────────── Aprobat prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 538 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 13 iulie 2011.────────── (a se vedea imaginea asociată) Dunărea, împreună cu bălţile ei şi cu întreaga zonă inundabilă constituie un tot organic, căci fluviul influenţează neîncetat în mod preponderent viaţa din bălţi şi bălţile, viaţa din fluviu Grigore Antipa, 1912 LISTA ABREVIERILOR ABDL - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral Ad - Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei R.A. ADR - Agenţia de Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est ADS - Agenţia Domeniilor Statului - Biroul Judeţean de Rentă Viageră Agricolă Brăila AFDJ - Agenţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi AJVPS - Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Brăila ANAP - Agenţia Naţională a Ariilor Protejate ANIF - Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare - Sucursala Teritorială Argeş-Ialomiţa-Siret ANPA - Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultura - Filiala Regională Galaţi APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila ARPM - Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi BmB - Balta Mică a Brăilei br. - braţul ... - braţ al Dunării - exemplu: br. Calia- CCAd - Consiliul Consultativ de Administrare al PN-BmB CL - Consiliul Local CJ - Consiliul Judeţean Brăila CJCT - Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila Com. LIFE - Comisia LIFE a Uniunii Europene CŞ - Consiliul Ştiinţific al PN-BmB D.Bio - Direcţia Biodiversităţii din cadrul MMP DESDD - Departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă al Universităţii Bucureşti DS - Direcţia Silvică DSV - Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a Judeţului Brăila GM - Comisariatul Local al Gărzii de Mediu Brăila HG - Hotărâre a Guvernului României nr. ... ICAS - Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Brăila - Filiala Tulcea ICDPA - Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultura Galaţi IJJ - Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Brăila ImB - Insula Mică a Brăilei IMB - Insula Mare a Brăilei INH - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor IPJ - Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila ISJ - Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila ITRSV - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani L. - Legea nr. LIFE-1 - Proiect LIFE 99/006400 Plan de management integrat pentru Balta Mică a Brăilei LIFE-2 - Proiect LIFE 06/000172 Conservarea, restaurarea şi managementul durabil în BmB MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MMP - Ministerul Mediului şi Pădurilor MZ - Muzeul Brăilei OCPI - Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila OI - Organismul Intermediar pentru POS Mediu Regiunea 2 Sud-Est Galaţi OM. - Ordinul Ministrului nr. ... ONG - Organizaţie Neguvernamentală OPDRP - Oficiul de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Brăila OS - Ocolul Silvic OSIM - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci OUG. - Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului României nr. ... PF - Poliţia de Frontieră Brăila PM - Planul de management al PN-BmB PN-BmB - Parcul Natural Balta Mică a Brăilei POP - Proiect po pescuit Reconstrucţia ecologică a habitatului de reproducere piscicolă "Popa-Cucova-Jepşi" - 619 ha, verigă importantă în procesul de refacere a ihtiofaunei pe Dunăre POS-1 - Proiect POS Mediu Managementul capitalului natural din BmB prin abordare integrată, evaluare şi conştientizare POS-2 - Proiect POS Mediu Fundamentarea ştiinţifică a declarării "Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică" în contextul implementării REŢELEI Natura 2000 PTF - Poliţia Transporturi Fluviale Brăila Reg - Regulamentul PN-BmB RNP - Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA SCDA - Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Brăila SDI - Sistemul Dunării Inferioare ca sistem ecologic şi socio-economic SOR - Societatea Ornitologică Română ua - Unitate amenajistică forestieră/subparcelă UCB - Universitatea Constantin Brâncoveanu UE - Uniunea Europeană UDJ - Universitatea Dunărea de Jos Galaţi UP - Unitate de producţie forestieră CAP. I 1. INTRODUCERE ŞI CONTEXT Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, denumit în continuare PN-BmB, este o zonă umedă de importanţă internaţională, declarată sit Ramsar în iunie 2001 şi sit Natura 2000 în anul 2007, care conservă pe o suprafaţă de 241 kmp, respectiv 24.123 ha, ultimele complexe de ecosisteme acvatice, terestre şi de ecoton în regim liber de inundaţie ce au rămas în urma îndiguirii bălţilor Brăilei şi Ialomiţei, adică 10% din fosta Deltă Interioară - 2.413 kmp. De aceea, managementul acestei arii protejate reprezintă o activitate de complexitate majoră şi de o importanţă excepţională, care îmbină într-o viziune sustenabilă protecţia şi conservarea unui capital natural deosebit de fragil, cu utilizarea durabilă a resurselor din PN-BmB şi dezvoltarea durabilă a zonei de cooperare, în condiţiile existenţei unor comunităţi riverane paupere. 1.1. Descriere sumară a PM, a scopului şi a obiectivelor PM Planul de management al PN-BmB, denumit în continuare PM, este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor din următorii cinci ani promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate, acest document stând la baza activităţilor Administraţiei PN-BmB, denumită în continuare Ad. Ediţia prezentă a PM din februarie 2008, actualizată în anul 2011, reprezintă o continuare a Planului de management integrat pentru Balta Mică a Brăilei elaborat în perioada 2000-2002 de către Departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă a Universităţii Bucureşti - DESDD, în cadrul unei serii de întâlniri succesive ale Consiliului Ştiinţific, denumit în continuare CŞ, şi a Consiliului Consultativ de Administraţie, denumit în continuare CCAd, şi a făcut obiectul proiectului european LIFE 99 NAT/R0/006400, a cărui beneficiar a fost DESDD. La ediţia adoptată în şedinţele CCAd şi CŞ din 17, respectiv 18 aprilie 2002 se adaugă acţiunile din proiectele: LIFE 06 NaT/R0/000172 Conservarea restaurarea şi managementul durabil în BmB, denumit în continuare LIFE, Managementul capitalului natural din BmB prin abordare integrată, evaluare şi conştientizare, denumit în continuare POS-1, Reconstrucţia ecologică a habitatului piscicol "Popa-Cucova-Jepşi" pe 619 ha, verigă importantă în procesul de refacere a ihtiofaunei pe Dunăre, denumit în continuare POP şi Fundamentarea ştiinţifică a declarării "Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică" în contextul implementării REŢELEI Natura 2000, denumit în continuare POS-2. Totodată au fost incluse noi acţiuni de management generate de modificări survenite la nivelul capitalului natural al BmB, zonă umedă recunoscută printr-un mare dinamism al complexelor de ecosisteme şi în cadrul sistemelor socio-economice din zona de cooperare*1), precum şi modificări survenite în urma armonizării cadrului legislativ român cu cel comunitar, în special prin Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. *1) Zona de cooperare - este re prezentată de sistemele socio-economice locale, limitrofe PN-BmB, situate în afara ariei de competenţă a Ad, dar pentru care administraţia propune o serie de proiecte de dezvoltare durabilă, cu accesarea fondurilor europene structurale şi de coeziune, pentru promovarea turismului ecologic, agriculturii ecologice, fermelor de acvacultură, fermelor lignicole, meşteşugurilor tradiţionale etc. Astfel, se speră că se va realiza o diminuare a impactului antropic datorat agresării complexelor de ecosisteme prin braconaj piscicol, delicte silvice şi păşunat semisălbatic. Este cunoscut faptul că localnicii, în mod tradiţional înainte de îndiguiri, prin activităţile pe care le desfăşurau în fosta Baltă a Brăilei - pescuit, păşunat, exploatări forestiere, agricultură şi altele asemenea- nu-şi epuizau capitalul natural - Antipa, 1910. Astfel, comunităţile locale riverane, prin experienţa managerială pozitivă pe care o vor recăpăta, vor deveni principalii parteneri ai Ad în aplicarea PM. Ediţia din august 2002 a PM are avizul nr. 265 din 21 noiembrie 2002 al Academiei Române şi a fost aprobat prin Ordinul ministrului nr. 1456 din 14 august 2003 emis de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Forma ediţiei PM din februarie 2008 este dată de "ghidul Appleton" elaborat în cadrul proiectului GeF "Managementul Conservării Biodiversităţii" - nr. RO-GE-44174, în conformitate cu adresa autorităţii de stat pentru protecţia mediului 22694/L.A.V./20 septembrie 2007 şi a fost avizat în şedinţele CŞ din 28 februarie 2008, conform Anexei nr. 1.1, respectiv CCAd din 5 martie 2008 conform Anexei nr. 1.2. Prin Decizia finală nr. 312 din 8 octombrie 2009, prevăzută în Anexa nr.1.3, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi a hotărât supunerea ediţiei februarie 2008, actualizată în 2011 a PM procedurii de adoptare fără aviz de mediu. PM este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare şi protecţie a mediului natural şi cultural cu cele care vizează dezvoltarea socio-economică durabilă în PN-BmB şi în zona de cooperare. PM devine astfel un instrument de dialog între proprietarii şi/sau administratorii din PN-BmB şi utilizatorii de resurse ale capitalului natural, cu comunităţile locale riverane, listate în Anexa nr.1.4 şi instituţiile care gestionează resursele naturale, economice şi umane de pe raza PN-BmB şi din zona de cooperare. Acţiunile de management din PM au fost formulate şi dimensionate ţinând cont de limitele capacităţii de suport ale complexelor de ecosisteme acvatice, terestre şi mixte, care se află într-o strânsă interdependenţă, formând un bion specific zonelor umede din luncile inundabile. Astfel, acţiunile din PM au în vedere conservarea celor peste 345 de habitate identificate în BmB, după Vădineanu et al., 2004. În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, managementul PN-BmB urmăreşte "menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. Conform actului normativ citat, managementul PN-BmB se realizează în scopul conservării sit-ului Ramsar Balta Mică a Brăilei şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe carte le generează, în conformitate cu prevederile Convenţiei Ramsar privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, aprobată de România prin Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Scopul PM Încă de la bun început, din martie 1999 intenţia PM a fost de a promova un model de gestiune durabilă care să permită conservarea biodiversităţii, ca element fundamental al capitalului natural din PN-BmB în concordanţă cu dezvoltarea sistemelor socio-economice adiacente. Discuţiile purtate în cadrul Consiliului Ştiinţific şi a Consiliului Consultativ de Administraţie în perioada martie 1999 - aprilie 2002 au permis diferenţierea scopului planului de management pentru acest parc natural: (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.1. Stabilirea obiectivelor ce se pot desfăşura în fiecare tip de zonă - Vădineanu et al., 2002 - CCE, Directivei "Habitate, Floră şi Faună" 92/42/CCE, convenţiei Ramsar 1971, ale convenţiilor internaţionale privind "diversitatea biologică" şi dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-economice locale. PM propus atât pentru PN-BmB, cât şi pentru sistemele socio-economice adiacente trebuie privit prin prisma obiectivelor specifice fiecărei zone, prezentate în figura nr. 1.1. În vederea atingerii scopului enunţat mai sus, după o analiză a managementului practicat în diferite arii naturale protejate şi ţinând cont de decizia părţilor la Convenţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice din mai 2000, s-a convenit să se accepte de către CŞ şi CCAd următoarele obiective subsumate celor trei direcţii strategice: 1. Conservarea biodiversităţii [ ] Obiectiv strategic 1: Conservarea diversităţii ecologice, a structurilor ecologice precum şi a calităţii, productivităţii şi capacităţii de suport - temelie pentru dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-ecologice adiacente. 2. Cercetare şi monitoring [ ] Obiectiv strategic 2: Organizarea şi gospodărirea BmB ca "zonă pilot" pentru dezvoltarea cunoaşterii şi expertizei manageriale în vederea dezvoltării durabile a Sistemului Danubian. [ ] Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea cunoaşterii, capacităţii productive şi de suport a principalelor sisteme ecologice şi garantarea conservării biodiversităţii acestora. 3. Dezvoltare economică durabilă [ ] Obiectiv strategic 4: Dezvoltarea expertizei manageriale, a tehnologiilor, metodelor, instrumentelor pentru managementul adaptativ şi utilizarea durabilă în limitele capacităţii productive şi de suport a resurselor şi serviciilor generate în sistemele ecologice specifice zonei inundabile a Dunării, sau cu alte cuvinte "Fundamentarea dezvoltării durabile pe sectorul inferior al Sistemului Danubian", denumit în continuare SDI. [ ] Obiectiv strategic 5: Diferenţierea sau redimensionarea activităţilor economice în funcţie de diversitatea resurselor şi serviciilor, respectiv de capacitate productivă şi de suport a sistemelor ecologice pe care le generează. [ ] Obiectiv strategic 6: Transferul expertizei ştiinţifice şi manageriale către alte sisteme din structura SDI. 1.2. Scopul şi categoria ariei protejate PN-BmB Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, scopul PN-BmB constă în protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu o mare diversitate biologică Prin Convenţia Ramsar, scopul PN-BmB este definit prin asigurarea protecţiei şi conservării siturilor naturale cu diversitate biologică specifică zonelor umede. PN-BmB corespunde categoriei V IUCN - "Peisaj protejat: arie protejată, administrată în special pentru conservarea peisajului şi recreere". 1.3. Caracterul adaptativ şi integrat al PM Caracterul integrat rezultă din faptul că PM reprezintă un cadru stabil şi comun de armonizare a obiectivelor de conservare şi protecţie ale capitalului natural cu cele ce vizează dezvoltarea socio-economică în parc şi în zona de cooperare. Prin PM sunt armonizate interesele, uneori antagoniste, ale tuturor categoriilor de actori preocupate de managementul PN-BmB. Astfel în urma consultărilor în cadrul CCAd în PM, pe de-o parte, sunt reprezentate aspiraţiile de dezvoltare durabilă ale comunităţilor locale şi interesele utilizatorilor de servicii şi resurse oferite de capitalul natural din BmB, pentru ambele categorii de actori, aşa cum se va vedea în capitolul 3 al PM, serviciile şi resursele pot fi valorificate numai în limitele de sustenabilitate permise de capacitatea de producţie şi de suport a complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre din BmB, şi pe de altă parte, în PM sunt înscrise năzuinţele societăţii civile şi a societăţii academice de protejare şi conservare a capitalului natural din BmB. De aceea, în cadrul CCAd, PM devine un instrument eficient de dialog şi de armonizare a unor interese, uneori divergente, referitoare la managementul PN-BmB. Totodată PM are un caracter adaptativ întrucât este astfel conceput încât să permită o armonizare periodică, din 5 în 5 ani, atât faţă de dinamica complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre din Lunca Dunării, zona în care capitalul natural înregistrează cea mai accentuată, chiar dramatică, evoluţie din România, cât şi în ceea ce priveşte prefacerile socio-economice şi culturale, în special în plan juridic în această perioadă de corelare cu legislaţia comunitară. 1.4. Baza legală pentru PN-BmB şi pentru PM Managementul în PN-BmB se desfăşoară în concordanţă cu legislaţia română în vigoare, fiind totodată armonizat cu principiile rezultate din conferinţele, convenţiile şi protocoalele internaţionale, precum şi cu Directivele Uniunii Europene. În continuare sunt enumerate, în ordine cronologică, actele normative care au stat la baza elaborării PM. 1.4.1. Legislaţia internaţională cu aplicabilitate în Europa a) Convenţia Ramsar, Iran 1971, conform căreia în 9 iulie 2001, PN-BmB a fost declarat zonă umedă de importanţă internaţională, ocupând poziţia 1074 pe lista anexă a secretariatului convenţiei, ratificată prin Legea nr. 5/1991. b) Convenţia de la Washington - CITES, 1975, privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie. c) Convenţia de la Bonn/23 iunie 1979 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, ratificată prin Legea nr. 13/1998. d) Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, Rio 1992, prin: i) Declaraţia de la Rio asupra mediului şi dezvoltării se referă la principiile fundamentale ale relaţiilor dintre mediu şi dezvoltare; ii) Agenda 21 care reprezintă un îndrumar din care rezultă programul de acţiuni necesare înfăptuirii dezvoltării durabile cum ar fi: conservarea diversităţii biologice, consolidarea rolului populaţiei şi comunităţilor locale în contextul dezvoltării durabile, gestionarea durabilă a terenurilor, dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a localităţilor rurale; până la data avizării PM nu a fost elaborată pentru judeţul Brăila; iii) Convenţia asupra diversităţii biologice ocazie cu care biodiversitatea a fost definită ca "variabilitate a lumii vii indiferent de treptele acesteia de organizare, pornind de la gene şi specii ajungând până la biocenoze şi complexe de ecosisteme, ratificată prin Legea nr. 58/1994. iv) Reuniunea de la Johannesburg a Şefilor de Stat şi de Guverne din septembrie 2002, cunoscută şi sub numele de "Rio+10", unde a fost reluată, reanalizată şi aprofundată problematica conceptului de dezvoltare durabilă. e) Protocolul de la Kyoto din 2000 care a însemnat punctul de plecare pentru o nouă strategie forestieră mondială prin care se recunoaşte rolul deosebit al pădurilor şi culturilor forestiere în retenţia carbonului atmosferic ce duce implicit la reducerea efectului de seră cu toate consecinţele climatice favorabile globale ce decurg de aici. Pentru PM Protocolul de la Kyoto prezintă importanţă în accesarea unor proiecte în cadrul Fondului Prototyp Carbon al Băncii Mondiale, prin care să se instaleze în zona de cooperare, ligniculturi plopicole uniclonale, intens energetice, prin care pe lângă realizarea retenţiei CO2, se creează o alternativă pentru culturile plopicole actuale din Lunca Dunării, determinând implicit o scădere a presiunii antropice asupra biodiversităţii din PN-BmB. 1.4.2. Legislaţia comunitară a) Directiva Consiliului Europei nr. 74/409/CCE, privind conservarea păsărilor sălbatice, denumită în continuare Directiva Păsări, are ca obiect speciile de păsări care se regăsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre, având ca obiective protecţia, gestionarea şi reglementarea statutului acestor specii precum şi a exploatării lor. În baza de date a PN-BmB sunt înscrise 208 specii de păsări din care 68 sunt trecute în Anexa I a Directivei, transpusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare. b) Convenţia de la Berna/19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, ratificată prin Legea nr. 13/1998. c) Directiva Consiliului Europei nr. 92/43/CCE, referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice, denumită în continuare Directiva Habitate, are ca obiect habitatele şi speciile din fauna şi flora sălbatică de interes comunitar, având ca obiective menţinerea sau dacă este posibil, restabilirea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor într-o stare de conservare favorabilă, pe cuprinsul arealelor de răspândire naturală. În PN-BmB din 19 tipuri de habitate identificate, 9 se regăsesc pe Anexa I a directivei, iar dintr-un total de 726 specii de animale terestre şi acvatice pe Anexele I, II, IV şi V sunt înscrise 3 specii de mamifere, 2 specii de reptile, 7 specii de amfibieni şi 14 specii de peşti. Această Directivă este transpusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare. d) Convenţia de la Sofia/1985, prin care cele 7 ţări dunărene au hotărât instituirea Culoarului Verde al Dunării. e) Conferinţele Ministeriale pentru Protecţia Pădurilor din Europa la care România este parte semnatară - Helsinki - 1993, Lisabona - 1998, Viena - 2003. f) Acordul de la Haga/1995 privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, ratificat prin Legea nr. 89/2000. g) Convenţia europeană a peisajului/2000 - Convenţia de la Florenţa, ratificată prin Legea nr. 451/2002. 1.4.3. Legislaţia română a) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -Secţiunea a III-a - zone protejate, prin care Balta Mică a Brăilei este declarată pentru prima dată parc natural pe o suprafaţă de 17.529 ha. b) Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, cu modificările ulterioare, prin care se stabileşte că "limita PN-BmB este reprezentată de fluviu şi braţele Dunării, la cotele maxime de inundaţie, de la podul Giurgeni - Vadu Oii şi până la sud de Brăila, la confluenţa braţului Cravia cu Dunărea". c) Ordinul ministrului mediului şi protecţiei mediului nr. 1456/2003, prin care se aprobă PM. d) Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice. e) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265 / 2006. f) Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Pornind de la prevederile acestei legi, în Consiliul Ştiinţific din 4 - 5 decembrie 2006 a fost avizată zona de linişte din cadrul PN-BmB, situată pe coridorul ecologic Est-dunărean de migraţie avifaunistică, zonă de linişte în care vânătoarea este interzisă. g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare. h) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, prin care BmB este declarat sit de importanţă comunitară, purtând codul ROSCI0006. i) Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, prin care BmB este declarat arie specială de protecţie avifaunistică, având codul ROSPA0005. j) Legea Codului Silvic nr. 46/2008, prin care se reglementează activităţile ce se desfăşoară în fondul forestier de stat şi/sau privat. k) Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. l) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009. m) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. 1.4.4. Legislaţia locală a) Decretul nr. 11 din 1979, prin care o porţiune de 5.790 ha din ImB este declarată rezervaţie naturală zoologică, în scopul protejării avifaunei acvatice. b) Hotărârea Consiliului Judeţean Brăila nr. 20/1994 prin care o suprafaţă de 14.682 ha, în diverse forme de proprietate, a fost declarată "Rezervaţia Insula Mică a Brăilei", ca rezervaţie mixtă zoologică şi botanică. 1.5. Procesul de elaborare a PM În 1999 Universitatea Bucureşti prin departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă-DESDD, realizează o propunere de proiect cu finanţare europeană în scopul declarat al conceperii unui plan de management pentru o zonă umedă formată din şapte insule şi ostroave mari aflate în regim de inundabilitate împreună cu Dunărea şi braţele fluviului, zonă care se suprapunea pe Rezervaţia Insula Mică a Brăilei, declarată, aşa cum s-a arătat anterior printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Brăila. Proiectul a fost acceptat de Comisia LIFE Natura cu nr. LIFE 99 NAT/RO/006400, fiind apreciat la acea vreme de către comisie ca esenţial în implementarea în Estul şi Centrul Europei a viziunii moderne privind managementul ariilor protejate. De asemenea proiectul a fost recunoscut ca parte din strategia naţională de conservare a biodiversităţii. În perioada iunie 1999 - august 2002, în timpul unor întâlniri periodice ale primului Consiliu Ştiinţific, dublate de întruniri ale primului Consiliului Consultativ de Administrare a fost elaborat PM. Încă de la primele întâlniri în CCAd au fost reprezentaţi factorii de comandă ai sistemelor socio-economice interesate de managementul BmB. CŞ a asigurat interfaţa între comunitatea academică şi CCAd. Fundamentarea ştiinţifică a PM s-a bazat pe stadiul cunoştinţelor la acel moment asupra capacităţii productive şi de suport a sistemelor ecologice din BmB. Procesul de elaborarea a PM s-a desfăşurat în patru etape: i. identificarea ameninţărilor care planau asupra capitalului natural din BmB; ii. stabilirea scopului ariei protejate şi a PM care trebuia să fie în concordanţă cu legislaţia internaţională, naţională şi locală; iii. identificarea obiectivelor strategice ca direcţii subsumate în vederea atingerii scopului enunţat; iv. dezvoltarea principiilor de management, enunţate ca obiective strategice, într-un set de obiective tactice, urmat de un plan de acţiune operaţional pe o perioadă de patru ani. Demn de remarcat este faptul că în procesul de elaborare a PM a existat un permanent contact între cele două consilii, colaborarea deplină fiind asigurată de către DESDD care a îndeplinit rolul de unitate managerială. 1.6. Procedura de reactualizare a PM PM va fi reactualizat prin Hotărâre a Guvernului cu periodicitate de 10 ani. La un interval de numai şapte ani, Staţia Hidrologică Brăila a înregistrat atât un minim de referinţă în anul 2003 cât şi două maxime istorice în anii 2006 şi 2010. De aceea, complexele de ecosisteme din BmB, situate în regim liber de inundaţie, suferă un proces de evoluţie rapidă, caracteristic Sistemului de Zone Umede al Dunării Inferioare -Vădineanu et al., 2004. Astfel dinamica extrem de mare a zonei caracterizată printr-o alternanţă de modificări climatice şi hidrologice devine factorul de comandă ce guvernează atât complexul de ecosisteme ce alcătuiesc capitalul natural din BmB, cât şi sistemele socio-economice adiacente. În acest context, dar în interiorul intervalului de 10 ani, apare firesc ca să se menţină hotărârea adoptată în şedinţele CCAd şi CŞ din 17, respectiv 18 aprilie 2002, de a completa PM prin addendum după 5 ani la propunerea CŞ, cu aprobarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, prin ordin de ministru. În prezent, conform Deciziei finale nr. 312 din 8 octombrie 2009, conform Anexei nr.1.3, emisă de ARPM, PM a parcurs faza de evaluare de mediu. În urma implementării acţiunilor din cadrul proiectului POS-1, această ediţie a PM va fi îmbunătăţită prin aplicarea unor măsuri specifice de management privind conservarea biodiversităţii. Fig. 1.2 Procesul de elaborare, reactualizare şi implementare a PM (a se vedea imaginea asociată) Conform schemei prezentate în figura 1.2 procedura de reactualizare a PM constă în: a) identificarea de către Ad a punctelor din PM iniţial care, datorită schimbărilor legislative, a dinamicii capitalului natural şi/sau a evoluţiei sistemelor socio-economice adiacente, necesită a fi modificate; b) discutarea şi avizarea PM reactualizat de către CŞ; c) avizarea PM în cadrul CCAd; d) avizarea PM, după obţinerea avizului CŞ şi CCAd de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate sau, începând din ianuarie/august 2010, Direcţia Managementul Zonelor Protejate/Direcţia Biodiversităţii din Ministerul Mediului şi Pădurilor; e) aprobarea prin Hotărâre a Guvernului la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. 1.7. Procedura de implementare a PM Rolul determinant în fundamentarea, aplicarea şi reactualizarea PM revine CŞ, CCAd şi Ad conform schemei prezentate în figura nr. 1.2. Responsabilitatea aplicării PM în PN-BmB revine Administraţiei Parcului, subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor - RNP ROMSILVA, cu personalitate juridică, înfiinţată în baza contractului de administrare nr. 744 din 22 mai 2004 încheiat între RNP şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Ad armonizează, ori de câte ori este necesar, Planul de management integrat şi adaptativ al PN-BmB, elaborat de Universitatea Bucureşti, cu modificările ulterioare survenite în legislaţia Română, în rezoluţiile, recomandările şi directivele Uniunii Europene. De asemenea Ad modifică planul de management dacă prin contextul socio-economic şi politic se constată abateri esenţiale de la obiectivele acestuia. Consiliul Ştiinţific este constituit iniţial în baza Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 641/27.10.2004 privind constituirea consiliului ştiinţific al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei - Zonă Umedă de Importanţă Internaţională şi se reactualizează periodic în funcţie de modificările survenite în lista membrilor şi are rolul de a supraveghea şi îndruma modul cum se realizează obiectivele strategice şi tactice precum şi activităţile din PM, de a aviza modificările ulterioare necesare aduse acestuia şi de a analiza anual activitatea Ad. În august 2010 CŞ este format din 17 personalităţi ştiinţifice conform Anexei nr. 1.5 care contribuie cu o bogată expertiză asupra BmB oferită de tot atâtea universităţi şi institute. Consiliul Consultativ de Administrare - este constituit în baza Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 721/12.11.2004 privind constituirea Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei - Zonă Umedă de Importanţă Internaţională, de asemenea reactualizat periodic prin implicarea unor noi actori - mai ales proprietari de pădure şi are rolul de a asigura participarea directă a factorilor interesaţi la managementul PN-BmB. Actorii*1) care participă direct la modificarea şi implementarea PM în cadrul CCAd pot fi grupaţi în următoarele categorii: a) comunităţile locale din zona de cooperare a PN-BmB, inclusiv potenţialii investitori din rândul acestor comunităţi; b) proprietarii de terenuri în PN-BmB; c) utilizatorii de resurse ale capitalului natural din PN-BmB -preferabil să provină tot din rândul comunităţilor locale; d) Ad; e) societatea civilă; f) diverse instituţii interesate de managementul PN-BmB, cum ar fi cele de învăţământ sau de cercetare; g) administraţie publică locală şi naţională. *1) Pe lângă Ad, factorii -actorii şi în acelaşi timp partenerii- interesaţi de managementul PN-BmB fac parte cel puţin 25 de comunităţi locale riverane, reprezentate uneori de consiliile locale - Anexa nr. 1.2, dar în multe cazuri localnicii se grupează pe grupuri de utilizatori de resurse oferite de capitalul natural al PN-BmB. Cei 61 de actori -instituţii, organizaţii, diverse grupuri de interese fără statut juridic- din CCAd sunt prezentaţi în Anexa nr.1.6. CAP. II 2. DESCRIEREA PN-BmB În Balta Brăilei s-au produs profunde transformări cantitative şi calitative. Îndiguirile, desecările şi despăduririle, survenite acum patru decenii, au diminuat cantitativ de 6 ori zona umedă Balta Brăilei, de la 149 mii ha, după Antipa, 1910, la 26 mii ha de luncă inundabilă în prezent, după Moisei, 2003. Înlocuirea brutală a excepţionalei biodiversităţi deţinute de complexele de ecosisteme acvatice şi terestre, cu întinse monoculturi agricole ce ocupă 80% din fosta baltă în incintele îndiguite, a reprezentat prima mutaţie calitativă de proporţie. Dar natura nu a fost lăsată în pace nici în zonele cu regim hidrologic de inundaţie. A doua schimbare majoră, care a însemnat lovitura de graţie dată biodiversităţii, s-a produs în urma substituirii pădurilor aluviale naturale prin culturi uniclonale plopicole şi salicicole. În acest mod s-a pierdut un inestimabil tezaur genetic şi ecologic, după Giurgiu, 1995, stabil şi de complexă funcţionalitate, din păcate prea puţin cercetat. 2.1. Informaţii generale PN-BmB reprezintă un ultim eşantion din fostele bălţi dunărene. Pe o suprafaţă de numai 241 kmp, PN-BmB conservă 10% din fosta Deltă Interioară, respectiv fostele bălţi ale Brăilei şi Ialomiţei, care ocupau până în deceniul 6 al secolului trecut 2.413 kmp de zonă umedă compactă pe Cursul Inferior al Dunării, între Silistra şi Brăila. 2.1.1. Localizare PN-BmB ocupă un segment de 62 km din Cursul Inferior al Dunării, conform Fig. nr. 2.1, între podul Giurgeni - Vadu Oii, km 237 în amonte şi municipiul Brăila, km 175 în aval, la cota maximă de inundaţie, adică la nivelul digului dinspre Câmpia Bărăganului, limita vestică şi a digului ce protejează IMB, limita estică. Pe teritoriul PN-BmB nu sunt aşezări umane. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 2.1. Localizarea PN-BmB În ordinea importanţei lor, principalele puncte de acces în PN-BmB sunt: a) drumul european 60, Bucureşti - Constanţa, prin punctul Broscoi Verde situat la piciorul podului Giurgeni - Vadu Oii, acces cu ambarcaţiuni fluviale uşoare individuale - caiace şi canoe, şi în grup - ambarcaţiuni cu motor, în aval către PN-BmB, în special pentru vizitarea cabanei şi Zonei de protecţie integrală Egreta; b) municipiul Brăila, acces cu ambarcaţiuni fluviale pentru vizitarea Zonei de protecţie integrală Fundu Mare; c) comuna Gropeni, acces prin drum asfaltat la punctul de trecere cu bacul în IMB, apoi cu ambarcaţiuni fluviale în amonte pe Dunărea Navigabilă, pe braţul Vâlciu şi în ImB, iar în aval în insula Calia, pe braţul Calia şi pe Dunărea Navigabilă. 2.1.2. Evoluţia suprafeţei PN-BmB Fără a se baza pe o fundamentare prin măsurători, suprafaţa de 17.529 ha înscrisă în Legea nr. 5/2000, nu este operabilă pentru Administraţia PN-BmB, întrucât, pentru a materializa în teren limita parcului, ar trebui ca pe braţele Dunării să fie amplasată o reţea de balize situate la 43,1% faţă de malul insulelor şi 56,9% faţă de malul zonelor dig-mal. Pe de altă parte, determinarea pe imagini satelitare a suprafeţei PN-BmB la nivelul albiei minore a Dunării, respectiv între malurile zonelor dig-mal, duce la rezultate diferite în funcţie de momentul trecerii satelitului: [] 20.562,39 ha - răspunsul primit de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila -OCPI- nr. 2242 din 5 dec. 2005, conform Anexei nr. 2.1; [] 20.460,4 ha ale Sitului SPA N.2000 BmB, conform site-urilor următoare: www.apmbr.ro, www.icIMGis.ro şi www.n2k.nationalparks.ro; [] 21.074,6 ha determinată în perioada 1999 - 2002 de către DESDD în cadrul proiectului LIFE NAT 99 NAT/RO/ 006400. Diferenţele dintre cele 3 suprafeţe determinate prin mijloace GIS se datorează contururilor diferite ale malurilor albiei minore a Dunării pe cele trei hărţi satelitare cauzate atât de eroziunile de mal şi depunerile de aluviuni în urma inundaţiilor mari care modifică periodic conturul albiei minore, cât mai ales, din cauza cotelor diferite înregistrate de apele Dunării în cele trei momente în care au operat sateliţii. În Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se precizează că: "limita PN-BmB este reprezentată de fluviul şi braţele Dunării, la cotele maxime de inundaţie ...", iar conform răspunsului nr. 1151 din 9 martie 2007 primit de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila, prezentat în Anexa nr. 2.2, "interpretarea corectă a expresiei la cotele maxime de inundaţie este: o anumită cotă pe dig". CŞ, întrunit în şedinţa din 10 - 11 mai 2007, în cadrul discuţiilor referitoare la PM, a hotărât ca limitele PN-BmB să se situeze pe digurile care mărginesc albia majoră a Dunării din următoarele motive: a) sunt respectate limitele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, cu modificările şi completările ulterioare; b) limitele pe dig sunt stabile, spre deosebire de malul albiei minore a cărui contur, aşa cum s-a precizat anterior, este variabil; c) habitatele acvatice şi terestre din zonele dig-mal sunt asemănătoare cu cele din insulele din parc, alcătuind un cadru unitar şi total diferit faţă de cele 120 mii ha de agrobiocenoze din incintele îndiguite aflate în vecinătatea PN-BmB. Ţinând cont de cele arătate mai sus, CŞ şi CCAd, întrunite în şedinţele din 28 februarie, respectiv 5 martie 2008, avizează favorabil o nouă ediţie a Planului de management integrat şi adaptativ al PN-BmB, în care limitele parcului sunt situate pe diguri. Prin Decizia finală nr. 312 din 8 octombrie 2009, prezentată în Anexa nr. 1.3, ARPM a acceptat ca fiind fundamentată motivaţia ce rezultă din PM pentru iniţierea unei iniţiative legislative de modificare a Legii nr. 5/2000 ca o consecinţă a reevaluării suprafeţei PN-BmB. În noiembrie 2010, Consiliul Judeţean Brăila şi-a propus să finalizeze Planul de Urbanism Zonal pentru Balta Mică a Brăilei -PUZ. În acest context, Cj a solicitat OCPI Brăila reevaluarea suprafeţei PN-BmB în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 cu modificările ulterioare, la baza taluzului dinspre parc a digurilor dintre podul Giurgeni -Vadu Oii şi rampa de trecere a bacului din IMB pentru municipiul Brăila. Conform Situaţiei nr. 4940 determinată în 14 septembrie 2010 prin mijloace GIS de OCPI, conform Anexei nr. 2.3, suprafaţa PN-BmB este de 24.123 ha. 2.1.3. Proprietatea terenurilor În PN-BmB proprietatea de stat ocupă 90% din suprafaţă, în vreme ce proprietatea particulară ocupă numai 10%. În tabelul nr. 2.1, este prezentată situaţia proprietarilor din PN-BmB pe categorii de folosinţă. Tabelul nr. 2.1 Situaţia proprietarilor din PN-BmB pe categorii de folosinţă
┌────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │Categoria de folosinţă │ │d.c. Zonă│
│Natura ├───────┬──────┬─────────────┬───────────┬─────────┤Total │de │
│proprietăţii │ │ │Luciu de apă │ │Folosinţă│suprafaţă│protecţie│
│ │Pădure │Păşune├──────┬──────┤Construcţii│agricolă │ │integrală│
│ │ │ │lacuri│Dunăre│ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Total PN-BmB │13444,8│54,0 │4427,9│6133,9│45,7 │16,7 │24123,0 │5740,9 │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- teren │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietate a │11061,3│- │4427,9│6133,9│40,1 │- │21663,2 │4223,3 │
│statului │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- administrat de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│RNP- proprietate│11061,3│- │827,0 │- │39,5 │- │11927,8 │1536,6 │
│publică de stat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- administrat de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ABDL-proprietate│- │- │3600,9│6133,9│0,6 │- │9735,4 │2327,0 │
│publică de stat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- proprietăţi │2383,5 │54,0 │- │- │5,6 │16,7 │2459,8 │1517,6 │
│particulare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- SC Turexim SRL│- │- │- │- │3,0 │- │3,0 │3,0 │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- SC Contara SRL│- │- │- │- │0,3 │- │0,3 │0,3 │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Calimachi │712,0 │- │- │- │- │- │712,0 │571,3 │
│Alexandra │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Erimia Ion │500,0 │- │- │- │- │- │500,0 │- │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Pană Alexandru│146,5 │- │- │- │- │- │146,5 │- │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Tudorache │- │- │- │- │0,2 │1,8 │2,0 │2,0 │
│Eugeniu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- fostul sat │- │- │- │- │- │2,5 │2,5 │2,5 │
│Nicoleşti │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Tudorache │- │- │- │- │2,0 │9,0 │11,0 │- │
│Maria │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- fostul sat │40,2 │- │- │- │- │- │40,2 │- │
│Nedeicu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- fostul sat │14,3 │- │- │- │- │- │14,3 │- │
│Măraşu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- fostul sat │18,4 │- │- │- │- │- │18,4 │- │
│Băndoiu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- fostul sat │7,1 │- │- │- │- │- │7,1 │- │
│Ţăcău │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Anghelescu │10,0 │- │- │- │- │- │10,0 │- │
│Ramona │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- păşunea Măraşu│- │54,0 │- │- │- │- │54,0 │- │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- prinţul │935,0 │- │- │- │- │- │935,0 │935,0 │
│Ştirbei │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴───────┴──────┴──────┴──────┴───────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
Se menţionează că până la momentul înaintării formei reactualizate a PM către Ministerul Mediului şi Pădurilor din septembrie 2010, 8 dintre cei 9 proprietari particulari de pădure nu sunt încă afiliaţi la structuri silvice de stat sau particulare, adică nu este respectat regimul silvic. În cazul păşunii afectate comunii Măraşu, terenul este împărţit pe proprietari, dar exploatarea păşunii se realizează în comun. Datorită fragilităţii şi instabilităţii complexelor de ecosisteme din PN-BmB prin PM nu se doreşte o antropizare a habitatelor şi de aceea nu este permisă construirea altor clădiri, aşa cum s-a solicitat pe fostele vetre ale satelor Nicoleşti şi Nedeicu decât în condiţiile prezentate la capitolul 3.2.10 şi Anexa nr. 5.3. 2.1.4. Resursele pentru management şi infrastructură Structura Ad a fost înfiinţată în august 2004, a funcţionat până în iunie 2009 ca subunitate a DS Brăila, iar din 11 iunie 2009 a căpătat personalitate juridică ca regie autonomă, filială a RNP -Anexa nr 2.4-. Sediul Ad se află în aceiaşi clădire cu sediul DS, str. Goleşti, nr. 29, din mun. Brăila. Conform contractului de administrare nr. 744 din 22 mai 2004 încheiat între RNP şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, reînnoit prin actul adiţional nr. 1 la contractul de administrare menţionat, act adiţional prezentat în Anexa nr. 2.6, conform căruia RNP asigură resursele financiare, necesarul de personal şi de dotare pentru gestionarea PN-BmB. În iulie 2005, DS Brăila a asigurat organigrama PN-BmB la nivelul prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: 6 angajaţi la birou -director parc, responsabil pază, economist, responsabil relaţii cu comunităţile, educaţie ecologică şi turism, biolog, specialist în tehnologia informaţiei şi 7 agenţi de teren. Pe parcursul anului 2008, 2 agenţi de teren s-au transferat la cerere la alte locuri de muncă şi unui al 3-lea i s-a desfăcut disciplinar contractul individual de muncă. Conform Organigramei Ad aprobată în condiţiile declanşării crizei economice în România de Consiliul de administraţie al rNp, potrivit Anexei nr. 2.5, la data depunerii la Ministerul Mediului şi Pădurilor a PM în vederea aprobării prin Hotărâre a Guvernului României personalul Ad este asigurat la nivelul a 6 angajaţi la birou şi 4 agenţi de teren. Modul în care RNP şi-a îndeplinit obligaţiile stipulate în contractul 744-75 din Anexa nr. 2.6 este prezentat în tabelul nr. 2.2. Tabelul nr. 2.2 Dotări realizate în perioada mai 2004 - iunie 2010 în cadrul Contractului nr. 744-75
┌───────────┬───────────────────┬────────────────────────┐
│Natura │Cantitate (buc.) │din care buc. relizate │
│dotărilor │ │prin: │
│prevăzută ├─────────┬─────────┼───┬──────┬────────┬────┤
│prin │prevăzută│realizată│RNP│DS │pr. │pr. │
│contract │ │ │ │Brăila│Forestry│LIFE│
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Sediu │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB │1 │0 │0 │0 │0 │0 │
│independent│ │ │ │ │ │ │
│de DS │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Cantoane │ │ │ │ │ │ │
│silvice în │ │ │ │ │ │ │
│care sunt │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│cazaţi │ │ │ │ │ │ │
│agenţi │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│A II-a │ │ │ │ │ │ │
│maşină de │ │ │ │ │ │ │
│teren, prin│1 │2 │0 │0 │1 │1 │
│şalupă │ │ │ │ │ │ │
│Forestry │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Bărci cu │3 │5 │2 │0 │0 │3 │
│rame │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Telefon fix│1 │1 │0 │1 │0 │0 │
│/fax │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│GPS │1 │5 │0 │0 │1 │4 │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Computere │3 │5 │0 │2 │1 │2 │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Imprimantă │1 │5 │0 │2 │2 │1 │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Telefoane │2 │12 │12 │0 │3 │0 │
│mobile │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Copiator │1 │1 │0 │1 │0 │0 │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Aparat foto│1 │2 │0 │1 │0 │1 │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Binoclu │1 │0 │0 │0 │0 │0 │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Cizme şold │13 │0 │0 │0 │0 │9 │
└───────────┴─────────┴─────────┴───┴──────┴────────┴────┘
În ceea ce priveşte infrastructura din teren Ad a preluat 7 turnuri de observare şi 8 panouri informative amplasate în perioada 2000 - 2002 prin proiectul LIFE 99 NAT/RO/006400 de către DESDD. În perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2010 Ad a beneficiat de dotări din alte trei surse de finanţare externe, menţionate în tabelele nr. 2.3, nr. 2.4 şi nr. 2.5: Tabelul nr. 2.3 Dotări realizate în cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172
┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Tota proiect │
│Natura dotărilor ├─────────┬───────┤
│ │Cantitate│Valoare│
│ │bucăţi │€ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Ambarcaţiune cu │1 │17899 │
│motor Aquamar 550 │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Bărci din fibră │3 │1600 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Computere de tip │ │ │
│laptop, 1 Acer + 4 │5 │3840 │
│HP │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│GPS - badă joasă │4 │2862 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Aparat foto digital │1 │594 │
│Fujifilm Fine Pix │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Videoproiector │ │ │
│Panasonic PT-AX 100 │1 │1905 │
│E │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Notebook - palmtop │2 │890 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Imprimantă color A3 │1 │2642 │
│Epson │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Remorcă pentru │ │ │
│transport │1 │3878 │
│ambarcaţiune │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Motoare bărci │2 │5995 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Sonar │1 │835 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Binocluri - Nikon │3 │468 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Fax - Canon │1 │92 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Amenajare 2 │ │ │
│campinguri + 700 m │3 │15341 │
│potecă lemn │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Panouri informat., │ │ │
│indicatoare rutiere │115 │11261 │
│şi turistice │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│TOTAL │x │70102 │
└────────────────────┴─────────┴───────┘
Tabelul nr. 2.4 Dotări realizate prin proiectul Forestry de către RNP-ROMSILVA în anul 2007
┌────────────────────┬─────────┬───────┐
│Natura dotărilor │Cantitate│Valoare│
│ │buc │lei │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Aparat foto digital │1 │2470 │
│Canon Pix │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Calculator │1 │3432 │
│electronic │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Imprimantă │2 │1771 │
│multifuncţională │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│GPS │1 │1870 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Ambarcaţiune cu │1 │50229 │
│motor │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Eoronautica │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│TOTAL │x │59772 │
└────────────────────┴─────────┴───────┘
Tabelul nr. 2.5 Dotări realizate prin proiectul PHARE RO2006/018-147.03.0.06.01 investiţii pentru natură prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile în 2008 - 2010
┌────────────────────┬─────────┬───────┐
│Natura dotărilor │Cantitate│Valoare│
│ │buc │lei │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Calculator │1 │17646 │
│electronic HPXW9400 │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Scanner Contex │1 │34563 │
│HD4230 │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│GPSTrimble │11 │206255 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Staţii Motorola │10 │18824 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│TOTAL │x │277288 │
└────────────────────┴─────────┴───────┘
În aprilie 2010 Ad a preluat de la DS Brăila prin contract de comodat cabana/punct de informare "Vărsătura", Anexa nr. 5.3 - singura clădire din PN-BmB neinundată în 2006 şi 2010, reabilitată în proporţie de 60% cu fonduri din proiectul LIFE. La toate acestea se adaugă Centrul de vizitare-documentare Stăncuţa realizat în anul 2001 în cadrul primului proiect LIFE 99 NAT/RO/006400 aflat în prezent în proprietatea şi administrarea primăriei Stăncuţa, fără a mai servi scopului iniţial. Prin proiectul POS-1, ce a demarat în februarie 2011, Ad şi-a propus îmbunătăţirea dotării PN-BmB cu infrastructură de vizitare acvatică, respectiv un centru de vizitare şi comunicare plutitor şi itinerant şi 4 observatoare plutitoare pentru coloniile de păsări şi terestră, precum şi 6 turnuri de observarea avifaunei, 16 panouri mari de atenţionare a navigatorilor pe Dunăre şi 46 de panouri mici de informare şi atenţionare. 2.1.5. Acoperirea cu hărţi Ad dispune de hărţile amenajistice la scara 1: 20.000 şi 1: 50.000 ale ocoalelor silvice Lacu Sărat şi Brăila. Hărţile UP-urilor au fost multiplicate într-un număr suficient de exemplare pentru a fi distribuite celor 4 agenţi de teren spre a fi utilizate la activităţile de pază şi monitoring. Pe lângă hărţile silvice, specialistul în tehnologia informaţiei a mai realizat hărţile înscrise în tabelul nr. 2.6. Tabelul nr. 2.6 Situaţia hărţilor PN-BmB realizate de Ad
┌────┬──────────────┬──────────┬──────────┐
│Nr. │Denumirea │Sistemul │Data │
│crt.│hărţii │informatic│realizării│
│ │ │utilizat │hărţii │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Harta │Autocad │septembrie│
│1 │forestieră a │2000 │2006 │
│ │PN-BmB │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│2 │Hartă │Corel Draw│iulie 2005│
│ │turistică 1 │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│3 │Hartă │Corel Draw│februarie │
│ │turistică 2 │ │2006 │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Harta │ │ │
│ │obiectivelor │ │ │
│4 │de │Corel Draw│martie │
│ │reconstrucţie │ │2007 │
│ │ecologică în │ │ │
│ │proiectul LIFE│ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Harta │ │aprilie │
│5 │hidrografică a│Corel Draw│2007 │
│ │PN-BmB │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│6 │Harta │Corel Draw│aprilie │
│ │geomorfologică│ │2007 │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│7 │Harta zonării │Corel Draw│septembrie│
│ │parcului │ │2007 │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Harta │ │aprilie │
│8 │obiective │Corel Draw│2008 │
│ │turistice │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Hartă pliant │ │ │
│ │turistic │ │ │
│9 │"Balta Mică a │Corel Draw│noiembrie │
│ │Brăilei ... o │ │2009 │
│ │altfel de │ │ │
│ │Deltă" │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│10 │Harta culoar │Corel Draw│ianuarie │
│ │vânătoare │ │2010 │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Harta │ │ │
│ │activităţilor │ │februarie │
│11 │din cadrul │Corel Draw│2010 │
│ │proiect POS │ │ │
│ │MEDIU │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Harta │ArcView │martie │
│11 │obiective │9.2 │2010 │
│ │turistice │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│12 │Harta zonare │ArcView │iulie 2010│
│ │parc │9.2 │ │
└────┴──────────────┴──────────┴──────────┘
În cadrul proiectului LIFE-2 Ad a achiziţionat în mai 2007 un program GIS Arc View 9.1, iar în decembrie 2008 Direcţia pentru Conservarea Naturii, Biodiversitate, Biosecuritate din Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a dotat administraţiile parcurilor, pe lângă echipamentele de înaltă tehnologie specificate în tabelul nr. 2.5, cu o imagine obţinută prin satelit şi un număr de 54 ortoplanuri de mare rezoluţie. Imaginile din satelit procurate de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile sunt inoperabile pentru Ad, întrucât au surprins zona aferentă PN-BmB la cote ridicate ale Dunării, când apele fluviului erau revărsate, în proporţie de 30% peste malurile albiei minore. În prezent Ad continuă acţiunea de determinare cu GPS-ul a conturului malurilor zonelor dig-mal, a conturului insulelor şi ostroavelor şi a conturului celor 52 de lacuri interioare. 2.1.6. Acoperirea fotografică Până în prezent în baza fotografică a Ad există 910 imagini digitale, distribuite conform tabelului nr. 2.7. Tabelul nr. 2.7 Situaţia arhivei foto-digitale a PN-BmB
┌─────┬─────────────────────┬───────────┐
│Nr. │Categoria de imagini │Număr de │
│crt. │foto-digitale │fotografii │
├─────┼─────────────────────┼───────────┤
│1 │Activităţi │430 │
│ │educaţionale │ │
├─────┼─────────────────────┼───────────┤
│2 │Activităţi comunităţi│60 │
├─────┼─────────────────────┼───────────┤
│3 │Imagini │50 │
│ │infrastructură PN-BmB│ │
├─────┼─────────────────────┼───────────┤
│4 │Biodiversitatea │210 │
│ │specifică PN-BmB │ │
├─────┼─────────────────────┼───────────┤
│5 │Peisaje şi imagini │150 │
│ │turistice din PN-BmB │ │
├─────┼─────────────────────┼───────────┤
│5 │Istoricul şi evoluţia│10 │
│ │PN-BmB │ │
├─────┴─────────────────────┼───────────┤
│Total │910 │
└───────────────────────────┴───────────┘
2.1.7. Zonarea PN-BmB Zonarea reprezintă un demers fundamental în procesul de management al unei arii protejate şi are drept obiectiv recunoaşterea şi protejarea eficientă a resurselor şi realizarea unei structuri care să asigure o gestionare durabilă a PN-BmB. Ţinând cont de tipul ariei protejate -parc natural şi de specificul acesteia - sit Ramsar aflat pe coridorul ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică, pornind de la zonarea stabilită în august 2002 prin proiectul LIFE 99 NAT/RO/006400 şi coroborând prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu obiectivele strategice şi tactice avizate de CŞ în decembrie 2006, în PN-BmB a rezultat prin Hotărârea CŞ din şedinţa ordinară din data de 2 noiembrie 2007 zonarea prezentată în tabelul nr. 2.8, în figura nr. 2.2 şi în harta din Anexa nr. 2.7 Tabelul nr. 2.8 Zonarea PN-BmB pe categorii de folosinţă conform OUG 57/2007 şi Hotărârii CŞ/2.nov.2007
┌────────────────┬─────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │din care pe categorii de folosinţă │
│Natura │Total ├────────┬──────┬───────────────┬───────────┬─────────┤
│proprietăţii │suprafaţă│ │ │Luciu de apă │ │Folosinţă│
│ │(ha) │Pădure │Păşune├───────┬───────┤Construcţii│agricolă │
│ │ │ │ │lacuri │Dunăre │ │ │
├────────────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│Total PN-BmB │24.123,0 │13.444,8│54,0 │4.427,9│6.133,9│45,7 │16,7 │
├────────────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│din care: │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│- zonele cu │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţie │418,2 │67,2 │- │351,0 │- │- │- │
│strictă │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┬──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│din │- "Jigara"│290,3 │46,3 │- │244,0 │- │- │- │
│care:│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- │127,9 │20,9 │- │107,0 │- │- │- │
│ │"Vulpaşu" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│- zonele de │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţie │5.740,9 │3.385,3 │- │2.341,0│- │6,9 │7,7 │
│integrală │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┬──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│din │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│care:│prot.int. │4.321,0 │2.830,4 │- │1.484,0│- │6,6 │7,7 │
│ │"Egreta" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│1.173,3 │316,0 │- │857,0 │- │0,3 │- │
│ │"Fundu │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Mare" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│ │ │ │ │ │ │ │
│ │"Colonia │60,5 │60,5 │- │- │- │- │- │
│ │mixtă │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Cucova" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│58,0 │58,0 │- │- │- │- │- │
│ │"Cătinişul│ │ │ │ │ │ │ │
│ │Crăcănel" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│ │ │ │ │ │ │ │
│ │"Cătinişul│50,0 │50,0 │- │- │- │- │- │
│ │Chiciu │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Orbului" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│20,0 │20,0 │- │- │- │- │- │
│ │"Renişul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Calia 1" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│20,0 │20,0 │- │- │- │- │- │
│ │"Renişul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Calia 2" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│ │ │ │ │ │ │ │
│ │"Renişul │30,4 │30,4 │- │- │- │- │- │
│ │Piscu │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Popii" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│management │9.027,8 │7.289,9 │54,0 │1713,1 │- │6,8 │9,0 │
│durabil -z. │ │ │ │ │ │ │ │
│tampon │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│- z. de dezv. │ │ │ │ │ │ │ │
│durabilă a │8.891,1 │2.702,4 │- │22,8 │6.133, │32,0 │- │
│activităţii │ │ │ │ │9 │ │ │
│umane │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴─────────┴────────┴──────┴───────┴───────┴───────────┴─────────┘
(a se vedea imaginea asociată) Fig. nr. 2.2 Zonarea Parcului Natural Balta Mică a Brăilei conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârii CŞ/02.11.2007 În continuare sunt descrise cele 4 zone funcţionale delimitate în cadrul PN-BmB. a) Zonele cu protecţie strictă sunt reprezentate de două complexe de ecosisteme: "Vulpaşu", aproximativ 127,9 ha, şi "Jigara", 290,3 ha, situate în sudul Insulei Mici a Brăilei. Zona de protecţie integrală Jigara, prezentă în figura nr. 2.3 este importantă pentru complexele de ecositeme terestre şi acvatice nealterate antropic de pe lacul Jigara împreună cu sălcetul natural din jurul lacului şi pentru pădurea aluvială, cvasivirgină, de pe grindul Prinţul - OS Lacu Sărat, UP VIII Găsca, ua: 13A,N; 15A,B,C,D,E,N; 16A,N. În zona de protecţie integrală Vulpaşu prezentată în figura nr. 2.4, formată din lacul Vulpaşu împreună cu sălcetul natural limitrof -UP VIII Găsca, ua: 85B; 86B; 87B; 88B; 89B; 90B, poate fi întâlnită cea mai mare colonie mixtă de egrete, stârci, cormorani şi lopătari de pe cursul inferior al Dunării, instalată pe un arboret de Salix cinerea, unde se regăsesc 10 dintre speciile înscrise, menţionate în Tabelul nr. 2.15 şi înscrise pe Anexa nr. I a Directivei "Păsări" a Uniunii Europene 74/409/ CCE. În cele două zone de protecţie strictă este conservată evoluţia biodiversităţii în mod maximal, indiferent de succesiunea acesteia după calamităţi naturale majore cum ar fi: incendii devastatoare, doborâturi de vânt şi altele asemenea. În rezervaţiile naturale Jigara şi Vulpaşu este interzisă orice activitate umană, cu excepţia cercetării ştiinţifice, care se realizează cu aprobarea CŞ. Astfel, statutul de conservare este echivalent cu acela al unor rezervaţii ştiinţifice. Limita zonelor de protecţie strictă Jigara şi Vulpaşu este marcată pe teren prin semnul "pătrat galben pe fond alb". (a se vedea imaginea asociată) Fig. 2.3 Z. cu protecţie strictă Jigara b) Zonele de protecţie integrală din PN-BmB sunt în număr de 8, au o suprafaţă totală de 5.531,4 ha, reprezentând 22,5% din PN-BmB, din care: 3.100,0 ha sunt ecosisteme forestiere, 2.336,7 ha ecosisteme acvatice datorate unui număr de 21 de lacuri interioare, 6,6 ha diverse amenajări şi construcţii şi 4,3 ha terenuri cu folosinţe agricolă. (a se vedea imaginea asociată) Fig. nr. 2.4 Z. cu protecţie strictă Vulpaşu i. Zona de protecţie integrală Egreta, cea mai importantă atât din punct de vedere a magnitudinii biodiversităţii, cât şi ca întindere aproximativ 4.321,0 ha, 75% din totalul zonelor de protecţie integrală, este situată în sudul PN-BmB fiind alcătuită dintr-o salbă de 16 lacuri şi bălţi unite printr-o reţea de canale săpate în anii 1985 - 1987 de fosta întreprindere piscicolă, cu o suprafaţă totală de 1.484,0 ha luciu de apă, la care se adaugă 1.830,4 ha păduri seminaturale, în special sălcete ciolpănite între cele două războaie de către ciobanii aflaţi în transhumanţă, şi 1.304,6 ha teren degradat preluat de la sectorul agricol, reconstruit ecologic prin împădurirea cu specii autohtone, dintre care 811 ha plantate în cadrul Fondului Prototyp Carbon, printr-un contract între RNP şi Banca Mondială. Geografic, zona de protecţie integrală Egreta ocupă în totalitate partea sudică a Insulei Mici a Brăilei -41% din ImB-, începând de la privalul Coitineasa, parte din privalul Bran şi privalul Pedica spre nord până la privalul Baicului spre sud. Zona de protecţie integrală Egreta include 1.484 ha ecosisteme acvatice lacurile: Găsca, Begu, Melintele, Balta Cacaina, Cortelele, Tenislavu, Lupoiu, Cucubeu, Sbenghiosu, Sineţele, Dobrele, Cătinul lui Manole, Cojoacele Mari, Cojoacele Mici, Desăgeii Mari şi Desăgeii Mici. În jurul acestor lacuri şi bălţi, în zona de protecţie integrală Egreta sunt cuprinse şi 2.830,4 ha ecosisteme terestre, din care 1.533,6 ha aparţin fondului forestier naţional, proprietate publică a statului şi 1.289,1 ha proprietate particulară, iar restul de 7,7 ha sunt terenuri cu folosinţă agricolă. Până în prezent fondul forestier este administrat în totalitate de OS Brăila - UP VIII Dobrele, ua: 9 - 78; UP IX Bran, ua 6 - 15, 17 - 20, 22, 23, 26, 28, 49 şi UP X Ostrovu Constantin, ua 23, 53 - 57- şi de către OS Lacu Sărat - UP VIII Găsca, ua 11 - 31 şi 58 - 90. În afară de complexele de ecosisteme terestre şi acvatice, în zona de protecţie integrală Egreta mai există şi 6,6 ha ocupate de curţi şi construcţii. ii. Zona de protecţie integrală Fundu Mare, 1.173,3 ha, aflată în nordul PN-BmB, are în componenţă 2 lacuri - Chiriloaia şi Misăilă - cu 857 ha luciu de apă împreună cu 316,0 ha fond forestier de stat, alcătuite dintr-o bandă de sălcete naturale şi artificiale în jurul celor două lacuri, formată din subparcele forestiere administrate de OS Lacu Sărat - UP II Fundu Mare, ua: 3B,F; 4E; 5B; 6J,N; 9A,B,C,N; 10A,B,C,N; 14; 15A,N1,N2; 16A,B,C,D,E,F,G,H,I,J,N; 18E; 19E; 20E; 21D; 22D; 23D,E; 24C,D,G; 25B,E; 26B,D; 27D,E,F; 29B,F,H; 43D,E; 44E,F; 45D,E; 46E; 47C,E; 48D,E,F,H; 49C; 50C,G; 51A,B, C,D,E,F,G; 52A,B,C,D,E,F,G; 53D; 54D; 55C; 56D; 57D,E; 58B,C; 59C,D; 60N; 61N; 62N; 63N şi 64B. La ecosistemele naturale se adaugă, pe 0,3 ha, construcţia şi curtea fostei pescării Hogioaia. Lacurile din zona de protecţie integrală Fundu Mare fac obiectul unui studiu hidrologic şi unui proiect hidrotehnic de reabilitare ecologică prin decolmatare în cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172. iii. Zona de protecţie integrală Colonia mixtă Cucova, 60,5 ha fond forestier proprietate publică de stat administrat de OS Lacu Sărat, situat în nordul Insulei Mici a Brăilei, fiind alcătuită din arborete naturale de salcie din UP VI Daiu, ua: 40D; 41D; 42D; 43E; 43C şi 44B, limitrofe lacului Cucova. iv. Zona de protecţie integrală Cătinişul Chiciu Orbului, ocupă pe 50,0 ha terenurile mai înalte din sudul insulei Chiciu Orbului, fiind alcătuită dintr-un tufăriş dens şi continuu de Tamarix ramosissima - OS Lacu Sărat, UP X Stăncuţa, ua 23A,C; 24A,E; 25A, F; 26A; 27B,C; 28A,E; 29D; 30A; 31D; 32A; 36C; 38A; 40A. v. Zona de protecţie integrală Cătinişul Crăcănel, tufăriş de Tamarix localizat în partea de est a insulei Crăcănel, 58,0 ha, pe grindul aluvial dinspre malul braţului Cremenea - Os Lacu Sărat, UP VIII Găsca, ua 39B,C; 40B; 42B; 43B,C; 44B,C; 45B,C; 46B,C; 47B,C; 48B,C 49B,C; 50B,C; 51B; 52B. vi. Zona de protecţie integrală Renişul Calia 1, este o viitoare pădure aluvială, un habitat de interes comunitar în formare, pe o suprafaţă de circa 20 ha - cod 92A0/R4407 Păduri danubiene cu Salix alba şi Rubus caesius, formată în zona de depuneri aluvionare din insula Calia, pe malul stâng al braţului Dunărea Navigabilă. Aceste arborete naturale nu sunt evidenţiate în amenajamentele silvice, fiind situate, la limita albiei minore cu unităţile amenajistice 14A, 15A, 16K, 17E, 18J şi 19I din UP V Calia, OS Lacu Sărat. Cele 20 de ha de renişuri, deşi nu sunt descrise în amenajamentul silvic din 2004, pot fi considerate păduri naturale mature întrucât, datorită consistenţei pline şi a diametrului de bază ce variază între 10 şi 22 cm, nu mai pot fi distruse de rupturi provocate de sloiuri sau de poduri de gheaţă, cauzate de eventuale inundaţii hibernale. vii. Zona de protecţie integrală Renişul Calia 2, cu o situaţie asemănătoare cu cea descrisă anterior, această pădure regenerată natural formându-se pe o suprafaţă de circa 20 ha în partea de nord a insulei Calia, în dreptul subparcelelor forestiere 34I, 33F şi 35E. viii. Zona de protecţie integrală Renişul Piscu Popii, ocupă 30,4 ha fond forestier proprietate a statului amenajată la limita nordică a Insulei Mici a Brăilei, în următoarele subparcele forestiere conform amenajamentului silvic al OS Lacu Sărat, UP VI, după Daiu, ediţia 2004, ua: 55B; 56B,F,G şi 57A,D,E. Zonele de protecţie integrală Egreta şi Fundu Mare au fost determinate încă de la elaborarea variantei iniţiale a planului de management, în cadrul proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400, cu ajutorul a 4 fotografii satelitare, 2 fotografii multispectrale şi 2 fotografii panacromatice, prin care s-a dovedit că în cele două zone există o concentrare atât a populaţiilor de păsări cât şi a cuiburilor. Instituirea celorlalte 6 zone de protecţie integrală a fost una dintre hotărârile adoptate la şedinţa CŞ din 7 noiembrie 2007. Astfel faţă de suprafaţa zonelor de conservare specială de 5310,7 ha dată pentru PN-BmB prin Anexa la Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 552/2003, în această ediţie a PM s-a mai adăugat o suprafaţă de fond forestier proprietate de stat de 638,6 ha. În cele opt zone de protecţie integrală sunt permise: activităţi de natură ştiinţifică şi educativă, ecoturism controlat şi specializat numai pe traseele marcate şi fără mijloace motorizate în limitele capacităţii de suport turistic stabilite în capitolul managementul turistic şi lucrări de reabilitare ecologică a biotopului acvatic şi reconstrucţie ecologică a ligniculturilor clonale plopicole şi salicicole cu avizele CŞ şi cu aprobarea ANAP. Limitele celor 8 zone de protecţie integrală sunt marcate pe teren prin semnul "pătrat albastru pe fond alb". c) 8 zone de management durabil - Zona tampon a PN-BmB - însumează o suprafaţă de 9.282,3 ha habitate acvatice şi terestre, altele decât zonele cu protecţie strictă şi zonele de protecţie integrală, situate pe cele 7 insule şi ostroave mari de peste 250 ha prezentate în Figura nr. 2.7, la care se adaugă alte 6 chiciuri cu suprafeţe mai mici de 30 ha, incluse în cele 8 zone de management durabil din imediata vecinătate aflate în regim liber de inundaţie menţionate în Tabelul nr. 2.10. Pe 158,3 ha sălcete naturale din Anexele nr. 5.2 şi nr. 5.4.1 - 5.4.5, având în vedere necesitatea conservării avifaunei, posibile viitoare colonii mixte de cormorani, stârci şi egrete, şi entomofaunei, nu se vor face exploatări forestiere, deşi sălcetele sunt încadrate în clasa funcţională T.II. Pe restul suprafeţei de 9.124 ha exploatările forestiere sunt permise fără restricţii. În afară de exploatări forestiere, în cele opt zone de protecţie integrală mai sunt permise: activităţi de natură ştiinţifică şi educativă, ecoturism controlat şi specializat fără mijloace motorizate în limitele potenţialului turistic stabilit în capitolul managementul turistic, pescuitul sportiv pe lacurile interioare aferente şi lucrări de reabilitare ecologică a biotopului acvatic şi reconstrucţie ecologică a ligniculturilor clonale plopicole şi salicicole. d) Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane totalizează în cadrul PN-BmB 9.323,4 ha şi este alcătuită din Dunăre şi braţele fluviului -6.133,9 ha, zona dig-mal a Insulei Mari a Brăilei, cu o suprafaţă de 1239,2 ha, zona dig-mal aferentă Câmpiei Bărăganului Nordic, cu o suprafaţă de 1.868,3 ha şi zona dig-mal dobrogeană, cu o suprafaţă de 82,0 ha. Faptul că Dunărea reprezintă un coridor de transport pan-european pe de-o parte, iar pe de altă parte pescuitul comercial practicat pe fluviu şi braţele acestuia de către asociaţiile de pescari este de importanţă vitală pentru comunităţile locale paupere, ne-a determinat să considerăm Dunărea şi braţele fluviului ca zonă de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Pe de altă parte, între zona de management durabil din PN-BmB şi cele trei zone dig-mal se interpune Dunărea şi braţele fluviului. Coroborând această situare geografică cu faptul că zona dig-mal este puternic antropizată datorită mutiplelor amenajări realizate aici - cheuri de acostare, rămpi de acces la malul Dunării, rămpi de acostare a podurilor de traversare a fluviului, stâlpi de susţinere a liniilor de înaltă tensiune, staţii de pompare a apei cu bazinele aferente, biotopuri modificate prin săparea gropilor de împrumut din care a fost excavat pământul necesar ridicării digurilor, majoritatea sediilor de cantoane ale administraţiei silvice, ligniculturile clonale plopicole, la care se mai adaugă şi viitoarea infrastructură turistică: pensiuni ecoturistice, sate de vacanţă, porturi de agrement ce se pot realiza aici, s-a considerat că este necesar şi oportun ca zona dig-mal a Insulei Mari a Brăilei şi zona dig-mal aferentă Câmpiei Bărăganului Nordic să fie incluse în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. În afara investiţiilor în domeniul turismului, în zona de management durabil sunt permise activităţi turistice cu mijloace mecanizate, pescuitul comercial pe braţele Dunării dar şi în bălţile din cele 3 zone dig-mal, navigaţia cu nave fluviale mari, activităţi de întemeiere şi conducere a ligniculturilor plopicole şi salicicole clonale, vânătoarea în scop recreativ-sportiv nelimitată de posibilitatea legiferării Coridorului Est-Dunărean de migraţie avifaunistică. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 2.5 Ponderea zonelor în PN-BmB BmB a dobândit, în iunie 2001, statutul de Zonă umedă de importanţă internaţională prin înscrierea de către secretariatul Convenţiei Ramsar la poziţia 1074 pe lista situri-lor Ramsar. Ad, prin RNP, a propus încă din noiembrie 2007 autorităţii centrale pentru protecţia mediului, potrivit Anexei nr. 2.8, cu avizul Academiei Române prevăzut în Anexa nr. 2.9, constituirea coridorului Est-Dunărean de migraţie avifaunistică, care să includă şi arealul PN-BmB. Până la 31 decembrie 2011, Ad intenţionează să depună la Direcţia Generală AM POS Mediu cererea de finanţare cu fonduri structurale în cadrul Axei 4, sesiunea 4: Fundamentarea ştiinţifică a declarării "Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică" în contextul implementării la nivel european a REŢELEI Natura 2000. În conformitate cu Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în şedinţa Consiliului Ştiinţific din 28 - 29 februarie 2008 s-a propus ca vânătoarea în scop recreativ sportiv să fie permisă numai în cele trei zone dig-mal care sunt incluse în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, deoarece în ariile naturale protejate zona de linişte pentru vânat poate fi constituită integral sau parţial, după caz, în suprafaţa coridorului. Până la legiferarea, în urma implementării POS-2 a Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică, vânătoarea va fi permisă conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi în cele 8 zone de management durabil din PN-BmB. Zona de cooperare care se întinde pe circa 100.000 ha, este reprezentată de sistemele socioeconomice adiacente situate în afara ariei de competenţă a Ad, dar pentru care Ad propune o serie de proiecte de dezvoltare durabilă, cu accesarea fondurilor europene structurale şi de coeziune, pentru promovarea turismului ecologic, agriculturii ecologice, fermelor de acvacultură, fermelor lignicole şi meşteşugurilor tradiţionale. Prin dezvoltarea socio-economică durabilă a zonei de cooperare, se preconizează o scădere a presiunii antropice respectiv braconaj piscicol, păşunat abuziv în regim semisălbatic, delicte silvice exercitate în prezent de comunităţile locale riverane asupra capitalului natural din PN-BmB. Localităţile incluse în zona de cooperare sunt cele înscrise în Anexa nr. 1.3. 2.2. Mediul fizic Lucrările hidrotehnice de amploare executate pe sectorul românesc al Dunării în a II-a jumătate a secolului 20, respectiv îndiguirile fostelor bălţi, barajele de la Porţile de Fier 1 şi 2 şi canalul Dunăre-Marea Neagră, au produs, după Moisei, 2006: a) o transformare a hidrologiei teritoriului Luncii Dunării în sens geografic; b) o modificare profundă a regimului hidrologic al fluviului cu consecinţe nefaste pentru echilibrul dinamic al biotopului acvatic; c) o lovitură decisivă biodiversităţii existente pe cele 149 mii ha de luncă, prin substituirea valoroaselor complexe de ecosisteme acvatice şi terestre cu agrobiocenoze şi ligniculturi plopicole şi salicicole; d) însemnate modificări climatice în sensul aridizării climatului adiacent din Câmpia Română şi Podişul Dobrogei; e) importante mutaţii sociale, în plan fizic prin strămutări de aşezări umane şi calitativ prin schimbarea modului tradiţional de viaţă al locuitorilor. 2.2.1. Hidrologia Dunărea cu o lungime a cursului de 2.857 km, cu un bazin hidrografic de 817.000 kmp şi cu un debit de 6.515 mc sec-1, este al doilea fluviu ca dimensiuni şi debit din Europa. Pentru România, marea însemnătate a Dunării rezultă din faptul că 1.075 km, adică 38% din lungimea cursului, ultima parte şi cea mai importantă, udă teritoriul ţării. De asemenea, 221.670 kmp, adică 28% din bazinul de recepţie şi 20% din debitul mediu aparţin României, după Clonaru, 1967. Din lungimea cursului Dunării, 80 km din malul stâng, 3% din lungimea totală şi 7% din traseul românesc, mărginesc spre est judeţul Brăila, după Moisei, 2003. De remarcat este însă faptul, că pe teritoriul judeţului Brăila, Lunca Dunării atinge lăţimea de 25 km, cea mai mare de pe întregul curs european al fluviului, după Clonaru, 1967. (a se vedea imaginea asociată) Bazinul hidrografic al Dunării cuprinde cea mai muntoasă şi umedă parte a Europei. Majoritatea celor 120 de afluenţi ai săi, din care 34 navigabili, sunt bine alimentaţi cu apă, nu au lacuri naturale pe cursurile lor şi nici regiuni inundabile, după Clonaru, 1967. De aceea, în perioadele de ploi şi de topiri a zăpezilor, apele lor umflate ajung în Dunăre în cel mai scurt timp, provocând creşteri mari de nivel. Dunărea îşi formează regimul hidrologic în principal în afara graniţelor ţării noastre, în condiţiile fizico-geografice ale Europei centrale şi sudice; munţii Alpi, Carpaţi, Dinarici şi Balcani, precum şi climatele maritim de tranziţie şi mediteranean joacă un rol însemnat în formarea regimului hidrologic al fluviului, după Clonaru, 1967. Totalizând o lungime de 149 km reţeaua hidrografică din PN-BmB este alcătuită din Dunărea Navigabilă, 62 km şi braţele Fig. 2.6 Reţeaua hidrografică Vâlciu, 42 km, Mânuşoaia, 10 km, Cremenea, 9 km, Paşca, 7 km, Calia, 10 km, Cravia,11 km şi Harapu, 3 km, după cum sunt prezentate în Fig. nr. 2.6. Regimul hidrologic este deosebit de complex, ca urmare a naturii diferite a alimentării celor 120 de afluenţi şi a climatelor din care aceştia provin. În prezent cotele apelor Dunării cresc într-un timp relativ scurt în raport cu creşterile pe care fluviul le înregistra înaintea îndiguirilor şi mai apoi a amenajării sistemului hidroenergetic Porţile de Fier 1 şi 2 şi a canalului Dunăre - Marea Neagră, revărsările concentrându-se în trei perioade, după Popescu et al., 1982: a) perioada februarie-martie, când se topesc zăpezile din bazinele Savei, Dravei şi Moravei şi începe topirea zăpezii în restul bazinului Dunării; b) perioada aprilie-iunie, când se realizează cotele maxime ale fluviului; c) perioada noiembrie-decembrie, când se înregistrează de regulă o creştere uşoară a nivelului apelor, însă în toamnele cu precipitaţii bogate pot avea loc inundaţii mari, care în 95% au caracter de calamitate datorită podurilor de gheaţă generate de temperaturile scăzute, după Popescu, 1968; Moisei, 2003. Schimbările survenite în regimul hidrologic al Dunării au o mare importanţă pentru vegetaţia forestieră. De exemplu, în ultimii 30 de ani, după construirea barajelor de la Porţile de Fier 1 şi 2, creşterea cotei Dunării, produsă primăvara, coincide cu perioada de diseminare a plopului alb, altfel de cum era înaintea amenajărilor hidrotehnice când însămânţarea se făcea natural odată cu scăderea apelor. De aceea, astăzi, renişurile sunt compuse din salcie şi plop negru şi foarte rar diseminate cu elemente izolate de plop alb - după Popescu, 1994, fapt de care s-a ţinut cont în programele de reconstrucţie ecologică, fundamentate prin PM. Dintre indicatorii ce caracterizează regimul hidrologic al acestui segment al Dunării, prin influenţele exercitate asupra vegetaţiei forestiere din luncă de un deosebit interes în PM pentru reabilitarea hidrologică prin decolmatare sunt, conform datelor preluate de la Staţia Hidrologică Brăila, înscrise în tabelul nr. 2.5: turbiditatea de 0,051 g^3.l^-1, debitul mediu solid de 10,4 milioane tone, amplitudinea de variaţie de 4,5 m şi viteza de scurgere a apei care înregistrează anual următoarele valori medii: la etiaj - 0,6 mc-s^-1, la ape medii - 0,8 mc-s^-1 şi la ape mari -1,1 mc-s^-1. În interiorul celor 7 insule şi ostroave mari s-au format un număr de 52 de lacuri şi bălţi, prezentate în Anexa nr. 2. Tabelul nr. 2.9 Indicatorii regimului hidrologic al Dunării, 1994-2003 Apele Române Dobrogea-Litoral - Staţia Hidrologică Brăila, secţiunea de măsurători: Brăila, km 167
┌─────────────┬────────────┬───────┬──────────┬───────────┬────────────┬─────────────────┐
│ │ │Debitul│ │Nivelul │ │Viteze medii -m^3│
│ │ │mediu │Volumul │ │Amplitudinea│s^-1 │
│Anul │Turbiditatea│solid │scurgerii ├─────┬─────┤de variaţie ├─────┬─────┬─────┤
│înregistrării│g^3 . l^-1 │kg^3 s^│solide t │minim│maxim│m │la │la │la │
│ │ │-1 │ │cm │cm │ │etiaj│ape │ape │
│ │ │ │ │ │ │ │ │medii│mari │
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│1994 │0,050 │277 │8.735.472 │37 │528 │4,9 │0,310│0,767│1,207│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│1995 │0,042 │257 │8.104.752 │98 │504 │4,1 │0,369│0,845│1,130│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│1996 │0,061 │403 │12.709.008│121 │587 │4,7 │0,294│0,885│1,185│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│1997 │0,050 │318 │10.028.448│123 │539 │4,2 │0,372│0,850│1,200│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│1998 │0,039 │253 │7.978.608 │98 │553 │4,0 │0,320│0,824│1,060│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│1999 │0,066 │493 │15.547.248│149 │611 │4,6 │0,370│0,830│1,280│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│2000 │0,057 │360 │11.352.960│82 │623 │5,4 │0,369│0,820│1,240│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│2001 │0,061 │371 │11.699.856│106 │535 │4,3 │0,366│0,836│1,190│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│2002 │0,038 │240 │7.568.640 │115 │485 │3,7 │0,370│0,862│1,146│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│2003 │- │- │- │-1 │488 │4,9 │- │- │- │
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Media │0,051 │330 │10.406.880│93 │545 │4,5 │0,349│0,835│1,182│
└─────────────┴────────────┴───────┴──────────┴─────┴─────┴────────────┴─────┴─────┴─────┘
2.2.2. Geomorfologia În funcţie de mărimea indicatorilor redaţi în tabelul 2.9, în timpul inundaţiilor anuale, formele de microrelief sunt supuse unor transformări periodice, realizându-se o ridicare prin depunere de aluviuni a formelor pozitive, respectiv o adâncire prin spălare a celor negative. După Deltă, dinamica evoluţiei microreliefului din PN-BmB este cel mai rapid proces de transformare a reliefului din România. În numite zone din albia minoră a Dunării se formează noi insule, aşa cum se poate vedea în Figura nr. 2.7 şi potrivit datelor din Tabelul nr. 2.10. Situaţia insulelor şi ostroavelor din PN-BmB
┌──────────┬─────────┬─────────────────┐
│ │ │din care: │
│Denumirea │Suprafaţa├────────┬────────┤
│insulei │totală/ha│Habitate│Habitate│
│ │ │terestre│acvatice│
├──────────┴─────────┴────────┴────────┤
│A. Insule mari │
├──────────┬─────────┬────────┬────────┤
│Harapu │242,4 │214,2 │28,2 │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Fundu Mare│1.920,2 │970,2 │950,0 │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Calia │719,8 │500,8 │219,0 │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Chiciu │308,2 │247,2 │61,0 │
│Orbului │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Crăcănel │1.073,2 │829,1 │244,1 │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Insula │ │ │ │
│Mică a │9.726,6 │6.804,6 │2.922,0 │
│Brăilei │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Vărsătura │1.185,0 │1.143,4 │41,6 │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Total │ │ │ │
│insule │15.175,4 │10.709,5│4.465,9 │
│mari │ │ │ │
├──────────┴─────────┴────────┴────────┤
│B. Ostroave mici │
├──────────┬─────────┬────────┬────────┤
│Chiciu │ │ │ │
│Dranoviţa/│1 5, 2 │15,2 │0,0 │
│Ileana │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Chiciu │20,1 │20,1 │0,0 │
│Cucului │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Chiciu lui│18,1 │18,1 │0,0 │
│Filoti │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Chiciu │2,8 │2,8 │0,0 │
│Morii │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Total │ │ │ │
│ostroave │56,2 │56,2 │0,0 │
│mici │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│TOTAL │15.231,6 │10.765,7│4.465,9 │
│GENERAL │ │ │ │
└──────────┴─────────┴────────┴────────┘
