Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  PLAN DE MANAGEMENT din 29 iulie 2016 al sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN DE MANAGEMENT din 29 iulie 2016 al sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1062 bis din 29 decembrie 2016
Comenteaza legea

──────────
    Aprobat de Ordinul nr. 1554/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1062 din 29 decembrie 2016.
──────────


CUPRINS

     1. INTRODUCERE
        1.1. Scurtă descriere a Planului de management
        1.2. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea
             Planului de management
        1.3. Procesul de elaborare a Planului de management
        1.4. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management
        1.5. Procedura de implementare a Planului de management
     2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
        2.1. Informaţii generale
             2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
             2.1.2. Limitele ariei protejate
        2.2. Mediul abiotic
             2.2.1. Relief şi geomorfologie
             2.2.2. Geologie
             2.2.3. Hidrologie
             2.2.4. Clima
             2.2.5. Soluri şi subsoluri
        2.3. Mediul biotic
             2.3.1. Ecosisteme
             2.3.2. Habitate
             2.3.3. Flora de interes comunitar
             2.3.4. Fauna de interes comunitar
        2.4. Informaţii socio-economice, culturale, impacturi şi ameninţări
             2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
             2.4.2. Impacturi şi ameninţări
     3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR
        3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de faună de interes
             comunitar din Formularul Standard Natura 2000
     4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
        4.1. Scopul Planului de management
        4.2. Obiectivele Planului de management
     5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI
        5.1. Resurse umane şi financiare necesare implementării Planului de
             management
     6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
    
     BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
     Anexa nr. 1 la Planul de management - Harta localizării sitului ROSCI0364
                                           Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman
     Anexa nr. 2 la Planul de management - Harta cu limitele sitului ROSCI0364 Râul
                                           Moldova între Tupilaţi şi Roman şi
                                           unităţile administrativ-teritoriale
     Anexa nr. 3 la Planul de management - Harta geomorfologică
     Anexa nr. 4 la Planul de management - Harta geologică
     Anexa nr. 5 la Planul de management - Harta hidrologică
     Anexa nr. 6 la Planul de management - Harta solurilor
     Anexa nr. 7 la Planul de management - Harta peisajului
     Anexa nr. 8 la Planul de management - Harta obiectivelor de infrastructură şi
                                           construcţii
     Anexa nr. 9 la Planul de management - Harta patrimoniului cultural
     Anexa nr. 10 la Planul de management - Harta categoriilor de utilizare a
                                            terenurilor
     Anexa nr. 11 la Planul de management - Harta tipurilor de proprietate a
                                            terenurilor
     Anexa nr. 12 la Planul de management - Harta formelor de administrare a
                                            terenurilor
     Anexa nr. 13 la Planul de management - Hărţi de distribuţie pentru speciile de
                                            interes comunitar
     Anexa nr. 14 la Planul de management - Hărţi ale presiunilor trecute şi
                                            prezente asupra tuturor speciilor de
                                            interes comunitar din situl ROSCI0364
                                            Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman
     Anexa nr. 15 la Planul de management - Hărţi ale ameninţărilor asupra tuturor
                                            speciilor de interes comunitar din
                                            situl ROSCI0364 Râul Moldova între
                                            Tupilaţi şi Roman
     Anexa nr. 16 la Planul de management - Lista unităţilor amenajistice şi a
                                            unităţilor de producţie de pe raza
                                            ariei naturale protejate
     Anexa nr. 17 la Planul de management - Alte specii relevante care nu au fost
                                            menţionate în Formularul Standard
                                            Natura 2000 al sitului ROSCI064 Râul
                                            Moldova între Tupilaţi şi Roman


LISTĂ DE ABREVIERI

     ┌──────────┬─────────────────────────────────────┐
     │  DN      │Drum Naţional                        │
     ├──────────┼─────────────────────────────────────┤
     │  DC      │Drum Comunal                         │
     ├──────────┼─────────────────────────────────────┤
     │  S.C.    │Societate Comercială                 │
     ├──────────┼─────────────────────────────────────┤
     │  S.R.L   │Societate cu Răspundere Limitată     │
     └──────────┴─────────────────────────────────────┘

    1. INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a Planului de management
     Situl de importanţă comunitară ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman a fost declarat conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.
     Planul de management integrează obiectivele de conservare ale biodiversităţii, cu cele de dezvoltare socio-economică a comunităţilor locale, având prioritate obiectivele de conservare.

    1.2. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management
     Elaborarea şi aprobarea Planului de management s-a realizat în baza următoarelor acte normative:
     ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;
     ● Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şt completările ulterioare;
     ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial;
     ● Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;
     ● Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice;
     ● Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional;
     ● Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;
     ● Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;
     ● Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;
     ● Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, eu modificările şi completările ulterioare;
     ● Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
     ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
     ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
     ● Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;
     ● Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate);
     ● Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 799/2012 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor;
     ● Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2260/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice;
     ● Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    1.3. Procesul de elaborare a Planului de management
     Planul de management a fost elaborat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Managementul durabil al trei arii protejate situate pe râul Moldova, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare.
     Elaborarea Planului de management s-a realizat în mai multe etape, astfel:
    a) demararea activităţilor de colectare, analiză şi interpretare a datelor de ordin general disponibile, precum şi de completare a acestora cu date rezultate din studiile existente, publicate sau nepublicate;
    b) efectuarea studiilor de inventariere, identificare a presiunilor şi ameninţărilor şi de evaluare a stării de conservare a speciilor pentru care a fost desemnată aria protejată, prin implicarea experţilor pentru fiecare domeniu;
    c) propunerea de măsuri de conservare pentru fiecare specie de interes comunitar în vederea asigurării stării de conservare favorabilă;
    d) analizarea studiilor, a livrabilelor şi a bazei de date existente;
    e) elaborarea Planului de management de către experţi în colaborare cu beneficiarul factorii interesaţi;
    f) consultarea şi implicarea factorilor interesaţi, prin realizarea a două întâlniri publice, conform cerinţelor legislaţiei în vigoare şi a prevederilor contractuale din proiect;
    g) parcurgerea etapelor procedurii de mediu, conform legislaţiei în vigoare.


    1.4. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management
     Modificarea şi actualizarea Planului de management se va face conform prevederilor legale în vigoare.

    1.5. Procedura de implementare a Planului de management
     Responsabilitatea implementării Planului de management revine custodelui - Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Roman şi partenerilor acestuia. Aplicarea măsurilor incluse în Plan este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi sau au interese pe suprafaţa acestuia, conform legislaţiei în vigoare. Organizarea activităţilor se va realiza de către custode şi parteneri, în colaborare permanentă cu factorii interesaţi.
     Responsabilitatea implementării fiecărei acţiuni/măsuri de management este specificată în capitolul privind Planul de acţiuni. Prevederile Planului de management vor fi integrate în planurile de amenajarea teritoriului judeţean şi în planurile urbanistice generale, demersuri care vor fi realizate de administraţia publică locală.


    2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
     Aria naturală protejată aparţine administrativ regiunii Nord-Est fiind localizată în judeţele Iaşi şi Neamţ, pe teritoriul comunelor Boteşti, Cordun, Dulceşti, Gherăeşti, Horia, Roman, Tupilaţi, Văleni, Ţibucani şi Mirosloveşti.
     Situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman se află în podişul Moldovei, districtul câmpiilor piemontane.
     Harta localizării sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman este inclusă în Anexa nr. 1 la Planul de management.

    2.1.2. Limitele ariei protejate
     Limitele sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman sunt disponibile pe pagina de internet a autorităţii centrale responsabile cu protecţia mediului.
     Harta cu limitele ariei protejate şi unităţile administrativ-teritoriale este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.


    2.2. Mediul abiotic
    2.2.1. Relief şi geomorfologie
     Relieful regiunii s-a schiţat din Sarmaţianul mediu - Basarabian, când apele Mării Sarmatice au început retragerea spre sud-est, ducând la apariţia unei câmpii de acumulare marină, cu structura de monoclin în roci moi şi suprafaţa uşor înclinată spre sud - sud-est.
     Exondarea a fost urmată de o perioadă îndelungată de manifestare intensă a factorilor denudaţionali, favorizaţi de prezenţa unor roci sedimentare moi, uşor de modelat, dar şi de condiţiile climatice, care au permis instalarea reţelei hidrografice, reprezentată în zonă prin râul Moldova şi afluenţii săi.
     Culoarul depresionar al văii râului Moldova sau Câmpia Piemontană Baia-Roman este rezultatul proceselor complexe de morfogeneză, bazinul hidrografic ai acestuia formând această subunitate distinctă, localizată în zona extracarpatică.
     Caracteristica principală a reliefului culoarului depresionar al văii râului Moldova, la nivelul sitului, este zona de luncă, cu dezvoltarea mare a treptelor fluviatile inferioare, ostroavelor şi braţelor, dar şi a numărului mare al teraselor medii şi superioare, etajate pe ambii versanţi. Apariţia acestora a fost determinată de influienţa oscilaţiei verticale a reliefului - epirogeneza pozitivă şi a climei.
     După diferiţi autori, în zonă, se află trei trepte de luncă cu altitudinile < 1,1-2 - 3-5 m şi 6 de versant de 20, 40, 100, 120, 150 şi, respectiv 160-170 m, localizate alternativ pe ambele maluri ale râului Moldova.
     Harta geomorfologică este inclusă în Anexa nr. 3 la Planul de management.

    2.2.2. Geologie
     Din punct de vedere geologic, situl este amplasat în unitatea de podiş ce reprezintă circa 15% din suprafaţa bazinului de recepţie al râului Moldova, ocupând versantul stâng al acestuia, în aval de Berchişeşti şi versantul drept, între Târgu Neamţ şi Roman.
     Cuvertura platformei Moldovei prezintă, de regulă, o structură monoclinală, căderea generală a primelor două subetaje fiind orientată spre vest - sud-vest, în timp ce subetajul neogen are o înclinare spre sud - sud-est.
     Afundarea depozitelor platformei are loc în trepte, spre vest, până la circa 6000 m, formând praguri şi boltiri slabe.
     În sectorul vestic al platformei, creşte grosimea depozitelor miocene, care sunt încălecate în lungul liniei pericarpatice.
     Prezenţa teraselor pune în evidenţă existenţa unei mişcări de ridicare care a durat din Pleistocenul inferior, până în Holocenul inferior
     Râul Moldova şi-a săpat albia în depozite Basarabene, în aval de satul Timişeşti.
     Acviferul freatic eu nivel liber, întâlnit în terasa râului Moldova, este cantonat în aluviunile grosiere de tipul nisipurilor cu pietriş şi bolovăniş, depozite cu posibilităţi de înmagazinare şi cedare de 1-5 l/s. Acest acvifer nu este exploatat decât de fântânile existente în zona de terasă. Alimentarea acestui acvifer se face prin aportul de precipitaţii, prin infiltrare din reţeaua hidrologică, precum şi din acviferul de adâncime, cantonat în depozitele permeabile de vârstă miocenă.
     Harta geologică este inclusă în Anexa nr. 4 la Planul de management.

    2.2.3. Hidrologie
     În segmentul cuprins între Tupilaţi şi Roman, râul Moldova prezintă caracteristici piemontale tipice, cu dezvoltarea a numeroase braţe, pe un pat de despletire larg de 500-800 m, cu maluri joase, grinduri, vaduri şi ostroave.
     În timpul inundaţiilor, pe braţele active se transportă bolovănişuri, prundişuri şi pietrişuri, iar în spatele ostroavelor, unde vitezele sunt mici, se depun nisipuri şi rar, mâluri.
     Succesiunile aluvionare sunt reluate la fiecare viitură importantă, când se modifică traseele albiilor existente şi fizionomia ostroavelor.
     Se realizează astfel, depozitele aluviului de luncă, în structură încrucişată.
     Harta hidrologică este inclusă în Anexa nr. 5 la Planul de management.

    2.2.4. Clima
     Situl este poziţionat în climatul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase şi călduroase, rezultatul acţiunii unui complex de factori naturali, dintre care menţionăm circulaţia generală a atmosferei, radiaţia solară şi relieful.
     Iernile, în zonă sunt mai aspre, în comparaţie cu cele din zonele mai înalte ale Podişului Central Moldovenesc sau Subcarpaţii Moldovei.
     Observaţiile meteo de la staţia Roman arată că cea mai scăzută valoare a temperaturii medii în luna ianuarie a fost de - 4,8°C, pe când la Iaşi atinge valoarea de - 3,7°C, iar la Bârlad - 3,6°C. În perioada rece a anului, din cauza stratificării aerului mai rece, se înregistrează creşteri accentuate ale umidităţii relative, care produc ceţuri şi inversiuni de temperatură.
     Temperatura medie a lunii iulie este de 19,9°C, cu o maximă absolută de 38,2°C - la 17 august 1952 şi la 15 august 1957.
     Precipitaţiile atmosferice sunt influenţate de circulaţia maselor de aer dinspre nord, nord- vest şi sud, având valori de circa 532,3 mm, situându-se sub media ţării.
     Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în sezonul cald, aproximativ 350-400 mm, iar în sezonul rece acestea reprezintă, în medie 175 mm.
     Viteza medie a vânturilor nu are valori prea mari, nici anuale, nici sezoniere. Cea mai mare viteză o au vânturile dinspre nord-vest - 4,2 m/s - 5,1 m/s şi nord - 4 m/s - 4,9 m/s. Vânturile din direcţiile vest şi est au viteze reduse, în medie sub 2,5 m/s, iar din celelalte direcţii au viteze intermediare de 2 - 3 m/s.
     Cele mai mari viteze medii sezoniere le au vânturile de nord-vest în toate anotimpurile: iarna 5,1 m/s, primăvara 4,7 m/s, vara 4,2 m/s. toamna 4,9 m/s. În timpul anului, în general, vântul are viteze mai mari iarna şi primăvara şi mai reduse vara şi toamna.

    2.2.5. Soluri şi subsoluri
     Pe suprafaţa sitului este frecvent solul de tip aluviosol district - solul aluvial tipic - format pe alternanţe de nisipuri şi luturi; moderat alcalin cu pH de 8,0-8,4, slab humifer cu un conţinut de humus pe grosimea de 25 cm, de 1,2-3,2%, slab la moderat carbonatic, cu un conţinut de carbonaţi pe tot profilul de 2,4-5,6%, mijlociu aprovizionat în azot total la suprafaţă şi foarte slab aprovizionat în profunzime de 0,038-0,005g%, nisipos la lutos, de bonitate mijlocie pentru plop alb, negru şi salcie.
     Bonitatea mijlocie este determinată de troficitatea medie - conţinut de humus, baze şi azot pe profil şi de regimul de umiditate normal primăvara şi toamna dar cu un slab deficit în estival.
     Harta pedologică este inclusă în Anexa nr. 6 la Planul de management.


    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Ecosisteme
     Trei tipuri principale de ecosisteme acoperă suprafaţa sitului: ecosisteme acvatice, ecosisteme forestiere şi ecosisteme de terenuri deschise de tipul agro-ecosistemelor.

    2.3.2. Habitate
    2.3.2.1. Habitate Natura 2000
     Habitatele de interes comunitar, incluse în Anexa I a Directivei 92/43/CEE, nu fac obiectul declarării şi managementului ariei naturale protejate. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenţei acestora pe teritoriul sitului.

    2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională
     Pentru studiul habitatelor şi identificare lor după clasificarea naţională sunt necesare cercetări ulterioare.


    2.3.3. Flora de interes comunitar
    2.3.3.1. Plante inferioare
     Plantele de interes comunitar, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE nu fac obiectul declarării şi managementului arici protejate. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenţei acestora pe teritoriul sitului.

    2.3.3.2. Plante superioare
     Plantele de interes comunitar, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, nu fac obiectul declarării şi managementului arici protejate. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenţei acestora pe teritoriul sitului.


    2.3.4. Fauna de interes comunitar
     Situl a fost desemnat pentru protejarea speciilor de peşti de interes comunitar: Barbus petenyi sinonim Barbus meridionalis, Cobitis taenia şi Sabanejewia aurata; speciilor de amfibieni de interes comunitar: Bombina bombina, Bombina variegata şi Triturus cristatus; speciilor de mamifere de interes comunitar: Lutra lutra, Spermophilus citellus, Myotis bechsteini şi Myotis myotis.
    2.3.4.2. Ihtiofaună
     Situl a fost desemnat pentru protejarea speciilor de peşti de interes comunitar - Barbus petenyi sinonim Barbus meridionalis, Cobitis taenia şi Sabanejewia aurata.
     În tabelul nr. 1, se descriu toate speciile de peşti de interes comunitar din Formularul Standard Natura 2000, identificate pe teritoriul sitului, prin proiectul POS axa 4: Managementul durabil al trei arii protejate situate pe râul Moldova.

     Descrierea, habitatul şi distribuţia speciilor de peşti de interes
     comunitar din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

     Tabelul nr. 1

    ┌────┬─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
    │Nr. │      Parametru      │                      Descriere                   │
    │crt.│                     │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │1.  │Denumirea ştiinţifică│Barbus petenyi sinonim Barbus meridionalis        │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │2.  │Denumirea comună     │mreană vânătă, moioagă                            │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │3.  │Descrierea speciei - │Morfologie externă. Peşte mijlociu, având corpul  │
    │    │morfologie, biologie │alungit, rotund, puţin comprimat lateral.Abdomenul│
    │    │                     │este rotunjit, capul mare cu ochi mici, botul lung│
    │    │                     │şi proeminent. Buzele sunt cărnoase, îndeosebi cea│
    │    │                     │inferioară care este divizată în 2 sau 3 lobi.    │
    │    │                     │Ultima radie simplă a dorsalei este flexibilă şi  │
    │    │                     │neosificată. Corpul are pete întunecate.          │
    │    │                     │Dimensiunea maximă este de 28 cm.                 │
    │    │                     │Dimorfismul sexual se manifestă mai ales prin     │
    │    │                     │lungimea mai mare a înotătoarei anale la masculi. │
    │    │                     │Determinarea sexelor se face cu multă precizie în │
    │    │                     │perioada de reproducere, deoarece la masculi pot  │
    │    │                     │fi observaţi, pe partea dorsală a capului,        │
    │    │                     │tuberculi albicioşi. Tot în acest interval        │
    │    │                     │femelele au abdomenul mai bombat, iar masculii au │
    │    │                     │abdomenul mai tare şi mai zvelt.                  │
    │    │                     │Colorit. Spinarea este brună ruginie închis, cu   │
    │    │                     │pete mai întunecate şi altele mai deschise;       │
    │    │                     │flancurile sunt galbene-ruginii cu pete,          │
    │    │                     │înotătoarea ventrală gălbuie-deschis, dorsală şi  │
    │    │                     │caudala au pete puternice, celelalte înotătoare   │
    │    │                     │sunt galbene. Mustăţile galbene, fără axă roşie.  │
    │    │                     │Sub aspect morfologic, mreana vânătă se aseamănă  │
    │    │                     │cu mreana - Barbus barbus. Marmoraţiile de pe     │
    │    │                     │partea dorsală, flancuri şi înotătoare îi conferă │
    │    │                     │un aspect particular. Un alt caracter care o      │
    │    │                     │deosebeşte de mreană - Barbus barbus îl reprezintă│
    │    │                     │lipsa unei axe roşii pe prelungirile tegumentare. │
    │    │                     │Se hrăneşte în primul rând cu nevertebrate        │
    │    │                     │acvatice de fund - tendipedide, efemeroptere,     │
    │    │                     │tricoptere, gamaride, oligochete - mai rar cu     │
    │    │                     │vegetale. Acest regim alimentar poate fi completat│
    │    │                     │cu alge, resturi vegetale şi icre. Indivizii      │
    │    │                     │adulţi se pot hrăni şi cu puiet de peşte. Nu se   │
    │    │                     │hrăneşte în perioada de reproducere şi în timpul  │
    │    │                     │iernii.                                           │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │4.  │Habitat              │Trăieşte mai ales în râurile şi pâraiele din      │
    │    │                     │regiunea de munte şi partea superioară a regiunii │
    │    │                     │colinare. Este prezent în majoritatea râurilor    │
    │    │                     │care izvorăsc din podişuri sau dealuri, lipseşte  │
    │    │                     │numai din cursul lor superior. Trăieşte atât în   │
    │    │                     │râuri pietroase, rapide şi reci, cât şi în unele  │
    │    │                     │pâraie mai nămoloase din zona de munte care vara  │
    │    │                     │se încălzesc puternic. Arată preferinţă mai ales  │
    │    │                     │pentru porţiunile cu fund pietros şi curent       │
    │    │                     │puternic. Reproducerea are loc primăvara, uneori  │
    │    │                     │până la sfârşitul verii.                          │
    │    │                     │Fiind o specie sedentară se reproduce, se hrăneşte│
    │    │                     │şi iernează în acelaşi loc.                       │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │5.  │Distribuţia în       │Specie răspândită în cea mai mare parte a ţării,  │
    │    │România              │mai ales în zona de deal şi de munte. Telcean &   │
    │    │                     │Bănărescu în 2002 o categorizează la speciile care│
    │    │                     │şi-au menţinut arealul de răspândire şi abundenţa │
    │    │                     │în ultimii ani, fiind prezentă în cursul superior │
    │    │                     │al tuturor râurilor ce izvorăsc la munte, cu      │
    │    │                     │excepţia Begheiului şi Timişului, începând din    │
    │    │                     │zona păstrăvului.                                 │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │6.  │Distribuţia în aria  │Specia a fost găsită în următoarele ape din       │
    │    │protejată            │interiorul sitului: râul Moldova lângă localitatea│
    │    │                     │Roşiori, râul Moldova, între localităţile Pildeşti│
    │    │                     │şi Corhana, şi pârâul Valea Albă.                 │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │7.  │Tipul populaţiei     │Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă.       │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │8.  │Mărimea populaţiei   │Minim 1.400.000 de indivizi.                      │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │9.  │Calitatea datelor    │Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau │
    │    │referitoare la       │modelării datelor obţinute prin măsurători        │
    │    │populaţia speciei din│parţiale.                                         │
    │    │aria protejata       │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │10. │Raportul dintre      │Nu se cunoaşte populaţia naţională.               │
    │    │mărimea populaţiei   │                                                  │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată şi cea     │                                                  │
    │    │naţională            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │1.  │Denumirea ştiinţifică│Cobitis taenia                                    │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │2.  │Denumirea comună     │zvârlugă                                          │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │3.  │Descrierea speciei - │Morfologie externă. Corpul este gros sau moderat  │
    │    │morfologie, biologie │comprimat lateral. Profilele dorsal şi ventral    │
    │    │                     │sunt aproape orizontale. Spinul suborbital        │
    │    │                     │este situat înaintea şi sub jumătatea anterioară a│
    │    │                     │ochiului, cele două ramuri ale spinului sunt      │
    │    │                     │moderat divergente, ramura scurtă are circa       │
    │    │                     │jumătatea lungimii ramurii lungi. Cele două       │
    │    │                     │jumătăţi ale buzei inferioare sunt subdivizate de │
    │    │                     │câteva brazde, în general puţin adânci, în câte   │
    │    │                     │3-4 lobi. Pedunculul caudal are, în partea sa     │
    │    │                     │posterioară, o carenă dorsală şi una ventrală,    │
    │    │                     │ultima mai dezvoltată. Inserţia ventralei este    │
    │    │                     │situată puţin în urma celei a dorsalei. Caudala   │
    │    │                     │este trunchiată sau uşor scobită, pectoralele şi  │
    │    │                     │ventralele rotunjite.                             │
    │    │                     │Solzii sunt îmbricaţi, subovali, cu zona focală   │
    │    │                     │mică şi excentrică. Linia laterală este scurtă, în│
    │    │                     │general nu depăşeşte înotătoarea pectorală.       │
    │    │                     │Colorit. Fondul este alb-gălbui cu pete dorsale   │
    │    │                     │mici, apropiate în număr variabil. Pigmentaţia    │
    │    │                     │laterală a corpului cuprinde patru zone           │
    │    │                     │longitudinale diferite: două pigmentaţii          │
    │    │                     │intermediare, care constau în punctuaţii fine şi  │
    │    │                     │apropiate, cea latero-dorsală alcătuită din pete  │
    │    │                     │înguste, şi pigmentaţia laterală din pete pătrate,│
    │    │                     │în număr variabil. La multe, exemplare petele     │
    │    │                     │alungite ale pigmentaţiei latero-dorsale se unesc │
    │    │                     │formând o dungă aproape continuă, iar petele      │
    │    │                     │laterale se apropie mult între ele. La baza       │
    │    │                     │caudalei, în colţul superior, există o pată neagră│
    │    │                     │foarte evidentă. Capul are pete mărunte şi o dungă│
    │    │                     │oblică, de la ceafă până la gură.                 │
    │    │                     │Dimorfism sexual. La femele, radia a treia a      │
    │    │                     │pectoralei este mai lungă; la masculi radia a doua│
    │    │                     │este îngroşată, iar la baza primei radii există o │
    │    │                     │piesă scheletică în general rotunjită. Ca lungime,│
    │    │                     │femelele ating până la 11,5 cm, iar masculii până │
    │    │                     │la 9,3 cm.                                        │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │4.  │Habitat              │Trăieşte în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, │
    │    │                     │argilos, mâlos, mai rar pietros, cât şi în ape    │
    │    │                     │stătătoare, evitându-le însă în general pe cele   │
    │    │                     │foarte înmâlite. Adesea se îngroapă complet în mâl│
    │    │                     │sau în nisip; după hrană umblă mai mult noaptea.  │
    │    │                     │Are respiraţie intestinală, scoasă din apă, emite │
    │    │                     │un sunet.                                         │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │5.  │Distribuţia în       │Specie cu o răspândire largă în România, prezentă │
    │    │România              │în majoritatea râurilor din ţară în zona de deal  │
    │    │                     │şi de şes. Telcean & Bănărescu în 2002 îl         │
    │    │                     │categorizează la speciile care şi-au menţinut     │
    │    │                     │arealul de răspândire şi abundenţa în ultimii ani.│
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │6.  │Distribuţia în aria  │Specia a fost găsită în următoarele ape din       │
    │    │protejată            │interiorul sitului: în râul Moldova între         │
    │    │                     │localităţile Pildeşti şi Corhana, într-un braţ    │
    │    │                     │mort a râului Moldova lângă localitatea Gherăeşti,│
    │    │                     │în două bălţi artificiale de lângă localitatea    │
    │    │                     │Gherăeşti şi într-o baltă artificială, un braţ    │
    │    │                     │tăiat al râului, de lângă localitatea Boţeşti.    │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │7.  │Tipul populaţiei     │Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă.       │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │8.  │Mărimea populaţiei   │Minim 120000 de indivizi.                         │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │9.  │Calitatea datelor    │Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau │
    │    │referitoare la       │modelării datelor obţinute prin măsurători        │
    │    │populaţia speciei din│parţiale.                                         │
    │    │aria protejată       │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │10. │Raportul dintre      │Nu se cunoaşte populaţia naţională.               │
    │    │mărimea populaţiei   │                                                  │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată şi cea     │                                                  │
    │    │naţională            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │1.  │Denumirea ştiinţifică│Sabanejewia aurata                                │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │2.  │Denumirea comună     │câră, fâţă                                        │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │3.  │Descrierea speciei - │Morfologie externă. Corpul este de înălţime       │
    │    │morfologie, biologie │variabilă, fiind moderat comprimat lateral.       │
    │    │                     │Spinul suborbitar este puternic, cu două ramuri   │
    │    │                     │divergente, ramura mare este puternic curbată.    │
    │    │                     │Ochii sunt apropiaţi; spaţiul interorbital este   │
    │    │                     │plan, egal sau puţin mai mare sau mai mic decât   │
    │    │                     │ochiul. Nara anterioară este prelungită sub forma │
    │    │                     │unui tub. Pedunculul caudal are o creastă adipoasă│
    │    │                     │mai dezvoltată în perioada de reproducere; limita │
    │    │                     │anterioară a acestei creşte coincide cu vârful    │
    │    │                     │dorsalei când această înotătoare este culcată.    │
    │    │                     │Specia nu prezintă creastă adipoasă ventrală.     │
    │    │                     │Inserţia ventralelor este situată la o mică       │
    │    │                     │distanţă în urma marginii anterioare a bazei      │
    │    │                     │dorsale. Înotătoarea caudală este uşor trunchiată.│
    │    │                     │Pectoralele şi ventralele sunt rotunjite, marginea│
    │    │                     │dorsalei şi a analei dreaptă.                     │
    │    │                     │Colorit. Fondul este alb-gălbui, uneori către     │
    │    │                     │auriu. Dorsal prezintă 10-14, rareori 8-9 sau     │
    │    │                     │15-16 pete; acestea sunt mai lungi decât late,    │
    │    │                     │lungimea lor e mai mare sau egală cu distanţa     │
    │    │                     │dintre ele. Petele laterale, în număr de 10-13,   │
    │    │                     │rareori 8-9 sau 14, au formă variată. Între petele│
    │    │                     │dorsale şi cele laterale există o pigmentaţie     │
    │    │                     │abundentă alcătuită din pete mărunte şi neregulate│
    │    │                     │mai mult sau mai puţin anastomozate în reţea.     │
    │    │                     │Această pigmentaţie se întinde până la caudală. La│
    │    │                     │baza caudalei se află câte o pată cenuşie dorsală │
    │    │                     │şi una ventrală, care, în general, sunt mici şi   │
    │    │                     │distanţate. Variabilitatea coloritului este foarte│
    │    │                     │mare. Dimorfism sexual Corpul masculilor are două │
    │    │                     │îngroşări laterale înaintea dorsalei, Dimorfismul │
    │    │                     │sexual este mai pronunţat în perioada de          │
    │    │                     │reproducere.                                      │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │4.  │Habitat              │Trăieşte în râuri, începând de la munte până la   │
    │    │                     │şes; preferă fundul cu prundiş amestecat cu nisip,│
    │    │                     │dar se întâlneşte frecvent şi în porţiunile       │
    │    │                     │exclusiv nisipoase ale râurilor. Destul de        │
    │    │                     │frecvent se întâlneşte şi pe fund argilos, sub    │
    │    │                     │malurile verticale, la rădăcinile sălciilor. În   │
    │    │                     │râurile nisipoase, cea mai mare parte a timpului  │
    │    │                     │se îngroapă în nisip. Lipseşte în râuri nămoloase.│
    │    │                     │Nu întreprinde migraţii periodice.                │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │5.  │Distribuţia în       │Prezentă în majoritatea râurilor din ţară în zona │
    │    │România              │de deal şi de munte.                              │
    │    │                     │Specie cu o răspândire destul de largă în România.│
    │    │                     │Telcean & Bănărescu, 2002, o categorizează la     │
    │    │                     │speciile care şi-au arealul de răspândire şi      │
    │    │                     │abundenţa în ultimii ani.                         │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │6.  │Distribuţia în aria  │Specia a fost găsită în râul Moldova lângă        │
    │    │protejată            │localitatea Roşiori.                              │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │7.  │Tipul populaţiei     │Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă.       │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │8.  │Mărimea populaţiei   │Minim 560.000 de indivizi.                        │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │9.  │Calitatea datelor    │Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau │
    │    │referitoare la       │modelării datelor obţinute prin măsurători        │
    │    │populaţia speciei din│parţiale.                                         │
    │    │aria protejata       │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │10. │Raportul dintre      │Nu se cunoaşte populaţia naţională.               │
    │    │mărimea populaţiei   │                                                  │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată şi cea     │                                                  │
    │    │naţională            │                                                  │
    └────┴─────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



