────────── Aprobat de Ordinul nr. 1.971 din 14 decembrie 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 21 martie 2016────────── CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a sitului 1.2. Baza legală 1.3. Procesul de elaborare al Planului de management 1.4. Revizuirea Planului de management 2. DESCRIEREA SITULUI 2.1. Informaţii generale 2.2. Informaţii fizice 2.3. Lista speciilor de păsări din Formularul Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat situl 2.4. Informaţii biologice/ecologice 2.5. Informaţii socio-economice 3. EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE 4. MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE 5. AMENINŢĂRILE SPECIFICE PENTRU FIECARE SPECIE/HABITAT 6. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 7. IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Acţiuni/măsuri de conservare/management 7.2. Calendar de implementare 7.3. Resurse necesare implementării măsurilor de conservare/management 8. FACTORI INTERESAŢI 9. BIBLIOGRAFIE ANEXE Anexa nr. 1 la Planul de management - Localizarea sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 2 la Planul de management - Coordonate în proiecţie WGS 1984 şi Stereo 1970 ale limitei sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 3 la Planul de management - Locaţia punctelor din care au fost extrase coordonate în format WGS 1984 şi Stereo 1970 Anexa nr. 4 la Planul de management - Lista principalelor acte normative relevante pentru elaborarea şi aplicarea Planului de management Anexa nr. 5 la Planul de management - Harta hipsometrică şi a principalelor unităţi de relief, în zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 6 la Planul de management - Harta geologică a zonei sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 7 la Planul de management - Harta solurilor în zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 8 la Planul de management - Harta utilizării terenurilor din situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 9 la Planul de management - Reţeaua hidrografică în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 10 la Planul de management - Apele subterane în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 11 la Planul de management - Evoluţia râului Siret în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, în perioada 1912 - 2005 Anexa nr. 12 la Planul de management - Peisajul în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 13 la Planul de management - Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi în zona sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 14 la Planul de management - Descrierea speciilor de păsări de interes comunitar şi naţional din ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 15 la Planul de management - Speciile de păsări observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, în perioada august - decembrie 2012 Anexa nr. 16 la Planul de management - Perioadele de activitate ale speciilor de păsări de interes conservativ în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 17 la Planul de management - Informaţii relevante pentru speciile migratoare de interes conservativ pentru situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 18 la Planul de management - Informaţii relevante pentru speciile cuibăritoare de interes conservativ pentru situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 19 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 20 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona nordică, între localităţile Stolniceni-Prăjescu şi Mogoşeşti-Siret Anexa nr. 21 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona nordică: Butea-Răchiteni Anexa nr. 22 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona nordică: Butea-Rotunda Anexa nr. 23 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona centrală: Sagna-Roman Anexa nr. 24 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona centrală: Cotu Vameş-Ion Creangă Anexa nr. 25 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona sudică: Recea-Hârleşti Anexa nr. 26 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona sudică: Hârleşti-Onişcani Anexa nr. 27 la Planul de management - Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona sudică: Boanţa-Cotu Grosului Anexa nr. 28 la Planul de management - Unităţi administrativ-teritoriale intersectate de limitelele ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 29 la Planul de management - Repartiţia administrativ-teritorială şi localizarea principalelor localităţi din vecinătatea ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 30 la Planul de management - Numărul de locuitori în localităţile aflate în UAT-urile pe suprafaţa cărora se desfăşoară ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 31 la Planul de management - Tipul de proprietate a terenurilor incluse în interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 32 la Planul de management - Suprafeţe de pădure incluse în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 33 la Planul de management - Infrastructura de transport în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 34 la Planul de management - Elementele de patrimoniu din situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu şi din vecinătatea acestuia Anexa nr. 35 la Planul de management - Localizarea aproximativă a elementelor de patrimoniu din situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu şi din vecinătatea acestuia Anexa nr. 36 la Planul de management - Principalele regularizări şi îndiguiri existente în interiorul şi vecinătatea sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 37 la Planul de management - Distribuţia habitatelor/activităţilor antropice ce generează forme de impact asupra sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 38 la Planul de management - Matricea de corelare a formelor de impact cu habitatele antropice din situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 39 la Planul de management - Distribuţia spaţială a impactului cumulat în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu Anexa nr. 40 la Planul de management - Lista speciilor de păsări identificate în teren şi care nu se regăsesc în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu... ABREVIERI ŞI ACRONIME ANAR - Administraţia Naţională "Apele Române" ABA - Administraţia Bazinală de Apă AM - Autoritatea de Management ANIF - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului CL - Consiliul Local CSNR - Cadru Strategic Naţional de Referinţă DC - Drum Comunal Directiva Păsări - Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice DJ - Drum Judeţean DLR - Centrul Aerospaţial German DN - Drum Naţional E85 - Drum European 85 EC - Consiliul Europei FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEGA - Fondul European pentru Garantare în Agricultură GIS - Sistem Informaţional Geografic GNM - Garda Naţională de Mediu IFC - Corporaţia Internaţională de Finanţe INS - Institutul Naţional de Statistică ITRSV - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare IUCN - Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii LANDSAT - Satelit utilizat pentru realizarea imaginilor Terestre LANMAP2 - Clasificarea Europeană a Peisajului LMI - Lista Monumentelor Istorice MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MRD - Declin recent moderat Non-SPEC - Specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut favorabil ONG - Organizaţie Non-Guvernamentală OUG - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului OS - Ocol silvic PanE - Pan-European: care cuprinde toate ţările din Europa PATN - Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional PNDR - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală POS - Mediu Program Operaţional Sectorial Mediu PUG - Plan Urbanistic General RAN - Repertoriul Arheologic Naţional SCI - Sit de Importanţă Comunitară SGA - Sistem de Gospodărirea Apelor SMIS - Sistem Unic de Management al Informaţiei pentru Instrumente Structurale SPA - Arie de Protecţie Specială Avifaunistică SPEC - Species of European Concern SPEC 1 - Specii care necesită o atenţie deosebită SPEC 2 - Specii concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil SPEC 3 - Specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil SPEC 4 - Specii care sunt concentrate în Europa şi care au un statut favorabil SRL - Societate cu Răspundere Limitată STEREO 70 - Sistem oficial de proiecţie cartografică a României TM - Cartografiere Tematică u.a. - Unitate amenajistică UE25 - state din Uniunea Europeană U.P. - Unitate de Producţie UAT - Unitate Administrativ Teritorială 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a sitului Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este localizat în partea de nord - est a ţării, în Regiunea de Dezvoltare I Nord-Est. Situl are o suprafaţă de 10.455 ha şi intersectează judeţele Iaşi în procent de 31% - partea de nord a sitului, Neamţ în procent de 52% - partea centrală a sitului şi Bacău în procent de 17% - partea de sud a sitului. Localizarea ariei de protecţie specială avifaunistică este prezentată în Anexa 1 a Planului de management. Situl are o lungime de aproximativ 60 km pe direcţiile generale NV-SE, urmând sinuozităţile râului Siret şi se desfăşoară între altitudinile de 159 - 362 m, cu o medie de 191 m. Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu aparţine regiunii biogeografice continentală şi reprezintă una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează toamna pe Valea şi Lunca Siretului în drumul lor spre bălţile Dunării sau spre teritoriile de cuibărit din nord, primăvara. Responsabilitatea managementului ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, revine Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Roman, conform Convenţiei de custodie nr. 0088/03.03.2010 încheiată cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. 1.2. Baza legală Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 971/2011. Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, a fost elaborat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. În Anexa nr. 2 a Planului de management este prezentată lista principalelor acte normative relevante în contextul elaborării şi implementării Planului de management. 1.3. Procesul de elaborare al Planului de management Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu a fost elaborat în cadrul proiectului "Plan de management pentru Situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu" - COD SMIS-CSNR 36203 derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău, proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial "Mediu" 2007 - 2013. Activităţile de inventariere şi evaluare a stării actuale de conservare a speciilor de păsări, precum şi activităţile de identificarea şi localizarea în teren a tipurilor de habitate aferente speciilor de interes comunitar şi naţional care fac obiectul protecţiei şi conservării ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, s-au desfăşurat în intervalul 17.07.2012 - 31.12.2012. Activitatea de elaborare a protocoalelor şi a Planului pentru monitorizarea ornitofaunei şi a habitatelor din situl Natura 2000 Lunca Siretului Mijlociu s-a desfăşurat pe parcursul lunii ianuarie 2013. Pe parcursul perioadei ianuarie-februarie 2013, a fost elaborat primul draft al Planului de management, document supus dezbaterii şi consultării publice. Pe parcursul aceloraşi luni a fost elaborat Raportul de mediu pentru Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. Planul de management a fost elaborat în colaborare cu reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bacău şi ai custodelui sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, reprezentaţi de Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Roman. În timpul elaborării Planului de management au fost colectate date şi au fost realizate chestionare la autorităţile administraţiei publice locale - primării, consilii judeţene, Ocoalele Silvice de pe teritoriul sitului Natura 2000, Administraţia Bazinală de Apă Siret. 1.4. Revizuirea Planului de management Planul de management este un instrument ce permite aplicarea unui management durabil şi eficient, ce ia în considerare diferiţii factori ce pot interveni pe parcursul anilor de implementare. Aplicarea Planului de management poate fi influenţată atât de dezvoltarea socio-economică a zonei, cât şi de continua schimbare a proceselor ecologice în zonă, în special cele asociate modificărilor cursului râului Siret, astfel încât este necesară adoptarea unui management adaptativ. Planul de management are o perioadă de valabilitate de 5 ani de la aprobare, perioadă după care este necesară revizuirea sa. Revizuirea Planului de management va fi realizată de către custodele sitului, având în vedere rezultatele actualului Plan de management, iar avizarea se va realiza conform prevederilor legale în vigoare. Măsurile prevăzute în Planul de management au fost elaborate astfel încât să ţină cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de management ale ariei naturale protejate. Planul de management defineşte principalele obiective specifice şi măsuri necesare conservării sitului. În cazul în care, pe parcursul perioadei de aplicare a Planului apare necesitatea modificării unora dintre măsuri sau a altor prevederi, fără a se pune în pericol atingerea obiectivelor, modificările vor fi realizate de custode, cu avizul autorităţii competente pentru protecţia mediului. 2. DESCRIEREA SITULUI 2.1. Informaţii generale Planul de management este elaborat pentru aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu inclusă în reţeaua ecologică Natura 2000. Limita sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este conformă cu seturile de date furnizate pe pagina de internet a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434. Limitele ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu se suprapun parţial cu limitele sitului de importanţă comunitară ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman. Suprafaţa comună reprezintă 29,72% din suprafaţa ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, respectiv 83,72% din suprafaţa ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman. Situl de importanţă comunitară ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman, cu suprafaţa totală de 3711 ha, a fost desemnat pentru protecţia următoarelor specii enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: a) 3 specii de mamifere: Lutra lutra - vidra, Myotis myotis - liliac comun, Myotis bechsteini - liliac cu urechi mari; b) o specie de reptilă: Emys orbicularis - ţestoasa de apă; c) 3 specii de amfibieni: Triturus cristatus - tritonul cu creastă, Bombina bombina - buhai de baltă cu burtă roşie, Bombina variegata - buhai de baltă cu burtă galbenă d) 2 specii de peşti: Rhodeus sericeus amarus - boarţă, Cobitis taenia - zvârlugă. În cadrul Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman, nu sunt incluse habitate Natura 2000. 2.2. Informaţii fizice Localizare geografică. Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este localizat în partea de nord-est a ţării, având o suprafaţă de 10.455 ha şi se întinde pe suprafaţa judeţelor Iaşi - partea de nord a sitului, Neamţ - partea centrală a sitului şi Bacău - partea de sud a sitului, aşa cum este prezentat în Anexa nr. 1 a Planului de management. Din suprafaţa totală de 10.455 ha, cea mai mare pondere, 52%, este inclusă în judeţul Neamţ, urmată de cea corespunzătoare judeţului Iaşi, de 31%. Pe teritoriul judeţului Bacău se desfăşoară 17% din suprafaţa totală a sitului. Situl are o lungime de aproximativ 60 km pe direcţiile generale NV-SE, SE-NV, urmând sinuozităţile râului Siret, şi se desfăşoară între altitudinea minimă de 159 metri şi cea maximă de 362 metri, având altitudinea medie de 191 metri. Relief. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu se află în bazinul Siretului, care delimitează Podişul Moldovei, mai exact partea nord-vestică a Podişului Bârladului sau partea vestică a Podişului Central Moldovenesc, de Subcarpaţii Moldovei, aşa cum este prezentat în Anexa nr. 3 a Planului de management. Subunităţile relevante în arealul de studiu se desfăşoară astfel: a) în partea nordică pe malul stâng, se află Colinele Ruginoasa - Strunga care se continuă cu Colinele Bîrei, Dealul Bourului şi Colinele Bălăuşeşti. Altitudinile maxime ale acestora nu depăşesc 550 m; b) în partea centrală se află Culoarul Siretului. După ce râul Siret primeşte drept afluent pe partea dreaptă râul Moldova, subunitatea este recunoscută drept Culoarul Roman - Adjud; c) pe malul drept al râului Siret se înşiră culmile subcarpatice. La nord, izolat de cele două lunci ale principalelor râuri, Siret şi Moldova, se află Podişul Mirceştiului, urmat de Culoarul Moldovei. Dealurile Chicerii şi Dealurile Bahnei urmează dinspre nord spre sud, continuate de Glacisul Moldovei înspre râul Siret. Geologie. Zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este amplasată, din punct de vedere geomorfologic, în subunitatea numită Lunca Siretului, componentă a unităţii morfologice Platforma Moldovenească. Din punct de vedere geologic, Platforma Moldovenească reprezintă o unitate structurală consolidată, situată la est de lanţul Carpaţilor Orientali, delimitată de aceştia prin falia precarpatică şi la nord de Podişul Bârladului, delimitată de acesta prin falia Fălciu-Plopana. Geologia subsolului zonei este reprezentată de depozite fluviale de nisipuri şi pietrişuri ale Pleistocenului Superior şi Holocenului. În modelarea stratelor geologice şi în formarea acestora râul Siret are un rol foarte important, dinamica acestuia manifestându-se în două direcţii principale, respectiv cea de eroziune şi cea de depunere. Astfel, depozitele de nisipuri şi pietrişuri reprezintă aluviuni aduse de râul Siret, fiind depuse de-a lungul întregului curs al acestuia, formând astfel cea mai mare parte a fundamentului Luncii Siretului. Harta geologică în zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este prezentată în Anexa nr. 4 a Planului de management. Soluri. Zona adiacentă sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu prezintă o mare diversitate a tipurilor de sol, aşa cum este prezentat în Anexa nr. 5 a Planului. Solurile din zona ariei de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Mijlociu sunt în cea mai mare parte de tipul aluvisoluri, acestea fiind formate sub acţiunea directă a cursurilor de apă, în acest caz râul Siret, ce depozitează constant material aluvional. O altă categorie majoră de soluri o reprezintă cernoziomurile, acestea fiind formate prin procesul de pedogeneză, însă datorită condiţiilor diferite de geologie, hidrologie şi datorită activităţilor antropice, acestea au evoluat diferit, remarcându-se mai multe tipuri. Râul Siret a jucat şi joacă un rol foarte important în pedogeneza zonei, fiind un factor de eroziune şi de depunere dinamic. Diversitatea mare a tipurilor de sol permite instalarea în zonă a unui număr relativ mare de specii vegetale, acestea reprezentând principala sursă de hrană pentru numeroase specii de păsări. De asemenea textura solului permite săparea de galerii în malurile râurilor, galerii în care specii de păsări precum Merops apiaster - prigoria, Apus apus - drepnea neagră şi Alcedo atthis - pescărelul albastru îşi construiesc cuiburile. Utilizarea terenului. Utilizarea terenului a fost realizată utilizând analiza ortofotoplanurilor şi analiza imaginilor satelitare multispectrale de tip LANDSAT, senzor TM, din perioada similară ortofotoplanurilor disponibile, respectiv anul 2005, în luna de vegetaţie propice identificării claselor mari de vegetaţie - august. Rezultatele au fost generate şi validate utilizând puncte de calibrare colectate în teren. O parte din punctele de calibrare au fost reintroduse în model pentru validare, având un procent acceptabil de erori pentru scara aleasă. Rezultatele au fost obţinute prin generarea unei utilizări a terenului din ortofotoplanuri prin digitizarea elementelor de interes şi calibrarea acestora cu rezultatele obţinute din modelul obţinut prin analiza imaginilor satelitare. Utilizarea terenului în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, este prezentată în Anexa nr. 6. În Fig. nr. 1 sunt prezentate ponderile tuturor categoriilor de utilizare a terenului. Fig. nr. 1 Categoriile de utilizare a terenului din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) Hidrografie. Reţeaua hidrografică în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este reprezentată în principal de cursul râului Siret, care traversează de la Nord la Sud situl Natura 2000 analizat, însă şi de 16 afluenţi de grad 1 care îşi au gura de vărsare pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a ariei naturale protejate: râul Râpaş, Valea Neagră, Recea, pârâul Pietros, Valea Părului şi altele. Reţeaua hidrografică în zona sitului este prezentată în Anexa nr. 7. La nivelul sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, pe cursul râului Siret există 4 secţiuni de monitorizare, dintre care una este pentru supravegherea indicatorilor de calitate, două pentru monitorizarea elementelor hidromorfologice şi una prezintă caracter mixt pentru supraveghere şi operaţional. Din punct de vedere al stării ecologice sau potenţial ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă, în zona de traversare a sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, râul Siret prezintă o stare ecologică moderată pe sectorul Stolniceni-Filipeşti. Pe acest sector, afluenţii de grad unu ai Siretului au următoarea stare ecologică: pârâul Ţiganca - Leorda, Valea Icuşeşti şi pârâul Glodeni - stare ecologică foarte bună; pârâul Albuia, Valea Răpaşului şi Valea Rece - stare ecologică bună; Podul Târgului, Moldova, Valea Neagră, Turbata - stare ecologică moderată. Conform Planului de management al Spaţiului Hidrografic Siret elaborat de ANAR - Direcţia Bazinală de Apă Siret, la nivelul ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, au fost identificate două corpuri de apă subterană: unul de adâncime - ROPR05 şi unul freatic - ROSI03, prezentate în Anexa nr. 8. Conform reţelei de monitorizare a apelor subterane, la nivelul ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, există 10 secţiuni de monitorizare calitativă de supraveghere, în vecinătatea localităţilor Mogoşeşti, Sagna şi Filipeşti, respectiv 2 secţiuni de monitorizare calitativă operaţional, în vecinătatea localităţilor Mogoşeşti şi Sagna. Corpul de apă subterană de adâncime ROPR05 - Podişul Central Moldovenesc este un corp de apă de adâncime transfrontalier, de tip poros permeabil, utilizat în alimentarea cu apă a populaţiei, însă prezintă o importanţă economică mai redusă. Acest corp de apă subterană are un grad de protecţie foarte bun asigurat de stiva groasă a depozitelor din acoperiş şi lipsa presiunilor şi impacturilor antropice directe asupra acestuia. Corpul ROSI03 - Lunca şi terasele râului Siret şi a afluenţilor săi s-a dezvoltat în depozite aluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară. Fiind situat aproape de suprafaţa terenului, acesta prezintă nivel liber. Acest corp de apă prezintă o stare calitativă şi cantitativă bună şi este utilizat pentru alimentarea cu apă a populaţiei, în industrie şi zootehnie. Din suprafaţa totală a ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu de 10455 de hectare, un procent de 29,7% a fost afectat de meandrări în decursul a 93 de ani. Această analiză a fost realizată prin digitizarea talvegurilor râului Siret în diferite perioade: 1912 - Harta Austriacă, 1977 - Harta Militară Sovietică, 1988 - Harta Topografică Militară Română, 2005 - Ortofotoplan. Cele mai mari modificări se pot observa în zona nordică şi central sudică a zonei de studiu - Anexa nr. 9 a Planului de management. Patul râului este săpat în depozite loessoide cu nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri. Având în vedere faptul că râul Siret este unul dintre cele mai mari râuri ale României, având un debit mediu de aproximativ 220 mc/s şi un bazin de recepţie care înglobează aproximativ 17% din resursele de apă ale ţării, cât şi condiţiile geologice dar şi relieful, cu o câmpie inundabilă mare, fenomenul de meandrare este comun. Date climatice. Din punct de vedere climatic zona analizată este caracterizată de condiţiile climatului temperat continental, predominând influenţele est-continentale, la care se adaugă masele de aer rece polar, din nord. Circulaţia estică persistă atât în perioada rece, cât şi în perioada caldă a anului, caracterizându-se prin ierni geroase şi veri cu temperaturi ridicate. Circulaţia polară este determinată de ciclonii din nordul Oceanului Atlantic şi se caracterizează prin scăderi de temperatură, nebulozitate accentuată şi precipitaţii sub formă de averse, iarna ninsorile fiind însoţite de intensificări ale vântului. Temperatura medie anuală este de aproximativ 10,5°C, în timp ce mediile sezoniere se încadrează, pentru anotimpul cald în jurul valorii de 20°C, iar pentru cel rece de -2°C. Pentru anotimpurile de tranziţie, valorile medii ale temperaturii aerului sunt de aproximativ 10°C. Cantitatea medie multianuală de precipitaţii specifică staţiei meteorologice Roman este de 516,5 mm. Cantitatea cea mai mare de precipitaţii din cursul unui an este aferentă lunii iunie, media lunară multianuală fiind de aproximativ 81 mm. Luna februarie este caracterizată prin cele mai mici valori ale cantităţii medii de precipitaţii din cursul unui an, având 17,4 mm. În ceea ce priveşte distribuţia sezonieră a precipitaţiilor, cele mai însemnate cantităţi cad în anotimpul de vară, respectiv 219,5 mm, în timp ce sezonul rece prezintă cele mai reduse cantităţi de precipitaţii, respectiv 58,9 mm. În lunile de primavară şi toamnă, conform mediei lunare multianuale, se înregistrează valori de 135 mm, respectiv 103 mm. În zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, unde relieful are o energie mică, se poate resimţi foarte bine influenţa orografică, prin dominarea unor direcţii ale vântului, respectiv direcţia N - S, pe axul văii Siretului şi direcţia NV-SE pe axul văii Moldovei. Din analiza datelor multianuale ale frecvenţei vânturilor, se constată că în timpul verii procentul vânturilor de NV creşte, ca urmare a extinderii anticiclonului azorelor la latitudini mai nordice. În timpul iernii, se constată o creştere a frecvenţei vânturilor din sectorul sudic - S şi SV. Primăvara, se constată o intensificare a vânturilor din toate direcţiile, astfel încât calmul atmosferic are valoarea cea mai mică din timpul anului. Toamna, se simt influenţele anticiclonului siberian, frecvenţa vânturilor din NV are valoarea cea mai mică din cursul anului, iar calmul atmosferic înregistrează o creştere comparativ cu celelalte sezoane. Cea mai mare viteză o au vânturile dinspre N-V, ce înregistrează viteze cuprinse între 4,2 m/s şi 5,1 m/s, şi N, ce înregistrează viteze cuprinse între 4 m/s şi 4,9 m/s. Vânturile din direcţiile V şi E au viteze reduse, în medie mai mici de 2,5 m/s. Din celelalte direcţii, viteza vântului nu depăşeşte 2 - 3 m/s. Cele mai mari viteze medii anotimpuale le au vânturile de NV în toate anotimpurile: iarna 5,1 m/s; primăvara 4,7 m/s; vara 4,2 m/s; toamna 4,9 m/s. Peisaj. ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu prezintă un peisaj diversificat, în mare parte rezultat din organizarea topografică şi geologică a teritoriului. Identificarea peisagistică a perimetrului sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este dată în principal de zonele împădurite dispuse de o parte şi de alta a râului Siret, iar peisajul caracteristic este reprezentat de zonele de luncă ce se îmbină cu zonele de pădure şi perimetre agricole şi păşune. Principalele trăsături care dau valoare peisajului din zona sitului sunt reprezentate atât de valoarea estetică ce se caracterizează prin particularitate, diversitate şi coeziunea elementelor peisagistice cât şi de valoarea tradiţională caracterizată prin prezenţa elementelor naturale distinctive. Pentru realizarea analizei peisajului în zona sitului a fost utilizată baza de date LANMAP2 existentă la nivel european. Tipurile de peisaj, prezentate în Tabelul nr. 1 sunt stabilite pe baza criteriilor care au în vedere următoarele elemente: a) tipul de climat al zonei; b) topografia terenului; c) materialul parental al rocii; d) modul de utilizare al terenului. Tabelul nr. 1 Tipuri de peisaj existente în zona sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, conform LANMAP2
┌────────────────┬───────────┬─────────────────┬──────────┬────────────────────┐
│ Zona │ Climat │Material parental│Utilizarea│ Tip de peisaj │
│ │ │ │terenului │ │
├────────────────┼───────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────┤
│Est-Vest │Continental│Aluviuni │Arabil │Continental-Dealuri-│
│ │ │ │ │Sedimente-Teren │
│ │ │ │ │Arabil │
├────────────────┼───────────┼─────────────────┼──────────┼────────────────────┤
│Nord - Sud pe │Continental│Formaţiuni glacio│ │Continental-Dealuri-│
│limita ROSPA0072│ │fluviale │Arabil │Sedimente-Teren │
│Lunca Siretului │ │ │ │Arabil │
│Mijlociu │ │ │ │ │
└────────────────┴───────────┴─────────────────┴──────────┴────────────────────┘
Diversitatea zonei precum şi îmbinarea ecosistemelor naturale şi seminaturale existente în zona sitului fac ca valoarea peisajului să fie una ridicată, ceea ce impune pe de o parte considerarea unor măsuri de protecţie a peisajului, precum şi identificarea unor soluţii durabile de valorificare turistică a acestuia. Fondul forestier. Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este cuprins în următoarele unităţi de producţie - U.P., prezentate în Tabelul nr. 2: a) U.P. IV Luncile Siretului - Ocolul Silvic Roman, Direcţia Silvică Piatra Neamţ; b) U.P. V Vulpăşeşti - Ocolul Silvic Horia, Direcţia Silvică Piatra Neamţ; c) U.P. I Strunga - Ocolul Silvic Podul Iloaiei, Direcţia Silvică Iaşi; d) U.P. III Zăvoaiele Siretului - Ocolul Silvic Paşcani, Direcţia Silvică Iaşi; e) U.P. I Dămieneşti - Ocolul Silvic Traian, Direcţia Silvică Bacău; f) U.P. VI Racova - Ocolul Silvic Fântânele, Direcţia Silvică Bacău. În Tabelul nr. 2 este prezentat inventarul unităţilor amenajistice - u.a. din cadrul fiecărei unităţi de producţie inclusă în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. Riscuri de mediu. Zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu prezintă riscuri naturale legate de inundaţii, seismicitate şi stabilitatea versanţilor. Cele mai recente inundaţii înregistrate în zona de interes au avut loc în anul 2010, pe cursul râului Siret, datorită ploilor abundente ce au determinat creşterea nivelului apelor râurilor. Zonele afectate de inundaţii la momentul 1 iulie 2010 în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, sunt prezentate în Fig. nr. 2, pe baza datelor (c)DLR, 2010, Center for Satellite Based Crisis Information. Dintre riscurile antropice menţionăm: poluarea datorată surselor punctiforme menajere, industriale şi agricole, îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor. Dintre unităţile administrativ teritoriale pe teritoriul cărora se regăseşte ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, 14 sunt încadrate, conform Planului de management al Spaţiului Hidrografic Siret, în lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi - Anexa nr. 11. Toate unităţile administrativ teritoriale situate pe malul drept al Siretului în zona sitului reprezintă zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, precum şi cele situate pe malul stâng în jumătatea superioară a sitului. Tabelul nr. 2 Inventarul unităţilor amenajistice din cadrul ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
┌────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
│Denumire U.P. │ Denumire u.a. │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
│IV Luncile Siretului│1, 13, 32, 43, 47, 49, 54, 57, 58, 61, 62, 8, 9, 10A, │
│ │10B, 10C, 10V, 11A, 11B, 11C, 11D, 11V, 12A, 12B, 12D, │
│ │12E, 12G, 12H, 12I, 12J, 12K, 12L, 12N, 14A, 14B, 14C, │
│ │14E, 14F, 14G, 14H, 14I, 15, 16A, 16B, 16D, 16N, 17, 17A,│
│ │17B, 17C, 17C1, 17D, 18A, 18B, 19A, 2, 20A, 20B, 20C, │
│ │20N, 21A, 21B, 21C, 21D, 21F, 21G, 21H, 21I, 23A, 23B, │
│ │25A, 25B, 25C, 26A, 26B, 26C, 26D, 27A, 27B, 27C, 27D, │
│ │27E, 27F, 27G, 27H, 27I, 27J, 27K, 27L, 27M, 28A, 28B, │
│ │28C, 28D, 28E, 28F, 28H, 29A, 29B, 29C2, 2A, 2B, 2C, 2D, │
│ │2E, 2F, 2G, 30A, 30B, 30C, 30D, 30E, 30N1, 30N2, 31A, │
│ │31B, 31C, 32A2, 32B, 33A, 33B, 33C, 33D, 33E, 33F, 33G, │
│ │34A, 34B, 34C, 34D, 34E, 35A, 35B, 35C, 35D, 35E, 35N, │
│ │36A, 36B, 36D, 36E, 36F, 36G, 36H, 36K, 37, 38B, 38C, │
│ │38D, 38E, 39A, 39B, 39C, 39D, 39E, 39F, 39G, 39H, 39V, │
│ │3A, 40A, 40B, 40C, 40D, 40E, 40F, 40G, 41A, 41B, 41C, │
│ │42A, 42B, 42C, 42D, 42E, 43A, 43B, 43C, 43D, 43E, 43G, │
│ │43P, 44A, 44B, 44C, 44D, 44E, 44F, 44G, 44H, 44I1, 44J, │
│ │44K, 44M, 44N, 44N1, 44N2, 44O, 44P, 44Q, 44R, 44S, 44T, │
│ │44U, 45A, 45B, 45C, 45D, 45E, 45F, 45G, 46, 47A, 47B, │
│ │47C, 48A, 48B, 48C, 48D, 48E, 48F, 48G, 48H, 4B, 4C, 50A,│
│ │50B, 50C, 50N, 51A, 51B, 51C, 51D, 51F, 51N1, 52, 52A, │
│ │52B, 52C, 52D, 52E, 52F, 52G, 52H, 52I, 52J, 52K, 52L, │
│ │52M, 52N, 53, 54A, 54B, 54D, 54E, 55A, 55B, 55C, 55D, │
│ │56A, 56B, 59A, 59B, 59C, 59E, 59F, 59G, 5A, 5B, 60A, 60B,│
│ │60C, 60E, 60F, 60H, 60I, 60N, 6A, 6B, 6C, 7, 7A, 7B, 7C, │
│ │8A, 8B, 8C, 8V │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
│V Vulpăşeşti │150A, 150B, 150C, 150D, 150E, 150F, 151A, 151B, 151N, │
│ │152A, 152B, 152C, 152D, 152E, 152F, 153A, 153B, 153C, │
│ │153D, 153E, 153F, 153G, 153H, 153I, 153J, 153K, 153L, │
│ │153M, 153N, 154, 2B, 2C, 2D, 2E, 2F, 2G, 2H, 2N, 3A, 3B, │
│ │3C, 3D, 3E, 3F │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
│I Strunga │74, 74A, 74B, 74C, 75B*, 75D, 75E, 75F*, 75N, 76A, 76B, │
│ │76C, 76D, 76E, 76F, 76G*, 76H, 76I, 76J, 76K, 76L, 76M, │
│ │760*, 76P, 76R*, A1, A2, A3, A4, C1, N1, T1, R1 │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
│III Zăvoaiele │17A, 17N, 18A, 18B, 18C, 18D, 18E, 18F, 18G, 18N, 19A, │
│Siretului │19B, 19C, 19D, 19E, 19F, 19G, 1A, 1B, 1C, 1D, 1E, 1F, 1G,│
│ │1H, 1V, 20A, 20B, 20C, 20D, 20E, 20F, 20G, 20H, 24, 28A, │
│ │28B, 28C, 2A, 2B, 2C, 2D, 2E, 2F, 32A, 32B, 32C, 33A, │
│ │33B, 33C, 33D, 33E, 33F, 34, 34, 34A, 34B, 34C, 34D, 34E,│
│ │34F, 34G, 35A, 35B, 35C, 35D, 35E, 35F, 35G, 35H, 36E4, │
│ │36N, 36N1, 37, 38, 38E5, 38N2, 39, 3A, 3A1, 3A2, 3B, 3C, │
│ │3D, 3E, 3G, 3H, 3I, 3J, 3K, 3N, 40, 41, 42, 43A, 43B, │
│ │43C, 44A, 44B, 44C, 44D, 44E, 44F, 45, 46, 47, 48, 49, │
│ │4A, 4B, 4C, 50A, 50B, 50C, 50D, 50E, 50F, 50G, 51A, 51B, │
│ │51D, 51E, 51F, 51G, 51N1, 51N2, 52, 52A, 52B, 52C, 52D, │
│ │52E, 52F, 55A/B, 55C, 55N, 56A, 56B, 56C, 56D, 56E, 56F, │
│ │56G, 56H, 57A, 57B, 57C, 57D, 58, 5A, 5B, 5C, 5D, 5E, │
│ │5F, 5G, 5H, 5I, 61, 6A, 6B, 6C, 6D, 6E, 6F, 6G, 6H │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
│I Dămieneşti │1A*, 1B*, 1C*, 1D*, 32A, 32B, 32C, 32D, 32E, 32F, 32G, │
│ │32H, 33A*, 33B*, 33C*, 33D*, 33E*, 33V* │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
│VI Racova │179A, 179B, 179C, 179D, 179V, 180A, 180B, 180C, 180D, │
│ │180E, 181A**, 181B**, 182A, 182B, 182V, 184*, 185*, 187* │
└────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘
────────── * - u.a. particular/persoane fizice; ** - u.a. cu administraţie mixtă/OS Fântânele şi personale fizice────────── Fig. nr. 2 Harta inundaţiilor în data de 01 iulie 2010, la nivelul ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, prelucrare după (c)DLR, 2010, Center for Satellite Based Crisis Information (a se vedea imaginea asociată) 2.3. Lista speciilor de păsări din Formularul Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat situl Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 971/2011. În anul 2011, au avut loc o serie de modificări ale siturilor de interes comunitar şi ale ariilor de protecţie specială avifaunistică, iar în cazul ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, aceste modificări au constat în completarea speciilor de păsări de interes comunitar, adaugându-se încă cinci specii la cele 22 incluse în Formularul Standard în anul 2007, respectiv Gavia arctica, Gavia stellata, Mergus albellus, Nycticorax nycticorax şi Crex crex, precum şi în completarea cu alte 20 de specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Astfel în prezent Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, nominalizează 26 de specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări, precum şi 20 de specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări. Conform Formularului Standard, din punct de vedere al claselor de habitate, în sit se regăsesc: păduri de foioase - 34%; culturi, teren arabil - 27%; păşuni - 18%; râuri, lacuri - 14%; mlaştini, turbării - 5%; pajişti naturale, stepe - 2%. Factorii negativi care influenţează această arie, menţionaţi în Formularul Standard Natura 2000, sunt: braconajul piscicol, poluarea apei, exploatările de nisip şi pietriş, vandalismul. Situl reprezintă una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează toamna pe Valea şi Lunca Siretului în drumul lor spre bălţile Dunării sau spre teritoriile de cuibărit din nord, primăvara. Conform Drugescu, C., Geacu, S., 2002, teritoriul sitului se află la intersecţia a două rute de migraţie importante din România prezentate în Fig. nr. 3: ruta VI Carpatica şi ruta X Ruso- Adriatica. Ruta de migraţie Carpatica se desfăşoară pe teritoriul ţării de la sud-est spre nord-vest, de la graniţa României cu Bulgaria, respectiv de la ţărmul Mării Negre, până la graniţa cu Ucraina. Această rută de migraţie este folosită în special de păsările acvatice ce se deplasează în lungul cursurilor de apă spre nord. Cea de-a doua rută de migraţie, Ruso-Adriatica, se desfăşoară pe direcţie generală est-vest, traversând România de la graniţa de stat cu Ungaria până la graniţa cu Republica Moldova. Situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este intersectat de această rută de migraţie în dreptul localităţii Săbăoani. Reprezentarea grafică a acestor rute este prezentată în Fig. nr. 3. Fig. nr. 3 Rute principale de migraţie ce traversează zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) Lista speciilor de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC - Directiva Păsări, incluse în Formularul Standard Natura 2000 al ariei de protecţia specială avifaunistică Lunca Siretului Mijlociu, este prezentată în Tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3 Situaţia efectivelor speciilor de păsări de interes comunitar prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu conform Formularului Standard Natura 2000
┌─────┬──────────────────────┬──────────────────────────┬────────────┬────────┬──────────┐
│Nr. │ │ │Efectiv │Efectiv │Efectiv │
│crt. │ Denumire ştiinţifică │ Denumire comună │cuibăritoare│iernat -│pasaj - │
│ │ │ │- perechi │indivizi│indivizi │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 1. │Alcedo atthis │pescărel albastru │ 40-50 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 2. │Anthus campestris │fâsă de câmp │ 30-40 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 3. │Botaurus stellaris │buhai de baltă │ 2-3 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 4. │Caprimulgus europaeus │caprimulg │ 3-6 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 5. │Chidonias hybridus │chirighiţă cu obraji albi │ 34-40 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 6. │Ciconia ciconia │barză albă │ 30-40 i │ - │ >1800i │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 7. │Ciconia nigra │barză neagră │ - │ - │ 30-40i │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 8. │Crex crex │cristel de câmp │ 35-45 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 9. │Dendrocopos leucotos │ciocănitoare cu spate alb │ 10-18 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 10. │Dendrocopos syriacus │ciocănitoare de grădini │ 30-45 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 11. │Falco peregrinus │şoim călător │ - │ 5-12i │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 12. │Falco vespertinus │vânturel de seară │ 3-5 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 13. │Ficedula albicollis │muscar gulerat │ 7-10 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 14. │Ficedula parva │muscar mic │ 12-20 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 15. │Gavia arctica │cufundar polar │ - │ 30-40i│ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 16. │Gavia stellata │cufundar mic │ - │ 20-30i│ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 17. │Lanius collurio │sfrâncioc roşiatic │ 35-40 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 18. │Lanius minor │sfrâncioc cu frunte neagră│ 30-40 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 19. │Lulula arborea │ciocârlie de pădure │ 15-20 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 20. │Mergus albellus │ferestraş mic │ - │120-250i│ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 21. │Nycticorax nycticorax │stârc de noapte │ 42-50 p │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 22. │Pernis apivorus │viespar │ 1-2 p │ - │ 5-6i │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 23. │Phalacrocorax pygmeus │cormoran mic │ - │ - │ 10-15i │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 24. │Philomachus pugnax │bătăuş │ - │ - │1000-1500i│
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 25. │Platalea leucorodia │lopătar │ - │ - │ 25-60i │
├─────┼──────────────────────┼──────────────────────────┼────────────┼────────┼──────────┤
│ 26. │Tringa glareola │fluierar de mlaştină │ - │ - │ 25-60i │
└─────┴──────────────────────┴──────────────────────────┴────────────┴────────┴──────────┘
În Tabelul nr. 4 este prezentată evaluarea sitului pentru populaţiile celor 26 de specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări din punct de vedere al situaţiei populaţiei în raport cu populaţia totală la nivelul ţării, gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere, gradul de izolare al populaţiilor şi evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea fiecărei specii în parte. Tabelul nr. 4 Evaluarea stării de conservare a populaţiilor de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări, conform Formularului Standard 2000
┌─────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬──────┐
│Nr. │ │ │Situaţia │ │ │ │
│crt. │ Denumire ştiinţifică │ Denumire comună │Populaţiei│Conservare│Izolare│Global│
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 1.│Alcedo atthis │pescărel albastru │ C │ C │ C │ C │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 2.│Anthus campestris │fâsă de câmp │ D │ - │ - │ - │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 3.│Botaurus stellaris │buhai de baltă │ C │ C │ C │ C │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 4.│Caprimulgus europaeus │caprimulg │ D │ - │ - │ - │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 5.│Chidonias hybridus │chirighiţă cu obraji albi │ C │ B │ C │ C │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 6.│Ciconia ciconia │barză albă │ C │ B │ C │ C │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 7.│Ciconia nigra │barză neagră │ C │ B │ C │ C │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 8.│Crex crex │cristel de câmp │ C │ B │ C │ C │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 9.│Dendrocopos leucotos │ciocănitoare cu spate alb │ D │ - │ - │ - │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 10.│Dendrocopos syriacus │ciocănitoare de grădini │ C │ B │ C │ C │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 11.│Falco peregrinus │şoim călător │ C │ B │ C │ C │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 12.│Falco vespertinus │vânturel de seară │ C │ B │ C │ B │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 13.│Ficedula albicollis │muscar gulerat │ D │ - │ - │ - │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 14.│Ficedula parva │muscar mic │ D │ - │ - │ - │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 15.│Gavia arctica │cufundar polar │ A │ B │ C │ B │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 16.│Gavia stellata │cufundar mic │ B │ B │ C │ B │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 17.│Lanius collurio │sfrâncioc roşiatic │ D │ - │ - │ - │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 18.│Lanius minor │sfrâncioc cu frunte neagră │ D │ - │ - │ - │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 19.│Lulula arborea │ciocârlie de pădure │ D │ - │ - │ - │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 20.│Mergus albellus │ferestraş mic │ B │ B │ C │ B │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 21.│Nycticorax nycticorax │stârc de noapte │ C │ B │ C │ C │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 22.│Pernis apivorus │viespar │ D │ - │ - │ - │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 23.│Phalacrocorax pygmeus │cormoran mic │ D │ - │ - │ - │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 24.│Philomachus pugnax │bătăuş │ C │ B │ C │ C │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 25.│Platalea leucorodia │lopătar │ D │ - │ - │ - │
├─────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 26.│Tringa glareola │fluierar de mlaştină │ D │ - │ - │ - │
└─────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴──────┘