(a se vedea imaginea asociată) Fig. 2.7 Cele 7 insule principale Prin depuneri succesive de aluviuni pe fundul albiei, apar zone noi de uscat deasupra apelor fluviului. Pe măsura înălţării lor, ostroavele devin mai rar inundabile. Concomitent relieful care iniţial era plan se diferenţiază în grinduri, în zonele exterioare şi depresiuni în zonele centrale. Astfel, acţiunea apelor de inundaţie prin componenta lor solidă, a generat în secole de evoluţie o salbă de 7 insule şi ostroave principale, aflate în regim de inundaţie, cu o suprafaţă cumulată de 15.175,4 ha. În afară de aceste insule principale, în Balta Mică a Brăilei mai există 4 ostroave mai mici de 20 ha, cu o suprafaţă totală de 56,2 ha. Datorită intensităţii curenţilor apei, pe anumite porţiuni malurile Dunării îşi schimbă anual configuraţia în timpul inundaţiilor. Astfel, când curentul principal al fluviului loveşte cu forţe sporite de viitură unul dintre maluri, se produc eroziuni generatoare de pierderi a suprafeţei fondului forestier. Concomitent în alte porţiuni, de regulă în malul opus, curentul foarte slab provoacă depuneri de aluviuni, pe care atunci când retragerea apelor coincide cu diseminarea plopilor autohtoni şi sălciilor, iau naştere valoroase renişuri, după Popescu, 1994; Moisei, 2006, care constituie în stare incipientă o categorie de habitat de interes comunitar: 92A0 "Păduri aluviale de Populus alba şi Salix alba". Fiecare dintre aceste insule reprezintă o entitate geomorfologică distinctă având aspectul general al unei farfurii, cu zonele mai ridicate spre exterior şi cele joase spre interior, după Popescu, 1992, pe o diferenţă de altitudine care în PN-BmB nu depăşeşte 6 m, după Moisei, 2006. Ca forme de microrelief, în funcţie de cota terenului se deosebesc, după Antipa, 1910, Clonaru, 1967, Popescu et al., 1982, Moisei, 2006: i) forme pozitive: a) grinduri, formaţiuni aluviale înguste situate în lungul malurilor actuale ale fluviului, a braţelor acestuia, a gârlelor şi a privalelor principale, sau în lungul unor braţe, gârle şi privale colmatate şi părăsite. Pot fi grinduri înalte, care sunt situate la grade de inundabilitate de peste 7,5 hg şi grinduri mijlocii, aflate în jur de 7,0 hg; b) sectoare plane, suprafeţe întinse, foarte slab înclinate, situate între grinduri şi depresiuni la 5,5 - 6,7 hg; c) proeminenţe, ridicături puţin întinse, 6,5 - 7,0 hg, în cuprinsul terenurilor joase şi plane situate spre baltă; ii) forme negative: a) gârle, canale naturale de legătură între braţele Dunării, în marea majoritate alimentate cu apă tot timpul anului; b) privaluri, gârle mai mici de alimentare a lacurilor şi bălţilor, uneori colmatate la confluenţa cu fluviul; c) japşe, depresiuni naturale de formă alungită, de regulă foste privaluri, care nu mai au legătură cu Dunărea şi braţele acesteia şi care se umplu cu apă numai la inundaţii ce ating cote peste malurile albiei minore. Pot exista japşe înalte - la 6,5 hg, japşe mijlocii - în jur de 5,5 hg şi japşe joase - sub 5,5 hg; d) lacuri sau iezere, suprafeţe acoperite îndelung, uneori permanent, cu apă, a căror fund coboară până la 4,0 hg; e) bălţi sau ghioluri, suprafeţe acoperite periodic cu apă, cu fundul situat la 4,5 - 5,0 hg; f) periodicitatea sau permanenţa acoperirii bălţilor cu apă este relativă, depinzând de variaţia amplorii inundaţiilor vernale, corelată în acelaşi sezon cu regimul termic şi de precipitaţii estival, factori ce prezintă dinamici inegale pe perioade multianuale; g) zona de halaj, partea mai înaltă a albiei minore dinspre grindul fluvial, în care au loc variaţiile de nivel ale cursului principal sau ale braţelor Dunării. Zona de halaj joasă este fără vegetaţie sau cu vegetaţie erbacee sporadică când fluviul se menţine la cote scăzute şi zona de halaj înaltă, în care, dacă înclinarea terenului permite, iau naştere valoroasele renişuri de plop şi salcie; h) gropile de împrumut, excavaţii artificiale executate în zona dig-mal pentru scoaterea pământului necesar construirii şi înălţării digului situat în vecinătate. Remarcabil este că descrierea microreliefului realizată de Grigore Antipa în 1910 se regăseşte şi astăzi în zonarea pe verticală a terenului a fiecăreia dintre cele şapte insule şi ostroave mari ce compun în prezent Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, cu implicaţii majore nu numai în distribuirea vegetaţiei forestiere, cât şi în 1910 se regăseşte şi astăzi în zonarea pe verticală a terenului pentru fiecare dintre cele 7 insule mari, cu implicaţii majore nu numai în distribuirea vegetaţiei forestiere, ci şi în diferenţierea evidentă pe criterii auxologice a acesteia în cadrul fiecărui etaj. Continuitatea biotopurilor, care au rămas aşa cum au fost descrise de Antipa acum un secol, reprezintă un argument deosebit de solid în favoarea acţiunilor de conservare ce vor fi întreprinse în viitor în această arie naturală protejată. 2.2.3. Particularităţi ale microclimatului de luncă în PN-BmB În ultimele trei decenii pe teritoriul PN-BmB s-a constatat o tendinţă de aridizare a microclimatului de luncă, după Cuculeanu, Bălteanu, 2005. Un prim argument al stepizării accentuate a PN-BmB este dispariţia Băltăreţului un vânt cald şi umed, ce bătea de la sud ducând la topirea zăpezilor primăvara, iar vara căpăta caracter de zefir, luând naştere datorită unei intense evaporaţii şi evapotranspiraţii din fostele bălţi şi ducea umezeală şi aer mai rece şi proaspăt până la 50 - 60 km în interiorul Bărăganului şi al Podişului Dobrogei, după Popescu et al., 1982. În zilele noastre, în cadrul echilibrului dinamic al mişcării maselor de aer din perioada februarie - august, locul Băltăreţului a fost luat de Crivăţ, acesta din urmă devenind vânt anual puternic dominant şi reprezentând principala verigă din lanţul condiţiilor de uscăciune ce se manifestă în prezent în Câmpia Bărăganului Nordic şi în estul Dobrogei, după Vişinescu, 2003. Al doilea argument care demonstrează tendinţa de aridizare a zonei, este dat de măsurătorile efectuate de către cercetătorii de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila, care au constatat că în mijlocul Insulei Mari a Brăilei, deci în centrul fostei Bălţi a Brăilei, temperaturile medii multianuale au crescut cu 2 grd.C, după Vişinescu, 1998, ceea ce însemna mult. Al treilea argument în susţinerea afirmaţiei că microclimatul de luncă s-a aridizat rezultă din faptul că formele de microrelief pozitive din Lunca Brăileană a Dunării, au fost invadate în ultimul deceniu de o floră agresivă specifică stepei, reprezentată prin speciile Xanthium spinosum - ciulinele de Bărăgan, X. srumarum - cornutele şi Cirsium arvense - pălămida, ce au luat locul ierburilor de păşune aparţinând genurilor Carex şi Poa, altădată specifice grindurilor şi sectoarelor plane, după Moisei, 2006. Tendinţa de aridizare a microclimatului din Lunca Brăileană a Dunării se confirmă şi din măsurătorile efectuate de noi la Ocolul silvic Lacu Sărat, potrivit datelor din Tabelul nr. 2.11 şi graficului din Fig. nr. 2.8, în cadrul temei de evaluare a riscului de apariţie a secetei în pădurile din România, după Barbu, 2001. (a se vedea imaginea asociată) Fig. nr. 2.8 Deficitul dintre precipitaţii şi evapotranspiraţia potenţială în PN-BmB sezoanele de vegetaţie 2002 şi 2003 Faptul că media deficitului dintre precipitaţii şi evapotranspiraţia potenţială coboară la 291,5 mm, reprezintă al patrulea argument al dispariţiei microclimatului de luncă. Tabelul nr. 2.11 Deficitul precipitaţii - evapotranspiraţie în sezonul de vegetaţie Ocolul silvic Lacu Sărat, U.P. X Stăncuţa, u.a. 6A
┌─────────────────┬───────────────────────────────────────┬──────┐
│ │Perioada de înregistrare - mm │Total │
│Specificaţii ├───────┬──────┬─────┬─────┬──────┬─────┤sezon │
│ │aprilie│mai │iunie│iulie│august│sept.│ │
├─────────────────┴───────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┤
│Sezonul de vegetaţie 2002 │
├─────────────────┬───────┬──────┬─────┬─────┬──────┬─────┬──────┤
│Precipitaţii │33,5 │5,0 │64,0 │95,0 │82,5 │15,0 │295,0 │
├─────────────────┼───────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│Evapotranspiraţia│62,5 │115,0 │144,0│97,5 │87,5 │75,0 │581,0 │
├─────────────────┼───────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│P. - E.T.P. │-29,0 │-110,0│-80,0│-2,5 │-5,0 │-60,0│-286,0│
├─────────────────┴───────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┤
│Sezonul de vegetaţie 2003 │
├─────────────────┬───────┬──────┬─────┬─────┬──────┬─────┬──────┤
│Precipitaţii │30,0 │0 │15,0 │42,5 │22,5 │82,5 │192,5 │
├─────────────────┼───────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┼──────┤
│ │Perioada de înregistrare (mm) │Total │
│Specificaţii ├───────┬──────┬─────┬─────┬──────┬─────┤sezon │
│ │aprilie│mai │iunie│iulie│august│sept.│ │
├─────────────────┼───────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│Evapotranspiraţia│30,0 │67,0 │105,0│107,5│112,5 │67,5 │489,5 │
├─────────────────┼───────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│P. - E.T.P. │0 │-67,0 │-90,0│-65,0│-90,0 │15,0 │-297,0│
├─────────────────┴───────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┤
│Media sezoanelor de vegetaţie 2002 - 2003 │
├─────────────────┬───────┬──────┬─────┬─────┬──────┬─────┬──────┤
│Precipitaţii │31,8 │2,5 │39,5 │69,0 │52,5 │48,8 │243,8 │
├─────────────────┼───────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│Evapotranspiraţia│46,3 │91,0 │124,5│102,5│100,0 │71,3 │535,3 │
├─────────────────┼───────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│P. - E.T.P. │-14,5 │-88,5 │-85,0│-33,5│-47,5 │-22,5│-291,5│
└─────────────────┴───────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┘
Înlocuirea microclimatului de luncă cu unul stepic în Lunca Brăileană a Dunării, face aproape imposibilă refacerea pe cale naturală a fondului forestier. În zilele noastre, cu excepţia renişurilor care se instalează în zonele cu depuneri aluvionare din vecinătatea albiei minore şi tot mai frecvent la limita lacurilor şi bălţilor datorită tendinţei de colmatare a celor 52 de lacuri din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, regenerarea naturală a pădurilor prin înmulţire generativă nu mai are loc, aşa cum se întâmpla înaintea impactului antropic, sau cum se produce în prezent în zonele specific forestiere, după Necula, Moisei, 1997. În condiţiile în care biocenoza forestieră este principalul factor de susţinere, protecţie şi stabilitate a întregului complex de ecosisteme terestre şi acvatice din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, problema refacerii acesteia, la o formă cât mai apropiată de cea existentă înaintea impactului antropic, devine esenţială. De aceea, singura metodă posibilă de reabilitare a fondului silvic din PN-BmB, este substituirea structurilor forestiere artificiale prin reconstrucţie ecologică. 2.2.4. Excese climatice şi hidrologice în PN-BmB De regulă în PN-BmB excesele climatice şi cele hidrologice se manifestă combinat, după Moisei, 2006. Secetele prelungite dublate de un deficit hidric în sol. Regimul hidrologic al Dunării, a determinat ca pe parcursul a doi ani consecutivi, 2002 şi 2003, să nu se înregistreze inundaţii normale/vernale. În PN-BmB consecinţele negative ale fenomenului au fost multiple: gropile de împrumut, bălţile şi lacurile nu au mai fost alimentate cu apă, cauzând dereglări mari ale echilibrului dinamic, atât pentru flora şi fauna acvatică, cât şi pentru vegetaţia forestieră şi avifaună. Pe de altă parte, acest dezechilibru a coincis cu o secetă puternică, caracterizată printr-un deficit major între precipitaţii şi evapotranspiraţie, potrivit datelor din Tabelul nr. 2.7 şi graficului din Fig. nr. 2.8. Coroborând acţiunea celor doi factori puternic deficitari, s-a ajuns în anii 2002 şi 2003 la un regim hidric în sol deosebit de scăzut, astfel încât habitatele din PN-BmB şi-au pierdut caracterul de zonă umedă. Formarea zăpoarelor şi a podurilor de gheaţă în timpul inundaţiilor de iarnă. În iernile cu inundaţii şi temperaturi scăzute se poate forma un pod de gheaţă care cuprinde, ca un cleşte, întreaga vegetaţie din albia majoră. Conform principiului vaselor comunicante, orice modificare ulterioară a nivelului Dunării, va fi resimţită prin intermediul privalurilor şi gârlelor, într-o oscilaţie corespunzătoare a plafonului de gheaţă în plan vertical, în orice punct din PN-BmB, oricât de îndepărtat ar fi acesta de albia minoră. Când are loc o scădere a cotelor Dunării, prăbuşirea podului de gheaţă poate produce zdrelirea, strivirea, frângerea, torsionarea sau ruperea exemplarelor de vegetaţie lemnoasă juvenilă, după Moisei, 2006. Însă dacă nivelul fluviului creşte şi implicit plafonul de gheaţă se ridică, pierderile devin irecuperabile, deoarece podul de gheaţă smulge din solul înmuiat prin submersie exemplarele tinere, după Moisei, 2003. În mod similar, se produc pagube prin smulgerea puieţilor, atunci când o încălzire bruscă a vremii determină pornirea la vale a unor blocuri compacte de gheaţă antrenate de ape, s-au formarea în aval a "zăpoarelor" - după Antipa, 1910, Clonaru, 1967 - aşa cum s-a întâmplat în Cotul Pisicii, în februarie1986. 2.3. Mediul biotic În ultimul secol datorită necesităţilor impuse de creşterea economică rapidă bazată pe principiile economiei neoclasice şi datorită lipsei sau nivelului scăzut al informaţiilor ştiinţifice necesare înţelegerii şi evaluării rolului multifuncţional al zonelor umede, majoritatea dintre acestea au fost tratate ca "suprafeţe neutilizabile, zone fără importanţă economică" şi în consecinţă complexele de ecosisteme terestre şi acvatice au fost transformate prin lucrări de îndiguire, desecare, drenaj şi defrişare în agrobiocenoze şi culturi lignicole uniclonale, dându-se astfel o lovitură decisivă biodiversităţii, după Vădineanu et al., 2004, Moisei, 2003. S-a creat astfel o nouă ordine în sistemul biologic al zonelor umede de pe Dunărea Inferioară, după Albu, 2001. Remarcabil însă este faptul că din punct de vedere al biodiversităţii, PN-BmB conservă la o scară redusă toate tipurile de habitate şi ecosisteme caracteristice stării de referinţă a fostei delte interioare a Dunării - Vădineanu et al., 2004, parcul reprezentând totodată ultimul eşantion şi cel mai puţin influenţat antropic din fosta deltă predeltaică -Stoiculescu, 2000. Se evidenţiază faptul că mai mult de 50% din constituenţii Bălţii Mici a Brăilei sunt ecosisteme naturale, circa 30% sunt ecosisteme seminaturale şi doar 20% au fost afectate în totalitate de intervenţia omului - Vădineanu et al., 2004. Magnitudinea biodiversităţii atinge cote înalte. S-au identificat 19 tipuri de habitate cu peste 345 de habitate - Vădineanu et al., 2004, dintre care 9 tipuri de habitate se regăsesc în Anexa nr. I a Directivei Habitate. Dintr-un total de 913 de specii introduse în baza de date a Ad parcului potrivit informaţiilor din Tabelul nr. 2.12, 91 sunt înscrise în listele speciale de conservare ale directivelor europene, la care se adaugă alte 163 specii protejate conform altor legi europene şi române - Convenţia de la Berna, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi Lista roşie a plantelor din România. Tabelul nr. 2.12 Magnitudinea biodiversităţii din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
┌──────────────┬────────────────────┬─────────┐
│ │Numărul speciilor │ │
│ ├─────┬──────────────┤ │
│ │ │din care cu │ │
│ │ │statut de │Sursa │
│Specificaţii │ │conservare: │citată │
│ │total├─────────┬────┤ │
│ │ │directive│alte│ │
│ │ │U.E.* │legi│ │
│ │ │ │** │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Total număr de│913 │91 │163 │- │
│specii │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Păsări │207 │68 │140 │Onea, │
│ │ │ │ │2002 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │ │ │Vădineanu│
│Mamifere │11 │3 │9 │et al., │
│ │ │ │ │2002 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │ │ │Vădineanu│
│Reptile │3 │2 │0 │et al., │
│ │ │ │ │2002 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │ │ │Vădineanu│
│Amfibieni │8 │7 │1 │et al., │
│ │ │ │ │2002 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Peşti │52 │11 │9 │Florea, │
│ │ │ │ │1998 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Nevertebrate -│ │ │ │Vădineanu│
│total │400 │0 │0 │et al., │
│ │ │ │ │2002 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Plante │ │ │ │Vădineanu│
│superioare - │218 │0 │3 │et al., │
│total │ │ │ │2002 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│din care: │ │ │ │ │
│Plante │8 │0 │3 │ │
│lemnoase │ │ │ │ │
│arborescente │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Plante │ │ │ │ │
│lemnoase │11 │0 │0 │ │
│arbustive │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Plante │ │ │ │ │
│ierboase │67 │0 │0 │ │
│terestre │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Plante │ │ │ │ │
│ierboase │32 │0 │0 │ │
│acvatice │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Plante │ │ │ │ │
│inferioare - │14 │0 │1 │ │
│total │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│din care: Alge│8 │0 │1 │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Ciuperci-total│6 │0 │0 │ │
└──────────────┴─────┴─────────┴────┴─────────┘
* Anexele I din Directiva Păsări şi I, II, IV şi V din din Directiva Habitate ale UE ** alte legi - Convenţia de la Berna, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi Lista roşie a plantelor din România Trebuie menţionat faptul că în constituirea inventarului biodiversităţii, Ad beneficiază de sprijinul de înalt nivel ştiinţific al unor instituţii de prestigiu: Departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Acvacultură şi Piscicultură a Universităţii Dunărea de Jos Galaţi sau Societatea Ornitologică Română. Precizăm că nivelul inventarului biodiversităţii completat până în prezent de Ad în baza de date unitară a PN-BmB este deficitar la unele categorii taxonomice, cum ar fi algele care cu siguranţă în BmB sunt reprezentate de mai mult de 8 specii. 2.3.1. Flora şi comunităţile de plante Deşi nu au fost efectuate foarte multe studii despre vegetaţia din PN-BmB, până în prezent au fost identificate 218 specii de plante superioare, încadrate în 42 de genuri. Ponderea cea mai mare o au plantele terestre, fiind studiate un număr de 184 de specii, dintre care doar 17 specii sunt lemnoase, iar 167 de specii sunt plante ierboase. În categoria plantelor superioare acvatice au fost identificate 32 de specii. Dintre plantele inferioare, cel mai bine reprezentate sunt algele, ca organisme specifice zonelor umede. Deşi în literatura de specialitate sunt menţionate mai multe genuri, în zonă au fost identificate doar 3 specii de alge. De asemenea, în categoria plantelor inferioare, pe teritoriul PN-BmB se întâlnesc mai multe specii de ciuperci, până în prezent fiind identificate doar 6 specii. Până în prezent au fost, de asemenea, identificate 19 asociaţii fitosociologice potrivit informaţiilor din Tabelul nr. 2.13, efectuarea unor studii urmând a completa această bază de date. Tabelul nr. 2.13 Principalele asociaţii fitosociologice
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Denumirea asociaţiei │
│crt.│ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Lemnetum minoris, Lemnetum │
│1. │trisulcae, Lemno-Spirodeletum, │
│ │Wolffietum arrhizae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Potamogetonetum perfoliati, │
│2. │Potamogetonetum graminei, │
│ │Elodeetum canadensis │
├────┼─────────────────────────────────┤
│3. │Rumici obtusifoliae - Urticetum │
│ │dioicae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Poetum pratensis, Ranunculo │
│4. │repentis - Alopecuretum │
│ │pratensis, Agrostideto │
│ │-Festucetum pratensis │
├────┼─────────────────────────────────┤
│5. │Salicetum albae - fragilis │
├────┼─────────────────────────────────┤
│6. │Fraxino danubialis - ulmetum │
├────┼─────────────────────────────────┤
│7. │Bidenti - Polygonetum │
│ │hydropiperis │
├────┼─────────────────────────────────┤
│8. │Calamagrostio - Tamaricetum │
│ │ramosissimae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│9. │Agrostietum stoloniferae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│10. │Myriophyllo - Nupharetum │
├────┼─────────────────────────────────┤
│11. │Hydrocharitetum morsus-ranae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│12. │Salvinio - Spirodeletum │
│ │polyrrhizae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│13. │Salicetum triandrae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│14. │Rubo caesii - Salicetum cinereae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│15. │Eleocharitetum palustris │
├────┼─────────────────────────────────┤
│16. │Eleocharitetum palustris │
├────┼─────────────────────────────────┤
│17. │Oenanthum - Rorippetum │
├────┼─────────────────────────────────┤
│18. │Scirpo - Phragmitetum │
├────┼─────────────────────────────────┤
│19. │Typhetum angustifoliae, Typhetum │
│ │latifolie │
└────┴─────────────────────────────────┘
a) Vegetaţia lemnoasă Importanţa pădurii în această zonă umedă este incontestabilă, arboretele fiind principala componentă biosistemică. Ocupând întregul profil vertical al complexului de ecosisteme, de la ultimul firicel al sistemului radicelar înfipt adânc în sol şi până la partea superioară a coroanei aflată în contact direct cu atmosfera, prin arbore există un permanent schimb de materie anorganică, materie organică, energie şi de informaţie genetică între sol şi atmosfera apropiată, de care beneficiază toate verigile biosistemului, după Necula, Moisei, 1997. Astfel, prin capacitatea de a regla echilibrul dinamic şi ecologic, arboretul devine un important factor de stabilitate a întregului complex de ecosisteme acvatice şi terestre. Altfel spus, arboretele din BmB au o contribuţie majoră la conservarea complexelor de ecosisteme terestre şi acvatice şi prin arboret întregul sistem se autoreglează. De aceea stabilitatea complexului de ecosisteme terestre şi acvatice creşte cu cât stabilitatea arboretelor este mai mare. Şi în plan orizontal ecosistemul forestier are o deosebită importanţă prin faptul că determină o trecere armonioasă de la habitatele acvatice caracteristice depresiunilor inundabile, la habitatele cu ierburi xerofite de pe coamele de grind rar inundabile după Necula, Moisei, 1997. Îndiguirile, desecările şi despăduririle, survenite acum patru decenii în Balta Brăilei, au diminuat cantitativ de 5 ori zona umedă Balta Brăilei, de la 149 mii ha după Antipa, 1910, la 30 mii ha de luncă inundabilă în prezent, după Moisei, 2003. Înlocuirea brutală a excepţionalei biodiversităţi deţinute de complexele de ecosisteme acvatice şi terestre, cu întinse monoculturi agricole ce ocupă 80% din fosta baltă în incintele îndiguite, a reprezentat prima mutaţie calitativă de proporţie. Dar natura nu a fost lăsată în pace nici în zonele cu regim hidrologic de inundaţie. A doua schimbare majoră, care a însemnat lovitura de graţie dată biodiversităţii, s-a produs în urma substituirii zăvoaielor prin culturi uniclonale plopicole şi salicicole. Amploarea impactului antropic reflectat la nivelul arboretelor existente aparţinând PN-BmB, este relevat de caracterul actual al tipului de pădure, menţionat în Tabelul nr. 2.14 şi Figura nr. 2.9, structură - menţionată în Tabelul nr. 2.11 şi Figura nr. 2.10 şi vârsta arboretelor, conform Tabelului nr. 2.15 şi Figurii nr. 2.13, după Stoiculescu, 2001, corelat cu date ulterioare extrase din amenajamentele ocoalelor silvice Lacu Sărat şi Brăila. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 2.9 Caracterul actual al tipurilor de pădure (a se vedea imaginea asociată) Fig. 2.10 Structura arboretelor pe categorii de vârstă Tabelul nr. 2.14 Caracterul actual al tipurilor de pădure Stoiculescu, 2001, Moisei 2006
┌────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Caracterul actual al tipurilor de pădure │
│ ├───────────┬───────┬───────┬──────────┬───────────┬──────────┬─────────┤
│Specificaţii│Natural │Parţial│Total │Artificial│Reconstruit│Clasa de │Total │
│ ├───────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│ │fundamental│derivat│derivat│ │ecologic │regenerare│suprafaţă│
├────────────┼───────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│Suprafaţa │1.783 │13 │3 │9.054 │1.974 │1.051 │13.878 │
│-ha Ponderea├───────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│-% │13 │- │- │65 │14 │8 │100 │
└────────────┴───────────┴───────┴───────┴──────────┴───────────┴──────────┴─────────┘
În Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, caracterul natural fundamental al tipului de pădure s-a conservat în proporţie de 21%, cu variaţii locale de la insulă la insulă. Restul arboretelor, în proporţie de 49%, sunt artificiale, iar 14% din fondul forestier era clasă de regenerare la 30 septembrie 2004. De remarcat este faptul că deja 1.017 ha, adică 16% din total fond forestier ce aparţine parcului, este renaturat prin reconstrucţie ecologică în cadrul Proiectului Fondului Carbon, ce se derulează în prezent, în parteneriat între RNP şi Banca Mondială, în Insula Mică a Brăilei, ostrovul Crăcănel şi Chiciu Orbului. De asemenea, la nivelul datei de 31 martie 2008, s-au împădurit cu specii forestiere autohtone 92 ha în cadrul acţiunilor C1 "Substituirea ligniculturilor plopicole clonale pe 237 ha" şi C2/C3 "Distrugerea/substituirea arbustului invaziv Amorpha fruticosa pe 212 ha", de reconstrucţie ecologică a fostei păduri aluviale în cadrul proiectului LIFE 06 NAT/R0/000172 pe care Ad îl derulează începând cu septembrie 2006. Tabelul nr. 2.15 Structura arboretelor pe categorii de vârstă Stoiculescu, 2001
┌────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Structura arboretelor pe categorii de vârstă │
│Specificaţii├────────┬────────┬───────┬───────┬──────────┬─────────┤
│ │Pluriene│Relativ │Relativ│Echiene│Clasa de │Total │
│ │ │pluriene│Echiene│ │regenerare│suprafaţă│
├────────────┼────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Suprafaţa - │5 │101 │1.181 │11.540 │1.051 │13.878 │
│ha │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Ponderea - %│- │1 │8 │83 │8 │100 │
└────────────┴────────┴────────┴───────┴───────┴──────────┴─────────┘
Sub raportul structurii, arboretele pluriene conservate pe numai 5 ha, nu se regăsesc evidenţiate în expresie procentuală, în timp ce arboretele echiene ocupă un procent de 70% din suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră. Analizând structura arboretelor pe clase de vârstă, se constată că ponderea arboretelor de vârstă mai mică de 25 ani este în prezent de 72%, iar normalizarea în următorii doi ani a clasei de regenerare prin împădurire, va ridica acest procent la peste 4 decenii când structurile forestiere renaturate în prezent prin reconstrucţie ecologică în cadrul proiectelor amintite, vor depăşi vârsta de 30 ani, adică jumătate din ciclul propus în planul de management. Tabelul nr. 2.16 Structura arboretelor pe clase de vârstă Stoiculescu, 2001
┌────────────┬───────────────────────────┬──────────┬─────────┐
│ │Clasa de vârstă -ani │ │ │
│Specificaţii├─────┬─────┬─────┬─────┬───┤Clasa de │Total │
│ │<7 │8 - │15 - │23 - │> │regenerare│suprafaţă│
│ │ │14 │22 │30 │30 │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───┼──────────┼─────────┤
│Suprafaţa │3.093│5.625│2.824│1.034│251│1.051 │13.878 │
│-ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───┼──────────┼─────────┤
│Ponderea -% │22 │41 │20 │7 │2 │8 │100 │
└────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───┴──────────┴─────────┘
În raport cu formaţiile forestiere descrise în amenajamente, ligniculturile de plopi euramericani reprezintă 92% din suprafaţa împădurită în cadrul următoarelor grupe de tipuri natural fundamentale de pădure: plopişuri de plop negru, amestecuri de plop alb şi negru şi zăvoaie de plopi indigeni şi sălcii -Paşcovschi, 1958, Moisei, 2003. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 2.11 Structura arboretelor pe clase de vârstă În ceea ce priveşte formaţia sălcetelor,proporţia arboretelor artificiale este mult mai redusă -45%, acestea fiind reprezentate de regulă de ligniculturi salicicole ulterioare tăierilor de refacere a sălcetelor îmbătrânite, înscăunate prin ciolpănire, pe parcursul mai multor generaţii. b) Pătura erbacee Baza de date a parcului cuprinde 167 de specii de plante superioare ierboase, menţionate în Anexa nr. 2.11, încadrate sistematic în 30 de genuri, cel mai bine reprezentate fiind Poales, Malvales, Caryophillales, Apiales, Asterales, Cruciferales, Scrophulariales. c) Vegetaţia acvatică Dintre plantele superioare acvatice sunt descrise 32 de specii menţionate în Anexa nr. 2.11 încadrate în 15 ordine - Hydrocharitales, Nympheales, Najadales, Typhales, Myrtales. Fiind zonă umedă, poate par puţine specii acvatice, dar fitocenozele bălţilor sunt deosebit de bogate în plante acvatice inferioare, dintre care dominante sunt algele. Dintre plantele inferioare sunt întâlnite alge verzi, albastre şi alge silicioase. 2.3.2. Fauna Dacă numărul speciilor de plante superioare din PN-BmB este redus la numai 218 specii, datorită şocului hidric anual major produs de trecerea bruscă de la un regim vernal al apei din sol submers în timpul inundaţiilor de primăvară, la unul arid încă din primele luni de vară, caracteristic, aşa cum s-a arătat la subcapitolul 2.2.3., stepei, numărul mare de vertebrate -325 de specii dintre care 68 specii sunt incluse pe Anexa I a Directivei Păsări şi alte 26 specii care se regăsesc pe Anexele I, II, IV şi V a Directivei Habitate reprezintă principala atracţie a PN-BmB. a) Diversitatea avifaunei După intervenţia omului prin îndiguirea şi desecarea Bălţii Brăilei, PN-BmB a rămas cea mai mare zonă în regim liber de inundaţie de pe cursul european al Dunării, ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte, după Delta Dunării, cel mai important refugiu ornitologic de pe Dunăre. Pe teritoriul ţării noastre au fost identificate un număr de 403 de specii de păsări, încadrate sistematic în 19 ordine şi 64 de familii. Dintre acestea, pe teritoriul PN-BmB au fost semnalate un număr de 207 specii de păsări, prezentate în Anexa nr. 2.12, încadrate în 18 ordine şi 50 de familii, reprezentând 51% din avifauna României, din care 68 de specii sunt înscrise pe Anexa I a Directivei Păsări şi menţionate în Anexa nr. 2.12. Fenologic, avifauna din PN-BmB se împarte în două mari grupe: a) păsări sedentare - 60 de specii, reprezentând 29% din avifauna PN-BmB; b) păsări migratoare - 147 de specii, reprezentând 71% din avifauna PN-BmB. Fiecare dintre aceste grupe se împart în mai multe subdiviziuni, rezultând următoarele subgrupe fenologice, reprezentate grafic în Figura nr. 2.9 şi Tabelul nr. 2.17, după Onea, 2002. Tabelul nr. 2.17 Subgrupele fenologice de păsări din PN-BmB
┌──────┬────────────────────────────┬──┐
│Simbol│Subgrupa fenologică │% │
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│OV │Oaspeţi de vară │30│
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│OV - P│Oaspeţi de vară în pasaj │24│
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│S │Sedentare │16│
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│MP │Parţial migratoare │13│
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│OI - P│Oaspeţi de iarnă şi/sau în │9 │
│ │pasaj │ │
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│P │Specii în pasaj │6 │
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│AC │Specii accidentale │1 │
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│OV - │OV în deplasare de hrănire │1 │
│DH │ │ │
└──────┴────────────────────────────┴──┘
(a se vedea imaginea asociată) Fig. nr. 2.12 Subgrupele fenologice de păsări din BmB Pentru ornitofauna semnalată în BmB ponderea cea mai mare o deţin speciile de păsări migratoare oaspeţi de vară cu cu 30 % - OV, urmate de speciile oaspeţi de vară în pasaj cu 24% -0V-P, sedentarele cu 16% -S şi parţial migratoare cu 13%. Celelalte categorii fenologice au o pondere mai mică, sub 10% - oaspeţii de iarnă şi/sau în pasaj - 9%; speciile în pasaj - 6%; speciile accidentale - 1%, iar specii în pasaj şi/sau oaspeţi de iarnă şi/sau oaspeţi de vară se află situate sub 1%. Datorită specificităţii imprimate de prezenţa ecosistemelor acvatice, ornitofauna din parc poate fi caracterizată şi după apartenenţa speciilor la unul din cele două tipuri de mediu: acvatic şi terestru. Potrivit cerinţelor ecologice ale fiecărei specii în parte, acestea se pot clasifica în: a) specii acvatice; b) specii terestre. În grupa speciilor acvatice au fost incluse numai acele specii de păsări care prin cerinţele lor ecologice pot fi observate numai în cadrul unui ecosistem acvatic. Tabelul nr. 2.18 Subgrupele fenologice de păsări de apă în BmB
┌─────────┬─────────────────────────┬──┐
│Simbol │Subgrupa fenologică │% │
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│OV │Oaspeţi de vară │35│
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│OV - P │Oaspeţi de vară în pasaj │19│
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│S │Sedentare │2 │
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│MP │Parţial migratoare │12│
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│OI - P │Oaspeţi de iarnă şi/sau │15│
│ │în pasaj │ │
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│P │Specii în pasaj │12│
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│AC │Specii accidentale │2 │
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│OV - DH │OV în deplasare de │2 │
│ │hrănire │ │
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│P - OI - │Pasaj şi/sau OI şi/sau OV│1 │
│OV │ │ │
└─────────┴─────────────────────────┴──┘
(a se vedea imaginea asociată) Fig. nr. 2.13 Structura fenologică a avifaunei acvatice Astfel, din numărul total de 207 specii semnalate în parc, din grupa păsărilor de apă fac parte un număr de 98 de specii - care reprezintă un procent de 47%, încadrate în 10 ordine şi 23 de familii, iar din grupa păsărilor terestre un număr de 109 specii - 53%, încadrate sistematic în 12 ordine şi 33 de familii. Deşi din punct de vedere numeric şi procentual speciile de păsări acvatice sunt sub nivelul celor terestre, totuşi, datorită caracteristicilor generale imprimate de prezenţa ecosistemelor acvatice importanţa acestora este foarte mare, fiind cele pentru care s-a declarat statutul de Sit Ramsar pentru acest parc. În cadrul păsărilor de apă întâlnim atât specii sedentare, cât şi migratoare. Din punct de vedere al încadrării fenologice, avifauna acvatică aparţine la aceleaşi subgrupe fenologice care au fost desemnate pentru întreaga ornitofaună din PN-BmB, după cum sunt prezentate în Figura nr. 2.13 şi Tabelul nr. 2.17. Astfel, cea mai mare contribuţie o au speciile oaspeţi de vară cuibăritoare în insulă cu un procent de 35 % - OV, urmate de speciile oaspeţi de vară în pasaj, care nu cuibăresc în zonă - OV-P - 19 % şi de oaspeţii de iarnă şi/sau în pasaj -OI-P -15 %. O pondere egală, de 12 %, o au speciile aflate doar în pasaj - P, atât pentru zona BmB, cât şi pentru România, şi speciile parţial migratoare -MP. Speciile sedentare reprezintă doar 2% din numărul total de păsări de apă semnalate. De asemenea, grupa accidentalelor AC -2%, a oaspeţilor de vară aflaţi în deplasări de hrănire OV-DH - 2% şi a speciilor aflate în pasaj şi/sau oaspeţi de iarnă şi/sau oaspeţi de vară P-OI-OV - 1% au o pondere foarte mică la formarea avifaunei acvatice. Caracteristic pentru speciile acvatice din PN-BmB este faptul că pe o suprafaţă destul de restrânsă comparativ cu situaţia din Delta Dunării, are loc o concentrare a tuturor tipurilor zoogeografice prezente pe teritoriul ţării, excepţie făcând doar tipul tibetan, specific zonelor alpine. Astfel, pentru avifauna acvatică din Balta Mică a Brăilei sunt prezente următoarele tipuri zoogeografice: a) Arctic; b) Siberian; c) Transpalearctic; d) Mongol; e) Mediteranian; f) European; g) Chinez. Proporţia şi distribuţia celor şapte tipuri zoogeografice de care aparţin păsările de apă din PN-BmB este direct condiţionată de originea geografică a fiecărei specii în parte. Succesiunea şi prezenţa lor în diferite anotimpuri pe parcursul unui an corespunde adaptărilor şi cerinţelor ecologice, pe care păsările caută să le găsească în habitatele pe care le frecventează. Cea mai mare concentrare de specii acvatice, dar şi terestre, este semnalată în Insula Mică a Brăilei, în zona bălţilor Dobrele, Sbenghiosu, Lupoiu, Curcubeu, Gâsca, Jigara, Vulpaşu şi Cucova şi în insula Fundu Mare. Dintre speciile cuibăritoare, migratoare şi sedentare, a căror prezenţă poate fi considerată ca deosebită, conform Directivei Păsări, amintim: toate speciile de corcodei: corcodelul mic -Tachybaptus ruficollis, corcodelul cu gât roşu -Podiceps grisegena, corcodelul mare - Podiceps cristatus, corcodelul cu gât negru - Podiceps nigricollis, cormoranul mare şi cormoranul mic - Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmaeus, buhaiul de baltă - Botaurus stellaris, stârcul pitic - Ixobrychus minutus, stârcul de noapte - Nycticorax nycticorax, stârcul galben - Ardeola ralloides, stârcul roşu - Ardea purpurea, ţigănuşul - Plegadis falcinellus, lopătarul - Platalea leucorodia, lebăda de vară - Cygnus olor, raţa pestriţă - Anas strepera, raţa cârâitoare - Anas querquedula, raţa roşie - Aythya nyroca, codalbul - Haliaeetus albicilla, vânturelul de seară - Falco vespertinus, cresteţul pestriţ - Porzana porzana, cristelul de câmp -Crex crex, chirighiţa cu obraji albi - Chlidonias hybridus, chirighiţa neagră - Chlidonias niger, buha - Bubo bubo, caprimulgul - Caprimulgus europaeus, pescăraşul albastru - Alcedo atthis, lăstunul de mal - Riparia riparia, dumbrăveanca - Coracias garrulus şi altele asemenea. Alte specii sunt prezente doar ca oaspeţi de iarnă sau în pasaj: cufundarul mic şi cufundarul polar - Gavia stellata, Gavia arctica, corcodelul de iarnă - Podiceps auritus, pelicanul comun şi pelicanul creţ - Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, gârliţa mare şi gârliţa mică - Anser albifrons, Anser erythropus, gâsca cu gât roşu - Branta ruficollis, călifarul roşu -Tadorna ferruginea, raţa suliţar - Anas acuta, raţa cu ciuf - Netta rufina, ferestraşul mic şi ferestraşul mare - Mergus albellus, Mergus merganser, acvila de câmp - Aquila heliaca, uliganul pescar - Pandion haliaetus, şoimul dunărean - Falco cherrug, prundăraşul de sărătura - Charadrius alexandrinus, fluierarul cu picioare roşii -Tringa totanus, pescăruşul mic - Larus minutus, chira mică - Sterna albifrons, prigoria - Merops apiaster şi altele asemenea. Numărul speciilor care pot fi desemnate ca fiind deosebite este cu siguranţă mult mai mare. Prezenţa lor constantă în PN-BmB face ca această arie protejată să îşi merite statutul de Parc Natural şi de Sit Ramsar şi cu siguranţă că după Rezervaţia Biosferei Delta Dunării reprezintă cea mai importantă zonă umedă de pe cursul european al Dunării unde se concentrează un aşa număr mare de păsări acvatice şi neacvatice. Deosebit de importante pentru parc, ca sit Ramsar, sunt cele trei colonii mixte de pe teritoriul parcului - Vulpaşu, Cucova şi Chiriloaia, în care se întâlnesc 10 specii acvatice încadrate sistematic în 2 ordine şi 3 familii, conform Tabelului nr. 2.19. De asemenea, im portante sunt şi coloniile formate dintr-o singură specie, cum ar fi lăstunii de mal Ri-paria riparia, pe teritoriul PN-BmB găsindu-se 7 colonii de lăstuni de mal care sunt populate periodic, în funcţie de nivelul apelor Dunării. Tabelul nr. 2.19 Specii de păsări din coloniile mixte de pe teritoriul PN-BmB
┌─────────────┬────────────────┬──────────────────────┐
│Ordinul │Familia │Specia │
├─────────────┼────────────────┼─────────────┬────────┤
│ │ │1. │Cormoran│
│ │ │Phalacrocorax│mare │
│ │ │carbo │ │
│Pelecaniforme│Phalacrocoracide├─────────────┼────────┤
│ │ │2. │Cormoran│
│ │ │Phalacrocorax│mic │
│ │ │pygmeus │ │
├─────────────┼────────────────┼─────────────┼────────┤
│ │ │3. Egretta │Egretă │
│ │ │garzetta │mică │
│ │ ├─────────────┼────────┤
│ │ │4. Egretta │Egretă │
│ │ │alba │mare │
│ │ ├─────────────┼────────┤
│ │ │5. Ardeola │Stărc │
│ │ │ralloides │galben │
│ │Ardeide ├─────────────┼────────┤
│ │ │6. Ardea │Stărc │
│ │ │cinerea │cenuşiu │
│Ciconiiforme │ ├─────────────┼────────┤
│ │ │7. Nycticorax│Stărc de│
│ │ │nycticorax │noapte │
│ │ ├─────────────┼────────┤
│ │ │8. Bubulcus │Stărc de│
│ │ │ibis │cireadă │
│ ├────────────────┼─────────────┼────────┤
│ │ │9. Plegadis │Ţigănuş │
│ │ │falcinelus │ │
│ │Threskiornithide├─────────────┼────────┤
│ │ │10. Platalea │Lopătar │
│ │ │leucorodia │ │
└─────────────┴────────────────┴─────────────┴────────┘
Se observă că 3/4 din avifauna înregistrată pe teritoriul parcului este alcătuită din specii migratoare. Pentru marea majoritate a speciilor migratoare, fluviul Dunărea este un reper geografic uşor de detectat şi de urmat. Din observaţiile făcute atât în timpul migraţiei de primăvară cât şi a celei de toamnă, tronsonul dunărean este folosit de un număr foarte mare de păsări, de aceea se poate vorbi de un Coridor ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică. Din punct de vedere al originii, culoarul Est-Dunărean de migraţie se desprinde din evantaiul de migraţie caucazo - zambezian, care reprezintă trunchiul comun din care se ramifică pe parcurs toate rutele de migraţie ale Europei de Est. Coridor ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică reprezintă doar un eşantion din trunchiul comun de migraţie, care pe teritoriul României se suprapune în mare parte peste cursul Dunării de Jos. Pentru toate speciile de păsări migratoare care folosesc acest culoar, această zonă oferă trei mari avantaje: a) loc de popas atât pentru ospeţii de vară cât şi pentru oaspeţii de iarnă; b) loc de hrănire, indiferent de regimul trofic; c) loc de reproducere pentru speciile încadrate în grupa fenologică a migratoarelor oaspeţi de vară. Ca loc de popas, PN-BmB are o poziţie şi un statut aparte, de care se folosesc toate păsările, atât clocitoare, cât şi neclocitoare: oaspeţi de iarnă: specii oaspeţi de iarnă şi/sau pasaj, specii de pasaj şi/sau oaspeţi de iarnă şi/sau oaspeţi de vară, specii accidentale şi oaspeţi de vară: specii oaspeţi de vară, specii oaspeţi de vară în pasaj, specii migratoare de pasaj, specii oaspeţi de vară în deplasare de hrănire. Amplasat pe firul apei fluviului, între Silistra şi Galaţi PN-BmB este un reper uşor de detectat. Odată cu îndiguirea celor două mari bălţi dunărene, Balta ialomiţei şi Balta Brăilei, BmB a rămas singura zonă umedă funcţionabilă în regim de inundabilitate de pe cursul Dunării. În cele trei habitate existente în PN-BmB, acvatic, amfibiu şi terestru, păsările de apă găsesc o diversitate de biotopuri, care pot corespunde cu cerinţele ecologice ale fiecărei specii, pe care îi folosesc ca locuri de popas pe perioada cât se află în zonă. Speciile strict acvatice căuta întotdeauna luciul bălţilor, în timp ce speciile euritope se orientează spre biotopurile de la marginea apei sau spre cei tereştri. Alături de găsirea unor medii prielnice pentru odihnă şi refacerea forţelor, de o importanţă majoră este şi existenţa unor surse bogate în hrană. Satisfacerea acestor două cerinţe vitale reprezintă pentru păsările acvatice migratoare aflate în pasaj condiţiile esenţiale pentru staţionarea într-o anumită zonă. Ca loc de hrănire, PN-BmB oferă prin mediile sale de viaţă resurse aproape inepuizabile de hrană, atât de origine animală, cât şi de origine vegetală. Pe parcursul unui an, reţeaua hidrografică internă a insulei, reprezentată prin câteva tipuri de ecosisteme acvatice - bălţi de diferite mărimi, mlaştini, canale, susţine o faună şi o floră de o diversitate care nu mai este întâlnită nicăieri în această structură de-a lungul fluviului până în Delta Dunării. De asemenea, şi mediul terestru învecinat oferă la fel de multe posibilităţi de hrănire pentru acele specii care sunt mai puţin legate de mediul acvatic. indiferent de apartenenţa lor la un anumit regim trofic, toate speciile sunt angrenate în realizarea unor lanţuri trofice, a unei reţele trofice complexe şi, implicit, a circuitului materiei în zonă. Dacă pentru speciile acvatice migratoare aflate doar în pasaj prin PN-BmB, găsirea unor locuri propice de popas şi hrănire sunt singurele condiţii pe care le caută, pentru speciile migratoare cuibăritoare oaspeţi de vară, se mai adaugă şi necesitatea aflării unor biotopuri optime în vederea realizării celei mai importante funcţii din lumea animală: reproducerea. Observaţiile noastre au relevat faptul că majoritatea speciilor cuibăritoare în Delta Dunării cuibăresc şi în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, ceea ce denotă că aici păsările acvatice găsesc aceleaşi condiţii prielnice de cuibărire şi de creştere a puilor. Una dintre principalele acţiuni în cadrul proiectului LIFE06NAT/RO/000172 este D1 "Observarea dinamicii populaţiilor de păsări şi a cuiburilor utilizate între zona de protecţie integrală comparativ cu zona de management durabil", dinamică este urmărită şi analizată pe o perioada de 25 de luni, respectiv din mai 2007 - iunie 2009. În continuare sunt necesare cercetări ornitologice, în PN-BmB, axate pe următoarele trei direcţii: a) identificarea speciilor şi monitorizarea populaţiilor de paseriforme: se estimează că se va îmbogăţi, cu cel puţin 10-15 specii, baza de date unitară a PN-BmB; b) identificarea şi managementul speciilor de avifaună din PN-BmB, pe următoarele trei categorii: i. specii de interes comunitar periclitate în PN-BmB; ii. specii de interes naţional conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, periclitate în PN-BmB; iii. alte specii de avifaună de interes local periclitate în PN-BmB. c) studiul ponderei celor 7 tipuri zoogeografice în cadrul Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică. b) Mamiferele din PN-BmB Alternanţa între perioadele de inundaţie şi perioadele de secetă şi-a pus amprenta şi asupra reprezentativităţii mamiferelor pe teritoriul PN-BmB, acestea având o prezenţă accidentală şi aperiodică în funcţie de nivelul Dunării. Până în prezent au fost observate şi identificate un număr de 11 specii de mamifere, încadrate sistematic în 4 ordine şi 7 familii, conform Tabelului nr. 2.20. Toate cele 11 specii de mamifere sunt protejate atât prin legislaţia naţională, cât şi prin Directiva Habitate, în anexele căreia se întâlnesc 3 specii prezente pe teritoriul parcului, şi prin Convenţia de la Berna - 6 specii. În afara speciilor semi-acvatice, cum sunt vidra şi bizamul, care găsesc locuri favorabile de hrănire chiar şi atunci când cota Dunării este crescută, celelalte specii se întâlnesc de regulă când nivelul apei este mai scăzut, ele trecând înot braţele Dunării. Deşi au condiţii destul de favorabile de hrănire şi reproducere şi în zonele adiacente parcului, atunci când nivelul apei le permite, mamiferele preferă teritoriul parcului mai ales pentru reproducere, datorită faptului că aici presiunea de orice fel exercitată asupra lor este extrem de scăzută. Tabelul nr. 2.20 Lista speciilor de mamifere întâlnite în PN-BmB
┌────┬────────────┬──────────┬─────────────────────────┐
│ │ │ │Statutul de conservare │
│Nr. │Denumirea │Denumirea ├─────┬─────────┬─────────┤
│crt.│ştiinţifică │populară │OUG │Directiva│Convenţia│
│ │ │ │57/ │92/43/CCE│de la │
│ │ │ │2007 │ │Berna │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│1. │Sus scrofa │Mistreţ │Anexa│- │- │
│ │ │ │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│2. │Capreolus │Căprior │Anexa│- │- │
│ │capreolus │ │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│3. │Felis │Pisică │Anexa│Anexa IV │Anexa 2 │
│ │silvestris │sălbatică │3 │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│4. │Nyctereustes│Câine enot│Anexa│- │- │
│ │procynoides │ │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│5. │Lepus │Iepure de │Anexa│- │Anexa 3 │
│ │europaeus │câmp │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│6. │Vulpes │Vulpe │Anexa│- │- │
│ │vulpes │ │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│7. │Mustela │Nevăstuică│Anexa│- │Anexa 3 │
│ │nivalis │ │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│8. │Mustela │Dihor │Anexa│Anexa V │Anexa 3 │
│ │putorius │ │5A │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│9. │Ondatra │Bizam │Anexa│- │- │
│ │zibethica │ │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│10. │Meles meles │Bursuc/ │Anexa│- │Anexa 3 │
│ │ │Viezure │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│11. │Lutra lutra │Vidră │Anexa│Anexa II,│Anexa 2 │
│ │ │ │3 │IV │ │
└────┴────────────┴──────────┴─────┴─────────┴─────────┘
c) Amfibieni şi reptile Amfibienii şi reptilele, consumatori de ordinul II, se întâlnesc atât în cadrul ecosistemelor terestre cât şi acvatice, dar ca număr de specii sunt destul de slab reprezentaţi. Până în prezent au fost identificate 3 specii de reptile, menţionate în Tabelul nr. 2.21 şi 8 specii de amfibieni, menţionate în Tabelul nr. 2.22, 7 dintre acesta specii aflându-se pe listele de protecţie strictă atât în legislaţia naţională cât şi în cea europeană. Tabelul nr. 2.21 Lista speciilor de reptile întâlnite în PN-BmB
┌────┬───────────┬─────────┬─────────────────────────┐
│ │ │ │Statutul de conservare │
│Nr. │Denumirea │Denumirea├─────┬─────────┬─────────┤
│crt.│ştiinţifică│populară │OUG │Directiva│Convenţia│
│ │ │ │57/ │92/43/CCE│de la │
│ │ │ │2007 │ │Berna │
├────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│1. │Natrix │Şarpe de │- │- │Anexa3 │
│ │natrix │casă │ │ │ │
├────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│2. │Natrix │Şarpe de │Anexa│Anexa IV │Anexa 2 │
│ │tesselata │apă │4A │ │ │
├────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│3. │Emys │Ţestoasă │Anexa│Anexa II,│Anexa 2 │
│ │orbicularis│de apă │3, 4A│IV │ │
└────┴───────────┴─────────┴─────┴─────────┴─────────┘
Tabelul nr. 2.22 Lista speciilor de amfibieni întâlnite în PN-BmB
┌────┬───────────┬──────────┬─────────────────────────┐
│ │ │ │Statutul de conservare │
│Nr. │Denumirea │Denumirea ├─────┬─────────┬─────────┤
│crt.│ştiinţifică│populară │OUG │Directiva│Convenţia│
│ │ │ │57/ │92/4S/CCE│de la │
│ │ │ │2007 │ │Berna │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│1. │Rana │Broasca de│Anexa│Anexa V │Anexa 3 │
│ │esculenta │lac mică │5A │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│2. │Rana │Broasca de│Anexa│Anexa V │Anexa 3 │
│ │ridibunda │lac mare │5A │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│3. │Hyla │Brotăcelul│Anexa│Anexa IV │Anexa 2 │
│ │arborea │ │4A │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│ │Rana │Broasca │Anexa│ │ │
│4. │dalmatina │roşie de │4A │Anexa IV │Anexa 2 │
│ │ │pădure │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│5. │Pelobates │Broasca │Anexa│Anexa II,│Anexa 2 │
│ │fuscus │săpătoare │3,4A │IV │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Buhaiul de│ │ │ │
│6. │Bombina │baltă cu │Anexa│Anexa II,│Anexa 2 │
│ │bombina │burta │4,4A │IV │ │
│ │ │roşie │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Broasca │Anexa│ │ │
│7. │Bufo bufo │râioasă │4B │- │Anexa 3 │
│ │ │brună │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│8. │Triturus │Triton cu │Anexa│Anexa II,│Anexa 2 │
│ │cristatus │creastă │3,4A │IV │ │
└────┴───────────┴──────────┴─────┴─────────┴─────────┘
d) Diversitatea ihtiofaunei Conform studiilor efectuate între anii 1960 - 1980 privind componenţa faunei piscicole, în PN-BmB au fost înregistrate circa 88 de specii de peşti. Deşi nu s-au efectuat studii privind ihtiofauna strict din Balta Mică a Brăilei, din studiile realizate de diverşi autori, se poate contura o imagine destul de corectă asupra ihtiofaunei din această zonă, prezentată în Anexa nr. 2.13. În cele 52 de lacuri şi bălţi interioare, vegetaţia submersă deosebit de bogată constituie o sursă de hrană inepuizabilă pentru speciile fitofage. Totodată, o dezvoltare explozivă a vegetaţiei în perioadele când nivelul hidric este mai scăzut, poate constitui un pericol pentru toate vieţuitoarele acvatice. Noaptea, în urma respiraţiei organismelor vegetale şi animale, cantitatea de oxigen din apă scade mult, în timp ce cantitatea de CO2 creşte. Acest fapt, coroborat cu temperaturile mari din timpul verii, poate duce la moartea prin asfixie a organismelor acvatice. Unul dintre factorii care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic în cadrul populaţiilor de peşti este dat de prezenţa speciilor de răpitori. În studiile mai recente, începând din anii 1980, se observă reducerea numărului de specii înregistrate, cel mai probabil factor pentru această situaţie fiind cel antropic, aici încadrându-se îndiguirile din anii 1960, amenajările realizate pentru desfăşurarea activităţii de pescuit comercial care au dus la colmatarea lacurilor. Din cele 52 de specii de peşti înregistrate conform celor mai recente studii efectuate pe cursul Dunării, 24 specii se regăsesc pe anexele directivelor europene şi cele ale legislaţiei naţionale în vigoare, fiind specii strict protejate, menţionate în Tabelul nr. 2.23. Tabelul nr. 2.23 Lista speciilor de peşti de interes comunitar şi naţional din PN-BmB
┌────┬─────────────┬─────────┬──────────────────────┐
│ │ │ │Statutul de conservare│
│ │ │ ├────────────┬─────────┤
│ │ │ │Ordonanţa de│ │
│ │ │ │urgenţă a │ │
│Nr. │Denumirea │Denumirea│Guvernului │ │
│crt.│ştiinţifică │populară │nr. 57/2007,│Directiva│
│ │ │ │cu │92/4S/CCE│
│ │ │ │modificările│ │
│ │ │ │şi │ │
│ │ │ │completările│ │
│ │ │ │ulterioare │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│1. │Acipenser │Nisetru │Anexa 5 A │Anexa II │
│ │guldenstaedti│ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│2. │A. stellatus │Păstrugă │Anexa 5 A │- │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│3. │A. ruthenus │Cegă │Anexa 5 A │- │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│4. │Huso huso │Morun │Anexa 5 A │- │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│5. │Alosa pontica│Scrumbie │Anexa 3 │Anexa II,│
│ │ │de Dunăre│ │V │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│6. │A.caspia │Rizeafcă │Anexa 5 A │Anexa II,│
│ │nordmanni │ │ │V │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│7. │A. caspia │Rizeafcă │Anexa 5 A │Anexa II,│
│ │tanaica │de Dunăre│ │V │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│8. │Gymnocephalus│Ghiborţ │Anexa 3 │- │
│ │baloni │de rău │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│9. │Gymnocephalus│Răspăr │Anexa 3 │Anexa II,│
│ │schraetzer │ │ │V │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│10. │Aspius aspius│Avat │Anexa 3 │Anexa II │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│11. │Gobio │Porcuşor │Anexa 3 │- │
│ │albipinnatus │de nisip │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│ │Gobio │Petroc, │ │ │
│12. │kessleri │guvid de │Anexa 3 │- │
│ │ │baltă │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│13. │Chalcalburnus│Obleţul │- │Anexa II │
│ │chalcoides │mare │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│14. │Pelecus │Sabiţă │Anexa 3 │- │
│ │cultratus │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│ │Rhodeus │ │ │ │
│15. │sericeus │Boarţă │Anexa 3 │Anexa II │
│ │amarus │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│16. │Carassius │Caracuda │Anexa 4 B │- │
│ │carassius │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│17. │Misgurnus │Ţipar │Anexa 3 │Anexa II │
│ │fossilis │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│18. │Cobittis │Zvârlugă │Anexa 3 │Anexa II │
│ │taenia │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│19. │Cobittis │ │Anexa 3 │- │
│ │elongata │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│20. │Lota lota │Mihalţul │Anexa 4 B │- │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│21. │Stizostedion │Şalăul │Anexa 4 B │- │
│ │volgense │vărgat │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│22. │Proterorhinus│Moaca de │Anexa 4 B │- │
│ │marmoratus │brădiş │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│23. │Barbus barbus│Mreană │Anexa 5 A │- │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│24. │Zingel zingel│Pietrar │Anexa 3 │Anexa II,│
│ │ │ │ │V │
└────┴─────────────┴─────────┴────────────┴─────────┘
e) Diversitatea nevertebratelor Din cercetările efectuate de Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti, rezultă că PN-BmB deţine o faună bogată de nevertebrate, constând, după Vădineanu et al., 2002 din: a) 49 de taxoni superiori de nevertebrate terestre, fiecare reprezentată de un număr mare de specii, de exemplu: 166 specii de carabide; b) peste 100 de specii de Gastropode şi Bivalve; c) 12 taxoni superiori de organisme bentonice cu mai mult de 60 de specii identificate şi peste 120 de specii de Cladocere, Copepode şi Rotifere. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 2.14 Diversitatea araneofaunei în anul 2007 În Baza de date unitară a PN-BmB au fost sunt înregistrate date despre arahnofaună, conform Figurii nr. 2.14. În PN-BmB au fost observaţi şi capturaţi reprezentanţi aparţinând la 62 de specii de păianjeni, menţionate în Anexa nr. 2.13, care însumează arahnofauna acestei zone pe perioada anului 2007, după Avedic, 2008. Cele 62 de specii sunt încadrate taxonomic după cum urmează: familia Agelenidae cu 3 specii reprezentante, familia Lycosidae cu 6 specii, familia Araneidae cu 4 specii, familia Linyphiidae cu 2 specii, familia Pisauridae cu o specie, familia Atypidae cu o specie, familia Amaurobiidae cu 2 specii, familia Dictynidae cu 3 specii, familia Dysderidae cu o specie, familia Segestriidae cu o specie reprezentantă, familia Pholcidae cu o specie reprezentantă, familia Gnaphosidae cu 5 specii, familia Clubionidae cu 8 specii, familia Liocranidae cu 4 specii, familia Zoridae cu o specie, familia Sparassidae cu o specie, familia Thomisidae cu 4 specii, familia Philodromidae cu 4 specii, familia Salticidae cu 5 specii, familia Theridiidae cu 2 specii, familia Tetragnathidae cu 2 specii şi familia Metidae cu o specie reprezentantă. 2.3.3. Habitatele din PN-BmB În ultimul secol, datorită necesităţilor impuse de creşterea economică rapidă bazată pe principiile economiei neoclasice şi datorită lipsei sau nivelului scăzut al informaţiilor ştiinţifice necesare înţelegerii şi evaluării rolului multifuncţional al zonelor umede, majoritatea dintre acestea au fost tratate ca "suprafeţe neutilizabile, zone fără importanţă economică" şi în consecinţă complexele de ecosisteme terestre şi acvatice au fost transformate prin lucrări de îndiguire, desecare, drenaj şi defrişare în agrobiocenoze şi culturi lignicole uniclonale, dându-se astfel o lovitură decisivă biodiversităţii, după Vădineanu et al.,2004, Moisei, 2006. S-a creat astfel o nouă ordine în sistemul biologic al zonelor umede de pe Dunărea inferioară, după Albu, 2001. Cu suprafaţa de 245 km2, care include braţele Dunării şi cele trei zone dig-mal descrise la punctul 2.1.6.d, zona umedă BmB reprezintă 8,5% din fosta "Deltă interioară a Dunării", zonă umedă formată din fostele bălţi a Brăilei şi ialomiţei. Remarcabil însă este faptul că din punct de vedere al biodiversităţii, BmB conservă la o scară redusă toate tipurile de habitate şi ecosisteme caracteristice stării de referinţă a fostei delte interioare a Dunării, după Vădineanu et al., 2004, PN-BmB reprezentând totodată ultimul eşantion şi cel mai puţin influenţat antropic din fosta Deltă Predeltaică, după Stoiculescu, 2000. Se evidenţiază faptul că mai mult de 50% din constituienţii BmB sunt ecosisteme naturale, circa 30% sunt ecosisteme seminaturale şi doar 20% au fost afectate în totalitate de intervenţia omului, după Vădineanu et al., 2004. Tabelul nr. 2.24 Principalele categorii de habitate din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
┌────┬─────────────────┬───────┬──────┬──────────┬──────┐
│Nr. │Denumirea │Cod │Cod │Palearctic│Eunis │
│crt.│habitatului │România│N.2000│ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene cu │ │ │ │ │
│ │Lemna minor, L. │ │ │ │ │
│1. │trisulca, │R 2202 │3150 │22.411 │C1.221│
│ │Spyrodela │ │ │ │ │
│ │polyrhiza şi │ │ │ │ │
│ │Wolffia arrhiza │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene cu │ │ │ │ │
│ │Potamogeton │ │ │ │ │
│2. │perfoliatus, P. │R 2206 │3150 │22.421 │- │
│ │gramineus, P. │ │ │ │ │
│ │Lucens, Elodea │ │ │ │ │
│ │canadensis şi │ │ │ │ │
│ │Najas marina │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene cu │ │ │ │ │
│3. │Sparganium │R 5304 │3150 │53.143 │C3.243│
│ │erectum, Berula │ │ │ │ │
│ │erecta şi Sium │ │ │ │ │
│ │latifolium │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Pajişti │ │ │ │ │
│ │danubiano-pontice│ │ │ │ │
│4. │de Poa pratensis,│R 3716 │6510 │37.263 │E2.251│
│ │Festuca pratensis│ │ │ │ │
│ │şi Alopecurus │ │ │ │ │
│ │pratensis │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Păduri │ │ │ │ │
│ │daco-getice de │ │ │ │ │
│5. │plop negru - │R 4405 │91E0 │44.6612 │G1.365│
│ │Poplus nigra cu │ │ │ │ │
│ │Rubus caesius │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Păduri │ │ │ │ │
│ │danubiano-pontice│ │ │ │ │
│6. │de luncă de │R 4406 │92A0 │44.6611 │G1.365│
│ │Populus alba cu │ │ │ │ │
│ │Rubus caesius │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Păduri danubiene │ │ │ │G1.114│
│7. │de Salix alba cu │R 4407 │92A0 │44162 │2 │
│ │Rubus caesius │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Păduri danubiene │ │ │ │ │
│8. │joase de Salix │R 4408 │92A0 │44.1621 │- │
│ │alba cu Lycopus │ │ │ │ │
│ │exaltatus │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Păduri │ │ │ │ │
│ │danubiano-pontice│ │ │ │ │
│9. │de luncă mixte de│R4404 │91F0 │44.434 │G1.223│
│ │Quercus robur, │ │ │ │4 │
│ │Fraxinus sp., │ │ │ │ │
│ │Ulmus sp. │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │ponto-danubiene │ │ │ │ │
│ │cu Bidens │ │ │ │ │
│10. │tripartita, Echi │R 5312 │3270 │24.52 │C3.52 │
│ │noch loa │ │ │ │ │
│ │crusgalii şi │ │ │ │ │
│ │Polygonum │ │ │ │ │
│ │hydropiper │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Tufărişuri │ │ │ │ │
│ │danubiene de │ │ │ │F9.314│
│11. │cătină roşie │R 4422 │92D0 │44.8141 │1 │
│ │-Tamarix │ │ │ │ │
│ │ramosissima │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene cu │ │ │ │ │
│ │Nymphaea alba, │ │ │ │ │
│12. │Trapa natans, │R 2207 │3160 │22.4311 1 │- │
│ │Nuphar luteum şi │ │ │ │ │
│ │Potamogeton │ │ │ │ │
│ │natans │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Pajişti │ │ │ │ │
│13. │danubian-panonice│R 3715 │- │37.263 │E2.251│
│ │de Agrostis │ │ │ │ │
│ │stolonifera │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Tufişuri de │ │ │ │ │
│14. │răchită - Salix │R 4416 │- │44.121 │F9.121│
│ │triandra │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Tufişuri de zălog│ │ │ │ │
│15. │- Salix cinerea │R 4421 │- │44.921 │F9.21 │
│ │cu mur - R. │ │ │ │ │
│ │caesius │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Tufărişuri de │ │ │ │ │
│16. │salcâm pitic - │R 4423 │- │- │F9.1 │
│ │Amorpha fruticosa│ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene │ │ │ │ │
│17. │mezohigrofile cu │R 5302 │- │53.14A │C3.511│
│ │Eleocharis │ │ │ │ │
│ │palustris │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene cu │ │ │ │ │
│18. │Oenanthe aquatica│R 5303 │- │53.146 │C.246 │
│ │şi Rorip-pa │ │ │ │ │
│ │amphibia │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene cu │ │ │ │C3.231│
│19. │Typha │R 5305 │- │53.13 │C3.232│
│ │angustifolia şi │ │ │ │ │
│ │latifolia │ │ │ │ │
└────┴─────────────────┴───────┴──────┴──────────┴──────┘
Datorită faptului că teritoriul parcului este supus în fiecare an unor perioade succesive şi alternante de inundaţie, cele 2 tipuri de ecosisteme menţionate în Tabelele nr. 2.24, respectiv 2.25, sunt interdependenţe, rezultând un biom specific Dunării. Între aceste tipuri de ecosisteme nu există o delimitare teritorială şi temporală strictă, determinând o succesiune şi înlocuire periodică. Atunci când viitura este foarte mare, acolo unde era un ecosistem terestru va apare unul acvatic, iar în perioadele de secetă prelungită, ecosistemele acvatice vor fi înlocuite de o serie de ecosisteme terestre. Tabelul nr. 2.25 Distribuţia categoriilor de habitate în PN-BmB
┌──────────────────────────┬─────┬─────┐
│Specificaţii │Kmp │% │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│Braţele Dunării │61,3 │25,0 │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│Lacuri permanente │32,2 │13,1 │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│Mlaştini şi smârcuri │12,1 │4,9 │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│Pădure aluvială │138,8│56,5 │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│Păşuni inundabile │0,7 │0,3 │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│Construcţii, alte │0,4 │0,2 │
│amenajari │ │ │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│TOTAL PN-BmB │245,5│100,0│
└──────────────────────────┴─────┴─────┘
(a se vedea imaginea asociată) Fig. nr. 2.15 Categorii de habitate în PN-BmB a) Ecosistemele terestre Ecosistemele terestre pot fi grupate în trei categorii: a) păduri; b) tufărişuri; c) pajişti. I. PĂDURILE reprezintă 56,5% din suprafaţa PN-BmB şi 99,2% din suprafaţa ecosistemelor terestre şi sunt păduri tipice de zăvoi, alcătuite majoritar din esenţe moi, cum ar fi salcia, plopul alb şi negru şi diseminat din esenţe tari, cum ar fi speciile de ulm şi de frasin. Biotopul este alcătuit din formele pozitive de relief, respectiv: grindurile de mal, de prival şi interioare, sectoare plane şi proeminenţe; solul este de tip aluvionar. Biocenozele sunt destul de sărace, tocmai datorită dispunerii insulare al acestui teritoriu, precum şi datorită regimului de inundabilitate. Pădurile din BmB se împart în mai multe tipuri: i. Pădurile de sălcii reprezintă elementul autohton de bază al fondului forestier din PN-BmB, fitocenozele edificate prin specii europene şi eurasiatice ocupă biotopurile terestre cele mai joase, cu grad de inundabilitate 5,5 - 7,0 hg, situate pe sectoarele plane dinspre zona lacurilor. Etajul arborilor este compus de regulă exclusiv din salcie albă - Salix alba, sau, uneori, în amestec cu salcia plesnitoare - Salix fragilis, plop negru - Populus nigra şi mai rar plop alb - Populus alba. Stratul arbuştilor este slab dezvoltat sau lipseşte complet, mai ales în arboretele tinere. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este dominat de Polygonum hidropiper, Lycopus exaltatus sau Rubus caesius care poate acoperi uneori complet solul. ii. Amestecurile de plop şi salcie - păduri naturale amestecate de plop alb - Populus alba, plop negru - Populus nigra şi salcie albă, ce ocupă biotopurile mai înalte situate pe grindurile de mal, grindurile de prival, dar şi insular, pe proeminenţe, în interiorul sectoarelor plane dins-pre lacuri. Diseminat pot fi întâlnite specii de ulm - Ulmus foliacea sau frasin - Fraxinus angustifolia, F. pallisae. Stratul arbustiv, dezvoltat variabil, este compus din Rosa canina. Stratul ierbos şi subarbustiv este de regulă bine dezvoltat şi dominat de Rubus caesius şi specii din genurile Poa şi Carex. iii. Pădurile cultivate - ligniculturile clonale plopicole şi salicicole - se găsesc pe locurile unde s-au efectuat defrişări ale pădurilor naturale. Speciile forestiere autohtone au fost substituite cu specii de plop cu o creştere rapidă, cum ar fi diferite clone ale plopului euroamerican - Populus Xeuramericana. Plantaţiile de plop în zona malurilor a avut un efect negativ manifestat printr-o puternică eroziune, deoarece sistemul radicular pivotant al plopului nu asigură stabilitatea malurilor, comparativ cu salcia, care prezintă un sistem radicular pivotatnt-trasant, de multe ori mult extins pe orizontală în căutarea unui spaţiu vital cât mai extins în scopul. II. TUFĂRIŞURILE. Tufărişurile sunt destul de slab reprezentate, făcând parte din structura pajiştilor sau izolate pe suprafeţe restrânse în zona malurilor nisipoase. Se împart în două tipuri de ecosisteme: i. Tufărişurile interioare - Fitocenoze alcătuite din specii mezo-higrofile, mezoterme. Stratul arbustiv este dominat de Tamarix ramosissima în proporţie de 90%, alături de care se mai întâlnesc Rosa canina, Cornus sanguinea. Stratul ierbos este extrem de redus, cel mai frecvent fiind întâlnită Urtica dioica, dar în tufărişurile rare dominante sunt gramineele: Cynodon dactylodon, Agrostis stolonifera şi Elymus repens. ii. Tufărişurile de maluri nisipoase - Fitocenoze diferenţiate în insule de câteva sute de metri pătraţi în perimetrul vegetaţiei ierboase, de-a lungul canalelor şi braţelor Dunării, până la suprafaţa apei. Specii higrofile, higrofite, mezoterme, eu-mezotrofe. Dominante sunt speciile de Salix: Salix triandra, Salix cinerea, Salix fragilis. Stratul ierbos este dominat de specii iubitoare de apă: Urtica dioica, Artemisia vulgaris, Cirsium arvense, Rubus caesius, Berula erecta. De asemenea se mai întâlnesc tufărişuri de salcâm pitic -Amorpha fruticosa, care formează stratul dominant, având tendinţa să înlocuiască asociaţiile de Salix. Aceste fitocenoze au valoare negativă, fiind un stadiu invaziv. III. PAJIŞTILE În PN-BmB pajiştile ocupă suprafeţe destul de mici, fiind caracteristice două tipuri de ecosisteme: i. Pajişti de luncă - Se găsesc pe anumite porţiuni ale şesurilor depresionare sau ale grindurilor interioare, la marginea sau între pădurile de amestec. Fitocenozele sunt dominate de: Agrostis stolonifera, Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis. În amestec cu acestea se dezvoltă: Poa trivialis, Daucus carota, Lolium perene, Solanum dulcamara, Medicago falcata. ii. Pajişti de stepă sunt mult mai sărace din punct de vedere al compoziţiei fitocenozelor şi se întâlnesc pe şesurile depresionare mai înalte. Aceste ecosisteme sunt într-un continuu regres datorită păşunatului. Sunt formate în principal din Xanthium spinosum -holeră, Eryngium campestre - scaiul dracului, Euphorbia palustris - alior, Cynodon dactylon - pir gros, Capsela bursa-pastoris - traista ciobanului. b) Ecosistemele acvatice Aşa cum am amintit mai sus, ecosistemele acvatice de pe teritoriul PN-BmB sunt direct influenţate de regimul hidrologic al Dunării. Alimentarea cu apă a lacurilor şi bălţilor interioare se realizează prin intermediul inundaţiilor sezoniere de primăvară sau toamnă. După retragerea apelor, nivelul apei din lacuri poate scădea destul de mult, cu excepţia câtorva iezere care au nivel optim de supravieţuire. Totuşi, în anii foarte secetoşi, chiar şi aceste lacuri pot pierde toată apa, făcându-se trecerea de la ecositemele acvatice la cele terestre specifice zonei de stepă. Ecosistemele acvatice se pot împărţi în următoarele tipuri: lacuri şi bălţi, mlaştini, zone mlăştinoase şi privaluri/canale. Aceste tipuri se pot împărţi în ecosisteme temporare sau permanente, în funcţie de dinamica sezonieră şi anuală a cotelor apelor Dunării, aproape întotdeauna ecosistemele acvatice transformându-se în ecosisteme terestre şi invers. I. LACURILE şi BĂLŢILE În cadrul acestui tip de ecosistem întâlnim lacuri permanente şi bălţi temporare, diferenţa între acestea fiind aceea că, în condiţii hidrice normale, lacurile permanente îşi păstrează integral structura ecologică, în timp ce bălţile temporare se transformă în ecosisteme semiacvatice de tip mlaştină, zonă mlăştinoasă sau chiar terestre. Adâncimea lacurilor şi bălţilor este destul de mică, ceea ce face ca distribuţia asociaţiilor de organisme să fie relativ uniformă, atât pe fundul cuvetelor - bentosul, în masa apei - pelagialul, cât şi la suprafaţa apei - neustonul. Fitocenozele sunt bine dezvoltate şi cuprind atât macrofite, cât şi microfite. La suprafaţa apei se întâlnesc comunităţi danubiene cu Lemna minor, Lemna trisulca, Spyrodela polyrhiza, Salvinia natans, Hydrocharis morsus ranae. Asociaţiile vegetale încep să se formeze primăvara, în timpul verii atingând densitatea maximă, de cele mai multe ori acoperind în totalitate luciul apei. Interiorul bălţilor este de asemenea populat de numeroase specii de plante sub-merse sau natante. Cel mai adesea stratul natant este alcătuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum, Potamogeton natans, P. perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Nymphoides peltata, Elodea canadensis, Najas marina, Utricularia vulgaris, Vallisneria spiralis. De asemenea prezintă un apogeu al dezvoltării în timpul verii, împreună cu plantele care se dezvoltă la suprafaţa apei formând un adevărat hăţiş care împiedică pătrunderea în interiorul bălţilor. Cantonate la marginea bazinelor acvatice, ocupând ape cu adâncime mică între 0,5 - 0,8 m, se întâlnesc comunităţi cu Typha angustifolia şi T. latifolia, însoţite de Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Alisma plantago-aquatica. Microfitele sunt bine reprezentate, fiind întâlnite alge, ciuperci, bacterii, cele mai numeroase fiind algele. Acestea aparţin următoarelor grupe sistematice: alge verzi, alge albastre şi alge silicioase, cele mai comune fiind genurile: Volvox, Closterium, Spyrogira, Chlamydomonas, Spirulina, Oscillatoria, Cyclotella, Synedra. Pentru bălţile temporare, structura ecosistemului este aceeaşi, doar în cazul când balta se transformă în mlaştină sau chiar în ecosistem terestru apar diferenţe semnificative. Cu toate acestea, în momentul în care condiţiile hidrice revin la normal şi nivelul apelor Dunării creşte suficient de mult pentru a asigura alimentarea cu apă a lacurilor şi bălţilor, ecosistemele acvatice se instalează din nou cu o rapiditate uimitoare. II. MLAŞTINILE: Sunt ecosisteme acvatice temporare, reprezentând o etapă de tranziţie între bălţi şi ecosistemele terestre, determinate fie de scăderea accentuată a nivelului Dunării şi scurgerea apei din bălţi, fie de evapotranspiraţia intensă din timpul verii. În cel de-al doilea caz are loc o concentrare a tuturor substanţelor organice şi anorganice din apă, ceea ce va duce la schimbări importante în structura biocenozelor care se vor instala pe acel teren. Cea mai importantă dintre acestea este dezvoltarea explozivă a componentelor vegetale. O problemă deosebit de importantă este fenomenul de eutrofizare al bălţilor, care se accentuează în cazul mlaştinilor. Acesta se manifestă printr-un consum ridicat de oxigen şi o acumulare crescută de CO2, ceea ce afectează întregul ecosistem. Unul dintre cele mai importante efecte este colmatarea bălţilor, ducând în timp la dispariţia acestora, dacă nu se iau măsuri reabilitare hidrologică a ecosistemelor acvatice. III. ZONELE mlăştinoase: Se întâlnesc la limita dintre uscat şi apă, fără să fie precis delimitate, deoarece lacurile şi bălţile din PN-BmB au o adâncime destul de mică iar panta este lină, ceea ce face ca limitele malurilor să varieze în funcţie de nivelul apei din bălţi. Astfel, zonele mlăştinoase îşi pot mări sau micşora suprafaţa în funcţie de evoluţia bălţilor pe parcursul unui an. Fitocenozele, la fel ca şi în cazul mlaştinilor, sunt caracterizate de prezenţa unei vegetaţii palustre, făcând parte din structura bălţii. IV. PRIVALURILE: Acestea sunt canale naturale care fac legătura între Dunăre şi bălţi, fiind modalitatea prin care iezerele sunt alimentate cu apă în timpul viiturilor de primăvară sau toamnă. şi privalurile pot fi împărţite în permanente şi temporare, cele permanente fiind cele care, atunci când nivelul Dunării scade destul de mult, încă mai păstrează apă, cele temporare, în aceleaşi condiţii secând complet. Desigur, în condiţii hidrice extreme, ani foarte secetoşi, chiar şi privalurile considerate permanente pot deveni nefuncţionale. Pentru cele trei mari exploataţii piscicole existente înainte de 1989, la gura de deversare spre fluviu a patru privaluri principale, au fost construite stăvilare, concomitent cu adâncirea acestor canale. Rolul acestora era, pe lângă concentrarea producţiei de peşte în aceste puncte, de a menţine un timp mai îndelungat apa în bălţi, atunci când nivelul apei din Dunăre era în scădere. Aceste stăvilare au şi o influenţă asupra dezvoltării biocenozelor de pe canale. Astfel, în prima parte a canalului, din punctul de legătură cu Dunărea până la stăvilar, datorită curentului de apă destul de puternic, dezvoltarea biocenozelor este relativ redusă, fiind localizată cu precădere în zonele de mal. Dominante sunt lintiţa - Lemna minor, L. trisulca, ciulinul de baltă - Trapa natans, iar pe mal Echinochloa crusgalii, Polygonum hydropiper, Bidens tripartita. În a doua parte a privalurilor, influenţa curenţilor de apă scade semnificativ, fitocenozele având o mai mare dezvoltare. Malurile sunt dominate de comunităţi de răchită, zălog, salcie albă, cu substrat de mur, iar pe măsură ce ne apropiem de bălţi apar comunităţi de stuf şi papură. Un alt tip de canale sunt privalurile interioare, care fac legătura între bălţile de pe interiorul insulelor. Aceste sunt canale temporare, fiind funcţionale mai ales în timpul viiturilor de primăvară. Apoi, după scăderea nivelului apelor, se transformă pentru o perioadă în mlaştini, ulterior secând complet. Din punct de vedere al biocenozelor, prezintă caracteristici comune atât cu privalurile, în zona de mal, cât şi cu bălţile între care fac legătura. 2.3.4. Peisajul BmB Cu excepţia habitatelor sărate şi salmastre de pe litoral şi a celor cu stejari xerofiţi de pe grindurile Letea şi Caraorman, PN-BmB conservă pe o suprafaţă de 25 de ori mai mică majoritatea habitatelor şi speciilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, care la rândul ei este a III-a zonă umedă din lume, ca magnitudine a biodiversităţii, după Marea Barieră de Corali şi Insulele Galapagos. Dacă este greu în prezent să precizăm unde se poziţionează Balta Mică a Brăilei în acest clasament mondial al biodiversităţii, în mod cert, în România ocupă un loc important în categoria de arii naturale protejate a parcurilor naţionale şi naturale. Peisajul - reprezintă spaţiul geografic în care una sau mai multe componente naturale sau antropizate dau o notă dominantă. Este rezultatul îmbinării a trei elemente: suportul ecologic reprezentat de relief, ape, climă; comunităţile biotice şi activităţile umane. După cum spunea Brunet, 1965 - peisajul este porţiunea unei regiuni pe care natura o prezintă ochiului care o priveşte. Peisajul este o noţiune complexă, dinamică, în puternice consonanţe pluridisciplinare, care ar defini acea unitate teritorială cu anumite trăsături omogene din punct de vedere structural şi funcţional, reflectate de interacţiunea componentelor naturale biotice şi abiotice şi ale celor introduse de către om şi colectivităţile umane şi în care se detaşează o componentă sau grup de componente, vizibile şi durabile care imprimă mediului geografic o anumită specificitate sau reprezentativitate. Spre deosebire de Delta Fluvială a Dunării, unde ecosistemele forestiere reprezintă 3,6% -1,2% păduri aluviale în regim inundaţie, păduri pe grinduri maritime 1,0% şi 1,4% - păduri în incinte îndiguite, în PN-BmB ecosistemele forestiere reprezintă 56,5% din suprafaţa totală a ariei protejate. Tocmai din proporţia diferită de participare a pădurii aluviale în cadrul complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre derivă unicitatea structurală a biodiversităţii şi a peisajului. În vreme ce Delta impresionează prin nesfârşirea biotopurilor terestre şi acvatice acoperite cu stuf, fiind cea mai mare întindere stuficolă din lume, atracţia BmB constă în permanenta variaţie a priveliştii datorată alternanţei dintre ecosisteme forestiere cu cele acvatice, fapt ce determină şi o echilibrare a peisajului pe verticală. Pentru clasificarea peisajului geografic trebuie avută în vedere acea componentă din cadrul conceptului care stabileşte ca trăsături fundamentale ale acestuia omogenitatea şi eterogenitatea. Eterogenitatea este o caracteristică care decurge dintr-o integrare a unor componente diferite ce îi asigură funcţionalitatea, flexibilitatea sistemică şi, prin aceasta, dezvoltarea şi adaptarea la diverse impulsuri exterioare. Omogenitatea este expresia unor identităţi de ordin ecologic, de ordin funcţional, de ordin spaţio-temporal care asigură o anumită continuitate sau uniformitate spaţiului pe care se regăsesc. Astfel, după criteriul impus de aspectele reliefului, peisajul din PN-BmB este un peisaj de câmpie. În această zonă, vegetaţia a impus un peisaj specific de luncă. Peisajul de luncă este definit în primul rând de braţele Dunării care înconjoară Balta Mică a Brăilei, canalele mărginite de şiruri de sălcii, lacurile parţial acoperite de nuferi şi înconjurate de stuf, papură şi asociaţiile vegetale forestiere, pajiştile de luncă şi pădurile de luncă. Acesta este un tip de peisaj de ordin superior, în care se încadrează, pe diferite trepte ierarhice, peisaje de diferite ordine, date de categoria de elemente reprezentative pentru o anumită unitate spaţială definită. (a se vedea imaginea asociată) Fig. nr. 2.16 Interacţiunea dintre diferitele forme de peisaj În Balta Mică a Brăilei se găsesc următoarele tipuri de peisaj: lacustru, stepic, privaluri/canale naturale, peisaj de pădure, peisaj antropizat. Peisajul de lacuri şi bălţi Peisajul de lacuri se întâlneşte pe aproape jumătate din suprafaţa parcului şi este influenţat de nivelul apelor din Dunăre. Suprafaţa lacurilor poate varia de la câteva hectare până la sute de hectare, dar caracteristica dominantă este dată de vegetaţia acvatică de la suprafaţa apei - nufăr, plutică, ciulin de baltă şi de malurile acoperite cu stuf şi papură. Unele dintre cele mai frumoase peisaje întâlnite în parc sunt pe lacurile Chiriloaia, Misăilă, Popa, Cucova, Sbenghiosu, Curcubeu. Peisajul de stepă Deşi situat într-o zonă umedă, nivelul apei din Dunăre are o influenţă destul de mare asupra peisajului stepic. Deoarece lacurile din parc sunt alimentate cu apă din Dunăre, când nivelul acesteia este scăzut, majoritatea lacurilor seacă complet şi sunt înlocuite cu pajişti întinse. Componenta principală a vegetaţiei sunt gramineele, morcovul sălbatic, holera, scaiul-dracului, traista ciobanului. Fauna este destul de săracă, cel mai bine reprezentate fiind nevertebratele, mai ales insecte. Privalurile Acestea sunt canale naturale care fac legătura între Dunăre şi lacuri, fiind modalitatea prin care bălţile sunt alimentate cu apă primăvara. Peisajul diferă pe privaluri în funcţie de apropierea de Dunăre. În prima parte, deoarece curentul de apă este mai puternic, dezvoltarea biocenozelor este redusă, fiind localizată mai ales în apropierea malurilor, dominante fiind lintiţa şi ciulinul de baltă. În apropierea lacurilor, curentul de apă scade mult şi se întâlnesc comunităţi de răchită, zălog, salcie albă şi mur. Peisajul de pădure Aşezarea geografică, structura geologică, relieful şi factorii pedoclimatici au dus la instalarea în această zonă a unor păduri tipice de zăvoi, formate în principal din esenţe moi. Acest tip de peisaj se diferenţiază în mai multe subcategorii, în funcţie de specia dominantă. a) Păduri de sălcii - întâlnite mai ales de-a lungul malurilor Dunării şi a canalelor sau pe malurile lacurilor, datorită funcţiei lor de fixare a solului; b) Păduri de plop - întâlnite în zonele mai înalte din parc, pe grinduri. În parc se întâlnesc şi păduri formate din esenţe tari, cum sunt ulmul şi frasinul. Peisajul este dominat de aceste păduri, unele naturale, alte plantate de om, iar solul este acoperit cu un covor des de mur sălbatic. Fauna este reprezentată atât de nevertebrate cât şi de vertebrate - amfibieni, reptile, păsări şi mamifere. Peisajul antropizat Aproape 50% din suprafaţa parcului a suferit modificări mai mici sau mai mari din cauza activităţilor desfăşurate de om. Aici putem enumera: construirea de stăvilare/baraje pe canale pentru a prinde peşte, păşunatul animalelor, plantaţii cu copaci din specii care nu aparţin zonei, exploatarea lemnului, construcţii, turism. Toate aceste activităţi au produs modificări importante asupra peisajului iniţial. Tocmai din acest motiv, administraţia parcului şi-a propus să protejeze biodiversitatea şi peisajul şi să promoveze un turism prietenos faţă de natura înconjurătoare. 2.3.5. Procese şi relaţii ecologice în PN-BmB În Delta Dunării stabilitatea complexelor de ecosisteme este asigurată de întinderea zonei umede - 5.193 kmp la care se adaugă vecinătatea Mării Negre, care determină un microclimat şi un regim freatic specific, mult diferit de PN-BmB. Prin comparaţie cu Delta, BmB, datorită suprafeţei de 25 de ori mai mică, a distribuţiei puternic nesimetrice a acestei suprafeţe -PN-BmB are o lungime foarte mare pe axa nord-sud - 62 km faţă de o lăţime ce variază între 4 şi 11 km şi în condiţiile dispariţiei microclimatului de luncă şi a acţiunii combinate a hazardurilor climatice cu cele hidrologice aşa cum s-a demonstrat anterior, PN-BmB reprezintă un complex de ecosisteme deosebit de fragil. Spre deosebire de Delta Fluvială a Dunării, unde cuvetele lacustre se află sub nivelul apelor fluviului, după Onea, 2002, în Balta Mică a Brăilei, cele 52 de lacuri interioare sunt situate deasupra etiajului Dunării. Astfel, în anii când se înregistrează inundaţii vernale normale, statistic, în 7 ani din 10, după Popescu, et al., 1982, după trecerea viiturilor, apa din cele 52 de lacuri se retrage gravitaţional în Dunăre şi în braţele fluviului, într-o primă fază pe privalurile de legătură şi ulterior pe cale freatică. De aceea, principalul factor care determină succesiunea relaţiilor ecologice pe teritoriul parcului este reprezentat de nivelul apelor Dunării, care influenţează în primul rând succesiunea ecosistemelor. La un nivel ridicat al apelor, ecosistemele terestre se transformă în ecosisteme acvatice şi invers. De asemenea, durata inundaţiilor condiţionează componentele biotice şi abiotice ale ecosistemelor. De exemplu, dacă nivelul ridicat al apei persistă pentru o perioadă mai lungă de timp, acest lucru este benefic pentru speciile de peşti care migrează din Dunăre în lacurile interioare în vederea reproducerii, dar are un impact negativ asupra altor specii de vieţuitoare, în special terestre, care sunt nevoite să-şi prelungească activitatea de reproducere sau chiar să-şi găsească alte locuri pentru reproducere. Un nivel redus al apei corelat cu seceta prelungită influenţează în mod negativ atât populaţiile de peşti cât şi populaţiile de păsări acvatice, care sunt nevoite să-şi părăsească locurile de hrană şi cuibărit, deoarece cerinţele lor ecologice sunt strict legate de existenţa unui habitat acvatic. Dintre factorii ecologici cu un impact puternic asupra acestei zone nu trebuie uitat factorul antropic, care are de cele mai multe ori o influenţă negativă asupra bio-diversităţii. În primul rând îndiguirile din deceniul 6 a secolului trecut au determinat modificarea profundă a regimului hidrologic al fluviului, în special în sensul inversării raportului dintre debitul solid/suprafaţa de depunere a aluviunilor, aceiaşi cantitate de aluviuni în suspensie purtate de Dunăre se depun pe o suprafaţă în regim liber de inundaţie de 5 ori mai mică. Pe de altă parte, amenajările/stăvilarele construite pe privaluri şi adâncirea canalelor de legătură, realizate în vederea creşterii producţiei piscicole în insula Fundu Mare şi în Insula Mică a Brăilei, au avut un puternic impact negativ asupra biocenozelor prin modificarea circuitului natural al apei între Dunăre şi lacurile interioare, ceea ce a dus la accelerarea şi accentuarea procesului de colmatare al lacurilor. Deşi au fost realizate studii asupra florei şi faunei din parc, multe dintre relaţiile ecologice sunt încă puţin cunoscute, fiind necesare studii asupra relaţiilor dintre diversele componente ale ecosistemelor şi factorii care pot crea dezechilibre ecologice în această zonă. Aceste lacune identificate în cunoaşterea într-o manieră integratoare a biodiversităţii BmB vor fi acoperite prin implementarea unor proiecte cu fonduri structurale şi de coeziune care să vizeze identificarea speciilor şi habitatelor periclitate şi managementul integrat al acestora, aşa cum se va vedea mai departe în subcapitolele 3.2.1 şi 4.1.2. 2.3.6. Concluzii Din cele prezentate în subcapitolele 2.2 Mediul fizic şi 2.3 Mediul biotic se desprind 3 concluzii: a) Pe teritoriul PN-BmB există un număr mare de habitate şi specii, dintre care multe se regăsesc pe anexele speciale a directivelor europene "Păsări" şi "Habitate", floră şi faună, fapt ce justifică pe deplin acordarea Bălţii Mici a Brăilei a 3 statute de conservare: i. arie naturală protejată la nivel naţional - parc natural; ii. zonă umedă de importanţă internaţională - sit Ramsar; iii. sit Natura 2000 atât ca arie de protecţie avifaunisică cât sit de importanţă comunitară. b) În prezent nu sunt studiate, cartate şi elaborate măsuri specifice de management pentru speciile şi habitatele periclitate în PN-BmB. Măsurile de management pe care Ad le propune în acest moment în funcţie de importanţa speciilor şi habitatelor din BmB sunt sintetizate în Anexele nr. 2.14 - 2.19. c) Schimbările climatice şi modificarea regimului hidrologic sunt doi factori abiotici majori, care în BmB acţionează de regulă combinat, fapt ce determină ca acţiunile de reconstrucţie ecologică şi reabilitare ecologică să fie nu numai necesare ci şi oportune. 2.4. Aspecte culturale, folosinţa terenului în trecut În trecut, Balta Brăilei reprezenta un complex de ecosisteme în cadrul cărora coexistau şi funcţionau armonios deopotrivă biotopuri şi biocenoze acvatice şi terestre. În mii de ani de evoluţie, natura realizase aici o alternanţă armonioasă de lacuri cu apă permanentă, bălţi/mlaştini cu nivelul apei variabil în funcţie de inundaţii şi grinduri acoperite cu nesfârşite păduri. Dacă însufleţim acest peisaj cu variate populaţii de peşte şi păsări, avem imaginea a ceea ce a fost unul dintre cele mai stabile complexe de ecosisteme de pe cursul inferior al Dunării. În acest complex peisaj de baltă se desfăşura, aşa cum arăta Grigore Antipa în 1910, o înfloritoare activitate umană fără a deranja situl natural. Anual pe terenurile mai înalte, fertilizate de mâlul adus de inundaţii, se obţineau recolte însemnate de grâne, porumb şi zarzavaturi. Turme mari de bovine şi cabaline păşunau semisălbatic tot timpul anului fără să afecteze capacitatea productivă şi de suport a ecosistemelor. Pieţele capitalei şi a marilor oraşe abundau de peşte recoltat în aceste bălţi. Toate aşezările din zonă erau asigurate cu lemn pe foc şi construcţii rurale.PN-BmB, cu cele 241,23 kmp, suprafaţă ce include şi braţele fluviului, reprezintă ultimul eşantion şi cel mai puţin influenţat antropic din fostele "Bălţi ale Dunării". Acestea din urmă, până în anul 1964, ocupau 3.322 kmp şi formau o autentică deltă predeltaică, după Stoiculescu, 2000. Grigore Antipa susţinea în 1910 în valoroasa lucrare "Regiunea inundabilă a Dunării - starea ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare", că Dunărea de la intrarea în ţară şi până la Marea Neagră are o zonă inundabilă de 8.912,3 kmp, din care dacă se scade suprafaţa Deltei de 4.178 kmp, rezultă că Lunca Dunării ca formaţie geomorfologică distinctă, se întinde pe 4.734 kmp. Din această suprafaţă, în accepţiunea dată astăzi, fosta Baltă a Brăilei prezentată în Fig. nr. 2.14, deţinea în regim liber de inundaţie 148.674 ha reprezentând 30% din sectorul românesc al Luncii Dunării, structurate după Antipa, 1910, astfel: a) Insula Brăilei, care în unele locuri atingea o lăţime de 22 km, cu o suprafaţă inundabilă de 87.642 ha din care 14.439 ha erau cu apă permanentă; (a se vedea imaginea asociată) Fig. nr. 2.14 Domeniul Brăilei din fosta Baltă a Brăilei, aşa cum arăta la începutul secolului al XX-lea - după Grigore Antipa, 1910 b) pe malul stâng, între Giurgeni şi Brăila, era luncă cu bălţi în regim liber de inundaţie pe 29.658 ha; c) Lunca de la Vădeni, între Brăila şi vărsarea Şiretului - 7.367 ha; d) pe malul drept Sectorul II din Bălţile Dobrogei de la privalul Gârliciu la Turcoaia -13.667 ha, din care 1.338 ha erau lacuri alimentate cu apă tot timpul anului; e) Sectorul IV din Bălţile Dobrogei, între Turcoaia şi Măcin - 3.224 ha, dintre care 2.119 ha reprezentau lacuri şi bălţi care erau în continuu inundate; f) circa 40%, până la Zaclău, din Sectorul V al bălţilor Dobrogei ce se întindea pe 80 km, de la Măcin până la Isaccea - 7.116 ha, din care 3.426 erau lacuri permanente. Principalul punct de intrare în parc este municipiul Brăila, al doilea port de pe cursul european al Dunării, atestat documentar din 1368, prezintă o serie de atracţii arhitectonice deosebite pentru turismul cultural cum ar fi: centrul vechi al oraşului - sit arhitectonic inclus în lista patrimoniului de arhitectură naţională, Biserica Greacă - una dintre cele mai mari biserici de rit grecesc din lume din afara Greciei, Biserica Lipoveneasca de stil vechi - centrul mondial al lipovenilor, ruinile zidului fostei cetăţi/raiale turceşti, hrubele şi pulberăria. Demn de remarcat este faptul că Brăila devenise în prima jumătate a secolului trecut un adevărat Europolis la porţile orientului. Un recensământ al populaţiei din 1894 arăta că în Brăila numai 65% din populaţie erau români, conform Tabelului nr. 2.27. Tabelul nr. 2.27 Distribuţia etnică a populaţiei de 46.715 locuitori a oraşului Brăila în anul 1891 conform recensământului din 1894
