Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: PLAN DE MANAGEMENT din 14 iunie 2023 al Parcului Naţional Călimani

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

PLAN DE MANAGEMENT din 14 iunie 2023 al Parcului Naţional Călimani

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 568 bis din 23 iunie 2023

Comenteaza legea

──────────
        Aprobat prin ORDINUL nr. 1.681 din 14 iunie 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 568 din 23 iunie 2023.
──────────

    CUPRINS
    1. INFORMAŢII GENERALE
    1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
    1.2. Procesul de elaborare a Planului de management
    1.3. Descrierea ariilor naturale protejate vizate de Planul de management
    1.3.1. Bazele legale
    1.3.2. Localizarea ariilor protejate vizate de Planul de management
    1.3.3. Dreptul de folosinţă şi administrare a terenurilor
    1.3.4. Resurse de management şi infrastructură
    1.3.5. Acoperirea cu hărţi şi aerofotoplanuri
    1.3.6. Limitele ariilor naturale protejate vizate de planul de management
    1.3.7. Zonarea internă a Parcului Naţional Călimani

    2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE
        2.1.a. Geologie
        2.1.b. Relief
    2.2. Clima
    2.3. Hidrografie
    2.4. Pedologie

    3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE
    3.1. Flora şi vegetaţia
    3.2. Habitatele
    3.3. Fauna
    3.4. Peisajele

    4. INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE
    4.1. Aspecte socio-economice
    4.2. Factorii interesaţi
    4.3. Utilizarea terenurilor
    4.4. Obiective turistice
    4.5. Activităţi educative şi dotări

    5. ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV
    5.1. Evaluare pentru mediul fizic şi biodiversitate
    5.1.1. Evaluarea pentru mediul fizic
    5.1.2. Evaluarea pentru specii şi habitate
    5.1.3. Evaluarea pentru utilizarea terenurilor şi a resurselor naturale

    5.2. Evaluarea din punct de vedere al aspectelor legate de educaţie şi conştientizare publică
    5.3. Evaluarea aspectelor legate de comunităţile umane din jurul parcului
    5.4. Evaluarea patrimoniului cultural
    5.5. Evaluarea potenţialului turistic şi de recreere
    5.6. Situaţia actuală a managementului parcului

    6. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    7. MĂSURI DE MANAGEMENT PENTRU HABITATELE ŞI SPECIILE DE INTERES COMUNITAR
        Măsuri de management pentru speciile de lilieci
        Măsuri de management pentru speciile de mamifere, altele decât liliecii
        Măsuri de management pentru amfibieni şi reptile
        Măsuri de management pentru speciile de peşti
        Măsuri de management pentru speciile de insecte
        Măsuri de management pentru speciile de plante
        Măsuri de management pentru speciile de briofite
        Măsuri de management pentru speciile de păsări
        Măsuri de management pentru habitatele forestiere
        Măsuri de management pentru habitatele de pajişti şi tufărişuri

    8. PLANUL DE ACTIVITĂŢI ŞI ESTIMAREA RESURSELOR
        Managementul biodiversităţii şi peisajului - A
        Educare, conştientizare şi comunicare - B
        Susţinerea comunităţilor, patrimoniului cultural şi a economiei locale - C
        Managementul vizitatorilor şi al recreerii - D
        Administrarea şi managementul efectiv al parcului - E

    9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
        Anexa nr. 1 la Planul de management - Regulamentul Parcului Naţional Călimani
        Capitolul I. Dispoziţii generale
        Capitolul II. Reglementarea activităţilor
        Capitolul III. Sancţiuni
        Capitolul IV. Dispoziţii finale

        Anexa nr. 2 la Planul de management - Proprietarii şi administratorii de terenuri din parc
    Anexa nr. 3 la Planul de management - Zonarea internă a Parcului Naţional Călimani
        Anexa nr. 4 la Planul de management - Harta formelor de proprietate
        Anexa nr. 5 la Planul de management - Harta regimului de administrare a terenurilor
        Anexa nr. 6 la Planul de management - Traseele turistice omologate din Parcul Naţional Călimani
        Anexa nr. 7 la Planul de management - Primul rând de parcele
        Anexa nr. 8 la Planul de management - Resurse financiare
        Anexa nr. 9 la Planul de management - Distribuţia siturilor Natura 2000 pe suprafaţa parcului

    1. INFORMAŢII GENERALE
    1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
        Planul de management vizează Parcul Naţional Călimani, situl de importanţă comunitară ROSCI0019 Călimani-Gurghiu (partea care se suprapune cu Parcul Naţional Călimani), aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0133 Munţii Călimani, situl de importanţă comunitară ROSCI0051 Cuşma (partea care se suprapune cu Parcul Naţional Călimani) Rezervaţia Ştiinţifică 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra şi rezervaţiile naturale 2.710 Rezervaţia Naturală 12 Apostoli şi 2.480 Rezervaţia Naturală Lacul Iezer.
        Planul de management constituie documentul oficial prin care sunt stabilite obiectivele şi măsurile de management necesare a fi implementate în vederea managementului ariilor naturale protejate, menţionate mai sus.
        Planul va sta la baza activităţii Administraţiei Parcului Naţional Călimani şi se constituie ca document de referinţă pentru planificarea tuturor activităţilor pe termen scurt şi mediu, pentru toţi deţinătorii/administratorii de terenuri şi pentru toţi cei care desfăşoară activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate.
        Planul de management s-a elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea obiectivului major, respectiv conservarea ecosistemelor.
        Planul de management sintetizează informaţia existentă la data întocmirii acestuia, stabileşte obiectivele de management şi planifică acţiunile pentru îndeplinirea acestora.
        Planul de management cuprinde, de asemenea, hărţi relevante pentru informaţiile prezentate, precum şi o serie de anexe, cu informaţii detaliate legate de ariile naturale protejate vizate de acesta.
     Regulamentul ariilor naturale protejate vizate este prezentat în Anexa nr. 1 la Planul de management.
        Statutul de parc naţional, destinat prioritar conservării naturii, în cazul Parcului Naţional Călimani este cunoscut de majoritatea factorilor interesaţi, din momentul constituirii Consiliului Consultativ de Administrare.
        De asemenea, grupuri şi organizaţii interesate constituite la nivel regional sau naţional, au desfăşurat activităţi ce aveau ca scop cunoaşterea patrimoniului natural şi ocrotirea lui pe raza parcului.
        În anii '70, s-a declanşat în Călimani o activitate de mari proporţii, pentru exploatarea zăcămintelor de sulf. Această acţiune, care s-a derulat în perioada 1970-1994, a condus la producerea unui dezechilibru ecologic.
        Prin exploatarea de suprafaţă a fost decopertat vârful Negoiu Românesc, a fost distrus complexul vulcanocarstic Peşterile Luanei şi au fost afectate structura şi funcţionalitatea ecosistemelor forestiere, acvatice şi praticole.
        Atitudinea administraţiei silvice fată de terenurile din parc a favorizat menţinerea stării de conservare a pădurilor în unele zone, iar în altele, declanşarea unor măsuri de reabilitare ecologică.
        După anul 1990, condiţiile socio-economice şi retrocedarea unor terenuri forestiere au determinat o schimbare de atitudine a deţinătorilor/utilizatorilor de terenuri, presiunea asupra resurselor naturale crescând în mod semnificativ.
        Este foarte probabil ca presiunea turistică să crească, ceea ce constituie un factor de risc pentru conservarea aspectului natural, sălbatic, relativ nealterat de prezenţa umană, a unor întinse zone de pe cuprinsul parcului.
        Pentru elaborarea Planului de management a fost necesară desfăşurarea unui proces participativ cu toţi factorii interesaţi din zona parcului şi mai ales, cu reprezentanţii comunităţilor locale.

    1.2. Procesul de elaborare a Planului de management
        Elaborarea Planului de management s-a făcut în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.
        Prevederile Planului de management se aplică de către administraţia parcului şi se respectă de toţi factorii interesaţi.
        Prima versiune a Planului de management a fost elaborată de echipa Administraţiei Parcului Naţional Călimani, cu implicarea tuturor factorilor interesaţi. Implicarea celor care sunt afectaţi sau pot influenţa acest plan şi respectiv realizarea obiectivelor Parcului Naţional Călimani, s-a asigurat prin:
    a. solicitarea de comentarii/sugestii de la factorii interesaţi şi de la specialişti din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea planului;
    b. analiza observaţiilor factorilor interesaţi înainte de a solicita aprobarea Planului de management conform prevederilor legale.

        În procesul de elaborare al Planului de management al Parcului Naţional Călimani, grupul de lucru s-a ghidat după modelul asigurat de Fauna&Flora Internaţional în cadrul proiectului Managementul Conservării Biodiversităţii în România, finanţat de Global Environmental Facility, Guvernul României şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.
        Versiunea actuală revizuită a planului a fost realizată în cadrul Proiectului POS Mediu - "îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din Parcul Naţional Călimani" - Cod SMIS CSNR 36094 implementat de Asociaţia Tăşuleasa Social şi cu includerea informaţiilor relevante obţinute prin implementarea proiectului POS Mediu "Îmbunătăţirea statutului de conservare a speciei Tetrao tetrix - cocoşul de mesteacăn -, în Parcul Naţional Călimani, cod SMIS - CSNR 1265.
        Planul de management se elaborează de către Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. şi se aprobă conform prevederilor legale.
        Perioada de valabilitate a Planului de management este de 10 ani de la aprobarea acestuia, cu posibilitatea revizuirii în funcţie de necesităţi.
        Planul de management este astfel conceput încât să se constituie într-un document care să definească principalele direcţii de acţiune în vederea atingerii, obiectivelor administraţiei parcului, prin măsuri tactice pe termen scurt şi mediu.

    1.3. Descrierea ariilor naturale protejate vizate de Planul de management
        Conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Parcul Naţional Călimani corespunde categoriei a II-a, a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, "Parc naţional: arie protejată administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere" şi are o suprafaţă 24.556 ha.
        Peste Parcul Naţional Călimani se suprapune cu o suprafaţă de 24.301 ha, situl de importanţă comunitară R0SCI0019 Călimani-Gurghiu, declarat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, având ca scop protecţia şi menţinerea stării favorabile de conservare a unor specii şi habitate de interes european.
        Suprapusă Parcului Naţional Călimani cu o suprafaţă de 24.416 ha este şi aria de protecţie avifaunistică ROSPA0133 Munţii Călimani, declarată prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, având ca scop protecţia şi menţinerea stării favorabile de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar.
        Situl ROSCI0051 Cuşma, declarat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, se suprapune parţial peste Parcul Naţional Călimani, în partea vestică a acestuia, pe o suprafaţă de 255 ha.
        În parc sunt incluse şi ariile naturale protejate de interes naţional: 2.710 Rezervaţia Naturală 12 Apostoli, 2.480 Rezervaţia Naturală Lacul Iezer şi Rezervaţia Ştiinţifică 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra.
        Rezervaţia Ştiinţifică 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra, cu o suprafaţă de 384,2 ha, a fost desemnată prin Decizia nr. 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Judeţean Suceava, menţionată în Legea nr. 9/1973 privind protecţia mediului înconjurător şi ulterior şi menţionată în Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.
        Rezervaţia Ştiinţifică are ca scop protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură.
        Mărimea rezervaţiei ştiinţifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrităţii zonei protejate. Managementul rezervaţiei ştiinţifice asigură un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată.
        În această zonă se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi ecoturism cu limitările descrise în Planul de management, cu acordul consiliului ştiinţific competent, în baza propunerii administratorului.
        Rezervaţia ştiinţifică corespunde categoriei I a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii - "Rezervaţie Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri ştiinţifice".
        Rezervaţia naturală 2.710 Rezervaţia Naturală 12 Apostoli, cu o suprafaţă de 200 ha, a fost desemnată prin Decizia nr. 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Judeţean Suceava şi evidenţiată în Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. Cuprinde complexul de roci eruptive unice prin forma şi frumuseţea lor şi care s-au format prin modelare eoliană, dezagregare fizică şi eroziunea aglomeratelor.
        Rezervaţia naturală 2.480 Rezervaţia Naturală Lacul Iezer, cu o suprafaţă de 322 ha, este un lac de baraj natural alimentat de pârâul Puturosu şi înconjurat de tufărişuri de jneapăn, ienupăr pitic şi smîrdar.
    1.3.1. Bazele legale
        Interesul pentru conservarea valorilor patrimoniului natural din Munţii Călimani s-a concretizat pentru prima dată prin Decizia nr. 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Judeţean Suceava, pentru 2.710 Rezervaţia Naturală 12 Apostoli şi Rezervaţia Ştiinţifică 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra.
        Prin Decizia nr. 453/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Judeţean Suceava s-a declarat Parcul Naţional Călimani, cu o suprafaţă de 15.300 ha.
        Ca urmare a prospecţiunilor miniere din zona Călimanului, s-a descoperit un fenomen descris pentru prima dată în România şi anume vulcanocarstul. Centrul de greutate al acestei descoperiri a fost sistemul de grote care au alcătuit Peşterile Luanei, declarate prin Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Judeţean Suceava nr. 492/1973, monument al naturii.
        În perioada 1973-1974 s-a prezentat Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, o propunere de proiect de organizare a unui sistem de parcuri, precum şi o fundamentare a principiilor de administrare a acestora.
        Comisia Monumentelor Naturii a fost de acord cu sistemul propus şi, în conformitate cu Legea nr. 9/1973 a comandat studiile de constituire necesare. Institutul de Cercetări Biologice Cluj a susţinut în 1975, pe baza unui studiu de fundamentare, înfiinţarea Parcului Naţional Călimani, în completarea celor 12 parcuri propuse iniţial, pentru contracararea intervenţiilor umane de agresivitate maximă, în scopul exploatării sulfului.
        Suprafaţa de 20.120 ha cuprindea 75% pădure, restul fiind păşuni alpine şi jnepenişuri, organizată în 3 zone cu grade diferite de protecţie: rezervaţie ştiinţifică - 41%, zonă de conservare durabilă - 34% şi zonă de preparc - 25%.
        Prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a-III-a Zone Protejate, a început să se concretizeze demersul de înfiinţare a Parcului Naţional Călimani, fiind recunoscut cu o suprafaţă de 24.041 ha.
        Prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi naturale şi constituirea administraţiilor acestora, s-au stabilit limitele Parcului, iar prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurii, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice, s-a aprobat zonarea interioară a acestuia.
        Legislaţia naţională şi internaţională
        ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Hotărârea Guvernului nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, cu completările ulterioare;
        ● Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a-III-a Zone Protejate;
        ● Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, rectificată;
        ● Ordonanţa de urgenţă nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
        ● Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora;
        ● Ordinul ministrului agriculturii, pădurii, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;
        ● Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011;
        ● Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 971/2011;
        ● Hotărârea de Guvern nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1822/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate;
        ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1848/2015 privind aprobarea componenţei Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Călimani;
        ● Ordinul ministrului mediului nr. 1530/2017 privind aprobarea componenţei Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Naţional Călimani şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia;
        ● Directiva Consiliului 79/409 CEE privind conservarea păsărilor sălbatice;
        ● Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
        ● Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
        ● Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
        ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor.

        Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. s-a constituit ca unitate cu personalitate juridică în structura Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, în baza Hotărârii de Guvern nr. 229/2009 şi administrează Parcul Naţional Călimani, în urma încheierii Contractului de administrare nr. 737 din 22.05.2004, încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi a Actului adiţional nr. 1 din 30 noiembrie 2009, în baza Hotărârii de Guvern nr. 230/2003, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
        În baza Contractului nr. 5215/116/08.10.2014 dintre Ministerul Mediului şi Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, respectiv Actul adiţional nr. 2 la Contractul nr. 5215/116/08.10.2014 dintre Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi în baza Contractului de administrare nr. 135/1540 din 19 noiembrie 2014, încheiat între Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A., administrarea Parcului Naţional Călimani împreună cu R0SCI0019 Călimani-Gurghiu - partea care se suprapune cu Parcul Naţional Călimani, R0SCI0051 Cuşma - partea care se suprapune cu Parcul Naţional Călimani, R0SPA0133 Munţii Călimani şi ariile protejate de interes naţional: 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer, 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra, 2.710 Rezervaţia 12 Apostoli, este atribuită către structura de administrare special constituită Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A..

    1.3.2. Localizarea ariilor protejate vizate de Planul de management
        Parcul Naţional Călimani se întinde parţial peste masivul Călimani din Carpaţii Orientali, între 47°1'49.17'' - 47° 14'51.70'' latitudine nordică şi 25°0'19.92'' - 25°19'47.11'' longitudine estică.
        Se desfăşoară pe teritoriul a patru judeţe: Suceava - UAT: Şaru Dornei, Panaci, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei; Bistriţa-Năsăud - UAT: Bistriţa Bârgăului; Mureş - UAT: Răstoliţa, Lunca Bradului; Harghita - UAT: Topliţa, Bilbor, cuprinzând zona superioară a Masivului Călimani, delimitat la est de şirul depresiunilor Păltiniş, Drăgoiasa, Bilbor şi Secu, la nord, de zona depresionară a Dornelor şi Munţii Bârgăului, la sud de Defileul Mureşului iar la vest, Piemontul Colinar al Călimanului face trecerea spre partea estică a Podişului Transilvaniei.
        Accesul este posibil din oraşele Vatra Dornei şi Topliţa, şi comunele: Şaru Dornei, Panaci, Bilbor, Stânceni, Lunca Bradului, Răstoliţa, Colibiţa, Piatra Fântânele, Poiana Stampei- sat Dornişoara şi Dorna Candrenilor - sat Poiana Negrii.