     Hărţile de distribuţie pentru speciile de peşti sunt incluse în Anexa nr. 13 la Planul de management.

    2.3.4.3. Herpetofaună
     Situl a fost desemnat pentru protejarea speciilor de amfibieni de interes comunitar - Bombina variegata, Bombina bombina şi Triturus cristatus.

     Descrierea, habitatul şi distribuţia speciilor de amfibieni de interes
     comunitar din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

     Tabelul nr. 2

    ┌────┬─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
    │Nr. │      Parametru      │                      Descriere                   │
    │crt.│                     │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │1.  │Denumirea ştiinţifică│Bombina variegata                                 │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │2.  │Denumirea comună     │izvoraşul, buhaiul de baltă cu burta galbenă      │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │3.  │Descrierea speciei - │Izvoraşul sau buhaiul de baltă cu burta galbenă   │
    │    │morfologie, biologie │este o specie vicariantă cu Bombina bombina.      │
    │    │                     │Destul de asemănătoare din punct de vedere        │
    │    │                     │morfologic, Bombina variegata se distinge de      │
    │    │                     │Bombina bombina prin faptul că prima are capul mai│
    │    │                     │mult lung decât lat, botul ascuţit şi ochii mai   │
    │    │                     │mici. Cuta gulară este slab dezvoltată. Pe partea │
    │    │                     │dorsală prezintă verucozităţi dispuse neregulat şi│
    │    │                     │terminate cu un spin comos negru în vârf,         │
    │    │                     │înconjurat de mulţi spini comoşi mici. Coloritul  │
    │    │                     │dorsal este cenuşiu-deschis, cenuşiu-brun,        │
    │    │                     │măsliniu uniform sau pătat cu negru; de obicei    │
    │    │                     │prezintă o pereche de pete negre între umeri şi o │
    │    │                     │pată la mijlocul spatelui. Ventral, prezintă pete │
    │    │                     │cenuşii sau negre pe un fond galben deschis,      │
    │    │                     │predominantă fiind culoarea galbenă; uneori apar  │
    │    │                     │şi pete albe, în special în cadrul marmoraţiilor  │
    │    │                     │închise de pe piept. Bombina variegata are vârful │
    │    │                     │degetelor de culoare galbenă. Petele galbene de pe│
    │    │                     │tars şi metatars sunt unite la Bombina variegata  │
    │    │                     │iar pata galbenă de pe membrul anterior este de   │
    │    │                     │obicei continuă până spre zona pectorală. Masculii│
    │    │                     │de Bombina variegata formează calozităţi nupţiale │
    │    │                     │în perioada de reproducere. Spre deosebire de     │
    │    │                     │Bombina bombina, frecvenţa sunetelor emise de     │
    │    │                     │mascul este mai mare - o dată pe secundă. Bombina │
    │    │                     │variegata secretă o substanţă toxică atunci când  │
    │    │                     │este ameninţată şi prezintă un comportament de    │
    │    │                     │avertizare - "Unken-reflex". Este o specie        │
    │    │                     │euritopă, preponderent acvatică, socială, activă  │
    │    │                     │atât ziua cât şi noaptea.                         │
    │    │                     │Spectrul trofic cuprinde araneide, izopode,       │
    │    │                     │heteroptere, coleoptere - larve şi adulţi,        │
    │    │                     │himenoptere - formicide, cynipide, ichneumonide,  │
    │    │                     │diptere - culicide, brahicere, colembole,         │
    │    │                     │lepidoptere, dermaptere şi homoptere.             │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │4.  │Habitat              │Preferă bălţile temporare, fără vegetaţie sau     │
    │    │                     │acoperite într-un procent redus cu vegetaţie.     │
    │    │                     │Poate fi prezentă în toată ţara, de la altitudini │
    │    │                     │de aproximativ 150 m până spre 2000 m, fiind      │
    │    │                     │asociată mai mult zonei de deal şi munte,         │
    │    │                     │nedepăşind de obicei limitele superioare ale      │
    │    │                     │pădurilor.                                        │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │5.  │Distribuţia în       │În România, specia este predominant răspândită în │
    │    │România              │Transilvania, lipsind din unele zone geografice   │
    │    │                     │precum Dobrogea.                                  │
    │    │                     │Cauzele reducerii efectivelor la nivel naţional   │
    │    │                     │sunt defrişările care produc eroziune şi scurgere │
    │    │                     │rapidă de suprafaţă a apelor meteorice sau        │
    │    │                     │dispariţia băltoacelor, extinderea facilităţilor  │
    │    │                     │de turism şi poluarea apelor de munte, folosirea  │
    │    │                     │pesticidelor în agricultură şi silvicultură,      │
    │    │                     │captarea unor cursuri de apă.                     │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │6.  │Distribuţia în aria  │Specia este comună la nivelul sitului, chiar dacă │
    │    │protejată            │predominant în combinaţii hibride cu specia       │
    │    │                     │vicariantă Bombina bombina, între aceste 2 specii │
    │    │                     │având loc procesul de hibridare introgresivă în   │
    │    │                     │zonele situate la altitudini cuprinse între 90 m  │
    │    │                     │şi 300 m, uneori chiar 400 m. A fost identificată │
    │    │                     │pe teritoriile localităţilor: Tupilaţi, Ţibucani, │
    │    │                     │Corhana, Moreni.                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │7.  │Tipul populaţiei     │Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă.       │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │8.  │Mărimea populaţiei   │500-1.000 indivizi.                               │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │9.  │Calitatea datelor    │Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau │
    │    │referitoare la       │modelării datelor obţinute prin măsurători        │
    │    │populaţia speciei din│parţiale.                                         │
    │    │aria protejată       │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │10. │Raportul dintre      │Nu se cunoaşte populaţia naţională.               │
    │    │mărimea populaţiei   │                                                  │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată şi cea     │                                                  │
    │    │naţională            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │1.  │Denumirea ştiinţifică│Bombina bombina                                   │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │2.  │Denumirea comună     │buhaiul de baltă, izvoraşul cu burtă roşie        │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │3.  │Descrierea speciei - │Este o specie de talie mică - în general sub 5 cm,│
    │    │morfologie, biologie │eu corp îndesat, aplatizat, cu numeroase veruci pe│
    │    │                     │partea dorsală, iar pe partea ventrală este intens│
    │    │                     │colorată, prezentând un model de colorare unic per│
    │    │                     │individ. Specia are un colorit dorsal măsliniu,   │
    │    │                     │cenuşiu-deschis, rar cenuşiu-închis sau verde-oliv│
    │    │                     │sunt prezente pete dorsale închise la culoare sau │
    │    │                     │verzi ce reprezintă aglomerări de negi glandulari.│
    │    │                     │Pupilele au formă triunghiulară sau cordiformă.   │
    │    │                     │Negii dorsali sunt rotunzi sau ovali, cu un punct │
    │    │                     │negru în centru. Modelul ventral este alcătuit din│
    │    │                     │pete portocalii spre roşii, pe un fond închis sau │
    │    │                     │negru, adesea punctat relativ uniform cu pete mici│
    │    │                     │albe. Vârfurile degetelor sunt negre, niciodată   │
    │    │                     │galbene sau portocalii. Masculii formează în      │
    │    │                     │perioada de reproducere calozităţi nupţiale pe    │
    │    │                     │partea interioară a membrelor anterioare. Aceştia │
    │    │                     │au saci vocali interni şi capul lor este mai lat  │
    │    │                     │decât al femelelor. Culoarea ventrală intensă     │
    │    │                     │semnifică toxicitatea, izvoraşii secretă o        │
    │    │                     │substanţă toxică atunci când sunt ameninţaţi -    │
    │    │                     │culoare pe care o şi expun ostentativ, atunci când│
    │    │                     │se simt ameninţaţi. Postura sau poziţia arcuită a │
    │    │                     │corpului cu expunerea bărbiei şi a membrelor      │
    │    │                     │anterioare şi posterioare este denumită           │
    │    │                     │"Unken-reflex".                                   │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │4.  │Habitat              │Este prezentă în diferite habitate acvatice       │
    │    │                     │permanente şi temporare, putând folosi pentru     │
    │    │                     │reproducere bălţi, canale, zonele marginale ale   │
    │    │                     │lacurilor, zone inundate, mlaştini, adăpători,    │
    │    │                     │uneori chiar ape lin curgătoare, fiind puţin      │
    │    │                     │pretenţioasă. Distribuţia altitudinală a speciei  │
    │    │                     │se încadrează, de obicei, în intervalul 0-400 m.  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │5.  │Distribuţia în       │Este răspândită pe aproape întreg teritoriul      │
    │    │România              │României, exceptând zonele înalte ale lanţului    │
    │    │                     │carpatic.                                         │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │6.  │Distribuţia în aria  │Specia a fost observată la altitudini între       │
    │    │protejată            │250-430 m, în şanţurile de pe marginea drumurilor,│
    │    │                     │bălţi temporare sau permanente. S-a remarcat      │
    │    │                     │prezenţa hibrizilor dintre Bombina bombina şi     │
    │    │                     │Bombina variegata. A fost observată în zona       │
    │    │                     │localităţilor Corhana, Tupilaţi şi Ţibucani.      │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │7.  │Tipul populaţiei     │Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă.       │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │8.  │Mărimea populaţiei   │1.000 - 50.000 indivizi.                          │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │9.  │Calitatea datelor    │Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau │
    │    │referitoare la       │modelării datelor obţinute prin măsurători        │
    │    │populaţia speciei din│parţiale.                                         │
    │    │aria protejata       │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │10. │Raportul dintre      │Nu se cunoaşte populaţia naţională.               │
    │    │mărimea populaţiei   │                                                  │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată şi cea     │                                                  │
    │    │naţională            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │1.  │Denumirea ştiinţifică│Triturus cristatus                                │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │2.  │Denumirea comună     │tritonul cu creastă                               │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │3.  │Descrierea speciei - │Triturus cristatus este o specie de amfibieni din │
    │    │morfologie, biologie │ordinul Caudata - amfibieni ce posedă coadă,      │
    │    │                     │familia Salamandridae. Este a doua cea mai mare   │
    │    │                     │specie de tritoni din România, având dimensiuni de│
    │    │                     │până la 16 cm. Corpul este robust, oval în        │
    │    │                     │secţiune, cu botul rotunjit. Lungimea cozii este  │
    │    │                     │mai mică sau egală cu cea a corpului. Specia      │
    │    │                     │prezintă cută gulară, iar pielea este rugoasă.    │
    │    │                     │La tritonul cu creastă, dacă se întind, membrele  │
    │    │                     │anterioare şi cele posterioare se ating. Din      │
    │    │                     │punct de vedere al coloritului dorsal, specia     │
    │    │                     │variază de la brun-închis sau măsliniu spre negru,│
    │    │                     │uneori cu puncte negre vizibile. Pe lateral şi pe │
    │    │                     │guşă apar adesea puncte albe. Ventral prezintă    │
    │    │                     │pete negre pe un fond galben şi uneori portocaliu,│
    │    │                     │fond care este predominant; petele formează un    │
    │    │                     │model, uneori mozaicat, unic pentru fiecare       │
    │    │                     │individ.                                          │
    │    │                     │Dimorfism sexual. Masculul prezintă, în perioada  │
    │    │                     │de reproducere, o creastă înaltă zimţată, care    │
    │    │                     │începe din dreptul ochilor şi se întrerupe în     │
    │    │                     │dreptul membrelor posterioare. Masculul prezintă  │
    │    │                     │de asemenea o creastă caudală pronunţată şi o     │
    │    │                     │dungă sidefie pe lateralele cozii, asemănătoare   │
    │    │                     │unei frunze de salcie. La femele creasta caudală  │
    │    │                     │este mult mai redusă, iar partea inferioară a     │
    │    │                     │cozii este colorată cu galben. Pe partea dorsală, │
    │    │                     │femelele au o uşoară tivitură în loc de creastă.  │
    │    │                     │Femelele au cloaca mai puţin umflată decât a      │
    │    │                     │masculilor şi spre deosebire de aceştia este      │
    │    │                     │colorată cu galben.                               │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │4.  │Habitat              │Tritonul cu creastă are două faze de-a lungul unui│
    │    │                     │sezon: o fază acvatică, din martie până în iunie, │
    │    │                     │când poate fi întâlnit în bălţi permanente sau    │
    │    │                     │temporare, cu vegetaţie dezvoltată, aflată într-un│
    │    │                     │stadiu succesional mai avansat sau în izvoare     │
    │    │                     │limnocrene, uneori chiar canale de irigaţii,      │
    │    │                     │adăpători sau iazuri artificiale; după luna iunie │
    │    │                     │poate fi găsit pe uscat, în apropierea corpurilor │
    │    │                     │de apă sau în zone care îi asigură un anumit grad │
    │    │                     │de umiditate. Din octombrie se retrage la         │
    │    │                     │hibernare, sub pietre, buşteni, în galerii ale    │
    │    │                     │unor micromamifere sau în crăpăturile solului.    │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │5.  │Distribuţia în       │În România, specia este răspândită din zona de    │
    │    │România              │câmpie până în zona de munte, către altitudini de │
    │    │                     │1500 m. Lipseşte din lunca şi din Delta Dunării,  │
    │    │                     │unde este înlocuită de tritonul dobrogean -       │
    │    │                     │Triturus dobrogicus.                              │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │6.  │Distribuţia în aria  │Specia a fost identificată în zona localităţilor  │
    │    │protejată            │Roşiori, Corhana, Moreni.                         │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │7.  │Tipul populaţiei     │Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă.       │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │8.  │Mărimea populaţiei   │Estimată ca fiind între 1.000 şi 5.000 indivizi.  │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │9.  │Calitatea datelor    │Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau │
    │    │referitoare la       │modelării datelor obţinute prin măsurători        │
    │    │populaţia speciei din│parţiale.                                         │
    │    │aria protejată       │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │10. │Raportul dintre      │Nu se cunoaşte populaţia naţională.               │
    │    │mărimea populaţiei   │                                                  │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată şi cea     │                                                  │
    │    │naţională            │                                                  │
    └────┴─────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



     Hărţile de distribuţie pentru speciile de amfibieni sunt incluse în Anexa nr. 13 la Planul de management.

    2.3.4.4. Avifaună
     Speciile de păsări de interes comunitar incluse în Anexa I a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice - Directiva Păsări, nu fac obiectul declarării şi managementului ariei protejate.
     Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenţei acestora pe teritoriul sitului.

    2.3.4.5. Mamifere
     Situl a fost desemnat pentru protejarea speciilor de mamifere de interes comunitar - Lutra Intra, Spermophilus citellus, Myotis beehsteini şi Myotis myotis.
     Au fost observate toate speciile de mamifere de interes comunitar din Formularul Standard al sitului Natura 2000, fiind prezentate în tabelul nr. 3.

     Descrierea, habitatul şi distribuţia speciilor de mamifere de interes
     comunitar din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

