Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: PLAN DE MANAGEMENT din 19 aprilie 2016 al sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi al ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

PLAN DE MANAGEMENT din 19 aprilie 2016 al sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi al ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 405 bis din 30 mai 2016

Comenteaza legea

──────────
        Aprobat prin Ordinul nr. 754 din 19 aprilie 2016 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 405 din 30 mai 2016.
──────────

    CUPRINS
    CAP. I
    INTRODUCERE ŞI CONTEXTUL MANAGEMENTULUI
    1.1. Definirea şi relevanţa Planului de management pentru Peştera Tăuşoare
    1.1.1. Scopul Planului de management
    1.1.2. Cadrul de realizare şi instituţii implicate
    1.1.3. Etapele realizării Planului de management
    1.1.4. Implicarea publicului
    1.1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management

    1.2. Statutul legal al ariei naturale protejate
    1.2.1. Bazele legale ale înfiinţării şi funcţionării ariei naturale protejate
    1.2.2. Bazele legale ale administrării Planului de management
    1.2.3. Mediul socio-economic
    1.2.4. Responsabili legali şi factori instituţionali implicaţi în activităţi care au legătură cu aria naturală protejată

    CAP. II
    DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Descrierea ariei naturale protejate subterane, localizare
    2.1.1. Istoricul peşterii
    2.1.2. Localizarea peşterii, descrierea peşterii şi a căii de acces
    2.1.3. Geneză şi carstologie Peştera Tăuşoare
    2.1.4. Clima peşterii
    2.1.5. Hidrologia peşterii
    2.1.6. Inventarul speleotermelor şi valoarea lor peisagistică
    2.1.7. Fauna cavernicolă şi starea de conservare, presiuni şi ameninţări

    2.2. Descrierea ariei naturale protejate supraterane, localizare
    2.2.1. Localizarea ariei naturale protejate supraterane
    2.2.2. Geomorfologia
    2.2.3. Geologia
    2.2.4. Hidrologia
    2.2.5. Pedologia
    2.2.6. Clima
    2.2.7. Flora şi fauna
    2.2.8. Infrastructura şi facilităţile pentru vizitare
    2.2.9. Valorile turistice şi recreaţionale/ştiinţifice şi educative

    CAP. III
    OBIECTIVELE MANAGEMENTULUI
    3.1. Temele Planului de management
    3.2. Obiectivele şi indicatorii Planului de management
    CAP. IV
    IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Lista măsurilor de conservare şi protecţie a ariilor protejate şi biotopului
    4.2. Planuri anuale de acţiuni
    4.3. Resurse pentru management şi infrastructură
    4.3. Literatura citată

    ANEXE
        Anexa nr. 1 Harta privind limitele administrativ teritoriale ale localităţilor din zona ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare şi sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare
        Anexa nr. 2 Harta unităţilor amenajistice care includ vegetaţia forestieră din situl de importanţă comunitară ROSCI0193 şi din vecinătatea acestuia
        Anexa nr. 3 Harta generală geografică a ariei naturale protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare şi a sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare
        Anexa nr. 4 Harta ROSCI0193 Peştera Tăuşoare proiecţia în plan
        Anexa nr. 5 Zonele bogate în speleoteme calcitice sau sulfatice în ROSCI0193 Peştera Tăuşoare
        Anexa nr. 6 Harta reţelei hidrografice subterane din ROSCI0193 Peştera Tăuşoare
        Anexa nr. 7 Harta zonă depozit cu conţinut fosilifer din ROSCI0193 Peştera Tăuşoare
        Anexa nr. 8 Harta geomorfologică a ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare
        Anexa nr. 9 Harta tipurilor de sol din aria naturală de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare
        Anexa nr. 10 Buget Plan de management
        Anexa nr. 11 Metodologia de vizitare în vederea conservării speciilor de chiroptere şi a habitatelor lor din situl de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi din aria naturală protejată de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare
        Anexa nr. 12 Sectorizarea internă a Peşterii Tăuşoare
    CAP. I
    INTRODUCERE ŞI CONTEXTUL MANAGEMENTULUI
    1.1. Definirea şi relevanţa Planului de management
    1.1.1. Scopul Planului de management
        Scopul Planului de management este menţinerea stării de conservare a celor patru specii de chiroptere pentru care a fost instituit situl de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare, precum şi a celei de a cincea specii de chiroptere evidenţiată în timpul studiilor ştiinţifice. Prin plan se propune instituirea unui regim strict de protecţie care va asigura păstrarea trăsăturilor naturale specifice şi conservarea elementelor naturale.
        Planul de management reprezintă documentul oficial care prezintă un set de informaţii despre situl de importanţă comunitară şi aria protejată de interes naţional Peştera Tăuşoare, stabilind în acelaşi timp obiectivele şi strategiile aplicate în vederea conservării şi protejării elementelor caracteristice ariei naturale protejate. Planul de management include hărţi şi anexe, care prezintă amănunţit elementele şi aspectele cuprinse, fapt ce va permite înţelegerea informaţiilor relevante referitoare la situl de importanţă comunitară şi aria naturală protejată de interes naţional Peştera Tăuşoare.
        Prezentul Plan de management va stabili acţiunile şi priorităţile de intervenţie în ariile naturale protejate, în aşa fel încât strategia aplicată pe termen mediu şi lung să aibă efecte în sensul realizării scopului Planului de management.
        Planul de management constituie un cadru normativ obligatoriu pentru toţi cei care desfăşoară activităţi în peşteră şi în aria naturală protejată supraterană, în aşa fel încât implementarea lui să contribuie la păstrarea integrităţii ecologice a ecosistemului ariei naturale protejate analizate. În acelaşi timp, Planul de management stabileşte măsuri de conservare în vederea atingerii scopului pentru care aria naturală protejată a fost desemnată, şi creează un cadru favorabil care să susţină activitatea de cercetare ştiinţifică, prevenind şi interzicând activităţi care periclitează obiectivele de conservare.

    1.1.2. Cadrul de realizare a Planului de management
        Planul de Management al ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare şi al sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare a fost realizat conform prevederilor legale din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin implicarea tuturor factorilor interesaţi, proces care a inclus solicitarea de comentarii/sugestii de la factorii interesaţi şi specialişti în perioada de lucru pentru elaborarea planului şi analiza observaţiilor factorilor interesaţi.
        Realizarea Planului de management a avut la bază prelucrarea informaţiei ştiinţifice existente la data întocmirii planului, normele legislative în domeniu, rezultatele studiilor ştiinţifice realizate, precum şi consultarea entităţilor implicate, în vederea stabilirii măsurilor de conservare necesare pentru realizarea obiectivului general al planului. Elaborarea Planului de management a pornit de la cuantificarea studiilor ştiinţifice realizate în cadrul proiectului "Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare", finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.
        La elaborarea Planului de management s-au luat în considerare doi factori de interes: unul care ţine de echilibrul ecologic al peşterii, extrem de fragil, şi celălalt care ţine de interesul uman în acest spaţiu. Prin interpretarea ştiinţifică a studiilor din activităţile preliminare, Planul de management stabileşte raportul dintre impactul activităţii umane şi interesul conservării resurselor ştiinţifice ale peşterii.
        În acelaşi timp, în Planul de management au fost încadrate cerinţele Directivei nr. 92/43 CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a florei şi speciilor de floră şi faună sălbatică (Habitate), prin care se reglementează şi se planifică acţiunile necesare pentru menţinerea actualei stări de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună menţionate în Formularul standard al ROSCI0193 Peştera Tăuşoare.

    1.1.3. Etapele realizării Planului de management şi instituţiile implicate
        Planul de management a fost realizat prin colaborarea grupului de lucru constituit în acest sens: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Institutul de Speologie "Emil Racoviţa" Bucureşti, P.F.A. Jurge Claudia.
        Etapele parcurse pentru elaborarea Planului de management au fost:
    1. consultarea bibliografiei de specialitate;
    2. descrierea mediului biotic, cartarea şi descrierea habitatelor, descrierea florei şi faunei de pe amplasament; studiul relaţiilor specifice dintre populaţiile de chiroptere din sit şi ecosisteme; evaluarea stării de conservare a speciilor protejate; realizarea bazei de date, stabilirea măsurilor de conservare, metodologia de monitorizare;
    3. stabilirea direcţiilor prioritare ale Planului de management;
    4. identificarea obiectivelor şi acţiunilor Planului de management pe domenii prioritare, planificarea şi identificarea resurselor necesare şi colaboratorilor;
    5. consultarea factorilor interesaţi.

        În procesul de elaborare al Planului de management al sitului de importanţă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare, grupul de lucru s-a ghidat după modelul asigurat de Fauna&Flora Internaţional în cadrul proiectului Managementul Conservării Biodiversităţii în România, finanţat de GEF, Guvernul României şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management a Ariilor Protejate din România.

    1.1.4. Implicarea publicului
        Planul de management al sitului de importanţă comunitară şi al ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare a fost dezbătut în cadrul consultării publice cu factorii interesaţi, localnicii comunelor care deţin proprietăţi în acest areal, instituţii de cercetare implicate în studiul mediului cavernicol şi suprateran, ocolul silvic care gestionează suprafaţa forestieră aflată în suprateranul protejat, reprezentanţi ai administraţiei publice locale ai comunelor din vecinătatea ariei, organizaţii nonguvernamentale care activează în domeniul protecţiei mediului şi ai societăţii civile, reprezentanţi ai instituţiilor competente în domeniul protecţiei mediului.

    1.1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management
        Aria naturală protejată de interes naţional şi situl de importanţă comunitară Peştera Tăuşoare nu a beneficiat de un Plan de management până în anul 2015.
        Prima revizuire a Planului de management va fi realizată în termen de 5 ani de la data aprobării, conform legii.


┌───┬────┬────────┬────────┬───────────────┬──────────┐
│Nr.│Data│Tip     │Nr.     │Motivul        │Observaţii│
│   │    │        │versiune│               │          │
├───┼────┼────────┼────────┼───────────────┼──────────┤
│   │    │        │        │Inexistenţa    │          │
│   │    │        │        │unui plan de   │Urmează a │
│1  │2015│Versiune│1       │management     │se revizui│
│   │    │nouă    │        │conform        │după caz  │
│   │    │        │        │reglementărilor│          │
│   │    │        │        │în vigoare     │          │
└───┴────┴────────┴────────┴───────────────┴──────────┘

    1.2. Statutul legal al ariei naturale protejate
    1.2.1. Bazele legale ale înfiinţării ariei naturale protejate
        Aria naturală protejată de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare a fost instituită prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a III-a, zone protejate, comuna Rebrişoara, judeţul Bistriţa-Năsăud.
        Situl de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.
        Aria naturală protejată Peştera Tăuşoare are un statut determinat de următoarele acte normative şi legislative:
    A. Legislaţie cu privire la protecţia mediului:
    a) Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice;
    b) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III -a - zone protejate;
    d) Constituţia României, republicată
    e) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    g) Directiva nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Păsări);

    B. Legislaţie privind fondul forestier şi cinegetic:
    a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;

    C. Legislaţie privind protecţia speciilor de chiroptere:
    a) Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;
    b) Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;
    c) Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991;

    D. Alte acte normative relevante:
    a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    f) Legea nr. 402/2006 privind prevenirea accidentelor şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic, republicată;

    1.2.2. Bazele legale ale administrării ariei naturale protejate şi sitului de importanţă comunitară
        Aria naturală protejată de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare şi situl de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare sunt atribuite în custodia Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud în baza Convenţiei nr. 0012/23.02.2010, încheiată între acesta şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
        Regulamentul ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare şi al sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare a fost elaborat de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud şi aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 338/2013 privind aprobarea unor regulamente pentru situri de importanţă comunitară şi/sau arii naturale protejate de interes naţional.

    1.2.3. Mediul socio-economic
    a. Aspecte demografice
        Localităţile din imediata apropiere a ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare şi a sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare sunt: Năsăud, Sângeorz - Băi, Coşbuc, Feldru, Ilva Mică, Parva, Rebra, Rebrişoara, Runcu Salviei, Salva şi Telciu (informaţii despre suprafaţa localităţilor se regăsesc în tabelul nr. 1).
    Tabel nr. 1
        Suprafaţa localităţilor şi comunelor din proximitatea ariei naturale protejate


┌───┬────────────┬───────┬─────┬─────────┐
│Nr.│Numele UAT  │Tipul  │Judeţ│Suprafaţa│
│   │            │de     │     │- ha     │
│   │            │aşezare│     │         │
├───┼────────────┼───────┼─────┼─────────┤
│1  │Parva       │Co     │BN   │7065     │
├───┼────────────┼───────┼─────┼─────────┤
│2  │Rebrişoara  │Co     │BN   │13687    │
├───┼────────────┼───────┼─────┼─────────┤
│3  │Telciu      │Co     │BN   │29000    │
├───┼────────────┼───────┼─────┼─────────┤
│4  │Năsăud      │M      │BN   │13687    │
├───┼────────────┼───────┼─────┼─────────┤
│5  │Sângeorz-Băi│M      │BN   │14621    │
├───┼────────────┼───────┼─────┼─────────┤
│6  │Coşbuc      │Co     │BN   │4838,13  │
├───┼────────────┼───────┼─────┼─────────┤
│7  │Feldru      │Co     │BN   │12553    │
├───┼────────────┼───────┼─────┼─────────┤
│8  │Ilva Mică   │Co     │BN   │5250     │
├───┼────────────┼───────┼─────┼─────────┤
│9  │Rebra       │Co     │BN   │4581     │
├───┼────────────┼───────┼─────┼─────────┤
│10 │Runcu       │Co     │BN   │3000     │
│   │Salviei     │       │     │         │
├───┼────────────┼───────┼─────┼─────────┤
│11 │Salva       │Co     │BN   │2935     │
└───┴────────────┴───────┴─────┴─────────┘

        O analiză detaliată a fost realizată pentru cele trei unităţi administrativ-teritoriale care au raporturi funcţionale cu aria naturală protejată, respectiv comunele Parva, Rebrişoara şi Telciu, ultimele două fiind caracterizate prin suprafeţe mult mai extinse comparativ cu celelalte comune. Informaţii despre unităţile administrative teritoriale care au raporturi funcţionale cu aria naturală protejată de interes naţional şi situl de importanţă comunitară Peştera Tăuşoare se regăsesc în Anexa nr. 1 la Planul de management - Harta privind limitele administrativ teritoriale ale localităţilor din zona ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare şi sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare.

    Populaţia
        În ceea ce priveşte dinamica temporară a factorilor demografici ai localităţilor şi comunelor din aria naturală protejată de interes naţional Peştera Tăuşoare, începând cu anul 1990 şi până în 2003, se remarcă o stagnare a creşterii numărului de locuitori. După acest an până în 2011 s-a înregistrat o scădere constantă a populaţiei, respectiv în comunele Parva, Rebra, Rebrişoara, exceptând comuna Telciu în care se observă o creştere demografică în anul 2004.
        În urma analizei piramidelor de vârstă, realizată de Institutul de Speologie "Emil Racoviţa", pentru comunele din proximitatea ariei naturale protejate Peştera Tăuşoare se observă:
    a. creşterea speranţei de viaţă;
    b. tendinţa de scădere numerică a numărului populaţiei în 2011 comparativ cu anul 1990;
    c. dezechilibre majore la nivelul unui segment important din populaţia activă (25 - 39 ani), cu multe discontinuităţi determinate de migraţiile externe şi de variaţiile bilanţului natural;
    d. din punct de vedere educaţional ne putem aştepta pe viitor la o descreştere a populaţiei şcolarizate cu domiciliul în localităţile şi comunele din apropierea ariei naturale protejate;
    e. coroborat cu dinamica populaţiei ne putem aştepta la instalarea unui proces de îmbătrânire a populaţiei acestui teritoriu.

    Migraţia populaţiei
        Conform studiilor preliminare, numărul populaţiei ce migrează definitiv pentru cele trei comune din zona ariei naturale protejate (Parva, Rebrişoara şi Telciu) este mai ridicat în raport cu indicele de migraţie temporară.
        Acest fapt se datorează mobilităţii teritoriale care se intensifică din cauza lipsei de locuri de muncă, precum şi pe fondul îmbătrânirii demografice. Indicele migraţiei temporare comparativ cu cel al migraţiei definitive la recensământul din anul 2011 în comuna Rebrişoara este relativ scăzut, înregistrându-se doar 51 de locuitori a căror plecări sunt temporare faţă de 677 de locuitori care au migrat definitiv din zona de locuit. Informaţii privind populaţia stabilă în localităţile din proximitatea ariei naturale protejate se regăsesc în tabelul nr. 2.

    Tabel nr. 2
        Numărul de locuitori, gospodării şi clădiri la recensământul din anul 2011 în oraşele şi comunele din zona de proiect


┌────────────┬─────────┬─────────────┬──────────┬────────┐
│Judeţe,     │         │             │          │Clădiri │
│oraşe,      │Populaţia│Numărul      │Numărul   │cu      │
│comune      │stabilă  │gospodăriilor│clădirilor│locuinţe│
│            │ambele   │             │          │        │
│            │sexe     │             │          │        │
│            │         │             │          │        │
├────────────┼─────────┼─────────────┼──────────┼────────┤
│Comuna Parva│2367     │771          │746       │746     │
├────────────┼─────────┼─────────────┼──────────┼────────┤
│Comuna      │4216     │1269         │1465      │1465    │
│Rebrişoara  │         │             │          │        │
├────────────┼─────────┼─────────────┼──────────┼────────┤
│Comuna      │5649     │1974         │2243      │2243    │
│Telciu      │         │             │          │        │
├────────────┼─────────┼─────────────┼──────────┼────────┤
│Oraş Năsăud │9077     │3306         │1933      │1925    │
├────────────┼─────────┼─────────────┼──────────┼────────┤
│Oraş        │9413     │2937         │2400      │2395    │
│Sângeorz-Băi│         │             │          │        │
├────────────┼─────────┼─────────────┼──────────┼────────┤
│Comuna      │1506     │556          │652       │652     │
│Coşbuc      │         │             │          │        │
├────────────┼─────────┼─────────────┼──────────┼────────┤
│Comuna      │7524     │1978         │1970      │1970    │
│Feldru      │         │             │          │        │
├────────────┼─────────┼─────────────┼──────────┼────────┤
│Comuna Ilva │3222     │1072         │919       │919     │
│Mică        │         │             │          │        │
├────────────┼─────────┼─────────────┼──────────┼────────┤
│Comuna Rebra│3052     │779          │786       │785     │
├────────────┼─────────┼─────────────┼──────────┼────────┤
│Comuna Runcu│1225     │396          │460       │460     │
│Salviei     │         │             │          │        │
├────────────┼─────────┼─────────────┼──────────┼────────┤
│Comuna Salva│2741     │926          │910       │909     │
├────────────┼─────────┼─────────────┼──────────┼────────┤
│Comuna Teaca│5242     │1895         │2138      │2132    │
└────────────┴─────────┴─────────────┴──────────┴────────┘

        Sursa: Studii în cadrul proiectului "Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei de interes naţional Peştera Tăuşoare", Lot 2)
        La nivelul comunităţilor din interiorul sau proximitatea ariei naturale protejate Peştera Tăuşoare, pentru anul 2011, ponderea cea mai importantă a suprafeţelor construite au reprezentat-o spaţiile de locuit, unde s-a înregistrat creşterea cea mai puternică, 1465 de clădiri de locuinţe şi 1269 de gospodării în comuna Rebrişoara, spre deosebire de comuna Parva, unde numărul clădirilor de locuinţe era cu mult mai mic, 746, respectiv 771 în cazul gospodăriilor, fiind totodată cea mai apropiată zonă cu aglomerare de construcţii la o distanţă de circa 5 km de aria naturală protejată.
        În schimb, în comuna Telciu, datorită creşterii demografice, numărul construcţiilor este mai ridicat, înregistrându-se 2243 de clădiri de locuinţe şi 1974 de gospodării, însă acest număr nu are un impact semnificativ asupra ariei naturale protejate. O soluţie la o viitoare dezvoltare demografică ar fi încurajarea comunităţilor locale în vederea dezvoltării unor activităţi economice care, prin utilizarea durabilă a resurselor, să le aducă beneficii şi să contribuie la reducerea presiunii asupra resurselor din aria naturală protejată, promovând împreună cu comunităţile locale valorile culturale şi tradiţionale.

    Educaţia
        Conform datelor statistice existente la nivel local în unităţile de învăţământ gimnazial şi liceal se constată o scădere semnificativă a numărului elevilor care îşi continuă studiile după finalizarea şcolii primare. Un declin semnificativ se poate constata şi în evoluţia continuării studiilor în domeniul universitar de licenţă. Această slabă reprezentativitate a absolvenţilor şcolilor din zonă în domeniul universitar duce la o dificultate a formării superioare a resurselor umane disponibile, în condiţiile în care navetismul este greu suportabil din punct de vedere financiar.

    b. Dotări tehnico-edilitare
    Alimentare cu apă, canalizare şi energie electrică
        Locuinţele şi gospodăriile comunelor din zona ariei protejate beneficiază parţial de aceste dotări, fiind necesare adoptarea unor măsuri în vederea dezvoltării infrastructurii de mediu, canalizare, alimentare cu apă, gestionarea deşeurilor (informaţii detaliate se regăsesc în tabelul nr. 3).
        În comuna Parva resursele de apă ale zonei sunt formate din ape subterane şi ape curgătoare. Apele freatice au un caracter permanent aflate la adâncimi cuprinse între 2-14 m, fiind captate de populaţie prin fântâni, constituind principala sursă de alimentare cu apă a unor locuitori. Nu există factori poluanţi industriali şi casnici.
        Apele Rebrei care străbat comuna au fost valorificate nu numai pentru nevoile casnice, ci şi pentru amplasarea instalaţiilor tehnice populare (mori, pive, vâltori), a fostei microcentrale şi a gaterului de la Parva, mijloace prin care era valorificată energia hidraulică. Dintre instalaţiile menţionate, în prezent, foarte puţine mai funcţionează.
        Pentru evitarea poluării cu ape uzate de suprafaţă s-au impus următoarele măsuri:
    a) dotarea fiecărui obiectiv industrial sau de mică producţie cu bazine betonate vidanjabile, (inclusiv în gospodăriile individuale şi în dotările social - culturale);
    b) la uzina de preparare a caolinului - care în prezent nu mai funcţionează, apele uzate sunt dirijate spre un iaz de decantare cu recirculare în proporţie de 80%, care se prezintă în stare tehnică bună.

    Tabel nr. 3
        Dotările tehnico-edilitare (2013-2014)


┌─────────────────┬─────────────┬────────┐
│Dotări           │Numărul      │Lungimea│
│tehnico-edilitare│gospodăriilor│reţelei │
│                 │racordate    │        │
├─────────────────┴─────────────┴────────┤
│Comuna Parva                            │
├─────────────────┬─────────────┬────────┤
│Reţea alimentare │602          │7,5 Km  │
│cu apă           │gospodării   │        │
├─────────────────┼─────────────┼────────┤
│Reţea de         │14 gospodării│0,5 Km  │
│canalizare       │             │        │
├─────────────────┼─────────────┼────────┤
│Reţeaua electrică│780 locuinţe │52 Km   │
├─────────────────┴─────────────┴────────┤
│Comuna Rebrişoara                       │
├─────────────────┬─────────────┬────────┤
│Reţea alimentare │550 de       │6,5 km  │
│cu apă           │gospodării   │        │
├─────────────────┼─────────────┼────────┤
│Reţea de         │-            │-       │
│canalizare       │             │        │
├─────────────────┼─────────────┼────────┤
│Reţeaua electrică│1380 locuinţe│67,15 km│
├─────────────────┴─────────────┴────────┤
│Comuna Telciu                           │
├─────────────────┬─────────────┬────────┤
│Reţea alimentare │852 locuinţe │18,5 km │
│cu apă           │             │        │
├─────────────────┼─────────────┼────────┤
│Reţea de         │86 locuinţe  │0,750 km│
│canalizare       │             │        │
├─────────────────┼─────────────┼────────┤
│Reţeaua electrică│1950 locuinţe│50 km   │
└─────────────────┴─────────────┴────────┘

        Sursa: Studii în cadrul proiectului "Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei de interes naţional Peştera Tăuşoare", Lot 2)
        Pe raza comunei Rebrişoara nu se înregistrează fenomene grave privind poluarea apelor de suprafaţă şi freatice. Singura activitate economică având ca rezultat poluarea apelor de suprafaţă a fost spălarea lânii, dar s-a renunţat la această activitate în ultimii zece ani, din motive care ţin de prăbuşirea pieţei lânii. Apele freatice sunt captate, în comuna Rebrişoara, prin puţuri, pentru consumul casnic.
        În cazul comunei Telciu, principala sursă de alimentare cu apă a locuitorilor o constituie apele din pânza freatică de mică adâncime, captate sub formă de puţuri, şi captarea izvorului carstic Izvorul Rece, parte a sistemului hidrocarstic Peştera Izvorul Tăuşoarelor-Zalion. Potenţialul energetic al apelor curgătoare din cadrul comunei Telciu este foarte puţin valorificat, rezumându-se doar la 6 mori de capacitate mică. Nu există, în comuna Telciu, factori de poluare industriali şi casnici.
        Comuna Rebrişoara nu deţine reţea centralizată de canalizare, iar pentru celelalte două comune, aceasta este într-o mică măsură folosită (1%). Reţeaua electrică este, de asemenea, slab dezvoltată, fiind necesare investiţii însemnate la nivelul celor trei comune (informaţii detaliate de regăsesc în tabelul nr. 3). Pe teritoriul celor trei comune, la începutul anului 2015, nu există înfiinţate microhidrocentrale.

    Industria
        Industria este o activitate economică cu dezvoltare redusă în apropierea ariei naturale protejate şi a sitului de importanţă comunitară, în pofida existenţei unor resurse (produse lactate, carne, lână, piei de animale, lemn) care ar permite susţinerea unor unităţi mici şi mijlocii. Astfel, deşi în profilul funcţional al tuturor localităţilor este menţionată cel puţin o activitate industrială, productivitatea acestora este redusă; informaţii privind activitatea industrială se regăsesc în tabelul nr. 4.
        Prezentăm în tabelul de mai jos o situaţie a profilului industrial al localităţilor precum şi numărul de agenţi economici pentru categoriile existente.

