │protejate vizate │ │ │ │ │ │
│ │de planul de │ │ │ │ │ │
│ │management │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectivul specific OS12. Monitorizarea stării de conservare a │
│speciilor de importanţă conservativă pentru care s-a realizat │
│inventarierea, cartarea şi evaluarea stării de conservare │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │ │ │GPS, │ │ │ │
│ │ │ │Determinatoare,│ │ │ │
│ │ │ │laborator auto,│ │ │ │
│ │1. Monitorizarea │ │autoturism de │ │ │ │
│ │speciilor de │ │teren, aparat │ │ │ │
│ │plante de interes│ │electronarcoză,│ │ │buget │
│ │comunitar în │ │lunete │ │ │propriu│
│ │cadrul sitului │50 │ornitologice, │450000 │90000 │şi │
│ │ROSCI0087 │ │aparate foto, │ │ │surse │
│ │Grădiştea │ │aparatură │ │ │externe│
│ │Muncelului │ │monitorizare │ │ │ │
│ │Cioclovina │ │lilieci │ │ │ │
│ │ │ │-conform │ │ │ │
│ │ │ │protocoalelor │ │ │ │
│ │ │ │de monitorizare│ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │2. Monitorizarea │ │ │ │ │ │
│ │speciilor de │ │ │ │ │ │
│ │lilieci de │ │ │ │ │buget │
│ │interes comunitar│ │ │ │ │propriu│
│ │în cadrul sitului│200 │ │ │135000│şi │
│ │ROSCI0087 │ │ │ │ │surse │
│ │Grădiştea │ │ │ │ │externe│
│ │Muncelului │ │ │ │ │ │
│ │Cioclovina │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │3. Monitorizarea │ │ │ │ │ │
│ │speciilor de │ │ │ │ │ │
│ │peşti de interes │ │ │ │ │buget │
│ │comunitar în │ │ │ │ │propriu│
│ │cadrul sitului │100 │ │ │105000│şi │
│ │ROSCI0087 │ │ │ │ │surse │
│ │Grădiştea │ │ │ │ │externe│
│ │Muncelului │ │ │ │ │ │
│ │Cioclovina │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │4. Monitorizarea │ │ │ │ │ │
│ │speciilor de │ │ │ │ │ │
│Măsuri│nevertebrate, │ │ │ │ │ │
│ │amfibieni şi │ │ │ │ │buget │
│ │reptile de │ │ │ │ │propriu│
│ │interes │150 │ │ │120000│şi │
│ │conservativ în │ │ │ │ │surse │
│ │cadrul sitului │ │ │ │ │externe│
│ │ROSCI0087 │ │ │ │ │ │
│ │Grădiştea │ │ │ │ │ │
│ │Muncelului │ │ │ │ │ │
│ │Cioclovina │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │5. Monitorizarea │ │ │ │ │ │
│ │speciilor de │ │ │ │ │ │
│ │mamifere de │ │ │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │ │buget │
│ │conservativ, │ │ │ │ │propriu│
│ │altele decât │150 │ │ │120000│şi │
│ │liliecii în │ │ │ │ │surse │
│ │cadrul sitului │ │ │ │ │externe│
│ │ROSCI0087 │ │ │ │ │ │
│ │Grădiştea │ │ │ │ │ │
│ │Muncelului │ │ │ │ │ │
│ │Cioclovina │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │6. Recensământul │ │ │ │ │ │
│ │în cazul │ │ │ │ │ │
│ │speciilor de │ │ │ │ │ │
│ │păsări la care │ │ │ │ │ │
│ │nivelul │ │ │ │ │ │
│ │populaţional este│ │ │ │ │buget │
│ │insuficient │ │ │ │ │propriu│
│ │cunoscut şi │200 │ │ │135000│şi │
│ │monitorizarea │ │ │ │ │surse │
│ │speciilor │ │ │ │ │externe│
│ │criteriu din │ │ │ │ │ │
│ │situl ROSPA0045 │ │ │ │ │ │
│ │Grădiştea │ │ │ │ │ │
│ │Muncelului - │ │ │ │ │ │
│ │Cioclovina │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectivul general 4. Promovarea patrimoniului cultural istoric de pe │
│teritoriul parcului │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS13. Promovarea monumentelor istorice şi siturilor │
│arheologice de pe raza Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina│
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. Colaborarea cu│ │ │ │ │ │
│ │instituţiile │ │ │ │ │ │
│ │responsabile de │ │ │ │ │ │
│ │monumentele │ │ │ │ │ │
│ │istorice şi │ │ │ │ │ │
│ │siturile │ │ │ │ │ │
│ │arheologice de pe│ │ │ │ │ │
│ │teritoriul │500 │ │ │100000│buget │
│ │parcului natural │ │ │ │ │propriu│
│ │la implementarea │ │ │ │ │ │
│ │de acţiuni ce au │ │ │ │ │ │
│ │drept scop │ │ │ │ │ │
│ │cunoaşterea, │ │ │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │ │ │
│ │promovarea │ │ │ │ │ │
│Măsuri│acestora │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │2. Includerea în │ │ │ │ │ │
│ │cadrul acţiunilor│ │ │ │ │ │
│ │de conştientizare│ │ │ │ │ │
│ │şi educare a │ │ │ │ │ │
│ │publicului a │ │ │ │ │ │
│ │elementelor ce au│ │ │ │ │ │
│ │în vedere │ │ │ │ │buget │
│ │diseminarea │100 │ │ │20000 │propriu│
│ │informaţiilor │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │
│ │monumentele │ │ │ │ │ │
│ │istorice şi │ │ │ │ │ │
│ │siturile │ │ │ │ │ │
│ │arheologice de pe│ │ │ │ │ │
│ │raza parcului │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectivul general 5. Promovarea utilizării durabile a resurselor │
│naturale din arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de │
│management, ce asigură suportul pentru activităţile tradiţionale, │
│biodiversitate, peisaj şi mediului fizic al parcului │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS 14. Promovarea utilizării durabile a resurselor │
│naturale din arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de │
│management │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. Continuarea │ │ │ │ │ │
│ │promovării │ │ │ │ │ │
│ │certificării │ │ │ │ │ │
│ │managementului │ │ │ │ │ │
│ │forestier pentru │ │ │ │ │buget │
│ │fondul forestier │50 │ │ │10000 │propriu│
│ │aflat în arealul │ │ │ │ │ │
│ │ariilor naturale │ │ │ │ │ │
│ │protejate vizate │ │ │ │ │ │
│ │de planul de │ │ │ │ │ │
│ │management │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │2. Elaborarea de │ │ │ │ │ │
│ │studii în vederea│ │ │ │ │ │
│ │stabilirii │ │ │ │ │buget │
│ │capacităţii de │ │ │ │ │propriu│
│ │suport a │200 │ │ │60000 │şi │
│ │păşunilor cu │ │ │ │ │surse │
│ │scopul │ │ │ │ │externe│
│ │reglementării │ │ │ │ │ │
│ │activităţii de │ │ │ │ │ │
│ │păşunat │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │3. Elaborarea │ │ │ │ │ │
│ │unui ghid │ │ │ │ │ │
│ │cuprinzând bune │ │ │ │ │ │
│ │practici de │ │ │ │ │buget │
│ │administrare a │ │ │ │ │propriu│
│ │pajiştilor şi │200 │ │ │60000 │şi │
│ │promovarea │ │ │ │ │surse │
│ │acestuia în │ │ │ │ │externe│
│ │rândurile │ │ │ │ │ │
│ │proprietarilor/ │ │ │ │ │ │
│ │gestionarilor de │ │ │ │ │ │
│ │pajişti │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │4. Promovarea │ │ │ │ │ │
│ │Ghidului pentru │ │ │ │ │ │
│ │bune condiţii │ │ │ │ │ │
│ │agricole şi de │ │ │ │ │buget │
│ │mediu în rândul │100 │ │ │20000 │propriu│
│ │agricultorilor de│ │ │ │ │ │
│ │pe teritoriul │ │ │ │ │ │
│ │ariei naturale │ │ │ │ │ │
│ │protejate │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │5. Armonizarea │ │ │ │ │ │
│ │planurilor de │ │ │ │ │ │
│ │gospodărire ale │ │ │ │ │ │
│ │administratorilor│150 │ │ │30000 │buget │
│ │/proprietarilor │ │ │ │ │propriu│
│ │cu obiectivele │ │ │ │ │ │
│ │planului de │ │ │ │ │ │
│Măsuri│management │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │6. Implicarea │ │ │ │ │ │
│ │activă a │ │ │ │ │ │
│ │administraţiei │ │ │ │ │ │
│ │parcului în │ │ │ │ │buget │
│ │evaluarea │80 │ │ │16000 │propriu│
│ │activităţilor/ │ │ │ │ │ │
│ │resurselor │ │ │ │ │ │
│ │cinegetice şi │ │ │ │ │ │
│ │piscicole │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │7. Armonizarea │ │ │ │ │ │
│ │planurilor de │ │ │ │ │ │
│ │urbanism, │ │ │ │ │ │
│ │general, zonal, │ │ │ │ │ │
│ │amenajare │ │ │ │ │ │
│ │teritorială, de │ │ │ │ │ │
│ │utilizare a │50 │ │ │10000 │buget │
│ │terenurilor şi a │ │ │ │ │propriu│
│ │tuturor modurilor│ │ │ │ │ │
│ │de utilizare a │ │ │ │ │ │
│ │resurselor cu │ │ │ │ │ │
│ │prevederile │ │ │ │ │ │
│ │planului de │ │ │ │ │ │
│ │management │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │8. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │unui mecanism de │ │ │ │ │ │
│ │avizare intern, │ │ │ │ │ │
│ │la nivelul │ │ │ │ │ │
│ │administraţiei │ │ │ │ │ │
│ │parcului a │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor cu │ │ │ │ │ │
│ │posibil impact │ │ │ │ │ │
│ │negativ asupra │ │ │ │ │ │
│ │resurselor │ │ │ │ │ │
│ │naturale, bazat │ │ │ │ │ │
│ │pe zonarea │ │ │ │ │ │
│ │suprafeţei │ │ │ │ │ │
│ │parcului din │180 │ │ │36000 │buget │
│ │perspectiva │ │ │ │ │propriu│
│ │peisajului, a │ │ │ │ │ │
│ │biodiversităţii -│ │ │ │ │ │
│ │hărţi de │ │ │ │ │ │
│ │distribuţie - a │ │ │ │ │ │
│ │patrimoniului │ │ │ │ │ │
│ │istoric şi │ │ │ │ │ │
│ │cultural şi │ │ │ │ │ │
│ │ecoturismului, cu│ │ │ │ │ │
│ │respectarea │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor │ │ │ │ │ │
│ │specifice din │ │ │ │ │ │
│ │planul de │ │ │ │ │ │
│ │management │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┤
│Obiectivul specific OS15. Încurajarea comunităţilor locale în │
│dezvoltarea unor activităţi economice care să urmărească dezvoltarea │
│durabilă a zonei │
├──────┬─────────────────┬───────┬───────────────┬───────┬──────┬───────┤
│ │1. încurajarea │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltării de │ │ │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │ │ │
│ │economice care să│ │ │ │ │ │
│ │ofere produse şi │ │ │ │ │ │
│ │servicii în │ │ │ │ │buget │
│ │condiţiile │200 │ │ │40000 │propriu│
│ │utilizării │ │ │ │ │ │
│ │durabile a │ │ │ │ │ │
│ │resurselor, mai │ │ │ │ │ │
│ │cu seamă în │ │ │ │ │ │
│ │domeniul │ │ │ │ │ │
│Măsuri│turismului │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────────────┼───────┼──────┼───────┤
│ │2. Promovarea │ │ │ │ │ │
│ │prin activităţile│ │ │ │ │ │
│ │din domeniile │ │ │ │ │ │
│ │comunicare şi │ │ │ │ │ │
│ │ecoturism a │ │ │ │ │buget │
│ │produselor şi │200 │ │ │40000 │propriu│
│ │serviciilor │ │ │ │ │ │
│ │oferite de │ │ │ │ │ │
│ │agenţii economici│ │ │ │ │ │
│ │din comunităţile │ │ │ │ │ │
│ │locale │ │ │ │ │ │
└──────┴─────────────────┴───────┴───────────────┴───────┴──────┴───────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Obiectivul specific OS 16. Promovarea împreună cu comunităţile locale a │
│valorilor culturale, activităţilor şi practicilor tradiţionale, pentru a │
│creşte valoarea ariilor naturale protejate vizate de planul de management.│
├──────┬─────────────────────┬─────┬──────────────┬───────┬────────┬───────┤
│ │1. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │relaţiilor de │ │ │ │ │ │
│ │colaborare cu │ │ │ │ │ │
│ │comunităţile locale │ │ │ │ │ │
│ │prin întâlniri şi │300 │ │ │60000 │buget │
│ │participarea │ │ │ │ │propriu│
│ │administraţiei │ │ │ │ │ │
│ │parcului la │ │ │ │ │ │
│ │evenimente importante│ │ │ │ │ │
│ │din viaţa acestora │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │2. Promovarea │ │ │ │ │ │
│ │păstrării şi │ │ │ │ │ │
│ │revitalizării │ │ │ │ │buget │
│ │activităţilor │150 │ │ │30000 │propriu│
│ │tradiţionale în │ │ │ │ │ │
│ │cadrul comunităţilor │ │ │ │ │ │
│ │locale │ │ │ │ │ │
│Măsuri├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │3. Elaborarea şi │ │ │ │ │ │
│ │implementarea unui │ │ │ │ │ │
│ │plan de promovare a │ │ │ │ │ │
│ │produselor şi │ │ │ │ │ │
│ │serviciilor locale │ │ │ │ │ │
│ │tradiţionale de către│ │ │ │ │ │
│ │administraţia │ │ │ │ │ │
│ │parcului, în │ │ │ │ │buget │
│ │colaborare cu │ │ │ │ │propriu│
│ │autorităţile locale │150 │ │ │45000 │şi │
│ │inclusiv utilizând │ │ │ │ │surse │
│ │calea conferirii │ │ │ │ │externe│
│ │identităţii de │ │ │ │ │ │
│ │provenienţă a │ │ │ │ │ │
│ │produselor de pe │ │ │ │ │ │
│ │teritoriul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │ │ │
│ │management. │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴─────┴──────────────┴───────┴────────┴───────┤
│Obiectivul general 6. Organizarea şi promovarea turismului ecologic care │
│să încorporeze valorile naturale, culturale şi tradiţionale ale zonei, în │
│circuitul turistic naţional şi internaţional şi să asigure păstrarea │
│acestora │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS 17. Implementarea planului de informare şi │
│interpretare funcţie de zonarea parcului din punct de vedere al recreerii │
│şi turismului │
├──────┬─────────────────────┬─────┬──────────────┬───────┬────────┬───────┤
│ │1. Realizarea şi │ │ │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │ │ │
│ │parteneriate cu │ │ │ │ │buget │
│ │autorităţile cu │ │ │ │ │propriu│
│ │atribuţii pe linia │150 │ │ │37500 │şi │
│ │vizitării │ │ │ │ │surse │
│ │monumentelor istorice│ │ │ │ │externe│
│ │şi a siturilor │ │ │ │ │ │
│ │arheologice │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │2. Realizarea şi │ │ │ │ │buget │
│ │implementarea de │ │ │ │ │propriu│
│ │parteneriate cu │150 │ │ │37500 │şi │
│ │organizaţiile cu │ │ │ │ │surse │
│ │atribuţii pe linia │ │ │ │ │externe│
│ │vizitării peşterilor │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │3. Realizare şi │ │ │ │ │buget │
│ │implementarea de │ │ │ │ │propriu│
│ │parteneriate cu │100 │ │ │25000 │şi │
│ │administratorii de │ │ │ │ │surse │
│ │facilităţi de cazare,│ │ │ │ │externe│
│ │campare │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │4. Realizarea şi │ │ │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │ │ │
│ │parteneriate cu │ │ │ │ │buget │
│ │Salvamont, │ │ │ │ │propriu│
│ │organizaţii │150 │ │ │37500 │şi │
│ │non-guvernamentale de│ │ │ │ │surse │
│ │promovare a │ │ │ │ │externe│
│ │turismului montan şi │ │ │ │ │ │
│ │sporturilor extreme │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │5. Realizarea şi │ │ │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │ │ │
│ │parteneriate cu │ │ │ │ │ │
│ │autorităţile publice │ │ │ │ │buget │
│ │locale şi │ │ │ │ │propriu│
│ │administratorii │100 │ │ │25000 │şi │
│ │drumurilor în scopul │ │ │ │ │surse │
│ │gestionării │ │ │ │ │externe│
│ │fluxurilor de turişti│ │ │ │ │ │
│ │în zonele cu oprire │ │ │ │ │ │
│ │temporară │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │6. Realizarea şi │ │ │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │ │ │
│ │parteneriate cu │ │ │ │ │ │
│ │organizatorii de │ │ │ │ │buget │
│ │evenimente cu │ │ │ │ │propriu│
│ │caracter ecoturistic │100 │ │ │25000 │şi │
│ │şi sportiv din │ │ │ │ │surse │
│ │arealul ariilor │ │ │ │ │externe│
│ │naturale protejate │ │ │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │ │ │
│ │management │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │7. Promovarea │ │ │ │ │ │
│ │obiectivelor │ │ │ │ │ │
│ │turistice şi a │ │ │ │ │buget │
│ │informaţiilor │150 │ │ │40000 │propriu│
│ │specific pentru │ │ │ │ │ │
│ │turişti pe site-ul │ │ │ │ │ │
│ │parcului │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │8. Elaborarea, │ │ │ │ │ │
│ │publicarea şi │ │ │ │ │ │
│ │valorificarea de │ │ │ │ │ │
│ │materiale cu │ │ │ │ │ │
│ │informaţii specifice │ │ │ │ │buget │
│ │pentru turişti, hărţi│ │ │ │ │propriu│
│ │turistice, codul de │300 │materiale │100000 │175000 │şi │
│ │conduită pentru │ │publicitare │ │ │surse │
│ │turişti, regulile de │ │ │ │ │externe│
│ │vizitare a ariilor │ │ │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │ │ │
│ │management, campare, │ │ │ │ │ │
│ │parcare, ş.a. │ │ │ │ │ │
│Măsuri├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │9. întreţinerea │ │ │ │ │ │
│ │traseelor turistice │ │materiale │ │ │buget │
│ │omologate, a │100 │diverse │7500 │27500 │propriu│
│ │marcajelor şi │ │ │ │ │ │
│ │semnelor specifice │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │10. Realizarea unui │ │ │ │ │ │
│ │sistem eficient de │ │ │ │ │ │
│ │informare/avertizare │ │ │ │ │ │
│ │cu privire la │ │ │ │ │ │
│ │regulile de vizitare │ │ │ │ │ │
│ │a ariilor naturale │ │ │ │ │ │
│ │protejate vizate de │ │ │ │ │buget │
│ │planul de management,│ │materiale │ │ │propriu│