     Tabelul nr. 3

    ┌────┬─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
    │Nr. │      Parametru      │                      Descriere                   │
    │crt.│                     │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │1.  │Denumirea ştiinţifică│Lutra lutra                                       │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │2.  │Denumirea comună     │vidra                                             │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │3.  │Descrierea speciei - │Corpul vidrei poate ajunge până la 1 m lungime şi │
    │    │morfologie, biologic │o greutate de 4-5 kg pentru femele şi până la     │
    │    │                     │6-8 kg în cazul masculilor.                       │
    │    │                     │Blana are o culoare generată castaniu - închis, cu│
    │    │                     │o nuanţă mai deschisă pe abdomen. Capul este plat,│
    │    │                     │botul lat, mustăţi lungi şi aspre, iar urechile   │
    │    │                     │mici rotunjite. Coada este de 35-45 cm, groasă la │
    │    │                     │bază subţiindu-se spre vârf şi este folosită la   │
    │    │                     │înaintat şi cârmuit. Degetele prezintă membrană   │
    │    │                     │interdigitală, ajutând foarte mult la înot.       │
    │    │                     │Picioarele sunt scurte, iar labele late. La       │
    │    │                     │fiecare labă, vidra are 5 degete cu membrană. Urma│
    │    │                     │labei anterioare este alungită şi prezintă de cele│
    │    │                     │mai multe ori şi urma călcâiului. Urma labei      │
    │    │                     │posterioare este perfect rotundă cu diametru de   │
    │    │                     │5-7 cm. Ghearele sunt foarte mici şi apar ca nişte│
    │    │                     │vârfuri minuscule. Capul este mic, de formă       │
    │    │                     │hidrodinamică, iar ochii şi urechile sunt adaptate│
    │    │                     │la mediul de viaţă.                               │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │4.  │Habitat              │Vidra ocupă habitatele acvatice cu resurse bogate │
    │    │                     │de hrană - peşte, crustacee şi amfibieni,         │
    │    │                     │distribuţia sa acoperind atât zonele montane, cât │
    │    │                     │şi pe cele de deal şi câmpie. Se adăposteşte în   │
    │    │                     │vizuini săpate în malul apelor.                   │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │5.  │Distribuţia în       │În România specia este răspândită atât în zonele  │
    │    │România              │montane - până la aproximativ 1500 m altitudine,  │
    │    │                     │cât şi cele de deal sau câmpie.                   │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │6.  │Distribuţia în aria  │Distribuţia speciei pe suprafaţa ariei protejate  │
    │    │protejată            │este discontinuă din cauza gradului mare de       │
    │    │                     │antropizare a zonei determinată de prezenţa       │
    │    │                     │balastierelor, a drumurilor, existenţa a numeroase│
    │    │                     │turme de oi şi distanţele mici dintre localităţi  │
    │    │                     │şi malurile râului. Semne ale prezenţei speciei au│
    │    │                     │fost identificate în zona localităţilor Gherăeşti,│
    │    │                     │Roşiori, Cordun.                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │7.  │Tipul populaţiei     │Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă.       │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │8.  │Mărimea populaţiei   │Estimată ca fiind de circa 8 indivizi pe întreaga │
    │    │speciei în aria      │suprafaţă a sitului - densitate de 0,002          │
    │    │protejată            │indivizi/ha.                                      │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │9.  │Calitatea datelor    │Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau │
    │    │referitoare la       │modelării datelor obţinute prin măsurători        │
    │    │populaţia speciei din│parţiale.                                         │
    │    │aria protejată       │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │10. │Raportul dintre      │Nu se cunoaşte populaţia naţională.               │
    │    │mărimea populaţie    │                                                  │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată şi cea     │                                                  │
    │    │naţională            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │1.  │Denumirea ştiinţifică│Spermophilus citellus                             │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │2.  │Denumirea comună     │şuiţă, ţâstar, popândău                           │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │3.  │Descrierea speciei - │Este un rozător de talie relativ mare cu lungimea │
    │    │morfologie, biologie │cap + trunchi = 19-22 cm, acoperit de blană de    │
    │    │                     │culoare brun gălbuie; capul este mic şi uşor teşit│
    │    │                     │pavilioanele urechilor sunt mici, iar membrele şi │
    │    │                     │coada sunt scurte. Craniul are apofizele          │
    │    │                     │supraorbitale dezvoltate, iar bulele timpanice    │
    │    │                     │sunt uşor alungite. Premolarii superiori sunt bine│
    │    │                     │dezvoltaţi, iar molarii au creşte transversale şi │
    │    │                     │cuspide interne înalte de forma literii U, cu     │
    │    │                     │deschidere spre exterior. Culoarea incisivilor pe │
    │    │                     │partea exterioară este alb-gălbuie, iar partea    │
    │    │                     │distală a incisivilor este oblică.                │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │4.  │Habitat              │Este întâlnit în zona de stepă, în biotopuri      │
    │    │                     │foarte diferite precum: pajişti, terenuri cu      │
    │    │                     │plante furajere perene - lucernă, trifoi, livezi, │
    │    │                     │ajungând până la liziera pădurilor.               │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │5.  │Distribuţia în       │În România, popândăul este întâlnit în afara      │
    │    │România              │arcului carpatic, urcând până la o altitudine de  │
    │    │                     │450 m - dealul Pietricica, Piatra Neamţ.          │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │6.  │Distribuţia în aria  │Distribuţia speciei pe suprafaţa ariei protejate  │
    │    │protejată            │este discontinuă din cauza gradului mare de       │
    │    │                     │antropizare a zonei determinată de prezenţa       │
    │    │                     │balastierelor, a drumurilor şi existenţa a        │
    │    │                     │numeroase turme de oi. Au fost observate populaţii│
    │    │                     │mai importante în zona localităţilor Boteşti şi   │
    │    │                     │Simioneşti.                                       │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │7.  │Tipul populaţiei     │Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă.       │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │8.  │Mărimea populaţiei   │Estimată ca fiind de 300-350 indivizi pe întreaga │
    │    │speciei în aria      │suprafaţă a sitului.                              │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │9.  │Calitatea datelor    │Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau │
    │    │referitoare la       │modelării datelor obţinute prin măsurători        │
    │    │populaţia speciei    │parţiale.                                         │
    │    │din aria protejată   │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │10. │Raportul dintre      │Nu se cunoaşte populaţia naţională.               │
    │    │mărimea populaţiei   │                                                  │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată şi cea     │                                                  │
    │    │naţională            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │1.  │Denumirea ştiinţifică│Myotis bechsteini                                 │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │2.  │Denumirea comună     │liliacul cu urechi mari                           │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │3.  │Descrierea speciei - │Liliac de talie medie cu urechi foarte mari, lungi│
    │    │morfologie, biologie │de 21-26 mm, care atunci când sunt pliate în faţă │
    │    │                     │depăşesc cu aproape jumătate din lungime vârful   │
    │    │                     │botului - se extind cu mai mult de 8 mm. Membrana │
    │    │                     │aripii - plagiopatagiul - se prinde la baza       │
    │    │                     │primului deget. Lungimea antebraţului este        │
    │    │                     │cuprinsă între 39,0-47,0 mm. Marginea externă a   │
    │    │                     │urechii arc 9-11 pliuri transversale. Pintenul    │
    │    │                     │este drept, uneori cu o margine îngustă a pielii. │
    │    │                     │Blana de pe partea dorsală este brună sau         │
    │    │                     │brun-roşiatică, de care se delimitează clar partea│
    │    │                     │ventrală, cu un colorit bej sau gri deschis.      │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │4.  │Habitat              │Este o specie caracteristică pădurilor mature de  │
    │    │                     │foioase, cu mulţi arbori bătrâni, dar poate fi    │
    │    │                     │prezentă şi în păduri mixte. Pădurile de conifere │
    │    │                     │sunt populate numai când se situează în apropierea│
    │    │                     │unor habitate optime. Cele mai mari densităţi ale │
    │    │                     │populaţiilor sunt în pădurile de fag şi de stejar,│
    │    │                     │cu un procent ridicat de arbori bătrâni,          │
    │    │                     │scorburoşi. Poate fi observat vânând deasupra     │
    │    │                     │păşunilor cu arbori, mai ales dacă aceste habitate│
    │    │                     │sunt situate în apropierea unor păduri. Zboară la │
    │    │                     │lizieră, pe drumuri forestiere, uneori şi pe      │
    │    │                     │pajiştile cosite, în zone ripariene. Zonele de    │
    │    │                     │hrănire sunt reprezentate de păduri şi habitate   │
    │    │                     │deschise din cadrul sau din jurul acestora.       │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │5.  │Distribuţia în       │În România, specia a fost semnalată în diferite   │
    │    │România              │regiuni ale ţarii, datele referitoare la          │
    │    │                     │distribuţia sa sunt destul de puţine. În general, │
    │    │                     │acestea provin din observaţii făcute în peşteri,  │
    │    │                     │în perioada hibernării sau toamna, în perioada    │
    │    │                     │împerecherii. Probabil că, în habitate            │
    │    │                     │favorabile - păduri mature de foioase, nu este o  │
    │    │                     │specie atât de rară, cum era considerată anterior;│
    │    │                     │numărul redus al datelor din ţară, poate fi       │
    │    │                     │considerat ca rezultatul concentrării cercetărilor│
    │    │                     │chiropterologice autohtone, în primul rând, la    │
    │    │                     │liliecii din peşteri.                             │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │6.  │Distribuţia în aria  │Specia este prezentă în zbor, în întreaga arie    │
    │    │protejată            │naturală protejată. Liliacul cu urechi mari face  │
    │    │                     │parte din categoria culegătorilor de insecte, de  │
    │    │                     │pe frunze şi zboară în coronament. În timpul verii│
    │    │                     │se adăposteşte probabil în scorburile din pădurile│
    │    │                     │mai bătrâne. Iarna, liliacul cu urechi mari se    │
    │    │                     │adăposteşte în scorburi sau în peşteri.           │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │7.  │Tipul populaţiei     │Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă.       │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │8.  │Mărimea populaţiei   │Este estimată ca fiind de 250-300 indivizi, pe    │
    │    │speciei, în aria     │întreaga suprafaţă a sitului.                     │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │9.  │Calitatea datelor    │Este medie, estimată pe baza extrapolării şi/sau  │
    │    │referitoare la       │modelării datelor obţinute prin măsurători        │
    │    │populaţia speciei din│parţiale.                                         │
    │    │aria protejată       │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │10. │Raportul dintre      │Nu se cunoaşte populaţia naţională.               │
    │    │mărimea populaţiei   │                                                  │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată şi cea     │                                                  │
    │    │naţională            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │1.  │Denumirea ştiinţifică│Myotis myotis                                     │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │2.  │Denumirea comună     │liliacul mare comun, liliacul mare cu bot ascuţit,│
    │    │                     │liliacul mare cu urechi de şoarece                │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │3.  │Descrierea speciei - │Este specia cea mai mare de lilieci               │
    │    │morfologie, biologie │vespertilionizi din fauna României. Lungimea cap +│
    │    │                     │trunchi = 67-79 mm, anvergura aripilor =          │
    │    │                     │350 - 430 mm. Botul este scurt şi trunchiat.      │
    │    │                     │Urechile lungi şi late, cu vârfurile rotunjite şi │
    │    │                     │cu câte 7-8 cute orizontale pe marginea lor       │
    │    │                     │externă. Marginea anterioară a urechii este       │
    │    │                     │curbată posterior. Tragusul are baza lată şi      │
    │    │                     │lungimea până la jumătatea urechii. Blana de      │
    │    │                     │culoare cenuşiu-cafenie pe spate şi cenuşiu-      │
    │    │                     │albicioasă, ventral. Îşi culege prăzile din locuri│
    │    │                     │deschise, dar şi din parcuri şi chiar de la       │
    │    │                     │lămpile pentru iluminatul stradal. În regimul     │
    │    │                     │alimentar predomină coleopterele, ortopterele,    │
    │    │                     │lepidopterele şi araneele, ţine sub control       │
    │    │                     │înmulţirea invazivă a multora dintre dăunătorii   │
    │    │                     │arborilor şi plantelor de cultură, precum şi a    │
    │    │                     │insectelor producătoare de disconfort pentru om.  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │4.  │Habitat              │Primăvara şi toamna, pădurile sunt cele mai       │
    │    │                     │importante zone de hrănire pentru liliacul mare   │
    │    │                     │comun. S-a constatat că pădurile de amestec,      │
    │    │                     │dominate de Fagus sylvatica şi Picea abies sunt   │
    │    │                     │cele mai importante zone de hrănire. Vânează      │
    │    │                     │deasupra pajiştilor, păşunilor, în poieni,        │
    │    │                     │deasupra tufărişurilor, la marginea pădurii.      │
    │    │                     │Vânează până la 10 km distanţă de adăpost.        │
    │    │                     │Fiind iubitor de căldură - până la 45°C, caută    │
    │    │                     │podurile caselor pentru coloniile maternale şi    │
    │    │                     │peşterile, tunelele, chiar cămările, pentru       │
    │    │                     │hibernare.                                        │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │5.  │Distribuţia în       │În România - preferă peşterile din Dobrogea şi din│
    │    │România              │lanţul Carpaţilor.                                │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │6.  │Distribuţia în aria  │Specia este prezentă, în zbor, în întreaga arie   │
    │    │protejată            │protejată. În timpul verii, se adăposteşte în     │
    │    │                     │podurile vechi ale mănăstirilor, bisericilor şi   │
    │    │                     │clădirilor din localităţile limitrofe sitului.    │
    │    │                     │Iarna, liliacul mare comun se adăposteşte în      │
    │    │                     │peşteri.                                          │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │7.  │Tipul populaţiei     │Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă.       │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │8.  │Mărimea populaţiei   │Este estimată ca fiind de peste 100 indivizi, pe  │
    │    │speciei în aria      │întreaga suprafaţă a sitului.                     │
    │    │protejată            │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │9.  │Calitatea datelor    │Medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau │
    │    │referitoare la       │modelării datelor obţinute prin măsurători        │
    │    │populaţia speciei din│parţiale.                                         │
    │    │aria protejată       │                                                  │
    ├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
    │10. │Raportul dintre      │Nu se cunoaşte populaţia naţională.               │
    │    │mărimea populaţiei   │                                                  │
    │    │speciei în aria      │                                                  │
    │    │protejată şi cea     │                                                  │
    │    │naţională            │                                                  │
    └────┴─────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



     Hărţile de distribuţie pentru speciile de mamifere sunt incluse în Anexa nr. 13 la Planul de management.



    2.4. Informaţii socio-economice, culturale, impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
     Unităţile administrative-teritoriale care au suprafeţe cuprinse în situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman sunt:
    1) în judeţul Neamţ: municipiul Roman şi comunele Boteşti, Cordun, Dulceşti, Gherăeşti, Horia, Tupilaţi, Văleni, Ţibucani;
    2) în judeţul Iaşi: comuna Mirosloveşti.

     Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică populaţia interesată este de 107183 de persoane.
     Distribuţia populaţiei pe localităţile studiate este prezentată în tabelul nr. 4.

     Dinamica efectivului populaţiei în
     unităţile administrativ-teritoriale cu suprafeţe în situl
     ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, în perioada 2007-2012

     Tabelul nr. 4

    ┌─────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
    │         Unitate         │ 2007 │ 2008 │ 2009 │ 2010 │ 2011 │ 2012 │
    │administrativ-teritorială│      │      │      │      │      │      │
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
    │Comuna Boţeşti           │  4879│  4881│  4844│  4847│  4867│  4812│
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
    │Comuna Cordun            │  7558│  7610│  7603│  7652│  7700│  7672│
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
    │Comuna Dulceşti          │  2661│  2669│  2701│  2636│  2634│  2580│
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
    │Comuna Gherăeşti         │  6626│  6578│  6553│  6525│  6531│  6468│
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
    │Comuna Horia             │  7133│  7220│  7263│  7294│  7374│  7386│
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
    │Municipiul Roman         │ 70208│ 68920│ 67697│ 67097│ 66389│ 65205│
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
    │Comuna Tupilaţi          │  2343│  2315│  2305│  2317│  2315│  2280│
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
    │Comuna Văleni            │  1727│  1754│  1806│  1801│  1757│  1739│
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
    │Comuna Ţibucani          │  4475│  4469│  4428│  4423│  4382│  4475│
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
    │Comuna Mirosloveşti      │  4896│  4782│  4731│  4667│  4626│  4566│
    ├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
    │Total                    │112506│111198│109931│109259│108575│107183│
    └─────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



     Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, populaţia din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, se află în declin continuu, fără ca acesta să fie foarte accentuat.
     Pentru cei 6 ani pentru care există date, efectivul populaţiei înregistrează o reducere cu 4,73%.

     Structura populaţiei pe sexe
     În zona ariei naturale protejate, se manifestă o scădere uşoară a efectivului populaţiei, raportul numeric dintre sexe, fiind în favoarea femeilor. Acest lucru poate determina continuarea declinului populaţiei, schimbarea raporturilor în structura ocupaţională, o înclinare a balanţei în favoarea unor ocupaţii specific feminine, iar în lipsa acestora, migraţia forţei de muncă spre alte zone.

     Structura pe categorii de vârstă
     La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale care au suprafeţe incluse în aria naturală protejată R08CI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, este majoritară populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani, reprezentând 54,51%.

     Structura populaţiei în funcţie de studiile absolvite
     În privinţa învăţământului, situaţia este îngrijorătoare, în principal în mediul rural: 7% din populaţie este neşcolarizată şi circa 60% din populaţie, are cel mult studii gimnaziale.
     Acest lucru influenţează situaţia ariei naturale protejate, datorită dezvoltării cu precădere a activităţilor agricole tradiţionale, de subzistenţă, care conduc la protejarea speciilor şi habitatelor naturale. Slaba informare a populaţiei despre existenţa sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, reprezintă o ameninţare de încălcare a legislaţiei prin supraexploatarea resurselor din zonă.

     Forţa de muncă şi şomeri înregistraţi
     Numărul mediu de persoane şomere înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale, care au suprafeţe cuprinse în situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman depăşeşte 2%.

     Turismul în situl R08CI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman
     Structurile de primire turistică sunt puţine, ceea ce arată o nevoie scăzută şi o valorificare slabă a potenţialului turistic, mai ales a turismului cultural şi al ecoturismului.
     Este de dorit ca documentele programatice să prevadă măsuri de creştere economică, de valorificare a potenţialului local.
     Date relevante sunt prezentate în tabelele nr. 5, 6, 7.

     Structurile de cazare turistică în localităţile
     limitrofe sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman,
     în perioada 2009-2012

     Tabelul nr. 5

    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică│
    ├────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┤
    │Localităţi      │ Anul 2009 │ Anul 2010 │ Anul 2011 │Anul 2012 │
    ├────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────────┤
    │                             Număr                             │
    ├────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┤
    │Dulceşti        │          1│          1│          1│         1│
    ├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
    │municipiul Roman│          5│          4│          3│         4│
    ├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
    │Tupilaţi        │          2│          2│          2│         2│
    ├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
    │Total           │          8│          7│          6│         7│
    └────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────────┘



     Dinamica vizitatorilor în localităţile limitrofe sitului
     ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, în perioada 2009-2012

     Tabelul nr. 6

    ┌────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┐
    │Localităţi      │ Anul 2009 │ Anul 2010 │ Anul 2011 │Anul 2012 │
    ├────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────────┤
    │                             Număr                             │
    ├────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┤
    │Dulceşti        │       1445│        974│        692│       298│
    ├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
    │municipiul Roman│      14014│      11672│       9521│     13958│
    ├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
    │Tupilaţi        │       2309│       2217│       2268│      1925│
    ├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
    │Total           │      17768│      14863│      12481│     16181│
    └────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────────┘



     Înnoptări în structuri de primire turistică din localităţile
     limitrofe sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, în
     perioada 2009-2012

     Tabelul nr. 7

    ┌────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┐
    │Localităţi      │ Anul 2009 │ Anul 2010 │ Anul 2011 │Anul 2012 │
    ├────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────────┤
    │                             Număr                             │
    ├────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┤
    │Dulceşti        │       1909│       1248│       1117│       479│
    ├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
    │municipiul Roman│      26185│      26365│      16653│     23175│
    ├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
    │Tupilaţi        │       3467│       2412│       2540│      1925│
    ├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
    │Total           │      31561│      30025│      20310│     25579│
    └────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────────┘



     Toate aceste date, coroborate cu factorii interesaţi identificaţi, au stat la baza analizei factoriale incluse în studiul socio-economic, realizat prin proiectul POS Mediu Axa 4, care se află la custodele ariei protejate.
     Se impune o creştere a investiţiilor în dezvoltarea durabilă, a eficienţei energetice, utilizarea surselor neconvenţionale de energie, introducerea agriculturii ecologice şi dezvoltarea turismului.
     Efectele pozitive asupra comunităţii întregii zone analizate sunt următoarele:
    a) atragerea de investitori străini şi creşterea numărului de locuri de muncă în turism - axat preponderent pe observarea speciilor, turism de evenimente, turism cultural, tabere de creaţie artistică;
    b) creşterea gradului de socializare;
    c) locurile de muncă generate vor crea un relativ confort social, atât prin veniturile rezultate, cât şi prin stabilitatea acestora;
    d) dezvoltarea, concomitent cu măsurile de conservare a biodiversităţii, a capacităţii de atragere a turiştilor va genera satisfacţie pentru agenţiile de turism.

     Capacitatea financiară a celor 10 unităţi administrativ-teritoriale va creşte, la fel ca şi capacitatea financiară a judeţului, datorită creşterii sumelor intrate la bugetul local şi judeţean.
     Dezvoltarea economică, prin atragere de investitori străini, creşterea numărului de locuri de muncă şi creşterea capacităţii financiare are impact pozitiv prin:
    a) creşterea premizelor accesului la surse de informare şi la un nivel educaţional superior, ceea ce determină o capacitate sporită de înţelegere inclusiv a problemelor de protecţia mediului;
    b) creşterea posibilităţilor de încheiere de parteneriate public-private, cu investitori străini, în vederea realizării unor proiecte de anvergură;
    c) menţinerea populaţiei active în localităţile din zona ariei naturale protejate;
    d) dezvoltarea de tehnologii noi, cu productivitate ridicată şi cu potenţial poluant redus.

     Estimăm ca Planul de management să aibă un impact pozitiv asupra comunităţilor locale, prin: scutirea de la plata impozitului pe teren - conform legislaţiei de mediu, posibilitatea etichetării "Natura 2000" a produselor obţinute în sit, a obţinerii de plăţi compensatorii de către proprietarii de terenuri din sit, existenţa unui grad de informare şi conştientizare mai ridicat prin educarea elevilor, implicarea populaţiei locale în diverse acţiuni menite să conserve aria protejată şi să promoveze valorile naturale, culturale şi economice ale zonei.
     Sintetizând datele din studiul socio-economic s-au identificat următoarele categorii de factori interesaţi:
    a) proprietarii şi administratorii terenurilor;
    b) administraţiile locale - primării, consilii locale; judeţene - consilii judeţene;
    c) instituţiile prefecţilor;
    d) autorităţile locale pentru protecţia mediului - Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi; Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, Garda Forestieră;
    e) gestionarii resurselor naturale din sit: societăţi comerciale, Administraţia Naţională Apele Române, asociaţiile de vânătoare şi pescuit, ocoalele silvice;
    f) Agenţia Naţională pentru Piscicultură şi Acvacultură;
    g) Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale;
    h) Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;
    i) Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri;
    j) unităţile de învăţământ din localităţile limitrofe.


    2.4.1.2. Utilizarea terenurilor
     Din punct de vedere al caracteristicilor sitului, în raport cu clasificarea CORINE Land Cover, se regăsesc următoarele clase de habitate: 38% râuri, 7% pajişti naturale, stepe; 4% culturi - teren arabil, 22% păşuni, 2% alte terenuri arabile, 13% păduri de foioase, 7% păduri de conifere, 6% păduri de amestec, 2% alte terenuri antropizate.
     Modul principal de utilizare al terenului:
    – management silvic pentru pădure;
    – managementul apelor curgătoare şi prevenirii inundaţiilor pentru râul Moldova;
    – păşunat extensiv pentru terenurile deschise - pajişti;
    – agricultură;
    – exploatări miniere de suprafaţă.

     Studiile realizate în teren şi informaţiile obţinute de la instituţii relevante, au evidenţiat situaţia prezentată în tabelul nr. 8.

     Categorii de utilizare a terenului în situl
     ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

     Tabelul nr. 8

    ┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
    │          Categorii utilizare teren            │   Suprafaţa - ha   │
    ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
    │Terenuri cu ape                                │              507,31│
    ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
    │Terenuri cu construcţii                        │              128,36│
    ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
    │Cale ferată                                    │                2,02│
    ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
    │Culturi permanente                             │               29,79│
    ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
    │Drumuri                                        │               15,77│
    ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
    │Păduri şi alte terenuri de vegetaţie forestieră│             1631,12│
    ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
    │Păşuni                                         │             1378,96│
    ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
    │Teren arabil                                   │              171,54│
    ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
    │Teren neproductiv                              │              855,13│
    ├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
    │Total                                          │             4720,00│
    └───────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘



     Harta categoriilor de utilizare a terenului este inclusă în Anexa nr. 10 la Planul de management.
     Pentru păduri, lista unităţilor amenajistice şi a unităţilor de producţie de pe raza ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 16 la Planul de management.

    2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor
     În sit există diferiţi proprietari de terenuri, situaţia fiind prezentată în tabelul nr. 9.

     Proprietarii terenurilor din situl
     ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

     Tabelul nr. 9

    ┌───────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐
    │                        Proprietari                    │Suprafaţă - ha│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Boteşti                     │        128,93│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Cordun                      │        266,14│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Dulceşti                    │        136,15│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Gherăeşti                   │        157,72│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Horia                       │        130,86│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Mirosloveşti                │          0,33│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Municipiului Roman                  │          0,07│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Tupilaţi                    │        148,06│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Văleni                      │        147,08│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice│         15,36│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Fond forestier proprietate publică a statului          │       1645,90│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Întreprindere individuală                              │          0,53│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Persoane fizice                                        │        696.15│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Persoane fizice autorizate                             │          0,02│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Persoane juridice                                      │        357,61│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Statul român                                           │        889,09│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Total                                                  │       4720,00│
    └───────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘



     Harta tipurilor de proprietari este inclusă în Anexa nr. 11 la Planul de management.

    2.4.1.4. Administratori şi gestionari

     Administratorii terenurilor din situl
     ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

     Tabelul nr. 10

    ┌───────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐
    │             Administratorii de terenuri               │Suprafaţă - ha│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Administraţia Naţională Apele Române                   │        887,54│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Compania Naţională de Căi Ferate S.A.                  │          0,12│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Judeţean Neamţ                               │          1,43│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Boteşti                     │        128,93│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Cordun                      │        266,14│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Dulceşti                    │        136,15│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Gherăeşti                   │        157,72│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Horia                       │        130,76│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Mirosloveşti                │          0,33│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Municipiului Roman                  │          0,07│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Tupilaţi                    │        148,06│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Consiliul Local al Comunei Văleni                      │        147,08│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Întreprindere individuală                              │          0,53│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Persoane fizice                                        │        711,51│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Persoane fizice autorizate                             │          0,02│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Persoane juridice                                      │        265,71│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Persoane juridice - concesionare                       │            92│
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - Ocolul Silvic │       1645,90│
    │Roman                                                  │              │
    ├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
    │Total                                                  │       4720,00│
    └───────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘



     Managementul apelor şi a lucrărilor hidrotehnice de pe teritoriul ariei naturale protejate este realizat de către Administraţia Naţională Apele Române, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
     Harta tipurilor de administratori ale terenurilor este inclusă în Anexa nr. 12 la Planul de management.

    2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii
     Din punct de vedere al infrastructurii şi construcţiilor, unităţile administrativ-teritoriale care au suprafeţe incluse în situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, se caracterizează astfel:
     Comuna Boteşti
     Este străbătută de drumul naţional DN2, care leagă Romanul de Suceava.
     Comuna Cordun
     Este străbătută de drumul judeţean DJ207B, care o leagă spre sud de Roman - unde se termină în DN2 şi spre nord de Săbăoani - unde se termină tot în DN2.
     Comuna Dulceşti
     Este străbătută de drumul naţional DN15D, care leagă Piatra Neamţ de Roman. Din acest drum, la Dulceşti se ramifică drumul judeţean DJ157A, care o leagă spre nord de Văleni şi Bârgăuani.
     Comuna Gherăeşti
     Este străbătută de drumul naţional DN2, care leagă Romanul de Suceava.
     Comuna Horia
     Este străbătută de drumul naţional DN2.
     Municipiul Roman
     Oraşul este străbătut de drumul naţional DN2 - parte a drumului european E85. Acesta leagă Romanul spre nord de Suceava şi spre sud, de Bacău, Focşani, Buzău şi Bucureşti. La Roman, acest drum se intersectează cu drumul naţional DN15D care îl leagă spre vest de Piatra Neamţ şi spre est de Vaslui. Tot din DN2, la Roman mai pornesc şoselele judeţene DJ207B, care îl leagă spre nord de Cordun şi Săbăoani - unde se termină tot în DN2; DJ201A, care duce spre nord-est la Tămăşeni şi mai departe în judeţul Iaşi la Răchiteni - unde se termină în DN28; şi DJ207A, care duce spre est la Sagna, Bâra, Boghicea şi mai departe în judeţul Iaşi.
     Gara Roman este staţie a magistralei feroviare 500 care leagă Bucureştiul de frontiera Ucraina, Vicşani. Din magistrala 500, la Roman se ramifică magistrala secundară Roman-Buhăieşti.
     Comuna Tupilaţi
     Este străbătută de drumul naţional DN2, care leagă Romanul de Suceava. Lângă satul Hanul Ancuţei, din acest drum se ramifică drumul judeţean DJ208G, care duce spre sud-vest la Războieni, Dragomireşti, Ştefan cel Mare şi Girov unde se termină în DN15D. La Tupilaţi, DJ208G se intersectează cu drumul judeţean DJ1551, care duce spre nord-vest la Ţibucani, Păstrăveni, Urecheni şi Târgu Neamţ, unde se termină în DN15C şi spre sud la Bârgăuani unde se intersectează cu DN 15D.
     Comuna Văleni
     Comuna nu este străbătută de căi de acces modernizate, drumurile sunt, în general, pietruite, accesul este dificil.
     Comuna Ţibucani
     Este străbătută de drumul judeţean DJ 1551, care o leagă spre nord de Păstrăveni, Urecheni şi Târgu Neamţ unde se termină în DN15C şi spre sud de Tupilaţi.
     Comuna Mirosloveşti
     Este străbătută de drumul naţional DN2, care leagă Romanul de Suceava, Din acest drum, la Mirosloveşti se ramifică drumul judeţean DJ208L. care duce spre nord-est la Stolniceni-Prăjescu şi Paşcani.
     Harta obiectivelor de infrastructură şi construcţii este prezentată în Anexa nr. 8 la Planul de management.

    2.4.1.6. Patrimoniu cultural
     Din punct de vedere al patrimoniului cultural unităţile administrativ-teritoriale care au suprafeţe incluse în aria naturală protejată ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman cuprind o serie de elemente prezentate în cele ce urmează.
     Comuna Boţeşti
     Pe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit.
     Comuna Cordun
     Pe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit.
     Comuna Dulceşti
     Şapte obiective din comuna Dulceşti sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Neamţ ca monumente de interes local.
     Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de "la Grădinărie" situat la 2 km vest de satul Dulceşti, cuprinde urmele unor aşezări din perioada Halstatt şi din secolele al VI-lea - al VII-lea e.n.; situl de la "Siliştea" aflat în satul Poiana, conţine aşezări din Epoca Bronzului târziu - cultura Nouă, secolele al II-lea - al III-lea e.n. - perioada Latene târziu - şi secolele al VI-lea - al VIII-lea - epoca migraţiilor; situl de "deasupra Varniţei" din satul Poiana cuprinde o aşezare şi o necropolă din secolele al II-lea - al III-lea e.n.
     Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: moara - din anul 1929 - din Dulceşti şi biserica "Pogorârea Sfântului Duh" - din 1605, cu transformări în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, din acelaşi sat.
     Ultimele două obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: mormintele istoricilor Constantin şi Alexandru Hurmuzachi - secolul al XIX-lea - şi crucea memorială a eroilor din Primul Război Mondial - anul 1920, ambele situate în incinta bisericii "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulceşti.
     Comuna Gherăeşti
     Singurul obiectiv din comuna Gherăeşti inclus în lista monumentelor istorice din judeţul Neamţ este situl arheologic de "la Biserică" din satul Gherăeşti, sit ce cuprinde urmele unei aşezări din secolele al II-lea - I î.e.n. şi ale unei necropole din secolele al XV-lea - al XVIII-lea.
     Comuna Horia
     Pe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit.
     Municipiul Roman
     De importanţă culturală sunt Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă şi Muzeul de Ştiinţe Naturale.
     În centrul oraşului se află casa dirijorului Sergiu Celibidache, cunoscută cu numele de Casa vornicului Done.
     Comuna Tupilaţi
     Trei obiective din comuna Tupilaţi sunt incluse în lista monumentelor istorice de interes local din judeţul Neamţ, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură şi aflate în satul Tupilaţi: Biserica "Sfinţii Voievozi" - 1811, cu adăugiri la începutul secolului al XIX-lea; ansamblul de curte boierească - secolele al XVII-lea - al XIX-lea, ce cuprinde casa Catargi - 1842 şi zidul de incintă din secolul al XVII-lea; Hanul Ancuţei - secolul al XVIII-lea.
     Comuna Văleni
     Aşezat într-o regiune deluroasă, în zona subcarpatică a Moldovei, la 1 km de râul Moldova şi 5 km de satul Tupilaţi, satul Văleni este una dintre cele mai vechi aşezări, locuite încă de pe vremea dacilor liberi, dovadă fiind descoperirile arheologice din zonele cunoscute de localnici ca "La Moară" sau "Morişcă", "La Humărie", "Dealu'' lui Dănilă", "Capăt Băndeasca" şi "Fântâna Ivănescului".
     Cercetările arheologice întreprinse de către specialiştii Muzeului de Istorie din municipiul Roman şi ai Institutului de arheologie din Iaşi, au adus la lumină aşezări neolitice la punctele "Între Adâncaţi" - aparţinând Culturii Cucuteni, "Dealul Cetăţii", "La Humărie" - cultura Cucuteni A-B, cultura Cucuteni B şi fragmente de vase aparţinând fazei Cucuteni B - 1 şi Cucuteni C.
     Săpăturile efectuate în perioada 1958-1967, în diferite etape, au identificat pe "Dealul lui Dănilă" o aşezare din epoca bronzului - Cultura Costişa şi Cultura Nouă, cercetările fiind efectuate de Alexandru Vulpe.
     În perioada 1959-1961, prin săpăturile de la "Morişcă" s-au găsit urmele unor locuinţe din epoca bronzului, din prima epocă a fierului, un strat de cultură din secolele II-III e.n., precum şi urme de locuire din sec. VIII-IX.
     În anul 1965, după arăturile de toamnă, pe tarlaua "Drumul Davidului", la 300 m de aşezarea identificată în "Capăt Băndeasca", s-a descoperit un mormânt de incineraţie, specialiştii apreciind că acolo este un cimitir din secolele II-III e.n.
     În apropierea aşezării "La Moară", în săpăturile efectuate în perioada 1958-1967, la 250 m de drumul care intră în satul Văleni, spre nord-est, au fost descoperite două necropole caprice, cu 603 morminte de înhumaţie şi incineraţie.
     Săpăturile de la Văleni din punctul "La Moară" au fost efectuate mai întâi la aşezare, dezvelindu-se 18 locuinţe, un cuptor de ars oale şi peste 100 de gropi cu resturi menajere. Locuinţele erau majoritatea îngropate în sol, dar erau şi locuinţe de suprafaţă.
     Biserica din satul Văleni, cu hramul "Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia", a fost ridicată în anul 1519 de către postelnicul Cozma Şarpe, în stilul monumentelor religioase din vremea lui Ştefan cel Mare.
     Comuna Ţibucani
     Din comuna Ţibucani, trei obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Neamţ, ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la Davideni, în punctul "la Izvoare-Spieşti", sit ce cuprinde urmele unor aşezări din Epoca Bronzului târziu - cultura Nouă, Latene-ul târziu, perioada Halstatt şi Epoca Migraţiilor - secolele al VI-lea - al VIII-lea.
     Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ansamblul bisericii "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul" - secolele al XVIII-lea - al XIX-lea - din satul Davideni, ansamblu format din biserica propriu-zisă - anul 1774 şi turnul-clopotniţă - secolul al XIX-lea; şi ansamblul schitului Ţibucani - din perioada 1701-1900 din satul Ţibucani, ansamblu alcătuit din biserica de lemn "Maria Magdalena" - 1774, cu adăugiri în 1859, turnul - clopotniţă - 1855 şi chilii - 1942.
     Comuna Mirosloveşti
     Singurul obiectiv din comuna Mirosloveşti inclus în lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi ca monument de interes local este biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva", datând din 1535 şi clasificată ca monument de arhitectură.
     Harta patrimoniului cultural este inclusă în Anexa nr. 9 la Planul de management.

    2.4.1.7. Peisajul
     Aria naturală protejată se situează în podişul Moldovei, districtul câmpiilor piemontane cu caracter de eroziune şi de acumulare cuaternare - prundişuri, nisipuri şi luturi nisipoase, formate în continuarea evoluţiei câmpiilor piemontane, cu terase etajate larg dezvoltate în evantai, conuri de dejecţie şi şesuri întinse, cu o reţea hidrografică puternică şi cu bogate ape subterane, situate aproape la suprafaţă.
     Aspectul zonei este în majoritate cel de podiş, specific Podişul Central Moldovenesc, relief cu fragmentare deluroasă.
     În lungul albiei Moldovei, peisajul este caracterizat prin câmpuri aluviale de luncă, frecvent inundabile, cu numeroase meandre, bălţi şi microrelief de terase joase.
     Pe suprafaţa sitului sunt prezente habitate naturale şi antropizate. Pajiştile sunt prezente la nivelul teraselor albiei râului Moldova, pe unii versanţi erodaţi şi afectaţi de alunecări.
     În lunca Moldovei sunt prezente zăvoaie de plop alb - Populus alba, răchită - Salix fragilis şi subarboret de cătina albă - Hippophae rhamnoides.
     Suprafeţele arabile sunt cultivate, în general, cu porumb, grâu şi floarea-soarelui. Câmpurile cultivate apar mozaicat, suprafeţele nefiind supuse agriculturii intensive, de tip monocultură.
     Harta peisajului este inclusă în Anexa nr. 7 la Planul de management.


    2.4.2. Impacturi şi ameninţări
    2.4.2.1. Presiuni - impacturi trecute şi prezente
     Presiunile au fost identificate şi evaluate ca intensitate, în cadrul proiectului POS axa 4 componenta: "Realizare studii de inventariere, cartare şi evaluare a stării de conservare a speciilor, studiul ameninţărilor şi studiu socio-economic pentru siturile ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi.
     Presiunile - impacturile trecute şi prezente sunt sintetizate în tabelul nr. 11, ţinându-se cont de impacturile actuale şi potenţiale evaluate la toate speciile de interes comunitar din sit.
     Hărţi ale presiunilor - impacturi trecute şi prezente sunt incluse în Anexa nr. 14 la Planul de management.

     Presiuni şi impacturi asupra sitului
     ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

    
    ┌──────────┬─────────────────────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
    │   Cod    │      Denumirea presiunii    │Intensitatea│                 Localizare               │      Fauna pentru care este     │
    │          │                             │  presiunii │                                          │         valabilă presiunea      │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │J03.02.   │Reducerea conectivităţii de  │Ridicată    │Barajul de la Roman, cu efect asupra      │Speciile de peşti                │
    │          │habitat, din cauze antropice │            │întregului rău                            │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │C01.01    │Extragere de nisip şi pietriş│Medie       │Pe tot parcursul râului Moldova din sit   │Speciile de peşti, amfibieni şi  │
    │          │                             │            │                                          │mamifere                         │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │H01.      │Poluarea apelor de suprafaţă │Scăzută     │Pe tot parcursul râului Moldova,          │Speciile de peşti şi amfibieni   │
    │          │limnice terestre, marine şi  │            │afluenţilor săi din sit şi a bălţilor     │                                 │
    │          │salmastre                    │            │permanente şi temporare                   │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │I01.      │Specii invazive non-native   │Medie       │Pe tot parcursul râului Moldova,          │Speciile de peşti şi amfibieni   │
    │          │                             │            │afluenţilor săi din sit - de exemplu      │                                 │
    │          │                             │            │Pârâul Valea Albă, braţ mort lângă        │                                 │
    │          │                             │            │localitatea Gherăeşti şi a bălţilor       │                                 │
    │          │                             │            │permanente şi temporare, amenajărilor     │                                 │
    │          │                             │            │piscicole din localităţile Horia, Munteni,│                                 │
    │          │                             │            │Cordun                                    │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │A05.01,   │Creşterea animalelor         │Scăzută     │Malurile râurilor în zone cu păşuni -     │Speciile de amfibieni şi mamifere│
    │A04.02.05 │Păşunatul ne-intensiv în     │            │Tupilaţi, Ţibucani, Corhana, Gherăeşti,   │                                 │
    │          │amestec de animale           │            │Cordun, Simioneşti, Pildeşti              │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │K01.02.   │Colmatare                    │Scăzută     │Bălţi permanente din zonele Corhana,      │Speciile de amfibieni            │
    │          │                             │            │Tupilaţi, Moreni                          │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │D01.02.   │Trafic auto                  │Scăzută     │Zonele traversate de drumuri auto din sit-│Speciile de amfibieni şi mamifere│
    │          │                             │            │Tupilaţi, Corhana, Moreni                 │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │E03.01.   │Depozitarea deşeurilor       │Medie       │Toată suprafaţa ariei protejate           │Speciile de peşti, amfibieni şi  │
    │          │                             │            │                                          │mamifere                         │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │K01.02.   │Acumularea de materie        │Scăzută     │Bălţi temporare şi permanente             │Speciile de peşti şi amfibieni   │
    │          │organică                     │            │                                          │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │I.02.     │Hibridizare                  │Scăzută     │Întreaga suprafaţă a sitului              │Bombina bombina şi B. variegata  │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │D01.01.   │Drumuri, poteci              │Medie       │Întreaga suprafaţă a sitului              │Spermophyllus citellus           │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │E04.01.   │Infrastructuri agricole,     │Scăzută     │Roşiori - comuna Dulceşti                 │Speciile de amfibieni, în special│
    │          │construcţii în peisaj        │            │                                          │Triturus cristatus               │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │B02.      │Gestionarea şi utilizarea    │Scăzută     │Localitatea Moreni                        │Speciile de peşti, amfibieni,    │
    │          │pădurii şi plantaţiei        │            │                                          │lilieci                          │
    │B03.      │Exploatările forestiere      │            │                                          │                                 │
    └──────────┴─────────────────────────────┴────────────┴──────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘




    2.4.2.2. Ameninţări asupra sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman
     Ameninţările previzibile/potenţiale sunt sintetizate în tabelul nr. 12, ţinându-se cont de impacturile potenţiale evaluate la toate speciile de interes comunitar din sit.
     Hărţi ale ameninţărilor sunt incluse în Anexa nr. 15 la Planul de management.

     Ameninţări asupra sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

    
    ┌──────────┬─────────────────────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
    │   Cod    │    Denumirea ameninţării    │Intensitatea│            Localizare ameninţării        │          Fauna ameninţată       │
    │          │                             │ameninţării │                                          │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │J03.02.   │Reducerea conectivităţii de  │Ridicată    │Barajul de la Roman, cu efect asupra      │Speciile de peşti şi amfibieni   │
    │          │habitat, din cauze antropice │            │întregului râu                            │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │C01.01.   │Extracţia de agregate        │Medie       │Pe tot parcursul râului Moldova din sit   │Speciile de peşti, amfibieni şi  │
    │          │minerale                     │            │                                          │mamifere                         │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │H01.      │Poluarea apelor de suprafaţă-│Scăzută     │Pe tot parcursul râului Moldova,          │Speciile de peşti şi amfibieni   │
    │          │limnice, terestre, marine şi │            │afluenţilor săi din sit şi a bălţilor     │                                 │
    │          │salmastre                    │            │permanente şi temporare                   │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │I01.      │Specii invazive non-native   │Medie       │Pe tot parcursul râului Moldova,          │Speciile de peşti şi amfibieni   │
    │          │                             │            │afluenţilor săi din sit şi a bălţilor     │                                 │
    │          │                             │            │permanente şi temporare                   │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │J02.02.   │Incitarea de sedimente - mâl │Medie       │Pe tot parcursul râului Moldova,          │Speciile de peşti şi amfibieni   │
    │          │                             │            │afluenţilor săi din sit şi a bălţilor     │                                 │
    │          │                             │            │permanente şi temporare                   │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │K01.03.   │Secare                       │Medie       │Pe tot parcursul râului Moldova           │Speciile de peşti şi amfibieni   │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │A05.01.   │Creşterea animalelor,        │Scăzută     │Malurile râurilor în zone cu păşuni -     │Speciile de amfibieni şi mamifere│
    │A04.02.05.│Păşunatul ne-intensiv în     │            │localitatea Corhana                       │                                 │
    │          │amestec de animale           │            │                                          │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │K01.02.   │Colmatare                    │Scăzută     │Bălţi permanente din zona localităţilor   │Speciile de amfibieni            │
    │          │                             │            │Corhana, Tupilaţi, Moreni                 │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │B07.      │Alte activităţi silvice      │Scăzută     │Zonele cu fond forestier - Corhana, Moreni│Speciile de amfibieni            │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │D01.02.   │Drumuri auto                 │Ridicată    │Zonele traversate de drumuri auto din sit-│Speciile de amfibieni            │
    │          │                             │            │Tupilaţi, Corhana, Moreni                 │                                 │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │M01.02.   │Secete şi precipitaţii reduse│Scăzută     │Toată suprafaţa sitului                   │Speciile de amfibieni şi peşti   │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │E03.01.   │Depozitarea deşeurilor       │Medie       │Toată suprafaţa ariei protejate           │Speciile de peşti, amfibieni şi  │
    │          │                             │            │                                          │mamifere                         │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │K01.02.   │Acumulare de materie organică│Scăzută     │Bălţi temporare şi permanente             │Speciile de peşti şi amfibieni   │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │I.02.     │Hibridizare                  │Scăzută     │Întreaga suprafaţă a sitului              │Bombina bombina şi B. variegata  │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │D01.01.   │Drumuri, poteci              │Medie       │Întreaga suprafaţă a sitului              │Spermophyllus citellus           │
    ├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
    │B03.      │Exploatările forestiere      │Scăzută     │Localitatea Moreni                        │Speciile de peşti, amfibieni şi  │
    │          │                             │            │                                          │amfibieni                        │
    └──────────┴─────────────────────────────┴────────────┴──────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘







    3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR
    3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de faună de interes comunitar din Formularul Standard Natura 2000
     Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes comunitar s-a realizat prin studii în cadrul proiectului POS, axa 4 componenta: "Realizarea studii de inventariere, cartare şi evaluare a stării de conservare a speciilor, studiul ameninţărilor şi studiu socio-economic pentru ariile ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi".
     Sinteza evaluării stării de conservare a fiecărei specii este redată în tabelul nr. 13.

     Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes comunitar

     Tabelul nr. 13

    
    ┌────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Nr. │        Specia          │                     Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al:                    │
    │crt.│                        ├───────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┼───────────────────────┤
    │    │                        │       populaţiei      │      habitatului      │perspectivelor speciei │        globală        │
    │    │                        │                       │                       │   în urma aplicării   │                       │
    │    │                        │                       │                       │măsurilor de management│                       │
    │    │                        │                       │                       │         propuse       │                       │
    ├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
    │1.  │Cobitis taenia          │   nefavorabilă-rea    │   nefavorabilă-rea    │       favorabilă      │    nefavorabilă-rea   │
    ├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
    │2.  │Sabanejewia aurata      │      favorabilă       │      favorabilă       │       favorabilă      │       favorabilă      │
    ├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
    │3.  │Barbus petenyi sinonim  │      favorabilă       │      favorabilă       │       favorabilă      │       favorabilă      │
    │    │Barbus meridionalto     │                       │                       │                       │                       │
    ├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
    │4.  │Triturus cristatus      │nefavorabilă-inadecvată│nefavorabilă-inadecvată│       favorabilă      │nefavorabilă-inadecvată│
    ├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
    │5.  │Bombina bombina         │      favorabilă       │      favorabilă       │       favorabilă      │       favorabilă      │
    ├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
    │6.  │Bombina variegata       │nefavorabilă-inadecvată│      favorabilă       │       favorabilă      │nefavorabilă-inadecvată│
    ├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
    │7.  │Lutra lutra             │nefavorabilă-inadecvată│nefavorabilă-inadecvată│       favorabilă      │nefavorabilă-inadecvată│
    ├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
    │8.  │Spermaphilus citellus   │nefavorabilă-inadecvată│nefavorabilă-inadecvată│       favorabilă      │nefavorabilă-inadecvată│
    ├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
    │9.  │Myotis bechsteinii      │      favorabilă       │      favorabilă       │       favorabilă      │       favorabilă      │
    ├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
    │10. │Myotis myotis           │      favorabilă       │      favorabilă       │       favorabilă      │       favorabilă      │
    └────┴────────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┘





    4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul Planului de management
     Scopul Planului de management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, precum şi menţinerea serviciilor ecosistemelor din sit.


    4.2. Obiectivele Planului de management
    A. Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru toate speciilor şi habitatele de interes comunitar din sit.
    B. Promovarea şi practicarea unor forme de vizitare şi turism, în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului.
    C. Îmbunătăţirea atitudinii populaţiei faţă de valorile naturale ale sitului, prin informarea, conştientizarea, implicarea şi educarea tinerei generaţii, în spiritul protecţiei naturii.
    D. Asigurarea unui management integrat, eficient şi adaptabil al sitului.

     Obiective specifice
     Au fost stabilite următoarele obiective specifice:
     Obiectiv specific 1: Continuarea activităţilor de identificare şi cartare a speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora.
     Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora.
     Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora.
     Obiectiv specific 4; Facilitarea practicării unor forme de vizitare şi turism în sit.
     Obiectiv specific 5: Conştientizarea publicului şi comunicarea eficientă cu factorii interesaţi.
     Obiectiv specific 6: Educaţia ecologică a tinerilor, în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului.
     Obiectiv specific 7: Asigurarea echipamentului personalului şi a infrastructurii necesare ariei naturale protejate.
     Obiectiv specific 8: Asigurarea personalului necesar pentru administrarea eficientă a sitului.
     Obiectiv specific 9: Realizarea de instruiri, documente strategice de planificare, rapoarte adecvate.

     Activităţi
     Obiectiv specific 1: Continuarea activităţilor de identificare şi cartare a speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora
    a) Continuarea identificării şi cartării speciilor de interes comunitar
     Se vor realiza în continuare activităţi de identificare şi cartare a speciilor de interes comunitar. Datele primare din teren vor fi notate în carnet, punctele şi poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date.
     Orice nouă specie de interes comunitar va fi luată în considerare. Activitatea se va aplica pe întreaga suprafaţă a sitului, în mod continuu.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Indicatori de realizare a activităţii: raport anual privind identificarea speciilor noi şi/sau identificarea celor prezente în noi zone.
     Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului.

    b) Continuarea identificării şi cartării habitatelor speciilor de interes comunitar
     Se vor realiza în continuare activităţi de identificare şi cartare a habitatelor speciilor de interes comunitar.
     Datele primare din teren vor fi notate în carnet sau direct în baza de date electronice, punctele şi poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date la birou. Orice habitat nou de interes va fi luat în considerare.
     Habitate vizate: toate habitatele speciilor de interes comunitar.
     Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: raport anual privind identificarea habitatelor noi şi/sau identificarea celor prezente în noi zone.



     Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor
    a) Actualizarea permanentă a informaţiilor privind speciile de interes comunitar prin monitorizarea acestora
     Scopul acestei activităţi este acela de a evalua eficienţa măsurilor de management în conservarea elementelor protejate din sit.
     Activitatea se referă la monitorizarea speciilor de interes comunitar, conform planului de monitorizare. Monitorizarea în teren se va concentra pe specie, habitatul caracteristic şi ameninţări.
     Specii vizate: toate speciile de interes comunitar.
     Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a sitului, în punctele şi pe transectele de monitorizare selectate de către custode.
     Indicatori de realizare a activităţii: informaţii actualizate - raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar.

    b) Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora, precum şi a habitatelor de interes comunitar
     În urma raportului de monitorizare, se va demara etapa de evaluare a stării de conservare, printr-un raport anual. Evaluarea stării de conservare a speciilor va urma etapele standard - evaluarea din punct de vedere al suprafeţei, perspectivelor speciei şi evaluarea globală.
     De asemenea, se vor monitoriza speciile invazive şi alogene.
     Specii vizate: toate speciile de interes comunitar.
     Localizarea activităţii propuse: evaluarea se va realiza pentru întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate.
     Indicatori de realizare a activităţii: raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar.



     Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar
    a) Depistarea şi eliminarea surselor de poluare cu deşeuri menajere
     Se vor realiza controale în teren împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor abilitate în gestionarea depozitării deşeurilor în vederea identificării zonelor cu deşeuri depozitate necorespunzător.
     Aceste zone vor fi menţionate într-un raport al activităţii de control şi se vor urma căile legale pentru eliminarea acestora din sit şi pentru a preîntâmpina depozitarea necorespunzătoare a acestora: aplicarea de amenzi contravenţionale; găsirea unor soluţii pentru un management mai eficient al deşeurilor la nivel local; colectarea deşeurilor din sit cu voluntari, membri ai comunităţilor locale; activităţi de patrulare şi control în zonele vulnerabile.
     O parte din deşeurile menajere sunt depozitate de localnici în cuveta lacustră a bălţilor. Chiar dacă o parte din deşeuri provin din zonele situate în amonte, iar măsurile de management vizează planul local, o creştere a gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu poate ameliora efectele acestui factor. De asemenea, este necesară curăţarea cuvetelor lacustre de deşeurile ce duc la colmatarea habitatelor "sursă" pentru speciile de amfibieni - bălţi cu un număr ridicat de indivizi.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: surse de poluare depistate şi eliminate.

    b) Realizarea şi întreţinerea de scări de peşti în zona barajelor existente
     Barajul de la Roman constituie a presiune continuă, pentru că opreşte conectivitatea dintre populaţiile din amonte şi din aval de baraj. O măsură de management pe termen lung o reprezintă întreţinerea scării pentru peşti de la barajul de la Roman.
     Specii vizate: toate speciile de peşti de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: zona barajului de la Roman.
     Indicatori de realizare a activităţii: scară de peşti realizată şi funcţională; raport.

    c) Interzicerea introducerii speciilor invazive de peşti
     Se va interzice introducerea speciilor invazive de peşti, de exemplu Carassius gibelio, Pseudorasbora parva, Lepomis gibbosus, Ictalurus nebulosus şi altele asemenea.
     Speciile de peşti cu un caracter invaziv intră în competiţie cu speciile protejate şi odată introduse sunt aproape imposibil de eliminat. Această competiţie, pentru hrană şi habitat, se finalizează cu un declin al speciilor protejate.
     Se va realiza un control strict în vederea prevenirii introducerii şi răspândirii speciilor de peşti cu potenţial invaziv.
     Se interzice deversarea apei provenite de la amenajările piscicole din zona sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman în cursul de apă al râului şi al afluenţilor săi.
     Specii vizate: toate speciile de peşti de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: toate bălţile artificiale şi naturale din sit, întregul curs al râului Moldova şi al afluenţilor săi.
     Indicatori de realizare a activităţii: în teren nu sunt identificate specii invazive de peşti; număr de acţiuni/adrese de informare, număr de controale, raport.

    d) Implementarea restricţiilor prevăzute în regulament privind accesul motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor, producerea de zgomote puternice, aruncarea deşeurilor, colectarea speciilor de floră şi faună sălbatică.
     Se vor realiza acţiuni de patrulare şi control în teren, împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor abilitate.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr de acţiuni de patrulare/control; scăderea numărului de avertismente/contravenţii; raport.

    e) Lobby pentru realizarea unor reţele de canalizare eficiente în localităţile limitrofe sitului
     Se vor realiza întâlniri cu administraţiile locale şi instituţiile relevante în vederea identificării de soluţii, surse de finanţare, scrierea şi depunea de proiecte pentru eficientizarea reţelelor de canalizare ale localităţilor limitrofe râului Moldova, care deversează ape menajere în cursurile de apă.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: localităţile de pe întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr de întâlniri; îmbunătăţirea sistemului de canalizare în localităţile limitrofe.

    f) Monitorizarea lucrărilor de regularizare, decolmatare şi reprofilare a cursului râului, care respectă măsurile adecvate conservării speciilor de interes comunitar şi monitorizarea acestor activităţi
     În vederea monitorizării lucrărilor de regularizare, decolmatare şi recalibrare a albiei râului Moldova, se vor impune următoarele măsuri:
    i. realizarea acestor lucrări în afara perioadei de reproducere a speciilor de peşti de interes comunitar - majoritatea speciilor ihtiofaunei de interes comunitar îşi depun ponta pe substrat nisipos şi pietros aflat în zone cu adâncime mică a apei - în vecinătatea malurilor, riscând astfel să fie compromisă întreaga generaţie prin activităţile realizate;
    ii. este interzisă orice formă de excavare a aluviunilor din albie cu excepţia lucrărilor de regularizare şi decolmatare a albiei avizate de custode;
    iii. se interzice realizarea lucrărilor direct în albia râului în perioada de vulnerabilitate a speciilor de peşti de interes comunitar, respectiv 01 aprilie - 01 octombrie - perioadă stabilită prin Anexa 8-1 din Memoriul de prezentare al Planului pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Siret, elaborat de Administraţia Bazinală de Apă Siret;
    iv. în perioada de vulnerabilitate poate fi aprobată doar realizarea de lucrări de decolmatare, reprofilare şi regularizare, numai utilizând tehnologia de excavare "în bazin închis" cu condiţia ca digul temporar care închide zona propusă pentru excavare şi o separă de cursul râului Moldova să fie executat înaintea începerii perioadei de depunere a pontei de către speciile de peşti de interes comunitar - cel târziu până la sfârşitul lunii martie. Digul temporar va fi excavat numai după finalizarea perioadei de reproducere a speciilor de peşti de interes comunitar, respectiv după 1 octombrie;
    v. se interzice tranzitarea cursului râului, prin apă, cu orice mijloace de transport sau utilaje, când situaţia o impune se vor folosi podurile de acces existente sau, în cazuri de forţă majoră, vor fi amenajate poduri temporare din tuburi de beton;
    vi. se interzice îndepărtarea sedimentelor pe porţiuni mai mari de 1 km de-a lungul râului Moldova. Boarţa îşi depune icrele cu ajutorul ovipozitorului în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio şi Anodonta. Asta înseamnă că supravieţuirea speciei depinde de lamelibranhiate, iar lamelibranhiatele sunt excavate împreună cu sedimentele;
    vii. se va urmări menţinerea unei distanţe de minim 1 km între lucrările de regularizare, decolmatare şi reprofilare, cu excepţia situaţiilor când această activitate se desfăşoară în vederea prevenirii riscului de inundare a zonelor de locuit, a infrastructurii de transport şi în cazuri ce ţin de siguranţa naţională;
    viii. controlul strict al lucrărilor de regularizare, decolmatare şi reprofilare ale albiei râului Moldova de către autorităţile abilitate - Garda Naţională de Mediu - comisariatele judeţene, Administraţia Bazinală de Apa Siret, Sistemul Hidrotehnic Independent Paşcani - astfel încât să se asigure respectarea condiţiilor din avizele şi autorizaţiile emise de autorităţile competente pentru protecţia mediului şi din regulamentul sitului;
    ix. se va urmări ca adâncimea maximă de excavare în cazul lucrărilor de decolmatare să nu depăşească cota de talveg a râului Moldova din zona perimetrului de lucru;
    x. se va interzice amplasarea de noi staţii de sortare - spălare - concasare agregate minerale pe suprafeţe situate în situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman;
    xi. apa utilizată de staţiile de spălare-sortare la spălarea agregatelor minerale va fi reintrodusă în râu numai după decantare corespunzătoare.

     Depozitarea aluviunilor dislocate în cadrul lucrărilor de decolmatare avizate se va face în afara albiei majore a râului Moldova şi a habitatelor de pajişte.
     Fac excepţie situaţiile bine justificate, prezentate la punctul h, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni, reptile şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: zonele în care există sau se avizează noi lucrări de decolmatare, regularizare şi reprofilare de pe întregul curs al râului Moldova din sit.
     Indicatori de realizare a activităţii: menţinerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; lucrările de decolmatare şi regularizare respectă prevederile Planului de management şi condiţiile din avizele şi autorizaţiile de mediu; raport.
     Responsabil: custodele este responsabil pentru implementarea acestei măsuri. Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii judeţene pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, proprietari şi administratori de terenuri.
     Prioritate: 1
     Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani.

    g) Desemnarea unor "zone de linişte", unde nu vor fi executate lucrări de decolmatare în albie pe parcursul implementării Planului de management.
     Pentru lucrările de regularizare, decolmatare şi reprofilare se va elabora un plan integrat de funcţionare - care se poate pune în practică numai pe baza legii, controlat periodic de custode. Se vor desemna de către custode "zone de linişte", de unde nu se poate extrage nisip şi pietriş pe parcursul implementării Planului de management. Zonele vor avea aproximativ 5 km lungime, de-a lungul cursului de apă al râului Moldova.
     Zonele de linişte vor fi stabilite anual prin planul de acţiuni anual al custodelui luând în considerare şi activităţile specifice de gospodărire a apelor propuse de Administraţia Bazinală de Apă Siret. Condiţiile morfologice ale albiei râului se pot modifica în urma unui aport pluviometric crescut ceea ce determină colmatări ale unor meandre şi/sau eroziuni ale unor maluri care pot pune în pericol zone locuite, terenuri agricole, infrastructura de transport, situaţii în care sunt necesare intervenţii.
     Fac excepţie situaţiile bine justificate, prezentate la punctul h), cu respectarea legislaţiei în vigoare.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova şi al afluenţilor săi.
     Indicatori de realizare a activităţii: desemnarea anuală a "zonelor de linişte"; raport.

    h) Supravegherea realizării lucrărilor prevăzute în Programul de Gospodărire a Apelor, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare.
     Activităţile specifice de gospodărire a apelor cum sunt: realizarea lucrărilor prevăzute în planul tehnic anual de exploatare şi întreţinere; realizarea lucrărilor de investiţii propuse prin schema de amenajare a bazinului Siret; măsuri de protecţie împotriva animalelor care periclitează siguranţa şi integritatea digurilor; intervenţii de urgenţă ale autorităţilor de gospodărire a apelor în cazuri excepţionale se vor face cu respectarea avizelor/autorizaţiilor şi cu un impact cât mai redus asupra speciilor care fac obiectul protejării acestei zone.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova şi al afluenţilor săi.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr controale.

    i) Interzicerea construirii de baraje, praguri şi altor construcţii similare în albia râului Moldova şi ale afluenţilor principali, care pot constitui obstacole pentru speciile de peşti.
     Se va interzice construirea barajelor, obstacolelor, pragurilor în albia râului Moldova sau afluenţilor săi, care împiedică mişcarea speciilor de peşti - orice obstacol mai înalt de 20 de cm.
     Consolidarea malurilor trebuie fie supravegheată de către custode. Consolidarea malurilor va trebui realizată astfel încât să fie împiedicată omogenizarea habitatelor şi dispariţia nişelor ecologice preferate de diferitele specii de interes comunitar. Lucrările de prevenire a inundaţiilor vor fi elaborate fără distrugerea malurilor, betonare pe zone extinse şi fără construirea pragurilor de fund.
     Lucrările de consolidare a malurilor vor fi efectuate, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, în afara perioadei de reproducere a speciilor de ihtiofaună de interes comunitar, pe segmente de râu care să nu depăşească 2 km lungime, în cazul lucrărilor de mare amploare. În timpul execuţiei acestor investiţii utilajele şi mijloacele de transport utilizate nu vor tranzita cursul râului. Când situaţia o impune se vor folosi podurile de acces existente sau în cazuri de forţă majoră, vor fi amenajate poduri temporare din tuburi de beton. Utilajele folosite la lucrările de consolidare a malurilor vor lucra de pe mal, cu excepţia situaţiilor excepţionale când nu este posibilă execuţia lucrărilor fără a atinge mediul acvatic. Având în vedere că albia râului Moldova este largă, iar cursul despletit, pentru lucrările de consolidare a malurilor, în perioadele cu debit mic, se va face dirijarea cursului râului către malul opus, prin diguri temporare din pietriş. Devierile de curs nu vor fi executate, în nici o situaţie, în perioada de vulnerabilitate ridicată a speciilor de peşti de interes comunitar, respectiv 01 aprilie - 01 octombrie.
     Fac excepţie situaţiile bine justificate, prezentate la punctul h, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova şi al afluenţilor săi.
     Indicatori de realizare a activităţii: lipsa din teren a unor amenajări noi; raport.

    j) Menţinerea habitatelor acvatice folosite de speciile de amfibieni pentru reproducere
     Se vor interzice sau limita desecările, drenările, regularizările apelor curgătoare - tăierea meandrelor, betonarea sau pavarea fundului apelor.
     Pentru menţinerea bălţilor folosite pentru reproducere de către speciile de amfibieni se interzic desecările, drenările sau orice alte măsuri de regularizare a apelor curgătoare, de exemplu tăierea meandrelor, betonarea sau pavarea fundului apelor.
     Excepţie fac doar activităţile de reconstrucţie ecologică, acestea fiind permise doar cu acordul scris al custodelui.
     Se interzic intervenţiile de orice natură în zonele cu habitate "sursă" pentru metapopulaţiile speciilor de amfibieni - din zona localităţilor Roşiori, Corhana, Tupilaţi, Moreni. Aceste habitate vor fi monitorizate de către custodele sitului.
     Acumularea de materie organică poate duce la colmatarea habitatelor acvatice utilizate pentru reproducere de către amfibieni şi indirect scăderea diversităţii genetice prin izolarea habitatelor de reproducere.
     Un nivel scăzut al apei în bălţi poate creşte expunerea faţă de prădători a larvelor şi pontei. Bălţile pot seca mai repede iar larvele amfibieni nu au suficient timp pentru a se metamorfoza. Este necesară monitorizarea acestor habitate şi decolmatarea acestora dacă înainte de perioada de reproducere a speciilor de amfibieni acestea au o adâncime mai mică de 10 cm.
     Fac excepţie situaţiile bine justificate, prezentate la punctul h, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
     Specii vizate: toate speciile de amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: toată suprafaţa sitului - de exemplu bălţile din zonele localităţilor Roşiori şi Corhana - comuna Dulceşti, Tupilaţi, Moreni - comuna Văleni.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr de bălţi menţinute într-o stare favorabilă speciilor de amfibieni.

    k) Limitarea păşunatului şi refacerea covorului ierbos în zonele unde acesta este degradat - conservarea şi, eventual refacerea, habitatului popândăului
     Se impune limitarea numărului de animale care păşunează în sit, la 0,3 - 1,0 U.V.M./ha de păşune şi interzicerea păşunatului în perioada 30 noiembrie - 1 aprilie.
     Se recomandă limitarea/interzicerea pentru o perioadă a păşunatului, pe suprafeţele cu pajişte sau păşune degradată, până la refacerea covorului vegetal distrus pentru a nu favoriza eroziunea şi colmatarea habitatului acvatic şi deranjul puternic al speciilor de mamifere în special al popândăului.
     În măsura în care se va considera necesar, se vor putea realiza activităţi de refacere a covorului vegetal, cu acordul proprietarilor de terenuri.
     În acest caz, se vor realiza înierbări cu specii autohtone, în cea mat mare parte prin supraînsămânţare.
     Se vor folosi tehnologii care să nu afecteze speciile de interes comunitar, în special specia Spermophilus citellus.
     Specii vizate: toate speciile de interes comunitar, în principal popândăul.
     Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului, în principal în zonele în care se păşunează pe malul drept al râului Moldova între localitatea Munteni şi localitatea Roşiori, în dreptul localităţilor Ţibucani şi Horia; pe malul stâng - în zona localităţilor Tupilaţi, Gherăeşti, Pildeşti şi Simioneşti.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr de animale din păşuni; hectare de pajişti refăcute; raport.

    l) Conservarea zonelor cu bălţi şi a zonelor umede din habitatele forestiere şi din vecinătatea acestora şi amenajarea de noi habitate
     Se va încheia un protocol de colaborare cu Direcţia Silvică Neamţ sau cu Ocolul Silvic Roman, pentru instruirea personalului silvic cu privire la importanţa conservării habitatelor acvatice - bălţi temporare, permanente, mlaştini, izvoare limnocrene, pâraie care băltesc, şanţuri/canale din fondul forestier administrat.
     Recomandăm realizarea unui ghid de instruire simplu, cu mult material grafic, elaborat în colaborare cu ingineri silvici, precum şi susţinerea unor sesiuni de instruire la sediile Direcţiei Silvice Neamţ sau Ocolului Silvic Roman, cu recomandări practice de ocrotire a habitatelor acvatice utilizate de amfibieni.
     Se vor realiza sesiuni de instruire a personalului silvic, privind ocrotirea bălţilor temporare şi permanente existente în fondul forestier, astfel ca acesta să aibă în vedere aceste habitate în momentul în care vor desfăşura activităţi silvice - exploatare forestieră, igienizare, pregătire şi transport material lemnos.
     Habitatele acvatice vor putea fi amenajate în afara fondului forestier, fără a se schimba categoria de folosinţă a terenului.
     Mai multe specii de amfibieni vor prolifera ca urmare a aplicării acestei măsuri: Rana dalmatina, Triturus vulgaris, Bombina variegata, Bombina bombina, Bufo bufo, Hyla arborea şi altele.
     Amenajarea unor habitate acvatice - bălţi se va efectua în afara fondului forestier, în zonele de habitat rezultate ca favorabile în urma modelării ecologice, această măsură fiind una care va scădea impactul presiunilor date de trecerea cu animalele pe drumurile comunale şi colmatarea observată în cazul mai multor bălţi.
     O reţea de bălţi, suficient de apropiate între ele ca să permită fluxul de gene - poate susţine o structură dinamică a populaţiilor din zonă.
     Se recomandă amenajarea de către custode şi a unor habitate acvatice, în afara fondului forestier din 500 în 500 m, ştiind că tritonii cu creastă migrează până la 800 m.
     Habitatele acvatice amenajate în afara fondului forestier, în tufărişuri sau ecosisteme de pajişte trebuie să aibă dimensiuni de 18 x 18 m sau 20 x 20 m, pentru a atinge valori între 2.000 şi 2500 mp ale suprafeţelor însumate, prag de la care se considera ca metapopulaţiile pot fi viabile.
     Habitatele acvatice ar trebui să fie situate la marginea fondului forestier dar nu mai departe de 50 m, să aibă adâncimi maxime de aproximativ 1 m şi o zonă de adâncime mică - sub 50 cm de cel puţin 25% din suprafeţele acestora, să aibă malurile cu pante între 20 şi 40°, substratul trebuie să fie din argilă compactată, cu un strat de nisip deasupra, să aibă umbră oferită de coronament între 50 şi 100%.
     Se recomandă realizarea unor grămezi de lemn mort şi/sau pietre în apropierea acestor habitate acvatice, pentru facilitarea hibernării în condiţii sigure a tritonilor cu creastă.
     Specii vizate: toate speciile de amfibieni de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: conservarea habitatelor speciilor de amfibieni va fi realizată pe toată suprafaţa sitului; amenajarea de noi habitate acvatice va fi realizată în vecinătatea fondului forestier al localităţii Moreni.
     Indicatori de realizare a activităţii: numărul de bălţi conservate; numărul de bălţi amenajate; raport.

    m) Adaptarea managementului forestier la necesităţile de conservare ale speciilor de interes comunitar
     Se recomandă:
    – păstrarea elementelor lineare de vegetaţie, de exemplu şirurile de arbori şi gardurile vii, care oferă conexiune între diferite trupuri de pădure;
    – menţinerea unui număr de 3-10 adăposturi, scorburi, pe hectar, acesta însemnând 4-6 arbori cu scorburi/ha, pentru speciile de lilieci;
    – susţinerea unui coronament cu producţie mare de hrană, favorizarea speciilor de foioase specifice, de exemplu: stejar, fag, carpen - specii cu abundenţă mare de insecte;
    – păstrarea unei diversităţi naturale cu arbori şi arbuşti din specii autohtone;
    – menţinerea lemnului mort în pădure - acest lucru favorizează diversitatea speciilor de insecte;
    – realizarea de reîmpăduriri cu specii indigene, preferate de lilieci - fag, stejar, plop;
    – menţinerea pajiştilor şi poienilor, care sunt locuri de hrănire pentru specii de lilieci;
    – interzicerea înlocuirii pădurilor de tip natural-fundamental cu arborete formate din specii alohtone sau modificate genetic - plop euro-american, salcâm, stejar roşu, oţetar;
    – menţinerea suprafeţelor de apă stătătoare şi curgătoare în păduri - acestea servesc atât ca habitate de hrănire, ca surse de apă, cât şi ca rute de zbor pentru speciile de lilieci;
    – reducerea folosirii pesticidelor/insecticidelor în combaterea diferiţilor dăunători din păduri.

     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: toate zonele din sit cu habitate forestiere.
     Indicatori de realizare a activităţii: menţinerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; elemente de vegetaţie menţinute în teren; raport.

    n) Limitarea realizării de noi drumuri de acces
     Deoarece situl este străbătut de numeroase drumuri de pământ şi drumuri de exploatare se recomandă menţinerea doar a celor care sunt absolut necesare.
     Se va interzice realizare de noi drumuri, cu excepţia cazurilor în care prin documentaţii avizate se demonstrează că acestea sunt absolut necesare.
     Specii vizate: în principal popândăul, în general toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului, în special în zona localităţilor Boteşti şi Simioneşti.
     Indicatori de realizare a activităţii: numărul de drumuri noi de acces; raport.

    o) Includerea prevederilor Planului de management al sitului, în amenajamentele silvice
     După aprobarea Planurilor de management, conform prevederilor legale în vigoare, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare - Art. 24, alineatul (1) "amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie/proprietăţilor ce intră în componenţa ariilor naturale protejate vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planurilor de management.
     Până la revizuirea amenajamentelor silvice, nu se vor aplica decât acele prevederi care sunt conforme legislaţiei specifice ariilor naturale protejate şi planurilor de management în vigoare."
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: în toate zonele cu habitate forestiere acoperite de amenajamentele silvice.
     Indicatori de realizare a activităţii: amenajamente silvice adecvate statutului de arie protejată al zonei; raport.

    p) Includerea prevederilor Planului de management al sitului în planurile de urbanism - Planuri Urbanistice Generale, Planuri Urbanistice Zonale
     Custodele va informa instituţiile responsabile cu privire la prevederile de mai jos şi va verifica respectarea acestora pentru teritoriul ariei protejate
     Autorităţile administraţiei publice locale competente şi administratorii de terenuri au obligaţia de a actualiza documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism, prin integrarea în cuprinsul lor a prevederilor referitoare la aria naturală protejată ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului
     Indicatori de realizare a activităţii: planuri urbanistice generale şi zonale adecvate statutului de arie protejată al zonei; management adecvat al terenurilor; raport.

    r) Interzicerea sau, după caz, limitarea schimbării modului de utilizare a terenurilor
     Schimbarea modului de utilizare al terenurilor de la pajişte sau arabil la perimetrul construit va fi interzisă. Pot fi avizate doar schimbări temporare ale modului de folosinţă ale unor mici suprafeţe de teren de maxim 2 ha fiecare dar fără a depăşi însumate 5% din clasa de habitat respectivă la nivelul sitului.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: management adecvat al terenurilor, menţinerea modului de utilizare al terenurilor; raport.

    s) Umplerea şi sigilarea construcţiei de beton din cadrul fostului sistem de irigaţii din aval de localitatea Roşiori, comuna Dulceşti
     Amenajarea din beton rămasă după dezafectarea sistemului de irigaţii din aval de localitatea Roşiori, comuna Dulceşti - malul drept al râului Moldova - funcţionează în prezent ca o capcană cu atractant pentru amfibieni şi reptile.
     Fiind singurul "habitat" acvatic din acel corp de pădure, rezultă importanţa acestuia ca atractant pentru amfibienii în căutarea unui loc de reproducere şi depunere a pontei şi gradul mediu spre ridicat al presiunii pentru acel corp de pădure de luncă.
     Pentru eliminarea acestei grave presiuni care ameninţă tritonul cu creastă în situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, propunem dezafectarea completă a construcţiei de beton şi reamenajarea incintei îndiguite, ca zonă umedă pentru speciile de amfibieni care sunt obiective de conservare pentru situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman: Triturus cristatus, Bombina variegata, Bombina bombina şi pentru speciile de amfibieni şi reptile care necesită o protecţie strictă: Rana dalmatina, Bufo viridis, Hyla arborea, Emys orbicularis, Natrix tessellata.
     Recomandăm ca etapizarea realizării acestei măsuri să fie următoarea:
    i. amenajarea unei bălţi temporare în afara incintei îndiguite, care va avea o suprafaţă de 20 x 20 m şi 50-70 cm adâncime, impermeabilizată cu un strat de argilă tasată mecanic;
    ii. amfibienii captivi în incinta de beton vor fi scoşi din incinta betonată şi eliberaţi în habitatul acvatic, amenajat temporar în afara incintei îndiguite de 40 x 40 m, cu excepţia broaştelor verzi din genul Pelophylax, care vor fi eliberate în cel mai apropiat braţ mort, la 500 m în amonte de locaţia incintei de beton;
    iii. umplerea incintei de beton cu material steril - refuz de ciur de la balastiere, argilă, aluviuni din extracţia de agregate minerale;
    iv. repararea breşelor din incinta îndiguită de 40 x 40 m şi impermeabilizarea acesteia cu un strat de argilă tasată mecanic;
    v. ajustarea unghiului taluzului de beton pe ambele părţi cu material impermeabil, argilă şi aluviuni, la unghiuri cuprinse între 20 şi 40°;
    vi. umplerea incintei îndiguite cu apă din râul Moldova;
    vii. popularea habitatului amenajat cu speciile de amfibieni din balta amenajată temporar în afara incintei îndiguite, în special cu exemplare de triton cu creastă. Pentru creşterea efectivului populaţional şi pentru o viabilitate mai bună pe termen lung, pot fi aduse exemplare de triton cu creastă de la alte puncte unde acesta a fost semnalat - Corhana, Moreni, fără a periclita acele populaţii. În acest sens, recomandăm să nu fie translocaţi mai mult de 10 tritoni adulţi, de la un punct de semnalare.
    viii. asigurarea hidroperioadei necesare reproducerii cu succes a tritonului cu creastă, ceea ce presupune prezenţa apei în perioada martie-august. În caz de fenomene de secetă prelungită, se recomandă aportul artificial de apă din Râul Moldova, albia minoră fiind foarte aproape - la circa 20 m.

     Amenajarea unui habitat acvatic de aproximativ 800 mp într-o zonă în care nu au fost identificate habitate acvatice în luna aprilie - în cadrul proiectului POS Mediu Axa 4, va putea asigura rezilienţa necesară populaţiilor de triton cu creastă, la nivelul sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, în special în zona de sud, unde habitatele favorabile sunt foarte limitate - nu există reţele de bălţi, nu există alunecări de teren, braţele moarte nu sunt favorabile speciei, datorită dinamicii lor hidrologice imprevizibile şi a prezenţei prădătorilor. Prezenţa unui astfel de habitat acvatic de reproducere şi dezvoltare a tritonului cu creastă, va însemna îmbunătăţire a rezistenţei de ansamblu a habitatelor de reproducere de la nivelul sitului, faţă de fenomene de secetă prelungită, constituindu-se într-un rezervor populaţional. Habitatul creat va asigura o zonă neexpusă eventualelor presiuni din partea activităţilor de silvicultură.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: sat Roşiori, comuna Dulceşti
     Indicatori de realizare a activităţii: construcţie de beton din cadrul fostului sistem de irigaţii sigilată; raport.

    t) Implementarea unor măsuri de conservare noi, în funcţie de rezultatele monitorizării din teren, ori de câte ori este necesar
     Custodele ariei protejate va implementa măsurile de conservare recomandate anterior dar va implementa şi alte măsuri noi, eventual măsuri de reconstrucţie ecologică, în funcţie de rezultatele monitorizărilor.
     În situaţia în care vor fi identificate zone în care este necesară reconstrucţia ecologică, acesta va fi realizată ca măsură de conservare a speciilor de interes comunitar, a habitatelor acestora şi a habitatelor de interes comunitar.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: măsuri noi de conservare propuse, număr şi suprafaţă zone cu reconstrucţie ecologică; raport.

    u) Supravegherea realizării lucrărilor care afectează albia minoră a râului Moldova, cursurile secundare, acumulările permanente de apă şi malurile acestora, în vederea conservării habitatului vidrei.
     Activităţile specifice de gospodărire a apelor, lucrările care implică modificarea acumulărilor permanente de apă din aria naturală protejată şi din vecinătatea acesteia, lucrările care afectează vegetaţia malurilor se vor face cu respectarea avizelor şi autorizaţiilor şi cu un impact cât mai redus asupra speciei Lutra lutra.
     Specii vizate: vidra.
     Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova şi al afluenţilor săi.
     Indicatori de realizare a activităţii: asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru specia Lutra lutra; număr de controale; raport.



     Obiectiv specific 4: Facilitarea practicării unor forme de vizitare şi turism în sit
    a) Amenajarea unor puncte cheie de observare a biodiversităţii şi întreţinerea amenajărilor
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi
     Indicatori de realizare a activităţii: număr puncte de observare amenajate.

    b) Amenajarea unor trasee ecoturistice şi întreţinerea amenajărilor
     Traseele ecoturistice se pot amenaja la propunerea custodelui sau a altor entităţi, cu avizul custodelui, în scopul valorificării durabile a potenţialului turistic şi a biodiversităţii unor zone din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, având un rol important în conştientizarea şi informarea publicului cu privire la protejarea speciilor de interes comunitar.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi
     Indicatori de realizare a activităţii: număr trasee ecoturistice realizate.

    c) Instalarea de panouri şi indicatoare în principalele puncte de interes şi întreţinerea acestora
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi
     Indicatori de realizare a activităţii: număr de panouri şi indicatoare realizate.

    d) Amenajarea de puncte de informare, a unor locuri de campare, a unui centru de vizitare şi întreţinerea acestora
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi
     Indicatori de realizare a activităţii: număr puncte de informare, centru vizitare, locuri de campare amenajate.

    e) Prezentarea, prin intermediul birourilor şi mijloacelor de informare turistică ale localităţilor limitrofe, a unor informaţii detaliate cu privire la sit şi atracţia turistică
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi
     Indicatori de realizare a activităţii: număr prezentări.

    f) Crearea şi promovarea unui portofoliu de activităţi sportive pentru aria protejată.
     Se va crea şi promova un portofoliu de activităţi sportive pentru aria protejată - drumeţie, alergare, maraton şi conectarea acestuia cu manifestările turistice şi sportive din zonă
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi
     Indicatori de realizare a activităţii: portofoliu de activităţi sportive creat şi promovat.

    g) Crearea şi promovarea unui portofoliu de activităţi vizând cunoaşterea speciilor şi habitatelor sitului, de tipul unui turism ştiinţific, cu ghizi special instruiţi
     Această măsură creează posibilitatea implementării unei forme de turism organizate, în funcţie de oportunităţile de finanţare pe care le va accesa custodele sitului.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi
     Indicatori de realizare a activităţii: număr vizitatori informaţi; număr prezentări realizate, portofoliu de activităţi vizând cunoaşterea speciilor şi habitatelor sitului creat şi promovat; număr de grupuri ghidate.

    h) Informarea vizitatorilor cu privire la valorile ariei naturale protejate şi a regulilor de vizitare
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: impactul negativ al vizitării este minim; raport.

    i) Crearea şi implementarea unui sistem de rangeri voluntari, din rândul tinerilor din localităţile adiacente
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr rangeri voluntari cooptaţi; număr acţiuni realizate.



     Obiectiv specific 5: Conştientizarea publicului şi comunicarea eficientă cu factorii interesaţi.
    a) Realizarea de întâlniri periodice cu factorii interesaţi
     Plecând de la ideea că populaţia locală reprezintă actorul principal al existenţei şi managementului sitului, una din modalităţile de informare, conştientizare, consultare şi implicare o reprezintă discuţiile deschise pe diverse teme de interes, cu grupuri de proprietari, administratori de teren, reprezentanţi ai autorităţilor locale sau altor factori de interes. Se propune organizarea a minimum o întâlnire pe an, însă dacă există interes şi este necesar, numărul discuţiilor organizate poate fi mai mare. Este vizat întregul sit, cu toate comunităţile locale şi interesele socio-economice ce interferează cu situl.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr întâlniri cu comunităţile locale.

    b) Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole şi a Codului pentru bune condiţii agricole şi de mediu în rândul agricultorilor care deţin terenuri pe teritoriul sitului
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr întâlniri cu comunităţile locale.

    c) Dezvoltarea de parteneriate cu persoane şi instituţii relevante
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr de parteneriate realizate.

    d) Informarea şi conştientizarea localnicilor cu privire la aria protejată, valorile naturale şi oportunităţile de valorificare durabilă
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr de acţiuni, chestionare număr de întâlniri; număr de materiale informative distribuite.

    e) Promovarea ariei protejate naturale pe pagina web a custodelui, pe diverse medii de socializare online
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: pagină web funcţională şi actualizată; număr de actualizări anuale.

    f) Realizarea şi promovarea materialelor informative pentru panourile de informare pe traseele turistice
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr panouri informative realizate.

    g) Promovarea naţională şi internaţională a sitului, ca destinaţie turistică
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr acţiuni de promovare, număr de publicaţii şi apariţii media ce conţin informaţii despre sit.

    h) Conceperea şi distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiţionale
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: siglă concepută şi distribuită.

    i) Prezentarea produselor tradiţionale locale etichetate cu sigla sitului pe paginile web existente
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr produse tradiţionale etichetate.



     Obiectiv specific 6: Educaţia ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului
    a) Promovarea ghidului educativ pentru copii
     Ghidul educativ destinat elevilor, realizat prin proiectul POS Managementul durabil al trei arii protejate situate pe râul Moldova, va fi prezentat în toate şcolile localităţilor limitrofe sitului.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: toate şcolile din localităţile limitrofe ariei protejate.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr exemplare ghid distribuite.

    b) Implementarea de activităţi educative în aria protejată şi la sediile instituţiilor şcolare
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: minimum 2 prezentări anual; număr de elevi participanţi.



     Obiectiv specific 7: Asigurarea echipamentului personalului şi a infrastructurii necesare ariei naturale protejate
    a) Realizarea şi echiparea punctului de lucru al custodelui
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: punct de lucru echipat.

    b) Marcarea prin panouri a limitelor ariei protejate pe teren şi menţinerea acestora
     Limitele vor fi marcate prin panouri, şi semne convenţionale.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activitaţii: număr panouri cu limite amplasate.

    c) Realizarea, montarea şi întreţinerea panourilor indicatoare, panourilor de avertizare şi a panourilor informative
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr de panouri indicatoare, panouri de avertizare şi panouri informative

    d) Asigurarea de dotări şi echipament de teren adecvat
     Activitatea are un caracter direct protectiv pentru sit, prin patrulări efectuate în vederea prevenirii unor probleme/ameninţări în sit.
     În acţiunile de patrulare şi pază este implicat personalul custodelui, dar şi voluntari. Pentru ca astfel de acţiuni să fie eficiente, trebuie asigurat echipamentul necesar, format din mijloace auto, binocluri, night-vision, GPS, precum şi alte dotări considerate necesare de către custode. Sunt luate în considerare toate habitatele şi speciile de interes comunitar.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: dotări şi echipament de teren achiziţionate, existenţa unor dotări şi echipament de teren adecvate; rapoarte de activitate.

    e) Asigurarea de echipament de birou adecvat
     Se vor achiziţiona echipamente necesare bunei funcţionări a echipei custodelui: calculatoare, imprimantă, soft-uri cu licenţă.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: existenţa unui echipament adecvat; rapoarte de activitate.



     Obiectiv specific 8: Asigurarea personalului necesar pentru administrarea eficientă a sitului
    a) Adaptarea organigramei custodelui la necesităţile de aplicare ale Planului de management
     Indicatori de realizare a activităţii: organigramă adecvată.

    b) Evaluarea nevoilor de formare ale personalului implicat în managementul sitului
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse; valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: raport anual de privind necesarul de instruire.

    c) Participarea la cursuri de instruire, schimburi de experienţă, conferinţe
     Pentru ca administrarea şi managementul sitului să fie eficiente, este necesar ca anual să se organizeze instruiri cu personalul implicat. Temele de instruire sunt legate de administrarea propriu-zisă şi de acţiunile din Planul de management, punându-se accent pe acţiunile de pază, patrulare şi monitorizare. Instruirile vor fi făcute şi în funcţie de anumite situaţii concrete, care impun acest lucru. În fiecare an se va concepe un raport de instruire, în funcţie de temele discutate.
     De asemenea, pregătirea personalului în vederea recunoaşterii în teren a populaţiilor speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora este imperios necesară.
     Cunoaşterea speciilor de interes comunitar, a habitatelor acestora şi a localizării acestora în teren de către angajaţii custodelui şi partenerii pentru implementarea Planului de management este obligatorie pentru implementarea eficientă a măsurilor de conservare care vizează aceste elemente.
     Această activitate va fi realizată la începutul implementării Planului de management de către toţi angajaţii custodelui, sub îndrumarea specialiştilor.
     Fiecare angajat nou al custodelui va fi instruit pentru a putea recunoaşte speciile de interes comunitar.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: raport anual de instruire sau rapoarte intermediare dacă sunt necesare.



     Obiectiv specific 9: Realizarea şi coordonarea eficientă a activităţilor administrative
    a) Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementării
     Custodele va realiza la începutul fiecărui an, un plan de lucru în care se vor detalia măsurile de management care vor trebui aplicate, zonele în care vor fi aplicate, resursele umane şi resursele financiare alocate.
     Acest plan de lucru va reprezenta de fapt o detaliere a măsurilor de management din Planul de management.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: plan de lucru realizat anual

    b) Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: rapoarte elaborate.

    c) Trimiterea şi completarea rapoartelor în funcţie de solicitările autorităţilor
     Custodele raportează activitatea de custodie către autoritatea de protecţia mediului, sub forma raportului anual de exercitare a custodiei. Prin acest raport se prezintă toate aspectele relevante de la nivelul sitului şi în final starea ariei protejate. De asemenea, se pot întocmi şi alte tipuri de rapoarte sau baze de date solicitate de autoritate. Acţiunea are în vedere întregul sit.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: starea ariei naturale protejate cunoscută; număr rapoarte.

    d) Monitorizarea implementării Planului de management
     Măsurile/activităţile Planului de management necesită a fi monitorizate, în vederea asigurării îndeplinirii lor. Fiecare măsură/activitate în parte se va monitoriza prin verificarea indicatorilor specifici de realizare. Eventual pot fi utilizate şi alte modalităţi ce iau în considerare nu doar rezultatele unei singure măsuri, ci a mai multora care sunt conectate între ele sau a căror feed-back-uri reies doar prin însumarea îndeplinirii lor,
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: acţiunile din Planul de management realizate.

    e) Identificarea şi accesarea surselor de finanţare
     Una din cele mai importante măsuri privind acoperirea unor cheltuieli administrative şi de management ale sitului, este atragerea de fonduri prin cu verse programe/proiecte.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: acţiunile din Planul de management realizate; cereri de finanţare completate pentru proiecte cu diverse finanţări.

    f) Realizarea de patrulări periodice pe teritoriul sitului
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: patrularea ariei în mod regulat; rapoarte de patrulare.

    g) Eliberarea de avize pentru planurile şi proiectele care se realizează pe teritoriul sitului
     Custodele va evalua impactul planurilor şi proiectelor propuse a fi realizate pe teritoriul sitului prin studierea documentaţiei depuse de către solicitanţi şi pe baza observaţiilor din teren, în urma evaluării custodele va elibera avize - negative/pozitive/cu restricţii.
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: număr avize eliberate.

    h) Actualizarea permanentă a bazei de date
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: baza de date actualizată.

    i) Evaluarea rezultatelor implementării Planului de management şi revizuirea Planului de management
     Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar.
     Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului.
     Indicatori de realizare a activităţii: raport final de activitate; Plan de management revizuit.



     Măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

     Tabelul nr. 14

    
    ┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
    │            Măsuri            │      Indicatori de realizare      │Pri-│    Calendarul de implementare    │       Parteneri pentru       │
    │                              │                                   │ori-├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤          implementare        │
    │                              │                                   │ta- │Anul 1│Anul 2│Anul 3│Anul 4│Anul 5│                              │
    │                              │                                   │tea ├──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┤                              │
    │                              │                                   │    │S1│S2 │S1│S2 │S1│S2 │S1│S2 │S1│S2 │                              │
    ├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤
    │Obiectiv specific 1: Continuarea activităţilor de identificare şi cartare a speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora     │
    ├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤
    │1.a. Continuarea identificării│Raport anual privind identificarea │  1 │  │   │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialişti în domeniu,       │
    │şi cartării speciilor de      │speciilor noi şi/sau identificarea │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │institute de cercetare        │
    │interes comunitar             │celor prezente în noi zone         │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │1.b. Continuarea identificării│Raport anual privind identificarea │  1 │  │   │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialişti în domeniu,       │
    │şi cartării habitatelor       │habitatelor noi şi identificarea   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │institute de cercetare        │
    │speciilor de interes comunitar│celor prezente în noi zone         │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤
    │Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor interes comunitar                                                    │
    ├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤
    │2.a. Actualizarea permanentă a│Informaţii actualizate - raport    │  1 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialişti în domeniu,       │
    │informaţiilor privind speciile│anual privind starea de conservare │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │institute de cercetare        │
    │de interes comunitar prin     │a speciilor de interes comunitar   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │monitorizarea acestora        │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │2.b. Evaluarea anuală a stării│Raport anual privind starea de     │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialişti în domeniu,       │
    │de conservare a speciilor de  │conservare a speciilor de interes  │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │institute de cercetare        │
    │interes comunitar             │comunitar                          │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤
    │Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar              │
    ├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤
    │3.a. Depistarea şi eliminarea │Surse de poluare depistate şi      │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │surselor de poluare cu deşeuri│eliminate                          │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Poliţie Locală│
    │menajere                      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Inspectoratul Judeţean al     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Poliţiei, Administraţia Naţio-│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │nală Apele Române, agenţii    │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │judeţene pentru protecţia     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │mediului, Garda Naţională de  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Mediu - comisariate judeţene  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │proprietari şi administratori │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │de terenuri                   │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.b. Realizarea şi întreţine- │Scări de peşti realizate şi        │  2 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│  │   │Autorităţi ale administraţiei │
    │rea de scări de peşti în zona │funcţionale; raport                │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │barajelor                     │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române, Garda │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene, societăţi     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │economice interesate          │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.c. Interzicerea introducerii│În teren nu sunt identificate noi  │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │speciilor invazive de peşti   │specii invazive de peşti; raport   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu -          │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │comisariate judeţene, Poliţie │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Locală, proprietari şi        │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.d. Implementarea restricţii-│Menţinerea speciilor de interes    │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │lor prevăzute în regulament   │comunitar într-o stare de          │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │privind accesul motorizat în  │conservare favorabilă; scăderea    │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române, Garda │
    │anumite zone, aprinderea      │numărului de avertismente şi       │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │focurilor, producerea de      │contravenţii; raport               │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene, Poliţie Locală│
    │zgomote puternice, aruncarea  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Inspectoratul Judeţean al     │
    │deşeurilor, colectarea        │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Poliţiei, proprietari şi      │
    │speciilor de floră şi faună   │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.e. Lobby pentru realizarea  │Îmbunătăţirea sistemului de        │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │unor reţele de canalizare     │canalizare în localităţile         │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │eficiente în localităţile     │limitrofe                          │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │limitrofe sitului             │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene proprietari şi │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.f. Monitorizarea lucrărilor │Menţinerea speciilor de interes    │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │bine justificate de regulari- │comunitar într-o stare de          │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │zare, decolmatare şi reprofi- │conservare favorabilă; lucrările de│    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │lare a cursului râului care   │decolmatare şi regularizarea       │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │respectă măsurile adecvate    │respectă prevederile Planului de   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │conservării speciei de interes│management şi condiţiile din       │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │comunitar şi monitorizarea    │avizele şi autorizaţiile de mediu; │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene proprietari şi │
    │acestor activităţi            │raport.                            │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.g. Desemnarea unor "zone de │desemnarea anuală a "zonelor de    │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │linişte", unde nu vor fi      │linişte"; raport                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │executate lucrări de          │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │decolmatare în albie pe       │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │parcursul implementării       │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │Planului de management.       │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene proprietari şi │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.h. Supravegherea realizării │Număr controale                    │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Administraţia Naţională Apele │
    │lucrărilor prevăzute în       │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Române, agenţii judeţene      │
    │Programul de Gospodărire a    │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │pentru protecţia mediului,    │
    │Apelor cu respectarea strictă │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Garda Naţională de Mediu -    │
    │a legislaţiei în vigoare.     │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │comisariate judeţene          │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.i. Interzicerea construirii │Lipsa din teren a unor amenajări   │  1 │  │   ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │de baraje, praguri şi altor   │noi; raport                        │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │construcţii similare în albia │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │râului Moldova şi ale         │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │afluenţilor principali, care  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │pot constitui obstacole pentru│                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │speciile de peşti             │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene, proprietari şi│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.j. Menţinerea habitatelor   │Habitate menţinute într-o stare de │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │acvatice folosite pentru      │conservare favorabilă.             │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │reproducere de speciile de    │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │amfibieni                     │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene, proprietari şi│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.k. Limitarea păşunatului    │Număr de animale din păşuni:       │  2 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │şi refacerea covorului ierbos │hectare de pajişti refăcute; raport│    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │în zonele unde acesta este    │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │degradat - conservarea sau,   │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │eventual, refacerea           │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │habitatului popândăului       │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene, proprietari şi│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.l. Conservarea "zonelor cu  │Numărul de bălţi conservate;       │  1 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │bălţi şi a zonelor umede din  │numărul de bălţi amenajate.        │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, agenţii       │
    │habitatele forestiere şi din  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │judeţene pentru protecţia     │
    │vecinătatea acestora şi       │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │mediului, Garda Naţională de  │
    │amenajarea de noi habitate    │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Mediu - comisariate judeţene, │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │proprietari şi administratori │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │de terenuri                   │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.m. Adaptarea managementului │Menţinerea speciilor de interes    │  2 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │forestier la necesităţile de  │comunitar într-o stare de conserva-│    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │conservare ale speciilor de   │re favorabilă; elemente de         │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │interes comunitar             │vegetaţie menţinute în teren;      │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │                              │raport                             │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene, proprietari şi│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.n. Limitarea realizării de  │Numărul de drumuri noi de acces;   │  2 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │noi drumuri de acces          │raport.                            │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene, proprietari   │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │şi administratori de terenuri │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.o. Includerea prevederilor  │Amenajamente silvice adecvate      │  1 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │Planului de management al     │statutului de arie protejată al    │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, agenţii       │
    │sitului în amenajamentele     │zonei; raport.                     │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │judeţene pentru protecţia     │
    │silvice                       │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │mediului, Garda Naţională de  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Mediu - comisariate judeţene, │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Direcţia Silvică Neamţ şi     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │ocoale silvice, proprietari şi│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.p. Includerea prevederilor  │Planuri urbanistice generale şi    │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │Planului de management al     │zonale adecvate statutului de arie │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │sitului în planurile de       │protejată al zonei; management     │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │urbanism - Planuri Urbanistice│adecvat al terenurilor; raport     │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │Generale şi Planuri           │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │Urbanistice Zonale            │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene, proprietari şi│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.q. Interzicerea sau după caz│Management adecvat al terenurilor, │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │limitarea schimbării modului  │menţinerea modului de utilizare al │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │de utilizare a terenurilor    │terenurilor; raport                │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene, proprietari şi│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.r. Umplerea şi sigilarea    │Construcţie sigilată; raport       │  3 │  │   ├──┼──>│  │   │  │   │  │   │Autorităţi ale administraţiei │
    │construcţiei de beton din     │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │cadrul fostului sistem de     │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │irigaţii din aval de          │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │localitatea Roşiori, comuna   │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │Dulceşti                      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene, proprietari şi│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.s. Implementarea unor măsuri│Număr şi suprafaţă zone cu         │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │de conservare noi, în funcţie │reconstrucţie ecologică; raport.   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │de rezultatele monitorizării  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │din din teren ori de câte ori │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │este neclar                   │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene, proprietari şi│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │3.ş. Supravegherea realizării │Asigurarea unei stări de conservare│  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │lucrărilor care afectează     │favorabilă pentru specia Lutra     │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, Administraţia │
    │albia minoră a râului Moldova,│lutra; număr de controale; raport. │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională Apele Române,       │
    │cursurile secundare,          │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │agenţii judeţene pentru       │
    │acumulările permanente de     │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │protecţia mediului, Garda     │
    │apă şi malurile acestora în   │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Naţională de Mediu - comisa-  │
    │vederea conservării habitatu- │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │riate judeţene, proprietari şi│
    │lui vidrei.                   │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    ├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤
    │Obiectiv specific 4: Facilitarea practicării unor forme de vizitare şi turism în sit                                                     │
    ├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤
    │4.a. Amenajarea unor puncte   │Număr puncte de observare amenajate│  2 │  │   ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼─>│   │Autorităţi ale administraţiei │
    │cheie de observare a          │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, asociaţii     │
    │biodiversităţii şi întreţine- │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, proprietari │
    │rea amenajărilor              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │şi administratori de terenuri │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │4.b. Amenajarea unor trasee   │Număr trasee ecoturistice realizate│  2 │  │   ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │ecoturistice şi întreţinerea  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, asociaţii     │
    │amenajărilor                  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, proprietari │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │şi administratori de terenuri,│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │proprietari de structuri      │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │turistice şi de cazare        │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │4.c. Instalarea de panouri şi │Număr de panouri şi indicatoare    │  2 │  │   ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │indicatoare în principalele   │realizate                          │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, asociaţii     │
    │puncte de interes şi          │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, proprietari │
    │întreţinerea acestora         │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │şi administratori de terenuri │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │4.d. Amenajarea de puncte de  │Număr puncte de informare, centru  │  3 │  │   ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │informare, a unor locuri de   │vizitare, locuri de campare        │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, asociaţii     │
    │campare, a unui centru de     │amenajate                          │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, proprietari │
    │vizitare şi întreţinerea      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │şi administratori de terenuri,│
    │acestora                      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │proprietari de structuri      │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │turistice şi de cazare        │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │4.e. Prezentarea, prin        │Număr prezentări                   │  2 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │intermediul birourilor şi     │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, asociaţii     │
    │mijloacelor de informare      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, birouri     │
    │turistică ale localităţilor   │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │promovare turism, consilii    │
    │limitrofe, a unor informaţii  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │judeţene                      │
    │detaliate cu privire la aria  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │protejată ca şi atracţie      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │turistică                     │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │4.f. Crearea şi promovarea    │Portofoliu de activităţi sportive  │  2 │  │   ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │unui portofoliu de activităţi │creat şi promovat                  │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, inspectorate  │
    │sportive pentru aria protejată│                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │şcolare judeţene, asociaţii   │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, Ministerul  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Tineretului şi Sportului,     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │consilii judeţene             │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │4.g. Crearea şi promovarea    │Număr vizitatori informaţi; număr  │  3 │  │   ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │unui portofoliu de activităţi │prezentări realizate, portofoliu de│    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, inspectorate  │
    │vizând cunoaşterea speciilor  │activităţi vizând cunoaşterea      │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │şcolare judeţene, asociaţii   │
    │şi habitatelor sitului de     │speciilor şi habitatelor sitului   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, Ministerul  │
    │tipul unui turism ştiinţific, │creat şi promovat; număr de grupuri│    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Tineretului şi Sportului,     │
    │cu ghizi special instruiţi    │ghidate.                           │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │consilii judeţene, proprietari│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │de structuri turistice şi de  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │cazare                        │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │4.i. Informarea vizitatorilor │Impactul negativ al vizitării este │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │cu privire la valorile ariei  │minim; raport.                     │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale                │
    │naturale protejate şi a       │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │regulilor de vizitare         │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │4.j. Crearea şi implementarea │Număr rangeri voluntari; număr     │  1 │  │   ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │unui sistem de rangeri        │acţiuni realizate.                 │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, inspectorate  │
    │voluntari din rândul tinerilor│                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │şcolare judeţene,             │
    │din localităţile adiacente    │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤
    │Obiectiv specific 5: Conştientizarea publicului şi comunicarea eficientă cu factorii interesaţi.                                         │
    ├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤
    │5.c. Realizarea de întâlniri  │Număr întâlniri cu comunităţile    │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │periodice cu factorii         │locale.                            │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, asociaţii     │
    │interesaţi                    │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, proprietari │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │şi administratori de terenuri,│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │inspectorate şcolare judeţene,│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Administraţia Naţională Apele │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Române, agenţii judeţene      │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │pentru protecţia mediului,    │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Garda Naţională de Mediu -    │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │comisariate judeţene,         │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │5.d. Promovarea Ghidului      │Număr întâlniri cu comunităţile    │  2 │  │   │  │   ├──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │privind cele mai bune practici│locale                             │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, proprietari şi│
    │agricole şi a Codului pentru  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │administratori de terenuri    │
    │bune condiţii agricole şi de  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │mediu în rândul agricultorilor│                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │de pe teritoriul sitului      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │5.e. Dezvoltarea de partene-  │Număr de parteneriate realizate    │  1 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │riate cu persoane şi          │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, asociaţii     │
    │instituţii relevante          │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, proprietari │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │terenuri, inspectorate şcolare│
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │5.f. Informare şi             │Număr de întâlniri; număr de       │  1 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │conştientizare localnici cu   │materiale informative distribuite. │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, asociaţii     │
    │privire la ariile protejate,  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, proprietari │
    │valorile naturale şi          │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │şi administratori de terenuri │
    │oportunităţile de valorificare│                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │durabilă                      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │5.g. Promovarea ariei         │Pagină web funcţională şi          │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialişti în domeniu        │
    │naturale protejate, a sitului │actualizată; număr de actualizări  │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │pe pagina web a custodelui, pe│anuale.                            │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │diverse medii de socializare  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │online                        │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │5.h. Realizarea şi promovarea │Număr panouri informative realizate│  1 │  │   ├──┼───┼──┼──>│  │   │  │   │Autorităţi ale administraţiei │
    │materialelor informative      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, asociaţii     │
    │pentru panourile de informare │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, proprietari │
    │pe traseele turistice         │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │terenuri                      │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │5.i. Promovarea naţională şi  │Număr de publicaţii şi apariţii    │  2 │  │   ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │internaţională a sitului, ca  │media ce conţin informaţii despre  │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, asociaţii     │
    │şi destinaţie turistică       │sit                                │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, Ministerul  │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Tineretului şi Sportului,     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │consilii judeţene             │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │5.j. Organizarea de           │Manifestări culturale organizate;  │  3 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │manifestări culturale         │raport.                            │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, asociaţii     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, inspectorate│
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │şcolare judeţene, consilii    │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │judeţene                      │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │5.k. Conceperea şi distribui- │Siglă concepută şi distribuită.    │  3 │  │   ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │rea siglei sitului către      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, asociaţii     │
    │producătorii locali de produse│                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, producători │
    │tradiţionale                  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locali                        │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │5.l. Prezentarea produselor   │Număr produse tradiţionale         │  3 │  │   ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │tradiţionale locale etichetate│etichetate.                        │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, asociaţii     │
    │cu sigla sitului pe paginile  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locale de turism, producători │
    │web existente.                │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │locali                        │
    ├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤
    │Program 3 Programul Conştientizare şi educaţie                                                                                           │
    │Obiectiv specific 6: Educaţia ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului                              │
    ├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤
    │6.a. Promovarea ghidului      │Număr exemplare ghid distribuite.  │  2 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │educativ pentru copii         │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, cadre         │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │didactice din şcoli,          │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Inspectorate Şcolare Judeţene │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │6.b. Implementarea de         │Minimum 2 prezentări anual; număr  │  2 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │activităţi educative în aria  │de elevi participanţi.             │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, profesori din │
    │protejată şi la sediile       │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │şcoli, inspectorate şcolare   │
    │instituţiilor şcolare         │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │judeţene                      │
    ├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤
    │Obiectiv specific 7: Asigurarea echipamentului personalului şi a infrastructurii necesare ariei naturale protejate.                      │
    ├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤
    │7.a. Realizarea şi dotarea    │Punct de lucru echipat             │  2 ├──┼───┼─>│   │  │   │  │   │  │   │Autorităţi ale administraţiei │
    │punctului de lucru al         │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, operatori în  │
    │custodelui                    │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │turism, producători locali    │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │7.b. Marcarea prin panouri a  │Număr panouri cu limite amplasate. │  1 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │limitelor ariei protejate pe  │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, proprietari   │
    │teren şi menţinerea acestora. │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │de terenuri                   │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │7.c. Realizarea, montarea şi  │Număr de panouri indicatoare,      │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorităţi ale administraţiei │
    │întreţinerea panourilor       │panouri de avertizare şi de panouri│    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │publice locale, proprietari de│
    │indicatoare, panourilor de    │informative.                       │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │terenuri                      │
    │avertizare şi a panourilor    │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │informative pentru            │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │evidenţierea limitelor sitului│                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │7.d. Asigurarea de dotări şi  │Existenţa unor dotări şi echipament│  1 │  ├───┼──┼───┼> │   │  │   │  │   │-                             │
    │echipament de teren adecvat   │de teren adecvate; rapoarte de     │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │                              │activitate                         │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │7.e. Asigurarea de echipament │Existenţa unui echipament adecvat; │  1 │  ├───┼──┼───┼> │   │  │   │  │   │-                             │
    │de birou adecvat              │rapoarte de activitate             │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤
    │Obiectiv specific 8: Asigurarea personalului necesar pentru administrarea eficientă a sitului                                            │
    ├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤
    │8.a. Adaptarea organigramei   │Organigramă adecvată               │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│-                             │
    │custodelui la necesităţile de │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │aplicare ale Planului de      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │management                    │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │8.b. Evaluarea nevoilor de    │Raport anual privind necesarul de  │  1 ├─>│   │  │   │  │   │  │   │  │   │-                             │
    │formare a personalului        │instruire                          │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │implicat în managementul      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │sitului.                      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │8.c. Desfăşurarea şi          │Raport anual de instruire sau      │  2 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialişti în domeniu        │
    │participarea la cursuri de    │rapoarte intermediare dacă sunt    │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │instruire, schimbări de       │necesare                           │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │experienţă, conferinţe        │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤
    │Obiectiv specific 9: Realizarea şi coordonarea eficientă a activităţilor administrative                                                  │
    ├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤
    │9.a. Realizarea unui plan de  │Plan de lucru şi financiar anual   │  1 ├─>│   ├─>│   ├─>│   ├─>│   ├─>│   │-                             │
    │lucru anual cu bugetul necesar│realizat.                          │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │implementării                 │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │9.b. Elaborarea rapoartelor de│Număr rapoarte elaborate.          │  1 │  ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│-                             │
    │activitate şi financiare      │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │9.c. Trimiterea şi completarea│Starea ariei naturale protejate    │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│-                             │
    │rapoartelor în funcţie de     │cunoscută; rapoarte.               │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │solicitările autorităţilor    │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │9.d. Monitorizarea            │Acţiunile din Planul de management │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│-                             │
    │implementării Planului de     │realizate.                         │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │management                    │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │9.e. Identificarea şi         │Acţiunile din Planul de management │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialişti în domeniu        │
    │accesarea surselor de         │realizate; cereri de finanţare     │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │finanţare                     │completate pentru proiecte cu      │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │                              │diverse finanţări.                 │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │9.f. Realizarea de patrulări  │Patrularea ariei în mod regulat;   │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Poliţie Locală,               │
    │periodice pe teritoriul       │rapoarte de patrulare.             │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Garda Naţională de Mediu -    │
    │sitului                       │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │comisariate judeţene,         │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Inspectoratul Judeţean al     │
    │                              │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │Poliţiei                      │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │9.g. Eliberarea de avize      │Avize negative/pozitive/cu         │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│-                             │
    │pentru planurile şi proiectele│restricţii                         │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │care se realizează pe         │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │teritoriul sitului            │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │9.h. Actualizarea permanentă a│Baza de date actualizată           │  1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│-                             │
    │bazei de date                 │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    ├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤
    │9.i. Evaluarea rezultatelor   │Raport final de activitate; Plan de│  1 │  │   │  │   │  │   │  │   ├──┼──>│-                             │
    │implementării Planului de     │management revizuit                │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │management în al IV-lea an şi │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    │întocmirea noului plan        │                                   │    │  │   │  │   │  │   │  │   │  │   │                              │
    └──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┘





    5.1. Resursele necesare implementării Planului de management
     Estimarea resurselor financiare necesare implementării Planului de management al sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, se va face de către custode prin Planul anual de acţiuni, având în vedere măsurile de management propuse în Planul de management.
     Costurile estimate pentru implementarea Planului de management depăşesc resursele disponibile ale custodelui, fiind necesară atragerea de finanţări.

    6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
     Planul de monitorizare al activităţilor

     Tabelul nr. 15

    
    ┌───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
    │                                               │ Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management  │
    │                 Activităţi                    │  este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată  │
    │                                               │          şi că Planul este adaptat corespunzător.        │
    │                                               ├─────────┬────────────────────────────────────────────────┤
    │                                               │Frecvenţa│[]           Indicatorul monitorizat            │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Continuarea identificării şi cartării speciilor│    C    │Raport anual privind identificarea speciilor noi│
    │de interes comunitar                           │         │sau identificarea celor prezente în noi zone    │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Continuarea identificării şi cartării          │    P    │Raport anual privind identificarea habitatelor  │
    │habitatelor speciilor de interes comunitar     │         │noi şi identificarea celor prezente în noi zone │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Actualizarea permanentă a informaţiilor privind│    P    │Informaţii actualizate - raport anual privind   │
    │speciile de interes comunitar prin             │         │starea de conservare a speciilor de interes     │
    │monitorizarea acestora                         │         │comunitar                                       │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Evaluarea anuală a stării de conservare a      │    P    │Raport anual privind starea de conservare a     │
    │speciilor de interes comunitar                 │         │speciilor de interes comunitar                  │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Depistarea şi eliminarea surselor de poluare cu│    C    │Surse de poluare depistate şi eliminate         │
    │deşeuri menajere                               │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Realizarea şi întreţinerea de scări de peşti în│    N    │Scări de peşti realizate şi funcţionale; raport.│
    │zona barajelor                                 │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Interzicerea introducerii speciilor invazive de│    C    │În teren nu sunt identificate noi specii        │
    │peşti                                          │         │invazive de peşti; raport.                      │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Implementarea restricţiilor privind accesul    │    C    │Raport activitate, menţinerea speciilor de      │
    │motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor│         │interes comunitar într-o stare de conservare    │
    │producerea de zgomote puternice, aruncarea     │         │favorabilă; scăderea numărului de avertismente  │
    │deşeurilor, colectarea speciilor de floră şi   │         │şi contravenţii.                                │
    │faună                                          │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Lobby pentru realizarea unor reţele de         │    C    │Îmbunătăţirea sistemului de canalizare în       │
    │canalizare eficiente în localităţile limitrofe │         │localităţile limitrofe.                         │
    │sitului                                        │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Monitorizarea lucrărilor bine justificate de   │    C    │Raport privind menţinerea speciilor de interes  │
    │regularizare, decolmatare şi reprofilare a     │         │comunitar într-o stare de conservare favorabilă;│
    │cursului râului care respectă măsurile adecvate│         │lucrările de decolmatare şi regularizarea       │
    │conservării speciilor de interes comunitar.    │         │respectă prevederile Planului de management şi  │
    │                                               │         │condiţiile din avizele şi autorizaţiile de mediu│
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Desemnarea unor "zone de linişte", unde nu vor │    C    │Desemnarea anuală a "zonelor de linişte"; raport│
    │fi executate lucrări de decolmatare în albie,  │         │                                                │
    │pe parcursul implementării Planului de         │         │                                                │
    │management                                     │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Supravegherea realizării lucrărilor prevăzute  │    C    │Număr controale.                                │
    │în Programul de Gospodărire a Apelor cu        │         │                                                │
    │respectarea strictă a legislaţiei în vigoare   │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Interzicerea construirii de baraje, praguri şi │    C    │Lipsa din teren a unor amenajări noi; raport.   │
    │altor construcţii similare în albia râului     │         │                                                │
    │Moldova şi ale afluenţilor principali, care pot│         │                                                │
    │constitui obstacole pentru speciile de peşti   │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Menţinerea habitatelor acvatice folosite pentru│    C    │Habitate menţinute într-o stare de conservare   │
    │reproducere de speciile de amfibieni           │         │favorabilă.                                     │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Limitarea păşunatului şi refacerea covorului   │    C    │Numărul de animale din păşuni; hectare de       │
    │ierbos în zonele unde acesta este degradat     │         │pajişti refăcute; raport.                       │
    │conservarea sau, eventual, refacerea habitatu- │         │                                                │
    │lui popândăului.                               │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Conservarea zonelor cu bălţi şi a zonelor umede│    N    │Numărul de bălţi conservate; numărul de bălţi   │
    │din habitatele forestiere şi din vecinătatea   │         │amenajate.                                      │
    │acestora şi amenajarea de noi habitate         │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Adaptarea managementului forestier la          │    P    │Rapoarte de activitate, menţinerea speciilor de │
    │necesităţile de conservare ale speciilor de    │         │interes comunitar într-o stare de conservare    │
    │interes comunitar.                             │         │favorabilă; elemente de vegetaţie menţinute în  │
    │                                               │         │teren.                                          │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Limitarea realizării de noi drumuri de acces   │    C    │Numărul de drumuri noi de acces; raport.        │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Includerea prevederilor Planului de management │    N    │Amenajamente silvice adecvate statutului de arie│
    │al sitului în amenajamentele silvice           │         │protejată al zonei; raport.                     │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Includerea prevederilor Planului de management │    N    │Planuri urbanistice generale şi zonale adecvate │
    │al sitului în planurile de urbanism - planuri  │         │statutului de arie protejată al zonei;          │
    │urbanistice generale şi zonale                 │         │management adecvat al terenurilor; raport.      │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Interzicerea sau, după caz, limitarea          │    C    │Management adecvat al terenurilor, menţinerea   │
    │schimbării modului de utilizare a terenurilor  │         │modului de utilizare al terenurilor; raport.    │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Umplerea şi sigilarea construcţiei de beton din│    N    │Construcţie sigilată; raport de activitate.     │
    │cadrul fostului sistem de irigaţii din aval de │         │                                                │
    │localitatea Roşiori, comuna Dulceşti           │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Implementarea unor măsuri de conservare noi.   │    C    │Rapoarte de activitate, specii şi habitate      │
    │În funcţie de rezultatele monitorizării din    │         │menţinute într-o stare de conservare favorabilă,│
    │teren, ori de câte ori este necesar            │         │număr şi suprafaţă zone cu reconstrucţie        │
    │                                               │         │ecologică.                                      │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Supravegherea realizării lucrărilor care       │    C    │Asigurarea unei stări de conservare favorabilă  │
    │afectează albia minoră a râului Moldova,       │         │pentru specia Lutra lutra; număr de controale;  │
    │cursurile secundare, acumulările permanente de │         │raport.                                         │
    │apă şi malurile                                │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Amenajarea unor puncte cheie de observare a    │    N    │Număr puncte de observare amenajate.            │
    │biodiversităţii şi întreţinerea amenajărilor   │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Amenajarea unor trasee ecoturistice şi         │    C    │Număr trasee ecoturistice realizate.            │
    │întreţinerea amenajărilor                      │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Instalarea de panouri şi indicatoare în        │    C    │Număr de panouri şi indicatoare realizate.      │
    │principalele puncte de interes şi întreţinerea │         │                                                │
    │acestora                                       │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Amenajarea de puncte de informare - eventual a │    C    │Număr puncte de informare, centru vizitare      │
    │unui centru de vizitare şi întreţinerea        │         │amenajat, locuri de campare amenajate.          │
    │acestora                                       │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Prezentarea, prin intermediul birourilor şi    │    C    │Număr prezentări.                               │
    │mijloacelor de informare turistică ale         │         │                                                │
    │localităţilor limitrofe, a unor informaţii     │         │                                                │
    │detaliate cu privire aria protejata ca sit şi  │         │                                                │
    │atracţie turistică                             │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Crearea şi promovarea unui portofoliu de       │    P    │Portofoliu de activităţi sportive creat şi      │
    │activităţi sportive pentru aria protejată      │         │promovat.                                       │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Crearea şi promovarea unui portofoliu de       │    P    │Număr vizitatori informaţi; număr prezentări    │
    │activităţi vizând cunoaşterea speciilor şi     │         │realizate, portofoliu de activităţi vizând      │
    │habitatelor sitului de tipul unui turism       │         │cunoaşterea speciilor şi habitatelor sitului    │
    │ştiinţific, cu ghizi special instruiţi         │         │creat şi promovat; număr de grupuri ghidate.    │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Informarea vizitatorilor cu privire la valorile│    C    │Impactul negativ al vizitării este minim; raport│
    │ariei naturale protejate şi a regulilor de     │         │                                                │
    │vizitare                                       │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Crearea şi implementarea unui sistem de rangeri│    C    │Număr rangeri voluntari; număr acţiuni realizate│
    │voluntari din rândul tinerilor din localităţile│         │                                                │
    │limitrofe                                      │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Realizarea de întâlniri periodice cu factorii  │    P    │Număr întâlniri cu comunităţile locale.         │
    │interesaţi                                     │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Promovarea Ghidului privind cele mai bune      │    N    │Număr întâlniri cu comunităţile locale.         │
    │practici agricole şi a Codului pentru bune     │         │                                                │
    │condiţii agricole şi de mediu în rândul        │         │                                                │
    │agricultorilor de pe teritoriul sitului        │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Dezvoltarea de parteneriate cu persoane şi     │    N    │Număr de parteneriate realizate.                │
    │instituţii relevante                           │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Informare şi conştientizare localnici cu       │    C    │Număr de întâlniri; număr de materialelor       │
    │privire la ariile protejate, valorile naturale │         │informative distribuite.                        │
    │şi oportunităţile de valorificare durabilă     │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Promovarea ariei protejate naturale, a sitului │    C    │Pagină web funcţională şi actualizată; număr de │
    │pe pagina web a custodelui, pe diverse medii de│         │actualizări anuale.                             │
    │socializare online                             │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Realizarea şi promovarea materialelor          │    N    │Număr panouri informative realizate.            │
    │informative pentru panourile de informare pe   │         │                                                │
    │traseele turistice                             │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Promovarea naţională şi internaţională a       │    N    │Număr de publicaţii şi apariţii media ce conţin │
    │sitului, ca şi destinaţie turistică            │         │informaţii despre sit.                          │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Organizarea de manifestări culturale           │    P    │Manifestări culturale organizate; raport.       │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Conceperea şi distribuirea siglei sitului către│    N    │Siglă concepută şi distribuită.                 │
    │producătorii locali de produse tradiţionale    │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Prezentarea produselor tradiţionale locale     │    N    │Număr produse tradiţionale etichetate.          │
    │etichetate cu sigla sitului pe paginile web    │         │                                                │
    │existente.                                     │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Promovarea ghidului educativ pentru copii      │    P    │Număr exemplare ghid distribuite.               │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Implementarea de activităţi educative în aria  │    P    │Minimum 2 prezentări anual; număr de elevi      │
    │protejată şi la sediile instituţiilor şcolare  │         │participanţi.                                   │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Realizare şi echipare punct lucru custode      │    N    │Punct de lucru echipat.                         │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Materializarea limitelor ariei protejate pe    │    C    │Limite materializate în teren.                  │
    │teren şi menţinerea acestora                   │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Realizarea, montarea şi întreţinerea panourilor│    C    │Număr de panouri indicatoare, panouri de        │
    │indicatoare, panourilor de avertizare şi a     │         │avertizare şi panouri informative.              │
    │panourilor informative                         │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Asigurarea de dotări şi echipament de teren    │    N    │Existenţa unor dotări şi echipament de teren    │
    │adecvat                                        │         │adecvate; rapoarte de activitate.               │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Asigurarea de echipament de birou adecvat      │    N    │Existenţa unui echipament adecvat; rapoarte de  │
    │                                               │         │activitate.                                     │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Adaptarea organigramei custodelui la           │    N    │Organigramă adecvată.                           │
    │necesităţile de aplicare ale Planului de       │         │                                                │
    │management                                     │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Evaluarea nevoilor de formare ale personalului │    N    │Raport anual de privind necesarul de instruire. │
    │implicat în managementul sitului.              │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Desfăşurarea şi participarea la cursuri de     │    N    │Raport anual de instruire sau rapoarte          │
    │instruire, schimburi de experienţa, conferinţe │         │intermediare dacă sunt necesare.                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Monitorizarea pregătirii, competenţei şi       │    C    │Fişe de apreciere, formulare de evaluare.       │
    │performanţelor personalului                    │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Analiza anuală a realizării Planului de        │    P    │Raport anual, modificări propuse.               │
    │management şi adaptarea în consecinţă a        │         │                                                │
    │acţiunilor din Planul de management            │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Pregătirea unui plan de lucru anual cu         │    P    │Plan de lucru şi financiar anual.               │
    │activităţile planificate: personal, resurse,   │         │                                                │
    │timp                                           │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Elaborarea rapoartelor de activitate şi        │    P    │Rapoarte elaborate                              │
    │financiare                                     │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Trimiterea şi completarea rapoartelor în       │    N    │Starea arici naturale protejate cunoscută;      │
    │funcţie de solicitările autorităţilor          │         │rapoarte.                                       │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Monitorizarea implementării Planului de        │    P    │Acţiunile din Planul de management realizate.   │
    │management                                     │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Identificarea şi accesarea surselor de         │    N    │Acţiunile din Planul de management realizate;   │
    │finanţare                                      │         │cereri de finanţare completate pentru proiecte  │
    │                                               │         │cu diverse finanţări                            │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Realizarea de patrulări periodice pe teritoriul│    C    │Patrularea arici în mod regulat; rapoarte de    │
    │sitului                                        │         │patrulare.                                      │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Eliberarea de avize pentru planurile şi        │    C    │Avize - negative/pozitive/cu restricţii         │
    │proiectele care se realizează pe teritoriul    │         │                                                │
    │sitului                                        │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Actualizarea permanentă a bazei de date        │    C    │Baza de date actualizată.                       │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Evaluarea rezultatelor implementării Planului  │    N    │Raport final de activitate; Plan de management  │
    │management în al V-lea an şi întocmirea noului │         │revizuit.                                       │
    │plan                                           │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Monitorizarea documentaţiilor realizate de     │    C    │Registru de intrări ieşiri.                     │
    │custode                                        │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Menţinerea unei arhive cu toate documentaţiile │    C    │Arhiva custodelui.                              │
    │şi publicaţiile produse de custode             │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Monitorizarea activităţilor interne şi externe,│    C    │Număr activităţi interne şi externe             │
    │activităţi înregistrate, documente oficiale şi │         │Număr documente oficiale, acorduri              │
    │acorduri                                       │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Asigurarea unor formate adecvate pentru        │    C    │Modele de contracte, acorduri.                  │
    │contracte, acorduri, şi a includerii           │         │                                                │
    │mijloacelor de raportare, revizuire şi         │         │                                                │
    │monitorizare                                   │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Producerea de minute şi procese verbale în urma│    C    │Minute şi procese verbale.                      │
    │întâlnirilor de lucru, şedinţe                 │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Realizarea unui sistem de raportare a          │    C    │Raportări.                                      │
    │activităţilor personalului                     │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Menţinerea unei biblioteci cu studii şi        │    C    │Studii, publicaţii, literatură de specialitate. │
    │publicaţii despre aria protejată, precum şi cu │         │                                                │
    │literatură de specialitate                     │         │                                                │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Asigurarea că toţi cercetători (oamenii de     │    C    │Contracte de cercetare, voluntariat             │
    │teren depun copii ale muncii prestate          │         │Fişe de raportare.                              │
    ├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤
    │Menţinerea înregistrărilor veniturilor         │    C    │Acte contabile.                                 │
    │financiare ale ariei protejate                 │         │                                                │
    └───────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────────────────────────────────────────────┘
    
        Legendă:
        Frecvenţa: C - continuu; P - periodic; N - în funcţie de necesităţi.




BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
     Apetroaie D., 1973 - Comunităţile de peşti din râurile Suceava şi Moldova care convieţuiesc cu specia Eudontomyzon mariae, Ocrotirea Naturii, 6: 34-58, Suceava.
     Bănărescu P., 1964 - Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII, Editura Academiei R.P.R. Bucureşti.
     Burton E.C., Gray M.J., Schmutzer A.C., Miller D.L., 2009 - Differential responses of postmetamoiphic amphibians tocattle grazing in wetlands. J. Wildlife Manage, 73:269-277.
     Călinescu R. I., 1931 - Mamiferele României. Repartiţia şi problemele lor geografice-economice, Imprimeria Naţională, Bucureşti.
     Chiriac E., Dănilă I., 1983 - Recherches sur la parasitofaune de souslik Citellus cittelus L. dans la Moldavie de Nord. Analele Universităţii Bucureşti, Biologic, 32:43-46, Bucureşti.
     Cogălniceanu D., 1997 - Metode şi tehnici în studiul ecologiei amfibienilor, Editura Universităţii Bucureşti.
     Cogălniceanu D, 2002 - Amfibienii din România. Ghid de teren. Naturalia Practica no. 5. Colecţia de Biologie-Ecologie, Editura Ars Docendi, Universitatea din Bucureşti.
     Cogălniceanu D., 1997 - Practicum de ecologic a amfibienilor, Editura Universităţii din Bucureşti.
     Cogălniceanu D., Szekely P., Samoilă C., Iosif R., Tudor M., Plăiaşu R., Stănescu F., Rozylowicz L., 2013 - Diversity and distribution of amphibians in România. Zoo Keys 296:35-57.
     Cooke A.S., Arnold H.R., 2003 - Night counting, netting and population dynamics of crested newts - Triturus cristatus. Herpetological Bulletin 84:5-14.
     Covaciu-Marcov S.D., Cicort-Lucaciu A.S., Sas I, Strugariu A., Cacuci P., Gherghel I., 2008 - Contributions to the knowledge regarding the composition and geographical distribution of the herpetofauna from Northern Moldavia - Suceava and Botoşani Counties, România, North-Western Journal of Zoology 4:25-47, Editura Universităţii Oradea.
     Davideanu G., Davideanu A., 2004 - Date asupra ihtiofaunei râului Moldova. Studii şi Comunicări Muzeul Naţional Brukenthal, Ştiinţe Naturale 29. Sibiu.
     Franklin J., 2009 - Mapping species distributions: spaţial inference and prediction, Cambridge University Press.
     Fuhn, I.E., 1960 - Amphibia. Fauna R.P.R., Editura Academiei Române, Bucureşti.
     Gustafson D. H., Andersen A. S., Mikusinski G., Malmgren J. C., 2009 - Pond quality determinants of occurrence patterns of great crested newts - Triturus cristatus, Journal of Herpetology, 43(2):300-310.
     Halliday T., 2005 - Amphibians. Ecological Census Methods, 2nd Edition, Sutherland W., ed. Cambridge University Press.
     Hamar M., 1967 - Din viaţa rozătoarelor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
     Hausleithner 2013 - The European ground squirrel Monitoring Network Lower Austria, Austrian League for Nature Conservation.
     Hayer W.R., Donnelly M.A., Mc Diarmid R.W., Hayek L.C., Foster M.S., 1994 - Measuring and Monitoring Biological Diversity: Standard Methods for Amphibians, 60-107, Washington DC, Smithsonian Institution Press.
     Iftime A. 2005 - Amphibia, în Cartea roşie a vertebratelor din România, ed. Botnariuc N., Tatole V., Editura Academiei Române şi Muzeul Naţional Istorie Naturală "Grigore Antipa", Bucureşti.
     Kottelat M., Freyhof J., 2007 - Handbook of European freshwater fishes, Kottelat, Comol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany.
     Madej Z., 1973 - Ecology of European fire-bellied toads Bombina (Oken 1816). Przgel. Zool. Wroclaw 17:200-204.
     Meeskee C., Schneeweiss N., Briggs, L., 2009 - Action A.3: Criteria For Favourable Conservation Status For Populations Of European Pond Turtles, Fire-Bellied Toads And Great Crested Newts, Project LIFE05NAT/LT/000094 "Protection of European pond turtle and threatened amphibians in the North European lowlands".
     Olsen Lars Henrik, 2012 - Animalele şi urmele lor, Editura MAST, Bucureşti.
     Pop D.A., Chiţu Z., 2013 - Landslides and Herpetofauna: a Preliminary Evaluation of Habitat Suitability, Travaux du Museum Naţional d''Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 56:205-219, Bucureşti.
     Popescu A., Murariu, D., 2001 - Rodentia, Mammalia, Fauna României, Vol. XVI, Fascicula II, Editura Academiei Română, Bucureşti.
     Popovici M., 2006 - Biodiversitatea mamiferelor mici din diferite agroecosisteme din nordul Moldovei, România, Teză de doctorat, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi.
     Pricop F., Battcs W., Ureche D., Stoica I., 2004 - Metodologia de monitorizare a ihtiofaunei din bazinele acvatice naturale şi antropice: 27-34 Vasile Goldiş University Press, Arad..
     Schmutzer A.C., Gray M.J., Burton E.C., Miller D.L., 2008 - Impacts of cattle on amphibian larvae and the aquatic environment, Freshwater Biology 53:2613-2625.
     Simionescu V., 1965 - Contribuţii la cunoaşterea sistematicii şi răspândirii geografice a faunei de rozătoare - Glires din Moldova, Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", seria nouă, Secţiunea II, Biologie, Tomul XI, Fasc. 1:127-141, Iaşi.
     Simionescu V., 1970 - Cercetări privind dinamica populaţiei mamiferelor mici din câteva tipuri de biocenoze naturale din Moldova. Societatea de Ştiinţe Biologice din R.S.R., Comunicări de zoologie, 289-304.
     Strugariu A., Gherghel I., Huţuleac-Volosciuc M.V., Săhlean T.C., Sas I., Săhlean T.C., Puşcaşu C.M., 2006 - Preliminary data concerning the distribution of amphibian fauna in Suceava County, România, Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Biologie 13:39-47.
     Tatole V., Iftime A., Stan M., Iorgu E., Iorgu I., Oţel V., 2009 - Speciile de animale Natura 2000 din România,, Imperium Print, Bucureşti.
     Vomicu B., Davideanu G., Davideanu A., 2006 - Data concerning the fish communities of the Moldova River - România, Acta Ihtiologica Romanica, 293-304.
     Vomicu B., 2009 - Cercetări privind ihtiofauna râului Moldova. Teză de doctorat, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi.
     ***, 2004 - Plan de Management Sit Natura 2000, propunerea unui ghid metodologic. Twining Project Phare 2004/IB/EN - 03.
     ***, 2006 - Recomandări pentru planurile de management pentru situri Natura 2000 în România, Twining Project R02006/IB/EN-02 Phase II.
     *** - "Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România" - manual şi instrumente - elaborat de Michael R. Appleton în cadrul proiectului "Managementul conservării biodiversităţii în României" - facilitare şi asistenţă tehnică în schimbările instituţionale, proiect al Băncii Mondiale numărul RO-GE-44176.
     ***, 2014 - Raport final al contractului "Realizarea studiilor de inventariere, cartare şi evaluare a stării de conservare a speciilor, studiul ameninţărilor şi studiu socio-economic pentru ariile ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, RGSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi", în cadrul proiectului "Managementul durabil al trei arii protejate situate pc Râul Moldova", S.C. Biome Management S.R.L.
     ***, 2014 - Structura planului de management şi recomandări de completare în scopul integrării respectivelor planuri de management în SINCRON şi Structura recomandată a datelor geospaţiale ce fac parte integrantă din planul de management în scopul integrării respectivelor date în SINCRON" realizat în cadrul proiectului "Sistem integrat de Management şi Conştientizare în România a Reţelei Natura 2000-SINCRON", proiect derulat de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, disponibil online http://www.anpm.ro/proiect-smcron/-/asset_publisher/M5dL2rWIKHI6/content/structura-plan-de-management-date-geospaţiale-nomenclatoare-sincron?_101_INSTANCEM5dL2rWIKHI6_
     http://romanialutra.wordpress.com/despre-vidra/
     http://camivore.biodiversitate.ro/vidra
     Unitatea elaboratoare şi colectivul de elaborare:
     Planul de management a fost elaborat în cadrul proiectului "Managementul durabil al trei arii protejate situate pe Râul Moldova" prin componenta "Realizare şi gestionare baze date, colectare date GIS, elaborare planuri de monitorizare şi management pentru ariile protejate ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi" de către S.C. Giscotop C.V. S.R.L.
     Colectivul de elaborare: Onete Marilena - specialist monitorizarea biodiversităţii, Vergheleţ Mircea - specialist management arii protejate, Popovici Mariana - zoolog, Popovici Ovidiu - zoolog, Mânu Minodora - zoolog, Vezeanu Constantin - specialist IT informatică/GIS/cartografie şi Lorenţ Adrian - specialist IT/GI S/cartografie.
    ANEXA nr. 1
la Planul de management

    Harta localizării sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 2
la Planul de management

    Harta cu limitele sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman şi unităţile administrativ-teritoriale (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 3
la Planul de management

    Harta geomorfologică (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 4
la Planul de management

    Harta geologică (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 5
la Planul de management

    Harta hidrologică (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 6
la Planul de management

    Harta solurilor (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 7
la Planul de management

    Harta peisajului (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 8
la Planul de management

    Harta obiectivelor de infrastructură şi construcţii (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 9
la Planul de management

    Harta patrimoniului cultural (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 10
la Planul de management

    Harta utilizării terenurilor (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 11
la Planul de management

    Harta tipurilor de proprietate a terenurilor (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 12
la Planul de management

    Harta formelor de administrare a terenurilor (a se vedea imaginea asociată)

    Harta parcelelor silvice de pe suprafaţa sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 13
la Planul de management

     Hărţi de distribuţie pentru speciile de interes comunitar

    Hartă de distribuţie a speciei Barbus meridionalis sinonim Barbuspetenyi (a se vedea imaginea asociată)

    Hartă de distribuţie a speciei Cobitis taenia (a se vedea imaginea asociată)

    Hartă de distribuţie a speciei Sabanejewia aurata (a se vedea imaginea asociată)

    Hartă de distribuţie a speciei Triturus cristatus (a se vedea imaginea asociată)

    Hartă de distribuţie a speciei Bombina variegata (a se vedea imaginea asociată)

    Hartă de distribuţie a speciei Bombina bombina (a se vedea imaginea asociată)

    Hartă de distribuţie a speciei Lutra lutra (a se vedea imaginea asociată)

    Hartă de distribuţie a speciei Spermophilus citellus (a se vedea imaginea asociată)

    Hartă de distribuţie a speciei Myotis bechsteini (a se vedea imaginea asociată)

    Hartă de distribuţie a speciei Myotis myotis (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 14
la Planul de management

     Hărţi ale presiunilor trecute şi prezente asupra tuturor speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0364

    Harta presiunii Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale (a se vedea imaginea asociată)

    Harta presiunii Creşterea animalelor (a se vedea imaginea asociată)

    Harta presiunii Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei (a se vedea imaginea asociată)

    Harta presiunii Exploatările forestiere (a se vedea imaginea asociată)

    Harta presiunii Extragere de nisip şi pietriş (a se vedea imaginea asociată)

    Harta presiunii Drumuri, poteci (a se vedea imaginea asociată)

    Harta presiunii Trafic auto (a se vedea imaginea asociată)

    Harta presiunii Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj (a se vedea imaginea asociată)

    Harta presiunii Depozitarea deşeurilor (a se vedea imaginea asociată)

    Harta presiunii Poluarea apelor de suprafaţă - limnice, terestre, marine şi salmastre (a se vedea imaginea asociată)

    Harta presiunii Specii invazive non-native (a se vedea imaginea asociată)

    Harta presiunii Hibridizare (a se vedea imaginea asociată)

    Harta presiunii Reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice (a se vedea imaginea asociată)

    Harta presiunii Colmatare (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 15
la Planul de management

     Hărţi ale ameninţărilor asupra tuturor speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

    Harta ameninţării Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Creşterea animalelor (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Exploatările forestiere (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Extragere de nisip şi pietriş (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Drumuri, poteci (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Trafic auto (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Depozitarea deşeurilor (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Poluarea apelor de suprafaţă - limnice, terestre, marine şi salmastre (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Specii invazive non-native (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Hibridizare (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării înlăturarea de sedimente - mâl (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Acumularea de materie organică (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Secare (a se vedea imaginea asociată)

    Harta ameninţării Colmatare (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 16
la Planul de management

     Lista unităţilor amenajistice şi a
     unităţilor de producţie de pe raza ariei protejate

    
    ┌──────┬──────────────────────┬───────┬──────────┬────────────┬───────────┬─────────┐
    │ Ocol │ Denumire unitate de  │Parcela│Subparcela│   Unitate  │ Forma de  │Suprafaţă│
    │silvic│       producţie      │       │          │amenajistică│proprietate│  - ha   │
    │      │                      │       │          │    - UA    │           │         │
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   44  │44A       │      A     │stat       │     2,88│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   43  │43        │            │stat       │     27,2│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   44  │44F       │      F     │stat       │     1,11│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   44  │44RR      │     RR     │stat       │     3,98│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   44  │44C       │      C     │stat       │     4,52│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   46  │46B       │      B     │stat       │     0,46│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   44  │44B       │      B     │stat       │    14,77│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   44  │44E       │      E     │stat       │     0,38│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   44  │44D       │      D     │stat       │     9,08│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   44  │44G       │      G     │stat       │     1,65│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   47  │47B       │      B     │stat       │     2,21│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   46  │46A       │      A     │stat       │     8,01│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   45  │45A       │      A     │stat       │     6,36│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   45  │45C       │      C     │stat       │     3,86│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   45  │45B       │      B     │stat       │    13,84│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   46  │46C       │      C     │stat       │    24,61│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   49  │49B       │      B     │stat       │     3,24│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   49  │49E       │      E     │stat       │     3,39│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   47  │47A       │      A     │stat       │    31,05│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   49  │49A       │      A     │stat       │     11,1│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   49  │49D       │      D     │stat       │     3,75│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   50  │50B       │      B     │stat       │     6,86│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   48  │48B       │      B     │stat       │     0,24│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   48  │48A       │      A     │stat       │    31,78│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   48  │48AA      │     AA     │stat       │     0,69│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   51  │51F       │      F     │stat       │     0,41│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   51  │51C       │      C     │stat       │     0,33│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   50  │50C       │      C     │stat       │    14,46│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   36  │36C       │      C     │stat       │     0,24│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   37  │37A2      │     A2     │stat       │     0,74│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   35  │35A       │      A     │stat       │    12,64│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   50  │50A       │      A     │stat       │    20,18│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   39  │39CC      │     CC     │stat       │     0,06│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   35  │35B       │      B     │stat       │    22,76│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   39  │39A1      │     A1     │stat       │     0,26│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   35  │35C       │      C     │stat       │     1,08│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   39  │39D       │      D     │stat       │     0,44│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   51  │51D       │      D     │stat       │     2,63│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   36  │36A       │      A     │stat       │    16,06│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   37  │37B       │      B     │stat       │      4,1│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   51  │51A       │      A     │stat       │    24,24│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   36  │36B       │      B     │stat       │      0,7│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   51  │51E       │      E     │stat       │     0,66│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   51  │51B       │      B     │stat       │    17,24│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   38  │38B       │      B     │stat       │     1,53│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   52  │52        │            │stat       │     3,84│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   37  │37A       │      A     │stat       │    22,24│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   39  │39A       │      A     │stat       │    10,57│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   54  │54A       │      A     │stat       │     7,41│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   38  │38A       │      A     │stat       │    38,55│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   54  │54B       │      B     │stat       │     1,73│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   23  │23D       │      D     │stat       │     0,78│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   23  │23C       │      C     │stat       │     1,02│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   39  │39C       │      C     │stat       │     1,33│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   26  │26E       │      E     │stat       │     3,24│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   26  │26D       │      D     │stat       │      1,2│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   42  │42        │            │stat       │    19,23│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   23  │23B       │      B     │stat       │    10,77│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   41  │41C       │      C     │stat       │     0,35│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   24  │24VV      │     VV     │stat       │     0,15│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   23  │23A       │      A     │stat       │     7,62│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   41  │41B       │      B     │stat       │     1,07│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   27  │27E       │      E     │stat       │     1,94│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   41  │41D       │      D     │stat       │     0,55│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   26  │26C       │      C     │stat       │     11,2│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   22  │22C       │      C     │stat       │     1,44│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   22  │22A2      │     A2     │stat       │     0,14│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   22  │22E       │      E     │stat       │     0,18│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   22  │22A1      │     A1     │stat       │     0,28│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   40  │40A       │      A     │stat       │     5,59│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   26  │26A       │      A     │stat       │     3,96│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   40  │40C       │      C     │stat       │      1,3│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   22  │22B       │      B     │stat       │     0,56│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   39  │39B       │      B     │stat       │    38,08│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   27  │27C       │      C     │stat       │     0,77│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   40  │40D       │      D     │stat       │     1,01│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   26  │26B       │      B     │stat       │     5,79│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   40  │40VV      │     VV     │stat       │     0,31│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   27  │27B       │      B     │stat       │      5,1│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   41  │41E       │      E     │stat       │     1,44│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   24  │24A       │      A     │stat       │    19,35│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   22  │22A       │      A     │stat       │     3,94│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   41  │41A       │      A     │stat       │    29,52│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   27  │27A       │      A     │stat       │    14,72│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   41  │41F       │      F     │stat       │     9,94│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   28  │28A       │      A     │stat       │     8,59│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   27  │27D       │      D     │stat       │    13,45│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   29  │29B       │      B     │stat       │    12,54│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   25  │25A       │      A     │stat       │    27,06│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   40  │40B       │      B     │stat       │    25,13│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   28  │28B       │      B     │stat       │    22,13│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   30  │30C       │      C     │stat       │    12,46│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   29  │29A       │      A     │stat       │    15,28│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   34  │34A       │      A     │stat       │    29,92│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   30  │30B       │      B     │stat       │     0,31│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   31  │31B       │      B     │stat       │     1,31│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   30  │30A       │      A     │stat       │    27,25│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   33  │33        │            │stat       │    30,87│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   32  │32A       │      A     │stat       │    19,79│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   32  │32B       │      B     │stat       │     0,36│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   31  │31D       │      D     │stat       │     0,34│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   32  │32C       │      C     │stat       │     0,47│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   31  │31A       │      A     │stat       │     9,95│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   21  │21B       │      B     │stat       │     1,45│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   21  │21A       │      A     │stat       │    24,72│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   20  │20B       │      B     │stat       │     1,04│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   20  │20C       │      C     │stat       │    13,44│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   20  │20A       │      A     │stat       │    10,42│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   19  │19B       │      B     │stat       │    15,26│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   19  │19D       │      D     │stat       │     5,68│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   19  │19C       │      C     │stat       │     0,76│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   19  │19A       │      A     │stat       │     7,89│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   18  │18B       │      B     │stat       │     17,4│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   16  │16B       │      B     │stat       │    17,76│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   17  │17A       │      A     │stat       │    15,09│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   15  │15B       │      B     │stat       │    19,99│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   14  │14C       │      C     │stat       │     7,26│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   16  │16A       │      A     │stat       │    11,61│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   14  │14A       │      A     │stat       │    22,72│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   15  │15A       │      A     │stat       │     8,25│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   10  │10B       │      B     │stat       │     1,19│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   14  │14B       │      B     │stat       │     2,56│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   14  │14D       │      D     │stat       │     4,48│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   13  │13B       │      B     │stat       │    25,14│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   13  │13A       │      A     │stat       │     4,21│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   10  │10D       │      D     │stat       │     1,13│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   12  │12        │            │stat       │    33,86│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   10  │10A       │      A     │stat       │     2,58│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   9   │9CC       │     CC     │stat       │     0,12│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   11  │11A       │      A     │stat       │    18,29│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   9   │9AA       │     AA     │stat       │     0,11│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   11  │11B       │      B     │stat       │     6,17│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   8   │8F        │      F     │stat       │     0,66│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   9   │9A        │      A     │stat       │    12,89│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   8   │8E        │      E     │stat       │     3,12│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   8   │8AA       │     AA     │stat       │     0,34│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   8   │8G        │      G     │stat       │     0,27│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   8   │8B        │      B     │stat       │     0,52│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   8   │8D        │      D     │stat       │     7,36│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   7   │7A        │      A     │stat       │     31,1│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   7   │7C        │      C     │stat       │     0,39│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   7   │7B        │      B     │stat       │     2,38│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   7   │7D        │      D     │stat       │     1,17│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   8   │8A        │      A     │stat       │    17,57│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   8   │8C        │      C     │stat       │     0,46│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   9   │9B        │      B     │stat       │     1,45│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   9   │9C        │      C     │stat       │      1,4│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   10  │10C       │      C     │stat       │     4,47│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   17  │17B       │      B     │stat       │    17,39│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   18  │18A       │      A     │stat       │    10,98│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   31  │31C       │      C     │stat       │     1,07│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   25  │25C       │      C     │stat       │     0,02│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   25  │25B       │      B     │stat       │     1,64│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   22  │22CC      │     CC     │stat       │     0,21│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   22  │22D       │      D     │stat       │     0,24│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   37  │37CC      │     CC     │stat       │     0,11│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   34  │34VV      │     VV     │stat       │     0,11│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   45  │45RR      │     RR     │stat       │     1,77│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   48  │48CC      │     CC     │stat       │     0,09│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │II Cârlig             │   53  │53PP      │     PP     │persoane   │     4,28│
    │      │                      │       │          │            │fizice     │         │
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   29  │29E       │      E     │stat       │     0,79│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   29  │29G       │      G     │stat       │     6,95│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   29  │29F       │      F     │stat       │     1,16│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   29  │29AA      │     AA     │stat       │     0,19│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   29  │29D       │      D     │stat       │     2,84│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   29  │29B       │      B     │stat       │    11,11│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   4   │4C        │      C     │stat       │     2,23│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   4   │4G        │      G     │stat       │     1,18│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   4   │4H        │      H     │stat       │     0,11│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   4   │4F        │      F     │stat       │      0,3│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   29  │29C       │      C     │stat       │     1,06│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   4   │4A        │      A     │stat       │     0,43│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   4   │4J        │      J     │stat       │     3,26│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   4   │4B        │      B     │stat       │     1,84│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   29  │29A       │      A     │stat       │    13,08│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   4   │4VV       │     VV     │stat       │     0,17│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   4   │41        │      I     │stat       │     0,71│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   4   │4E        │      E     │stat       │     2,25│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   5   │5B        │      B     │stat       │     1,06│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   5   │5A        │      A     │stat       │     1,14│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   28  │28NN      │     NN     │stat       │     0,59│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   28  │28B       │      B     │stat       │     3,78│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   28  │28C       │      C     │stat       │     5,82│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   28  │28E       │      E     │stat       │     6,79│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   28  │28A       │      A     │stat       │    10,78│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   27  │27B       │      B     │stat       │     7,93│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   26  │26B       │      B     │stat       │     0,34│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   7   │7A        │      A     │stat       │     1,25│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8AA       │     AA     │stat       │     0,41│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   7   │7C        │      C     │stat       │     0,62│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   6   │6VV1      │     VV1    │stat       │     0,25│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   6   │6C        │      C     │stat       │     0,68│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8VV1      │     VV1    │stat       │     0,77│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   6   │6B        │      B     │stat       │     9,25│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   6   │6A        │      A     │stat       │      1,7│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   26  │26PP      │     PP     │persoane   │    11,06│
    │      │                      │       │          │            │fizice     │         │
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8G        │      G     │stat       │     2,07│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8F        │      F     │stat       │     2,43│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   7   │7B        │      B     │stat       │     5,31│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   7   │7D        │      D     │stat       │     6,23│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8A        │      A     │stat       │     1,93│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   7   │7E        │      E     │stat       │     3,03│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   7   │7VV2      │     VV2    │stat       │     0,25│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8VV3      │     VV3    │stat       │     0,11│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8H        │      H     │stat       │     1,21│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8C        │      C     │stat       │     1,68│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8NN       │     NN     │stat       │     2,97│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   10  │10A       │      A     │stat       │     1,62│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   9   │9A        │      A     │stat       │     2,38│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8VV2      │     VV2    │stat       │     0,49│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8E        │      E     │stat       │     2,72│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8B        │      B     │stat       │     12,2│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8D        │      D     │stat       │     3,83│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   9   │9C        │      C     │stat       │     1,24│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   9   │9B        │      B     │stat       │     6,01│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   9   │9NN       │     NN     │stat       │     5,01│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   22  │22D       │      D     │stat       │     2,15│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   22  │22B       │      B     │stat       │     3,52│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   22  │22C       │      C     │stat       │     5,25│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   22  │22NN2     │     NN2    │stat       │     0,76│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   22  │22E       │      E     │stat       │     2,63│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   11  │11        │            │stat       │     0,59│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   22  │22A       │      A     │stat       │    10,32│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   12  │12B       │      B     │stat       │      0,5│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   12  │12C       │      C     │stat       │     1,33│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   20  │20NN      │     NN     │stat       │     3,16│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   12  │12A       │      A     │stat       │     6,32│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   20  │20B       │      B     │stat       │    17,46│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   19  │19NN      │     NN     │stat       │     0,57│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   12  │12D       │      D     │stat       │    15,82│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   13  │13C       │      C     │stat       │     7,09│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   13  │13A       │      A     │stat       │    14,61│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   13  │13B       │      B     │stat       │      4,5│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   20  │20A       │      A     │stat       │     5,41│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   14  │14A       │      A     │stat       │     2,09│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   14  │14B       │      B     │stat       │     1,51│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   17  │17        │            │stat       │     4,72│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   16  │16        │            │stat       │     1,71│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   15  │15B       │      B     │stat       │     3,53│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   15  │15A       │      A     │stat       │      3,5│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   29  │29VV      │     VV     │stat       │      0,7│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   4   │4NN       │     NN     │stat       │     1,58│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   4   │4J        │      J     │stat       │     0,18│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   28  │28D       │      D     │stat       │     0,33│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   27  │27A       │      A     │stat       │     7,16│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   26  │26A       │      A     │stat       │     7,62│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   10  │10B       │      B     │stat       │    14,76│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   7   │7VV1      │     VV1    │stat       │     0,51│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   7   │7F        │      F     │stat       │      1,6│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8J        │      J     │stat       │     0,11│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8VV4      │     VV4    │stat       │     0,45│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8I        │      I     │stat       │     3,68│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   22  │22VV      │     VV     │stat       │     0,51│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   22  │22NN1     │     NN1    │stat       │     0,86│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   18  │18        │            │stat       │     1,17│
    ├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
    │Roman │III Zăvoaiele Moldovei│   8   │8CC       │     CC     │stat       │     0,34│
    └──────┴──────────────────────┴───────┴──────────┴────────────┴───────────┴─────────┘



    ANEXA nr. 17
la Planul de management

     Alte specii relevante, care nu au fost menţionate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului R08CI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman
     Dintre speciile de interes comunitar, în urma studiilor realizate în teren, în sit au fost identificate 4 specii de peşti şi o specie de liliac, relevante pentru aria protejată, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice, care nu sunt menţionate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului.
     Misgurnus fossilis - ţipar, chişcar
     Distribuţie în aria protejată: specia a fost găsită într-un braţ mort lângă localitatea Cordun. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: minim 2.500 de indivizi.
     Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei: nefavorabilă - rea.
     Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: nefavorabilă - rea.
     Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă. Starea globală de conservare a speciei: nefavorabilă - rea.
     Rhodeus senceus subspecia amarus - boarţă
     Distribuţie în aria protejată: specia a fost găsită în următoarele ape din interiorul sitului: în râul Moldova între localităţile Fildeşii şi Corhana, într-un braţ mort a râului Moldova lângă localitatea Gherăeşti şi într-o baltă artificială lângă localitatea Gherăeşti.
     Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: minim 1.500.000 de indivizi.
     Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei: nefavorabilă - inadecvată.
     Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: nefavorabilă - rea.
     Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă.
     Starea globală de conservare a speciei: nefavorabilă - rea.
     Romanogobio kessieri sinonim Gobio kessleri - porcuşor de nisip
     Distribuţie în aria protejată: specia a fost găsită în râul Moldova lângă localitatea Roşiori.
     Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: minim 670.000 de indivizi.
     Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei: favorabilă.
     Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: favorabilă.
     Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă.
     Starea globală de conservare a speciei: favorabilă.
     Romanogobio uranoscopus sinonim Gobio uranoscopus - porcuşor de vad
     Distribuţie în aria protejată: specia a fost găsită în râul Moldova lângă localitatea Roşiori.
     Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: minimum 120000 de indivizi.
     Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei: favorabilă.
     Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: favorabilă.
     Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă.
     Starea globală de conservare a speciei: favorabilă.
     Barbastella barbastellus - liliacul cârn, liliacul cu bot lat
     Distribuţie în aria protejată: este o specie rezidentă în sit. În timpul verii se adăposteşte probabil în scorburile din pădurile mai bătrâne. Iarna, liliacul cârn se adăposteşte în scorburi sau în peşteri. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: 200-250 indivizi.
     Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei: favorabilă.
     Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: favorabilă.
     Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă.
     Starea globală de conservare a speciei: favorabilă.

    Hartă de distribuţie a speciei Misgumus fossilis (a se vedea imaginea asociată)

    Hartă de distribuţie a speciei Rodeus sericeus amarus (a se vedea imaginea asociată)

    Hartă de distribuţie a speciei Romanogobio kessleri (a se vedea imaginea asociată)

    Hartă de distribuţie a speciei Romanogobio uranoscopus (a se vedea imaginea asociată)

    Hartă de distribuţie a speciei Barbastetta barbastellus (a se vedea imaginea asociată)


     ---------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Plan, Alte Institutii,  PLAN DE MANAGEMENT din 29 iulie 2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016