    1.3.3. Dreptul de folosinţă şi administrare a terenurilor
        Proprietarii de terenuri din Parcul Naţional Călimani sunt prezentaţi în tabelul nr. 1.
        Tabelul nr. 1 - Proprietarii de terenuri din Parcul Naţional Călimani


┌────────────────────┬───────┬─────────┐
│Proprietar          │Procent│Aria - Ha│
│                    │-%     │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Asociaţia Ragla     │0,57   │139,70   │
│Budac               │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │2,08   │511,58   │
│Comunei Aluniş      │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │0,88   │215,18   │
│Comunei Batoş       │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei Bistriţa    │0,86   │210,20   │
│Bârgăului           │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei             │1,23   │301,90   │
│Brâncoveneşti       │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │2,07   │508,91   │
│Comunei Cetate      │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │0,57   │139,85   │
│Comunei Deda        │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei Ideciu de   │0,75   │184,77   │
│Jos                 │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei Josenii     │6,33   │1.554,74 │
│Bârgăului           │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │7,61   │1.868,28 │
│Comunei Mărişelu    │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │8,12   │1.994,54 │
│Comunei Monor       │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei Poiana      │0,50   │123,31   │
│Stampei             │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei Prundu      │0,82   │201,57   │
│Bârgăului           │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │0,46   │113,15   │
│Comunei Răstoliţa   │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │3,47   │852,15   │
│Comunei Şarul Dornei│       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │5,04   │1.237,08 │
│Comunei Şieuţ       │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │1,60   │393,34   │
│Comunei Stânceni    │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei Tiha        │3,88   │952,17   │
│Bârgăului           │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │4,88   │1.198,59 │
│Comunei Vătava      │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Obştea Negrişoara   │0,60   │148,14   │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Persoane fizice     │4,68   │1.148,35 │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Persoane fizice     │0,01   │1,83     │
│autorizate          │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Persoane juridice   │0,04   │9,48     │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Primăria Poiana     │0,09   │22,47    │
│Stampei             │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Statul Român        │42,86  │10.525,61│
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Total               │100,00 │24.556,89│
└────────────────────┴───────┴─────────┘

Administratorii de terenuri din Parcul Naţional Călimani sunt menţionaţi în tabelul nr. 2
Tabelul nr. 2 - Administratorii de terenuri din Parcul Naţional Călimani


┌────────────────────┬───────┬─────────┐
│                    │Procent│Aria     │
│Administrator       │-      │Ha       │
│                    │%      │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Asociaţia           │       │         │
│Proprietarilor de   │1,24   │304,99   │
│Pădure Ocolul Silvic│       │         │
│Dealu Negru         │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Asociaţia           │       │         │
│Proprietarilor de   │       │         │
│Păduri din Bazinul  │0,83   │204,95   │
│Dornelor Ocolul     │       │         │
│Silvic Dorna        │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │2,08   │511,58   │
│Comunei Aluniş      │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei Bistriţa    │0,86   │210,20   │
│Bârgăului           │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei             │0,31   │75,49    │
│Brâncoveneşti       │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │2,07   │508,91   │
│Comunei Cetate      │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │0,57   │139,85   │
│Comunei Deda        │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei Ideciu de   │0,75   │184,77   │
│Jos                 │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei Josenii     │0,99   │242,87   │
│Bârgăului           │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │1,01   │248,23   │
│Comunei Mărişelu    │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │5,54   │1.361,61 │
│Comunei Monor       │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei Poiana      │0,28   │68,60    │
│Stampei             │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei Prundu      │0,29   │70,20    │
│Bârgăului           │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │0,46   │113,15   │
│Comunei Răstoliţa   │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │1,71   │419,46   │
│Comunei Şarul Dornei│       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │3,80   │932,09   │
│Comunei Şieuţ       │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │1,60   │393,34   │
│Comunei Stânceni    │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │       │         │
│Comunei Tiha        │1,89   │463,55   │
│Bârgăului           │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Consiliul Local al  │4,88   │1.198,59 │
│Comunei Vătava      │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Fosta exploatare    │1,21   │297,76   │
│minieră Călimani    │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Ocolul Silvic       │0,42   │104,00   │
│Broşteni            │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Ocolul Silvic       │       │         │
│Comunal Josenii     │5,34   │1.311,87 │
│Bârgăului           │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Ocolul Silvic Dorna │5,86   │1.439,10 │
│Cândrenilor         │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Ocolul Silvic Dorna │       │         │
│Cândrenilor,        │       │         │
│Asociaţia           │       │         │
│Proprietarilor de   │0,09   │22,47    │
│Păduri din Bazinul  │       │         │
│Dornelor Ocolul     │       │         │
│Silvic Dorna        │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Ocolul Silvic Lunca │14,27  │3.503,32 │
│Bradului            │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Ocolul Silvic       │22,73  │5.582,75 │
│Răstoliţa           │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Ocolul Silvic Tihuţa│2,35   │577,26   │
│Colibiţa R.A.       │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Ocolul Silvic Valea │6,60   │1.620,05 │
│Şieului R.A.        │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Ocolul Silvic Vatra │9,58   │2.350,27 │
│Dornei              │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Persoane fizice     │0,15   │36,93    │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Persoane fizice     │0,00   │0,15     │
│autorizate          │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Persoane juridice   │0,04   │9,48     │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Ocolul Silvic Tihuţa│0,17   │42,73    │
│Colibiţa R.A.       │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Societatea          │       │         │
│Comercială          │0,01   │1,89     │
│MinBucovina S.A.    │       │         │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Statul Român        │0,02   │4,43     │
├────────────────────┼───────┼─────────┤
│Total               │100,00 │24.556,89│
└────────────────────┴───────┴─────────┘

    Pentru pajiştile din golul alpin există prevederi de gospodărire în Amenajamentele pastorale. Consiliile locale au obligaţia să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate pajiştile aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare. În situaţia în care proprietarii de pajişti nu deţin amenajamente pastorale, aceştia au obligaţia conform Hotărârii Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, să solicite la primăria pe teritoriul căreia este amplasată suprafaţa de teren, eliberarea unui extras de pe amenajamentul pastoral.
     Lista detaliată a proprietarilor şi administratorilor de terenuri din parc se prezintă în Anexa nr. 2 la Planul de management.

    1.3.4. Resurse de management şi infrastructură
        Sediul administraţiei parcului se află la adresa: str. Principală nr. 54C cod 727515, comuna Şaru Dornei, sat Şaru Dornei, judeţul Suceava.
        Potrivit anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 230 din 2003, numărul personalului Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A este stabilit la 15 persoane.
        În baza Contractului de administrare nr. 5215/116/08.10.2014 dintre Ministerul Mediului şi Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, respectiv Actul adiţional nr. 2 la Contractul nr. 5215/116/08.10.2014 dintre Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi în baza Contractului de administrare nr. 135/1540 din 19 noiembrie 2014, încheiat între Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A., în cadrul administraţiei lucrează persoane având următoarele atribuţii: director, şef pază, economist, specialist în domeniul educaţiei ecologice, specialist în ştiinţele vieţii, specialist în domeniul tehnologiei informaţiei şi 9 agenţi de teren/rangeri.
        Administraţia este dotată cu autovehicule, echipament de birou şi tehnologie informaţională, inclusiv echipamente GIS.
        De asemenea, deţine echipament de teren pentru voluntari şi colaboratori, incluzând corturi, binocluri, saci de dormit şi alte echipamente.
        În dotarea personalului administraţiei există telefoane mobile şi staţii portabile.

    1.3.5. Acoperirea cu hărţi şi aerofotoplanuri
        Suprafaţa parcului este acoperită în proporţie de 100% cu planuri cadastrale 1:5.000, 100% cu planuri cadastrale 1:100.000, 100% cu planuri amenajistice silvice şi pastorale 1:20.000. Precizia acestor hărţi este diferită. Cele mai precise sunt planurile 1: 5.000, pe care se bazează şi sistemul GIS.
        În cadrul proiectului POS Mediu "Îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din Parcul Naţional Călimani" - Cod SMIS-CSNR 36094 au fost realizate mai multe tipuri de hărţi ale parcului: harta geologică, harta cu formele de proprietate asupra terenului, a regimului de administrare şi a folosinţei terenului şi hărţi de distribuţie pentru speciile şi habitatele de interes naţional şi comunitar din parc.
        În cadrul aceluiaşi proiect, a fost realizată o bază de date electronică în GIS, cuprinzând toate informaţiile colectate din teren, hărţi de bază şi straturi conţinând informaţii din diverse domenii, care să permită o eficientizare a procesului decizional în vederea atingerii obiectivelor Parcului Naţional Călimani. Această bază de date va fi completată şi actualizată permanent de către angajaţii Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A., pe baza informaţiilor colectate din teren şi în funcţie de necesităţi.

    1.3.6. Limitele ariilor naturale protejate vizate de planul de management
    Limitele Parcului Naţional Călimani au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora.
        Limitele siturilor Natura 2000 sunt stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului şi sunt puse la dispoziţie pe site-ul oficial al acesteia.

    1.3.7. Zonarea internă a Parcului Naţional Călimani
        Valoarea conservativă a teritoriului ce constituie Parcul Naţional Călimani nu este aceeaşi pe întreaga suprafaţă. Ţinând seama de distribuţia biodiversităţii, de frecvenţa şi amploarea fenomenelor geologice şi geomorfologice, de modul de utilizare a terenurilor şi de intensitatea circulaţiei oamenilor şi animalelor, se cer identificate, constituite şi semnalizate în teren, unele perimetre cu activităţi diferenţiate de management.
        Pentru suprafeţele noi incluse în zona de protecţie integrală a parcului, care sunt habitate de interes comunitar - 9110 şi 91V0 - insuficient reprezentate, s-a avut în vedere studiul realizat de Centrul Focal pentru Monitorizarea şi Conservarea Biodiversităţii, la cererea Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Călimani. Faţă de prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, s-au inclus în zona de protecţie integrală, arborete în care s-a identificat prezenţa tisei - Taxus baccata şi alte arborete valoroase, din raza Ocolului silvic Răstoliţa, U.P. IV Secu Mijlocu, u.a. 223A şi B, 224C, 229-234 cu o suprafaţă de 271,9 ha şi U.P. V Bradu Tihu, u.a. 18A, 28A, 29A cu o suprafaţă de 65,1 ha.
        Ţinând seama de recomandările studiilor de fundamentare şi de prevederile amenajamentelor silvice în vigoare, în acord cu categoriile de management incluse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57 din 2007, cu modificările şi completările ulterioare, au fost stabilite următoarele categorii:
    1. Zona cu protecţie strictă, care cuprinde:
    a. Rezervaţia Ştiinţifică 2.730 Jnepeniş cu Pinus cembra, respectiv:
        a.a. fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Vatra Dornei, inclus în parcelele 468B, C din Unitatea de Producţie II Călimani, respectiv 68A, B, E, 69 A, B, C şi 70 A din Unitatea de Producţie I Budac Ragla;
        a.b. fondul forestier administrat de către Ocolul Silvic Valea Şieului, Unitatea de Producţie IV Mărişelu Suceava, respectiv parcelele 59B şi de la 60 la 65.

    b. fond forestier administrat de Ocolul Silvic Valea Şieului, Unitatea de Producţie IV Mărişelu Suceava, respectiv parcelele 23, 56-59%;
    c. fond forestier administrat de Ocolul Silvic Vatra Dornei, inclus în parcelele 492, 493, din Unitatea de Producţie II Călimani;
    d. vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, amonte de Rezervaţia Ştiinţifică 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra, respectiv parcelele silvopastorale 9-13 ale Primăriei Mărişelu şi 39-42 ale Primăriei Cetate;
    e. pădurile virgine şi cvasivirgine de pe raza OS Valea Şieului, ca urmare a introducerii acestora în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine, parcelele 1, 2A, 2B, 3A, 3B, 4A, 4B, 5A, 5B, 6A, 6B, 6C, 7A, 7B, 8, 14A, 14B, 15A, 16B, 16C, 17 B, 17C, 18A, 18B, 18C, 19A, 19B, 20, 21A, 21B, 21C, 164C, 164E, 164F, 164G, 164H, 165C, 165D, 165E, 165F, 169C, 174A, 175A, 176A, 176B, 177C, 399A, 399B, 400A, 400B, 401A, 401B, 402A, 402B, 402C, 402D, 403B, 404B (Amenajament silvic ediţia 2011).

    2. Zona de protecţie integrală, care cuprinde:
    a. 2.710 Rezervaţia 12 Apostoli;
    b. 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer;
    c. fond forestier: Ocolul Silvic Dorna Candrenilor în Unitatea de Producţie I Negrişoara, parcelele: 91, 92, 93, 133, 141-144, 148-154, 184, D258%, D261%, D263%, D264%, D260%, D265%, D266%; Unitatea de Producţie IV Strunioru, parcelele: 33-35, 38-42, 304, 54-57%, 388, 389, 397, 398, 399N, 400N, 402N, 403A, 404A,C, 405-408, D118%, D480%, D485%, D486%, D487%, D488%, D489%. Ocolul Silvic Comunal Josenii Bârgăului Unitatea de Producţie II Dornişoara, parcelele: 97-116, 154-158, 162-169, 173-177, 181-183. Ocolul Silvic Valea Şieului Unitatea de Producţie IV Mărişelu, parcelele: 164A,B,D,I, 165A,B, 169A,B, 173, 174B, C, 175B, C, 177A,B, 177D, 178, 179, 14C, 14D, 15B, 16A, 17A, 22, 24; Unitatea de Producţie VII Şieuţ, parcelele: 77-88, 89B. Asociaţia Proprietarilor de Păduri din Bazinul Dornelor - Ocolul Silvic Dorna în Unitatea de Producţie IV - Obştea Negrişoara, parcelele 98-101, 132. Ocolul Silvic Tihuţa Colibiţa, Unitatea de Producţie III - Dornişoara, parcelele: 57%, 60, 61, Ocolul Silvic Tiha Bârgăului UP III Strunioru - 6-15,18, 19, 27 -32, 301-311. Ocolul Silvic Vatra Dornei în Unitatea de Producţie II Călimani, parcelele: 129-132, 591- 594, 604, 605 A (inclusiv parcele 104A, 105A din fostul UP VI Haita), 705, 706. (inclusiv parcele 5, 6 din fostul UP VII Sărişoare). Ocolul Silvic Lunca Bradului în Unitatea de Producţie I Ilva, parcelele: 96-139, 175-179, D199%, D201%, D202%; Unitatea de Producţie II Ilişoara, parcelele: 262, 263, 265-277, 284 A, 285-291; Unitatea de Producţie I Batoş, parcele: 195, 196, 197A, 197C, 197D; Unitatea de Producţie II Brâncoveneşti, parcelele: 197B, 198, 199, 205; Unitatea de Producţie II Stânceni, parcelele: 427-431. Ocolul Silvic Răstoliţa în Unitatea de Producţie IV Secu Mijlocu, parcelele: 146 B, C, D, 162-176, 182-190, 207 B, D, 209 B, 223, 224C, 224D, 229-234; Unitatea de Producţie V Tihu Bradu, parcelele: 18 A, 28A, 46, 47, 50-54, 67, 68, 70-78, 94A, 94C;
    d. pajişti, păşuni cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier şi enclavele aflate în interiorul fondului forestier descris la punctul c..

    3. Zona de conservare durabilă: suprafeţele din interiorul parcului conform Hotărârii Guvernului nr. 230/2003, cu excepţia celor incluse la punctele 1, 2 şi 3. În această zonă se delimitează primul rând de parcele întregi limitrofe Rezervaţiei Ştiinţifice 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra şi zonelor cu protecţie strictă şi integrală, care au regim diferit de gospodărire, conform regulamentului parcului. Lista primului rând de parcele întregi limitrofe se găseşte în Anexa nr. 7 la Planul de management.

     Harta zonării interne a Parcului Naţional Călimani se găseşte în Anexa nr. 3 la Planul de management.
        Zona de protecţie strictă a parcului, cu o suprafaţă de 1.951,71 ha, cuprinde zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. În această zonă se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi ecoturism, cu limitările descrise în Planul de management şi regulamentul parcului.
        Zona de protecţie integrală, cu o suprafaţă de 14.857,89, din care: 8.220,3 ha fond forestier, conform evidenţelor din amenajamentele silvice şi 6.637,59 ha pajişti montane, păşuni cu arbori şi păşuni împădurite, din afara fondului forestier, suprafaţă determinată prin metode GIS. Cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate, constituite din păduri, pajişti, suprafeţe cu jneapăn şi smirdar.
        În zona de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice şi a zonelor de protecţie strictă, se pot desfăşura următoarele activităţi:
    a) ştiinţifice şi educative;
    b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
    c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora, în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; activitatea de păşunat va respecta prevederile din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Parcului Naţional Călimani, care se găseşte în Anexa nr. 1 la Planul de management.
    d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
    e) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
    f) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.

        În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;
    g) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora;
    h) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.

        Zona de conservare durabilă, cu o suprafaţă de 7.747,29 ha, face trecerea de la zonele cu protecţie integrală la cele de dezvoltare durabilă, şi este constituită din păduri sau pajişti afectate de activităţile antropice, turistice sau miniere. Se pot desfăşura următoarele activităţi:
    a) ştiinţifice şi educative;
    b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
    c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
    d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
    e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, a planului de acţiune provizoriu, elaborat şi valabil până la intrarea în vigoare a Planului de management;
    f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
    g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
    h) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
    i) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de către persoanele fizice sau juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate;
    j) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală, în restul zonei de conservare durabilă fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tăierile de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricţii impuse de Planul de management al parcului şi de ghidurile de gospodărire a pădurilor în arii protejate;
    k) activităţi tradiţionale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus.

        Suprafeţele cuprinse în Tabelul nr. 3 au fost calculate folosind hărţile GIS.
        Tabelul nr. 3 - Zonarea internă a Parcului Naţional Călimani şi repartiţia pe judeţe


┌──────────┬─────────┬─────────┬─────────┬───────────────┬──────────┐
│          │Suprafaţa│Suprafaţa│Suprafaţa│Suprafaţa în   │          │
│          │în jud.  │în jud.  │în jud.  │jud.           │Total     │
│Zona      │Suceava  │Mureş    │Harghita │Bistriţa-Năsăud│-ha-      │
│          │-ha-     │9        │-ha-     │-ha-           │          │
│          │         │-ha-     │         │               │          │
├──────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────┤
│Protecţie │1.951,71 │0        │0        │0              │1.951,71  │
│strictă   │         │         │         │               │          │
├──────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────┤
│Protecţie │6.476,89 │6.044,3  │2.116,4  │220,3          │14.857,89 │
│integrală │         │         │         │               │          │
├──────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────┤
│Conservare│2.802,09 │4.884,8  │0        │60,4           │7.747,29  │
│durabilă  │         │         │         │               │          │
├──────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────────────┼──────────┤
│Total     │11.230,69│10.929,1 │2.116,4  │280,7          │24.556,89*│
└──────────┴─────────┴─────────┴─────────┴───────────────┴──────────┘

        * diferenţa de suprafaţă între determinarea GIS şi suprafaţa menţionată de Legea nr. 5/2000 este de 515, 89 ha.