Legendă: ● Situaţia populaţiei: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional: A - 100>p>15%; B - 15>p>2%; C - 2>p>0%; D - Populaţie nesemnificativă; ● Conservare: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere: A - conservare excelentă, B - conservare bună, C - conservare medie sau redusă; ● Izolare: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei: A - Populaţie aproape izolată, B - Populaţie neizolată dar la limita ariei de distribuţie, C - Populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă; ● Global: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective: A - Valoare excelentă; B - Valoare bună, C - Valoare considerabilă. Analizând tabelul de mai sus se remarcă faptul că populaţia de Gavia arctica din sit reprezintă mai mult de 15% din populaţia la nivel naţional, populaţia speciilor Mergus albellus şi Gavia stellata din sit reprezintă între 2 şi 15% din efectivele la nivel naţional, populaţiile a 11 specii reprezintă între 0 şi 2%, iar populaţiile altor 12 specii prezintă populaţii nesemnificative. Pentru cele 12 specii ale căror populaţii sunt considerate nesemnificative, nu a fost realizată o analiză asupra stării de conservare a habitatelor importante, a gradului de izolare sau al valorii sitului pentru conservarea speciei. Gradul de conservare al habitatelor ce sunt importante pentru restul dintre cele 14 specii corespunde categoriei "Conservare bună" în cazul a 12 dintre specii, în timp ce pentru două specii, Botaurus stellaris şi Alcedo atthis, gradul de conservare al habitatelor importante este mediu sau redus. Gradul de izolare al populaţiilor este un aspect foarte important în conservarea speciei, astfel stabilindu-se dacă populaţia este izolată sau poate avea un aport de material genetic de la alte populaţii. În ceea ce priveşte populaţiile speciilor de interes comunitar din sit, acestea sunt considerate populaţii neizolate, cu o arie extinsă de răspândire. În ceea ce priveşte evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea fiecărei specii, pentru patru specii valoarea este bună, iar pentru alte 10 specii valoarea este considerabilă. Descrierea speciilor de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC incluse în Formularul Standard Natura 2000 al ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este prezentată în Anexa nr. 12. Lista speciilor de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC incluse în Formularul Standard Natura 2000 al ariei de protecţia specială avifaunistică Lunca Siretului Mijlociu este prezentată în Tabelul nr. 5. Tabelul nr. 5 Efectivele populaţiilor de păsări cu migraţie regulată, nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări, prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, conform Formularului Standard Natura 2000
┌─────┬──────┬───────────────────────┬───────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┐
│Nr. │Cod │ Denumire ştiinţifică │ Denumire comună │ Cuibărit │ Iernat │ Pasaj │
│crt. │specie│ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 1.│A053 │Anas platyrhynchos │raţă mare │ │20000-25000 i│ │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 2.│A055 │Anas querquedula │raţă cârâitoare │ │ │ 2500-3500 i │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 3.│A059 │Aythya ferina │raţă cu cap castaniu │ │ │ 800-1200 i │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 4.│A087 │Buteo buteo │şorecar comun │ 2-3 p │ 20-25 i │ │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 5.│A147 │Calidris ferruginea │fugaci roşcat │ │ │ 50-80 i │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 6.│A145 │Calidris minuta │fugaci mic │ │ │ 70-120 i │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 7.│A146 │Calidris temminckii │fugaci pitic │ │ │ 100-180 i │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 8.│A136 │Charadrius dubius │prundăraş gulerat mic │ 6-10 p │ │ 35-60 i │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 9.│A099 │Falco subbuteo │şoimul rândunelelor │ 2-3 p │ │ 5-10 i │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 10.│A096 │Falco tinnunculus │vânturel roşu │ 10-15 p │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 11.│A125 │Fulica atra │lişiţa │ │ │28000-35000 i│
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 12.│A230 │Merops apiaster │prigorie │ 150-180 p │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 13.│A005 │Podiceps cristatus │corcodel mare │ │ │ 50-120 i │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 14.│A006 │Podiceps grisegena │corcodel cu gât roşu │ │ │ 10-15 i │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 15.│A161 │Tringa erythropus │fluierar negru │ │ │ 250-320 i │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 16.│A164 │Tringa nebularia │fluierar cu picioare verzi │ │ │ 50-80 i │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 17.│A164 │Tringa totanus │fluierar cu picioare roşii │ │ │ 280-400 i │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 18.│A142 │Vanellus vanellus │nagâţ │ 35-45 p │ │ 500-1000 i │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 19.│A070 │Mergus merganser │ferestraş mare │ │ 30-40 i │ │
├─────┼──────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 20.│A043 │Anser anser │gâscă de vară │ │ 2000-3000 i │ │
└─────┴──────┴───────────────────────┴───────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┘
În Tabelul nr. 6 este prezentată evaluarea sitului pentru populaţiile celor 20 de specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări din punct de vedere al situaţiei populaţiei în raport cu populaţia totală la nivelul ţării, gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere, gradul de izolare al populaţiilor şi evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea fiecărei specii în parte. Tabelul nr. 6 Evaluarea stării de conservare a populaţiilor de păsări cu migraţie regulată, nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări, prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, conform Formularului Standard Natura 2000
┌─────┬──────┬───────────────────┬──────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬──────┐
│Nr. │Cod │ │ │ Situaţia │ │ │ │
│crt. │specie│ Specie │ Denumire comună │populaţiei│Conservare│Izolare│Global│
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 1.│A053 │Anas platyrhynchos │raţă mare │ B │ B │ C │ B │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 2.│A055 │Anas querquedula │raţă cârâitoare │ C │ B │ C │ B │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 3.│A059 │Aythya ferina │raţă cu cap castaniu │ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 4.│A087 │Buteo buteo │şorecar comun │ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 5.│A147 │Calidris ferruginea│fugaci roşcat │ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 6.│A145 │Calidris minuta │fugaci mic │ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 7.│A146 │Calidris temminckii│fugaci pitic │ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 8.│A136 │Charadrius dubius │prundăraş gulerat mic │ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 9.│A099 │Falco subbuteo │şoimul rândunelelor │ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 10.│A096 │Falco tinnunculus │vânturel roşu │ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 11.│A125 │Fulica atra │lişiţa │ C │ B │ C │ C │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 12.│A230 │Merops apiaster │prigorie │ C │ B │ C │ B │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 13.│A005 │Podiceps cristatus │corcodel mare │ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 14.│A006 │Podiceps grisegena │corcodel cu gât roşu │ C │ A │ C │ C │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 15.│A161 │Tringa erythropus │fluierar negru │ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 16.│A164 │Tringa nebularia │fluierar cu picioare verzi│ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 17.│A164 │Tringa totanus │fluierar cu picioare roşii│ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 18.│A142 │Vanellus vanellus │nagâţ │ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 19.│A070 │Mergus merganser │ferestraş mare │ D │ │ │ │
├─────┼──────┼───────────────────┼──────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼──────┤
│ 20.│A043 │Anser anser │gâscă de vară │ D │ │ │ │
└─────┴──────┴───────────────────┴──────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴──────┘
Legendă: ● Situaţia populaţiei: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional: A - 100>p>15%; B - 15>p>2%; C - 2>p>0%; D - Populaţie nesemnificativă; ● Conservare: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere: A - conservare excelentă, B - conservare bună, C - conservare medie sau redusă; ● Izolare: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei: A - Populaţie aproape izolată, B - Populaţie neizolată dar la limita ariei de distribuţie, C - Populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă; ● Global: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective: A - Valoare excelentă; B - Valoare bună, C - Valoare considerabilă. Analizând tabelul de mai sus se remarcă faptul că populaţiile a 15 dintre cele 20 de specii prezintă populaţii nesemnificative în raport cu populaţia la nivel naţional, populaţiile a 4 dintre specii reprezintă între 0 şi 2% din efectivele la nivel naţional, iar pentru o specie efectivele din sit reprezintă între 2 şi 15% din efectivele la nivel naţional. Pentru cele 15 specii ale căror populaţii sunt considerate nesemnificative, nu a fost realizată o analiză asupra stării de conservare a habitatelor importante, a gradului de izolare sau al valorii sitului pentru conservarea speciei. Gradul de conservare al habitatelor ce sunt importante pentru restul de 5 specii corespunde categoriei "Conservare bună" în cazul a 4 dintre specii, în timp ce pentru o specie gradul de conservare al habitatelor importante este excelent. În ceea ce priveşte gradul de izolare al populaţiilor celor 5 specii din sit pentru care populaţiile nu sunt nesemnificative, acestea sunt considerate populaţii neizolate, cu o arie de răspândire extinsă. În ceea ce priveşte evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea fiecărei specii, pentru trei specii valoarea este bună, iar pentru două specii valoarea este considerabilă. Descrierea speciilor de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC incluse în Formularul Standard Natura 2000 al ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este prezentată în Anexa nr. 12. 2.4. Informaţii biologice/ecologice În perioada august - decembrie 2012 au fost derulate activităţile de inventariere a speciilor de păsări din ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, în cadrul activităţii A1 desfăşurată în cadrul contractului de servicii privind "Realizarea de Studii de specialitate în vederea elaborării Planului de management pentru Situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu" din cadrul proiectului "Plan de management pentru Situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu" - COD SMIS-CSNR 36203 derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău, proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial "Mediu" 2007-2013. Pe parcursul derulării acestor activităţi de inventariere au fost identificate 130 de specii de păsări totalizând un număr de 12.353 indivizi observaţi. În Anexa nr. 13 sunt prezentate toate speciile observate în cursul deplasărilor din teren împreună cu numărul total de indivizi observaţi în întreaga perioadă. Dintre cele 26 de specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări, respectiv Anexa 3 a OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, menţionate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, au fost identificate în teren 13 specii - marcate cu verde în tabelul Anexa nr. 13. Restul speciilor de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări menţionate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, neobservate în teren reprezintă specii cu efective cuibăritoare: Botaurus stellaris - buhai de baltă, Caprimulgus europaeus - caprimulg, Chidonias hybridus - chirighiţă cu obraji albi, Crex crex - cristel de câmp, Dendrocopos leucotos - ciocănitoare cu spate alb, Dendrocopos syriacus - ciocănitoare de grădini, Falco vespertinus - vânturel de seară, Lulula arborea - ciocârlie de pădure, Nycticorax nycticorax - stârc de noapte, şi de iernare, respectiv Gavia arctica - cufundar polar, Gavia stellata - cufundar mic, Mergus albellus - ferestraş mic, neobservarea lor datorându-se în principal faptului că perioadele de cuibărire şi iernare au fost acoperite doar parţial de perioada de studiu. Dintre speciile de păsări menţionate cu efective în pasaj, o singură specie nu a fost observată: Platalea leucorodia - lopătarul. Reamintim de asemenea faptul că migraţia de primăvară nu a fost inclusă în perioada de studiu a contractului. Au fost însă identificate în cadrul observaţiilor de teren din perioada august - decembrie 2012 alte 14 specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări nemenţionate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului, prezentate în tabelul din Anexa nr. 13. În ceea ce priveşte speciile de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări incluse în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, din cele 20 de specii în teren au fost observate 10 specii, alte 10 specii nefiind regăsite în perioada de studiu. De asemenea au mai fost observate în teren 25 de specii de păsări de interes naţional ce necesită protecţie strictă, incluse în Anexa 4B a OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, nemenţionate în Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. Descrierea speciilor de păsări de interes naţional nemenţionate în Formularul Standard Natura 2000 al ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este prezentată în Anexa nr. 12. Din totalul speciilor de păsări observate în perioada de studiu, 21% reprezintă specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări, 19% specii de păsări de interes naţional ce necesită protecţie strictă, incluse în Anexa 4B a OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, 8% specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări incluse în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, iar 52% specii de păsări fără statut de protecţie, prezentate în Fig. nr. 4. Fig. nr. 4 Ponderea speciilor de păsări observate în teren în funcţie de statutul de protecţie (a se vedea imaginea asociată) Din totalul speciilor de păsări observate în teren, cea mai mare parte a acestora, respectiv 48 de specii reprezentând 37%, sunt specii asociate agrosistemelor. Acestea sunt urmate de specii asociate ecosistemelor forestiere - 45 de specii, reprezentând 35%, şi de specii limicole - 37 de specii, reprezentând 28% - Fig. nr. 5. Fig. nr. 5 Distribuţia pe grupe funcţionale a tipurilor de păsări observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) Cele mai multe specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări din cele indicate în Formularul Standard Natura 2000 al ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, sunt cuibăritoare în sit. Acest aspect impune luarea în considerare a unor măsuri de protejare a habitatelor de cuibărire, dar şi de diminuare a factorilor de stres în perioada de cuibărire - generate în principal de activităţile economice. O analiză asupra perioadelor de cuibărire şi de creşterea puilor, indică faptul că vârful acestor activităţi este cuprins în lunile aprilie, mai, iunie şi iulie. Lunile martie şi august joacă, de asemenea, un rol important atât datorită căutării şi amenajării cuiburilor - în cazul lunii martie, cât şi al numărului încă mare de specii la cuib - în cazul lunii august. În mod convenţional s-a considerat că intervalul 15 martie - 15 august este extrem de important pentru cuibărirea şi creşterea puilor majorităţii speciilor de interes şi în această perioadă este necesară limitarea activităţilor generatoare de impact, în principal cele generatoare de zgomot şi modificări ale spaţiului fizic - mai ales lucrări de construcţii, exploatare resurse minerale, tăieri de arbori. Informaţii mai detaliate privind perioadele de activitate ale speciilor de păsări de interes conservativ, respectiv specii de interes naţional sau comunitar, din sit, precum şi informaţii relevante pentru speciile migratoare şi cuibăritoare extrase pe baza datelor din literatura de specialitate, sunt oferite în Anexele nr. 15 - 16. Pe baza observaţiilor efectuate în perioada august - decembrie 2012 a fost realizată harta zonelor importante pentru păsări la nivelul sitului. Astfel au fost identificate cinci zone importante pentru păsări, după cum urmează: o zonă în sectorul nordic al sitului între localităţile Stolniceni - Prăjescu şi Mogoşeşti Siret, o zonă între localităţile Şcheia şi Adjudeni, o zonă între localităţile Sagna şi Cotu Vameş, o zonă cuprinsă între localităţile Ion Creangă şi Hârleşti şi o zonă cuprinsă între localităţile Onişcani şi Boanţa. Harta generală a zonelor importante pentru păsări şi detalii ale zonelor identificate sunt prezentate în Anexele nr. 17 - 25. În cele cinci zone de importanţă pentru păsări a fost înregistrată o abundenţă ridicată a speciilor de păsări de interes conservativ şi se conturează patru categorii de zone importante pentru păsări: zone forestiere, zone reprezentate de teren agricol, zone cu pajişti şi zone acvatice. Zonele forestiere în care au fost observate numeroase specii de păsări sunt reprezentate de corpurile de pădure matură în general naturală sau natural fundamentală, aceste corpuri de pădure permiţând dezvoltarea unei microfaune bogate de nevertebrate, utilizată ca sursă de hrană pentru păsări. Dintre corpurile de pădure identificate ca fiind importante pentru speciile de păsări se remarcă în special cele aflate în vecinătatea localităţilor Mirceşti, Başta şi Hârleşti. Aceste corpuri de pădure reprezintă habitate de hrănire dar şi de cuibărire pentru speciile de păsări de talie mică, specii forestiere, iar prin accesibilitatea relativ redusă şi prin vârsta şi diversitatea arborilor permit instalarea cuiburilor de către speciile de păsări răpitoare. În zona sudică a sitului, între localităţile Onişcani şi Boanţa, se află un corp de pădure în interiorul căruia se găsesc braţe moarte ale râului Siret, bălţi cu stufăriş ce au capacitatea de a susţine un număr mare de specii de păsări, inclusiv răpitoare. Zonele agricole şi pajiştile importante pentru speciile de păsări de interes conservativ din sit se regăsesc preponderent în zona nordică şi centrală a sitului, aceste zone reprezentând habitate de cuibărire şi habitate de hrănire pentru speciile mici, preponderent agricole, iar datorită prezenţei acestora, zonele agricole reprezintă habitate de hrănire pentru speciile de păsări răpitoare prezente în sit. În zona nordică a sitului, în dreptul localităţii Cosmeşti, prezenţa unei întinderi mari de pajişte, corelată cu prezenţa terenului agricol dar şi a unui corp de pădure, face ca zona să fie o zonă importantă pentru hrănirea şi odihna speciilor de păsări răpitoare dar şi a speciilor de păsări de talie mică. Zona centrală a sitului reprezintă un mozaic de ecosisteme agricole, acvatice şi forestiere, diversitatea de specii de floră atrăgând un număr mare de specii de păsări de talie mică, atât specii forestiere, cât şi acvatice sau agricole. Zonele acvatice importante identificate sunt reprezentate în special de prundişuri, stufărişuri sau nisipurile de pe malul cursului râului Siret. În astfel de zone, speciile preponderent acvatice se hrănesc cu nevertebratele ce trăiesc atât deasupra cât şi sub linia apei râului. Speciile de păsări preponderent acvatice ce cuibăresc pe malul cursurilor de apă, preferă aceste habitate pentru a cuibări, ouăle acestora fiind pestriţe şi greu de observat pe stratul nisipos sau pietros al malului. Zonele acvatice importante pentru speciile de păsări de interes conservativ din sit de întind pe toată lungimea râului, însă se constată o mai mare frecvenţă a acestora în zonele împădurite. Malurile bălţilor sau ale Siretului, în porţiunile meandrate, cu curenţi slabi şi izolate, reprezintă importante zone de cuibărire şi de hrănire pentru speciile de păsări agricole, oaspeţi de vară, prezente în sit. Zonele de importanţă pentru păsări asigură habitate de cuibărire, de odihnă şi de hrănire pentru majoritatea speciilor de păsări prezente în sit, dar şi habitate de hrănire pentru speciile de păsări migratoare în perimetrul sitului. 2.5. Informaţii socio-economice Mediul social şi economic. Aşa cum a fost prezentat anterior, situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu se încadrează, din punct de vedere administrativ, în regiunea de dezvoltare I Nord-Est, intersectând limitele judeţelor Iaşi, Neamţ şi Bacău. Datorită faptului că situl se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 60 km de la nord la sud, acesta traversează, pe teritoriul celor 3 judeţe, un număr de 19 unităţi administrativ teritoriale, reprezentate de 18 comune şi un municipiu - Roman, prezentate în Anexele nr. 26 şi 27. Dintre acestea, pe teritoriul judeţului Iaşi situl traversează 7 UAT-uri, respectiv: Stolniceni-Prăjescu, Mogoşeşti-Siret, Alexandru I. Cuza, Hălăuceşti, Mirceşti, Butea, Răchiteni. Pe teritoriul judeţului Neamţ, situl Natura 2000 intersectează limitele a 9 UAT-uri, după cum urmează: Doljeşti, Tămăşeni, Sagna, Roman, Gâdinţi, Horia, Ion Creangă, Secuieni, Icuşeşti. În judeţul Bacău, situl intersectează teritoriul administrativ al comunelor: Filipeşti, Damieneşti şi Negri. Din suprafaţa de 10455 ha a sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, cea mai mare pondere este inclusă în UAT-urile Ion Creangă din judeţul Neamţ şi Filipeşti din judeţul Bacău, câte aproximativ 15% din suprafaţa sitului, cea mai mică pondere fiind înregistrată în cazul comunei Negri din judeţul Bacău - Fig. nr. 7. Fig. nr. 6 Repartizarea suprafeţei sitului Natura 2000 Lunca Siretului Mijlociu pe fiecare unitate administrativ teritorială (a se vedea imaginea asociată) Cele 19 UAT-uri din lungul râului Siret, ale căror limite sunt intersectate de limita sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, însumează aproximativ 151000 de locuitori. Cea mai mare parte a acestora sunt rezidenţi ai Municipiului Roman, aşa cum se poate observa în Figura nr. 2-9. Cele 19 unităţi administrativ teritoriale al căror teritoriu este intersectat de limitele ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu însumează un număr de 73 localităţi, dintre care 19 sunt în judeţul Iaşi, 36 în judeţul Neamţ şi 18 în judeţul Bacău. Dintre cele 73 de localităţi, prin numărul de locuitori se distinge, aşa cum a fost menţionat mai sus, Municipiul Roman. În ceea ce priveşte localităţile rurale, cel mai mare număr de locuitori îl au 7 sate aparţinând judeţelor Iaşi şi Neamţ. Populaţia fiecăruia dintre aceste sate se încadrează între 3000 - 5000 locuitori. De asemenea, în zona de interes există şi localităţi izolate, cu un număr mic de locuitori, sub 400, a căror populaţie se caracterizează printr-o tendinţă generală de îmbătrânire - Fig. nr. 8. Situaţia localităţilor din cadrul celor 19 UAT-uri din punct de vedere al numărului de locuitori este prezentată în Anexa nr. 28. Fig. nr. 7 Numărul de locuitori pentru cele 19 UAT-uri ale căror limite sunt intersectate de limita ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) Sursa: INS, date corespunzătoare anului 2011 Populaţia activă, cu vârstă cuprinsă între 15 şi 64 ani, cu domiciliul în localităţile aparţinând celor 19 UAT-uri pe teritoriul cărora se află situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, însuma la nivelul anului 2011 aproximativ 106.050 persoane, cel mai ridicat număr, respectiv 49.305 persoane, fiind rezidenţi ai municipiului Roman. Din totalul populaţiei active, în anul 2011, doar aproximativ 16% erau angajaţi cu carte de muncă. De asemenea, cea mai mare pondere a salariaţilor din cele 19 UAT-uri, respectiv 27,2%, revine municipiului Roman, cu 13.410 angajaţi. În cele 18 comune pe teritoriul cărora se desfăşoară ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, numărul de angajaţi este scăzut, marea majoritate a locuitorilor având ca principală sursă de venit exploatarea terenurilor agricole şi creşterea animalelor în gospodării proprii. În Fig. nr. 9 este reprezentată grafic situaţia comunelor situate în zona analizată, atât în ceea ce priveşte numărul de angajaţi raportat la numărul total al populaţiei active, cât şi ponderea angajaţilor cu carte de muncă. Astfel, comparativ cu situaţia evidenţiată anterior pentru municipiul Roman, în niciuna din cele 18 comune, ponderea angajaţilor nu depăşeşte 17%. Fig. nr. 8 Reprezentarea grafică a numărului de angajaţi raportat la populaţia activă, notată cu "a" şi ponderea angajaţilor, notată cu "b", în comunele din zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) Sursa: INSSE, date corespunzătoare anului 2011 Din totalul populaţiei active rezidente în cele 18 comune din zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, doar un număr redus de persoane fără loc de muncă beneficiază de ajutor de şomaj, respectiv între 30 de persoane în comuna Răchiteni şi aproximativ 380 persoane din comuna Stolniceşti - Prăjescu. În municipiul Roman, la nivelul anului 2011, au fost înregistraţi aproximativ 1500 de şomeri - Fig. nr. 10. Fig. nr. 9 Numărul de şomeri cu domiciliul în cele 19 UAT-uri din zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) Proprietatea terenului. Cea mai mare parte a terenurilor situate în interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, reprezentând circa 60%, sunt terenuri proprietate privată. O pondere importantă, de aproximativ 29%, reprezintă terenuri proprietate publică de stat, ponderi scăzute aparţinând categoriilor de terenuri reprezentând proprietate publică locală şi proprietate privată locală - Tabel nr. 7. Suprafeţele şi ponderile formelor de proprietate incluse în limita sitului sunt prezentate în tabelul următor şi Anexa nr. 29. Tabelul nr. 7 Suprafeţele şi ponderile formelor de proprietate în interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
┌────────────────────────────┬──────────────┬───────────┐
│ Regim juridic │Suprafaţă - ha│Pondere - %│
├────────────────────────────┼──────────────┼───────────┤
│Proprietate privată │ 6324,4 │ 60% │
├────────────────────────────┼──────────────┼───────────┤
│Proprietate privată locală │ 344,8 │ 3% │
├────────────────────────────┼──────────────┼───────────┤
│Proprietate publică de stat │ 3037,7 │ 29% │
├────────────────────────────┼──────────────┼───────────┤
│Proprietate publică locală │ 748,8 │ 7% │
├────────────────────────────┼──────────────┼───────────┤
│Total │ 10.455,6 │ 100% │
└────────────────────────────┴──────────────┴───────────┘
În cazul terenurilor proprietate privată, cea mai mare parte este reprezentată de terenuri agricole, însă există şi importante suprafeţe de pădure aflate în proprietate privată. În ceea ce priveşte proprietatea publică de stat, terenurile sunt reprezentate de suprafeţe de pădure şi cursul râului Siret. Localizarea suprafeţelor de pădure incluse în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, este prezentată în Anexa nr. 30. Transport. Transportul rutier în interiorul şi vecinătatea sitului Natura 2000 se realizează pe patru categorii de drumuri: drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale şi drumuri de exploatare. Accesul în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu se poate realiza din drumul european E85, al cărui traseu urmează, de la sud la nord, limita vestică a sitului, la distanţe cuprinse între 100 m în partea de sud a sitului şi 10 km spre partea de nord a sitului faţă de acesta. De asemenea, în partea de nord a sitului Natura 2000, pe teritoriul judeţului Iaşi, situl este traversat de drumul european E583 Roman-Târgu Frumos. Suprafaţa sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este, de asemenea, traversată şi de drumurile judeţene DJ207A Roman-Sagna, DJ207C Horia-Ion Creangă şi drumul naţional DN15D Roman - Vaslui. O serie de alte drumuri judeţene şi comunale intersectează suprafaţa sitului pe mici porţiuni: DJ208 Paşcani - Mogoşeşti Siret, DJ 208R Mirceşti - Miclăuşeni, DN2 Filipeşti - Roman, DN28 Roman - Târgu Frumos, DC104 Mogoşeşti - Siret, DJ207M Al. I. Cuza - Miclăuşeni, DJ208J Miclăuşeni - Butea - Rotunda, DJ207A Roman - Sagna, DJ207D Recea - I. Creangă, DC 207C Horia - Ion Creangă, DJ 201C Răchiteni - Tămăşeni, DJ207K Doljeşti - Buruieneşti, DJ158 Basta - Ferma zootehnică, DC1 Filipeşti - Cotu Grosului, DJ159 Corneşti - Rocna. Din punct de vedere al infrastructurii feroviare, zona sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este traversată în zona localităţii Sagna de linia de cale ferată Bacău-Roman-Vaslui. Infrastructura rutieră şi feroviară în zona sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, este prezentată în Anexa nr. 31. Condiţii culturale, patrimoniu cultural. Conform PATN, secţiunea a III-a, anexa nr. IV, zona sitului se suprapune peste unităţi administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare, medie şi mică a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional - Fig. nr. 11. Fig. nr. 10 Suprafeţele cu valoare culturală de interes naţional din zona sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu conform PATN (a se vedea imaginea asociată) În zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu au fost descoperite, până în prezent, o serie de importante vestigii arheologice. Acestea dovedesc faptul că, încă din epoca neolitică, omul a fost prezent în această zonă. Conform Ordinului ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice şi a Listei monumentelor istorice dispărute, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare, pe teritoriul unităţilor administrativ teritoriale unde se află ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, există un număr ridicat de astfel de obiective. Un număr de 25 de monumente istorice au fost identificate în apropierea sitului, respectiv la mai puţin de 6 kilometri, sau în interiorul acestuia. Conform informaţiilor disponibile în cadrul Listei monumentelor istorice, precum şi a celor furnizate de către autorităţile locale, doar unul dintre cele 25 monumente istorice este localizat în interiorul limitelor sitului Natura 2000. Acesta este reprezentat de Cetatea Nouă a Romanului şi este localizat pe malul stâng al râului Siret, la aproximativ 5 km distanţă de Roman, pe teritoriul administrativ al comunei Gâdinţi, judeţul Neamţ. Cetatea a fost ridicată în perioada 1466-1675. Aceasta reprezintă o ctitorie a lui Ştefan cel Mare, fiind una dintre cetăţile care alcătuiau planul de apărare al Moldovei. Din datele furnizate de Institutul de Memorie Culturală - Repertoriul Arheologic Naţional, pe teritoriul unităţilor administrativ teritoriale existente în zona de interes, sunt menţionate 10 situri arheologice, datând din neolitic, epoca bronzului sau cea medievală. Dintre acestea, în interiorul sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu se găseşte doar Cimitirul medieval de la Răchiteni - "Cimitirul Vechi", element de patrimoniu datând din Epoca medievală/secolul XVII-XVIII. În Anexele nr. 32 şi 33 sunt prezentate monumentele istorice şi siturile arheologice din zona analizată, şi localizarea aproximativă a celor mai apropiate situri faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. Localizarea aproximativă a tuturor siturilor este cuprinsă, în prezent, în sistemul eGISpat - Programul Naţional de Implementare a unui Sistem Informaţional Geografic pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional Imobil - Arheologie şi Monumente Istorice, dezvoltat de Institutul Naţional al Patrimoniului - http://www.egispat.inmi.ro/. Menţionăm că localizarea elementelor de patrimoniu este aproximativă, aceasta fiind realizată pe baza informaţiilor de amplasare, existente în descrierea acestora, atât din Lista monumentelor istorice, cât şi din cea a Repertoriului Arheologic Naţional. Turism. Situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu din punct de vedere al amplasării nu integrează obiective turistice majore care pot atrage un flux mare de turişti. Principalele activităţi turistice care pot fi practicate în zonă sunt: ecoturismul, cicloturismul, turism de agrement, drumeţii sau sporturi nautice. Situl reprezintă una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice care se concentrează pe zonele umede ale luncii şi astfel prezintă un interes deosebit pentru asociaţiile de specialitate care organizează vizite pentru observarea păsărilor - birdwatching. Conform inforegio.ro, Lunca Siretului Mijlociu este parte comună a unui traseu turistic regional denumit "Roman-Aria de protecţie specială avifaunistică sit Natura 2000 Lunca Siretului Mijlociu -Siret-Holt-Lacul Galbeni-Lacul Bacău", recunoscut pentru excursiile pe apă, practicarea sporturilor nautice şi a turismului de agrement. Conform setului minim de măsuri de conservare pentru ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, custodele acestei arii naturale protejate a stabilit două zone de campare în următoarele locaţii - Fig. nr. 12: a) comuna Sagna, judeţul Neamţ, în imediata vecinătate a podului rutier ce traversează râul Siret, pe partea dreaptă a sensului de mers între localităţile Luţca şi Sagna; b) comuna Gâdinţi, judeţul Neamţ, în imediata vecinătate a podului rutier ce traversează râul Siret, pe partea dreaptă a sensului de mers între localităţile Roman şi Gâdinţi. Fig. nr. 11 Locaţiile zonelor de campare propuse în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) 3. EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE Evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări a fost realizată în cadrul activităţii A.1 Inventarierea şi evaluarea stării actuale de conservare a speciilor de păsări, pentru care a fost declarat situl Natura 2000: ROSPA0072 "Lunca Siretului Mijlociu", precum şi a speciilor de păsări de interes naţional care necesită protecţie strictă, incluse Anexa 4B a OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, parte a proiectului "Plan de management pentru Situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu" - COD SMIS-CSNR 36203 derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău, proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial "Mediu" 2007 - 2013. Evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări a fost realizată pentru speciile de interes conservativ observate în cadrul deplasărilor în teren efectuate în perioada august - decembrie 2012. Speciile de păsări de interes conservativ sunt reprezentate de: speciile nominalizate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, respectiv specii incluse în Anexa I a Directivei Păsări şi păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări; speciile incluse în Anexa I a Directivei Păsări nenominalizate în Formularul Standard; speciile de interes naţional ce necesită protecţie strictă, incluse în Anexa 4B a OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, nemenţionate în Formularul Standard al sitului. Pentru evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ pentru prezentul proiect au fost utilizate diferite seturi de metode, convergente către o interpretare unitară. În evaluarea stării de conservare pentru fiecare specie, au fost utilizaţi 4 indicatori, dintre care un indicator este influenţat de situaţia speciei în zona proiectului - abundenţa, doi indicatori sunt influenţaţi de situaţia speciei la nivel naţional - tendinţa şi arealul geografic şi un alt indicator este influenţat de condiţiile staţionare antropogene ale locaţiei de semnalare - impactul cumulat. Metoda de evaluare a stării de conservare a presupus aplicarea unei aprecieri de tip semafor, categoriilor inferioare de valori fiindu-le asociată culoarea roşie, celor medii, culoarea galbenă, iar celor superioare, culoarea verde. Evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ a indicat un număr de 1 specie, reprezentând 2% din totalul speciilor de interes conservativ, cu stare de conservare medie în perimetrul zonei investigate şi 61 de specii, reprezentând 98% din totalul speciilor de interes, cu stare de conservare nefavorabilă - Tabel nr. 8. Starea de conservare medie se regăseşte, în urma calculelor, la o singură specie, care reprezintă 2% din totalul investigat, însă acest aspect nu se datorează aspectelor favorabile ale celor 4 indicatori interpretaţi, ci efectivului scăzut raportat la nivel naţional pentru respectiva specie - Falco peregrinus, 23 exemplare raportate la nivel naţional - şi corelării procentuale a acestui efectiv scăzut cu prezenţa unui singur exemplar regăsit în perimetrul sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. În Fig. nr. 13 este prezentată ponderea celor două stări de conservare identificate pentru cele 62 de specii de păsări de interes conservativ. Tabelul nr. 8 Matricea de calcul pentru starea de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ identificate în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
┌─────┬─────────────────────────────┬────────────────────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬───────────┬────────────┐
│Nr. │ Denumirea ştiinţifică │ Denumirea comună │Impact │Abundenţă │ Areal │ Tendinţă │Stare de │
│crt. │ │ │ │clase │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │ │ │ - │
│ │ │ │ │ │ │ │interpretare│
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 1.│Falco peregrinus │şoim călător │Mediu │Medie │Central │Stabilă │Mediu │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 2.│Actitis hypoleucos │fluierar de munte │Mediu │Scăzută │Marginal │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 3.│Aegithalos caudatus │piţigoi codat │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 4.│Alcedo atthis │pescăraş albastru │Mediu │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 5.│Anas platyrhynchos │raţă mare │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 6.│Anthus campestris │fâsă de câmp │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 7.│Aquila pomarina │acvilă ţipătoare mică │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 8.│Athene noctua │cucuvea │Mediu │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 9.│Buteo buteo │şorecar comun │Mediu │Scăzută │Central │Creştere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 10.│Buteo rufinus │şorecar mare │Mediu │Scăzută │Izolat │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 11.│Carduelis cannabina │cânepar │Mediu │Medie │Central │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 12.│Carduelis carduelis │sticlete │Scăzut │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 13.│Carduelis chloris │florinte │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 14.│Carduelis flammea │inăriţă │Mediu │Necunoscut │Izolat │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 15.│Carduelis spinus │scatiu │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 16.│Charadrius dubius │prundăraş gulerat mic │Mediu │Scăzută │Izolat │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 17.│Ciconia ciconia │barză albă │Mediu │Scăzută │Central │Creştere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 18.│Ciconia nigra │barză neagră │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 19.│Circaetus gallicus │şerpar │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 20.│Circus aeruginosus │erete de stuf │Mediu │Scăzută │Marginal │Creştere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 21.│Circus cyaneus │erete vânăt │Mediu │Necunoscut │Marginal │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 22.│Coccothraustes coccothraustes│botgros │Scăzut │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 23.│Coracias garrulus │dumbraveancă │Mediu │Scăzută │Izolat │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 24.│Corvus corax │corb │Mediu │Scăzută │Central │Creştere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 25.│Dendrocopos medius │ciocănitoare de stejar │Scăzut │Scăzută │Central │Creştere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 26.│Dryocopus martius │ciocănitoare neagră │Mediu │Scăzută │Marginal │Creştere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 27.│Egretta alba │egretă mare │Mediu │Scăzută │Izolat │Creştere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 28.│Egretta garzetta │egretă mică │Mediu │Scăzută │Marginal │Creştere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 29.│Emberiza calandra │presură sură │Mediu │Scăzută │Izolat │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 30.│Erithacus rubecula │măcăleandru │Scăzut │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 31.│Falco subbuteo │şoimul rândunelelor │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 32.│Falco tinnunculus │vânturel roşu │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 33.│Ficedula albicollis │muscar gulerat │Mediu │Scăzută │Marginal │Creştere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 34.│Ficedula parva │muscar mic │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 35.│Lanius collurio │sfrâncioc roşiatic │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 36.│Lanius minor │sfrâncioc cu frunte neagră │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 37.│Merops apiaster │prigorie │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 38.│Motacilla alba │codobatură albă │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 39.│Motacilla flava │codobatură galbenă │Mediu │Scăzută │Marginal │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 40.│Muscicapa striata │muscar sur │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 41.│Oriolus oriolus │grangur │Mediu │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 42.│Pandion haliaetus │uligan pescar │Mediu │Necunoscut │Izolat │Creştere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 43.│Pernis apivorus │viespar │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 44.│Phalacrocorax pygmaeus │cormoran mic │Scăzut │Scăzută │Izolat │Creştere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 45.│Philomachus pugnax │bătăuş │Mediu │Scăzută │Izolat │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 46.│Phoenicurus ochruros │codroş de munte │Mare │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 47.│Phoenicurus phoenicurus │codroş de pădure │Mediu │Scăzută │Izolat │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 48.│Phylloscopus collybita │pitulice mică │Mediu │Scăzută │Marginal │Creştere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 49.│Phylloscopus sibilatrix │pitulice sfârâitoare │Mediu │Scăzută │Marginal │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 50.│Phylloscopus trochilus │pitulice fluierătoare │Mediu │Scăzută │Marginal │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 51.│Picus canus │ghionoaie sură │Mediu │Scăzută │Marginal │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 52.│Picus viridis │ghionoaie verde │Mediu │Scăzută │Marginal │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 53.│Porzana pusilla │cresteţ mic │Mare │Medie │Central │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 54.│Sitta europaea │ţiclean │Mediu │Scăzută │Central │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 55.│Sterna hirundo │chiră de baltă │Mediu │Scăzută │Izolat │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 56.│Tachybaptus ruficollis │corcodel mic │Mare │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 57.│Tringa erythropus │fluierar negru │Mare │Necunoscut │Izolat │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 58.│Tringa glareola │fluierar de mlaştină │Mediu │Scăzută │Izolat │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 59.│Tringa nebularia │fluierar cu picioare verzi │Mediu │Necunoscut │Izolat │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 60.│Tringa totanus │fluierar cu picioare roşii │Mediu │Scăzută │Izolat │Stabilă │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 61.│Upupa epops │pupăză │Mediu │Scăzută │Central │Scădere │Nefavorabil │
├─────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 62.│Vanellus vanellus │nagâţ │Mediu │Scăzută │Marginal │Scădere │Nefavorabil │
└─────┴─────────────────────────────┴────────────────────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴───────────┴────────────┘