┌─────────┬──────┬────┬─────────┬─────┬───┬─────────┬─────┬────┐
│Etnia │Număr │% │Etnia │Număr│% │Etnia │Număr│% │
├─────────┼──────┼────┼─────────┼─────┼───┼─────────┼─────┼────┤
│1. Români│30.277│64,5│6. │400 │0,9│11. Sârbi│56 │0,1 │
│ │ │ │Austrieci│ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼────┼─────────┼─────┼───┼─────────┼─────┼────┤
│2. Greci │4.238 │9,1 │7. Turci │384 │0,8│12. │51 │0,1 │
│ │ │ │ │ │ │Francezi │ │ │
├─────────┼──────┼────┼─────────┼─────┼───┼─────────┼─────┼────┤
│3. Unguri│1.785 │3,8 │8. │356 │0,8│13. │46 │0,1 │
│ │ │ │Germani │ │ │Englezi │ │ │
├─────────┼──────┼────┼─────────┼─────┼───┼─────────┼─────┼────┤
│4. │978 │2,1 │9. Ruşi │257 │0,6│14. │10 │ │
│Bulgari │ │ │ │ │ │Elveţieni│ │ │
├─────────┼──────┼────┼─────────┼─────┼───┼─────────┼─────┼────┤
│5. │708 │1,5 │10. │182 │0,4│15. alte │6.987│14,9│
│Israeliţi│ │ │Italieni │ │ │+Romi │ │ │
└─────────┴──────┴────┴─────────┴─────┴───┴─────────┴─────┴────┘
Viaţa economică era dominată de familii de comercianţi italieni, greci, armeni şi evrei. Marfa proaspătă din piaţa de peşte era asigurată de pescari lipoveni. Erau nenumărate cofetării şi cafenele turceşti. Producători macedoneni de produse lactate îşi negociau marfa în plină stradă. Lăutari ţigani îşi etalau măiestria în cârciumile din port, înţesate cu marinari de pe toate continentele. Ca să nu mai vorbim despre cele peste 400 de stabilimente cu felinar roşu, care au dus peste hotare faima oraşului "tantei Elvira". Şi în imediata vecinătate a acestei promiscuităţi portuare, în clădirea teatrului dramatic, şi astăzi, una dintre cele mai frumoase construcţii destinate spre a găzdui spectacole în România, dădeau la început de secol XX reprezentaţii de înaltă ţinută artistică, faimoase orchestre simfonice, trupe celebre de operă şi de teatru de pe bătrânul şi noul continent. O dovadă grăitoare a dezvoltării socio-economice pe care oraşul a cunoscut-o în prima jumătate a secolului trecut o reprezintă existenţa la Brăila a unui număr de 6 consulate. Pe lângă o dezvoltare economică susţinută, la Brăila fiind bursa care stabilea preţul mondial al cerealelor, se desfăşura o efervescentă viaţă culturală şi ştiinţifică, cu nimic mai prejos, de pildă, faţă de cea din Bucureştiul sau din Iaşii acelor vremuri. Brăila, descris de Mihail Sebastian drept "oraşul cu salcâmi şi fete frumoase", este totodată şi oraşul Chirei Chiralinei şi a lui Codin, două dintre personajele lui Panait Istrati, care este considerat cel mai citit scriitor român în lumea francofonă. Tot din Brăila sunt, într-o enumerare aleatoare: Ştefan Hepites, Nae lonescu, Mina Minovici, Haricleea Darclee, Ana Aslan, Fănuş Neagu, Maria Filotti, Perpessicius, Nicu Alifantis, Petre Niculescu Goangă, Valeriu Dinu, George Grigoriu, Edmond Nicolau, Jony Răducanu, Vespasian Lungu, Ionel Perlea, Arthur Verona, Anastase Simu, iar la liceul din Brăila au învăţat Gheorghe Munteanu Murgoci şi Panait Cerna şi lista poate continua. Şi să nu uităm că în imediata vecinătate a oraşului, în stufărişurile sălbatice şi în pădurile întunecate de pe cele 150 mii de ha de baltă, îşi amenajase nenumărate adăposturi haiducul Terente. Legătura dintre acest oraş de un cosmopolism de iz balcanic cu marea baltă din vecinătate a fost permanentă. Atmosfera şi personajele descrise de Panait Istrati şi Fănuş Neagu sunt elocvente. O legendă spune că pe lacul Chiriloaia a fost dusă după ce a fost răpită Chira Chiralina de un marinar arab, care ulterior, urmărit de potere, s-ar fi spânzurat în insula Harapu. Şi astăzi, persoane în vârstă din comunităţile locale povestesc cum, copii fiind, erau trimişi de părinţi în baltă, căci numai ei puteau să însele vigilenţa poterelor, reuşind astfel să aprovizioneze cu alimente ascunzătorile haiducului Terente. Putem concluziona că Brăila acelor ani reprezenta pentru întreaga Regiune a Balcanilor un model de convieţuire interetnică şi dezvoltare economică în deplin acord cu valorile capitalului natural din fosta Baltă a Brăilei. 2.5. Aspecte socio-economice, folosinţa terenului în prezent Tot ce crease în fosta Baltă a Brăilei natura în secole de evoluţie a fost "fulgerător" distrus prin îndiguirile, desecările şi defrişările din deceniile 6 şi 7 ale secolului trecut. Suprafaţa aflată în regim liber de inundaţie s-a redus de şase ori, de la cele 149 mii ha cât avea fosta Baltă a Brăilei descrisă de Grigore Antipa, la 24 mii ha în prezent. Şi poate niciodată nu au fost mai evidente, decât în timpul inundaţiilor istorice din primăvara anului 2006, consecinţele nefaste produse de încorsetarea nesăbuită a fluviului. Desecarea Bălţii Brăilei, împreună cu lucrările hidrotehnice de amploare realizate ulterior în amonte prin construirea barajelor de la Porţile de Fier 1 şi 2 şi a canalului Dunăre-Marea Neagră au declanşat importante schimbări eco-socio-geografice în regiune: a) a avut loc o transformare a Luncii Dunării, în sens geografic, prin reducerea de şase ori a albiei majore; b) s-a modificat profund regimul hidrologic al fluviului, destabilizându-se astfel echilibrul dinamic al biotopului acvatic prin inversarea raportului debit solid/suprafaţa de depunere a aluviunilor, componentă fundamentală a PN-BmB; c) s-a dat o lovitură decisivă biodiversităţii existente în fosta Baltă a Brăilei prin substituirea valoroaselor complexe de ecosisteme acvatice şi terestre, deţinătoare a unui genofond şi ecofond de o mare diversitate, cu agrobiocenoze şi ligniculturi uniclonale de plopi euramericani şi sălcii selecţionate; d) s-au produs modificări ambientale esenţiale în sensul aridizării climatului din Câmpia Română şi Podişul Dobrogei, unii cercetători vorbesc chiar de "deşertificarea Câmpiei Bărăganului", această tendinţă culminând cu stepizarea microclimatului de luncă din BmB; e) au avut loc însemnate mutaţii sociale, în plan fizic, prin strămutări de aşezări umane şi calitativ, prin schimbarea modului tradiţional de viaţă al locuitorilor. Demn de remarcat este faptul că la un interval de numai trei ani, Staţia Hidrologică Brăila a înregistrat atât minimul istoric în anul 2003, cât şi maximul istoric în anul 2006. Iar acest dezechilibru hidrologic se manifestă pe fondul unei tendinţe de aridizare severă a climei în judeţul Brăila. Desigur că această combinaţie de excese climatice şi hidrologice au loc pe fondul efectului global de seră, ce a produs modificări esenţiale în climatul european şi în hidrologia celor 817 mii kmp cât măsoară bazinul dunărean, dar avem convingerea că îndiguirea fostei bălţi a Brăilei are o contribuţie însemnată în modificarea climatului şi hidrologiei locale. Aşa cum precizează tratatul, realizat în anii 1975-1977, sub îngrijirea Centrului de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă "Studii de etnografie şi folclor în zona Brăilei", ocupaţiile principale specifice aşezărilor din Balta Brăilei şi din zona adiacentă au fost în egală măsură: creşterea animalelor, pescuitul şi agricultura, apoi au urmat ca ocupaţii creşterea albinelor şi a viermilor de mătase şi abia în ultimul rând cultivarea plantelor textile cum ar fi cânepa şi inul. Microzona satelor de la malul Dunării s-a remarcat printr-o înflorire a meşteşugurilor feminine - covoare şi ţesături şi masculine -împletituri din nuiele: coşuri, garduri şi din papură şi stuf pentru acoperişuri şi rogojini. Din categoria ţesăturilor specifice acestei zone semnalăm: foiţa, scoarţa, pelitarul, covorul, velinţa, feţe de pernă şi cearşafuri, ştergărele şi perdele de borangic. O notă aparte a acestei microzone o conferă cusăturile pe costumele populare făcute cu arnici şi lână colorată în diferite tehnici de lucru specifice cum ar fi: "orzişorul" şi "musculiţa". Pentru aceste costume populare există o cerere din ce în ce mai mare din partea familiilor româneşti din diasporă, dar şi din partea tineretului din ţară care se arată deosebit de interesat de valorile folclorice şi de originalitatea vestimentaţiei. După cel de al II-lea război mondial, această dezvoltarea prosperă a societăţii aflată în deplin acord cu potenţialul natural oferit de Balta Brăilei, a fost curmat brusc. Aşa cum substituirea a 120 de mii de hectare de complexe de ecosisteme acvatice şi terestre cu poldere agricole a produs o degradare ireversibilă a mediului ambiant sub raport climatic, geografic, pedologic şi peisagistic, industrializarea forţată pe care a cunoscut-o municipiul Brăila, pe lângă o dezvoltare care în cele din urmă s-a dovedit a fi nedurabilă şi nefundamentată, a produs şi o degenerare a calităţii mediului socio-economic în oraş. Drept urmare, majoritatea italienilor, grecilor şi evreilor au emigrat în ţările de origine. După evenimentele din decembrie 1989 sunt depuse eforturi considerabile de a se relua viaţa culturală din trecut prin organizarea unor festivaluri/concursuri naţionale la Brăila: de canto - "Haricleea Darclee", de muzică folk - "Omul cu chitara", de muzică uşoară - "George Grigoriu" şi de teatru. Prin PM, Ad propune puterii locale ca şi instituţiilor brăilene interesate în domeniul culturii şi tradiţiilor o serie de proiecte cu fonduri structurale, cu aplicabilitate în zona de cooperare, deci în afara razei de activitate a PN-BmB, a căror rezultate pe termen scurt şi mediu sunt prezentate în continuare: a) dezvoltarea economică durabilă a localităţilor din zona de cooperare a PN-BmB - 11 comune limitrofe parcului, cu 23 de sate componente, la care se adaugă oraşul Hârşova şi municipiul Brăila, Anexa 1.2; b) conservarea tradiţiilor în zona de cooperare a PN-BmB; c) implementarea unor politici locale care să ţină cont de potenţialul turistic deosebit ce ar rezulta din îmbinarea la Brăila a turismului cultural cu turismul ecologic. Acţiunile de management ce rezultă din cele trei direcţii de dezvoltare prezentate mai sus sunt de prezentate în cap. 4 din PM. 3. SCOPUL, TEMELE ŞI OBIECTIVELE PM Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este o zonă umedă de importanţă internaţională, declarată sit Ramsar în iunie 2001, care conservă pe o suprafaţă de 241 kmp ultimele complexe de ecosisteme acvatice, terestre şi de ecoton în regim liber de inundaţie ce au mai rămas, într-un procent de 10%, în urma îndiguirii bălţilor Brăilei şi Ialomiţei - fosta Deltă Interioară - 2.413 kmp. De aceea managementul acestei arii protejate devine o activitate de mare complexitate şi de o importanţă excepţională, care îmbină într-o viziune sustenabilă protecţia şi conservarea unui capital natural deosebit de fragil, cu utilizarea durabilă a resurselor PN-BmB şi dezvoltarea sustenabilă a zonei de cooperare, în condiţiile unor comunităţi riverane paupere, cel puţin la nivelul anului 2008. 3.1. Scopul PN-BmB şi ale PM Scopul PM constă în promovarea un model de gestiune durabilă care să permită conservarea diversităţii biologice şi a peisajului, ca elemente fundamentale ale capitalului natural din PN-BmB în concordanţă cu dezvoltarea sistemelor socio-economice adiacente. Propunându-ne acest scop se realizează o afirmare a stării viitoare ideale, pe termen lung, atât pentru PN-BmB, cât şi pentru comunităţile umane din zona de cooperare, potrivit figurilor nr 1.1 şi nr. 1.2 din Capitolul I. Scopul PN-BmB rezultă din definirea celor trei direcţii strategice: conservarea biodiversităţii,cercetare şi monitoring şi dezvoltare locală durabilă,identificate încă din perioada 1999 - 2002 în Capitolul I, 1.1 a PM, direcţii strategice ce vor fi dezvoltate prin obiective strategice, obiective tactice, obiective operaţionale şi acţiuni de management în Capitolul IV, 1.2. 3.2. Temele PM O temă reprezintă o secţiune a PM care abordează un set de subiecte, obiective, ale PN-BmB care au legătură între ele, după Appleton, 2004. În cadrul fiecărei teme se face o evaluare pornind de la ameninţările identificate la adresa PN-BmB, propunându-se căile de eliminare a acestora prin obiectivele stabilite în concordanţă cu scopul PN-BmB. Astfel, prin obiectivele stabilite în cadrul fiecărei teme a PM, se fundamentează căile de eliminare a ameninţărilor identificate. Pe de altă parte temele PM vor fi analizate într-o perspectivă evolutivă: analiza în trecut, starea prezentă şi ce îşi propune PM pentru viitor. Ca moment de referinţă pentru această analiză este luat anul 1955, întrucât pe de-o parte atunci au demarat lucrările de îndiguire, desecare şi defrişare a fostei Bălţi a Brăilei, iar pe de altă parte tot din anul 1955 provin şi primele amenajamente silvice. Starea complexelor de ecosisteme la momentul dinaintea acestei intervenţii antropice majore devine ţintă pentru lucrările de reconstrucţie şi reabilitare ecologică. 3.2.1. Cunoaşterea biodiversităţii Îmbogăţirea permanentă a cunoştinţelor referitoare la biodiversitatea PN-BmB reprezintă un demers esenţial în fundamentarea pe baze realiste a PM. Dezvoltarea cunoştinţelor referitoare la complexele de ecosisteme din PN-BmB se poate face prin cercetare ştiinţifică, monitorizarea unor componente sistemice cheie şi supravegherea periodică a stării complexelor de ecosisteme. Cercetarea ştiinţifică are ca scop, pe de o parte dezvoltarea cunoaşterii capacităţii productive şi de suport cu privire la principalele categorii de sisteme ecologice în vederea garantării conservării biodiversităţii acestora, iar pe de altă parte dezvoltarea expertizei manageriale, a tehnologiilor, a metodelor cât şi a instrumentelor pentru managementul adaptativ şi utilizarea durabilă în limitele capacităţii productive şi de suport a resurselor sistemelor ecologice specifice zonei inundabile a Dunării. Cercetarea ştiinţifică nu este atributul Ad, în contextul prezentului PM administraţiei îi revine numai un rol de sprijin prin activităţi de monitorizare şi observare a unor parametri biotici şi abiotici bine stabiliţi, aşa cum se va vedea în continuare, ca şi prin activităţi de însoţire a personalului de cercetare, în condiţiile stipulate prin Reg. În trecut, primele activităţi de cercetare în Balta Brăilei au fost organizat, la sfârşitul secolului al XIX-lea, de către marele savant Grigore Antipa. În valoroasa sa lucrare din 1910 "Regiunea inundabilă a Dunării - starea ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare", Antipa a pus bazele exploatării multiple, pescărie, creşterea animalelor, exploatarea pădurilor, agricultură şi pe principii ecologice a Domeniului Brăilei, parte a fostei Bălţi a Brăilei, potrivit Figurii nr. 2.11, din Capitolul II. În anul 1956 academicianul Nicolae Botnariuc înfiinţează Staţiunea de Cercetări Ecologice Brăila, în cadrul Facultăţii de Biologie a Universităţii Bucureşti, cu un dublu scop: pe de o parte cercetarea complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre din Lunca Dunării şi pe de altă parte staţiunea a avut un rol didactic în pregătirea ştiinţifică a multor generaţii de studenţi biologi. De remarcat este faptul că, de la înfiinţare şi până astăzi, în BmB au fost culese date ştiinţifice care au servit la elaborarea unui număr de peste 60 de teze de doctorat în cadrul Universităţii Bucureşti. Aceste teze de doctorat au avut ca obiect de studiu populaţii şi/sau habitate din BmB şi s-au desfăşurat sub coordonarea altor centre universitare. Astfel în domeniul ornitologiei o teză de doctorat a fost realizată în cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. În domeniul pisciculturii s-au elaborat trei teze la Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, iar în domeniul silviculturii două teze: una în cadrul Universităţii Ştefan cel Mare, Suceava şi alta în curs de elaborare la Universitatea Transilvania din Braşov. În prezent, în BmB, se desfăşoară o activitate intensă de cercetare integrată sub coordonarea Departamentului de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă - DESDD, din cadrul Universităţii Bucureşti, acţiune ce vizează: a) organizarea şi managementul BmB ca zonă pilot pentru dezvoltarea cunoaşterii şi expertizei manageriale în vederea dezvoltării durabile în Sistemul Danubian, fapt ce implică dezvoltarea şi implementarea sistemului suport pentru asistarea deciziilor prin realizarea Bazei de date unitare a PN-BmB, completarea acesteia cu datele existente, precum şi alimentarea cu date noi; b) identificarea lacunelor şi dezvoltarea activităţii de cercetare în raport cu organizarea spaţio-temporară a sistemelor investigate şi cu necesităţile planului de management integrat şi adaptativ; c) dezvoltarea expertizei manageriale, a tehnologiilor, a metodelor, a instrumentelor pentru managementul integrat şi adaptativ în limitele capacităţii productive şi de suport a resurselor specifice BmB, sau cu alte cuvinte: fundamentarea dezvoltării durabile pe sectorul inferior al sistemului danubian SDI; d) transferul expertizei ştiinţifice şi manageriale către alte sisteme din structura SDI. Ad sprijină cercetarea atât prin faptul că pune la dispoziţie mijloacele de transport pe apă de care dispune, iar personalul de teren însoţeşte echipele de cercetători, cât şi prin observaţii în staţii şi monitorizare a unor elemente importante ale complexelor de ecosisteme din BmB, la un nivel accesibil personalului de teren. În viitor, este necesară acoperirea lacunelor în ceea ce priveşte identificarea celor trei categorii de specii şi habitate care sunt periclitate în PN-BmB: specii şi habitate de interes comunitar, specii şi habitate de interes naţional, înscrise pe anexele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi alte specii şi habitate, neincluse pe listele speciale de conservare ale directivelor europene sau ale Ordonanţei de urgenţă nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, dar periclitate în PN-BmB. Totodată, este necesară stabilirea măsurilor de protecţie integrată a speciilor şi habitatelor periclitate din PN-BmB. Prin protocoalele din 16 august 2005 şi din 23 ianuarie 2009, din Anexele nr. 3.1 şi nr. 3.2, membrii CŞ au hotărât ca Ad să devină depozitarul Bazei de date unitare a PN-BmB care să asigure, pe lângă evidenţierea specificităţii complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre din PN-BmB, concomitent cu realizarea compatibilităţii cu alte baze de date, atât pe verticală - Ministerul Mediului şi Pădurilor şi comisiile UE, cât şi pe orizontală, cu alte arii naturale protejate din ţară şi UE. Realizarea bazei de date unitare a PN-BmB, ca şi identificarea şi stabilirea măsurilor de management a speciilor şi habitatelor periclitate din PN-BmB vor fi două dintre obiectivele POS-1. De asemenea, prin transferul expertizei ştiinţifice şi manageriale acumulate în BmB către alte zone umede se va realiza o integrare a PN-BmB în sistemele internaţionale existente în domeniul cercetării şi monitoringului pe termen lung. Monitorizarea unor componente ecosistemice cheie. În sensul celor arătate anterior, personalul de teren din cadrul Ad realizează monitorizări, în baza protocoalelor de monitorizare, pentru fiecare dintre coloniile mixte de cormorani, stârci şi egrete pe iezerele "Chiriloaia", "Cucova", Gâsca şi "Vulpaşu", pentru fiecare dintre cuiburile de vulturi codalbi semnalate pe raza parcului, pentru cele două pieţe de monitoring forestier şi pentru studiul fenologic la arboretele naturale, două sălcete şi două plopişuri situate la limita din amonte şi din aval a PN-BmB. Observarea periodică a stării complexelor de ecosisteme. Personalul de teren al PN-BmB realizează supravegherea în diferite staţii a evoluţiei anuale a unor factori abiotici, astfel: data când începe alimentarea cu apă a lacurilor interioare prin intermediul unor privale, data când se înregistrează primul şi ultimul îngheţ şi data când se înregistrează alte fenomene meteorologice deosebite, ca furtuni, ploi cu caracter torenţial, perioade de secetă severă şi altele asemenea, ca şi dinamica unor populaţii sau habitate, este atributul personalului de teren din cadrul Ad şi se realizează prin observaţii, a căror frecvenţă este bilunară, sub îndrumarea biologului parcului. Modalităţile în care instituţiile reprezentate în CŞ şi alte centre de cercetare pot desfăşura activitatea de cercetare ştiinţifică în PN-BmB sunt prezentate în Regulament. De asemenea în Regulament este stipulat şi modul prin care Ad şi alte organizaţii, institute sau persoane fizice pot aduce un aport la această activitate. 3.2.2. Educaţie ecologică, informare şi conştientizare Ad îşi propune să promoveze valoarea biodiversităţii din PN-BmB prin educaţie ecologică, informare şi conştientizare în baza unei strategii de comunicare bine fundamentată. Procesul de comunicare este complex, datorită numeroaselor relaţii stabilite între capitalul natural din BmB şi mediul socio-economic aferent, atât de pe teritoriul PN-BmB, cât şi din zona de cooperare, potrivit figurii 1.2. Prin strategia de comunicare a PN-BmB, în acţiunea A6 în cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172 a fost identificat drept principal emiţător: Ad - luat în considerare atât la nivelul grupului privit ca întreg instituţional, cât şi prin reprezentanţi directorul PN-BmB sau persoane din echipă delegate de acesta şi 27 de categorii de receptori, ce se împart la rândul lor pe 3 nivele de ordinul I, notate cu cifre române mari, 9 nivele de ordinul II, cifre române mici, 4 nivele de ordinul III, litere mari şi 3 nivele de ordinul IV, litere mici, potrivit tabelului din Anexa nr. 3.3. Mesajele, ca purtătoare de informaţii între Ad, ca emiţător şi cele 30 categorii de receptori, potrivit Anexei nr. 3.3, vor fi purtate prin canale şi vectori. În activitatea de comunicare a PN-BmB, canalele de comunicare utilizate cel mai frecvent sunt cele verbale, când se realizează o comunicare verbală: şedinţe ale CCAd şi CŞ, participări la şedinţele CL ale celor 11 comune din zona de cooperare, prezentarea de materiale în şcoli şi altele asemenea şi cele vizuale, când se realizează o comunicare non-verbală: prezentări power point, filme şi CD-uri informative, articole în presa scrisă, pagina web a PN-BmB şi altele asemenea. Reacţia sau feedback-ul va consta în răspunsul la stimulul transmis de Ad, oferind emiţătorului posibilitatea să constate dacă mesajul a fost înţeles corect sau nu, iar efectul comunicării va fi perceput, în timp, prin modul în care informaţia cuprinsă în mesaje influenţează ideile şi comportamentul celor 27 de receptori şi care se doreşte să determine: a) îmbunătăţirea cunoştinţelor, în rândul elevilor şi a populaţiei adulte din zona de cooperare, referitoare la valoarea capitalului natural din PN-BmB, b) creşterea respectului comunităţilor locale faţă de valoarea capitalului natural din BmB şi totodată faţă de efortul depus în vederea protejării şi conservării acestui capital natural, de către "troica instituţională" - Ad+CŞ+CCAd, prin revizuirea periodică şi implementarea PM, c) diminuarea presiunii negative/agresiunii asupra capitalului natural, fapt ce va putea fi cuantificat prin scăderea acţiunilor de braconaj piscicol, de păşunat semisălbatic şi a numărului delictelor silvice etc. d) Un exemplu al modului în care se realizează procesul de comunicare dintre Ad şi categoriile de elevi ca şi cu populaţia matura din zona de cooperare a PN-BmB este prezentată în figura nr. 3.1, respectiv în figura nr. 3.2. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 3.1 Elementele procesului de comunicare dintre Ad şi elevii din Zona de cooperare a PN-BmB În trecut activitatea de informare şi conştientizare s-a desfăşurat sporadic şi poate fi împărţită în două perioade distincte perioada dinainte de decembrie 1989 şi perioada de după decembrie 1989. Înainte decembrie 1989 ideea protejării complexelor de ecosisteme în BmB era un subiect tabu, conducerea de stat de la acea vreme se interesa numai de exploatarea potenţialului natural prin vânătoare, agricultură extensivă, valorificarea industrială a faunei piscicole şi alte asemenea. După 1989, deşi accesul la informaţii s-a liberalizat, referiri în mass media legate de ImB au avut loc sporadic, în special în cadrul unor activităţi organizate în cadrul societăţii civile brăilene printr-o serie de simpozioane anuale organizate de fundaţia "Alexandru Borza" şi ale societăţii academice prin consiliile ştiinţifice consiliile consultative de administrare organizate, în perioada 1999 - 2002, de către DESDD în cadrul proiectului LIFE 99 NAT/RO /006400. În prezent Ad elaborează "Strategia de comunicare a PN-BmB", care este în acelaşi timp şi acţiunea A5 în cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172. În viitor Ad îşi propune să dezvolte informarea şi conştientizarea, pe patru paliere determinate de cele patru grupuri ţintă considerate în cadrul Strategiei de comunicare a PN-BmB: a) elevi şi studenţi; b) comunităţi locale; c) turişti; d) mass-media pentru informarea publicului larg din alte categorii decât cele menţionate anterior. I. În domeniul educaţiei Ad va realiza o îmbinare de activităţi, conform Figurii nr. 3.1-teoretice: ore de clasă, seminarii, concursuri tematice, dedicate cunoaşterii PN-BmB - şi practice: excursii, acţiuni de ecologizare, tabere tematice pentru elevi şi studenţi, pornind de la axioma că la temelia dezvoltării durabile, deopotrivă a judeţului şi a municipiului Brăila, stă educaţia tinerei generaţii. Paşii prin care acest deziderat poate fi realizat în cadrul PN-BmB sunt prezentaţi în Regulament. II. Acţiunile de conştientizare întreprinse de Ad în rândul comunităţilor locale vor fi prezentate mai pe larg în subcapitolul următor 3.2.3. III. Pentru asigurarea unei vizite plăcute, eficiente şi sigure, turiştii individuali sau grupurile de turişti, care vizitează în mod direct sau prin intermediul unor tur-operatori PN-BmB, trebuie să stabilească o bună comunicare cu administraţia parcului. Procesul de comunicare dintre Ad şi grupurile de turişti presupune realizarea următorilor paşi: a) promovarea potenţialului turistic al PN-BmB; b) realizarea contactului dintre tour-operatori şi administraţia parcului; c) contactarea tour-operatorilor de către grupurile de turişti şi încadrarea sejurului într-unul dintre pachetele stabilite cu Administraţia PN-BmB; d) contactarea administraţiei parcului de către grupurile de turişti care doresc să viziteze în mod direct PN-BmB; e) programarea grupurilor, atât a celor care vizitează direct PN-BmB cât şi a celor care vor veni prin tour-operatori pe pachetele turistice puse la dispoziţie; f) efectuarea sejurului în PN-BmB presupune: i. comunicarea în mod clar, concis şi elegant a regulilor de vizitare a PN-BmB, ii. însoţirea grupurilor de turişti de către reprezentanţi ai Ad, iii. taxarea turiştilor, iv. preluarea fişelor de observaţii a speciilor şi a habitatelor de la ecoturiştii pe diferite specializări, v. verificarea curăţeniei la locurile de campare, a regimului de utilizarea focului deschis, a stării infrastructurii şi întocmirea de acte de contravenţie atunci când este cazul; g) monitorizarea activităţii de turism de către Ad. IV. O cale de a promova valoarea biodiversităţii PN-BmB şi de a informa opinia publică asupra unor evenimente este organizarea de conferinţe locale de presă şi va transmite comunicate de presă, pe canale scrise şi/sau audiovizuale, inclusiv pagina web a parcului, ori de câte ori situaţia va impune asemenea acţiuni. Declararea datei de 30 septembrie ca Ziua PN-BmB are drept scop creşterea popularităţii parcului în rândul elevilor, populaţiei locale şi a societăţii civile. Perceperea acestei sărbători nu trebuie să devină un nou factor de presiune, ci să fie o mândrie locală şi regională, prin care se urmăreşte armonizarea relaţiilor dintre comunităţile locale, pe de-o parte şi Ad, CŞ şi CCAd, dintre categoriile enumerate anterior şi diferiţii proprietari, administratori şi/sau utilizatori de resurse naturale din PN-BmB. Durata şi modul de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, informare şi comunicare sunt detaliate în subcapitolul 4.1.2 şi reglementate în Regulament. 3.2.3. Relaţiile cu comunităţile locale În trecut, locuitorii din Balta Brăilei desfăşurau o activitate înfloritoare, în deplină armonie cu mediul natural, exploatând resursele regenerabile ale bălţii fără a le epuiza, după Antipa, 1910. În mod tradiţional, până în deceniul 6 al secolului trecut, populaţia din Balta Brăilei deţinea o experienţă managerială pozitivă. Îndiguirea Bălţii Brăilei, pe lângă schimbările geografice şi hidrologice din regiune, pe lângă reducerea dramatică a biodiversităţii, a determinat şi însemnate mutaţii sociale. S-a modificat însăşi modul tradiţional de viaţă al locuitorilor. După inundaţiile din 1970 au fost strămutate în incintele îndiguite şi ultimele două sate, Nicoleşti şi Nedeicu, din Insula Mică a Brăilei, astfel că în prezent pe teritoriul PN-BmB nu mai există nici o localitate. Împinsă şi de situaţia pauperă în care se regăsesc cele 24 de localităţi riverane PN-BmB, populaţia, aflată în număr mai mare decât acum 50 de ani, încearcă să-şi găsească un sprijin economic prin exploatarea în mod tradiţional a resurselor de pe o suprafaţă, aferentă fostei Bălţi a Brăilei, ce s-a redus de patru ori, fapt ce ar duce la o exploatare a capitalului natural din Balta Mică a Brăilei cu mult peste capacitatea de suport a complexelor de ecosisteme. Astfel comunităţile locale deţinătoare până în momentul îndiguirilor a unei experienţe manageriale pozitive, au ajuns în prezent să agreseze biodiversitatea din PN-BmB prin braconaj piscicol, braconaj cinegetic, tăieri de arbori în delict, păşunat abuziv în regim semisălbatic. De acea Ad acordă prin PM o importanţă deosebită localităţilor riverane prin includerea acestora în zona de cooperare, aşa cum a fost aceasta definită încă din prima ediţie a planului de management. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 3.2 Elementele procesului de comunicare dintre Ad şi comunităţile locale Pentru dezvoltarea durabilă a zonei de cooperare, Ad încurajează şi asistă comunităţile locale în întocmirea de proiecte cu fonduri structurale şi de coeziune în domeniile ecoturismului, agriculturii ecologice, acvaculturii, manufacturii unor categorii de produse tradiţionale; dar şi prin acţiuni mai concrete, cum ar fi încurajarea modernizării şi clasificarea unor locuinţe din zona de cooperare de către autoritatea de stat în domeniul turismului ca spaţii de cazare în regim de agroturism. Un pas hotărâtor în dezvoltarea relaţiilor dintre Ad şi cele 24 de comunităţi locale din zonă, se va realiza prin implementarea, până în octombrie 2010, a următoarelor acţiuni din proiectul LIFE 06 NAT/RO/000172 pe care Ad îl derulează în prezent: a) A5 - Dezvoltarea strategiei de comunicare în PN-BmB; b) A6 - Dezvoltarea strategiei de ecoturism în PN-BmB; c) A7 - Identificarea căilor complementare de utilizare a bunurilor şi serviciilor din PN-BmB; d) A8 - Dezvoltarea instrumentelor de piaţă pentru activităţi economice şi a procedurilor manageriale necesare pentru conservarea biodiversităţii şi utilizare durabilă a capitalului natural din PN-BmB; e) A9 - Dezvoltarea instrumentelor legale pentru a permite şi a facilita accesul comunităţilor locale la bunurile şi serviciile oferite de capitalul natural din PN-BmB; f) Modalităţile prin care Ad îşi propune să contribuie la dezvoltarea locală durabilă a zonei de cooperare, este stipulată în Regulament. 3.2.4. Managementul utilizării durabile a resurselor regenerabile oferite de capitalului natural din PN-BmB Orice categorie de activităţi din PN-BmB se desfăşoară obligatoriu numai în limitele capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor. Limitele capacităţii productive şi de suport se stabilesc prin studii de specialitate conform legislaţiei în vigoare care sunt avizate de CŞ, fiind aprobate, de asemenea, în spiritul legilor. Cotele de recoltă anuale, se aprobă prin ordin de ministru la propunerea utilizatorului, în limitele capacităţii de suport a ecosistemelor. Cotele de recoltă sunt avizate anual de către Ad. Urmărirea încadrării în cotele de recoltă, se face şi de Ad, modalitatea de urmărire, specifică fiecărei activităţi, fiind stipulată prin Reg. a) Utilizarea resurselor furnizate de vegetaţia lemnoasă prin exploatări forestiere. Managementul activităţii de regenerare a pădurilor Gestionarea durabilă a fondului forestier, proprietate de stat şi proprietate particulară, din PN-BmB se face cu respectarea Principiului Continuităţii, după Hartig, 1850, este armonizat cu principiile legislaţiei internaţionale: Agenda 21 şi Convenţia asupra diversităţii biologice adoptate la Conferinţa de la Rio din 1992, Reuniunea de la Johannesburg din 2002 - Rio+10 şi ţinându-se cont de documentele adoptate la conferinţele ministeriale paneuropene pentru protecţia pădurilor, cum ar fi: Rezoluţiile H1 Principii generale pentru gestionarea durabilă a pădurilor din Europa şi H3 - Principii generale pentru conservarea biodiversităţii pădurilor din Europa, adoptate la Conferinţa de la Helsinki din 1993, Criteriul 4 Conservarea şi ameliorarea adecvată a ecosistemelor forestiere, adoptat la Conferinţa de la Lisabona în 1998 şi în special, în cadrul acestui criteriu, Conceptul b: păduri rare şi vulnerabile constituite în arii protejate, documentele rezultate la Conferinţa de la Viena din 2003,sporirea dimensiunilor sociale şi culturale referitoare de gestionarea pădurilor. Limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor forestiere este dată de suma posibilităţilor anuale de volum lemnos, determinate prin amenajamentele silvice realizate la nivel de unitate de producţie forestieră UP şi care se revizuiesc la intervale de 5 ani prin activitatea de reamenajare a ocoalelor silvice Lacu Sărat, Brăila, Slobozia şi Constanţa. Modul în care sunt reglementate activităţile de exploatare forestieră, regenerarea şi amenajarea pădurilor, în funcţie de zonarea parcului, este stipulat în Regulament. b) Utilizarea resurselor acvatice prin pescuitul comercial, pescuitul tradiţional şi pescuitul recreativ-sportiv Pescuitul comercial este interzis în zonele cu protecţie strictă, zonele de protecţie integrală şi în zona de management durabil - zona tampon, conform legislaţiei în vigoare. În lacurile din zona de management durabil pescuitul este considerat o activitate tradiţională reglementată în Regulament. Pescuitul recreativ/sportiv este interzis în zonele cu protecţie strictă şi în zonele de protecţie integrală, conform legislaţiei în vigoare. Cele două forme de pescuit - pescuitul comercial şi pescuitul recreativ-sportiv, se pot desfăşoară în limitele capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor acvatice lentice şi lotice din PN-BmB stabilită conform celor prevăzute la subcapitolul 4.1.2. Reglementarea activităţii de utilizare a resurselor acvatice prin pescuitul comercial, pescuitul tradiţional şi pescuitul recreativ/sportiv se face în Regulament. c) Utilizarea resurselor aparţinând florei terestre prin activităţi pastorale Exploatarea păşunilor este permisă numai pentru animalele domestice aparţinând persoanelor care deţin păşuni pe teritoriul PN-BmB conform tabelului nr. 2.1, în limitele capacităţii productive şi de suport de suport a habitatelor din categoria pajiştilor de luncă şi de stepă, stabilită la 13 bovine/10 ha sau 100 ovine/10 ha, avizată în şedinţa CŞ din 5 decembrie 2006 din Anexele nr. 3.4 şi nr. 3.5. Reglementarea activităţii de utilizare a resurselor aparţinând florei terestre prin activităţi pastorale se face în Regulament. d) Utilizarea resurselor aparţinând faunei prin activităţi cinegetice În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, vânătoarea cu caracter recreativ/sportiv este permisă pe 18.605,8 ha, reprezentând 75,77% din suprafaţa PN-BmB, alcătuită din: a) cele 8 zone tampon a parcului, aparţinând celor 7 insule mari din parc - 9.072,8 ha; b) cele 4 zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane: i. Dunărea şi braţele fluviului - 6.133,9 ha, ii. Zona dig-mal a IMB - 1.034,6 ha, iii. Zona dig-mal a Câmpiei Bărăganului Nordic - 1.616,9 ha, iv. Zona dig-mal a Dobrogei - 105,7 ha. După legiferarea Coridorul "Est-Dunărean" de migraţie avifaunistică, vânătoarea cu caracter recreativ/sportiv va fi permisă, conform avizului PM din CŞ/28 februarie 2008 şi din CCAd/5 martie 2008, numai în cele trei zone dig-mal, 21,5 % din suprafaţa PN-BmB. În vederea legiferării Coridorului Est-dunărean de migraţie avifaunistică este necesară întocmirea unui studiu ştiinţific, fapt ce se va realiza prin accesarea de către Ad a unui proiect la nivel naţional pe POS Mediu sesiunea 4: Fundamentarea ştiinţifică a declarării "Coridorului Est-Dunărean de migraţie avifaunistică" în contextul implementării REŢELEI Natura 2000, POS-2 cu partenerii Ad, filialele SOR din judeţele aferente râului Prut şi de pe segmentul de Dunăre cuprins între Silistra şi Galaţi. Speciile la care vânătoarea este permisă ca şi cele a căror comercializare este permisă se regăsesc în Anexele nr. 2.18 şi nr. 2.19. Capacitatea de producţie şi de suport pentru activitatea de vânătoare cu caracter recreativ/sportiv este identică cu cotele de recoltă avizate anual de CŞ pentru fiecare fond de vânătoare în parte. Modul în care sunt reglementate activităţile de vânătoare şi de protecţie a fondului cinegetic, în funcţie de zonarea parcului, este stipulat în Regulament. e) Alte activităţi de utilizare a unor resurse ale capitalului natural din PN-BmB Recoltarea exemplarelor de floră şi/sau faună se va efectua cu acordul Ad, în limita capacităţii de suport calculată pe baza unor studii de impact, avizate de CŞ şi aprobate D.Bio. Capacităţile de suport astfel aprobate, vor fi înscrise în PM sau într-un addendum la PM. Recoltarea acestor elemente de floră sau de faună se face în condiţiile înscrise în Regulament. 3.2.5. Managementul utilizării durabile a serviciilor oferite de capitalului natural din PN-BmB a) Utilizarea prin turism a serviciilor oferite de PN-BmB Potenţialul ecoturistic pentru zonele tampon, cele 7 insule mari din PN-BmB şi pentru zonele de protecţie integrală a fost calculat la aproximativ 8.500 de vizitatori anual pentru un sejur mediu de 5 zile şi un volum 42.500 zile turistice, după Vădineanu et al., 2004. Odată cu includerea celor trei zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane în PN-BmB, respectiv zonele dig-mal a Câmpiei Bărăganului Nordic, a IMB şi a Dobrogei, frecvent vizitate de 90% dintre pescarii sportivi, care în anul 2007 au reprezentat 73,6% din totalul vizitatorilor, apreciem că potenţialul turistic al PN-BmB este de 25 mii de vizitatori anual, 16.500 de turişti/an în Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane + 8.500 de turişti/an în cele 7 zone de management durabil. În scopul dezvoltării unui turism sustenabil în PN-BmB, este necesară adoptarea unui management care să îmbine concomitent, după Dumbrăveanu, 2005: a) capacitatea de suport ecologic - nivelul/limita de utilizare de la care apare riscul ecologic şi impactul ecologic negativ; b) capacitatea de suport economic - nivelul/limita de utilizare de la care economia locală se bazează în mare măsură pe turism sau devine dependentă de acesta; c) capacitatea de suport social - nivelul/limita de utilizare de la care turiştii devin iritanţi pentru localnici sau afectează cultura locală; d) capacitatea de suport psihologic - nivelul/limita de utilizare de la care turiştii resimt disconfort şi lipsă de satisfacţie datorită aglomeraţiei turistice. Pentru zonele de protecţie integrală, CŞ a avizat în şedinţa din 10 noiembrie 2005, Anexa nr. 3.6, o capacitate de suport ecologic pentru cativitatea de turism la 15 turişti pe zi în Zona de protecţie integrală Fundu Mare şi de 25 de vizitatori/zi în Zona de protecţie integrală Egreta, şi ulterior de 20 de turişti/zi în Zona de protecţie integrală Cucova. Datorită faptului că, la momentul avizării ediţiei februarie 2008 a PM, ecoturismul în PN-BmB este slab dezvoltat, 7,6% în anul 2007 din potenţialul de 25 de mii, considerat anul cel mai bun de către Ad când au fost monitorizaţi 1.903 vizitatori în PN-BmB, celelalte trei capacităţi de suport,economic, social şi psihologic, pot fi cu greu estimate. Capacităţile de suport economic, social şi psihologic vor fi calculate la următoarea revizuire a PM. Categoriile de turism ce se pot desfăşura în PN-BmB sunt: a) ecoturismul, care include şi pescuitul sportiv, b) agroturismul, c) turismul ştiinţific, (a se vedea imaginea asociată) Fig. 3.3 Zonarea PN-BmB din punct de vedere al recreerii şi turismului d) turismul educaţional. Formele de turism permise PN-BmB sunt: a) turismul nautic practicat atât individual, cu caiacul, cât şi în grup, cu barca cu rame, b) turismul ecvestru, c) cicloturismul, d) turismul pedestru. Conform Strategiei de vizitare a PN-BmB, depusă în 25 ianuarie 2010 la Organismul Intermediar Galaţi prin cererea de finanţare la POS-1, în PN-BmB accesul turiştilor este reglementat conform schemei din Figura nr. 3.3 şi hărţii reprezentate în Figura nr. 3.4., astfel a) "Zona I turistică" corespunde celor 2 zone de protecţie strictă; b) "Zona II turistică" corespunde celor 7 zone de management durabil + cele 8 zone de protecţie integrală; c) "Zona III turistică" corespunde zonei de dezvoltare durabilă a activităţilor umane; d) Vizitarea PN-BmB se poate face numai în condiţiile stipulate în Reg. b) Navigaţia durabilă pe Dunăre (a se vedea imaginea asociată) Fig. nr. 3.4 Harta zonelor de vizitare Dunărea este principalul coridor de navigaţie european. Din totalul lungimii cursului fluviului de 2.857 km, porţiunea dintre Sulina şi Regensburg este navigabilă 2.414 km, - 84%, din care 1.074 km, - 38% pe teritoriul României. Dintre cei 120 afluenţi ai fluviului 34 sunt navigabili, după Clonaru, 1967. Pe segmentul de 62 de km din braţul Navigabil al Dunării, cât revine PN-BmB - 6% din teritoriul românesc, circulă pe toată perioada anului nave fluviale aparţinând următoarelor state europene riverane, enumerate din amonte spre aval: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina. În trecut, înainte de 1975, navigaţia la cote scăzute, era asigurată prin simpla dragare a braţului Dunărea Navigabilă, în unul sau cel mult două puncte cu energie mare de depunere a aluviunilor, aşa zisele "praguri", situate pe segmentul de 62 km aferent PN-BmB. În prezent, după 1980, datorită reducerii de 5 ori a suprafeţei albiei majore prin îndiguirea în anii '65 a fostei Bălţi a Brăilei, volumul debitului solid purtat la ape mari de Dunăre atunci când acesta creşte exponenţial, a crescut implicit cel puţin de de 5 ori pe secţiunea de 62 de km corespunzătoare PN-BmB faţă de situaţia dinaintea îndiguirilor. În consecinţă şi colmatarea şenalului navigabil s-a amplificat semnificativ. S-a ajuns astfel ca navigaţia în dreptul insulei Calia, între km 196 în amonte şi km 186 în aval, să se mute de pe braţul Navigabil, partea dreaptă a insulei Calia, pe braţul Calia, partea stângă, potrivit Figurii nr. 2.6. Întrucât braţul Calia de 10 km lungime, dar mult mai îngust decât fostul braţ navigabil, are trei coturi fără vizibilitate determină ca pătrunderea concomitentă a două convoaie pe şenal să devină riscantă. Pe de altă parte timpul de aşteptare în amonte a altui convoi în urcare poate depăşi 2 ore. În viitor, pentru asigurarea navigaţiei fluviale la cote mici, AFDJ Galaţi propune proiectul "Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila - km 375 - km 170 şi măsuri complementare", cu fonduri europene, în valoare de 240 mil. CŞ a avizat favorabil studiul de fezabilitate pentru acest proiect în 10 noiembrie 2005, potrivit Anexei nr. 3.6. Proiectul a stârnit aprigi controverse între Ministerul Transporturilor şi societatea civilă reprezentată de o serie de ONG-uri ecologiste conduse de WWF. Dezbateri au avut loc şi în Comisia Europeană, punându-se problema dacă proiectul AFDJ nu influenţează negativ realizarea, dar mai ales buna funcţionare ulterioară a amenajărilor hidrotehnice ce se vor realiza în cadrul proiectului LIFE 06 NAT/OR/000172, respectiv acţiunile C4 şi C5, pentru Ad a avut termen de implementare până în 2010, pentru reabilitarea hidrologică a PN-BmB. În urma notificării primite de la Comisia LIFE, Ad a repus în discuţia CŞ, în şedinţa din 22-23 ianuarie 2009, studiul de impact pentru proiectul AFDJ, ocazie cu care hidrologii din CŞ au demonstrat din nou că punerea în operă a acestui proiect nu generează un impact negativ asupra complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre din PN-BmB şi, pe de altă parte, că realizarea proiectului AFDJ nu vine în contradicţie cu proiectul LIFE din Anexa nr. 3.7. 3.2.6. Reconstrucţia şi reabilitarea ecologică în PN-BmB În procesul istoric de reconciliere a omului cu natura un rol deosebit de important este şi va fi deţinut de reconstrucţia şi reabilitarea ecologică a ecosistemelor antropizate. Obiectivul fundamental al reconstrucţiei şi/sau al reabilitării ecologice îl constituie readucerea, pe cât este posibil, a structurii deteriorate de factorii antropici sau naturali la stările structurale existente înaintea impactului sau la stări apropiate acestuia, după Giurgiu, 2005. Aşa cum s-a arătat în Capitolul II.2, îndiguirea fostei Bălţi a Brăilei a generat pe lângă transformarea geografiei Luncii Dunării, aridizarea climatului din zonele adiacente fostei bălţi şi mutaţiile sociale în viaţa locuitorilor, încă două consecinţe, cu impact grav asupra mediului: a) modificarea regimului hidrologic al Dunării prin creşterea exponenţială a debitului solid în suspensie pe o suprafaţă de depunere a acestora de 5 ori mai mică, fenomen ce se manifestă anual în timpul inundaţiilor vernale, cu efecte majore în ridicarea, an de an, a fundului celor 52 de lacuri interioare şi implicit, cu consecinţe dramatice în restrângerea suprafeţei active a sitului Ramsar "Balta Mică a Brăilei", pe o perioadă anuală tot mai scurtă. b) substituirea celor 149 mii ha de complexe de ecosisteme terestre şi acvatice a. naturale cu agrobiocenoze în incintele îndiguite şi cu ligniculturi clonale plopicole şi salicicole în ceea ce a mai rămas ca luncă inundabilă. Ca moment de referinţă pentru PN-BmB, atât în cazul reconstrucţiei ecologice a fostei păduri aluviale, cât şi în cazul reabilitării ecosistemelor acvatice lentice, este considerat anul 1960, deoarece: a) 1960 este un an anterior producerii intervenţiei antropice prin îndiguiri, desecări şi defrişări în fosta Baltă a Brăilei; b) erau acumulate suficiente date referitoare la parametrii ecosistemelor acvatice, începând cu cercetările marelui savant Grigore Antipa şi până la cele demarate de academicianul Nicolae Botnariuc în 1957, o dată cu înfiinţarea Staţiunii de Cercetări Hidrobiologice Brăila; c) în anul 1955 au fost realizate primele amenajamente silvice în Balta Brăilei, care reflectă fidel starea şi structura ecosistemelor forestiere existente la acel moment. O problemă de importanţă fundamentală constă în stabilirea modelului optim de ecosistem natural ţintă către care să se tindă în acţiunea de reconstrucţie/reabilitare ecologică a biotopurilor şi/sau a biocenozelor antropizate. a) Reconstrucţia ecologică a fostei păduri aluviale Declinul culturilor plopicole din Lunca Brăileană a Dunării, a avut loc în contextul regresului plopiculturii româneşti, care la rândul său nu poate fi scos din declinul general al pădurilor din România definit ca o stare determinată de un complex de factori favorizanţi, declanşatori şi agravanţi care afectează procesele fiziologice ale arborilor cu exteriorizări asupra creşterii acestora, moartea lor putând fi un sfârşit probabil, deci nu cert în toate cazurile, după Pătrăşcoiu, Badea, 1995. În trecut, evoluţia plopiculturii brăilene a avut loc în 4 etape. Odată cu realizarea primelor amenajamente silvice în Balta Brăilei în anul 1945, s-a propus ca majoritatea plopişurilor naturale şi parte din sălcete să fie substituite cu ligniculturi plopicole, reprezentate prin cele patru cutivaruri de plopi euramericani existente la acea vreme: marilandica, regenerata, robusta şi serotina; ceea ce s-a şi realizat în prima etapă în deceniul următor, după Popescu, 1994. Prin substituirea zăvoaielor de luncă deţinătoare ale unui genofond şi ecofond de o mare biodiversitate, cu ligniculturi de plopi euramericani după modelul agrobiocenozelor, au fost create masive şi compacte arborete uniclonale, cu structură ultrasimplificată şi de minimă stabilitate, dispărând astfel un vast şi inestimabil tezaur genetic şi ecologic, după Giurgiu, 1982 şi 1995. A II-a etapă a constat în campania masivă de introducere şi extindere a clonei Ro.16 pe o suprafaţă de peste 4 mii ha, prin substituirea plopilor autohtoni care au mai rămas, a cultivarurilor de plopi neselecţionaţi şi a unor arborete de salcie. troducerea clonei Ro.16 la Brăila s-a dovedit a fi nu numai un dezastru ecologic ci şi o catastrofă silviculturală, căci aceste ecosisteme ultrasimplificate şi uniformizate pe suprafeţe mari, au fost afectate masiv de cancerul bacterian -Pseudomonas syringae f. sp. Populea, determinând uscări de arborete în masă, pe suprafeţe însemnate ce au ajuns la peste 2 mii ha, la sfârşitul deceniului 8, după Popescu, 1994. Începând cu anul 1972, a început a III-a etapă, de înlocuire a clonei Ro.16 cu plopul I.214, urmat câţiva ani mai târziu de Sacrau 1979. Aceşti doi hibrizi, la care se adaugă din 1996 şi clona I.45/51, sunt cultivate şi în prezent în Lunca Brăileană a Dunării. În prezent. Înscriindu-se în regresul pe care îl parcurge începând cu 1985 cultura plopilor euramericani la nivel naţional, după Filat, 2000, declinul auxologic şi ecologic pe care îl înregistrează în ultimii 15 ani plopicultura brăileană, reprezintă a IV-a etapă a evoluţiei acestei culturi în Lunca Brăileană a Dunării şi se datorează: - carenţelor microstaţionale specifice luncilor; – hazardurilor naturale, de regulă o combinaţie între fenomenele climatice şi hidrologice dăunătoare, ce au dus la diminuarea semnificativă a caracterului intrazonal al staţiunilor - biotopurilor forestiere din Lunca Brăileană a Dunării; – gradaţiilor defoliatorului Lymantria dispar; – apariţiei fenomenului de topofizis - degenerarea clonelor; – unor deficienţe silvotehnice, după Moisei, 2003. Faptul că în prezent şi în viitor aceste ligniculturi uniclonale din Lunca Dunării, de minimă biodiversitate, sunt incompatibile cu principiile europene ale gestionării durabile ale pădurilor, după Giurgiu, 2004, reprezintă astăzi, în România, o provocare pentru un număr tot mai mare de specialişti şi cercetători,ecologi, şi în ultima vreme, silvicultori, după Moisei, 2006. În spiritul acestor tendinţe, se prefigurează o nouă etapă, a cincea în evoluţia plopiculturii brăilene: reconstrucţia ecologică a arboretelor artificiale din Lunca Dunării prin substituirea plopilor euramericani, pe măsura atingerii vârstei exploatabilităţii tehnice, cu plopi indigeni, mai întâi în zonele tampon şi în zonele de protecţie integrală din insulele ce alcătuiesc PN-BmB, urmată într-un viitor, mai mult sau mai puţin îndepărtat, de renaturarea zonelor dig-mal, după Moisei, 2006. Unul dintre motivele substituirii plopilor euramericani este şi ciclul prea scurt de 20-25 de ani. Pe lângă o stabilitate mai mare a ecosistemelor forestiere, un ciclu mai lung, cum ar fi de 60 de ani pentru plopii indigeni, după Moisei, 2003, favorizează retenţia carbonului din atmosferă pe o perioadă mai îndelungată de timp, fapt ce constituie un obiectiv prioritar al Protocolului de la Kyoto - Isebrands, Karnosky, 2001. În ceea ce priveşte plopii negri autohtoni, ambele ecotipuri, atât tipul cu gâlme cât şi cel cu scoarţă netedă, au longevităţi ce pot depăşi 90 - 100 de ani, fără ca lemnul să se deprecieze, sau arborii să devină scorburoşi. Se recomandă ca aceştia să fie menţinuţi până la limita longevităţii pe taluzele Dunării, a privalelor şi a japşelor din interiorul bălţii, fiindcă rolul lor de protecţie şi de consolidare a malurilor se va manifesta atâta timp cât vor vegeta acolo, după Popescu, 1994. În cazul sălciilor, prin tema de proiectare s-a propus un ciclu diferenţiat în funcţie de pragul gradului de inundabilitate stabilit la 6,2 hidrograde, după Popescu et a., 1982. Peste acest prag salcia este tăiată în crâng de jos cu un ciclu de 24- 25 de ani, sub acest prag se practică tăierile în scaun, ceea ce presupune două cicluri până la vârsta de 35 - 40 de ani, când, cu ocazia celei de a doua tăieri se valorifică şi scaunul. Se poate efectua şi a doua înscăunare la vârsta de 25 - 28 ani, după alţi 16 - 17 ani cu ocazia celei de a doua tăieri a sulinarilor scaunul se valorifică ca lemn de lucru -PAL despicat. La limita inferioară a vegetaţiei forestiere, 4,5 hidrograde, spre iezer, s-au instalat sălcetele de limită alcătuite în special din Salix fragilis, care se recomandă a fi tratate de mai multe ori în scaun, până la degradarea completă a scaunului, după Popescu et al., 1982. În acest caz refacerea arboretului se va face prin plantarea în mod insistent şi repetat a puieţilor sau a sadelor de talie mare printre scaune, în ochiuri formate pe măsură ce scaunele se usucă, după Moisei, 2006. Ca model de organizare structurală pentru acţiunile viitoare de reconstrucţie ecologică a fostei păduri aluviale prin substuirea ligniculturilor clonale plopicole şi salicicole cu specii forestiere autohtone, este luat în considerare Zăvoiul natural Begu, din următoarele considerente, după Moisei, 2006: i. unicitatea: zăvoiul Begu, care are o întindere de 10,5 ha, este ultimul arboret natural amestecat, format din 8 specii şi unităţi intraspecifice, cu o suprafaţă suficient de elocventă, peste 3,0 ha din PN-BmB; pe cursul inferior al Dunării mai există segmentul Silistra - Tulcea unde mai există încă două astfel de păduri aluviale: arboretul de plop negru de la Ostrov, Dunărea Veche, jud. Tulcea şi zăvoiul amestecat de la OS. Hârşova, jud. Constanţa; ii. reprezentativitate: pădurea naturală Begu reprezintă unul dintre puţinele habitate de interes comunitar tipice de pe cursul românesc al Dunării: 92A0 Galerii de Salix alba şi Populus alba; iii. variabilitate compoziţională: zăvoiul Begu este alcătuit din 8 unităţi specifice şi intraspecifice reprezentate în Figura nr. 3.3: 1. Populus alba - varietatea boleana - plop alb; 2. Populus alba - varietatea nivea - plop alb; 3. Populus nigra - ecotipul cu scoarţă netedă - plop negru; 4. Populus nigra - ecotipul cu gâlme - plop negru; 5. Salix alba - salcie albă; 6. Salix fragilis - salcie tremurătoare; 7. Ulmus foliacea - ulm de câmp; 8. Fraxinus excelsior - frasin de câmp. iv. închidere pe verticală: aşa cum se poate observa din analiza în figura 3.5, pădurea Begu prezintă o structură verticală caracterizată printr-o bună închidere în plan vertical, un profil dantelat, o etajare a plopului alb şi a celui negru în plafonul superior şi a salciei împreună cu frasinul şi ulmul în plafonul inferior; această structură verticală complexă conferă pădurii o rezistenţă sporită la factorii climatici nefavorabili (vânturi intense); (a se vedea imaginea asociată) Fig. 3.5. Profilul orizontal şi vertical al zăvoiului natural "Begu" v. stabilitate deosebită a zăvoiului Begu, rezultată din analiza indicilor de biodiversitate Shannon-Wiener - H' =1,625, Pielou - EH = 0,779, Brillouin EB = 0,324, Gleson -d =1,448 şi a parametrului "a" - Ea = 1,102, aşa cum se poate urmări şi în Figura nr. 3.6; vi. variabilitate staţională prin faptul că arboretul Begu ocupă o multitudine de biotopuri distribuite pe o amplitudine altitudinală de 3,5 - 4 m, de la coama grindului de mal, partea superioară a profilului orizontal din Figura nr. 3.5, şi până la japşa, partea dreaptă/jos Figura nr. 3.5 preferată de salcie. vii. resursă genetică: ca sursă de reproducere vegetativă, în scopul conservării in situ a resurselor genetice pe care le deţine în acţiunea de reconstrucţie ecologică a viitoarelor păduri aluviale în PN-BmB; prin grija cercetătorilor de la staţiunea I.C.A.S.Tulcea, arboretul Begu este înscris în programul european de conservare a resurselor forestiere EUROFORGEN. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 3.6 Comparaţie între o lignicultura plopicolă şi zăvoiul Begu după indicii de biodiversitate Necesitatea acţiunii de reconstrucţie ecologică a fostei păduri aluviale prin substituirea ligniculturilor plopicole uniclonale cu specii forestiere autohtone rezultă şi din compararea indicilor de biodiversitate dintre arboretele naturale şi culturile de plopi euramericani, evidenţiate în figura 3.6. În cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172, pe teritoriul PN-BmB, sunt în curs de realizare acţiunile C1 Reconstrucţia ecologică a fostei păduri aluviale prin substituirea pe 237 ha a ligniculturilor plopicole cu specii forestiere autohtone, C2 Distrugerea arbustului invaziv Amorpha fruticosa pe o suprafaţă de 212 ha şi C3 Înlocuirea amorfei pe cele 212 ha cu specii forestiere autohtone. b) Reabilitarea ecologică a ecosistemelor acvatice lentice Lucrările hidrotehnice executate pe sectorul românesc al Dunării în a II-a jumătate a secolului 20, îndiguirile fostelor bălţi, barajele de la Porţile de Fier 1 şi 2 şi canalul Dunăre-Marea Neagră au declanşat importante schimbări în regimul debitului solid de pe secţiunea Dunării corespunzătoare PN-BmB. În prezent, ca urmare a intervenţiei antropice descrise anterior, este evidentă manifestarea generalizată a procesului intens de colmatare în toate cele 52 de lacuri de pe cele 7 insule mari, aflate în regim liber de inundaţie. Fenomenul colmatării se manifestă generalizat în toate lacurile din PN-BmB, atât pe cele 27 de lacuri cu 3.196,7 ha luciu de apă pe care s-au realizat amenajări piscicole nesustenabile în anii 80, cât şi pe restul de 25 de lacuri cu 1.231,0 ha luciu de apă pe care nu au fost amenajări piscicole, potrivit Anexei nr. 2.10. În viitor, considerând că fenomenul colmatării se datorează, aşa cum s-a arătat, unor cauze antropice, reabilitarea biotopurilor din BmB devine necesară şi oportună. În consecinţă Ad a avizat în şedinţa CŞ din 28 aprilie 2006, următoarea strategie pentru decolmatarea lacurilor: a) constituirea a 3 zone mari de refugiu pentru avifauna acvatică; i. zona de conservare specială Egreta; ii. zona de conservare specială Fundu Mare; iii. zona Năvodari; b) menţinerea în permanenţă a apei cu ajutorul stăvilarelor în două dintre cele trei zone; c) decolmatarea celei de a III-a zone; d) extinderea ulterioară a metodei şi la restul de 24 de lacuri situate în afara celor 3 zone. Metode pentru decolmatare: a) utilizarea draglinelor cu evacuarea mecanică a pământului; b) barbotarea prin pomparea aerului sub presiune în timpul retragerii apelor din lacuri, după scarificarea prealabilă la o adâncime de 60 cm sub nivelul fundului lacului în timpul sezoanelor fără inundaţii. Indiferent de metoda aplicată operaţiunea de decolmatare va fi obligatoriu urmată de renaturarea biocenozei acvatice prin reconstrucţie ecologică, însămânţare cu rizomi de stuf, nuferi şi altele asemenea; reintroducerea în habitat a elementelor de microfaună şi microfloră. În cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172, pentru zona Fundu Mare, sunt în curs de realizare acţiunile A4 şi C4 "Studiu şi reabilitarea hidrologică a complexului Fundu Mare". Restul zonelor vor fi decolmatate ulterior prin accesarea unor noi proiecte cu fonduri structurale, proiectul POP. 3.2.7. Managementul speciilor şi habitatelor de interes comunitar în PN-BmB. În anul 2007, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei a fost inclus în reţeaua Natura 2000, atât ca Sit de importanţă comunitară SCI, cât şi ca arie de protecţie specială, SPA. PN-BmB a fost declarat SCI pentru 9 tipuri de habitate din totalul de 19 identificate pe teritoriul parcului, o specie de mamifere, vidra, 3 specii de reptile şi amfibieni şi 12 specii de peşti, şi SPA pentru 23 de specii de păsări din anexa 1 a Directivei Pasari nr. 79/409, dintre care 6 specii sunt periclitate la nivel global. De asemenea, situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale următoarelor specii: a) colonii mixte de Ardeide; b) Ciconia nigra - barză neagră; c) Aythya nyroca - raţă roşie; d) Haliaeetus albicilla -vultur codalb. În ceea ce priveşte speciile migratoare, situl prezintă o deosebită însemnătate pentru speciile de gâşte şi raţe atât în perioada de migraţie cât şi în perioada de iernat. Pe teritoriul parcului habitatele şi speciile de importanţă comunitară se găsesc într-o stare de conservare bună sau foarte bună. Pentru menţinerea stării de conservare şi pentru evitarea deteriorării acesteia, au fost identificate o serie de potenţiale activităţi care ar putea avea un efect negativ asupra habitatelor şi speciilor. Pe baza acestor cunoştinţe au fost propuse o serie de măsuri de management, în vederea elaborării de strategii de prezervare a speciilor şi habitatelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri precise de management conservativ, potrivit tabelelor nr. 3.1, nr. 3.2 şi nr. 3.3. Măsurile preconizate reprezintă minimul necesar pentru menţinerea speciilor şi habitatelor într-o stare favorabilă de conservare. Totuşi, fiecare specie şi habitat aparţine unor ansambluri mai vaste, care includ alte specii şi alte tipuri de medii, cu cerinţe particulare, uneori diferite, care vor trebui luate în considerare şi armonizate pentru realizarea unui management conservativ favorabil pentru fiecare. Ad propune realizarea unor studii privind monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor în cadrul unui viitor proiect pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune, pe Axa prioritară 4 "Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii" în cadrul Programului Operativ Sectorial "MEDIU", de către instituţii şi organizaţii care au ca obiect de activitate cercetare, POS-1. Tabelul nr. 3.1 Măsuri de management pentru păsări de interes comunitar
┌─────────────────────┬───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ │ │Activităţi umane cu impact asupra speciilor de pasari -anexa 1, Directiva 79/ │ │
│ │ │409 │Măsuri de │
│Specia │Statut ├────────────┬────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────┬────────────┤management │
│ │ │Silvicultură│Agricultură │Urbanism │Vânătoare │Pescuit │Turism │ │
│ │ │ │-păşunat │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Supravegherea│
│ │ │ │ │ │ │ │Turismul │pescuitului │
│ │ │ │ │ │ │Pescuitul │necontrolat │sportiv şi a │
│ │ │ │ │ │ │necontrolat │în │turismului. │
│ │ │ │ │ │ │şi braconajul│apropierea │Încercarea de│
│Alcedo atthis │Aproape │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │pot periclita│malurilor │stopare a │
│(pescăraş albastru) │ameninţată │obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │capacitatea │poate │braconajului │
│ │ │ │ │ │ │de │deranja │piscicol. │
│ │ │ │ │ │ │aprovizionare│specia în │Păstrarea │
│ │ │ │ │ │ │cu hrană │perioada de │calităţii │
│ │ │ │ │ │ │ │cuibărit │apei şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │protejarea │
│ │ │ │ │ │ │ │ │habitatului. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Exploatarea │ │ │ │ │ │Protejarea │
│ │ │arborilor cu│ │ │ │ │ │habitatelor │
│ │ │cuiburi duce│ │ │ │ │ │şi locurilor │
│Aquila pomarina │ │la │ │ │Braconajul │ │ │de cuibărire,│
│(acvila ţipătoare │Vulnerabilă│distrugerea │Nu face │Nu face │duce la │Nu face │Nu face │neexploatarea│
│mică) │ │cuiburilor │obiectul │obiectul │reducerea │obiectul │obiectul │arborilor cu │
│ │ │şi egradarea│ │ │efectivelor │ │ │cuiburi şi │
│ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │încercarea de│
│ │ │de cuibărit │ │ │ │ │ │eliminare a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │braconajului.│
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Schimbarea │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │regimului │ │ │ │ │regimului │
│ │ │ │hidric al │ │ │ │ │hidric al │
│ │ │ │zonelor │ │ │ │Turismul │zonelor umede│
│Ardea purpurea (stârc│ │Nu face │umede şi │Nu face │Nu face │Nu face │necontrolat │şi a │
│roşu) │Periclitată│obiectul │îndepărtarea│obiectul │obiectul │obiectul │poate │suprafeţelor │
│ │ │ │stufărişului│ │ │ │deranja │stuficole, │
│ │ │ │reduce │ │ │ │specia. │protecţia │
│ │ │ │habitatul │ │ │ │ │cuiburilor şi│
│ │ │ │speciei. │ │ │ │ │a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │habitatelor. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Drenarea │ │ │Pescuitul │ │Menţinerea şi│
│ │ │Tăierea │apelor din │ │ │necontrolat │Turismul │protejarea │
│ │ │arborilor cu│zonele umede│ │ │şi braconajul│necontrolat │zonelor │
│Ardeola ralloides │Vulnerabilă│cuiburi duce│de bălţi şi │Nu face │Nu face │duce la │perturbă │umede, │
│(stârc galben) │ │la reducerea│mlaştini │obiectul │obiectul │reducerea │specia în │protecţia │
│ │ │habitatului │duce la │ │ │resurselor de│perioada de │cuiburilor şi│
│ │ │ │reducerea │ │ │hrană. │cuibărire. │a │
│ │ │ │habitatului.│ │ │ │ │habitatelor. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Vânătoarea │Pescuitul │ │Menţinerea │
│ │ │ │Asanarea │ │necontrolată│necontrolat │ │zonelor umede│
│ │ │ │zonelor │ │şi │şi braconajul│ │şi a │
│Aythya nyroca (raţă │Vulnerabilă│Nu face │umede │Nu face │braconajul │duce la │Nu face │suprafeţelor │
│roşie) │ │obiectul. │conduce la │obiectul. │duce la │reducerea │obiectul. │stuficole, │
│ │ │ │restrângerea│ │reduc. │resurselor de│ │controlul │
│ │ │ │habitatului.│ │efectivelor │hrană. │ │vânătorii şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │pescuitului. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Schimbarea │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │regimului │ │ │ │ │regimului │
│ │ │ │hidric al │ │ │ │ │hidric al │
│ │ │ │zon. umede │ │ │ │Turismul │zonelor umede│
│Botaurus stellaris │ │Nu face │şi │Nu face │Nu face │Nu face │necontrolat │şi a │
│(buhai de baltă) │Vulnerabilă│obiectul. │îndepărtarea│obiectul. │obiectul. │obiectul. │poate │suprafeţelor │
│ │ │ │stufărişului│ │ │ │deranja │stuficole, │
│ │ │ │reduce │ │ │ │specia. │protecţia │
│ │ │ │labitatul │ │ │ │ │cuiburilor şi│
│ │ │ │sp. │ │ │ │ │a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │habitatelor. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Alungarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │lor de către│ │Vânătoarea │ │ │ │
│ │ │ │proprietarii│ │necontrolată│ │ │ │
│ │ │ │de terenuri │ │şi │ │ │ │
│Branta ruficollis │Periclitată│Nu face │agricole pe │Nu face │braconajul │Nu face │Nu face │Reducerea │
│(Gâscă cu gât roşu) │ │obiectul. │care se │obiectul. │duce la │obiectul. │obiectul. │braconajului.│
│ │ │ │hrănesc │ │reducerea │ │ │ │
│ │ │ │reprezintă │ │efectivelor.│ │ │ │
│ │ │ │un factor de│ │ │ │ │ │
│ │ │ │stres │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │Schimbarea │ │ │ │ │regimului │
│ │ │ │regimului │ │ │ │ │hidric al │
│ │ │ │hidric al │ │ │ │ │zonelor umede│
│Chlidonias hybridus │ │Nu face │zon. umede │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │şi a │
│-Chirigiţă cu obraz │Vulnerabilă│obiectul. │şi │obiectul. │obiectul. │obiectul. │obiectul. │suprafeţelor │
│alb │ │ │îndepărtarea│ │ │ │ │stuficole, │
│ │ │ │stufărişului│ │ │ │ │protecţia │
│ │ │ │reduce │ │ │ │ │cuiburilor şi│
│ │ │ │habitatul sp│ │ │ │ │a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │habitatelor. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Restrângerea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │zonelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │umede duce │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la │Distrugerea │ │ │ │Menţinerea şi│
│Ciconia ciconia - │ │Nu face │distrugerea │deliberată a │Nu face │Nu face │Nu face │protecţia │
│Barză albă │Vulnerabilă│obiectul. │habitatului.│cuiburilor, │obiectul. │obiectul. │obiectul. │zonelor umede│
│ │ │ │Otrăvire cu │ocazional │ │ │ │şi a │
│ │ │ │seminţe │electrocutare│ │ │ │cuiburilor. │
│ │ │ │tratate cu │ │ │ │ │ │
│ │ │ │substanţe │ │ │ │ │ │
│ │ │ │chimice. │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Tăierea │ │ │ │ │Turismul │Conservarea │
│ │ │arborilor │ │ │ │Pescuitul │necontrolat │arboretelor │
│ │ │bătrâni duce│ │ │ │necontrolat │este un │unde se │
│ │ │la │ │ │ │şi braconajul│factor de │găsesc │
│Ciconia nigra - Barză│Vulnerabilă│restrângerea│Nu face │Nu face │Nu face │duce la │stres care │cuiburi, │
│neagră │ │şi │obiectul. │obiectul. │obiectul. │reducerea │poate │supravegherea│
│ │ │degradarea │ │ │ │resurselor de│determina │turismului, │
│ │ │habitatelor │ │ │ │hrană. │părăsirea │mai ales în │
│ │ │de cuibărit.│ │ │ │ │teritoriilor│perioada de │
│ │ │ │ │ │ │ │de cuibărit.│reproducere. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Restrângerea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │zonelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │umede duce │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la │ │ │ │ │Protejarea │
│Circus │ │ │restrângerea│ │ │ │ │suprafeţelor │
│aeruginosus-Erete de │Vulnerabilă│Nu face │habitatului.│Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │umede │
│stuf │ │obiectul. │Agricultura │obiectul. │obiectul. │obiectul. │obiectul. │stuficole, │
│ │ │ │intensivă │ │ │ │ │agricultură │
│ │ │ │duce a │ │ │ │ │extensivă. │
│ │ │ │restrângerea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │resurselor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │de hrană. │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Tăierile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │rase şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │exploatarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │arborilor │ │ │ │ │ │Protejarea │
│Coracias │ │scorburoşi │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │arborilor │
│garrulus-Dumbrăveancă│Vulnerabilă│duce la │obiectul. │obiectul. │obiectul. │obiectul. │obiectul. │scorburoşi │
│ │ │distrugerea │ │ │ │ │ │care au │
│ │ │cuiburilor │ │ │ │ │ │cuiburi. │
│ │ │şi la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │restrângerea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │habitatului.│ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Drenarea │ │Braconajul │ │ │ │
│ │ │ │luncilor │ │şi │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │umede, │ │vânătoarea │ │ │pajiştilor │
│Crex crex - Cristei │Vulnerabilă│Nu face │agricultura │Nu face │necontrolată│Nu face │Nu face │umede şi a │
│de câmp │ │obiectul │intensivă │obiectul │duc la │obiectul │obiectul │zonelor umede│
│ │ │ │duc la │ │reducerea │ │ │şi controlul │
│ │ │ │reducerea │ │efectivelor.│ │ │vânătorii. │
│ │ │ │habitatului.│ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Menţinerea şi│
│ │ │ │ │ │ │ │Turismul │protejarea │
│ │ │ │Drenarea │ │ │Pescuitul │necontrolat │zonelor umede│
│ │ │Tăierea │apelor din │ │ │necontrolat │perturbă │şi a │
│ │ │arborilor cu│zonele umede│ │ │şi braconajul│specia în la│arborilor cu │
│Egretta alba - Egretă│Periclitată│cuiburi duce│de bălţi şi │Nu face │Nu face │duce la │cuibărire, │cuiburi, │
│mare │ │la reducerea│mlaştini │obiectul │obiectul │reducerea │fiinc o sp. │reducerea │
│ │ │habitatului.│duce la │ │ │resurselor de│sensibilă la│turismului │
│ │ │ │reducerea │ │ │hrană. │prezenţa │necontrolat │
│ │ │ │habitatului.│ │ │ │omului. │şi a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │braconajului │
│ │ │ │ │ │ │ │ │piscicol. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Turismul │Menţinerea şi│
│ │ │ │ │ │ │ │necontrolat │protejarea │
│ │ │ │Drenarea │ │ │Pescuitul │perturbă │zonelor umede│
│ │ │Tăierea │apelor din │ │ │necontrolat │specia în │şi a │
│ │ │arborilor cu│zonele umede│ │ │şi braconajul│perioada de │arborilor cu │
│Egretta garzetta - │Periclitată│cuiburi duce│cu bălţi şi │Nu face │Nu face │duce la │cui-bărire -│cuiburi, │
│Egretă mică │ │la reducerea│mlaştini │obiectul │obiectul │reducerea │este mai │reducerea │
│ │ │habitatului.│duce la │ │ │resurselor de│puţin │turismului │
│ │ │ │'educerea │ │ │hrană. │sensibilă │necontrolat │
│ │ │ │habitatului.│ │ │ │decât egreta│şi a │
│ │ │ │ │ │ │ │mare -. │braconajului │
│ │ │ │ │ │ │ │ │piscicol. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Exploatarea │ │ │Campaniile │ │ │Protejarea │
│ │ │arboretelor │ │ │de reducere │ │ │locurilor de │
│ │ │unde │ │ │a nr. de │ │ │cuibărit, │
│Falco vespertinus │ │cuibăreşte │Nu face │Nu face │ciori de │Nu face │Nu face │chiar dacă │
│-Vânturel de seară │Vulnerabilă│specia are │obiectul │obiectul │semănătură │obiectul │obiectul │este vorba de│
│ │ │un impact │ │ │afectează de│ │ │colonii mixte│
│ │ │negative │ │ │şi │ │ │cu cioara de │
│ │ │asupra │ │ │efectivele │ │ │semănătură. │
│ │ │efectivelor.│ │ │de vânturel.│ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Reducerea │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │suprafeţelor│ │ │ │Turismul │zonelor umede│
│ │ │ │stuficole │ │ │ │necontrolat │şi a │
│Grus grus - Cocor │Vulnerabilă│Nu face │are impact │Nu face │Nu face │Nu face │reprezintă │suprafeţelor │
│ │ │obiectul │negative │obiectul │obiectul │obiectul │un factor de│stuficole şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │stres pentru│controlul │
│ │ │ │habitatului │ │ │ │specie. │turismului. │
│ │ │ │speciei. │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Tăierea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │arborilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │înalţi şi │ │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │bătrâni şi │ │ │ │ │ │arborilor │
│ │ │înlocuire │ │ │ │ │ │înalţi şi │
│Haliaeetus albicilla │Critic │vegetaţiei │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │bătrâni, │
│-Codalb │periclitată│arborescente│obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │înlocuirea │
│ │ │natura cu │ │ │ │ │ │culturilor │
│ │ │plantaţii │ │ │ │ │ │hibride cu │
│ │ │hibride │ │ │ │ │ │specii │
│ │ │afectează │ │ │ │ │ │autohtone. │
│ │ │negativ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │specia │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Reducerea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │zonelor │ │ │ │ │Menţinerea │
│Ixobrychus minutus │Vulnerabilă│Nu face │stuficole │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │zonelor umede│
│-Stârc pitic │ │obiectul. │afectează │obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │stuficole. │
│ │ │ │habitatul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │speciei. │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Reducerea │ │ │ │ │ │
│ │ │Tratamentul │suprafeţelor│ │ │ │ │Protejarea │
│Milvus migrans - Gaie│Critic │tăierilor │umede │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │zonelor umede│
│neagră │periclitată│rase reduce │afectează │obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │şl evitarea │
│ │ │habitatul │negativ │ │ │ │ │tăierilor │
│ │ │speciei. │habitatul │ │ │ │ │rase. │
│ │ │ │speciei. │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Pescuitul │ │ │
│ │ │ │ │ │ │necontrolat │ │ │
│ │ │ │ │ │ │şi braconajul│ │ │
│ │ │ │ │ │ │duce la │ │Menţinerea şi│
│ │ │ │ │ │ │reducerea │ │protejarea │
│ │ │Tăierea │Drenarea │ │ │resurselor de│ │zonelor umede│
│ │ │sălcetelor │apelor din │ │ │hrană. │Turismul │şi a │
│ │ │unde se │zonele umede│ │ │Adeseori │necontrolat │arboretelor │
│Nycticorax nyctycorax│Vulnerabilă│găsesc │de bălţi şi │Nu face │Nu face │pescarii │perturbă │cu cuiburi, │
│- Stârc de noapte │ │coloniile │mlaştini │obiectul │obiectul │distrug │specia în │reducerea │
│ │ │duce la │duce la │ │ │cuiburile │perioada de │turismului │
│ │ │reducerea │reducerea │ │ │deoarece │cuibărire. │necontrolat │
│ │ │habitatului.│habitatului.│ │ │stârcul de │ │şl a │
│ │ │ │ │ │ │noapte │ │braconajului │
│ │ │ │ │ │ │consumă │ │piscicol. │
│ │ │ │ │ │ │frecvent │ │ │
│ │ │ │ │ │ │puiet de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │peşte │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Pescuitul │ │ │
│ │ │ │ │ │ │necontrolat │ │ │
│ │ │ │ │ │ │şi braconajul│ │Protejarea │
│ │ │Tăierea │Reducerea │ │ │duce la │ │habitatului │
│ │ │sălcetelor │zonelor │ │ │reducerea │ │speciei, │
│Phalacrocorax pygmeus│Vulnerabilă│unde se │umede │Nu face │Nu face │resurselor de│Nu face │reducerea │
│- Cormoran pitic │ │găsesc │afectează │obiectul │obiectul │hrană. Adesea│obiectul │braconajului │
│ │ │coloniile │negativ │ │ │exemplare au │ │şi controlul │
│ │ │duce la re │specia. │ │ │fost găsite │ │pescuitului. │
