Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN DE MANAGEMENT din 27 iunie 2016  al sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tăşad    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN DE MANAGEMENT din 27 iunie 2016 al sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tăşad

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 633 bis din 18 august 2016

──────────
        * Aprobat prin Ordinul nr. 1.186 din 27 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 18 august 2016
──────────


    CUPRINS
    CAP. 1

    1.1. Scurtă descriere a planului de management
    1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
    1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management
    1.4. Procesul de elaborare a planului de management
    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management
    1.6. Procedura de implementare a planului de management
    CAP. 2
    DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Informaţii Generale
    2.1.1. Localizarea şi limitele ariei naturale protejate
    2.1.2. Zonarea internă a ariei naturale protejate
    2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

    2.2. Mediul Abiotic
    2.2.1. Geomorfologie
    2.2.2. Geologie
    2.2.3. Hidrologie
    2.2.4. Clima
    2.2.5. Soluri şi subsoluri

    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Ecosisteme
    2.3.2. Habitate
    2.3.2.1. Habitate Natura 2000
    2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională

    2.3.3. Flora de interes conservativ
    2.3.3.1. Plante inferioare
    2.3.3.2. Plante superioare

    2.3.4. Fauna de interes conservativ
    2.3.4.1. Ihtiofauna
    2.3.4.2. Herpetofauna
    2.3.4.3. Avifauna
    2.3.4.4. Mamifere

    2.3.5 Alte specii relevante
    2.3.5.1. Flora
    2.3.5.2. Fauna


    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
    2.4.1.2. Utilizarea terenurilor
    2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor
    2.4.1.4. Administratori şi gestionari
    2.4.1.5. Infrastructura şi construcţii
    2.4.1.6. Patrimoniu cultural
    2.4.1.7. Peisajul
    2.4.1.8. Turism şi facilităţi de turism

    2.4.2. Impacturi
    3.4.2.1. Presiuni, impacturi trecute şi prezente
    2.4.2.2. Ameninţări, impacturi viitoare previzibile


    CAP. 3
    EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR
    3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ
    3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
    CAP. 4
    SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul planului de management
    4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi
    4.2.1. Obiectiv general
    4.2.1.1. Obiectiv specific
    4.2.1.1.1. Activităţi



    CAP. 5
    PLANUL DE ACTIVITĂŢI
    CAP. 6
    PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
    CAP. 7
    BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
    CAP. 8
    Anexe
        Anexa nr. 1.1 Harta localizare arii protejate
        Anexa nr. 1.2 Harta limite arii protejate
        Anexa nr. 1.3 Descrierea limitelor Sitului Natura 2000 ROSCI024 Tăşad
        Anexa nr. 1.4 Hărţi geomorfologice
        Anexa nr. 1.5 Hărţi geologice
        Anexa nr. 1.6 Hărţi hidrografice
        Anexa nr. 1.7 Hărţi pedologice
        Anexa nr. 1.8 Hărţi distribuţie habitate peşteră
        Anexa nr. 1.9 Hărţi distribuţie specii de amfibieni şi reptile
        Anexa nr. 1.10 Hărţi distribuţie specii de lilieci
        Anexa nr. 1.11 Harta distribuţie Ruscus aculeatus
        Anexa nr. 1.12 Hărţi distribuţie nevertebrate
        Anexa nr. 1.13 Hărţi distribuţie alte specii de amfibieni şi reptile
        Anexa nr. 1.14 Harta distribuţie Falco subbuteo
        Anexa nr. 1.15 Hărţi distribuţie alte specii de lilieci
        Anexa nr. 1.16 Harta categoriilor de folosinţă a terenurilor
        Anexa nr. 1.17 Harta formelor de proprietate asupra terenurilor
        Anexa nr. 1.18 Harta regimului de administrare a terenurilor
        Anexa nr. 1.19 Harta transporturilor
        Anexa nr. 1.20 Hărţile impacturilor antropice
        Anexa nr. 1.21 Buget plan de management
    CAP. 1
    INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a planului de management
        Prezentul plan de management este elaborat în cadrul proiectului POS Mediu Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Ţării Crişurilor, cod SMIS-CSNR 42800, Beneficiarul este Consiliul Judeţean Bihor.
        Prezentul plan de management a fost elaborat de către Asocierea SC GISCOTOP C.V. SRL - SC ESRI ROMÂNIA SRL, beneficiar al proiectului fiind Consiliul Judeţean Bihor.
        Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad, sit de importanţă comunitară, şi al rezervaţiei 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tăşad a fost elaborat în vederea unei planificări unitare a acţiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivului major al ariilor protejate, respectiv conservarea biodiversităţii şi a atributelor naturale specifice zonei.
        Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad şi al rezervaţiei 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tăşad constituie documentul oficial programatic având rolul de reglementare al desfăşurării tuturor activităţilor de pe cuprinsul acestor arii naturale protejate precum şi din imediata lor vecinătate.
        Pentru elaborarea planului de management a fost necesară desfăşurarea unui proces participativ, la care au fost invitaţi să ia parte toţi factorii interesaţi din zona ariei natural protejate, mai ales reprezentanţii comunităţilor locale.

    1.2. Scurtă descriere a ariei protejate
        Situl Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad este o arie de importanţă comunitară, înfiinţată în baza Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.
        Rezervaţia 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tăşad a fost declarată, prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a-III-a -zone protejate.
        Rezervaţia naturală 2.188 Calcarele tortoniene de la Tăşad corespund categoriei a IV-a IUCN - rezervaţie naturală de tip paleontologic, care include: zona speologică, zona paleontologică şi zona arheologică. Zona paleontologică este concentrată pe Valea Peşterii şi mai ales Valea Stracoşului. Zona arheologică este reprezentată de situl arheologic de pe Dealul Cetăţuia.
        Situl conţine habitatul 8310-Peşteri în care accesul publicului este interzis, respectiv peşterile Tăşad şi Stracoş, care sunt populate de 6 specii de lilieci enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate): Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus euryale, Myotis blythii, Rhinolophus hipposideros, Miniopterus schreibersii şi Myotis myotis şi speciile de amfibieni enumerate în anexa II a Directivei Habitate Bombina variegata şi Triturus cristatus.
        Această rezervaţie este un habitat ideal şi pentru specii de păsări ca Falco subbuteo, Merops apiaster, reptile ca Lacerta viridis, amfibieni ca Bombina variegata, Rana ridibunda, Rana temporaria, Rana dalmatina, Bufo bufo, Salamandra salamandra.

    1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management
    a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.
    e) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate;
    f) Legea apelor nr. 107/1996,cu modificările şi completările ulterioare;
    g) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial;
    h) Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;
    i) Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice;
    j) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
    k) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
    l) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional.
    m) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    n) Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;
    o) Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
    p) Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.
    q) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    r) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;
    s) Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;
    t) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
    u) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare
    v) Hotărârea Guvernului nr. 493/2004 privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi a Metodologiei privind elaborarea şi conţinutul - cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;
    w) Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    x) Ordonanţa Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;
    y) Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    z) Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare;
    aa) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
    bb) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
    cc) Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998
    dd) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;
    ee) Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările şi completările ulterioare;
    ff) Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 604/2005 pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate;
    gg) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare.
    hh) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 656/2014 privind aprobarea Planului regional de acţiune pentru managementul speciilor de lilieci "Rhinolophus ferrumequinum", "Rhinolophus hipposideros", Myotis myotis", "Myotis bechsteinii", "Barbastella barbastellus", Miniopterus schreibersii";
    ii) Directiva nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);
    jj) Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate)

    1.4. Procesul de elaborare a planului de management
        Planul de management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfăşurat în mai multe etape:
    a) Evaluarea zonei reprezentată de cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administraţie şi a folosinţei terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic şi mediului fizic-geologic, geomorfologie, hidrologie, climă şi soluri - din zona ariilor naturale protejate;
    b) Evaluarea elementelor de biodiversitate reprezentată de identificarea şi cartarea în teren a habitatelor şi arealelor speciilor care fac obiectul conservării în cele două arii naturale protejate;

        Pentru culegerea datelor necesare acestor paşi au fost derulate studii specifice în cadrul proiectului "Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Ţării Crişurilor" finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniul Major de intervenţie 4.1 - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000. Elaborarea propriu-zisă a planului de management are la bază informaţiile din aceste studii, extrase integral sau prelucrate, precum şi informaţiile şi studiile realizate anterior cu privire la cadrul natural al Ariei Protejate, factorii biotici şi abiotici, contextul socio-economic şi impactul antropic, studiile de inventariere şi cele privind evaluarea şi cartarea speciilor şi a arealelor lor, precum şi metodologiile de monitorizare.
        Structura şi capitolele planului de management au fost stabilite conform modelului din ghidul Appleton, Fauna&Flora Internaţional, dar s-au folosit ca şi modele sistemul informatic SINCRON, iar planificarea bugetară a fost realizată conform analizei financiare din cadrul proiectului UNDP- GEF: Întărirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii protejate din Carpaţi. Planul de management a fost elaborat cu implicarea următorilor factori interesaţi: factori decizionali, locuitorii şi factorii de interes din comunităţile locale din vecinătatea ariei protejate, vizitatorii din zonă, reprezentanţii mass mediei locale, proprietarii şi utilizatorii de terenuri.
        Implicarea celor care sunt afectaţi sau pot influenţa acest plan şi respectiv realizarea obiectivelor Planului de Management Integrat, s-a asigurat prin:
    a) implicarea în procesul de elaborare a Planului de Management Integrat a reprezentanţilor unor organizaţii de mediu şi factori interesaţi. Aceştia vor putea analiza măsurile de conservare propuse, şi vor putea face propuneri în funcţie de strategia de dezvoltare a comunităţilor locale;
    b) solicitarea de comentarii/propuneri de la factorii interesaţi şi de la specialişti din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea Planului de Management Integrat;
    c) analiza observaţiilor factorilor interesaţi înainte de a solicita aprobarea planului de management conform prevederilor legale.


    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management
        Pentru această arie protejată nu a fost realizat până în prezent niciun plan de management.

    1.6. Procedura de implementare a planului de management
        Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui ariei naturale protejate şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de acţiune.
        Organizarea activităţilor se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii de interes ca: administraţii publice locale, Instituţia Prefectului Judeţului Bihor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Garda Forestieră Oradea şi Vânătoare Bihor, Garda de Mediu Bihor, proprietari şi administratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, ONG-uri, specialişti şi altele asemenea.
        Activităţile din planul de acţiune anual se implementează/organizează:
    a) în mod direct de către custodele ariei protejate;
    b) prin implicarea unor parteneri pe bază de contracte de colaborare, de voluntariat;
    c) pe bază de protocoale cu organizaţii neguvernamentale, servicii publice sau voluntari;
    d) pe bază de contracte, protocoale sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice specializate, organizaţii neguvernamentale şi altele asemenea.

        Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către custodele ariei protejate pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management.

    CAP. 2
    DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Informaţii Generale
        Situl Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad, Sit de Importanţă Comunitară are suprafaţa de 1.557 ha şi cuprinde Peştera Tăşad, Peştera Stracoş, situl arheologic de pe Dealul Cetăţuia, situat în imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea Stracoşului, unde se află cetatea dacică de la Tăşad. Aici se găsesc şi depozite fosilifere de vârsta badeniană - miocen mediu, constituind straturi concordante de tipul calcarelor de Leitha: spongieri, corali, echinide, briozoare, moluşte şi viermi, resturi de rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat în zona Crişurilor. Calcarele Tortoniene prezintă pe lângă interesul paleontologic şi interes speologic, dat fiind dezvoltarea în aceste călcare a două peşteri, Peştera Tăşad şi Peştera Stracoş. Acestea sunt dezvoltate în calcarele tinere de vârsta sarmaţiană, fapt care reprezintă o raritate pe teritoriul ţării noastre.
        Peştera de la Stracoş este situată în versantul stâng al Văii Stracoşului, la circa 2 km sud-vest de satul Stracoş, comuna Drăgeşti. Peştera de la Stracoş a fost semnalată pentru prima data de A. Schmidl în 1863. Între 1969 şi 1970 V. Feşnic o descrie şi cartează 670 m, iar în 1978 echipa formată din N. Paul, I. Corba şi A. Strugăreanu forţează înaintarea şi reuşesc să iasă la suprafaţă prin intrarea superioară, iar L. Vălenaş, N. Paul şi N. Sasu realizează harta peşterii care o dezvoltare de 965 m, Vălenaş şi Drimba, 1978. Golul subteran al Peşterii de la Stracoş este reprezentat de o galerie temporar activă de 788 m lungime, cu o pantă foarte mică, desfăşurată meandrat, cu secţiuni care variază între 0,6-5,0 m lăţime şi 0,5-40 m înălţime. Are tavane dezvoltate în lungul feţelor de strat, nivele de eroziune, marmite, hornuri care adăpostesc colonii de lilieci, câteva tronsoane de galerii fosile, superioare şi sectoare bogate în speleoteme. În peşteră sunt descrise speleoteme unice numite vadoid, care au un miez poros, de culoare ocru, format din limonit şi acoperit de o crustă subţire de 0,3-0,9 mm, brun-neagră, formată din goethit. Au mai fost identificate şi mineralele din clasa chimică a fosfaţilor brushit şi taranakit a căror geneză este legată de depozitele de guano din peşteră, Onac, 2002.
        Peştera de la Tăşad este situată în versantul drept al Văii Peşterii în apropierea punctului fosilifer de pe Valea Stracoşului. Peştera de la Tăşad a fost pentru prima data amintită de A. Schmidl în 1863. Între 1969 şi 1970 V. Feşnic o descrie pe o lungime totală de 88 m, iar în 1978 echipa formată din G. Drimba şi N. Sasu o recartează pe o lungime de 105 m, Vălenaş şi Drimba, 1978. În 2002, speologii de la Clubul de Speologie Cristal din Oradea forţează târâşul aparent înfundat, trec două semisifoane ajungând în terminusul actual al peşterii pe care au recartat-o pe o lungime de 308 m, Ursu şi Bruncsak, 2004-2005. Golul subteran debutează cu o sală cu secţiune tringhiulară inversă, cu o înălţime maximă de 4 m şi lăţime de 7 m. Golul este o galerie unică, meandrată uşor, din ce în ce mai îngustă, drenată de un curs de apă temporar. Peştera e dezvoltată pe feţe de strat, care au generat mai multe tronsoane cu tavan plan-orizontal, prezintă nivele de eroziune cu formaţiuni stalagmitice şi argile nisipoase, hornuri închise care adăpostesc lilieci, podea cu depozite aluvionare. Peştera continua cu două semi-sifoane, care permit accesul în Sala cu Guano şi continuă cu o galerie îngustă.
    2.1.1. Localizarea şi limitele ariei naturale protejate
        Aria Protejată reprezintă o zonă naturală, cu păduri de foioase, păduri în tranziţie, pajişti naturale, păşuni, peşteri, încadrată în bioregiunea continentală central-nordică a Dealurilor de Vest-unitate geomorfologică deluroasă situată în partea vestică a Carpaţilor Occidentali, la poalele vestice ale Munţilor Pădurea Craiului, aparţinând de lanţului carpatic al Occidentalilor.
        Situl Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad şi Rezervaţia 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tăşad sunt localizate în Dealurile Tăşadului, o subunitate a Dealurilor Pădurii Craiului din cadrul Dealurilor de Vest, în comuna Drăgeşti, localitatea Tăşad, în judeţul Bihor, la 22 de km de Oradea şi 12 km de Băile Felix într-o regiune colinară marcată de cumpăna de ape între afluenţii Crişului Repede şi cei ai Crişului Negru. Accesul în rezervaţie se face pe DN79 Oradea-Beiu. Accesul se poate face şi din drumul E60 Oradea-Cluj, din localitatea Oşorhei, pe DJ76-7E, spre Poiana Tăşad prin Copăcel. Datele geografice de localizare sunt 46░ 55' 55' latitudine nordică şi 22░ 8' 10' longitudine estică. Situl Tăşad are o suprafaţă de 1557ha şi se suprapune cu rezervaţia Calcarele Tortoniene de la Tăşad, ce are o suprafaţă de 0,40ha. Este la o altitudine de medie de 250-300m, minim 200m - spre Valea Peşterii, maxim 420m - în Vârful La Pietriş din nord-est.
     Administrativ este în comuna Drăgeşti localitatea Tăşad, în judeţul Bihor, fiind mărginit de localităţile Tăşad la vest, Poiana Tăşad la nord, Bucuroaia la est, precum şi Drăgeşti şi Stracoş la sud. Harta cu localizarea ariei protejate se regăseşte la Anexa nr. 1.1 la planul de management. Harta cu limitele ariei protejate se regăseşte la Anexa nr. 1.2 la planul de management. Descrierea limitelor sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad sunt incluse în Anexa nr. 1.3 la planul de management.

    2.1.2. Zonarea internă a ariei naturale protejate - Nu este cazul.
    2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
        Situl Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad include în întregime suprafaţa Rezervaţiei 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tăşad.


    2.2. Mediul Abiotic
    2.2.1. Geomorfologie
        Unitatea unde se află aria protejată se încadrează în aria deluroasă vestică, ca subunitate a Dealurile Crişanei, Dealurilor Pădurii Craiului - Tăşadului. Aceasta apare ca un piemont intermediar spre depresiunea Vad-Borod şi câmpia înaltă, piemontană Miersig, din Câmpia Crişurilor. Relieful general este astfel cel al unor culmi rotunjite, domoale, prelungi, uşor înclinate, care domină cu peste 100m înălţimile mai coborâte ale văilor din jur. Sunt dealuri scunde, provenite din ridicarea şi fragmentarea unor fâşii de glacis submontan, care se arcuiesc sub horsturile Pădurii Craiului, cu glacisuri, piemonturi, terase şi lunci largi. Culmea este cumpăna de ape dintre bazinele Crişul Repede şi Crişul Negru.
        Relieful unde este localizată aria protejată este format din o serie de culmi principale şi secundare care sunt fragmentate de numeroase văi, afluenţii cursurilor principale. Altitudinile generale depăşesc 300m, cele mai mari fiind în extremitatea nord-estică unde sunt peste 400m. Partea nord-estică este fragmentată de văile Pârâului Sarand, care curge spre nord. Spre sud urmează culmea pe unde trece drumul dintre Tăşad şi Poiana Tăşad, care urcă de la 360m în vest, la 400m în est. Din aceasta se formează văile Morii, Stracoşului, care curg de la nord spre sud, împărţind relieful în două culmi, una vestică, mai coborâtă - 300m, şi cealaltă estică, mai înaltă - 320-400m. Spre vest coboară accentuat spre Valea Peşterii aflată la 200m, de unde urcă spre vest versantul până la podul Dealului Dumbravei, de la 300m, pe unde trece şi DN76.
        Hipsometric, pe toată suprafaţa, altitudinile variază între minim 200m - spre Valea Peşterii, maxim 420m - în Vârful La Pietriş din nord-est. Culmea ajunge frecvent la peste 350m în vârfurile din partea estică. Cea mai mare răspândire o are treapta între 200 - 300m, care este cel mai mult în jumătatea sudică şi în lungul văilor centrale, următoarea fiind treapta între 300-400m, din jumătatea nordică. Treapta cu cea mai mică răspândire este şi cea cu altitudinile cele mai mari ce depăşeşte 400m. La periferie în sud sunt şi trepte cu altitudinile cele mai mici, sub 200m. Pantele sunt mai abrupte spre văi şi mai domoale spre podurile culmilor dealurilor. Fragmentarea este mai mică pe culmi, cu valori mai mari unde calcarele sunt la zi. Procesele actuale pot fi afectate de alunecările de teren, văile torenţiale, prăbuşirile pe văile carstice sau unde roca este la zi.
        Calcarele Tortoniene prezintă un relief carstic, cu endo- şi exocarst. În zona aferentă văii Peşterii, dar şi pe versanţii calcaroşi ai văii Stracoşului pot fi observate unele forme specifice exocarstului, în special doline, uvale, văi carstice suspendate şi mici abrupturi calcaroase.
        Aceste sisteme carstice s-au dezvoltat şi în pitoreasca Valea Peşterii, pe un afluent al Crişului Negru, cu versanţii abrupţi, calcaroşi. Endocarstul cuprinde 6 peşteri, dintre care două sunt mai accesibile. Peştera Stracoş este cea mai mare dintre ele, are o lungime de 965 m şi este traversată integral de un râu subteran. Mai sunt prezente Peştera Tăşad, Izbucul Cetăţaua cu un curs activ de peste 300 m lungime, Peştera Tâlharilor, Peştera Surpată din Valea Peşterii şi Peştera Goila.
     Peştera Tăşad este situată în versantul drept al Văii Peşterii, la o altitudine de aproximativ 230m în apropierea punctului fosilifer. Prin pierderile de la suprafaţă a micului pârâu Valea Peşterii s-a format şi Peştera de la Tăşad. Aceasta are o denivelare de 4m şi o dezvoltare de 308 m. Este constituită din călcare badeniene, ce au fost perforate pe o lungime de 88 m de un mic pârâu subteran. Este formată din o galerie principală, scundă, bogat concreţionată, cu stalactite ce cresc până la nivelul apei, presărată cu mici săli. Partea terminală este la o sală de confluenţă din care pornesc două galerii: cea ascendentă cu încă 7m unde se termină într-o diaclază impenetrabilă - acesta fiind şi punctul cel mai înalt al peşterii +3,3m, iar cea de-a doua galerie este cea a activului, îngustă. Peştera Tăşad este închisă în perioada de maternitate a liliecilor, mai-august, iar Peştera Stracoş este închisă în perioada de hibernare a liliecilor, noiembrie - aprilie. Izbucul Cetăţaua, situat în Valea Stracoşului are lungimea de peste 300m. Peştera Tâlharilor, Peştera Surpată din Valea Peşterii şi Peştera Goila din apropiere, sunt peşteri noi descoperite şi în curs de cercetare. Harta geomorfologică se regăseşte la Anexa nr. 1.4 .

    2.2.2. Geologie
        Alcătuirea geologică este din formaţiuni cuaternare, terţiare şi mezozoice care stau pe un fundament cristalin. Fundamentul cristalin este în această parte a Dealurilor de Vest, cel mai puţin scufundat, sedimentarea începând din tortonian şi sarmaţian. Peste acesta, există o gamă mai variată de depozite, cele mai importante fiind rocile carbonatice, calcarele, conglomeratele, gresiile, marnele, care ocupă, 63,89%, şi se regăsesc pe cea mai mare parte din jumătatea sudică; următoarele sunt brecii, conglomerate, gresii, şisturi, 25,90%. Cu distribuţia cea mai mică sunt prezente călcare stratificate şi masive, marne - strate de Ecleja - 4,1%, argile nisipoase, nisipuri - 3,37%, iar sub 1% mai apar pietrişuri, nisipuri, riolite, la periferia calcarelor şi în partea de sud, spre văi. Aceste călcare fac parte din vechiul bazin intramontan care în timpul Miocenului mediu şi superior reprezenta un mic golf al mării care se întindea în actuala depresiune Panonică înconjurată de Munţii Bihorului şi Pădurea Craiului la est şi Munţii Codru Moma la vest. Tectonizarea puternică a formaţiuniilor calcaroase a dus la fragmentarea şi compartimentarea lor devenind căi de acces pentru apele sub presiune.
     Calcarele tortoniene de la Tăşad reprezintă o insulă de călcare badeniene cu câteva peşteri şi numeroase fosile de alge calcaroase, corali, spongieri, echinide, moluşte şi viermi, cochilii de melci de Melanopsis fosil, Theodoxus, schelet complet de delfin pitic, schelet de reptile, anure, mamifere mici fosile. În zonă s-au găsit resturile unui rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat cunoscut în zona Crişurilor. Calcarele Tortoniene prezintă pe lângă interesul paleontologic şi interes speologic, dat fiind dezvoltarea în aceste călcare numeroase peşteri, din care două - Peştera Tăşad şi Peştera Stracoş, sunt formate în calcarele tinere de vârstă sarmaţiană, o raritate pe teritoriul ţării noastre. Harta geologică se regăseşte la Anexa nr. 1.5.

    2.2.3. Hidrologie
        Apele aparţin la două bazine hidrografice, Crişul Repede spre nord şi Crişul Negru spre sud, cumpăna de ape dintre bazine fiind culmea deluroasă pe care se află aria protejată. Bazinul Crişului Negru este format din două văi principale - Stracoşului, Morii, cu afluenţii Frecătura, Valea Rea şi Valea Peşteri, Pârâul Carpeştii Mici, cu afluenţii Valea Rea, care sunt în interiorul culmilor şi curg spre sud, iar spre nord este Pârâului Sarand, care curge spre nord spre Valea Tirlechiu, cu afluenţii Valea Urzicarilor. Majoritatea văilor sunt temporare, cu un regim carstic de scurgere.
        Geneza peşterilor este freatică dar nu se poate încă preciza modelul şi bazinul de recepţie al acviferului din care făceau parte, într-un mod unitar, toate cavităţile Dealului Tăşadului. Putem doar presupune că modelul de acvifer era asemănător cu cel al acviferului actual, de tip carstic, de la Felix - Băile 1 Mai, acvifer de adâncime, dezvoltat pe o linie de fracturi, alimentat exclusiv vados, acvifer care generează actualele izvoare termale.
        Sistemul hidrogeotermal din zona Băile 1 Mai - Băile Felix - Oradea a apărut în urma suprapunerii unor condiţii litologico - structurale favorabile, generat de apele meteorice care pătrund în rocile carbonatice. Se găseşte în partea vestică a Munţilor Apusenilor la contactul cu Câmpia Pannonică, având o serie de importante izvoare termale. În perioada mezocretacică, calcarele mezozoice din zona Felix - 1 Mai, au fost puternic carstificate şi acoperite cu sedimente. Prin spaţiile endocarstice circulă ape termale, încălzite în scoarţă, ce apar sub forma unor izbucuri termale. Unele au fost străpunse de foraje antropice. Ulterior călcare mezozoice au fost acoperite de sedimente, depuse în Marea Pannonică, care se întindea în bazinul mijlociu al Dunării, între Viena şi Munţii Apuseni, pătrunzând şi în bazinul Transilvaniei. Aceste anomalii geotermale subcontinentale provin din adâncime, în lungul unor falii tectonizate, de unde vin încărcate cu valori mari de temperatură, de la 30 uneori, în alte locaţii, chiar până la 111°C.
     Harta hidrografică se regăseşte la Anexa nr. 1.6.

    2.2.4. Clima
        Regimul climatic al teritoriului ariei protejate este temperat continental moderat, fiind situat la limita dintre două subprovincii climatice: clima de stepă şi clima de dealuri, cu influenţe ale circulaţiei vestice, care transportă mase de aer oceanic, umede şi mai răcoroase.
        Variaţiile termice sunt mai moderate decât în câmpie. Temperaturile medii anuale sunt între 9- 10°C, în timp ce, temperaturi medii în luna ianuarie se încadrează între -1° şi -3°C, iar cele ale lunilor de vară sunt de la 16°C la 18°C. Când apar masele de aer tropical se pot ridica temperaturile la peste 30°C. Datorită fragmentării reliefului, pe văi şi depresiuni, iarna aerul mai rece se acumulează în depresiuni şi văi, iar cel cald rămâne în părţile mai înalte. Uneori pot fi invazii de aer mai rece, arctic, iar în perioadele foarte călduroase din timpul verii, mase de aer tropical venite din regiunea Africii de Nord. Intervalele de uscăciune şi secetele excesive în timpul verii sunt mai reduse, iar gerurile sunt mai intense şi persistente în timpul iernii, urmare a maselor de aer temperat, maritim, vestice.
        Precipitaţiile medii anuale sunt de la 700 mm la 800 mm, mai abundente în lunile mai şi iunie, când au caracter torenţial.

    2.2.5. Soluri/subsoluri.
     Solurile din acest sit sunt de două tipuri, în alternanţă, şi anume: 52% soluri brune luvice, podzolite, din culmile cele mai înalte şi 48%, soluri eu-mezobazice, în zona bazinelor hidrografice care sunt în partea central-sudică, în vest, centru, est, nord. Harta pedologică se regăseşte la Anexa nr. 1.7.


    2.3. Mediul Biotic
    2.3.1. Ecosisteme
        În cadrul ariei naturale protejate au fost identificate atât ecosisteme naturale cât şi agroecosisteme. În cadrul ecosistemelor naturale menţionăm păduri, tufărişuri, pajişti, respectiv păşunile din cadrul sitului, ape curgătoare şi peşteri. Referitor la ecosistemele forestiere menţionăm următoarele tipuri: amestecuri de cer-Quercus cerris, gârniţă-Quercus farnetto şi gorun-Quercus petraea, amestecuri de cer-Quercus cerris cu tei argintiu-Tilia tomentosa şi carpen-Carpinus betulus, amestecuri de cer-Quercus cerris, gorun-Quercus petraea şi fag-Fagus sylvatica, amestecuri de fag-Fagus sylvatica, gorun-Quercus petraea, carpen-Carpinus betulus, cerete-Quercus cerris cu Glechoma hirsuta, gorunete-Quercus petraea cu tei argintiu-Tilia tomentosa, frasin-Fraxinus excelsior, stejărete de pedunculat cu Asarum europaeum şi tufărişuri subcontinentale peripanonice edificate de Prunus spinosa şi Crataegus monogyna. Speciile diagnostic ale acestor tipuri de ecosisteme se regăsesc în numele generic al acestora. În general, starea de conservare a acestor păduri este bună, impactul antropic asupra acestor ecosisteme fiind relativ scăzut.
        Pajiştile identificate în arealul sitului se încadrează în categoria pajiştilor seminaturale edificate de păiuş-Agrostis tenuis şi Festuca rupicola. Pajiştile sunt intens păşunate, pe alocuri aflându-se într-o stare avansată de degradare datorată în special invaziei speciei ţolul lupului-Pteridium aquilinum. Dintre speciile dominante menţionăm Agrostis tenuis, Festuca rupicola, Euphorbia cyparissias, Cynodon dactylon, Trifolium repens, Lolium perenne, Achillea millefolium. Dintre speciile cu statut de conservare identificate în cadrul acestor pajişti menţionăm orhideea Spiranthes spiralis. Starea de conservare a acestor pajişti se poate îmbunătăţi dacă se vor aplica măsurile de management corespunzătoare.
        Agroecosistemele din cadrul ariei naturale protejate sunt compuse în principal din culturi arabile şi de lucernă. O caracteristică importantă a acestor ecosisteme este păstrarea practicilor tradiţionale de rotire a culturilor. Implicarea activă a proprietarilor care încă practică agricultura neintensivă, cât şi aspectul mozaicat al peisajului, datorat cultivării individuale a parcelelor de teren are o deosebită importanţă pentru biodiversitatea din cadrul ariei naturale protejate.

    2.3.2. Habitate
    2.3.2.1. Habitate Natura 2000
     Habitatul desemnat pentru ocrotire este 8310 - Peşteri în care accesul publicului este interzis, populate de lilieci din peşterile din zona Tăşad şi Stracoş. Suprafaţa habitatului în sit este de aproximativ 71ha. Harta cu distribuţia habitatului 8310 se regăseşte la Anexa nr. 1.8. Habitatul 8310 cuprinde peşteri închise accesului public, inclusiv lacurile şi izvoarele subterane ale acestora, ce adăpostesc specii specializate sau strict endemice, sau care au o importanţă deosebită pentru conservarea speciilor din Anexa II a Directivei Habitate, ca liliecii şi amfibienii. Frecvent observate la intrarea în peşterile din Munţii Apuseni sunt asociaţiile pioniere edificate de briofite din genul Seligeria - Seligeria tristicha, Seligeria recurvata, Seligeria pusilla. Plante: numai muşchi, de exemplu Schistostega pennata şi tapete de alge la intrarea în peşteri.
        Animale: Faună cavernicolă foarte specializată şi strict endemică. Include forme relicte subterane ale unei faune care s-a diversificat în afara peşterilor. Această faună este în principal formată din nevertebrate care trăiesc exclusiv în peşteri şi în apele subterane. Nevertebratele terestre cavernicole sunt în principal coleoptere, aparţinând mai ales familiilor Bathysciinae şi Trechinae, care sunt carnivore şi au o distribuţie foarte limitată. Nevertebratele acvatice cavernicole constituie o faună strict endemică, dominată de crustacee, Isopoda, Amphipoda, Syncarida, Copepoda, şi include numeroase fosile vii. De asemenea, se întâlnesc moluşte acvatice, aparţinând familiei Hydrobiidae.

