Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  PLAN DE MANAGEMENT din 3 octombrie 2017 al Sitului Natura 2000 ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN DE MANAGEMENT din 3 octombrie 2017 al Sitului Natura 2000 ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş

EMITENT: Ministerul Mediului
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 858 bis din 31 octombrie 2017
Comenteaza legea
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 1.291 din 3 octombrie 2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 31 octombrie 2017.
──────────

    CUPRINS
    Aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş
    I. INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a Planului de Management
    1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
    1.3. Cadrul legal pentru aria naturală protejată şi pentru Planul de management
    1.3.1. Legislaţie specifică

    1.4. Procesul de elaborare a Planului de management
    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management
    1.6. Revizuire şi/saumodificări
    1.7. Procedura de implementare a Planului de management
    1.7.1. Structura personalului în vederea implementării obiectivelor stabilite prin Planul de management
    1.7.2. Modalităţi de finanţare în vederea asigurării fondurilor necesare pentru implementarea obiectivelor cuprinse în Planul de management


    II. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE “ROSPA0003 Avrig - Scorei - Făgăraş”
    2.1. Informaţii generale
    2.2. Condiţii fizico-geografice
    2.2.1. Mediul fizic
    2.2.2. Geologia
    2.2.3. Geomorfologia/Formele de relief
    2.2.4. Hidrologia
    2.2.5. Clima
    2.2.6. Soluri/subsoluri

    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Habitatele din cadrul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş
    2.3.2. Flora
    2.3.3. Fauna
    2.3.4. Alte specii

    2.4. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1. Utilizarea ale terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig - Scorei -Făgăraş
    2.4.2. Situaţa juridică a terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig - Scorei - Făgăraş


    III. EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A HABITATELOR ŞI A SPECIILOR DE IMPORTANŢĂ NAŢIONALĂ ŞI COMUNITARĂ
    3.1. Consideraţii privind starea actuală de conservare a ariei naturale protejate privind starea actuală de conservare a speciilor precum şi ameninţările prezente şi potenţiale la adresa habitatelor şi a speciilor de interes conservativ
    3.1.1. Stârcul pitic -Ixobrychus minutus
    3.1.2. Eretele de stuf-Circus aeruginosus
    3.1.3. Cristel de câmp-Crex crex
    3.1.4. Vulturul-pescar sau Uliganul pescar - Pandion haliaetus
    3.1.5. Pescăraşul albastru -Alcedo atthis
    3.1.6. Barza albă-Ciconia ciconia
    3.1.7. Muscarul mic -Ficedulaparva
    3.1.8. Muscarul gulerat -Ficedula albicollis
    3.1.9. Ciocănitoarea de grădină sau balcanică-Dendrocopos syriacus
    3.1.10. Ciocănitoarea de stejar sau pestriţămijlocie -Dendrocopos medius
    3.1.11. Ghionoaia sură- Picus canus
    3.1.12. Ciocănitoarea neagră- Dryocopus martius
    3.1.13. Caprimulgul- Caprimulgus europaeus
    3.1.14. Sfrânciocul cu frunte neagră- Lanius minor
    3.1.15. Ciocârlia de pădure -Lullula arborea
    3.1.16. Ferestraşul mic - Mergus albellus
    3.1.17. Bătăuşul- Philomachus pugnax
    3.1.18. Silvia porumbacă - Sylvia nisoria
    3.1.19. Fâsa de câmp - Anthus campestris
    3.1.20. Presura de grădină - Emberiza hortulana
    3.1.21. Eretele vânăt - Circus cyaneus
    3.1.22. Acvila de stâncă - Aquila chrysaetos
    3.1.23. Şoimul călator - Falcoperegrinus
    3.1.24. Vânturelul de seară - Falco vespertinus
    3.1.25. Ciuful de câmp- Asio flammeus


    IV. OBIECTIVE ŞI ACŢIUNI PROPUSE PENTRU ATINGEREA ŞI MENŢINEREA STĂRII FAVORABILE DE CONSERVARE PENTRU HABITATELE NATURALE ŞI SPECIILE REPREZENTATIVE
    4.1. Scopul Planului de management
    4.2. Obiectivul general al Planului de management
    4.3. Obiective specifice ale Planului de management
    4.4. Managementul operaţional
    4.5. Valori, bunuri, ameninţări - impact
    4.6. Activităţi privind realizarea construcţiilor pe teritoriul ROSPA0003
    4.7. Funcţionarea Planului de management
    4.8. Resursele financiare

    V. BIBLIOGRAFIE

    ANEXE la Planul de management
    Anexa 1: Harta de distribuţie a efectivelor de Ghionoaia sură, Ferestraşul mic, Ciocârlia de pădure, Muscarul mic
    Anexa 2: Harta de distribuţie a efectivelor de Sfrânciocul cu frntea neagră, Presura de grădina, Vânturelul de seară, Şoimul călător, Ciocănitoareaneagră
    Anexa 3: Harta de distribuţie a efectivelor de Ciocănitoarea de grădină, Ciocănitorea de stejar Barza albă, Eretele vânăt
    Anexa 4: Harta de distribuţie a efectivelor de Caprimulgul, Ciuful câmp, Acvila de Stâncă, Fâsa de câmp
    Anexa 5: Harta de distribuţie a efectivelor de Muscarul mic, Bătăuşul, Silvia porumbacă, Pescăruşul albastru
    Anexa 6: Harta de distribuţie şi abundenţă a Stârcului pitic
    Anexa 7: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Stârcului pitic
    Anexa 8: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Stârcul pitic
    Anexa 9: Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea Stârcului pitic
    Anexa 10: Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea Stârcului pitic
    Anexa 11: Harta de distribuţie a Eretelui de stuf în cadrul sitului
    Anexa 12: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Eretelede stuf
    Anexa 13: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Eretele de stuf
    Anexa 14: Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea Eretelui de stuf
    Anexa 15: Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea Eretelui de stuf
    Anexa 16: Harta de distribuţie a Cristelului de câmp
    Anexa 17: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Cristelul de câmp
    Anexa 18: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Cristelul de câmp
    Anexa 19: Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea Cristelului de câmp
    Anexa 20: Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea Cristelului de câmp
    Anexa 21: Harta de distribuţie a speciei Pandion haliaetus în cadrul sitului ROSPA0003
    Anexa 22: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Uliganul pescar
    Anexa 23:Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Uliganul pescar
    Anexa 24: Harta suprapunere SCI-SPA
    Anexa 25:Aria natural protejată încadrare în zonă
    Anexa 26:Aria naturală protejată reprezentare la nivel judeţean
    Anexa 27:Aria naturală protejată reprezentare la nivel naţional
    I. INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a Planului de Management
    Impactul creşterii sistemului socio-economic se concretizează în simplificarea capitalului natural, asociat cu reducerea diversităţii biologice şi cu declinul ponderii resurselor regenerabile produse în sistemele naturale şi seminaturale, respectiv perturbarea mecanismelor de reglaj ale sistemului climatic. Aceasta este o realitate iar protejarea biodiversităţii o necesitate stringentă. Scopul planului de management al sitului de protecţie avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş este conservarea biodiversităţii prin îmbunătăţirea şi menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a populaţiilor de specii din aria naturală protejată, precum şi a peisajului în interiorul ariei natural protejate ROSPA0003 Avrig- Scorei-Făgăraş cât şi în vecinătatea acesteia.
    Cercetarea ştiinţifică, menţinerea sau îmbunătăţirea stării naturale actuale şi a peisajului din aria naturală protejată, educaţia şi contientizarea publicului referitoare la aria naturală protejată şi la valorile acesteia, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale care contravin obiectivelor de conservare a biodiversităţii ariei naturale protejate şi a oricărei acţiuni care degradează peisajul şi habitatele, monitorizarea, cartografierea şi inventarierea efectivelor de specii protejate dar şi a celor invasive, optimizarea identificării şi obţinerii resurselor financiare constituie obiectivele cadru, fundamentale, ale planului de management. Acestea precum şi obiectivele subordonate, care contribuie la realizarea celor de mai sus sunt detaliate în cadrul prezentului plan de management.
    Planul de management al ariei naturale protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru custodele ariei natural protejate, a persoanelor fizice şi juridice care deţin sau utilizează terenuri pe teritoriul şi în vecinătatea ariei naturale protejate, precum şi pentru persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi pe teritoriul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.

    1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
    Aria natural protejată ROSPA0003 Avrig - Scorei - Făgăraş face parte din cadrul reţelei Natura 2000 fiind inclusă în categoria ariilor de protecţie specială avifaunistică conform Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare. Importanţa sitului de protecţie ROSPA0003 Avrig -
    Scorei - Făgăraş se datorează în primul rând populaţiilor de păsări sălbatice şi habitatelor acestora. Oltul reprezintă un coridor ecologic de migraţie şi dispersie care face legătura între diferite zone geografice ale României şi Europei.
    Situl se desfăşoară pe o suprafaţă de 3024 de hectare de-alungul râului Olt şi se află poziţionat la o altitudine medie de 403 metri caracterizat de relief colinar format din dealurile submontane, câmpia piemontană şi lunca Oltului.
    Climatului temperat continental, cu o medie anuală de aproximativ 8 grade Celsius i se adaugă ca şi specific al zonei foehnul- inversiunea de temperatură ce provoacă circulaţia descendentă a maselor de aer.
    Pe suprafaţa sitului, Oltul adună apele întregului versant al munţilor Făgăraş prin circa 30 de afluenţi. Densitatea reţelei hidrografice este de peste 0,8 km/kmp, în Carpaţi nu se mai înregistrează o astfel de densitate a reţelei hidrografice.
    De la sfârşitul lui martie şi până în iunie, râurile montane drenează o cantitate mare de apă, provocând adeseori, pe fundul depresiunii, inundaţii, deoarece cursul Oltului nu poate prelua această cantitate fără a ieşi din matcă.
    Solul podzolic şi numeroşii afluenţi ai Oltului au favorizat înmlăştinirea terenului ajungându-se ca aproximativ 11% din suprafaţa sitului să fie acoperită de mlaştini şi turbării.
    Aceste habitate umede formate din mlaştini, canale şi fâneţe umede sunt perimetrele ideale pentru conservarea speciilor.
    Suprafeţele care rămân neîngheţate în timpul iernii reprezintă cele mai importante arii de iernare pentru păsări localizate în partea sudică şi sud-estică a Transilvaniei.
    Populaţia totală avifaunistică din sit depăşeşte 20.000 de exemplare anual.
    În vecinătatea ariei protejate vizate de planul de management au fost instituite mai multe arii naturale protejate:
    - ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu: Zonă importantă pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum, Rhodeus sericeus. Deşi aria reflectă efectele impactului antropic îndelungat manifestat în deceniile 7 - 9 ale secolului XX, există încă unele zone umede care şi-au păstrat aspectul,comunităţile remanente şi fragmente ale structurilor originare. Numeroase populaţii au fost izolate în aceste arii formând într-un sens restrictiv metapopulaţii şi metacomunităţi. Deşi de dimensiuni mici, acestea sunt potenţiale surse de regenerare şi martori ai diversităţii specifice de odinioară, reprezentative pentru flora, fauna şi peisajul ardelenesc. Teritoriul ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu se suprapune cu ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş pe o suprafaţă de aproximativ 163 de hectare. Pe această suprafaţă au fost identificate mai multe tipuri de habitat, în special habitate formate din zone de stufăriş specifice speciilor Circus aeruginosus/Eretele de stuf, Ixobrychus minutus/Stârcul pitic. - La nord: ROSPA0099 - Podişul Hârtibaciului: A fost desemnat prioritate numărul 1 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării. Găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei zone, aici cuibăreşte cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică Aquila pomarina şi de viespar Pernis apivorus din România, densitatea ceea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului nu are relaţie directă cu ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş neexistând suprapuneri de suprafeţe. Limita sudică a ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului coincide cu limita nordică a ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş pe anumite suprafeţe dar în general distanţa dintre limitele sudică şi nordică a celor două arii naturale protejate este de 300-700 metri. Este posibil ca unele specii de păsări să găsească habitate specifice în ambele arii naturale protejate.
    – La sud: ROSPA0098 - Piemontul Făgăraşului: Relieful dominant este de deal şi munte. Teritoriul sitului este situat în cadrul Depresiunii Făgăraşului pe latura nordică a munţilor Făgăraş. în interiorul sitului este cuprinsă şi aria naturală protejată ROSCI0205 Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului care garantează prezenţa în zonă a unor specii de floră şi faună protejate.
    Pădurile de fag din Munţii Făgăraş cu întinsa zonă deschisă semi-naturală de la poalele munţilor oferă o combinaţie de habitate ideale pentru multe specii de păsări. ROSPA0098 Piemontul Făgăraşului nu are relaţie directă cu ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş neexistând suprapuneri de suprafeţe. între cele mai apropiate puncte distanţa între cele două arii naturale protejate este de 421 metri.

    – La sud-vest: ROSCI0304 - Hârtibaciu Sud-Vest. Relieful din cadrul Podişului Hârtibaciului este reprezentat printr-o suită de dealuri şi văi înguste. Situl reprezintă o regiune clasică de alunecări de teren, prezente într-o gamă variată de tipuri confirmând principala caracteristică a Podişului Hârtibaciului: dinamica accentuată a versanţilor. ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest nu are relaţie directă cu ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş neexistând suprapuneri de suprafeţe. Limita sudică a ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest coincide cu limita nordică a ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş pe anumite suprafeţe dar în general distanţa dintre limitele sudică şi nordică a celor două arii naturale protejate este de 100-300 metri. Este posibil ca unele specii de păsări să găsească habitate specifice în ambele arii naturale protejate.
    – La est: ROSCI0303 - Hârtibaciu Sud-Est. Situl ROSCI0303 Hârtibaciu Sud-Est, 25.903 hectare, este situat în zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei în districtul Homoroadelor. Altitudinea variază între 430 metri, în apropierea Luncii Oltului, şi 700 metri pe Dealul Capului. Din punct de vedere hidrologic, situl se încadrează în bazinul hidrologic al râului Olt, în sectorul său mijlociu. Este un sit de importanţă majoră pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus şi Ursus arctos. Situl reprezintă un habitat caracteristic pentru cele două specii în regiunea biogeografică Continentală, şi, împreună cu celelalte situri propuse, asigură protecţia unui procentaj reprezentativ în această bioregiune. Sit important desemnat pentru habitatele forestiere păduri dacice de stejar, carpen şi păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum - acesta din urmă este prezent doar pe o suprafaţă redusă din sit. Sit de importanţă ridicată pentru speciile de lilieci listate. Este printre puţinele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importanţă ridicată şi pentru Lutra lutra, Castor fiber ROSCI0303 Hârtibaciu Sud-Est nu are relaţie directă cu ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş neexistând suprapuneri de suprafeţe. în cel mai apropiat punct distanţa între cele două arii natural protejate este de 9,6 kilometri.

    Vecinătatea sitului de protecţie avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş cu aceste arii naturale protejate şi suprapunerea parţială cu ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin- Hârtibaciu este un important factor atât din punct de vedere al protejării mediului natural cât şi din punct de vedere al măsurilor de management.

    1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată si la elaborarea Planului de management
    1.3.1. Legislaţie specifică
    a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare;
    d) Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, cu modificările ulterioare;
    f) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
    g) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    h) Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    i) Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;
    j) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
    k) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice;
    l) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică -Directiva Habitate.


    1.4. Procesul de elaborare al Planului de management
    a) Planul de management al sitului de protecţie avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş a fost realizat în cadrul proiectului “Protecţia biodiversităţii în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig - Scorei - Făgăraş” proiect cofinanţat prin programul operaţional sectorial Mediu Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii. Proiectul finanţat a constat în:
    b) Realizarea a 4 studii având ca obiect conservarea şi protecţia speciilor „umbrelă”: Circus aeruginosus/Eretele de stuf, Crex crex/Cristeiul de câmp, Ixobrychus minutus/Stârcul pitic, Pandion haliaetus/Vulturul-pescar,
    c) Evaluarea stării de conservare şi protecţie a tuturor speciilor de păsări de interes comunitar din arealul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş;
    d) Realizarea bazei cartografice pentru delimitarea arealului sitului;
    e) Cartarea ariei cu evidenţierea zonelor de protecţie a speciilor „umbrelă” Circus aeruginosus/Eretele de stuf, Crex crex/Cristelul de câmp, Ixobrychus minutus/Stârcul pitic, Pandion haliaetus/Vulturul-pescar;
    f) Realizarea hărţilor în sistem GIS pentru speciile „umbrelă” Circus aeruginosus/Eretele de stuf, Crex crex/Cristelul de câmp, Ixobrychus minutus/Stârcul pitic, Pandion haliaetus/Vulturul-pescar;
    g) Studiu sociologic asupra percepţiei comunităţii locale asupra ariei naturale protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş la momentul actual;
    h) Seminarii desfăşurate în vederea diseminării informaţiei cuprinse în studiile şi rapoartele de observare cu un public ţintă de specialitate;
    Pentru realizarea Planului de management a fost adoptată o metodologie de lucru pro- activă care a urmărit a îmbina rezultatele observaţiilor şi studiilor ştiinţifice sau sociologice cu observaţiile din teren în scopul de a identifica principalele oportunităţi, ameninţări şi măsurile ce pot avea rezultate concrete, benefice şi cuantificabile.
    În acest sens în elaborarea Planului de management au fost implicaţi specialişti ornitologi care au activat în aria naturală protejată, echipa Epal-ro, dar şi voluntari care au avut multă vreme contact cu realităţile din teren.
    În vederea redactării unui Plan de management care să realizeze un echilibru între nevoile de conservare ale mediului natural şi nevoile de dezvoltare din comunităţile locale direct implicate - în spiritul principiului dezvoltării durabile s-au desfăşurat mai multe consultări publice în vederea dezbaterii în cadrul comunităţilor locale a schiţei planului de management.

    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management
    Prezentul plan de management pentru situl de protecţie avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş reprezintă primul plan de management realizat pentru această arie naturală.

    1.6. Revizuire şi/sau modificări
    Procedura de actualizare, revizuire sau modificare a planului de management:
    a) necesită acordul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului dacă modificările afectează obiectivul principal sau obiectivele de management durabil;
    b) necesită acordul custodelui, care va ţine cont de propunerile colaboratorilor ştiinţifici, dacă vizează acţiunile de management soldate cu implementarea unor modificări în privinţa resurselor umane, financiare sau de infrastructură, iniţiativa modificărilor revine custodelui, în conformitate cu schimbările intervenite
    c) după finalizarea şi avizarea planului de management, la propunerea factorilor interesaţi, după caz - modificări legislative care privesc statutul ariei naturale protejate, protecţia biodiversităţii şi alte asemenea
    d) necesitatea introducerii unor noi obiective conform politicilor viitoare în conservarea biodiversităţii la nivel regional sau comunitar;
    e) necesitatea aplicării unor măsuri suplimentare de protecţie în sit;
    f) necesitatea introducerii unor noi obiective de cercetare în conservarea biodiversităţii.


    1.7. Procedura de implementare a Planului de management
    Implementarea planului de management este o activitate complexă şi implicarea tuturor factorilor interesaţi sau cu atribuţii în acest sens este deosebit de importantă.
    Aceştia vor îndruma custodele în vederea exercitării custodiei şi a implementării planului de management în condiţiile legii şi conform bunelor practici în domeniu, vor acţiona conform prevederilor legale în vederea sancţionării aspectelor care pot afecta mediul natural, peisajul
    sau biodiversitatea ariei naturale protejate, aspecte semnalate de către custode sau alte organisme sau persoane implicate în protejarea biodiversităţii.
    Autorităţile locale au obligaţia legală de a insera limitele ariei naturale protejate în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism. Acestea vor face cunoscut tuturor persoanelor fizice sau juridice interesate de a desfăşura activităţi pe teritoriul ariei naturale protejate sau la limita acesteia asupra obligaţiilor legale pe care acestea le presupun inclusiv obţinerea avizului custodelui în acest sens.
    1.7.1. Structura personalului în vederea implementării obiectivelor stabilite prin Planul de management

┌──────────────┬────────┬────────┬─────┐
│Funcţia/rolul │Personal│Personal│Total│
│              │de birou│de teren│     │
├──────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Manager       │        │1       │1    │
├──────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Asistent      │        │1       │1    │
│manager       │        │        │     │
├──────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Consilier     │1       │        │1    │
│juridic       │        │        │     │
├──────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Responsabil PR│        │1       │1    │
│şi promovare  │        │        │     │
├──────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Responsabil   │1       │        │1    │
│financiar     │        │        │     │
├──────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Rangeri       │        │4       │4    │
├──────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Ornitolog     │        │1       │1    │
├──────────────┼────────┼────────┼─────┤
│Total         │2       │8       │10   │
└──────────────┴────────┴────────┴─────┘


    1.7.2. Modalităţi de finanţare în vederea asigurării fondurilor necesare pentru implementarea obiectivelor cuprinse în Planul de management
    1. Fonduri provenite din: donaţii, sponsorizări, mecenate, contribuţii ale membrilor fondatori.
    2. Fonduri provenite din activitatea de administrare şi de la autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în condiţiile art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare.
    3. Alte modalităţi de finanţare: La fel ca şi în cazul proiectului „Protecţia biodiversităţii în cadrul ariei naturale protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş” cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu”, echipa de management va monitoriza cu atenţie posibilităţile de a aplica pentru diferite tipuri de finanţări sau cofinanţări în vederea realizării scopului propus: protecţia biodiversităţii şi implicit implementarea planului de management al ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş.



    II. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE “ROSPA0003 Avrig - Scorei - Făgăraş”
    2.1. Informaţii generale
    Aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş este situată în judeţele Braşov şi Sibiu, în regiunea biogeografică continentală cuprinzând cursul mijlociu al Oltului, ecoregiunea carpatică pe teritoriul următoarelor localităţi:
    Judeţul Sibiu 47%: Arpaşu de Jos 2%, Avrig 3%, Cârţa 12%, Porumbacu de Jos 2%;
    Judeţul Braşov 53%: Beclean 4%, Făgăraş 1%, Ucea 3%, Viştea 3%, Voila 7%.

    Coordonate pentru aria naturală protejată:
    Latitudine : N 45° 47' 22",N 45° 47' 21"
    Longitudine: E 24° 37' 7",E 24° 37' 8''

    Altitudine: minimă 369 metri, medie 403 metri, maximă 453 metri
    Situl se desfăşoară în regiunea continentală, cuprinzând cursul mijlociu al Oltului. Suprafaţa totală a ariei naturale protejate ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraş este de 3024 hectare.
    Hartă privind încadrarea sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş anexa 27 la planul de management, hartă privind aria naturală protejată ROSPA0003 reprezentată la nivel judeţean anexa 28 la planul de management şi la nivel naţional anexa 29 la planul de management.

    2.2. Condiţii fizico-geografice
    Situl se află poziţionat la o altitudine medie de 403 metri caracterizat de relief colinar format din dealurile submontane, câmpia piemontană şi lunca Oltului.
    2.2.1. Mediul fizic
    Conform Formularului Standard Natura 2000 - ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş, actualizare 01.2011, cursul Oltului este proprietatea statului, terenurile din jur, fâneţe şi terenuri agricole, sunt proprietăţi particulare.
    Tabel 1. Ponderea diferitelor tipuri de utilizare a terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş

┌────────────────────────┬─────────────┐
│                        │Grad         │
│Categorii de utilizare  │aproximativ  │
│teren                   │de acoperire │
│                        │%            │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Spaţiu urban discontinu │0.5%         │
│şi spaţiu rural         │             │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Reţea de căi de         │             │
│comunicaţie şi terenuri │0.5%         │
│asociate acestora       │             │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Păşuni secundare        │7%           │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Terenuri agricole       │20%          │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Păduri mixte            │1%           │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Pajişti naturale        │7%           │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Zone de tranziţie cu    │2%           │
│arbuşti                 │             │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Mlaştini, turbării, zone│11%          │
│umede                   │             │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Cursuri de apă          │51%          │
└────────────────────────┴─────────────┘



    2.2.2. Geologia
    Procesul de formare a Depresiunii Transilvaniei începe la sfârşitul cretacicului, se individualizează în miocen, limitele sale geologice s-au definitivat în pliocenul superior, iar configuraţia geografică în pleistocen, prin ridicarea puternică a blocurilor din ramă. Ea a devenit astfel unitate structurală bine individualizată, ce s-a format prin scufundarea unor blocuri cristalino-mezozoice.
    Depresiunea Transilvaniei este una dintre cele mai cercetate unitati de relief din ţara noastră datorită existenţei unor substanţe utile. La începutul secolului al XIX-lea cercetările geologice s-au intensificat datorită prezenţei masivelor de sare gema, a izvoarelor sărate şi a altor ape minerale.
    Factorii care stau la baza modelării actuale sunt: roca, structura, factorii morfometrici, apele, clima, factorii biologici, pedologici, antropici.
    Sub aspect geologic, în cea mai mare parte domină formaţiunile miocenului superior, panoniene, care în funcţie de ponderea uneia din fracţiunile granulometrice se diferenţiază teritorial.
    Posterior mişcărilor moldavice are loc sedimentarea buglaviană, pe suprafeţe mari în Depresiunea Transilvaniei.
    Valabile în parte şi azi rămân unităţile tectonice stabilite şi anume: o zona de margine formată din strate necutate şi o zonă intens cutată cu masive de sare cuvetă sau zonă interioară cutată în domuri şi branhianticlinale.
    Structură geologică şi forme de relief mai diversificate:
    - relief înalt între 650-750 metri etajat policiclic pe trei nivele;
    – climat umed şi răcoros ce formează pădurile de carpen şi fag şi existenţa solurilor silvestre;
    – densitatea mare a reţelei de râuri permanente;
    – extinderea păşunilor şi fâneţelor, restrângerea terenurilor arabile;
    – ruralism accentuat.


    2.2.3. Geomorfologia/Formele de relief
    Parametrul morfometric care influenţează direct declanşarea şi evoluţia proceselor geomorfologice actuale este panta.
    - suprafeţe orizontale şi aproape orizontale cu înclinări până la 5o, în care sunt incluse luncile, suprafeţele de nivelare, înşeuările largi de pe interfluvii;
    – suprafeţe înclinate, versanţi, cu pante peste 5o care reflectă atât gradul fragmentării reliefului cât şi potenţialul ridicat al proceselor de modelare.


    2.2.4. Hidrologia
    Pe suprafaţa sitului, Oltul adună apele întregului versant al Munţilor Făgăraş prin circa 30 de afluenţi. Densitatea reţelei hidrografice este de peste 0,8 km/kmp. în Carpaţi nu se mai înregistrează o astfel de densitate a reţelei hidrografice. De la sfârşitul lui martie şi până în iunie, râurile montane drenează o cantitate mare de ape, provocând adeseori, pe fundul depresiunii, inundaţii, deoarece cursul Oltului nu poate prelua această cantitate fără a ieşi din matcă. Oltul constituie axa hidrografică majoră care înmănunchează întreaga reţea de văi, atât dinspre Munţii Făgăraş cât şi dinspre Podişul Hârtibaciului. Dispoziţia reţelei hidrografice este asimetrică. Majoritatea afluenţilor sunt situaţi pe malul stâng. Aceştia coboară din Munţii Făgăraş şi se îndreaptă aproape paralel spre nord. De la est la vest, cei mai importanţi sunt: Berivoi, Săvâstreni, Breaza, Sâmbăta, Viştea, Ucea, Ghirloţel, Arpaş, Bâlea. Afluenţii de pe malul drept sunt mai puţini şi cu debite mai mici. Ţinând seama de aceeaşi ordine, ei sunt: Cincu, Golbav şi Nou Ardelean, Trifonof şi Trifonof 1998.
    Pentru prevenirea efectelor distructive ale inundaţiilor, începând din 1985, s-au desfăşurat în zonă ample lucrări de îndiguire şi amenajări hidroelectrice, cele cinci baraje, în spatele cărora s-au format lacuri de acumulare sunt: Voila, Viştea, Arpaş, Scorei, Făgăraş. în trecut, topirile zăpezilor şi ploile abundente formau viituri care inundau întreaga luncă a Oltului aşa cum a fost în anii 1912, 1932, 1933, 1948, 1970, 1975 în Ardelean, Trifonof şi Trifonof 1998.

    2.2.5. Clima
    Datele climatice medii înregistrare pentru aria naturală protejată ROSPA0003Avrig-Scorei- Făgăraş - latitudine 45°75' N - longitudine 24°75'E, în localitatea Beclean înregistrate în perioada 2000-2010, au fost:

┌────────────────┬──┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│                │  │Ian │Feb │Mar │Apr │Mai │Iun │Iul  │Aug │Sep │Oct │Nov │Dec │
├────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Temperatura     │C°│-9.4│-7.7│-3.3│1.7 │6.4 │9.4 │10.8 │10.2│6.6 │1.8 │-2.2│-6.6│
│minimă          │  │    │    │    │    │    │    │     │    │    │    │    │    │
├────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Temperatura     │C°│-5.0│-2.9│2.1 │7.5 │12.4│15.3│16.9 │16.6│12.9│7.9 │2.4 │-2.7│
│medie           │  │    │    │    │    │    │    │     │    │    │    │    │    │
├────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Temperatura     │C°│-0.5│1.7 │7.5 │13.3│18.4│21.2│23.1 │23.0│19.2│13.9│7.1 │1.3 │
│maximă          │  │    │    │    │    │    │    │     │    │    │    │    │    │
├────────────────┼──┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Precipitaţii    │m │35  │31.7│32.9│58.0│89.8│119 │106.2│84.0│54.9│45.3│39.2│37.1│
└────────────────┴──┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┘


    Climatului temperat continental, i se adaugă ca şi specific al zonei foehnul - inversiunea de temperatură ce provoacă circulaţia descendentă a maselor de aer.

    2.2.6. Soluri/subsoluri
    Solul podzolic şi numeroşii afluenţi ai Oltului au favorizat înmlăştinirea terenului ajungându-se ca aproximativ 11% din suprafaţa sitului sa fie acoperită de mlaştini şi turbării, aproximativ 30% din suprafaţa sitului este acoperită de soluri aluviale iar restul suprafeţei de luciu de apă.


    2.3. Mediul Biotic
    2.3.1. Habitatele din cadrul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş
    Aria naturală protejată ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraş se întinde pe o suprafaţă de 3.024 de hectare şi cuprinde un complex de habitate care asigură mediul de viaţă pentru numeroase specii de păsări.
    Habitatele naturale ocupate de speciile pentru care a fost desemnat situl, sunt cele din apropierea lacurilor: stufărişul, păpurişul, mlaştinile, luciul de apă, terenurile agricole, canale, copacii de la marginea cursului Oltului, fâneţe umede, pădurea precum şi porţiunile unde, pe timpul iernii, apa nu îngheaţă.
    Bogăţia în specii de păsări a zonei se datorează calităţii şi importanţei habitatelor, oferind locuri propice pentru cuibărit, hrănire şi odihnă.
    Principalele habitate care prezintă o mare importanţă pentru speciile de păsări sunt:
    Zonele umede
    Habitatul preferat de speciile pentru care a fost desemnat situl este reprezentat de zonele umede, cu stufăriş, păpuriş, lacurile, luciul de apa, mlaştinile.