    Tabel nr. 4
        Categorii activităţi ale industriei (2013-2014)


    ┌──────────────────┬─────────────────────┬──────────┬────────┐
    │    Amplasare     │Industrie - categoria│Nr. agenţi│  Nr.   │
    │                  │                     │economici │angajaţi│
    ├──────────────────┼─────────────────────┼──────────┼────────┤
    │Comuna Parva      │Întreprinderi mici şi│          │        │
    │                  │mijlocii             │     4    │    -   │
    │                  ├─────────────────────┼──────────┼────────┤
    │                  │Alimentară           │     -    │    9   │
    │                  ├─────────────────────┼──────────┼────────┤
    │                  │Prelucrarea lemnului │     2    │    2   │
    │                  ├─────────────────────┼──────────┼────────┤
    │                  │Altele               │     7    │    -   │
    ├──────────────────┼─────────────────────┼──────────┼────────┤
    │Comuna Rebrişoara │Exploatare forestieră│     5    │   12   │
    │                  ├─────────────────────┼──────────┼────────┤
    │                  │Alimentară           │     8    │   10   │
    │                  ├─────────────────────┼──────────┼────────┤
    │                  │Altele               │    20    │   26   │
    ├──────────────────┼─────────────────────┼──────────┼────────┤
    │Comuna Telciu     │Silvicultura         │     5    │    -   │
    │                  ├─────────────────────┼──────────┼────────┤
    │                  │Exploatare forestieră│    12    │  114   │
    │                  ├─────────────────────┼──────────┼────────┤
    │                  │Întreprinderi mari şi│          │        │
    │                  │mijlocii             │     3    │    -   │
    │                  ├─────────────────────┼──────────┼────────┤
    │                  │Altele               │    23    │    -   │
    └──────────────────┴─────────────────────┴──────────┴────────┘

        Sursa: Studii în cadrul proiectului "Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei de interes naţional Peştera Tăuşoare", Lot 2
        Ponderea suprafeţelor forestiere în aria naturală protejată de interes naţional şi situl de importanţă comunitară Peştera Tăuşoare a constituit o bază solidă în desfăşurarea activităţilor de exploatare şi prelucrare a lemnului, în comuna Telciu fiind un număr de 12 agenţi economici, comparativ cu comunele Rebrişoara şi Parva, care au 5, respectiv niciunul (tabel nr. 4). Totodată, un aport economic îl au activităţile agricole şi cele alimentare care asigură produse de larg consum doar pentru locuitorii acestui spaţiu şi pentru turişti, activităţile conexe fiind încă foarte slab reprezentate (silvicultură, turism, comerţ).

    Turismul
        O activitate economică cu potenţial de dezvoltare a zonei din apropierea ariei naturale protejate Peştera Tăuşoare o reprezintă turismul, datorită valorilor naturale şi culturale pe care le deţin localităţile dimprejur. Dezvoltarea redusă a infrastructurii de până acum şi numărul redus al căilor de comunicaţie au determinat o dezvoltare foarte înceată şi neconvingătoare a acestei ramuri economice în acest spaţiu.
        Sectoarele de servicii şi turism (servicii primare, secundare şi terţiare) sunt slab dezvoltate şi nu sunt orientate către promovarea unui turism legat de natură. În ceea ce priveşte infrastructura turistică, cele mai multe locuri de cazare din spaţiul ariei naturale protejate se găsesc în comunele Parva şi Telciu. În comuna Rebrişoara nu sunt spaţii de cazare, deşi aici se află două atracţii turistice însemnate: Peştera Tăuşoare şi Biserica de lemn de pe Valea Gersei - monument istoric; informaţii privind infrastructura de turism se regăsesc în tabelul nr. 5. Lipsa unor astfel de spaţii poate avea un caracter pozitiv, datorită faptului că nu produc niciun dezechilibru asupra ecosistemului şi a componentelor mediului natural şi a relaţiilor dintre acestea.
        O potenţială activitate care poate aduce beneficii economice o constituie promovarea ecoturismului prin realizarea de activităţi precum: drumeţiile, cicloturismul, călăria, observarea faunei. În prezent, acestea nu sunt deloc practicate, deşi biodiversitatea zonei şi peisajul specific sunt resurse de mare valoare, posibile generatoare de fluxuri de ecoturişti.

    Tabel nr. 5
        Dotarea turistică (2013-2014)


┌──────────┬─────────┬─────┬───────────┬─────────┐
│Turism    │Categoria│Număr│Capacitatea│Atracţii │
│          │         │     │totală de  │turistice│
│          │         │     │cazare     │         │
│          │         │     │           │         │
├──────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┤
│Comuna    │Pensiuni │6    │12         │         │
│Parva     │         │     │           │         │
├──────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┤
│          │         │     │           │Peştera  │
│          │         │     │           │Tăuşoare;│
│Comuna    │         │     │           │Biserica │
│Rebrişoara│         │     │           │de       │
│          │         │     │           │lemn -   │
│          │         │     │           │monument │
│          │         │     │           │istoric  │
├──────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┤
│Comuna    │Pensiuni │1    │20         │         │
│Telciu    │         │     │           │         │
│          ├─────────┼─────┼───────────┼─────────┤
│          │Moteluri │1    │16         │         │
│          │         │     │           │         │
└──────────┴─────────┴─────┴───────────┴─────────┘

        Sursa: Studii în cadrul proiectului "Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei de interes naţional Peştera Tăuşoare", Lot 2

    c. Modul de utilizare al terenurilor de la suprafaţă şi regimul de proprietate
        Modul de utilizare al terenurilor evidenţiază profilul funcţional al unităţilor administrative, precum şi modul de intervenţie al factorului antropic în mediul natural. Informaţii privind structura şi regimul de proprietate al terenurilor (suprafeţe forestiere) din aria naturală protejată se regăsesc în Anexa nr. 2 la Planul de management - Harta unităţilor amenajistice care includ vegetaţia forestieră din situl de importanţă comunitară ROSCI0193 şi din vecinătatea acestuia.
        Între anii 1990-2012, cea mai ridicată pondere a terenurilor aferente limitelelor administrative ale comunelor Rebrişoara şi Parva era reprezentată de suprafeţele agricole, urmate de păşuni, fâneţe şi păduri (tabel nr. 6). Alte categorii de utilizare a terenurilor deţin ponderi nesemnificative. Terenurile degradate au suprafeţe reduse (Parva), valori mai ridicate fiind înregistrate în comuna Telciu (6.204 hectare), urmată de Rebrişoara (1.293 hectare).

    Tabel nr. 6
    a - Suprafaţa şi tipul de proprietate ocupată cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră (2012)


┌───────────────────────────────────────────────────────┐
│Păduri şi ale terenuri cu vegetaţie forestieră         │
├──────────┬─────────┬──────────┬───────────┬───────────┤
│Comune    │Suprafaţa│Suprafaţa │Proprietate│Proprietate│
│          │totală   │forestieră│publică    │privată    │
│          │(ha)     │(ha)      │(ha)       │(ha)       │
├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Parva     │7064,9   │2698,5    │2538,5     │160        │
├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Rebrişoara│136,87   │4620      │4190       │430        │
├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Telciu    │291,42   │19.324    │18.724     │600        │
└──────────┴─────────┴──────────┴───────────┴───────────┘

b - Industria lemnului (2012)


┌──────────┬─────────┬────────┬──────────┬──────┐
│Comune    │Număr    │Număr   │Volum     │Număr │
│          │agenţi   │angajaţi│exploatare│gatere│
│          │economici│        │masă      │      │
│          │         │        │lemnoasă  │      │
│          │         │        │(mc), anii│      │
│          │         │        │2003-2013 │      │
│          │         │        │          │      │
├──────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┤
│Comuna    │2        │2       │-         │-     │
│Parva     │         │        │          │      │
├──────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┤
│Comuna    │-        │26      │57.410    │-     │
│Rebrişoara│         │        │          │      │
├──────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┤
│Comuna    │12       │114     │600.000   │9     │
│Telciu    │         │        │          │      │
└──────────┴─────────┴────────┴──────────┴──────┘

        Sursa: Studii în cadrul proiectului "Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei de interes naţional Peştera Tăuşoare", Lot 2
        Terenurile aflate în localităţile din arealul ariei naturale protejate sunt în proprietate particulară, de stat şi aparţinând cultelor religioase. În comuna Rebrişoara, din totalul de 1.465 locuinţe, un număr de 1.463 sunt în proprietate privată, 2 locuinţe aparţin cultelor religioase, iar în proprietate de stat nu este niciuna (tabel nr. 6, a).
        Suprafaţa de teren aferentă ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare şi sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare se află în proprietatea UAT Comuna Rebrişoara, Cartea funciară nr. 465, Număr topo 4.202 şi 4.204, având categoria de folosinţă pădure, cu o suprafaţă totală de 667.005 metri pătraţi.

    Agricultura
        Din analiza datelor statistice, în perioada 1990 - 2003 se constată faptul că, atât în trecut, cât şi în prezent, cele mai întinse terenuri din suprafeţele arabile au fost ocupate de producţia de porumb, urmată de cea de cartofi.
        Între anii 2003 - 2012, în comuna Rebrişoara producţia de cartofi şi plante furajere a fost cu mult mai mare decât cele de ovăz, grâu, porumb şi legume. Între 2003 şi 2006, cantităţile de cartofi s-au menţinut la o producţie de până în 800 tone, după 2007 producţia a crescut cu aproximativ 6000 tone (anul 2011), iar în 2012 aceasta a scăzut cu aproximativ 4000 tone. Comparativ cu Rebrişoara, comuna Telciu a înregistrat o producţie de două ori mai mică la cartofi în 2013, observându-se aceeaşi scădere a producţiei şi în cazul legumelor.
        În zona ariei naturale protejate, se practică agricultura tradiţională caracterizată prin utilizarea muncii manuale şi a animalelor. Astfel, se folosesc preponderent îngrăşămintele naturale şi, în cantităţi reduse pesticidele, fungicidele, ierbicidele şi îngrăşămintele chimice.
        În general, locuitorii din comunele din vecinătatea ariei naturale protejate se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor. Structura terenurilor agricole evidenţiază specificul activităţilor agricole dintr-un anumit spaţiu. Astfel, ponderea activităţilor agricole în anul 1990, era mai crescută comparativ cu cea din 2012 pentru toate cele trei comune. În Parva şi Telciu, suprafaţa agricolă s-a redus la aproape jumătate, 25%, respectiv 20%, faţă de anul 1990, spre deosebire de comuna Rebrişoara, unde suprafaţa ocupată de culturile agricole, deşi în scădere, a atins procentul de 31% din total suprafaţă în anul 2012. Dincolo de condiţiile geografice nu tocmai prielnice înfiinţărilor de culturi agricole, principala cauză a declinului o constituie îmbătrânirea populaţiei active, scăderea numărului populaţiei din segmentul activ şi schimbarea ocupaţiei forţei de muncă.
        Terenurile neproductive au apărut în special din cauza defrişărilor care au favorizat degradarea terenurilor. Aceste terenuri reintră cu mare dificultate în circuitul agricol sau forestier.

    d. Activităţi antropice în arealul ariei naturale protejate şi sitului de importanţă comunitară
        Activităţile antropice care prezintă efecte negative asupra calităţii mediului cavernicol, precum şi o degradare peisagistică a ariei naturale protejate şi împrejurimilor, identificate în studiile de teren care au stat la baza realizării planului de management, sunt:
    a) poluarea organică cu acumulare de deşeuri organice - resturi lemnoase rezultate din prelucrarea primară a buştenilor şi vechile amenajări din lemn ale peşterii;
    b) poluarea cu dejecţii de la animalele domestice - în mică măsură;
    c) acumularea deşeurilor non-organice, nedegradabile.

        Pe de altă parte, au fost identificate activităţi antropice cu impact pozitiv asupra populaţiilor de chiroptere care utilizează habitatul de hrănire de pe teritoriul ariei naturale protejate. Astfel, culturile agricole, grădinile de zarzavat, păşunea şi deşeurile organice rezultate din creşterea animalelor, de pe teritoriul ariei naturale protejate sunt într-o relaţie directă cu chiropterele protejate, prin dezvoltarea cantitativă şi calitativă a entomofaunei ce reprezintă spectrul de hrană al acestor animale.
        Au fost identificaţi factorii de stres/situaţiile limitative care pot avea un impact major asupra zonei supraterane. Aceştia pot fi clasificaţi în:
    a) Factori de natură abiotică: doborâturi/rupturi produse de vânt şi/sau de zăpadă, viituri/revărsări de ape, depuneri de materiale aluvionare, incendii naturale, secete.
    b) Factori de natură biotică: vătămări produse covorului vegetal de către insecte, ciuperci, plante parazite, microorganisme, faună, uscare anormală.
    c) Factori de natură antropică: tăieri ilegale, exploatarea lemnului -trecerea cu utilaje grele şi distrugerea vegetaţiei din apropierea drumurilor, dereglarea regimului hidric - distrugerea unor curgeri temporare şi inundarea versantului cu spălarea solului, eroziunea şi reducerea stabilităţii terenului, păşunatul excesiv, incendieri, poluare.

    Silvicultura
        Ponderea suprafeţelor forestiere în teritoriul analizat se prezintă astfel: în comuna Telciu înregistrându-se cea mai extinsă suprafaţă de păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră, 19.324 ha, având 12 agenţi economici care exploatează, urmată de Rebrişoara şi Parva (tabelul nr. 6,b). Pădurea acoperă aproximativ 2/3 din suprafaţa comunei Parva, aspect care este similar cu al celorlalte comune din zona ariei naturale protejate. În perimetrul acesteia se găsesc întinse suprafeţe împădurite. Aici s-a dezvoltat silvicultura tradiţională şi a avut loc începutul exploatărilor forestiere pentru industrializare. În aceste păduri predomină molidul, fagul şi mai puţin stejarul, specii care au fost exploatate pentru nevoile de construcţii ale populaţiei.
        Amenajamente silvice pe suprafaţa ariei naturale protejate şi a sitului de importanţă comunitară
        Suprafaţa ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare şi a sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 este inclusă într-o unitate de producţie care cuprinde trei parcele (35, 36 şi 37) şi treisprezece subparcele - listate în Tabel nr. 7. Caracteristicile structurale ale unităţilor amenajistice sunt reprezentate, în primul rând, prin compoziţie şi consistenţă iar caracteristicile de producţie sunt exprimate prin masa lemnoasă raportată la hectar şi unitate amenajistică.

    Tabel nr. 7
        Parcelele şi subparcelele silvice din aria naturală protejată şi situl de importanţă comunitară şi din proximitatea acesteia


┌──────────┬──────────┬──────────┬──────┬───────────┬──────┐
│Parcela / │Suprafaţă │Compoziţie│Vârstă│Consistenţă│Metri │
│Subparcela│forestieră│          │medie │           │cubi  │
│          │(ha)      │          │      │           │pe    │
│          │          │          │      │           │hectar│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│33A       │8,80      │4MO/5FA/  │15    │0,9        │59    │
│          │          │1PAM      │      │           │      │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│33B       │29,50     │6MO/2FA/  │20    │0,8        │33    │
│          │          │2LA       │      │           │      │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│33C       │2,20      │7MO/3LA   │5     │0,6        │1     │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│33D       │1,30      │10MO      │120   │0,7        │454   │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│33E       │5,50      │5MO/1PAM/ │10    │0,9        │42    │
│          │          │1LA/3MO   │      │           │      │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│33F       │9,50      │10MO      │115   │0,5        │362   │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│33G       │3,30      │10MO      │80    │0,6        │365   │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│33H       │11,90     │10MO      │2     │0,7        │-     │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│33I       │3,70      │10MO      │2     │0,6        │2     │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│34A       │17,10     │10MO      │125   │0,5        │358   │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│34B       │25,30     │10MO      │135   │0,5        │259   │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│35A       │2,80      │8MO/1LA/  │25    │0,9        │102   │
│          │          │1BR       │      │           │      │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│35B       │-         │-         │-     │-          │-     │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│35C       │-         │-         │-     │-          │-     │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│35D       │3,30      │10MO      │40    │0,8        │254   │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│35E       │3,10      │8MO/1PAM/ │2     │0,7        │-     │
│          │          │1LA       │      │           │      │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│35F       │1,40      │10MO      │25    │0,9        │123   │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│36A       │25,10     │8FA/2MO   │155   │0,5        │305   │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│36B       │18,10     │10MO      │1455  │0,6        │447   │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│36C       │11,40     │7MO/2BR/  │115   │0,7        │485   │
│          │          │1FA       │      │           │      │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│36D       │-         │-         │-     │-          │-     │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│37A       │3,20      │6MO/3BR/  │110   │0,6        │388   │
│          │          │1FA       │      │           │      │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│37B       │1,50      │8MO/1LA/  │5     │0,8        │14    │
│          │          │1PAM      │      │           │      │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│37C       │2,40      │7MO/1BR/  │2     │0,3        │1     │
│          │          │1PAM/1FA  │      │           │      │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│38        │27,40     │6MO/1FA/  │20    │1          │116   │
│          │          │2BR/1PAM  │      │           │      │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│39        │3,80      │7MO/1FA/  │15    │0,9        │89    │
│          │          │1BR/1PAM  │      │           │      │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────┼───────────┼──────┤
│MO - molid│          │          │      │           │      │
│/BR - brad│          │          │      │           │      │
│/FA - fag/│          │          │      │           │      │
│LA -      │          │          │      │           │      │
│larice/PAM│          │          │      │           │      │
│- paltin  │          │          │      │           │      │
│de munte  │          │          │      │           │      │
└──────────┴──────────┴──────────┴──────┴───────────┴──────┘

        Consistenţa reprezintă gradul de spaţiere a arborilor în cadrul arboretului. Consistenţa se determină pentru etajul care constituie obiectul gospodăririi şi se exprimă prin următorii indici:
    a) indicele de desime - în cazul semintişurilor, lăstărişurilor sau plantaţiilor fără starea de masiv încheiată, precum şi în cazul subetajului;
    b) indicele de densitate - determinat în raport cu suprafaţa de baza (volumul) pentru fiecare element de arboret în care s-au făcut inventarieri sau s-a determinat suprafaţa de baza prin procedee simplificate;
    c) indicele de închidere a coronamentului.

        Consistenţa este exprimată în cifre de la 0,1 la 1, cifra 1 reprezentând arboretele cu consistenţă plină iar 0,1 reprezintă arborete cu o consistenţă degradată. În aria naturală protejată, unităţile amenajistice au o consistenţă cuprinsă între 0,3 şi 0,9, valorile cele mai mari regăsindu-se în zona de nord-est a arealului, iar valorile cele mai mici în zona de nord-vest a arealului (figura nr. 1).
    Figura nr. 1
    Consistenţa totală a vegetaţiei aflată pe suprafaţa U.A.
    din aria naturală protejată de interes naţional 2.206.
    Peştera Tăuşoare şi din situl de importanţa comunitară
    ROSCI0193 Peştera Tăuşoare
(a se vedea imaginea asociată)

        Masa lemnoasă exploatabilă din aria naturală protejată şi din situl de importanţă cumunitară a scăzut dramatic în urma doborâturii din 2009, astfel rămânând neafectate zone relativ izolate cu arbori pe suprafeţe mici raportate atât la hectar cât şi la întreaga arie. (figura nr. 2). Înainte de doborâtură, importante resurse lemnoase erau cantonate în zona central sud-vestică a ariei naturale protejate şi a sitului de importanţă comunitară, după doborâtură singurele resurse lemnoase importante sunt cantonate în zona central nord-estică a ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare şi a sitului de importanţă comunitară (figura nr. 3).
    Figura nr. 2
    Metri cubi pe hectar din U.A. în aria naturală protejată
    şi situl de importanţă comunitară
(a se vedea imaginea asociată)

    Figura nr. 3
    Metri cubi material lemnos pe U.A. pentru anul 2013 în
    aria naturală protejată şi situl de importanţă comunitară
(a se vedea imaginea asociată)

        Întreaga suprafaţă forestieră corespunzătoare ariei naturale protejate de interes naţional 2.20 6 Peştera Tăuşoare şi sitului de importanţă comunitară este gestionată de Ocolul Silvic Someş-Ţibleş şi se află în proprietatea UAT comuna Rebrişoara.
        Ţinând cont de starea actuală de dezvoltare a vegetaţiei de pe suprafaţa supraterană se va avea în vedere semnarea unui protocol de colaborare cu autoritatea silvică ce gestionează Unitatea de Producţie - Ocolul Silvic Someş Tibleş. Prin semnarea acestui protocol, în conformitate cu prevederile descrierilor parcelare şi a listelor de lucrări propuse şi în execuţie se vor avea în vedere activităţi de curăţire, îngrijire a culturilor arboret-subarboret, descopleşire, completare, acţiuni de ajutorare a regenerării naturale, îngrijirea seminţişului, rărituri, degajări şi reîmpăduriri. Aceste lucrări vor fi menţionate în cadrul protocolului prevăzut la activitatea 1.7 din cadrul capitolului IV. Implementarea Planului de Management, 4.1. Planuri anuale de acţiuni şi care vor fi menţionate şi cuantificate prin prevederile noilor amenajamente silvice.

    1.2.4. Responsabili legali şi factori instituţionali implicaţi în activităţi care au legătură cu aria naturală protejată de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare şi situl de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare
        Implementarea planului de management, a regulamentului ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare şi sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare, presupun o colaborare strânsă şi în timp real cu instituţiile implicate în actul ştiinţific şi tehnic de la Peştera Tăuşoare, de la facultăţile diverselor universităţi, la cele două departamente ale Institutului de Speologie "Emil Racoviţa", până la Corpul Român de Salvaspeo - CORSA.
        Responsabilitatea legală pentru aplicarea măsurilor de conservare prevăzute în Planul de Management revine Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, care este administratorul oficial al ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare şi sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare.
        Alături de acesta sunt implicaţi şi factorii instituţionali de la nivelul fiecărei comunităţi locale care se află în arealul ariei naturale protejate. Principalele categorii de factori interesaţi în aplicarea măsurilor de conservare prevăzute în Planul de Management sunt:
    a) Institutele de cercetare, universităţile şi asociaţiile speologice, cum ar fi: Institutul de Speologie "Emil Racoviţa" al Academiei Române, Departamentele Cluj şi Bucureşti; Federaţia Română de Speologie (Clubul de speologie Politehnica Cluj, Asociaţia clubul Piatra Altarului Cluj, Clubul de speologie Omega Cluj, Clubul de speologie Montana Baia Mare, Fundaţia de speologie "Club speo Bucovina"), Salvamont Bistriţa-Năsăud;
    b) Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud;
    c) Asociaţii şi ONG-uri cu potenţial interes pentru zonă, cum ar fi: Asociaţia Tăşuleasa Social, Asociaţia proprietarilor de pădure Bistriţa-Bîrgăului, Asociaţia Grupul de Acţiune Locală pentru dezvoltare durabilă în microregiunea Bistriţa-Sieu-Someş;
    d) Şcolile şi liceele din localităţile învecinate şi centrele urbane din apropiere: Rebrişoara, Rebra, Telciu, Parva, Feldru, Dumitra, Salva, Coşbuc, Năsăud, Bistriţa, Inspectoratul Şcolar Bistriţa-Năsăud;
    e) Instituţii cu competenţe în domeniul protecţiei mediului/avizări/managementul ariilor protejate, cum ar fi: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa, Ocolul Silvic Someş-Ţibleş; Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare Cluj, Romsilva Bistriţa-Năsăud;
    f) Comunităţile locale din localităţile de pe teritoriul ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare şi sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi din vecinătatea acestora: comuna Rebrişoara, comuna Rebra, comuna Telciu, comuna Parva, comuna Feldru, comuna Dumitra, comuna Salva, comuna Ilva Mică, comuna Teaca, comuna Coşbuc, oraşul Năsăud.
    g) Agenţi economici locali;
    h) Eco-turiştii şi alţi turişti care ajung ocazional în zonă.

    CAP. II
    DESCRIEREA SITULUI DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI0193 PEŞTERA TĂUŞOARE
    2.1. Descrierea sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare, localizare
    2.1.1. Istoricul peşterii
        Peştera Tăuşoare a fost descoperită în anul 1955, prin observarea fenomenului de condensare a aerului din zona de perturbaţie a meroclimatului subteran, de către învăţătorul Leon Bîrte din Parva. Prin decolmatarea stratului aluvionar depus în portal, acesta a pătruns într-un spaţiu generos, pe care l-a explorat singur, pe câteva sute de metri. Poziţionarea peşterii poate fi observată în Anexa nr. 3 la Planul de management - Harta generală geografică a ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare şi a sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare.
        Încă de la descoperirea acestui impresionant endocarst, peştera a atras sute de speologi şi cercetători din toate colţurile Europei. Campaniile de explorare au atins un vârf de intensitate în anii 70, când s-a ajuns la ceea ce s-a considerat atunci limita acestei cavităţi, cele două sorburi terminale, precum şi la Sala Oaselor. Între aceste două limite, cartarea executată în 1982-1983 sub coordonarea geologilor Mihai Domşa şi Cristian Popa, a înregistrat o denivelare de -347,5 m, iar în 1985, după stabilirea limitei maxime pozitive, aceasta a ajuns la -461 metri, record maxim în carstul românesc, pe categoria peşteri orizontale. În anul 2004, prin telemetrie laser, această denivelare a fost corectată la -413,5 m, ceea ce menţine Peştera Tăuşoare pe primul loc, ca profunzime a dezvoltării, în calcarul românesc.
        Campaniile de explorare au fost conduse de Institutul de Speologie "Emil Racoviţa" din Cluj-Napoca. Principalii exploratori ai peşterii au fost cercetătorii Viehmann I., Fabian C., Munteanu C., Silvestru E., Şerban M., studenţii geologi Domşa M., Popa C., Nicoară D., Moldovan D., Papaliţa R., studenţi şi speologi amatori de la CSER - "Clubul Speologilor Emil Racoviţa Cluj". Aceste campanii s-au desfăşurat în trei etape: 1955-1976; 1980-1986 şi 2000- 2011.
        Descoperirile care au avut loc în peşteră sunt prezentate în Tabelul nr. 8, care redă succint evoluţia şi modificările survenite asupra Peşterii Tăuşoare.