Fig. nr. 12 Ponderea claselor de stare de conservare în cadrul spectrului speciilor identificate în perimetrul sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) Fig. nr. 13 Valori indicatorilor privind starea de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ (a se vedea imaginea asociată) La o primă analiză, se remarcă faptul că valoarea de abundenţă scăzută reprezintă principalul aspect care scade nivelul stării de conservare pentru un număr mare de specii - Fig. nr. 14, urmată de ponderea de asemenea majoritară, dar mai mică a valorii de impact mediu, indicând faptul că motivul prezenţei unei stări de conservare defavorabile pentru un număr mare de specii este datorat unor condiţii staţionare, aparţinând ariei proiectului, care, datorită impactului mediu frecvent determină scăderea efectivelor. Un alt element este absenţa categoriei de abundenţe mari pentru specii, raportate procentual la efectivele naţionale, mai exact, indicând că populaţiile speciilor prezente în zona proiectului sunt reduse sau nesemnificative la nivel naţional, ceea ce scade valoarea SPA-ului pentru conservarea respectivelor specii. Categoria de utilizare a terenului cu cel mai mare număr de forme de impact asupra speciilor de păsări în perimetrul proiectului este reprezentată de suprafeţele agricole - 39% din totalul formelor de impact asupra păsărilor, şi de structurile izolate şi balastiere, cariere şi staţii de sortare, cu 36% din totalul formelor de impact. Poziţia următoare este ocupată de suprafeţele antropice, reprezentate în general de aşezările umane, cu 34% din numărul total de forme de impact. Categoriile de utilizare a terenului cu cel mai scăzut număr de presiuni înregistrate pentru păsări în perimetrul de interes sunt reprezentate de liniile electrice aeriene, cu 10% din totalul presiunilor posibile asupra păsărilor, şi de drumurile judeţene şi naţionale, cu 17%, respectiv 16% din totalul presiunilor - Fig. nr. 15. Fig. nr. 14 Ponderea impactului identificat pentru fiecare categorie de utilizare a terenului, asociată cu generarea de impact antropic (a se vedea imaginea asociată) 4. MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE Principalul parametru ce prezintă interes pentru situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este starea de conservare a populaţiilor de păsări. Principalul indicator de monitorizare este reprezentat de efectivele populaţionale, indicator ce poate fi monitorizat prin observaţii efectuate pe parcursul unui an în puncte fixe şi transecte. Pe baza rezultatelor monitorizării, custodele poate realiza o verificare a stării de conservare cu ajutorul unui instrument - un document Excel - dezvoltat în cadrul proiectului "Plan de management pentru situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu". Rezultatul acestei evaluări este doar unul indicativ, pentru că limitarea majoră a acestuia este dată de considerarea menţinerii unei presiuni antropice constante anuală - evaluarea integrată a presiunilor antropice necesitând o reactualizare a analizei în GIS. Dinamica anuală a efectivelor populaţionale reprezintă un indicator ideal datorită capacităţii de reflectare atât a calităţii condiţiilor de habitat, cât şi a nivelului presiunilor Fiecărei măsuri a planului îi poate fi asociat un indicator de monitorizare a rezultatului. Propunem un set restrâns de indicatori care poate fi ulterior completat prin alţi indicatori asumaţi în cadrul viitoarelor proiecte finanţate: a) Numărul de participări la evenimente cu caracter decizional - comitete de analiză tehnică, grupuri de lucru, dezbateri publice; b) Numărul de evenimente de informare/sensibilizare; c) Numărul de beneficiari ai activităţilor de informare/sensibilizare; d) Numărul de planuri locale compatibile cu cerinţele Planului de management al sitului; e) Numărul de planuri judeţene/regionale compatibile cu cerinţele Planului de management al sitului; f) Suprafaţa de pădure în care este asigurat un management forestier responsabil; g) Suprafaţa de teren agricol şi păşuni ce respectă cerinţele bunelor practici agricole şi de mediu; h) Suprafaţa terenurilor nou împădurite; i) Numărul de agenţi economici care respectă cerinţele Planului de management; j) Lungimea liniilor electrice aeriene izolate şi marcate împotriva electrocutării şi a coliziunii păsărilor; k) Numărul de instruiri la care participă membrii colectivului custodelui; l) Numărul de proiecte finanţate pentru aplicarea măsurilor Planului de management. Responsabilitatea monitorizării acestor indicatori este în sarcina custodelui sitului pe baza informaţiilor obţinute direct sau cu suportul factorilor interesaţi. 5. AMENINŢĂRILE SPECIFICE PENTRU FIECARE SPECIE/HABITAT Evaluarea ameninţărilor asupra speciilor de interes comunitar s-a realizat în următoarele etape: a) Identificarea în teren a activităţilor generatoare de impact şi localizarea spaţială a acestora; b) Corelarea tuturor formelor de impact ce afectează speciile de păsări cu habitatele antropice extrase prin analiză GIS din utilizarea terenului; c) Calcularea unui raster de impact cumulat prin însumarea valorilor asociate fiecărei locaţii spaţiale şi clasificarea valorilor acestuia în 3 clase de amplitudine egală corespunzătoare categoriilor de impact "mic", "mediu" şi "mare"; d) Extragerea valorilor acestui raster pentru punctele de semnalare colectate în teren pentru speciile de interes conservativ, valori ce reprezintă nivelul cumulat al impactului în punctele de prezenţă ale speciilor. a) Identificarea în teren a activităţilor generatoare de impact şi localizarea spaţială a acestora Activităţile industriale principale desfăşurate în interiorul limitelor sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu sunt reprezentate de exploatările de agregate minerale. Astfel, în timpul deplasărilor în teren, au fost identificate şi cartate 49 de obiective, dintre care: ■ 35 puncte inactive de exploatare a agregate minerale; ■ 10 puncte active de exploatare a agregatelor minerale; ■ 3 staţii de sortare funcţionale; ■ 1 staţie de sortare nefuncţională/dezafectată. Cea mai mare parte a cursului râului Siret în interiorul limitelor ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, prezintă îndiguiri pe un singur mal, existând porţiuni reduse ale cursului natural neîndiguit. Astfel în limitele ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, lungimea totală a îndiguirilor existente pe un singur mal este de aproximativ 62,4 km, lungimea totală a îndiguirilor existente pe ambele maluri este de aproximativ 7,7 km, iar lungimea regularizărilor existente este de aproximativ 11,6 km. Localizarea acestora este prezentată în Anexa nr. 34. O importantă presiune asupra speciilor de păsări de interes conservativ şi a habitatelor acestora este reprezentată de păşunat. În timpul deplasărilor în teren au fost identificate 17 stâne. De asemenea au mai fost identificate două ferme de suine - 1 fermă operaţională aflată în apropierea localităţii Başta şi 1 fermă de reproducţie suine în construcţie în apropierea localităţii Cotu Vameş, precum şi 2 amenajări piscicole private în judeţele Bacău şi Neamţ. O altă problemă identificată în zona de studiu este reprezentată de depozitarea neconformă a deşeurilor în perimetrul sitului, în principal gunoi menajer generat de locuitorii din zonă. Această formă de presiune are însă o extindere destul de redusă. Alte forme de impact asupra speciilor de păsări sunt reprezentate de: activităţile agricole, vânătoarea/braconajul, precum şi alte forme de colectare a exemplarelor de păsări în diferite scopuri. De asemenea prezenţa în sit şi în imediata sa vecinătate a liniilor electrice aeriene, a drumurilor, a localităţilor reprezintă surse generatoare de impact asupra speciilor de păsări. Distribuţia habitatelor/activităţilor antropice ce generează forme de impact asupra sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, este prezentată în Anexa nr. 35. b) Corelarea tuturor formelor de impact ce afectează speciile de păsări cu habitatele antropice extrase prin analiză GIS din utilizarea terenului Suprafeţelor cu utilizare antropică existente în interiorul sitului, reprezentate de localităţi, drumuri, teren agricol, zone industriale, zone de depozitare deşeuri, livezi şi păşuni, le-au fost asociate presiunile antropice identificate, ce pot genera impact asupra speciilor de păsări. Pentru identificarea formelor de impact a fost utilizată lista din manualul "Formularul Standard Natura 2000: Note explicative". Matricea de corelare a formelor de impact cu habitatele antropice în care se regăsesc este prezentată în Anexa nr. 36. c) Modelarea impactului cumulat al presiunilor antropice la nivelul întregii suprafeţe a sitului Modelarea impactului cumulat s-a realizat prin însumarea valorilor asociate fiecărei locaţii spaţiale şi clasificarea valorilor acestuia în 3 clase de amplitudine egală corespunzătoare categoriilor de impact "scăzut", "mediu" şi "mare". Distribuţia spaţială a impactului cumulat este prezentată în Anexa nr. 37. d) Extragerea valorilor raster-ului de impact cumulat pentru punctele de semnalare colectate în teren pentru speciile de interes conservativ Evaluarea impactului cumulat al presiunilor antropice asupra fiecărei specii de interes conservativ s-a realizat prin selectarea valorilor corespunzătoare din raster pentru fiecare punct de semnalare al prezenţei în sit. În Fig. nr. 16 este prezentată ponderea speciilor care se încadrează în fiecare clasă de impact. Se remarcă faptul că marea majoritate a speciilor de interes conservativ cunosc un nivel mediu al impactului generat de presiunile antropice identificate. Fig. nr. 15 Ponderea speciilor de păsări de interes conservativ în funcţie de categoria de impact (a se vedea imaginea asociată) 6. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT În ciuda prezenţei unui număr impresionant de specii de păsări cu valoare conservativă, precum şi a unei ponderi mari a ecosistemelor naturale şi semi-naturale, situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu cunoaşte presiuni antropice semnificative care determină existenţa unei stări nefavorabile de conservare a speciilor de interes comunitar. Restrângerea suprafeţelor ocupate cu păduri de zăvoi, precum şi exploatarea acestora în faze tinere de dezvoltare - prezenţa redusă a arborilor bătrâni, activităţile de exploatare a agregatelor, de sortare şi transport a acestora care implică afectarea zonelor de prundiş, precum şi amenajarea şi menţinerea a numeroase drumuri de acces în interiorul sitului, condiţii restrictive de habitat la nivelul terenurilor agricole pentru cuibărirea şi hrănirea speciilor de păsări, păşunatul intensiv, braconajul şi nu în ultimul rând agresarea directă a păsărilor prin capturare sau distrugerea cuiburilor reprezintă doar o parte din formele de impact identificate care limitează capacitatea de suport a sitului pentru dezvoltarea unor populaţii semnificative ale speciilor de păsări de interes conservativ. Conservarea speciilor de păsări în situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu depinde de reconsiderarea modelului actual de dezvoltare al zonei bazat preponderent pe exploatarea resurselor naturale, a bunurilor capitalului natural, prin identificarea unor alternative durabile concentrate preponderent pe exploatarea serviciilor capitalului natural asigurând totodată suportul necesar menţinerii şi dezvoltării avifaunei de interes conservativ. Acesta este şi argumentul pentru care scopul Planului de management trebuie să vizeze în principal asigurarea fundamentului necesar dezvoltări durabile a comunităţilor locale ca mecanism necesar reducerii presiunilor antropice asupra speciilor de păsări şi a habitatelor acestora. Viziunea Planului de management este aceea de a propune un model de dezvoltare durabilă a zonei sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu bazată pe continuarea activităţilor socio-economice tradiţionale, reducerea impactului prin includerea considerentelor necesare îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor de păsări, creşterea ponderii ecosistemelor naturale şi asigurarea unui management participativ al factorilor interesaţi. Dezvoltarea comunităţilor locale se poate face şi cu asigurarea unei stări favorabile de conservare a speciilor de păsări. Protecţia ecosistemelor naturale generatoare de bunuri şi servicii, precum şi suport pentru populaţiile de păsări este singura alternativă în măsură să asigure dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale. Planul de management îşi propune refacerea stării de conservare pentru toate speciile de păsări de interes comunitar, în principal pentru cele care cuibăresc în interiorul sitului. Elementele critice în menţinerea unei stări bune de conservare a speciilor de păsări sunt prezentate în Fig. nr. 17 şi tratate în cadrul măsurilor Planului de management - Capitolul 7. Fig. nr. 16 Elemente critice pentru atingerea unei stări bune de conservare a speciilor de păsări (a se vedea imaginea asociată) Scopul Planului de management: Protecţia speciilor de păsări de interes naţional şi comunitar prin reducerea presiunilor antropice. Obiectivele Planului de management constau în: a) Asigurarea administrării şi a managementului efectiv al sitului; b) Reducerea presiunilor antropice actuale asupra păsărilor şi habitatelor din sit; c) Evitarea apariţiei unor noi presiuni antropice cu impact semnificativ asupra păsărilor şi habitatelor din sit; d) Creşterea capacităţii de suport a sitului pentru menţinerea sustenabilă a populaţiilor de păsări de interes comunitar şi naţional. 7. IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Acţiuni/măsuri de conservare/management Aşa cum a fost prezentat anterior, obiectivele Planului de management constau în: A. Asigurarea administrării şi a managementului efectiv al sitului; B. Reducerea presiunilor antropice actuale asupra păsărilor şi habitatelor din sit; C. Evitarea apariţiei unor noi presiuni antropice cu impact semnificativ asupra păsărilor şi habitatelor din sit; D. Creşterea capacităţii de suport a sitului pentru menţinerea sustenabilă a populaţiilor de păsări de interes comunitar şi naţional. Pentru speciile de păsări de interes conservativ din sit, principalele măsuri de conservare identificate se referă la reducerea presiunilor antropice pe tot teritoriul sitului, dar mai ales pe cursul râului Siret, cel puţin în perimetrul acestuia. Măsurile de reducere a presiunilor actuale şi de evitarea a apariţiei unora noi pot asigura premisele pentru îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor de interes conservativ din sit. O modificare semnificativă a capacităţii de suport a sitului pentru speciile de păsări nu se poate realiza decât prin creşterea suprafeţelor zonelor umede, în special a bălţilor cu ape permanente şi temporare, precum şi prin extinderea suprafeţelor acoperite de pădurile de zăvoi. Habitatele de zone umede - bălţi permanente, bălţi temporare, stufărişuri - au în prezent o acoperire redusă la nivelul întregului sit. Acest fapt conduce la un suport redus în special pentru speciile care au utilizează aceste habitate pentru cuibărire şi adăpost. Este necesară o creştere a acestor suprafeţe, iar principala măsură prin care acest obiectiv poate fi îndeplinit este aceea de reconstrucţie ecologică prin conversia, în măsura în care acest lucru este posibil, unor suprafeţe de păşune - în principal fostele braţe ale Siretului - în bălţi cu ape temporare şi/sau permanente, prin reconectarea lor hidrologică la cursul râului. Creşterea suprafeţelor ocupate de pădurile de zăvoi nu se poate realiza decât în detrimentul suprafeţelor agricole. Implementarea unei astfel de măsuri implică în prealabil identificarea disponibilităţii de achiziţie a terenurilor agricole situate în apropierea râului şi a resurselor financiare necesare instalării vegetaţiei arboricole pe aceste suprafeţe. Pentru identificarea suprafeţelor pretabile pentru reconstrucţie ecologică precum şi a metodelor prin care aceasta se poate realiza este necesară elaborarea unui studiu de identificare a potenţialului de reconstrucţie ecologică la nivelul sitului. Elaborarea studiului a fost prevăzută în acest prim ciclu de implementare a Planului de management, în următorul ciclu fiind necesară cel puţin implementarea unor proiecte pilot. Considerăm că starea nefavorabilă de conservare identificată pentru cele mai multe specii analizate impune considerarea stopării imediate a degradării habitatelor naturale şi semi-naturale din interiorul sitului. În acest sens, cea mai potrivită măsură de management este aceea de diminuare/stopare a activităţilor generatoare de impact şi de compensare a pierderilor produse asupra habitatelor păsărilor ce fac obiectul conservării în sit. Obiectivele specifice şi măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor majore ale Planului de management sunt prezentate în Tabelul nr. 9. Tabelul nr. 9 Obiectivele şi măsurile Planului de management
┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv major │ Obiectiv specific │ Măsuri │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Asigurarea administrării şi a │1.1 Întărirea capacităţii │1.1.1 Menţinerea şi dezvoltarea structurii proprii de administrare a │
│managementului efectiv al sitului│instituţionale a custodelui│sitului. │
│ │sitului ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.1.2 Asigurarea personalului necesar administrării sitului. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.1.3 Instruirea personalului custodelui pentru acoperirea cerinţelor de │
│ │ │implementare ale măsurilor propuse în Planul de management - utilizarea │
│ │ │GIS, redactarea cererilor de finanţare, management de proiect, gestiunea │
│ │ │ariilor protejate, comunicare, pază şi altele asemenea. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.1.4 Asigurarea managementului participativ prin implicarea factorilor │
│ │ │interesaţi în implementarea măsurilor Planului de management. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.1.5 Participarea în cadrul comisiilor de avizare tehnică, a grupurilor de│
│ │ │lucru sau a altor întâlniri ce dezbat planuri şi proiecte socio-economice │
│ │ │ce privesc sau pot afecta situl. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │1.2 Asigurarea resurselor │1.2.1 Întocmirea planului anual de acţiuni şi a bugetului anual necesar │
│ │financiare necesare │implementării acestora. │
│ │implementării măsurilor ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Planului de management │1.2.2 Atragerea suportului financiar prin proiecte de finanţare şi alte │
│ │ │surse. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.2.3 Realizarea unui studiu privind identificarea posibilităţilor de │
│ │ │autofinanţare prin utilizarea taxelor, a posibilităţii creării şi │
│ │ │utilizării unui brand al sitului, atragerea suportului financiar precum şi │
│ │ │în privinţa altor resurse: cercetare, publicitate, consultanţă şi altele │
│ │ │asemenea, din partea factorilor interesaţi. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │1.3 Creşterea nivelului de │1.3.1 Elaborarea şi întreţinerea unei pagini web a sitului cu resurse, │
│ │conştientizare şi informare│informaţii actualizate, listă de e-mailuri şi forum de discuţii. │
│ │precum şi menţinerea ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │legăturii cu factorii │1.3.2. Realizarea unui studiu pentru identificarea şi promovarea │
│ │interesaţi │activităţilor tradiţionale şi a produselor locale generate de aceste │
│ │ │activităţi. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.3.3 Realizarea unui studiu privind identificarea potenţialului │
│ │ │ecoturistic al sitului precum şi a modalităţilor de valorificare a │
│ │ │acestuia. Studiul trebuie să identifice infrastructura necesară de vizitare│
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.3.4 Realizarea şi instalarea de borne şi indicatoare în teren pentru │
│ │ │materializarea limitelor sitului. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.3.5 Realizarea şi amplasarea la limita sitului şi în localităţile │
│ │ │învecinate de panouri informative privind aria naturală protejată - statut,│
│ │ │specii protejate, activităţi interzise şi altele asemenea. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.3.6 Realizarea de materiale informative privind situl, speciile de păsări│
│ │ │de interes conservativ, valorile culturale şi istorice existente, │
│ │ │oportunităţile de ecoturism - pe suport electronic şi tipărit. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.3.7 Crearea şi amenajarea unor puncte de informare pentru ROSPA0072 Lunca│
│ │ │Siretului Mijlociu. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.3.8. Realizarea unor campanii de informare şi conştientizare privind │
│ │ │valorile sitului şi regulile care trebuie respectate, cu adresabilitate │
│ │ │diferită, funcţie de vârsta şi tipul factorilor interesaţi. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.3.9 Realizarea de evenimente pentru promovarea valorilor sitului şi │
│ │ │atragerea suportului public - activităţi în şcoli, expoziţii de fotografii │
│ │ │şi desen, ziua sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │1.4 Monitorizarea stării de│1.4.1 Monitorizarea prezenţei, distribuţiei şi a efectivelor speciilor de │
│ │conservare a speciilor de │păsări. │
│ │păsări ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.4.2 Monitorizarea presiunilor asupra speciilor de păsări şi a habitatelor│
│ │ │acestora de cuibărire, hrănire şi odihnă. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │1.4.3 Monitorizarea gradului de implicare a factorilor interesaţi ca urmare│
│ │ │a derulării campaniilor de informare şi conştientizare. │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Reducerea presiunilor │2.1 Îmbunătăţirea calităţii│2.1.1 Îmbunătăţirea stării ecologice şi chimice a apei râului Siret prin │
│antropice actuale asupra │apei râului Siret │corelarea acţiunilor diferiţilor factori interesaţi. │
│păsărilor şi habitatelor din sit ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │2.2 Asigurarea unui │2.2.1 Interzicerea lucrărilor de exploatare a lemnului prin "tăieri rase", │
│ │management forestier │cu excepţia arboretelor de plop euramerican sau alte specii alohtone şi a │
│ │durabil al suprafeţelor │arboretelor exploatate în regimul crângului în condiţiile exploatării pe │
│ │forestiere din interiorul │parchete mari, conform prevederilor legale. Interzicerea împăduririi cu │
│ │sitului în vederea │specii care nu fac parte din compoziţia tipului natural fundamental de │
│ │conservării habitatelor │pădure. Verificarea în teren a respectării acestor măsuri. │
│ │speciilor de păsări ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.2.2 Menţinerea cel puţin a unui număr de 3-6 arbori bătrâni pe hectar - │
│ │ │iescari, arbori groşi, scorburoşi, parţial uscaţi - pentru asigurarea │
│ │ │condiţiilor de habitat ale unor specii de păsări, cu consultarea prealabilă│
│ │ │a custodelui, anterior punerii în valoare a masei lemnoase, şi verificarea │
│ │ │în teren a respectării acestei măsuri. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.2.3 Menţinerea "lemnului mort" in situ - în pădure - pentru asigurarea │
│ │ │condiţiilor de habitat pentru speciile de ciocănitori şi verificarea în │
│ │ │teren a respectării acestei măsuri. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.2.4 Interzicerea lucrărilor de exploatare a pădurilor în perioada de │
│ │ │cuibărire, 15 martie - 15 august, cu excepţia situaţiilor prevăzute în │
│ │ │Regulamentul sitului şi a zonelor în care este necesară exploatarea de │
│ │ │vegetaţie cu scopul întreţinerii cursurilor de apă sau cu scopul realizării│
│ │ │unor lucrări hidrotehnice strict necesare pentru protecţia malurilor │
│ │ │împotriva eroziunii şi apărarea împotriva inundaţiilor. Verificarea în │
│ │ │teren a respectării acestei măsuri. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.2.5 a. Interzicerea păşunatului şi a trecerii ierbivorelor domestice prin│
│ │ │interiorul fondului forestier din interiorul sitului de importanţă │
│ │ │comunitară şi verificarea în teren a respectării acestei măsuri. │
│ │ │b. Interzicerea amplasării stânelor şi a locurilor de târlire în interiorul│
│ │ │sitului Natura 2000. Amplasarea stânelor şi locurilor de târlire la limita │
│ │ │sau în exteriorul sitului Natura 2000, se va face cu consultarea custodelui│
│ │ │sitului şi verificarea în teren a respectării acestei măsuri. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.2.6 Limitarea aplicării de tratamente chimice şi verificarea în teren a │
│ │ │respectării acestei măsuri. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.2.7 Interzicerea tăierii sau distrugerea arborilor şi arbuştilor, │
│ │ │solitari sau în grupuri, de pe terenurile agricole sau în terenurile │
│ │ │deschise, cu excepţia speciilor invazive, în scopul protejării cuiburilor │
│ │ │de păsări, şi verificarea în teren a respectării acestei măsuri. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │2.3 Gestionarea durabilă a │2.3.1 Realizarea cotelor de recoltă aprobate pentru fiecare fond cinegetic │
│ │fondurilor de vânătoare şi │ce intersectează limitele sitului pe suprafeţele neincluse în aria │
│ │pescuit │protejată, cu excepţia situaţiilor prevăzute de Regulamentul sitului, şi │
│ │ │verificarea în teren a respectării acestei măsuri. Propunerile de cote de │
│ │ │recoltă pentru fondurile cinegetice ce se suprapun cu situl vor fi avizate │
│ │ │de către custode. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.3.2 Interzicerea pescuitului comercial pe raza sitului şi permiterea │
│ │ │pescuitului sportiv doar cu undiţe sau lansete fără utilizarea │
│ │ │ambarcaţiunilor. Pescuitul ştiinţific este permis doar în condiţiile │
│ │ │prevăzute de Regulamentul sitului. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.3.3 Instituirea de zone de protecţie pentru fondul piscicol în perioada │
│ │ │de iarnă, 15 noiembrie - 15 martie, pe cursul râului Siret în zona │
│ │ │podurilor rutiere şi feroviare şi a confluenţei cu Râul Moldova, pe lungimi│
│ │ │de 500 m în aval şi amonte faţă de acestea. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │2.4 Reducerea braconajului │2.4.1 Întărirea capacităţii instituţionale a custodelui de a asigura paza │
│ │ │împotriva activităţilor de braconaj. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │2.5 Reducerea riscurilor │2.5.1 Promovarea agriculturii durabile prin elaborarea unui ghid cu privire│
│ │asupra speciilor de păsări │la bunele practici agricole şi de mediu pe terenurile agricole din │
│ │ │interiorul şi vecinătatea sitului şi diseminarea acestuia în rândul │
│ │ │agricultorilor şi autorităţilor publice locale. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.5.2 Promovarea utilizării durabile a pajiştilor/păşunilor prin elaborarea│
│ │ │unui ghid cu privire la bunele practici de administrare a acestora şi │
│ │ │diseminarea acestuia în rândul proprietarilor, utilizatorilor şi │
│ │ │autorităţilor publice locale. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.5.3 Verificarea în teren de către custode a modului de îndeplinire a │
│ │ │cerinţelor din Regulamentul sitului cu privire la respectarea condiţiilor │
│ │ │agricole şi de mediu pentru terenurile arabile şi păşunile din interiorul │
│ │ │sitului. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.5.4 Izolarea liniilor electrice aeriene existente şi creşterea │
│ │ │vizibilităţii acestora, prin balizare de către deţinătorii acestora pentru │
│ │ │reducerea riscurilor de electrocutare şi de coliziune. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.5.5 Montarea de suporturi artificiale pentru instalarea cuiburilor de │
│ │ │barză albă în localităţile din vecinătatea sitului - ~5 suporţi/localitate,│
│ │ │cu sprijinul deţinătorilor liniilor electrice. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.5.6 Elaborarea unui studiu de evaluare a impactului cumulativ generat de │
│ │ │activităţile de exploatare a agregatelor minerale precum şi a altor │
│ │ │presiuni antropice din interiorul sitului. Studiul trebuie să răspundă şi │
│ │ │cerinţelor Ordinului nr. 19/2010 şi să respecte cele mai bune practici │
│ │ │internaţionale de evaluare a impactului cumulativ*1). Studiul trebuie │
│ │ │totodată să identifice măsurile de reducere a impactului şi cele de │
│ │ │compensare, dacă este cazul, măsurile urmând a fi impuse operatorilor │
│ │ │economici prin actele de reglementare. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │2.5.7 Interzicerea extragerii agregatelor minerale precum şi a efectuării │
│ │ │activităţilor conexe precum sortarea şi transportul agregatelor în │
│ │ │perimetrul sitului în intervalul anual corespunzător perioadei de cuibărire│
│ │ │a păsărilor şi de prohibiţie la pescuit, 15 martie - 15 august, cu excepţia│
│ │ │situaţiilor de forţă majoră prevăzute de legislaţia în vigoare, şi │
│ │ │verificarea în teren a respectării acestei măsuri. │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Evitarea apariţiei unor noi │3.1 Menţinerea caracterului│3.1.1 Interzicerea oricăror întreruperi ale conectivităţii longitudinale şi│
│presiuni antropice cu impact │natural al tuturor │laterale a râului Siret, cu excepţia lucrărilor strict necesare pentru │
│semnificativ asupra păsărilor şi │corpurilor de apă din │apărarea împotriva inundaţiilor. │
│habitatelor din sit │interiorul sitului ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │3.1.2 Interzicerea modificării debitului de apă al râului Siret prin │
│ │ │intervenţii antropice directe - în principal prelevări semnificative de │
│ │ │debite din cursul râului Siret. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │3.2 Îmbunătăţirea calităţii│3.2.1 Interzicerea avizării unor activităţi economice ce pot prezenta risc │
│ │apei râului Siret │pentru poluarea accidentală a cursului râului Siret. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │3.3 Menţinerea caracterului│3.3.1 Interzicerea amplasării oricăror noi obiective socio-economice în │
│ │natural al malurilor râului│albia majoră a râului Siret. │
│ │Siret şi a proceselor ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │naturale ce au loc la │3.3.2 Conservarea zonelor de prundiş, importante pentru cuibărirea şi │
│ │nivelul acestora │hrănirea speciilor de păsări, cu excepţia zonelor albie minoră care │
│ │ │necesită lucrări de decolmatare şi regularizare în vederea evitării │
│ │ │pericolului de inundaţii. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │3.4 Asigurarea unui │3.4.1 Adaptarea amenajamentelor silvice prin includerea prevederilor │
│ │management forestier │prezentului Plan de management - măsurile ce vizează habitatele forestiere.│
│ │durabil al suprafeţelor ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │forestiere din interiorul │3.4.2 Creşterea suprafeţelor acoperite cu păduri naturale - conservarea │
│ │sitului │celor existente şi asigurarea regenerării naturale acolo unde este posibil.│
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │3.4.3 Promovarea adoptării certificării forestiere pentru pădurile din │
│ │ │interiorul sitului. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │3.5 Îmbunătăţirea │3.5.1 Interzicerea prevederii în PUG-urile localităţilor a extinderii în │
│ │condiţiilor de habitat ale │interiorul limitelor sitului a zonelor actuale ocupate cu construcţii. │
│ │păsărilor ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │3.5.2 Interzicerea prevederii în planurile de urbanism şi amenajare a │
│ │ │teritoriului a unor noi drumuri în interiorul sitului, în principal a │
│ │ │acelora ce permit accesul auto în imediata vecinătate a râului Siret, cu │
│ │ │excepţia drumurilor necesare pentru lucrările de decolmatare, regularizare │
│ │ │şi amenajare a albiei minore. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │3.6 Evitarea creşterii │3.6.1 Interzicerea amplasării de parcuri eoliene în interiorul sitului şi │
│ │riscului de coliziune al │pe o distanţă de 1 km faţă de limitele acestuia, cu excepţia situaţiilor │
│ │păsărilor cu structurile │în care operatorul poate garanta risc "0" de coliziune ca urmare a dotării │
│ │antropice precum şi a │parcului cu sisteme automate de evitare a coliziunilor. │
│ │riscului de electrocutare ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │3.6.2 Interzicerea amplasării unor parcuri eoliene la distanţe mai mici de │
│ │ │3 km faţă de limitele sitului în condiţiile în care nu au prevăzute sisteme│
│ │ │automate de evitare a coliziunilor şi de monitorizare pe toată durata │
│ │ │funcţionării a impactului asupra avifaunei. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │3.6.3 Interzicerea avizării parcurilor eoliene care nu respectă distanţe de│
│ │ │minim 500 m între turbinele proprii şi minim 1 km faţă de turbinele │
│ │ │parcurilor eoliene învecinate pentru a evita crearea unor bariere în calea │
│ │ │zborului păsărilor. │
│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │3.6.4 Construcţia oricărei linii electrice aeriene din interiorul sitului │
│ │ │şi vecinătatea sitului - minim 1 km - se va face cu garantarea de către │
│ │ │deţinător a implementării tuturor măsurilor necesare evitării coliziunii │
│ │ │şi electrocutării păsărilor. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │3.7 Evitarea degradării │3.7.1 Interzicerea amplasării de parcuri fotovoltaice în interiorul şi │
│ │habitatelor păsărilor ce │vecinătatea sitului la distanţe mai mici de 500 m faţă de cursul râului │
│ │fac obiectul protecţiei în │Siret, cu excepţia situaţiilor în care tehnologia utilizată garantează │
│ │sit │lipsa oricărei forme de impact asupra populaţiilor de insecte cu stadii │
│ │ │larvare acvatice şi dacă parcul propus urmează a fi construit exclusiv pe │
│ │ │suprafeţe de teren arabil. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │3.8 Promovarea dezvoltării │3.8.1 Corelarea planurilor şi programelor dezvoltate la nivel naţional, │
│ │durabile a localităţilor al│regional, judeţean sau local, inclusiv a planului de amenajare din punct de│
│ │căror teritoriu │vedere al gospodăririi apelor, cu prevederile Planului de management al │
│ │intersectează limitele │sitului Natura 2000. │
│ │sitului │ │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Creşterea capacităţii de │4.1 Creşterea suprafeţelor │4.1.1 Elaborarea unui studiu de evaluare a potenţialului de reconstrucţie │
│suport a sitului pentru │cu luciu permanent sau │ecologică a zonelor umede din interiorul sitului în principal prin │
│menţinerea sustenabilă a │temporar de apă │identificarea suprafeţelor pretabile conversiei în bălţi cu ape permanente │
│populaţiilor de păsări de interes│ │şi temporare - în principal fostele braţe ale Siretului - prin reconectarea│
│comunitar şi naţional │ │lor la cursul râului. Studiul trebuie să includă deopotrivă o analiză a │
│ │ │contribuţiei acestor zone umede la diminuarea efectelor inundaţiilor asupra│
│ │ │patrimoniului economic al comunităţilor locale. │
│ ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │4.2 Creşterea capacităţii │4.2.1 Elaborarea unui studiu privind potenţialul de reconstrucţie ecologică│
│ │de suport a pădurilor de │a pădurii de zăvoi native prin identificarea în principal a suprafeţelor │
│ │zăvoi pentru speciile de │de teren pretabile şi disponibile pentru extinderea pădurii de zăvoi având │
│ │păsări forestiere │ca scop ideal refacerea conectivităţii zăvoiului de plop şi salcie pe toată│
│ │ │lungimea sitului. │
└─────────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
────────── *1) De exemplu: IFC, 2013, Note de Bune Practici Evaluarea şi Managementul Impactului Cumulativ Ghid pentru Sectorul Privat de pe Pieţele Emergente, http://www1.ifc.org/wps/wcm/connect/c635da004e5fcb908dd3adfce4951bf6/CIA_PNG_ExternalReview.pdf?MOD=AJPERES────────── 7.2. Calendar de implementare Calendarul de implementare a măsurilor prevăzute în Planul de management pentru atingerea obiectivelor propuse este prezentat în Tabelul nr. 10. Textul integral al măsurilor este prezentat în secţiunea anterioară, în acest tabel fiind prezentat pe scurt domeniul de aplicare al măsurii. În cadrul calendarului de implementare au fost prevăzute două tipuri de perioade pentru realizarea unora dintre măsuri: a) Perioadă pentru realizarea de activităţi pregătitoare pentru implementarea măsurii, activităţi ce pot include: i. Identificarea de surse de finanţare; ii. Scrierea proiectelor şi a cererilor de finanţare; iii. Identificarea necesarului de materiale şi selecţia furnizorilor; b) Perioadă pentru implementarea propriu-zisă a măsurii. Tabelul nr. 10 Calendar de implementare a măsurilor prevăzute în Planul de management
┌─────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │ Anul 1 │ Anul 2 │ Anul 3 │ Anul 4 │ Anul 5 │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┤
│ Măsura \ Trimestrul │ I │ II│III│ IV│ I │ II│III│ IV│ I │ II│III│ IV│ I │ II│III│ IV│ I │ II│III│ IV│
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 1.1 Întărirea capacităţii instituţionale a custodelui sitului │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│1.1.1 Menţinerea şi dezvoltarea structurii proprii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│administrare a sitului │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.1.2 Asigurarea personalului necesar administrării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.1.3 Instruirea personalului custodelui │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │ v │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.1.4 Asigurarea managementului participativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.1.5 Participarea în cadrul întâlnirilor ce dezbat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planuri şi proiecte socio-economice ce privesc sau pot │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│afecta situl │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│Obiectiv specific 1.2 Asigurarea resurselor financiare necesare implementării măsurilor Planului de management │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│1.2.1 Întocmirea planului anual de acţiuni şi a bugetului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anual │ v │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.2.2 Atragerea suportului financiar prin proiecte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţare şi alte surse │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.2.3 Studiu privind identificarea posibilităţilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│autofinanţare prin utilizarea taxelor, a posibilităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│creării şi utilizării unui brand al sitului, atragerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suportului financiar │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│Obiectiv specific 1.3 Creşterea nivelului de conştientizare şi informare precum şi menţinerea legăturii cu factorii interesaţi │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│1.3.1 Pagină web a sitului │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.3.2. Studiu pentru identificarea şi promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor tradiţionale şi a produselor locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.3.3 Studiu privind identificarea potenţialului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecoturistic │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.3.4 Borne şi indicatoare în teren │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.3.5 Panouri informative privind aria naturală protejată│ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.3.6 Materiale informative privind situl │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ │ │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.3.7 Puncte de informare │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.3.8. Campanii de informare şi conştientizare │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.3.9 Evenimente pentru promovarea valorilor sitului şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│atragerea suportului public │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 1.4 Monitorizarea stării de conservare a speciilor de păsări │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│1.4.1 Monitorizarea speciilor de păsări*) │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.4.2 Monitorizarea presiunilor asupra speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păsări şi a habitatelor acestora*) │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│1.4.3 Monitorizarea gradului de implicare al factorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interesaţi ca urmare a derulării campaniilor de informare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi conştientizare │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │ │ │ │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 2.1 Îmbunătăţirea calităţii apei râului Siret │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│2.1.1 Îmbunătăţirea stării ecologice şi chimice a apei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│râului Siret │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 2.2 Asigurarea unui management forestier durabil al suprafeţelor forestiere din interiorul sitului în vederea │
│ conservării habitatelor speciilor de păsări │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│2.2.1 Interzicerea lucrărilor de exploatare a lemnului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prin "tăieri rase" │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.2.2 Menţinerea cel puţin a unui număr de 3-6 arbori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bătrâni pe hectar │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.2.3 Menţinerea "lemnului mort" in situ │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.2.4 Interzicerea lucrările de exploatare a pădurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în perioada de cuibărire │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.2.5 Interzicerea păşunatului în pădure precum şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amplasării de stâne în interiorul ariei protejate │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.2.6 Limitarea aplicării de tratamente chimice │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.2.7 Interzicerea tăierii sau distrugerea arborilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arbuştilor solitari │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 2.3 Gestionarea durabilă a fondurilor de vânătoare şi pescuit │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│2.3.1 Realizarea cotelor de recoltă aprobate pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fiecare fond cinegetic pe suprafeţele neincluse în aria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejată │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.3.2 Pescuit comercial şi pescuit sportiv │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.3.3 Zone de protecţie pentru fondul piscicol │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 2.4 Reducerea braconajului │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│2.4.1 Paza împotriva activităţilor de braconaj │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 2.5 Reducerea riscurilor asupra speciilor de păsări │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│2.5.1 Promovarea agriculturii durabile │ │ │ │ │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.5.2 Promovarea utilizării durabile a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pajiştilor/păşunilor │ │ │ │ │ ● │ ● │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.5.3 Verificare respectare condiţii agricole şi de mediu│ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.5.4 Izolarea liniilor electrice aeriene existente şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│creşterea vizibilităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.5.5 Montarea de suporturi artificiale pentru instalarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cuiburilor de barză albă │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.5.6 Studiu de evaluare a impactului cumulativ generat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de activităţile de exploatare a agregatelor minerale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│precum şi a altor presiuni antropice │ │ │ │ │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│2.5.7 Limitarea extragerii agregatelor minerale şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor conexe în perimetrul sitului în intervalul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anual corespunzător perioadei de cuibărire a păsărilor şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│verificarea în teren a respectării acestei măsuri │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 3.1 Menţinerea caracterului natural al tuturor corpurilor de apă din interiorul sitului │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│3.1.1 Conectivitate longitudinală şi laterală │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│3.1.2 Evitarea modificării debitului de apă al râului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Siret │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 3.2 Îmbunătăţirea calităţii apei râului Siret │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│3.2.1 Activităţi economice noi cu risc pentru poluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accidentală a Siretului │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 3.3 Menţinerea caracterului natural al malurilor râului Siret şi a proceselor naturale ce au loc la nivelul acestora │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│3.3.1 Obiective socio-economice noi în zonele de mal │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│3.3.2 Conservarea zonelor de prundiş │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 3.4 Asigurarea unui management forestier durabil al suprafeţelor forestiere din interiorul sitului │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│3.4.1 Adaptarea amenajamentelor silvice │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│3.4.2 Creşterea suprafeţelor acoperite cu păduri naturale│ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│3.4.3 Promovarea adoptării certificării forestiere │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 3.5 Îmbunătăţirea condiţiilor de habitat ale păsărilor │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│3.5.1 Evitarea prevederii în PUG-uri a extinderii zonelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu construcţii │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│3.5.2 Evitarea prevederii unor noi drumuri în interiorul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 3.6 Evitarea creşterii riscului de coliziune al păsărilor cu structurile antropice precum şi a riscului │