    2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională
    Tabelul nr. 1
        Corespondenţele cu codurile din diferite sisteme internaţionale de clasificare a habitatelor din cadrul sitului

┌────────────┬────────────────────────────┐
│Habitat │Corespondenţă │
│România │ │
├────────────┼──────────┬───────────┬─────┤
│Denumire │NATURA │Palaearctic│EUNIS│
│ │2000 │ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│R6501 │8310 - │ │ │
│Comunităţi │Peşteri în│65 Caves │ │
│briofitice: │care │not open │- │
│al. │accesul │to the │ │
│Fissidention│publicului│public │ │
│gracilifolii│este │ │ │
│ │interzis │ │ │
└────────────┴──────────┴───────────┴─────┘



    2.3.3. Flora de interes conservativ
    2.3.3.1. Plante inferioare - Nu este cazul.
    2.3.3.2. Plante superioare- Nu este cazul.

    2.3.4. Fauna de interes conservativ
    2.3.4.1. Ihtiofauna - Nu este cazul.
    2.3.4.2. Herpetofauna
     Speciile desemnate pentru ocrotire în sit sunt 2 specii de amfibieni enumerate în Anexele II şi IV ale Directivei Habitate şi Anexele nr. 3 şi nr. 4A ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare: izvoraşul cu burta galbenă/buhaiul de baltă cu burtă galbenă, Bombina variegata şi tritonul cu creastă, Triturus cristatus. Harta cu distribuţia speciilor de amfibieni şi reptile desemnate pentru ocrotire în sit se regăseşte la Anexa nr. 1.9

    Tabelul nr. 2
        Situaţia în sit a speciilor Triturus cristatus şi Bombina variegata

┌─────────┬───────────┬──────────┬───────────┐
│ │Tipul │ │ │
│ │populaţiei │Mărimea │Suprafaţa │
│Specia │speciei şi │populaţiei│habitatului│
│ │statutul de│speciei │speciei │
│ │prezenţă │ │ │
│ │temporală │ │ │
├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │ │
│Triturus │larg │10-50 │1 - 2 ha │
│cristatus│răspândită,│indivizi │ │
│ │nativă, │ │ │
│ │rară │ │ │
├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │ │
│Bombina │larg │500 - 1000│100 - 200 │
│variegata│răspândită,│indivizi │ha │
│ │nativă, │ │ │
│ │comună │ │ │
└─────────┴───────────┴──────────┴───────────┘

    – Bombina variegata a fost identificată pe Coasta Albului, Valea Stracoşului, Valea Peşterii, Pădurea Pietriş, Dealul Morilor, Dealul Braii, Poiana Tăşad, Surduc şi Tăşad,
    – Triturus cristatus a fost identificată la est de Valea Stracoşului, pe Dealul Morilor, la Tăşad, Poiana Tăşad, Stracoş şi Drăgeşti.

    2.3.4.3. Avifauna - Nu este cazul.
    2.3.4.4. Mamifere
     Speciile desemnate pentru ocrotire sunt 6 specii de lilieci enumerate în Anexa II-a Directivei Habitate şi Anexa nr. 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare: Rhinolophus ferrumequinum - liliacul mare cu potcoavă, Rhinolophus euryale - liliacul mediteranean, Myotis blythii - liliacul cu urechi de şoarece, Rhinolophus hipposideros - liliacul mic cu potcoavă, Miniopterus schreibersii - liliacul cu aripi lungi şi Myotis myotis - liliacul comun. Harta cu distribuţia speciilor de lilieci desemnate pentru ocrotire se regăseşte la Anexa nr. 1.10.
        Primele cercetări întreprinse la Peştera de la Stracoş au fost efectuate de Dobrosi Denes şi colaboratorii, între 1991 şi 1997, cu scopul de a identifica locurile de hibernare ale efectivelor de Rhinolophus ferrumequinum din estul Ungariei. Astfel în Peştera de la Stracoş au fost identificate cel puţin 2 indivizi inelate din această specie, care deţin recordul european pentru distanţa parcursă în timpul migraţiei, 320 km. Pe baza cercetărilor s-a concluzionat, că această peşteră din extremitatea vestică a Munţilor Pădurea Craiului reprezintă adăpost de hibernare, dar şi staţie importantă în ruta de migraţie a specie, Dobrosi et Gulyas, 1997, Dobrosi, 1999.
        Primele date referitoare la Peştera de la Tăşad apar la Barti, 1997 şi 1998, Nagy et al. 2003 şi 2005. Astfel în perioada respectivă s-a concluzionat, că această peşteră reprezintă un important adăpost pentru o colonie mare de naştere a speciei Rhinolophus euryale.
        Rhinolophus euryale Blasius 1853 ca specie cavernicolă este prezentă în peşterile sitului tot timpul anului, formând colonii de naştere, împerechere şi de tranzit. În Peştera de la Tăşad formează o colonie de naştere de 450-500 indivizi. Un efectiv de circa 300 indivizi hibernează la sfârşitul iernii în Peştera de la Stracoş. Pădurile, livezile şi terenurile agricole sunt habitatele primare de hrănire, efectivele necesitând şi prezenţa permanentă a unor corpuri de apă.
        Myotis blythii Tomes 1857 ca specie cavernicolă este prezentă în peştera Tăşad fără a forma colonii de naştere. Efectivele mici probabil se datorează şi faptului că la distanţe mici de sit mai sunt numeroase alte adăposturi ocupate de specie şi habitate primare bune frecventate de specie. Pajiştile, livezile şi terenurile agricole sunt habitatele primare de hrănire, dar poate folosi şi pădurile mature rărite ca şi habitate de hrănire secundare.
        Myotis myotis Borkhausen, 1797 ca specie cavernicolă este prezentă în peştera Tăşad fără a forma colonii de naştere. Efectivele mici probabil se datorează şi faptului că la distanţe mici de sit mai sunt numeroase alte adăposturi ocupate de specie şi habitate primare bune frecventate de specie. Pădurile mature sunt habitatele primare de hrănire, dar poate folosi şi păşunile cu arbori, livezile, lizierele şi vegetaţia ripariană ca şi habitate de hrănire secundare.
        Miniopterus schreibersii Kuhl, 1817ca specie cavernicolă este prezentă în Peştera de la Tăşad. Aceste efective se adăpostesc aici în perioada împerecherii. Pădurile, păşunile şi livezile sunt habitatele primare de hrănire, efectivele necesitând şi prezenţa permanentă a unor corpuri de apă.
        Rhinolophus ferrumequinum Schreber, 1774 ca specie cavernicolă este prezentă în peşterile menţionate tot timpul anului, formând o mică colonie de masculi în Peştera de la Stracoş. Aceste efective se adăpostesc aici în perioada împerecherii şi iarna. Pădurile, păşunile şi livezile sunt habitatele primare de hrănire, efectivele necesitând şi prezenţa permanentă a unor corpuri de apă.
        Rhinolophus hipposideros Bechstein, 1800 ca specie cavernicolă este prezentă în peşterile menţionate tot timpul anului. Pădurile, păşunile şi livezile sunt habitatele primare de hrănire.


    2.3.5. Alte specii relevante
    2.3.5.1. Flora
     Specia Ruscus aculeatus, ghimpele pădureţ, care figurează pe Anexa V a Directivei Habitate şi Anexa 5A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a fost identificată în două locaţii, cei 11 indivizii existenţi la aceste puncte prezintă un statut de conservare favorabil. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată este aproximativ 903ha. Harta cu distribuţia speciei Ruscus aculeatus se regăseşte la Anexa nr. 1.11.
        Ruscus aculeatus este o plantă valoroasă care, datorită utilizărilor din alimentaţie şi medicina naturistă a început să devină din ce în ce mai rară. La noi în ţară planta este folosită mai mult în scop medicinal şi de aceea valoarea ei a crescut de la an la an. De aceea, planta a primit statutul de monument al naturii aşa cum este citată în multe tratate de specialitate - Săvulescu 1966; Ciocîrlan, 1990; Sârbu et al, 2013.

    2.3.5.2. Fauna
        Cu ocazia inventarelor efectuate pe teren, în cursul anului 2015 în afara speciilor de desemnare în sit au mai fost semnalate:
    a) nevertebratele de interes comunitar: melcul de livadă Helix pomatia, enumerat în Anexa 5A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, melcul carenat bănăţean Chilostoma banaticum enumerat în Anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, racul de râu Astacus astacus lângă pârâul de la Peştera Tăşad aceasta fiind o specie de interes comunitar făcând parte din Anexa V a Directivei Habitate precum şi Anexa 5A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Lycaena dispar o specie inclusă în anexele II şi IV ale Directivei Habitate şi Anexele 3 şi 4A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare,care a fost semnalat într-o poiană spre Peştera Tăşad. Situaţia în sit a speciei de interes comunitar melcul carenat bănăţean Chilostoma banaticum, determinat prin inventarieri efectuate pe teren se prezintă astfel: populaţie rezidentă, larg răspândită, nativă şi rară.
        Situaţia în sit a speciei de interes melcul de livadă Helix pomatia determinat prin inventarieri efectuate pe teren se prezintă astfel: populaţie rezidentă, larg răspândită, nativă şi rară.
     Harta cu distribuţia speciei Helix pomatia şi Chilostoma banaticum denumit şi Drobacia banatica se regăseşte la Anexa nr. 1.12.
        Pentru speciile de nevertebrate Lycaena dispar şi Astacus astacus se impun investigaţii suplimentare cu scopul stabilirii distribuţiei, mărimii populaţiei, stării de conservare şi măsurilor de management adecvate.

    b) speciile de amfibieni şi reptile: Bufo bufo, Lacerta viridis, Rana ridibunda, Salamandra salamandra, Rana temporaria, Rana dalmatina şi Triturus vulgaris, Lacerta vivipara, Natrix natrix. Harta cu distribuţia acestor specii de amfibieni şi reptile se regăseşte la Anexa nr. 1.13.
    Tabelul nr. 3
        Situaţia în sit a speciilor Bufo bufo, Lacerta viridis, Rana ridibunda, Salamandra salamandra, Rana temporaria, Rana dalmatina şi Triturus vulgaris

┌──────────┬────────────┬──────────┬───────────┐
│ │Tipul │ │ │
│ │populaţiei │Mărimea │Suprafaţa │
│Specia │speciei şi │populaţiei│habitatului│
│ │statutul de │speciei │speciei │
│ │prezenţă │ │ │
│ │temporală │ │ │
├──────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │ │
│ │larg │50 - 100 │500 - 1000 │
│Bufo bufo │răspândită, │indivizi │ha │
│ │nativă, │ │ │
│ │comună │ │ │
├──────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │ │
│Rana │larg │100 - 500 │500 - 1000 │
│dalmatina │răspândită, │indivizi │ha │
│ │nativă, │ │ │
│ │comună │ │ │
├──────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │ │
│Rana │larg │500 - 1000│ │
│ridibunda │răspândită, │indivizi │10 - 50 ha │
│ │nativă, │ │ │
│ │comună │ │ │
├──────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │ │
│Rana │larg │100 - 500 │500 - 1000 │
│temporaria│răspândită, │indivizi │ha │
│ │nativă, │ │ │
│ │comună │ │ │
├──────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │ │
│ │necunoscută,│ │ │
│Triturus │nativă, │50 - 100 │0,1 - 0,5 │
│vulgaris │prezenţă │indivizi │ha │
│ │certă în │ │ │
│ │SCI, incertă│ │ │
│ │în │ │ │
│ │rezervaţie │ │ │
├──────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │ │
│Salamandra│larg │50 - 100 │500 - 1000 │
│salamandra│răspândită, │indivizi │ha │
│ │nativă, │ │ │
│ │comună │ │ │
├──────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│ │rezidentă, │ │ │
│Lacerta │larg │50 - 100 │ │
│viridis │răspândită, │indivizi │50 - 100 ha│
│ │nativă, │ │ │
│ │comună │ │ │
└──────────┴────────────┴──────────┴───────────┘

    – Bufo bufo fost identificată la nord de Stracoş, pe Coasta Albului şi la Poiana Tăşad,
    – Rana dalmatina a fost identificată pe Valea Peşterii, Coasta Albului, la Copăcel, Poiana Tăşad, Surduc, Tăşad,
    – Rana ridibunda a fost identificată la est de Valea Stracoşului, pe Valea Stracoşului, Valea Peşterii, Pădurea Pietriş, Dealul Morilor, Dealul Braii, la Stracoş şi Drăgeşti,
    – Rana temporaria a fost identificată pe Valea Peşterii, Dealul Dumbravei, Pădurea Pietriş, la nord de Stracoş, la est de Valea Stracoşului, la Drăgeşti, Poiana Tăşad şi Tăşad,
    – Triturus vulgaris a fost relatată în localităţile Copăcel, Poiana Tăşad şi Surduc. Este posibil ca în zona colinară specia să apară cu subspecia Triturus vulgaris ampelensis, taxon cu statut diferit de conservare.
    – Lacerta viridis a fost identificată pe Valea Peşterii, la est de Valea Stracoşului, la Drăgeşti, Stracoş, Calea Mare, Tăşad şi Poiana Tăşad,
    – Salamandra salamandra este o specie comună la nivelul ariei naturale protejate, în habitatele favorabile. A fost identificată în 2 văi diferite în apropierea localităţii Stracoş, în valea unui afluent al pârâului Stracoş şi în valea pârâului Poiana în intervalul altitudinal 249 m-333 m. Specia a fost relatată din localităţile Poiana Tăşad, Surduc, Tăşad, Copăcel, dar fără o locaţie exactă a prezenţei.

    c) specia şoimul rândunelelor - Falco subbuteo, enumerată în Anexa 4 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, specie a cărui situaţie actuală a fost determinată prin inventarieri efectuate pe teren, în anul 2015, şi se prezintă după cum urmează: populaţie migratoare - oaspete de vară, larg răspândită, nativă, rară, sunt necesare investigaţii suplimentare cu scopul stabilirii prezenţei certe ca specie clocitoare în aria protejată. Harta cu distribuţia speciei Falco subbuteo se regăseşte la Anexa nr. 1.14.
    d) speciile de liliecii: Myotis bechsteinii, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Eptesicus serotinus, Plecotus austriacus, Pipistrellus pygmaeus, Myotis brandtii, Myotis daubentoni. Harta cu distribuţia speciilor de lilieci de mai sus se regăseşte la Anexa nr. 1.15.




    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
        Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Drăgeşti se ridică la 2.531 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când au fost înregistraţi 2.600 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români - 64,69%, cu o minoritate de romi - 33,22%. Pentru 1,86% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută.
        Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi - 71,62%, dar există şi minorităţi de penticostali - 18,02%, baptişti - 6,42% şi greco-catolici - 1,28%. Pentru 2,05% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.

    Tabelul nr. 4
        Evoluţia populaţiei*)

┌────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│Anul │Copăcel │Drăgeşti │Total │
│ │Număr │Număr │Număr │
│ │pers. │pers. │pers. │
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Anul │2260 │2508 │4768 │
│2010 │ │ │ │
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Anul │2277 │2531 │4808 │
│2011 │ │ │ │
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Anul │2243 │2545 │4788 │
│2012 │ │ │ │
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Anul │2222 │2593 │4815 │
│2013 │ │ │ │
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Anul │2190 │2606 │4796 │
│2014 │ │ │ │
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Anul │2166 │2612 │4778 │
│2015 │ │ │ │
└────────┴─────────┴─────────┴─────────┘

──────────
        * Date furnizate de Institutul Naţional de Statistică
──────────
        În Comuna Drăgeşti singurele activităţi economice sunt cele agricole, respectiv cultivarea terenului şi creşterea animalelor.
        În Comuna Copăcel sunt 10 societăţi comerciale, ce activează în următoarele domenii: prelucrarea laptelui, prelucrarea primară a lemnului, obţinerea uleiului prin presare la rece, construcţii case din lemn. Locuitorii din Copăcel au făcut o tradiţie din creşterea animalelor, activitate pe care au păstrat-o din cele mai vechi timpuri. Se practică de asemenea cultivarea pământului, solurile de pe raza localităţii fiind favorabile cultivării de plante furajere, grâu, porumb, ovăz şi pomi fructiferi. Acest lucru a permis apariţia sectorului producţie alimentare, dar şi a comerţului. Prelucrarea lemnului este o altă activitate locală, încurajată de întinsele păduri de carpen, gorun, fag şi brad ce acoperă dealurile comunei.
        Vecinătatea comunei cu municipiul Oradea, amplasarea ei în zona preorăşenească şi specificul de staţiune balneo-climaterică a oferit o relaţie de interdependenţă reciprocă, oferindu-se locuri de muncă, dotări comerciale, învăţământ, dotări culturale, sport, agrement.

    2.4.1.2. Utilizarea terenurilor
    Tabelul nr. 5
        Utilizarea terenurilor

┌────────────────────┬─────────┬───────┐
│Categoria de │ │% │
│folosinţă │Suprafaţa│din │
│ │-ha- │total │
│ │ │supr. │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Ape curgătoare │7.07 │0,45 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Cultură permanentă │23.69 │1,53 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Curţi, construcţii │5.38 │0,35 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Drum │5.02 │0,33 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Pădure │454.13 │29,15 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Păşune permanentă │379.18 │24,38 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Teren administrativ │0.45 │0,03 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Teren arabil │337.73 │21,68 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Teren neproductiv │42.11 │2,71 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Teren pentru hrana │3.21 │0,21 │
│vânatului │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Vegetaţie │ │ │
│forestieră, arbori, │298.89 │19,19 │
│tufărişuri │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Total │1556,86 │100 │
└────────────────────┴─────────┴───────┘

    Harta categoriilor de folosinţă a terenurilor se regăseşte la Anexa nr. 1.16.

    2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor
    Tabelul nr. 6
        Situaţia juridică a terenurilor

┌──────────────────────┬─────────┬─────┐
│ │ │% │
│Proprietari │Suprafaţa│din │
│ │-ha- │total│
│ │ │supr.│
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Asociaţia Urbarială │790.35 │50,76│
│"Negru Vodă" Tăşad │ │ │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Asociaţia Urbarială │156.92 │10,08│
│Stracoş │ │ │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Asociaţia Urbariaşilor│0.39 │0,03 │
│Copăcel │ │ │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Autoritate a │ │ │
│administraţiei publice│144.67 │9,29 │
│locale din Comuna │ │ │
│Drăgeşti │ │ │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Întreprinderi │0.3 │0,02 │
│individuale │ │ │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Persoană fizică │447.54 │28,74│
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Persoane fizice │4.58 │0,30 │
│autorizate │ │ │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Statul român │12.11 │0,78 │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Total │1556,86 │100 │
└──────────────────────┴─────────┴─────┘

    Harta formelor de proprietate asupra terenurilor se regăseşte la Anexa nr. 1.17.

    2.4.1.4. Administratori şi gestionari
    Tabelul nr. 7
        Administratorii şi gestionarii

┌──────────────────────┬─────────┬─────┐
│ │ │% │
│Administratori │Suprafaţa│din │
│ │-ha- │total│
│ │ │supr.│
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Asociaţia Urbarială │29.13 │1,88 │
│Stracoş │ │ │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Autoritate a │ │ │
│administraţiei publice│144.67 │9,29 │
│locale din Comuna │ │ │
│Drăgeşti │ │ │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Întreprinderi │0.3 │0,02 │
│individuale │ │ │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Ocolul Silvic " Codrii│445.68 │28,62│
│Cămării " R.A. │ │ │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Persoană fizică │413.8 │26,57│
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Persoane fizice │4.58 │0,30 │
│autorizate │ │ │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│RNP ROMSILVA Ocolul │12.11 │0,78 │
│Silvic Dobreşti │ │ │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Asociaţia Urbarială │506.59 │32,54│
│"Negru Vodă" Tăşad │ │ │
├──────────────────────┼─────────┼─────┤
│Total │1556,86 │100 │
└──────────────────────┴─────────┴─────┘

    Harta regimului de administrare a terenurilor se regăseşte la Anexa nr. 1.18.

    2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii
        Infrastructura este slab dezvoltată, creşterea demografică este infimă, astfel încât piaţa imobiliară nu va suferi creşteri considerabile în următoarea perioadă. Din punct de vedere al construcţiilor nu există pericolul afectării speciilor şi habitatelor. Impactul construcţiilor ar putea proveni din utilizarea pietrişului şi nisipului din albiile râurilor sau defrişări.
        În partea de vest, chiar la limita sitului, trece cel mai important drum naţional DN73, care face legătura dintre Drăgeşti - băile felix - Oradea. Din categoria de drumuri judeţene face parte DJ767B, care leagă Tăşadul de DN76, dar şi de Poiana Tăşad. Drumuri comunale sunt: DC192A, care ajunge în extremitatea vestică, DC90, în sud-est, care urmează lungul văii Stracos, spre sud, ajungând în DN76. De asemenea, accesul în interiorul rezervaţiei se face prin drumurile de pământ sau forestiere. Accesul la transportul feroviar este asigurat de gara Oradea.
     Harta transporturilor se regăseşte la Anexa nr. 1.19.

    2.4.1.6. Patrimoniu cultural
        Teritoriul comunei Drăgeşti este locuit de peste 2200 ani, fapt dovedit de descoperirile arheologice de pe raza comunei, fapt care dovedeşte o viaţă materială şi spirituală dezvoltată. Astfel, în satul Tăşad în urma săpăturilor arheologice făcute de către cercetătorii de la Muzeul Ţării Crişurilor pe dealul "Cetăţuia" s-au pus în evidenţă urme ale existenţei materiale a numeroase colectivităţi din secolele III i.e.n.
        În anul 1980, în satul Drăgeşti, în apropierea şoselei Oradea - Beiuş, a fost descoperit un tezaur monetar din argint, compus din monede fibule, brăţări cât şi alte podoabe din secolele II-I i.e.n., tezaur care se găseşte la Muzeul Ţării Crişurilor.
        Din date luate de la Arhivele Statului Bihor, localităţile Drăgeşti, Stracoş şi Taşad apar atestate documentar din anul 1560.
        Pe acest fundal, al ocupării predominant agricole mediul rural românesc se confundă cu practicarea pe scară largă a agriculturii în forme tradiţionale, arhaice, de subzistenţă sau de semisubzisteţă, în vederea susţinerii auto-consumului unui segment important al populaţiei rurale.
        Prelucrarea lemnului este o altă activitate locală, încurajată de întinsele păduri de carpen, gorun, şi fag ce acoperă dealurile comunei.

    2.4.1.7. Peisajul
        Comuna Drăgeşti ocupa în judeţ o poziţie centrală, distanţa dintre partea nordica a judeţului şi Drăgeşti precum şi dintre partea sudică şi Drăgeşti fiind aproximativ egală. Este compusă din încă 4 sate: satul Dicăneşti, satul Stracoş, satul Ţopeşti, satul Taşad.
        Comuna Drăgeşti este situata în regiunea deluroasă pe versantele sud-vestice ale munţilor Pădurea-Craiului, prezentând un relief accidentat cu multe culmi brăzdate de mici pârâiaşe ca: Valea Benţi la Stracoş, Valea Recheşt la Dicăneşti, Valea Tăşadului la Tăşad, valea Peşterii prin Stracoş; aceste se unesc în pârâul Holod, afluent al Crişului Negru.
        Ca altitudine în raza comunei Drăgeşti, acesta variază între 400 şi 850m, predominând suprafeţele de înălţimi ale căror culmi ating între Drăgeşti şi Dicăneşti, culmea Purcel - 800m.
        Cea mai mare parte a suprafeţelor de înălţimi sunt prielnice pădurilor şi culturilor de pomi fructiferi. În flora forestieră predomină esenţe de fag, stejar, carpen, cer, garon, salcâm.
        În zona comunei Copăcel peisajul este brăzdat de Valea Pietrii şi de Valea de Rugi, două ape curgătoare cu un debit permanent, dar redus. Localitatea are o suprafaţă totală de 10.000 de hectare şi este alcătuită din satele: Bucuroaia, Chijic, Poiana-Tăşad, Sărand, Surduc şi Copăcel, centrul administrativ.
        Elementele naturale valorificabile turistic din Comuna Copăcel sunt: Peştera Tăşad, Moara de apă, situl arheologic Tăşad, Dealurile Copăcelului. Acestea pot fi valorificate turistic cu respectarea măsurilor de management şi ţinând cont de presiunile şi ameninţările identificate în cadrul studiilor de specialitate.

    2.4.1.8. Turism şi facilităţi de turism
        Vecinătatea sitului cu municipiul Oradea şi Băile 1Mai, amplasarea ei în zona preorăşenească şi specificul de staţiune balneo-climaterică a oferit o relaţie de interdependenţă reciprocă, oferindu- se locuri de sport şi agrement, dotări comerciale, dotări culturale.
        Pe teritoriul ariei protejate cele mai întâlnite activităţi turistice se leagă de turismul de recreere - cicloturism, speoturism, ecoturism, şi turism cultural - agroturism, turism rural şi turism gastronomic. Activităţile ecoturistice sunt încă într-o fază incipientă.
        Evaluare:
    - Sunt probleme legate de biodiversitatea fragilă din zonă şi de potenţiala presiune pe care turismul o exercită asupra biodiversităţii. Situl poate suporta un număr destul de redus de activităţi în aer liber cu impact redus asupra mediului, începând cu plimbările, drumeţiile şi ciclismul.
    – Sunt probleme legate infrastructura slab dezvoltată, reprezentate de drumul naţional DN73, care face legătura dintre Drăgeşti - Băile Felix - Oradea, drumul judeţean DJ767B, care leagă Tăşadul de DN76, şi câteva drumuri comunale.
    – Infrastructura turistică este aproape inexistentă în prezent la nivelul sitului. În urma unui proiect iniţiat şi coordonat de către Societatea de Istorie Naturală Nymphaea a fost înfiinţat în centrul satului Tăşad, la căminul cultural un centru de vizitare, cu mai multe încăperi amenajate ca muzeu unde sunt ilustrate cu exponate toate zonele rezervaţiei naturale, ştiinţele naturii şi arheologie, precum şi o colecţie de etnografie a satului adunată de oameni ai locului.
    – Dezvoltarea unui turism durabil în aria protejată, va fi posibilă datorită următoarelor motivaţii:
    a) Existenţa atracţiilor turistice unice în sit şi în zona adiacentă.
        Atracţiile turistice din zona ariei protejate sunt:
    - atracţii strict legate de natură: Peştera de la Stracoş Peştera Tăşad, Situl arheologic Tăşad, Moara de apă din Copăcel, Dealurile Copăcelului, Bisericile monument istoric din Surduc şi Bucuroaia, Situl arheologic de pe Dealul Cetăţuia sau "Cetăţaua" - cetatea dacică de la Tăşad, situat în apropierea punctelor fosilifere de pe Valea Stracoşului.
    – atracţii cultural istorice şi atracţii legate de obiceiuri, tradiţii şi produse locale.


    b) Accesibilitatea uşoară a sitului.
        Datorită apropierii de staţiunea Băile Felix, fluxul turistic prezent aici poate fi atras prin investiţii în infrastructura turistică. Astfel, pot fi identificate mai multe tipuri de activităţi care să ducă la dezvoltarea turistică a zonei:
    - amenajarea unor trasee tematice care să lege obiectivele turistice din zonă,
    – amenajarea unor trasee de cicloturism care să conecteze cele trei situri Natura 2000: Pârâul Peţea, Betfia şi Tăşad,
    – amenajarea pentru speoturism a Peşterii Stracoş şi Peşterii Tăşad, pe o anumită porţiune şi în perioadele în care nu sunt afectate coloniile de lilieci,
    – dezvoltarea centrului de vizitare, asigurarea sustenabilităţii acestuia şi menţinerea muzeului existent.

        Totodată satele din zona sitului, aflate la o distanta relativ mica de staţiune, prin dezvoltarea turismului rural pot prelua o mare parte din afluxul de turişti mai ales în sezonul estival, asigurând o gama largă din activităţile de servicii.





    2.4.2. Impacturi
    2.4.2.1. Presiuni - impacturi trecute şi prezente
        Presiunile actuale asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor realizate în teren, în cadrul proiectului POS, sunt sintetizate mai jos, în Tabelul nr. 8, Tabelul nr. 9, Tabelul nr. 10, Tabelul nr. 11, Tabelul nr. 12.
        Intensitatea presiunilor a fost cuantificată astfel:
    - Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată: Necesită acţiuni de management cu prioritate
    – Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată: Necesită acţiuni specifice de management cât mai curând posibil
    – Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată: Necesită monitorizare dar nu şi acţiuni specifice de management.


    Tabelul nr. 8
        Presiuni asupra habitatului 8310 - impacturi prezente

┌────┬──────────────────────┬───────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │Cod │Intensitate│Detalii │
│crt.│Presiunea actuală │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │Are loc în lunca văilor insurgente peşterilor. Afectează calitatea solului şi a │
│ │ │ │apelor │
│1. │A04.02.05. │Scăzută │din bazinul de drenaj, care au rol important în procesul de carstificare, │
│ │Păşunatul neintensiv │(S) │menţinerea │
│ │în amestec de animale │ │echilibrului mediului subteran. Implicit este influenţată compoziţia │
│ │ │ │comunităţilor │
│ │ │ │subterane şi a raportului dintre speciile epigee şi hipogee ca urmare a │
│2. │A05.01. │Scăzută │modificării │
│ │ │ │aportului de materie organică în subteran. │
│ │Creşterea animalelor │(S) │Are loc în lunca văilor insurgente peşterilor. Afectează calitatea solului şi apelor │
│ │ │ │din bazinul de drenaj, compoziţia comunităţilor subterane şi a raportului dintre │
│ │ │ │speciile epigee şi hipogee ca urmare a modificării aportului de materie │
│ │ │ │organică în │
│ │ │ │subteran. │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. │A06.01.02. │Scăzută │Are loc în lunca văilor insurgente peşterilor. Afectează calitatea solului şi │
│ │Culturi anuale │(S) │apelor │
│ │neintensive │ │din bazinul de drenaj. │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │Are loc în lunca văilor insurgente peşterilor. Afectează calitatea apelor de │
│4. │A08. │Scăzută │suprafaţă │
│ │Fertilizarea - cu │(S) │şi subterane din bazinul de drenaj, compoziţia comunităţilor subterane şi a │
│ │îngrăşământ │ │raportului │
│ │ │ │dintre speciile epigee şi hipogee ca urmare a modificării aportului de materie │
│ │ │ │organică în subteran. │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. │G01.04.02. │Scăzută │Afectează echilibrul mediului subteran, distribuţia şi diversitatea faunei │
│ │Speologie │(S) │subterane, │
│ │ │ │exocarstul. │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. │G01.04.03. │Scăzută │Activităţi derulate în habitat şi la suprafaţă. Afectează echilibrul mediului │
│ │Vizite de agrement în │(S) │subteran │
│ │peşteri │ │distribuţia şi diversitatea faunei subterane, exocarstul. │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7. │G05.04. │Scăzută │Activităţi derulate în habitat şi la suprafaţă. Afectează echilibrul mediului │
│ │Vandalism │(S) │subteran │
│ │ │ │cât şi exocarstul. │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │Are loc în bazinele de drenaj ale peşterilor. Afectează proprietăţile │
│8. │H01.05. │Scăzută │fizico-chimice │
│ │Poluarea difuză a │(S) │ale apelor subterane şi comunităţile acvatice subterane prin aportul direct la │
│ │apelor de suprafaţă, │ │cursul │
│ │cauzată de activităţi │ │activ şi prin apele de infiltraţie. │
│ │agricole şi forestiere│ │ │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │Modificarea aportului de materie organică în subteran prin infiltrare din │
│9. │H02.06. │Scăzută │colectorul │
│ │Poluarea difuză a │(S) │peşterilor. Afectează activul peşterii şi comunităţile acvatice, speciile │
│ │apelor subterane │ │epigee şi │
│ │cauzată de activităţi │ │hipogee pe care le susţine, procesele fizico-chimice legate de procesele de │
│ │agricole şi forestiere│ │carstifi- │
│ │ │ │care reprezentate de formare minerale, depunere calcit, rata de sedimentare, de │
│ │ │ │coroziune şi altele asemenea. │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │Zona de deasupra Peşterii de la Stracoş. Afectează proprietăţile solului şi │
│10. │J01.01. Incendii │Medie │vegetaţia │
│ │ │(M) │care au rol important în procesele de carstificare şi de menţinere a │
│ │ │ │echilibrului │
│ │ │ │mediului subteran şi a comunităţilor hipogee. │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │Intrarea superioară a Peşterii de la Stracoş şi zona finală a Peşterii de la │
│11. │K01.02. │Scăzută │Tăşad. │
│ │Colmatare │(S) │Afectează climatul mediului subteran, traseul activului peşterilor, echilibrul │
│ │ │ │ecosistemului, diversitatea, structura şi dinamica comunităţilor epigee şi │
│ │ │ │hipogee. │
├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12. │L06. │Scăzută │În Peştera de la Stracoş. Afectează peisajul subteran, ecosistemul, │
│ │Prăbuşiri subterane │(S) │climatologia şi │
│ │ │ │diversitatea, structura şi dinamica comunităţilor epigee şi hipogee. │
└────┴──────────────────────┴───────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

        Efectul cumulat al impacturilor asupra habitatului 8310 este momentan scăzut.