│ │campare, parcare, │250 │diverse │100000 │162500 │şi │
│ │inclusiv amplasarea │ │ │ │ │surse │
│ │grupurilor de panouri│ │ │ │ │externe│
│ │informative propuse │ │ │ │ │ │
│ │în strategia de │ │ │ │ │ │
│ │vizitare a ariilor │ │ │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │ │ │
│ │management │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │11. Reglementarea │ │ │ │ │ │
│ │accesului │ │ │ │ │ │
│ │vizitatorilor în zona│300 │ │ │60000 │buget │
│ │de protecţie │ │ │ │ │propriu│
│ │integrală şi în │ │ │ │ │ │
│ │peşterile vizitabile │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │12. încurajarea │ │ │ │ │ │
│ │vizitatorilor pentru │ │ │ │ │ │
│ │folosirea ghizilor │ │ │ │ │ │
│ │specializaţi, │ │ │ │ │ │
│ │atragerea unui număr │ │ │ │ │ │
│ │mai mare de │ │ │ │ │ │
│ │vizitatori în ariile │150 │ │ │30000 │buget │
│ │naturale protejate │ │ │ │ │propriu│
│ │vizate de planul de │ │ │ │ │ │
│ │management în │ │ │ │ │ │
│ │excursii organizate │ │ │ │ │ │
│ │cu ghizi, inclusiv în│ │ │ │ │ │
│ │afara sezonului de │ │ │ │ │ │
│ │vârf │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │13. Instruirea │ │ │ │ │ │
│ │continuă a │ │ │ │ │ │
│ │personalului │ │ │ │ │ │
│ │administraţiei │ │ │ │ │ │
│ │parcului şi a │ │ │ │ │ │
│ │partenerilor │ │ │ │ │ │
│ │implicaţi în │ │ │ │ │buget │
│ │fenomenul de vizitare│ │ │ │ │propriu│
│ │a ariilor naturale │150 │servicii de │50000 │80000 │şi │
│ │protejate vizate de │ │instruire │ │ │surse │
│ │planul de management,│ │ │ │ │externe│
│ │în vederea │ │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirii │ │ │ │ │ │
│ │performanţelor de │ │ │ │ │ │
│ │management şi │ │ │ │ │ │
│ │comunicare, inclusiv │ │ │ │ │ │
│ │instruirea de ghizi │ │ │ │ │ │
│ │specializaţi │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │14. Realizarea de │ │ │ │ │buget │
│ │programe ecoturistice│ │ │ │ │propriu│
│ │diversificate în │100 │ │ │25000 │şi │
│ │parteneriat cu agenţi│ │ │ │ │surse │
│ │de turism │ │ │ │ │externe│
│ │specializaţi │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │15. Introducerea unui│ │ │ │ │ │
│ │sistem de tarifare a │ │ │ │ │buget │
│ │vizitatorilor │ │ │ │ │propriu│
│ │parcului în sistemul │200 │ │ │50000 │şi │
│ │„permis de acces” în │ │ │ │ │surse │
│ │vederea suplimentării│ │ │ │ │externe│
│ │veniturilor pentru │ │ │ │ │ │
│ │conservare │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴─────┴──────────────┴───────┴────────┴───────┤
│Obiectiv specific OS 18. Realizarea infrastructurii de vizitare propuse │
│prin strategia de vizitare a ariilor naturale protejate vizate de planul │
│de management │
├──────┬─────────────────────┬─────┬──────────────┬───────┬────────┬───────┤
│ │ │ │servicii de │ │ │ │
│ │ │ │proiectare, │ │ │buget │
│ │1. Realizarea │ │management şi │ │ │propriu│
│ │centrului de vizitare│300 │execuţie, │3500000│3560000 │şi │
│ │Costeşti │ │dotări │ │ │surse │
│ │ │ │interpretative│ │ │externe│
│ │ │ │centru de │ │ │ │
│ │ │ │vizitare │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ │ │servicii de │ │ │ │
│ │ │ │proiectare, │ │ │buget │
│ │2. Realizarea │ │management şi │ │ │propriu│
│ │punctului de │100 │execuţie, │225000 │245000 │şi │
│ │informare deschis │ │dotări │ │ │surse │
│ │Sarmizegetusa │ │interpretative│ │ │externe│
│ │ │ │centru de │ │ │ │
│ │ │ │vizitare │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ │ │servicii de │ │ │ │
│ │ │ │proiectare, │ │ │buget │
│ │3. Realizarea │ │management şi │ │ │propriu│
│ │punctului de │100 │execuţie, │225000 │245000 │şi │
│ │informare Boşorod │ │dotări │ │ │surse │
│ │ │ │interpretative│ │ │externe│
│ │ │ │centru de │ │ │ │
│ │ │ │vizitare │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ │ │servicii de │ │ │ │
│ │ │ │proiectare, │ │ │buget │
│ │4. Realizarea │ │management şi │ │ │propriu│
│Măsuri│punctului de │80 │execuţie, │225000 │240000 │şi │
│ │informare Baru │ │dotări │ │ │surse │
│ │ │ │interpretative│ │ │externe│
│ │ │ │centru de │ │ │ │
│ │ │ │vizitare │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │5. Realizarea │ │servicii de │ │ │ │
│ │grupurilor de panouri│ │proiectare, │ │ │buget │
│ │la intrările în │ │management şi │ │ │propriu│
│ │arealul ariilor │100 │execuţie, │20000 │40000 │şi │
│ │naturale protejate │ │dotări │ │ │surse │
│ │vizate de planul de │ │interpretative│ │ │externe│
│ │management │ │centru de │ │ │ │
│ │ │ │vizitare │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │ │ │servicii de │ │ │ │
│ │ │ │proiectare, │ │ │buget │
│ │6. Amenajarea a 2 │ │management şi │ │ │propriu│
│ │trasee tematice în │200 │execuţie, │22500 │62500 │şi │
│ │zonele Grădiştea de │ │dotări │ │ │surse │
│ │Munte şi Cioclovina │ │interpretative│ │ │externe│
│ │ │ │centru de │ │ │ │
│ │ │ │vizitare │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │7. Marcarea şi │ │servicii de │ │ │ │
│ │semnalizarea a 2 │ │proiectare, │ │ │buget │
│ │trasee de │ │management şi │ │ │propriu│
│ │cicloturism: Valea │200 │execuţie, │20000 │60000 │şi │
│ │Streiului şi │ │dotări │ │ │surse │
│ │Costeşti- Târsa- │ │interpretative│ │ │externe│
│ │Prihodişte - Valea │ │centru de │ │ │ │
│ │Grădiştei - Costeşti │ │vizitare │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴─────┴──────────────┴───────┴────────┴───────┤
│Obiectiv specific OS19. Monitorizarea activităţii turistice din arealul │
│ariilor naturale protejate vizate de planul de management │
├──────┬─────────────────────┬─────┬──────────────┬───────┬────────┬───────┤
│ │1. Verificarea │ │ │ │ │buget │
│ │activităţilor de │300 │ │ │60000 │propriu│
│ │vizitare │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │2. Monitorizarea │ │ │ │ │ │
│ │turismului - │ │ │ │ │ │
│ │culegerea de date │ │ │ │ │ │
│Măsuri│privind numărul │ │ │ │ │buget │
│ │turiştilor, │ │ │ │ │propriu│
│ │comportamentul şi │150 │ │ │45000 │şi │
│ │opţiunile acestora, │ │ │ │ │surse │
│ │analiza şi │ │ │ │ │externe│
│ │interpretarea │ │ │ │ │ │
│ │rezultatelor │ │ │ │ │ │
│ │monitorizării │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴─────┴──────────────┴───────┴────────┴───────┤
│Obiectivul general 7. Creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a │
│publicului şi grupurilor interesate privind importanţa ariilor naturale │
│protejate vizate de planul de management şi obţinerea sprijinului în │
│vederea realizării obiectivelor planului de management │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS20. Promovarea valorilor naturale, culturale şi │
│istorice din cadrul ariilor naturale protejate vizate de planul de │
│management prin intermediul materialelor informative, site-ului web şi │
│altor mijloace de comunicare │
├──────┬─────────────────────┬─────┬──────────────┬───────┬────────┬───────┤
│ │1. Realizarea de │ │ │ │ │ │
│ │sondaje periodice │ │ │ │ │ │
│ │pentru evaluarea │ │ │ │ │ │
│ │atitudinii şi │ │ │ │ │ │
│ │nivelului de │ │ │ │ │buget │
│ │cunoaştere a │ │ │ │ │propriu│
│ │grupurilor interesate│50 │ │ │15000 │şi │
│ │faţă de valorile │ │ │ │ │surse │
│ │naturale, culturale │ │ │ │ │externe│
│ │şi istorice din │ │ │ │ │ │
│ │cadrul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │ │ │
│ │management │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │2. Actualizarea │ │ │ │ │ │
│ │permanentă a planului│ │ │ │ │ │
│ │de comunicare al │ │ │ │ │buget │
│ │ariilor naturale │ │ │ │ │propriu│
│ │protejate vizate de │40 │ │ │12000 │şi │
│ │planul de management,│ │ │ │ │surse │
│ │în scopul realizării │ │ │ │ │externe│
│ │unei promovări │ │ │ │ │ │
│ │diferenţiate şi │ │ │ │ │ │
│ │eficiente │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │3. Actualizarea │ │ │ │ │ │
│ │permanentă a │ │ │ │ │ │
│ │site-ului web al │ │ │ │ │ │
│ │parcului cu │150 │ │ │30000 │buget │
│ │informaţii relevante │ │ │ │ │propriu│
│ │pentru factorii │ │ │ │ │ │
│ │interesaţi şi │ │ │ │ │ │
│ │publicul larg │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │4. Realizarea şi │ │servicii de │ │ │ │
│Măsuri│amplasarea de panouri│ │proiectare, │ │ │buget │
│ │informative în │ │management şi │ │ │propriu│
│ │localităţile din │100 │execuţie, │20000 │40000 │şi │
│ │cadrul ariilor │ │dotări │ │ │surse │
│ │naturale protejate │ │interpretative│ │ │externe│
│ │vizate de planul de │ │centru de │ │ │ │
│ │management │ │vizitare │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │55. Realizarea de │ │ │ │ │ │
│ │materiale informative│ │ │ │ │ │
│ │referitoare la ariile│ │ │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │ │buget │
│ │management, de │ │materiale │ │ │propriu│
│ │exemplu pliante, │200 │publicitare │200000 │250000 │şi │
│ │broşuri, compact │ │ │ │ │surse │
│ │disk-uri, filme │ │ │ │ │externe│
│ │documentare, pentru │ │ │ │ │ │
│ │promovarea valorilor │ │ │ │ │ │
│ │naturale, culturale │ │ │ │ │ │
│ │şi istorice ale zonei│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │6. Implicarea mass │ │ │ │ │ │
│ │media, a mediului non│ │ │ │ │ │
│ │guvernamental, │ │ │ │ │buget │
│ │academic şi │100 │ │ │20000 │propriu│
│ │educaţional în │ │ │ │ │ │
│ │acţiuni de promovare │ │ │ │ │ │
│ │a parcului │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │7. Promovarea │ │ │ │ │ │
│ │imaginii Parcului │ │ │ │ │buget │
│ │Natural Grădiştea │ │ │ │ │propriu│
│ │Muncelului-Cioclovina│500 │deplasări │150000 │180000 │şi │
│ │prin participarea la │ │ │ │ │surse │
│ │diferite manifestări │ │ │ │ │externe│
│ │organizate în ţară şi│ │ │ │ │ │
│ │străinătate │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴─────┴──────────────┴───────┴────────┴───────┤
│Obiectiv specific 0S21. Desfăşurarea de activităţi educaţionale şi de │
│conştientizare privind valorile naturale, culturale şi istorice din cadrul│
│ariilor naturale protejate vizate de planul de management. │
├──────┬─────────────────────┬─────┬──────────────┬───────┬────────┬───────┤
│ │1. Implementarea unor│ │ │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │ │ │
│ │educaţionale pentru a│ │ │ │ │ │
│ │informa populaţia │ │ │ │ │buget │
│ │locală cu privire la │ │ │ │ │propriu│
│ │valorile naturale, │100 │ │ │30000 │şi │
│ │culturale şi istorice│ │ │ │ │surse │
│ │din cadrul ariilor │ │ │ │ │externe│
│ │naturale protejate │ │ │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │ │ │
│ │management │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │2. Realizarea de │ │ │ │ │ │
│ │expoziţii de │ │ │ │ │ │
│ │fotografii cu │ │ │ │ │buget │
│ │valorile naturale, │ │ │ │ │propriu│
│ │culturale şi istorice│100 │materiale │200000 │225000 │şi │
│Măsuri│din cadrul şi │ │publicitare │ │ │surse │
│ │vecinătatea ariilor │ │ │ │ │externe│
│ │naturale protejate │ │ │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │ │ │
│ │management │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │3. Realizarea de │ │ │ │ │ │
│ │cursuri tematice │ │ │ │ │ │
│ │destinate tinerei │ │ │ │ │ │
│ │generaţii pentru │ │ │ │ │ │
│ │cunoaşterea mai bună │ │ │ │ │buget │
│ │a valorilor naturale,│ │ │ │ │propriu│
│ │culturale şi istorice│100 │ │ │30000 │şi │
│ │din cadrul ariilor │ │ │ │ │surse │
│ │naturale protejate │ │ │ │ │externe│
│ │vizate de planul de │ │ │ │ │ │
│ │management şi căilor │ │ │ │ │ │
│ │de păstrare şi │ │ │ │ │ │
│ │promovare a acestora │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴─────┴──────────────┴───────┴────────┴───────┤
│Obiectivul general 8. Administrarea şi managementul eficient al ariilor │
│naturale protejate vizate de planul de management şi asigurarea │
│durabilităţii managementului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS22. Asigurarea managementului eficient al ariilor │
│naturale protejate vizate de planul de management, cu scopul atingerii │
│obiectivelor planului de management │
├──────┬─────────────────────┬─────┬──────────────┬───────┬────────┬───────┤
│ │1. Dotarea şi │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea bazei │ │ │ │ │ │
│ │materiale │ │materiale │ │ │buget │
│ │corespunzătoare │ │pentru │ │ │propriu│
│ │-echipament de │50 │activitatea │75000 │85000 │şi │
│ │calitate, performant │ │recurentă a │ │ │surse │
│ │şi funcţional, │ │administraţiei│ │ │externe│
│ │bibliotecă de │ │parcului │ │ │ │
│ │specialitate şi │ │ │ │ │ │
│ │altele asemenea │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │2. Asigurarea │ │ │ │ │ │
│ │funcţionării în bune │ │ │ │ │ │
│ │condiţii a │ │ │ │ │ │
│ │Consiliului │200 │ │ │4000 │buget │
│ │Ştiinţific şi a │ │ │ │ │propriu│
│ │Consiliului │ │ │ │ │ │
│ │Consultativ de │ │ │ │ │ │
│ │Administrare │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │3. Colaborarea cu │ │ │ │ │ │
│ │toţi factorii │ │ │ │ │ │
│ │interesaţi pentru │ │ │ │ │ │
│ │desfăşurarea │ │ │ │ │ │
│ │diferitelor │ │ │ │ │ │
│ │activităţi ce vizează│ │ │ │ │ │
│ │potenţialul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │naturale protejate │300 │ │ │6000 │buget │
│ │vizate de planul de │ │ │ │ │propriu│
│ │management-cercetare,│ │ │ │ │ │
│ │proiecte de │ │ │ │ │ │
│ │conservare │ │ │ │ │ │
│ │implementate în zonă,│ │ │ │ │ │
│ │conştientizare, │ │ │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │ │ │
│ │generatoare de venit.│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │4. Implicarea unor │ │ │ │ │ │
│ │instituţii/ │ │ │ │ │ │
│ │organizaţii partenere│ │ │ │ │ │
│ │şi a comunităţii │ │ │ │ │ │
│Măsuri│locale pentru │50 │ │ │1000 │buget │
│ │realizarea unui │ │ │ │ │propriu│
│ │management │ │ │ │ │ │
│ │participativ a │ │ │ │ │ │
│ │ariilor naturale │ │ │ │ │ │
│ │protejate │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │5. Analiza periodică │ │ │ │ │ │
│ │a planului de │ │ │ │ │ │
│ │management şi │ │ │ │ │ │
│ │adaptarea acestuia la│ │ │ │ │ │
│ │condiţiile specifice │ │ │ │ │ │
│ │nou apărute, │ │ │ │ │buget │
│ │elaborarea unui nou │250 │ │ │5000 │propriu│
│ │plan de management, │ │ │ │ │ │
│ │adaptat în funcţie de│ │ │ │ │ │
│ │evaluarea celui │ │ │ │ │ │
│ │anterior la finele │ │ │ │ │ │
│ │perioadei de │ │ │ │ │ │
│ │implementare │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │6. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii │ │ │ │ │ │
│ │personalului implicat│ │ │ │ │ │
│ │în administrarea/ │ │ │ │ │ │
│ │managementul │ │ │ │ │ │
│ │parcului, inclusiv │150 │ │ │30000 │buget │
│ │prin participarea la │ │ │ │ │propriu│
│ │cursuri de │ │ │ │ │ │
│ │specialitate, │ │ │ │ │ │
│ │excursii de studii, │ │ │ │ │ │
│ │schimburi de │ │ │ │ │ │
│ │experienţă │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │7. Elaborarea unui │ │ │ │ │ │
│ │nou plan de │ │ │ │ │buget │
│ │management, adaptat │ │ │ │ │propriu│
│ │în funcţie de │500 │ │ │5000000 │şi │
│ │evaluarea celui │ │ │ │ │surse │
│ │anterior la finele │ │ │ │ │externe│
│ │perioadei de │ │ │ │ │ │
│ │implementare │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴─────┴──────────────┴───────┴────────┴───────┤
│Obiectiv specific OS23. Asigurarea resurselor financiare necesare unei │
│administrări optime │
├──────┬─────────────────────┬─────┬──────────────┬───────┬────────┬───────┤
│ │1. Elaborarea │ │ │ │ │ │
│ │bugetului anual │ │ │ │ │ │
│ │necesar pentru │100 │ │ │20000 │buget │
│ │activităţile de │ │ │ │ │propriu│
│ │administrare şi │ │ │ │ │ │