    Pădurea
    În formularul standard sunt incluse mai multe specii de păsări ale căror habitat include prezenţa arborilor atât pentru hrănire cât şi pentru cuibărire. Astfel arbori ca: salcia, plopul, mărul şi părul pădureţ, nucul, plopul alb şi negru, arinul şi sălciile bătrâne; tufele cu ţepi, ca măceşul, porumbarul şi păducelul aflaţi de-a lungul cursului Oltului precum şi pădurile de pe Hârtibaci fac parte din habitatele speciilor prezente în sit.

    Păşuni
    Izlazurile sunt utilizate pentru păşunat.
    Malurile abrupe sunt caracterizate prin prezenţa speciilor de bărboasă Botriochloa ischaemum şi scaiul dracului Eryngium campestre.

    Terenuri agricole
    Terenurile agricole sunt utilizate pentru practicarea agriculturii. în special sunt cultivate cereale, cartoful, rapiţa şi lucerna.
    În cadrul studiilor ornitologice realizate au fost identificate habitate specifice speciilor de interes comunitar care însumează o suprafaţă de 1578 hectare respectiv 52,18% din suprafaţa sitului, respectiv 543 de hectare reprezentînd suprafaţa ariilor ocupate de habitate specifice speciei Ixobrychus minutus/ stârcul pitic, 492 de hectare reprezentînd suprafaţa ariilor ocupate de habitate specifice speciei Crex crex /cristelul de câmp, 543 de hectare reprezentînd suprafaţa ariilor ocupate de habitate specifice speciei Circus aeruginosus/ eretele de stuf. Precizăm că suprafaţa totală ocupată de habitate specifice tuturor speciilor de interes comunitar care au fost identificate în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş este mai mare aceasta urmând să fie identificată pe măsura continuării activităţilor de monitorizare propuse în prezentului plan de management.



    2.3.2. Flora
    Suprafaţa sitului fiind acoperită în proporţie de 11% de mlaştini, smârcuri şi turbării se dezvoltă o vegetaţie alcătuită preponderent din trestie Fragmites sp. şi papură Typha latifolia. Acest tip de vegetaţie este deosebit de important pentru speciile de păsări ce cuibăresc, se hrănesc sau se adăpostesc aici peste iarnă.
    Vegetaţia de luncă, datorită condiţiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionale a acestuia şi topoclimatului caracteristic este edificată preponderent de specii ca: sălciile Salix alba, S. fragilis, S. caprea, plopi Populus alba, P. nigra, iarba câmpului Alopecurus pratensis, firuţa Poa pratensis, pirul Agropyron repens, trestie Phragmites australis, papura Typha latfolia, rogoz Carex sp., pipirig Scit pus lacustris şi săgeata apei Sagittaria sagi a folia în Ardelean, Trifonof şi Trifonof 1998.

    2.3.3. Fauna
    Importanţa suprafeţei sitului Natura 2000 se datorează în primul rând populaţiilor de păsări sălbatice. Oltul reprezintă un coridor ecologic de migraţie şi dispersie pentru populaţiile de păsări care face legătura între diferite zone geografice ale României şi Europei. Sunt astfel legate Depresiunile Braşovului, Făgăraşului şi Câmpia Transilvaniei de sudul ţării. Oltul este recunoscut ca una dintre căile importante de migraţie ale păsărilor. Sunt bine reprezentate atât speciile de păsări cuibăritoare cât şi cele de pasaj şi chiar de iarnă.
    Habitatele umede perimetrale, formate din mlaştini, canale, fâneţe umede sunt perimetre „cheie” pentru conservarea speciilor cuibăritoare de păsări. Lacurile şi zonele umede adiacente reprezintă puncte de maximă concentrare pentru păsările de apă, mai ales pentru palmipede: raţe, lişiţe şi alte asemenea. Suprafeţele care rămân neîngheţate anumite perioade din timpul iernii reprezintă cele mai importante arii de iernare din partea sudică şi sud-estică a Transilvaniei.
    Tabel 2. Specii de interes comunitar care au stat la baza declarării zonei ca şi sit de protecţie agvifaunistică

┌───────────┬───────────┬──────────┬──────────┬─────────┐
│           │           │          │          │Foloseşte│
│           │           │          │          │aria     │
│           │Anexa      │          │          │naturală │
│           │Directivei │          │          │protejată│
│Denumirea  │Păsări şi  │Mărimea   │Starea de │pentru:  │
│ştiinţifică│OUG nr. 57/│populaţiei│conservare│hrană,   │
│           │2007       │          │          │iernat   │
│           │           │          │          │sau în   │
│           │           │          │          │alte     │
│           │           │          │          │situaţii │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Alcedo     │Consiliului│40        │C - medie │Rezidentă│
│atthis     │79/409/CEE │          │sau redusă│         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Anthus     │Consiliului│Specie    │          │Pasaj    │
│campestris │79/409/CEE │rară      │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Aquila     │Consiliului│4         │          │Pasaj    │
│chryaetos  │79/409/CEE │          │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Asio       │Consiliului│Specie    │          │Iernat   │
│flammeus   │79/409/CEE │rară      │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Caprimulgus│Consiliului│60        │B - bună  │Cuibărit │
│europaeus  │79/409/CEE │          │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Ciconia    │Consiliului│120-140   │A-        │Cuibărit │
│ciconia    │79/409/CEE │          │excelentă │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Circus     │Consiliului│40        │B - bună  │Pasaj    │
│cyaneus    │79/409/CEE │          │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Dendrocopos│Consiliului│10-12     │          │Rezidentă│
│medius     │79/409/CEE │          │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Dendrocopos│Consiliului│10-20     │          │Rezidentă│
│syriacus   │79/409/CEE │          │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Dryocopus  │Consiliului│7-10      │          │Rezidentă│
│martius    │79/409/CEE │          │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Emberiza   │Consiliului│1-2       │          │Cuibărit │
│hortulana  │79/409/CEE │          │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Falco      │Consiliului│2         │          │Pasaj    │
│pereginus  │79/409/CEE │          │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Falco      │Consiliului│40        │          │Pasaj    │
│vespertinus│79/409/CEE │          │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │Specie    │          │         │
│Ficedula   │Consiliului│rară,     │          │Pasaj    │
│albicollis │79/409/CEE │clocitoare│          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Ficedula   │Consiliului│Specie    │          │Pasaj    │
│parva      │79/409/CEE │rară      │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │Specie    │          │         │
│Lanius     │Consiliului│rară,     │          │Cuibărit │
│minor      │79/409/CEE │clocitoare│          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │Specie    │          │         │
│Lullula    │Consiliului│rară,     │          │Cuibărit │
│arborea    │79/409/CEE │clocitoare│          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Mergus     │Consiliului│10-15     │B - bună  │Iernat/  │
│albellus   │79/409/CEE │          │          │Pasaj    │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57     │          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Philomachus│Consiliului│Specie    │          │Pasaj    │
│pugnax     │79/409/CEE │rară      │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Picus canus│Consiliului│10-20     │          │Rezidentă│
│           │79/409/CEE │          │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│           │Anexa I la │          │          │         │
│           │Directiva  │          │          │         │
│Sylvia     │Consiliului│20-30     │B- bună   │Cuibărit │
│nisoria    │79/409/CEE │          │          │         │
│           │şi Anexa 3 │          │          │         │
│           │OUG 57/2007│          │          │         │
└───────────┴───────────┴──────────┴──────────┴─────────┘



    2.3.4. Alte specii
    Cu ocazia desfăşurării activităţilor curente de exercitare a custodiei ariei naturale protejate pe teritoriul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş şi în zonele limitrofe acestuia au fost observate mai multe specii de păsări listate în anexele Directivei Păsări.
    Specii de păsări de interes comunitar listate în anexa 1: Cormoran mare Phalacrocorax carbo, Egretă mica Egretta garzetta, Egretă mare Egretta alba, Fluierar de mlaştină Tringa glareola, Chirighiţă neagră Chlidonias niger, Chiră de baltă Sterna hirundo, Fâsa de câmp Anthus campestris, Sfrâncioc roşiatic Lanius collurio, Cinteză Fringilla coelebs, Porumbel gulerat Columba palumbus, Pupăză Upupa epops, Sfrâncioc roşiatic Lanius collurio, Ochiul boului Troglodytes troglodytes, Codalbul Haliaeetus albicilla, Cresteţ-mic Porzana parva, Cresteţ pitic Porzana porzana
    Specii de păsări de interes comunitar listate în anexa 2: Lebădă de vară Cygnus olor, Graur Sturnus vulgaris, Coţofană Pica pica, Stăncuţă Corvus monedula, gaiţă Garrulus glandarius , Mierlă Turdus merula, Cocoşar Turdus pilaris , Lebădă cucuiată Cygnus olor, Fazan Phasianus colchicus, Turturica streptopelia turtur, Guguştiuc Streptopelia decaoctoa, Raţă cârâitoare Anas querquedula, Raţă cu cap castaniu Aythya ferina, Cârstel de baltă Rallus aquaticus, Găinuşă de baltă Gallinula chloropus , Lişiţă Fulica atra , Nagâţ Vanellus vanellus, Pescăruş râzător Larus ridibundus , Sitar de mal Limosa limosa.
    Specii de păsări de interes comunitar listate în anexa 3: Raţă mare A nas platyrhynchos şi Raţă mica Anas crecca.
    Prezenţa acestor specii de păsări pe teritoriul ariei natural protejate şi în vecinătatea acesteia este încă un considerent asupra importanţei ariei natural protejate ROSPA0003 din punct de vedere al biodiversităţii.


    2.4. Informaţii socio-economice şi culturale
    Valorificarea patrimoniului natural şi cultural, cu specificul său propriu arheologic şi religios, poate reprezenta motorul dezvoltării locale. în egală măsură, oamenii locurilor îşi pot aduce participarea afectivă la derularea activităţii de turism, prin împărtăşirea istoriei şi a pasiunilor lor. Analiza SWOT însumează rezultatele relevante pentru strategia de intervenţie în domeniul dezvoltării turismului. Această analiză este întocmită în perspectiva identificării obiectivelor generale de dezvoltare a turismului din aria naturală protejată.

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Puncte tari      │Puncte slabe        │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Infrastructură:  │                    │
│- Prezenţa liniei│                    │
│ferate simple    │                    │
│Braşov - Făgăraş │                    │
│- Sibiu cu oprire│                    │
│în fiecare dintre│                    │
│UAT pe teritoriul│Infrastructură:     │
│cărora se        │- Lipsa             │
│desfăşoară aria  │infrastructurii     │
│naturală         │specifice vizitării │
│protejată        │ariilor naturale    │
│- Prezenţa DN1/  │protejate: centre de│
│E68 importantă   │vizitare, puncte de │
│cale de acces    │informare, locuri de│
│- Prezenţa în    │campare, locuri de  │
│proximitatea     │popas, trasee       │
│ariei naturale   │tematice şi altele  │
│protejate a DN 7C│- Slaba dezvoltare a│
│Transfăgărăşan   │infrastructurii     │
│obiectiv turistic│locale: alimentare  │
│major recunoscut │cu apă, colectare   │
│la nivel naţional│deşeuri şi ape      │
│şi internaţional │reziduale.          │
│- Capacitatea de │                    │
│cazare în diverse│                    │
│structuri de     │                    │
│primire a        │                    │
│turiştilor,      │                    │
│inclusiv pensiuni│                    │
│rurale.          │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Mediu            │                    │
│înconjurător:    │                    │
│- Arie propice   │Mediu înconjurător: │
│practicării      │- Riscul poluării în│
│turismului cu un │agricultură datorită│
│potenţial        │slabei              │
│turistic ridicat:│conştientizări      │
│fond natural de  │privind folosirea   │
│excepţie la care │pesticidelor şi     │
│se adaugă un fond│substanţelor de     │
│turistic         │combatere a         │
│antropic, de     │dăunătorilor;       │
│valoare.         │- Lipsa             │
│- Legături cu/   │monitorizării       │
│apropierea de    │factorilor de mediu │
│alte arii        │ca urmare a         │
│naturale         │nivelului redus al  │
│protejate,       │dotărilor specifice;│
│formând o reţea  │                    │
│ecologică;       │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │- Insuficiente      │
│                 │măsuri de conservare│
│                 │şi protecţie a      │
│                 │speciilor şi        │
│- Practici       │habitatelor de      │
│agricole         │importanţă          │
│tradiţionale ce  │comunitară la       │
│au contribuit la │momentul actual     │
│menţinerea stării│- Insuficienta      │
│favorabile de    │interconectare, la  │
│conservare a     │momentul actual,    │
│biodiversităţii. │între legislaţia    │
│                 │referitoare la      │
│                 │protecţia mediului  │
│                 │şi planul de        │
│                 │urbanism            │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │Economie/Turism:    │
│                 │Insuficienta        │
│Economie/Turism: │dezvoltare a        │
│Condiţii         │sectorului de       │
│favorabile pentru│prelucrare şi       │
│diverse forme de │comercializare a    │
│practicare a     │resurselor naturale │
│turismului care  │din zonă: produse   │
│respectă         │lactate, fructe     │
│condiţiile de    │conservate - compot,│
│protejare şi     │dulceaţă, uscate,   │
│conservare a     │plante medicinale,  │
│mediului:        │meşteşuguri         │
│- Diversitatea   │tradiţionale şi     │
│potenţialului    │altele              │
│turistic natural,│- Nivel scăzut al   │
│a reliefului,    │capacităţii         │
│florei şi faunei │autorităţilor       │
│din zonă;        │administraţiei      │
│- Existenţa unui │publice locale      │
│patrimoniu       │pentru acţiuni în   │
│cultural-istoric │domeniul dezvoltării│
│bogat: monumente │turismului;         │
│istorice şi de   │- Infrastructură şi │
│artă, tradiţii şi│servicii turistice  │
│obiceiuri,       │slab dezvoltate,    │
│vestigii din     │lipsa informaţiei   │
│istoria          │turistice şi a      │
│Transilvaniei:   │pachetelor programe │
│cetăţi, biserici,│de turism atractive.│
│muzee.           │- Promovarea modestă│
│                 │a imaginii şi       │
│                 │potenţialului       │
│                 │turistic al zonei.  │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │Socio-culturale:    │
│                 │- Îmbătrânirea      │
│Socio-culturale: │populaţiei din      │
│- Existenţa      │mediul rural din    │
│obiectivelor     │cauza scăderii      │
│cultural istorice│natalităţii şi      │
│şi istoria       │migraţiei           │
│locurilor;       │demografice din     │
│- Mod de viaţă   │mediul rural către  │
│tradiţional în   │mediul urban        │
│comunităţile     │- Educaţia ecologică│
│locale şi        │şi conştientizarea  │
│ospitalitate.    │importanţei         │
│                 │protejării mediului │
│                 │încă insuficiente.  │
└─────────────────┴────────────────────┘


    Cârţa
    Cârţa are în componenţă două sate: Cârţa şi Poieniţa. Localitatea este situată în Ţara Făgăraşului, pe malul stâng al râului Olt, la circa 3 kilometri de şoseaua naţională Braşov-Sibiu. Comuna Cârţa are 948 de locuitori.
    • Atracţii turistice
    Mănăstirea de la Cârţa
    Fostă mănăstire cisterciană atestată în 1202; astăzi se păstrează numai corul, folosit ca biserică lutherană, şi latura de est. Detalii deosebit de valoroase: portaluri, ancadramente de ferestre, coloane înmănuncheate şi nişe în stil cistercian. Incendiată de tătari în 1241-1242, a fost reconstruită în piatră către 1250.
    Mănăstirea cisterciană Cârţa este monument protejat deţinând un rol major în istoria politică, economică şi culturală a Transilvaniei medievale, cât şi în introducerea dar şi în diseminarea artei gotice în spaţiul intracarpatic.
    În anul 1495 clădirile au fost renovate de Sfatul Orăşenesc Sibiu, o parte a aripii sudice fiind transformată în casă parohială.



    Arpaşu de Jos
    Arpaşu de Jos - Localitatea Arpaşu de Jos este străbătută de pârâul Arpaş, precum şi de pârâul Gostaia. Este situată pe malul stâng al Oltului. Comuna Arpaş are 868 de gospodării şi o populaţie de 2800 persoane, activităţile comerciale sunt desfaşurate în domeniile: cultivarea terenului, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, agricultură, morărit şi panificaţie, comerţ, turism.
    • Atracţii turistice
    - Biserica ortodoxă Arpaşu de Jos - monument istoric,
    – Biserica ortodoxă Arpaşu de Sus - monument istoric,
    – Aşezare dacică atestată documentar,
    – Cetăţuia Arpaşu de Sus


    Rezervaţia Arpăşel
    Localizată în centrul sectorului glaciar central al Masivului Făgăraş, rezervaţia faunistică Arpăşel acoperă o suprafaţă de 736 de hectare. Este cuprinsă lateral de muchiile Albotei la est, Buteanu-Netedului la vest, de limita superioară a pădurii la nord şi de culmea crestei principale de pe aliniamentul vârfurilor Vănătoarea lui Buteanu - 2.507 metri, Capra - 2.494 metri, Adam - 2.370 metri şi Vârtopul - 2.385 metri, la sud. Rezervaţia este constituită din păduri de răşinoase ce formează un masiv închegat, iar la limita inferioară din păduri de răşinoase în amestec cu foioase. Fauna este reprezentată prin capra neagră, râsul, lupul şi ursul, dar şi cerbul carpatin, iar în zona golului alpin, marmota.
    Vegetaţia şi flora sunt structurate pe următoarele etaje de vegetaţie: făgete 550 - 900 metri; păduri în amestec 800-1250 metri; molidişuri 1200-1650 metri; tufişuri subalpine 1600\'ac2200 metri, păşuni şi gol alpin 2200-2507 metri.
    Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial
    Monumentul se află în incinta curţii Căminului Cultural, este de tip placă comemorativă şi a fost realizat în anii 1948-1950. Pe monument sunt inscripţionate numele a opt eroi români din Al Doilea Război Mondial.


    ROSCI0112 Mlaca Tătarilor
    Este reprezentată de o mlaştină de tip turbărie cu suprafaţa de 4 hectare, care conservă un tip rar de habitat, acesta fiind de interes comunitar. Arealul adăposteşte un număr ridicat de specii rare, vulnerabile sau chiar periclitate de plante. ROSCI0112 Mlaca Tătarilor nu are legătură directă cu ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş.
    Centrul Cultural de la Noul Român „Dr. Gh. Telea Bologa”
    Casa reprezintă un interesant monument de arhitectură populară românească pentru patrimoniul specific, o casă-muzeu de o atmosferă aparte, devoratoare prin autenticitate, un spaţiu de sedimentare a gândului, de reflectare şi introspecţie, iar colecţiile, structurate tematic: port-textile, lemn-os-fier, ceramică, icoane şi obiecte de cult se constituie în veritabile fonduri muzeale care trebuie protejate şi valorificate într-un mod ştiinţific adecvat.


    • Târguri şi festivaluri
    Zilele Arpaşului
    Festivalul a ajuns deja la ediţia cu numărul zece, manifestare ce se doreste un adevarat festival folcloric, în cadrul căruia participă formaţii artistice cu tradiţie din judeţele Sibiu şi Braşov. Au loc competiţii sportive, expoziţii, program de muzică şi dansuri. în cadrul acestui festival are loc şi „Târgul Producătorilor şi Tradiţiilor Locale”.


    Avrig
    Avrig are o populaţie de 14.260 locuitori şi a fost atestat documentar în anul 1364, fiind declarat oraş la 25 aprilie 1989.
    Localitatea Avrig este amplasată la poalele Munţilor Făgăraş, pe valea Oltului, la o altitudine de aproximativ 400 metri. Situat într-un adevărat amfiteatru natural, în care relieful se înalţă şi coboară de la 2500 la 350 de metri, Avrigul este caracterizat de un complex fizico- geografic variat, atât ca structură geologică cât şi ca aspect morfologic.
    Cele mai vechi descoperiri de pe hotarul localităţii datează din epoca bronzului 1700\'ac800 î.Hr., fiind descoperit la locul numit „Cetate”, un vas tipic acestei perioade. Sat românesc, Avrigul vechi era pitit în îngustimea Râului Mare. Urme de aşezări au fost descoperite pe locul numit „La arinii căşilor”. În anul 1367 este menţionată o incursiune a domnitorului muntean Vladislav Vlaicu care ajunge până spre Avrig cu scopul de a-şi recăpăta ducatele Făgăraşului şi Amlaşului.
    Tot aici sunt menţionate: o fabrică de sticlărie, fondată în 1840 de fraţii Flossing; o uzină electrică 1908 şi o fabrică de cherestea, înfiinţată de George Krauss în 1914.
    • Atracţii turistice
    - Palatul de vară Samuel Brukenthal,
    – Muzeul Avrig,
    – Biserica ortodoxă "Floriile",
    – Biserica evanghelică,
    – Cetatea de pe vârful Cetăţuia,
    – Atelier de ţesut,
    – Sticlărie,
    – Rezervaţia golul alpin Făgăraş,
    – Lacul Avrig,
    – Peisaje Valea Avrigului,
    – Casa memorială Gheorghe Lazăr,
    – Obiceiurile de Crăciun şi Anul Nou,
    – Târgul "Produse şi tradiţii Ţara Oltului".


    Beclean
    Satul Beclean este situat pe malul stâng al Oltului. Comuna Beclean are 885 de gospodării şi o populaţie de 1600 persoane, activităţile comerciale sunt desfaşurate în domeniile: cultivarea terenului, creşterea animalelor, comerţ.
    • Atracţii turistice
    - Biserica ortodoxa Adormirea Maicii Domnului,
    – Biserica ortodoxa Sfinţii Arhangheli, Calbor,
    – Mănăstirea Făget, cu hramul Naşterea Maicii Domnului,
    – Crucea din lemn de stejar,
    – Arhitectura rurală tradiţională,
    – Dealuri împădurite,
    – Şcoala veche din Beclean,
    – Salba de lacuri Fântâniţa Crăiesei,
    – Sărbătorile Fiii Satului la Beclean şi Bohol,


    Ucea
    Numele satului se presupune că ar proveni din limbile turcă sau tătară. Preotul Ion Glăjar, în lucrarea sa „Monografia satului Ucea de Jos“, spune că denumirea de „Ucea“ are corespondenţe în alte ţări cum ar fi: din Rusia „Ucia bolşaia“, „Ucia staraia“, Ucialy şi Ucialla; din Polonia Utschendorf. Comuna Ucea are o populaţie de 2993 persoane, activităţile comerciale sunt desfaşurate în domeniile: cultivarea terenului, creşterea animalelor, prelucrarea cărnii, agricultură, morărit şi panificaţie, comerţ, turism .
    • Atractii turistice
    - Cabana Turnuri,
    – Cabana Podragu,
    – Castru Roman,
    – Biserica ortodoxă cu hramul Sfântul Nicolae, Ucea de Sus.


    Viştea
    Prima atestare documentară scrisă a satelor Viştea datează de la începutul anului 1400. Documentul nu mai există însă, cel mai vechi document care s-a păstrat şi în care apare scris numele Viştea datează din 11 august 1511 şi este semnat de castelanul şi căpitanul Cetăţii Făgăraşului Paul de Thomor, prin care se reconfirma drepturile de stăpânire asupra moşiilor din Viştea.
    Comuna Arpaş are 824 de gospodării şi o populaţie de 2350 persoane, activităţile comerciale sunt desfaşurate în domeniile: creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, agricultură, comerţ, turism.
    Din satele Viştişoara şi Viştea de Sus se pot urma numeroase trasee montane, cu destinaţie creasta Munţilor Făgăraş - vârful Moldoveanu cel mai înalt vârf din ţară: 2544 metri şi vârful Viştea Mare. Conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă 2005-2015 a comunei Viştea de Jos, actualul sat Viştişoara urmează să fie dezvoltat ca localitate turistică şi de agrement.

    Voila
    Comuna Voila are 1183 de gospodării şi o populaţie de 3131 persoane, activităţile comerciale sunt desfaşurate de 10 agenţi economici în domeniile: benzinărie, agricultură, comerţ.
    • Atracţii turistice
    - Herghelia de la Sâmbăta de Jos
    – Biserica evanghelică Cincşor
    – Castelul Bruckental - Sâmbăta de Jos
    – Ceata de feciori


    Făgăraş
    Localitatea Făgăraş, cu cetatea sa multiseculară, a fost mult timp centrul politico- administrativ al ţinutului, ca reşedinţă de district până în 1886, de comitat între 1886 şi 1918 şi apoi reşedinţa de judeţ între 1918 şi 1950, polarizând întreaga viaţă economică, social-politică şi culturală a zonei. în anul 1968, odată cu noua reorganizare administrativ-teritorială, fostul judeţ Făgăraş devine parte componentă a actualului judeţ Braşov, reşedinţa judeţului fiind trecută municipiului Braşov.
    Oraşul Făgăraş are 14.324 de gospodării şi o populaţie de 39.327 persoane, activităţile comerciale sunt desfaşurate în domeniile: agricultură, industrie, comerţ, turism.
    • Atracţii turistice
    - Cetatea Făgăraşului,
    – Biserica „Sfântul Nicolae”,
    – Mănăstirea franciscanilor şi Biserica Romano-Catolică,
    – Biserica reformată,
    – Biserica „Sfânta Treime”,
    – Biserica Evanghelică,
    – Casa lui Inochenţie Micu Klein,
    – Colegiul Naţional Radu Negru,
    – Statuia Doamnei Stanca,
    – Statuia lui Badea Cârţan,
    – Muzeul Ţării Făgăraşului "Valer Literat",
    – Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial,
    – Zilele Făgăraşului,
    – Festivalul Medieval Turnirul Cetăţilor la Făgăraş,
    – Festivalul Cartofului şi al Cepei la Făgăraş,
    – Festivalul Narciselor.


    Porumbacu de Jos
    Comuna Porumbacu de Jos situată la poalele munţilor Făgăraş se înscrie în constelaţia satelor cu o existenţă multimilenară, locuitorii ţinutului reuşind să reziste de-a lungul atâtor veacuri tulburi. Elevii Cercului de Istorie locală din Scorei au descoperit, în partea de sud a satului Sărata, un ciocan şi un toporaş de piatră din neolitic; atunci, în 1976, acesta a fost doar începutul fiind descoperite ulterior mai multe vetre neolitice şi numeroase unelte neolitice pe albia pârâului Mierea şi pe pârâul numit Creţoaia. Cercetările istorice dovedesc foarte concludent că poporul dac a continuat să trăiască pe vechiul său pământ şi în noile condiţii create de cucerirea romană - după războaiele din anii 101-102 şi 105-106.
    Comuna Porumbacu are 1025 de gospodării şi o populaţie de 3126 persoane, activităţile comerciale sunt desfaşurate în domeniile: creşterea animalelor, agricultură, comerţ, turism.
    • Atracţii turistice
    - Cariera de marmură
    – Cascada Şerbota
    – Oficiul poştal 1717
    – Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial
    – Festivalul „Produse şi tradiţii în Ţara Oltului”

    Din analiza potenţialului turistic al UAT pe teritoriul cărora se desfăşoară aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Fagăraş şi din oportunităţile prezentate se poate trage concluzia că turismul poate deveni una dintre caracteristicile importante ale acestei zone, contribuind decisiv la economia regiunii.
    Prezenţa turiştilor atraşi de relief şi mediul natural reprezintă de cele mai multe ori un factor ce produce distrugerea biodiversităţii unor arealuri deosebite datorită lipsei de educaţie privind protecţia şi conservarea mediului natural. Inclusiv conştientizarea şi sensibilizarea autorităţilor locale şi a altor categorii de instituţii publice, cu responsabilităţi şi atribuţii în domeniul protecţiei mediului reprezintă o necesitate în vederea unei dezvoltări durabile.
    2.4.1. Utilizarea terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş
    Tabel 3. Lista tipurilor de utilizări ale terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig- Scorei-Făgăraş

┌───┬───┬───────────┬────────────┬─────────┐
│   │   │           │Suprafaţă   │Pondere  │
│   │Cod│           │totală      │din      │
│Nr.│CLC│Clasa CLC  │ocupată     │suprafaţa│
│   │   │           │aproximativă│sitului  │
│   │   │           │[hectare]   │[%]      │
├───┼───┼───────────┼────────────┼─────────┤
│1  │511│Cursuri apă│1.542       │51%      │
├───┼───┼───────────┼────────────┼─────────┤
│2  │313│Păduri     │30          │1%       │
│   │   │mixte      │            │         │
├───┼───┼───────────┼────────────┼─────────┤
│   │   │Spaţiu     │            │         │
│   │   │urban      │            │         │
│3  │112│discontinuu│15          │0.5%     │
│   │   │şi spaţiu  │            │         │
│   │   │rural      │            │         │
├───┼───┼───────────┼────────────┼─────────┤
│   │   │Zone de    │            │         │
│   │   │tranziţie  │            │         │
│4  │324│cu arbuşti,│61          │2%       │
│   │   │în general │            │         │
│   │   │defrişate  │            │         │
├───┼───┼───────────┼────────────┼─────────┤
│5  │321│Pajişti    │212         │7%       │
│   │   │naturale   │            │         │
├───┼───┼───────────┼────────────┼─────────┤
│   │   │Terenuri   │            │         │
│   │   │agricole cu│            │         │
│6  │244│suprafeţe  │605         │20%      │
│   │   │cu         │            │         │
│   │   │importanţă │            │         │
│   │   │naturală   │            │         │
├───┼───┼───────────┼────────────┼─────────┤
│7  │231│Păşuni     │212         │7%       │
│   │   │secundare  │            │         │
├───┼───┼───────────┼────────────┼─────────┤
│   │   │Mlaştini,  │            │         │
│8  │511│turbării,  │332         │11%      │
│   │   │zone umede │            │         │
├───┼───┼───────────┼────────────┼─────────┤
│   │   │Reţea de   │            │         │
│   │   │căi de     │            │         │
│9  │502│comunicaţie│15          │0.5%     │
│   │   │şi terenuri│            │         │
│   │   │asociate   │            │         │
│   │   │acestora   │            │         │
└───┴───┴───────────┴────────────┴─────────┘



    2.4.2. Situaţia juridică a terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraş
    Tabel 4. Caracterizarea situaţiei juridice a terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş

┌─────────────────────────────────────┬─────────┐
│                                     │Procent  │
│Domeniu                              │din      │
│                                     │suprafaţa│
│                                     │ANP      │
├───────────┬─────────────────────────┼─────────┤
│           │Domeniul public al       │60%      │
│           │statului DS              │         │
│           ├─────────────────────────┼─────────┤
│           │Domeniul privat al       │-        │
│           │statului DPS             │         │
│           ├─────────────────────────┼─────────┤
│           │Domeniul public al       │         │
│Domeniul   │unităţilor               │5%       │
│Public     │administrativ-teritoriale│         │
│           │DAT                      │         │
│           ├─────────────────────────┼─────────┤
│           │Domeniul privat al       │         │
│           │unităţilor               │-        │
│           │administrativ-teritoriale│         │
│           │DPT                      │         │
│           ├─────────────────────────┼─────────┤
│           │Total domeniul public DP │65%      │
├───────────┼─────────────────────────┼─────────┤
│           │Proprietatea privată a   │10%      │
│           │persoanelor fizice PF    │         │
│           ├─────────────────────────┼─────────┤
│Proprietate│Proprietatea privată a   │-        │
│Privată    │persoanelor juridice PJ  │         │
│           ├─────────────────────────┼─────────┤
│           │Total proprietate privată│-        │
│           │PP                       │         │
├───────────┼─────────────────────────┼─────────┤
│           │Total procent pentru care│         │
│Proprietate│nu se cunoaşte încadrarea│25%      │
│necunoscută│în domeniul public sau   │         │
│           │privat                   │         │
└───────────┴─────────────────────────┴─────────┘





    III. EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A HABITATELOR ŞI A SPECIILOR DE IMPORTANŢĂ NAŢIONALĂ ŞI COMUNITARĂ
    3.1. Consideraţii privind starea actuală de conservare a speciilor precum presiunile şi ameninţările la adresa habitatelor şi a speciilor de importanţă conservativă
    În vederea întocmirii planului de management s-au realizat 4 studii ornitologice dedicate speciilor umbrelă: Ixobrychus minutus/ Stârcul pitic, Circus aeruginosus/ Eretele de stuf, Crex crex /Cristelul de câmp, Pandion haliaetus/ Vulturul-pescar. Totodată observaţiile realizate atât în activitatea curentă a Asociaţiei Epal-ro, patrulări zilnice realizate de rangeri, cât şi cu ocazia activităţilor cu specific ornitologic, transecte, observaţii, monitorizări, s-a realizat un studiu referitor la starea de conservare şi protecţie a tuturor speciilor de păsări de interes comunitar din arealul sitului ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraş.
    Concluziile acestor studii sunt:
    3.1.1. Stârcul pitic -Ixobrychus minutus: Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia cuibăritoare este aproximată la 40 de perechi cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel C. în urma observaţiilor s-a constatat că fiecare habitat monitorizat de către noi, este ocupat de stârcul pitic. Faptul că fiecare habitat este ocupat de această specie este argumentat şi de coeficientul mare de similaritate dintre habitate. în urma estimării populaţionale s-a constatat că în cadrul sitului numărul perechilor clocitoare de Ixobrychus minutus variază între 121-240 conform figurii anexa 4. Pentru a nominaliza măsurile de management care vor trebui impuse în cadrul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş vom trata fiecare cauză în parte:
    1. Incedierile stufărişurilor.
    Chiar dacă situaţia incendiilor este legiferată în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, acest lucru trebuie adus la cunoştinţa localnicilor, prin intensificarea programelor de informare. în regulamentul ariei naturale protejate trebuie specificat clar faptul că sunt strict interzise focurile deschise în cadrul sitului. O altă măsură care trebuie aplicată este montarea de panouri, preferabil în zonele în care au fost observate incendiile, unde să se specifice stricta interzicere a focurilor deschise.