    Tabelul nr. 9
        Presiuni asupra speciei Ruscus aculeatus - impacturi prezente

┌────┬──────────────┬───────────┬────────────────┐
│Nr. │Cod │Intensitate│Detalii │
│crt.│Presiunea │ │ │
│ │actuală │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Păşunatul se │
│ │ │ │practică pe │
│ │ │ │pajiştile din │
│ │ │ │sit. În acest │
│ │ │ │caz există şi │
│ │ │ │zone │
│1. │A04. Păşunatul│Scăzută │suprapăşunate │
│ │ │(S) │care │
│ │ │ │care au permis │
│ │ │ │dezvoltarea unei│
│ │ │ │specii invazive,│
│ │ │ │Pteridium │
│ │ │ │aquilinum, pe │
│ │ │ │suprafeţe │
│ │ │ │extinse. │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Silvicultura │
│ │ │ │prin activităţi │
│ │ │ │de tăiere, │
│ │ │ │curăţare şi │
│ │ │ │replantare poate│
│ │B02.01.01. │ │afecta sau │
│ │Replantarea │ │distruge │
│2. │pădurii cu │Scăzută │anumiţi indivizi│
│ │arbori nativi │(S) │de ghimpe. │
│ │B02.02. │ │Extracţia │
│ │Curăţarea │ │lemnului din │
│ │pădurii │ │pădure poate │
│ │ │ │produce │
│ │ │ │deteriorarea │
│ │ │ │unor │
│ │ │ │tufe de Ruscus │
│ │ │ │aculeatus. │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Prelevarea de │
│ │ │ │plante terestre │
│ │ │ │reprezintă o │
│ │ │ │altă ameninţare │
│ │ │ │pentru Ruscus │
│ │F04.02. │ │aculeatus │
│ │Colectarea de │ │deoarece │
│3. │ciuperci, │Scăzută │planta poate fi │
│ │licheni, │(S) │folosită în scop│
│ │fructe │ │alimentar sau │
│ │de pădure şi │ │medicinal. Fiind│
│ │altele │ │declarată │
│ │asemenea │ │monument al │
│ │ │ │naturii poate fi│
│ │ │ │colectată pentru│
│ │ │ │colecţiile unor │
│ │ │ │ierbare. │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Pe toată │
│ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │sitului. │
│ │ │ │Activităţile de │
│ │ │ │petrecere a │
│ │ │ │timpului liber │
│ │ │ │prin drumeţii în│
│ │G01.02. Mersul│ │incinta sitului │
│ │pe jos, │ │pot exercita o │
│4. │călărie şi │Scăzută │serie de │
│ │vehicule │(S) │presiuni asupra │
│ │non-motorizate│ │faunei şi florei│
│ │G01.03. │ │prin: zgomote │
│ │Vehicule cu │ │produse, ruperea│
│ │motor │ │unor plante, │
│ │ │ │călcarea sau │
│ │ │ │distrugerea unor│
│ │ │ │plante ierboase,│
│ │ │ │rănirea unor │
│ │ │ │copaci, │
│ │ │ │abandonarea │
│ │ │ │deşeurilor │
│ │ │ │menajere │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Poluanţi │
│ │ │ │răspândiţi pe │
│ │ │ │calea aerului │
│ │ │ │sunt │
│ │ │ │reprezentaţi de │
│ │ │ │gazele de │
│ │ │ │eşapament │
│ │ │ │rezultate din │
│ │ │ │arderea │
│ │ │ │combustibililor │
│ │ │ │de la │
│ │ │ │autovehiculele │
│ │ │ │care circulă │
│ │ │ │prin sit sau pe │
│ │ │ │şoseaua care │
│ │ │ │delimitează │
│ │ │ │situl. Altă │
│ │ │ │sursă de poluare│
│ │ │ │a aerului │
│ │ │ │atmosferic este │
│ │H04. Poluarea │ │fumul rezultat │
│ │aerului, │ │din │
│ │poluanţi │ │arderea lemnului│
│ │răspândiţi pe │ │acolo unde se │
│5. │calea aerului │Scăzută │face focul. │
│ │H04.03. Alte │(S) │Praful care se │
│ │forme de │ │ridică de pe │
│ │poluare a │ │drumurile de │
│ │aerului │ │acces │
│ │H05. Poluarea │ │neasfaltate │
│ │solului şi │ │reprezintă o │
│ │deşeurile │ │altă sursă de │
│ │solide, cu │ │poluare a │
│ │excepţia │ │aerului,deoarece│
│ │evacuărilor │ │prin depuneri │
│ │H05.01. │ │poate duce │
│ │Gunoiul şi │ │obturarea │
│ │deşeurile │ │stomatelor şi │
│ │solide │ │perturbă │
│ │ │ │schimburile de │
│ │ │ │gaze ale │
│ │ │ │plantelor cu │
│ │ │ │mediul extern. │
│ │ │ │Gunoiul şi │
│ │ │ │deşeurile solide│
│ │ │ │rezultate de la │
│ │ │ │turiştii/ │
│ │ │ │localnici care │
│ │ │ │nu colectează │
│ │ │ │resturile │
│ │ │ │alimentare, │
│ │ │ │cutiile de │
│ │ │ │conserve, │
│ │ │ │sticlele, │
│ │ │ │pungile de │
│ │ │ │plastic şi │
│ │ │ │hârtie. │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │La nivelul │
│ │ │ │sitului şi a │
│ │ │ │rezervaţiei au │
│ │ │ │fost │
│ │ │ │identificate │
│ │ │ │specii invazive │
│ │I02. Specii │ │precum Pteridium│
│6. │invazive │Scăzută │aquilinum, │
│ │problematice │(S) │Urtica dioica │
│ │ │ │sau Rubus idaeus│
│ │ │ │dar care nu │
│ │ │ │ocupă suprafeţe │
│ │ │ │extinse astfel │
│ │ │ │încât │
│ │ │ │să prezinte un │
│ │ │ │impact │
│ │ │ │semnificativ. │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │În zonele uşor │
│ │ │ │accesibile apar │
│ │J01. Focul şi │ │vetre de foc │
│7. │combaterea │Scăzută │ceea ce │
│ │incendiilor │(S) │determină un │
│ │ │ │risc de │
│ │ │ │incendiu. │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Secetele │
│ │ │ │prelungite │
│ │ │ │asociate cu alţi│
│ │M01.02. Secete│ │factori │
│ │şi │ │climatici pot │
│8. │precipitaţii │Scăzută │duce la uscarea │
│ │reduse │(S) │şi dispariţia │
│ │M02.01. │ │unor plante │
│ │Înlocuirea şi │ │inclusiv │
│ │deteriorarea │ │indivizi de │
│ │habitatului │ │Ruscus │
│ │ │ │aculeatus. │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
└────┴──────────────┴───────────┴────────────────┘


    Tabelul nr. 10
        Presiuni asupra speciilor de lilieci - impacturi prezente

┌────┬──────────┬───────────┬─────────────┐
│Nr. │Cod │Intensitate│Detalii │
│crt.│Presiunea │ │ │
│ │actuală │ │ │
├────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │În partea de │
│ │ │ │nord a │
│ │ │ │sitului, de-a│
│ │ │ │lungul │
│ │ │ │drumului │
│ │ │ │DJ767B pe │
│ │ │ │porţiunea │
│ │ │ │dintre Tăşad │
│ │ │ │şi │
│ │ │ │Poiana Tăşad.│
│ │ │ │Reţeaua de │
│ │D01. │ │drumuri şi │
│1. │Drumuri, │Scăzută │poteci │
│ │poteci, │(S) │contribuie la│
│ │căi ferate│ │antropizarea │
│ │ │ │zonei, ceea │
│ │ │ │ce │
│ │ │ │rezultă │
│ │ │ │creşterea │
│ │ │ │deranjului │
│ │ │ │prin │
│ │ │ │circulaţia │
│ │ │ │diferitelor │
│ │ │ │vehicule şi │
│ │ │ │uneori │
│ │ │ │uciderea │
│ │ │ │liliecilor │
│ │ │ │prin │
│ │ │ │coliziune. │
├────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Tăşad, │
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Stracoş. │
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Tăşad este un│
│ │ │ │adăpost │
│ │ │ │important │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │lilieci în │
│ │ │ │perioada de │
│ │G01.04.02.│ │reproducere. │
│2. │Speologie │Mediu │Peştera de la│
│ │ │(M) │Stracoş este │
│ │ │ │un adăpost │
│ │ │ │important │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │lilieci în │
│ │ │ │perioada de │
│ │ │ │hibernare. În│
│ │ │ │aceaste │
│ │ │ │perioade │
│ │ │ │speologia │
│ │ │ │necontrolată │
│ │ │ │poate │
│ │ │ │deranja │
│ │ │ │coloniile de │
│ │ │ │lilieci. │
├────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Tăşad, │
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Stracoş. │
│ │ │ │Intrarea │
│ │ │ │deliberată, │
│ │ │ │distrugerea │
│ │ │ │infrastructu-│
│3. │G05.04. │Mediu │rii, poluarea│
│ │Vandalism │(M) │fonică, │
│ │ │ │luminarea │
│ │ │ │liliecilor │
│ │ │ │sub colonie, │
│ │ │ │omorârea │
│ │ │ │liliecilor │
│ │ │ │pot avea │
│ │ │ │efecte │
│ │ │ │serioase │
│ │ │ │asupra │
│ │ │ │liliecilor. │
├────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Tăşad, │
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Stracoş. │
│ │ │ │Activităţile │
│ │ │ │agricole şi │
│ │ │ │forestiere de│
│ │H02.06. │ │supra- │
│ │Poluarea │ │faţă pot avea│
│ │difuză a │ │consecinţe şi│
│ │apelor │ │asupra │
│4. │subterane │Scăzută │habitatului │
│ │cauzată │(S) │subteran, mai│
│ │de │ │ales prin │
│ │activităţi│ │faptul că │
│ │agricole │ │intravila- │
│ │şi │ │nele aşezării│
│ │forestiere│ │Tăşad se │
│ │ │ │situează │
│ │ │ │deasupra │
│ │ │ │văilor ce │
│ │ │ │alimentează │
│ │ │ │peşterile. │
│ │ │ │Poluările pot│
│ │ │ │afecta şi în │
│ │ │ │mod direct. │
├────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Valea Tăşad, │
│ │ │ │Valea Stracoş│
│ │ │ │şi pâraiele │
│ │ │ │secundare │
│ │ │ │care izvorăsc│
│ │ │ │sub │
│ │ │ │intravilanele│
│ │H01.04. │ │aşezărilor │
│ │Poluarea │ │Tăşad şi │
│ │difuză a │ │Poiana Tăşad.│
│5. │apelor de │Scăzută │Urbanizarea │
│ │suprafaţă │(S) │atrage după │
│ │prin │ │sine şi │
│ │inundaţii │ │poluarea │
│ │sau │ │apelor de │
│ │scurgeri │ │suprafaţă, │
│ │urbane │ │ceea │
│ │ │ │ce │
│ │ │ │influenţează │
│ │ │ │liliecii prin│
│ │ │ │reducerea │
│ │ │ │spectrului │
│ │ │ │trofic. │
│ │ │ │ │
├────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │În incinta │
│ │ │ │Peşterilor │
│ │ │ │Tăşad şi │
│ │ │ │Stracoş. │
│ │ │ │Liliecii sunt│
│ │ │ │vulnerabili │
│ │ │ │la prădători │
│ │ │ │mai ales │
│ │ │ │seara la │
│ │ │ │ieşirea din │
│ │ │ │adăpost. Sub │
│6. │K03.04. │Scăzută │colonia de │
│ │Prădare │(S) │naştere în │
│ │ │ │anii │
│ │ │ │precedenţi a │
│ │ │ │fost │
│ │ │ │observată │
│ │ │ │prezenţa │
│ │ │ │racilor din │
│ │ │ │genul │
│ │ │ │Astacus, care│
│ │ │ │consumau │
│ │ │ │juvenili de │
│ │ │ │lilieci │
│ │ │ │căzuţi în │
│ │ │ │pârâu. │
└────┴──────────┴───────────┴─────────────┘

        Efectul cumulat al presiunilor corelat cu afectarea stării de conservare este Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciilor de lilieci nu este semnificativ afectată.

    Tabelul nr. 11
        Presiuni asupra speciilor de amfibieni şi reptile - impacturi trecute şi prezente

┌────┬────────────┬───────────┬────────────────┐
│Nr. │Cod │Intensitate│Detalii │
│crt.│Presiunea │ │ │
│ │actuală │ │ │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Curăţarea │
│ │ │ │pădurii, │
│ │ │ │îndepărtarea │
│ │ │ │lăstărişului, a │
│ │ │ │arborilor uscaţi│
│ │ │ │sau în curs de │
│ │B02. │ │uscare pot │
│ │Gestionarea │ │duce la │
│1. │şi │Scăzută │distrugerea sau │
│ │utilizarea │(S) │alterarea │
│ │pădurii şi │ │vegetaţiei │
│ │plantaţiei │ │litiere, a │
│ │ │ │structurii şi │
│ │ │ │compoziţiei │
│ │ │ │microhabitatului│
│ │ │ │litier esenţial │
│ │ │ │atât pentru │
│ │ │ │amfibieni cât şi│
│ │ │ │pentru reptile. │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Pe toată │
│ │ │ │suprafaţa ariei │
│ │ │ │naturale │
│ │ │ │protejate. │
│ │ │ │Speciile se │
│ │ │ │reproduc │
│ │ │ │îndeosebi în │
│ │ │ │habitate │
│ │ │ │acvatice formate│
│ │ │ │în şanţurile de │
│ │ │ │pe marginea │
│ │ │ │drumului sau │
│ │ │ │făgaşele aflate │
│ │G05.11. │ │în special pe │
│2. │Moartea sau │Scăzută │drumurile de │
│ │rănirea prin│(S) │pământ. │
│ │coliziune │ │Circulaţia cu │
│ │ │ │autovehicule │
│ │ │ │personale, ATV, │
│ │ │ │motociclete de │
│ │ │ │teren, dar │
│ │ │ │şi alte │
│ │ │ │autovehicule │
│ │ │ │utilizate în │
│ │ │ │exploatarea │
│ │ │ │forestieră pot │
│ │ │ │distruge atât │
│ │ │ │habitatele │
│ │ │ │acvatice dar şi │
│ │ │ │indivizii │
│ │ │ │speciei mai cu │
│ │ │ │seamă în │
│ │ │ │perioada de │
│ │ │ │reproducere. │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │În toate │
│ │H01. │ │habitatele │
│3. │Poluarea │Scăzută │acvatice │
│ │apelor de │(S) │temporare şi/sau│
│ │suprafaţă │ │stătătoare din │
│ │limnice │ │sit. │
│ │ │ │ │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │În habitate │
│ │ │ │acvatice din │
│ │ │ │sit, │
│ │ │ │Covaciu-Marcov, │
│ │ │ │relatează că │
│ │J02.02. │ │impactul │
│4. │Îndepărtarea│Scăzută │activităţilor de│
│ │de │(S) │colmatare a fost│
│ │sedimente │ │mai grav decât │
│ │ │ │cel al poluării.│
│ │ │ │Decolmatarea a │
│ │ │ │distrus ponte şi│
│ │ │ │larve ale │
│ │ │ │speciilor de │
│ │ │ │broaşte. │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │În habitate │
│ │ │ │acvatice din │
│ │ │ │sit, │
│ │K01.02. │ │Covaciu-Marcov, │
│5. │Colmatare │Scăzută │relatează că │
│ │ │(S) │impactul │
│ │ │ │activităţilor de│
│ │ │ │colmatare a fost│
│ │ │ │mai grav decât │
│ │ │ │cel al poluării.│
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │În habitate │
│ │ │ │acvatice din │
│ │ │ │sit. Secarea │
│ │ │ │este un fenomen │
│ │ │ │în plină │
│ │ │ │desfăşurare, cu │
│6. │K01.03. │Scăzută │efecte │
│ │Secare │(S) │vizibile, pe tot│
│ │ │ │cursul pârâului │
│ │ │ │Peţea şi mai │
│ │ │ │ales în lacul cu│
│ │ │ │apă termală, în │
│ │ │ │principal │
│ │ │ │din cauza │
│ │ │ │captării apelor │
│ │ │ │subterane. │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Pe toată │
│ │ │ │suprafaţa ariei │
│ │ │ │naturale │
│ │ │ │protejate. În │
│ │ │ │special pe │
│ │ │ │timpul verii, │
│ │ │ │dar şi în unii │
│ │ │ │ani │
│ │ │ │secetoşi sau cu │
│ │M01.02. │ │precipitaţii │
│7. │Secete şi │Scăzută │reduse, │
│ │precipitaţii│(S) │reproducerea │
│ │reduse │ │amfibienilor │
│ │ │ │este afectată de│
│ │ │ │reducerea │
│ │ │ │spaţială şi │
│ │ │ │temporară a │
│ │ │ │suprafeţelor │
│ │ │ │ocupate de │
│ │ │ │habitate │
│ │ │ │acvatice │
│ │ │ │temporare sau │
│ │ │ │permanente. │
└────┴────────────┴───────────┴────────────────┘


    Tabelul nr. 12
        Presiuni asupra speciilor de nevertebrate Chilostoma banaticum, Helix pomatia - impacturi trecute şi prezente

┌────┬────────────┬───────────┬────────────────┐
│Nr. │Cod │Intensitate│Detalii │
│crt.│Presiunea │ │ │
│ │actuală │ │ │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Vale Stracoş │
│ │ │ │deasupra │
│ │ │ │peşterii cu │
│ │ │ │acelaşi nume. În│
│ │ │ │zonă au fost │
│ │ │ │identificate │
│ │ │ │efecte clare │
│1. │J01.01. │Medie │ale incendierii │
│ │Incendii │(M) │arboretelor; │
│ │ │ │baza │
│ │ │ │trunchiurilor │
│ │ │ │arborilor şi │
│ │ │ │arbuştilor, │
│ │ │ │precum şi │
│ │ │ │vegetaţia │
│ │ │ │ierboasă erau │
│ │ │ │arse pe │
│ │ │ │suprafeţe mari. │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Peştera şi Valea│
│ │G01.04.03. │ │Stracoş. În │
│2. │Vizite de │Scăzută │jurul peşterii │
│ │agrement în │(S) │şi la intrare au│
│ │peşteri │ │fost găsite │
│ │ │ │deşeuri lăsate │
│ │ │ │de turişti. │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Încălzirea │
│ │ │ │globală, │
│ │ │ │creşterea │
│ │ │ │temperaturilor, │
│ │ │ │frecvenţa anilor│
│ │ │ │secetoşi sunt o │
│ │ │ │presiune şi │
│ │ │ │vor fi din ce în│
│ │ │ │ce mai mult o │
│ │M01.01. │ │ameninţare atât │
│ │Creşterea │ │directă pentru │
│3. │temperaturii│Medie │speciile de │
│ │şi a │(M) │gastropode │
│ │extremelor │ │higrofile, cât │
│ │M01.02. │ │şi indirectă │
│ │Secete şi │ │prin modificarea│
│ │precipitaţii│ │vegetaţiei şi a │
│ │reduse │ │habitatului │
│ │ │ │specific. Este │
│ │ │ │posibil ca din │
│ │ │ │aceste motive să│
│ │ │ │se identifice │
│ │ │ │multe cochilii │
│ │ │ │şi mai puţine │
│ │ │ │exemplare vii, │
│ │ │ │indicând o │
│ │ │ │descreştere a │
│ │ │ │populaţiei. │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Întreaga │
│ │ │ │suprafaţă │
│ │ │ │ocrotită şi │
│ │ │ │majoritatea │
│ │ │ │habitatelor. │
│ │ │ │Melcul de livadă│
│ │ │ │este o resursă │
│ │ │ │care face │
│ │ │ │obiectul │
│ │ │ │colectării şi │
│ │ │ │comercializării.│
│4. │F03.02.01. │Medie │Pentru a nu fi │
│ │Colectare de│(M) │supraexploatată │
│ │animale*) │ │populaţia │
│ │ │ │se impun │
│ │ │ │activităţi de │
│ │ │ │evaluare │
│ │ │ │periodică şi │
│ │ │ │reglementarea │
│ │ │ │colectării │
│ │ │ │acesteia sau │
│ │ │ │chiar │
│ │ │ │interzicerea │
│ │ │ │acestor │
│ │ │ │activităţi pe │
│ │ │ │teritoriul │
│ │ │ │sitului. │
└────┴────────────┴───────────┴────────────────┘

──────────
        * Numai pentru specia Helix pomatia
──────────

    2.4.2.2. Ameninţări - impacturi viitoare previzibile
        Ameninţări viitoare asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor realizate în teren, sunt sintetizate mai jos în Tabelul nr. 13, Tabelul nr. 14, Tabelul nr. 15, Tabelul nr. 16, Tabelul nr. 17.
        Intensitatea ameninţărilor în viitor a fost cuantificată astfel:
    - Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată: Necesită acţiuni de management cu prioritate
    – Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată: Necesită acţiuni specifice de management cât mai curând posibil
    – Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată: Necesită monitorizare dar nu şi acţiuni specifice de management.


    Tabelul nr. 13
        Ameninţări asupra habitatului 8310 - impacturi viitoare previzibile

┌────┬──────────────┬───────────┬──────────────┐
│Nr. │Cod │Intensitate│Detalii │
│crt.│Presiunea │ │ │
│ │actuală │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │În lunca │
│ │ │ │văilor │
│ │ │ │insurgente │
│ │ │ │peşterilor. │
│ │ │ │Afectează │
│ │ │ │calitatea │
│ │ │ │solului şi a │
│ │ │ │apelor din │
│ │ │ │bazinul │
│ │ │ │de drenaj, │
│ │ │ │care au rol │
│ │ │ │important în │
│ │ │ │procesul de │
│ │A04.02.05. │ │carstificare, │
│1. │Păşunatul │Scăzută │menţinerea │
│ │neintensiv în │(S) │echilibrului │
│ │amestec │ │mediului │
│ │de animale │ │subteran. │
│ │ │ │Implicit este │
│ │ │ │influenţată │
│ │ │ │compoziţia │
│ │ │ │comunităţilor │
│ │ │ │subterane şi a│
│ │ │ │raportului │
│ │ │ │dintre │
│ │ │ │speciile │
│ │ │ │epigee şi │
│ │ │ │hipogee ca │
│ │ │ │urmare a │
│ │ │ │modificării │
│ │ │ │aportului de │
│ │ │ │materie │
│ │ │ │organică în │
│ │ │ │subteran. │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │În lunca │
│ │ │ │văilor │
│ │ │ │insurgente │
│ │ │ │peşterilor. │
│ │ │ │Afectează │
│ │ │ │calitatea │
│ │ │ │solului şi │
│ │ │ │apelor din │
│ │ │ │bazinul de │
│ │ │ │drenaj, │
│2. │A05.01. │Scăzută │compoziţia │
│ │Creşterea │(S) │comunităţilor │
│ │animalelor │ │subterane şi a│
│ │ │ │raportului │
│ │ │ │dintre │
│ │ │ │speciile │
│ │ │ │epigee şi │
│ │ │ │hipogee ca │
│ │ │ │urmare a │
│ │ │ │modificării │
│ │ │ │aportului de │
│ │ │ │materie │
│ │ │ │organică în │
│ │ │ │subteran. │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │În lunca │
│ │ │ │văilor │
│ │A06.01.02. │ │insurgente │
│ │Culturi anuale│ │peşterilor. │
│3. │neintensive │Scăzută │Afectează │
│ │pentru │(S) │calitatea │
│ │producţia de │ │solului şi │
│ │alimente │ │apelor din │
│ │ │ │bazinul │
│ │ │ │de drenaj. │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │În lunca │
│ │ │ │văilor │
│ │ │ │insurgente │
│ │ │ │peşterilor. │
│ │ │ │Afectează │
│ │ │ │calitatea │
│ │ │ │apelor de │
│ │ │ │suprafaţă şi │
│ │ │ │subterane │
│ │ │ │din bazinul de│
│ │A08. │ │drenaj, │
│4. │Fertilizarea │Scăzută │compoziţia │
│ │cu │(S) │comunităţilor │
│ │îngrăşământ │ │subterane şi a│
│ │ │ │raportului │
│ │ │ │dintre │
│ │ │ │speciile │
│ │ │ │epigee şi │
│ │ │ │hipogee ca │
│ │ │ │urmare a │
│ │ │ │modificării │
│ │ │ │aportului de │
│ │ │ │materie │
│ │ │ │organică în │
│ │ │ │subteran. │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │În bazinele de│
│ │ │ │drenaj şi │
│ │ │ │colectoare ale│
│ │ │ │peşterilor. │
│ │ │ │Afectează │
│ │ │ │echilibrul │
│ │E01.04. Alte │ │mediului │
│5. │modele, │Scăzută │subteran │
│ │tipuri de │(S) │şi a │
│ │habitare/ │ │comunităţilor │
│ │locuinţe │ │subterane prin│
│ │ │ │modificarea │
│ │ │ │aportului de │
│ │ │ │materie │
│ │ │ │organică în │
│ │ │ │subteran. │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │În bazinele de│
│ │ │ │drenaj şi │
│ │ │ │colectoare ale│
│ │ │ │peşterilor, în│
│ │ │ │peşteri. │
│ │E03.01. │ │Afectează │
│ │Depozitarea │ │echilibrul │
│6. │deşeurilor │Mediu │mediului │
│ │menajere/ │(M) │subteran, │
│ │deşeuri │ │diversitatea │
│ │provenite din │ │şi distribuţia│
│ │baze de │ │faunei în │
│ │agrement │ │subteran - │
│ │ │ │raportul │
│ │ │ │dintre specii │
│ │ │ │epigee şi │
│ │ │ │hipogee. │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │În bazinele de│
│ │ │ │drenaj şi │
│ │ │ │colectoare ale│
│ │ │ │peşterilor. │
│ │ │ │Afectează │
│ │ │ │echilibrul │
│ │E04.01. │ │mediului │
│7. │Infrastructuri│Mediu │subteran, │
│ │agricole, │(M) │diversitatea │
│ │construcţii în│ │şi distribuţia│
│ │peisaj │ │faunei în │
│ │ │ │subteran, │
│ │ │ │raportul │
│ │ │ │dintre specii │
│ │ │ │epigee şi │
│ │ │ │hipogee, │
│ │ │ │exocarstul. │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │În bazinele de│
│ │ │ │drenaj şi │
│ │ │ │colectoare ale│
│ │ │ │peşterilor. │
│ │ │ │Afectează │
│ │J02.07.01. │ │echilibrul │
│8. │Captări de apă│Scăzută │mediului │
│ │subterană │(S) │subteran, │
│ │pentru │ │diversitatea │
│ │agricultură │ │şi distribuţia│
│ │ │ │faunei în │
│ │ │ │subteran, │
│ │ │ │peisajul │
│ │ │ │endocarstic şi│
│ │ │ │exocarstic. │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Activităţi │
│ │ │ │derulate în │
│ │ │ │habitat şi la │
│ │ │ │suprafaţă. │
│ │ │ │Afectează │
│9. │G01.04.02. │Medie │echilibrul │
│ │Speologie │(M) │mediului │
│ │ │ │subteran, │
│ │ │ │distribuţia şi│
│ │ │ │diversitatea │
│ │ │ │faunei │
│ │ │ │subterane, │
│ │ │ │exocarstul. │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Activităţi │
│ │ │ │derulate în │
│ │ │ │habitat şi la │
│ │ │ │suprafaţă. │
│ │G01.04.03. │ │Afectează │
│10. │Vizite de │Medie │echilibrul │
│ │agrement în │(M) │mediului │
│ │peşteri │ │subteran, │
│ │ │ │distribuţia şi│
│ │ │ │diversitatea │
│ │ │ │faunei │
│ │ │ │subterane, │
│ │ │ │exocarstul. │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Activităţi │
│ │ │ │derulate în │
│ │ │ │habitat şi la │
│ │G05.04 │ │suprafaţă. │
│11. │Vandalism │Medie │Afectează │
│ │ │(M) │echilibrul │
│ │ │ │mediului │
│ │ │ │subteran, │
│ │ │ │cât şi │
│ │ │ │exocarstul. │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │În bazinele de│
│ │ │ │drenaj ale │
│ │ │ │peşterilor. │
│ │ │ │Afectează │
│ │H01.05. │ │proprietăţile │
│ │Poluarea │ │fizico-chimice│
│12. │difuză a │Scăzută │ale apelor │
│ │apelor de │(S) │subterane şi │
│ │suprafaţă, │ │comunităţile │
│ │cauzată de │ │acvatice │
│ │activităţi │ │subterane prin│
│ │agricole şi │ │aportul direct│
│ │forestiere │ │la cursul │
│ │ │ │activ şi prin │
│ │ │ │apele de │
│ │ │ │infiltraţie. │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Modificarea │
│ │ │ │aportului de │
│ │ │ │materie │
│ │ │ │organică în │
│ │ │ │subteran prin │
│ │ │ │infiltrare din│
│ │ │ │colectorul │
│ │ │ │peşterilor. │
│ │ │ │Afectează │
│ │ │ │activul │
│ │ │ │peşterii şi │
│ │ │ │comunităţile │
│ │H02.06. │ │acvatice, │
│ │Poluarea │ │speciile │
│13. │difuză a │Scăzută │epigee şi │
│ │apelor │(S) │hipogee │
│ │subterane │ │pe care le │
│ │cauzată │ │susţine, │
│ │de activităţi │ │procesele │
│ │agricole şi │ │fizico- │
│ │forestiere │ │chimice legate│
│ │ │ │de procesele │
│ │ │ │de │
│ │ │ │carstificare │
│ │ │ │reprezen- │
│ │ │ │tate de │
│ │ │ │formare │
│ │ │ │minerale, │
│ │ │ │depunere │
│ │ │ │calcit, rata │
│ │ │ │de │
│ │ │ │sedimentare, │
│ │ │ │de coroziune. │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Zona de │
│ │ │ │deasupra │
│ │ │ │Peşterii de la│
│ │ │ │Stracoş. │
│ │ │ │Afectează │
│ │ │ │proprietăţile │
│ │ │ │solului şi │
│ │J01.01. │ │vegetaţia care│
│14. │Incendii │Ridicată │au rol │
│ │ │(R) │important în │
│ │ │ │procesele de │
│ │ │ │carstificare │
│ │ │ │şi de │
│ │ │ │menţinere a │
│ │ │ │echilibrului │
│ │ │ │mediului │
│ │ │ │subteran şi a │
│ │ │ │comunităţilor │
│ │ │ │hipogee. │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │Intrarea │
│ │ │ │superioară a │
│ │ │ │Peşterii de la│
│ │ │ │Stracoş şi │
│ │ │ │zona finală a │
│ │ │ │Peşterii de la│
│ │ │ │Tăşad. │
│ │ │ │Afectează │
│ │ │ │climatul │
│ │K01.02. │ │mediului │
│15. │Colmatare │Mediu │subteran, │
│ │ │(M) │traseul │
│ │ │ │activului │
│ │ │ │peşterilor, │
│ │ │ │echilibrul │
│ │ │ │eco- │
│ │ │ │sistemului, │
│ │ │ │diversitatea, │
│ │ │ │structura şi │
│ │ │ │dinamica │
│ │ │ │comunităţilor │
│ │ │ │epigee şi │
│ │ │ │hipogee. │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │ │În Peştera de │
│ │ │ │la Stracoş. │
│ │ │ │Afectează │
│ │ │ │peisajul │
│ │ │ │subteran, │
│ │L06. Prăbuşiri│ │ecosistemul, │
│16. │subterane │Mediu │climatologia │
│ │ │(M) │şi │
│ │ │ │diversitatea, │
│ │ │ │structura şi │
│ │ │ │dinamica │
│ │ │ │comunităţilor │
│ │ │ │epigee şi │
│ │ │ │hipogee. │
└────┴──────────────┴───────────┴──────────────┘

        Efectul cumulat al impacturilor asupra habitatului 8310 este momentan scăzut. Cu toate acestea, pe viitor se impune o delimitare spaţială clară a zonei de protecţie a peşterilor în care să se ţină cont de caracteristicile peşterilor şi a bazinelor lor de recepţie şi colectoare, zonare corelată cu ameninţările identificate.