│ │ │ │ │ │ │în plasele │ │ │
│ │ │ │ │ │ │pescarilor │ │ │
│ │ │ │ │ │ │localnici. │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │ │ │ │ │ │arboretelor │
│ │ │ │ │ │ │ │ │cu colonii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │chiar dacă │
│ │ │ │ │ │ │Pescuitul │ │sunt bătrâne,│
│ │ │Tăierea │Reducerea │ │ │necontrolat │Turismul │protejarea │
│ │ │sălcetelor │zonelor │ │ │şi braconajul│necontrolat │zonelor umede│
│Platalea leucorodia │Periclitată│unde se │umede │Nu face │Nu face │duce la │reprezintă │şi a │
│-Lopătar │ │găsesc │afectează │obiectul │obiectul │reducerea │un factor de│regimului │
│ │ │coloniile │negativ │ │ │resurselor de│stres. │hidric │
│ │ │duce la re │specia. │ │ │hrană. │ │natural, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │reducerea │
│ │ │ │ │ │ │ │ │braconajului │
│ │ │ │ │ │ │ │ │piscicol şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │turismul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │controlat. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │ │ │ │ │ │arboretelor │
│ │ │Tăierea │Reducerea │ │ │ │ │cu colonii, │
│ │ │sălcetelor │zonelor │ │ │ │ │chiar dacă │
│Plegadis falcinellus │ │unde se │umede │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │sunt bătrâne,│
│-Ţigănuş │Vulnerabilă│găsesc │afectează │obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │protejarea │
│ │ │coloniile │negativ │ │ │ │ │zonelor umede│
│ │ │duce la re │specia. │ │ │ │ │şi a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │regimului │
│ │ │ │ │ │ │ │ │hidric │
│ │ │ │ │ │ │ │ │natural. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Schimbarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimului │ │ │ │ │ │
│ │ │ │hidric al z.│ │ │ │ │Menţinerea şi│
│Sterna hirundo - │ │Nu face │umede şi │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │protejarea │
│Chiră de baltă │Vulnerabilă│obiectul │îndepărtarea│obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │zonelor │
│ │ │ │stufărişului│ │ │ │ │umede. │
│ │ │ │reduce │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sp. │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┘
Tabelul nr. 3.2 Măsuri de management pentru animalele de interes comunitar
┌───────────────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ │ │Activităţi umane cu impact asupra speciilor de interes comunitar - Directiva 92 │ │
│Specia │Statut │/43 │Măsuri de │
│ │ ├────────────┬─────────────┬────────┬────────────┬────────────────┬──────────────┤management │
│ │ │Silvicultură│Agricultură │Urbanism│Vânătoare │Pescuit │Turism │ │
├───────────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┴────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────┤
│Mamifere │
├───────────────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────┬────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │apelor cu │ │Braconajul │ │ │Protejarea │
│ │ │ │pesticide şii│ │şi │Braconajul │ │habitatelor, │
│ │ │Nu face │fertilizante │Nu face │vânătoarea │piscicol duce la│Nu face │agricultură │
│Lutra lutra - Vidră│Vulnerabilă│obiectul │pentru │obiectul│necontrolată│reducerea │obiectul │extensivă, │
│ │ │ │agricultură │ │diminuează │resurselor de │ │reducerea │
│ │ │ │are impact │ │efectivele │hrană │ │braconajului.│
│ │ │ │negative │ │ │ │ │ │
│ │ │ │asupra sp. │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┴────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────┤
│Reptile şi amfibieni │
├───────────────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────┬────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │apelor cu │ │ │ │ │ │
│Bombina │ │ │pesticide şii│ │ │ │ │Protejarea │
│bombina-Buhai de │Aproape │Nu face │fertilizante │Nu face │Nu face │ │Nu face │zonelor │
│baltă cu burta │ameninţată │obiectul │pentru │obiectul│obiectul │Nu face obiectul│obiectul │umede, │
│roşie │ │ │agricultură │ │ │ │ │reducerea │
│ │ │ │are impact │ │ │ │ │poluării. │
│ │ │ │negative │ │ │ │ │ │
│ │ │ │asupra sp. │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Îndiguiri, │ │ │ │Colectarea de │ │
│ │ │ │drenări, │ │ │ │exemplare vii │ │
│ │ │ │captări, │ │ │ │sau părţi ale │Protejarea │
│Emys │ │ │desecări, │Poluarea│ │ │acestora pt. │habitatelor, │
│orbicularis-Broască│Vulnerabilă│Nu face │poluarea │menajeră│Nu face │Nu face obiectul│comercializare│reducerea │
│ţestoasă de apă │ │obiectul │agricolă a │şi │obiectul │ │sau ca │poluării, │
│ │ │ │apelo au │industr.│ │ │"amintire" │educarea │
│ │ │ │impact │ │ │ │afectează grav│turiştilor. │
│ │ │ │negative │ │ │ │sp. │ │
│ │ │ │asupra sp. │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │agricolă, │ │ │ │ │ │
│Trituras │ │ │distrugerea │Poluarea│ │ │ │Protejarea │
│dobrogicus-Triton │Periclitată│Nu face │habitatului │menajeră│Nu face │Nu face obiectul│Nu face │habitatelor, │
│cu creastă │ │obiectul │de luncă │şi │obiectul │ │obiectul │reducerea │
│dobrogean │ │ │umedă duc la │industr.│ │ │ │poluării. │
│ │ │ │afectarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │populaţiilor.│ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┴────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────┤
│Peşti │
├───────────────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────┬────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Alosa pontica - │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│Scrumbie de Dunăre │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Alosa tanaica - │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│Rezeafcă de Dunăre │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Aspius aspius - │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│Avat │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Cobitis taenia - │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│Zvârlugă │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Gobio albipinnatus │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│- Porcuşor de nisip│Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Gobio kessleri - │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│Petroc │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Gymnocephalus │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│baloni - Ghiborţ de│Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│râu │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Gymnocephalus │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│schraetse Răspăr │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Misgurnus fossilis │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│-Ţipar │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Pelecus cultratus │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│-Sabiţă │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Rhodeus sericeus │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│amarus - Boare │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Zingel zingel - │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│Pietrar │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
└───────────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┴────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────┘
Tabelul nr. 3.3 Măsuri de management pentru habitatele de interes comunitar
┌────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│ │ │Activităţi umane cu impact asupra habitatelor - Directiva 92/43 │ │
│Habitat │Valoare ├───────────────┬──────────────┬───────────┬─────────┬────────┬────────┤Măsuri de │
│ │conservativă│Silvicultură │Agricultură - │Urbanism │Vânătoare│Pescuit │Turism │management │
│ │ │ │păşunat │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Poluare cu │ │ │ │ │ │
│3130 - Ape │ │ │pesticide şi │ │ │ │ │Păstrarea calităţii│
│stătătoare │ │Nu face │fertilizanţi │Poluare │Nu face │Nu face │Nu face │apei şi a │
│oligotrofe │Mare │obiectul │de la │industrială│obiectul │obiectul│obiectul│hidrodinamicii │
│până la │ │ │terenurile │ │ │ │ │naturale. │
│mezotrofe │ │ │agricole din │ │ │ │ │ │
│ │ │ │vecinătate. │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│3270 - Râuri│ │ │Poluare cu │ │ │ │ │ │
│cu maluri │ │ │pesticide şi │ │ │ │ │Păstrarea calităţii│
│nămoloase cu│ │Nu face │fertilizanţi │Poluare │Nu face │Nu face │Nu face │apei şi a │
│vegetaţie de│Redusă │obiectul │de la │industrială│obiectul │obiectul│obiectul│hidrodinamicii │
│Chenopodion │ │ │terenurile │ │ │ │ │naturale. │
│rubri şi │ │ │agricole din │ │ │ │ │ │
│Bidention │ │ │vecinătate. │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│6410 - │ │ │Poluare cu │ │ │ │ │ │
│Pajişti cu │ │ │pesticide şi │ │ │ │ │Păstrarea calităţii│
│Molinia pe │ │Nu face │fertilizanţi │Poluare │Nu face │Nu face │Nu face │apei şi a │
│soluri │Moderată │obiectul │de la │industrială│obiectul │obiectul│obiectul│hidrodinamicii │
│calcaroase, │ │ │terenurile │ │ │ │ │naturale. │
│turboase sau│ │ │agricole din │ │ │ │ │ │
│argiloase │ │ │vecinătate. │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Eliminarea │
│6430 - │ │ │ │ │ │ │ │păşunatului ilegal │
│Comunităţi │ │ │ │ │ │ │ │şi menţinerea │
│de lizieră │ │ │ │ │ │ │ │acestuia în anumite│
│cu ierburi │ │ │Păşunatul │ │ │ │ │limite, deoarece │
│înalte │ │Nu face │ilegal şi │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │extinderea │
│higrofile de│Redusă │obiectul │abandonarea │obiectul │obiectul │obiectul│obiectul│habitatului este │
│la nivelul │ │ │animalelor │ │ │ │ │limitată de │
│câmpiilor │ │ │domestice │ │ │ │ │îmbogăţirea │
│până la cel │ │ │ │ │ │ │ │substratului cu │
│montan şi │ │ │ │ │ │ │ │resurse azotoase │
│alpin. │ │ │ │ │ │ │ │din dejecţiile │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ovinelor. │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Eliminarea │
│6440 - │ │ │Păşunatul │ │ │ │ │păşunatului ilegal │
│Pajişti │ │ │ilegal, │ │ │ │ │şi │
│aluviale din│Moderată │Nu face │suprapăşunatul│Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │asupra-păşunatului,│
│Cnidion │ │obiectul │şl abandonarea│obiectul │obiectul │obiectul│obiectul│dezvoltarea unor │
│dubii │ │ │animalelor │ │ │ │ │scheme de păşunat │
│ │ │ │domestice │ │ │ │ │adaptate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │habitatului. │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│6510 - │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Pajişti de │ │ │Păşunatul │ │ │ │ │ │
│altitudine │ │ │ilegal, │ │ │ │ │ │
│joasă │Moderată │Nu face │suprapăşunatul│Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │Eliminarea │
│-Alopecurus │ │obiectul │şl abandonarea│obiectul │obiectul │obiectul│obiectul│păşunatului ilegal.│
│pratensis, │ │ │animalelor │ │ │ │ │ │
│Sanguisorba │ │ │domestice │ │ │ │ │ │
│officinalis │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│91F0 - │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Păduri │ │ │Păşunatul │ │ │ │ │Menţinerea │
│ripariene │ │Fondul │ilegal, │ │ │ │ │habitatelor │
│mixte cu │ │forestier este │suprapăşunatul│ │ │ │ │forestiere │
│stejar, ulm │Moderată │supus │şl abandonarea│Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │naturale, │
│şi frasin,în│ │prevederilor │animalelor │obiectul │obiectul │obiectul│obiectul│eliminarea │
│lungul │ │amenajamentului│domestice în │ │ │ │ │păşunatului │
│râurilor - │ │silvic. │fond │ │ │ │ │semisălbatic │
│Ulmenion │ │ │forestier. │ │ │ │ │ilegal. │
│minoris │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │Înlocuirea │Păşunatul │ │ │ │ │habitatelor │
│92A0 - │ │speciilor │ilegal, │ │ │ │ │forestiere naturale│
│Zăvoaie cu -│ │autohtone cu │suprapăşunatul│ │ │ │ │şi reabilitarea │
│Salix │Mare │hibrizi clonaţi│şl abandonarea│Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │hidrologică a │
│alba-şi - │ │cu valoare │animalelor │obiectul │obiectul │obiectul│obiectul│Luncii Dunării, │
│Populus alba│ │economică │domestice în │ │ │ │ │eliminarea │
│ │ │ridicată │fond │ │ │ │ │păşunatului │
│ │ │ │forestier. │ │ │ │ │semisălbatic │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ilegal. │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │Înlocuirea │ │ │ │ │ │ │
│92D0 - │ │speciilor │ │ │ │ │ │ │
│Galerii │ │autohtone cu │Păşunatul │ │ │ │ │Protejarea │
│ripariene şi│Mare, │hibrizi clonaţi│ilegal, │ │ │ │ │habitatelor │
│tufărişuri -│(habitat │cu valoare │suprapăşunatul│ │ │ │ │naturale, │
│Nerio - │protejat în │economică │şl abandonarea│Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │eliminarea │
│Tamaricetea │reţeaua │ridicată, │animalelor │obiectul │obiectul │obiectul│obiectul│păşunatului │
│şi │Emerald) │inundaţii │domestice în │ │ │ │ │semisălbatic │
│Securinegion│ │majore cu │fond │ │ │ │ │ilegal. │
│tinctoriae │ │efecte negative│forestier. │ │ │ │ │ │
│ │ │asupra │ │ │ │ │ │ │
│ │ │habitatului │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────┴─────────┴────────┴────────┴───────────────────┘
3.2.8. Managementul situaţiilor de forţă majoră În trecut. Exemple de situaţii de forţă majoră care s-au produs în trecutul apropiat, după anul 2000 în BmB sunt: a) incendii de stuf provocate de firmele care exploatau piscicol complexele de lacuri şi care de multe ori se propagau şi în pădure generând incendii de litieră, până în anul 2004, b) poduri de gheaţă în timpul inundaţiilor de iarnă în 2009-2010, c) epizootii cum ar fi gripa aviară 2006, pesta porcină 2007; În cazul producerii de fenomene de forţă majoră calamităţi de natură abiotică cu caracter catastrofal, epizootii şi altele asemenea, instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu înştiinţarea Ad. Modul în care se realizează aceste intervenţii este reglementat în Regulament. 3.2.9. Ridicarea construcţiilor în PN-BmB În trecut pe teritoriul PN-BmB existau 9 sate care au fost strămutate după inundaţiile din 1970. În prezent nu există nici o localitate pe teritoriul PN-BmB. Datorită fragilităţii complexelor de ecosisteme din insulele ce alcătuiesc Balta Mică a Brăilei, în PM se consideră că antropizarea acestora prin construirea de hoteluri, a unor cabane turistice, de pensiuni ecoturistice şi înfiinţarea unor sate de vacanţă, determină deteriorarea echilibrului dinamic al capitalului natural din această arie protejată. În viitor. În aceste condiţii dezvoltarea ecoturismului prin construirea de spaţii de cazare este încurajată în zona de cooperare. În baza unor studii de impact avizate de CŞ şi aprobate de ANPA în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cele două zone dig-mal, se pot realiza construcţii. Realizarea de noi construcţii în PN-BmB este reglementată în Regulament. CAP. IV IMPLEMENTAREA PM Realizarea PM presupune într-o primă fază stabilirea unei liste de priorităţi şi planificarea în timp a modului de înfăptuire a acestor priorităţi şi într-o fază ulterioară identificarea resurselor financiare şi stabilirea bugetului necesar. 4.1. Priorităţi şi planificarea în timp Pentru a ajunge la lista acţiunilor necesare implementării PM este necesară parcurgerea următorului algoritm: (a se vedea imaginea asociată) 4.1.1. Ameninţările la adresa complexelor de ecosisteme din PN-BmB Ad a identificat la adresa PN-BmB un număr de 4 categorii de ameninţări: a) Utilizarea abuzivă a resurselor oferite de capitalul natural - braconaj piscicol, delicte silvice, păşunat abuziv în regim semisălbatic, recoltarea ilegală a altor elemente din flora şi fauna PN-BmB. b) Accesul inechitabil la resursele oferite de capitalul natural în cadrul comunităţilor locale adiacente - nemulţumirea localnicilor faţă de limitarea accesului la resursele naturale din parc, pe fondul pauperizării populaţiei din zona de cooperare. c) Starea actuală a unor ecosisteme - existenţa ligniculturilor clonale plopicole şi salicicole nu reprezintă un habitat corespunzător pentru cele 61 de specii avifauniste de aflate în Anexa nr. I a Direcţiei Păsări sau accelerarea procesului de colmatare a lacurilor cu implicaţii pe termen lung în reducerea suprafeţei active a sitului Ramsar. d) Poluarea - cu precădere poluarea acvatică, din interiorul României şi cea transfrontalieră, cum ar fi deversările accidentale cu cianuri din amonte ce pot coincide în mod catastrofal cu nivele mari ale fluviului în timpul inundaţiilor atunci când întregul complex de ecosisteme acvatice şi terestre poate fi distrus sau poluarea radioactivă, cu efecte similare atunci când s-ar înregistra scurgeri la centralele nucleare din amonte ce utilizează apele Dunării pentru răcirea reactoarelor. 4.1.2. Strategia PM În urma analizei impactului asupra capitalului natural din PN-BmB cauzat de cele 4 ameninţări majore identificate anterior şi definirii celor trei direcţii strategice după modelul de management practicat pe plan mondial în alte arii protejate conform convenţiei CBD: conservarea biodiversităţii, cercetare şi monitoring, dezvoltare economică durabilă, Capitolul nr. 1.1, au fost fundamentate cele 6 obiective strategice, care la rândul lor includ 12 obiective tactice, 23 de obiective operaţionale şi 123 acţiuni de management, prezentate tabelar în continuare. 4.2. Finanţarea activităţilor Finanţarea activităţilor PN-BmB pe perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2015 se asigură din: contribuţia financiară a RNP realizată în baza actului adiţional la contractul de administrare, din Anexa nr. 2.6, accesarea şi derularea, de către Ad sau terţi, a proiectelor finanţate de instituţii naţionale şi internaţionale,în special proiecte europene cu fonduri structurale, venituri realizate de Ad din activităţi proprii şi donaţii/sponsorizări, tabelul nr. 4.2. Dintr-un total de 174 acţiuni de management înscrise în tabelul nr. 4.1, în tabelul nr. 4.2 se regăsesc pentru finanţare în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2015 un număr de 80 activităţi, în special acţiuni ce se vor implementa prin proiecte europene. Restul de 94 acţiuni de management vor fi realizate în activitatea curentă a Ad, fără a necesita un buget special nominalizat. Evoluţia pe ansamblu a cheltuielilor şi a veniturilor pe care le va înregistra Ad pe parcursul celor 12 semestre este reprezentată în Figura nr. 4.2. Este evidentă creşterea cheltuielilor şi totodată a veniturilor, pe măsură ce sunt implementate noile proiecte cu fonduri structurale şi de coeziune. Demn de remarcat este faptul că în raportări şi în balanţe, cheltuielile nerambursabile în cadrul proiectelor europene se constituie ulterior ca venituri. Acest fapt duce la o ameliorare evidentă a deficitului înregistrat în balanţa venituri/cheltuieli a Ad, mai ales în situaţia în care ponderea totală a proiectelor europene este substanţială, aşa cum rezultă şi din Figura nr. 4.2. Fig. 4.2 Ponderea celor 3 categorii principale de venituri şi cheltuieli înregistrate de Ad (a se vedea imaginea asociată) Fig. 4.3 Valoarea proiectelor aplicate de Ad (a se vedea imaginea asociată) În figura nr. 4.3 este reprezentat un clasament al valorii proiectelor europene cunoscute până în prezent că sunt, sau vor fi implementate în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2015. Tabelul nr. 4.1 Obiectivele strategice, tactice, operaţionale şi acţiunile de management din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei acţiunile de management programate în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2015
┌───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬───────────────────────────────┐
│Acţiuni de │ │ │ │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │Monitorizarea activităţii │
│management │Rezultatul asteptat│Parteneri de implementare │Prioritate├──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼─────────────┬─────────────────┤
│ │ │ │ │S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│Frecvenţă │Mod de realizare │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv strategic 1: Conservarea diversităţii biologice, a structurilor │
│ecologice, precum şi a calităţii, productivităţii şi capacităţii de suport ca │
│temelie pentru dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-economice adiacente │
│Obiectiv tactic 1.A: Menţinerea integrităţii structurale la nivel ecosistemic a │
│PN-BmB Obiectiv operaţional 1.A.1: Corelarea distribuţiei principalelor tipuri │
│de habitate identificate în proiectul LIFE, cu noua zonare a PN-BmB şi cu │
│modificările geomorfologice produse │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Iniţiativă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legislativă pentru │înscrierea supraf. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│corelarea │reale a PN-BmB în │OCPI, MMP │1 │ │x │x │x │ │ │ │ │ │ │5 ani │Ridicare cu GPS +│
│suprafeţei PN-BmB │actele normative │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │transpunere GIS │
│cu prevederile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│HG.230/2003 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Actualizarea │Hartă GIS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hărţilor existente │reactualizată cu │ │1 │ │x │x │x │ │ │ │ │ │ │5 ani │Ridicare cu GPS +│
│în funcţie de noua │zonarea din Ed.a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │transpunere GIS │
│zonare a PN-BmB │II-a a PM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hărţii cu │Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţia celor 9│măsurilor de │adjudecat de instituţii prin │1 │x │x │x │ │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiuni │
│habitate de interes│management adecvate│SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.f) + A.1.g) │
│comunitar conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ROSCI0006 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Cartarea GIS a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţiilor │Localizarea │adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│speciilor de │măsurilor de │SEAP │2 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.a) │
│avifaună de interes│management adecvate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Cartarea GIS a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţiilor │Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │măsurilor de │adjudecat de instituţii prin │2 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│ihtiofaună de │management adecvate│SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.b) │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Cartarea GIS a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │Localizarea │adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│reptile şi │măsurilor de │SEAP │2 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.c) │
│amfibieni de │management adecvate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Cartarea GIS a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţiilor │Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │măsurilor de │adjudecat de instituţii prin │2 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│nevertebrate │management adecvate│SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.d) │
│terestre de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│h) Cartarea GIS a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţiilor │Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │măsurilor de │adjudecat de instituţii prin │2 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│nevertebr. acvatice│management adecvate│SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.e) │
│de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│i) Cartarea GIS a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│staţiunilor │Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere şi a │măsurilor de │adjudecat de instituţii prin │2 │x │x │x │ │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│pajistilor de │management adecvate│SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.f) │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│j) Cartarea GIS a │Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │măsurilor de │adjudecat de instituţii prin │2 │x │x │x │ │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│acvatice de interes│management adecvate│SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.g) │
│comunitar în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│k) Acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pregătitoare pentru│Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ridicare │
│realizarea unor │măsurilor de │UDJ, INH, ICDPA │3 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │o dată │batimetrică + │
│hărţi batimetrice a│management adecvate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │transpunere GIS │
│celor 52 de lacuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi bălţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 1.A.2: Revizuirea amenajamentului silvic astfel încât să │
│se respecte criteriul menţinerii integrităţii structurale │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Susţinerea temei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Participare │
│de proiectare la │ │MMP, RNP, ITRSV, DS Brăila │1 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │3 conf. │reprezentatntului│
│cele 3 conferinţe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ad la conf. │
│de amenajare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 1.A.3: Stabilirea şi implementarea de măsuri speciale de │
│protecţie pentru speciile şi habitatele periclitate │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pentru │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │managementului în │adjudecat de instituţii prin │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│speciilor de │SPA şi în SCI │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.a) │
│avifaună de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pentru │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │managementului în │adjudecat de instituţii prin │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│speciilor de │SPA şi în SCI │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.b) │
│ihtiofaună de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │îmbunătăţirea │adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│speciilor de │managementului în │SEAP │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.c) │
│reptile şi │SPA şi în SCI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amfibieni de int. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │îmbunătăţirea │adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│speciilor de │managementului în │SEAP │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.d) │
│nevertebrate │SPA şi în SCI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terestre de int. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │îmbunătăţirea │adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│speciilor de │managementului în │SEAP │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.e) │
│nevertebrate │SPA şi în SCI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice de int. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pentru │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │managementului în │adjudecat de instituţii prin │1 │ │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│habitatelor │SPA şi în SCI │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.f) │
│terestre de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pentru │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │managementului în │adjudecat de instituţii prin │1 │ │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│habitatelor │SPA şi în SCI │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.g) │
│acvatice de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│h) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management integrat│îmbunătăţirea │adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│propuse pentru │managementului în │SEAP │1 │ │ │x │x │x │x │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.h) │
│ROSPA0005 şi │SPA şi în SCI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ROSCI0006 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│i) Completarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│revizuirea PM în │Revizuirea ediţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│baza măsurilor de │a II-a a PM │CŞ, CCAd, MMP, Guv.României │1 │ │ │x │x │x │x │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.i) │
│mangament 1.A.3.a. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│... 1.A.3.h. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│j) Reglementarea │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor pe │integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │aprobarea ediţiei│
│teritoriul parcului│habitatelor şi │MMP, Guvernul României │1 │x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │o dată │a II-a a PM prin │
│conform zonării │protej. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │HG │
│PN-BmB │populaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│k) Reglementarea │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesului pe │integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │aprobarea ediţiei│
│teritoriul parcului│habitatelor şi │MMP, Guvernul României │1 │x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │o dată │a II-a a PM prin │
│conform zonării │protej. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │HG │
│PN-BmB │populaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│l) Menţinerea │Realizarea acţiunii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │LIFE-2, acţiune │
│infrastructurii │D2 în cadrul │DESDD │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │D2, acţiuni │
│existente │proiectului LIFE 06│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprii │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│m) Protejarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│complexului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecosisteme şi │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│supravegherea │integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Patrulări şi │
│activităţilor │habitatelor şi │pădurari OS. Brăila şi Lacu │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │zilnică │pânde finalizate │
│reglementate la │protej. │Sărat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prin rapoarte de │
│punctele j), k) şi │populaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activitate │
│l) de către agenţii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de teren prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţi de pază │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│ │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│n) Controale asupra│integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Controale │
│activităţii de pază│habitatelor şi │GM │ │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │semestrială │tematice │
│desfăsurate de Ad │protej. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │populaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│ │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│o) Acţiuni mixte de│integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Procese verbale │
│control │habitatelor şi │GM, IJJ, PF, PTF, ANPA, IJP │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │bilunară │comune │
│ │protej. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │populaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv tactic 1.B: Reconstrucţia şi reabilitarea ecologică a ecosistemelor │
│degradate din BmB Obiectiv operaţional 1.B.1: Substituirea ligniculturilor │
│plopicole clonale şi împădurirea terenurilor invadate cu amorfă cu specii │
│forestiere autohtone, caracteristice pădurii aluviale (Reconstrucţia │
│habitatelor de interes comunitar 91E0 şi 92A0) │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Modificarea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zona tampon a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│compoziţiei ţel │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│"plopi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prin tema de │
│euramericani" din │ │ICAS, DS Brăila, firme de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │la 2 conf. de│proiectare la │
│amenajamentele │ │amenajare │1 │ │ │ │ │x │ │x │ │ │ │amenaj │amenajarea OS │
│silvice conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Brăila şi Lacu │
│tipului natural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Sărat │
│fundamental de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădure descris în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1955 │Restaurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤fostelor păduri ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Conservarea in │aluviale conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│situ a genofondului│tipului nade │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune C&│
│şi ecofondului │microrelief produse│ │1 │x │x │x │x │x │x │ │ │ │ │perioadă pr. │D.1) │
│forestier autohton │în ultimii 60 de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│existent în PN-BmB │ani exprimate prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤gradul de │adjudecat prin SEAP de o firmă ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Repicarea prin │inundabilitate - │specializată în lucrări silvice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plantare pe 210 ha │măsurat în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a varietăţilor şi │hidrograde -. │ │1 │ │x │x │x │x │x │x │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune C&│
│ecotipurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │D.2) │
│obţinute la punctul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.B.1.e) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Continuarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acţiunii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│substituire a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiecte de │
│ligniculturilor │ │DS Brăila, OS Brăila şi L.Sărat│1 │ │ │ │ │ │ │ │x │x │x │permanent │împăduriri │
│plopicole după │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finalizarea celor 2│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 1.B.2: Reabilitarea ecologică a ecosistemelor acvatice │
│prin decolmatarea lacurilor şi a canalelor de alimentare aferente │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Construirea │Creşterea cu 620 ha│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │LIFE-2, acţiune │
│stăvilarului pe │a supraf. active a │adjudecat de o firmă prin SEAP │1 │x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │C5 │
│privalul Năvodari │sitului Ramsar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Studiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stiinţific şi de │Metoda de refacere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fezabilitate pentru│a habitatului │adjudecat de o institutie pe │2 │x │x │ │ │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POP, acţiune │
│decolmatarea zonei │acvatic din sudul │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nenumerotată încă│
│Popa-Cucova-Jepsi -│ImB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│619 ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Lucrări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hidrotehnice de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│decolmatare a │Refacerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POP, acţiune │
│sistemullui de │habitatului acvatic│adjudecat de o firmă prin SEAP │2 │ │ │x │x │x │x │ │ │ │ │perioadă pr. │nenumerotată încă│
│lacuri │din sudul ImB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Popa-Cucova-Jepsi -│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│619 ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Studiu pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│decolmatare în alte│Refacerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zone din PN-BmB │habitatelor │adjudecat de o firmă prin SEAP │3 │ │ │ │ │ │ │x │x │ │ │perioadă pr. │Proiecte europene│
│decât zonele F.Mare│acvatice din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │după POS Mediu │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Popa-Cucova-Jepsi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv strategic 2: Organizarea şi mangementul BmB ca zonă pilot pentru │
│dezvoltarea cunoaşterii şi expertizei manageriale în vederea dezvoltării │
│durabile în Sistemul Danubian Obiectiv tactic 2.A: Dezvoltarea şi implementarea │
│sistemului suport pentru asistarea deciziilor - Baza de date unitară a PN-BmB - │
│Obiectiv operaţional 2.A.1: Înfiinţarea şi dezvoltarea Bazei de date unitare a │
│PN-BmB │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Realizarea │Cresterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│designului pentru │capacităţii │adjudecat de o firmă prin SEAP │1 │x │x │x │x │x │x │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│Baza de date │instituţionale a Ad│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │F.1.a) │
│unitară a PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Avizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arhitecturii Bazei │ │Instituţiile reprezentate în CŞ│1 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │o dată │POS-1, acţiune │
│de date unitare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │F.1.b) │
│PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Completarea │Obţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bazei unitare de │expertizei necesare│ │1 │ │ │ │ │x │x │x │x │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│date a PN-BmB cu │fundamentării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.i) │
│datele existente │managementului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤durabil în PN-BmB │Instituţiile reprezentate în CŞ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Alimentarea în │ │+ + alte institute interesate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│continuare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │recoltarea de │
│îmbunătăţirea Bazei│ │ │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │x │x │permanent │date noi │
│de date unitare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) încheierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protocoalelor de │Programarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protocol de │
│cercetare între Ad │activităţii de │CŞ + alte centre de cercetare │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │utiliz. a Bazei │
│şi institute de │cercetare în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de date Unit. │
│cercetare, univ., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ONG-uri etc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 2.A.2: Implementarea sistemului de monitoring integrat │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Realizarea │Punerea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│designului pentru │funcţiune şi │ │1 │ │ │ │ │ │x │ │ │ │ │o dată │POS-1, acţiune │
│sistemul de │completarea Bazei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │F.1.a) │
│monitoring integrat│de date unitare a │Instituţiile reprezentate în CŞ│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤PN-BmB conform │+ alte institute interesate ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Implementarea │protocolului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │operare în sistem│
│sistemului de │funcţionare │ │1 │ │ │ │ │ │x │x │x │ │ │perioadă │ACCES şi GIS │
│monitoring integrat│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Prezentarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stării de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare a │Raport asupra │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │semestrială │raport către CŞ │
│complexelor de │stării de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi RNP │
│ecosisteme │conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice, terestre │ecosistemelor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi de eco-ton din │habitatelor, │- │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x ├─────────────┼─────────────────┤
│BmB prin │speciilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prelucrarea datelor│populaţiilor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│înscrise în Baza de│PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │anuală │raport către APM │
│date unitară a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi MMP │
│PN-BmB de către Ad │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 2.A.3: Observarea şi monitorizarea mediului abiotic │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Observarea şi │Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │prametrilor fizici │ABDL, GM, APM, INH │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │fise de │
│calităţii apei │şi chimici pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │monitorizare │
│ │Dunăre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Monitorizarea │Studiu hidrologic +│INH, UDJ, ICDPA │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │fise şi prognoze │
│debitului solid │simularea evoluţiei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │grafice │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Observarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eroziunii de maluri│Hartă GIS + │INH, UDJ, ICDPA │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │hărţi de contur │
│şi a modificării │simularea evoluţiei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│contururilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lacurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Observarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evoluţiei │evoluţiei după │INH, UDJ, ICDPA │3 │ │ │ │ │ │ │x │x │x │x │permanent │fise de │
│colmatării în │reabilitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │monitorizare │
│sistemul de lacuri │hidrologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Fundu Mare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Observarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evoluţiei │evoluţiei după │INH, UDJ, ICDPA │3 │ │ │ │ │ │ │x │x │x │x │permanent │fise de │
│colmatării în │reabilitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │monitorizare │
│sistemul de lacuri │hidrologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Popa-Cucova-Jepsi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Observarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evoluţiei │Hartă GIS + │INH, UDJ, ICDPA │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │semestrială │hărţi batimetrice│
│colmatării în │simularea evoluţiei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│celelalte 43 de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lacuri PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Observarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evoluţiei gradului │Hartă GIS + │ICAS │1 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │anual │amenajamente │
│de inundabilitate │simularea evoluţiei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvice │
│măsurat în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hidrograde │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│h) Observarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proceselor │Hartă GIS + │ICAS │3 │ │ │ │ │ │ │x │ │ │ │la 5 ani │amenajamente │
│pedogenetice şi/sau│simularea evoluţiei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvice │
│a degradării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│solurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 2.A.4: Observarea şi monitorizarea habitatelor şi │
│populaţiilor │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Elaborarea │Alimentarea cu date│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│noi a Bazei de date│adjudecat de instituţii prin │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│de avifaună de │unitare │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.a) │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Elaborarea │Alimentarea cu date│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│noi a Bazei de date│adjudecat de instituţii prin │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│de ihtiofaună de │unitare │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.b) │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│Alimentarea cu date│adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│de reptile şi │noi a Bazei de date│SEAP │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.c) │
│amfibieni de │unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│Alimentarea cu date│adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│de nevertebrate │noi a Bazei de date│SEAP │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.d) │
│terestre de interes│unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│Alimentarea cu date│adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│de nevertebrate │noi a Bazei de date│SEAP │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.e) │
│acvatice de interes│unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului │Alimentarea cu date│adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│habitatelor │noi a Bazei de date│SEAP │1 │ │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.f) │
│terestre de interes│unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului │Alimentarea cu date│adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│habitatelor │noi a Bazei de date│SEAP │1 │ │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.g) │
│acvatice de interes│unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│h) Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│relaţiilor │Alimentarea cu date│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologice în cadrul│noi a Bazei de date│adjudecat de instituţii prin │1 │ │ │x │x │x │ │ │ │ │ │perioadă │POS-1, acţiune │
│complexelor de │unitare │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiect │A.1.h) │
│ecosisteme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice, terestre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi de ecoton │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│i) Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│coloniilor mixte de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păsări acvatice, a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cuiburilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│codalbi şi a │Alimentarea cu date│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │recoltarea │
│arboretelor │noi a Bazei de date│- │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │planificată de │
│naturale destinate │unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │date noi │
│studiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fenologice, prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│agenţii de teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conf. protocoalelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de monitoriz. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│j) Observarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bilunară a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evoluţiei │Alimentarea cu date│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │recoltarea │
│habitatelor şi │noi a Bazei de date│- │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │planificată de │
│populaţiilor, prin │unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │date noi │
│agenţii de teren în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│staţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│k) Observaţii │Alimentarea cu date│Inst.de învăţământ, ONG, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │recoltarea │
│ocazionale │noi a Bazei de date│turisti etc │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │ocazională de │
│realizate terţi │unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │date noi │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea capacităţii productive şi de suport a │
│principalelor categorii de sisteme ecologice şi asigurarea conservării │
│biodiversităţii acestora Obiectiv tactic 3.A: Identificarea lacunelor şi │
│dezvoltarea activităţii de cecetare în raport cu organizarea spaţio-temporară a │
│sistemelor investigate şi cu necesităţile planului de management integrat şi │
│adaptativ. Obiectiv operaţional 3.A.1: Evaluarea anuală a capacităţii │
│productive în principalele tipuri de habitate │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Evaluarea │Obţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rapoarte de │
│capacităţii │expertizei pentru │Instituţiile reprezentate în CŞ│1 │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │anual │teren, rapoarte │
│productive │managementul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de activitate │
│ │adaptativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) întocmirea unor │Fundamentarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rapoarte de │
│rapoarte pentru │managementului │Instituţiile reprezentate în CŞ│3 │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │anual │teren, rapoarte │
│CCAd │integrat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de activitate │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 3.A.2: Stabilirea planurilor de acţiune şi a priorităţilor │
│de cercetare │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Priorităţi şi │Planifcarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rapoarte │
│planuri de acţiuni │activităţii de │Membrii CŞ │3 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │anual │stiinţifice │
│anuale │cercetare în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Publicarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planurilor de │Participare lărgită│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rapoarte │
│acţiune şi ale │la activitatea de │- │3 │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │anual │stiinţifice │
│priorităţilor de │cercetare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cercetare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Eliberarea la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cerere a │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│formularului de │cunoasterii │- │3 │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │anual │rapoarte │
│tipul "necesităţii │biodiversităţii în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │stiinţifice │
│sociale ale │PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cercetării" │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv strategic 4: Dezvoltarea expertizei manageriale, a tehnologiilor, a │
│metodelor, a instrumentelor pentru managementul integrat şi adaptativ în │
│limitele capacităţii productive şi de suport a resurselor specifice Bălţii Mici │
│a Brăilei - "Fundamentarea dezvoltării durabile pe sectorul inferior al │
│Sistemului Danubian" - Obiectiv tactic 4.A: Identificarea căilor complementare │
│de utilizare a resurselor şi serviciilor oferite de capitalul natural din BmB │
│Obiectiv operaţional 4.A.1: Elaborarea de studii de fezabilitate şi proiecte │
│pentru activitatea de agro-ecoturism │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turismului prin │Valorificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizarea şi │potentialului │DESDD │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │forte proprii │
│actualizarea │turistic al PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│paginii web │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│www.bmb.ro │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Realizarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, actiune │
│reactualizarea unui│Promovarea PN-BmB │- │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │A.1.g) + forte │
│link pe pagina web │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprii │
│www.bmb.ro │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Elaborarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│program pentru │Identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şedinte cu │
│promovarea │localnicilor care │CJ, OPDRP, CL din Z. de cooper.│3 │ │ │x │x │x │x │ │ │ │ │o dată │primari, │
│pensiunilor eco/ │vor face agroturism│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti, │
│agroturistice în Z.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │operatori │
│de cooperare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Elaborarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ghid de arhitectură│Dezvoltarea Z. de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tradiţională │coop. conform │CJ │2 │x │x │ │ │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │prin PUZ pt. BmB │
│specific BmB cu │traditiilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│modele pt. Z. de │peisajului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cooperare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mărcii de calitate │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│"Balta Mică a │activitătii de │OSIM, ADR │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │consultări cu │
│Brăilei" pentru │ecoturism în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti │
│produsele şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│serviciile oferite │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Ridicarea GIS a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│traseelor şi a │Omologarea celor 15│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │hartă GIS în │
│principalelor │trasee turistice │Min.Dezv şi Turismului │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │Stereo 70 cu │
│puncte de atracţie │din PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │traseele tur. │
│turistică din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Integrarea │Integrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB în reţeaua │traseelor în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │solicitare către │
│regională, │directiile de │ADR, Min.Dezv şi Turismului │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │Min.Dezv şi │
│naţională şi │turism din Reg.S-E │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Turismului │
│europeană de turism│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│h) Restaurarea │Conservarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│"Casei tradiţionale│traditiilor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │accesare proiect │
│Nedeicu" ca muzeu │fosta Baltă a │OPDRP, CJCT │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │x │x │o dată │cu fonduri │
│etnografic în zona │Brăilei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structurale │
│tampon a PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 4.A.2: Elaborarea de studii de fezabilitate privind │
│utilizarea durabilă a capitalului natural din PN-BmB │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor │Utilizarea durabilă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Studiu din care │
│profitabile cu │a capitalului │DESDD │2 │ │ │x │x │ │ │ │ │ │ │o dată │rezultă lista │
│impact minim asupra│natural din PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activităţilor │
│PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Plan pt. utiliz.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│resurselor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zonele de │Utilizarea durabilă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Studiu din care │
│management durabil │a capitalului │Instituţiile reprezentate în CŞ│2 │ │ │x │x │ │ │ │ │ │x │o dată │rezultă acest │
│în limitele │natural din PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │plan │
│capacităţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Calculul │Garanţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│capacităţii │respectării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Stabilirea │
│productive şi de │principiului │ICDEAPA, UDJ, DESDD, ANPA │1 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │anual │cotelor de │
│suport pentru │sustenabilităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pescuit │
│pescuit comercial │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Calculul │Garanţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│capacităţii │respectării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Stabilirea │
│productive şi de │principiului │AJV, DS Braila, CŞ, Academia R.│1 │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │anual │cotelor de │
│suport pentru │sustenabilităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │recoltă pt. vânat│
│vânătoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┼─────────────────┤
│e) Calculul │ │ │ │ │ │
│capacităţii │Garanţia │ │ │ │ │
│productive şi de │respectării │ │ │Ori de câte ori se solicită acordul pt │Se avizează de CŞ│
│suport pentru │principiului │Instituţiile reprezentate în CŞ│3 │activitatea respectivă │conf. princip. PM│
│recoltarea altor │sustenabilităţii │ │ │ │ │
│elemente de floră │ │ │ │ │ │
│şi faună │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴───────────────────────────────────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 4.A.3: Identificarea şi promovarea unor căi pentru │
│dezvoltrea durabilă a sistemelor socio-economice din zona de cooperare │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│"Planului de │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │studii prelim., │
│Urbanism Zonal │durabilă a Zonei de│CJ, SC "HALCROW", CŞ, 12 CL │1 │x │x │ │ │ │ │ │ │ │ │perioadă │consultări, │
│pentru Balta Mică a│cooperare a PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiectare │
│Brăilei" │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Elaborarea unei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│strategii pentru │Ameliorarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovarea │mediului în zona │CJ, OPDRP, 12 CL din Z. de coop│3 │ │ │ │ │ │ │x │x │ │ │o dată │consultări cu │
│agriculturii │adiacentă PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti │
│ecologice în zona │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de cooperare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Modernizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │accesare proiecte│
│drumurilor de acces│ │CJ, OPDRP, 12 CL din Z. de coop│3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │cu fonduri │
│în zona de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structurale │
│cooperare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │accesare proiecte│
│serviciilor de │Dezvoltarea │CJ, OPDRP, 12 CL din Z. de coop│3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │cu fonduri │
│transport private │socio-economică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structurale │
│pe apă şi pe uscat │durabilă a Zonei de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤cooperare va ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Încurajarea │determina o │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│înfiinţării unor │creştere sănătoasă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│societăţi │şi pe termen lung a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comerciale în │nivelului de trai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │accesare proiecte│
│cadrul │în rândul │CJ, OPDRP, 12 CL din Z. de coop│1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │cu fonduri │
│comunităţilor │comunităţii locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structurale │
│locale care să aibă│şi implicit va │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ca obiect de │scade presiunea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activitate │antropică asupra │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecoturismul │capitalului natural│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤din PN-BmB ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Încurajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│înfiinţării de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │accesare proiecte│
│ferme agroturistice│ │CJ, OPDRP, 12 CL din Z. de coop│1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │cu fonduri │
│care practică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structurale │
│agricultura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Încurajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│înfiinţării unor │Scăderea presiunii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │accesare proiecte│
│ferme de │asupra ihtiofaunei │CJ, OPDRP, 12 CL, SCDA │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │cu fonduri │
│acvacultură în zona│din PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structurale │
│de cooperare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│ │Alternativă la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│h) Încurajarea │culturile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│înfiinţării de │uniclonale din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │accesare proiecte│
│ferme lignicole cu │PN-BmB ce se vor │CJ, OPDRP, 12 CL, ICAS │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │cu fonduri │
│randament ridicat │substitui pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structurale │
│de stocare a CO2 │reconstrucţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pădurii aluviale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│i) Încurajarea unor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tradiţionale: │Conservarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │accesare proiecte│
│împletituri din │tradiţiilor din │CJ, OPDRP, 12 CL, CJCT │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │cu fonduri │
│papură şi răchită, │fosta Baltă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structurale │
│realizarea de │Brăilei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acoperişuri din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│papură etc. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv tactic 4.B: Informarea şi educarea comunităţilor locale asupra │
│cerinţelor şi avantajelor dezvoltării socio-economice durabile Obiectiv │
│operaţional 4.B.1: Informarea populaţiei locale asupra scopului şi rolului │
│PN-BmB, asupra cerinţelor şi avantajelor dezvoltării socio-economice durabile │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Construcţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│navală a unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│centru de vizitare │ │MZ, firmă navală specializată │ │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│şi comunicare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B.1) │
│plutitor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│itinerant │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Organizarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│desfăşurarea a 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deplasări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│itinerante cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│centrul de vizitare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi comunicare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │perioadă │POS-1, acţiuni │
│plutitor la cele 24│ │APM │1 │ │ │ │ │x │x │x │ │ │ │proiect │E.1.a) + E.l.b) │
│de comunităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locale pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consultarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│populaţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Construirea unui│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│centru de vizitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la Giurgeni pt. │ │SOR, firmă de construcţii │1 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-2 │
│coridorul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│est-Dunărean de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│migraţie avifaun. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Amplasarea a 12 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│panouri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│atenţionare la │ │firmă de construcţii │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│intrarea în zonele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B.2) │
│de protecţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│integrală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│filmului documentar│ │studiou de producţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│"Lanţul trofic de │ │specilaizat │1 │ │ │x │x │x │ │ │ │ │ │perioadă pr. │E.2.a) │
│pe lacul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Chiriloaia" │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Realizarea unei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│broşuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, % acţiune │
│conştientizare a │ │firmă specializată │1 │ │ │x │x │x │ │ │ │ │ │perioadă pr. │E.2.b) │
│comunităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Realizarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│CD informativ de │ │firmă specializată │1 │ │ │x │x │x │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, % acţiune │
│conştientizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │E.2.b) │
│populaţiei locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│h) Ralizarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuirea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cele 25 de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, % acţiune │
│localităţi a 8 │ │firmă specializată │1 │ │ │x │x │x │ │ │ │ │ │perioadă pr. │E.2.b) │
│fluturaşi cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciile de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│i) Realizarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuirea în 25 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de localităţi a │ │firmă specializată │1 │ │ │x │x │x │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, % acţiune │
│1.000 calendare/3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │E.2.b) │
│ani cu imagini din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│j) Realizarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuirea a 400 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, % acţiune │
│de agende │ │firmă specializată │1 │ │ │x │x │x │ │ │ │ │ │perioadă pr. │E.2.b) │
│personalizate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│date despre PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│k) Apariţii în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │conferinţe de │
│presa scrisă şi │ │- │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │trimestrială │presă, reportaje,│
│audio-vizuală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │interviuri │
│locală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│l) Elaborarea a 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sociologice privind│ │firmă specializată │1 │x │ │ │x │ │ │x │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│creşterea gradului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │E.3) │
│de conştientizare/4│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grupuri ţintă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 4.B.2: Dezvoltare de programe speciale pentru elevii şi │
│studentii din zona de cooperare prin care aceştia să conştientizeze valoarea │
│capitalului natural din PN-BmB │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Susţinerea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prelegeri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│referitoare la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prin protocolul │
│importanţa PN-BmB │ │ISJ, APM, MZ, UCB, DS │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │"Împreună salvăm │
│în şcolile şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │natura" │
│liceele din z. de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│coop. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Realizarea a 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îndrumare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conduită ecologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│-manuale de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│educaţie ecologică-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│despre BmB pt │ │firmă specializată │1 │ │ │x │x │x │x │ │ │ │ │perioadă │POS-1, acţiune │
│nivelul primar, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiect │E.2.b) │
│gimnazial şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│liceal, difuzate în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unităţlile şcolare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din jud. şi mun. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Brăila │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Organizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anuală a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│concursului pt. 30 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de echipaje "BmB în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştiinţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │anual în luna│prin protocolul │
│elevilor" pe │ │ISJ, APM, MZ, UCB, DS │2 │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │mai │"Împreună salvăm │
│secţiunile: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │natura" │
│literatură, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pictură, fotografie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi ştiinţele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Organizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│concursuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prin protocolul │
│orientare │Educarea tinerei │ISJ, APM, MZ, UCB, DS │2 │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │anual │"Împreună salvăm │
│turistică, │generaţii în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │natura" │
│cercetaşi │spiritul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│-supravieţuire │respectului faţă de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤valorile ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Organizarea de │capitalului natural│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tabere tematice de │din PN-BmB va │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prin protocolul │
│vară şcolare şi │determina ca │ISJ, APM, MZ, UCB, DS │2 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │în vacanţe │"Împreună salvăm │
│studenţeşti în │afirmaţia "educaţia│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │natura" │
│PN-BmB │stă la temelia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤dezvoltării ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Acţiuni de │durabile" să │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│strângere a │depăşească stadiul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deşeurilor în │declarativ. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prin protocolul │
│PN-BmB, marcarea │Deasemenea, după │ISJ, APM, MZ, UCB, DS │2 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │anual în sep.│"Împreună salvăm │
│traseelor │modelul altor arii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │natura" │
│turistice, refac. │protejate din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infrastruct. │Europa, se speră ca│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤prin educaţia ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Organizarea şi │tinerilor să se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îndrumarea │realizeze însăşi o │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cercurilor │modificare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prin protocolul │
│naturaliste │mentalitate în │ISJ, APM, MZ, UCB, DS │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │"Împreună salvăm │
│"Antipa" în şcolile│spiritul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │natura" │
│din zona de │respectului faţă de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cooperare │natură, în rândul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤populaţiei adulte ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│h) Organizarea de │din zona de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│simpozioane cu │cooperare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prin protocolul │
│ocazia unor │ │ISJ, APM, MZ, UCB, DS │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │ocazional │"Împreună salvăm │
│sărbători europene │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │natura" │
│şi internaţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de mediu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│i) Plantare arbori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu elevi pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prin protocolul │
│reconstrucţia │ │ISJ, APM, MZ, UCB, DS │2 │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │15.mar-15.apr│"Împreună salvăm │
│ecologică a pădurii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │natura" │
│aluviale sau pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│spaţii verzi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│j) Realizarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prezentarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuirea în │ │ISJ │1 │ │ │ │ │x │x │x │x │x │x │perioadă pr. │POS-1, % acţiune │
│şcoli a 3 CD-uri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │E.2.b) │
│informative despre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│k) Distribuirea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şcoli a 8 fluturaşi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, % acţiune │
│cu speciile de │ │ISJ │1 │ │ │ │ │x │x │x │x │x │x │perioadă pr. │E.2.b) │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│l) Distribuirea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şcoli a 450 de │ │ISJ │1 │ │ │ │ │x │x │x │x │x │x │perioadă pr. │POS-1, % acţiune │
│calendare/3 ani cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │E.2.b) │
│imagini din PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│m) Distribuirea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şcoli a 50 de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, % acţiune │
│agende │ │ISJ │1 │ │ │ │ │x │x │x │x │x │x │perioadă pr. │E.2.b) │
│personalizate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│date despre PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv tactic 4.C: Dezvoltarea căilor şi mijloacelor de implicarea a │
│comunităţilor locale în elaborarea şi adoptarea planului de management Obiectiv │
│operaţional 4.C1: Implicarea efectivă a comunităţilor locale în managementul │
│integrat şi adaptativ astfel încât populaţia locală să devină principalul │
│beneficiar al resurselor şi serviciilor oferite de capitalul natural din Balta │
│Mică a Brăilei │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Consultarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │întâlniri ale │
│membrilor CCAd şi a│ │CCAd, alte grupuri ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sociologilor cu │
│altor grupuri de │ │populaţiie locale neincluse în │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │grupuri de │
│utilizatori din │ │CCAd, DESDD │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │utilizatori din │
│comunităţile locale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunităţile │
│neincluse în CCAd │Revenire la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │
├───────────────────┤experienţa ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Informarea │managerială │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunităţilor │pozitivă deţinută │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locale asupra │de comunităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│posibilităţilor de │locale înainte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │întâlniri ale Ad │
│utilizare durabilă │îndiguirile din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi DESDD cu │
│şi a │deceniul 6, prin │CCAd, alte grupuri ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │grupuri de │
│responsabilităţilor│care populaţia din │populaţiie locale neincluse în │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │utilizatori din │
│ce revin prin │fosta Baltă a │CCAd, DESDD │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunităţile │
│accesul la │Brăilei nu-şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │
│resursele şi │epuiza niciodată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│serviciile oferite │prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de zona de │supraexploatare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management durabil │capitalul natural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤de care dispunea ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Realizarea unui │prin: pescuit, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│program de │păşunat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare a │semisălbatic, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor │agricultură │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tradiţionale │itinerantă după │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │definirea │
│-pescuitul pe │inundaţii, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activităţilor │
│lacuri, păşunatul │exploatări │comunităţile locale din cele 23│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tradiţionale şi │
│semisălbatic, │forestiere şi │de localităţi rurale riverane, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │defiscopului, │
│manufacturi │stuficole pentru │cele 11 CL comunale, CJCT, │1 │ │ │ │ │ │x │ │ │ │ │o dată │obiectivelor şi │
│populare-, în │foc şi construcţii │CCAd, CŞ, CJ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │acţiunilor │
│limita capacităţii │rurale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │programului de │
│de producţie şi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │conservare a │
│suport a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tradiţiilor │
│complexelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecosisteme acvatice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi terestre din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv tactic 4.D: Dezvoltarea de instrumente legislative în scopul │
│facilitării accesului populaţiei locale la oferta de servicii şi resurse din │
│PN-BmB Obiectiv operaţional 4.D.1: Adoptarea şi implementarea Regulamentului │
│PN-BmB │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│instrumentelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legale pentru a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asigura şi facilita│Scăderea presiunii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │întâlniri, │
│accesul │antropice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şedinţe, │
│comunităţilor │exercitate asupra │DESDD, CŞ, comunităţi locale │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │fluturaşi, │
│locale riverane la │comple-exelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pliante, pos │
│bunurile şi │ecosisteme acvatice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│serviciile oferite │şi terestre prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de capitalul │braconaj piscicol, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│natural din PN-BmB │păşunat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤semisălbatic şi ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Adoptarea │delicte silvice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Regulamentului │ │CŞ, CCAd, DMZ, Guvernul Român │1 │x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │o dată │adoptare Guv.Rom.│
│PN-BmB - ediţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│feb.2008 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 4.D.2: Implicarea comunităţilor locale în respectarea │
│Regulamentului PN-BmB │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│popualrizare a │Scăderea presiunii │ │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │ │
│Regulamentului │antropice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │întâlniri, │
│PN-BmB │exercitate asupra │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şedinţe, │
├───────────────────┤complexelor de │ ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┤fluturaşi, │
│b) Evidenţierea │ecosisteme acvatice│CJ, cele 13 CL, alte grupuri de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pliante, postere,│
│beneficiilor şi │şi terestre prin │utilizatori din cele 25 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │panouri │
│responsabilităţilor│braconaj piscicol, │comunităţi locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │informative, │
│care revin │păşunat │ │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │apariţii în │
│comunităţilor │semisălbatic şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mass-media locală│
│locale │delicte silvice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│-conştientizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bunului propriu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 4.D.3: Asigurarea dreptului de "preemţiune" a populaţiei │
│din zona de cooperare asupra luciului de apă din interiorul PN-BmB, asupra │
│utilizării resurselor cinegetice şi piscicole şi asu pra valorificării │
│potenţialului turistic din PN-BmB │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Încurajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│înfiinţării de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PF-uri şi asociaţii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de pescari care să │Protejarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorifice cu │ihtiofaunei şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │emiterea │
│prioritate resursa │scăderea presiunii │PF-uri şi asociaţii de pescari,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorizaţiilor │
│piscicolă în │antropice prin │comunităţi locale, ANPA, OPDRP │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │pentru pescuitul │
│limitele │diminuarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comercial │
│capacităţii │braconajului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│productive şi de │piscicol │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suport a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecosistemelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lotice şi lentice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Încurajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│populaţiei locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pt.amenajarea/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construirea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pensiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecoturistice, │Ridicarea nivelului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pt.realizarea │de trai a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fermelor de │comunităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │accesare unor │