    2. Cărările făcute de pescari prin stuf.
    Trebuie interzis pescuitul în zona stufărişurilor 5, 7, 8, 10, 11, stufărişuri marcate în anexa . Acestea fiind zonele cele mai importante pentru cuibăritul stârcului pitic. Pescuitul va fi permis în zonele care nu au fost identificate ca şi habitate ale speciei sau de interes conservativ.
    Când, din rezultatele analizei de similaritate dintre habitate am menţionat că toate măsurile de management trebuie aplicate tuturor stufărişurilor, ne-am referit în special la măsurile de management care ţin de structura habitatului în special. Este imposibil de exemplu să interzicem pescuitul în zona stufărişului 3, care este o proprietate privată, folosită în special în acest scop. Deci măsurile de management care se referă la presiunea antropică trebuie corelate cu necesităţile comunităţii din zona respectivă, pentru o dezvoltare durabilă a acesteia.

    3. Acumulările de gunoaie din stuf şi de pe suprafaţa apei.
    În acest caz, trebuie structurat un program prin care să se strângă gunoaiele ce formează blocuri imense în cadrul lacurilor de acumulare. De asemenea, trebuie interzisă aruncarea şi depozitarea gunoaielor pe marginea apei, atât prin programe de conştientizare în cadrul localnicilor cât şi prin panouri informative.

    4. Pescuitul din barcă.
    Se va interzice pescuitul din barcă sau intrarea în stuf atât în zonele în care a fost interzis pescuitul de pe mal cât şi în celelalte stufărişuri nominalizate în anexa .
    Se va interzice accesul şi pescuitul din barcă sau alte ambarcaţiuni dotate cu motor mai mare de 5 cai putere. Excepţie fac organele de control, custodele sau alte organisme care efectuează acţiuni de protecţie şi protejare a mediului şi alte acţiuni autorizate de către custode.
    Tăierile stufului.
    Tăierile stufului, dacă este nevoie, se vor face controlat şi doar cu acordul custodelui. Aceasta va trebui interzisă în cadrul stufărişurilor 5, 7, 8, 10 şi 11, stufărişuri marcate în figura anexa.


    5. Poluarea fonică făcută de pescarii care intră cu maşina până aproape de stuf.
    Se va interzice accesul cu maşinile, şi staţionarea lor pentru mai multe zile în apropierea stufărişurilor 1-11 stufărişuri marcate în anexa
    Tabel 5 Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei acesteia

┌─────┬───────────────┬────────────────┐
│Nr   │Parametru      │Descriere       │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Denumirea      │Stârcul pitic   │
│A.0. │speciei        │-Ixobrychus     │
│     │               │minutus         │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │               │• Populaţie     │
│     │Tipul          │nerezidentă     │
│     │populaţiei     │cuibăritoare    │
│A.1. │speciei în aria│care utilizează │
│     │naturală       │aria naturală   │
│     │protejată      │protejată pentru│
│     │               │reproducere     │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Mărimea        │                │
│     │populaţiei     │                │
│A.2. │speciei în aria│Clasa 3         │
│     │naturală       │                │
│     │protejată      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Calitatea      │• bună -        │
│     │datelor        │estimări        │
│     │referitoare la │statistice      │
│A.3. │populaţia      │robuste sau     │
│     │speciei din    │inventarieri    │
│     │aria naturală  │complete;       │
│     │protejată      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Raportul dintre│                │
│     │mărimea        │0-2 %,          │
│     │populaţiei     │corespunzătoare │
│     │speciei în aria│clasei „C” din  │
│A.4. │naturală       │formularul      │
│     │protejată şi   │standard Natura │
│     │mărimea        │2000            │
│     │populaţiei     │                │
│     │naţionale      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Mărimea        │                │
│     │reevaluată a   │                │
│     │populaţiei     │                │
│A.5. │estimate în    │Nu este cazul   │
│     │planul de      │                │
│     │management     │                │
│     │anterior       │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Mărimea        │                │
│     │populaţiei de  │                │
│     │referinţă      │                │
│A.6. │pentru starea  │200 perechi     │
│     │favorabilă în  │                │
│     │aria naturală  │                │
│     │protejată      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │               │Au fost luate în│
│     │Metodologia de │calcul          │
│     │apreciere a    │necesităţile    │
│     │mărimii        │ecologice ale   │
│A.7. │populaţiei de  │speciei,        │
│     │referinţă      │caracteristicile│
│     │pentru starea  │habitatelor din │
│     │favorabilă     │sit şi          │
│     │               │localizarea     │
│     │               │sitului.        │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Raportul dintre│                │
│     │mărimea        │                │
│     │populaţiei de  │                │
│     │referinţă      │”≈” -           │
│A.8. │pentru starea  │aproximativ     │
│     │favorabilă şi  │egală           │
│     │mărimea        │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │actuale        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Tendinţa       │                │
│     │actuală a      │                │
│A.9. │mărimii        │”0” - stabilă   │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Calitatea      │                │
│     │datelor privind│                │
│     │tendinţa       │                │
│A.10.│actuală a      │• medie         │
│     │mărimii        │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Magnitudinea   │                │
│     │tendinţei      │                │
│A.11.│actuale a      │• NU este cazul │
│     │mărimii        │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Magnitudinea   │                │
│     │tendinţei      │                │
│     │actuale a      │                │
│A.12.│mărimii        │• NU este cazul │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
│     │exprimată prin │                │
│     │calificative   │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │               │• structura     │
│     │               │populaţiei pe   │
│     │Structura      │vârste,         │
│A.13.│populaţiei     │mortalitatea şi │
│     │speciei        │natalitatea nu  │
│     │               │deviază de la   │
│     │               │normal;         │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Starea de      │                │
│     │conservare din │                │
│A.14.│punct de vedere│• Favorabilă    │
│     │al populaţiei  │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Tendinţa stării│                │
│     │de conservare  │                │
│A.15.│din punct de   │• NU este cazul │
│     │vedere al      │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Starea de      │                │
│     │conservare     │                │
│A.16.│necunoscută din│• NU este cazul │
│     │punct de vedere│                │
│     │al populaţiei  │                │
└─────┴───────────────┴────────────────┘


    Tabel 6: Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului acesteia

┌────┬───────────────┬─────────────────┐
│Nr  │Parametri      │Descriere        │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Denumirea      │Stârcul pitic    │
│B.1 │speciei        │-Ixobrychus      │
│    │               │minutus          │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │• Populaţie      │
│    │Tipul          │nerezidentă      │
│    │populaţiei     │cuibăritoare care│
│B.2 │speciei în aria│utilizează aria  │
│    │naturală       │naturală         │
│    │protejată      │protejată pentru │
│    │               │reproducere      │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Suprafaţa      │                 │
│    │habitatului    │                 │
│B.3 │speciei în aria│• 543,12ha,      │
│    │naturală       │                 │
│    │protejată      │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Calitatea      │• bună - estimări│
│    │datelor pentru │statistice       │
│B.4 │suprafaţa      │robuste sau      │
│    │habitatului    │inventarieri     │
│    │speciei        │complete;        │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Suprafaţa      │                 │
│    │reevaluată a   │                 │
│    │habitatului    │                 │
│B.5 │speciei din    │Nu este cazul    │
│    │planul de      │                 │
│    │management     │                 │
│    │anterior       │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Suprafaţa      │                 │
│    │adecvată a     │                 │
│B.6 │habitatului    │600 ha           │
│    │speciei în aria│                 │
│    │naturală       │                 │
│    │protejată      │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │               │Prin măsurători  │
│    │Metodologia de │clare respectiv  │
│    │apreciere a    │marcarea cu      │
│    │suprafeţei     │aparatul gps a   │
│    │adecvate a     │habitatului      │
│B.7 │habitatului    │caracteristic în │
│    │speciei în aria│aria natural     │
│    │naturală       │protejată şi     │
│    │protejată      │introducerea     │
│    │               │datelor în       │
│    │               │sistemul GIS.    │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Raportul dintre│                 │
│    │suprafaţa      │                 │
│    │adecvată a     │                 │
│    │habitatului    │”≈” - aproximativ│
│B.8 │speciei şi     │egală            │
│    │suprafaţa      │                 │
│    │actuală a      │                 │
│    │habitatului    │                 │
│    │speciei        │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Tendinţa       │                 │
│    │actuală a      │                 │
│B.9 │suprafeţei     │0 - stabilă      │
│    │habitatului    │                 │
│    │speciei        │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Calitatea      │                 │
│    │datelor privind│• bună - estimări│
│    │tendinţa       │statistice       │
│B.10│actuală a      │robuste sau      │
│    │suprafeţei     │inventarieri     │
│    │habitatului    │complete         │
│    │speciei        │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Calitatea      │                 │
│    │habitatului    │                 │
│B.11│speciei în aria│• bună adecvată  │
│    │naturală       │                 │
│    │protejată      │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Tendinţa       │                 │
│    │actuală a      │                 │
│B.12│calităţii      │0 - stabilă      │
│    │habitatului    │                 │
│    │speciei        │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Calitatea      │                 │
│    │datelor privind│• bună - estimări│
│    │tendinţa       │statistice       │
│B.13│actuală a      │robuste sau      │
│    │calităţii      │inventarieri     │
│    │habitatului    │complete         │
│    │speciei        │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Tendinţa       │                 │
│    │actuală globală│                 │
│    │a habitatului  │                 │
│    │speciei funcţie│                 │
│B.14│de tendinţa    │0 - stabilă      │
│    │suprafeţei şi  │                 │
│    │de tendinţa    │                 │
│    │calităţii      │                 │
│    │habitatului    │                 │
│    │speciei        │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Starea de      │                 │
│    │conservare din │                 │
│B.15│punct de vedere│• Favorabilă     │
│    │al habitatului │                 │
│    │speciei        │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Tendinţa stării│                 │
│    │de conservare  │                 │
│B.16│din punct de   │• 0- este stabilă│
│    │vedere al      │                 │
│    │habitatului    │                 │
│    │speciei        │                 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│    │Starea de      │                 │
│    │conservare     │                 │
│B.17│necunoscută din│Nu este cazul    │
│    │punct de vedere│                 │
│    │al habitatului │                 │
│    │speciei        │                 │
└────┴───────────────┴─────────────────┘


    Tabel 7: Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor acesteia

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr  │Parametru     │Descriere         │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Denumirea     │Stârcul pitic     │
│C.1 │speciei       │-Ixobrychus       │
│    │              │minutus           │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tipul         │• Populaţie       │
│    │populaţiei    │nerezidentă       │
│C.2.│speciei în    │cuibăritoare care │
│    │aria naturală │utilizează aria   │
│    │protejată     │naturală protejată│
│    │              │pentru reproducere│
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tendinţa      │                  │
│C.3 │viitoare a    │• ”0” - stabilă,  │
│    │mărimii       │                  │
│    │populaţiei    │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Raportul      │                  │
│    │dintre mărimea│                  │
│    │populaţiei    │                  │
│    │viitoare a    │                  │
│C.4 │speciei şi    │• ”≈” -           │
│    │mărimea       │aproximativ egală,│
│    │populaţiei de │                  │
│    │referinţă     │                  │
│    │pentru starea │                  │
│    │favorabilă    │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Perspectivele │                  │
│    │speciei din   │• FV - perspective│
│C.5 │punct de      │bune              │
│    │vedere al     │                  │
│    │populaţiei    │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tendinţa      │                  │
│    │viitoare a    │• ”0” - stabilă,  │
│C.6 │suprafeţei    │•                 │
│    │habitatului   │                  │
│    │speciei       │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Raportul      │                  │
│    │dintre        │                  │
│    │suprafaţa     │                  │
│    │habitatului   │                  │
│C.7 │speciei în    │• ”≈” -           │
│    │viitor i      │aproximativ egală,│
│    │suprafaţa     │                  │
│    │adecvată a    │                  │
│    │habitatului   │                  │
│    │speciei       │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Perspectivele │                  │
│    │speciei din   │                  │
│C.8 │punct de      │• FV - perspective│
│    │vedere al     │bune              │
│    │habitatului   │                  │
│    │speciei       │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Perspectivele │• ”FV” -          │
│C.9 │speciei în    │favorabile,       │
│    │viitor        │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │Scăzut -          │
│    │              │impacturile,      │
│    │              │respectiv         │
│    │              │presiunile actuale│
│    │Efectul       │şi ameninţările   │
│    │cumulat al    │viitoare, vor avea│
│C.10│impacturilor  │un efect cumulat  │
│    │asupra speciei│scăzut sau        │
│    │în viitor     │nesemnificativ    │
│    │              │asupra speciei,   │
│    │              │viabilitatea pe   │
│    │              │termen lung a     │
│    │              │speciei este      │
│    │              │asigurată         │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │• Mediu -         │
│    │              │incendierile      │
│    │              │stufărişurilor,   │
│    │              │tăierile stufului │
│    │              │• Scăzut -        │
│    │              │cărările făcute de│
│    │              │pescari prin stuf,│
│    │Presiuni      │poluarea fonică   │
│C.11│actuale asupra│făcută de pescarii│
│    │speciei       │care intra cu     │
│    │              │maşina până       │
│    │              │aproape de stuf,  │
│    │              │pescuitul din     │
│    │              │barcă, acumulările│
│    │              │de gunoaie din    │
│    │              │stuf şi de pe     │
│    │              │suprafaţa apei.   │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │• Mediu -         │
│    │              │incendierile      │
│    │              │stufărişurilor,   │
│    │              │tăierile stufului │
│    │              │• Scăzut -        │
│    │              │cărările făcute de│
│    │              │pescari prin stuf,│
│    │Ameninţările  │poluarea fonică   │
│C.12│viitoare      │făcută de pescarii│
│    │asupra speciei│care intra cu     │
│    │              │maşina până       │
│    │              │aproape de stuf,  │
│    │              │pescuitul din     │
│    │              │barcă, acumulările│
│    │              │de gunoaie din    │
│    │              │stuf şi de pe     │
│    │              │suprafaţa apei.   │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Starea de     │                  │
│    │conservare din│                  │
│    │punct de      │• ”FV” -          │
│C.13│vedere al     │favorabilă,       │
│    │perspectivelor│                  │
│    │speciei în    │                  │
│    │viitor        │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tendinţa      │                  │
│    │stării de     │                  │
│    │conservare din│                  │
│C.14│punct de      │• ”0” - este      │
│    │vedere al     │stabilă,          │
│    │perspectivelor│                  │
│    │speciei în    │                  │
│    │viitor        │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Starea de     │                  │
│    │conservare    │                  │
│    │necunoscută   │                  │
│C15.│din punct de  │• Nu este cazul   │
│    │vedere al     │                  │
│    │perspectivelor│                  │
│    │speciei în    │                  │
│    │viitor        │                  │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    Tabel 8: evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Stârcul pitic       │
│    │speciei     │-Ixobrychus minutus │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │• Populaţie         │
│    │populaţiei  │nerezidentă         │
│D.2.│speciei în  │cuibăritoare care   │
│    │aria        │utilizează aria     │
│    │naturală    │naturală protejată  │
│    │protejată   │pentru reproducere  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă,│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │• ”0” - este        │
│D.4 │globale de  │stabilă,            │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Informaţiile        │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din studiul         │
│    │Informaţii  │ornitologic         │
│D.6 │suplimentare│”Evaluarea stării   │
│    │            │actuale de          │
│    │            │conservare şi       │
│    │            │protejare a speciei │
│    │            │Ixobrychus minutus” │
└────┴────────────┴────────────────────┘




    3.1.2. Eretele de stuf-Circus aeruginosus: Conform formularului standard Natura 2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia cuibăritoare este aproximată la 1-2 perechi cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel D. în urma analizării datelor din teren, am constatat că o singură femelă a fost observată la limita vestică a ariei naturale protejate. S-a încercat urmărirea activităţii acesteia în 8 zile, ea fiind observată doar în două dintre acestea. în ambele observaţii avea un zbor teritorial, survolând zonele de deasupra Oltului. Putem spune cu siguranţă că pasărea nu cuibărea în zonă, ci undeva în partea de vest a Oltului. Dar pentru că a fost observată de două ori în acea arie considerăm că teritoriul acestei perechi se extinde şi în situl ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş.
    Pentru a nominaliza măsurile de management care vor trebui impuse în cadrul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş vom trata fiecare cauză în parte, aplicând aceleaşi măsuri de management ca şi pentru conservarea stârcului pitic:
    1. Cărările făcute de pescari prin stuf.
    Trebuie interzis pescuitul în zona stufărişurilor 5, 7, 8, 10, 11, stufărişuri marcate în figura anexa. Acestea fiind zonele cele mai importante pentru cuibăritul eretelui de stuf.
    Pescuitul va fi permis în zonele care nu au fost identificate ca şi habitate sau de interes conservativ.

    2. Poluarea fonică făcută de pescarii care intră cu maşina până aproape de stuf.
    Se va interzice accesul cu maşinile şi staţionarea lor pentru mai multe zile în apropierea stufărişurilor 7,8, 10, 11 stufărişuri marcate în figura anexa.Pescuitul din barcă.
    Se va interzice astfel pescuitul din barcă sau intrarea în stuf în zona stufărişurilor 7, 8, 10,11 stufărişuri marcate în figura anexa.
    Se va interzice accesul şi pescuitul din barcă sau alte ambarcaţiuni dotate cu motor mai mare de 5 cai putere. Excepţie fac organele de control, custodele sau alte organisme care efectuează acţiuni de protecţie şi protejare a mediului şi alte acţiuni autorizate de către custode.

    3. Acumulările de gunoaie din stuf şi de pe suprafaţa apei
    Ca şi în cazul stîrcului pitic, pentru conservarea eretelui de stuf trebuie structurat un program prin care să se strângă toate gunoaiele ce formează blocuri imense în cadrul lacurilor de acumulare. De asemenea trebuie interzisă aruncarea şi depozitarea gunoaielor pe marginea apei, atât prin programe de conştientizare în cadrul localnicilor cât şi prin panouri informative.

    Printre cauzele care mai pot afecta aceste habitate sunt:
    4. Incedierile stufărişurilor.
    Chiar dacă este legiferată situaţia incendiilor în cadrul Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, acest lucru trebuie adus la cunoştinţa localnicilor, prin programe de popularizare. în regulamentul ariei naturale protejate trebuie specificat clar faptul că sunt strict interzise focurile deschise în cadrul sitului Natura 2000. O altă măsură care trebuie aplicată este montarea de panouri, preferabil în zonele în care au fost observate incendiile, unde să se specifice stricta interzicere a focurilor deschise.

    5. Tăierile stufului.
    Tăierile stufului, dacă este nevoie, se va face controlat şi doar cu acordul custodelui. Aceasta va trebui interzisă în cadrul stufărişurilor acestea fiind atât zonele cele mai importante pentru cuibăritul stârcului pitic cât şi zone potenţiale pentru eretele de stuf.



    Tabel 10: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei acesteia

┌─────┬───────────────┬────────────────┐
│Nr   │Parametru      │Descriere       │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Denumirea      │Eretele de stuf │
│A.0. │speciei        │Circus          │
│     │               │aeruginosus     │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │               │• Populaţie     │
│     │Tipul          │nerezidentă     │
│     │populaţiei     │cuibăritoare    │
│A.1. │speciei în aria│care utilizează │
│     │naturală       │aria naturală   │
│     │protejată      │protejată pentru│
│     │               │reproducere;    │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Mărimea        │                │
│     │populaţiei     │                │
│A.2. │speciei în aria│Clasa 0, 0-10   │
│     │naturală       │                │
│     │protejată      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Calitatea      │• bună -        │
│     │datelor        │estimări        │
│     │referitoare la │statistice      │
│A.3. │populaţia      │robuste sau     │
│     │speciei din    │inventarieri    │
│     │aria naturală  │complete;       │
│     │protejată      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Raportul dintre│                │
│     │mărimea        │0-2 %,          │
│     │populaţiei     │corespunzătoare │
│     │speciei în aria│clasei „C” din  │
│A.4. │naturală       │formularul      │
│     │protejată şi   │standard Natura │
│     │mărimea        │2000            │
│     │populaţiei     │                │
│     │naţionale      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Mărimea        │                │
│     │reevaluată a   │                │
│     │populaţiei     │                │
│A.5. │estimate în    │Nu este cazul   │
│     │planul de      │                │
│     │management     │                │
│     │anterior       │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Mărimea        │                │
│     │populaţiei de  │                │
│     │referinţă      │                │
│A.6. │pentru starea  │1-2 indivizi    │
│     │favorabilă în  │                │
│     │aria naturală  │                │
│     │protejată      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │               │Au fost luate în│
│     │Metodologia de │calcul          │
│     │apreciere a    │necesităţile    │
│     │mărimii        │ecologice ale   │
│A.7. │populaţiei de  │speciei,        │
│     │referinţă      │caracteristicile│
│     │pentru starea  │habitatelor din │
│     │favorabilă     │sit şi          │
│     │               │localizarea     │
│     │               │sitului.        │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Raportul dintre│                │
│     │mărimea        │                │
│     │populaţiei de  │                │
│     │referinţă      │”≈” -           │
│A.8. │pentru starea  │aproximativ egal│
│     │favorabilă şi  │                │
│     │mărimea        │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │actuale        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Tendinţa       │                │
│     │actuală a      │                │
│A.9. │mărimii        │stabilă         │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Calitatea      │                │
│     │datelor privind│                │
│     │tendinţa       │                │
│A.10.│actuală a      │• medie         │
│     │mărimii        │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Magnitudinea   │                │
│     │tendinţei      │                │
│A.11.│actuale a      │• NU este cazul │
│     │mărimii        │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Magnitudinea   │                │
│     │tendinţei      │                │
│     │actuale a      │                │
│A.12.│mărimii        │• NU este cazul │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
│     │exprimată prin │                │
│     │calificative   │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │               │• structura     │
│     │               │populaţiei pe   │
│     │Structura      │vârste,         │
│A.13.│populaţiei     │mortalitatea şi │
│     │speciei        │natalitatea nu  │
│     │               │deviază de la   │
│     │               │normal;         │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Starea de      │                │
│     │conservare din │                │
│A.14.│punct de vedere│• Favorabilă    │
│     │al populaţiei  │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Tendinţa stării│                │
│     │de conservare  │                │
│A.15.│din punct de   │• ”NU este cazul│
│     │vedere al      │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Starea de      │                │
│     │conservare     │                │
│A.16.│necunoscută din│• NU este cazul │
│     │punct de vedere│                │
│     │al populaţiei  │                │
└─────┴───────────────┴────────────────┘


    Tabel 11: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului acesteia

┌────┬─────────────────┬───────────────┐
│Nr  │Parametri        │Descriere      │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │                 │Eretele de stuf│
│B.1 │Denumirea speciei│Circus         │
│    │                 │aeruginosus    │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │                 │• Populaţie    │
│    │                 │nerezidentă    │
│    │Tipul populaţiei │cuibăritoare   │
│B.2 │speciei în aria  │care utilizează│
│    │naturală         │aria naturală  │
│    │protejată        │protejată      │
│    │                 │pentru         │
│    │                 │reproducere ;  │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Suprafaţa        │               │
│    │habitatului      │               │
│B.3 │speciei în aria  │• 543,12 ha,   │
│    │naturală         │               │
│    │protejată        │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │                 │• bună -       │
│    │Calitatea datelor│estimări       │
│B.4 │pentru suprafaţa │statistice     │
│    │habitatului      │robuste sau    │
│    │speciei          │inventarieri   │
│    │                 │complete;      │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Suprafaţa        │               │
│    │reevaluată a     │               │
│    │habitatului      │               │
│B.5 │speciei din      │Nu este cazul  │
│    │planul de        │               │
│    │management       │               │
│    │anterior         │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Suprafaţa        │               │
│    │adecvată a       │               │
│B.6 │habitatului      │600 ha         │
│    │speciei în aria  │               │
│    │naturală         │               │
│    │protejată        │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Metodologia de   │               │
│    │apreciere a      │               │
│    │suprafeţei       │               │
│B.7 │adecvate a       │Prin măsurători│
│    │habitatului      │clare          │
│    │speciei în aria  │               │
│    │naturală         │               │
│    │protejată        │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Raportul dintre  │               │
│    │suprafaţa        │               │
│    │adecvată a       │”≈” -          │
│B.8 │habitatului      │aproximativ    │
│    │speciei şi       │egală          │
│    │suprafaţa actuală│               │
│    │a habitatului    │               │
│    │speciei          │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Tendinţa actuală │               │
│B.9 │a suprafeţei     │0 - stabilă    │
│    │habitatului      │               │
│    │speciei          │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Calitatea datelor│• bună -       │
│    │privind tendinţa │estimări       │
│B.10│actuală a        │statistice     │
│    │suprafeţei       │robuste sau    │
│    │habitatului      │inventarieri   │
│    │speciei          │complete;      │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Calitatea        │               │
│    │habitatului      │               │
│B.11│speciei în aria  │• bună adecvată│
│    │naturală         │               │
│    │protejată        │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Tendinţa actuală │               │
│B.12│a calităţii      │0 - stabilă    │
│    │habitatului      │               │
│    │speciei          │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Calitatea datelor│• bună -       │
│    │privind tendinţa │estimări       │
│B.13│actuală a        │statistice     │
│    │calităţii        │robuste sau    │
│    │habitatului      │inventarieri   │
│    │speciei          │complete;      │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Tendinţa actuală │               │
│    │globală a        │               │
│    │habitatului      │               │
│    │speciei funcţie  │               │
│B.14│de tendinţa      │0 - stabilă    │
│    │suprafeţei şi de │               │
│    │tendinţa         │               │
│    │calităţii        │               │
│    │habitatului      │               │
│    │speciei          │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Starea de        │               │
│    │conservare din   │• FV -         │
│B.15│punct de vedere  │favorabilă,    │
│    │al habitatului   │               │
│    │speciei          │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Tendinţa stării  │               │
│    │de conservare din│• 0- este      │
│B.16│punct de vedere  │stabilă        │
│    │al habitatului   │               │
│    │speciei          │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Starea de        │               │
│    │conservare       │               │
│B.17│necunoscută din  │Nu este cazul  │
│    │punct de vedere  │               │
│    │al habitatului   │               │
│    │speciei          │               │
└────┴─────────────────┴───────────────┘