    Tabelul nr. 14
        Ameninţări asupra speciei Ruscus aculeatus L - impacturi viitoare previzibile

┌────┬─────────────┬───────────┬───────────────┐
│Nr. │Cod │Intensitate│Detalii │
│crt.│Presiunea │ │ │
│ │actuală │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Păşunatul se va│
│ │ │ │practica pe │
│ │ │ │islazul │
│ │ │ │comunal. │
│ │ │ │Animalele pot │
│1. │A04. │Scăzută │ajunge şi în │
│ │Păşunatul │(S) │zona pădurii │
│ │ │ │unde │
│ │ │ │pot mânca sau │
│ │ │ │călca unii │
│ │ │ │indivizi de │
│ │ │ │Ruscus │
│ │ │ │aculeatus. │
├────┼─────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Pe toată │
│ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │sitului. │
│ │ │ │Silvicultura │
│ │ │ │prin activităţi│
│ │ │ │de tăiere, │
│ │ │ │curăţare şi │
│ │ │ │replantare │
│ │ │ │poate afecta │
│ │B02.01.01. │ │sau distruge │
│ │Replantarea │ │anumiţi │
│2. │pădurii cu │Scăzută │indivizi de │
│ │arbori nativi│(S) │ghimpe. │
│ │B02.02 │ │Extracţia │
│ │Curăţarea │ │lemnului din │
│ │pădurii │ │pădure poate │
│ │ │ │produce │
│ │ │ │deteriorarea │
│ │ │ │unor tufe de │
│ │ │ │Ruscus │
│ │ │ │aculeatus. Pe │
│ │ │ │viitor │
│ │ │ │presiunea │
│ │ │ │persistă atâta │
│ │ │ │timp │
│ │ │ │cât se menţin │
│ │ │ │aceleaşi norme.│
├────┼─────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Prelevarea de │
│ │ │ │plante terestre│
│ │ │ │reprezintă o │
│ │ │ │altă │
│ │ │ │ameninţare. │
│ │ │ │Fiind declarată│
│ │F04.02. │ │monument al │
│ │Colectarea de│ │naturii poate │
│3. │ciuperci, │Scăzută │fi colectată │
│ │licheni, │(S) │pentru │
│ │fructe │ │colecţiile unor│
│ │de pădure şi │ │ierbare. Prin │
│ │altele │ │colectarea │
│ │asemenea │ │ciupercilor se │
│ │ │ │pot călca/ │
│ │ │ │deteriora │
│ │ │ │indivizi de │
│ │ │ │Ruscus │
│ │ │ │aculeatus. │
│ │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Pe toată │
│ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │sitului. │
│ │ │ │Activităţile de│
│ │ │ │petrecere a │
│ │ │ │timpului liber │
│ │ │ │prin drumeţii │
│ │ │ │în │
│ │G01.02. │ │incinta sitului│
│ │Mersul pe │ │pot exercita o │
│ │jos, │ │serie de │
│4. │călărie şi │Scăzută │presiuni asupra│
│ │vehicule │(S) │faunei şi │
│ │nonmotorizate│ │florei prin: │
│ │G01.03 │ │zgomote │
│ │Vehicule cu │ │produse, │
│ │motor │ │ruperea unor │
│ │ │ │plante, │
│ │ │ │călcarea sau │
│ │ │ │distrugerea │
│ │ │ │unor plante │
│ │ │ │ierboase, │
│ │ │ │rănirea unor │
│ │ │ │copaci, │
│ │ │ │aruncarea │
│ │ │ │deşeurilor. │
├────┼─────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Poluanţi │
│ │ │ │răspândiţi pe │
│ │ │ │calea aerului │
│ │ │ │sunt │
│ │ │ │reprezentaţi de│
│ │ │ │gazele de │
│ │ │ │eşapament │
│ │ │ │rezultate din │
│ │ │ │arderea │
│ │ │ │combustibililor│
│ │ │ │de la │
│ │ │ │autovehiculele │
│ │ │ │care circulă │
│ │ │ │prin sit sau pe│
│ │ │ │şoseaua care │
│ │ │ │delimitează │
│ │ │ │situl. Altă │
│ │ │ │sursă de │
│ │ │ │poluare a │
│ │ │ │aerului │
│ │ │ │atmosferic este│
│ │H04. Poluarea│ │fumul rezultat │
│ │aerului, │ │din │
│ │poluanţi │ │arderea │
│ │răspândiţi pe│ │lemnului acolo │
│ │calea aerului│ │unde se face │
│5. │H04.03 Alte │Scăzută │focul. Praful │
│ │forme de │(S) │care se ridică │
│ │poluare a │ │de pe drumurile│
│ │aerului │ │de acces │
│ │H05 Poluarea │ │neasfaltate │
│ │solului şi │ │reprezintă o │
│ │deşeurile │ │altă sursă de │
│ │solide, cu │ │poluare a │
│ │excepţia │ │aerului, │
│ │evacuărilor │ │deoarece prin │
│ │H05.01. │ │depuneri pot │
│ │Gunoiul şi │ │duce │
│ │deşeurile │ │obturarea │
│ │solide │ │stomatelor şi │
│ │ │ │perturbă │
│ │ │ │schimburile de │
│ │ │ │gaze ale │
│ │ │ │plantelor cu │
│ │ │ │mediul extern. │
│ │ │ │Gunoiul şi │
│ │ │ │deşeurile │
│ │ │ │solide - │
│ │ │ │rezultate de la│
│ │ │ │turiştii/ │
│ │ │ │localnici care │
│ │ │ │nu colectează │
│ │ │ │resturile │
│ │ │ │alimentare, │
│ │ │ │cutiile de │
│ │ │ │conserve, │
│ │ │ │sticlele, │
│ │ │ │pungile de │
│ │ │ │plastic şi │
│ │ │ │hârtie. │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Există o │
│ │ │ │tendinţă uşoară│
│ │ │ │de extindere a │
│ │ │ │plantelor │
│ │ │ │invazive │
│ │ │ │datorită │
│ │ │ │faptului că │
│ │ │ │impactul │
│ │ │ │antropic este │
│ │ │ │pronunţat în │
│ │I02. Specii │ │zona analizată.│
│6. │invazive │Scăzută │Speciile │
│ │problematice │(S) │invazive dacă │
│ │ │ │se dezvoltă │
│ │ │ │prea mult pot │
│ │ │ │acoperi tufele │
│ │ │ │de ghimpe şi │
│ │ │ │pot umbri │
│ │ │ │locurile în │
│ │ │ │care se │
│ │ │ │dezvoltă ducând│
│ │ │ │la o încetinire│
│ │ │ │a │
│ │ │ │creşterii şi │
│ │ │ │dezvoltării │
│ │ │ │plantei │
├────┼─────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │În zonele uşor │
│ │ │ │accesibile apar│
│ │J01. Focul şi│ │vetre de foc │
│7. │combaterea │Scăzută │ceea ce │
│ │incendiilor │(S) │determină un │
│ │ │ │risc de │
│ │ │ │incendiu. │
│ │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Schimbările │
│ │ │ │globale, secete│
│ │M01.02. │ │şi │
│ │Secete şi │ │precipitaţiile │
│8. │precipitaţii │Scăzută │reduse vor │
│ │reduse │(S) │acţiona şi în │
│ │M02.01 │ │viitor asupra │
│ │Înlocuirea şi│ │speciilor de │
│ │deteriorarea │ │plante şi │
│ │habitatului │ │habitate │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
└────┴─────────────┴───────────┴───────────────┘


    Tabelul nr. 15
        Ameninţări asupra speciilor de lilieci - impacturi viitoare previzibile

┌────┬────────────┬───────────┬─────────────┐
│Nr. │Cod │Intensitate│Detalii │
│crt.│Presiunea │ │ │
│ │actuală │ │ │
├────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │În partea de │
│ │ │ │nord a │
│ │ │ │sitului, de-a│
│ │ │ │lungul │
│ │ │ │drumului │
│ │ │ │DJ767B pe │
│ │ │ │porţiunea │
│ │ │ │dintre Tăşad │
│ │ │ │şi │
│ │ │ │Poiana Tăşad.│
│ │ │ │Reţeaua de │
│ │D01. │ │drumuri şi │
│1. │Drumuri, │Scăzută │poteci │
│ │poteci, │(S) │contribuie la│
│ │căi ferate │ │antropizarea │
│ │ │ │zonei, ceea │
│ │ │ │ce │
│ │ │ │rezultă │
│ │ │ │creşterea │
│ │ │ │deranjului │
│ │ │ │prin │
│ │ │ │circulaţia │
│ │ │ │diferitelor │
│ │ │ │vehicule şi │
│ │ │ │uneori │
│ │ │ │uciderea │
│ │ │ │liliecilor │
│ │ │ │prin │
│ │ │ │coliziune. │
├────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Tăşad, │
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Stracoş. │
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Tăşad este un│
│ │ │ │adăpost │
│2. │G01.04.02. │Mediu │important │
│ │Speologie │(M) │pentru │
│ │ │ │lilieci în │
│ │ │ │perioada de │
│ │ │ │reproducere, │
│ │ │ │astfel încât │
│ │ │ │speologia │
│ │ │ │necontrolată │
│ │ │ │poate │
│ │ │ │deranja │
│ │ │ │colonia. │
├────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Tăşad, │
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Stracoş. │
│ │ │ │Intrarea │
│ │ │ │deliberată, │
│ │ │ │distrugerea │
│ │ │ │infrastructu-│
│3. │G05.04. │Mediu │rii, poluarea│
│ │Vandalism │(M) │fonică, │
│ │ │ │luminarea │
│ │ │ │liliecilor │
│ │ │ │sub colonie, │
│ │ │ │omorârea │
│ │ │ │liliecilor │
│ │ │ │pot avea │
│ │ │ │efecte │
│ │ │ │serioase │
│ │ │ │asupra │
│ │ │ │liliecilor. │
├────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Tăşad, │
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Stracoş. │
│ │ │ │Activităţile │
│ │ │ │agricole şi │
│ │ │ │forestiere de│
│ │ │ │suprafaţă pot│
│ │H02.06. │ │avea │
│ │Poluarea │ │consecinţe şi│
│ │difuză a │ │asupra │
│4. │apelor │Scăzută │habitatului │
│ │subterane │(S) │subteran, mai│
│ │cauzată │ │ales prin │
│ │de │ │faptul că │
│ │activităţi │ │intravilanele│
│ │agricole şi │ │aşezării │
│ │forestiere │ │Tăşad se │
│ │ │ │situează │
│ │ │ │deasupra │
│ │ │ │văilor ce │
│ │ │ │alimentează │
│ │ │ │peşterile. │
│ │ │ │Poluările pot│
│ │ │ │afecta şi în │
│ │ │ │mod direct. │
├────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Valea Tăşad, │
│ │ │ │Valea Stracoş│
│ │ │ │şi pâraiele │
│ │ │ │secundare │
│ │ │ │care izvorăsc│
│ │ │ │sub │
│ │ │ │intravilanele│
│ │H01.04. │ │aşezărilor │
│ │Poluarea │ │Tăşad şi │
│ │difuză a │ │Poiana Tăşad.│
│5. │apelor de │Scăzută │Urbanizarea │
│ │suprafaţă │(S) │atrage după │
│ │prin │ │sine şi │
│ │inundaţii │ │poluarea │
│ │sau scurgeri│ │apelor de │
│ │urbane │ │suprafaţă, │
│ │ │ │ceea │
│ │ │ │ce │
│ │ │ │influenţează │
│ │ │ │liliecii prin│
│ │ │ │reducerea │
│ │ │ │spectrului │
│ │ │ │trofic. │
│ │ │ │ │
├────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │În incinta │
│ │ │ │Peşterilor │
│ │ │ │Tăşad şi │
│ │ │ │Stracoş. │
│ │ │ │Liliecii sunt│
│ │ │ │vulnerabili │
│ │ │ │la prădători │
│ │ │ │mai ales │
│ │ │ │seara la │
│ │ │ │ieşirea din │
│ │ │ │adăpost. Sub │
│6. │K03.04. │Scăzută │colonia de │
│ │Prădare │(S) │naştere în │
│ │ │ │anii │
│ │ │ │precedenţi a │
│ │ │ │fost │
│ │ │ │observată │
│ │ │ │prezenţa │
│ │ │ │racilor din │
│ │ │ │genul │
│ │ │ │Astacus, care│
│ │ │ │consumau │
│ │ │ │juvenili de │
│ │ │ │lilieci │
│ │ │ │căzuţi în │
│ │ │ │pârâu. │
├────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Peştera de la│
│ │ │ │Stracoş. │
│ │ │ │Punctele în │
│ │ │ │care liliecii│
│ │ │ │sunt cei mai │
│ │ │ │sensibili în │
│ │ │ │sit, sunt │
│ │ │ │adăposturile,│
│ │ │ │unde se │
│ │ │ │concentrează.│
│ │ │ │Deoarece │
│ │G05.08. │ │Rhinolophus │
│7. │Închiderea │Scăzută │euryale este │
│ │peşterilor │(S) │o specie │
│ │sau a │ │sensibilă la │
│ │galeriilor*)│ │reducerea │
│ │ │ │dimensiunii │
│ │ │ │intrărilor la│
│ │ │ │adăpost, este│
│ │ │ │contraindicat│
│ │ │ │acoperirea │
│ │ │ │totală a │
│ │ │ │intrării │
│ │ │ │peşterilor cu│
│ │ │ │grilaje, unde│
│ │ │ │această │
│ │ │ │specie │
│ │ │ │formează │
│ │ │ │colonii. │
└────┴────────────┴───────────┴─────────────┘

──────────
        * Acest impact viitor previzibil nu ameninţă speciile Myotis myotis şi Myotis blythii
──────────
        Efectul cumulat al ameninţărilor corelat cu afectarea stării de conservare este Scăzută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciilor de lilieci nu este semnificativ afectată.

    Tabelul nr. 16
        Ameninţări asupra speciilor de amfibieni şi reptile - impacturi viitoare previzibile

┌────┬────────────┬───────────┬────────────────┐
│Nr. │Cod │Intensitate│Detalii │
│crt.│Presiunea │ │ │
│ │actuală │ │ │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Curăţarea │
│ │ │ │pădurii, │
│ │ │ │îndepărtarea │
│ │ │ │lăstărişului, a │
│ │ │ │arborilor uscaţi│
│ │ │ │sau în curs de │
│ │B02. │ │uscare pot │
│ │Gestionarea │ │duce la │
│1. │şi │Scăzută │distrugerea sau │
│ │utilizarea │(S) │alterarea │
│ │pădurii şi │ │vegetaţiei │
│ │plantaţiei │ │litiere, a │
│ │ │ │structurii şi │
│ │ │ │compoziţiei │
│ │ │ │microhabitatului│
│ │ │ │litier esenţial │
│ │ │ │atât pentru │
│ │ │ │amfibieni cât şi│
│ │ │ │pentru reptile. │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Pe toată │
│ │ │ │suprafaţa ariei │
│ │ │ │naturale │
│ │ │ │protejate. │
│ │ │ │Speciile se │
│ │ │ │reproduc │
│ │ │ │îndeosebi în │
│ │ │ │habitate │
│ │ │ │acvatice formate│
│ │ │ │în şanţurile de │
│ │ │ │pe marginea │
│ │ │ │drumului sau │
│ │ │ │făgaşele aflate │
│ │G05.11. │ │în special pe │
│2. │Moartea sau │Scăzută │drumurile de │
│ │rănirea prin│(S) │pământ. │
│ │coliziune │ │Circulaţia cu │
│ │ │ │autovehicule │
│ │ │ │personale, ATV, │
│ │ │ │motociclete de │
│ │ │ │teren, dar │
│ │ │ │şi alte │
│ │ │ │autovehicule │
│ │ │ │utilizate în │
│ │ │ │exploatarea │
│ │ │ │forestieră pot │
│ │ │ │distruge atât │
│ │ │ │habitatele │
│ │ │ │acvatice dar şi │
│ │ │ │indivizii │
│ │ │ │speciei mai cu │
│ │ │ │seamă în │
│ │ │ │perioada de │
│ │ │ │reproducere. │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │În toate │
│ │H01. │ │habitatele │
│3. │Poluarea │Scăzută │acvatice │
│ │apelor de │(S) │temporare şi/sau│
│ │suprafaţă │ │stătătoare din │
│ │limnice │ │sit. │
│ │ │ │ │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │În habitate │
│ │ │ │acvatice din │
│ │ │ │sit. Secarea │
│ │ │ │este un fenomen │
│ │ │ │în plină │
│ │ │ │desfăşurare, cu │
│4. │K01.03. │Scăzută │efecte │
│ │Secare │(S) │vizibile, pe tot│
│ │ │ │cursul pârâului │
│ │ │ │Peţea şi mai │
│ │ │ │ales în lacul cu│
│ │ │ │apă termală, în │
│ │ │ │principal │
│ │ │ │din cauza │
│ │ │ │captării apelor │
│ │ │ │subterane. │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Pe toată │
│ │ │ │suprafaţa ariei │
│ │ │ │naturale │
│ │ │ │protejate. În │
│ │ │ │special pe │
│ │ │ │timpul verii, │
│ │ │ │dar şi în unii │
│ │ │ │ani │
│ │ │ │secetoşi sau cu │
│ │M01.02. │ │precipitaţii │
│5. │Secete şi │Scăzută │reduse, │
│ │precipitaţii│(S) │reproducerea │
│ │reduse │ │amfibienilor │
│ │ │ │este afectată de│
│ │ │ │reducerea │
│ │ │ │spaţială şi │
│ │ │ │temporară a │
│ │ │ │suprafeţelor │
│ │ │ │ocupate de │
│ │ │ │habitate │
│ │ │ │acvatice │
│ │ │ │temporare sau │
│ │ │ │permanente. │
└────┴────────────┴───────────┴────────────────┘


    Tabelul nr. 17
        Ameninţări asupra speciile de nevertebrate Chilostoma banaticum, Helix pomatia - impacturi viitoare previzibile

┌────┬────────────┬───────────┬────────────────┐
│Nr. │Cod │Intensitate│Detalii │
│crt.│Presiunea │ │ │
│ │actuală │ │ │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Vale Stracoş │
│ │ │ │deasupra │
│ │ │ │peşterii cu │
│ │ │ │acelaşi nume. În│
│ │ │ │zonă au fost │
│ │ │ │identificate │
│ │ │ │efecte clare │
│1. │J01.01. │Medie │ale │
│ │Incendii │(M) │incendierilor, │
│ │ │ │baza │
│ │ │ │trunchiurilor │
│ │ │ │arborilor, │
│ │ │ │arbuştilor, │
│ │ │ │precum şi │
│ │ │ │vegetaţia │
│ │ │ │ierboasă │
│ │ │ │erau arse pe │
│ │ │ │suprafeţe mari. │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Peştera şi Valea│
│ │G01.04.03. │ │Stracoş. În │
│2. │Vizite de │Scăzută │jurul peşterii │
│ │agrement în │(S) │şi la intrare au│
│ │peşteri │ │fost găsite │
│ │ │ │deşeuri lăsate │
│ │ │ │de turişti, │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Afectează toată │
│ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │sitului. Toată │
│ │E.01.03. │ │albiile │
│ │Urbanizare, │ │pârâurilor din │
│3. │dezvoltare │Medie │sit servesc ca │
│ │rezidenţială│(M) │loc de │
│ │şi │ │depozitare a │
│ │comercială │ │deşeurilor │
│ │ │ │menajere dar şi │
│ │ │ │rezultate din │
│ │ │ │agricultură. │
│ │ │ │ │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Încălzirea │
│ │ │ │globală, │
│ │ │ │frecvenţa anilor│
│ │ │ │secetoşi sunt o │
│ │ │ │presiune şi vor │
│ │ │ │fi din ce în ce │
│ │ │ │mai │
│ │ │ │mult o │
│ │ │ │ameninţare atât │
│ │M01.01. │ │directă pentru │
│ │Creşterea │ │speciile de │
│4. │temperaturii│Medie │gastropode │
│ │şi a │(M) │higrofile, cât │
│ │extremelor │ │şi indirectă │
│ │M01.02. │ │prin modificarea│
│ │Secete şi │ │vegetaţiei şi a │
│ │precipitaţii│ │habitatului │
│ │reduse │ │specific. Este │
│ │ │ │posibil ca din │
│ │ │ │aceste motive │
│ │ │ │să se identifice│
│ │ │ │multe cochilii │
│ │ │ │şi mai puţine │
│ │ │ │exemplare vii, │
│ │ │ │indicând o │
│ │ │ │descreştere a │
│ │ │ │populaţiei . │
├────┼────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │ │Întreaga │
│ │ │ │suprafaţă │
│ │ │ │ocrotită şi │
│ │ │ │majoritatea │
│ │ │ │habitatelor. │
│ │ │ │Melcul de livadă│
│ │ │ │este o resursă │
│ │ │ │care face │
│ │ │ │obiectul │
│ │ │ │colectării şi │
│ │F03.02.01. -│ │comercializării.│
│4. │Colectare de│Medie │Pentru a nu fi │
│ │animale*) │(M) │supraexploatată │
│ │ │ │populaţia │
│ │ │ │se impun │
│ │ │ │activităţi de │
│ │ │ │evaluare │
│ │ │ │periodică şi │
│ │ │ │reglementare a │
│ │ │ │colectării, sau │
│ │ │ │chiar │
│ │ │ │interzicerea │
│ │ │ │acestor │
│ │ │ │activităţi pe │
│ │ │ │teritoriul │
│ │ │ │sitului. │
└────┴────────────┴───────────┴────────────────┘

──────────
        * Numai pentru specia Helix pomatia
──────────
        Hărţile impacturilor antropice se regăsesc la Anexa nr. 1.20.



    CAP. 3
    EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR
        Starea actuală de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar din sit a fost determinată prin observaţii efectuate pe teren, în cursul anului 2015 ca urmare a implementării proiectului "Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Ţării Crişurilor" finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Evaluarea stării de conservare s-a realizat după modelul SINCRON.
    3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatului 8310 - Peşteri în care accesul publicului este interzis:
    - starea de conservare a habitatului 8310 din punct de vedere al suprafeţei ocupate este U1 nefavorabilă/inadecvată din cauza faptului că nu există o perimetrare clară, o zonă de protecţie a peşterilor, clasificarea peşterilor şi management specific.
    – starea de conservare a habitatului 8310 din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice este FV-favorabilă. Datele colectate în teren sugerează o stare favorabilă de conservare a habitatului din punct de vedere a parametrilor fizico-chimici - apă, aer - înregistraţi. În activul peşterilor au fost identificaţi în abundenţă indivizi aparţinând speciei Gammarus balcanicus, specie indicatoare de ape curate, bine oxigenate ceea ce indică lipsa poluării organice. Există un echilibru între comunităţile epigee şi hipogee, interstiţialul râului subteran fiind dominat de specii hipogee, indicatoare de ape curate, Parastenocaris sp., Niphargus sp.
    – perspectivele habitatului 8310 în viitor sunt FV-favorabile, având perspective bune datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor sunt scăzute.

    Tabelul nr. 18
        Evaluarea stării de conservare a habitatului 8310 comparativ cu datele din Formularul Standard ROSCI0240 Tăşad

┌────┬───────┬────────────┬───────────────────┬─────────┬───────────┬─────────┐
│ │ │Denumire │Reprezentativitatea│Suprafaţa│Starea de │Evaluare │
│Nr. │Cod │habitat │ │relativă │conservare │globală │
│crt.│habitat│ │ │ │ │ │
│ │Natura │ ├─────────┬─────────┼────┬────┼─────┬─────┼────┬────┤
│ │2000 │ │FS*) │SI*) │FS*)│SI*)│FS*) │SI*) │FS*)│SI*)│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼────────────┼─────────┼─────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┤
│1. │8310 │Grote │B │B │C │B │B │C │B │C │
│ │ │neexploatate│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │turistic │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴───────┴────────────┴─────────┴─────────┴────┴────┴─────┴─────┴────┴────┘

──────────
        *SI - conform Studiului de Inventariere
        *FS - conform Formular Standard
──────────
    – Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativă
    – Suprafaţa relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%
    – Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă
    – Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă.

    3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
    Tabelul nr. 19
        Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

┌─────────────┬────────────┬──────────┬───────────┬──────────────┬──────────┐
│ │Anexa │ │ │ │ │
│ │Directivei │Starea de │Starea de │ │ │
│ │Habitate şi │conservare│conservare │Starea de │ │
│Specia │Anexa │din │din │conservare din│Evaluare │
│ │Ordonanţei │punct de │punct de │punct de │globală a │
│ │de urgenţă a│vedere al │vedere al │vedere al │stării de │
│ │Guvernului │populaţiei│habitatului│perspectivelor│conservare│
│ │nr. 57/2007 │speciei │speciei │speciei │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴────────────┴──────────┴───────────┴──────────────┴──────────┤
│Specii de plante │
├─────────────┬────────────┬──────────┬───────────┬──────────────┬──────────┤
│ │Anexa V a │ │ │ │ │
│ │Directivei │ │ │ │ │
│ │Habitate şi │ │ │ │ │
│ │Anexa 5A a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│Ruscus │nr. 57/2007,│FV │FV │FV │FV │
│aculeatus L │aprobată cu │ │ │ │ │
│ │modificări │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin │ │ │ │ │
│ │Legea nr. 49│ │ │ │ │
│ │/2011, cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┴────────────┴──────────┴───────────┴──────────────┴──────────┤
│Specii de lilieci │
├─────────────┬────────────┬──────────┬───────────┬──────────────┬──────────┤
│ │Anexa II a │ │ │ │ │
│ │Directivei │ │ │ │ │
│ │Habitate şi │ │ │ │ │
│ │Anexa 3 a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│Rhinolophus │nr. 57/2007,│FV │FV │FV │FV │
│hipposideros │aprobată cu │ │ │ │ │
│ │modificări │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin │ │ │ │ │
│ │Legea nr. 49│ │ │ │ │
│ │/2011, cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa II a │ │ │ │ │
│ │Directivei │ │ │ │ │
│ │Habitate şi │ │ │ │ │
│ │Anexa 3 a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│Rhinolophus │nr. 57/2007,│FV │FV │FV │FV │
│ferrumequinum│aprobată cu │ │ │ │ │
│ │modificări │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin │ │ │ │ │
│ │Legea nr. 49│ │ │ │ │
│ │/2011, cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa II a │ │ │ │ │
│ │Directivei │ │ │ │ │
│ │Habitate şi │ │ │ │ │
│ │Anexa 3 a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│Rhinolophus │nr. 57/2007,│FV │FV │FV │FV │
│euryale │aprobată cu │ │ │ │ │
│ │modificări │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin │ │ │ │ │
│ │Legea nr. 49│ │ │ │ │
│ │/2011, cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa II a │ │ │ │ │
│ │Directivei │ │ │ │ │
│ │Habitate şi │ │ │ │ │
│ │Anexa 3 a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│Myotis │Guvernului │ │ │ │ │
│blythii │nr. 57/2007,│FV │FV │FV │FV │
│ │aprobată cu │ │ │ │ │
│ │modificări │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin │ │ │ │ │
│ │Legea nr. 49│ │ │ │ │
│ │/2011, cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa II a │ │ │ │ │
│ │Directivei │ │ │ │ │
│ │Habitate şi │ │ │ │ │
│ │Anexa 3 a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│Miniopterus │nr. 57/2007,│FV │FV │FV │FV │
│schreibersii │aprobată cu │ │ │ │ │
│ │modificări │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin │ │ │ │ │
│ │Legea nr. 49│ │ │ │ │
│ │/2011, cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa II a │ │ │ │ │
│ │Directivei │ │ │ │ │
│ │Habitate şi │ │ │ │ │
│ │Anexa 3 a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│Myotis myotis│nr. 57/2007,│FV │FV │FV │FV │
│ │aprobată cu │ │ │ │ │
│ │modificări │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin │ │ │ │ │
│ │Legea nr. 49│ │ │ │ │
│ │/2011, cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┴────────────┴──────────┴───────────┴──────────────┴──────────┤
│Specii de păsări │
├─────────────┬────────────┬──────────┬───────────┬──────────────┬──────────┤
│ │Anexa 4B a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│ │nr. 57/2007,│ │ │ │ │
│Falco │aprobată cu │ │ │ │ │
│subbuteo │modificări │X │X │X │X │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin Legea │ │ │ │ │
│ │nr. 49/2011,│ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┴────────────┴──────────┴───────────┴──────────────┴──────────┤
│Specii de amfibieni şi reptile │
├─────────────┬────────────┬──────────┬───────────┬──────────────┬──────────┤
│ │Anexa 3 a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│ │nr. 57/2007,│ │ │ │ │
│ │aprobată cu │ │ │ │ │
│Triturus │modificări │X │U2 │U1 │U2 │
│cristatus │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin Legea │ │ │ │ │
│ │nr. 49/2011,│ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa 3 a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│ │nr. 57/2007,│ │ │ │ │
│ │aprobată cu │ │ │ │ │
│Bombina │modificări │FV │U1 │U1 │U1 │
│variegata │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin Legea │ │ │ │ │
│ │nr. 49/2011,│ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa 4B a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│ │nr. 57/2007,│ │ │ │ │
│ │aprobată cu │ │ │ │ │
│Bufo bufo │modificări │X │FV │FV │FV │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin Legea │ │ │ │ │
│ │nr. 49/2011,│ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa IV a │ │ │ │ │
│ │Directivei │ │ │ │ │
│ │Habitate şi │ │ │ │ │
│ │Anexa 4A a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│Rana │Guvernului │ │ │ │ │
│dalmatina │nr. 57/2007,│FV │FV │FV │FV │
│ │aprobată cu │ │ │ │ │
│ │modificări │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin │ │ │ │ │
│ │Legea nr. 49│ │ │ │ │
│ │/2011, cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa V a │ │ │ │ │
│ │Directivei │ │ │ │ │
│ │Habitate şi │ │ │ │ │
│ │Anexa 5A a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│Rana │Guvernului │ │ │ │ │
│ridibunda │nr. 57/2007,│FV │FV │FV │FV │
│ │aprobată cu │ │ │ │ │
│ │modificări │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin │ │ │ │ │
│ │Legea nr. 49│ │ │ │ │
│ │/2011, cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa V a │ │ │ │ │
│ │Directivei │ │ │ │ │
│ │Habitate şi │ │ │ │ │
│ │Anexa 4B, 5A│ │ │ │ │
│ │a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│Rana │Guvernului │FV │FV │FV │FV │
│temporaria │nr. 57/2007,│ │ │ │ │
│ │aprobată cu │ │ │ │ │
│ │modificări │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin │ │ │ │ │
│ │Legea nr. 49│ │ │ │ │
│ │/2011, cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa 4B a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│ │nr. 57/2007,│ │ │ │ │
│ │aprobată cu │ │ │ │ │
│Triturus │modificări │X │U2 │U1 │U2 │
│vulgaris │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin Legea │ │ │ │ │
│ │nr. 49/2011,│ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa 4B a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│ │nr. 57/2007,│ │ │ │ │
│ │aprobată cu │ │ │ │ │
│Salamandra │modificări │FV │FV │FV │FV │
│salamandra │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin Legea │ │ │ │ │
│ │nr. 49/2011,│ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa IV a │ │ │ │ │
│ │Directivei │ │ │ │ │
│ │Habitate şi │ │ │ │ │
│ │Anexa 4A a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│Lacerta │nr. 57/2007,│FV │FV │FV │FV │
│viridis │aprobată cu │ │ │ │ │
│ │modificări │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin │ │ │ │ │
│ │Legea nr. 49│ │ │ │ │
│ │/2011, cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┴────────────┴──────────┴───────────┴──────────────┴──────────┤
│Specii de nevertebrate │
├─────────────┬────────────┬──────────┬───────────┬──────────────┬──────────┤
│ │Anexa 3 a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│ │nr. 57/2007,│ │ │ │ │
│ │aprobată cu │ │ │ │ │
│Chilostoma │modificări │U1 │U1 │U1 │U1 │
│banaticum │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin Legea │ │ │ │ │
│ │nr. 49/2011,│ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Anexa 5A a │ │ │ │ │
│ │Ordonanţei │ │ │ │ │
│ │de urgenţă a│ │ │ │ │
│ │Guvernului │ │ │ │ │
│ │nr. 57/2007,│ │ │ │ │
│ │aprobată cu │ │ │ │ │
│Helix pomatia│modificări │U1 │U1 │U1 │U1 │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completări │ │ │ │ │
│ │prin Legea │ │ │ │ │
│ │nr. 49/2011,│ │ │ │ │
│ │cu │ │ │ │ │
│ │modificările│ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │
│ │completările│ │ │ │ │
│ │ulterioare │ │ │ │ │
└─────────────┴────────────┴──────────┴───────────┴──────────────┴──────────┘

        U2 - nefavorabilă-rău, U1 - nefavorabilă-inadecvată, X - necunoscută, FV - favorabilă

    CAP. 4
    SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1 Scopul planului de management
        Scopul planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad şi al Rezervaţiei 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tăşad este de a asigura cadrul legislativ adecvat pentru a menţine, sau a îmbunătăţi acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate.
        Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, în ambele arii protejate se prevede conservarea prin intervenţii active de gospodărire.

