Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 1.059 din 2 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 981 din 14 octombrie 2021.────────── VOLUMUL I MEMORIU GENERAL (a se vedea imaginea asociată) CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Obiectivele lucrării 1.2. Surse documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. Evoluţia 2.2. Elemente ale cadrului natural 2.2.1. Caracteristicile reliefului 2.2.2. Geologia 2.2.3. Hidrografie. Hidrologie 2.2.4. Condiţii climatice 2.2.4.1. Temperatura 2.2.4.2. Precipitaţiile 2.2.4.3. Vânturile 2.2.4.4. Lumina solară 2.2.4.5. Fenomene meteorologice 2.2.4.6. Seismicitatea 2.2.5. Solurile 2.2.6. Vegetaţia 2.2.7. Fauna 2.3. Relaţii în teritoriu 2.4. Potenţial economic 2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale 2.6. Circulaţia 2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial 2.8. Zone cu riscuri naturale 2.9. Echipare edilitară 2.9.1. Gopodărirea apelor 2.9.2. Alimentarea cu apă 2.9.3. Canalizarea 2.9.4. Alimentarea cu gaz metan 2.9.5. Alimentarea cu energie electrică 2.9.6. Telefonie 2.9.7. Gospodărie comunală 2.10. Probleme de mediu 2.11. Disfuncţionalităţi 2.11.1. Privind activităţile economice 2.11.2. Privind structura populaţiei 2.11.3. Privind căile de circulaţie 2.11.4. Privind fondul construit şi utilizarea terenurilor 2.11.5. Privind echiparea edilitară 2.11.6. Privind protecţia mediului 2.12. Necesităţi şi oportunităţi ale populaţiei 3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICE 3.1. Studii de fundamentare. Diagnostic General. Diagnostic Prospectiv 3.2. Evoluţie posibilă, priorităţi 3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu 3.4. Dezvoltarea activităţilor. Strategia de Dezvoltare Spaţială 3.5. Evoluţia populaţiei 3.6. Organizarea circulaţiei 3.7. Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial 3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare 3.10. Protecţia mediului 3.11. Reglementări urbanistice 3.12. Obiective de utilitate publică 4. CONCLUZII 1.1. OBIECTIVELE LUCRĂRII Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ- teritorială are obligaţia să îşi întocmească şi să îşi aprobe Planul Urbanistic General, care se actualizează periodic la cel mult 10 ani. Cuprinde prevederi pe termen scurt cu privire la: > Restabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan, în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii; > Stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; > Zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie; > Delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, afectate de interdicţii temporare şi permanente de construire şi a zonelor expuse la riscuri naturale; > Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; > Stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice, a siturilor arheologice reperate şi a zonelor care au instituit un regim special de protecţie, prevăzut în legislaţia în vigoare; > Formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor; > Precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate şi plantate; > Zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone; > Zone de risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri. Cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la: > Evoluţia în perspectivă a localităţii; > Direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu; > Traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean; > Zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone; > Lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare; > Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire; > Delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană. Completarea Planului Urbanistic General al Comunei Ieud urmăreşte, prin introducerea în cadrul documentaţiei de urbanism existente a constrângerilor şi permisivităţilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare judeţene. Se vor lua în considerare implicaţiile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulaţii şi a reţelei de infrastructură edilitară, fiind conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a localităţilor. 1.2. SURSE DOCUMENTARE 1.2.1. Surse documentare propriu zise: - Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional; – Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Maramureş; – Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale; Pentru suportul topografic s-au folosit ortofotoplanuri, scara 1:5000, planuri topografice, scara 1:5000, alte hărţi şi planuri referitoare la Comuna Ieud. 1.2.2. Elemente legislative: Baza proiectării: - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare; – Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 233/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de elaborare şi actualizare a documentaţiilor de urbanism, cu modificările şi completările ulterioare; Elemente legislative conexe: > Codul Civil aprobat prin Legea nr. 287/2009 republicată, cu modificările şi completările ulterioare; > Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; > Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, cu modificările ulterioare; > Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a Ii-a Apa, cu modificările ulterioare; > Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, cu modificările ulterioare; > Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare; > Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural; > Legea nr. 190/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice; > Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; > Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; > Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, republicată, cu completările ulterioare; > Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; > Codul Silvic aprobat prin Legea nr. 46/2008, republicat, cu modificările şi completările ulterioare; > Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; > Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; > Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; > Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; > Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; > Hotărârea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului; > Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată prin Legea nr. 82/1998, cu modificările şi completările ulterioare; > Ordinul ministrului transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale. > Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 129/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea şi autorizarea de securitate la incendiu şi protecţie civilă > Ordinul ministerului administraţiei şi internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor; > Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; Reglementări tehnice: > Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 13/N/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ GP038/99; > Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 21/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism", indicativ GM - 007 - 2000. 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE 2.1. EVOLUŢIE Ieud este o comună în judeţul Maramureş situată în partea de nord a munţilor Ţibleş. Este aşezată pe Valea Izei, între Sighet, Vişeu şi Borşa în zona etnogeografică a Maramureşului Istoric. Unitatea administrativ teritorială Ieud este alcătuită dintr-un singur sat, compus din câteva cătune: Ieudişor, Plopşor, Gârbova şi Mănăstire. Ieudul, fost domeniu al voievodului Balc, nepotul lui Dragoş Vodă, a fost atestat documentar în anul 1365. Documentul din 2 februarie 1365 dat de Ludovic I, regele Ungariei, lui Balc şi fraţilor săi (fii ai lui Sas şi deci nepoţi ai lui Dragoş, primul domn al Moldovei) conţine prima menţionare a Ieudului. Totodată, acest Ieud document confirmă independenţa Moldovei lui Bogdan întemeietorul faţă de Ungaria. (a se vedea imaginea asociată) Figură 1 - Stema comunei În ceea ce priveşte toponimul, numele Ieud ar putea fi interpretat ca rezultat al mai multor grafii atestate în sec. al XIV - lea, ce par să reprezinte numele posesorului de moşie care făcea parte din "cneazatele de vale ale Bogdăneştilor", sintagmă folosită de Radu Popa pentru gruparea mai multor sate aflate în posesia unui cneaz sau termenii slavi cneaz, cnezatul în latină keneziatus, însemnând o formă de proprietate ce datează dinaintea venirii slavilor, făcând parte din forma de organizare străveche a obştii.*1) *1) http://comunaieud.ro/index.php/comuna-ieud/descriere#istoric În decursul timpului, grafia denumirii localităţii a variat, după cum urmează: Jod, Jood, 1365; Jod - 1385; "kenesiatus valahorum nostrorum regalium in possessione Jood", 1419; "possessio Yod" 1427; Jod 1451; Joodh, Jwdh 1469; Jood, Jend şi Ieud 1828.*2) *2) https://ro.wikipedia.org/wiki/Ieud,_Maramure%C8%99 Înainte de 1353 Ieud a făcut parte din Cnezatul de Vale al Bogdăneştilor, numărându- se printre satele stăpânite de către Bogdan, după împărţirea între el şi fratele său Iuga: "terris seupossessionibus Bogdan Woyvode"17. La 1365, villa Jood este menţionată printre satele aparţinând de Cuhea, care au fost confiscate de la Bogdan şi dăruite Drăgoşeştilor.18 Astfel, regele Ludovic I, prin Diploma din 2 februarie 1365 conferă dreptul de proprietate asupra moşiei din Ieud voievodului Balc şi fraţilor săi (fii ai lui Sas şi deci nepoţi ai lui Dragoş, primul domn al Moldovei): "Noi...îi dăm o moşia numită Cuhea, în ţara noastră a Maramureşului, cu satele Ieud, Bascov, amândouă Visăiele, Moiseni, Borşa..., cu toate pertinenţele sale, anume ape, păduri şi munţi şi orice s-ar ţine de ele, pe care moşie am luat-o de la Bogdan voievodul şi de la fiii lui, infidelii noştri notorii."19 După confiscarea de la Drăgoşeşti, Ieudul devine domeniu regal, întărit la 1419 familiei de cnezi săteşti în frunte cu "Valentin (Balea) românul, fiul lui Teodor din Ieud" cu specificarea că dania priveşte "Kenesiatum Valahorum nostrorum regalium in eadem possessione Iood in comitatu Maramarosiensi existente residencium" şi că ea se face în hotarele adevărate ale moşiei Ieud şi limitele vechi în care acest sat a fost ţinut şi stăpânit de Valentin şi de predecesorii săi. Aceeaşi familie este întărită din nou în 1427 în stăpânirea satului, respectiv hotărnicit în 1435 pentru "Bale de Iod" şi fiii săi, cu un teritoriu de cca. 130 kmp până în creasta munţilor, dar numai înspre Cuhea şi Dragomireşti. De menţionat aici este faptul că aceasta este familia care a ridicat mai târziu, Biserica din Deal. Sub numele de "possessio Iod" sunt hotărnicite în 1451 şi nouă locuri de stână, în munţii de la izvoarele Izei şi Vişeului, între Bătrâna şi Ştiol, la o distanţă de 20-40 km de sat. Evoluţia urbanistică a localitării, surprinsă pe materialele cartografice se prezintă astfel: (a se vedea imaginea asociată) Figure 2 - Ieud pe Ridicarea Topografică Iosefină, sec. XVIII (a se vedea imaginea asociată) Figure 3 - Ieud pe Ridicarea Topografică Franciscană, sec. XIX Figure 4 - Ieud pe o ridicare topografică de la sfârşitul sec. XIX (a se vedea imaginea asociată) Figure 5 - Vedere comuna Ieud 2018 Structura sa fizică se desăvârşeşte în timp, este istorie determinată printr-o succesiune de reacţii şi evoluţii legate de o stare anterioară. Localitatea Ieud are o structură urbanistică ce se conturează diferenţiindu-se, dar nu opunându-se mediului înconjurător, aici având de-a face cu o aşezare rurală adaptată peisajului în care este plasată. Din punct de vedere al perspectivei, aşezarea e percepută pe fundalul munţilor, percepţie ce îşi lasă amprenta şi asupra peisajului cultural. Structura solului şi dezvoltarea aşezării de-a lungul unui curs de apă au dus la construirea unei reţele de străzi neregulate, tipic rurale. Astfel, străzile sunt înguste şi sinuoase, în funcţie de curbele de nivel, organizate în jurul unei axe principale paralelă cu cursul apei. Numai această stradă este ceva mai lată, celelalte, cu o lăţime de doar doi metri, sunt mai degrabă uliţe decât străzi, aşa cum sunt de altfel majoritatea satelor din Depresiunea Maramureşului. Parcelele au către stradă garduri şi porţi din lemn, construcţiile fiind plasate în adâncimea curţii. Uliţele au un aspect rural, pavajul aici fiind mai mult accidental. Datorită configuraţiei geografice a zonei, posibilităţile de dezvoltare ale localităţii nu sunt limitate de relieful înconjurător, posibilităţi de extindere existând către capetele uliţelor. Sporul demografic a determinat astfel extinderea satului, dar şi parcelarea proprietăţilor şi micşorarea loturilor individuale în zonele istorice. Parcelele au forme neregulate, cu partea mai îngustă îndreptată spre stradă. Dimensiunea parcelelor poate fi dedusă din concentraţia lor. În preajma străzii principale, parcelele sunt mai mici decât cele din zonele lăturalnice. În peisajul cultural maramureşean se încadrează caracterul tipic al aşezării Ieud, aflată în strânsă legătură cu vecinătăţile, dar, având în acelaşi timp, o personalitate aparte, remarcându-se specificul arhitecturii vernaculare caracteristice zonei etnografice a Maramureşului.*3) *3) Studiu istoric de fundamentare pentru Planul Urbanistic General al comunei Ieud, Judeţul Maramureş, PFA RUS VERONICA IOANA, 2017 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1. Caracteristicile reliefului Localitatea Ieud este aşezată pe Valea Izei, la poalele munţilor Ţibleş, în Depresiunea Maramureşului. Comuna Ieud prezintă o structurare pe verticală pe mai multe niveluri de favorabilitate: - Nivelul interfluviilor (interfluviul Iza - Vişeu), cu aspect deluros, în general lipsit de vegetaţie arborescentă, favorabil activităţilor pastorale, dar care prezintă riscul alunecărilor de teren şi al degradării prin utilizare neraţională; – Nivelul piemonturilor (suprafeţe de racord cu rama montană), utilizate în scop pastoral, datorită declivităţii lor, care le face impracticabile pentru agricultură şi pentru amplasarea aşezărilor. După poziţie, geneză, evoluţie, morfologie, precum şi după distribuţia şi modul de îmbinare a elementelor geografice, Piemonturile Maramureşului pot fi împărţite în următoarele subunităţi: Piemontul Borşei (Rodnei), Piemontul Săcel - Botiza - Ieud, Piemontul Văratec (Glod - Cosău), Piemontul Gutâi (Şugatag), Piemontul Mara - Săpânţa, Glacisul Vişeului; – Nivelul culoarelor de vale, intens utilizat pentru comunicaţii, dar care necesită amenajări adecvate, probabilitatea de producere a viiturilor fiind mare în acest sector. Luncile râurilor principale sunt utilizate pentru cultura plantelor, având în vedere fertilitatea ridicată şi relieful neted. Unităţile mai joase depresionare cuprind culoarele Tisei, Vişeului şi Izei, cu golfurile adiacente de pe Ronişoara, Ruscova şi Mara - Cosău.*4) *4) http://doctorat.ubbcluj.ro/susţinerea_publica/rezumate/2011/geografie/C0RPADE_ANA_Maria_R0.pdf 2.2.2. Geologia Din punct de vedere geologic, cea mai mare parte a Munţilor Maramureşului este încadrată în zona cristalino - mezozoică, reprezentată prin şisturile cristaline ale seriilor de Repedea şi Tulgheş, iar extremitatea nord - estică face parte din zona flişului, în care predominante sunt formaţiunile ce aparţin Stratelor de Corbu şi cele ale Flişului negru. Depresiunea Maramureş este de tip intramontan, de origine complexă (tectonică, de baraj vulcanic şi de eroziune diferenţială), delimitată spre V, SV şi S de lanţul munţilor Oaş, Gutâi, Lăpuş şi Ţibleş, spre SE de Munţii Rodnei, spre E şi NE de Munţii Maramureş şi de graniţa cu Ucraina spre nord. Depresiunea reprezintă un relief complex, format pe roci sedimentare, cu altitudini medii cuprinse între 400 - 900 m. 2.2.3. Hidrografie. Hidrologie Factorii hidrologici includ reţeaua hidrografică permanentă şi cea temporară cu întreaga gamă de elemente specifice curgerii. Principalul colector al zonei este râul Ieudişor care curge de-a lungul localităţii Ieud. Acesta este afluent al Văii Izei, situată în partea de nord al UAT Ieud. Alte cursuri de apă importante: Gârbova, Slatinii, Pârâul Poienilor. La acesta se adaugă un număr mare de cursuri de apă temporare. Lungimea totală a cursurilor de apă este de 12,7 km, iar suprafaţa ocupată de ape este de 20 ha 2,3% din suprafaţa administrativă. Apele freatice sunt situate la adâncime de câţiva metri în zona albiei majore a râului Iza. 2.2.4. Condiţii climatice Clima comunei este temperată, specifică depresiunii Maramureşului, fiind influenţată de situarea nordică a ţinutului şi în special de aspectul depresionar, caracterizându-se prin veri răcoroase şi ierni aspre. 2.2.4.1. Temperatura Temperatura aerului este un indice important al regimului meteorologic, prezintă variaţii în timp şi spaţiu deosebit de ample, în funcţie de oscilaţiile fluxului energiei radiante solare şi a celorlalte procese care influenţează încălzirea suprafeţei active şi a stratului de aer inferior. Temperatura medie anuală este de 7,9 grade Celsius (42,7 grade F), numărul zilelor cu îngheţ ajunge la aproximativ 160 de zile, 43,8% din numărul zilelor unui an. Răcirile sunt favorizate de un regim baric cu presiune atmosferică ridicată (dorsale anticiclonice, anticicloni mobili polari, anticicloni continentali staţionări, brâuri anticiclonice). În aceste condiţii în zona Depresiunii Maramureşului în care este localizată comuna Ieud apare fenomenul inversiunilor termice. Inversiunile termice coboară temperatura în timpul iernii sub -20 grade Celsius. Aerul rece cantonat în partea inferioară a Depresiunii Maramureşului menţine temperaturile foarte coborâte pe perioade de până la două sau trei săptămâni. Riscul asociat temperaturilor foarte scăzute se referă la pagubele legate de perturbări ale activităţilor normale produse în diferite domenii ale economiei (transporturi, construcţii, alimentarea cu gaze şi cu apă etc.), dar este afectată şi starea de sănătate a populaţiei, în special a copiilor şi a persoanelor în vârstă, apare pericolul formării blocajelor de gheaţă în albiile râurilor etc. 2.2.4.2. Precipitaţiile: Precipitaţiile atmosferice reprezintă principala sursă de umezire a solului, de alimentare a pânzelor freatice şi a bazinelor hidrografice, sursa evaporării continentale, agentul activ al eroziunii. Cantitatea precipitaţiilor medii este cuprinsă între 750 şi 900 mmc/an, stratul de zăpadă se păstrează aproximativ pe perioada noiembrie-martie având grosimea medie de 80-90 cm. Presiunea minimă este caracteristică lunilor: februarie şi octombrie, iar presiunea maximă este caracteristică lunii iunie. 2.2.4.3. Vânturile Regimul eolian prezintă importanţa morfoclimatică sub aspectul valorii vitezei vântului, de care depinde şi capacitatea de transport al acestui agent. Viteza şi direcţia vântului au un rol important în acoperirea cu zăpadă a unor suprafeţe de relief şi în descoperirea altora, manifestându-se astfel variaţii termice. Vânturile dominante au direcţia de est şi sud - est. 2.2.4.4. Lumina solară: Durata medie anuală de strălucire a soarelui este de 1600 ore pe an şi este invers proporţională cu altitudinea. 2.2.4.5. Fenomene meteorologice: În cuprinsul comunei Ieud se manifestă şi o serie de fenomene meteorologice deosebite, proprii de altfel şi altor zone ale ţării, cum ar fi: rouă, ceaţa, bruma, chiciura, poleiul, etc. În afară de rouă, celelalte fenomene au cea mai mare frecvenţă în sezonul rece. Ceaţa se formează mai ales în lungul văii Ieudişor. Brumele sunt frecvente în această regiune. Brumele timpurii (de toamnă) pot fi înregistrate de la începutul lunii octombrie, iar cele de primăvară se prelungesc până la sfârşitul lunii aprilie. Roua este cea mai frecventă în lunile calde, în condiţii de calm atmosferic, pe treapta joasă a albiei majore. Roua depinde de unghiul de incidenţă al razelor solare. Adâncimea de îngheţ conform STAS 6054/1977 este -0,90 m de la cota terenului natural considerată în mod arbitrar 0,00 m. 2.2.4.6. Seismicitatea Conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a V-a - "Zone de risc natural", unităţile administrative - teritoriale din judeţul Maramureş sunt amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este VII. Din punct de vedere al protecţiei seismice, Normativ P 100-1-2013, comuna Ieud are valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru IMR = 100 ANI a(g)= 0,08 g şi perioada de control a spectrului de răspuns Tc = 0,7 sec. 2.2.5. Solurile Solul este sărac pentru agricultură, platformele şi terasele sunt aşezate pe roci de solidificare puternic alterate: gresii, marne, aglomerate vulcanice şi au dezvoltat podzolul secundar, format din straturi de lut argilos, în timp ce regiunea înaltă este dominată de pajişti şi păduri. Principalele tipuri de soluri sunt: brune de pădure, podzolice, argiloiluviale şi aluviale. Solurile în zona luncilor râurilor sunt aluviale, slab drenate cu nivel freatic la mică adâncime, optime culturilor agricole. În zona piemontană şi a Dealurilor Maramureşului solurile sunt brune cu grad ridicat de aciditate pe interfluvii, fiind puţin fertile, destinate pentru fâneţe, plantaţii pomicole şi terenuri arabile dacă li se aplică îngrăşăminte. Intravilanul comunei Ieud este situat pe depozite cuaternare reprezentate prin depozite de vârstă pleistocenă şi holocenă (depozite de terasă şi aluviuni) formate din nisipuri, pietrişuri, marne şi gresii, fundamentul fiind constituit din formaţiuni cretacice. 2.2.6. Vegetaţia Învelişul vegetal din limitele comunei cuprinde un număr restrâns de specii şi formaţiuni vegetale, încadrându-se în subetajul gorunetelor ce cuprinde şi fâşia zonală a alternanţei de păduri de fag şi de gorun, alternate cu alte specii cum ar fi cerul, carpenul, gârniţa, jugastrul, frasinul etc. Pădurile sunt reprezentate prin specii ca: gorunul, stejarul, cerul, fagul, carpenul, teiul, frasinul, stejarul pufos, castanul bun etc. dintre arbuşti amintim: alunul, cornul, sângerul, măcieşul etc. 2.2.7. Fauna Pădurile sunt populate cu specii de animale şi păsări: căprioară, mistreţ, veveriţă, jder de pădure, vulpe, iepure, dihor. Păsările sunt reprezentate de:ciocănitoare, cinteză, cocoşul de munte, găinuşa de alun. 2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU Comuna Ieud, prin amplasamentul său excepţional, la izvoarele Izei, se regăseşte într- un pitoresc cadru natural la nord de Munţii Ţibleş, între Sighetu Marmaţiei, Vişeu şi Borşa, aflându-se la o distanţă de aproximativ 100 km de municipiul Baia Mare. Unitatea administrativ - teritorială este străbătută de la nord la sud de drumul judeţean 186C. În partea de nord - est a comunei trece drumul judeţean 186 (Rozavlea - Bogdan Vodă). Comuna Ieud se învecinează cu următoarele unităţi administrativ teritoriale: - Nord - Nord - Vest: comuna Bogdan Vodă; – Nord - Est: comuna Şieu; – Est: oraşul Dragomireşti; – Sud: comuna Groşii Ţibleşului; – Vest: Botiza. Suprafaţa comunei este de 7.579,48 ha şi are în componenţă o singură localitatea Ieud şi cătunele Ieudişor, Plopşor, Gârbova, Mănăstire. 2.4. POTENŢIAL ECONOMIC Cadrul natural al comunei Ieud oferă oportunitatea desfăşurării activităţilor economice, în special cele agro - industriale, agro - turistice. Pe teritoriul comunei există agenţi economici care desfăşoară diferite activităţi de comerţ şi prestări servicii către populaţie. Monumentele şi rezervaţiile prezente în zonă pot, de asemenea, să aibă o influenţă majoră în dezvoltarea economică a comunei prin practicarea turismului, existând deja câteva pensiuni unde turiştii pot să se cazeze. Turism Ieudul atrage prin frumuseţea şi varietatea peisajului a arhitecturii construcţiilor ţărăneşti, prin pitoresc şi originalitate. Pe lângă arhitectura tradiţională prezentă în zonă se mai pot vizita biserici, muzee, ateliere tradiţionale etc. În Ieud sunt prezente următoarele obiective turistice: ● Biserica din Deal, având hramul "Naşterea Maicii Domnului", datează de la începutul secolului XVII, ortodoxă. Este considerată între cele mai vechi biserici de lemn din Maramureş, fiind înscrisă pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Biserica a fost declarat monument prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a III-a zone protejate, cu modificările şi completările ulterioare. ● Biserica din Şes - Josani (sau din vale) - "Catedrala din lemn" a Maramureşului Istoric, greco - catolică. A fost ridicată în anul 1712 sau 1717. A fost construită din lemn, după un plan dreptunghiular cu absidă poligonală şi decroşată. Acoperişul este cu dublă poală. Are hramul tot "Naşterea Maicii Domnului". ● Mănăstirea de la Ieud, datând din secolul al XIV - lea unde se văd şi astăzi urmele fundamentului acestei construcţii monahale părăsite la 1860; ● Muzeul satului Ieud - amenajat într-o fostă gospodărie ţărănească, la baza dealului pe care se află cea mai veche biserică de lemn din Maramureş, muzeul cuprinde o colecţie de obiecte de port popular şi unelte specifice acestei zone. ● Ateliere tradiţionale - aproape în capătul satului, înainte de noua biserică de lemn, pe o străduţă îngustă peste apă se află o gospodărie unde poate fi vizitat un complex mecanic încă funcţional cu moară, pivă şi vâltoare. ● Cimitirul evreiesc. La Ieud a fost descoperit "Codicele de la Ieud", cea mai veche carte religioasă românească, care datează din 1391. Manuscrisul are pe prima pagină anul 6900 pe care unii cercetători au descifrat-o ca fiind 1391 - 1392. Considerat cel mai vechi text scris cu litere chirilice, dar în limba română, scrierea cuprinde Legenda Duminecii şi două omilii legate de Joia şi Duminica Paştilor şi este păstrat de Biblioteca Academiei Române. Există ipoteze contradictorii în privinţa datării acestui document, dar fără argumente ştiinţifice. Un alt document medieval în limba română, de mare importanţă, este "Manuscrisul de la Ieud", descoperit de către Andrei Bârseanu în 1921 în podul bisericii vechi. Din punct de vedere cultural, comuna Ieud posedă valoroase obiective culturale. Turismul este în plină dezvoltare, în ultimii ani fiind construite mai multe pensiuni turistice. 2.5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE Din următorul tabel se poate urmări evoluţia numărului de locuitori din comuna Ieud pe parcursul a câtorva ani. Tabelul nr. 1 - Evoluţia populaţiei comunei Ieud
┌────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│ANUL│1930│1966│1992│2002│2011│2015│2018│
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Ieud│2802│4293│4492│4223│4318│4408│4377│
└────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
Populaţia comunei Ieud a fost în continuă creştere până în anul 1992 după care a avut un trend descendent. La momentul de faţă majoritatea locuitorilor sunt români. Din punct de vedere confesional, majoritatea populaţiei este ortodoxă, fiind urmată de un procent însemnat de greco-catolici. 2.6. CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT Circulaţia rutieră: Teritoriul administrativ al comunei Ieud este străbătut de următoarele categorii de drumuri: - DJ 186C, traversează comuna pe direcţia nord - sud, fiind artera principală a comunei; – DJ 186 (Rozavlea - Bogdan Vodă), traversează comuna pe o mică porţiune în partea de nord - est. Circulaţia feroviară: Cea mai apropiată cale ferată este la oraşul Săliştea de Sus, la aproximativ 12 km de comuna Ieud, cu legături către Sighetu Marmaţiei, Dej (Cluj Napoca). Circulaţia aeriană: Circulaţia aeriană este tributară aeroportului din Tăuţii Măgherăuş - transport aerian intern (aprox. 98 km) sau Cluj Napoca - transport aerian internaţional (aprox. 166 km). 2.7. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ A INTRAVILANULUI EXISTENT; BILANŢUL TERITORIAL Limita teritoriului administrativ şi a intravilanului existent au fost corelate cu datele puse la dispoziţie de Primăria Comunei Ieud şi de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Maramureş. Suprafaţa unităţii administrativ teritoriale Ieud este de 7.579,48 ha. Limita intravilanul existent este cea stabilită în anul 1990 prin Planul Urbanistic General Comuna Ieud. Intravilanul total existent al comunei Ieud însumează 189,45 ha şi reprezintă 2,50 % din teritoriul administrativ al comunei. Intravilanul comunei este alcătuit dintr-un trup principal şi două secundare. La nivel de comună, principala zonificare funcţională este cea de locuinţe şi funcţiuni complementare, reprezentând un procent de 87,12 % din intravilan. Aceasta este caracterizată prin locuinţe individuale. Instituţiile publice sunt limitate şi sunt situate în principal în zonele centrale ale localităţilor. Analizând bilanţul teritorial de mai jos se constată slaba dezvoltare a unităţilor industriale, dar şi inexistenţa unităţilor agro - zootehnice, respectiv suprafaţa mică de spaţii verzi publice.
┌──────────────────────────────────────┐
│Bilanţ teritorial IEUD │
├────────────────────────┬─────────────┤
│ │Existent │
│Zone functionale ├──────┬──────┤
│ │ha │% │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Locuinte si functiuni │165.04│87.12 │
│complementare │ │ │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Locuinte colective si │0.10 │0.05 │
│functiuni complementare │ │ │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Institutii si servicii │2.51 │1.32 │
│de interes public │ │ │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Unitati industriale si │0.20 │0.11 │
│depozite │ │ │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Unitati agro-zootehnice │0.00 │0.00 │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Zona mixta unitati agro │0.00 │0.00 │
│- industriale │ │ │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Zona case de vacanta/ │0.00 │0.00 │
│turism/agrement │ │ │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Spatii verzi, sport, │6.73 │3.55 │
│agrement, protectie │ │ │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│din care: parcuri │0.00 │0.00 │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│de protectie │6.62 │3.49 │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│sport │0.11 │0.06 │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Zona monumente istorice │0.02 │0.01 │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Cai de comunicatie si │10.40 │5.49 │
│transport │ │ │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Constructii │0.00 │0.00 │
│tehnico-edilitare │ │ │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Gospodarie comunala, │1.35 │0.71 │
│cimitire │ │ │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│Alte zone (terenuri │ │ │
│neconstruibile, ape, │3.10 │1.64 │
│etc.) │ │ │
├────────────────────────┼──────┼──────┤
│TOTAL │189.45│100.00│
└────────────────────────┴──────┴──────┘
Repartiţia pe trupuri - comuna Ieud:
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Sat Ieud │189,45 │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Trup A │133,05 │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Trup A1 │46,70 │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Trup A2 │9,70 │
└─────────────────────┴────────────────┘
Având în vedere că din anii 90 şi până la momentul de faţă în comuna Ieud nu s-a făcut o reactualizare de plan urbanistic general, situaţia din teren nu mai corespunde deloc cu reglementările PUG. 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE: a) Inundaţiile: Pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale Ieud există zone inundabile provocate de văi şi pârâuri la topirea bruscă a zăpezii sau în cazul ploilor cu caracter torenţial, când se realizează scurgeri rapide de pe versanţi. Datorită aşezării comunei Ieud de-a lungul văii Ieudişor există zone care în perioade cu precipitaţii se inundă. Pe lângă acesta mai sunt şi unele văi care drenează localitatea şi care prezintă riscuri din punct de vedere al inundaţiilor. Conform hărţilor de inundabilitate, există risc de inundaţii pe râurile: Slatina, Pârâul Poienilor, Ieud, Gârbova Mare şi Iza. Zonele inundabile sunt reprezentate pe planşele anexate. În comună au fost realizate lucrări de îndiguire pe valea Ieudului. b) Alunecări de teren: În unitatea administrativ - teritorială Ieud, potenţialul de producţie a alunecărilor de teren este mediu, cu probabilitate intermediară de producere a acestora. Alunecările de teren de la cele de tip glimee până la cele superficiale (lenticulare, în brazde) afectează anumite suprafeţe (majoritatea din extravilan) şi se constituie într-un proces de modelare activ. Alunecările de teren, în cea mai mare parte, se produc datorită ploilor abundente (scurgerea rapidă a torenţilor) şi topirii zăpezilor, în urma erodării solului. Alunecările de teren sunt prezente pe raza comunei Ieud, dar fără a avea caracter de masă, iar în perioadele secetoase, alunecările se consolidează şi puţine rămân sesizabile. Alunecările lenticulare sunt specifice versanţilor pe care se practică păşunatul intens. Zona cu risc de alunecări de teren este situată în extravilanul comunei, o parte foarte mică suprapunându-se peste perimetrul intravilan, în partea de vest a comunei. 2.9. ECHIPARE EDILITARĂ: a) Gospodărirea apelor: Activităţile ce se realizează în perimetrul comunei nu produc efecte poluante majore asupra apelor curgătoare. În general, apele ce traversează arealul geografic al comunei sunt ape curate, care nu conţin elemente chimice sau substanţe poluante. b) Alimentarea cu apă: Comuna Ieud dispune de alimentare cu apă potabilă, existând două captări de apă de suprafaţă, una în partea de sud a comunei pe Valea Ieudişor şi una lângă Mănăstire. Lângă captările de apă se află şi staţiile de tratare şi rezervoarele din care, gravitaţional se face alimentarea cu apă potabilă a gospodăriilor. Majoritatea zonelor din intravilan dispun de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat. c) Canalizarea: În Comuna Ieud există reţea de canalizare a apelor menajere şi două staţii de epurare. Majoritatea zonelor din intravilan dispun de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat. d) Alimentare cu gaz metan: Comuna nu dispune de alimentare cu gaze naturale. e) Alimentare cu căldură: Sursa de încălzire este asigurată în general de sobe care folosesc combustibil solid (lemn). Fiecare gospodărie îşi obţine necesarul de căldură independent, dar în condiţii improprii şi ineficiente. f) Alimentare cu energie electrică: Prin localitatea Ieud trece reţeaua electrică de medie tensiune. Localitatea este electrificată integral. g) Telefonie: Telecomunicaţiile sunt deservite de către furnizori de telefonie fixă şi mobile. Operatori: TELEKOM, Orange, Cosmote, Vodafone. Servicii oferite: telefonie, internet, televiziune prin cablu. h) Gospodărie comunală: Comuna Ieud dispune de mai multe cimitire, răsfirate în cadrul satului, atât în curţile bisericilor, cât şi în afara lor. Unul dintre cimitire este evreiesc. Activităţile specifice gospodăriei comunale sunt administrate astfel: - Cimitirele - de către biserici; – Deşeurile - de către fiecare producător al acestora. În comună se produc următoarele tipuri de deşeuri: deşeuri menajere, deşeuri animaliere şi deşeuri industriale. Colectarea deşeurilor din comună se realizează de către firma Herodot, acestea fiind transferate la depozitul de la Vişeu de Sus. 2.10. PROBLEME DE MEDIU: Sursele de poluare care afectează factorii de mediu, apa şi solul, constau în deşeuri menajere provenite din activităţi desfăşurate în gospodăriile populaţiei şi obiective de interes public, de producţie şi de deservire. Pe teritoriul comunei Ieud nu sunt probleme majore de modificare a echilibrului ecologic. De asemenea, fenomenele legate de riscurile naturale sunt ţinute sub control şi nu creează probleme deosebite. MONUMENTE ISTORICE În prezent, pe teritoriul comunei se află înscrise pe Lista Monumentelor Istorice următoarele obiective: Tabel 2 - Obiective înscrise în LMI2015
┌───┬───────────────┬──────────┬──────────┬──────┬──────┐
│Nr.│COD LMI 2010 │DENUMIRE │LOCALITATE│ADRESĂ│DATARE│
│crt│ │ │ │ │ │
├───┼───────────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ │ │Cimitir │Sat Ieud, │ │Sec. │
│1. │MM-II-s-B-04586│evreiesc │comuna │ │XVIII │
│ │ │ │Ieud │ │ │
├───┼───────────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ │ │Ansamblul │ │ │ │
│ │ │bisericii │Sat Ieud, │236 │ │
│2. │MM-II-a-A-04587│„Naşterea │comuna │,,Din │1717 │
│ │ │Maicii │Ieud │vale” │ │
│ │ │Domnului” │ │ │ │
├───┼───────────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ │MM-II-m-A- │Biserică │Sat Ieud, │236 │ │
│3. │04587.01 │de lemn │comuna │,,Din │1717 │
│ │ │ │Ieud │vale” │ │
├───┼───────────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ │MM-II-m-A- │Clopotniţă│Sat Ieud, │236 │Sec. │
│4. │04587.02 │de lemn │comuna │,,Din │XIX │
│ │ │ │Ieud │vale” │ │
├───┼───────────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ │MM-IV-m-A- │ │Sat Ieud, │236 │ │
│5. │04587.03 │Troiţă │comuna │,,Din │1935 │
│ │ │ │Ieud │vale” │ │
├───┼───────────────┼──────────┼──────────┼──────┼──────┤
│ │ │Biserica │ │ │ │
│ │ │de lemn │Sat Ieud, │957 │Sec. │
│6. │MM-II-m-A-04588│„Naşterea │comuna │,,Din │XVII │
│ │ │Maicii │Ieud │deal” │ │
│ │ │Domnului” │ │ │ │
└───┴───────────────┴──────────┴──────────┴──────┴──────┘