│ de electrocutare │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│3.6.1 Interzicerea amplasării de parcuri eoliene în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interiorul sitului şi pe o distanţă de 1 km faţă de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│limitele acestuia │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│3.6.2 Evitarea amplasării unor parcuri eoliene la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distanţe mai mici de 3 km faţă de limitele sitului │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│3.6.3 Evitarea avizării parcurilor eoliene ce pot crea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bariere în zborul păsărilor │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│3.6.4 Evitarea electrocutării şi coliziunii păsărilor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│linii electrice aeriene │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 3.7 Evitarea degradării habitatelor păsărilor ce fac obiectul protecţiei în sit │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│3.7.1 Evitare amplasare parcuri fotovoltaice │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 3.8 Promovarea dezvoltării durabile a localităţilor al căror teritoriu intersectează limitele sit │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│3.8.1 Corelarea cu alte planuri şi programe │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 4.1 Creşterea suprafeţelor cu luciu permanent sau temporar de apă │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│4.1.1 Studiu de evaluare a potenţialului de reconstrucţie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologică a zonelor umede interiorul sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │
├─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ Obiectiv specific 4.2 Creşterea capacităţii de suport a pădurilor de zăvoi pentru speciile de păsări forestiere │
├─────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│4.2.1 Studiu privind potenţialul de reconstrucţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologică a pădurii de zăvoi native │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │ ● │ ● │ v │ v │ v │ v │
└─────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘
Legendă: ● Activităţi pregătitoare pentru implementarea măsurii────────── v Implementare efectivă a măsurii──────────────────── *) Conform protocoalelor, planului de monitorizare şi ghidului de implementare realizate în cadrul activităţii A3 desfăşurată în cadrul contractului de servicii privind "Realizarea de Studii de specialitate în vederea elaborării Planului de management pentru Situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu" din cadrul proiectului "Plan de management pentru Situl Natura 2000: Lunca Siretului Mijlociu" - COD SMIS-CSNR 36203 derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău, proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial "Mediu" 2007-2013.────────── 7.3. Resurse necesare implementării măsurilor de conservare/management Resursele necesare implementării măsurilor prevăzute în Planul de management au fost estimate luând în considerare următoarele categorii: a) Costuri anuale, în cadrul cărora au fost estimate numărul de persoane, numărul de zile necesare implementării măsurii, numărul de deplasări şi costul aferent acestora. Nu au fost incluse în aceste costuri costurile de personal - salarii; b) Alte costuri anuale: în cadrul acestei categorii au fost incluse costuri estimative cu consumabile şi echipamente necesare implementării măsurii; c) Costuri cu studii: acestea sunt costuri unice, ce au fost estimate pe baza experienţei unor studii similare. La momentul elaborării cererilor de finanţare acestea pot fi actualizate pe baza unor oferte solicitate operatorilor economici/instituţiilor care pot realiza astfel de studii; d) Alte costuri unice: în această categorie au fost incluse costuri pentru materiale informative, panouri informative, ghiduri şi altele asemenea. Personalul optim necesar implementării măsurilor propuse pentru managementul sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este reprezentat de: a) Secretariat; b) Responsabil avizare; c) Responsabil biodiversitate/avifaună; d) Responsabil comunicare; e) Responsabil proiecte/dezvoltare. 8. FACTORI INTERESAŢI Se consideră factori interesaţi toate acele instituţii, organizaţii, comunităţi sau persoane fizice, ce desfăşoară activităţi în zona Sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, în calitate de: a) proprietari ai terenurilor; b) administratori ai terenurilor; c) gestionari ai resurselor naturale de pe raza sitului; d) organizatori ai unor activităţi de orice fel în interiorul sitului sau în imediata apropiere a acestuia; e) autorităţi publice centrale, regionale şi locale. În ceea ce priveşte aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, au fost identificaţi următorii factori interesaţi: – Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; – Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău; – Agenţiile pentru Protecţia Mediului Neamţ şi Iaşi; – Administraţia Bazinală de Apă Siret, Sistemele de Gospodărirea Apelor Neamţ, Bacău, Iaşi; – Garda Naţională de Mediu - Comisariatele Judeţene Bacău, Neamţ, Iaşi; – Consiliile Judeţene Bacău, Neamţ şi Iaşi; – Primăriile/Consiliile Locale Roman, Mogoşeşti-Siret, Alexandru Ioan Cuza, Hălăuceşti, Mirceşti, Doljeşti, Răchiteni, Butea, Stolniceni-Prăjescu, Icuşeşti, Tămăşeni, Sagna, Gâdinţi, Horia, Ion Creangă, Secuieni, Negri, Damieneşti, Filipeşti; – Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţiile Silvice Bacău, Neamţ, Iaşi şi Ocoalele Silvice Roman, Podu Iloaiei, Horia, Paşcani, Fântânele, Traian; – Gestionari ai fondurilor de vânătoare; – Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare; – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură prin Centrele Judeţene Bacău, Neamţ, Iaşi; – Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare - prin filialele judeţene; – Centrele Universitare precum: Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi, Universitatea "Vasile Alecsandri" Bacău; – Proprietari privaţi/Întreprinzători locali/Agenţi economici din zona sitului Natura 2000; – Organizaţii non-guvernamentale. 9. BIBLIOGRAFIE 1. Baltag E. Ş., Pocora V., 2009 - Reţeaua NATURA 2000 în regiunea Moldovei, România. Editura Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi: 162 pp; 2. Botnariuc, N., Tatole, V., 2005 - Cartea Roşie a vertebratelor din România. Muzeul de Istorie Naturală "Gr. Antipa", Bucureşti; 3. Ciochia V., 1992 - Păsările Clocitoare din România; 4. Drugescu, C., Geacu, S., 2002 - Drumurile de migraţie a păsărilor, România. Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport. Atlas Geografic, Ed. Academiei, Bucureşti; 5. Feneru F., 2000 - New data on the distribution of breeding aquatic birds in the middle basin of Siret river, Scientific Studies and Research, Series Biology, University of Bacău, 5: 269- 272; 6. Feneru F., 2002 - The study of the aquatic birds" fauna from the middle basin of Siret River. Teză de doctorat. Universitatea "Al.I.Cuza", Iaşi, România: 213 pp; 7. Gache C., 1994 - Observations avifauniques dans quelques zones humides sur les vallees inferieures des rivieres Prut et Siret. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al.I.Cuza" Iaşi, s. Biologie animală, XL: 39 - 44; 8. Gache C., 2010 - Contribution to the study of birds" fauna"s diversity in the natural reserve "Tălăbasca Marsh" from the inferior basin of Siret River. Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi, s. Biologie animală, Tom LVI, 2010:147-152; 9. Gache C., Arcan V., 2010 - Rarities birds speciesin the Lower Meadow Siret River SPA, România. Natura Montenegrina, Podagorica, 9:513-524; 10. Gache C., 2012 - Assesment on the present status of bird fauna from the reservoirs Bacău - Galbeni - Răcăciuni. Oltenia. Studii şi Comunicări. Ştiinţele naturii, Muzeul Olteniei, 28: 129- 136; 11. Hagemeijer, M. J. W., Blair J. M., 1997 - The EBCC Atlas of European Breeding Birds, their distributions and abundance. Published for the European Bird Census Council by T&AD POYSER. 903 pp.; 12. Ion, C., E. Baltag, A. Ursu, C. Stoleriu, C. Manzu, A. Ignat, 2011 - Păsările şi habitatele din zonele umede ale Moldovei. Edit. Univ. Al. I Cuza, Iaşi, 248 pp.; 13. Mazilu, I., 2000 - Contribuţii la cunoaşterea ornitofaunei din zona Răduleşti-Bilieşti, Lunca Siretului, Oltenia. Studii şi Comunicări. Ştiinţele naturii, Muzeul Olteniei, 16: 187-190; 14. Mihalciuc M., 1983 - Exemplare deosebite din colecţia ornitologică a Secţiei de Ştiinţele Naturii a Complexului Muzeal Vrancea, Analele Banatului, Ştiinţele Naturii, 1: 239-242; 15. Mihalciuc M. - Observaţii asupra pasajului de toamnă, la păsări pe valea mijlocie a Siretului, manuscris nedatat - nepublicat; 16. Muller, J. W., Gache, C., Ignat, A. E., 2005a - Contribuţii la identificarea unor situri Natura 2000 în judeţele Moldovei. Analele Bucovinei, XII: 553 - 565; 17. Muller J. W., C. Gache, A. E. Ignat, 2005b - Contribuţii la identificarea unor situri Natura 2000 în judeţele Moldovei. Analele Bucovinei. Edit. Academiei. Bucureşti. 12: 553-565; 18. Munteanu D., A. Papadopol, P. Weber, 2002 - Atlasul păsărilor clocitoare din România - publicaţie SOR, ediţia II; 19. Nagler C., E. Boancă, 1969 - Exemplare inelate, existente în muzeul de Ştiinţele Naturii din Focşani. Sesiunea de comunicări ştiinţifice a muzeelor, dec. 1964, Ed. Şt. Bucureşti, 163-164; 20. Onea, N., 2011 - Ornithological observations in Special Protection Area ROSPA0077 Măxineni, Journal of Wetland Biodiversity, 1: 65-96; 21. Papp P. & Fântână C, editors. 2008 - The Important Birds Area in România. 2nd edition. SOR & Milvus Group Publication. Tg. Mureş: 319 pp.; 22. Rang, C., 1968 - Contribuţii la cunoaşterea avifaunei văii mijlocii a Siretului în perioadele de pasaj, Studii şi comunicări. Bacău. 1: 79-90; 23. Rang, C., 1971- Beitrage zur kenntnis der vogelfauna der stanseen Gârleni, Bacău I, Bacău II, auf den Bistriza fluss. Studii şi Comunicări. Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău: 285-300; 24. Rang, V., 1980 - Catalogul colecţiei ornitologice. Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii, Bacău: 28; 25. Rang, C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunităţi de păsări din bazinul mijlociu al râului Siret incluzând zonele lacurilor de acumulare. Publ. S.O.R., 13, Editura Rissoprint, Cluj- Napoca:249 pp; 26. Rang C. P., F. Feneru, 2006 -The Water Reservoirs of the Confluence of the Bistrita With The Siret River, Eastern România - An Important Bird Area. Nature Conservation: 226-234; 27. Tucker, G., M. Evans., 1997 - Habitats for birds in Europe: A conservation strategy for the wider environment. Vol. 6, BirdLife, 464 pp., UK; 28. Weber, P., D. Munteanu, A. Papadopol, 1994 - Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România. Publicaţiile Societăţii Ornitologice Române, 2, Mediaş, 148 pp; 29. *** BirdLife Internaţional, 2004 - Birds in the European Union: a status assessment, p. 30-31, Wageningen, The Netherlands: BirdLife Internaţional; 30. *** (c)DLR, 2010, Center for Satellite Based Crisis Information; 31. *** Natura 2000 Formular Standard: Note explicative; 32. *** http://www.iucnredlist.org/. 72 ANEXE ANEXA nr. 1 la Planul de management Localizarea sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 2 la Planul de management Coordonate în proiecţie WGS 1984 şi Stereo 1970 ale limitei sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
┌─────┬─────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │Coordonate geografice│ │
│Codul│ - WGS 1984 │ Coordonate Stereo 1970 │
│punc-├──────────┬──────────┼──────────────┬─────────────┤
│tului│Coordonata│Coordonata│ X │ Y │
│ │ X │ Y │ │ │
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 1.│47.178658 │26.783944 │635323.019669 │632557.049614│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 2.│47.177824 │26.791049 │635863.531771 │632476.547796│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 3.│47.165348 │26.788206 │635679.527514 │631085.016634│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 4.│47.164158 │26.804855 │636944.555973 │630981.514553│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 5.│47.154762 │26.796955 │636369.542940 │629923.490972│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 6.│47.150751 │26.808652 │637266.562886 │629497.981262│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 7.│47.136090 │26.813164 │637646.071352 │627876.444958│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 8.│47.126071 │26.865940 │641674.999365 │626856.249831│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 9.│47.087115 │26.919998 │645880.811712 │622625.187259│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 10.│47.031097 │26.957571 │648887.375517 │616469.625428│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 11.│47.019575 │26.953087 │648578.312225 │615180.750331│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 12.│47.016329 │26.973016 │650102.000156 │614857.625060│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 13.│46.992131 │26.964195 │649498.374664 │612151.750273│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 14.│46.987907 │26.980841 │650775.937335 │611713.875269│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 15.│46.994271 │26.984635 │651046.687253 │612428.375782│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 16.│46.974757 │26.997324 │652066.375272 │610284.062226│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 17.│46.949693 │26.998949 │652260.499874 │607501.874548│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 18.│46.938565 │26.983756 │651135.374744 │606236.061985│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 19.│46.919220 │26.993031 │651895.563717 │604103.937292│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 20.│46.907598 │26.987290 │651490.937083 │602801.437180│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 21.│46.906077 │27.008848 │653137.062258 │602673.937796│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 22.│46.889312 │27.010700 │653325.500585 │600814.375299│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 23.│46.877921 │26.993112 │652017.499578 │599514.625456│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 24.│46.881155 │26.976210 │650720.500004 │599841.688068│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 25.│46.860040 │26.971441 │650415.687192 │597486.062967│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 26.│46.859170 │26.956185 │649255.124214 │597360.562672│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 27.│46.806953 │26.913540 │646144.761291 │591478.131701│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 28.│46.794441 │26.919126 │646604.771575 │590098.101208│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 29.│46.801441 │26.929626 │647387.116584 │590895.463365│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 30.│46.795789 │26.934503 │647774.624271 │590276.437441│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 31.│46.798798 │26.944857 │648556.618205 │590630.263729│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 32.│46.759749 │26.951333 │649157.828757 │586303.016187│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 33.│46.765085 │26.992603 │652294.624680 │586974.562762│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 34.│46.753352 │26.986488 │651860.388906 │585659.002005│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 35.│46.763080 │26.980518 │651377.378359 │586728.525897│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 36.│46.755457 │26.954190 │649387.833899 │585831.505593│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 37.│46.726407 │26.951693 │649276.754532 │582598.607369│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 38.│46.741398 │26.896713 │645035.515787 │584162.355819│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 39.│46.762800 │26.883213 │643947.562410 │586516.000082│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 40.│46.752917 │26.924934 │647160.250721 │585494.437156│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 41.│46.761039 │26.938927 │648206.937541 │586423.062826│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 42.│46.773696 │26.937110 │648033.749338 │587826.187705│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 43.│46.773816 │26.921989 │646878.937409 │587811.375261│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 44.│46.798417 │26.889676 │644346.561819 │590485.812525│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 45.│46.839835 │26.902634 │645224.740723 │595112.213086│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 46.│46.844100 │26.913794 │646064.259474 │595606.723944│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 47.│46.852019 │26.904269 │645316.742852 │596469.243316│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 48.│46.855184 │26.913129 │645983.757656 │596837.251471│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 49.│46.862560 │26.909144 │645660.124560 │597649.562064│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 50.│46.862686 │26.945241 │648411.250126 │597730.687300│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 51.│46.868155 │26.954176 │649077.326940 │598355.285694│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 52.│46.883637 │26.950508 │648755.319669 │600068.823769│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 53.│46.883872 │26.967120 │650020.348129 │600126.324965│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 54.│46.898320 │26.961097 │649521.624725 │601720.562211│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 55.│46.920343 │26.974338 │650469.124719 │604192.999835│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 56.│46.923706 │26.985916 │651341.250169 │604588.874996│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 57.│46.958742 │26.976324 │650513.562048 │608464.188059│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 58.│46.963850 │26.987681 │651363.436625 │609053.436999│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 59.│46.991555 │26.958012 │649029.812601 │612075.999603│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 60.│47.013118 │26.960400 │649151.936704 │614476.875125│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 61.│47.041509 │26.922510 │646194.999773 │617561.312514│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 62.│47.049890 │26.925363 │646388.999477 │618498.000391│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 63.│47.081717 │26.899658 │644351.312251 │621987.875359│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 64.│47.083732 │26.883729 │643136.687254 │622182.811978│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 65.│47.117520 │26.842513 │639920.186501 │625864.124981│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 66.│47.130945 │26.790977 │635976.438089 │627266.187686│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 67.│47.141598 │26.800032 │636636.186959 │628465.813071│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 68.│47.151477 │26.777526 │634904.749412 │629524.999746│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 69.│47.167825 │26.770443 │634326.937080 │631329.937645│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 70.│47.186139 │26.767553 │634062.249564 │633360.438027│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 71.│47.191849 │26.778934 │634910.311862 │634014.500264│
├─────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 72.│47.178658 │26.783944 │635323.019669 │632557.049614│
└─────┴──────────┴──────────┴──────────────┴─────────────┘
ANEXA nr. 3 la Planul de management Locaţia punctelor din care au fost extrase coordonate în format WGS 1984 şi Stereo 1970 (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 4 la Planul de management Lista principalelor acte normative relevante pentru elaborarea şi aplicarea Planului de management ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia; ● Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate; ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private; ● Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu; ● Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional; ● Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate; ● Legea nr. 5/1991, pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice; ● Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna; ● Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro; ● Legea nr. 13/1998 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn; ● Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998; ● Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000; ● Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ANEXA nr. 5 la Planul de management Harta hipsometrică şi a principalelor unităţi de relief, în zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 6 la Planul de management Harta geologică a zonei sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 7 la Planul de management Harta solurilor în zona sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 8 la Planul de management Harta utilizării terenurilor din situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 9 la Planul de management Reţeaua hidrografică în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 10 la Planul de management Apele subterane în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 11 la Planul de management Evoluţia râului Siret în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, în perioada 1912-2005 (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 12 la Planul de management Peisajul în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 13 la Planul de management Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi în zona sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 14 la Planul de management Descrierea speciilor de păsări de interes comunitar şi naţional din ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu a) Alcedo atthis, Linnaeus, 1758 - pescăraş albastru Pescăraşul albastru are o răspândire largă în toată regiunea Palearctică, de la coastele Atlanticului până în Japonia, în regiunea Indo-Malaeză şi Noua Guinee; lipseşte în Islanda şi în insulele mediteraneene Malta şi Baleare. Arealul de distribuţie al speciei cuprinde cea mai mare parte a Europei, fiind rezident în Spania, Franţa, Marea Britanie, Europa Centrală şi România şi cuibăritor în Polonia, Ţările Baltice, Ucraina, Rusia şi Republica Moldova. În România, specia este prezentă în toate regiunile ţării, în lungul râurilor şi canalelor lent curgătoare. Populaţia europeană totalizează 47000-66000 perechi. Spania are populaţia cu cel mai mare număr de perechi cuibăritoare, de peste 8500, urmată de Polonia, Italia şi Regatul Unit, fiecare cu peste 5500 perechi. În România efectivul populaţiei de pescăraş albastru este estimat la 2000-4000 de perechi cuibăritoare, dar s-au redus foarte mult şi au o răspândire dispersată. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 40-50 perechi. La nivel european această specie are un statut de conservare nefavorabil - SPEC 3: declin (conform BirdLife Internaţional). Construirea cuibului este legată de ape cu curs domol şi maluri propice realizării unei galerii. Pentru cuib păsările sapă un tunel de 25-120 cm în malurile abrupte. Intrarea în tunel are un diametru mic de 6-10 cm. La capătul acestui tunel păsările amenajează o cameră de incubaţie largă, iar femela depune 5-7 ouă direct pe sol. Este pasăre sedentară care după terminarea perioadei de reproducere devine eratică; clocitul începe în luna aprilie, iar incubaţia durează 19-21 de zile şi creşterea puilor 23-27 de zile. Uneori pot avea două generaţii de pui într-un sezon reproductiv. Au un teritoriu de hrănire de 2-3 kmp. Se hrăneşte cu larve şi insecte acvatice, cu puiet de peşte şi cu peşti de dimensiuni mici. Hrana este reprezentată în principal de peşti de talie mică pe care îi prinde folosind ciocul prin scufundări scurte, rapide, apoi se retrage pe crengile copacilor unde înghite peştele întreg. Foloseşte ramurile copacilor şi alte structuri din apropierea apei ca puncte de observaţie. Regresia efectivului populaţiilor se datorează unor factori limitativi ca regularizarea cursurilor de apă, taluzarea malurilor şi pătrunderii excesive a omului în toate habitatele propice reproducerii şi supravieţuirii acestei specii, poluării apelor. b) Anthus campestris, Linnaeus, 1758 - fâsa de câmp Fâsa de câmp este răspândită în toată regiunea Palearctică până în Mongolia şi nordul Africii în Maroc. La nivel european, specia este cuibăritoare, arealul său este extins dar puternic fragmentat: Peninsula Balcanică, Italică şi Iberică, Europa Centrală şi de Est, Turcia şi Ţările Baltice. În România, fâsa de câmp este specie clocitoare în zone aride, cu puţină vegetaţie din Dobrogea, Delta Dunării, Lunca Dunării, sudul Moldovei, nord-vestul Transilvaniei. Populaţia europeană este răspândită în 28 de ţări cu un total de 520000-760000 de perechi; în Spania cuibăresc aproximativ 500000 de perechi, în celelalte ţări efectivele populaţiilor nu depăşesc 5000-10000 de perechi. Populaţia din România este cuprinsă între 150.000 şi 220.000 de perechi cuibăritoare. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 30-40 perechi. La nivel european are un statut de conservare nefavorabil, SPEC 3: vulnerabil (conform BirdLife Internaţional). Hrana este reprezentată în special din insecte, pe care le prinde pe sol, prin vegetaţia scundă. Este specie migratoare între lunile aprilie şi septembrie, poate fi observată din a doua jumătate a lunii aprilie, dar perioada de cuibărit începe în a doua decadă a lunii mai, deoarece este pasăre insectivoră. Construieşte cuibul în zone nisipoase pietroase cu tufişuri joase şi chiar în vegetaţie, într-o scobitură din sol. Femela depune 4-5 ouă, pe care le cloceşte 12-14 zile. Puii părăsesc cuibul înainte de zbor, părinţii îi mai îngrijesc câteva zile până devin independenţi. Schimbarea utilizării terenurilor, în special conversia pajiştilor şi păşunilor naturale în suprafeţe agricole reprezintă principala ameninţare a speciei. c) Botaurus stellaris, Linnaeus, 1758 - buhai de baltă Buhaiul de baltă este răspândit în cea mai mare parte a regiunii Palearctice, cu excepţia regiunilor nordice şi în sudul Africii. Are areal discontinuu, insular. În Europa, specia este prezentă la iernare, rezidentă sau la cuibărire, în Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia. Este o specie cuibăritoare în Europa Centrală şi de Est: Ungaria, Serbia, România, Ucraina, Republica Moldova, Polonia, Ţările Baltice, Rusia. În România, specia este prezentă în special în Dobrogea, Moldova, Oltenia şi Muntenia în apropierea corpurilor de apă. Efectivul total al populaţiei europene este de 34000-54000 perechi, iar în Rusia şi Ucraina sunt peste 2/3 din perechile cuibăritoare în Europa. Efectivul din România este estimat de Munteanu şi col. 2002 la 1000-3000 de perechi, majoritatea în Delta Dunării. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 2-3 perechi. În Europa are statut de conservare nefavorabil, SPEC 3: vulnerabil (conform BirdLife Internaţional). Este pasăre migratoare, dar în iernile blânde pot fi văzute exemplare izolate pe bălţile neîngheţate. Preferă stufărişurile dese din zone umede de diferite tipuri precum: lacuri, bălţi, mlaştini, cu apă mică, puţin adâncă. Duce o viaţă ascunsă, perfect camuflat în desişurile de stuf. Perechile cuibăresc izolat. Ponta cu 3-4 ouă este depusă de femelă spre sfârşitul lunii aprilie sau în luna mai. Incubaţia durează 24-26 zile şi începe imediat după depunerea primului ou. Puii părăsesc cuibul după 14 zile şi pot să zboare după două luni de la eclozare. Se hrănesc cu nevertebrate acvatice şi peşti. Sunt afectaţi de restrângerea zonelor umede naturale sau degradarea lor, incendierea stufului, vânătoare, distrugerea cuiburilor cu ouă şi pui. d) Caprimulgus europaeus, Linnaeus, 1758 - caprimulg Arealul de distribuţie al speciei este extins în cea mai mare parte a Europei, în Asia, specia este prezentă în Orientul Mijlociu şi Apropiat, Federaţia Rusă. Iernează în Sud-Estul şi Vestul Africii. În Europa, specia este prezentă mai ales în Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Turcia, Grecia, România, Ungaria, Italia şi fragmentat în Spania, Franţa, Germania, Europa Centrală şi Marea Britanie. În România, specia preferă pădurile rare cu poieni şi arbori bătrâni, seculari, perdelele de protecţie din toate regiunile ţării, mai puţin în zonele înalte. Populaţia totală europeană cuprinde 220000-260000 de perechi cuibăritoare. În Spania, Belarus este cantonat un nucleu cu peste 85% din totalul perechilor cuibăritoare din Europa. În România efectivul cuibăritor este estimat la 2000-6000 de perechi, conform Munteanu et col., 2002. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 3-6 perechi. Are un statut de conservare nefavorabil, SPEC 2: declin parţial (conform BirdLife Internaţional). Adulţii şi puii se hrănesc cu insecte pe care le vânează la crepuscul. Specie migratoare, care iernează în zonele tropicale şi de est ale Africii. Soseşte în a doua jumătate a lunii aprilie şi pleacă în septembrie-octombrie, în funcţie de condiţiile meteorologice. Migrează noaptea în grupuri mici. Cuibăreşte pe sol, făcându-şi o mică scobitură amplasată în imediata apropiere a unui trunchi de copac căzut la pământ. Preferă p. Femela depune două ouă în prima partea lunii iunie. Clocitul durează 18 zile. Puii părăsesc cuibul după 16-18 zile, devenind total independenţi după 35 de zile de la eclozare. Populaţiile de caprimulg s-au redus foarte mult fiind afectate de lucrările ce se execută în zonele împădurite, de exploatările forestiere, defrişarea perdelelor de protecţie din zonele agricole, turismul, chimizarea excesivă a agroecosistemelor. e) Chlidonias hybridus, Pallas, 18119 - chirighiţă cu obraz alb Chirighiţa cu obraz alb are un areal de reproducere foarte larg şi insular, cuprins între sudul şi estul Europei, centrul şi sudul Asiei, sudul şi estul Africii şi sud-estul Australiei. În România, chirighiţa cu obraz alb este mai rară şi cuibăreşte în Delta Dunării, anumite zone din Lunca Dunării şi câteva puncte pe râurile afluente cursului inferior al Siretului. Populaţia europeană totală are între 24000-28000 de perechi cuibăritoare, iar Ucraina, România şi Spania deţin aproape jumătate din populaţia cuibăritoare din Europa. În România efectivul populaţiei cuibăritoare este estimat la 6000-10000 de perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 34-40 perechi. Pe plan european are statut de conservare defavorabil, SPEC 3: declin (conform BirdLife Internaţional). Chirighiţa cu obraz alb este migratoare, de origine mediteraneană şi soseşte în teritoriul de reproducere din România în a doua jumătate a lunii aprilie şi pleacă în septembrie. Cuibăreşte în colonii, construindu-şi cuibul pe suprafaţa apelor puţin adânci, fixându-l pe plantele acvatice din jur sau chiar pe stuf. Acesta are aspectul unei aglomerări de vegetaţie acvatică pe vârful căreia se află cuibarul propriu-zis într-o scobitură mică. Femela depune o pontă formată din 2-4 ouă, la sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie, pe care le cloceşte circa 19 zile. După eclozare puii sunt hrăniţi şi îngrijiţi de ambii părinţi. Se hrăneşte cu nevertebrate acvatice mici, larve şi insecte acvatice, amfibieni. Dintre factorii limitativi se remarcă modernizarea cursurilor de apă, desecarea zonelor umede din Lunca Dunării, care au determinat o scădere vizibilă a efectivului populaţiei acestei specii în România. f) Ciconia ciconia, Linnaeus, 1758 - barză albă Barza este răspândită în regiunea Palearctică. Populaţii restrânse cuibăresc în Asia Mică, Iran, Asia Centrală, estul Chinei. O populaţie cuibăreşte în Africa de Sud, rezidentă aici, dar care vine în contact cu populaţia est-europeană migratoare în Africa de Sud. Specia este prezentă în întreaga Europă, cu distribuţie restrânsă în Italia, Franţa şi lipseşte din zonele înalte. În România, barza albă este antropifilă, cuibărind exclusiv în localităţi. Preferă satele şi periferiile unor oraşe până la altitudinea de 700-800 m. Populaţia europeană a suferit un declin rapid în secolul al XX-lea în majoritatea ţărilor, iar din unele a dispărut complet, cu toate acestea efectivul total al populaţiei este estimat la 200000 de perechi, din care un sfert din populaţie este cantonată în Polonia. Efectivul actual a fost estimat de Munteanu şi colaboratorii 2002 la 6000 perechi cuibăritoare. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 30-40 indivizi, iar efectivele de pasaj la peste 1800 indivizi. Pe plan european are statut de conservare defavorabil, SPEC 2: declin (conform BirdLife Internaţional). Cuiburile sunt construite pe stâlpii reţelelor de electricitate, hornuri, grajduri, şuri şi foarte puţine în copaci. În apropierea cuiburilor trebuie să fie habitatele convenabile pentru hrănire ca pajiştile umede, smârcuri, mlaştini, terenuri inundate cu ape de adâncime mică. Este oaspete de vară în lunile martie/aprilie până în septembrie. Cuibăreşte din aprilie până în iulie. Ponta conţine 3-5 ouă. În anii cu hrană abundentă unele perechi reuşesc să crească cinci pui. Berzele se hrănesc cu animale acvatice precum nevertebrate sau vertebrate mici, terestre vânate din pajişti, culturi agricole, mirişti, terenuri proaspăt arate. Declinul populaţional din ţara noastră a fost provocat de o serie de factori limitativi ca: drenarea şi asanarea zonelor umede, intensificarea agriculturii, înlocuirea practicilor tradiţionale cu metode moderne, care au produs uniformizarea peisajului şi scăderea biodiversităţii; modernizarea satelor; extinderea reţelelor electrice şi electrocutarea păsărilor tinere lipsite de experienţă; distrugerea cuiburilor din localităţi, şi altele asemenea. g) Ciconia nigra, Linnaeus, 1758 - barză neagră Larg răspândită în Palearctic, între Atlantic şi Pacific. Pasăre migratoare, iernează în Africa de vest: Senegal şi Mali. O mare parte din păsările tinere rămân în Africa în timpul primului an de viaţă, revenind pentru reproducere în anii următori în zonele natale. Populaţia iberică este numai în parte migratoare. Polonia, Ţările Baltice, ţările din estul Europei sunt principalul centru de reproducere din Europa. În vest barza neagră a fost recolonizată în Germania, Franţa, Benelux, Scandinavia. În România, specia este prezentă la cuibărire în Banat, Transilvania Sudul Munteniei şi Moldova. Populaţia cuibăritoare din Europa este estimată între 7.800 şi 12.000 de perechi. Efectivul din România este estimat la 100-150 de perechi cuibăritoare, conform Munteanu et col., 2002. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj sunt estimate la 30-40 indivizi. În Europa are statut de conservare nefavorabil, SPEC 2: rară (conform BirdLife Internaţional). Habitatele de hrănire şi hrana sunt similare berzei albe. Cuibăreşte în păduri întinse neafectate de prezenţa umană. Este oaspete de vară, aprilie - octombrie, cuibăreşte în lunile mai - iulie şi este observată des în perioadele de pasaj. Barza neagră atinge maturitatea sexuală la 3 ani şi formează cupluri monogame, foarte fidele. Păsări teritoriale păzesc cuibul până când puii ating vârsta de 2 săptămâni. Cuplul apără cuibul de toţi indivizii care se apropie. Zona de căutarea a hranei se întinde pe o rază de 5-10 kmp de jur împrejurul cuibului. Cuibul este voluminos şi poate atinge 1,5 m diametru şi un metru înălţime. De obicei este amplasat la bifurcaţia ramurilor unui arbore mare, la înălţime de 12-25 m. Cuibul este construit de cei 2 parteneri adulţi şi poate fi ocupat de acelaşi cuplu mai mulţi ani, dacă este amplasat într-o zonă liniştită. Femela depune 3-5 ouă, la interval de 2 zile. Cei doi părinţi încep să clocească după depunerea celui de al doilea ou timp de 35-38 de zile. Puii stau în cuib 63-71 de zile, după care părăsesc cuibul şi stau prin preajma lui, mai ales pe sol unde se hrănesc încă 1-2 săptămâni, perfecţionându-şi zborul alături de părinţi. În timpul migraţiei, sfârşitul lunii august şi septembrie pot fi observate grupuri 5- 10 exemplare sau exemplare răzleţe în Lunca Dunării. În anii cu toamne lungi, călduroase pot fi găsite exemplare în migraţie şi în octombrie, conform Ciochia şi col., 2001. Zgomotul, prin lucrările care se execută în păduri, tăierea copacilor bătrâni şi înalţi, locuri perfecte pentru cuibărit, distrugerea cuiburilor în perioada de reproducere, desecările zonelor şi pajiştilor inundate cu ape mici, bogate în faună de nevertebrate şi vertebrate acvatice, reprezintă factori limitativi pentru populaţia din România. h) Crex crex, Linnaeus, 1758 - cârstei de câmp Specia este răspândită în Palearctic. Cuibăreşte în fâşia mijlocie a Europei, se întinde spre est până la Urali şi până în vestul Chinei. În vestul şi centrul Europei arealul este puternic fragmentat. Este prezentă pe întreg teritoriul ţării, mai puţin în zonele montane. Cârsteiul este o specie frecventă în zonele umede din România, preferă pajiştile cu vegetaţie înaltă, mai ales în lunci, caracterizate printr-o uşoară umiditate, culturi agricole de trifoi, lucernă, ierburi cu tufe. Populaţia europeană este estimată la 1300000-2000000 de perechi, din care 80% din efectiv este cantonat în Belarus, Ţările Baltice, Polonia, Ucraina, Rusia şi România. Efectivul din România este estimat la circa 20000-22000 de perechi, conform Munteanu, 2009. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 35-45 perechi. Are un statut de conservare nefavorabil, SPEC 1: vulnerabil (conform BirdLife Internaţional). Este oaspete de vară în lunile aprilie-septembrie. Are două căi de migraţie cunoscute, una vestică, peste Africa de nord-vest şi alta estică, care este mai importantă şi care conduce păsările prin estul Africii. Cuibăreşte din mai, când depune 8-11 ouă, iar incubaţia durează 15-17 zile; puii sunt nidifugi. Hrana este alcătuită din insecte, râme, alte nevertebrate. Principalele ameninţări ale speciei sunt reprezentate de mortalitate ca urmare a lucrărilor agricole mecanizate, schimbarea utilizării terenurilor, cositul timpuriu şi abandonarea practicilor tradiţionale în agricultură. i) Dendrocopos leucotos, Bechstein, 1903 - ciocănitoare cu spate alb Specia este răspândită în Europa şi Asia: Albania, Armenia, Austria, Azerbaijan, Belarus, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, China, Croaţia, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Japonia, Kazakhstan, Korea, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Macedonia, fosta Iugoslavie, Republica Moldova, Mongolia, Muntenegru, Norvegia, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Taiwan, China, Turcia, Ucraina. În România, specia este prezentă în special în zonele muntoase. Este o specie sedentară ce preferă pădurile întinse de fag şi conifere din Carpaţi, dar în timpul iernii coboară şi la altitudini mai joase. Populaţia europeană este estimată între 180.000 şi 550.000 de perechi cuibăritoare. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 10-18 perechi. Are un statut de conservare nefavorabil, populaţia fiind în declin. Cuibul este construit în trunchiri de arbori în curs de putrezire, la înălţimi variabile. Ponta este formată din 4-5 ouă, iar puii părăsesc cuibul după 14 zile şi devin apţi de zbor după 28 zile. Hrana este formată exclusiv din larve şi adulţi de insecte, conform Ciochia, 1992. Factorii limitativi ai aceste specii sunt ca şi în cazul altor specii de ciocănitori, utilizarea pe scara largă a chimicalelor în agricultură şi silvicultură precum şi eliminarea arborilor bătrâni din păduri şi restrângerea biotopilor de cuibărit. j) Dendrocopos syriacus, Hemprich-Ehrenberg - ciocănitoare pestriţă de grădină Ciocănitoarea de grădină are un areal de reproducere continuu, extins între estul Austriei şi Cehiei, sudul Poloniei, Grecia, partea europeană a Turciei, Ucraina şi centrul şi sudul Rusiei. Este specie sedentară cu o răspândire largă în ţară. Preferă livezile, grădinile, parcuri, păduri de foioase rare, deoarece este o specie antropofilă. Populaţia europeană cuprinde 130000-250000 de perechi. În România şi Bulgaria se află cantonat nucleul reproductiv principal al acestei specii, de aceea efectivul total estimat pentru ţara noastră este de 20000-40000 de perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 30-45 perechi. Pe plan european are statut de conservare numai parţial sigur, SPEC 4: sigur-parţial (conform BirdLife Internaţional). Hrana este formată ouă, larve, pupe şi adulţi de insecte din arbori bătrâni sau uscaţi. Perioada de cuibărire începe la sfârşitul lunii aprilie, începutul lui mai. Sapă cuibul în arbori de esenţă moale, la înălţimi variabile. Poate să ocupe acelaşi cuib mai mulţi ani. Ponta conţine de obicei 4-7 ouă şi este clocită de cei doi parteneri timp de 10-14 zile. Puii părăsesc cuibul abia când pot zbura. Factorii limitativi ai aceste specii sunt: utilizarea pe scară largă a chimicalelor în agricultură şi silvicultură precum şi extragerea arborilor bătrâni din păduri şi diminuarea suprafeţelor habitatelor de cuibărit. k) Falco peregrinus, Tunstall, 1771- şoim călător Specie cosmopolită, politipică, răspândită pe toate continentele cu excepţia Antarcticii. În Specia este prezentă în cea mai mare parte a Europei. În România, este o specie nu foarte numeroasă, care odinioară cuibărea în mai multe puncte din ţară, mai ales în ţinuturile carpatine joase. În prezent este o specie predominant montană, poate cuibări şi la câmpie, şi inclusiv în oraşe mari. Este specie sedentar-eratică. Efectivele din Europa sunt estimate la sub 6.000 perechi cuibăritoare. Efectivul cuibăritor din România este estimat la sub 20 perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele care iernează în sit ale acestei specii sunt estimate la 5-12 indivizi. În Europa are un statut de conservare favorabil. Ca urmare a redresării recente a populaţiilor sale din Europa, Falco peregrinus este inclus în prezent în categoria Non-SPEC: sigur (conform BirdLife Internaţional). Cuibul este construit în arbori sau pe stâncării. În perioadele de pasaj sau iarna apare relativ mai des în zona de câmpie, uneori departe de păduri sau pe lângă zone umede. Este o specie sedentară, dar în acelaşi timp şi pasăre de pasaj şi oaspete de iarnă. Ponta este formată din 3-4 ouă, incubaţia durează 28-33 zile, iar puii zboară la vârsta de 5-6 săptămâni. Se hrăneşte cu păsări relativ mari pe care le prinde în zbor. Principala cauză a declinului plan mondial a fost persecuţia la care a fost supus şi scăderea fertilităţii ca urmare a ingerării de substanţe organo-clorurate, odată cu animalele-pradă în al căror organism ajungeau asemenea compuşi chimici, conform Munteanu, 2009. l) Falco vespertinus, Linnaeus, 1758 - vânturel de seară Are areal discontinuu în Palearctic, destul de vast. În Europa este răspândit în partea central-estică din Slovacia, Ungaria, România, Rusia până în Asia. Iernează în Africa de Sud. În migraţia de toamnă trece peste România, Balcani şi estul Mediteranei, iar primăvara trecerea este prin zona centrală a Mediteranei prin Tunisia şi Italia. În România este răspândit în Dobrogea, sudul ţării, vestul ţării şi câteva puncte din Transilvania. Coloniile de vînturel sunt legate de coloniile de ciori, deoarece această specie cloceşte în cuiburi vechi de ciori. Cea mai mare populaţie cuibăritoare este în Rusia, iar restul populaţiei din Europa este stimată la 6000-9000 de perechi. Munteanu şi collaboratorii, 2002 estimează efectivul populaţiei cuibăritoare din România la 800-1200 de perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 3-5 perechi. Specia este încadrată la categoria SPEC 3: vulnerabilă (conform BirdLife Internaţional), din cauza declinului populaţiilor. Preferă lizierele pădurilor, perdele forestiere, păduri de luncă, plantaţii de salcâm, arborii înalţi din lungul şoselelor, pâlcuri de copaci în silvostepă, mai ales din ţinuturile însorite şi călduroase. Este oaspete de vară, cuibăreşte în perioada mai - iulie în cuiburi vechi de ciori grive şi depune 4-5 ouă. Se hrăneşte cu insecte, mamifere mici şi reptile. Defrişările copacilor şi arboretelor din câmpie, monoculturile şi utilizarea pesticidelor şi insecticidelor organo-clorurate, campaniile de distrugere a coloniilor de ciori, considerate încă dăunătoare pentru agricultură, tăierea copacilor din lungul drumurilor şi şoselelor au constituit factori limitativi ai efectivului populaţiei de vânturei de seară din România. Protejarea coloniilor de ciori de semănătură, a cuiburilor acestora cât şi a arborilor în care sunt construite, ar duce la o stabilizare a declinului populaţiei de vânturei de seară din România. m) Ficedula albicollis, Temminck, 1815 - muscar gulerat Arealul speciei se întinde în Europa Centrală, din estul Franţei în sudul Germaniei, Cehia, Slovacia, Austria, Polonia, Ungaria, Ucraina şi sud-vestul Rusiei. Iernează în Zambia, Zimbabwe, Mozambic, Tanzania, Malawi. În România, se observă în ultimul timp o expansiune din pădurile de foioase colinare spre altitudini mai joase. Preferă pentru cuibărit pădurile masive de foioase, parcurile cu arbori bătrâni, cu scorburi, din apropierea luciurilor de ape. Populaţia totală europeană este de 390000-615000 perechi. În România este cantonată o treime din populaţia cuibăritoare. Efectivul estimat de Munteanu et collaboratorii, 2002 este de 50000-100000 de perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 7-10 perechi. Statutul european de conservare este favorabil, SPEC 4: sigur (conform BirdLife Internaţional). Muscarul gulerat este migrator, oaspete de vară, care soseşte în aprilie. Multe păsări trec numai în pasaj peste România. Toamna încă din august pot fi observate exemplare aflate în pasaj, care vin din nordul Europei. Uneori ocupă cuiburile vechi de ciocănitori şi pot cuibări în cuiburi artificiale. După construirea cuibului din frunze moarte, fire de iarbă, păr de animale depune o pontă de 5-6 ouă pe care le cloceşte 12-13 zile. Puii stau în cuib încă 14 zile. După părăsirea cuibului mai sunt hrăniţi încă 3-4 zile de părinţi. Hrana este formată din ouă, larve, nimfe, adulţi de insecte. n) Ficedula parva, Bechstein, 1792 - muscar mic Arealul cuprinde zona temperată şi boreală din Eurasia, din Europa Centrală până în Kamciatka şi nord-vestul Chinei. În Europa, specia este prezentă în Europa Centrală şi de Est, ţările fostei Iugoslavii. În România, specia lipseşte din Dobrogea, Muntenia şi Oltenia. Populaţia totală europeană este de 315000 - 400000 de perechi. Belarus, Slovacia şi Lituania au peste 70% din efectivul cuibăritor. Efectivul populaţiei cuibăritoare din România are 20000-40000 de perechi, unde muscarul mic este migrator, oaspete de vară. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 12-20 perechi. Statutul de conservare este favorabil, SPEC 4: sigur (conform BirdLife Internaţional). Soseşte la sfârşitul lunii aprilie şi început de mai; pleacă spre cartierele de iernat în septembrie. Toamna pot fi observate până în octombrie grupuri mari de păsări aflate în trecere spre sud. Preferă pentru cuibărit pădurile de foioase extinse din zonele montane până la 900 m altitudine şi pădurile rare de stejari. Dintre muscari este specia cea mai frecvent întâlnită. Îşi instalează cuibul în scorburile arborilor, la locul de bifurcaţie al ramurilor groase. Femela depune 5-6 ouă pe care le cloceşte 13-14 zile. Puii stau în cuib 11-15 zile, după părăsirea lui mai sunt hrăniţi o perioadă scurtă de părinţi până devin independenţi. Hrana este formată numai din insecte, ouă, larve, adulţi. o) Gavia arctica, Linnaeus, 1758 - cufundar polar Cufundarii polari cuibăresc în nordul Europei şi nord-vestul Asiei. Limita sudică a arealului din Europa trece prin Scoţia, sudul Scandinaviei, nordul Poloniei, centrul părţii europene a Rusiei. Pasăre de pasaj şi oaspete de iarnă în ţara noastră. Populaţia europeană are un efectiv estimat la 19000-26500 perechi. Finlanda, Norvegia şi Suedia deţin peste 90% din populaţia cuibăritoare. Primele exemplare apar în octombrie, excepţional mai devreme. Trecerile maxime ale pasajului sunt în noiembrie. Cufundarii polari care trec prin România sunt originari din nordul Europei şi migrează toamna spre sud-sud est; ei trec mai departe spre cartierele de iernare, care se află probabil în partea sudică a Mării Negre. O parte iernează la noi, chiar pe apele interioare, cât timp acestea nu îngheaţă şi pe mare. Pasajul de primăvară pare a fi orientat spre nord-vest, este incomparabil mai slab şi se desfăşoară mai ales în martie. Unele exemplare au fost semnalate în aprilie şi chiar mai. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele care iernează în sit ale acestei specii sunt estimate la 30-40 indivizi. Statutul de conservare este nefavorabil, SPEC 3: vulnerabilă (conform BirdLife Internaţional). Preferă apele curgătoare şi stătătoare mari, uneori poate fi observată şi pe mare. Înoată excelent sub apă, acesta este modul obişnuit de a prinde prada. Pe uscat este neajutorat, nu poate face decât câţiva paşi. Zboară repede şi susţinut. Hrana principală este peştele prins viu, în cantitate mică consumă moluşte, crustacee, insecte acvatice, lipitori, fragmente vegetale, mai rar broaşte, conform Cătuneanu et col., 1974. p) Gavia stellata, Pontoppidan, 1763 - cufundar guşă-roşie Arealul de cuibărit al speciei este circumpolar în emisfera nordică. În Europa, limita lui sudică trece prin Irlanda, sudul Scandinaviei, ţările baltice, partea de nord a Uralilor. Cartierele de iernare sunt cantonate în Marea Baltică şi Marea Nordului, neregulat în Marea Neagră şi Marea Mediterană. Populaţia europeană este estimată la 7000-10000 de perechi cuibăritoare. Statutul de conservare este nefavorabil, SPEC 3: vulnerabilă (conform BirdLife Internaţional). Preferă apele curgătoare şi stătătoare mari, uneori şi pe mare. În România este o apariţie rară, specie de pasaj şi oaspete de iarnă, observat din octombrie-decembrie-ianuarie. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele care iernează în sit ale acestei specii sunt estimate la 20-30 indivizi. Se hrăneşte cu peşte, broaşte, moluşte, crustacei, insecte de apă. În timpul primăverii consumă şi plante de apă. q) Lanius collurio, Linnaeus, 1758 - sfrâncioc roşiatic Specie larg răspândită în regiunea Palearctică, unde cuibăreşte. Iernează în Sudul Africii. În Europa, specia este întâlnită în Europa Centrală, Occidentală şi de Est. Populaţia europeană este estimată la 2600000-3600000 de perechi. În România, specia este oaspete de vară şi poate fi întâlnit în zonele unde se află trupuri de pădure, hăţişuri, păduri cu poieni şi subarboret bogat, de-a lungul văilor cu vegetaţie arborescentă şi arbustivă dezvoltată. Efectivul cel mai mare de perechi cuibăritoare din Europa se află în România, iar populaţia este estimată la 400000-800000 perechi, cu abundenţă maximă în regiunea de câmpie şi deal. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 35-40 perechi. Pe plan european are statut de conservare defavorabil, SPEC 3: declin-parţial (conform BirdLife Internaţional). Este migrator, soseşte în zonele de cuibărit la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai. Migraţia de toamnă începe în septembrie şi poate dura până în primele zile ale lui octombrie. Construieşte cuibul în arbuşti de la 60 cm înălţime până la 2 m. Cuibul este construit de femelă din graminee şi alte resturi vegetale, căptuşit cu păr de animale, muşchi, puf de pasăre. Femela depune ponta la începutul lunii iunie, când oferta trofică este mult mai generoasă în insecte. Cele 5-6 ouă sunt clocite 14-16 zile. După ecloziune puii sunt îngrijiţi aproape o lună până devin independenţi. Sunt păsări insectivore, de aceea hrana este alcătuită din adulţi de insecte, larve, iar în perioadele mai grele pot vâna şoareci, păsărele, şopârle. Factorii limitativi ai acestei specii sunt reprezentaţi de defrişările arbuştilor din zona de câmpie şi utilizarea insecticidelor. r) Lanius minor, Gmelin, 1788 - sfrâncioc cu frunte neagră Sfrânciocul cu frunte neagră este o specie tipică de stepă şi este răspândită în Palearctic, partea sudică din Spania până în Asia Centrală. Iernează în Sudul Africii. Nucleul principal al populaţiei reproducătoare este cantonat în principal în România, Moldova şi Ungaria. În România, specia este prezentă în păduri, hăţişuri, păduri cu poieni şi subarboret bogat, de-a lungul văilor cu vegetaţie arborescentă şi arbustivă dezvoltată. Populaţia europeană cuprinde 65000-120000 de perechi cuibăritoare. Populaţia cuibăritoare din România este cea mai mare din Europa şi cuprinde 60000-100000 de perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 30-40 perechi. Pe plan european are statut de conservare defavorabil, SPEC 2: declin (conform BirdLife Internaţional). Este specie migratoare şi soseşte în ţară la sfârşitul lunii aprilie. Toamna pleacă în septembrie, iar adulţii pleacă mai repede decât indivizii imaturi, care pot fi observaţi până spre sfârşitul lunii. Preferă pădurile rare cu subarboret, crânguri, parcuri mari, grădini, livezi bătrâne, vii, locuri cu arbori izolaţi, tufe de măceş, porumbar, păducel. Cuibul este construit la înălţime în arbori între 2-7 m din ramuri, rădăcini, diferite resturi vegetale, fire de graminee subţiri. O caracteristică distinctă a speciei este aceea că sfrânciocul mic obişnuieşte să folosească la construirea cuibului frunze de plante aromatice, cum ar fi pelinul. Femela depune 5-6 ouă în a doua jumătate a lunii mai pe care le cloceşte 15 zile. Hrana este alcătuită din insecte din diverse grupe, gasteropode mici, şoareci, păsărele. Părţile nedigerate ca chitina, părul, oasele le regurgitează sub formă de ingluvii. Factorii limitativi ai acestei specii sunt reprezentaţi de defrişările arbuştilor din zona de câmpie şi utilizarea insecticidelor. s) Lullula arborea, Linnaeus, 1758 - ciocârlia de pădure Arealul speciei cuprinde Europa, nord-vestul Africii, Iran, Turkmenistan. Cuibăreşte în Europa Centrală şi de Est, Orientul Apropiat şi Europa Occidentală. Iernează în Sudul Europei şi Nordul Africii. În România preferă locurile deschise, poieni largi cu arbori înalţi, iar de pe crengile uscate de la înălţime îşi delimitează teritoriul prin cântec. Populaţia totală europeană conţine 1000000-2200000 de perechi cuibăritoare. În Spania şi Portugalia există un nucleu cu peste 75% din totalul perechilor cuibăritoare. Populaţia din România este estimată de Munteanu et collaboratorii, 2002 la 20000-40000 de perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 15-20 perechi. La nivel european are statut de conservare nefavorabil, SPEC 2-vulnerabilă (conform BirdLife Internaţional). Specie migratoare, ajunge în ţară la sfârşitul lunii martie. Construieşte cuibul pe sol, bine camuflat. La începutul lunii aprilie femela depune 4-5 ouă pe care le cloceşte 12-16 zile. După eclozare puii sunt hrăniţi de ambii părinţi încă 14-16 zile, după care părăsesc cuibul fără să zboare. Ei sunt îngrijiţi în continuare de părinţi încă 5-7 zile până devin independenţi. Hrana este formată din insecte, adulţi şi larve şi seminţe. t) Mergus albellus, Linnaeus, 1758 - ferestraş mic Are areal transpalearctic vast. Este pasăre migratoare şi iernează în vestul şi sudul Europei, la Marea Caspică, în sudul Asiei şi Japoniei. Cuibăreşte în zonele nordice ale Europei şi Asiei. În Europa, specia este oaspete de iarnă, fiind prezent în Germania, Franţa, Polonia, Ucraina, Rusia şi România. În România este frecvent ca oaspete de iarnă în lunile octombrie-martie şi rar este sedentar şi cuibăritor. Preferă zonele umede, întinderi de apă cu stufăriş şi cu sălcii bătrâne şi scorburoase. Existenţa acesteia ca specie clocitoare este incertă, iar Munteanu, 2009 estimează un efectiv de 20 de perechi, în Delta Dunării unde a fost observat, în ultimii ani, cu boboci. Cuibăreşte în scorburi. Populaţia europeană numără 5000-8500 de perechi cuibăritoare. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele care iernează în sit ale acestei specii sunt estimate la 120-250 indivizi. Statutul de conservare este nefavorabil, SPEC 3: declin (conform BirdLife Internaţional). Hrana conţine nevertebrate acvatice şi peştişori. Degradarea şi restrângerea habitatelor preferate, zone umede, ape întinse cu arbori bătrâni şi scorburoşi, desecarea şi asanarea bălţilor din Lunca Dunării, au fost cauzele principale ale dispariţiei acestei specii din lunca inundabilă a Dunării, unde era frecventă la începutul secolului al XX-lea. u) Nycticorax nycticorax, Linnaeus, 1758 - stârc de noapte Are o răspândire largă în zonele calde din America de Nord, America de Sud, Africa, sudul Europei, sudul Asiei. Populaţia europeană este cuibăritoare, prezentă în Europa Centrală, Occidentală, de Sud şi de Est. În România răspândirea stârcului de noapte s-a restrâns odată cu distrugerea şi desfiinţarea zonelor umede, în special a celor din Lunca Dunării. Preferă bazine acvatice cu multă vegetaţie, care au în preajmă vegetaţie arborescentă, zăvoaie, păduri de luncă, plantaţii forestiere. În Europa specia are un efectiv total de 60000-80000 de perechi, cu un efectiv mai mare în Italia, Ucraina, România şi Rusia. În Delta Dunării cuibăresc 4000-5000 de perechi, iar în restul ţării 1000-2000 de perechi. Oaspete de vară în lunile martie-aprilie şi septembrie-octombrie. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 42-50 perechi. Are un statut defavorabil şi este încadrată la categoria SPEC 3: declin (conform BirdLife Internaţional). Cuibăreşte în colonii mixte sau monospecifice, cu alţi stârci sau cormorani, în sălcii, salcâmi, arţari, stejari, rar în stufăriş. Femela depune 4-5 ouă în lunile aprilie-iunie. Se hrăneşte cu nevertebrate acvatice şi peşti de dimensiuni mici. Degradarea şi distrugerea zonelor umede, defrişarea copacilor de pe lângă ape, distrugerea cuiburilor, intoxicarea cu metale grele şi insecticide-toate reprezintă factori limitativi pentru stârcul de noapte. v) Pernis apivorus, Linnaeus, 1758 - viespar Este o specie cu areal vest-palearctic, care cuprinde cea mai mare parte a Europei şi se întinde în continuare spre răsărit până în Asia Centrală, limita nordică fiind apropiată de izoterma de 15°C a lunii iulie. În România are răspândire discontinuă, cu precădere în zona colinară şi mai rar în cea montană joasă sau de câmpie. Preferă zonele cu păduri de foioase, dar urcă uneori şi în etajul molidului, unde arboretele alternează cu pajişti, goluri de munte şi alte terenuri deschise, cu condiţia existenţei apidelor şi a altor insecte cu care se hrănesc. Cuibăreşte în toate ţările Europei, efectivul populaţional european totalizând între 110.000-160.000 perechi clocitoare. Efectivul la nivelul României este incert, probabil între 600-1100 perechi clocitoare. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 1-2 perechi, iar efectivele de pasaj la 5-6 indivizi. La nivel european, populaţia este considerată stabilă. Este oaspete de vară, calendarul prezenţei sale în ariile de nidificare depinzând de fenologia speciilor de insecte pe care le consumă. În România este oaspete de vară din aprilie până în septembrie şi specie de pasaj. Cuibăreşte în păduri mari, dar şi în arborete fragmentate. Ponta este formată din 2-3 ouă. Ca biotop de hrănire preferă terenurile deschise cu vegetaţie ierboasă, unde găsesc insecte terestre mari, mai ales apide în stadii de adulţi, pupe, larve, precum şi vertebrate mici. Factorii limitativi sunt în general comuni cu ai altor specii de păsări răpitoare din ţara noastră, cu impactul cel mai mare fiind combaterea sistematică atât chimică cât şi prin metode indirecte practicate în trecut asupra speciilor de răpitoare. w) Phalacrocorax pygmaeus, Pallas, 1773 - cormoran pitic Răspândit în peninsula Balcanică, la Nord şi la Vest de Marea Neagră, zona Mării Caspice şi a Lacului Aral, Asia Mică şi Orientul Apropiat, specie sedentară şi sedentar-migratoare. În prezent cormoranul mic se reproduce în Delta Dunării, dar şi în alte puncte din ţară. În Lunca Dunării o colonie sigură este pe Ostrovul Calnovăţ. Preferă lacurile şi bălţile întinse cu multă vegetaţie, dar şi cu arbori, în care îşi amplasează cuiburile. Efectivul populaţiei europene ajunge la 27000-37000 de perechi. Aproximativ 75% din arealul speciei se află în Europa şi 2/3 din efectivul populaţiei europene se găseşte în România şi Azerbaidjan. În România cuibăresc în prezent în Delta Dunării între 10000-13000 de perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 10-15 indivizi. Deoarece populaţia europeană în această fază nu este ameninţată, ci pare sigură, specia este încadrată de BirdLife Internaţional la categoria SPEC 1: sigură (conform BirdLife Internaţional). Oaspete de vară, în perioada aprilie-octombrie. Cuibăreşte în colonii mixte împreună cu egrete, ţigănuşi, stârci, cormorani mari, şi altele asemenea. Cuiburile sunt construite adesea în sălcii, mai rar în stuf. Femela depune 4-6 ouă în perioada mai-iunie, pe care le incubează 28 de zile. Se hrăneşte cu peşte. Desecările zonelor umede, vânătoarea prin campaniile de combatere, fiind considerată specie dăunătoare, deoarece se hrăneşte cu peşte, distrugerile cuiburilor, tăierile copacilor în care îşi construiesc cuibul, reprezintă factorii limitativi ai efectivului populaţiei din ţara noastră. x) Philomachus pugnax, Linnaeus, 1758 - bătăuş Bătăuşii au o răspândire largă în regiunea Palerctică şi cuibăresc în centrul şi nordul Europei. Sunt păsări migratoare care iernează la sud de Sahara sau în sudul Asiei. Nu cuibăresc în România, unde sunt numai pasări de pasaj atât toamna cât şi primăvara. Populaţia europeană are un total de 100000-130000 de perechi cuibăritoare, iar cea din Rusia, inclusiv estul Siberiei este cea mai mare populaţie, care cuprinde 1000000-10000000 de indivizi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 1000-1500 de indivizi. La nivel european are un statut de conservare favorabil, SPEC 4: sigur-parţial (conform BirdLife Internaţional). Toate habitatele pe care le frecventează trebuie să fie în vecinătatea apei. În zonele de reproducere cuibăresc în turbării, sau pe malul apelor cu plaje şi vegetaţie scundă. Femelele sunt foarte sociabile şi se amestecă des cu alte limicole în teritoriile de hrănire. Pasajul are loc în iulie-octombrie toamna, iar primăvara în martie-aprilie. Masculii sunt poligami. În perioada aprilie-mai ei se reunesc în arenele de dans. Cuiburile sunt construite pe sol din resturi vegetale. Ponta conţine 4 ouă, care sunt incubate o perioadă de 20-23 de zile. Femela se ocupă singură de incubaţie şi creşterea puilor. Puii sunt nidifugi, capabili să părăsească cuibul la câteva ore după eclozare, devenind independenţi după 28-30 de zile. Specia este ameninţată prin dispariţia şi degradarea habitatelor, modificarea practicilor agricole tradiţionale, intensificarea culturilor şi vânătoare. Dintre toate scolopacidele care migrează prin ţara noastră bătăuşul este cel mai numeros. Încă de la sfârşitul lui iulie se pot observa în bălţile Dunării şi alte zone umede bătăuşi singuratici sau în stoluri. Masculii au în jurul gâtului un guler de pene mici. Numărul lor creşte din august către septembrie când apar în grupuri de 300-400 de exemplare. Dacă toamna este favorabilă cu temperaturi mari, pot rămâne până la începutul lui octombrie. Sosirea lor primăvara are loc în a doua jumătate a lunii martie şi durează până la începutul lunii mai. y) Platalea leucorodia, Linnaeus, 1758 - lopătar Lopătarul are un areal vast, dar discontinuu, în sudul regiunii Palearctice. Este mai numeros în Olanda, Spania, Ungaria şi Rusia. În România este oaspete de vară în lunile aprilie-octombrie. Cuibăreşte în stufărişuri în colonii simple sau mixte în lunile mai-iulie. În zonele unde cloceşte populaţia un depăşeşte 150 de cupluri. Lopătarul cuibăreşte în prezent în Delta Dunării şi punctiform în alte locuri din ţară. De asemenea, este prezent vara, constant, în Lunca Dunării unde au fost observate grupuri de zeci de exemplare, ceea ce sugerează posibilitatea cuibăririi sale în această zonă. Efectivul european al populaţiei este estimat la 9000-15000 de perechi. Populaţia din România este estimată la 1100-1500 perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 25-60 indivizi. Lopătarul niciodată nu a fost o pasăre numeroasă în fauna noastră. Statutul de conservare este nefavorabil, SPEC 2: rar (conform BirdLife Internaţional). Pentru construirea cuibului preferă stuful vechi, iar incendierea trestiei uscate în luna aprilie a dus la distrugerea pontelor păsărilor. Regresul populaţiei este datorat şi sistematizării şi asanării zonelor umede şi dispariţia stufului, dar şi datorită faptului că din cele 3-4 ouă din pontă, supravieţuiesc foarte puţini pui în primul an de viaţă, supravieţuirea lor depinde de oferta de hrană din teritoriile de hrănire din anul respectiv. z) Tringa glareola, Linnaeus, 1758 - fluierar de mlaştină Este o specie cu areal extins în Europa, areal ce reprezintă mai puţin de jumătate din arealul global de reproducere al speciei. Este o specie care cuibăreşte în cea mai mare din regiunile cu latitudini mari ale zonei Palearctice, de la zonele subarctice, la cele arctice sau boreal, temperate ori oceanice. Conform Birdlife Internaţional, specia nu cuibăreşte în România. Populaţia europeană este mare, se estimează a fi peste 350.000 de perechi însă a suferit o scădere moderată în perioada 1970-1990. Deşi specia a rămas stabilă în perioada 1990-2000, populaţiile cheie din Finlanda şi Rusia au manifestat instabilităţi ceea ce face ca întreaga populaţie europeană să nu fi revenit la nivelul dinainte anilor 1970. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 25-60 indivizi. Se hrăneşte preponderent cu materie animală, de cele mai multe ori insecte, larve pe care le prinde în nisipul umed de la marginea cursurilor de apă, uneori în apă până la pântece, ceea ce dă impresia că înoată. aa) Anas platyrhynchos, Linnaeus, 1758 - raţa mare Este o specie cu areal extins, ce cuprinde Europa, America de Nord, Asia şi Nordul şi Nord-Estul Africii. În Europa, specia este întâlnită în toate regiunile, în vecinătatea râurilor, lacurilor şi a altor corpuri de apă. În România, este o specie sedentară ce populează aproape toate cursurile râurilor mari din ţară, fiind cea mai frecvent întâlnită specie de raţă de la noi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele care iernează în sit ale acestei specii sunt estimate la 20000-25000 indivizi. Trăiesc în cârduri, iar în perioada de reproducere în cupluri. Perioada de cuibărit începe în martie sau uneori chiar din februarie. Cuibul este instalat în locuri foarte diverse, de la simple cavităţi în sol căptuşite cu vegetaţie până la scorburi ale arborilor bătrâni sau cuiburi ale altor păsări mai mari, dar întotdeauna bine camuflat. Ponta este formată din 8-12 ouă. Hrana este formată pe lângă vegetaţie şi grăunţe, şi din diferite specii de nevertebrate acvatice pe care le reţin în cioc prin filtrarea apei. Este o specie omnivoră. bb) Anas querquedula, Linnaeus, 1758 - raţa cârâitoare Are un areal extins, zona de cuibărire cuprinde cea mai mare parte a Europei şi Asia, exceptând zonele tropicale şi reci iar cartierele de iernare sunt situate în Africa Centrală, de Est şi Vest, India, Sud-Estul Asiei şi Indonezia. În Europa, specia este prezentă doar în timpul perioadei de cuibărire, în Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Ţările Baltice, Polonia şi fragmentat în Germania, Ucraina, Italia, Franţa, Marea Britanie şi Spania. Este o specie oaspete de vară ce cuibăreşte în cea mai mare parte a Europei, arealul de răspândire în Europa reprezentând mai puţin de un sfert din arealul global de răspândire al speciei. În România, specia este prezentă în zonele umede, lacurile, bălţile şi râurile din zonele colinare şi de câmpie, fiind absentă în zonele montane. Populaţia reproducătoare a Europei este mare, fiind estimată la peste 390.000 de perechi, aceasta însă a suferit o puternică scădere în perioada 1970-1990. Nu se cunosc informaţii referitoare la dinamica populaţiei cheie din Rusia din perioada 1990-2000, dar în restul Europei populaţiile au scăzut numeric, inclusiv populaţiile importante din Belarus şi Ucraina, ceea ce face ca populaţia Europei să fi scăzut în general cu aproximativ 10%. În România, sunt estimate a fi între 3000 şi 5000 de perechi, fiind o populaţie stabilă. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 2500-3500 indivizi. La nivel european, în prezent, populaţia speciei este în scădere. Se hrăneşte cu material vegetal pe care îl adună cu capul scufundat în apă, ocazional se poate hrăni şi cu insecte sau larve de insecte sau moluşte. Ouăle sunt depuse pe sol, în vegetaţie densă, nu este o specie colonială şi preferă să cuibărească în apropierea apei, la distanţe între 10 şi 100 metri. Cuibul reprezintă o adâncitură în sol căptuşită cu materie vegetală, în special frunze şi iarbă. Incubaţia durează 21 - 23 de zile, iar puii pot zbura după 30-45 de zile. Ameninţările la adresa speciei sunt: pierderea habitatelor, ca urmare a asanării zonelor inundabile folosite pentru cuibărire, creşterea aridităţii, distrugerea cuiburilor, deranj cauzat de prezenţa umană şi vânătoarea. cc) Aythya ferina, Linnaeus, 1758 - raţa cu cap castaniu Are un areal extins, în perioada de cuibărire: Europa Centrală şi de Est, Asia, exceptând zonele tropicale şi reci iar în perioada de iernare: Europa Occidentală, Nordul şi Vestul Africii, India şi Asia de Sud-Est, Japonia. Specia are o răspândire palearctică din regiunea lacului Baikal spre est către Islanda, Irlanda şi Spania în vest, între 45° şi 60° latitudine nordică. Populaţii izolate se întâlnesc în nord-vestul Africii şi Turcia. Şi-a extins arealul la începutul secolului al XX-lea către centrul Europei, Marea Britanie şi Franţa, ţările mediteraneene. Populaţia europeană, în mare parte migratoare, preferă ca locuri de iernat în nord-vestul şi vestul Europei, estul mărilor Mediterană, Neagră şi Caspică, precum şi nordul Africii. În România, specia este prezentă în zonele umede, lacurile, bălţile şi râurile din zonele colinare şi de câmpie, fiind absentă în zonele montane. Iniţial habitatul său se limita la apele sălcii ale lacurilor regiunii de stepă, apoi arealul său s-a extins spre vest spre regiunile "mai" oceanice, ocupând diverse habitate ce includ şi apele oligotrofe, eutrofizate şi chiar artificiale. Habitatul său poate ajunge chiar şi la 500-800 m altitudine. În unele zone cuibăreşte în asociere cu unele colonii de pescăruş. În România s-au înregistrat uşoare scăderi ale efectivului populaţional din cauza schimbărilor din cadrul habitatelor de cuibărire. Statutul speciei este favorabil, sigur-securizat, cu populaţii concentrate în special în Europa. Populaţia europeană are un efectiv estimat între 201.879 şi 241.049. În Polonia şi România se află mai mult de 50% din efectivul populaţiei. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 800-1200 indivizi. Hrana constă în materie vegetală şi animală: seminţe şi frunze. dd) Buteo buteo, Linnaeus, 1758 - şorecar comun Specia are un areal de cuibărire şi rezidenţă extins, în Europa, Asia iar cartierele de iernare sunt localizate în sudul şi vestul Africii. În Europa, specia este rezidentă în Europa Centrală, Occidentală şi de Sud şi cuibăritoare în regiunile nordice şi estice. Şorecarul comun este pasăre răpitoare, de talie mare, care în România este prezentă tot timpul anului în multe regiuni. Şorecarul comun este o specie una dintre cele mai comune specii de pasăre răpitoare atât în România cât şi în Europa. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 2-3 perechi, iar efectivele care iernează în sit ale acestei specii sunt estimate la 20-25 indivizi. Toamna şi iarna poate parcurge distanţe mari pentru a găsi locuri cu hrană abundentă, de aceea numărul lor este mai mare în zona de câmpie. Preferă lizierele pădurilor, unde se refugiază sau pândesc prada de pe copaci înalţi cu ramuri uscate. Sunt asociaţi câte 3-7 exemplare care cercetează terenurile din apropierea pădurilor. Vânează prăzi mici, şoareci, şobolani, pe care le reperează dintr-un punct de observaţie aşezat la înălţime cum ar fi un copac înalt cu ramuri uscate, sau cu frunziş mai puţin, stâlpii de telefon. Penajul variază în funcţie de regiunea în care trăieşte, dar şi de vârstă. Este mai deschis la culoare în regiunile de câmpie şi mai închis la culoare dacă provine din populaţiile nordice. Vara sunt păsări solitare, trăiesc în perechi, cuplurile sunt preocupate de reproducere, reuşind în condiţiile din România să crească 2-3 pui, deci au o singură pontă. Numai iarna se adună mai multe exemplare pe trenurile cu hrană abundentă formata din mamifere de talie mică, reptile şi uneori păsări de talie mică. ee) Calidris ferruginea, Pontoppidan 1763 - fugaci roşcat Pe plan mondial, specia este întâlnită în zonele nordice ale Asiei la cuibărire şi în Indonezia, Africa şi Australia la iernare. În Europa specia este prezentă preponderent în pasaj. Este o specie care nu cuibăreşte pe teritoriul României. Fugaciul roşcat este o specie de pasaj întâlnită regulat dar de obicei în număr mic de exemplare, de obicei în asociere cu alte specii de fugaci. Preferă plajele nămoloase ale lacurilor unde îşi caută hrana formată din diferite specii de viermi, moluşte, alte nevertebrate acvatice. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 50-80 indivizi. ff) Calidris minuta, Leisler, 1812 - fugaci mic Specia cuibăreşte în zonele nordice ale Europei şi Asiei şi iernează pe ţărmul african al Mării Mediterane, în Africa Sudică, Vestică şi Estică. Fugaciul mic este o specie de pasaj, exemplare izolate putând fi însă observate şi în timpul verii. Preferă zonele litorale dar apare adesea şi pe plajele din interior Biologia este asemănătoare cu a celorlalte specii de fugaci. Statutul de conservare la nivel european este favorabil. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu specia este menţionată ca având între 70-120 indivizi în timpul pasajului. gg) Calidris temminckii, Leisler, 1812 - fugaci pitic Fugaciul pitic este specie de pasaj în România ce preferă în migraţie malurile nisipoase ale lacurilor şi râurilor. Cuibăreşte în nordul Europei în general deasupra limitei superioare a pădurilor. În migraţie adesea poposeşte în grupuri omogene în locuri mai puţin deschise decât cele preferate de alte specii înrudite. Statutul de conservare la nivel european este nefavorabil. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu specia este menţionată ca având între 100-180 indivizi în timpul pasajului. hh) Charadrius dubius, Scopoli, 1786 - prundăraş gulerat Arealul speciei este extins, cuprinzând, ca teritoriu de cuibărire toată Europa şi o mare parte a Asiei iar în perioada de iernare Africa şi Indonezia. În Europa, arealul speciei este extins dar fragmentat. În Europa, specia este cuibăritoare. În România, specia cuibăreşte în Moldova, Transilvania şi Muntenia. Prundăraşul gulerat este o specie migratoare, oaspete de vară din aprilie până în octombrie, care preferă pentru clocit bancurile de nisip şi pietriş aflate în apropierea apelor dulci. Cuibul este construit pe teren deschis, sau acoperit cu vegetaţie, într-o mică adâncitură în sol căptuşită cu pietricele şi resturi vegetale. Efectivul cuibăritor din România este estimat la 2500-4000 perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele cuibăritoare de prundăraş gulerat sunt estimate la 6-10 perechi, iar cele de pasaj la 35-60 indivizi. Statutul de conservare la nivel european este favorabil. Se hrăneşte cu insecte şi larve pe care le găseşte în apă sau pe plajele nisipoase. Modificările antropice aduse albiilor râurilor constituie principalul factor de presiune asupra acestei specii. ii) Falco subbuteo, Linnaeus, 1758 - şoimul rândunelelor Specie cu areal extins în Europa şi Asia la cuibărire dar şi Africa şi sudul Asiei, la iernare. În România şoimul rândunelelor este specie cuibăritoare, oaspete de vară, frecvent în zonele împădurite extracarpatice colinare şi de câmpie, în Lunca şi Delta Dunării şi mai nou în oraşe precum Bucureşti. Efectivul aproximativ este estimat la 800-1500 de perechi cuibăritoare. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele cuibăritoare ale acestei specii sunt estimate la 2-3 perechi, iar populaţia de pasaj la 5-10 indivizi. Soseşte din migraţie în luna aprilie şi pleacă spre sud în septembrie, spre sfârşitul lunii, în funcţie de condiţiile meteorologice. De obicei foloseşte cuiburile vechi de cioară sau de veveriţe pentru cuibărit. De aceea poate fi găsit cuibărind adesea în coloniile de ciori. Au o singură generaţie de pui pe an. Femela depune 2-3 ouă. După depunerea celui de al doilea ou începe să clocească. În perioada clocitului masculul hrăneşte femela la cuib, iar uneori o înlocuieşte pentru scurt timp la cuib. După ieşirea din ou, puii sunt îngrijiţi şi acoperiţi de femelă încă 7 zile, iar masculul hrăneşte întreaga familie în această perioadă. Puii pot să zboare după 30-32 de zile, dar mai sunt hrăniţi o perioada de părinţi, până învaţă să vâneze. Hrana este alcătuită din şoareci, păsărele, lilieci, insecte mai mari. Una din principalele ameninţări la adresa speciei este reprezentată de tăierea pădurilor bătrâne, alături de care amintim vânătoarea, deranjul cauzat de activităţile umane şi distrugerea cuiburilor. jj) Falco tinnunculus, Linnaeus, 1758 - vânturel roşu Este o specie cu areal extins, arealul de cuibărire se întinde din estul Europei, până în estul Asiei, Orientul Mijlociu. Specia este rezidentă în cea mai mare parte a Europei şi iernează în Africa şi sudul Asiei. Populaţia Europei este estimată între 350.000 şi 500.000 de perechi, iar populaţia României, între 10.000 şi 14.000 de perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele cuibăritoare de vânturel roşu sunt estimate la 10-15 perechi. Vânturelul roşu este o specie sedentară-migratoare. Este probabil cea mai frecvent întâlnită răpitoare diurnă de la noi, cuibărind adesea şi în interiorul localităţilor. Cuibul poate fi instalat pe stânci, în maluri, în cuiburi părăsite ale altor păsări pe clădiri sau alte construcţii. Cuibul este adesea o simplă depresiune căptuşită sumar cu câteva resturi vegetale uscate. Statutul de conservare la nivel european este nefavorabil. Hrana este formată din rozătoare de talie mică, uneori reptile, păsări şi insecte. Populaţia speciei a suferit o scădere radicală în anii 1950-1960 ca urmare a utilizării pesticidelor. O altă ameninţare asupra speciei este intensificarea agriculturii şi pierderea habitatelor. kk) Fulica atra, Linnaeus, 1758 - lişiţa Arealul speciei cuprinde întreaga Europă, Asia (exceptând zonele montane înalte) şi Australia. În Europa, specia este cuibăritoare în ţările fostei Uniuni Sovietice, România şi Ungaria şi este rezidentă în Europa Occidentală. În România, specia este prezentă în regiunile joase, preferând lacurile, bălţile sau râurile. Populaţia europeană este estimată la peste 500000 de perechi cuibăritoare; cea mai mare populaţie cuibăritoare este în Polonia de peste 350000 de perechi. În România populaţia cuibăritoare este estimată la peste 60000-100000 de perechi. Lişiţa este una dintre cele mai frecvente specii acvatice de la noi, care populează toate bălţile şi lacurile mai mari, sau chiar mai mici, acoperite cu vegetaţie lacustră. Specie migratoare, ea rămâne să ierneze în mii sau zeci de mii de exemplare în timpul iernilor mai uşoare în zona lacurilor litorale, Delta Dunării sau chiar lacuri din interiorul ţării, ca cele din Câmpia Română. În timpul recensămintelor de iarnă au fost numărate peste 260000 de exemplare la Gura Portiţa, 10000 de exemplare pe lacurile Leahova-Periteaşca-Zătoane, 40000 de exemplare pe lacul Obretin. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 28000-35000 indivizi. În cazurile în care lacurile cu apă dulce îngheaţă, se retrag pe cele cu apă salmastră şi numai cu totul excepţional se duc pe mare, forţate de temperaturile scăzute. Când vremea devine nefavorabilă cele mai multe lişiţe migrează către sud, revenind odată cu creşterea temperaturii şi topirea gheţii. Uneori, în timpul toamnelor lungi, cu temperaturi ridicate, lişiţele, având hrană abundentă, se îngraşă foarte mult şi nu mai pot zbura pe distanţe lungi; atunci rămân şi suportă, o perioadă mai lungă, temperaturile scăzute şi îngheţarea parţială a apelor. Scot două serii de pui, rareori scot şi a treia serie de pui. Ponta poate conţine mai mult de 6 ouă. Clocitul durează 21-24 de zile şi este asigurat de cei doi părinţi. Se hrănesc cu vegetaţie acvatică submersă, ciugulesc şi plante verzi de pe mal, mănâncă insecte, larve de insecte. Specia este ameninţată ca urmare a vânătorii, otrăvirii, poluării cu petrol sau produse petroliere şi asanarea zonelor umede. ll) Merops apiaster, Linnaeus, 1758 - prigorie Specia este prezentă la cuibărire în Europa de Est şi de Sud şi Nordul Africii. Iernează în Sudul Africii şi Guineea, Liberia, Coasta de Fildeş, Nigeria. În România, specia este prezentă în regiunile joase, evitând zonele montane. Populaţia Europei este estimată între 480.000 şi 1000000 de perechi iar populaţia României, între 15.000 şi 20.000 de perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 150-180 perechi. La nivel european, specia este catalogată în categoria SPEC: 3 (conform BirdLife Internaţional). Habitatele preferate sunt terenurile secetoase cu vegetaţie joasă, terenuri cultivate, stepă. Sunt păsări frumos colorate, fără dimorfism sexual, migratoare. Sunt monogame, gregare şi insectivore; cuibăresc în colonii, construind cuiburile în maluri luto-nisipoase. Ating maturitatea sexuală la un an. Sezonul de reproducere începe în mai şi durează până la sfârşitul lui iulie. Depun 5-6 ouă albe pe care le incubează 19-24 de zile. Trăiesc până la 7 ani, dar în natură puţine exemplare depăşesc media de 3-4 ani. Peste 50% din pui mor înainte de a zbura din cauza lipsei de hrană. Albinăreilor le este din ce în ce mai greu să găsească locuri calme şi stabile, pentru reproducere. Ei sunt afectaţi de modificările pe care omul le face în habitatele lor. Hrana constă în principal din insecte pe care le prind în zbor: locuste, libelule, coleoptere. În multe ţări europene sunt protejaţi, dar în Spania, Maroc, Grecia şi Cipru, albinăreii sunt vânaţi cu miile deoarece sunt consideraţi dăunători de apicultori, pentru că mănâncă albine, iar în Malta sunt împuşcaţi pentru a fi mâncaţi. mm) Podiceps cristatus, Linnaeus, 1758 - corcodel mare Arealul corcodelului moţat cuprinde întreaga Europă şi se întinde până în vestul şi centrul Asiei, Africa şi Australia. Este specie parţial migratoare. Populaţia europeană are 270000-315000 de perechi cuibăritoare, iar cea din România este estimată între 20.000 şi 30.000 de perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 50-120 indivizi. Statul de conservare la nivel european este favorabil, Non-SPEC: sigur (conform BirdLife Internaţional). Corcodelul mare este o pasăre migratoare, revenind în zonele de cuibărit spre sfârşitul lunii martie. În iernile mai uşoare, atunci când apele lacurilor nu îngheaţă, unele exemplare pot rămâne chiar până în decembrie. Preferă pentru cuibărit lacurile şi bălţile mari, cu apă dulce sau salmastră, cu stuf pe margine sau cu insule de stuf pe suprafaţa apei. Cuibul este construit din diferite resturi vegetale şi poate fi fixat sau plutitor. Deşi este o specie foarte comună, datele certe privind cuibăritul acestei specii în unele zone ale ţării lipsesc sau sunt foarte puţine. Ponta este formată din 3 - 6 ouă, iar incubaţia durează aproximativ 25 de zile. Puii devin complet independenţi de părinţi după aproximativ 3 luni de la ieşirea din ou. În anii prielnici pot scoate şi câte două serii de pui. La începutul sezonului de reproducere au jocuri nupţiale foarte spectaculoase. Hrana este formată cu predilecţie din peştişori de talie mică şi alte vieţuitoare acvatice. Prin asanarea bălţilor făcute în ultimele decenii, numărul perechilor clocitoare a scăzut foarte mult, o altă cauză a declinului populaţiilor fiind şi folosirea în trecut a pieilor în marochinărie. nn) Podiceps grisegena, Boddaert, 1783 - corcodel cu gât roşu Arealul speciei este extins: Europa, Asia de Vest, şi Est, America de Nord. În Europa, specia este cuibăritoare în Estul Europei şi rezidentă pe ţărmul Mării Mediterane şi Mării Nordului. Specia este prezentă în România, cu excepţia zonelor montane. Este o specie oaspete de vară, care soseşte din cartierele de iernare în aprilie şi pleacă spre sud în octombrie, unele exemplare putând rămâne şi peste iarnă la noi. Biotopul preferat pentru clocit este reprezentat de lacurile cu apă dulce acoperite cu vegetaţie bogată precum şi zonele inundabile. Populaţia europeană este estimată între 32.000 şi 56.000 de perechi. În România este o specie puţin numeroasă ale cărei efective sunt estimate la 2000-3000 perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 10-15 indivizi. Statutul de conservare la nivel european este favorabil. Specia este ameninţată ca urmare a poluării cu diferite pesticide şi ca urmare a asanării zonelor umede. oo) Tringa erythropus, Pallas, 1764 - fluierar negru Specia cuibăreşte în regiunile nordice ale Europei, Asiei şi iernează în Africa Centrală, sudul Asiei şi izolat în sudul Europei. Fluierarul negru este o specie de pasaj, care preferă ca şi habitat mlaştini cu apă dulce sau uşor salmastră, dar cu apă puţin adâncă, cu fund mâlos, plaje descoperite cu vegetaţie joasă unde îşi caută hrana formată din diferite specii de viermi şi alte nevertebrate acvatice. În România, specia apare în perioada aprilie-mai, când este în trecere spre locurile de cuibărit din nord, iar în iulie-august apar iarăşi în migraţia postnupţială. Majoritatea exemplarelor pleacă încă din septembrie, dar se mai pot observa exemplare răzleţe şi în octombrie, atunci când condiţiile meteorologice sunt favorabile. Populaţia mondială este estimată la 110000-350000 indivizi, iar populaţia europeană este estimată la peste 1400 de indivizi în pasaj şi peste 500.000 de perechi cuibăritoare. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu efectivele de pasaj ale acestei specii sunt estimate la 250-320 indivizi. Statutul de conservare la nivel european este nefavorabil. pp) Tringa nebularia, Gunnerus, 1767 - fluierar cu picioare verzi Specia cuibăreşte în Asia, în zonele reci şi Nordul Europei. Iernează în Africa, Indonezia şi Australia. Este o specie de pasaj ce apare regulat în timpul migraţiilor în zonele cu lacuri, bazine de acumulare, albii de râuri mai mari, mlaştini, de obicei în grupuri mici sau în asociere cu alte specii de limicole. Nu cuibăreşte în România. Populaţia europeană a speciei este estimată la 75.000 - 160.000 de perechi cuibăritoare şi peste 2.600 de indivizi la iernare. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu specia este menţionată ca având între 50-80 indivizi în timpul pasajului. Statutul de conservare la nivel European este favorabil. qq) Tringa totanus, Linnaeus, 1758 - fluierar cu picioare roşii Este o specie cu areal extins, în Europa şi Asia este prezent la cuibărire iar în Africa şi Sudul Asiei iernează. Este o specie rezidentă în Spania, Franţa, Italia, ţările Fostei Iugoslavii, Turcia şi Grecia. Cuibăreşte şi în România. Fluierarul cu picioare roşii este una dintre speciile cele mai comune în perioadele de pasaj, sosind din migraţie în martie şi plecând spre cartierele de iernare în octombrie. În România cuibăreşte în număr mic de perechi, estimat la 100-300 perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu specia este menţionată ca având între 280-400 indivizi în timpul pasajului. Cuibul este instalat în apropierea apei, în zone mlăştinoase, dar cu vegetaţie bogată. Hrana este formată din diferite specii de viermi, larve şi adulţi de insecte, moluşte. Statutul de conservare la nivel european este nefavorabil. rr) Vanellus vanellus, Linnaeus, 1758 - nagâţ Este o specie larg răspândită în Palearctic, migratoare oaspete de vară, prezentă în ţară din martie până în octombrie. În iernile uşoare sunt semnalate însă şi exemplare care rămân în diferite locuri mlăştinoase unde îşi pot procura hrana. Este o prezenţă comună în zonele cu mlaştini, bălţi şi lacuri din Lunca Dunării, în Complexul Lagunar Razelm-Sionoe şi în zona lacurilor din Dobrogea. Populaţia europeană a speciei este cuprinsă între 1.700.000 şi 2.800.000 de perechi, iar în România, se estimează o populaţie de 40.000-60.000 de perechi. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu populaţia cuibăritoare a acestei specii este estimată la 35-45 perechi, iar în timpul pasajului sunt menţionaţi între 500-1000 indivizi. Cuibul este amplasat în zone mlăştinoase sau pe islaz, şi constă într-o simplă adâncitură pe sol. Ponta este formată din 3 - 5 ouă, pe care ambii parteneri le clocesc timp de 24 - 29 de zile. Puii părăsesc cuibul imediat după eclozare, fiind dependenţi de părinţi aproximativ 35 de zile, când devin apţi de zbor. Hrana în perioada cuibăritului este formată din insecte şi larve ale acestora, viermi, melci, scoicuţe şi chiar unele plante de mlaştină. Statutul de conservare le nivel european este nefavorabil. Principala ameninţare a speciei este reprezentată de pierderea habitatelor de cuibărire ca urmare a asanării zonelor umede şi intensificare a agriculturii. ss) Mergus merganser, Linnaeus, 1758 - ferestraş mare Arealul acestei specii se întinde în partea nordică a regiunii Holarctice, până la 60° latitudine nordică, iar în jos până în zona temperată în Europa şi Asia. În România este considerat numai oaspete de iarnă şi nu este deloc frecvent. Soseşte la mijlocul lunii octombrie şi pleacă la începutul lunii martie. Poate fi observat pe Dunăre şi mai rar pe apele din interiorul ţării. Dacă Dunărea îngheaţă, ferestraşul mare poate fi observat deseori în cârduri mari pe Marea Neagră. Populaţia europeană este estimată între 47.000 şi 74.000 de perechi cuibăritoare şi peste 150.000 de indivizi la iernare. În România, specia este prezentă în număr foarte mic la cuibărire. În Formularul Standard al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, populaţia de iarnă a acestei specii în sit este estimată la 30-40 indivizi. Ferestraşul mare are în Europa un statut de conservare favorabil, Non-SPEC, sigur (conform BirdLife Internaţional). La nivel european specia este protejată prin Convenţia Berna, Anexa III şi Convenţia Bonn, Anexa II. Principala ameninţare a acestei specii este reprezentată de persecuţia din partea piscicultorilor şi pescarilor, degradarea calităţii corpurilor de apă. tt) Anser anser, Linnaeus, 1758 - gâsca de vară Este o specie oaspete de vară cu areal răspândit în Europa, în Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Letonia, însă puternic fragmentat. Arealul de reproducere din Europa reprezintă mai puţin de jumătate din arealul global de răspândire. Populaţia reproducătoare a Europei este mare, fiind estimată la peste 120000 de perechi. Aceasta a crescut uşor în perioada 1970-1990. Populaţia din România este estimată între 1000 şi 1300 de perechi reproducătoare, fiind în creştere. Pentru situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, specia este menţionată ca având între 2000-3000 indivizi în timpul pasajului. Deşi populaţia cheie din Rusia a suferit o scădere moderată în perioada 1990-2000, multe alte populaţii de pe continent au crescut numeric, în special cele din Norvegia, Suedia, Germania şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, astfel că populaţia europeană a crescut în total, prin urmare, specia este considerată sigură. Se hrăneşte cu plante acvatice şi terestre nu foarte dure, inclusiv rădăcini şi tuberculi, frunze şi muguri, flori şi fructe. Se hrăneşte preponderent pe sol. Se reproduce în Europa continentală, ouăle sunt depuse în aprilie, însă perioada de vârf este în luna mai. Ouăle sunt depuse pe sol şi sunt incubate 27-28 zile, iar puii pot zbura după alte 50-60 zile. Cea mai importantă presiune a speciei este reprezentată de vânătoare, este de asemenea persecutată de fermieri. Degradarea habitatelor reprezintă un factor limitativ important. aa) Aquila pomarina, Brehm, 1831 - acvila ţipătoare mică Specia este oaspete de vară în Europa central-estică, unde se află peste 95% din arealul său global de reproducere. Se întâlneşte în zone cu vegetaţie forestieră discontinuă, adesea în apropierea zonelor de luncă şi a câmpurilor, deşi poate atinge şi altitudini de 2.200 m, din estul şi sud-estul Europei, Turcia şi munţii Caucaz, şi până în sudul Rusiei şi al Iranului. Densitatea cea mai mare a perechilor cuibăritoare se regăseşte în regiunile joase de luncă. Cuibăreşte în coronamentul pădurilor. În timpul migraţiei întreaga populaţie se îndreaptă spre sud, traversând Israelul pentru a ajunge în Africa unde iernează în savana umedă, cu vegetaţie lemnoasă rară. Acvila ţipătoare mică este o pasăre de dimensiuni medii. Specie de pradă oportunistă şi versatilă, se hrăneşte cu diverse specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni şi insecte. Varietatea hranei depinde de locul în care acvila trăieşte, astfel populaţiile din zonele umede vor consuma preponderent amfibieni, pe când cele din zonele înalte de deal şi munte vor avea în dietă mamifere. Are tehnici variate pentru a vâna: planează la altitudini de 100 m de unde urmăreşte prada spre care se repede cu viteză, se repede în picaj de pe crengi înalte sau se deplasează pe sol. În perioada de reproducere femela depune ponta la sfârşit de aprilie-început de mai. Îşi construieşte un cuib foarte mare în care depune de obicei două ouă, pe care le cloceşte timp de 36-41 de zile. Ating maturitatea sexuală la vârsta de trei-patru ani, iar durata de viaţă este de 26 de ani. Populaţia reproducătoare din Europa este relativ mică, sub 19.000 de perechi, fiind stabilă între 1970-1990. În România sunt estimate 2.500-2.800 de perechi cuibăritoare, iar populaţia totală aproximează 14.000-19.000 de perechi cuibăritoare. Deşi specia şi-a refăcut în parte efectivele, între 1990-2000, populaţia reprezentativă din Letonia a continuat să scadă, la fel şi populaţiile de la marginea arealului, astfel că în prezent se consideră că specia se află în declin. Statutul de conservare european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 2 (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: D; Directiva Păsări: ANEXA I; Convenţia de la Berna: ANEXA II; Convenţia de la Bonn: Anexa II. bb) Buteo rufinus, Cretzschmar, 1827 - şorecar mare Arealul speciei este extins, fiind prezentă în Orientul Mijlociu şi Apropiat, Nordul Africii, Estul Africii. Este o specie întâlnită în sud-estul Europei, iar teritoriul european de reproducere al acestora reprezintă mai puţin de un sfert din teritoriul global de reproducere al speciei. În România, specia este prezentă în special în Dobrogea şi Moldova. Specie întâlnită în zonele de mică şi medie altitudine, de obicei în câmpii aride cu stepe semi-aride şi stepe deşertice. Populaţia reproducătoare din Europa este mică, aproximativ 8.700 de perechi, şi a scăzut substanţial în perioada 1970-1990. Deşi populaţia din cea mai mare parte a Europei a înregistrat o creştere în perioada 1990-2000, populaţia din Turcia a înregistrat o scădere, iar ca şi consecinţă, specia este considerată vulnerabilă. Se estimează a fi de 65-100 de perechi pe teritoriul României, având o tendinţă ascendentă în perioada 2000-2002, 20-29%. Statutul de conservare european: favorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3 (conform BirdLife Internaţional); Vânează şi deasupra păşunilor lângă culturi agricole. Se hrăneşte cu mamifere, reptile, amfibieni, păsări şi insecte. Preferă mamifere mici, şoareci, hamsteri, popândăi, arici, cârtiţe şi, ocazional, iepuri mici şi nevăstuici. Dintre reptile genurile Lacerta şi Eremias, Natrix şi Vipera sunt preferate. Ocazional vânează broaşte din genurile Rana, Pelobates şi Bufo. Păsările care se află în dieta şorecarului mare variază în mărime, de la familia Alaudidae până la femele de fazan şi ciuf de câmp. În perioadele de primăvară-vară-toamnă, insecte de mari dimensiuni fac parte din dietă, în special ortoptere şi coleoptere. Iarna se hrăneşte cu hoituri şi atacă juvenilii păsărilor de curte şi păsările de apă rănite. cc) Circus aeruginosus, Linnaeus, 1758 - erete de stuf Această specie se regăseşte în vestul Palearcticului, în regiunile temperate şi mediteraneene, dar ajunge şi în regiunile boreale, stepice şi subtropicale. Evită zonele muntoase, pădurile, zonele împădurite şi deşerturile fără oaze. Preferă foarte mult zone umede cu ape puţin adânci cu vegetaţie proaspătă şi densă, în care se găsesc arbori. De asemenea, este des întâlnit la marginea lacurilor şi râurilor care au cursul lent sau în lunci inundate artificial. De obicei are nevoie de o arie nefragmentată de vegetaţie acvatică, cu suprafaţa mai mare de 100 ha, unde hrana este suficientă. De asemenea, este întâlnit în câmpuri irigate, stufărişuri sau terenuri arabile şi zone agricole, folosind teritorii regulate pentru a vâna, în special când densitatea este prea mare în zonele cu stufăriş. Diferită de alţi ereţi, această specie stă pe sol, movile, terasamente şi altele asemenea sau cocoţat în arbori, tufişuri, pe stâlpi şi alte puncte favorabile de observare a hranei. Vânează în general mamifere mici, în special rozătoare şi păsări, inclusiv adulţi care clocesc, dar se hrănesc şi cu hoituri şi animale rănite. Un procent mic din dietă include insecte, broaşte, şerpi şi peşti. Este o specie care se reproduce pe o zonă extinsă din Europa, suprafaţă care reprezintă mai puţin de jumătate din arealul său global de reproducere. Deşi în Europa populaţia reproducătoare este relativ mică, mai puţin de 140.000 de perechi, aceasta a crescut în perioada 1970-1990. Au fost înregistrate scăderi în sud-estul Europei în perioada 1990-2000, însă în alte zone, respectiv Ucraina şi Rusia, populaţia a crescut sau a înregistrat o creştere moderată în restul arealului din Europa. Populaţia reproducătoare a eretelui de stuf din România este estimată la 1.700-2.500 de perechi, specia manifestând o tendinţă de creştere în perioada 1998-2002, 0-19%. Statutul de conservare european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: S; Directiva Păsări: Anexa I; Convenţia de la Berna: Anexa II; Convenţia de la Bonn: Anexa II. Principalele ameninţări asupra speciei sunt: asanarea zonelor umede, persecuţie, poluare, în special cauzată de pestidice. dd) Circaetus gallicus, Gmelin, 1788 - şerpar Şerparul este oaspete de vară, larg-răspândit în cea mai mare parte a Europei, reprezentând aproape jumătate din zona sa de reproducere. Este o specie cu areal extins, cuibăreşte în Peninsula Balcanică, Iberică şi Italică, Estul Europei şi Orientul Mijlociu. Iernează în Africa Centrală. Este o specie rezidentă în India. În Europa, specia este prezentă doar la Cuibărire. În România, specia este prezentă în Dobrogea, Moldova şi Banat. Populaţia reproducătoare din Europa este mică, mai puţin de 8.400 de perechi, dar s-a menţinut stabilă între 1970-1990. Deşi s-a înregistrat un declin la populaţiile din Turcia între 1990-2000, specia şi-a menţinut efectivele stabile sau a înregistrat măriri pe aproape întregul continent european, inclusiv populaţiile semnificative ca cea din Franţa. Cu toate acestea, specia este considerată rară. În România perechile cuibăritoare nu depăşesc 220-300 de perechi, dintr-un total global de 8.400-13.000 de perechi. Statutul de conservare european: favorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3 (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: S; Directiva Păsări: Anexa I; Convenţia de la Berna: Anexa II; Convenţia de la Bonn: Anexa II. Specie de dimensiuni mari, cu dimorfism sexual slab diferenţiat, se remarcă prin expresivitatea zgomotoasă în perioada de reproducere. Poate fi întâlnit într-o varietate largă de biotopi, cuprinzând păduri dense, zone împădurite deschise, pajişti aride şi semi-deşertice, dar preferă zonele deschise împădurite, bogate în reptile. Se hrăneşte cu şerpi, majoritatea neveninoşi, pe care îi înghite întregi. Spectrul trofic mai poate consta în şopârle, ocazional amfibieni, mamifere mici şi, foarte rar, păsări şi nevertebrate. Vânează adesea în zone deschise, planând sau zburând în cerc deasupra prăzii, uneori atingând înălţimi foarte mari. Se reproduce începând din aprilie şi până în octombrie în zona vestică a arealului, şi începând din decembrie şi până în mai în subcontinentul indian. Cuibul, de dimensiuni relativ mici pentru o pasăre atât de mare, este amplasat în copaci şi reînnoit în fiecare an, deşi poate utiliza cuiburile părăsite ale altor specii de păsări. Depune un singur ou, din care puiul eclozează după 45-47 de zile. Principalele ameninţări asupra speciei sunt: pierderea habitatului şi persecuţia. ee) Circus cyaneus, Linnaeus, 1758 - erete vânăt Arealul său cuprinde zonele cele mai nordice, eretele vânăt fiind una dintre cele mai răspândite specii de erete, fiind întâlnit în America de Nord, Europa şi Asia. Arealul său cuprinde o mare varietate de biotopi, de la zone cu substrat vegetal redus, inclusiv pajiştile, până la zonele umede, mlaştinile, estuariile, pădurile ripariene, luncile, păşunile, agroecosistemele, tufărişurile, stepele şi semi-deşerturile. Eretele vânăt, comparativ cu celelalte specii, prezintă dimensiuni medii şi se distinge prin aranjamentul facial al penajului care îi conferă asemănarea cu o bufniţă. Dimorfismul sexual este foarte vizibil, masculul având penajul dorsal gri şi cel ventral alb, vârful penelor fiind negru. Femela are dimensiuni mai mari, dorsal de culoare maroniu-închis, ventral maroniu-deschis, cu dungi în nuanţe mai închise, evidente. Vânează în zbor lent, planat, de obicei la distanţe mici faţă de sol. Prada sa este constituită din mamifere şi păsări mici, ocazional mari, reptile, amfibieni, insecte, iar uneori leşuri. Spre deosebire de celelalte specii de erete, atunci când vânează utilizează atât văzul cât şi auzul pentru a detecta prada ascunsă în vegetaţie. Cuibăreşte adesea pe sol, izolat sau colonial. Prezintă un comportament aparte: poliginia - un mascul poate avea până la şapte rânduri de pui cu femele diferite. Perioada de reproducere se desfăşoară din aprilie până în iulie, masculul curtând femela prin dans nupţial, executat în zbor. Când nu se află în perioada de reproducere, zeci sau sute de exemplare se adună în adăposturi comune. Populaţia cuibăritoare din Europa este relativ mică, sub 59.000 perechi; a înregistrat un declin între 1970-1990, care a încetat între 1990-2000, multe populaţii restabilindu-se ca efectiv numeric. Cu toate acestea, populaţia actuală este mult sub efectivele pe care specia le avea înainte de perioada de declin, fiind evaluată ca slăbită şi în continuare mult ameninţată. Totalul populaţiei reproducătoare de 32.000-59.000 de perechi. Statutul de conservare european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3 (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: D; Directiva Păsări: Anexa I; Convenţia de la Berna: Anexa II; Convenţia de la Bonn: Anexa II. Principalele ameninţări asupra speciei sunt: pierderea habitatului şi persecuţia. ff) Coracias garrulus, Linnaeus, 1758 - dumbrăveancă Arealul speciei este extins în Europa de Sud şi Est şi Orientul Mijlociu. Iernează în Centrul şi Sudul Africii. În Europa, specia este prezentă doar la cuibărire. Specia este prezentă în România în Moldova, Dobrogea, Banat şi Muntenia. Cuibăreşte în zone temperate, stepice şi mediteraneene, preferă climate cu veri calde, concentrate în interiorul continentelor fără influenţă oceanică. Predomină în zone de câmpie, 400-600 m altitudine fiind limita normală în Europa. Se poate observa în păduri bătrâne de stejar, parcuri bătrâne, grădini, crânguri, zone cu sălcii, câmpii uscate cu arbori spinoşi disipaţi. Populaţia reproducătoare din Europa este relativ mică, sub 110.000 de perechi şi a înregistrat o scădere moderată în perioada 1970-1990. Populaţia a continuat să scadă şi în perioada 1990-2000, exceptând populaţiile din Turcia şi Rusia. În România, în perioada 2000-2002 s-au estimat între 4.600 şi 6.500 de perechi reproducătoare, populaţia fiind stabilă. Este un vizitator de vară întâlnit în sudul şi estul Europei, ceea ce reprezintă peste 50% din arealul său global de reproducere. Ca şi consecinţă, specia este considerată Vulnerabilă. Statutul de conservare european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 2 (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: VU; Directiva Păsări: Anexa I; Convenţia de la Berna: Anexa II; Convenţia de la Bonn: Anexa II. Hrana este în mare parte formată din insecte, gândaci şi greieri de medii şi mari dimensiuni. De obicei vânează în zone deschise cocoţată la 1-10 m deasupra nivelului solului. Specia este persecutată în migraţie în unele ţări mediteraneene, unde este vânată pentru carne, de asemenea, pierderea habitatelor de cuibărire ca urmare a schimbării utilizării terenurilor reprezintă o ameninţare asupra speciei. gg) Dendrocopos medius, Linnaeus, 1758 - ciocănitoarea de stejar Specia este prezentă în Europa Centrală, Occidentală, Peninsula Balcanică şi în Europa de Est. În România, specia este prezentă în toate zonele ţării. Specie sedentară, aparţinând tipului de faună european. Dintre ciocănitori este cel mai frecvent întâlnită în toate habitatele prielnice speciei pentru hrană şi cuibărit, preferând însă pădurile de conifere. Este foarte frecventă în lunca şi Delta Dunării, în pădurile de foioase, în parcurile şi livezile din toată ţara, unde şi cloceşte. Îşi construieşte cuibul mai ales în arbori de esenţă moale, dar şi în stejari sau fagi, la înălţimi cuprinse între 2-20 m. Depune o singură pontă pe an începând din a doua decadă a lunii aprilie şi până în mai. În cazul pierderii primei ponte mai depune una de înlocuire, formată din mai puţine ouă. Ponta constă frecvent din 5-6 ouă, clocitul fiind asigurat de ambii părinţi, timp de 12-14 zile. Populaţia reproducătoare este extrem de numeroasă 12.000.000 de perechi. Între anii 1970-1990 efectivele au rămas stabile, dar între 1990-2000 au înregistrat diminuări în unele ţări. Tendinţa generală, însă, a fost de creştere a populaţiei, în special în ţări precum Franţa, Germania, Polonia, Ucraina şi Rusia. În România efectivul populaţional este estimat la 340.000-460.000 de perechi. Statutul de conservare european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC-E (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: S; Directiva Păsări: Anexa I; Convenţia de la Berna: Anexa II. Hrana este formată, în mare parte, din ouă, larve şi adulţi de insecte, preferând furnicile. Consumă şi seminţe, fructe de ghindă, jir, nuci, migdale, sâmburi de la diverse fructe şi altele asemenea. Specia este ameninţată de pierderea habitatelor ca urmare a defrişărilor şi de deranjul cauzat de prezenţa umană. hh) Dryocopus martius, Linnaeus, 1758 - ciocănitoarea neagră Arealul său se întinde din estul Franţei străbătând toată Europa, cu excepţia Marii Britanii şi nordul Scandinaviei; ajunge până în Asia: Korea, Japonia, China şi Orientul Mijlociu: Iran şi Kazakhstan. Limita sudică a arealului o formează Spania şi Italia. Mai frecventă în partea vestică, comparativ cu cea estică a arealului, ocupă habitate de pădure matură, conifere sau foioase, tropicale, subtropicale sau boreale. Răspândită din zona montană şi pădurile de şes. Populaţia europeană reproducătoare este mare, de peste 740.000 de perechi. A rămas stabilă între 1970-1990, s-a diminuat în unele ţări între anii 1990-2000, înregistrând uşoare creşteri între 1990-2000. În România populaţia reproducătoare este estimată la 40.000-60.000 de perechi. Statutul de conservare european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: S; Directiva Păsări: Anexa I; Convenţia de la Berna: Anexa II. Cea mai mare ciocănitoare în cea mai mare parte a arealului său, ciocănitoarea neagră se remarcă prin penajul negru-lucios şi coroana roşu-cărămizie. Masculul şi femela sunt greu de deosebit unul de celălalt, cu excepţia aspectului coroanei care la mascul formează o mică creastă. Zborul său este lent, instabil şi stângaci. Se hrăneşte exclusiv cu insecte pe care le scoate din interiorul trunchiurilor copacilor, folosindu-se de ciocul puternic. Cavităţile pe care le formează la nivelul trunchiurilor le foloseşte şi ca loc de cuibărit, poate lucra la ele până la patru săptămâni. Preferă copacii bolnavi, deşi unii indivizi se vor instala în copacii sănătoşi. Depun doar o pontă pe an, formată din două până la opt ouă pe care le clocesc ambii părinţi. Puii, îngrijiţi de ambii părinţi, vor părăsi cuibul după 18- 35 de zile. Această specie prezintă importanţă din punct de vedere conservativ şi prin faptul că, prin cavităţile pe care le sapă la nivelul arborilor, asigură adăpost pentru alte specii de păsări sau mamifere mici, şi are un important rol în controlul insectelor dăunătoare. ii) Egretta alba/Casmerodius albus, Linnaeus, 1758 - egreta mare Arealul său cuprinde Canada, America, Europa, Africa, Asia şi Australia. Egreta mare este o specie rară, face parte din tipul de faună chinez fiind mult mai rezistentă la temperaturile scăzute decât egreta mică. Specie migratoare, ajunge în Delta Dunării şi doar cu totul ocazional în restul ţării, în a doua jumătate a lunii martie. În trecut clocea chiar şi în Banat, însă datorită dietei preponderent ihtiofage, a fost considerată dăunătoare şi aproape exterminată din fauna ţării. Cuibăreşte o dată pe an, în locuri foarte retrase, în întinderile mari de stuf, făcându-şi cuibul pe stuf vechi, sălcii joase şi numai rareori la înălţimi de peste doi metri. Depunerea pontei variază în funcţie de nivelul apelor şi condiţiile climatice şi constă în 3-4 ouă albăstrui, pe care timp de 25-27 de zile le clocesc ambii părinţi. Deşi protejată prin lege, populaţia clocitoare nu şi-a mai revenit la efectivele anterioare. Hrana este formată din peşti de talie mică, diferite specii de insecte, şerpi, broaşte şi altele asemenea. Populaţia reproducătoare numără prezent 11.000-24.000 de perechi, dintre care 900-1.100 sunt în România. De asemenea, în ţara noastră sunt inventariaţi aproximativ 250-1.000 de indivizi care iernează. Statutul de conservare european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: S; Directiva Păsări: Anexa I; Convenţia de la Berna: Anexa II. În Europa, între 1800 şi 1900, a fost intens vânată pentru penele ornamentale din penajul nupţial, ceea ce a adus specia în pragul declinului. Interzicerea vânatului în anii 1900 a generat refacerea populaţiilor. Astăzi specia nu mai este ameninţată, dar grija pentru protecţia coloniilor şi a biotopilor trebuie menţinută. jj) Egretta garzetta, Linnaeus, 1766 - egreta mică Este o specie cu areal extins, în special în zonele costiere ale Peninsulei Arabia, Mării Mediterane, Indoneziei, dar şi în zonele continentale ale Europei, Africii, Asiei de Sud, Australiei. În Europa, specia are un areal extins dar puternic fragmentat. Este prezentă în Orientul Mijlociu, Europa de Est, Centrală şi Occidentală. În Europa, specia este în general cuibăritoare, fiind rezidentă doar în Marea Britanie, Sudul Spaniei, ţărmurile atlantice şi mediterane ale Franţei. În România, specia este prezentă în special în Moldova, Oltenia şi Muntenia, în timpul perioadei de cuibărire. Este o specie care preferă malurile corpurilor de apă dulce, salmastră sau sărată, în special zonele cu adâncime de până la 30 cm, cu fluctuaţii ale nivelului apei, din zone deschise, fără vegetaţie. Deşi a fost înregistrat un declin al speciei în perioada 1990-2000, per ansamblu populaţia speciei s-a mărit, astăzi fiind sigură şi stabilă. Numărul total de perechi cuibăritoare este cuprins între 68.000 şi 94.000 de perechi, dintre care pe teritoriul României au fost semnalate 4.000-5.000 de perechi cuibăritoare. Statutul de conservare european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: S*; Directiva Păsări: Anexa I; Convenţia de la Berna: Anexa II. Se hrăneşte în special cu peşti, însă este o specie oportunistă şi se va hrăni şi cu insecte acvatice sau terestre, crustacee, amfibieni, moluşte, râme, reptile şi păsări mici. Poate cuibări atât pe sol cât şi în copaci, pe stânci sau în mangrove, însă la înălţimi mai mici de 20 metri. De obicei cuibăreşte singură sau în colonii mixte, unde cuiburile sunt amplasate la o distanţă de 1-4 metri. Specia este ameninţată de asanarea zonelor umede şi de degradarea calităţii ecosistemelor acvatice. kk) Pandion haliaetus, Linnaeus, 1758 - uligan pescar Uliganul pescar are un areal vast, răspândit pe întreg globul cu excepţia Antarcticii şi Americii de Sud. Iernează în Africa, iar populaţia din America de Nord în Mexic. Efectivul întregii populaţii la nivel de glob este de 25.000-30.000 de perechi. Nu cuibăreşte în România. În timpul migraţiei apare regulat la toate apele mari din ţară, iar timpul trecerilor este primăvara, aprilie-mai şi toamna, septembrie-octombrie. Vulturul pescar poate fi considerat o pasăre rară pentru ţara noastră, iar îndiguirile, desecările, restrângerea zonelor umede, pesticidele au constituit factori limitativi în întregul areal, nu numai în România. Cuibarul complet, pentru zonele din Europa unde cuibăreşte, se găseşte în luna aprilie-mai. Depune 2-3 ouă. Atât adulţii cât şi puii se hrănesc cu peşte, din această cauză este considerat dăunător pisciculturii şi în consecinţă vânat şi alungat. Statutul de conservare la nivel european este favorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3 (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: S; Directiva Păsări: Anexa I; Convenţia de la Berna: Anexa II; Convenţia de Bonn: Anexa II. Specia este ameninţată ca urmare a persecuţiei, distrugerii habitatelor de cuibărire, colectării de ouă şi utilizarea pesticidelor. ll) Picus canus, Gmelin, 1788 - ghionoaia sură Este o specie rezidentă, prezentă în Europa Centrală, de Est, de Nord şi de Sud. Arealul speciei se extinse şi în Asia, în zonele temperate. În Europa, specia este rezidentă. În România, specia este prezentă în toate zonele care îndeplinesc condiţiile de habitat. Ciocănitoarea sură este un locuitor frecvent al pădurilor de foioase, preferând asociaţiile de sălcii şi plopi din Lunca Dunării şi de-a lungul râurilor din interiorul ţării, dar este întâlnită şi pădurile rare de foioase şi de amestec sau în livezi, parcuri mari şi grădini cu arbori bătrâni, de obicei perioada eratismului postnupţial. Aparţine tipului de faună european, fiind de două ori mai frecventă decât Picus viridis. Cuibul este construit în tulpina unui arbore sau ocupă scorburi. Femela depune ponta în primele zile ale lunii mai, uneori la sfârşitul lunii aprilie. Ambii parteneri vor cloci timp de 17-18 zile. Puii vor părăsi cuibul după 24-25 de zile. Populaţia europeană cuibăritoare este mare în prezent, de peste 180.000 de perechi, deşi a trecut printr-un declin în perioada 1970-1990, urmând ca după 1990 aceasta să crească. Populaţia cuibăritoare din România cuprinde între 45.000 şi 60.000 de perechi cuibăritoare. Statutul de conservare european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3 (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: DP; Directiva Păsări: Anexa I; Convenţia de la Berna: Anexa II. Hrana preponderent constă în furnici, mai ales larve şi pupe, pe care le culege direct din furnicar, iar în perioadele nefavorabile consumă seminţe şi fructe. Specia este ameninţată de pierderea habitatelor ca urmare a defrişărilor şi de deranjul cauzat de prezenţa umană. mm) Porzana pusilla, Pallas, 1776 - cresteţ mic Specia este prezentă în Estul Europei şi izolat în Europa Centrală şi Peninsula Iberică. Arealul speciei cuprinde zona temperată a Asiei în timpul perioadei de cuibărire. Iernează în Sudul Asiei, India şi Indonezia. Este rezidentă în Sudul Africii şi Australia. În Europa, specia este prezentă doar în timpul perioadei de cuibărire. În România, specia este semnalată în Sudul Moldovei, Dobrogea, în apropiere de Bucureşti şi Transilvania. Populaţia cuibăritoare europeană este foarte redusă, mai puţin de 760 de perechi, dar s-a menţinut stabilă între 1970 şi 1990. După această perioadă, specia a intrat în declin în anumite ţări, iar astăzi nu se poate spune cu certitudine care este tendinţa evolutivă. În consecinţă, Porzana pusilla este considerată specie rară. Totalul populaţiei cuibăritoare numără aproximativ 760-3.200 de perechi, în România fiind estimate 10-20 de perechi. Statutul de conservare european: nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3 (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: R***; Directiva Păsări: Anexa I; Convenţia de la Berna: Anexa II; Convenţia de la Bonn: Anexa II. Specie greu de observat datorită vieţii foarte ascunse pe care o duce în desişurile vegetaţiei palustre, cresteţul mic aparţine tipului de faună european, fiind o pasăre migratoare care soseşte în a doua decadă a lunii aprilie şi pleacă spre sud în septembrie. Preferă habitatul amfibiu, ieşind foarte rar luminişurile mari. Cuibul îl construieşte în vegetaţia acvatică, deasupra apei sau pe sol, bine ancorat între plantele din jur, folosind stuf, papură, pipirig şi vegetaţie din anul precedent. Ambii părinţi participă la realizarea cuibului şi la clocirea ouălor. Ponta este formată din 7-8 ouă, care vor incuba timp de 20-21 de zile. Hrana este formată din plante tinere, adulţi şi larve de insecte şi altele asemenea. Specia este ameninţată ca urmare a pierderii habitatelor de cuibărire, fie prin asanare, fie prin secare naturală, tăierea sau incendierea stufului. De asemenea se înregistrează mortalitate ridicată în timpul migraţiei ca urmare a coliziunii cu liniile electrice aeriene. nn) Sterna hirundo, Linnaeus, 1758 - chira de baltă Are un areal extins, fiind prezentă pe toate continentele, în special în zone de ţărm. Poate fi întâlnită în regiunile continentale ale Asiei, Americii de Nord şi, izolat, Europei. În Europa, specia este prezentă doar în timpul perioadei de cuibărire. Sterna hirundo este neregulat răspândită în întreaga Europă. Chira de baltă este o specie frecvent întâlnită în toate zonele umede din ţară, cu densităţi ridicate în Lunca Dunării, Delta şi gurile Dunării, în zona lacurilor litorale, precum şi în interiorul ţării, bazinul inferior al Siretului. Soseşte din migraţiune, de obicei, în a doua decadă a lunii aprilie şi pleacă după perioada de cuibărit spre cartierele de iernat în septembrie. Coloniile se instalează în locuri foarte variate; pot fi simple însă adesea şi mixte în asociere cu alte specii de chiră admiţând şi cioc-întors sau prundăraş. Cuiburile sunt amplasate pe nisip, plaje pietroase, vegetaţie rămasă din anul precedent sau vegetaţie plutitoare. Ponta este alcătuită din trei ouă, la un interval de 1-2 zile distanţă unul faţă de altul. Clocitul este asigurat de ambii părinţi, timp de 20-23 de zile. Populaţia sa reproducătoare este estimată la peste 270.000 de perechi. Efectivele numerice s-au menţinut stabile între 1970-1990 şi au intrat în declin în perioada 1990-2000. Chiar dacă fluctuante, declinurile şi revenirile au conferit un statut stabil speciei, astăzi aceasta fiind considerată Sigură. Populaţia reproducătoare din Europa este estimată la aproximativ 270.000-570.000 de perechi, în România fiind semnalate 5.500 - 7.700 de perechi. Statutul de conservare european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria non-SPEC (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: S; Directiva Păsări: Anexa I; Convenţia de la Berna: Anexa II; Convenţia de la Bonn: Anexa II. Hrana constă din vieţuitoare acvatice, având o pondere mai mare peştii de mici dimensiuni, dar consumă şi insecte, răcuşori, scoici, melci şi altele asemenea. Specia este ameninţată, în timpul perioadei de cuibărire de prezenţa umană, inundarea cuiburilor ca urmare a fluctuaţiei naturale a nivelului apei, pierderea habitatelor de cuibărire. aa) Actitis hypoleucos, Linnaeus, 1758 - fluierar de munte Are un areal extins ce cuprinde Europa, Asia, Africa, Indonezia şi Australia. În Europa şi zonele temperate ale Asiei este prezent la cuibărire iar în sudul Asiei, Africa şi Australia este prezent la iernare. Fluierarul de munte este o specie oaspete de vară în România, caracteristică etajului tetraonidelor, prezentă în ţară din aprilie până în septembrie-octombrie. Este frecvent întâlnit de-a lungul apelor de munte, cu o densitate estimată de 1 cuplu/ 2.800 m curs de râu, conform Ciochia 1992. Cuibul este instalat pe sol, în zona cu bancuri de nisip sau pietriş, aşezat într-o adâncitură căptuşită cu resturi vegetale. Ponta este formată din 4 ouă şi este depusă la începutul lunii mai. Hrana este formată din larve şi insecte acvatice şi terestre, precum şi alte nevertebrate. La nivel european, populaţia este estimată la 720.000 - 1.600.000 de perechi, în România efectivul cuibăritor este estimat la 16.000-20.000 de perechi. Statutul de conservare la nivel European este nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 3 (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: D; IUCN UE25: MRD; Convenţia de la Berna: Anexa II; Convenţia de Bonn: Anexa II. Populaţiile cuibăritoare sunt ameninţate datorită prezenţei umane, în special a pescarilor. bb) Aegithalos caudatus, Linnaeus, 1758 - piţigoi codat Piţigoiul codat are o răspândire largă în regiunea Palearctică, din Portugalia până în Ussuri, la sud de Iran până în centrul Chinei. Este absent în Islanda, nordul Scandinavei şi Finlandei, Insulele Baleare, Sardinia şi Creta. Piţigoiul codat este locuitor obişnuit la pădurilor de foioase, al luncilor, parcurilor şi livezilor cu arbori bătrâni. Construieşte cuibul la înălţimi de 1-6 m, în tufe mari, hăţişuri, coroanele arborilor. Acesta are aspectul unei pungi de muşchi de pământ, licheni, păr de animale, fulgi, cu o intrare laterală, acoperită cu un fulg. Cuibul este gata la sfârşitul lunii martie şi femela depune 10-12 ouă pe care le cloceşte timp de 12-15 zile. Populaţia europeană conţine 2.600.000 - 4.300.000 de perechi, din care Spania deţine populaţia cea mai mare. Este o specie sedentară, după reproducere practică eratismul în grupuri familiale. Efectivul populaţiei din România este estimat la 50.000-100.000 de perechi. Statutul de conservare la nivel european este favorabil, Non-SPEC: sigur (conform BirdLife Internaţional). Hrana este alcătuită din insecte şi alte artropode mici pe care le culege de pe scoarţa copacilor. cc) Athene noctua, Scop, 1769 - cucuvea Este o specie sedentară, cu distribuţie trans-Palearctică din bazinul mediteraneean până în China fiind, de asemenea, prezentă în regiunea Afrotropicală. Este răspândită de la nivelul mării, până în munţi, în localităţi rurale şi oraşele mai liniştite. Preferă parcurile, pădurile rare, luncile cu arbori bătrâni şi scorburoşi. Populaţia europeană este estimată la 560.000 - 1.300.000 de perechi, iar la nivelul României, se estimează un număr de 40.000-60.000 de perechi. Statutul de conservare la nivel european este favorabil, SPEC3: sigur (conform BirdLife Internaţional). Cuibăreşte în scorburi, crăpături în maluri, case părăsite sau ruine, în poduri sau hornuri nefolosite. Femela depune 4-6 ouă albe, pe care le cloceşte timp de 26-29 zile. Hrana este formată din rozătoare de talie mică, păsărele, dar şi o cantitate mare de insecte de talie mare. dd) Carduelis spinus, Linnaeus, 1758 - scatiu Specia este prezentă în întreaga Europă, dar şi în Asia. În Europa, specia este cuibăritoare în zonele nordice: Rusia, Peninsula Scandinavă, este prezentă la iernare în Europa Centrală şi este rezidentă în Germania, Franţa, Spania, Italia, Grecia, Turcia, Ungaria şi ţările Fostei Iugoslavii. Scatiul este o specie cuibăritoare în România, în număr redus de perechi. Populaţia europeană este estimată la 10.000.000 - 18.000.000 de perechi, iar cea a României între 1.500-4.000 perechi, în Carpaţi. Preferă pădurile de amestec şi cele de conifere, unde îşi construieşte cuibul la înălţime, de obicei pe extremităţile ramurilor. Statutul de conservare la nivel European este favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC-E (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: S; Convenţia de la Berna: Anexa II. Hrana este formată din diferite seminţe ale arborilor, dar şi scaieţi, consumând însă şi adulţi de insecte şi larve, în special în perioada de cuibărit. Este o apariţie mult mai frecventă în timpul iernii datorită aportului adus de populaţiile nordice. ee) Carduelis cannabina/Acanthis cannabina, Linnaeus, 1758 - cânepar Câneparul are o distribuţie vastă, în toată regiunea palearctică, cu excepţia Islandei, nordul Scandinaviei şi Finlandei, nordul Rusiei. Ajunge până în Siberia şi centrul Asiei. Efectivul total al acestei populaţii în Europa este estimat la 7.000.000-9.000.000 de perechi cuibăritoare. În România, efectivul este estimat la 100.000-200.000 de perechi şi are o răspândire largă în toată ţara, fiind parţial migrator. Statutul de conservare la nivel european este favorabil, SPEC 4: sigur (conform BirdLife Internaţional). Pentru cuibărit preferă locuri cu tufe şi arbori rari, lizierele de pădure de lângă agroecosisteme. Sezonul de reproducere începe în luna aprilie până la sfârşitul lunii iunie. Ponta cuprinde 4-6 ouă, iar perioada de clocire durează 10-14 zile. Puii stau în cuib încă 11-14 zile, şi sunt hrăniţi de părinţi. Primăvara şi vara se hrănesc cu insecte şi larvele acestora, toamna şi iarna cu seminţe de la diverse plante, în special buruieni. ff) Carduelis carduelis, Linnaeus, 1758 - sticlete Sticletele are o distribuţie largă într-un areal uriaş, care cuprinde întregul Palearctic. În toate zonele de distribuţie este o specie sedentară, dar în iernile grele, cu temperaturi scăzute, stoluri enorme din populaţia europeană migrează către zona mediteraneană. Este specie sedentară şi oaspete de iarnă, deoarece în sezonul rece multe exemplare din nordul Europei migrează către sud. Efectivul total al acestei populaţii în Europa este estimat la 7.000.000-9.700.000 de perechi. Spania, Franţa, Portugalia şi Germania au cele mai mari populaţii. În România, efectivul este estimat la 200.000-300.000 de perechi şi este una dintre cele mai comune specii, cu o răspândire largă în toată ţara. Statutul de conservare la nivel european este favorabil, Non- SPEC: sigur (conform BirdLife Internaţional). Cuibul este construit de femelă. El are formă de cupă şi conţine resturi vegetale, rădăcinuţe, fire de păr. Totdeauna este amplasat în arbori la înălţime. Sezonul de reproducere durează din aprilie până la sfârşitul lui iunie-începutul lunii iulie. Femela depune 4-5 ouă şi le cloceşte timp de 12-14 zile. Anual depun 1-2 ponte, fiind rare situaţiile când depun şi a treia pontă. Hrana este formată din seminţe de buruieni şi scaieţi, iar în perioada de reproducere din artropode mici, diverse nevertebrate. gg) Carduelis chloris, Linnaeus, 1758 - florinte Florintele are un areal larg, care cuprinde întreaga regiune Palearctică, zona boreală, temperată şi mediteraneană. De asemenea, această specie, a fost introdusă în Insulele Azore, în sud-estul Australiei, în Noua Zeelandă şi în sud-estul Americii de Sud. Florintele este specie sinantropă şi poate fi întâlnită cuibărind atât în habitate naturale cât şi în localităţi. Construieşte cuibul spre sfârşitul lunii aprilie, iar femela depune 4-6 ouă. Clocitul durează 12-14 zile, din aprilie până în iulie. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi timp de 13-16 zile. De obicei au două ponte pe an. Hrana este alcătuită din seminţe, muguri de la vegetaţia arborescentă, insecte, în special în perioada de creştere a puilor. După terminarea clocitului păsările devin eratice, vagabondând în grupuri mici, familiale. Efectivul total al acestei populaţii în Europa este estimat la 12.000.000-14.500.000 de perechi. În România, efectivul este estimat la 100.000-200.000 de perechi. Este pasăre sedentară şi clocitoare frecventă în fauna noastră, de la nivelul mării până la altitudinea de 1.300 m. Preferă pentru cuibărit dumbrăvile, zonele deschise cu copaci rari şi tufişuri, parcurile, lizierele, arborii ornamentali din localităţi. Statutul de conservare la nivel european este favorabil, SPEC 4: sigur (conform BirdLife Internaţional). hh) Carduelis flammea, Linnaeus, 1785 - inăriţă Florintele are un areal larg, care cuprinde întreaga regiune Palearctică, zona boreală şi temperată. Inăriţa este o specie oaspete de iarnă care poate fi întâlnită atât în habitate naturale cât şi în localităţi. După terminarea clocitului, păsările devin eratice, vagabondând în stoluri variabile ca mărime. Preferă zonele deschise, ţinuturile joase cu vegetaţie sălbatică, unde, în timpul iernii, se hrăneşte exclusiv cu seminţe ale plantelor spontane. Apare neregulat în ţară sub formă de invazii, venind din tundra eurasiatică, unde cuibăreşte. Statutul de conservare la nivel european este favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: S; Convenţia de la Berna: Anexa II. ii) Coccothraustes coccothraustes, Linnaeus, 1758 - botgros Botgrosul este răspândit în Palearctic, din Marea Britanie până în Japonia. Cuibăreşte în zona temperată şi în zona mediteraneeană. Larg răspândită în toată ţara, fără a fi numeroasă, specia poate fi întâlnită de la câmpie până la 1.000 m altitudine. Specie sedentară, preferă pădurile de stejar, paltin, carpen, pădurile de amestec, parcurile, grădinile cu arbori, terenurile cultivate presărate cu arbori şi tufişuri răzleţe. Populaţia totală europeană numără un efectiv de 1.300.000-1.500.000 de perechi. Germania, România şi Cehia au cele mai mari populaţii. În România, efectivul este estimat la 50.000-100.000 de perechi. Statutul de conservare la nivel european este favorabil, Non-SPEC: sigur (conform BirdLife Internaţional). Instalează cuibul în copaci la înălţimi variabile între 2-7 m. Cuibul are totdeauna la bază un suport din ramuri uscate de diferite grosimi, iar peste ele botgrosul construieşte cupa cuibului din resturi vegetale, rădăcinuţe, licheni, păr de animale. În luna aprilie femela depune prima pontă, alcătuită din 5-6 ouă şi le cloceşte timp de 10-14 zile. Creşterea puilor durează 10-14 zile. În unii ani depun două sau chiar trei ponte, acestea au însă câte 2-3 ouă. Hrana este alcătuită din seminţe şi sâmburi de la diferite specii de plante. Ciocul este foarte puternic şi cu ajutorul lui poate să spargă uşor sâmburii şi seminţele. jj) Corvus corax, Linnaeus, 1758 - corb Cel mai mare reprezentant al familiei ciorilor, corbul este răspândit în regiunile Palearctică, Nearctică, Orientală, Neotropicală; este mai frecvent în nord-vestul Europei, în Marea Britanie, Islanda, nordul Scandinaviei, Spania. În România, este răspândit în toată ţara, în număr mic. Populaţia europeană totală, din aproximativ 39 de ţări, este alcătuită din 450.000-970.000 de perechi cuibăritoare. În Europa nu este ocrotit, considerându-se că efectivul populaţiei este stabil, cel puţin provizoriu. În România, efectivul populaţiei cuibăritoare este estimat la 24.000-53.000 de perechi. În ultimele decenii a înregistrat o uşoară creştere, după ce de-a lungul anilor a fost ocrotit şi considerat monument al naturii. Statutul de conservare la nivel european este favorabil, Non-SPEC: sigur (conform BirdLife Internaţional). Hrana o caută pe sol. Mănâncă hoituri şi insecte, în special larve şi coleoptere, placente de oi sau alte mamifere mari, mamifere mici, reptile, broaşte, păsări sau păsări rănite, moluşte, alte nevertebrate. Hrana vegetală include fructe de graminee, ghinde. Necrofag, se hrăneşte cu animale moarte care pot răspândi diferite boli. Adesea jefuieşte hrană de la vulturi. De obicei stochează şi ascunde surplusul de hrană. Uneori duce hrana în gheare. Sexele sunt asemănătoare, dar femela este mai mică. Curtarea este alcătuită dintr-un sistem complicat de posturi. Cuibăresc în perechi. Depun 3-6 ouă într-o pontă, la sfârşitul lunii februarie-începutul lunii martie. Numai femela cloceşte. Perioada de incubaţie durează 18-19 zile. Ambii părinţi îngrijesc puii. Teritoriul de căutare a hranei este foarte mare, de aceea pe continentul european densitatea perechilor cuibăritoare este foarte mică, de 3-4 perechi cuibăritoare/100 kmp, iar în habitatele cu condiţii optime densitatea poate atinge 7-10 perechi cuibăritoare/100 kmp. Păsările tinere se dispersează în stoluri. După câţiva ani de peregrinări formează perechi sedendare. Modificarea habitatului, prin intervenţia omului, a limitat drastic numărul locurilor de cuibărit. Mor frecvent fie consumând carcase de animale otrăvite, fie prinşi în capcanele pentru ciori sau împuşcaţi. În iernile grele pier mulţi pui. kk) Emberiza calandra, Linnaeus, 1785 - presură sură Specie cu areal relativ restrâns în Europa, Orientul Mijlociu şi Apropiat, Nordul Africii. În Europa, specia este prezentă în Europa Centrală şi de Sud, arealul fiind fragmentat. Specia este rezidentă în Europa. În România, specia este prezentă în Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi Transilvania. Este o specie clocitoare destul de comună în regiunile deschise cu multă vegetaţie erbacee şi cu tufişuri, dar poate pătrunde şi pe văile largi ale râurilor. Este o specie poligamă, la care femelele construiesc cuiburile, de obicei pe sol, printre ierburi înalte sau la baza tufişurilor. Ponta este depusă în luna aprilie şi este formată din 3-5 ouă. Populaţia la nivel european este estimată la 7.900.000 - 22.000.000 de perechi, iar la nivelul României, 940.000-1.200.000 de perechi. Statutul de conservare la nivel European este nefavorabil UE25, nefavorabil PanE; categoria SPEC 2 (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: D; IUCN UE25: MRD; Convenţia de la Berna: Anexa III. Hrana este formată preponderent din insecte, dar şi artropode, gasteropode şi seminţe. ll) Erithacus rubecula, Linnaeus, 1785 - măcăleandru Arealul de distribuţie al speciei în timpul perioadei de cuibărire cuprinde Europa Centrală, de Est şi de Nord, acesta fiind rezident în Europa Mediterană. Iernează în Nordul Africii şi Orientul Mijlociu şi Apropiat. Măcăleandrul este una dintre cele mai comune specii de păsări de vară, care populează multe tipuri de habitate, ajungând până în pădurile de conifere. Este prezentă în toate pădurile de foioase, parcuri mari, grădini cu vegetaţie de tufărişuri. Există puţine date despre prezenţa speciei în lungul Dunării, cu toate că a fost citată din Delta Dunării, din pădurile din Dobrogea, luncile din Balta Brăilei şi Balta Ialomiţei. În septembrie, când vremea devine nefavorabilă, începe migraţia către sud, trecerile putând să dureze până la începutul lui noiembrie. Primăvara, ajung în ţară la jumătatea lui martie-început de aprilie. Pentru cuibărit preferă pădurile cu desişuri, tufele, livezile, hăţişurile, unde îşi instalează cuibul. Femela construieşte cuibul şi depune ponta în aprilie. Cloceşte cele 5-6 ouă, timp de 12- 15 zile. După eclozare puii rămân în cuib între 12-15 zile. Uneori depune şi a doua pontă. Hrana este formată din adulţi şi larve de insecte, gasteropode mici, alte nevertebrate, iar toamna consumă şi fructe mici. Efectivul cuibăritor din România este estimat de Munteanu et collaboratorii, 2002 la 400.000-1.000.000 de perechi iar din Europa, 43.000.000 - 83.000.000 perechi. Statutul de conservare la nivel european este favorabil, Non-SPEC: sigur (conform BirdLife Internaţional). mm) Motacilla alba, Linnaeus, 1785 - codobatura albă Specia este prezentă în întreaga Europă, în Asia, Africa şi, în zone restrânse în America de Nord. Codobatura albă este oaspete de vară în România, şi una dintre cele mai comune specii cuibăritoare din ţară. Se întoarce din cartierele de iernare începând cu luna februarie sau din martie, şi poate fi întâlnită cuibărind de la nivelul mării până la 1.300 m. Cuibul este instalat de obicei la nivelul solului, într-o concavitate, în scobitura unui perete sau a unui mal, sub poduri, de obicei în apropierea unei ape. Ponta este formată din 5-6 ouă şi poate depune două ponte pe sezon. La nivel european, populaţia cuibăritoare este estimată între 13 şi 26 milioane perechi. În România, efectivul cuibăritor este estimat la 1.000.000-2.000.000 de perechi. Statutul de conservare european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: S; Convenţia de la Berna: Anexa II. Hrana este formată din insecte, larve şi rareori alte grupe de artropode. nn) Motacilla flava, Linnaeus, 1758 - codobatura galbenă Prezintă un areal de cuibărire extins: Europa, Asia şi zone restrânse din America de Nord. Codobatura galbenă are două subspecii cuibăritoare în România: codobatura galbenă şi codobatura galbenă cu cap negru. Arealul de cuibărit al acestor două subspecii se suprapune pe teritoriul ţării noastre, iar biologia şi comportamentul lor sunt asemănătoare. La nivel european, populaţia cuibăritoare este estimată la 7,9 - 14 milioane perechi. În România efectivul cuibăritor este estimat la 0,8-1,2 milioane de perechi. Statutul de conservare european: favorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC (conform BirdLife Internaţional). Sunt păsări migratoare şi sosesc din migraţia de primăvară în aprilie. Cuibăresc pe lângă locuri mlăştinoase, de-a lungul cursurilor de ape, în jurul lacurilor şi bălţilor, pe pajişti umede de la şes, căutând hrană printre animalele care pasc. Construiesc cuibul pe sol, în cavităţi, din fire de iarbă şi îl căptuşesc cu lână, fire de păr de la animale, pene, puf şi altele asemenea. Femela depune 5-6 ouă în luna mai, iar clocitul durează 12-14 zile. Părinţii hrănesc timp de 16-17 zile puii. În anii cu hrană abundentă pot avea două rânduri de pui. Hrana este formată din artropode mici, insecte adulte şi larve, uneori gasteropode. oo) Muscicapa striata, Pallas, 1764 - muscar sur Specia are o distribuţie largă în regiunea Palearctică, în toată Europa, coasta Atlanticului, Maroc şi până la lacul Baikal. Este migratoare de cale lungă şi iernează în partea de sud a Africii. Populaţia europeană conţine 7.000.000-8.800.000 de perechi. Efectivul populaţiei din România este estimat la 10.000-30.000 de perechi. Este oaspete de vară în martie-septembrie. Este cea mai frecventă specie dintre muscari. Statutul de conservare la nivel european este nefavorabil, SPEC 3: declin (conform BirdLife Internaţional). Preferă habitate ca pădurile rare cu luminişuri, lizierele forestiere de lângă agroecosisteme, grădini, parcuri, de la altitudini mici până la 1.800 m. Femela depune 4-5 ouă pe care le cloceşte 11-14 zile. Hrana este formată din insecte în perioada de reproducere, iar toamna din fructe şi seminţe. Condiţiile climatice sunt principalul factor limitativ pentru aceasta specie, în special în anotimpul cald. pp) Oriolus oriolus, Linnaeus, 1766 - grangur Specia este răspândită atât în Europa continentală, cât şi în vestul Asiei. În România, este larg răspândit în întreaga ţară, cu excepţia zonelor montane. Poate fi întâlnit clocind de la nivelul Mării Negre, Delta Dunării, zăvoaiele Dunării până la 1.300 m altitudine. Văile largi cu vegetaţie arborescentă bogată, cu coroane dezvoltate, sunt biotopuri prielnice pentru această specie. La nivel european sunt estimate peste 3.400.000 de perechi cuibăritoare. Efectivul cuibăritor din România este estimat de Munteanu et col., 2002 la 40.000-80.000 de perechi. Statutul de conservare la nivel european este Non-SPEC: sigur (conform BirdLife Internaţional). Specie migratoare, ajunge în ţară la jumătatea lunii aprilie. Femela construieşte cuibul în coronamentul arborilor, la înălţime mare. Este fixat de crengi într-o manieră specifică, asemănătoare unui hamac, aşa încât să nu fie doborât de vânt. Ponta conţine 4-5 ouă, pe care le cloceşte timp de 14-15 zile. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi timp de 14-15 zile. Hrana conţine în proporţie mare insecte, adulţi şi larve, dar şi fructe ca dude, cireşe, bace diverse. Pierderea habitatului propice pentru cuibărit este unul din principalii factori limitativi pentru această specie. qq) Phoenicurus ochruros, Gmelin, 1774 - codroş de munte Are o distribuţie largă în regiunea Palearctică, în special în zona sudică şi centrală a Europei şi Asiei. În România, este răspândit cu precădere în zonele montane, putând ajunge până la limita superioară a pădurilor de conifere. În Europa, populaţia cuibăritoare este estimată la 4.000.000-8.800.000 de perechi. Efectivul cuibăritor din România este estimat de Munteanu et col., 2002 la 20.000-50.000 de perechi. Statutul de conservare la nivel european este nefavorabil SPEC 2: epuizat (conform BirdLife Internaţional). Codroşul de munte este specie migratoare, oaspete de vară, care soseşte primăvara în a doua parte a lunii martie, iar trecerile de toamnă încep din octombrie. Este o specie comună, care relativ recent a devenit foarte antropofilă, instalându-şi cuibul pe lângă locurile caracteristice din maluri, scorburi şi altele asemenea, şi în interiorul localităţilor. Femela depune 5-6 ouă, perioada de incubaţie durează 12-16 zile. După ieşirea din ou, puii sunt hrăniţi de părinţi şi stau în cuib 12-19 zile. În anii prielnici poate avea până la 3 ponte. Hrana este alcătuită din adulţi şi larve de insecte. O posibilă ameninţare o constituie extinderea suprafeţelor construite care poate conduce la o pierdere treptată de habitat. rr) Phoenicurus phoenicurus, Linnaeus, 1785 - codroş de pădure Codroşul de pădure este o specie întâlnită pe întregul continent european. De asemenea el este răspândit şi în anumite zone din Asia Mică, Orientul Mijlociu, precum şi Asia Centrală. Iernează în zona centrală a Africii, precum şi în peninsula Arabă. În România, este o specie comună care populează Lunca Dunării şi cursurile inferioare ale râurilor, parcurile, livezile. Populaţia cuibăritoare la nivel european este estimată la peste 6.800.000 de perechi. Efectivul cuibăritor din România este estimat de Munteanu et col., 2002 la 60.000-150.000 de perechi. Statutul de conservare la nivel european este Non-SPEC: sigur (conform BirdLife Internaţional). Codroşul de pădure este specie migratoare, oaspete de vară, care soseşte primăvara în prima parte a lunii aprilie, iar trecerile de toamnă încep din prima parte a lunii septembrie până în octombrie. Pentru cuibărit preferă pădurile de foioase şi cele mixte, ajungând până la limita inferioară a pădurilor de conifere. Preferă habitatele cu mai multă umezeală, unde resursele trofice sunt mai mari. Cuibul şi-l instalează în scorburi, cuiburi vechi de ciocănitoare, rândunica, ţoi, crăpături în maluri, găuri în pereţii vechi ai unor construcţii; ocupă şi cuiburile artificiale. Femela depune 5-7 ouă, perioada de incubaţie durează 11-14 zile. După ieşirea din ou, puii sunt hrăniţi de părinţi şi stau în cuib între 14-20 de zile. Codroşul de pădure creşte două generaţii de pui pe an. Hrana este alcătuită din adulţi şi larve de insecte, iar toamna consumă fructe sub formă de bace. Un factor limitativ pentru codroşul de pădure este reprezentat de pierderea habitatului din cauza distrugerii livezilor administrate în mod tradiţional. ss) Phylloscopus collybita, Vieillot, 1871 - pitulice mică Are o distribuţie largă în regiunea Palearctică în toată zona pădurilor temperate şi boreale, din Insulele Canare, nord-vestul Africii şi Asia până la râul Kolyma. Populaţia din vestul Europei migrează în regiunea mediteraneeană şi Africa de Nord, iar populaţia din nordul şi estul Europei migrează în estul Africii şi India. Este o specie clocitoare comună în avifauna ţării noastre, oaspete de vară între lunile martie/aprilie-octombrie. Preferă pădurile de foioase cu subarboret bogat, poienile cu vegetaţie bogată. Populaţia europeană conţine 14.000.000-20.000.000 de perechi. Efectivul populaţiei din România este estimat la 200.000-400.000 de perechi. Statutul de conservare la nivel european este favorabil SPEC 4: sigur parţial (conform BirdLife Internaţional). Construieşte cuibul direct pe sol, pe un suport de frunze uscate, sau agăţat deasupra solului între rugi de mur - Rubus fruticosus sau alte tulpini cu spini ca aglomerările de porumbar - Prunus spinosa. Ponta conţine 5-6 ouă, iar incubaţia durează 13-14 zile. Puii stau în cuib 14-15 zile, iar după ce îl părăsesc mai sunt hrăniţi de părinţi încă 5-6 zile. Hrana este constituită din insecte în perioada reproducerii, iar toamna se hrănesc şi cu fructe, de aceea migraţia poate să dureze până la sfârşitul lunii octombrie, dacă există condiţii meteorologice favorabile. Factorii limitativi sunt reprezentaţi de degradarea habitatelor de cuibărire şi de iernare, precum şi mortalitatea cauzată de prădători sau de către paraziţi intestinali. tt) Phylloscopus trochilus, Linnaeus, 1785 - pitulice fluierătoare Pitulicea fluierătoare are o distribuţie largă în zona temperată şi în zona nordică a Europei şi Asiei. Majoritatea populaţiei iernează în Africa sub-sahariană. Populaţia cuibăritoare din Europa este estimată la peste 56.000.000 de perechi, iar cea din România are un efectiv estimat la 60.000-85.000 de perechi. Statutul de conservare la nivel European este nefavorabil UE25, favorabil PanE; categoria Non-SPEC (conform BirdLife Internaţional); tendinţa populaţiei: D; IUCN UE25: MRD; Convenţia de la Berna: Anexa II; Convenţia de la Bonn: Anexa II. Este oaspete de vară în lunile aprilie-octombrie. Preferă zonele însorite din exploatările forestiere abandonate, cu subarboret şi vegetaţie perenă bogată. Cuibăreşte în Carpaţi, dar este considerată o specie cuibăritoare rară conform Ciochia 1992, fiind în schimb mult mai numeroasă în timpul pasajului şi în special în perioada august-septembrie. Femela construieşte cuibul la nivelul solului pe un suport de frunze uscate, în vegetaţie. Ponta conţine 6-7 ouă, iar clocitul durează 13 zile. Puii sunt îngrijiţi de cei doi părinţi, 11-12 zile cât aceştia stau în cuib, şi apoi încă 4-5 zile până când devin total independenţi. Hrana este alcătuită exclusiv din insecte: ouă, larve şi adulţi. Factorii limitativi sunt reprezentaţi de defrişări, pierderea diversităţii speciilor lemnoase din păduri, precum şi deteriorarea habitatelor din zona de iernare. uu) Phyloscopus sibilatrix, Beschtein, 1793 - pitulice sfârâitoare Pitulicea sfârâitoare are o distribuţie largă în regiunea Palearctică, din Pirinei până în vestul continentului european, centrul Uralilor, până în Siberia. Belarus, Letonia, Estonia şi Germania deţin 90% din populaţia europeană. Iernează în Africa, savana din Sierra Leone, Uganda şi Sudan. Populaţia europeană este formată din 6.000.000-7.000.000 de perechi. Populaţia din România are un efectiv estimat la 30.000-80.000 de perechi cuibăritoare. Statutul de conservare la nivel european este favorabil SPEC 4: sigur parţial (conform BirdLife Internaţional). Specia este oaspete de vară în lunile aprilie-octombrie. Preferă pădurile de foioase cu subarboret şi vegetaţie perenă bogată. Nu depăşeşte etajul fagului. Femela construieşte cuibul la nivelul solului pe un suport de frunze uscate în vegetaţie, în luminişurile din pădure. Ponta conţine 6-7 ouă, iar clocitul durează 13-14 zile. Puii sunt îngrijiţi de cei doi părinţi timp de 11-12 zile cât puii stau în cuib, iar apoi încă 4-5 zile până devin total independenţi. Hrana este alcătuită exclusiv din insecte ouă, larve şi adulţi. vv) Picus viridis, Linaeus, 1758 - ghionoaie verde Specia este răspândită în zona temperată a continentului european, precum şi anumite regiuni din Asia Mică şi Orientul Mijlociu. Este specie sedentară, frecventă în toată ţara, cu excepţia zonelor cu altitudini mari. Preferă în mod deosebit pădurile mari şi liniştite de foioase, de la Dunăre până în zona colinară şi montană - 1.200 m altitudine. Populaţia europeană are peste 590.000 de perechi cuibăritoare. Efectivul cuibăritor din România este estimat de Munteanu et col., 2002 la 20.000-40.000 de perechi. Statutul de conservare la nivel european conform IUCN este grad redus de îngrijorare. Construieşte cuibul în diferite specii de arbori, atacaţi de putregai, la înălţimi diferite cuprinse între 1-15 m. Orificiul de la intrare are 6-7 cm, iar camera de incubaţie cioplită în interiorul trunchiului are un diametru de 25-30 cm. Depune ponta în aprilie. Ambii părinţi clocesc cele 4-7 ouă timp de 14-20 de zile. Au o singură pontă pe an, dar dacă prima pontă este distrusă femela poate depune o pontă de înlocuire. După eclozare puii stau în cuib 19-21 de zile, când sunt hrăniţi de părinţi. Hrana principală în perioada clocitului o formează furnicile - Lasius sp., Myrmica sp., Formica rufa, Camponotus sp. Se hrănesc cu larve de cărăbuş - Melolontha melolontha, miriapode, gasteropode, râme şi alte nevertebrate. Principalii factori limitativi sunt reprezentaţi de către pierderile de habitat şi a zonelor de hrănire. ww) Sitta europaea, Linnaeus, 1758 - ţiclean Specia are o răspândire largă în zona de climă temperată a Asiei, precum şi pe tot continentul european. În România, poate fi întâlnită pe tot teritoriul ţării mai puţin în zona Podişului Dobrogean. Populaţia europeană are peste 7.500.000 de perechi cuibăritoare. Efectivul cuibăritor din România este estimat de Munteanu et col., 2002 la 100.000-300.000 de perechi. Statutul de conservare la nivel european este favorabil Non-SPEC: sigur (conform BirdLife Internaţional). Este pasăre sedentară, iar în perioadele dificile din timpul iernii practică eratismul. Pentru instalarea cuibului preferă arborii bătrâni, scorburile acestora, cuiburile de ciocănitori părăsite, iar câteodată ocupă şi cuiburi artificiale sau crăpături din zidurile clădirilor părăsite. Amenajează intrarea în cuib prin tencuirea cu pământ, micşorând orificiul de la intrare, uneori tencuiesc chiar şi interiorul scorburii, dacă aceasta are crăpături mari. Înălţimea la care instalează cuibul este destul de variabilă, de la câţiva metri până la 15 m, în funcţie de locul prielnic găsit. La sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie femela începe să amenajeze cuibul. Ponta conţine 6-9 ouă, pe care femela le cloceşte 14-18 zile. În tot acest timp masculul apără teritoriul din jurul cuibului. De regulă au numai o pontă pe an, uneori excepţional pot creşte două generaţii într-un an. Hrana este formată din insecte, dar mai consumă şi jir, ghindă, nuci, diverse seminţe şi părţi din fructe. Principalele ameninţări sunt reprezentate de virusul gripei aviare, precum şi comerţul cu specii. xx) Tachybaptus ruficollis, Pallas, 1764 - corcodel mic Specia are o răspândire largă în Palearctic, mult mai numeros în centrul şi nordul Europei şi sporadic în sudul continentului. În România, este o specie migratoare, care uneori poate rămâne peste iarnă în număr mic de exemplare. Populaţia estică iernează în jurul Mării Negre. Populaţia europeană are 75.000-90.000 de perechi cuibăritoare. Este specie parţial migratoare. Fără a fi abundentă, preferă pentru clocit lacurile puţin adânci, cu apă curată, dulce şi cu vegetaţie submersă bogată. Densitatea este de sub 2 cuiburi/ ha. Efectivul cuibăritor din România este estimat la 7.000-12.000 de perechi. Statutul de conservare la nivel european este favorabil Non - SPEC: sigur (conform BirdLife Internaţional). Hrana este formată din puiet de peşte şi diferite specii de nevertebrate acvatice. Distrugerea stufului de pe lacuri şi pătrunderea omului în habitatele de cuibărit au determinat reducerea drastică a populaţiilor acestei specii. yy) Upupa epops, Linnaeus, 1758 - pupăză Această specie are o răspândire largă în toată regiunea Holarctică. În România, pupăza este prezentă în zona de câmpie şi de deal, local în Carpaţi în depresiuni şi văi. Preferă terenuri însorite, deschise, cu vegetaţie lemnoasă dispersă. Efectivul populaţiei europene numără peste 600.000-900.000 de indivizi. Specia are în Europa un statut de conservare favorabil SPEC 3 - declin (conform BirdLife Internaţional). În România, este protejată de: Legea nr. 13/1993, Convenţia Berna, Anexa II; OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificările şi completările ulterioare. Pupăza este o specie migratoare, oaspete de vară. Cuibăreşte în scorburi, dar poate să-şi instaleze cuibul în locuri variate sub grămezi de pietre, trunchiuri, găuri din malurile apelor. Adesea cuiburile sunt lipsite de căptuşeală, iar femela depune 5-8 ouă direct pe substrat, pe care le cloceşte 16-19 zile. Obişnuiesc să ocupe mai mulţi ani la rând cuiburile vechi. Populaţiile acestei specii sunt în regres continuu din cauza reducerii şi distrugerii habitatelor. Tăierea arborilor bătrâni şi scorburoşi din grădini, livezi şi de pe marginea drumurilor, folosirea insecticidelor în agricultură care distrug hrana pupezelor - insectele, sunt factorii limitativi recenţi care contribuie la reducerea continuă a efectivului acestei specii. ANEXA nr. 15 la Planul de management Speciile de păsări observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, în perioada august - decembrie 2012
┌──────┬────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│Nr. │ │Nr. total│
│crt. │ Specia observată │ de │
│ │ │exemplare│
│ │ │observate│
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 1.│Acrocephalus schoenobaenus - lăcar mic │ 2 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 2.│Acanthis cannabina/Carduelis cannabina**** - cânepar │ 87 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 3.│Accipiter gentilis - uliu porumbar │ 20 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 4.│Accipiter nisus - uliu păsărar │ 7 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 5.│Acrocephalus arundinaceus - lăcar mare │ 3 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 6.│Actitis hypoleucos**** - fluierar de munte │ 36 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 7.│Aegithalos caudatus**** - piţigoi codat │ 113 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 8.│Alauda arvensis - ciocârlie de câmp │ 78 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 9.│Alcedo atthis* - pescăraş albastru │ 3 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 10.│Anas crecca - raţă mică │ 37 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 11.│Anas platyrhynchos** - raţă mare │ 582 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 12.│Anthus campestris* - fâsă de câmp │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 13.│Anthus cervinus - fâsă roşiatică │ 18 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 14.│Anthus pratensis - fâsă de luncă │ 49 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 15.│Anthus trivialis - fâsă de pădure │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 16.│Apus apus - drepnea neagră │ 10 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 17.│Aquila pomarina*** - acvilă ţipătoare mică │ 43 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 18.│Ardea cinerea - stârc cenuşiu │ 40 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 19.│Athene noctua**** - cucuvea │ 2 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 20.│Buteo buteo** - şorecar comun │ 143 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 21.│Buteo lagopus - şorecar încălţat │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 22.│Buteo rufinus*** - şorecar mare │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 23.│Carduelis spinus**** -scatiu │ 118 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 24.│Carduelis carduelis**** - sticlete │ 341 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 25.│Carduelis chloris**** - florinte │ 104 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 26.│Carduelis flammea**** - inăriţă │ 4 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 27.│Casmerodius albus/Egretta alba *** - egretă mare │ 16 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 28.│Certhya familiaris - cojoaică de pădure │ 2 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 29.│Charadrius dubius** - prundăraş gulerat mic │ 60 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 30.│Ciconia ciconia* - barză albă │ 151 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 31.│Ciconia nigra* - barză neagră │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 32.│Circaetus gallicus*** - şerpar │ 2 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 33.│Circus aeruginosus*** - erete de stuf │ 2 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 34.│Circus cyaneus*** - erete vânăt │ 3 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 35.│Coccothraustes coccothraustes**** - botgros │ 97 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 36.│Columba oenas - porumbel de scorbură │ 9 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 37.│Columba palumbus - porumbel gulerat │ 7 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 38.│Coracias garrulus*** - dumbraveancă │ 2 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 39.│Corvus corax**** - corb │ 58 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 40.│Corvus cornix - cioară grivă │ 14 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 41.│Corvus corone - cioară neagră │ 44 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 42.│Corvus frugilegus - cioară de semănătură │ 607 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 43.│Corvus monedula - stăncuţa │ 70 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 44.│Cuculus canorus - cuc │ 17 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 45.│Delichon urbica - lăstun de casă │ 48 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 46.│Dendrocopos major - ciocănitoare pestriţă mare │ 64 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 47.│Dendrocopos medius*** - ciocănitoare de stejar │ 4 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 48.│Dendrocopos minor - ciocănitoare pestriţă mică │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 49.│Dryocopus martius*** - ciocănitoare neagră │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 50.│Egretta garzetta*** - egretă mică │ 6 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 51.│Emberiza calandra**** - presură sură │ 6 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 52.│Emberiza citrinella - presură galbenă │ 766 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 53.│Eritachus rubecula**** - măcăleandru │ 35 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 54.│Falco peregrinus* - şoim călător │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 55.│Falco subbuteo** - şoimul rândunelelor │ 13 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 56.│Falco tinnunculus** - vânturel roşu │ 19 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 57.│Ficedula albicollis* - muscar gulerat │ 18 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 58.│Ficedula hypoleuca - muscar negru │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 59.│Ficedula parva* - muscar mic │ 14 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 60.│Fringilla coelebs - cinteză │ 351 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 61.│Fringilla montifringilla - cinteză de iarnă │ 10 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 62.│Galerida cristata - ciocârlan │ 286 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 63.│Gallinago gallinago - becaţina comună │ 3 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 64.│Gallinula chloropus - găinuşa de baltă │ 28 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 65.│Garrulus glandarius - gaiţă │ 90 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 66.│Hippolais pallida - frunzăriţă cenuşie │ 3 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 67.│Hirundo rustica - rândunica de casă │ 2161 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 68.│Lanius collurio* - sfrâncioc roşiatic │ 89 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 69.│Lanius excubitor - sfrâncioc mare │ 16 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 70.│Lanius minor* - sfrâncioc cu frunte neagră │ 7 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 71.│Larus cachinnans - pescăruş argintiu │ 68 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 72.│Larus minor - pescăruş mic │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 73.│Larus ridibundus - pescăruş râzător │ 10 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 74.│Limosa limosa - sitar de mal │ 3 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 75.│Luscinia luscinia - privighetoare de zăvoi │ 6 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 76.│Merops apiaster** - prigorie │ 219 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 77.│Motacilla alba**** - codobatură albă │ 386 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 78.│Motacilla flava**** - codobatură galbenă │ 5 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 79.│Muscicapa parva - muscar mic │ 11 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 80.│Muscicapa striata**** - muscar sur │ 117 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 81.│Oenanthe oenanthe - pietrar sur │ 3 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 82.│Oriolus oriolus**** - grangur │ 18 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 83.│Pandion haliaetus*** - uligan pescar │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 84.│Parus caeruleus - piţigoi albastru │ 208 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 85.│Parus major - piţigoiul mare │ 337 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 86.│Parus palustris - piţigoi sur │ 129 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 87.│Passer domesticus - vrabie de casă │ 149 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 88.│Passer montanus - vrabie de câmp │ 411 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 89.│Perdix perdix - potârniche │ 8 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 90.│Pernis apivorus* - viespar │ 37 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 91.│Phalacrocorax carbo - cormoran mare │ 250 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 92.│Phasianus colchicus - fazan │ 2 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 93.│Phalacrocorax pygmaeus* - cormoran mic │ 5 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 94.│Philomachus pugnax* - bătăuş │ 25 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 95.│Phoenicurus ochruros**** - codroş de munte │ 3 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 96.│Phoenicurus phoenicurus**** - codroş de pădure │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 97.│Phylloscopus collybita**** - pitulice mică │ 255 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 98.│Phylloscopus trochilus**** - pitulice fluierătoare │ 27 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 99.│Phyloscopus sibilatrix**** - pitulice fluierătoare │ 10 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 100.│Pica pica - coţofană │ 121 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 101.│Picus canus*** - ghionoaie sură │ 8 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 102.│Picus viridis**** - ghionoaie verde │ 3 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 103.│Porzana pusilla*** - cresteţ mic │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 104.│Pyrhulla pyrhulla - mugurar │ 7 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 105.│Riparia riparia - lăstun de mal │ 853 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 106.│Saxicola rubetra - mărăcinar mare │ 25 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 107.│Saxicola torquata - mărăcinar negru │ 16 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 108.│Sitta europaea**** - ţiclean │ 39 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 109.│Sterna hirundo*** - chiră de baltă │ 8 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 110.│Streptopelia decaocto - guguştiuc │ 31 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 111.│Streptopelia turtur - turturică │ 21 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 112.│Strix aluco - huhurezul mic │ 4 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 113.│Sturnus vulgaris - graur │ 729 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 114.│Sylvia atricapilla - silvie cu cap negru │ 21 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 115.│Sylvia communis - silvie de câmp │ 16 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 116.│Sylvia curruca - silvie mică │ 71 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 117.│Tachybaptus ruficollis**** - corcodel mic │ 1 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 118.│Tringa erythropus** - fluierar negru │ 5 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 119.│Tringa glareola* - fluierar de mlaştină │ 5 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 120.│Tringa nebularia** - fluierar cu picioare verzi │ 6 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 121.│Tringa ochropus - fluierar de zăvoi │ 26 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 122.│Tringa stagnatilis - fluierar de lac │ 2 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 123.│Tringa totanus** - fluierar cu picioare roşii │ 6 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 124.│Troglodytes troglodytes - ochiuboului │ 2 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 125.│Turdus merula - mierlă │ 80 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 126.│Turdus philomelos - sturz cântător │ 59 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 127.│Turdus pilaris - cocoşar │ 248 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 128.│Turdus viscivorus - sturz de vâsc │ 169 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 129.│Upupa epops**** - pupăză │ 4 │
├──────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 130.│Vanellus vanellus** - nagâţ │ 14 │
├──────┴────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ Nr. total exemplare observate │ 12.353 │
└───────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
Legendă: * Specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări, respectiv Anexa 3 a OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, menţionate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu ** Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări incluse în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu *** Specii de păsări incluse în Anexa I a Directivei Păsări, respectiv Anexa 3 a OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, observate în teren nemenţionate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu **** Specii de păsări de interes naţional ce necesită protecţie strictă, Anexa 4B a OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, nemenţionate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu ANEXA nr. 16 la Planul de management Perioadele de activitate ale speciilor de păsări de interes conservativ în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
┌─────┬───────────────────────────────┬────────────────────────────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Nr. │ Denumirea ştiinţifică │ Denumirea comună │Feno-│ I │ II │III │ IV │ V │ VI │VII │VIII│ IX │ X │ XI │ XII│
│crt. │ │ │logie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 1.│Actitis hypoleucos │fluierarul de munte │ OV │ │ │ m │ m │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 2.│Aegithalos caudatus │piţigoiul codat │ S │ s │ s │ s │ c │ c │ c │ s │ s │ s │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 3.│Alcedo atthis │pescărel albastru │ OV │ │ │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 4.│Anas platyrhynchos │raţă mare │ S │ s │ s │ c │ c │ c │ c │ c │ s │ s │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 5.│Anas querquedula │raţă cârâitoare │ OV │ │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 6.│Anser anser │gască de vară │ MP │ m │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ m │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 7.│Anthus campestris │fâsă de câmp │ OV │ │ │ │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 8.│Aquila pomarina │acvilă ţipătoare mică │ OV │ │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 9.│Athene noctua │cucuvea │ S │ s │ s │ s │ c │ c │ c │ s │ s │ s │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 10.│Aythya ferina │raţă cu cap castaniu │ MP │ i │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ i │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 11.│Botaurus stellaris │buhai de baltă │ OV │ │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ m │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 12.│Buteo buteo │şorecar comun │ MP │ i │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ i │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 13.│Buteo rufinus │şorecar mare │ OV │ │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 14.│Calidris ferruginea │fugaci roşcat │ P │ │ │ │ m │ m │ │ m │ m │ m │ │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 15.│Calidris minuta │fugaci mic │ P │ │ │ m │ m │ m │ m │ m │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 16.│Calidris temminckii │fugaciul pitic │ P │ │ │ m │ m │ m │ m │ m │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 17.│Caprimulgus europaeus │caprimulg │ OV │ │ │ m │ m │ m │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 18.│Carduelis cannabina │cânepar │ MP │ i │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ i │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 19.│Carduelis carduelis │sticlete │ S │ s │ s │ s │ s │ c │ c │ c │ s │ s │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 20.│Carduelis chloris │florinte │ S │ s │ s │ s │ s │ c │ c │ s │ s │ s │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 21.│Carduelis flammea │inăriţă │ OI │ i │ i │ m │ m │ m │ │ │ │ m │ m │ m │ i │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 22.│Carduelis spinus │scatiu │ MP │ i │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ m │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 23.│Casmerodius albus │egretă mare │ OV │ │ m │ m │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 24.│Charadrius dubius │prundăraş gulerat mic │ OV │ │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 25.│Chlidonias hybridus │chirichiţă cu obraz alb │ OV │ │ │ m │ m │ m │ c │ m │ m │ m │ m │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 26.│Ciconia ciconia │barză albă │ OV │ │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 27.│Ciconia nigra │barză neagră │ OV │ │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 28.│Circaetus gallicus │şerpar │ OV │ │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 29.│Circus aeruginosus │erete de stuf │ OV │ │ m │ m │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 30.│Circus cyaneus │erete vânăt │ OI │ i │ i │ m │ m │ │ │ │ m │ m │ m │ m │ i │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 31.│Coccothraustes coccothraustes │botgros │ OV │ │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ m │ m │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 32.│Coracias garrulus │dumbrăveancă │ OV │ │ │ m │ m │ m │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 33.│Corvus corax │corb │ S │ s │ c │ c │ c │ s │ s │ s │ s │ s │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 34.│Crex crex │cristel de câmp │ OV │ │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 35.│Dendrocopos leucotos │ciocănitoarea cu spatele alb│ S │ s │ s │ s │ c │ c │ s │ s │ s │ s │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 36.│Dendrocopos medius │ciocănitoarea de stejar │ S │ s │ s │ s │ c │ c │ c │ c │ c │ c │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 37.│Dendrocopos syriacus │ciocănitoarea de grădini │ S │ s │ s │ s │ c │ c │ s │ s │ s │ s │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 38.│Dryocopus martius │ciocănitoarea neagră │ S │ s │ s │ s │ c │ c │ c │ c │ s │ s │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 39.│Egretta garzetta │egreta mică │ OV │ │ │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 40.│Emberiza calandra │presură sură │ MP │ i │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ i │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 41.│Eritachus rubecula │măcăleandru │ OV │ │ m │ c │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 42.│Falco peregrinus │şoim călător │ OI │ i │ i │ m │ m │ m │ │ │ m │ m │ m │ m │ i │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 43.│Falco subbuteo │şoimul rândunelelor │ OV │ │ │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 44.│Falco tinunnculus │vânturelul roşu │ S │ s │ s │ s │ c │ c │ c │ c │ s │ s │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 45.│Falco vespertinus │vânturel de seară │ OV │ │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 46.│Ficedula albicollis │muscar gulerat │ OV │ │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 47.│Ficedula parva │muscar mic │ OV │ │ │ │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 48.│Fulica atra │lişiţa │ MP │ i │ m │ c │ c │ c │ c │ c │ c │ c │ c │ m │ m │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 49.│Gavia arctica │cufundar polar │ OI │ i │ i │ m │ │ │ │ │ │ │ │ m │ i │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 50.│Gavia stellata │cufundar mic │ OI │ i │ i │ m │ │ │ │ │ │ │ │ m │ i │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 51.│Lanius collurio │sfrâncioc roşiatic │ OV │ │ │ │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 52.│Lanius minor │sfrâncioc cu frunte neagră │ OV │ │ │ │ │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 53.│Lullula arborea │ciocârlia de pădure │ OV │ │ m │ c │ c │ c │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 54.│Mergus allbellus │ferestraş mic │ OI │ i │ m │ m │ m │ m │ │ │ │ m │ m │ m │ m │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 55.│Mergus merganser │ferăstraşul mare │ OI │ i │ i │ m │ m │ m │ │ │ │ m │ m │ m │ m │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 56.│Merops apiaster │prigorie │ OV │ │ │ m │ c │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 57.│Motacilla alba │codobatură albă │ OV │ │ │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 58.│Motacilla flava │codobatură galbenă │ OV │ │ │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 59.│Muscicapa striata │muscar sur │ OV │ │ │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 60.│Nycticorax nycticorax │stârcul de noapte │ OV │ │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ c │ c │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 61.│Oriolus oriolus │grangur │ OV │ │ │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 62.│Pandion haliaetus │uligan pescar │ P │ │ m │ m │ m │ m │ │ │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 63.│Pernis apivorus │viespar │ OV │ │ │ │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 64.│Phalacrocorax pygmaeus │cormoran pitic │ OV │ │ │ │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 65.│Philomachus pugnax │bătăuş │ OV │ │ │ m │ c │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 66.│Phoenicurus ochruros │codroş │ OV │ │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 67.│Phoenicurus phoenicurus │codroş de pădure │ OV │ │ │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 68.│Phylloscopus collybita │pitulice │ OV │ │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 69.│Phylloscopus sibilatrix │pitulice sfârâitoare │ OV │ │ │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 70.│Phylloscopus trochilus │pitulice fluierătoare │ OV │ │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 71.│Picus canus │ghionoaie sură │ S │ s │ s │ s │ s │ c │ c │ c │ c │ s │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 72.│Picus viridis │ghionoaie verde │ S │ s │ s │ s │ s │ c │ c │ c │ c │ s │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 73.│Platalaea leucorodia │lopătar │ OV │ │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 74.│Podiceps cristatus │corcodelul mare │ OV │ │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ m │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 75.│Podiceps grisegena │corcodel cu gât roşu │ OV │ │ m │ m │ m │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ m │ m │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 76.│Porzana pusilla │cresteţ mic │ OV │ │ │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 77.│Sitta europaea │ţiclean │ S │ s │ s │ s │ c │ c │ c │ c │ s │ s │ s │ s │ s │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 78.│Sterna hirundo │chirighiţă │ OV │ │ │ m │ m │ c │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 79.│Tachybaptus ruficollis │corcodel mic │ OV │ │ m │ c │ c │ c │ c │ c │ c │ c │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 80.│Tringa erythropus │fluierar negru │ P │ │ │ m │ m │ m │ m │ m │ m │ m │ m │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 81.│Tringa glareola │fluierar de mlaştină │ P │ │ │ m │ m │ │ │ │ │ m │ m │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 82.│Tringa nebularia │fluierarul cu picioare verzi│ P │ │ │ m │ │ │ │ │ │ m │ m │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 83.│Tringa totanus │fluierarul cu picioare roşii│ OV │ │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 84.│Upupa epops │pupăză │ OV │ │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ │
├─────┼───────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 85.│Vanellus vanellus │nagâţ │ OV │ m │ m │ m │ m │ c │ c │ c │ m │ m │ m │ m │ m │
└─────┴───────────────────────────────┴────────────────────────────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
Legendă: ● OV - oaspeţi de vară; ● OI - oaspeţi de iarnă; ● S - specii sedentare; ● MP - migratori parţiali; ● P - specii prezente doar în pasaj. ● "m" - migraţie; ● "c" - cuibărire; ● "i" - iernare; ● "s" - sedentare. ANEXA nr. 17 la Planul de management Informaţii relevante pentru speciile migratoare de interes conservativ pentru situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
┌─────┬──────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │Denumirea ştiinţifică │ Denumirea comună │ Tipul de zbor │ Habitate de hrănire │
│crt. │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1.│Actitis hypoleucos │fluierarul de munte │Grupuri mici │malurile lacurilor şi râurilor │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2.│Alcedo atthis │pescărel albastru │Solitar │râuri, lacuri, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3.│Anas querquedula │raţă cârâitoare │Grupuri mici │râuri, lacuri, pajişti, păşuni │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4.│Anser anser │gască de vară │Grupuri mari │culturi agricole, malurile cursurilor de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5.│Anthus campestris │fâsă de câmp │Solitar sau în grupuri mici│pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6.│Aquila pomarina │acvilă ţipătoare mică │Grupuri mici, uneori mari │pajişti, păşuni, păduri de foioase │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7.│Aythya ferina │raţă cu cap castaniu │Grupuri mici, uneori mari │malurile lacurilor şi râurilor, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 8.│Botaurus stellaris │buhai de baltă │Solitar │râuri, lacuri, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 9.│Buteo buteo │şorecar comun │Grupuri mici, uneori mari │culturi agricole, pajişti, păşuni │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 10.│Buteo rufinus │şorecar mare │Grupuri mici, uneori mari │pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 11.│Calidris ferruginea │fugaci roşcat │Grupuri mici, uneori mari │malurile lacurilor şi râurilor, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 12.│Calidris minuta │fugaci mic │Grupuri mari │malurile lacurilor şi râurilor, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 13.│Calidris temminckii │fugaciul pitic │Grupuri mici │malurile lacurilor şi râurilor, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 14.│Caprimulgus europaeus │caprimulg │Solitar │păduri de foioase, pajişti, păşuni │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 15.│Carduelis cannabina │cânepar │Grupuri mici │pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 16.│Carduelis flammea │inăriţă │ - │pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 17.│Carduelis spinus │scatiu │ - │pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 18.│Casmerodius albus │egretă mare │Grupuri mici, uneori mari │malurile lacurilor şi râurilor, malurile cursurilor de │
│ │ │ │ │apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 19.│Charadrius dubius │prundăraş gulerat mic │Grupuri mici │malurile lacurilor şi râurilor, malurile cursurilor de │
│ │ │ │ │apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 20.│Chlidonias hybridus │chirichiţă cu obraz alb│Solitar sau în grupuri mici│râuri, lacuri │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 21.│Ciconia ciconia │barză albă │Grupuri mari │malurile lacurilor şi râurilor, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 22.│Ciconia nigra │barză neagră │Solitar sau în grupuri mici│malurile lacurilor şi râurilor, malurile cursurilor de │
│ │ │ │ │apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 23.│Circaetus gallicus │şerpar │Solitar sau în grupuri mici│pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 24.│Circus aeruginosus │erete de stuf │Solitar sau în grupuri mici│pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 25.│Circus cyaneus │erete vânăt │Solitar sau în grupuri mici│pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 26.│Coccothraustes │ │ │ │
│ │coccothraustes │dumbrăveancă │ - │păduri de foioase │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 27.│Coracias garrulus │corb │Solitar sau în grupuri mici│păduri de foioase │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 28.│Crex crex │dumbrăveancă │Solitar sau în grupuri mici│culturi agricole, pajişti, păşuni │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 29.│Egretta garzetta │egreta mică │ - │malurile lacurilor şi râurilor, malurile cursurilor de │
│ │ │ │ │apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 30.│Emberiza calandra │presură sură │Solitar sau în grupuri mici│pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 31.│Eritachus rubecula │măcăleandru │Solitar sau în grupuri mici│pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 32.│Falco peregrinus │şoim călător │Solitar sau în grupuri mici│pajişti, păşuni, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 33.│Falco subbuteo │şoimul rândunelelor │Solitar sau în grupuri mici│pajişti, păşuni, malurile cursurilor de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 34.│Falco vespertinus │vânturel de seară │Solitar sau în grupuri mici│pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 35.│Ficedula albicollis │muscar gulerat │Solitar sau în grupuri mici│păduri de foioase │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 36.│Ficedula parva │muscar mic │Solitar sau în grupuri mici│pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 37.│Fulica atra │lişiţa │ - │râuri, lacuri, malurile cursurilor de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 38.│Gavia arctica │cufundar polar │ - │pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 39.│Gavia stellata │cufundar mic │ - │râuri, lacuri, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 40.│Lanius collurio │sfrâncioc roşiatic │Grupuri mici │pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 41.│Lanius minor │sfrâncioc cu frunte │ │ │
│ │ │neagră │Grupuri mici │pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 42.│Lullula arborea │ciocârlia de pădure │Grupuri mici │păduri de foioase │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 43.│Mergus allbellus │ferestraş mic │În perechi sau grupuri mici│râuri, lacuri, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 44.│Mergus merganser │ferăstraşul mare │Grupuri mari │râuri, lacuri, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 45.│Merops apiaster │prigorie │Grupuri mari │pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 46.│Motacilla alba │codobatură albă │Grupuri mici │râuri, lacuri, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 47.│Motacilla flava │codobatură galbenă │Grupuri mici │râuri, lacuri, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 48.│Muscicapa striata │muscar sur │Solitar sau în grupuri mici│păduri de foioase, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 49.│Nycticorax nycticorax │stârcul de noapte │Grupuri mici │râuri, lacuri, malurile cursurilor de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 50.│Oriolus oriolus │grangur │Solitar sau în grupuri mici│păduri de foioase, pajişti, păşuni │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 51.│Pandion haliaetus │uligan pescar │Solitar sau în grupuri mici│râuri, lacuri, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 52.│Pernis apivorus │viespar │În perechi sau grupuri mici│păduri de foioase, pajişti, păşuni │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 53.│Phalacrocorax pygmaeus│cormoran pitic │Grupuri mici │râuri, lacuri, malurile cursurilor de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 54.│Philomachus pugnax │bătăuş │Grupuri mici │malurile lacurilor şi râurilor, malurile cursurilor de │
│ │ │ │ │apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 55.│Phoenicurus ochruros │codroş │Grupuri mici │râuri, lacuri, malurile cursurilor de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 56.│Phoenicurus │ │ │ │
│ │phoenicurus │codroş de pădure │Grupuri mici │păduri de foioase, pajişti, păşuni │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 57.│Phylloscopus collybita│pitulice │Grupuri mici │păduri de foioase │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 58.│Phylloscopus │ │ │ │
│ │sibilatrix │pitulice sfârâitoare │Grupuri mici │păduri de foioase │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 59.│Phylloscopus trochilus│pitulice fluierătoare │Grupuri mici │păduri de foioase, pajişti, păşuni │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 60.│Platalaea leucorodia │lopătar │Grupuri mici │râuri, lacuri, malurile cursurilor de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 61.│Podiceps cristatus │corcodelul mare │Solitar sau în grupuri mici│râuri, lacuri, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 62.│Podiceps grisegena │corcodel cu gât roşu │Grupuri mici │râuri, lacuri, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 63.│Porzana pusilla │cresteţ mic │Grupuri mici │râuri, lacuri, malurile cursurilor de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 64.│Sitta europaea │ţiclean │ - │ - │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 65.│Sterna hirundo │chirighiţă │Grupuri mici │râuri, lacuri, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 66.│Tachybaptus ruficollis│corcodel mic │Grupuri mici │râuri, lacuri, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 67.│Tringa erythropus │fluierar negru │Grupuri mici │ - │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 68.│Tringa glareola │fluierar de mlaştină │Solitar sau în grupuri mici│malurile lacurilor şi râurilor, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 69.│Tringa nebularia │fluierarul cu picioare │ │ │
│ │ │verzi │Solitar sau în grupuri mici│malurile lacurilor şi râurilor, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 70.│Tringa totanus │fluierarul cu picioare │ │ │
│ │ │roşii │Solitar sau în grupuri mici│râuri, lacuri, alte corpuri de apă │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 71.│Upupa epops │pupăză │Grupuri mici │pajişti, păşuni, culturi agricole │
├─────┼──────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 72.│Vanellus vanellus │nagâţ │Grupuri mici │malurile lacurilor şi râurilor, malurile cursurilor de │
│ │ │ │ │apă │
└─────┴──────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA nr. 18 la Planul de management Informaţii relevante pentru speciile cuibăritoare de interes conservativ pentru situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
┌───┬─────────────────────┬────────────────────┬────────┬────────────────────┬────────┬──────────────┬─────────────────┬──────────────────┐
│Nr.│ │ │Gruparea│Habitate preferate │Mărimea │Perioada de │Dobândirea │ │
│crt│Denumirea ştiinţifică│ Denumirea comună │cuiburi-│ pentru cuibărit │pontei │eclozare │penajului de │Habitate de odihnă│
│ │ │ │lor │ │ │ │juvelin │ │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ 1.│Actitis hypoleucos │fluierarul de munte │Izolat │Pe sol, în vegetaţie│3-5 ouă │mai-iunie │iunie-iulie │pe sol │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ 2.│Aegithalos caudatus │piţigoiul codat │Izolat │Arbori, arbuşti │8-12 ouă│aprilie-iunie │mai-iulie │arbori, arbuşti │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ 3.│Alcedo atthis │pescărel albastru │Izolat │În malurile abrupte,│4-8 ouă │mai-august │iunie-septembrie │arbori, alte │
│ │ │ │ │în galerii │ │ │ │structuri │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ 4.│Anas platyrhynchos │raţă mare │Grupuri │Pe sol, în vegetaţie│9-13 ouă│aprilie-iulie │iulie-august │malul lacurilor │
│ │ │ │mici │ │ │ │ │sau râurilor, pe │
│ │ │ │ │ │ │ │ │apă │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ 5.│Anas querquedula │raţă cârâitoare │Grupuri │Pe sol, în vegetaţie│8-9 ouă │mai-iunie │iunie-august │malul lacurilor │
│ │ │ │mici │ │ │ │ │sau râurilor, pe │
│ │ │ │ │ │ │ │ │apă │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ 6.│Anser anser │gască de vară │Colonii │Pe sol, în vegetaţie│4-6 ouă │mai-iulie │iulie-septembrie │malul lacurilor │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sau râurilor, pe │
│ │ │ │ │ │ │ │ │apă │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ 7.│Anthus campestris │fâsă de câmp │Izolat │Pe sol, în vegetaţie│4-5 ouă │iunie-august │iulie-septembrie │pe sol, culturi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │agricole │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ 8.│Aquila pomarina │acvilă ţipătoare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mică │Izolat │În arbori │1-3 ouă │iunie-august │august-septembrie│arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│ 9.│Athene noctua │cucuvea │Izolat │În arbori │2-5 ouă │aprilie-iulie │iunie-septembrie │arbori, alte │
│ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│10.│Aythya ferina │raţă cu cap castaniu│Grupuri │Pe sol, în vegetaţie│8-10 ouă│mai-iulie │iunie-august │malul lacurilor │
│ │ │ │mici │ │ │ │ │sau râurilor, pe │
│ │ │ │ │ │ │ │ │apă │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│11.│Botaurus stellaris │buhai de baltă │Izolat │În apă puţin adâncă,│5-7 ouă │aprilie-iulie │mai-august │malul lacurilor │
│ │ │ │ │cu vegetaţie bogată │ │ │ │sau râurilor, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │malurile │
│ │ │ │ │ │ │ │ │corpurilor de apă │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│12.│Buteo buteo │şorecar comun │Izolat │În arbori │2-4 ouă │aprilie-iulie │iulie-septembrie │arbori, alte │
│ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│13.│Buteo rufinus │şorecar mare │Izolat │Pe sol, în vegetaţie│3-4 ouă │aprilie-iunie │mai-iulie │pe sol, alte │
│ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│14.│Caprimulgus europaeus│caprimulg │Izolat │Pe sol, în vegetaţie│2 ouă │iunie-august │iulie-septembrie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│15.│Carduelis cannabina │cânepar │Izolat │În arbuşti │4-6 ouă │mai-august │iunie-august │arbuşti, arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│16.│Carduelis carduelis │sticlete │Izolat │În arbori │4-6 ouă │mai-august │iunie-august │arbuşti, arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│17.│Carduelis chloris │florinte │Izolat │În arbori │4-6 ouă │mai-august │iunie-august │arbuşti, arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│18.│Carduelis spinus │scatiu │Izolat │În arbori │4-6 ouă │mai-august │iunie-august │arbuşti, arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│19.│Casmerodius albus │egretă mare │Izolat/ │În apă puţin adâncă,│3-5 ouă │aprilie-iunie │mai-iulie │malul lacurilor │
│ │ │ │colonial│cu vegetaţie bogată │ │ │ │sau râurilor │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│20.│Charadrius dubius │prundăraş gulerat │Izolat │Pe sol, în vegetaţie│3-4 ouă │aprilie-august│mai-septembrie │malul lacurilor │
│ │ │mic │sau în │ │ │ │ │sau râurilor │
│ │ │ │grupuri │ │ │ │ │ │
│ │ │ │mici │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│21.│Chlidonias hybridus │chirichiţă cu obraz │Colonii │În apă puţin adâncă,│2-3 ouă │iulie │august │malul lacurilor │
│ │ │alb │ │cu vegetaţie bogată │ │ │ │sau râurilor │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│22.│Ciconia ciconia │barză albă │Izolat │În arbori │1-7 ouă │mai-iulie │iulie-septembrie │arbori, alte │
│ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│23.│Ciconia nigra │barză neagră │Izolat │În arbori │3-5 ouă │mai-iulie │iulie-septembrie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│24.│Circaetus gallicus │şerpar │Izolat │În arbori │1 ou │iunie-august │august-octombrie │arbori, alte │
│ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│25.│Circus aeruginosus │erete de stuf │Izolat │În apă puţin adâncă,│ │ │ │ │
│ │ │ │ │cu vegetaţie bogată │3-8 ouă │mai-iulie │iunie-august │pe sol │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│26.│Coccothraustes │ │ │ │ │ │ │ │
│ │coccothraustes │botgros │Izolat │În arbori │4-5 ouă │mai-iulie │mai-iulie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│27.│Coracias garrulus │dumbrăveancă │Izolat │În arbori │3-5 ouă │aprilie-iulie │mai-august │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│28.│Corvus corax │corb │Izolat │În arbori │1-3 ouă │februarie-mai │aprilie-iunie │arbori, alte │
│ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│29.│Crex crex │cristel de câmp │Izolat │Pe sol, în vegetaţie│8-12 ouă│mai-august │iunie-septembrie │pe sol │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│30.│Dendrocopos leucotos │ciocănitoarea cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │spatele alb │Izolat │În arbori │3-5 ouă │aprilie-iunie │aprilie-iunie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│31.│Dendrocopos medius │ciocănitoarea de │Izolat │În arbori │4-7 ouă │aprilie- │aprilie-octombrie│arbori │
│ │ │stejar │ │ │ │octombrie │ │ │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│32.│Dendrocopos syriacus │ciocănitoarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │grădini │Izolat │În arbori │3-5 ouă │aprilie-iulie │aprilie-iulie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│33.│Dryocopus martius │ciocănitoarea neagră│Izolat │În arbori │4-6 ouă │aprilie-august│mai-septembrie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│34.│Egretta garzetta │egreta mică │Colonii │În apă puţin adâncă,│ │ │ │ │
│ │ │ │ │cu vegetaţie bogată │3-5 ouă │mai-septembrie│iulie-septembrie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│35.│Emberiza calandra │presură sură │Izolat │Pe sol, în vegetaţie│4-6 ouă │mai-septembrie│mai-septembrie │arbuşti, arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│36.│Eritachus rubecula │măcăleandru │Izolat │În arbori │4-6 ouă │martie-august │martie-august │arbori, arbuşti │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│37.│Falco subbuteo │şoimul rândunelelor │Izolat │În arbori │2-3 ouă │iunie- │ │ │
│ │ │ │ │ │ │septembrie │iulie-septembrie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│38.│Falco tinunnculus │vânturelul roşu │Izolat │În arbori │3-6 ouă │aprilie-august│mai-septembrie │arbori, alte │
│ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│39.│Falco vespertinus │vânturel de seară │Izolat │În arbori │3-4 ouă │aprilie-iulie │mai-august │arbori, alte │
│ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│40.│Ficedula albicollis │muscar gulerat │Izolat │În arbori │5-7 ouă │aprilie-august│mai-septembrie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│41.│Ficedula parva │muscar mic │Izolat │În arbori │5-6 ouă │aprilie-august│aprilie-august │arbuşti, arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│42.│Fulica atra │lişiţa │Izolat │În apă puţin adâncă,│6-10 ouă│martie- │aprilie-noiembrie│malul lacurilor │
│ │ │ │ │cu vegetaţie bogată │ │noiembrie │ │sau râurilor │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│43.│Lanius collurio │sfrâncioc roşiatic │Izolat │În arbuşti │3-7 ouă │mai-septembrie│mai-septembrie │arbuşti, arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│44.│Lanius minor │sfrâncioc cu frunte │ │ │ │ │ │ │
│ │ │neagră │Izolat │Arbori, arbuşti │5-6 ouă │iunie-august │iulie-septembrie │arbuşti │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│45.│Lullula arborea │ciocârlia de pădure │Izolat │Pe sol, în vegetaţie│3-5 ouă │martie-august │martie-septembrie│pe sol │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│46.│Merops apiaster │prigorie │Colonii │În malurile abrupte,│6-7 ouă │aprilie- │mai-septembrie │arbori, alte │
│ │ │ │ │în galerii │ │septembrie │ │structuri │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│47.│Motacilla alba │codobatură albă │Izolat │Găuri, crăpături sau│5-6 ouă │aprilie- │aprilie- │pe sol, alte │
│ │ │ │ │galerii în structuri│ │septembrie │septembrie │structuri │
│ │ │ │ │variate │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│48.│Motacilla flava │codobatură galbenă │Izolat │Pe sol, în vegetaţie│4-6 ouă │aprilie-iulie │aprilie-iulie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│49.│Muscicapa striata │muscar sur │Izolat │În arbori │4-6 ouă │mai-septembrie│mai-septembrie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│50.│Nycticorax nycticorax│stârcul de noapte │Colonii │În arbori │4-5 ouă │mai-octombrie │mai-noiembrie │arbori, malurile │
│ │ │ │ │ │ │ │ │corpurilor de apă │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│51.│Oriolus oriolus │grangur │Izolat │În arbori │3-4 ouă │mai-august │iunie-septembrie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│52.│Pernis apivorus │viespar │Izolat │În arbori │2 ouă │mai-septembrie│iulie-octombrie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│53.│Phalacrocorax │cormoran pitic │Colonii │În arbori │4-6 ouă │mai-septembrie│iulie-octombrie │arbori, alte │
│ │pygmaeus │ │ │ │ │ │ │structuri │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│54.│Phoenicurus ochruros │codroş │Izolat │În găuri, crăpături │ │ │ │ │
│ │ │ │ │în sol, ziduri sau │4-6 ouă │mai-septembrie│mai-septembrie │pe sol, alte │
│ │ │ │ │scorburi │ │ │ │structuri │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│55.│Phoenicurus │codroş de pădure │Izolat │În găuri, crăpături │5-7 ouă │mai-septembrie│mai-septembrie │arbori, alte │
│ │phoenicurus │ │ │în sol, ziduri sau │ │ │ │structuri │
│ │ │ │ │scorburi │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│56.│Phylloscopus │ │ │ │ │ │ │ │
│ │collybita │pitulice │Izolat │Pe sol, în vegetaţie│4-7 ouă │mai-august │mai-august │arbori, arbuşti │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│57.│Phylloscopus │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sibilatrix │pitulice sfârâitoare│Izolat │Pe sol, în vegetaţie│5-7 ouă │mai-august │mai-august │arbori, arbuşti │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│58.│Phylloscopus │pitulice │ │ │ │ │ │ │
│ │trochilus │fluierătoare │Izolat │Pe sol, în vegetaţie│4-8 ouă │mai-august │mai-august │arbori, arbuşti │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│59.│Picus canus │ghionoaie sură │Izolat │În arbori │7-9 ouă │mai-septembrie│iulie-octombrie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│60.│Picus viridis │ghionoaie verde │Izolat │În arbori │5-7 ouă │mai-septembrie│iulie-octombrie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│61.│Platalaea leucorodia │lopătar │Colonii │În apă puţin adâncă,│3-4 ouă │mai-august │iunie-septembrie │malul lacurilor │
│ │ │ │ │cu vegetaţie bogată │ │ │ │sau râurilor, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│62.│Podiceps cristatus │corcodelul mare │Izolat │În apă puţin adâncă,│ │ │ │ │
│ │ │ │ │cu vegetaţie bogată │1-6 ouă │aprilie-august│iunie-septembrie │pe apă │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│63.│Podiceps grisegena │corcodel cu gât roşu│Izolat │În apă puţin adâncă,│ │ │ │ │
│ │ │ │sau în │cu vegetaţie bogată │4-5 ouă │mai-iulie │iunie-august │pe apă │
│ │ │ │grupuri │ │ │ │ │ │
│ │ │ │mici │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│64.│Porzana pusilla │cresteţ mic │Izolat │Pe sol, în vegetaţie│6-8 ouă │mai-septembrie│mai-septembrie │pe sol │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│65.│Sitta europaea │ţiclean │Izolat │În arbori │6-8 ouă │aprilie-august│mai-septembrie │arbori │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│66.│Sterna hirundo │chirighiţă │Colonii │Pe sol, în vegetaţie│1-3 ouă │mai-septembrie│iunie-octombrie │malul lacurilor │
│ │ │ │ │ │ │ │ │sau râurilor │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│67.│Tachybaptus │corcodel mic │Izolat │În apă puţin adâncă,│ │ │ │ │
│ │ruficollis │ │ │cu vegetaţie bogată │4-6 ouă │mai-octombrie │mai-octombrie │pe apă │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│68.│Tringa totanus │fluierarul cu │Semi- │Pe sol, în vegetaţie│3-5 ouă │martie- │aprilie-octombrie│malul lacurilor │
│ │ │picioare roşii │colonial│ │ │septembrie │ │sau râurilor │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│69.│Upupa epops │pupăză │Izolat │În arbori │7-8 ouă │mai-august │iunie-august │arbori, arbuşti │
├───┼─────────────────────┼────────────────────┼────────┼────────────────────┼────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│70.│Vanellus vanellus │nagâţ │Grupuri │ │ │ │ │ │
│ │ │ │mici │Pe sol, în vegetaţie│3-4 ouă │mai-august │iunie-septembrie │pe sol │
└───┴─────────────────────┴────────────────────┴────────┴────────────────────┴────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────────────┘
ANEXA nr. 19 la Planul de management Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 20 la Planul de management Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu-detaliu zona nordică, între localităţile Stolniceni-Prăjescu şi Mogoşeşti-Siret (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 21 la Planul de management Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona nordică: Butea-Răchiteni (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 22 la Planul de management Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona nordică: Butea-Rotunda (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 23 la Planul de management Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona centrală: Sagna-Roman (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 24 la Planul de management Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona centrală: Cotu Vameş-Ion Creangă (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 25 la Planul de management Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona sudică: Recea-Hârleşti (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 26 la Planul de management Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona sudică: Hârleşti-Onişcani (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 27 la Planul de management Zone importante pentru speciile de păsări de interes conservativ, observate în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu - detaliu zona sudică: Boanţa-Cotu Grosului (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 28 la Planul de management Unităţi administrativ-teritoriale intersectate de limitelele ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 29 la Planul de management Repartiţia administrativ-teritorială şi localizarea principalelor localităţi din vecinătatea ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 30 la Planul de management Numărul de locuitori în localităţile aflate în UAT-urile pe suprafaţa cărora se desfăşoară ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 31 la Planul de management Tipul de proprietate a terenurilor incluse în interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 32 la Planul de management Suprafeţe de pădure incluse în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 33 la Planul de management Infrastructura de transport în zona ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 34 la Planul de management Elementele de patrimoniu din situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu şi din vecinătatea acestuia
┌────┬─────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬─────┬─────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │ Descrierea elementului │ │ │ │ │Cod de │
│crt.│ de patrimoniu │ Localitate │Judeţ│ Adresa │ Datare │identificare │
├────┼─────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴─────┴─────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┤
│ I │ Lista monumentelor istorice │
├────┼─────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬─────┬─────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┤
│ 1.│Situl arheologic de la Şcheia│Sat Şcheia; Comuna Alexandru I. Cuza│Iaşi │La marginea de S a │sec. XV-XVI, │IS-I-s-B-03662 │
│ │ │ │ │satului, pe terasa din │Epoca │ │
│ │ │ │ │stânga râului Siret │medievală │ │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 2.│Bordei │Sat Şcheia; Comuna Alexandru I. Cuza│Iaşi │ - │Sec. XIX │IS-II-m-B-04255 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 3.│Casă │Sat Şcheia; Comuna Alexandru I. Cuza│Iaşi │ - │Sf. Sec XIX │IS-II-m-B-04256 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 4.│Conacul Alexandrescu │Sat Şcheia; Comuna Alexandru I. Cuza│Iaşi │ - │Sec. XIX │IS-II-m-B-04257 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 5.│Monumentul Eroilor din primul│Sat Şcheia; Comuna Alexandru I. Cuza│Iaşi │În cimitir │Înc. sec. XX │IS-III-m-B-04326 │
│ │război mondial │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 6.│Monumentul lui Alexandru │Sat Miclăuşeni; Comuna Butea │Iaşi │În incinta parcului │ │ │
│ │Sturza │ │ │dendrologic al castelului│ 1875 │IS-III-m-B-04321 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 7.│Mănăstirea Miclăuşeni │Sat Miclăuşeni; Comuna Butea │Iaşi │ - │sec. XVII-XIX │IS-II-a-B-04199 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 8.│Biserica "Sf. Voievozi", │Sat Miclăuşeni; Comuna Butea │Iaşi │ - │ 1787 │IS-II-m-B-04199.01│
│ │"Buna Vestire" │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 9.│Castelul Sturza │Sat Miclăuşeni; Comuna Butea │Iaşi │ - │sec. XVII, │ │
│ │ │ │ │ │reclădită 1752│ │
│ │ │ │ │ │şi sec. XIX │IS-II-m-B-04199.02│
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 10.│Parc │Sat Miclăuşeni; Comuna Butea │Iaşi │ - │sec. XIX │IS-II-m-B-04199.03│
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 11.│Fosta Mănăstire Doljeşti │Sat Doljeşti, Comuna Doljeşti │Neamţ│ - │sec. XVIII-XX │NT-II-a-B-10615 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 12.│Biserica "Sf. Treime" │Sat Doljeşti, Comuna Doljeşti │Neamţ│ - │ 1765-1774, │ │
│ │ │ │ │ │adăugiri 1884 │NT-II-m-B-10615.01│
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 13.│Turn clopotniţă │Sat Doljeşti, Comuna Doljeşti │Neamţ│ - │ 1884 │NT-II-m-B-10615.02│
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 14.│Situl arheologic de la │ │ │ │ │ │
│ │Tămăşeni, punct "La Silişte" │Sat Tămăşeni, Comuna Tămăşeni │Neamţ│ "La Silişte" │ - │NT-I-s-B-10540 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 15.│Aşezare │Sat Tămăşeni, Comuna Tămăşeni │Neamţ│ "La Silişte" │ - │NT-I-m-B-10540.01 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 16.│Aşezare │Sat Tămăşeni, Comuna Tămăşeni │Neamţ│ "La Silişte" │ - │NT-I-m-B-10540.02 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 17.│Aşezare │Sat Tămăşeni, Comuna Tămăşeni │Neamţ│ "La Silişte" │ - │NT-I-m-B-10540.03 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 18.│Biserica de lemn │ │ │ │ │ │
│ │"Sf. Nicolae" │Sat Sagna; Comuna Sagna │Neamţ│ - │ 1530 │NT-II-m-B-1069 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 19.│Cetatea Nouă a Romanului │Sat Gâdinţi, Comuna Gâdinţi În │ │ │ │ │
│ │ │interiorul ROSPA0072 Lunca Siretului│ │ │ │ │
│ │ │Mijlociu │Neamţ│Str. Poganului 1 │ 1466-1675 │NT-I-s-A-10502 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 20.│Aşezare │Sat Rocna, Comuna Icuşeşti │Neamţ│"Cetăţuie" │Sec. II-III │ │
│ │ │ │ │ │p. Chr. │NT-I-s-B-10533 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 21.│Situl arheologic de la │Sat Butnăreşti, Comuna Secuieni │Neamţ│"La Chiuaru" │Sec. II-III │ │
│ │Butnăreşti │ │ │ │p. Chr. │NT-I-s-B-10490 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 22.│Necropolă │Sat Butnăreşti, Comuna Secuieni │Neamţ│"La Chiuaru" │Sec. II-III │ │
│ │ │ │ │ │p. Chr. │NT-I-m-B-10490.01 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 23.│Aşezare │Sat Butnăreşti, Comuna Secuieni │Neamţ│"La Chiuaru" │Sec. II-III │ │
│ │ │ │ │ │p. Chr. │NT-I-m-B-10490.02 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 24.│Aşezare │Sat Butnăreşti, Comuna Secuieni │Neamţ│"La Chiuaru" │Hallstatt │NT-I-m-B-10490.03 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 25.│Aşezare │Sat Cârligi, Comuna Filipeşti │Bacău│"La Rădi", la NE în sat │sec. II-V │ │
│ │ │ │ │ │p.Chr. │BC-I-s-B-00716 │
├────┼─────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴─────┴─────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┤
│ II │ Repertoriu Arheologic Naţional │
├────┼─────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬─────┬─────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┤
│ 1.│Situl arheologic de la Şcheia│Sat Şcheia; comuna ALEXANDRU I. CUZA│Iaşi │La marginea de S a │sec. XV-XVI, │ │
│ │ │ │ │satului, pe terasa din │Epoca │ │
│ │ │ │ │stânga râului Siret │medievală │99307.02 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 2.│Castelul Sturzda de la │Sat Miclăuşeni; Comuna Butea │Iaşi │ │Epoca │ │
│ │Miclăuşeni │ │ │ │medievală, │ │
│ │ │ │ │ │Epoca modernă/│ │
│ │ │ │ │ │sec. XVII-XIX,│ │
│ │ │ │ │ │parc refăcut │ │
│ │ │ │ │ │peisagistic │ │
│ │ │ │ │ │sec. XIX, │ │
│ │ │ │ │ │sec. XVII, │ │
│ │ │ │ │ │reclăd. 1752, │ │
│ │ │ │ │ │1787, reclăd.?│ │
│ │ │ │ │ │1823 │96138.01 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 3.│Cimitirul medieval de la │Sat Răchiteni, Comuna Răchiteni │Iaşi │Pe malul drept al râului │Epoca │ │
│ │Răchiteni-"Cimitirul Vechi" │În interiorul ROSPA0072 Lunca │ │Siret │medievală / │ │
│ │ │Siretului Mijlociu │ │ │sec.XVII-XVIII│97857.01 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 4.│Situl arheologic de la │Sat Tămăşeni, Comuna Tămăşeni │Neamţ│În vatra satului │Latene, Epoca │ │
│ │Tămăşeni-"La Silişte" │ │ │ │bronzului, │ │
│ │ │ │ │ │Epoca │ │
│ │ │ │ │ │medievală / │ │
│ │ │ │ │ │sec. II-III, │ │
│ │ │ │ │ │sec. XIV-XVI │124643.01 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 5.│Cetatea medievală de la │Sat Gâdinţi, Comuna Gâdinţi │Neamţ│La cca. 3 km SV de sat, │Epoca │ │
│ │Gâdinţi-"La Cetate" │ │ │pe malul stâng al râului │medievală / │ │
│ │ │ │ │Siret │sec. XV-XVII │124171.02 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 6.│Aşezarea Latene târziu de la │Sat Rocna, Comuna Icuşeşti │Neamţ│"Dealul Morii", la 500 m │Latene / │ │
│ │Rocna │ │ │S de sat │sec. II-III │123077.01 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 7.│Situl arheologic de la │Sat Butnăreşti, Comuna Secuieni │Neamţ│"La Chinaru" pe drumul │Hallstatt, │ │
│ │Butnăreşti │ │ │spre Secuieni, la cca. 1 │Latene / │ │
│ │ │ │ │km SE de sat │sec. II-III │124288.01 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 8.│Aşezarea daco-romană şi din │Sat Cârligi, Comuna Filipeşti │Bacău│"La Rădi" la NE de sat │Epoca romană/ │ │
│ │epoca migraţiilor de la │ │ │ │sec. II-III, │ │
│ │Cârligi │ │ │ │sec. IV-V │22601.02 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 9.│Situl arheologic de la │Sat Cârligi, Comuna Filipeşti │Bacău│la 3 km S de sat │Neolitic, │ │
│ │Onişcani │ │ │ │Epoca │ │
│ │ │ │ │ │medievală, │ │
│ │ │ │ │ │Latene / │ │
│ │ │ │ │ │sec. VIII-IX │226560.01 │
├────┼─────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 10.│Necropola carpică plană de la│Sat Dămieneşti, Comuna Dămieneşti │Bacău│"La Tomiţă" │Epoca │ │
│ │Dămieneşti │ │ │ │migraţiilor / │ │
│ │ │ │ │ │sec. II-III │22120.01 │
└────┴─────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴─────┴─────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┘
ANEXA nr. 35 la Planul de management Localizarea aproximativă a elementelor de patrimoniu din situl ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu şi din vecinătatea acestuia (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 36 la Planul de management Principalele regularizări şi îndiguiri existente în interiorul şi vecinătatea sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 37 la Planul de management Distribuţia habitatelor/activităţilor antropice ce generează forme de impact asupra sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 38 la Planul de management Matricea de corelare a formelor de impact cu habitatele antropice din situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
┌─────────────────────────────────────────────┬───────┬──────────┬───────┬───────┬────────┬────────┬──────┬──────┬───┬─────────┬──────────┐
│ \ Habitate antropice │Agricol│Antropic/ │Drum │Drum │Drum │Drum │Livezi│Păşuni│LEA│Structuri│Balastiere│
│ \ │ │localităţi│exploa-│comunal│judeţean│naţional│ │ │ │izolate │şi staţii │
│Forme de impact \ │ │ │tare │ │ │ │ │ │ │ │de sortare│
│ \ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Abandonarea zonelor de păşunat │░░░░░░░│ │░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Acces îmbunătăţit în zonă │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│░░░│░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Acidifiere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Activitate vulcanică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Acumulare în albie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Aerodromuri, heliporturi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Aeroporturi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Alte activităţi privind agricultura şi │░░░░░░░│ │ │ │ │ │░░░░░░│ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
│silvicultura neenumerate mai sus │░░░░░░░│ │ │ │ │ │░░░░░░│ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Alte complexe sportive / de agrement │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Alte forme de colectare │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│ │ │ │░░░░░░│░░░░░░│░░░│░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Alte forme de poluare │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Alte forme de transport a energiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Alte reţele de comunicaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Alte sporturi în aer liber şi activităţi de │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │
│agrement │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Alte tipuri de aşezări │░░░░░░░│ │ │ │ │ │░░░░░░│░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Alte tipuri de efluenţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Alte zone industriale sau comerciale │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │░░░│░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Apărare litorală sau lucrări de protecţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│costieră │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Incendiere │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│ │ │ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Asanare şanţuri, canale de irigaţie, iazuri, │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │░░░░░░│ │ │ │
│bălţi, mlaştini sau gropi │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │░░░░░░│ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Avalanşe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Călcare, altă utilizare │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Camping şi rulote │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Canalizare │ │░░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Cărări, trasee de agrement, trasee de ciclism│ │░░░░░░░░░░│░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Cariere │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Centre artistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Circuite, trasee │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Colectare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Colectare / prelevare de floră │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Competiţie naturală │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│░░░│ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Complexe de schi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Culegerea din staţiuni floristice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Cutremur │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Depozitarea de deşeuri industriale │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Depozitarea de deşeuri menajere │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│░░░│░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Depozitarea de materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Depozitarea de materiale inerte │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│░░░│░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Depozite industriale │ │░░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Deteriorare datorită speciilor de interes │░░░░░░░│ │ │ │ │ │░░░░░░│░░░░░░│ │ │ │
│cinegetic │░░░░░░░│ │ │ │ │ │░░░░░░│░░░░░░│ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Depozitarea sedimentelor dragate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Eroziune │░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Eutrofizare │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Exploatare fără replantare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Exploatare minieră la zi │░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Exploatarea mecanizată a turbei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Explorarea şi extragerea petrolului şi/sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gazului natural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Extracţie de turbă manual │░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Fabrici │ │░░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Fenomene de versant, alunecări de teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Fertilizare │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│ │ │ │ │░░░░░░│ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Furtuni, cicloane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Parapantă, deltaplanorism │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Hipodromuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Hrănirea turmelor │░░░░░░░│ │ │ │ │ │░░░░░░│░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Incendii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Îndepărtarea sedimentelor │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Introducerea unei boli │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Inundare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Inundaţii │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│ │ │ │ │░░░░░░│ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Invazie de către o specie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Linii de transport electricitate │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│░░░│░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Lipsa agenţilor de polenizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Locuinţe dispersate │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Managementul nivelelor de apă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Managementul vegetaţiei acvatice / de pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│maluri în scopuri de drenaj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Manevre militare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Maree înalte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Mers, echitaţie şi vehicule nemotorizate │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│ │░░░░░░│░░░░░░│ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Modificarea curenţilor marini │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Modificarea practicilor de cultivare │░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Navigaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Parazitism │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Parcuri de distracţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Pescuit cu momeală │░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Pescuit cu plase fixe │░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Pescuit în locaţie fixă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Pescuit şi acvacultură │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Conducte │░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Plantare artificială │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Poduri, viaducte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Polderizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Poluare fonică │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Poluare genetică │░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Poluarea aerului │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Poluarea apei │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Poluarea solului │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│░░░│░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Porturi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Prelevarea materialului litoral │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Recuperarea uscatului din mare, estuare sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mlaştini │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Replantare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Saline │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Schi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Secare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Secare / acumulare de material organic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Secerat, cosit │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│░░░│░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Sporturi nautice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Stadioane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Străzi, autostrăzi │ │░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Structuri agricole │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│ │ │ │ │░░░░░░│░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Structuri modificatoare ale cursurilor de ape│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│continentale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Submersie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Tăierea / îndepărtarea arborilor bătrâni │ │░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│ │ │ │ │
│sau morţi │ │░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Tăierea arborilor tineri │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│░░░│ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Tăierea arbuştilor şi a subarbuştilor, │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│░░░│ │ │
│plivirea buruienilor │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│░░░│ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Terenuri de golf │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Terenuri de sport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Trasee de munte, căţărat, speologie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Traulare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Tuneluri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Urbanizare continuă │ │░░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Urbanizare discontinuă │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Utilizarea pesticidelor │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│ │ │ │░░░░░░│░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Vânătoare │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│░░░│ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Vandalism │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│Vehicule motorizate │░░░░░░░│░░░░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░░░│░░░░░░│░░░░░░│ │░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░│
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│SCOR ABSOLUT │ 46 │ 40 │ 28 │ 23 │ 20 │ 19 │ 24 │ 30 │ 12│ 42 │ 42 │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│SCOR RELATIV │ 0.393 │ 0.342 │ 0.239 │ 0.198 │ 0.171 │ 0.162 │ 0.205│ 0.256│ 0.│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │103│ 0.359 │ 0.359 │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│NR. TOTAL FORME DE IMPACT │ 117 │ 117 │ 117 │ 116 │ 117 │ 117 │ 117 │ 117 │117│ 117 │ 117 │
├─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼───────┼───────┼────────┼────────┼──────┼──────┼───┼─────────┼──────────┤
│SCOR RELATIV │ 39 │ 34 │ 24 │ 20 │ 17 │ 16 │ 21 │ 26 │ 10│ 36 │ 36 │
└─────────────────────────────────────────────┴───────┴──────────┴───────┴───────┴────────┴────────┴──────┴──────┴───┴─────────┴──────────┘
ANEXA nr. 39 la Planul de management Distribuţia spaţială a impactului cumulat în situl Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (a se vedea imaginea asociată) ANEXA nr. 40 la Planul de management Lista speciilor de păsări identificate în teren şi care nu se regăsesc în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu În cadrul deplasărilor în teren au fost de asemenea identificate 14 specii de păsări menţionate în Anexa I a Directivei Păsări nenominalizate în Formularul Standard al sitului: Aquila pomarina-acvilă ţipătoare mică; Buteo rufinus-şorecar mare; Circus aeruginosus-erete de stuf; Circaetus gallicus-şerpar; Circus cyaneus-erete vânăt; Coracias garrulus-dumbrăveancă; Dendrocopos medius-ciocănitoare de stejar; Dryocopus martius-ciocănitoare neagră; Egretta alba/Casmerodius albus-egretă mare; Egretta garzetta-egretă mică; Pandion haliaetus-uligan pescar; Picus canus-ghionoaie sură; Porzana pusilla-cresteţ mic; Sterna hirundo-chiră de baltă. Speciile de pasări de interes naţional care necesită protecţie strictă, incluse în Anexa 4B a OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, nenominalizate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, ce prezintă migraţie regulată, observate în teren în perioada august-decembrie 2012 sunt: Actitis hypoleucos-fluierar de munte; Carduelis cannabina /Acanthis cannabina-cânepar; Carduelis spinus-scatiu; Carduelis flammea-inăriţă; Emberiza calandra-presură sură; Erithacus rubecula-măcăleandru; Motacilla alba-codobatură albă; Motacilla flava-codobatură galbenă; Muscicapa striata-muscar sur; Oriolus oriolus-grangur; Phoenicurus ochruros-codroş de pădure; Phoenicurus phoenicurus-codroş de munte; Phylloscopus collybita-pitulice mică; Phylloscopus trochilus-pitulice fluierătoare; Phyloscopus sibilatrix-pitulice sfârâitoare; Tachybaptus ruficollis-corcodel mic; Upupa epops-pupăză. De asemenea, pe parcursul deplasărilor în teren, au mai fost observate 8 specii de păsări de interes naţional, neincluse în Formularul Standard al sitului, care nu sunt specii migratoare: Aegithalos caudatus-piţigoi codat; Athene noctua-cucuvea; Carduelis carduelis-sticlete; Carduelis chloris-florinte; Coccothraustes coccothraustes-botgros; Corvus corax-corb; Picus viridis-ghionoaie verde; Sitta europaea-ţiclean. Detalii suplimentare cu privire la aceste specii sunt prezentate în secţiunea 2.5, precum şi în anexele Planului de management. ------- 