│argoturism şi │locale prin │CJ, OPDRP, cele 1S CL, OI, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiecte cu │
│înfiinţarea unor │mijloace │DESDD │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │fonduri │
│societăţi │sustenabile va │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structurale şi de│
│comerciale care să │determina scăderea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │coeziune │
│aibă ca obiect de │presiunii antropice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activitate │în PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eco-argo-turismul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│complementare, cum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ar fi turismul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cinegetic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv strategic 5: Diferenţierea şi redimensionarea activităţilor în funcţie │
│de diversitatea resurselor şi serviciilor, respectiv de capacitatea productivă │
│şi de suport a sist. ecologice care le generează Obiectiv tactic 5.A: │
│Diferenţierea şi redimensionarea activităţilor în funcţie de zonarea PN-BmB │
│Obiectiv operaţional 5.A.1: Reglementarea utilizării resurselor regenerabile în │
│zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Popularizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │întâlniri, │
│prevederilor PM şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │broşuri, pliante,│
│Reg referitoare la │Păstrarea stării │comunit.locale, administr. şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │postere, │
│Zona de dezvoltare │naturale optime a │propr. terenuri, utilizatori │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │trimestrială │fluturaşi, │
│drabilă a │biotopurilor, │res.regenerabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │panouri │
│activităţilor umane│menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │informative şi de│
│ │integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │avertizare │
├───────────────────┤habitatelor şi ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Aplicarea │protejarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prevederilor Reg în│speciilor şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │controale │
│zona de dezvoltare │populaţiilor │GM, IJJ, PF, PTF, ANPA, IJP, OS│1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │tematice mixte, │
│durabilă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor umane│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 5.A.2: Reglementarea utilizării resurselor regenerabile în │
│zonele de management durabil │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │întâlniri, │
│a) Popularizarea │Păstrarea stării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │broşuri, pliante,│
│prevederilor PM şi │naturale optime a │comunit.locale, administr. şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │postere, │
│Reg referitoare la │biotopurilor, │propr. terenuri, utilizatori │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │trimestrială │fluturaşi, │
│cele 7 zone de │menţinerea │res.regenerabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │panouri │
│management durabil │integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │informative şi de│
│ │habitatelor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │avertizare │
├───────────────────┤protejarea ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Aplicarea │speciilor şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prevederilor Reg în│populaţiilor │GM, IJJ, PF, PTF, ANPA, IJP, OS│1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │controale │
│cele 7 zone de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tematice mixte, │
│management durabil │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 5.A.3: Reglementarea utilizării resurselor regenerabile în │
│zonele de protecţie integrală │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │întâlniri, │
│a) Popularizarea │Păstrarea stării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │broşuri, pliante,│
│prevederilor PM şi │naturale optime a │comunit.locale, administr. şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │postere, │
│Reg referitoare la │biotopurilor, │propr. terenuri, utilizatori │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │trimestrială │fluturaşi, │
│cele 8 zone de │menţinerea │res.regenerabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │panouri │
│protecţie integrală│integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │informative şi de│
│ │habitatelor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │avertizare │
├───────────────────┤protejarea ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Aplicarea │speciilor şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prevederilor Reg în│populaţiilor │GM, IJJ, PF, PTF, ANPA, IJP, OS│1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │controale │
│cele 8 zone de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tematice mixte, │
│protecţie integrală│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 5.A.4: Reglementarea utilizării resurselor regenerabile în │
│zonele cu protecţie strictă │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │întâlniri, │
│a) Popularizarea │Păstrarea stării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │broşuri, pliante,│
│prevederilor PM şi │naturale optime a │comunit.locale, administr. şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │postere, │
│Reg referitoare la │biotopurilor, │propr. terenuri, utilizatori │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │trimestrială │fluturaşi, │
│cele 2 zone de │menţinerea │res.regenerabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │panouri │
│protecţie strictă │integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │informative şi de│
│ │habitatelor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │avertizare │
├───────────────────┤protejarea ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Aplicarea │speciilor şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prevederilor Reg în│populaţiilor │GM, IJJ, PF, PTF, ANPA, IJP, OS│1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │controale │
│cele 2 zone de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tematice mixte, │
│protecţie strictă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv tactic 5.B: Diferenţierea şi redimensionarea activităţilor în funcţie │
│de categoria de activităţi Obiectiv operaţional 5.B.1: Conştientizarea tuturor │
│categoriilor de utilizatori de servicii şi resurse regenerabile despre valoarea │
│capitalului natural al PN-BmB │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬───────────┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Amplasarea a 12 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│panouri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│atentlonare la │ │ │1 │x │x │x │x │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, % acţiune │
│Intrarea în zonele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │E.2.b) │
│de protectle │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Integrală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ │ ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┬──┬──┬──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Prezentarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│filmelor "Lantul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│trofic de pe lacul │ │ │1 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │perioadă pr. │POS-1, % acţiune │
│Chiriloaia" şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │E.2.b) │
│"Balta Brăilei - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│trecut şi prezent" │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤Păstrarea stării │ ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Realizarea şi │naturale optime a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuirea unei │biotopurilor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│broşuri de │menţinerea │ │1 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │perioadă pr. │POS-1, % acţiune │
│conştientizare a │integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │E.2.b) │
│utilizatorilor de │habitatelor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reurse regenerabile│protejarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤speciilor şi a │ ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Realizarea şi │populaţiilor în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuire unui CD│timpul │CCAd, utilizatori de resurse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informativ de │activităţilor │regenerabile oferite de │1 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │perioadă pr. │POS-1, % acţiune │
│conştientizare a │desfăşurate de │capitalul nat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │E.2.b) │
│utilizatorilor de │utilizatorii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reurse regen. │servicii şi resurse│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤regenerabile │ ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Distribuirea │oferite de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│către utilizatori a│capitalul natural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│8 fluturaşi cu │produs de complexul│ │1 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │perioadă pr. │POS-1, % acţiune │
│speciile de interes│de ecosisteme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │E.2.b) │
│comunitar din │acvatice, terestre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB │şi de ecoton din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤PN-BmB │ ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Distribuirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│către utilizatorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de resurse reg. a │ │ │1 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │perioadă pr. │POS-1, % acţiune │
│50 de calendare/3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │E.2.b) │
│ani cu imagini din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ │ ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Distribuirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│către utilizatorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de resur. a 50 de │ │ │1 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │perioadă pr. │POS-1, % acţiune │
│agende │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │E.2.b) │
│personalizate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│date despre PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 5.B.2: Utilizarea durabilă a resurselor forestiere oferite │
│de PN-BmB │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│borderoului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amplasare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│volumului lemnos de│Respectare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│exploatat conform │prevederilor │DS.BrăilatSloboziatConstanţa,OS│1 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │luna nov. pt.│aviz dat de Ad │
│capacităţii anuale │amenajamentelor │L.SărattBrăilatSloboziatHârşova│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │anul următor │ │
│productive şi de │silvice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suport a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecosistemelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│modului de │Respectarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│autorizare a │borderourilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│partizilor conform │amplasare şi a │DS.BrăilatSloboziatConstanţa,OS│1 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │luna dec. pt.│aviz dat de Ad │
│eşalonărilor în │epocilor de │L.SărattBrăilatSloboziatHârşova│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │anul următor │ │
│fondul forestier │exploatare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietate a │voluumului lemnos │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│statului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Participarea │Respectarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│agenţilor de teren │regulilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la controalele de │exploatare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │urmărirea │
│exploatare şi la │lemnului, a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proceselor │
│verificarea actelor│drumurilor de │DS.BrăilatSloboziatConstanţa,OS│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tehnologice prin │
│de reprimire la │colecatre, a │L. Sărat+ Brăila + Slobozia+ │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │acte de control a│
│partizile de │amplasării │Hârşova │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │exploatării şi │
│exploatare din │depozitelor de la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │acte de reprimire│
│fondul forestier │malul Dunării şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │a partizilor │
│proprietate a │modului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│statului │depozitare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │carburanţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│modului de │Respectarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│autorizare a │borderourilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│partizilor conform │amplasare şi a │proprietari de pădure, ITRSV │1 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │luna nov. pt.│aviz dat de Ad │
│eşalonărilor în │epocilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │anul următor │ │
│fondul forestier │exploatare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietate │voluumului lemnos │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│particulară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Participarea │Respectarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│agenţilor de teren │regulilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la controalele de │exploatare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │urmărirea │
│exploatare şi la │lemnului, a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proceselor │
│verificarea actelor│drumurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tehnologice prin │
│de reprimire la │colecatre, a │proprietari de pădure, ITRSV │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │acte de control a│
│partizile de │amplasării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │exploatării şi │
│exploatare din │depozitelor de la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │acte de reprimire│
│fondul forestier │malul Dunării şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │a partizilor │
│proprietate │modului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│particulare │depozitare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │carburanţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 5.B.3: Utilizarea durabilă a resurselor piscicole │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cotelor de pescuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│date pe asociaţiile│Protejarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de pescari şi pe │ihtiofaunei şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PF-uri dacă se │scăderea presiunii │Asociaţii de pescari, PF-uri, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │aviz dat de Ad │
│îcadrează în │antropice asupra │ANPA │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │asociaţiilor de │
│capacitatea │habitatelor lentice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pescari │
│productivă şi de │şi lotice din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suport a │PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acosistemelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│modului în care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sunt respectate │Protejarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cotele pe specii │ihtiofaunei şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│înscrise în │scăderea presiunii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│autorizaţiile de │antropice asupra │GM, IJJ, PF, PTF, ANPA, IJP │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │bilunară │procese verbale │
│pescuit, a │habitatelor lentice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comune │
│punctelor de primă │şi lotice din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│colectare a │PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│peştelui şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│documentelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│însoţire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 5.B.4: Utilizarea durabilă a resurselor cinegetice │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│corelaţiei dintre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cota anuală de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│recoltă pe specii │Protejarea faunei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stabiltă prin │de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planurile de │cinegetic, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pentru │dispariţia │Academia Română, MMP, CŞ, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │aviz în CŞ şi │
│actvităţile de │braconajului │AJVPS, DS Brăila, alte ONG-uri │1 │x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │o dată │Academia Română, │
│vânătoare şi │cinegetic şi │cu obiect de activitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │aprobare a MMP │
│protejare a │asigurarea liniştei│vânătoarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fondului cinegetic │în habitatele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi capacitatea │terestre, acvatice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│productivă şi de │şi de ecoton │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suport pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fiecare fond de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vânătoare în parte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│corelaţiei dintre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cota anuală de │Protejarea faunei │AJVPS, DS Brăila, alte ONG-uri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │apr.pt. │ │
│recoltă pe specii │de interes │cu obiect de activitate │1 │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │sezonul │Aviz dat de Ad │
│şi capacitatea │cinegetic, │vânătoarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │următor │pt. cota anuală │
│productivă şi de │dispariţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suport pentru │braconajului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fiecare fond │cinegetic şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤asigurarea liniştei├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Verificarea în │în habitatele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│teren a modului de │terestre, acvatice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prezenţa │
│desfăşurare a │şi de ecoton │AJVPS, DS Brăila, alte ONG-uri │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │agenţilor de │
│vânătorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │teren la vânători│
│colective şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│individuale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 5.B.5: Valorificarea potenţialului turistic din PN-BmB │
│printr-un management sustenabil │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │DESDD │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │accesare proiecte│
│turistice pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │+ forţe proprii │
│teritoriul parcului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Omologarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenajarea unui │ │MMP, Min.Turismului │1 │ │ │x │x │ │ │ │ │ │ │o dată │solicitare de │
│număr de 15 trasee │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │omologare │
│turistice în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Asigurarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│număr de patru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specializarea │
│ghizi specializaţi │ │RNP, Min.Turismului │2 │ │ │x │x │ │ │ │ │ │ │proiect │agenţilor de │
│în ecoturism şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │teren │
│agroturism │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Atragerea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│touroperatori │ │soc.com. care practică │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │realizarea de │
│specializaţi în │ │ecoturism │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │contracte │
│turismul ecologic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Întreţinerea a 2│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│puncte de campare │ │DESDD │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │accesare proiecte│
│"Cotu Manghelului" │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │+ forţe proprii │
│şi "Gura Gârluţei" │Creşterea numărului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤de vizitatori în ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Amenajarea │PN-BmB în limitele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sumară a altor 34 │Zona de dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │implicarea │
│de locuri de │durabilă a │- │2 │ │ │ │ │x │x │x │x │ │ │perioadă pr. │agenţilor de │
│campare, în special│activităţilor umane│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │teren │
│pt. pescarii │şi la 8.500 de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sportivi │vizitatori/an în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤cele 7 zone de ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Amenajarea a 4 │management durabil │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│observatoare │şi în limitele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│plutitoare pentru │capacităţii de │firmă specializată │ │ │ │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │B.1) │
│coloniile mixte de │suport turistic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păsări de apă │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│h) Construirea a 6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turnuri de │ │firmă de construcţii │ │ │ │x │x │ │ │x │x │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│observare pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B.2) │
│avifaună │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│i) Amplasarea a 16 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│panouri mari de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│atenţionare a │ │firmă de construcţii │ │ │ │x │x │ │ │x │x │ │ │perioadă pr. │B.2) │
│navigatorilor pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Dunăre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│j) Realizarea a 34 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de panouri mici de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│informare în │ │firmă de construcţii │ │ │ │x │x │ │ │x │x │ │ │perioadă pr. │B.2) │
│locurile de campare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenajate sumar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│k) Amplasarea a 12 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│panouri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│atenţionare la │ │firmă de construcţii │ │ │ │x │x │ │ │x │x │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│intrarea în zonele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │B.2) │
│de protecţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│integrală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 5.B.6: Valorificarea durabilă a unor specii din flora şi │
│fauna PN-BmB, altele decât specii forestiere, de ihtiofaună sau de interes │
│cinegetic │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Obţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│autorizaţiei petru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│recoltarea unor │Respectarea │CŞ, ANAP, societăţi comerciale │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │aviz dat de Ad │
│elemente din flora │capacităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau fauna PN-BmB │productive şi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤suport în ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Urmărirea │ecosistemul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţii de │respectiv-terestru,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│exploatare a │acvatic sau de │societăţi comerciale │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │procese verbale │
│respectivelor │ecoton │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comune │
│specii de floră sau│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│faună │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv strategic 6: Transferul expertizei ştiinţifice şi manageriale către │
│alte sisteme din structura SDI Obiectiv tactic 6.A: Integrarea PN-BmB în │
│sistemele internaţionale existente în domeniul cercetării şi monitoringului pe │
│termen lung Obiectiv operaţional 6.A.1: Participarea la programe internaţionale │
│de cercetare a diferitelor instituţii implicate în managementul PN-BmB │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Dezvoltarea de │Transfer biunivoc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programe de │de expertiză │CŞ + alte centre de cercetare │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │nelimitat │prin echipe de │
│cercetare care să │ştiinţif.de la şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lucru dedicate │
│fie centrate pe BmB│către BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 6.A.2: Dezvoltarea planului de monitoring pe termen lung │
│şi integrarea în reţelele ecologice internaţionale de monitoring │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Dezvoltarea de │Transfer biunivoc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programe de │de expertiză │CŞ + alte centre de cercetare │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │nelimitat │prin echipe de │
│monitoring care să │ştiinţif.de la şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lucru dedicate │
│fie centrate pe BmB│către BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv tactic 6.B: Dezvoltarea unei reţele ecologice a Dunării Inferioare │
│Obiectiv operaţional 6.B.1: Dezvoltarea legăturilor între ariile protejate din │
│România │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Stabilirea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│relaţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│colaborare cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│administraţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Rezervaţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Biosferei Delta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │informări, │
│Dunării, Parcului │ │ │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │nelimitat │întâlniri de │
│Natural Lunca Joasă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lucru, pr. comune│
│a Prutului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Inferior, Parcului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Natural Porţile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Fier şi custozii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│siturilor dunărene │Realizarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Natura 2000 │transfer biunivoc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤de expertiză │CŞ, SOR, alte administraţii şi ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Conlucrarea │ştiinţifică şi │cus-tozi de arii naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │informări, │
│pentru realizarea │experienţă │protejate şi situri N.2000 │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │nelimitat │întâlniri de │
│unei astfel de │managerială de la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lucru, pr. comune│
│reţele │şi către BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ │ ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Extinderea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │informări, │
│reţelei la nivelul │ │ │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │nelimitat │întâlniri de │
│Bazinului Dunării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lucru, pr. comune│
│Inferioare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ │ ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Org. unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│seminar/dezbatere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│european despre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │x │ │ │o dată │ │
│necesitaea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conectării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│siturilor N.2000 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Fundamentarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stiinţifică a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│declarării │Expertiză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Coridorului │ştiinţifică pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologic │aplicarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Est-Dunărean de │managementului │SOR │1 │ │ │ │ │x │x │x │x │x │x │perioadă │POS-2 │
│migraţie │vânătorii în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiect │ │
│avifaunistică în │în forma avizată de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│contextul │CŞ în PM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementării la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nivel european a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reţelei Natura 2000│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Legiferarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Coridorului │Aplicarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologic │managementului │MMP, Guvernul României │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │x │x │perioadă pr. │POS-2 │
│Est-Dunărean de │avizat de CŞ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│migraţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│avifaunistică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 6.B.2: Încurajarea dezvoltării de noi zone umede în │
│Bazinul Dunării Inferioare │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Realizarea unui │Transferul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plan de măsuri │expertizei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │informări, │
│pentru inundare │manageriale │CŞ, CCAd, MMP │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │nelimitat │întâlniri de │
│unor incinte │deţinute de CŞ şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lucru, pr. comune│
│îndiguite │Ad │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 6.B.3: Încurajarea dezvoltării unei strategii pentru │
│refacerea zonelor umede în sectorul inferior al Dunării, integrarea în │
│strategiile deja dezvoltate - cum ar fi: strategia pentru protecţia Mării Negre │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Participarea CŞ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi Ad la realizarea│Realizarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unei strategii │transfer biunivoc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naţionale care să │de expertiză │CŞ, MMP, Guvernul României, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fără limită │informări, │
│prevadă inundarea │ştiinţifică şi │Academia Română │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │în timp │întâlniri de │
│unor rea unor │experienţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lucru, pr. comune│
│incinte îndiguite │managerială de la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau a unor părţi a │şi către BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 6.B.4: Integrarea Planului de management al Parcului │
│Natural Balta Mică a Brăilei în Strategia Dunării, cu următoarele acţiuni de │
│management │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obiectivelor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Strategia Dunării │ │Ad. PNBmB │1 │ │ │x │x │ │ │ │ │ │ │întâlniri de │
│compatibile cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lucru │
│Planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┬──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Realizarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Addendum la Planul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de management cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│noi obiective │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │întâlniri de │
│operaţionale şi │ │Ad. PNBmB │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │x │x │ │lucru │
│acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezultate din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Strategia Dunării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Avizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Addendum-ului la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Planul de │ │Ad. PNBmB │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │x │x │ │întâlniri de │
│management în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lucru │
│şedinţa Consiliului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Ştiinţific │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┘
Tabelul nr. 4.2 Cheltuieli şi venituri prognozate a fi realizate de Ad în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2015
┌───────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┬─────────┬──────────┬─────────────────────────────────────────┬────────┬────────────┬────────┐
│ │Eşalonarea cheltuielilor şi a veniturilor/lei │ │ │ │Venituri din proiecte europene aplicate │ │ │ │
│Specificaţii/ │ │TOTAL │Chelt.de │TVA │de Ad │Proiecte│ │Venituri│
│Acţiuni de ├──────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────────┬─────────────┤lei din │administr│neeligibil├────────┬────────────────────────────────┤aplicate│Donaţii şi │din │
│management │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │care: │RNP │buget │ │din care: │de terti│sponsorizări│activ │
│ ├──────┬───────┼───────┬───────┼───────┬───────┼───────┬──────┼──────┬──────┤ │ │ │Total ├──────┬────────┬───────┬────────┤ │ │proprii │
│ │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │ │ │ │ │LIFE-2│POS-1 │POS-2 │POP │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│1. Activităţ i ecologice │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│a) Corelarea distribuţiei principalelor tipuri de habitate identificate, cu │
│noua zonare a PN-BmB şi cu modificările geomorfologice produse de la ultima │
│cartare │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│1.1. Realiz. hărţii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu distributia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│celor 9 habitate de│16802 │16802 │16B02 │16804 │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conf. ROSCI0006/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.A.1.C │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.2. Cartarea GIS a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│avifaună de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/1.A.1.d │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.3. Cartarea GIS a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│ihtiofaună de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în PN-BmB/1.A.1.e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.4. Cartarea GIS a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţ.sp. de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reptile şi │22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│amfibieni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în PN-BmB/1.A.1.f │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.5. Cartarea GIS a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distr.sp. de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nevertebrate │22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│terestre de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/1.A.1.g │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.6. Cartarea GIS a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţ.sp. de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nevertebr. acvatice│22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/1.A.1.h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.7. Cartarea GIS a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│staţiunilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere şi a │22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│pajiştilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în PN-BmB/1.A.1.i │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.8. Cartarea GIS a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice de interes│22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│comunitar în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/1.A.1.j │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│b) Înfiinţarea şi dezvoltarea Bazei de date unitare a PN-BmB şi implementarea │
│sistemului de monitoring integrat │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│1.9. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│designului pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Baza de date │ │22404 │22404 │22404 │22404 │ │ │ │ │ │89616 │ │2150B │89616 │ │89616 │ │ │ │ │ │
│unitară a PN-BmB/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.A.1.a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.10. Completarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bazei unitare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│date a PN-BmB cu │ │ │ │ │427 │427 │427 │427 │ │ │170B │2676 │ │0 │ │ │ │ │ │ │ │
│datele existente/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.A.1.C │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.11. Alimentarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în continuare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│îmbunătăţirea Bazei│ │ │ │ │ │ │427 │426 │426 │427 │1706 │2672 │ │0 │ │ │ │ │ │ │ │
│de date unitare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB/2.A.1.d │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.12. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│designului pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sistemul de │ │ │ │ │22403 │22403 │22403 │22403 │ │ │89612 │ │21507 │89612 │ │89612 │ │ │ │ │ │
│monitoring integrat│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/2.A.2.a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.13. Implementarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sistemului de │ │ │ │ │426 │426 │426 │426 │ │ │1704 │2670 │ │0 │ │ │ │ │ │ │ │
│monitoring integrat│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/2.A.2.b │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.14. Observarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bilunară a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evoluţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│populaţiilor (prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│agenţii de teren în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│staţii) şi │4491 │4491 │4491 │4491 │4491 │4491 │4491 │4491 │4491 │4491 │44910 │44910 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizări (la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│colonii de păsări, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cuiburi de codalbi,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│etc) coform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protocoalelor/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.A.4.j+2.A.4.k │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│c) Studiul complexelor de ecosisteme terestre, acvatice şi de ecoton ce │
│alcătuiesc capitalul natural din Balta Mică a Brăilei, pe componente şi la │
│nivel integrat │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│1.15. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de avifaună de │22403 │22404 │22403 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│interes comunitar/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.A.4.b │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.16. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de ihtiofaună de │22403 │22404 │22403 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│interes comunitar/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.A.4.c │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.17. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de reptile şi │22403 │22404 │22403 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│amfibieni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.A.4.d │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.18. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de nevertebrate │22403 │22404 │22403 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│terestre de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar/2.A.4.e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.19. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de nevertebrate │22403 │22404 │22403 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│acvatice de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar/2.A.4.f │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.20. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │22403 │22404 │22403 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│terestre de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar/2.A.4.g │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.21. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │22403 │22404 │22403 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│acvatice de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar/2.A.4.h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.22. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│relaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologice în cadrul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│complexelor de │ │16802 │16B02 │16804 │ │ │ │ │ │ │50408 │ │12098 │50408 │ │50408 │ │ │ │ │ │
│ecosisteme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice, terestre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi de ecoton/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.A.4.i │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┴──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.23. Fundamentarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ştiinţifică a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│declarării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Coridorului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Est-Dunarean de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│migra ţie │ │ │ │ │ │148000 │148000 │148000│ │444000 │ │106560 │444000 │ │ │444000 │ │ │ │ │
│avifaunistică în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│contextul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementării la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nivel european a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reţelei Natura 2000│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/6.B.1.e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴─────────────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│d) Stabilirea şi implementarea de măsuri speciale de protecţie pentru speciile │
│şi habitatele periclitate │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│1.24. Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea sp. de │22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│avifaună de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar/1.A.3.a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.25. Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea sp. de │22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│ihtiofaună de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.A.3.b │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.26. Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conserv. sp. de │22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│reptile şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amfibieni de int. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar/1.A.3.c │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.27. Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pt.conserv.sp. de │22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│nevertebrate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terestre de int. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar/1.A.3.d │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.28. Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pt.conserv.sp. de │22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│nevertebrate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice de int. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar/1.A.3.e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.29. Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terestre de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar/1.A.3.f │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.30. Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │22403 │22403 │22404 │ │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar/1.A.3.g │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│1.31. Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management integrat│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│propuse pentru │16802 │16802 │16802 │16804 │ │ │ │ │ │ │67210 │ │16130 │67210 │ │67210 │ │ │ │ │ │
│ROSPA0005 şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ROSCI0006/1.A.3.h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│TOTAL 1: Activităţi│508558│547771 │547778 │77307 │50151 │175747 │176174 │176173│4917 │4918 │2269494 │52928 │532671,84 │2219466 │0 │1775466 │444000 │0 │0 │0 │0 │
│ecologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│2. Conştientizare publică şi educaţie ecologică │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│a) Informarea popula ţiei locale asupra scopului şi rolului PN-BmB, asupra │
│cerinţelor şi avantajelor dezvoltării socio-economice durabile │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│2.1. Construcţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│navală a unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│centru de vizitare │ │1186120│1186119│1186120│ │ │ │ │ │ │355B359 │ │113B675 │4744479 │ │4744479 │ │ │ │ │ │
│şi comunicare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plutitor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│itinerant/4.B.1.g │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.2. Organizarea şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│desfăşurarea a 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deplasări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│itinerante cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│centrul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunicare plutitor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la cele 24 de │ │ │ │ │ │5600 │11200 │ │ │ │16800 │ │4032 │16800 │ │16800 │ │ │ │ │ │
│comunităţi locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consultarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│populaţiei/4.B.1.h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.3. Construire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│centru de vizitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Giurgeni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pt.coridorul │ │ │ │ │ │525000 │525000 │ │ │ │1050000 │ │252000 │1050000 │ │ │1050000│ │ │ │ │
│est-Dunărean de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│migra ţie avifaun./│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.B.1.i │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.4. Amplasarea a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│12 panouri de aten │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tionare la intrarea│ │42068 │42068 │ │ │ │ │ │ │ │84136 │ │20193 │84136 │ │84136 │ │ │ │ │ │
│în zonele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţie integrală│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/4.B.1.j │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.5. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│filmului documentar│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│"Lanţul trofic de │ │ │37339 │37339 │ │ │ │ │ │ │74678 │ │17923 │74678 │ │74678 │ │ │ │ │ │
│pe lacul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Chiriloaia"/4.B.1.k│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.6. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unei broşuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizare a │ │ │50156 │50157 │ │ │ │ │ │ │100313 │ │24075 │100313 │ │100313 │ │ │ │ │ │
│comunităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locale/4.B.1.l │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.7. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui CD informativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de conştientizare a│ │ │18236 │18235 │ │ │ │ │ │ │36471 │ │8753 │36471 │ │36471 │ │ │ │ │ │
│populaţiei locale/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.B.1.m │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.8. Realizarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuirea în 25 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de localităţi a 8 │ │ │1668 │1667 │ │ │ │ │ │ │3335 │ │800 │3335 │ │3335 │ │ │ │ │ │
│fluturaşi cu sp. de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.B.1.n │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.9. Realiz. şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distr. în 25 de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│localit ăţi a 1.000│ │ │4631 │4631 │ │ │ │ │ │ │9262 │ │2223 │9262 │ │9262 │ │ │ │ │ │
│calendare/3 ani cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│imagini din PN-BmB/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.B.1.o │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.10. Realizarea şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuirea a 400 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de agende │ │ │6946 │6947 │ │ │ │ │ │ │13893 │ │3334 │13893 │ │13893 │ │ │ │ │ │
│personalizate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│date despre PN-BmB/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.B.1.p │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.11. Apariţii în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│presa scrisă şi │1000 │1000 │1000 │1000 │1000 │807 │807 │807 │807 │807 │9035 │5000 │1356 │5649 │ │5649 │ │ │ │ │ │
│audio-vizuală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locală/4.B.1.q │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│b) Dezvoltare de programe speciale pentru elevii şi studenţii din zona de │
│cooperare prin care aceştia s ă conştientizeze valoarea capitalului natural din │
│PN-BmB │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│2.12. Realizarea a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3 îndrumare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conduită ecologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(manuale) despre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│BmB pt nivelul │ │ │81277 │81277 │81277 │ │ │ │ │ │243831 │ │58519 │243831 │ │243831 │ │ │ │ │ │
│primar, gimnazial │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi liceal, difuzate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în unit ăţlile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şcolare din jud. şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mun. Brăila/4.B.2.b│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.13. Organizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anuală a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│concursului pt. 30 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de echipaje "BmB în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│con ştiinţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│elevilor" pe │4491 │ │4491 │ │4491 │ │4491 │ │4491 │ │22455 │6737 │ │ │ │ │ │ │ │6736 │ │
│secţiunile: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│literatură, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pictură, fotografie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi ştiinţele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturii/4.B.2.c │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.14. Organizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de concursuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│orientare │9000 │ │9000 │ │9000 │ │9000 │ │9000 │ │45000 │ │ │ │ │ │ │ │45000 │ │ │
│turistică, cerceta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi (supravieţuire)/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.B.2.d │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.15. Organizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de tabere tematice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de vară şcolare şi │ │9000 │ │9000 │ │9000 │ │9000 │ │9000 │45000 │ │ │ │ │ │ │ │45000 │ │ │
│studenţeşti în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB/4.B.2.e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.16. Strângerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deşeurilor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│marcarea traseelor │ │4491 │ │4491 │ │4491 │ │4491 │ │4491 │22455 │8982 │ │ │ │ │ │ │8982 │8982 │ │
│turistice, refac. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.B.2.f │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.17. Simpozioane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu ocazia unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sărbători europene │300 │300 │300 │300 │300 │300 │300 │300 │300 │300 │3000 │ │ │ │ │ │ │ │ │3600 │ │
│şi internaţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de mediu/4.B.2.h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.18. Plantare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arbori pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reconstrucţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologică a pădurii│5000 │ │5000 │ │5000 │ │5000 │ │5000 │ │25000 │ │ │ │ │ │ │ │ │30000 │ │
│aluviale sau pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│spaţii verzi / │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.B.2.i │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.19. Realizarea, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prezentarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuirea în │ │ │ │ │54705 │54705 │54705 │ │ │ │164115 │ │39388 │164115 │ │164115 │ │ │ │ │ │
│şcoli a 3 CD-uri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informative cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB/4.B.2.k │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.20. Distribuirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în şcoli a 8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fluturaşi cu │ │ │ │ │1667 │1668 │1667 │ │ │ │5002 │ │1200 │5002 │ │5002 │ │ │ │ │ │
│speciile de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB/4.B.2.l │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.21. Distribuirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în şcoli a 450 de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│calendare/3 ani cu │ │ │ │ │2084 │2084 │2084 │ │ │ │6252 │ │1500 │6252 │ │6252 │ │ │ │ │ │
│imagini din PN-BmB/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.B.2.m │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.22. Distribuirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în şcoli a 50 de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│agende │ │ │ │ │868 │869 │868 │ │ │ │2605 │ │625 │2605 │ │2605 │ │ │ │ │ │
│personalizate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│date despre PN-BmB/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.B.2.n │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│c) Conştientizarea tuturor categoriilor de utilizatori de servicii şi resurse │
│regenerabile despre valoarea capitalului natural al PN-BmB │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│2.23. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realiz.+distrib. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│broşură de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizare a │ │ │ │ │50157 │50156 │50157 │ │ │ │150470 │ │36113 │150470 │ │150470 │ │ │ │ │ │
│utilizatorilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reurse regenerabile│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/5.B.1.c │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.24. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realiz+distr.CD │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informativ de con │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ştientizare a │ │ │ │ │18235 │18236 │18235 │ │ │ │54706 │ │13129 │54706 │ │54706 │ │ │ │ │ │
│utilizatorilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reurse regenerabile│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/5.B.1.d │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.25. Distr. către │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│utilizatori a 8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│flutura şi cu │ │ │ │ │1667 │1668 │1667 │ │ │ │5002 │ │1200 │5002 │ │5002 │ │ │ │ │ │
│speciile de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB/5.B.1.e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.26. Distr. către │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│utilizatorii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│resurse a 50 de │ │ │ │ │16667 │16666 │16667 │ │ │ │50000 │ │12000 │50000 │ │50000 │ │ │ │ │ │
│calendare/3 ani cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│imagini din PN-BmB/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│5.B.1.f │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.27. Distr. către │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│utilizatorii a 50 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de agende │ │ │ │ │868 │869 │868 │ │ │ │2605 │ │625 │2605 │ │2605 │ │ │ │ │ │
│personalizate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│date despre PN-BmB/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│5.B.1.g │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.28. Realizarea şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reactaulizarea unui│434 │434 │434 │434 │434 │434 │434 │434 │434 │434 │4340 │ │1042 │4340 │ │4340 │ │ │ │ │ │
│link pe pagina web │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│www.bmb.ro/4.A.1.d │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│2.29. 3 rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sociologice privind│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cre şterea gradului│17923 │ │ │17923 │ │ │17923 │ │ │ │53769 │ │12905 │53769 │ │53769 │ │ │ │ │ │
│de conştientizare/4│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grupuri ţintă/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.B.1.r │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│TOTAL 2: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Conştientizare │38148 │1243413│1448665│1419521│248420 │692553 │721073 │15032 │20032 │15032 │5861889 │20719 │1651611,12│6881713 │0 │5831713 │1050000│0 │98982 │49318 │0 │
│publică şi educaţie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│3. Reconstrucţie ecologică │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│a) Substituirea ligniculturilor plopicole clonale şi împădurirea terenurilor │
│invadate cu amorfă cu specii forestiere autohtone, caracteristice pădurii │
│aluviale (Reconstrucţia habitatelor de interes comunitar 91E0 şi 92A0) │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│3.1. Conservarea in│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│situ a genofondului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi ecofondului │ │132417 │132417 │132417 │132417 │132417 │ │ │ │ │662085 │ │158900 │662085 │ │662085 │ │ │ │ │ │
│forestier autohton │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din PN-BmB/1.B.1.e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│3.2. Repicarea prin│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plantare pe 210 ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a varietăţilor şi │ │650004 │650004 │650004 │650004 │650004 │650004 │ │ │ │3900024 │ │936006 │3900024 │ │3900024 │ │ │ │ │ │
│ecotipurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obţinute anterior/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.B.1.f │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│b) Reabilitarea ecologică a ecosistemelor acvatice prin decolmatarea lacurilor │
│şi a canalelor de alimentare aferente │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│3.3. Studiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hidrologic şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proiect hidrotehnic│ │126000 │ │ │ │ │ │ │ │ │126000 │ │30240 │126000 │ │ │ │126000 │ │ │ │
│pentru decolmatarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│z.Popa-Cucova-Jepşi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/1.B.2.d │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│3.4. Reconstrucţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologică a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bazinului piscicol │ │ │5838000│5838000│5838000│ │ │ │ │ │17514000│ │4203360 │17514000│ │ │ │17514000│ │ │ │
│natural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Popa-Cucova-Jep şi/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.B.2.e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│TOTAL 3: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reconstrucţie │0 │908421 │6620421│6620421│6620421│782421 │650004 │0 │0 │0 │22202109│0 │5328506,16│22202109│0 │4562109 │0 │17640000│0 │0 │0 │
│ecologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│4. Amenajare şi întreţinere infrastructură turistică; venituri din turism │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│a) Dezvoltarea infrastructurii turistice din parc prin proiecte europene │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│4.1. Dotarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rustică a 2 puncte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de campare "Cotu │ │32148 │32148 │32149 │ │ │ │ │ │ │96445 │96445 │ │96445 │ │ │ │ │ │ │ │
│Manghelului" şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│"Gura Gârluţei"/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│5.B.4.g │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│4.2. Amenajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sumară a altor 34 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de locuri de │ │ │ │ │6897 │ │ │ │ │ │6897 │6897 │ │6897 │ │ │ │ │ │ │ │
│campare pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pescarii sportivi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│5.B.4.h │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│4.3. Amenajarea a 4│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│observatoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plutitoare pentru │ │45970 │45971 │45970 │ │ │ │ │ │ │137911 │ │ │137911 │ │137911 │ │ │ │ │ │
│coloniile mixte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păsări de apă/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│5.B.4.k │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│4.4. Construirea a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6 turnuri de │ │ │51710 │51710 │ │ │ │ │ │ │103420 │ │ │103420 │ │103420 │ │ │ │ │ │
│observare pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│avifaună/5.B.4.l │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│4.5. Amplasarea a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│16 panouri mari de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aten tionare a │ │ │223862 │223861 │ │ │ │ │ │ │447723 │ │ │447723 │ │447723 │ │ │ │ │ │
│navigatorilor pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Dunăre/5.B.4.m │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│4.6. Realizarea a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│34 de panouri mici │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de informare în │ │ │178791 │178794 │ │ │ │ │ │ │357585 │ │ │357585 │ │357585 │ │ │ │ │ │
│locurile de campare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/5.B.4.n │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│4.7. Amplasre a 12 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│panouri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│atenţionare la │ │ │42068 │42068 │ │ │ │ │ │ │84136 │ │ │84136 │ │84136 │ │ │ │ │ │
│intrarea în zonele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de protecţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│integrală/5.B.4.o │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│b) Întreţinerea infrastructurii turistice │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│4.8. Întreţinere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tarsee turistice şi│ │ │ │ │6897 │ │ │ │ │ │6897 │6897 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cabana turistică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│"Vărsătura" │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│c) Venituri obţinute din turism │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│4.9. Cotravaloarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│serviciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turistice oferite │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de capitalul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│natural al PN-BmB │2000 │2000 │2000 │2000 │2000 │2000 │2000 │2000 │2000 │2000 │20000 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │20000 │
│şi încasate de Ad │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în condiţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aplicării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│OM.MMP-1142/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│30.iul.2010 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│TOTAL 4: Amenajare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi întreţinere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infrastructură │2000 │80118 │576550 │576552 │15794 │2000 │2000 │2000 │2000 │2000 │1261014 │110239 │0 │1234117 │0 │1130775 │0 │0 │0 │0 │20000 │
│turistică; venituri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din turism │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│5. Activităţi de pază │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│5.1. Întreţinere şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│operare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│maşină+şalupă pt. │19461 │19461 │19461 │19461 │19461 │19461 │19461 │19461 │19461 │19461 │194610 │194610 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activitatea de pază│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/1.A.3.m, 1.A.3.n, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.A.3.o │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│TOTAL 5: Activităţi│19461 │20461 │20461 │20461 │20461 │20461 │20461 │20461 │20461 │20461 │195610 │194610 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│de pază │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│6. Organizare CŞ, CCAd, întâlniri de lucru, deplasări şi cursuri de pregătire │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│6.1. Organizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şedinţelor ordinare│5000 │5000 │5000 │5000 │5000 │5000 │5000 │5000 │5000 │5000 │50000 │50000 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ale CŞ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│6.2. Organizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şedinţelor CCAd în │1000 │1000 │1000 │1000 │1000 │1000 │1000 │1000 │1000 │1000 │10000 │10000 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plen sau pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│secţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│6.3 Org. unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│seminar/dezbatere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│european despre │ │ │ │ │ │ │84000 │ │ │ │84000 │ │ │84000 │ │ │84000 │ │ │ │ │
│necesit. conectării│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│siturilor N.2000/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6.B.1.e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│6.4. Seminar/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezbatere dunărean │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│despre nec. rec. │ │ │ │ │ │ │ │ │84000 │ │84000 │ │ │84000 │ │ │ │84000 │ │ │ │
│ec. a habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de reprod.piscicolă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│/6.B.1.f │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│6.5. Cheltuieli de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deplasare pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│participarea Ad │2785 │2784 │2785 │2784 │2785 │2784 │2785 │2784 │2785 │2784 │27845 │27845 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│organizate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Serviciul arii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate din RNP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│6.6. Asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│participării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│membrilor Ad la │5000 │5000 │5000 │5000 │5000 │5000 │5000 │5000 │5000 │5000 │50000 │50000 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cursuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pregătire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│TOTAL 6: Organizare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│CŞ, CCAd, întâlniri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de lucru, deplasări│13785 │13784 │13785 │13784 │13785 │13784 │97785 │13784 │97785 │13784 │305845 │137845 │0 │168000 │0 │0 │84000 │84000 │0 │0 │0 │
│şi cursuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pregătire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┤
│7. Cheltuieli de administrare şi venituri din activităţi proprii │
├───────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┬──────┬────────┬───────┬────────┬────────┬────────────┬────────┤
│7.1. Salarii şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alte drepturi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(uniforme, │137532│58927 │58928 │58927 │58928 │58927 │137531 │137532│137531│137532│982295 │982295 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţie, tichete │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de masă etc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┴──────┴──────┴──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│7.2. Fond de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│salarii sus ţinut │ │78604 │78604 │78604 │78604 │78604 │ │393020 │ │ │393020 │ │393020 │ │ │ │ │ │
│prin proiectul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│POS-1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┬──────┬──────┬──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│7.3. Chirii, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│impozite clădiri, │15569 │15569 │15569 │15569 │15569 │15569 │15569 │15569 │15569 │ │140121 │140121 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│utilităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│7.4. Cheltuieli de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acostare Centru de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │14637 │14637 │ │ │14637 │ │14637 │ │ │ │ │ │
│vizitare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunicare plutitor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│7.5. Cheltuieli pt.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conectarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Centrului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │13110 │13110 │ │ │13110 │ │13110 │ │ │ │ │ │
│vizitare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunicare la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│utilităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│7.6. Venituri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obtinute de Ad din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţi de │500 │500 │500 │500 │500 │500 │500 │500 │500 │500 │5000 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5000 │
│avizare şi din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│contravaloarea unor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│servicii de birou │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│7.7. Auditul │ │5637 │ │5638 │ │5638 │5872 │ │5872 │ │28657 │ │ │34530 │16913 │17617 │ │ │ │ │ │
│proiectelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│7.8. Alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cheltuieli │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(cheltuieli de │4491 │4491 │4491 │4491 │4491 │4491 │4491 │4491 │4491 │4491 │44910 │44910 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│birou, amortizări, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cote depozite │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bancare etc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│TOTAL 7: Cheltuieli│157592│163228 │157592 │163229 │157592 │163229 │163463 │157592│163463│169770│1621750 │1167326 │0 │455297 │16913 │438384 │0 │0 │0 │0 │5000 │
│de administrare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┼──────┼────────┼───────┼────────┼────────┼────────────┼────────┤
│TOTAL GENERAL │739544│2977196│9385252│8891275│7126624│1850195│1830960│385042│308658│225965│33717711│1683667 │7512789 │33160702│16913 │13738447│1578000│17724000│98982 │49318 │25000 │
└───────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┴──────┴────────┴───────┴────────┴────────┴────────────┴────────┘