    Tabelul nr. 8
        Indicator al descoperirilor din Peştera Tăuşoare


┌────┬─────────┬───────────────────────┐
│Nr. │         │                       │
│crt.│An       │Descoperiri            │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│1.  │1955     │Se descoperă peştera de│
│    │         │la Tăuşoare            │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│    │         │Galeria de Înaintare cu│
│2.  │1955-1956│primele 4 cascade,     │
│    │         │Galeria Z,             │
│    │         │Sala de Mese, Trecerea │
│    │         │Cosmuţa                │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│    │         │Galeria Kilometru, o   │
│3.  │1957     │parte din Galeria      │
│    │         │Gipsului               │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│    │         │Galeria Săritorilor,   │
│    │         │Cuburile de Zahăr,     │
│4.  │1963     │Galeria Alpiniştilor.  │
│    │         │Galeria de Înaintare   │
│    │         │până la Sorbul Vechi,  │
│    │         │Galeria Uscată,        │
│    │         │Sala Amfiteatru        │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│5.  │1966-1971│Galeria Gipsului, până │
│    │         │la Orgă                │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│6.  │1974     │Galeria Vălenaş        │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│7.  │1975     │Galeria Belgienilor,   │
│    │         │până la Sorbul Nou     │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│    │         │Sistemele Sasca şi     │
│    │         │Mezei, Tavanul Bilelor,│
│8.  │1976     │lateralele din         │
│    │         │avalul Belgienilor,    │
│    │         │capătul Galeriei       │
│    │         │Săritorilor            │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│9.  │1980     │Sistemul Elevului      │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│    │         │Sistemele fosile din   │
│10. │1981     │tavanul Galeriei       │
│    │         │Belgienilor            │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│    │         │Sala Muntelui,         │
│11. │1982-1983│lateralele, Galeria    │
│    │         │Paralelă               │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│    │         │Sistemul Leon Bîrte,   │
│12. │1985     │Sala Oaselor Ursului de│
│    │         │Cavernă                │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│    │         │Diverse descoperiri în │
│13. │1985-1986│Sistemul Leon Bârte, în│
│    │         │amonte de              │
│    │         │Sistemul Elevului      │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│14. │2001     │Galeria Nouă din       │
│    │         │capătul Săritorilor    │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│    │         │Galeria Iosif Viehmann │
│15. │2003     │de dincolo de Sorbul   │
│    │         │Vechi                  │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│16. │2004     │Sala cu corali din     │
│    │         │Sistemul Leon Bârte    │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│    │         │Trecerea dintre Galeria│
│17. │2005     │Paralelă şi Galeria de │
│    │         │Înaintare              │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│    │         │Galeria Neterminată din│
│18. │2007     │dreapta Galeriei de    │
│    │         │Înaintare              │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│19. │2009     │Sala Acelor de Ghips   │
└────┴─────────┴───────────────────────┘

    Sursa: Teza de licenţă "Potenţialul turistic al Peşterii de la Izvorul Tăuşoarelor", Crin-Triandafil Theodorescu, 2011
        În perioada 2013-2014 peştera a fost reevaluată prin studiile de cercetare care au fost realizate de către Institutul de Speologie "Emil Racoviţa", în urma cărora a fost descoperită a cincea specie de lilieci Rhinolophus ferrumequinum (cod 1304).

    2.1.2. Localizarea peşterii, descrierea peşterii şi a căii de acces
        Peştera Tăuşoare este plasată la 47°26'41,82' latitudine nordică şi la 24°31'37,87' longitudine estică, la o altitudine de 964 metri (măsurată la intrarea în cavernament). Endocarstul se dezvoltă sub Vârful Başca din Masivul Bârlea, în stânga firului văii Izvorul Tăuşoarelor, care drenează, prin patru puncte, în cavernament. Proiecţia în plan a peşterii este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management - Harta ROSCI0193 Peştera Tăuşoare, proiecţia în plan.
        Peştera Tăuşoare face parte din complexul carstic Tăuşoare-Zalion, declarat monument al naturii, fiind o peşteră activă de importanţă deosebită datorită faptului că sunt conservate valori geomorfologice şi biologice importante, dintre care unele sunt originale sau au fost descrise pentru prima dată aici. Dintre acestea se remarcă formaţiunile geologice unice în lume numite "bilele de Tăuşoare", asociaţia unică a fosilelor ursului de peşteră şi de urs brun, dar şi o specie endemică de miriapod, care are în acest sistem cavernicol mediul ideal de viaţă (terra typica). De asemenea, situl conservă populaţii mari ale unor specii de lilieci protejate, fiind atât loc de reproducere, cât şi de hibernare pentru acestea.
        Din punct de vedere morfologic, în urma proceselor de precipitare s-au dezvoltat în Peştera Tăuşoare formaţiuni de picurare de tipul stalactitelor - inclusiv stalactite bulboase, tip baionetă, stilolite, stalagmite şi coloane. Alte tipuri de depuneri calcitice sunt reprezentate de scurgerile parietale, cruste, gururi, clusterite. Se mai întâlnesc, de asemenea, planşee calcitice sau din gips, spre exemplu Sala Muntelui. Cele mai spectaculoase forme de precipitare, în special stalactite, se întâlnesc pe tavanul Sălii Bilelor şi în Sistemul Elevului.
        În ceea ce priveşte mineralogia şi conţinutul chimic al speleotemelor din Peştera Tăuşoare, datele rezultate în urma analizei a două stalagmite recoltate din Sala de Mese, respectiv Sala Bilelor, indică un conţinut de uraniu ridicat, mai mare de 1000 ng/g.
        Perioadele în care s-au format cele două stalagmite sunt de o importanţă majoră pentru studiile paleoclimatice axate pe ultimele oscilaţii climatice. Stalagmita 1152, prelevată din Sala de Mese, a început să se formeze acum 67.000 de ani (după penultima glaciaţie majoră din Pleistocenul superior) şi cu o singură excepţie (între 20.000 şi 15.000 de ani - Pleniglaciarul Superior), a crescut continuu până în prezent. Acest fapt vine să confirme faptul că Peştera Tăuşoare s-a aflat sub influenţa oscilaţiilor climatice majore din Pleistocenul superior, chiar dacă ultimul pleniglaciar s-a instalat cu o oarecare întârziere, fapt reflectat în prezenţa fenomenelor intense de precipitare şi care, la rândul lor, trădează existenţa unui covor vegetal consistent în interglaciar.
        Cealaltă stalagmită, 1150, prelevată din Sala Bilelor, s-a format între 14.000 şi 12.000 de ani, în timpul unei perioade calde şi umede de la sfârşitul ultimului glaciar, cunoscută sub numele de Boelling/Alleroed.
        Zonele în care sunt concentrate speleotemele, atât cele din categoria celor calcitice, cât şi cele din categoria celor sulfatice, sunt marcate în Anexa nr. 5 la Planul de management - Harta zonelor bogate în speloteme calcitice sau sulfatice în ROSCI0193 Peştera Tăuşoare.
        Intrarea în peşteră conduce, după coborârea primei scări, - care are o lungime de 12 metri, la Galeria de Înaintare, puternic descendentă, cu câteva ruperi de pantă şi săritori. Se întâlnesc mai multe laterale de unde vin câteva cursuri de apă cu debite relativ mici: Galeria Nouă şi Galeria Paralelă, care formează, prin confluenţă, primul curs de apă.
        Se poate ajunge prin Galeria Z până în Sala de Mese urmata de Sala Bilelor. În amonte de Sala de Mese urcă Galeria Kilometru care se termină în Sala Muntelui, unde apare cel de-al doilea curs de apă. Din Sala de Mese, în stânga, urmează Galeria Gipsului, cu cel de-al treilea curs de apă, de unde în amonte se interceptează Sistemul Veteranilor. Aici, în Sala Ursului de cavernă se atinge cota maximă pozitivă a peşterii: +105 m.
        Din Sala de Mese, în peretele stâng se trece în Sistemul labirintic Mezei, iar din peretele drept al sălii se desprinde o galerie ce conduce la Sistemul Sasca, sistem ce debuşează în Galeria de înaintare. Mai sus de această galerie, pe partea stângă, se întâlneşte Galeria Alpiniştilor - o galerie fosilă care ajunge în Sala de Mese prin Sala Bilelor pe traseul numit "Cuburile de zahăr". La intersecţia Galeriei Alpiniştilor cu Galeria de Înaintare se formează o mică sală din care, în dreapta, prin Galeria Fetelor, se ajunge într-un sistem labirintic de galerii. Coborând pe Galeria de înaintare, se părăseşte cursul activ pe Galeria Uscată până în Sala Amfiteatru.
        De aici, pe Galeria Vălenaş, se ajunge la Galeria Belgienilor, unde se interceptează cel de-al patrulea curs subteran de apă, care în aval se continuă până la Sorbul Nou (-356 m), iar în amonte prezintă o succesiune de trei sisteme superioare fosile.
        Infrastructura rutieră de acces spre peşteră este rudimentară. Din comuna Rebrişoara se părăseşte DN17D, în faţa Bisericii Ortodoxe, urmează drumul comunal 172D pe o distanţă de 7,24 km şi se continuă cu drumul forestier Gersa, 16 km, până aproape de intrarea în peşteră.
        De la părăsirea asfaltului DN17D şi până la obârşia Gersei, unde se află situată intrarea în Peştera Tăuşoare, din cauza condiţiilor improprii de rulaj, e nevoie de 90-120 minute pentru a străbate această rută. Diferenţa de nivel este de 595 de metri. Pe alocuri, drumul coboară în talvegul văii, ceea ce face foarte dificil accesul spre peşteră şi îl rezervă doar maşinilor echipate cu sistem integral de tracţiune.*1)
──────────
        *1) http://www.pesteratausoare.ro
──────────

        Accesul spre peşteră se face şi pe un drum ce se desprinde din comuna Rebrişoara spre nord, din DJ 172, de-a lungul Văii Gersa prin satele Gersa I şi Gersa II (parcurs de 22 kilometri) până în Poiana Ursului, unde se formează o confluenţă între pârâul Luştii şi pârâul Izvorul Tăuşoarelor. Se continuă urmând cursul acestuia din urmă, după aproximativ 600 metri.
        Accesul dinspre Parva se face urmărind pintenul din stânga Văii Vinului spre nord, prin estul vârfului Gâsca, coborându-se apoi pe la obârşia pârâului Izvorul Tăuşoarelor spre peşteră.

    2.1.3. Geneză şi carstologie ROSCI0193 Peştera Tăuşoare
        Din punct de vedere geologic, în vecinătatea peşterii aflorează depozitele sedimentare paleogene-priabonian - călcare lumaselice, călcare grezoase cu intercalaţii de şisturi bituminoase şi gresii calcaroase, care se dispun transgresiv şi discordant peste cristalinul Munţilor Rodnei format din roci magmatice şi metamorfice. Contactul dintre aceste două unităţi se face de-a lungul unei falii cu orientare Nord-Sud.
        Genetic, peştera se încadrează în categoria cavităţilor de pasaj interfluvial, cavitatea fiind o captare carstică pentru apele Văii Izvorul Tăuşoarelor ce se pierd în subteran pe o lungime de circa 300 metri în amonte de la intrarea în peşteră, pe malul stâng al pârâului.
        Peştera este un model tipic de reflectare a tectonicii în carst, întrucât majoritatea galeriilor s-au dezvoltat pe diaclaze. Factorul tectonic a avut rolul cel mai important în geneza acestui cavernament, care a dus la formarea unor săli mari, săritori, cascade. Au fost evidenţiate patru falii majore: falia Parva-Cormaia; falia Telcişor-Văratec; falia Valea Rebrişoarei; falia Valea Seacă.
        Principalele direcţii de fisurare, determinate prin măsurători microtectonice executate în subteran (Silvestru, Viehmann, 1982), sunt: Vest-Est, Nord-Sud şi Nord-Est. Galeriile peşterii au o dezvoltare preferenţială Vest-Est şi Nord-Vest. Cavitatea preia direcţia de cădere a depozitelor eocene, astfel ca 60 % din galerii sunt situate în pantă, fiind deosebit de caracteristic faptul că pentru o extensie aeriană de 1000 metri, peştera prezintă o denivelare de 461 metri.
        Cei doi factori de geneză predominanţi în Peştera Tăuşoarelor sunt:
    a) incaziunea stratelor de calcar. Cauza incaziunii nu este obişnuita corodare-erodare a fundamentului stratelor, ci dinamica tectonică. Cantităţile de detrituri rezultate prin incazionare sunt impresionante, de ordinul sutelor de metri cubi, care pot fi observate în sălile de intersecţii de diaclaze sau de prăbuşiri în boltă, precum şi pe sălile fosile. Predomină formele de exprimare incazională, respectiv amprente de blocuri, tavane în trepte, clopote de prăbuşire, blocuri încleştate, puţuri de insurgenţă;
    b) erodarea pronunţată a detriturilor. Această erodare este accentuată de dispunerea suprafeţelor de strat şi a diaclazelor, puternic oblicizate prin încărcarea orografică, dar şi de prezenţa unei reţele hidrografice de tip dentritic, care cuprinde patru active, având un debit la resurgenţă de peste 500 de litri pe secundă. Forţa motrice a activelor a antrenat detritusul de incaziune, la care se adaugă materialele de depunere aluvionară şi pelitică. Predomină depozitele fitogene, pe galeriile apropiate intrării, şi solurile poligonale, pe cele active sau foste active. Se constată evacuarea din subteran a unor cantităţi enorme de detritusuri, poziţionate dincolo de cele două sorburi, într-un spaţiu extins aerian pe 4,8 km, până la resurgenţă.

        Peştera Tăuşoare, cunoscută graţie unor particularităţi ştiinţifice de prim ordin, dintre care se pot cita prezenţa nodulilor carbonatici ("bilele de Tăuşoare"), a unor anthodite de gips (oulofolite) pe pereţii peşterii, precum şi a altor minerale sulfatice, dominate de mirabilit, pe planşeul acesteia, arhivează totodată şi informaţii sedimentologice importante.
        Trecerile rapide de la regimul de curgere vados la cel freatic a condus, pe de-o parte, la acumularea de sediment, iar pe de alta, la îndepărtarea şi expulzarea acestuia odată cu deschiderea drenajului prin exurgenţa de la Izvorul Rece. Astfel, au fost semnalate varietăţi petrografice asociate litogrupului de Rebra, (micaşisturi cu muscovit, biotit şi granaţi, gnaise, cuarţite), dacite caolinizate, ce aparţin magmatismului neogen, şi conglomerate, gresii, marne şi călcare, de la limita Eocen-Oligocen.
        În legătură cu vârsta relativă a sedimentelor, s-a concluzionat că depozitele ruditice grosiere din Sala Muntelui şi Galeria 700 sunt cele mai vechi, secondate de alternanţele arenito-ruditice de pe Galeria de Înaintare şi apoi de seria depunerilor silto-arenitice din Sala Amfiteatrului şi Galeria Uscată.
        Peştera este monoetajată şi se poate împărţi din punctul de vedere al înclinării galeriilor în două sectoare:
    a) sectorul mediu-superior cu pantă mai accentuată, caracterizat de prezenţa unor zone labirintice, cu galerii în general largi şi săli de dimensiuni mari;
    b) sectorul inferior cu o pantă mai redusă urmând două galerii principale, până la sorburile ce marchează finalul cunoscut al peşterii.

        Sala Ursului de Cavernă deţine cea mai înaltă cotă a sistemului raportată la intrare (denivelare pozitivă 80 m). Fosta intrare, ce oferea accesul în această sală, corespunde altimetric unui nivel de bază, numit şi profil de echilibru, cu circa 40-50 m mai ridicat decât cel actual constituit de talvegul pârâului Izvorul Tăuşoarelor.
        Cele mai profunde galerii ale peşterii raportate la suprafaţa topografică, reprezentată în acel punct de talvegul râului Gersa, sunt cele din sectorul terminal: cele două sorburi - Vechi şi Nou. Acestea se află la circa 230 m profunzime, pe verticală unui punct identificat în apropierea cantonului IFET.
        În ceea ce priveşte distribuţia lungimilor diferitelor sectoare de galerii, distribuite pe cote de altitudine raportate la intrare (considerată cota 0), se constată că cele mai extinse sectoare de galerie se află între cota -180 m şi -200 m respectiv în sectorul median al peşterii care include, printre altele, Sala de Mese şi Sala Bilelor. Acest interval însumează aproape 2 km de galerii şi reprezintă circa 25% din totalul lungimii peşterii.
        Un alt nivel cu o largă ocurenţă în cadrul sistemului carstic este cuprins între - 210 m şi -220 m şi însumează aproximativ 800 m de galerii.
        Mişcările tectonice au avut ca rezultat atât depunerile de sediment stratificat în peşteră cât şi evacuarea parţială a acestuia în fazele de reactivare a eroziunii.
        Se deosebesc secţiuni tipice ale galeriilor în funcţie de condiţionarea tectonică şi/sau litologică (prin intercalaţiile de şist bituminos). După Silvestru, 1984, se pot separa şapte tipologii majore de secţiuni de galerie în Peştera Tăuşoare:
    1) secţiuni rectangulare cu două componente: tectonică - pentru forma şi direcţia dominată şi litologică - pentru forme şi direcţii secundare;
    2) secţiuni controlate de stratigrafie unde nota dominată este data de înclinarea stratelor până în momentul intersectării unei fracturi ce conduce la schimbarea completă a formei secţiunii galeriei;
    3) secţiuni determinate de convergenţa a două fisuri care joncţionează fie prin printr-un pasaj controlat de stratificaţie fie prin eroziune/coroziune laterală. În general, sunt galeriile cu orientare nord-sud;
    4) pasaje dezvoltate independent, care joncţionează prin eroziune laterală;
    5) săli formate la confluenţa unor cursuri subterane cu contribuţie tectonică - (joncţiune de falii) şi intercalaţii de nivele şistoase (Sala de Mese);
    6) săli formate prin prăbuşirea intercalaţiilor şistoase: (Sala Bilelor, Sala Muntelui, Sala Ursului de Cavernă);
    7) săli formate la intersecţia mai multor falii şi fisuri cu contribuţia intercalaţiilor şistoase - (Sala Amfiteatrului). Circulaţia ascensională a apei a jucat, de asemenea, un rol important.

        Lungimea totală a peşterii rezultată în urma recartării complete a sistemului în anul 2014 este de 8.650 m. Extensia verticală este de 409 m (z min. -329 m, z max. +80). Extensia proiectată (în plan) este de 1.087 m, iar volumul total al golului cartat este de 172.400 mc. Suprafaţă cumulată a galeriilor Peşterii Tăuşoare este de 28.490 mp.
        Din datele speleometrice prezentate mai sus rezultă că Peştera Tăuşoare se situează în categoria cavernamentelor de mari dimensiuni din România.
        În Peştera Tăuşoare cele mai multe galerii - aproximativ 65% din lungimea totală a acestora - se încadrează în tipul genetic dezvoltat în urma curgerii cu nivel liber/vados, rezultând secţiuni de galerii de tip "canion". În zonele superioare ale peşterii se întâlnesc aproape în exclusivitate galerii tip "canion" dezvoltate în urma curgerii cu nivel liber pe traseele deschise, în primă fază, de mişcările tectonice. Se pot enumera ca făcând parte dintre acestea Galeria Kilometru, Galeria Gipsului, Galeria Leon Bârte, Sala Ursului de Cavernă, Galeria Cosmuţa, Galeria Săritorilor, Galeria de Înaintare, Galeria Vălenaş, Sala Muntelui şi parţial Sistemul Sasca şi Galeria Belgienilor.
        Secţiunile transversale ale galeriei de tip mixt apar prin combinarea celor două tipuri de curgere (vados şi freatic) adeseori sub influenţa altor elemente ce condiţionează modelarea carstică precum stratificaţia şi/sau litoclazele. Astfel de secţiuni se întâlnesc în Peştera Tăuşoare în special în secţiunea median-inferioară, acolo unde se face tranziţia de la regimul de curgere cu nivel liber către cel înecat, în zona Sorbului Vechi, pe Galeria de Înaintare, parţial pe Galeria Belgienilor, Galeria Z, Galeria Alpiniştilor precum şi local, pe alte sectoare mai mult sau mai puţin importante. Acest tip de galerii are o pondere relativ redusă în ansamblul reţelei carstice analizate (aproximativ 30 % din lungimea galeriilor).
        Al treilea tip de galerie ca şi frecvenţă în ordine descrescătoare este cel modelat în regim înecat/freatic. Acest tip se secţiune este prezent numai local, pe porţiuni scurte şi ocupă respectiv aproximativ 5% din lungimea galeriilor din Peştera Tăuşoare. Astfel de secţiuni de galerii întâlnim, în special, în zona profundă a Peşterii Tăuşoare, parţial în Galeria Vălenaş, sala Amfiteatru, precum şi în alte zone, mai ales pe galerii secundare, cum sunt anumite diverticule din zona Galeriei Gipsurilor. Un caz mai aparte este cel al Sălii Amfiteatrului unde apele ascensionale au modelat direcţiile tectonice ale cavernamentului în regim înecat. Acestea sunt galerii cu o secţiune în general circulară sau eliptică. Uneori prezintă variaţii legate de prezenţa sau absenţa patului aluvionar, a fisurilor, sau a feţelor de stratificaţie precum şi a intercalaţiilor diverse.

    2.1.4. Clima peşterii
        Prin configuraţia sa şi particularităţile schimburilor aerodinamice cu exteriorul, Peştera Tăuşoare este, din punct de vedere topoclimatic, o peşteră rece cu ventilaţie bidirecţională intermitentă. Fiind o peşteră cu o singură intrare principală şi cu un traseu puternic descendent schimburile aerodinamice cu exteriorul se produc doar iarna, când temperatura externă coboară sub valorile din peşteră. În aceste condiţii aerul mai rece din exterior va pătrunde în peşteră, la nivelul planşeului, în timp ce aerul mai cald din interior va părăsi peştera la nivelul bolţii. În schimb, în timpul verii circulaţia aerului este suprimată deoarece aerul cald de la suprafaţă este mai uşor şi nu va putea pătrunde în subteran. Aceasta înseamnă că media anuală a temperaturilor înregistrate în peşteră va fi inferioară mediei anuale a macroclimatului local. Iarna aerul rece se acumulează în nivelurile inferioare ale peşterii, iar vara există o ventilaţie puternică. Între cele două sezoane exista perioade de "calm" în care ventilaţia are loc cu viteza scăzută. Direcţiile principale de circulaţie a aerului se înscriu pe trei "magistrale":
    (1) Intrare - Galeria de Înaintare,
    (2) Sala Muntelui - Galeria Kilometru, şi
    (3) Sala Ursului de Caverna - Galeria Gipsului.

    Temperatura aerului
        În urma monitorizării climatice realizate în trei punte distincte - la suprateran, în Galeria de Înaintare şi în Sala de Mese, de către Institutul de Speologie "Emil Racoviţa", s-a observat o medie anuală de 9,12°C faţă de 4,44°C care reprezintă valoarea minimă a mediei anuale din interiorul peşterii. Prin urmare locul cel mai rece din peşteră îl reprezintă Galeria de Înaintare, în imediata apropiere a intrării, cu valori medii estivale de 5,28°C şi valori medii hivernale de 4,10°C. Cel mai cald loc din peşteră a fost identificat în Sala de Mese, cu o medie anuală de 7,18°C, valori medii estivale de 7,16°C şi valori medii hivernale de 7,04°C. Sala de Mese reprezintă deja o zonă de stabilitate termică, în care fluctuaţiile de temperatură sunt extrem de mici, aproape insesizabile (figura nr. 4). În perioada de monitorizare (17.05.2013-20.05.2014) au fost înregistrate variaţii ale temperaturii de la exterior cuprinse între - 11,2 şi +31,5°C. Variaţiile mari de la exterior au fost înregistrate pe Galeria de Înaintare numai la scăderi ale temperaturii de la exterior, sub limita de aproximativ 0°C. Temperatura din Sala de ese a suferit schimbări de temperatură nesemnificative de-a lungul anului, fiind o zonă a peşterii cu stabilitate termică accentuată. O zona de maximă stabilitate este şi Galeria Uscată, fapt ce se explică prin distanţa mare faţă de oricare dintre intrările posibile în peşteră.

    Figura nr. 4
        Temperatura în ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi suprateran
(a se vedea imaginea asociată)

    Temperatura apei
        Temperatura apei este semnificativ corelată cu temperatura aerului din Galeria Uscată, dar nu este corelată cu temperatura exterioară. Cu toate acestea, există o diferenţă termică de circa 2° C între temperatura apei şi a aerului, aceasta din urmă fiind mai mică (figura nr. 5). Variaţiile de-a lungul perioadei de măsurare sunt de aproximativ 1° C, indicând o mare stabilitate termică în acest punct profund al peşterii.

    Figura nr. 5
        Temperatura apei în subteranul Peşterii Tăuşoare
(a se vedea imaginea asociată)

    Umiditatea
        În peştera Tăuşoare valorile medii anuale ale umidităţii depăşesc în toate staţiile 99%, în numeroase momente atmosfera subterană fiind saturată în vapori de apă (figura nr. 6).
        Umiditatea din peşteră nu este corelată cu umiditatea de la exterior, variaţiile de umiditate de la exterior fiind rapid tamponate încă de la intrarea în peşteră. Cele mai puternice variaţii ale umidităţii au fost înregistrate în staţiile de la intrarea în peşteră, în timp ce la staţiile mai profunde umiditatea a fost saturată sau aproape de saturaţie.

    Figura nr. 6
        Umiditatea în cinci staţii din Peştera Tăuşoare
(a se vedea imaginea asociată)

    Ventilaţia
        Valoarea medie înregistrată a conţinutului de CO(2) din atmosfera peşterii a fost de 440 ppm, cu un minim de 280 şi un maxim de 630 ppm, ceea ce conduce la concluzia că peştera este bine ventilată (tabel nr. 9).

    Tabel nr. 9
        Valori ale CO(2) măsurate în diverse puncte ale peşterii (2013-2014)


┌────────────┬────────┬──────┬────┬────┐
│Punct       │Data    │CO(2) │T   │RH  │
│măsurare    │        │(ppm) │(°C)│(%) │
├────────────┼────────┼──────┼────┼────┤
│Intrare     │20-05-14│350   │6.9 │88.8│
├────────────┼────────┼──────┼────┼────┤
│La turnul   │20-05-14│530   │5.9 │99.7│
│Gotic       │        │      │    │    │
├────────────┼────────┼──────┼────┼────┤
│La Cană     │16-11-13│280   │8.0 │84.0│
│            ├────────┼──────┼────┼────┤
│            │07-12-13│410   │7.0 │n.d.│
│            ├────────┼──────┼────┼────┤
│            │20-05-14│490   │6.7 │90.2│
├────────────┼────────┼──────┼────┼────┤
│G. Kilometru│16-11-13│370   │8.0 │90.0│
│            ├────────┼──────┼────┼────┤
│            │20-05-14│480   │7.3 │97.2│
├────────────┼────────┼──────┼────┼────┤
│S. de Mese  │07-12-13│420   │8.0 │n.d.│
│            ├────────┼──────┼────┼────┤
│            │20-05-14│530   │7.4 │97.5│
├────────────┼────────┼──────┼────┼────┤
│S. Bilelor  │16-11-13│370   │7.8 │92.0│
│            ├────────┼──────┼────┼────┤
│            │07-12-13│440   │8.0 │n.d.│
│            ├────────┼──────┼────┼────┤
│            │20-05-14│410   │7.3 │98.5│
├────────────┼────────┼──────┼────┼────┤
│La topogan  │20-05-14│630   │7.8 │96.2│
├────────────┼────────┼──────┼────┼────┤
│G. Noroioasă│16-11-13│400   │7.6 │92.0│
├────────────┼────────┼──────┼────┼────┤
│S. Ursului  │16-11-13│410   │8.2 │88.0│
│de Cavernă  │        │      │    │    │
└────────────┴────────┴──────┴────┴────┘

    2.1.5. Hidrologia peşterii
        În urma cartării peşterii şi a urmăririi traseelor cursurilor de apă au fost identificate patru direcţii principale de drenaj. Acestea urmează galeriile principale, respectiv Sistemul Elevului - Galeria Belgienilor - Sorbul Nou, Galeria de Înaintare, Galeria Kilometru şi Galeria Gipsurilor. Ultimele trei confluează într-un dren principal, nu departe de Sala Bilelor şi care conduce mai apoi către Sorbul Vechi. Informaţii privind drenajul subteran se regăsesc în Anexa nr. 6 la Planul de management - Harta reţelei hidrografice subterane din ROSCI0193 Peştera Tăuşoare.
        Sistemul Elevului - Sorbul Nou evoluează separat pe lungimea cunoscută a galeriilor, dar confluează cu drenul principal în aval de punctele terminus ale celor două sorburi.
        Lungimea totală a galeriilor active din Peştera Tăuşoare (lungimea scurgerii subterane efective) este de 3.030 m., respectiv 35% din dezvoltarea totală a peşterii, după cum urmează:
    a) Sistemul Elevului - Sorbul Nou - 494 m
    b) Sala Muntelui - Sorbul Vechi - 1.130 m
    c) Galeria de Înaintare - 841 m
    d) Galeria Gipsului - Sala Ursului de cavernă - 565 m.

