────────── Aprobat prin Ordinul nr. 1.120 din 16 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 5 septembrie 2016────────── CUPRINS CAP. 1 INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management 1.4. Procesul de elaborare a planului de management 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management 1.6. Procedura de implementare a planului de management CAP. 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate 2.1.2. Căi de acces 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geomorfologie 2.2.2. Geologie 2.2.3. Hidrografie 2.2.4. Clima 2.2.5. Soluri/subsoluri 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme 2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională 2.3.3. Flora de interes conservativ, pentru care a fost desemnată aria protejată 2.3.4. Fauna de interes conservativ 2.3.5. Alte specii relevante de floră şi faună 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor 2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor 2.4.1.4. Administratori şi gestionari 2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii 2.4.2. Impacturi 2.4.2.1. Presiuni - impacturi trecute şi prezente 2.4.2.2. Ameninţări - impacturi viitoare previzibile CAP. 3 EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ CAP. 4 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi 4.2.1. Obiectiv general 4.2.1.1 Obiective specifice CAP. 5 PLANUL DE ACTIVITĂŢI 5.1. Activităţi de management 5.2. Activităţi de conservare a speciilor şi habitatelor 5.3. Activităţi pentru promovarea turismului durabil 5.4. Activităţi de conştientizare, educaţie şi cercetare CAP. 6 PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR CAP. 7 BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE CAP. 8 ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT Anexa nr. 1 - HĂRŢI Anexa nr. 2 - PLAN DE SUPRAVEGHERE ŞI PAZĂ CAP. 1 INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management Prezentul plan de management are ca scop stabilirea cadrului legislativ, respectiv a măsurilor de management necesare pentru păstrarea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională, ce se constituie în obiectivele de conservare listate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Planul de management este structurat în mai multe capitole, în care sunt descrise următoarele: caracterizare socio-economică a comunităţilor din regiune şi a teritoriului ocupat, speciile şi habitatele de importanţă comunitară vizate, starea de conservare şi măsurile de management propuse, planul de acţiune pentru implementarea planului de management. Cea mai importantă parte a planului de management este reprezentată de prezentarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi măsurile propuse pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării lor de conservare. Ca şi anexe la planul de management sunt prezentate: - Hărţile de distribuţie ale speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, precum şi localizarea unor activităţi cu potenţial impact negativ la nivelul sitului vizat, – Regulamentul ariei naturale protejate. – Planul de supraveghere şi pază a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Planul de management este un document oficial, cu rol, de reglementare pentru toţi factorii implicaţi în gestiunea resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii pe teritoriul ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, respectiv custodele ariei naturale protejate, proprietarii şi administratorii terenurilor şi bunurilor de pe suprafaţa sitului Natura 2000. Obiectivul general al planului de management este menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională care se constituie în obiective de conservare pentru situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Obiectivele specifice sunt reprezentate de: asigurarea unui management administrativ eficient al sitului prin stabilirea măsurilor de management necesare desfăşurării activităţilor de pază şi a celor de monitorizare a activităţilor antropice de către personalul desemnat de la nivelul custodelui ariei naturale protejate; asigurarea păstrării sau îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională prin măsuri de conservare specifice; contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice ale comunităţilor locale prin promovarea turismului durabil; îmbunătăţirea bazei de cunoaştere de către comunitatea locală şi de către specialişti, precum şi creşterea gradului de conştientizarea publicului faţă de obiectivele de conservare ale ariei protejate, prin acţiuni specifice de conştientizare, educaţie ecologică, cercetare ştiinţifică şi pregătire a personalului. Tipurile de măsuri de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională vizate sunt cele aferente obiectivelor specifice stabilite, conform planului de activităţi stabilit, respectiv: măsuri de management, măsuri specifice de conservare a speciilor şi habitatelor, măsuri pentru promovarea turismului durabil, măsuri pentru educaţie, conştientizare şi cercetare ştiinţifică. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este situat în Regiunea de Vest a României, pe teritoriul administrativ al judeţului Arad, în partea central sudică a acestuia. El se regăseşte în bazinul hidrografic al râului Mureş şi bazinul hidrografic al râului Bega. Situl Natura 2000 este situat pe teritoriul administrativ a trei localităţi Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani. Limitele ariei naturale protejate pot fi descrise astfel: la nord situl se învecinează cu păşunile aparţinând localităţilor Lipova şi Zăbrani. La est se învecinează parţial cu păşunile comunei Şiştarovăţ, cu pădurile aparţinătoare unităţii administrativ teritoriale Şiştarovăţ şi parţial cu drumul judeţean numărul 572, de a lungul văii râului Repas. La sud urmează culmea dealurilor Podişului Lipovei de la limita judeţului Timiş, respectiv drumul judeţean 572 şi drumul judeţean 609A, învecinându-se şi cu păşunile localităţilor Sintar şi Comeat. La vest ajunge la limita păşunilor localităţilor Bogda şi Chesinţ. Aria naturală protejată a fost instituită în sistemul naţional prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare. Aria naturală protejată ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este un sit Natura 2000 de tip SCI, sit de importanţă comunitară. Are ca scop principal conservarea a două habitate de importanţă comunitară şi a unei specii de mamifere, respectiv: i. 91M0 Păduri balcano panonice de cer şi gorun, ii. 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen, iii. 1352 Canis lupus, lupul. Forma de relief în care se regăseşte aria naturală protejată este cea de podiş. Situl Natura 2000 cu o suprafaţă de 4502 ha este ocupat integral de păduri de foioase, dintre care 99% reprezintă habitate de importanţă comunitară, în stări diferite de conservare, habitatul 91M0 fiind cel mai răspândit. Pe teritoriul sitului se regăsesc câteva văi secundare, parte din bazinul hidrografic Mureş, unele cu caracter permanent, majoritatea având însă caracter temporar. Lupul întâlneşte aici condiţii prielnice pentru reproducere şi iernare, folosind pădurile de foioase ca adăpost după incursiuni realizate în perioada de iarnă chiar în zona de câmpie adiacentă. Activităţile umane cele mai pregnante, care pot avea impact negativ asupra speciilor şi habitatelor sunt bineînţeles cele silviculturale, dar şi vânătoarea, turismul de agrement şi dezvoltarea infrastructurii rutiere. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management Planul de management este elaborat ca prim responsabil de către Asociaţia Excelsior, în calitate de custode. Planul de management este realizat în conformitate cu următoarele documente reglementative: - Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare; – Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate); – Directiva nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări); – Directiva nr. 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007, privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii; – Decretul nr. 187/1990 pentru acceptarea Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 16 noiembrie 1972, – Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. – Decretul nr. 38/1994 pentru aprobarea şi supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973. – Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979. – Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. – Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998. – Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 – Legea muntelui nr. 347/2004, cu modificările şi completările ulterioare.; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003; – Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung; – Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comerţul cu specii sălbatice de faună şi floră, cu modificările ulterioare; Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare. 1.4. Procesul de elaborare a planului de management Elaborarea planului de management a demarat practic prin implementarea proiectului "Elaborarea planurilor de management pentru ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş", dezvoltat şi implementat de către Asociaţia Excelsior, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial "Mediu", axa prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, domeniul major de intervenţie Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000, solicitarea de proiecte nr. V/2012. În cadrul proiectului s-a propus elaborarea planului de management pentru 2 situri Natura 2000 din judeţul Arad. În cadrul proiectului s-au realizat observaţii şi studii de determinare a stării de conservare pentru speciile şi habitatele de importanţă comunitară din ariile naturale protejate ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş, s-au desfăşurat acţiuni de informare şi consultare a comunităţilor locale şi s-a elaborat planurile de management ale acestora. Tot în cadrul proiectului au fost organizate sesiuni de consultare a comunităţilor locale şi a tuturor factorilor interesaţi cu privire la elaborarea planurilor de management, la măsurile de conservare şi planurile de acţiune propuse. Sesiunile de consultare au fost organizate în fiecare comună sau oraş cu teritoriu administrativ pe suprafaţa ariilor naturale protejate vizate, respectiv Lipova, Păuliş, Şiştarovăţ şi Zăbrani. Măsurile de conservare a speciilor şi habitatelor, precum şi măsurile de reducere a impactului negativ a activităţilor umane, au fost propuse de către specialiştii implicaţi în realizarea observaţiilor de teren şi elaborarea planului de management. Măsurile propuse au fost în primul rând evaluate de către custode şi propuse spre discuţie factorilor interesaţi, în cadrul sesiunilor de consultare organizate prin proiect. După obţinerea punctelor de vedere ale factorilor interesaţi a fost propusă forma finală a planului de management, care este propusă spre avizare în cadrul procedurii SEA. După parcurgerea procedurii SEA şi aplicarea ultimelor modificări, odată cu obţinerea avizului autorităţii competente de mediu, planul de management va fi transmis spre aprobare la autoritatea centrală de protecţia mediului, respectiv la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. În elaborarea planului de management au fost implicate următoarele instituţii: a. Asociaţia Excelsior, b. Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, c. Direcţia Silvică Arad, d. Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Ape Mureş, e. Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Ape Banat, f. Administraţiile publice locale ale localităţilor din regiune: Lipova, Păuliş, Şiştarovăţ şi Zăbrani. g. Administratorii fondurilor de Vânătoare din regiune, h. şi altele asemenea. Sesiunile de consultare au fost organizate cu sprijinul administraţiilor publice locale, astfel: - La sediul Primăriei Lipova, în data de 31.03.2015, – La sediul Primăriei Păuliş, în data de 23.03.2015, – La Şcoala Gimnazială Şiştarovăţ, în data de 07.04.2015, – La sediul Primăriei Zăbrani, în data de 12.03.2015. Dintre persoanele implicate în elaborarea studiilor de biodiversitate necesare elaborării planului de management şi respective persoanele implicate în elaborarea efectivă a planului de management amintim: a. Asist. univ. dr. Iulia Dărăban, b. Asist. univ. drd. Andrei Osman, c. Biol. drd. Gabriel Herlo, d. Biol. drd. Mihai Pascu, e. Prof. univ. dr. Gicu Gabriel Arsene, f. Info. GIS Daniel Simon. g. Geograf. dr. Dorel Gureanu Lista factorilor interesaţi de pe teritoriul ariilor naturale protejate cuprinde următorii: a. Direcţia Silvică Arad, Ocolul Silvic Lipova, b. Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Ape Mureş, c. Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Ape Banat, d. Consiliul Judeţean Arad, e. Administraţiile publice locale ale comunelor şi oraşelor din judeţul Arad - Lipova, Păuliş, Şiştarovăţ şi Zăbrani, f. Administratorii fondurilor de vânătoare: 73 Neudorf; g. Crescători de animale şi ferme de animale. 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management Planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este aprobat prin Ordin de Ministru după obţinerea avizului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Arad. Modificarea şi actualizarea planului se face după cum urmează: a. la 5 ani după publicarea în Monitorul Oficial a aprobării acestuia prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului; b. la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare; c. când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia. Aşadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situaţia actuală, permiţând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză. Competenţa aprobării modificărilor în planul de management revine: a. Autorităţii Publice Centrale pentru Protecţia Mediului - în cazul în care se impun schimbări la nivel de obiective/acţiuni sau la nivelul regulamentului de funcţionare; b. Custodelui - dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităţilor şi alocarea fondurilor. 1.6. Procedura de implementare a planului de management Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui, în conformitate cu prevederile din Convenţia de custodie nr. 314 din 13.02.2014 încheiată între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Asociaţia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei "Excelsior". Convenţia de custodie a fost modificată prin actul adiţional nr. 1/03.12.2014, pentru a se conforma reglementărilor din Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climate nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare. Organizarea activităţilor se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii interesaţi administraţii publice locale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Garda Forestieră Oradea, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Arad, proprietari şi administratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, ONG uri, specialişti şi alte persoane fizice şi juridice interesate. După aprobarea planului de management, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism locale, prin integrarea prevederilor referitoare la ariile protejate aflate în discuţie în cuprinsul acestor planuri. Astfel, în vederea localizării cu exactitate a ariilor protejate în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentaţiilor vor fi incluse şi limitele ariilor naturale protejate. Avizul custodelui ariei naturale protejate este necesar la elaborarea sau actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism ce cuprind şi suprafeţe ale ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestor arii. Avizul/punctul de vedere al custodelui se emite în conformitate cu Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climate nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare, pentru activităţile, planurile şi proiectele cu potenţial impact negativ asupra speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională ce se constituie în obiective de conservare ale ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Pentru a asigura accesul factorilor interesaţi la informaţiile obţinute în cadrul proiectului "Elaborarea planurilor de management pentru ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş" şi în special pentru a asigura accesul la planurile de management elaborate în cadrul acestuia, planurile de management sunt publicate pe pagina de web dedicată ariilor naturale protejate, respectiv www.neudorf mures.ro. Aici sunt postate şi informaţii geo spaţiale cu privire la distribuţia şi starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ pentru ariile naturale protejate vizate. Pentru managementul ariilor naturale protejate vor fi utilizate următoarele resurse: - Umane: reprezentate de către rangerii propuşi de către custodele Asociaţia Excelsior, un număr de cel puţin 3 rangeri. – Materiale: puse la dispoziţie de către custode, Asociaţia Excelsior. Vor fi atribuite: 1 autoturism, pentru activitatea în teren în vederea realizării de studii şi monitorizări şi pentru pază; sediu dotat cu: birouri, calculatoare, imprimante, echipament pentru observaţii în teren - binocluri, GPS-uri, aparat foto, echipament pentru determinări de laborator - fotometru, oximetru, pH-metru, lupă binoculară şi altele asemenea. – Financiare: custodele, Asociaţia Excelsior, va asigura fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţii specifice, de management al ariilor naturale protejate: salarii rangeri şi specialişti, combustibil, amenajări specifice în teren, materiale de promovare, realizarea de studii şi monitorizări, achiziţia altor echipamente specifice. Pe lângă resursele financiare proprii, vor fi atrase fonduri prin programele de finanţare naţionale, europene sau private. CAP. 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Aria naturală protejată ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este situată în Regiunea Vest, partea central sudică a judeţului Arad, pe teritoriul administrativ a localităţilor Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani. Are o suprafaţă de 4502 ha. Forma de relief în care se regăseşte aria naturală protejată este cea de podiş. Situl Natura 2000 cu o suprafaţă de 4502 ha este ocupat integral de păduri de foioase, dintre care 99% reprezintă habitate de importanţă comunitară, în stări diferite de conservare, habitatul 91M0 fiind cel mai răspândit. Pe teritoriul sitului se regăsesc câteva văi secundare, parte din bazinul hidrografic Mureş, unele cu caracter permanent, majoritatea având însă caracter temporar. Suprafeţele pe care aria naturală protejată le ocupă în fiecare unitate administrativ teritorială sunt următoarele: a. Lipova - 2554ha, reprezentând 10,29% din suprafaţa UAT, b. Şiştarovăţ - 753ha, reprezentând 16,73% din suprafaţa UAT, c. Zăbrani - 1195ha, reprezentând 10,29% din suprafaţa UAT. ● ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este localizat în bioregiunea Continentală. ● Coordonatele geografice ale ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt: a. Latitudine nordică 46°00'30"N, b. Longitudine estică: 21°39'31"E. Localizarea sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este evidenţiată în harta nr. 5 din anexa nr. 2 la planul de management. 2.1.2. Căi de acces Căile de acces la ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt următoarele: a. DJ 682: Zăbrani - Neudorf - Lipova, b. DJ 691: Maşloc - Alioş - Neudorf - Lipova, c. DJ 691A: Hodoş - Sintar - Charlottenburg - Maşloc, d. DJ 572: Brestovăţ - Cuveşdia - Şiştarovăţ - Lipova, e. CF Curtici - Arad - Lipova - Deva, f. CF Timişoara - Zăbrani - Lipova - Deva. Limitele sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt evidenţiate în harta nr. 4 din anexa nr. 2 la planul de management. 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate Situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului nu necesită o zonare internă funcţională. 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului nu se suprapune cu alte arii naturale protejate. 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geomorfologie În perimetrul celor trei comune în care se întinde ROSCI0337 Pădurea Neudorfului întâlnim o singură unitate morfologică, fiind vorba de Podişul Lipovei. Podişul Lipovei, componentă a Dealurilor Banatului, se găseşte la sud de Mureş, şi ajunge la 288 m în vârful Golii, încadrându-se în treapta altimetrică coborâtă a podişului. Culmea principală, care depăşeşte frecvent 250 m, constituie cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice ale Mureşului şi Begăi. Raportat la aceasta, Podişul Lipovei se dezvoltă asimetric, culmile secundare sudice fiind mai lungi decât cele nordice datorită eroziunii agresive ale afluenţilor Begăi, datorită nivelului de eroziune mai coborât, impus de zona de subsidenţă din lungul Timişului. Această zonă de subsidenţă este determinată de grabenul existent în fundament, rezultat prin adâncirea mai accentuată a blocurilor cristaline între faliile de tip carpatic orientate aproximativ pe direcţia vest - est. Versantul nordic este mai abrupt şi domină Culoarul Mureşului cu peste 70 de metri. Văile râurilor ce drenează partea de vest a podişului, corespondentă unităţilor administrativ teritoriale în care se extinde ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, adâncite în roci friabile, sunt largi şi păstrează urmele teraselor 2, 3 şi 4 ale Mureşului. Interfluviile prezintă, în profil longitudinal, suprafeţe cvasiorizontale, pentru ca în profil transversal să fie convexe, mărginite prin versanţi mai abrupţi ce au baza înecată în depozite deluviale. Limita acestui podiş faţă de Câmpia Vingăi se conturează în lungul curbei de nivel de 200 m, sub care apare un abrupt ce delimitează cele două unităţi de relief. Harta geomorfologică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 6. 2.2.2. Geologie Din punct de vedere tectonic, ROSCI0337 Pădurea Neudorfului se găseşte în perimetrul orogenului carpatic şi se suprapune pe o unitate distinctă: Bazinul Panonic. Alcătuirea petrografică este destul de simplă, datorită vârstei relativ mici a Podişului Lipovei, unitate de relief în perimetrul căreia se găseşte acest sit. Depozitele pannoniene, localizate cu precădere în Podişul Lipovei, sunt alcătuite dintr-o succesiune de nisipuri, nisipuri argiloase, marne şi argile, cărora li se subordonează pietrişuri şi gresii. Nisipurile au cea mai mare dezvoltare şi prezintă culori variate, de la gălbui roşcat la cenuşiu albicios. Pietrişurile sunt alcătuite, în general, din gnaise oculare, micaşisturi, cuarţite, banatite, călcare şi gresii. Harta geologică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 7. 