    Tabel 12: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor acesteia

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr  │Parametru     │Descriere         │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│C.1 │Denumirea     │Eretele de stuf   │
│    │speciei       │Circus aeruginosus│
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │• Populaţie       │
│    │Tipul         │nerezidentă       │
│    │populaţiei    │cuibăritoare care │
│C.2.│speciei în    │utilizează aria   │
│    │aria naturală │naturală protejată│
│    │protejată     │pentru reproducere│
│    │              │;                 │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tendinţa      │                  │
│C.3 │viitoare a    │• ”0” - stabilă,  │
│    │mărimii       │                  │
│    │populaţiei    │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Raportul      │                  │
│    │dintre mărimea│                  │
│    │populaţiei    │                  │
│    │viitoare a    │                  │
│C.4 │speciei şi    │• ”≈” -           │
│    │mărimea       │aproximativ egală,│
│    │populaţiei de │                  │
│    │referinţă     │                  │
│    │pentru starea │                  │
│    │favorabilă    │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Perspectivele │                  │
│    │speciei din   │• FV - perspective│
│C.5 │punct de      │bune              │
│    │vedere al     │                  │
│    │populaţiei    │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tendinţa      │                  │
│    │viitoare a    │                  │
│C.6 │suprafeţei    │• ”0” - stabilă,  │
│    │habitatului   │                  │
│    │speciei       │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Raportul      │                  │
│    │dintre        │                  │
│    │suprafaţa     │                  │
│    │habitatului   │                  │
│C.7 │speciei în    │• ” ~” -          │
│    │viitor şi     │aproximativ egală,│
│    │suprafaţa     │                  │
│    │adecvată a    │                  │
│    │habitatului   │                  │
│    │speciei       │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Perspectivele │                  │
│    │speciei din   │                  │
│C.8 │punct de      │• FV - perspective│
│    │vedere al     │bune              │
│    │habitatului   │                  │
│    │speciei       │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Perspectivele │• ”FV” -          │
│C.9 │speciei în    │favorabile,       │
│    │viitor        │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │• Scăzut -        │
│    │              │impacturile,      │
│    │              │respectiv         │
│    │              │presiunile actuale│
│    │Efectul       │şi ameninţările   │
│    │cumulat al    │viitoare, vor avea│
│C.10│impacturilor  │un efect cumulat  │
│    │asupra speciei│scăzut sau        │
│    │în viitor     │nesemnificativ    │
│    │              │asupra speciei,   │
│    │              │viabilitatea pe   │
│    │              │termen lung a     │
│    │              │speciei este      │
│    │              │asigurată;        │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │Mediu -           │
│    │              │incendierile      │
│    │              │stufărişurilor,   │
│    │              │tăierile stufului │
│    │              │Scăzut - cărările │
│    │              │făcute de pescari │
│    │              │prin stuf,        │
│    │Presiuni      │poluarea fonică   │
│C.11│actuale asupra│făcută de pescarii│
│    │speciei       │care intra cu     │
│    │              │maşina până       │
│    │              │aproape de stuf,  │
│    │              │pescuitul din     │
│    │              │barcă, acumulările│
│    │              │de gunoaie din    │
│    │              │stuf şi de pe     │
│    │              │suprafaţa apei.   │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │Mediu -           │
│    │              │incendierile      │
│    │              │stufărişurilor,   │
│    │              │tăierile stufului │
│    │              │Scăzut - cărările │
│    │              │făcute de pescari │
│    │              │prin stuf,        │
│    │Ameninţările  │poluarea fonică   │
│C.12│viitoare      │făcută de pescarii│
│    │asupra speciei│care intra cu     │
│    │              │maşina până       │
│    │              │aproape de stuf,  │
│    │              │pescuitul din     │
│    │              │barcă, acumulările│
│    │              │de gunoaie din    │
│    │              │stuf şi de pe     │
│    │              │suprafaţa apei.   │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Starea de     │                  │
│    │conservare din│                  │
│    │punct de      │• ”FV” _          │
│C.13│vedere al     │favorabilă,       │
│    │perspectivelor│                  │
│    │speciei în    │                  │
│    │viitor        │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tendinţa      │                  │
│    │stării de     │                  │
│    │conservare din│                  │
│C.14│punct de      │• ”0” _ este      │
│    │vedere al     │stabilă,          │
│    │perspectivelor│                  │
│    │speciei în    │                  │
│    │viitor        │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Starea de     │                  │
│    │conservare    │                  │
│    │necunoscută   │                  │
│C15.│din punct de  │• Nu este cazul   │
│    │vedere al     │                  │
│    │perspectivelor│                  │
│    │speciei în    │                  │
│    │viitor        │                  │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    Tabel 13: evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Eretele de stuf     │
│    │speciei     │Circus aeruginosus  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │• Populaţie         │
│    │populaţiei  │nerezidentă         │
│D.2.│speciei în  │cuibăritoare care   │
│    │aria        │utilizează aria     │
│    │naturală    │naturală protejată  │
│    │protejată   │pentru reproducere  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă,│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │• ”0” - este        │
│D.4 │globale de  │stabilă,            │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din studiul         │
│    │Informaţii  │ornitologic         │
│D.6 │suplimentare│"Evaluarea stării   │
│    │            │actuale de          │
│    │            │conservare şi       │
│    │            │protejare a speciei │
│    │            │Circus aeruginosus ”│
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.3. Cristei de câmp- Crex crex: Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia cuibăritoare este aproximată la 80-160 de perechi cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel C. Rezultatele monitorizărilor efectuate in perioada octombrie-noiembrie 2010 şi 2011 au conculuzionat faptul că în anul 2011, un singur mascul cântător de Crex crex a fost observat în sit. Acesta, din observaţiile noastre se afla în perioada de pasaj şi nu a cuibărit în zonă.
    În formularul standard al sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş s-a menţionat prezenţa a 80-160 de perechi de Crex crex. Tot în această sursă se specifică faptul că 7% din suprafaţa ariei naturale protejate, ceea ce înseamnă că aproximativ 212 hectare sunt păşune, iar 20% respectiv 605 hectare teren agricol. Astfel, toată populaţia de Crex crex estimată ar ocupa aceste două tipuri de habitate.
    Dar, din observaţiile noastre, după estimarea suprafeţelor de teren, toată păşunea prezentă în zonă este o păşune uscată nespecifică cerinţelor ecologice ale speciei. în acest caz, dacă la momentul evaluării prezentate în listă, păşunea avea acelaşi caracter ca şi în observaţiile noastre atunci toată populaţia de 80-160 de perechi de Crex crex trebuia să fie prezentă în terenurile agricole.
    Astfel, în cele 605 hectare s-ar fi aflat 80-160 de perechi. Luând în calcul alte studii care s-au făcut în zonă Ardelean, 1998 la recensământul din 10-25 mai 1997, 10-25 iunie 1997, efectuat de Trifonof au fost identificate nouă perechi pe o suprafaţă de 6000 ha, între satele Ucea de Jos, Ucea de Sus, Arpaşul de Jos şi Arpaşul de Sus cu limită nordică Oltul şi sudică Munţii Făgăraşului. Astfel, pe o suprafaţă de 6000 hectare, zonă ce cuprindea şi o parte din situl ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraş au fost identificate 9 perechi.
    Pentru a nominaliza fiecare măsură specifică ce va trebui implementată, vom lua fiecare cauză în parte:
    1. Cositul timpuriu al fâneţelor şi culturilor de cereale păioase
    Aceasta este o problemă globală, care afectează populaţiile de cristel de câmp de pretutindeni. Măsura care ar trebui luată este interzicerea cositului în perioada mai-iulie, cînd această specie se reproduce.
    Printr-un program de conştientizare a polulaţiei, această măsură s-ar putea aplica eficient în cazul sitului ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraş, căci parcelele din cadrul ariei naturale protejate reprezintă foarte puţin din terenul agricol al fiecărei comune.
    Din această perspectivă nu va fi un efort foarte mare din parte fiecărui proprietar să încerce aplicarea acestei măsuri doar în terenurile din cadrul ariei naturale protejate, ţinând cont că majoritatea proprietarilor au în cadrul sitului doar o mică parte din totalul terenului agricol posedat.

    2. Cositul mecanizat.
    Interzicerea cositului mecanizat în cadrul ariei naturale protejate din 1 mai până la 1 august. Sperăm, din argumentele aduse mai sus, ca printr-un program de conştientizare, implementarea acestei măsuri să nu fie una dificilă.

    3. Prezenţa animalelor domestice libere în sit
    Trebuie interzisă, prin măsuri specifice, prezenţa animalelor domestice : câini, porci, pisici lăsate libere în sit care pot afecta specia.

    4. Fragmentarea parcelelor cu cereale păioase şi a fâneţelor cu parcele cultivate cu cartofi şi porumb.
    Prin programe de conştientizare se poate sugera proprietarilor, ca parcelele din cadrul ariei naturale protejatesă fie folosite ca fâneaţă, sau să fie cultivate cu cereale păioase sau lucernă, devenind astfel habitate potenţiale pentru cristelul de câmp. Acţiune prin care proprietarii de terenuri pot beneficia de măsuri compensatorii conform măsurii 214 plaţi de agromediu pachetul 3.

    5. Cosirea parcelelor până la limita tufărişurilor compacte care le bordează sau cosirea parcelelor din interior spre exterior
    Este necesară aplicarea unei măsuri de management prin care să se păstreze o bandă de aproximativ 5 metri între terenul agricol cultivat şi tufărişurile compacte care bordează ariile vizate. Astfel, după cosirea culturii de cereale sau lucernă, păsările care trăiesc acolo în special juvenilii nezburători să se poată adăposti în acea bandă de vegetaţie. Totodată cosirea parcelelor din interior spre exterior este o măsură de protecţie oferind exemplarelor în pericol posibilitatea de a se refugia.
    Pentru ca banda de ecoton să nu se transforme în tufăriş, datorită succesiunii vegetatiei, se poate aplica un păstorit controlat, prin introducerea, toamna, a turmelor de oi şi vite în ariile vizate.

    6. Iluminatul electric nocturn
    Evitarea iluminatului nocturn, dacă el este deja instalat şi interzicerea montării de stâlpi noi, în cadrul ariilor considerate ca şi habitate potenţiale pentru Crex crex.

    7. Prezenţa drumurilor în cadrul potenţialelor habitate
    Se va încerca evitarea construrii altor drumuri în zona potenţialelor habitate şi dacă se poate chiar închiderea unor drumuri care nu au o utilitate strictă.

    8. Accesul pescarilor cu autoturismul şi poluarea fonică făcută de aceştia în cadrul sitului.
    Interzicerea intrării cu autoturismul în cadrul ariilor considerate habitate potenţiale pentru Crex crex.

    9. Creşterea arbuştilor pe terenurile lăsate în paragină.
    Acest lucru se poate evita printr-un păstorit controlat, introducându-se astfel, toamna, turme de oi şi de vaci în cadrul ariilor considerate habitate potenţiale pentru Crex crex.


    Tabel 14: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei acesteia

┌─────┬───────────────┬────────────────┐
│Nr   │Parametru      │Descriere       │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│A.0  │Denumirea      │Cristel de câmp │
│     │speciei        │Crex crex       │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Tipul          │                │
│     │populaţiei     │Populaţie       │
│A.1. │speciei în aria│nerezidentă     │
│     │naturală       │cuibăritoare    │
│     │protejată      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Mărimea        │                │
│     │populaţiei     │                │
│A.2. │speciei în aria│clasa 0, 0-10   │
│     │naturală       │                │
│     │protejată      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Calitatea      │• bună -        │
│     │datelor        │estimări        │
│     │referitoare la │statistice      │
│A.3. │populaţia      │robuste sau     │
│     │speciei din    │inventarieri    │
│     │aria naturală  │complete;       │
│     │protejată      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Raportul dintre│                │
│     │mărimea        │0-2 %,          │
│     │populaţiei     │corespunzătoare │
│     │speciei în aria│clasei „C” din  │
│A.4. │naturală       │formularul      │
│     │protejată şi   │standard Natura │
│     │mărimea        │2000            │
│     │populaţiei     │                │
│     │naţionale      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Mărimea        │                │
│     │reevaluată a   │                │
│     │populaţiei     │                │
│A.5. │estimate în    │Nu este cazul   │
│     │planul de      │                │
│     │management     │                │
│     │anterior       │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Mărimea        │                │
│     │populaţiei de  │                │
│     │referinţă      │                │
│A.6. │pentru starea  │5 masculi       │
│     │favorabilă în  │                │
│     │aria naturală  │                │
│     │protejată      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │               │Au fost luate în│
│     │Metodologia de │calcul          │
│     │apreciere a    │necesităţile    │
│     │mărimii        │ecologice ale   │
│A.7. │populaţiei de  │speciei,        │
│     │referinţă      │caracteristicile│
│     │pentru starea  │habitatelor din │
│     │favorabilă     │sit şi          │
│     │               │localizarea     │
│     │               │sitului.        │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Raportul dintre│                │
│     │mărimea        │                │
│     │populaţiei de  │                │
│     │referinţă      │”~” -           │
│A.8. │pentru starea  │aproximativ egal│
│     │favorabilă şi  │                │
│     │mărimea        │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │actuale        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Tendinţa       │                │
│     │actuală a      │                │
│A.9. │mărimii        │”0” - stabilă   │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Calitatea      │                │
│     │datelor privind│                │
│     │tendinţa       │                │
│A.10.│actuală a      │• medie         │
│     │mărimii        │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Magnitudinea   │                │
│     │tendinţei      │                │
│A.11.│actuale a      │• NU este cazul │
│     │mărimii        │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Magnitudinea   │                │
│     │tendinţei      │                │
│     │actuale a      │                │
│A.12.│mărimii        │• NU este cazul │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
│     │exprimată prin │                │
│     │calificative   │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │               │• structura     │
│     │               │populaţiei pe   │
│     │Structura      │vârste,         │
│A.13.│populaţiei     │mortalitatea şi │
│     │speciei        │natalitatea nu  │
│     │               │deviază de la   │
│     │               │normal;         │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Starea de      │                │
│     │conservare din │                │
│A.14.│punct de vedere│• Favorabilă    │
│     │al populaţiei  │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Tendinţa stării│                │
│     │de conservare  │                │
│A.15.│din punct de   │• NU este cazul │
│     │vedere al      │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Starea de      │                │
│     │conservare     │                │
│A.16.│necunoscută din│• NU este cazul │
│     │punct de vedere│                │
│     │al populaţiei  │                │
└─────┴───────────────┴────────────────┘


    Tabel 15: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului acesteia

┌────┬────────────────────┬────────────┐
│Nr  │Parametri           │Descriere   │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │                    │Cristel de  │
│B.1 │Denumirea speciei   │câmp Crex   │
│    │                    │crex        │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │Tipul populaţiei    │Populaţie   │
│B.2 │speciei în aria     │nerezidentă │
│    │naturală protejată  │cuibăritoare│
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │Suprafaţa           │            │
│B.3 │habitatului speciei │• 492,15 ha │
│    │în aria naturală    │            │
│    │protejată           │            │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │                    │• bună -    │
│    │Calitatea datelor   │estimări    │
│B.4 │pentru suprafaţa    │statistice  │
│    │habitatului speciei │robuste sau │
│    │                    │inventarieri│
│    │                    │complete;   │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │Suprafaţa reevaluată│            │
│    │a habitatului       │Nu este     │
│B.5 │speciei din planul  │cazul       │
│    │de management       │            │
│    │anterior            │            │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │Suprafaţa adecvată a│            │
│B.6 │habitatului speciei │500 ha      │
│    │în aria naturală    │            │
│    │protejată           │            │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │Metodologia de      │            │
│    │apreciere a         │Prin        │
│B.7 │suprafeţei adecvate │măsurători  │
│    │a habitatului       │clare       │
│    │speciei în aria     │            │
│    │naturală protejată  │            │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │Raportul dintre     │            │
│    │suprafaţa adecvată a│≈ -         │
│B.8 │habitatului speciei │aproximativ │
│    │şi suprafaţa actuală│egală       │
│    │a habitatului       │            │
│    │speciei             │            │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │Tendinţa actuală a  │            │
│B.9 │suprafeţei          │0 - stabilă │
│    │habitatului speciei │            │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │                    │• bună -    │
│    │Calitatea datelor   │estimări    │
│B.10│privind tendinţa    │statistice  │
│    │actuală a suprafeţei│robuste sau │
│    │habitatului speciei │inventarieri│
│    │                    │complete;   │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │Calitatea           │            │
│B.11│habitatului speciei │• bună      │
│    │în aria naturală    │adecvată    │
│    │protejată           │            │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │Tendinţa actuală a  │• ”0” -     │
│B.12│calităţii           │stabilă,    │
│    │habitatului speciei │            │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │                    │• bună -    │
│    │Calitatea datelor   │estimări    │
│B.13│privind tendinţa    │statistice  │
│    │actuală a calităţii │robuste sau │
│    │habitatului speciei │inventarieri│
│    │                    │complete;   │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │Tendinţa actuală    │            │
│    │globală a           │            │
│    │habitatului speciei │• ”0” -     │
│B.14│funcţie de tendinţa │stabilă,    │
│    │suprafeţei şi de    │            │
│    │tendinţa calităţii  │            │
│    │habitatului speciei │            │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │Starea de conservare│            │
│B.15│din punct de vedere │• ”FV” -    │
│    │al habitatului      │favorabilă, │
│    │speciei             │            │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │Tendinţa stării de  │            │
│B.16│conservare din punct│• ”0” - este│
│    │de vedere al        │stabilă,    │
│    │habitatului speciei │            │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│    │Starea de conservare│            │
│B.17│necunoscută din     │Nu este     │
│    │punct de vedere al  │cazul       │
│    │habitatului speciei │            │
└────┴────────────────────┴────────────┘


    Tabel 16: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor acesteia

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr  │Parametru     │Descriere         │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│C.1 │Denumirea     │Cristel de câmp   │
│    │speciei       │Crex crex         │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │• Populaţie       │
│    │Tipul         │nerezidentă       │
│    │populaţiei    │cuibăritoare care │
│C.2.│speciei în    │utilizează aria   │
│    │aria naturală │naturală protejată│
│    │protejată     │pentru reproducere│
│    │              │;                 │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tendinţa      │                  │
│C.3 │viitoare a    │• ”0” - stabilă,  │
│    │mărimii       │                  │
│    │populaţiei    │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Raportul      │                  │
│    │dintre mărimea│                  │
│    │populaţiei    │                  │
│    │viitoare a    │                  │
│C.4 │speciei şi    │• ”≈” -           │
│    │mărimea       │aproximativ egală,│
│    │populaţiei de │                  │
│    │referinţă     │                  │
│    │pentru starea │                  │
│    │favorabilă    │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Perspectivele │                  │
│    │speciei din   │• FV - perspective│
│C.5 │punct de      │bune              │
│    │vedere al     │                  │
│    │populaţiei    │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tendinţa      │                  │
│    │viitoare a    │• ”0” - stabilă,  │
│C.6 │suprafeţei    │•                 │
│    │habitatului   │                  │
│    │speciei       │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Raportul      │                  │
│    │dintre        │                  │
│    │suprafaţa     │                  │
│    │habitatului   │                  │
│C.7 │speciei în    │• ”≈” -           │
│    │viitor şi     │aproximativ egală,│
│    │suprafaţa     │                  │
│    │adecvată a    │                  │
│    │habitatului   │                  │
│    │speciei       │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Perspectivele │                  │
│    │speciei din   │                  │
│C.8 │punct de      │• FV - perspective│
│    │vedere al     │bune              │
│    │habitatului   │                  │
│    │speciei       │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Perspectivele │• ”FV” -          │
│C.9 │speciei în    │favorabile,       │
│    │viitor        │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │• Scăzut -        │
│    │              │impacturile,      │
│    │              │respectiv         │
│    │              │presiunile actuale│
│    │Efectul       │şi ameninţările   │
│    │cumulat al    │viitoare, vor avea│
│C.10│impacturilor  │un efect cumulat  │
│    │asupra speciei│scăzut sau        │
│    │în viitor     │nesemnificativ    │
│    │              │asupra speciei,   │
│    │              │viabilitatea pe   │
│    │              │termen lung a     │
│    │              │speciei este      │
│    │              │asigurată;        │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │• Mediu - cositul │
│    │              │timpuriu al       │
│    │              │fâneţelor şi      │
│    │              │culturilor de     │
│    │              │cereale păioase,  │
│    │              │cositul mecanizat,│
│    │              │cosirea parcelelor│
│    │              │până la limita    │
│    │              │tufărişurilor     │
│    │              │compacte care le  │
│    │              │bordează,         │
│    │              │iluminatul        │
│    │              │nocturn, creşterea│
│    │              │arbuştilor pe     │
│    │              │terenurile lăsate │
│    │              │în paragină.      │
│    │              │• Scăzut -        │
│    │              │Prezenta          │
│    │Presiuni      │animalelor        │
│C.11│actuale asupra│domestice libere  │
│    │speciei       │în sit câini,     │
│    │              │porci ,           │
│    │              │fragmentarea      │
│    │              │parcelelor cu     │
│    │              │cereale păioase şi│
│    │              │a fâneţelor cu    │
│    │              │parcele ultivate  │
│    │              │cu cartofi,       │
│    │              │porumb, zarzavat, │
│    │              │prezenţa          │
│    │              │drumurilor în     │
│    │              │cadrul ariei,     │
│    │              │accesul pescarilor│
│    │              │cu autoturismul şi│
│    │              │poluarea fonică   │
│    │              │făcută de aceştia │
│    │              │în cadrul ariei   │
│    │              │naturale          │
│    │              │protejate.        │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │• Mediu - cositul │
│    │              │timpuriu al       │
│    │              │fâneţelor şi      │
│    │              │culturilor de     │
│    │              │cereale păioase,  │
│    │              │cositul mecanizat,│
│    │              │cosirea parcelelor│
│    │              │până la limita    │
│    │              │tufărişurilor     │
│    │              │compacte care le  │
│    │              │bordează,         │
│    │              │iluminatul        │
│    │              │nocturn, creşterea│
│    │              │arbuştilor pe     │
│    │              │terenurile lăsate │
│    │              │în paragină.      │
│    │              │• Scăzut -        │
│    │              │Prezenta          │
│    │Ameninţările  │animalelor        │
│C.12│viitoare      │domestice libere  │
│    │asupra speciei│în sit câini,     │
│    │              │porci ,           │
│    │              │fragmentarea      │
│    │              │parcelelor cu     │
│    │              │cereale păioase şi│
│    │              │a fâneţelor cu    │
│    │              │parcele ultivate  │
│    │              │cu cartofi,       │
│    │              │porumb, zarzavat, │
│    │              │prezenţa          │
│    │              │drumurilor în     │
│    │              │cadrul ariei,     │
│    │              │accesul pescarilor│
│    │              │cu autorurismul şi│
│    │              │poluarea fonică   │
│    │              │făcută de aceştia │
│    │              │în cadrul ariei   │
│    │              │naturale          │
│    │              │protejate.        │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Starea de     │                  │
│    │conservare din│                  │
│    │punct de      │• ”FV” -          │
│C.13│vedere al     │favorabilă,       │
│    │perspectivelor│                  │
│    │speciei în    │                  │
│    │viitor        │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tendinţa      │                  │
│    │stării de     │                  │
│    │conservare din│                  │
│C.14│punct de      │• ”0” - este      │
│    │vedere al     │stabilă,          │
│    │perspectivelor│                  │
│    │speciei în    │                  │
│    │viitor        │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Starea de     │                  │
│    │conservare    │                  │
│    │necunoscută   │                  │
│C15.│din punct de  │• Nu este cazul   │
│    │vedere al     │                  │
│    │perspectivelor│                  │
│    │speciei în    │                  │
│    │viitor        │                  │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    Tabel 17: evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Cristel de câmp Crex│
│    │speciei     │crex                │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │                    │
│    │populaţiei  │Populaţie           │
│D.2.│speciei în  │nerezidentă         │
│    │aria        │cuibăritoare        │
│    │naturală    │                    │
│    │protejată   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă,│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │• ”0” - este        │
│D.4 │globale de  │stabilă,            │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din studiul         │
│    │Informaţii  │ornitologic         │
│D.6 │suplimentare│"Evaluarea stării   │
│    │            │actuale de          │
│    │            │conservare şi       │
│    │            │protejare a speciei │
│    │            │Crex crex”          │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.4. Vulturul-pescar sau Uliganul pescar - Pandion haliaetus: Conform formularului standard Natura 2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia aflată în pasaj de iernat este aproximată la 10 exemplare cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel C. Studiile efectuate în perioada octombrie-aprilie 2010, 2011, 2012 denotă faptul că situl ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş oferă condiţii bune pentru această specie. Starea de conservare a speciei este bună. Totuşi având în vedere cerinţele ecologice ale speciei, trebuie luaţi în considerare anumiţi factori care periclitează specia/habitatele:
    1. Disturbarea speciei de către pescari.
    Se vor lua măsuri de limitare a pescuitului în jurul lacurilor de acumulare în perioada de pasaj a speciei:septembrie-octombrie; martie-aprilie

    2. Disturbarea speciei de către ciobanii care pasc turmele în stufărişurile din imediata vecinătate a bălţilor sau a copacilor folosiţi de uliganul pescar.
    Se vor lua măsuri de limitare a prezenţei turmelor de oi în jurul lacurilor mari de acumulare, în special în cadrul vegetaţiei cu arbori înalţi din jurul barajelor în perioada de pasaj a speciei: septembrie-octombrie; martie-aprilie. Prezenţa turmelor de oi, toamna târziu şi iarna este una benefică zonei, din această cauză se va încuraja introducerea turmelor în arie în perioada noiembrie-februarie, dacă acest lucru este posibil, aşa cum s-a întâmplat în 2010-2011, şi iarna nu este una cu multă zăpadă.

    3. Vânătoarea/Braconajul.
    Se vor lua măsuri de interzicere a vânătorii în jurul lacurilor mari de acumulare, în perioada de pasaj a speciei: septembrie-octombrie; martie-aprilie.

    4. Depozitarea deşeurilor menajere şi a gunoaielor în jurul apei.
    Se vor lua măsuri de diminuare a numărului de deşeuri prezente în zonă.

    5. Tăierea arborilor de pe marginea zonelor umede din sit.
    Se vor lua măsuri de interzicere a tăierii arborilor mari şi bătrâni din jurul lacurilor de acumulare şi din întreaga arie. Se vor interzice orice tăieri de arbori în jurul lacurilor mari de acumulare, în perioada de pasaj a speciei: septembrie-octombrie; martie-aprilie.

    6. Incendiile
    Se vor implementa măsuri de interzicere a incendiilor de vegetaţie în cadrul ariei naturale protejate.

    Tabel 18: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei acesteia

┌─────┬───────────────┬────────────────┐
│Nr   │Parametru      │Descriere       │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │               │Vulturul-pescar │
│A.0. │Denumirea      │sau Uliganul    │
│     │speciei        │pescar - Pandion│
│     │               │haliaetus       │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │               │• Populaţie     │
│     │Tipul          │aflată în pasaj │
│     │populaţiei     │care utilizează │
│A.1. │speciei în aria│aria naturală   │
│     │naturală       │protejată pentru│
│     │protejată      │odihnă şi/sau   │
│     │               │hrănire.        │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Mărimea        │                │
│     │populaţiei     │                │
│A.2. │speciei în aria│Clasa 0, 0-10   │
│     │naturală       │                │
│     │protejată      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Calitatea      │• bună -        │
│     │datelor        │estimări        │
│     │referitoare la │statistice      │
│A.3. │populaţia      │robuste sau     │
│     │speciei din    │inventarieri    │
│     │aria naturală  │complete;       │
│     │protejată      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Raportul dintre│                │
│     │mărimea        │0-2 %,          │
│     │populaţiei     │corespunzătoare │
│     │speciei în aria│clasei „C” din  │
│A.4. │naturală       │formularul      │
│     │protejată şi   │standard Natura │
│     │mărimea        │2000            │
│     │populaţiei     │                │
│     │naţionale      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Mărimea        │                │
│     │reevaluată a   │                │
│     │populaţiei     │                │
│A.5. │estimate în    │Nu este cazul   │
│     │planul de      │                │
│     │management     │                │
│     │anterior       │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Mărimea        │                │
│     │populaţiei de  │                │
│     │referinţă      │                │
│A.6. │pentru starea  │10 indivizi     │
│     │favorabilă în  │                │
│     │aria naturală  │                │
│     │protejată      │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │               │Au fost luate în│
│     │Metodologia de │calcul          │
│     │apreciere a    │necesităţile    │
│     │mărimii        │ecologice ale   │
│A.7. │populaţiei de  │speciei,        │
│     │referinţă      │caracteristicile│
│     │pentru starea  │habitatelor din │
│     │favorabilă     │sit şi          │
│     │               │localizarea     │
│     │               │sitului.        │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Raportul dintre│                │
│     │mărimea        │                │
│     │populaţiei de  │                │
│     │referinţă      │”≈” -           │
│A.8. │pentru starea  │aproximativ egal│
│     │favorabilă şi  │                │
│     │mărimea        │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │actuale        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Tendinţa       │                │
│     │actuală a      │                │
│A.9. │mărimii        │”0” - stabilă   │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Calitatea      │                │
│     │datelor privind│                │
│     │tendinţa       │                │
│A.10.│actuală a      │• medie         │
│     │mărimii        │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Magnitudinea   │                │
│     │tendinţei      │                │
│A.11.│actuale a      │• NU este cazul │
│     │mărimii        │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Magnitudinea   │                │
│     │tendinţei      │                │
│     │actuale a      │                │
│A.12.│mărimii        │• NU este cazul │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
│     │exprimată prin │                │
│     │calificative   │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │               │• structura     │
│     │               │populaţiei pe   │
│     │Structura      │vârste,         │
│A.13.│populaţiei     │mortalitatea şi │
│     │speciei        │natalitatea nu  │
│     │               │deviază de la   │
│     │               │normal;         │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Starea de      │                │
│     │conservare din │”FV” -          │
│A.14.│punct de vedere│favorabilă      │
│     │al populaţiei  │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Tendinţa stării│                │
│     │de conservare  │                │
│A.15.│din punct de   │• NU este cazul │
│     │vedere al      │                │
│     │populaţiei     │                │
│     │speciei        │                │
├─────┼───────────────┼────────────────┤
│     │Starea de      │                │
│     │conservare     │                │
│A.16.│necunoscută din│• NU este cazul │
│     │punct de vedere│                │
│     │al populaţiei  │                │
└─────┴───────────────┴────────────────┘