        Se presupune că pârâul din Sistemul Elevului - Galeria Belgienilor - Sorbul Nou este alimentat în mare parte prin pierderi difuze din Pârâul Izvorul Tăuşoarelor. Celelalte cursuri au o alimentare predominantă din apa de infiltraţie/percolaţie şi condens, fapt demonstrat pe baza analizelor chimice.
        În ceea ce priveşte debitul, în intervalul 19.05.2013 - 19.05.2014 au fost înregistrate debite la interval de 1 oră, calculându-se apoi mediile zilnice şi lunare. Concluziile sunt următoarele:
    1) scurgerea minimă se realizează în lunile de vară (VII-VIII) şi toamnă-iarnă;
    2) scurgerea maximă este caracteristică intervalului lunar I-V;
    3) viiturile se produc brusc, iar scăderea debitelor se produce rapid;
    4) pentru intervalul studiat, valoarea debitului maxim a fost de numai 41 l/s, faţă de media anuală de 13,23 l/s, respectiv de 3 ori mai mare decât aceasta.

        Alimentarea scurgerii subterane este mixtă:
    a) infiltraţii din precipitaţii prin masa de călcare fisurate din tavanul peşterii. Unele elemente chimice din apa de picurare (Ca, Mn, Ba) au concentraţii mai mari decât apa pârâului subteran, ridicându-i acesteia mineralizaţia totală;
    b) pierderi difuze în patul de aluviuni al Pârâului Izvorul Tăuşoarelor. Punerea în evidenţă a acestora se poate face prin măsurători de debit în secţiuni succesive, iar direcţiile de curgere pot fi precizate prin experimente multitrasor.

        Simultan cu înregistrarea debitului au fost înregistrate şi temperaturile apei, pentru care intervalul de variaţie a fost foarte redus, de numai 0,94°C, între T(min) = 7,95°C şi 8,89°C. Media anuală a temperaturii apei a fost de 8,51°C, faţă de o medie multianuală a temperaturii aerului de la exterior determinată la staţia Bistriţa de 8,1°C (Clima României, 2008). În mod normal, temperatura aerului din galerii va avea variaţii nesemnificative în jurul acestor valori.
        Temperatura apei pârâului subteran este determinată de temperatura apei de percolaţie, dar şi de variaţiile de temperatură ale apei din pârâul Izvorul Tăuşoarelor. Temperatura aerului este influenţată de temperatura apei şi de cea a rocii de pe conturul galeriilor, determinând o variaţie anuală redusă în jurul temperaturii medii.
        Stabilitatea relativă a topoclimatului subteran reprezintă un factor ecologic favorizant pentru populaţia de chiroptere din peşteră.

    2.1.6. Inventarul speleotemelor şi valoarea lor peisagistică
        Punctele de interes turistic din Peştera Tăuşoare sunt reprezentate de cavernamentul bogat în galerii, precum şi de particularităţi ştiinţifice de prim ordin, dintre care se pot cita prezenţa nodulilor carbonatici, a unor antodite de gips pe pereţii peşterii, precum şi a altor minerale sulfatice, dominate de mirabilit, pe planşeul acesteia. Zonele bogate în speleoteme calcitice sau sulfatice în ROSCI0193 Peştera Tăuşoare sunt ilustrate în Anexa nr. 5 la Planul de management - Harta cu zonele bogate în speleoteme calcitice sau sulfatice în ROSCI0193 Peştera Tăuşoare.
        Elementele de atractivitate ştiinţifică şi turistică a acestui sit sunt date de prezenţa unor speleoteme rare şi foarte bine conservate. Dintre acestea amintim:
    a) Mirabilitul, de forma unor cristale acciculare, (numite şi "păr de peşteră") - au apărut ca urmare a modificărilor de microclimat produse de decolmatarea unei galerii. Mineralul este foarte spectaculos din punct de vedere peisagistic.
    b) Oulofolitele, cunoscute în literatura de specialitate sub numele de "anthodite"- flori de piatră. Aceste speleoteme fibroase, formate din cristale constituite în petale desfăcute radial dintr-un centru, formează inflorescenţe spectaculoase peisagistic, foarte rare. Dispunerea acestei precipitări este foarte compactă în Tăuşoare, într-un diverticul tip "fund de sac", unde microcurenţii de aer au favorizat precipitarea lamelară a gipsului. Aceste oulofolite reprezintă una dintre principalele atracţii ştiinţifice ale carstului.
    c) Nodulii calcaroşi de Tăuşoare. Dispunerea şi geneza acestor noduli calcaroşi au reprezentat, în literatura de specialitate, motivul unor îndelungate studii. Aceste "bile" se regăsesc individual în masa de detrituri.
    d) Depozitul fosilifer de Ursus spelaeus. Aflat la mare distanţă de intrare, depozitul fosilifer este foarte puţin cercetat. Aici s-a constatat prezenţa comună a oaselor de Ursus spelaeos şi Ursus arctos în acelaşi sit şi timp de vieţuire. Depozitul fosilifer este prezentat în Anexa nr. 7 la Planul de management - Hartă zonă depozite cu conţinut fosilifer în ROSCI0193 Peştera Tăuşoare.

        Valoarea peisagistică a speleotemelor şi a depozitelor fosilifere din Peştera Tăuşoare este redusă, datorită poziţionării împrăştiate a acestor puncte de atractivitate şi a accesului îngreunat şi periculos spre aceste puncte. Principalele speleoteme nu epatează prin valoarea estetică, ci prin cea ştiinţifică. Din această cauză atractivitatea turistică a peşterii este redusă la speologi amatori, care au o anumită pregătire pentru perceperea şi aprecierea acestor valori.

    2.1.7. Fauna cavernicolă şi starea de conservare, presiuni şi ameninţări
    Fauna cavernicolă actuală şi starea de conservare
        Cercetările efectuate în Peştera Tăuşoare au evidenţiat 19 specii troglofile şi troglobionte, terestre şi acvatice din 10 grupe taxonomice majore. Dintre acestea, două specii sunt endemice: Litocampa humilis (Comani Conde, 1991) şi Niphargus puteanus baloghi (Dudich, 1940). Litocampa humilis este troglobiont, prin urmare este un endemit strict adaptat la viaţa cavernicolă, iar Niphargus puteanus baloghi este stigobiont, ceea ce înseamnă că trăieşte doar în apa subterană, nu şi în cea de suprafaţă.
        Grupele taxonomice din Peştera Tăuşoare sunt prezentate în Tabelul nr. 10 - Lista speciilor de nevertebrate cavernicolae (troglobionte şi troglofile) din Peştera Tăuşoare.

    Tabel nr. 10
        Lista speciilor de nevertebrate cavernicole (troglobionte şi troglofile) din Peştera Tăuşoare


┌──────────────┬───────────────────────┐
│Grupe         │Specii                 │
│Taxonomice    │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diplure       │Litocampa humilis      │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Trichoptere   │Drusus sp.             │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Colembole     │Onychiurus sibiricus   │
│              ├───────────────────────┤
│              │Tomocerus unidentatus  │
│              ├───────────────────────┤
│              │Tomocerus baschkiricus │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ciclopide     │Megacyclops viridis    │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Amfipode      │Niphargus puteanus     │
│              │baloghi                │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diptere       │Trichoptera            │
│              │regelationis           │
│              ├───────────────────────┤
│              │Sciara sp.             │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Opilionide    │Ischyropsalis dacica   │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Araneide      │Porrhomma              │
│              │microphthalmum         │
│              ├───────────────────────┤
│              │Micrargus herbigradus  │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │Parasitus niveus       │
│Acarieni      ├───────────────────────┤
│              │Eugamasus loricatus    │
│              ├───────────────────────┤
│              │Myotis myotis          │
│              ├───────────────────────┤
│              │Myotis (blythii)       │
│              │oxygnathus             │
│              ├───────────────────────┤
│              │Rhinolophus            │
│              │hipposideros           │
│              ├───────────────────────┤
│              │Myotis emarginatus     │
│              ├───────────────────────┤
│              │Rhinolophus            │
│              │ferrumequinum          │
└──────────────┴───────────────────────┘

        Studiul asupra speciilor de lilieci s-a realizat conform metodologiei elaborate şi aprobate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în cadrul proiectului pentru Monitorizarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor din România în baza articolului 17 din Directiva Habitate prin Ghidul pentru monitorizarea stării de conservare a peşterilor şi speciilor de lilieci de interes comunitar din România (Vlaicu et al. 2013).
        În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0193 Peştera Tăuşoare sunt listate următoarele 4 specii de lilieci, de interes comunitar, enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică:
    1. Rhinolophus hipposideros (cod 1303)
    2. Myotis blythii (oxygnathus) (cod 1324)
    3. Myotis emarginatus (cod 1321)
    4. Myotis myotis (cod 1324)
        În urma studiilor efectuate în situl de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare, s-au identificat până în prezent 5 specii de chiroptere, speciilor citate anterior în sit adăugându-li-se şi specia:
    5. Rhinolophus ferrumequinum (cod 1304)

    Tabel nr. 11
        Evaluarea stării globale de conservare a speciei Rhinolophus hipposideros în ROSCI0193 Peştera Tăuşoare (D)


┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Parametru  │Descriere            │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │           │Rhinolophus          │
│A.1.│Specia     │hipposideros (cod    │
│    │           │1303)                │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Tipul      │Populaţie permanentă │
│A.2.│populaţiei │(sedentară/rezidentă)│
│    │speciei    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Starea     │Starea globală de    │
│D.3.│globală de │conservare a speciei,│
│    │conservare │este:                │
│    │a speciei  │● "FV" - favorabilă  │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Tendinţa   │Tendinţa stării      │
│D.4.│stării     │globale de conservare│
│    │globale de │a specie este:       │
│    │conservare │● "0" - stabilă      │
│    │a speciei  │                     │
└────┴───────────┴─────────────────────┘

Tabel nr. 12
Analiza parametrilor pentru Rhinolophus hipposideros


┌───────────┬───────────┬──────────────┐
│Atribut/   │Starea de  │Descriere     │
│parametru  │conservare │              │
│           │(indicator)│              │
│           │           │              │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│           │           │Datele actuale│
│           │           │confirmă      │
│           │           │faptul că     │
│           │           │distribuţia   │
│           │           │şi starea     │
│           │           │populaţiei    │
│           │           │este stabilă, │
│Distribuţia│           │ameninţările  │
│locală     │Favorabilă │exercitate    │
│şi starea  │           │asupra speciei│
│populaţiei │           │nu sunt       │
│speciei    │           │semnificative,│
│           │           │astfel încât  │
│           │           │specia rămâne │
│           │           │viabilă pe    │
│           │           │termen lung.  │
│           │           │Reproducerea, │
│           │           │mortalitatea  │
│           │           │şi structura  │
│           │           │pe vârste     │
│           │           │nu sunt       │
│           │           │deviate de la │
│           │           │normal.       │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│           │           │Calitatea     │
│           │           │habitatului   │
│           │           │este bună.    │
│           │           │Suprafaţa     │
│Starea     │Favorabilă │habitatului   │
│habitatului│           │este          │
│speciei    │           │suficientă şi │
│           │           │tendinţa      │
│           │           │este stabilă. │
│           │           │Există        │
│           │           │suficiente    │
│           │           │habitate de   │
│           │           │hrănire şi de │
│           │           │reproducere.  │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│           │           │Tendinţa      │
│           │           │mărimii       │
│           │           │populaţiei    │
│           │           │este stabilă. │
│           │           │Nu există     │
│           │           │pericole de   │
│           │           │reducere a    │
│Perspectiva│Favorabilă │întinderii    │
│speciei    │           │habitatului de│
│           │           │hrănire sau a │
│           │           │adăpostului.  │
│           │           │Perspectivele │
│           │           │habitatului   │
│           │           │sunt bune.    │
│           │           │Presiunile    │
│           │           │actuale asupra│
│           │           │speciei sunt  │
│           │           │reduse.       │
│           │           │Viabilitatea  │
│           │           │pe termen lung│
│           │           │a speciei este│
│           │           │asigurată.    │
└───────────┴───────────┴──────────────┘

    Myotis myotis/Myotis blythii (oxygnathus) (cod 1324).
        Analizele craniometrice au indicat prezenţa ambelor specii gemene în peştera Tăuşoare în perioada de hibernare, într-un raport de 3:1 pentru gemene Myotis myotis: Myotis blythii (oxygnathus).

    Tabel nr. 13
        Evaluarea stării globale de conservare a speciei Myotis myotis/Myotis blythii (oxygnathus) în ROSCI0193 Peştera Tăuşoare (D)


┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Parametru  │Descriere            │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │           │Myotis myotis/Myotis │
│A.1.│Specia     │blythii (oxygnathus) │
│    │           │(cod 1324)           │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Tipul      │                     │
│    │populaţiei │                     │
│A.2.│speciei în │Populaţie permanentă │
│    │aria       │(sedentară/rezidentă)│
│    │naturală   │                     │
│    │protejată  │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Starea     │Starea globală de    │
│D.5.│globală de │conservare a speciei,│
│    │conservare │este:                │
│    │a speciei  │● "FV" - favorabilă  │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Tendinţa   │Tendinţa stării      │
│D.6.│stării     │globale de conservare│
│    │globale de │a speciei este:      │
│    │conservare │● "0" - stabilă      │
│    │a speciei  │                     │
└────┴───────────┴─────────────────────┘

Tabel nr. 14
Analiza parametrilor pentru Myotis myotis & Myotis oxygnathus


┌───────────┬───────────┬──────────────┐
│Atribut/   │Starea de  │Descriere     │
│parametru  │conservare │              │
│           │(indicator)│              │
│           │           │              │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│           │           │Datele actuale│
│           │           │confirmă      │
│           │           │faptul că     │
│           │           │distribuţia   │
│           │           │şi starea     │
│           │           │populaţiei    │
│Distribuţia│           │este stabilă, │
│locală     │Favorabilă │ameninţările  │
│şi starea  │           │exercitate    │
│populaţiei │           │asupra speciei│
│speciei    │           │nu sunt       │
│           │           │semnificative,│
│           │           │astfel încât  │
│           │           │specia rămâne │
│           │           │viabilă pe    │
│           │           │termen lung.  │
│           │           │Perenitatea şi│
│           │           │prezenţa lor  │
│           │           │este          │
│           │           │constantă.    │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│           │           │Calitatea     │
│           │           │habitatului   │
│           │           │este bună.    │
│           │           │Suprafaţa     │
│Starea     │           │habitatului   │
│habitatului│Favorabilă │este          │
│speciei    │           │suficientă şi │
│           │           │tendinţa      │
│           │           │este stabilă. │
│           │           │Există        │
│           │           │suficiente    │
│           │           │habitate de   │
│           │           │hrănire şi de │
│           │           │reproducere.  │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│           │           │Tendinţa      │
│           │           │mărimii       │
│           │           │populaţiei    │
│           │           │este stabilă. │
│           │           │Nu există     │
│           │           │pericole de   │
│           │           │reducere a    │
│Perspectiva│Favorabilă │întinderii    │
│speciei    │           │habitatului de│
│           │           │hrănire sau a │
│           │           │adăpostului.  │
│           │           │Perspectivele │
│           │           │habitatului   │
│           │           │sunt bune.    │
│           │           │Presiunile    │
│           │           │actuale asupra│
│           │           │speciei sunt  │
│           │           │reduse.       │
│           │           │Viabilitatea  │
│           │           │pe termen lung│
│           │           │a speciei este│
│           │           │asigurată.    │
└───────────┴───────────┴──────────────┘

    Myotis emarginatus (cod 1321)
    Tabel nr. 15
        Evaluarea stării globale de conservare a speciei Myotis emarginatus în ROSCI0193 Peştera Tăuşoare (D)


┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Parametru  │Descriere            │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│A.1.│Specia     │Myotis emarginatus   │
│    │           │(cod 1321)           │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Tipul      │                     │
│    │populaţiei │                     │
│A.2.│speciei în │Populaţie permanentă │
│    │aria       │(sedentară/rezidentă)│
│    │naturală   │                     │
│    │protejată  │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Starea     │Starea globală de    │
│D.7.│globală de │conservare a speciei,│
│    │conservare │este:                │
│    │a speciei  │● "FV" - favorabilă  │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Tendinţa   │Tendinţa stării      │
│D.8.│stării     │globale de conservare│
│    │globale de │a speciei este:      │
│    │conservare │● "0" - stabilă      │
│    │a speciei  │                     │
└────┴───────────┴─────────────────────┘

Tabel nr. 16
Analiza parametrilor pentru Myotis emarginatus


┌───────────┬───────────┬──────────────┐
│Atribut/   │Starea de  │Descriere     │
│parametru  │conservare │              │
│           │(indicator)│              │
│           │           │              │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│           │           │Datele actuale│
│           │           │confirmă      │
│           │           │faptul că     │
│           │           │distribuţia   │
│           │           │şi starea     │
│           │           │populaţiei    │
│Distribuţia│           │este stabilă, │
│locală     │Favorabilă │ameninţările  │
│şi starea  │           │exercitate    │
│populaţiei │           │asupra speciei│
│speciei    │           │nu sunt       │
│           │           │semnificative,│
│           │           │astfel încât  │
│           │           │specia rămâne │
│           │           │viabilă pe    │
│           │           │termen lung.  │
│           │           │Perenitatea şi│
│           │           │prezenţa lor  │
│           │           │este          │
│           │           │constantă.    │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│           │           │Calitatea     │
│           │           │habitatului   │
│           │           │este bună.    │
│           │           │Suprafaţa     │
│Starea     │           │habitatului   │
│habitatului│Favorabilă │este          │
│speciei    │           │suficientă şi │
│           │           │tendinţa      │
│           │           │este stabilă. │
│           │           │Există        │
│           │           │suficiente    │
│           │           │habitate de   │
│           │           │hrănire şi de │
│           │           │reproducere.  │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│           │           │Tendinţa      │
│           │           │mărimii       │
│           │           │populaţiei    │
│           │           │este stabilă. │
│           │           │Nu există     │
│           │           │pericole de   │
│           │           │reducere a    │
│Perspectiva│Favorabilă │întinderii    │
│speciei    │           │habitatului de│
│           │           │hrănire sau a │
│           │           │adăpostului.  │
│           │           │Perspectivele │
│           │           │habitatului   │
│           │           │sunt bune.    │
│           │           │Presiunile    │
│           │           │actuale asupra│
│           │           │speciei sunt  │
│           │           │reduse.       │
│           │           │Viabilitatea  │
│           │           │pe termen lung│
│           │           │a speciei este│
│           │           │asigurată.    │
└───────────┴───────────┴──────────────┘

    Rhinolophus ferrumequinum (cod 1304)
        În acţiunea de capturare a liliecilor cu fileul entomologic fixat la intrarea în peşteră, efectuată în sezonul activ al liliecilor, echipa de biologi a capturat 7 exemplare. Toate exemplarele au fost de sex masculin, ceea ce indică faptul că în peşteră, în timpul verii nu se regăsesc colonii de maternitate ale acestei specii, peştera fiind mult prea rece pentru a putea reprezenta un adăpost adecvat naşterii şi creşterii puilor.
        Datele biometrice indică următoarele:
    a) dimensiunea antebraţului la exemplarele capturate a fost cuprinsă între 55.6-56.7 mm;
    b) greutatea corporală a variat de la 19 la 24 g;
    c) exemplarele capturate nu prezentau paraziţi externi;
    d) zborul lor s-a realizat predominant în prima parte a nopţii (orele 22.00-23:54);
    e) proporţia liliecilor mari cu potcoavă intraţi în plasa de captură a fost de peste 3:1, comparativ cu Rhinolophus hipposideros şi de 1:1,4 comparativ cu Myotis myotis.

        Potrivit acestor date se poate afirma că exemplarele capturate în ROSCI0193 Peştera Tăuşoare sunt de dimensiune medie spre mică, nu sunt parazitate, iar în sezonul cald masculii de Rhinolophus ferrumequinum împart peştera cu celelalte specii de lilieci, iar sub raport numeric sunt bine reprezentaţi în fauna peşterii.
        Prezenţa acestei specii a fost evidenţiată şi în perioada de hibernare în Peştera Tăuşoare, unde în prima parte a acestei perioade au fost identificate 13 exemplare solitare, numărul acestora fiind unul minimal, în fapt peştera în ansamblul galeriilor sale putând adăposti şi alte exemplare neobservabile în monitorizările recomandate

    Tabel nr. 17
        Evaluarea stării globale de conservare a speciei Rhinolophus ferrumequinum ROSCI0193 Peştera Tăuşoare (D)


┌─────┬───────────┬────────────────────┐
│Nr.  │Parametru  │Descriere           │
├─────┼───────────┼────────────────────┤
│     │           │Rhinolophus         │
│A.1. │Specia     │ferrumequinum (cod  │
│     │           │1304)               │
├─────┼───────────┼────────────────────┤
│     │Tipul      │                    │
│     │populaţiei │                    │
│A.2. │speciei în │Populaţie permanentă│
│     │aria       │(sedentară/         │
│     │naturală   │rezidentă)          │
│     │protejată  │                    │
├─────┼───────────┼────────────────────┤
│     │Starea     │Starea globală de   │
│D.9. │globală de │conservare a        │
│     │conservare │speciei, este:      │
│     │a speciei  │● "FV" - favorabilă │
├─────┼───────────┼────────────────────┤
│     │Tendinţa   │Tendinţa stării     │
│D.10.│stării     │globale de          │
│     │globale de │conservare a speciei│
│     │conservare │este:               │
│     │a speciei  │● "0" - stabilă     │
└─────┴───────────┴────────────────────┘

Tabel nr. 18
Analiza parametrilor pentru Rhinolophus ferrumequinum


┌───────────┬───────────┬──────────────┐
│Atribut/   │Starea de  │Descriere     │
│parametru  │conservare │              │
│           │(indicator)│              │
│           │           │              │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│           │           │Datele actuale│
│           │           │confirmă      │
│           │           │faptul că     │
│           │           │distribuţia   │
│           │           │şi starea     │
│           │           │populaţiei    │
│Distribuţia│           │este stabilă, │
│locală     │Favorabilă │ameninţările  │
│şi starea  │           │exercitate    │
│populaţiei │           │asupra speciei│
│speciei    │           │nu sunt       │
│           │           │semnificative,│
│           │           │astfel încât  │
│           │           │specia rămâne │
│           │           │viabilă pe    │
│           │           │termen lung.  │
│           │           │Perenitatea şi│
│           │           │prezenţa lor  │
│           │           │este          │
│           │           │constantă.    │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│           │           │Calitatea     │
│           │           │habitatului   │
│           │           │este bună.    │
│           │           │Suprafaţa     │
│Starea     │           │habitatului   │
│habitatului│Favorabilă │este          │
│speciei    │           │suficientă şi │
│           │           │tendinţa      │
│           │           │este stabilă. │
│           │           │Există        │
│           │           │suficiente    │
│           │           │habitate de   │
│           │           │hrănire şi de │
│           │           │reproducere.  │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│           │           │Tendinţa      │
│           │           │mărimii       │
│           │           │populaţiei    │
│           │           │este stabilă. │
│           │           │Nu există     │
│           │           │pericole de   │
│           │           │reducere a    │
│Perspectiva│Favorabilă │întinderii    │
│speciei    │           │habitatului de│
│           │           │hrănire sau a │
│           │           │adăpostului.  │
│           │           │Perspectivele │
│           │           │habitatului   │
│           │           │sunt bune.    │
│           │           │Presiunile    │
│           │           │actuale asupra│
│           │           │speciei sunt  │
│           │           │reduse.       │
│           │           │Viabilitatea  │
│           │           │pe termen lung│
│           │           │a speciei este│
│           │           │asigurată.    │
└───────────┴───────────┴──────────────┘

        În conformitate cu rezultatele studiilor de specialitate se constată că speciile dominante sunt Myotis myotis / Myotis oxygnathus (blythii), cu un maxim de peste 8500 de exemplare, în perioada de ieşire din hibernare. Aceşti lilieci se dispun de regulă gregar, formând grupuri de la 2 exemplare pană la colonii compacte de sute de exemplare.
        La mare distanţă urmează efectivele de Rhinolophus hipposideros, cu un maxim de 31 de exemplare observate în perioada de prehibernare (întotdeauna această specie apare solitar).
    R. ferrumequinum, cu un maxim de 13 exemplare observate, este cea mai rar întâlnită specie, în ciuda faptului că este uşor de observat, el dispunându-se în spaţiile deschise ale peşterii. Numărul redus de exemplare a făcut ca această specie să rămână neobservată şi neraportată până în prezent, motiv pentru care nu a fost consemnată în formularul standard de desemnare a sitului de importanţă comunitară.
        O observaţie interesantă, cu implicaţii în conceperea unor măsuri de conservare adecvate se referă la comportamentul de dispunere, efectivele vizibile ale speciilor celor două familii de chiroptere şi dinamica lor în spaţiile deschise din peşteră, corelate cu perioada de hibernare. Astfel, speciile genului Rhinolophus prezintă un număr mai mare de lilieci observabili în perioada prehibernală, spre deosebire de speciile gemene de Myotis, care au înregistrat o creştere spectaculoasă (de aproape 30 de ori) spre sfârşitul hibernării (de la 292 exemplare în perioada de început a hibernării la 8513 exemplare inventariate la ieşirea din hibernare). Acest fapt se datorează comasării lor în apropierea intrării, odată cu reducerea rezervelor energetice şi creşterea temperaturii exterioare. Măsurile de conservare, bazate pe studiile efectuate în Peştera Tăuşoare, trebuie să ţină cont de acest comportament şi de vulnerabilitatea extremă a liliecilor la sfârşitul perioadei de hibernare.