1. Cimitirul evreiesc, localitatea Ieud, MM-II-s-B-04586 (a se vedea imaginea asociată) Figura 6 - Cimitirul evreiesc*5) *5) Sursa foto: http://comunaieud.ro/index.php/comuna-ieud/obiective-turistice/cimitirul-evreiesc Ridicat pe un deal cu vedere la satul Ieud, cu o deosebită valoare istorică, artistică şi umană, acest vechi cimitir evreiesc este un memento al Maramureşului. Aici se pot găsi morminte ale rabinilor, a oamenilor de vază sau a cetăţenilor simpli. S-a evidenţiat că din punct de vedere etnografic şi estetic, pietrele de mormânt evreieşti sunt interesante prin formă şi dimensiune, prin raportul dintre inscripţie şi ornamentare ca spaţialitate şi stil, îmbinarea caligrafiei cu ornamentica, modul în care relieful alternează planurile. Motivele ornamentale au un caracter simbolic, alegoric, profesional, onomastic, ritual. Motivele cele mai frecvente ar fi: Leul, Pasărea, Grifonul, Menora, Arborele vieţii, Mâinile binecuvântării, Tora, Coroana, peştii, urşii, cerbii, ciutele. În 1924 au existat aproximativ 800.000 de evrei în Maramureş, Bucovina şi Basarabia. La acel moment România a fost unul dintre puţinele locuri din lume unde evreii puteau deţine terenuri şi a avea propriile lor comunităţi. Chiar şi după al doilea război mondial au existat încă aproximativ 450.000 de evrei în România. Prin 1989, peste 300.000 au plecat, rămânând în România doar 12.000 de evrei. Potrivit statisticilor, numărul de evrei este în continuă scădere. În 1992 în ţara noastră au rămas 8955 de evrei, iar în 2002 numărul acestora a scăzut la 5870. Potrivit ultimului recensământ realizat în 2011 s-a constatat că în Maramureş mai trăiesc doar 24 de evrei.*6) *6) http://comunaieud.ro/index.php/comuna-ieud/obiective-turistice/cimitirul-evreiesc 2. Ansamblul bisericii "Naşterea Maicii Domnului" , localitatea Ieud, MM-II-a-A-04587 Ansamblul Bisericii "Naşterea Maicii Domnului" cuprinde Biserica de lemn (Ieud - Vale), clopotniţa şi troiţa. (a se vedea imaginea asociată) Figura 6 - Biserica de lemn din Ieud - Vale (a se vedea imaginea asociată) Figura 7 - Troiţa (a se vedea imaginea asociată) Figura 8 - Clopotniţa 3. Biserica de lemn "Ieud - Vale", MM-II-m-A-04587.01 Planul Bisericii de lemn din Ieud - Vale Biserica de lemn din Ieud - Vale, reprezintă una dintre cele mai mari construcţii de lemn din România, fiind denumită şi "Catedrala de lemn". Prin monumentalitate şi armonia proporţiilor este, poate, cea mai frumoasă biserică de lemn din Maramureş. Biserica a fost realizată după ultima invazie a tătarilor (1717), în anul 1718. Acoperişul este foarte înalt şi abrupt, cu poală dublă. Absida altarului de formă poligonală este decroşată, naosul dreptunghiular are o boltă semicilindrică supraînălţată. Interiorul a fost decorat în stil bizantin în 1765 de către pictorul Alexandru Ponehalschi. (a se vedea imaginea asociată) Figura 9 - Faţada laterală şi planul bisericii. Pantele sunt mai mari pentru ambele "poale", aşezarea se realizează pe un soclu de piatră, având la centru şi în colţuri pietre naturale de mari dimensiuni ca fundaţii. Turnul este bine dimensionat, elansat, bine proporţionat, robust şi svelt în acelaşi timp, contribuind la realizarea acestei monumentalităţi deosebite, unicat, cu o personalitate proprie, bine definită. Panta mare, aproape de verticală a şarpantei pe latura vest, cât şi a celei supraînălţate de pe laturile de est - vest, precum şi înălţimea apreciabilă a acoperişului, contribuie la realizarea acestei monumentalităţi de ansamblu, lucru sesizabil şi simţit în interior. Realizată numai din lemn de brad, structura are ingenios dimensionate elementele de bază, atât ale turnului, cât şi ale şarpantei peste naos şi pronaos, dar mai ales elementele esenţiale, care sunt contravântuirile turnului. Înălţimea interioară la cheia de boltă a naosului este de aproape 8 m, ceea ce sugerează senzaţia de monumentalitate interioară. Turnul este realizat pe grinzi peste pronaos, este bine proporţionat şi contravântuit, elansat spre verticală, având un foişor realizat din patru arcade sculptate, iar şarpanta turnului cu pop central, fiind relativ înaltă, este încoronată cu crucea din fier forjat. Absida altarului este mare, dar bine proporţionată şi iluminată cu cinci ferestre. Portalul uşii de intrare este deosebit de simplu şi cu ingeniozitate lucrat din lemn de brad. Streaşina primei "poale" a acoperişului este realizată prin console succesive, având dimensiuni mai mari ca la alte biserici. Sunt prevăzute, în peretele vertical dintre cele două "poale" ale acoperişului, ferestre mici pentru iluminat. Îmbinarea între învelitoarea cu două "poale" şi învelitoarea altarului cu o singură "poală" foarte înaltă, se face prin racorduri fine, în şiţă, ingenios racordate, făcând trecerea de la una la alta. Cu o rezolvare deosebită, în bolta supraînălţată este acoperit şi altarul. Pictura la Biserica din Ieud Vale este relativ târzie, făcută în anul 1841, nefiind prea bine păstrată. Se impune restaurarea ei, deoarece a fost afectată mult în anii trecuţi. În interior se păstrează o foarte frumoasă şi valoroasă colecţie de icoane pe sticlă din Nicula şi din alte centre de zugrăvi din Transilvania. Se poate spune că biserica este într-un fel o sinteză a tot ceea ce s-a construit până la acea dată şi, prin unele detalii şi elemente alese şi proporţionate, realizează acea armonie dintre formă şi conţinut, "vorbind" parcă sufletului omenesc despre "măreţia lui Dumnezeu". Biserica din Ieud - Vale este una dintre bisericile cu cele mai mari dimensiuni şi volum, fiind funcţională şi astăzi. Începând cu anul 2007 a fost demarat proiectul "Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord", proiect care cuprinde 16 biserici de lemn şi în cadrul căruia au fost propuse pentru fiecare locaţie în parte amenajarea unui centru de informare turistică, împrejmuire, parcări, alei de acces, marcarea şi semnalizarea obiectivelor. Ansamblul din Ieud - Vale face parte din acest proiect, momentan desfăşurându-se lucrările de execuţie. Fig. 10, 11, 12 Centru de informare turistică, alei şi împrejmuire propuse prin proiectul "Circuitul Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord" (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) 4. Biserica de lemn "Ieud - Deal", MM-II-m-A-04588 - monument UNESCO: Biserica din deal având hramul "Naşterea Maicii Domnului" (8 septembrie - Sfânta Mărie Mică), este unul dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cult din Maramureş. Este impresionantă prin amplasarea sa pe un versant pietros, pe malul pârâului Ieudişor, în cimitirul satului. Planul bisericii este comun pentru bisericile ortodoxe, iar volumetria este specifică bisericilor maramureşene, cu acoperiş dublu, fără portic. Ceea ce este remarcabil pentru această biserică este interiorul, care este poate, cel mai elaborat din punct de vedere al conceptului, al tehnicilor de realizare, al detaliilor sculptate, precum şi al picturilor care acoperă toată suprafaţa pereţilor - picturi realizate de Alexandru Ponehalski (1782). Bogăţia programului iconografic, complexitatea soluţiilor compoziţionale, elocvenţa portretelor şi varietatea motivelor ornamentale confirmă faptul că pictorul era la maturitatea artistică atunci când a pictat biserica. (a se vedea imaginea asociată) Figura 13 - Biserica de lemnn din Ieud - Deal – Suprafaţa terenului aparţinător bisericii 0,73 ha; – Suprafaţa construită a bisericii: 43, 50 mp; – Suprafaţa zonei-tampon: 4,84 ha; Faţă de alte biserici de lemn, această biserică se remarcă prin interiorul minuţios. Retragerile pereţilor nordic şi sudic se sprijină pe grinzi care au aici o trasătură particulară: profilul curb al grinzii din planul inferior, profilul telescopic pentru grinda amplasată pe bolta poliedrică (care se întâlneşte rar în cadrul naosului). Scara de acces în turn, realizată dintr-o singură bucată de lemn, contribuie la configurarea unui ansamblu autentic, arhaic şi totodată rafinat. Spre deosebire de alte monumente, acest ansamblu cuprinde o clopotniţă de lemn amplasată într-un colţ al cimitirului; Drumul Crucii, format dintr-o serie de 14 bucăţi de zidărie (ultima de piatră), care adăpostesc tăblii cu traseul spre muntele Golgota (realizat la începutul secolului al XX-lea). AUTENTICITATE (conform documentaţiei de atestare ca monument UNESCO) Ridicată după 1717, biserica a conservat forma şi substanţa originară. La interior nu sunt decât două modificări faţă de aspectul iniţial (acestea se remarcă şi la alte biserici de lemn) şi anume: balconul de pe peretele vestic al naosului şi deschiderile din peretele pronaosului. În ceea ce priveşte restul, lucrările de reparaţii efectuate sunt de consolidare a structurii turnului (în 1827) şi de înlocuire a învelitorii. Restaurări au mai fost realizate şi între anii 1957 şi 1959, 1960 şi 1962 şi au fost realizate pentru a asigura stabilitatea construcţiei - înlocuirea fundaţiilor, construirea soclului din piatră, înlocuirea centurilor de la baza pereţilor. Pentru protejarea integrităţii bisericii s-au folosit numai metode tradiţionale şi doar cu aceleaşi tipuri de materiale. Rezultatul eforturilor depuse de mai mulţi meşteri care au contribuit la realizarea bisericii - toţi necunoscuţi, cu excepţia pictorului Alexandru Ponehalski - este o operă de artă. Prin valorile pe care le conţine, biserica din Ieud-Deal, este o adevărată catedrală de lemn, o operă a geniului creator al omului. Ea reprezintă un exemplu iminent de biserică de lemn specifică Maramureşului, realizată doar cu ajutorul metodelor tradiţionale, o dovadă a capacităţilor excepţionale ale meşterilor lemnului, pe de o parte, şi a vieţii religioase a comunităţii, pe de altă parte. DESCRIERE Această biserică a fost concepută la vremea ei ca una din lăcaşurile mari, 7,15 m largă şi 11,87 m lungă, cu o capacitate maximă de circa 340 credincioşi, spaţiul fiind egal împărţit între femei şi bărbaţi. Biserica este dispusă de la vest la est cu o tindă pentru femei (pronaos), biserica bărbaţilor (navă) şi altar. (a se vedea imaginea asociată) Figura 13 - Planul Bisericii din deal Biserica De lemn din Ieud-Deal este reprezentativă pentru bisericile din Maramureş, biserică cu acoperiş dublu şi un interior generos în care elementele structurale sunt utilizate şi ca elemente decorative. Biserica are un soclu jos de piatră, pe care sunt poziţionaţi, după sistemul Blockbau, pereţii din grinzi groase de lemn de brad cioplit, în formă paralelipipedică. Planul se compune din pronaos, naos şi altar; pronaosul şi naosul formează corpul principal al bisericii, la care se adaugă la est, altarul, decroşat, poligonal, având cinci laturi scurte spre exterior. Accesul în biserică se realizează prin partea vestică, prin intermediul unei porţi cu ancadramente din grinzi masive cu buiandrug arcuit. Pronaosul are plafonul plat din scânduri fixate pe patru grinzi transversale. E bine de observat că la începutul secolului al XVII - lea în Maramureş nu erau ridicate pridvoare, iar la această biserică această parte nu a fost adusă nici mai târziu. Intrarea se face din vest printr-un portal fără decor, repetat şi la intrarea în navă. Pronaosul sau tinda femeilor este tăvănită sub tălpile turnului şi deschisă spre biserica bărbaţilor prin goluri în perete de fiecare parte a uşii. Biserica bărbaţilor sau nava este principala încăpere, subliniată de cerul înalt al bisericii (bolta). De remarcat că înălţimea navei este egală cu lărgimea ei, o proporţie remarcată şi la alte biserici de la începutul secolului al XVII - lea în Maramureş. Pronaosul şi naosul sunt acoperite în două "poale", cu streaşini largi, iar altarul cu un singur acoperiş. Retragerea de şarpantă, pregăteşte lansarea celei de a doua "poale". Efectul de monumentalitate este obţinut prin supraînălţarea naosului cu o înălţime interioară al celui de al doilea nivel, mai mare decât înălţimea parterului. Sunt deosebit de ingenios rezolvate consolele de la prima "poală", în interior rezolvate casetat în intrados, de-a lungul pereţilor laterali. Turnul bine proporţionat, porneşte de pe pronaos, străpunge acoperişul supraînălţat şi se avântă spre înălţimi, având un foişor cu două arcade şi nu cu trei, cum se vor face mai târziu, - este un element al bisericilor având mai mare vechime. (a se vedea imaginea asociată) Figura 14 - Secţiune De asemenea modul de rezolvare a peretelui dintre pronaos şi naos, cu suprafaţa mică de goluri pentru vizibilitate spre altar, atestă vechimea. Şarpanta turnului, zveltă, dar în acelaşi timp bine proporţionată, oferă, împreună cu celelalte elemente, un ansamblu volumetric unitar, la care s-a ajuns de-a lungul secolelor anterioare de creştinism printr-o evoluţie lentă. Vedem că conţine o sumă de elemente de sinteză, bine realizată şi, aşa cum vom vedea la analiza altarului bisericii, puţin s-a putut adăuga în secolele care au urmat şi până în zilele noastre (timp de peste 600 de ani). Altarul este decroşat şi încheiat cu cinci laturi exterioare scurte. El are 4,15 m lăţime şi 3,6 m adâncime. Interiorul este luminat de ferestre mărunte în unghi ascuţit care iniţial au fost şi mai mici. Butea bisericii din Ieud Deal este ridicată din bârne de molid, legate cu cheotori netede în dinte ascuns. Tălpile şi portalele, mai expuse la umezeală, sunt făcute din lemn de stejar. Pereţii sunt ridicaţi drepţi cu bârne fasonate din secure şi bardă, apoi rigidizaţi cu cuie de lemn. Între bârne sunt făcute scobituri "cuptytye" pentru etanşeizarea pereţilor. Peretele despărţitor dintre naos şi pronaos, de o parte şi de alta a uşii (şi aceasta cu formă arcuită, paralelă cu uşa de acces), are o deschizătură din trei cercuri. Acest gen de deschideri era practicat în anul 1827, pentru facilitatea participării femeilor la slujbă. Pronaosul este luminat de patru ferestre pentagonale, două pe latura nordică şi două pe latura sudică. Naosul are un plan rectangular care atinge lăţimea maximă la nivelul pereţilor inferiori. La înălţimea de 2,5 metri, pereţii laterali se retrag spre interior, sprijinindu-se pe grinzi mari încastrate în pereţii naosului. Ultimul are înălţimea de 5,3 metri şi pereţii se retrag succesiv în trei reprize. Bolta, încastrată în peretele estic şi cel vestic, are o secţiune transversală trapezoidală, având baza mică în partea de sus. (a se vedea imaginea asociată) Figura 15 - Faţada laterală În 1827, în partea vestică a naosului a fost adăugat un balcon pentru cor, accesul facându-se prin intermediul unei scări lucrate dintr-un singur trunchi de brad, plasată în colţul nord-vestic al naosului. Pe partea estică, naosul e separat de altar de un perete cu trei ferestre: prima amplasată pe axul "uşilor imperiale" şi celelalte două pe axul "uşilor diaconale". Naosul este luminat de 12 ferestre, câte 6 în fiecare perete lateral, dintre care 3 la nivelul inferior şi 3 la nivelul superior. Ferestrele sunt mici şi au deschizătura în formă pentagonală. Altarul are cinci laturi exterioare de diverse dimensiuni; el este acoperit la interior de o boltă asemănătoare cu cea a naosului, dar adaptată la un plan pentagonal: un mic tavan orizontal şi cinci suprafeţe poligonale înclinate, care realizează o formă care se aseamănă cu un poliedru. Iluminatul se realizează prin intermediul a patru ferestre foarte mici (pentagonale), situate una la nord, una la est şi celelalte două la sud, una deasupra celeilalte. Deasupra pronaosului se desfăşoară clopotniţa, formată din turnul propriu-zis, foişorul şi acoperişul. Turnul este un corp în formă de prismă patrulateră echilaterală şi are o structură realizată în două etape, fiecare fiind formată din patru stâlpi care se sprijină pe câte două grinzi. Structura exterioară susţine foişorul iar cea interioară acoperişul şi clopotele. Foişorul, proiectat în consolă, are structură formată din opt stâlpi, uniţi prin opt arcade (câte două pe fiecare latură) realizate prin dălţuirea contrafişelor care unesc stâlpii şi grinzile superioare; la extremitatea sa inferioară, foişorul are un parapet din scânduri dispuse vertical şi decorate cu traforuri. În partea de sus a foişorului se află "casca" turnului, un volum piramidal înalt, cu secţiune octogonală intersectată de o piramidă patrulateră regulată. Acoperişul e etajat pe două nivele, pronaosul şi naosul au copertinele în planul inferior, sunt mai late, evazate spre laturile sudice, estice şi vestice, prelungite fără întreruperi până la acoperişul cu 5 pante al altarului. (a se vedea imaginea asociată) Figura 16 - Faţada laterală Corpul principal al bisericii are un singur acoperiş deasupra ferestrelor superioare, cu două pate accentuate spre sud şi nord, şi două pante aproape verticale spre laturile de est şi vest - unde se uneşte cu acoperişul altarului, care este poziţionat mai jos. Toate pantele acoperişului sunt evazate în partea inferioară. Acoperişul şi pereţii turnului sunt acoperiţi cu şindrilă. La extremităţile coamelor acoperişului şi în vârful turnului sunt amplasate cruci de metal. Pictura interioară a fost realizată cel mai probabil de Alexandru Ponehalski, în anul 1782. Pictura murală acoperă întreaga suprafaţă interioară a bisericii, în altar, naos şi pronaos. Ansamblul picturii murale, remarcat de istoricul de artă Anca Pop - Bratu pentru bogăţia programului iconografic, complexitatea rezolvărilor compoziţionale şi varietatea decorativă, nu este nici datat nici semnat. Ea a forţat însă datarea picturii din Ieud Deal în anul 1782, sprijinindu-se pe o icoană datată ce poate fi atribuită lui Alexandru Ponehalschi. Prin această datare, Anca Pop - Bratu a încadrat pictura murală din Ieud Deal în perioada de final a creaţiei artistului, imaginându-şi o evoluţie progresivă spre acest punct culminant din creaţia sa. Se ştie însă că o icoană mobilă poate fi completată inventarului ulterior şi nu poate data cu fermitate o pictură murală. Istoricul de artă Marius Porumb a notat, mai reţinut, că "în 1782 pictorul zugrăveşte mai multe icoane în biserica din deal din Ieud" fără să cuprindă şi ansamblul mural. (a se vedea imaginea asociată) Figura 17 - Pictura interioară*7) *7) Interiorul pictat al bisericii - sursa http://l7.alamy.com/zooms/5f7f3072addb4708a567fb8c9a4b7e68/wooden- church-in-ieud-românia-biserica-de-lemn-din-deal-naşterea-maicii-d263n4.jpg În pronaos, tema principală este Judecata de Apoi, care se desfăşoară pe peretele vestic: în partea de sus a uşii este o pictură cu judecata lui Iisus Cristos, fiind încadrată de Fecioara Maria şi Ioan Botezătorul, doi îngeri care suflă în trâmbiţe şi cei 12 apostoli; pe uşă este pictat Sfântul Cristian, împrumutat din iconografia occidentală. Ceilalţi pereţi sunt dedicaţi temei propriu-zise, cu mulţimea de păcătoşi, îmbrăcaţi în haine specifice: Moise, evreii, turcii, tătarii, arabii ("harapii"). Evreii poartă mantoane cu guler de blană şi pălării cu margini îmblănite, arabii au islicuri (pălării specifice) roşii, iar turcii şi tătarii sunt reprezentaţi în salvări şi cu fesuri pe cap. Flăcările iadului înghit păcătoşii, fiecare caracterizat scurt dar sugestiv: "duhanaşul" (fumătorul), cârciumarul care lucra duminica, şi cel care doarme duminica şi nu vine la slujbă, cel care nu e drept, mincinosul, pantofarul care lucră prost, tâlharul, beţivul care a comis crime, cel care a ucis copii (coconi), cel care are multe păcate. Moartea este reprezentată sub forma unui schelet cu coasa şi grebla în mână. Grupul celor corecţi este desenat la sudul uşii: pustnici, călugări, călugăriţe. Pe peretele sudic sunt redate "Pilda Fecioarelor" şi cei trei patriarhi (Avram, Iacob şi Isac), ţinând între mâini sufletele celor aleşi. Peretele nordic este dedicat martirei Sfânta Paraschiva şi altor femei devotate, fiind expus în mai multe episoade. Pe peretele estic, de lângă naos, şi deasupra uşii este redată scena Bunei Vestiri. Pe tavan sunt reprezentate scena ridicării la ceruri a profetului Ilie, sfântul Ilie hrănit de un corb şi Enoh cel drept cu Ioan Evanghelistul. Pe bolta naosului este reprezentat "Cel vechi de zile", având la piept Spiritul Sfânt sub formă de porumbel. Pe pereţii laterali ai boltei, într-un registru care se continuă de la sud spre nord, sunt scene din Vechiul Testament: tentaţia şarpelui, izgonirea din Rai, Adam lucrând pământul şi fiica Eva, Cain şi Abel, Cain depărtându-se de Dumnezeu, Lameh omorându-l pe Cain şi pilda bunului samaritean. Pe pereţii superiori ai naosului, în două registre, este cea mai amplă şi mai detaliată reprezentare a ciclului patimilor lui Iisus, în 18 episoade: Cina cea Sfântă, Iisus care spală picioarele apostolilor săi, Piatra din Grădina Gheţimani, Schimbarea la faţă, Umilirea lui Iisus, lepădarea lui Petru, trădarea lui Iuda, Iisus în faţa lui Pilat, visul soţiei lui Pilat, Iisus înaintea lui Irod şi soldaţii care îi schimbă hainele, Flagelarea lui Iisus coroana de spini, sfânta Barbara încarcerată, Iisus crucificat, Învierea lui Iisus Cristos, lepădarea sfântului Ştefan. În lucrarea cu spălarea picioarelor apostolilor de către Isus, la Cina cea de Taină, se poate remarca maniera specifică de lucru a pictorului. Pereţii inferiori ai naosului sunt dedicaţi în marea lor majoritate scenelor din viaţa sfinţilor, printre care menţionăm viaţa sfântului Dumitru, lupta lui Isac şi Iacob, lepădarea de Duhul Sfânt. Alte scene au ca temă botezul: convertirea lui Saul pe drumul spre Damas şi convertirea eunucului de către diaconul Filip. Peretele vestic al naosului are desenat pe uşa din dreptul pronaosului, scena lui Samson care omoară leul; pe planurile superioare sunt următoarele scene: Pilat se spală pe mâini, Drumul Crucii, sărutul lui Iuda, Iuda primind recompensa pentru trădarea lui, Iisus în faţa Anei; în timpanul vestic al boltei, e desenată marea scenă a Înălţării lui Iisus Hristos. Pictura de pe pereţii altarului este dedicată teoriei sfinţilor patriarhi, printre care se remarcă Sfântul Sava şi Simion. Pe lângă portretele patriarhilor mai sunt câteva scene care merită amintite: Sfânta Treime, Iisus cu Fecioara, Buna Vestire, un episod din viaţa Sfântului Nicolae, viziunea Sfântului Petru din Alexandria, şi o scenă de glorificare a lui Iisus în spatele iconostasului. Pe tavan e reprezentat Sfântul Spirit - porumbel. Iconostasul a fost pictat de acelaşi pictor; la baza acestuia este reprezentat Iisus pe tron, binecuvântând cu mâna dreaptă şi având cartea deschisă în mâna stângă. La dreapta şi la stânga lui sunt reprezentaţi Fecioara Maria şi Ioan Botezătorul, iar deasupra doi îngeri. De o parte şi de alta a scenei centrale sunt reprezentaţi cei 12 apostoli, dispuşi doi câte doi. În partea de sus sunt reprezentate Crucificarea lui Iisus, craniul lui Adam, Soarele şi Luna antropomorfizate. Iconostasul este tipic lucrat, după ernimia specifică, redând viaţa publică a lui Isus şi Divinitatea Sa. Alexandru Ponehalski, autorul ansamblului pictoral al bisericii Ieud-Deal, este cel mai important reprezentant al stilului tradiţional de factură post-bizantină specializat în pictura murală şi de icoane din Maramureş din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Demnă de reţinut şi în manieră naivă, asemănătoare de altfel şi cu alte lucrări din această perioadă, este Judecata de Apoi şi scena care-l reprezintă pe Isus Judecător - Pantocrator. O lucrare deosebită este pe spatele uşii de la intrare, pe care este zugrăvit Sfântul Cristofor, ducându-l pe Isus pe umeri, având toiagul înverzit. De asemenea scena cu cele zece fecioare de pe peretele de sud, îmbrăcate în costume maramureşene. Pe tavan şi pe cele trei laturi ale naosului, sunt scene cu Sfântul Ilie, cu patru cai roşii, specifice picturii din această perioadă, "Botezul Domnului" şi alte lucrări. Semnificativă este şi scena cu uciderea cu pietre a Sfântului Diacon Ştefan, primul martir al Bisericii, precum şi scenele din Calea Crucii, printre care se remarcă încoronarea cu spini ai lui Isus. ISTORIC Un document datând din 2 februarie 1365*8), atestă existenţa satului. Chiar dacă, credinţa populară spune că biserica "din Deal", ar fi fost construită în anul 1364, ea nu este mai veche de anul 1717, datând probabil de la mijlocul secolului al 18-lea, atunci când a fost ridicată în locul vechii biserici care a fost distrusă de către tătari. *8) Atunci când regele Luis I de Anjou a confiscat jumătate din domeniul Cuhea de la uzurpatorul autorităţii maghiare din Moldova, şi l-a donat fiilor lui Sas pentru a recompensa bunurile pierdute de aceştia şi pentru a-şi face aliaţi Denumirea de "Biserica din Deal" îi revine de la faptul că este construită pe un mic deal. I se mai spune şi "Biserica lui Balc", după numele ctitorului ei, aceste denumiri fiind folosite şi în prezent. Aceasta a fost reconstruită la începutul secolului al XVII - lea de familia nobilă locală Balea. Biserica din deal a intrat în centrul atenţiei încă de la începuturile cercetării româneşti în Maramureş. Ioan Mihalyi de Apşa a remarcat-o în Caiaphas 1900 printre cele mai frumoase din Maramureş. În 1909, Ioan Bîrlea a adunat inscripţiile din biserică în valoroasa sa colecţie de însemnări din bisericile maramureşene. Doi ani mai târziu, Tit Bud a datat biserica din 1364, considerând-o cea mai veche biserică din Maramureş. Binecunoscutul etnograf Tache Papahagi a remarcat biserica din Ieud Deal în cercetarea sa în Maramureş, în primii ani după primul război mondial, pentru picturile murale bine conservate, pe care le-a ilustrat în unul din puţinele clişee apărute în cartea sa. În podul bisericii de la Ieud a fost găsit în anul 1921 "Codicele de la Ieud" sau "Zbornicul de Ieud", considerat a fi cel mai vechi text scris în limba română, cu litere chirilice. Acesta este păstrat de Biblioteca Academiei Române. În anul 1973 biserica a fost lovită de un fulger în urma căruia a fost refăcut turnul, fără a respecta însă detaliile originale, prin urmare turnul este mai scund cu 2 metri. În anul 1975 a fost înlocuită învelitoarea şi a fost amplasat un paratrăsnet. În 1986 a fost refăcut acoperişul. Biserica a fost inclusă în 1999 de UNESCO pe lista monumentelor cu valoare de patrimoniu cultural mondial, împreună cu alte şapte biserici de lemn din Maramureş. Marea vechime a bisericii Ieud Deal este argumentată şi de modul de prelucrare simplă a grinzilor şi consolelor de la altar, care vor evolua în secolele următoare, devenind tot mai decorativ lucrate. (a se vedea imaginea asociată) Fig 18 - Interiorul Bisericii de lemn din Ieud - Deal Documentele de arhivă aduc mai multă lumină în jurul datării picturii murale din Ieud Deal. În conscripţia parohială din 1774 apare informaţia că amândouă bisericile din Ieud au fost renovate în anii 1764 - 1765 de nobilul Mihai Balea. Cercetările dendrocronologice au indicat, la Ieud Deal, schimbarea tălpilor în acel moment. Se pare că, cu aceeaşi ocazie, au fost mărite şi ferestrele, care mai devreme erau mult mai mici. Două ferestre originale s-au păstrat între streşini spre apus. Tot atunci s-a trecut, probabil, de la un iconostas cu două uşi la unul cu trei uşi, conform obiceiului introdus în arta bisericească locală pe la mijlocul secolului al XVII - lea. Nici deschiderile arcuite în peretele dintre femei şi bărbaţi nu puteau fi executate mai bine cu altă ocazie, ele încadrându-se şi în spiritul înnoitor al celei de-a doua jumătăţi a secolului al XVIII - lea. Ceea ce, însă, a înnoit cu adevărat lăcaşul de cult la 1765 a fost, foarte probabil, repictarea ei. În acea perioadă mai multe biserici de lemn au fost fie (re)pictate cu ocazia unei renovări, fie pictate ca o definitivare a unei noi construcţii. STAREA ACTUALĂ DE CONSERVARE Starea generală de conservare a bisericii este una bună. Prin prisma spaţiilor sale interioare riguros proporţionate, detaliile de arhitectură inedite, pictura murală realizată de către Alexandru Ponehalski în timpul maturităţii sale artistice, biserica de lemn Ieud-Deal constituie o operă de artă de o valoare excepţională. Lucrările de conservare şi restaurare începute în anul 1997 au avut ca scop consolidarea şi conservarea bisericii, ulterior restaurându-se pictura. A fost consolidat turnul, au fost înlocuite elementele degradate din parapetul foişorului, a fost refăcut turnul la înălţimea iniţială, au fost realizate canale de drenaj în podea, s-a refăcut soclul din zidărie de piatră, s-a consolidat şarpanta, s-a schimbat acoperişul şi s-a restaurat elementele de feronerie. S-a tratat lemnul împotriva degradării biologice, s-a refăcut instalaţia paratrăsnetului şi uşa principală de acces. Lucrările de restaurare au fost începute în anul 1998 după documentaţia Danei Apostolache. Începând cu anul 2007 a fost demarat proiectul "Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord", proiect care cuprinde 16 biserici de lemn şi în cadrul căruia au fost propuse pentru fiecare locaţie în parte amenajarea unui centru de informare turistică, împrejmuire, parcări, alei de acces, marcarea şi semnalizarea obiectivelor. Ansamblul din Ieud - Deal face parte din acest proiect, momentan desfăşurându-se lucrările de execuţie. Fig. 19, 20, 21 - Centru de informare turistică, alei şi împrejmuire propuse prin proiectul "Circuitul Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord" (a se vedea imaginea asociată) VESTIGII ARHEOLOGICE: În Lista Monumentelor Istorice există un sit arheologic aflat pe teritoriul comunei Ieud, respectiv Situl arheologic de la Ieud, punct "La Mănăstire", care este inclus în Repertoriul Arheologic Naţional cu codul RAN 108213.01. Pe teritoriul comunei Ieud figurează încă două situri, respectiv: Situl arheologic de la Ieud - Podul de la Gura Gârbovei, cod RAN 108213.05 şi situl arheologic denumit Aşezarea Suciu de Sus de la Ieud - Podereiul Dâmboviţei, cod RAN 108213.04
┌─────────┬─────────────────┬───────────┬──┬──────┬──────┐
│COD │COD LMI │DENUMIRE │NR│X - │Y - │
│ │ │ │ │nord │est │
├─────────┼─────────────────┼───────────┼──┼──────┼──────┤
│ │MM-I-s-B-04388 │Situl │1 │685316│443549│
├─────────┼─────────────────┤arheologic ├──┼──────┼──────┤
│ │ │de la Ieud,│2 │685334│443599│
├─────────┼─────────────────┤punct ├──┼──────┼──────┤
│ │ │„La │3 │685311│443613│
├─────────┼─────────────────┤mănăstire” ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │4 │685281│443571│
├─────────┼─────────────────┼───────────┼──┼──────┼──────┤
│ │MM-I-m-B-04388.01│ │1 │685308│443561│
├─────────┼─────────────────┤Ieud - ├──┼──────┼──────┤
│ │ │Ruinele │2 │685318│443589│
├─────────┼─────────────────┤bisericii ├──┼──────┼──────┤
│ │ │de lemn │3 │685312│443593│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │4 │685296│443567│
├─────────┼─────────────────┼───────────┼──┼──────┼──────┤
│ │MM-I-m-B-04388.02│ │1 │685314│443559│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │2 │685325│443583│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │3 │685322│443601│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │Ieud - │4 │685313│443605│
├─────────┼─────────────────┤locuire ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │5 │685301│443593│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │6 │685292│443578│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │7 │685292│443565│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │8 │685306│443556│
├─────────┼─────────────────┼───────────┼──┼──────┼──────┤
│108213.04│ │ │1 │689033│442979│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │2 │689033│442979│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │3 │689034│442978│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │4 │689108│442974│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │5 │689126│442995│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │6 │689143│443032│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │7 │689135│443086│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │8 │689099│443125│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │9 │689073│443184│
├─────────┼─────────────────┤Podereiul ├──┼──────┼──────┤
│ │ │Dumbrăvitei│10│689062│443203│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │11│689044│443213│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │12│689016│443197│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │13│688986│443183│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │14│688947│443177│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │15│688903│443162│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │16│688911│443114│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │17│688932│443082│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │18│688956│443026│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │19│689033│442979│
├─────────┼─────────────────┼───────────┼──┼──────┼──────┤
│108213.05│ │ │1 │689422│442563│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │2 │689410│442612│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │3 │689391│442659│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │4 │689371│442693│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │5 │689336│442722│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │6 │689294│442734│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │7 │689259│442717│
├─────────┼─────────────────┤Ieud - ├──┼──────┼──────┤
│ │ │Podul de la│8 │689228│442677│
├─────────┼─────────────────┤Gura ├──┼──────┼──────┤
│ │ │Gârbovei │9 │689203│442631│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │10│689192│442600│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │11│689212│442584│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │12│689244│442568│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │13│689288│442531│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │14│689342│442515│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │15│689384│442527│
├─────────┼─────────────────┤ ├──┼──────┼──────┤
│ │ │ │16│689414│442536│
└─────────┴─────────────────┴───────────┴──┴──────┴──────┘
Situl arheologic de la Ieud, punct La Mănăstire şi Ruinele Bisericii de lemn Potrivit tradiţiei locale, satul vechi Ieud s-ar afla la circa 2 km nord - est de centrul actual, pe un platou din apropierea pârâului Recea, în punctul La Mănăstire. Aici se vedeau, în 1911, ruinele unei biserici. La capătul estic al platoului, acolo unde se afla o ridicătură de teren de aproximativ 0,50 m, au fost găsite temeliile de piatră ale unei biserici de lemn. S-a stabilit că biserica era compusă dintr-o navă dreptunghiulară lată de 5 m şi lungă de circa 10 m, terminată spre răsărit cu un altar, ce pare a fi fost pentagonal. În interiorul bisericii a apărut groapa unui mormânt, în care s-au păstrat scândurile de stejar ale sicriului, ce nu conţinea niciun schelet. Un al doilea mormânt a fost găsit în exteriorul bisericii, dar şi aici sicriul de lemn avea ca şi conţinut doar un fragment din femurul unui schelet uman. Ceramica şi monedele descoperite în acest punct dovedesc că monumentul a funcţionat de-a lungul secolului XIX, începuturile sale putând data, potrivit autorului cercetării, cel mai devreme de la sfârşitul secolului XVIII. Biserica a fost demontată la sfârşitul secolului XIX sau la începutul celui următor. Secţiunile de control trasate pe restul platoului şi pe latura lui nordică au dus doar la descoperirea unui număr mic de fragmente ceramice preistorice foarte corodate, care nu se leagă de vreun nivel arheologic consistent. Podereiul Dumbrăviţei La nord - vest de localitate, dar în vecinătatea proximă a caselor aflate la marginea dinspre Şieu a satului, pe terasa înaltă din stânga Izei, în imediata apropiere a şoselei Vadu Izei - Săcel, în punctul Podereiul Dumbrăviţei, se află o aşezare din Epoca Bronzului. În cursul unei cercetări de suprafaţă efectuate în 1985, M. Dăncuş a cules de aici numeroase fragmente ceramice, cele mai multe de factură grosolană, decorate cu brâuri alveolate pe margine, şi doar câteva ce aparţin categoriei fine, decorate cu incizii. Cu ocazia verificării locului, care s-a efectuat în data de 16 mai 2000, pe terenul nearat nu s-au găsit decât foarte puţine fragmente ceramice, identice ca factură cu cele anterior apărute. Ceramica fină este decorată cu motive incizate, în timp ce cea grosolană este striată. Aşezarea aparţine culturii Suciu de Sus.*9) *9) Informaţie - M. Dăncuş ARII NATURALE PROTEJATE Pe teritoriul administrativ al comunei Ieud există o singură arie naturală protejată, care acoperă toată suprafaţa unităţii administrativ teritorială, şi anume Situl de importanţă comunitară ROSCI 0264 Valea Izei şi Dealul Solovan. Valea Izei şi Dealul Solovan Prezentare generală Zona a fost declarată sit de importanţă comunitară prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964 /2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi se întinde pe o suprafaţă de 46.873 hectare. Situl include cursul râului Iza, zone umede şi zone cu păduri de foioase, de amestec şi de conifere. Valea Izei se prezintă ca un remarcabil culoar tectonic în Depresiunea Maramureşului. În cursul superior Iza şi-a format un defileu în călcare jurasice şi la ieşire valea se lăţeşte în sedimente oligocene şi eocene. Dealul Solovan este bine individualizat între râul Iza şi afluenţii săi. În partea superioară a serpentinelor dealului Solovan se găseşte o peşteră săpata de apele din precipitaţii, uşor accesibilă şi de interes turistic. În cadrul sitului se păstrează cea mai întinsă şi reprezentativă suprafaţă de păduri virgine din nordul Carpaţilor, păduri de molid şi păduri de amestec molid - brad - fag, cu vârste de peste 150 - 200 de ani. Situl include 10 habitate naturale de interes comunitar, ce constituie obiective de conservare. Habitatul prioritar este reprezentat de turbăriile active. Dintre speciile de interes comunitar găzduite de sit menţionăm două specii de mamifere, opt specii de peşti, alături de mai multe specii de amfibieni şi nevertebrate (câteva specii de carab şi croitorul alpin). Situl include rezervaţia naturală Arcer Ţibleş Bran, Peştera şi Izvorul Albastru al Izei, precum şi rezervaţia Dealul Solovan. Geologie/Geomorfologie Depresiunea Maramureşului este alcătuită din dealuri înalte, depresiuni, bazinete şi piemonturi, având origine complexă (tectonică, vulcanică şi de eroziune diferenţiată). Limita superioară o reprezintă suprafaţa de nivelare situată la 750 - 800 m. La o distanţă de 10 km de masivele magmatice de la Văratec - Botiza s-a conturat o formaţiune vulcano - sedimentară cu o grosime de peste 150 m şi cu stânci de andezite. La Iza - Botiza apar intruziuni de tip andezite şi microdiorite, microgranodiorite şi dacite. Între Remeţi şi Vadu Izei, zona piemontană este străpunsă de roci constituite din andezite bazaltice. Munţii Lăpuş se extind între Văile Cavnic la vest şi Valea Minghet, fiind formaţi din roci eruptive şi roci sedimentare, suprafaţa lor fiind dominată de măguri şi abrupturi. În interiorul masivului se află patru bazinete depresionare (Poiana Botizii, Băiuţ, Bloaja şi Cavnic). Munţii Ţibleşului aparţin lanţului vulcanic al Carpaţilor Orientali. Pedologie În Depresiunea Maramureşului răspândirea cea mai mare o au solurile brune luvice şi brune cu un grad ridicat de aciditate, pe interfluvii şi în zona piemontană. În luncile râurilor se întâlnesc soluri aluviale, cu un nivel freatic aflat la mică adâncime. Aceste soluri sunt optime pentru culturi agricole în condiţiile eliminării excesului de umiditate. Hidrologie Râul Iza îşi are obârşia în Munţii Rodnei, drenează un bazin de 1303 kmp, are o lungime de 83 km şi se varsă în Tisa la NV de Sighetu Marmaţiei. Cei mai importanţi afluenţi sunt Mara, Baicu, Slatina, Ieud, Botiza, Slătioara şi Ronişoara. În sectorul superior, Iza traversează o peşteră, reapărând după 2 km la resurgenţa numită Izvorul Albastru al Izei, apoi urmând sectorul de chei. La confluenţa cu Valea Carelor şi Bistriţa, valea se lărgeşte căpătând aspectul unei depresiuni alungite care îşi trimite ramificaţii pe văi. Până în aval de Strâmtura, Valea Izei rămâne largă, cu luncă şi terase, apoi profilul transversal se îngustează brusc, formând defileul Izei, numit sugestiv Strâmtura. Odată scăpată din îngustarea de la Strâmtura, valea se lărgeşte spre bazinetul Bârsanei, unde meandrează şi se despleteşte (culoarul văii păstrându-se larg până la confluenţa cu Mara). Aspecte climatologice Clima se află atât sub influenţa maselor de aer umed din vest şi NV, cât şi a centurii muntoase ce o înconjoară. Diferenţele de altitudine dintre vatra depresiunii Maramureşului şi rama muntoasă duc la frecvente inversiuni termice. Temperatura medie anuală este de 8 - 9°C în partea centrală, între 6 - 8°C în zonele piemontane din vest, sud şi est şi între 4 - 6°C la periferia depresiunii, în zona înaltă a Dealurilor Maramureşului. Precipitaţiile medii variază între 700 - 800 mm/an în nordul depresiunii, 800 - 1000 mm/an în cea mai mare parte a depresiunii (61% din suprafaţă) şi 1000 - 1200 mm/an la contactul cu munţii, în est. Numărul mediu de zile de ninsoare atinge 55 de zile/an. Se remarcă şi prezenţa foehnului care bate dinspre Rodna şi Gutâi către depresiune, îndeosebi în sectorul Mara - Cosău. Vegetaţie Vegetaţia s-a diferenţiat ca urmare a influenţei factorilor precum altitudinea, umiditatea, natura substratului, luminozitatea. În sit se întâlneşte o diversitate mare a tipurilor de vegetaţie specifice zonelor umede, sălcetelor şi aninişurilor, pajiştilor de joasă altitudine, pădurilor de foioase, pădurilor de amestec, molidişurilor, turbăriilor, mlaştinilor turboase de tranziţie, turbăriilor active, pajiştilor subalpine. Vegetaţia zonelor umede include roua cerului, bumbăcariţa, răchiţelele, iarba - grasă, pipirigul, merişorul, lintiţa, broscariţa, stuful, tătăneasa, pipiriguţul, răchitanul, piciorul lupului, izma calului, izma broaştei, barba ursului, speteaza, pufuliţa, pelinariţa, creţuşca, piperul bălţii, limbariţa, dentiţa, şopârliţa, precum şi diverse specii de rogoz. În zona vegetaţiei lemnoase de mal a sălcetelor şi aninişurilor se întâlnesc salcia albă, răchita, arinul (s.n. anin) alb, arinul negru, alunul, plopul negru. Sunt caracteristice stâncăriilor calcaroase specii de ruginiţă, straşnic, frigure, ferigă de stâncă, cujucărea de munte, pojarniţă. Alte specii importante sunt brădişorul, omagul, ghiocelul, bulbucii de munte, jneapănul, coada iepurelui. De asemenea, se întâlneşte şi asociaţia vegetală de tinovuri cu jneapăn şi pin, în turbăriile împădurite. Pădurile dacice de fag, pădurile de molid din regiunea montană şi zăvoaiele cu salcie şi plop edifică marea majoritate a pădurilor din sit. Fauna De-a lungul Izei şi în zonele umede au fost identificate specii de peşti precum avatul, chişcarul, cleanul dungat, dunăriţa, fusarul, porcuşorul de vad, porcuşorul de nisip, moioaga, zglăvoaca, petrocul. Dintre amfibienii prezenţi în sit menţionăm speciile triton cu creastă, triton carpatin, izvoraş cu burta galbenă (buhai de baltă cu burta galbenă), ţestoasa de apă dulce. De asemenea, în zonele umede a fost semnalată şi prezenţa brotăcelului, iar ecosistemul acvativ include racul de râu. Dintre speciile de mamifere menţionăm vidra şi carnivorele mari (râs, urs, lup). Avifauna este reprezentată prin specii precum stârcul pitic, cristelul de câmp, chira de baltă, pescărelul albastru, sfrânciocul roşiatic (specii identificate recent în teren), cufundarul polar, sfrânciocul cu frunte neagră, mugurarul, ierunca, barza albă, cocoşul de munte, huhurezul mic, şoimul de iarnă (merlin), eretele de câmp, diverse specii de ciocănitoare (ghionoaie sură, ciocănitoare de stejar etc.). Aspecte socio - economice şi culturale Principalele activităţi economice din zona sitului se desfăşoară în agricultură, cultivarea cerealelor şi a plantelor furajere (grâu, cartofi), silvicultură, creşterea animalelor, meşteşuguri populare, exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului (lucrări de sculptură şi artizanat), comerţ, prestări servicii, prelucrarea laptelui, panificaţie, ateliere meşteşugăreşti (inclusiv confecţionare de covoare colorate cu pigmenţi vegetali), agroturism. Ameninţările asupra valorilor naturale ale Văii Iza - Cantităţile tot mai mari de detergenţi şi deşeuri menajere aruncate în apă au provocat dispariţia unor specii care erau indicatoare ale calităţii apei cum sunt scoica de râu şi racul de râu care au devenit foarte rare pe multe segmente de râu, dispărând aproape cu desăvârşire; – Râurile pot lupta împotriva poluării prin sistemul lor propriu de auto - epurare care funcţionează atâta timp cât în mediul acvatic există un lanţ întreg de vieţuitoare care fac acest lucru; – Algele unicelulare şi bacteriile care consumă materia organică din apă sunt consumate de nişte organisme denumite ciliate, care şi ele sunt hrana altora, denumite rotifere şi a viermilor acvatici, apoi în acest ciclu intervin rând pe rând moluştele, crustaceele, peştii, peştii răpitori, păsările de baltă, sau mamiferele cum este vidra; – Când oamenii poluează cu substanţe chimice, încărcând apa peste capacitatea ei de auto - epurare, acest lucru provoacă subminarea sănătăţii ecosistemului acvativ, şi duce totodată la pierderea resurselor de apă pentru comunitatea umană; – Poluarea poate veni din deversări menajere, industriale, din agricultura bazată pe azotaţi, dar şi din depozitarea neadecvată a rumeguşului rezultat din activitatea gaterelor şi a centrelor de prelucrare primară a lemnului; – Deşi în aparenţă pare de neevitat totuşi cea mai mare ameninţare la adresa valorilor naturale ale unui râu rămâne îndiguirea lui. Betonarea malurilor râului duce la distrugerea ecosistemelor acvatice naturale. Administrarea sitului Sunt necesare în primul rând poteci şi drumuri pentru vizitare, precum şi trasee turistice. De asemenea sunt necesare bariere, panouri de informare, panouri de avertizare/atenţionare, panouri pentru orientare, puncte de informare, trasee sau poteci tematice şi amenajări pentru colectarea deşeurilor. 2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI: 2.11.1. Privind activităţile economice: - Insuficienta valorificare a resurselor turistice ale cadrului natural; – Potenţial economic restrâns; – Slaba dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a sectorului de prestări servicii; – Puţine iniţiative private locale; – Agricultura este practicată în mare parte în sistem individual şi cu mijloace rudimentare. 2.11.2. Privind structura populaţiei: - Lipsa locurilor de muncă la nivel local, şi mai ales unele specializate pe domeniu, îndeamnă persoanele active să părăsească localitatea pentru a obţine un loc de muncă în alte localităţi din ţară sau din străinătate. 2.11.3. Privind căile de circulaţie: - Unele porţiuni ale drumurilor judeţene, şi ale drumurilor ce străbat comuna necesită lucrări de reabilitare şi modernizare. – Pentru străzile existente se constată următoarele: necesitatea modernizării străzilor locale prin asfaltare şi lărgire a carosabilului, realizare de trotuare şi de spaţii verzi de protecţie; – Lipsa unui sistem de canalizare pluvială pentru anumite artere de circulaţie; 2.11.4. Privind fondul construit şi utilizarea terenurilor: - Existenţa unor zone din intravilan, care în prezent sunt utilizate pentru activităţi agricole; – Dotări publice insuficiente; – Lipsa zonelor destinate agro - zootehniei şi dimensiunea redusă a zonelor industriale. 