    4.2 Obiective generale, specifice şi activităţi
    4.2.1. Obiectiv general
        Obiectivul general al planului de management este reprezentat de menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi păstrarea peisajului natural şi cultural nealterat, ţinând cont de ameninţările identificate până în prezent, precum şi de starea de conservare actuală.
        Pentru realizarea obiectivului general sunt necesare de realizat următoarele etape:
    1. Descrierea şi evaluarea situaţiei prezente a sitului ROSCI0240 Tăşad din punct de vedere al biodiversităţii, al peisajului, al condiţiilor de mediu şi socio-economice;
    2. Definirea obiectivelor de management, precizarea acţiunilor de conservare necesare şi reglementarea activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul ariei naturale protejate şi în imediata lui vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse;
    3. Planificarea şi realizarea, în timp şi spaţiu, a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională, în concordanţă cu activităţile tradiţionale ale comunităţilor locale.

    4.2.1.1. Obiectiv specific
        Urmare analizării situaţiei existente în aria naturală protejată, a propunerilor primite în cadrul dezbaterilor publice care au avut loc pentru elaborarea planului de management au fost selectate a fi incluse următoarele programe şi obiective specifice:
        Programul 1 Managementul biodiversităţii
        Obiectiv specific 1: Reactualizarea inventarelor speciilor de floră şi faună, managementul datelor.
        Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/naţional.
        Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/naţional şi pentru menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice şi a specificităţii peisajului.

        Programul 2 Managementul turismului şi al recreerii
        Obiectiv specific 1: Promovarea unor forme de vizitare şi turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.

        Programul 3 Conştientizare, informare şi educaţie ecologică
        Obiectiv specific 1: Conştientizarea publicului şi comunicarea eficientă în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.
        Obiectiv specific 2: Educaţia ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.

        Programul 4 Management şi administrare
        Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului şi infrastructurii de funcţionare necesare administrării ariei naturale protejate.
        Obiectiv specific 2: Asigurarea managementului şi administrării ariei naturale protejate, monitorizarea şi evaluarea eficienţei măsurilor planului de management .
        Obiectiv specific 3: Elaborarea documentelor strategice de planificare, a rapoartelor, şi asigurarea instruirilor personalului.


    4.2.1.1.1. Activităţi
    Tabelul nr. 20
        Activităţi şi măsuri de management propuse pentru menţinerea/aducerea habitatului 8310 într-o stare de conservare favorabilă

┌───────────────┬──────────────┬────────────────────┬─────────────┐
│Măsura de │Ameninţarea/ │Descriere activităţi│Periodicitate│
│management │Presiunea │ │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────────────┼─────────────┤
│ │ │Realizarea │ │
│ │ │documentaţiei pentru│ │
│ │ │instituirea │ │
│1. Declararea │Toate │regimului │Pe parcursul │
│celor │ameninţările │de arie naturală │implemen- │
│două peşteri │identificate │protejată de interes│tării │
│rezervaţii │ │naţional. │planului de │
│naturale │ │Rezervaţiile │management │
│ │ │naturale vor include│ │
│ │ │şi zonele de │ │
│ │ │protecţie ale │ │
│ │ │peşterilor. │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────────────┼─────────────┤
│ │A05.01. │ │ │
│ │Creşterea │ │ │
│ │animalelor; │ │ │
│ │A08. │ │ │
│ │Fertilizarea │Monitorizarea │ │
│ │cu │habitatului subteran│ │
│ │îngrăşământ; │se va face prin │ │
│2. Monitorizare│H01.05. │evaluarea │ │
│a │Poluarea │parametrilor fizico-│Sezonier │
│stării de │difuză a │chimici ai mediului │ │
│conservare │apelor │subteran, terestru │ │
│a habitatului │de suprafaţă, │şi acvatic, corelate│ │
│în │cauzată de │cu distribuţia │ │
│colaborare cu │activi- │şi diversitatea │ │
│specialişti şi │tăţi agricole │comunităţilor │ │
│instituţiile │şi forestiere;│subterane. │ │
│abilitate. │H02.06. │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │difuză a │ │ │
│ │apelor │ │ │
│ │subterane │ │ │
│ │cauzată de │ │ │
│ │activităţi │ │ │
│ │agricole şi │ │ │
│ │forestiere. │ │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────────────┼─────────────┤
│ │A04.02.05. │ │ │
│ │Păşunatul │ │ │
│ │neintensiv │ │ │
│ │în amestec de │ │ │
│ │animale; │ │ │
│ │A05.01. │ │ │
│ │Creşterea │ │ │
│ │animalelor; │ │ │
│ │A06.01.02. │ │ │
│ │Culturi anuale│ │ │
│ │neintensive │ │ │
│ │pentru │ │ │
│ │producţia de │ │ │
│ │alimente; │ │ │
│ │A08. │Se vor organiza │ │
│ │Fertilizarea │sesiuni de informare│ │
│ │cu │şi conştientizare │ │
│3. │îngrăşământ; │cu proprietarii de │ │
│Conştientizarea│E0.01. │terenuri şi cu │ │
│şi educarea │Depozitarea │factorii interesaţi │ │
│comunităţii │deşeurilor │în cadrul cărora li │Multianual │
│locale │menajere/ │se vor prezenta: │ │
│şi a factorilor│deşeuri │beneficiile │ │
│interesaţi cu │provenite din │existenţei în sit a │ │
│privire │baze de │peşterilor, a │ │
│la importanţa │agrement; │valorilor patri- │ │
│menţinerii │E01.04. Alte │moniale ale │ │
│stării de │modele, tipuri│acestora. │ │
│conservare │de │Implicarea │ │
│favorabile │habitare/ │comunităţii locale │ │
│a peşterilor în│locuinţe; │în activitatea de │ │
│sit │E04.01. │management prin │ │
│ │Infrastructuri│cooptarea acestora │ │
│ │agricole, │la acţiunile │ │
│ │construcţii în│administratorului. │ │
│ │peisaj; │ │ │
│ │G01.04.03. │ │ │
│ │Vizite de │ │ │
│ │agrement în │ │ │
│ │peşteri │ │ │
│ │G05.04. │ │ │
│ │Vandalism; │ │ │
│ │H01.05. │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │difuză a │ │ │
│ │apelor │ │ │
│ │de suprafaţă, │ │ │
│ │cauzată de │ │ │
│ │activi- │ │ │
│ │tăţi agricole │ │ │
│ │şi forestiere;│ │ │
│ │H02.06. │ │ │
│ │Poluarea │ │ │
│ │difuză a │ │ │
│ │apelor │ │ │
│ │subterane │ │ │
│ │cauzată de │ │ │
│ │activităţi │ │ │
│ │agricole şi │ │ │
│ │forestiere; │ │ │
│ │J01.01. │ │ │
│ │Incendii; │ │ │
│ │J02.07.01. │ │ │
│ │Captări de apă│ │ │
│ │subterană │ │ │
│ │pentru │ │ │
│ │agricultură. │ │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────────────┼─────────────┤
│ │ │Dacă Administratorul│ │
│ │ │va organiza un │ │
│ │ │program de │ │
│ │ │vizitare, cu ghizi, │ │
│4. Asigurarea │G01.04.02. │acest program se va │ │
│unui │Speologie; │baza pe o │ │
│sistem de │G01.04.03. │evaluare adecvată a │Permanent │
│vizitare │Vizite de │potenţialului │ │
│durabilă a │agrement în │peşterilor şi im- │ │
│peşterilor │peşteri; │pactului produs prin│ │
│cu amenajări │G05.04. │vizitare. Se vor │ │
│adecvate │Vandalism. │preveni abuzuri- │ │
│nivelului de │ │le prin patrulări, │ │
│conservare │ │stabilirea unui │ │
│ │ │program de coope- │ │
│ │ │rare cu comunitatea │ │
│ │ │locală şi Serviciul │ │
│ │ │Public │ │
│ │ │Salvamont-Salvaspeo.│ │
├───────────────┼──────────────┼────────────────────┼─────────────┤
│ │ │Reglementarea │ │
│5. Limitarea │ │avizării │ │
│inves- │ │investiţiilor, prin │ │
│tiţiilor cu │K01.02. │corelarea │ │
│impact, │Colmatare; │Planului Urbanistic │Permanent │
│în zona de │L06. Prăbuşiri│Zonal cu nevoile de │ │
│vulnerabi- │subterane. │conservare şi │ │
│litatea a │ │protecţie în sit, │ │
│peşterilor │ │aşa cum sunt │ │
│- zonă de │ │definite în Planul │ │
│protecţie │ │de │ │
│ │ │Management │ │
│ │ │ │ │
└───────────────┴──────────────┴────────────────────┴─────────────┘


    Tabelul nr. 21
        Activităţi şi măsuri de management propuse pentru menţinerea speciei Ruscus aculeatus L într-o stare de conservare favorabilă

┌──────────────┬─────────────┬─────────────────┬─────────────┐
│Măsura de │Ameninţarea/ │Descriere │Periodicitate│
│management │Presiunea │activităţi │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │Se aplică în │ │
│ │ │toate zonele în │ │
│ │ │care se păşunează│ │
│ │ │în │ │
│ │ │limitele sitului │ │
│ │ │Natura 2000 │ │
│ │A04. │Tăşad. │ │
│1. │Păşunatul │- Reglementarea │Sezonier │
│Reglementarea │I02. Specii │şi monitorizarea │ │
│păşunatului │invazive │păşunatului, │ │
│ │problematice │evitarea │ │
│ │ │suprapăşunatului.│ │
│ │ │- Aplicarea │ │
│ │ │cositului de 2 │ │
│ │ │ori pe an. │ │
│ │ │- Organizarea de │ │
│ │ │campanii de │ │
│ │ │informare, │ │
│ │ │conştientizare │ │
│ │ │şi amplasare de │ │
│ │ │panourile │ │
│ │ │informative. │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │Se aplică în │ │
│ │ │unităţile │ │
│ │ │amenajistice unde│ │
│ │ │sunt propuse │ │
│ │B02.01.01. │lucrări de │ │
│2. │Replantarea │exploatare a │ │
│Reglementarea │pădurii cu │masei lemnoase │Sezonier │
│managementului│arbori nativi│sau ajutorarea │ │
│forestier │B02.02. │regenerării │ │
│ │Curăţarea │naturale. │ │
│ │pădurii │Monitorizarea │ │
│ │ │punerii în │ │
│ │ │aplicare a │ │
│ │ │reglementărilor │ │
│ │ │din amenajamentul│ │
│ │ │silvic. │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │Se aplică în │ │
│ │ │punctele de │ │
│ │ │intrare în Aria │ │
│ │ │Protejată, pe │ │
│ │ │parcursul │ │
│ │ │traseelor │ │
│ │ │turistice, în │ │
│ │ │locurile special │ │
│ │ │amenajate pentru │ │
│ │ │popas, în │ │
│ │ │punctele de │ │
│ │F04.02. │informare, │ │
│3. │Colectarea de│cabane sau │ │
│Reglementarea │ciuperci, │pensiuni din sit │Sezonier │
│colectării │licheni, │şi din jurul │ │
│plantelor │fructe de │sitului. │ │
│terestre şi a │pădure şi │- Realizarea de │ │
│produselor din│altele │campanii de │ │
│plante │asemenea │informare cu │ │
│altele decât │ │panouri │ │
│cheresteaua. │ │informative, │ │
│ │ │pliante, broşuri,│ │
│ │ │voluntariat şi │ │
│ │ │altele │ │
│ │ │asemenea. │ │
│ │ │- Monitorizarea │ │
│ │ │culegerii │ │
│ │ │produselor │ │
│ │ │accesorii ale │ │
│ │ │pădurii │ │
│ │ │- Interzicerea │ │
│ │ │colectării │ │
│ │ │speciei Ruscus │ │
│ │ │aculeatus în │ │
│ │ │scopuri │ │
│ │ │medicinale, │ │
│ │ │ornamentale şi │ │
│ │ │alimentare. │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │G01.02. │Se aplică în │ │
│ │Mersul pe │punctele de │ │
│ │jos, călărie │intrare în Aria │ │
│ │şi │Protejată, pe │ │
│ │vehicule non-│parcursul │ │
│ │motorizate │traseelor │ │
│ │G01.03. │turistice, în │ │
│4. │Vehicule cu │locurile special │ │
│Reglementarea │motor │amenajate pentru │ │
│turismului şi │H04. Poluarea│popas, în │Sezonier │
│al │aerului, │punctele de │ │
│activităţilor │poluanţi │informare, │ │
│de │răspândiţi pe│cabane sau │ │
│petrecere a │calea aerului│pensiuni din sit │ │
│timpului │H04.03. Alte │şi din jurul │ │
│liber │forme de │sitului. │ │
│ │poluare a │- Realizarea de │ │
│ │aerului │campanii de │ │
│ │H05. Poluarea│informare cu │ │
│ │solului şi │panouri │ │
│ │deşeurile │informative, │ │
│ │solide, cu │pliante, broşuri,│ │
│ │excepţia │voluntariat şi │ │
│ │evacuărilor │altele │ │
│ │H05.01. │asemenea. │ │
│ │Gunoiul şi │ │ │
│ │deşeurile │ │ │
│ │solide │ │ │
│ │I02. Specii │ │ │
│ │invazive │ │ │
│ │problematice │ │ │
│ │J01. Focul şi│ │ │
│ │combaterea │ │ │
│ │incendiilor │ │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │Se aplică în │ │
│ │ │punctele de │ │
│ │ │intrare în Aria │ │
│ │ │Protejată, pe │ │
│ │ │parcursul │ │
│ │ │traseelor │ │
│ │ │turistice, în │ │
│ │G01.02. │locurile special │ │
│ │Mersul pe │amenajate pentru │ │
│ │jos, călărie │popas, în │ │
│ │şi │punctele de │ │
│ │vehicule non │informare, │ │
│ │- motorizate │cabane sau │ │
│ │G01.03. │pensiuni din sit │ │
│5. │Vehicule cu │şi din jurul │ │
│Reglementarea │motor │sitului. │ │
│poluării, │H04. Poluarea│- Realizarea de │ │
│provenită │aerului, │campanii de │Permanent │
│din surse din │poluanţi │informare cu │ │
│afara │răspândiţi pe│panouri │ │
│ariei sau │calea aerului│informative, │ │
│generată în │H04.03. Alte │pliante, broşuri,│ │
│interiorul │forme de │voluntariat şi │ │
│ariei │poluare a │altele │ │
│protejate │aerului │asemenea. │ │
│ │H05. Poluarea│- Iniţierea │ │
│ │solului şi │strategiei │ │
│ │deşeurile │"Garbage-Free", │ │
│ │solide, cu │aplicată cu │ │
│ │excepţia │succes în │ │
│ │evacuărilor │parcurile şi │ │
│ │H05.01. │rezervaţiile din │ │
│ │Gunoiul şi │Vestul Europei │ │
│ │deşeurile │şi America de │ │
│ │solide │Nord prin care │ │
│ │I02. Specii │turiştii sunt │ │
│ │invazive │informaţi │ │
│ │problematice │că nu exista │ │
│ │J01. Focul şi│locuri de │ │
│ │combaterea │depozitare al │ │
│ │incendiilor │gunoaielor în sit│ │
│ │ │iar asta implică │ │
│ │ │obligaţia de a │ │
│ │ │lua cu ei │ │
│ │ │resturile şi │ │
│ │ │ambalajele │ │
│ │ │rămase. │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │G01.02. │Se aplică în │ │
│ │Mersul pe │punctele de │ │
│ │jos, călărie │intrare în Aria │ │
│ │şi │Protejată, │ │
│ │vehicule │pe parcursul │ │
│ │nonmotorizate│traseelor │ │
│ │G01.03. │turistice, în │ │
│ │Vehicule cu │locurile special │ │
│ │motor │amenajate pentru │ │
│ │H04. Poluarea│popas, în │ │
│6. Combaterea │aerului, │punctele de │Permanent │
│incendiilor │poluanţi │informare, │ │
│ │răspândiţi pe│cabane sau │ │
│ │calea aerului│pensiuni din sit │ │
│ │H04.03. Alte │şi din jurul │ │
│ │forme de │sitului. │ │
│ │poluare a │- Realizarea de │ │
│ │aerului │campanii de │ │
│ │H05. Poluarea│informare cu │ │
│ │solului şi │panouri │ │
│ │deşeurile │informative, │ │
│ │solide, cu │pliante, broşuri,│ │
│ │excepţia │voluntariat şi │ │
│ │evacuărilor │altele │ │
│ │H05.01. │asemenea. │ │
│ │Gunoiul şi │- Interzicerea │ │
│ │deşeurile │focului în limita│ │
│ │solide │sitului. │ │
│ │I02. Specii │ │ │
│ │invazive │ │ │
│ │problematice │ │ │
│ │J01. Focul şi│ │ │
│ │combaterea │ │ │
│ │incendiilor │ │ │
│ │ │ │ │
└──────────────┴─────────────┴─────────────────┴─────────────┘


    Tabelul nr. 22
        Activităţi şi măsuri de management propuse pentru menţinerea/aducerea speciilor de lilieci într-o stare de conservare favorabilă

┌──────────────┬───────────┬────────────────┬─────────────┐
│Măsura de │Ameninţarea│Descriere │Periodicitate│
│management │/Presiunea │activităţi │ │
├──────────────┼───────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │- Monitorizare │ │
│ │ │şi patrularea │ │
│ │ │periodică în │ │
│ │ │zona │ │
│ │ │peşterilor mai │ │
│ │ │ales în Peştera │ │
│ │ │de la Tăşad, în │ │
│ │ │special │ │
│ │ │în weekenduri. │ │
│ │ │- Demontarea │ │
│ │ │grilajului, sau │ │
│ │ │mărirea │ │
│ │ │ochiurilor, în │ │
│ │ │intrarea │ │
│ │ │Peşterii de la │ │
│ │ │Stracoş. │ │
│ │ │Deoarece │ │
│ │ │Rhinolophus │ │
│ │ │euryale este o │ │
│ │ │specie sensibilă│ │
│ │ │la reducerea │ │
│ │ │dimensi- │ │
│ │ │unii intrărilor │ │
│ │ │la adăpost, este│ │
│ │ │contraindicat │ │
│ │ │acoperirea │ │
│ │ │totală a │ │
│ │ │intrării │ │
│ │ │peşterilor cu │ │
│ │ │grilaje, │ │
│ │D01. │unde această │ │
│ │Drumuri, │specie formează │ │
│ │poteci, căi│colonii. │ │
│ │ferate │- Datorită │ │
│ │G01.04.02. │faptului că în │ │
│ │Speologie │unele perioade │ │
│ │G05.04. │ale anului │ │
│ │Vandalism │coloniile │ │
│ │H02.06. │liliecilor sunt │ │
│ │Poluarea │vulnerabile │ │
│1. │difuză a │programarea │ │
│Reglementarea │apelor │vizitelor │ │
│activităţilor │subterane │speologice se va│Permanent │
│umane │cauzată de │face în afara │ │
│ce pot duce la│activităţi │acestor │ │
│afectarea │agricole şi│perioade şi este│ │
│condiţiilor │forestiere │necesară │ │
│de viaţă sau a│H01.04. │reglementarea │ │
│habitatelor │Poluarea │perioadelor │ │
│utilizate │difuză a │adecvate │ │
│de specie │apelor │vizitelor/ │ │
│ │de │cercetărilor │ │
│ │suprafaţă │speologice în │ │
│ │prin │Peşterile de la │ │
│ │inundaţii │Tăşad şi Stracoş│ │
│ │sau │după cum │ │
│ │scurgeri │urmează: │ │
│ │urbane │- în afara │ │
│ │G05.08. │perioadei de 15 │ │
│ │Închiderea │noiembrie - 30 │ │
│ │peşterilor │aprilie la │ │
│ │sau │Peştera de la │ │
│ │a │Stracoş, unde │ │
│ │galeriilor │este o colonie │ │
│ │G01.04.02. │de │ │
│ │Speologie │hibernare, │ │
│ │ │- în afara │ │
│ │ │perioadei de 15 │ │
│ │ │mai-15 august la│ │
│ │ │Peştera de │ │
│ │ │la Tăşad, unde │ │
│ │ │este o colonie │ │
│ │ │de naştere. │ │
│ │ │- întreţinerea │ │
│ │ │lucrărilor │ │
│ │ │infrastructurale│ │
│ │ │realizate │ │
│ │ │în cadrul │ │
│ │ │proiectului │ │
│ │ │LIFE08 NAT/RO/ │ │
│ │ │000504 │ │
│ │ │"Conservarea │ │
│ │ │speciilor de │ │
│ │ │lilieci din │ │
│ │ │Munţii Pădurea │ │
│ │ │Craiului, Bihor │ │
│ │ │şi Trascău" care│ │
│ │ │în cazul peşteri│ │
│ │ │de │ │
│ │ │la Tăşad constă │ │
│ │ │din grilajul │ │
│ │ │adecvat │ │
│ │ │liliecilor │ │
│ │ │montat │ │
│ │ │la intrarea │ │
│ │ │adăpostului, │ │
│ │ │panoul de │ │
│ │ │avertizare │ │
│ │ │montat │ │
│ │ │la intrarea │ │
│ │ │adăpostului şi │ │
│ │ │panoul de │ │
│ │ │informare montat│ │
│ │ │în apropierea │ │
│ │ │adăpostului. În │ │
│ │ │cazul Peşterii │ │
│ │ │de la │ │
│ │ │Stracos acesta │ │
│ │ │constă din │ │
│ │ │panoul de │ │
│ │ │avertizare │ │
│ │ │montat │ │
│ │ │la intrarea │ │
│ │ │adăpostului. │ │
├──────────────┼───────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │H02.06. │- Lizierele │ │
│ │Poluarea │pădurilor, │ │
│ │difuză a │păşunile, │ │
│ │apelor │cursurile de apă│ │
│2. Avizarea │subterane │cu │ │
│activită- │cauzată de │vegetaţie │ │
│ţilor, │activităţi │ripariană sunt │ │
│investiţiilor,│agricole şi│habitate de │Permanent │
│construcţiilor│forestiere │hrănire pentru │ │
│şi din │H01.04. │majoritatea │ │
│perspectiva │Poluarea │speciilor de │ │
│menţi- │difuză a │lilieci de │ │
│nerii │apelor │interes │ │
│habitatelor │de │conserva- │ │
│liliecilor │suprafaţă │tiv, astfel │ │
│ │prin │orice investiţie│ │
│ │inundaţii │trebuie │ │
│ │sau │analizată şi sub│ │
│ │scurgeri │acest aspect. │ │
│ │urbane │ │ │
└──────────────┴───────────┴────────────────┴─────────────┘

        Activităţi şi măsuri management propusă pentru menţinerea/aducerea speciei de păsări Falco subbuteo într-o stare de conservare favorabilă: Realizarea de investigaţii suplimentare cu scopul stabilirii prezenţei certe ca specie clocitoare în aria protejată.

    Tabelul nr. 23
        Activităţi şi măsuri de management propuse pentru menţinerea/aducerea speciilor de amfibieni şi reptile într-o stare de conservare favorabilă