│ │management │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │2. Alocare bugerată │ │ │ │ │buget │
│ │adecvată pentru │ │ │ │ │propriu│
│ │implementarea │100 │ │ │300000 │şi │
│ │activităţilor │ │ │ │ │surse │
│ │prevăzute în planul │ │ │ │ │externe│
│ │de management │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│Măsuri│3. Identificarea unor│ │ │ │ │ │
│ │noi surse de │ │ │ │ │ │
│ │finanţare - accesare │ │ │ │ │ │
│ │fonduri, │ │ │ │ │ │
│ │sponsorizări- şi │500 │ │ │100000 │buget │
│ │elaboarea unor │ │ │ │ │propriu│
│ │proiecte pentru │ │ │ │ │ │
│ │finanţarea atingerii │ │ │ │ │ │
│ │obiectivelor din │ │ │ │ │ │
│ │planul de management │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │4. Întocmirea │ │ │ │ │ │
│ │planurilor de lucru │ │ │ │ │buget │
│ │anuale în acord cu │100 │ │ │20000 │propriu│
│ │planul de activităţi │ │ │ │ │ │
│ │din PM │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴─────┴──────────────┴───────┴────────┴───────┤
│Obiectiv specific OS24. Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare │
│valorilor naturale, istorice şi culturale specifice ariilor naturale │
│protejate vizate de planul de management: braconaj piscicol şi cinegetic, │
│exploatări neautorizate de material lemnos, poluare, managementul │
│neadecvat al deşeurilor, incendieri, construcţii ilegale │
├──────┬─────────────────────┬─────┬──────────────┬───────┬────────┬───────┤
│ │1. Realizarea şi │ │ │ │ │ │
│ │instalarea bornelor, │ │ │ │ │ │
│ │panourilor şi │ │ │ │ │ │
│ │indicatoarelor, │200 │ │ │40000 │buget │
│ │pentru evidenţierea │ │ │ │ │propriu│
│ │limitelor exterioare │ │ │ │ │ │
│ │ale parcului şi │ │ │ │ │ │
│ │siturilor Natura 2000│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │2. Iniţierea unui │ │ │ │ │ │
│ │plan de acţiune comun│ │ │ │ │ │
│ │cu toate instituţiile│ │ │ │ │buget │
│ │cu responsabilităţi │100 │ │ │20000 │propriu│
│ │în domeniu pentru │ │ │ │ │ │
│ │colectarea şi │ │ │ │ │ │
│ │evacuarea deşeurilor │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │3. Parteneriat cu │ │ │ │ │ │
│ │Jandarmeria, │ │ │ │ │ │
│ │Inspectoratul │ │ │ │ │ │
│ │Judeţean pentru │ │ │ │ │ │
│ │Situaţii de Urgenţă, │ │ │ │ │ │
│ │Garda de mediu, │ │ │ │ │ │
│ │Agenţia de Plăţi şi │ │ │ │ │ │
│ │Intervenţii în │300 │ │ │60000 │buget │
│ │Agricultură, │ │ │ │ │propriu│
│ │Comisariatul de Regim│ │ │ │ │ │
│ │Silvic şi Vânătoare │ │ │ │ │ │
│ │şi alte instituţii │ │ │ │ │ │
│ │relevante pentru │ │ │ │ │ │
│ │realizarea unui │ │ │ │ │ │
│ │sistem de patrulare │ │ │ │ │ │
│ │integrat şi permanent│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │4. Întocmirea, │ │ │ │ │ │
│Măsuri│aprobarea şi │ │ │ │ │ │
│ │aplicarea planului de│ │ │ │ │ │
│ │intervenţie şi │ │ │ │ │buget │
│ │instituirea unui │200 │ │ │40000 │propriu│
│ │sistem de reacţie │ │ │ │ │ │
│ │rapidă pentru │ │ │ │ │ │
│ │verificarea │ │ │ │ │ │
│ │sesizărilor │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │5. Reglementarea prin│ │ │ │ │ │
│ │avize/acorduri/ │ │ │ │ │ │
│ │condiţii specifice a │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor/ │ │ │ │ │ │
│ │planurilor/ │ │ │ │ │ │
│ │programelor/ │ │ │ │ │buget │
│ │proiectelor care se │300 │ │ │60000 │propriu│
│ │desfăşoară/ │ │ │ │ │ │
│ │implementează pe │ │ │ │ │ │
│ │teritoriul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │ │ │
│ │management, │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │6. Implicarea de │ │ │ │ │ │
│ │voluntari în │100 │ │ │20000 │buget │
│ │raportarea imediată a│ │ │ │ │propriu│
│ │delictelor │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│ │7. Monitorizarea │ │ │ │ │ │
│ │implementării │ │ │ │ │ │
│ │planului de │ │ │ │ │ │
│ │management şi │200 │ │ │40000 │buget │
│ │realizarea │ │ │ │ │propriu│
│ │raportărilor necesare│ │ │ │ │ │
│ │către autorităţile │ │ │ │ │ │
│ │relevante │ │ │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┼─────┼──────────────┼───────┼────────┼───────┤
│TOTAL │15950│ │5590000│14175000│ │
└────────────────────────────┴─────┴──────────────┴───────┴────────┴───────┘
CAP. VI. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR Planul de monitorizare a implementării planului de management Tabelul nr. 55
┌────────────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┐
│ │ │Frecvenţa │ │
│ │Indicatori de │monitorizării│Evidenţa │
│Obiectiv/măsură │monitorizare │R=regulat │monitorizării │
│ │ │C=continuu │ │
│ │ │N=la nevoie │ │
├────────────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul general 1. Menţinerea şi conservarea caracteristicilor geologice,│
│geomorfologice şi a peisajului, cu prioritate a reliefului carstic │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS 1. Menţinerea şi conservarea caracteristicilor │
│geologice, geomorfologice şi a peisajului, cu prioritate a reliefului │
│carstic │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │ │Set de măsuri │ │Set de măsuri │
│ │1. Elaborarea de │pentru │ │pentru menţinerea│
│ │măsuri diferenţiate │menţinerea şi │ │şi îmbunătăţirea │
│ │pentru menţinerea şi │îmbunătăţirea │N │elementelor de │
│ │îmbunătăţirea │elementelor de │ │peisaj agreat de │
│ │elementelor de peisaj│peisaj │ │Consiliul │
│ │ │ │ │Ştiinţific │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │ │Ghiduri de bune│ │ │
│ │2. Elaborarea şi │practici în │ │ │
│ │diseminarea de │ceea ce │ │Ghiduri agreate │
│ │ghiduri de bune │priveşte │ │de Consiliul │
│ │practici în ceea ce │activităţile │N │Ştiinţific │
│ │priveşte activităţile│locale cu efect│ │Evidenţe ale │
│Măsuri│locale cu efect │asupra │ │diseminării │
│ │asupra peisajului │peisajului │ │ghidurilor │
│ │ │elaborate şi │ │ │
│ │ │diseminate │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │3. Colaborarea cu │ │ │ │
│ │factorii interesaţi │ │ │Protocoale de │
│ │de gestionarea │ │ │colaborare │
│ │peisajului şi mai cu │Număr de │ │Evidenţe ale │
│ │seamă a celui │acţiuni comune │ │acţiunilor │
│ │carstic, în vederea │Rezultate ale │R │comune: procese │
│ │conservării │acţiunilor │ │verbale, │
│ │caracteristicilor │comune │ │fotografii, │
│ │geologice şi │ │ │rapoarte │
│ │geomorfologice a │ │ │ │
│ │peisajului. │ │ │ │
├──────┼─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │4. Reglementarea │ │ │ │
│ │activităţilor care │Număr │ │ │
│ │pot afecta negativ │documentaţii │R │Avize/acorduri │
│ │elementele de peisaj │analizate │ │emise │
│ │sau caracteristicile │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul general 2. Conservarea şi managementul habitatelor şi speciilor │
│de importanţă conservativă din arealul ariilor naturale protejate vizate de │
│planul de management │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 0S2. Actualizarea obiectivelor de conservare pentru │
│situl Natura 2000 ROSCI0087 şi pentru situl Natura 2000 ROSPA0045 │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Actualizarea │ │ │ │
│ │obiectivelor de │ │ │ │
│ │conservare pentru │Stadiul │ │ │
│ │situl Natura 2000 │întocmirii, │ │ │
│ │ROSCI0087 │depunerii si │ │Formulare │
│Măsuri├─────────────────────┤analizării │N │standard Natura │
│ │2. Actualizarea │documentaţiei │ │2000 actualizate │
│ │obiectivelor de │specifice │ │ │
│ │conservare pentru │ │ │ │
│ │situl Natura 2000 │ │ │ │
│ │ROSPA0045 │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul specific OS3. Conservarea şi managamentul habitatelor de interes │
│comunitar din cadru sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului - │
│Ciclovina │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │ │
│ │management pentru │ │ │ │
│ │habitatele │ │ │ │
│ │neforestiere de │ │ │Rapoarte privind │
│ │importanţă comunitară│ │ │evaluarea stării │
│ │şi a lucrărilor │ │ │de conservare │
│ │silvice necesare │Starea de │ │Rapoarte privind │
│ │pentru habitatele │conservare a │R │verificarea │
│ │forestiere de │habitatelor │ │aplicării şi/sau │
│ │importanţă comunitară│ │ │implementarea │
│ ├─────────────────────┤ │ │măsurilor de │
│Măsuri│2. Aplicarea │ │ │conservare │
│ │măsurilor de │ │ │ │
│ │management pentru │ │ │ │
│ │habitatul de │ │ │ │
│ │importanţă comunitară│ │ │ │
│ │8310 │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │3. Controlul │ │ │ │
│ │activităţilor cu │Număr de cazuri│ │ │
│ │impact negativ: │de semnalare a │ │Rapoarte de │
│ │tăieri ilegale, │activităţilor │C │control Semnalări│
│ │păşunat excesiv, │dăunătoare │ │şi sesizări │
│ │eroziune, drenări, │ │ │ │
│ │desecări │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul specific OS4. Conservarea şi managementul speciilor de floră de │
│interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea │
│Muncelului - Cioclovina │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │ │ │ │Rapoarte privind │
│ │ │ │ │evaluarea stării │
│ │1. Aplicarea │Starea de │ │de conservare │
│ │măsurilor de │conservare a │ │Rapoarte privind │
│Măsuri│management pentru │speciilor de │R │verificarea │
│ │speciile de plante de│floră │ │aplicării şi/sau │
│ │interes comunitar │ │ │implementarea │
│ │ │ │ │măsurilor de │
│ │ │ │ │conservare │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv specific OS5. Conservarea şi managementul speciilor de lilieci de │
│interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea │
│Muncelului - Cioclovina │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │Rapoarte privind │
│ │măsurilor de │ │ │evaluarea stării │
│ │management pentru │Starea de │ │de conservare │
│ │menţinerea stării de │conservare a │ │Rapoarte privind │
│Măsuri│conservare favorabile│speciilor de │R │verificarea │
│ │speciilor de lilieci │lilieci │ │aplicării şi/sau │
│ │de interes comunitar │ │ │implementarea │
│ │şi a habitatelor │ │ │măsurilor de │
│ │acestora │ │ │conservare │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv specific OS6. Conservarea şi managementul speciilor de peşti de │
│interes comunitar din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea │
│Muncelului - Cioclovina │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │ │ │ │Rapoarte privind │
│ │1. Aplicarea │ │ │evaluarea stării │
│ │măsurilor de │Starea de │ │de conservare │
│ │management pentru │conservare a │ │Rapoarte privind │
│ │îmbunătăţirea stării │speciilor de │R │verificarea │
│ │de conservare a │peşti │ │aplicării şi/ sau│
│ │speciilor de peşti de│ │ │implementarea │
│ │interes comunitar │ │ │măsurilor de │
│ │ │ │ │conservare │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv specific OS7. Conservarea şi managementul speciilor de mamifere de │
│interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea │
│Muncelului - Cioclovina, altele decât liliecii │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │Rapoarte privind │
│ │măsurilor de │Starea de │ │evaluarea stării │
│ │management pentru │conservare a │ │de conservare │
│ │menţinerea stării de │speciilor de │ │Rapoarte privind │
│ │conservare favorabilă│mamifere, │R │verificarea │
│ │a speciilor de │altele decât │ │aplicării şi/sau │
│ │mamifere de interes │liliecii │ │implementarea │
│ │conservativ, altele │ │ │măsurilor de │
│ │decât liliecii │ │ │conservare │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul specific OS8. Conservarea şi managementul speciilor de amfibieni │
│şi reptile de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 │
│Grădiştea Muncelului - Cioclovina │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │ │
│ │măsurilor pentru │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │
│ │managementul │ │ │ │
│ │speciilor Bombina │Starea de │ │ │
│ │variegata, Triturus │conservare a │ │ │
│ │vulgaris, Triturus │speciilor de │ │ │
│ │cristatus, Hyla │amfibieni si │ │ │
│ │arbórea, Rana │reptile │ │ │
│ │dalmatina, Rana │ │ │ │
│ │temporaria, │ │ │ │
│ │Salamandra salamandra│ │ │Rapoarte privind │
│ │şi Natrix tesselata │ │ │evaluarea stării │
│ ├─────────────────────┼───────────────┤ │de conservare │
│ │2. Aplicarea │ │ │Rapoarte privind │
│Măsuri│măsurilor pentru │ │R │verificarea │
│ │conservarea şi │ │ │aplicării şi/sau │
│ │managementul │ │ │implementarea │
│ │speciilor Lacerta │ │ │măsurilor de │
│ │viridis, Podareis │ │ │conservare │
│ │muralis, Vipera │ │ │ │
│ │ammodytes │ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ │ │ │
│ │3. Aplicarea │ │ │ │
│ │măsurilor pentru │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │
│ │managementul │ │ │ │
│ │speciilor Anguis │ │ │ │
│ │fragilis, Coronelía │ │ │ │
│ │austriaca şi Elaphe │ │ │ │
│ │longissima │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul specific OS9. Conservarea şi managementul speciilor de │
│nevertebrate de interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087│
│Grădiştea Muncelului - Cioclovina │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │ │
│ │măsurilor pentru │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │
│ │managementul │ │ │ │
│ │speciilor de │ │ │ │
│ │lepidoptere de │ │ │ │
│ │interes conservativ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ │ │ │
│ │2. Aplicarea │ │ │Rapoarte privind │
│ │măsurilor pentru │ │ │evaluarea stării │
│ │conservarea şi │ │ │de conservare │
│ │managementul │Starea de │ │Rapoarte privind │
│Măsuri│speciilor de │conservare a │R │verificarea │
│ │coleoptere Osmoderma │speciilor de │ │aplicării şi/sau │
│ │eremita, Rosalia │nevertebrate │ │implementarea │
│ │alpina şi Pilemia │ │ │măsurilor de │
│ │tigrina │ │ │conservare │
│ ├─────────────────────┤ │ │ │
│ │3. Aplicarea │ │ │ │
│ │măsurilor pentru │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │
│ │managementul │ │ │ │
│ │speciilor de raci │ │ │ │
│ │Austropotamobius │ │ │ │
│ │torrentium şi Astacus│ │ │ │
│ │astacus │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv specific OS 10. Conservarea şi managementul speciilor de păsări de │
│interes conservativ din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0045 Grădiştea │
│Muncelului - Cioclovina │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Aplicarea │ │ │Rapoarte privind │
│ │măsurilor pentru │ │ │evaluarea stării │
│ │conservarea şi │Starea de │ │de conservare │
│ │managementul │conservare a │ │Rapoarte privind │
│Măsuri│speciilor de păsări │speciilor de │R │verificarea │
│ │criteriu din cadrul │păsări │ │aplicării şi/sau │
│ │ROSPA0045 Grădiştea │ │ │implementarea │
│ │Muncelului - │ │ │măsurilor de │
│ │Cioclovina │ │ │conservare │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul general 3. Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a elementelor │
│patrimoniului natural de interes conservativ prin realizarea de activităţi │
│de inventariere, cartografiere şi monitorizare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS11. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor │
│de importanţă comunitară în cadrul sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului │
│Cioclovina │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │ │ │ │Studii privind │
│ │ │ │ │revizuirea │
│ │ │ │ │cartării │
│ │ │ │ │habitatelor, │
│ │ │ │ │prezentate la │
│ │ │ │ │Consiliul │
│ │1. Aplicarea planului│ │ │Ştiinţific Studii│
│ │de monitorizare │Suprafaţa │ │privind evaluarea│
│ │pentru habitatele de │monitorizată, │ │statutului de │
│ │importanţă comunitară│cu cartare şi │ │conservare a │
│ │din cadrul sitului │evaluare a │R │habitatelor │
│ │ROSCI0087 Grădiştea │statutului de │ │prezentate la │
│ │Muncelului - │conservare │ │Consiliul │
│ │Cioclovina │ │ │Ştiinţific │
│Măsuri│ │ │ │Propuneri privind│
│ │ │ │ │actualizarea │
│ │ │ │ │măsurilor de │
│ │ │ │ │conservare pentru│
│ │ │ │ │habitate agreate │
│ │ │ │ │de Consiliul │
│ │ │ │ │Ştiinţific │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │2. Promovarea │ │ │ │
│ │realizării de studii │ │ │Studii privind │
│ │privind clasificarea │Număr de studii│ │clasificarea sau │
│ │sau reclasificarea │privind │R │reclasificarea │
│ │peşterilor de pe raza│clasificarea │ │peşterilor │
│ │ariilor naturale │peşterilor │ │elaborate │
│ │protejate vizate de │ │ │ │
│ │planul de management │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul specific OS 12. Monitorizarea stării de conservare a speciilor de│
│importanţă conservativă pentru care s-a realizat inventarierea, cartarea şi │
│evaluarea stării de conservare │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Monitorizarea │ │ │Studii privind │
│ │speciilor de plante │ │ │revizuirea │
│ │de interes comunitar │ │ │recensământului │
│ │în cadrul sitului │ │ │şi cartării │
│ │ROSCI0087 Grădiştea │Transecte/ │ │speciilor, │
│ │Muncelului - │suprafeţe de │ │prezentate la │
│ │Cioclovina │probă/relevee │ │Consiliul │
│ │ │efectuate │ │Ştiinţific │
│ ├─────────────────────┤pentru │R │Studii privind │
│ │2. Monitorizarea │aplicarea si │ │evaluarea │
│ │speciilor de lilieci │conform │ │statutului de │
│ │de interes comunitar │protocoalelor │ │conservare a │
│ │în cadrul sitului │de monitorizare│ │speciilor │
│ │ROSCI0087 Grădiştea │ │ │prezentate la │
│ │Muncelului - │ │ │Consiliul │
│ │Cioclovina │ │ │Ştiinţific │
│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │3. Monitorizarea │ │ │ │
│ │speciilor de peşti de│ │ │ │
│ │interes comunitar în │ │ │ │
│ │cadrul sitului │ │ │ │
│ │ROSCI0087 Grădiştea │ │ │ │
│ │Muncelului - │ │ │ │
│ │Cioclovina │ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ │ │ │
│ │4. Monitorizarea │ │ │ │
│Măsuri│speciilor de │ │ │ │
│ │nevertebrate, │ │ │ │
│ │amfibieni şi reptile │ │ │ │
│ │de interes │ │ │ │
│ │conservativ în cadrul│ │ │ │
│ │sitului ROSCI0087 │ │ │ │
│ │Grădiştea Muncelului │ │ │Propuneri privind│
│ │Cioclovina │ │ │actualizarea │
│ ├─────────────────────┤ │ │măsurilor de │
│ │5. Monitorizarea │ │ │conservare pentru│
│ │speciilor de mamifere│ │ │specii agreate de│
│ │de interes │ │ │Consiliul │
│ │conservativ, altele │ │ │Ştiinţific │
│ │decât liliecii în │ │ │ │
│ │cadrul sitului │ │ │ │
│ │ROSCI0087 Grădiştea │ │ │ │
│ │Muncelului Cioclovina│ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ │ │ │
│ │6. Recensământul în │ │ │ │
│ │cazul speciilor de │ │ │ │
│ │păsări la care │ │ │ │
│ │nivelul populaţional │ │ │ │
│ │este insuficient │ │ │ │
│ │cunoscut şi │ │ │ │
│ │monitorizarea │ │ │ │
│ │speciilor criteriu │ │ │ │
│ │din situl ROSPA0045 │ │ │ │
│ │Grădiştea Muncelului │ │ │ │
│ │Cioclovina │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul general 4. Promovarea patrimoniului cultural istoric de pe │
│teritoriul parcului │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS 13. Promovarea monumentelor istorice şi siturilor │
│arheologice de pe raza Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Colaborarea cu │ │ │ │
│ │instituţiile │ │ │ │
│ │responsabile de │ │ │Protocoale de │
│ │monumentele istorice │ │ │colaborare │
│ │şi siturile │Număr de │ │Evidenţe ale │
│ │arheologice de pe │acţiuni comune │ │acţiunilor comune│
│ │teritoriul parcului │Rezultate ale │C │- procese │
│ │natural la │acţiunilor │ │verbale, │
│ │implementarea de │comune │ │fotografii, │
│ │acţiuni ce au drept │ │ │rapoarte │
│ │scop cunoaşterea, │ │ │ │
│ │conservarea şi │ │ │ │
│Măsuri│promovarea acestora │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │2. Includerea în │Număr de │ │ │
│ │cadrul acţiunilor de │acţiuni de │ │Evidenţe ale │
│ │conştientizare şi │conştientizare │ │desfăşurării │
│ │educare a publicului │şi educare cu │ │acţiunilor de │
│ │a elementelor ce au │elemente │ │conştientizare: │
│ │în vedere diseminarea│privind │C │rapoarte, │
│ │informaţiilor privind│monumentele │ │materiale, liste │
│ │monumentele istorice │istorice şi │ │participanţi, │
│ │şi siturile │siturile │ │fotografii, │
│ │arheologice de pe │arheologice de │ │articole mass │
│ │raza parcului │pe raza │ │media │
│ │ │parcului │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul general 5. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale │
│din arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de management, ce │
│asigură suportul pentru activităţile tradiţionale, biodiversitate, peisaj şi│
│mediului fizic al parcului │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific OS 14. Promovarea utilizării durabile a resurselor │
│naturale din arealul ariilor naturale protejate vizate de planul de │
│management │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Continuarea │ │ │ │
│ │promovării │ │ │ │
│ │certificării │ │ │Evidenţe ale │
│ │managementului │Suprafaţă de │ │acţiunilor de │
│ │forestier pentru │fond forestier │R │promovare: │
│ │fondul forestier │certificată pe │ │rapoarte, procese│
│ │aflat în arealul │raza parcului │ │verbale │
│ │ariilor naturale │ │ │ │
│ │protejate vizate de │ │ │ │
│ │planul de management │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │2. Elaborarea de │Suprafaţa de │ │ │
│ │studii în vederea │păşuni cu │ │Studii de │
│ │stabilirii │studii de │ │stabilire a │
│ │capacităţii de suport│stabilire a │N │capacităţii de │
│ │a păşunilor cu scopul│capacităţii de │ │suport prezentate│
│ │reglementării │suport │ │la Consiliul │
│ │activităţii de │elaborate │ │Ştiinţific │
│ │păşunat │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │3. Elaborarea unui │ │ │ │
│ │ghid cuprinzând bune │ │ │ │
│ │practici de │ │ │Ghid agreat de │
│ │administrare a │Stadiul de │ │Consiliul │
│ │pajiştilor şi │elaborare a │N │Ştiinţific │
│ │promovarea acestuia │ghidului de │ │Evidenţe ale │
│ │în rândurile │bune practici │ │diseminării │
│ │proprietarilor/ │ │ │ghidului │
│ │gestionarilor de │ │ │ │
│ │pajişti │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │4. Promovarea │ │ │ │
│ │Ghidului pentru bune │ │ │Evidenţe ale │
│ │condiţii agricole şi │Număr acţiuni │ │diseminării şi │
│ │de mediu, în rândul │de promovare │R │promovării │
│ │agricultorilor de pe │ │ │ghidului │
│ │teritoriul ariei │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │5. Armonizarea │ │ │ │
│ │planurilor de │ │ │Planuri de │
│ │gospodărire ale │Număr de │ │gospodărire ale │
│ │administratorilor / │planuri de │ │administratorilor│
│ │proprietarilor cu │gospodărire │N │/proprietarilor │
│ │obiectivele planului │armonizate │ │armonizate cu │
│ │de management prin │ │ │planul de │
│Măsuri│avizele/acordurile │ │ │management │
│ │emise │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │Evidenţe ale │
│ │6. Implicarea activă │ │ │participării la │
│ │a administraţiei │ │ │evaluarea/ │
│ │parcului în evaluarea│Număr de │ │gestionarea │
│ │activităţilor/ │acţiuni │R │resurselor │
│ │resurselor cinegetice│efectuate │ │cinegetice şi │
│ │şi piscicole │ │ │piscicole: │
│ │ │ │ │rapoarte, procese│
│ │ │ │ │verbale │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │7. Armonizarea │ │ │ │
│ │planurilor de │ │ │ │
│ │urbanism, general, │ │ │Planuri de │
│ │zonal, amenajare │Numărul de │ │urbanism sau │
│ │teritorială, de │planuri de │ │altele, care au │
│ │utilizare a │urbanism sau │N │luat în │
│ │terenurilor şi a │altele, │ │considerare │
│ │tuturor modurilor de │analizate │ │prevederile │
│ │utilizare a │ │ │planului de │
│ │resurselor cu │ │ │management │
│ │prevederile planului │ │ │ │
│ │de management │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │8. Dezvoltarea unui │ │ │ │
│ │mecanism de avizare │ │ │ │
│ │intern, la nivelul │ │ │ │
│ │administraţiei │ │ │ │
│ │parcului a │ │ │ │
│ │activităţilor cu │ │ │ │
│ │posibil impact │ │ │ │
│ │negativ asupra │ │ │ │
│ │resurselor naturale, │Stadiul de │ │Avize emise pe │
│ │bazat pe zonarea │dezvoltare al │ │baza folosirii │
│ │suprafeţei parcului │mecanismului de│N │mecanismului de │
│ │din perspectiva │avizare internă│ │avizare internă │
│ │peisajului, a │ │ │ │
│ │biodiversităţii - │ │ │ │
│ │hărţi de distribuţie │ │ │ │
│ │- a patrimoniului │ │ │ │
│ │istoric şi cultural │ │ │ │
│ │şi ecoturismului, cu │ │ │ │
│ │respectarea măsurilor│ │ │ │
│ │specifice din planul │ │ │ │
│ │de management │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul specific OS 15. încurajarea comunităţilor locale în dezvoltarea │
│unor activităţi economice care să urmărească dezvoltarea durabilă a zonei │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Încurajarea │ │ │ │
│ │dezvoltării de │ │ │ │
│ │activităţi economice │ │ │ │
│ │care să ofere produse│ │ │ │
│ │şi servicii în │ │ │ │
│ │condiţiile utilizării│ │ │ │
│ │durabile a │Număr de │ │ │
│ │resurselor, mai cu │acţiuni/ │ │Indicatori în │
│ │seamă în domeniul │demersuri de │ │creştere privind │
│Măsuri│turismului │încurajare a │R │dinamica │
│ ├─────────────────────┤dezvoltării │ │afacerilor │
│ │2. Promovarea prin │activităţilor │ │specifice │
│ │activităţile din │economice │ │ │
│ │domeniile comunicare │ │ │ │
│ │şi ecoturism a │ │ │ │
│ │produselor şi │ │ │ │
│ │serviciilor oferite │ │ │ │
│ │de agenţii economici │ │ │ │
│ │din comunităţile │ │ │ │
│ │locale │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul specific OS 16. Promovarea împreună cu comunităţile locale a │
│valorilor culturale, activităţilor şi practicilor tradiţionale, pentru a │
│creşte valoarea ariilor naturale protejate vizate de planul de management. │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Dezvoltarea │Număr de │ │Evidenţe ale │
│ │relaţiilor de │acţiuni │ │activităţilor │
│ │colaborare cu │realizate prin │ │organizate sau la│
│ │comunităţile locale │colaborare sau │ │care s-a │
│Măsuri│prin întâlniri şi │de participări │C │participat: │
│ │participarea │ale │ │procese verbale, │
│ │administraţiei │administraţiei │ │rapoarte, │
│ │parcului la │la evenimente │ │fotografii, │
│ │evenimente importante│din viaţa │ │relatări din │
│ │din viaţa acestora │comunităţilor │ │presă │
├──────┼─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │2. Promovarea │ │ │ │
│ │păstrării şi │ │ │Evidenţe ale │
│ │revitalizării │Număr acţiuni │ │acţiunilor │
│ │activităţilor │de promovare │C │desfăşurate: │
│ │tradiţionale în │ │ │rapoarte, │
│ │cadrul comunităţilor │ │ │fotografii │
│ │locale │ │ │ │
├──────┼─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │3. Elaborarea şi │ │ │ │
│ │implemntarea unui │ │ │ │
│ │plan de promovare a │ │ │ │
│ │produselor şi │ │ │ │
│ │serviciilor locale │ │ │ │
│ │tradiţionale de către│ │ │Plan de promovare│
│ │administraţia │Stadiul de │ │a produselor şi │
│ │parcului, în │elaborare a │ │serviciilor │
│ │colaborare cu │planului de │ │locale │
│ │autorităţile locale │promovare a │N │tradiţionale │
│ │inclusiv utilizând │produselor şi │ │prezentat la │
│ │calea conferirii │serviciilor │ │Consiliul │
│ │identităţii de │locale │ │Ştiinţific │
│ │provenienţă a │ │ │ │
│ │produselor de pe │ │ │ │
│ │teritoriul ariilor │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │
│ │management. │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul general 6. Organizarea şi promovarea turismului ecologic care să │
│încorporeze valorile naturale, culturale şi tradiţionale ale zonei, în │
│circuitul turistic naţional şi internaţional şi să asigure păstrarea │
│acestora │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS 17. Implementarea planului de informare şi interpretare│
│funcţie de zonarea parcului din punct de vedere al recreerii şi turismului │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Realizarea şi │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │
│ │parteneriate cu │ │ │ │
│ │autorităţile cu │ │ │ │
│ │atribuţii pe linia │ │ │ │
│ │vizitării │ │ │ │
│ │monumentelor istorice│ │ │ │
│ │şi a siturilor │ │ │ │
│ │arheologice │ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ │ │ │
│ │2. Realizarea şi │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │
│ │parteneriate cu │ │ │ │
│ │organizaţiile cu │ │ │ │
│ │atribuţii pe linia │ │ │ │
│ │vizitării peşterilor │ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ │ │ │
│ │3. Realizarea şi │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │
│ │parteneriate cu │ │ │ │
│ │administratorii de │ │ │ │
│ │facilităţi de cazare,│ │ │ │
│ │campare │ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ │ │ │
│ │4. Realizarea şi │ │ │Protocoale de │
│ │implementarea de │Număr de │ │colaborare │
│ │parteneriate cu │parteneriate │ │Evidenţe ale │
│ │Salvamont, │încheiate si │ │acţiunilor │
│ │organizaţii non- │stadiul │R │comune: procese │
│ │guvernamentale de │implementării │ │verbale, │
│ │promovare a │lor │ │fotografii, │
│ │turismului montan şi │ │ │rapoarte │
│ │sporturilor extreme │ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ │ │ │
│ │5. Realizarea şi │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │
│ │parteneriate cu │ │ │ │
│ │autorităţile publice │ │ │ │
│ │locale şi │ │ │ │
│ │administratorii │ │ │ │
│ │drumurilor în scopul │ │ │ │
│ │gestionării │ │ │ │
│ │fluxurilor de turişti│ │ │ │
│ │în zonele cu oprire │ │ │ │
│ │temporară │ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ │ │ │
│ │6. Realizarea şi │ │ │ │
│ │implementarea de │ │ │ │
│ │parteneriate cu │ │ │ │
│ │organizatorii de │ │ │ │
│ │evenimente cu │ │ │ │
│ │caracter ecoturistic │ │ │ │
│ │şi sportiv din │ │ │ │
│ │arealul ariilor │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │
│ │management │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │7. Promovarea │Prezenţa │ │ │
│ │obiectivelor │informaţiilor │ │ │
│ │turistice şi a │actualizate │ │ │
│ │informaţiilor │privind │R │Site-ul web al │
│ │specifice pentru │activitatea │ │parcului │
│ │turişti pe site-ul │turistică pe │ │ │
│ │parcului │site-ul │ │ │
│ │ │parcului │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │8. Elaborarea, │ │ │ │
│ │publicarea şi │ │ │ │
│ │valorificarea de │ │ │ │
│ │materiale cu │ │ │ │
│ │informaţii specifice │ │ │ │
│ │pentru turişti, hărţi│Număr de │ │ │
│ │turistice, codul de │materiale │R │Materiale │
│ │conduită pentru │elaborate │ │publicitare │
│ │turişti, regulile de │ │ │ │
│ │vizitare a ariilor │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │
│ │management, campare, │ │ │ │
│ │parcare, ş.a │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │9. Întreţinerea │Lungimea │ │ │
│ │traseelor turistice │traseelor │ │Trasee turistice │
│Măsuri│omologate, a │turistice │C │întreţinute │
│ │marcajelor şi │întreţinute │ │ │
│ │semnelor specifice │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │10. Realizarea unui │ │ │ │
│ │sistem eficient de │ │ │ │
│ │informare/avertizare │ │ │ │
│ │cu privire la │ │ │ │
│ │regulile de vizitare │Stadiul │ │ │
│ │a ariilor naturale │elaborării │ │Rapoarte privind │
│ │protejate vizate de │sistemului de │ │nivelul de │
│ │planul de management,│informare/ │ │informare al │
│ │campare, parcare, │avertizare │R │turiştilor - │
│ │ş.a, inclusiv │Numărul de │ │rezultate ale │
│ │amplasarea grupurilor│informări │ │monitorizării │
│ │de panouri │realizate prin │ │activităţii de │
│ │informative propuse │intermediul │ │turism │
│ │în strategia de │sistemului │ │ │
│ │vizitare a ariilor │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │
│ │management │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │11. Reglementarea │ │ │ │
│ │accesului │Număr de │ │ │
│ │vizitatorilor în zona│demersuri în │C │Acces reglementat│
│ │de protecţie │vederea │ │ │
│ │integrală şi în │reglementării │ │ │
│ │peşterile vizitabile │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │12. Încurajarea │ │ │ │
│ │vizitatorilor pentru │ │ │ │
│ │folosirea ghizilor │ │ │ │
│ │specializaţi, │ │ │ │
│ │atragerea unui număr │ │ │Evidenţe ale │
│ │mai mare de │ │ │acţiunilor │
│ │vizitatori în ariile │Număr acţiuni │R │desfăşurate: │
│ │naturale protejate │de promovare │ │rapoarte, │
│ │vizate de planul de │ │ │fotografii │
│ │management în │ │ │ │
│ │excursii organizate │ │ │ │
│ │cu ghizi, inclusiv în│ │ │ │
│ │afara sezonului de │ │ │ │
│ │vârf │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │13. Instruirea │ │ │ │
│ │continuă a │ │ │ │
│ │personalului │ │ │ │
│ │administraţiei │ │ │ │
│ │parcului şi a │ │ │ │
│ │partenerilor │Număr de │ │ │
│ │implicaţi în │acţiuni │ │Evidenţe ale │
│ │fenomenul de vizitare│îndreptate în │ │activităţii de │
│ │a ariilor naturale │direcţia │R │instruire: │
│ │protejate vizate de │creşterii │ │rapoarte, │
│ │planul de management,│capacităţii │ │evaluări │
│ │în vederea │umane │ │ │
│ │îmbunătăţirii │ │ │ │
│ │performanţelor de │ │ │ │
│ │management şi │ │ │ │
│ │comunicare, inclusiv │ │ │ │
│ │instruirea de ghizi │ │ │ │
│ │specializaţi │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │14. Realizarea de │ │ │Evidenţe ale │
│ │programe ecoturistice│Numărul de │ │programelor │
│ │diversificate în │programe │R │realizate: │
│ │parteneriat cu agenţi│realizate │ │rapoarte, │
│ │de turism │ │ │fotografii, │
│ │specializaţi │ │ │contracte │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │Încasări ca │
│ │ │ │ │urmare a │
│ │ │ │ │introducerii │
│ │15. Introducerea unui│ │ │tarifului de │
│ │sistem de tarifare a │ │ │vizitare a │
│ │vizitatorilor │Stadiul │ │parcului Opinia │
│ │parcului în sistemul │introducerii │N │turiştilor │
│ │„permis de acces” în │sistemului de │ │privind sistemul │
│ │vederea suplimentării│tarifare │ │de tarifare din │
│ │veniturilor pentru │ │ │rapoartele │
│ │conservare │ │ │privind │
│ │ │ │ │monitorizarea │
│ │ │ │ │activităţilor │
│ │ │ │ │turistice │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv specific OS 18. Realizarea infrastructurii de vizitare propuse prin│
│strategia de vizitare a ariilor naturale protejate vizate de planul de │
│management │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Realizarea │ │ │ │
│ │centrului de vizitare│ │R │ │
│ │Costeşti │ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ ├─────────────┤ │
│ │2. Realizarea │ │ │ │
│ │punctului de │ │ │ │
│ │informare deschis │ │ │ │
│ │Sarmizegetusa │ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ ├─────────────┤ │
│ │3. Realizarea │ │ │ │
│ │punctului de │ │ │ │
│ │informare deschis │ │ │ │
│ │Boşorod │ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ ├─────────────┤ │
│ │4. Realizarea │ │ │ │
│ │punctului de │ │ │ │
│ │informare deschis de │Stadiul │ │ │
│ │la Baru │proiectării, │ │ │
│ ├─────────────────────┤finanţării, ├─────────────┤Infrastructură de│
│Măsuri│5. Realizarea │realizării │ │vizitare în │
│ │grupurilor de panouri│infrastructurii│ │funcţiune │
│ │la intrările în │de vizitare │ │ │
│ │arealul ariilor │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │
│ │management │ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ ├─────────────┤ │
│ │6. Amenajarea a 2 │ │ │ │
│ │trasee tematice în │ │ │ │
│ │zonele Grădiştea de │ │ │ │
│ │Munte si Cioclovina │ │ │ │
│ ├─────────────────────┤ ├─────────────┤ │
│ │7. Marcarea şi │ │ │ │
│ │semnalizarea a 2 │ │ │ │
│ │trasee de cicloturism│ │ │ │
│ │pe Valea Streiului şi│ │ │ │
│ │Costeşti, Târsa, │ │ │ │
│ │Prihodişte, Valea │ │ │ │
│ │Grădiştei, Costeşti │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv specific OS 19. Monitorizarea activităţii turistice din arealul │
│ariilor naturale protejate vizate de planul de management │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Verificarea │Număr de │ │Evidenţe ale │
│ │activităţilor de │acţiuni de │C │acţiunilor de │
│ │vizitare │control │ │control │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │2. Monitorizarea │ │ │ │
│ │turismului - │ │ │ │
│ │culegerea de date │ │ │Studii de │
│Măsuri│privind numărul │Număr de studii│ │monitorizare a │
│ │turiştilor, │privind │ │turismului │
│ │comportamentul şi │monitorizarea │R │prezentate la │
│ │opţiunile acestora, │turismului │ │Consiliul │
│ │analiza şi │elaborate │ │Ştiinţific │
│ │interpretarea │ │ │ │
│ │rezultatelor │ │ │ │
│ │monitorizării │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul general 7. Creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a │
│publicului şi grupurilor interesate privind importanţa ariilor naturale │
│protejate vizate de planul de management şi obţinerea sprijinului în vederea│
│realizării obiectivelor planului de management │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS20. Promovarea valorilor naturale, culturale şi istorice│
│din cadrul ariilor naturale protejate vizate de planul de management prin │
│intermediul materialelor informative, site-ului web şi altor mijloace de │
│comunicare │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Realizarea de │ │ │ │
│ │sondaje periodice │ │ │ │
│ │pentru evaluarea │ │ │ │
│ │atitudinii şi │ │ │ │
│ │nivelului de │ │ │ │
│ │cunoaştere a │ │ │ │
│ │grupurilor interesate│ │ │Sondaje │
│ │faţă de valorile │ │ │prezentate la │
│ │naturale, culturale │ │ │Consiliul │
│ │şi istorice din │ │ │Ştiinţific │
│ │cadrul ariilor │ │ │Propuneri privind│
│ │naturale protejate │Număr de │ │actualizarea │
│ │vizate de planul de │sondaje │R │planului de │
│ │management │efectuate │ │comunicare şi a │
│ ├─────────────────────┤ │ │planului de │
│ │2. Actualizarea │ │ │management │
│ │permanentă a planului│ │ │agreate de │
│ │de comunicare al │ │ │Consiliul │
│ │ariilor naturale │ │ │Ştiinţific │
│ │protejate vizate de │ │ │ │
│ │planul de management,│ │ │ │
│ │în scopul realizării │ │ │ │
│ │unei promovări │ │ │ │
│ │diferenţiate şi │ │ │ │
│ │eficiente │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │3. Actualizarea │ │ │ │
│ │permanentă a │ │ │ │
│ │site-ului web al │Număr de │ │Site-ul web al │
│ │parcului cu │actualizări ale│C │parcului │
│ │informaţii relevante │site-ului │ │Număr de accesări│
│ │pentru factorii │ │ │ │
│ │interesaţi şi │ │ │ │
│ │publicul larg │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │4. Realizarea şi │ │ │ │
│ │amplasarea de panouri│ │ │Toate panourile │
│ │informative în │Număr de │ │propuse prin │
│ │localităţile din │panouri │N │planul de │
│Măsuri│cadrul ariilor │amplasate │ │comunicare │
│ │naturale protejate │ │ │actualizat │
│ │vizate de planul de │ │ │amplasate │
│ │management │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │5. Realizarea de │ │ │ │
│ │materiale informative│ │ │ │
│ │referitoare la ariile│ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │
│ │management, de │Număr de │ │Materiale │
│ │exemplu pliante, │materiale │R │publicitare │
│ │broşuri, compact │elaborate │ │ │
│ │disk-uri, filme │ │ │ │
│ │documentare, pentru │ │ │ │
│ │promovarea valorilor │ │ │ │
│ │naturale, culturale │ │ │ │
│ │şi istorice ale zonei│ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │6. Implicarea │ │ │ │
│ │mass-media, a │ │ │Acorduri de │
│ │mediului non │ │ │colaborare │
│ │guvernamental, │Număr de │ │Evidenţe ale │
│ │academic şi │acţiuni de │R │acţiunilor │
│ │educaţional în │organizate în │ │implementate în │
│ │acţiuni de promovare │colaborare │ │comun Reflectare │
│ │a ariilor naturale │ │ │în mass media │
│ │protejate vizate de │ │ │ │
│ │planul de management │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │Evidenţe ale │
│ │7. Promovarea │ │ │participării │
│ │imaginii Parcului │ │ │active a │
│ │Natural Grădiştea │ │ │reprezentanţilor │
│ │Muncelului-Cioclovina│Număr de │ │administraţiei │
│ │prin participarea la │participări │R │parcului: │
│ │diferite manifestări │ │ │rapoarte, lucrări│
│ │organizate în ţară şi│ │ │prezentate, │
│ │străinătate │ │ │fotografii, │
│ │ │ │ │reflectare în │
│ │ │ │ │mass media │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv specific OS21. Desfăşurarea de activităţi educaţionale şi de │
│conştientizare privind valorile naturale, culturale şi istorice din cadrul │
│ariilor naturale protejate vizate de planul de management. │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Implementarea unor│ │ │ │
│ │activităţi │ │ │Evidenţe ale │
│ │educaţionale pentru a│ │ │acţiunilor │
│ │informa populaţia │ │ │implementate: │
│ │locală cu privire la │Număr de │ │rapoarte, procese│
│ │valorile naturale, │acţiuni │R │verbale, liste de│
│ │culturale şi istorice│implementate │ │participanţi, │
│ │din cadrul ariilor │ │ │evaluări, │
│ │naturale protejate │ │ │fotografii │
│ │vizate de planul de │ │ │ │
│ │management │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │2. Realizarea de │ │ │ │
│ │expoziţii de │ │ │Evidenţe ale │
│ │fotografii cu │ │ │organizării │
│ │valorile naturale, │Număr de │ │expoziţiilor: │
│ │culturale şi istorice│expoziţii │R │contracte, │
│Măsuri│din cadrul şi │organizate │ │rapoarte, seturi │
│ │vecinătatea ariilor │ │ │de fotografii, │
│ │naturale protejate │ │ │grafică, liste de│
│ │vizate de planul de │ │ │participanţi │
│ │management │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │3. Realizarea de │ │ │ │
│ │cursuri tematice │ │ │ │
│ │destinate tinerei │ │ │Evidenţe ale │
│ │generaţii pentru │ │ │acţiunilor │
│ │cunoaşterea mai bună │ │ │implementate: │
│ │a valorilor naturale,│Număr de │ │rapoarte, procese│
│ │culturale şi istorice│cursuri │R │verbale, liste de│
│ │din cadrul ariilor │realizate │ │participanţi, │
│ │naturale protejate │ │ │evaluări, │
│ │vizate de planul de │ │ │fotografii │
│ │management şi căilor │ │ │ │
│ │de păstrare şi │ │ │ │
│ │promovare a acestora │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectivul general 8. Administrarea şi managementul eficient al ariilor │
│naturale protejate vizate de planul de management şi asigurarea │
│durabilităţii managementului │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific OS22. Asigurarea managementului eficient al ariilor │
│naturale protejate vizate de planul de management, cu scopul atingerii │
│obiectivelor planului de management │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Dotarea şi │ │ │ │
│ │dezvoltarea bazei │ │ │ │
│ │materiale │ │ │Bază materială │
│ │corespunzătoare │Sume alocate │ │acoperitoare │
│ │-echipament de │dezvoltării │R │pentru toate │
│ │calitate, performant │bazei materiale│ │nevoile curente │
│ │şi funcţional, │ │ │sau de │
│ │bibliotecă de │ │ │monitorizare │
│ │specialitate şi │ │ │ │
│ │altele asemenea │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │2. Asigurarea │ │ │Procese verbale │
│ │funcţionării în bune │ │ │privind │
│ │condiţii a │Număr de │ │întrunirea │
│ │Consiliului │întâlniri │N │Consiliului │
│ │Ştiinţific şi a │organizate │ │Ştiinţific şi a │
│ │Consiliului │ │ │Consiliului │
│ │Consultativ de │ │ │Consultativ │
│ │Administrare │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │3. Colaborarea cu │ │ │ │
│ │toţi factorii │ │ │ │
│ │interesaţi pentru │ │ │ │
│ │desfăşurarea │ │ │ │
│ │diferitelor │ │ │ │
│ │activităţi ce vizează│ │ │ │
│ │potenţialul ariilor │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │Acorduri de │
│ │management │ │ │colaborare │
│ │-cercetare, proiecte │ │ │Evidenţe ale │
│ │de conservare │Număr de │ │acţiunilor │
│ │implementate în zonă,│acţiuni de │ │implementate în │
│ │conştientizare, │colaborare │R │comun │
│ │activităţi │organizate │ │Reflectare în │
│ │generatoare de venit │ │ │decizii de │
│ ├─────────────────────┤ │ │management │
│ │4. Implicarea unor │ │ │participativ │
│ │instituţii/ │ │ │ │
│ │organizaţii partenere│ │ │ │
│ │şi a comunităţii │ │ │ │
│Măsuri│locale pentru │ │ │ │
│ │realizarea unui │ │ │ │
│ │management │ │ │ │
│ │participativ a │ │ │ │
│ │ariilor naturale │ │ │ │
│ │protejate │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │5. Analiza periodică │ │ │ │
│ │a planului de │ │ │Rapoarte privind │
│ │management şi │ │ │implementarea │
│ │adaptarea acestuia la│ │ │planului de │
│ │condiţiile specifice │Stadiul │ │management │
│ │nou apărute, │implementării │ │Propuneri privind│
│ │elaborarea unui nou │planului de │R │adaptarea │
│ │plan de management, │management │ │planului de │
│ │adaptat în funcţie de│ │ │management │
│ │evaluarea celui │ │ │prezentate la │
│ │anterior la finele │ │ │Consiliul │
│ │perioadei de │ │ │Ştiinţific │
│ │implementare │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │6. Dezvoltarea │ │ │ │
│ │capacităţii │ │ │ │
│ │personalului implicat│Număr de │ │ │
│ │în administrarea/ │acţiuni │ │Evidenţe ale │
│ │managementul │îndreptate în │ │activităţii de │
│ │parcului, inclusiv │direcţia │R │instruire: │
│ │prin participarea la │creşterii │ │rapoarte, │
│ │cursuri de │capacităţii │ │evaluări │
│ │specialitate, │umane │ │ │
│ │excursii de studii, │ │ │ │
│ │schimburi de │ │ │ │
│ │experienţă │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │7. Elaborarea unui │ │ │ │
│ │nou plan de │ │ │ │
│ │management, adaptat │ │ │Plan de │
│ │în funcţie de │Raport evaluare│N │management │
│ │evaluarea celui │ │ │elaborat │
│ │anterior la finele │ │ │ │
│ │perioadei de │ │ │ │
│ │implementare │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv specific OS23. Asigurarea resurselor financiare necesare unei │
│administrări optime │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Elaborarea │ │ │ │
│ │bugetului anual │Stadiul │ │ │
│ │necesar pentru │elaborării │R │Bugete anuale │
│ │activităţile de │bugetului │ │aprobate │
│ │administrare şi │ │ │ │
│ │management │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │2. Alocare bugerată │ │ │ │
│ │adecvată pentru │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │
│ │prevăzute în planul │ │ │ │
│ │de management │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │ │Număr de │ │ │
│ │ │proiecte │ │ │
│ │ │elaborate │ │ │
│ │3. Identificarea unor│pentru │ │ │
│Măsuri│noi surse de │finanţarea │ │ │
│ │finanţare - accesare │atingerii │ │Proiecte │
│ │fonduri, │obiectivelor │ │implementate │
│ │sponsorizări- şi │din planul de │ │Completarea │
│ │elaborarea unor │management │R │bugetului cu sume│
│ │proiecte pentru │Valoarea │ │atrase din │
│ │finanţarea atingerii │finanţărilor │ │finanţări │
│ │obiectivelor din │atrase │ │ │
│ │planul de management │Număr de │ │ │
│ │ │proiecte │ │ │
│ │ │implementate de│ │ │
│ │ │administraţia │ │ │
│ │ │parcului │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │4. Întocmirea │ │ │ │
│ │planurilor de lucru │Stadiul │ │ │
│ │anuale. In acord cu │elaborării │R │Planuri anuale │
│ │planul de activităţi │planului anual │ │ │
│ │din PM │ │ │ │
├──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv specific OS24. Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare │
│valorilor naturale, istorice şi culturale specifice ariilor naturale │
│protejate vizate de planul de management -braconaj piscicol şi cinegetic, │
│exploatări neautorizate de material lemnos, poluare, managementul neadecvat │
│al deşeurilor, incendieri, construcţii ilegale │
├──────┬─────────────────────┬───────────────┬─────────────┬─────────────────┤
│ │1. Realizarea şi │ │ │ │
│ │instalarea bornelor, │Lungimea │ │ │
│ │panourilor şi │limitelor │ │Rapoarte de │
│ │indicatoarelor, │materializate, │ │activitate │
│ │pentru evidenţierea │numărul de │R │Limite │
│ │limitelor exterioare │însemne şi │ │evidenţiate acolo│
│ │ale parcului şi │panouri │ │unde se impune │
│ │siturilor Natural │ │ │ │
│ │2000 │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │2. Iniţierea unui │ │ │ │
│ │plan de acţiune comun│Stadiul │ │ │
│ │cu toate instituţiile│elaborării │ │Plan de acţiune │
│ │cu responsabilităţi │planului de │R │elaborat │
│ │în domeniu pentru │acţiune │ │ │
│ │colectarea şi │ │ │ │
│ │evacuarea deşeurilor │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │3. Parteneriat cu │ │ │ │
│ │Jandarmeria, │ │ │ │
│ │Inspectoratul │ │ │ │
│ │Judeţean pentru │ │ │ │
│ │Situaţii de Urgenţă, │ │ │Protocoale de │
│ │Garda de mediu, │Număr de │ │colaborare │
│ │Agenţia de Plăţi şi │parteneriate │ │Evidenţe ale │
│ │Intervenţii în │încheiate şi │R │acţiunilor │
│ │Agricultură, │stadiul │ │comune: procese │
│ │Comisariatul de Regim│implementării │ │verbale, │
│ │Silvic şi Vânătoare │lor │ │fotografii, │
│ │şi alte instituţii │ │ │rapoarte │
│ │relevante pentru │ │ │ │
│ │realizarea unui │ │ │ │
│ │sistem de patrulare │ │ │ │
│ │integrat şi permanent│ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │4. Întocmirea, │ │ │ │
│ │aprobarea şi │Stadiul │ │Plan de │
│ │aplicarea planului de│elaborării │ │intervenţie │
│Măsuri│intervenţie şi │planului │ │aprobat │
│ │instituirea unui │Stadiul │R │Evidenţe ale │
│ │sistem de reacţie │implentării │ │implementării │
│ │rapidă pentru │planului │ │planului de │
│ │verificarea │ │ │intervenţie │
│ │sesizărilor │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │5. Reglementarea prin│ │ │ │
│ │avize/acorduri/ │ │ │ │
│ │condiţii specifice a │ │ │ │
│ │activităţilor/ │ │ │ │
│ │planurilor/ │Număr de avize │ │ │
│ │programelor/ │emise - │ │ │
│ │proiectelor care se │negative/ │R │Avize emise │
│ │desfăşoară/ │pozitive │ │ │
│ │implementează pe │ │ │ │
│ │teritoriul ariilor │ │ │ │
│ │naturale protejate │ │ │ │
│ │vizate de planul de │ │ │ │
│ │management │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │ │Număr de │ │Sesizări din │
│ │ │sesizări din │ │partea │
│ │6. Implicarea de │partea │ │voluntarilor │
│ │voluntari în │voluntarilor │ │Evidenţe ale │
│ │raportarea imediată a│Număr de │R │acţiunilor de │
│ │delictelor │acţiuni pentru │ │promovare a │
│ │ │promovarea │ │implicării │
│ │ │implicării │ │voluntarilor │
│ │ │voluntarilor │ │ │
│ ├─────────────────────┼───────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │7. Monitorizarea │Număr de │ │ │
│ │implementării │rapoarte │ │ │
│ │planului de │realizate │ │Rapoarte privind │
│ │management şi │raportat la │R │implementarea │
│ │realizarea │numărul celor │ │planului de │
│ │raportărilor necesare│solicitate de │ │management │
│ │către autorităţile │lege sau de │ │ │
│ │relevante │autorităţi │ │ │
└──────┴─────────────────────┴───────────────┴─────────────┴─────────────────┘
BIBLIOGRAFIE Arnold E.N. and Ovenden D.W., 2002 - Field Guide: Reptiles & Amphibians of Britain & Europe. Collins & Co., pp. 138 Arnold E.N. and Burton J.A., 1978 - A field guide to the Reptile and Amphibians of Britain and Europe, Harper Collins Manufacturing, Glasgow Badea L., 1983 - Geografia României vol. I. Geografie fizică, Ed. Academiei Române, Bucureşti; Bagneris G., 1878 - Manuel de sylviculture, Berger-Levrault & cie, Paris Bajer K., Molnar O., Torok J. and Herczeg G., 2010 - Female European green lizards (Lacerta viridis) prefer males with high ultraviolet throat reflectance, Behavioral Ecology and Sociobiology, 64(12), pp: 2007-2014 Bajger J., 1980 - Diversity of Defensive Responses in Populations of Fire Toads (Bombina bombina and Bombina variegata) Herpetologica, 36, No. 2, pp: 133-137 Baker J.M.R., 1992 - Body condition and tail height in great crested newts (Triturus cristatus), Animal Behavior, 43, pp: 157-159 Baker J., Beebee T., Buckley J., Gent A. and Orchard D., 2011 - Amphibian Habitat Management Handbook. Amphibian and Reptile Conservation, Bournemouth 68 pp Barbault R. and Mou Y.P., 1988 - Population dynamics of the common lizard, Podarcis muralis, in southwestern France, Herpetologica, 44(1), pp: 38-47, Băcescu M.C., 1967 - Fauna R. S. România, Crustacea, vol. IV, fascicula 9 - Decapoda, Ed. Academiei Române. Bănăduc D., 2007a - Fish of Natura 2000 network interest in România, în Romanian NATURA 2000 NGO Coalition contribution for the SCIs designation, Editura Alma Mater Sibiu, ISBN 978973-632-402-4. Bănăduc D., 2007b - Specii de peşti dulcicoli şi migratori în mediul dulcicol, de interes comunitar, prezente în România, în Natura 2000 în România. Conservarea speciilor şi habitatelor acvatice, Editura Alma Mater Sibiu, ISBN 973-632-243-2, pp. 72 - 81. Bănăduc D., 2008a - Natura 2000 sites proposals regarding the fish species of Community interest in the Romanian Alpine Biogeographical Region, Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, 6, Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, ISSN 1841-7051, pp. 185- 196. Bănăduc D., 2008b - Natura 2000 sites proposals regarding the European Community interest fish (Cyclostomata) species (România), Acta Oecologica Carpatica, Vol. I, pp. 83 - 88, 2008. Bănăduc D., 2011 - New SCIS proposal regarding the ichthyofauna after the Alpine Biogeographic Seminar for România, Sibiu (Transylvania, România) 9-12 June 2008, Acta Oecologica Carpatica, p. 199-208, IV. Bănăduc D., Nagy A. and Bănăduc A., 2012 - New SCIS proposal regarding the ichthyofauna after the Continental Biogeographic Seminar for România, Sibiu (Transylvania, România) 9-12 June 2008, Acta Oecologica Carpatica, p. 145-158, V. Bănărescu P.M., 1964 - Fauna R. P. Române, Pisces-Osteichthyes, vol. XIII, Ed. Academiei Române, 959 p. Bănărescu P.M., 1969 - Fauna R. S. România, Cyclostomata şi Chondrichthyes, vol. XII, Ed. Academiei Române, 125 p. Bănărescu P.M. and Bănăduc D., 2007 - Habitats Directive (92/43/EEC) Fish species (Osteichthyes) on the Romanian Territory, Acta Ichtiologica Romanica II, 43-78 p. Bhol E., 1987 - Comparative studies on crayfish brooks in Bavaria (Astacus astacus L., Austropotamobius torrentium Schr.), Freshw. Crayfish, 7, 287 - 294 BirdLife Internaţional, 2015 - European Red List of Birds, Luxembourg: Office for Official Publication of the European Communities Blackith R.M. and Speight M.C.D., 1974 - Food and feeding habits of the frog Rana temporaria in bogland habitats in the West of Ireland, Journal of Zoology (London), 172, pp: 67-79 Bleahu M., Decu V., Negrea Şt., Pleşa C., Povară I. and Viehmann I., 1976 - Peşteri din România. Editura ştiinţifică şi enciclopedică Bohme M.U., Fritz U., Kotenko T., Dzukic G., Ljubisavljevic K., Tzankov N. and Berendonk T.U., 2007 - Phylogeography and cryptic variation within the Lacerta viridis complex (Lacertidae, Reptilia). Zoologica Scripta, 36(2), pp: 119-131 Boppe L., 1889 - Traite de sylviculture, Berger-Levrault, Paris Botnariuc N. and Tatole V., 2005 - Cartea Roşie a vertebratelor din România, Editura Academiei Române, Bucureşti Brecko J., Vervust B., Herrel A. and Van Damme R., 2011 - Head Morphology and Diet in the Dice snake (Natrix tessellata), Mertensiella, 18, pp: 20-30 Brodie E.D.Jr., 1977 - Salamander Antipredator Postures, Copeia, 1977(3), pp: 523-535 Bucs Sz.-L., Csosz I., Gonczi Vass I., Szigeti M., Dobrosi D., Creţu G., Telea A., Bodea F., Onodi H., Barti L., Jere Cs. (2019): Status of the Romanian bat fauna in the context of research and conservation activities of the 2010-2019 period. A XII-a Conferinţă de Chiropterologie din Ungaria, Octombrie 2019, Alsodobsza, Ungaria. Bucs Sz.L., Gonczi Vass I., Szigeti M., Jumanca M., Onodi H., Bodea F., Gherghel N., Ghercea A., Lucaci L., Ricman R., Dumbravă A.R., Sandor D.A., Barti L., Jere Cs. (2019a): Rezultatele colaborării chiro-speo din perioada 2016-2019 în peşterile României. Congresul Naţional de Speologie, August 2019, Şuncuiuş, România. Capula M., Luiselli L. and Rugiero L., 1993 - Comparative ecology in sympatric Podarcis muralis and P. şicula (Reptilia: Lacertidae) from the historical centre of Rome: what about competition and niche segregation in an urban habitat? Bollettino di zoologia, 60, pp: 287-91 Chachula O., Gheorghiu V. and Petrea C., 2006 - Influenţa antropizării Peşterii Cioclovina Uscată asupra chiropterelor. First Conference on Bat Conservation in România. Book of abstracts, Ed. Romanian Bat Protection Association, p. 3. Chachula O., Farcaş A., Sopincean A. and Meşter L., 2008 - Preliminary aspects about the specific composition and seasonal dynamics of bats number in four caves of Sureanu Mountains, România, pp 110, abstract in III Internaţional Symposium of ecologists of the Republic of Montenegro, 3, 2-4 October, Herceg Novi. Chachula O., Coroiu I., Sopincean A., Meşter L. and Farcaş A., 2012 - Monitoring of bat's fauna from Ponoraci-Cioclovina Karstic System in Şureanu Mountains, România, abstract in Annual Zoological Congress of "Grigore Antipa" Museum, 21-23 november, Bucharest Chişu Ş., 2002 - Grădiştea Muncelului. Monografie, Editura Eurostampa, Timişoara. Cicort-Lucaciu A.Ş., Ardeleanu A., Cupşa D., Naghi N. and Dalea A., 2005 - The trophic spectrum of a Triturus cristatus (Laurentus 1768) population from Plopiş Mountains area (Bihor County, România), North-Western Journal of Zoology, 1, pp: 31-39 Cicort-Lucaciu A-Ş., Cupşa D., Ilies D., Ilies A., Baias S. and Sas I., 2011 - Feeding of two amphibian species (Bombina variegata and Pelophylax ridibundus) from artificial habitats from Pădurea Craiului Mountains (România), North-Western Journal of Zoology, 7(2), pp: 297-303 Ciochia. V., 2002 - Dicţionarul păsărilor, Ed. Pelecanus, Braşov Cogălniceanu D., Aioanei F. and Bogdan M., 2000 - Amfibienii din România - Determinator, Editura Ars Docendi, Bucureşti Cogălniceanu D., Szekely P., Samoilă C., Ruben I., Tudor M., Plăiaşu R., Stănescu F. and Rozylowicz L., 2013 - Diversity and distribution of amphibians in România. ZooKeys 296:35-37. doi.10.3897/zookeys.296.4872 Combroux I. and Schwoerer Ch., 2007 - Evaluarea statutului de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România-Ghid metodologic. Editura Balcanic, Timişoara Conea I. and Kandel M., 1950 - Platforma Luncanilor, Natura, II, I, 1950, [f.l.], p. 23 Cooper W.E.Jr., 1991 - Responses to prey chemicals by a lacertid lizard, Podarcis muralis: prey chemical discrimination and poststrike elevation in tongue-flick rate, Journal of Chemical Ecology, 17(5), pp: 849-863 Covaciu-Marcov S.D., Cupşa D. and Telcean I., 2001 - Contribuţii la cunoaşterea spectrului trofic al speciei Triturus cristatus Laurentus din regiunea Oradea, Analele Universităţii din Oradea, 8, pp:119-142 Crnobrnja-Isailovic J., Ajtic R., Tomovic L., 2007 - Activity patterns of the sand viper (Vipera ammodytes) from the central Balkans, Amphibia-Reptilia, 28(4), pp: 582 - 589 Danila G., 2014 - Evaluarea şi conservarea efectivelor de vidră (Lutra lutra L.): un studiu de caz în aria naturală protejată "Moldova superioară", Bucovina Forestieră 14(2): 185-194. Date de monitorizare lilieci ale Asociaţiei Centrul pentru Cercetarea şi Conservarea Liliecilor din perioada 2019-2021 Dietz C. and Von Helversen O., 2004 - Illustrated identification key to the bats of Europe. Electronic Publication Version 1.0. released 15.12.2004. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S. and Biriş I.A., 2005a - Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 496 p. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S. and Biriş I.A., 2005b - Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 95 p. Drobenkov S.M., 1995 - Comparative analysis of diet in sympatric snakes Vipera berus (L.), Natrix natrix (L.), and Coronella austriaca (L), Russian Journal of Ecology, 26, pp: 222-226 Drobenkov S.M., 2000 - Ecology of smooth snake (Coronella austriaca Laurenti) in Belarus, Russian Journal of Herpetology, 7, pp: 135-138 Dudley N., 2008 - Guidelines for Applying Protected Area Management Categories. Gland, Switzerland:IUCN Dumitraş D.E. and Drăgoi S., 2007 - Analysis of tourist's preferences for public recreation areas, Buletin USAMV-CN, 64/2007 Dumitrescu M., Tanasachi J. and Orghidan T., 1962-1963 - Răspândirea chiropterelor în R.P. Română. Travaux de l'Institut de Speologie "Emile Racovitza", Bucureşti, XXXIV: 509-575. Edsman L., 1986 - Territoriality and resource defense in Wall Lizards (Podarcis muralis), pp: 601604. In: Rocek, Z. (ed.): Studies in Herpetology, Prague European Committee for Conservation of Bryophytes (ECCB), 1995 - Red Data Book of European Bryophytes. Trondheim, ECCB. Fasola M. and Canova L., 1992 - Feeding habits of Triturus vulgaris, T. cristatus and T. alpestris (Amphibia, Urodela) in the northern apennines (Italy), Bolletino di zoologia, 59(3), pp: 273-280 Ferenţi S., Ghira I., Mitrea I., Hodişan O. and Toader S., 2010 - Habitat induce differences in the feeding of Bombina variegata from Vodiţa Valley (Mehedinţi County, România), NorthWestern Journal of Zoology, 6 (2), pp: 245-254 Ficetola G.F., Valota M. and De Bernardi F., 2006 - Within-pond spawning site selection in Rana dalmatina, In: Zuffi, M.A.L. (ed.) 2006, Atti del V Congresso Nazionale Societas Herpetologica Italica, Firenze University Press, Firenze Filippi E., Capula M., Luiselli L. and Agrimi U., 1996 - The prey spectrum of Natrix natrix (Linnaeus, 1758) and Natrix tessellata (Laurenti, 1768) in sympatric populations, Herpetozoa, 8, pp: 155-164 Florescu I.I., 1981 - Silvicultură, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Francillon-Vieillot H., Arntzen J.W., Geraudie J., 1990 - Age, growth and longevity of sympatric Triturus cristatus, T. marmoratus and their hybrids (Amphibia: Urodela): a skeletochronological comparison, Journal of Herpetology, 24, pp: 13-22 Fuhn I.E., 1960 - Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV Amphibia, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti Fuhn I.E. and Vancea Ş., 1961 - Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV, Fascicula 2, Reptilia, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti, 352 pp. Gafta D. and Mountford O.