2.11.5. Echipare edilitară: - Lipsa sistemului centralizat de alimentare cu gaze naturale; – Utilizarea unei cantităţi importante de material lemnos pentru încălzirea gospodăriilor; 2.11.6. Protecţia mediului: Se constată diferite tipuri de poluare: - Poluarea aerului - se face prin surse de poluare grupate în categoria surselor tipic rurale, neexistând surse majore de poluare. Principalii factori de poluare ai aerului sunt sistemul de încălzire a locuinţelor prin sobe individuale pe bază de material lemnos şi de către traficul auto din localitate. În sezonul rece această poluare este accentuată de stagnarea maselor de aer în Depresiunea Maramureşului şi de intensificarea arderilor în sobe pentru încălzirea locuinţelor. Poluarea apei - se reflectă în efectele nocive produse atât asupra apelor de suprafaţă (deversări necontrolate), cât şi asupra apelor subterane. Unele gospodării nu sunt racordate la sistemul de canalizare, fiind probleme de infiltrare a apelor uzate în stratul freatic. Apele pluviale sunt impurificate cu dejecţii animaliere, îngrăşămintele chimice sunt purtate către cursurile de apă. – Poluarea solului - se înregistrează fenomene de eroziuni de suprafaţă, alunecări de teren sau cazuri de băltiri. Alte probleme sunt cauzate de dejecţiile animaliere - surse de gaze poluante, hidrogen sulfurat (H2S), amoniac, metan. – Poluare sonoră: la nivelul comunei, sursele de zgomot sunt cele din traficul rutier şi activităţi agricole specifice zonelor rurale. Tipurile de deşeuri care se produc momentan în comună se pot împărţi în: - deşeuri menajere; – deşeurile provenite de la creşterea animalelor în gospodării; – deşeurile provenite din activităţile agenţilor economici: panificaţie, construcţii, comerţ şi turism. Acestea din urmă nu sunt mari poluatori ai mediului. Deşeurile provenite din creşterea animalelor sunt reutilizate pentru fertilizarea solurilor agricole din zonă. 2.12. NECESITĂŢI ŞI OPORTUNITĂŢI ALE POPULAŢIEI: Propunerile privind organizarea viitoare social-economică şi urbanistică a comunei Ieud au ţinut seama de necesităţile şi opţiunile populaţiei în contextul amplasării geografice, infrastructura rutieră, precum şi importanţa deţinută de comună la nivel teritorial. Au fost consultate autorităţile locale şi analizate propunerile pentru dezvoltarea de noi unităţi economice şi de producţie, precum şi alte sugestii făcute pe parcursul consultărilor din perioada elaborării Planului Urbanistic General. În discuţiile purtate cu factorii de decizie, aceştia şi-au expus punctul de vedere asupra politicii proprii de dezvoltare a localităţii, şi anume: - Includerea în intravilan a construcţiilor aflate în prezent în extravilan, precum şi a zonelor cu potenţial de dezvoltare pentru zone rezidenţiale, activităţi productive, agricole şi turistice. – Scoaterea din intravilan a unor suprafeţe de teren care nu prezintă oportunităţi de dezvoltare ulterioară; – Sporirea gradului de confort al localităţii prin : – Modernizarea tuturor arterelor de circulaţie la standarde moderne. – amenajarea malurilor pe anumite văi din comună; – încurajarea turismului prin înfiinţarea unor structuri cu potenţial turistic, ţinând cont de estetica peisajului natural şi construit şi de activităţile de tip cultural care încă se mai păstrează; – înfiinţarea unor zone destinate activităţilor productive, agrozootehnice; – înfiinţarea unor unităţi de colectare şi prelucrare a produselor agricole; – modernizarea dotărilor existente şi realizarea de noi obiective; – crearea de spaţii verzi publice, spaţii pentru agrement şi sport. – Impulsionarea economiei locale, prin atragerea de investitori care să investească în special în agricultură, prin dezvoltarea turismului rural şi dezvoltarea producţiei agricole. – Elaborarea de planuri urbanistice zonale pentru zonele de protecţie a monumentelor istorice, a zonelor noi introduse în intravilan, conform Regulamentului Local de Urbanism. – Protejarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu şi a celor cu valoare arhitecturală (case tradiţionale). 3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ: 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE. DIAGNOSTIC GENERAL. DIAGNOSTIC PROSPECTIV: La întocmirea Planului Urbanistic General al Comunei Ieud s-au întocmit într-o fază premergătoare studii complementare, pe domenii, care să constituie fundamentul P.U.G.: - Actualizarea suportului topografic – Condiţii geotehnice şi hidrogeologice – Protecţia mediului – Studiu istoric – Studiu arheologic – Tipuri de proprietate – Infrastructura tehnico-edilitară – Anchete sociale. Consultarea populaţiei – Evoluţia activităţilor socio-economice – Impactul schimbărilor climatice Concluziile studiilor de fundamentare: - Actualizarea suportului topografic: În urma efectuării reambulării imobilelor din cadrul UAT Ieud şi în urma consultării datelor oficiale din registrele Oficiului de Cadastru Maramureş cu privire la limitele de intravilan în vigoare şi raportările cu parcelele cu numere cadastrale, care dispun de geometrie, s-au constatat următoarele: o Limitele intravilanului sunt cele stabilite prin planul urbanistic general elaborat în anul 1990, de la momentul respectiv şi până la momentul de faţă nemaifiind aprobată altă documentaţie de urbanism la nivel de UAT. Prin urmare, perimetrele construibile în vigoare nu mai corespund cu realitatea din teren şi nici cu tendinţele de dezvoltare ale comunei. o Trasarea limitelor de intravilan s-a realizat la momentul respectiv (1990) pe suporturi analogice, fără a prezenta o anumită precizie. Aşadar, limitele actualului intravilan nu respectă limitele de proprietate o Zonele de intravilan actuale nu dispun de terenuri libere pentru viitoare construcţii, motiv pentru care au apărut situaţii de construcţii în extravilan. – Condiţii geotehnice şi hidrogeologice: În unitatea administrativ - teritorială Ieud, potenţialul de producţie a alunecărilor de teren este mediu, cu probabilitate intermediară de producere a acestora. Alunecările de teren de la cele de tip glimee până la cele superficiale (lenticulare, în brazde) afectează anumite suprafeţe (majoritatea din extravilan) şi se constituie într-un proces de modelare activ. Alunecările de teren, în cea mai mare parte, se produc datorită ploilor abundente (scurgerea rapidă a torenţilor) şi topirii zăpezilor, în urma erodării solului. Alunecările de teren sunt prezente pe raza comunei Ieud, dar fără a avea caracter de masă, iar în perioadele secetoase, alunecările se consolidează şi puţine rămân sesizabile. Alunecările lenticulare sunt specifice versanţilor pe care se practică păşunatul intens. Zona cu risc de alunecări de teren este situată în extravilanul comunei, o parte foarte mică găsindu-se în intravilan. Aceasta este situată în partea de vest a comunei. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 22 - Harta zonelor de risc la inundabilitate şi alunecări de teren Pe teritoriul administrativ al comunei Ieud nu existe obiective care să cauzeze un posibil risc antropic. Pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale Ieud există zone inundabile provocate de văi şi pârâuri la topirea bruscă a zăpezii sau în cazul ploilor cu caracter torenţial, când se realizează scurgeri rapide de pe versanţi. Datorită aşezării comunei Ieud de-a lungul văii Ieudişor există zone care în perioade cu precipitaţii se inundă. Pe lângă acesta mai sunt şi unele văi care drenează localitatea şi care prezintă riscuri din punct de vedere al inundaţiilor. Conform hărţilor de inundabilitate, există risc de inundaţii pe râurile: Slatina, Pârâul Poienilor, Ieud, Gârbova Mare şi Iza. Arealele posibil a fi afectate cuprind atât terenuri din intravilan cu gospodării, cât şi terenuri din extravilan - terenuri agricole. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 23 - Harta zonelor de risc la inundabilitate – Protecţia mediului: Comuna Ieud se suprapune integral cu situl Natura 2000 ROSCI 0264 Valea Izei - Dealul Solovan. Situl a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Habitate 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecuruspratensis Sanguisorba officinalis); 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 7110* Turbării active; 7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat); 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase; 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); 6520 Fâneţe montane; 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. Specii de interes comunitar din cadrul sitului Specii de mamifere: 1354 Ursus arctos, 1355 Lutra lutra. Specii de amfibieni şi reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă); 1166 - Triturus cristatus (triton cu creastă). Specii de peşti: 4123 Eudontomyzon danfordi; 1138 Barbus meridionalis; 1163 Cottus gobio;1131 Leuciscus souffia; 1122 Gobio uranoscopus; 1130 Aspius aspius; 1160 Zingel streber; 1146 Sabanejewia aurata. Specii de nevertebrate: 4057 Chilostoma banaticum; 4054 Pholidoptera transsylvanica; 4012 Carabus hampei; 4014 Carabus variolosus; 4015 Carabus zawadszkii; 1087 Rosalia alpina; Alte specii importante de floră şi faună: Astacus astacus, Aconitum lycoctonum ssp. Moldavicum, Cardamine glanduligera, Drosera rotundifolia, Galanthus nivalis, Lycopodium clavatum, Pinus mugo, Rubus subvillicaulis, Scheuchzeria palustris, Sesleria heuflerana, Silene zawadzkii, Thlaspi dacicum, Trollius europaeus Concluzii: Prin PUG Ieud nu se va propune introducerea în intravilan a corpurilor de pădure, acţiune interzisă conform reglementările din domeniu. Teritoriul propus pentru extinderea intravilanului va fi majoritar ocupat de teren agricol, cu următoarele folosinţe: păşune, fâneaţă şi culturi agricole. În cazul fâneţelor gestionarea tradiţională a acestora, nu generează pierderi de specii sau modificări ale structurii biocenozelor. Impactul indirect va fi unul pozitiv, deoarece va genera o mai bună structurare a comunităţilor vegetale şi animale de pe teritoriul localităţii, care prin influenţă indirectă se va reflecta şi asupra habitatelor adiacente de interes comunitar. Impactul pe termen scurt va fi mic, în schimb pe termen lung va avea efecte benefice, îmbunătăţind condiţiile habitatelor intravilane şi impunând un set de norme şi reguli care vor stabili limitele intervenţiilor antropice pe teritoriul localităţii. PUG-ul va cuprinde norme şi reguli de amplasare a construcţiilor în raport cu habitatele naturale şi chiar cu cele antropizate, deoarece orice spaţiu verde, chiar generat de om are efecte pozitive asupra speciilor şi habitatelor, dar şi asupra sănătăţii mediului şi omului. Aceste norme vor fi garanţia reducerii substanţiale a impactului generat de zona urbană asupra mediului în general şi asupra speciilor în particular. Materialele utilizate vor respecta prevederile legislative în vigoare privind protecţia mediului; vor fi utilizate materiale nepoluante, de cea mai bună calitate, iar construcţiile şi amenajările rezultate vor respecta buna încadrare în peisaj, astfel încât, parametrii de calitate ai acestuia să nu fie afectaţi, implicit elementele de biodiversitate caracteristice; Se vor asigura: - Salubrizarea zonelor mărginaşe şi evitarea depozitării necorespunzătoare a deşeurilor, mai ales în zonele locuite aflate în apropierea/la limita ariei naturale protejate; – Asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor; – Se vor controla/elimina speciile invazive identificate; – Este interzisă introducerea în spaţiile verzi a speciilor invazive sau alogene; – Zonele afectate prin lucrări de tipul decopertărilor, îndepărtării materialului vegetal sau chiar defrişări, vor fi aduse la starea iniţială sau la o stare cât mai apropiată de aceasta prin lucrări specifice, care vor înlesni refacerea covorului vegetal, după monitorizarea prealabilă a stării factorilor biotici şi abiotici afectaţi; – Se vor monitoriza la începutul şi sfârşitul fiecărei perioade de vegetaţie stadiul de refacere a habitatelor afectate de proiectele şi măsurile propuse prin PUG, cu obligaţia beneficiarului de a interveni cu lucrările necesare de corectare; – Evitarea/interzicerea perturbării intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie a speciilor de faună; – Evitarea deteriorării/şi sau distrugerii locurilor de reproducere ori de odihnă ale speciilor de faună; – Pentru prevenirea riscului de inundaţii, în perimetrele din intravilanul comunei Ieud se vor prevedea: îndiguirea şi regularizarea pârâurilor şi a văilor ce străbat localitatea – pentru zonele cu risc de alunecări de teren se vor prevederea măsuri de stabilizare a versanţilor – Pentru zonele cu riscuri naturale se va stabili interdicţie temporară de construire până la realizarea studiilor de specialitate, care să stabilească măsurile de prevenire sau înlăturare a fenomenelor. – Studiu istoric: În urma parcurgerii şi analizei istoricului comunei Ieud, a evoluţiei sale urbanistice şi a fondului construit istoric, considerăm necesare o serie de precizări. În Ieud există în prezent 5 obiective înscrise pe Lista Monumentelor Istorice. Acestea cuprind însă doar edificii de cult şi ansamblurile acestora, respectiv situri arheologice, în ciuda valorii deosebite a arhitecturii vernaculare laice, recunoscute în istoriografia de specialitate şi prin faptul că Muzeul Satului din Bucureşti şi Muzeul Satului din Sighet au recuperat şi mutat încă din anii 1930 o serie de gospodării tradiţionale autentice din Ieud. În lipsa oricărei forme de protecţie, după căderea regimului comunist, odată cu emigrarea sătenilor în străinătate la muncă, a început declinul arhitecturii vernaculare în Ieud. În primul rând este vorba despre abandonul vechilor case şi chiar vinderea lor, pe sume derizorii, unor colecţionari sau investitori care le-au demontat şi relocat, pierzându-li-se astfel urma. În locul vechilor gospodării, sătenii, cu sumele câştigate în străinătate, şi-au ridicat locuinţe de tip nou, de dimensiuni exagerate, fără respectarea unui regim de înălţime specific zonei, cu materiale moderne şi culori stridente incompatibile arhitecturii vernaculare, cu un mod haotic de ocupare a parcelelor. Cu toate acestea, Ieudul mai păstrează un număr de cca. 20-30 de gospodării sau case tradiţionale autentice ce pot fi recuperate, neviciate de stilul vilelor contemporane sau cu reparaţii moderne încă reversibile. Prin urmare, se impune ca ultimă măsură de salvare a acestui patrimoniu pe cale de dispariţie, înscrierea pe Lista Monumentelor Istorice cel puţin cele trei case-muzeu ale Ieudului: Casa-muzeu a familiei Pleş, Casa-muzeu Dunca Pâţu, Casa-muzeu de la intrarea în stat (f.n.). Ieudul este o localitate extrem de atractivă pentru turişti, datorită valorilor pe care le păstrează, dar mai ales datorită notorietăţii celor două biserici de lemn, din care cea din deal este şi pe lista patrimoniului UNESCO. Cu mici excepţii, noile construcţii care sunt în plină desfăşurare şi care se vor înmulţi în perioada următoare (locuinţe permanente, locuinţe de vacanţă, pensiuni) reprezintă grave agresiuni la adresa istoriei şi tradiţiei Ieudului şi a fondului său istoric construit, dovedind pe deplin faptul că noii investitori nu înţeleg valoarea construcţiilor vechi, nu le respectă şi nu le integrează în noile gospodării modernizate, cel puţin prin păstrarea lor, dacă nu prin refuncţionalizare. Acest patrimoniu istoric este uniform răspândit în Ieud, fiecare uliţă prezentând câteva elemente autentice, dar care sunt tot mai puţine şi tot mai mult ameninţate de construcţiile noi, abuziv. Arhitectura tradiţională a Ieudului trebuie mai bine pusă în valoare şi prezentată locuitorilor săi, pentru a fi cunoscută şi transformată într-o marcă a aşezării, un motiv de mândrie, nu o piedică în calea dezvoltării. De aceea, se recomandă ca gospodăriile autentice cu inventar complet, casele din lemn, şurile, anexele tradiţionale, porţile identificate în studiul istoric să fie înscrise pe Planşa de valori a Ieudului, iar asupra lor nu se vor putea efectua intervenţii fără avizul DJCPN şi nici în imediata lor apropiere (curte). În cazul semnalării intenţiei ridicării unor construcţii noi, se va recomanda în primul rând recuperarea/refuncţionalizarea clădirilor din lemn, tradiţionale, sau cel puţin păstrarea pe parcelă a acestora. Noile construcţii vor trebui să ţină seama de specificul zonei, astfel încât se recomandă utilizarea materialelor tradiţionale (lemn, piatră, var, ţiglă, şindrilă), pentru a întări şi recupera specificul local. Pentru a se evita noi situaţii de agresare a patrimoniului tradiţional, în care clădiri cu caracter istoric au fost vândute, abandonate sau mutilate de transformări recente, includem mai jos o serie de reglementări generale. Este necesară stabilirea unor reguli urbanistice pentru a face funcţională relaţia între cadrul construit tradiţional şi cel nou, pentru a adapta construcţiile noi sitului şi a le face să preia elementele valoroase din tradiţia locală. Pentru aceasta, în regulamentul de urbanism se va impune un regim de înălţime de max. P+M, cu construcţiile retrase de la drum prin aliniere la vecinătăţi. Se va impune acoperirea cu învelitoare de tip şarpantă cu pante repezi (min. 50%), în cadrul căreia se va putea amenaja nivelul de mansardă permis. Se vor interzice culorile stridente şi finisajele din materiale plastice (PVC, policarbonat) sau din materiale strălucitoare (aluminiu, inox). Învelitorile vor fi din ţiglă sau şindrilă în nuanţe de cărămiziu şi brun, învelitorile de tablă să fie evitate complet. Împrejmuirile vor avea înălţime mică (max. 1,5 m), fiind interzise împrejmuirile pline din beton, materiale plastice (PVC, policarbonat) şi din plăci cu suprafeţe metalice). Se recomandă montarea de porţi tradiţionale, din lemn, dar care să urmeze tipul celor aflate încă in situ în Ieud, să păstreze o împărţire tradiţională, în două accese (nu 3!), să utilizeze un repertoriu decorativ specific artei populare (motive vegetale, zoomorfe, geometrice, simbolice) şi nu elemente străine, de împrumut care se încadrează deja în categoria kitch-ului (portrete, steme, lanţuri, scene narative etc.). Se va interzice placarea cu polistiren a oricăror edificii istorice din lemn, incomplatibile cu astfel de materiale moderne. Proprietarii vor alege soluţii de termoizolare la interior. Se va interzice afectarea oricărei urme de decoraţiuni existente pe faţadele mai vechi de anul 1950, oricât de lipsită de valoare. Chiar dacă multe nu au fost niciodată foarte valoroase, iar altele s-au distrus în timp, existenţa lor dă unicitate caselor şi valoare urbanistică şi arhitecturală străzilor. Dispariţia ornamentelor sau a resturilor de ornamente- oricât de lipsite de valoare - ar face ca acele case să devină impersonale şi străzile respective să piardă din ambianţa istorică. Se va interzice înlocuirea tâmplăriilor decorative. Acestea vor fi reabilitate. Se va interzice desfacerea porţilor decorative. Acestea vor fi reabilitate. Se vor interzice culorile stridente. Se vor permite doar culori discrete. Se va interzice utilizarea finisajelor străine mediului istoric, atât la case, cât şi la împrejmuiri- de ex. materiale plastice (PVC, policarbonat, învelitori bituminoase). Orice plombă între două case în aliniament se va face tot în aliniament, cu preluarea cornişelor şi a coamelor învecinate şi cu o arhitectură care să respecte raportul plin - gol şi ritmul golurilor faţadelor istorice. Se interzice orice intervenţie fără avizul DJCPN la monumente şi în zonele de protecţie ale monumentelor, respectiv la gospodăriile marcate pe Lista de valori a Ieudului. – Studiu arheologic Pe teritoriul administrativ al comunei Ieud au fost identificate următoarele zone cu patrimoniu arheologic: 1. Ieud - Podireiu Dumbrăviţei Cod RAN - 108213.04 Punct: Podereiul Dumbrăviţei / Podireiu Dumbrăviţei Aşezare din epoca târzie a bronzului, cultura Suciu de Sus. Zona de protecţie propusă: - La nord şi nord-est - drum comunal la aproximativ 40 m nord de limita nordică a sitului – La nord-vest - DJ 186 (la aprox. 25 m de limita nord-vestică a sitului) – La vest - limita vestică a parcelelor pe care este delimitat situl (la aprox. 30 m vest de limita vestică a sitului) – La sud - limita sudică a parcelelor pe care este delimitat situl (20-60 m sud de la limita sudică a sitului) – La est - limita estică a celei de-a treia parcele dinspre est faţă de limita estică a sitului, la aproximativ 70 m faţă de aceasta 2. Ieud - La Mănăstire Cod LMI - MM-I-s-B-043SS; MM-I-m-B-043SS.01; MM-I-m-B-043SS.02 Cod RAN - 10S213.01 Punct: La Mănăstire Aşezare preistorică, probabil epoca bronzului (MM-I-m-B-043SS.01); Loc cult sec. XVIII, mănăstire, biserică (MM-I-m-B-043SS.02). Zona de protecţie propusă: Întreaga parcelă pe care se află actuala mănăstire, la nord - aprox. 65 m de la limita nordică a sitului, la vest - aprox. 15 m de la limita vestică a sitului, la sud-vest - aprox. 10 m de la limita sud-vestică a sitului, la sud - aprox. 50 m de la limita sudică a sitului, la est - aprox. 30 m de la limita estică a sitului. 3. Ieud - Podul de la Gura Gârbovei Punct: Podul de la Gura Gârbovei Aşezare din epoca târzie a bronzului, cultura Suciu de Sus sau grupul Lăpuş; Necropolă sau mormânt izolat, epoca timpurie a fierului / Hallstatt, cultura Gava. Zona de protecţie propusă: = la nord-est - limita nordică a parcelelor pe care este delimitat situl arheologic (la aprox. 25 m nord de limita nordică a sitului) = la nord-vest - DJ 1S6 (la aprox. 75 m nord-vest de limita nord-vestică a sitului) = la sud-vest - limita sud-vestică a parcelelor pe care este delimitat situl arheologic (la aprox. 10 m sud-vest de limita sud-vestică a sitului) = la sud-est - limita sud-estică a parcelelor pe care este delimitat situl arheologic (la aprox. 15 m sud-est de limita sud-estică a sitului) – Tipuri de proprietate Pe teritoriul UAT Ieud au fost identificate terenuri proprietate publică de interes naţional, terenuri proprietate publică de interes judeţean, terenuri proprietate publică de interes local şi terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice. – Infrastructura tehnico-edilitară Comuna Ieud dispune de alimentare cu apă potabilă, existând două captări de apă de suprafaţă, una în partea de sud a comunei şi una în zona Mănăstirii. Lângă captările de apă se află staţiile de tratare şi rezervoarele din care, gravitaţional, se asigură alimentarea cu apă potabilă a gospodăriilor. Se propune realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă şi echiparea cu hidranţi exteriori, pentru toate zonele nou introduse în intravilan. Traseele reţelelor vor fi paralele cu străzile pe care se pozează, de preferinţă în spaţiul verde, în acostamente şi trotuare. Comuna Ieud dispune de reţea de canalizare a apelor menajere şi două staţii de epurare. Se propune extinderea sistemului centralizat de canalizare menajeră astfel încât să fie deservite toate zonele din intravilanul propus. Traseele reţelelor vor fi paralele cu străzile pe care se pozează, de preferinţă în spaţiul verde, în acostamente şi trotuare. Toate localităţile din comună sunt racordate la reţeaua electrică. Telecomunicaţiile sunt deservite de către furnizori de telefonie fixă şi mobile. Operatori: Romtelecom, Orange, Cosmote, Vodafone. Servicii oferite: telefonie, internet, televiziune prin cablu. În comuna Ieud nu există alimentare cu gaze naturale. Sursa de încălzire este asigurată în general de sobe care folosesc combustibil solid (lemn). Fiecare gospodărie îşi obţine necesarul de căldură independent, dar în condiţii improprii şi ineficiente. – Anchete sociale. Consultarea populaţiei În cadrul elaborării Planului Urbanistic General al comunei Ieud s-a realizat informarea şi consultarea publicului în toate etapele planului. S-a ţinut cont, de asemenea, şi de observaţiile consiliului local şi ale instituţiilor avizatoare, astfel că în documentaţie s-au preluat toate propunerile. – Evoluţia activităţilor socio-economice În ierarhia comunelor din România stabilită în funcţie de potenţialul socio-economic de dezvoltare, Comuna Ieud se află pe locul 973 din 2861. Abordată în contextul teritorial judeţean şi regional, comuna Ieud resimte o serie de deficienţe ale sistemului economic care derivă fie din particularităţile structurale proprii, fie din contextul macroteritorial: - lipsa forţei de muncă ca urmare a îmbătrânirii accentuate şi depopulării (spor natural negativ şi migrarea pentru muncă în ţări din UE); – integrarea insuficienta a activităţilor agricole în lanţul de aprovizionarea cu produse alimentare a oraşelor din judeţ şi mai ales în raport cu piaţa de profil – insuficienta valorificare a potenţialului agricol şi turistic; – reticenţa la asociere a producătorilor agricoli; – Agricultura este practicată în mare parte în sistem individual şi cu mijloace rudimentare. – cooperare precară între producătorii de obiecte de artizanat şi unităţile turistice din comună/regiune; – nivel scăzut al absorbţiei fondurilor europene pentru toate domeniile economico-sociale; – insuficienta dezvoltare a ciclurilor integrate de producţie-prelucrare-comercializare a produselor agricole, a subproduselor agricole şi a produselor alimentare prelucrate la nivel local; – lipsa facilităţilor de depozitare pe termen mediu şi lung a produselor agricole (produse lactate, fructe), ce generează o dependenţă momentană de preţurile pieţei şi de evoluţia speculativă a preţurilor la produsele agricole; – valorificarea insuficientă a oportunităţilor de practicare a agroturismului. – Slaba dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a sectorului de prestări servicii; – Infrastructură de transport care necesită lucrări de modernizare – Infrastructură de turism insuficient dezvoltată – Infrastructură tehnico-edilitară insuficientă – Insuficienta punere în valoare a valorilor de patrimoniu şi a peisajului cultural În vederea compensării aspectelor deficitare de natură endogenă sau exogenă sunt necesare o serie de măsuri şi acţiuni care să valorifice oportunităţile oferite de diversele programe de finanţare a dezvoltării locale, iar pe de altă parte, să valorifice şi să maximizeze avantajele comparative pe care comuna le are în raport cu ansamblul teritorial din care face parte. În acest sens se recomandă următoarele: - valorificarea superioară a oportunităţilor oferite de diversele programe de finanţare din domeniul agriculturii şi agroturismului (ex. programul LEADER+), bazat pe asocierea producătorilor şi pe spiritul de iniţiativă, care să conducă la crearea instalaţiilor şi facilităţilor tehnice pentru depozitarea şi procesarea produselor agricole de origine animală şi vegetală; – diversificarea activităţilor economice locale prin: o înfiinţarea unor ferme: piscicole (ex. păstrăvărie), de animale o înfiinţarea unor centre de colectare a laptelui, a fructelor şi legumelor o înfiinţarea unui centru pentru colectarea şi prelucrarea ciupercilor şi a fructelor de pădure, o certificarea ecologică a unor ferme agricole; – crearea unui lanţ de magazine aprovizionate de producătorii locali cu produse alimentare şi crearea unui brand propriu, inclus sub "umbrela" brandului "produs în Maramureş" (ex. pălinca de Maramureş); – amenajarea unei staţii de producţie a biogazului, pe baza produselor reziduale din agricultură; – transformarea unor gospodării tradiţionale în ferme didactice care să fie incluse în activităţi agroturistice, unde copii de vârstă preşcolară şi şcolară să aibă posibilitatea observării nemijlocite a diverselor aspecte ce ţin de creşterea animalelor şi activităţile meşteşugăreşti şi agrar-gospodăreşti. Contextul teritorial pe care trebuie să îl asigure Planul Urbanistic General în vederea îndeplinirii propunerilor de mai sus, sunt: - Stabilirea prin regulamentul de urbanism a unor zone funcţionale pentru turism şi agrement – Stabilirea unor zone funcţionale pentru funcţiuni industriale şi agrozootehnice – Modernizarea infrastructurii de transport – Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare – Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism – Protejarea prin Regulamentul local de urbanism a monumentelor istorice, a construcţiilor valoroase din punct de vedere al arhitecturii tradiţionale, a peisajului cultural – Valorificarea optimă, durabilă a potenţialului de dezvoltare economică locală, în mod special prin încurajarea practicării unor forme de agricultură performantă şi eficientă; – Atragerea de investitori, prin crearea premiselor necesare dezvoltării sectorului de producţie şi agrozootehnic, turistic şi servicii: stabilirea zonelor destinate acestui sector, echiparea cu reţele edilitare şi realizarea acceselor, acordarea unor facilităţi pentru investitori, etc. – valorificarea produselor naturale/tradiţionale provenite din activităţile gospodăreşti ale locuitorilor; – Sprijinirea înfiinţării unor ferme în domeniul zootehniei şi legumiculturii; – Etapizarea consumului de resurse financiare. – Impactul schimbărilor climatice Contextul teritorial pe care trebuie să îl asigure Planul Urbanistic General în vederea îndeplinirii obiectivului de reducere a emisiilor GES în atmosferă sunt: - Modernizarea infrastructurii de transport – Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare – Folosirea cu precădere de energii alternative – Modernizarea clădirilor publice, echiparea cu sisteme de producere de energie regenerabilă – Modernizarea parcului auto al sistemelor de transport în comun şi echiparea cu autovehicule cu emisii GES reduse (electrice). – Stimularea unei agriculturi performante, prin asociere. – Stoparea fenomenelor de tăiere necontrolată a arborilor, efectuarea de împăduriri – Eliminarea poluării DIAGNOSTICUL GENERAL: Ieudul este o localitate extrem de atractivă pentru turişti, datorită valorilor pe care le păstrează, dar mai ales datorită notorietăţii celor două biserici de lemn, din care cea din deal este şi pe lista patrimoniului UNESCO. Comuna Ieud este una preponderent rezidenţială, iar principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura, caracter care se va menţine şi pe termen mediu şi lung. Comuna Ieud nu a dispus de un instrument de planificare operaţională încă din anii 1989, când politica de dezvoltare spaţială a fost de concentrare înspre centrul localităţii, o mare parte din gospodăriile existente la momentul respectiv fiind excluse din perimetrul construibil prin restrângerea intravilanului. Aşadar, actualizarea planului urbanistic general al comunei în ceea ce priveşte restabilirea teritoriului intravilan porneşte de la o situaţie de fapt care necesită a fi reglementată: limita intravilanului existent stabilită prin planul de sistematizare al anilor '89 a cuprins doar vatra localităţii şi două trupuri secundare, însă situaţia reală din teren este că există numeroase gospodării în afara perimetrului intravilan. Pe teritoriul UAT Ieud se înregistrează fenomene cu risc de alunecări de teren şi inundabilitate, însă acestea au o frecvenţă redusă, prin urmare este un teritoriu propice locuirii şi practicării agriculturii, în special pentru culturile de cereale, pomicultură, legume. Teritoriul comunei se suprapune integral cu aria naturală protejată Valea Izei şi Dealul Solovan. Comuna se încadrează în zona etnogeografică a Tării Maramureşului sau, altfel spus, al Maramureşului Istoric, satul păstrându-şi silueta tradiţională şi multe exemple de case cu arhitectură tradiţională, insă a fost afectat de intervenţii agresive, construcţii moderne care nu menţin arhitectura tradiţională specifică zonei etnogeografice şi care afectează imaginea de ansamblu şi în special, peisajul cultural al zonei. DIAGNOSTICUL PROSPECTIV: Proprietarii de terenuri şi-au exprimat intenţia de construire de noi locuinţe individuale pentru membrii mai tineri ai familiilor sau de înfiinţare a unor noi activităţi economice, motiv pentru care pe parcursul procedurii de consultare a populaţiei în vederea stabilirii reglementărilor urbanistice, aceştia şi-au exprimat dorinţa de a le fi introduse terenurile în intravilan. Fiind o zonă propice pentru practicarea agriculturii, sunt preconizate investiţii în domeniul agriculturii, acest fapt fiind stimulat şi de oportunităţile financiare pe care le oferă programele de finanţare ale Programului Naţional De Dezvoltare Rurală. Comuna are un real potenţial turistic, datorită zonei etnogeografice în care se încadrează şi a bogăţiilor materiale şi imateriale pe care le moşteneşte, prin urmare unul din factorii cei mai probabili de dezvoltare va fi în domeniul agroturismului. Prin urmare, se preconizează în viitorul imediat: - investiţii noi în unităţi de cazare (agropensiuni). – Atragerea de noi investitori pentru diverse servicii conexe turismului: alimentaţie publică, comerţ, etc – Noi construcţii de locuinţe şi case de vacanţă, având în vedere creşterea atractivităţii zonei. – investiţii în activităţi economice şi agrozootehnice. Analiza SWOT*10) *10) Conform strategiei de Dezvoltare a Comunei Ieud. Infrastructura şi mediu
┌───────────────────┬──────────────────┐
│PUNCTE TARI │OPORTUNITĂTI │
├───────────────────┼──────────────────┤
│-În comună se │ │
│ajunge pe drumul DJ│-programe de │
│186C; │finanţare │
│-localitatea este │destinate │
│uşor accesibilă; │infrastructurilor;│
│-reţea de │-surse de │
│alimentare cu apă │finanţare judeţene│
│potabilă; │şi guvernamentale;│
│-reţea de │-asocieri, │
│canalizare; │parteneriate cu │
│-reţea de iluminat │scopul dezvoltării│
│public; │de proiecte │
│-reţea de telefonie│comune; │
│fixă şi mobilă; │-modernizare │
│-existenţa unui │sistem rutier; │
│dispensar; │-realizarea de │
│-existenţa staţiei │alei pietonale în │
│de epurare şi │comună. │
│tratare a apelor │ │
│reziduale. │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│PUNCTE SLABE │AMENINŢĂRI │
├───────────────────┼──────────────────┤
│-starea precară a │ │
│drumurilor din │ │
│comună; │ │
│-încălzirea pe │ │
│lemne a clădirilor;│ │
│-unele clădiri din │ │
│comună sunt │ │
│degradate; │-riscuri naturale;│
│-lipsa canale ape │-calamităţi │
│pluviale; │naturale │
│-lipsa trotuarelor,│(inundaţii, │
│străzile sunt │alunecări de │
│îngust ; │teren); │
│-gestionarea │-populaţie │
│deşeurilor, │îmbătrânită; │
│necorespunzătoare; │-migraţia │
│-necolectarea │tineretului; │
│selecţionată a │-lipsa cadru │
│deşeurilor, în │instituţional │
│vederea reciclării,│adecvat pentru │
│refolosirii, │întreţinere │
│recuperării sau │drumuri. │
│valorificării lor; │ │
│-prezenţa pe │ │
│cursurile râurilor │ │
│a deşeurilor │ │
│menajere ; │ │
│-educaţia ecologică│ │
│este superficială. │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
Economie şi turism
┌─────────────────┬────────────────────┐
│PUNCTE TARI │OPORTUNITĂŢI │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │-existenţa unor │
│ │programe de │
│ │finanţare şi │
│ │creditare destinate │
│ │populaţiei şi │
│ │antreprenorilor │
│ │pentru dezvoltarea │
│ │mediului economic; │
│-existenţa mai │-creşterea │
│multor agenţi │capacităţii │
│economici la │antreprenoriale; │
│nivel de comună; │-atragerea unor │
│-resurse naturale│investitori în │
│şi culturale │comună prin │
│locale suficiente│facilităţile pe care│
│pentru a dezvolta│administraţia locală│
│activităţi │le pune la │
│economice │dispoziţie; │
│productive şi │-diversificarea │
│servicii; │activităţilor │
│-potential │economice; │
│turistic; │-existenţa de │
│-relief şi │programe de │
│ambient propice │finanţare pentru │
│dezvoltării │dezvoltarea locală │
│turismului şi │-existenţa │
│amenajărilor de │legislaţiei │
│agrement; │privitoare la │
│-existenţa │protejarea │
│terenurilor care │patrimoniului │
│pot fi puse la │-valorificarea │
│dispoziţia │potenţialului │
│investitorilor; │turistic al comunei │
│-cadru natural │prin amenajarea unor│
│deosebit; │zone de agrement │
│-existenţa │-amenajarea de zone │
│tradiţiilor │verzi după normele │
│populare; │urbanistice; │
│-potenţial de │-îmbunătăţirea │
│dezvoltare a │condiţiilor │
│agroturismului şi│infrastructurii │
│a turismului. │fizice şi de │
│ │utilităţi; │
│ │-modernizarea │
│ │centrului civic al │
│ │comunei; │
│ │-posibilităţi de │
│ │dezvoltare a │
│ │agroturismului şi │
│ │turismului. │
├─────────────────┼────────────────────┤
│PUNCTE SLABE │AMENINŢĂRI │
├─────────────────┼────────────────────┤
│-lipsa de │ │
│implicare a │ │
│locuitorilor; │ │
│-lipsa │-legislaţia în │
│mijloacelor │continuă schimbare; │
│financiare şi │-oferte de creditare│
│investiţiile mici│greu accesibile; │
│în materie de │-datorită │
│turism; │infrastructurii │
│-lipsa locurilor │sociale neadecvate, │
│de muncă; │raportate la │
│-informare │potenţialul comunei │
│succintă cu │investitorii au un │
│privire la │interes scăzut │
│normele europene;│pentru începerea │
│-resurse │afacerilor în │
│financiare la │comună; │
│nivel local, │-nepromovarea │
│insuficiente │suficientă a zonei │
│pentru susţinerea│pentru atragerea │
│/ promovarea unor│turistilor; │
│investiţii; │-migrarea turistică │
│-investiţii │către alte regiuni. │
│autohtone şi │ │
│străine │ │
│insuficiente. │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
Social, cultural, sportiv
┌────────────────────┬─────────────────┐
│PUNCTE TARI │OPORTUNITĂŢI │
├────────────────────┼─────────────────┤
│-existenţa şcolilor │-existenţa unor │
│şi a grădiniţelor în│programe de │
│comună; │finanţare în │
│-existenţa unui │domeniul social, │
│cămin cultural; │cultural şi │
│-existenţa │sportiv; │
│bisericilor - │-plasare în zona │
│monument; │geografica │
│-existenţa muzeului;│favorabilă; │
│-accesul populaţiei │-înfiinţarea de │
│la informaţie şi un │zone pentru │
│grad relativ bun de │sport; │
│informare (presă │-organizarea de │
│scrisă, radio, TV); │cursuri de │
│-comunicare bună la │formare şi │
│nivel local, între │reconversie │
│cetăţeni şi cetăţeni│profesională în │
│- autorităţi locale;│comună; │
│-încrederea │-creşterea │
│populaţiei că │nivelului de │
│tradiţiile locale se│pregătire │
│vor păstra, unele │profesională a │
│chiar vor reveni. │forţei de muncă. │
├────────────────────┼─────────────────┤
│PUNCTE SLABE │AMENINŢĂRI │
├────────────────────┼─────────────────┤
│-migraţia tinerilor;│ │
│-rată a dependenţei │ │
│economice foarte │ │
│ridicată; │ │
│-lipsa asociaţiilor │ │
│pe bază de │ │
│voluntariat; │ │
│-implicarea civică │ │
│redusă a │ │
│cetăţenilor; │ │
│-lipsa unor │-îmbătrânirea │
│posibilităţi de │populaţiei; │
│educaţie non- │-migrarea │
│formală pentru copii│tinerilor. │
│şi tineri; │ │
│-insuficiente │ │
│fonduri pentru │ │
│activităţi culturale│ │
│şi sportive; │ │
│-lipsa unor servicii│ │
│medicale adecvate │ │
│necesităţilor; │ │
│pierderea unor │ │
│meşteşuguri şi │ │
│tradiţii locale. │ │
└────────────────────┴─────────────────┘