        Prevederile Planului de management se aplică pe raza ariilor naturale protejate vizate şi pentru anumite domenii, peste limitele acestora, astfel:
    a. anumite acţiuni implică comunităţile locale care au proprietăţi în parc sau sunt influenţate în mod direct de activităţile din Parc;
    b. acţiunile de educaţie şi conştientizare publică se extind pe raza judeţului sau chiar la nivel regional/naţional;
    c. activităţile din afara limitei unei arii naturale protejate, care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau speciilor sălbatice pentru care au fost desemnate, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE
    2.1. a. Geologie
        Masivul vulcanic Călimani se sprijină pe un fundament constituit din şisturi cristaline şi formaţiuni sedimentare mezozoice ce aparţin zonei cunoscută sub denumirea de cristalino-mezozoică, pe depozite ale flişului transcarpatic şi formaţiuni sedimentare miocene şi pannoniene din Depresiunea Transilvaniei (Săndulescu, 1984).
        Masivul Călimani reprezintă cea mai voluminoasă şi mai complexă arie vulcanică, nu numai ca parte a lanţului vulcanic Călimani-Gurghiu-Harghita, dar şi din întreaga Românie. Datele de vârsta radiogenă K-Ar relevă faptul ca activitatea vulcanică s-a desfăşurat intre 10,5 şi 6,5 milioane de ani (Pecskay et al., 2006).
        Pentru a uşura înţelegerea evoluţiei Masivului Călimani, aceasta urmează să fie prezentată într-o serie de schiţe evolutive simplificate care includ şi activitatea vulcanică contemporană din munţii Gurghiu de nord, situaţi la sud de râul Mureş (Szakacs, Seghedi, 1996; Fieliz and Seghedi, 2005; Seghedi et al., 2005, 2017, date nepublicate):
    A. 10,5-8,5 Ma. Cele mai vechi roci aparţin unor roci intruzive, subvulcanice (simbol IN pe schiţă) de-a lungul unei fracturi orientate NV-SE; Aceste corpuri au fost exhumate prin eroziune în timpul Pliocen-Cuaternarului. Ele au fost datate intre 10,5-9,5 milioane de ani. Corpurile intruzive subvulcanice de la Strunioru -(1885 m) şi Bistricioru- (1989 m) reprezintă astfel de intruziuni de mari dimensiuni situate în partea de nord-vest a masivului vulcanic. Activitatea vulcanică de tip efuziv şi exploziv a început aproximativ acum 9, 5 milioane de ani cu generarea mai multor vulcani de varii compoziţii (andezite, dacite, riolite) şi dimensiuni de-a lungul unor falii orientate NE-SV. Cei mai importanţi vulcani de la vest la est sunt: Budacul (B), grupul de vulcani Rusca-Tihu (VRT), Drăgoiasa (D) şi Sărmaş (S), iar în Munţii Gurghiu, vulcanul Jirca (J). În decursul acestei activităţi vulcanice iniţiale cea mai intensă şi voluminoasă activitate a aparţinut grupului de vulcani Rusca-Tihu, care au atins dimensiuni considerabile (2500-3000 m).
    B. 8,5-8,0 Ma. În această perioadă au avut loc fenomene de distrugere a grupului de vulcani Rusca-Tihu. Dimensiunile mari ale acestui grup de vulcani şi o serie de fenomene geologice au facilitat prăbuşirea conurilor principale şi formarea unor produse de prăbuşire cunoscute sub denumirea de "avalanşă de debrite" (Szakacs, Seghedi, 2000). Ele au fost orientate în vest dar mai ales în sud unde au ajuns până la cca. 70 de km de sursă.
    C. 8,5-7,5 Ma. În această perioadă activitatea vulcanică continuă la sud de vulcanii Rusca-Tihu, generând atât produse efuzive (lave) cât şi produse explozive (piroclastite). Ele au fost denumite generic formaţiunea de Rusca-Tihu (FRT). În acest timp a început la sud şi activitatea vulcanică a structurii vulcanice Fâncel-Lăpuşna (F-L).
    D. 7,5-6,5 Ma. Acesta perioada coincide cu generarea structurii vulcanice Călimani (CC). Volumul mare de lave expulzate a generat la final un colaps gravitaţional rezultat în morfologie în actuala calderă vulcanică. Activitatea vulcanică post-calderă se încheie cu o serie de vulcani de mici dimensiuni generaţi în interiorul calderei (Negoiul Românesc) sau la exteriorul acesteia (Pietricelu, Drăguşul şi Puturosul). Tot în acest interval de timp s-a generat şi edificiul de tip calderă Fâncel-Lăpuşna (F-L) în urma unei erupţii explozive de mari dimensiuni, cunoscută în literatură ca erupţie de tip Plinian.

(a se vedea imaginea asociată)
        Elementul principal al Masivului vulcanic Călimani îl constituie caldera situată în partea central-nordică a masivului, cu un diametru de circa 10 km, formată în urma unui proces de prăbuşire, condiţionat de diminuarea presiunii rezervorului magmatic al mai multor centre de emisie conjugate: Căliman-Izvor, Voivodeasa, Reţitiş, Pietrosul, în urma dislocării unui volum important de magmă fluidă (Seghedi et al., 2005).

    2.1. b. Relief
        Masivul Căliman are forma aproximativă a unui dreptunghi, cu lungimea de circa 60 km şi lăţimea medie de peste 30 km, cu o suprafaţă în jur de 2.000 kmp.
        Imensa potcoavă formată din creşte cu altitudini în jur de 2000 m nu este altceva decât marginea vechii caldere, iar platourile slab înclinate către exterior reprezintă curgeri de lavă. În interiorul calderei, produsele vulcanice au fost caolinizate şi silicifiate, relieful apare foarte accidentat, spre deosebire de relieful liniştit cu forme domoale din zonele de dezvoltare a pânzelor efuzive andezitice de la exterior. Rocile vulcanice caolinizate şi limonitizate din caldera Călimanului au condus la apariţia grotelor Luanei, cu stalactite şi stalagmite silicioase şi oxidate, care mai apoi au fost distruse în timpul activităţilor de extragere a sulfului.
        Bazinul superior al râului Neagra, care a străpuns craterul, prezintă aspectul unei depresiuni - ca o pâlnie uriaşă delimitată de o ramă montană, jalonată de cele mai înalte vârfuri, de unde coboară radiar către centru. Călimanul domină regiunile înconjurătoare, înălţându-se deasupra Munţilor Bârgău şi a dealurilor din Podişul Transilvaniei. Denivelarea şi individualizarea Călimanului sunt accentuate prin prezenţa depresiunilor formate în roci mai puţin rezistente, de eroziune, Topliţa, Stânceni, Neagra, Lunca Bradului, Răstoliţa în Defileul Mureşului; Drăgoiasa, Bilbor şi Secu la est; Ţara Dornelor, la nord.
        Defileul Mureşului - limita sudică, este un culoar desfăşurat între Topliţa şi Deda, pe o lungime de 42 km, care constituie cea mai mare vale de străpungere din lanţul vulcanic, caracterizată prin prezenţa unor sectoare foarte înguste, cu versanţi abrupţi şi înalţi, cu numeroase conuri de dejecţie alcătuite din pietriş şi bolovăniş de natura vulcanica. Pe alocuri, valea se lărgeşte făcând loc unor depresiuni. Plafonul culmilor, cu aspect deluros, se menţine între 900-1.000 m, fiind încadrat de pintenii podişului vulcanic înălţat, destul de rapid, la peste 1.000-1.200 m; la extremităţile depresiunii, valea se îngustează spre zona montană, dar se deschide sub formă de pâlnie către Podişul Transilvaniei şi Topliţa - Gheorgheni.
        Podişul Călimanului este situat între 1.300-1.600 m, fiind dominat de o cupolă grandioasă ce se ridică până la 2.100 m. Înălţimea şi masivitatea acestuia se menţin şi în zonele marginale. Văile înguste şi adânci, cu o altitudine de 400 - 600 m, sunt împădurite.
        Altitudinea şi structura vulcanică explică lipsa pasurilor de înălţime. Şaua cea mai largă şi mai adâncă se desfăşoară între Bistriţa Transilvană, în bazinul superior al Colbului, şi izvoarele pâraielor Secu şi Scurtu din bazinul Răstoliţei care separă zona înaltă de podişul vulcanic vestic, cu altitudini sub 1600 m; covata Tihului - înşeuare amplasată între Strunioru şi Ciungetu - face legătura între bazinul Tihului şi cel al Dornei.
        Partea cea mai înaltă a masivului constituie domeniul păşunilor alpine, cu izvoare abundente şi viaţă pastorală relativ dezvoltată. Eroziunea fluvială foarte activă, dezagregările intense şi glaciaţiunea pleistocenă au modelat formele vulcanice iniţiale. Craterele au fost distruse prin prăbuşiri şi eroziune, prezentând, în cazul calderei, diametre de până la 10 km, iar văile s-au adâncit cu circa 800 m.
        Versanţii Masivului Călimani au aspecte foarte variate. Cel nordic, spre izvoarele Dornei şi ale Negrei Şarului, este mai fragmentat, mai abrupt şi cu căldări glaciare din care se rostogolesc râuri torenţiale. Versantul estic, înălţat deasupra depresiunilor Drăgoiasa şi Bilbor, corespunde unui podiş de lave dominat de măguri mari. Versantul sudic, care începe din muchia meridională a craterelor, are aspectul unui podiş neted ce cade în trepte largi spre Defileul Mureşului: cele superioare, dispuse imediat sub conul central, sunt aproape orizontale, înmlăştinite sau acoperite de turbării, iar treptele inferioare sunt împădurite masiv, chiar în cadrul văilor adânci şi înguste.
        Masivul Negoiu Unguresc - Pietrosu, cu relief alpin total deosebit în comparaţie cu restul lanţului vulcanic, reprezintă partea cea mai importantă a Călimanului, o creastă orientată nord-vest- sud-est, cu o lungime de peste 4 km, cu înălţimile cele mai mari, alcătuită din stive de lave andezitice - orizontale sau slab înclinate care se dezagregă uşor, ducând la apariţia unor acumulări imense de blocuri dispuse haotic şi grohotişuri ce curg pe pante.
        Vf. Pietricelu - 1.993 m, este ultimul aparat vulcanic din zona înaltă a Călimanului. Spre est, se desfăşoară Vf. Reţitiş de 2.021 m, care în partea nordică are un perete zimţat, ştirbit de căldări glaciare, în timp ce flancul sudic coboară sub forma unui platou cu pantă domoală, acoperit cu blocuri dezagregate imediat sub vârf.
        Spinările domoale ale Bradului Ciont cu o altitudine de 1.899 m, şi plaiurile întinse ale Voivodesei - 1.825 m, acoperite de blocuri dezagregate, dispuse haotic, fac legătura cu Călimani-Izvor de 2.031 m şi Călimanul Cerbului de 2.013 m, care jalonează creasta ce se abate către nord- est, iar Vârful Haitii de 1839 m, prezintă ca o cupolă cu trei mameloane distincte.
        Către nord-vest Pietrosul se continuă prin Vârful Măieriş - 1885 m, Vârful Tamăului - 1.861 m, Pietrele Roşii - 1705 m, Vârful Munceilor sau Doisprezece Apostoli - 1760 m, Vârful Lucaciu - 1770 m, şi Buza Şerbii de 1530 m, ca o creastă din care coboară o serie de prelungiri cu pante domoale, orientate spre pârâul Haitii. Vârfurile desfăşurate între Călimanul Cerbului din partea nord- estică şi Lucaciu - Şerba, în sectorul nord-vestic, culminează cu Vârful Pietrosu - 2100 m, jalonând marea calderă a Călimanului. Creasta înaltă se continuă la vest de Pietrosu cu Muntele Gruiu - 1882 m, Vârful Ruscii - 1.913m, Vârful Ciungetu - 1923 m, Strunioru - 1885 m, Bistricioru - 1989 m şi Zurzugău - 1.907 m, iar mai la nord, Străcior - 1963 m. În rest, Călimanul prezintă înălţimi mai mici, cu excepţia unor vârfuri ca: Drăguşu - 1768 m, Tihu - 1799 m, Leu - 1162 m, Tarniţa - 1050 m, Gişa sau Vişa Mare - 1482 m, ce corespund unor conuri secundare ce domină regiunile periferice.
        Ca pondere, podişul vulcanic ocupă cea mai mare parte, cu altitudini cuprinse între 1.300 şi 1.600 metri, desfăşurându-se în jurul masivului central Negoiu Unguresc- Pietrosu, mai ales către vest. Predomină suprafeţele plane, etajate asemenea unor trepte uriaşe, cu văi larg deschise spre obârşii şi cu aspect de defileu la ieşirea din zona montană. Apar numeroase dealuri cu spinarea lăţită ca Dealul Deluganu, Dealul Lat sau conică - bâtci, precum: Poiana Calului, Vulturu, Dealul Negru, Tarniţa, care pot fi urmărite de-a lungul Mureşului, între Bistra şi Topliţa sau deasupra Bilborului. Se întâlnesc şi numeroase fronturi de lavă a căror orizontalitate este bine evidenţiată de toponimie: Dealul Lat, Lopata, Şesul Paltinului, Şesul Porcului, Şesuţul.
        În zona de contact cu Podişul Transilvaniei, la vest, platoul se sfârşeşte spre exterior printr-un abrupt de 400-500 m, atingând extensiunea maximă în partea de vest a Călimanului, unde ocupă suprafeţe de zeci de kilometri pătraţi - dealurile Vulturu, Negru, Moldovanca, Şesuţului. Văile adânci, radiare, au decupat podişul în mai multe compartimente, cu poduri etajate, întrerupte de măguri cu înălţimi ce oscilează între 1.000 - 1.500 m: Podişul Poiana Calului, cel mai extins, situat între văile Bistriţa şi Secu; Podişul Ilişoara, desfăşurat între văile Răstoşana şi Lomaş şi Podişul Voivodeasa, în sudul Călimanului, de-a lungul Mureşului; Podişul Păltiniş, încadrat de văile Secu - Topliţa şi Neagra Şarului, în partea estică a masivului înalt şi deasupra depresiunilor Drăgoiasa şi Bilbor; Podişul Buba la nord-vest, amplasat între Negrişoara şi Depresiunea Colibiţa.
        Călimanul este singurul masiv vulcanic din România ce poartă amprenta glaciaţiunii cuaternare, ale cărei urme s-au conservat în sectoarele cu masivitate mai mare şi acolo unde insolaţia a fost mai redusă. Zăpada spulberată de vânt sau provenită din avalanşe acoperă fundul căldărilor glaciare, formând în timpul iernii un strat cu grosimi ce pot depăşi 10 metri şi persistă până în luna iulie sau chiar începutul lui august. Căldările glaciare cele mai caracteristice sunt grupate pe versantul nordic al Reţitişului, suspendate la înălţimea de 1.900 m, în bazinele torenţiale ale afluenţilor mai importanţi din cursul superior al râului Neagra Şarului. Căldările erau ocupate, cu circa 4-5 milioane de ani în urmă, de gheţari care înaintau pe văi, atingând lungimi maxime de 3 km. În partea nordică a Negoiului Unguresc, la altitudinea de 1850-1.900 m apar două căldări mai mici, sub Pietrosu, trei căldări situate la înălţimea de 1870 m.
        Un peisaj inedit este acela modelat în vulcanoclastite, care acoperă mari suprafeţe. Acestea au generat cele mai fantastice forme, acolo unde eroziunea a fost foarte activă reuşind să modeleze materialele rezultate din erupţii explozive. Pe alocuri, "răsar" stânci uriaşe de 4050m înălţime, constituite din elementele rotunjite, cu mărimi variabile. Adesea pot fi văzuţi pereţi verticali puşi în evidenţă prin apariţia crăpăturilor ce fragmentează masa vulcanoclastitelor şi care se întâlnesc frecvent pe versantul vestic al Pietrelor Roşii - Tamău. Stânci rotunjite domină în Pietrele Roşii, sub vârfurile Călimanul Cerbului, Doisprezece Apostoli, Lucaciu, Tihu şi Ciungetu, de-a lungul Mureşului - pe flancul sudic al Călimanului, sau în partea estică, deasupra Drăgoiesei.
        Sectorul Tamău - Lucaciu de pe latura vestică a calderei, prezintă aspectul unei culmi convexe, întreruptă de pereţi verticali. Apar stânci cu aspect de turnuri sau piramide, asemenea unor piloni de poduri - Podul de Piatră, reziduuri ale unor mari înălţimi ce dominau odinioară platoul. S-au păstrat numeroase stânci semeţe, cu forme curioase şi fantastice- ciuperci şi ziduri de piatră, figuri bizare asemenea unor sfincşi grupaţi în jurul vârfului Tihu, de pe flancul sudic, sau răvăşite pe Ciungetu şi, mai ales, în cetăţile de piatră ale Călimanului, între Tamău şi Lucaciu. Sectorul acesta, cu o lungime de circa 15 km, reprezintă un promontoriu îndreptat spre Vatra Dornei care separă cele două bazine ale Ţării Dornelor, Cetatea Tămăului, Dragonii din Pietrele Roşii, Doisprezece Apostoli şi Lucaciu.
        Tipul acesta de relief a luat naştere prin acţiunea de eroziune exercitată de apele de şiroire şi de cele cu regim torenţial care au reuşit, de-a lungul timpului, să fragmenteze rocile vulcanoclastice, la acest proces adăugându-se dezagregarea termică, inclusiv cea prin îngheţ- dezgheţ datorată apei din fisuri şi diaclaze, descompunerea chimică şi, în final, fasonarea eoliană şi a picăturilor de ploaie. Uneori, stâncile Călimanului s-au relevat cu înfăţişări mai ciudate, cu caractere zoomorfe sau antropomorfe, asemenea altora de acest fel risipite în Carpaţii noştri. "Moşul" constituie "statuia" cea mai importantă din ansamblul aproape circular al formaţiunii numite Doisprezece Apostoli, asemenea unui cromleh, datorită faptului că prezintă trei faţete distincte, dar toate cu chip uman.