    Tabel 19: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului acesteia

┌────┬────────────────┬────────────────┐
│Nr  │Parametri       │Descriere       │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │                │Vulturul-pescar │
│B.1 │Denumirea       │sau Uliganul    │
│    │speciei         │pescar - Pandion│
│    │                │haliaetus       │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │                │• Populaţie     │
│    │Tipul populaţiei│aflată în pasaj │
│    │speciei în aria │care utilizează │
│B.2 │naturală        │aria naturală   │
│    │protejată       │protejată pentru│
│    │                │odihnă şi/sau   │
│    │                │hrănire.        │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Suprafaţa       │                │
│    │habitatului     │                │
│B.3 │speciei în aria │• 3028 hectare  │
│    │naturală        │                │
│    │protejată       │                │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Calitatea       │• bună -        │
│    │datelor pentru  │estimări        │
│B.4 │suprafaţa       │statistice      │
│    │habitatului     │robuste sau     │
│    │speciei         │inventarieri    │
│    │                │complete;       │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Suprafaţa       │                │
│    │reevaluată a    │                │
│    │habitatului     │                │
│B.5 │speciei din     │Nu este cazul   │
│    │planul de       │                │
│    │management      │                │
│    │anterior        │                │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Suprafaţa       │                │
│    │adecvată a      │                │
│B.6 │habitatului     │3028 hectare    │
│    │speciei în aria │                │
│    │naturală        │                │
│    │protejată       │                │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Metodologia de  │Fiind o specie  │
│    │apreciere a     │nerezidentă     │
│    │suprafeţei      │aflată în pasaj │
│    │adecvate a      │se consideră că │
│B.7 │habitatului     │întreaga arie   │
│    │speciei în aria │natural         │
│    │naturală        │protejată se    │
│    │protejată       │constitue ca şi │
│    │                │habitat         │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Raportul dintre │                │
│    │suprafaţa       │                │
│    │adecvată a      │                │
│    │habitatului     │”≈” -           │
│B.8 │speciei şi      │aproximativ     │
│    │suprafaţa       │egală           │
│    │actuală a       │                │
│    │habitatului     │                │
│    │speciei         │                │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Tendinţa actuală│                │
│B.9 │a suprafeţei    │0 - stabilă     │
│    │habitatului     │                │
│    │speciei         │                │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Calitatea       │• bună -        │
│    │datelor privind │estimări        │
│B.10│tendinţa actuală│statistice      │
│    │a suprafeţei    │robuste sau     │
│    │habitatului     │inventarieri    │
│    │speciei         │complete;       │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Calitatea       │                │
│    │habitatului     │                │
│B.11│speciei în aria │• bună adecvată │
│    │naturală        │                │
│    │protejată       │                │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Tendinţa actuală│                │
│B.12│a calităţii     │0 - stabilă     │
│    │habitatului     │                │
│    │speciei         │                │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Calitatea       │• bună -        │
│    │datelor privind │estimări        │
│B.13│tendinţa actuală│statistice      │
│    │a calităţii     │robuste sau     │
│    │habitatului     │inventarieri    │
│    │speciei         │complete;       │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Tendinţa actuală│                │
│    │globală a       │                │
│    │habitatului     │                │
│    │speciei funcţie │                │
│B.14│de tendinţa     │• ”-” -         │
│    │suprafeţei şi de│descrescătoare, │
│    │tendinţa        │                │
│    │calităţii       │                │
│    │habitatului     │                │
│    │speciei         │                │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Starea de       │                │
│    │conservare din  │• FV -          │
│B.15│punct de vedere │favorabilă,     │
│    │al habitatului  │                │
│    │speciei         │                │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Tendinţa stării │                │
│    │de conservare   │                │
│B.16│din punct de    │• 0- este       │
│    │vedere al       │stabilă         │
│    │habitatului     │                │
│    │speciei         │                │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│    │Starea de       │                │
│    │conservare      │                │
│B.17│necunoscută din │Nu este cazul   │
│    │punct de vedere │                │
│    │al habitatului  │                │
│    │speciei         │                │
└────┴────────────────┴────────────────┘


    Tabel 20: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor acesteia

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr  │Parametru     │Descriere         │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │Vulturul-pescar   │
│C.1 │Denumirea     │sau Uliganul      │
│    │speciei       │pescar - Pandion  │
│    │              │haliaetus         │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tipul         │• Populaţie aflată│
│    │populaţiei    │în pasaj care     │
│C.2.│speciei în    │utilizează aria   │
│    │aria naturală │naturală protejată│
│    │protejată     │pentru odihnă şi/ │
│    │              │sau hrănire.      │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tendinţa      │                  │
│C.3 │viitoare a    │• ”0” - stabilă,  │
│    │mărimii       │                  │
│    │populaţiei    │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Raportul      │                  │
│    │dintre mărimea│                  │
│    │populaţiei    │                  │
│    │viitoare a    │                  │
│C.4 │speciei şi    │• ”≈” -           │
│    │mărimea       │aproximativ egală,│
│    │populaţiei de │                  │
│    │referinţă     │                  │
│    │pentru starea │                  │
│    │favorabilă    │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Perspectivele │                  │
│    │speciei din   │• FV - perspective│
│C.5 │punct de      │bune              │
│    │vedere al     │                  │
│    │populaţiei    │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tendinţa      │                  │
│    │viitoare a    │• ”0” - stabilă,  │
│C.6 │suprafeţei    │•                 │
│    │habitatului   │                  │
│    │speciei       │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Raportul      │                  │
│    │dintre        │                  │
│    │suprafaţa     │                  │
│    │habitatului   │                  │
│C.7 │speciei în    │• ”≈” -           │
│    │viitor şi     │aproximativ egală,│
│    │suprafaţa     │                  │
│    │adecvată a    │                  │
│    │habitatului   │                  │
│    │speciei       │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Perspectivele │                  │
│    │speciei din   │                  │
│C.8 │punct de      │• FV - perspective│
│    │vedere al     │bune              │
│    │habitatului   │                  │
│    │speciei       │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Perspectivele │• ”FV” -          │
│C.9 │speciei în    │favorabile,       │
│    │viitor        │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │• Scăzut -        │
│    │              │impacturile,      │
│    │              │respectiv         │
│    │              │presiunile actuale│
│    │Efectul       │şi ameninţările   │
│    │cumulat al    │viitoare, vor avea│
│C.10│impacturilor  │un efect cumulat  │
│    │asupra speciei│scăzut sau        │
│    │în viitor     │nesemnificativ    │
│    │              │asupra speciei,   │
│    │              │viabilitatea pe   │
│    │              │termen lung a     │
│    │              │speciei este      │
│    │              │asigurată;        │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │• Mediu -         │
│    │              │vânătoarea,       │
│    │              │braconajul,       │
│    │              │tăierea arborilor │
│    │              │de pe marginea    │
│    │              │zonelor umede din │
│    │              │sit.              │
│    │Presiuni      │• Scăzut -        │
│C.11│actuale asupra│depozitarea       │
│    │speciei       │deşeurilor        │
│    │              │menajere şi a     │
│    │              │gunoaielor în     │
│    │              │jurul apei,       │
│    │              │incendiile ,      │
│    │              │disturbarea       │
│    │              │speciei de către  │
│    │              │pescari.          │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │              │• Mediu -         │
│    │              │vânătoarea,       │
│    │              │braconajul,       │
│    │              │tăierea arborilor │
│    │              │de pe marginea    │
│    │              │zonelor umede din │
│    │              │sit.              │
│    │Ameninţările  │• Scăzut -        │
│C.12│viitoare      │depozitarea       │
│    │asupra speciei│deşeurilor        │
│    │              │menajere şi a     │
│    │              │gunoaielor în     │
│    │              │jurul apei,       │
│    │              │incendiile,       │
│    │              │disturbarea       │
│    │              │speciei de către  │
│    │              │pescari.          │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Starea de     │                  │
│    │conservare din│                  │
│    │punct de      │• ”FV” -          │
│C.13│vedere al     │favorabilă,       │
│    │perspectivelor│                  │
│    │speciei în    │                  │
│    │viitor        │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Tendinţa      │                  │
│    │stării de     │                  │
│    │conservare din│                  │
│C.14│punct de      │• ”0” - este      │
│    │vedere al     │stabilă,          │
│    │perspectivelor│                  │
│    │speciei în    │                  │
│    │viitor        │                  │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│    │Starea de     │                  │
│    │conservare    │                  │
│    │necunoscută   │                  │
│C15.│din punct de  │• Nu este cazul   │
│    │vedere al     │                  │
│    │perspectivelor│                  │
│    │speciei în    │                  │
│    │viitor        │                  │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    Tabel 21: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Pandion haliaetus   │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │• Populaţie aflată  │
│    │populaţiei  │în pasaj care       │
│D.2.│speciei în  │utilizează aria     │
│    │aria        │naturală protejată  │
│    │naturală    │pentru odihnă şi/sau│
│    │protejată   │hrănire.            │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă,│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │• ”0” - este        │
│D.4 │globale de  │stabilă,            │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din studiul         │
│    │Informaţii  │ornitologic         │
│D.6 │suplimentare│”Evaluarea stării   │
│    │            │actuale de          │
│    │            │conservare şi       │
│    │            │protejare a speciei │
│    │            │Pandion haliaetus”  │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.5. Pescăraşul albastru - Alcedo atthis- Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia rezidentă este aproximată la 40 de perechi cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel C. Este o pasăre relativ comună din zona premontană, de-a lungul pâraielor şi văilor care au peşte sau nevertebrate, şi până la câmpie. Efective au fost observate atât pe Olt cât şi pe afluenţii săi, care în ultima vreme suferă un declin populaţional evident, datorită impactului antropic şi mai ales a lucrărilor de îndiguire a văilor, taluzării malurilor, regularizării cursurilor de apă. Pescăraşul albastru este o pasăre sedentară, rezidentă în zonă care nu părăseşte toamna, de regulă teritoriul de cuibărire. Totuşi, dacă iernile sunt grele şi apele îngheaţă, specia coboară de la munte spre şes şi de-a lungul râurilor, până găseşte ape neîngheţate, comportament numit migrator-parţial. De regulă, pe Olt, apele nu îngheaţă în totalitate şi nici lacurile de acumulare, din cauza fluxului hidroenergetic şi de aceea specia este rezidentă, în regiune. Iarna, pe Olt pot veni indivizi coborâţi din Piemontul Făgăraşului sau din amontele râului.
    Femela este puţin mai mică decât masculul. Este sensibilă la zgomote, la poluarea apelor şi la prezenţa bărcilor, mai ales a celor cu motor. La nevoie stă şi în copaci, de regulă pe o creangă deasupra apei, de unde pândeşte hrana sau chiar pe o tulpină de trestie, de unde plonjează direct în apă. Impactul este uimitor, se scufundă cu tot corpul şi iese rapid din apă, cu hrana în cioc.
    Pentru hrănire foloseşte şi lacurile de acumulare, dar evită malurile betonate ale acestora. Din păcate, în ultima vreme au început să fie betonate şi malurile celor aproximativ 30 de văi şi pâraie colectate de Olt, în sectorul dintre Avrig şi Făgăraş.
    Pescăraşul albastru cuibăreşte şi în preajma bazinelor piscicole amenajate, bălţilor bogate în peşte, din braţele moarte ale Oltului şi segmentele de râu, dintre lacuri.
    Impactul omului constă în reducerea habitatelor, distrugerea malurilor abrupte, sistematizarea cursurilor de văi şi pâraie, taluzări şi chiar betonări ale malurilor. Din această cauză populaţiile de pescăraş albastru aflate de-a lungul văilor venite din Făgăraş este în regres. Posibil să fie perechi clocitoare şi în unele maluri nebetonate şi netaluzate a tuturor lacurilor. Putem spune că mai există perechi clocitoare în dreptul municipiului Făgaraş, care se hrănesc în coada lacului Voila. în dreptul localităţii Cincşor perechi care se hrănesc pe această porţiune a Oltului şi pe unii afluenţi de pe ambii versanţi. Pe Olt: între localităţile Sâmbăta de Jos şi Voila; mai sus de Feldioara şi alte populaţii în dreptul localităţii Viştea de Jos carese hrănesc pe acest segment al râului; în dreptul localităţii Cârţa se hrăneşte până spre Nou-Român.
    O pereche găsită în zona de lac este în coada lacului Scoreiu, care se hrăneşte aici, o pereche în dreptul localităţii Colun, o altă pereche din zona de lac este în dreptul localităţii Glâmboaca carese hrăneşte pe lacul Avrig şi o pereche amonte de localitatea Bradu.
    Tabel 22: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Alcedo atthis       │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │                    │
│    │populaţiei  │                    │
│D.2.│speciei în  │Populaţie permanentă│
│    │aria        │sedentară/rezidentă │
│    │naturală    │                    │
│    │protejată   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă,│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.6. Barza albă - Ciconia ciconia-Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia cuibăritoare este aproximată la 120-140 de perechi cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel B. Numită şi cocostârc este o specie destul de des întâlnită pe teritoriul ariei naturale protejate şi în apropiere, având un comportament antropic, fiind estimată o populaţie de cel puţin 240 - 280 de indivizi, fiind o specie monogamă, fidelă partenerului. Este o pasăre foarte cunoscută ca vestitor al primăverii. Numărul perechilor clocitoare din prezent sunt în declin, datorită modernizării caselor cu hornuri vechi, unde cuibăresc, modernizării coamelor de şură, schimbării stâlpilor electrici, pe care-şi fac cuibul. Numărul perechilor clocitoare s-a stabilizat prin amenajarea pe stâlpi, de către Electrica, a unor coşuri cu picioare de fier, care evită electrocutarea păsărilor şi mai ales a puilor. Cuibăresc exclusiv în localităţi, fiecare sat din zonă având între 1şi5 cuiburi. De obicei, în luna august încep să se formeze grupuri de zeci sau chiar sute de indivizi şi în septembrie pleacă spre sud. Cuiburi de berze sunt şi pe dreapta Oltului, în podişul Hârtibaciului, de unde populaţiile de berze se îndreaptă spre culoarul Oltului. Tot aici se îndreaptă şi populaţiile din Piemontul Făgăraş.
    Aria de răspândire a berzei albe este aproape toată zona intracarpatică, depresionară, de\'aca lungul Oltului şi văilor mai mari, inclusiv în zona de podiş. Construcţiile din zonă vor fragmenta teritoriile de deplasare din timpul pasajului, Oltul fiind culoarul de migraţie a acestei specii. Cuiburi active, instalate de obicei pe stâlpi electrici, de către Electrica, între 1-3 cuiburi şi în care au fost circa 3-4 pui sunt în localităţile Scoreiu, Olteţ, Rucăr, Voila, Dridif, Cincşor, Beclean.
    Tabel 23: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Ciconia ciconia     │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │Populaţie           │
│    │populaţiei  │nerezidentă         │
│D.2.│speciei în  │cuibăritoare care   │
│    │aria        │utilizează aria     │
│    │naturală    │naturală protejată  │
│    │protejată   │pentru reproducere  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.7. Muscarul mic - Ficedula parva - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al populaţiei este evaluat la nivel D. Efectivul este estimat la circa 2100 - 2500 de perechi, în toată aria naturală protejată ROSPA0098 Piemontul Făgăraş, de unde se presupune că o parte din populaţie va migra de-a lungul Oltului. De obicei stă în desişul arborilor şi arbuştilor şi este greu de văzut. Poate fi confundat cu măcăleandru. Cuibul îl construieşte în scorburi şi în lipsa lor la bifurcaţii de ramuri mai groase. în luna mai femela depune până la 6 ouă pe care le clocesc, cu rândul ambii parteneri. Perioada de incubaţie este de 14 de zile, iar puii sunt hrăniţi cu insecte, fiind un entomofag prin excelenţă. Deci, se presupune că muscarul mic se află în trecere prin ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş, la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai, apoi dispare din teritoriu, acesta fiind pasajul de primăvară, apoi în pasajul de toamnă, la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie vor trece exemplarele care cuibăresc în zona montană, urmând ca dupa înca o lună să treacă populaţiile nordice.
    Populaţiile de muscar mic care se îndreaptă înspre şi dinspre cartierele de iernare, vin dinspre culoarul Oltului şi în pasaj pot fi observate şi în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş. Atât primăvara cât şi toamna caută arborii mari, mai ales sălciile şi plopii situaţi de-a lungul Oltului, deoarece în crăpăturile scoarţei acestor arbori găseşte insecte, larve şi ouă ale artropodelor cu care se hrăneşte. Caută de asemenea şi coniferele din parcuri şi cimitirul unor localităţi din zonă sau arborii care sunt amplasaţi de-a lungul drumurilor liniştite, dintre localităţile din zonă. Mai foloseşte arborii şi pomii fructiferi din dreptul lacurilor de acumulare. Astfel de habitate găseşte în dreptul lacului Voila, pe partea dreaptă; între Cincşor şi Sâmbăta de Jos, pe lângă Olt; de-a lungul văilor Sâmbăta, Viştea, Ucea, Arpaşu, Arpăşel, Cârţişoara şi Porumbacu; la intrare în Cârţa, în brazii din curtea cimitirului; lângă Bradu şi în parcul din Avrig.
    Tabel 24: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Muscarul mic        │
│    │speciei     │-Ficedula parva     │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │Populaţie aflată în │
│    │populaţiei  │pasaj care          │
│D.2.│speciei în  │utilizează aria     │
│    │aria        │naturală protejată  │
│    │naturală    │pentru odihnă şi/sau│
│    │protejată   │hrănire             │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.8. Muscarul gulerat - Ficedula albicollis - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al populaţiei este evaluat la nivel D. Este o pasăre de dimensiuni mici, întâlnită mai ales în poienile deschise joase, dar mereu în apropierea pâlcurilor de arbori maturi. Nu ocoleşte pentru hrănire, mai ales în pasaj, grădinile amenajate cu arbori şi arbuşti ornamentali, zăvoaiele de sălcii, mai ales în perioada înfloririi amenţilor. Muscarul gulerat este o pasăre migratoare care porneşte toamna către sud, unde iernează.
    Joacă un rol important în lanţul trofic, din zona montană. Muscarul gulerat se hrăneşte cu diferite feluri de insecte pe care le prinde prin coroana arborilor.
    În situl ROSPA0098 Piemontul Făgăraş sunt estimate populaţii care depăşesc 10.000 perechi şi care, teoretic ar trece prin depresiunea Făgaraş şi culoarul Oltului, în pasaj. Este o specie care este probabil, uşor supraestimată în toată zona protejată, ca fiind relativ comună, în pasaj. Speciile de muscari au statut de protecţie în toate zonele din ţară, fiind indicatori ecologici, prin prisma insectelor dăunătoare pe care le consumă, în principal larvele unor defoliatori ai pădurii.
    Muscarul gulerat, spre deosebire de muscarul mic, foloseşte în pasaj, în afară de arborii maturi şi sălciile mai tinere, mai ales în pasajul de primăvară. Primăvara, toate sălciile au amenţi bogaţi în polen şi de aceea sunt intens vizitate de insecte. De acest aspect se foloseşte muscarul gulerat. De asemenea, muscarul gulerat caută hrană şi în unii arbori bătrăni, de exemplu sălcii şi plopi situaţi de-a lungul Oltului şi în unii pomi ca de exemplu nucul, mărul, peri pădureţi şi chiar salcâmul, unde găseşte hrană. Astfel de locuri găseşte în partea dreaptă a tuturor lacurilor, în toate localităţile de pe dreapta şi stânga Oltului; pe lângă drumul spre Rucăr, Feldioara, Nou-Român; cuibăreşte într-un zăvoi de sălcii mai sus de Bradu.
    Tabel 25: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Muscarul gulerat    │
│    │speciei     │-Ficedula albicollis│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │Populaţie           │
│    │populaţiei  │nerezidentă         │
│D.2.│speciei în  │cuibăritoare care   │
│    │aria        │utilizează aria     │
│    │naturală    │naturală protejată  │
│    │protejată   │pentru reproducere  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.9. Ciocănitoarea de grădină sau balcanică - Dendrocopos syriacus - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia rezidentă este aproximată la 10-20 de perechi cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel D. Specia este sedentară, rezidentă în zonă, estimată la 10 - 20 perechi, care preferă zonele rurale şi care nu intră niciodată în pădurea compactă, spre deosebire de alte specii de ciocănitoare. Cuibul şi-l sapă în trunchiul copacilor, iar la finalizarea lui, în luna mai, femela va depune până la 7 ouă de culoare albă. Partenerii clocesc cu rândul, iar incubaţia durează circa 15 zile. Foloseşte pomii fructiferi, diseminaţi la marginea localităţilor şi traversează deseori câmpurile, de la pâlcurile de copaci la alte pâlcuri. Zboară şi de-a lungul Oltului, căutând sălciile bătrâne. Cuibăreşte numai în localităţi şi în imediata lor apropiere şi nu intră în pădure compactă. Spre deosebire de ruda ei, ciocănitoarea pestriţă mare, această specie nu este prea comună. Habitate favorabile are în preajma localităţilor: Beclean, Cincşor, Sâmbăta de Jos, Rucăr, Olteţ, Viştea de Jos, Feldioara, Ucea de Jos, Arpaşu de Jos, Cârţa, Porumbacu de Jos şi Bradu.
    Tabel 26: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Ciocănitoarea de    │
│D.1 │Denumirea   │grădină sau         │
│    │speciei     │balcanică -         │
│    │            │Dendrocopos syriacus│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │                    │
│    │populaţiei  │                    │
│D.2.│speciei în  │Populaţie permanentă│
│    │aria        │sedentară/rezidentă │
│    │naturală    │                    │
│    │protejată   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.10. Ciocănitoarea de stejar sau pestriţă mijlocie - Dendrocopos medius - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia rezidentă este aproximată la 10-12 perechi cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel D. Rezidentă, cu uşor eratism pe timp de iarnă, specia este estimată la 10 - 12 perechi în toată aria naturală protejată. Preferă arborii de esenţă moale ca ulmul şi paltinul de câmp şi teiul, dar şi arinul, stejarul şi plopul alb. Habitat favorabil are între localităţile Cincşor şi Rucăr, drumul spre Feldioara, drumul de câmp de la Nou-Român care merge pe dreapta lacului Scoreiu, lângă Cârţa şi Bradu.
    Restul ciocănitorilor din zonă: ghionoaia sură Picus canus şi negraica sau ciocănitoarea neagră Dryocopus martius au necesităţi ecologice asemănătoare cu cele prezentate mai sus şi se întâlnesc mai rar în zăvoiul Oltului, fiind specii de pădure. Toate speciile de ciocănitori sunt sensibile la zgomote şi au nevoie de arbori bătrâni şi scorburoşi, pentru cuibărire.
    Tabel 27: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Ciocănitoarea de    │
│D.1 │Denumirea   │stejar sau pestriţă │
│    │speciei     │mijlocie -          │
│    │            │Dendrocopos medius  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │                    │
│    │populaţiei  │                    │
│D.2.│speciei în  │Populaţie permanentă│
│    │aria        │sedentară/rezidentă │
│    │naturală    │                    │
│    │protejată   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.11. Ghionoaia sură - Picus canus - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia rezidentă este aproximată la 10-20 perechi cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel D. Este larg răspândită, dar rară şi se întâlneşte şi la altitudini mai mari. Poate fi întâlnită şi în zăvoiul Oltului, cu arbori maturi diseminaţi. Specia este estimată la circa 10-20 perechi, fiind rezidentă, adică se întâlneşte pe tot parcursul anului. Uneori, se aşează şi pe sol, dar se hrăneşte pe copaci, de preferinţă, la liziere. Sedentară, spre iarnă coboară la altitudini mai joase, dar primăvara sapă galerii în arborii bătrâni, unde-şi amenajează cuibul. Scoate o singură pontă pe an, puii devenind independenţi faţă de părinţi, după circa o lună de zile. Se hrăneşte cu insecte din scoarţă, dar şi cu larve de furnici.
    Ghionoaia sură, în afara habitatului ei clasic, adică pădurea de fag, preferă şi arborii mari din păşuni şi pajişti, ca de exemplu stejarul, părul pădureţ, nucul şi mărul; arborii mari de pe Olt, sălcii, plopi, molizii şi castanii porceşti din localităţi. Astfel de habitate găseşte în dreptul lacului Voila, pe partea dreaptă; între Cincşor şi Voila; pe raza localităţilor Sâmbăta de Jos, Olteţ, Viştea de Jos, Feldioara şi Ucea de Jos; pe Olt, lângă Cârţa şi amonte de localitatea Bradu.
    Tabel 28: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Ghionoaia sură-     │
│    │speciei     │Picus canus         │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │                    │
│    │populaţiei  │                    │
│D.2.│speciei în  │Populaţie permanentă│
│    │aria        │sedentară/rezidentă │
│    │naturală    │                    │
│    │protejată   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.12. Ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia rezidentă este aproximată la 7 - 10 perechi cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel D. Numită şi negraica este cea mai mare specie de ciocănitoare de la noi. La ambele sexe, corpul lung de 45 centimetri este complet negru, cu un moţ roşu aprins, mai evident la mascul. Se întâlneşte cu precădere, în pâlcurile de pădure de la limita ariei naturale protejate, pe coastele podişului Hârtibaciu, din dreapta Oltului. Se întâlneşte până la limita subalpină, în trunchiurile de molid aparent sănătoşi sapă găuri enorme, în căutare de hrană. Are un zbor neregulat, nu ondulatoriu ca la restul ciocănitorilor, poate fi văzută şi pe sol sau în zboruri lungi de la o pădure la alta. Sedentară, nu coboară la şes, fiind fidelă locurilor de trai. Cuibăreşte începând cu luna aprilie, cele 4-5 ouă mari, de circa 12 grame fiind o posibilă hrană pentru jder. Se hrăneşte cu insecte xilofage şi iarna cu seminţe extrase cu ciocul din conurile de brad. Arealul speciei poate fi identificat şi prin găurile mari făcute în copaci.
    Specia este în expansiune teritorială în zona stejarului, dar preferă şi arborii izolaţi, maturi ca de exemplu salcia, plopul, mărul şi părul padureţ, nucul. Aceste specii arboricole se găsesc şi în aria naturală protejată, mai ales pe dreapta Oltului, unde se impun măsuri de conservare. în lipsa pădurilor, negraica foloseşte şi arborii mari răspândiţi pe lângă Olt şi anume plopul alb şi negru, arinul şi sălciile bătrâne; pe pajişti şi păşuni foloseşte stejarul, părul pădureţ şi nucul; găseşte departe de localităţi şi câteva exemplare de pin silvestru şi molid. Strigătul ciocănitorii negre se aude în perioada de cuibărire, dar şi tot timpul anului, inclusiv iarna, mai ales înainte de a veni ploaia. Habitate ocupate de ciocănitoare neagră se găsesc pe partea dreaptă a lacului Voila, pe partea dreaptă a Oltului, între Cincşor şi Rucăr, lângă Feldioara, pe drumul de ţară de la Nou-Român care merge pe dreapta lacului Scoreiu.
    Tabel 29: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Denumirea   │Ciocănitoarea       │
│D.1 │speciei     │neagră- Dryocopus   │
│    │            │martius             │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │                    │
│    │populaţiei  │                    │
│D.2.│speciei în  │Populaţie permanentă│
│    │aria        │sedentară/rezidentă │
│    │naturală    │                    │
│    │protejată   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.13. Caprimulgul - Caprimulgus europaeus - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia cuibăritoare este aproximată la 60 de perechi cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel C. Trăieşte la altitudini mai joase, fiind oaspete de vară, cu comportament crepuscular. Posibil supraevaluat, la 60 perechi, în toată aria naturală protejată. Caprimulgul este o specie oaspete de vară cu comportament mai mult crepuscular şi cu lungimea corpului de circa 28 centimetri, fiind asemănător cu un cuc. Poate fi întâlnită şi în jnepenişuri subalpine, dar de obicei stă pe coaste puţin împădurite, supuse insolaţiei. Cuibăreşte târziu, la sfârşitul lunii mai, iar ouăle sunt în număr de doar 2 bucăţi, sunt clocite de ambii parteneri timp de 18 zile. După acelaşi interval de timp, puii zboară din cuib, dar devin independenţi după mai bine de o lună de zile. Specie considerată deosebit de folositoare prin fluturii pe care-i prinde seara, mai ales specii de fluturi dăunători. De aceea, această specie a suferit un declin populaţional, în urma folosirii tot mai intense a pesticidelor.
    Caprimulgul foloseşte coastele din dreapta Oltului, care sunt mai abrupte, sunt însorite şi aride, dar au arbori şi tufăriş diseminat pe lângă torenţii care seacă vara şi mai foloseşte şirurile de molizi şi plopi care se întâlnesc pe lângă unele localităţi. Astfel de habitate se găsesc de-a lungul lungimii lacului Voila, pâna în dreptul oraşului Făgăraş, dar pe partea dreaptă; pe dreapta lacului Vişteamai spre coada lui; pe lângă drumul spre Feldioara, pe stânga Oltului; la ieşirea din Cârţa şi pe dreapta lacului Scoreiu; pe lângă localitatea Glâmboaca, pe dreapta Oltului.
    Tabel 30: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Denumirea   │Caprimulgul-        │
│D.1 │speciei     │Caprimulgus         │
│    │            │europaeus           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │Populaţie           │
│    │populaţiei  │nerezidentă         │
│D.2.│speciei în  │cuibăritoare care   │
│    │aria        │utilizează aria     │
│    │naturală    │naturală protejată  │
│    │protejată   │pentru reproducere  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.14. Sfrânciocul cu frunte neagră - Lanius minor - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al speciei este evaluat la nivel D. Este o specie oaspete de vară, relativ comună în aria protejată. Vine târziu, la începutul lunii mai şi cuibăreşte cu precădere, în şirurile de plopi de la marginea drumurilor de ţară, pajişti deschise, cu arbori izolaţi şi tufe. Impactul major asupra speciei constă în tăierile de arbori din lungul drumurilor de ţară şi comunale, incendieri de păşuni care au arbuşti şi arbori dispersaţi, păşunatul excesiv. în lipsa locului preferat de sfrânciocul cu frunte neagră şi anume şirurile de plop alb, acesta foloseşte şi alţi arbori înalţi, aflaţi în zone cu deschidere largă şi în pâlcuri de arbori mari, situaţi pe lângă culturi agricole. Mai rar cuibăreşte şi la liziere de padure. Astfel de habitate găseşte pe drumul dintre Cincşor şi Rucăr, pe dreapta Oltului; pe drumul spre Feldioara; pe dreapta lacului Arpaşu şi spre Nou-Român; pe dreapta lacului Scoreiu, venind dinspre Nou-Român; spre localitatea Colun şi Săcădate; pe stânga Oltului, mergând spre Glâmboaca.
    Tabel 31: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Denumirea   │Sfrânciocul cu      │
│D.1 │speciei     │frunte neagră-      │
│    │            │Lanius minor        │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │Populaţie           │
│    │populaţiei  │nerezidentă         │
│D.2.│speciei în  │cuibăritoare care   │
│    │aria        │utilizează aria     │
│    │naturală    │naturală protejată  │
│    │protejată   │pentru reproducere  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.15. Ciocârlia de pădure - Lullula arborea - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al speciei este evaluat la nivel D. Este o specie oaspete de vară, estimată ca fiind relativ comună în aria naturală protejată. Preferă coastele sterpe şi însorite, cu tufe şi arbori rari, mai ales pe dreapta Oltului. Vine devreme, pe la mijlocul lunii martie şi, ultimele exemplare, pleacă la începutul lui octombrie. Specia este reprezentativă pentru zona premontană deschisă, dar coboară şi la altitudini mai joase. Fiind ocrotită are nevoie de pajişti sau păşuni bine întreţinute, la margini de păduri, nesupuse tratamentelor chimice. Păşunatul excesiv şi incendierile de pârloage sunt principalele pericole care afectează habitatul ciocârliei de pădure. Ciocârlia de pădure foloseşte habitate asemănătoare cu caprimulgul şi anume coaste abrupte, aride, cu torenţi secaţi şi râpe consolidate cu arbori şi arbuşti comasaţi în pâlcuri, cu multe poieni şi arbori mari, uneori chiar arbori uscaţi din piciare. Astfel de habitate de cuibărire se întâlnesc pe toată coasta dreaptă a Oltului şi a lacurilor de acumulare şi anume în dreptul lacului Voila, până la Cincşor; pe lângă coada lacului Viştea, pe dreapta; pe coastele dintre Rucăr şi Feldioara; în dreptul lacului Arpaşu şi Scoreiu şi pe coasta dintre Colun şi Glâmboaca.
    Tabel 32: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Ciocârlia de pădure │
│    │speciei     │-Lullula arborea    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │Populaţie           │
│    │populaţiei  │nerezidentă         │
│D.2.│speciei în  │cuibăritoare care   │
│    │aria        │utilizează aria     │
│    │naturală    │naturală protejată  │
│    │protejată   │pentru reproducere  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.16. Ferestraşul mic - Mergus albellus - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia care iernează aproximată la 10-15 exemplare cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel. Este o specie acvatică de origine nordică, care trece în pasaj şi rămâne uneori peste iarnă, în locurile unde nu îngheaţă lacurile. Stolurile ferestraşilor nu sunt prea unitare şi se deplasează mult dintr-un loc în altul. Cuibăreşte în taigaua nordică şi cartierul principal de iernare este scandinav şi central-european. O parte din populaţii se îndreaptă spre cartiere central şi estic mediteranean. De aceea, zonele umede neîngheţate, fără deranj şi nepoluate sunt indispensabile acestei specii.
    Deşi specia este indicată ca fiind relativ comună, în pasaj deranjul luciului de apă de pe lacurile Oltului este destul de ridicat, mai ales pricinuit de pescari cu bărci şi mai ales toamna. Evită lacurile colmatate, cum este coada lacului Voila, spre Făgăraş; evită Oltul unde acumulează deşeuri pe margine şi în aval de baraje şi evită lacurile foarte adânci. Preferă mai mult porţiunile de lac din prima treime de la baraj şi până la două-treimi, adică porţiunile de mijloc a lacurilor cu ape adânci între 1-2 metri. De asemenea, pe aceste porţiuni de lac se ţin mai mult pe şuvoi şi nu se apropie de malurile unde se fac depuneri de mâl şi nici nu se apropie de diguri sau de baraj sau aval de baraj. Astfel de habitat găsesc pe la mijlocul lacului Viştea, pe porţiuni mai mari a lacului Arpaş, pe mijlocul lacului Scoreiu şi pe porţiuni mari ale lacului Avrig.
    Tabel 33: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Ferestraşul mic -   │
│    │speciei     │Mergus albellus     │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │Populaţie           │
│    │populaţiei  │nerezidentă         │
│D.2.│speciei în  │cuibăritoare care   │
│    │aria        │utilizează aria     │
│    │naturală    │naturală protejată  │
│    │protejată   │pentru reproducere  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.17. Bătăuşul - Philomachus pugnax - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al populaţiei este evaluat la nivel D. Este un limicol tipic de pasaj, care preferă plajele, cu nisip şi mâl sedimentat, mai ales din zona de colmatare a lacurilor de acumulare. Migrează obişnuit în stoluri de sute de exemplare, dar în zona Oltului se găsesc doar în zeci de exemplare. Păsările aflate în pasaj au penajul maroniu-şters, numit eclipsă. Specie limicolă care cuibăreşte în tundra nordică, cu dimorfism sexual accentuat. Masculul are 30 centimetri lungime iar femela 23 centimetri. Are nevoie în pasaj de întinse maluri litorale. Din lipsa lor, preferă şi pajişti umede, mlaştini, ţărmuri mâloase ale lacurilor şi mai rar de-a lungul râurilor, de unde adună pentru hrănire tot felul de nevertebrate, mai ales acvatice şi semiacvatice. Pasajul acestei specii intervine în aprilie-mai şi cel de toamnă, încă de la sfârşitul verii, chiar din luna iulie-august şi se întinde până în octombrie. Având în vedere acest pasaj, întins pe mai bine de jumătate de an, în 2 reprize, face ca specia să aibă de suferit, mai ales din cauza poluării cu diferite mase plastice, aduse când creşte şi apoi scade nivelul apelor. De asemenea, plajele mâloase sunt rampe de gunoi, deşeuri agricole şi casnice, pentru sătenii din numeroasele sate din lunca Oltului.
    Bătăuşul preferă malurile colmatate din coada lacurilor şi pajiştile umede, dar este numai specie de pasaj. Astfel de habitate găseşte pe malul stâng a lacului Voila, până spre Făgăraş, dar evită bălţile din coada acestui lac; pajiştile dinspre Dridif; mici porţiuni din coada lacului Viştea şi Scoreiu; pajişti pe lângă Ucea de Jos, pe stânga Oltului şi pajişti între Colun şi Glâmboaca, pe dreapta Oltului.
    Tabel 34: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Bătăuşul -          │
│    │speciei     │Philomachus pugnax  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │Populaţie           │
│    │populaţiei  │nerezidentă         │
│D.2.│speciei în  │cuibăritoare care   │
│    │aria        │utilizează aria     │
│    │naturală    │naturală protejată  │
│    │protejată   │pentru reproducere  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.18. Silvia porumbacă - Sylvia nisoria - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia cuibăritoare este aproximată la 20-30 de perechi cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel C. Este o specie tipic de stepă, estimată în toată zona protejată la efective ce nu depăşesc 20 - 30 perechi cuibăritoare. Oaspete de vară, preferă dealurile acoperite cu pâlcuri de copaci şi arbuşti, din dreapta Oltului. Silvia porumbacă este o specie de tufiş, de dimensiuni mici, lungimea corpului fiind de 15 centimetri. Factorii care influenţează starea de conservare a speciei depind de întreţinerea păşunilor, în condiţii normale, fără incendieri sau defrişări masive a subarboretului. în lipsa habitatului caracteristic se întâlneşte şi pe capetele digurilor care au o vegetaţie adecvată. Specia nu a fost întâlnită pe stânga Oltului, ci doar pe coastele cu arbuşti de pe dreapta lui şi anume în zona unor rigole şi ravene secate şi edificate de tufe cu ţepi, ca măceşul, porumbarul şi păducelul. Astfel de habitate se gasesc în dreptul lacului Voila, spre Cincşor; în dreptul lacului Arpaş şi în amonte de Glâmboaca, pe dreapta Oltului.
    Tabel 35: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Silvia porumbacă -  │
│    │speciei     │Sylvia nisoria      │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │Populaţie           │
│    │populaţiei  │nerezidentă         │
│D.2.│speciei în  │cuibăritoare care   │
│    │aria        │utilizează aria     │
│    │naturală    │naturală protejată  │
│    │protejată   │pentru reproducere  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.19. Fâsa de câmp - Anthus campestris - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia cuibăritoare nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al populaţiei este evaluat la nivel D. Este o specie oaspete de vară foloseşte Oltul doar pentru migraţie. Faptul că doar migrează prin zonă şi nu cuibăreşte se datorează necesităţii unor habitate cu caracter stepic, mai accentuat. Fâsa de câmp are dimensiunea unei ciocârlii, cu care se şi aseamănă, lungimea corpului fiind de 16 centimetri. Coloritul corpului este pal, slab dungat şi are pete mai întunecate doar pe aripi. La picioare are degetul orientat spre spate, cu o gheară evidentă.
    Pasajul speciei în zonă se desfăşoară la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai şi cel de toamnă în luna septembrie. în această perioadă consumă tot felul de seminţe, dar şi insecte şi larvele acestora. De aceea, impactul antropic se poate manifesta prin incendieri şi păşunatul excesiv. Posibil să cuibărească în petice de pajişti uscate, dintre culturile agricole din stânga Oltului sau pe coaste xeroterme, din dreapta Oltului, dar specia este importantă în acest sit pentru migraţie pe culoarul Oltului. în acest scop foloseşte pajiştile, drumurile de tractor dintre culturile agricole, digurile şi coastele aride din dreapta Oltului. Nu intră în zone bogate în stuf. Astfel de habitate găseşte pe malul lacului Voila, pe partea dreaptă, mai spre coada lacului; culturile agricole şi pârloagele dintre Rucăr şi Feldioara; pajiştile din dreapta lacului Arpaşu şi digul de-a lungul lacului Avrig, de la Glâmboaca şi până la Săcădate.
    Tabel 36: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Fâsa de câmp -      │
│    │speciei     │Anthus campestris   │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │Populaţie           │
│    │populaţiei  │nerezidentă         │
│D.2.│speciei în  │cuibăritoare care   │
│    │aria        │utilizează aria     │
│    │naturală    │naturală protejată  │
│    │protejată   │pentru reproducere  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.20. Presura de grădină - Emberiza hortulana - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia cuibăritoare este aproximată la 1-2 perechi cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel D. Este o specie oaspete de vară care se estimează a cuibări în număr redus, pe coastele din dreapta Oltului. Presura de grădină este o specie cu răspândire insulară, preferă terenuri deschise, cu livezi şi vii părăsite, terenuri cultivate conform agriculturii de subzistenţă. Cuibăreşte prin ierburi înalte şi vegetaţie semiarbustivă, aproape de sol. Ouăle le depune la începutul lunii mai şi toată perioada de eclozare şi îngrijire a puilor nu depăşeşte o lună de zile. Plecarea spre sud o face spre sfârşitul lunii septembrie. Rară în toată Transilvania. Hrana constă în tot felul de seminţe şi bobiţe, dar şi insecte şi larvele lor, inclusiv mici gasteropode. Ca factori de impact asupra ecologiei speciei amintim incendierea pajiştilor, păşunatul excesiv şi eventual colectarea ouălor de localnici sau turişti. Presura de grădină foloseşte aceleaşi habitate cu silvia porumbacă, doar că preferă şirurile mai lungi de arbuşti, din dreptul drumurilor de ţară şi livezile şi viile de pe coaste, în prezent abandonate. Astfel de locuri găseşte pe coasta din drepta Oltului, dintre Colun şi Glâmboaca, dar posibil ca specia să fie mult mai extinsă.
    Tabel 37: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Presura de grădină -│
│    │speciei     │Emberiza hortulana  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │Populaţie           │
│    │populaţiei  │nerezidentă         │
│D.2.│speciei în  │cuibăritoare care   │
│    │aria        │utilizează aria     │
│    │naturală    │naturală protejată  │
│    │protejată   │pentru reproducere  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.21. Eretele vânăt - Circus cyaneus - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia aflată în pasaj de iernare este aproximată la 40 de exemplare cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel C. Este o specie de pasaj, care se află în tranzit pe toată durata iernii, fără ca exemplarele izolate, să fie văzute constant, în teritoriu. De aceea şi estimarea speciei este de circa 40 indivizi/sezon, în toată aria naturală protejată. Soseşte în zonă în septembrie şi se întoarce spre nord în martie. în consecinţă eretele are de suferit în iernile grele, dacă sunt incendiate pajiştile, păşunatul excesiv şi folosirea pesticidelor. Eretele vânăt foloseşte întreaga coastă de pe partea dreaptă a Oltului, mai mult în zone deschise, pe lângă fâneţe şi păşuni lucerniere, pârloage, margini de stuf şi culturi agricole. Pârloage şi margini de culturi agricole foloseşte şi pe partea stângă a Oltului. Astfel de terenuri găseşte pe lângă drumul care trece de la Voila spre Cincşor, între Beclean şi Dridif, între Sâmbăta de Jos şi Viştea de Jos, pe lângă partea dreaptă a lacurilor Arpaş şi Avrig şi pe lângă Olt spre Săcădate.
    Tabel 38: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Eretele vânăt -     │
│    │speciei     │Circus cyaneus      │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │                    │
│    │populaţiei  │Populaţie care      │
│D.2.│speciei în  │iernează în aria    │
│    │aria        │naturală protejată  │
│    │naturală    │                    │
│    │protejată   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.22. Acvila de stâncă - Aquila chrysaetos - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia aflată în pasaj de iernare este aproximată la 4 exemplare cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel D. Este o specie tipică de munte, care în ultima vreme se întâlneşte şi în munţii cu altitudini mai joase, dar cu multe stâncării. De altfel şi în ROSPA0098 Piemontul Făgăraş este estimată tot la aceste cifre, 3-5 indivizi în pasaj, nefiind dată ca specie clocitoare, în regiune. De fapt nu este un pasaj tipic, ci mai mult un comportament eratic al populaţiilor carpatine. Hrana de bază a acvilei de munte este iepurele de câmp, specie în regres numeric pronunţat, în regiune. Consumul de hoituri i-a adus regresul drastic, datorită cadavrelor impregnate cu otravă şi în special stricnină, în anii cooperativizării agriculturii. Deşi nu se mai practică momirea vânatului mare cu hoituri otrăvite, populaţia de acvile de munte, nu s-a redresat.
    Eventualii indivizi eratici, care pot apărea în zona depresionară, au nevoie de un teren întins de vânătoare, în care deranjul trebuie sa fie minim. Terenuri propice de vânătoare pentru acvilă se găsesc în pajiştile şi terenurile agricole, după recoltare între Arpaşu de Jos şi Cârţa şi între Porumbacu de Jos şi Avrig.
    Tabel 39: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Acvila de stâncă -  │
│    │speciei     │Aquila chrysaetos   │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │                    │
│    │populaţiei  │Populaţie care      │
│D.2.│speciei în  │iernează în aria    │
│    │aria        │naturală protejată  │
│    │naturală    │                    │
│    │protejată   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.23. Şoimul călător - Falco peregrinus - - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia aflată în pasaj de iernare este aproximată la 2 exemplare cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel D. Este o specie de pasaj întâlnită iarna în aria naturală protejată, cu efective în creştere, cuibăritoare în zonele cu stâncării, din preajma aşezărilor rurale, împrăştiate. Estimat la circa 2 indivizi/sezon poate apărea în teritoriu în orice lună a anului. Dimensiunile şoimului călător se apropie de cele ale uliului porumbar, fiind de 40 - 52 centimetri lungime şi 85 - 110 centimetri anvergura aripilor. Culoarea întregului penaj este de gri închis, cu tente negre în timpul zborului. Pe obraji are o pată albăiarciocul şi ghearele sunt galbene. Femela este mai masivă decât masculul.
    Vânător consacrat, şoimul vânează în picaj pe diagonală, specia putând atinge viteza de 100 km/oră.Hrana constă în principal din păsărele, de la dimensiunea unei vrăbiuţe până la cea a unui porumbel. Impactul major asupra speciei este vânatoarea, dar şoimul a suferit un declin populaţional prin colectarea ouălor şi a puilor, din cele mai vechi timpuri. Locurile preferate de şoim sunt ţărmurile colmatate unde poate prinde păsărele. Se odihneşte pe sălciile şi plopii mari de pe lângă Olt. în lipsa habitatului preferat şi anume stâncăriile, şoimul călător poate folosi ca suport de pândă şi turnurile părăsite şi clădirile foarte înalte, dar şi unele agregate înalte de la balastiere, dacă acestea nu lucrează o perioadă mai mare de timp. Habitate favorabile de pasaj sunt pe partea dreapta a lacului Voila, spre coada lacului; pe lângă drumul de la Cincşor spre Rucăr; pe lângă localitatea Cârţa şi în coada lacului Scoreiu.
    Tabel 39: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Şoimul călător -    │
│    │speciei     │Falco peregrinus    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │                    │
│    │populaţiei  │Populaţie care      │
│D.2.│speciei în  │iernează în aria    │
│    │aria        │naturală protejată  │
│    │naturală    │                    │
│    │protejată   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.24. Vânturelul de seară - Falco vespertinus -- Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia aflată în pasaj de iernare este aproximată la 40 exemplare cu un statut conservativ al populaţiei evaluat la nivel D. Este o specie cuibăritoare, tipic de stepă, care poate fi observată în pasaj, mai mult prin exemplare izolate sau în pereche. Vânturelul de seară prezintă dimorfism sexual, masculul fiind foarte închis la culoare, gri ca ardezia şi cu penele de pe picioare de un roşu-cărămiziu. Femela este sură cu dungi fine ruginii pe abdomen, cu capul şi spatele maronii. Juvenilii se aseamănă cu femela şi provin în urma unui clocit colonial. Posibil să cuibărească izolat şi în interiorul arcului carpatic. Specia, la noi în ţară este dependentă de cuiburile de corvide, mai ales cioara de semănătură Corvus frugilegus, în cuiburile părăsite ale căreia îşi depune ponta. Hrana vânturelului de seară constă în insecte, pe care le prinde direct din zbor, mai ales în crepuscul. Consumă şi vertebrate mici, mai ales şopârle. De aceea, vânturelul de seară este un auxiliar valoros al lanţului trofic, prin numărul mare de insecte dăunătoare, pe care le consumă. Impactul antropic se poate exercita prin deranjul de orice fel şi folosirea pesticidelor.
    Obişnuit, pe marile căi de migraţie vânturelul de seară migrează în stoluri numeroase, dar în culoarul Oltului, migrează mai mult în pereche sau indivizi solitari. Foloseşte mai mult coastele din dreapta Oltului, cu terenuri deschise intise, pe lângă margini de culturi agricole şi se odihneste deseori pe firele de medie tensiune. Specia a fost observată spre Cincşor, de-a lungul întregului drum Făgaraş-Avrig şi în puţine exemplare, spre Glâmboaca şi pe lângă Bradu.
    Tabel 40: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Denumirea   │. Vânturelul de     │
│D.1 │speciei     │seară - Falco       │
│    │            │vespertinus         │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │                    │
│    │populaţiei  │Populaţie care      │
│D.2.│speciei în  │iernează în aria    │
│    │aria        │naturală protejată  │
│    │naturală    │                    │
│    │protejată   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    3.1.25. Ciuful de câmp - Asio flammeus- - Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş populaţia nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al populaţiei evaluat la nivel D. Este un răpitor de noapte de talie mijlocie, de circa 38 centimetri. Cuibăreşte în mlaştinile nordice, iar la noi în ţară se întâneşte ca oaspete de iarnă. Semnalat în depresiunea Făgăraş, se estimează circa 4 indivizi, prezenţi în zona cu mlaştini şi rogoz, pe tot parcursul sezonului rece.
    Adesea este agresiv la întâlnirea cu omul, are tot corpul de culoare gri-gălbui şi cu faţa rotundă şi cu urechi mici, formate din pene. Nu scoate zgomot când zboară. Puii eclozează şi devin independenţi faţă de părinţi la intervale mari de timp între ei şi de aceea, dacă hrana este insuficientă puii mor în ordinea inversă vârstei lor. Aceste condiţii complexe de trai fac ca specia să aibă un caracter invaziv, doar în unele ierni. Specia preferă câmpurile umede cu trestii rar şi smocuri de rogoz şi pipirig. Posibil să apară iarna între Scoreiu şi Porumbacu de Jos.
    Tabel 41: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr  │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│D.1 │Denumirea   │Ciuful de câmp- Asio│
│    │speciei     │flammeus            │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tipul       │                    │
│    │populaţiei  │Populaţie care      │
│D.2.│speciei în  │iernează în aria    │
│    │aria        │naturală protejată  │
│    │naturală    │                    │
│    │protejată   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.3 │globală de  │• ”FV” - favorabilă │
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Tendinţa    │                    │
│    │stării      │                    │
│D.4 │globale de  │• ”0” - este stabilă│
│    │conservare a│                    │
│    │speciei     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Starea      │                    │
│D.5 │globală de  │• NU este cazul     │
│    │conservare  │                    │
│    │necunoscută │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │- Informaţiile      │
│    │            │completate provin   │
│    │            │din activitatea de  │
│D.6 │Informaţii  │monitorizare a      │
│    │suplimentare│tuturor speciilor şi│
│    │            │efectivelor de      │
│    │            │păsări din cadrul   │
│    │            │sitului ROSPA0003   │
└────┴────────────┴────────────────────┘