    Concluzii
    a) În peştera Tăuşoare au fost identificate cinci specii de lilieci, de interes comunitar, conform anexei II a Directivei Habitate, din care doar 4 sunt listate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0193 Peştera Tăuşoare la momentul instituirii acestuia. Specia Rhinolophus ferrumequinum (cod 1304) este nou identificată ca urmare a studiului efectuat în vederea realizării planului de management al ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare şi al sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare.
    b) Deşi diversitatea specifică este de nivel mediu, efectivele de lilieci sunt ridicate, în sezonul de hibernare 2013-2014 fiind identificate peste 8500 de exemplare vizibile, dintre care speciile gemene Myotis myotis/(M. blythii) oxygnathus au reprezentat 99.6% în perioada ieşirii din hibernare.
    c) Atât numărul indivizilor, cât şi raportul numeric între specii variază pe parcursul hibernării, sub aspectul dispunerii în spaţii deschise, observabile. În perioada de prehibernare numărul total al exemplarelor vizibile a fost de 351, din care 83,2% au fost Myotis myotis/M. (blythii) oxygnathus, faţă de 8.500 exemplare vizibile în sezonul de hibernare.
    A.1. Presiuni şi ameninţări la adresa integrităţii ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi a obiectivelor de conservare
        Factori extrinseci - În marea lor majoritate factorii care determină declinul populaţiilor de lilieci sunt factori extrinseci, reprezentaţi de acţiunile antropice asupra mediului înconjurător. Supravieţuirea speciilor este posibilă doar prin păstrarea calităţii mediului. Ca urmare, orice intervenţie umană constituie un element susceptibil de a altera condiţiile de existenţă proprii liliecilor şi, implicit, de a determina reducerea drastică a efectivelor.
        Pentru chiropterele din ROSCI0193 Peştera Tăuşoare adăpostul de bază este reprezentat de Peştera Tăuşoare.
        În urma evaluării efectuate pe parcursul studiului, următorii factori extrinseci au fost consideraţi a fi ameninţări pentru cele cinci specii de chiroptere din Peştera Tăuşoare:
    a) Vizitele prea frecvente în subteran şi creşterea considerabilă a numărului de speologi şi/sau vizitatori poate determina reducerea drastică a populaţiei de lilieci, ca urmare a deranjării lor în adăposturile de hibernare, prehibernare şi tranziţie. Impactul major al acestei presiuni constă în faptul că speciile Myotis myotis / M. (blythii) oxygnathus formează colonii mari, prin urmare o singură deranjare în adăpost se repercutează la nivelul unei colonii de sute şi chiar mii de exemplare. Populaţiile speciilor care folosesc spaţiile deschise ale peşterii, cum sunt Rhinolophus ferrumequinum şi Rhinolophus hipposideros, sunt cu atât mai vulnerabile cu cât dispunerea lor este mai joasă şi numărul mai redus de exemplare;
    b) Defrişările prin tăieri masive de material lemnos şi absenţa replantării pe versanţii adiacenţi peşterii Tăuşoare;
    c) Construirea de drumuri şi tranzitul maşinilor de tonaj greu a dus la pierderea sau fragmentarea unor areale de hrănire, cum sunt pădurile, poienile şi la poluarea mediului. Pe de altă parte contribuie într-o măsură covârşitoare la degradarea şi instabilitatea peşterii Tăuşoare;
    d) Degradarea sau reducerea disponibilităţii terenurilor de hrănire reprezintă o altă ameninţare considerabilă, de astă dată pentru perioada activă a liliecilor (primăvară, vară şi toamna). Myotis myotis, care se hrăneşte predominant în pădurile de foioase şi de amestec din zonele de deal şi de munte, poate fi afectat de defrişări şi tăierile tufărişurilor de la marginea drumului, dar şi de reducerea diversităţii şi abundenţei speciilor native de arbori şi arbuşti prin tăieri în lipsa replantărilor, sau de folosirea de biocide şi substanţe chimice în silvicultură. Myotis oxygnathus care se hrăneşte predominant în spaţii deschise, peste păşuni şi pajişti resimt ca principală presiune utilizarea biocidelor şi substanţelor chimice în silvicultură, care acţionează prin reducerea disponibilităţii de hrană;
    e) Intervenţiile umane care afectează cadrul natural al cavităţii subterane, cum sunt modificările morfologice, decolmatările, ori închiderea neadecvată a intrărilor cu porţi mai mult sau mai puţin etanşe. Aceste pot induce în topoclimatul peşterii modificări suficient de mari pentru ca liliecii să le abandoneze;
    f) Potenţialele acte de vandalism, exercitate fie direct asupra liliecilor, fie indirect asupra peşterii pot fi considerate presiune, dacă vizitele în peşteră se vor realiza în absenţa custodelui sau în grupuri mai mari greu de supravegheat. Această potenţială presiune este posibilă datorită faptului că speciile de lilieci din Peştera Tăuşoare pot fi observaţi relativ uşor, în spaţiile deschise ale peşterii.
    g) Poluarea se referă atât la poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane, cât şi la poluarea solului. Deoarece liliecii vânează şi peste suprafeţe de apă, presiunea va fi resimţită şi prin intermediul modificărilor în structura entomofaunei care reprezintă hrana acestor specii de lilieci.
    i) Poluarea chimică nu reprezintă o ameninţare consistentă sau constantă, fiind reprezentată doar de produse reziduale nedegradabile de tipul uleiurilor uzate şi a altor substanţe poluatoare folosite sau rezultate în exploatarea forestieră şi care alterează calitatea solului, a apelor de suprafaţă şi a surselor subterane.
    ii) Poluarea organică respectiv acumularea de deşeuri organice constând în resturi lemnoase rezultate din prelucrarea primară a buştenilor şi vechile amenajări din lemn ale peşterii aflate în descompunere.
    iii) Poluarea cu dejecţii de la animalele domestice acţionează în mică măsură;

    h) Acţiunile naturale sunt mult mai restrânse şi constau în fenomenele îngheţ-dezgheţ şi prăbuşirile naturale produse în peşteră, care pot acţiona fie direct, distrugând pe loc o colonie aflată în raza prăbuşirilor, fie indirect prin modificarea morfologiei peşterii şi a condiţiilor climatice.

        Factori intrinseci - O altă categorie de factori care pot ameninţa răspândirea speciilor de lilieci în zona studiată o reprezintă factori intrinseci, aceştia nereprezentând, propriu-zis ameninţări la adresa speciilor, dar pot amplifica efectul factorilor extrinseci. Factorii intrinseci sunt cei are ţin de cauze interne ale liliecilor, cum ar fi de exemplu anumite boli (rabie, micoze şi alte infecţii datorate vieţii lor gregare), o constituţie genetică fragilă, datorată cel mai adesea izolării unor populaţii mici, cu reducerea fluxului genic şi creşterea gradului de homozigoţie. Între aceşti factori mai amintim şi rata reproductivă a speciilor (care, fiind redusă la lilieci, face ca şi posibilitatea de redresare a populaţiilor diminuate să fie limitată), răspândirea speciilor şi factorii genetici.

    A. Fauna fosilă
        Numeroase elemente de faună fosilă au fost identificate în sectorul superior al Peşterii Tăuşoare, în Sala Ursului de Cavernă. Aceasta este caracterizată de spaţii largi (150-200 m lungime, 50 m lăţime şi 10-15 m înălţime), cu un depozit sedimentar în pantă, acoperit parţial de cruste şi prăbuşiri. Punctul terminal al acestei galerii este foarte aproape de suprafaţă, la aproximativ 4-6 m, fapt care sugerează existenţa în această zonă a unei intrări fosile, actualmente colmatată şi neidentificată din punct de vedere morfologic la suprafaţă, pe versantul nordic al Dealului Başca, în ciuda eforturilor susţinute desfăşurate în acest sens. Se poate presupune că această intrare, acum blocată, a permis accesul în interiorul peşterii pentru speciile de urşi şi, posibil, pentru alte specii.
        Tanatocenoza identificată în Galeria Ursului de Cavernă este caracterizată de un număr mare de fosile de Ursus spelaeus şi Ursus arctos, răspândite pe o suprafaţă considerabilă (aproximativ 600-800 mp, cca. 10% din suprafaţa sălii), cu o structură a populaţiei comună celor mai multe situri cu Ursus spelaeus descrise din peşterile româneşti.
        Materialul recoltat de către Domşa&Popa (1993), precum şi cel prelevat de către echipa Institutului de Speologie "Emil Racoviţa" din Bucureşti (2013-2014), a stat la baza acestor consideraţii despre depozitul cu fosile din Galeria Ursului de Cavernă.
        Domşa & Popa (1993) au extras cca. 300 de oase şi fragmente de oase de urs. Aproximativ 90% dintre acestea au fost atribuite ursului de peşteră -Ursus spelaeus, în timp ce restul de 10% au fost diagnosticate ca aparţinând ursului brun - Ursus arctos:
    a) Ursus spelaeus: 49 fragmente de craniu; 38 dinţi şi fragmente de dinţi; 21 fragmente de vertebre; 43 coaste şi fragmente de coaste; 17 fragmente de centură pelviană; 91 oase şi fragmente ale membrelor anterioare şi posterioare; 3 fragmente de os hioid; 1 fragment de baculum.
    b) Ursus arctos: 5 fragmente de craniu; 6 fragmente de dinţi; 11 fragmente de vertebre; 1 fragment de omoplat; 6 oase şi fragmente ale membrelor anterioare şi posterioare.

        Materialul osteologic recoltat de către echipa Institutului de Speologie "Emil Racoviţa" din Bucureşti (2013-2014), a fost prelevat cu scopul unei eventuale datări de vârstă absolută (prin metoda radiocarbonului). Acesta cuprinde un molar 1 inferior, un scafoid şi un fragment de coastă, toate aparţinând genului Ursus.
        Cel mai probabil, aşa cum poate fi dedus din contextul stratigrafic al depozitelor din Galeria Ursului de Cavernă, vârsta depoziţiei şi a formării tanatocenozei este Pleistocen superior. Trebuie menţionat în acest context că în România ultimii urşi de peşteră au fost dataţi radiometric cu metoda 14^C în jurul vârstei de 27.000 BP.
        Structura populaţiei, aşa cum reiese din analiza materialului extras din peşteră, este bimodală, în sensul că urşii juvenili şi elementele foarte bătrâne sunt cel mai bine reprezentate. Acest tip de structură bimodală este tipică pentru situri orizontale şi cvasiorizontale, cu acces facil. În cazul de faţă, mortalitatea este de tip atriţional (moarte non-violentă). Animalele au murit in situ, cel mai probabil în timpul hibernării, de inaniţie sau atacate de prădători (au fost identificate urme de muşcătură şi roadere pe oasele care aparţineau unor urşi juvenili).
        Momentul sigilării depozitului de oase cu sedimente aluviale şi închiderea intrării sunt, momentan, incerte. Producerea acestor evenimente ar fi putut surveni între Pleistocenul superior şi Holocen, odată cu accentuarea proceselor de versant ce au însoţit oscilaţiile climatice din intervalul menţionat.
        Explicaţia pentru existenţa fosilelor doar în acest sector al peşterii rezidă, cel mai probabil, din configuraţia sistemului endocarstic.
        Galeria Ursului de Cavernă, prin dimensiunile sale generoase, a permis accesul şi popularea peşterii pe timpul hibernării, şi pe cale de consecinţă, formarea depozitului fosil.
        Dincolo de eforturile mari pe care le implică o săpătură paleontologică în acest punct, faptul că există posibilitatea confirmării unui procent important de piese scheletice aparţinând speciei Ursus arctos în acest depozit, împreună cu Ursus spelaeus, recomandă acest sit ca unul valoros, ce oferă posibilitatea unor analize complexe privind vârstele asociaţiilor faunistice, paleodieta. Având două specii contemporane de urside, care împart acelaşi habitat, se poate reconstrui, prin analiza izotopilor stabili, paleodieta acestora, foarte importante pentru determinarea nişei ecologice caracteristice celor două specii. Astfel, vor putea fi obţinute rezultate valoroase privitoare la extincţia speciei Ursus spelaeus şi supravieţuirea ursului brun în contextul schimbărilor de mediu de la finalul Cuaternarului.
        Peştera Tăuşoare ascunde o succesiune de galerii care se întind pe o suprafaţă cumulată de 28.490 mp.
        Plecând de la clasificarea peşterilor, Peştera Tăuşoare are două sectoare de protecţie, de clasă A şi de clasă B, conform anexei nr. 12 la Planul de management, în funcţie de valorile excepţionale şi reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional.
        Caracterul educativ şi ştiinţific porneşte de la activităţile speologice care sunt premise în aria naturală protejată:
    1. Activităţi ştiinţifice, didactice şi de documentare;
    2. Activităţi speologice explorative;
    3. Activităţi ecologice;
    4. Activităţi turistice speologice specializate.

    2.2. Descrierea ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare, localizare
    2.2.1. Localizarea ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare
        Legea nr. 5/2000 desemnează 2.206. Peştera Tăuşoare cu o suprafaţă de 71 ha, localizată în comuna Rebrişoara, judeţul Bistriţa-Năsăud.
        Coordonatele geografice ale centrului ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare sunt:
        47°,26', 24,61' Latitudine Nordică şi
        24°,31', 41,99' Longitudine Estică, având cota altimetrică 1283 m.

    Descrierea limitelor ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare.
        Aria naturală protejată este plasată pe versantul nordic al Vârfului Bârlea. Către N-E limita ariei este dată de drumul forestier care urcă spre Cabana Romsilva din Izvorul Tăuşoarelor, până la intersecţia cu drumul forestier Valea Ursului, unde limita urmează malul stâng al Pârâului Izvorul Tăuşoarelor, inclusiv albia minoră şi majoră a acestuia. În partea nordică limita este marcată de borna silvică 128 care delimitează parcelele silvice 35A şi 35B, şi urmează pârâul până la izvor, apoi urcă pe cumpăna de ape spre est, până pe creasta Vârfului Bârlea. Din acest punct limita se suprapune pe limita parcelei silvice 38B, marcată de borna silvică nr. 133, şi se menţine pe cumpăna principală a apelor, delimitată de bornele silvice 147 şi 140. De la borna 140 limita este reprezentată de talvegul pârâului mărginaş vestic al parcelei 37C şi 37 B, până la intersectarea drumului forestier din partea de nord-est.
        Suprafaţa delimitată în teren este de 71,8 ha, faţă de 71 ha prevăzută în Legea nr. 5/2000.

    2.2.2. Geomorfologia
        Relieful de suprafaţă este caracterizat de patru tipuri majore:
    a) relieful modelat pe depozitele sedimentare de tipul conglomeratelor, gresiilor şi argilelor;
    b) relieful carstic dezvoltat pe calcarele de vârstă Luteţian superior-Priabonian;
    c) relieful modelat pe roci cristaline (micaşisturi);
    d) relieful dezvoltat pe corpul subvulcanic neogen.

        Relieful dezvoltat pe gresii şi conglomerate ocupă o suprafaţă puţin extinsă, în special în zona mediană a ariei naturale protejate sub forma unei benzi relativ subţiri (50-100 m) ce se intercalează între fundamentul cristalin şi călcare. Conglomeratele şi gresiile traversează pe direcţia nord-sud bazinul pârâului Izvorul Tăuşoare sub forma unei fâşii înguste. Tipurile de relief şi elementele de morfografie sunt prezentate detaliat în Anexa nr. 8 la Planul de management - Harta geomorfologică a ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare.
        Relieful carstic. Calcarul ocupă suprafeţe extinse în aria naturală protejată Peştera Tăuşoare sub forma unei benzi (bară) semiîngropate, care proeminează slab faţă de regiunile învecinate. Deşi suprafeţele cu calcar ocupa spaţii relativ largi, relieful specific este destul de slab reprezentat. Sunt prezente, totuşi, câteva elemente specifice: dolinele, pierderi difuze (imergenţe), pereţi abrupţi.
        Dolinele se găsesc pe o suprafaţă restrânsă, la circa 100 m amonte de intrarea în Peştera Tăuşoare, pe versantul stâng, la o altitudine relativă de circa 15-20 m. Cea mai mare, cu un diametru 15-20 m şi o adâncime 5 m, este asimetrică şi stabilizată. A doua dolină se regăseşte în imediata vecinătate a primei doline şi prezintă dimensiuni modeste: diametru 2-3 m, adâncime 2 m, cu pereţi verticali, fiind o dolină "tânără", activă. Se dezvoltă pe o direcţie nouă de carstificare şi marchează o evoluţie rapidă a acestui proces. Golul carstic creat prin prăbuşirea calcarului a atras după sine sufozionarea scoarţei de alterare. Aceste două doline învecinate corespund în subteran Sălii Muntelui.
        Pe partea stânga a văii, începând cu zona intrării în peşteră sunt prezenţi pereţi abrupţi de mici dimensiuni, de 10-15 m înălţime, care au la origine subminarea versantului calcaros de către pârâul Izvorul Tăuşoarelor, şi ca factor structural favorizant prezenţa capetelor de strat. Sunt, de asemenea, prezenţi pereţi abrupţi care marchează pe anumite porţiuni contactul litologic dintre calcar în superpoziţie faţă de gresiile şi conglomeratele subordonate.
        Se observă mase importante de grohotiş pe versantul sud-vestic al Dealului Başca, imediat sub înşeuarea de racord către masivul Vacin-Bârla (1628 m). Izvoarele de contact (două), sunt situate la limita între calcar-gresii şi conglomerate impermeabile, la obârşia văii Tăului, aflată pe versantul sudic al dealului Başca. Lapiezuri semi-îngropate apar izolat şi pe suprafeţe mici în câteva puncte de pe ambii versanţi ai dealului Başca.
        Relieful modelat pe roci cristaline/micaşisturi. Aceste roci sunt prezente în extremitatea estică a ariei naturale protejate pe areale extinse. Sunt caracterizate de un relief cu aspect matur, greoi-monolitic caracteristic, din care pornesc văi asimetrice şi interfluvii slab schiţate. Procesele actuale de modelare sunt puţine şi de slabă intensitate, principalele zone afectate fiind, de asemenea, cele în care sunt semnalate intervenţii antropice soldate cu îndepărtarea învelişului vegetal protector, de exemplu drumurile.
        Relieful dezvoltat pe corpul subvulcanic neogen. Acesta formează corpul central al muntelui Başca (1.325 m). Nu se individualizează în mod deosebit faţă de relieful înconjurător şi doar faptul că este flancat de mase de rocă sedimentară mai moi, face ca acesta să se impună altitudinal sub forma unui vârf masiv - rotunjit.

    2.2.3. Geologia
        Constituţia geologică a regiunii din arealul ariei naturale protejat este una variată. În acest areal este înregistrată o mare cantitate de precipitaţii căzute, ceea ce a favorizat fenomenul de fragmentare internă a reliefului, la evoluţia căruia a contribuit, decisiv şi substanţial, glaciaţiunea cuaternară.
        Valea Izvorul Tăuşoarelor adăposteşte depozite paleogene tipice pentru bordura sudică a Munţilor Rodnei. Între conglomeratele şi gresiile luteţian inferioare, care plachează transgresiv şi discordant cristalinul şi seria marno-argilo-grezoasă priabonian-oligocenă, se intercalează un pachet calcaros, datat iniţial Luteţian superior-Priabonian. Date ulterioare, de ordin biostratigrafic, au atestat continuitatea sedimentării carbonatice până în Oligocenul inferior (Rupelian). Stiva calcaroasă, dispusă pe direcţia NE-SV, este groasă de 60-80 m, foarte înclinată şi afectată de falierea în blocuri a subasmentului.
        În ceea ce priveşte fundamentul cristalin, în Munţii Rodnei, pe suprafeţe mari, aflorează litogrupurile Rebra, Rodna şi Bretila, aparţinând zonei cristalino-mezozoice a Carpaţilor Orientali. În Bazinul Izvorul Tăuşoarelor el aparţine, din punct de vedere structural, Pânzei de Rodna (Pânza Subbucovinică), reprezentată prin epimetamorfite: şisturi verzi tufogene, sericito-cloritoase, cu cloritoid sau grafitoase, cuarţite, metaconglomerate, metaarcoze, călcare şi dolomite.
        Litogrupul Rebra, din unitatea subbucovinică de Rodna, ilustrat prin profile complete cu precădere în Valea Rebrei, cuprinde, în principal, şisturi cristaline precambriene formate prin metamorfism regional, în faciesul amfibolitelor cu almandin. În Bazinul Izvorul Tăuşoarelor, acestea sunt reprezentate prin Formaţiunea de Ineu (Membrul Căldăruşii) (Krautner et al., 1989), formată din micaşisturi cu granaţi, gnaise cuarţoase cu biotit şi granat, şi cuarţite cu biotit. Şisturile cristaline aflorează în estul perimetrului, în bazinul superior al pârâului Izvorul Tăuşoarelor. Pe o distanţă de circa 500 m, înainte şi după confluenţa cu Pârâul lui Nicolai, aceste roci aflorează în ambii versanţi ai pârâului, fiind reprezentate, în principal, de micaşisturi şi gnaise cu granaţi şi biotit.
        Litogrupul Bretila este reprezentat în pânzele infrabucovinice de Valea Vinului, Ştiol şi Anieş prin mezometamorfite: gnaise microclinice, gnaise albe, fin granulare, care alternează uneori cu amfibolite, gnaise oculare, paragnaise, micaşisturi, porfiroide, metaserpentinite antigoritice cu crisotil sau clorit.
        Litogrupul Rodna, dispus transgresiv peste litogrupul Bretila, reuneşte epimetamorfite, care aflorează în contextul pânzelor infrabucovinice, în sublitogrupuri distincte. Din punct de vedere petrografic, au fost identificate: şisturi verzi tufogene, sericito- cloritoase, cu cloritoid sau grafitoase, cuarţite, metaconglomerate, metaarcoze, călcare şi dolomite. Din cadrul acestui litogrup au fost semnalate parageneze de sulfuri polimetalice şi depuneri hematitice, magnetitice şi sideritice.
        Cuvertura sedimentară este formată exclusiv din depozite paleogene, depuse ulterior tectogenezei mezocretacice (faza austrică), ca urmare a unor ingresiuni locale venite din zona transcarpatică (Depresiunea Maramureşului).
        Cele mai vechi depozite sedimentare care aflorează în perimetru sunt reprezentate de conglomerate polimictice şi gresii cuarţitice, dispuse într-o bandă subţire, pe rama cristalină a bazinului de sedimentare. Din acest nivel stratigrafic au fost identificate exemplare numeroase de Nummulites millecaput, lamelibranchiate (Pecten sp.) şi plăci de echinoderme. Contactul discordant dintre şisturile cristaline şi conglomeratele şi gresiile luteţiene este vizibil în albia pârâului Izvorul Tăuşoarelor pe o lungime de circa 80 m.
        Specii fosile, dintre care se pot cita Orbitolites complanatus, Chlamys subdiscors, Pseudamussium corneum, Vulsella dubia transylvanica, Phacoides rectangulatus, Cordiopsis incrassatus, Chama lamellosa, Pinna hungarica, Gryphaea gigantea, Macrosolen hollowayssi, Venericardia complanata, Diastoma costellatum elongatum, Velates schmidelianus şi Ampullospira oweni, sunt vizibile atât în aflorimente de pe Valea Izvorul Tăuşoarelor, cât mai ales în galeriile peşterii.
        Calcarele de Tăuşoare aflorează ca un pachet sedimentar bine stratificat, cu orientări generale N-S şi înclinări de 35-40° în versanţii Văii Izvorul Tăuşoarelor. Ele sunt puternic tectonizate şi carstificate, fiind prinse între formaţiuni impermeabile (fundamentul cristalin şi conglomeratele luteţiene în bază, şi depozitele marnoase şi grezoase la partea superioară). În partea estică a perimetrului, la contactul cu corpul riolitic de Başca, calcarele apar în poziţie răsturnată, aproape verticală.
        La partea superioară a pachetului calcaros aflorează, în continuitate de sedimentare, un orizont de marne argiloase şi argile negre foioase, cu o grosime de câteva zeci de metri, fără o încadrare stratigrafică certă. Peste aceste argile aflorează un pachet gros de gresii cuarţitice alb-roşiatice, adeseori rubanate. Întreg ansamblul a fost atribuit de Krautner et al. (1989) intervalului stratigrafic Priabonian-Oligocen. Formaţiunea grezoasă se întinde spre vestul regiunii în ambii versanţi ai Văii Gersa, constituind aşa-numita Gresie de Bârţu, care este atribuită însă exclusiv Oligocenului.
        La sud de Valea Izvorul Tăuşoarelor, corespunzând în mare Muntelui Başca, aflorează un corp subvulcanic neogen, orientat NV-SE, tipic pentru magmatismul subsecvent alpin (sarmaţian) din aria Rodna-Bârgău. El este format din riolite cu biotit (Krautner et al., 1989), alterate în zonele marginale (caolinizate). În literatura mai veche, acest corp a fost considerat ca fiind alcătuit din dacite alterate, însă analizele petrografice mai noi indică o proporţie a feldspaţilor alcalini-plagioclazi corespunzătoare riolitului.
        Depozitele sedimentare dispuse peste fundamentul cristalin au urmat îndeaproape, adesea prin fracturare, panta accentuată a depozitelor din fundament. Alături de segmentul Parva-Cormaia din falia Rodnei (cu orientarea VSV-ENE), în regiunea Peşterii Izvorul Tăuşoarelor se cunosc alte trei dislocaţii disjunctive majore, care afectează atât fundamentul cristalin, cât şi cuvertura sedimentară - în Valea Rebrişoarei (NNV-SSE), pe aliniamentul Telcişor-Frasin-Văratec (paralel cu fractura anterioară) şi în Valea Seacă (NNE-SSV) (Silvestru & Viehmann, 1982). Astfel se explică dezvoltarea Peşterii Izvorul Tăuşoarelor, cu o denivelare de peste 400 m, într-o stivă de depozite calcaroase de numai 60-80 m grosime, delimitată atât la bază, cât şi la top, de roci necarstificabile.