    2.2. Clima
        Studiile de specialitate încadrează zona luată în studiu, în tipul de climat "Călimani- Rarău", caracterizat sub aspect termic drept rece şi sub aspect hidric, moderat uscat.
        În cadrul complexului fizico-geografic al munţilor Călimani, în geneza elementelor climei, un rol primordial îl are relieful. Neomogenitatea ridicată a acestuia se reflectă pregnant asupra climei în ansamblu şi asupra regimului diverselor elemente şi fenomene meteorologice. Prin altitudine, expoziţia versanţilor şi înclinarea lor, relieful are un rol deosebit în dezvoltarea proceselor meteorologice.
        Astfel, apariţia şi propagarea fenomenelor de foehn şi a inversiunilor termice, au un rol primordial în caracterizarea elementelor componente ale climatului regional şi local. Plecând de la faptul că toate aceste elemente se manifestă diferit în cadrul creat de diversitatea mare de mase de aer ce străbat teritoriul, s-a întreprins pe baza situaţiilor aerosinoptice o analiză a frecvenţei diferitelor mase de aer ce îşi pun amprenta asupra climatului zonei.
        Masele de aer maritim-polar - deţin frecvenţa anuală cea mai ridicată - 45,9 %, având maximul în luna iunie - 5,1 %- şi minimul în luna septembrie - 2,7 %. Pe anotimpuri, ponderea cea mai ridicată se menţine în primăvară şi cea mai scăzută toamna. Având în vedere că aceste mase sunt induse cu precădere ca urmare a acţiunii depresiunii islandeze sau a anticiclonului azoric, ele conduc vara la o vreme instabilă, mai răcoroasă, cu precipitaţii bogate, iar în anotimpul rece, au o acţiune mai atenuantă asupra temperaturilor cu precipitaţii sub formă de ploaie. Sunt masele de aer care, în mod frecvent, prin escaladarea versanţilor, conduc la fenomene de foehn în zonă.
        Masele de aer continental - polar survolează teritoriul cu o frecvenţă anuală de 33,5 %. Luna când ating ponderea maximă -4,3 %, este septembrie, iar minimul în luna iunie -1,8 %. În raport cu anotimpurile, se poate afirma că sunt masele de aer caracteristice toamnei, formate şi transportate de anticicloni continentali din Europa şi Asia. Iarna, masele sunt aduse în spaţiul ţării noastre, în cadrul dorsalei sud-vestice a anticiclonului siberian, de nucleii desprinşi din anticiclonul azoric sau siberian şi centraţi deasupra Europei centrale, sau, într-o proporţie mai redusă, de către anticiclonul scandinav, prin periferia sa sudică. Vara, aceste mase de aer produc o vreme răcoroasă, cu precipitaţii reduse, mai ales sub formă de averse însoţite de descărcări electrice, iarna conduc la scăderea temperaturilor. Sunt mase de aer care toamna induc o vreme frumoasa şi stabilă, în lunile septembrie şi octombrie. Pentru climatul montan sunt extrem de importante, mai ales pentru faptul că ele conduc la o frecvenţă mai ridicată a inversiunilor termice, cu precădere în semestrul toamnă-iarnă.
        Masele de aer arctic au o frecvenţă mult mai scăzută decât cele de origine polară -6,1 %- anual, manifestându-se mai pregnant în lunile hibernale, decembrie şi ianuarie. În lunile de primăvară-vară pot fi prezente numai accidental. Ele produc răcirile cele mai drastice din timpul iernii. Deplasarea lor are loc în cadrul circulaţiei ultrapolare, fiind înlesnită fie de anticiclonul ruso-siberian, când aceasta tinde să coboare spre sud, fie de dorsala anticiclonului scandinav prin partea sa estică. Aceste mase de aer pot să favorizeze îngheţurile târzii de primăvară, precum şi cele timpurii de toamnă. De asemenea, în lunile de iarnă, conduc în mod frecvent la înregistrarea inversiunilor termice.
        Masele de aer maritim tropical- deţin o frecvenţă foarte redusă -1,9%, manifestându-se mai pregnant în lunile de vară -maximul 0,5%- în luna august. Ele îşi au originea la latitudinile subtropicale ale Oceanului Atlantic sau în Marea Mediterană şi sunt transportate de depresiunile barice mediteraneene. Ele induc o vreme cu temperaturi ridicate şi ploi calde.
        Masele de aer continental - tropical au o frecvenţă mai ridicată decât cele maritim- tropicale -4,2 %. Frecvenţa maximă se înregistrează în luna august -1,1 %. Advecţia acestor mase de aer se produce datorită acţiunii unor centrii semipermanenţi în Asia Mică şi Peninsula Arabică, a căror activitate se extinde uneori şi la latitudini mai nordice. Aceste mase de aer conduc la perioadele estivale cu cele mai ridicate temperaturi când se înregistrează maximele absolute. În cazul unor dezvoltări cu totul accidentale în timpul iernii, ele dau naştere aşa numitelor "ferestre calde", destul de frecvente în ultimii ani.
        Pe lângă aceste forme de circulaţie generală a atmosferei datorită interacţiunii permanente cu suprafaţa subiacentă, un rol important îl joacă şi circulaţia locală, caracterizată printr-un schimb permanent de aer între altitudinile înalte şi cele joase. Cauza acestui schimb o constituie contrastele termice şi barice. Acest schimb este mai pregnant în lunile de vară, când, seara şi noaptea are loc o scurgere a aerului dinspre munte, iar în prima parte a zilei, aerul se ridică dinspre depresiune înspre zonele înalte. Acest circuit permanent sub forma brizei de munte, conduce la moderarea temperaturii aerului.
        Interdependenţa dintre circulaţia generală a atmosferei şi caracteristicile suprafeţei active la care se adaugă şi radiaţia nocturnă, constituie cauza principală a inversiunilor termice. Zona luată în studiu se caracterizează, datorită particularităţilor orografice, ca o regiune cu inversiuni termice evidente, atât sub raportul duratei şi intensităţii, cât şi al frecvenţei.
        Durata producerii fenomenelor este extrem de importantă. De regulă, extinderea nu depăşeşte 24 de ore, inversiunile producându-se în general în perioada înregistrării minimei diurne, pentru ca apoi temperaturile să se egalizeze şi să revină la raporturi normale. Inversiunile cu durata de peste 24 de ore se înregistrează mai ales toamna şi iarna, frecvenţa acestora atingând valoarea de 14% pentru Călimani.
        Extinderea temporală a inversiunilor termice este determinată atât de durata şi intensitatea condiţiilor atmosferice, cât şi de condiţiile orografice, putându-se manifesta pe perioade lungi de timp, peste 96 de ore în zona Călimani.
        Un raport substanţial în sporirea intensităţii şi duratei inversiunilor termice în sezonul hibernal, îl are prezenţa stratului de zăpadă, întrucât radiaţia nocturnă rămâne totuşi factorul esenţial în producerea unor astfel de fenomene.
        Temperatura medie anuală este cuprinsă între 2,4-4,0°C. Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse între 15,1 şi 24,9°C. În zona montană, masele de zăpadă frânează încălzirea din primăvară. De asemenea, toamnele sunt mai calde. Acest fapt explică de ce climatul din Călimani are o continentalitate termică scăzută, dar anii bogaţi în precipitaţii hibernale pot conferi şi un caracter oceanic. Acestea sunt însă situaţii accidentale.
        Durata stratului de zăpadă se întinde pe o perioadă cuprinsă între 139 şi 208 zile. Aportul de precipitaţii este cuprins între 97-502 mm.
        Cantitatea anuală de precipitaţii este foarte variabilă având ecartul între 579-1653 mm. Media multianuală este 1022 mm. Cea mai bogată lună în precipitaţii este iulie - 198,2 mm, iar cea mai săracă este noiembrie - 33,5 mm.

    2.3. Hidrografie
        Masivul Călimani, prin forma şi structura sa specifică vulcanilor, obligă apele care-l brăzdează - tributare Someşului, Mureşului şi Bistriţei moldoveneşti - să-şi desfăşoare radial cursurile.
        Râul Neagra Şarului îşi adună apele de pe flancul nordic al Călimanului, din interiorul calderei vulcanice, pe care a ferestruit-o adânc. Izvorăşte de sub Voievodeasa şi Bradul Ciont, de la înălţimea de 1.700 m; are un bazin foarte ramificat, cu mulţi afluenţi ai căror ape se rostogolesc înspumate peste repezişuri şi cascade - Duruitoarea de pe Băuca - Băucuţa şi cascada Reţitişului, cele ale pâraielor Stânei, Dumitrelului şi altele. Văile sunt înguste şi adânci, fiind străjuite de versanţi abrupţi.
        Neagra Şarului primeşte numeroşi afluenţi care izvorăsc de sub vârfurile cele mai înalte ce jalonează marele crater al Călimanului-Reţitiş, Pietricelu, Dumitrelu, Tarniţa, Paltinu, Hârla, Băuca, pârâul Ţiganului şi, mai ales, pârâul Haitii cu ape mai bogate, care-şi înfrăţeşte undele cu cele ale Negrii Şarului în satul Gura Haitii. Neagra se varsă în Bistriţa.
        Apele de pe frontul nord - estic al masivului sunt colectate de Călimănel, afluent al râului Neagra Şarului, care marchează contactul dintre eruptivul Călimanului şi munţii cristalini ai Bistriţei.
        Partea nord-vestică este străbătută de râul Dorna şi afluenţii săi. Dorna, cu izvoarele la altitudine de 1.760 m, sub vârful Gruiu, îşi uneşte apele cu cele ale Bistriţei, la Vatra Dornei. Dorna parcurge o vale presărată cu repezişuri şi primeşte numeroşi afluenţi care îşi colectează apele de sub cele mai înalte vârfuri din vestul Călimanului: Gruiu, Ciunget, Strunioru, Bistricioru şi Străcioru. Dintre afluenţii cei mai importanţi, amintim: pâraiele Bârsanul şi Voroava, ce izvorăsc de sub vârful Măieriş, şi Dornişoara - de sub Dealul Cornii. Dorna, împreună cu Dornişoara, străbat Depresiunea Poienii adunând râuri din Bârgău şi Suhard; la Dorna Candrenilor îi aţine calea Negrişoara, cu obârşia sub vârful Tamăului.
        Flancul sudic al Călimanului este drenat de râuri mai dese, cu văi mai largi şi puţine repezişuri, datorită faptului că masivul coboară în trepte domoale spre Defileul Mureşului, în care debuşează toate apele. Partea sud-vestică este străbătută de râul Bistra, care-şi adună izvoarele de sub Dealul Cofii; pe un traseu cu o lungime de 18 km, colectează mulţi afluenţi: văile Stejii şi Zapodea pe stânga, văile Calului şi Bidireasa pe dreapta; se varsă în Mureş în dreapta localităţii Bistra.
        La est întâlnim pârâul Răstoliţa format din Secu cu izvoarele sub vârfurile Moldoveanca şi Ţiganca - care colectează apele pâraielor Scurtu şi Porcul - şi din pârâul Tihu cu obârşia în Vârful Ciungetu, al cărui afluent, Pârâul Mijlocu, îşi rostogoleşte undele de sub vârfurile Zurzugău, Bistricioru şi Strunioru. Văile sunt înguste şi străjuite de versanţi abrupţi, cu aspect de chei, acolo unde râurile intersectează stivele de aglomerate vulcanice. În aval de confluenţa Secului cu Tihu, Răstoliţa primeşte afluenţi mai mici, mai important fiind Bradul de pe partea stângă a pârâului. Răstoliţa se varsă în Mureş în comuna Răstoliţa.
        Către est se desfăşoară bazinul râului Ilva, cu afluenţii săi Tihu pe partea dreaptă, cele două Ilişoara-Mare şi Mică, şi Unguraşul pe partea stângă.
        Ilva îşi adună apele de sub Pietrosu, prin pârâul cu acelaşi nume şi de sub Negoiu Unguresc, prin pârâul Negoiu. Ilva debuşează în Mureş, lângă localitatea Lunca Bradului.
        Zebracul, Mermezeul şi Călimănelul reprezintă în continuare, spre est, râuri mai mici ale căror izvoare nu ating altitudinea de 1500 m.
        Topliţa împreună cu afluenţii săi drenează o suprafaţă de 214 kmp, dintre care 171 aparţin Călimanului, iar restul Munţilor Gurghiu.
        Pârâul Lomaş, afluent al Topliţei, izvorăşte de sub versanţii sudici şi estici ai vârfurilor Reţitiş şi Bradul Ciont. Pârâul Puturosu, unul dintre afluenţii Lomaşului, îşi are obârşia în Iezerul Reţitişului - un lac de baraj natural, situat pe flancul sud- estic al vârfului cu acelaşi nume, la altitudine de 1650 m.
        Pârâul Voivodesei, un alt afluent important al Lomaşului, îşi are obârşia sub vârful cu acelaşi nume şi colectează numeroase ape. Dintre ceilalţi afluenţi amintim pârâul Hurdugaşul Mare şi pârâul Secu de pe stânga Topliţei.
        În cursurile superioare, râurile curg prin văi înguste, care se lărgesc în sectoarele mijlocii şi inferioare.
        Râurile Călimanului au un curs radiar, divergent pe versanţii conurilor şi convergent în interiorul calderei şi al craterelor, şi dendritic între conuri.
        Bistriţa transilvană, care marchează limita nordică ce separă Călimanul de Bârgău, adună apele de pe flancul vestic al Zurzugăului, Bistriciorului, Străciorului, Dălbidanului, Tomnatecului, Bubei şi Dealului Cornului. Bistriţa prezintă alternanţe de sectoare înguste, cu aspect de chei tăiate în aglomerate vulcanice şi sectoare mai largi. Bistriţa se varsă în Şieu, în apropiere de Sărăţel.
        Lacurile sunt rare în cuprinsul Călimanului, ele fiind reprezentate prin Iezerul Reţitiş, lac de baraj natural de unde îşi adună izvoarele pârâul Puturosu.

    2.4. Pedologie
        Sub pătura de vegetaţie ierboasă şi de ericacee ataşată subalpinului şi alpinului, apar litosolurile sau podzolurile cu caracter litic. Acestea sunt superficiale, cu grosimi de 8-25 cm rar mai profunde, dar suficient de permeabile, cu bun coeficient pentru aer şi apă, calităţi pretabile faciesului vegetal care se răsfrâng asupra conformaţiei de ansamblu a peisajelor locale. Podzolirea poate fi direcţionată în sectorul de vârf al calderei sau la contactul cu platoul vulcanic spre dobândirea caracterului organic, solurile fiind brune feriiluviale-prepodzoluri. Slaba înclinare şi existenţa unei pături dense de ierburi favorizează staţionarea apei şi acumularea materialului brut, în condiţiile unei adâncimi de până la 40 cm, cu schelet, textură nisipoasă şi slabă structură până la nestructurare, beneficiind de un pH moderat acid în jur de 5 şi saturare în baze V<30%.
        Sub pădurile de molid, amestec fag şi molid şi sub pajiştile de platou, formaţiuni vegetale satisfăcând inclusiv spaţiul calderei, sunt întâlnite districambosoluri din clasa cambisolurilor, prepodzoluri dar şi podzoluri humico-feriiluviale din clasa spodisolurilor, primele două cu caracter andic. Moderat acide cu pH de 4,5-5,2, cu humus slab-moderat până la valori mari cantitativ, în medie de 26,6 %, dar cu ecart larg de la 6,2-46,7 %, valorile superioare aparţinând brunelor podzolice andice, cu un nivel de saturaţie în baze V <50% - după Lupaşcu et al., 1993 - asemenea soluri susţin un corp forestier şi de interferenţă pădure-formaţiuni de ericacee bine dezvoltat, pe alocuri calitatea echilibrului dinamic recomandând aceste păduri pentru stadiul de tip climax sau apropiat acestuia. Se adaugă intercalarea andosolurilor din clasa umbrisolurilor, uneori cu caracter litic mai ales sub pădurile de conifere dezvoltate în partea mediană a masivului dominat de andezite, iar pe porţiuni restrânse şi brun gălbui acide slab gleizate, cu mult schelet.
        Versanţii slab înclinaţi şi însoriţi ţinând de platoul vulcanic sudic şi de cel cu debuşare spre Depresiunea Colibiţa, sunt acoperiţi de pădurile de amestec fag şi brad ce vegetează peste soluri brune de pădure tipice. Acestea sunt umede şi bogate în humus de tip mull cu troficitate scăzută şi cu reacţie acidă până la slab acidă. În sectorul făgetelor, la aproximativ 800-900 m, ce acoperă partea sud- vestică a platoului vulcanic, se dezvoltă soluri brune şi luvosoluri din clasa luvisolurilor, umede şi bogate în substanţe nutritive, ce iau uneori caracter litic, fiind superficiale şi cu reacţie acidă.
        Pe porţiuni restrânse de ordinul zecilor de hectare ce aparţin platoului vulcanic estic, sudic şi parţial nord-vestic pot fi întâlnite soluri de turbă sau histisoluri.

    3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE
    3.1. Flora şi vegetaţia
        Apartenenţa Masivului Călimani la grupul de munţi vulcanici, explică de ce flora este mai săracă din punct de vedere numeric, decât în cei în care predomină rocile calcaroase şi cele dolomitice. Acest fapt este compensat printr-un mare interes ecosistemic şi fitogeografic.
        Marele botanist Ferdinand Pax a publicat în 1908, trei volume deosebit de valoroase, în care descrie specii de plante rare şi endemice. Astfel, în al doilea volum, în capitolul "Bezirk der Bistrizer Alpen", sunt citate 33 de specii de pe vârfurile Căliman Izvor, Tamău, Bistricior şi Strunior, toate din Munţii Călimani.
        În urma unei excursii botanice organizată de catedrele de botanică şi fiziologia plantelor de la Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj, au fost prelevate probe de plancton din apa tinovului Poiana Cailor, sfagnetul de la Răchitişul de Sus şi cel de la Cica Mare. Din probele astfel prelevate, au putut fi determinate 123 unităţi sistematice de alge. Dintre acestea, 25 de specii, 11 varietăţi şi 3 forme au fost noi pentru algoflora României - Peterfi et al., 1962.
        Lichenii au beneficiat de o anumită atenţie din partea cercetătorilor, citându-se specii de licheni colectaţi din zona sud-estică şi sud-vestică a calderei vulcanice a Călimanilor. Diversitatea lor a fost evidenţiată prin cercetări realizate în diverse zone: Vârful Bradul Ciont, Vârful Voivodeasa, zona Reţitiş, la aproximativ 1483 m, situate în partea de est şi sud a craterului, vârful Pietrosu, în vestul craterului. Materialul colectat de Codoreanu în 1952, a evidenţiat un număr de 70 de specii de licheni, din care o specie, trei varietăţi şi o formă, citate pentru prima dată în literatura lichenologică românească de la acea dată.
        Primele studii în care apar referiri la briofitele din Călimani sunt în general cele botanice: Baumgarten, 1816; Chirilei, 1935; Csuros, 1951; Ştefureac, 1952; 1967, acestea descriind nu mai puţin de 14 specii de briofite - o hepatică şi 13 specii de muşchi frunzoşi. În urma continuării investigaţiilor din teren de către Mihai - 1968, la lista iniţială, se adaugă alte 70 de specii de briofite, din care 21 specii de hepatice şi 56 specii de muşchi frunzoşi. În cuprinsul deplasărilor efectuate în aceşti munţi în anii 1981-1984, Gh. Mihai constituie o colecţie impresionantă de briofite, unele încă necunoscute în acest masiv, el completând lista cu încă 33 de specii, dintre care 4 rare pentru România.
        În urma acestei completări, diversitatea speciilor de muşchi din Călimani număra 162 de taxoni, dintre care 35 specii şi 3 varietăţi aparţin Clasei Hepaticopsida, 8 specii Clasei Sphagnopsida, 103 specii, 8 varietăţi şi 5 forme Clasei Bryopsida, după Mihai, 1985.
        Ulterior, s-au mai publicat două contribuţii referitoare la vegetaţia mlaştinilor acestor munţi - Coldea, 1973, în care sunt cuprinse şi 29 specii de briofite: 2 specii hepatice şi 27 specii de muşchi frunzoşi. Într-o altă publicaţie, Ştefureac et al., 1972, este menţionată în brioflora acestui masiv încă o specie dintre muşchii frunzoşi.
        Micromicetele din Călimani au beneficiat de o atenţie deosebită din partea colectivului de la Institutul de Cercetări Biologice Iaşi, care au făcut cercetări asupra acestor grupe de organisme: cercetări asupra micomicetelor - Manoliu, 1985, în care sunt citate 61 specii, din care un gen- Desmopatella, 20 de specii şi 26 de combinaţii ciupercă - plantă gazdă sunt noi pentru flora micologică a României iar restul sunt noi pentru Masivul Călimani; cercetări asupra ascomicetelor - Manoliu, 1989a- în care se prezintă 36 specii de ascomicete recoltate din această regiune, în perioada 1984-1986, din care 6 specii, o varietate, precum şi 14 combinaţii ciupercă- plantă gazdă sunt noi pentru flora micologică a României. Speciile citate aparţin la 6 ordine, 12 familii şi 20 de genuri; cercetări asupra ciupercilor imperfecte- Manoliu, 1989b, în care se prezintă, pe lângă cele publicate anterior, 33 de specii, cu o varietate aparţinând ciupercilor imperfect - Deuteromycotina.
        Dintre acestea, genul Clinterium Fries, cu 8 specii şi 14 combinaţii ciupercă - plantă gazdă, sunt noi pentru flora micologică a României.
        Cercetări în molidişuri de vârste diferite-Manoliu, 1994a, au identificat 75 specii de micromicete, dintre care 49 specii au fost găsite numai în una din categoriile de vârstă. Studiile în pădurile de limită şi tufărişurile subalpine - Manoliu, 1994b, prezintă rezultate comparative asupra micomicetelor din fitocenozele subalpine.
        În asociaţiile vegetale luate în studiu, au fost identificate 139 specii de micromicete, din care 68 aparţinând la Ascomycotina, 66 la Deuteromycotina şi 5 la Basidiomycotina. În toate asociaţiile vegetale studiate, au dominat ciupercile saprofite, proporţia lor variind între 70 % şi 85%.
        În ceea ce priveşte studiul macromicetelor, nu există date despre un inventar complet al acestora, în schimb, în perioada 2006 - 2008, a fost implementat un proiect CEEX, care a vizat identificarea macromicetelor care au capacitate de remediere a solurilor contaminate, derulat în cariera de sulf Călimani - Tănase et al., 2008a. Cu această ocazie, s-a urmărit utilizarea unui inocul complex izolat de la speciile micorizante Suillus luteus, Suillus plorans şi specia saprofită Laccaria laccata - Tănase et al., 2008b.
        Primele explorări palinologice în aceşti munţi, au fost întreprinse cu ocazia cercetării mlaştinilor existente în acest masiv şi zonelor adiacente, după Pop, 1929, urmate de cercetările aceluiaşi autor - Pop, 1955; Pop, 1960 - şi continuate de colectivele Institutului de Cercetări Biologice Cluj-Napoca. Studiile vizează analize palinologice sprijinite pe observaţii stratigrafice, prin care se explică următoarea succesiune a pădurilor şi a climatelor din Carpaţii Orientali:
    a. faza pinului, probabil Pinus mugo, care se desfăşoară în preboreal, dar care începe mai repede decât în Europa Centrală şi de Nord;
    b. faza pin - molid cu urme de alun şi stejăriş mixt. Este foarte puţin reprezentată, ca fază de trecere din preborealul timpuriu;
    c. faza molid - alun - stejăriş mixt în care molidul domină ca şi în toate fazele următoare, dar se evidenţiază elemente termofile, azi absente sau extrem de rare în regiune: alun, ulm, tei, chiar şi stejar. Se extinde din postglaciarul borealului până în subboreal;
    d. faza de molid cu carpen. O dată cu retragerea alunului şi a stejărişului mixt care lasă loc carpenului, dominat fiind însă de molid. Maximul de carpen coincide cu puseul de uscăciune de la sfârşitul subborealului, răspândirea sa trecând şi în subatlantic;
    e. faza molid - fag - brad. În subatlanticul mai umed şi mai rece, se răspândeşte şi îşi atinge culmea dezvoltării sale, fagul. El progresează pe seama molidului. Bradul apare şi culminează tot în această perioadă, însă după fag.