    IV. OBIECTIVE ŞI ACŢIUNI PROPUSE PENTRU ATINGEREA ŞI MENŢINEREA STĂRII FAVORABILE DE CONSERVARE PENTRU HABITATELE NATURALE ŞI SPECIILE REPREZENTATIVE
    4.1. Scopul Planului de Management
    Luând în considerare importanţa deosebită pe care o are capitalul natural, pentru dezvoltarea durabilă a colectivităţilor umane sub aspectul asigurării de resurse regenerabile, a valorii peisagistice şi de recreare, de protecţie şi de asigurare a echilibrelor ecologice necesare menţinerii unui mediu înconjurător sănătos, rezultă necesitatea imperativă a conservării biodiversităţii, ca o condiţie necesară pentru dezvoltarea armonioasă a generaţiilor viitoare. Astfel, scopul pentru planul de management al sitului de protecţie avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş este conservarea biodiversităţii prin îmbunătăţirea şi menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor, a populaţiilor de specii din aria naturală protejată precum şi a peisajului în interiorul ariei natural protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş cât şi în vecinătatea acesteia.
    Totodată Planul de Management stabileşte obiectivele şi prioritizează acţiunile ce se vor realiza în vederea atingerii acestui scop. Mai jos este prezentată structura de management operaţional: (a se vedea imaginea asociată)


    4.2. Obiectivul general al Planului de Management
    Scopul planului de management se realizează prin implementarea mai multor tipuri de acţiuni identificate ca şi obiective generale al planului de management:
    1. Conservarea şi monitorizarea valorilor având ca ţintă asigurarea protecţiei integrate a ecosistemelor, habitatelor şi speciilor în aria protejată precum şi a cadrului natural şi a peisajului.
    2. Dezvoltarea activităţilor sustenabile de turism şi recreere având ca ţintă dezvoltarea unei baze şi a unui cadru pentru turismul de recreere în anumite zone desemnate din aria natural protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraş.
    3. Informarea, conştientizarea şi educaţia publicului având ca ţintă recunoaşterea sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraş ca arie protejată bine cunoscută şi respectată în rândul factorilor de decizie, deţinătorilor de drepturi, utilizatorilor de resurse din cadrul ariei protejate, comunităţilor locale şi turiştilor.
    4. Sistem decizional, management şi administrare având ca ţintă optimizarea utilizării resurselor umane, financiare, fizice pentru implementarea planului de management.
    5. Cercetarea ştiinţifică având ca ţintă acumularea de noi informaţii privind biodiversitatea ca instrument de lucru în vederea atingerii obiectivelor planului de management.


    4.3. Obiective specifice ale Planului de Management
    Obiective specifice subordonate obiectivului general conservarea şi monitorizarea valorilor:
    1.1 Monitorizarea ariei natural protejate având că scop asigurarea aplicării operative şi eficiente a legilor şi reglementărilor care implică aria protejată şi resursele sale.
    1.2 Protecţia fizică şi controlul accesului: limitarea accesului în anumite zone din aria natural protejată.
    1.3 Protecţia şi managementul speciilor de păsări: asigurarea condiţiilor necesare menţinerii sau chiar a creşterii efectivelor din speciile de păsari importante pentru aria natural protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraş
    1.4 Managementul terenurilor agricole: monitorizarea activităţilor agricole astfel încât acestea să nu devină surse de impact negativ asupra speciilor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraş.
    1.5 Prevenirea incendiilor: implementarea unor măsuri specifice de prevenire a incendiilor.
    1.6 Prevenirea poluării: implementarea unor măsuri specifice de prevenire şi combatere a poluării.

    Obiective specifice subordonate obiectivului general dezvoltarea activităţilor sustenabile de turism şi recreere:
    2.1 Managementul turiştilor : asigurarea infrastructurii şi sistemelor de management elementare pentru a le oferi turiştilor experienţe sigure, de calitate şi responsabile faţă de mediu.
    2.2 Promovarea ariei naturale protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraş ca destinaţie turistică: colaborarea cu autorităţile locale şi cele de turism pentru promovarea AP ca destinaţie pentru un turism ne-intensiv pentru activităţi în aer liber, în cadrul promovării generale a turismului în zonă.

    Obiective specifice subordonate obiectivului general informarea, conştientizarea şi educaţia publicului:
    3.1 Conştientizarea în rândul deţinătorilor de drepturi: asigurarea că toate entităţile cu drepturi care afectează aria protejată sunt conştiente de funcţiile sale, de planul de management şi de responsabilităţile lor.
    3.2 Conştientizarea aspectelor legale: creşterea gradului de conştientizare şi respect faţă de reglementările specifice ariei natural protejate.
    3.3 Conştientizarea în rândul turiştilor şi a publicului larg: Asigurarea faptului că toţi vizitatorii ariei protejate înţeleg şi îi apreciază valorile.
    3.4 Educaţie ecologică în rândul copiilor şi tinerilor: Implicarea copiilor din comunităţile locale în acţiuni de educaţie ecologică legate de aria natural protejată ROSPA0003 Avrig- Scorei- Făgăraş , organizarea de tabere pentru tineri cu scopul de a promova activităţile de voluntariat.
    3.5 Mediatizarea prevederilor legale referitoare la incendiere: descurajarea incendierilor voluntare.
    3.6 Conştientizarea publicului larg asupra impactului major pe care îl prezintă poluarea: crearea unei atitudini favorabile pentru protectia mediului.
    3.7 Mediatizarea ajutoarelor financiare: informarea comunitatilor locale asupra subvenţiilor care pot fi obtinute de către proprietarii de terenuri din aria naturală protejată.

    Obiective specifice subordonate obiectivului general sistem decizional, management şi administrare:
    4.1 Resurse umane: formarea unei echipe de angajaţi permanenţi, profesionişti, bine instruiţi, care să fie sprijiniţi de parteneri şi voluntari pentru implementarea planului de management.
    4.2 Resurse pentru management: identificarea şi asigurarea resurselor fizice şi financiare, necesare pentru implementarea planului de management.
    4.3 Strategia de vizitare: elaborarea strategiei de vizitare a ariei natural protejate.
    4.4 Realizarea de parteneriate: implicarea oranismelor şi organizaţiilor cu scopuri similare: AJVPS, Hidroelectrica, APIA, Garda de Mediu, APM.

    Obiective specifice subordonate obiectivului general cercetarea ştiinţifică:
    5.1 Monitorizarea tuturor speciilor de păsări de interes comunitar: Pâna în prezent s-a facut inventarierea şi cartarea mai a 4 specii de păsări. Monitorizarea va viza toate speciile de păsări de interes comunitar şi modul în care măsurile de management au efect. Totodată se va continua activitatea de cartare astfel încât informaţia documentată să reflecte cât mai elocvent realitatea din teren.
    5.2 Completarea formularului standard al ROSPA003 cu specii de interes comunitar care au fost identificate pe teritoriul sitului: studii ornitologice.
    5.3 Analizarea limitelor ariei naturale protejate in concordanta cu rezultatele cercetarilor şi ale studiilor interdisciplinare
    5.4 Colaborarea cu ONG-uri interesate de fauna agvatică/ ihtiofauna


    4.4. Managementul operaţional
    Cuprinde detalierea acţiunilor prevăzute pentru îndeplinirea obiectivelor specifice.Un obiectiv poate necesita pentru îndeplinire un cumul de mai multe acţiuni care pot avea complexităti sau priorităţi diferite. Pentru a putea fi cuantificate acţiunile au următorii indicatori:
    a. Indicatorul de realizare : va facilita monitorizarea implementări planului prin observarea modului în care acţiunea poate fi măsurată, dacă a fost realizată sau nu.
    b. Indicatorul de priritate: s-a folosit un sistem de prioritizare pe 3 nivele.
    c. Un reper de implementare în timp respectiv în ce an acţiunea va fi realizată
    d. Responsabilitatea implementării respectiv organizaţia responsabilă de implementare şi sau partenerii desemnaţi pentru aceasta.