2.2.3. Hidrografie Mureşul este principalul element hidrografic din această regiune, el influenţând atât factorii naturali, cât şi pe cei antropici. Totodată, Mureşul este colectorul tuturor râurilor care coboară pe versantul nordic al Podişului Lipovei, pentru ca cele de pe versantul sudic să fie colectate de Bega. Debitul mediu al Mureşului, la Radna, este de 157 mc/s, valoarea scurgerii medii multianuale este cuprinsă între 5,8 3,3 l/s/kmp, iar valoarea turbidităţii este slabă, de 500mg/l. Mineralizarea apei în Mureş este, de asemenea, redusă sub 500mg/l, iar alimentarea subterană este moderată, reprezentând 15% 30% din scurgerea medie. În această zonă, panta râului Mureş este redusă, în sectoarele largi ale văii având valori în jur de 0,04%, pe când în sectoarele înguste, panta talvegului este mai mari, ajungând până la 0,7%. De pe malul stâng Mureşul colectează şi apa pârâului Şiştarovăţ, care se varsă în Mureş aval de oraşul Lipova. Şiştarovăţul îşi are izvoarele în Podişul Lipovei, la altitudini mai mici de 300 m. Principalii afluenţi ai Şiştarovăţului sunt Bosniacul şi Drăuţul cu Ciuha. Pentru atenuarea undelor de viitură, în vederea evitării inundaţiilor provocate de ploile torenţiale, coroborate sau nu cu topirea zăpezilor, pe râul Şistarovăţ, amonte de staţiunea Lipova Băi, s-a construit un baraj de greutate pentru regularizarea debitului. Astfel, în caz de ape mari pe Şistarovăţ, în spatele barajului se formează un lac temporar, până la drenarea acestuia odată cu oprirea precipitaţiilor. Harta hidrologică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 8. Managementul apelor de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 este asigurat de către Administraţia Naţională "Apele Române", prin Administraţia Bazinală de Apă Mureş - Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad şi Administraţia Bazinală de Apă Banat - Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiş. Pentru lucrările specifice derulate în aria naturală protejată, se va solicita punctul de vedere al custodelui, după cum urmează: A. Activităţi pentru care se solicită punct de vedere anual al custodelui: 1. Cosirea vegetaţiei ierboase de două trei ori pe an, în funcţie de regimul precipitaţiilor, pe coronament şi pe taluzele digurilor de apărare; 2. Îndepărtarea vegetaţiei amorfe care se dezvoltă la bazele tuturor digurilor, de două ori pe an, pe o lăţime de circa 4 m, atât în zona inundabilă, cât şi în zona apărată; 3. Îndepărtarea arborilor din imediata vecinătate a digurilor - pe o lăţime de circa 4m, atât în zona inundabilă, cât şi în zona apărată, anual, în zona inundabilă - cu respectarea regimului silvic, respectiv art. 6, alin. 2 din Legea nr. 46/2008 republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 4. Realizarea unor completări de terasamente pe coronamentul şi pe bancheta digurilor, acolo unde acestea există, anual; 5. Întreţinerea rampelor de acces în şi din zona inundabilă; 6. Protejarea prin vopseli şi zugrăviri a bornelor, sau a altor elemente aflate pe corpurile digurilor; 7. Aplicarea unor măsuri de protecţie a lucrărilor hidrotehnice împotriva animalelor care periclitează siguranţa şi integritatea digurilor - săparea de galerii - prin soluţii stabilite de comun acord între autoritatea de gospodărire a apelor şi custode; 8. Realizarea de supraînsămânţări - îndesirea covorului vegetal - cu specii autohtone, anual; 9. Activităţi de întreţinere a lucrărilor specifice de apărări de maluri. B. Activităţi pentru care se va solicita punctual, pentru fiecare în parte, punctul de vedere al custodelui: 1. Lucrări noi de investiţii în scopul protecţiei localităţilor, a obiectivelor economice, sau a lucrărilor hidrotehnice, care se vor realiza conform Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, strategie ce transpune Directiva nr. 2007/60/CE - Acţiuni de intervenţie în albia minoră a cursurilor de apă pentru asigurarea secţiunii optime de scurgere pentru debite medii şi mari, prin lucrări de decolmatare a deponiilor; – Punerea în siguranţă a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor - diguri, consolidări şi altele asemenea - existente pe teritoriul ariei naturale protejate, care se vor realiza conform Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010. 2.2.4. Clima Temperatura aerului este determinată de valoarea radiaţiei solare receptată la nivelul scoarţei, ea fiind influenţată de unghiul cu care cad razele solare, care diferă în decursul unui an, de caracteristicile suprafeţei active, aspect reflectat prin valoarea albedoului, de expoziţia versanţilor, de nebulozitate, de prezenţa vegetaţiei şi gradul de acoperire al solului de aceasta şi altele asemenea. Din punct de vedere climatic, aceste unităţi teritoriale administrative se încadrează în etajul climatic al dealurilor. Cele mai apropiate staţii meteorologice, unde se fac observaţii în mod regulat, sunt cele de la Arad şi de la Şiria, valorile meteorologice înregistrate aici fiind întâlnite, cu mici diferenţe, şi în Podişul Lipovei. Evoluţia temperaturilor medii multianuale, în decursul unui an, prezintă o valoare maximă în luna iulie, de 21,2°C, pentru ca cea mai mică valoare să se înregistreze în ianuarie, 1,0°C. Pentru intervalul amintit, temperatura medie multianuală a aerului, la staţia Lipova, a fost de 10,4°C. Aceste observaţii ne îndreptăţesc să afirmăm că, la nivelul acestor unităţii administrativ teritoriale se înregistrează o temperatură medie multianuală a aerului ce variază între 10,4°C şi 10,8°C. Astfel, pentru intervalul 1973 - 2001, s-a înregistrat o valoare medie multianuală a precipitaţiilor de 564 mm/an. Luna cu cele mai multe precipitaţii este iunie, cu o medie de 87mm/an, pentru ca cele mai puţine precipitaţii să cadă în luna februarie 25,2 mm/an. În decursul unui an se pot observa două perioade cu precipitaţii mai ridicate, existând un maxim la începutul verii şi unul la începutul toamnei, pentru ca iarna să se înregistreze cele mai mici valori ale precipitaţiilor căzute 100,4 mm/an. Valoarea mai ridicată a lunii decembrie poate să fie determinată de influenţele submediteraneene, care se manifestă în partea de sud vest a României. În perioada rece a anului, atunci când temperatura aerului şi a solului înregistrează valori negative şi cad cantităţi suficiente de precipitaţii solide se formează stratul de zăpadă. Primele ninsori care apar de obicei la sfârşitul lunii noiembrie nu determină formarea stratului de zăpadă, datorită temperaturilor de la nivelul solului care se menţin ridicate. Prin proprietăţile sale fizice, stratul de zăpadă influenţează regimul temperaturi aerului, ca urmare a scăderii temperaturii din apropierea suprafeţei solului apar inversiunile de temperatură. Ninsorile se formează la contactul aerului rece polar, transportat de anticiclonii Groelandez, Scandinav sau Est European, cu aerul tropical transportat de ciclonii mediteraneeni. Invaziile aerului tropical din timpul iernii duc la încălzirea vremii şi la dispariţia stratului de zăpadă. Prima ninsoare se înregistrează în medie la 20 noiembrie, iar ultima ninsoare în 27 martie, rezultând un interval mediu de 128 zile. Numărul de zile cu ninsoare este foarte diferit de la un an la altul, cel mai mic număr s-a înregistrat în anii 1972 şi 2008, 7 zile, iar cel mai mare număr în anul 1962, de 49 de zile. Un număr mare de zile cu ninsoare s-a înregistrat şi în anii 1963 şi 1986, 41 de zile, iar în anii 1981 şi 1996, 39 de zile. În privinţa numărului mediu de zile cu ninsoare, acesta are cea mai mare valoare în luna ianuarie, când ninge în medie 7,3 zile pe an. Urmează februarie cu 6,2 zile şi decembrie aproape la fel, 5,9 zile/an. Au existat şi cazuri în care a nins în aprilie 1955, 1968, 1986, 1996, 1997 şi 2003 s-au chiar în octombrie 1972 şi 1997. Aceste situaţii sunt cauzate de anticiclonul scandinav care a favorizat advecţii puternice ale aerului arctic. În luna ianuarie, cel mai mare număr de zile cu ninsoare s-a înregistrat în anul 1966, cu un total de 19 zile, iar în anul 1988 nu a nins în nici o zi. Analizând frecvenţa vântului pe direcţii, se poate constata că în perioada 1961-2005 cea mai mare valoare este pentru direcţia SE, cu o frecvenţă medie multianuală de 16,1%. Frecvenţe ridicate se înregistrează şi pentru direcţiile nord şi sud, cu medii de 12,8%, respectiv 12,0%. Frecvenţele cele mai reduse se înregistrează pentru direcţiile est, 4,4% şi nord est, 5,4%. Harta climatică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 9. 2.2.5. Soluri/subsoluri Învelişul de soluri întâlnit în unităţile administrative care găzduiesc ROSCI0337 Pădurea Neudorfului se caracterizează printr-o varietate foarte mare. Datorită diversităţii factorilor de solificare, microrelief, litologie, hidrologie, s-a ajuns la un complex de soluri în diferite stadii de evoluţie. În cea mai mare parte, factorul predominant este nivelul hidrostatic al apelor freatice, datorită adâncimii mici la care se găsesc acestea. Tipurile de sol cunosc o diferenţiere destul de pronunţată, fapt care atrage după sine şi o diferenţiere a eficienţei economice. Din varietăţile de soluri existente pe raza acestor unităţi administrativ teritoriale, se evidenţiază patru tipuri de bază: cernoziomurile, lăcoviştile, solurile brune şi solurile aluviale. Solurile aluviale sunt prezente în imediata apropiere a râurilor, unde apa freatică se află la adâncimi între 0,5 - 1 2 m, fiind,în general, soluri gleice şi semigleice sau soluri aluviale solonetizate şi solodizate. Aceste soluri s-au format în condiţiile unui climat umed, în care apele stagnante s-au menţinut o perioadă îndelungată în orizontul superior. Solurile brune şi brune-gălbui de pădure deţin suprafeţe mai mici din totalul fondului funciar al acestor teritorii. Răspândirea acestor soluri se identifică în zona subcolinară, fiind dominată de temperaturi medii anuale mai scăzute şi precipitaţii mai abundente, peste 600 mm anual. Aceste condiţii, alături de factorii orografici, litologici şi hidrogeologici, au determinat apariţia unor subtipuri şi varietăţi de soluri, diferenţiate ca structură şi caracteristici fizico-chimici. - Solurile brune de pădure tipice şi mai ales podzolite ocupă suprafeţe relativ restrânse în comparaţie cu celelalte tipuri genetice. Aceste soluri sunt dezvoltate pe depozite luto-argiloase cu textură mijlocie, pe suprafeţe cu pantă redusă şi cu apă freatică la 10-15 m adâncime. – Solurile brune-gălbui de pădure, slab mediu erodate deţin cea mai mare pondere din categoria solurilor brune. Ele au o largă pe versanţii din spaţiul montan. Prezenţa lor este legată de climatul mai umed şi, în special, de materialul parental luturi nisipoase uneori cu pietriş, provenite din alterarea rocilor cristaline, sărace în baze şi minerale cu fier, uşor alterabile. Harta solurilor din aria naturală protejată este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 10. 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme Înfăţişarea actuală a vegetaţiei din acest spaţiu geografic reprezintă doar o fază a unei evoluţii care s-a desfăşurat în timp îndelungat. Interdependenţa factorilor climatici, hidrici, edafici şi mai ales-antropici determină existenţa unui anumit tip de vegetaţie. Vegetaţia originară ocupă arii mici datorită utilizării agropastorale şi forestiere a terenului. Cercetările floristice şi de vegetaţie efectuate în perimetrul unităţilor teritoriale evidenţiază predominarea elementelor central europene şi euro asiatice în proporţie de 68%, peste care se suprapun elemente mediteraneene, atlantice şi continentale. Vegetaţia de câmpie. Zona joasă din cadrul acestor unităţi administrative teritoriale nu poate fi încadrată zonei de stepă propriu-zisă, deoarece lipseşte vegetaţia primară de stepă, aceasta fiind desţelenită, iar pe suprafeţele nearabile vegetaţia este puternic schimbată sub influenţa păşunatului, ajungând într-un stadiu accentuat de degradare. Cele două asociaţii întâlnite sunt: - Vegetaţia ierboasă. Cele mai de seamă elemente componente ale pajiştilor de stepă aparţin genurilor: Festuca, Stipa, Agropyron; – Vegetaţia de tufărişuri, arbuştii caracteristici acesteia fiind: Prunus spinosa şi Rosa canina. Vegetaţia zonei de contact - silvostepa. Această zonă face trecerea de la pajiştile stepice la păduri, cuprinzând o alternanţă de suprafeţe mai mici sau mai mari de stepă cu păduri. Vegetaţia lemnoasă. Vegetaţia lemnoasă este alcătuită din pădure, unde predomină speciile de: Quercus pubescens şi Quercus polycarpa. Vegetaţia arborescentă este reprezentată de gorun, iar vegetaţia ierboasă, săracă în specii de acidofilele Luzula luzuloides, Vaccinium vitis, Genista pilosa şi altele asemenea. Vegetaţia lemnoasă a versanţilor umbriţi este alcătuită din păduri de carpen cu gorun sau fag, în care se individualizează asociaţii Carpino - quercus petraea. Carpino făgetele preferă versanţii umbriţi, nordici. Cenozele acestea se întâlnesc în partea inferioară a versanţilor, dar mai ales în văile adânci şi umede, dezvoltându-se pe soluri acide, frecvent scheletice, dar bogate în humus şi cu umiditate ridicată. Vegetaţia arborescentă este reprezentată prin Carpinus betullus şi Fagus silvatica. Sub aspect structural, în astfel de cenoze se disting trei straturi: - Stratul arborescent cu înălţimea de 15-18 m este reprezentat prin queruncele termofile, Quercus frainetto şi Quercus cerris. – Stratul arbustiv cu înălţime până la 2 m este bine închegat şi constituit din lăstărişul speciilor dominante, dar mai apar sporadic păducelul, Crataegus monogyna, măceşul, Rosa canina, părul sălbatic, Pyrus pyraster şi lemnul câinesc, Ligustum vulgare. – Stratul ierbos realizează o acoperire slabă, fiind alcătuit din specii termofile ca Lychnis coronaria opaiţă, Lathyrus venetus lintea, Echinops banaticus - măciuca ciobanului, alături de care apar şi câteva specii mezofile ca Juncus effusus - rugina şi Lysimachia nemorum - gălbăşoaia. Harta ecosistemelor din aria naturală protejată este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 11. 2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 Cele două tipuri de habitate Natura 2000 care se regăsesc pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt: - 91M0 Păduri balcano panonice de cer şi gorun şi – 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen. 2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională La nivelul ariei naturale protejate au fost identificate habitatele după clasificarea naţională corespondente celor două tipuri de habitate Natura 2000, respectiv: - Pentru habitatul 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun: R4132 - Păduri panonic balcanice de gorun - Quercus petraea şi cer - Q. cerris, fag - Fagus sylvatica cu Melittis melissophyllum; R4133 - Păduri balcanice de gorun - Quercus petraea cu Helleborus odorus, spânz; R4134 - Păduri vest-pontice de gorun - Quercus petraea cu Mercurialis ovate; R4136 - Păduri vest pontice mixte de gorun - Quercus petraea, tei argintiu - Tilia tomentosa şi cărpiniţă - Carpinus orientalis cu Nectaroscordum siculum; R4137 - Păduri vest-pontice mixte de gorun - Quercus petraea şi tei cu frunză mare - Tilia platyphyllos cu Galanthus plicatus; R4140 - Păduri daco balcanice de gorun - Quercus petraea, cer - Q. Cerris şi tei argintiu - Tilia tomentosa cu Lychnis coronaria; R4142 - Păduri balcanice mixte de gorun - Quercus petraea şi alun turcesc - Corylus colurna cu Paeonia dahurica; R4149 - Păduri danubian-balcanice de cer - Quercus cerris cu Pulmonaria mollis; R4150 - Păduri danubian-balcanice de cer - Quercus cerris cu Festuca heterophylla; R4151 - Păduri balcanice mixte de cer - Quercus cerris cu Lithospermum purpurocoeruleum; R4152 - Păduri dacice de cer - Quercus cerris şi carpen - Carpinus betulus cu Digitalis grandiflora; R4153 - Păduri danubian-balcanice de cer - Quercus cerris şi gârniţă - Q. frainetto cu Crocus flavus; R4154 - Păduri danubian-balcanice de gârniţă - Quercus frainetto cu Festuca heterophylla; R4155 - Păduri danubian-balcanice de gârniţă - Quercus frainetto şi cer - Q. cerris cu Carex praecox; – Pentru habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen: R4124 - Păduri dacice de gorun - Quercus petraea, fag - Fagus sylvatica şi carpen - Carpinus betulus cu Lathyrus hallersteinii. R4125 - Păduri moldave mixte de gorun - Quercus petraea - şi fag - Fagus sylvatica cu Tilia cordata - tei. R4126 - Păduri moldave mixte de gorun - Quercus petraea, fag - Fagus sylvatica şi tei argintiu - Tilia tomentosa cu Carex brevicollis. R4128 - Păduri getice - dacice de gorun - Quercus petraea cu Dentaria bulbifera. R4135 - Păduri vest pontice mixte de gorun - Quercus petraea, tei argintiu - Tilia tomentosa şi carpen - Carpinus betulus cu Carpesium cernuum. R4143 - Păduri dacice de stejar pedunculat - Quercus robur cu Melampyrum bihariense. R4144 - Păduri dacice de stejar pendunculat - Quercus robur cu Molinia coerulea. R4145 - Păduri panonice de câmpii inundabile de stejar pendunculat - Quercus robur cu Carex brizoides. R4147 - Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat - Quercus robur şi tei argintiu - Tilia tomentosa cu Scutellaria altissima. Aria de repartiţie a habitatelor după clasificarea naţională în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 12. 2.3.3. Flora de interes conservativ, pentru care a fost desemnată aria protejată În formularul standard al sitului Natura 2000 nu se regăsesc specii de floră de interes conservativ. 2.3.4. Fauna de interes conservativ Singura specie de mamifere de interes conservativ din sit, menţionată în formularul standard, este lupul, Canis lupus. Harta de distribuţie a populaţiei şi habitatului speciei Canis lupus - lup, în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa 2 la planul de management, harta nr. 3. 2.3.5. Alte specii relevante de floră şi faună Nu au fost identificate alte specii relevante de floră şi faună pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi Unităţile administrativ teritoriale cu raza teritorială pe cuprinsul ariei naturale protejate sunt: Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani. Tabel nr. 1 Caracteristici demografice ale comunităţilor locale
┌─────────────┬─────────┬──────┬───────┐
│Unitatea │Populaţia│Vârsta│Număr │
│administrativ│ │medie │de case│
│teritorială │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼──────┼───────┤
│Lipova │10776 │30 - │4334 │
│ │ │34 │ │
├─────────────┼─────────┼──────┼───────┤
│Şiştarovăţ │371 │35 - │253 │
│ │ │39 │ │
├─────────────┼─────────┼──────┼───────┤
│Zăbrani │4632 │35 - │1537 │
│ │ │39 │ │
└─────────────┴─────────┴──────┴───────┘
Domenii CAEN ale activităţilor economice desfăşurate pe teritoriul ariei naturale protejate: activitatea de silvicultură şi exploatări forestiere - cod 0220 - 1 societate; vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi activităţi de servicii anexe vânătorii - cod 0170 - 1 societate; lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor - cod 4211 - 1 societate; construcţii hidrotehnice - cod 4291 - 2 societăţi; lucrări de construcţii a proiectelor utilitare pentru electricitate şi telecomunicaţii - cod 4222 - 1 societate; alte transporturi terestre de călători - cod 4939 - 2 societăţi; transporturi rutiere de mărfuri - 4941 - 5 societăţi. Harta unităţilor administrativ teritoriale din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 13. Tabelul nr. 2 Factori interesaţi
┌────────────────┬──────────────────┬───────────────┬────────────────┐
│Factorul │ │ │ │
│interesat şi │ │ │Acţiuni posibile│
│principalele │Cum sunt afectate │Capacitatea şi │care să se │
│sale │interesele │motivaţia de a │adreseze │
│caracteristici: │acestuia de │face │intereselor │
│cunoştinţe, │probleme │schimbări │factorului │
│atitudini, │ │ │interesat │
│practici şi │ │ │ │
│interese │ │ │ │
├────────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Guvern şi entităţi subordonate acestuia │
├────────────────┬──────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│Ministerul │ │Motivaţia se │Pregătirea │
│Mediului, Apelor│ │bazează pe │propunerilor │
│şi │ │conformarea cu │pentru │
│Pădurilor - Are │ │cadrul │noi politici în │
│personal │Responsabil pentru│legislativ │domeniul │
│specializat, │aprobarea │pentru │protecţiei │
│cu multe │/avizarea │aprobarea │mediului. │
│abilităţi şi │planurilor de │planurilor de │Proiectul │
│cunoştinţe în │management. │management, │propune o bază │
│domeniul │ │obligaţii │de date │
│biodiversităţii │ │asumate │care poate fi │
│având un │ │odata cu │necesară în │
│interes mare în │ │aderarea ţării │contextul │
│protecţia │ │noastre la │raportărilor │
│mediului │ │Uniunea │obligatorii │
│ │ │Europeană │către UE privind│
│ │ │ │starea de │
│ │ │ │conservare a │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │şi habitatelor. │
├────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│Agenţia pentru │ │ │Parte activă la │
│Protecţia │ │Experţi │luarea decizii- │
│Mediului Arad │ │disponibili şi │lor privind │
│are personal cu │Responsabil pentru│posibil │Situl Natura │
│abilităţi şi │aprobarea │implicaţi în │2000 şi │
│cunoştinţe │/avizarea planului│proiect. │privind │
│în domeniul │de │Personal │problemele de │
│biodiversităţii,│management. │specializat în │mediu din │
│având un │ │avizarea planul│zonă, prin │
│interes mare în │ │de │participarea la │
│protecţia │ │management │întâlniri/ │
│mediului │ │ │workshop-uri; │
│ │ │ │ │
├────────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Autorităţi locale şi entităţi subordonate │
├────────────────┬──────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│Primăriile din │ │ │Parte activă la │
│localităţile │ │ │luarea │
│Lipova, │ │ │deciziilor │
│Şiştarovăţ şi │ │ │privind Situl │
│Zerind nu deţin │ │Dezvoltarea │Natura │
│câte un │Interese privind │socio-economică│2000 şi privind │
│responsabil cu │dezvoltarea │a │problemele de │
│pregătire în │socio-economică în│unităţilor │mediu din zonă, │
│domeniul │zona, │administrativ │prin │
│protecţiei │deţinerea şi │teritoriale de │participarea la │
│mediului, au o │administrarea │pe arealul │întâlniri/ │
│atitudine │de terenuri în │ariei │workshop-uri │
│neutră în ceea │zona ariei │protejate şi │organizate în │
│ce priveşte │protejate │din vecinătatea│vederea │
│ariile │ │acesteia. │realizării şi │
│protejate, │ │ │avizării │
│deseori fiind │ │ │planului de │
│privite ca o │ │ │management; │
│frână în │ │ │promovarea zonei│
│dezvoltarea │ │ │şi │
│economică a │ │ │impulsionarea │
│localităţilor │ │ │dezvoltării │
│ │ │ │socio-economice │
│ │ │ │prin intermediul│
│ │ │ │dezvoltării │
│ │ │ │turismului │
├────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│Direcţia Silvică│ │Exercitarea │Parte activă la │
│Arad nu are un │ │unui management│luarea │
│personal │Gestionari al │durabil al │deciziilor │
│specializat în │fondului │fondului │privind Situl │
│domeniul │forestier din │forestier din │Natura │
│protecţiei │zonă. │interiorul şi │2000 şi privind │
│mediului, având │ │imediata │problemele de │
│interese de │ │vecinătate │mediu din zonă, │
│a valorifica la │ │a ariei │prin │
│maxim resursele │ │protejate │participarea la │
│lemnoase pe care│ │ │întâlniri/ │
│le administrează│ │ │workshop-uri; │
│ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│Unităţile │ │Îmbunătăţirea │Parte activă la │
│şcolare situate │ │calităţii │luarea │