        Evoluţia forestieră este calitativ aceeaşi la 800-900 m, ca şi la 1.200 m, arătând aceleaşi genuri în aceeaşi succesiune. Deosebirea e cantitativă: la 1.200 m, elementele mai termofile sunt tot mai puţin reprezentate, iar cele mai adaptate frigului, participă tot timpul cu procente mai mari.
        Munţii Călimani constituie, din punct de vedere fitogeografic, un teritoriu de trecere dinspre sud spre Munţii Maramureşului, în care se întâlnesc unele specii silicicole caracteristice Munţilor Rodnei şi care, în drum spre sud, se opresc în acest masiv.
        O caracteristică a acestor munţi este lipsa speciilor calcifile - numai în unele locuri au fost întâlnite pe solurile andezitelor bazice unele specii, de pe călcare, cum sunt de ex.: Saxifraga aizoon Jacqv Sempervivum soboliferum Sims, Cotoneaster integerrima Medik. Artemisiapetrosa Frish.
        Flora se caracterizează printr-un număr de 32 de elemente circumpolare, care domină stratul ierbos al pădurilor de pe versanţii nordici, dar şi boreale, alpine, alpine central-europene, dacice.
        Speciile endemice carpatice şi în special caracteristice Carpaţilor Orientali, datorită faptului că acestea sunt în mare parte specii calcifile, sunt prezente în număr restrâns: Dianthus tenuifolius Schur., Silene dubia Herb., Ranunculus carpaticus Herb., Saxifraga carpatica Sternb., Thlaspi dacicum Heuff. f. rodnense, Melampyrum saxosum Baumg., Phyteuma spiciforme Roch., Ph. tetramerum Schur.
        În perioada următoare au fost realizate şi lucrări privind corologia diferitelor genuri şi specii de plante, cum ar fi Soldanella L. - Rosler, 1963, Geum montanum şi Geum reptans. - Popescu et al., 1972, Primula minima - Ştefureac et al., 1972, Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron kotschyi şi Loiseleuria procumbens- Stoicovici, 1981, Veronica bellidioides- Stoicovici, 1982, Campanula alpina- Stoicovici, 1985a, Alnus viridis - Stoicovici, 1985b, genul Lycopodium - Sanda et al., 1993, care dau informaţii asupra locului în care speciile au fost observate în Munţii Călimani.
        Flora Munţilor Călimani-Mititelu et al., 1986a, este o lucrare care aduce în discuţie circa 200 de taxoni noi, faţă de cele menţionate anterior în literatură. Astfel, au fost identificate 717 specii, din care 32 aparţin la Pteridophyta, 8 la Pinophyta, iar restul la Magnoliophyta.
        Trebuie amintite studiile care au inclus şi capitole de floră şi faună realizate de Institutul de Cercetări Biologice Cluj-1975, Institutul de Cercetări Biologice Bucureşti şi Universitatea Bucureşti-1994, necesare pentru fundamentarea studiului de constituire a Parcului Naţional Călimani.
        Flora şi vegetaţia Moldovei - Chifu et al., 2006 - înmănunchează toate cunoştinţele actuale asupra florei şi vegetaţiei Moldovei, comparativ cu întreaga Românie, în vederea înţelegerii unitare atât a corologiei elementelor floristice, cât şi a sinecologiei unităţilor fitosociologice, după cum precizează chiar autorii. În capitolul referitor la împărţirea fitogeografică a teritoriului Moldovei, apare Districtul Munţilor Călimani, care se individualizează prin prezenţa unor elemente alpine şi carpatice, precum Pinus cembra L., element eurasiatic sau Salix herbacea L., element circumpolar.
        De asemenea, au fost realizate şi un mare număr de lucrări cu caracter ecofiziologic: Antohe et al., 1983; Antohe et al., 1989, Antohe et al.,1990a, Antohe et al.,1990b; Antohe et al., 1991; Antohe et al., 1993, privind productivitatea primară a pajiştilor din Călimani, studii ecofiziologice referitoare la speciile lemnoase, asimilaţia pigmenţilor asimilatori la specii arbustive din subalpin, la particularităţi ale molidişurilor pe categorii de vârstă; la structura, biomasa şi productivitatea fitocenozelor de molid cu zâmbru de la limita inferioară, la altitudine de 1400-1500 m, Chifu et al., 1984a; Chifu et al., 1989; la analiza comparativă a biomasei totale a fitocenozelor de Pinetum mugi carpaticum auct. rom. din Călimani cu biomasa altor fitocenoze lemnoase din aceeaşi zonă - Ştefan et al., 1986.
        În perioada interbelică, se edifică etapa studiilor fitocenologice în Munţii Călimani, partea central- nordică, unde se realizează primele observaţii asupra vegetaţiei şi o caracterizare mai detaliată a florei, citându-se un număr total de 95 specii - Chirilei, 1935.
        Mult mai târziu, datele floristice care privesc structura asociaţiilor sunt prezentate sub formă de tabele sintetice, grupate pe unităţi cenotaxonomice, punându-se în evidenţă, pe lângă unele cenoze eu-mezofile, specifice Carpaţilor şi unele specii de plante considerate relicte glaciare, care nu au fost semnalate din acest masiv - Coldea, 1973.
        Dintre aceste relicte glaciare, care au o importanţă fitogeografică şi climatică deosebită, menţionăm specia de muşchi Paludella squarrosa şi Eriophorum gracile, dintre fanerofite.
        Spre sfârşitul secolului al XX-lea, apar cercetări axate pe fitocenoze diferite, iar una deosebit de importantă este cea în care sunt descrise molidişurile de limită cu zâmbru - Chifu et al., 1984b, 1986, care au fost identificate pe suprafeţe apreciabile, mai ales pe Piciorul Iancului şi pe Pietricelu, la altitudini de 1.610-1.780 m.
        Vegetaţia pădurilor montane de la 1.200-1.700 m altitudine şi a tufărişurilor subalpine de la 1.700-2.000 m altitudine din spaţiul cuprins între vârfurile Pietricelu, Reţitiş, Bradu Ciont şi Voivodeasa, a fost descrisă de Mititelu et al., 1986b, cu identificarea următoarelor asociaţii vegetale lemnoase: Juniperetum nanae Soo 1928, Rhododendro - Vaccinietum carpaticum Puşcariu et colab. 1956, Pinetum mugi carpaticum Soo 1930, Alnetum viridis Br.-Bl. 1918, Cembreto-Piceetum abietis Chifu et al. 1984, Piceetum carpaticum Soo 1930.
        Tot în aceeaşi perioadă, sunt descrise noi asociaţii vegetale de pajişti de către Mititelu et al., 1986c, pe lângă cele descrise anterior de către St. Csuros şi Gh. Coldea. Acestea sunt: Cetrario - Vaccinietum gaultherioides Hadac 1956, Primulo minimae - Caricetum curvulae Br.- Bl. 1926 em. Oderd. 1957, Juncetum trifidi Szafer et al. 1923 em. Krajina 1933, Festucetum supinae Domin 1938, Festuco rubrae- Nardetum Csuros et Resm. 1960, Salicetum herbaceae Br.-Bl. 1913, Adenostylo-Doronicetum austriacae Horvat 1956, Rumicetum alpini Berger 1922.
        Un studiu recent, care şi-a propus caracterizarea fitocenologică a bazinului râului Neagra Şarului-Asoltani, 2008, face referiri la asociaţiile vegetale existente în interiorul calderei Călimanului, identificând un total de 51 de asociaţii vegetale, cu 4 subasociaţii, aparţinând la 17 clase, 29 de ordine, 34 de alianţe şi 3 subalianţe. Dintre acestea, 20 de asociaţii şi o subasociaţie, nu mai fuseseră descrise până atunci pentru zonă.
        Majoritatea studiilor silvobiologice au avut drept obiect cunoaşterea răspândirii, ecologiei zâmbrului - Pinus cembra L, o specie rară în flora României, cu un areal fragmentat în lanţul carpatic românesc. În Revista Ştiinţifică "V. Adamachi" apare o notă - Papp, 1933 - în care se aduce la cunoştinţă contribuţia lui P. Cretzoiu în evidenţierea răspândirii complete "a acestei specii rare de conifere în flora României. Ea este un relict quaternar, găsindu-se până în zona alpină, împreună cu Jepii şi Jnepenii, constituind formaţiunea lemnoasă cea mai înaltă din ţară. În stare spontană se găseşte în Munţii Călimani, Rodnei, Bucegi".
        Mult mai târziu, s-a realizat o hartă cu răspândirea speciei în interiorul calderei- Gubesch, 1971, care reflectă o zonare mai completă la vremea respective, întrucât o parte din acest perimetru a fost decopertat ca urmare a lucrărilor miniere de suprafaţă demarate în 1977. Prin această lucrare, s-au propus o serie de măsuri pentru conservarea habitatelor în care zâmbrul se dezvoltă, ca urmare a deciziilor de exploatare la zi a sulfului: "dacă zâmbrii din Masivul Călimani s-au conservat în condiţii mai mult sau mai puţin optime, în momentul de faţă această specie trebuie neapărat ocrotită. Aici, datorită exploatărilor şi sondajelor miniere efectuate în preajma zâmbrilor, se întrevăd modificări în biologia acestei specii din masiv.
        Pentru menţinerea echilibrului biologic al acestui monument al naturii din Munţii Călimani, sunt necesare măsuri de conservare: evitarea defrişării jneapănului din apropiere, pe suprafeţele de răspândire ale zâmbrului să nu se admită extracţia minereului prin exploatări la suprafaţă, mai ales pe versantul sudic al Negoiului Românesc şi evitarea contactului haldelor de steril extras cu zâmbrii; să se ia măsuri de protecţie în problema modernizării drumului ce traversează de la nord spre sud bazinul văii Neagra, spre a nu se afecta suprafeţele de răspândire ale zâmbrului."
        O lucrare care a vizat jnepenişurile din etajul subalpin din nordul Carpaţilor Orientali- Geambaşu, 1981, a menţionat faptul că din 3.780 ha de jnepenişurile în Călimani, 600 de ha au fost distruse în mare parte din cauza incendierilor în scopul întinderii păşunilor.
        Prin distrugerea acestora, staţiunile suferă evidente procese de degradare, de la eroziune pe terenuri în pantă, la stagnarea apei pe suprafeţele orizontale, reactivarea depozitelor grosiere de pantă. De asemenea, este dereglat regimul hidrologic, este favorizată dispariţia unor nişe ecologice, este modificat peisajul.
        Ca o concluzie, se propune declararea acestor fitocenoze monumente ale naturii şi includerea lor în fondul forestier.
        Problematica pădurilor subalpine este deosebit de actuală datorită extraordinarei importanţe a acestora, sub raport funcţional: sunt ecosisteme forestiere foarte complexe, a căror polifuncţionalitate este tot mai evidentă.
        Cercetări cu caracter local au fundamentat măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate - Brega et al., 1989; Cenuşă et al., 2002a; Cenuşă et al. 2002b. Doborâturile produse de vânt, reprezintă principalul factor perturbator al ecosistemelor forestiere din nordul Carpaţilor Orientali - Barbu et al., 1996, cu efecte semnificative pe plan economic şi ecologic.
        Studiile referitoare la dinamica structurii ecosistemelor forestiere sub impactul factorilor perturbatori, oferă informaţii relevante pentru fundamentarea strategiilor de management durabil a pădurilor montane. Utilizând tehnicile de dendroecologie s-a reuşit evidenţierea regimului perturbărilor în pădurile montane din nordul Carpaţilor Orientali, cu referire la Munţii Călimani - Popa et al., 2006; Popa et al., 2007; Popa et al., 2009, cât şi particularizat pentru unele specii- Pinus cembra L. - Popa, 2007. Abordarea prin metode de dendrocronologie a dinamicii structurale a ecosistemelor forestiere, a deschis noi direcţii de analiză şi interpretare a relaţiilor factor perturbator - structură - procese auxologice.
        Criptogamele
        Nu există date fundamentate cu privire la macromicetele din Munţii Călimani. Observaţiile din teren au evidenţiat 22 specii de ciuperci - Tănase, 2005, cu siguranţă numărul lor fiind mult mai mare.
        Studiul asupra micromicetelor, în special cele parazite, a evidenţiat 60 de specii din clasa Mastigomycotina, 44 din Basidiomycotina, 61 din Deuteromycotina - Manoliu, 1985, 1989. Dintre acestea, Desmopatella, 20 de specii de micromicete şi 26 de combinaţii ciupercă - plantă gazdă au fost citate pentru prima dată în flora micologică a României.
        Au fost identificate 89 specii, 2 subspecii, 8 varietăţi şi 9 forme de licheni. V. Codoreanu- 1952 menţiona în Masivul Călimani o specie nouă pentru ţara noastră: Coccynia aeruginosa, trei varietăţi: Toninia coeruleonigricans - var subcandida, Cladonia cornuto-radiata subulata., Lecanora atra var. montana. Dintre speciile rare pentru flora lichenologică a ţării, el enumera: Coniocybe gracilenta, Peltigera spuria, Pertusaria dactylina, Usnea pendulina şi Fyscia muscigena.
        În ceea ce priveşte briofitele, în lucrările lui Gh. Mihai au fost prezentate 77 specii de muşchi din Masivul Călimani, din care foarte importante sunt: Gymnomitrium conncinatum, Bazzania tricrenata, Ptilidium ciliare, Crimmia incurva, Taylaria serrata. Studiile ecologice complexe efectuate asupra formaţiunilor vegetale din masiv au mai adăugat la cele cunoscute încă 27 specii şi 7 varietăţi de briofite, cifra acestora ajungând în final la 104 specii şi 7 varietăţi
        Pe baza activităţilor desfăşurate în teren în cadrul proiectului POS Mediu SMIS CSNR 36094 - Îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din Parcul Naţional Călimani, a fost identificată specia de muşchi de interes comunitar şi naţional Meesia longiseta Hedw., precum şi două specii noi de muşchi pentru Munţii Călimani şi România:
        ● Lophozia silvicola H. Buch - Munţii Călimani, Negoiul Românesc, 1695 m alt., pe sol, 20 Septembrie 2013, leg. et det. S. Ştefănuţ.
        ● Scapania parvifolia Warnst. - Munţii Călimani, vf. Pietrosul, 2078 m a.s.l., 21 Septembrie 2013, leg. et det. S. Ştefănuţ, vf. Negoiul Românesc, 2046 m a.s.l., 21 septembrie 2013, leg. et det. S. Ştefănuţ.

        Cormofitele
        Conform studiului realizat de Institutul de Cercetări Biologice şi Universitatea Bucureşti în 1994, cormofitele cuprind 774 taxoni, aparţinând la 82 de familii. Mai importante ca număr de specii sunt familiile: Caryophyllaceae, Ranunculaceae, Brassicaceae, Rosaceae, Fabaceae, Apiaceae, Lamiaceae, Scrophulariaceae, Asteraceae, Cyperaceae şi Poaceae. Nu se cunosc specii endemice pentru acest masiv.
        În schimb pot fi citate cele 3 endemite carpatice care cresc aici: Centaurea phrygia L, Dyanthus tenuifolius Schur, Hepatica transsilvanica Fuss.- Oltean et al., 1994.
        Dintre speciile rare, pot fi amintite: Pinus cembra, Bupleurum longifolium, Epipactis atrorubens, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata, Filipendula ulmaria, Potentilla tabernaemontani, Salix bicolor, Soldanella montana, Trollius europaeus.
        Dintre plantele vulnerabile, pot fi amintite: Angelica archangelica şi Viola dacica.
        Pe baza activităţilor desfăşurate în teren, în cadrul proiectului POS Mediu SMIS CSNR 36094 - îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din Parcul Naţional Călimani, au fost identificate şi confirmate specii de plante de interes comunitar şi naţional: Campanula serrata - clopoţei şi Vaccinium uliginosum - afin vânăt.
        Vegetaţia
        Structura vegetaţiei munţilor Călimani reprezintă rezultatul influenţelor induse de substrat, relief, sol, climă şi activitatea umană. Doniţă et al., 1992, a inclus vegetaţia din Munţii Călimani, în următoarele unităţi:
        ● Marea unitate B - Pajişti şi tufărişuri alpine, reprezentată printr-o singură unitate:
        ● unitatea B37 - Pajişti alpine medio europene cu: Carex curvula, Oreochloa disticha, Juncus trifidus, Festuca varia, Nardus stricta, tufărişuri pitice cu Loisleuria procumbens şi licheni pe roci silicioase. Are răspândire limitată la altitudini de peste 2.000 m, dezvoltându-se pe soluri superficiale, scheletice, foarte acide şi cu troficitate scăzută, de tip andic, litic şi humico-silicatic, formate pe andezite cu piroxeni şi roci albe silicioase.
        ● Marea unitate C - Tufărişuri, rarişti şi pajişti subalpine, este reprezentată de unitatea C7- Tufărişuri hercinice şi nordcarpatine de jneapăn-Pinus mugo: rarişti cu Larix decidua, Pinus cembra, Picea abies, cu Rhododendron myrtifolium şi Alnus viridis. Este răspândită pe munţii înalţi, între 1.400-1.850 m. Se dezvoltă pe soluri de tip podzolic, brun podzolic şi litic, superficiale- profunde de 25-120 cm.
        ● Marea unitate D - Păduri mezofile şi hidromezofile de răşinoase şi de foioase- răşinoase cu unitatea D55- Păduri est şi subcarpatice de molid în parte cu Abies alba, cu Leucanthemum waldsteinii, Hieracium rotundatum, cu răspândire între 900-1.750 m, pe soluri mijlociu profunde- profunde, fără schelet până la scheletice, cu regim hidric normal, de tip brun podzolic.
        ● Marea unitate F - Păduri mezofile decidue de foioase şi de foioase răşinoase cu unitatea F92- Păduri carpatice de brad şi fag cu Cardamine glanduligera, în parte cu Symphitum cordatum, între 700-1.400 m, pe soluri brune acide, brune eu-mezobazice tipice, brune podzolice profunde, fără schelet-slab scheletice, cu regim hidric normal, adesea pseudogleizate.