    1.1 Monitorizarea ariei natural protejate

┌────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│            │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune     │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│            │/Indicator  │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│            │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│            │            │          │  │  │  │  │  │Custode,     │
│1.1.1.      │Minim doua  │          │  │  │  │  │  │parteneri sau│
│Patrulări   │patrulări pe│1         │X │X │X │X │X │organizatie  │
│            │săptămână   │          │  │  │  │  │  │sub          │
│            │            │          │  │  │  │  │  │contractantă.│
├────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│1.1.2.      │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Încheierea  │Contracte de│1         │X │X │X │X │X │Custode.     │
│de          │parteneriat │          │  │  │  │  │  │             │
│parteneriate│            │          │  │  │  │  │  │             │
└────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    1.2 Protecţia fizică şi controlul accesului:

┌─────────────┬─────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│             │Specificaţie │          │              │Responsabil  │
│Acţiune      │cuantificată/│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│             │Indicator de │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│             │realizare    │          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├─────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│1.2.1.       │             │          │  │  │  │  │  │             │
│Elaborarea   │Regulament de│          │  │  │  │  │  │             │
│unui         │vizitare     │1         │X │  │  │  │  │Custode.     │
│Regulament de│             │          │  │  │  │  │  │             │
│vizitare     │             │          │  │  │  │  │  │             │
├─────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│1.2.2.       │Harta şi     │          │  │  │  │  │  │             │
│Planificarea,│numărul      │          │  │  │  │  │  │             │
│amenajarea şi│traseelor de │          │  │  │  │  │  │             │
│promovarea   │traversare   │2         │X │X │  │  │  │Custode şi/  │
│unor trasee  │pentru       │          │  │  │  │  │  │sau parteneri│
│de traversare│pescari şi   │          │  │  │  │  │  │             │
│a zonelor    │turişti      │          │  │  │  │  │  │             │
│ocupate de   │             │          │  │  │  │  │  │             │
├─────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│1.2.3.       │             │          │  │  │  │  │  │             │
│Planificarea,│Harta şi     │          │  │  │  │  │  │             │
│amenajarea şi│numărul      │          │  │  │  │  │  │             │
│promovarea   │spaţiilor de │1         │  │X │X │  │  │Custode şi/  │
│unor spaţii  │parcare      │          │  │  │  │  │  │sau parteneri│
│pentru       │corespunzător│          │  │  │  │  │  │             │
│parcarea     │semnalizate  │          │  │  │  │  │  │             │
│maşinilor.   │             │          │  │  │  │  │  │             │
└─────────────┴─────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    1.3 Protecţia şi managementul speciilor de păsări:

┌────────────────┬─────────────┬──────────┬──────────────┬───────────────┐
│                │Specificaţie │          │              │Responsabil    │
│Acţiune         │cuantificată/│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru         │
│                │Indica tor de│          │An│An│An│An│An│implementare.  │
│                │realizare    │          │1 │2 │3 │4 │5 │               │
├────────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.3.1.          │Plan decenal │          │  │  │  │  │  │               │
│Planificarea    │de           │          │  │  │  │  │  │Custode        │
│decenală a      │decolmatare  │1         │  │X │  │  │  │împreună cu    │
│decolmatării    │agreat de    │          │  │  │  │  │  │partenerii     │
│”canelelor de   │Administraţia│          │  │  │  │  │  │               │
│fuga”           │Bazinală Olt │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.3.2.          │             │          │  │  │  │  │  │               │
│Stabilirea unui │             │          │  │  │  │  │  │               │
│set de reguli   │Set de reguli│          │  │  │  │  │  │Custode        │
│pentru          │pentru       │2         │  │X │  │  │  │împreună cu    │
│amenajarea      │amenajarea   │          │  │  │  │  │  │partenerii     │
│bazinelor       │iazurilor    │          │  │  │  │  │  │               │
│piscicole-iazuri│             │          │  │  │  │  │  │               │
│din AP          │             │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.3.3.          │Număr total  │          │  │  │  │  │  │               │
│Menţinerea      │de arbori, cu│          │  │  │  │  │  │               │
│tuturor         │diametru de  │          │  │  │  │  │  │Custode        │
│arborilor cu    │peste 20     │2         │X │X │X │X │X │împreună cu    │
│diametrul mai   │centimetri,  │          │  │  │  │  │  │partenerii     │
│mare de 20      │existenţi    │          │  │  │  │  │  │               │
│centimetri      │             │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.3.4. Evaluarea│             │          │  │  │  │  │  │               │
│şi amplasarea pe│             │          │  │  │  │  │  │               │
│hărţi GIS a     │             │          │  │  │  │  │  │               │
│suprafeţelor    │             │          │  │  │  │  │  │               │
│ocupate cu      │             │          │  │  │  │  │  │               │
│următoarele     │             │          │  │  │  │  │  │               │
│tipuri de       │             │          │  │  │  │  │  │               │
│vegetaţie:      │             │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│pajişti umede cu│             │          │  │  │  │  │  │parteneri sau  │
│carex şi        │Hartă GIS    │2         │X │X │X │  │  │organizatie    │
│pipirig,        │             │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│stufăriş        │             │          │  │  │  │  │  │               │
│compact,        │             │          │  │  │  │  │  │               │
│stufăriş        │             │          │  │  │  │  │  │               │
│mozaicat cu     │             │          │  │  │  │  │  │               │
│papură şi carex,│             │          │  │  │  │  │  │               │
│tufăriş         │             │          │  │  │  │  │  │               │
│mozaicat, arbori│             │          │  │  │  │  │  │               │
│inalţi.         │             │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.3.5.          │             │          │  │  │  │  │  │               │
│Stabilirea      │             │          │  │  │  │  │  │               │
│necesarului     │             │          │  │  │  │  │  │               │
│optim de        │             │          │  │  │  │  │  │               │
│suprafeţe       │             │          │  │  │  │  │  │               │
│ocupate cu      │             │          │  │  │  │  │  │               │
│următoarele     │             │          │  │  │  │  │  │               │
│tipuri de       │             │          │  │  │  │  │  │               │
│vegetaţie:      │Studiu de    │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│pajişti umede cu│evaluare a   │1         │X │X │  │  │  │parteneri sau  │
│carex şi        │necesarului  │          │  │  │  │  │  │organizatie    │
│pipirig,        │de suprafeţe.│          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│stufăriş        │             │          │  │  │  │  │  │               │
│compact,        │             │          │  │  │  │  │  │               │
│1stufărş        │             │          │  │  │  │  │  │               │
│mozaicat cu     │             │          │  │  │  │  │  │               │
│papură şi carex,│             │          │  │  │  │  │  │               │
│tufăriş         │             │          │  │  │  │  │  │               │
│mozaicat, arbori│             │          │  │  │  │  │  │               │
│inalţi.         │             │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.3.6.          │             │          │  │  │  │  │  │               │
│Menţinerea      │             │          │  │  │  │  │  │               │
│suprafeţelor    │             │          │  │  │  │  │  │               │
│ocupate cu      │             │          │  │  │  │  │  │               │
│următoarele     │             │          │  │  │  │  │  │               │
│tipuri de       │             │          │  │  │  │  │  │               │
│vegetaţie:      │             │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│pajişti umede cu│Suprafeţe pe │          │  │  │  │  │  │parteneri sau  │
│carex şi        │categorii de │          │X │X │X │X │X │organizatie    │
│pipirig,        │vegetaţie.   │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│stufăriş        │             │          │  │  │  │  │  │               │
│compact, stufărş│             │          │  │  │  │  │  │               │
│mozaicat cu     │             │          │  │  │  │  │  │               │
│papură şi carex,│             │          │  │  │  │  │  │               │
│tufăriş         │             │          │  │  │  │  │  │               │
│mozaicat, arbori│             │          │  │  │  │  │  │               │
│inalţi.         │             │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.3.7.          │             │          │  │  │  │  │  │               │
│Stabilirea de   │             │          │  │  │  │  │  │               │
│suprafeţe ce nu │             │          │  │  │  │  │  │               │
│vor fi parcurse │             │          │  │  │  │  │  │               │
│cu cosit, in    │             │          │  │  │  │  │  │               │
│procent de 40%  │Suprafeţe pe │          │  │  │  │  │  │               │
│din totalul     │categorii de │          │  │  │  │  │  │               │
│suprafeţelor    │vegetaţie.   │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│ocupate cu      │Protocol     │          │  │  │  │  │  │parteneri sau  │
│următoarele     │incheiat cu  │1         │X │X │  │  │  │organizatie    │
│tipuri de       │proprietarii/│          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│vegetaţie:      │admin        │          │  │  │  │  │  │               │
│pajişti umede cu│istratorii de│          │  │  │  │  │  │               │
│carex şi        │terenuri.    │          │  │  │  │  │  │               │
│pipirig,        │             │          │  │  │  │  │  │               │
│stufăriş        │             │          │  │  │  │  │  │               │
│compact, stufărş│             │          │  │  │  │  │  │               │
│mozaicat cu     │             │          │  │  │  │  │  │               │
│papură şi carex.│             │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.3.8. Evaluarea│             │          │  │  │  │  │  │               │
│şi amplasarea pe│Harta GIS a  │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│hărţi GIS a     │malurilor    │2         │  │X │X │X │  │parteneri sau  │
│suprafeţelor    │mâloase.     │          │  │  │  │  │  │organizatie    │
│ocupate cu      │             │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│maluri mâloase. │             │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.3.9. Evaluarea│Harta GIS a  │          │  │  │  │  │  │               │
│şi amplasarea pe│luciului de  │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│hărţi GIS a     │apă          │1         │X │X │  │  │  │parteneri sau  │
│luciului de apă │statatoare   │          │  │  │  │  │  │organizatie    │
│stătătoare sau  │sau lin      │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│lin curgătoare. │curgătoare   │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.3.10.         │Suprafaţa    │          │  │  │  │  │  │               │
│Menţinerea      │luciului de  │          │  │  │  │  │  │Custode        │
│luciului de apă │apă          │1         │X │X │X │X │X │împreună cu    │
│statatoare sau  │statatoare   │          │  │  │  │  │  │partenerii     │
│lin curgătoare  │sau lin      │          │  │  │  │  │  │               │
│                │curgătoare   │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│                │Lungime      │          │  │  │  │  │  │               │
│1.3.11.         │maluri       │          │  │  │  │  │  │               │
│Menţinerea      │mâloase.     │          │  │  │  │  │  │Custode        │
│malurilor       │Protocol     │          │X │X │X │X │X │împreună cu    │
│mâloase         │încheiat cu  │          │  │  │  │  │  │partenerii     │
│                │Administraţia│          │  │  │  │  │  │               │
│                │Bazinală Olt │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.3.12.         │             │          │  │  │  │  │  │               │
│Evaluarea şi    │Harta GIS a  │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│amplasarea pe   │zonelor      │1         │X │X │X │X │X │parteneri sau  │
│hărţi GIS a     │inundabile.  │          │  │  │  │  │  │organizatie    │
│suprafeţelor    │             │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│inundabile.     │             │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│                │Suprafata    │          │  │  │  │  │  │               │
│1.3.13.         │afectată de  │          │  │  │  │  │  │               │
│Menţinerea      │inundaţii.   │          │  │  │  │  │  │Custode        │
│zonelor         │Protocol     │1         │X │X │X │X │X │împreună cu    │
│inundabile      │incheiat cu  │          │  │  │  │  │  │partenerii     │
│                │Administraţia│          │  │  │  │  │  │               │
│                │Bazinală Olt │          │  │  │  │  │  │               │
└────────────────┴─────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴───────────────┘


    1.4 Managementul terenurilor agricole:

┌────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│            │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune     │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│            │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│            │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│            │Procentul de│          │  │  │  │  │  │             │
│            │suprafaţă,  │          │  │  │  │  │  │             │
│1.4.1.      │din total   │          │  │  │  │  │  │             │
│Instalarea  │suprafaţă   │          │  │  │  │  │  │             │
│culturilor  │cultivată,  │          │  │  │  │  │  │             │
│agricole pe │ocupată de  │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│suprafete   │culturi     │3         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│compacte    │agricole pe │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│cuprinse    │suprafeţe   │          │  │  │  │  │  │             │
│între 0,5 şi│compacte    │          │  │  │  │  │  │             │
│3 ha.       │cuprinse    │          │  │  │  │  │  │             │
│            │între 0,5 şi│          │  │  │  │  │  │             │
│            │3 ha.       │          │  │  │  │  │  │             │
├────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│1.4.2.      │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Cosirea     │            │          │  │  │  │  │  │             │
│fâneţelor, a│            │          │  │  │  │  │  │             │
│lucernei şi │Suprafete   │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│a altor     │cosite dupa │3         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│culturi     │01.iulie    │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│pentru hrană│            │          │  │  │  │  │  │             │
│verde, după │            │          │  │  │  │  │  │             │
│data de     │            │          │  │  │  │  │  │             │
│01.iulie    │            │          │  │  │  │  │  │             │
├────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│1.4.3.      │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Recoltarea  │Suprafete de│          │  │  │  │  │  │Custode      │
│manuală a   │lucernă     │3         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│lucernei    │recoltate   │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│după prima  │manual      │          │  │  │  │  │  │             │
│coasă.      │            │          │  │  │  │  │  │             │
├────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│1.4.4.      │            │          │  │  │  │  │  │             │
│întreţinerea│            │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│terenurilor │Suprafeţe   │3         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│agricole    │întreţinute.│          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│abandonate  │            │          │  │  │  │  │  │             │
│"Pârloage”  │            │          │  │  │  │  │  │             │
└────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    1.5 Prevenirea incendiilor:.

┌────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬───────────────┐
│            │Specificaţie│          │              │Responsabil    │
│Acţiune     │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru         │
│            │/Indicator  │          │An│An│An│An│An│implementare.  │
│            │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │               │
├────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.5.1.      │            │          │  │  │  │  │  │               │
│Cartarea    │Harta       │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│zonelor     │zonelor     │          │  │  │  │  │  │parteneri sau  │
│expuse la   │expuse la   │3         │X │X │  │  │  │organizatie    │
│incendii de │incendii    │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│vegetatie   │            │          │  │  │  │  │  │               │
│uscată.     │            │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.5.2.      │            │          │  │  │  │  │  │               │
│Cosirea     │            │          │  │  │  │  │  │               │
│stufului, în│            │          │  │  │  │  │  │Custode        │
│luna        │Suprafeţe   │1         │X │X │X │X │X │împreună cu    │
│septembrie, │cosite.     │          │  │  │  │  │  │partenerii     │
│în zonele   │            │          │  │  │  │  │  │               │
│expuse la   │            │          │  │  │  │  │  │               │
│incendii    │            │          │  │  │  │  │  │               │
├────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.5.3       │            │          │  │  │  │  │  │               │
│Mediatizarea│            │          │  │  │  │  │  │Custode        │
│dispozitilor│Acţiuni de  │2         │X │X │X │X │X │împreună cu    │
│legale      │mediatizare │          │  │  │  │  │  │partenerii     │
│referitoare │            │          │  │  │  │  │  │               │
│la incendiat│            │          │  │  │  │  │  │               │
└────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴───────────────┘


    1.6 Prevenirea poluării

┌──────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬───────────────┐
│              │Specificaţie│          │              │Responsabil    │
│Acţiune       │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru         │
│              │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.  │
│              │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │               │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.6.1.        │            │          │  │  │  │  │  │               │
│Identificarea │Harta       │          │  │  │  │  │  │               │
│şi cartarea   │zonelor     │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│"zonelor      │fierbinţi   │3         │X │X │X │X │X │parteneri sau  │
│fierbinţi" din│din punct de│          │  │  │  │  │  │organizatie    │
│punct de      │vedere a    │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│vedere a      │poluării.   │          │  │  │  │  │  │               │
│poluării      │            │          │  │  │  │  │  │               │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.6.2.        │Cantitate de│          │  │  │  │  │  │               │
│Colectarea    │deşeuri     │          │  │  │  │  │  │Custode        │
│periodică a   │colectata.  │3         │X │X │X │X │X │împreună cu    │
│deşeurilor    │Suprafeţe   │          │  │  │  │  │  │partenerii     │
│              │igienizate  │          │  │  │  │  │  │               │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│1.6.3.        │            │          │  │  │  │  │  │               │
│Reglementarea │Numărul de  │          │  │  │  │  │  │               │
│iluminatului  │proprietăţi │          │  │  │  │  │  │               │
│nocturn a     │cu iluminat │2         │X │  │  │  │  │Custode        │
│construcţiilor│nocturn     │          │  │  │  │  │  │               │
│de pe         │neconform   │          │  │  │  │  │  │               │
│suprafaţa AP  │            │          │  │  │  │  │  │               │
└──────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴───────────────┘


    2.1 Managementul turiştilor:

┌───────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬───────────────┐
│               │Specificaţie│          │              │Responsabil    │
│Acţiune        │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru         │
│               │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.  │
│               │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │               │
├───────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│2.1.1.         │            │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│Amplasarea de  │Număr de    │1         │  │X │X │  │  │parteneri sau  │
│observatoare   │observatoare│          │  │  │  │  │  │organizatie    │
│pentru păsăsri │            │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
├───────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│2.1.2.         │            │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│Amenajarea de  │Număr puncte│          │  │  │  │  │  │parteneri sau  │
│puncte de      │de observare│2         │  │  │X │  │  │organizatie    │
│observare      │            │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│pentru păsări  │            │          │  │  │  │  │  │               │
├───────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│2.1.3.         │            │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│Amenajarea de  │Număr puncte│2         │  │  │X │  │  │parteneri sau  │
│puncte de      │de informare│          │  │  │  │  │  │organizatie    │
│informare      │            │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
├───────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│2.1.4.         │Kilometrii  │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│Amenajare de   │poteci      │3         │  │  │X │  │  │parteneri sau  │
│poteci tematice│tematice    │          │  │  │  │  │  │organizatie    │
│               │            │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
├───────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│2.1.5          │            │          │  │  │  │  │  │               │
│Realizarea şi  │            │          │  │  │  │  │  │               │
│instalarea     │            │          │  │  │  │  │  │               │
│bornelor,      │Număr borne,│          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│panourilor şi  │panouri,    │          │  │  │  │  │  │parteneri sau  │
│indicatoarelor,│indicatoare │3         │  │X │  │  │  │organizatie    │
│pentru         │amplasate   │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│evidenţierea   │            │          │  │  │  │  │  │               │
│limitelor ariei│            │          │  │  │  │  │  │               │
│natural        │            │          │  │  │  │  │  │               │
│eprotejate     │            │          │  │  │  │  │  │               │
├───────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│2.1.6.         │Punte       │          │  │  │  │  │  │               │
│Recondiţionare/│suspendată  │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│reparaţi e     │UAT Arpaşu  │3         │  │  │  │X │  │parteneri sau  │
│punte          │funcţională │          │  │  │  │  │  │organizatie    │
│suspendată UAT │în condiţii │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│Arpaşu         │de siguranţă│          │  │  │  │  │  │               │
├───────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│2.1.7.         │BAC UAT     │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│Recondiţionare/│Cârţa       │          │  │  │  │  │  │parteneri sau  │
│reparaţie BAC  │funcţional  │3         │  │  │  │X │  │organizatie    │
│UAT Cârţa      │în condiţii │          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│               │de siguranţă│          │  │  │  │  │  │               │
└───────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴───────────────┘


    2.2 Promovarea ariei natural protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraş ca destinaţie turistică:

┌───────────────┬─────────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│               │Specificaţie     │          │              │Responsabil  │
│Acţiune        │cuantificată/    │Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│               │Indica tor de    │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│               │realizare        │          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├───────────────┼─────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│2.2.1.         │                 │          │  │  │  │  │  │             │
│Promovarea     │                 │          │  │  │  │  │  │             │
│rosp0003       │                 │          │  │  │  │  │  │             │
│Avrig-Scorei-  │Număr de turişti │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│Făgăraş ca zona│pentru           │1         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│de interes     │birdwathcing     │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│pentru         │                 │          │  │  │  │  │  │             │
│observare      │                 │          │  │  │  │  │  │             │
│păsări         │                 │          │  │  │  │  │  │             │
├───────────────┼─────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│2.2.2.         │Strategiei de    │          │  │  │  │  │  │             │
│Revizuirea     │vizitare a ariei │          │  │  │  │  │  │             │
│strategiei de  │natural          │          │  │  │  │  │  │             │
│vizitare a     │protejaterosp0003│2         │X │X │X │X │  │Custode      │
│rosp0003       │Avrig-Scorei-    │          │  │  │  │  │  │             │
│Avrig-Scorei-  │Făgăraş          │          │  │  │  │  │  │             │
│Făgăraş        │                 │          │  │  │  │  │  │             │
├───────────────┼─────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│2.2.3.         │                 │          │  │  │  │  │  │             │
│Colaborare si  │                 │          │  │  │  │  │  │             │
│incheiere de   │                 │          │  │  │  │  │  │             │
│parteneriate cu│                 │          │  │  │  │  │  │             │
│autorităţi,    │                 │          │  │  │  │  │  │             │
│tour operatori,│Număr de         │          │  │  │  │  │  │             │
│facilitaţi de  │parteneriate     │2         │  │  │X │X │  │Custode      │
│cazare locale  │                 │          │  │  │  │  │  │             │
│şi             │                 │          │  │  │  │  │  │             │
│întreprinzători│                 │          │  │  │  │  │  │             │
│în domeniul    │                 │          │  │  │  │  │  │             │
│serviciilor    │                 │          │  │  │  │  │  │             │
│turistice      │                 │          │  │  │  │  │  │             │
└───────────────┴─────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    3.1 Conştientizarea în rândul deţinătorilor de drepturi: asigurarea că toate entităţile cu drepturi care afectează aria protejată sunt conştiente de funcţiile sale, de planul de management şi de responsabilităţile lor.

┌─────────────────┬──────────────┬──────────┬──────────────┬───────────────┐
│                 │Specificaţie  │          │              │Responsabil    │
│Acţiune          │cuantificată/ │Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru         │
│                 │Indica tor de │          │An│An│An│An│An│implementare.  │
│                 │realizare     │          │1 │2 │3 │4 │5 │               │
├─────────────────┼──────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│3.1.1. Cartarea  │Harta GIS cu  │          │  │  │  │  │  │Custode,       │
│suprafeţelor pe  │categoriile de│          │  │  │  │  │  │parteneri sau  │
│categorii de     │proprietari/  │1         │X │X │X │  │  │organizatie    │
│proprietari/     │administratori│          │  │  │  │  │  │subcontractantă│
│administratori   │              │          │  │  │  │  │  │               │
├─────────────────┼──────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│3.1.2.           │              │          │  │  │  │  │  │               │
│Conştientizarea  │              │          │  │  │  │  │  │               │
│proprietarilor/  │              │          │  │  │  │  │  │               │
│administratorilor│Număr acţiuni │          │  │  │  │  │  │               │
│de terenuri cu   │de            │1         │X │X │X │X │X │Custode        │
│privire la modul │conştientizare│          │  │  │  │  │  │               │
│de utilizare a   │              │          │  │  │  │  │  │               │
│terenurilor şi a │              │          │  │  │  │  │  │               │
│resurselor       │              │          │  │  │  │  │  │               │
│naturale         │              │          │  │  │  │  │  │               │
└─────────────────┴──────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴───────────────┘


    3.2 Conştientizarea aspectelor legale: creşterea gradului de conştientizare şi respect faţă de reglementările specifice ariei natural protejate.

┌───────────────┬──────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│               │Specificaţie  │          │              │Responsabil  │
│Acţiune        │cuantificată/ │Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│               │Indica tor de │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│               │realizare     │          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├───────────────┼──────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│3.2.1.         │              │          │  │  │  │  │  │             │
│Conştientizarea│              │          │  │  │  │  │  │             │
│factorilor     │              │          │  │  │  │  │  │             │
│interesaţi     │Numar acţiuni │          │  │  │  │  │  │             │
│asupra planului│de            │1         │X │X │X │X │X │Custode      │
│de management, │conştientizare│          │  │  │  │  │  │             │
│regulamentului │              │          │  │  │  │  │  │             │
│şi a altor     │              │          │  │  │  │  │  │             │
│reglementări   │              │          │  │  │  │  │  │             │
│specifice      │              │          │  │  │  │  │  │             │
└───────────────┴──────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    3.3 Conştientizarea în rândul turiştilor şi a publicului larg: Asigurarea faptului că toţi vizitatorii ariei protejate înţeleg şi îi apreciază valorile.

┌───────────────┬──────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│               │Specificaţie  │          │              │Responsabil  │
│Acţiune        │cuantificată/ │Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│               │Indica tor de │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│               │realizare     │          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├───────────────┼──────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│3.3.1.         │              │          │  │  │  │  │  │             │
│Conştientizarea│              │          │  │  │  │  │  │             │
│turiştilor/    │              │          │  │  │  │  │  │             │
│pescarilor cu  │Număr acţiuni │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│privire la     │de            │1         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│impactul       │conştientizare│          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│intruziunii    │              │          │  │  │  │  │  │             │
│umane asupra   │              │          │  │  │  │  │  │             │
│valorilor      │              │          │  │  │  │  │  │             │
│sitului        │              │          │  │  │  │  │  │             │
└───────────────┴──────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    3.4 Educaţie ecologică în rândul copiilor şi tinerilor:

┌────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│            │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune     │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│            │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│            │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│3.4.1.      │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Elaborarea  │            │          │  │  │  │  │  │             │
│unui program│            │          │  │  │  │  │  │             │
│de educaţie │Program de  │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│ecologică   │educaţie    │1         │X │  │  │  │  │împreună cu  │
│pentru copii│ecologică   │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│din         │            │          │  │  │  │  │  │             │
│comunităţile│            │          │  │  │  │  │  │             │
│locale      │            │          │  │  │  │  │  │             │
├────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│3.4.2.      │Număr       │          │  │  │  │  │  │             │
│Realizarea  │persoane    │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│de acţiuni  │implicate în│1         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│de educaţie │acţiuni de  │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│ecologică   │educaţie    │          │  │  │  │  │  │             │
│            │ecologică   │          │  │  │  │  │  │             │
├────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│            │Număr de    │          │  │  │  │  │  │             │
│3.4.3.      │voluntari   │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│Organizarea │implicaţi în│3         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│de tabere   │acţiuni     │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│            │ecologice   │          │  │  │  │  │  │             │
└────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    3.5 Mediatizarea prevederilor legale referitoare la incendiere:

┌─────────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│                 │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune          │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│                 │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│                 │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├─────────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│3.5.1 Elaborarea │            │          │  │  │  │  │  │             │
│de materiale     │            │          │  │  │  │  │  │             │
│informative cu   │Număr de    │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│privire la       │materiale   │2         │X │  │  │  │  │împreună cu  │
│prevederile      │realizate   │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│legale           │            │          │  │  │  │  │  │             │
│referitoare la   │            │          │  │  │  │  │  │             │
│incendiere       │            │          │  │  │  │  │  │             │
├─────────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│3.5.2            │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Conştientizarea  │            │          │  │  │  │  │  │             │
│proprietarilor/  │            │          │  │  │  │  │  │             │
│administratorilor│            │          │  │  │  │  │  │             │
│de terenuri şi a │Număr de    │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│vizitatorilor cu │acţiuni     │1         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│privire la       │realizate   │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│prevederile      │            │          │  │  │  │  │  │             │
│legale           │            │          │  │  │  │  │  │             │
│referitoare la   │            │          │  │  │  │  │  │             │
│incendiere       │            │          │  │  │  │  │  │             │
└─────────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    3.6 Conştientizarea publicului larg asupra impactului major pe care îl prezintă poluarea:

┌──────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│              │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune       │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│              │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│              │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│3.6.1         │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Parteneriate  │            │          │  │  │  │  │  │             │
│cu entităţi   │            │          │  │  │  │  │  │             │
│mass media în │            │          │  │  │  │  │  │             │
│vederea       │            │          │  │  │  │  │  │             │
│promovării    │Număr de    │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│aspectelor de │parteneriate│2         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│mediu, a ariei│            │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│natural       │            │          │  │  │  │  │  │             │
│protejate şi a│            │          │  │  │  │  │  │             │
│multiplelor   │            │          │  │  │  │  │  │             │
│forme de      │            │          │  │  │  │  │  │             │
│poluare       │            │          │  │  │  │  │  │             │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│3.6.2 Acţiuni │            │          │  │  │  │  │  │             │
│de            │            │          │  │  │  │  │  │             │
│conştientizare│            │          │  │  │  │  │  │             │
│asupra        │Număr de    │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│impactului pe │acţiuni     │3         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│care îl are   │realizate   │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│poluarea şi a │            │          │  │  │  │  │  │             │
│multiplelor   │            │          │  │  │  │  │  │             │
│forme de      │            │          │  │  │  │  │  │             │
│poluare       │            │          │  │  │  │  │  │             │
└──────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    3.7 Mediatizarea ajutoarelor financiare: informarea comunităţilor locale asupra subvenţiilor care pot fi obţinute de către proprietarii de terenuri din aria natural protejată.

┌─────────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│                 │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune          │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│                 │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│                 │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├─────────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│3.7.1 Elaborarea │            │          │  │  │  │  │  │             │
│de materiale     │            │          │  │  │  │  │  │             │
│informative      │            │          │  │  │  │  │  │             │
│cuprinzând       │Număr de    │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│prevederile      │materiale   │1         │X │X │  │  │  │împreună cu  │
│legale           │realizate   │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│referitoare la   │            │          │  │  │  │  │  │             │
│ajutoarele       │            │          │  │  │  │  │  │             │
│financiare       │            │          │  │  │  │  │  │             │
├─────────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│3.7.2            │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Conştientizarea  │            │          │  │  │  │  │  │             │
│proprietarilor/  │Număr de    │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│administratorilor│acţiuni     │2         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│de terenuri cu   │realizate   │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│privire la       │            │          │  │  │  │  │  │             │
│ajutoarele       │            │          │  │  │  │  │  │             │
│financiare       │            │          │  │  │  │  │  │             │
└─────────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    4.1 Resurse umane

┌───────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│               │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune        │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│               │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│               │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├───────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│4.1.1          │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Asigurarea     │            │          │  │  │  │  │  │             │
│necesarului de │            │          │  │  │  │  │  │             │
│angajaţi pentru│Echipa      │          │  │  │  │  │  │             │
│echipa de      │completă de │1         │X │X │X │X │X │Custode      │
│management,    │angajaţi    │          │  │  │  │  │  │             │
│administrare şi│            │          │  │  │  │  │  │             │
│implementare a │            │          │  │  │  │  │  │             │
│planului de    │            │          │  │  │  │  │  │             │
│management     │            │          │  │  │  │  │  │             │
├───────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│4.1.2.         │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Creşterea      │Număr       │          │  │  │  │  │  │             │
│capacităţii de │sesiuni de  │          │  │  │  │  │  │             │
│management a   │instruire/om│1         │X │X │X │X │X │Custode      │
│angajaţilor si │pe domenii  │          │  │  │  │  │  │             │
│colaboratorilor│relevante.  │          │  │  │  │  │  │             │
│echipei de     │            │          │  │  │  │  │  │             │
│management     │            │          │  │  │  │  │  │             │
├───────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│4.1.3.         │            │          │  │  │  │  │  │             │
│încheierea de  │            │          │  │  │  │  │  │             │
│contracte de   │            │          │  │  │  │  │  │             │
│voluntariat    │Număr de    │          │  │  │  │  │  │             │
│pentru         │voluntari   │2         │X │X │X │X │X │Custode      │
│acoperirea     │implicaţi   │          │  │  │  │  │  │             │
│necesarului de │            │          │  │  │  │  │  │             │
│experţi in     │            │          │  │  │  │  │  │             │
│domenii        │            │          │  │  │  │  │  │             │
│relevante      │            │          │  │  │  │  │  │             │
└───────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    4.2 Resurse pentru management:

┌─────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│             │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune      │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│             │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│             │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├─────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│4.2.1.       │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Identificarea│            │          │  │  │  │  │  │             │
│şi asigurarea│            │          │  │  │  │  │  │             │
│resurselor   │Resurse     │          │  │  │  │  │  │             │
│fizice       │fizice      │1         │X │X │X │X │X │Custode      │
│necesare     │            │          │  │  │  │  │  │             │
│implementării│            │          │  │  │  │  │  │             │
│acţiunilor de│            │          │  │  │  │  │  │             │
│management   │            │          │  │  │  │  │  │             │
├─────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│4.2.2.       │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Asigurarea   │            │          │  │  │  │  │  │             │
│resurselor   │            │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│financiare   │Resurse     │1         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│necesare     │financiare  │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│implementării│            │          │  │  │  │  │  │             │
│masurilor de │            │          │  │  │  │  │  │             │
│management.  │            │          │  │  │  │  │  │             │
└─────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    4.3 Strategia de vizitare:

┌──────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│          │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune   │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│          │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│          │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├──────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│4.3.1.    │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Elaborarea│            │          │  │  │  │  │  │             │
│strategiei│Document    │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│de        │strategia de│1         │X │  │  │  │  │împreună cu  │
│vizitare a│vizitare    │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│ariei     │            │          │  │  │  │  │  │             │
│natural   │            │          │  │  │  │  │  │             │
│protejate │            │          │  │  │  │  │  │             │
└──────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    4.4 Realizarea de parteneriate

┌──────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│              │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune       │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│              │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│              │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│4.4.1.        │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Implicarea    │            │          │  │  │  │  │  │             │
│organismelor  │Număr       │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│şi            │contracte de│1         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│organizaţiilor│colaborare  │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│cu scopuri    │            │          │  │  │  │  │  │             │
│similare      │            │          │  │  │  │  │  │             │
└──────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    5.1 Monitorizarea tuturor speciilor de păsări de interes comunitar

┌──────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│              │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune       │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│              │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│              │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│5.1.1         │            │          │  │  │  │  │  │             │
│inventarierea,│            │          │  │  │  │  │  │             │
│cartarea şi   │Număr specii│          │  │  │  │  │  │Custode      │
│monitorizarea │de interes  │1         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│speciilor sau │comunitar   │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│habitatelor   │            │          │  │  │  │  │  │             │
│naturale din  │            │          │  │  │  │  │  │             │
│sit           │            │          │  │  │  │  │  │             │
└──────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    5.2 Completarea formularului standard al ROSPA003 cu specii de interes comunitar care au fost identificate pe teritoriul sitului:

┌────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│            │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune     │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│            │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│            │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├────────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│5.2.1.      │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Completarea │            │          │  │  │  │  │  │             │
│formularului│Număr specii│          │  │  │  │  │  │             │
│standard al │de interes  │          │  │  │  │  │  │             │
│ROSPA003 cu │comunitar   │          │  │  │  │  │  │             │
│specii de   │prezente in │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│interes     │sit dar care│2         │X │X │  │  │  │împreună cu  │
│comunitar   │nu au fost  │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│care au fost│incluse in  │          │  │  │  │  │  │             │
│identificate│formularul  │          │  │  │  │  │  │             │
│pe          │standard    │          │  │  │  │  │  │             │
│teritoriul  │            │          │  │  │  │  │  │             │
│sitului     │            │          │  │  │  │  │  │             │
└────────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    5.3 Analizarea limitelor ariei naturale protejate in concordanta cu rezultatele cercetarilor şi ale studiilor interdisciplinare

┌──────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│          │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune   │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│          │/Indica tor │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│          │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├──────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│5.3.1.    │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Analizarea│            │          │  │  │  │  │  │             │
│limitelor │Hartă în    │1         │X │X │  │  │  │Custode      │
│ariei     │sistem GIS  │          │  │  │  │  │  │             │
│naturale  │            │          │  │  │  │  │  │             │
│protejate │            │          │  │  │  │  │  │             │
└──────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘


    5.4 Colaborarea cu ONG-uri interesate de fauna agvatică/ihtiofauna

┌───────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┐
│           │Specificaţie│          │              │Responsabil  │
│Acţiune    │cuantificată│Prioritate├──┬──┬──┬──┬──┤pentru       │
│           │/Indicator  │          │An│An│An│An│An│implementare.│
│           │de realizare│          │1 │2 │3 │4 │5 │             │
├───────────┼────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤
│5.4.1.     │            │          │  │  │  │  │  │             │
│Studiul    │            │          │  │  │  │  │  │Custode      │
│faunei     │Număr studii│3         │X │X │X │X │X │împreună cu  │
│agvatice/  │            │          │  │  │  │  │  │partenerii   │
│ihtiofaunei│            │          │  │  │  │  │  │             │
└───────────┴────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┘



    4.5. Valori, bunuri, ameninţări - impact
    Valoarea 1: Peisaj
    - Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş are o zona peisajeră deosebită: lacuri, heleşteuri,dealuri, pajişti şi impresionanta privelişte a masivului Făgăraş.
    – Este de dorit colaborarea cu autoritaţile publice competente în vederea stabilirii de măsuri specifice în vederea protejării valorii peisaj conform cu Convenţia Europeană a Peisajului.

    Valoarea 2: Păsări de interes comunitar
    În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.

    Valoarea 3: Habitate
    Situl ROSPA003 Avrig-Scorei-Făgăraş cuprinde un complex de habitate care asigură mediul de viaţă pentru numeroase specii de păsări.
    Habitatele naturale ocupate de speciile pentru care a fost desemnat situl, sunt cele din apropierea lacurilor: stufărişul, păpurişul, mlaştinile şi terenurile agricole, habitate umede formate din mlaştini, canale, luciul de apă, copacii de la marginea cursului Oltului, fâneţe umede, pădurea precum şi porţiunile unde, pe timpul iernii, apa nu ingheaţă.
    Bogăţia în specii de păsări a zonei se datorează calităţii şi importanţei habitatelor, oferind locuri propice pentru cuibărit, hrănire şi odihnă.

    Valoarea 4: Ihtiofauna
    Ihtiofauna ariei naturale protejate ROSPA003Avrig-Scorei-Făgăraş reprezintă valoarepentru avifauna sitului , reprezentând sursă de hrană, cât şi valoare din punct de vedere turistic, bogăţia în peşte fiind atracţie pentru iubitorii de pescuit.

    Valoarea 5: Apa şi solul
    Apa şi solul reprezintă elementele contitutive principale pentru majoritatea habitatelor, prezente în aria naturală protejată.
    Apa respectiv lacurile, afluenţii Oltului, luciul de apă reprezintă mediul biotic al ihtiofaunei.

    Valoarea 6: Bacul şi puntea suspendată
    Acest bac este important pentru aria naturală protejată întrucât face legătura între satul Cârţa unde se află cea mai veche biserică-cetate din perioada cisterciană cu zona Colun unde se află habitatul cu cele mai multe păsări protejate şi culoarul de migraţie al pasărilor pasagere.
    Puntea suspendată din UAT Arpaş este importantă, deoarece aceasta leagă malurile râului Olt între localităţile Cârţa şi Nou-Român, zona unde se află habitate importante de păsări protejate.

    Valoarea 7: Turism/Recreere/Observare efective de păsări
    - Datorită valorilor culturale şi naturale pe care le adăposteşte Ţara Făgăraşului şi implicit aria natural protejată ROSPA003 Avrig-Scorei-Făgăraş este o zonă atractivă pentru activităţile turistice.


    Ameninţări
    Ameninţările şi presiunile pentru valoarea Peisaj sunt:

┌─────────────┬──────────┬───────────┬───────────────┬─────────────┐
│             │          │           │Descriere      │             │
│Activitate   │Categorie │Intensitate│influenţă      │Localizare   │
│             │impact    │impact     │asupra valorii │             │
│             │          │           │peisaj         │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Degradarea şi  │în special   │
│             │          │           │distrugerea    │stufărişurile│
│             │          │           │cadrului       │situate la   │
│             │Presiune, │           │natural ceea ce│coada        │
│Incendierea  │ameninţare│Medie      │conduce la     │lacurilor,   │
│             │în viitor │           │reducerea      │detaliat în  │
│             │          │           │biodiversităţii│anexa numărul│
│             │          │           │şi implicit a  │XXX          │
│             │          │           │habitatelor.   │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Gunoiele       │             │
│             │          │           │provenite din  │             │
│             │          │           │turismul       │             │
│             │          │           │necontrolat    │             │
│             │          │           │precum şi      │Toată        │
│             │          │           │gunoiele aduse │suprafaţă    │
│             │Presiune, │           │de afluenţii   │ariei natural│
│Gunoaiele    │ameninţare│Ridicată   │Oltului în     │protejate    │
│             │în viitor │           │perioadele cu  │detaliat în  │
│             │          │           │debit ridicat  │anexa numărul│
│             │          │           │provoacă       │XXX          │
│             │          │           │acumulări de   │             │
│             │          │           │deşeuri în stuf│             │
│             │          │           │şi pe suprafaţa│             │
│             │          │           │apei.          │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │               │în prezent   │
│             │          │           │Degradarea     │balastierele │
│             │          │           │cadrului       │sunt         │
│             │          │           │natural ceea ce│preponderente│
│             │Presiune, │           │conduce la     │în partea de │
│Balastierele │ameninţare│Medie      │reducerea      │vest a       │
│             │în viitor │           │biodiversităţii│sitului, în  │
│             │          │           │şi implicit a  │special în   │
│             │          │           │habitatelor.   │zona Avrig şi│
│             │          │           │               │Porumbacu de │
│             │          │           │               │Jos          │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Degradarea     │în prezent   │
│             │          │           │natural ceea ce│balastierele │
│             │Presiune, │           │conduce la     │sunt         │
│Construcţiile│ameninţare│Medie      │reducerea      │preponderente│
│             │în viitor │           │biodiversităţii│în partea de │
│             │          │           │şi implicit a  │vest a       │
│             │          │           │habitatelor.   │sitului.     │
└─────────────┴──────────┴───────────┴───────────────┴─────────────┘


    Ameninţări pentru valoarea “Păsări de interes comunitar” sunt:

┌─────────────┬──────────┬───────────┬───────────────┬─────────────┐
│             │          │           │Descriere      │             │
│             │          │           │influenţă      │             │
│Activitate   │Categorie │Intensitate│asupra valorii │Localizare   │
│             │impact    │impact     │păsări de      │             │
│             │          │           │interes        │             │
│             │          │           │comunitar      │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Degradarea şi  │             │
│             │          │           │distrugerea    │             │
│             │          │           │cadrului       │             │
│             │          │           │natural ceea ce│             │
│             │          │           │conduce la     │             │
│             │          │           │reducerea      │             │
│             │          │           │biodiversităţii│În special   │
│             │          │           │şi implicit a  │stufărişurile│
│             │Presiune, │           │habitatelor în │situate la   │
│Incendierea  │ameninţare│Ridicată   │special pentru │coada        │
│stufului     │în viitor │           │speciile:      │lacurilor,   │
│             │          │           │Eretele de     │detaliat în  │
│             │          │           │stuf- Circus   │anexa numărul│
│             │          │           │aeruginosus,   │XXX          │
│             │          │           │Stârcul pitic  │             │
│             │          │           │-Ixobrychus    │             │
│             │          │           │minutus,       │             │
│             │          │           │Uliganul pescar│             │
│             │          │           │- Pandion      │             │
│             │          │           │haliaetus      │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Scăderea       │             │
│             │          │           │nivelului      │             │
│             │          │           │luciului de apă│             │
│Mărimea      │          │           │gace ca        │Toată        │
│luciului de  │Ameninţare│Scăzută    │suprafeţe de   │suprafaţa    │
│apă          │în viitor │           │zone umede si  │sitului      │
│             │          │           │sau stuf să    │             │
│             │          │           │devină         │             │
│             │          │           │neprielnice pt │             │
│             │          │           │cuibărit       │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Disturbarea    │             │
│             │          │           │efectivelor de │             │
│             │          │           │păsări cu      │             │
│             │          │           │efecte majore  │             │
│             │          │           │în special în  │             │
│             │          │           │perioada de    │             │
│Potecile prin│Presiune, │           │clocit. în     │Toată        │
│stuf         │ameninţare│Ridicată   │special pentru │suprafaţa    │
│             │în viitor │           │speciile       │sitului      │
│             │          │           │Eretele de     │             │
│             │          │           │stuf-Circus    │             │
│             │          │           │aeruginosus,   │             │
│             │          │           │Stârcul pitic -│             │
│             │          │           │Ixobrychus     │             │
│             │          │           │minutus        │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Gunoiele       │             │
│             │          │           │provenite din  │             │
│             │          │           │turismul       │             │
│             │          │           │necontrolat    │             │
│             │          │           │precum şi      │             │
│             │          │           │gunoiele aduse │             │
│             │          │           │de afluenţii   │             │
│             │          │           │Oltului în     │             │
│             │          │           │perioadele cu  │             │
│             │          │           │debit ridicat  │             │
│             │          │           │provoacă       │             │
│             │          │           │acumulări de   │             │
│             │Presiune, │           │deşeuri în stuf│Toată        │
│Gunoaiele    │ameninţare│Medie      │şi pe suprafaţa│suprafaţa    │
│             │în viitor │           │apei. Presiune │sitului      │
│             │          │           │în special     │             │
│             │          │           │pentru         │             │
│             │          │           │speciile:      │             │
│             │          │           │Eretele de     │             │
│             │          │           │stuf-Circus    │             │
│             │          │           │aeruginosus,   │             │
│             │          │           │Stârcul pitic -│             │
│             │          │           │Ixobrychus     │             │
│             │          │           │minutus,       │             │
│             │          │           │Uliganul pescar│             │
│             │          │           │- Pandion      │             │
│             │          │           │haliaetus      │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Disturbarea    │             │
│             │          │           │speciilor cu   │             │
│             │          │           │sunetul        │             │
│             │          │           │focurilor de   │             │
│             │          │           │armă sau de    │             │
│             │          │           │zarva creată în│             │
│             │          │           │stuf de        │             │
│             │          │           │vânători,      │             │
│             │          │           │gonaci şi      │             │
│             │          │           │câini. Perioada│             │
│             │          │           │de vânătoare   │             │
│             │          │           │permisă la alte│             │
│             │          │           │specii,        │             │
│             │          │           │suprapunandu-se│Toată        │
│Vânătoarea şi│Ameninţare│Scăzută    │cu perioada în │suprafaţa    │
│braconajul   │în viitor │           │care Uliganul  │sitului      │
│             │          │           │pescar este    │             │
│             │          │           │prezent în sit │             │
│             │          │           │creşte riscul  │             │
│             │          │           │braconării ei, │             │
│             │          │           │ţinând cont de │             │
│             │          │           │faptul că este │             │
│             │          │           │o specie       │             │
│             │          │           │prădătore şi că│             │
│             │          │           │majoritatea    │             │
│             │          │           │vânătorilor    │             │
│             │          │           │vânează        │             │
│             │          │           │intenţionat    │             │
│             │          │           │acest grup de  │             │
│             │          │           │păsări.        │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Disturbarea    │             │
│             │          │           │efectivelor de │Toată        │
│Iluminatul   │Ameninţare│medie      │păsări în      │suprafaţa    │
│nocturn      │în viitor │           │special pentru │sitului      │
│             │          │           │Cristelul de   │             │
│             │          │           │câmp Crex crex │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Păşunatul este │             │
│             │          │           │o activitate   │             │
│             │          │           │benefică       │             │
│             │          │           │deoarece       │             │
│             │          │           │împiedică      │             │
│             │          │           │transformarea  │             │
│             │          │           │terenurilor    │             │
│             │          │           │nefolosite în  │             │
│             │          │           │pârloage.      │             │
│Păşunatul    │Ameninţare│           │Totuşi         │Toată        │
│excesiv      │în viitor │Scăzută    │păşunatul      │suprafaţa    │
│             │          │           │excesiv pe     │sitului      │
│             │          │           │areale         │             │
│             │          │           │restrânse      │             │
│             │          │           │conduce la     │             │
│             │          │           │degradarea     │             │
│             │          │           │habitatului    │             │
│             │          │           │păsări în      │             │
│             │          │           │special pentru │             │
│             │          │           │Cristelul de   │             │
│             │          │           │câmp Crex crex │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Terenurile     │             │
│             │          │           │lăsate         │             │
│             │          │           │nefolosite se  │             │
│             │          │           │transformă în  │             │
│             │          │           │pârloage cu    │Toată        │
│Pârloage     │Ameninţare│Medie      │influenţă      │suprafaţa    │
│             │în viitor │           │asuora         │sitului      │
│             │          │           │reducerii      │             │
│             │          │           │habitatului în │             │
│             │          │           │special pentru │             │
│             │          │           │Cristelul de   │             │
│             │          │           │câmp Crex crex │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Disturbarea    │             │
│             │          │           │efectivelor de │             │
│             │          │           │păsări în      │             │
│             │          │           │special de     │             │
│             │          │           │către câini,   │             │
│Animale      │Ameninţare│           │pisici şi porci│Toată        │
│domestice    │în viitor │Medie      │cu efecte      │suprafaţa    │
│             │          │           │majore în      │sitului      │
│             │          │           │perioada de    │             │
│             │          │           │clocit, în     │             │
│             │          │           │special pentru │             │
│             │          │           │Cristelul de   │             │
│             │          │           │câmp Crex crex │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Degradarea şi  │             │
│             │          │           │distrugerea    │             │
│             │          │           │cadrului       │             │
│             │          │           │natural ceea ce│             │
│             │          │           │conduce la     │             │
│Tăierea      │Ameninţare│           │reducerea      │Toată        │
│arborilor    │în viitor │SMedie     │biodiversităţii│suprafaţa    │
│             │          │           │şi implicit a  │sitului      │
│             │          │           │habitatelor în │             │
│             │          │           │special pentru │             │
│             │          │           │Uliganul pescar│             │
│             │          │           │- Pandion      │             │
│             │          │           │haliaetus      │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Degradarea şi  │             │
│             │          │           │distrugerea    │             │
│             │          │           │cadrului       │             │
│             │Ameninţare│           │natural ceea ce│Toată        │
│Construcţiile│în viitor │Medie      │conduce la     │suprafaţa    │
│             │          │           │reducerea      │sitului      │
│             │          │           │biodiversităţii│             │
│             │          │           │şi implicit a  │             │
│             │          │           │habitatelor    │             │
├─────────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼─────────────┤
│             │          │           │Sursă majoră de│             │
│             │          │           │poluare fonică │             │
│             │          │           │şi modalitate  │             │
│             │          │           │de degradarea  │             │
│Turismul     │Presiune, │           │cadrului       │Toată        │
│necontrolat  │ameninţare│Ridicată   │natural ceea ce│suprafaţa    │
│             │în viitor │           │conduce la     │sitului      │
│             │          │           │reducerea      │             │
│             │          │           │biodiversităţii│             │
│             │          │           │şi implicit a  │             │
│             │          │           │habitatelor    │             │
└─────────────┴──────────┴───────────┴───────────────┴─────────────┘


    Ameninţări pentru valoarea “Ihtiofauna” sunt

┌────────────┬──────────┬───────────┬────────────┬──────────┐
│            │          │           │Descriere   │          │
│            │Categorie │Intensitate│influenţă   │          │
│Activitate  │impact    │impact     │asupra      │Localizare│
│            │          │           │valorii     │          │
│            │          │           │ihtiofaună  │          │
├────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│            │          │           │Braconajul  │          │
│            │          │           │de peşte    │Toată     │
│Braconaj cu │Presiune, │           │reduce      │suprafaţa │
│plase,curent│ameninţare│Ridicată   │semnificativ│sitului în│
│sau chimic  │în viitor │           │şi          │special   │
│            │          │           │necontrolat │râul Arpaş│
│            │          │           │cantitatea  │şi Scorei │
│            │          │           │de peşte    │          │
├────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│            │          │           │în          │          │
│            │          │           │apropierea  │          │
│            │          │           │localităţii │          │
│            │          │           │Ucea de Jos │          │
│            │          │           │au fost     │          │
│            │          │           │observate   │Partea    │
│            │          │           │deversări de│vestică a │
│Poluarea    │Ameninţare│           │apă intens  │sitului în│
│chimică     │în viitor │Scăzută    │colorată.   │special   │
│            │          │           │Este posibil│lacul     │
│            │          │           │ca acestea  │Avrig     │
│            │          │           │să aibă     │          │
│            │          │           │legătură cu │          │
│            │          │           │activitatea │          │
│            │          │           │industrială │          │
│            │          │           │din Oraşul  │          │
│            │          │           │Victoria.   │          │
└────────────┴──────────┴───────────┴────────────┴──────────┘


    Ameninţări pentru valoarea “Bac şi pasarelă” sunt

┌──────────────┬──────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│              │          │           │Descriere  │           │
│              │Categorie │Intensitate│influenţă  │           │
│Activitate    │impact    │impact     │asupra     │Localizare │
│              │          │           │valorii bac│           │
│              │          │           │şi pasarelă│           │
├──────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│              │          │           │Degradare  │           │
│              │          │           │bacului şi │           │
│              │          │           │a pasarelei│           │
│              │          │           │din        │           │
│              │          │           │localitatea│           │
│Neîntreţinerea│Ameninţare│           │Cârţa      │Localitatea│
│bacului şi a  │în viitor │Scăzută    │îngreunează│Cârţa      │
│pasarelei     │          │           │accesul    │           │
│              │          │           │într-o zonă│           │
│              │          │           │cu         │           │
│              │          │           │potenţial  │           │
│              │          │           │turistic şi│           │
│              │          │           │de recreere│           │
└──────────────┴──────────┴───────────┴───────────┴───────────┘


    – Pericolul reprezentat de aceste ameninţări îl reprezintă degradarea bacului şi a pasarelei Ameninţări pentru valoarea “Turism/Recreere/Observaţii păsări” sunt:

┌───────────┬──────────┬───────────┬───────────────┬──────────┐
│           │          │           │Descriere      │          │
│           │Categorie │Intensitate│influenţă      │          │
│Activitate │impact    │impact     │asupra valorile│Localizare│
│           │          │           │turism,        │          │
│           │          │           │recreere,      │          │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│           │          │           │Impediment     │          │
│Turismul   │Presiune, │           │pentru         │Toată     │
│necontrolat│ameninţare│Ridicată   │instituirea    │suprafaţa │
│           │în viitor │           │turismului     │sitului   │
│           │          │           │sustenabil     │          │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│           │          │           │Circulaţia pe  │          │
│           │          │           │trasee         │          │
│Pescari,   │Presiune, │           │nepermise ce   │Toată     │
│braconieri │ameninţare│Ridicată   │cauzează       │suprafaţa │
│           │în viitor │           │deteriorarea   │sitului   │
│           │          │           │unor habitate  │          │
│           │          │           │fragile        │          │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│încălcarea │          │           │Principalul    │          │
│regulilor  │Presiune, │           │impediment     │Toată     │
│ariei      │ameninţare│Ridicată   │pentru         │suprafaţa │
│natural    │în viitor │           │instituirea    │sitului   │
│protejate  │          │           │turismului     │          │
│           │          │           │sustenabil     │          │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│           │          │           │Gunoiele       │          │
│           │          │           │provenite din  │          │
│           │          │           │turismul       │          │
│           │Presiune, │           │necontrolat    │Toată     │
│Gunoaiele  │ameninţare│Scăzută    │provoacă       │suprafaţa │
│           │în viitor │           │acumulări de   │sitului   │
│           │          │           │deşeuri în stuf│          │
│           │          │           │şi pe suprafaţa│          │
│           │          │           │apei.          │          │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│           │          │           │Accesul în zone│          │
│           │Presiune, │           │sensibile ce   │Toată     │
│Campare    │ameninţare│Ridicată   │cauzează       │suprafaţa │
│           │în viitor │           │deteriorarea   │sitului   │
│           │          │           │unor habitate  │          │
│           │          │           │fragile        │          │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│Aprinderea │Presiune, │           │Deteriorarea   │Toată     │
│focului    │ameninţare│Ridicată   │peisajului     │suprafaţa │
│           │în viitor │           │               │sitului   │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────────┼──────────┤
│           │          │           │îngreunează    │          │
│           │          │           │mediatizarea   │          │
│Distrugerea│Presiune, │           │ariei natural  │Toată     │
│panourilor │ameninţare│Ridicată   │protejate şi a │suprafaţa │
│           │în viitor │           │reglementărilor│sitului   │
│           │          │           │specifice      │          │
│           │          │           │acestei        │          │
└───────────┴──────────┴───────────┴───────────────┴──────────┘



    4.6. Activităţi privind realizarea construcţiilor pe teritoriul ROSPA0003
    În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, după aprobarea planului de management pentru aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş autorităţile administraţiei publice locale competente au obligativitatea actualizării documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism locale, prin integrarea prevederilor referitoare la aria naturală protejată. Obligativitatea acestor demersuri revine administraţiei publice locale.
    Pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism care vor fi realizate ulterior aprobării planului de management, în cadrul acestora trebuie să existe prevederi referitoare la aria naturală protejată. în acest sens avizul custodelui este necesar atât pentru actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism existente, cât şi pentru cele care vor fi elaborate în viitor.
    În vederea localizării cu exactitate a ariei naturale protejate în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism şi în piesele desenate ale documentaţiilor vor fi incluse limitele ariei naturale protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş.
    Realizarea construcţiilor la o distanţă adecvată faţă de limitele habitatelor identificate astfel încât acestea să nu producă disturbarea speciilor. Realizarea construcţiilor pe loturi de cel puţin 1000 mp, POT-ul de 20% şi înâlţimea de cel mult 10 metri la cornişă P+1+M .
    În vederea protejării şi protecţiei biodiversităţii în cuprinsul Planului de management prin activităţi de construcţie se înţelege atât realizarea de construcţii cu fundaţie de beton cât şi realizarea de construcţii uşoare fără fundaţie, casele tip bungalow, rulotele şi taberele care se realizează pentru o perioada de timp mai mare de o săptămână. Avizul custodelui este necesar pentru realizarea oricărei activităţi de construcţie.
    Se recomandă realizarea de spaţii verzi pe teritoriul proprietăţilor din vecinătatea apelor.
    Se recomandă utilizarea de materiale naturale în realizarea construcţiilor.

    4.7. Funcţionarea Planului de management
    Planul de management al ariei naturale protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş, realizat şi aprobat conform cadrului legislativ în vigoare, nu este un document rigid.
    Planul este şi trebuie să fie flexibil, adaptabil la realitatea aflată în evoluţie pe teren.
    Astfel, identificarea unor noi specii, habitate, zone cu concentrare de forme importante conservative, pot determina modificări ale prezentului plan de management.
    În acelaşi timp însăşi fenomenele naturale sunt într-o permanentă evoluţie, fapt care în perspectivă poate determina modificări ale situaţiei actuale. De asemenea, în prezent este imposibil de cuantificat exact evoluţia factorilor umani.
    Este posibil ca în viitor să apară noi tipuri de activităţi antropice de natură a afecta aria naturală protejată, fiind astfel necesară adaptarea planului de management şi a acţiunilor custodelui la respectivele realităţi din teren.


    V. BIBLIOGRAFIE
    • Doniţă Nicolae, Ivan Doina, Institutul de Ştiinţe Biologice, 1992, Vegetaţia României, Editura Tehnică Agricolă Bucureşti
    • N. Doniţă, A. Popescu, M. Puca- Comănescu, S. Mihăilescu, I-A. Biriş, 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică Sibiu
    • Dan Gafca, Owen Mountford , 2000, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Eitura Risoprint, Cluj Napoca .
    • Acad. Nicolae BOTNARIUC, dr. Victoria TATOLE, 2005, Cartea roşie a vertebratelor din România, Muzeul Naţional de Istorie Naturală ”Grigore Antipa”.
    • G. Dihoru, Plante invazive în flora României, Institutul de Biologie al Academiei Române, Bucureşti.
    • Dan Munteanu, 1999, Păsările din România şi Europa. Determinator ilustrat, versiunea românească SOR, editura Hamlyn Guide, Londra.
    • Dr. Biolog Victor Ciochia , 1992, Păsările clocitoare din România, editura Ştiinţifică.
    • Bibby C., Jones M., Marsden S., 1998, Expedition Field Techniques. Bird Surveys Londra
    • Păsările din România şi Europa. Determinator ilustrat. Versiunea românească Munteanu D., editura Hamlyn, Octopus Publishing Group,
    • Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Direcţia Generală Implementări Politici de Mediu, Măsuri de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar din România, în format PDF .
    • Grupul Milvus-SOR, îndrumător pentru protecţia păsărilor răpitoare diurne din România, Metode, recomandări şi sugestii. Lista completă a speciilor,, Tg-Mureş.
    • Munteanu D. , 2009, Păsări rare, vulnerabile şi periclitate în România, Alma Mater, Cluj-Napoca.

    ANEXA 1

        la Planul de management
    Harta de distribuţie a efectivelor de Ghionoaia sură Picus canus,
    Ferestraşul mic Mergus albellus Ciocârlia de pădure Lullula arborea
    Muscarul mic Ficedula parva
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 2

        la Planul de management
    Harta de distribuţie a efectivelor de Sfrânciocul cu frunte neagră- Lanius minor,
    Presura de grădină - Emberiza hortulana, Vânturelul de seară - Falco
    vespertinus, Şoimul călător - Falco peregrinus, Ciocănitoarea neagră Dryocopus martius
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 3

        la Planul de management
    Harta de distribuţie a efectivelor de Ciocănitoarea de grădină - Dendrocopos
    syriacus, Ciocănitoarea de stejar - Dendrocopos medius, Barza albă -
    Ciconia ciconia, Eretele vânăt - Circus cyaneus
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 4

        la Planul de management
    Harta de distribuţie pentru efectivele de Caprimulgul-Caprimulgus
    europaeus, Ciuful de câmp- Asio flammeus, Acvila de stâncă -
    Aquila chrysaetos, Fâsa de câmp - Anthus campestris
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 5

        la Planul de management
    Harta de distribuţie pentru efectivele de Pescăruşul albastru - Alcedo atthis,
    Muscarul mic - Ficedula parva, Bătăuşul - Philomachus pugnax,
    Silvia porumbaca - Sylvia nisoria
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 6

        la Planul de management
    Harta de distribuţie şi abundenţă a Stârcului pitic
    (Ixobrychus minutus) în cadrul sitului
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 7

        la Planul de management
    Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
    afectează negativ Stârcului pitic (lxobrychus minutus)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 8

     la Planul de management
    Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
    afectează negativ Stârcului pitic (lxobrychus minutus)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 9

        la Planul de management
    Harta cu zonele considerate prioritare
    în conservarea Stârcului pitic (lxobrychus minutus)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 10

        la Planul de management
    Harta cu zonele considerate prioritare
    în conservarea Stârcului pitic (lxobrychus minutus)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 11

        la Planul de management
    Harta de distribuţie a Eretelui de stuf
    (Circus aeruginosus) în cadrul sitului
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 12

        la Planul de management
    Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
    afectează negativ Eretele de stuf (Circus aeruginosus)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 13

        la Planul de management
    Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
    afectează negativ Eretele de stuf (Circus aeruginosus)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 14

        la Planul de management
    Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea
    Eretelui de stuf (Circus aeruginosus)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 15

        la Planul de management
    Harta cu zonele considerate prioritare
    în conservarea Eretelui de stuf (Circus aeruginosus)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 16

        la Planul de management
    Harta de distribuţie a Cristelului de câmp
    (Crex crex) în cadrul sitului
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 17

        la Planul de management
    Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
    afectează negativ Cristelul de câmp (Crex crex)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 18

        la Planul de management
    Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
    afectează negativ Cristelul de câmp (Crex crex)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 19

        la Planul de management
    Harta cu zonele considerate prioritare în
    conservarea Cristelului de câmp (Crex crex)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 20

        la Planul de management
    Harta cu zonele considerate prioritare în
    conservarea Cristelului de câmp (Crex crex)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 21

        la Planul de management
    Harta de distribuţie a speciei
    Pandion haliaetus în cadrul sitului ROSPA0003
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 22

        la Planul de management
    Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
    afectează negativ Uliganul pescar (Pandion haliaetus)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 23

        la Planul de management
    Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
    afectează negativ Uliganul pescar (Pandion haliaetus)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 24

        la Planul de management
               Harta Suprapunere SCI - SPA
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 25

        la Planul de management
        PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 26

        la Planul de management
               Aria protejată ROSPA0003 reprezentare la nivel judeţean
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 27

        la Planul de management
               Aria protejată ROSPA0003 reprezentare la nivel naţional
 (a se vedea imaginea asociată)
    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Plan, Alte Institutii,  PLAN DE MANAGEMENT din 3 octombrie 2017

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016