┌─────────────┬────────────┬─────────────────┬─────────────┐
│Măsura de │Specie/ │Descriere │Periodicitate│
│management │Ameninţarea/│activităţi │ │
│ │Presiunea │ │ │
├─────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │În toate │ │
│ │ │habitatele │ │
│ │ │acvatice şi │ │
│ │ │terestre de pe │ │
│ │ │teritoriul ariei │ │
│ │ │naturale │ │
│ │ │protejate. │ │
│ │ │- Se vor │ │
│ │ │monitoriza toate │ │
│ │ │aspectele care │ │
│ │ │reflectă │ │
│ │ │calitatea │ │
│ │ │habitatului │ │
│ │ │speciei şi se vor│ │
│1. Menţinerea│ │lua măsuri │ │
│calităţii │ │după caz. │ │
│habi- │Toate │- Se vor menţine │ │
│tatelor │presiunile │obligatoriu │Permanent │
│acvatice sau │identificate│caracteristicile │ │
│terestre │ │specifice ale │ │
│utilizate de │ │habitatelor │ │
│către │ │acvatice şi │ │
│speciile │ │terestre care │ │
│de amfibieni │ │contribuie la │ │
│şi reptile │ │menţinerea │ │
│ │ │statutului │ │
│ │ │favorabil de │ │
│ │ │conservare a │ │
│ │ │speciei, de │ │
│ │ │exemplu faza de │ │
│ │ │succesiune, │ │
│ │ │mărimea luciului │ │
│ │ │de apă, adâncimea│ │
│ │ │apei, │ │
│ │ │luminozitatea │ │
│ │ │malurilor, │ │
│ │ │vegetaţia │ │
│ │ │naturală acvatică│ │
│ │ │şi terestră, │ │
│ │ │dar nu se va │ │
│ │ │interveni în │ │
│ │ │cazul │ │
│ │ │modificărilor │ │
│ │ │impuse │ │
│ │ │de fenomene │ │
│ │ │naturale precum │ │
│ │ │seceta, │ │
│ │ │inundaţiile şi │ │
│ │ │altele asemenea. │ │
├─────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │În toate │ │
│ │ │habitatele │ │
│ │ │acvatice, │ │
│ │ │îndeosebi cele │ │
│ │ │permanente, de pe│ │
│ │ │teritoriul ariei │ │
│ │ │naturale │ │
│ │ │protejate │ │
│ │ │- Este necesară │ │
│ │ │protecţia │ │
│ │ │habitatelor │ │
│ │ │acvatice utili- │ │
│ │ │zate pentru │ │
│ │ │reproducere cum │ │
│ │ │sunt bălţile, │ │
│ │ │pâraiele, │ │
│ │ │şanţurile cu apă │ │
│ │ │şi altele │ │
│ │ │asemenea, în │ │
│2. Protecţia │ │special în │ │
│habitatelor │Toate │cadrul lucrărilor│ │
│acvatice │presiunile │de întreţinere a │Permanent │
│folosite de │identificate│drumurilor din │ │
│specie │ │cauza faptului că│ │
│pentru │ │foarte adesea, │ │
│reproducere │ │bălţile folosite │ │
│ │ │pentru │ │
│ │ │reproducere sunt │ │
│ │ │situate în │ │
│ │ │şanţurile de la │ │
│ │ │marginea │ │
│ │ │drumurilor │ │
│ │ │forestiere. │ │
│ │ │- Se desemnează │ │
│ │ │şi se menţine │ │
│ │ │obligatoriu o │ │
│ │ │zonă │ │
│ │ │tampon cu │ │
│ │ │vegetaţie │ │
│ │ │naturală în jurul│ │
│ │ │habitatelor │ │
│ │ │acvatice de │ │
│ │ │minimum 10 m │ │
│ │ │lăţime. │ │
│ │ │- Unde se │ │
│ │ │dovedeşte a fi │ │
│ │ │necesar │ │
│ │ │habitatele │ │
│ │ │acvatice │ │
│ │ │se vor proteja │ │
│ │ │împotriva │ │
│ │ │deranjului şi │ │
│ │ │distrugerii de │ │
│ │ │către animale │ │
│ │ │domestice prin │ │
│ │ │amplasarea unor │ │
│ │ │garduri │ │
│ │ │de protecţie. │ │
├─────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │Pe toată │ │
│ │ │suprafaţa ariei │ │
│3. │J02.02. │naturale │ │
│Monitorizarea│Îndepărtarea│protejate. │ │
│întinderii şi│de sedimente│- Habitatele │ │
│suprafeţei │K01.02. │acvatice, cele │Permanent │
│acumulărilor │Colmatare │temporare dar mai│ │
│temporare şi │K01.03. │cu seamă │ │
│permanente de│Secare │cele permanente, │ │
│apă │M01.02. │se vor monitoriza│ │
│din aria │Secete şi │pentru a putea │ │
│protejată │precipitaţii│identifica │ │
│ │reduse │eventuale │ │
│ │ │modificări şi │ │
│ │ │propune măsuri de│ │
│ │ │contracarare. │ │
├─────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │- Se vor limita │ │
│ │ │sau interzice │ │
│ │ │orice activităţi │ │
│ │ │de │ │
│ │ │desecare, │ │
│ │ │drenare, │ │
│ │ │canalizare, │ │
│ │ │regularizare │ │
│ │ │maluri, │ │
│ │ │şanţuri de pe │ │
│ │ │marginea │ │
│ │ │drumurilor de │ │
│ │ │exploatare, │ │
│ │ │schimbarea │ │
│ │ │destinaţiei │ │
│ │ │terenurilor sau │ │
│ │ │altele asemenea │ │
│ │ │care ar putea │ │
│ │ │duce imediat sau │ │
│ │ │în timp la │ │
│ │ │reducerea │ │
│ │ │sau dispariţia │ │
│ │ │habitatelor │ │
│ │ │acvatice. │ │
│ │ │- Se recomandă │ │
│ │ │încetinirea │ │
│ │ │vitezei de │ │
│ │ │curgere a apei │ │
│ │ │prin refacerea │ │
│ │ │parţială a │ │
│ │ │luncilor │ │
│ │ │inundabile şi │ │
│ │ │facilitarea │ │
│ │ │dezvoltării │ │
│ │ │naturale a │ │
│ │ │meandrelor, a │ │
│ │ │zonelor │ │
│ │ │mlăştinoase, a │ │
│ │ │braţelor moarte. │ │
│ │ │- Se vor limita │ │
│ │ │sau interzice │ │
│ │ │modificările în │ │
│ │ │structu- │ │
│ │ │ra malurilor şi a│ │
│ │ │albiei care pot │ │
│ │ │degrada │ │
│ │ │habitatele │ │
│ │ │acvatice. │ │
│4. │B02. │- Se interzice │ │
│Reglementarea│Gestionarea │regularizarea │ │
│activităţilor│şi │apelor curgătoare│ │
│umane ce pot │utilizarea │din │Permanent │
│duce la │pădurii şi │aria protejată cu│ │
│afectarea │plantaţiei │excepţia │ │
│suprafeţei │G05.11. │situaţiilor de │ │
│habitatelor │Moartea sau │forţă majoră │ │
│acvatice sau │rănirea prin│prevăzute de │ │
│terestre │coliziune │legislaţia în │ │
│utilizate de │K01.03. │vigoare. │ │
│specie │Secare │Modificări sunt │ │
│ │ │permise doar cu │ │
│ │ │scopul │ │
│ │ │reconstrucţiei │ │
│ │ │ecologice a │ │
│ │ │habitatelor │ │
│ │ │degradate sau │ │
│ │ │pierdute, │ │
│ │ │realizate cu │ │
│ │ │avizul │ │
│ │ │Administratorului│ │
│ │ │sitului şi cu │ │
│ │ │respectarea │ │
│ │ │legislaţiei în │ │
│ │ │vigoare. │ │
│ │ │- Se interzice │ │
│ │ │exploatarea │ │
│ │ │vegetaţiei │ │
│ │ │lemnoase de pe │ │
│ │ │malurile râurilor│ │
│ │ │şi a pâraielor şi│ │
│ │ │în zonele │ │
│ │ │mlăştinoase în │ │
│ │ │afara │ │
│ │ │prevederilor │ │
│ │ │legale. Excepţii │ │
│ │ │sunt permise doar│ │
│ │ │în cazul │ │
│ │ │activităţilor de │ │
│ │ │recons- │ │
│ │ │trucţie ecologică│ │
│ │ │a habitatelor şi │ │
│ │ │în cazul │ │
│ │ │situaţii- │ │
│ │ │lor de forţă │ │
│ │ │majoră prevăzute │ │
│ │ │de legislaţia în │ │
│ │ │vigoare │ │
│ │ │Activităţile │ │
│ │ │desfăşurate în │ │
│ │ │aceste zone vor │ │
│ │ │necesita │ │
│ │ │avizul custodelui│ │
│ │ │sitului. │ │
│ │ │- Se interzice │ │
│ │ │excavarea │ │
│ │ │materialului │ │
│ │ │pietros şi a │ │
│ │ │nisipului din │ │
│ │ │albiile râurilor │ │
│ │ │şi a pâraielor. │ │
│ │ │Excepţii sunt │ │
│ │ │permise doar în │ │
│ │ │cazul │ │
│ │ │activităţilor de │ │
│ │ │reconstrucţie │ │
│ │ │ecologică a │ │
│ │ │habitatelor, │ │
│ │ │realizate cu │ │
│ │ │avizul custodelui│ │
│ │ │sitului. │ │
│ │ │- Se interzice cu│ │
│ │ │desăvârşire │ │
│ │ │incendierea │ │
│ │ │vegetaţiei │ │
│ │ │verzi sau uscate,│ │
│ │ │a miriştii, │ │
│ │ │păşunii, a │ │
│ │ │stufului în │ │
│ │ │orice perioadă a │ │
│ │ │anului. │ │
│ │ │- Se va încuraja │ │
│ │ │cositul manual, │ │
│ │ │respectiv cu │ │
│ │ │utilaje │ │
│ │ │mici şi se va │ │
│ │ │descuraja cositul│ │
│ │ │cu utilaje grele.│ │
│ │ │Se │ │
│ │ │recomandă │ │
│ │ │accesarea │ │
│ │ │plăţilor pentru │ │
│ │ │proiecte de │ │
│ │ │agro-mediu. │ │
├─────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │Pe toată │ │
│ │ │suprafaţa ariei │ │
│ │ │naturale │ │
│ │ │protejate. │ │
│ │ │- Se vor │ │
│ │ │interzice orice │ │
│ │ │activităţi de │ │
│ │ │deversare a │ │
│ │ │substanţelor │ │
│ │ │poluante sau │ │
│ │ │depozitare a │ │
│ │ │deşeurilor de │ │
│ │ │orice natură în │ │
│ │ │habitatele │ │
│ │ │acvatice sau în │ │
│ │ │apropierea │ │
│ │ │acestora. │ │
│ │ │- Se interzice │ │
│ │ │folosirea │ │
│ │ │ierbicidelor, │ │
│ │ │pesticidelor, │ │
│ │ │amendamentelor, a│ │
│ │ │îngrăşămintelor │ │
│ │B02. │chimice sau │ │
│5. │Gestionarea │substanţelor de │ │
│Reglementarea│şi │protecţie a │ │
│activităţilor│utilizarea │plantelor pe │ │
│ce pot duce │pădurii şi │toată │Permanent │
│la poluarea │plantaţiei │suprafaţa │ │
│habitatelor │K01.03. │sitului, cu │ │
│acvatice sau │Secare │excepţia │ │
│a │H01. │situaţiilor de │ │
│zonelor │Poluarea │forţă │ │
│limitrofe │apelor de │majoră │ │
│ │suprafaţă │fundamentate │ │
│ │limnice │ştiinţific, │ │
│ │ │generate de │ │
│ │ │atacuri de │ │
│ │ │dăunători biotici│ │
│ │ │la speciile │ │
│ │ │forestiere care │ │
│ │ │necesită │ │
│ │ │combatere, │ │
│ │ │utilizându-se │ │
│ │ │însă exclusiv │ │
│ │ │substanţe │ │
│ │ │omologate în │ │
│ │ │silvicultură la │ │
│ │ │nivel naţional şi│ │
│ │ │cu │ │
│ │ │avizul custodelui│ │
│ │ │sitului. │ │
│ │ │- Se interzice │ │
│ │ │folosirea │ │
│ │ │sărurilor şi a │ │
│ │ │altor │ │
│ │ │chimicale la │ │
│ │ │deszăpezirea │ │
│ │ │drumurilor în │ │
│ │ │apropierea │ │
│ │ │habitatelor │ │
│ │ │acvatice. │ │
│ │ │- Se interzice │ │
│ │ │utilizarea │ │
│ │ │oricărei │ │
│ │ │substanţe chimice│ │
│ │ │persistente în │ │
│ │ │imediata │ │
│ │ │vecinătate a │ │
│ │ │pajiştilor, │ │
│ │ │habitatelor │ │
│ │ │acvatice sau alte│ │
│ │ │tipuri de │ │
│ │ │habitate │ │
│ │ │prielnice │ │
│ │ │speciilor ţintă. │ │
├─────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │Pe toată │ │
│ │ │suprafaţa ariei │ │
│ │ │naturale │ │
│ │ │protejate. │ │
│ │ │- Se va interzice│ │
│ │ │sau limita │ │
│ │ │accesul │ │
│ │ │animalelor la │ │
│ │ │adăpat sau │ │
│ │ │scăldat în │ │
│ │ │habitatele │ │
│ │ │acvatice │ │
│ │ │utilizate de │ │
│ │ │specie pentru │ │
│ │ │reproducere. Prin│ │
│ │ │intrarea │ │
│ │ │animalelor în │ │
│ │ │apă se pot │ │
│ │ │distruge │ │
│ │ │habitatele de │ │
│ │ │reproducere │ │
│ │ │acvatice │ │
│ │ │şi cele terestre │ │
│ │ │din apropierea │ │
│ │ │lor, iar pontele,│ │
│6. │ │larvele şi │ │
│Reglementarea│K01.03. │adulţii pot fi │Permanent │
│activităţilor│Secare │omorâte. │ │
│de creştere a│ │- Se va practica │ │
│animalelor │ │păşunatul │ │
│ │ │extensiv, cu │ │
│ │ │numărul de │ │
│ │ │animale optim, în│ │
│ │ │limitele │ │
│ │ │capacităţii de │ │
│ │ │suport a │ │
│ │ │păşunilor. Supra │ │
│ │ │şi sub-păşunatul │ │
│ │ │vor fi permise │ │
│ │ │pentru perioade │ │
│ │ │limitate, în │ │
│ │ │cazurile │ │
│ │ │particulare de │ │
│ │ │reconstrucţie │ │
│ │ │ecologică de │ │
│ │ │habitate, şi doar│ │
│ │ │cu avizul │ │
│ │ │custodelui Ariei │ │
│ │ │Protejate. │ │
│ │ │- Păşunatul │ │
│ │ │trebuie │ │
│ │ │restricţionat în │ │
│ │ │habitatele umede │ │
│ │ │în perioada de │ │
│ │ │depunere a │ │
│ │ │pontei, │ │
│ │ │martie-iulie, şi │ │
│ │ │în │ │
│ │ │perioadele de │ │
│ │ │migrare din │ │
│ │ │mediul acvatic │ │
│ │ │spre cel │ │
│ │ │terestru, │ │
│ │ │iunie-septembrie.│ │
│ │ │Aici curăţarea şi│ │
│ │ │tăierea │ │
│ │ │vegetaţiei se va │ │
│ │ │realiza prin │ │
│ │ │cosit sub │ │
│ │ │supravegherea │ │
│ │ │personalului │ │
│ │ │calificat. │ │
├─────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │Pe toată │ │
│ │ │suprafaţa ariei │ │
│ │ │naturale │ │
│ │ │protejate. │ │
│ │ │- Circulaţia cu │ │
│ │ │autovehicule │ │
│ │ │personale, │ │
│ │ │atv-uri, │ │
│ │ │motociclete de │ │
│ │ │teren, dar şi │ │
│ │ │alte autovehicule│ │
│ │ │utilizate în │ │
│ │ │exploatarea │ │
│ │ │forestieră pot │ │
│ │ │distruge atât │ │
│7. │Toate │habitatele │ │
│Reglementarea│presiunile │acvatice dar şi │Permanent │
│circulaţiei │identificate│indivizii speciei│ │
│cu │ │mai cu │ │
│autovehicule │ │seamă în perioada│ │
│ │ │de reproducere. │ │
│ │ │Limitarea │ │
│ │ │accesului │ │
│ │ │auto se va face │ │
│ │ │temporar şi în │ │
│ │ │vecinătatea │ │
│ │ │sitului în │ │
│ │ │perioada de │ │
│ │ │reproducere a │ │
│ │ │speciei în zona │ │
│ │ │habitatelor │ │
│ │ │unde specia este │ │
│ │ │prezentă. │ │
│ │ │- Se interzice │ │
│ │ │circulaţia cu │ │
│ │ │vehicule │ │
│ │ │motorizate de │ │
│ │ │orice tip, în │ │
│ │ │afara drumurilor │ │
│ │ │existente, în │ │
│ │ │albia şi │ │
│ │ │pe malul râurilor│ │
│ │ │şi a altor │ │
│ │ │habitate acvatice│ │
│ │ │din │ │
│ │ │aria protejată. │ │
├─────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │Pe toată │ │
│ │ │suprafaţa ariei │ │
│ │ │naturale │ │
│ │ │protejate. │ │
│ │ │- Se vor │ │
│ │ │interzice │ │
│ │ │proiecte de │ │
│ │ │amplasare a │ │
│ │ │construc- │ │
│ │ │ţiilor în zonele │ │
│ │ │unde aceste │ │
│ │ │specii sunt │ │
│ │ │prezente. │ │
│ │ │- Reabilitarea │ │
│ │ │sau modernizarea │ │
│ │ │oricărei infra- │ │
│ │ │structuri de │ │
│ │ │transport linear,│ │
│ │ │sau construcţia │ │
│ │ │de │ │
│ │ │infrastructură │ │
│ │ │nouă de acest tip│ │
│ │ │se poate efectua │ │
│ │ │doar │ │
│ │ │cu avizul │ │
│8. │ │prealabil al │ │
│Reglementarea│ │administraţiei │ │
│schimbării │ │siturilor. │ │
│destinaţiei │B02. │Aceste lucrări │ │
│terenurilor │Gestionarea │vor fi permise │ │
│în │şi │doar în cazul │ │
│sensul │utilizarea │implemen- │Permanent │
│păstrării │pădurii şi │tării unor măsuri│ │
│habitatelor │plantaţiei │specifice de │ │
│prezente ale │G05.11. │prevenire a │ │
│speciei şi │Moartea sau │fragmentă- │ │
│evitării │rănirea prin│rii habitatelor │ │
│înlocuirii │coliziune │speciei: poduri, │ │
│lor cu │ │tuneluri, │ │
│zone │ │structuri │ │
│construite │ │speciale de │ │
│sau alte │ │treceri, garduri │ │
│habitate │ │de protecţie şi │ │
│improprii │ │ghidare │ │
│ │ │şi altele │ │
│ │ │asemenea. │ │
│ │ │- Se interzice cu│ │
│ │ │desăvârşire │ │
│ │ │transformarea │ │
│ │ │pajiştilor │ │
│ │ │fâneţelor şi a │ │
│ │ │păşunilor în │ │
│ │ │terenuri arabile │ │
│ │ │sau de │ │
│ │ │alte destinaţii. │ │
│ │ │- Exercitarea │ │
│ │ │unui control │ │
│ │ │strict asupra │ │
│ │ │speciilor de │ │
│ │ │arbori şi arbuşti│ │
│ │ │cu caracter │ │
│ │ │invaziv sau de │ │
│ │ │origine │ │
│ │ │alohtonă │ │
│ │ │utilizate la │ │
│ │ │împădurirea/ │ │
│ │ │reîmpădurirea │ │
│ │ │suprafeţelor de │ │
│ │ │pădure din sit cu│ │
│ │ │scopul asigurării│ │
│ │ │regenerării │ │
│ │ │pădurii cu specii│ │
│ │ │conforme tipului │ │
│ │ │natural │ │
│ │ │fundamental şi │ │
│ │ │compoziţiei ţel. │ │
│ │ │- Se vor încuraja│ │
│ │ │iniţiativele de │ │
│ │ │schimbare a folo-│ │
│ │ │sinţei │ │
│ │ │terenurilor │ │
│ │ │arabile în │ │
│ │ │pajişti, habitate│ │
│ │ │acvatice sau alte│ │
│ │ │tipuri de │ │
│ │ │habitate │ │
│ │ │prielnice │ │
│ │ │speciilor ţintă. │ │
├─────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │Pe toată │ │
│ │ │suprafaţa ariei │ │
│ │ │naturale │ │
│ │ │protejate. │ │
│ │ │- Se vor │ │
│ │ │interzice orice │ │
│ │ │acţiuni de │ │
│9. │G05.11. │capturare sau │ │
│Reglementarea│Moartea sau │deţinere sau │Permanent │
│capturării │rănirea prin│comercializare a │ │
│sau deţinerii│coliziune │speciei. │ │
│speciei │ │- Se va │ │
│ │ │reglementa │ │
│ │ │capturarea şi/sau│ │
│ │ │eliberarea unor │ │
│ │ │exemplare în scop│ │
│ │ │ştiinţific. │ │
│ │ │- Se vor efectua │ │
│ │ │patrulări în aria│ │
│ │ │protejată pentru │ │
│ │ │prevenirea │ │
│ │ │capturării │ │
│ │ │speciei de către │ │
│ │ │persoane fizice │ │
│ │ │sau juridice. │ │
├─────────────┼────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │Pe toată │ │
│ │ │suprafaţa ariei │ │
│ │ │naturale │ │
│ │ │protejate. │ │
│ │ │Crearea de noi │ │
│ │ │bălţi cu │ │
│10. Crearea │J02.02. │suprafeţe │ │
│de noi │Îndepărtarea│variabile, 1-3 │ │
│habitate │de sedimente│mp, │Permanent │
│acvatice de │K01.02. │prin săparea unor│ │
│reproducere a│Colmatare │gropi cu adâncimi│ │
│speciilor de │K01.03. │de până la 0,5 m,│ │
│amfibieni din│Secare │în zone unde este│ │
│Aria │M01.02. │favorizată │ │
│Protejată │Secete │acumularea │ │
│ │ │naturală de │ │
│ │ │apă, atât în │ │
│ │ │habitate │ │
│ │ │deschise, cum │ │
│ │ │sunt cele de │ │
│ │ │pajişte, dar şi │ │
│ │ │în habitate │ │
│ │ │forestiere. │ │
└─────────────┴────────────┴─────────────────┴─────────────┘


    Tabelul nr. 24
        Activităţi şi măsuri de management propuse pentru menţinerea/aducerea speciilor de nevertebrate de interes comunitar Chilostoma banaticum şi Helix pomatia într-o stare de conservare favorabilă

┌─────────────┬────────────┬───────────────┬─────────────┐
│Măsura de │Ameninţarea/│Descriere │Periodicitate│
│management │Presiunea │ │ │
├─────────────┼────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │Toată suprafaţa│ │
│ │ │sitului, dar în│ │
│ │ │mod deosebit │ │
│ │ │zona │ │
│ │ │localităţii │ │
│ │ │Tăşad şi Valea │ │
│ │ │Stracoş. │ │
│ │ │- Monitorizarea│ │
│1. │ │turismului şi │ │
│Reglementarea│G01.04.03. │al │ │
│turismului şi│Vizite de │activităţilor │Permanent │
│amenajarea │agrement în │de │ │
│unor │peşteri │recreere în aer│ │
│facilităţi │ │liber. │ │
│specifice │ │- Construirea │ │
│activităţilor│ │de amenajări şi│ │
│recreative │ │facilităţi │ │
│ │ │pentru │ │
│ │ │activităţile de│ │
│ │ │mai sus, locuri│ │
│ │ │de campare şi │ │
│ │ │parcări │ │
│ │ │adecvate, │ │
│ │ │amenajarea de │ │
│ │ │poteci, precum │ │
│ │ │şi trecerea │ │
│ │ │spre un turism │ │
│ │ │organizat şi │ │
│ │ │supravegheat. │ │
├─────────────┼────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │Pe toată │ │
│ │ │suprafaţa │ │
│ │ │sitului dar în │ │
│ │ │mod deosebit │ │
│ │ │zona │ │
│ │ │Văii Stracoş. │ │
│ │ │- Managementul │ │
│ │ │durabil al │ │
│ │ │pădurilor din │ │
│ │ │Aria Protejată │ │
│ │ │spre arborete │ │
│ │ │relativ │ │
│ │ │pluriene. │ │
│ │ │- Interzicerea │ │
│ │M01.01. │tăierii │ │
│ │Creşterea │subarboretelor │ │
│2. Menţinerea│temperaturii│marginale, de │ │
│calităţii │şi │lizieră. │Permanent │
│habitatului │a extremelor│Implicarea în │ │
│specific, │şi │procesul de │ │
│respectiv a │M01.02 │elaborare al │ │
│arboretelor │Secete şi │amenajamentelor│ │
│ │precipitaţii│silvice şi │ │
│ │reduse │păstrarea între│ │
│ │J01.01. │1-3 arbori │ │
│ │Incendii │bătrâni pe │ │
│ │ │hectar în │ │
│ │ │zonele cu │ │
│ │ │exploatări, cu │ │
│ │ │luarea │ │
│ │ │măsurilor de │ │
│ │ │protecţie în │ │
│ │ │caz de │ │
│ │ │accident. │ │
│ │ │- Împădurirea/ │ │
│ │ │reîmpădurirea │ │
│ │ │suprafeţelor de│ │
│ │ │pădure din │ │
│ │ │sit cu scopul │ │
│ │ │asigurării │ │
│ │ │regenerării │ │
│ │ │pădurii să se │ │
│ │ │facă cu specii │ │
│ │ │conforme │ │
│ │ │tipului natural│ │
│ │ │fundamental şi │ │
│ │ │compoziţiei │ │
│ │ │ţel. │ │
├─────────────┼────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │Pe toată │ │
│ │ │suprafaţa │ │
│ │ │sitului şi a │ │
│ │ │regiunii │ │
│ │ │învecinate. │ │
│3. │ │- Impunerea │ │
│Reglementarea│F03.02.01. │unui control │ │
│colectării │Colectare de│strict şi │Sezonier │
│exemplarelor │animale │măsuri concrete│ │
│de Helix │ │de │ │
│pomatia* │ │reglementare a │ │
│ │ │acestor │ │
│ │ │activităţi, │ │
│ │ │inclusiv │ │
│ │ │interzi- │ │
│ │ │cerea lor dacă │ │
│ │ │se va dovedi a │ │
│ │ │fi necesar. │ │
└─────────────┴────────────┴───────────────┴─────────────┘





    CAP. 5
    PLANUL DE ACTIVITĂŢI
    Tabelul nr. 25

┌───────────────────┬──────────────┬─────┬───────────────────────────────────────┬──────────────┐
│ │ │ │Activitatea la nivel de semestru │Responsabil │
│ACŢIUNI │Indicatori de │Pri- │ │pentru │
│ │cuantificare │o- ├───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤implementare/ │
│ │ │ri- │Anul 1 │Anul 2 │Anul 3 │Anul 4 │Anul 5 │Parteneri │
│ │ │ta- │ │ │ │ │ │pentru │
│ │ │tea*)├───┬───┼───┬───┼───┬───┼───┬───┼───┬───┤elaborare şi │
│ │ │ │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │implementare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┤
│Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
│1.1. Subprogram: Reactualizarea inventarelor speciilor de floră şi faună, │
│managementul datelor │
├───────────────────┬──────────────┬─────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬──────────────┤
│1.1.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reactualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inventarelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perimetrul sitului │Formular │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│şi al │standard │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Voluntari │
│rezervaţiei. │actualizat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti, │
│Investigaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG - uri, │
│suplimentare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în│
│asupra prezenţei/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│absenţei unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specii cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│scopul argumentării│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│actualizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Formularului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│standard │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.1.2 Inventarierea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi cartarea, │Studiu privind│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│analiza │identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stării de │şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│conservare, │cartarea │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Voluntari │
│elaborare plan │analiza stării│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti, │
│monitorizare şi │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG - uri, │
│măsuri de │conservare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în│
│management │elaborare plan│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│pentru speciile │monitorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Lycaena dispar şi │şi măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Astacus │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│astacus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.1.3. Evaluarea │Rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodică a stării │periodice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│de │privind │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Voluntari │
│conservare a │starea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti, │
│habitatelor la un │conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG - uri, │
│interval │habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în│
│de maxim 3 ani. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.1.4. Evaluarea │Rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodică a stării │periodice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│de │privind │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Specialişti în│
│conservare a │starea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│speciilor la un │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interval de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│maxim 3 ani. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.1.5. Actualizarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permanenta a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiilor bazei│Baza de date │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode/ │
│de date privind │actualizată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în│
│habitatele şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│speciile de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservativ prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acestora. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.1.6. Continuarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor de │Informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│inventariere, │actualizate │2 │[v]│[v]│[v]│[v]│ │ │ │ │ │ │Specialişti în│
│cartare, elaborarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│protocoalelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizare şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┤
│Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
│1.2. Subprogram: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor │
│de interes comunitar/naţional. │
├───────────────────┬──────────────┬─────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬──────────────┤
│1.2.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestier prin │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│introduce- │/acţiuni │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Ocoale │
│rea măsurilor de │Rapoarte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvice, │
│conservare │control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │entităţi │
│specifice în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specializate │
│conformitate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│interesele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în planurile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenajamente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│silvice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.2.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pastorale, evitarea│Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│suprapăşunatului │/acţiuni │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Specialişti în│
│prin introducerea │Rapoarte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│măsurilor de │control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │entităţi │
│conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specializate │
│specifice, în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conformitate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interesele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în contractele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│închiriere a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suprafeţelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pajişte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.2.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│limitarea sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interzicerea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│oricărei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│modificare în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│structura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│malurilor şi a │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│albiei sau de │/acţiuni │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Garda mediu, │
│desecare, │Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APM │
│drenare, │patrulare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmerie, │
│canalizare, │control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie, │
│regularizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi│
│maluri, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori│
│şanţuri de pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│marginea drumurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în│
│exploatare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│schimbarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│destinaţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terenurilor, care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ar putea duce │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│imediat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau în timp la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dereglarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reducerea sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dispariţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.2.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor ce │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pot duce la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│poluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deversării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│apelor menajere/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│uzate şi/sau │Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│industriale, │patrulare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda mediu, │
│folosirii sărurilor│control │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│APM │
│şi a altor │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmerie, │
│chimicale │/acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie │
│la deszăpezirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │entităţi │
│drumurilor în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specializate, │
│apropierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi│
│habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori│
│acvatice, de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│asemenea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti │
│folosirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│ierbicidelor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pesticidelor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îngrăşămintelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│chimice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│substanţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│chimice persistente│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│apropierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arealelor desemnate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu statut prioritar│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru specii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.2.5. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│respectării │/acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interdicţiei │Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│privitoare la │patrulare şi │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Autorităţi │
│transformarea │control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│pajiştilor, │Evenimente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale şi │
│fâneţelor şi a │informare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene, │
│păşunilor în │conştientizare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG - uri, │
│terenuri arabile │şi promovare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau de alte │organizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│destinaţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.2.6. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţia şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│caracteristicilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terestre │Informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│referitoare la faza│actualizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în│
│de succesiune, │Îmbunătăţire │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│domeniu │
│mărimea luciului de│stare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │entităţi │
│apă, │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specializate, │
│adâncimea apei, │amfibieni şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de │
│luminozitatea │reptile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediu, │
│malurilor, │şi alte specii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│vegetaţia naturală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice, │
│acvatică şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG - uri │
│terestră, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi al altor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parametri care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│contribuie la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│statutului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabil de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amfibieni şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reptile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.2.7.Monitorizarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│culegerii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesorii ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurii care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│trebuie să fie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizată doar cu │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│avizul custodelui │/acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│ariei │Acţiuni de │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Garda mediu, │
│protejate. │patrulare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APM │
│Impunerea unui │control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmerie, │
│control strict │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie │
│şi măsuri concrete │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │entităţi │
│de reglementare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specializate │
│colectării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│exemplarelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Helix pomatia, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│colectării dacă se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│va dovedi a fi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesar. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│colectării speciei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Ruscus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aculeatus. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.2.8. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│excavării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│materialului │Stabilirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pietros şi a │măsurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│nisipului din │speciale │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Garda mediu, │
│albiile râurilor şi│de management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APM │
│a │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmerie, │
│pâraielor. Excepţii│/acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie │
│sunt permise doar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │entităţi │
│în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specializate │
│cazul activităţilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de reconstrucţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologică a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│avizul custodelui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei protejate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.2.9. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Implementarea │Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programului de pază│patrulare şi │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode/ │
│- patrulare pe │control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie │
│suprafaţa sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmerie │
│Natura 2000 şi al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezervaţiei. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┤
│Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
│1.3. Subprogram: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare │
│favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/ │
│naţional şi pentru menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare │
│favorabilă a caracteristicilor geologico - geomorfologice şi a │
│specificităţii peisajului. │
├───────────────────┬──────────────┬─────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬──────────────┤
│1.3.1. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui studiu privind│Studiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│desemnarea celor │realizat │1 │[v]│[v]│ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în│
│două peşteri, │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│Peştera │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│Tăşad şi Peştera │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice, │
│Stracoş, rezervaţii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│ │Întocmire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │documentaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.2. Declararea │în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│celor două peşteri,│vederea │1 │[v]│[v]│ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în│
│Peştera Tăşad şi │declarării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│Peştera Stracoş, │celor două │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│rezervaţii naturale│peşteri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice, │
│ │rezervaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.3.3. Asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui sistem de │Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│vizitare │vizitare │2 │[v]│[v]│[v]│[v]│ │ │ │ │ │ │Specialişti în│
│durabilă a │creat. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│peşterilor cu │Amenajări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│amenajări │peşteri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│adecvate nivelului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale şi │
│de conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.3.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perioadelor │Plan şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│adecvate │program de │1 │[v]│[v]│ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în│
│vizitelor/ │vizitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│cercetărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speologice în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Peşterile de la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Tăşad şi Stracoş │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.3.5. Demontarea │Grilaj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grilajului, sau │demontat sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mărirea │mărirea │1 │[v]│[v]│ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│ochiurilor, în │ochiurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Voluntari, │
│intrarea Peşterii │grilajului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │
│de la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Stracoş. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.3.6. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Activităţile, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│investiţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construcţiile, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reabilitarea sau │Avize - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│modernizarea │negative/ │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Specialişti în│
│oricărei │pozitive/cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│infrastructuri de │restricţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│transport linear, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│sau construcţia de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale şi │
│infrastructură nouă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene │
│se vor aviza şi din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perspectiva │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│menţinerii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amfibienilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reptilelor şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│altor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.3.7. Desemnarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obligatorie a unei │Stabilirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zone tampon cu │limitei zonei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│vegetaţie naturală │tampon │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│ONG- uri │
│în jurul │Amplasare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari │
│habitatelor │garduri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│acvatice de minimum│protecţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│10 m lăţime. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│Unde se dovedeşte a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fi necesar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amplasarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unor garduri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.3.8. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui studiu privind│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciile │Lista │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│problematice şi │speciilor, a │2 │ │ │[v]│[v]│ │ │ │ │ │ │Specialişti în│
│invazive şi │zonelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│elaborarea │afectate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│precauţionare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementul lor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.3.9. Crearea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│noi bălţi cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suprafeţe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│variabile, 1-3mp, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prin săparea unor │Bălţi cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│gropi │suprafeţe │2 │[v]│ │[v]│ │[v]│ │[v]│ │[v]│ │Proprietari │
│cu adâncimi de până│variabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│la 0,5 m, în zone │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│unde este │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice, │
│favorizată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │
│acumularea naturală│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de apă, atât în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitate deschise, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sunt cele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pajişte, dar şi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.3.10. Încurajarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│iniţiativelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│schimbare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│folosinţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terenurilor │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│arabile în pajişti,│/acţiuni │2 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Autorităţi │
│habitate acvatice │Evenimente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│sau │informare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale şi │
│alte tipuri de │conştientizare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene, │
│habitate prielnice │şi promovare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG - uri, │
│speciilor ţintă. │organizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Încurajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cositului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│manual, respectiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu utilaje mici şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│descurajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cositului cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│utilaje grele. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.3.11. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui studiu privind│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păşunile, │Studiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│determinarea │finalizat │2 │ │ │ │ │ │ │[v]│[v]│ │ │Instituţii │
│capacităţii de │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │acreditate │
│suport, a stării de│/acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi specialişti│
│degradare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în │
│valorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│din punct de vedere│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│al biodiversităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.3.12. Refacerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parţială a luncilor│Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inundabile şi │refacere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│facilitarea │parţială a │2 │ │[v]│ │[v]│ │[v]│ │[v]│ │[v]│Proprietari │
│dezvoltării │luncilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│naturale a │inundabile. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│meandrelor, a │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│zonelor │/acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mlăştinoase, a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│braţelor moarte. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.3.13. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Întreţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucrărilor infra- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│structurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizate în cadrul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proiectului LIFE08 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│NAT/RO/000504 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│"Conservarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lilieci din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Munţii Pădurea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Craiului,Bihor şi │Întreţinere │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode │
│Trascău" │lucrări de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care în cazul │infrastructură│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│peşterii de la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Tăşad constă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din grilajul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adecvat liliecilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│montat la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adăpostului, panoul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de averti- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zare montat la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adăpostului şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│panoul de informare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│montat în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│apropierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adăpostului. În │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cazul Peşteri de la│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Stracoş acesta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│constă din panoul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│avertizare montat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la intrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adăpostului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│1.3.14. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui ghid │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│cuprinzând │Ghid finalizat│2 │ │ │[v]│[v]│ │ │ │ │ │ │specialişti în│
│informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│referitoare la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conceptele legate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de conservarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│biodiversităţii şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a nealterării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│peisajului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┤
│Program 2. Managementul turismului şi al recreerii │
│2.1. Subprogram: Facilitarea practicării unor forme de vizitare şi turism în │
│concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale │
│protejate │
├───────────────────┬──────────────┬─────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬──────────────┤
│2.1.1. Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│atracţiilor ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale protejate │Plan de măsuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│şi a │/acţiuni │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Asociaţii │
│regulilor de │realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de │
│vizitare prin │Rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism şi de │
│editare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediu, │
│distribuire de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
│materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informative, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pliante, postere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hărţi, ghiduri, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│broşuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi altele asemenea.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│2.1.2. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parteneriatului cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│organizaţii şi │Demersuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│asociaţii de │realizate în │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Asociaţii │
│profil, şi │vederea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de │
│atragerea de │dezvoltării de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism şi de │
│voluntari/ghizi din│parteneriate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediu │
│rândul │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tinerilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│iubitorilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│natură │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│2.1.3. Realizarea │Panouri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│unui sistem coerent│amplasate în │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│ │ │ │ │ │ │Asociaţii │
│de │teren. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │
│panouri informative│Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│pentru vizitatori. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│2.1.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│controlarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turism în aria │Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturală protejată │patrulare şi │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode/ │
│în funcţie de │control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmerie, │
│interesele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie │
│conservare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reducerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│riscului producerii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accidentelor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Limitarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│delimitarea zonei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vizitabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenajarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│marcarea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parcări, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│poteci, trasee │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turistice şi altele│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asemenea. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│2.1.5. Crearea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│portofoliu de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecoturistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│neinvazive pentru │Portofoliu de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│aria naturală │activităţi │2 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Asociaţii │
│protejată │ecoturistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │
│ca drumeţie, │neinvazive │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │
│ciclism, alergare, │creat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│maraton, │şi promovat. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│orientare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │
│turistică, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│observaţii floră, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│faună şi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│concordanţă cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│strategiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naţionale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│europene de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecoturism. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│2.1.6. Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în reciprocitate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parteneriat sau │Evenimente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│asociere cu │informare, │2 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Autorităţi │
│administra- │conştientizare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│torii altor arii │şi promovare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale şi │
│protejate, muzee, │organizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene, │
│agenţii de turism, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │
│în scop de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovare a zonei. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│2.1.7. Iniţierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│strategiei "Garbage│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- │Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│Free", prin care │patrulare şi │2 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Voluntari │
│turiştii sunt │control │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti, │
│informaţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri, │
│că nu există locuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de depozitare al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gunoaielor în aria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturală protejată.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│2.1.8 Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui studiu de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fezabilitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind analiza │Studiu │3 │ │ │[v]│[v]│ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│oportunită- │finalizat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti, │
│ţii de realizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │
│unui centru de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vizitare sau punct │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de informare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turistică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru aria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejată. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┤
│Program 3 Conştientizare, informare şi educaţie ecologică │
│3.1. Subprogram: Conştientizare a publicului, comunicare eficientă în │
│concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate │
├───────────────────┬──────────────┬─────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬──────────────┤
│3.1.1.Realizarea de│Pliante, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pliante, postere, │postere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│broşuri, expoziţii,│broşuri, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conferinţe, lecţii │expoziţii, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tematice, culegeri │conferinţe, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│de texte, bloguri │lecţii │2 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Asociaţii │
│în │tematice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de │
│vederea │casete video, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│conştientizării, │culegeri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │
│informării şi │texte, bloguri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│educaţiei ecologice│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│cu privire la │altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorile ariei │asemenea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale protejate │materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regulilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vizitare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│3.1.2. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi conştientizare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│şi promovarea │Articole, │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Birouri │
│acestora │emisiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │promovare │
│în mass-media │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, ONG- │
│locală, regională │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │uri, │
│sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│naţională cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│privire la valorile│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a regulilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vizitare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│3.1.3. Organizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de acţiuni şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│de ecologizare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Birouri │
│organizarea │Evenimente │2 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│promovare │
│aniversării │ocazionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, ONG- │
│evenimentelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │uri, │
│importante privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│pro- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│tecţia mediului ca │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale şi │
│Ziua │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene, │
│Biodiversităţii, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Ziua Pământului, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Ziua ariei naturale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│3.1.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Conştientizarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│educarea │Organizarea de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunităţii locale │întâlniri cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│şi a factorilor │factorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Asociaţii │
│interesaţi cu │interesaţi şi │2 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│locale, │
│privire la │comunităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │birouri │
│importanţa │locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │promovare │
│menţinerii stării │Comunităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, ONG- │
│de conservare │locale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │uri, │
│favora- │factori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│bile a peşterilor │interesaţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│în aria naturală │educaţi/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │
│protejată şi │informaţi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şutorităţi │
│oportunităţile de │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorificare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│durabilă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acestora. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│3.1.5. Dezvoltarea │Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unei sigle a │siglei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode/ │
│sitului, │sitului. │2 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Asociaţii │
│unui brand specific│Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│şi promovarea │promovare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG- uri, │
│activităţilor │activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│tradiţionale ca │tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale│
│apicultura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi │
│şi altele asemenea.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┤
│3.2. Subprogram: Educaţia ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele │
│de conservare ale ariei naturale protejate │
├───────────────────┬──────────────┬─────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬──────────────┤
│3.2.1. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de acţiuni de │Elevi educaţi/│1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode/ │
│educaţie │informaţi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri, │
│ecologică în rândul│Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│tinerilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┤
│Program 4 Management şi administrare │
│4.1. Subprogram: Asigurarea echipamentului şi infrastructurii de funcţionare │
│necesare administrării ariei naturale protejate │
├───────────────────┬──────────────┬─────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬──────────────┤
│4.1.1. Identificare│Proiecte │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode/ │
│/Accesare surse de │accesate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │
│finanţare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│4.1.2. Încheierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de contracte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parteneriat cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│universităţi, │Acţiunile din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ONG-uri şi │planul de │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode/ │
│alte entităţi în │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri, │
│vederea │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Universităţi, │
│eficientizării │Parteneriate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurării │încheiate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│resurselor necesare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementul şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│4.1.3.Asigurarea │Acţiunile din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│logisticii necesare│planul de │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode/ │
│pentru │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri │
│implementarea │realizate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planului de │logistică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┤
│Program 4 Management şi administrare │
│4.2. Subprogram: Asigurarea managementului şi administrării ariei naturale │
│protejate, monitorizarea şi evaluarea eficienţei măsurilor │
│planului de management │
├───────────────────┬──────────────┬─────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬──────────────┤
│4.2.1. Analiza │Starea ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezultatelor │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitoriză- │protejate │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode │
│rilor şi │cunoscută │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îmbunătăţirea │Analize │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor de │elaborate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│4.2.2. Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eficienţei │Evaluări │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode │
│managemen- │anuale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tului ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale protejate.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│4.2.3. Realizarea │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de întâlniri │întâlniri │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode │
│periodice │periodice cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu factorii │factorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interesaţi. │interesaţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│4.2.4 Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurare a │Proceduri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│calităţii în │pentru emitere│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│administrarea │de │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode │
│ariei naturale │reglementări, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate: sistem │avizări. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │Dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsuri prin care se│sistem audit. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigură cadrul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│procedural şi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reguli omogene de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tip │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│SMART. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┤
│Program 4 Management şi administrare │
│4.3. Subprogram: Elaborarea documentelor strategice de planificare, a │
│rapoartelor, şi asigurarea instruirilor personalului │
├───────────────────┬──────────────┬─────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬──────────────┤
│4.3.1. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planurilor anuale │Planuri anuale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │de lucru │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode │
│lucru şi revizuirea│elaborate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lor după │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesităţi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│4.3.2. Rapoarte │Rapoarte │1 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode │
│către autorităţi. │elaborate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──────────────┤
│4.3.3. Instruiri şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigurarea cadrului│Plan de │2 │[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│[v]│Custode │
│de formare │instruire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│profesională │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│continuă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────┴──────────────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────────────┘