CAP. V REGULAMENTUL PARCULUI NATURAL BALTA MICĂ A BRĂILEI CAP. I CADRUL GENERAL ART. 1 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este declarat parc natural prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate şi este delimitat conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, cu modificările ulterioare şi îi sunt aplicabile prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,a florei şi faunei sălbatice abrobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006. Regulamentul PN-BmB este conceput în baza Planului de management al PN-BmB elaborat de Universitatea Bucureşti - Departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă în cadrul proiectului LIFE99 NAT/R0/006400. PM a fost avizat de Academia Română cu nr. 265/21.11.2002 şi aprobat prin Ordinul Ministrului nr. 1456/14.08.2003 emis de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Prezentul regulament al PN-BmB este elaborat cu respectarea prevederilor Legii nr. 46/2008 -Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se reglementează activităţile ce se desfăşoară în fondul forestier de stat şi/sau privat din PN-BmB, ţinând cont de prevederile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009 În elaborarea Regulamentului PN-BmB s-a ţinut cont de principiile legislaţiei internaţionale - Agenda 21 şi Convenţia asupra diversităţii biologice adoptate la Conferinţa de la Rio din 1992, Reuniunea de la Johannesburg din 2002, Rio+10, Convenţia Ramsar, Directiva Păsări 79/409/CEE, Directiva Habitate 92/43/CEE şi altele asemenea. PN-BmB are începând cu iunie 2001 statutul de zonă umedă de importanţă internaţională - poziţia 1074 pe lista anexă a secretariatului Convenţiei Ramsar. PN-BmB este declarat sit de importanţă comunitară - SCI prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi arie specială de protecţie avifaunistică - SPA, prin Hotărârea Guvernului nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. ART. 2 Scopul Regulamentului este de a promova un model de gestiune durabilă care să permită conservarea biodiversităţii, ca element fundamental al capitalului natural din PN-BmB în concordanţă cu dezvoltarea sistemelor socio-economice adiacente. Scopul Regulamentului rezultă din cele trei direcţii strategice înscrise în PM: a. Conservarea biodiversităţii. b. Cercetare şi monitoring. c. Dezvoltare economică durabilă. ART. 3 Suprafaţa PN-BmB este de 24.123 ha, în diverse forme de proprietate şi administrare, situate în lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea. Limitele parcului stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, cu modificările ulterioare cuprind insule şi ostroave, braţele Dunării şi zone dig-mal, la cote maxime de inundaţie, la baza taluzului digului dinspre PN-BmB, între podul rutier Giurgeni -Vadul Oii în amonte şi municipiul Brăila în aval, după cum urmează: a. limita nordică: trecerea bac IMB - municipiul Brăila -pe Dunăre km 175; b. limita estică: digul Insulei Mari a Brăilei, de la punctul de trecere a bacului IMB, până la extremitatea sudică a Insulei Mari a Brăilei în dreptul localităţii Măgureni -Strâmba, după care limita urmează digul dobrogean al Dunării din dreptul locului unde se desparte braţul Măcin -Dunărea Veche de braţul Vâlciu până la podul rutier Giurgeni - Vadul Oii; c. limita sudică: podul rutier Giurgeni - Vadul Oii - km 237 în amonte; d. limita vestică: digul dinspre Câmpia Bărăganului Nordic, de la podul rutier Giurgeni - Vadul Oii până la municipiul Brăila. Limita PN-BmB este marcată pe teren prin semnul "pătrat roşu pe fond alb". ART. 4 Responsabilitatea administrării PN-BmB revine Administraţiei Parcului, subunitate cu personalitate juridică a Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA, conform Anexei nr. 2.4, înfiinţată în baza contractului de administrare nr. 744 din 22 mai 2004, încheiat între RNP şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Ad revizuieşte PM şi Regulamentul atunci când apar modificări majore în legislaţie sau schimbări profunde în starea habitatelor. ART. 5 Consiliul Ştiinţific este constituit iniţial în baza ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 641/2004 reactualizat ulterior, şi are rolul de a supraveghea şi îndruma modul cum se realizează obiectivele strategice, tactice şi operaţionale, precum şi activităţile din planul de management, avizează modificările ulterioare aduse acestuia şi analizează anual activitatea Ad. ART. 6 Consiliul Consultativ de Administrare - CCAd este constituit în baza ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 721/2004, de asemenea reactualizat ulterior prin implicarea unor noi actori - mai ales proprietari de pădure şi are rolul de a asigura participarea directă a factorilor interesaţi la managementul PN-BmB. ART. 7 Regulamentul PN-BmB este principalul instrument de reglementare a activităţilor ce se pot desfăşura pe teritoriul PN-BmB. Planul de management integrat şi adaptativ al PN-BmB este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare a acţiunilor, din următorii 10 ani, promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate. Scopul, obiectivele şi activităţile cuprinse în PM, împreună cu reglementările din Regulament stau la baza activităţii Ad şi totodată definesc limitele şi modul în care pot acţiona pe teritoriul PN-BmB proprietarii, populaţia locală, administratorii de terenuri proprietate a statului, diverşii utilizatori, diversele instituţii şi/sau organizaţii. Regulamentul este considerat un capitol final al PM întrucât reglementează activităţile din PN-BmB sub raportul realizării obiectivelor strategice, tactice şi operaţionale, dar totodată Regulamentul poate fi considerat şi un document de sine stătător, de reglementare a activităţilor din PN-BmB, dat fiind conţinutul său. Procedura de reactualizare a PM şi a Regulamentului constă în: a. identificarea de către Ad a punctelor din PM şi Regulament care, datorită schimbărilor legislative, a dinamicii capitalului natural şi/sau a evoluţiei sistemelor socio-economice adiacente, necesită a fi modificate; b. discutarea şi avizarea PM reactualizat de către CŞ; c. avizarea PM în cadrul CCAd; d. avizarea PM - după obţinerea avizului CŞ şi CCAd de către Direcţia Biodiversităţii; e. aprobarea prin Hotărâre a Guvernului la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. ART. 8 În PN-BmB au fost identificate următoarele patru zone funcţionale, prezentate în ordinea importanţei măsurilor protective luate: I. Zone cu protecţie strictă 418,2 ha -1,7% din suprafaţa PN-BmB. În subcapitolul 2.1.6. din PM a fost evidenţiată necesitatea delimitării a două zone de protecţie strictă situate în partea de sud a Insulei Mici a Brăilei, ambele fiind incluse în zona de protecţie integrală Egreta: i. Zona cu protecţie strictă Vulpaşu - 127,9 ha, din care: 20,9 ha ecosisteme forestiere şi 107,0 ha ecosisteme acvatice; ii. Zona cu protecţie strictă Jigara - 290,3 ha, din care 46,3 ha ecosisteme forestiere şi 107,0 ha ecosisteme acvatice. În zonele cu protecţie strictă Jigara şi Vulpaşu este conservată evoluţia biodiversităţii în mod maximal, indiferent de succesiunea acesteia după calamităţi naturale majore cum ar fi: incendii devastatoare, doborâturi de vânt şi altele asemenea. În această zonă este interzisă orice activitate umană, cu excepţia efectuării de cercetări ştiinţifice, cu aprobarea CŞ. Limitele zonelor cu protecţie strictă Jigara şi Vulpaşu sunt marcate pe teren prin semnul "pătrat galben pe fond alb". II. Zone de protecţie integrală 5.740,9 ha -23,4%. Faţă de ediţia 2002 a PM şi a Regulamentului se mai adaugă alte 6 zone de protecţie integrală. Astfel suprafaţa zonelor de protecţie integrală s-a mărit cu 556 ha. Cele 8 zone de protecţie integrală sunt: i. Zona de protecţie integrală Egreta - 4.321,0 ha, din care: 2.830,4 ha habitate forestiere, 1484,0 ha habitate acvatice, 6,9 ha construcţii şi 7,7 ha terenuri cu folosinţă agricolă; ii. Zona de protecţie integrală Fundu Mare - 1.173,3 ha, din care 316,0 ha habitate terestre, 857,0 ha habitate acvatice şi 0,3 construcţia fostei pescării Hogioaia; iii. Zona de protecţie integrală Colonia mixtă Cucova-60,5 ha, zonă alcătuită în totalitate din habitate terestre; iv. Zona de protecţie integrală Cătinişul Crăcănelu - 58,0 ha, habitate terestre; v. Zona de protecţie integrală Cătinişul Chiciu Orbului - 50,0 ha, habitate terestre; vi. Zona de protecţie integrală Renişul Calia 1 - 20,0 ha, habitate terestre; vii. Zona de protecţie integrală Renişul Calia 2 - 20,0 ha, habitate terestre; viii. Zona de protecţie integrală Renişul Piscu Popii - 30,4 ha, habitate terestre. În cele opt zone de protecţie integrală sunt permise: a. activităţi ştiinţifice şi educative, b. ecoturism controlat şi specializat, cu mijloace nemecanizate, numai pe traseele marcate şi în limitele capacităţii de suport ecologic prevăzută la acţiunea f), obiectiv operaţional 4.a.2 din PM şi care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; c. intervenţiile pentru menţinerea habitatelor -cum ar fi menţinerea dirijată a unui anumit nivel a apei în complexele de lacuri, cu avizul Ad; d. lucrări de reabilitare ecologică a biotopului acvatic şi reconstrucţie ecologică a fostei păduri aluviale prin substituirea ligniculturilor clonale plopicole şi salicicole cu specii forestiere autohtone la propunerea Ad, cu avizul CŞ şi cu aprobarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului; e. acţiuni de înlăturare a efectelor unor calamităţi la propunerea Ad, cu avizul CŞ, în baza aprobării autorităţii centrale pentru protecţia mediului; f. acţiunile de combatere în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, la propunerea Ad, cu avizul CŞ şi aprobarea autorităţii publice centrale pentru silvicultură; g. localizarea şi stingerea incendiilor şi epizootiilor. Limitele zonelor de protecţie integrală sunt marcate pe teren prin semnul "pătrat albastru pe fond alb". III. Zonele de management durabil -zona tampon, în suprafaţă de 9.072,8 ha -37,6%, în număr de 8, potrivit Anexei nr. 2.1, sunt situate integral sau parţial alături de zonele cu protecţie strictă şi de zonele de protecţie integrală, în cele 7 insule mari cu suprafeţe mai mari de 240 ha şi 4 ostroave mici, sub 20 ha. Cele 11 zone de management durabil sunt prezentate în continuare, din amonte spre aval: i. zona Popa din Insula Mică a Brăilei 4.513,0 ha, cu 3.068,2 ha habitate terestre şi 1.423,9 ha habitate acvatice; la care se adaugă ostrovul Chiciu lui Filoti18,1 ha, în totalitate habitate terestre şi ostrovul Chiciu Morii 2,8 ha, în totalitate habitate terestre; ii. zona Ostrovul Constantin reprezentată de extremitatea sudică a Insulei Mici a Brăilei 460,4 ha, din care 405,4 sunt habitate terestre şi 55 ha habitate acvatice; iii. insula Vărsătura 1.185,0 ha, din care: 1.143,4 ha habitate terestre şi 41,6 ha habitate acvatice; iv. insula Crăcănel 1.015,2 ha, din care: 771,1 ha habitate terestre şi 244,1 ha habitate acvatice; v. insula Chiciu Orbului 258,2 ha, cu 197,2 ha habitate terestre şi 61,0 ha habitate acvatice; vi. insula Calia - 679,8 ha, din care: 478,8 ha habitate terestre şi 219,0 ha habitate acvatice; vii. insula Fundu Mare 747,0 ha, cu 654,0 ha habitate terestre şi 93,0 ha habitate acvatice; la care se adaugă: ostrovul Chiciu Cucului 20,1 ha, în totalitate habitate terestre şi ostrovul Ileana 15,2 ha, în totalitate habitate terestre; viii. insula Harapu 214,2 ha, din care: 221,4 ha habitate terestre şi 28,2 ha habitate acvatice; În zonele de management durabil sunt permise toate activităţile înscrise la punctul II., aliniatul 2 din acest capitol, la care se adaugă următoarele activităţi: a. activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, desfăşurate numai de către comunităţile locale, cu avizul Ad, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum: recoltarea de lăstari de salcie, papură, stuf, pentru realizarea unor produse artizanale; b. pescuitul sportiv; c. ecoturismul cu mijloace nemotorizate, pe traseele marcate şi fără realizarea de construcţii/investiţii noi pentru spaţii de cazare; d. vânătoarea, până la legiferarea Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică. IV. Zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane totalizează 8.891,1 ha -36,9% din suprafaţa PN-BmB şi sunt reprezentate de: a) Dunăre şi braţele fluviului - 5.221,0 ha; b) Zonele dig mal - cu un total de 6.133,9 ha, la rândul lor se împart în: i. Zona dig-mal a Câmpiei Bărăganului Nordic - 1.616,9 ha; ii. Zona dig-mal a Insulei Mari a Brăilei - 1.034,6 ha; iii. Zona dig-mal a Dobrogei - 105,7 ha. ART. 9 În afara zonelor enumerate la Art. 8 în managementul PN-BmB, Ad este interesată de dezvoltarea durabilă a zonei de cooperare, aşa cum a fost definită în PM; prin dezvoltarea socio-economică durabilă a zonei de cooperare, se doreşte o diminuare a presiunii antropice exercitată în prezent de comunităţile locale riverane asupra capitalului natural din PN-BmB. Localităţile incluse în zona de cooperare sunt: comunele Măraşu, Giurgeni, Berteştii de Jos, Stăncuţa, Tufeşti, Gropeni, Tichileşti şi Chişcani cu satele componente şi municipiul Brăila, şi devin în cazul PN-BmB, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007,cu modificările şi completările ulterioare, comunităţi locale. ART. 10 Marcarea căilor de acces, delimitarea prin borne a perimetrului parcului, marcarea în teren a zonelor funcţionale, precum şi panourile de avertizare vizuală cu privire la interdicţiile ce trebuiesc respectate pe teritoriul parcului se realizează de către Ad. REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN PN-BmB SECŢIUNEA I Prevederi generale ART. 11 Orice activitate pe teritoriul PN-BmB poate demara numai cu avizul Ad. Deţinătorii cu orice titlu de suprafeţe de teren, instituţiile care administrează terenurile statului, utilizatorii de resurse naturale din PN-BmB, persoane fizice sau juridice, au obligaţia de a anunţa în scris Ad asupra intenţiei de a demara o activitate pe teritoriul şi în imediata vecinătate a PN-BmB şi de a aştepta răspunsul în scris al acesteia. Ad are obligaţia de a răspunde în scris în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea notificării. ART. 12 Accesul pe teritoriul PN-BmB este reglementat astfel: a) În zonele cu protecţie strictă Jigara şi Vulpaşu accesul este permis numai cercetătorilor, cu avizul C:. b) Turiştii pot vizita PN-BmB în următoarele condiţii: i. în zonele de protecţie integrală accesul vizitatorilor este permis numai în prezenţa agenţilor de teren, pe traseele marcate, cu mijloace nemecanizate şi cu respectarea capacităţii de suport ecologic menţionată pentru fiecare zonă în subcapitolul 3.2.5.a) din PM; ii. în zonele de management durabil turiştii se pot deplasa numai pe traseele marcate şi fără a fi însoţiţi de agenţii de teren, cu mijloace nemecanizate şi cu respectarea potenţialului turistic calculat la punctul 3.2.5.a); pentru siguranţa vizitatorilor, mai ales la traversarea Dunării cu barca, Ad recomandă ca aceştia să fie însoţiţi de agenţii de teren; iii. în Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, accesul turiştilor este permis şi cu mijloace mecanizate, în limita potenţialului turistic calculat pentru această zonă. Ad are obligaţia să amenajeze trasee pentru deplasarea în bune condiţii a turiştilor atât pe apă cât şi pe uscat, conform Anexei nr. 5.1. Traseele vor evita apropierea faţă de coloniile de păsări. Practicarea cicloturismului, echitaţiei şi deplasării pe lacuri cu caiacul se va face pe trasee specializate, amenajate prin grija Ad. Amenajarea traseelor presupune: i. marcarea lor pe indicatoare şi panouri şi prin semne convenţionale: pe arbori în cazul traseelor terestre şi pe balize amenajate rustic în cazul traseelor pe apă; ii. construirea unor observatoare fixe şi amplasarea unor observatoare mobile pe apă pentru cercetări ornitologice şi activitatea de birdwaching. Traseele şi infrastructura turistică vor fi întreţinute prin grija Ad ori de câte ori este cazul. d) Localnicii din comunităţile limitrofe au acces în PN-BmB fără să achite o eventuală taxă de vizitare, pe baza actului de identitate pe care sunt obligaţi să-l prezinte la cererea personalului din Ad. Accesul localnicilor este neîngrădit în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane şi în zona de management durabil din PN-BmB. În zonele de protecţie integrală accesul localnicilor este permis numai pe traseele turistice amenajate conform Anexei nr. 5.1. Pe iezerele din zonele de protecţie integrală Egreta şi Fundu Mare este interzisă circulaţia şi staţionarea bărcilor localnicilor, dacă acestea nu desfăşoară activităţi coordonate de Ad. În zonele cu protecţie strictă Jigara şi Vulpaşu accesul localnicilor este strict interzis. e) Accesul muncitorilor din firmele de exploatări forestiere şi de regenerare a pădurilor este permis numai în zonele şi pe traseele înscrise în autorizaţiile de exploatare şi în proiectele de împăduriri. Pe teritoriul PN-BmB au dreptul să desfăşoare activităţi de exploatări forestiere şi de regenerare a pădurilor numai acele societăţi comerciale care au contracte cu direcţiile silvice Brăila, Slobozia şi Constanţa, în perioadele înscrise în eşalonări. Societăţile comerciale pot derula aceste contracte pe teritoriul PN-BmB numai dacă posedă autorizaţie de mediu eliberată de Agenţia pentru Protecţia Mediului, în baza avizului Ad. Pentru obţinerea avizului Ad, trebuie depus un extras din procesul tehnologic, pentru fiecare şantier în parte, care să conţină: i. tabelul nominal cu muncitorii din şantier nume, prenume, denumirea activităţii ce o desfăşoară şi codul numeric personal; ii. locul şi modalitatea de cazare; iii. numărul şi felul utilajelor în lucru şi locul de parcare; iv. modalitatea de aprovizionare cu carburanţi şi lubrefianţi, modul şi locul de depozitare a carburanţilor şi lubrifianţilor; v. locul de depozitare a deşeurilor şi modalitatea de evacuare a acestora de pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei; vi. traseele pe care utilajele circulă spre punctul de lucru, în special pentru firmele de împăduriri; vii. tehnologia de exploatare adoptată: arbori cu coroană, părţi de arbore, fasonat material lemnos la cioată; viii. locul de amplasare a platformelor primare şi a depozitelor finale la malul Dunării. ix. traseele de scos apropiat dintre platformele primare şi depozitele finale. Orice modificare a procesului tehnologic depus va fi notificată în 48 de ore la Ad. f) Intervenţia pompierilor, a reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila, ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Brăila, ai Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Brăila, ai Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură, ai Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, ai Direcţiei Sanitar Veterinare Brăila şi ai asociaţilor de vânători sportivi, în zonele de protecţie integrală şi în zona tampon, este permisă numai în prezenţa reprezentanţilor Ad. Controalele curente efectuate, în zonele de protecţie integrală şi în zona tampon a PN-BmB, de către instituţiile sus menţionate, se vor realiza numai pe baza unor grafice în cadrul unor protocoale încheiate între aceste instituţii şi Ad. g) Accesul muncitorilor care deservesc alte categorii de utilizatori va fi redus la suprafaţa de deservire strictă, reglementată prin contractul încheiat cu Ad, în baza tabelelor nominale anexe la contract. h) Pe teritoriul PN-BmB este permis accesul următoarelor categorii de mijloace motorizate: i. autovehicule adecvate în cele 3 zone dig-mal numai pe drumurile de acces; ii. orice tip de ambarcaţiune şi navă fluvială în limitele albiei minore pe Dunăre şi braţele acesteia: Harapu, Cravia, Calia, Vâlciu, Paşca, Cremenea şi Mânuşoaia; iii. autovehicolele şi bărcile cu motor ale Ad şi ale organelor de intervenţie şi control,cu acordul Ad, însoţite de reprezentant al Ad, în cele şapte insule mari; iv. utilaje folosite în exploatări forestiere şi activitatea de regenerare a pădurilor; v. maşini de intervenţie ale pompierilor, jandarmeriei, salvare şi altele asemenea; vi. elicoptere în caz de forţă majoră. i) Exceptând situaţiile de forţă majoră conform legii, accesul organelor de control şi prevenire se face obligatoriu cu ştirea prealabilă a Ad şi în prezenţa personalului desemnat să însoţească la astfel de acţiuni. j) Pentru a evita stresul celor 208 specii din avifaună, la survolarea PN-BmB prin orice tip de mijloace avio, se stabileşte un plafon minim de zbor la altitudinea de 1.000 m. SECŢIUNEA 2 Cercetarea ştiinţifică ART. 13 În rezervaţia ştiinţifică Jigara-Vulpaşu, cercetarea se va face obligatoriu cu avizul CŞ. Pentru restul teritoriului PN-BmB cercetarea se va efectua numai în baza contractelor încheiate între Ad şi institute de cercetări, universităţi, alte instituţii şi organizaţii, conform programelor de cercetare avizate de CŞ. ART. 14 Observaţiile asupra unor parametrii climatici şi hidrologici ai mediului abiotic şi a populaţiilor, în special avifaună, reprezintă o activitate curentă ce intră în atribuţiunile Ad şi are drept scop îmbunătăţirea permanentă a inventarului şi a datelor despre evoluţia speciilor şi habitatelor pe teritoriul PN-BmB. Agenţii de teren efectuează observaţii pe un traseu bine determinat prin staţii stabilite, cu o frecvenţă bilunară, pe imprimate tip. Monitorizarea habitatelor şi a speciilor de către agenţii de teren se va face în cele trei colonii mixte de stârci, cormorani şi egrete, asupra cuiburilor de codalbi şi observaţiile fenologice a unor arborete naturale situate în extremităţile latitudinale ale PN-BmB. Modul de efectuare a monitorizării va fi stabilit ulterior, în mod unitar pentru toate parcurile naţionale şi naturale din România. Până la stabilirea modului general de efectuare a monitorizării în mod unitar pentru toate parcurile naţionale şi naturale din România, Ad va întocmi protocoale de monitorizare pentru habitatele şi speciile enumerate mai sus. În afara Ad, activităţi ocazionale de observare sau de monitorizare pot fi efectuate de către organizaţii neguvernamentale, instituţii de învăţământ şi ştiinţifice sau de către turişti pe baza observaţiilor efectuate în timpul birdwaching-ului sau a altor activităţi specifice turismului ecologic. ART. 15 Activitatea de cercetare ştiinţifică şi de monitorizare de către terţi pe teritoriul PN-BmB se desfăşoară cu avizul Ad solicitat cu cel puţin 15 zile înaintea începerii unor astfel de activităţi, pe bază de contract între instituţiile şi organizaţiile respective şi Ad. ART. 16 Rezultatele cercetărilor şi monitorizărilor desfăşurate pe teritoriul PN-BmB sunt puse obligatoriu la dispoziţia Ad în termenii stabiliţi de comun acord cu instituţiile şi organizaţiile ce desfăşoară activităţi de cercetare şi monitorizare, conform contractelor încheiate. ART. 17 Ad introduce în termen de 30 de zile datele culese atât de la personalul de teren propriu, cât şi de la terţi în Baza de date unitară a PN-BmB cu obligaţia de a cita autorul. ART. 18 Ad va prezenta CŞ, APM şi RNP raportul anual privind starea de conservare a complexului de ecosisteme. SECŢIUNEA 3 Educaţia ecologică, informarea, conştientizarea şi relaţiile cu comunităţile ART. 19 Activităţile de educare şi informare pe teritoriul PN-BmB, altele decât cele desfăşurate de Ad, pot fi organizate cu avizul acesteia, solicitat în scris cu cel puţin 15 zile înainte, şi obligatoriu, în prezenţa unui reprezentant al Ad. Activităţile educative se vor organiza în cadrul unor protocoale încheiate între Ad şi ISJ. ART. 20 Ad sprijină organizaţiile ecologiste, instituţiile de învăţământ de orice grad şi alte organizaţii sau instituţii în organizarea de tabere, excursii, concursuri, acţiuni de ecologizare şi alte asemenea activităţi, pe teritoriul PN-BmB. Programul unor astfel de acţiuni vor fi anunţate şi stabilite de comun acord cu cel puţin o lună înainte. Calendarul desfăşurării acţiunilor este stabilit în ordinea cererilor depuse la Ad. ART. 21 Ad va organiza periodic conferinţe locale de presă şi va transmite comunicate de presă ori de câte ori situaţia din PN-BmB o va cere. Pagina web a parcului va fi reactualizată periodic. ART. 22 Ad va organiza acţiuni de conştientizare în cadrul fiecărei comunităţi rurale limitrofe PN-BmB, cel puţin de două ori pe an, în special în scopul diminuării braconajului piscicol şi a păşunatului semisălbatic ilegal. Aceste acţiuni se vor desfăşura cu precădere în centrele de vizitare, informare şi educare. SECŢIUNEA 4 Utilizarea durabilă a resurselor regenerabile oferite de capitalul natural al PN-BmB 4.1. Utilizarea resurselor forestiere ART. 23 Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în PN-BmB se execută numai lucrările prevăzute prin amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor, a proiectelor de reconstrucţie ecologică şi a zonării parcului prezentată în subcapitolul 2.1.6 din PM -Fig. nr. 4.1, şi reluată în Art. 8 din Regulament. ART. 24 Prin noua zonare funcţională a PN-BmB se realizează premizele pentru o mai bună adaptare a lucrărilor silvotehnice la obiectivele strategice şi tactice specifice fiecărei zone în parte -Figura 4.1-, în deplină concordanţă cu rezoluţia H1 a Conferinţei ministeriale de la Helsinki din 1993, cu privire la principiile gestionării durabile a pădurilor din Europa, după cum urmează: Fig. 4.1 Categoriile funcţionale după zonarea PN-BmB conform Normelor 5/1986 - pt. amenajarea pădurilor - - T.I, T.II, T.III şi T.IV sunt tipuri de categorii funcţionale, iar 1.1.f), 1.4.f), 1.5.b), 1.5.c), 1.5.d) şi 1.5.i) sunt categorii funcţionale conform Normelor Tehnice pentru Amenajarea Pădurilor nr. 5 din 1986 - (a se vedea imaginea asociată) a) În zonele cu protecţie strictă Vulpaşu şi Jigara nu se execută exploatări forestiere. b) În zonele de protecţie integrală Egreta, Fundu Mare, Colonia mixtă Cucova, Cătinişul Crăcănelu, Cătnişul Chiciu Orbului, Renişu Calia 1, Renişul Calia 2 şi Renişul Piscu Popii se va aplica tipul de categorie funcţională T.I pentru păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea biodiversităţii. Categoria funcţională este 1.5.c) - Rezervaţii naturale care cuprind suprafeţe de teren şi ape din fondul forestier. În zonele de protecţie integrală nu sunt admise activităţi de exploatări forestiere care să aibă ca scop principal valorificarea volumului lemnos. La solicitarea CŞ şi cu aprobarea autorităţii naţionale pentru silvicultură, pot fi efectuate în mod excepţional lucrări de reconstrucţie ecologică a fostei păduri aluviale, prin substituirea ligniculturilor clonale de plopi euramericani şi sălcii selecţionate care prezintă fenomene de uscare, cu specii autohtone, când aceste culturi depăşesc vârsta exploatabilităţii tehnice şi sunt afectate de specii invazive, cum este Amorpha fruticosa, ce pot genera o succesiune cenotică nedorită; de asemenea, poate apare necesitatea efectuării unor lucrări de reabilitare ecologică a biocenozelor forestiere afectate de calamităţi naturale majore: incendii de coroană, rupturi de gheaţă în păduri tinere şi altele asemenea. c) În zona de management durabil din insulele şi ostroavele aflate în regim natural de inundaţie, gopodărirea durabilă a pădurilor, atât din fondul forestier naţional proprietate publică cât şi din cel proprietate particulară, presupune încadrarea în două grupuri de categorii funcţionale, conform Fig. nr. 2.2: i. T.IV 8.915 ha, respectiv 98,4% din suprafaţa parcului, categoria funcţională 1.1.d) Păduri din Lunca şi Delta Dunării: ostroave şi maluri fără zonă dig-mal; ii. T.II 158 ha, respectiv 1,6% din suprafaţa parcului, categoria funcţională 1.5.i) Păduri destinate ocrotirii unor specii din fauna indigenă - sălcete naturale bătrâne în care fiecare exemplar este un arbore habitat pentru numeroase specii de entomofaună şi avifaună. În cazul arboretelor de plopi euramericani, pe măsura atingerii vârstei exploatabilităţii tehnice, se va face exploatarea acestor ligniculturi uniclonale în parchete de maximum 3 ha, urmată de reconstrucţia ecologică a acestora, prin substituire cu specii autohtone, conform tipului natural fundamental de pădure descris în amenajamente. Sălcetele vor fi exploatate în continuare în scaun conform normelor în vigoare. Arborii izolaţi de plopi autohtoni şi salcie cu vârste mai mari de 80 de ani sau cu diametrul mai mare de 1,5 m, vor fi menţinuţi ca arbori habitat şi arbori sursă de seminţe, sau ramuri pentru multiplicare vegetativă, în vederea conservării resursei genetice in situ. În categoria T.II vor fi încadrate următoarele 7 ecosisteme forestiere naturale, prevăzute în Anexa nr. 5.2: Ocolul silvic Lacu Sărat i. Sălcetul natural Bratuşca: 32,0 ha-U.P. II, u.a. 37B, 38B, 39D, 40D,E; ii. Sălcetul natural Harapu: 49,0 ha -U.P. II, u.a. 69C, 70C, 71A, 73C; iii. Sălcetul natural Grindu Săpat: 33,6 ha -U.P. VII, u.a. 31A, 35A, 38A; iv. Sălcetul natural La Ştir: 19,3 ha -U.P. VII, u.a. 46C, 47C; v. Sălcetul natural Vădoaia: 4,3 ha -U.P. VII, u.a. 49B, 50G, 52D; vi. Zăvoiul cu plop negru şi salcie Grindu Bran: 15,7 ha -U.P. VII, u.a. 18B, 18D, 20H, 21A, 21B; Ocolul silvic Brăila i. Zăvoiul cu plop negru şi salcie Grindu Bran: 4,4 ha -U.P. IX, u.a. 42C, 43C. ii. Cele 26,1 ha suprafeţe goale la 31 decembrie 2007, înscrise la categoria poieni şi goluri în amenajament, nu vor mai fi considerate clasă de regenerare şi nu se vor mai împăduri, protejându-se astfel alte habitate terestre de luncă de tipul pajiştelor:O.S. Brăila 16,0 ha în UP VIII, ua: 12G, 26B, 27B şi UP IX, u.a. 27B; O S. Lacu Sărat 10,1 ha în UP V, ua 8F, UP VI, ua: 46E, 47J, 50F, 52E, 64I, UP VII, ua 38B, 48D, 52B. Experimental, în trei arborete de salcie de câte 15 ha, posibilitatea 2008-2009 se vor amplasa trei blocuri experimentale, a câte trei repetiţii de 5 ha, în care se va aplica tratamentul crângului neregulat în scaun. d) În zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, respectiv în cele 3 zone dig-mal, se aplică tipul de categorie funcţională T.IV, categoria funcţională 1.1.f, păduri situate în zona dig-mal din Lunca Dunării. Prin aplicarea acestor tratamente silvice, se permite în continuare instalarea, conducerea şi exploatarea ligniculturilor plopicole clonale, în condiţiile legii. ART. 25 În conformitate cu Rezoluţia H3 adoptată la conferinţa ministerială de la Helsinki, 1993, în gestionarea pădurilor din Balta Mică a Brăilei, indiferent de încadrarea în zone, se va lăsa o parte din volumul lemnos exploatat în pădure -10% din lemnul doborât să rămână necolectat, în vederea conservării speciilor saprofite. ART. 26 Capacitatea de suport a habitatelor forestiere pentru recoltarea volumului lemnos este stabilită prin posibilitatea anuală calculată la nivel de unitate de producţie în amenajamentele silvice ale ocoalelor silvice Brăila, Lacu Sărat, Slobozia şi Hârşova, fiind totodată calculată în concordanţă cu zonarea funcţională a PN-BmB. ART. 27 Amenajamentele silvice pentru UP-urile aferente PN-BmB, vor fi revizuite în conformitate cu zonarea funcţională a parcului descrisă la Art. 8 şi în concordanţă cu modalităţile de exploatare a pădurilor înscrise la Art. 23, prin grija ocoalelor silvice ce administrează fondul forestier din PN-BmB. Temele de amenajare vor fi aprobate de către CŞ înainte de discutarea lor în conferinţa I-a de amenajare. La toate cele trei conferinţe de amenajare va fi invitat în mod obligatoriu să participe şi un reprezentant din partea Ad. ART. 28 Pentru fondul forestier din PN-BmB, ocoalele silvice de stat, coordonate de către RNP prin direcţiile silvice Brăila, Constanţa şi Slobozia, şi particulare - coordonate prin ITRSV, au obligaţia să avizeze la Ad borderoul volumului lemnos pentru anul următor, înainte ca aceste borderouri să fie depuse la cele două foruri tutelare. Borderoul va fi însoţit obligatoriu de actele de punere în valoare în copie, inclusiv de procesele tehnologice pentru fiecare partidă în care se va specifica clar: modalitatea de exploatare, căile şi modalităţile de colectare şi transport tehnologic al materialului lemnos, amplasamentul şi suprafaţa platformei primare ca şi ale platformei finale de la malul Dunării. Ad. PN-BmB are obligaţia să răspundă în termen de cinci zile de la data primirii borderoului şi a actelor de punere în valoare, ce partizi avizează favorabil pentru exploatare în anul următor şi ce partizi interzice spre exploatare împreună cu motivaţia acestor excluderi din borderou. Ocoalele silvice de stat şi private au obligaţia să depună la Ad.PN-BmB copii după autorizaţiile de exploatare cu cinci zile înaintea demarării tăierilor. Societăţile comerciale care desfăşoară activităţi de exploatare şi/sau regenerare a pădurilor nu pot demara activitatea într-un nou parchet de exploatare sau pe un şantier de împăduriri fără să îndeplinească în totalitate cerinţele stipulate la Art. 12, lit. e), alin. 3 din prezentul regulament. Reprezentanţii Ad au dreptul de a efectua controale asupra respectării regulamentelor silvice, a PM şi a Regulamentului în parchetele de exploatări forestiere şi pe şantierele de împăduriri. Reprimirea parchetelor de exploatare de către ocoalele silvice şi recepţiile finale la sfârşitul campaniei de împăduriri de primăvară pe şantierele de împăduriri, se va face obligatoriu în prezenţa unui reprezentant al Ad. 4.2. Utilizarea resurselor acvatice prin pescuitul comercial ART. 29 Pescuitul comercial este interzis pe cele 52 de lacuri interioare din insule şi ostroave, respectiv: a. în cele 2 zone de protecţie strictă, b. în cele 8 zone de protecţie integrală, c. în cele 8 zone de management durabil. Pescuitul comercial este permis numai în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane din PN-BmB,respectiv: pe Dunăre, pe braţele fluviului şi în zonele dig-mal ale Insulei Mari a Brăilei, ale Câmpiei Bărăganului şi a Dobrogei, cu condiţia să fie specificată zona pe autorizaţia de pescuit comercial. ART. 30 Activitatea de pescuit comercial se va practica de către pescari autorizaţi de ANPA şi care fac dovada că posedă autorizaţie de mediu anuală emisă de APM. Ad îşi dă acordul anual în scris pentru persoanele ce practică pescuitul comercial pe raza PN-BmB, în baza documentaţiilor depuse de asociaţiile de pescari şi de pescarii individuali care practică pescuitul comercial. ART. 31 Controlul activităţii de pescuit comercial şi recreativ-sportiv se va face de către personalul împuternicit conform legii, în prezenţa reprezentanţilor Ad. ART. 32 Pescuitul este permis numai în limitele cotelor aprobate, conform legislaţiei în domeniu. ANPA repartizează cota de recoltă pe asociaţiile de pescari, repartiţie ce va fi comunicată Ad. În vederea monitorizării ihtiofaunei, asociaţiile de pescari şi pescarii individuali vor depune lunar la sediul Ad lista cu capturile realizate pe teritoriul PN-BmB, pe specii. Funcţionarea instalaţiilor hidrotehnice pe teritoriu PN-BmB va fi coordonată de Ad, indiferent de natura proprietăţii, proprietarul fiind obligat să respecte regimul stabilit în CŞ. 4.3. Utilizarea resurselor aparţinând florei terestre prin activităţi pastorale ART. 33 Exploatarea păşunilor din teritoriul PN-BmB este permisă numai pentru animalele domestice proprietatea persoanelor şi comunităţilor care deţin păşuni în interiorul PN-BmB pe cele 54 ha conform tabelului 2.4, subcapitolul 2.1.6. din PM. ART. 34 Pe teritoriul PN-BmB activitatea pastorală se desfăşoară exclusiv cu bovine şi ovine pe suprafaţa înscrisă la Art. 33., în perioadele şi efectivele avizate de Ad, respectându-se încărcătura de animale care este de 13 vaci la 10 ha sau 100 capete de oi la 10 ha păşune conform capacităţii de suport pentru păşunat avizată de CŞ. Bovinele şi/sau ovinele introduse cele 54 ha păşune vor fi permanent supravegheate. Locul de adăpost peste noapte a animalelor şi îngrijitorilor se va stabili de comun acord cu Ad, în construcţii pasagere, de tip rustic, după modele agreate de ambele părţi. Pe teritoriul PN-BmB este interzisă introducerea de porcine, caprine sau cabaline. ART. 35 Pe teritoriul PN-BmB este interzisă introducerea animalelor la păşunat în regim semisălbatic în insule şi ostroave. ART. 36 Ad are dreptul de a verifica în teren respectarea gradului de încărcare cu animale a păşunilor existente conform bonităţii păşunilor prevăzute în studiul de păşunat avizat de CŞ. 4.4. Utilizarea resurselor aparţinând faunei prin activităţi cinegetice ART. 37 Ad are dreptul să aplice, respectiv să controleze şi să sancţioneze prevederile Legii nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pe teritoriul PN-BmB. ART. 38 Vânătoarea cu caracter recreativ-sportiv la toate speciile de vânat este permisă, în condiţiile respectării Legii nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în cele trei zone dig-mal care sunt incluse în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane şi în cele 8 zone de management durabil, până la legiferarea Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică în urma implementării proiectului POS-2. ART. 39 În zona cu protecţie strictă Jigara-Vulpaşu este interzisă orice activitate de protecţie a fondului cinegetic. În restul teritoriului PN-BmB în care vânătoarea în scop recreativ este interzisă, inclusiv în zonele de protecţie strictă Egreta şi Fundu Mare, pe baza unor studii de impact efectuate la solicitarea Direcţiei Sanitar Veterinare Brăila, a Direcţiei Silvice Brăila sau a unor organizaţii de vânători din zonă, se pot efectua acţiuni de control numeric a unor populaţii care prin dezvoltarea lor periclitează echilibrul complexelor de ecosisteme. ART. 40 Cota de recoltă pentru vânătoare, defalcată pe fiecare fond de vânătoare, se stabileşte de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, cu avizul Ad, anterior începerii sezonul de vânătoare legal, respectiv 30 aprilie - 31 mai. Evaluarea cotei de recoltă se va face de către proprietarii fondurilor de vânătoare, în mod obligatoriu împreună cu reprezentanţii Ad, conform protocoalelor încheiate. ART. 41 Vânătorile colective pe teritoriul PN-BmB se vor organiza numai în prezenţa reprezentanţilor Ad. Asociaţiile de vânătoare şi Direcţia Silvică Brăila vor comunica Ad graficul de desfăşurare a acţiunilor de vânătoare colective. Pentru acţiunile de vânătoare individuale Ad va fi anunţată în timp util de către gestionarii fondului de vânătoare asupra persoanei, zonei şi perioadei în care este emisă autorizaţia individuală, pentru a fi însoţită de delegatul Ad. ART. 42 Hrana complementară pentru vânat se va administra numai în zonele în care se practică vânătoarea în scop recreativ-sportiv. ART. 43 În vederea desfăşurării activităţii de pază a fondului cinegetic între gestionarii fondurilor de vânătoare şi Ad se vor încheia protocoale privind colaborarea în acest sens. 4.5. Alte activităţi de utilizare a unor resurse ale capitalului natural din PN-BmB ART. 44 Recoltarea elementelor de floră şi faună se va efectua în limita capacităţii de suport aprobată de Ad, prin tehnologii cu impact redus, cu autorizarea prealabilă de către APM. ART. 45 Lucrările de reconstrucţie ecologică, altele decât substituirea ligniculturilor plopicole clonale cu plopi autohtoni prevăzute la art.26.b), în zonele de protecţie strictă, se vor întreprinde numai în baza studiilor de specialitate, la propunerea CŞ, cu aprobarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului. 4.6. Acţiuni în urma unor fenomene de forţă majoră ART. 46 În cazul producerii de fenomene de forţă majoră - calamităţi de natură abiotică cu caracter catastrofal, epizootii şi altele asemenea, instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu înştiinţarea Ad. În zonele de protecţie strictă Jigara şi Vulpaşu sunt interzise astfel de intervenţii. SECŢIUNEA 5 Construcţiile ART. 47 În raza PN-BmB construcţiile, terenurile anexe şi alte amenajări, existente la data aprobării prezentului regulament, ocupă o suprafaţă totală de 45,7 ha conform listei înscrise în Anexa nr. 5.3. Ridicarea altor construcţii în zona cu protecţie strictă, în zona de protecţie integrală şi în zona de management durabil decât cele prevăzute mai sus este interzisă. În zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane se pot realiza construcţii în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul realizării investiţiei. SECŢIUNEA 6 Turismul ART. 48 Activitatea de turism în PN-BmB este încurajată în limitele capacităţii de suport pentru turism înscrise în PM la cap 4. Ad are obligaţia să controleze, să dirijeze şi să monitorizeze activitatea de turism. În PN-BmB, turismul se desfăşoară pe bază de contracte, între Ad, pe de-o parte şi firmele de turism acreditate şi asociaţiile familiare care practică activitatea de eco-agro-turism din cadrul comunităţilor locale din zona de cooperare, pe de altă parte. ART. 49 Vizitarea PN-BmB este permisă numai pe traseele marcate, conform Anexei nr. 5.1, în prezenţa unui reprezentant al Ad, în condiţiile specificate la Art.14.c) şi Art.14.g). Accesul pe alte drumuri este interzis turiştilor. ART. 50 Camparea pe teritoriul PN-BmB este permisă numai în zonele indicate de către Ad, marcate în teren conform hărţii din Anexa nr. 5.1. Locul de campare va fi menţinut curat pe timpul campării şi amenajările existente vor fi menţinute în stare bună. Aprinderea focului pe teritoriul PN-BmB este permisă numai în vetrele special amenajate în acest scop. ART. 51 Pescarii sportivi au dreptul să plece din PN-BmB cu 5 kg peşte/pescar/zi sau cu o singură piesă/zi, când aceasta depăşeşte 5 Kg. ART. 52 Este interzisă utilizarea focului deschis în afara locurilor amenajate în afara spaţiilor de campare. ART. 53 Regimul deşeurilor pe teritoriul PN-BmB se reglementează astfel: a) este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul PN-BmB; b) turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează în timpul vizitării PN-BmB. Deşeurile vor fi evacuate în afara PN-BmB; c) deversarea oricăror produse - solide sau lichide, în lacuri şi iezere, precum şi pe Dunăre şi pe braţele fluviului este interzisă; d) spălarea autovehiculelor în apele de pe teritoriul PN-BmB este interzisă. ART. 54 De asemenea pe teritoriul PN-BmB sunt interzise: I. amplasarea corturilor în alte locuri decât cele indicate; II. perturbarea liniştii;deranjarea celorlalţi turişti; III. colectarea de către turişti a elementelor de floră sau faună; IV. distrugerea şi/sau deteriorarea habitatelor, cuiburilor, arborilor, infrastructurii turistice şi altele asemenea; ART. 55 Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobare este interzisă în PN-BmB. Cei interesaţi pot obţine permis de la Ad, contra plăţii tarifului stabilit. ART. 56 Ad a instituit un sistem de tarife pentru vizitarea, facilităţile, serviciile şi activităţile specifice desfăşurate pe teritoriul PN-BmB. Tarifele au fost stabilite în condiţiile respectării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi altor prevederi legale în vigoare şi au fost aprobate în Comitetul Director al Ad. Tarifele practicate sunt comunicate prin pliante, afişe, panouri şi pe pagina web a parcului. CAP. III SANCŢIUNI ART. 57 Nerespectarea măsurilor prevăzute în prezentul regulament sau desfăşurarea oricăror activităţi în alte condiţii decât cele prevăzute de normele în vigoare atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare. CAP. IV DISPOZIŢII FINALE ART. 58 Atribuţiile de pază privind respectarea regimului ariilor protejate sunt realizate prin agenţii de teren aflaţi în subordinea Ad cu sprijinul altor organe abilitate ale statului. ART. 59 Aplicarea prezentului regulament se face de către personalul Ad în colaborare cu personalul RNP, IJJ, IPJ, GM, PF, PTF, ANPA şi al ITRSV, precum şi de alte persoane împuternicite în acest sens de către Ad. ART. 60 Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea Ad, cu avizul CŞ şi al Direcţiei Biodiversităţii şi aprobat prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. ART. 61 Prezentul Regulament intră în vigoare odată cu aprobarea lui prin Hotărâre a Guvernului. BIBLIOGRAFIE Albu, D., 1993: Rezervaţii naturale, zone protejate şi monumente ale naturii din ţinuturile Brăilei. Ed. Alma, Galaţi, 127 p. Albu, D., 2001: Cercetări privind diversitatea ornitofaunei acvatice din Insula mică a Brăilei. Teză de doctorat, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Biologie, 236 p. Antipa, Gr., 1910: Regiunea inundabilă a Dunării, starea ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare. Institutul de Arte Grafice "Carol Gobl", Bucureşti, 318 p. Antipa, Gr., 1912: Cercetări hidrobiologice în România şi importanţa lor ştiinţifică şi economică. Discursuri de recepţie, vol. IV, Editura Academiei Române, Bucureşti 2005, p.p. 313 - 337. Avedic, M., 2008: Araneele înregistrate în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei în perioada iunie -septembrie 2007. Lucrare de licenţă, Facultatea de Biologie, Iaşi, 115 p. Barbu, I., 2001: Evaluarea riscului de apariţie a secetei în pădurile din România. Temă de cercetare I.C.A.S., staţiunea Câmpulung Moldovenesc, 8p. Botnariuc N., 2003: Evoluţia sistemelor biologice supraindividuale. Ed. Academiei Române, Bucureşti, 237 p. Brown, L., 2001: Eco-economie. Ed. Tehnică, Bucureşti, 382 p. Carcea, F., Ianculescu, M., 1996: Gestiunea durabilă a pădurilor şi reflectarea ei în noul Cod silvic şi în Strategia dezvoltării silviculturii. Revista pădurilor, nr. 3, p.p. 2 - 7. Clonaru, Al., 1967: Cultura plopului şi salciei în Lunca Dunării. Editura Agrosilvică, Bucureşti. Cuculeanu, V., Bălteanu, D., 2005: Modificarea climei în România în context global, în V., Giurgiu sub red., Silvologie, vol. IVA. Editura Academiei Române, p.p. 50 - 56. Dickmann, D., I., Isebrands, J., G., Blake, T., J., Kosola, K., Kort, J., 2001: Physiological ecology of poplar - Carbon physiology, Physiology of yeld, în Dickmann, D., I., et al., sub red., Poplar Culture in North America. NRC Research Press, Ottawa, p.p. 91 - 95 şi 107 - 114. Doniţă, N., Purcelean, Şt., Ceianu, I., Beldie, Al., 1977: Ecologie forestieră. Ed. Ceres, Bucureşti, 327 p. Dumbrăveanu, D., D., 2005: Strategia de ecoturism a României - cadru teoretic de dezvoltare. Ed. România, Bucureşti, 39 p. Filat, M., 2000: Raport privind stadiul actual al realizărilor în cultura plopilor şi sălciilor, identificarea priorităţilor naţionale şi obiectivele pe termen scurt şi mediu pentru relansarea culturii Salicaceaelor. Raport prezentat la Simpozionul organizat de Comisia Naţională a Plopului, Călăraşi, 2001, 5 p. Filat, M., Benea, V., Moisei, R., 2005: Compoziţii optime pentru arboretele din Lunca Dunării, Delta Dunării şi luncile râurilor interioare. În Giurgiu, V., sub red., Compoziţii optime pentru pădurile României. Ed. Ceres, Bucureşti, p.p. 183 - 190. Filat, M., Roşu, C., Moisei, R., 2006: Consecinţe ale modificării regimului apelor în Lunca Dunării şi luncile râurilor interioare. În Silvologie, vol. 5, sub red. Giurgiu, V., Clinciu, I. Editura Academiei Române, Bucureşti. Florea, L., 1998: Contribuţii la studiul distribuţiei populaţiilor piscicole din Insula Mică a Brăilei, indicator de apreciere al stării generale a hidrosistemului. Teză de doctorat, Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, 200 p. Giurescu, C., C., 1976: Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi. Ed. Ceres, Bucureşti, 391 p. Giurgiu, V., 1978: Conservarea pădurilor. Ed. Ceres, Bucureşti, 307 p. Giurgiu, V., 1982: Pădurea şi viitorul. Ed. Ceres, Bucureşti, 406 p. Giurgiu, V., 1995: Protejarea şi dezvoltarea durabilă a pădurilor României. Societatea "PROGRESUL SILVIC", Ed. Arta grafică, Bucureşti, 398 p. Giurgiu, V., 2004: Gestionarea durabilă a pădurilor României. Editura Academiei Române, Bucureşti, 320 p. Giurgiu, V., Seceleanu, I., 2005: Amenajarea pădurilor la începutul mileniului al III-lea. Editura Academiei Române, Bucureşti, 357 p. Gonzalez Antosanzas, F., Grau Corbo, J., M., Montoto Quinterio, J., L., 2000, b: Experimental Coparision of New Poplar Clones for Non-Intensive and Sustainable Popilicuture, în IPC 2004 (sub. red), The Contribution of Poplars and Willows to Substanţial Forestry and Rural Development- Abstract of Submitted Papers. Ed. Flamino, Roma, 194 p. Isebrands, J., G., Karnosky, D., F., 2001: Envinromental benefits of poplar culture - Carbon sequestration, în Dickmann, D., I., et al., sub red., Poplar Culture in North America. NRC Research Press, Ottawa, p.p. 214 - 215. Moisei, R., 2003: Fundamente auxologice pentru reconstrucţia ecologică a ecosistemelor forestiere din Lunca Brăileană a Dunării, în V., Giurgiu sub red., Silvologie, vol. III A. Editura Academiei Române, p.p. 268 - 281. Moisei, R., 2006 a: Zăvoiul Begu, model pentru reconstrucţia ecologică în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Revista pădurilor, nr. 4. Moisei, R., 2006 b: Cercetări dendrometrice şi auxologice pentru reconstrucţia ecologică a ecosistemelor forestiere din Lunca Brăileană a Dunării. Teză de doctorat, Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava, 199 p. Necula, I., Moisei, R., 1997: Protejarea Insulei Mici a Brăilei. Pădurea noastră, nr. 336. Nicolae, C., Roşu, C., 1997: Tabele privind determinarea cotelor de teren, exprimate în hidrograde, în diverse puncte din fondul forestier din zona inundabilă a Luncii şi Deltei Dunării. I.C.A.S., 75 p. Onea, N., 2002: Ecologia şi etologia păsărilor de apă din Insula Mică a Brăilei. Ed. Istros, Brăila, 281 p. Pătrăşcoiu, N., Badea, O., 1995: Declinul pădurilor din România şi cauzele acestuia, în Giurgiu V. sub red., Protejarea şi dezvoltarea durabilă a pădurilor României. Societatea "PROGRESUL SILVIC", ed. Arta grafică, Bucureşti, 398 p. Popescu, I., R., Necşulescu, H., 1967: Despre efectul dăunător al apelor de inundaţie de lungă durată la arboretele de plopi euramericani din Balta Brăilei. Revista pădurilor, nr. 1. Popescu, I., R., 1968: Inundaţiilor de toamnă-iarnă şi efectul lor asupra plantaţiilor de plop şi salcie în Lunca Dunării. Buletin de informare - Silvicultură, nr. 11. Popescu, I., R., Popescu, I., V., Necşulescu, H., Anghel, D., 1982: Metode diferenţiate de aplicare a tratamentului tăierilor în scaun la arborete de salcie din lunca inundabilă a Dunării în funcţie de hidrograd. Brevet avizat de I.C.A.S., nr. 45/1984. Popescu, I., R., 1994: Silvicultura brăileană, prezent şi perspective. Manuscris. Lucrare prezentată la Ziua Silvicultorului, Brăila, 25 p. Stanturf, J., A., van-Oosten, C., Netzer, D., A., Coleman, M., D., Portwood, C., J., 2001: Ecology and silviculture of poplar plantation - Growth and yield, în Dickmann, D., I., et al., sub red., Poplar Culture in North America. NRC Research Press, Ottawa, p.p. 193 - 202. Stoiculescu, Cr., D., 2000: Bălţile Mici a Brăilei, un viitor parc naţional de interes european. Revista de silvicultură, nr. 1 - 2, p.p. 11 - 15. Vădineanu, A, 1998: Dezvoltarea durabilă - vol. I Teorie şi practică. Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 247 p. Vădineanu, A., 2002: Plan de management integrat pentru Balta Mică a Brăilei. Departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă, Universitatea Bucureşti, 68 p. Vădineanu, A., 2004: Managementul dezvoltării - o abordare ecosistemică. Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 394 p. Vădineanu, A., Adamescu, M., Cazacu, C., Bodescu, F., Vădineanu, R., Şt., Negrei, C., Cristofor, S., Ignat, Gh., 2004: Sistemul de zone umede al Dunării Inferioare. În Vădineanu, A., sub red.: Managementul dezvoltării - o abordare ecosistemică. Ed. Ars Docendi, Bucureşti, p.p. 271 -312. Vişinescu, I., 1998: Valorificarea datelor climatice pentru utilităţile agriculturii. Manuscris prezentat la simpozionul A.S.A.S. - martie 1998. Vişinescu, I., Leţ, G., Zamfirache, V., Bularda, M., Surăianu, V., Topor, R., 2003: Seceta -caracteristici, particularităţi şi ciclicitate în condiţiile agroclimatului din Câmpia Română de NordEst. A.S.A.S., I.C.-D.A. Fundulea, S.C.-D.A. Brăila, Ed. VHL, 104 p. Vlad, I., Chiriţă, C., Doniţă, N., Petrescu, L., 1997: Silvicultură pe baze ecosistemice. Editura Academiei Române, Bucureşti, 292 p. W.W.F., 2004: Lemn mort - păduri vii. Importanţa arborilor foarte bătrâni şi a lemnului mort pentru diversitate. Raport, World Wilde Found of Nature, DTP / Tipar ACCENT, 15 p. Zasada, J., C., David, A., J., Gilmore, D., W., Landhăusser, S., M., 2001: Ecology and silviculture of natural stands of Populus - Productivity, în Dickmann, D., I., et al., sub red., Poplar Culture in North America. NRC Research Press, Ottawa, p.p. 133 - 147. *** Convenţie asupra biodiversităţii. Rio, 1992. *** Convenţie asupra zonelor umede de importanţă internaţională. Ramsar, 1971, 5 p. *** Directiva nr. 43 "Habitate" . Consiliul Europei, Berna, 1979, 6p. *** Directiva nr. 409 "Păsări". Consiliul Europei, Berna, 1979, 18 p. *** Protocol privind reducerea efectului de seră prin stocarea carbonului din atmosferă. Kyoto, 2000. *** Raport asupra activităţilor de cultură, exploatare şi utilizare a plopilor şi sălciilor în perioada 1996 -1999. Comisia Naţională a Plopului şi Salciei din România, 2000, 6p. *** Ordinul MAPM nr. 552/2003 privind zonele de conservare specială din parcurile naţionale şi naturale *** Legea 265/2006 care aprobă OUG 195/2005 privind protecţia mediului. *** Legea 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. *** OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei sălbatice. *** OM-MMDD 1964/2007 prin care BmB este declarat sit de importanţă comunitară SCI *** HG 1284/2007 prin care BmB este declarată arie specială de protecţie avifaunistică SPA *** OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, abrogă L. 192/2001 *** Legea 46/2008 prin care se aprobă noul cod silvic. *** Legea 317/2009 care aprobă OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. *** OM-MMP nr.1142/2010 care aprobă Metodologia de aplicare a tarifelor de către administratorii ariilor naturale protejate. *** Legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. OPISUL ANEXELOR Anexa 1.1 - Avizul CŞ din 28 februarie 2008 pentru ediţia a II-a a Planului de management al PN-BmB Anexa 1.2 - Avizul CCAd din 5 martie 2008 pentru ediţia a II-a a Planului de management al PN-BmB Anexa 1.3 - Decizia finală nr. 312 emisă de ARPM la 8 octombrie 2009 prin care PM a trecut faza SEA Anexa 1.4 - Lista comunităţilor locale riverane PN-BmB Anexa 1.5 - Lista membrilor şi regulamentul de funcţionare al CŞ Anexa 1.6 - Lista membrilor şi regulamentul de funcţionare al CCAd Anexa 2.1 - Răspunsul OCPI cu suprafaţa PN-BmB în limitele albiei minore a Dunării Anexa 2.2 - Răspunsul Sistemului de Gospodărire a Apelor Brăila privind stabilirea limitei parcului pe dig Anexa 2.3 - Situaţia terenurilor din PN-BmB, pe judeţe şi posesori, determinată de OCPI Anexa 2.4 - Certificat de înregistrare al Ad Anexa 2.5 - Organigrama Ad Anexa 2.6 - Contractul de administrare Ad - RNP Anexa 2.7 - Harta GIS cu noua zonare a PN-BmB Anexa 2.8 - Solicitarea RNP pentru legiferarea Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică Anexa 2.9 - Avizul Academiei Române pentru Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică Anexa 2.10 - Lista lacurilor temporare din insulele şi ostroavele PN-BmB Anexa 2.11 - Lista speciilor de plante din PN-BmB Anexa 2.12a - Lista speciilor de păsări din PN-BmB Anexa 2.12b - Lista speciilor de păsări din PN-BmB ce se regăsesc pe Anexa I a Directivei Păsări Anexa 2.13 - Lista speciilor de peşti după diferiţi autori şi în diferite perioade Anexa 2.14 - 2.21 - Listele cu speciile ce necesită măsuri speciale de management în PN-BmB Anexa 3.1 - Protocol/15.aug.2005 de constituire şi utilizare pentru Baza de date unitară a PN-BmB Anexa 3.2 - Protocol reînoit /23.ian.2009 de utilizare pentru Baza de date unitară a PN-BmB Anexa 3.3 - Organizarea celor 30 de categorii de receptori ai Ad în procesul de comunicare Anexa 3.4 - Procesul verbal al şedinţei CŞ din 4 - 5 decembrie 2006 Anexa 3.5 - Stabilirea capacităţii de producţie şi de suport pentru păşunat a pajiştilor inundabile din PN-BmB Anexa 3.6 - Procesul verbal al şedinţei CŞ din 9 - 10 noiembrie 2005 Anexa 3.7 - Reconfirmarea avizului CŞ pentru proiectul ANTREC/AFDJ "Îmbunătăţire condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila între km 375 şi km 170 şi măsuri complementare" Anexa 5.1 - Harta traseelor turistice, a locurilor de campare şi a zonelor unde este permis pescuitul sportiv Anexa 5.2 - Lista sălcetelor naturale incluse în categoria funcţională 1.5.i Anexa 5.3 - Lista construcţiilor din PN-BmB Anexa 5.4 a-e - Hărţile sălcetelor naturale ANEXA 1.1 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PN-BmB) Consiliul Ştiinţific (CŞ) Nr. 28 din 06 martie 2008 PROCES VERBAL şedinţa ordinară a Consiliului Ştiinţific din 28-29 februarie 2008 La şedinţă au participat: membrii titulari ai Consiliului Ştiinţific: 1. Angheluţă VĂDINEANU - Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ecologie Sistemică -preşedintele CŞ; 2. Radu MOISEI - directorul PN-BmB - membru; 3. Anca ANDREI - biologul PN-BmB - secretarul CŞ; 4. Mihai FILAT- Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Staţiunea Tulcea - membru; 5. Gheorghe IGNAT - Univ. Bucureşti, Staţiunea de Cercetări Ecologice Brăila - membru; 6. Ion MACHEDON - Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - membru; 7. Nicolae ONEA - Muzeul Brăilei, Secţia de Ştiinţe ale Naturii - membru; 8. Aurel BĂNUŢĂ - Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila - membru; 9. Luiza FLOREA - Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, Facultatea de Piscicultură - membru; 10. Ioan VIŞINESCU - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila - membru; 11. Mihaela PAUCĂ - Academia Română - institutul de Ştiinţe Biologice; 12. Grigore BABOIANU - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării; 13. Teodor Sorin MIHĂIŢĂ - Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie; 14. Constantin TUDOSĂ - Comisariatul Gărzii de Mediu Brăila; persoane fără drept de vot: 1. Nicoleta NEGRU - Agenţia de Protecţia mediului Brăila 2. Mihaela RÂŞNOVEANU - Agenţia de Protecţia Mediului Brăila 3. Mircea VERGHELEŢ - Regia Naţională a Pădurilor - Serviciul Arii Protejate 4. Daniel GEREA - Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică. Pescuit şi Acvacultura Galaţi 5. Vasile DUMITRAŞC - Direcţia Silvică Brăila 6. Cornelia BENEA - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Au absentat motivat următorii membri titulari în CŞ: 1. Dan IONESCU - Facultatea de Silvicultură, Univ. "Transilvania" Braşov; 2. Mircea CALOTĂ - Ministerul Apelor, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; 3. Neculai Patriche - Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultura Galaţi. A fost adoptată următoarea ordine de zi: 1. Avizarea planului de management al PN-BmB; 2. Avizarea regulamentului PN-BmB; 3. Avizarea temelor de proiectare pentru reamenajarea ocoalelor silvice Lacu Sărat şi Brăila; 4. Raport privind activitatea desfăşurată de Adm. parcului în anul 2007; Şedinţa a început cu prezentarea raportului de activitate al Adm. parcului în anul 2007, membrii CŞ exprimându-şi aprecierea pentru activităţile din 2007, cu următoarele precizări: - Dl. Machedon a accentuat implicarea Ad. PN-BmB în realizarea acţiunii din septembrie cu privire la măsurile compensatorii (cele două granturi ale Guvernului Japoniei) în cadrul proiectului PROTOTYP CARBON al Băncii Mondiale. Referitor la partea financiară, a propus ca anumite obiecte necesare pentru buna desfăşurare a activităţii parcului (binocluri, lanterne, etc.) să fie incluse pe lista de cheltuieli a RNP pe anul 2008. – Dl. Dumitraşc a accentuat nevoia de infrastructură pentru a combina ecoturismul cu turismul de masă în vederea autofinanţării parţiale. – Dl. Ignat a propus construirea unor acoperişuri din stuf şi papură pentru observatoarele ornitologice, în vederea desfăşurării în mai bune condiţii a activităţii de birdwatching; – Dl. Tudosă a apreciat în mod deosebit activitatea privind relaţiile cu comunităţile locale şt cu utilizatorii de resurse din parc, materializată prin numeroase întâlniri care au dus la o mai bună comunicare între Ad. Parcului şi localnicii din zona limitrofă, în vederea reducerii impactului pe care aceştia ar putea să-l aibă asupra ariei protejate. Totuşi ar trebui îmbunătăţit sistemul de comunicare cu presa, în acest sens organizându-se cel puţin o dată pe trimestru o conferinţă de presă, şi o dată pe an o comunicare către prefectul judeţului Brăila, pentru a realiza o mai bună conştientizare a publicului larg privitor la problemele de mediu specifice acestei arii protejate. – Dl. Filat a considerat foarte important efortul depus în vederea substituirii culturilor lignicole clonale cu specii autohtone. – D.na Florea a apreciat sprijinul acordat de Adm. parcului pentru desfăşurarea unor activităţi de cercetare şi a considerat că ar trebui trase şi nişte concluzii care să sublinieze lucrurile forte bune dar şi lucrurile mai puţin bune şi care nu ar trebui repetate, – Dl. Mihăiţă a propus câteva idei pentru desfăşurarea unor activităţi ştiinţifice, cum ar fi corelarea studiilor despre populaţiile de peşti cu regimul hidric. – D. na Paucă a precizat că trebuie recunoscut sprijinul ştiinţific acordat datorită proiectelor LIFE de care a beneficiat parcul. Al doilea punct al discuţiei s-a referit la temele de proiectare pentru amenajarea ocoalelor silvice Brăila şi Lacu Sărat, întru-cât în acest an expiră vechile amenajamente, noile amenajamente trebuind să respecte legislaţia specifică ariilor naturale protejate şi planurile de management în vigoare. Membrii CŞ au avizat favorabil modificările aduse la temele de proiectare propuse de Ad PN-BmB. De asemenea, Consiliul Ştiinţific a avizat favorabil derogarea de la amenajamentul silvic în vederea efectuării lucrărilor de reconstrucţie ecologică prevăzute în Proiectul LIFE NAR/O6/RO/OOOI72. Referitor la planul de management şi regulamentul parcului, s-au prezentat paşii făcuţi de la ultima întâlnire. De la ultima şedinţă de CŞ, au fost organizate de către Ad PN-BmB trei întâlniri cu principalii utilizatori de resurse regenerabile de pe teritoriul parcului, cu privire la activitatea de silvicultură, pescuit şi vânătoare. în urma acestor întâlniri s-au luat măsuri pentru a asigura accesul echitabil la bunurile şi serviciile oferite de parc fără a pune în să în pericol complexele de ecosisteme şi cu respectarea legislaţiei în vigoare. Pentru activitatea de vânătoare s-a considerat că zonele pe care se permite vânătoare sunt prea mici şi împrăştiate, ceea ce duce la o marmorare a parcului şi la destabilizarea tuturor zonelor. Din acest motiv s-a hotărât ca vânătoarea să fie permisă numai în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane (zona dig-mal). Un punct în plus pentru exceptarea zonei tampon de la vânătoare este şi constituirea coridorului ecologic de migraţie pentru păsări, acţiune care se află în faza de aprobare la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Membrii CŞ au mai făcut următoarele precizări privitoare la structura planului de management: - întâi să se prezinte speciile şi ecosistemele şi apoi să se prezinte lista cu tipurile de habitate; – limitele zonelor parcului să fie descrise în text şi să se treacă şi parcelele; – la capitolul 3 obiectivele să fie motivate de starea anterioară şi de cea prezentă a ariei naturale protejate; – obiectivele să fie grupate pe teme; – să fie făcută o solicitare către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru obţinerea hărţilor batimetrice pentru parc; – prin regulament să fie stipulată eliberarea unor documente de reglementare, cum ar fi permisul de acces, permisul de cercetare, de fotografiere, etc. Ţinând cont de cele prezentate mai sus, rezultă că Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei avizează favorabil ediţia din februarie 2008 a planului de management integrat şi adaptativ şi a regulamentului PN-BmB. (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 1.2 (a se vedea imaginea asociată) PROCES VERBAL Încheiat astăzi, 5 martie 2008, cu ocazia desfăşurării şedinţei ordinare a Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Pe ordinea de zi este trecut un singur punct: avizarea Planului de management integrat şi adaptativ şi a Regulamentului Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Consiliul Consultativ de Administrare are următoarea componenţă:
┌────────────────────┬────────────┬─────┐
│ │ │Aviz │
│Instituţia │Reprezentant├──┬──┤
│ │ │Da│Nu│
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│1. Institutul de │ │ │ │
│Ştiinţe Biologice al│ │ │ │
│Academiei Române │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│2. Ministerul │ │ │ │
│Mediului şi │ │ │ │
│Gospodăririi Apelor │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│3. Ministerul │ │ │ │
│Agriculturii şi │ │ │ │
│Dezvoltării Rurale │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│4. Regia Naţională a│ │ │ │
│Pădurilor -ROMSILVA │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│5. Institutul │ │ │ │
│Naţional de │ │ │ │
│Meteorologie şi │ │ │ │
│Hidrologie │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│6. Universitatea │ │ │ │
│Bucureşti │Mihai │X │ │
│Departamentul de │ADAMESCU │ │ │
│Ecologie Sistemică │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│7. Institutul de │ │ │ │
│Cercetare şi │ │ │ │
│Dezvoltare pt. │Daniel GEREA│X │ │
│Ecologie Acvatică, │ │ │ │
│Pescuit şi │ │ │ │
│Acvacultura Galaţi │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│8. ICAS Tulcea │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│9. Administraţia │ │ │ │
│Rezervaţiei Delta │ │ │ │
│Dunării │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│10. Agenţia pentru │Nicoleta │ │ │
│Protecţia Mediului │NEGRU, │X │ │
│Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│11. Garda Locală de │Constantin │X │ │
│Mediu Brăila │TUDOSĂ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│12. Universitatea │ │ │ │
│Bucureşti - │Gheorghe │ │ │
│Staţiunea de │IGNAT │X │ │
│Cercetări Ecologice │ │ │ │
│Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│13. Universitatea │ │ │ │
│Transilvania Braşov │ │ │ │
│-Facultatea de │ │ │ │
│Silvicultură şi │ │ │ │
│Exploatări │ │ │ │
│Forestiere │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│14. Universitatea │ │ │ │
│Dunărea de Jos │ │ │ │
│Galaţi - Facultatea │ │ │ │
│de Piscicultură │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│15. Staţiunea de │Ioan │ │ │
│Cercetare-Dezvoltare│VIŞINESCU │X │ │
│Agricolă Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│16. Ocolul Silvic │Liviu PANAIT│X │ │
│Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│17. Ocolul Silvic │Mişu BARDAŞ │ │ │
│Lacu Sărat │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│18. Ocolul Silvic │Dan BĂDICA │X │ │
│Slobozia │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│19. Ocolul Silvic │Alexandru │X │ │
│Hârşova │CIULEI │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│20. Consiliul local │ │ │ │
│Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│21. Consiliul │ │ │ │
│Judeţean Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│22. Consiliul Local │ │ │ │
│Stăncuţa │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│23. Consiliul Local │ │ │ │
│Măraşu │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│24. Consiliul Local │Ionel │X │ │
│Berteştii de Jos │GHEORGHIŢĂ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│25. Consiliul Local │ │ │ │
│Tufeşti │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│26. Consiliul Local │ │ │ │
│Chiscani │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│27. Consiliul Local │Constanţa │X │ │
│Tichileşti │CRĂCIUN │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│28. Consiliul Local │ │ │ │
│Gropeni │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│29. Consiliul Local │Victor │X │ │
│Giurgeni │CAISIM │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│30. SC Contara SRL │ │ │ │
│Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│31. Compania │ │ │ │
│Naţională de Pescuit│Daniela │ │ │
│şi Administrare a │TUDOR │ │X │
│Fondului Piscicol │ │ │ │
│Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│32. AJVPS Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│33. Sistemul de │ │ │ │
│Gospodărire a Apelor│George VÂLCU│X │ │
│Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│34. ONG ECOALPEX │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│35. Fundaţia │Irina PALADE│X │ │
│Ecopontica │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│36. Muzeul de │ │ │ │
│Ştiinţe ale Naturii │Nicolae ONEA│X │ │
│Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│37. Inspectoratul │ │ │ │
│Teritorial al │ │ │ │
│Poliţiei de │ │ │ │
│Frontieră Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│38. Inspectoratul de│Alexandru │X │ │
│Jandarmi Brăila │MUSTAŢĂ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│39. SC Tourexim SRL │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│40. Administraţia │Melania │ │ │
│Fluvială a Dunării │VECINU │X │ │
│de Jos Galaţi │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│41. Agenţia │ │ │ │
│Regională de Mediu │ │ │ │
│Galaţi │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│42. Agenţia │ │ │ │
│Naţională pentru │Margareta │ │ │
│Pescuit şi │DUDU │ │X │
│Acvacultura Galaţi- │ │ │ │
│Filiala Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│43. Inspectoratul │ │ │ │
│Teritorial de Regim │ │ │ │
│Silvic şi Vânătoare │ │ │ │
│Focşani │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│44. Agenţia de │ │ │ │
│Dezvoltare Regională│Mirela CHIVU│X │ │
│a Regiunii Sud - Est│ │ │ │
│Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│45. Oficiul Judeţean│ │ │ │
│de Plăţi pentru │Ion DONESCU │X │ │
│Dezvoltare Rurală şi│ │ │ │
│Pescuit Brăila │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│46. un reprezentant │ │ │ │
│al proprietarilor de│ │ │ │
│terenuri Nedeicu │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│47. un reprezentant │ │ │ │
│al proprietarilor de│ │ │ │
│terenuri Măraşu │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│48. un reprezentant │ │ │ │
│al proprietarilor de│ │ │ │
│terenuri Băndoiu │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│49. un reprezentant │ │ │ │
│al proprietarilor de│ │ │ │
│terenuri Ţăcău │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│50. un reprezentant │ │ │ │
│al proprietarilor de│ │ │ │
│terenuri Nicoleşti │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│51. un reprezentant │ │ │ │
│al Măriei TUDORACHE │ │ │ │
│(proprietar) │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│52. un reprezentant │ │ │ │
│al Alexandrei │ │ │ │
│REININGER-CALIMACHI │ │ │ │
│(proprietar) │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│53. un reprezentant │ │ │ │
│al lui Alexandru │ │ │ │
│EREMIA (proprietar) │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│54. un reprezentant │ │ │ │
│al lui Ion PANĂ │ │ │ │
│(proprietar) │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│55. S.O.R. Bucureşti│Teodor │X │ │
│ │GLAVAN │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│56. Asociaţia DROPIA│Marius │X │ │
│Brăila │VERNESCU │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│57. Asociaţia de │Florin │X │ │
│pescari BRAIFISH │ŢIGARIDIS │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│58. Asociaţia de │Gigi DINCĂ │X │ │
│pescari NUFĂRUL │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│59. Asociaţia de │Iordan │X │ │
│pescari PESCARLAT │SCARLAT │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│60. Asociaţia de │Zamfir │ │ │
│pescari CIPRINUS │DRÂGULIN │X │ │
│-HÂRŞOVA │ │ │ │
├────────────────────┼────────────┼──┼──┤
│61. Asociaţia de │ │ │ │
│pescari STĂNCUŢA │ │ │ │
└────────────────────┴────────────┴──┴──┘
Precizăm că o parte din instituţiile reprezentate în Consiliul Ştiinţific au trimis punctul lor de vedere asupra planului de management în scris, puncte de vedere care vor fi ataşate acestui document. De asemenea, instituţiile care nu au avizat favorabil planul de management vor trimite în scris motivele care au stat la baza deciziei lor. Ţinând cont de cele prezentate mai sus, rezultă că Consiliul Consultativ de Administrare al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei avizează favorabil ediţia din februarie 2008 a planului de management integrat şi adaptativ şi regulamentul PN-BmB. (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 1.3 (a se vedea imaginea asociată) AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI REGIUNEA SUD EST DECIZIE FINALĂ Nr. 312 din 08.10.2009 Ca urmare a cererii adresate de Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, cu sediul în municipiul Brăila, str. Goleşti nr. 29, jud. Brăila, înregistrată la ARPM Galaţi cu nr. 2534/08.04.2009, în baza HG nr. 459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţelor Comitetului Special Constituit APM Brăila, din datele de 10.09.2009 şi 01.10.2009, ARPM Galaţi decide că: "Planul de Management al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei - ediţia februarie 2008" se va supune procedurii de adoptare fără aviz de mediu. Motivele care au stat la baza reconsiderării Deciziei nr. 230/27.07.2009 sunt următoarele: [ ] obiectivele prevăzute în planul propus sunt măsuri de reabilitare şi de întreţinere curentă care nu afectează integritatea parcului şi vor avea ca efect menţinerea caracterului de zonă umedă (sit Ramsar) a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, conform informaţiilor suplimentare transmise ulterior de către titular Informare şi participarea publicului: Anunţurile privind depunerea solicitării au apărut în datele de 07.04.2009 şi 10.04.2009 în ziarul "Ziarul de Brăila" Anunţul privind decizia de încadrare a apărut în ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" din data de 22.09.2009 Până la data luării deciziei, a fost înregistrată o observaţie din partea AJVPS Brăila, căreia ARPM Galaţi i-a răspuns cu adresa nr. 4385/12.10.2009 Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Actele sau omisiunile autorităţii publice competente, care fac obiectul participării publicului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare. Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim. Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei etapei de încadrare revocarea respectivei decizii. Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate. Procedura administrativă prealabilă este gratuită. (a se vedea imaginea asociată)
┌─────────────┬────────────────┬───────┐
│Strada │ │Tel: │
│Regiment 11 │www.arpmgl.ro │0236 │
│Siret nr. 2 │ │460049 │
├─────────────┼────────────────┼───────┤
│Galaţi, cod │E-mail: │Fax: │
│800322 │office@arpmgl.ro│0236 │
│ │ │471009 │
└─────────────┴────────────────┴───────┘
ANEXA 1.4 LISTA comunităţilor locale din zona de cooperare a PN-BmB enumerate din amonte - sud spre aval - nord
┌───────────────┬───────────────┬─────────┐
│Comunitatea │Comuna de care │ │
│locală - satul │aparţine │ │
├────┬──────────┼────┬──────────┤Judeţul │
│Nr. │Denumire │Nr. │Denumire │ │
│crt.│ │crt.│ │ │
├────┼──────────┴────┴──────────┼─────────┤
│1 │oraşul Hârsova │Constanta│
├────┼──────────┬────┬──────────┼─────────┤
│2 │Giurgeni │1 │Giurgeni │Ialomiţa │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│3 │Ciobanu │2 │Ciobanu │Constanta│
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│4 │Gura │3 │ │ │
│ │Ialomitei │ │Gura │Ialomiţa │
├────┼──────────┼────┤Ialomiţei │ │
│5 │Luciu │ │ │ │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│6 │Plopi/Raţa│4 │ │Brăila │
├────┼──────────┼────┤Măraşu ├─────────┤
│7 │Măgureni/ │ │ │ │
│ │Strâmba │ │ │ │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│8 │Măraşu │ │ │ │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│9 │Băndoiu │ │ │ │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│10 │|ăcău │ │ │ │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│11 │Mihai │5 │Victoria │Brăila │
│ │Bravu │ │ │ │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│12 │Berteştii │6 │ │Brăila │
│ │de Sus │ │Bertestii │ │
├────┼──────────┼────┤de Jos ├─────────┤
│13 │Berteştii │ │ │ │
│ │de Jos │ │ │ │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│14 │Spiru │ │ │ │
│ │Haret │ │ │ │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│15 │Gura │ │ │ │
│ │Călmăţui │ │ │ │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│16 │Polizeşti │7 │ │Brăila │
├────┼──────────┼────┤Stăncuţa ├─────────┤
│17 │Stanca │ │ │ │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│18 │Stăncuţa │ │ │ │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│19 │Cuza Vodă │ │ │ │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│20 │Tufesti │8 │Tufesti │Brăila │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│21 │Gropeni │9 │Gropeni │Brăila │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│22 │Tichileşti│10 │Tichileşti│Brăila │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│23 │Chiscani │11 │Chiscani │Brăila │
├────┼──────────┼────┼──────────┼─────────┤
│24 │Vărsătura │ │ │ │
├────┼──────────┴────┴──────────┼─────────┤
│25 │municipiul Brăila │Brăila │
└────┴──────────────────────────┴─────────┘
ANEXA 1.5 Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei - 2010
┌────┬──────────┬─────────────┬────────────────────┐
│Nr. │Nume şi │Specializarea│Instituţia │
│crt.│prenumele │ │ │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │dr. ing. │ │Administraţia │
│1 │Grigore │inginer │Rezervaţiei │
│ │BABOIANU │piscicol │Biosferei Delta │
│ │ │ │Dunării │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │dr. ing. │ │Institutul de │
│2 │Mihai │inginer │Cercetări şi │
│ │FILAT │silvic │Amenajări Silvice - │
│ │ │ │Tulcea │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │conf. dr. │ │Universitatea │
│3 │Luiza │ihtiolog │Dunărea de Jos │
│ │FLOREA │ │Galaţi, Facultatea │
│ │ │ │de Piscicultură │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │dr. biol. │ │Ministerul Mediului │
│4 │Roxana │ecolog │şi Pădurilor │
│ │CAZACU │ │ │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │dr. biol. │ │Universitatea │
│5 │Gheorghe │hidrobiolog │Bucureşti, Staţiunea│
│ │IGNAT │ │de Cercetări │
│ │ │ │Ecologice Brăila │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │Univ. "Transilvania"│
│ │dr. ing. │inginer │Braşov, Fac. De │
│6 │Dan │silvic │Silvicultură şi │
│ │IONESCU │ │Exploatări │
│ │ │ │Forestiere │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │dr. ing. │inginer │Regia Naţională a │
│7 │Ion │silvic │Pădurilor - ROMSILVA│
│ │MACHEDON │ │ │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │dr. ing. │ │Institutul Naţional │
│8 │Sorin │hidrolog │de Hidrologie şi │
│ │Teodor │ │Gospodărire a Apelor│
│ │MIHĂIŢĂ │ │ │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │dr. biol. │ │Muzeul Brăilei - │
│9 │Nicolae │ornitolog │Secţia de Ştiinţele │
│ │ONEA │ │Naturii │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │prof. │ │Institutul de │
│ │univ. dr. │ │Cercetare şi │
│10 │Neculai │ihtiolog │Dezvoltare pentru │
│ │PATRICHE │ │Pescuit şi │
│ │ │ │Acvacultură Galaţi │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │dr. biol. │ │Academia Română, │
│11 │Mihaela │botanist │Institutul de │
│ │PAUCĂ │ │Ştiinţe Biologice │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │biol. │ │Agenţia pentru │
│12 │Nicoleta │ecolog │Protecţia Mediului │
│ │NEGRU │ │Brăila │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │dr. ing. │inginer │Garda de Mediu - │
│13 │Constantin│cadastru │Comisariatul Local │
│ │TUDOSĂ │ │Brăila │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │Universitatea │
│ │ │ │Bucureşti, │
│ │prof. │ │Facultatea de │
│14 │univ. dr. │ecolog │Biologie, │
│ │Angheluţă │ │Departamentul de │
│ │VĂDINEANU │ │Ecologie Sistemică │
│ │ │ │şi Dezvoltare │
│ │ │ │Durabilă │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │dr. ing. │inginer │Staţiunea de │
│15 │Ioan │agronom │Cercetare-Dezvoltare│
│ │VIŞINESCU │ │Agricolă Brăila │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │dr. ing. │ │Administraţia │
│16 │Radu │inginer │Parcului Natural │
│ │MOISEI │silvic │Balta Mică a Brăilei│
│ │ │ │- director parc │
├────┼──────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │Administraţia │
│17 │biol. Anca│ecolog │Parcului Natural │
│ │ANDREI │ │Balta Mică a Brăilei│
│ │ │ │- biolog parc │
└────┴──────────┴─────────────┴────────────────────┘
ANEXA 1.6 Consiliul Consultativ de Administrare al PN-BmB
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Instituţii / Organizaţii / │
│crt.│Grupuri de interese / Persoane │
│ │fizice │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Universitatea Bucureşti - │
│ │Departamentul de Ecologie │
│1. │Sistemică şi Dezvoltare Durabilă │
│ │- Staţiunea de Cercetări │
│ │Ecologice Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │institutul de Cercetare şi │
│2. │Dezvoltare pentru Ecologie │
│ │Acvatică, Pescuit şi Acvacultura │
│ │Galaţi │
├────┼─────────────────────────────────┤
│3. │Agenţia pentru Protecţia Mediului│
│ │Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│4. │Comisariatul Gărzii Locale de │
│ │Mediu Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│5. │Comisariatul Gărzii Regionale de │
│ │Mediu Galaţi │
├────┼─────────────────────────────────┤
│6. │Agenţia Regională de Mediu Galaţi│
├────┼─────────────────────────────────┤
│7. │Universitatea "Dunărea de Jos" │
│ │Galaţi │
├────┼─────────────────────────────────┤
│8. │Universitatea "Constantin │
│ │Brâncoveanu" - Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│9. │Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare│
│ │Agricolă Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│10. │Ocolul Silvic Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│11. │Ocolul Silvic Lacu Sărat │
├────┼─────────────────────────────────┤
│12. │Ocolul Silvic Slobozia │
├────┼─────────────────────────────────┤
│13. │Ocolul Silvic Hârşova │
├────┼─────────────────────────────────┤
│14. │Consiliul Judeţean Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│15. │Consiliul Local Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│16. │Consiliul Local Hârşova │
├────┼─────────────────────────────────┤
│17. │Consiliul Local Stăncuţa │
├────┼─────────────────────────────────┤
│18. │Consiliul Local Măraşu │
├────┼─────────────────────────────────┤
│19. │Consiliul Local Bertestii de Jos │
├────┼─────────────────────────────────┤
│20. │Consiliul Local Tufesti │
├────┼─────────────────────────────────┤
│21. │Consiliul Local Chiscani │
├────┼─────────────────────────────────┤
│22. │Consiliul Local Tichileşti │
├────┼─────────────────────────────────┤
│23. │Consiliul Local Gropeni │
├────┼─────────────────────────────────┤
│24. │Consiliul Local Giurgeni │
├────┼─────────────────────────────────┤
│25. │Consiliul Local Gura ialomiţei │
├────┼─────────────────────────────────┤
│26. │Consiliul Local Ciobanu │
├────┼─────────────────────────────────┤
│27. │SC Contara SRL Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│28. │SC Tourexim SRL │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Grupul de inetres Economic │
│29. │"Egreta" - SC Bonasia SRL - │
│ │Divizia de Turism │
├────┼─────────────────────────────────┤
│30. │AJVPS Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│31. │Muzeul Brăilei - Secţia de │
│ │Ştiinţe Naturale │
├────┼─────────────────────────────────┤
│32. │Societatea Ornitologică Română │
├────┼─────────────────────────────────┤
│33. │ONG ECOALPEX │
├────┼─────────────────────────────────┤
│34. │ONG Dropia │
├────┼─────────────────────────────────┤
│35. │ONG Arini │
├────┼─────────────────────────────────┤
│36. │ONG King Fisher │
├────┼─────────────────────────────────┤
│37. │Fundaţia EcoPontica │
├────┼─────────────────────────────────┤
│38. │Filiala AnTREC Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│39. │inspectoratul Şcolar Judeţean │
│ │Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│40. │inspectoratul Teritorial al │
│ │Poliţiei de Frontieră Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│41. │inspectoratul de Jandarmi Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│42. │inspectoratul Judeţean de Poliţie│
│ │Brăila - Transporturi Navale │
├────┼─────────────────────────────────┤
│43. │Agenţia Fluvială a Dunării de Jos│
│ │Galaţi │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Agenţia Naţională pentru Pescuit │
│44. │şi Acvacultura - Filiala Galaţi -│
│ │inspecţia Piscicolă Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│45. │inspectoratul Teritorial de Regim│
│ │Silvic şi Vânătoare Focşani │
├────┼─────────────────────────────────┤
│46. │Agenţia de Dezvoltare Regională a│
│ │Regiunii Sud-Est Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Oficiul Judeţean de Plăţi pentru │
│47. │Dezvoltare Rurală şi Pescuit │
│ │Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│48. │Administraţia Bazinală de Apă │
│ │Dobrogea - Litoral │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Administraţia Naţională de │
│49. │Îmbunătăţiri Funciare - Sucursala│
│ │Teritorială Argeş-Ialomiţa-Siret │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Direcţia Sanitar Veterinară şi │
│50. │pentru Siguranţa Alimentelor │
│ │Brăila │
├────┼─────────────────────────────────┤
│51. │un reprezentant al proprietarilor│
│ │de terenuri Nedeicu │
├────┼─────────────────────────────────┤
│52. │un reprezentant al proprietarilor│
│ │de terenuri Măraşu │
├────┼─────────────────────────────────┤
│53. │un reprezentant al proprietarilor│
│ │de terenuri Băndoiu │
├────┼─────────────────────────────────┤
│54. │un reprezentant al proprietarilor│
│ │de terenuri Ţăcău │
├────┼─────────────────────────────────┤
│55. │un reprezentant al proprietarilor│
│ │de terenuri Nicoleşti │
├────┼─────────────────────────────────┤
│57. │un reprezentant al Alexandrei │
│ │REININGER-CALIMACHI - proprietar │
├────┼─────────────────────────────────┤
│58. │un reprezentant al lui Alexandru │
│ │EREMiA - proprietar │
├────┼─────────────────────────────────┤
│59. │un reprezentant al lui ion PANĂ -│
│ │proprietar │
├────┼─────────────────────────────────┤
│60. │un reprezentant al lui Gheorghe │
│ │ŞTIRBEI - proprietar │
├────┼─────────────────────────────────┤
│61. │un reprezentant al Ramonei │
│ │ANGHELESCU - proprietar │
└────┴─────────────────────────────────┘
ANEXA 2.1 MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR AGENŢIA NAŢIONALA DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARA Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliara Brăila Str. Calea Călăraşilor nr. 27 Tel 0239627207; Fax: 0239610006 e-mail: br@ancpi.ro, br_se@ancpi.ro, br_spi@ancpi.ro web site: ojcgc.brăila.astral.ro cod fiscal: 9751516 (a se vedea imaginea asociată) CĂTRE, REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA DIRECŢIA SILVICA BRĂILA PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRĂILEI Urmarea adresei d-vs cu nr. 1062/17 nov. 2005 prin care veniţi cu rugămintea la OCPI Brăila de a vă confirma în scris suprafaţa reală a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, va comunicăm următoarele: Suprafaţa rezultată ţinând cont de vecinătăţile stabilite prin HG 230/2003 este de 20562,39 Ha. (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2.2 FROM: AN APELE ROMÂNE SGA BRĂILA FAX NO.: 0239614347 Mar. 08 2007 09:54 PM (a se vedea imaginea asociată) Nr. 1151/09.03.2007 Către, REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA Direcţia Silvica Brăila PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRĂILEI Ca răspuns la adresa dvs. nr. 264/6.03.2007 prin care solicitaţi interpretarea limitelor Parcului Natural Balta Mica a Brăilei ca: 1. malul Dunării la nivelul albiei minore 2. o anumită cota pe dig 3. un punct arbitrar în interiorul zonei dig-mal 4. dacă apa deversează peste dig la o inundaţie istorică vă informăm că interpretarea corectă a expresiei "la cotele maxime de inundaţie" este: 2. o anumită cota pe dig (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2.3 (a se vedea imaginea asociată) 14.09.2010 SITUAŢIA TERENURILOR PE JUDEŢE:I POSESORI PARCUL NATURAL - BALTA MICĂ A BRĂILEI
┌─────┬─────────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────┐
│NR │ │SILVIC│APELE │PROP.│CONS. │TOTAL│
│CRT. │JUDEŢ │HA │ROMANE│PART.│LOC. │HA │
│ │ │ │HA │HA │MARASU│ │
├─────┼─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
│1 │BRĂILA │11677 │9328 │1967 │17 │22989│
├─────┼─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
│2 │CONSTANŢA│106 │52 │- │- │158 │
├─────┼─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
│3 │IALOMIŢA │694 │282 │- │- │976 │
├─────┼─────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
│TOTAL│ │12477 │9662 │1967 │17 │24123│
└─────┴─────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────┘
(a se vedea imaginea asociată) 14.09.2010 SITUAŢIA TERENURILOR PE POSESORI PARCUL NATURAL - BALTA MICĂ A BRĂILEI JUDEŢUL CONSTANŢA TABEL
┌─────┬─────────┬──────┬─────────┬─────┐
│NR. │JUDEŢ │SILVIC│APELE │TOTAL│
│CRT. │ │HA │ROMÂNE HA│HA │
├─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┤
│1 │CONSTANŢA│106 │52 │158 │
├─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┤
│TOTAL│ │106 │52 │158 │
└─────┴─────────┴──────┴─────────┴─────┘
(a se vedea imaginea asociată) 14.09.2010 SITUAŢIA TERENURILOR PE COMUNE ŞI POSESORI PARCUL NATURAL - BALTA MICA A BRĂILEI JUDEŢUL BRĂILA
┌─────┬──────────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────┐
│NR. │ │SILVIC│APELE │PROP.│CONS. │TOTAL│
│CRT. │COMUNA │HA │ROMANE│PART.│LOC. │HA │
│ │ │ │HA │HA │MARASU│ │
├─────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
│1 │Chiscani │1247 │1682 │- │- │2929 │
├─────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
│2 │Gropeni │636 │381 │- │- │1017 │
├─────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
│3 │Tichilesti│348 │464 │- │- │812 │
├─────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
│4 │Stancuta │2947 │5267 │1648 │- │9860 │
├─────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
│5 │Bertesti │3799 │1261 │189 │- │5251 │
├─────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
│6 │Marasu │2700 │273 │130 │17 │3120 │
├─────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
│TOTAL│ │11677 │9328 │1967 │17 │22989│
└─────┴──────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────┘
(a se vedea imaginea asociată) 14.09.2010 SITUAŢIA TERENURILOR PE POSESORI PARCUL NATURAL - BALTA MICĂ A BRĂILEI JUDEŢUL IALOMIŢA
┌─────┬────────┬──────┬──────────┬─────┐
│NR. │JUDEŢ │SILVIC│APELE │TOTAL│
│CRT. │ │HA │ROMANE HA │HA │
├─────┼────────┼──────┼──────────┼─────┤
│1 │IALOMIŢA│694 │282 │976 │
├─────┼────────┼──────┼──────────┼─────┤
│TOTAL│ │694 │282 │976 │
└─────┴────────┴──────┴──────────┴─────┘