    2.2.4. Hidrologia
        Reţeaua hidrografică însumează o lungime totală de 111,4, km fiind constituită atât din cursuri de apă permanente (42,7 km) cât şi temporare (68,7 km).
        Reţeaua hidrografică cu impact asupra celor două arii protejate suprapuse este tributară bazinelor hidrografice ale râurilor Gersa, Rebra şi Telcişor, care la rândul lor fac parte din sistemul hidrografic al Someşului Mare. Suprafaţa cea mai mare (22.73 kmp) este drenată de reţeaua hidrografică a Gersei, având un procent de ocupare de 54.16 % din totalul suprafeţei cu impact asupra peşterii. Urmează ca pondere (23.59%) bazinul Rebra situat în sudul ariei naturale protejate şi bazinul Telcişor (22.25%) aflat la vest de acesta.
        Bazinul hidrografic Gersa se prezintă ca un bazin asimetric, cu o extensie puternică pe flancul estic, această distribuţie spaţială fiind rezultatul unor serii de captări prin eroziune regresivă. Orientarea generală a bazinului hidrografic al Gersei este nord est-sud vest, aria naturală protejată ocupând o poziţie perpendiculară pe axul principal.

    Tabel nr. 19
        Bazinele hidrografice şi suprafeţele ocupate în cadrul limitei habitatului de hrănire al chiropterelor


┌────┬────────┬─────────┬─────────────┬───────┐
│Nr. │Denumire│Râuri    │Suprafaţă    │Procent│
│crt.│bazin   │         │bazin        │ocupare│
│    │        │         ├─────┬───────┤(%)    │
│    │        │         │kmp  │ha     │       │
├────┼────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┤
│    │        │Gersa    │     │       │       │
│1   │Gersa   │Afinişul │     │       │       │
│    │        │(afluent)│     │       │       │
│    │        │Valea    │22.73│2273.03│54.16  │
│    │        │Tăului   │     │       │       │
│    │        │(afluent)│     │       │       │
├────┼────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┤
│    │        │Valea    │     │       │       │
│    │        │Vinului  │     │       │       │
│    │        │(afluent)│     │       │       │
│2   │Rebra   │Valea    │     │       │       │
│    │        │Arşiţei  │     │       │       │
│    │        │(afluent)│9.90 │989.83 │23.59  │
│    │        │Izvorul  │     │       │       │
│    │        │Vidrei   │     │       │       │
│    │        │(afluent)│     │       │       │
├────┼────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┤
│    │        │Căprioara│     │       │       │
│    │        │(afluent)│     │       │       │
│3   │Telcişor│Izvorul  │     │       │       │
│    │        │Buscat   │     │       │       │
│    │        │(afluent)│9.34 │933.90 │22.25  │
│    │        │Valea lui│     │       │       │
│    │        │Grigore  │     │       │       │
│    │        │(afluent)│     │       │       │
└────┴────────┴─────────┴─────┴───────┴───────┘

    2.2.5. Pedologia
        Tipurile de sol care predomină în aria naturală protejată se încadrează în clasa Cambisolurilor (eutricambosoluri, districambosoluri) şi Spodosolurilor, respectiv subclasa prepodzolurilor. Informaţii privind tipurile de sol se regăsesc în Anexa nr. 9 la Planul de management - Harta tipurilor de sol din aria naturală protejată de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare.
        În aria naturală protejată de interes naţional Peşterii Tăuşoare, districambosolul predomină în zona centrală, ocupând cea mai mare suprafaţă din cele trei subtipuri de sol. Districambosolul prezintă o textură slab diferenţiată, conţinutul mare de schelet determină un volum edafic mic, o permeabilitate ridicată şi o capacitate scăzută de reţinere a elementelor nutritive. Din punct de vedere textural, subclasele de soluri întâlnite în arealul ariei naturale protejate aparţin grupei mijlocie-lutonisipoasă până la grosieră-nisipolutoasă cu o medie a fracţiei nisipoase de 64,88%, siltice 21,97% şi argiloase 14,46%.
        Spodosolurile reprezintă un orizont B humico-secvioxidic sau un orizont criptospodic, caracterizat de acumularea iluvială de material amorf humic şi alumic. Principalul tip de sol regăsit în aria protejată este prebodzolul.
        În aria naturală protejată de interes naţional 2.206. Peşterii Tăuşoare se constată prezenţa unui eutricambosol tipic cu schelet şi orizont A humic bine conturat. Acesta ocupă etajul inferior, în zona de luncă a pârâului Izvorul Tăuşoarelor, inclusiv confluenţa cu Gersa. Peisajul este caracterizat de existenţa spaţiilor deschise (luncă) cu vegetaţie predominant ierboasă. Suprafaţa are o înclinare redusă, prezintă inclusiv zone cu exces de umiditate şi acumulare deluvială de pe versanţi.

    2.2.6. Clima
        Aria naturală protejată de interes naţional Peştera Tăuşoare se află în zona de climat temperat-continental, cu temperatura medie anuală de 9,8°C. Primul îngheţ are loc la începutul lunii noiembrie, iar primele valori pozitive ale temperaturii apar la începutul lunii martie, astfel încât temperaturile negative acoperă circa 110 zile din an. Viteza vântului este de 3,1 m/s şi se intensifică în lunile aprilie-iunie, iar în lunile noiembrie-decembrie se reduce. Vânturile dominante sunt cele vestice, iar în timpul iernii pătrund în zonă curenţii de natură polară nordică şi cei nord-vestici. Precipitaţiile medii multianuale sunt de peste 1000 mm, iar gradul de nebulozitate este de peste 0,6. Cea mai ploioasă lună este iunie, iar cea mai secetoasă este ianuarie.
        Temperatura aerului a fost monitorizată de o staţie ampasată la circa 200 m de intrarea în peşteră, pe perioada 17.05.2013 - 20.05.2014 cu o frecvenţă orară. În perioada de monitorizare au fost înregistrate variaţii ale temperaturii de la exterior cuprinse între - 11,2 şi +31,5°C.

    2.2.7. Flora şi fauna
    Flora
        Proiecţia peşterii la suprafaţă este arealul cu un posibil impact asupra sistemului endocarstic. Această suprafaţă este acoperită de habitate specifice pădurilor de conifere, în proporţie de 76% şi cele specifice pădurilor de amestec, 24% din suprafaţa totală. Pădurile sunt constituite din acidofile de molid, din etajul montan până la cel alpin, iar cele subalpine fiind dominate de Picea abies. Pădurile de molid sunt pipernicite, prezintă un habitus columnar şi sunt identificate asociaţii cu straturi ierboase-subarbusive cu evidente afinităţi subalpine, condiţionate de dispunerea altitudinală a ariei naturale protejate.
        În urma activităţii de inventariere a florei din spaţiul suprateran al Peşterii Tăuşoare, realizată de Institutul de Speologie "Emil Racoviţa" din Bucureşti, a rezultat un număr de 45 de specii de plante. În zona ariei naturale protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare nu s-a identificat un tip de habitat bine definit, deoarece fitocenozele care se regăsesc pe suprateranul peşterii sunt fitocenoze de tranziţie, de la păduri de conifere defrişate spre regenerarea pădurii. În această fază au fost găsite dominante următoarele specii pioniere: Betula pendula, Tusilago farfara, Rubus praecox. S-a putut, însă, constata starea favorabilă de regenerare a speciilor de conifere: Picea, Abies, Larix.
        Conform Manualului de Interpretarea Habitatelor Natura 2000 din România (Gafta şi Mountford, 2008), aceste habitate aparţin următoarelor tipuri: 9420 Păduri alpine de Larix decidua şi/sau Pinus cembra şi 9410 Păduri acidofile de molid (Picea) din etajul montan până în cel alpin (Vaccinio-Piceetea).
        În urma studiilor din zona supraterană Tăuşoare putem aproxima că fitocenozele descrise aici vor edifica, în viitor, următoarele tipuri de habitate, R4208, R4204 şi R4203, în conformitate cu Habitatele din România (Doniţă et al., 2005).
        Frecvenţa şi abundenţa numerică procentuală a speciilor identificate în releveele efectuate în aria naturală protejată de interes naţional Peştera Tăuşoare este prezentată în tabelul nr. 20 de mai jos:

    Tabelul nr. 20
        Listă specii de floră


┌──────────────────────────────────────┐
│Specii identificate Frecvenţă specie  │
│Abundenţa procentuală                 │
│în relevee a speciei (%)              │
├──────────────────────────────────────┤
│Driopteris felix-mas 100 17           │
├──────────────────────────────────────┤
│Rubus praecox 80 4.3; ++              │
├──────────────────────────────────────┤
│Luzula sylvatica 100 10.6             │
├──────────────────────────────────────┤
│Lactuca alpina 40 ++                  │
├──────────────────────────────────────┤
│Abies alba 40 6.4                     │
├──────────────────────────────────────┤
│Picea abies 40 6.4                    │
├──────────────────────────────────────┤
│Salix capraea 40 4.3                  │
├──────────────────────────────────────┤
│Doronicum austriacum 40 ++            │
├──────────────────────────────────────┤
│Hieracium bifidum 80 ++++             │
├──────────────────────────────────────┤
│Corylus avellana 40 4.3               │
├──────────────────────────────────────┤
│Betula pendula 40 4.3                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Abies alba (juv.) 20 6.4              │
├──────────────────────────────────────┤
│Picea abies (juv.) 20 +               │
├──────────────────────────────────────┤
│Rubus idaeus 60 +++                   │
├──────────────────────────────────────┤
│Lamium purpureum 20 +                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Fagus sylvatica (juv.) 20 +           │
├──────────────────────────────────────┤
│Populus sp. 20 2.1                    │
├──────────────────────────────────────┤
│Larix decidua 20 8.5                  │
├──────────────────────────────────────┤
│Acer pseudoplatanus 20 2.1            │
├──────────────────────────────────────┤
│Festuca sp. 40 6.4; +                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Tusilago farfara 20 +                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Carduus acanthoides 20 +              │
├──────────────────────────────────────┤
│Daucus carota 20 +                    │
├──────────────────────────────────────┤
│Ranunculus acris 20 +                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Campanula abientina 20 +              │
├──────────────────────────────────────┤
│Myosotis sylvatica 20 +               │
├──────────────────────────────────────┤
│Euphorbia cyparissias 20 2.1          │
├──────────────────────────────────────┤
│Equisetum arvense 20 +                │
├──────────────────────────────────────┤
│Potentilla recta 20 +                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Rumex acetosella 20 +                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Achillea milefolium 20 2.1            │
├──────────────────────────────────────┤
│Medicago falcata 20 2.1               │
├──────────────────────────────────────┤
│Hieracium aureum 20 +                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Telekia speciosa 20 +                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Aquilegia sp. 20 +                    │
├──────────────────────────────────────┤
│Cruciată glabra 20 +                  │
├──────────────────────────────────────┤
│Trifolium aureum 20 2.1               │
├──────────────────────────────────────┤
│Hypericum perforatum 20 +             │
├──────────────────────────────────────┤
│Plantago major 20 +                   │
├──────────────────────────────────────┤
│Thymus pulegioides 20 2.1             │
├──────────────────────────────────────┤
│Carex sp. 20 4.3                      │
├──────────────────────────────────────┤
│Leuchamthemum vulgare 20 +            │
├──────────────────────────────────────┤
│Prunella vulgaris 20 +                │
├──────────────────────────────────────┤
│Trifolium pratense 20 2.1             │
├──────────────────────────────────────┤
│Galium aparine 20 +                   │
└──────────────────────────────────────┘

    Fauna
        Rezultatele studiului efectuat de Institutul de Speologie "Emil Racoviţa" în perioada 2013-2014 au evidenţiat următoarele specii:
    a) păsări - enumerate în tabelul nr. 21;
    b) mamifere şi alte vertebrate - enumerate în tabelul nr. 22;
    c) nevertebrate - enumerate în tabelul nr. 23.

    Tabel nr. 21
        Listă specii de păsări


┌────────────────────────────────────────────────────┐
│Păsări                                              │
├─────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Denumirea    │Denumirea   │Denumirea   │Denumirea   │
│ştiinţifică  │populară    │ştiinţifică │populară    │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Accipiter    │Uliu păsărar│Cinclus     │Pescărel    │
│nisus        │            │cinclus     │negru       │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Accipiter    │Uliu        │Columba     │Porumbelul  │
│gentilis     │porumbar    │oenas       │de scorbură │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Actitis      │Fluierar de │Columba     │Porumbelul  │
│hypoleucos   │munte       │palumbus    │gulerat     │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Aegithalus   │Piţigoi     │Corvus corax│Corb        │
│caudatus     │codat       │            │            │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Alauda       │Ciocârlie de│Corvus      │            │
│arvensis     │câmp        │corone      │Cioara griva│
│             │            │cornix      │            │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Anthus       │Fâsa de     │Cuculus     │Cuc         │
│spinoletta   │munte       │canorus     │            │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Anthus       │Fâsa de     │Delichon    │Lăstun de   │
│trivialis    │pădure      │urbica      │casă        │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│             │Ciuf de     │Dendrocopos │Ciocănitoare│
│Asio otus    │pădure      │major       │pestriţă    │
│             │            │            │mare        │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Aquila       │Acvilă      │Dendrocopos │Ciocănitoare│
│pomarina     │ţipătoare   │leucotos    │cu spate alb│
│             │mică        │            │            │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Bombycilla   │Mătăsar     │Dryocopus   │Ciocănitoare│
│implicate    │            │martius     │neagră      │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Buteo buteo  │Şorecar     │Falco       │Vânturel    │
│             │comun       │tinnunculus │roşu        │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Carduelis    │Sticlete    │Ficedula    │Muscar      │
│carduelis    │            │albicollis  │gulerat     │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Carduelis    │Florinte    │Fringilla   │Cinteza     │
│chloris      │            │coelebs     │            │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Carduelis    │Scatiu      │Garrulus    │Gaiţa       │
│spinus       │            │glandarius  │            │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Certhia      │Cojoaica de │Glaucidum   │Ciuvica     │
│familiaris   │pădure      │passerinum  │            │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Lanius       │Sfrâncioc   │Parus ater  │Piţigoi de  │
│collurio     │roşiatic    │            │brădet      │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Loxia        │Forfecuţa   │Parus       │Piţigoi     │
│curvirostra  │            │cristatus   │motat       │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Lullula      │Ciocârlie de│Parus major │Piţigoi mare│
│arborea      │pădure      │            │            │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Monticola    │Mierla de   │Parus       │Piţigoi de  │
│saxatilis    │piatră      │montanus    │munte       │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Motacilla    │Codobatura  │Parus       │Piţigoi sur │
│alba         │albă        │palustris   │            │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Motacilla    │Codobatura  │Phylloscopus│Pitulice    │
│cinerea      │de munte    │collybita   │mică        │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Muscicapa    │Muscarul sur│Phylloscopus│Pitulice    │
│striata      │            │trochilus   │fluierătoare│
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Nucifraga    │Alunar      │Phoecicurus │Codros de   │
│caryocatactes│            │ochruros    │munte       │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Picoides     │Ciocănitoare│Sitta       │Ticlean     │
│tridactylus  │de munte    │europaea    │            │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Picus canus  │Ghionoaie   │Scolopax    │Sitar de    │
│             │sură        │rusticola   │pădure      │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prunella     │Brumarita de│Sturnus     │Graur       │
│modularis    │pădure      │vulgaris    │            │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Pyrrhula     │Mugurar     │Sylvia      │Silvie mica │
│pyrrhula     │            │curruca     │            │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Regulus      │Ausel cu cap│Sylvia      │Silvie cu   │
│regulus      │galben      │atricapilla │cap negru   │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Turdus merula│Mierla      │Troglodytes │Ochiu-boului│
│             │            │troglodytes │            │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Turdus       │Sturz       │Turdus      │Mierla      │
│philomelos   │cântător    │torquatus   │gulerată    │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Turdus       │Cocoşar     │            │            │
│pilaris      │            │            │            │
└─────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘

        Sursa: Studii în cadrul proiectului "Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei de interes naţional Peştera Tăuşoare", Lot 2, 2013-2014

    Tabel nr. 22
        Listă mamifere şi alte vertebrate


┌───────────────────────────────────────────────────────────┐
│Mamifere şi alte vertebrate                                │
├─────────────┬───────────────────┬────────────┬────────────┤
│Denumirea    │Denumirea populară │Denumirea   │Denumirea   │
│ştiinţifică  │                   │ştiinţifică │populară    │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Apodemus     │Şobolan de câmp    │Mustela     │Nevăstuica  │
│agrarius     │                   │nivalis     │            │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Apodemus     │Şoarece de pădure  │Neomys      │Chiţcanul de│
│sylvaticus   │                   │anomalus    │mlaştină    │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Canis lupus  │Lup                │Neomys      │Chiţcanul de│
│             │                   │fodiens     │apă         │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Capreolus    │Căprioara          │Pitymus     │Şoarecele   │
│capreolus    │                   │subterraneus│subpământean│
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Cervus       │Cerb European      │Putorius    │Dihor comun │
│elaphus      │                   │putorius    │            │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Clethrionomys│Şoarecele-scurmător│Sicista     │Şoarece     │
│glareolus    │de pădure          │betulina    │vărgat      │
│             │                   │            │            │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Dryomys      │Pârş de pădure cu  │Sciurus     │Veveriţa    │
│nitedula     │coada stufoasă     │vulgaris    │            │
│             │                   │            │            │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Felis        │Pisica salbatică   │Sorex       │Chiţcan de  │
│silvestris   │                   │alpinus     │munte       │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Lepus        │Iepure de camp     │Sorex       │Chiţcan     │
│europaeus    │                   │araneus     │comun       │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Lynx lynx    │Râs                │Sorex       │Chiţcan     │
│             │                   │minutus     │pitic       │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Martes foina │Jder de piatră     │Talpa       │Cârtiţa     │
│             │                   │europaea    │            │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Martes martes│Jder de copac      │Ursus arctos│Urs         │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Meles meles  │Viezura, bursuc    │Sus scrofa  │Mistreţ     │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Microtus     │Şoarecele de pământ│Vulpes      │Vulpe       │
│agrestis     │                   │vulpes      │            │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Microtus     │Şoarce de camp     │Salamandra  │Salamandra  │
│arvalis      │                   │salamandra  │            │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Microtus     │Şoarece de zăpadă  │Triturus    │Tritonul    │
│nivalis      │                   │alpestris   │alpin       │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Muscardinus  │Pârş de alun       │Triturus    │Tritonul    │
│avellanarius │                   │montandoni  │carpatic    │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│             │                   │Bombina     │Broasca cu  │
│Mus musculus │Şoarece de casă    │variegata   │burta       │
│             │                   │            │galbenă     │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Mustela      │                   │Rana        │Broasca     │
│erminea      │Hermina            │temporaria  │roşie de    │
│             │                   │            │munte       │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Bufo bufo    │Broasca râioasă    │Lacerta     │Şopârla de  │
│             │brună              │agilis      │câmp        │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Bufo viridis │Broasca râioasă    │Lacerta     │Şopârla de  │
│             │verde              │vivipara    │munte       │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Rana         │Broasca roşie de   │Anguis      │Şopârla fără│
│dalmatina    │pădure             │fragilis    │membre      │
│             │                   │            │            │
├─────────────┼───────────────────┼────────────┼────────────┤
│Elaphe       │Şarpele lui Esculap│            │            │
│longissima   │                   │            │            │
└─────────────┴───────────────────┴────────────┴────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│Nevertebrate                          │
├───────────┬──────────────────────────┤
│Ordin      │Specia                    │
├───────────┼──────────────────────────┤
│           │Isophia brevipensis       │
│Ortoptera  ├──────────────────────────┤
│           │Pholidoptera              │
│           │transsylvanica            │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Miramella ebneri          │
│           │carpathica                │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Lepidoptera│E. pharte belaensis       │
│           ├──────────────────────────┤
│           │E. epiphron transsylvanica│
│           ├──────────────────────────┤
│           │Parnassius Mnemosyne      │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Lycaena helle             │
│           ├──────────────────────────┤
│           │L. alciphron              │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Zerynthia polyxena        │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Acherontia atropos        │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Pieris bryoniae           │
│           │carpathensis              │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Argynnis laodice          │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Coenonympha tullia        │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Psodos quadrifaria        │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Ocnogyna parasita         │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Coleoptera │Ampedus pomonae           │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Pidonia lucida            │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Saperda scalaris          │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Lepiura quadrifasciata    │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Rosalia alpina            │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Carabus zawadskii         │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Duvalius proceroides      │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Odonata    │Lestes dryas              │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Coenagrion hylas          │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Ischnura elegans          │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Aeshna cyanea             │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Cordulegaster boltonii    │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Libellula quadrimaculata  │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Sympetrum sanguinum       │
│           ├──────────────────────────┤
│           │Pyrrhosoma nymphula       │
└───────────┴──────────────────────────┘

        Sursa: Studii în cadrul proiectului "Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei de interes naţional Peştera Tăuşoare", Lot 2, 2013-2014

    2.2.8. Infrastructura şi facilităţile pentru vizitare
        Dezvoltarea redusă a infrastructurii şi acoperirea redusă a căilor de comunicaţie au determinat o dezvoltare foarte înceată şi neconvingătoare a turismului în bazinul Gersei.
        Traseele turistice omologate de Ministerul Turismului sunt:
    1. Staţiunea Sângeorz-Băi - Valea Cormaia - Cabana "Farmecul Pădurii" - Vf. Cormaia.
    2. Staţiunea Sângeorz-Băi - Vf. Craia - Vf. Ţapului - Tarniţa "Obârşia Rebrei".
    3. Sat Parva - Valea Rebrei - Tarniţa "La Cruce".
    4. Sat Parva - Şaua Basca - Peştera Tăuşoare - Izvorul Negru.
    5. Sat Parva - Muntele Locurele.
    6. Valea Rebrei - Izvorul Ursului -Şaua Craia.
    7. Valea Rebrei - Izvorul Guşatu -Şaua Zânelor.
    8. Sat Rebrişoara - Valea Rebrei - Tarniţa "La Cruce".
    9. Comuna Telciu - Valea Telcişorului - Vf. Tomnatic - Tarniţa Bătrânei.

    2.2.9. Valorile turistice şi recreaţionale/ştiinţifice şi educative
        Din punct de vedere recreaţional, partea supraterană a ariei naturale protejate Peştera Tăuşoare este bogată în spaţii în aer liber, peisaje, cărări şi drumuri montane. Potenţialul natural este dat de varietatea reliefului montan din proximitate, mai ales de trecerea de la muscelele Năsăudului către Munţii Rodna, de climatul favorabil, de adăpost, de peisajul carpatic în care domină zonele împădurite.
        O potenţială activitate care poate aduce beneficii economice o constituie promovarea ecoturismului prin realizarea de activităţi precum: drumeţiile, cicloturismul, călăria, observarea faunei. În prezent, acestea nu sunt deloc practicate, deşi biodiversitatea zonei şi peisajul specific sunt resurse de mare valoare, posibile generatoare de fluxuri de ecoturişti.
        Valorile ştiinţifice şi educative ale arealului pot fi valorificate prin organizarea periodică de activităţi educative cu elevi/studenţi din comunităţile locale şi un numai, precum şi activităţi ştiinţifice de cercetare cu privire la speciile de faună şi floră existente în aria naturală protejată de interes naţional Peştera Tăuşoare.

    CAP. III
    OBIECTIVELE MANAGEMENTULUI
    3.1. Temele Planului de management
        Prezentul capitol reprezintă documentul de stabilire a obiectivelor şi a măsurilor de management care trebuie întreprinse, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, şi ţinând cont de caracteristicile specifice ale ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare şi ale sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare.
        Acest plan este structurat pe patru teme principale:
    1) Conservarea şi managementul biodiversităţii, al speciilor şi habitatelor de interes conservativ;
    2) Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare şi sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare;
    3) Comunicare, educaţie şi conştientizarea publicului;
    4) Cercetare ştiinţifică.