    3.2. Habitatele
        Pe baza informaţiilor obţinute prin interpretarea ortofotoplanurilor, corelate cu informaţiile din transecte, s-a conturat o caracterizare a macrohabitatelor -Cenuşă, E., 2010, care include localizarea, suprafaţa aproximativă şi procentul de acoperire din aria protejată, fără a se putea realiza detaliere pe tipuri de habitate şi asociaţii vegetale.
        Cea mai mare suprafaţă din parc este ocupată de pădurile de molid, rareori în amestec cu brad, care ocupă 10.512,1 ha - 43%.
        Acestea îmbracă versanţii bazinelor pâraielor: Băuca şi Duruitoarea, pe versantul nordic al vârfurilor Călimanul Cerbului, Buciniş şi Secu, şi cei sudici ai vârfurilor Călimanul Cerbului şi Izvorul Călimani, obârşia pârâului Neagra, versanţii nordici ai vârfurilor Călimani Izvor, Bradul Ciont şi Reţitiş, Dumitrelu Mare, Tarniţa şi Păltiniş, Tăieturii şi Pârâul cu Peşti, precum şi versanţii estici ai vârfurilor Pietrosul şi Haita, respectiv 2.710 Rezervaţia 12 Apostoli şi Lucaciu.
        Cele mai întinse şi mai compacte suprafeţe se întâlnesc în partea nordică a parcului, bazinele pârâului Negrişoara şi râului Dorna cu afluenţii Prislop, Voroava, Izvoarele Dornei, Gruiu, Tihu II şi Strunior. La vest, acestea ocupă suprafeţe mai restrânse, în bazinul superior al pârâului Colbu.
        În sud, molidişurile pure se întind în continuarea pădurilor de amestec, bazinele superioare ale pâraielor Mijlocu şi Tihu, Ilva, Ilişoara Mare şi Ilişoara Mică. Aceste păduri sunt identificate, pe baza prelucrării datelor din amenajamentele silvice, cu habitatele: R4203 - păduri sud-est carpatice de molid cu Soldanella hungarica, R4205 - Păduri sud-est carpatice de molid cu Oxalis acetosella, R4206 - păduri sud-est carpatice de molid şi brad, cu Hieracium rotundatum, R4207 - păduri sud-est carpatice de molid şi brad cu Hylocomium splendens, R4208 - păduri sud-est carpatice de molid şi brad, cu Luzula sylvatica, R4210 - Păduri sud-est carpatice de molid Sphagnum sp.
        Pădurile mixte ocupă 3.488,2 ha, suprafaţă obţinută pe baza analizei ortofotoplanurilor, adică 14% din suprafaţa parcului, fiind cantonate pe versanţii sudici ai munţilor Călimani, respectiv văile pâraielor: Mijlocu, Tihu - în amonte până la confluenţa pâraielor Tihuleţ cu Cătălina, Pietrosu, Negoiu, Ilişoara Mică şi Ilişoara Mare.
        Include habitatele R4101 - Păduri sud-est carpatice de molid, fag şi brad cu Pulmonaria rubra, R4102 - Păduri sud-est carpatice de molid, fag şi brad cu Hieracium rotundatum şi R4211 - Păduri sud-est carpatice de molid şi brad cu Pulmonaria rubra.
        Pe lângă speciile dominante: Picea abies, Abies alba şi Fagus sylvatica, în compoziţia arboretelor mai apar, în funcţie de tipul de habitat, Acer pseudoplatanus, Acer platanoides, Tilia cordata şi Fraxinus excelsior.
        Jnepenişurile ocupă arii întinse, puţin fragmentate, pe o suprafaţă totală de 1.643,26 ha, aproximativ 7% din suprafaţa parcului, în etajul subalpin şi alpin. Au fost cartate separat faţă de suprafeţele cu smirdar, datorită foarte bunei evidenţieri a acestuia pe ortofotoplanuri.
        Cu toate acestea, un procent mic din această suprafaţă reprezintă o zonă de trecere la pajiştile subalpine şi alpine în care Rhododendron myrtifolium este prezent.
        Jnepenişurile se prezintă ca o bandă, foarte puţin întreruptă, de-a lungul crestei vulcanice şi a laturii vestice a Călimanilor, pornind dinspre Călimanul Cerbului, la est, şi continuând cu Călimani Izvor, Bradul Ciont, Reţitiş, Pietricelul, Pietrosul, urcând la nord până spre Măieriş şi continuând la vest pe sub Gruiu, Ruscii, Ciungetu, Curmătura Tihului, Strunior, încheindu-se cu vârfurile Bistricior şi Piatra Zurzugău.
        Habitatele cu smirdar acoperă 1.295 ha -5% din suprafaţa parcului şi pot fi întâlnite la altitudini înalte, în continuarea pajiştilor alpine sau invadând/mărginind grohotişurile.
        În timp ce jnepenişurile pure acoperă, aşa cum s-a menţionat mai sus, ca o bandă, versanţii nordici ai Călimanilor, suprafeţele cu smirdar acoperă, versanţii sudici ale aceloraşi vârfuri.
        Cu mici excepţii, acest habitat a putut fi totuşi diferenţiat de pajiştile alpine şi subalpine prin nuanţa puţin mai închisă a unor pete foarte mărunte şi numeroase, risipite şi care în teren se recunosc în perniţele de smirdar, afin vânăt şi merişor, întrerupte uneori de insuliţe de jneapăn.
        Atât jnepenişurile, cât şi suprafeţele cu smirdar, corespund habitatului R3105 - Tufărişuri sud- est carpatice cu jneapăn şi smirdar având o valoare ridicată de conservare.
        Rariştile subalpine au putut fi cartate separat faţă de jnepenişuri, ele ocupând nu mai puţin de 1.255,25 ha, adică 5% din suprafaţa parcului.
        Reprezintă o fâşie de tranziţie între molidişuri şi comunităţile cu jneapăn, uneori mai lată, aşa cum se întâlneşte pe versanţii sud-estici ai vârfurilor Călimani Izvor şi Călimanul Cerbului, sau subţire şi continuă în zonele neafectate de activităţi umane, cum se poate observa pe versanţii opuşi ai vârfurilor Pietrosu, Gruiu, Ruscii, Ciungetu, Curmătura Tihului şi până sub Bistricior şi Strunior, sub forma unei benzi aproape neîntrerupte.
        În puţine cazuri, trecerea de la pădure la pajişte se face printr-o bandă de ienupăr pitic în amestec cu molid cu dezvoltare sinuoasă - zona Lucaciu, 2.710 Rezervaţia 12 Apostoli, Pietrele Roşii.
        Pajiştile subalpine ocupă 1.122,4 ha, adică 5% din suprafaţa parcului, şi includ habitatele R3104 - Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar cu afin care brodează fie jnepenişurile, fie grohotişurile, R3109 - Tufărişuri sud-est carpatice de vuietoare şi afin vânăt pe suprafeţe restrânse, sub forma unor insuliţe, mai ales în porţiunea estică a calderei-platourile dintre vârfurile Bradul Ciont, Călimani Izvor şi Călimanul Cerbului; R3111 - tufărişuri sud-est carpatice de afin; R3603 - Pajişti sud-est carpatice de părul porcului şi Oreochloa disticha- platourile din jurul Vf. Reţitiş, Nicovala, Piciorul Ţiganului, versanţii sud-estici ai vârfurilor Călimanul Cerbului şi Călimani Izvor; R3609 - Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică şi Viola declinată, întâlnite mai ales pe şaua care leagă Vf. 12 Apostoli de Vf. Lucaciu şi versanţii sudici ai celui din urmă.
        Au fost cartate separat, suprafeţele - 200 ha, 1%- care fac trecerea de la pajişte la pădure şi în care practic, se poate observa cu uşurinţă modul în care pajiştile sunt invadate de molid şi ienupăr, ca rezultat al abandonării păşunilor şi intensităţii scăzute a lucrărilor de îngrijire a pajiştilor.
        Aceste petece pot fi utilizate ca instrumente de monitorizare pe termen lung a dinamicii folosinţei terenurilor şi pajiştilor în general, dacă sunt utilizate serii succesive de ortofotoplanuri în timp. Poienile ocupă aproximativ 1% din suprafaţa parcului, având în general, origine antropică.
        Pajiştile alpine sunt localizate pe platoul cel mai înalt al Călimanilor, cuprinzând Vf. Negoiul Unguresc şi Pietrosul Călimani.
        Cartarea s-a făcut pe baza unor observaţii prealabile din teren, continuate cu decuparea suprafeţei respective cu ajutorul ortofotoplanurilor. S-a obţinut un poligon de 33,12 ha, adică <1% din suprafaţa parcului.
        Identificarea a fost foarte dificilă, întrucât ambele tipuri de patch-uri- pajiştile alpine şi suprafeţele cu smirdar au textură şi culori foarte asemănătoare, situându-se de altfel, unul în continuarea celuilalt. Corespunde habitatului R615-Tufărişuri sud-est carpatice cu sălcii pitice având o valoare ridicată de conservare datorită suprafeţelor mici pe care le ocupă şi a condiţiilor vitrege în care aceste comunităţi vegetează.
        Tufărişurile cu Alnus viridis - 63,48 ha, adică <1% din suprafaţa parcului, corespund tipului de habitat R3110- tufărişuri sud- est carpatice de anin verde, şi se întâlnesc mai ales pe versanţii nordici ai vârfurilor Ciungetu, Curmătura Tihului, Strunior, Străcior, cât şi pe versanţii vestici şi estici ai Vârfului Tihu. Observaţiile din teren au confirmat existenţa habitatului şi pe versanţii estici ai vârfului Pietrosu şi pe cei nordici ai vârfului Reţitiş, însă nu a putut fi identificat pe ortofotoplanuri.
        În general, s-a observat faptul că acesta colonizează culoarele de avalanşă, acolo unde zăpada persistă o perioadă mai lungă de timp iar alte specii lemnoase nu ar supravieţui. De asemenea, colonizează grohotişurile mobile şi unii versanţi stâncoşi.
        Tufărişurile cu Juniperus sibirica ocupă, conform rezultatelor obţinute, doar 170, 92 ha -1% şi corespund tipului R108-Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic.
        Poligoanele identificate se localizează în special pe versanţii dinspre exteriorul calderei vulcanice-versantul sudic al vârfului Bradu Ciont, în jurul Iezerului Călimani, pe creasta care leagă Vf. Tamău de Vf. Prislopul Tamău, pe suprafeţe ceva mai întinse pe versanţii sudici şi sud- estici ai Vârfurilor Lucaciu şi 12 Apostoli. Ariile identificate variază între 0,4- 38 ha, fiind localizate numai în subalpin.
        În zona Lucaciu şi 12 Apostoli, acesta invadează păşunile abandonate.
        Molidişurile cu zâmbru, atât cât au putut fi diferenţiate, ocupă 187,63 ha, în timp ce rariştile cu zâmbru şi jneapăn ocupă doar 36,14 ha.
        Zona superioară a acestui arboret în amestec cu molid se continuă cu exemplare viguroase de zâmbru şi jneapăn până la 1.915 m. Împreună, aceste două comunităţi cu zâmbru nu acoperă mai mult de 2% din suprafaţa parcului.
        Acest habitat este practic o insulă cu Pinus cembra, situată pe versantul nord- estic al Reţitişului, fiind considerat un relict care a supravieţuit în această căldare glaciară, favorizat de condiţiile prielnice oferite de relieful şi climatul de aici.
        În România, habitatul a fost încadrat la R4202 Păduri sud-est carpatice de molid şi zâmbru cu Rhododendron myrtifolium. Suprafaţa este declarată rezervaţie ştiinţifică.
        Grohotişurile mobile au fost identificate pe o suprafaţă de 103, 25 ha, adică <1%, putând fi incluse, ţinând cont de substratul vulcanic al Călimanilor, în categoria grohotişurilor silicioase din etajul montan până în cel alpin, cod Natura 2000-8110. Se localizează în zona înaltă a crestei calderei vulcanice pe versantul sudic al vârfului Călimanul Cerbului, versantul sudic şi estic al Vf. Călimani Izvor, versantul sudic al Vf. Reţitiş, versanţii nordici ai vârfurilor Nicovala şi Pietricelul, versanţii vestici şi estici ai vârfurilor Negoiu Unguresc şi Pietrosul, versantul nordic al Vf. Măieriş, dar şi pe ramura vestică a munţilor Călimani, versantul sudic al Vf. Ruscii, versanţii vestici ai vârfurilor Strunior şi Bistricior. Ocupă suprafeţe foarte mici, de 0,02 - 8,4 ha, la altitudini înalte, cu piatră mobilă acoperită de licheni, mai rar muşchi şi unele plante, cum ar fi Rhodiola rosea L., Cerastium alpinum L., Senecio glaberrimus D. C.
        Stâncăriile ocupă arii foarte mici -<1%-, sub forma unor insule, suprafeţe cuprinse între 0,25 şi 3,48 ha, pe pantele vârfurilor Călimanul Cerbului, Izvorul Călimani, Reţitiş, Negoiul Unguresc şi Pietrosul, Tihu, Ruscii şi Ciungetu; în porţiunea nordică a calderei, vârfurile Tamău, Pietrele Roşii, 12 Apostoli şi Lucaciu. Corespund habitatului comunitar 8220-Stânci silicioase cu vegetaţie chasmofitică.
        Pâraiele şi vegetaţia adiacentă ocupă o suprafaţă de aproximativ 470 ha-2%, cu o distribuţie radială pe versanţii interiori şi exteriori ai calderei vulcanice, cât şi a laturii vestice a Călimanilor. Au fost cartate sub formă de poligoane tocmai pentru a putea include şi vegetaţia adiacentă. Din suprafaţa obţinută, s-au extras circa 50% din suprafeţe care reprezintă drumurile forestiere care nu au putut fi individualizate separat, fiind construite în imediata vecinătate a albiei pâraielor. Include diferite tipuri de habitate, din etajul montan până în cel alpin: R3704- Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor, R3707 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus, R3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus, şi R5421 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara.
        Tabelul nr. 4 - Repartiţia macrohabitatelor în Parcul Naţional Călimani


┌────────────┬───────┬──────────┬─────────┐
│            │Cod    │Cod Natura│% din    │
│Macrohabitat│Habitat│2000      │suprafaţa│
│            │       │          │parcului │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│            │R4203, │          │         │
│            │R4205, │          │         │
│Molidişuri  │R4206, │9410      │43       │
│            │R4207, │          │         │
│            │R4208, │          │         │
│            │R4210  │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│            │R4101, │          │         │
│Păduri mixte│R4102, │91V0      │14       │
│            │R4211  │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Jnepenişuri │R3105  │4070*     │7        │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Jnepenişuri │R3105  │4070*     │5        │
│cu smirdar  │       │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Rarişti     │-      │4060      │5        │
│subalpine   │       │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│            │R3104, │          │         │
│Pajişti     │R3109, │          │         │
│subalpine   │R3111, │6150,6230*│5        │
│            │R3603, │          │         │
│            │R3609  │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Pajişti     │R3615  │6150      │<1       │
│alpine      │       │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Păşune cu   │       │          │1        │
│arbori      │       │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Tufărişuri  │       │          │         │
│cu Alnus    │R3110  │4080      │<1       │
│viridis     │       │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Ienupărete  │R3108  │4060      │1        │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Jnepenişuri │R4202  │9420      │<1       │
│cu zâmbru   │       │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Molidişuri  │R4202  │9420      │1        │
│cu zâmbru   │       │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Grohotişuri │-      │8110      │<1       │
│mobile      │       │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Stâncării   │-      │8220      │<1       │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Pâraie şi   │R3704, │          │         │
│vegetaţia   │R3707, │6430      │3        │
│adiacentă   │R3708, │          │         │
│            │R5421  │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Suprafeţe   │R3114  │-         │7        │
│despădurite │       │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│            │R4203, │          │         │
│            │R4205, │          │         │
│            │R4206, │          │         │
│Suprafeţe cu│R4207, │          │         │
│regenerare  │R4208, │9410      │4        │
│            │R4210, │          │         │
│            │R4101, │          │         │
│            │R4102, │          │         │
│            │R4211  │          │         │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Poieni,     │       │          │         │
│drumuri,    │       │          │4        │
│terenuri    │       │          │         │
│degradate   │       │          │         │
├────────────┴───────┴──────────┼─────────┤
│Total                          │100      │
└───────────────────────────────┴─────────┘

Suprafeţele habitatelor de interes comunitar din ariile naturale protejate vizate sunt prezentate în Tabelul nr. 5.
Tabel nr. 5 - Suprafeţele ocupate de habitatele de interes comunitar din ariile naturale protejate vizate