│în │ │vieţii în │deciziilor │
│localităţile din│Responsabile de │arealul │privind Situl │
│interiorul şi │activităţile │protejat; │Natura │
│din │educative │creşterea │2000 şi privind │
│proximitatea │instituţionalizate│gradului de │problemele de │
│sitului au │în rândul │conştientizare │mediu din zonă, │
│personal │comunităţilor │în │prin participa- │
│specializat în │situate pe arealul│rândul tinerii │rea la întâlniri│
│domeniul │ariei │generaţii; │/workshop-uri; │
│protecţiei │protejate │îmbunătăţirea │Contribuie la │
│mediului, │ │calităţii │creşterea │
│receptive la │ │activităţilor │gradului de │
│acţiunile ce se │ │şcolare prin │conştientizare │
│desfăşoară în │ │introducerea de│prin │
│acest sens │ │acţiuni cu │participarea la │
│ │ │specific │activităţile de │
│ │ │regional │informare şi │
│ │ │ │conştientizare │
├────────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Instituţii academice │
├────────────────┬──────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │ │Cercetări, │Parte activă la │
│ │ │efectuarea de │luarea │
│ │Activitatea │studii, │deciziilor │
│ │curentă de │experţi │privind Situl │
│Universităţi │cercetare │disponibili │Natura │
│ │derulată, │cointeresaţi │2000 şi privind │
│ │diseminarea de │în studierea şi│problemele de │
│ │informaţii şi │managementul │mediu din zonă, │
│ │educare a │ariei │prin │
│ │tinerilor │protejate şi în│participarea la │
│ │cercetători. │conservarea │întâlniri/ │
│ │ │biodiversităţii│workshop-uri; │
│ │ │ │Participarea la │
│ │ │ │activităţile de │
│ │ │ │informare şi │
│ │ │ │conştientizare │
├────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│Institute de │ │ │ │
│cercetare deţin │ │Instituirea de │ │
│personalul │ │noi standarde │ │
│cel mai numeros │Întreprind │şi │Participarea în │
│specializat în │cercetări asupra │metodologii │cadrul │
│domeniul │speciilor şi │pentru │activităţii şi a│
│protecţiei │habitatelor de │cercetare, │subactivităţilor│
│mediului cu │interes comunitar.│evaluare şi │de fundamentare │
│interese de a │ │monitorizare. │ştiinţifică. │
│realiza studii │ │ │ │
│în situl Natura │ │ │ │
│2000 │ │ │ │
├────────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Organizaţii non-guvernamentale │
├────────────────┬──────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│Organizaţii non │ │ │Parte activă la │
│guvernamentale │ │ │luarea │
│în │ │ │deciziilor │
│domeniul │ │ │privind Situl │
│protecţiei │ │Implicarea în │Natura │
│mediului şi a │Activităţi în zona│activităţi de │2000 şi privind │
│biodiversităţii │ariei │protecţie a │problemele de │
│au cunoştinţe în│protejate │naturii │mediu din zona, │
│ceea │ │ │prin │
│ce priveşte │ │ │participarea la │
│protecţia │ │ │întâlniri/ │
│mediului şi o │ │ │work-shop-uri │
│atitudine │ │ │Acces la baza de│
│pozitivă asupra │ │ │date şi la │
│ariilor │ │ │studiile │
│naturale │ │ │realizate în │
│protejate │ │ │cadrul │
│ │ │ │Proiectului │
│ │ │ │Acces la │
│ │ │ │infrastructura │
│ │ │ │de │
│ │ │ │vizitare │
├────────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Sectorul privat │
├────────────────┬──────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │ │ │Parte activă la │
│Proprietari de │ │ │luarea decizii- │
│teren nu au │ │Conservarea │lor privind │
│cunoştinţe │Deţinători de │valorii │Situl Natura │
│referitoare la │teren din │proprietăţii; │2000 şi │
│ariile naturale │vecinătatea ariei │dezvoltarea │privind │
│protejate, │protejate. │socio-economică│problemele de │
│interesaţi să │ │a │mediu din zonă, │
│lucreze fără │ │zonei │prin participa- │
│restricţii a │ │ │rea la întâlniri│
│terenurilor │ │ │/workshop-uri; │
│ │ │ │Participarea la │
│ │ │ │activităţile de │
│ │ │ │informare şi │
│ │ │ │conştientizare │
├────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│Agenţi economici│ │ │ │
│nu au cunoştinţe│ │ │ │
│în │ │ │Parte activă la │
│domeniul │ │ │luarea │
│protecţiei │Deţinători de │Conservarea │deciziilor │
│naturii şi au │afaceri în │valorii │privind Situl │
│deseori interese│domeniul │proprietăţii; │Natura │
│contrare │turismului, dar nu│dezvoltarea │2000 şi privind │
│acţiunilor de │exclusiv în │socio-economică│problemele de │
│protecţie din │interiorul sau │a │mediu din zonă, │
│Situl Natura │la limita ariei │zonei │prin │
│2000 şi │protejate │ │participarea la │
│prezintă temerea│ │ │întâlniri/ │
│că vor fi │ │ │workshop-uri; │
│restricţionaţi │ │ │Participarea la │
│în viitor cu │ │ │activităţile de │
│privire la │ │ │informare şi │
│utilizarea │ │ │conştientizare │
│terenurilor │ │ │ │
│ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│Asociaţii ale │ │ │ │
│fermierilor nu │ │ │ │
│deţin │ │ │ │
│personal │ │ │ │
│specializat în │ │ │Parte activă la │
│domeniul │ │Creşterea │luarea │
│protecţiei │ │capacităţii de │deciziilor │
│naturii şi nu au│Cunoaşterea │schimbare │privind Situl │
│cunoştinţe │cadrului legal │şi adaptare la │Natura │
│legate de │pentru situl │noile standarde│2000 şi privind │
│protejarea │Natura 2000 │impuse odată cu│problemele de │
│biodiversităţii │ │aderarea la │mediu din zonă, │
│interesate în │ │Uniunea │prin │
│valorificarea │ │Europeană; │participarea la │
│superioară │ │dezvoltarea │întâlniri/ │
│a produselor │ │socio-economică│workshop-uri; │
│animaliere şi │ │a │Participarea la │
│prezintă │ │zonei │activităţile de │
│temerea că vor │ │ │informare şi │
│fi │ │ │conştientizare │
│restricţionaţi │ │ │ │
│în │ │ │ │
│viitor cu │ │ │ │
│privire la │ │ │ │
│utilizarea │ │ │ │
│terenurilor │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│Camera de Comerţ│ │ │ │
│şi Industrie din│ │ │ │
│Arad │ │Dezvoltarea │Parte activă la │
│nu are personal │ │socio economică│luarea │
│specializat în │ │a │deciziilor │
│domeniul │Responsabili de │zonei; │privind situl │
│protecţiei │impulsionarea │Conservarea │Natura │
│naturii cu │dezvoltării │resurselor care│2000 şi privind │
│interese în │economice a zonei │pot fi │problemele de │
│dezvoltarea │ │valorificate │mediu din zonă, │
│economică a │ │prin │prin partici- │
│teritoriul pe │ │dezvoltarea │parea la │
│care îşi │ │eco-turismului │întâlniri/ │
│desfăşoară │ │ │workshop-uri; │
│activitatea, pe │ │ │ │
│care se │ │ │ │
│suprapune situl │ │ │ │
│Natura 2000 │ │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│Direcţia Silvică│ │ │ │
│Arad - │ │ │ │
│administrator │ │ │ │
│al fondului de │ │Exercitarea │ │
│vânătoare FC 73 │ │unui management│ │
│Neudorf, │ │durabil al │ │
│nu are personal │ │fondului │ │
│specializat în │ │cinegetic din │Monitorizarea │
│protecţia │Administratori ai │interiorul şi │comună a speciei│
│naturii, dar │fondurilor │imediata │de mamifer de │
│interesate de a │de vânătoare │vecinătate │interes │
│menţine │ │a ariei │conservative, │
│populaţiile de │ │protejate │Canis lupus-lup.│
│lup la un nivel │ │Fonduri de │ │
│care să asigure │ │vânătoare în │ │
│protejarea │ │care sunt │ │
│faunei de │ │prezente │ │
│interes │ │speciile de │ │
│cinegetic şi │ │interes │ │
│piscicol şi │ │comunitar │ │
│prezintă temerea│ │ │ │
│că vor fi │ │ │ │
│restricţionaţi │ │ │ │
│în viitor cu │ │ │ │
│privire la │ │ │ │
│utilizarea │ │ │ │
│terenurilor │ │ │ │
└────────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────────────┘
2.4.1.2. Utilizarea terenurilor Pe suprafaţa ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, conform sistemului Corine Land Cover, se regăsesc 2 tipuri de utilizare a terenurilor: păduri de foioase şi suprafeţe de teren pentru hrana vânatului. Terenurile pentru hrana vânatului ocupă 43,1 ha. Întreaga suprafaţă de 4502 ha a ariei naturale protejate se află în fond forestier. Harta utilizării terenurilor, conform Corine Land Cover, din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 14. 2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor Pe suprafaţa ROSCI0337 Pădurea Neudorfului regăsim integral fond forestier, cu situaţia juridică încadrată astfel: - fond forestier de stat, administrat de către Direcţia Silvică Arad prin Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafaţă de 2495,1 ha; – fond forestier în proprietatea oraşului Lipova, administrat de către Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafaţă de 353,1 ha; – fond forestier în proprietatea comunei Frumuşeni, administrat de către Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafaţă de 105,7 ha. – fond forestier în proprietatea comunei Zăbrani, administrat de către Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafaţă de 1548,1 ha. Harta situaţiei juridice a terenurilor din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 15. 2.4.1.4. Administratori şi gestionari Aşa cum a fost menţionat şi în capitolul anterior, toată suprafaţa forestieră a sitului Natura 2000, ce reprezintă în fapt integral suprafaţa ariei naturale protejate, de 4502 ha, este administrată de către Direcţia Silvică Arad prin Ocolul Silvic Lipova. Harta administratorilor terenurilor din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 16. 2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii 1. Unitatea administrativ teritorială Lipova Teritoriul administrativ al Lipovei este traversat de o magistrală feroviară importantă, CF 200, care leagă oraşul Arad de capitala ţării. Această magistrală feroviară este străbătută de principalele trenuri cu trafic internaţional şi constituie un segment dintr o magistrală europeană importantă. În acest sens, acest sector va intra într-un proces de modernizare, pentru a permite viteze mari de rulare a trenurilor, până la 160km/h. Prin staţia CF Radna, oraşul Lipova este deservit de această cale ferată. Tot din această staţie CF porneşte şi o linie de interes regional, făcând legătura cu oraşul Timişoara. La nivelul Lipovei, în 2012, în spaţiul intravilan, există o lungime totală de 49 km drumuri, cu 10 km mai mult decât în 2002. Din acest total, 23 km sunt modernizate, 46% din total, ele corespunzând sectoarelor drumurilor naţionale şi judeţene, care străbat localităţile comunei. În schimb, comparativ cu anul 2002, când existau 28 km de drumuri modernizate, lungimea acestora a scăzut. Explicaţia constă în creşterea suprafeţei intravilane, de la 700 ha în 2003 la 893 ha în 2004. Astfel, au fost însumate şi drumurile din suprafaţa de teren inclusă în intravilan. Drumurile pietruite însumează 14 km, pentru ca cele de pământ să totalizeze 12 km. Drumurile, şoselele şi căile ferate de acces în oraşul Lipova sunt: - DN 7: Arad - Lipova - Deva, – DJ 682: Zăbrani - Neudorf - Lipova, – DJ 691: Maşloc - Alioş - Neudorf - Lipova, – DJ 572: Brestovăţ - Cuveşdia - Şiştarovăţ - Lipova, – CF Curtici - Arad - Lipova - Deva, – CF Timişoara - Zăbrani - Lipova - Deva. În Lipova, la nivelul anului 2012, luna august, existau 4334 locuinţe din care 4258 erau în proprietate privată. Raportat la numărul de locuitori, revine o medie de 2,5 locuitori/locuinţă, pentru ca raportul faţă de suprafaţa locuibilă, 181718mp, să arate o valoare medie de 16,7 mp/loc. Pentru râul Mureş, ca infrastructură pentru protecţie la inundaţii, regăsim un dig pe malul stâng, cu o lungime de L = 4.74 km, o înălţime medie de 4.0 m, cu clasa de importanţă III şi asigurarea de calcul 2%, Q= 2300mc/s. Materialul din care este realizat digul este pământ şi beton. Afluenţii râului Mureş pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale Lipova sunt: pe malul drept, la Radna: Radna I L = 7km, Radna II L = 0.7km, Radna III L = 0.3km, Radna IV L = 0.438km, Radna V L = 0,45km: la Şoimoş: Şoimoş L = 2,522 km, toate cu clasa de importanţă IV şi asigurarea de calcul 5%. Alte lucrări de infrastructură pentru regularizarea cursurilor de apă sunt: - Regularizare vale Mică şi Vale Mărăşeşti, L = 0,345 km + 2.2 km, – Dig remuu deviere Drauţ L = 2.43km. clasa de importanţă III, cu asigurarea de calcul 2% Q = 2300mc/s, materialul din care este realizat - pământ, – Regularizare Vale Drauţ şi Şiştarovăţ, cu L = 10 km respectiv 13,09 km, – Acumulare nepermanentă Şiştarovăţ, V = 1.78 mil. mc, – Acumulare nepermanentă Drauţ, V = 1.16 mil mc. Referitor la reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare din Lipova se constată o îmbunătăţire de fond, datorită investiţiilor făcute în ultimii ani din fondurile europene. Astfel, pentru alimentarea oraşului Lipova cu apă potabilă au fost forate 10 puţuri subterane, cu o capacitate instalată de 140 mc/h, respectiv cu o capacitate de exploatare de 110 mc/h. Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile, în 2012, era de 46 km, asigurând o cantitate de apă potabilă de 676000 mc, din care 548000 mc consumului casnic. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare, în 2012, a fost de 21,3 km. Numărul de branşamente până la punctul de delimitare este de 1952, din care 1648 la locuinţe individuale, 80 la asociaţii de locatari, 58 la diferite instituţii, respectiv 166 la agenţi economici. Staţia de epurarea apelor menajere poate deservi până la 20000 locuitori, aproape dublu faţă de situaţia existentă. În acest sens, este în implementare un plan prin care şi localităţile comunei Zăbrani vor fi racordate la reţeaua oraşului Lipova, diminuându-se astfel impactul asupra mediului. La nivelul Lipovei există alimentare cu energie pentru toate locuinţele, pentru ca alimentarea cu gaze naturale să nu fie disponibilă. În aceste condiţii, încălzirea locuinţelor se face predominant cu lemn sau cu GPL. Acest lucru presupune existenţa surselor individuale de încălzire, cu unul sau mai multe focuri, cu consecinţele ce decurg din această situaţie consum mare de lemn, preluat din pădurile limitrofe; emisii de CO(2) şi altele asemenea. La nivelul Lipovei există un număr de zece unităţi de învăţământ, din care patru sunt grădiniţe, patru şcoli cu învăţământ primar + gimnazial şi două licee grupurile şcolare "Atanasie Marienescu" şi "Sever Bocu". În Lipova, la nivelul anului 2012, funcţionau 4 biblioteci, care însumau 82204 volume. Singurul muzeu existent şi funcţional din Lipova este muzeul "Sever Bocu", filială judeţeană a Complexului Muzeal Judeţean Arad. Muzeul deţine o colecţie deosebită de artă plastică, cu numeroase pânze semnate de pictori celebri. Numărul vizitatorilor a crescut constant din 2006, ajungând la 4791 în 2012. Turismul în oraşul Lipova Turismul este o activitate care se poate dezvolta la nivelul Lipovei, ţinând cont de existenţa condiţiilor favorabile: cadru natural diversificat şi nedegradat, acces rutier şi feroviar, existenţa obiectivelor turistice naturale şi antropice parţial valorificate, diversitatea etnică şi culturală, costurile relativ mici de pornire a unei afaceri în turism, existenţa unui număr mic de agenţi economici cu activitate în domeniul turismului. În rândul obiectivelor turistice naturale includem Munţii Zărandului, Podişul Lipovei şi râul Mureş. Prin caracteristicile lor - altitudine relativ mică, versanţi cu pante mai puţin accentuate, fragmentare ridicată a reliefului - Munţii Zărandului permit dezvoltarea drumeţiei şi a cicloturismului, activităţi care înregistrează o creştere în rândul tinerilor mai ales. Din Radna şi Şoimoş pornesc trei trasee turistice montane omologate, pe care se poate practica drumeţia şi cicloturismul. În afara acestora, drumurile forestiere, de pe văi sau culmi, pot favoriza aceste activităţi. Obiectivele turistice antropice sunt rezultatul trecutului istoric, pe fondul unei diversităţi etnice şi culturale. Din păcate, din diferite motive, ele sunt parţial puse în valoare, unele dintre ele fiind chiar degradate. Lipova, veche aşezare românească în perimetrul căreia s-au identificat urme de locuire antică, este menţionată documentar doar în 1245, într-un document al Cancelariei Regale a Ungariei. Ca şi obiective turistice antropice majore identificăm: Mânăstirea Maria Radna, Cetatea şoimoşului, Staţiunea Balneoclimaterică Lipova Băi şi Bazarul Turcesc. La nivelul anului 2013 în Lipova existau 401 locuri de cazare şi au fost înregistrate 4009 vizite. 2. Unitatea administrativ teritorială Şiştarovăţ La nivelul comunei, în spaţiul intravilan, există o lungime totală de 8 km drumuri, în mare majoritate din pământ. Singurul drum asfaltat este cel care leagă comuna de Lipova, cu o lungime de circa 11 km, care intră până în centrul localităţii Şistarovăţ. Drumurile, şoselele şi căile ferate de acces în comuna Şiştarovăţ sunt: - DJ 691A: Hodoş - Sintar - Charlottenburg - Maşloc, – DJ 572: Brestovăţ - Cuveşdia - Şiştarovăţ - Lipova, Cu excepţia cătunului Varniţa, în toate celelalte localităţi populaţia comunei Şistarovăţ are alimentare cu energie electrică. Nu există reţea de alimentare cu apă şi canalizare la nivelul comunei, ceea ce poate duce la diferite forme de poluare. La nivelul gospodăriilor există pristere, care adună dejecţiile şi/sau apa menajeră. În cazul în care acestea sunt realizate defectuos apare fenomenul de poluare al solului şi contaminare a pânzei freatice. De asemenea, există riscul ca aceşti poluanţi să ajungă în apele de suprafaţă, pentru ca apoi să se scurgă până în Mureş. Pentru unitatea administrativ teritorială Şiştarovăţ regăsim ca infrastructură de protecţie la inundaţii şi regularizare a cursurilor de apă următoarele: - Acumulare nepermanentă Şiştarovăţ, V=1.78 mil. mc, – Acumulare nepermanentă Drauţ, V=1.16 mil mc. Alimentarea cu gaze naturale nu este disponibilă. În aceste condiţii, încălzirea locuinţelor se face predominant cu lemn sau cu GPL. Acest lucru presupune existenţa surselor individuale de încălzire, cu unul sau mai multe focuri, cu consecinţele ce decurg din această situaţie, consum mare de lemn, preluat din pădurea limitrofă; emisii de CO(2) şi altele asemenea. Premisele dezvoltării turismului în comuna Şistarovăţ nu sunt extraordinare datorită lipsei unor obiective turistice care să atragă atenţia potenţialilor vizitatori. De asemenea, nici cadrul natural nu este darnic în peisaje extraordinare, dealurile etalând altitudini mici, cu un relief masiv, fără puncte de belvedere care să acopere o suprafaţă mare datorită gradului ridicat de împădurire. În aceste condiţii, se pot dezvolta activităţi de recreere şi agrement doar cu investiţii semnificative, care să creeze obiective noi, capabile să polarizeze atenţia turiştilor. Se remarcă totuşi existenţa unor activităţi turistice la Labaşinţ, oferta fiind axată pe practicarea sporturilor cu motor pe teren neamenajat, cu un număr de 22 locuri de cazare. Pentru a facilita accesul turiştilor, este chiar amenajat un loc de aterizare a elicopterelor. Există posibilitatea ca oferta menţionată şi fie completată şi de alte servicii, dar care nu sunt exprimate echivoc, gradul de izolare fiind posibil atractiv. În comuna Şiştarovăţ există două şcoli. 3. Unitatea administrativ teritorială Zăbrani Teritoriul administrativ al Zăbraniului este traversat de o linie feroviară secundară, care leagă oraşele Lipova şi Timişoara, CF 217. Datorită numărului redus de călători această linie ferată nu este profitabilă, sens în care se poate observa şi o stare de degradare accentuată la nivelul infrastructurii feroviare. La nivelul Zăbraniului, 2012, în spaţiul intravilan, exista o lungime totală de 19 km drumuri, din care 3 km erau modernizate, 15,7% din total, ele corespunzând sectoarelor drumurilor naţionale şi judeţene, care străbat localităţile comunei. Drumurile pietruite însumează 15 km, pentru ca cele de pământ să totalizeze 1 km. În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, la nivelul UAT Zăbrani există o reţea de drumuri modernizate, care permit tranzitul comunei. Reţeaua de drumuri este compusă din: - DJ 682 - Arad - Zăbrani - Neudorf - Lipova, care traversează comuna pe direcţia vest-est şi asigură legătura rutieră cu municipiul Arad, reşedinţa de judeţ, precum şi legătura cu localitatea Lipova; – DJ 691 din DJ 682, între Zăbrani - Neudorf, face legătura cu judeţul Timiş; – DC 89 face legătura între DJ 691 Chesinţ - DJ 691 spre DJ 682 în apropiere de Neudorf; – DC 90 din DJ 682 spre DJ 691 în localitatea Zăbrani - Chesinţ; – CF Curtici - Arad - Lipova - Deva, – CF Timişoara - Zăbrani - Lipova - Deva. În comuna Zăbrani s-a înregistrat o creştere uşoară a numărului de locuinţe în 2012 faţă de 2002, cu 14, însumându-se astfel 1537. Din acestea, 131 sunt locuinţe în proprietatea publică, pentru ca diferenţa, 1406 locuinţe, să fie în proprietate privată. Raportat la numărul de locuitori, revine o medie de 3,3 locuitori/locuinţă, pentru ca raportul faţă de suprafaţa locuibilă, 74756 mp, să arate o valoare medie de 16,05 mp/loc. Referitor la reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare din Zăbrani se constată o situaţie frecvent întâlnită în mediul rural arădean. Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile, în 2012, era de 28 km, lungime mult mai mare comparativ cu 2002, când existau doar 6 km. Astfel, prin dezvoltarea reţelei a crescut şi consumul de apă, fiind distribuită o cantitate de apă potabilă de 242 mc, faţă de 45 în 2002, din care 215 mc consumului casnic. Sistemul de canalizare este inexistent în momentul de faţă, dar dezvoltarea staţiei de epurare a apelor uzate din Lipova permite şi tratarea apelor menajere din comuna Zăbrani. În acest sens, este în implementare un plan prin care şi localităţile din această comună vor fi racordate la reţeaua oraşului Lipova, diminuându-se astfel impactul asupra mediului. La nivelul comunei Zăbrani există alimentare cu energie pentru toate locuinţele, pentru ca alimentarea cu gaze naturale să nu fie disponibilă. În aceste condiţii, încălzirea locuinţelor se face predominant cu lemn sau cu GPL. Acest lucru presupune existenţa surselor individuale de încălzire, cu unul sau mai multe focuri, cu consecinţele ce decurg din această situaţie, consum mare de lemn, preluat din pădurile limitrofe; emisii de CO(2) şi altele asemenea. Turismul este o activitate care se poate dezvolta la nivelul Zăbraniului doar prin investiţii susţinute deoarece potenţialul turistic al comunei este relativ limitat. Poziţia geografică şi infrastructura rutieră şi feroviară facilitează dezvoltarea unui turism de tranzit. Investiţiile posibile ar putea viza domenii precum: valorificarea potenţialului turistic antropic existent; amenajarea fostelor balastiere în iazuri sau lacuri de agrement şi sport; crearea unor centre de agrement şi altele asemenea. Dintre cele mai importante obiective turistice ale comunei se pot aminti ansamblul arhitectural rural din Zăbrani, din secolul al IX-lea, care include şi biserica romano - catolică din centru, Biserica Romano Catolică din centrul localităţii Neudorf 1771 şi, nu în ultimul rând, muzeul memorial Adam Muller Guttenbrun personalitate marcantă a literaturii germane. Zăbraniul nu dispune de spaţii de cazare. Ocrotirea sănătăţii În 2012, la nivelul unităţii administrativ teritoriale Zăbrani funcţiona două cabinete medicale de familie şi un cabinet stomatologic privat. De asemenea, exista o singură farmacie, în proprietate privată. Harta infrastructurii şi construcţiilor din cuprinsul şi din vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 17. 2.4.2. Impacturi 2.4.2.1. Presiuni - impacturi trecute şi prezente Tabel nr. 3 Presiuni - impacturi trecute şi prezente
┌────┬─────────┬─────────────────┬───────────┬────────────────────┬───────────┐
│Nr. │Obiectul │Impacturi trecute│Intensitate│Impacturi prezente │Intensitate│
│crt.│vizat │ │impacturi │ │impacturi │
│ │ │ │trecute │ │prezente │
│ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼─────────────────┼───────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │- riscurile │ │ │ │
│ │ │conexe legate de │ │ │ │
│ │ │activită- │ │- riscurile conexe │ │
│ │ │ţile de creştere │ │legate de │ │
│ │ │a animalelor │ │activităţi- │ │
│ │ │domestice │ │le de creştere a │ │
│ │ │- afectarea │ │animalelor │ │
│ │ │directă a │ │domestice; │ │
│ │ │indivizilor de │ │- afectarea directă │ │
│ │ │către localnici; │ │a indivizilor de │ │
│ │ │- uciderea │ │către localnici; │ │
│ │ │indivizilor prin │ │- uciderea │ │
│ │ │braconaj │ │indivizilor prin │ │
│ │Canis │utilizarea │ │braconaj - │ │
│1 │lupus - │diferitelor │Medie │utilizarea │Medie │
│ │lupul │tipuri de │ │diferitelor tipuri │ │
│ │ │capcane, │Redusă │de │Redusă │
│ │ │otrăvire; │ │capcane, otrăvire; │ │
│ │ │accidente produse│Medie │accidente produse la│Medie │
│ │ │la │ │desfăşurarea │ │
│ │ │desfăşurarea │ │activităţilor de │ │
│ │ │activităţilor de │ │vânătoare; │ │
│ │ │vânătoare; │ │- îndepărtarea │Medie │
│ │ │- îndepărtarea │Medie │hăţişurilor şi a │ │
│ │ │hăţişurilor şi a │ │crângurilor; │Redusă │
│ │ │crângurilor; │Redusă │- dezvoltarea │ │
│ │ │- dezvoltarea │ │reţelelor de │Redusă │
│ │ │reţelelor de │Redusă │transport şi │ │
│ │ │transport │ │comunicare; │ │
│ │ │şi comunicare; │ │- deranjul produs de│Redusă │
│ │ │- deranjul produs│Redusă │exploataţiile │ │
│ │ │de exploataţiile │ │forestiere în zona │ │
│ │ │forestiere în │ │de reproducere în │ │
│ │ │zona de │ │perioadele │ │
│ │ │reproducere în │ │sensibile; │ │
│ │ │perioadele │ │- prejudicii cauzate│ │
│ │ │sensibile; │ │prin desfăşurarea │ │
│ │ │- prejudicii │ │necorespunzătoare a │ │
│ │ │cauzate prin │ │activităţii de │ │
│ │ │desfăşurarea │ │vânătoare, ce poate │ │
│ │ │necorespunzătoare│ │conduce la │ │
│ │ │a activităţii de │ │densitatea │ │
│ │ │vânătoare, ce │ │populaţională în │ │
│ │ │poate conduce la │ │exces, │ │
│ │ │densitatea │ │rezultând în pagube │ │
│ │ │populaţională în │ │asupra populaţiilor │ │
│ │ │exces, │ │speciilor pradă │ │
│ │ │rezultând în │ │ │ │
│ │ │pagube asupra │ │ │ │
│ │ │populaţiilor │ │ │ │
│ │ │speciilor pradă │ │ │ │
├────┼─────────┼─────────────────┼───────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │- activităţile de│ │ │ │
│ │ │curăţare a │ │ │ │
│ │ │pădurii - │ │ │ │
│ │ │tăierile rase; │ │ │ │
│ │ │- activităţile de│ │ │ │
│ │ │îndepărtare a │ │ │ │
│ │ │lăstărişului - │ │ │ │
│ │ │tăierea şi │ │ │ │
│ │ │eliminarea │ │ │ │
│ │ │subarboretului-ca│ │- activităţile de │ │
│ │ │tratament silvic;│ │curăţare a pădurii │ │
│ │ │- îndepărtarea │ │tăierile rase; │ │
│ │ │arborilor uscaţi │ │- activităţile de │ │
│ │ │sau în │ │îndepărtare a │ │
│ │ │curs de uscare, │ │lăstărişului-tăierea│ │
│ │ │eliminarea │ │şi eliminarea │ │
│ │ │lemnului │ │subarboretului-ca │ │
│ │ │mort, pe picior │ │tratament silvic; │ │
│ │ │şi/sau căzut la │ │- îndepărtarea │ │
│ │ │pământ - ca │ │arborilor uscaţi sau│ │
│ │ │tratament silvic;│ │în │ │
│ │ │uneori │ │curs de uscare, │ │
│ │ │localnicii în │ │eliminarea lemnului │ │
│ │ │zonele limitrofe │ │mort, pe picior şi/ │ │
│ │ │pădurilor "culeg"│ │sau căzut la pământ │ │
│ │ │lemnul mort din │ │- │ │
│ │ │litiera pădurii; │ │- ca tratament │ │
│ │ │- activitatea de │ │silvic; uneori │ │
│ │ │păşunat în pădure│ │localnicii │ │
│ │ │/în │ │în zonele limitrofe │ │
│ │ │zone împădurite │ │pădurilor "culeg" │ │
│ │ │conduce la │ │lemnul mort din │ │
│ │ │degradarea │ │litiera pădurii; │ │
│ │ │vegetaţiei din │ │- activitatea de │ │
│ │ │litieră şi │ │păşunat în pădure/în│ │
│ │ │afectarea │ │zone împădurite │ │
│ │ │subarboretului; │ │conduce la │ │
│ │ │- prejudicii │ │degradarea │ │
│ │Habitatul│cauzate prin │ │vegetaţiei din │ │
│2 │91M0 - │desfăşurarea │Medie │litieră şi afectarea│Medie │
│ │păduri │necorespunzătoare│ │subarboretului; │ │
│ │balcano- │a activităţii de │Redusă │- prejudicii cauzate│Redusă │
│ │panonice │vânătoare, ce │ │prin desfăşurarea │ │
│ │de cer şi│poate conduce la │ │necorespunzătoare a │ │
│ │gorun │densitatea │Redusă │activităţii de │Redusă │
│ │ │populaţională în │ │vânătoare, ce poate │ │
│ │ │exces, │ │conduce la densita- │ │
│ │ │rezultând în │ │tea populaţională în│ │
│ │ │pagube datorate │ │exces, rezultând în │ │
│ │ │populaţiilor prea│ │pagube datorate │ │
│ │ │mari de vânat, │ │populaţiilor prea │Redusă │
│ │ │care │Redusă │mari │ │
│ │ │afectează covorul│ │de vânat, care │ │
│ │ │erbaceu - │ │afectează covorul │ │
│ │ │gramineele │ │erbaceu │Medie │
│ │ │şi ciperaceele, │Medie │- gramineele şi │ │
│ │ │precum şi │ │ciperaceele, precum │ │
│ │ │subarboretul │ │şi │ │
│ │ │şi capacitatea de│ │subarboretul şi │ │
│ │ │regenerare │ │capacitatea de │ │
│ │ │naturală │ │regenerare naturală │ │
│ │ │a pădurilor; │ │a pădurilor; │ │
│ │ │- activităţile │ │- activităţile │ │
│ │ │off-road şi │ │off-road şi │Redusă │
│ │ │deschiderea │ │deschiderea │ │
│ │ │de noi căi de │Redusă │de noi căi de acces │ │
│ │ │acces va conduce │ │va conduce la │ │
│ │ │la │ │degradarea │Medie │
│ │ │degradarea │ │staţională şi │ │
│ │ │staţională şi │Medie │fragmentarea │ │
│ │ │fragmentarea │ │habitatului unor │ │
│ │ │habitatului unor │ │specii; │ │
│ │ │specii; │ │- dezvoltarea │ │
│ │ │- dezvoltarea │ │speciilor invazive │ │
│ │ │speciilor │ │non │ │
│ │ │invazive non - │ │native, alogene, │ │
│ │ │native, alogene, │ │precum: Acer negundo│ │
│ │ │precum: Acer │ │- │ │
│ │ │negundo │ │arţarul american, │ │
│ │ │- arţarul │ │Ambrosia │ │
│ │ │american, │ │artemisiifolia - │ │
│ │ │Ambrosia │ │ambrozia, Ailanthus │Redusă │
│ │ │artemisiifolia - │ │altissima - │ │
│ │ │ambrozia, │ │oţetarul, Conyza │ │
│ │ │Ailanthus │Redusă │canadensis │Redusă │
│ │ │altissima - │ │roiniţa, Melissa │ │
│ │ │oţetarul, Conyza │ │officinalis - │ │
│ │ │canadensis │Redusă │melisa, │ │
│ │ │- roiniţa, │ │Quercus rubra = │ │
│ │ │Melissa │ │Quercus borealis - │ │
│ │ │officinalis - │ │stejarul roşu, │ │
│ │ │melisa, Quercus │ │Prunus cerasifera - │ │
│ │ │rubra = Quercus │ │corcoduşul, Robinia │ │
│ │ │borealis - │ │pseudoacacia - │ │
│ │ │stejarul roşu, │ │salcâmul, Stenactis │ │
│ │ │Prunus │ │annua, conduce la │ │
│ │ │cerasifera │ │degradarea │ │
│ │ │- corcoduşul, │ │structurii │ │
│ │ │Robinia │ │asociaţiilor │ │
│ │ │pseudoacacia │ │vegetale şi │ │
│ │ │- salcâmul, │ │habitatelor, │ │
│ │ │Stenactis annua, │ │conducând şi │ │
│ │ │conduce la │ │la modificări în │ │
│ │ │degradarea │ │structura │ │
│ │ │structurii │ │populaţiilor │ │
│ │ │asociaţiilor │ │speciilor animale; │ │
│ │ │vegetale şi │ │- daune cauzate de │ │
│ │ │habitatelor, │ │erbivore, inclusiv │ │
│ │ │conducând şi │ │specii de vânat şi │ │
│ │ │la modificări în │ │pagube produse de │ │
│ │ │structura │ │erbivore covorului │ │
│ │ │populaţiilor │ │vegetal; │ │
│ │ │speciilor │ │- deşeurile de orice│ │
│ │ │animale; │ │fel, degradează │ │
│ │ │- daune cauzate │ │calitatea │ │
│ │ │de erbivore, │ │habitatului şi │ │
│ │ │inclusiv │ │afectează │ │
│ │ │specii de vânat │ │peisajul. │ │
│ │ │şi pagube produse│ │ │ │
│ │ │de │ │ │ │
│ │ │erbivore │ │ │ │
│ │ │covorului │ │ │ │
│ │ │vegetal; │ │ │ │
│ │ │- deşeurile de │ │ │ │
│ │ │orice fel, │ │ │ │
│ │ │degradează │ │ │ │
│ │ │calitatea │ │ │ │
│ │ │habitatului şi │ │ │ │
│ │ │afectează │ │ │ │
│ │ │peisajul. │ │ │ │
├────┼─────────┼─────────────────┼───────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │- activităţile de│ │ │ │
│ │ │curăţare a │ │ │ │
│ │ │pădurii - │ │ │ │
│ │ │tăierile rase; │ │ │ │
│ │ │- activităţile de│ │ │ │
│ │ │îndepărtare a │ │ │ │
│ │ │lăstărişului - │ │ │ │
│ │ │tăierea şi │ │ │ │
│ │ │eliminarea │ │ │ │
│ │ │subarboretului - │ │- activităţile de │ │
│ │ │ca tratament │ │curăţare a pădurii -│ │
│ │ │silvic; │ │tăierile rase; │ │
│ │ │- îndepărtarea │ │- activităţile de │ │
│ │ │arborilor uscaţi │ │îndepărtare a │ │
│ │ │sau în │ │lăstărişului - │ │
│ │ │curs de uscare - │ │tăierea şi │ │
│ │ │eliminarea │ │eliminarea │ │
│ │ │lemnului │ │subarboretului-ca │ │
│ │ │mort, pe picior │ │tratament silvic; │ │
│ │ │şi/sau căzut la │ │- îndepărtarea │ │
│ │ │pământ - ca │ │arborilor uscaţi sau│ │
│ │ │tratament silvic;│ │în │ │
│ │ │uneori │ │curs de │ │
│ │ │localnicii în │ │uscare-eliminarea │ │
│ │ │zonele limitrofe │ │lemnului mort, │ │
│ │ │pădurilor "culeg"│ │pe picior şi/sau │ │
│ │ │lemnul mort din │ │căzut la pământ - ca│ │
│ │ │litiera pădurii; │ │tratament silvic; │ │
│ │ │- prejudicii │ │uneori localnicii în│ │
│ │ │cauzate prin │ │zonele limitrofe │ │
│ │ │desfăşurarea │ │pădurilor "culeg" │ │
│ │ │necorespunzătoare│ │lemnul mort din │ │
│ │Habitatul│a activităţii de │ │litiera pădurii; │ │
│ │91Y0 - │vânătoare, ce │ │- prejudicii cauzate│ │
│3 │păduri │poate conduce la │Medie │prin desfăşurarea │Medie │
│ │dacice │densi- │ │necorespunzătoare a │ │
│ │de stejar│tatea │Medie │activităţii de │Medie │
│ │şi carpen│populaţională în │ │vânătoare, ce poate │ │
│ │ │exces, │ │conduce la │ │
│ │ │rezultând în │Medie │densitatea │Medie │
│ │ │pagube datorate │ │populaţională în │ │
│ │ │populaţiilor prea│ │exces, │ │
│ │ │mari de vânat, │ │rezultând în pagube │ │
│ │ │care │ │datorate populaţii- │ │
│ │ │afectează covorul│ │lor prea mari de │ │
│ │ │erbaceu - │ │vânat, care │Redusă │
│ │ │gramineele │Redusă │afectează │ │
│ │ │şi ciperaceele, │ │covorul erbaceu - │ │
│ │ │precum şi │ │gramineele şi │ │
│ │ │subarboretul │ │ciperaceele, precum │ │
│ │ │şi capacitatea de│ │şi subarboretul şi │ │
│ │ │regenerare │ │capacitatea de │ │
│ │ │naturală │ │regenerare naturală │ │
│ │ │a pădurilor; │ │a │ │
│ │ │- dezvoltarea │ │pădurilor; │ │
│ │ │speciilor │ │- dezvoltarea │Ridicată │
│ │ │invazive non- │Ridicată │speciilor invazive │ │
│ │ │native, alogene, │ │non- │ │
│ │ │precum: Acer │ │native, alogene, │ │
│ │ │negundo │ │precum: Acer negundo│ │
│ │ │- arţarul │ │- │ │
│ │ │american, │ │arţarul american, │ │
│ │ │Ambrosia │ │Ambrosia │ │
│ │ │artemisiifolia - │ │artemisiifolia - │ │
│ │ │ambrozia, │ │ambrozia, Ailanthus │ │
│ │ │Ailanthus │ │altissima - │ │
│ │ │altissima - │ │oţetarul, Erigeron │ │
│ │ │oţetarul, │ │canadensis, Melissa │ │
│ │ │Erigeron │ │officinalis - │ │
│ │ │canadensis, │ │melisa, Quercus │Redusă │
│ │ │Melissa │Redusă │rubra = Quercus │ │
│ │ │officinalis - │ │borealis │ │
│ │ │melisa, Quercus │ │- stejarul roşu, │Medie │
│ │ │rubra = Quercus │Medie │Prunus cerasifera - │ │
│ │ │borealis - │ │cireşul, Robinia │ │
│ │ │stejarul roşu, │ │pseudoacacia - │ │
│ │ │Prunus │ │salcâmul, Stenactis │ │
│ │ │cerasifera - │ │annua, conduce la │ │
│ │ │cireşul, Robinia │ │degradarea │ │
│ │ │pseudoacacia - │ │structurii │ │
│ │ │salcâmul, │ │asociaţiilor │ │
│ │ │Stenactis │ │vegetale şi │ │
│ │ │annua, conduce la│ │habitatelor, │ │
│ │ │degradarea │ │conducând şi la │ │
│ │ │structurii │ │modificări în │ │
│ │ │asociaţiilor │ │structura │ │
│ │ │vegetale şi │ │populaţiilor │ │
│ │ │habitatelor, │ │speciilor animale; │ │
│ │ │conducând şi la │ │- daune cauzate de │ │
│ │ │modificări în │ │erbivore, inclusiv │ │
│ │ │structura │ │specii de vânat şi │ │
│ │ │populaţiilor │ │pagube produse de │ │
│ │ │speciilor │ │erbivore covorului │ │
│ │ │animale; │ │vegetal; │ │
│ │ │- daune cauzate │ │- deşeurile de orice│ │
│ │ │de erbivore, │ │fel, degradează │ │
│ │ │inclusiv │ │calitatea │ │
│ │ │specii de vânat │ │habitatului şi │ │
│ │ │şi pagube produse│ │afectează │ │
│ │ │de │ │peisajul. │ │
│ │ │erbivore │ │ │ │
│ │ │covorului │ │ │ │
│ │ │vegetal; │ │ │ │
│ │ │- deşeurile de │ │ │ │
│ │ │orice fel, │ │ │ │
│ │ │degradează │ │ │ │
│ │ │calitatea │ │ │ │
│ │ │habitatului şi │ │ │ │
│ │ │afectează │ │ │ │
│ │ │peisajul. │ │ │ │
├────┼─────────┼─────────────────┼───────────┼────────────────────┼───────────┤
│ │ │- activităţile de│ │ │ │
│ │ │curăţare a │ │ │ │
│ │ │pădurii - │ │- activităţile de │ │
│ │ │tăierile rase; │ │curăţare a pădurii -│ │
│ │ │- activităţile │ │tăierile rase; │ │
│ │ │off-road şi │ │- activităţile off │ │
│4 │Peisajul │deschiderea │Medie │road şi deschiderea │Medie │
│ │ │de noi căi de │ │de noi căi de acces │ │
│ │ │acces va conduce │Redusă │va conduce la │Redusă │
│ │ │la │ │degradarea │ │
│ │ │degradarea │ │staţională şi │ │
│ │ │staţională şi │ │fragmentarea │ │
│ │ │fragmentarea │Redusă │habitatului unor │Redusă │
│ │ │habitatului unor │ │specii; │ │
│ │ │specii; │ │- deşeurile de orice│ │
│ │ │- deşeurile de │ │fel, degradează │ │
│ │ │orice fel, │ │calitatea │ │
│ │ │degradează │ │habitatului şi │ │
│ │ │calitatea │ │afectează │ │
│ │ │habitatului şi │ │peisajul. │ │
│ │ │afectează │ │ │ │
│ │ │peisajul. │ │ │ │
└────┴─────────┴─────────────────┴───────────┴────────────────────┴───────────┘
Harta impacturilor trecute şi prezente din cuprinsul şi din vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 18. 2.4.2.2. Ameninţări - impacturi viitoare previzibile Tabel nr. 4 Ameninţări - impacturi viitoare previzibile
┌────┬───────────┬────────────────────┬─────────────┐
│ │Obiectul │Ameninţări - │Intensitate │
│Nr. │vizat │Impacturi viitoare │ameninţărilor│
│crt.│ │previzibile │- │
│ │ │ │impacturilor │
│ │ │ │viitoare │
│ │ │ │previzibile │
│ │ │ │ │
├────┼───────────┼────────────────────┼─────────────┤
│ │ │- riscurile conexe │ │
│ │ │legate de │ │
│ │ │activităţile de │ │
│ │ │creştere a │ │
│ │ │animalelor │ │
│ │ │domestice; │ │
│ │ │- afectarea directă │ │
│ │ │a indivizilor de │ │
│ │ │către localnici; │ │
│ │ │- uciderea │ │
│ │ │indivizilor prin │ │
│1 │Canis │braconaj-utilizarea │Medie │
│ │lupus-lupul│diferi- │ │
│ │ │telor tipuri de │Medie │
│ │ │capcane, otrăvire; │Medie │
│ │ │accidente produse la│ │
│ │ │desfăşurarea │ │
│ │ │activităţilor de │Redusă │
│ │ │vânătoare; │Ridicată │
│ │ │- îndepărtarea │Redusă │
│ │ │hăţişurilor şi a │ │
│ │ │crângurilor; │ │
│ │ │- dezvoltarea │ │
│ │ │reţelelor de │ │
│ │ │transport şi │ │
│ │ │comunicare; │ │
│ │ │- deranjul produs de│ │
│ │ │exploataţiile │ │
│ │ │forestiere în zona │ │
│ │ │de │ │
│ │ │reproducere în │ │
│ │ │perioadele │ │
│ │ │sensibile. │ │
├────┼───────────┼────────────────────┼─────────────┤
│ │ │- activităţile de │ │
│ │ │curăţare a │ │
│ │ │pădurii-tăierile │ │
│ │ │rase; │ │
│ │ │- activităţile de │ │
│ │ │îndepărtare a │ │
│ │ │lăstărişului-tăierea│ │
│ │ │şi │ │
│ │ │eliminarea │ │
│ │ │subarboretului-ca │ │
│ │ │tratament silvic; │ │
│ │ │- îndepărtarea │ │
│ │ │arborilor uscaţi sau│ │
│ │ │în curs de uscare - │ │
│ │ │eliminarea lemnului │ │
│ │ │mort, pe picior şi/ │ │
│ │ │sau căzut la │ │
│ │ │pământ - ca │ │
│ │ │tratament silvic; │ │
│ │ │uneori localnicii în│ │
│ │ │zonele │ │
│ │ │limitrofe pădurilor │ │
│ │ │"culeg" lemnul mort │ │
│ │ │din litiera │ │
│ │ │pădurii; │ │
│ │Habitatul │- activitatea de │ │
│ │91M0 - │păşunat în pădure/în│ │
│2 │păduri │zone împădurite │Redusă │
│ │balcano - │conduce la │Redusă │
│ │panonice de│degradarea │ │
│ │cer şi │vegetaţiei din │Redusă │
│ │gorun │litieră şi │ │
│ │ │afectarea │ │
│ │ │subarboretului; │ │
│ │ │- activităţile │ │
│ │ │off-road şi │ │
│ │ │deschiderea de noi │Redusă │
│ │ │căi de │ │
│ │ │acces va conduce la │ │
│ │ │degradarea │Redusă │
│ │ │staţională şi │ │
│ │ │fragmentarea │ │
│ │ │habitatului unor │Medie │
│ │ │specii; │ │
│ │ │- dezvoltarea │ │
│ │ │speciilor invazive │ │
│ │ │non-native, alogene,│ │
│ │ │precum: Acer negundo│ │
│ │ │- arţarul american, │ │
│ │ │Ambrosia │ │
│ │ │artemisiifolia - │ │
│ │ │ambrozia, Ailanthus │ │
│ │ │altissima - │Redusă │
│ │ │oţetarul, Erigeron │ │
│ │ │canadensis, Melissa │ │
│ │ │officinalis - │ │
│ │ │melisa, Quercus │ │
│ │ │rubra = Quercus │ │
│ │ │borealis - stejarul │ │
│ │ │roşu, Prunus │ │
│ │ │cerasifera - │ │
│ │ │cireşul, Robinia │ │
│ │ │pseudoacacia │ │
│ │ │- salcâmul, │ │
│ │ │Stenactis annua, │ │
│ │ │conduce la │ │
│ │ │degradarea │ │
│ │ │structurii │ │
│ │ │asociaţiilor │ │
│ │ │vegetale şi │ │
│ │ │habitatelor, │ │
│ │ │conducând şi la │ │
│ │ │modificări în │ │
│ │ │structura │ │
│ │ │populaţiilor │ │
│ │ │speciilor animale; │ │
│ │ │- deşeurile de orice│ │
│ │ │fel, degradează │ │
│ │ │calitatea │ │
│ │ │habitatului şi │ │
│ │ │afectează peisajul. │ │
├────┼───────────┼────────────────────┼─────────────┤
│ │ │- activităţile de │ │
│ │ │curăţare a │ │
│ │ │pădurii-tăierile │ │
│ │ │rase; │ │
│ │ │- activităţile de │ │
│ │ │îndepărtare a │ │
│ │ │lăstărişului-tăierea│ │
│ │ │şi │ │
│ │ │eliminarea │ │
│ │ │subarboretului-ca │ │
│ │ │tratament silvic; │ │
│ │ │- îndepărtarea │ │
│ │ │arborilor uscaţi sau│ │
│ │ │în curs de uscare - │ │
│ │ │eliminarea lemnului │ │
│ │ │mort, pe picior şi/ │ │
│ │ │sau căzut la │ │
│ │ │pământ - ca │ │
│ │ │tratament silvic; │ │
│ │Habitatul │uneori localnicii │ │
│3 │91Y0 - │în zonele limitrofe │Redusă │
│ │păduri │pădurilor "culeg" │Redusă │
│ │dacice de │lemnul mort din │ │
│ │stejar şi │litiera pădurii; │Redusă │
│ │carpen │- dezvoltarea │ │
│ │ │speciilor invazive │ │
│ │ │non-native, alogene,│ │
│ │ │precum: Acer negundo│ │
│ │ │- arţarul american, │Medie │
│ │ │Ambrosia │ │
│ │ │artemisiifolia - │ │
│ │ │ambrozia, Ailanthus │ │
│ │ │altissima - │ │
│ │ │oţetarul, Erigeron │ │
│ │ │canadensis, Melissa │ │
│ │ │officinalis - │ │
│ │ │melisa, Quercus │ │
│ │ │rubra = Quercus │ │
│ │ │borealis - stejarul │Redusă │
│ │ │roşu, Prunus │ │
│ │ │cerasifera - │ │
│ │ │cireşul, Robinia │ │
│ │ │pseudoacacia │ │
│ │ │- salcâmul, │ │
│ │ │Stenactis annua, │ │
│ │ │conduce la │ │
│ │ │degradarea │ │
│ │ │structurii │ │
│ │ │asociaţiilor │ │
│ │ │vegetale şi │ │
│ │ │habitatelor, │ │
│ │ │conducând şi la │ │
│ │ │modificări în │ │
│ │ │structura │ │
│ │ │populaţiilor │ │
│ │ │speciilor animale; │ │
│ │ │- deşeurile de orice│ │
│ │ │fel, degradează │ │
│ │ │calitatea │ │
│ │ │habitatului şi │ │
│ │ │afectează peisajul. │ │
├────┼───────────┼────────────────────┼─────────────┤
│ │ │- activităţile de │ │
│ │ │curăţare a │ │
│ │ │pădurii-tăierile │ │
│ │ │rase; │ │
│ │ │- activităţile │ │
│ │ │off-road şi │ │
│4 │Peisajul │deschiderea de noi │Redusă │
│ │ │căi de │Redusă │
│ │ │acces va conduce la │ │
│ │ │degradarea │ │
│ │ │staţională şi │Redusă │
│ │ │fragmentarea │ │
│ │ │habitatului unor │ │
│ │ │specii; │ │
│ │ │- deşeurile de orice│ │
│ │ │fel, degradează │ │
│ │ │calitatea │ │
│ │ │habitatului şi │ │
│ │ │afectează peisajul. │ │
└────┴───────────┴────────────────────┴─────────────┘
Harta ameninţărilor impacturilor viitoare previzibile din cuprinsul şi din vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 19. CAP. 3 EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ 1. 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun - Descrierea generală: Păduri subcontinentale xero-termofile de Quercus cerris, Q. petraea sau Q. frainetto şi alte specii de stejari caducifoliaţi, local păduri de Q. pedunculiflora sau Q. virgiliana, din Câmpia Panonică, dealurile şi câmpiile din vestul şi sudul României, zonele deluroase din nordul Balcanilor şi din etajul supra mediteranean al nord estului Greciei continentale, din Anatolia supra mediteraneană şi munţii de mică înălţime cu Acer tataricum. Sunt distribuite în general la altitudini cuprinse între 250 şi 600, 800 m, deasupra nivelului mării şi dezvoltate pe substrate diferite: călcare, andezite, bazalt, loess, argilă, nisip şi altele asemenea, pe soluri brune, slab acide, de obicei profunde. – Specii caracteristice: Quercus petraea-gorun, Quercus dalechampii, Quercus polycarpa, Quercus cerris-cerul, Quercus frainetto-gârniţa, Acer tataricum, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Festuca heterophylla, Carex montana, Poa nemoralis, Potentilla alba, Potentilla micrantha, Tanacetum corymbosum, Campanula persicifolia, Digitalis grandiflora, Vicia cassubica, Viscaria vulgaris, Lychnis coronaria, Achillea distans, Achillea nobilis, Silene nutans, Silene viridiflora, Hieracium racemosum, Hieracium sabaudum, Galium schultesii, Lathyrus niger, Veratrum nigrum, Peucedanum oreoselinum şi altele asemenea. La nivel naţional habitatul ocupă 527000 ha. Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată este de 4.246,24 ha. Habitatul 91M0 ocupă cea mai mare parte a suprafeţelor împădurite din sit, predominând net faţă de celălalt habitat de pădure - 91Y0. Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional este de circa 0,80%. Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată este de 4.246,24 ha. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată este aproximativ egal. Fiind vorba de prima operaţie de cartare a habitatelor în sit şi deoarece habitatul este cel mai întins dintre cele două prezente pe toată suprafaţa sitului, se consideră ca suprafaţă de referinţă pentru starea favorabilă cea rezultată din măsurătorile şi estimările realizate. Harta de distribuţie a habitatului 91M0 în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 1. Structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice nu se află în condiţii bune, dar nici mai mult de 25% din suprafaţa tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale, incluzând şi speciile sale tipice. Dinamica suprafeţelor ocupate de habitat este staţionară, ca urmare a faptului că impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat. Perspectivele habitatului 91M0 în viitor sunt favorabile. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată. Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este favorabilă. Starea generală de conservare a habitatului 91M0 - păduri balcano panonice de cer şi gorun este inadecvată. Tendinţa stării de conservare generale a habitatului 91M0 este de îmbunătăţire. 2. 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen - Descrierea generală: Păduri de carpen, Carpinus betulus şi diverse specii de Quercus, de pe versanţii şi piemonturile Carpaţilor Orientali şi Meridionali, şi din podişurile din vestul Ucrainei; păduri extrazonale, adesea de stejar şi carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto, din zona de silvostepă est - panonică şi vest - pontică şi din dealurile pre - pontice din sud - estul Europei. Acestea se caracterizează printr un amestec de specii submediteraneene de Quercion frainetto şi de specii pontice - euxinice. – Specii caracteristice: Specii caracteristice acestor păduri sunt Carpinus betulus - carpen, Quercus robur - stejar pedunculat, Quercus petraea - gorun, Quercus dalechampii, Quercus cerris - cer, Quercus frainetto - gârniţă, Tilia tomentosa - tei argintiu, Pyrus pyraster - păr, Pyrus malus - măr, Acer stevenii, Lonicera caprifolium, Cotinus coggygria - cătina, Stellaria holostea - stelaria, Carex pilosa, C. brevicollis, Carpesium cernuum, Dentaria bulbifera, Galium schultesii, Festuca heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus hallersteinii, Melampyrum bihariense, Aposeris foetida, Helleborus odorus - spânz. La nivel naţional habitatul ocupă 560000 ha. Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată este de circa 150 ha. Habitatul 91Y0 ocupă o suprafaţă mult mai mică din sit, predominând habitatul 91M0. Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional este de circa 0,026%. Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată este de 200 ha. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată este mai mare în favoarea suprafeţei de referinţă, indicând o reducerii a suprafeţei habitatului în timp. Valoarea de cca. 200 ha este o estimare pornind de la: suprafaţa actuală ocupată de habitat; faptul că staţiunile cu caracteristici similare celor ocupate de habitat ocupă suprafeţe mai mari; extinderea în sit a celorlalte specii care însoţesc carpenul-gorun, stejar, frasin. Harta de distribuţie a habitatului 91Y0 în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 2. Structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice nu se află în condiţii bune, dar nici mai mult de 25% din suprafaţa tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale, incluzând şi speciile sale tipice. Dinamica suprafeţelor indică faptul că există schimbări în tiparul de distribuţie al suprafeţelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate, dar acestea nu sunt nici majore, nici nesemnificative. Perspectivele habitatului 91M0 în viitor sunt favorabile. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată. Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este favorabilă. Starea generală de conservare a habitatului 91Y0 - păduri balcano-panonice de cer şi gorun este inadecvată. Tendinţa stării de conservare generale a habitatului 91Y0 este stabilă. 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 1. Canis lupus - lupul Lupul este un mamifer, carnivor, de talie mare, cu corpul acoperit de o blană relativ lungă, de culoare brun cenuşie, aparţinând familiei Canidae. Ecologie şi comportament Lupii trăiesc în arealuri dintre cele mai diverse şi extinse, demonstrând capacitatea speciei de a se adapta la condiţii extreme de habitate. Când lupii depind de ungulatele sălbatice ca bază prăzii lor, habitatul speciei este acelaşi habitat cu al prăzii lor. Calitatea habitatului lor, ar trebui să fie interpretată în termeni de perturbare umană, densitate de pradă şi suprafaţa de teren. În general, zone vaste împădurite sunt deosebit de potrivite pentru lupii din Europa, deşi lupul nu este condiţionat o specie de pădure. Densitate de drumuri a fost folosită ca un factor critic în ceea ce priveşte habitatul şi s-a demonstrat că densitatea de lupi este influenţată de un anumit nivel de densitate rutieră; cu toate acestea, această relaţie presupune stabilirea unui număr necunoscut de alţi factori legaţi de habitat, ce se ascunde sub variabila "densitatea drumurilor", de exemplu, uz uman al drumurilor, atitudini umane, efectele ale drumurile asupra prăzii. Haitele de lupi ocupă zone cu mare acoperire forestieră, densitate mai mică a oamenilor, densitate mai mare de cerb - Cervus elaphus. Adăpostul, cel mai adesea, se află într-o zonă mai puţin accidentată a versanţilor şi în apropierea unei surse de apă. Vizuina este de obicei un tunel deschis, ce duce la o cameră mai largă. Pot fi întâlnite şi alte tipuri de vizuini: grote, scorburi, vizuini de vulpe, o depresiune pe sol. Lupii vor schimba vizuina dacă aceasta devine infestată cu paraziţi sau este deranjată. Construirea vizuinii poate începe încă din toamnă. Adăposturile sunt localizate în general la distanţă faţă de zonele periferice ale teritoriului haitei unde sunt posibile altercaţii cu haitele vecine. Masculul alfa protejează activ vizuina alungând prădătorii, dar o părăseşte dacă apare deranjul uman. Hrană - Lupii sunt animale de pradă oportuniste care se hrănesc în principal cu ungulate, deşi ele prădează şi mamifere de talie mică. Castorii sunt o specie deosebit de importantă ca pradă secundară. Lupii pradă, de asemenea, efectivele de animale domestice. Dieta lupului este foarte diversă; este un generalist adevărat şi se hrăneşte oportunist cu tot ceea ce este cel mai disponibil în habitatul său. Hrana sa poate include pradă mare, cum ar fi cerb şi mistreţ, sau vertebrate mici, nevertebrate, legume şi carcase de animale. În mod normal, un lup are nevoie de 3 până la 5 kg de carne pe zi, deşi poate posti timp de mai multe zile, atunci când hrana nu este disponibilă. Un lup este activ sexual atunci când atinge vârsta de doi ani. Estrul durează 5 - 7 zile o dată pe an, de obicei, între ianuarie şi martie. Fătarea are loc după 60 - 62 zile şi numărul de pui variază între 1 şi 11 pui. În general, o singură fătare are loc într-o haită. Împerecherea având loc la sfârşitul iernii februarie-martie, puii se nasc într-un adăpost după o gestaţie de 63 zile, la sfârşitul lunii martie-aprilie. Lupii sunt animale teritoriale şi fiecare haită apără în mod activ teritoriul său împotriva lupilor din haite vecine. O haită include în medie 7 lupi, 2 până la 15 ani, în funcţie de productivitate, succesul dispersiei şi densitatea prăzii. În Europa, numărul membrilor haitei depinde în principal de reglementările practicate de oameni, iar haitele mari sunt extrem de rare. În România lupii au o prezenţă permanentă şi ocazională pe circa 57000 kmp. Aceste suprafeţe ocupă circa 20 25% din suprafaţa României şi sunt localizate în zonele montane şi de deal ale Carpaţilor. Distribuţia continuă de a lungul Carpaţilor este din ce în ce mai mult fragmentată de noile dezvoltări de infrastructură extinderea localităţilor, construirea drumurilor expres, dezvoltarea infrastructurii turistice în anumite zone. La nivelul sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, lupul ocupă integral suprafaţa acestuia, pe care o foloseşte atât pentru hrănire, adăpost, cât şi pentru reproducere. Harta de distribuţie a populaţiei şi habitatului speciei Canis lupus - lupul în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr. 3. Specia a fost observată pe teritoriul sitului. Populaţia estimată a speciei lup în situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este de minim 3 şi maxim 15 indivizi, reprezentând sub 1% din populaţia naţională. Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei, este de menţinere a efectivelor populaţiilor de lup, respectiv a suprafeţei habitatelor sale. Populaţia actuală prezintă tendinţe de menţinere la nivelul arealului pe care populaţia îl ocupă, nefiind observată nici o perspectivă de migraţie a speciei în alte zone adiacente, decât dispersia tinerilor în alte suprafeţe, sau chiar în suprafaţa SCI-ului. Structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea se încadrează în limite normale. Populaţia de referinţă favorabilă la nivelul sitului este de 3-4 indivizi, indicând o potenţială suprapopulare a sitului. Dinamica populaţiei reprezintă totalitatea schimbărilor suferite de o populaţie ca urmare a mai multor factori. Poate fi o urmare a bilanţului natural - reprezentat de raportul dintre natalitate şi mortalitate, al celui migratoriu - raportul dintre emigrare, indivizii care pleacă şi imigrare, indivizii care vin, care se stabilesc. Acestea induc modificări în structura şi distribuţia teritorială a populaţiei. Pe lângă factorii naturali care acţionează permanent asupra populaţiei speciilor studiate, factorul uman perturbator se suprapune, pe alocuri. Dinamica populaţiei de lup este influenţată de impactul activităţilor antropice, calitatea habitatului, în special disponibilitatea şi calitatea adăposturilor şi locurilor pentru vizuini, abundenţa speciilor pradă, densitatea şi distribuţia căilor rutiere, dispersia spaţială şi temporală a exploatărilor forestiere, braconaj. Suprafaţa actuală a habitatului speciei în sit este de 4502 ha. Suprafaţa adecvată de referinţă a habitatului speciei este de 1500-2000 ha, rezultând că sunt îndeplinite condiţiile de habitat necesare asigurării pe termen lung a speciei. Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei indică faptul că suprafeţele habitatului speciei se menţin relativ constante din punct de vedere al calităţii şi al dinamicii. Dinamica suprafeţelor este influenţată de impactul activităţilor antropice, densitatea şi distribuţia căilor rutiere, dispersia spaţială şi temporală a exploatărilor forestiere. Perspectivele speciei lup în viitor sunt favorabile. Viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată. Starea de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este favorabilă. Starea generală de conservare a speciei lup - Canis lupus este favorabilă. Tendinţa stării de conservare generale a speciei lup este de menţinere în aceeaşi parametri, adică este stabilă. CAP. 4 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management Prezentul plan de management are ca scop stabilirea măsurilor de management necesare a fi aplicate pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară listate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice ale comunităţilor locale. 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi 4.2.1. Obiectiv general Obiectivul general al planului de management este menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară care se constituie în obiective de conservare pentru situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi promovarea dezvoltării durabile a comunităţilor locale. 4.2.1.1. Obiective specifice Obiectiv specific 1: Asigurarea gestionării eficiente a sitului, prin: - Stabilirea măsurilor de management necesare desfăşurării activităţilor de pază; Monitorizare activităţilor antropice de către personalul desemnat de la nivelul custodelui ariei naturale protejate. Stabilirea unor măsuri concrete de implicare a factorilor interesaţi. Obiectiv specific 2 Asigurarea stării de conservare favorabile pentru speciile şi habitatele de importanţă comunitară din situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, prin: - Îmbunătăţirea stării de conservare pentru 10% din suprafeţele ocupate de habitatele de importanţă comunitară 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun şi 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor de importanţă comunitară în aria naturală protejată. Acţiuni concrete de îmbunătăţire şi de menţinere a stării de conservare a habitatelor 91M0 şi 91Y0. – Menţinerea stării de conservare pentru specia Canis lupus lup. Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de lup din situl Natura 2000 şi din vecinătatea acestuia. Acţiuni concrete de menţinere a stării de conservare a lupului în Pădurea Neudorfului. Obiectiv specific 3: Contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice ale comunităţilor locale, prin: - Promovarea turismului durabil şi prin monitorizarea activităţilor turistice la nivelul sitului Natura 2000 şi din vecinătatea acestuia. Desfăşurarea de acţiuni concrete de promovare a sitului şi a valorilor culturale locale. Obiectiv specific 4: Îmbunătăţirea bazei de cunoaştere a sitului Natura 2000 şi creşterea gradului de conştientizarea publicului, faţă de obiectivele de conservare ale ariei protejate, prin: - Acţiuni de conştientizare şi educaţie ecologică în cadrul comunităţilor locale; – Activităţi de pregătire specifică a personalului desemnat al custodelui; – Desfăşurarea de acţiuni concrete de cercetare în domeniul conservării biodiversităţii şi gestiunii resurselor naturale. Monitorizarea activităţilor de cercetare la nivelul sitului Natura 2000 şi din vecinătatea acestuia. Activităţile corespunzătoare obiectivelor specifice stabilite sunt cele menţionate în capitolul următor, planul activităţilor. CAP. 5 PLANUL DE ACTIVITĂŢI 5.1. Activităţi de management Activităţi aferente obiectivului specific 1: Asigurarea gestionării eficiente a sitului. Tabel nr. 5 Activităţi de management
┌────┬────────────────┬────┬─────────┬───────────┬─────────────┬────────────────────────────┐
│Nr. │Activitatea │Pri-│Perioada │Responsabil│Indicator │Resurse necesare**) │
│crt.│ │ori-│5*) │ │ │ │
│ │ │tate│ │ │ │ │
│ │ │*) │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────┼─────────┼───────────┼─────────────┼──────────┬───────────┬─────┤
│ │ │ │ │ │ │Financiare│Materiale │Umane│
│ │ │ │ │ │ │***) │ │4*) │
├────┼────────────────┼────┼─────────┼───────────┼─────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Implementarea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │planului de pază│ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi supraveghere │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │pe teritoriul │ │ │ │ │ │autoturism │ │
│ │ariei naturale │ │ │ │Număr de │ │teren, 1 │ │
│1 │protejate, │1 │permanent│Excelsior │vizite în │500000 │GPS, 1 │5 │
│ │pentru │ │ │ │teren/an = │ │dronă cu │ │
│ │identificarea şi│ │ │ │minim 60. │ │cameră │ │
│ │soluţionarea │ │ │ │ │ │foto şi IR,│ │
│ │problemelor │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │privind impactul│ │ │ │ │ │echipament │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │teren │ │
│ │umane asupra │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor şi │ │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatelor. │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────┼─────────┼───────────┼─────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Monitorizarea cu│ │ │ │ │ │1 │ │
│ │specialişti, │ │ │ │ │ │autoturism │ │
│ │rangeri şi │ │ │ │Număr de │ │teren, 1 │ │
│2 │voluntari a │1 │permanent│Excelsior │vizite în │650000 │GPS, 1 │7 │
│ │speciilor şi │ │ │ │teren/an = │ │dronă cu │ │
│ │habitatelor de │ │ │ │minim 60. │ │cameră │ │
│ │interes │ │ │ │ │ │foto şi IR,│ │
│ │comunitar. │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │aparat │ │
│ │ │ │ │ │ │ │foto, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │echipament │ │
│ │ │ │ │ │ │ │teren │ │
├────┼────────────────┼────┼─────────┼───────────┼─────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │documentaţiilor │ │ │ │Număr de │ │ │ │
│3 │planurilor şi │1 │permanent│Excelsior │documenta- │ │ │ │
│ │proiectelor │ │ │ │ţii de │ │ │ │
│ │pentru care se │ │ │ │avizare │0,00 │sediu │3 │
│ │solicită avizul │ │ │ │primite │ │ │ │
│ │custodelui. │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────┼─────────┼───────────┼─────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Verificarea în │ │ │ │ │ │ │ │
│ │teren a │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │măsurilor de │ │ │ │Număr de │ │autoturism │ │
│ │conservare │ │ │ │vizite în │ │te- │ │
│ │propuse pentru │ │ │ │teren pentru │ │ren, 1 GPS,│ │
│4 │reducerea │1 │permanent│Excelsior │verifi- │10000 │1 │5 │
│ │impactului │ │ │ │carea │ │dronă cu │ │
│ │asupra │ │ │ │aplicării │ │cameră │ │
│ │biodiversităţii │ │ │ │măsurilor din│ │foto şi IR,│ │
│ │a planurilor şi │ │ │ │avize │ │1 │ │
│ │proiectelor │ │ │ │= nr. avize │ │aparat │ │
│ │pentru care s-a │ │ │ │emise │ │foto, │ │
│ │solicitat avizul│ │ │ │ │ │echipament │ │
│ │custodelui. │ │ │ │ │ │teren │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────┼─────────┼───────────┼─────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │avizelor │ │ │ │ │ │ │ │
│5 │custodelui │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru planuri- │ │ │ │ │ │ │ │
│ │le şi proiectele│1 │permanent│Excelsior │Număr de │0, 00 6*) │sediu │3 │
│ │cu potenţial │ │ │ │avize emise │ │ │ │
│ │impact asupra │ │ │ │ │ │ │ │
│ │biodiversităţii.│ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────┼─────────┼───────────┼─────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Verificarea în │ │ │ │ │ │ │ │
│ │teren a │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aplicării │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │măsurilor de │ │ │ │ │ │autoturism │ │
│ │reducere a │ │ │ │ │ │teren, 1 │ │
│6 │impactului │1 │permanent│Excelsior │Număr de │5000 │GPS, 1 │ │
│ │menţionate în │ │ │ │vizite în │ │dronă cu │ │
│ │avizele │ │ │ │teren │ │cameră │ │
│ │acordate pentru │ │ │ │ │ │foto şi IR,│ │
│ │planuri şi │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │proiecte cu │ │ │ │ │ │aparat │5 │
│ │poten- │ │ │ │ │ │foto, │ │
│ │ţial impact │ │ │ │ │ │echipament │ │
│ │asupra │ │ │ │ │ │teren │ │
│ │biodiversităţii.│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────┼─────────┼───────────┼─────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Comunicarea cu │ │ │ │Număr │ │1 │ │
│ │terţe părţi cu │ │ │ │înregistrări │ │autoturism,│ │
│7 │privire la acti-│3 │permanent│Excelsior │în registrul │1000 │5 │5 │
│ │vitatea de │ │ │ │de │ │telefoane, │ │
│ │custodie a │ │ │ │intrări/ │ │1 fax, │ │
│ │ariilor naturale│ │ │ │ieşiri │ │5 computere│ │
│ │protejate. │ │ │ │documente │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────┼─────────┼───────────┼─────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Participarea la │ │ │ │ │ │ │ │
│ │instructaje │ │ │ │Număr de │ │ │ │
│8 │privind │2 │permanent│Excelsior │cursuri şi │5000 │1 │5 │
│ │managemen- │ │ │ │trening-uri │ │autoturism,│ │
│ │tul ariilor │ │ │ │la care │ │5 computere│ │
│ │naturale │ │ │ │au participat│ │ │ │
│ │protejate. │ │ │ │rangerii şi │ │ │ │
│ │ │ │ │ │membrii │ │ │ │
│ │ │ │ │ │asociaţiei │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────┼─────────┼───────────┼─────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Participarea la │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şedinţe, │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │conferinţe, │ │ │ │Număr de │ │autoturism,│ │
│9 │work-shop-uri cu│3 │permanent│Excelsior │şedinţe, │5000 │5 │5 │
│ │privire la │ │ │ │conferinţe, │ │telefoane, │ │
│ │activitatea de │ │ │ │work-shop-uri│ │1 │ │
│ │management al │ │ │ │ │ │fax, 5 │ │
│ │ariilor naturale│ │ │ │ │ │computere │ │
│ │protejate. │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────┼─────────┼───────────┼─────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Managementul │ │ │ │Număr de baze│ │ │ │
│10 │datelor - │2 │permanent│Excelsior │de │ │ │ │
│ │administrarea │ │ │ │date │0, 00 6*) │5 computere│5 │
│ │bazei de │ │ │ │actualizate │ │ │ │
│ │date GIS │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────────────────┴────┴─────────┴───────────┴─────────────┴──────────┴───────────┴─────┘
────────── *) sistemul de clasificare a priorităţilor cuprinde 3 niveluri de prioritate, dintre care 1 este cel mai ridicat, 2 - mediu iar 3 - inferior. **) în toate tabelele din planul de acţiuni resursele necesare sunt considerate cele minime, putând fi în fapt utilizate şi mai multe resurse pentru asigurarea desfăşurării optime a acţiunilor propuse. ***) resursele financiare sunt estimate în lei. Resursele financiare necesare implementării acţiunilor preconizate vor fi obţinute din proiecte cu finanţare din programe naţionale şi comunitare. 4*) la resurse umane se consideră numărul de persoane implicate, rangeri, specialişti, colaboratori şi alţii asemenea. 5*) se referă la perioada de aplicare şi desfăşurare a activităţii, începând cu data aprobării planului de management. 6*) a fost propusă valoarea 0,00 lei zero lei /cantitatea nulă pentru măsurile care nu necesită desfăşurarea unor activităţi practice concrete pentru implementare şi punere în vigoare.────────── 5.2. Activităţi de conservare a speciilor şi habitatelor Activităţi aferente obiectivului specific 2: Asigurarea stării de conservare favorabile pentru speciile şi habitatele de importanţă comunitară din situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Tabel nr. 6 Activităţi de conservare a speciilor şi habitatelor
┌────┬─────────────────┬────┬─────────┬─────────────┬─────────┬──────────┬───────────────────────────┐
│Nr. │Activitatea │Pri-│Perioada │Responsabil │Habitate │Indicator │Resurse necesare**) │
│crt.│ │ori-│5*) │ │şi specii│ │ │
│ │ │tate│ │ │vizate │ │ │
│ │ │*) │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┬──────────┬─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Financiare│Materiale │Umane│
│ │ │ │ │ │ │ │***) │ │4*) │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Stabilirea a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │10-15 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │suprafeţe-martor,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │diferite vârste, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │relativ uniform │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │dispersate în │ │ │ │ │ │ │autoturism│ │
│ │sit, fiecare cu │ │ │ │ │ │ │teren, 1 │ │
│1 │câte 3-5 ha, ce │1 │permanent│Excelsior, │91M0 │Număr │2000 │GPS, 1 │3 │
│ │vor fi excluse │ │ │administrator│ │suprafeţe │ │dronă cu │ │
│ │de la orice │ │ │silvic │ │martor │ │cameră │ │
│ │intervenţie │ │ │ │ │stabilite │ │foto şi │ │
│ │silvică pe durata│ │ │ │ │ │ │IR, 1 │ │
│ │aplicării │ │ │ │ │ │ │aparat │ │
│ │prezentului plan │ │ │ │ │ │ │foto, │ │
│ │de management - │ │ │ │ │ │ │echipament│ │
│ │fără a conduce la│ │ │ │ │ │ │teren │ │
│ │modificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prevederilor din │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conţinutul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │amenajamentelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │silvice, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │consultarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │administratorului│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │silvic şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proprietarului. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Păstrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3 │lemnului mort, pe│1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │picioare sau │ │ │administrator│91Y0 │ua-uri │ │ │ │
│ │căzut, minim 5-7 │ │ │silvic │ │evaluate │ │ │ │
│ │arbori/ha. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Respectarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4 │compoziţiei-ţel │1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │în funcţie de │ │ │administrator│91Y0 │APV-uri │ │ │ │
│ │tipul fundamental│ │ │silvic │ │evaluate │ │ │ │
│ │de pădure. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │respectării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │zonelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│5 │linişte în │1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr zone│0, 00 6*) │- 6*) │5 │
│ │jurul vizuinelor │ │ │administrator│Canis │de linişte│ │ │ │
│ │şi adăposturilor │ │ │silvic, │lupus-lup│stabilite │ │ │ │
│ │active de │ │ │gestionar │ │ │ │ │ │
│ │mamifere, pe o │ │ │fond │ │ │ │ │ │
│ │rază de 50m în │ │ │vânătoare │ │ │ │ │ │
│ │jurul acestora. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │construcţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │permanente în sit│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- astfel cum │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acest aspect este│ │ │ │ │ │ │ │ │
│6 │reglementat │1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │pentru fondul │ │ │administraţii│91Y0, │vizite în │ │ │ │
│ │forestier şi de │ │ │locale │Canis │teren │ │ │ │
│ │codul silvic în │ │ │ │lupus │ │ │ │ │
│ │vigoare, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │excepţia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │construcţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │hidrotehnice de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │eliminare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │riscului la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │inundaţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│7 │pătrunderii │1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Metri gard│5000 │autoturism│5 │
│ │animalelor │ │ │administraţii│91Y0 │construit,│ │teren, │ │
│ │domestice în │ │ │locale, │ │număr │ │echipament│ │
│ │sit. │ │ │crescători │ │controale │ │teren │ │
│ │ │ │ │animale, │ │efectuate │ │ │ │
│ │ │ │ │administrator│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │silvic │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │impacturilor │ │ │ │ │ │ │autoturism│ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │teren, 1 │ │
│8 │antropice şi a │1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │150000 │GPS, 1 │7 │
│ │efectului │ │ │ │91Y0 │vizite în │ │dronă cu │ │
│ │aplicării │ │ │ │ │teren │ │cameră │ │
│ │măsurilor │ │ │ │ │pentru │ │foto şi │ │
│ │de management │ │ │ │ │observaţii│ │IR, 1 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │aparat │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │foto, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │echipament│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │teren │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Intervenţia la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │combaterea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dăunătorilor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│9 │punctul de vedere│1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │0, 00 6*) │-6*) │- │
│ │al custodelui, │ │ │administrator│91Y0 │solicitări│ │ │ │
│ │folosindu-se │ │ │silvic, │ │ │ │ │ │
│ │în principal │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │metode selective │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de combatere │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Exploatarea masei│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lemnoase se va │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │realiza în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10 │perioade fără │1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │precipitaţii cu │ │ │administrator│91Y0 │vizite în │ │ │ │
│ │nivel hidric │ │ │silvic, │ │teren │ │ │ │
│ │scăzut în sol, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conform regulilor│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │silvice de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │exploatare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Se va evita │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │exploatarea masei│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lemnoase în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │perioada de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │reproducere şi de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cuibărire a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│11 │speciilor de │1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │mamifere şi │ │ │administrator│91Y0 │vizite în │ │ │ │
│ │păsări, în │ │ │silvic, │ │teren │ │ │ │
│ │vecinătatea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │zonelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cuibărit şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │reproducere │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în scopul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │asigurării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │funcţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatului │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Arborii în care │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │se găsesc │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │adăposturi active│ │ │ │ │ │ │autoturism│ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │teren, 1 │ │
│12 │lilieci şi alte │1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │15000 │GPS, 1 │5 │
│ │specii de │ │ │administrator│91Y0 │ua-uri │ │dronă cu │ │
│ │mamifere se │ │ │silvic, │ │evaluate │ │cameră │ │
│ │exclud │ │ │ │ │Număr │ │foto şi │ │
│ │de la tăiere, în │ │ │ │ │arbori │ │IR, 1 │ │
│ │scopul asigurării│ │ │ │ │inventa- │ │aparat │ │
│ │funcţiilor │ │ │ │ │riaţi, │ │foto, │ │
│ │habitatului. │ │ │ │ │introduşi │ │echipament│ │
│ │ │ │ │ │ │în baza │ │teren │ │
│ │ │ │ │ │ │de date │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Se va promova │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│13 │subarboretului şi│2 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │a │ │ │administrator│91Y0 │APV-uri │ │ │ │
│ │stratului │ │ │silvic │ │evaluate │ │ │ │
│ │arbustiv │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Pentru extragerea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │masei lemnoase se│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │utiliza doar │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │instalaţiile de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │scos apropiat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aprobate prin │ │ │ │ │ │ │ │ │
│14 │documentaţia │1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │specifică a │ │ │administrator│91Y0 │APV-uri │ │ │ │
│ │partizii. În │ │ │silvic │ │evaluate │ │ │ │
│ │cazuri bine │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │justificate ce │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │impun │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │modificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │traseelor, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │varianta nouă va │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │trebui │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │adusă la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cunoştinţa │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │custodelui pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │punct │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de vedere. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Se interzice │ │ │ │ │ │ │ │ │
│15 │depozitarea masei│1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │lemnoase în │ │ │administrator│91Y0 │vizite în │ │ │ │
│ │albiile râurilor │ │ │silvic │ │teren │ │ │ │
│ │şi pârâurilor. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Se exclud de la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tăiere arborii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │situaţi pe o │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rază de 5m de o │ │ │ │ │ │ │ │ │
│16 │parte şi de │1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │cealaltă a │ │ │administrator│91Y0 │vizite în │ │ │ │
│ │cursurilor de │ │ │silvic │ │teren │ │ │ │
│ │apă, permanente │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sau temporare - │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │având în vedere │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi reglementările│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │certificare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pădurilor. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Scoaterea masei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lemnoase se va │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │face pe un │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │traseu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │perpendicular │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │peste cursurile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de apă │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │permanente. În │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │toate situaţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│17 │se impune │1 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │realizarea unor │ │ │administrator│91Y0 │vizite în │ │ │ │
│ │structuri de │ │ │silvic, │ │teren │ │ │ │
│ │traversare: │ │ │administrator│ │ │ │ │ │
│ │podeţe, din │ │ │bazin │ │ │ │ │ │
│ │tuburi de ciment │ │ │acvatic, │ │ │ │ │ │
│ │sau alte forme şi│ │ │administraţii│ │ │ │ │ │
│ │materiale de │ │ │locale │ │ │ │ │ │
│ │realizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │traversărilor, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conform │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cerinţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │certificării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pădurilor, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │punctul de vedere│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sau avizul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │administratorului│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cursului de apă. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │poligoanelor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acest habitat ca │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │suprafeţe martor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │= "insule de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│18 │îmbătrânire" şi │1 │permanent│Excelsior, │91Y0 │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │suspendarea │ │ │administrator│ │suprafeţe │ │ │ │
│ │oricărei │ │ │silvic, │ │martor │ │ │ │
│ │intervenţii │ │ │proprietar │ │stabilite │ │ │ │
│ │silvice, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │armonizând │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cerinţa cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prevederile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │amenajamentului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │silvic. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Limitarea │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│19 │prezenţei │2 │permanent│Excelsior │91Y0 │Număr │150000 │autoturism│5 │
│ │speciilor │ │ │ │ │acţiuni │ │teren, │ │
│ │invazive. │ │ │ │ │eliminare │ │echipament│ │
│ │ │ │ │ │ │specii │ │teren, │ │
│ │ │ │ │ │ │invazive │ │unelte │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │mecanice │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Păstrarea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │condiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │favorabile pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │
│20 │resursele de │1 │permanent│Excelsior, │Canis │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │hrană a │ │ │administrator│lupus - │vizite în │ │ │ │
│ │capacităţii de │ │ │silvic, │lupul │teren │ │ │ │
│ │suport a │ │ │gestionar │ │ │ │ │ │
│ │habitatelor │ │ │fond │ │ │ │ │ │
│ │pentru ungulate. │ │ │cinegetic │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Menţinerea în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│21 │lupului a unei │1 │permanent│Excelsior, │Canis │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │densităţi de │ │ │administraţii│lupus - │vizite în │ │ │ │
│ │drumuri sub 0,70 │ │ │locale, │lupul │teren │ │ │ │
│ │km / kmp. │ │ │administrator│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │drumuri, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │administrator│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │silvic │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Evitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fragmentării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │teritoriilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lupilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│22 │cauzată de │1 │permanent│Excelsior, │Canis │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │activităţile │ │ │administraţii│lupus - │vizite în │ │ │ │
│ │umane asociate cu│ │ │locale, │lupul │teren │ │ │ │
│ │autostrăzi, │ │ │administrator│ │ │ │ │ │
│ │drumuri şi alte │ │ │drumuri │ │ │ │ │ │
│ │coridoare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │liniare. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│23 │practicării │3 │permanent│Excelsior, │Canis │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │sporturilor cu │ │ │administraţii│lupus - │vizite în │ │ │ │
│ │motor │ │ │locale │lupul │teren │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │autoturism│ │
│ │continuă a │ │ │ │ │ │ │teren, 1 │ │
│24 │speciei vizate şi│1 │permanent│Excelsior │Canis │Număr │100000 │GPS, 1 │3 │
│ │habitatelor sale │ │ │ │lupus - │vizite în │ │dronă cu │ │
│ │- inclusiv cele │ │ │ │lupul │teren │ │cameră │ │
│ │potenţiale. │ │ │ │ │pentru │ │foto şi │ │
│ │ │ │ │ │ │observaţii│ │IR, 1 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │aparat │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │foto, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │echipament│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │teren │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Renaturarea │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│25 │habitatelor │2 │Anul 2-3 │Excelsior │Canis │Suprafaţă │250000 │autoturism│7 │
│ │afectate antropic│ │ │ │lupus - │habitate │ │teren, │ │
│ │prin │ │ │ │lupul │renaturate│ │echipament│ │
│ │lucrări adecvate.│ │ │ │ │ │ │teren, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │unelte │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │mecanice │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Managementul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │suprafeţelor în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vederea evitării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi / sau │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │reducerii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fragmentării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │datorată │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │expansiunii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│26 │infrastructurii │1 │permanent│Excelsior, │Canis │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │şi │ │ │administraţii│lupus - │avize │ │ │ │
│ │dezvoltării │ │ │locale, │lupul │emise │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │administrator│ │ │ │ │ │
│ │umane, includerea│ │ │silvic │ │ │ │ │ │
│ │în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │planurile de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aspectelor legate│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conectivitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │populaţiilor, în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │special în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │zonele cheie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- culoarele de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │legătură cu alte │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │suprafeţe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │împădurite masiv │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de exemplu. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Combaterea │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │braconajului, │ │ │ │ │ │ │autoturism│ │
│ │prin măsuri │ │ │ │ │ │ │teren, 1 │ │
│27 │legale │1 │permanent│Excelsior, │Canis │Număr │5000 │GPS, 1 │3 │
│ │întreprinse de │ │ │gestionar │lupus - │vizite în │ │dronă cu │ │
│ │responsabili │ │ │fond │lupul │teren │ │cameră │ │
│ │individual şi │ │ │cinegetic, │ │ │ │foto şi │ │
│ │prin │ │ │jandarmerie │ │ │ │IR, 1 │ │
│ │acţiuni comune │ │ │ │ │ │ │aparat │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │foto, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │echipament│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │teren │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Conştientizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │opiniei publice │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │importanţa │ │ │ │ │ │ │autoturism│ │
│ │conservării │ │ │ │ │ │ │teren, 1 │ │
│28 │speciei vizate, │1 │permanent│Excelsior, │Canis │Număr │15000 │GPS, 1 │5 │
│ │precum │ │ │gestionar │lupus - │vizite în │ │dronă cu │ │
│ │şi asistenţă │ │ │fond │lupul │teren, │ │cameră │ │
│ │pentru ocrotirea │ │ │cinegetic, │ │număr │ │foto şi │ │
│ │stânelor şi │ │ │administraţii│ │acţiuni │ │IR, 1 │ │
│ │realizarea │ │ │locale, │ │conştien- │ │aparat │ │
│ │compensării │ │ │proprietari │ │tizare │ │foto, │ │
│ │pagubelor produse│ │ │stâne │ │organiza- │ │echipament│ │
│ │în │ │ │ │ │te, număr │ │teren │ │
│ │rândul │ │ │ │ │partici- │ │ │ │
│ │şeptelului. │ │ │ │ │panţi │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │accesului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │câinilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │neînsoţiţi, fără │ │ │ │ │ │ │ │ │
│29 │jujeu │1 │permanent│Excelsior, │Canis │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │3 │
│ │Asistenţă │ │ │gestionar │lupus - │vizite în │ │ │ │
│ │asigurată │ │ │fond │lupul │teren │ │ │ │
│ │proprietarilor de│ │ │cinegetic, 3 │ │ │ │ │ │
│ │stâne şi │ │ │administraţii│ │ │ │ │ │
│ │controlul │ │ │locale, │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor agreate│ │ │crescători │ │ │ │ │ │
│ │cu ei │ │ │animale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │respectării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │privitoare la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│30 │managementul │2 │permanent│Excelsior, │91M0, │Număr │0, 00 6*) │- 6*) │1 │
│ │cursurilor de │ │ │administrator│91Y0 │puncte de │ │ │ │
│ │apă, aşa cum sunt│ │ │bazin acvatic│ │vedere │ │ │ │
│ │menţionate în │ │ │ │ │pentru │ │ │ │
│ │subcapitolul │ │ │ │ │măsurile │ │ │ │
│ │Hidrologie, │ │ │ │ │între- │ │ │ │
│ │secţiunea │ │ │ │ │prinse │ │ │ │
│ │Managementul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │apelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Acolo unde există│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │coridoare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ecologice, de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │migraţie, ori │ │ │ │ │ │ │ │ │
│31 │habitate naturale│1 │anul 1 │Excelsior, │Canis │Hartă zonă│0, 00 6*) │- 6*) │2 │
│ │de interes │ │ │administrator│lupus - │linişte │ │ │ │
│ │comunitar, zonele│ │ │fond │lupul │marcată, │ │ │ │
│ │de linişte se │ │ │cinegetic │ │cu │ │ │ │
│ │constituie │ │ │ │ │aprobarea │ │ │ │
│ │integral sau │ │ │ │ │Gărzii │ │ │ │
│ │parţial, după │ │ │ │ │Forestiere│ │ │ │
│ │caz, în suprafaţa│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│ │Nu se va schimba │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │destinaţia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│32 │terenurilor │2 │permanent│Excelsior, │Canis │Hartă zone│0, 00 6*) │- 6*) │2 │
│ │pentru │ │ │administrator│lupus - │hrănire, │ │ │ │
│ │hrana vânatului │ │ │fond silvic │lupul │Număr │ │ │ │
│ │de pe suprafaţa │ │ │ │ │vizite în │ │ │ │
│ │sitului │ │ │ │ │teren │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────────┴────┴─────────┴─────────────┴─────────┴──────────┴──────────┴──────────┴─────┘
────────── *) sistemul de clasificare a priorităţilor cuprinde 3 niveluri de prioritate, dintre care 1 este cel mai ridicat, 2 - mediu iar 3 - inferior. **) în toate tabelele din planul de acţiuni resursele necesare sunt considerate cele minime, putând fi în fapt utilizate şi mai multe resurse pentru asigurarea desfăşurării optime a acţiunilor propuse. ***) resursele financiare sunt estimate în lei. Resursele financiare necesare implementării acţiunilor preconizate vor fi obţinute din proiecte cu finanţare din programe naţionale şi comunitare. 4*) la resurse umane se consideră numărul de persoane implicate, renageri, specialişti, colaboratori şi alţii asemenea. 5*) se referă la perioada de aplicare şi desfăşurare a activităţii, începând cu data aprobării planului de management. 6*) a fost propusă valoarea 0,00 lei - zero lei /cantitatea nulă pentru măsurile care nu necesită desfăşurarea unor activităţi practice concrete pentru implementare şi punere în vigoare.────────── 5.3. Activităţi pentru promovarea turismului durabil Activităţi aferente obiectivului specific 3: Contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor socio economice ale comunităţilor locale. Tabel nr. 7 Activităţi pentru promovarea turismului durabil
┌────┬──────────────┬────┬─────────┬─────────────┬───────────┬────────────────────────────┐
│Nr. │Activitatea │Pri-│Perioada │Responsabil │Indicatori │Resurse necesare**) │
│crt.│ │ori-│5*) │ │ │ │
│ │ │tate│ │ │ │ │
│ │ │*) │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼─────────────┼───────────┼──────────┬───────────┬─────┤
│ │ │ │ │ │ │Financiare│Materiale │Umane│
│ │ │ │ │ │ │***) │ │4*) │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │accesului │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │turistic prin │ │ │ │Număr │ │autoturism │ │
│ │amplasarea de │ │ │ │panouri │ │teren, 1 │ │
│1 │bariere - │1 │Anul 1-3 │Excelsior, │amplasate │10000,00 │aparat │5 │
│ │administrator │ │ │administrator│Nr. panouri│ │foto, 1 │ │
│ │silvic, │ │ │silvic, │informative│ │GPS, 1 │ │
│ │panouri │ │ │administraţii│şi număr │ │dronă, │ │
│ │indicatoare şi│ │ │locale │bariere │ │echipament │ │
│ │de │ │ │ │amplasate │ │teren │ │
│ │informare - │ │ │ │ │ │ │ │
│ │custode, │ │ │ │ │ │ │ │
│ │administraţii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │locale. │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │autoturism │ │
│ │Monitorizarea │ │ │ │Număr │ │teren, 1 │ │
│2 │şi controlul │1 │permanent│Excelsior, │vizite în │5000,00 │aparat │5 │
│ │turismului de │ │ │administraţii│teren │ │foto, 1 │ │
│ │agrement. │ │ │locale │ │ │GPS, 1 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │dronă, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │echipament │ │
│ │ │ │ │ │ │ │teren │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │Promovarea │ │ │ │ │ │autoturism,│ │
│3 │evenimentelor │3 │permanent│Excelsior, │Număr │30000,00 │1 aparat │5 │
│ │culturale │ │ │administraţii│evenimente │ │foto, │ │
│ │locale. │ │ │locale │organizate │ │1 cameră │ │
│ │ │ │ │ │ │ │video, 1 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │dronă │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │Promovarea │ │ │ │Număr │ │autoturism,│ │
│4 │valorilor │2 │permanent│Excelsior, │evenimente │20000,00 │1 aparat │5 │
│ │naturale │ │ │administraţii│organizate,│ │foto, │ │
│ │şi culturale │ │ │locale │număr │ │1 cameră │ │
│ │locale. │ │ │ │materiale │ │video, 1 │ │
│ │ │ │ │ │promovare │ │dronă │ │
│ │ │ │ │ │realizate │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Păstrarea │ │ │ │ │ │ │ │
│5 │caracterului │3 │permanent│Excelsior, │Număr avize│0, 00 6*) │- 6*) │2 │
│ │peisa- │ │ │administraţii│emise │ │ │ │
│ │jului rural │ │ │locale │ │ │ │ │
│ │tradiţional. │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │Controlul │ │ │ │ │ │autoturism │ │
│ │desfăşurării │ │ │ │Număr │ │teren, 1 │ │
│6 │sportului cu │1 │permanent│Excelsior, │vizite în │2000,00 │aparat │5 │
│ │autovehicule │ │ │administrator│teren │ │foto, 1 │ │
│ │off-road în │ │ │silvic, │ │ │GPS, 1 │ │
│ │vecinătatea │ │ │administraţii│ │ │dronă, │ │
│ │sitului. │ │ │locale │ │ │echipament │ │
│ │ │ │ │ │ │ │teren │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Dezvoltarea de│ │ │ │ │ │ │ │
│ │popasuri │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │turistice şi │ │ │ │ │ │autoturism │ │
│ │spaţii de │ │ │ │Număr │ │teren, 1 │ │
│7 │campare, │3 │An 1-4 │Excelsior, │popasuri şi│150000,00 │aparat │5 │
│ │doar în │ │ │administraţii│spaţii │ │foto, 1 │ │
│ │concordanţă cu│ │ │locale │campare │ │GPS, 1 │ │
│ │măsurile │ │ │ │realizate │ │dronă, │ │
│ │de conservare │ │ │ │ │ │echipament │ │
│ │a speciilor şi│ │ │ │ │ │teren │ │
│ │habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │stabilite mai │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sus. │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │ │ │ │ │Număr │ │autoturism,│ │
│8 │Promovarea │3 │permanent│Excelsior, │evenimente │10000,00 │1 aparat │5 │
│ │producătorilor│ │ │administraţii│organizate,│ │foto, │ │
│ │locali. │ │ │locale │număr │ │1 cameră │ │
│ │ │ │ │ │materiale │ │video, 1 │ │
│ │ │ │ │ │promovare │ │dronă │ │
│ │ │ │ │ │realizate │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼─────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │Promovarea │ │ │ │Număr │ │autoturism,│ │
│9 │utilizării │1 │permanent│Excelsior, │evenimente │20000,00 │1 aparat │5 │
│ │durabile │ │ │administrator│organizate,│ │foto, │ │
│ │a resurselor │ │ │silvic, │număr │ │1 cameră │ │
│ │naturale. │ │ │adminis- │materiale │ │video, 1 │ │
│ │ │ │ │traţii locale│promovare │ │dronă │ │
│ │ │ │ │ │realizate │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────────┴────┴─────────┴─────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴─────┘
────────── *) sistemul de clasificare a priorităţilor cuprinde 3 niveluri de prioritate, dintre care 1 este cel mai ridicat, 2 - mediu iar 3 - inferior. **) în toate tabelele din planul de acţiuni resursele necesare sunt considerate cele minime, putând fi în fapt utilizate şi mai multe resurse pentru asigurarea desfăşurării optime a acţiunilor propuse. ***) resursele financiare sunt estimate în lei. Resursele financiare necesare implementării acţiunilor preconizate vor fi obţinute din proiecte cu finanţare din programe naţionale şi comunitare. 4*) la resurse umane se consideră numărul de persoane implicate, renageri, specialişti, colaboratori şi alţii asemenea. 5*) se referă la perioada de aplicare şi desfăşurare a activităţii, începând cu data aprobării planului de management. 6*) a fost propusă valoarea 0,00 lei zero lei /cantitatea nulă pentru măsurile care nu necesită desfăşurarea unor activităţi practice concrete pentru implementare şi punere în vigoare.────────── 5.4. Activităţi de conştientizare, educaţie şi cercetare Activităţi aferente obiectivului specific 4: Îmbunătăţirea bazei de cunoaştere a sitului Natura 2000 şi creşterea gradului de conştientizarea publicului, faţă de obiectivele de conservare ale ariei protejate. Tabel nr. 8 Activităţi de conştientizare, educaţie şi cercetare
┌────┬──────────────┬────┬─────────┬───────────┬────────────┬────────────────────────────┐
│Nr. │Activitatea │Pri-│Perioada │Responsabil│Indicatori │Resurse necesare**) │
│crt.│ │ori-│5*) │ │ │ │
│ │ │tate│ │ │ │ │
│ │ │*) │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┬───────────┬─────┤
│ │ │ │ │ │ │Financiare│Materiale │Umane│
│ │ │ │ │ │ │***) │ │4*) │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │Număr │ │1 │ │
│ │Organizarea de│ │ │Excelsior, │acţiuni │ │autoturism,│ │
│1 │acţiuni de │1 │permanent│inspectorat│orga- │4000,00 │1 aparat │3 │
│ │conştientizare│ │ │şcolar, │nizate, │ │foto, │ │
│ │în şcoli │ │ │adminis- │număr │ │1 cameră │ │
│ │ │ │ │traţii │participanţi│ │video │ │
│ │ │ │ │locale │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │Organizarea │ │ │Excelsior, │Număr │ │autoturism,│ │
│2 │unor tabere de│2 │permanent│inspectorat│acţiuni │5000,00 │1 aparat │3 │
│ │educaţie │ │ │şcolar, │orga- │ │foto, │ │
│ │ecologică │ │ │adminis- │nizate, │ │1 cameră │ │
│ │ │ │ │traţii │număr │ │video, 1 │ │
│ │ │ │ │locale │participanţi│ │telefon, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │1 computer │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │Organizarea │ │ │ │Număr stagii│ │autoturism,│ │
│3 │unor stagii de│2 │permanent│Excelsior │organi- │25000 │1 aparat │3 │
│ │practică cu │ │ │ │zate, număr │ │foto, │ │
│ │studenţi │ │ │ │parti- │ │1 cameră │ │
│ │ │ │ │ │cipanţi │ │video, 1 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │telefon, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │1 computer │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │Organizarea │ │ │Excelsior, │Număr │ │autoturism,│ │
│4 │unor │2 │permanent│inspectorat│concursuri │40000 │1 aparat │3 │
│ │concursuri │ │ │şcolar, │organizate, │ │foto, │ │
│ │şcolare │ │ │adminis- │număr │ │1 cameră │ │
│ │ │ │ │traţii │participanţi│ │video, 1 │ │
│ │ │ │ │locale │ │ │telefon, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │1 computer │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │Dezvoltarea şi│ │ │ │Număr │ │autoturism │ │
│5 │implementarea │1 │permanent│Excelsior │programe, │250000 │teren, 1 │7 │
│ │unor programe │ │ │ │număr vizite│ │aparat │ │
│ │de studiu şi │ │ │ │în │ │foto, 1 │ │
│ │monitorizare a│ │ │ │teren │ │GPS, 1 │ │
│ │speciilor şi │ │ │ │ │ │dronă │ │
│ │habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Evaluarea │ │ │ │ │ │1 │ │
│6 │bunurilor şi │2 │An 1-3 │Excelsior │Număr │50000 │autoturism │3 │
│ │serviciilor │ │ │ │proiecte │ │teren, 1 │ │
│ │ecosistemelor │ │ │ │implementate│ │aparat │ │
│ │percepute de │ │ │ │ │ │foto, │ │
│ │comunităţile │ │ │ │ │ │ │ │
│ │locale │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Elaborarea de │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │studii în │ │ │ │ │ │autoturism │ │
│7 │vederea │3 │An 1-4 │Excelsior │Număr studii│150000 │teren, 1 │5 │
│ │determinării │ │ │ │realizate │ │aparat │ │
│ │oportunităţii │ │ │ │ │ │foto, 1 │ │
│ │introducerii/ │ │ │ │ │ │GPS, 1 │ │
│ │reintroducerii│ │ │ │ │ │dronă │ │
│ │unor specii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │extincte │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Elaborarea de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │studii pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│ │determinarea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │măsurilor ce │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │trebuie │ │ │ │ │ │autoturism │ │
│ │aplicate │ │ │ │ │ │teren, 1 │ │
│8 │pentru a │1 │An 1-3 │Excelsior │Număr studii│200000 │aparat │5 │
│ │interveni în │ │ │ │realizate │ │foto, 1 │ │
│ │teritorii │ │ │ │ │ │GPS, 1 │ │
│ │ocupate │ │ │ │ │ │dronă │ │
│ │de specii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │invazive şi a │ │ │ │ │ │ │ │
│ │împiedica │ │ │ │ │ │ │ │
│ │expansiunea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi chiar │ │ │ │ │ │ │ │
│ │eliminarea lor│ │ │ │ │ │ │ │
│ │din │ │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatele │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Studii pentru │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │identificarea │ │ │ │ │ │autoturism │ │
│ │structurilor │ │ │ │ │ │teren, 1 │ │
│9 │habitatelor ce│1 │An 1-3 │Excelsior │Număr studii│150000 │aparat │ │
│ │trebuie │ │ │ │realizate │ │foto, 1 │ │
│ │păstrate │ │ │ │ │ │GPS, 1 │ │
│ │pentru a │ │ │ │ │ │dronă │ │
│ │asigura │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conectivitatea│ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────┤
│ │Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │impactului │ │ │ │ │ │1 │ │
│ │dezvoltării şi│ │ │ │ │ │autoturism │ │
│ │amenajării │ │ │ │Număr │ │teren, 1 │ │
│10 │drumurilor de │2 │An 1-4 │Excelsior │proiecte │250000 │aparat │3 │
│ │diferite │ │ │ │implementate│ │foto, 1 │ │
│ │categorii de │ │ │ │ │ │GPS, 1 │ │
│ │la nivelul │ │ │ │ │ │dronă │ │
│ │siturilor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │asupra │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor şi │ │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatelor ce│ │ │ │ │ │ │ │
│ │reprezintă │ │ │ │ │ │ │ │
│ │obiectivele de│ │ │ │ │ │ │ │
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────────┴────┴─────────┴───────────┴────────────┴──────────┴───────────┴─────┘
────────── *) sistemul de clasificare a priorităţilor cuprinde 3 niveluri de prioritate, dintre care 1 este cel mai ridicat, 2 - mediu iar 3 - inferior. **) în toate tabelele din planul de acţiuni resursele necesare sunt considerate cele minime, putând fi în fapt utilizate şi mai multe resurse pentru asigurarea desfăşurării optime a acţiunilor propuse. ***) resursele financiare sunt estimate în lei. Resursele financiare necesare implementării acţiunilor preconizate vor fi obţinute din proiecte cu finanţare din programe naţionale şi comunitare. 4*) la resurse umane se consideră numărul de persoane implicate, renageri, specialişti, colaboratori şi alţii asemenea. 5*) se referă la perioada de aplicare şi desfăşurare a activităţii, începând cu data aprobării planului de management. 6*) a fost propusă valoarea 0,00 lei-zero lei /cantitatea nulă pentru măsurile care nu necesită desfăşurarea unor activităţi practice concrete pentru implementare şi punere în vigoare.────────── CAP. 6 PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR Tabel nr. 9 Planul de monitorizare a activităţilor
┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│ │Perioada de raportare │
│Perioada de ├──────────┬───────────┬──────────┬───────────────┤
│implementare│ │Activităţi │Activităţi│ │
│a │Activităţi│de │pentru │Activităţi de │
│planului de │de │conservare │promovarea│conştientizare,│
│management │management│a │turismului│educaţie şi │
│ │ │speciilor │durabil │cercetare │
│ │ │şi │ │ │
│ │ │habitatelor│ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────────┤
│An 1 - 2016 │31.01.2017│31.03.2017 │31.01.2017│31.03.2017 │
├────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────────┤
│An 2 - 2017 │31.01.2018│31.03.2018 │31.01.2018│31.03.2018 │
├────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────────┤
│An 3 - 2018 │31.01.2019│31.03.2019 │31.01.2019│31.03.2019 │
├────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────────┤
│An 4 - 2019 │31.01.2020│31.03.2020 │31.01.2020│31.03.2020 │
├────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────────┤
│An 5 - 2020 │31.01.2021│31.03.2021 │31.01.2021│31.03.2021 │
└────────────┴──────────┴───────────┴──────────┴───────────────┘
CAP. 7 BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE 1. ARDELEAN A., 2006 Flora şi vegetaţia Judeţului Arad, Editura Academiei Române, Bucureşti. 2. BĂDĂRĂU, A.S., 2013 - 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, în: BRÎNZAN, T, 2013 - Catalogul habitatelor, speciilor şi siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. & R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti, p. 60 3. BĂDĂRĂU, A.S., 2013 - 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen, în: BRÎNZAN, T, 2013 - Catalogul habitatelor, speciilor şi siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. & R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti, p. 62 4. BADDELEY, C.J. 1985: Assessments of wild animal abundance. Forest Research Institute Bulletin 106: 1-46. 5. BOITANI, L., FULLER, T.K., 2000, Research techniques în animal ecology: controversies and consequences, Columbia University Press, New York, USA. 6. BARDAT J., BENSETTITI F., et HINDERMEYER X., 1997 Approche methodologique d'evaluation d'espaces naturels. Exemple de l'application de la Directive Habitats en France. Ecologie. Paris. T. 28 1: 45 59. 7. BALLARD W. B., J. S. WITHMAN, C. GARDNER 1987. Ecology of an exploited wolf population in south central Alaska. Wildlife Monograph 98: 1 54 8. BARRET, P., MACDONALD, D., 2005. Guide complet des mammiferes de France et d'Europe 9. BENSETTITI F., BIORET F., ROLAND J., 2005. "Cahiers d'habitats" Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Habitats cotiers. MED/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol. 2., 399 p. + CD ROM. 10. BENSETTITI F., BOULLET V., CHAVAUDRET LABORIE C., DENIAUD J., 2005. "Cahiers d'habitats" Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Habitats agropastoraux. MED/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol. 4., volumele 1 şi 2: 445 p. et 487 p.+ CD ROM. 11. BENSETTITI F., GAUDILLAT V., 2004. "Cahiers d'habitats" Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Tome 7 Especes animales. MED/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris, 1 volum: 353 p. 12. BENSETTITI F., GAUDILLAT V., HAURY J., 2002. "Cahiers d'habitats" Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Habitats humides. MATE/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol. 3., 457 p. 13. BENSETTITI F., GAUDILLAT V., QUERE E., 2002. "Cahiers d'habitats" Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Especes vegetales. MATE/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol. 6., 271 p. 14. BENSETTITI F., LOGEREAU K., VAN ES J., BALMAIN C., 2004. "Cahiers d'habitats" Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Tome 5 - Habitats rocheux. MED/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris, 1 volum: 381 p. 15. BENSETTITI F., RAMEAU J. C., CHEVALLIER H., 2001. "Cahiers d'habitats" Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des especes d'interet communautaire. Habitats forestiers. MATE/MAP/MNHN. Ed. La Documentation francaise, Paris. Vol 1, volumele 1 şi 2: 339 p. et 423 p. 16. BLANCO J.C., L. CUESTA, S. Reig 1990. El lobo en Espana: distribucion, status y danos a la ganaderia. ICONA, Madrid 17. BOITANI L. 1982. Wolf management in intensively used areas of Italy. In: Wolves of the World. F.H. Harrington and P. C. Paquet: 158 172. Noyes Publications, Park Ridge, NJ, USA 18. BOITANI L. 1983 Wolf and dog competition in Italy. Acta Zoologica Fennica 174:259 264 19. BOITANI L. 1986. Dalla parte del lupo. Giorgio Mondadori e Associati, Milano. Pp. 270 20. BOITANI L. 1992. Wolf research and conservation in Italy. Biological Conservation 61: 125 132 21. BOITANI L., F. FRANCISCI, P. CIUCCI, G. ANDREOLI 1995. Population biology and ecology of feral dogs in central Italy. In: The domestic dog: its evolution, behaviour and interactions with people, J. Serpell: 217 244. Cambridge University Press, Cambridge, UK. 22. BOITANI L., P. CIUCCI 1997. Strategia Nazionale di conservazione del lupo. Ministry of the Environment, Rome. Unpubl. report to the European Union, Life Programme. Pp. 40 23. CARBYN L., S. H. FRITTS, D. R. SEIP 1995. Ecology and conservation of wolves in a changing world: Proceedings of the second North American Symposium on Wolves. Canadian Circumpolar Institute, Edmonton, Alberta, Canada. 24. CAUGHLEY, G.; SINCLAIR, A.R.E., 1994, Wildlife Ecology and Management. Blackwell Science, Cambridge, USA. 25. CIUCCI P., L. BOITANI 1991. Viability assessment of the Italian wolf and guidelines for the management of the wild and a captive population. Ric. Biol. Selvaggina 89: 1 58 26. CIUCCI P., L. BOITANI, F. FRANCISCI, G. ANDREOLI 1997. Home range, activity and movements of a wolf pack in central Italy. J. Zoology 243:803 819 27. CORSI F., E. DUPRE, L. BOITANI 1998. A large scale model of wolf distribution for conservation planning. Conservation Biology. 28. DELIBES M. 1990. Status and conservation needs of the wolf Canis lupus in the Council of Europe Member States. Council of Europe, Strasbourg: T PVS - 89, pp. 46 29. DELIBES M. 1983. Distribution and ecology of the Iberian Carnivores; a short review. XV Congr. Int. Fauna Cineg. Y Silvestre, Trujillo, Espana: 359 378 30. DEVILLERS P. et DEVILLERS TERSCHUREN J., 1996. A classification of Palaearctic habitats. Coll. Nature and Environment, n°78. Council of Europe, Strasbourg, 194 p. 31. DEVILLERS P., DEVILLERS TERSCHUREN J., LEDANT J. P. et coll., 1991. CORINE biotopes manual. Habitats of the European Community. Data specifications Part 2. EUR 12587/3 en. Comisia Europeana, Luxembourg, 300 p. 32. DONOVAN, T. M., J. HINES, 2007, Exercises in occupancy modeling and estimation. 33. DINIC, A., MARKOVIC, A., SIKAR, M., 2010 - Igor Andrejevic Rudski - on the Occasion of the 70-Year Anniversary of the First Phytocoenological Research in Serbia, Bulletin of the Natural History Museum in Belgrade, 3, pp. 189 221 34. DONIŢĂ, N., CHIRIŢĂ, C., STĂNESCU, V., 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Centrul de Material Didactic şi Propagandă Agricolă, Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă, Bucureşti. 35. DONIŢĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIŞ, I. A., 2005 Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, pp. 207 209, 210 212, 214 216, 221 228 36. DONIŢĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIŞ, I. A., 2006 Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate - 92/43/EEC, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. 37. FISKE, I., R. B. CHANDLER. 2011. unmarked: An R package for fitting hierarchical models of wildlife occurrence and abundance. Journal of Statistical Software 43:1-23 38. FONSECA F. P. 1983 Wolves and stray/feral dogs in Portugal. XV Congr. Int. Fauna Cineg. Y Silvestre, Trujillo, Espana: 661 664 39. FULLER T. K. 1989. Population dynamics of wolves in north central Minnesota. Wildlife Monograph 105: 1 41 40. GIBBS, J. P., HUNTER, M. L., Jr., STERLING, E. J., 2008, Problem Solving in Conservation Biology and Wildlife Management, 2nd Edition, Wiley Blackwell, Oxford. 41. GOLDSMITH, F.B., 1983, 1991. Monitoring for conservation and ecology. Chapman et Hall, London, 275 p. 42. GAFTA, D., NICULESCU, M., OPREA, A., SÎRBU, I., COLDEA, G., ALEXIU, V., 2008 - Păduri temperate europene, in: GAFTA, D., MOUNTFORD, O., 2008 Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj Napoca. 43. HARRINGTON F. H., P. C. PAQUET 1979. Wolves of the World: perspectives of behaviour, ecology and conservation. Noyes Publications, Park Ridge, New Jersey 44. HEINEMEYER, K. S., T. J. ULIZIO, R. L. HARRISON, 2008, Natural sign: tracks and scat. Pages 45 74 in R. A. Long, P. MacKay, W. J. Zielinsk i, J. C. Ray, editors. Noninvasive Survey Methods for Carnivories. Island Press, Washington, D.C., USA. 45. HELLAWELL, J. M. 1991, Development of a raţionale for monitoring: Pages 1-14 în Monitoring for conservation and ecology. Chapman and Hall, London. 46. HINES, J. E. 2006: PRESENCE-Software to estimate patch occupancy and related parameters. USGS PWRC. http://www.mbr pwrc.usgs.gov/software/presence.html. 47. IVAN, D., DONIŢĂ, N., COLDEA, G., SANDA, V., POPESCU, A., CHIFU, T., BOŞCAIU, N., MITITELU, D., PAUCĂ COMĂNESCU, M., 1993 - Vegetation potentielle de la Roumanie, Braun-Blanquetia, Camerino 48. J. P. CARROLL, M. J. CONROY, 2009, Quantitative Conservation of Vertebrates, Wiley-Blackwell, Oxford. 49. LAZĂR, G., STĂNCIOIU, P.T., TUDORAN, G.N., ŞOFLETEA, N., CANDREA BOZGA, Ş.B., PREDOIU, G., DONIŢĂ, N., INDREICA, A., MAZĂRE, G., 2007 - Ameninţări potenţiale - Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE 05 NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România", Ed. Universităţii "Transilvania" din Braşov, pp. 93-112 50. MACKENZIE, D.I., J.D. NICHOLS, J.A. ROYLE, K.H. POLLOCK, J.E. HINES and L.L. BAILEY. 2005: Occupancy estimation and modeling: inferring patterns and dynamics of species occurrenc. Elsevier, San Diego, USA. 51. MECH L.D. 1970. The wolf: the ecology and behaviour of an endangered species. The Natural History Press, New York. 52. MERIGGI A., S. LOVARI 1996. A review of wolf predation in southern Europe: does the wolf prefer wild prey to livestock? J. Applied Ecology 33: 1561-1571 53. OPREA, V., OPREA, I.V., 1999 Flora şi vegetaţia din pădurea protejată Şarlota-Charlotenburg, comuna Bogda, Annals of West University of Timişoara, Series of Biology, pp. 183 194 54. OKARMA H. 1993. Status and management of the wolf in Poland. Biological Conservation 66: 153-158 55. OKARMA H. 1995. The trophic ecology of wolves and their predatory role in ungulate communities of forest ecosystems in Europe. Acta Theriologica 40: 335 386 56. PARENT S., 1991. Dictionnaire des sciences de l'environnement. Terminologie bilingue Francais Anglais. Hatier-Rageot, Paris, 748 p. 57. PROMBERGER C., W. SCHRODER, 1993. Wolves in Europe. Status and perspectives. Munich Wildlife Society, Ettal, Germany 58. PULLIANEN E. 1985. The expansion mechanism of the wolf in northern Europe. Rev. Ecol. Terre Vie 40: 157 162 59. PAŞCOVSCHI, S., LEANDRU, V., 1958 - Tipuri de pădure din Republica Populară Română, Ed. Agro silvică de Stat, Bucureşti 60. POSEA G., 1997 - Câmpia de vest a României - Câmpia Banato-Crişana, Editura Fundaţia "România de Mâine", Bucureşti. 61. RAMADE F., 1993. Dictionnaire encyclopedique de l'ecologie et des sciences de l'environnement. Ediscience internaţional, Paris, 822 p. 62. RAMEAU J. C., 2001. De la typologie CORINE Biotopes aux habitats vises par la Directive Europeenne 92/43. Le reseau Natura 2000 en France et dans les pays de l'Union Europeenne et ses objectifs, Coll.Inter., Metz, 5 şi 6 decembrie 2000: 57 63. 63. RAMEAU J. C., GAUBERVILLE C., DRAPIER N., 2000. Gestion forestiere et diversite biologique. Identification et gestion integree des habitats et especes d'interet communautaire. France - Domaine continental et atlantique. ENGREF, ONF, IDF. 64. ROYLE, J. A., J. D. NICHOLS, 2003, Estimating Abundance from Repeated Presence-Absence Data or Point Counts. Ecology, 84:777-790 65. ROYLE, J.A, R.M. DORAZIO, 2008, Hierarchical Modeling and Inference in Ecology. Academic Press. 66. SANDA, V., OLLERER, K., BURESCU, P., 2008 - Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică şi evoluţie, Ed. Ars Docendi - Universitatea din Bucureşti, Bucureşti 67. VELCEA V., VELCEA I., MÎNDRUŢ O., Judeţul Arad, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1979. 68. VESPREMEANU, E., 1972, Dealurile Lipovei şi Defileul Mureşului - rezumatul tezei de doctorat, Bucureşti. 69. VLAD H., BORZA I., 2011 Solurile Judeţului Arad - Starea actuală şi posibilităţi de restaurare a fertilităţii, Editura Agroprint, Timişoara. 70. WAYNE R. K., N. H. LEHMAN, et al. 1992. Mitochondrial DNA variability of the gray wolf: genetic consequences of population decline and habitat fragmentation. Conservation Biology 6: 559-569 71. ZIMEN E. 1978. Der Wolf: Mythos und Verhalten. Meyster Verlag GmbH, Munchen 72. ZIMEN E., L. BOITANI 1979. Status of the Wolf in Europe and the possibilities of conservation and reintroduction. In: The behaviour and ecology of wolves. E. Klinghammer: 43-83. Graland STPM Press, New York and London 73. *** 2013 - Interpretation Manual of European Union Habitats, European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3, pp. 119 120 74. *** 2013 - Interpretation Manual of European Union Habitats, European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3, p. 124 75. *** Ministerul Mediului, Administraţia Naţională "Apele Române" Direcţia Apelor Mureş, Planul de management al bazinului hidrografic Mureş, 22 decembrie 2009. 76. Agenţia Europeană pentru Mediu, 1993-2004. Multilingual environmental glossary. 77. Comisia Europeana, 1999. Manuel d'interpretation des habitats de l'Union europeenne. EUR 15/2. Commission europeenne, DG Environnement, Nature et biodiversite, 132 p. 78. Comisia Europeana, 2003. Interpretation manual of European Union habitats. EUR 25. Commission europeenne, DG Environnement, Nature et biodiversite, 127 p. 79. Oficiul Publicaţiilor Oficiale al Comunităţii Europene. Text consolidat elaborat de către sistemul CONSLEG 1992L0043 - 01/05/2004, 57p. Directiva «Habitate» 80. UICN, 2000. Categorii şi criterii IUCN pentru lista roşie. Versiunea 3.1. UICN, Gland-Elveţia. 81. Amenajamentul silvic al UP I Lipova, anul 2006. 82. Amenajamentul silvic al UP II Şiştarovăţ, anul 2006. 83. Amenajamentul silvic al UP VIII Cuveşdia, anul 2007. 84. Amenajamentul silvic al UP IX Sintar, anul 2006. CAP. 8 ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT ANEXA 1 HĂRŢI (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2 PLAN DE SUPRAVEGHERE ŞI PAZĂ privind supravegherea şi paza sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului întocmit în conformitate cu prevederile art. 3, 4 şi 5 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare Cuprins Scopul planului de supraveghere şi pază Caracteristicile generale ale sitului Reglementări privind elaborarea planului de bază al ariei naturale protejate ROSCI0337 Pădurea Neudorfului Reglementări privind dispozitivul de supraveghere şi pază al sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, accesul spre sit şi circulaţia în interiorul acestuia Obligaţii şi atribuţii generale specifice ale rangerilor pe teritoriul sitului Natura 2000 Forme de cooperare ale rangerului cu alte organe abilitate cu atribuţii specifice în aria naturală protejată Mod de acţiune a rangerilor în diferite situaţii create pe suprafaţa şi în vecinătatea ariei naturale protejate Programul de implementare a planului de supraveghere şi pază Dispoziţii finale SCOPUL PLANULUI DE SUPRAVEGHERE ŞI PAZĂ Planul de supraveghere şi pază al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului are ca scop stabilirea condiţiilor necesare pentru supravegherea şi paza obiectivelor de conservare ale ariei naturale protejate, pe teritoriul şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în corelare cu măsurile de conservare ale speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară stabilite în planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Obiectivele planului de supraveghere şi pază al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt: 1. Stabilirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor antropice pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, astfel încât să se asigure menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, ce se constituie în obiective de conservare pentru aria naturală protejată, conform planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. 2. Stabilirea modului de desfăşurare a serviciului de supraveghere şi pază pe teritoriul şi în vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. 3. Stabilirea programului de desfăşurare şi a resurselor necesare pentru implementarea planului de supraveghere şi pază al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, precum şi a indicatorilor de performanţă necesari pentru a evalua eficacitatea aplicării acestuia. CARACTERISTICILE GENERALE ALE SITULUI Aria naturală protejată a fost instituită în sistemul naţional prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului are ca obiective de conservare următoarele: i. 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, ii. 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen, iii. 1352 - Canis lupus, lupul. Custodele ariei naturale protejate este Asociaţia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei "Excelsior", conform Convenţiei de custodie nr. 314 din 13.02.2014, semnată de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Asociaţia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei "Excelsior". Forma de relief în care se regăseşte aria naturală protejată este cea de podiş. Situl Natura 2000 cu o suprafaţă de 4502ha este ocupat integral de păduri de foioase, dintre care 99% reprezintă habitate de importanţă comunitară, în stări diferite de conservare, habitatul 91M0 fiind cel mai răspândit. Pe teritoriul sitului se regăsesc câteva văi secundare, parte din bazinul hidrografic Mureş, unele cu caracter permanent, majoritatea având însă caracter temporar. Lupul întâlneşte aici condiţii prielnice pentru reproducere şi iernare, folosind pădurile de foioase ca adăpost după incursiuni realizate în perioada de iarnă chiar în zona de câmpie adiacentă. Activităţile umane cele mai pregnante, care pot avea impact negativ asupra speciilor şi habitatelor sunt bineînţeles cele silviculturale, dar şi vânătoarea, turismul de agrement şi dezvoltarea infrastructurii rutiere. Situl se află pe teritoriul administrativ al localităţilor Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani. Obiectivul nu se încadrează în categoria celor referitoare la obiectivele declarate de interes strategic care să impună avizul S.R.I. pentru personalul de pază. REGLEMENTĂRI PRIVIND ELABORAREA PLANULUI DE PAZĂ AL ARIEI NATURALE PROTEJATE ROSCI0337 PĂDUREA NEUDORFULUI Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt necesare planurile de supraveghere şi pază în vederea asigurării, conservării habitatelor şi speciilor de interes comunitar care se găsesc în formularul standard al sitului: i. 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, ii. 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen, iii. 1352 - Canis lupus, lupul. Emiterea actelor de reglementare de către autorităţile competente în domeniul protecţiei mediului de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului se face cu avizul custodelui, în conformitate cu prevederile legale. Avizul custodelui se eliberează conform prevederilor anexei nr. 9 la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare. REGLEMENTĂRI PRIVIND DISPOZITIVUL DE SUPRAVEGHERE ŞI PAZĂ AL SITULUI ROSCI0337 PĂDUREA NEUDORFULUI, ACCESUL SPRE SIT ŞI CIRCULAŢIA ÎN INTERIORUL ACESTUIA Dispozitivul de supraveghere şi pază este situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, 4502ha, situat pe raza judeţului Arad. Situl se află pe teritoriul localităţilor Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani. Suprafeţele pe care aria naturală protejată le ocupă în fiecare unitate administrativ teritorială sunt următoarele: a) Lipova - 2554 ha, reprezentând 10,29% din suprafaţa UAT, b) Şiştarovăţ - 753 ha, reprezentând 16,73% din suprafaţa UAT, c) Zăbrani - 1195 ha, reprezentând 10,29% din suprafaţa UAT. ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este localizat în bioregiunea Continentală. Coordonatele geografice ale ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt: a) Latitudine nordică 46°00'30"N, b) Longitudine estică: 21°39'31"E. Accesul spre situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi în interiorul acestora se realizează pe reţeaua de drumuri existente ce include drumuri de diverse categorii: naţionale, judeţene, comunale, agricole, căi ferate şi poteci. Reţeaua de căi de acces cuprinde: a) DJ 682: Zăbrani - Neudorf - Lipova, b) DJ 691: Maşloc - Alioş - Neudorf - Lipova, c) DJ 691A: Hodoş - Sintar - Charlottenburg - Maşloc, d) DJ 572: Brestovăţ - Cuveşdia - Şiştarovăţ - Lipova, e) CF Curtici - Arad - Lipova - Deva, f) CF Timişoara - Zăbrani - Lipova - Deva. Circulaţia în interiorul sitului se face fără a perturba starea de conservare a habitatelor şi a speciilor. Circulaţia cu mijloacele motorizate pe teritoriul sitului se va face cu viteză care să nu pună în pericol viaţa faunei care se deplasează în zonă, în special a speciilor de interes comunitar şi naţional. Personalul custodelui, rangerii precum şi personalul cu competenţe specifice în exercitarea atribuţiilor de serviciu - ambulanţa, poliţie, jandarmerie - pot face excepţie de la restricţiile de circulaţie. Pădurarii, inginerii silvici şi alte persoane cu atribuţii de serviciu se pot deplasa cu acele mijloace şi de asemenea manieră încât să respecte condiţiile de menţinere a stării de conservare a speciilor şi habitatelor menţionate în planul de management. Rangerii se vor deplasa în teren cu bărci sau autoturisme de teren, şi vor fi dotaţi cu: efective personale adecvate, telefoane mobile, staţii radio emisie recepţie fixe şi mobile, lunetă, binoclu infraroşu, trusă de prim ajutor, GPS şi altele asemenea. În timpul circulaţiei în cadrul obiectivului de pază se vor respecta regulile afişate sau comunicate de către custode prin intermediul panourilor, a indicatoarelor de avertizare cu privire la activităţi permise şi nepermise, sau a altor mijloace de comunicare. În cadrul obiectivului va fi constituit un post mobil, care vor patrula şi verifica întreaga suprafaţă a ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. OBLIGAŢII ŞI ATRIBUŢII GENERALE SPECIFICE ALE RANGERILOR PE TERITORIUL SITULUI NATURA 2000 A. Obligaţii şi atribuţii generale Rangerii sunt obligaţi să cunoască şi să respecte îndatoririle ce le revin, fiind direct răspunzători pentru supravegherea, paza şi protecţia diversităţii biologice, reglementarea activităţilor de valorificare a resurselor naturale, alte activităţi economice. În timpul serviciului, personalul de pază este obligat conform cu art. 48 din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare: - să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale şi cu dispoziţiile interne ale custodelui; – să oprească şi să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârşit infracţiuni, sau alte fapte ilicite în obiectivul păzit, persoanele care încalcă normele interne stabilite prin regulamente proprii, iar în cazul infracţiunilor flagrante, să oprească şi să predea poliţiei pe făptuitor, bunurile sau valorile care fac obiectul infracţiunii, sau a altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces verbal pentru luarea acestor măsuri; – să încunoştinţeze de îndată şeful său ierarhic şi conducerea custodelui despre producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului şi despre măsurile luate; – în caz de incendii, să ia imediat măsuri de stingere a acestuia şi de salvare a persoanelor, a bunurilor şi a valorilor, să sesizeze pompierii şi să anunţe conducerea custodelui şi poliţia; – să ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor şi de evacuare a bunurilor şi a valorilor în caz de dezastre; – să sesizeze poliţia în legătură cu orice faptă de natură a prejudicia patrimoniul custodelui şi al ariei naturale protejate şi să şi dea concursul pentru îndeplinirea misiunilor ce revin poliţiei pentru prinderea infractorilor; – să păstreze secretul de stat şi cel de serviciu, dacă, prin natura atribuţiilor, are acces la asemenea date şi informaţii; – să poarte uniforma şi însemnele distinctive; – să nu se prezinte la serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice şi nici să nu consume astfel de băuturi în timpul serviciului; – să nu absenteze fără motive temeinice şi fără să anunţe în prealabil conducerea custodelui despre aceasta; – să execute întocmai dispoziţiile şefilor ierarhici, cu excepţia celor vădit nelegale şi să fie respectuos în raporturile de serviciu; – să execute, în raport de specificul obiectivului, supravegherea şi paza bunurilor sau valorilor, precum şi orice alte sarcini care i-au fost încredinţate, potrivit planului de supraveghere şi pază şi a fişei de post; – să respecte consemnul general şi particular al postului; – să verifice modul de aplicare a măsurilor de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară impuse de custode, prin planul de management, – să participe la evaluarea eficacităţii măsurilor de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, impuse de custode. B. Obligaţii şi atribuţii specifice În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, rangerii vor acţiona pentru prevenirea şi eliminarea ameninţărilor provocate de următoarele vulnerabilităţi la adresa sitului după cum urmează: - depozitări ilegale de deşeuri; – braconajul; – recoltarea, capturarea, uciderea, distrugerea sau vătămarea exemplarelor aflate în mediul lor natural, specii de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane; – perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, hibernare, creştere şi de migraţie; – deteriorarea, distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; – arderea vegetaţiei; – practicarea sporturilor extreme - enduro, motocross, maşini de teren; – turismul în masă; – înmulţirea necontrolată a speciilor invazive; – defrişări, tăieri rase şi lucrări silvice pe suprafeţe mari; – amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate; – vânătoarea în timpul cuibăritului; – adunarea lemnului pentru foc, culegerea ciupercilor. Custodele prin intermediul rangerilor va urmări respectarea prevederilor Legii nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare: - este interzisă vânarea puilor nezburători a păsărilor de interes cinegetic; – accesul vânătorilor în perimetrul protejat se face în baza permisului de vânătoare şi a avizului pentru cotele de recoltă emis de custodele ariei naturale protejate. – este interzisă vânătoarea în zonele de linişte stabilite pe suprafaţa fondului cinegetic. Rangerii vor preveni şi vor interzice: - distrugerea sau degradarea panourilor sau indicatoarelor informative, împrejmuirilor, plăcilor, semnelor de marcaj sau orice altă amenajare aflată în inventarul ariei protejate; – aprinderea şi folosirea focului deschis în afara vetrelor amenajate de către custode; – abandonarea deşeurilor în afara locurilor special amenajate şi semnalizate pentru colectare; – accesul cu mijloace auto în afara drumurilor permise publicului. Custodele prin intermediul rangerilor va monitoriza activitatea de păşunat în cadrul ariei naturale protejate pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei şi pentru stabilirea unor restricţii în zonele eventual afectate. Se va urmări ca activitatea de păşunat să se desfăşoare pe baza unui contract încheiat cu administratorul sau proprietarul legal al păşunii avizat de custode. Utilizarea păşunilor va fi permisă cu prioritate deţinătorilor de animale, persoane fizice sau juridice rezidente în toate localităţile din zona protejată. Rangerii vor raporta custodelui toate neregulile şi contravenţiile constatate în teren astfel: - vor sesiza organele de cercetare penală cu privire la depistarea unor infracţiuni constatate în arealul sitului; – vor monta panouri de avertizare în locul unde acestea lipsesc; – vor preveni şi nu vor permite vânătoarea în perioada cuibăritului păsărilor; – vor urmări prevenirea incendiilor şi nu vor permite folosirea focului în câmp deschis; – în colaborare cu organele de poliţie vor efectua pânde în locul unde au fost depistate capcane pentru braconaj; – nu vor permite campatul în interiorul sitului, în afara spaţiilor amenajate în acest sens; – vor colabora cu Garda Naţională de Mediu în cazul tuturor infracţiunilor de mediu; – nu vor permite tăierile ilegale de arbori; – nu vor permite depozitarea ilegală de deşeuri; – nu vor permite tăierea meandrelor prin care se creşte viteza apei şi implicit eroziunea; – nu vor permite deversări de ape menajere provenite din fose septice, canalizări şi altele asemenea. Vor executa paza obiectivului în situaţii speciale: - în perioada de reproducere a speciilor din zona; – în perioada sezonului de vânătoare; – în perioada rece, când se fac defrişări de arbori. FORME DE COOPERARE ALE RANGERULUI CU ALTE ORGANE ABILITATE CU ATRIBUŢII SPECIFICE ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ Rangerii vor coopera cu organele de poliţie din localităţile: Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani, cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Arad, Jandarmeria arad, Pompierii din Arad şi Lipova, primăriile localităţilor mai sus menţionate pentru prevenirea şi combaterea actelor ilegale în aria sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Rangerii vor participa la acţiuni de informare, promovare şi conştientizare a comunităţilor, în special a copiilor şi tinerilor din localităţile Lipova, Şiştarovăţ şi Zăbrani. De asemenea, rangerii vor lucra cu voluntari şi vor coordona activitatea acestora de suport a implementării planului de supraveghere şi pază şi a măsurilor de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională. În acest sens vor colabora instituţional cu conducerea şcolilor din regiune, Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad şi organizaţii neguvernamentale cu activitate în domeniul voluntariatului pentru protecţia mediului. MOD DE ACŢIUNE A RANGERILOR ÎN DIFERITE SITUAŢII CREATE PE SUPRAFAŢA ŞI ÎN VECINĂTATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE În toate situaţiile impuse în perioada exercitării serviciului în aria naturală protejată, personalul de pază este obligat să respecte prevederile art. 47 şi 48 din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, privind obligaţiile şi îndatoririle agenţilor de securitate. În caz de forţă majoră - atac armat, pătrundere frauduloasă în sit, incendiu, agenţii de securitate, rangerii, acţionează în următoarele direcţii: - solicită sprijin profesional şi calificat instituţiilor statului cu care colaborează folosind numărul unic de urgenţă 112; – procedează la identificarea zonei afectate, calamitate; – efectuează o evaluare succintă a situaţiei create, în scopul luării primelor măsuri de neutralizare a efectelor nocive, sau a stopării acţiunilor ilegale manifestate; – izolează câmpul infracţional şi identifică eventualii martori; – în eventualitatea existenţei unor victime, va lua primele măsuri de acordare a primului ajutor şi de salvare a acestora; – până la intervenţia personalului specializat, sprijină persoanele desemnate din cadrul obiectivului în activitatea de evacuare şi protejare a bunurilor şi valorilor din cadrul sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. PROGRAMUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE SUPRAVEGHERE ŞI PAZĂ
┌────┬───────────────┬───────────┬────────────┬─────────┬────────────┬───────────────────────────────┐
│Nr. │ │Responsabil│Perioada de │Nr. de │Indicatori │Resurse necesare │
│crt.│Activitate │ │implementare│deplasări│ ├──────────┬──────────────┬─────┤
│ │ │ │ │necesare │ │Financiare│Materiale**) │Umane│
│ │ │ │ │ │ │*) │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────┤
│ │Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aplicării │ │ │ │Nr. avize │ │Autoturism │ │
│1. │măsurilor │Excelsior │permanent │12/an │emise şi │25000 │teren, GPS, │3 │
│ │de conservare │ │ │ │verificate │ │aparat foto, │ │
│ │menţionate în │ │ │ │ │ │dronă, │ │
│ │avizele emise │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de custode │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────┤
│ │Patrulări │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│ │verificarea în │ │ │ │ │ │Autoturism │ │
│2. │teren a │Excelsior │Permanent │50/an │Nr. rapoarte│50000 │teren, GPS, │2 │
│ │activităţii │ │ │ │de │ │aparat foto, │ │
│ │economice │ │ │ │constatare │ │telefon mobil,│ │
│ │şi de altă │ │ │ │ │ │dronă, │ │
│ │natură │ │ │ │ │ │ │ │
│ │desfăşurată │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în sit şi în │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vecinătatea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestuia │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────┤
│ │Marcarea căilor│ │ │ │ │ │Autoturism │ │
│ │de acces, a │ │ │ │Nr. marcaje │ │teren, GPS, │ │
│3. │zonelor de │Excelsior │Permanent │5/an │şi │30000 │aparat foto, │2 │
│ │campare şi a │ │ │ │indicatoare │ │scule şi │ │
│ │zonelor │ │ │ │amplasate │ │unelte │ │
│ │sensibile │ │ │ │ │ │de mână şi │ │
│ │ │ │ │ │ │ │electrice │ │
├────┼───────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────┤
│ │Informarea şi │ │ │ │Nr. │ │Autoturism │ │
│4. │conştientizarea│Excelsior │Permanent │5/an │evenimente │25500 │teren, GPS, │3 │
│ │comunităţilor │ │ │ │organizate │ │aparat foto, │ │
│ │locale │ │ │ │şi nr. │ │scule şi │ │
│ │ │ │ │ │participanţi│ │unelte, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │videoproiector│ │
├────┼───────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Autoturism │ │
│ │Coordonarea şi │ │ │ │Nr. │ │teren, GPS, │ │
│5. │implementarea │Excelsior │Permanent │10/an │voluntari │35000 │aparat foto, │2 │
│ │activităţii de │ │ │ │implicaţi/ │ │telefon mobil,│ │
│ │voluntariat │ │ │ │nr. │ │scule şi │ │
│ │ │ │ │ │rapoarte de │ │unelte de mână│ │
│ │ │ │ │ │activitate │ │şi │ │
│ │ │ │ │ │ │ │electrice, │ │
├────┼───────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────┤
│ │Participare la │ │ │ │Nr. │ │Autoturism, │ │
│6. │trening-uri şi │Excelsior │Permanent │2/an │participări │20000 │laptop, aparat│2 │
│ │cursuri │ │ │ │la │ │foto │ │
│ │specifice │ │ │ │evenimente │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │Nr. rapoarte│ │Autoturism │ │
│7. │desfă- │Excelsior │Permanent │50/an │de │50000 │teren, GPS, │3 │
│ │şurate pe │ │ │ │activitate, │ │aparat foto, │ │
│ │teritoriul │ │ │ │nr. de │ │telefon mobil,│ │
│ │ariei │ │ │ │sesizări │ │dronă, │ │
│ │naturale │ │ │ │soluţionate │ │ │ │
│ │protejate │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────────┼────────────┼─────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────┤
│ │Participă la │ │ │ │Nr. rapoarte│ │ │ │
│ │verificarea │ │ │ │de │ │Autoturism │ │
│8. │suprafeţelor │Excelsior │Permanent │24/an │activitate, │25000 │teren, GPS, │3 │
│ │afectate, a │ │ │ │nr. de │ │aparat foto, │ │
│ │probelor şi la │ │ │ │sesizări │ │telefon mobil,│ │
│ │anchetarea │ │ │ │soluţionate │ │dronă, │ │
│ │situaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │frauduluoase │ │ │ │ │ │ │ │
│ │identificate │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴───────────────┴───────────┴────────────┴─────────┴────────────┴──────────┴──────────────┴─────┘
────────── *) vor fi asigurate din surse proprii şi din proiecte cu finanţare naţională şi europeană. **) vor fi completate şi cu alte resurse materiale, în funcţie de necesitatea identificată la desfăşurarea activităţilor respective.────────── DISPOZIŢII FINALE Planul de pază a fost întocmit de către custode, Asociaţia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei "Excelsior", în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. ----