    3.2. Obiectivele Planului de management
    Tabel nr. 24
        Temele şi obiectivele specifice ale Planului de management


┌─────────────────┬────────────────────┐
│Temele           │Obiective specifice │
├─────────────────┼────────────────────┤
│A. Conservarea şi│OS1. Asigurarea     │
│managementul     │conservării         │
│biodiversităţii, │speciilor şi        │
│al speciilor şi  │habitatelor pentru  │
│habitatelor de   │care au fost        │
│interes          │declarate cele două │
│conservativ      │arii protejate      │
│                 │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │OS2. Asigurarea     │
│                 │managementului      │
│B. Administrarea │eficient al ariei   │
│şi managementul  │naturale            │
│efectiv al al    │protejate de interes│
│ariei naturale   │naţional 2.206.     │
│protejate de     │Peştera Tăuşoare şi │
│interes naţional │a                   │
│2.206. Peştera   │sitului de          │
│Tăuşoare şi      │importanţă          │
│sitului de       │comunitară ROSCI0193│
│importanţă       │Peştera Tăuşoare    │
│comunitară       │cu scopul menţinerii│
│ROSCI0193 Peştera│stării de conservare│
│Tăuşoare         │favorabilă a        │
│                 │speciilor şi        │
│                 │habitatelor de      │
│                 │interes conservativ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │OS3. Creşterea      │
│                 │nivelului de        │
│                 │conştientizare -    │
│C. Comunicare,   │îmbunătăţirea       │
│educaţie şi      │cunoştinţelor şi    │
│conştientizarea  │schimbarea          │
│publicului       │atitudinii şi       │
│                 │comportamentului    │
│                 │- pentru grupurile  │
│                 │interesate care au  │
│                 │impact asupra       │
│                 │conservării         │
│                 │biodiversităţii     │
├─────────────────┼────────────────────┤
│                 │OS4. Încurajarea şi │
│D.Cercetare      │promovarea          │
│ştiinţifică      │cercetării          │
│                 │ştiinţifice din     │
│                 │peşteră şi din afara│
│                 │ei                  │
└─────────────────┴────────────────────┘

    CAP. IV
    IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Lista măsurilor de conservare şi protecţie a ariilor protejate şi biotopului
        Pe suprafaţa ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare starea de conservare a habitatelor este afectată de defrişările care încă se realizează în vecinătate, precum şi de păşunat.
        Principalele măsuri de conservare şi protecţie care se impun pentru menţinerea habitatelor de hrănire ale liliecilor din aria protejată de interes naţional şi din situl de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare, în vederea păstrării trăsăturilor naturale specifice, sunt:
    a) Verificarea permanentă a sistemului de închidere al peşterii, pentru a se evita vandalizarea şi pătrunderea ilegală în subteran;
    b) interzicerea exploatării materialului lemnos şi a pietrei de pe teritoriul ariei protejate, în baza unui Protocol de colaborare încheiat între Custode şi entitatea juridică care administrează suprafaţa forestieră;
    c) interzicerea modificărilor de orice fel a regimului de curgere al apelor de suprafaţă;
    d) recomandarea limitării de către administratorul drumului a traficului greu (peste 3,5 t) pe drumurile forestiere de pe suprafaţa celor două arii protejate;
    e) monitorizarea continuă a factorilor de mediu şi a populaţiilor de chiroptere, cu respectarea zonării interne stabilite prin prezentul plan de management.
    f) interzicerea construcţiilor sau investiţiilor (ex. drumuri, cariere), cu excepţia celor legate de administrarea şi monitorizarea ariei protejate;
    g) monitorizarea debitului râului Izvorul Tăuşoarelor şi a regimului pluviometric din imediata vecinătate a peşterii;
    h) readucerea peşterii la condiţiile de ventilaţie apropiate de cele existente în momentul descoperirii acesteia prin reducerea secţiunii intrării la circa o treime din suprafaţa actuală, cu menţinerea accesului nerestricţionat pentru chiroptere;
    i) interzicerea prelevării de material din depozitele sedimentare, precum şi a deranjării acestora sub orice formă, prin procedee fizice, mecanice sau prin contaminare chimică. Depozitul sedimentar, în întregul său, reprezintă o "arhivă" deosebit de valoroasă, chiar dacă anumite elemente sunt imperceptibile ochiului uman;
    j) interzicerea extragerii din peşteră, în stare integrală sau fragmentară, a oricăror speleoteme de precipitaţie chimică şi/sau a unor noduli carbonatici diagenetici - "bile de Tăuşoare" sau a degradării acestora, prin orice mijloace, de natură fizică, mecanică sau chimică;
    k) interzicerea modificării oricăror parametri microclimatici din ariile de ocurenţă a mineralelor sulfatice hidratate (gips ş.a.). Efectele reducerii umidităţii sunt evidenţiate mai ales de mirabilit (care prin deshidratare se transformă în thenardit). Ca urmare, se impune evitarea strictă a modificării regimului de ventilaţie al peşterii (după readucerea acestui regim de ventilaţie la cel prezent la data descoperirii peşterii), fie prin blocarea, fie prin dezobstrucţia unor structuri ale acesteia, precum şi limitarea accesului vizitatorilor, indiferent de motivul prezenţei acestora în peşteră, în punctele de ocurenţă a mineralelor sulfatice;
    l) interzicerea prelevării de eşantioane cu conţinut micro- şi sau macrofosil din calcarele în care se dezvoltă peştera şi a distrugerii prin orice mijloace a suprafeţelor expuse ale pereţilor care evidenţiază un astfel de conţinut, precum şi a recoltării/degradării resturilor scheletice, indiferent de dimensiune, stare de conservare, specie etc. de pe planşeul peşterii ori din sediment. Măsurile de interdicţie a prelevării precizate la punctele a), b) şi d) trebuie aplicate indiferent de scopul activităţilor, cu excepţia situaţiilor când recoltarea este absolut necesară pentru efectuarea de cercetări ştiinţifice, cu condiţia limitării impactului asupra mediului subteran la minimul posibil, iar persoanele implicate solicită şi obţin din partea instituţiilor abilitate o autorizaţie specială pentru astfel de activităţi;
    m) ocolirea de către orice fel de vizitatori a zonei desemnate ca reprezentând depozit cu conţinut fosilifer (Anexa nr. 11 la Planul de management - harta zonă cu conţinut depozit fosilifer). Dincolo de prezenţa mai mult sau mai puţin evidentă a fosilelor, trebuie menţionat că suprafeţele planşeelor sunt întotdeauna susceptibile de a conserva urme ale activităţii vieţuitoarelor ale căror oseminte compun depozitele fosilifere (de ex. cuiburi de hibernare, urme plantare, coprolite etc). De cele mai multe ori acestea sunt greu de observat. De asemenea, păşind, chiar cu atenţie, pe un astfel de depozit există pericolul de a degrada (prin tasare) fosilele acoperite cu un strat superficial de sediment;
    n) interzicerea strictă a modificării antropice a regimului hidrodinamic al cursurilor subterane, precum şi a degradării, prin orice mijloace, a proprietăţilor organoleptice şi/sau a compoziţiei chimice a apei.

        Deoarece Reţeaua Ecologică Natura 2000 ia în considerare realităţile economice, sociale şi culturale ale zonei, conservarea speciilor şi habitatelor trebuie să se realizeze printr-un management activ dar, în aceeaşi măsură, durabil. Pentru atingerea acestui deziderat, Directiva Habitate (92/43/CEE), prin articolul 6, prevede obligaţii ale statelor membre cu privire la gospodărirea siturilor Natura 2000. Articolul reglementează atât măsurile privind conservarea, cât şi cele necesare a fi aplicate în derularea unor activităţi/proiecte cu potenţial negativ asupra stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor din situri.
        În marea lor majoritate, factorii extrinseci care determină declinul populaţiilor de lilieci sunt reprezentaţi de acţiunile antropice asupra mediului înconjurător. Supravieţuirea speciilor este posibilă doar prin păstrarea calităţii mediului. Ca urmare, orice intervenţie umană constituie un element susceptibil de a altera condiţiile de existenţă proprii liliecilor şi, implicit, de a determina reducerea drastică a efectivelor.
        Întrucât Peştera Tăuşoare reprezintă principalul adăpost al chiropterelor din aria naturală protejată orice intervenţie naturală şi umană care afectează cadrul natural al cavităţii subterane, cum sunt defrişările şi schimbarea compoziţiei floristice de la suprafaţă, impactul antropic, efectele de îngheţ-dezgheţ propagate pe mare distanţă de la intrare pot induce modificări suficient de mari în topoclimat pentru ca peştera să-şi piardă proprietăţile de adăpost favorabil pentru lilieci.

    Măsuri de protecţie a chiropterelor
        În România toate speciile de chiroptere sunt protejate prin lege, împreună cu adăposturile şi cu habitatele lor de hrănire astfel se impun o serie de măsuri de protecţie, care să asigure menţinerea populaţiilor de lilieci din situl de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare într-o stare de conservare favorabilă. Aceste măsuri se referă atât la conservarea liliecilor, cât şi a habitatelor şi adăposturilor lor.
        Perioade vulnerabile
        În viaţa liliecilor există două perioade extrem de vulnerabile:
    1. Perioada de hibernare (15 octombrie - 15 aprilie) şi
    2. Perioada de naştere şi creşterea puilor (15 mai - 15 august).

        Pentru situl de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare, care adăposteşte doar colonii de hibernare, critică este perioada 15 octombrie - 15 aprilie, ceea ce presupune măsuri suplimentare de protecţie în acest interval anual, respectiv:
    a) În acest interval nu se efectuează nici un fel de vizite; singurele intrări permise în peşteră fiind cele două vizite de monitorizare sezonieră şi intrările în interes ştiinţific autorizate;
    b) Se delimitează căi de acces înguste, de 40-50 cm, la o distanţă minimă similară faţă de pereţii peşterii, care să protejeze liliecii care hibernează la înălţimi de 1-1,5 m, unde sunt complet expuşi riscului de a fi deranjaţi sau chiar acroşaţi din mers;
    c) Se utilizează echipament de protecţie personală, de tip speologic, care contribuie la reducerea riscului de acroşaj şi la asigurarea securităţii personale. Acesta include obligatoriu cască cu ecleraj exclusiv electric inclus, cizme de cauciuc pentru evitarea alunecării şi haine de protecţie. Se va evita pătrunderea în peşteră cu salopetă murdară cu argilă şi/sau material organic din alte peşteri, pentru a nu produce o eventuală contaminare microbiană sau de altă natură. Este interzisă introducerea şi abandonarea în peşteră a oricărui material alohton, inclusiv cele de natură organică.

    Comportament de vizitare
        În situaţia în care este permis accesul în peşteră în perioada de hibernare, pentru monitorizare, cercetări şi alte situaţii special autorizate, se impun următoarele restricţii suplimentare:
        În afara peşterii:
    a) În perioada critică (15 octombrie - 15 aprilie) se va permite numai intrareaîn scop de cercetare şi în grupuri mici (maxim 4-5 persoane);
    b) Se vor oferi vizitatorilor informaţii despre chiroptere, menite să reducă curiozitatea şi presiunea "in situ" asupra liliecilor şi totodată să educe vizitatorii în scopul conştientizării şi protejării lor;
    c) Se va încuraja comportamentul pro-natura de conservare a vieţuitoarelor în şi împreună cu mediul lor;
    d) Se vor oferi explicaţii referitoare la lilieci, precum şi avertizările necesare, în afara peşterii, în spaţiul destinat constituirii grupului;

        În interiorul peşterii:
    a) Se respectă poteca şi nu se permite risipirea vizitatorilor;
    b) Este obligatorie ocolirea coloniilor de lilieci sau a liliecilor solitari;
    c) Se interzice iluminarea directă a liliecilor, iar atunci când este posibil, se asigură obscuritatea în zona coloniei de lilieci;
    d) Se interzice atingerea liliecilor;
    e) Se interzice fotografierea cu blitz a exemplarelor solitare şi a coloniilor şi nu se filmează liliecii. În ambele cazuri excepţiile sunt permise doar în condiţii reglementate şi autorizate de forurile competente.
    f) Se interzice trecerea pe sub / sau la distanţe mai mici de 50 cm de exemplarele solitare şi la mai puţin de 1 m de colonii;
    g) Trecerea prin apropierea liliecilor se va face rapid şi în linişte, cu evitarea staţionării, cu excepţia cazurilor special autorizate, care se rezumă la cercetare, salvări, echipări de siguranţă sau protecţie;
    h) Se limitează conversaţia şi producerea oricărui zgomot. Se vorbeşte în şoaptă şi doar dacă este absolut necesar;
    i) Se reduce intensitatea luminii în apropierea liliecilor şi se direcţionează spotul luminos doar spre potecă.

    4.2. Planul anual de acţiuni
        Planul anual de acţiuni are în vedere fundamentarea principalelor acţiuni şi activităţi, într- un cadru instituţional coerent, la nivelul administraţiei Peşterii Tăuşoare care va fi în măsură - prin acţiunile şi activităţile cuprinse - să satisfacă nevoile identificate, să asigure necesarul de conservare a peşterii şi să atingă obiectivele propuse pentru aceasta.
        Planul anual de acţiune detaliază acţiunile prevăzute în cadrul planului de management pentru perioada de timp vizată şi le transpune în sarcini şi acţiuni specifice. Un program anual de activităţi defineşte sarcini, evenimente şi ţinte specifice necesare pentru realizarea acţiunilor din planul de management. Acţiunile sunt planificate a fi implementate în următorii 5 ani şi sunt reflectate în bugetul Planului de management, cuprins în Anexa nr. 10 la Planul de management.
        Astfel, prezentul capitol va cuprinde descrierea activităţilor şi acţiunilor prevăzute în aria protejată, pe cele două componente ale sale, suprateran şi subteran, precum şi considerarea duratei acestora de implementare. În cele ce urmează, vom prezenta, pentru fiecare acţiune aferentă obiectivelor identificate în cadrul Planului de management la nivelul capitolului anterior, următoarele elemente:
    a) obiectivele specifice;
    b) activităţile de management;
    c) indicatorii de realizare cuantificabili sau măsurabili;
    d) calendarul acţiunii;
    e) resurse necesare;
    f) colaboratori.

        Planul de management al ariei naturale protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare şi al sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare include acţiuni a căror prioritate variază. Fiecărei acţiuni i s-a acordat una dintre cele trei priorităţi standard:
    1) Prioritate 1 = Acţiunea este obligatoriu să fie îndeplinită pe parcursul duratei de existenţă a planului
    2) Prioritate 2 = Acţiuni care ar trebui să fie realizate
    3) Prioritate 3 = Acţiuni ce ar putea să fie realizate când timpul şi/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea acţiunilor 1 şi 2


┌───────────────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────────┬──────────┐
│Tema           │A. Conservarea şi managementul biodiversităţii, │                │          │
│               │al speciilor şi                                 │                │          │
│               │habitatelor de interes conservativ              │                │          │
├───────────────┼────────────────────────────────────────────────┤                │          │
│Obiectiv       │OS1. Asigurarea conservării speciilor şi        │                │          │
│               │habitatelor pentru care au                      │                │          │
│               │fost declarate cele două arii protejate         │                │          │
├───────────────┼───────────────┬──┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤                │          │
│Acţiuni de     │Indicator de   │  │An 1 │An 2 │An 3 │An 4 │An 5 │                │          │
│management     │realizare      │P │     │     │     │     │     │Colaboratori    │Resurse   │
│               │               │r ├──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┤                │financiare│
│               │               │i │S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│                │          │
│               │               │o │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │               │r │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │               │i │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │               │t │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │               │a │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │               │t │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │               │e │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│               │Hărţi          │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │actualizate    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │periodic la un │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│1.1.           │interval de 5  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│Reevaluarea    │ani:           │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│periodică      │- o hartă cu   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│a profilului   │suprafaţa      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Institute de    │          │
│peşterii şi    │subterană,     │P1│  │  │  │  │  │  │  │  │██│██│speologie,      │66.000 RON│
│monitorizarea  │actualizată, în│  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│██│prestatori de   │          │
│debitului      │funcţie de     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│██│servicii        │          │
│râului de la   │activităţile de│  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│██│specializaţi    │          │
│suprateran şi  │explorare      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│██│                │          │
│a regimului    │speologică şi  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│██│                │          │
│pluviometric   │de modificările│  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│██│                │          │
│din imediata   │geomorfologice │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│██│                │          │
│vecinătatea a  │ale            │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│██│                │          │
│peşterii       │subteranului;  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │- un grafic    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │debite râu     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │suprateran;    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │- un grafic    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │regim          │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │pluviometric   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│               │1 kilometru de │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│1.2. Marcarea  │marcaj pe      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│traseelor      │traseul        │P2│  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │administraţiei  │2.200 RON │
│parcurse în    │Intrare-Sala de│  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │publice         │          │
│subteran în mod│Mese, marcarea │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │locale,         │          │
│corespunzător  │zonelor        │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │implicate,      │          │
│               │cu valoare     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ONG-uri         │          │
│               │peisagistică   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│1.3. Elaborarea│3 metodologii  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│unei           │de vizitare    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│metodologii de │pentru 3       │P1│  │██│  │  │  │  │  │  │  │  │administraţiilor│          │
│vizitare pe    │trasee de      │  │  │██│  │  │  │  │  │  │  │  │publice         │          │
│fiecare traseu │vizitare       │  │  │██│  │  │  │  │  │  │  │  │locale          │1.500 RON │
│în parte       │1 set reguli de│  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │vizitare       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│1.4. Completare│               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│şi             │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Prestatori de   │          │
│reactualizare  │1 reactualizare│  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │servicii,       │          │
│periodică a    │la un interval │P1│  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│Autorităţi ale  │          │
│listelor de    │de             │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│administraţiilor│          │
│floră şi faună │5 ani          │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│publice         │          │
│de             │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│locale, Ocolul  │          │
│la suprafaţa   │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│Silvic          │45.000 RON│
│peşterii şi a  │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│amenajamentelor│               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│silvice        │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│1.5.           │1 întâlnire cu │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│Întreprinderea │autorităţile   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│de             │locale şi      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│demersuri în   │administratorul│P3│  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │administraţiilor│          │
│vederea        │drumului şi o  │  │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │publice         │          │
│limitării      │adresă         │  │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │publice locale  │1.500 RON │
│traficului greu│către Ocolul   │  │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │                │          │
│peste 3,5 tone │Silvic         │  │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │                │          │
│în             │responsabil    │  │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │                │          │
│proximitatea   │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│intrării în    │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│peşteră        │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│               │1 acţiune de   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │asigurare a    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │integrităţii   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│1.6. Protecţia │porţii de      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│fizică a       │restricţionare │P2│  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │administraţiilor│          │
│adăposturilor  │în subteran    │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │publice         │          │
│speciilor de   │precum şi      │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │locale          │          │
│chiroptere     │reducerea      │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │                │1.400 RON │
│               │portalului de  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │intrare la 1/3 │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │din suprafaţa  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │actuală.       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│1.7. Elaborarea│               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│unui protocol  │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│de colaborare  │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│cu Ocolul      │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│silvic care    │Protocol de    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│gestionează    │colaborare     │P1│  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │administraţiilor│          │
│fondul silvic, │semnat         │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │publice         │          │
│precum şi cu   │               │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │locale, Ocolul  │          │
│proprietarii de│               │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │Silvic,         │          │
│drept ai       │               │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │locuitorii      │1.200 RON │
│terenului      │               │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │comunităţilor   │          │
│suprateran     │               │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │locale          │          │
│aflat în       │               │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │                │          │
│protecţie, în  │               │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │                │          │
│scopul         │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│conservării    │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│florei şi      │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│faunei         │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│de pe suprafaţa│               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│de protecţie   │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│               │Studii         │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │realizate la un│  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│1.8.           │interval de 5  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│Monitorizarea  │ani - o hartă  │P1│██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│Prestatori de   │          │
│permanentă     │cu siturile de │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│servicii        │80.000 RON│
│şi recenzarea  │hibernare      │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│specializaţi    │          │
│populaţiei de  │ale            │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│                │          │
│chiroptere     │chiropterelor, │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │pe sezoane     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │anuale         │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │de hibernare;  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
└───────────────┴───────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────┴──────────┘


┌───────────────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────────┬──────────┐
│               │B. Administrarea şi managementul efectiv al    │                │          │
│Tema           │ariei naturale protejate de                    │                │          │
│               │interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare şi a  │                │          │
│               │sitului de importanţă                          │                │          │
│               │comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare          │                │          │
├───────────────┼───────────────────────────────────────────────┤                │          │
│               │OS2. Asigurarea managementului eficient al     │                │          │
│               │ariei naturale protejate de                    │                │          │
│Obiectiv       │interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare şi a  │                │          │
│               │sitului de importanţă                          │                │          │
│               │comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare cu scopul│                │          │
│               │menţinerii stării de                           │                │          │
│               │conservare favorabilă a speciilor şi           │                │          │
│               │habitatelor de interes conservativ             │                │          │
├───────────────┼──────────────┬──┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤Colaboratori    │Resurse   │
│Acţiuni de     │Indicator de  │  │An 1 │An 2 │An 3 │An 4 │An 5 │                │financiare│
│management     │realizare     │P │     │     │     │     │     │                │          │
│               │              │r ├──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┤                │          │
│               │              │i │S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│                │          │
│               │              │o │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │              │r │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │              │i │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │              │t │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │              │a │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │              │t │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │              │e │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│               │1 Program de  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│2.1. Asigurarea│lucru pentru  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│unui program   │persoanele    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Custodele       │          │
│optim de lucru │implicate     │P1│██│  │██│  │██│  │██│  │██│  │ariilor         │          │
│pentru custode │actualizat    │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│  │protejate       │500 RON   │
│ghizi şi alte  │anual sau ori │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│  │                │          │
│persoane       │de            │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│  │                │          │
│implicate      │câte ori este │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │cazul         │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│               │Achiziţii de  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │echipament    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │adecvat pentru│  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │persoanele    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │implicate, cel│  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │puţin un set  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│2.2.Asigurarea │de echipament │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│echipamentului │de protecţie  │P1│  │  │██│  │  │  │██│  │  │  │Custodele       │          │
│adecvat pentru │speologic     │  │  │  │██│  │  │  │██│  │  │  │ariilor         │15.000 RON│
│custode şi     │pentru ghid   │  │  │  │██│  │  │  │██│  │  │  │protejate       │          │
│ghizi          │(combinezon,  │  │  │  │██│  │  │  │██│  │  │  │                │          │
│               │subcombinezon │  │  │  │██│  │  │  │██│  │  │  │                │          │
│               │cască de      │  │  │  │██│  │  │  │██│  │  │  │                │          │
│               │protecţie, o  │  │  │  │██│  │  │  │██│  │  │  │                │          │
│               │pereche de    │  │  │  │██│  │  │  │██│  │  │  │                │          │
│               │cizme         │  │  │  │██│  │  │  │██│  │  │  │                │          │
│               │de cauciuc)   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │Achiziţia de  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │echipamente,  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │dotări cu     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │logistică de  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │birou sau     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │logistică de  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │teren         │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│               │- 2 întâlniri │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │de lucru cu   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│2.3. Realizarea│reprezentanţii│  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│de întâlniri   │autorităţilor │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│în vederea     │locale şi     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│interzicerii   │Apele Române  │P2│  │  │  │  │  │██│  │  │  │  │administraţiilor│          │
│modificărilor  │în vederea    │  │  │  │  │  │  │██│  │  │  │  │publice         │          │
│de orice fel a │stabilirii    │  │  │  │  │  │  │██│  │  │  │  │locale, Apele   │          │
│regimului de   │unui          │  │  │  │  │  │  │██│  │  │  │  │Române,         │2500 RON  │
│curgere al     │regulament    │  │  │  │  │  │  │██│  │  │  │  │specialişti     │          │
│apelor de la   │care să se    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│suprafaţă      │aplice la     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │nivelul ariei │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │naturale      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │protejate     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│               │Plan de       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│2.4. Elaborare │prevenire a   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│plan de        │accidentelor  │P2│  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │administraţiei  │          │
│prevenire a    │şi            │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │publice,        │          │
│accidentelor în│organizarea   │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │Salvamont,      │          │
│mediul subteran│activităţii de│  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │Federaţia       │500 RON   │
│               │salvare din   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Română de       │          │
│               │peşteră       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Speologie       │          │
│               │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│2.5.           │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│Actualizarea   │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│Regulamentului │1 actualizare │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│ariei naturale │o dată la 5   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│protejate de   │ani, sau ori  │P1│  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│administraţiei  │          │
│interes        │de câte ori   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│publice         │          │
│naţional       │este necesar  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│locale          │1.000 RON │
│şi a sitului de│              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│                │          │
│importanţă     │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│                │          │
│comunitară     │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│                │          │
│ROSCI0193      │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│                │          │
│Peştera        │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│Tăuşoare la un │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│interval de    │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│5 ani          │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│2.6.           │O scară de    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│Reabilitarea   │acces pe      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│elementelor    │Galeria       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│de             │Gipsului,     │P3│  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │administraţiei  │          │
│infrastructură,│la Orgă;      │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │publice         │          │
│în scopul      │              │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │locale,         │8.000 RON │
│asigurării     │O scară de    │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │voluntari       │          │
│accesului şi   │acces pe      │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │  │                │          │
│siguranţei     │Galeria       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│persoanelor    │Gipsului,     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│implicate, în  │la Cascadă    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│peşteră        │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│               │1 Jurnal al   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │peşterii      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │actualizat    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │periodic, care│  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │să cuprindă   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│2.7. Alcătuirea│date          │P1│██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│Autorităţi ale  │          │
│unui jurnal    │privind       │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│administraţiei  │          │
│al peşterii    │intrările în  │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│publice         │1.000 RON │
│               │peşteră şi    │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│locale          │          │
│               │vizitele      │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│                │          │
│               │supraterane,  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │nr            │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │participanţi, │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │orare de      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │vizitare,     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │observaţii    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│2.8. Prevenirea│Un panou de   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│incendiilor    │avertizare 1  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│pe suprafaţa   │înştiinţare/  │P1│  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│administraţiei  │          │
│supraterană a  │an către      │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│publice         │          │
│celor două arii│proprietarii  │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│locale          │1.500 RON │
│naturale       │de terenuri   │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│                │          │
│protejate      │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│2.9. Prevenirea│              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│realizării     │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│tratamentelor  │Înştiinţări   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│chimice/       │către         │P1│  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│Autorităţi ale  │          │
│pesticide/     │proprietarii  │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│administraţiei  │          │
│substanţe      │de            │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│publice         │1.000 RON │
│chimice        │terenuri      │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│locale          │          │
│şi promovarea  │              │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│                │          │
│conceptelor şi │              │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│                │          │
│metodelor de   │              │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│                │          │
│combatere      │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│biologică în   │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│aria naturală  │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│protejată      │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│2.10.          │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│Dezvoltarea    │1 Listă cu    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│activităţilor  │activităţi    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│turistice      │turistice     │P3│██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│administraţiei  │          │
│desfăşurate în │benefice ariei│  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│publice         │          │
│cadrul ariei   │naturale      │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│locale          │          │
│naturale       │protejate     │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│Societăţi       │4.500 RON │
│protejate de   │500 de afişe  │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│comerciale      │          │
│interes        │distribuite   │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│                │          │
│naţional şi a  │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│sitului de     │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│importanţă     │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│comunitară     │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│2.11.          │Număr de      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│Verificarea    │vizite în     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│respectării    │teren Număr de│P1│██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│administraţiei  │          │
│regulamentului │analize,      │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│publice         │          │
│şi a           │verificări    │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│locale,         │          │
│prevederilor   │              │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│Instituţii      │8.000 RON │
│planului de    │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │abilitate       │          │
│management     │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│2.12.          │Număr de      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│Asigurarea     │proiecte      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│finanţării/    │elaborate     │P1│██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│administraţiei  │          │
│bugetului      │Taxe, sume    │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│publice         │          │
│necesar pentru │colectate     │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│locale,         │          │
│implementarea  │              │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│Instituţii      │2.500 RON │
│planului de    │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │abilitate       │          │
│management.    │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│2.13. Marcarea │Număr de semne│  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│limitelor      │distinctive   │P2│  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│Voluntari       │500 RON   │
│ariei naturale │cruce albă    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│                │          │
│protejate de   │aplicate      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│                │          │
│interes        │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │██│                │          │
│naţional la    │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│suprateran     │              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
├───────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────┼──────────┤
│               │Raport de     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │monitorizare  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │anual privind │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│2.14.          │rezultatele   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale  │          │
│Monitorizarea  │acţiunilor şi │P1│  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│administraţiei  │          │
│implementării  │obiectivele   │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│publice         │          │
│Planului de    │atinse,       │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│locale          │2.500 RON │
│management     │propuneri de  │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│                │          │
│               │actualizări   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │Număr de      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │vizite în     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
│               │teren         │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │                │          │
└───────────────┴──────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────┴──────────┘