┌───┬───────────┬──────────────┬─────────┬───────┐
│Nr.│Habitat    │Descriere     │Suprafaţă│Procent│
│   │Natura 2000│Habitat       │-ha-     │-%-    │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Râuri alpine  │         │       │
│1  │Habitat    │şi vegetaţia  │10,94    │0,04   │
│   │3220       │erbacee de pe │         │       │
│   │           │malurile lor  │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │Habitat    │Tufărişuri    │         │       │
│2  │4060       │alpine şi     │1.509,56 │6,15   │
│   │           │boreale       │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Tufărişuri cu │         │       │
│3  │Habitat    │Pinus mugo şi │2.104,89 │8,57   │
│   │4070*      │Rhododendron  │         │       │
│   │           │hirsutum      │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │Habitat    │Tufărişuri    │         │       │
│4  │4080       │subarctice de │0,51     │0,00   │
│   │           │Salix         │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Pajişti       │         │       │
│   │Habitat    │boreale şi    │         │       │
│5  │6150       │alpine pe     │9,75     │0,04   │
│   │           │substrat      │         │       │
│   │           │silicios      │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Pajişti de Nar│         │       │
│   │           │dus bogate în │         │       │
│   │Habitat    │specii, pe    │         │       │
│6  │6230*      │substraturile │1.360,10 │5,54   │
│   │           │silicioase ale│         │       │
│   │           │zonelor       │         │       │
│   │           │muntoase      │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Asociaţii de  │         │       │
│   │           │lizieră cu    │         │       │
│   │           │ierburi înalte│         │       │
│   │Habitat    │hidrofile de  │         │       │
│7  │6430       │la nivelul    │16,11    │0,07   │
│   │           │câmpiilor până│         │       │
│   │           │la nivel      │         │       │
│   │           │montan şi     │         │       │
│   │           │alpin         │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│8  │Habitat    │Fâneţe montane│86,36    │0,35   │
│   │6520       │              │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│9  │Habitat    │Mlaştini      │0,45     │0,00   │
│   │7230       │alcaline      │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│10 │Habitat    │Păduri de tip │408,45   │1,66   │
│   │9110       │Luzulo-Fagetum│         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Păduri        │         │       │
│   │           │aluviale cu   │         │       │
│11 │Habitat    │Alnus         │5,62     │0,02   │
│   │91E0*      │glutinosa şi  │         │       │
│   │           │Fraxinus      │         │       │
│   │           │excelsior     │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│12 │Habitat    │Păduri dacice │247,29   │1,01   │
│   │91V0       │de fag        │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Păduri        │         │       │
│   │Habitat    │acidofile cu  │         │       │
│13 │9410       │Picea din     │13.964,14│56,86  │
│   │           │etajele alpine│         │       │
│   │           │montane       │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Păduri alpine │         │       │
│14 │Habitat    │cu Larix      │184,00   │0,75   │
│   │9420       │decidua şi/sau│         │       │
│   │           │Pinus cembra  │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │Habitate   │Habitate fără │         │       │
│15 │fără cod   │cod Natura    │3.231,50 │13,16  │
│   │           │2000          │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Râuri alpine  │         │       │
│   │           │şi vegetaţia  │         │       │
│   │           │erbacee de pe │         │       │
│   │           │malurile lor +│         │       │
│   │Mozaic     │Pajişti bogate│         │       │
│16 │habitate   │în specii cu  │1,28     │0,01   │
│   │-3220+6230-│Nardus, pe    │         │       │
│   │           │substraturile │         │       │
│   │           │silicioase ale│         │       │
│   │           │zonelor       │         │       │
│   │           │muntoase      │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Tufărişuri    │         │       │
│   │           │alpine şi     │         │       │
│   │Mozaic     │boreale +     │         │       │
│17 │habitate   │Pajişti       │116,32   │0,47   │
│   │-4060+6150-│boreale şi    │         │       │
│   │           │alpine pe     │         │       │
│   │           │substrat      │         │       │
│   │           │silicios      │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Tufărişuri    │         │       │
│   │           │alpine şi     │         │       │
│   │           │boreale +     │         │       │
│   │Mozaic     │Pajişti bogate│         │       │
│18 │habitate   │în specii de  │90,05    │0,37   │
│   │-4060+6230-│Nardus, pe    │         │       │
│   │           │substraturile │         │       │
│   │           │silicioase ale│         │       │
│   │           │zonelor       │         │       │
│   │           │muntoase      │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Tufărişuri    │         │       │
│   │           │alpine şi     │         │       │
│   │Mozaic     │boreale +     │         │       │
│19 │habitate   │Păduri        │4,15     │0,02   │
│   │-4060+9410-│acidofile cu  │         │       │
│   │           │Picea din     │         │       │
│   │           │etajele alpine│         │       │
│   │           │montane       │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Tufărişuri cu │         │       │
│   │           │Pinus mugo şi │         │       │
│   │Mozaic     │Rhododendron  │         │       │
│20 │habitate   │hirsutum +    │245,70   │1,00   │
│   │-4070+4060-│Tufărişuri    │         │       │
│   │           │alpine şi     │         │       │
│   │           │boreale       │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Tufărişuri cu │         │       │
│   │           │Pinus mugo şi │         │       │
│   │           │Rhododendron  │         │       │
│   │Mozaic     │hirsutum +    │         │       │
│21 │habitate   │Pajişti       │413,64   │1,68   │
│   │-4070+6150-│boreale şi    │         │       │
│   │           │alpine pe     │         │       │
│   │           │substrat      │         │       │
│   │           │silicios      │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Pajişti bogate│         │       │
│   │           │în specii de  │         │       │
│   │           │Nardus, pe    │         │       │
│   │Mozaic     │substraturile │         │       │
│22 │habitate   │silicioase ale│76,78    │0,31   │
│   │-6230+4060-│zonelor       │         │       │
│   │           │muntoase +    │         │       │
│   │           │Tufărişuri    │         │       │
│   │           │alpine şi     │         │       │
│   │           │boreale       │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Pajişti bogate│         │       │
│   │           │în specii de  │         │       │
│   │           │Nardus, pe    │         │       │
│   │           │substraturile │         │       │
│   │Mozaic     │silicioase ale│         │       │
│23 │habitate   │zonelor       │57,29    │0,23   │
│   │-6230+6150-│muntoase +    │         │       │
│   │           │Pajişti       │         │       │
│   │           │boreale şi    │         │       │
│   │           │alpine pe     │         │       │
│   │           │substrat      │         │       │
│   │           │silicios      │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Păduri        │         │       │
│   │           │acidofile cu  │         │       │
│   │Mozaic     │Picea din     │         │       │
│24 │habitate   │etajele alpine│57,16    │0,23   │
│   │-9410+4060-│montane +     │         │       │
│   │           │Tufărişuri    │         │       │
│   │           │alpine şi     │         │       │
│   │           │boreale       │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │           │Păduri        │         │       │
│   │           │acidofile cu  │         │       │
│   │           │Picea din     │         │       │
│   │Mozaic     │etajele alpine│         │       │
│25 │habitate   │montane +     │7,30     │0,03   │
│   │-9410+4070-│Tufărişuri cu │         │       │
│   │           │Pinus mugo şi │         │       │
│   │           │Rhododendron  │         │       │
│   │           │hirsutum      │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│26 │Perimetru  │Perimetru     │297,76   │1,21   │
│   │minier     │minier        │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│27 │Erori      │Erori limita  │48,12    │0,20   │
│   │limita parc│parc          │         │       │
├───┼───────────┼──────────────┼─────────┼───────┤
│   │TOTAL      │              │24.556,89│100,00 │
└───┴───────────┴──────────────┴─────────┴───────┘

    3.3. Fauna
        În anul 2013, ca urmare a implementării activităţilor de inventariere, cartare şi monitorizare ale proiectului POS Mediu SMIS CSNR 1265, a fost publicat "Studiul pentru reintroducerea speciei Tetrao tetrix în Parcul Naţional Călimani". Din acesta reiese că specia Tetrao tetrix este extinctă în Parcul Naţional Călimani.
        Nevertebratele
        Dintre nevertebrate, foarte bine studiate sunt microartropodele edafice, în special Oribatida, Gamasida-Acarina- şi Collembola-Insecta. Astfel, în pădurile de limită şi tufărişurile subalpine şi alpine au fost identificate 236 specii de microartopode edafice, din care 104 specii aparţin Ord. Oribatida, 57 specii Ord. Gomasida şi 75 specii Ord. Colembola. Speciile existente sunt caracteristice pădurilor de conifere din România, cu participarea şi a unor specii din zona boreală europeană: Camisia lapponica, Heminothrus humicola- Oribatida, Zercon curiosus-Gomasida, Pseudonurophorus binoculatus, Folosomia sexoculata, Arrhopalites principalis-Colembola. Fauna de oribatide a habitatelor din zona înaltă a Călimanilor este eterogenă, bogată şi diferită structural de fauna zonelor subalpine şi alpine din România, identificându-se şi două specii noi pentru ştiinţă - Neotrichoppia getica şi Lauroppia distincta, precum şi trei specii semnalate numai în Munţii Alpi- Metrioppia helvetica, Chamobates alpinus şi Anachipteria alpina. Din Ord. Gamasida, cinci specii sunt noi pentru ştiinţă, descrise anterior în Giumalău şi Slătioara: Discourella alpina, Epicrius magnus, Zercon blaszaki, Zercon silvii, Urobonella bucovinensis.
        Cu excepţia colembolelor din cadrul molidişurilor de limită, studiate în cadrul lucrărilor de faună edafică, informaţiile despre celelalte ordine de insecte sunt extrem de sărace. Au fost observate în teren 31 de specii de plecoptere aparţinând genurilor: Brachyptera, Leuctra, Amphinemura, Nemoura, Nemurella, Protonemura, Perla, Arcinopteryx, Perlodes, Isoperla, Chloroperla şi Siphonoperla.
        Coleopterele identificate - 36 specii, aparţin la şapte familii: fam. Carabidae cu 9 genuri, Familia Staphylinidae cu 2 genuri, Familia Curculionidae cu 1 gen, Familia Byrrhidae cu 1 gen, Familia Scarabeidae cu 2 genuri, Familia Chrysomelidae cu 1 gen şi Familia Elateridae.
        Pe baza activităţilor desfăşurate în teren în cadrul proiectului POS Mediu SMIS CSNR 36094 - Îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din Parcul Naţional Călimani, au fost identificate următoarele specii de insecte de interes comunitar şi naţional: Carabus variolosus, *Rosalia alpina - croitor alpin, *Callimorpha quadripunctaria- fluture vărgat, Leptidea morsei, Lycaena dispar, *Nymphalis vaualbum, Pholidoptera transsylvanica - cosaş transilvan.
        Vertebratele
        Peşti
        Pe baza activităţilor desfăşurate în teren în cadrul proiectului POS Mediu SMIS CSNR 36094- îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din Parcul Naţional Călimani, au fost identificate următoarele specii de peşti:
        ● Salmo trutta fario - păstrăv, Cottus gobio - zglăvoc, doar accidental, fiind în afara arealului speciei şi Cottus poecilopus.

        Amfibieni
        Amfibienii sunt reprezentaţi de 7 specii: Triturus alpestris Laur.- triton de munte şi T. montandoni Bouleng - triton carpatic, endemit pentru Munţii Carpaţi, Triturus vulgaris L. - triton comun, Bufo bufo L. - broasca râioasă brună, Bombina variegata L.- buhai de baltă cu burtă galbenă, Rana temporaria L.- broască roşie de munte, Salamandra salamandra L - salamandra, în zona Voivodesei, Izvorul Călimani, Piciorul Iancului, Haita, Reţitiş.
        Dintre anure, una este citată în anexa II din Directiva Habitate: Bombina variegata, specie de interes comunitar, a cărei conservare necesită desemnarea zonelor speciale de habitate.
        De asemenea, această specie figurează şi în anexa IV, specii de interes comunitar care necesită o protecţie strictă.
        Pe baza activităţilor desfăşurate în teren, au fost identificate şi/sau confirmate următoarele specii de amfibieni de interes comunitar şi naţional: Triturus alpestris - triton de munte, Triturus montandoni-triton carpatic. Triturus vulgaris-triton comun, Salamandra salamandra- salamandra, Bombina variegata- buhai de baltă cu burta galbenă, Rana temporaria- broasca roşie de munte.
        Reptile
        Dintre reptile, au fost identificate 5 specii: şopârla cenuşie - Lacerta agilis L., şopârla de munte - Lacerta (sin. Zootoca) vivipara Jacq., năpârca - Anguis fragilis (sin. colchica) L., vipera - Vipera berus L. şi şarpele de alun - Coronella austriaca Laur..
        Coronella austriaca şi Lacerta agilis sunt listate în anexa IV a Directivei Habitate, fiind specii care necesită o protecţie strictă.
        Pe baza activităţilor desfăşurate în teren, în cadrul proiectului POS Mediu SMIS CSNR 36094 - îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din Parcul Naţional Călimani, au fost identificate şi/sau confirmate următoarele specii de reptile de interes comunitar şi naţional: Lacerta agilis- şopârla cenuşie, Anguis fragilis- năpârca, Coronella austriaca - şarpele de alun, Vipera berus-vipera.
        Păsări
        În urma observaţiilor făcute în teren, s-au identificat 68 specii de păsări numai în bazinul Dornelor. Datele furnizate de Grupul Milvus pentru tot Masivul Călimani, indică 108 specii cuibăritoare, migratoare sau în pasaj, din care 25 menţionate în anexa I a Directivei Păsări.
        În golul alpin, datorită fructificaţiei abundente la afin şi merişor, sunt atrase specii din pădurea de molid sau din tufărişurile de jneapăn. Aici îşi face cuibul fâsa de munte - Anthus spinoletta L. şi brumăriţa alpină - Prunella collaris Scop.
        În crăpăturile din stânci, cuibăreşte: codroşul- Phoenicurus ochruros Gmel., corbul- Corvus corax L., vinderelul- Falco tinnunculus L.
        În sezonul cald, urcă până în golul alpin pietrarul- Oenanthe oenanthe L., codobatura albă - Motacilla alba L. şi cenuşie - Motacilla cinerea L.
        În jnepenişul de pe platoul Călimanilor, au fost observate potârnichi- Perdixperdix L.
        Din zona forestieră înaintează în jnepenişuri specii de păsări ca: pitulicea- Phylloscopus collybita Vieillot, mierla gulerată-Turdus torquatus L., pânţăruşul - Troglodytes troglodytes L., măcăleandru - Erithacus rubecula L., fâsa de pădure - Anthus trivialis L., brumăriţa de pădure - Prunella modularis L.
        În zbor, la înălţime, au fost observate unele răpitoare de zi: eretele vânăt - Circus cyaneus L., şoimul călător- Falco peregrinus Tuns., uliul porumbar - Accipiter gentilis L., acvila ţipătoare mică - Aquilapomarina Bhrem şi şorecarul comun - Buteo buteo L.
        Trebuie menţionaţi: cocoşul de munte- Tetrao urogallus L. şi cel de mesteacăn- Tetrao tetrix L.- sigla parcului, ultimul fiind declarat extinct în Călimani.
        Pe baza activităţilor desfăşurate în teren, au fost identificate şi/sau confirmate următoarele specii de păsări de interes comunitar şi naţional: Falco tinnunculus - vânturelul roşu, Falco vespertinus - vânturelul de seară, Tetrao urogallus - cocoşul de munte, Bonasa bonasia - ierunca, Strix uralensis - huhurez mare, Dryocopus martius - ciocănitoarea neagră, Picoides tridactylus - ciocănitoarea de munte, Motacilla alba - codobatura alba, Motacilla cinerea - codobatura de munte, Cinclus cinclus - mierla de apă, Prunella collaris - brumăriţa de stâncă, Prunella modularis - brumăriţa de pădure, Erithacus rubecula - măcăleandrul, Phoenicurus ochruros- codroşul, Phylloscopus collybita - pitulicea mică, Sitta europaea - ţicleanul, Corvus corax - corbul, Nucifraga caryocatactes - alunarul, Coccothraustes coccothraustes - botgrosul.
        Mamifere
        Mamiferele sunt reprezentate prin carnivorele mari: ursul - Ursus arctos L., lupul - Canis lupus L., râsul - Lynx lynx L., mustelidele: vidra - Lutra lutra L., jderul - Martes martes L., bursucul - Meles meles L., dar şi pisica sălbatică - Felis silvestris Schrb.; ierbivore: căpriorul- Capreolus capreolus L., cerbul - Cervus elaphus L. şi mistreţul - Sus scrofa L.
        Dintre rozătoare, sunt prezente: pârşul comun - Glis glis L., pârşul de alun - Muscardinus avellanarius L., şoarecele de pădure - Apodemus sylvaticus L., chiţcanul de munte - Sorex alpinus Schinz.
        În pădurile din parc trăiesc şi specii de lilieci: liliacul urecheat brun - Plecotus auritus L. şi liliacul bicolor - Vespertilio murinus L, care sunt listate în anexa IV a Directivei Habitate.
        Pe baza activităţilor desfăşurate în teren în cadrul proiectului POS Mediu SMIS CSNR 36094 - îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din Parcul Naţional Călimani, au fost identificate şi/sau confirmate următoarele specii de mamifere de interes comunitar şi naţional: Vespertilio murinus - liliacul bicolor, Nyctalus noctula - liliacul de amurg, Nyctalus lasiopterus - liliacul mare de amurg, Pipistrellus savii - liliacul lui Savi, Eptesicus nilssonii - liliacul Nordic, Eptesicus serotinus - liliacul cu aripi late, Pipistrellus pipistrellus - liliacul pitic, Pipistrellus kuhlii - liliacul lui Kuhl, Plecotus auratus - liliacul urecheat brun, Plecotus austriacus- liliacul urechiat cenuşiu, Barbastella barbastellus - liliacul cârn, Myotis myotis - liliacul comun, Myotis blythi - liliacul comun mic, Myotis daubentoni - liliacul de apă, Myotis mystacinus - liliacul mustăcios, Myotis brandtii - liliacul lui Brandt, Myotis nattereri- liliacul lui Natterer, Myotis emarginatus - liliacul cărămiziu, Myotis bechsteinii - liliacul cu urechi mari, Muscardinus avellanarius - pârşul de alun, Dryomys nitedula - pârşul cu coada stufoasă, Sorex alpinus - chiţcanul de munte, Neomys anomalus - chiţcanul de apă, *Canis lupus - lup, *Ursus arctos - ursul, Lutra lutra- vidră, Lynx lynx - râsul, Felis silvestris - pisica sălbatică.

    3.4. Peisajele
        Principalele unităţi peisagistice sunt:
    a) caldera vulcanică, impresionantă, străjuită de vârfuri cu altitudini de peste 2.000 m, a cărei diametru depăşeşte 10 km;
    b) pajiştile alpine, stâncoase, cu specii de plante acidofile, cu insule de jneapăn şi smirdar, adevărate comori ale parcului. În timpul verii aici apare şi elementul antropic reprezentat de ciobanii cu turme de oi; în zona Pietrele Roşii - 12 Apostoli, jneapănul este înlocuit cu ienupăr;
    c) grohotişurile silicioase, de o mare frumuseţe;
    d) pădurile de amestec şi pădurile de conifere, care urcă până în golul alpin;
    e) jnepenişuri şi ienupărete care fac tranziţia între pădurile de limită şi păşunile cu ţăpoşică;
    f) peisaj antropic- fosta exploatare de sulf, cu impact negativ deosebit; pe versantul sudic al vârfurilor Bistricioru, Strunioru şi Tihu, se observă suprafeţe întinse dezgolite în urma doborâturilor de vânt.

        Principalele ecosisteme din parc sunt tipice zonei continental- boreale. Se poate observa o zonalitate clară, care porneşte de la pădurile montane de foioase, păduri de conifere şi ajunge la păşunile alpine şi stâncării. Aceste ecosisteme sunt unele dintre cele mai complexe întâlnite în Europa, fiind foarte bine conservate.
        Munţii Călimani, cu o suprafaţă de aproximativ 1800 kmp şi cu o direcţie generală est-vest, adăpostesc în căldarea văii Neagra, relictul glaciar zâmbrul - Pinus cembra L. Umezeala relativă suficient de ridicată - 75% şi nebulozitatea scăzută din lunile iunie, iulie şi august, determină realizarea unui climat umed şi rece, favorabil creşterii acestei specii, mai ales la nivelele altitudinale subalpine şi alpine. Peste rocile de natură vulcanică din aceste zone din zănoaga văii Neagra, zâmbrul creşte pe un sol podzolic primar, acidifiat şi formează, pe alocuri, masive aproape pure sau în amestec cu: Pinus mugo, Juniperus sibirica şi Picea abies.
        În tot lungul Munţilor Călimani, exemplarele de zâmbru sunt răspândite numai pe versantul nordic al căldării glaciare a văii Neagra, în locuri stâncoase şi greu accesibile, de-a lungul pâraielor şi în apropierea izvoarelor.
        Condiţiile climatice optime din căldarea văii Neagra sunt determinate în mare parte de pădurile compacte care în Carpaţii Orientali ating altitudinea maximă. Începând cu pădurile de fag şi terminându-se cu pădurile de molid şi desişurile de jneapăn şi zâmbru, sau chiar direct în golul subalpin, ca cele de pe Izvorul Călimani, şi astfel accentuează mai mult scăderea temperaturii, umiditatea solului şi a atmosferei bazinului văii Neagra, favorizând răspândirea zâmbrului. Un rol deosebit în conservarea aproape perfectă a acestui relict glaciar îl are jneapănul, care formează un covor compact, acoperind versanţii interiori ai bazinului Neagra, creând astfel o zonă de protecţie.
        Fructificarea relativ abundentă, numărul mare de exemplare tinere, dimensiunile remarcabile şi longevitatea mare dovedesc că această specie, iubitoare de lumină, are condiţii favorabile de viaţă în acest bazin - după Gubesch, 1971. Pentru păstrarea acestei populaţii la un nivel bun de conservare, trebuie consideraţi aceşti factori microclimatici care prin dinamica lor favorizează sau nu, dinamica acestei specii şi nu în ultimul rând, măsuri necesare pentru menţinerea vegetaţiei forestiere din jur.
        Un alt proces natural care cere o atenţie deosebită din partea specialiştilor în viitorul apropiat, este invadarea şi înaintarea pădurii în detrimentul pajiştilor. Acest fenomen s-a instalat din cauza lipsei păşunatului în zona de creastă a calderei şi în ochiurile de pe versanţi. Cu toate că este un proces natural, flora erbacee, importantă din punct de vedere ştiinţific şi peisagistic, riscă să dispară.
        Un alt proces, asemănător cu cel anterior, este dezvoltarea şi răspândirea comunităţilor de jneapăn pe versanţi ceea ce face ca smirdarul, iubitor de lumină, să fie eliminat din competiţie.