(a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2.4 (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2.5 (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2.6 (a se vedea imaginea asociată) ACT ADIŢIONAL NR. 1 la contractul de administrare a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei nr. 744/MMGA/22.05.2004/nr.65/RNP/21.05.2004 Luând în considerare prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, În temeiul prevederilor art. 3 din Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesita constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare şi ale art. 5.2. din contractul de administrare a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei nr. 744/MMGA/22.05.2004/nr. 65/RNP/21.05.2004. Ministerul Mediului, cu sediul în Bd. Libertăţii. Nr. 12, Sector 5, Bucureşti, reprezentat prin doamna Elena Gabriela UDREA în calitate de MINISTRU şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, cu sediul în Bucureşti. Bd. Magheru, nr. 31, Sector 1, Bucureşti, cod fiscal 1590120, înmatriculată la Registrul Comerţului cu nr. J/40/450/1991, reprezentată prin Director General Valerian SOLOVĂSTRU, Director Economic Gabriela GÂŢU, părţi ale contractului de administrare a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei nr.744/MMGA/22.05.2004/nr.65/RNP/21.05.2004, sunt de acord cu următoarele modificări ale acestuia: ART. I Contractul de administrare a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei nr. 744/MMGA/22.05.2004/nr. 65/RNP/21.05.2004 se modifică după cum urmează: 1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "ART. 1 Părţile contractante: I. Agenţia Naţională pentru Arii Protejate, în calitate de autoritate responsabilă, cu sediul în Braşov. Bd. M. Kogălniceanu, nr. 23, Bl. C7, jud. Braşov, reprezentată prin domnul Silviu MEGAN în calitate de Director General, II. Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, subunitate cu personalitate juridică a RNP-Romsilva, cu sediul în Municipiul Brăila, str. Goleşti, nr. 29, jud. Brăila, telefon 0239 611837. fax nr. înmatriculare la Oficiul Registrul Comerţului J/09/308/2009, CIF - RO prin domnul Radu Gheorghe MOISEI - Director Parc, în calitate de Administrator, consimt la încheierea prezentului contract." 2. Articolul 2 va avea următorul cuprins: "ART. 2 Baza legală Prezentul contract este guvernat de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesita constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de structuri de administrare." 3. Articolul 4 va avea următorul cuprins: "ART. 4 Obligaţiile şi drepturile părţilor contractante 4.1. Obligaţiile părţilor contractante: 4.1.1. Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei are obligaţia: a) să administreze aria naturala protejata în baza prezentului contract şi în acord cu prevederile legale în vigoare, cu planul de management şi cu regulamentul ariei naturale protejate; b) să transfere la încetarea prezentului contract, din patrimoniul său în patrimoniul autorităţii responsabile, în baza unui protocol de predare-primire, activele fixe, corporale şi necorporale, care au fost procurate şi/sau realizate din fonduri publice, finanţări şi/sau cofinanţări în cadrul diferitelor proiecte naţionale/internaţionale. în scopul administrării ariei naturale protejate; c) să asigure buna administrare a ariei naturale protejate, inclusiv a funcţionării consiliului ştiinţific şi a consiliului consultativ de administrare, conform structurii de cheltuieli prevăzute în secţiunea 2 a anexei la contract modificată prin prezentul act adiţional, şi a finanţării asigurate de către RNP -Romsilva, nivelul veniturilor şi cheltuielilor anuale fiind cel cuprins în bugetul propriu al Administraţiei Parcului Natural Balta Mică a Brăilei RA. parte integrantă a bugetului de venituri şi cheltuieli al RNP-Romsilva; d) să păstreze destinaţia oricărei construcţii, dotări ori amenajări ce se realizează şi/sau se utilizează în scopul bunei administrări a ariei naturale protejate de către structura de administrare; e) să doteze personalul cu uniforme specifice şi echipament adecvat activităţii de teren; f) să asigure instruirea necesară a personalului; g) să prezinte autorităţii responsabile un raport anual privind starea ariei naturale protejate, modul de gestionare a eventualelor probleme apărute şi acţiunile întreprinse în baza planului de management şi situaţia realizării obligaţiilor asumate; h) să formuleze propuneri privind componenţa nominală şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale consiliului ştiinţific şi să le înainteze Academiei Române şi autorităţii responsabile, în termen de 4 luni de la încheierea prezentului contract; i) să formuleze propuneri privind componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale consiliului consultativ de administrare şi să le înainteze autorităţii responsabile, în termen de 4 luni de ia încheierea prezentului contract; j) să realizeze şi să transmită spre avizare autorităţii responsabile planul de management al ariei naturale protejate, în acord cu reglementările în vigoare, în mod transparent şi participativ, prin consultarea şi implicarea factorilor interesaţi, în termen de 2 ani de la încheierea prezentului contracta;; k) să întocmească şi să transmită spre avizare autorităţii responsabile regulamentul ariei naturale protejate, care conţine regulile ce vor trebui respectate pe teritoriul acesteia, în termen de 9 luni de la încheierea prezentului contract. în acord cu prevederile legislaţiei în vigoare; l) administraţia parcului natural va elabora în termen de 9 luni de la data încheierii prezentului contract măsurile de conservare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar de pe suprafaţa sitului Natura 2000 peste care se suprapune parcul respectiv, măsuri care vor ti incluse obligatoriu in planul de management; m) să sprijine dezvoltarea durabilă a întregii zone prin măsuri ce contribuie la conservarea patrimoniului natural încredinţat (de exemplu, agricultura tradiţională, ecoturismul etc.); n) să promoveze acţiuni de conştientizare şi informare a populaţiei locale cu privire la necesitatea protecţiei naturii şi la rolul ariilor naturale protejate; o) să contribuie la monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes naţional şi comunitar, precum şi la cartarea habitatelor şi distribuţia speciilor; p) să furnizeze prompt informaţii la solicitarea autorităţii responsabile şi să înştiinţeze direct şi operativ despre producerea oricărui eveniment ce a adus sau poate aduce prejudicii capitalului natural încredinţat spre administrare; q) să furnizeze informaţii pentru actualizarea periodică a bazelor de date ale autorităţii responsabile, în vederea îmbunătăţirii sistemului-suport de asistare a deciziilor în domeniul ariilor naturale protejate şi de raportare la instituţiile naţionale şi internaţionale; r) să solicite avizul autorităţii responsabile pentru uniforma şi însemnele specifice pe care doreşte să le folosească în cazul în care nu le preia pe cele care sunt stabilite la OSIM pentru parcul respectiv; s) să facă demersurile legale în vederea înscrierii în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a imobilizărilor corporale care se procură şi/sau se realizează din fonduri publice, finanţări şi/sau cofinanţări în cadrul diferitelor proiecte naţionale/internaţionale destinate administrării Parcului Natural Balta Mică a Brăilei pe perioada derulării prezentului contract. 4.1.2. Autoritatea responsabilă are obligaţia: a) să susţină proiectele iniţiate de structura de administrare; b) să susţină, în limita bugetului de stat alocat, realizarea activităţilor cuprinse în planurile de management, în baza proiectelor aprobate; c) să analizeze rapoartele întocmite de structura de administrare, modul în care se respectă condiţiile şi clauzele prezentului contract şi să propună măsuri în consecinţă; d) să sprijine administraţia parcului, la solicitarea acesteia, prin exprimarea punctului de vedere al autorităţii, pentru cazurile în care sunt necesare precizări privind aplicarea legislaţiei şi reglementărilor specifice ariilor naturale protejate. 4.2. Drepturile părţilor contractante: 4.2.1. Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei are dreptul: a) să folosească însemnele specifice pentru structura de administrare stabilite la pct 4.1.1 lit.r), în vederea promovării imaginii ariei naturale protejate; b) să stabilească tarife pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariei naturale protejate; c) să reprezinte aria naturală protejată în cadrul întâlnirilor la nivel internaţional şi naţional; d) să facă parte în calitate de membru cu drepturi depline, din reţele sau organizaţii internaţionale şi naţionale de profil de exemplu, Europarc, IUCN etc.); e) să prezinte în mass-media întâlniri, conferinţe etc. aria naturala protejată, activitatea proprie şi orice eveniment sau problema care are legătură cu aria naturală protejată; f) să solicite sprijinul autorităţii competente, inclusiv în vederea atragerii de fonduri pentru aria naturală protejată; g) să solicite sprijinul consiliului ştiinţific şi al consiliului consultativ de administrare în toate problemele ce vizează aria naturală protejată, prin realizarea a cel puţin două întâlniri anuale cu aceste structuri; h) să realizeze şi să implementeze proiecte ce vizează aria naturală protejată; i) să încheie convenţii de custodie cu terţe persoane juridice sau fizice specializate în managementul unor habitate specifice cu privire la unele părţi din aria naturală protejată, de exemplu, peşteri, puncte fosilifere etc., în baza unei proceduri similare atribuirii în custodie şi în baza unui act similar modelului de convenţie de custodie; j) să angreneze voluntari în acţiuni ce vizează aria naturală protejată; k) să contracteze sau să participe la contracte ce vizează aria naturală protejată, de exemplu: prestări de servicii, angajare de sezonieri, investiţii, ghizi, consultanţă etc.; 4.2.2. Autoritatea responsabilă are dreptul: a) să controleze cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie, inclusiv prin deplasări în teren, modul de respectare a obligaţiilor asumate de administrator conform prezentului contract, modul de implementare a obiectivelor planului de management, respectarea regulamentului ariei naturale protejate şi prevederile actelor normative în vigoare şi să aducă la cunoştinţa consiliului ştiinţific rezultatele controlului; b) să solicite situaţii şi rapoarte specifice administrării ariei naturale protejate." 4. Secţiunea 2 din anexa la contractul de administrare va avea următorul cuprins: " SECŢIUNEA 2 Structura cheltuielilor minime anuale asigurate de către RNP - Romsilva pentru administrarea Parcului Natural Balta Mică a Brăilei
┌──────────────────────────────┬───────┐
│Categorii de cheltuieli - │Sume - │
│anuale - │lei - │
├──────────────────────────────┼───────┤
│salarii şi alte drepturi │ │
│(uniforme, echipamente de │275,063│
│protecţie etc.) │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│activităţi ecologice │8,982 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│întreţinere trasee şi refugii │6,897 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│conştientiz. publică şi │8,982 │
│educaţie ecologică │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│cheltuieli de birou │27,273 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│întreţinere şi operare │38,922 │
│autovehicule │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│deplasări şi cursuri de │15,569 │
│pregătire │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│chirii, impozite clădiri, │31,138 │
│utilităţi │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│alte cheltuieli (consilii │ │
│ştiinţifice, consilii │12,000 │
│consultative. întâlniri lucru │ │
│etc.) │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│alte activităţi (zimbri, │0 │
│programe ecvestre etc.) │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│TOTAL │424,825│
└──────────────────────────────┴───────┘
Nivelul efectiv al cheltuielilor, pe categorii, se stabileşte potrivit prevederilor de la litera c) a articolului 4.1.1" ART. II Celelalte clauze contractuale rămân neschimbate. Prezentul act adiţional a fost încheiat în 4 (patru) exemplare, toate având valoare de original, două exemplare pentru Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, iar două pentru Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Prezentul act adiţional produce efecte de la data semnării lui de către părţi. PĂRŢI CONTRACTANTE; (a se vedea imaginea asociată) PĂRŢI ALE CONTRACTANTULUI DE ADMINISTRARE NR. 744/MMGA/22.05.2004/NR. 65/21.05.2004 (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2.7 (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2.8 26 OCT 2000 16:34 p. l (a se vedea imaginea asociată) MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE DIRECŢIA CONSERVAREA NATURII, BIODIVERSITATE, BIOSECURITATE În Parcul Natural Balta Mica a Brăilei au fost identificate până în prezent 206 specii de păsări de apă, mai mult de 50% din avifauna României, din care 61 de specii sunt înscrise pe Anexa I a Directivei Pasari 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice şi 69 de specii pe lista anexa a Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Bonn, 1979. Mai mult, din 2001, datorita diversităţii avifaunistice, Parcul Natural Balta Mica a Brăilei a căpătat statutul internaţional de Zona umedă de importanţă internaţională - sit RAMSAR, iar mai recent şi sit Natura 2000. Având în vedere necesitatea asigurării continuităţii traseului de migraţie pe direcţia nord-sud a speciilor de păsări, propunem instituirea conform OUG nr. 57/2007, art. 14, aliniatul (2) a unui Coridor ecologic Est-dunărean de migraţie avifaunistică care să se suprapună peste teritoriul Parcului Natural Balta Mica a Brăilei. Totodată, vă transmitem ataşat punctul de vedere al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, al Societăţii Ornitologice Române - Sucursala Dropia Brăila, precum şi al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2.9 (a se vedea imaginea asociată) Nr. 1348/CJ/31.01.2007 Către SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ Sucursala Dropia Brăila Referitor la subiectul adresei dvs. din 22 ianuarie 2007, vă comunicăm punctul nostru de vedere cu privire ia migraţia păsărilor prin partea de est a României, bazat pe lucrări de specialitate şi pe observaţiile noastre personale. Principalele două râuri de la est de lanţul Carpaţilor Orientali - Şiretul şi Prutul, orientate aproximativ pe direcţia N-S, sunt urmate primăvara şi toamna de un însemnat număr de păsări migratoare, în cursul deplasărilor lor sezoniere dintre cartierele de cuibărit şi cele de iernare. În continuare cele mai multe trec peste lunca Dunării de jos în porţiunea sa situată între Brăila şi Călăraşi, de unde îşi continuă deplasarea prin estul Bulgariei spre sudul peninsulei Balcanice. În acest context, lunca Dunării de Jos, inclusiv braţele adiacente (Ialomiţa, Borcea) constituie un autentic coridor ecologic pentru păsările migratoare, îndeosebi pentru cele acvatice sau dependente de zonele umede. Având în vedere modul în care se desfăşoară migraţia, cea de toamnă mai lentă decât cea de primăvară, ecosistemele existente în lungul acestui coridor asigură zburătoarelor atât locuri prielnice de staţionare temporară, cât şi resurse trofice. Pe de altă parte, unii indivizi dintre cei migratori rămân primăvara în habitatele favorabile de cuibărit din lungul coridorului ecologic, unde se vor reproduce. De aici rezultă valoarea internaţională a Bălţii Mici a Brăilei, segment important al coridorului ecologic de migraţie, urmat de mase de păsări migratoare în cursul deplasărilor lor sezoniere. Conservarea ecosistemelor umede ale zonei şi managementul lor adecvat reprezintă condiţii pentru menţinerea funcţionalităţii acestui coridor ecologic. (a se vedea imaginea asociată) C.M.N-010071 Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125. Tel. 021.2128640, int. 153. Fax 021.2116608 Preşedinte - Inst. de Cercetări Biologice Cluj, str. Republicii 48. Tel/fax 0264.599523. Mobil 0744.577358 Secretar ştiinţific - Institutul de Biologie Bucureşti, Tel. 021.2239072. Mobil 0722.982220 ANEXA 2.10 Lista lacurilor temporare din insulele şi ostroavele PN-BmB
┌───────────┬──────────┬─────────┬────────────────────────────┐
│Denumirea │ │ │din care adminstrat de: │
│insulei │ │ │ │
├───────────┤ │ ├────────────────┬───────────┤
│suprafaţa │ │ │ABDL │RNP │
│totală a │ │ ├────────────────┼───────────┤
│insulei - │ │ │prop. publică de│prop. │
│ha │ │ │stat │publică de │
│ │ │Suprafaţa│ │stat │
├───────────┤Denumirea │luciului ├──────┬─────────┼───────────┤
│ponderea │lacului │de apă ha│ │ │ │
│habitatelor│ │ │ │ │ │
│acvatice - │ │ │ │din care:│f. │
│% │ │ │Total │amenajată│forestier │
├───────────┤ │ │ha │piscicol │neproductiv│
│denumirea │ │ │ │ha │ha │
│zonei │ │ │ │ │ │
│amenajată │ │ │ │ │ │
│piscicol │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│1. Harapu │x │21,0 │0,0 │0,0 │21,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│242,4 ha/ │1. Harapu │21,0 │0,0 │0,0 │ │
│8,7% │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│2. Fundu │x │930,0 │837,0 │837,0 │93,0 │
│Mare │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│1.920,2 ha/│2. Bratu] │93,0 │0,0 │0,0 │93,0 │
│48,4% │ca │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│Fosta │3. │ │ │ │ │
│pescărie │Chiriloaia│215,0 │215,0 │215,0 │0,0 │
│Hogioaia │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│837 ha │4. Iezeru │300,0 │300,0 │300,0 │0,0 │
│ │lui Stan │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │5. Misăilă│322,0 │322,0 │322,0 │0,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│3. Calia │x │219,0 │0,0 │0,0 │219,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│719,8 ha/ │6. Lupu │100,0 │0,0 │0,0 │100,0 │
│30,4% │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │7. │119,0 │0,0 │0,0 │119,0 │
│ │Tăbăcaru │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│4. Chiciu │x │61,0 │0,0 │0,0 │61,0 │
│Orbulu │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│308,2 ha/ │8. Orbul │30,0 │0,0 │0,0 │30,0 │
│19,8% │de Jos │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │9. Orbul │31,0 │0,0 │0,0 │31,0 │
│ │de Sus │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│5. Insula │ │ │ │ │ │
│Mică a │x │2860,9 │2359,9│2359,9 │501,0 │
│Brăilei │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│Fosta │ │ │ │ │ │
│pescărie │10. Popa │119,0 │119,0 │119,0 │0,0 │
│Năvodar │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│619 ha │11. │60,0 │60,0 │60,0 │0,0 │
│ │Somnorosu │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │12. │76,0 │76,0 │76,0 │0,0 │
│ │Toplosca │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │13. Cucova│183,0 │183,0 │183,0 │0,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │14. │ │ │ │ │
│ │Jepşile de│100,0 │100,0 │100,0 │0,0 │
│ │Sus │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │15. │ │ │ │ │
│ │Jepşile de│81,0 │81,0 │81,0 │0,0 │
│ │Jos │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │16. Zainea│20,0 │0,0 │0,0 │20,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │17. │30,0 │0,0 │0,0 │30,0 │
│ │Strâmbu │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │18. Plânge│25,0 │0,0 │0,0 │25,0 │
│ │Bani │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │19. │40,0 │0,0 │0,0 │40,0 │
│ │Moşolea │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │20. │15,0 │0,0 │0,0 │15,0 │
│ │Toporaşi │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │21. │35,0 │0,0 │0,0 │35,0 │
│ │Tenislavu │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │22. Conciu│30,0 │0,0 │0,0 │30,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │23. │20,0 │0,0 │0,0 │20,0 │
│ │Şoarecele │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │24. Sârbu │15,0 │0,0 │0,0 │15,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │25. │10,0 │0,0 │0,0 │10,0 │
│ │Raştina │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │26. │86,0 │0,0 │0,0 │86,0 │
│ │Cortelele │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│Fosta │27. │ │ │ │ │
│pescărie │Cacaina │50,0 │50,0 │50,0 │0,0 │
│Chirchineţu│ │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│1740,9 ha │28. Gâsca │203,0 │203,0 │203,0 │0,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │29. Jigara│224,0 │224,0 │224,0 │0,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │30. Begu │117,0 │117,0 │117,0 │0,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │31. │107,0 │107,0 │107,0 │0,0 │
│ │Vulpaşu │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │32. │53,0 │53,0 │53,0 │0,0 │
│ │Melintele │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │33. Lupoiu│252,0 │252,0 │252,0 │0,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │34. │271,9 │271,9 │271,9 │0,0 │
│ │Curcubeu │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │35. │105,0 │105,0 │105,0 │0,0 │
│ │Sbenghiosu│ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │36. │68,0 │68,0 │68,0 │0,0 │
│ │Sineţele │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │37. │ │ │ │ │
│ │Dobrele │80,0 │80,0 │80,0 │0,0 │
│ │Mici │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │38. │ │ │ │ │
│ │Dobrele │120,0 │120,0 │120,0 │0,0 │
│ │Mari │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │39. │ │ │ │ │
│ │Cojoacele │30,0 │30,0 │30,0 │0,0 │
│ │Mari │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │40. │ │ │ │ │
│ │Cojoacele │25,0 │25,0 │25,0 │0,0 │
│ │Mici │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │41. │ │ │ │ │
│ │Desăgeii │15,0 │15,0 │15,0 │0,0 │
│ │Mari │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │42. │ │ │ │ │
│ │Desăgeii │10,0 │10,0 │10,0 │0,0 │
│ │Mici │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │43. │ │ │ │ │
│ │Cătinul │10,0 │10,0 │10,0 │0,0 │
│ │lui Manole│ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │44. │88,0 │0,0 │0,0 │88,0 │
│ │Feştilele │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │45. │32,0 │0,0 │0,0 │32,0 │
│ │Motoacele │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │46. Balta │55,0 │0,0 │0,0 │55,0 │
│ │Stanei │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│6. Crăcănel│x │300,0 │300,0 │0,0 │0,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │47. Ciontu│80,0 │80,0 │0,0 │0,0 │
│ │2 │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │48. Ciontu│60,0 │60,0 │0,0 │0,0 │
│ │1 │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │49. Chioru│70,0 │70,0 │0,0 │0,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │50. Şuţanu│90,0 │90,0 │0,0 │0,0 │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│7. │x │36,0 │0,0 │0,0 │36,0 │
│Vărsătura │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │51. │ │ │ │ │
│ │Albişoru │25,0 │0,0 │0,0 │25,0 │
│ │Mare │ │ │ │ │
├───────────┼──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │52. │ │ │ │ │
│ │Albişoru │11,0 │0,0 │0,0 │11,0 │
│ │Mic │ │ │ │ │
├───────────┴──────────┼─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│Total suprafaţă lacuri│4427,9 │3496,9│3196,9 │931,0 │
│în PN-BmB │ │ │ │ │
└──────────────────────┴─────────┴──────┴─────────┴───────────┘
ANEXA 2.11 Lista speciilor floristice ierboase şi lemnoase din PN-BmB
┌────┬─────────────────────────────────────────────┐
│ │Specia │
│Nr. ├────────────────┬──────────────┬─────────────┤
│crt.│Familia │Denumire │Denumire │
│ │ │ştiinţifică │populară │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│1 │Malvaceae │Abutilon │Pristolnic/ │
│ │ │theophrasti │Teişor │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│2 │Poaceae │Agrostis │Iarba │
│ │(Gramineae) │capillaris │câmpului │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│3 │Poaceae │Agrostis │Iarba │
│ │(Gramineae) │stolonifera │câmpului │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Alisma │ │
│4 │Alismataceae │plantago │Limbariţă │
│ │ │aquatica │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│5 │Betulaceae │Alnus incanta │Arin alb │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│6 │Poaceae │Alopecurus │Coada vulpii │
│ │(Gramineae) │pratensis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│7 │Malvaceae │Althaea │Nalbă mare │
│ │ │officinalis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│8 │Amaranthaceae │Amaranthus │ştir verde │
│ │ │lividus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│9 │Amaranthaceae │Amaranthus │ştir porcesc │
│ │ │retroflexus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│10 │Fabaceae │Amorpha │Salcâm pitic │
│ │(Leguminosae) │fruticosa │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│11 │Primulaceae │Anagallis │Scânteiuţă │
│ │ │arvensis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│12 │Araliaceae │Anthriscus │Haşmaciuc │
│ │ │sylvestris │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│13 │Asteraceae │Arctium lappa │Brusturel │
│ │(Compositae) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│14 │Aristolochiaceae│Aristolochia │Mărul lupului│
│ │ │clematitis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│15 │Asteraceae │Artemisia │Peliniţă │
│ │(Compositae) │annua │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│16 │Asteraceae │Artemisia │Pelin │
│ │(Compositae) │campestris │nemirositor │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│17 │Asteraceae │Artemisia │Peliniţă de │
│ │(Compositae) │maritima │mare │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│18 │Asteraceae │Artemisia │Pelin negru │
│ │(Compositae) │vulgaris │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│19 │Asteraceae │Aster │Albăstrică │
│ │(Compositae) │tripolium │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│20 │Asteraceae │Aster │Steliţă │
│ │(Compositae) │x-salignus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│21 │Fabaceae │Astragalus │Cosaci │
│ │(Leguminosae) │cicer │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│22 │Chenopodiaceae │Atriplex │Lobodă │
│ │ │hastata │sălbatică │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│23 │Chenopodiaceae │Atriplex │Capriţă │
│ │ │tatarica │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│24 │Araliaceae │Berula erecta │Cosiţel │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│25 │Asteraceae │Bidens cernua │Iarbă roşie │
│ │(Compositae) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│26 │Asteraceae │Bidens │Carligioare │
│ │(Compositae) │frondosa │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│27 │Asteraceae │Bidens │Dendiţă │
│ │(Compositae) │tripartita │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│28 │Asteraceae │Bidens vulgata│Cârligioare │
│ │(Compositae) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│29 │Brassicaceae │Brassica nigra│Muştar negru │
│ │(Cruciferae) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│30 │Brassicaceae │Brassica rapa │Rapiţă │
│ │(Cruciferae) │ │sălbatică │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│31 │Poaceae │Bromus │Obsigă │
│ │(Gramineae) │arvensis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│32 │Poaceae │Bromus │Obsigă │
│ │(Gramineae) │hordeaceus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│33 │Poaceae │Bromus │Obsigă │
│ │(Gramineae) │tectorum │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│34 │Butomaceae │Butomus │Roşăţeaua │
│ │ │umbellatus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│35 │Poaceae │Calamagrostis │Trestie de │
│ │(Gramineae) │arundinacea │câmp │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│36 │Lamiaceae │Callitriche │Drenţe │
│ │(Labiatae) │palustris │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│37 │Convolvulaceae │Calystegia │Drenţe │
│ │ │sepium │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│38 │Brassicaceae │Capsella │Traista │
│ │(Cruciferae) │bursa-pastoris│ciobanului │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│39 │Brassicaceae │Cardaria drapa│Urda vacii │
│ │(Cruciferae) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│40 │Asteraceae │Carduus nutans│Ciulin │
│ │(Compositae) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│41 │Juncaceae │Carex │Rogoz │
│ │ │pseudocyperus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│42 │Poaceae │Catabrosa │Lăcrămiţă │
│ │(Gramineae) │aquatica │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│43 │Asteraceae │Centaurea │ │
│ │(Compositae) │calcitrapa │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│44 │Gentianaceae │Centaurium │Frigurică │
│ │ │pulchellum │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│45 │Nymphaeaceae │Ceratophyllum │Cosor │
│ │ │demersum │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│46 │Chenopodiaceae │Chenopodium │Lobodă │
│ │ │album │câinească │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│47 │Chenopodiaceae │Chenopodium │ │
│ │ │polyspermum │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│48 │Asteraceae │Cichorium │Cicoare de │
│ │(Compositae) │intybus │vară │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│49 │Araliaceae │Cicuta virosa │Cucută de apa│
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│50 │Asteraceae │Cirsium │Pălămidă │
│ │(Compositae) │arvense │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│51 │ │Cladophora sp.│ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│52 │Convolvulaceae │Convolvulus │Volbură │
│ │ │arvensis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│53 │Asteraceae │Conyza │Bătrâniş │
│ │(Compositae) │canadensis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│54 │Asteraceae │Crepis biennis│Barba lupului│
│ │(Compositae) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│55 │Poaceae │Crypsis │Ghimpăriţă │
│ │(Gramineae) │alopecuroides │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│56 │Cuscutaceae │Cuscuta │Cuscută mare │
│ │ │campestris │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Poaceae │Cynodon │Pir gros/ │
│57 │(Gramineae) │dactylon │Iarba │
│ │ │ │câinelui │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│58 │Cyperaceae │Cyperus │ │
│ │ │michelianus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│59 │Solanaceae │Datura │Laur/ │
│ │ │stramonium │Ciumăfaie │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│60 │Araliaceae │Daucus carota │Morcov │
│ │ │ │sălbatic │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│61 │Poaceae │Deschampsia │Tarsa │
│ │(Gramineae) │cespitosa │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│62 │Poaceae │Echinochloa │Mohor │
│ │(Gramineae) │crus-galli │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│63 │Cyperaceae │Eleocharis │Pipiriguţ │
│ │ │palustris │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│64 │Hidrocharitaceae│Elodea │Ciuma apelor │
│ │ │canadensis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│65 │Poaceae │Elymus repens │Pir târâtor │
│ │(Gramineae) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│66 │Onagraceae │Epilobium │Pufuliţă │
│ │ │tetragonum │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│67 │Equisetaceae │Equisetum │Barba ursului│
│ │ │palustre │bahne │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│68 │Asteraceae │Erigeron annus│Bunghişor │
│ │(Compositae) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│69 │Apiaceae │Eryngium │Scaiul │
│ │(Umbelliferae) │campestre │dracului │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│70 │Buxaceae │Euphorbia │Laptele │
│ │ │amygdaloides │cucului │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│71 │Euphorbiaceae │Euphorbia │Alior de │
│ │ │palustris │baltă │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│72 │ │Filaginella │ │
│ │ │uliginosa │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│73 │Oleaceae │Fraxinus ornus│Mojdrean │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│74 │Fabaceae │Galega │Ciumarea │
│ │(Leguminosae) │officinalis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│75 │Rubiaceae │Galium boreale│Turiţă/ │
│ │ │ │Lipicioasă │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│76 │Rubiaceae │Galium │Turiţă/ │
│ │ │palustre │Lipicioasă │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│77 │Lamiaceae │Glechoma │Rotungioara │
│ │(Labiatae) │hederacea │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│78 │Molluginaceae │Glinus │Târâtoare │
│ │ │lotoides │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│79 │Fabaceae │Glycyrrhiza │Lemn dulce │
│ │(Leguminosae) │echinata │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│80 │Scrophulariaceae│Gratiola │Veninăriţă │
│ │ │officinalis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│81 │Cistaceae │Helianthemum │Iarba osului │
│ │ │nummularium │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│82 │Malvaceae │Hibiscus │Zamoşiţă │
│ │ │trionum │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│83 │Poaceae │Hordeum │Orz al │
│ │(Gramineae) │hystrix │şoarecilor │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│84 │Poaceae │Hordeum │Orzul │
│ │(Gramineae) │murinum │şoarecilor │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│85 │Asteraceae │Inula │Sovârvăriţă │
│ │(Compositae) │britanica │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│86 │Asteraceae │Inula │Cioroi │
│ │(Compositae) │germanica │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Iris │Strânjenei │
│87 │Iridaceae │pseudacorus │galbeni de │
│ │ │ │baltă │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│88 │Juncaceae │Juncus │Iarba │
│ │ │bufonius │broaştei │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│89 │Juncaceae │Juncus │Pipirig │
│ │ │compressus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│90 │Juncaceae │Juncus gerardi│Pipirig │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│91 │Scrophulariaceae│Kickxia │Avrămeasă │
│ │ │elatine │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│92 │Asteraceae │Lappula │Lăptucă │
│ │(Compositae) │squarrosa │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│93 │Asteraceae │Lactuca │Salată │
│ │(Compositae) │saligna │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│94 │Boraginaceae │Lactuca │Lipici │
│ │ │serriola │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│95 │Lemnaceae │Lemna minor │Lintiţă │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│96 │Lemnaceae │Lemna trisulca│Lintea │
│ │ │ │bălţilor │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│97 │Lamiaceae │Leonorus │Talpa gâştei │
│ │(Labiatae) │cardiaca │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│98 │Brassicaceae │Lepidium │Hrenită │
│ │ │campestre │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│99 │Brassicaceae │Lepidium │Hrean │
│ │ │perfoliatum │sălbatic │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│100 │Brassicaceae │Lepidium │Păducherniţă │
│ │ │ruderale │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│101 │Poaceae │Lolium perenne│Iarbă de │
│ │(Gramineae) │ │gazon │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│102 │Fabaceae │Lotus │Ghizdei │
│ │(Leguminosae) │corniculatus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│103 │Fabaceae │Lotus tenuis │Ghizdei de │
│ │(Leguminosae) │ │sărătură │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│104 │Juncaceae │Luzula │Mălaiul │
│ │ │campestris │cucului │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│105 │Lamiaceae │Lycopus │Piciorul │
│ │(Labiatae) │europaeus │lupului │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│106 │Lamiaceae │Lycopus │Ciorvană mare│
│ │(Labiatae) │exaltatus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│107 │Primulaceae │Lysimachia │Gălbăjoară │
│ │ │nummularia │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│10B │Primulaceae │Lysimachia │Gălbinele │
│ │ │vulgaris │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│109 │Lythraceae │Lythrum │Răchitanul │
│ │ │salicaria │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│110 │Malvaceae │Malva │Nalbă │
│ │ │sylvestris │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│111 │Asteraceae │Matricaria │Romaniţă │
│ │(Compositae) │perforata │nemirositoare│
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│112 │Fabaceae │Medicago │Lucernă │
│ │(Leguminosae) │sativa │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│113 │Fabaceae │Melilotus │Sulfină albă │
│ │(Leguminosae) │albus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│114 │Fabaceae │Melilotus │Sulfină │
│ │(Leguminosae) │officinalis │galbenă │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│115 │Lamiaceae │Mentha │Izma broaştei│
│ │(Labiatae) │aquatica │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│116 │Lamiaceae │Mentha │Izmă proastă │
│ │(Labiatae) │longifolia │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│117 │Lamiaceae │Mentha │Busuiocul │
│ │(Labiatae) │pulegium │cerbilor │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│118 │Boraginaceae │Myosotis │Nu-mă-uita │
│ │ │scorpioides │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│119 │Boraginaceae │Myosoton │Plescăriţă │
│ │ │aquaticum │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│120 │Brassicaceae/ │Nasturtium │Năsturel │
│ │Cruciferae │officinale │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│121 │Nymphaeaceae │Nuphar lutea │Nufăr galben │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│122 │Nymphaeaceae │Nymphaea alba │Nufăr alb │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│123 │Menyanthaceae │Nymphoides │Plutică │
│ │ │peltata │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│124 │Araliaceae │Qenanthe │Mărăraş │
│ │ │aquatica │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│125 │Araliaceae │Oenante │Mărăraş │
│ │ │fistulosa │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│126 │Oxalidaceae │Oxalis stricta│Măcriş │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│127 │Asteraceae │Petasites │Captalan │
│ │(Compositae) │spurius │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│128 │Poaceae │Phalaris │Iarbă │
│ │(Gramineae) │arundinacea │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│129 │Poaceae │Phragmites │Stuf/Trestie │
│ │(Gramineae) │australis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│130 │Plantaginaceae │Plantago │Pătlagină │
│ │ │lanceolata │îngustă │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│131 │Plantaginaceae │Plantago major│Pătlagină │
│ │ │ │mare │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│132 │Plantaginaceae │Plntago media │Pătlagină │
│ │ │ │moale │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│133 │Poaceae │Poa palustris │Firuţă │
│ │(Gramineae) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│134 │Poaceae │Poa pratensis │Firuţă │
│ │(Gramineae) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│135 │Poaceae │Poa trivialis │Şuvăr de │
│ │(Gramineae) │ │munte │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Polygonum │Sălcuţă/ │
│136 │Polygonaceae │amphibium │Troscot de │
│ │ │ │baltă │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│137 │Polygonaceae │Polygonum │Troscot │
│ │ │aviculare │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│138 │Polygonaceae │Polygonum │Piper de │
│ │ │hydropiper │baltă │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│139 │Plantaginaceae │Polygonum mite│Buruiana │
│ │ │ │viermilor │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│140 │Salicaceae │Populus alba │Plop alb │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│141 │Salicaceae │Populus nigra │Plop negru │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│142 │Salicaceae │Populus │Plop │
│ │ │x-canandensis │negru-hibrid │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│143 │Portulacaceae │Portulaca │Iarbă grasă │
│ │ │oleracea │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│144 │Potamogetonaceae│Potamogeton │Broscariţă │
│ │ │acutifolius │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│145 │Potamogetonaceae│Potamogeton │Broscariţă │
│ │ │coloratus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│146 │Potamogetonaceae│Potamogeton │Broscariţă │
│ │ │lucens │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│147 │Potamogetonaceae│Potamogeton │Broscariţă │
│ │ │nodosus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│148 │Potamogetonaceae│Potamogeton │Broscariţă │
│ │ │pectinatus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│149 │Potamogetonaceae│Potamogeton │Broscariţă │
│ │ │perfoliatus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│150 │Potamogetonaceae│Potamogeton │Broscariţă │
│ │ │pussilus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│151 │Potamogetonaceae│Potamogeton │Broscariţă │
│ │ │trichoides │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│152 │Rosaceae │Potentilla │Coada racului│
│ │ │anserina │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│153 │Rosaceae │Potentilla │Cinci-degete │
│ │ │reptans │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│154 │Rosaceae │Potentilla │Coadă a │
│ │ │supina │racului │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│155 │Poaceae │Puecinelia │Iarbă de │
│ │(Gramineae) │distans │sărătură │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│156 │Asteraceae │Pulicaria │Punga babei │
│ │(Compositae) │dysesnterica │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│157 │Asteraceae │Pulicaria │Puricariţă │
│ │(Compositae) │vulgaris │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│158 │Ranunculaceae │Ranunculus │Clintiţă │
│ │ │circinatus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│159 │Brassicaceae │Rorippa │Gălbinea │
│ │(Cruciferae) │amphibia │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│160 │Brassicaceae │Rorippa │Boghiţă │
│ │(Cruciferae) │islandica │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│161 │Brassicaceae │Rorippa │Boghiţă │
│ │(Cruciferae) │sylvestris │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│162 │Rosaceae │Rubus caesius │Mur de │
│ │ │ │mirişte │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│163 │Polygonaceae │Rumex │Măcrişul │
│ │ │conglomeratus │calului │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│164 │Polygonaceae │Rumex crispus │Dragavei │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│165 │Polygonaceae │Rumex dentatus│Macriş │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│166 │Polygonaceae │Rumex │Macrişul │
│ │ │obtusifolius │calului │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│167 │Polygonaceae │Rumex pulcher │Dragavei │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│168 │Polygonaceae │Rumex │Dragavei │
│ │ │sanguineus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│169 │Polygonaceae │Rumex │Măcriş │
│ │ │stenophyllus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│170 │Alismataceae │Sagittaria │Săgeata apei │
│ │ │sagittifolia │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│171 │Chenopodiaceae │Salicornia │Brâncă │
│ │ │europaea │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│172 │Salicaceae │Salix alba │Salcie │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│173 │Salicaceae │Salix cinerea │Zălog │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│174 │Salicaceae │Salix │Salcie │
│ │ │daphnoides │brumărie │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│175 │Salicaceae │Salix fragilis│Răchită │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│176 │Salicaceae │Salix │Salcie │
│ │ │pentandra │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│177 │Salicaceae │Salix triandra│Salcie/ │
│ │ │ │Răchită │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│178 │Salviniaceae │Salvinia │Pestişoară │
│ │ │natans │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│179 │Caprifoliaceae │Sambucus │Boz │
│ │ │ebulus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│1B0 │Cyperaceae │Scirpus │Pipirig │
│ │ │lacustris │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│181 │Cyperaceae │Scirpus │Rogoz │
│ │ │maritimus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│182 │Scrophulariaceae│Scrophularia │Iarbă neagră │
│ │ │nodosa │/Bubernic │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│183 │Lamiaceae │Scutellaria │Mirgău │
│ │(Labiatae) │galericulata │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│184 │Crassulaceae │Sedum acre │Iarbă de │
│ │ │ │soaldină │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│185 │Asteraceae │Senecio │Cruciuliţă/ │
│ │(Compositae) │congestus │Spălăcioasă │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│186 │Apiaceae │Sium │Bolonică │
│ │(Umbelliferae) │latifolium │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│187 │Solanaceae │Solanum │Lăsnicior │
│ │ │dulcamara │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│188 │Solanaceae │Solanum nigrum│Zarna │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│189 │Asteraceae │Sonchus │Susai │
│ │(Compositae) │arvensis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│190 │Asteraceae │Sonchus asper │Susai aspru │
│ │(Compositae) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│191 │Asteraceae │Sonchus │Susai moale │
│ │(Compositae) │oleraceus │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│192 │Asteraceae │Sonchus │Susai mare │
│ │(Compositae) │palustris │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│193 │Sparganiaceae │Sparganium │Buzduganul de│
│ │ │erectum │apă │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│194 │Caryophyllaceae │Spergularia │ │
│ │ │marina │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│195 │Lemnaceae │Spirodela │ │
│ │ │polyrhyza │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│196 │ │Spirogyra sp. │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│197 │Lamiaceae │Stachys │Balbisă │
│ │(Labiatae) │palustris │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│198 │Chenopodiaceae │Suaeda │Ghirin │
│ │ │maritima │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│199 │Tamaricaceae │Tamarix │Cătină roşie │
│ │ │ramosissima │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│200 │Asteraceae │Tanacetum │Vetrice │
│ │(Compositae) │vulgare │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│201 │Asteraceae │Taraxacum │Păpădie │
│ │(Compositae) │bessarabicum │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│202 │Asteraceae │Taraxacum │Păpădie │
│ │(Compositae) │officinale │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│203 │Lamiaceae │Teucrium │Dubăţ │
│ │(Labiatae) │chamaedrys │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│204 │Lamiaceae │Teucrium │Iarb │
│ │(Labiatae) │scordium │usturoasă │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│205 │Trapaceae │Trapa natans │Cornaci │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│206 │Fabaceae │Trifolium │Trifoi frăguţ│
│ │(Leguminosae) │fragiferum │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│207 │Typhaceae │Typha │Papură │
│ │ │angustifolia │îngustă │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│208 │Typhaceae │Typha │Papură │
│ │ │latifolia │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│209 │Typhaceae │Typha laxmanii│Papură │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│210 │Urticaceae │Urtica dioica │Urzică mare │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│211 │Lentibulariaceae│Utricularia │Otrăţel │
│ │ │vulgaris │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│212 │Hydrocharitaceae│Vallisneria │Sârmuliţă │
│ │ │spiralis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│213 │Scrophulariaceae│Verbascum │Lumânărică │
│ │ │blattaria │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│214 │Verbenaceae │Verbena │Sporici │
│ │ │officinalis │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Veronica │ │
│215 │Scrophulariaceae│anagallis │Şopaliţă │
│ │ │aquatica │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│216 │Asclepiadaceae │Vincetoxicum │Iarba │
│ │ │hirundinaria │fiarelor │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│217 │Asteraceae │Xanthium │Holeră │
│ │(Compositae) │spinosum │ │
├────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│218 │Asteraceae │Xanthium │Scaietele │
│ │(Compositae) │strumarium │popii │
└────┴────────────────┴──────────────┴─────────────┘
ANEXA 2.12.1 Specii de păsări din PN-BmB
┌─────┬─────────────────┬───────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│1 │Gavia stellata │Cufundar mic │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│2 │Gavia artica │Cufundar polar │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│3 │Podiceps │Corcodel mare │
│ │cristatus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│4 │Tachybaptus │Corcodelul mic │
│ │ruficollis │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│5 │Podiceps │Corcodel cu gat│
│ │grisegena │roşu │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│6 │Podiceps auritus │Corcodel de │
│ │ │iarnă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│7 │Podiceps │Corcodel cu gât│
│ │nigricollis │negru │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│8 │Phalacrocorax │Cormoran mare │
│ │carbo │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│9 │Phalacrocorax │Cormoran mic │
│ │pygmaeus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│10 │Pelecanus │Pelican comun │
│ │onocrotalus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│11 │Pelecanus crispus│Pelican creţ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│12 │Botaurus │Buhai de baltă │
│ │stellaris │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│13 │Ixobrychus │Stârc pitic │
│ │minutus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│14 │Nycticorax │Stârc de noapte│
│ │nycticorax │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│15 │Ardeola ralloides│Stârc galben │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│16 │Egretta garzetta │Egretă mică │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│17 │Egretta alba │Egretă mare │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│18 │Ardea cinerea │Stârc cenuşiu │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│19 │Ardea purpurea │Stârc roşu │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│20 │Ciconia nigra │Barză neagră │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│21 │Ciconia ciconia │Barză albă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│22 │Plegadis │Ţigănuş │
│ │falcinellus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│23 │Platalea │Lopătar │
│ │leucorodia │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│24 │Cygnus olor │Lebădă de vară │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│25 │Cygnus cygnus │Lebadă de iarnă│
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│26 │Anser fabalis │Gâscă de │
│ │ │semănătură │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│27 │Anser albifrons │Gârliţă mare │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│28 │Anser erythropus │Gârliţă mică │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│29 │Anser anser │Gâscă de vară │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│30 │Branta ruficollis│Gâscă cu gât │
│ │ │roşu │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│31 │Tadorna │Călifar roşu │
│ │ferruginea │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│32 │Tardona tardona │Călifar alb │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│33 │Anas penelope │Raţă │
│ │ │fluierătoare │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│34 │Anas strepera │Raţă pestriţă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│35 │Anas crecca │Raţă mică │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│36 │Anas │Raţă mare │
│ │platyrhynchos │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│37 │Anas acuta │Raţă suliţar │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│38 │Anas querquedula │Raţă cârâitoare│
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│39 │Anas clypeata │Raţă lingurar │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│40 │Netta rufina │Raţă cu ciuf │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│41 │Aytya ferina │Raţă cu cap │
│ │ │castaniu │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│42 │Aytya nyroca │Raţă roşie │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│43 │Aytya fuligula │Raţă moţată │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│44 │Aytya marila │Raţă cu cap │
│ │ │negru │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│45 │Bucephala │Raţă sunătoare │
│ │clangula │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│46 │Mergus albellus │Ferestraş mic │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│47 │Mergus merganser │Ferestraş mare │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│48 │Milvus migrans │Gaie neagră │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│49 │Milvus milvus │Gaie roşie │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│50 │Haliaeetus │Codalb │
│ │albicilla │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│51 │Circus │Erete de stuf │
│ │aeruginosus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│52 │Circus cyaneus │Erete vânăt │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│53 │Accipiter │Uliu porumbar │
│ │gentilis │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│54 │Accipiter nisus │Uliu păsărar │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│55 │Buteo buteo │Şorecar comun │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│56 │Buteo lagopus │Şorecar │
│ │ │[ncălţat │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│57 │Aquila heliaca │Acvilă de câmp │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│58 │Hieraaetus │Acvilă mică │
│ │pennatus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│59 │Pandion haliaetus│Uligan pescar │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│60 │Falco naumanni │Vânturel mic │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│61 │Falco tinnunculus│Vânturel roşu │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│62 │Falco vespertinus│Vânturel de │
│ │ │seară │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│63 │Falco subbuteo │Şoimul │
│ │ │rândunelelor │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│64 │Falco cherrug │Şoimul dunărean│
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│65 │Falco peregrinus │Şoim călător │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│66 │Perdix perdix │Potârniche │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│67 │Coturnix coturnix│Prepeliţă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│68 │Phasianus │Fazan │
│ │colchicus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│69 │Rallus aquaticus │Cristei de │
│ │ │baltă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│70 │Porzana porzana │Crestet pestriţ│
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│71 │Crex crex │Cristel de câmp│
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│72 │Gallinula │Găinuşă de │
│ │chloropus │baltă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│73 │Fulica atra │Lişiţă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│74 │Haematopus │Scoicar │
│ │ostralegus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│75 │Himantopus │Piciorong │
│ │himantopus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│76 │Recurvirostra │Cioc întors │
│ │avosetta │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│77 │Charadrius dubius│Prundăraş │
│ │ │gulerat mic │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│78 │Charadrius │Prundăraş de │
│ │alexandrinus │sărătura │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│79 │Charadrius │Prundăraş de │
│ │morinellus │munte │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│80 │Pluvialis │Ploier auriu │
│ │apricaria │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│81 │Vanellus vanellus│Nagâţ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│82 │Calidris minuta │Fugaci mic │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│83 │Calidris │Fugaci pitic │
│ │temminckii │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│84 │Calidris alpina │Fugaci de ţărm │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│85 │Philomachus │Bătăuş │
│ │pugnax │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│86 │Lymnocryptes │Becaţină mică │
│ │minimus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│87 │Gallinago │Becaţină comună│
│ │gallinago │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│88 │Scolopax │Sitar de pădure│
│ │rusticola │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│89 │Limosa limosa │Sitar de mal │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│90 │Numenius arquata │Culic mare │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│91 │Tringa erythropus│Fluierar negru │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│92 │Tringa totanus │Fluierar cu │
│ │ │picioare roşii │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│93 │Tringa │Fluierar de lac│
│ │stagnatilis │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│94 │Tringa nebularia │Fluierar cu │
│ │ │picioare verzi │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│95 │Tringa ochropus │Fluierar de │
│ │ │zăvoi │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│96 │Actitis │Fluierar de │
│ │hypoleucos │munte │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│97 │Larus minutus │Pescăruş mic │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│98 │Larus ridibundus │Pescăruş │
│ │ │râzător │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│99 │Larus canus │Pescăruş sur │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│100 │Larus fuscus │Pescăruş │
│ │ │negricios │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│101 │Larus cachinnans │Pescăruş │
│ │ │argintiu │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│102 │Sterna hirundo │Chiră de baltă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│103 │Sterna albifrons │Chiră mică │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│104 │Chlidonias │Chirighiţă cu │
│ │hybridus │obraji albi │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│105 │Chlidonias niger │Chirighiţă │
│ │ │neagră │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│106 │Chlidonias │Chirighiţă cu │
│ │leucopterus │aripi albe │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│107 │Columba oenas │Porumbel de │
│ │ │scorbura │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│108 │Columba palumbus │Porumbel │
│ │ │gulerat │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│109 │Streptopelia │Guguştiuc │
│ │decaocto │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│110 │Streptopelia │Turturică │
│ │turtur │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│111 │Cuculus canorus │Cuc │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│112 │Otus scops │Ciuş │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│113 │Bubo bubo │Buhă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│114 │Athene noctua │Cucuvea │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│115 │Strix aluco │Huhurez mic │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│116 │Asio otus │Ciuf de pădure │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│117 │Asio flammeus │Ciuf de câmp │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│118 │Caprimulgus │Caprimulg │
│ │europaeus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│119 │Apus apus │Drepnea neagră │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│120 │Alcedo atthis │Pescaraş │
│ │ │albastru │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│121 │Merops apiaster │Prigorie │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│122 │Coracias garrulus│Dumbraveancă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│123 │Upupa epops │Pupăză │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│124 │Jynx torquilla │Capîntortură │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│125 │Picus canus │Ghionoaie sură │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│126 │Picus viridis │Ghionoaie verde│
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│127 │Dryocopus martius│Ciocănitoare │
│ │ │neagră │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│128 │Dendrocopos major│Ciocănitoare │
│ │ │pestriţă mare │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│129 │Dendrocopos │Ciocănitoare de│
│ │syriacus │grădini │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│130 │Dendrocopos minor│Ciocănitoare │
│ │ │pestriţă mică │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│131 │Melanocoryphala │Ciocârlie de │
│ │calandra │Bărăgan │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│132 │Galerida cristata│Ciocârlan │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│133 │Lullula arborea │Ciocârlie de │
│ │ │pădure │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│134 │Alauda arvensis │Ciocârlie de │
│ │ │câmp │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│135 │Eremophila │Ciocârlie │
│ │alpestris │urecheată │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│136 │Riparia riparia │Lăstun de mal │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│137 │Hirundo rustica │Rândunică │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│138 │Delichon urbica │Lăstun de casă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│139 │Anthus campestris│Fâsă de câmp │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│140 │Anthus trivialis │Fâsă de pădure │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│141 │Anthus pratensis │Fâsă de luncă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│142 │Motacilla flava │Codobatură │
│ │flava │galbenă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│143 │Motacilla flava │Codobatură cu │
│ │feldegg │cap negru │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│144 │Motacilla alba │Codobatură albă│
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│145 │Bombycilla │Mătăsar │
│ │garrulus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│146 │Troglodytes │Ochiul boului │
│ │troglodytes │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│147 │Prunella │Brumăriţă de │
│ │modularis │pădure │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│148 │Erithacus │Măcăleandru │
│ │rubecula │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│149 │Luscinia luscinia│Privighetoare │
│ │ │de zăvoi │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│150 │Luscinia │Privighetoare │
│ │megarhynchos │roşie │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│151 │Phoenicurus │Codroş │
│ │phoenicurus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│152 │Saxicola rubetra │Mărăcinar mare │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│153 │Saxicola torquata│Mărăcinar negru│
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│154 │Oenanthe oenanthe│Pietrar sur │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│155 │Oenanthe │Pietrar negru │
│ │pleschanka │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│156 │Turdus torquatus │Mierlă gulerată│
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│157 │Turdus merula │Mierlă gulerată│
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│158 │Turdus pilaris │Cocoşar │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│159 │Turdus philomelos│Sturz cântător │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│160 │Turdus viscivorus│Sturz de vâsc │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│161 │Locustella │Greluşel de │
│ │luscinioides │stuf │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│162 │Locustella │Greluşel de │
│ │fluviatilis │zăvoi │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│163 │Acrocephalus │Lăcar mic │
│ │schoenobaenus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│164 │Acrocephalus │Lăcar de │
│ │palustris │mlaştină │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│165 │Acrocephalus │Lăcar de stuf │
│ │scirpaceus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│166 │Acrocephalus │Lăcar mare │
│ │arundinaceus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│167 │Hippolais pallida│Frunzăriţă │
│ │ │cenuşie │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│168 │Hippolais │Frunzăriţă │
│ │icterina │galbenă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│169 │Sylvia curruca │Silvie mică │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│170 │Sylvia communis │Silvie de câmp │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│171 │Sylvia borin │Silvie de zăvoi│
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│172 │Sylvia │Silvie cu cap │
│ │atricapilla │negru │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│173 │Phylloscopus │Pitulice │
│ │sibilatrix │sfârâitoare │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│174 │Phylloscopus │Pitulice mică │
│ │collybita │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│175 │Phylloscopus │Pitulice │
│ │trochilus │fluierătoare │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│176 │Muscicapa striata│Muscar sur │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│177 │Ficedula │Muscar negru │
│ │hypoleuca │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│178 │Panurus biarnicus│Piţigoi de stuf│
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│179 │Aegithalos │Piţigoi codat │
│ │caudatus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│180 │Parus caeruleus │Piţigoi │
│ │ │albastru │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│181 │Parus major │Piţigoi mare │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│182 │Sitta europaea │Ţiclean │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│183 │Certhia │Cojoaică de │
│ │familiaris │pădure │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│184 │Remiz pendulinus │Boicuş │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│185 │Oriolus oriolus │Grangur │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│186 │Lanius collurio │Sfrâncioc │
│ │ │roşiatic │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│187 │Lanius minor │Sfrâncioc cu │
│ │ │frunte neagră │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│188 │Garrulus │Gaiţă │
│ │glandarius │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│189 │Pica pica │Coţofană │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│190 │Corvus monedula │Stăncuţă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│191 │Corvus frugilegus│Cioră de │
│ │ │semănătură │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│192 │Corvus corone │Cioară grivă │
│ │cornix │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│193 │Sturnus vulgaris │Graur │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│194 │Passer domesticus│Vrabie de casă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│195 │Passer montanus │Vrabie de câmp │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│196 │Fringilla coelebs│Cinteză │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│197 │Carduelis chloris│Florinte │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│198 │Carduelis │Sticlete │
│ │carduelis │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│199 │Carduelis │Cânepar │
│ │cannabina │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│200 │Coccothraustes │Botgros │
│ │coccothraustes │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│201 │Plectrophenax │Pasărea │
│ │nivalis │omătului │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│202 │Emberiza │Presură galbenă│
│ │citrinella │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│203 │Emberiza │Presură de │
│ │hortulana │grădină │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│204 │Emberiza │Presură de stuf│
│ │schoeniclus │ │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│205 │Miliaria calandra│Presură sură │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│206 │Bubulcus ibis │Stârcul de │
│ │ │cireadă │
├─────┼─────────────────┼───────────────┤
│207 │Pyrrhula pyrrhula│Mugurar │
└─────┴─────────────────┴───────────────┘
ANEXA 2.12.2 Specii de păsări de interes comunitar din PN-BmB incluse în Directiva "Păsări" 79/409/CCE - Anexa I
┌─────┬────────────────┬────────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│1 │Gavia stellata │Cufundar mic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│2 │Podiceps │Corcodel cu gât │
│ │grisegena │rosu │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│3 │Podiceps auritus│Corcodel de │
│ │ │iarnă │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│4 │Podiceps │Corcodel cu gât │
│ │nigricollis │negru │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│5 │Accipiter │Uliu porumbar │
│ │gentilis │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│6 │Accipiter nisus │Uliu păsărar │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│7 │Buteo buteo │Şorecar comun │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│B │Buteo lagopus │Şorecar încălţat│
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│9 │Aquila heliaca │Acvila de câmp │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│10 │Rallus aquaticus│Cârstel de baltă│
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│11 │Charadrius │Prundaraş │
│ │dubius │gulerat mic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│12 │Charadrius │Prundaraş de │
│ │alexandrinus │sărătură │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│13 │Charadrius │Prundaraş de │
│ │morinellus │munte │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│14 │Pluvialis │Ploier auriu │
│ │apricaria │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│15 │Calidris minuta │Fugaci mic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│16 │Calidris │Fugaci pitic │
│ │temminckii │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│17 │Calidris alpina │Fugaci de ţărm │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│1B │Numenius arquata│Culic mare │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│19 │Tringa │Fluierar negru │
│ │erythropus │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│20 │Tringa totanus │Fluierar cu │
│ │ │picioare roşii │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│21 │Tringa │Fluierar de lac │
│ │stagnatilis │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│22 │Tringa nebularia│Fluierar cu │
│ │ │picioare verzi │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│23 │Tringa ochropus │Fluierar de │
│ │ │zăvoi │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│24 │Larus minutus │Pescăruş mic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│25 │Sterna hirudo │Chiră de baltă │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│26 │Sterna albifrons│Chiră mică │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│27 │Chlidonias │Chirighiţă cu │
│ │hybridus │obraji albi │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│2B │Chlidonias niger│Chirighiţă │
│ │ │neagră │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│29 │Chlidonias │Chirighiţă cu │
│ │leucopterus │aripi albe │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│30 │Mergus albellus │Ferestraş mic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│31 │Cuculus canorus │Cuc │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│32 │Strix aluco │Huhurez mic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│33 │Asio otus │Ciuf de pădure │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│34 │Asio flammeus │Ciuf de câmp │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│35 │Alcedo atthis │Pescaraş │
│ │ │albastru │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│36 │Dendrocopos │Ciocănitoare │
│ │major │pestriţă mare │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│37 │Dendrocopos │Ciocănitoare de │
│ │syriacus │grădină │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│3B │Dendrocopos │Ciocănitoare │
│ │minor │pestriţă mică │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│39 │Anthus │Fâsă de camp │
│ │campestris │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│40 │Anthus trivialis│Fâsă de padure │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│41 │Anthus pratensis│Fâsă de lunca │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│42 │Troglodytes │Ochiul boului │
│ │troglodites │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│43 │Luscinia │Privighetoare de│
│ │luscinia │zăvoi │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│44 │Luscinia │Privighetoare │
│ │megarhynchos │roşie │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│45 │Saxicola rubetra│Mărăcinar mare │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│46 │Saxicola │Mărăcinar negru │
│ │torquata │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│47 │Oenanthe │Pietrar sur │
│ │oenanthe │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│4B │Oenanthe │Pietrar negru │
│ │pleschanka │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│49 │Acrocephalus │Lăcar mic │
│ │schoenobaenus │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│50 │Acrocephalus │Lăcar de │
│ │palustris │mlastina │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│51 │Acrocephalus │Lăcar de stuf │
│ │scirpaceus │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│52 │Acrocephalus │Lăcar mare │
│ │arudinaceus │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│53 │Hippolais │Frunzăricţă │
│ │pallida │cenuşie │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│54 │Hippolais │Frunzăriţă │
│ │icterina │galbenă │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│55 │Sylvia curruca │Silvie mică │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│56 │Sylvia communis │Silvie de câmp │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│57 │Sylvia borin │Silvie de zăvoi │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│5B │Sylvia │Silvie cu cap │
│ │atricapilla │negru │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│59 │Ficedula │Muscar negru │
│ │hypoleuca │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│60 │Parus caeruleus │Piţigoi albastru│
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│61 │Parus major │Piţigoi mare │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│62 │Certhia │Cojoaica de │
│ │familiaris │pădure │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│63 │Lanius collurio │Sfrâncioc │
│ │ │roşiatic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│64 │Lanius minor │Sfrâncioc cu │
│ │ │frunte neagra │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│65 │Fringilla │Cinteză │
│ │coelebs │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│66 │Emberiza │Presură galbenă │
│ │citrinella │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│67 │Emberiza │Presură de │
│ │hortulana │gradină │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│68 │Emberiza │Presură de stuf │
│ │schoeniclus │ │
└─────┴────────────────┴────────────────┘
ANEXA 2.13 Lista cumulativă a speciilor de peşti din Dunăre, după diferiţi autori şi în diferite perioade (Florea, Gheorghe, 2007) (a se vedea imaginea asociată) 1) BALON, E., 1986: Lista speciilor prezente în Dunărea superioară 2) BUŞNIŢĂ, Th., 1967: Limnologia sectorului românesc al Dunării, p.325-327 3) BOGATU, D. ş.a., 1977: Structura ihtio-ecologică a fluviului Dunărea, Contract de cercetare pe perioada 1976-1977, Facultatea T.C.P.A.T.P.-Galaţi 4) Dobrovici-Bacalbaşa, N., 1989: Lista speciilor de peşti prezente în Dunărea inferioară 5) Institutul de Cercetare-Dezvoltare Pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi, Studiu de evaluare stocurilor de resurse acvatice vii în vederea stabilirii capturii totale admisibile (TAC) din fluviul Dunărea (km 155 - km a 1075) şi din râul Prut pentru anul 2007 ANEXA 2.14 Speciile de păsări pentru care PN-BmB a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică
┌────┬───────────────┬─────────────────┐
│Cod │Denumirea │Denumirea │
│ │ştiinţifică │populară │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A229│Alcedo atthis │Pescăraş albastru│
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A089│Aquila pomarina│Acvila ţipătoare │
│ │ │mică │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A029│Ardea purpurea │Stârc roşu │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A024│Ardeola │Stârc galben │
│ │ralloides │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A060│Aythya nyroca │Raţă roşie │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A021│Botaurus │Buhai de baltă │
│ │stellaris │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A396│Branta │Găsea cu gât roşu│
│ │ruficollis │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A196│Chlidonias │Chirighiţă cu │
│ │hybridus │obraz alb │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A031│Ciconia ciconia│Barză albă │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A030│Ciconia nigra │Barză neagră │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A081│Circus │Erete de stuf │
│ │aeroginosus │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A231│Coracias │Dumbraveancă │
│ │garrulus │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A122│Crex crex │Cristei de câmp │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A027│Egretta alba │Egretă mare │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A026│Egretta │Egretă mică │
│ │garzetta │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A096│Falco │Vânturel de seară│
│ │vespertinus │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A127│Grus grus │Cocor │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A075│Haliaeetus │Codalb │
│ │albicilla │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A022│Ixobrychus │Stârc pitic │
│ │minutus │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A073│Milvus migrans │Gaie neagră │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A023│Nycticorax │Stârc de noapte │
│ │nycticorax │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A393│Phalacrocorax │Cormoran mic │
│ │pygmeus │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A034│Platalea │Lopatar │
│ │leucorodia │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A032│Plegadis │Ţigănuş │
│ │falcinellus │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A193│Stema hirundo │Chiră de baltă │
└────┴───────────────┴─────────────────┘
ANEXA 2.15 Tipurile de habitate şi speciile de interes comunitar pentru care PN-BmB a fost declarat sit de importanţă comunitară
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Habitate │
├────┬─────────────────────────────────┤
│Cod │Denumirea habitatului │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ape stătătoare oligotrofe până la│
│3130│mezotrofe cu vegetaţie din │
│ │Littorelletea uniflorae şi/sau │
│ │Isoeto-Nanojuncetea │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Râuri cu maluri nămoloase cu │
│3270│vegetaţie de Chenopodium rubri şi│
│ │Bidention │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pajişti cu Molinia pe soluri │
│6410│calcaroase, turboase sau │
│ │argiloase - Molinioncae caeruleae│
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Comunităţi de lizieră cu ierburi │
│6430│înalte higrofile de la nivelul │
│ │câmpiilor, pănă la montan şi │
│ │alpin │
├────┼─────────────────────────────────┤
│6440│Pajişti aluviale din Cnidion │
│ │dubii │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pajisti de altitudine joasă - │
│6510│Alopecurus pratensis, Sanguisorba│
│ │officinalis │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Păduri ripariene mixte cu Quercus│
│ │robur, Ulmus laevis, Fraxinus │
│91F0│excelsior, F. angustifolia, din │
│ │lungul marilor râuri - Ulmenion │
│ │minoris │
├────┼─────────────────────────────────┤
│92A0│Zăvoaie cu Salix alba şi Populus │
│ │alba │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Galerii ripariene şi tufărişuri -│
│92D0│Nerio-Tamaricetea şi Securinegion│
│ │tinctoriae │
├────┴─────────────────────────────────┤
│2. Mamifere │
├────┬──────────────┬──────────────────┤
│Cod │Denumirea │Denumirea populară│
│ │ştiinţifică │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│1355│Lutra lutra │Vidră, lutra │
├────┴──────────────┴──────────────────┤
│3. Reptile şi amfibieni │
├────┬──────────────┬──────────────────┤
│Cod │Denumirea │Denumirea populară│
│ │ştiinţifică │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│1188│Bombina │Buhai de baltă cu │
│ │bombina │burtă roşie │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│1220│Emys │Broască ţestoasă │
│ │orbicularis │de apă │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│1993│Triturus │Triton cu creastă │
│ │dobrogicus │dobrogean │
├────┴──────────────┴──────────────────┤
│4. Peşti │
├────┬──────────────┬──────────────────┤
│Cod │Denumirea │Denumirea populară│
│ │ştiinţifică │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│2491│Alosa pontica │Scrumbie de Dunăre│
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│4120│Alosa tanaica │Rezeafcă de Dunăre│
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│1130│Aspius aspius │Avat │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│1149│Cobitis taenia│Zvarlugă │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│1124│Gobio │Porcusor de nisip │
│ │albipinnatus │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│2511│Gobio kessleri│Petroc │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│2555│Gymnocephalus │Ghibort de râu │
│ │baloni │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│1157│Gymnocephalus │Răspăr │
│ │schraetzer │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│1145│Misgurnus │Tipar │
│ │fossilis │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│2522│Pelecus │Sabiţă │
│ │cultratus │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │Rhodeus │ │
│1134│sericeus │Boare │
│ │amarus │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│1159│Zingel zingel │Pietrar │
└────┴──────────────┴──────────────────┘
ANEXA 2.16 Specii de păsări a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare
┌────┬─────────────────┬───────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt.│ştiinţifică │populară │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│1 │Gavia stellata │Cufundar mic │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│2 │Gavia arctica │Cufundar polar │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│3 │Phalacrocorax │Cormoran mic │
│ │pygmaeus │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│4 │Pelecanus │Pelican comun │
│ │onocrotalus * │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│5 │Pelecanus crispus│Pelican creţ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│6 │Botaurus │Buhai de baltă │
│ │stellaris │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│7 │Ixobrychus │Stârc pitic │
│ │minutus │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│8 │Nycticorax │Stârc de noapte│
│ │nycticorax │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│9 │Ardeola ralloides│Stârc galben │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│10 │Egretta garzetta │Egretă mică │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│11 │Egretta alba │Egretă mare │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│12 │Ardea purpurea │Stârc roşu │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│13 │Ciconia nigra │Barză neagră │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│14 │Ciconia ciconia │Barză albă │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│15 │Plegadis │Ţiganuş │
│ │falcinellus │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│16 │Platalea │Lopătăr │
│ │leucorodia │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│17 │Cygnus olor │Lebadă de vară │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│18 │Cygnus cygnus │Lebadă de iarnă│
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│19 │Anser erythropus │Gârliţă mică │
│ │* │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│20 │Branta ruficollis│Gâscă cu gât │
│ │ │roşu │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│21 │Tadorna │Călifar roşu │
│ │ferruginea │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│22 │Tadorna tadorna │Călifar alb │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│23 │Aythya nyroca * │Raţă roşie │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│24 │Milvus migrans │Gaie neagră │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│25 │Milvus milvus │Gaie roşie │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│26 │Haliaeetus │Vultur codalb │
│ │albicilla * │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│27 │Circus │Erete de stuf │
│ │aeruginosus │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│28 │Circus cyaneus │Erete vânăt │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│29 │Aquila heliaca * │Acvilă de camp │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│30 │Hieraaetus │Acvilă mică │
│ │pennatus │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│31 │Pandion haliaetus│Uligan pescar │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│32 │Falco naumanni * │Vânturel │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│33 │Falco vespertinus│Vânturel de │
│ │ │seară │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│34 │Falco cherrug * │Şoim dunărean │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│35 │Falco peregrinus │Şoim călător │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│36 │Porzana porzana │Cresteţ pestriţ│
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│37 │Crex crex │Cristel de câmp│
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│38 │Recurvirostra │Ciocîntors │
│ │avosetta │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│39 │Himantopus │Piciorong │
│ │himantopus │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│40 │Pluvialis │Ploier auriu │
│ │apricaria │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│41 │Charadrius │Prundaraş de │
│ │alexandrinus │sarătură │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│42 │Charadrius │Prundăraş de │
│ │morinellus │munte │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│43 │Calidris alpina │Fugaci de ţărm │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│44 │Limosa limosa │Sitarul de mal │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│45 │Larus minutus │Pescărus mic │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│46 │Sterna hirundo │Chiră de baltă │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│47 │Sterna albifrons │Chiră mică │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│48 │Chlidonias │Chirighiţă cu │
│ │hybridus │obraz alb │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│49 │Chlidonias niger │Chirighiţă │
│ │ │neagră │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│50 │Bubo bubo │Bufniţă │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│51 │Asio flammeus │Ciuf de câmp │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│52 │Caprimulgus │Caprimulg │
│ │europaeus │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│53 │Alcedo atthis │Pescaraş │
│ │ │albastru │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│54 │Coracias garrulus│Dumbraveancă │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│55 │Picus canus │Ghionoaie sură │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│56 │Dryocopus martius│Ciocanitoare │
│ │ │neagră │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│57 │Dendrocopos │Ciocanitoare de│
│ │syriacus │grădină │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│58 │Melanocorypha │Ciocârlie de │
│ │calandra │Bărăgan │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│59 │Lullula arborea │Ciocârlie de │
│ │ │pădure │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│60 │Anthus campestris│Fâsa de câmp │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│61 │Oenanthe │Pietrar negru │
│ │pleschanka │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│62 │Lanius collurio │Sfrâncioc │
│ │ │roşiatic │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│63 │Lanius minor │Sfrâncioc cu │
│ │ │frunte neagră │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│64 │Emberizahortulana│Presură de │
│ │ │gradină │
└────┴─────────────────┴───────────────┘
Nota: * Specii prioritare Specii de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare 1. MAMIFERE
┌──────┬────────────────┬──────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├──────┼────────────────┼──────────────┤
│1 │Lutra lutra │Vidră │
└──────┴────────────────┴──────────────┘
2. REPTILE
┌──────┬───────────────┬────────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├──────┼───────────────┼────────────────┤
│1 │Emys │Broască ţestoasă│
│ │orbicularis │de apă │
└──────┴───────────────┴────────────────┘
3. AMFIBIENI
┌─────┬─────────────┬───────────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea populară │
│crt. │ştiinţifică │ │
├─────┼─────────────┼───────────────────┤
│1 │Triturus │Triton cu creastă │
│ │cristatus │ │
├─────┼─────────────┼───────────────────┤
│2 │Bombina │Buhai de baltă cu │
│ │bombina │burtă roşie │
├─────┼─────────────┼───────────────────┤
│3 │Bombina │Buhai de baltă cu │
│ │variegata │burtă galbenă │
├─────┼─────────────┼───────────────────┤
│4 │Pelobates │Broască săpătoare │
│ │fuscus │ │
└─────┴─────────────┴───────────────────┘
4. PEŞTI
┌──────┬─────────────────┬─────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│1 │Eudontomyzon │ │
│ │mariae │ │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│2 │Alosa pontica │Scrumbie de │
│ │ │Dunăre │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│3 │Umbra Krameri │Tigănuş │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│4 │Gymnocephalus │Răspăr │
│ │schraetze │ │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│5 │Gymnocephalus │Ghiborţ de │
│ │baloni │râu │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│6 │Zingel zingel │Pietrar │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│7 │Zingel streber │ │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│8 │Aspius aspius │Avat │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│9 │Gobio │Porcuşor de │
│ │albipinnatus │nisip │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│10 │Gobio kessleri │Petroc │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│11 │Rhodeus sericeus │Boarcă │
│ │amarus │ │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│12 │Cobitis taenia │Zvârlugă │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│13 │Misgurnus │Tipar │
│ │fossilis │ │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│14 │Sabanejewia │Dunăriţă │
│ │aurata │ │
└──────┴─────────────────┴─────────────┘
ANEXA 2.17 Specii de păsări de Interes Comunitar care necesită o protecţie strictă
┌─────┬────────────────┬────────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│1 │Gavia stellata │Cufundar mic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│2 │Podiceps │Corcodel cu gât │
│ │grisegena │roşu │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│3 │Podiceps auritus│Corcodel de │
│ │ │iarnă │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│4 │Podiceps │Corcodel cu gât │
│ │nigricollis │negru │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│5 │Accipiter │Uliu porumbar │
│ │gentilis │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│6 │Accipiter nisus │Uliu păsărar │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│7 │Buteo buteo │Şorecar comun │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│8 │Buteo lagopus │Şorecar încasat │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│9 │Aquila heliaca │Acvila de câmp │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│1Q │Rallus aquaticus│Cârstel de baltă│
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│11 │Charadrius │Prundăraş │
│ │dubius │gulerat mic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│12 │Charadrius │Prundăraş de │
│ │alexandrinus │sărătură │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│13 │Charadrius │Prundăraş de │
│ │morinellus │munte │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│14 │Pluvialis │Ploier auriu │
│ │apricaria │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│15 │Calidris minuta │Fugaci mic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│16 │Calidris │Fugaci pitic │
│ │temminckii │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│17 │Calidris alpina │Fugaci de ţărm │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│18 │Numenius arquata│Culic mare │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│19 │Tringa │Fluierar negru │
│ │erythropus │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│20 │Tringa totanus │Fluierar cu │
│ │ │picioare roşii │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│21 │Tringa │Fluierar de lac │
│ │stagnatilis │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│22 │Tringa nebularia│Fluierar cu │
│ │ │picioare verzi │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│23 │Tringa ochropus │Fluierar de │
│ │ │zăvoi │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│24 │Larus minutus │Pescărus mic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│25 │Sterna hirudo │Chiră de baltă │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│26 │Sterna albifrons│Chiră mică │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│27 │Chlidonias │Chirighită cu │
│ │hybridus │obraji albi │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│28 │Chlidonias niger│Chirighită │
│ │ │neagră │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│29 │Chlidonias │Chirighiţă cu │
│ │leucopterus │aripi albe │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│30 │Mergus albellus │Ferestraş mic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│31 │Cuculus canorus │Cuc │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│32 │Strix aluco │Huhurez mic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│33 │Asio otus │Ciuf de pădure │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│34 │Asio flammeus │Ciuf de câmp │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│35 │Alcedo atthis │Pescăraş │
│ │ │albastru │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│36 │Dendrocopos │Ciocănitoare │
│ │major │pestriţă mare │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│37 │Dendrocopos │Ciocănitoare de │
│ │syriacus │grădini │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│38 │Dendrocopos │Ciocănitoare │
│ │minor │pestriţă mică │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│39 │Anthus │Fâsă de câmp │
│ │campestris │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│40 │Anthus trivialis│Fâsă de pădure │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│41 │Anthus pratensis│Fâsă de luncă │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│42 │Troglodytes │Ochiul boului │
│ │troglodites │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│43 │Luscinia │Privighetoare de│
│ │luscinia │zăvoi │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│44 │Luscinia │Privighetoare │
│ │megarhynchos │roşie │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│45 │Saxicola rubetra│Mărăcinar mare │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│46 │Saxicola │Mărăcinar negru │
│ │torquata │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│47 │Oenanthe │Pietrar sur │
│ │oenanthe │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│48 │Oenanthe │Pietrar negru │
│ │pleschanka │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│49 │Acrocephalus │Lăcar mic │
│ │schoenobaenus │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│50 │Acrocephalus │Lăcar de │
│ │palustris │mlaştină │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│51 │Acrocephalus │Lăcar de stuf │
│ │scirpaceus │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│52 │Acrocephalus │Lăcar mare │
│ │arudinaceus │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│53 │Hippolais │Frunzărită │
│ │pallida │cenuşie │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│54 │Hippolais │Frunzăriţă │
│ │icterina │galbenă │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│55 │Sylvia curruca │Silvie mică │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│56 │Sylvia communis │Silvie de câmp │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│57 │Sylvia borin │Silvie de zăvoi │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│58 │Sylvia │Silvie cu cap │
│ │atricapilla │negru │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│59 │Ficedula │Muscar negru │
│ │hypoleuca │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│60 │Parus caeruleus │Piţigoi albastru│
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│61 │Parus major │Piţigoi mare │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│62 │Certhia │Cojoaică de │
│ │familiaris │pădure │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│63 │Lanius collurio │Sfrâncioc │
│ │ │roşiatic │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│64 │Lanius minor │Sfrâncioc cu │
│ │ │frunte neagră │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│65 │Fringilla │Cinteză │
│ │coelebs │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│66 │Emberiza │Presură galbenă │
│ │citrinella │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│67 │Emberiza │Presură de │
│ │hortulana │gradină │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│68 │Emberiza │Presură de stuf │
│ │schoeniclus │ │
└─────┴────────────────┴────────────────┘
Specii de animale de Interes Comunitar care necesită o protecţie strictă 1. MAMIFERE
┌──────┬────────────────┬──────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├──────┼────────────────┼──────────────┤
│1 │Lutra lutra │Vidră │
├──────┼────────────────┼──────────────┤
│2 │Felis silvestris│Pisică │
│ │ │salbatică │
└──────┴────────────────┴──────────────┘
2. REPTILE
┌──────┬───────────────┬────────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │stiintifica │populară │
├──────┼───────────────┼────────────────┤
│1 │Emys │Broască ţestoasă│
│ │orbicularis │de apă │
├──────┼───────────────┼────────────────┤
│2 │Natrix │Sarpă de apă │
│ │tesselata │ │
└──────┴───────────────┴────────────────┘
3. AMFIBIENI
┌─────┬─────────────┬───────────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea populară │
│crt. │ştiinţifică │ │
├─────┼─────────────┼───────────────────┤
│1 │Triturus │Triton cu creastă │
│ │cristatus │ │
├─────┼─────────────┼───────────────────┤
│2 │Bombina │Buhai de baltă cu │
│ │bombina │burtă roşie │
├─────┼─────────────┼───────────────────┤
│3 │Bombina │Buhai de baltă cu │
│ │variegata │burtă galbenă │
├─────┼─────────────┼───────────────────┤
│4 │Hyla arborea │Brotăcel │
├─────┼─────────────┼───────────────────┤
│5 │Rana │Broască de pădure │
│ │dalmatina │ │
├─────┼─────────────┼───────────────────┤
│6 │Pelobates │Broască săpătoare │
│ │fuscus │ │
└─────┴─────────────┴───────────────────┘
4. PEŞTI
┌──────┬────────────────┬──────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├──────┼────────────────┼──────────────┤
│1 │Zingel zingel │Pietrar │
├──────┼────────────────┼──────────────┤
│2 │Gymnocephalus │Ghibort de râu│
│ │baloni │ │
└──────┴────────────────┴──────────────┘
Specii de păsări de Importanţă Naţională care necesită o protecţie strictă
┌─────┬─────────────────┬──────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│1 │Tachybaptus │Corcodel mic │
│ │ruficollis │ │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│2 │Falco tinnunculus│Vânturel roşu │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│3 │Falco subbuteo │Soimul │
│ │ │randunelelor │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│4 │Actitis │Fluierar de │
│ │hypoleucos │munte │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│5 │Otus scops │Ciuş │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│6 │Athene noctua │Cucuvea │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│7 │Upupa epops │Pupăză │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│8 │Merops apiaster │Prigorie │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│9 │Picus viridis │Ghionoaie │
│ │ │verde │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│10 │Jynx torquilla │Capintortură │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│11 │Eremophila │Ciocarlie │
│ │alpestris │urecheată │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│12 │Motacilla flava │Codobatură │
│ │flava │galbenă │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│13 │Motacilla flava │Codobatură cu │
│ │feldegg │cap negru │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│14 │Motacilla alba │Codobatură │
│ │ │albă │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│15 │Bombycilla │Mătăsar │
│ │garrulus │ │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│16 │Prunella │Brumăriţă de │
│ │modularis │pădure │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│17 │Erithacus │Măcaleandru │
│ │rubecula │ │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│18 │Phoenicurus │Codroş │
│ │phoenicurus │ │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│19 │Remis pendulinus │Boicuş │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│20 │Locustella │Greluşel de │
│ │luscinioides │stuf │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│21 │Locustella │Greluşel de │
│ │fluviatilis │zăvoi │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│22 │Phylloscopus │Pitulice │
│ │sibilatrix │sfârăitoare │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│23 │Phylloscopus │Pitulice mică │
│ │collybita │ │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│24 │Phylloscopus │Pitulice │
│ │trochilus │fluierătoare │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│25 │Muscicapa striata│Muscarul sur │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│26 │Panurus biarmicus│Piţigoi de │
│ │ │stuf │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│27 │Aegithalos │Piţigoi codat │
│ │caudatus │ │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│28 │Sitta europaea │Ţiclean │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│29 │Corvux corax │Corb │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│30 │Miliaria calandra│Presură sură │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│31 │Carduelis chloris│Florinte │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│32 │Carduelis │Sticlete │
│ │carduelis │ │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│33 │Carduelis │Cânepar │
│ │cannabina │ │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│34 │Coccothraustes │Botgros │
│ │coccothraustes │ │
└─────┴─────────────────┴──────────────┘
Specii de animale de Importanţă Naţională care necesită o protecţie strictă 1. AMFIBIENI
┌──────┬───────────────┬───────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│1 │Bufo bufo │Broască raioasă│
│ │ │brună │
└──────┴───────────────┴───────────────┘
2. PEŞTI
┌─────┬─────────────────┬──────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│1 │Leuciscus │Cernuşcă │
│ │borysthenicus │ │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│2 │Carassius │Caracudă │
│ │carassius │ │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│3 │Lota lota │Mihalţ │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│4 │Proterorhinus │Guvid de baltă│
│ │marmoratus │ │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│5 │Cottus poecilopus│Zvrloagă │
│ │ │răsăriteană │
└─────┴─────────────────┴──────────────┘
ANEXA 2.18 Specii de animale de Interes Comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management 1. MAMIFERE
┌──────┬────────────────┬──────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├──────┼────────────────┼──────────────┤
│1 │Mustela putorius│Dihor de casă │
└──────┴────────────────┴──────────────┘
2. AMFIBIENI
┌─────┬──────────────┬─────────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├─────┼──────────────┼─────────────────┤
│1 │Rana esculenta│Broască verde de │
│ │ │lac │
├─────┼──────────────┼─────────────────┤
│2 │Rana ridibunda│Broască verde │
│ │ │mare de lac │
└─────┴──────────────┴─────────────────┘
3. PEŞTI
┌──────┬─────────────────┬─────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│1 │Zingel zingel │Pietrar │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│2 │Barbus barbus │Mreană │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│3 │Alosa pontica │Scrumbie de │
│ │ │Dunăre │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│4 │Alosa caspia │Scrumbie │
│ │nordmanni │ │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│5 │Accipenser │Nisetru │
│ │guldenstaedti │ │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│6 │Accipenser │Pastrugă │
│ │stellatus │ │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│7 │Accipenser │Cegă │
│ │ruthenus │ │
├──────┼─────────────────┼─────────────┤
│8 │Accipenser │Viză │
│ │nudiventris │ │
└──────┴─────────────────┴─────────────┘
4. GASTROPODA
┌──────┬────────────────┬──────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├──────┼────────────────┼──────────────┤
│1 │Helix pomatia │Melc de livadă│
└──────┴────────────────┴──────────────┘
5. HIRUDINODEA
┌─┬─────────────────┬──────────────────┐
│1│Hirudo │Lipitoare │
│ │medicinalis │medicinală │
└─┴─────────────────┴──────────────────┘
6. CRUSTACEA
┌─┬─────────────────────┬──────────────┐
│1│Astacus astacus │Rac de râu │
└─┴─────────────────────┴──────────────┘
Specii de păsări de Importanţă Naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management
┌──────┬────────────────┬──────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiinţifică │populară │
├──────┼────────────────┼──────────────┤
│1 │Phalacrocorax │Cormoran mare │
│ │carbo │ │
├──────┼────────────────┼──────────────┤
│2 │Ardea cinerea │Stârc cenuşiu │
└──────┴────────────────┴──────────────┘
Specii de animale de Importanţă Naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management MAMIFERE
┌────┬───────────────────────┬──────────┐
│Nr. │Denumirea ştiinţifică │Denumirea │
│crt.│ │populară │
├────┼───────────────────────┼──────────┤
│1 │Lepus europaeus │Iepure de │
│ │ │câmp │
├────┼───────────────────────┼──────────┤
│2 │Ondatra zibethicus │Bizam │
├────┼───────────────────────┼──────────┤
│3 │Nyctereutesprocyonoides│Câine enot│
├────┼───────────────────────┼──────────┤
│4 │Vulpes vulpes │Vulpe │
├────┼───────────────────────┼──────────┤
│5 │Mustela nivalis │Nevastuică│
├────┼───────────────────────┼──────────┤
│6 │Meles meles │Bursuc/ │
│ │ │Viezure │
├────┼───────────────────────┼──────────┤
│7 │Capreolus capreolus │Căprioară │
├────┼───────────────────────┼──────────┤
│8 │Sus scrofa │Mistreţ │
└────┴───────────────────────┴──────────┘
ANEXA 2.19 Specii de pasări de interes comunitar a căror vânătoare este permisă
┌──────┬───────────────┬───────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │ştiintifică │populară │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│1 │Anser albifrons│Gârliţă mare │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│2 │Anser fabalis │Gâscă de │
│ │fabalis │semanatură │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│3 │Anseranser │Gâscă de vară │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│4 │Anas penelope │Raţa │
│ │ │fluieratoare │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│5 │Anas │Raţă mare │
│ │platyrhynchos │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│6 │Anas crecca │Raţă pitică │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│7 │Anas clypeata │Rată lingurar │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│8 │Anas strepera │Raţă pestriţă │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│9 │Anas acuta │Raţă suliţar │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│10 │Anas │Raţă cârâitoare│
│ │querquedula │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│11 │Aythya ferina │Raţă cu cap │
│ │ │castaniu │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│12 │Aythya fuligula│Raţă moţată │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│13 │Aythya marila │Raţă cu cap │
│ │ │negru │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│14 │Bucephala │Raţă sunătoare │
│ │clangula │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│15 │Perdix perdix │Potârniche │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│16 │Coturnix │Prepeliţă │
│ │coturnix │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│17 │Phasianus │Fazan │
│ │colchicus │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│18 │Gallinula │Găinuşa de │
│ │chloropus │baltă │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│19 │Fulica atra │Lişiţa │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│20 │Lymnocryptes │Becaţină mică │
│ │minimus │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│21 │Gallinago │Becaţină comună│
│ │gallinago │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│22 │Scolopax │Sitarul de │
│ │rusticola │pădure │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│23 │Columba oenas │Porumbel de │
│ │ │scorbură │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│24 │Columba │Porumbel │
│ │palumbus │gulerat │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│25 │Streptopelia │Guguştiuc │
│ │decaocto │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│26 │Streptopelia │Turturică │
│ │turtur │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│27 │Alauda arvensis│Ciocarlie de │
│ │ │câmp │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│28 │Garrulus │Gaiţă │
│ │glandarius │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│29 │Pica pica │Coţofană │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│30 │Corvus monedula│Stăncuţă │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│31 │Corvus │Cioară de │
│ │frugilegus │semanatură │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│32 │Corvus corone │Cioară grivă │
│ │cornix │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│33 │Sturnus │Graur comun │
│ │vulgaris │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│34 │Turdus │Sturz de vâsc │
│ │viscivorus │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│35 │Turdus │Sturz cântător │
│ │philomelos │ │
├──────┼───────────────┼───────────────┤
│36 │Turdus pilaris │Cocoşar │
└──────┴───────────────┴───────────────┘
Specii de păsări de interes comunitar a căror comercializare este permisă
┌──────┬────────────────┬──────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │stiintifica │populară │
├──────┼────────────────┼──────────────┤
│1 │Anas │Raţă mare │
│ │platyrhynchos │ │
├──────┼────────────────┼──────────────┤
│2 │Perdix perdix │Potârniche │
├──────┼────────────────┼──────────────┤
│3 │Phasianus │Fazan │
│ │colchicus │ │
├──────┼────────────────┼──────────────┤
│4 │Columba palumbus│Porumbel │
│ │ │gulerat │
└──────┴────────────────┴──────────────┘
Specii de păsări de interes comunitar a căror comercializare este permisă în condiţii speciale
┌──┬─────────────────┬─────────────────┐
│1 │Anser albifrons │Gârliţa mare │
├──┼─────────────────┼─────────────────┤
│2 │Anser anser │Gâscă de vară │
├──┼─────────────────┼─────────────────┤
│3 │Anas penelope │Raţă fluierătoare│
├──┼─────────────────┼─────────────────┤
│4 │Anas crecca │Raţă pitică │
├──┼─────────────────┼─────────────────┤
│5 │Anas clypeata │Raţă lingurar │
├──┼─────────────────┼─────────────────┤
│6 │Anas acuta │Raţă suliţar │
├──┼─────────────────┼─────────────────┤
│7 │Aythya ferina │Raţă cu cap │
│ │ │castaniu │
├──┼─────────────────┼─────────────────┤
│8 │Aythya fuligula │Rata moţată │
├──┼─────────────────┼─────────────────┤
│9 │Aythya marila │Raţă cu cap negru│
├──┼─────────────────┼─────────────────┤
│10│Fulica atra │Lişiţă │
├──┼─────────────────┼─────────────────┤
│11│Pluvialis │Ploier auriu │
│ │apricaria │ │
├──┼─────────────────┼─────────────────┤
│12│Lymnocriptes │Becaţină mică │
│ │minimus │ │
├──┼─────────────────┼─────────────────┤
│13│Gallinago │Becaţină comună │
│ │gallinago │ │
├──┼─────────────────┼─────────────────┤
│14│Scolopax │Sitar de pădure │
│ │rusticola │ │
└──┴─────────────────┴─────────────────┘
ANEXA 3.1 Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA Direcţia Silvică Brăila Parcul Natural Balta Mică a Brăilei Nr. 843 din 16 august 2005 PROTOCOL DE CONSTITUIRE ŞI UTILIZARE pentru Baza de date unitară a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei – NECESITATE în prezent se constată la nivel instituţional existenţa mai multor baze de date referitoare la complexele de ecosisteme acvatice şi terestre din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Aceste baze de date nu numai că abordează problema în moduri foarte variate funcţie de sistemul taxonomic adoptat, mai nou sau mai vechi, dar au şi un domeniu de aplicabilitate spaţială extrem de variat, de la o cercetare sistemică a marii complexităţi de habitate existente în parc, la una sectorială, cum ar fi descrierea vegetaţiei forestiere în a menajamentele silvice. Pe de altă parte aprofundarea actului de cercetare realizat de aceiaşi instituţie, în adâncime, este foarte inegală cadrul aceluiaşi domeniu între unităţile taxonomice constituite. Instituţiile care deţin baze de date aferente Parcului Natural Balta Mică a Brăilei sunt: - Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei - Amenajamentele silvice începând cu anul 1955; – Staţiunea de Cercetări Ecologice Brăila - Fauna acvatică şi avifauna de apă înainte de anul 1999; – Departamentul de Ecologie Sistemică al Universităţii Bucureşti - identificarea şi inventarierea tuturor habitatelor şi speciilor din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, în cadrul proiectului LIFE NATURA 1999; – Societatea Ornitologică Română, Sucursala Brăila - studiul avifaunei acvatice din Insula Mică Brăilei; – Facultatea de Piscicultura a Universităţii Dunărea de Jos Galaţi - cercetarea ihtiofaunei de pe teritoriul parcului; – Agenţia de Protecţie a Mediului - diverse studii de impact şi autorizaţii de mediu pe teritoriul parcului. – OPORTUNITATE Faptul că la la sfârşitul lunii decembrie 2006, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, trebuie să raporteze finalizarea acţiunii de constituire a bazei de date pentru toate ariile protejate din România, face ca demararea activităţii de constituire a "Bazei de date unitare a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei", într-o viziune sistemică şi monolitică, să fie nu numai necesară, ci şi deosebit de urgentă. – CONSTITUIRE "Baza de date unitară a Parcului Balta Mică a Brăilei" va fi completată cu date culese de personalul parcului, sub directa îndrumare a biologului, datele fiind prelucrate şi înregistrate ulterior de către acesta. O altă sursă, de o deosebită valoare, este reprezentată de informaţiile aferente parcului preluate (şi tocmai de aici rezultă caracterul unitar), de la Staţiunea de Cercetări Ecologice Brăila şi Departamentul de Ecologie Sistemică a Universităţii Bucureşti (inclusiv hărţile GPS realizate în format digital de către universitate), de la Secţia de Ştiinţe ale Naturii a Muzeului Brăilei, de la Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila, de la Facultatea de Piscicultură a Universităţii Dunărea de Jos etc. Administraţia parcului se obligă să citeze în mod distinct în cadrul bazei de date sursa de la care a obţinut informaţiile. Baza de date astfel constituită va fi reactualizată anual, prin grija administraţiei parcului, la data de 15 decembrie. – FORMA DE PREZENTARE va fi tabelar în "XL", "Acces" şi/sau "Word" având !a bază capul de tabel adoptat de biologii tuturor ariilor protejate administrate de Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, la întâlnirea din Parcul Naţional Piatra Craiului, din această primăvară. Formularul iniţial este completat de către administraţia parcului într-o formă care va ţine cont în cea mai mare măsură posibilă, de toate punctele de vedere exprimate în mod egal şi prin consens de către instituţiile amintite mai sus şi care reflectă cel mai bine condiţiile în care există şi se dezvoltă complexele de ecosisteme acvatice şi terestre specifice Parcului Natural Balta Mică a Brăilei şi gândirea unitară la nivelul României a Departamentului Biodiversitate din cadrul M.M.G.A.. în filozofia noastră fiecare dintre cele şapte insule aflate în regim liber de inundaţie este considerată o unitate geomorfologică distinctă, cu habitate şi specii exprimate proporţii diferite de participare, la care se adaugă o a Viii-a unitate reprezentată de braţele Dunării. De aceea cantităţile înscrise la nivelul întregului parc, se obţin prin însumarea inventarelor efectuate în cele opt unităţi constituite. – MONITORIZARE Administraţia parcului va asigura prin agenţii de teren şi prin activităţile de voluntariat (membri SOR, grupuri de studenţi, profesori, cercetători, ONG-uri, turişti specializaţi în birdwaching) monitorizarea stării parcului. Administraţia parcului îşi propune să realizeze o monitorizare cu agenţii de teren, prin parcurgerea de două ori pe lună pe perioada mai multor ani, a unor trasee determinate de biologul parcului şi aprobate de conducerea administraţiei ca fiind reprezentative pentru cele şapte insule şi braţele Dunării. În teren rangerii vor completa fişe de monitorizare unitare pe tot parcul şi care sunt în concordanţă cu ierarhia înscrisă în baza de date. Centralizarea se va face într-un document "XL", "Acces" şi/sau "Word" compatibil cu baza unitară de date a parcului. – ACCESUL LA INFORMAŢII Administraţia parcului se obligă să pună necondiţionat la dispoziţie Baza de date a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei acelor institute dintre cele citate anterior care au contribuit efectiv cu date la întocmirea ei. Vor mai avea deasemenea acces neîngrădit la baza de date: Academia Română, Consiliul Ştiinţific al parcului, Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA (prin centrala RNP-ROMSILVA, I.C.A.S. Bucureşti cu staţiunile componente sau Direcţia Silvică Brăila) şi Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului (inclusiv prin Agenţia Regională de Protecţie a Mediului 2 Sud-Est). – PROTECŢIA INFORMAŢIEI Administraţia parcului se obligă să asigure confidenţialitate prin implementarea unui acces limitat ta baza unitară de date, oferind numai anumite informaţii cu caracter general către grupuri de turişti, mass-media, diverse ONG-uri mai mult sau mai puţin bine intenţionate, alte institute de cercetare sau de învăţământ decât cele amintite anterior etc. Prezentul protocol a fost încheiat în 6 exemplare, pentru fiecare instituţie semnatară. (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 3.2 PROTOCOL DE UTILIZARE pentru Baza de date unitară a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei încheiat în 23 ianuarie 2009 a) NECESITATE În prezent se constată la nivelul instituţiilor reprezentate în Consiliul ştiinţific al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei - PN-BmB - existenţa mai multor baze de date referitoare la complexele de ecosisteme acvatice şi terestre din parc. Acestea nu numai că abordează problematica biodiversităţii PN-BmB în moduri variate după sistemul de clasificare adoptat, mai nou sau mai vechi, dar au şi un domeniu de aplicabilitate spaţială foarte variată, de la o cercetare sistemică a marii complexităţi de habitate din BmB, la una sectorială, cum ar fi descrierea vegetaţiei forestiere în amenajamentele silvice. Chiar şi aprofundarea actului de cercetare, realizat de aceiaşi instituţie, este foarte inegală în cadrul aceluiaşi domeniu, în interiorul unităţilor taxonomice constituite. În aceste condiţii devine evidentă necesitatea constituirii unei Baze de date unitare a PN-BmB, într-o viziune sistemică şi monolitică, iar administraţia parcului se oferă să fie depozitarul acesteia. b) OPORTUNITATE Faptul că la sfârşitul lunii aprilie 2009 Administraţia PN-BmB va depune la Organismul Intermediar Galaţi cerea de finanţare pentru fonduri structurale şi de coeziune "Valorificarea serviciilor oferite de capitalul natural din Balta Mică a Brăilei prin: realizarea Bazei de date unitare; managementul speciilor şi habitatelor periclitate din parc; educaţia şi informarea elevilor, comunităţilor locale şi turiştilor" în cadrul Axei Prioritare 4 din POS "MEDIU" 2007 - 2013 - sesiunea 2, face ca revizuirea Protocolului de constituire şi utilizare Bazei de date unitare a PN-BmB din 16 august 2005, să fie, nu numai necesară, ci şi deosebit de oportună. c) FORMA DE PREZENTARE Informaţiile utilizate la baza de date unitară vor fi stocate de către Administraţia PN-BmB sub formă tipărită -cum ar fi biblioteca parcului, mapa cu hărţile amenajistice -, pe suport de celuloid -fotografii sau film-, pe suport electronic şi sub formă de materiale biologice prelevate - ierbare, insectare -. Forma finală de prezentare a Bazei de date unitare a PN-BmB va fi în "Acces" iar reprezentările şi modelările spaţio-temporare ale observaţiilor, monitorizărilor şi distribuţiilor speciilor şi habitatelor se va face în sistem "GIS". Arhitectura Bazei de date unitare a PN-BmB va fi realizată după modelele recomandate de MMDD şi Serviciul Arii Protejate din RNP-ROMSILVA, va fi aprobată de Consiliul Ştiinţific şi va fi finalizată prin proiectul Serv.PN-BmB. Baza de date unitară a PN-BmB va fi astfel concepută încât informaţiile totalizatoare să poată fi centralizate cu uşurinţă la nivel naţional şi european. d) CONSTITUIRE Institutele semnatare vor oferi Administraţiei PN-BmB documentele publicate referitoare la Balta Brăilei în format tipărit şi/sau preferabil electronic. De asemenea, institutele semnatare pot pune la dispoziţia administraţiei parcului şi alte date referitoare la PN-BmB în măsura în care acestea nu afectează confidenţialitatea propriilor cercetări, situaţie în care se va menţiona în mod explicit nivelul în cadrul Bazei de date unitare a PN-BmB, destinat pentru fiecare categorie de informaţie oferită. Baza de date unitară a PN-BmB este constituită pe următoarele 3 nivele: i. date la care au acces numai institutele reprezentate în Consiliul Ştiinţific, care acceptă prezentul protocol, utilizează datele în cercetările ulterioare, dar şi contribuie efectiv la realizarea bazei de date unitare; ii. date la care au acces şi alte institute de cercetare şi universităţi (prin teme de cercetare, masterate, doctorate etc) care au contracte încheiate cu Administraţia PN-BmB conform planurilor de cercetare aprobate în Consiliul Ştiinţific şi care contribuie prin lucrările realizate la alimentarea bazei de date; iii. presă, elevi, cercuri şcolare, ONG-uri, etc care nu aduc nici o contribuţie la alimentarea bazei de date unitare. Ar fi de dorit ca membrii Consiliului Ştiinţific să contribuie efectiv la fundamentarea şi organizarea cunoştinţelor despre BmB. În acest sens baza de date unitară oferă cel mai bun cadru pentru realizarea acestui deziderat. Afilierea la acest protocol nu este obligatorie. Instituţiile care nu contribuie la formarea şi alimentarea periodică a bazei de date vor avea acces doar la nivelul iii. din Baza de date unitară a PN-BmB. Instituţia reprezentată în Consiliul Ştiinţific care, deşi este semnatară a prezentului protocol, nu contribuie, în termen de 6 luni de la semnare, cu informaţii publicate la constituirea Bazei de date unitare a PN-BmB, este exclusă din cadrul protocolului. e) ALIMENTAREA CU DATE NOI Operarea informaţiilor în Baza de date unitară a PN-BmB este realizată de către biologul parcului. Actualizarea lunară cu date referitoare la starea unor habitate şi evoluţia anumitor populaţii pe specii, se realizează prin prelucrarea informaţiilor culese de către agenţii de teren în urma activităţii bilunare de observare în staţiile stabilite şi prin activitatea de monitorizare conform protocoalelor întocmite. Actualizarea periodică cu datele biologice se poate face şi prin voluntariat de către ecoturiştii specializaţi (cum ar fi birdwatch-erii), prin activităţile celor 12 cercuri Antipa, în cadrul taberelor tematice cu elevi şi studenţi, prin lucrări de diplomă, de masterat şi de doctorat realizate în parc. De asemenea, Baza de date unitară a PN-BmB va fi alimentată şi în cadrul proiectelor europene ce se derulează pe teritoriul parcului. f) ACCESUL LA INFORMAŢIILE din Baza de date unitară a PN-BmB se face numai pe cele 3 nivele menţionate mai sus. Prin implementarea sistemului pe 3 nivele adoptat prin prezentul protocol, Administraţia PN-BmB se obligă să asigure concomitent confidenţialitatea datelor înscrise în nivelele i. şi ii., dar şi transparenţa şi accesul nelimitat la informaţiile de interes public despre BmB prin nivelul iii.. g) PROTECŢIA INFORMAŢIEI Prin fişele postului, personalul din Administraţia PN-BmB are atribuţii clare şi precise referitoare la utilizarea şi protecţia datelor înscrise în Baza de date unitară a PN-BmB. Responsabil cu confidenţialitatea datelor înscrise este biologul parcului, iar pentru securitatea sistemelor de protecţie informatică răspunde inginerul cu tehnologia informaţiei. Indiferent de nivelul în care este încadrată, pentru orice dată inclusă în baza de date unitară, Administraţia PN-BmB este obligată să citeze autorul şi instituţia de la care provin datele. De asemenea utilizatorii de informaţii preluate din Baza de date unitară a PN-BmB vor fi obligaţi la rândul lor, prin contracte şi minute încheiate cu administraţia parcului, să citeze sursa.
┌─────────────┬────────────┬────────────┬─────────┬────────┐
│Instituţia │ │ │ │ │
│reprezentată │Conducătorul│Număr de │Semnătură│Ştampilă│
│în Consiliul │instituţiei │înregistrare│ │ │
│Ştiinţific │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│Muzeul │prof. univ. │ │ │ │
│Brăilei │dr. Ionel │ │ │ │
│ │CÂNDEA │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│Institutul de│ │ │ │ │
│Cercetări şi │dr. ing. │ │ │ │
│Amenajări │Romică │ │ │ │
│Sivice │TOMESCU │ │ │ │
│Bucureşti │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
├─────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│Administraţia│ │ │ │ │
│Rezervaţiei │Liviu MIHAIU│ │ │ │
│Biosferei │ │ │ │ │
│Delta Dunării│ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│Facultatea de│ │ │ │ │
│Silvicultură │prof. univ. │ │ │ │
│şi Exploatări│dr. ing. │ │ │ │
│Forestiere │Ioan ABRUDAN│ │ │ │
│Braşov │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│Institutul de│ │ │ │ │
│Cercetare şi │prof. univ. │ │ │ │
│Dezvoltare │dr. ing. │ │ │ │
│pentru │Neculai │ │ │ │
│Pescuit şi │PATRICHE │ │ │ │
│Acvacultură │ │ │ │ │
│Galaţi │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│Staţiunea de │ │ │ │ │
│Cercetare şi │dr. ing. │ │ │ │
│Dezvoltare │BURADA │ │ │ │
│Agricolă │ │ │ │ │
│Brăila │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
├─────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
├─────────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
└─────────────┴────────────┴────────────┴─────────┴────────┘
ANEXA 3.3 Organizarea celor 30 de categorii de receptori ai Ad în procesul de comunicare
┌────────────┬──────────────┬───────────────┬────────────┬───────────────┐
│Nivel de │Nivel de │Nivel de │Nivel de │ │
│organiz.de │organizare de │organizare de │organizare │Nivelul │
│ordinul I │ordinul II │ordinul III │de ordinul │receptorilor │
│ │ │ │IV │ │
├────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │# Ad în dublă │
│ │i. │ │ │calitate de │
│ │Administraţia │ │ │receptor şi │
│ │Parcului │ │ │emiţător │
│ │Natural Balta │ │ │-considerat │
│ │Mică a Brăilei│ │ │emiţător în │
│ │R.A. -Ad │ │ │contextul │
│ │ │ │ │acestei │
│ │ │ │ │clasificări │
│ ├──────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │1. Categoria │
│ │ │ │ │membrilor CŞ - │
│ │ │ │ │nivel │
│ │ │ │ │constituit din │
│1. │ │ │ │18 specialişti │
│Instituţii │ii. Consiliul │ │ │deţinători de │
│care │Ştiinţific al │ │ │expertiză în │
│elaboreaă şi│PN-BmB - C Ş │ │ │managementul │
│aplică PM │ │ │ │PN-BmB în │
│ │ │ │ │numele │
│ │ │ │ │institutelor pe│
│ │ │ │ │care le │
│ │ │ │ │reprezintă în │
│ │ │ │ │CŞ. │
│ ├──────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │2. Categoria │
│ │ │ │ │instituţiilor │
│ │iii. Consiliul│ │ │reprezentate în│
│ │Consultativ de│ │ │CCAd - nivel │
│ │Administrare │ │ │alcătuit din 62│
│ │al PN-BmB │ │ │de actori │
│ │-CCAd │ │ │interesat de │
│ │ │ │ │managementul │
│ │ │ │ │PN-BmB │
├────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │3. Categoria │
│ │i. │ │ │celor25 │
│ │Comunităţile │ │ │comunităţi │
│ │locale din │ │ │locale - Anexa │
│ │zona de │ │ │1.4 -, │
│ │cooperare a │ │ │reprezentate │
│ │PN-BmB │ │ │uneori de cele │
│ │ │ │ │13 consilii │
│ │ │ │ │locale │
│ ├──────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │4. RNP, │
│ │ │ │ │reprezentată │
│ │ │ │ │prin DS Brăila,│
│ │ │ │ │Slobozia şi │
│ │ │A. │ │Constanţa şi la│
│ │ │Administratorii│ │rândul lor, │
│ │ │de terenuri │ │prin OS Lacu │
│ │ │proprietate │ │Sărat şi │
│ │ │publicăşi │ │Brăila, │
│ │ │privată a │ │respectiv │
│ │ │statului │ │Slobozia şi │
│ │ │ │ │Hârşova │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │5. ABDL │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │6. ADS │
│ │ ├───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │7. Proprietarii│
│ │ii. │ │ │de terenuri │
│ │Proprietarii │ │ │particulare de │
│ │de terenuri │ │ │pe raza PN-BmB,│
│ │din PN-BmB │ │ │se împart la │
│ │ │ │ │rândul lor în: │
│ │ │ │ │7.1. │
│ │ │ │ │proprietari │
│ │ │ │ │particulari de │
│ │ │ │ │terenuri │
│ │ │B. Proprietarii│ │forestiere, │
│ │ │de terenuri │ │7.2. │
│ │ │particulare │ │proprietari │
│ │ │ │ │particulari de │
│ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │agricole, 7.3. │
│ │ │ │ │proprietari │
│ │ │ │ │particulari de │
│ │ │ │ │păşuni, 7.4. │
│ │ │ │ │proprietari │
│ │ │ │ │particulari de │
│ │ │ │ │construcţii şi │
│ │ │ │ │curţi. │
│ ├──────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │8. Categoria │
│ │ │ │ │unităţilor de │
│ │ │ │ │învăţământ │
│ │ │ │ │preşcolar │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │9. Categoria │
│ │ │ │ │unităţilor de │
│ │ │ │ │învăţământ │
│ │ │ │a) Unităţile│elementar │
│ │ │ │de ├───────────────┤
│ │ │ │învăţământ │10. Categoria │
│ │ │ │din zona de │unităţilor de │
│ │ │ │cooperare, │învăţământ │
│ │ │ │diferenţiate│gimnazial │
│ │ │ │pe categorii├───────────────┤
│ │ │ │de vârstă │11. Categoria │
│ │ │ │ │unităţilor de │
│ │ │ │ │învăţământ │
│ │ │ │ │liceal │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │12. Categoria │
│ │ │ │ │unităţilor de │
│ │ │ │ │învăţământ │
│ │ │ │ │universitar │
│ │ │ ├────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │13. │
│ │ │ │ │Universităţi şi│
│ │ │ │ │institute de │
│ │ │ │b) │cercetare │
│ │ │ │Universităţi│reprezentate în│
│ │ │ │şi institute│CŞ │
│ │ │ │de cercetare├───────────────┤
│ │ │ │cu programe │14. │
│ │ │ │în PN-BmB │Universităţi şi│
│ │ │ │ │institute de │
│ │ │ │ │cercetare │
│ │ │ │ │nereprezentate │
│ │ │ │ │în CŞ │
│ │ │ ├────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │15. Societăţile│
│ │ │ │ │comerciale care│
│ │ │ │ │au ca obiect de│
│ │ │ │ │activitate │
│ │ │ │ │ecoturismul cu │
│ │ │ │ │care intră în │
│ │ │ │ │contact Ad 16. │
│ │ │ │ │Categoria de │
│ │ │ │ │proprietarilor │
│ │ │ │ │de pensiuni │
│ │ │ │ │turistice şi │
│ │ │ │ │agroturistice │
│ │ │ │ │din zona de │
│ │ │ │ │cooperare 17. │
│ │ │ │ │Categoria │
│ │ │ │ │turiştilor care│
│ │ │ │ │beneficiază de │
│ │ │ │ │serviciile │
│ │ │ │ │oferite de │
│ │ │ │ │categoriile 15 │
│ │ │ │ │şi 16, şi care │
│ │ │A. Utilizatorii│ │la rândul lor │
│ │ │de servicii │ │se împart în: │
│II. Actorii │ │ │ │17.1. │
│interesaţi │ │ │ │ecoturişti: │
│de │ │ │ │17.1.1. │
│managementul│ │ │ │birdwatch-eri, │
│PN-BmB │ │ │ │17.1.2. │
│ │ │ │ │specializaţi în│
│ │ │ │ │flotă, 17.1.3. │
│ │ │ │ │specializaţi în│
│ │ │ │ │faună terestră │
│ │ │ │ │17.1.4. │
│ │ │ │ │specializaţi în│
│ │ │ │ │peisaj, 17.1.5.│
│ │ │ │ │practicanţi ai │
│ │ │ │ │sporturilor │
│ │ │ │ │nautice - │
│ │ │ │c) Societăţi│canotori, │
│ │iii. │ │comerciale │caiacişti -, │
│ │Utilizatorii │ │care │17.1.6. pescari│
│ │de servicii şi│ │beneficiază │sportivi; 17.2.│
│ │resurse │ │de │elevi şi │
│ │regenerabile │ │serviciile │studenţi care │
│ │oferite de │ │PN-BmB │practică │
│ │capitalul │ │ │diverse forme │
│ │natural al │ │ │ale turismului │
│ │PN-BmB │ │ │educaţional: │
│ │ │ │ │17.2.1. │
│ │ │ │ │excursii în │
│ │ │ │ │PN-BmB, 17.2.2.│
│ │ │ │ │tabere │
│ │ │ │ │tematice, │
│ │ │ │ │17.2.3. acţiuni│
│ │ │ │ │de ecologizare │
│ │ │ │ │a PN-BmB, │
│ │ │ │ │17.1.4. │
│ │ │ │ │concursuri de │
│ │ │ │ │orientare │
│ │ │ │ │turistică şi │
│ │ │ │ │supravieţuire; │
│ │ │ │ │17.1. │
│ │ │ │ │cercetători, │
│ │ │ │ │care atunci │
│ │ │ │ │când studiază │
│ │ │ │ │componente ale │
│ │ │ │ │ecosistemelor │
│ │ │ │ │acvatice şi │
│ │ │ │ │terestre în │
│ │ │ │ │nume propriu - │
│ │ │ │ │nu reprezintă │
│ │ │ │ │instituţi-, pot│
│ │ │ │ │fi consideraţi │
│ │ │ │ │că practică │
│ │ │ │ │turismul │
│ │ │ │ │ştiinţific: │
│ │ │ │ │17.3.1. │
│ │ │ │ │ornitologi, │
│ │ │ │ │17.3.2. │
│ │ │ │ │botanişti, │
│ │ │ │ │17.3.2. │
│ │ │ │ │ihtiologi, │
│ │ │ │ │17.3.2. ecologi│
│ │ ├───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │18. Asociaţiile│
│ │ │ │ │de pescari care│
│ │ │ │ │practică │
│ │ │ │ │pescuitul │
│ │ │ │ │comercial pe │
│ │ │ │ │braţele Dunării│
│ │ │ │ │aferente PN-BmB│
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │19. Societăţile│
│ │ │ │ │comerciale care│
│ │ │ │ │au ca obiect de│
│ │ │ │ │activitate │
│ │ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ │regenerare a │
│ │ │ │ │pădurilorîn │
│ │ │ │ │PN-BmB │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │20. Societăţile│
│ │ │ │ │comerciale care│
│ │ │ │ │au ca obiect de│
│ │ │B. Utilizatorii│ │activitate │
│ │ │de resurse │ │lucrări de │
│ │ │regenerabile │ │exploatări │
│ │ │ │ │forestiere în │
│ │ │ │ │PN-BmB │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │21. ONG-uri │
│ │ │ │ │care au ca │
│ │ │ │ │obiect de │
│ │ │ │ │activitate │
│ │ │ │ │vânătoarea şi │
│ │ │ │ │pescuitul │
│ │ │ │ │sportiv │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │22. Societăţile│
│ │ │ │ │comerciale care│
│ │ │ │ │au ca obiect de│
│ │ │ │ │activitate │
│ │ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ │recoltare a │
│ │ │ │ │altor elemente │
│ │ │ │ │de floră sau │
│ │ │ │ │fauni │
│ ├──────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │23. Categoria │
│ │ │ │ │asociaţiilor │
│ │ │ │ │familiare sau a│
│ │iv. │ │ │societăţilor │
│ │Potenţialii │ │ │comerciale din │
│ │întreprinători│ │ │Zona de │
│ │din zona de │ │ │cooperare a │
│ │cooperare a │ │ │PN-BmB, │
│ │PN-BmB │ │ │încurajate de │
│ │ │ │ │Ad să dezvolte │
│ │ │ │ │activităti │
│ │ │ │ │socio-economice│
│ │ │ │ │durabile │
├────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │24. CJ │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │25. 13 consilii│
│ │ │ │ │localedin Zona │
│ │i. Instituţii │ │ │de cooperare a │
│ │ale │ │ │PN-BmB │
│ │administraţiei│ │ ├───────────────┤
│ │locale │ │ │26. 13 │
│ │ │ │ │innstituţii ale│
│ │ │ │ │primaruluidin │
│ │ │ │ │Zona de │
│ │ │ │ │cooperare a │
│ │ │ │ │PN-BmB │
│ ├──────────────┼───────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │27. Guvernul │
│ │ │ │ │Românieiaprobă │
│ │ │ │ │PM şi │
│ │ │ │ │coordoneaă/ │
│ │ │ │ │verifică/ │
│ │ │ │ │colaborează cu │
│ │ │ │ │Ad prin: │
│ │ │ │ ├───────────────┤
│ │ │ │ │28. MMP care la│
│ │ │ │ │rândul său: - │
│III. │ │ │ │coordonează Ad │
│Instituţiile│ │ │ │prin: 28.1. │
│care │ │ │ │D.Bio, 28.2. │
│reprezintă │ │ │ │RNP; - verifică│
│puterea │ │ │ │Ad prin: 28.3. │
│politică │ │ │ │GM; - │
│ │ │ │ │colaborează cu │
│ │ │ │ │Ad prin: 28.4. │
│ │ii. Instituţii│ │ │APM, 28.5. Ol, │
│ │ale │ │ │28.6. ITRSV, │
│ │administraţiei│ │ │28.7. OS Lacu │
│ │naţionale │ │ │Sărat, Brăila, │
│ │ │ │ │Sloboziaşi │
│ │ │ │ │Hârşova, 28.8. │
│ │ │ │ │ABDL. 29. MADR │
│ │ │ │ │- colaborează │
│ │ │ │ │cu Ad prin: │
│ │ │ │ │29.1. ANPA, │
│ │ │ │ │29.2. ANIF, │
│ │ │ │ │29.3. APIA, │
│ │ │ │ │29.4. OPDRP, │
│ │ │ │ │29.5. DSV. 30. │
│ │ │ │ │Ministerul │
│ │ │ │ │Administraţiei │
│ │ │ │ │şi Internelor- │
│ │ │ │ │colabor. cu Ad │
│ │ │ │ │prin: 30.1. │
│ │ │ │ │OCPI, 30.2. │
│ │ │ │ │IJJ, 30.3. PF │
│ │ │ │ │30.4. PTF │
└────────────┴──────────────┴───────────────┴────────────┴───────────────┘
ANEXA 3.4 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PN-BmB) Consiliul Ştiinţific (CŞ) Nr. 13 din 18 decembrie 2006 PROCES VERBAL şedinţa ordinară a Consiliului Ştiinţific din 4 - 5 decembrie 2006 La şedinţă au participat: membrii titulari ai CŞ: 1. Angheluţă VĂDINEANU - Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă - preşedintele CŞ; 2. Anca ANDREI - biologul PN-BmB - secretarul CŞ; 3. Mihai FILAT- Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Staţiunea Tulcea - membru; 4. Gheorghe IGNAT - Univ. Bucureşti, Staţiunea de Cercetări Ecologice Brăila - membru; 5. Ion MACHEDON - Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - membru; 6. Radu MOISEI - directorul PN-BmB - membru; 7. Nicolae ONEA - Muzeul Brăilei, Secţia de Ştiinţe ale Naturii - membru; 8. Dan IONESCU - Universitatea Transilvania Braşov, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere - membru; 9. Mihaela PAUCĂ - Academia Română, Institutul de Ştiinţe Biologice - membru; 10. Luiza FLOREA - Univ. Dunărea de Jos Galaţi, Facultatea de Piscicultură - membru; 11. Grigore BABOIANU - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - membru; 12. Constantin TUDOSĂ - Garda de mediu Brăila - membru. persoane fără drept de vot: 1. Nicoleta NEGRU - Agenţia de Protecţia Mediului Brăila; 2. Mihaela RÎŞNOVEANU - Agenţia de Protecţia Mediului Brăila. Au absentat de la şedinţă următorii membri titulari în CŞ: 1. Mircea CALOTĂ - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; 2. Alina FRIM - Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor; 3. Sorin Teodor MIHĂIŢĂ - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor; 4. Ioan VIŞINESCU - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila; 5. Mariana CONSTANTINESCU - Institutul de Cercetări şi Ingineria Mediului; 6. Vasile OŢEL - Institutul de Cercetări şi Dezvoltare Delta Dunării; 7. Aurel BĂNUŢĂ - Agenţia de Protecţia Mediului Brăila. A fost adoptată următoarea ordine de zi: 1. Prezentarea de către Administraţia PN-BmB a Raportului de activitate pe anul 2006. 2. Avizarea unor studii de impact, a unor proiecte şi a capacităţii de suport pentru diferite activităţi desfăşurate pe teritoriul parcului, după cum urmează: - studiu de impact pentru proiectul "îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila (km 375-km 170) şi măsuri complementare" al Agenţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi (AFDJ); – studiu de impact depus de s.c. HIRUDOMEDICINALIS s.r.l. pentru recoltarea de exemplare din specia Hirudo medicinalis; -, – solicitarea unor proprietari de terenuri agricole pentru realizarea de construcţii pe teritoriul PN-BmB; – acordul de principiu pentru construirea sediului de canton silvic "Gâscă"; capacitatea de suport pentru pescuit comercial pe anul 2007; – capacitatea de suport pentru păşunat pe cele 54 ha de păşune din Insula Mică a Brăilei. 3. Armonizarea Regulamentului şi Planului de management al PN-BmB cu ultimele modificări legislative: L. 345 / 2006 (Legea Parcurilor), L. 265/2006 (Legea Mediului) şi L 407/ 2006 (Legea Vânătorii). 4. Adoptarea obiectivelor strategice şi tactice pentru Planul de management ai PN-BmB. 5. Avizarea Regulamentului PN-BmB în noua formă pentru a fi înaintat spre avizare Academiei Române şi spre aprobare Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. În continuare, temele de discuţie au fost abordate punctual în ordinea enunţată mai sus; la finalul fiecărei prezentări s-au pus întrebări, s-au tras concluzii de regulă în unanimitate, iar acolo unde a fost cazul s-au luat decizii prin votul membrilor C.Ş. Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, întrunit în şedinţă ordinară în zilele de 4 şi 5 decembrie 2006, a adoptat următoarele hotărâri: 1. A fost avizat favorabil studiul de impact depus de AFDJ pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, cu precizarea ca volumul de transport pe Dunăre după realizarea proiectului să nu pericliteze capacitatea de suport a complexelor de ecosisteme din PN-BmB. 2. Nu a fost avizat studiul de impact pentru recoltarea de exemplare din specia Hirudo medicinalis, fiind considerat neconcludent. S-a hotărât ca proiectul să fie reluat în discuţie după refacerea studiului de impact pe baza observaţiilor de teren culese în PN-BmB. 3. Nu a fost avizată propunerea celor patru proprietari de terenuri pentru realizarea unor construcţii în PN-BmB pe fostul amplasament al satului Nicoleşti. Conform Planului de management, pentru protejarea biodiversităţii complexelor de ecosisteme care sunt deosebit de fragile în Balta Mică a Brăilei, nu se acceptă antropizarea teritoriului PN-BmB care în prezent este nelocuit de comunităţi umane. C.Ş. încurajează practicarea turismului sustenabil, în limitele capacităţii de suport turistic stabilite în şedinţa din 9-10 noiembrie 2005, inclusiv prin construirea unor sate de vacanţă şi a unor pensiuni ecoturistice în zona de cooperare. 4. CŞ şi-a dat acordul de principiu pentru construirea sediului de canton silvic "Gâscă". 5. A fost avizată favorabil capacitatea de suport pentru păşunat pe cele 54 ha situate în Insula Mică a Brăilei, pentru ovinele şi bovinele aparţinând locuitorilor comunei Măraşu care deţin teren în PN-BmB, conform studiului efectuat de cercetătorii de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila. 6. Nu a putut fi avizată cota de pescuit pe anul 2007 deoarece nu a fost depusă în timp util de către Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA). S-a hotărât ca Ad.PN-BmB să notifice ANPA pentru a trimite în timpul cel mai scurt cota de pescuit comercial ca această activitate să intre în legalitate începând cu 1 ianuarie 2007. 7. Au fost adoptate obiectivele tactice şi strategice ale Planului de management al PN-BmB. 8. A fost discutat şi avizat Regulamentul PN-BmB. 9. Ad. PN-BmB va notifica AJVPS Brăila asupra reducerii suprafeţei fondurilor de vânătoare începând cu 22 decembrie 2006 în urma aplicării legii 407/2006, prin luarea în considerare a culoarului ecologic Est-dunărean de migraţie avifaunistică. 10. Ad.PN-BmB va solicita din partea Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA extinderea obiectului de activitate pentru pescuitul comercial şi la apele de şes, aparţinând fondului forestier ca terenuri neproductive, în scopul valorificării acestei resurse a capitalului natural din PN-BmB de către comunităţile locale limitrofe. (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 3.5 (a se vedea imaginea asociată) Către, Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei În urma deplasărilor efectuate în Insula Mică a Brăilei, zona Măraşu, în partea a doua a lunii august, pentru stabilirea capacităţii de producţie şi de suport la păşunat a pajiştilor inundabile, în suprafaţă de 62 ha, deţinute de proprietari în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, s-au constatat următoarele: - flora pajiştilor este dominată de specii stolonifere cum sunt Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis şi Poa palustris, însoţite de specii anuale cu valoare furajeră cum sunt cele din genul Setaria şi de buruieni ca Mentha aquatica, Aster tripoiitum, Xanthium strumarium etc; – producţia aproximată, în condiţiile de inundabilitate date, este de circa 8000 kg masă verde la hectar, care ar putea să satisfacă circa 2 - 2,5 cicluri de păşunat; – încărcătura de unităţi vită mare se aproximează la circa 1,3 UVM/ha (ceea ce înseamnă 13 vaci cu greutatea de câte 500 kg fiecare la 10 ha); – în cazul ovinelor încărcătura este de 100 de capete pe 10 ha. Din observaţiile noastre precizăm că este necesar să nu se introducă animalele în perioada când solul este umed, imediat după retragerea apelor de inundaţie sau după perioade foarte ploioase. Prezenţa cu abundenţă periculoasă în anumite microzone a cornuţilor (.Xanthium strumarium) impune combaterea lor prin cosit în faza de creştere şi scoaterea masei cosite de pe teren pentru nu dăuna vegetaţiei. Pentru o cât mai eficientă folosire a ierbii se impune separarea în câte 3-4 parcele a zonelor păşunabile, care ar trebui exploatate prin rotaţie. Astfel se asigură o mai bună folosire a ierbii şi condiţii pentru regenerarea ei după fiecare ciclu de păşunat. Este interzisă introducerea la păşunat a porcinelor şi a cabalinelor. (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 3.6 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei Consiliul Ştiinţific Nr. 4 din 14 noiembrie 2005 PROCES VERBAL şedinţa ordinară a Consiliului Ştiinţific din 9 - 10 noiembrie 2005 La şedinţă au participat: membrii titulari ai Consiliului Ştiinţific: 1. Angheluţă VĂDINEANU - Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ecologie Sistemică - preşedintele consiliului; 2. Petruţa Gabriela DOBRIN - biologul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei - secretar; 3. Mihai FILAT - Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Staţiunea Tulcea - membru; 4. Gheorghe IGNAT - Univ. Bucureşti, Staţiunea de Cercetări Ecologice Brăila - membru; 5. Ion MACHEDON - Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - membru; 6. Radu MOISEI - şeful Parcului Natural Balta Mică a Brăilei - membru; 7. Nicolae ONEA - Muzeul Brăilei, Secţia de Ştiinţe ale Naturii - membru; 8. Vasile OŢEL - Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării - membru; 9. Mihaela PAUCĂ - Academia Română, Institutul de Ştiinţe Biologice - membru; 10. Dumitru POPA - Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila - membru; membrii noi propuşi pentru Consiliul Ştiinţific: 1. Luiza FLOREA - Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, Facultatea de Piscicultura; 2. Ioan VIŞINESCU - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila; invitaţi: 1. Costel NEGREI - Academia de Studii Economice Bucureşti, Catedra de Economie Agro-Alimentară şi Mediu; 2. Nicoleta NEGRU - Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila, Serviciul biodiversitate; 3. Mihai ZOTTA - Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, Serviciul Arii Protejate; Au absentat motivat de la şedinţă următorii membri titulari în Consiliul Ştiinţific: 1. Grigore BABOIANU - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - membru; 2. Mircea CALOTĂ - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - membru; 3. Roxana CAZACU - Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - membru; 4. Dan IONESCU - Universitatea Transilvania Braşov, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere - membru; 5. Sorin Teodor MIHĂIŢĂ - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor -membru; au prezentat proiecte: 1. Manina DAVID - S.C. Contara S.R.L. - Proiectul şi Sudiul de impact pentru "Complex turistic şi de cercetare Punto a capo". 2. Marius DECUSEARĂ - Administraţia Fluvială a Dunării de Jos R.A. Galaţi - Proiectul "Asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre în România". A fost adoptată următoarea ordine de zi: 1. Prezentarea de către administraţia PN-BmB a noilor membrii propuşi să fie incluşi în Consiliul Ştiinţific şi motivaţia acestor propuneri. 2. Prezentarea proiectului şi studiului de impact pentru "Complex turistic şi de cercetare Punto a Capo" de către societatea Contara SRL. 3. Prezentarea proiectului "Asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre în România" de către către reprezentantul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi. 4. Analiza şi aprobarea/respingerea celor două iniţiative prezentate la punctele 1 şi 2 a ordinii de zi (deliberare efectuată numai de membrii Consiliului Ştiinţific). 5. Valorificarea sustenabilă a potenţialului turistic din PN-BmB, printr-un management integrat şi adaptativ - a prezentat Radu MOISEI, şeful parcului. 6. Calculul capacităţii de suport turistic în aria protejată Balta Mică a Brăilei - prof. Costel NEGREI, A.S.E. Bucureşti 7. Schiţarea câtorva idei cadru (pe baza materialelor prezentate la punctele 5 şi 6) în C.Ş. care să stea la baza unui capitol de management turistic în cadrul "Planului de management integrat şi adaptativ a PN-BmB" - ediţie ce va fi revizuită în 2006. 8. Protocolul de utilizare a Bazei de date unitare a PN-BmB, propunerea modelului de întocmire a bazei de date şi metodologia de monitorizare a speciilor şi habitatelor din Balta Mică a Brăilei - Petruţa DOBRIN, biologul parcului. 9. Prezentarea proiectului "Conservarea, renaturarea şi managementul biodiversităţii în Balta Mică a Brăilei", cu fonduri preaderare, înregistrat la Comisia FIFE-Natura2000 a Uniuniii Europene cu nr. LIFE06/NAT/RO/000172, realizat în colaborare cu Departamentul de Ecologie Sistemică a Universităţii Bucureşti, valoare 1.534.000, beneficiar Ad. PN-BmB. - Radu MOISEI, şeful parcului. 10. Prezentarea celor patru propuneri de proiecte cu fonduri structurale înaintate de Ad. PN-BmB în anul 2005 la Agenţia Regională de Mediu Sud-Est, cu sediul în Galaţi şi Agenţia Regională de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est, cu sediul în Brăila: - "Conservarea unor habitate cu biodiversitate genetică, botanică şi avifaunistică care împart acelaşi areal comun pe cursul inferior al Dunării" - valoare 500.000, proiect propus de Ad. PN-BmB, beneficiar Ad. PN-BmB; – "Valorificarea potenţialului turistic unic din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, într-o viziune sustenabilă printr-un management integrat şi adaptativ" - valoare 3.500.000, proiect propus de Ad. PN-BmB în colaborare cu consiliile locale Berteşti, Măraşu şi Gropeni din zona de cooperare a parcului, beneficiari Ad. PN-BmB - 1.100.000 şi cele trei comunităţi locale - 2.400.000. – "Sechestrarea C02, obiectiv fundamental al protocolului de la Kyoto, prin înfiinţarea de ligniculturi plopicole de mare randament energetic, în Insula Mare a Brăilei" - valoare 17.225.000 ?, proiect propus de Ad. PN-BmB, beneficiar S.C. DELTOIDES S.R.L. – "Aridizarea climatului din Câmpia Bărăganului şi Podişul Dobrogei şi modelarea tendinţei de deşertificare a zonei" - valoare 5.300.000 ?, proiect propus de Ad, PN-BmB, beneficiar Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila. – a prezentat Radu MOISEI, şeful parcului. 10. Prezentarea următoarelor probleme de fond forestier: - listă cu derogări pentru exploatarea ligniculturi lor plopicole din zona de protecţie strictă în anul 2006; – protejarea sălcetelor naturale, habitate pentru colonii mixte formate din specii de avifaună de interes comunitar, situate în jurul celor 28 de lacuri din zona tampon; – reconstrucţia ecologică a ligniculturilor plopicole şi salicicole uniclonale din zona tampon prin renaturare cu plopi autohtoni. – au prezentat Vasile DUMITRAŞC, compartiment fond forestier D.S. Brăila şi Radu MOISEI şeful parcului. 11. Prezentarea unor ameninţări în ceea ce priveşte protecţia unor specii şi habitate din Balta Mică a Brăilei, identificate că ar putea acţiona pe termen scurt şi mediu: - măsuri de monitorizare pe teritoriul parcului a avifaunei acvatice purtătoare a gripei aviare; – măsuri de profilactice la nivelul PN-BmB în cazul unor gradaţii în 2006 a defoliatorului Pygaeria anastamozis, 12. Denaturarea prin colmatare a biotopurilor acvatice din Balta Mică a Brăilei, găsirea modalităţilor de monitorizare a fenomenului pe cele 49 de lacuri şi identificarea posibilităţilor de reabilitare ecologică a habitatelor. În continuare, temele de discuţie au fost abordate punctual în ordinea enunţată mai sus; la finalul fiecărei prezentări s-au pus întrebări, s-au tras concluzii de regulă în unanimitate, iar acolo unde a fost cazul s-au luat decizii prin votul membrilor C.Ş, Datorită absenţei motivate a d-lui dr. ing. Sorin Teodor MIHĂIŢĂ, reprezentantul în consiliu din partea Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, dezbaterea punctului aflat pe ordinea de zi referitor la colmatarea celor 49 de lacuri de pe teritoriul parcului şi la posibilităţilor de reabilitare ecologică a biotopurilor şi habitatelor acvatice afectate, a fost amânat până la şedinţa din C.Ş. din aprilie 2006, urmând ca dl. dr. ing. Sorin Teodor MIHĂIŢĂ, dl. dr. ing. Ioan VIŞINESCU şi dl. ing. Radu MOISEI, să se întâlnească în prealabil pentru pregătirea abordării acestei probleme, identificată ca principala ameninţare în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Consiliul Ştiinţific al Parcului Balta Mică a Brăilei, întrunit în şedinţă ordinară în zilele de 9 şi 10 noiembrie 2005, a adoptat următoarele hotărâri: 1. S-a avizat includerea în Consiliul Ştiinţific a celor trei membrii noi propuşi de către administraţia parcului în persoana: d-nei Luiza FLOREA - Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, Facultatea de Piscicultură; d-lui ioan VIŞINESCU - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila şi d-lui Constantin TUDOSE - Garda de Mediu Brăila. Menţionăm că toate cele trei persoane nominalizate au făcut parte din primul Consiliu Ştiinţific şi în perioada 1999 - 2003, fiecare dintre domniile lor aducându-şi un aport deosebit de important pe domeniul în care este specialist, la elaborarea "Planului de management integrat pentru Balta Mică a Brăilei" în cadrul proiectului Life NATURA 99NAT/RO/006400. 2. Nu au fost aprobate în forma prezentată de societatea "Contară" S.R.L., Proiectul şi Studiul de Impact pentru "Complexul Turistic şi de Cercetare Punto a Capo". C.Ş. recomandă firmei "Contara" S.R.L. să se prezinte la Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila în vederea completării în mod corespunzător a celor două documentaţii. 3. S-a avizat favorabil proiectul "Asistenţă Tehnică pentru îmbunătăţirea Condiţiilor de Navigaţie pe Dunăre în România" prezentat de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos R.A. Galaţi, urmând ca în şedinţa C.Ş. din aprilie 2006, AFDJ să prezinte spre aprobare studiul de impact. 4. La recomandarea d-lui profesor Constantin NEGREI, s-a stabilit capacitatea de suport turistic pentru cele două zone de conservare specială: în zona Egreta 25 turişti/zi (15 dinspre cabana Egreta şi 10 dinspre fostul punct piscicol Chirchineţu) şi în zona de conservare specială Fundu Mare 15 turişti/zi, urmând ca ulterior, prin monitorizarea impactului generat de această activitate asupra biodiversităţii să se mărească sau să se micşoreze această capacitate de suport. Toate aceste prevederi vor fi introduse în planul de management şi în regulament. 5. S-a aprobat protocolul de constituire şi utilizare a "Bazei unitare de date a PN-BmB" şi metodologia de monitorizare de către administraţia parcului a habitatelor. Referitor la modelul de întocmire a bazei de date, C.Ş. a recomandat ca serviciul Arii Protejate al RNP-ROM SILVA, în calitate de custode a majorităţii parcurilor naţionale şi naturale din România, să solicite Departamentului de Biodiversitate din cadrul MMGA, un model unic pentru baza de date în vederea raportării realizării acestor baze de date la Comisia LIFE Natura 2000 a U.E., la 31 decembrie 2006. 6. Au fost analizate fişele propunerilor administraţiei parcului pentru cele patru proiecte cu fonduri structurale şi s-a recomandat înaintarea fişelor şi elaborarea proiectelor sub următoarea titulatură: - Identificarea unor habitate cu biodiversitate genetică, botanică şi avifaunistică care împart acelaşi areal cursul inferior al Dunării; – Valorificare potenţialului turistic din Balta Mică a Brăilei printr-un management integrat şi adaptativ; – Dezvoltarea unei infrastructuri pentru studiul aridizării climatului modelarea tendinţei de deşertificare în Sud-Estul României; – Fixarea şi stocarea C02, mecanism de aplicare a protocolului de la Kyoto, prin înfiinţarea de ligniculturi plopicole de mare randament energetic, în condiţii de cultură intensivă. 7. S-a avizat exploatarea celor 37,2 ha cu 12.176 m3, ligniculturi plopicole uniclonale propuse de Direcţia Silvică Brăila. 8. S-au avizat demersurile propuse de administraţia parcului pentru elaborarea Normelor de amenajare a pădurilor din ariile protejate. 9. Referitor la problema gripei aviare adusă de avifauna acvatică în Balta Mică a Brăilei, C.Ş. a recomandat administraţiei parcului să nu se vâneze păsări în scopul prelevării de probe şi să se efectueze numai activităţi de monitorizare a avifaunei. 10. Referitor la prezenţa defoliatorului Pygaeria anastamozis (originar din Asia de Sud-Est, deosebit de rapace, cu 3 - 4 generaţii pe an, a cărui gradaţie în judeţul Brăila este aşteptată în anul 2006), C.Ş. recomandă observarea cu atenţie a evoluţiei acestui defoliator, cu concursul specialiştilor entomologilor din cadrul ICAS. În încheiere s-a stabilit ca următoarea şedinţă a Consiliului Ştiinţific a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei să se desfăşoare în ultima săptămână a lunii aprilie. (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 3.7 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei Consiliul Ştiinţific Nr. 62 din 23 ianuarie 2008 Către Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei În şedinţa Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei din 22 - 23 ianuarie 2009 au fost analizate: 1. Studiul de impact pentru proiectul îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila (km 375 - km 170) şi măsuri complementare, beneficiar Ministerul Transporturilor, prin AFDJ Galaţi (proiect ISPA), pentru sectorul Vadu Oii (km 238) - Brăila (km 170). 2. Acţiunea C4 Reabilitarea hidrologică a complexului de lacuri Fundu Mare, din cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172. Referitor la cele două proiecte. Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei a hotărât următoarele: [] Se avizează favorabil studiul de impact pentru proiectul ISPA. cu condiţia ca volumul de aluviuni excavate să nu conducă la depăşirea valorilor normale ale debitului solid din Dunăre pe sectorul Vadu Oii (km 238) - Brăila (km 170). [] Aplicarea proiectului ISPA nu va genera efecte adverse asupra dinamicii regimului hidrologic scontat prin implementarea acţiunii C4 din cadrul proiectului LIFE. [] Se aprobă soluţia tehnică S2, din cadrul acţiunii A4 (realizarea unei conexiuni hidrologice între lacul Misăilă şi braţul Cravia. În amonte), pentru acţiunea C4 din cadrul proiectului LIFE (Anexă) (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 5.1 Harta turistică a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 5.2 Sălcete naturale
┌───────┬────┬─────────┬─────────────────────────────┐
│U.P. │ │ │Elemente de arboret │
│ocolul │u.a.│Suprafaţa├──────────┬──────┬───────────┤
│silvic │ │ha │Compoziţie│Vârsta│Observaţii │
│ │ │ │ │ani │ │
├───────┴────┴─────────┴──────────┴──────┴───────────┤
│Sălcetul natural Bratuşca │
├───────┬────┬─────────┬──────────┬──────┬───────────┤
│II │ │ │ │ │60% tulpini│
│Fundu │37B │4,2 │10 Sa │37 │nesănătoase│
│Mare │ │ │ │ │ │
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│O.S. │ │ │ │ │ │
│Lacu │38B │10,7 │10 Sa │29 │ │
│Sărat │ │ │ │ │ │
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│ │39D │3,9 │10 Sa │29 │număr │
│ │ │ │ │ │scaune 77 │
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│ │40D │10,0 │10 Sa │35 │ │
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│ │E │3,2 │10 Sa │5 │ │
├───────┴────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│Total păd. │32,0 │x │x │x │
│Bratuşca │ │ │ │ │
├────────────┴─────────┴──────────┴──────┴───────────┤
│Sălcetul natural Harapu │
├───────┬────┬─────────┬──────────┬──────┬───────────┤
│II │ │ │ │ │arboret pus│
│Fundu │69C │14,8 │10 Sa │33 │în valoare │
│Mare │ │ │ │ │ │
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│O.S. │ │ │ │ │ │
│Lacu │70C │8,6 │10 Sa │31 │ │
│Sărat │ │ │ │ │ │
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│ │71A │15,6 │10 Sa │29 │40% tulpini│
│ │ │ │ │ │nesănătoase│
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│ │73C │10,0 │10 Sa │25 │90% tulpini│
│ │ │ │ │ │nesănătoase│
├───────┴────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│Total păd. │49,0 │x │x │x │
│Harapu │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│Total U.P. │81,0 │x │x │x │
│II F. Mare │ │ │ │ │
├────────────┴─────────┴──────────┴──────┴───────────┤
│Pădurea naturală Grindu Săpat │
├───────┬────┬─────────┬──────────┬──────┬───────────┤
│VIII │31A │12,8 │10 Sa │44 │90% tulpini│
│Moşolea│ │ │ │ │nesănătoase│
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│O.S. │ │ │ │ │90% tulpini│
│Lacu │35A │12,3 │10 Sa │47 │nesănătoase│
│Sărat │ │ │ │ │ │
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│ │38A │8,5 │10 Sa │38 │90% tulpini│
│ │ │ │ │ │nesănătoase│
├───────┴────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│Total │ │ │ │ │
│păd.Grindu │33,6 │x │x │x │
│Săpat │ │ │ │ │
├────────────┴─────────┴──────────┴──────┴───────────┤
│Sălcetul natural La Ştir │
├───────┬────┬─────────┬──────────┬──────┬───────────┤
│VIII │46C │12,9 │10 Sa │23 │ │
│Moşolea│ │ │ │ │ │
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│O.S. │ │ │ │ │50% tulpini│
│Lacu │47C │6,4 │10 Sa │24 │nesănătoase│
│Sărat │ │ │ │ │ │
├───────┴────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│Total păd. │19,3 │x │x │x │
│La Ştir │ │ │ │ │
├────────────┴─────────┴──────────┴──────┴───────────┤
│Sălcetul natural Vădoaia │
├───────┬────┬─────────┬──────────┬──────┬───────────┤
│VIII │49B │2,3 │10 Sa │23 │50% tulpini│
│Moşolea│ │ │ │ │nesănătoase│
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│O.S. │ │ │ │ │50% tulpini│
│Lacu │50G │1,5 │10 Sa │23 │nesănătoase│
│Sărat │ │ │ │ │ │
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│ │52D │0,5 │10 Sa │5 │ │
├───────┴────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│Total │4,3 │x │x │x │
│păd.Vădoaia │ │ │ │ │
├────────────┴─────────┴──────────┴──────┴───────────┤
│Zăvoiul natural Grindu Bran │
├───────┬────┬─────────┬──────────┬──────┬───────────┤
│VIII │18B │4,3 │10 Sa │46 │ │
│Moşolea│ │ │ │ │ │
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│O.S. │ │ │ │ │ │
│Lacu │18D │2,1 │10 Sa │14 │ │
│Sărat │ │ │ │ │ │
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│ │20H │2,4 │10 Sa │40 │30% tulpini│
│ │ │ │ │ │nesănătoase│
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│ │21A │5,0 │10 Sa │41 │ │
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│ │21B │1,9 │10 Sa │31 │ │
├───────┴────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│Total in UP │15,7 │x │x │x │
│VIII │ │ │ │ │
├───────┬────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│IX Bran│42C │3,4 │3Pl.n7Sa │34 │ │
├───────┼────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│O.S. │43C │1,0 │10Pln │21 │ │
│Brăila │ │ │ │ │ │
├───────┴────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│Total in UP │4,4 │x │x │x │
│IX │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│Total zăvoi │20,1 │x │x │x │
│Grindu Bran │ │ │ │ │
│din care: UP├─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│VII Moşolea │72,9 │x │x │x │
│ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼──────────┼──────┼───────────┤
│Total PN-BmB│158,3 │x │x │x │
└────────────┴─────────┴──────────┴──────┴───────────┘
ANEXA 5.3 Lista construcţiilor existente în PN-BmB la 15 februarie 2008
┌────────────────────────────┬─────────┐
│Specificaţii │Suprafaţa│
│ │ha │
├────────────────────────────┼─────────┤
│A) În zona de protecţie │6,6 │
│integrală │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│a) Cantoane silvice │3,0 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- cabana Egreta │1,0 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- cantonul Egreta │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Gâsca │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Nicoleşti │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Vântoaia │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│b) Proprietăţi particulare │3,6 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Tourexim SRL │3,0 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Contara SRL │0,3 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- casă Tudorache Eugeniu │0,3 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│B) în zona de management │7,1 │
│durabil │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│a) Cantoane silvice │4,0 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Bratuşca │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Harapu │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Păioasa │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Bercaru │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Piscu Popii │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Mitricele │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Coitineasa │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Cabana Vărsătura │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Grindul lui Vintilă │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│b) Alte construcţii │3,1 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- fosta pescărie Hogioaia │0,3 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- anexe unităţi militare │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- fosta pescărie Năvodari │0,3 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- casă şi gospodărie │2,0 │
│tradiţională Nedeicu │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│C) În zona de dezvoltare │ │
│durabilă a activităţilor │32,5 │
│umane │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│a) Cantoane silvice │7 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Cravia │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Misăilă │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Piscu Lupului │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Daiu │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Tufeşti │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Zainea │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Vădoaia │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Muscăliţa │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- şoarecele │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Stăncuţa │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- cabana Gura Gârluţei │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Andronache │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Vărsătura │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- Giurgeni │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│b) Alte construcţii şi │25,5 │
│amenajări │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- rampă descărcare lemn │3,0 │
│Chiscani │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- portul Chiscani │5,0 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- staţie plutitoare + bazin │3,0 │
│Gropeni │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- rampă siloz Bălaia │3,0 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- rampă trecere bac Gropeni │0,3 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- rampă trecere bac IMB │0,3 │
│Gropeni │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- bazin Bălaia │2,0 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- rampă siloz Şeicuţa │2,0 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- canal pompare Senca │0,3 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- canal pompare km 203 │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- canal pompare km 209 │0,3 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- debarcarer Stăncuţa │0,3 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- staţie plutitoare + bazin │5,0 │
│Stanca │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│- rampă cereale Ţăcău │0,5 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Total construcţii în PN-BmB │46,2 │
└────────────────────────────┴─────────┘
* toate cantoanele silvice sunt în proprietatea publică a statului * proprietăţile private aparţin unor persoane fizice sau societăţi comerciale * restul construcţiilor sunt în proprietatea publică a statului ANEXA 5.4.1 (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 5.4.2 (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 5.4.3 (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 5.4.4 (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 5.4.5 (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 5.4.6 (a se vedea imaginea asociată) -------