(eds.), 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 101 pg. Gent A.H. and Spellerberg I.F., 1993 - Movement rates of the smooth snake Coronella austriaca (Colubridae): a radio-telemetric study, Herpetology Journal, 3, pp: 140-146 Georgescu M., 1994 - The situation and status of the otter in România. In: Seminar on the Conservation of the European Otter (Lutra lutra), Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp 71-73. Council of Europe, Strasbourg. Gheorghiu V., Murariu D., Borda D., Farcaş A. and Chachula O., 2009 - "Ecological reabilitation and restoration of the hibernating colonies of Chiroptera from Dry Ciclovina Cave", 19-66 pp, in Petculescu A. and Murariu D. (coord.), The first ecological reconstruction of the underground environment from România - Ciclovina Uscată cave, ed. Universitară, Bucureşti, 136 pp. Ghira I., 1994 - New records of two romanian viper species (Vipera ammodytes ammodytes L. and Vipera berus berus L.) in Hunedoara, Alba and Arad counties, "Sargetia" - Acta Musei Devensis, Series Scientia Naturae, 16, pp: 154-158 Ghira I., Marinescu E.I. and Domşa C., 2003 - Habitat preferences of different hybrid categories between Bombina bombina (L.) şi B. variegata (L.) in transylvanian plain, Studii şi cercetări ştiinţifice, 8, pp: 211-215 Ghira I., Venczel M., Covaciu-Marcov S.D., Gyongyver M., Ghile P., Hartel T., Torok Z., Farkas L., Racz T., Farkas Z. and Brad T., 2002 - Mapping of Transylvanian Herpetofauna, Nymphaea, Folia Naturae Bihariae, 29, pp: 145-203 Ghira I., Butănescu D. and Marosi B., 2009 - Feeding behavior of the dice snake (Natrix tessellata), Herpetologica Romanica, 3, pp: 1-7 Giurgiu I. and Vlădulescu M., 1989 - Peştera Gaura Oanei (m.Sebes) - buletinul clubului de speologie "Emil Racoviţa" Bucureşti 12, pag.70-83 Giurgiu V., 1988 - Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple, Editura Ceres, Bucureşti, 289 p. Goddard P., 1984 - Morphology, growth, food habits and population characteristics of the Smooth snake Coronella austriaca in southern Britain, Journal of Zoology, 204(2), pp: 241-257 Golob A., 2005 - Challenges and opportunities in the practical implementation of the birds and habitats directives in Slovenian forests, Legal aspects of European Forest Sustainable Development - Proceedings of the 6th IUFRO Internaţional Symposium, I.V. Abrudan, F. Schmithusen şi P. Herbst editori, Editura Universităţii Transilvania din Braşov Goriup P., 2008 - Natura 2000 in România - Species fact sheets. Romanian Ministry of Environment and Sustainable Development Gracceva G., Bombi P., Luiselli L. and Bologna M.A., 2008 - Do demographic aspects of neighbouring lizard populations differ? A case study with the common wall lizard, Podarcis muralis, Amphibia-Reptilia 29, pp: 443-448, Griffiths R.A. and Williams C., 2000 - Modelling population dynamics of great crested newts: a population viability analysis, Herpetological Journal, 10, pp: 157-164 Gustafson D.H., Andersen A.S.L., Mikusinski G. and Malmgren J.C., 2009 - Pond quality determinants of occurrence patterns of northern crested newts (Triturus cristatus), Journal of Herpetology, 43, pp: 300-310 Haapanen A., 1982 - Breeding of the common frog (Rana temporaria), Annales Zoologici Fennici, 19, pp: 75-79 Hakansson P. and Loman J, 2004 - Communal Spawning in the Common Frog Rana temporaria - Egg Temperature and Predation Consequences, Ethology, 110, pp: 665-680 Haralamb A., 1967 - Cultura speciilor forestiere. Ediţia a III-a. Editura Agro-Silvică, Bucureşti. Haraszthy L. Eds., 2014 - Natura 2000 fajok es elohelyek Magyarorszagon. Pro Vertes Kozalapitvany, Vertes. Hartel T., 2003 - The breeding biology of Rana dalmatina in Tarnava-Mare Valley, România. Russian Journal of Herpetology, 10: 169-175 Hartel T., Nemes S., Gyongyver M., 2007 - Breeding phenology and spatio-temporal dynamics of pond use by the yellow-bellied toad (Bombina variegata) population: the importance of pond availability and duration, Acta Zoologica Hartel T., Ollerer K., Farczâdy L., Moga C.I. and Băncila R., 2009 - Using species detectability to infer distribution, habitat use and absence of a cryptic species: the smooth snake (Coronella austriaca) in Saxon Transylvania, Biologia Acta Scientiarium Transylvanica, 17(1), pp: 61-76 Hedlund L., 1990 - Courtship Display in a Natural Population of Crested Newts, Triturus cristatus, Ethology, 85(4), pp: 279-288 Hodişan O.I., Benchiş A., Gabrian D., Badar L. and Toader S., 2010 - The trophic spectrum of two brown frog populations (Rana dalmatina and Rana temporaria) from Baia de Fier area, România, Herpetologica Romanica, 4, pp: 7-16 Holms P., 1982 - Altitudinal comparisons in the ecology and reproduction of the common frog (Rana temporaria L.), Transactions of the Natural History Society of Northumberland, 49, pp: 14-23 Horodnic S., 2006 - XI Exploatarea lemnului, Milescu I., Cartea Silvicultorului, Editura Universităţii Suceava, p. 592 - 639. Hoser R., 2012 - A taxonomic revision of the Colubrinae genera Zamenis and Orthriophis with the creation of two new genera (Serpentes: Colubridae), Australasian Journal of Herpetology, 11, pp: 59-64 Houston W.W.K., 1973 - The food of the Common frog, Rana temporaria, on high moorland in northern England, Journal of Zoology, 171(2), pp: 153-165 Ianc R., Cicort-Lucaciu A.Ş., Ilieş D. and Kovacs E.-H., 2012 - Note on the presence of Salamandra salamandra (Amphibia) in caves from Pădurea Craiului Mountains, România, North-Western Journal of Zoology, 8 (1), pp: 202-204 Ielenicz M., 2006 - România. Potenţial turistic, Ed. Universitară, Bucureşti Iftime A. and Iftime O., 2013 - Observations on the Herpetofauna of the Buila Vânturariţa Massif (Southern Carpathians,România), Travaux du Museum Naţional d'Histoire Naturelle, LVI (1), pp: 93-101 Ionescu O. and Ionescu G., 1994 - The otter from the Danube Delta to the Carpathian mountains in România. In: Seminar on the Conservation of the European Otter (Lutra lutra), Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp. 66-68. Council of Europe, Strasbourg Ionescu O., Ionescu G., Jurj R. and Popa M., 2013 - Raport I.C.A.S. - Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de urs din Carpaţi, Program NUCLEU - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică Ionescu O., Ionescu G., Jurj R., Cazacu C., Adămescu M. and Cotovelea A., 2015 - Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România, Editura silvică Jaeger R.G., Fortune D., Hill G., Palen A. and Rischer G., 1993 - Salamander homing behavior and territorial pheromones: alternative hypotheses, Journal of Herpetology, 27, pp: 236-239 Jaussi R. and Kunz P.A., 1978 - Isolation of the major toxic protein from the skin venom of the crested newt, Triturus cristatus, Experientia, 34(4), pp: 503-504 Jere C., Creţu C. and Baltag E.Ş., 2010 - Determinatorul speciilor de lilieci (Chiroptera) din România - ghid practic - Identification Key to the Bats (Chiroptera) of România - Field Guide. Profundis, Satu-Mare, 48 pp (in Romanian) Joger U., Fritz F., Guicking D., Kalyabina-Hauf S., Nagy Z.T. and Wink M., 2007 - Phylogeography of western Palaearctic reptiles - Spaţial and temporal speciation patterns, Zoologischer Anzeiger, 246, pp: 293-313 Joly J., 1968 - Donnees ecologiques sur la salamandre tachetee Salamandra salamandra (L.), Annales des Sciences Naturelles Zoologie et Biologie Animale, 10, pp: 301 -366 Jones C., Mcshea W. J., Conroy M. J. and Kunz T. H., 1996 - Capturing mammals. Pp. 115-155. In: Measuring and monitoring biological diversity. Standard methods for mammals. D.E. Wilson, F.R. Cole, J.D. Nichols, R. Rudran, M.S. Foster, eds. Smithsonian Institution Press, Washington, D. C. - London, 409p. Kalezic M.L. and Tucic N., 1984 - Genetic Diversity and Population Genetic Structure of Triturus vulgaris (Urodela, Salamandridae) Evolution Vol. 38, No. 2 (Mar., 1984), pp. 389-401 Kammel W., 2009 - External morphology and sex ratio of the Aesculapian Snake Zamenis longissimus longissimus (Laurenti, 1768), in Austria (Squamata: Serpentes: Colubridae), Herpetozoa, 21(3/4), pp: 99-121 Karlsson T., 2004 - Estimating population sizes, viability and sensitivity of the crested newt (Triturus cristatus) at a landscape scale, Examination project work, Master of science Korsos Z., 1984 - Comparative niche analysis of two sympatric lizard species (Lacerta viridis and Lacerta agilis), Vertebrata Hungarica, 22, pp: 5-14 Kovacs I., David A., Ferenţi S. and Dimancea N., 2010 - The food composition of two brown frog populations (Rana dalmatina and Rana temporaria) from Sălaj County, România, Biharean Biologist, 4, pp: 7-14 Kranz A., Toman A., Knollseisen M. and Prasek V., 1998 - Fish ponds in central europe - a rich but risky habitat for otter. In: Dulfer, R., Conroy, J., Nel, J., Gutleb, A.C. (eds.), Otter conservation - an example for a sustainable use of wetlands. Proceedings VIIth Internaţional Otter Colloquium, Trebon, Czech Republic. IUCN Otter Specialist Group Bulletin Volume 19A, Special Issue, 396 p. Kupfer A. and Kneitz S., 2000 - Population ecology of The Great Crested Newt (Triturus cristatus) in an agricultural landscape: dynamics, pond fidelity and dispersal, Herpetological Journal, 10, pp: 165-171 Laufer F., 1924 - Contribuţii la studiul geologic al împrejurimilor oraş Haţeg, An. Ist.geol.Rom.X. 1921-1924 Lazăr M., 2011 - Declinul demografic al României, cauze şi consecinţe Leahu I., 2001 - Amenajarea pădurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Lelievre H., Blouin-Demers G., Pinaud D., Lisse H., Bonnet X. and Lourdais O., 2011 - Contrasted thermal preferences translate into divergences in habitat use and realized performance in two sympatric snakes, Journal of Zoology, 284, pp: 265-275 Lelievre H., Moreau C., Blouin-Demers G., Bonnet X. and Lourdais O., 2012a - Two syntopic colubrid snakes differ in their energetic requirements and in their use of space, Herpetologica, 68(3), pp: 358-364 Lelievre H., Legagneux P., Blouin-Demers G., Bonnet X. and Lourdais O., 2012b - Trophic niche overlap in two syntopic colubrid snakes (Hierophis viridiflavus and Zamenis longissimus) with contrasted lifestyles, Amphibia-Reptilia, 33, pp: 37-44 Lesbarreres D. and Lode T., 2002 - Variations in male calls and response to unfamiliar advertisement call in a territorial breeding anuran, Rana dalmatina: evidence for a dear enemy effect, Ethology Ecology and Evolution, 14, pp:287-295 Lesbarreres D., Merila J. and Lode T., 2008 - Male breeding success is predicted by call frequency in a territorial species, the agile frog (Rana dalmatina), Canadian Journal of Zoology, 86, pp: 1273-1279 Luiselli L., 1996 - Food habits of an alpine population of the sand viper (Vipera ammodytes), Journal of Herpetology, 30(1), pp: 92-94 Luiselli L., Capizzi D., Filippi E., Anibaldi C., Rugiero L. and Capula M., 2007 - Comparative diets of three populations of an aquatic snake (Natrix tessellata, Colubridae) from Mediterranean streams with different hydric regimes, Copeia, 2, pp: 426-435 Macdonald S.M. and Mason C.F., 1994 - Status and conservation needs of the otter (Lutra lutra) in the Western Palearctic. Nature Environment (67), Strasbourg, 57 p. Majlath I. and Majlathova V., 2009 - Escape behavior of the green lizard (Lacerta viridis) in the Slovak Karst, Acta ethologica, 12(2), pp: 99-103 Manenti R., Ficetola G.F. and De Bemardi F., 2009 - Water, stream morphology and landscape: complex habitat determinants for the fire salamander Salamandra salamandra, Amphibia- Reptilia, 30, pp: 7-15 Manenti R., Ficetola G.F., Marieni A., De Bernardi F., 2011 - Caves as breeding sites for Salamandra salamandra: habitat selection, larval development and conservation issues, North-Western Journal of Zoology, 7 (2), pp: 304-309 Manenti R. and Ficetola G.F., 2013 - Salamanders breeding in subterranean habitats: local adaptations or behavioural plasticity?, Journal of Zoology, 289(3), pp: 182-188 Masroor R. and Mebert K., 2012 - Natrix tessellata (Dice snake): Geographic distribution, Herpetological Review, 43(4), pp: 621 Mebert K., 2011a - Sexual Dimorphism in the Dice snake (Natrix tessellata) from the Central alps, Mertensiella, 18, pp: 94-100 Mebert K., 2011b - Geographic Variation of Morphological Characters in the Dice Snake (Natrix tessellata), Mertensiella, 18, pp: 11-19 Meeske A.C.M. and Poggenburg C., 2009 - Reintroduction of the european pond turtle in northwest Germany, Herpetological facts journal, Daugavpils University Merilă J., Laurila A., Laugen A.T., Răsănen K. and Pahkala M., 2000 - Plasticity in age and size at metamorphosis in Rana temporaria-comparison of high and low latitude populations, Ecography, 23, 457-465 Miaud C., Joly P. and Castanet J., 1993 - Variation in age structures in a subdivided population of Triturus cristatus, Canadian Journal of Zoology, 71, pp: 1874-1879 Miaud C., Guyetant R. and Elmberg J., 1999 - Variations in life-history traits in the common frog Rana temporaria (Amphibia: Anura): a literature review and new data from the French Alps, Journal of Zoology, 249, pp: 61-73 Mihart E.O. and Cojocaru G., 2009 - Îmbătrânirea populaţiei în context european şi în România Molnar O., Bajer K., Torok J. and Herczeg G., 2012 - Individual quality and nuptial throat colour in male European green lizards, Journal of Zoology, 287, pp: 233-239 Murariu D. and Munteanu D., 2005 - Fauna României: Mammalia, vol. XVI, Fascicula 5 - Carnivora. Editura Academiei Române, Bucureşti Murariu D., Gheorghiu V., Decu V. and Nistor V., 2007 - An impressive aggregation of bats hibernating in the Southern Carpathians (Şura Mare Cave - România), Studia Chiropterologica, Vol. 5 Nagy L.Z. and Szanto L., 2000 - Pipistrelluspipistrellus in Romanian caves. Abstract. Proceedings of the 3rd Internaţional Conference "Bats of Carpathian Region", Rakhiv, Ukraine, Novitatis Theriologicae 1(4): 10. Najbar B., 2007 - Food habits of Zamenis longissimus (Laurenti, 1768) (Reptilia: Serpentes: Colubridae) in Bieszczady (south-eastern Poland), Vertebrate Zoology, 57(1), pp: 73-77 Negulescu E.G., 1973 - Silvicultură. Fundamente teoretice şi aplicative, Editura Ceres, Bucureşti Neumann C. and Mebert K., 2011 - Migration Behavior of Endangered Dice Snakes (Natrix tessellata) at the River Nahe, Germany, Mertensiella, 18, pp: 39-48 Niculescu E.V., 1965 - Fam. Nymphalidae - Lepidoptera. Ed. Academiei R.P.R. Fauna R.P.R. 11, 7. Oppliger A., Degen L., Bouteillier-Reuter C. and John-Alder H. B., 2007 - Promiscuity and high level of multiple paternity in common wall lizards (Podarcis muralis): data from microsatellite markers. Amphibia-Reptilia, 28, pp: 3301-3303 Papp T. and Fântână C., 2008 - Ariile de Importanţă Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii Ornitologice Române şi a Asociaţiei "Grupul Milvus" Pârvulescu L., 2012 - The distribution and ecological preferences of the stone crayfish Austropotamobius torrentium (Schrank, 1803) (Decapoda: Astacidae) in the northwest România. Travaux du Musθum Naţional d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 55: 41-50 Pârvulescu L. and Petrescu I., 2010 - The distribution of stone crayfish Austropotamobius torrentium (Schrank, 1803) (Crustacea: Decapoda: Astacidae) in the south-west Romanian mountain and sub-mountain area. Travaux du Musθum Naţional d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 53: 103-113 Pârvulescu L. and Zaharia C., 2013 - Current limitations of the stone crayfish distribution in România: Implications for its conservation status, Limnologica 43: 143-150 Pârvulescu L. and Zaharia C., 2014 - Distribution and ecological preferences of noble crayfish in the Carpathian Danube basin: biogeographical insights into the species history, Hydrobiologia 726: 53-63 Perry G. and Garland T.G., 2002 - Lizard home ranges revisited: effects of sex, body size, diet, habitat, and phylogeny, Ecology, 83, pp: 1870-1885 Petrovici M., 2015 - Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România, Coordonare ştiinţifică Societatea Ornitologică Română şi Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii "Grupul Milvus". Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională Pockl M. and Streissl F., 2005 - Austrapotamobius torrentium as an indicator for habitat quality in running waters, Bull. Fr. Peche. Piscis., 376 - 377, 743 - 758 Ponsero A. and Joly P., 1998 - Clutch size, egg survival and migration distance in the agile frog (Rana dalmatina) in a floodplain, Archiv fur Hydrobiologie, 142 (3), pp: 343-352 Posea G., 2006 - Geografia Fizică a României, Ed. Fundaţiei România de mâine, ed. II, Bucureşti Posea G. and Badea L., 1984 - România, regionare geomorfologică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti Proiectul "Enhancing conservation efforts in the bat diversity hotspot of South-Western România", implementat de Centrul pentru Cercetarea şi Conservarea Liliecilor, cu Grupul Myotis pentru Conservarea Liliecilor, finanţat de Columbus Zoo & Aquarium, în perioada 2018-2019. Raffaelli J., 2007 - Les Urodeles du Monde, Plumelec Penclen Edition Rafinski J., Cogălniceanu D., Babik W., 2001 - Genetic Differentiation of the Two Subspecies of the Smooth Newt Inhabiting România, Triturus vulgaris vulgaris and T. v. ampelensis (Urodela, Salamandridae) as revealed by Enzyme Electrophoresis Folia Biologica (Krakow) vol 49, No.3-4 Rakosy L., 2003 - Lista roşie pentru fluturii diurni din România - Rote Liste der Tagfalter Rumaniens. Bul. inf. Soc. lepid. rom., 13, 1-4: 7-18, Cluj-Napoca Rakosy L., 2005 - U.E. şi legislaţia pentru protecţia lepidopterelor din România. Bul. inf. Entomol., 16, 3-4: 89-96, Cluj- Napoca Rakosy L., 2009 - Macrolepidoptere din perimetrul comunei Şinca Nouă, jud. Braşov. Bul. inf. Soc. lepid. rom., 20: 5-26, Cluj- Napoca Rakosy L., 2013 - Fluturii diurni din România. Cunoaştere, protecţie, conservare. Ed. Mega, Cluj- Napoca Rakosy L., Wieser C.H., Stangelmayer G. and Szekely L., 1994 - Rezultatele colectărilor realizate în a doua tabără entomologică SLR, Munţii Făgăraş, 23-27, 30, iulie 1994, 1-Lepidoptera. Bul. inf. Soc. lepid. rom., 5, 3-4: 201-216, Cluj- Napoca Rakosy L., Goia M. and Kovacs Z., 2003 - Catalogul Lepidopterelor României - Verzeichnis der Schmetterlinge Rumaniens. Societatea Lepidopterologică Română, Cluj-Napoca Reading C.J., 2004 - Age, growth and sex determination in a population of smooth snakes, Coronella austriaca in southern England, Amphibia-Reptilia, 25, pp: 137-150 Reading C. and Jofre G., 2013 - Diet composition changes correlated with body size in the Smooth snake, Coronella austriaca, inhabiting lowland heath in southern England, Amphibia-Reptilia, 34, pp: 463-470 Richard J. and Lapini L., 1993 - Trophic niche overlap in syntopic populations of Lacerta horvathi and Podarcis muralis (Reptilia, Lacertidae), Atti del Museo Civico di Storia Naturale di Trieste, 45, pp: 151-157 Sabovljevic M., Natcheva R., Dihoru G., Tsakiri E., Dragicevic S., Erdag A. and Papp B., 2008 - Check-list of the mosses of SE Europe. Phytologia Balcanica 14 (2): 207 -244. Sacchi R., Pellitteri-Rosa D., Bellati A., Di Paoli A., Ghitti M., Scali S., Galeotti P. and Fasola M., 2013 - Colour variation in the polymorphic common wall lizard (Podarcis muralis): An analysis using the RGB colour system, Zoologischer Anzeiger, 252, pp: 431-439 Sanda V., Ollerer K. and Burescu P., 2008 - Fitocenozele din România. Sintaxonomie, Structură, dinamică şi evoluţie, Edit. Ars Docendi, Bucureşti Săvulescu T., 1955 - Flora Republicae Popularis Romanicae III, Edit. Academia Republicae Popularis Romanicae Schulte U., Veith M. and Hochkirch A., 2012 - Rapid genetic assimilation of native wall lizard populations (Podarcis muralis) through extensive hybridization with introduced lineages, Molecular Ecology, 21, pp: 4313-4326 Soficaru A., Petrea C., Doboş A. And Trinkaus E., 2007 - The Human Cranium from the Peştera Cioclovina Uscată, România. Current Anthropology, Vol. 48, No. 4, pp. 611-619 Sogaard B. and Elmeros M., 2007 - Stor vandsalamander, Bilag til implementeringsplan for nationalt vindmolletestcenter i Osterild, Danmarks Miljoundersogelser Sos T., 2008 - Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna, Herpetologica Romanica, 2, pp: 61-91 Sos T., Hegyeli Z., 2014 - Characteristic morphotype distribution predicts the extended range of the "Transylvanian" smooth newt, Lissotriton vulgaris ampelensis Fuhn 1951, in România NorthWestern Journal of Zoology 11 (1): 34-40 Spellerberg I.F., 1977 - Behaviour of a young smooth snake, Coronella austriaca Laurenti, Biological Journal of the Linnean Society, 9(4), pp: 323-330 Spellerberg I.F. and Phelps T.E., 1977 - Biology, general ecology and behaviour of the snake, Coronella austriaca Laurenti, Biological Journal of the Linnean Society, 9, pp: 133-164 Stăncioiu P.T., Lazăr G., Tudoran G.M., Bogdan Ş., Predoiu G. and Şofletea N., 2008 - Habitate forestiere de interes comunitar în proiectul LIFE 05 NAT/R0/000176. "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" - Măsuri de gospodărire. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 184 p Stănescu V., 1979 - Dendrologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 470 p. Steinfartz S., Veith M. and Tautz D., 2000 - Mitochondrial sequence analysis of Salamandra taxa suggests old splits of major lineages and postglacial recolonizations of Central Europe from distinct source populations of Salamandra salamandra, Molecular Ecology, 9, pp: 397-410 Street D., 1979 - The Reptiles of Northern and Central Europe, London: B.T. Batsford Ltd. 268 pp. Strijbosch H., Bonnemayer J.J.A.M. and Dietvorst P.J.M., 1980 - The northernmost population of Podarcis muralis (Lacertilia, Lacertidae), Amphibia-Reptilia, 1, pp: 161-172 Strugariu A., Gherghel I. and Zamfirescu S.R., 2008 - Conquering new ground: On the presence of Podarcis muralis (Reptilia: Lacertidae) in Bucharest, the capital city of România, Herpetologica Romanica, 2, pp: 47-50 Strugariu A., Sos T., Gherghel I., Ghira I., Sahlean T.C., Puşcaşu C.M., Huţuleac-Volosciuc M.V., 2008 - Distribution and current status of the herpetofauna from the northern Măcin Mountains area (Tulcea County, România), Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi, s. Biologie Animală, 54, pp: 191-206 Svensson L., Mullarney K. and Zetterstrom D., 2010 - Collins Bird Guide 2nd Edition, Harper Collins Szekely L., 1996 - Lepidopterele - Fluturii din sud-estul Transilvaniei, România. Disz-Tipo, Săcele Szekely L., 2008 - The Butterflies of România - Fluturii de zi din România. Brastar Print-Braşov Szekely L., 2010 - Moth of România 1./Fluturii de noapte din România 1. Disz-Tipo, Săcele Szekely L., Kocs I., Szabo I. and Stanciu S.M., 2001- Rezultatele taberei entomologice S.L.R., 8- 12.VI.2000 de la "Poienile cu narcise - Dumbrava Vadului" - Şercaia, Jud. Braşov. Bul. inf. Soc. lepid. rom., 11, 1-4: 63-79, Cluj- Napoca, 2000. Tatole V., Iftimie A., Stan M., Iorgu E.I., Iorgu I. and Oţel V., 2009 - Speciile de animale Natura 2000 din România. Imperium Print, Bucureşti. Tămaş I., 2003 - Monografia comunei Baru, Ed. Emia, Deva Teodor E.S., Petan A. and Berzovan A., 2013 - Cercetări perieghetice pe platforma Luncani I. Târsa şi Poiana Omului, ESTuar, Numărul 1 Terhivuo J., 1988 - Phenology of spawning of the Common Frog (Rana temporaria L.) in Finland from 1846 to 1986, Annales Zoologici Fennici, 25(2), pp: 165-175 Tomovic' L., Radojicic J., Dzukic G., Kalezic M.L., 2002 - Sexual dimorphism of the sand viper (Vipera ammodytes L.) from the central part of Balkan Peninsula, Russian Journal of Herpetology, 9(1), pp: 69-76 Tomuş B., 1999a - Speologia Subacvatică din România, http://www.speosub.ro/ Tomuş B., 1999b - Complexul carstic Ciclovina - editat de Clubul Proteus Hunedoara Trufaş V., 1986 - Munţii Şureanu. Ghid Turistic, Colecţia Munţii Noştri, Editura Sport-Turism, 1986 Utiger U., Helfenberger N., Schătti B., Schmidt C., Ruf M. and Ziswiler V., 2002 - Molecular systematics and phylogeny of old and new world ratsnakes, Elaphe Auct., and related genera (Reptilia, Squamata, Colubridae). Russian Journal of Herpetology, 9, pp: 105-124 Valkonen J.K., Nokelainen O. and Mappes J., 2011 - Antipredatory Function of Head Shape for Vipers and Their Mimics, PLoS ONE, 6(7), pp: 1-4, Van Gelder J.J., Olders J.H.J., Mertens L.A.J.M. and Kersten H.L.M., 1988 - Field identification of the sex of the smooth snake (Coronella austriaca Laurenti), Journal of herpetology, 22(1), pp: 53-60 Van Swaay C., Cuttelor A., Collins S., Maes D., Lopez Munguira M., Sasic M., Settele J., Veronik R., Verstrasel T., Warren M., Wiemers M. and Wynhoff I., 2010 - European Red List of Butterflies. Publications Office of the European Union, Luxembourg. Vinţan V.I. and Bucurescu P., 2011 - Contributions to the phytocoenological study of the grass nardus in the upper catchment basin of the Orăştie river (romanian carpathians), Acta Oecologica Carpatica, Vol. 4, p63-76. 14p. WECD., 1987 - Brundtland Report, UNEP, http://www.un-documents.net/our-common-future.pdf Weitere M., Tautz D., Neumann D. and Steinfartz S., 2004 - Adaptive divergence vs. environmental plasticity: tracing local genetic adaptation of metamorphosis traits in salamanders, Molecular Ecology, 13, pp: 1665-1677 Wells K.D., 1977 - The social behaviour of anuran amphibians, Animal Behaviour, 25, pp: 666-693 Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M. and Daroczi S., 2010 - Păsările comune din România: din habitate agricole, localităţi şi păduri, Cluj-Napoca: Gloria ***Analiza Socio-Economică în Perspectiva Dezvoltării Rurale 2014-2020, Autoritatea de Management pentru PNDR, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Draft III Iulie 2013 ***Comisia Europeană 2007 - Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27,http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im.pdf ***Directiva Consiliului 92/43/CEEDirectiva Habitate. 1992. Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora. 1-66. ***Formularul standard 2011 pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică R0SPA0045 Grădiştea Muncelului - Cioclovina ***HELCOM, Red List Marine Mammal Expert Group 2013. Web: http://helcom.fi/Documents/Ministerial2013/Mammals.pdf. ***I.C.A.S., 2006 - Planul de management şi acţiune al populaţie de lup din România ***I.C.A.S., 2006 - Planul de management şi acţiune al populaţie de urs din România ***I.C.A.S., 2007 - Planul de management şi acţiune al populaţiei de râs din România ***Ionescu O. and Jurj R., Studiu MMSC: Studiu privind estimarea populaţiilor de carnivore mari şi pisică sălbatică din România (Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx şi Felis silvestris) în vederea menţinerii într-o stare favorabilă de conservare şi pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2014/2015 ***Jurj R., Ionescu O., Ionescu G. and Popa M., Raport I.C.A.S. - Cercetări privind eco-etologia carnivorelor mari (Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx şi Felis silvestris) în contextul dezvoltării infrastructurii - Program NUCLEU - Finanţare Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică ***Legea 49/2011. 2011. Lege Numărul 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Monitorul Oficial al României 262: 2-12 ***0UG 57/2007. 2007. Ordonanţă de urgenţă numărul 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Monitorul Oficial al României 442: 1-32 ***Planul de management al Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, http://www.grădişte.ro/management.html ***Proiect: Managementul speciei urs brun (Ursus arctos arctos) şi diminuarea conflictelor între om- urs în Parcul Natural Bucegi ***Raport proiect "Elaborarea seturilor de măsuri de management, la nivel naţional, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra şi Mustela lutreola" 2012-2015, Beneficiar proiect: Fundaţia Carpaţi ***Raport de monitorizare a Cetăţilor Dacice din Munţii Orăştiei, elaborat de Institutul Naţional al Patrimoniului, 2012, http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-patrimoniului-mondial-unesco/9-monumente-istorice/34-raport-de-monitorizare-a-cetatilor-dacice-din- munţii-orastiei ***Raport proiect "Servicii pentru Monitorizarea stării de conservare a speciilor comunitare de mamifere din România", 2012-2015, Beneficiar proiect: Asocierea formată din Fundaţia Carpaţi, Universitatea Transilvania Braşov - Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere şi S.C. Natural Net S.R.L. ***Raportul GEVFP, Grupul de studiu al pădurilor bătrâne din Pirinei-Franţa 2005 ***Reporting under Article 12 of the Birds Directive (period 2008-2012) - România - http://cdr.eionet.europa.eu/ ***Trasee montane omologate, Autoritatea Nationala pentru Turism, http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/Trasee-montane.xls http://ajofmhd.devaonline.ro/ http://eol.org/pages/1018157/overview http://eunis.eea.europa.eu/species/134 http://eunis.eea.europa.eu/species/223 http://eunis.eea.europa.eu/species/54 http://eunis.eea.europa.eu/species/735 http://eunis.eea.europa.eu/species/814 http://geoportal.ancpi.ro/ http://reptile-database http://www.eco-românia.ro/ro/ecoturism/concept http://www.forestdesign.eu/ROSCI0087 http://www.grădişte.ro/consultativ.html http://www.icpa.ro/ http://www.iucnredlist.org/details/12433/0 http://www.iucnredlist.org/details/174182/1 http://www.iucnredlist.org/details/22212/0 http://www.iucnredlist.org/details/6153G/0 http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/ http://www.speo-csm.ro/munţii-sureanu.html www.amphibiaweb.org www.eol.org www.iucnredlist.org www.karstgeology.com www.reptile-database.org www.surrey-arg.org.uk ANEXA 1 - Cartare păsări ANEXA 2 - Stare de conservare păsări ANEXA 3 - Măsuri de conservare păsări ANEXA 4 - Cartare mamifere ANEXA 5 - Stare de conservare mamifere ANEXA 6 - Măsuri de conservare mamifere ANEXA 7 - Cartare amfibieni, reptile şi nevertebrate ANEXA 8 - Stare de conservare amfibieni, reptile şi nevertebrate ANEXA 9 - Măsuri de conservare amfibieni, reptile şi nevertebrate ANEXA 10 - Cartare peşti ANEXA 11 - Stare de conservare peşti ANEXA 12 - Măsuri de conservare peşti ANEXA 13 - Cartare habitate şi plante ANEXA 14 - Stare de conservare habitate şi plante ANEXA 15 - Măsuri de conservare habitate şi plante ANEXA 16 - Cartare lilieci ANEXA 17 - Stare de conservare lilieci ANEXA 18 - Măsuri de conservare lilieci şi 8310 ANEXA 19 - Studiu socioeconomic ANEXA 20 - Strategia de vizitare ANEXA 21 - Ciuperci identificare ANEXA 22 - Lepidoptere şi coleoptere ANEXA 23 - Obiective ANEXA 24 - Hărţi -----