3.2. EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI 3.2.1. PREVEDERI ALE PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL - pentru Comuna Ieud: SECŢIUNEA I REŢELE DE TRANSPORT: Nu sunt prevederi pentru comuna Ieud. SECŢIUNEA a II-a - APA: Nu sunt prevederi pentru comuna Ieud. Secţiunea a III-a - ZONE PROTEJATE: - Pe teritoriul administrativ al Comunei Ieud este identificat următorul sit de importanţă comunitară: ROSCI 0264 - Valea Izei şi Dealul Solovan. – Pe teritoriul administrativ al Comunei Ieud există patrimoniu construit clasat în Lista monumentelor istorice cu valoare locală, naţională, universală, şi anume: o Situl arheologic de la Ieud, punct "La Mănăstire", o Cimitirul evreiesc, o Ansamblul bisericii "Naşterea Maicii Domnului" din Vale - Biserica de lemn, clopotniţa de lemn şi troiţa, o Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului" din Deal, înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1999. SECŢIUNEA IV REŢEAUA DE LOCALITĂŢI: Comuna Ieud are în componenţă doar satul - reşedinţă de comună - Ieud. SECŢIUNEA V ZONE DE RISC NATURAL: Comuna Ieud este încadrată în categoria localităţilor cu risc mediu de producere a fenomenelor de inundabilitate sau alunecări de teren. Inundaţiile sunt prezente pe cursurile de apă. Alunecările de teren sunt de tip primar. SECŢIUNEA VI ZONE TURISTICE: Comuna Ieud este identificată ca o unitate administrativ - teritorială cu concentrare mare de resurse antropice, dar cu probleme ale infrastructurii turistice şi tehnice. 3.2.2. PREVEDERI ALE PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN MARAMUREŞ - pentru Comuna Ieud: Pentru comuna Ieud sunt prevăzute următoarele: - modernizarea şi reabilitarea drumurilor publice în vederea realizării unei mai mari deschideri cu unităţile teritoriale învecinate, atât naţionale, cât şi internaţionale; – conştientizarea populaţiei asupra degradării mediului natural şi antropic prin acţiuni de responsabilizare în masă şi prin campanii de implicare directă a acesteia în acest demers "pro mediu"; – promovarea multiculturalismului pregnant, prin diversificarea şi creşterea frecvenţei manifestărilor culturale, a conservării arhitecturii tradiţionale, a perpetuării culturii populare; – controlarea exploziei edilitare, cu repercusiuni adeseori negative asupra mediului natural, şi prevenirea deprecierii arhitecturii vernaculare; – stoparea depozitării necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor, în special a deşeurilor menajere şi a rumeguşului; – ecologizarea albiilor râurilor; – implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor menajere; – elaborarea şi adoptarea planurilor de management durabil a ariilor protejate; – inventarierea zonelor de agrement şi evaluarea necesităţilor de dotare; – creşterea gradului de implicare a administraţiei publice locale şi a comunităţii în protejarea şi conservarea siturilor naturale, inclusiv prin găsirea unor surse de finanţare; – valorificarea turistică raţională (ce respectă regimul special al ariei protejate) prin promovarea unui turism ecologic care să susţină activităţile de protecţie şi conservare a biodiversităţii ecosistemelor; – conservarea, protejarea şi valorificarea monumentelor istorice cu relevanţă internaţională, incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO, şi anume Biserica "Naşterea Maicii Domnului" - Ieud Deal; – valorificarea ansamblurilor rurale, a exponatelor culturii şi civilizaţiei ţărăneşti; – delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice şi elaborarea reglementărilor; – extindere reţele publice de joasă tensiune; – extinderea locurilor de cazare. PRIORITĂŢI DE INTERVENŢIE: 1. Zone de dezvoltare. Extinderea intravilanului: - Restructurarea zonelor dezafectate sau/şi cu utilizare neadecvată; – Extinderea echilibrată a intravilanului, conform estimărilor suprafeţelor necesare de teren şi a unor suprafeţe rezervă pentru evoluţii imprevizibile; – înfiinţarea de zone pentru locuinţe, turism, producţie şi agrozootehnie. 2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare: - Modernizarea drumului judeţean şi comunal; – Reabilitarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei stradale; – Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă pentru toate zonele din perimetrul intravilan; – extinderea sistemului centralizat de canalizare menajeră pentru toate zonele din perimetrul intravilan; – Regularizarea, decolmatarea şi amenajarea văilor prin îndiguire împotriva inundaţiilor. 3. Creşterea confortului locuirii - Extinderea spaţiului locativ; – Înfiinţarea de noi dotări publice; – Suplimentarea spaţiilor verzi publice; – Încurajarea folosirii sistemelor de producere a energiei alternative pe baza potenţialului regenerabil existent (solar, eolian, geotermal, etc); – Evitarea supradensificării în zonele centrale; – Protejarea construcţiilor valoroase din punct de vedere al arhitecturii tradiţionale. 4. Dezvoltarea activităţilor economice: - Valorificarea optimă, durabilă a potenţialului de dezvoltare economică locală, în mod special prin încurajarea practicării unor forme de agricultură performantă şi eficientă; – Atragerea de investitori, prin crearea premiselor necesare dezvoltării sectorului de producţie şi agrozootehnic, turistic şi servicii: stabilirea zonelor destinate acestui sector, echiparea cu reţele edilitare şi realizarea acceselor, acordarea unor facilităţi pentru investitori, etc. – valorificarea produselor naturale/tradiţionale provenite din activităţile gospodăreşti ale locuitorilor; – Sprijinirea înfiinţării unor ferme în domeniul zootehniei şi legumiculturii; – Etapizarea consumului de resurse financiare. 5. Îmbunătăţirea gestiunii patrimoniului natural şi protecţia mediului: - Delimitatea şi instituirea zonelor de protecţie pentru obiectivele cu valoare de patrimoniu: monumente arhitecturale, monumente ale naturii; – clasarea în lista monumentelor istorice a muzeelor din localitate – regularizări, decolmatări şi îndiguiri ale văilor ce pot cauza produceri de inundaţii; – Implementarea sistemului selectiv de gestiune a deşeurilor; – Amenajarea de noi spaţii verzi publice: înfiinţarea de parcuri, dotări de agrement; – Limitarea ocupării cu construcţii în zonele cu riscuri naturale; – Instruirea localnicilor în activităţi de turism cu scopul valorificării produselor locale şi a serviciilor turistice. 6. Asigurarea accesului la învăţământul de calitate: - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale a şcolilor locale; – Modernizarea şi reabilitarea terenurilor de sport. 3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul administrativ şi a relaţiilor de interdependenţă dintre localităţi şi vecinătăţi, se propun: - valorificarea amplasării localităţii în contextul cadrului natural; – colaborarea cu localităţile învecinate pentru realizarea unor obiective legate de valorificarea potenţialului natural şi protecţia mediului, cum ar fi folosirea resurselor de apă, gospodărirea deşeurilor, zone de agrement, etc.; – controlul modului de folosinţă a teritoriului, corecta gestionare şi oprirea tendinţelor de folosire excesivă a acestuia; – corecta extindere a localităţii prin realizarea în prealabil a studiilor de infrastructură şi de utilităţi necesare pentru evitarea disfuncţionalităţilor; – respectarea zonificării funcţionale şi a limitei intravilanului propus. 3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ: Direcţiile de dezvoltare propuse pentru comuna Ieud vizează sectorul agrozootehnic, precum şi cel de servicii prin punerea în valoare a potenţialului turistic al zonei. Direcţii de dezvoltare propuse prin PUG: - valorificarea locaţiilor centrale vacante pentru dezvoltarea infrastructurii pentru sectorul terţiar (instituţii, servicii, comerţ, etc). – extinderea şi organizarea zonelor de producţie prin amplasarea lor judicioasă în raport cu zonele rezidenţiale şi publice; – valorificarea potenţialului turistic al zonei; – protejarea prin RLU a caselor tradiţionale, a monumentelor istorice şi a peisajului cultural; – reducerea riscurilor de compromitere a potenţialului de dezvoltare prin extinderea etapizată a zonei intravilan şi prin protejarea viitoarelor culoare de infrastructură. – stabilirea obligativităţii măsurilor intermediare de planificare (PUZ) pentru zonele de restructurare şi urbanizare, inclusiv obligativitatea procedurilor de restructurare funciară şi de asigurare a necesarului de suprafeţe pentru utilităţi publice; – stabilirea unor limite clare a intravilanului, în lungul unor repere topografice şi cadastrale pentru reducerea necesităţii de ajustare ulterioară. Strategia de dezvoltare spaţială: Comuna Ieud nu a dispus de un instrument de planificare operaţională încă din anii 1989, când politica de dezvoltare spaţială a fost de concentrare înspre centrul localităţii, o mare parte din gospodăriile existente la momentul respectiv fiind excluse din perimetrul construibil prin restrângerea intravilanului. Aşadar, actualizarea planului urbanistic general al comunei în ceea ce priveşte restabilirea teritoriului intravilan a pornit de la o situaţie de fapt care necesită a fi reglementată: limita intravilanului existent stabilită prin planul de sistematizare al anilor '89 a cuprins doar vatra localităţii şi două trupuri secundare, însă situaţia reală din teren este că există numeroase gospodării în afara perimetrului intravilan. Prin urmare, alături de reprezentanţii primăriei şi consultând opiniile cetăţenilor din comună, în baza cadrului legislativ din domeniul urbanismului, s-a realizat propunerea de restabilire a teritoriului intravilan, astfel încât să fie cuprinse toate gospodăriile existente şi câteva zone prevăzute pentru dezvoltări ulterioare pentru sectorul turistic, de agrement, locuire şi agrozootehnie. Zonele propuse a fi introduse în intravilan dispun în mare parte de infrastructură tehnico-edilitară sau sunt incluse deja în proiecte de dezvoltare tehnico-edilitară, prin urmare extinderea intravilanului nu presupune cheltuieli deficitare la bugetul local. Prin urmare, propunerea de extindere a intravilanului este justificată nu numai de situaţia demografică, care în ultimii ani prezintă mici creşteri, ci şi de nevoia de aducere la zi a reglementărilor urbanistice, corelate cu situaţia din teritoriu, având în vedere că din anul 1990 nu a mai fost planificată zona în acest sens. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ presupune asigurarea contextului necesar pentru transpunerea în teritoriul a următoarei liste de proiecte de dezvoltare şi restructurare, generate din analiza critică a situaţiei existente şi diagnosticul prospectiv: LISTA PRINCIPALELOR PROIECTE DE DEZVOLTARE ŞI RESTRUCTURARE: ETAPA I: 2019 - 2024 INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII: - Amenajare Centru Civic – Reabilitare clădiri existente ale infrastructurii educaţionale, culturale, administrative şi de sănătate – Înfiinţare piaţă agroalimentară – Construcţia unui centru de consultanţă şi incubator de afaceri – Înfiinţare sediu jandarmerie în clădirea poliţiei – Elaborare PUZ pentru zonele stabilite cu funcţiunea agro-industrială. GOSPODĂRIE COMUNALĂ/ REŢELE TEHNICO-EDILITARE - Extindere reţea de alimentare cu apă, inclusiv hidranţi şi cişmele stradale – Extindere reţea de canalizare menajeră – Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public ETAPA II: 2024 - 2029 CĂI DE COMUNICAŢIE: - Reabilitări de străzi şi drumuri (forestiere şi agricole) locale, inclusiv piste de biciclete, trotuare şi spaţii verzi plantate, reabilitări poduri, SALVAREA, PROTEJAREA ŞI PUNEREA ÎN VALOARE A OBIECTIVELOR CU VALOARE DE PATRIMONIU - Elaborare PUZ zona construită protejata – Efectuarea procedurilor de clasare a celor două obiective în LMI categ. B (Casa Dunca, Muzeu Pleş) – Punerea în valoare a vestigiilor arheologice – Punerea în valoare a monumentelor istorice clasate în Lista monumentelor istorice şi a Listei Patrimoniului Mondial, UNESCO. SISTEME DE PROTECŢIA MEDIULUI - Regularizări şi îndiguiri de maluri – Înfiinţarea de noi zone pentru sport şi spaţii verzi publice, fâşii plantate de protecţie 3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori: elemente demografice - posibilităţile de creştere naturală a populaţiei în funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific al femeilor faţă de natalitate, etc.; posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al localităţii ca o consecinţă directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a localităţii. Acest fapt susţine necesitatea luării unor măsuri care să aibă ca scopuri finale îmbunătăţirea potenţialului demografic, dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă: - susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor; – facilităţi economico-financiare şi privind locuirea acordate tinerelor familii; – creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere; – asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială; – stimularea încadrării în muncă a tinerilor; – diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi instituirea unor programe de formare şi reconversie profesională; – creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor programe destinate tinerilor, femeilor şi şomerilor; – îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi tehnice în vederea asigurării unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele pieţei; – promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep să administreze o afacere. Premisele de dezvoltare ale comunei Ieud, constând în crearea de noi locuri de muncă, accesul relativ uşor din şi spre oraşele apropiate, coroborate cu asigurarea unor condiţii civilizate de viaţă (inclusiv completarea cu dotările necesare), conduc la aprecierea privind creşterea numărului de locuitori în etapa de perspectivă. Prognoza populaţiei: Pentru a realiza prognoza populaţiei comunei Ieud s-a analizat evoluţia populaţiei în perioada precedentă şi evoluţia probabilă a mişcării naturale şi migratorii. Sporul natural şi migratoriu s-au considerat constante pentru perioada previzionată. Analizând evoluţia populaţiei în ultimii 5 ani, respectiv intervalul 2013-2018, se constată o mică diminuare de 63 locuitori, însemnând o scădere de cca. 12 loc/an. Prin urmare, considerând constant acest ritm în următorii 10 ani se va ajunge la o populaţie de de puţin peste 4000 de locuitori. 3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI Planul Urbanistic General include un set de propuneri, recomandări şi reglementări care vizează îmbunătăţirea organizării infrastructurii de trafic şi o mai bună accesare a zonelor constituite. Suprafeţele necesare pentru realizarea măsurilor privind deschiderea de străzi noi, prelungirea unor străzi, lărgirea unor străzi etc. vor trece în domeniul public. Conform Ordinului ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 21/N/2000, aceste lucrări se consideră obiective de utilitate publică. Reţeaua de căi de comunicaţie din extravilan: Arterele principale de circulaţie pentru accesul rutier în comună, necesită pe unele porţiuni lucrări de reabilitare şi modernizare în sensul lărgirii carosabilului, realizării de trotuare, spaţii de parcare şi rigole de scurgere a apei pluviale. Reţeaua stradală din intravilan: Se impune reabilitarea drumurilor locale, modernizarea lor prin lărgiri ale carosabilului, realizarea de trotuare, fâşii plantate, respectând profilele transversale tip propuse pe planşele anexate. Reţea de piste pentru biciclete: În funcţie de caracteristicile tehnice ale spaţiilor, se propune amenajarea reţelelor pentru biciclete fie integrate profilelor stradale, fie în afara acestora (trasee verzi). 3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL În cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren care alături de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea activităţilor productive, industriale şi agrozootehnice, a serviciilor, sectorului de locuinţe şi turistic. O dată cu aprobarea Planului Urbanistic, suprafeţele de teren ocupate de terenuri agricole vor respecta funcţiunea stabilită prin P.U.G. Limita noului intravilan a fost astfel stabilită încât să cuprindă toate construcţiile existente, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării, pe care urmează să se realizeze obiectivele propuse. S-a urmărit trasarea limitei intravilanului pe limite de parcele şi simplificarea acesteia în vederea bornării. De asemenea, s-au scos din intravilan suprafeţele de teren unde nu sunt prevăzute extinderi. Suprafaţa cuprinsă în noul intravilan este de 587,20 ha, reprezentând 7,75 % din teritoriul administrativ al comunei, ea fiind cu 397,75 ha mai mare decât cea actuală. Modificarea intravilanului este o consecinţă a corelării intravilanului existent cu situaţia actuală a zonei construite şi a perspectivelor de dezvoltare. Extinderea intravilanului a avut în vedere următoarele obiective: - Respectarea prevederilor legale în vigoare; – Respectarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului privind gestiunea raţională a resursei funciare; – Necesitatea unei dezvoltări urbanistice controlate, coerente şi durabile, care asigură calitatea vieţii; – Viabilitatea şi fezabilitatea extinderii reţelei stradale şi a reţelei de infrastructură edilitară pentru zonele noi, prin prisma analizei cost-beneficiu asupra investiţiilor din bugetul public; – Necesitatea concentrării investiţiilor de dezvoltare în zone din interiorul intravilanului actual, astăzi părăsite sau utilizate inadecvat, cu avantajul economic al pre-existenţei echipărilor edilitare şi al acceselor stradale asigurate; – Necesitatea asigurării de terenuri exploatabile agricol în vederea susţinerii economiei agrare; – Necesitatea protejării cadrului natural, ca susţinător al calităţii ecologice; – Necesitatea asigurării calităţii vieţii pentru cetăţeni, prin rezervarea suprafeţelor necesare pentru realizarea arterelor de trafic, a infrastructurii edilitare, a dotărilor şi echipamentelor publice (sănătate, învăţământ, spaţii verzi, sport, etc); – Valorificarea, conservarea şi protejarea fondului construit valoros şi a peisajului cultural ca factor al dezvoltării şi al identităţii teritoriale. Faţă de situaţia existentă a intravilanului şi a zonificării, se propun următoarele modificări (a se studia planşa de Reglementări Urbanistice - Zonificare): - mărirea intravilanului pentru extinderea zonelor de locuit şi de turism; – dezvoltarea sectorului industrial şi agrozootehnic; – crearea de noi spaţii verzi publice: parcuri, scuaruri, locuri de joacă şi odihnă, perdele de protecţie faţă de infrastructura tehnico-edilitară, fâşii plantate pentru protecţie sanitară. Repartiţia teritoriului în intravilanul propus, în comparaţie cu cel existent la nivel de comună:
┌─────────────────────────────────────────────┐
│Bilanţ teritorial IEUD │
├─────────────────┬─────────────┬─────────────┤
│ │Existent │Propus │
│Zone functionale ├──────┬──────┼──────┬──────┤
│ │ha │% │ha │% │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Locuinte si │ │ │ │ │
│functiuni │165.04│87.12 │484.85│82.57 │
│complementare │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Locuinte │ │ │ │ │
│colective si │0.10 │0.05 │0.10 │0.02 │
│functiuni │ │ │ │ │
│complementare │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Institutii si │ │ │ │ │
│servicii de │2.51 │1.32 │6.79 │1.16 │
│interes public │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Unitati │ │ │ │ │
│industriale si │0.20 │0.11 │0.62 │0.11 │
│depozite │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Unitati │0.00 │0.00 │13.93 │2.37 │
│agro-zootehnice │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Zona mixta │ │ │ │ │
│unitati agro - │0.00 │0.00 │18.44 │3.14 │
│industriale │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Zona case de │ │ │ │ │
│vacanta/turism/ │0.00 │0.00 │28.31 │4.82 │
│agrement │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Spatii verzi, │ │ │ │ │
│sport, agrement, │6.73 │3.55 │11.73 │2.00 │
│protectie │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│din care: parcuri│0.00 │0.00 │0.00 │0.00 │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│de protectie │6.62 │3.49 │11.62 │1.98 │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│sport │0.11 │0.06 │0.11 │0.02 │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Zona monumente │0.02 │0.01 │0.02 │0.00 │
│istorice │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Cai de │ │ │ │ │
│comunicatie si │10.40 │5.49 │15.60 │2.66 │
│transport │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Constructii │0.00 │0.00 │0.61 │0.10 │
│tehnico-edilitare│ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Gospodarie │ │ │ │ │
│comunala, │1.35 │0.71 │1.35 │0.23 │
│cimitire │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Alte zone │ │ │ │ │
│(terenuri │3.10 │1.64 │4.85 │0.83 │
│neconstruibile, │ │ │ │ │
│ape, etc.) │ │ │ │ │
├─────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TOTAL │189.45│100.00│587.20│100.00│
└─────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Analizând bilanţul teritorial la nivel de comună se constată următoarele: - zona funcţională principală este cea de locuinţe şi funcţiuni complementare, ocupând un procent de peste 82 %; – s-a propus înfiinţarea unor noi zone, şi anume: agro - zootehnice, agro - industriale şi pentru case vacanţă, turism, agrement. 1. Sat reşedinţă de comună - Ieud: Repartiţia pe trupuri:
┌──────────────────────┬───────────────┐
│DENUMIRE TRUP │SUPRAFAŢA (HA.)│
├──────────────────────┼───────────────┤
│Sat Ieud │587,20 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A │488.94 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A' │30.42 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A1 │0.32 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A2 │4.34 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A3 │0.48 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A4 │0.81 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A5 │1.50 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A6 │3.04 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A7 │1.14 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A8 │2.55 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A9 │0.55 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A10 │1.77 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A11 │2.26 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A12 │1.03 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A13 │0.26 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A14 │0.59 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A15 │0.33 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A16 │0.30 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A17 │1.24 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A18 │1.65 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A19 │28.31 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A20 │0.26 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A21 │0.25 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A22 │0.10 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A23 │0.14 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A24 │0.11 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A25 │0.25 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A26 │0.22 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A27 │11.75 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A28 │19.28 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A29 │0.06 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A30 │0.29 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A31 │0.18 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A32 │0.16 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A33 │0.76 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A34 │0.20 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A35 │9.99 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A36 │0.08 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Trup A37 │1.71 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│TOTAL INTRAVILAN │587,20 │
│PROPUS │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE Identificarea riscurilor potenţiale la nivelul Comunei Ieud, precum şi stabilirea măsurilor, acţiunilor şi resurselor necesare pentru managementul riscurilor respective s-a stabilit în cadrul PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR aprobat de către Consiliul Local al Comunei Ieud. Zone inundabile: Pentru prevenirea riscului de inundaţii, în perimetrele din intravilanul comunei Ieud se prevăd: îndiguirea pârâurilor şi a văilor ce străbat localitatea şi alte lucrări de specialitate ce constau în puţuri şi drenuri pentru colectarea şi dirijarea apelor. Se pot executa construcţii cu măsuri suplimentare stabilite prin studii geotehnice. Adâncimile de fundare vor depăşi nivelul stratului mâlos, se vor realiza centuri armate la fundaţii şi se vor executa hidroizolaţii speciale. Autorizarea lucrărilor de construire în zonele identificate cu risc de inundabilitate se va emite numai cu obţinerea în prealabil a avizului de Gospodărire a Apelor şi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Zone cu alunecări de teren: Zonele cu alunecări de teren necesită lucrări speciale care constau în foraje pentru verificarea patului de alunecare. În aceste zone se pot executa construcţii după întocmirea studiilor geotehnice, care să furnizeze toate elementele necesare înlăturării zonei alunecate, prin lucrări speciale. Acestea constau în stabilirea adâncimii de fundare a zidurilor de sprijin ce preiau împingerile din versanţi, drenuri de colectare a apelor care provoacă alunecări de teren, amenajări cu plantaţii pentru fixarea versanţilor şi oprirea alunecării. Lucrările speciale în zonele cu alunecări de teren vor consta în foraje echipate şi urmărite pentru a putea stabili la ce adâncime, în ce straturi are loc alunecarea. Fundaţiile construcţiilor necesită centuri armate şi drenuri în jurul construcţiilor pentru colectarea apei cu dirijare în afara amplasamentului. Pentru zonele cu riscuri naturale s-a stabilit interdicţie temporară de construire până la realizarea studiilor de specialitate, care să stabilească măsurile de prevenire sau înlăturare a fenomenelor. Autorizaţia de construire se va elibera numai în urma realizării acestora, dacă terenul în cauză nu prezintă risc pentru construcţii sau dacă prin lucrări de specialitate (stabilizări ale versanţilor) se înlătură pericolele şi cu aviz al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. 3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE 3.9.1. Gospodărirea apelor: Având în vedere importanţa apelor ca factor de mediu, pentru om şi societate, se impune cu prioritate protejarea acestora. Toate apele de suprafaţă vor fi protejate în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Se vor executa lucrări de extindere a regularizării râurilor şi pârâurilor din zonă. Se va corecta regimul torenţial al tuturor pâraielor din teritoriul administrativ pentru a se evita inundarea şi deteriorarea terenurilor agricole, a zonelor construite publice sau private. Pentru preluarea apelor care şiroiesc pe versanţi în perioadele cu precipitaţii abundente se vor realiza şanţuri de gardă la baza versanţilor, care vor dirija aceste ape în văile din apropiere. Se vor organiza lucrări de igienizare a apelor de suprafaţă care străbat teritoriul administrativ prin eliminarea oricăror descărcări de ape uzate menajere. 3.9.2. Alimentare cu apă Comuna Ieud dispune de reţea centralizată de apă. Se propune realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă şi echiparea cu hidranţi exteriori, pentru toate zonele nou introduse în intravilan. Traseele reţelelor vor fi paralele cu străzile pe care se pozează, de preferinţă în spaţiul verde, în acostamente şi trotuare. 3.9.3. Canalizarea apelor uzate Comuna Ieud dispune de reţea de canalizare a apelor uzate, cât şi de staţii de epurare. Se propune extinderea sistemului centralizat de canalizare menajeră astfel încât să fie deservite toate zonele din intravilanul propus. Traseele reţelelor vor fi paralele cu străzile pe care se pozează, de preferinţă în spaţiul verde, în acostamente şi trotuare. 3.9.4. Alimentare cu energie electrică Principalele lucrări de investiţii în domeniul alimentării cu energie electrică urmăresc în special o creştere a siguranţei în exploatare prin modernizări şi retehnologizări ale instalaţiilor energetice. Se vor lua în considerare posibilităţile de realizare subterană a extinderilor şi de modificare a celor existente. De asemenea, se vor studia posibilităţile de aplicare a sistemelor de producere a energiei prin metode alternative (la nivel de comună - parcuri fotovoltaice/ prin surse individuale - panouri solare montate pe acoperişurile clădirilor). 3.9.5. Telefonie Reţeaua de telefonie fixă este funcţională şi satisface cerinţele locuitorilor, oferind şi servicii de internet. De asemenea, există operatori care asigură serviciile de telefonie mobilă. 3.9.6. Alimentare cu energie termică Asigurarea încălzirii locuinţelor şi a clădirilor de utilitate publică, se va realiza în sistem individual, prin centrale termice folosind combustibil solid. Se vor lua în considerare aplicarea sistemelor de producere a energiei prin metode alternative (panouri solare montate pe acoperişurile clădirilor, panouri electrice, etc.) 3.9.7. Alimentare cu gaze naturale Comuna Ieud nu dispune de alimentare cu gaze naturale din Sistemul Naţional de Distribuţie. Înfiinţarea unui sistem de gaze naturale în comuna Ieud este o operaţiune dificilă având în vedere că doar în municipiul Sighetu Marmaţiei există alimentare cu gaze naturale. Aşadar, pentru agentul termic se vor folosi sisteme cu combustibil solid - lemn, peleţi şi cu energie electrică. 3.9.8. Gospodărire comunală: Se impune implementarea sistemului selectiv de gestiune a deşeurilor. Colectarea selectivă va fi implementată printr-un program gradat. Conform Sistemului integrat de management al deşeurilor al judeţului Maramureş, colectarea directă a deşeurilor din comuna Ieud se va realiza de către firme specializate (actual Herodot), iar deşeurile vor fi transportate pentru depozitare la depozitul Vişeu de Sus. 3.10. PROTECŢIA MEDIULUI În urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile şi măsurile de intervenţie ce se impun pentru protecţia mediului: - Extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare pentru perimetrele destinate construirii; – Limitarea extinderii zonei construite în zonele cu terenuri ce prezintă riscuri naturale; – Măsuri la nivelul agenţilor economici, potenţiale surse de poluare prin reglementări în utilizarea terenului, respectarea distanţelor de protecţie şi evitarea amplasării unor funcţiuni ce pot genera - sau generatoare de poluare; – Mărirea suprafeţelor zonelor verzi publice; – Amenajarea cursurilor de apă cu fenomene de eroziune a solului şi apărări de maluri; – Respectarea distanţelor de protecţie sanitară faţa de sursele de poluare sau disconfort (cimitire, trasee tehnico- edilitare, unităţi agro-zootehnice); – Stabilirea zonelor de protecţie pentru obiectivele cu valoare de patrimoniu; – Creşterea ponderii spaţiilor verzi din intravilan în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de muncă şi al creşterii gradului de "confort verde" al populaţiei. – Se vor lua măsuri pentru punerea în aplicare a propunerilor Planului Urbanistic General cu privire la amenajarea şi dezvoltarea parcurilor, a zonelor verzi, plantaţiilor de aliniament şi de protecţie, a zonelor de agrement. – Adaptarea structurii funcţionale urbane la condiţiile de mediu; – Reducerea şi controlul nivelului de poluare; – Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor; Pentru ariile naturale protejate se propune realizarea planurilor de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor unor anumite specii. Obiective de management: - păstrarea şi menţinerea condiţiilor de habitat necesare pentru protecţia unor specii semnificative, grupuri de specii, comunităţi biotice sau trăsături fizice ale mediului acolo unde acestea necesită o manipulare specifică din partea omului pentru un management optim; – facilitarea cercetării ştiinţifice şi monitorizării ca activităţi primare asociate cu managementul durabil al resurselor naturale; – eliminarea apoi prevenirea exploatării şi ocupării împotriva scopului pentru care a fost desemnată 3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE: Zone de protecţie stabilite: Zonele de protecţie sanitare s-au stabilit conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare. Zona de protecţie sanitară este definită ca fiind terenul din jurul obiectivului, unde este interzisă orice folosinţă sau activitate care, în contact cu factorii externi, ar putea conduce la poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populaţiei rezidente din jurul obiectivului; Suprafeţele de teren incluse în zonele de protecţie sanitară pot fi exploatate agricol, cu excepţia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer, care necesită folosirea de fertilizatori şi pesticide şi care, prin fixarea sau concentrarea de substanţe poluante pot fi vătămătoare pentru om sau animale. Distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei sunt următoarele: Extras din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare - zone de protecţie sanitară: "ART. 11 1. Ferme de cabaline, până la 20 de capete: ... 50 m 2. Ferme de cabaline, peste 20 de capete: ... 100 m 3. Ferme şi crescătorii de taurine, până la 50 de capete: ... 50 m 4. Ferme şi crescătorii de taurine, între 51-200 de capete: ... 100 m 5. Ferme şi crescătorii de taurine, între 201-500 de capete: ... 200 m 6. Ferme şi crescătorii de taurine, peste 500 de capete: ... 500 m 7. Ferme de păsări, până la 1.000 de capete: ... 50 m 8. Ferme de păsări, între 1.001-5.000 de capete: ... 200 m 9. Ferme de păsări, între 5.001-10.000 de capete: ... 500 m 10. Ferme şi crescătorii de păsări cu peste 10.000 de capete şi complexuri avicole industriale: 1.000 m 11. Ferme de ovine, caprine între 300 şi 1500 de capete: ... 100 m 12. Ferme de ovine, caprine cu peste 1.500 de capete: ... 200 m 13. Ferme de porci, până la 50 de capete: ... 100 m 14. Ferme de porci, între 51-100 de capete: ... 200 m 15. Ferme de porci, între 101-1.000 de capete: ... 500 m 16. Complexuri de porci, între 1.000-10.000 de capete: ... 1.000 m 17. Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: ... 1.500 m 18. Ferme şi crescătorii de iepuri între 100 şi 5.000 de capete: ... 100 m 19. Ferme şi crescătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: ... 200 m 20. Ferme şi crescătorii de struţi: ... 500 m 21. Ferme şi crescătorii de melci: ... 50 m 22. Spitale veterinare: ... 30 m 23. Grajduri de izolare şi carantină pentru animale: ... 100 m 24. Adăposturi pentru animale, inclusiv comunitare: ... 100 m 25. Abatoare ... 500 m 26. Centre de sacrificare, târguri de animale vii şi baze de achiziţie a animalelor: ... 200 m 27. Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală: ... 50 m 28. Platforme pentru depozitarea dejecţiilor animale care deservesc mai multe exploataţii zootehnice, platforme comunale: ... 500 m 29. Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine: ... 1.000 m 30. Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: ... 1.000 m 31. Depozite pentru produse de origine vegetală (silozuri de cereale, staţii de tratare a seminţelor) cu capacitate între 5-100 tone ... 100 m 32. Depozite pentru produse de origine vegetală (silozuri de cereale, staţii de tratare a seminţelor) cu capacitate peste 100 tone ... 200 m 33. Staţii de epurare a apelor uzate menajere, cu bazine acoperite: ... 150 m 34. Staţii de epurare de tip modular (containerizate): ... 50 m 35. Staţii de epurare a apelor uzate industriale şi apelor uzate menajere cu bazine deschise: ... 300 m 36. Paturi de uscare a nămolurilor: ... 300 m 37. Bazine deschise pentru fermentarea nămolurilor: ... 500 m 38. Depozite controlate de deşeuri periculoase şi nepericuloase: ... 1.000 m 39. Incineratoare pentru deşeuri periculoase şi nepericuloase: ... 500 m 40. Crematorii umane: ... 1.000 m 41. Autobazele serviciilor de salubritate: ... 200 m 42. Staţie de preparare mixturi asfaltice, betoane ... 500 m 43. Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport: ... 50 m 44. Depozitele de combustibil cu capacitate mai mare de 10.000 litri ... 50 m 45. Depozite de fier vechi, cărbuni şi ateliere de tăiat lemne: ... 100 m 46. Bocşe (tradiţionale) pentru producerea de cărbune (mangal) ... 1.000 m 47. Parcuri eoliene: ... 1.000 m 48. Cimitire şi incineratoare animale de companie: ... 200 m 49. Rampe de transfer deşeuri: ... 200 m." Înfiinţarea cimitirelor se realizează cu respectarea distanţei minime de 100 metri faţă de zonele protejate, pentru a nu crea disconfort rezidenţilor din zonele respective. (art. 22 din Hotărârea Guvernului nr. 741/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice şi sanitare privind serviciile funerare, înhumarea, incinerarea, transportul, deshumarea şi reînhumarea cadavrelor umane, cimitirele, crematoriile umane, precum şi criteriile profesionale pe care trebuie să le îndeplinească prestatorii de servicii funerare şi nivelul fondului de garantare) Pentru infrastructura tehnico-edilitară s-au instituit zone de protecţie şi siguranţă: pentru reţelele electrice aeriene de 20 KV, zona de protecţie corespunde cu zona de siguranţă şi este 12 m din ax, iar pentru reţelele electrice de 110 KV, zona de protecţie este de 20 de metri. În zonele de siguranţă sunt interzise orice fel de construcţii, cu excepţia celor pentru întreţinere şi siguranţă a reţelelor. În zonele de protecţie, autorizaţia de construire este condiţionată de obţinerea în prealabil a unui aviz din partea administratorilor reţelelor. Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, se va ţine cont de zona de protecţie a drumurilor, respectiv de 22 de metri pentru drumurile judeţene şi 20 de metri faţă de drumurile comunale. Zone construite protejate/Zone de protecţie pentru obiectivele cu valoare de patrimoniu: Muzeul Etnografic Ples din Ieud - obiectiv propus pentru clasare (a se vedea imaginea asociată) Figura 23 - Muzeul Etnografic Ples din Ieud Gospodăria tradiţională este bine reprezentată în viaţa satului din Ieud, aceasta fiind imortalizată prin intermediul Muzeului satului. Acesta oglindeşte mai bine decât orice altceva bogăţia şi valorile tradiţionale, etnografice şi folclorice ale maramureşenilor ieudeni. Muzeul satului este amenajat într-o fostă gospodărie ţărănească, datând din anul 1890, la baza dealului pe care se află şi cea mai veche biserică de lemn din Maramureş. Muzeul cuprinde o colecţie de obiecte de port popular şi unelte specifice acestei zone, grupate într-o succesiune respectată din generaţie în generaţie, ţesăturile fiind poziţionate deasupra patului şi în jurul hornului vatrei, formând o pată de culoare, menită a oferi nobleţe şi căldura interiorului. Imobilul este propus a fi clasat în Lista Monumentelor Istorice cu categoria B. Figura 24, 25, 26 - Interior - Muzeul Etnografic Ples din Ieud (a se vedea imaginea asociată) Intrarea în gospodărie se face printr-o poartă monumentală din lemn de stejar, cu acoperiş din draniţă de brad. Poarta are o uşă dublă din scândură de brad, pentru vite şi atelaje şi o poartă mică. Poarta este bogat ornamentată prin sculptare, cu motivul funiei şi motive geometrice. Acest tip de poartă, specific maramureşean, fiind semnul distinctiv al unei categorii sociale: nemesii (ţăranii liberi). Lângă poartă se află o băncuţă protejată de un acoperiş de şindrilă, ce îndeplinea funcţia de loc de socializare. În curtea gospodăriei, pe lângă casă, se pot vedea o serie de anexe ce ilustrează principala ocupaţie din zonă, creşterea animalelor: o şură cu două grajduri şi fânar, un şopru cu corfă (fânar cu acoperiş mobil), o colejnă cu coteţ pentru porci. Tot în curtea gospodăriei se mai află o fântână cu cumpănă şi ciutură, ce are un ghizd din bârne de brad, iar în capătul opus se află o privată. Casa este construită din cununi de bârne de brad, pe un soclu scund din piatra, şi are o şatră (prispă) pe trei laturi, cu balustrada traforată şi stâlpi ornamentaţi prin dăltuire şi uniţi prin arcade. Pereţii casei sunt din bârne de lemn de brad, cioplite în patru feţe şi îmbinate în tehnica blockbau (cununi de bârne orizontale, tehnică învăţată de maramureşeni de la coloniştii de origine germană). Podeaua este din pământ amestecat cu balegă şi pleavă, doar camera mare fiind podită cu scândură. Construcţia se compune din patru încăperi, putându-se vorbi de un fel de decomandare arhaică. În mijloc este plasată tinda. Ea funcţionează ca punct de acces în casă şi zona de distribuţie a circulaţiei (spre cele două încăperi alăturate, dar şi spre pod). De asemenea, ea este un spaţiu pentru depozitarea diverselor piese de uz gospodăresc (cofe, piua şi pilugul pentru extragerea uleiurilor din plantele oleaginoase, găleţi de apă etc.). În plan, casa cuprinde o tindă mediană, casa (camera) mare, casa (cameră) şi cămara. În casa mare în stânga intrării se află un cuptor de dimensiuni mari, ridicat pe soclu de lemn, iar în partea opusă se află colţul cu patul şi ruda (culmea) cu ţesăturile din lână (cergi şi covoare). Pe pereţi, deasupra laviţelor dispuse în unghi, sunt şiruri de blide, icoane pictate pe sticlă şi ştergare. Acoperişul este de 2.5 ori mai înalt decât pereţii, pentru a înlesni scurgerea zăpezilor abundente. Învelitoarea este din şindrilă numită şi "draniţă" de brad; pentru a fi siguri că apa nu străbate acoperişul, draniţa este bătută la două rânduri. Aici este locul unde se poate vedea cum ieudenii nu şi-au pierdut în negura greutăţilor vieţii limba, obiceiurile, portul, rămânând iubitori de tradiţie şi transmiţându-le din tată-n fiu. Comuna Ieud este considerată ţinutul viu al valorilor tradiţionale, etnografice şi folclorice.*11) *11) http://comunaieud.ro/index.php/comuna-ieud/obiective-turistice/muzeul-satului-din-ieud Datorită importanţei construcţiilor şi a faptului că acestea reprezintă exemplare de arhitectură tradiţională specifică zonei, se propune clasarea muzeului în lista monumentelor istorice. Casa-muzeu Dunca Pâţu - propus pentru clasare Familia Dunca de Şieu a fost una din marile familii nobile din Maramureş, cu ramuri în Ieud, Sârbi-Budeşti, Giuleşti etc., atestaţi încă din anul 1349, ca nepoţi ai voievodului Bogdan. În prezent în Ieud s-a mai păstrat in situ Casa Dunca Pâţu, donată muzeului din Sighet pentru a fi restaurată şi amenajată ca muzeu local şi care pe lângă obiecte etnografice, să aibă o încăpere care să prezinte şi istoria locală cu accent pe lupta de rezistenţă împotriva ocupanţilor sovietici. Casa este situată în localitatea Ieud pe partea stângă a drumului de ţară care duce la Biserica din Şes. (a se vedea imaginea asociată) Figura 27 - Interior - Casa-muzeu Dunca Construcţia datează de la începutul secolului ale XX-lea, fiind ridicată în întregime din lemn de răşinoase. Planul casei cuprinde două încăperi mari despărţite de o tindă şi o prispă pe partea din faţă şi lateral stânga. Are pivniţă cu pereţii din piatră, acoperită cu bârne din lemn. Acoperişul este în patru ape, pe faţă fiind prevăzut cu lucarne. La intrarea în curtea casei s-a instalat o cruce monument sculptată în lemn în memoria eroilor. Imobilul este propus pentru clasare ca monument de categoria B. Mănăstirea Ieud O altă locaţie care se poate vizita şi este reprezentativă pentru comuna Ieud, este mănăstirea. Figura 28, 29 - Mănăstirea Ieud (a se vedea imaginea asociată) Se spune că în vremuri străvechi a existat o mănăstire de monahi, numită "Mănăstirea de la Recea", nume primit de la izvorul limpede şi rece din apropierea mănăstirii. Se estimează că mănăstirea s-a ridicat între sec. XI - XII. Aceasta a fost ridicată pe platoul unei mici coline în partea de sud - est a localităţii cu hramul "Sfinţii Trei Ierarhi". În secolele următoare mănăstirea a cunoscut o înflorire şi trăire asemenea mănăstirilor din Moldova şi Ţara Românească. Pe lângă mănăstire funcţiona o şcoală în care se învăţa scrierea, cititul, socotitul, cântarea bisericească şi limbile uzuale în cultul bisericesc: greaca, slavona şi latina. Şcoala avea trei secţii de pregătire a elevilor: teologie pastorală, cântăreţi bisericeşti şi copişti de manuscrise. Aici s-a scris "Manuscrisul de la Ieud" datat 1391 - 1392, în prezent găsindu-se în patrimoniul Academiei Române din Bucureşti. Anul 1889 găseşte mănăstirea cu doar trei vieţuitori care au fost obligaţi de autorităţile civile şi bisericeşti locale să părăsească mănăstirea pe motivul că este ortodoxă. După trei zile de pregătire cei trei călugări părăsesc mănăstirea, fără obiecte bisericeşti, iar primarul comunei cu un grup de oameni apropiaţi lui dărâmă biserica mănăstirii, din lemnul căreia s-a construit un magazin comercial. Pe locul fostului prestol, preotul Ioan Marcu, în anul 1966, înalţă o troiţă în amintirea vechiului lăcaş de închinare. După anul 1989, la 100 de ani de la dărâmarea mănăstirii, preotul paroh Alexandru Brici face demersurile necesare pentru reîntemeierea mănăstirii, astfel că în anul 1993 P.S. Sa Justinian Chira, episcopul ortodox al Maramureşului şi Sătmarului aprobă reîntemeierea aşezământului monahal cu hramul "Sfinţii Trei Ierarhi", cu destinaţie maici, lângă locul unde existase timp de 800 de ani aşezământul monahal. În data de 4 septembrie 1993 P.S. Sa Justinian Chira sfinţeşte locul unde avea să fie înălţat noul lăcaş de închinare. Piatra de temelie a fost5 aşezată de preotul Alexandru Brici în anul 1994, iar lucrările de edificare fiind terminate în anul 2003. Noua biserică a mănăstirii este construită din lemn de brad, având dimensiuni generoase cu o înălţime a turlei de 60 de metri. Lăcaşul de cult a fost înălţat de meşteri locali coordonaţi de meşterul Hotico Grigore - Hodâş. Iconostasul a fost realizaţi de meşteri moldoveni.*12) *12) https://maramuresh.wordpress.com/2011/06/09/manastirea-ieud/ Reglementări privind monumentele istorice şi zonele de protecţie: Pentru zonele cu patrimoniu cultural ce cuprind şi monumentele istorice şi obiectivele propuse pentru clasare au fost instituite zone construite protejate şi zone de protecţie în conformitate cu Legea nr. 422/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu scopul de a asigura conservarea şi valorificarea cadrului arhitectural al acestora prin controlul strict al intervenţiilor în zonă (demolări, construcţii noi, modificări ale construcţiilor existente, etc.) În vederea construirii, pentru terenurile incluse în zona protejată şi în zona de protecţie a monumentelor, se va solicita avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, respectiv a Ministerului Culturii. În zona construită protejată se va elabora un plan urbanistic zonal, conform Legii nr. 350/2001 cu modificările ulterioare şi conform Regulamentului de urbanism aferent PUG. Planul Urbanistic Zonal se va elabora la nivel de UTR (conform planşei anexate), se va întocmi, aviza şi aproba conform legilor în vigoare (Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), Legea nr. 422/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 5/2000 cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 350/2001 cu modificările şi completările ulterioare) şi va cuprinde prevederi detaliate legate de reglementările tehnice şi estetice de realizare a construcţiilor, respectând articolele Regulamentului Local de Urbanism. Zona de protecţie stabilită pentru - Cimitir evreiesc, cod LMI MM-II-s-B-04586, localitatea Ieud Zona de protecţie s-a stabilit la limita de proprietate a obiectivul protejat. Zona construită protejată : Biserica de lemn "Naşterea Fecioarei" - Ieud Deal şi a obiectivului propus spre clasare "Muzeul satului din Ieud" Zona construită protejată stabilită pentru monument şi muzeu reprezintă zona incintei bisericii, a cimitirului, a muzeului şi parcelele din vecinătate care asigură puncte de perspectivă asupra monumentului, conform studiului de fundamentare istoric. Zona construită protejată Ansamblului bisericii de lemn "Naşterea Maicii Domnului" - Ieud Şes şi obiectiv propus pentru clasare Casa Dunca. Zona construită protejată stabilită cuprinde ansamblul bisericii, cimitirul, cât şi parcele situate în împrejurimile amplasamentului pe care este situat obiectivul cu valoare de patrimoniu şi obiectivul propus pentru clasare - Casa Dunca, conform studiului de fundamentare istoric. Zone de protecţie pentru vestigiile arheologice au fost preluate din studiul de fundamentare arheologic. 1. Ieud - Podireiu Dumbrăviţei Zona de protecţie propusă: - La nord şi nord-est - drum comunal la aproximativ 40 m nord de limita nordică a sitului – La nord-vest - DJ 186 (la aprox. 25 m de limita nord-vestică a sitului) – La vest - limita vestică a parcelelor pe care este delimitat situl (la aprox. 30 m vest de limita vestică a sitului) – La sud - limita sudică a parcelelor pe care este delimitat situl (20-60 m sud de la limita sudică a sitului) – La est - limita estică a celei de-a treia parcele dinspre est faţă de limita estică a sitului, la aproximativ 70 m faţă de aceasta 2. Ieud - La Mănăstire Zona de protecţie propusă: Întreaga parcelă pe care se află actuala mănăstire, la nord - aprox. 65 m de la limita nordică a sitului, la vest - aprox. 15 m de la limita vestică a sitului, la sud-vest - aprox. 10 m de la limita sud-vestică a sitului, la sud - aprox. 50 m de la limita sudică a sitului, la est - aprox. 30 m de la limita estică a sitului. 3. Ieud - Podul de la Gura Gârbovei Zona de protecţie propusă: - la nord-est - limita nordică a parcelelor pe care este delimitat situl arheologic (la aprox. 25 m nord de limita nordică a sitului) – la nord-vest - DJ 186 (la aprox. 75 m nord-vest de limita nord-vestică a sitului) – la sud-vest - limita sud-vestică a parcelelor pe care este delimitat situl arheologic (la aprox. 10 m sud-vest de limita sud-vestică a sitului) – la sud-est - limita sud-estică a parcelelor pe care este delimitat situl arheologic (la aprox. 15 m sud-est de limita sud-estică a sitului) Pentru zonele stabilite cu funcţiunea de agrozootehnie s-a stabilit interdicţie de construire până la elaborare PUZ, conform condiţiilor din regulamentul local de urbanism aferent PUG. 3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ: - Amenajare Centru Civic – Reabilitare clădiri existente ale infrastructurii educaţionale, culturale, administrative şi de sănătate – Înfiinţare piaţă agroalimentară – Construcţia unui centru de consultanţă şi incubator de afaceri – Înfiinţare sediu jandarmerie în clădirea poliţiei – Elaborare PUZ pentru zonele stabilite cu funcţiunea agro-industrială. – Extindere reţea de alimentare cu apă, inclusiv hidranţi şi cişmele stradale – Extindere reţea de canalizare menajeră – Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public – Reabilitări de străzi şi drumuri (forestiere şi agricole) locale, inclusiv piste de biciclete, trotuare şi spaţii verzi plantate, reabilitări poduri, – Elaborare PUZ zona construită protejată – Efectuarea procedurilor de clasare a celor două obiective în LMI categ. B (Casa Dunca, Muzeu Pleş) – Punerea în valoare a vestigiilor arheologice – Regularizări şi îndiguiri de maluri – Înfiinţarea de noi zone pentru sport şi spaţii verzi publice, fâşii plantate de protecţie 4. CONCLUZII Prezenta documentaţie urmează a fi analizată şi avizată conform legislaţiei în vigoare şi apoi aprobată de Consiliul Local al Comunei Ieud. Odată aprobat, Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local de Urbanism aferent capătă valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei locale şi judeţului Maramureş ce vor urmări aplicarea lor. Stabilirea categoriilor de intervenţie şi a reglementărilor s-au realizat în baza analizei multicriteriale la nivelul trupurilor componente privind: - Funcţiunea dominantă în zonă. – Configuraţia fondului construit existent şi a parcelarului propus. – Circulaţia şi echiparea edilitară. Dezvoltarea activităţilor prevăzute prin PUG trebuie să fie o prioritate în demersurile de stimulare a organismelor competente centrale şi locale, atât din cauza lipsei acestora ca volum şi calitate necesară, cât şi datorită resurselor pe care le oferă prin crearea de locuri de muncă pentru populaţia comunei. Pentru dezvoltarea unei economii performante şi ridicarea nivelului de viaţă al locuitorilor Comunei Ieud se propune mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane, în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului. Concomitent cu punerea în aplicare a prezentei documentaţii se vor face demersurile necesare pentru realizarea studiilor de specialitate şi proiectelor necesare completării şi detalierii documentaţiei (PUZ, PUD,etc.). Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General al Comunei Ieud, se face conform Regulamentului Local de urbanism aferent Planului Urbanistic General. VOLUMUL II REGULAMENT LOCAL DE URBANISM (a se vedea imaginea asociată) I. PRESCRIPŢII GENERALE 1. ROLUL REGULAMENTULUI DE URBANISM 2. BAZA LEGALĂ 3. DOMENIU DE APLICARE 4. CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII 5. CONDIŢII DE APLICARE 6. CONDIŢII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR 7. DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ 8. OBSERVAŢII II. PRESCRIPŢII SPECIFICE ZONELOR/SUBZONELOR FUNCŢIONALE CONSTITUITE L - ZONA PENTRU LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE L 1 - Locuinţe individuale şi funcţiuni complementare L 2 - Case de vacanţă/turism/agrement IS - ZONA INSTITUŢII PUBLICE: IS - Instituţii publice A - ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE A - Unităţi agro - industriale V - ZONA SPAŢII VERZI SPORT V 1 - Spaţii verzi V 2 - Amenajări sportive T - ZONA TRANSPORTURILOR T - Transporturi rutiere. G - ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNAL G - Cimitire TE - ZONA DE ECHIPAMENTE TEHNICO-EDILITARE MAJORE TE - Construcţii şi echipamente tehnico-edilitare III. PRESCRIPŢII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ STABILITE: ZIR - ZONE ISTORICE DE REFERINŢĂ: ZONE CONSTRUITE PROTEJATE/ZONE DE PROTECŢIE A MONUMENTELOR ISTORICE: ZIR 1 - Zona de protecţie a monumentelor istorice, cu valoare ambientală şi de context ZIR 1a - Incinta monumentelor şi vecinătatea imediată - cu valoare istorică ZIR 2 - Zonă construită protejată (cu valoare de peisaj cultural) - Zona centrală ZP 1 - Zona de protecţie a monumentului istoric "Cimitir evreiesc" IV. ZONE DIN EXTRAVILAN ZONE REZERVATE PENTRU TERENURILE AGRICOLE ZONE REZERVATE PENTRU TERENURILE FORESTIERE V. ANEXE CUPRINS I. PRESCRIPŢII GENERALE 1. Rolul regulamentului de urbanism 2. Baza legală 3. Domeniu de aplicare 4. Corelări cu alte documentaţii 5. Condiţii de aplicare 6. Condiţii de construibilitate ale parcelelor 7. Diviziunea terenului în zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă 8. Observaţii 9. Prescripţii generale 9.1. Monumente istorice 9.2. Zone protejate 9.3. Situri arheologice 9.4. Clădiri cu valoare arhitecturală şi istorică 9.5. Zone de siguranţă şi zone de protecţie sanitară 9.6. Zone de siguranţă şi de protecţie faţă de infrastructura tehnică 9.7. Zone de siguranţă şi de protecţie faţă de drumurile publice 9.8. Zone expuse la riscuri naturale şi tehnologice 9.9. Căi de comunicaţie 9.10. Parcaje 9.11. Spaţii verzi şi plantate 9.12. Dreptul la parcelare II. PRESCRIPŢII SPECIFICE ZONELOR/SUBZONELOR FUNCŢIONALE L - ZONA PENTRU LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE L 1 -Locuinţe individuale şi funcţiuni complementare L 2 - Case de vacanţă/turism/agrement IS - ZONA INSTITUŢII PUBLICE: IS - Instituţii publice A - ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE: A - Unităţi agro - industriale V - ZONA SPAŢII VERZI, SPORT V 1 - Spaţii verzi V 2 - Amenajări sportive T - ZONA TRANSPORTURILOR T - Transporturi rutiere. G - ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ G - Cimitire TE - ZONA DE ECHIPAMENTE TEHNICO-EDILITARE MAJORE TE - Construcţii şi echipamente tehnico-edilitare III. PRESCRIPŢII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ ZIR - ZONE ISTORICE DE REFERINŢĂ: ZONE CONSTRUITE PROTEJATE/ZONE DE PROTECŢIE A MONUMENTELOR ISTORICE: ZIR 1 - Zona de protecţie a monumentelor istorice ZIR 1a - Incinta monumentelor şi vecinătatea imediată - cu valoare istorică ZIR 2 - Zonă construită protejată (cu valoare de peisaj cultural) - Zona centrală ZP 1 - Zona de protecţie a monumentului istoric "Cimitir evreiesc". IV. ZONE DIN AFARA PERIMETRULUI INTRAVILAN I - PRESCRIPŢII GENERALE 1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM (RLU): În sensul Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare: Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice şi economice care stă la baza elaborării planurilor de urbanism şi a regulamentelor locale de urbanism. Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială aferent P.U.G cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la modul concret de utilizări a terenurilor precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor, materiale şi culori, pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora, stabilite în baza unui studiu de specialitate. Prezentul Regulament local de urbanism explicitează şi detaliază prevederile cu caracter de reglementare ale Planului Urbanistic General al Comunei Ieud. După aprobare PUG şi RLU aferent acestea devin opozabile în justiţie. Prevederile Regulamentului local de urbanism sunt diferenţiate pentru fiecare unitate teritorială de referinţă, zonă şi subzonă a acesteia. Regulamentul Local de Urbanism constituie act de autoritate al administraţiei publice locale şi se aprobă pe baza avizelor obţinute în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare. 2. BAZA LEGALĂ: Regulamentul Local de Urbanism este elaborat în conformitate cu următoarele acte normative specifice sau complementare domeniului urbanismului: ● Codul Civil aprobat prin Legea nr. 287/2009 republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, cu modificările ulterioare; ● Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa, cu modificările ulterioare; ● Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, cu modificările ulterioare; ● Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural; ● Legea nr. 190/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice; ● Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordonanta de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, republicată, cu completările ulterioare; ● Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Codul Silvic aprobat prin Legea nr. 46/2008, republicat, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului; ● Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată prin Legea nr. 82/1998, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale. ● Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 129/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea şi autorizarea de securitate la incendiu şi protecţie civilă ● Ordinul ministerului administraţiei şi internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor; ● Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; ● Reglementări tehnice: ● Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 13/N/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ GP038/99; ● Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 21/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism", indicativ GM - 007 - 2000. 3. DOMENIU DE APLICARE: 3.1. Prezentul Regulament Local de Urbanism este parte integrantă a Planului Urbanistic General al Comunei Ieud. 3.2. Regulamentul local de urbanism cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la modul de utilizare a terenurilor şi de amplasare, dimensionare şi realizare a construcţiilor în intravilanul Comunei Ieud. 3.3. Prezentul regulament are caracter operaţional şi este opozabil în justiţie. Prevederile sale permit autorizarea directă, cu excepţia derogărilor şi situaţiilor speciale, în care se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale. Prin derogare se înţelege modificarea condiţiilor de construire: funcţiuni admise, regim de construire, înălţime maximă admisă, distanţe minime faţă de limitele parcelei, POT, CUT. Modalităţile de autorizare în cazul derogărilor sunt următoarele: ● modificarea regimului de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului, retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise - se realizează în baza întocmirii unui Plan Urbanistic Zonal. ● Planul urbanistic de detaliu are caracter exclusiv de reglementare specifică pentru o parcelă în relaţie cu parcelele învecinate. Planul urbanistic de detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior, ci doar poate detalia modul specific de construire în raport cu funcţionarea zonei şi cu identitatea arhitecturală a acesteia, în baza unui studiu de specialitate. PUD-ul reglementează retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, accesele auto şi pietonale, conformare arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului. 4. CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII. 4.1. Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General preia prevederile cuprinse în documentaţii de urbanism sau amenajare a teritoriului elaborate anterior: - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, cu cele şase secţiuni aprobate. – Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean, Judeţul Maramureş. – Strategia de dezvoltare a comunei Ieud. 5. CONDIŢII DE APLICARE. 5.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Codului Civil şi a Regulamentului General de Urbanism, le detaliază şi le aplică în corelare cu condiţiile specifice de dezvoltare a Comunei Ieud. 5.2. Pentru zonele centrale, zonele de protecţie a monumentelor, şi zonele agroindustriale, stabilite conform planşei anexate de Unitari Teritoriale de Referinţă, se vor elabora Planuri Urbanistice Zonale, în condiţiile prezentului regulament de urbanism. 5.3. Prevederile prezentului Regulament Local de Urbanism vor fi permanent corelate cu evoluţia legislaţiei cu caracter general, precum şi cu cea a legislaţiei de specialitate, relevante pentru activitatea de urbanism şi amenajarea teritoriului. 6. CONDIŢII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR 6.1. Condiţiile pe care o parcelă trebuie să le îndeplinească pentru a fi construibilă vor fi detaliate în capitolele de mai jos pentru fiecare zona funcţională şi unitate teritorială de referinţă în parte şi vor face referire la următoarele aspecte: ● posibilitate de acces de la drum public sau privat; ● suprafaţă minimă a parcelelor pentru a fi construibile ● front minim la strada; ● retrageri minime obligatorii. 6.2. Este permisă divizarea unui lot în maximum trei parcele alăturate care să îndeplinească condiţiile de construibilitate; împărţirea lotului în 4 sau mai multe parcele distincte se va face în baza unui P.U.Z de parcelare conform legii. Pentru un număr mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelării şi executarea construcţiilor cu condiţia adoptării de soluţii de echipare colectivă care să respecte normele legale de igienă şi de protecţie a mediului. 7. DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ. 7.1. Zona funcţională este o parte a teritoriului unei localităţi, în care, prin documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă existentă şi viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă (zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spaţii verzi, etc). Zonificarea funcţională este acţiunea de împărţire a teritoriului în zone funcţionale. 7.2. Unitatea teritorială de referinţă (UTR) este o subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz, în funcţie de relief şi peisaj, cu caracteristici similare, evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar şi mod de construire omogen, folosinţe de aceeaşi natură a terenurilor şi construcţiilor, regim juridic al imobilelor similar. Împărţirea teritoriului în unităţi teritoriale de referinţă (denumite în continuare UTR) s-a făcut conform planşei anexate de Unităţi Teritoriale de Referinţă. 7.3. Structura conţinutului Regulamentului Local de Urbanism (RLU): Fiecare dintre zonele şi unităţile teritoriale de referinţă - UTR fac obiectul unor prevederi organizate conform următorului conţinut: GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI 2 SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ARTICOLUL 1 UTILIZĂRI ADMISE ARTICOLUL 2 UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI ARTICOLUL 3 UTILIZĂRI INTERZISE SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE,ECHIPARE ŞI CONFIGURAREA CLĂDIRILOR ARTICOLUL 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) ARTICOLUL 5 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT ARTICOLUL 6 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR ARTICOLUL 7 AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ ARTICOLUL 8 CIRCULAŢII ŞI ACCESE ARTICOLUL 9 STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR ARTICOLUL 10 ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR ARTICOLUL 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR ARTICOLUL 12 CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ARTICOLUL 13 SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE ARTICOLUL 14 ÎMPREJMUIRI SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ARTICOLUL 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) ARTICOLUL 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) 8. OBSERVAŢII 8.1. Planul aferent Regulamentului Local de Urbanism cu indicarea unităţilor teritoriale de referinţă este prezentat în anexă. Pentru fiecare investiţie nouă se va elibera un Certificat de Urbanism în care se va preciza, în funcţie de UTR-ul în care se găseşte parcelă pe care se doreşte realizarea investiţiei respective, regimul tehnic de construibilitate conform articolelor din RLU. Regimul tehnic din RLU va fi completat direct în Certificatul de Urbanism eliberat sau ca anexă la acesta, cu obligativitatea respectării întocmai a condiţiilor impuse. 8.2. Autorizarea executării tuturor construcţiilor va ţine seama de zonele de servitute, protecţie şi de zonele de interdicţie, stabilite prin Planul urbanistic general. 8.3. Autorizarea construcţiilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepţia celor care au drept scop limitarea acestora este interzisă (conform art. 10 Expunerea la riscuri naturale la Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare), până la realizarea studiilor şi lucrărilor care să conducă la eliminarea acestor riscuri. În sensul prezentului regulament, prin zone de risc natural se înţelege alunecări de teren şi zone inundabile. 9. PRESCRIPŢII GENERALE CU PRIVIRE LA: 9.1. Monumente istorice: 9.1.1. Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare 9.1.2. Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş sau după caz, Ministerul Culturii. 9.1.3. În sensul Legii nr. 422/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intervenţiile care se efectuează asupra monumentelor istorice sunt: - Lucrări de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajări peisagistice şi de punere în valoare, care modifică substanţa sau aspectul monumentelor istorice – Executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice – Amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de protecţie, piese de mobilier fix, panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe şi în monumente. – Schimbări ale funcţiunii sau destinaţiei monumentelor, inclusiv cele temporare – Strămutarea – Amenajări căi de acces, pietonale, carosabile, utilităţi anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecţie 9.1.4. Autorizaţia de construire, de desfiinţare, precum şi cele referitoare la intervenţiile prevăzute mai sus se eliberează numai pe baza şi în conformitate cu avizul emis de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş sau după caz, Ministerul Culturii. 9.1.5. Intervenţiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone de protecţie a monumentelor istorice se autorizează numai pe baza şi în conformitate cu avizul emis de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş sau după caz, Ministerul Culturii. 9.1.6. Reglementările urbanistice pentru monumentele istorice şi zonele lor de protecţie sunt prezentate în cadrul articolelor aferente UTR ZIR, ZP, stabilite conform legii în vigoare. 9.2. Zone protejate: 9.3. În sensul Legii nr. 5/2000 cu modificările şi completările ulterioare, zone protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu. 9.3 Situri arheologice: 9.3.1. Siturile arheologice clasate în Lista Monumentelor Istorice, siturile arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Naţional şi siturile arheologice reperate se supun protecţiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a prezentului regulament. 9.3.2. În zonele delimitate ca situri arheologice şi în zonele lor de protecţie, emiterea autorizaţiei de construire pentru lucrările de construire, modificare, extindere sau reparare a căilor de comunicaţie, dotărilor tehnico-edilitare (inclusiv cele subterane), excavările, exploatările de cariere, construcţiile de reţele edilitare magistrale, amenajările de îmbunătăţiri funciare, reţelele de telecomunicaţii, amplasarea de antene şi relee de telecomunicaţii, lucrările de cercetare şi prospectare a terenurilor (foraje, excavări) necesare efectuării studiilor geotehnice sau geologice, amplasarea balastierelor sau sondelor, precum şi alte lucrări ce afectează suprafaţa solului în zonele cu patrimoniu arheologic, inclusiv în zona lor de protecţie, indiferent dacă se execută în intravilanul sau extravilanul localităţii şi indiferent de forma de proprietate a terenului, se va face numai pe baza şi în conformitate cu avizul prealabil al Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor deconcentrate ale acestuia (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş). 9.3.3. Intervenţiile de construire de tipul celor enumerate mai sus, efectuate în suprafeţele de teren delimitate ca situri arheologice, vor putea demara numai după descărcarea terenului de sarcină arheologică, aceasta fiind procedura legală prin care un teren în care a fost evidenţiat patrimoniu arheologic poate fi redat activităţilor umane curente. 9.3.4. Descărcarea de sarcină arheologică presupune efectuarea unor lucrări de specialitate (săpătură arheologică preventivă), pe toată suprafaţa afectată de lucrările de construire şi redactarea Raportului tehnic de cercetare, după caz, cu propunerea de emitere a Certificatului de descărcare de sarcină arheologică (dacă nu există structuri sau elemente constructive arheologice valoroase care să necesite protecţie în situ). 9.3.5. Costurile aferente săpăturilor arheologice preventive intră în sarcina beneficiarului lucrărilor de construire (conform art. 7, lit. a). din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 republicată, cu modificările şi completările ulterioare). 9.3.6. Intervenţiile efectuate în zonele de protecţie ale siturilor arheologice, determinate de construirea de autostrăzi, drumuri, hale industriale, depozite, exploatări de cariere (deschideri de mine), reţele edilitare magistrale, amenajări de îmbunătăţiri funciare, etc., dată fiind amploarea unor astfel de proiecte şi suprafaţă mare de teren ce urmează a fi afectată, vor putea demara numai după efectuarea unui diagnostic arheologic intruziv (sondaje arheologice) şi întocmirea unui raport de specialitate. 9.3.7. Diagnosticul arheologic are drept scop determinarea prezenţei sau absenţei materialelor arheologice, a structurilor, complexelor, artefactelor sau ecofactelor din zona afectată de proiect. În cazul descoperirii unor vestigii arheologice, evaluarea de teren va urmări distribuţia lor spaţială, caracterul şi starea lor de conservare, iar concluziile acestui raport, vor fi cuprinse în proiectul tehnic al investiţiei conform art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 9.3.8. Diagnosticul arheologic va avea rolul de a delimita clar, atât în teren şi pe planurile topografice anexate la documentaţia beneficiarului, toate vestigiile aflate pe întreg perimetrul afectat de obiectivele de investiţie şi de a propune, prin Raportul de diagnostic arheologic, soluţiile tehnice necesare protejării acestora (cercetare arheologică preventivă, supraveghere etc.). Costurile necesare lucrărilor de Diagnostic arheologic intră în sarcina beneficiarului lucrărilor de construire. 9.3.9. Intervenţiile efectuate în zonele de protecţie ale siturilor arheologice, determinate de construirea de locuinţe unifamiliale, anexe gospodăreşti, repararea căilor de comunicaţie, reţele tehnico- edilitare subterane, lucrările de cercetare şi prospectare a terenurilor (foraje, excavări) necesare efectuării studiilor geotehnice sau geologice etc., vor putea demara cu condiţia supravegherii arheologice pe întreaga durată a săpăturilor de orice fel şi întocmirea unui raport de specialitate. 9.3.10. Supravegherea arheologică va avea rolul de a determina prezenţa sau absenţa materialelor arheologice, a structurilor, complexelor, artefactelor sau ecofactelor din zona afectată de proiect. În cazul descoperirii unor vestigii arheologice, se va dispune sistarea temporară a lucrărilor de construire şi demararea unor cercetări arheologice preventive. 9.3.11. Costurile aferente supravegherii arheologice intră în sarcina beneficiarului lucrărilor de construire. 9.3.12. În perimetrul siturilor arheologice, săpăturile arheologice se efectuează numai pe baza şi în conformitate cu autorizaţia de cercetare emisă de Ministerul Culturii. Cercetarea arheologică se realizează numai cu personal de specialitate, atestat de Ministerul Culturii şi înregistrat în Registrul arheologilor. 9.3.13. Descoperirile arheologice întâmplătoare, efectuate în afara zonelor delimitate ca situri şi a zonelor de protecţie ale acestora, vor determina sistarea temporară a respectivelor lucrări până la finalizarea cercetărilor arheologice preventive şi obţinerea descărcării de sarcină arheologică a zonei. 9.3.14. Descoperirile arheologice întâmplătoare se anunţă, în termen de cel mult 72 de ore, primarului, serviciului de urbanism sau Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, de către persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului în cauză. 9.3.15. Întocmirea Planurilor Urbanistice Zonale, în vederea introducerii în intravilan a suprafeţe de teren care înglobează şi situri arheologice sau zone de protecţie ale acestora, se va face numai pe baza şi în conformitate cu avizul prealabil al Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor deconcentrate ale acestuia (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş). 9.4. Clădiri cu valoare arhitecturală şi istorică: 9.4.1. Orice fel de intervenţie asupra imobilelor identificate cu valoare tradiţională se va realiza numai pe bază şi în conformitate cu avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş. 9.4.2. Se vor lua măsuri de conştientizare a proprietarilor de faptul că aceste clădiri reprezintă mărturii importante ale autenticităţii şi identităţii locale; Trăsături specifice ale arhitecturii tradiţionale locale conform Ghidului de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural Ţara Maramureşului, elaborat de Ordinul Arhitecţilor din România: - Lemnul este prezent în toate componentele construcţiilor: pereţi din bârne, elemente structurale şi decorative ale prispei, elemente structurale ale planşeului şi ale şarpantei, tâmplărie, material pentru învelitoare. În nici unul din cazuri lemnul nu este acoperit cu vopsitorii (excepţie face tâmplăria). Dimensiunile construcţiilor tradiţionale sunt determinate de lungimile materialului lemnos Yi de capacitatea portantă a lemnului. Pe alocuri lemnul este înlocuit de împletitură de nuiele (la gard sau la coşul pentru malai). – Acoperişul este elementul dominant în arhitectura maramureşană şi este caracterizat prin cele 4 ape cu pante mari, inegale, şi învelitoare din lemn (sita, şindrilă, draniţa). – Prispa, denumită satra, poate fi simplă (aşezată pe 1, 2 sau 3 laturi ale casei), sau poate avea sopru (foişor); este construită în întregime din lemn, deseori bogat decorată la stâlpi, grinzi şi balustradă. – Poarta tradiţională maramureşană - un element masiv, construit integral din lemn, care dă identitate profilului stradal şi implicit satelor din Ţara Maramureşului. Dimensiunile sunt generoase, determinate de gabaritul carului încărcat cu fân ce trebuie să treacă pe sub poartă. Gardul în schimb are o înălţime modestă ce permite comunicare vizuală între persoanele din gospodărie şi trecători. Atât poarta cât şi gardul au acoperiş. – răspunde strict şi raţional, fără excese, la cerinţele funcţionale – foloseşte cu precădere materiale locale (lemn, piatră) – se încadrează armonios, în mediul natural înconjurător; – clădiri izolate cu volume simple, regim de înălţime parter sau demisol şi parter. – sistemul de acoperire tip şarpantă în 4 ape, cu pante accentuate,cu învelitori din şindrilă sau ţiglă ceramică culoare cărămiziu. Streaşina de 40-60 cm. Fără lucarne, cu luminatoare şi aerisire pentru pod şi fără sistem de colectare ape pluviale. - nu toate feţele acoperişului au aceeaşi panta: 60° (~1 70%) pentru feţele aferente laturilor lungi şi 70° (~270%) pentru feţele aferente laturilor scurte; - raportul dintre înălţimea casei (măsurată de la cota zero până la streaşina) şi înălţimea acoperişului este 1:2 - 1:3; – sistemul compoziţional tradiţional se bazează pe registre orizontale – raportul de plin-gol: predomină plinul – ferestrele au dimensiuni reduse şi sunt dispuse fie duble sau simplu, în două sau trei canate, cu feronerie metalică (vezi anexa tâmplării specific). Culorile specifice sunt: lemn natur, verde închis sau alb. Uşile caselor tradiţionale au o singură deschidere şi dimensiuni reduse: lăţime uzuală 80-90 cm, - înălţime uzuală 170-180 cm – prispa (şatra) casei - elementul central cu rol estetic şi funcţional, dispusă în majoritatea cazurilor pe latura lungă. Se întâlneşte şi dispusă parţial pe una din laturi şi pe două sau trei laturi. În general este cu foişor şi deseori acoperită cu vegetaţie (vie). Fruntarul este fie drept fie dispus în arcade. Deseori elementele prispei (stâlpi, parapeţi, arcade) sunt bogat ornamentate, cu decoraţiuni în lemn, traforuri. – Cromatică discretă, bazată pe culoarea lemnului şi a pietrei – Construcţiile sunt dispuse în cadrul gospodăriei fie perimetral, fie pe o latură. În general casa este dispusă cu latura scurtă la stradă şi cu faţa către curte, retrasă faţă de aliniament (cu aprox. 1 - 2 m) şi amplasată foarte aproape de una din limitele laterale ale lotului (aproximativ 0,6 - 1 m faţă de limita laterală). Şura este deseori elementul central al gospodăriei. În general casa cu anexele formează o incintă semideschisă, o curte spre care sunt orientate toate faţadele principale ale construcţiilor – porţile tradiţionale din lemn acoperite cu şindrilă sunt frecvente pe străzile satului, prin simbolistica lor funcţională şi decorativă, sunt componente specifice ale imaginii stradale locale; bogat ornamentate cu diverse motive: simboluri creştine şi precreştine (funia, soarele, crucea, samanta, etc). Împrejmuirile sunt simple, din lemn sau nuiele, cu înălţime de aprox. 1,20 - 1,50 m. Peisajul cultural rural tradiţional perceptibil al Ţării Maramureşului, ca rezultat al interacţiunii om-natura, este foarte unitar în toate aspectele sale: - construcţiile şi amenajările satului tradiţional maramureşan se raportează la natura înconjurătoare fără ostentaţie, cu supunere şi discreţie, parcă ar fi un semn de recunoştinţă faţă de natura care i-a asigurat condiţiile de devenire şi de continuitate în timp. – nucleul de bază al satului a fost şi este gospodăria, "statutul" de tip agropastoral, bazată pe autarhia sa originară, expresie a utilizării raţionale a resurselor teritoriale. Construcţiile din gospodărie sunt amplasate în funcţie de rolul îndeplinit şi au relaţii funcţionale desăvârşite între ele. – peisajul construit tradiţional al satelor maramureşene se prezintă sub forma unor aglomerări de volume construite simple cu acoperişuri înalte, şure, în patru ape, dominate de turla caracteristică a bisericilor de lemn. Diversitatea peisagistică a spaţiului maramureşan rezultă din varietate mare a peisajului natural şi celui construit în coabitarea lor specifică. – arhitectura tradiţională din Maramureş este o arhitectură a lemnului care prin textura şi cromatica sa se detaşează cu discreţie din mediul natural înconjurător şi se raportează cu armonie la aceasta. – materialele naturale locale, care prin intervenţia creatoare a localnicilor au luat forma caselor, gospodăriilor şi aşezărilor rurale, asigură armonia perfectă între natural şi construit. – acest peisaj cultural tradiţional caracterizat prin armonia (formată în timp îndelungat) între acţiunea omului şi natura, a suferit modificări semnificative în urma evoluţiilor din ultimele decenii. – o parte din evoluţii au caracter obiectiv, de natură funcţională (îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, ameliorarea condiţiilor de acces, schimbări în modul de utilizări a teritoriului). – în ce priveşte de modul de edificare se poate constata o distanţare relativ bruscă de la spiritului tradiţional generat de tehnologii şi materiale noi, renunţarea la patrimoniul vernacular, profesionalismul discutabil al celor implicaţi în procesul de construire. Cu rare excepţii, casele vechi, de lemn, sunt abandonate şi demolate pentru a face loc unor construcţii şi amenajări noi, al căror aspect este incapabil de a exprima valorile identitare definitorii pentru comunităţile maramureşene. – frumoasele porţi din lemn chiar şi în satele cu deosebita tradiţie şi gardurile din nuiele împletite care împrejmuiau şi delimitau gospodăriile tind să fie înlocuite cu cele de beton, zidărie şi de fier, schimbând peisajul stradal tradiţional. – peisajul cultural rural maramureşan este un brand cu potenţial de valorificare în scop turistic urmărit de majoritatea comunităţilor locale. Analiza elementelor constitutive existente şi potenţiale ale tradiţionalului din peisajul cultural maramureşan, identificarea derapajelor, protejarea valorilor păstrate şi conturarea acelor elemente şi manifestări care continua să fie viabile din perspectiva dezvoltărilor viitoare este un demers care presupune o larga participare a tuturor factorilor implicaţi în consolidarea acestui brand. Obiective: - menţinerea identităţii locale prin păstrarea, conservarea şi perpetuarea tradiţiei arhitecturale moştenite; – transmiterea tradiţiei generaţiilor viitoare şi valorificarea ei economică prin turism cultural; – evitarea dispariţiei definitive a clădirilor cu arhitectura vernaculară – conservarea şi reabilitarea în situ vechilor construcţii sub forme diverse de refuncţionalizare Măsuri generale pentru protecţie a caselor tradiţionale: – se vor păstra casele, anexele şi împrejmuirile identificate cu arhitectură vernaculară, fără a le afecta elementele originale. Se interzice demolarea acestora. Asupra acestora se admit doar lucrări de consolidare, restaurare şi aducerea la condiţiile actuale de confort. Se permite folosirea spaţiului din pod pentru amenajarea unei mansarde cu condiţia ca ferestrele să fie dispuse în planul acoperişului. În majoritatea cazurilor este necesară consolidarea fundaţiilor şi a soclului din piatră. Aceasta se poate realiza fie înlocuind zidăria de piatră de pe contur, cu fundaţii şi elevaţii din beton, fie prin subzidiri şi elevaţii din beton armat. Se va acorda mare atenţie hidroizolaţiei orizontale în cazul intervenţiilor cu beton. Este foarte important ca umezeala să fie impiedicată să ajungă la structura din lemn a caselor. Soclul trebuie să fie şi el protejat de umezeală. Pentru a construi în stil tradiţional, este important ca soclul să fie compus din piatră: zidărie de piatră sau placaj de piatră. Se va acorda mare atenţie tratării lemnului împotriva focului, fungilor şi a insectelor. Cu exceptia tâmplăriei, se interzice aplicarea de vopsitorii colorate, baiţurilor în culori diferite de cele ale esenţelor specifice lemnului existent în zona şi a lacurilor lucioase. – Nu se vor folosi jgheaburi şi burlane, apele pluviale vor fi captate în drenuri perimetrale; – Se admite amenajarea podurilor ca spaţii utile. spaţiile vor fi luminate şi ventilate prin adaptarea elementelor tradiţionale "ochi", la necesităţile spaţiilor create. Este permisă folosirea ferestrelor în planul acoperişului (ferestre de mansardă). – Termoizolarea clădirilor se va face la interior. – Treptele de acces se vor realiza, de preferinţă, în sistem tradiţional (lespezi de piatra sau scări de lemn). Se admit treptele de acces realizate din beton şi placate cu piatră sau lemn. Se interzic treptele de acces cu forme curbe sau treptele monumentale. – Se permit extinderi, având grija ca aceste volume adăugate să fie subordonate construcţiilor tradiţionale existente – Se interzic orice alte intervenţii precum: schimbarea tâmplăriei în orice alt material în afara lemnului şi cu alte forme şi culori decât cele originale (vezi anexa tâmplării specifice), înlocuirea învelitorii cu alte materiale decât şindrilă sau ţiglă ceramică culoare cărămiziu, închiderea prispei, placarea soclurilor, – Aleile şi platformele din incinte vor fi în mod obligatoriu suprafeţe permeabile. elementele de pavaj vor fi din piatra naturala, de preferinţă piatra de râu montată cu interspaţii în care va creşte iarba – se interzice folosirea materialelor plastice, inox, imitaţii şi orice alte materiale forme străine locului. – Se interzice amplasarea instalaţiilor/echipamentelor tehnice pe faţadele clădirilor (antene TV, contoare, etc). – Orice intervenţie se va face numai cu avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş. Pentru construcţii noi-principii de construire: - Noile construcţii de locuinţe şi funcţiuni complementare vor avea gabarit mic (ACD max. 250 mp). – Pentru locuinţe se vor respecta cele 2 tipuri de amplasare a caselor pe lot: – case amplasate perpendicular pe strada, aliniate cu construcţiile existente în vecinătate; – case amplasate paralel cu strada, retrase faţa de aliniament şi poziţionate în spatele construcţiilor anexe. – Să se realizeze în condiţiile necesităţilor actuale de confort, îmbinând tehnologiile moderne cu elemente de arhitectură vernaculară (lemnul, prispa, acoperiş în 4 ape, poarta, etc). – să nu reprezinte o intervenţie agresivă asupra sitului – Volumele construite vor fi simple de forma prisma patrulateră regulată, acoperiş în 4 ape cu pante mari. Acoperişul în două ape se admite doar la clădiri anexă. Se interzic formele atipice, curbe, unghiuri ascuţite, atât în plan cât şi pentru acoperiş, goluri, faţade. Sunt admise următoarele învelitori: şiţă/draniţă, ţigla ceramică cu condiţia să fie culoare natur, fără pigmenţi. În afara zonelor construite protejate şi a zonelor de protecţie a monumentelor istorice, sunt admise alte învelitori cu condiţia să fie mate (să nu strălucească) şi culoarea să fie în nuanţe de gri: tabla plana dublu faltuită, şindrila bituminoasă, plăci de fibrociment, ţigle solare. - se interzice folosirea materialelor plastice, inox, imitaţii şi orice alte materiale forme străine locului. – Se interzice amplasarea instalaţiilor/echipamentelor tehnice pe faţadele clădirilor (antene TV, contoare, etc). – Sistemele de captare a energiei solare nu vor fi amplasate pe acoperişurile clădirilor. Se vor căuta modalităţi de amplasare în curtea din spatele casei, într-o poziţie care să nu fie vizibilă din strada. Pentru anexele gospodăreşti cu valoare tradiţională: - Se vor menţine şi întreţine anexele gospodăreşti cu valoare arhitecturală şi istorică datorate în principal expresivităţii materialelor şi a modului de punere în operă a acestora. – Se admite refuncţionalizarea lor în spaţii pentru cazare, locuire, servicii. – Pentru reabilitări se vor respecta: – se vor păstra elementele originale ale clădirilor - volumetria, panta şi apele acoperişului, elementele tradiţionale specifice arhitecturii locale, nu se va modifica raportul plin/gol – se vor folosi materiale naturale/tradiţionale - lemn, piatră, iar pentru învelitori şindrilă, ţiglă – se vor păstra prin recondiţionare porţile originale din lemn şi decoraţiunile din lemn. – Este interzisă demolarea porţilor tradiţionale. Pentru porţile monumentale se va evita supradimensionarea şi supraîncărcarea cu decoraţiuni greoaie, imitarea unor elemente urbane, cu materiale şi cu tehnologii nespecifice zonei, cum ar fi fierul forjat, table inox, materialele plastic opace, semitransparente sau transparente şi folosirea oricăror elemente colorate ţipător, cu forme agresive. Pentru clădirile publice: - Renovarea/ modernizarea clădirilor existente se va realiza cu următoarele condiţii: – se vor păstra elementele originale ale clădirilor - volumetria, panta şi apele acoperişului, elementele tradiţionale specifice tipului de arhitectură folosit, nu se va modifica raportul plin/gol al faţadelor – se vor folosi preponderent materiale naturale/tradiţionale - lemn, piatră, iar pentru învelitori ţiglă ceramică, şindrila; se interzic materialele strălucitoare, cromate, inox – se vor folosi culorile pastelate, discrete, conform paletarului de culori anexat; pentru învelitori se interzic culorile puternice, se va folosi cărămiziu sau maro. – Tâmplăriile vor fi exclusiv din lemn, conform tipologiile locale - vezi anexă. – Se interzice montarea uşilor decorative cu elemente de sticlă oglindată, utilizarea placajelor PVC, a materialelor plastice de tip policarbonat, placarea soclurilor cu imitaţii de piatră, decorarea parapetelor pline cu decupaje în forme străine locului. – Se interzice amplasarea instalaţiilor/echipamentelor tehnice pe faţadele clădirilor (antene, contoare, etc). – Se admit mansardări cu condiţia ca acestea să se realizeze numai în volumul existent al acoperişului. 9.5. Zone de siguranţă şi protecţie sanitară: Autorizarea lucrărilor de construire în interiorul zonelor de protecţie pe baza normelor sanitare aferente cimitirelor, surselor de apă potabilă, depozitelor de deşeuri urbane, etc se face numai pe baza şi în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică. Se vor asigura zone de protecţie sanitară între zonele de locuit, zonele de odihnă, zonele social-culturale etc. şi întreprinderile agricole, agro-zootehnice şi industriale sau o serie de unităţi care pot polua factorii de mediu sau pot produce disconfort şi unele riscuri sanitare (cimitire, staţie de epurare etc.) în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările şi completările ulterioare. Extras din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările şi completările ulterioare - zone de protecţie sanitară: "ART. 11 1. Ferme de cabaline, până la 20 de capete:.... 50 m 2. Ferme de cabaline, peste 20 de capete:.... 100 m 3. Ferme şi crescătorii de taurine, până la 50 de capete: .... 50 m 4. Ferme şi crescătorii de taurine, între 51-200 de capete:.... 100 m 5. Ferme şi crescătorii de taurine, între 201-500 de capete:.... 200 m 6. Ferme şi crescătorii de taurine, peste 500 de capete: .... 500 m 7. Ferme de păsări, până la 1.000 de capete:.... 50 m 8. Ferme de păsări, între 1.001-5.000 de capete:.... 200 m 9. Ferme de păsări, între 5.001-10.000 de capete: .... 500 m 10. Ferme şi crescătorii de păsări, peste 10.000 de capete şi complexuri avicole industriale:1.000 m 11. Ferme de ovine,caprine între 300 şi 1500 de capete:...100 m 12. Ferme de ovine,caprine cu peste 1.500 de capete:...200 m 13. Ferme de porci,până la 50 de capete: ... 100 m 14. Ferme de porci,între 51-100 de capete: ... 200 m 15. Ferme de porci, între 101-1.000 de capete: ... 500 m 16. Complexuri de porci, între 1.000-10.000 de capete: ... 1.000m 17. Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: ... 1.500 m 18. Ferme şi crescătorii de iepuri între 100 şi 5.000 de capete: ... 100 m 19. Ferme şi crescătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: ... 200 m 20. Ferme şi crescătorii de struţi: ... 500 m 21. Ferme şi crescătorii de melci: ... 50 m 22. Spitale veterinare: ... 30 m 23. Grajduri de izolare şi carantină pentru animale: ... 100 m 24. Adăposturi pentru animale, inclusiv comunitare: ... 100 m 25. Abatoare ... 500 m 26. Centre de sacrificare, târguri de animale vii şi baze de achiziţie a animalelor: ... 200 m 27. Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală:... 50 m 28. Platforme pentru depozitarea dejecţiilor animale care deservesc mai multe exploataţii zootehnice, platforme comunale: ... 500 m 29. Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine: ... 1.000 m 30. Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: ... 1.000 m 31. Depozite pentru produse de origine vegetală (silozuri de cereale, staţii de tratare a seminţelor) cu capacitate între 5-100 tone ... 100 m 32. Depozite pentru produse de origine vegetală (silozuri de cereale, staţii de tratare a seminţelor) cu capacitate peste 100 tone ... 200 m 33. Staţii de epurare a apelor uzate menajere, cu bazine acoperite:... 150 m 34. Staţii de epurare de tip modular (containerizate): ... 50 m 35. Staţii de epurare a apelor uzate industriale şi apelor uzate menajere cu bazine deschise:. 300 m 36. Paturi de uscare a nămolurilor: ...300 m 37. Bazine deschise pentru fermentarea nămolurilor: ... 500 m 38. Depozite controlate de deşeuri periculoase şi nepericuloase: ... 1.000 m 39. Incineratoare pentru deşeuri periculoase şi nepericuloase: ... 500 m 40. Crematorii umane: ... 1.000 m 41. Autobazele serviciilor de salubritate: ... 200 m 42. Staţie de preparare mixturi asfaltice, betoane ... 500 m 43. Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport: ... 50 m 44. Depozitele de combustibil cu capacitate mai mare de 10.000 litri ... 50m 45. Depozite de fier vechi, cărbuni şi ateliere de tăiat lemne: ... 100 m 46. Bocşe (tradiţionale) pentru producerea de cărbune (mangal) ... 1.000 m 47. Parcuri eoliene: ... 1.000 m 48. Cimitire şi incineratoare animale de companie: ... 200 m 49. Rampe de transfer deşeuri ... 200 m." Înfiinţarea cimitirelor se realizează cu respectarea distanţei minime de 100 metri faţă de zonele protejate, pentru a nu crea disconfort rezidenţilor din zonele respective. (art. 22, Hotărârea Guvernului nr. 741/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice şi sanitare privind serviciile funerare, înhumarea, incinerarea, transportul, deshumarea şi reînhumarea cadavrelor umane, cimitirele, crematoriile umane, precum şi criteriile profesionale pe care trebuie să le îndeplinească prestatorii de servicii funerare şi nivelul fondului de garantare). 9.6. Zone de siguranţă şi protecţie pentru infrastructura tehnică: Conform Normelor tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice aprobate prin Ordinul autorităţii naţionale de reglementare în domeniul energiei nr. 4/2007 actualizat cu modificările şi completările ulterioare: Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei. Lăţimea zonei de protecţie şi de siguranţă a liniilor electrice aeriene este de: 24 m pentru LEA 20kV, 37 m pentru LEA 110 kV. Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protecţie este delimitată de conturul fundaţiei stâlpilor şi de proiecţia la sol a platformei suspendate; pentru posturi de transformare, cabine de secţionare îngrădite, zona de protecţie este delimitată de îngrădire, pentru posturi de transformare, cabine secţionate îngrădite, zona de protecţie este delimitată de suprafaţa fundaţiei extinsă cu câte 0,2 m pe fiecare latură; pentru posturi de transformare amplasate la sol, îngrădite, zona de siguranţă este extinsă în spaţiu delimitat la distanţa de 20 m de la limita zonei de protecţie. 9.7. Zonele de protecţie şi zone de siguranţă faţă de drumurile publice: Zonele de siguranţă ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului până la: - 1,50 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului; - 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu; - 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea până la 5,00 m inclusiv; - 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea mai mare de 5,00 m Zonele de protecţie sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonelor de siguranţă şi marginile zonei drumului, în funcţie de categorie (20 m pentru drumuri judeţene, 18 m pentru drumurile comunale). 9.8. Zone expuse la riscuri naturale şi tehnologice: Autorizarea executării construcţiilor sau amenajărilor în zonele expuse la riscurile naturale, cu excepţia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisă. Zone cu risc de alunecări de teren: Pentru reducerea riscului de alunecări de teren se prevăd următoarele măsuri: - Împădurirea versanţilor cu potenţial de alunecare cu vegetaţie arboricolă hidrofilă cu un ritm rapid de creştere şi adaptare (salcâm, pin, etc); – Terasarea versanţilor şi plantarea la nivelul acestora a viţei-de-vie ori a pomilor fructiferi ce au o bună favorabilitate pentru condiţiile pedo-climatice ale teritoriului amenajat; – Realizarea de rigole şi şanţuri în vederea preluării apelor de suprafaţă şi în vederea diminuării eroziunii solului şi a eroziunii în adâncime precum şi pentru diminuarea cantităţii de apă infiltrate în sol. – executarea unor lucrări de sprijinire şi consolidare: terasări, drenuri, taluzări, ziduri de sprijin, plantaţii de arbori cu rădăcini pivotante etc.; – asigurarea bunurilor şi a locuinţelor în caz de dezastru pe baza unor studii de specialitate care să permită apoi negocierea corectă a valorii asigurării, respectiv a despăgubirilor. – obligativitatea realizării studiilor geotehnice de stabilitate (realizate de firme specializate – monitorizare continuă a teritoriilor instabile din interiorul intravilanului Zone cu risc de inundabilitate: Pentru reducerea riscului la inundaţii, se vor efectua următoarele măsuri de atenuare şi prevenire a riscurilor: - îndiguirea râurilor prin soluţii prietenoase cu mediul – decolmatarea albiilor Zone cu risc tehnologic: Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice, precum şi în zonele de servitute şi de protecţie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apă, canalizare, căilor de comunicaţie şi altor asemenea lucrări de infrastructură este interzisă. Se vor prevedea următoarele măsuri de siguranţă: - Respectarea prevederilor cu privire la amplasarea obiectivelor industriale în raport cu categoriile de terenuri adiacente – Detalierea studiilor privitoare la determinarea distanţele până la care se manifestă efectele poluării sau accidentelor tehnologice 9.9. Căi de comunicaţii: Străzile noi din intravilan vor fi minim de categoria a III-a, excepţie făcând străzile cu lungimi mai mici de 150 m pentru care nu există posibilitatea de a se prelungi şi se vor amenaja ca nişte fundături; Artera de circulaţie cu traseu înfundat nu va avea o lungime mai mare de 150,00 m şi va fi prevăzută la capătul înfundat cu buclă pentru întoarcerea autovehiculelor, cu raza de minim 6,00 m; Străzile noi sau reabilitările se vor realiza respectând minim profilele transversale tip întocmite pe planşele anexate; Străzile noi propuse ce leagă două străzi existente vor prelua caracteristicile categoriei superioare cu care au tangenţă, cu condiţia ca parcelarul şi fondul construit existent să permită acest lucru. Executarea lucrărilor edilitare ce afectează suprafaţa străzilor (carosabil şi trotuar) se vor aproba doar cu condiţia, ca la terminarea acestora să se refacă sistemul rutier (stratificaţie, grosime stratificaţie şi tip de îmbrăcăminte) cel puţin identic cu cel existent la începerea lucrărilor. 9.10. Parcaje: Autorizarea executării construcţiilor care, prin destinaţie, necesită spaţii de parcare se emite numai dacă există posibilitatea realizării acestora în afara domeniului public. Prin excepţie de la prevederile aliniatului de mai sus, utilizarea domeniului public pentru spaţii de parcare se stabileşte prin autorizaţia de construire de către delegaţiile permanente ale consiliilor judeţene sau de către primari, conform legii. Suprafeţele parcajelor se determină în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform prevederilor legale, respectând prevederile Anexei nr. 5 la Regulamentul General de Urbanism aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicată cu modificările şi completările ulterioare: Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform prevederilor Normativului P 132 - 93, în funcţie de categoria localităţii în care sunt amplasate construcţiile. 5.1. - Construcţii administrative 5.1.1. - Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1 - 1.1.10 vor fi prevăzute: a) câte un loc de parcare pentru 10 - 40 salariaţi; b) locuri de parcare suplimentare celor rezultate conform lit. a), după cum urmează: - un spor de 10% pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1 - 1.1.7; – un spor de 30% pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.7 - 1.1.10; – atunci când construcţiile cuprind săli de conferinţe şi alte spaţii destinate reuniunilor se vor prevedea 1 - 2 locuri de parcare pentru autocare. 5.1.2. - Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.11 - 1.1.13 vor fi prevăzute câte un loc de parcare pentru 10 - 30 salariaţi plus un spor de 20% pentru invitaţi. 5.2. - Construcţii financiar-bancare 5.2.1. - Pentru toate categoriile de construcţii financiar-bancare vor fi prevăzute câte un loc de parcare la 20 de salariaţi şi un spor de 50% pentru clienţi. 5.2.2. - în funcţie de destinaţia clădirii şi de amplasament, parcajele pentru salariaţi pot fi organizate împreună cu cele ale clienţilor, adiacent drumului public. 5.3. - Construcţii comerciale 5.3.1. - Pentru construcţiile comerciale vor fi prevăzute locuri de parcare pentru clienţi, după cum urmează: ● un loc de parcare la 200 mp suprafaţă desfăşurată a construcţiei pentru unităţi de până la 400 mp; ● un loc de parcare la 100 mp suprafaţă desfăşurată a construcţiei pentru unităţi de 400 - 600 mp; ● un loc de parcare la 50 mp suprafaţă desfăşurată a construcţiei pentru complexuri comerciale de 600 - 2.000 mp; ● un loc de parcare la 40 mp suprafaţă desfăşurată a construcţiei pentru complexuri comerciale de peste 2.000 mp. 5.3.2. - Pentru restaurante va fi prevăzut câte un loc de parcare la 5 - 10 locuri la masă. 5.3.3. - La acestea se vor adăuga spaţiile de parcare sau garare a vehiculelor proprii, care pot fi amplasate independent de parcajele clienţilor. 5.4. - Construcţii de cult Pentru construcţiile de cult numărul spaţiilor de parcare va fi stabilit în funcţie de obiectiv, avându-se în vedere un minim de 5 locuri de parcare. 5.5. - Construcţii culturale 5.5.1. - Pentru construcţiile culturale vor fi prevăzute locuri de parcare pentru vizitatori sau spectatori şi personal, după cum urmează: ● pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.1 şi 1.5.2, câte un loc de parcare la 50 mp spaţiu de expunere; ● pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.3 - 1.5.12, un loc la 10 - 20 de locuri în sală. 5.6. - Construcţii de învăţământ 5.6.1. - Pentru toate categoriile de construcţii de învăţământ vor fi prevăzute 3 - 4 locuri de parcare la 12 cadre didactice. 5.6.2. - Pentru învăţământul universitar, la cele rezultate conform pct. 5.6.1 se va adăuga, în funcţie de capacitatea construcţiei, un număr de 1 - 3 locuri de parcare pentru autocare. 5.6.3. - Pentru sedii ale taberelor şcolare se vor prevedea locuri de parcare pentru autocare, conform capacităţii de cazare. 5.7. - Construcţii de sănătate 5.7.1. Pentru construcţii de sănătate vor fi prevăzute locuri de parcare după cum urmează: ● pentru cele cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.1 - 1.7.7, câte un loc de parcare la 4 persoane angajate, cu un spor de 10%; ● pentru cele cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.8 - 1.7.10, câte un loc de parcare la 10 persoane angajate. 5.7.2. - Parcajele pot fi amplasate diferenţiat pentru personal, pacienţi şi vizitatori, caz în care cele pentru personal şi pacienţi vor fi amplasate adiacent drumului public. 5.8. - Construcţii sportive 5.8.1. - Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări sportive vor fi prevăzute locuri de parcare pentru personal, pentru public şi pentru sportivi, în funcţie de capacitatea construcţiei, după cum urmează: ● pentru construcţii cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.1, 1.8.3 şi 1.8.4, un loc de parcare la 5 - 20 de locuri; ● pentru construcţii cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.2, 1.8.5 - 1.8.7, un loc de parcare la 30 de persoane. 5.8.2. - La cele rezultate conform punctului 5.7.1 se va adăuga, în funcţie de capacitatea construcţiei, un număr de 1 - 3 locuri de parcare pentru autocare. 5.9. - Construcţii şi amenajări de agrement 5.9.1. - Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări de agrement vor fi prevăzute parcaje în funcţie de capacitatea construcţiei, câte un loc de parcare pentru 10 - 30 de persoane. 5.9.2. - Pentru cluburi va fi prevăzut câte un loc de parcare la 3 - 10 membri ai clubului. 5.10. - Construcţii de turism 5.10.1. - Pentru toate categoriile de construcţii de turism vor fi prevăzute locuri de parcare, în funcţie de tipul de clădire şi de categoria de confort, 1 - 4 locuri de parcare la 10 locuri de cazare. 5.10.2. - Pentru moteluri se vor asigura 4 - 10 locuri de parcare la 10 locuri de cazare. 5.11. - Construcţii de locuinţe 5.11.1. - Pentru construcţii de locuinţe, în funcţie de indicele de motorizare a localităţii, vor fi prevăzute locuri de parcare după cum urmează: ● câte un loc de parcare la 1 - 5 locuinţe unifamiliale cu lot propriu; ● câte un loc de parcare la 1 - 3 apartamente pentru locuinţe semicolective cu acces propriu şi lot folosit în comun; ● câte un loc de parcare la 2 - 10 apartamente în locuinţe colective cu acces şi lot în comun. 5.11.2. - Din totalul locurilor de parcare pentru locuinţele individuale vor fi prevăzute garaje în procent de 60 - 100%. 5.12. - Construcţii industriale Vor fi prevăzute parcaje în funcţie de specificul activităţii, după cum urmează: ● activităţi desfăşurate pe o suprafaţă de 10 - 100 mp, un loc de parcare la 25 mp; ● activităţi desfăşurate pe o suprafaţă de 100 - 1.000 mp, un loc de parcare la 150 mp; ● activităţi desfăşurate pe o suprafaţă mai mare de 1.000 mp, un loc de parcare la o suprafaţă de 100 mp. 5.13. - Pentru construcţii ce înglobează spaţii cu diferite destinaţii, pentru care există norme diferite de dimensionare a parcajelor, vor fi luate în considerare cele care prevăd un număr mai mare de locuri de parcare. 9.11. Spaţii verzi şi plantate Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, respectând Anexei nr. 6 la Regulamentul General de Urbanism aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicată cu modificările şi completările ulterioare: SPAŢII VERZI ŞI PLANTATE 6.1. - Construcţii administrative şi financiar-bancare 6.1.1. - Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1 - 1.1.10 vor fi prevăzute spaţii verzi cu rol decorativ, minimum 15% din suprafaţa terenului. 6.1.2. - Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.11 - 1.1.13 şi 1.2 vor fi prevăzute spaţii verzi cu rol decorativ şi de protecţie, minimum 10% din suprafaţa totală a terenului. 6.1.3. - Conformarea şi dimensionarea spaţiilor verzi, a plantaţiilor şi a mobilierului urban vor fi aprobate prin planuri urbanistice. 6.2. - Construcţii comerciale Pentru construcţiile comerciale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi de agrement, în exteriorul clădirii sau în curţi interioare - 2 - 5% din suprafaţa totală a terenului. 6.3. - Construcţii de cult Pentru construcţiile de cult vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi de protecţie, dimensionate în funcţie de amplasarea în localitate şi de condiţiile impuse prin regulamentul local de urbanism. 6.4. - Construcţii culturale Pentru toate categoriile de construcţii culturale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, spaţii de joc şi de odihnă, în funcţie de capacitatea construcţiei - 10 - 20% din suprafaţa totală a terenului. 6.5. - Construcţii de sănătate 6.5.1. - Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct.1.7.1 - 1.7.8 vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate în interiorul incintei, după cum urmează: - aliniamente simple sau duble, cu rol de protecţie; – parc organizat cu o suprafaţă de 10-15 mp/bolnav. 6.5.2. - Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.9 - 1.7.10 vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate de 10-15 mp/copil. 6.6. - Construcţii şi amenajări sportive Pentru construcţii şi amenajări sportive vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, minimum 30% din suprafaţa totală a terenului. 6.7. - Construcţii de turism şi agrement Pentru construcţii de turism şi agrement vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţie şi de gradul de confort, dar nu mai puţin de 25% din suprafaţa totală a terenului. 6.8. - Construcţii de locuinţe Pentru construcţiile de locuinţe vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de tipul de locuire, dar nu mai puţin de 2 mp/locuitor. 6.9. - Construcţii industriale Pentru construcţiile industriale vor fi prevăzute spaţii verzi şi aliniamente cu rol de protecţie, în funcţie de categoria acestora, dar nu mai puţin de 20% din suprafaţa totală a terenului. Vegetaţia înaltă matură va fi protejată şi păstrată, conform condiţiilor prevăzute la nivelul zonelor şi subzonelor funcţionale precum şi a unităţilor teritoriale de referinţă. Intervenţiile asupra vegetaţiei din zonele de protecţie a monumentelor şi din zonele construite protejate se vor face numai cu acordul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş. La realizarea străzilor noi, precum şi la reabilitarea străzilor pe care nu există plantaţii sau acestea sunt degradate, se vor planta arbori 9.12. Dreptul de parcelare: Prin parcelare se înţelege operaţiunea de proiectare urbanistică prin care se determină divizarea în 4 sau mai multe părţi alăturate a uneia sau mai multor proprietăţi funciare distincte, destinate construirii, în scopul de a fi sau nu înstrăinate prin cedări, concesionări sau vânzări a loturilor rezultate; (art. 30 la Regulamentul General de Urbanism aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicată cu modificările şi completările ulterioare). Se înţelege prin parcelă, suprafaţa de teren situată într-o unitate administrativ-teritorială pe un amplasament bine stabilit, având o singură categorie de folosinţă şi aparţinând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune; (Legea nr. 7/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Norme tehnice de introducere a cadastrului general aprobate cu Ordinul ministrului administraţiei publice nr. 534/2001 actualizat cu modificările şi completările ulterioare). Faptul de a proiecta sau construi mai mult de patru clădiri pe o parcelă, constituind un singur trup, este considerat din punct de vedere al autorizării construcţiilor, ca parcelare, în sensul celor prevăzute anterior. Proprietarii suprafeţelor de teren pe a căror întindere se pot construi patru sau mai multe locuinţe sau clădiri de orice natură, respectând prevederile prezentului regulament, au dreptul să le parceleze. Dreptul de parcelare este supus, în afară de prevederile înscrise în reglementările legale, dispoziţiilor prezentului regulament. II. PRESCRIPŢII SPECIFICE ZONELOR/SUBZONELOR FUNCŢIONALE CONSTITUITE L - ZONA PENTRU LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE L1 - Locuinţe individuale şi funcţiuni complementare Funcţiunea predominantă de locuinţe individuale, majoritatea având un regim de înălţime mic (parter sau demisol şi parter), dezvoltate în timp, evidenţiindu-se trei tipuri majore de arhitectură: tradiţională/vernaculară, de perioadă comunistă - case tip, de perioadă post - comunistă. Prezintă o diversitate de situaţii din punctul de vedere al calităţii şi viabilităţii, precum şi o ilustrare a evoluţiei localităţilor. Tipologia locuinţelor este caracteristică zonelor rurale, cu regim de construire izolat, înălţime mică şi anexe pentru creşterea animalelor. Gospodăria este structurată de regulă pe o parcelă cu planimetrie dreptunghiulară alungită, cu latura scurtă la stradă. Dimensiunile sunt de peste 12 metri la stradă şi o a doua lungime, cu o variabilitate mai mare datorită condiţiilor geografice. Restricţii impuse: - În zonele din intravilan cu risc de inundabilitate, autorizaţia de construire se va emite numai dacă beneficiarul asigură prin lucrări suplimentare înlăturarea riscului de inundabilitate (prin lucrări de regularizare, îndiguire, etc) şi numai în baza avizelor de la Sistemul de gospodărire al apelor, Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă. – Este obligatoriu ca în zonele cu risc de producere a alunecărilor de teren să se efectueze studii şi expertize geotehnice, pentru orice lucrări de construire, reconstruire, extindere, modernizare sau lotizare, care să stabilească măsurile de prevenire/înlăturare a fenomenelor. – În zona de siguranţă a construcţiilor şi culoarelor de infrastructură tehnică (linii electrice, drumuri) sunt interzise lucrările de construire cu excepţia celor legate de infrastructura edilitară/tehnică. În zonele de protecţie este necesar avizul administratorului de reţea/drum. – În zonele de protecţie sanitară, în vederea efectuării lucrărilor de construire se va obţine în prealabil avizul Direcţiei de Sănătate Publică. – Este interzisă schimbarea de destinaţie a zonelor verzi stabilite prin Registrul Spaţiilor Verzi şi preluate în prezentul PUG, cu excepţiile legii în vigoare. – În zonele care se suprapun cu siturile arheologice este interzisă orice fel de lucrare de construire fără descărcare arheologică şi aviz al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, zonele de protecţie a vestigiilor arheologice se va solicita în prealabil avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, iar în timpul lucrărilor de construire infrastructură se va realiza supraveghere arheologică. SECŢIUNEA I UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ART. 1 UTILIZĂRI ADMISE L1: - Locuinţe individuale – Clădiri anexe cu rol de adăposturi de animale, de depozitare, bucătărie de vară, garaje etc. – Se admit următoarele funcţiuni complementare: – unităţi de interes public, administrative, financiar-bancare, comerciale (de capacitate redusă, cu suprafaţa desfăşurată mai mică de 250 mp), de cult, de învăţământ, de cultură, de sănătate, structuri de primire turistică (pensiuni şi agropensiuni), alimentaţie publică (restaurante, cafenele, baruri, terase, cofetării, etc), servicii, birouri, cabinete individuale – spaţii verzi publice amenajate, mobilier urban, locuri de joacă, construcţii şi amenajări sportive. – Echipamente tehnico-edilitare, cu excepţia antenelor GSM – Alei pietonale, accese, parcaje. – Se admit reconstruiri, extinderi ale clădirilor existente. – Se admit activităţi agricole ART. 2 UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI L1: - Autorizarea executării construcţiilor care prin destinaţie, necesită spaţii de parcare se admite numai dacă există posibilitatea realizării acestora în afara domeniului public (art. 33 din Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare), de preferat pe parcelă aferentă. – Se admit amenajări care contribuie la confortul locuirii(chioşc umbra-servire masa, pergole, teren sport - cu respectarea condiţiilor înscrise în codul civil, de nivel admis de zgomot, de servitute de vedere, de scurgere a apelor pluviale) – Se admite autorizarea executării de mici ateliere manufacturiere nepoluante care nu necesită volum mare de transport (maxim 5 autovehicule mici pe zi), iar atât activitatea, cât şi depozitarea materialelor se realizează în exclusivitate în interiorul clădirilor. – piaţă agroalimentară se va amplasa la minim 40 de metri faţă de clădirile de locuinţe. ART. 3 UTILIZĂRI INTERZISE L1: Se interzic următoarele utilizări: - Depozitare en-gros – Platforme de precolectare a deşeurilor – Unităţi comerciale de tip supermarket, – Service auto, spălătorii auto, antene GSM. – Activităţi poluante – Demolarea clădirilor şi porţilor cu arhitectură tradiţională. – alte funcţiuni decât cele prevăzute la articolele 1 şi 2. – Lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente, care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice. SECŢIUNEA II CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURAREA CLĂDIRILOR ART. 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) L1: - pentru ca o parcelă să fie construibilă trebuie să fie respectate următoarele condiţii: o front la stradă de minimum 12 m o suprafaţa minimă a parcelei de 500 mp ART. 5 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT L1: - amplasarea clădirilor faţă de aliniament se va realiza la o distanţă de cel puţin 1 metru, conform specificului local. – gardurile şi clădirile vor fi retrase faţă de axul drumului judeţean cu minim 12 metri, respectiv cu minim 10 m faţă de axul drumului comunal, pentru asigurarea dezvoltării capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, conform art. 19 pct. (4) din Ordonanţa nr. 43/1997 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru dezvoltarea capacităţii străzilor locale se vor respecta retragerile între axul străzilor şi garduri/construcţii de minim 4,75 m pentru străzile unde este prevăzut profilul cu două benzi de circulaţie, respectiv de minim 3 m pentru străzile unde este prevăzut profilul cu o singură bandă de circulaţie (vezi planşe anexate). – retragerea maximă admisă este de 15,00 m de la aliniamentul reglementat; pentru evitarea densificărilor prin construire în planul principal al loturilor (la stradă), construcţiile noi sau extinderile la construcţiile existente, se vor amplasa în planul secundar, cu legări funcţionale la construcţiile existente din planul principal; – adâncimea zonei construibile va fi de maxim 25,00 m de la aliniament. ART. 6 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR L1: - clădirile se vor retrage faţă de limitele de proprietate în mod obligatoriu conform Codului Civil, respectiv la minim 0,60 m faţă de limita de proprietate atunci când pe acea faţadă nu sunt ferestre, respectiv minim 2,00 m când pe acea faţadă sunt ferestre. Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanţă mai mică de un metru. Se poate construi pe limita de proprietate numai cu acordul vecinului. În orice situaţie, distanţa dintre clădirile de pe parcelele învecinate trebuie să respecte distanţele de siguranţă conform normelor de securitate la incendiu. – în toate cazurile, clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin 5.0 metri. ART. 7 AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ L1: - clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din media înălţimilor clădirilor măsurate la cornişă, dar nu mai puţin de 3 metri, cu respectarea normelor de securitate la incendiu. ART. 8 CIRCULAŢII ŞI ACCESE L1: - o parcelă este construibilă numai dacă are acces direct dintr-un drum public sau privat, cu lăţimea carosabilului de minim 4 m. – pentru lucrările de reabilitare şi modernizare a străzilor locale se vor respecta normativele în vigoare privind drumurile în localităţile rurale, respectiv se vor respecta profilele transversale minimale prezentare pe planşe. – pentru accese pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se vor utiliza învelitori permeabile. ART. 9 STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR L1: - staţionarea autovehicolelor necesare funcţionării diferitelor activităţi, conform normelor, se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice sau în parcări publice amenajate cu locuri închiriate; – locurile de parcare se dimensionează conform normelor specifice specifice (vezi preambul referitor la parcaje) şi se dispun în construcţii supra/subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu gard viu de 1,20 m. înălţime; ART. 10 ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR L1: Regim de înălţime maxim admis: S/D+P+M Înalţimea maximă a nivelului convenţional: 3 m. Înălţimea maximă admisă la cornişă: 5 m Înălţimea maximă admisă la coamă: 10 m În mansardă se admit mai multe niveluri în funcţie de cât permite suprafaţa utilă acoperişului. ART. 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR L1: Clădirile noi sau modificările / reconstrucţiile de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje; Noile clădiri se vor realiza îmbinând necesităţile actuale de confort cu specificul local, respectând următoarele condiţionări: - Volumetria clădirilor va fi simplă, lipsită de elemente parazitare. Noile construcţii de locuinţe vor avea gabarit mic (ACD max. 250 mp). Construcţiile vor fi aşezate raţional pe teren (pante, scurgeri de apă, vizibilitate, orientare faţă de punctele cardinale şi faţă de elementele ambient ale cadrului natural/construit, faţă de repere de interes). Volumele construite vor fi simple de forma prisma patrulateră regulată, acoperiş în 4 ape cu pante mari. Acoperişul în două ape se admite doar la clădiri anexă. Se interzic formele atipice, curbe, unghiuri ascuţite, atât în plan cât şi pentru acoperiş, goluri, faţade. – Paramentul: se vor folosi cu preponderenţă materiale naturale: piatră, lemn, ţiglă ceramică. Lemnul va fi prezent în componentele construcţiilor: pereţi din bârne, elemente structurale şi decorative ale prispei, elemente structurale ale planşeului şi ale şarpantei, tâmplărie, material pentru învelitoare. Nu se admit culori stridente, saturate. Culorile vor respecta paletarul de culori anexat. Se interzic finisaje şi materiale nespecifice zonelor de locuit precum: pereţii cortină, inox, plăci de tip bond, panouri tip sandwish, sticla fumurie sau oglindată, policarbonat, etc. Se admit termozolaţii doar la clădirile care nu sunt identificate cu valoare arhitecturală, tradiţională şi la construcţiile noi. – Raportul plin/gol - predomină plinul; ferestrele vor fi dreptunghiulare sau pătrate conform tipologiile identificate în anexă, în două sau trei canate, cu feronerie metalică (vezi anexa tâmplării specifice). Culorile specifice sunt: lemn natur, verde închis sau alb. Uşile caselor tradiţionale au o singura deschidere şi dimensiuni reduse: lăţime uzuală 80-90cm, - înălţime uzuală 170-180cm; nu se admit ferestre triunghiulare, trapezoidale, rotunde, poligonale. – Tâmplăria va fi proiectată şi realizată conform tipologiilor de inspiraţie locală, din lemn, în culori specifice (vezi anexă). Se admit tâmplării din PVC, aluminiu cu condiţia ca acestea să respecte tipologiile prezentate în anexă şi culorile. – Elementele adiacente construcţiei: prispa poate fi simplă (aşezată pel, 2 sau 3 laturi ale casei), sau poate avea sopru (foişor); este construită în întregime din lemn. Scările exterioare, stâlpii, parapeţii, balustradele, etc vor fi concepute şi realizate conform tehnicilor locale; nu se admit confecţii metalice aparente, baluştri, ornamente din plastic. Se interzice folosirea inoxului care este nespecific funcţiunilor de locuire ale zonei. – Acoperişul va avea o formă geometrică simplă şi va fi de tip şarpantă din lemn în patru ape cu pante inegale - conform specificului local. Acoperişul în două ape se admite la anexe. – Învelitorile vor fi realizate din materiale tradiţionale: lemn (sită, şindrilă, draniţa), materiale ceramice culoare cărămiziu sau maro, tablă fălţuită culoare gri şi alte materiale cu condiţia să fie mate (să nu strălucească) şi culoarea să fie în nuanţe de gri. – Tinichigeria va fi concepută cu geometrie simplă, discretă; – Anexele gospodăreşti vor respecta arhitectura clădirii principale. Pentru clădirile şi anexele identificate cu valoare tradiţională şi pentru clădirile publice se vor respecta prevederile din preambul. ART. 12 CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ L1: - toate clădirile vor fi racordate la reţele tehnico - edilitare publice în măsura realizării acestora. – toate noile branşamente vor fi realizate îngropat, integrate în împrejmuire sau înzidite (în construcţie). – se recomandă echiparea clădirilor cu sisteme de furnizare a energiei regenerabile (generatoare solare, eoliene, geotermale, etc) – se va asigura evacuarea rapidă şi dirijarea apelor prin şanţuri spre pârâuri. – se admit soluţii locale de echipare edilitară cu condiţia respectării normelor sanitare şi asigurării posibilităţii de racordare la reţelele publice viitoare. – deşeurile zootehnice rezultate din amenajări în gospodării particulare se colectează şi se neutralizează prin compostare în instalaţii care nu poluează mediul şi nu produc disconfort, fiind amplasate la cel puţin 10 m de ferestrele locuinţelor şi de cel puţin 25 m faţă de zona IS. – Este permis sistemul individual de îndepărtare şi neutralizare a reziduurilor menajere cu condiţia prevenirii dezvoltării insectelor şi rozătoarelor. Locul de amplasare al depozitelor de reziduri în cadrul gospodăriilor se va alege astfel încât să nu producă disconfort vecinilor. ART. 13 SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE L1: - spaţiile libere din incinte vor fi înierbate/plantate şi amenajate în procent de minim 50 % din suprafaţa parcelei, în special spre căile de circulaţie. ART. 14 ÎMPREJMUIRI: L1: - împrejmuirile spre strada vor fi de maxim 1,50 m înălţime (cu excepţia porţilor) şi se vor realiza din lemn sau nuiele. SECŢIUNEA III POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) L1: POT maxim = 35% ART. 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) L1: CUT maxim = 0,9. L2 -CASE DE VACANŢĂ/TURISM/AGREMENT Subzona are funcţiunea predominantă de locuinţe sezoniere şi funcţiuni de turism şi agrement de tip structuri de primire turistică, restaurante, săli de evenimente, sport, loisir, etc. Restricţii impuse: - În zonele din intravilan cu risc de inundabilitate, autorizaţia de construire se va emite numai dacă beneficiarul asigură prin lucrări suplimentare înlăturarea riscului de inundabilitate (prin lucrări de regularizare, îndiguire, etc) şi numai în baza avizelor de la Sistemul de gospodărire al apelor, Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă. – Este obligatoriu ca în zonele cu risc de producere a alunecărilor de teren să se efectueze studii şi expertize geotehnice, pentru orice lucrări de construire, reconstruire, extindere, modernizare sau lotizare, care să stabilească măsurile de prevenire/înlăturare a fenomenelor. – În zona de siguranţă a construcţiilor şi culoarelor de infrastructură tehnică (linii electrice, drumuri) sunt interzise lucrările de construire cu excepţia celor legate de infrastructura edilitară/tehnică. În zonele de protecţie este necesar avizul administratorului de reţea/drum. – În zonele de protecţie sanitară, în vederea efectuării lucrărilor de construire se va obţine în prealabil avizul Direcţiei de Sănătate Publică. – Este interzisă schimbarea de destinaţie a zonelor verzi stabilite prin Registrul Spaţiilor Verzi şi preluate în prezentul PUG, cu excepţiile legii în vigoare. SECŢIUNEA I UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ART. 1 UTILIZĂRI ADMISE L2: - Case de vacanţă – Structuri de primire turistică de tip: agropensiune, pensiune, vilă, camping, sat de vacanţă, bungalou, motel, hotel, restaurante, săli de evenimente, etc. – Clădiri pentru sănătate, centru de bătrâni, centru social, etc. – Clădiri anexe cu rol de adăposturi de animale, de depozitare, bucătărie de vară, garaje etc. – Unităţi comerciale de capacitate redusă, cu suprafaţa de maxim 250 mp. – spaţii verzi publice amenajate, mobilier urban, locuri de joacă,construcţii şi amenajări sportive. – Unităţi de cult şi cultură – Servicii pentru turism – Locuinţe individuale – Echipamente tehnico-edilitare – Alei pietonale, accese, parcaje. ART. 2 UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI L2: - Autorizarea executării construcţiilor care prin destinaţie, necesită spaţii de parcare se admite numai dacă există posibilitatea realizării acestora în afara domeniului public (art. 33 din Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare), de preferat pe parcelă aferentă. – Se admit amenajări care contribuie la confortul locuirii (chioşc umbra - servire masa, pergole, teren sport - cu respectarea condiţiilor înscrise în Codul civil, de nivel admis de zgomot, de servitute de vedere, de scurgere a apelor pluviale) – Se admite autorizarea executării de mici ateliere manufacturiere nepoluante care nu necesită volum mare de transport, iar atât activitatea, cât şi depozitarea materialelor se realizează în exclusivitate în interiorul clădirilor. ART. 3 UTILIZĂRI INTERZISE L2: Se interzic următoarele utilizări: - orice alte funcţiuni decât cele prevăzute la articolele 1 şi 2. – lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente, care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice. SECŢIUNEA II CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURAREA CLĂDIRILOR ART. 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) L2: Pentru a fi construibilă, o parcelă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - să aibă suprafaţa minimă de 800 mp şi un front la strada de minim 12,0 m. – adâncimea parcelei va fi mai mare sau egală cu lăţimea. ART. 5 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT L2: - clădirile se vor retrage de la aliniament la o distanţă de minim 3 metri. ART. 6 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR L2: - clădirile se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei cu minim jumătate din media înălţimilor clădirilor măsurate la cornişă, dar nu mai puţin de 3,00 metri, respectând normele de protecţie la incendiu. – în toate cazurile, clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă la cel puţin 5.0 metri; ART. 7 AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ L2: - clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din media înălţimilor clădirilor măsurate la cornişă, dar nu mai puţin de 3 metri, respectând normele de protecţie la incendiu. ART. 8 CIRCULAŢII ŞI ACCESE L2: - o parcelă este construibilă numai dacă are acces direct dintr-un drum public sau privat, cu lăţimea carosabilului de minim 4 m. – pentru lucrările de reabilitare şi modernizare a străzilor locale se vor respecta normativele în vigoare privind drumurile în localităţile rurale, respectiv se vor respecta profilele transversale minimale prezentare pe planşe. – pentru accese pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se vor utiliza învelitori permeabile. ART. 9 STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR L2: - staţionarea autovehicolelor, se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice, în spaţii amenajate (garaje, platforme, parcări). – locurile de parcare se dimensionează conform normelor specifice specifice (vezi preambul referitor la parcaje) şi se dispun în construcţii supra/subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu gard viu de 1,20 m. înălţime; SECŢIUNEA II CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURAREA CLĂDIRILOR ART. 10 ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR L2: Pentru case de vacanţă/locuinţe Regim de înălţime maxim admis: S/D+P+M Înălţimea maximă a nivelului convenţional: 3 m. Înălţimea maximă admisă la cornişă: 5 m Înălţimea maximă admisă la coamă: 10 m În mansardă se admit mai multe niveluri în funcţie de cât permite suprafaţa utilă acoperişului. Pentru celelalte tipuri de funcţiuni admise: Regim de înălţime maxim admis: S/D+P+2E+M Înălţimea maximă admisă la cornişă: 10 m Înălţimea maximă admisă la coamă: 15 m ART. 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR L2: Clădirile noi sau modificările / reconstrucţiile de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje; Noile clădiri se vor realiza îmbinând necesităţile actuale de confort cu specificul local, respectând următoarele condiţionări: - Volumetria clădirilor va fi simplă, lipsită de elemente parazitare. Se interzic formele atipice, curbe, unghiuri ascuţite, atât în plan cât şi pentru acoperiş, goluri, faţade. – Paramentul: se vor folosi cu preponderenţă materiale naturale:piatră,lemn, ţiglă ceramică. Lemnul va fi prezent în componentele construcţiilor: pereţi din bârne, elemente structurale şi decorative ale prispei, elemente structurale ale planşeului şi ale şarpantei, tâmplărie, material pentru învelitoare, etc. Nu se admit culori stridente, saturate. Culorile vor respecta paletarul de culori anexat. Se interzic finisaje şi materiale nespecifice zonelor de locuit precum: pereţii cortină, inox, plăci de tip bond, panouri tip sandwish, sticlă fumurie sau oglindată, policarbonat, etc. - Raportul plin/gol - predomină plinul; ferestrele vor fi dreptunghiulare sau pătrate conform tipologiile identificate în anexă, în două sau trei canate, cu feronerie metalica (vezi anexa tâmplării specific). Culorile specifice sunt: lemn natur, verde închis sau alb. – Tâmplăria va fi proiectată şi realizată conform tipologiilor de inspiraţie locală, din lemn, PVC sau aluminiu cu condiţia ca acestea să respecte tipologiile şi culorile prezentate în anexă. – Elementele adiacente construcţiei: prispa poate fi simpla (aşezată pe 1, 2 sau 3 laturi ale casei), sau poate avea sopru (foişor); va fi construită în întregime din lemn. Scările exterioare, stâlpii, parapeţii, balustradele, etc. vor fi concepute şi realizate conform tehnicilor locale; nu se admit confecţii metalice aparente, baluştri, ornamente din plastic. Se interzice folosirea inoxului care este nespecific zonei. – Acoperişul va avea o formă geometrică simplă şi va fi de tip şarpantă din lemn în patru ape cu pante inegale - conform specificului local. Acoperişul în două ape se admite la anexe. – Învelitorile vor fi realizate din materiale tradiţionale: lemn (sita, şindrilă, draniţa), materiale ceramice culoare cărămiziu sau maro, tablă fălţuită culoare gri şi alte materiale cu condiţia să fie mate (să nu strălucească) şi culoarea să fie în nuanţe de gri. – Tinichigeria va fi concepută cu geometrie simplă, discretă; – Anexele gospodăreşti vor respecta arhitectura clădirii principale. ART. 12 CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ L2: - toate clădirile vor fi racordate la reţele tehnico - edilitare publice în măsura realizării acestora. – toate noile branşamente vor fi realizate îngropat, integrate în împrejmuire sau înzidite (în construcţie). – se recomandă echiparea clădirilor cu sisteme de furnizare a energiei regenerabile (generatoare solare, eoliene, geotermale etc.) – se va asigura evacuarea rapidă şi dirijarea apelor prin şanţuri spre pârâuri. – se admit soluţii locale de echipare edilitară cu condiţia respectării normelor sanitare şi asigurării posibilităţii de racordare la reţelele publice viitoare. – este permis sistemul individual de îndepărtare şi neutralizare a reziduurilor menajere cu condiţia prevenirii dezvoltării insectelor şi rozătoarelor. Locul de amplasare al depozitelor de reziduri în cadrul gospodăriilor se va alege astfel încât să nu producă disconfort vecinilor. ART. 13 SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE L2: - spaţiile libere din incinte vor fi înierbate/plantate şi amenajate în procent de minim 50 % din suprafaţa parcelei, în special spre căile de circulaţie. ART. 14 ÎMPREJMUIRI: L2: - împrejmuirile spre strada vor fi de maxim 1,50 m înălţime (cu exceptia porţilor) şi se vor realiza din lemn sau nuiele. SECŢIUNEA III POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) L2: Pentru locuinţe/case de vacanţă: POT maxim = 25% Pentru celelalte tipuri de funcţiuni admise: POT maxim = 30% ART. 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) Pentru locuinţe/case de vacanţă: L2: CUT maxim = 0,6 Pentru celelalte tipuri de funcţiuni admise: L2: CUT maxim = 1,2 IS- ZONA INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII: GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI Reprezintă zona Mănăstirii Ieud. Restricţii impuse: - În zonele din intravilan cu risc de inundabilitate, autorizaţia de construire se va emite numai dacă beneficiarul asigură prin lucrări suplimentare înlăturarea riscului de inundabilitate (prin lucrări de regularizare, îndiguire, etc) şi numai în baza avizelor de la Sistemul de gospodărire al apelor, Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă. – Este obligatoriu ca în zonele cu risc de producere a alunecărilor de teren să se efectueze studii şi expertize geotehnice, pentru orice lucrări de construire, reconstruire, extindere, modernizare sau lotizare, care să stabilească măsurile de prevenire/înlăturare a fenomenelor. – În zona de siguranţă a construcţiilor şi culoarelor de infrastructură tehnică (linii electrice, drumuri) sunt interzise lucrările de construire cu excepţia celor legate de infrastructura edilitară/tehnică. În zonele de protecţie este necesar avizul administratorului de reţea/drum. – În zonele de protecţie sanitară, în vederea efectuării lucrărilor de construire se va obţine în prealabil avizul Direcţiei de Sănătate Publică. – Este interzisă schimbarea de destinaţie a zonelor verzi stabilite prin Registrul Spaţiilor Verzi şi preluate în prezentul PUG, cu excepţiile legii în vigoare. – În zonele care se suprapun cu siturile arheologice este interzisă orice fel de lucrare de construire fără descărcare arheologică şi aviz al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, zonele de protecţie a vestigiilor arheologice se va solicita în prealabil avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, iar în timpul lucrărilor de construire infrastructură se va realiza supraveghere arheologică. SECŢIUNEA I UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ART. 1 UTILIZĂRI ADMISE IS: - construcţii de cult: lăcaşuri de cult, biserici – spaţii de cazare pentru monahi, altare de vară – anexe pentru creşterea animalelor – spaţii administrative ART. 2 UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI IS: - nu este cazul. ART. 3 UTILIZĂRI INTERZISE: IS: - orice alte activităţi care nu corespund cu cele prevăzute la articolele 1 şi 2. ART. 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME DIMENSIUNI) IS: - conform configuraţiei actuale. ART. 5 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT IS: - clădirile vor fi retrase de la aliniament cu minim 3 metri ART. 6 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR IS: - clădirile se vor retrage faţă de limitele laterale cu cel puţin 3 m şi faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişe, dar nu mai puţin de 5.0 metri, respectând normele de securitate la incendiu. ART. 7 AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ IS: - clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu media înălţimii clădirilor, dar nu mai puţin de 3.0 metri, respectând normele de securitate la incendiu ART. 8 CIRCULAŢII ŞI ACCESE IS: - parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4.0 metri lăţime dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate; ART. 9 STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR IS - pentru construcţiile de cult numărul spaţiilor de parcare va fi stabilit în funcţie de obiectiv, avându-se în vedere minim 5 locuri de parcare. ART. 10 ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR Is: Regim de înălţime maxim admis: IS:S/D+P+1+M Înălţimea maximă admisă: la cornişă 10 m, la coamă 15 m Pentru biserici se admite înălţimea maximă de 30 m. ART. 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR IS: - Volumetria clădirilor va fi simplă, lipsită de elemente parazitare, cu proporţii armonioase. Vor fi aşezate raţional pe teren (pante, scurgeri de apă, vizibilitate, orientare faţă de punctele cardinale şi faţă de elementele de ambient ale cadrului natural/construit, faţă de repere de interes). Volumele construite vor fi simple de forma prisma patrulateră regulată, acoperiş în 4 ape cu pante mari. Acoperişul în două ape se admite doar la clădiri anexă. Se interzic formele atipice, curbe, unghiuri ascuţite, atât în plan cât şi pentru acoperiş, goluri, faţade. – Paramentul se vor folosi cu preponderenţă materiale naturale: piatră, lemn, ţiglă ceramică. Lemnul va fi prezent în componentele construcţiilor: pereţi din bârne, elemente structurale şi decorative ale prispei, elemente structurale ale planşeului şi ale şarpantei, tâmplărie, material pentru învelitoare. Nu se admit culori stridente, saturate. Culorile vor respecta paletarul de culori anexat. Se interzic finisaje şi materiale nespecifice zonei precum: pereţii cortină, inox, plăci de tip bond, panouri tip sandwish, sticlă fumurie sau oglindată, policarbonat, etc. – Raportul plin/gol predomină plinul; ferestrele vor fi dreptunghiulare sau pătrate conform tipologiile identificate în anexă, în două sau trei canate, cu feronerie metalică (vezi anexa tâmplării specifice). Culorile specifice sunt: lemn natur, verde închis sau alb. – Tâmplăria va fi proiectată şi realizată conform tipologiilor de inspiraţie locală, din lemn, în culori specifice (vezi anexă). Se admit tâmplării din PVC, aluminiu cu condiţia ca acestea să respecte tipologiile prezentate în anexă şi culorile. – Elementele adiacente construcţiei (terase, scări exterioare, stâlpi, parapeţi, balustrade, etc) vor fi concepute şi realizate conform tehnicilor locale, din lemn; nu se admit confecţii metalice aparente, baluştri, ornamente din plastic. – Acoperişul va avea o formă geometrică simplă şi se va realiza tip şarpantă din lemn în patru ape cu pante inegale - conform specificului local. Acoperişul în două ape se admite la anexe. – Învelitorile vor fi realizate din materiale tradiţionale: lemn (sita, şindrilă, draniţa), materiale ceramice culoare cărămiziu sau maro, tablă fălţuită culoare gri şi alte materiale cu condiţia să fie mate (să nu strălucească) şi culoarea să fie în nuanţe de gri. – Tinichigeria va fi concepută cu geometrie simplă, discretă; ART. 12 CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ IS: - toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice locale; – se admit soluţii provizorii cu condiţia respectării normelor în vigoare şi asigurarea posibilităţii de racordare ulterioară la reţelele publice. – se recomandă echiparea clădirilor cu sisteme de furnizare a energiei regenerabile (generatoare solare, eoliene, geotermale, etc) ART. 13 SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE IS: - spaţiile libere din incinte vor fi înierbate/plantate şi amenajate în procent de minim 50 % din suprafaţa parcelei ART. 14 ÎMPREJMUIRI: IS: - împrejmuiri opace, necesare pentru protecţia împotriva intruziunilor, separarea unor servicii funcţionale, asigurarea protecţiei vizuale, cu înălţimea de maxim 1.5 m (cu excepţia porţilor), din lemn sau nuiele. – împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitării parcelelor aferente clădirilor şi/sau integrării clădirilor în caracterul străzilor sau al ansamblurilor urbanistice. SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) IS: - POT maxim = 30%. ART. 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) IS: - CUT maxim = 1,2. A- ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE A- Unităţi agro-industriale GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI Zona se compune din terenurile destinate pentru activităţi de producţie de bunuri (industriale sau agrozootehnice) şi servicii aferente (depozitare, comercializare, etc). În aceste zone stabilite se impune elaborarea unor planuri urbanistice zonale, care să respecte şi să detalieze prevederile prezentului regulament. Prin excepţie, se permite autorizarea directă cu condiţia ca imobilul să dispună de acces carosabil de minim 4 m, posibilitate de racordare la reţele publice sau asigurarea utilităţilor prin surse locale şi respectarea tuturor prevederilor articolelor de mai jos. Restricţii impuse: - În zonele din intravilan cu risc de inundabilitate, autorizaţia de construire se va emite numai dacă beneficiarul asigură prin lucrări suplimentare înlăturarea riscului de inundabilitate (prin lucrări de regularizare, îndiguire, etc) şi numai în baza avizelor de la Sistemul de gospodărire al apelor, Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă. – Este obligatoriu ca în zonele cu risc de producere a alunecărilor de teren să se efectueze studii şi expertize geotehnice, pentru orice lucrări de construire, reconstruire, extindere, modernizare sau lotizare, care să stabilească măsurile de prevenire/înlăturare a fenomenelor. – În zona de siguranţă a construcţiilor şi culoarelor de infrastructură tehnică (linii electrice, drumuri) sunt interzise lucrările de construire cu excepţia celor legate de infrastructura edilitară/tehnică. În zonele de protecţie este necesar avizul administratorului de reţea/drum. – În zonele de protecţie sanitară, în vederea efectuării lucrărilor de construire se va obţine în prealabil avizul Direcţiei de Sănătate Publică. – Este interzisă schimbarea de destinaţie a zonelor verzi stabilite prin Registrul Spaţiilor Verzi şi preluate în prezentul PUG, cu excepţiile legii în vigoare. SECŢIUNEA I UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ ART. 1 UTILIZĂRI ADMISE: A: Activităţi productive nepoluante, depozitare şi funcţiuni complementare în zone propuse pentru amenajare ca zone industriale. Sunt permise următoarele domenii de activitate conform Coduri CAEN: o SECŢIUNEA C - industria prelucrătoare: - Diviziunea 10 - Industria alimentară: grupa 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109. – Diviziunea 11 - Fabricarea băuturilor: grupa 110 – Diviziunea 13 - Fabricarea produselor textile. – Diviziunea 14 - Fabricarea articolelor de încălţăminte – Diviziunea 15 - Tăbăcirea şi finisarea pieilor: fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, hamasamentelor şi încălţămintei, prepararea şi vopsirea blănurilor. – Diviziunea 16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi pluta, cu excepţia mobilei, fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite. – Diviziunea 18 - Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor – Diviziunea 21 - Fabricarea produselor farmaceutice de baza şi a preparatelor farmaceutice – Diviziunea 23 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice – Diviziunea 24 - numai cod CAEN 2433 - Producţia de pro file obţinute la rece – Diviziunea 25 - industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii. – Diviziunea 26 - Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice – Diviziunea 27 - Fabricarea echipamentelor electrice. – Diviziunea 28 - Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. – Diviziunea 29 - Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor – Diviziunea 31 - Fabricarea de mobilă – Diviziunea 32 - Alte activităţi industriale – Diviziunea 33 - Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor o SECŢIUNEA G - Comerţ cu ridicata şi amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor: - Diviziunea 45 - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor – Diviziunea 46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete o SECŢIUNEA H - Transport şi depozitare: - Diviziunea 52 - Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi - cod CAEN 5210 Depozitare o SECŢIUNEA J - Informaţii şi comunicaţii: - Diviziunea 58 - Activităţi de editare – Diviziunea 59 - Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală – Diviziunea 60 - Activităţi de difuzare şi transmitere de programe – Diviziunea 61 - Telecomunicaţii – Diviziunea 62 - Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei – Diviziunea 63 - Activităţi de servicii informatice o SECŢIUNEA N - Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport: - Diviziunea 77 - Activităţi de închiriere şi leasing – Diviziunea 78 - Activităţi de servicii privind forţa de muncă – Diviziunea 79 - Activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică – SECŢIUNEA A - Agricultură, Silvicultură şi pescuit ● Diviziunea 01 - grupa 014 Creşterea animalelor - Grupa 015 Activităţi în ferme mixte (cultură vegetală combinată cu creşterea animalelor) – Grupa 016 Activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare – Ferme specializate în obţinerea de produse exclusiv naturale, având ca trăsătură faptul că îşi produc singure materia primă - ferme ecologice – Unităţi industriale nepoluante, reprezentanţe, comerţ şi servicii – centre de colectare şi prelucrare a produselor animaliere, a produselor cultivate sau a fructelor de pădure; – activităţi legate de utilizarea şi prelucrarea terenului agricol sau activităţi legate de creşterea animalelor; – parcaje, accese auto şi spaţii pentru camioane - încărcat / descărcat şi manevre. – depozite şi complexe vânzări en-gros cu excepţia celor care utilizează substanţe explozive sau toxice conform prevederilor legale; – depozite şi complexe vânzări en-detail numai pentru produse care nu pot fi transportate la domiciliu cu autoturisme mici. – plantaţii verzi de protecţie; – împrejmuiri ART. 2 UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI A: Activităţile aferente codurilor CAEN care fac parte din secţiunile prezentate la articolul 1, dar care nu au fost menţionate, se vor putea realiza cu condiţia întocmirii unui Plan Urbanistic Zonal, care va avea ca studii de fundamentare - studii de impact asupra mediului şi asupra sănătăţii populaţiei. - Se admit funcţiuni de locuire temporară numai pentru angajaţii unităţilor; – Se vor respecta măsurile de protecţie sanitară prevăzute de legile în vigoare şi în preambul; – Unităţile existente vor funcţiona la capacitatea stabilită la faza de Autorizaţie de construire. Creşterea capacităţii se va realiza numai cu condiţia ca noile investiţii să nu incomodeze desfăşurarea funcţiunilor din vecinătatea sa. – Capacitatea unităţilor agrozootehnice (capete de animale) se va stabili şi admite astfel încât să se respecte distanţele pentru zonele de protecţie sanitară stabilite conform legii în vigoare. ART. 3 UTILIZĂRI INTERZISE A: - se interzice amplasarea activităţilor poluante şi care prezintă risc tehnologic. ART. 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) A: Pentru a fi construibile parcelele vor avea un front minim la strada de 15,00 metri şi o suprafaţă minimă de 500 mp sau conform PUZ. ART. 5 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT A: - clădirile se vor amplasa respectând o retragere de cel puţin 3 metri faţă de aliniament sau conform PUZ. ART. 6 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR A: - se interzice amplasarea clădirilor pe limita parcelei. – se vor respecta distanţele minime egale cu jumătate din înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 3.0 metri faţă de limitele laterale ale parcelei, iar faţă de limita posterioară minim 5 m, respectând normele de securitate la incendiu sau conform PUZ. ART. 7 AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ A: - Distanţa între clădiri va fi egala sau mai mare decât media înălţimilor fronturilor opuse, dar nu mai puţin de 5,0 metri. – În toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie faţă de incendii şi alte norme tehnice specifice. ART. 8 CIRCULAŢII ŞI ACCESE A: - Pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces dintr-o cale publică privată sau să beneficieze de servitute de trecere, legal instituită, dintr-o proprietate adiacentă străzii - cu lăţime de minim 4.0 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor şi a mijloacelor de transport cu gabarit mare. ART. 9 STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR A: - Staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în timpul funcţionării clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate având prevăzute în interiorul parcelei spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere, dimensionate corespunzător. ART. 10 ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR A: - înălţimea maximă admisă: 7 m; – Regim de înălţime maxim admis: S/D+P+E/M. ART. 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR A: - Volumetria clădirilor va fi simplă, lipsită de elemente parazitare, cu proporţii armonioase. Vor fi aşezate raţional pe teren (pante, scurgeri de apă, vizibilitate, orientare faţă de punctele cardinale şi faţă de elementele de ambient ale cadrului natural/construit, faţă de repere de interes) – Paramentul Nu se admit culori stridente, saturate. Se vor folosi culorile pastelate conform paletarului de culori anexat. – Raportul plin/gol va fi adaptat tipologiei locale; ferestrele vor fi dreptunghiulare sau pătrate; nu se admit ferestre triunghiulare, trapezoidale, rotunde, poligonale. – Tâmplăria va fi realizată conform tipologiilor de inspiraţie locală, din lemn, PVC sau aluminiu. – Acoperişul va avea o formă geometrică simplă şi se va realiza tip şarpantă din lemn sau tip terasă. – Învelitorile vor fi realizate din materiale tradiţionale: lemn, materiale ceramice (ţiglă) de culori cărămiziu sau maro sau tablă culoare gri. ART. 12 CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ A: - Toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare; – Se admit şi soluţii provizorii/locale conform PUZ, cu condiţia respectării normelor sanitare în vigoare. – se recomandă echiparea clădirilor cu sisteme de furnizare a energiei regenerabile (generatoare solare, eoliene, geotermale, etc) ART. 13 SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE A: - Orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică va fi astfel amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii. – Suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim 30% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei. – Suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp. ART. 14 ÎMPREJMUIRI A: - Împrejmuirile spre stradă vor fi transparente sau opace cu înălţimi de maxim 2,00 metri. – Porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea vehicolelor tehnice înainte de intrarea lor în incintă pentru a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice. SECŢIUNEA III POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE ŞI UTILIZĂRI A TERENULUI A: POT maxim 50% ART. 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZĂRI A TERENULUI A: CUT maxim = 1,00. Se compune din următoarele UTR-uri: V 1 - Spaţii verzi V 2 - Amenajări sportive. V - ZONA SPAŢIILOR PLANTATE GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI Zona cuprinde spaţii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes local, spaţii pentru sport şi agrement cu acces limitat de apartenenţa la cluburi sau contra cost, spaţii plantate de protecţie şi plantări de diferite tipuri. Se vor realiza fâşii plantate de protecţie sanitară, amenajate ca zone de tampon, între zonele rezidenţiale şi cele cu impact potenţial asupra acestora: zone agro-industriale, cimitire, tehnico-edilitare. Se va urmări îmbunătăţirea calităţii mediului şi înfrumuseţarea aspectului urbanistic prin ponderea mare a suprafeţelor plantate - parcuri, scuaruri, fâşii de protecţie, ornamente florale, amenajări pentru joc şi odihnă, mobilier urban, etc. Prin administrarea spaţiilor verzi se va asigura îndeplinirea următoarelor obiective: a) protecţia şi conservarea spaţiilor verzi pentru menţinerea biodiversităţii lor; b) menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor de protecţie a spaţiilor verzi privind apele, solul, schimbările climatice, menţinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii, populaţiei, protecţiei mediului şi asigurării calităţii vieţii; c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii spaţiilor verzi; d) elaborarea şi aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea şi menţinerea spaţiilor verzi în starea corespunzătoare funcţiilor lor; e) identificarea zonelor deficitare şi realizarea de lucrări pentru extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie; f) extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi, prin includerea în categoria spaţiilor verzi publice a terenurilor cu potenţial ecologic sau socio-cultural. SECŢIUNEA I UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ART. 1 UTILIZĂRI ADMISE V 1 - spaţii verzi înierbate şi plantate; - Circulaţii pietonale, spaţii pentru circulaţia bicicliştilor, mobilier urban; – Alte utilizări conform legilor şi normelor în vigoare. V 2 - sunt admise amenajări pentru practicarea sportului în spaţii descoperite şi acoperite, anexe, spaţii administrative, conexe (centru medical, sedii etc.) ART. 2 UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI V1: Se admit dotări publice, clădiri pentru sport, recreere şi anexe, cu condiţia ca suprafaţa acestora însumată la suprafaţa construită existentă şi menţinută, la cea a circulaţiilor de toate categoriile şi a platformelor mineralizate, să nu depăşească 10% din suprafaţa totală a spaţiului verde. ART. 3 UTILIZĂRI INTERZISE V1: - se interzic orice intervenţii care contravin legilor şi normelor în vigoare; - se interzic orice schimbări ale funcţiilor spaţiilor verzi publice şi specializate şi diminuarea suprafeţelor înverzite, cu excepţia celor prevăzute la articolul 2; – se interzic orice amenajări care să atragă locuitorii în spaţiile de protecţie faţă de infrastructura tehnică reprezentată de circulaţii majore şi de reţele de transport; – se interzice tăierea arborilor fără avizul autorităţii locale abilitate. SECŢIUNEA II CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR ART. 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) V1: construcţiile permise se vor realiza astfel încât suprafaţa totală a acestora să nu depăşească 10% din suprafaţa totală a zonei verzi. V2: Suprafaţa minimă a parcelei va fi de 500 mp. ART. 5 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT V1+V2: construcţiile permise se vor realiza astfel încât să păstreze o distanţă faţă de aliniament de cel puţin 3 metri. ART. 6 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR V1+V2: construcţiile permise se vor realiza astfel încât să păstreze o distanţă de minim 3 m faţă de limitele laterale ale parcelei şi de minim 5 m faţă de limita posterioară a parcelei. ART. 7 AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ V1+V2: construcţiile permise se vor realiza astfel încât să păstreze o distanţă faţă de alte clădiri de cel puţin 3 metri, respectând normele de protecţia la incendiu. ART. 8 CIRCULAŢII ŞI ACCESE V1: se va asigura minim accesul pietonal şi pe bicicletă. V2: se va asigura acces carosabil cu lăţime de cel puţin 4 metri. ART. 9 STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR V1+V2: staţionarea autovehiculelor se va face numai în locuri special amenajate, în interiorul parcelei sau în parcări publice amenajate conform normelor în vigoare. ART. 10 ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR V1+V2: regimul de înălţime maxim admis este de D+P+M, iar înălţimea maximă a clădirilor va fi de 10 m. ART. 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR V1+V2: - Volumetria clădirilor va fi simplă, lipsită de elemente parazitare. Noile construcţii vor avea gabarit mic (ACD max. 250 mp). Construcţiile vor fi aşezate raţional pe teren (pante, scurgeri de apă, vizibilitate, orientare faţă de punctele cardinale şi faţă de elementele ambient ale cadrului natural/construit, faţă de repere de interes). Volumele construite vor fi simple de forma prisma patrulatera regulată, acoperiş în 4 ape cu pante mari. Acoperişul în doua ape se admite doar la clădiri anexa. Se interzic formele atipice, curbe, unghiuri ascuţite, atât în plan cât şi pentru acoperiş, goluri, faţade. – Paramentul: se vor folosi cu preponderenţă materiale naturale: piatră, lemn, ţiglă ceramică. Lemnul va fi prezent în componentele construcţiilor: pereţi din bârne, elemente structurale şi decorative ale prispei, elemente structurale ale planşeului şi ale şarpantei, tâmplărie, material pentru învelitoare. Nu se admit culori stridente, saturate. Culorile vor respecta paletarul de culori anexat. Se interzic finisaje şi materiale nespecifice zonelor de locuit precum: pereţii cortină, inox, plăci de tip bond, panouri tip sandwish, sticla fumurie sau oglindată, policarbonat, etc. - Raportul plin/gol - predomină plinul; ferestrele vor fi dreptunghiulare sau pătrate conform tipologiile identificate în anexă, în doua sau trei canate, cu feronerie metalica (vezi anexa tâmplării specific). Culorile specifice sunt: lemn natur, verde închis sau alb. – Tâmplăria va fi din lemn, PVC, aluminiu cu condiţia ca acestea să respecte tipologiile prezentate în anexă. – Elementele adiacente construcţiei: prispa poate fi simpla (aşezată pe 1, 2 sau 3 laturi ale casei), sau poate avea sopru (foişor); este construită în întregime din lemn. Scările exterioare, stâlpii, parapeţii, balustradele, etc vor fi concepute şi realizate conform tehnicilor locale; nu se admit confecţii metalice aparente, baluştri, ornamente din plastic. Se interzice folosirea inoxului care este nespecific funcţiunilor de locuire ale zonei. – Acoperişul va avea o formă geometrică simplă şi va fi de tip şarpantă din lemn în patru ape cu pante inegale - conform specificului local. Acoperişul în două ape se admite la anexe. – Învelitorile vor fi realizate din materiale tradiţionale: lemn (sita, şindrila, draniţa), materiale ceramice culoare cărămiziu sau maro, tablă fălţuită culoare gri şi alte materiale cu condiţia să fie mate (să nu strălucească) şi culoarea să fie în nuanţe de gri. – Tinichigeria va fi concepută cu geometrie simplă, discretă; – Anexele gospodăreşti vor respecta arhitectura clădirii principale. ART. 12 CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ V1+V2: - Se vor asigura: alimentarea cu apă, colectarea apelor uzate, iluminat public funcţionale ale fiecărei categorii de spaţiu plantat în care este admis accesul publicului sau din surse locale. conform cerinţelor din sistemul public ART. 13 SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE V1+V2: spaţiile plantate vor reprezenta un procent de cel puţin 90 % din supra parcelei. ART. 14 ÎMPREJMUIRI V1+V2: împrejmuirile se vor realiza din materiale naturale (lemn, piatră) sau vor fi de tip gard viu şi vor avea înălţimea de maxim 1.80 m. SECŢIUNEA III POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) V1: POT maxim = 10 % V2: POT maxim = 30 % ART. 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) V1: CUT maxim = 0,45 V2: CUT maxim = 1,2 T - ZONA TRANSPORTURILOR GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI În comuna Ieud zona de transporturi este reprezentată numai de transporturi rutiere. T - TRANSPORTURI RUTIERE Terenurile necesare înfiinţării străzilor noi sau lărgirii celor existente, vor face obiectul unor lucrări de expropriere pentru obiective de utilitate publică. În zonele de protecţie stabilite conform Ordonanţei nr. 43/1997 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de 20 de metri faţă de axul drumurilor judeţene, respectiv de 18 de metri faţă de axul drumurile comunale, orice intervenţie se va realiza numai cu avizul administratorului drumului. Gardurile şi clădirile vor fi retrase faţă de axul drumului judeţean cu minim 12 metri, respectiv cu minim 10 m faţă de axul drumului comunal, pentru asigurarea dezvoltării capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, conform art. 19 pct. (4) din Ordonanţa nr. 43/1997 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. SECŢIUNEA I UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ART. 1 UTILIZĂRI ADMISE T: - Circulaţii carosabile, pietonale şi pentru biciclete, semnalizare rutieră – spaţii verzi, aliniamente verzi cu plantaţii înalte – mobilier urban – echipamente tehnico-edilitare ART. 2 UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI T: - Nu este cazul ART. 3 UTILIZĂRI INTERZISE T: - se interzic orice utilizări care afectează buna funcţionare şi diminuează posibilităţile ulterioare de modernizare sau extindere; – în zona de siguranţă şi protecţie aferentă drumurilor este interzisă autorizarea următoarelor lucrări: – construcţii, instalaţii, plantaţii sau amenajări care prin amplasare, configuraţie sau exploatare impietează asupra bunei desfăşurări, organizări şi dirijări a traficului sau prezintă riscuri de accidente; SECŢIUNEA II CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR ART. 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) T - Se vor respecta profilele transversale minimale propuse prin prezenta documentaţie conform normativelor în vigoare. ART. 5 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT T - Nu este cazul ART. 6 – AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR T - Nu este cazul SECŢIUNEA II CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURAREA CLĂDIRILOR ART. 7 AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ T - Nu este cazul ART. 8 CIRCULAŢII ŞI ACCESE T - Nu este cazul ART. 9 STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR T: - staţionarea autovehiculelor în spaţiile publice se va face numai în parcări amenajate corespunzător. – În profilul drumurilor existente şi propuse se vor realiza locuri de staţionare, în măsura în care spaţiul permite acest lucru. ART. 10 ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR T - Nu este cazul ART. 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR T - Drumurile existente propuse pentru modernizarea şi cele nou propuse se vor realiza conform profilelor transversale caracteristice propuse prin prezenta documentaţie. - Pentru aleile pietonale şi se vor utiliza sisteme rutiere specifice - agregate compactate, pavaje din piatră naturală etc. – La reabilitarea străzilor şi la înfiinţarea celor noi se vor introduce piste pentru biciclişti în măsura în care permite spaţiul – Accesele pietonale vor fi conformate astfel încât să permită circulaţia persoanelor cu handicap şi care folosesc mijloace specifice de deplasare – Mobilierul urban şi finisajele folosite la spaţiile publice vor fi moderne, contemporane, alcătuite din materiale preponderent naturale (lemn, piatră, vegetaţie) ART. 12 CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ T - Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare. - Se vor asigura puncte de alimentare stradală cu apă potabilă ART. 13 SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE T - se vor asigura aliniamente verzi de-a lungul străzilor din intravilan, plantate cu arbori. ART. 14 ÎMPREJMUIRI T - nu este cazul SECŢIUNEA III POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) T - nu este cazul ART. 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) T - nu este cazul În comuna Ieud zona este reprezentată de funcţiuni de gospodărie comunală - cimitire, administrate de către Biserici. G - ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI În comuna Ieud zona este reprezentată de funcţiuni de gospodărie comunală - cimitire, administrate de către Biserici. SECŢIUNEA I UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ART. 1 UTILIZĂRI ADMISE G - cimitire şi clădiri anexă: - capelă mortuară; – mausoleu - osuar; – circulaţii carosabile; – parcaje; – circulaţii pietonale; – plantaţii; – pavilion pentru administraţie, depozitare şi anexe sanitare. ART. 2 UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI G - în cazul cimitirelor înfiinţate după intrarea în vigoare a Legii nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, cu modificările şi completările ulterioare, distanţa minimă admisă între zonele protejate şi gardul care delimitează cimitirul este de 100 m. În zona de protecţie sanitară orice lucrări de construire se vor realiza cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică; - se va asigura o densitate mai redusă a locurilor de veci (între 7.5 şi 10,0 mp. teren brut pentru un loc de veci), circulaţii carosabile şi pietonale civilizate şi o pondere mai ridicată a vegetaţiei; – La înfiinţarea cimitirului, proprietarul este obligat să asigure: a) drumurile interioare şi aleile; b) sala de ceremonii funerare; c) spaţiul tehnic care să asigure temperatura de până la 15°C, premergător ceremoniei funerare; d) existenţa unei surse de apă utilizabile; e) WC-uri; f) spaţiul amenajat corespunzător pentru depozitarea gunoiului; g) spaţii verzi, arbuşti, copaci pe marginea drumurilor şi aleilor. ART. 3 UTILIZĂRI INTERZISE G - se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor şi distrugerea vegetaţiei din lungul acestora sau a celei perimetrale. ART. 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) G - suprafaţa minimă a unui cimitir va fi de 500 mp.. ART. 5 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT G - clădirile din interiorul cimitirelor se vor amplasa la minim 5 metri faţă de aliniament. Mormintele se vor dispune la o distanţă de minim 3 metri faţă de aliniament; ART. 6 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR G - clădirile din interiorul cimitirelor se vor amplasa la minim 3 metri faţă de limitele laterale şi la minim 5 metri faţă de limitele posterioare. - Mormintele se vor amplasa la minim 3 metri faţă de limitele de proprietate ART. 7 AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ G - Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 3 m, cu respectarea normelor de siguranţă la incendiu. ART. 8 CIRCULAŢII ŞI ACCESE G - parcelă este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4 metri lăţime dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate; - Se vor asigura circulaţia carosabilă până la spaţiul de ceremonie, parcare şi alei pietonale de incintă. ART. 9 STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR G - Staţionarea autovehiculelor se va organiza în parcări amenajate. Necesarul de parcaje: - 1 loc la 10 persoane participante la ceremonie - 2 x 20 locuri de parcare pentru un loc de ceremonie + 5 locuri de parcare pentru personal. ART. 10 ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR G - Regimul de înălţime maxim admis este - pentru capele, conform cultului, fără a depăşi 12 m, pentru clădiri administrative - parter, înălţime maximă 5 metri ART. 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR G - Conform cultului, fiind interzise culorile stridente şi materialele nespecifice: policarbonat, inox, sticlă oglindată, imitaţiile de materiale, etc. ART. 12 CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ G - se vor asigura: puncte de apă din reţea publică, un punct sanitar, spaţii de depozitare a deşeurilor; - se va asigura colectarea şi evacuarea rapidă la reţeaua publică de canalizare a apelor meteorice. ART. 13 SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE G - se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proporţie de minim 20% din suprafaţa totală ART. 14 ÎMPREJMUIRI G - împrejmuirile spre stradă vor fi semiopace sau opace, vor fi tratate arhitectural în mod discret potrivit funcţiunii, având înălţimi de maxim 1,8 metri, dublate de gard viu. SECŢIUNEA III POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) G - POT maxim (construcţii + monumente funerare) = 60% ART. 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) G - CUT maxim (construcţii + monumente funerare) = 0,6 TE - ZONA DE ECHIPAMENTE TEHNICO-EDILITARE. GENERALITĂŢI. CARACTERUL ZONEI. Zona TE reuneşte toate funcţiunile care aparţin echipamentelor edilitare existente şi viitoare (clădiri şi instalaţii aparţinând alimentării cu apă, energie electrică, gaze naturale, telefonie, canalizare, staţii de epurare, staţii de pompare, staţii de transformare şi reglare presiune etc.) Delimitarea acestor zone se va face ţinând seama şi de condiţiile de protecţie a reţelelor tehnico- edilitare şi servituţile impuse de către acestea, vecinătăţilor prezentate în prezentul regulament. Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică şi a construcţiilor de orice fel pe terenurile pe care s-a instituit servitute de utilitate publică (protecţia sanitară a surselor, reţelelor, staţii de epurare, staţii de pompare, etc.) se face numai pe baza avizului sanitar şi după caz, a deţinătorului reţelelor. SECŢIUNEA I UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ART. 1 UTILIZĂRI ADMISE TE - - incinte tehnice cu clădiri şi instalaţii pentru sistemul de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică, alimentare cu gaze naturale, telecomunicaţii. ART. 2 UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI TE - se vor asigura zonele de protecţie prevăzute prin normele în vigoare. ART. 3 UTILIZĂRI INTERZISE TE - se interzic orice activităţi care prezintă risc tehnologic şi produc poluare prin natura activităţii sau prin transporturile pe care le generează; SECŢIUNEA II CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURAREA CLĂDIRILOR. ART. 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) TE - pentru clădiri de servicii şi birouri suprafaţa minimă a parcelei este de 200 mp şi un front la stradă de minim 8,00 m. - echipamentele aferente lucrărilor tehnico-edilitare se pot dispune pe imobile cu suprafaţa egală cu amprenta la sol a acestora. ART. 5 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT TE - clădirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune retras faţă de aliniament la o distanţă de minim 3,00 metri. - echipamentele aferente reţelelor edilitare se pot dispune la aliniament. – gardurile şi clădirile vor fi retrase faţă de axul drumului judeţean cu minim 12 metri, respectiv cu minim 10 m faţă de axul drumului comunal, pentru asigurarea dezvoltării capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, conform art. 19 pct. (4) din Ordonanţa nr. 43/1997 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru dezvoltarea capacităţii străzilor locale se vor respecta retragerile între axul străzilor şi garduri/construcţii de minim 4,75 m pentru străzile unde este prevăzut profilul cu două benzi de circulaţie, respectiv de minim 3 m pentru străzile unde este prevăzut profilul cu o singură bandă de circulaţie. ART. 6 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR TE - distanţa clădirilor faţă de limitele parcelei va fi de minim jumătate din înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 2,00 m; - În cazul echipamentelor dispuse pe terenuri cu suprafaţa egală cu amprenta la sol a acestora, amplasarea lor se va face pe limitele de parcelă. ART. 7 AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ TE - distanţa minimă între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin de 3,00 m; - Distanţele între echipamente şi clădiri vor respecta limitele de siguranţă şi protecţie conform normativelor în vigoare. ART. 8 CIRCULAŢII ŞI ACCESE TE - se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulaţie publică cu lăţimea minimă a carosabilului de 4 m; ART. 9 STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR TE - în cazul construcţiilor de clădiri, staţionarea autovehiculelor pentru admiterea în incintă se va asigura în afara spaţiului circulaţiei publice şi se vor dimensiona conform Regulamentului General de Urbanism şi a normelor tehnice în vigoare; - În cazul echipamentelor, nu este necesară asigurarea staţionării autovehiculelor. ART. 10 ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR TE - înălţimea clădirilor nu va depăşi 7,00 m. - Înălţimile echipamentelor vor respecta o înălţime maximă de 15 m sau conform reglementărilor tehnice în vigoare. ART. 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR TE - volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile imediate; ART. 12 CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ TE - toate clădirile vor fi racordate la reţelele edilitare publice sau din surse locale ART. 13 SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE TE: - suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori, formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei; – suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200,00 mp. ART. 14 ÎMPREJMUIRI TE - împrejmuirile vor avea înălţime de maxim 1,80 m. SECŢIUNEA III POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) TE - POT maxim = 40 % ART. 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) TE - CUT maxim = 1,00 mp III. PRESCRIPŢII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ STABILITE: ZIR - ZONE ISTORICE DE REFERINŢĂ: ZONE CONSTRUITE PROTEJATE/ZONE DE PROTECŢIE A MONUMENTELOR ISTORICE: ZIR 1 - Zona de protecţie a monumentelor istorice cu valoare ambientală şi de context ZIR 1a - Incinta monumentelor şi vecinătatea imediată - cu valoare istorică ZIR 2 - Zonă construită protejată (cu valoare de peisaj cultural) - Zona centrală ZP 1 - Zona de protecţie a monumentului istoric "Cimitir evreiesc" Pentru orice fel de intervenţie, în zona de protecţie a monumentelor şi în zona construită protejata se va solicita avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş şi/sau, după caz a Ministerului Culturii. În zona construită protejată se va elabora PUZ conform legii în vigoare, cu excepţiile situaţiilor prezentate în cadrul fiecărei subunităţi de referinţă. Planul Urbanistic Zonal se va elabora la nivel de UTR (conform planşei anexate), se va întocmi, aviza şi aproba conform legilor în vigoare (Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), Legea nr. 422/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 5/2000 cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 350/2001 cu modificările şi completările ulterioare) şi va cuprinde prevederi detaliate legate de reglementările tehnice şi estetice de realizare a construcţiilor, respectând articolele RLU aferent PUG. PUZ ul poate fi elaborat şi etapizat, pe subunităţi de zone istorice de referinţă. În zonele din intravilan cu risc de inundabilitate, autorizaţia de construire se va emite numai dacă beneficiarul asigură prin lucrări suplimentare înlăturarea riscului de inundabilitate (prin lucrări de regularizare, îndiguire, etc) şi numai în baza avizelor de la Sistemul de gospodărire al apelor, Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă. Este obligatoriu ca în zonele cu risc de producere a alunecărilor de teren să se efectueze studii şi expertize geotehnice, pentru orice lucrări de construire, reconstruire, extindere, modernizare, care să stabilească măsurile de prevenire/înlăturare a fenomenelor. În zona de siguranţă a construcţiilor şi culoarelor de infrastructură tehnică (linii electrice, drumuri) sunt interzise lucrările de construire cu excepţia celor legate de infrastructura edilitară/tehnică. În zonele de protecţie este necesar avizul administratorului de reţea/drum. În zonele de protecţie sanitară, în vederea efectuării lucrărilor de construire se va obţine în prealabil avizul Direcţiei de Sănătate Publică. Este interzisă schimbarea de destinaţie a zonelor verzi stabilite prin Registrul Spaţiilor Verzi şi preluate în prezentul PUG, cu excepţiile legii în vigoare. ZIR 1 - Zona de protecţie a monumentelor istorice cu valoare ambientală şi de context Zona de protecţie a monumentelor reprezintă zona delimitată ca fiind cu valoare ambientală şi de context, care cuprinde inclusiv culoare de vizibilitate şi puncte de perspective către obiectivele cu valoare de patrimoniu, pentru care se va asigura un regim sever de conservare. ZIR 1a- Incinta monumentelor şi vecinătatea imediată - cu valoare istorică Corespunde cu incintele monumentelor istorice şi vecinătatea imediată. Beneficiarul nu va iniţia niciun fel de intervenţii fără proiecte întocmite de către specialişti atestaţi MCC şi fără înştiinţarea şi avizul Ministerului Culturii. Beneficiarul de folosinţă are obligaţia de a asigura întreţinerea şi buna utilizare a obiectivului. Se va asigura un regim sever de conservare. ZIR 2 - Zonă construită protejată (cu valoare de peisaj cultural) - Zona centrală Corespunde cu zona centrală a localităţii Ieud unde sunt concentrate majoritatea obiectivelor de utilitate publică (şcoală, primărie, poliţie, magazine, etc), dar şi o mare parte din obiectivele identificate cu arhitectură tradiţională. Zona are un rol în păstrarea echilibrului permanent între condiţiile specifice de conservare şi protejare a valorilor de patrimoniu imobil, natural şi construit. Elementele de particularitate ale acestei zone rezultă din specificul cadrului natural-geografic cât şi din cel construit. Este o zonă percepută ca atare de către populaţie, fiind rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani, unde elemente construite tradiţionale participă în percepţia peisajului. Măsuri specifice: - păstrarea nealterată a configuraţiei spaţio-volumetrice, care asigură un cadru armonios valorii de patrimoniu – Sporirea ofertei turistice prin structuri de cazare adecvate – Eliminarea oricăror factori de agresiune fizică sau morală asupra valorii de patrimoniu. – Constrângeri privind delimitarea zonelor funcţionale şi configurarea spaţio-volumetrică – se vor păstra şi întreţine clădirile cu arhitectură tradiţională, inclusiv porţile. Acestea necesită meşteşug, motiv pentru care se va apela la cunoştinţele specialiştilor în domeniu – refacerea coerenţei cadrului construit şi dezvoltarea de funcţiuni noi adaptate calitativ cerinţelor contemporane, dar şi valorii de patrimoniu a cadrului construit – Păstrarea identităţii locale prin: – Folosirea materialelor şi a cunoştinţelor meşteşugăreşti locale – promovarea arhitecturii locale, tradiţionale – revalorizarea cursurilor de apă – folosirea vegetaţiei locale – amenajarea curţilor interioare prin păstrarea specificităţii gospodăriilor maramureşene, cu păstrarea zonei pentru construcţii şi terenul agricol. ZIR 1 - Zona de protecţie a monumentelor istorice cu valoare ambientală şi de context SECŢIUNEA I UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ART. 1 UTILIZĂRI ADMISE ZIR 1 - funcţiuni admise: locuinţe individuale de gabarit mic (maxim 150 mp suprafaţa construită), amenajări exterioare - alei pietonale, carosabile, parcări, lucrări de instalaţii, spaţii verzi, mobilier urban, lucrări de semnalizare monument, împrejmuiri, magazine alimentare cu suprafaţa construită de până la 150 mp, servicii, servicii profesionale, structuri de primire turistică de tip agropensiuni, muzee, instituţii de cult, de învăţământ, de sănătate, alimentaţie publică, servicii, birouri, cabinete individuale. Se admit reconstruiri, extinderi ale clădirilor existente. Administraţia publică locală va face demersurile necesare de a impune tuturor proprietarilor de clădiri tencuite din această zonă, în special la cele cu culori stridente, să folosească culorile prezentate în paletarul de culori anexat. ART. 2 UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI ZIR 1: Se admite autorizarea executării de mici ateliere manufacturiere nepoluante care nu necesită volum mare de transport (maxim 5 autovehicule mici pe zi), iar atât activitatea, cât şi depozitarea materialelor se realizează în exclusivitate în interiorul clădirilor. - Pentru construcţiile noi se va realiza PUZ aprobat conform legii în vigoare care va studia cel puţin zona UTR ZIR 1. Se exceptează de la prezenta prevedere următoarele categorii de intervenţii cu condiţia obţinerii avizului de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş şi respectării tuturor articolelor de mai jos: – Lucrări de reparaţii, extinderi clădiri existente, implantarea de noi construcţii de locuinţe individuale şi anexe de gabarit mic (Sc maxim 150 mp), în condiţiile respectării prezentului regulament şi a modalităţilor de implantare noi construcţii conform anexei. – Funcţiuni de cazare doar de tip agroturism cu capacitate de până la 8 camere de cazare, cu condiţia realizării acestora în clădiri existente sau în clădiri noi cu suprafaţa construită de până la 150 mp şi respectând prezentul regulament de urbanism. – Reconversia clădirilor existente în funcţiuni de servicii, servicii profesionale sau magazine de mici dimensiuni (max. 150 mp suprafaţa construită) ART. 3 UTILIZĂRI INTERZISE ZIR 1: - Orice alte funcţiuni decât cele prevăzute la articolele 1 şi 2. – Lucrări de terasament de natură să afecteze stabilitatea terenului. – Orice construcţii, amenajări care obturează vizibilitatea asupra monumentelor istorice – Se interzice demolarea construcţiilor şi porţilor tradiţionale identificate pe planşe cu arhitectură vernaculară. SECŢIUNEA II CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURAREA CLĂDIRILOR ART. 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) ZIR 1: - Pentru a fi construibilă parcelă trebuie să aibă suprafaţa minimă de 500 mp şi front la stradă de minim 12 m. ART. 5 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT ZIR 1: - conform specificului local, clădirile vor fi dispuse retras faţă de aliniament cu cel puţin 1 m. – gardurile şi clădirile vor fi retrase faţă de axul drumului judeţean cu minim 12 metri, respectiv cu minim 10 m faţă de axul drumului comunal, pentru asigurarea dezvoltării capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, conform art. 19 pct. (4) din Ordonanţa nr. 43/1997 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru dezvoltarea capacităţii străzilor locale se vor respecta retragerile între axul străzilor şi garduri/construcţii de minim 4,75 m pentru străzile unde este prevăzut profilul cu două benzi de circulaţie, respectiv de minim 3 m pentru străzile unde este prevăzut profilul cu o singură bandă de circulaţie (vezi planşe anexate). – retragerea maximă admisă este de 20,00 m de la aliniamentul reglementat; pentru evitarea densificărilor prin construire în planul principal al loturilor (la stradă), construcţiile noi sau extinderile la construcţiile existente, se vor amplasa în planul secundar, cu legări funcţionale la construcţiile existente din planul principal; – adâncimea zonei construibile va fi de maxim 40,00 m de la aliniament. ART. 6 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR ZIR 1: - se vor respecta tipologiile de amenajare a gospodăriilor prezentate în anexă. Clădirile vor fi amplasate respectând o retragere laterală de minim 0,60 m. Zona de implantare a construcţiilor nu va depăşi adâncimea de 40 de metri de la aliniament. Se va respecta o retragere faţă de limita posterioară de minim 5 m. ART. 7 AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ ZIR 1: - clădirile vor respecta o distanţă între ele de cel puţin jumătate din înălţimea celei mai înalte, dar nu mai puţin de 3 metri, respectând normele de protecţie la incendiu. ART. 8 CIRCULAŢII ŞI ACCESE ZIR 1: - o parcelă este construibilă numai dacă are acces direct dintr-un drum public sau privat, cu lăţimea carosabilului de minim 4 m. – pentru lucrările de reabilitare şi modernizare a străzilor locale se vor respecta normativele în vigoare privind drumurile în localităţile rurale, respectiv se vor respecta profilele transversale minimale prezentare pe planşe. – pentru accese pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se vor utiliza învelitori permeabile. ART. 9 STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR ZIR 1: - staţionarea autovehicolelor necesare funcţionării diferitelor activităţi, conform normelor, se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice sau în parcări publice amenajate cu locuri închiriate; – locurile de parcare se dimensionează conform normelor specifice specifice (vezi preambul referitor la parcaje) şi se dispun în construcţii supra/subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu gard viu de 1,20 m. înălţime; ART. 10 ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR ZIR 1: - regim de înălţime maxim admis: S/D+P+M (doar în volumul acoperişului în patru ape, se admit mai multe niveluri la mansardă în funcţie de înălţimea utilă a acoperişului). – înălţimea maximă a unui nivel convenţional - 3 m – înălţimea maximă la cornişă - 5 m – înălţimea maximă la coamă - 10 m. ART. 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR ZIR 1: Pentru construcţiile identificate cu valoare de arhitectură vernaculară/tradiţională: - se vor păstra casele, anexele şi împrejmuirile identificate cu arhitectură vernaculară, fără a le afecta elementele originale. Se interzice demolarea lor. În cazul în care acestea prezintă pericol de prăbuşire, iar proprietarul nu prezintă disponibilitate de intervenţie, se vor face demersuri conform legii în vigoare de salvgardare şi strămutare a clădirilor în muzee. – Asupra acestor clădiri se admit doar lucrări de consolidare, restaurare şi aducerea la condiţiile actuale de confort. Se permite folosirea spaţiului din pod pentru amenajarea unei mansarde cu condiţia ca ferestrele să fie dispuse în planul acoperişului. În majoritatea cazurilor este necesară consolidarea fundaţiilor şi a soclului din piatră. Aceasta se poate realiza fie înlocuind zidăria de piatră de pe contur, cu fundaţii şi elevaţii din beton, fie prin subzidiri şi elevaţii din beton armat. Se va acorda mare atenţie hidroizolaţiei orizontale în cazul intervenţiilor cu beton. Este foarte important ca umezeala să fie impiedicată să ajungă la structura din lemn a caselor. Soclul trebuie să fie şi el protejat de umezeală. Pentru a construi în stil tradiţional, este important ca soclul să fie compus din piatră: zidărie de piatră sau placaj de piatră. Se va acorda mare atenţie tratării lemnului împotriva focului, fungilor şi a insectelor. Cu exceptia tâmplăriei, se interzice aplicarea de vopsitorii colorate, baiţurilor în culori diferite de cele ale esenţelor specifice lemnului existent în zona şi a lacurilor lucioase. – nu se vor folosi jgheaburi şi burlane, apele pluviale vor fi captate în drenuri perimetrale; – se admite amenajarea podurilor ca spaţii utile. – dacă este cazul, termoizolarea clădirilor se va face la interior. – treptele de acces se vor realiza, de preferinţă, în sistem tradiţional (lespezi de piatră sau scări de lemn). Se admit trepte de acces realizate din beton şi placate cu piatra sau lemn. Se interzic treptele de acces cu forme curbe sau treptele monumentale. – se permit extinderi, având grija ca aceste volume adăugate să fie subordonate construcţiilor tradiţionale existente – se interzic orice alte intervenţii precum: schimbarea tâmplăriei în orice alt material în afara lemnului şi cu alte forme şi culori decât cele originale (vezi anexa tâmplării specifice), înlocuirea învelitorii cu alte materiale decât şindrilă sau ţiglă ceramică culoare cărămiziu, închiderea prispei, placarea soclurilor, – aleile şi platformele din incinte vor fi în mod obligatoriu suprafeţe permeabile. elementele de pavaj vor fi din piatra naturala, de preferinţă piatra de râu montată cu interspaţii în care va creşte iarba – se interzice folosirea materialelor plastice, inox, imitaţii şi orice alte materiale forme străine locului. – Se interzice amplasarea instalaţiilor/echipamentelor tehnice pe faţadele clădirilor (antene TV, contoare etc.). – Orice intervenţie se va face numai cu avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş. Noile clădiri se vor realiza îmbinând necesităţile actuale de confort cu specificul local, respectând următoarele condiţionări: - Volumetria clădirilor va fi simplă, lipsită de elemente parazitare. Noile construcţii de locuinţe şi funcţiuni complementare vor avea gabarit mic (Sc max. 150 mp). Construcţiile vor fi aşezate raţional pe teren (pante, scurgeri de apă, vizibilitate, orientare faţă de punctele cardinale şi faţă de elementele ambient ale cadrului natural/construit, faţă de repere de interes). Volumele construite vor fi simple de forma prisma patrulatera regulată, acoperiş în 4 ape cu pante mari. Acoperişul în doua ape se admite doar la clădiri anexa. Se interzic formele atipice, curbe, unghiuri ascuţite, atât în plan cât şi pentru acoperiş, goluri, faţade. – Paramentul: se vor folosi cu preponderenţă materiale naturale: piatră, lemn, ţiglă ceramică. Lemnul va fi prezent în componentele construcţiilor: pereţi din bârne, elemente structurale şi decorative ale prispei, elemente structurale ale planşeului şi ale şarpantei, tâmplărie, material pentru învelitoare. Nu se admit culori stridente, saturate. Culorile vor respecta paletarul de culori anexat. Se interzic finisaje şi materiale nespecifice zonelor de locuit precum: pereţii cortină, inox, plăci de tip bond, panouri tip sandwish, sticla fumurie sau oglindată, policarbonat, etc. Se admit termozolaţii doar la clădirile care nu sunt identificate cu valoare arhitecturală, tradiţională şi la construcţiile noi. – Raportul plin/gol - predomină plinul; ferestrele vor fi dreptunghiulare sau pătrate conform tipologiile identificate în anexă, în doua sau trei canate, cu feronerie metalica (vezi anexa tâmplării specific). Culorile specifice sunt: lemn natur, verde închis sau alb. Uşile caselor tradiţionale au o singură deschidere şi dimensiuni reduse: lăţime uzuală 80-90cm, - înălţime uzuală 170-180cm; nu se admit ferestre triunghiulare, trapezoidale, rotunde, poligonale. – Tâmplăria va fi proiectată şi realizată conform tipologiilor de inspiraţie locală, exclusiv din lemn, în culori specifice (vezi anexă). – Elementele adiacente construcţiei: prispa poate fi simpla (aşezată pe 1, 2 sau 3 laturi ale casei), sau poate avea sopru (foişor); este construită în întregime din lemn. Scările exterioare, stâlpii, parapeţii, balustradele, etc vor fi concepute şi realizate conform tehnicilor locale; nu se admit confecţii metalice aparente, baluştri, ornamente din plastic. Se interzice folosirea inoxului. – Acoperişul va avea o formă geometrică simplă şi va fi de tip şarpantă din lemn în patru ape cu pante inegale - conform specificului local. Acoperişul în două ape se admite la anexe. – Învelitorile vor fi realizate din materiale tradiţionale: lemn (sita, şindrila, draniţa) şi ţiglă ceramică culoare cărămiziu sau maro. – Tinichigeria va fi concepută cu geometrie simplă, discretă; – Anexele gospodăreşti vor respecta arhitectura clădirii principale. ART. 12 CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ZIR 1: - toate clădirile vor fi racordate la reţele tehnico - edilitare publice în măsura realizării acestora. – toate noile branşamente vor fi realizate îngropat, integrate în împrejmuire sau înzidite (în construcţie). – se recomandă echiparea clădirilor cu sisteme de furnizare a energiei regenerabile (generatoare solare, eoliene, geotermale, etc) – se va asigura evacuarea rapida şi dirijarea apelor prin şanţuri spre pârâuri. – se admit soluţii locale de echipare edilitară cu condiţia respectării normelor sanitare şi asigurării posibilităţii de racordare la reţelele publice viitoare. – Deşeurile zootehnice rezultate din amenajări în gospodării particulare se colectează şi se neutralizează prin compostare în instalaţii care nu poluează mediul şi nu produc disconfort, fiind amplasate la cel puţin 10 m de ferestrele locuinţelor şi de cel puţin 25 m faţă de zona IS. – Este permis sistemul individual de îndepărtare şi neutralizare a reziduurilor menajere cu condiţia prevenirii dezvoltării insectelor şi rozătoarelor. Locul de amplasare al depozitelor de reziduri în cadrul gospodăriilor se va alege astfel încât să nu producă disconfort vecinilor. – orice echipamente (firide de racord, branşamente, contoare, s.a.m.d.) vor fi montate astfel încât să nu fie vizibile din spaţiul public. – sistemele de captare a energiei solare nu vor fi amplasate pe acoperişurile clădirilor. Se vor căuta modalităţi de amplasare în curtea din spatele casei, într-o poziţie care să nu fie vizibilă din strada. ART. 13 SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE ZIR 1: - spaţiile libere din incinte vor fi înierbate/plantate şi amenajate în procent de minim 50 % din suprafaţa parcelei, în special spre căile de circulaţie. ART. 14 ÎMPREJMUIRI: ZIR 1: - împrejmuirile se vor realiza din lemn sau nuiele şi vor avea înălţimea de 1,00-1,50 m (cu excepţia porţilor tradiţionale), conform specificului local SECŢIUNEA III POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) ZIR 1: POT maxim = 30% ART. 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) ZIR 1: CUT maxim = 0,3 ZIR 1a - Incinta monumentelor şi vecinătatea imediată - cu valoare istorică SECŢIUNEA I UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ART. 1 UTILIZĂRI ADMISE ZIR 1a - funcţiuni existente şi admise: unitate de cult (biserica monument), gospodărie comunală - cimitir existent, centru de informare turistică, amenajări exterioare - alei pietonale, carosabile, parcare, lucrări de instalaţii, spaţii verzi, mobilier urban, lucrări de semnalizare monument, împrejmuiri. - Se admit lucrări de restaurare, conservare şi punere în valoare a monumentului istoric, lucrări de reparaţii la construcţii şi amenajări existente altele decât monumentul istoric, fără PUZ, numai cu avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, respectiv a Ministerului Culturii. ART. 2 UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI ZIR 1a: - Se admit amenajări exterioare noi doar care contribuie la buna funcţionare şi/sau punerea în valoare a monumentului UNESCO numai în bază de PUD aprobat conform legii şi cu avizul Ministerului Culturii, – Monumentele funerare se vor realiza doar din piatră sau lemn şi vor avea dimensiuni reduse – Orice intervenţie asupra monumentului istoric (construcţie şi parcelă) se va realiza numai conform Legii în vigoare. ART. 3 UTILIZĂRI INTERZISE ZIR 1a: - Se interzice realizarea de construcţii noi în cadrul incintelor monumentelor – Se interzic operaţiuni cadastrale de parcelare şi înstrăinare teren. – Orice alte funcţiuni decât cele prevăzute la articolele 1 şi 2. – Lucrări de terasament de natură să afecteze stabilitatea terenului. – Orice construcţii, amenajări care obturează vizibilitatea asupra monumentelor istorice – Dispunerea instalaţiilor/cablajelor pe faţadele monumentului. SECŢIUNEA II CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURAREA CLĂDIRILOR ART. 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) ZIR 1a: - Sunt interzise lucrări de parcelare, înstrăinare teren. ART. 5 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT ZIR 1a: - se interzic clădiri noi în incinta monumentelor ART. 6 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR ZIR 1a: - se interzic clădiri noi în incinta monumentelor ART. 7 AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ ZIR 1a: - se interzic clădiri noi în incinta monumentelor ART. 8 CIRCULAŢII ŞI ACCESE ZIR 1a: - obiectivele dispun de acces carosabil şi pietonal. ART. 9 STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR ZIR 1a: - obiectivele dispun de parcare proprie. ART. 10 ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR ZIR 1a: - se interzic clădiri noi în incinta monumentelor ART. 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR ZIR 1a: - se interzic clădiri noi în incinta monumentelor – amenajările exterioare noi se vor realiza folosind în exclusivitate materiale naturale, locale - piatră, lemn şi numai pe bază de PUD aprobat cu aviz Ministerul Culturii. – orice lucrări de restaurare, reparaţii, se va face numai în baza avizului Ministerului Culturii şi a unei autorizaţii de construire. – Monumentele funerare se vor realiza doar din piatră sau lemn şi vor avea dimensiuni reduse. Se recomandă realizarea unui proiect tip pentru monumente funerare avizat de către Ministerul Culturii. ART. 12 CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ZIR 1a: - se va asigura evacuarea rapidă şi dirijarea apelor prin şanţuri spre pârâuri. – orice echipamente (firide de racord/branşament, contoare, s.a.m.d.) vor fi montate astfel încât să nu fie vizibile din spaţiul public şi nu pe faţadele monumentului istoric. ART. 13 SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE ZIR 1a: - spaţiul neconstruit va fi întreţinut cu vegetaţie spontană şi/sau specii endemice. – se interzice densificarea prea mare a incintei cu monumente funerare. ART. 14 ÎMPREJMUIRI: ZIR 1a: - împrejmuirile au fost recent executate cu un gard din lemn cu specific local. Intervenţii noi asupra lor se vor realiza folosind în exclusivitate materiale naturale specifice zonei - lemn, piatră şi nu vor depăşi 1,5 m (cu excepţia porţilor) SECŢIUNEA III POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) ZIR 1a: Pentru evitarea densificării incintei cu monumente funerare, procentul maxim de ocupare al terenului va cuprinde toate construcţiile şi amenajările existente şi viitoare şi nu va depăşi: POT maxim = 20% ART. 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) ZIR 1a: CUT maxim = 0,2 ZIR 2 - Zonă construită protejată (cu valoare de peisaj cultural) - Zona centrală SECŢIUNEA I UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ART. 1 UTILIZĂRI ADMISE ZIR 2: - Funcţiuni existente şi admise: instituţii publice, administrative, financiar-bancare, comerciale (de capacitate redusă, cu suprafaţa desfăşurată mai mică de 250 mp), servicii, locuinţe individuale, locuinţe colective cu maxim 8 apartamente, de cult, de învăţământ, de cultură, de sănătate, structuri de primire turistică (pensiuni şi agropensiuni), alimentaţie publică (restaurante, cafenele, baruri, terase, cofetării, etc), servicii, birouri, cabinete individuale, amenajări publice - parcuri, spaţii verzi circulaţii carosabile şi pietonale, mobilier urban, lucrări de instalaţii şi echipamente tehnico-edilitare. – Se admit reconstruiri, extinderi ale clădirilor existente. – Administraţia publică locală va face demersurile necesare de a impune tuturor proprietarilor de clădiri tencuite din această zonă, folosirea culorilor prezentate în paletarul de culori anexat. ART. 2 UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI ZIR 2: - Pentru construcţiile noi se va realiza PUZ aprobat conform legii în vigoare care va studia UTR ZIR 2 sau părţi din UTR ZIR 2, în baza unui aviz de oportunitate. Se exceptează de la prezenta prevedere următoarele categorii de intervenţii cu condiţia obţinerii avizului de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş şi respectării articolelor de mai jos: o Lucrări de reparaţii, extinderi la clădiri existente, implantarea de noi construcţii de gabarit mic (Sc maxim 150 mp), în condiţiile respectării prezentului regulament şi a modalităţilor de implantare noi construcţii conform anexei. o Reconversia clădirilor existente în funcţiuni de servicii, servicii profesionale sau magazine de mici dimensiuni (max. 150 mp suprafaţa construită) ART. 3 UTILIZĂRI INTERZISE ZIR 2: Se interzic următoarele utilizări: - Depozitare en-gros – Platforme de precolectare a deşeurilor – Unităţi comerciale de tip supermarket, – Service auto, spălătorii auto, antene GSM. – Activităţi poluante – Demolarea clădirilor şi porţilor cu arhitectură tradiţională. – alte funcţiuni decât cele prevăzute la articolele 1 şi 2. – Lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente, care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice. – Intervenţiile agresive care contribuie la degradarea imaginii zonei prin culori stridente, forme nespecifice, densificare prea mare a construcţiilor, echipare edilitară (cabluri, reţele, etc) dispuse inestetic. ART. 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) ZIR 2: - Orice lucrări de reparcelare se va face doar pe baza de PUZ aprobat. – Pentru a fi construibilă o parcelă trebuie să aibă suprafaţa minimă de 200 mp şi front la stradă de minim 12 m. ART. 5 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT ZIR 2: - conform specificului local, clădirile vor fi dispuse retras faţă de aliniament cu cel puţin 1 m. – gardurile şi clădirile vor fi retrase faţă de axul drumului judeţean cu minim 12 metri, respectiv cu minim 10 m faţă de axul drumului comunal, pentru asigurarea dezvoltării capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, conform art. 19 pct. (4) din Ordonanţa nr. 43/1997 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru dezvoltarea capacităţii străzilor locale se vor respecta retragerile între axul străzilor şi garduri/construcţii de minim 4,75 m pentru străzile unde este prevăzut profilul cu două benzi de circulaţie, respectiv de minim 3 m pentru străzile unde este prevăzut profilul cu o singură bandă de circulaţie (vezi planşe anexate). – retragerea maximă admisă este de 15,00 m de la aliniamentul reglementat; pentru evitarea densificărilor prin construire în planul principal al loturilor (la stradă), construcţiile noi sau extinderile la construcţiile existente, se vor amplasa în planul secundar, cu legări funcţionale la construcţiile existente din planul principal; – adâncimea zonei construibile va fi de maxim 25,00 m de la aliniament. ART. 6 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR ZIR 2: - se vor respecta tipologiile de amenajare a gospodăriilor prezentate în anexă. Clădirile vor fi amplasate respectând o retragere laterală de minim 0,60 m pentru clădiri cu regim de înălţime maxim demisol/subsol şi parter, respectiv minim jumătate din înălţimea la coamă, dar nu mai puţin de 3 metri pentru clădiri cu regim de înălţime de maxim demisol/subsol+parter+etaj. Zona de implantare a construcţiilor pe aceeaşi parcelă nu va depăşi adâncimea de 40 de metri de la aliniament. Se va respecta o retragere faţă de limita posterioară de minim 5 m. ART. 7 AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ ZIR 2: - clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din media înălţimilor clădirilor măsurate la cornişă, dar nu mai puţin de 3 metri, cu respectarea normelor de securitate la incendiu. ART. 8 CIRCULAŢII ŞI ACCESE ZIR 2: - toate parcelele trebuie să aibă asigurat acces carosabil de minim 4 metri. – pentru lucrările de reabilitare şi modernizare a străzilor locale se vor respecta normativele în vigoare privind drumurile în localităţile rurale, respectiv se vor respecta profilele transversale minimale prezentare pe planşe. – pentru accese pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se vor utiliza învelitori permeabile. ART. 9 STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR ZIR 2: - staţionarea autovehicolelor necesare funcţionării diferitelor activităţi, conform normelor, se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice sau în parcări publice amenajate cu locuri închiriate; - locurile de parcare se dimensionează conform normelor specifice specifice (vezi preambul referitor la parcaje) şi se dispun în construcţii supra/subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu gard viu de 1,20 m. înălţime; ART. 10 ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR ZIR 2: Pentru locuinţe individuale: - Regim de înălţime maxim admis: S/D+P +M – Înălţimea maximă a nivelului convenţional: 3 m – Înălţimea maximă admisă la cornişă: 5 m – Înălţimea maximă admisă la coamă: 10 m Pentru celelalte tipuri de funcţiuni: - Regim de înălţime maxim admis: S/D+P +2+M – Înălţimea maximă a nivelului convenţional: 3 m – Înălţimea maximă admisă la cornişă: 10 m – Înălţimea maximă admisă la coamă: 15 m ART. 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR ZIR 2: Pentru construcţiile identificate cu valoare de arhitectură vernaculară/tradiţională: - se vor păstra casele, anexele şi împrejmuirile identificate cu arhitectură vernaculară, fără a le afecta elementele originale. Se interzice demolarea lor. În cazul în care acestea prezintă pericol de prăbuşire, iar proprietarul nu prezintă disponibilitate de intervenţie, se vor face demersuri conform legii în vigoare de salvgardare şi strămutare a clădirilor în muzee. – Asupra acestor clădiri se admit doar lucrări de consolidare, restaurare şi aducerea la condiţiile actuale de confort. Se permite folosirea spaţiului din pod pentru amenajarea unei mansarde cu condiţia ca ferestrele să fie dispuse în planul acoperişului. În majoritatea cazurilor este necesară consolidarea fundaţiilor şi a soclului din piatră. Aceasta se poate realiza fie înlocuind zidăria de piatră de pe contur, cu fundaţii şi elevaţii din beton, fie prin subzidiri şi elevaţii din beton armat. Se va acorda mare atenţie hidroizolaţiei orizontale în cazul intervenţiilor cu beton. Este foarte important ca umezeala să fie impiedicată să ajungă la structura din lemn a caselor. Soclul trebuie să fie şi el protejat de umezeală. Pentru a construi în stil tradiţional, este important ca soclul să fie compus din piatră: zidărie de piatră sau placaj de piatră. Se va acorda mare atenţie tratării lemnului împotriva focului, fungilor şi a insectelor. Cu exceptia tâmplăriei, se interzice aplicarea de vopsitorii colorate, baiţurilor în culori diferite de cele ale esenţelor specifice lemnului existent în zona şi a lacurilor lucioase. – nu se vor folosi jgheaburi şi burlane, apele pluviale vor fi captate în drenuri perimetrale; – se admite amenajarea podurilor ca spaţii utile. – dacă este cazul, termoizolarea clădirilor se va face la interior. – treptele de acces se vor realiza, de preferinţă, în sistem tradiţional(lespezi de piatră sau scări de lemn). se admit trepte de acces realizate din beton şi placate cu piatră sau lemn. se interzic treptele de acces cu forme curbe sau treptele monumentale. – se permit extinderi, având grija ca aceste volume adăugate să fie subordonate construcţiilor tradiţionale existente – se interzic orice alte intervenţii precum: schimbarea tâmplăriei în orice alt material în afara lemnului şi cu alte forme şi culori decât cele originale (vezi anexa tâmplării specifice), înlocuirea învelitorii cu alte materiale decât şindrilă sau ţiglă ceramică culoare cărămiziu, închiderea prispei, placarea soclurilor, – aleile şi platformele din incinte vor fi în mod obligatoriu suprafeţe permeabile. elementele de pavaj vor fi din piatra naturală, de preferinţă piatra de râu montată cu interspaţii în care va creşte iarba – se interzice folosirea materialelor plastice, inox, imitaţii şi orice alte materiale forme străine locului. – Se interzice amplasarea instalaţiilor/echipamentelor tehnice pe faţadele clădirilor (antene TV, contoare etc.). – Orice intervenţie se va face numai cu avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş. Noile clădiri se vor realiza îmbinând necesităţile actuale de confort cu specificul local, respectând următoarele condiţionări: - Volumetria clădirilor va fi simplă, lipsită de elemente parazitare. Construcţiile vor fi aşezate raţional pe teren (pante, scurgeri de apă, vizibilitate, orientare faţă de punctele cardinale şi faţă de elementele ambient ale cadrului natural/construit, faţă de repere de interes). Volumele construite vor fi simple de forma prisma patrulatera regulată, acoperiş în 4 ape cu pante mari. Acoperişul în doua ape se admite doar la clădiri anexa. Se interzic formele atipice, curbe, unghiuri ascuţite, atât în plan cât şi pentru acoperiş, goluri, faţade. – Paramentul: se vor folosi cu preponderenţă materiale naturale: piatră, lemn, ţiglă ceramică. lemnul va fi prezent în componentele construcţiilor: pereţi din bârne, elemente structurale şi decorative ale prispei, elemente structurale ale planşeului şi ale şarpantei, tâmplărie, material pentru învelitoare. nu se admit culori stridente, saturate. culorile vor respecta paletarul de culori anexat. se interzic finisaje şi materiale nespecifice zonelor de locuit precum: pereţii cortină, inox, plăci de tip bond, panouri tip sandwish, sticla fumurie sau oglindată, policarbonat, etc. se admit termozolaţii doar la clădirile care nu sunt identificate cu valoare arhitecturală, tradiţională şi la construcţiile noi. – Raportul plin/gol - predomină plinul; ferestrele vor fi dreptunghiulare sau pătrate conform tipologiile identificate în anexă, în doua sau trei canate, cu feronerie metalica (vezi anexa tâmplării specific). Culorile specifice sunt: lemn natur, verde închis sau alb. Nu se admit ferestre triunghiulare, trapezoidale, rotunde, poligonale. – Tâmplăria va fi proiectată şi realizată conform tipologiilor de inspiraţie locală, exclusiv din lemn, în culori specifice (vezi anexă). – Elementele adiacente construcţiei: prispa poate fi simpla (aşezată pe 1, 2 sau 3 laturi ale casei), sau poate avea sopru (foişor); este construită în întregime din lemn. Scările exterioare, stâlpii, parapeţii, balustradele, etc vor fi concepute şi realizate conform tehnicilor locale; nu se admit confecţii metalice aparente, baluştri, ornamente din plastic. Se interzice folosirea inoxului. – Acoperişul va avea o formă geometrică simplă şi va fi de tip şarpantă din lemn în patru ape cu pante inegale - conform specificului local. Acoperişul în două ape se admite la anexe. – Învelitorile vor fi realizate din materiale tradiţionale: lemn (sita, şindrila, draniţa) şi ţiglă ceramică culoare cărămiziu sau maro. – Tinichigeria va fi concepută cu geometrie simplă, discretă; – Anexele gospodăreşti vor respecta arhitectura clădirii principale. ART. 12 CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ZIR 2: - toate clădirile vor fi racordate la reţele tehnico - edilitare publice în măsura realizării acestora. – toate noile branşamente vor fi realizate îngropat. – se va asigura evacuarea rapidă şi dirijarea apelor prin şanţuri spre pârâuri. – în situaţia echipării individuale, se vor respecta normele sanitare în vigoare. – orice echipamente (de climatizare, firide de racord/branşament, contoare, antene TV, s.a.m.d.) vor fi montate astfel încât să nu fie vizibile din spaţiul public. – Este interzisă amplasarea antenelor GSM. ART. 13 SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE ZIR 2: - spaţiul neconstruit va fi întreţinut cu vegetaţie spontană şi/sau specii endemice. – fiecare parcelă va asigura un procent de minim 30 % spaţiu liber cu vegetaţie spontană sau plantat cu vegetaţie endemică. ART. 14 ÎMPREJMUIRI: ZIR 2: - împrejmuirile se vor realiza conform arhitecturii tradiţionale din lemn sau nuiele. Înălţimea acestora nu trebuie să depăşească 1,50 m (cu excepţia porţilor tradiţionale), conform specificului zonei. SECŢIUNEA III POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) ZIR 2: POT maxim = 40% ART. 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) ZIR 2: CUT maxim = 1 ZP1 - Zona de protecţie a monumentului "Cimitir evreiesc" Zona de protecţie a monumentului s-a stabilit pe limita de proprietate. În zona de protecţie a monumentului se impun următoarele: - împrejmuiri de max. 1,5 m înălţime; – orice intervenţie asupra monumentelor istorice se va realiza numai conform Legii în vigoare; – orice intervenţie în UTR ZP1 se va realiza numai cu aviz Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş. SECŢIUNEA I UTILIZARE FUNCŢIONALĂ ART. 1 UTILIZĂRI ADMISE ZP 1: - alei pietonale, accese, parcaje, spaţii verzi, mobilier urban, monumente funerare; – cimitir - funcţiune existentă ART. 2 UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI ZP 1: - echipamente tehnico - edilitare, cu condiţia ca acestea să nu modifice aspectul general al zonei (exclus antene GSM). ART. 3 UTILIZĂRI INTERZISE ZP 1: Se interzic următoarele utilizări: - orice alte funcţiuni decât cele prevăzute la articolele 1 şi 2; SECŢIUNEA II CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURAREA CLĂDIRILOR ART. 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI) ZP 1: - nu este cazul ART. 5 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT ZP 1: - Nu este cazul. ART. 6 AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR ZP 1: - Nu este cazul. ART. 7 AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ ZP 1: - Nu este cazul. ART. 8 CIRCULAŢII ŞI ACCESE ZP 1: - Nu este cazul. ART. 9 STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR ZP 1: - Staţionarea autovehicolelor necesare funcţionării diferitelor activităţi, conform normelor, se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice; – Se va amenaja o parcare pentru vizitatori. ART. 10 ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR ZP 1: - Nu este cazul. ART. 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR ZP 1: - Se vor realiza doar monumente funerare din piatră, conform specificul cultului. ART. 12 CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ZP 1: - Nu este cazul. ART. 13 SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE ZP 1: - Spaţiile libere din incinte vor fi plantate în proporţie de cel puţin 30% din suprafaţa parcelei. ART. 14 ÎMPREJMUIRI ZP 1: - Împrejmuirile se vor realiza conform arhitecturii tradiţionale din lemn. Înălţimea acestora nu trebuie să depăşească 1,50 m - conform specificului zonei, cu excepţia porţilor tradiţionale. SECŢIUNEA III POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) ZP1: - Nu este cazul. ART. 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) ZP 1: - Nu este cazul. V. ZONE DIN AFARA PERIMETRULUI INTRAVILAN ZONE REZERVATE PENTRU TERENURILE AGRICOLE. Terenurile agricole din teritoriul administrativ al comunei Ieud se supun prevederilor art. 3 din Regulamentul General de Urbanism (autorizarea executării lucrărilor şi amenajărilor agricole din extravilan este permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite prin lege). Introducerea în intravilan se va face doar pe bază de PUZ aprobat conform legii în vigoare. ZONE REZERVATE PENTRU TERENURILE FORESTIERE. Suprafeţele împădurite din extravilanul Comunei Ieud s-au delimitat conform datelor de la Direcţia Silvică Maramureş. Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publică sau privată este interzisă, cu excepţia utilizărilor permise de Codul Silvic. Autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 m de liziera pădurii se va face cu avizul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei documentaţii depuse cu localizarea în coordonate stereografice 1970. RESTRICŢII PROVIZORII RECOMANDATE Se interzice orice utilizări a terenurilor din extravilan care poate afecta sau diminua posibilităţile ulterioare de modernizare ale localităţii. Utilizarea pentru construcţii a terenurilor din extravilan, în limitele teritoriului administrativ al Comunei Ieud se poate face numai cu respectarea prevederilor legale. Autorizarea construcţiilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepţia celor care au drept scop limitarea acestora este interzisă (conform Regulamentului art. 10 Expunerea la riscuri naturale din Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare). Amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole de clasa I şi II de calitate, pe cele amenajate cu îmbunătăţiri funciare precum şi plantate cu vii şi livezi este interzisă. Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publică sau privată este interzisă, cu excepţia utilizărilor permise de Codul Silvic. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