──────────
        * PRIORITATEA 1 - Se atribuie acţiunilor care trebuie să se desfăşoare în perioada de implementare a planului de management. Realizarea acestor acţiuni este hotărâtoare pentru întreg planul.
        * PRIORITATEA 2 - Acţiuni ce ar trebui finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o motivaţie serioasă dacă nu vor fi realizate.
        * PRIORITATEA 3 - Acţiunile care se vor realiza dacă mai există timp şi/sau resurse după finalizarea acţiunilor 1 şi 2.
──────────
    CAP. 6
    PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
    Tabelul nr. 26

┌─────────┬─────────────────────────────────────────┐
│Tema │Monitorizarea implementării planului de │
│ │management │
├─────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │Asigurarea faptului că aplicarea planului│
│Obiective│de management este sistematic │
│ │monitorizată, │
│ │înregistrată şi evaluată şi că planul │
│ │este adaptat corespunzător. │
├─────────┴─────────────┬────────────┬──────────────┤
│ │Frecvenţa │Indicatorul │
│ │Periodică-P │monitorizat │
│ │Continuă-C │ │
│ │După │ │
│ │necesităţi-N│ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.1.1. Reactualizarea │ │ │
│inventarelor speciilor │ │ │
│din perimetrul sitului │ │ │
│şi al rezervaţiei. │ │Formular │
│Investigaţii │C │standard │
│suplimentare asupra │ │actualizat │
│prezenţei/ │ │ │
│absenţei unor specii cu│ │ │
│scopul argumentării │ │ │
│necesităţii │ │ │
│actualizării │ │ │
│Formularului standard │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.1.2 Inventarierea şi │ │ │
│cartarea, analiza │ │ │
│stării de conservare, │ │Studiu │
│elaborare plan │C │elaborat │
│monitorizare şi măsuri │ │ │
│de management pentru │ │ │
│speciile │ │ │
│Lycaena dispar şi │ │ │
│Astacus astacus │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.1.3. Evaluarea │ │ │
│periodică a stării de │ │Rapoarte │
│conservare a │C │periodice │
│habitatelor la │ │elaborate │
│un interval de maxim 3 │ │ │
│ani. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.1.4. Evaluarea │ │ │
│periodică a stării de │ │Rapoarte │
│conservare a speciilor │C │periodice │
│la un │ │elaborate │
│interval de maxim 3 │ │ │
│ani. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.1.5. Actualizarea │ │ │
│permanenta a │ │ │
│informaţiilor bazei de │C │Bază de date │
│date privind │ │actualizată │
│habitatele şi speciile │ │ │
│de interes conservativ │ │ │
│prin monitorizarea │ │ │
│acestora. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.1.6. Inventarierea, │ │ │
│cartarea, elaborarea │ │Informaţii │
│protocoalelor de │N │actualizate │
│monitorizare şi │ │ │
│măsurilor de management│ │ │
│altor specii de interes│ │ │
│comunitar din sit. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.2.1. Reglementarea, │ │ │
│monitorizarea │ │ │
│managementului │ │ │
│forestier prin │ │Plan de măsuri│
│introducerea măsurilor │C │/acţiuni │
│de conservare specifice│ │Rapoarte de │
│în conformitate cu │ │control │
│interesele de │ │ │
│conservare în planurile│ │ │
│de amenajamente │ │ │
│silvice. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.2.2. Reglementarea şi│ │ │
│monitorizarea │ │ │
│păşunatului, evitarea │ │ │
│suprapăşunatului prin │ │Plan de măsuri│
│introducerea măsurilor │C │/acţiuni │
│de conservare specifice│ │Rapoarte de │
│în conformitate cu │ │control │
│interesele de │ │ │
│conservare în │ │ │
│contractele de │ │ │
│închiriere a │ │ │
│suprafeţelor de │ │ │
│pajişte. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.2.3. Reglementarea, │ │ │
│limitarea sau │ │ │
│interzicerea, │ │ │
│monitorizarea │ │ │
│oricărei activităţi de │ │ │
│modificare în structura│ │ │
│malurilor şi a albiei │ │Plan de măsuri│
│sau de desecare, │C │/acţiuni │
│drenare, canalizare, │ │Acţiuni de │
│regularizare maluri, │ │patrulare │
│şanţuri │ │şi control │
│de pe marginea │ │ │
│drumurilor de │ │ │
│exploatare, schimbarea │ │ │
│destinaţiei │ │ │
│terenurilor, care ar │ │ │
│putea duce imediat sau │ │ │
│în timp la dereglarea, │ │ │
│reducerea sau │ │ │
│dispariţia habitatelor │ │ │
│acvatice. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.2.4. Reglementarea şi│ │ │
│monitorizarea │ │ │
│activităţilor ce pot │ │ │
│duce la │ │ │
│poluarea habitatelor, │ │ │
│monitorizarea folosirii│ │ │
│sărurilor şi a altor │ │Rapoarte │
│chimicale la │ │acţiuni de │
│deszăpezirea drumurilor│ │patrulare şi │
│în apropierea │C │control │
│habitatelor │ │Avize │
│acvatice, de asemenea │ │eliberate │
│monitorizarea folosirii│ │Plan de măsuri│
│ierbicidelor, │ │/acţiuni │
│pesticidelor, │ │realizat, │
│îngrăşămintelor │ │adoptat │
│chimice, substanţelor │ │ │
│chimice │ │ │
│persistente în │ │ │
│apropierea pajiştilor, │ │ │
│habitatelor acvatice, │ │ │
│arealelor desemnate cu │ │ │
│statut prioritar de │ │ │
│conservare pentru │ │ │
│specii. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.2.5. Monitorizarea │ │Evenimente de │
│respectării │ │informa- │
│interdicţiei privitoare│ │re, │
│la │C │conştientizare│
│transformarea │ │şi │
│pajiştilor, fâneţelor │ │promovare │
│şi a păşunilor în │ │organizate │
│terenuri │ │Rapoarte │
│arabile sau de alte │ │acţiuni de │
│destinaţii. │ │patrulare şi │
│ │ │control │
│ │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.2.6. Monitorizarea, │ │ │
│protecţia şi menţinerea│ │ │
│caracteristicilor │ │ │
│habitatelor acvatice şi│ │ │
│terestre referitoare la│ │Informaţii │
│faza de succesiune, │ │actualizate │
│mărimea luciului de │ │Plan de măsuri│
│apă, adâncimea apei, │C │/acţiuni │
│luminozitatea │ │realizat, │
│malurilor, │ │adoptat │
│vegetaţia naturală │ │Bază de date │
│acvatică şi terestră, │ │cu │
│şi al altor parametri │ │parametri │
│care │ │specifici │
│contribuie la │ │ │
│menţinerea statutului │ │ │
│favorabil de conservare│ │ │
│a │ │ │
│speciilor de amfibieni │ │ │
│şi reptile │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.2.7. Monitorizarea │ │ │
│culegerii produselor │ │ │
│accesorii ale pădurii │ │ │
│care │ │ │
│trebuie să fie │ │ │
│realizată doar cu │ │Rapoarte │
│avizul custodelui ariei│ │acţiuni de │
│protejate. │C │patrulare şi │
│Impunerea unui control │ │control │
│strict şi măsuri │ │Plan de măsuri│
│concrete de │ │/acţiuni │
│reglementare a │ │realizat, │
│colectării exemplarelor│ │adoptat │
│de Helix pomatia, │ │ │
│inclusiv interzicerea │ │ │
│colectării dacă se va │ │ │
│dovedi a fi necesar. │ │ │
│Interzicerea colectării│ │ │
│speciei Ruscus │ │ │
│aculeatus. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.2.8. Reglementarea, │ │ │
│monitorizarea excavării│ │ │
│materialului pietros │ │ │
│şi a nisipului din │ │Plan de măsuri│
│albiile râurilor şi a │ │/acţiuni │
│pâraielor. Excepţii │C │realizat, │
│sunt │ │adoptat │
│permise doar în cazul │ │Avize │
│activităţilor de │ │eliberate │
│reconstrucţie ecologică│ │ │
│a │ │ │
│habitatelor, realizate │ │ │
│cu avizul custodelui │ │ │
│ariei protejate. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.2.9. Implementarea │ │Rapoarte │
│programului de pază - │C │acţiuni de │
│patrulare pe suprafaţa │ │patrulare şi │
│sitului Natura 2000 şi │ │control │
│al rezervaţiei. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.1. Realizarea unui │ │ │
│studiu privind │ │Studiu │
│desemnarea celor două │N │realizat │
│peşteri, │ │Perimetrare │
│Peştera Tăşad şi │ │zonă de │
│Peştera Stracoş, │ │protecţie │
│rezervaţii naturale. │ │stabilită │
│ │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.2. Declararea celor│ │Întocmire │
│două peşteri, Peştera │ │documentaţie │
│Tăşad şi Peştera │C │în vederea │
│Stracoş, rezervaţii │ │declarării │
│naturale │ │celor două │
│ │ │peşteri │
│ │ │rezervaţii │
│ │ │naturale │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.3. Asigurarea unui │ │ │
│sistem de vizitare │ │Sistem de │
│durabilă a peşterilor │C │vizitare │
│cu │ │creat. │
│amenajări adecvate │ │Amenajări │
│nivelului de conservare│ │peşteri │
│ │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.4. Reglementarea │ │ │
│perioadelor adecvate │C │Program de │
│vizitelor/cercetărilor │ │vizitare │
│speologice în Peşterile│ │adoptat │
│de la Tăşad şi Stracoş │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.5. Demontarea │ │Grilaj │
│grilajului, sau mărirea│C │demontat sau │
│ochiurilor, în intrarea│ │mărirea │
│Peşterii de la Stracoş.│ │ochiurilor │
│ │ │grilajului │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.6. Activităţile, │ │ │
│investiţiile │ │ │
│construcţiile, │ │ │
│reabilitarea sau │ │ │
│modernizarea oricărei │ │Avize │
│infrastructuri de │C │eliberate │
│transport linear, sau │ │Rapoarte │
│construcţia de │ │acţiuni de │
│infrastructură nouă se │ │patrulare şi │
│vor aviza şi din │ │control │
│perspectiva │ │ │
│menţinerii habitatelor │ │ │
│liliecilor, │ │ │
│amfibienilor şi │ │ │
│reptilelor şi a │ │ │
│altor specii. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.7. Desemnarea şi │ │ │
│menţinerea obligatorie │ │ │
│a unei zone tampon cu │ │ │
│vegetaţie naturală în │ │Stabilirea │
│jurul habitatelor │C │limitei │
│acvatice de minimum 10 │ │zonei tampon. │
│m │ │Amplasare │
│lăţime. Unde se │ │garduri de │
│dovedeşte a fi necesar │ │protecţie │
│amplasarea unor garduri│ │ │
│de │ │ │
│protecţie. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.8. Realizarea unui │ │Studiu │
│studiu privind speciile│ │realizat │
│problematice şi │N │Lista │
│invazive şi elaborarea │ │speciilor, a │
│măsurilor precauţionare│ │zonelor │
│pentru managementul │ │afectate │
│lor. │ │Plan de măsuri│
│ │ │realizat, │
│ │ │adoptat │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.9. Crearea de noi │ │ │
│bălţi cu suprafeţe │ │ │
│variabile, 1 - 3 mp, │ │ │
│prin │ │ │
│săparea unor gropi cu │N │Bălţi cu │
│adâncimi de până la 0,5│ │suprafeţe │
│m, în zone unde este │ │variabile │
│favorizată acumularea │ │ │
│naturală de apă, atât │ │ │
│în habitate deschise │ │ │
│cât │ │ │
│şi în habitate │ │ │
│forestiere. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.10. Încurajarea │ │ │
│iniţiativele de │ │ │
│schimbare a folosinţei │ │ │
│terenu- │ │ │
│rilor arabile în │ │ │
│pajişti, habitate │ │Materiale │
│acvatice sau alte │C │informative │
│tipuri de │ │distribuite │
│habitate prielnice │ │Evenimente │
│speciilor ţintă. │ │organizate │
│Încurajarea cositului │ │ │
│manual, │ │ │
│respectiv cu utilaje │ │ │
│mici şi descurajarea │ │ │
│cositului cu utilaje │ │ │
│grele │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.11.Realizarea unui │ │ │
│studiu privind │ │Studiu │
│păşunile, determinarea │P │finalizat │
│capacităţii de suport, │ │Plan de măsuri│
│a stării de degradare │ │/acţiuni │
│şi valorii din punct │ │realizat, │
│de vedere al │ │adoptat │
│biodiversităţii. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.12. Refacerea │ │ │
│parţială a luncilor │ │Acţiuni de │
│inundabile şi │N │refacere │
│facilitarea │ │parţială a │
│dezvoltării naturale a │ │luncilor │
│meandrelor, a zonelor │ │inundabile. │
│mlăştinoase, a braţelor│ │Plan de măsuri│
│moarte. │ │/acţiuni │
│ │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.13. Întreţinerea │ │ │
│lucrărilor │ │ │
│infrastructurale │ │ │
│realizate în cadrul │ │ │
│proiectului LIFE08 NAT/│ │ │
│RO/ 000504 "Conservarea│ │ │
│speciilor de lilieci │ │ │
│din Munţii Pădurea │ │ │
│Craiului, Bihor şi │P │Plan de măsuri│
│Trascău" care în cazul │ │/acţiuni │
│peşte- │ │realizat │
│rii de la Tăşad constă │ │ │
│din grilajul adecvat │ │ │
│liliecilor montat la │ │ │
│intrarea adăpostului, │ │ │
│panoul de avertizare │ │ │
│montat la intrarea │ │ │
│adăpostului şi panoul │ │ │
│de informare montat în │ │ │
│apropierea adăpostului.│ │ │
│În cazul Peşteri de la │ │ │
│Stracoş acesta constă │ │ │
│din panoul de averti- │ │ │
│zare montat la intrarea│ │ │
│adăpostului. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│1.3.14. Realizarea unui│ │ │
│ghid informativ │ │ │
│cuprinzând informaţii │ │ │
│referitoare la │N │Ghid finalizat│
│conceptele legate de │ │ │
│conservarea │ │ │
│biodiversităţii şi │ │ │
│a nealterării │ │ │
│peisajului. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│2.1.1. Promovarea │ │ │
│valorilor şi │ │ │
│atracţiilor ariei │ │ │
│naturale protejate │ │ │
│şi a regulilor de │C │Plan de măsuri│
│vizitare prin editare │ │/acţiuni │
│şi distribuire de │ │realizat │
│materiale │ │Rapoarte │
│informative, pliante, │ │ │
│postere, hărţi, │ │ │
│ghiduri, broşuri şi │ │ │
│altele │ │ │
│asemenea. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│2.1.2. Dezvoltarea │ │ │
│parteneriatului cu │ │Demersuri │
│organizaţii şi │N │realizate în │
│asociaţii de │ │vederea │
│profil, şi atragerea de│ │dezvoltării de│
│voluntari/ghizi din │ │parteneriate. │
│rândul tinerilor şi │ │Raport │
│iubitorilor de natură. │ │ │
│ │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│2.1.3. Realizarea unui │ │ │
│sistem coerent de │N │Panouri │
│panouri informative │ │amplasate │
│pentru │ │ │
│vizitatori. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│2.1.4. Reglementarea, │ │ │
│monitorizarea şi │ │ │
│controlarea activităţii│ │ │
│de │ │ │
│turism în aria naturală│ │ │
│protejată în funcţie de│ │Rapoarte │
│interesele de │C │acţiuni de │
│conservare şi reducerea│ │patrulare şi │
│riscului producerii │ │control │
│accidentelor. Limitarea│ │ │
│şi delimitarea zonei │ │ │
│vizitabile, amenajarea │ │ │
│şi marcarea unor │ │ │
│parcări │ │ │
│poteci, trasee │ │ │
│turistice şi altele │ │ │
│asemenea. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│2.1.5. Crearea şi │ │ │
│promovarea unui │ │ │
│portofoliu de │ │ │
│activităţi │ │ │
│ecoturistice neinvazive│ │Portofoliu de │
│pentru aria naturală │C │activi- │
│protejată ca drumeţie, │ │tăţi │
│ciclism, alergare, │ │ecoturistice │
│maraton, orientare │ │neinvazive │
│turistică, observaţii │ │creat şi │
│floră, │ │promovat. │
│faună şi în concordanţă│ │Raport │
│cu strategiile │ │ │
│naţionale şi europene │ │ │
│de │ │ │
│ecoturism. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│2.1.6. Promovarea în │ │ │
│reciprocitate, în │ │Evenimente de │
│parteneriat sau │ │informa- │
│asociere cu │C │re, │
│administratorii altor │ │conştientizare│
│arii protejate, muzee, │ │şi │
│agenţii de turism, în │ │promovare │
│scop de informare, │ │organizate │
│conştientizare şi │ │ │
│promovare a zonei. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│2.1.7. Iniţierea │ │ │
│strategiei │ │Rapoarte │
│"Garbage-Free", prin │C │acţiuni de │
│care turiştii sunt │ │patrulare şi │
│informaţi că nu există │ │control │
│locuri de depozitare al│ │ │
│gunoaielor în aria │ │ │
│naturală protejată. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│2.1.8. Realizarea unui │ │ │
│studiu de fezabilitate │ │ │
│privind analiza │ │Studiu │
│oportunităţii de │N │finalizat │
│realizare a unui centru│ │ │
│de vizitare sau punct │ │ │
│de │ │ │
│informare turistică │ │ │
│pentru aria protejată. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│3.1.1. Realizarea de │ │ │
│pliante, postere, │ │Pliante, │
│broşuri, expoziţii, │ │postere, │
│confe- │ │broşuri, │
│rinţe, lecţii tematice,│P │expoziţii, │
│bloguri în vederea │ │conferinţe, │
│conştientizării, │ │lecţii │
│informării şi educaţiei│ │tematice, │
│ecologice cu privire la│ │culegeri de │
│valorile ariei │ │texte, bloguri│
│naturale protejate şi a│ │şi │
│regulilor de vizitare. │ │altele │
│ │ │asemenea │
│ │ │realizate │
│ │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│3.1.2. Realizarea de │ │ │
│acţiuni de informare şi│ │ │
│conştientizare, şi │ │ │
│promovarea acestora în │C │Articole, │
│mass- media locală, │ │emisiuni │
│regională sau naţională│ │realizate │
│cu privire la valorile │ │ │
│ariei naturale │ │ │
│protejate şi a │ │ │
│regulilor de │ │ │
│vizitare. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│3.1.3. Organizarea de │ │ │
│acţiuni şi programe de │ │ │
│ecologizare,organizarea│ │Evenimente │
│aniversării │ │organizate │
│evenimentelor │P │Articole în │
│importante privind │ │mass-media │
│protecţia mediului ca │ │emisiuni tv │
│Ziua Biodiversităţii, │ │realizate │
│Ziua Pământului, Ziua │ │ │
│ariei naturale │ │ │
│protejate │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│3.1.4. Conştientizarea │ │ │
│şi educarea comunităţii│ │Organizarea de│
│locale şi a factori- │ │întâlniri cu │
│lor interesaţi cu │ │factorii │
│privire la importanţa │P │interesaţi şi │
│menţinerii stării de │ │comunităţile │
│conservare favorabile a│ │locale │
│peşterilor în aria │ │Comunităţi │
│naturală protejată şi │ │locale şi │
│oportunităţile de │ │factori │
│valorificare durabilă a│ │interesaţi │
│acestora. │ │educaţi/ │
│ │ │informaţi. │
│ │ │Rapoarte │
│ │ │ │
│ │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│3.1.5. Dezvoltarea unei│ │ │
│sigle a sitului, unui │ │Realizarea │
│brand specific şi │P │siglei │
│promovarea │ │sitului. │
│activităţilor │ │Acţiuni de │
│tradiţionale ca │ │promovare a │
│apicultura şi altele │ │activităţilor │
│asemenea. │ │tradiţionale. │
│ │ │ │
│ │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│3.2.1. Realizarea de │ │ │
│acţiuni de educaţie │C │Elevi educaţi/│
│ecologică în rândul │ │informaţi. │
│tinerilor. │ │Rapoarte │
│ │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│4.1.1. Identificare/ │ │Proiecte │
│Accesare surse de │C │accesate │
│finanţare │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│4.1.2. Încheierea de │ │ │
│contracte de │ │ │
│parteneriat cu │ │ │
│universităţi, │ │ │
│ONG-uri şi alte │C │Parteneriate │
│entităţi în vederea │ │încheiate │
│eficientizării │ │ │
│asigurării │ │ │
│resurselor necesare │ │ │
│pentru managementul şi │ │ │
│implementarea planului │ │ │
│de │ │ │
│management. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│4.1.3. Asigurarea │ │Acţiunile din │
│logisticii necesare │C │planul │
│pentru implementarea │ │de management │
│planului │ │reali- │
│de management. │ │zate, │
│ │ │logistică │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│4.2.1. Analiza │ │ │
│rezultatelor │ │ │
│monitorizărilor şi │P │Analize │
│îmbunătăţirea │ │elaborate │
│măsurilor de management│ │ │
│utilizând informaţiile │ │ │
│din analize. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│4.2.2. Evaluarea │ │ │
│eficienţei │P │Evaluări │
│managementului ariei │ │anuale │
│naturale protejate. │ │realizate │
│ │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│4.2.3. Realizarea de │ │Număr de │
│întâlniri cu periodice │P │întâlniri │
│cu factorii interesaţi.│ │periodice cu │
│ │ │factorii │
│ │ │interesaţi │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│4.2.4. Dezvoltarea unui│ │ │
│sistem de asigurare a │ │ │
│calităţii în │ │Proceduri şi │
│administrarea ariei │N │reguli │
│naturale protejate: │ │omogene de tip│
│sistem de măsuri prin │ │SMART │
│care │ │ │
│se asigură cadrul │ │ │
│procedural şi de reguli│ │ │
│omogene de tip SMART. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│4.3.1. Elaborarea │ │Planuri anuale│
│planurilor anuale de │P │de │
│lucru şi revizuirea lor│ │lucru │
│după │ │elaborate │
│necesităţi. │ │ │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│4.3.2. Rapoarte către │N │Rapoarte │
│autorităţi. │ │elaborate │
├───────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│4.3.3. Instruiri şi │ │ │
│asigurarea cadrului de │C │Nr. instruiri │
│formare profesională │ │ │
│continuă. │ │ │
└───────────────────────┴────────────┴──────────────┘

    CAP. 7
    BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
        Arnold E. N. şi Burton J. A., 1978: A field guide to the Reptile and Amphibians of Britain and Europe, Harper Collins Manufacturing, Glasgow.
        Arnold E. N. şi Ovenden D. W., 2002: Field Guide: Reptiles & Amphibians of Britain & Europe. Collins & Co., pp. 138.
        Bajer Katalin, Molnar Orsolya, Torok J., Herczeg G., 2010: Female European green lizards, Lacerta viridis prefer males with high ultraviolet throat reflectance, Behavioral Ecology and Sociobiology, 64(12), pp: 2007-2014.
        Bajger J., 1980: Diversity of defensive responses in populations of fire toads, Bombina bombina and Bombina variegata Herpetologica, 36, No. 2, pp: 133-137.
        Baker J. M. R., 1992: Body condition and tail height in great crested newts, Triturus cristatus, Animal Behavior, 43, pp: 157-159.
        Baker, J., Beebee, T., Buckley, J., Gent, T. şi Orchard, D. 2011. Amphibian Habitat Management Handbook. Amphibian and Reptile Conservation, Bournemouth.
        Banciu C. Aiftimie-Păunescu A. In vitro propagation of rare species Ruscus aculeatus L. and histological peculiarities of the regenerants. Ann Oradea Univ, Biol. 2012; 19(1):67-73.
        Banciu C. Mitoi M. Brezeanu A. Biochemical peculiarity of in vitro morphogenesis under conservation strategy of Ruscus aculeatus L. Ann For Res. 2009; 52:109-116.
        Barti L., 1997: The chiropterological data base of the Crysis Speological Club - Oradea, Erdelyi Gyopar, 1997 VII, 5: 28.
        Barti L., 1998: Liliecii. Rezultatele activităţii de numărătoarea şi determinarea liliecilor, desfăşurate sub egida Clubului de Speologie Crysis în perioada 1996 oct.-1997 iun.
        Bohme Manja U., Fritz U., Kotenko Tatiana, Dzukic G., Ljubisvljevic Katarina, Tzankov N., Berendonk T. U., 2007: Phylogeography and cryptic variation within the Lacerta viridis complex, Lacertidae, Reptilia. Zoologica Scripta, 36(2), pp: 119-131.
        Botnariuc N. şi Tatole V., 2005: Cartea Roşie a vertebratelor din România, Editura Academiei Române, Bucureşti.
        Branzan T., 2013, Catalogul habitatelor, speciilor şi siturilor Natura 2000 în România, Editura: Fundaţia Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. - Bucureşti: Exclus Prod.
        Brodie E. D. Jr., 1977: Salamander Antipredator Postures, Copeia, 1977(3), pp: 523-535.
        Bucs Sz., Jere Cs., Csosz I., Barti L. & Szodoray-Paradi F., 2012:Distribution and conservation status of cave-dwelling bats in the Romanian Western Carpathians. - Vespertilio 16: 97-113, ISSN 1213-6123
        Burescu P., Doniţă N., Burescu L., 2002, Flora pădurilor de şleau de pe Dealurile Hidişelului, Ocol Silvic Oradea, judeţul Bihor, Analele Universităţii Oradea, Fascicula Silvicultură, 7:57-62.
        Capra C. Pharmacological and toxicological study on the constituents of Ruscus aculeatus L. Fitoterapia, 1972; 43:99-113.
        Cicort-Lucaciu A. Ş., Ardeleanu Anca, Cupşa Diana, Naghi Natalia, Dalea A., 2005: The trophic spectrum of a Triturus cristatus Laurentus 1768 population from Plopiş Mountains area, Bihor County, România, North-Western Journal of Zoology, 1, pp: 31-39.
        Cicort-Lucaciu A. Ş., Bogdan H. V., Toth A., Benzar M., Balaj L. şi Vidican A. M., 2006: Research upon the feeding of the species Triturus vulgaris, Amphibia, from Poiana Tăşad, Bihor county, România, Analele Universităţii din Craiova, s. Horticultură, Biologie, 11, pp: 307-312.
        Cicort-Lucaciu A-Ş., Cupşa D., Ilies D., Ilies A., Baias S., Sas I., 2011: Feeding of two amphibian species, Bombina variegata and Pelophylax ridibundus, from artificial habitats from Pădurea Craiului Mountains, România, North-Western Journal of Zoology, 7(2), pp: 297-303 Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000: Amfibienii din România - Determinator, Editura Ars Docendi, Bucureşti.
        Cogălniceanu, D. 1997: Metode şi tehnici în studiul ecologiei amfibienilor. Editura Universităţii Bucureşti, p. 1-122. ISBN-973-575-103-8.
        Cogălniceanu, D. 2002: Amfibienii din România. Ghid de teren. Naturalia Practica no. 5. Colecţia de Biologie-Ecologie, Universitatea din Bucureşti. Editura Ars Docendi, p. 1-41.
        Cogălniceanu, D., Rozylowicz, L., Szekely, P., Samoilă, C., Stănescu, F., Tudor, M., Szekely, D., Iosif, R. 2013a: Diversity and distribution of reptiles in România. ZooKeys, 341: 49-76.
        Cogălniceanu, D., Szekely, P., Samoilă, C., Ruben, I., Tudor, M., Plăiaşu, R., Stănescu, F., Rozylowicz, L. 2013b: Diversity and distribution of amphibians in România. ZooKeys 296:35-37. doi.10.3897/zookeys.296.4872.
        Combroux, I., Schwoerer C., 2007: Evaluarea statului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România - ghid metodologic, Editura Balcanic, Timişoara, România, 56p plus anexe.
        Covaciu-Marcov S. D., Cupşa D., Telcean I., 2001: Contribuţii la cunoaşterea spectrului trofic al speciei Triturus cristatus Laurentus din regiunea Oradea, Analele Universităţii din Oradea, 8, pp: 119-142.
        Covaciu-Marcov S. D., Ghira I., Venczel M., 2000: Contribuţii la studiul herpetofaunei din zona Oradea. Nymphaea, Folia Naturae Bihariae, Oradea XXVIII, 143-158.
        Covaciu-Marcov S.D, Ghira I., Ardeleanu A., Cogălniceanu D. 2003. Studies on the influence of thermal water from Western România upon amphibians. Biota 4/1-2, pp: 9-20.
        Covaciu-Marcov SD, Telcean I, Cupşa D, Sas I, Cicort-Lucaciu AS, 2003, Contribuţii la cunoaşterea herpetofaunei regiunii bazinului hidrografic mediu şi inferior al Crişului Negru, judeţul Bihor, România. Oltenia, Studii şi Comunicări, Ştiinţele Naturii 19: 189-194
        David Anamaria, Cicort-Lucaciu A. Ş., Roxin Maria, Pal A., Nagy-Zachar A.-S., 2009: Comparative trophic spectrum of two newt species, Triturus cristatus and Lissotriton vulgaris from Mehedinţi County, România, Biharean Biologist, 3(2), pp: 133-137.
        Dely, O. Gy. 1967. Ketelt?ek. Amphibia. Magyarorszag Allatvilaga, 83, 20 (3): 1-80.
        Dely, O. Gy. 1978. Hullok. Reptilia. Magyarorszag Allatvilaga, 130, 20(4): 1-120.
        Dobrosi D. & Gulyas J., 1997: A bihari barlangok deneverei. Abstract: Cave dwelling bats in Bihar-Mountain. - Az I. Magyar Denevervedelmi Konferencia, Sarrod, 1997. nov. 29. Kiadvanya, Proceedings of the I. Conference on the Bat Conservation in Hungary, Hungarian Bat Research Society, Budapest, 1: 34-36.
        Dobrosi Denes, 1999, Erdekes adatok a nagy patkosorru denever, Rhinolophus ferrumequinum, alfoldi allomanyanak vonulasarol. - Crisicum I:243-249
        Dodd, C. K. 2009. Amphibian Ecology and Conservation: A Handbook of Techniques. Oxford University Press.
        Dolmen D., 1983: Diel rhythms and microhabitat preference of the newts Triturus vulgaris and Triturus cristatus at the northern border of their distribution area, Journal of Herpetology, 17(1), pp: 23-31.
        Doniţă, N., Paucă-Comănescu, M., Popescu, A., Mihăilescu, S., Biriş, I-A., 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.
        Drobenkov S. M., 1995: Comparative analysis of diet in sympatric snakes Vipera berus (L.), Natrix natrix, and Coronella austriaca, Russian Journal of Ecology, 26, pp: 222-226.
        Duellman W. E. şi Trueb Linda, 1994: Biology of amphibians, Johns Hopkins University Press, Baltimore, USA.
        Fasola M. şi Canova L., 1992: Feeding habits of Triturus vulgaris, Triturus cristatus and Triturus alpestris, Amphibia, Urodela, in the northern Apennines, Italy, Bolletino di zoologia, 59(3), pp: 273-280.
        Felix W., Nieberle J., Schmidt G., Deutsche Apotheker Zeitung, 1985, 26, 1323.
        Ferenţi Sara., Ghira I., Mitrea I., Hodişan Oana, Toader Simona, 2010: Habitat induce differences in the feeding of Bombina variegata from Vodiţa Valley, Mehedinţi County, România, North- Western Journal of Zoology, 6(2), pp: 245-254.
        Ficetola G. F., Valota M., De Bernardi F., 2006: Within-pond spawning site selection in Rana dalmatina, In: Zuffi, M.A.L. 2006, Atti del V Congresso Nazionale Societas Herpetologica Italica, Firenze University Press, Firenze.
        Filippi E., Capula M., Luiselli L., Agrimi U., 1996: The prey spectrum of Natrix natrix, Linnaeus, 1758, and Natrix tessellate, Laurenti, 1768, in sympatric populations, Herpetozoa, 8, pp: 155- 164. Francillon-Vieillot H., Arntzen J. W., Geraudie J., 1990: Age, growth and longevity of sympatric Triturus cristatus, Triturus marmoratus and their hybrids, Amphibia, Urodela, a skeletochronological comparison, Journal of Herpetology, 24, pp: 13-22.
        Fuhn I. E. şi Vancea Ş., 1961: Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV, Fascicula 2, Reptilia, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti.
        Fuhn I. E., 1960: Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV Amphibia, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti.
        Fuhn I.E., 1969: Broaşte, şerpi, şopârle. Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
        Gafta, D., Mountford, O., 2008, Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Risoprint, Cluj Napoca.
        Gheoca, V., 2012 - Ghid pentru identificarea şi cultivarea gastropodelor terestre comestibile. Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu.
        Ghira I., Marinescu E. I., Domşa C., 2003: Habitat preferences of different hybrid categories between Bombina bombina şi Bombina variegata in transsylvanian plain, Studii şi cercetări ştiinţifice, 8, pp: 211-215.
        Ghira I., Venczel M., Covaciu-Marcov S. D., Mara Gyongyver, Ghile P., Hartel T., Torok Z., Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002: Mapping of Transylvanian Herpetofauna, Nymphaea, Folia Naturae Bi\'bchariae, 29, pp: 145-203.
        Glandt, 2011: Grundkurs Amphibien und Reptilienbestimmung Beobachten, Erfassen und Bestimmen aller europaischen Arten. Quelle and Meyer Verlag GmbH & Co., Wiebel-sheim.
        Glandt, D. 2010: Taschenlexikon der Amphi-bien und Reptilien Europas. Alle Arten von den Kanarishe Inseln bis zum Ural. Quelle and Me-yer Verlag GmbH & Co., Wiebelsheim, 1-636.
        Green A. J., 1991. Large male crests, an honest indicator of condition,are preferred by female smooth newts, Triturus vulgaris, Salamandridae at the spermatophore transfer stage, Animal Behaviour, 41, pp: 367-369.
        Griffiths R. A. şi Williams C., 2000: Modelling population dynamics of great crested newts: a population viability analysis, Herpetological Journal, 10, pp: 157-164.
        Grossu, A. V., 1981 - Caracteristica gastropodelor din Munţii Apuseni. Nymphaea, Oradea, 8 - 9, 428 - 431.
        Grossu, A. V., 1993 - Gasteropodele din România, Compendiu. Bucureşti.
        Grossu, A.V., 1983 - Gastropoda Romaniae, 4; Ordo Stylommatophora. Editura Litera, Bucureşti.
        Gustafson D. H., Andersen A. S. L., Mikusinski G., Malmgren J. C., 2009: Pond quality determinants of occurrence patterns of northern crested newts, Triturus cristatus, Journal of Herpetology, 43, pp: 300-310.
        Hakansson Pia şi Loman J, 2004: Communal Spawning in the Common Frog Rana temporaria - Egg Temperature and Predation Consequences, Ethology, 110, pp: 665-680.
        Hartel T., 2003: The breeding biology of Rana dalmatina in Tarnava-Mare Valley, România. Russian Journal of Herpetology, 10: 169-175.
        Hartel T., Nemes S., Mara Gyongyver, 2007: Breeding phenology and spatio-temporal dynamics of pond use by the yellow-bellied toad, Bombina variegate, population: the importance of pond availability and duration, Acta Zoologica Lituanica, 17(1).
        Hedlund L., 1990: Courtship Display in a Natural Population of Crested Newts, Triturus cristatus, Ethology, 85(4), pp: 279-288.
        Hodişan Oana Irina, Benchiş A., Gabrian D., Badar Larisa, Toader Simona, 2010: The trophic spectrum of two brown frog populations, Rana dalmatina and Rana temporaria, from Baia de Fier area, România, Herpetologica Romanica, 4, pp: 7-16.
        Hofman S., Spolsky C., Uzzell T., Cogălniceanu D., Babik W., Szymura J.M., 2007: Phylogeography of the fire-bellied toads, Bombina: independent Pleistocene histories inferred from mitochondrial genomes. Molecular Ecology, 16, pp: 2301-2316.
        Holms P., 1982: Altitudinal comparisons in the ecology and reproduction of the common frog, Rana temporaria, Transactions of the Natural History Society of Northumberland, 49, pp: 14-23.
        Hoser R., 2012: A taxonomic revision of the Colubrinae genera Zamenis and Orthriophis with the creation of two new genera, Serpentes, Colubridae, Australasian Journal of Herpetology, 11, pp: 59-64.
        Ianc Raluca, Cicort-Lucaciu A. Ş., Ilieş Dorina, Kovacs Eva-Hajnalka, 2012: Note on the presence of Salamandra salamandra in caves from Pădurea Craiului Mountains, România, North-Western Journal of Zoology, 8 (1), pp: 202-204.
        Jaeger R. G., Fortune D., Hill G., Palen A., Rischer G., 1993: Salamander homing behavior and territorial pheromones: alternative hypotheses, Journal of Herpetology, 27, pp: 236-239.
        Jaussi R. şi Kunz P.A., 1978: Isolation of the major toxic protein from the skin venom of the crested newt, Triturus cristatus, Experientia, 34(4), pp: 503-504.
        Joger U., Fritz F., Guicking D., Kalyabina-Hauf S., Nagy Z. T., Wink M., 2007: Phylogeography of western Palaearctic reptiles - Spaţial and temporal speciation patterns, Zoologischer Anzeiger, 246, pp: 293-313.
        Joly J., 1968: Donnees ecologiques sur la salamandre tachettee Salamandra salamandra, Annales des Sciences Naturelles Zoologie et Biologie Animale, 10, pp: 301 -366.
        Kalezic M. L. şi Tucic N., 1984: Genetic diversity and population genetic structure of Triturus vulgaris, Urodela, Salamandridae, Evolution, 38(2), pp: 389-401.
        Karlsson, T., 2004: Estimating Population Sizes, Viability and Sensitivity of the Crested Newt, Triturus cristatus at a Landscape Scale. Degree Project Work 2004:Bi17. Department of Biology & Environmental Science. University of Kalmar.
        Korsos Z., 1984: Comparative niche analysis of two sympatric lizard species, Lacerta viridis and
        Lacerta agilis, Vertebrata Hungarica, 22, pp: 5-14.
        Kovacs I., David A., Ferenţi Sara, Dimancea N., 2010: The food composition of two brown frog populations, Rana dalmatina and Rana temporaria, from Sălaj County, România, Biharean Biologist, 4, pp: 7-14.
        Kupfer A. şi Kneitz S., 2000: Population ecology of The Great Crested Newt, Triturus cristatus, in an agricultural landscape: dynamics, pond fidelity and dispersal, Herpetological Journal, 10, pp: 165-171.
        Lelievre H., Blouin-Demers G., Pinaud D., Lisse H., Bonnet X., Lourdais O., 2011: Contrasted thermal preferences translate into divergences in habitat use and realized performance in two sympatric snakes, Journal of Zoology, 284, pp: 265-275.
        Lesbarreres D. şi Lode T., 2002: Variations in male calls and response to unfamiliar advertisement call in a territorial breeding anuran, Rana dalmatina: evidence for a dear enemy effect, Ethology Ecology and Evolution, 14, pp: 287-295.
        Lesbarreres D., Merila J., Lode T., 2008: Male breeding success is predicted by call frequency in a territorial species, the agile frog, Rana dalmatina, Canadian Journal of Zoology, 86, pp: 1273- 1279.
        Majlath I. şi Majlathova Viktoria, 2009: Escape behavior of the green lizard, Lacerta viridis in the Slovak Karst, Acta ethologica, 12(2), pp: 99-103.
        Mallow D., Ludwig D., Nilson G., 2003: True Vipers. Natural History and Toxinology of Old World Vipers. Krieger Publishing Co., Malabar, Florida.
        Manenti R. şi Ficetola G. F., 2013: Salamanders breeding in subterranean habitats: local adaptations or behavioural plasticity?, Journal of Zoology, 289(3), pp: 182-188.
        Manenti R., Ficetola G. F., De Bernardi Fiorenza., 2009: Water, stream morphology and landscape: complex habitat determinants for the fire salamander Salamandra salamandra, Amphibia-Reptilia, 30, pp: 7-15.
        Manenti R., Ficetola G. F., Marieni A., De Bernardi Fiorenza., 2011: Caves as breeding sites for Salamandra salamandra: habitat selection, larval development and conservation issues, North- Western Journal of Zoology, 7(2), pp: 304-309.
        Marnell F, 1998: A skeletochronological investigation of the population biology of smooth newts Triturus vulgaris L. at a pond in Dublin, Ireland, Biology and Environment: Proceedings of the Royal Irish Academy, 98B(1), pp: 31-36.
        Marossy A., 1976, Factorii antropici ce au modificat echilibrul ecologic al rezervaţiei naturale "Pârâul Peţea". Nymphaea 4: 261-272.
        McDiarmid, Roy W., Foster, M. S., Guyer, C., Gibbons, J. W.& Chernoff, N. 2012. Reptile Biodiversity: Standard Methods for Inventory and Monitoring. Berkeley: University of California Press, 89-94.
        Mebert K., 2011a: Sexual Dimorphism in the Dice snake, Natrix tessellate, from the Central alps, Mertensiella, 18, pp: 94-100.
        Mebert K., 2011b: Geographic Variation of Morphological Characters in the Dice Snake, Natrix tessellata, Mertensiella, 18, pp: 11-19.
        Merila J., Laurila A., Laugen Ane Timenes, Rasanen Katja, Pahkala Maarit, 2000: Plasticity in age and size at metamorphosis in Rana temporaria-comparison of high and low latitude populations, Ecography, 23, 457-465.
        Miaud C., Guyetant R., Elmberg J., 1999: Variations in life-history traits in the common frog Rana temporaria: a literature review and new data from the French Alps, Journal of Zoology, 249, pp: 61-73.
        Miaud C., Joly P., Castanet J., 1993: Variation in age structures in a subdivided population of Triturus cristatus, Canadian Journal of Zoology, 71, pp: 1874-1879.
        Molnar O., Bajer K., Torok J., Herczeg G., 2012: Individual quality and nuptial throat colour in male European green lizards, Journal of Zoology, 287, pp: 233-239.
        Muzeul Ţării Crişurilor, 1974, Repertoriul Monumentelor din judeţul Bihor, Oradea.
        Nagy L.Z. & Postawa T., 2010: Seasonal and geographical distribution of cave-dwelling bats in România: implications for conservation. - Animal Conservation, 2010: 1-13.
        Nagy L.Z., Barti L., Doczy Anna, Jere Cs., Postawa T., Szanto L., Szodoray-Paradi Abigel & Szodoray-Paradi F., 2005: Survey of România's underground bat habitats Carpathian's underground bat habitats. Status and distribution of cave dwelling bats, 2002-2004, - Final report for the BP Conservation Programme. Survey of Southern and Western Carpathians underground bat habitats & Survey of Eastern Carpathians and Dobrogea underground bat habitats, Editura Lizard, Cluj, pp. 44.
        Nagy L.Z., Barti L., Gas Anka, Postawa T. & Szanto L., 2003: Survey of the Western and southern Carpathian's underground bat habitats. Status and distribution of cave dwelling bats, 2002-2003, - Final report for the BP Conservation Programme & Bat Conservation Trust/DEFRA, Eco Studia Society, Cluj, pp. 31.
        Negrean, G., 2011, Addenda to "Flora Romaniae" volumes 1-12. Newly published plants, nomenclature, taxonomy, chorology and commentaries, Part 1, Kanitzia 18: 89-194.
        Ponsero A. şi Joly P., 1998: Clutch size, egg survival and migration distance in the agile frog, Rana dalmatina, in a floodplain, Archiv fur Hydrobiologie, 142 (3), pp: 343-352
        Pop, E., Salageanu, V. 1965. Monumente ale naturii din România. Editura Meridiane, Bucureşti. Pop, I., 1968, Flora şi vegetaţia Câmpiei Crişurilor, Interfluviul Crişul Negru-Crişul Repede, Romanian Academy Publishing House, Bucharest, pp. 102-116.
        Raffaalli J., 2007: Les Urodeles du Monde, Plumelec Penclen Edition.
        Rafinski J., Cogălniceanu D., Babik W., 2001: Genetic differentiation of the Two Subspecies of the Smooth Newt inhabiting România, Triturus vulgaris vulgaris and Triturus vulgaris ampelensis, Urodela, Salamandridae as revealed by enzyme electrophoresis, Folia Biologica, 49(3- 4), pp: 239-245.
        Rusu T, 1988, Carstul din Munţii Pădurea Craiului. Pe urmele apelor subterane. Editura Dacia. Cluj-Napoca. 254 p
        Sanderson N., Szymura J.M., Barton N.H., 1992: Variation in mating call across the hybrid zone between the fire-bellied toads Bombina bombina and B. variegata, Evolution, 46, pp: 595-607.
        Săvulescu T.,1955, Flora României, Flora Romaniae, Vol. 3. Edit. Academiei Române.
        Săvulescu T., 1966, Flora României, Flora Romaniae, Vol. 11. Edit. Academiei Române. Schiebel-Schlosser G., PTA heute, 1994, 8 (7), 586.
        Seidel B., 1999: Water-wave communication between territorial male Bombina variegata, Journal of Herpetology, Vol. 33, No. 3
        Sîrbu D. F., 1976: Contribuţii la cunoaşterea hranei la Bombina variegata din împrejurimile oraşului Cluj-Napoca, Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Biol., 21, pp: 65-70.
        Sos T., 2008: Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna, Herpetologica Romanica, 2, pp: 61-91.
        Steinfartz S., Veith M., Tautz D., 2000: Mitochondrial sequence analysis of Salamandra taxa suggests old splits of major lineages and postglacial recolonizations of Central Europe from distinct source populations of Salamandra salamandra, Molecular Ecology, 9, pp: 397-410.
        Street D. The Reptiles of Northern and Central Europe, London: B.T. Batsford Ltd. 268 pp., Strijbosch H. şi Creemers R. C. M., 1988: Comparative demography of sympatric populations of Lacerta vivipara and Lacerta agilis. Oecologia, 76, pp: 20 26,
        Szymura J. M., 1993: Analysis of hybrid zones with Bombina. In: Hybrid Zones and the Evolutionary Process, Editura Harrison R, pp. 261-289. Oxford University Press, New York.
        Terhivuo J., 1988: Phenology of spawning of the Common Frog, Rana temporaria L., in Finland from 1846 to 1986, Annales Zoologici Fennici, 25(2), pp: 165-175.
        Tiţă Ion, 2003, Botanică farmaceutică, Editura Didactică şi.Pedagogică, Bucureşti, p.857
        Uhrin M., Boldogh S., Bucs Sz., Paunovic M., Mikova E., Juhasz M., Csosz I., Estok P., Fulin M., Gombkoto P., Jere Cs., Barti L., Karapandza B., Matis S., Nagy L.Z., Szodoray-Paradi F. & Benda P., 2012: Revision of the occurrence of Rhinolophus euryale in the Carpathian region, Central Europe. - Vespertilio 16: 289-328, ISSN 1213-6123
        *** 2015 - Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România. Editat de Asocierea S.C. Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică S.R.L. şi S.C. Integra Trading S.R.L., Bucureşti 2015.
    CAP. 8
    ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
    ANEXA 1.1

    Hartă localizare arii protejate
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.2

    Hartă limite arii protejate
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.3

    Descrierea limitelor sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad
    a) Limita Nordică, de la Vest la Est
        Porneşte dinspre limita intravilan estică a comunei Tăşad din dreptul punctului X = 281,371.7; Y = 609,992.8, pe un teren arabil de unde urcă pe orientarea de 63 grade o distanţă de 84 m după care limita coboară până intersectează un pârâu secundar în dreptul cotei 259 m. Din acest punct, limita sitului urmează delimitarea dintre terenul arabil, la nord, neinclus în sit, şi păşune la sud, inclusă în sit, până în dreptul bornei silvice 198. De aici, aceasta urcă urmând limita de subparcela 91 C până se intersectează cu pîrâul Valea de Soci, după care coboară până în dreptul bornei silvice 97 unde se intersectează cu un pârâu secundar. De aici, limita urmează acest pârâu secundar, care este şi limita de u.a. 49A şi respectiv 48A, Ocolul Silvic "Codrii Cămării" R.A., până când intersectează un nou pârâu secundar în dreptul unei borne silvice. De aici limita coboară pe pârâu pe limita de u.a. 47C. aparţinătoare de Ocolul silvic "Codrii Cămării" R.A., până întâlneşte DJ 767B, în dreptul unei borne silvice.

    b) Limita estică
        Limita estică porneşte de-a lungul DJ 767B, pe care îl urmăreşte până în dreptul bornei silvice 125, mergând în acelaşi timp pe limita estică a u.a. 53C, 54C, 54D şi 54A. Limita continuă apoi pe limita de UAT dintre Drăgeşti, vest, inclus în sit, şi Copăcel, est, în afara sitului, care limită de UAT coincide şi cu următoarele limite de u.a. incluse în sit 35D, 35A, 40E, 40B, 42D, 42B, 42 VV, 47A, 54A, aparţinătoare de Ocolul Silvic "Codrii Cămării" R.A. De la extremitatea SE a ua 54 A, limita de UAT încetează să mai urmeze conturul limitei sitului, care merge în continuare pe latura sudică a parcelei 54A, care coincide şi cu limita de fond forestier.
        Limita sitului se desparte de limita de fond forestier în extremitatea SV a ua 54A, de unde continuă pe direcţia E-V, orientare 337 grade, circa 93 m. Din acest punct, limita începe să coboare pe limita dintre terenurile cu vegetaţie forestieră şi terenurile arabile, incluzând în ea şi un teren curţi construcţii, dupa care coboară până la un drum de exploatare pe care îl urmează în direcţia NE-SE circa 183 de metri, după care coboara pe direcţia predominant Sud, circa 193 m, iar api îşi schimbă direcţia către SE pe o lungime de aproximativ 120 m până întîlneşte un drum de exploatare. Urmeaza acest drum pe direcţia SE circa 290 m, până intersectează un nou drum de acces. De aici limita porneşte către NE, urmând limita de u.a. 51 C şi apoi 51 B, aparţinătoare de Ocolul silvic " Codrii Cămării" R.A., până în dreptul bornei 175, după care coboară în direcţia sud, urmînd în continuare limita de u.a. 51B. Continuă apoi pe limita u.a. 50 la finele căreia îşi continuă orientarea, până ajunge în dreptul drumului comunal din localitatea Stracoş, de unde limita începe să coboare în direcţia sud, pe limita de păşuni şi terenuri arabile, până când intersectează din nou drumul comunal în dreptul coordonatei X=282,912.5; Y=605,346.2. Din acest punct, limita porneşte în direcţia vestică, urmărind marginea nordică a drumului comunal din Stracoş, după care începe să urce din dreptul punctului X=282,686.2; Y=605,358.6 m, după care, tot în urcare, se orientează pe direcţia NV, pe limita dintre terenurile arabile, neincluse în sit şi terenurile cu vegetaţie forestieră şi arbuşti incluse în sit, până când intersectează un drum de pământ care porneşte din drumul comunal Stracos. Urcă pe acest drum circa 210 m, până în punctul de coordonate x=282,046.7; y=605,983.3 m, după care traversează terenuri de curţi construcţii pe direcţia Est-Vest, până când intersectează din nou drumul comunal Stracoş. Din acest punct, aceasta începe să coboare pe limita de terenuri arabile incluse în sit şi păşuni şi vegetaţie forestieră neincluse în sit, până când intersectează un drum de exploatare care delimitează intravilanul comunei Stracoş. Continuă pe acest drum de exploatare până când acesta face o buclă către drumul comunal Stracoş. În dreptul buclei, limita se desparte de drumul de exploatare şi îşi umează aceeaşi orientare, direcţia Vest- Est, urmând limita de intravilan şi terenuri agricole pe o distanţă de 110 m. Din acest punct, limita coboară circa 220m spre sud, pe terenuri agricole, până intersectează din nou drumul comunal Stracoş. Urmează circa 500m drumul comunal în direcţia Sud Vest, până când intersectează un alt drum comunal şi pîrâul Cărpăteştii Mici. Continuă apoi pe limita de pîrâu, până atinge terenuri curţi construcţii care sunt limitrofe drumului comunal. Înconjoară aceste terenuri înspre sud până cînd limita intersectează drumul comunal pe care coboară 280 m, până intersectează pîrâul Valea Stracoş.

    c) Limita sudică, Est-Vest
        Porneşte de la intersecţia dintre drumul comunal care leagă comunele Stracoş şi Drăgeşti şi pârâul Valea Stracoş şi merge în direcţia Est-Vest circa 230 m, după care coboară în direcţia sud, traversând terenuri cu tufărişuri şi mărăcinişuri circa 100 m, după care continuă pe direcţia Est- Vest, pe limita dintre terenurile arabile de la sud, neincluse în sit şi terenurile cu tufăriş şi mărăcini, de la nord, incluse în sit, circa 60 m, până când intersectează un drum de exploatare. Continuă apoi pe conturul de păşune permanentă şi traversează apoi terenuri cu vegetaţie forestieră, pe o distanţă de circa 30 m, până când intersectează o paăşune permanentă. Urmează conturul păşunii permanente şi apoi conturul unei zone cu vegetaţie forestieră, lăsând la sud zona de intravilan şi de terenuri arabile aparţinătoare de UAT Drăgeşti neinclusă în sit, până când se intersectează cu DN76, în dreptul coordonatei punctului de coordonate x=280,934.4; y=604,192.4 m.

    d) Limita Vestică, Sud-Nord
        Porneşte din DN 76 în dreptul coordonatei x = 280,934.4; y = 604,192.4 m, parcurgând 2,6 km, până în dreptul unei curţi construcţii. Urcă apoi în zig-zag circa 280 m, pe terenuri agricole până când intersectează un teren de tufărişuri şi mărăcinişuri. Urmează apoi limita de contur a terenurilor de mărăcinişuri, terenuri arabile incluse în sit şi curţi construcţii neincluse în sit, până când se intersectează terenurile cu vegetaţie forestieră, pe al căror contur începe să îl urmeze, cu forme neregulate, cu multe schimbări de direcţie şi sinuozităţi, lăsând în afara terenurile agricole ale comunei Tăşad, până cînd intersectează un drum de exploatare în punctul de coordonate X = 281,767.8; Y = 607,622.3 m. Continuă apoi circa 46m pe drumul de exploatare, în direcţia Sud- Nord, dupa care se desparte de drum luând direcţia estică, pe o distanţă de circa 248 m. Din acest punct, limita urcă circa 580 m pe direcţia general nordică, până intersectează drumul comunal Tăşad. Urmează apoi drumul comunal pe direcţia NE circa 426 m, după care îşi schimbă direcţia, aceasta devenind Nord-Vestică, traversând intravilanul Tăşad pe circa 110 m. De aici, aceasta porneşte circa 300m în direcţia Vestică, urmînd limita de intravilan şi păşune permanentă până se intersectează cu un pârâu. Continuă apoi pe direcţia Nord, pe limita de pârâu, circa 280m. după care urmeaza limita dintre terenurile arabile la Est, neincluse în sit şi terenurile cu vegetaţie forestieră de la vest, incluse în sit, până în dreptul punctului de coordonate X=281,414.6 m; Y=609,925.307 m. Din acest punct, îşi continuă aceeaşi direcţie circa 80m, însă pe teren arabil până în dreptul punctului de coordontate X = 281,371.7; Y = 609,992.8, de unde porneşte limita nordică a sitului.


    ANEXA 1.4

    Hărţi geomorfologice
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.5

    Hărţi geologice
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.6

    Hărţi hidrografice
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.7

    Hărţi pedologice
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.8

    Hărţi distribuţie habitat 8310
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.9

    Hărţi distribuţie specii de amfibieni şi reptile
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.10

    Hărţi distribuţie specii de lilieci
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.11

    Hartă distribuţie Ruscus aculeatus
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.12

    Hărţi distribuţie nevertebrate
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.13

    Hărţi distribuţie alte specii de amfibieni şi reptile
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.14

    Hartă distribuţie Falco subbuteo
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.15

    Hărţi distribuţie alte specii de lilieci
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.16

    Harta categoriilor de folosinţă a terenurilor
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.17

    Harta formelor de proprietate asupra terenurilor
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.18

    Harta regimului de administrare a terenurilor
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.19

    Harta transporturilor
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.20

    Hărţile impacturilor antropice
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 1.21

    Buget plan de management pe 5 ani

┌───────────┬───────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ROSCI0240 │ │ │ │
│Tăşad şi │Resurse Disponibile - lei │Resurse necesare - lei │Lipsa financiară - lei │
│Rezervaţia │ │ │ │
│2.188 │ │ │ │
│Calcarele ├───────────────────────────────┬───────┼────────────┬────────────┼────────────┬────────────┤
│Tortoniene │ │ │ │ │ │ │
│de la Tăşad│ │Total │Minim pentru│Implementare│Minim pentru│Implementare│
│ │ │ │implementare│optimă │implementare│optimă │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┬───────┬───────┬────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Programe şi│Buget │Surse │Surse │Venituri│Fonduri│Fonduri │Fonduri │Fonduri │Fonduri │
│Subprograme│naţio-│inter- │private│proprii │ │ │ │ │ │
│ │nal │naţion.│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 1: Reactualizarea inventarelor speciilor de floră şi faună, │
│managementul datelor │
├───────────┬──────┬───────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│1.1.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.2., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.4., │0 │0 │0 │0 │0 │283,333 │566,667 │283,333 │566,667 │
│1.1.5, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │283,333 │566,667 │283,333 │566,667 │
│0.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi │
│speciilor de interes comunitar/naţional │
├───────────┬──────┬───────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│1.2.1, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.2, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.4., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.5., │0 │0 │0 │0 │0 │101,190 │202,381 │101,190 │202,381 │
│1.2.6., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.7., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.8., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.9. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│1.2.1, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.2, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.4., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.5., │0 │0 │0 │0 │0 │80,000 │120,000 │80,000 │120,000 │
│1.2.6., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.7., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.8., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.9. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │181,190 │322,381 │181,190 │322,381 │
│0.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare │
│favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes │
│comunitar/naţional şi pentru menţinerea sau restabilirea într-o stare de │
│conservare favorabilă a caracteristicilor geologico - │
│geomorfologice şi a specificităţii peisajului │
├───────────┬──────┬───────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│1.3.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.2., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.4., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.5. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.6., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.7., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.8., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.9., │0 │0 │0 │0 │0 │303,571 │607,143 │303,571 │607,143 │
│1.3.10, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.11, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.12., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.13, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.14 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│1.3.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.2., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.4., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.5., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.6., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.7., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.8., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.9., │0 │0 │0 │0 │0 │120,000 │250,000 │120,000 │250,000 │
│1.3.10, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.11, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.12., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.13, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.14 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │423,571 │857,143 │423,571 │857,143 │
│0.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Program 2. Managementul turismului şi al recreerii │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare şi turism │
│în concordanţă cu obiectivele de conservare ale │
│Ariei Protejate │
├───────────┬──────┬───────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│2.1.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.2., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.4., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.5., │0 │0 │0 │0 │0 │60,714 │121,429 │60,714 │121,429 │
│2.1.6., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.7., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│2.1.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.2., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.4., │0 │0 │0 │0 │0 │165,000 │245,000 │165,000 │245,000 │
│2.1.5., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.6., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.7.2.1.8│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │225,714 │366,429 │225,714 │366,429 │
│0.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Program 3 Conştientizare, informare şi educaţie ecologică │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 1: Conştientizare a publicului şi comunicare eficientă în │
│concordanţă cu obiectivele de conservare ale │
│Ariei Protejate │
├───────────┬──────┬───────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│3.1.1, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3.1.,2, │0 │0 │0 │0 │0 │60,714 │121,429 │60,714 │121,429 │
│3.1.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3.1.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│3.1.1, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3.1.,2, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3.1.3., │0 │0 │0 │0 │0 │60,000 │80,000 │60,000 │80,000 │
│3.1.4., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3.1.5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │120,714 │201,429 │120,714 │201,429 │
│0.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Obiectiv specific 2: Educaţia ecologică a tinerilor în concordanţă cu │
│obiectivele de conservare ale Ariei Protejate │
├───────────┬──────┬───────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│3.2.1. │0 │0 │0 │0 │0 │60,714 │121,429 │60,714 │121,429 │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│3.2.1. │0 │0 │0 │0 │0 │60,000 │80,000 │60,000 │80,000 │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │120,714 │201,429 │120,714 │201,429 │
│0.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Program 4 Management şi administrare │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului şi infrastructurii de │
│funcţionare necesare Ariei Protejate │
├───────────┬──────┬───────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│4.1.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.1.2., │0 │0 │0 │0 │0 │80,952 │161,905 │80,952 │161,905 │
│4.1.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│4.1.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.1.2., │0 │0 │0 │0 │0 │500,000 │800,000 │500,000 │800,000 │
│4.1.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │580,952 │961,905 │580,952 │961,905 │
│0.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Obiectiv specific 2: Personal, conducere, coordonare, administrare şi evaluare │
│plan de management integrat │
├───────────┬──────┬───────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│4.2.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.2.2., │0 │0 │0 │0 │0 │222,619 │445,238 │222,619 │445,238 │
│4.2.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.2.4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │222,619 │445,238 │222,619 │445,238 │
│0.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Obiectiv specific 3: Documente strategice de planificare, rapoarte, instruiri │
├───────────┬──────┬───────┬───────┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│4.3.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.3.2., │0 │0 │0 │0 │0 │121,429 │242,857 │121,429 │242,857 │
│4.3.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│4.3.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.3.2., │0 │0 │0 │0 │0 │50,000 │75,000 │50,000 │75,000 │
│4.3.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Subtotal │0 │0 │0 │0 │0 │171,429 │317,857 │171,429 │317,857 │
│0.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│General │0 │0 │0 │0 │0 │2,330,238 │4,240,476 │2,330,238 │4,240,476 │
│cheltuieli │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│5 ani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Total │0 │0 │0 │0 │0 │975,000 │1,570,000 │975,000 │1,570,000 │
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───────┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│General cu │0 │0 │0 │0 │0 │2,330,238 │4,240,476 │2,330,238 │4,240,476 │
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴──────┴───────┴───────┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘


                                         -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016