┌───────────────┬────────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────┐
│Tema           │C. Comunicare, educaţie şi conştientizarea      │              │          │
│               │publicului                                      │              │          │
├───────────────┼────────────────────────────────────────────────┤              │          │
│               │OS3. Creşterea nivelului de conştientizare -    │              │          │
│Obiectiv       │îmbunătăţirea                                   │              │          │
│               │cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi       │              │          │
│               │comportamentului - pentru                       │              │          │
│               │grupurile interesate care au impact asupra      │              │          │
│               │conservării biodiversităţii                     │              │          │
├───────────────┼───────────────┬──┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤              │          │
│Acţiuni de     │Indicator de   │  │An 1 │An 2 │An 3 │An 4 │An 5 │Colaboratori  │Resurse   │
│management     │realizare      │P │     │     │     │     │     │              │financiare│
│               │               │r ├──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┤              │          │
│               │               │i │S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│              │          │
│               │               │o │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│               │               │r │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│               │               │i │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│               │               │t │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│               │               │a │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│               │               │t │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│               │               │e │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│               │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
├───────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────┼──────────┤
│               │- 1 acţiune de │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│               │educare şi     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│3.1.           │conştientizare │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│Dezvoltarea şi │organizată     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Şcoli, licee, │          │
│implementarea  │anual într-o   │P1│  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│autorităţi    │          │
│de programe de │comunitate din │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│ale           │          │
│educare a      │proximitatea   │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│administraţiei│10.000 RON│
│locuitorilor   │ariilor        │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│publice locale│          │
│proximitatea   │protejate      │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│              │          │
│ariilor        │- minim 1      │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│              │          │
│protejate      │unitate şcolară│  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│               │implicate în   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│               │programe de    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│               │educare şi     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│               │conştientizare.│  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
├───────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────┼──────────┤
│3.2.           │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│Organizarea de │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│ore de         │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│educaţie       │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale│          │
│ecologică în   │- Minim 2 ore  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │administraţiei│          │
│aria           │de educaţie    │P2│  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│publice       │          │
│naturală       │ecologică      │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│locale, şcoli,│          │
│protejată cu   │organizate I   │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│licee,        │          │
│elevii         │               │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│ONG-uri,      │14.000 RON│
│şcolilor şi    │               │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│voluntari     │          │
│liceelor din   │               │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│              │          │
│proximitatea   │               │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│              │          │
│ariilor        │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│protejate (spre│               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│exemplu ora    │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│de botanică în │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│natură)        │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
├───────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────┼──────────┤
│               │- minim 1      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale│          │
│3.3. Promovarea│campanie       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │administraţiei│          │
│activităţilor  │organizată     │P2│  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │publice       │          │
│de voluntariat │- minim 10     │  │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │locale, şcoli,│          │
│               │voluntari      │  │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │licee,        │          │
│               │implicaţi în   │  │  │  │  │  │██│  │  │  │  │  │ONG-uri,      │2.500 RON │
│               │campanie       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │voluntari     │          │
│               │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
├───────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────┼──────────┤
│3.4.           │- numărul de   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│Conştientizarea│acţiuni, la    │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale│          │
│vizitatorilor  │fiecare        │P3│██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│administraţiei│          │
│cu privire la  │vizită permisă │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│publice       │          │
│impactul       │de regulamentul│  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│locale, şcoli,│          │
│negativ al     │ariei          │  │██│██│██│██│██│██│██│██│██│██│licee,        │4.000 RON │
│oricărei       │protejate      │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │ONG-uri,      │          │
│activităţi de  │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │voluntari     │          │
│vizitare       │               │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
└───────────────┴───────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────────┴──────────┘


┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────┐
│Tema        │D. Cercetare ştiinţifică                                │              │          │
├────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤              │          │
│Obiectiv    │OS4. Încurajarea şi promovarea cercetării ştiinţifice   │              │          │
│            │din peşteră şi                                          │              │          │
│            │din afara ei                                            │              │          │
├────────────┼───────────────────────┬──┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤              │          │
│Acţiuni de  │                       │  │An 1 │An 2 │An 3 │An 4 │An 5 │              │          │
│management  │Indicator de realizare │P │     │     │     │     │     │Colaboratori  │Resurse   │
│            │                       │r ├──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┤              │financiare│
│            │                       │i │S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│              │          │
│            │                       │o │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│            │                       │r │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│            │                       │i │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│            │                       │t │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│            │                       │a │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│            │                       │t │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│            │                       │e │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│            │                       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
├────────────┼───────────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────┼──────────┤
│4.1.        │                       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│Realizarea  │                       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│de          │Minim 1 parteneriat/   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│colaborări  │colaborare anual       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│şi          │Minim 2 invitaţii/     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │Autorităţi ale│          │
│parteneriate│adrese/an de           │P2│  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│administraţiei│          │
│cu structuri│promovare a acţiunilor │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│publice       │          │
│similare din│de cercetare           │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│locale,       │          │
│ţară şi     │ştiinţifice organizate │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│universităţi, │          │
│străinătate │în peşteră şi          │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│ONG-uri,      │10.000 RON│
│pentru      │în afara ei trimise    │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│institute de  │          │
│promovarea  │către posibili         │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│speologie     │          │
│cercetării  │parteneri-universităţi,│  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│              │          │
│ştiinţifice │cluburi de             │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│din         │speologie, institute de│  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│peşteră şi  │cercetare,             │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│din afara ei│specialişti, şcoli     │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│            │                       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│            │                       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
├────────────┼───────────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────┼──────────┤
│4.3.        │                       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│Asigurarea  │                       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│participării│                       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│la programe │Cel puţin o persoană   │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│de instruire│participantă la        │P1│  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│Autorităţi ale│          │
│/           │un program de instruire│  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│administraţiei│          │
│formare     │/formare               │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│publice       │15.000 RON│
│profesională│profesională           │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│locale        │          │
│/           │Număr de participări/  │  │  │██│  │██│  │██│  │██│  │██│              │          │
│seminarii,  │instruiri              │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│simpozioane │                       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│a           │                       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│personalului│                       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
│angajat     │                       │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │  │              │          │
└────────────┴───────────────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────────┴──────────┘

    4.3. Resurse pentru management şi infrastructură
        În vederea implementării cu succes a Planului de management al ariei naturale protejate de interes naţional şi al sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare se va asigura utilizarea tuturor resursele necesare.
        Implementarea corespunzătoare a Planului de management al ariei naturale protejate de interes naţional şi al sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare se poate face în condiţiile în care tot personalul implicat este dotat corespunzător din punct de vedere logistic (echipamente speologice, aparatură ştiinţifică, logistică de birou şi IT).
        Entitatea responsabilă de implementarea Planului de management asigură o coordonare corespunzătoare şi organizează în mod regulat întâlnirile necesare în vederea monitorizării activităţilor. Sistemul de comunicare între entităţile/persoanele implicate în implementarea Planului de management va fi unul fluid, iar responsabilităţile vor fi împărţite pentru se a asigura furnizarea la timp şi în mod corespunzător a rezultatelor.
        Pentru implementarea eficientă a Planului de management, vor fi utilizate următoarele categorii de resurse de management şi infrastructură, care asigură eficientizarea atingerii rezultatelor propuse:
    a) Resurse tehnice şi logistice - acces la baze de date, soft-uri specializate, proceduri de management al Planului (comunicare, monitorizare, control calitate); echipamente de protecţie, calculatoare tip desktop şi portabile cu sisteme hardware performante, programe software, birouri de lucru, cameră foto, reportofon, videoproiector, consumabile, hârtie pentru realizarea rapoartelor, analizelor, modelelor, studiilor, sală de şedinţe; sală de depozite a documentelor; serviciile administrative;
    b) Resurse umane - custode de arii protejate atestat COR, cu studii superioare de geografie, calificări Tehnica Speologiei Alpine.

    4.4. Literatura citată
    1. Borza, Al., Boşcaiu N., 1965-Introducere în studiul covorului vegetal, Bucureşti
    2. Borda D., Borda C., 2008-Liliecii - relaţii cu omul şi mediul înconjurător, Editura Napoca Star, ISBN 973-647-282-5
    3. Bleahu M., Bombiţă G., Krautner H.G.,1968- Harta geologică a R.S. România, scara 1:200.000. Foaia Vişeu. Notă explicativă. Institutul Geologic, Bucureşti
    4. Cristea V., Gafta D., Pedrotti F., 2004- Fitosociologie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
    5. Doniţă N., Paucă-Comănescu M., Popescu A., Mihăilescu S., Biriş I. A., 2005-Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti
    6. Dumitrescu M., Tanasache J., Orghidan D., 1962-1963- Răspândirea chiropterelor în R.P. Română, ISBN 1-2, 509-575
    7. Gafta D., Mountford O., 2008-Manual de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 din România, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
    8. Goran C.,1981-Catalogul sistematic al peşterilor din România
    9. Krautner H.G., Krautner F., Szasz L.,Seghedi I., 1989-România. Harta geologică scara 1:50.000. Foaia 20c Rebra, Institutul de Geologie şi Geofizică, Bucureşti
    10. Sîrcu I., 1978-Munţii Rodnei, Editura Academiei RSR:108, Bucureşti
    11. Tudoroniu M. E., Borda D., 2003- Hibernarea la lilieci. Ecocarst, 4, 51- 53
    12. Viehmann I.,Şerban M.,1962-1963-Notă preliminară asupra peşterii de la Izvorul Tăuşoarelor Munţii Rodnei. Lucrare Institutul Speologic "E. Racoviţa", I-II
    13. Viehmann I., Rusu T., Şerban M., 1964- Complexul carstic Tăuşoare-Zalion, Munţii Rodnei, Lucrare Institutul Speologic "E. Racoviţa", III
    14. Vlaicu M., Jere C., Dragu A., Borda D., Goran C., Szodoray- Paradi F., Năstase-Bucur R., Niţu E., Murariu D., 2013 - Ghid pentru monitorizarea stării de conservare a peşterilor şi speciilor de lilieci de interes comunitar din România, Editura Advertising, Bucureşti

    Alte surse citate:
    1. Ghid pentru elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din România, Michael R. Appleton, Proiect Managementul Conservării Biodiversităţii din România, Facilitate şi Asistenţă Tehnică în schimbările instituţionale, Proiectul Băncii Mondiale nr. RO-GE-44176
    2. Studiul de cercetare pentru descrierea mediului fizic în Peştera Tăuşoare - descrierea mediului fizic suprateran şi cavernicol, inclusiv cartarea peşterii şi hidrologia, climatul peşterii, Lot nr. 1, Institutul de Speologie "Emil Racoviţa" Bucureşti, 2014
    3. Studiul de cercetare "Descrierea mediului antropic; descrierea mediului biotic, cartarea şi descrierea habitatelor, descrierea florei şi faunei de pe amplasament; studiul relaţiilor specifice dintre populaţiile de chiroptere din sit şi ecosisteme; evaluarea stării de conservare a speciilor protejate; realizarea bazei de date, stabilirea măsurilor de conservare, metodologia de monitorizare"; Lot nr. 2, Institutul de Speologie "Emil Racoviţa" Bucureşti, 2014.
    4. Documentele de consultare a factorilor interesaţi.

    ANEXA 1

    la Planul de management
                  Harta privind limitele administrativ teritoriale ale
       localităţilor din zona ariei naturale protejate de interes naţional 2.206.
                            Peştera Tăuşoare şi a sitului de
                    importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare
(a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 2

    la Planul de management
           Harta unităţilor amenajistice care includ vegetaţia forestieră din
          situl de importanţă comunitară ROSCI0193 şi din vecinătatea acestuia
(a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 3

    la Planul de management
                           Harta generală geografică a ariei
             naturale protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare
            şi a sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare
(a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 4

    la Planul de management
    Harta ROSCI0193 Peştera Tăuşoare, proiecţia în plan
    Harta peşterii de la Izvorul Tăuşoarelor - proiecţie în plan
(a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 5

    la Planul de management
                         Zonele bogate în speleoteme calcitice
                      sau sulfatice în ROSCI1093 Peştera Tăuşoare
(a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 6

    la Planul de management
    Harta reţelei hidrografice subterane din
    ROSCI0193 Peştera Tăuşoare
(a se vedea imaginea asociată)
    Schiţa simplificată a drenajului subteran
(a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 7

    la Planul de management
    Harta zonă depozit cu conţinut fosilifer în
    ROSCI0193 Peştera Tăuşoare
(a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 8

    la Planul de management
                         Harta geomorfologică a ariei naturale
                 protejate de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare
(a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 9

    la Planul de management
                        Harta tipurilor de sol din aria naturală
                 protejată de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare
(a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 10

    la Planul de management
                               BUGET PLAN DE MANAGEMENT


┌──────────────────────────────────┬───────────┐
│Aria naturală protejată de interes│           │
│naţional 2.206 Peştera Tăuşoare   │           │
│şi situl de importanţă comunitară │Sume în lei│
│ROSCI0193 Peştera Tăuşoare        │           │
├───────────────┬──────────────────┴───────────┤
│Programe şi    │NECESAR DE FINANŢARE          │
│sub-programe   ├──────────────┬───────────────┤
│               │Scenariu      │Scenariu       │
│               │critic*)      │optim**)       │
│               ├──────┬───────┼───────┬───────┤
│               │Ore   │Fonduri│Ore    │Fonduri│
│               │lucru │       │lucru  │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│               │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│P1 Managementul│      │       │       │       │
│biodiversităţii│      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.1.           │      │       │       │       │
│Inventariere şi│1350  │12,150 │2000   │24,300 │
│cartare        │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.2.           │      │       │       │       │
│Monitorizare   │1000  │9,050  │2011   │18,100 │
│stării de      │      │       │       │       │
│conservare     │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.3. Paza,     │      │       │       │       │
│implementare   │      │       │       │       │
│reglementări şi│      │       │       │       │
│măsuri         │200   │790    │400    │1,850  │
│specifice de   │      │       │       │       │
│protecţie      │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.4.           │      │       │       │       │
│Managementul   │100   │250    │200    │500    │
│datelor        │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.5. (Re)      │      │       │       │       │
│introducere    │      │       │       │       │
│specii         │      │       │       │       │
│(extincte)     │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│1.6.           │      │       │       │       │
│Reconstrucţie  │      │       │       │       │
│ecologică      │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Subtotal P1    │      │       │       │       │
│costuri        │2650  │22,240 │4611   │44,750 │
│operaţionale   │      │       │       │       │
│anuale         │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Investiţii P1 -│      │       │       │       │
│5 ani (durata  │      │       │       │       │
│planului de    │13,250│111,200│24,855 │222,400│
│management)    │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│               │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│P2 Turism      │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.1.           │      │       │       │       │
│Infrastructura │200   │1,020  │400    │2,040  │
│de vizitare    │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.2. Servicii, │      │       │       │       │
│facilităţi de  │      │       │       │       │
│vizitare şi    │100   │450    │200    │900    │
│promovarea     │      │       │       │       │
│turismului     │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2.3.           │      │       │       │       │
│Managementul   │30    │100    │30     │200    │
│vizitatorilor  │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Subtotal P2    │      │       │       │       │
│costuri        │330   │1,570  │630    │3,140  │
│operaţionale   │      │       │       │       │
│anuale         │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Investiţii P2 -│      │       │       │       │
│5 ani (durata  │      │       │       │       │
│planului de    │1,650 │7,850  │3,150  │15,700 │
│management)    │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│               │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│P3             │      │       │       │       │
│Conştientizare,│      │       │       │       │
│conservare     │      │       │       │       │
│tradiţii şi    │      │       │       │       │
│comunităţi     │      │       │       │       │
│locale         │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│3.1. Tradiţii  │      │       │       │       │
│şi comunităţi  │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│3.2.           │      │       │       │       │
│Conştientizare │60    │1,400  │60     │2,800  │
│şi comunicare  │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│3.3. Educaţie  │50    │1,650  │50     │3,300  │
│ecologică      │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│P3 Subtotal    │      │       │       │       │
│costuri        │110   │3,050  │110    │6,100  │
│operaţionale   │      │       │       │       │
│anuale         │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Investiţii P3 -│      │       │       │       │
│5 ani (durata  │      │       │       │       │
│planului de    │550   │15,250 │550    │30,500 │
│management)    │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│               │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│P4 Management  │      │       │       │       │
│şi Administrare│      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│4.1. Echipament│      │       │       │       │
│şi             │      │       │       │       │
│infrastructura │30    │1,500  │30     │3,000  │
│de             │      │       │       │       │
│funcţionare    │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│4.2. Personal  │      │       │       │       │
│conducere,     │      │       │       │       │
│coordonare,    │10    │50     │10     │100    │
│administrare   │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│4.3.Documente  │      │       │       │       │
│strategice şi  │50    │300    │50     │600    │
│de planificare │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│4.4. Instruire │50    │1,500  │50     │3,000  │
│personal       │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│P4 Subtotal    │      │       │       │       │
│costuri        │140   │3,350  │140    │6,700  │
│operaţionale   │      │       │       │       │
│anuale         │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Investiţii P4 -│      │       │       │       │
│5 ani (durata  │      │       │       │       │
│planului de    │700   │16,750 │700    │33,500 │
│management)    │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│               │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Total costuri  │      │       │       │       │
│operaţionale   │3230  │30,210 │5491   │60,690 │
│anuale         │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Investiţii     │      │151,050│       │302,100│
│totale (5 ani) │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│               │      │       │       │       │
├───────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│TOTAL FINANŢARE│      │       │       │       │
│PLAN DE        │      │302,100│       │605,550│
│MANAGEMENT (5  │      │       │       │       │
│ANI)           │      │       │       │       │
└───────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┘

    ANEXA 11

    la Planul de management
                Metodologia de vizitare în vederea conservării speciilor
                         de chiroptere şi a habitatelor lor din
            situl de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi din
          aria naturală protejată de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare
        În perioada de hibernare a liliecilor (15 octombrie-15 aprilie) se impune limitarea intrărilor în Peştera Tăuşoare, doar la cele în scop de monitorizare a coloniilor de chiroptere, cercetare sau alte scopuri special autorizate. Autorizarea se face prin Comisia Patrimoniului Speologic, fiind aprobate ulterior de custode în baza regulamentului şi a planului de management. În această perioadă intrarea se poate face în grupuri de maxim 5 persoane, după cum urmează:
    a. Vizite de monitorizare din timpul iernii - 2 vizite monitorizare (conform metodologiei standard) x 5 persoane = 10 persoane, la care se adaugă maxim două persoane ghid pentru fiecare intrare, total 14 persoane.
    b. Vizite de cercetare sau alte scopuri special aprobate prin procedura legală aflată în vigoare (Comisia Patrimoniului Speologic şi Custode în baza regulamentului şi a planului de management) - maxim 2 intrări x 5 persoane = 10 persoane, la care se adaugă maxim două persoane ghid pentru fiecare intrare, total 14 persoane.

        Totalul persoanelor care pot intra în peşteră în perioada de hibernare a liliecilor este de maxim 28 de persoane.
        Limitarea vizitărilor pe perioada toamnă-primăvară este necesară din cauza vulnerabilităţii liliecilor şi a efectului mai puternic asupra topoclimatului peşterii în această perioadă, ceea ce implicit duce la un efect asupra populaţiilor de lilieci în perioadele perihibernale.
        În restul anului, respectiv sezonul speoturistic (16 aprilie - 14 octombrie), vizitele în Peştera Tăuşoare se pot realiza cu următoarele limitări:
    a) Pentru speoturism - în medie 2 intrări pe lună, cu un interval minim între vizite de 10 zile. Prin urmare, numărul maxim de speoturişti (activităţi de turism educativ) admişi pe parcursul sezonului de vară va fi de maxim 120 persoane (12 intrări x 10 persoane=120) excluzând personalul însoţitor (ghidaj asigurat de maxim două persoane/grup). Totalul persoanelor pentru speoturism, 144 persoane.
    b) Pentru vizitele de monitorizare din timpul verii - 2 intrări monitorizare (conform metodologiei standard) x 5 persoane = 10 persoane, la care se adaugă maxim două persoane ghid per tură.
        Totalul maxim al persoanelor pentru vizite de monitorizare, 14 persoane.

    c) Pentru vizitele de cercetare sau alte scopuri special aprobate prin procedura legală aflată în vigoare (Comisia Patrimoniului Speologic şi Custode în baza regulamentului şi a planului de management) - în limita autorizărilor primite.

        Sumarizând, rezultă în perioada hibernării un maxim de 28 persoane, iar pentru perioada de vară un maxim de 158 de persoane.
        Totalul vizitatorilor dintr-un an este de maxim 186 de persoane.
        Perioada de vizită nu trebuie să depăşească 24 ore şi se exclud bivuacurile subterane, fără o temeinică justificare ştiinţifică. Aceasta înseamnă un maxim permis de 18 intrări x 24 ore = 432 ore, la care se mai pot adauga celelalte solicitări argumentate, din afara perioadei de hibernare.
        Perioada de staţionare în Sala de Mese nu trebuie să depăşească 120 de minute pentru grupuri mai mici de cinci persoane şi 60 de minute pentru grupuri mai mari.
        De la aceste limitări se exclud intrările pentru cercetare ştiinţifică sau alte scopuri speciale, pentru care se admit vizite suplimentare pe tot parcursul anului, numai în condiţiile legii, autorizate prin Comisia Patrimoniului Speologic şi aprobate de custode în baza regulamentului şi a planului de management, precum şi intervenţiile de urgenţă realizate ca urmare a unor posibile accidentări.
        În zona vestibulară, folosită de lilieci pentru hibernare, precum şi în zonele cu valoare ştiinţifică deosebită (mineralogică, fosiliferă şi faunistică) se trasează cu benzi sau prin alte metode traseul turistic şi speologic. Marcarea se impune pentru protejarea mirabilitului din Sala de Mese, a speleotemelor din tavanul Sălii Bilelor, a oulofolitelor din Galeria Gipsului, a depozitelor fosilifere din Sala cu Oase. Ghidul/custodele veghează asupra respectării potecii turistice marcate, sau consacrate prin tasarea realizată prin vizitarea peşterii, de la descoperire şi până în prezent.

    ANEXA 12

    la Planul de management
                               Sectorizarea internă a Peşterii Tăuşoare
        În vederea realizării unui plan de management conservativ am realizat următoarea încadrare în sectoare de peşteră cu diferite categorii de management:
    1) Sector de peşteră cu clasă de protecţie A;
    2) Sector de peşteră cu clasă de protecţie B.

        Sectorizarea internă a Peşterii este prevăzută în Anexa "Harta privind sectorizarea peşterii Tăuşoare".
    1. Sector de peşteră cu clasă de protecţie A
        Acest sector de peşteră include toate galeriile sau sectoarele de galerii care au colonii de chiroptere în perioada în care acestea sunt prezente, respectiv Galeria de Înaintare şi diverticulele acesteia, până la Turnul Gotic, la care se adaugă Sala Bilelor, Sala de Mese (parţial), Galeria Florilor de Gips şi Sala Ursului de Cavernă.
        Sectorul de peşteră cu clasă de protecţie A cuprinde segmente de galerie de mare importanţă ştiinţifică (formaţiuni de gips, minerale rare, fosile, specii protejate de lilieci, speleoteme deosebite), în care nivelul intervenţiei antropice (speoturism) a fost redus şi/sau urmează să fie strict controlat conform prevederilor legale.
        În sectorul de peşteră cu clasă de protecţie A este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de explorare speologică, cercetare ştiinţifică, turism speologic specializat sau de documentare, realizate cu avizul Comisiei Patrimoniului Speologic şi cu avizul administratorului ariei naturale protejate, cu limitările descrise în prezentul plan de management şi în Regulament.
        În intervalul 15 octombrie - 15 aprilie, respectiv perioada de hibernare a speciilor de lilieci, este restricţionat accesul în aceste sectoare de peşteră, cu excepţia situaţiilor în care este necesară monitorizarea speciilor de chiroptere, privind starea de conservare a acestora sau alte activităţi ştiinţifice.
        În restul anului sunt admise activităţi de explorare speologică, cercetare ştiinţifică, turism speologic specializat sau de documentare.
        În zona fosiliferă cu valoare paleontologică din Sala Ursului de Cavernă este interzisă deplasarea pe planşeul orizontului fosilifer; excepţie de la această interdicţie fac cercetătorii care accesează situl paleontologic în interes ştiinţific şi nu au posibilitatea de a ocoli planşeul orizontului fosilifer din această sală.

    2. Sector de peşteră cu clasă de protecţie B
        Sectorul de peşteră cu clasă de protecţie B cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului speologic din interiorul ariei naturale protejate şi cuprinde cea mai mare parte a galeriilor din Peştera Tăuşoare, mai puţin galeriile de peşteră incluse în sectorul cu clasă de protecţie A.
        Sectorul de protecţie B este constituit din toate galeriile şi sălile care nu fac parte din clasa de protecţie A, adică din tot restul cavernamentului. Aceste sectoare şi săli sunt:
        Zona vestibulară a intrării, Galeria Paralelă, Galeria de Înaintare de la intersecţia cu Galeria Paralelă şi până la Sorbul Vechi, cu toate diverticulele, Galeria Vălenaş, Galeria Belgienilor şi Sistemul Elevilor, Galeria Celor 700 de paşi, Galeria Cosmuţa, Galeria Săritorilor, Galeria Kilometru, Sala Muntelui, Galeria Gipsului, Sistemul Nou, Sala Leon Bârte, Galeria Noroioasă, Galeria Albă.
        Pe sectorul de peşteră de clasă de protecţie B, constituit din Galeria Cosmuţa, Galeria Săritorilor, Galeria Kilometru, Sala Muntelui, Galeria Gipsului, Sistemul Nou, Sala Leon Bârte, Galeria Noroioasă, Galeria Albă şi Sistemul Elevului, sunt permise activităţi ecoturistice, în afara intervalului 15 octombrie - 15 aprilie.
        În sectorul de peşteră cu clasă de protecţie B sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a bunurilor patrimoniului speologic, precum şi orice activităţi de amenajare, cu excepţia celor destinate activităţilor de cercetare ştiinţifică.
        În sectorul de peşteră cu clasă de protecţie B se pot desfăşura următoarele activităţi:
    a) ştiinţifice şi educative;
    b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii sau echipări speologice;
    c) activităţi de explorare speologică în baza aprobării Comisiei Patrimoniului Speologic şi a custodelui;
    d) intervenţii în scopul reabilitării unor sectoare de galerie degradate, în baza aprobării Comisiei Patrimoniului Speologic şi a planului de acţiune elaborat în acest scop de administrator, pe sectorul de peşteră de clasă de protecţie B, constituit din Galeria Cosmuţa, Galeria Săritorilor, Galeria Kilometru, Sala Muntelui, Galeria Gipsului, Sistemul Nou, Sala Leon Bârte, Galeria Noroioasă, Galeria Albă şi Sistemul Elevului.

        În intervalul 15 octombrie - 15 aprilie, respectiv perioada de hibernare a speciilor de lilieci, este restricţionat accesul în aceste sectoare de peşteră, cu excepţia situaţiilor în care este necesară monitorizarea speciilor de lilieci privind starea de conservare a acestora sau a activităţilor ştiinţifice.
        În restul perioadelor din an sunt admise activităţile listate la punctele a) - d), în condiţiile stabilite prin Metodologia de vizitare (Anexa nr. 11 la Planul de management - Metodologia de vizitare în vederea conservării speciilor de chiroptere şi a habitatelor lor din situl de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi din aria naturală protejată de interes naţional 2.206. Peştera Tăuşoare).

        Harta privind sectorizarea Peşterii Tăuşoare
(a se vedea imaginea asociată)

                                    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Plan, Alte Institutii, PLAN DE MANAGEMENT din 19 aprilie 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ PLAN DE MANAGEMENT din 19 aprilie 2016 al sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi al ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare

Comentarii

Atentie, Juristi!

PLAN DE MANAGEMENT din 19 aprilie 2016 al sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi al ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare