────────── Aprobat prin Ordinul nr. 347 din 15 februarie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I Nr. 267 din 8 aprilie 2016.────────── CUPRINS CAP. 1 INTRODUCERE 1.1. Elemente generale ale Planului de management 1.2. Scopul şi încadrarea ariei naturale protejate 1.3. Baza legală a existenţei ariei naturale protejate şi a Planului de management 1.4. Procesul de elaborare şi aprobare a Planului de management 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management 1.6. Procedura de implementare a Planului de management CAP. 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Descriere generală 2.2. Mediul fizici 2.2.1. Geologia 2.2.2. Geomorfologia 2.2.3. Hidrologia 2.2.4. Clima 2.2.5. Soluri 2.3. Mediul biotici nSi 2.3.1. Flora şi comunităţile de plante 2.3.2. Fauna 2.3.2.1. Nevertebrate 2.3.2.2. Vertebrate 2.3.3. Habitate şi ecosisteme 2.4. Informaţii socio-economice 2.4.1. Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut 2.4.2. Utilizarea terenurilor 2.4.3. Caracteristici economico-sociale 2.5. Ameninţări asupra speciilor şi habitatelor naturale CAP. 3 SCOP ŞI OBIECTIVE 3.1. Scopul managementului ariei naturale protejate 3.2. Obiectivele Planului de management CAP. 4 IMPLEMENTAREA 4.1. Priorităţi şi planificarea în timp CAP. 5 MONITORIZAREA ACTIVITĂŢILOR BIBLIOGRAFIE Anexa nr. 1 la Planul de management - Harta localizării Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel Anexa nr. 2 la Planul de management - Participarea speciilor - abundenţa-dominanţa în releveele efectuate Anexa nr. 3 la Planul de management - Harta pedologică Anexa nr. 4 la Planul de management - Harta geologică Anexa nr. 5 la Planul de management - Harta expoziţiei versanţilor Anexa nr. 6 la Planul de management - Harta hidrografică Anexa nr. 7 la Planul de management - Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi Lacul Cuejdel Anexa nr. 8 la Planul de management - Speciile de nevertebrate Anexa nr. 9 la Planul de management - Speciile de amfibieni şi reptile Anexa nr. 10 la Planul de management - Hărţile de distribuţie ale speciilor de amfibieni Anexa nr. 11 la Planul de management - Hărţile de distribuţie ale speciilor de reptile Anexa nr. 12 la Planul de management - Lista speciilor de păsări d n zona Lacului Cuejdel Anexa nr. 13 la Planul de management - Observaţiile făcute asupra speciilor de păsări şi habitatelor lor Anexa nr. 14 la Planul de management - Statutul conservativ al speciilor din zona Lacului Cuejdel Anexa nr. 15 la Planul de management - Hărţile de distribuţie ale speciilor de păsări Anexa nr. 16 la Planul de management - Harta distribuţiei habitatelor naturale Anexa nr. 17 la Planul de management - Harta declivităţii reliefului Anexa nr. 18 la Planul de management - Harta hipsometrică Anexa nr. 19 la Planul de management - Harta infrastructurii de transport ABREVIERI POS - Program Operaţional Sectorial GIS - Sistem Informatic Geografic IUCN - Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii U.P. - Unitate de Producţie ONG - Organizaţie Non-Guvernamentală PET - Tereftalat de Polietilenă CAP. 1 INTRODUCERE 1.1. Elemente generale ale Planului de management Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel este o arie naturală protejată înfiinţată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, datorită valorii deosebite a elementelor patrimoniului natural. Condiţiile hidrogeomorfologice, diversitatea biologică şi peisagistică reprezintă elemente unice, reprezentative şi cu valoare ştiinţifică, turistică, educaţională, la nivel naţional. Harta localizării Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management. Planul de management al Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare a ariei protejate, el urmând să stea la baza activităţilor custodelui. Planul de management reprezintă un cadru de integrare a problemelor de conservare a biodiversităţii şi de protecţie a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activităţi economice, în conformitate cu capacitatea de suport a ariei naturale protejate. Planul de management urmăreşte colaborarea continuă a factorilor interesaţi în gestionarea patrimoniului ariei protejate. De asemenea, prin prevederile Planului de management se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism, încurajându-se totodată activităţile ştiinţifice şi educaţionale. Acţiunile din Planul de management au fost formulate ţinând cont de starea actuală a Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel şi de ameninţările asupra acesteia. 1.2. Scopul Planului de management şi încadrarea ariei naturale protejate În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, "rezervaţiile naturale sunt acele arii protejate naturale ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect faunistic, floristic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic". Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel corespunde categoriei IV IUCN: "arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire". Participarea speciilor - abundenţa-dominanţa în releveele efectuate este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management. 1.3. Baza legală a existenţei ariei naturale protejate şi a Planului de management Acţiunile de conservare şi administrare ale ariei protejate Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel se realizează în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv: a) Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; b) Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare; c) Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare; d) Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979; e) Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979; f) Legea nr. 157/1997 privind ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 3 octombrie 1985; g) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare; h) Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; i) Legea nr. 215/2001 administraţiei publice locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare; j) Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente cu modificările şi completările ulterioare; k) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanism cu modificările şi completările ulterioare; l) Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic cu modificările şi completările ulterioare; m) Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată cu modificările şi completările ulterioare; n) Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare; o) Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată cu modificările şi completările ulterioare; p) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; q) Legea nr. 51/2006 serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată cu modificările şi completările ulterioare; r) Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1992; s) Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington, la 3 martie 1973; t) Legea nr. 7/1996 cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată cu modificările şi completările ulterioare; u) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare; v) Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor; w) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare; x) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare; y) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare; z) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; aa) Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; bb) Ordonanţa nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată cu modificările şi completările ulterioare; cc) Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. 1.4. Procesul de elaborare şi aprobare a Planului de management Elaborarea şi aprobarea Planului de management a fost efectuată de către S.C. Multidimension S.R.L, în cadrul proiectului POS Mediu "Management pentru aria protejată naturală Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel", coordonat de către Consiliul Judeţean Neamţ, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. În realizarea lui au fost parcurse mai multe etape importante: a) Identificarea şi formularea principiilor care vor sta la baza realizării Planului de management; b) Evaluarea potenţialului biotic şi abiotic al ariei protejate Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel; c) Inventarierea şi cuantificarea dimensiunii riscurilor naturale şi antropice din aria protejată; d) Elaborarea Planului de management al Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel; Avizarea Planului de management de către instituţiile implicate: ● avizul Administraţiei Naţionale Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă "Siret" Bacău - Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamţ; ● adoptarea de către Regia Naţionale a Pădurilor - Romsilva; ● avizul Primăriei Gârcina; ● desfăşurarea procedurii de evaluare strategică a impactului asupra mediului pentru Planul de management; ● avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Neamţ. Aprobarea Planului de management se face în conformitate cu prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management Modificările Planului de management se referă la priorităţi, responsabilităţi şi aspecte legate de cercetarea ştiinţifică ce vor fi analizate la propunerea custodelui. Actualizarea Planului de management se realizează la 5 ani de la aprobarea lui. Modificările şi actualizările prezentului Plan de management asigură flexibilitatea necesară pentru gestionarea situaţiilor generate de evenimente neprevăzute, naturale sau de activitatea antropică. 1.6. Procedura de implementare a Planului de management Responsabilitatea implementării Planului de management revine custodelui Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel. Pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare a ariei protejate, implementarea Planului de management se va realiza în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, a căror implicare este esenţială şi anume: a) Consiliul Judeţean Neamţ; b) Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ; c) Primăria şi Consiliul Local Gârcina; d) Regia Naţională a Pădurilor - Direcţia Silvică Neamţ, Ocolul Silvic Gârcina; e) Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă "Siret" Bacău - Sistemul de gospodărire a Apelor Neamţ - Staţia Hidrologică Piatra-Neamţ; f) Instituţia Prefectului Judeţului Neamţ; g) Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ; h) Comisariatul de Regim Silvic şi Cinegetic Suceava; i) Instituţiile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică; j) ONG-urile. CAP. 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Descriere generală Localizare, limite Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel, cu o suprafaţă de 114 ha, se află în partea sud-estică a Munţilor Stânişoarei, în localitatea Cuejdi, comuna Gârcina, judeţul Neamţ. Limitele Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel sunt prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel cuprinde luciul de apă al Lacului Cuejdel şi suprafaţa alunecării de teren care formează barajul natural al lacului, situate aval de lac; include parcelele şi subparcelele forestiere: 113 T - Lacul Cuejdel şi 41A, 41B, 42A şi 42 B - zona alunecării de teren din cadrul UP II, situată în raza Ocolului Silvic Gârcina. Accesul în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel Accesul în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel se poate realiza pe două trasee principale care pornesc din Piatra-Neamţ: a) Piatra-Neamţ - cartier Dărmăneşti - Ocol - Dobreni - Bodeşti - Magazia, cu drum dificil - Cracăul Negru, paralel cu pârâul şi apoi pe un drum forestier parţial modernizat; b) Piatra-Neamţ - Ocol - la stânga în intersecţie către centrul comunei Gârcina - satul Cuejdi - schitul de călugări "Daniil Sihastrul" de la Cuejdi şi apoi pe un drum forestier. Elementele de interes privind Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel ● existenţa celui mai mare lac de baraj natural din România - Lacul Cuejdel; ● geodiversitatea dată de multitudinea structurilor geologice şi formelor geomorfologice care caracterizează aria protejată; ● formaţiuni hidrogeomorfologice rezultate din evoluţia zonei; ● prezenţa a peste 144 specii de plante, unele dintre ele de importanţă naţională şi comunitară, aparţinând unui număr de 48 de familii; ● prezenţa zonei umede care constituie habitat pentru specii de plante şi animale protejate; ● suprafaţa apreciabilă de spaţii forestiere, unele adăpostind specii cu valoare deosebită din punct de vedere ştiinţific; ● valori peisagistice rezultate din îmbinarea elementelor geologice, geomorfologice, hidrologice şi biotice. Proprietatea terenurilor şi drepturile de management Suprafaţa Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel este în întregime în domeniul public, nefiind înregistrate proprietăţi private decât în zonele exterioare. Suprafeţele forestiere sunt gestionate de către Regia Naţională a Pădurilor, prin Ocolul Silvic Gârcina. Administrarea Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel se realizează prin intermediul custodelui, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Fondurile necesare desfăşurării activităţilor de management sunt asigurate de către custode şi din proiecte finanţate din fonduri europene, naţionale, private, sponsorizări, donaţii, potrivit legislaţiei în vigoare. Acoperirea cu hărţi şi imagini aerofotogrametrice, satelitare şi terestre. Arealul ariei protejate Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel este acoperit de: a) hărţile la scara 1:25000 şi 1:50000 b) hărţile amenajistice la scara 1:20.000 c) harta geologică 1:200000 d) harta pedologică 1:1000000 e) ortofotoplanuri La acestea se adaugă hărţile puse la dispoziţie de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin http://maps.biodiversity.ro. Harta pedologică este prezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management. 2.2. Mediul fizic 2.2.1. Geologia Din punct de vedere geologic, Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel se suprapune peste unitatea structurală a flişului numită Pânza de Vrancea - moldavide. Aceasta reprezintă cea mai estică unitate de fliş, care suportă şariajul pânzei de Tarcău în vest, fiind şariată în est peste pânza subcarpatică - zona de molasă. Harta geologică este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management. Factorul principal care a condus la realizarea semiferestrelor în care apare Pânza de Vrancea l-a constituit capacitatea erozivă a cursurilor de apă. Din punct de vedere epirogenetic, zona este extrem de activă, ritmul actual al mişcărilor de înălţare fiind estimat la 3-4 mm pe an. Acest lucru stimulează procesele de versant din acest spaţiu, contribuind la modificarea permanentă a nivelului de bază al versanţilor. Harta expoziţiei versanţilor este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management. Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel se suprapune peste un complex litologic cu mare heterogenitate, cu alternanţe litologice pe spaţii foarte mici, fără o succesiune ritmică, din aria flişului paleogen. Structura geologică a Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 1. (a se vedea imaginea asociată) Figura 1. Structura geologică a Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel 2.2.2. Geomorfologia Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel este situată în Munţii Stânişoarei, în bazinul hidrografic al Cuejdiului, afluent al Bistriţei, la 21 km de municipiul Piatra-Neamţ. Bazinul de alimentare al lacului are o suprafaţă de 9,76 km² fiind delimitat de Vârful Tarniţelor cu 1081 m şi Masivul Gârcina cu 873 m, la nord, Culmea şi Vârful Muncelul cu 1067 m, la est, Dealul Crucii şi Piciorul Rotund la vest. Din punct de vedere morfometric, altitudinile dominante sunt de 600-900 m, fiind specifice zonei montane joase. Harta hipsometrică a arealului aferent Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 2. (a se vedea imaginea asociată) Figura 2. Harta hipsometrică a arealului aferent Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel În arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel, versanţii sunt în general domoli, cu pante sub 25 de grade. Creşteri semnificative se înregistrează în zona râpelor de desprindere a alunecărilor de teren, pe versanţii cursurilor de apă tributare lacului, în partea superioară a versanţilor, precum şi la trecerea de la o treaptă de alunecare la alta. În partea inferioară a versanţilor, pantele sunt mai reduse, datorită formaţiunilor aluviale depuse şi proceselor de alterare şi dezagregare. Distribuţia pantelor în arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 3. Cursurile de apă se caracterizează prin apariţia unui strat de sedimente de 20-40 cm grosime. Expoziţia versanţilor are rol determinant în favorizarea regimului caloric, în configurarea caracteristicilor covorului vegetal, în pretabilitatea la diferite moduri de utilizare a terenului şi indirect asupra proceselor geomorfologice. (a se vedea imaginea asociată) Figura 3. Distribuţia pantelor în arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel În arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel se delimitează o dominanţă a expoziţiei însorite sudică şi sud-vestică, pe versantul drept al Lacului Cuejdel şi una nord-estică şi estică umbrită şi semiumbrită pe versantul stâng. Expoziţia versanţilor în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel este reprezentată în fig. 4. Analiza curburii în plan, în arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel, scoate în evidenţă o scurgere convergentă către jumătatea inferioară a versanţilor culmilor muntoase, precum şi una divergentă pe interfluvii. Analiza distribuţiei valorilor curburii în profil, evidenţiază un sector median al versanţilor, marcat de o scurgere accelerată, în timp ce sectoarele superior şi inferior sunt caracterizate printr-o scurgere încetinită, mai ales în cadrul arealelor cu glacisuri de alunecare. Curburile în plan şi în profil, în arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel sunt prezentate în fig. 5 şi 6. (a se vedea imaginea asociată) Figura 4. Expoziţia versanţilor în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel (a se vedea imaginea asociată) Figura 5. Curbura în plan în arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel (a se vedea imaginea asociată) Figura 6. Curbura în profil în arealul aferent Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel Reprezentative sunt procesele geomorfologice, extrem de active şi cu influenţă potenţial semnificativă asupra stabilităţii habitatelor. Astfel, realizarea oricărei investiţii destabilizatoare în acest spaţiu, precum exploatarea lemnului sau construirea de drumuri forestiere, nu trebuie permisă pentru a nu contribui la creşterea dimensiunii unui fenomen activ. 2.2.3. Hidrologia Lacul Cuejdel se află pe râul Cuejdel, afluent al râului Cuejdiu, cu un bazin hidrografic de 9766 ha. Suprafaţa bazinului hidrografic Cuejdel este de 1026 ha. Harta hidrografică este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de management. Bazinul de alimentare al Lacului Cuejdel are o suprafaţă de 8,75 km² 48,22% revenind sub-bazinului pârâului Cuejdel, 29,25% sub-bazinului pârâului Glodu, iar 22,53% afluenţilor mai mici - Rotaria, Hălăgeanu, Făgetul şi apelor de precipitaţii de pe versanţi. Componentele reţelei hidrografice din Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel sunt prezentate în fig. 7. (a se vedea imaginea asociată) Figura 7. Componentele reţelei hidrografice din Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel Lacul Cuejdel este elementul definitoriu al componentei hidrologice din acest areal. Lacul s-a format în urma unor alunecări de teren declanşate pe versantul stâng în 1978. Barajul natural are o înălţime de 25 m, cu valori mai mari pe malul stâng şi o lungime de circa 90 m. Nivelul apei în lac este constant, fiind situat în medie la 665 m. Lacul Cuejdel are lungimea de circa 1 km, lăţimea medie de 98 m, cu o maximă de 186,5 m, suprafaţa de 13,78 ha, adâncimea maximă de 16 m şi un volum mediu de 870.000 mc. Lacul se descarcă în albia pârâul Cuejdel, printr-o deschidere lată de circa 2,5 m, situată la contactul barajului cu versantul drept al văii. În aval de baraj se mai găsesc patru lacuri de dimensiuni mai mici, precum şi formaţiuni fluviale care atestă ruperea barajului sub presiunea apei acumulate. Profilele Lacului Cuejdel sunt prezentate în fig. 8, 9 şi 10. (a se vedea imaginea asociată) Figura 8. Analiza Lacului Cuejdel - poziţionarea profilelor Analiza volumetrică la nivelul lacului demonstrează că în acest moment sunt aproximativ 870000 mc de apă, la o suprafaţă de 13.78 ha. (a se vedea imaginea asociată) Figura 9. Profil longitudinal a Lacului Cuejdel (a se vedea imaginea asociată) Figura 10. Profile transversale a Lacului Cuejdel P1-P8 Indicatorii monitorizaţi demonstrează absenţa surselor de degradare a calităţii apelor, din bazinele care alimentează Lacul Cuejdel. Indicatorii de oxigen au în lac valori mai reduse, în comparaţie cu zona mlăştinoasă din coada lacului, datorită încărcării organice de pe versanţi, dar şi de pe fundul lacului. În ceea ce priveşte turbiditatea, se observă diferenţe între afluenţii de pe versantul drept, mai bine acoperit cu vegetaţie şi malul stâng, cu defrişări în bazinul hidrografic şi roci mai friabile. Turbiditarea apei este foarte redusă, transparenţa fiind mai mare de 150 cm. Culoarea apei este verde, fiind influenţată de rocile existente din zonă. Conductivitatea electrică demonstrează o încărcare redusă, atât în substanţe dizolvate, cât şi în alte categorii de poluanţi. În ansamblu, la indicatorii analizaţi, consideraţi reprezentativi pentru un lac de munte de baraj natural, în conformitate cu Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, calitatea apei este foarte bună, nefiind semnalate elemente care să caracterizeze eutrofizarea, cu excepţia zonei din coada lacului. Din punct de vedere trofic, lacul se încadrează în categoria oligotrof, cu o floră algală foarte săracă, având o apă bine oxigenată, încărcare organică scăzută, pH neutru şi mineralizare moderată. Grupa cu cea mai mare pondere la nivelul fitoplactonului este Bacillariophyta - diatomee, cu speciile dominante Cyclotella ocellata şi Achnanthes minutissima, urmată de Chrysophyta, reprezentată prin speciile genului Chrysococcus. 2.2.4. Clima Din punct de vedere climatic, arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel se află situat în regiunea temperat-continentală şi primeşte influenţe baltice ce determină ierni geroase şi bogate în precipitaţii. Climatul este specific munţilor cu înălţimi reduse, fiind caracterizat prin temperaturi medii anuale de 6-7°C, precipitaţii de 700-800 mm pe an şi o circulaţie dominantă a maselor de aer din sectorul nordic şi nord-estic. Cantităţile maxime de precipitaţii se înregistrează în perioada mai-iulie, iar cele minime în perioada februarie-martie. 2.2.5. Soluri Solurile se înscriu în clasa cambosoluri, dominante fiind eutricambisolurile şi litosolurile, specifice substratului bogat în carbonaţi, pe versantul stâng, ce justifică în parte, instabilitatea acestuia. În zonele înalte, apar districambisoluri, specifice unui substrat mai acid. În arealul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel, posibilităţile de utilizare a resurselor de sol sunt foarte reduse, folosinţa dominantă fiind cea silvică. Productivitatea solurilor este redusă, fiind determinată de limitări impuse de aciditate, volumul edafic redus, scheletul dominant - roca la zi, panta şi acoperirea terenului. Distribuţia tipurilor genetice de soluri este prezentată în fig. 11. (a se vedea imaginea asociată) Figura 11. Distribuţia tipurilor genetice de soluri 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Flora şi comunităţile de plante Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare, aparţinând unui număr de 48 de familii. Spectrul bioformelor indică predominanţa netă a hemicriptofitelor, cu o pondere de 46 %, celelalte elemente fiind prezente în proporţii mai mici: geofite 7,3%, megafanerofite 5,8%, microfanerofite 3,7% şi camefite 2,2%. Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice, cu o pondere de 47,2%, urmate de europene 14,5%, circumpolare şi cosmopolite 13,0% şi 2,2% specii endemice. În raport cu umiditatea, predomină elementele mezofite 42,0% şi mezohidrofite - 21,7%. După temperatură se constată predominanţa elementelor mezoterme, în proporţie de 60 %, urmate de microterme 13,8%, moderat termofile 8,8% şi specii indiferente 36,2%. În raport cu pH-ul solului, 31,2% dintre specii sunt adaptate la o reacţie slab acido-neutrofilă, 26,1% la o reacţie acido-neutrofilă, iar 36,2% la variaţii largi ale pH-ului solului. Zona adiacentă lacului este ocupată de pădure de tip dacică, de fag, în combinaţie cu alte esenţe lemnoase. Stratul arborilor este constituit în mare parte din fag - Fagus sylvatica subsp. sylvatica şi brad - Abies alba, în proporţii diferite, cu specii de paltin de munte - Acer pseudoplatanus, carpen - Carpinus betulus şi ulm - Ulmus glabra. În funcţie de caracteristicile locale, stratul arborilor poate fi alcătuit numai din brad. Stratul de litieră este bine dezvoltat. Ca arbuşti menţionăm prezenţa speciilor: Daphne mezereum şi Ribes uva-crispa. Compoziţia floristică a stratului ierbos este reprezentată de specii ale florei de mull: Dentaria bulbifera, Galium odoratu şi Symphytum cordatu. Alte specii caracteristice sunt: Mercurialis perennis, Pulmonaria rubra, Oxalis acetosella, Scilla bifolia, Actea spicata, Hepatica transsilvanica, Dentaria glandulosa, Euphorbia amygdaloides, Geranium robertianum şi Paris quadrifolia. În lunile de primăvară, în unele zone, Allium ursinum este dominant, înregistrând o acoperire mai mare de 60%. Acest tip de pădure poate fi încadrat ca tip de habitat în R4104 Păduri sud-est carpatice de Fagus sylvatica şi Abies alba - corespondenţa Natura 2000 - 91V0 Dacian beech forest - Symphyto-Fagion. Alunecarea de teren care a determinat formarea lacului mare, a avut ca urmare, constituirea unor mici lacuri, cu grupe de plante higrofite şi hidrofite, caracteristice apelor stagnante. Au fost evidenţiate asociaţii din alianţa Montio-Cardaminetalia. Habitatul din România care integrează asociaţiile alianţei sus menţionate este R5421 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara, observat în jurul izvoarelor/bălţilor, unde stratul ierbos este dominat de speciile Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara. Alături de acestea, au fost regăsite speciile Caltha palustris, Ranunculus ficaria şi Petasites hybridus. În interiorul pădurii, se pot observa întrepătrunderi cenotice datorate formării bălţilor cu specii de Dentaria bulbifera, Mercurialis perennis şi altele asemenea. Au fost observate şi cenoze de cormofite natante, de talie mică, nefixate de substrat - din alianţa Lemnetea, cantonate în ape liniştite, stagnante. În ceea ce priveşte statutul conservativ al speciilor de plante inventariate, s-au observat următoarele specii incluse pe Lista Roşie Naţională: Hepatica transsilvanica - crucea voinicului din Familia Ranunculaceae, endemică pentru Carpaţii de Est şi Sud, Ranunculus carpaticus din Familia Ranunculaceae - specie rară şi endemică pentru Carpaţi, Epipactis helleborine din Familia Orchidaceae - specie rară şi Galanthus nivalis din Familia Amaryllidaceae, de interes comunitar, a căror prelevare din natură şi exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de management, aflată pe Anexa V a Directivei Habitate. În spaţiile deschise apar specii precum: bulbuci - Trollius europaeus din Familia Ranunculaceae, bozior - Dactyloriza sambucina din Familia Orchidaceae, specii rare citate în Lista roşie a plantelor superioare din România. În lac s-au identificat specii de alge planctonice, care sunt prezentate în Anexa nr. 7 la Planul de management. Alături de acestea, în zonele de mal, apar plante acvatice şi palustre, aparţinând la diverse asociaţii vegetale: Eleocharidetum palustris, Epilobio - Juncetum effusi, as. Juncus effusus et Ranunculus repens, Sparganietum erecti, Tussilaginetum farfarae, Trifolio repenti - Lolietum, Typhetum angustifoliae, Juncetum tenuis, Juncetum inflexi, Typhetum latifoliae, Schoenoplectetum lacustri, Scirpetum sylvatici şi Potametum pectinati. 2.3.2. Fauna 2.3.2.1. Nevertebrate Fauna de nevertebrate este reprezentată prin viermi, moluşte şi artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. În Lacul Cuejdel predomină comunităţile faunistice zooplanctonice, reprezentate, îndeosebi prin crustacee de mici dimensiuni: Asplachna priodonta, Bosmina longirostris, Pseudochydonus globosus, Acanthocyclops viridis, Eucyclops serrulatus, Keratella cochlearis, Polyarthra major, Polyarthra remota, Polyarthra vulgaris şi Polyarthra remota. Din punct de vedere al densităţii numerice, predomină grupa Rotatoria, urmată de Copepoda şi Cladocera, ultimele nedepăşind 40% din ponderea numerică totală a zooplanctonului. Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului, semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută, iar calitatea apei este de tip oligotrof. În cazul nevertebratelor din zonele de mal, s-au identificat speciile din Anexa nr. 8 la Planul de management. 2.3.2.2. Vertebrate Peşti Din Clasa Peşti, în Lacul Cuejdel se regăsesc reprezentanţi ai subclasei Osteichthyes, precum Salmo trutta fario - specie introdusă, Carassius carassius-specie invazivă, Phoxinus phoxinus şi Gobio gobio. Amfibieni şi reptile Lacul Cuejdel şi împrejurimile sale constituie un ecosistem acvatic, ideal pentru amifibieni şi reptile. În urma investigaţiilor pe teren, au fost identificate speciile de amfibieni şi reptile din Anexa nr. 9. Pădurile de conifere şi amestec din proximitate asigură habitate propice pentru speciile de reptile şi amfibieni. Inventarierea speciilor se bazează pe utilizarea tehnicilor de captură în mediul acvatic şi terestru, specifice pentru pontă, larve şi adulţi, care permit obţinerea de date calitative şi cantitative, într-un timp relativ scurt, cu personal şi mijloace tehnice reduse. Acestea sunt capturarea cu ciorpacul, cu plase sau prin utilizarea de capcane. Utilizarea lor nu are un impact negativ asupra speciilor, cu excepţia larvelor foarte tinere, cu branhii externe, extrem de vulnerabile. Hărţile de distribuţie ale speciilor de amfibieni şi reptile sunt prezentate în Anexele nr. 10 şi 11 la Planul de management. Păsări Avifauna Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel este specifică pădurilor de amestec, fiind identificate un număr mare de specii caracteristice acestora. Lista speciilor de păsări şi observaţiile făcute asupra lor sunt prezentate în Anexele nr. 12 şi 13 la Planul de management. Din punct de vedere conservativ, păsările observate sunt incluse în anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice, cu 2 specii de interes comunitar, 10 specii de interes naţional fiind incluse pe anexa 4B a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, iar 2 sunt incluse pe Lista roşie naţională. Statutul conservativ al speciilor de păsări este indicat în Anexa nr. 14 la Planul de management. Distribuţia speciilor de păsări pe tipurile de habitate în care au fost observate este prezentată în Anexa nr. 15 la Planul de management. Mamifere Fauna de mamifere este specifică pădurilor de amestec, întâlnindu-se specii precum Erinaceus europaeus, Sorex alpinus, Lepus europaeus, Sciurus vulgaris, Microtus agrestis, Sus scropha, Ursus arctos, Canis lupus. 2.3.3. Habitate şi ecosisteme Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Manualului de Interpretare a Habitatelor Uniunii Europene Eur 15/2 şi a Conspectului Asociaţiilor Vegetale din Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel, au fost identificate cu certitudine următoarele tipuri de habitate Natura 2000: ● R4104 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica şi brad - Abies alba - Corespondenţa Natura 2000 - 91V0 Dacian beech forest Symphyto-Fagion. ● R5421 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara. Harta distribuţiei habitatelor naturale este prezentată în Anexa nr. 16 la Planul de management. Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel include o diversitate relativ redusă de ecosisteme, influenţate de dinamica riscurilor geomorfologice din acest spaţiu. Principalele ecosisteme pot fi grupate astfel: a) Ecosistemne de pădure În Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel predomină ecosistemele de păduri boreale, cu diferite nuanţe în componenţa edificatorilor Fagus sp. şi Abies sp. b) Ecosisteme de pajişti Formate în urma defrişărilor şi a îndepărtării vegetaţiei prin fenomene de versant, pajiştile reprezintă aproximativ 5% din suprafaţa ariei protejate, fiind situate pe malul Lacului Cuejdel, în special pe cel stâng. Importanţa lor este dată de prezenţa numeroaselor asociaţii vegetale, reprezentând o componentă definitorie a peisajului. c) Ecosisteme acvatice După apariţia barajului natural s-au produs schimbări majore în ceea ce reprezintă ecosistemele acvatice şi trecerea lor de la ecosistem de apă curgătoare la cel de lac. Astfel, ca ecosistem acvatic reprezentativ în această arie protejată este Lacul Cuejdel. d) Ecosisteme de zone umede Majoritatea ecosistemelor de zone umede localizate în zona malurilor de lac şi de râu, precum şi în zona lacurilor de pe treptele de alunecare, reprezintă spaţii de tranzit pentru multe specii de păsări aflate în migraţie. 2.3.4. Peisajul Peisajul reprezintă elementul determinant al interesului turistic şi reflectarea structurii geologice, a alcătuirii petrografice şi a orografiei Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel. Lacul Cuejdel este elementul central al peisajului, care impresionează nu numai prin aspectul unic, cât şi prin elementele de vegetaţie forestieră inundate păstrate. Ansamblul este creionat de fenomenele de versant, care au creat aceste structuri morfohidrogeologice. Structura alunecării de teren, barajul natural, formele de relief fluviatil şi de alterare specifice, precum şi vegetaţia forestieră cresc semnificativ valoarea peisajului natural. Harta declivităţii reliefului este prezentată în Anexa nr. 17 la Planul de management. 2.4. Informaţii socio-economice 2.4.1. Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut Per ansamblu, teritoriul analizat nu a suferit transformări semnificative în trecut, singura activitate de modelare a peisajului fiind cea silvică. De altfel, teritoriul aferent Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel s-a caracterizat prin utilizare dominant silvică. Instabilitatea accentuată a reliefului a determinat limitări semnificative la nivelul activităţilor silvice de exploatare, care nu beneficiază în acest spaţiu de o infrastructură optimă de acces, respectiv un drum forestier. Harta hipsometrică este prezentată în Anexa nr. 18 la Planul de management. În anul 1997, Lacul Cuejdel a fost populat cu păstrăv, pentru a i se valorifica potenţialul piscicol. După formarea Lacului Cuejdel, la activităţile existente s-au adăugat activităţile turistice, cu caracter neorganizat datorită lipsei unei infrastructuri turistice minimale. 2.4.2. Utilizarea terenurilor În cadrul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel, categoriile de utilizare ale terenului sunt: păduri, păşuni şi terenuri aflate permanent sub ape.
┌────┬─────────┬──────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │ │ │Ponderea │
│Nr. │Categorie│Destinaţie│Suprafaţă│în cadrul│
│crt.│utilizare│teren │- ha- │ariei │
│ │ │ │ │protejate│
│ │ │ │ │% │
├────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Terenuri │ │ │
│1. │Păduri de│cu │99.704 │87.46 │
│ │foioase │destinaţie│ │ │
│ │ │forestieră│ │ │
├────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Terenuri │ │ │
│2. │Păşuni │cu │0.44 │0.39 │
│ │ │destinaţie│ │ │
│ │ │agricolă │ │ │
├────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Terenuri │ │ │
│3. │Lac │aflate în │13.78 │12.09 │
│ │ │permanenţă│ │ │
│ │ │sub ape │ │ │
├────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Terenuri │ │ │
│4. │Drumuri │cu │0.076 │0.07 │
│ │ │destinaţie│ │ │
│ │ │specială │ │ │
└────┴─────────┴──────────┴─────────┴─────────┘
2.4.3. Caracteristici economico-sociale În arealul analizat nu se găseşte nicio aşezare umană permanentă sau temporară. Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel se află între localităţile Cuejdiu, la vest şi Gârcina, la est, ambele componente ale comunei Gârcina, care are o populaţie de circa 4600 de locuitori. Influenţa acestor localităţi asupra teritoriului rezervaţiei naturale este foarte redusă. Satul Cuejdiu este situat în aval de Lacul Cuejdel, fiind direct expus la eventuale viituri care pot apărea datorită ruperii barajului natural sau evacuării forţate a apei acumulate în lac, prin apariţia unor noi procese rapide de versant. Din punct de vedere economic, în prezent în zona Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel se desfăşoară următoarele activităţi: silvicultură, vânătoare, pescuit, turism şi creşterea animalelor. Creşterea animalelor Creşterea animalelor este o activitate de dimensiune redusă în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel. Păşunatul bovinelor în zona malului lacului, nu poate fi considerată cu impact negativ asupra mediului, însă poate fi percepută ca o modalitate de accentuare a conflictelor, întrucât în acest areal se găsesc carnivore mari. Pescuitul Pescuitul este o activitate întâlnită în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel, principalele ameninţări fiind: a) practicarea pescuitului neautorizat, neorganizat şi în perioadele de prohibiţie; b) utilizarea unor unelte şi a unor tehnici de pescuit interzise prin reglementările existente; c) capturarea peştilor sub dimensiunile prevăzute de lege; Pentru evitarea degradării stării fondului piscicol este necesar un control susţinut desfăşurat de custode, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, în vederea aplicării întocmai a legislaţiei în vigoare cu privire la pescuit. Silvicultura şi vânătoarea Gospodărirea pădurilor din Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel este realizată prin Ocolul Silvic Gârcina. În Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel nu se regăsesc păduri de producţie, întreaga suprafaţă fiind inclusă în categoria pădurilor cu funcţie de protecţie. Este necesar un control atent al activităţilor silvice şi cinegetice astfel încât acestea să nu aibă impact semnificativ asupra pădurilor. Gospodărirea forestieră se realizează conform amenajamentului silvic care prevede realizarea doar de lucrări de întreţinere şi nu de exploatare. În vederea gospodăririi durabile a pădurilor va fi urmărită realizarea următoarelor măsuri: Menţinerea suprafeţei fondului forestier prin: a) monitorizarea activităţilor susceptibile să conducă la diminuarea suprafeţei fondului forestier; b) împădurirea terenurilor degradate şi/sau abandonate; c) renaturalizarea prin împădurire a terenurilor afectate în urma activităţilor de exploatare a resurselor minerale; d) intervenţii pentru limitarea dezastrelor naturale sau incendiilor şi de înlăturare a efectelor acestora; e) menţinerea stării de sănătate şi vitalitate a ecosistemelor de pădure prin utilizarea unor practici raţionale de gospodărire; f) folosirea la lucrările de împădurire şi reîmpădurire a speciilor indigene. Introducerea de specii alohtone poate fi aplicată numai după evaluarea impactului lor asupra ecosistemului; g) adoptarea de tratamente, tehnici de recoltare şi transport al materialului lemnos care să reducă la minim degradarea arborilor şi/sau a solului; h) monitorizarea activităţii utilajelor forestiere pentru eliminarea pierderilor de carburanţi şi lubrefianţi; i) utilizarea la lucrările de combatere a dăunătorilor forestieri numai a metodelor biologice, pentru întărirea mecanismelor naturale de reglare a ecosistemelor; j) menţinerea funcţiilor productive durabile ale pădurii, atât pentru produsele lemnoase, cât şi a celor nelemnoase; k) organizarea lucrărilor de regenerare, conducere şi exploatare corespunzătoare menţinerii capacităţii productive; l) realizarea şi menţinerea unei infrastructuri forestiere adecvate pentru asigurarea unor servicii eficiente şi reducerea la minim a impactului asupra mediului, acordându-se o atenţie deosebită speciilor ameninţate şi evitând fragmentarea habitatelor; Menţinerea şi conservarea diversităţii biologice a ecosistemelor de pădure prin: a) organizarea lucrărilor de regenerare, conducere şi exploatare corespunzătoare menţinerii biodiversităţii ecosistemice şi a diversităţii peisajului; b) evidenţierea în amenajamentele silvice a ecosistemelor forestiere protejate, rare sau periclitate şi a zonelor cu specii endemice; c) adoptarea tratamentelor care promovează regenerarea naturală; d) conservarea arborilor uscaţi, căzuţi sau în picioare, arborilor aflaţi în descompunere şi a arborilor cu scorburi care pot constitui habitate, locuri de hrănire, de cuibărire sau de reproducere pentru specii de mamifere mici, păsări, insecte; e) menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor, mlaştinilor într-o stare bună, care să permită asigurarea rolului acestora în reproducerea peştilor, amfibienilor, insectelor, şi altele asemenea; f) menţinerea şi îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie ale pădurii; g) evidenţierea în amenajamentele silvice a pădurilor cu funcţii de protecţie pentru întregul areal al rezervaţiei naturale; h) monitorizarea activităţilor silviculturale în zone predispuse la eroziune; i) interzicerea păşunatului şi limitarea accesului pentru trecerea la păşunat şi adăpat a animalelor domestice; j) evitarea practicilor ce pot influenţa negativ calitatea apei; Exploatarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale din fondul forestier este actualmente deficitară, existând posibilitatea de valorificare viitoare a acestora. Una dintre direcţiile de dezvoltare a comunităţilor din rezervaţia naturală este crearea unor facilităţi de prelucrare şi valorificare a acestor resurse. Principalele specii de interes cinegetic de pe raza rezervaţiei naturale sunt: căpriorul - Capreolus capreolus, mistreţul - Sus scrofa, cerbul carpatin - Cervus elaphus, vulpea - Vulpes vulpes şi iepurele de câmp - Lepus europaeus. Turismul În ultima perioadă, există riscul dezvoltării unui tip de turism neorganizat, haotic, limitat la pescuit şi petrecerea timpului liber pe malul Lacului Cuejdel, care poate distruge patrimoniului natural. Această formă de turism, de weekend, este una care generează probleme vizibile la nivelul malului lacului, exprimate prin depozitare necontrolată de deşeuri, degradarea vegetaţiei sau improvizarea vetrelor de foc. Turismul nu se poate dezvolta încă pe măsura potenţialului natural existent, întrucât nu există unităţi de cazare în localităţile din imediata proximitate. În prezent, turismul din Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel este foarte slab dezvoltat şi se limitează la grupuri mici, în general neorganizate, care cunosc frumuseţile zonei. Grupurile organizate sunt puţin numeroase, limitându-se la activităţi de agrement. Principala oportunitate în această arie naturală protejată este ecoturismul. Se pot efectua drumeţii pe traseele marcate pentru admirarea unor peisaje de un pitoresc deosebit. Interesul pentru parcurgerea acestor trasee poate reieşi din varietatea structurilor geologice şi diversităţii petrografice, a reliefului şi a structurilor hidrologice, a asociaţiilor vegetale aparte, precum şi a unui mare număr de specii rare şi endemice. Unele trasee pot prezenta interes pentru turismul ştiinţific. Pe aceste trasee se pot desfăşura diverse programe turistice. Printre activităţile turistice ce pot fi desfăşurate în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel pot fi menţionate: a) turismul ştiinţific pentru habitatele şi speciile de plante şi animale protejate, patrimoniu geologic - barajul natural, procesele fluviale şi de versant; b) observaţii asupra avifaunei, cu precădere în zonele forestiere; c) pescuitul sportiv pe Lacul Cuejdel - permis la păstrăv în perioadele stabilite conform legislaţiei din domeniul piscicol; d) plimbările cu ambarcaţiuni nautice de tip nemotorizat pe Lacul Cuejdel; e) ciclismul de tură şi mountain-bike pe malul stâng al lacului, în zona drumului forestier amenajat şi a potecilor existente; f) turismul ecvestru pe malul stâng al lacului, în zona drumului forestier amenajat şi a potecilor existente; Ca şi amenajări turistice, în aria protejată există un observator pentru păsări. Infrastructura În Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel există un singur drum forestier, a cărui modernizare ar putea destabiliza complet echilibrul versanţilor din acest spaţiu. În afara acestuia, trebuie dezvoltate trasee turistice tematice în cadrul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel. Activităţi educative şi de conştientizare publică În proximitatea Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel, activităţile educaţionale se realizează în cea mai mare parte în instituţii de învăţământ, de diferite nivele, precum şi prin dezbateri pe diferite teme de interes comunitar, organizate în colaborare cu primăriile din zonă şi ONG-uri interesate. Acţiunile de educaţie au ca scop informarea şi conştientizarea populaţiei locale, turiştilor şi factorilor interesaţi despre: a) activităţile de conservare a elementelor mediului natural, întreprinse în cadrul Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel; b) speciile vulnerabile protejate la nivel naţional şi european, precum şi starea habitatelor acestora; c) măsurile necesare pentru protecţia speciilor vulnerabile, rare şi endemice protejate la nivel naţional şi european, precum şi a habitatelor acestora; d) regulamentul ariei protejate şi Planul de management; e) ariile protejate din cadrul rezervaţiei naturale; f) alte informaţii utile privind regulile de vizitare, posibilităţile de cazare, punctele de interes turistic, traseele turistice şi altele asemenea. 2.5. Ameninţări asupra speciilor şi habitatelor naturale Interacţiunea dintre elementele mediului biotic şi abiotic, precum şi desfăşurarea unor activităţi antropice în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel determină apariţia următoarelor ameninţări în zona ariei protejate: a) depozitarea necontrolată, pe malul stâng, a deşeurilor, unde există 3 zone cu concentrări de deşeuri; în mod dispersat, deşeurile apar şi pe malul drept în spaţiile utilizate pentru pescuit; b) prezenţa vetrelor de foc neorganizate, unele chiar în apropierea pădurii, pe malul stâng al lacului, în coada acestuia; c) spaţiul este atractiv pentru activităţi de recreere, care ar putea avea un impact negativ asupra zonei; d) pescuitul: în special pe malul drept, reprezintă o sursă de deşeuri în zone greu accesibile, cu predominanţa PET-urilor şi a altor materiale plastice e) utilizarea speciilor de amfibieni ca momeală pentru capturarea păstrăvului; pescuitul sportiv şi mai ales braconajul piscicol, cu utilizarea curentului electric sau plaselor monofilament, reprezintă o ameninţare asupra ecosistemelor acvatice. f) uscarea vegetaţiei forestiere pe malul stâng, în coada lacului datorită schimbării regimului hidric - fenomen natural, cu extindere izolată; continuarea deplasărilor de teren poate contribui la noi blocaje a cursului de apă şi la reconfigurarea zonei. Pe treptele de alunecare s-au identificat: 3 lacuri pe treapta 1, 2 lacuri pe treapta 2, 1 lac pe treapta 3, precum şi apariţia unor crăpături ce evidenţiază faptul că zona este încă foarte activă din punct de vedere geomorfologic. De altfel, rocile existente dominate de gresii şi de şisturi cloritoase sunt foarte uşor alterabile şi nu conferă rezistenţă versantului. Astfel, pe termen scurt, sunt posibile noi mutaţii în zonă, generate de noi fenomene de versant. Zona are o importanţă geologică şi geomorfologică deosebită. De altfel, prezenţa a două lacuri în aval de punctul în care lacul se descarcă, arată că au existat mai multe faze succesive de blocări şi eliberări ale apei. Evenimentul cel mai recent este evidenţiat printr-un "con de dejecţie" ce are rol de dop, situat în imediata apropiere a ieşirii din lacul principal; g) exploatările forestiere, nesemnalate în bazinul hidrografic, decât pe suprafeţe foarte reduse, pot avea impact deosebit în creşterea instabilităţii versanţilor, ca de altfel orice categorie de fragmentare a versantului; h) traficul poate contribui la accentuarea problemelor de instabilitate a terenului. Din punct de vedere antropic, turismul neorganizat, pescuitul şi drumurile forestiere sunt cei mai importanţi factori de presiune. CAP. 3 SCOP ŞI OBIECTIVE 3.1. Scopul managementului ariei naturale protejate Scopul managementului ariei naturale protejate este de a promova un model de gestiune a capitalului natural care să permită conservarea diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel. 3.2. Obiectivele Planului de management Obiectivele Planului de management al ariei protejate Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel vizează: a) Conservarea speciilor de floră şi faună sălbatică şi a habitatelor de interes comunitar şi naţional; b) Conservarea peisajelor caracteristice, a elementelor geologice, geomorfologice şi hidrogeomorfologice specifice; c) Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale şi eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului; d) Încurajarea cercetării ştiinţifice, în scopul anticipării evoluţiilor teritoriului analizat; e) Promovarea educaţiei ecologice, a informării şi conştientizării publicului, în scopul formării unei atitudini favorabile faţă de valorile ariei protejate. Custodele Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel, împreună cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice locale vor promova măsuri pentru diminuarea şi/sau eliminarea ameninţărilor la adresa speciilor de floră şi faună sălbatică şi asupra peisajului. Utilizarea durabilă a resurselor Atingerea obiectivelor Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel depinde în foarte mare măsură de menţinerea valorilor existente. Lipsa posibilităţilor de finanţare a programelor de dezvoltare comunitară poate deveni factor limitativ major în asigurarea succesului activităţilor din Planul de management. Eliminarea sau diminuarea presiunii antropice se va face prin: a) îmbunătăţirea monitorizării ariei protejate; b) evaluarea impactului asupra mediului pentru toate planurile, proiectele şi activităţile propuse a se desfăşura în aria protejată; c) colaborarea cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ şi Garda Naţională de Mediu- Comisariatul Judeţean Neamţ, pentru sancţionarea tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care aduc prejudicii mediului; Agricultura Pe suprafaţa Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel, luciul de apă şi parcelele cu alunecări de teren, nu se desfăşoară activităţi de creştere a animalelor, neexistând riscuri de apariţie a unor gestiuni necorespunzătoare. Interzicerea, prin colaborarea cu Consiliul Local Gârcina, a activităţilor haotice de creştere a animalelor, reprezintă un prim pas în limitarea riscului de apariţie a conflictelor legate de pierderile generate de carnivorele mari precum lup sau urs. Silvicultură şi vânătoare Pădurile, prin funcţiile de protecţie şi socio-economice pe care le îndeplinesc, indiferent de forma de proprietate, au importanţă la nivel naţional de care trebuie să beneficieze întreaga societate. În acest scop, este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, îngrijire, exploatare raţională şi regenerare. Gestionarea corespunzătoare a fondului forestier este o condiţie esenţială pentru menţinerea calităţii habitatelor a numeroase specii de plante şi animale. În vederea gospodăririi durabile a pădurilor se va avea în vedere realizarea următoarelor măsuri: a) menţinerea şi extinderea suprafeţei fondului forestier; b) menţinerea stării de sănătate şi vitalitate a ecosistemelor de pădure, prin utilizarea unor practici de gospodărire corespunzătoare; c) menţinerea funcţiilor ecologice ale pădurii; d) menţinerea şi conservarea diversităţii biologice a ecosistemelor de pădure; e) menţinerea şi îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie ale pădurii; f) menţinerea funcţiilor socio-economice ale pădurii. În cazul resurselor nelemnoase ale pădurii trebuie stabilite cote anuale de extracţie, care să ţină cont de capacitatea de regenerare a acestor specii. Cotele anuale de extracţie vor respecta legislaţia în vigoare. Fondul cinegetic trebuie gestionat cu responsabilitate pentru menţinerea echilibrului ecologic, satisfăcând în acelaşi timp cerinţele vânătoreşti şi alte cerinţe socio-economice. Combaterea braconajului trebuie să fie o sarcină prioritară şi permanentă nu numai a acelora care se ocupă de gospodărirea vânatului, ci şi a întregii societăţi şi va intra în responsabilitatea următoarelor autorităţi: asociaţii de pescuit, echipaje ale Inspectoratului Judeţean de Poliţie, echipaje ale structurii de specialişti-montani din cadrul Jandarmeriei Române, cu competenţe teritoriale. Limitarea braconajului şi a vânătorii la speciile de interes comunitar se va realiza prin intensificarea campaniilor de patrulare în zonele cu vulnerabilitate ridicată, sancţionarea persoanelor sau agenţilor economici care braconează şi altele asemenea. Custodele va verifica anual respectarea cotelor anuale stabilite pentru vânătoare, va participa la evaluarea efectivelor de vânat în urma solicitărilor primite şi va interveni ori de câte ori apar probleme legate de supraexploatare. Pescuit Pescuitul sportiv în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel, este influenţat de resursele piscicole existente. Se remarcă o creştere a presiunii asupra resurselor piscicole prin practicarea pescuitului sportiv. Prevenirea apariţiei ilegalităţilor este cel mai simplu mod pentru evitarea apariţiei de conflicte în aria protejată. Este însă necesară şi combaterea pescuitului ilegal mai ales în perioada de prohibiţie. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice În cazul în care activităţile care vor fi promovate aduc prejudicii mediului natural sau comunităţilor locale acestea nu vor fi avizate. Promovarea obiectivelor şi acţiunilor de dezvoltare durabilă se poate realiza prin atragerea instituţiilor de cercetare pentru realizarea de studii în aria naturală protejată. Activitatea ştiinţifică desfăşurată în Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel trebuie să se concentreze, pe identificarea mijloacelor de reducere a presiunii antropice asupra speciilor şi habitatelor, precum şi pe evaluarea potenţialului ecologic şi a exploatării resurselor. Identificarea domeniilor prioritare de cercetare ştiinţifică trebuie să vizeze rezolvarea problemelor legate de gestionarea resurselor naturale, conservarea diversităţii biologice şi gestiunea riscurilor naturale. Organizarea unei baze de date care să cuprindă studiile ştiinţifice efectuate în rezervaţia naturală reprezintă un prim pas în cunoaşterea stadiului de conservare a speciilor şi habitatelor naturale. O atenţie deosebită trebuie acordată monitorizării stării de conservare a habitatelor şi speciilor de plante şi animale de interes comunitar. Custodele va încuraja activităţile de cercetare şi monitorizare a biodiversităţii de către instituţiile de cercetare şi învăţământ superior, Administraţia Naţională Apele Române, ONG-urile de mediu şi se va implica activ în cazul în care i se solicită sprijinul. Educaţie şi conştientizare publică Îmbunătăţirea comunicării dintre custode şi comunităţile locale, creşterea implicării publicului în activităţile de protejare a Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel pot fi realizate prin creşterea nivelului de informare şi educaţie a populaţiei. Colaborarea custodelui cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ va contribui la elaborarea unui program educativ care va fi implementat în instituţiile de învăţământ, în scopul promovării educaţiei civice şi ecologice. Custodele va organiza împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, Inspectoratul Şcolar şi unităţile de învăţământ, tabere ecologice de instruire a elevilor pentru protecţia naturii şi de promovare a ecoturismului. Deosebit de importantă în desfăşurarea activităţilor educative şi de conştientizare publică o constituie promovarea ariei protejate prin panouri şi tăbliţe indicatoare, construirea unui centru de informare - documentare, accesibile turiştilor. Publicarea de articole în jurnale sau reviste de specialitate reprezintă o metodă de creştere a gradului de informare a populaţiei cu privire la importanţa conservării diversităţii biologice din Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel. Promovarea turismului Rezervaţia Naturală Lacul Cuejdel prezintă un real potenţial turistic, datorat existenţei unor valori naturale de importanţă naţională şi europeană. Turismul poate fi dezvoltat în forme foarte variate: ecoturism, turism ştiinţific sau turism ecvestru. Distanţa mare de centrele populate, precum şi deficienţele înregistrate la nivelul căilor de comunicaţie, cu densitate redusă, au determinat o dezvoltare foarte lentă a turismului. Harta infrastructurii de transport este prezentată în Anexa nr. 19 la Planul de management. Delimitarea, marcarea şi mediatizarea traseelor turistice vor contribui la dezvoltarea unor programe turistice de către agenţiile de turism, cu sprijinul custodelui, la creşterea popularităţii ariei naturale protejate, la diversificarea activităţilor turistice ţinând cont de capacitatea de suport a mediului, cu implicaţii în creşterea fluxului turistic. CAP. 4 IMPLEMENTAREA 4.1. Priorităţi şi planificarea în timp Tabelul nr. 1 Prioritizarea activităţilor în timp
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Tema │A. Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv │Diminuarea şi/sau eliminarea ameninţărilor pentru speciile de│
│ │animale şi plante şi pentru ecosisteme │
├────────────────┼───────────────┬─────────────────────────────┬───────────────┤
│ │ │Activitate la nivel de │ │
│ │ │semestru │ │
│Acţiuni de │Indicatori de ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤Colaboratori │
│management │realizare │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │pentru │
│ │ │1 │2 │3 │4 │5 │implementare │
│ │ ├──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┤ │
│ │ │S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Asociaţii de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vânătoare, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │echipaje ale │
│ │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratului│
│A1. Controlul │patrulări în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│colectării │zonele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Poliţie, │
│ilegale de │cu │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │echipaje ale │
│specii strict │vulnerabilitate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structurii de │
│protejate. │ridicată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │montani din │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmeriei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│A2. Respectarea │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Asociaţii │
│cotelor │evaluărilor │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │vânătoare, │
│anuale pentru │efectivelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ocolul Silvic │
│vânătoare. │de vânat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gârcina │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Asociaţii de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pescuit, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │echipaje ale │
│ │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectora- │
│ │acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tului Judeţean │
│A3. Stoparea │specifice în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Poliţie, │
│braconajului │zonele cu │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │echipaje ale │
│piscicol. │vulnerabilitate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Structurii de │
│ │ridicată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │montani din │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmeriei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│A4. Delimitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zonelor de │Numărul zonelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul Local│
│păşunat pentru │de păşunat │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Gârcina │
│animalele │delimitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│domestice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│A5. Includerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obiecti- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│velor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│biodiversităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│peisajului în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planurile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sectoriale ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│gestionărilor de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│resurse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională │
│teritoriale în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Apele Române - │
│interiorul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administra- │
│rezervaţiei │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ţia Bazinală de│
│naturale şi în │planurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Apă "Siret" │
│bazinul colector│corelate cu │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Bacău - │
│al │obiectivele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Sistemul de │
│Lacului Cuejdel,│conservare ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │gospodărire a │
│Planul de │ariei protejate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Apelor Neamţ │
│amenajare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Staţia │
│teritoriului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │hidrologică │
│judeţean, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Piatra Neamţ │
│amenajamentul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│silvic, scheme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenajare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bazinelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hidrografice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│restricţionarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor cu│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│impact │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asupra mediului.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Evaluatori │
│A6. Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │atestaţi de │
│impactului │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │către │
│activităţilor │evaluărilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ministerul │
│economice │impact a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului, │
│asupra speciilor│activităţilor │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Apelor şi │
│şi │desfăşurate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Pădurilor la │
│habitatelor │aria protejată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │solicitarea │
│naturale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţiei pentru│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Neamţ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Neamţ,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda │
│A7. Sancţionarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de │
│agenţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu - │
│economici şi a │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comisariatul │
│persoanelor │sancţiuni │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Judeţean Neamţ │
│fizice care aduc│aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │echipaje ale │
│prejudicii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structurii de │
│mediului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │montani din │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmeriei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│A8. Interzicerea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul │
│construirii │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean Neamţ,│
│caselor de │solicitări care│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul Local│
│vacanţă sau a │n-au │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Gârcina, │
│altor │primit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│infrastructuri, │autorizaţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│inclusiv │construcţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Neamţ │
│drumuri. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│A9. Eliminarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│depozitării │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│deşeurilor pe │locurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│malul │amenajate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Neamţ,│
│apelor, prin │pentru │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Consiliul │
│amenajarea de │colectarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Local Gârcina, │
│locuri pentru │selectivă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custodele │
│colectarea │deşeurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lor selectivă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│A10. Continuarea│Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Instituţii de │
│cartării │cartărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare şi │
│speciilor de │efectuate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │învăţământ │
│plante şi │pentru │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │superior, │
│animale, a │întocmirea unei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custodele, │
│asociaţiilor │baze de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│vegetale şi a │date │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│habitatelor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Neamţ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Instituţii de │
│A11. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare şi │
│Implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │învăţământ │
│unui │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │superior, │
│program de │specii │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custodele, │
│monitorizare a │monitorizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│biodiversităţii.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Neamţ,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Apele Române - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administra- │
│A12. │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ţia Bazinală de│
│Monitorizarea │parametrilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │apă "Siret" │
│calităţii apei │monitorizaţi │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Bacău - │
│Lacului │prin colectarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Sistemul de │
│Cuejdel. │probelor de apă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │gospodărire a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Apelor Neamţ, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │instituţii de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │învăţământ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │superior │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională │
│A13. Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Apele Române - │
│continuă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administra- │
│riscurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ţia Bazinală de│
│naturale, în │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Apă "Siret" │
│special a celor │evaluărilor │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Bacău - │
│de natură │efectuate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Sistemul de │
│geomorfologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │gospodărire a │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Apelor Neamţ, │
│hidrologică. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │instituţii de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │învăţământ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │superior │
├────────────────┼───────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴───────────────┤
│Tema │B. Educaţie şi conştientizare │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Formarea prin educaţie ecologică, informare şi conştientizare│
│Obiectiv │publică a comunităţilor locale pentru │
│ │protecţia mediului │
├────────────────┼───────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬───────────────┤
│ │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│B1. │acţiunilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul │
│Îmbunătăţirea │informare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean Neamţ,│
│comunicării │şi │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Consiliul Local│
│între custode │conştientizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gârcina, │
│şi comunităţile │publică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custodele │
│locale. │desfăşurate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │custode │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│B2. Educarea │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mass-media, │
│ecologică a │acţiunilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul Local│
│comunităţilor │educaţie │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Gârcina, │
│locale şi a │ecologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │unităţile de │
│tinerei │desfăşurate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │învăţământ │
│generaţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│B3. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│concursuri │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tematice pentru │concursuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejarea │efectuate │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │unităţile de │
│mediului în │de custode în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │învăţământ │
│localităţile din│unităţile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proximitatea │învăţământ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│ │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul Local│
│B4. Ecologizarea│acţiunilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gârcina, │
│malurilor │ecologizare │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │custodele │
│lacului. │efectuate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
│ │custode │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│B5. Informarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunităţilor │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prin │persoane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custodele │
│intermediul │informate │ │ │x │x │ │ │ │ │ │ │Consiliul │
│materialelor │cu privire la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean Neamţ │
│de │aria protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│publică. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│B6. Delimitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│semnalizarea │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custodele, │
│vizuală a │panouri │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │ONG-uri, │
│ariei protejate │informative │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
│prin │instalate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│panouri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informative. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│B7. Actualizarea│Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│paginii │actualizări a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custodele, │
│web a ariei │paginii web │ │x │x │x │ │ │ │ │ │ │Consiliul │
│protejate. │efectuate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean Neamţ │
│ │custode │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴───────────────┤
│Tema │C. Managementul resurselor naturale │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv │Promovarea utilizării durabile a resurselor │
├────────────────┼───────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬───────────────┤
│C1. Promovarea │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul Local│
│gestionării │campaniilor │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Gârcina, │
│durabile a │mass-media │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ocolul Silvic │
│pădurilor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gârcina │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ocolul Silvic │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gârcina, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comisariatul de│
│C2. Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Regim │
│activităţii │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic şi │
│de întreţinere a│controale │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Cinegetic │
│fondului │efectuate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Suceava, Garda │
│forestier. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comisariatul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean Neamţ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│C3. Interzicerea│Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul Local│
│utili- │patrulări în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gârcina, │
│zării pastorale │zonele │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │custodele, │
│a │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietarii de│
│malurilor │vulnerabilitate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │animale │
│lacului. │ridicată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴───────────────┤
│Tema │D. Managementul turismului şi al recreerii │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv │Promovarea turismului durabil │
├────────────────┼───────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬───────────────┤
│D1. Planificarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turiştilor în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custodele, │
│protejată, luând│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul │
│în │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean Neamţ,│
│considerare │traseelor │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │ONG-uri, │
│interesele │turistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietarii de│
│pentru │marcate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pensiuni, │
│conservarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenţiile de │
│naturii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism │
│şi reducerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│riscului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accidente. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│D2. Colaborare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu factorii │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interesaţi │acţiunilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custodele, │
│pentru │igienizare a │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │voluntari │
│igienizarea │zonelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zonelor │turistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turistice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│D3. Stabilirea │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custodele, │
│şi │locurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari, │
│amenajarea │campare │ │ │x │x │x │x │ │ │ │ │Consiliul Local│
│locurilor de │amenajate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gârcina │
│campare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│D4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor │turişti care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custodele, │
│turistice │vin în │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │ONG-uri, │
│din Rezervaţia │zona ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
│Naturală │protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Lacul Cuejdel. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│D5. Informarea │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunităţilor │produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comunităţile │
│locale din │turistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│Gârcina pentru a│noi oferite de │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │proprietari de │
│le ajuta │comunităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cabane şi │
│în dezvoltarea │locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pensiuni │
│turismului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴───────────────┤
│Tema │E. Promovarea cercetării ştiinţifice │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv │Promovarea activităţilor de cercetare ştiinţifică │
├────────────────┼───────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬───────────────┤
│E1. Încheierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Academia │
│de │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Română, │
│protocoale de │protocoalelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │instituţii │
│colaborare │de │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │de învăţământ │
│între custode şi│colaborare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │superior, │
│instituţiile de │încheiate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │muzee │
│cercetare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│E2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor de│Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cercetare │rapoarte ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custodele, │
│astfel încât │agenţilor de │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Agenţia pentru │
│acestea să │teren în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│nu aducă │arealele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Neamţ │
│prejudicii │cercetate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│factorilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mediu. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│E3. Atragerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│institu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Academia │
│ţiilor academice│Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Romană, │
│pentru │acorduri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │instituţii │
│efectuarea de │parteneriat │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │de învăţământ │
│studii şi │încheiate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │superior şi │
│cercetări în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare │
│aria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejată. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│E4. Crearea unei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│baze de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│date cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Academia │
│rezultatele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Română, │
│ştiinţifice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │instituţii │
│obţinute în │Numărul de │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │de învăţământ │
│arealul │specii studiate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │superior, │
│rezervaţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │muzee, custode │
│naturale, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetători │
│respectarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│drepturilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│autor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴───────────────┤
│Tema │F. Dezvoltarea relaţiilor cu comunităţile locale │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv │Informarea comunităţilor locale despre importanţa ariei │
│ │protejate │
├────────────────┼───────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬───────────────┤
│F1. Organizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul Local│
│discuţii pentru │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gârcina, │
│cunoaşterea │probleme │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │ONG-uri, │
│problemelor │identificate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
│comunităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│F2. Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui sondaj │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de opinie │sondaje de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind rolul │opinie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul Local│
│rezervaţiei │efectuate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gârcina, │
│naturale în │referitoare la │ │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ONG-uri, │
│sprijinirea şi │aria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
│dezvoltarea │naturală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor │protejată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│economice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴───────────────┤
│Tema │G. Managementul efectiv al Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel│
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Administrarea rezervaţiei naturale prin asigurarea resurselor│
│Obiectiv │umane, financiare şi logistice pentru │
│ │îndeplinirea obiectivelor Planului de management │
├────────────────┼───────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬───────────────┤
│G1. │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementului │efectuate │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custodele │
│ariei │în aria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate prin │protejată din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│autofinanţare. │autofinanţare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│G2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Implementarea de│Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proiecte cu │proiecte │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custodele │
│finanţare │implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naţională sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│internaţională. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│G4. Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custodele, │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│colaborări │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│pentru │colaborărilor │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Mediului Neamţ,│
│aplicarea │încheiate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG-uri, │
│măsurilor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │unităţile de │
│Planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │învăţământ │
│management. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│ │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│G5. Elaborarea │activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planurilor │incluse │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custodele │
│de lucru anuale.│în planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lucru anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│G6. Efectuarea │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodică │analize │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de către │efectuate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│custode, a unor │custode pentru │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custodele │
│analize a │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţii │activităţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│desfăşurate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│ │Numărul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│G7. Organizarea │acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│de │prevenire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru │
│activităţi de │şi gestionare a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │situaţii de │
│prevenire şi │incendiilor, │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │urgenţă │
│gestionare a │desfăşurate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Petrodava a │
│incendiilor. │personalul care│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţului Neamţ│
│ │deserveşte aria│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │protejată. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────────┤
│ │Numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │grupurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│G8. Revizuirea │lucru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Planului │organizate │ │ │ │ │ │ │ │x │x │x │Custodele │
│de management. │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │revizuirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Planului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │management. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴───────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴───────────────┘
CAP. 5 MONITORIZAREA ACTIVITĂŢILOR Monitorizarea activităţilor din Planul de management al Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel se face pentru a se verifica dacă acestea se realizează în termenele stabilite, în vederea atingerii obiectivelor de conservare propuse. Activităţile de monitorizare sunt prezentate în Tabelul nr. 2. De asemenea, se urmăreşte crearea unei baze de date, în urma cuantificării rezultatelor acţiunilor implementate. Tabelul nr. 2 Activităţile de monitorizare propuse
┌──────────────────────────────────────┐
│ │
├──────────────────────────────────────┤
│Evaluarea impactului activităţii de │
│turism asupra zonei protejate - anual │
├──────────────────────────────────────┤
│Realizarea unor studii statistice │
│asupra componenţei vizitatorilor - │
│anual │
├──────────────────────────────────────┤
│Asigurarea de consultări periodice, cu│
│instituţiile publice de control │
├──────────────────────────────────────┤
│Marcarea traseele turistice - anual │
├──────────────────────────────────────┤
│Implementarea corespunzătoare a │
│Planului Urbanistic General al comunei│
│Gârcina şi a amenajamentului silvic al│
│Ocolului Silvic Gârcina - permanent │
├──────────────────────────────────────┤
│Evaluarea gradului de conştientizare a│
│grupurilor ţintă, înainte şi după │
│acţiunile de educaţie ecologică - │
│periodic │
├──────────────────────────────────────┤
│Evaluarea activităţilor economice cu │
│impact asupra speciilor şi habitatelor│
│naturale precum şi asupra peisajului -│
│când este cazul │
├──────────────────────────────────────┤
│Menţinerea unei baze de date şi a unei│
│arhive GIS cu hărţi, planuri şi alte │
│date esenţiale - permanent │
├──────────────────────────────────────┤
│Evaluarea calităţii apei Lacului │
│Cuejdel - periodic │
└──────────────────────────────────────┘
BIBLIOGRAFIE ● Braun-Blanquet J. 1964, Phanzensozologie. Springer -Verlag. Wien-New York. 3. 120 pp. ● Chifu T., Mititelu D., Dăscălescu D. 1987, Flora şi vegetaţia judeţului Neamţ, în Memoriile Secţiei Ştiinţifice, Academia Română Bucureşti. 10-1: 281-302. ● Ciaglic V. & Apopei V. 1970, Îngheţul pe lacurile mici de acumulare de pe râul Bistriţa în perioada decembrie 1966 - martie 1968, în Studii şi Cercetări Ştiinţifice Bacău: 25-28. ● Ciaglic V. & Ichim I. 1970, Contribuţii la studiul hidrogeologic al văii Bistriţa, în zona lacului Vaduri, în Studii şi Cercetări Ştiinţifice, Ştiinţele Naturii, Institutul Pedagogic Bacău: 111-136. ● Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României - Pteridophyta et Spermatophyta, Editura Ceres, Bucureşti. ● Conete M. D., Mestecăneanu A., Gava R., 2006, Speciile de păsări din situl AIA "Lacurile de acumulare de pe Argeş" protejate pe plan naţional şi european, Argesis. Studii şi Comunicări. Seria Ştiinţele Naturii, Piteşti. 14:103-114. ● Cozma M. & Gache C., 2008, Birds winter monitoring on the lakes from the mountain Bistriţa river, în Natura Montenegrina Podgorica. 7-3: 375-382. ● Cristea V., Gafta D., Pedrotti F., 2004, Fitosociologie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 394 p. ● Donisă I. 1968, Geomorfologia văii Bistriţei, Editura Academia Română Bucureşti. 286 pp. ● Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş A. I., 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti. ● Elzinga C.L.,.Salzer D.W, Willoughby J.W., Gibbs J.P., 2001, Monitoring plant and animal population, Blackwell Science, London. ● Giurmă I., 1997, Colmatarea lacurilor de acumulare, HGA Bucureşti. ● Grecescu D., 1898, Conspectul Florei României, Bucureşti. ● Ivan D., Doniţă N., 1975, Metode practice pentru studiul ecologic şi geografic al vegetaţiei, Tipografia Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 250 p., Lars Svensson et al., 2006, Collins Bird Guide. ● Mititelu D., Barabas N., Ştefan N., Mancas D., 1985, Vegetaţia văii mijlocii a Bistriţei, în Memoriile Secţiei Ştiinţifice, Seria IV, Tomul VIII -1:251-263. ● Mititelu D., Mancaş D., Monah F., Nechita N., Mititelu C., 1986, Flora şi vegetaţia din împrejurimile Municipiului Piatra-Neamţ, în Memoriile Secţiile Ştiinţifice, Seria IV, Tom IX -1:245-253. ● Mititelu D., Monah F., Nechita N., 1992, Contribuţii la studiul florei şi vegetaţiei higro- hidrofile din Judeţul Neamţ, în Studii şi cercetări, Muzeul pentru Ştiinţele Naturii, Piatra- Neamţ, VI: 44 - 60. ● Mountford O., 2011, Immersing oneself in aquatic plants, The Wildlife Trust. ● Munteanu D. & Matieş M. . 1983. Modificări induse de lacurile de acumulare în structura şi dinamica avifaunei, în Analele Banatului, Natural Sciences, Timişoara. 1: 217 - 225. ● Munteanu D. 2000, Avifauna bazinului montan al Bistriţei Moldoveneşti, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca. România, 250 pp. ● Munteanu D., 2000, Metode pentru evaluarea abundenţei păsărilor, SOR, Cluj. ● Munteanu D., 2009, Păsări rare, vulnerabile şi periclitate în România, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca. ● Nechita N., 1995, Contribuţii la studiul florei zonei Pângăraţi, judeţul Neamţ, în Naturalia, Studii şi Cercetări 1: 77-83. ● Oltean M. et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, Academia Română. ● Rădoane M., Ciaglic V., Rădoane N. 2010, Hydropower impact on the ice jam formation on the upper Bistriţa River, România in Cold Regions Science and Technology, Elsevier. Germany. 60-3: 193-204. ● Sanda V., Ollerer K., Burescu P., 2008, Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică şi evoluţie, Bucureşti, Editura Ars Docendi - Universitatea din Bucureşti. ● Sîrbu C., Oprea A., 2008, Alien plant species from Stânişoara Mountains - Eastern Carpathians - România, J. Plant Develop. 15 -2008: 33-45. ● Spencer-Jones D., Wade M., 1986, Aquatic plants-a guide to recognition. ● *** Council Directive 2009/147/EC on the conservation of wild birds. ● http://www.birdlife.org ANEXA 1 la Planul de management Harta localizării Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2 la Planul de management Participarea speciilor - abundenţa -dominanţa în releveele efectuate
┌───┬─────────────────────────────┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──┐
│ │Relevee │1│2│3│4│5│6│7│8│9│10│
│Nr.├─────────────────┬───────────┼─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──┤
│ │Speciile │Denumirea │Abundenţa-dominanţa │
│ │ │comună │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──┤
│1. │Abies alba │brad │+│ │ │ │ │ │ │+│ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│2. │Actea spicata │orbalt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │+ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│3. │Aegopodium │piciorul │ │+│ │ │+│ │ │ │ │ │
│ │podagraria │caprei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│4. │Alliaria │usturoită │ │+│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │petiolata │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│5. │Allium ursinum │leurdă │+│4│ │ │+│ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│6. │Angelica │angelică │ │ │ │+│ │ │ │ │ │ │
│ │sylvestris │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│7. │Anemone nemorosa │floarea │ │+│ │ │+│+│+│ │ │ │
│ │ │Paştilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│8. │Anemone │pastită │+│ │ │ │ │+│ │ │+│ │
│ │ranunculoides │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│9. │Caltha palustris │calcea │+│ │+│ │ │ │ │ │ │+ │
│ │ │calului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│10.│Cardamine sp. │ │+│ │ │+│ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│11.│Carex sp. │ │ │ │3│ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│12.│Carex praecox │rogoz │ │ │ │ │ │ │+│ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│13.│Chrysosplenium │splină │3│ │2│ │ │ │ │ │ │ │
│ │alternifolium │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│14.│Corydalis solida │brebenel │ │ │ │ │ │ │ │ │ │+ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│15.│Cruciată glabra │ │ │ │ │ │ │ │+│ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│16.│Dactyloriza │bozior │ │ │ │ │ │ │+│ │ │ │
│ │sambucina │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│17.│Daphne mezereum │tulichină │ │ │ │ │ │ │ │ │ │+ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│18.│Dentaria │breabăn │ │1│ │ │+│2│ │1│ │ │
│ │glandulosa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│19.│Dentaria │coltişor │+│ │ │ │+│1│ │1│2│ │
│ │bulbifera │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│20.│Dryopteris │ferigă │ │ │ │ │ │+│ │+│+│ │
│ │filix-mas │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│21.│Euphorbia │laptele │ │ │ │ │+│ │ │+│ │ │
│ │amygdaloides │cucului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│22.│Fagus sylvatica │fag │+│ │ │ │ │+│ │1│ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│23.│Fragaria vesca │frăguţe │ │ │ │ │+│ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│24.│Gagea lutea │laptele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │+ │
│ │ │păsării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│25.│Galanthus nivalis│ghiocel │ │ │ │ │ │ │ │ │ │+ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│26.│Galium odoratum │ │ │ │ │ │+│+│ │1│ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│27.│Galium aparine │lipicioasă │ │ │ │+│ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│28.│Geranium │năpraznică │ │+│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │robertianum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│29.│Geum urbanum │ │ │+│ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│30.│Glechoma hirsuta │silnic │ │ │ │+│+│ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│31.│Hepatica nobilis │trei rai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │+ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│32.│Hepatica │crucea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │+ │
│ │transsilvanica │voinicului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│33.│Isopyrum │găinuşi │ │+│ │ │+│2│ │ │+│ │
│ │thalictriodes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│34.│Lathrea squamaria│muma │ │ │ │ │ │ │ │ │ │+ │
│ │ │pădurii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│35.│Lemna sp. │lintiţa │+│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│36.│Lunaria rediviva │lopatea │ │ │ │ │ │ │ │+│ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│37.│Lysimachia │gălbajoară,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │nummularia │drete │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│38.│Mercurialis │brei │+│ │ │ │ │+│ │+│+│ │
│ │perennis │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│39.│Oxalis acetosella│măcrişul │ │ │ │ │+│ │ │1│ │ │
│ │ │iepurelui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│40.│Paris quadrifolia│dalac │ │ │ │ │+│+│ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│41.│Petasites albus │captalan │ │ │+│ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│42.│Petasites │captalan │ │ │+│ │ │ │ │ │ │ │
│ │hybridus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│43.│Primula veris │ciuboţica │ │ │ │ │ │ │+│ │ │+ │
│ │ │cucului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│44.│Pulmonaria sp. │mierea │+│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ursului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│45.│Pulmonaria rubra │mierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │+ │
│ │ │ursului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│46.│Ranunculus acris │piciorul │ │ │ │+│+│ │ │ │ │ │
│ │ │cocoşului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│47.│Ranunculus │ │ │ │ │ │+│ │ │ │ │ │
│ │cassubicus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│48.│Ranunculus │unţişor │+│+│ │ │+│ │ │ │ │ │
│ │ficaria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│49.│Ribes uva-crispa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │+ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│50.│Rumex sp. │ │+│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│51.│Rubus caesius │mur │+│ │ │+│ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│52.│Salvia glutinosa │cinstet │ │ │ │+│ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│53.│Scilla bifolia │viorea │ │ │ │ │+│ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│54.│Stellaria sp. │ │ │ │ │+│ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│55.│Symphytum │brustur │ │ │ │ │1│ │ │ │+│ │
│ │cordatum │negru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│56.│Taraxacum │păpădie │ │ │ │+│+│ │ │ │ │ │
│ │officinale? │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│57.│Trollius │bulbuci │ │ │ │ │ │ │+│ │ │ │
│ │europaeus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│58.│Tussilago farfara│podbal │ │ │ │+│ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│59.│Urtica dioica │urzică │+│+│ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──┤
│60.│Viola sp. │ │ │ │ │ │+│ │+│ │ │ │
└───┴─────────────────┴───────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──┘
ANEXA 3 la Planul de management Harta pedologică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 4 la Planul de management Harta geologică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 5 la Planul de management Harta expoziţiei versanţilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 6 la Planul de management Harta hidrografică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 7 la Planul de management Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi Lacul Cuejdel
┌───────────────┬──────────────┬─────────────────────────────────┐
│ │ │Staţia │
│GRUPA │Specia ├───────┬─────┬──────┬─────┬──────┤
│SISTEMATICĂ │ │Intrare│Coadă│Centru│Baraj│Ieşire│
│ │ │lac │ │ │ │lac │
├───────────────┼──────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│ │Microcystis │ │ │ │ │ │
│ │pulverea │ │ │ │ │ │
│CYANOPHYTA │Oscillatoria │+ │ │ │+ │ │
│ │sp. │+ │ │ │ │ │
│ │Spirulina │ │ │ │ │ │
│ │laxissima │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│ │Chromulina sp.│ │ │ │ │ │
│ │Chrysococcus │ │ │+ │ │ │
│CHRYSOPHYTA │rufescens │+ │+ │+ │ │+ │
│ │Ochromonas sp.│ │+ │+ │ │ │
│ │Kephyryon ovum│ │ │ │ │ │
│ │Mallomonas sp.│ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│ │Cyclotella │ │ │ │ │ │
│ │comta │ │ │ │ │ │
│ │Cyclotella │ │ │ │ │ │
│ │ocellata │ │ │ │ │ │
│ │Diatoma │ │ │ │ │ │
│ │elongatum │ │ │ │ │ │
│ │Achnanthes │ │ │ │ │ │
│ │affinis │ │ │ │ │ │
│ │Achnanthes │ │ │ │ │ │
│ │minutissima │+ │+ │ │ │ │
│ │Achnanthes sp.│+ │+ │ │ │ │
│ │Navicula │+ │+ │+ │ │+ │
│BACILLARIOPHYTA│cryptocephala │+ │+ │+ │+ │+ │
│ │Navicula sp. │+ │+ │+ │+ │+ │
│ │Cymbella │+ │+ │+ │ │ │
│ │microcephala │+ │+ │ │ │ │
│ │Cymbella │+ │ │ │ │ │
│ │tumida │ │ │ │ │ │
│ │Cymbella sp. │ │ │ │ │ │
│ │Gomphonema │ │ │ │ │ │
│ │olivaceum │ │ │ │ │ │
│ │Nitzschia │ │ │ │ │ │
│ │palea │ │ │ │ │ │
│ │Nitzschia sp. │ │ │ │ │ │
│ │Surirella │ │ │ │ │ │
│ │ovata │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│ │Chroomonas │ │ │ │ │ │
│ │acuta │ │ │ │ │ │
│ │Chroomonas │ │ │ │ │ │
│ │nordstedtii │ │ │ │ │ │
│ │Chroomonas │ │ │ │ │ │
│ │minima │ │ │ │ │ │
│ │Chroomonas sp.│ │ │ │ │ │
│ │Rhodomonas │ │+ │ │ │ │
│ │pusilla │ │+ │+ │+ │+ │
│PYRROPHYTA │Cryptomonas │ │+ │+ │+ │+ │
│ │ovata │ │+ │+ │+ │+ │
│ │Cryptomonas │ │+ │+ │+ │ │
│ │marssonii │ │ │ │ │ │
│ │Cryptomonas │ │ │ │ │ │
│ │sp. │ │ │ │ │ │
│ │Gymnodinium │ │ │ │ │ │
│ │sp. │ │ │ │ │ │
│ │Peridinium │ │ │ │ │ │
│ │cinctum │ │ │ │ │ │
│ │Glenodinium sp│ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│ │Chlamydomonas │ │ │ │ │ │
│ │sp. │ │ │ │ │ │
│ │Pandorina │ │ │ │ │ │
│ │morum │ │ │ │ │ │
│ │Chodatella sp.│ │ │ │ │ │
│ │Chlorella │ │ │ │ │ │
│ │vulgaris │+ │+ │ │+ │+ │
│CHLOROPHYTA │Ankistrodesmus│+ │+ │+ │+ │+ │
│ │bibraianum │ │+ │ │+ │ │
│ │Keratococcus │ │ │ │ │ │
│ │sp. │ │ │ │ │ │
│ │Scenedesmus │ │ │ │ │ │
│ │acutus │ │ │ │ │ │
│ │Scenedesmus │ │ │ │ │ │
│ │sp. │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼───────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│EUGLENOPHYTA │Trachelomonas │ │+ │+ │ │+ │
│ │volvocina │ │ │ │ │ │
└───────────────┴──────────────┴───────┴─────┴──────┴─────┴──────┘
ANEXA 8 la Planul de management Speciile de nevertebrate
┌──────────────┬──────────────┬──────────────┐
│Ord. Odonata │ │ │
│Subord. │ │ │
│Anisoptera │ │ │
│Fam. │ │ │
│Libellulidae │ │ │
│Libelula │ │ │
│depressa │ │Ord. │
│Libelula │ │Hymenoptera │
│quadrimaculata│Ord. │Subord. │
│Sympetrum │Orthoptera. │Symphyta │
│sanguineum │Subord. │Fa. Siricidae │
│Fam. │Tettigonioidea│Sirex gigas │
│Aeschnidae │Fam. │Xeris spectrum│
│Aeschma │Tettigoniidae │Fam. │
│grandis │Tettigonia │Tenthredinidae│
│Anax imperator│viridisima │Genul Dolerus │
│Subord. │Fam. │Dolerus │
│Zygoptera │Decticidae │aecipes │
│Fam. │Decticus │Dolerus │
│Agrionidae │verrucivorus │liogaster │
│Agrion virgo │Subord. │Dolerus nitens│
│Agrion │Acridoidea │Dolerus asper │
│splendens │Fam. Acrididae│Genul │
│Fam. │Dociostaurus │Tenthredopsis │
│Coenagrioidae │maroccanus │Tenthredopsis │
│Lestes virens │Ord. │litterata │
│Ord. │Heteroptera- │Tenthredopsis │
│Coleoptera │Subord. │nassata │
│Fam. Carabidae│Gimnocerata │Tenthredopsis │
│Carabus │Fam. │friesei │
│violaceus │Scutelleridae │Genul │
│Carabus │Eurigaster │Tenthredo │
│cancellatus │maurus │Tenthredo │
│Carabus │Grophosoma │zonula │
│glabratus │lineatum │Tenthredo │
│Fam. │Fam. │schrophulariae│
│Cantharidae │Pentatomidae │Tenthredo zona│
│Cantharis │Euryderma │Tenthredo │
│fusca │ornata │vespa │
│Cantharis │Carpocoris │Tenthredo │
│livida │baccarum │marginella │
│Fam. │Fam. Coreidae │Tenthredo │
│Elateridae │Syromastes │colon │
│Lacon murinus │marginatus │Tenthredo │
│Corymbites │Fam. Gerridae │mesomelas │
│purpureus Podo│Gerris │Genul │
│Fam. │lacustris │Rhogogaster │
│Coccinelidae │Gerris paludum│Rhogogaster │
│Coccinella │Ord. │viridis │
│7punctata │Lepidoptera │Rhogogaster │
│Coccinella │Fam. Pieridae │chlorosoma │
│5punctata │Colias croceus│Genul │
│Coccinella │Gonopteryx │Macrophya │
│bipunctata │rhamni │Macrophya │
│Fam. │Fam. │punctum- │
│Scarabeidae │Nymphalidae │album │
│Scarabeus │Apatura iris │Macrophya │
│affinis │Vanessa │quadrimaculata│
│Sisyphus │atalantha │Macrophya │
│schaefferi │Vanessa cardui│albicincta │
│Melolontha │Inachis io │Macrophya │
│melolontha │Fam. │rustica │
│Oxythirea │Nymphalidae │Genul Athalia │
│funesta │Fabriciana │Athalia │
│Cetonia aurata│adippe │bicolor │
│Fam. │Fabriciana │Athalia │
│Cerambycidae │niobe │circularis │
│Aromia │Argynis paphia│Athalia │
│moschata │Pandoriana │cordata │
│Plagionotus │pandora │Genul Allantus│
│arcuatus │Fam. Satyridae│Allantus │
│Strangalia │Melanargia │calceatus │
│septempunctata│galathaea │Genul Nematus │
│Strangalia │scolis │Nematus │
│bifasciata │Maniola │capreae │
│Leptura rubra │juritina │Nematus │
│Leptura livida│Aphanthopus │pavidus │
│Fam. │hyperanthus │Nematus │
│Chrysomelidae │Dipterele │salicis │
│Chrysomela │Familiile: │Subord. │
│fastuosa │Tachinidae, │Apocrita cu │
│Chrysomela │Syrphidae, │specii din │
│coerulea │Calliporidae, │familiile: │
│Chrysomela │Tabanidae, │Braconidae, │
│polita │Asilidae, │Ihneumonidae, │
│Vespidae, │Bombyllidae. │Cynipidae, │
│Apidae, │ │Megachilidae │
│Melasoma │ │ │
│populi │ │ │
│Fam. Ipidae │ │ │
│Polygraphus │ │ │
│polygraphus │ │ │
│Ips │ │ │
│typographus │ │ │
└──────────────┴──────────────┴──────────────┘
ANEXA 9 la Planul de management Speciile de amfibieni şi reptile
┌─────────────┬───────────┬────────────┐
│Specie │Abundenţa │Starea de │
│ │estimată │conservare │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│Salamandra │abundent │bună │
│salamandra │ │ │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│Triturus │rar │bună │
│cristatus │ │ │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│Lissotriton │rar │bună │
│vulgaris │ │ │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│Lissotriton │abundent │bună │
│montandoni │ │ │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│Ichthyosaura │abundent │bună │
│alpestris │ │ │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│Bombina │abundent │bună │
│variegata │ │ │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│Rana │abundent │bună │
│temporaria │ │ │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│Pelophylax │rar │bună │
│ridibundus │ │ │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│Lacerta │abundent │bună │
│agilis │ │ │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│Zootoca │abundent │bună │
│vivipara │ │ │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│Natrix natrix│rar │bună │
└─────────────┴───────────┴────────────┘
ANEXA 10 la Planul de management Hărţile de distribuţie ale speciilor de amfibieni (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 11 la Planul de management Hărţile de distribuţie ale speciilor de reptile (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 12 la Planul de management Lista speciilor de păsări din zona Lacului Cuejdel
┌────┬──────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐
│Nr. │Specia │Denumire │Familia │Categoria │
│crt.│ │populară │ │fenologică│
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │specie │
│1. │Accipiter │uliu păsărar│Accipitridae│sedentară,│
│ │nisus │ │ │oaspete de│
│ │ │ │ │iarnă │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │migrator │
│2. │Anas │raţa mare │Anatidae │parţial, │
│ │platyrhynchos │ │ │oaspete de│
│ │ │ │ │iarnă │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│3. │Bonasa bonasia│ieruncă │Tetraonide │specie │
│ │ │ │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│4. │Buteo buteo │şorecar │Accipitridae│migrator │
│ │ │comun │ │parţial │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │specie │
│5. │Carduelis │sticlete │Fringillide │sedentară,│
│ │carduelis │ │ │oaspete de│
│ │ │ │ │iarnă │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│6. │Certhia │cojoaică de │Certhiide │specie │
│ │familiaris │pădure │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│7. │Coccothraustes│botgros │Fringillide │specie │
│ │coccothraustes│ │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │Columba │porumbel │ │oaspete de│
│8. │palumbus │gulerat │Columbide │vară, rar │
│ │ │ │ │iarna │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│9. │Corvus corax │corb │Corvide │specie │
│ │ │ │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│10. │Cuculus │cuc │Cuculide │oaspete de│
│ │canorus │ │ │vară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│11. │Delichon │lăstun de │Hirundinide │oaspete de│
│ │urbica │casă │ │vară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │Dendrocopos │ciocănitoare│ │specie │
│12. │major │pestriţă │Picide │sedentară │
│ │ │mare │ │ │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │Dendrocopos │ciocănitoare│ │specie │
│13. │syriacus │de │Picide │sedentară │
│ │ │grădini │ │ │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │Erithacus │ │ │oaspete de│
│14. │rubecula │măcăleandru │Turdide │vară, rar │
│ │ │ │ │iarna │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│15. │Fringilla │cinteza │Fringillide │migrator │
│ │coelebs │ │ │parţial │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│16. │Garrulus │gaiţă │Corvide │specie │
│ │glandarius │ │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│17. │Loxia │forfecuţă │Fringillide │specie │
│ │curvirostra │ │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│18. │Motacilla alba│codobatură │Motacillide │oaspete de│
│ │ │albă │ │vară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │Motacilla │codobatură │ │oaspete de│
│19. │cinerea │de munte │Motacillide │vară, rar │
│ │ │ │ │iarna │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│20. │Nucifraga │alunar │Corvide │specie │
│ │caryocatactes │ │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│21. │Parus ater │piţigoi de │Paride │specie │
│ │ │brădet │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│22. │Parus │piţigoi │Paride │specie │
│ │caeruleus │albastru │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│23. │Parus major │piţigoi mare│Paride │specie │
│ │ │ │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│24. │Parus montanus│piţigoi de │Paride │specie │
│ │ │munte │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│25. │Parus │piţigoi sur │Paride │specie │
│ │palustris │ │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│26. │Phoenicurus │codroş de │Turdide │oaspete de│
│ │ochoruros │munte │ │vară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│27. │Phylloscopus │pitulice │Turdide │oaspete de│
│ │collybita │mică │ │vară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │specie de │
│28. │Phylloscopus │pitulice │Turdide │pasaj, │
│ │trochilus │fluierătoare│ │oaspete de│
│ │ │ │ │vară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│29. │Pyrrhula │mugurar │Fringillide │specie │
│ │pyrrhula │ │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │migrator │
│30. │Regulus │auşel cu cap│Turdide │parţial, │
│ │regulus │galben │ │oaspete de│
│ │ │ │ │iarnă │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│31. │Saxicola │mărăcinar │Turdide │oaspete de│
│ │rubetra │mare │ │vară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│32. │Sitta europea │ţiclean │Sittide │specie │
│ │ │ │ │sedentară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│33. │Sylvia │silvie cu │Sylvide │oaspete de│
│ │atricapilla │cap negru │ │vară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│ │Troglodytes │ │ │oaspete de│
│34. │troglodytes │ochiu boului│Troglodytide│vară, rar │
│ │ │ │ │iarna │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│35. │Turdus merula │mierla │Turdide │migrator │
│ │ │ │ │parţial │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│36. │Turdus │sturz │Turdide │oaspete de│
│ │philomelos │cântător │ │vară │
├────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│37. │Upupa epops │pupăza │Upupide │oaspete de│
│ │ │ │ │vară │
└────┴──────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘
ANEXA 13 la Planul de management Observaţiile făcute asupra speciilor de păsări şi habitatelor lor
┌────┬──────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬────────────┐
│Nr. │ │Observaţii│Observaţii│Observaţii│Observaţii│ │
│crt.│Specia │septembrie│martie │aprilie │mai 2011 │Răspândire │
│ │ │2010 │2011 │2011 │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│1. │Accipiter │ │x │ │ │în zbor, │
│ │nisus │ │ │ │ │lângă lac │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│2. │Anas │ │ │x │ │Pe apă │
│ │platyrhynchos │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│3. │Bonasa bonasia│ │ │x │ │În pădure │
│ │ │ │ │ │ │lângă lac │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Lângă lac, │
│4. │Buteo buteo │x │x │x │x │deasupra │
│ │ │ │ │ │ │pădurii │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│5. │Carduelis │x │x │ │ │Tufăriş │
│ │carduelis │ │ │ │ │lângă lac │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│6. │Certhia │x │ │ │ │În pădure │
│ │familiaris │ │ │ │ │lângă lac │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│7. │Coccothraustes│x │x │x │ │În pădure │
│ │coccothraustes│ │ │ │ │lângă lac │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│8. │Columba │ │ │ │x │În pădure │
│ │palumbus │ │ │ │ │lângă lac │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Deasupra │
│9. │Corvus corax │x │ │x │x │pădurii, │
│ │ │ │ │ │ │în zbor │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│10. │Cuculus │ │ │ │x │În pădure │
│ │canorus │ │ │ │ │lângă lac │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│11. │Delichon │x │ │ │ │Păşune, │
│ │urbica │ │ │ │ │lângă stână │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│12. │Dendrocopos │x │x │ │x │În pădure │
│ │major │ │ │ │ │lângă lac │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │Dendrocopos │ │ │ │ │În pădure, │
│13. │syriacus │x │ │ │ │aproape │
│ │ │ │ │ │ │de lizieră │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │în │
│ │ │ │ │ │ │subarboretul│
│14. │Erithacus │x │x │x │x │de │
│ │rubecula │ │ │ │ │la lizieră, │
│ │ │ │ │ │ │În pădure │
│ │ │ │ │ │ │lângă lac │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │Fringilla │ │ │ │ │Abundent │
│15. │coelebs │x │x │x │x │lizieră şi │
│ │ │ │ │ │ │pădure │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│16. │Garrulus │x │x │x │ │La lizieră │
│ │glandarius │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │Loxia │ │ │ │ │Deasupra │
│17. │curvirostra │x │ │ │ │pădurii, │
│ │ │ │ │ │ │în zbor │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Pe lac, în │
│18. │Motacilla alba│x │ │x │ │arborii │
│ │ │ │ │ │ │uscaţi şi pe│
│ │ │ │ │ │ │mal │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Pe curs de │
│ │ │ │ │ │ │apă, │
│19. │Motacilla │x │ │x │x │aproape de │
│ │cinerea │ │ │ │ │sat şi în │
│ │ │ │ │ │ │coada │
│ │ │ │ │ │ │lacului │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │Nucifraga │ │ │ │ │În pădure şi│
│20. │caryocatactes │x │ │ │x │la │
│ │ │ │ │ │ │lizieră │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │În arborii │
│21. │Parus ater │x │ │ │ │izolţi de │
│ │ │ │ │ │ │pe malul │
│ │ │ │ │ │ │lacului │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Abundent în │
│22. │Parus │x │x │ │ │pădure │
│ │caeruleus │ │ │ │ │şi la │
│ │ │ │ │ │ │lizieră │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Abundent în │
│23. │Parus major │x │x │x │x │pădure │
│ │ │ │ │ │ │şi la │
│ │ │ │ │ │ │lizieră │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│24. │Parus montanus│ │ │ │x │La lizieră │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│25. │Parus │x │ │ │ │În pădure │
│ │palustris │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │În păşune şi│
│26. │Phoenicurus │x │ │ │ │la │
│ │ochoruros │ │ │ │ │liziera │
│ │ │ │ │ │ │pădurii │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│27. │Phylloscopus │ │ │x │x │La lizieră │
│ │collybita │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │La lizieră, │
│28. │Phylloscopus │x │ │ │ │pe malul │
│ │trochilus │ │ │ │ │lacului, în │
│ │ │ │ │ │ │stufăriş │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│29. │Pyrrhula │x │ │ │ │La lizieră │
│ │pyrrhula │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │În tufărişul│
│30. │Regulus │x │x │ │ │de pe │
│ │regulus │ │ │ │ │malul │
│ │ │ │ │ │ │lacului │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │În arborii │
│31. │Saxicola │x │ │ │ │izolaţi │
│ │rubetra │ │ │ │ │de pe malul │
│ │ │ │ │ │ │lacului │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│32. │Sitta europea │x │x │ │x │În pădure │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│33. │Sylvia │ │ │ │x │În pădure │
│ │atricapilla │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │Troglodytes │ │ │ │ │La lizieră, │
│34. │troglodytes │x │x │x │ │în │
│ │ │ │ │ │ │subarboret │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │În pădure, │
│35. │Turdus merula │x │x │x │x │în │
│ │ │ │ │ │ │subarboret │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│ │Turdus │ │ │ │ │În pădure, │
│36. │philomelos │x │ │ │ │în │
│ │ │ │ │ │ │subarboret │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤
│37. │Upupa epops │ │ │x │ │În pădure │
└────┴──────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴────────────┘
ANEXA 14 la Planul de management Statutul conservativ al speciilor din zona Lacului Cuejdel
┌────┬──────────────┬───────────┬────────────┬───────────┐
│ │ │ │Ordonanţa de│ │
│ │ │ │urgenţă a │ │
│ │ │ │Guvernului │ │
│ │ │ │nr. 57/2007 │ │
│ │ │ │privind │ │
│ │ │ │regimul │ │
│ │ │Directiva │ariilor │ │
│ │ │nr. │naturale │ │
│ │ │2009/147/ │protejate, │ │
│ │ │CEE a │conservarea │ │
│ │ │Consiliului│habitatelor │ │
│ │ │din │naturale, a │Lista │
│Nr. │Specia │30 │florei şi │roşie │
│crt.│ │noiembrie │faunei │naţională │
│ │ │2009 │sălbatice, │ │
│ │ │privind │aprobată cu │ │
│ │ │conservarea│modificări │ │
│ │ │păsărilor │şi │ │
│ │ │sălbatice │completări │ │
│ │ │ │prin │ │
│ │ │ │Legea nr. 49│ │
│ │ │ │/2011, cu │ │
│ │ │ │modificările│ │
│ │ │ │şi │ │
│ │ │ │completările│ │
│ │ │ │ulterioare │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│1. │Accipiter │- │- │- │
│ │nisus │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│2. │Anas │Anexa III/1│Anexa 5C, 5D│- │
│ │platyrhynchos │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│3. │Bonasa bonasia│Anexa I, II│Anexa 5C │- │
│ │ │/2 │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│4. │Buteo buteo │- │- │- │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│5. │Carduelis │- │Anexa 4B │- │
│ │carduelis │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│6. │Certhia │- │- │- │
│ │familiaris │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│7. │Coccothraustes│ │- │- │
│ │coccothraustes│ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│8. │Columba │Anexa II/1,│Anexa 5C, 5D│ │
│ │palumbus │III/1 │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│9. │Corvus corax │- │Anexa 4B │periclitată│
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│10. │Cuculus │- │- │- │
│ │canorus │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│11. │Delichon │- │- │- │
│ │urbica │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│12. │Dendrocopos │- │- │- │
│ │major │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│13. │Dendrocopos │Anexa I │Anexa 3 │- │
│ │syriacus │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│14. │Erithacus │- │Anexa 4B │- │
│ │rubecula │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│15. │Fringilla │- │- │- │
│ │coelebs │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│16. │Garrulus │Anexa II/2 │Anexa 5C │- │
│ │glandarius │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│17. │Loxia │- │- │- │
│ │curvirostra │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│18. │Motacilla alba│- │Anexa 4B │- │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│19. │Motacilla │- │Anexa 4B │- │
│ │cinerea │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│20. │Nucifraga │- │- │- │
│ │caryocatactes │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│21. │Parus ater │- │- │- │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│22. │Parus │- │- │- │
│ │caeruleus │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│23. │Parus major │- │- │- │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│24. │Parus montanus│- │- │- │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│25. │Parus │- │- │- │
│ │palustris │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│26. │Phoenicurus │- │Anexa 4B │- │
│ │ochoruros │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│27. │Phylloscopus │- │Anexa 4B │- │
│ │collybita │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│28. │Phylloscopus │- │Anexa 4B │- │
│ │trochilus │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│29. │Pyrrhula │- │- │- │
│ │pyrrhula │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│30. │Regulus │- │Anexa 4B │- │
│ │regulus │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│31. │Saxicola │- │- │- │
│ │rubetra │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│32. │Sitta europea │- │- │- │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│33. │Sylvia │- │- │- │
│ │atricapilla │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│34. │Troglodytes │- │- │- │
│ │troglodytes │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│35. │Turdus merula │- │- │- │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│36. │Turdus │- │Anexa 5C │- │
│ │philomelos │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼───────────┤
│37. │Upupa epops │- │Anexa 4B │vulnerabilă│
└────┴──────────────┴───────────┴────────────┴───────────┘
ANEXA 15 la Planul de management Hărţile de distribuţie ale speciilor de păsări (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 16 la Planul de management Harta distribuţiei habitatelor naturale (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 17 la Planul de management Harta declivităţii reliefului (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 18 la Planul de management Harta hipsometrică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 19 la Planul de management Harta infrastructurii de transport (a se vedea imaginea asociată) ----- 