    4. INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE
    4.1. Aspecte socio-economice Unităţi administrativ-teritoriale
        Unităţile administrativ-teritoriale aferente ariilor naturale protejate vizate, sunt constituite din 25 de comune, municipiul Topliţa şi municipiul Vatra Dornei, repartizate pe aria a 4 judeţe.
        Tabelul nr. 6 - Unităţile administrative-teritoriale de pe raza Parcului Naţional Călimani


┌────────┬─────────────────────────────┐
│Judeţul │Comune cu satele componente  │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Tiha Bârgăului: Piatra       │
│Bistriţa│Fântânele                    │
│Năsăud  ├─────────────────────────────┤
│        │Bistriţa Bârgăului: Colibiţa │
├────────┼─────────────────────────────┤
│Harghita│Bilbor                       │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Stânceni: Stânceni,          │
│        │Ciobotani, Meştera           │
│        ├─────────────────────────────┤
│Mureş   │Lunca Bradului: Lunca        │
│        │Bradului, Neagra, Sălard     │
│        ├─────────────────────────────┤
│        │Răstoliţa: Răstoliţa, Iod,   │
│        │Gălăoaia, Borzia, Androneasa │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Poiana Stampei: Dornişoara,  │
│        │Poiana Stampei               │
│        ├─────────────────────────────┤
│        │Dorna Cândrenilor: Poiana    │
│        │Negrii                       │
│        ├─────────────────────────────┤
│        │Şaru Dornei: Şaru Dornei,    │
│Suceava │Plaiul Şarului, Neagra       │
│        │Şarului, Sărişor, Sărişoru   │
│        │Mare, Şaru Bucovinei, Gura   │
│        │Haitii                       │
│        ├─────────────────────────────┤
│        │Panaci: Panaci, Drăgoiasa,   │
│        │Păltiniş, Coverca, Catrinari,│
│        │Glodu                        │
└────────┴─────────────────────────────┘

Tabelul nr. 7 - Alte unităţi administrativ- teritoriale cu proprietăţi în Parc


┌───────┬─────────────┬─────────┬─────────┐
│Judeţ  │Comuna       │Judeţ    │Comuna   │
├───────┼─────────────┼─────────┼─────────┤
│       │Deda         │         │Tiha     │
│       │             │         │Bârgăului│
│       ├─────────────┤         ├─────────┤
│       │Ideciu de Jos│         │Prundu   │
│       │             │         │Bârgăului│
│       ├─────────────┤         ├─────────┤
│       │Brâncoveneşti│         │Bistriţa │
│Mureş  │             │         │Bârgăului│
│       ├─────────────┤         ├─────────┤
│       │Batoş        │         │Josenii  │
│       │             │         │Bârgăului│
│       ├─────────────┤Bistriţa-├─────────┤
│       │Vătava       │Năsăud   │Mărişelu │
│       ├─────────────┤         ├─────────┤
│       │Stânceni     │         │Şieuţ    │
├───────┼─────────────┤         ├─────────┤
│       │Aluniş       │         │Monor    │
├───────┼─────────────┤         ├─────────┤
│       │Şaru Dornei  │         │Cetate   │
│       ├─────────────┤         ├─────────┤
│       │Poiana       │         │Dumitriţa│
│Suceava│Stampei      │         │         │
│       ├─────────────┤         ├─────────┤
│       │Dorna        │         │         │
│       │Candrenilor  │         │         │
└───────┴─────────────┴─────────┴─────────┘

        Aferentă unităţilor administrativ- teritoriale Parcului Naţional Călimani, există o serie de caracteristici comune. Aceste aspecte se referă la:
    a) Infrastructură - drumuri, reţea de telefonie, reţea de gaze şi apă potabilă, sistem de canalizare - slab dezvoltată sau inexistentă;
    b) economia locală bazată pe agricultură şi prelucrarea primară a resurselor naturale;
    c) tendinţa evidentă de îmbătrânire a populaţiei, în special din cauza faptului că tineretul părăseşte satele, neavând posibilităţi de angajare/dezvoltare;
    d) declinul tradiţiilor şi dispariţia produselor tradiţionale.

        Prezenţa mărturiilor arheologice şi istorice
        Descoperirea în iulie 1987, a megaliţilor din Călimani, integrează Carpaţii în arealul "civilizaţiei megalitice". Megalitul cu gravuri din valea Paltinu, satul Gura Haitii - 27 km de Vatra Dornei, situat în partea cea mai sudică a Depresiunii Dornelor, în caldera Călimanului, destul de aproape de reprezentările zoomorfe şi antropomorfe de pe Piciorul Hârlei şi din grupul Doisprezece Apostoli, are dimensiuni destul de mari şi o formă, neregulată, cu înălţimea de 135 cm, lăţimea de 92 cm şi greutatea de peste 1,5 tone.
        Blocul prezintă evidente urme de prelucrare, evidenţiate prin detaşarea celor doi umeri de pe feţele cu gravuri. Se mai păstrează încă, destul de clar, urma şanţului de tăiere a rocii în zona respectivă, cât şi dovada modului de desprindere a părţii tăiate.
        Gravurile se concentrează pe cea mai dreaptă latură a blocului andezitic, cu augit şi hipersten, colorat în roşu. Ele sunt incizate destul de adânc şi par a fi fost efectuate cu o unealtă metalică, având în vedere regularitatea lor. Pe această latură principală a megalitului, gravurile constau din cercuri cu punct, cercuri cu raze redate "în turbină", cercuri concentrice şi cercuri cu semicercuri în interior.
        Cercul cu raze în formă de arcuri de cerc este cel mai mare, având 21,5 cm diametru. Aceste raze "în turbină" au fost redate pe circumferinţa cercului la distanţe egale cu dimensiunea unei raze.
        De la circumferinţa cercului, în partea dreaptă a sa, porneşte o incizie în formă de crosă. Deasupra marelui cerc există o reprezentare constituită din două cercuri concentrice.
        În partea dreaptă a marelui cerc cu raze "în turbină" se găseşte, probabil, cea mai interesantă gravură a megalitului de la Gura Haitii, într-un cerc cu diametrul de 5,8 cm fiind înscrise un cerc şi trei semicercuri interesant plasate.
        Totalitatea gravurilor de pe latura principală a megalitului sunt subordonate, prin modul în care au fost efectuate, cultului soarelui, marele cerc cu raze "în turbină" reprezentând probabil discul solar întâlnit uneori în gravurile din Franţa, Portugalia, Italia şi alte ţări.
        Megalitul de la Gura Haitii prezintă incizii şi pe latura opusă celei descrise până aici, dar mai slab păstrate, poate şi datorită faptului că aparţin unei etape mai vechi decât cea în care au fost efectuate cele de pe latura bogat ornamentată.
        Mai multe semicercuri concentrice decorează partea inferioară a megalitului, sub umărul bine evidenţiat pe această latură. Deasupra acestui umăr se mai pot întrezări incizii cu aspect de grilă, atât de frecvente, de exemplu, în gravurile din epoca bronzului din Franţa.
        Urmele de prelucrare a blocului megalitic de la Gura Haitii, evidenţiate prin detaşarea a doi umeri pe cele două feţe gravate, ar pleda în bună măsură pentru folosirea sa la o construcţie dolmenică- un "picior" central de tip dolmen.
        În favoarea acestei ipoteze a venit descoperirea, în imediata apropiere a megalitului gravat, a unui bloc, de asemenea din andezit, cu forme destul de regulate ce se înscriu, în general, într-un paralelipiped ce se prelungeşte, la unul din capete, cu un paralelipiped mai mic sub forma unui "gât". Blocul a fost prelucrat în vederea obţinerii acestei forme regulate şi înălţimea umerilor este egală cu aceea a umărului de pe latura gravată cu grilă şi semicercuri concentrice a celuilalt bloc. Considerăm că nu este exclus ca cele două blocuri să fi sprijinit placa unui dolmen, iar inciziile de pe cele două feţe ale megalitului gravat să fi ornat interiorul mormintelor.
        Având în vedere analogiile stilistice, trăsăturile inciziilor efectuate, cel puţin pe latura bogat ornamentată, cu o unealtă metalică şi cu un instrument de trasare, foarte asemănător compasului din zilele noastre, considerăm că nu este exclus ca gravurile să fi fost executate în epoca metalelor.
        Nedeea din Călimani
        Asemenea altor manifestări ale societăţii rurale româneşti, nedeile au servit din cele mai îndepărtate timpuri, unor scopuri economice şi politice precise, au avut o structură specifică şi variată, funcţii sociale complexe şi clare. Ca manifestări de amploare, nedeile au devenit adevărate sărbători populare, acţiuni-spectacol cu o largă participare publică, unele dintre acestea transformându-se, în anumite împrejurări politico-istorice, în redutabile forme de luptă pentru unitate naţional - statală.
        Izvorând din cerinţele şi necesităţile unor vremuri demult apuse, servind unor scopuri clar definite, naţional-patriotice prin esenţă, Nedeea de la Călimani - înainte, dar, mai ales, după evenimentele din anul 1775, a îmbrăcat caracterul unei ample manifestări de luptă pentru unitatea naţională a românilor din cele trei provincii istorice surori: Bucovina, Moldova şi Transilvania. Reconstituirea semnificativelor valenţe naţional-patriotice ale nedeii de la răspântia celor trei provincii româneşti surori a fost posibilă prin valorificarea informaţiilor atestate documentar şi ale celor provenite din fondul arhivistico-memorial al populaţiei autohtone, al investigării altor surse care au pus în evidenţă argumente incontestabile.
        Ca rezultat al întrepătrunderii elementelor culturii materiale şi spirituale autohton- arhaice cu rădăcini şi existenţă multimilenară şi cu tot pe atât de milenarele legături de sânge şi de neam, Nedeea de la Călimani unea, în fiecare an, pe parcursul câtorva zile, românii din zonele limitrofe ale celor trei provincii româneşti. Locul de desfăşurare al nedeii, care a rămas în conştiinţa generaţiilor, se află în Munţii Călimani, nu departe de 2.710 Rezervaţia 12 Apostoli, pe un înalt vârf de munte, în plină zonă alpină, în jurul bornei de hotar care despărţea vremelnic Moldova de Bucovina şi Transilvania. Dacă, în vechime ampla manifestare tradiţională din zona unde se desfăşura, purta numele de "Moşi", iar drumurile de acces spre munte se numeau "Calea Moşilor", în perioada anilor 1775-1918 şi o bună vreme după aceea, locul era cunoscut sub numele: "La triconfinii", "La acvila mare", de regulă "La nedee" sau "La Lucaciu", nume care aminteşte de o marcantă personalitate în succesiunea Nedeii de la Călimani.
        În zilele premergătoare nedeii, versanţii munţilor din jur îmbrăcau o atmosferă de mare sărbătoare. De pe culmi şi de pe cărări umbrite, de prin văi, muntele îşi aduna fluviile de români, îmbrăcaţi în pitoreşti costume populare şi mânaţi de dorul fierbinte al revederii cu fraţii lor. Pe cai se transportau merinde pentru marea sărbătoare şi diverse produse ce urmau să fie destinate schimbului. Mulţi dintre ei urcau cu vite şi cu păsări, aparţinând celor mai renumite rase, în vederea valorificării lor pe calea relaţiilor de schimb.
        Pe acest vârf de munte se înjghebau adăposturi şi se organizau standuri cu produse de tot felul. Pădurea din împrejurimi oferea ospitalitatea-i specifică celor veniţi la nedee. În acest cadru, în fiecare an în ziua de 29 iunie, în prezenţa a mii de români, se deschidea Nedeea.
        Prin tradiţie, după-amiaza zilei de 29 iunie şi a doua zi erau rezervate ospăţului şi petrecerii. Erau frecvente cazurile când obştea adunată cumpăra şi sacrifica vite la faţa locului, pentru ca apoi, la văpaia focurilor, să se prepare mâncăruri specifice. Petrecerea dura uneori toată noaptea. Feeria peisajului de noapte, al nedeii, de altădată, a rămas de neuitat în memoria multor generaţii. În aceste condiţii se regăseau şi se închegau prietenii, oficiindu-se şi numeroase căsătorii, mai ales în prima parte a sărbătorii.
        În timpul horelor, în care se prindeau zeci şi sute de români, adeseori toată suflarea prezentă, se auzeau cântece şi strigături cu o vădită încărcătură de chemare la luptă pentru unitate naţional- statală. În memoria generaţiilor a rămas şi amintirea dureroaselor despărţiri, dar şi legământul solemn al tuturor românilor participanţi de a se revedea, într-un număr mai mare, peste un an, hotărâţi să înfrunte orice pericol în caz de nevoie. Aşa se explică venirea nedeii din vremuri de mult apuse şi vieţuirea ei în noile condiţii politico-istorice de după anul 1775.
        Din informaţiile pe care le deţinem, reiese că ultima nedee din Munţii Călimani ar fi avut loc în condiţiile unor insuportabile restricţii din partea autorităţilor ocupante, în anul 1914.
        Prin scopul şi amploarea ei, Nedeea din Călimani pune în evidenţă veritabile dovezi ale liniilor de forţă ale conştiinţei originii şi fondului etnic, ale intereselor şi aspiraţiilor comune, ale tăriei şi setei de libertate, ale luptei pentru apărarea fiinţei neamului în succesiunea generaţiilor din cele trei ţări române.
        Vârful Lucaciu - loc de cult
        Incinta de la Doisprezece Apostoli, inclusiv vârful muntelui Lucaciu, drumurile de legătură cu Bucovina, Moldova şi Transilvania, formele mirifice care populează străvechiul sanctuar de cult şi expresia lor magico-simbolică se încadrează în aria de teritorializare a mitologiei de substanţă autohtonă.
        Sanctuarul de cult de la Doisprezece Apostoli este o relicvă de cultură de sorginte dacică, cu desfăşurare pe platourile alpine şi pe vârfurile de munţi. Oronimul astfel denominat ce aminteşte de străvechiul ceremonial solstiţial al "urcărilor pe munte", este locul unde s-a interferat cultul moşilor şi al strămoşilor cu cel al soarelui, al bradului şi al focului, ultimele două fiind considerate elemente purificatoare.
        Urcările pe munte din Ţara Dornelor - cele din zonele alpine ale munţilor Doisprezece Apostoli, Bogolin, Giumalău şi Ouşor aveau loc la solstiţiul de vară şi au rămas sub denumirea de moşii de la Călimani şi, mai rar, sub cea de moşii de Sânpetru.
        Urcările spre locurile sacre de altădată, se desfăşurau după un anumit ritual şi au rămas relativ bine marcate în memoria generaţiilor din Dorna.
        Sursele memoriale, rezultat al transmiterii informaţiilor pe cale orală, din tată în fiu, au constituit apanajul povestitorilor, al acestor arhive vii din aria nordică a Munţilor Călimani.
        Atestările documentare, izolate şi uneori fragmentare, confirmă dăinuirea formelor de cultură de tip arhaic şi de factură autohtonă.

    4.2. Factorii interesaţi
        Se consideră factori interesaţi toate acele instituţii, organizaţii, asociaţii locale sau chiar persoane fizice, care pot avea interese deosebite în gospodărirea Parcului Naţional Călimani, derivând din:
    a. calitatea de proprietar al terenurilor şi/sau a clădirilor;
    b. administrator al terenurilor;
    c. dreptul de utilizare a resurselor naturale de pe raza parcului;
    d. interesul de a organiza activităţi de orice fel în parc sau în imediata apropiere a acestuia cu efecte posibile asupra parcului.

        Pe lângă autorităţile administraţiilor publice locale care deţin terenuri în Parcul Naţional Călimani, s-au identificat şi alţi factori interesaţi deţinători sau administratori de terenuri sau de construcţii pe suprafaţa parcului sau în imediata apropiere a acestuia, precum şi instituţii şi organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale care desfăşoară activităţi sau care sunt interesate în promovarea obiectivelor Planului de management al parcului.

    4.3. Utilizarea terenurilor
        Prin metode GIS, în baza limitelor stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, s-a întocmit harta Parcului Naţional Călimani, cu reprezentare parcelară a fondului forestier pe proprietari şi administratori, iar pentru suprafaţa din afara fondului forestier- păşuni alpine, enclave-, s-au materializat limitele între proprietăţi.
     Prin implementarea proiectului SMIS CSNR 36094, au fost realizate hărţile cu formele de proprietate - Anexa nr. 4 la Planul de management - şi regimul de administrare şi folosinţa terenului- Anexa nr. 5 la Planul de management.
        Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă o suprafaţă de 20.206,932 ha.
        Fondul forestier din Parcul Naţional Călimani, este administrat prin:
    - Regia Naţională a Pădurilor- Romsilva: Ocolul Silvic Vatra Dornei, Ocolul Silvic Dorna Candrenilor, Ocolul Silvic Lunca Bradului şi Ocolul Silvic Răstoliţa;
    – Asociaţia Proprietarilor de Păduri din Bazinul Dornelor - Ocolul Silvic Dorna;
    – Asociaţia Proprietarilor de Pădure Dealu Negru - Ocolul Silvic Dealu Negru;
    – Ocolul Silvic Comunal Josenii Bârgăului;
    – Regia Publică Locală Ocolul Silvic Tihuţa Colibiţa;
    – Regia Autonomă Locală Ocolul Silvic Valea Şieului R.A.

        Pădurile sunt încadrate din punct de vedere amenajistic în grupa I funcţională, cu rol de protecţie şi producţie - 90% şi în grupa a II-a funcţională, cu rol de producţie - 9%, restul fiind terenuri cu altă destinaţie decât cultura silvică. 42% din păduri sunt excluse de la tăieri iar pe 19% se efectuează numai tăieri de conservare. Pe 39% din fondul forestier se practică tăieri conform prevederilor amenajamentelor silvice şi legislaţiei în vigoare.
        Păşunile din parc cu o suprafaţă totală de 3.986,92 ha, se află în proprietatea comunelor de pe raza judeţelor Mureş, Harghita, Suceava şi Bistriţa-Năsăud, aparţinând persoanelor fizice şi juridice, acestea sunt păşunate de animalele locuitorilor din comunele care au proprietăţi în parc.
        Fâneţele ocupă o suprafaţă redusă - 1,83 ha.
        Perimetrul minier - suprafaţa totală a perimetrului minier este de 299,65 ha, respectiv incinta socială, zona industrială şi haldele de steril, inclusiv depozitul de exploziv E6 şi care în prezent se află în proprietatea Statului Român- Ministerul Industriilor şi Comerţului, administrată de către Societatea Comercială MinBucovina S.A.
        Terenuri administrative ocupă o suprafaţă de 0,5 ha, aflată în proprietatea Statului Român- Centrul Meteorologic Regional Moldova, Iaşi. Pe aceasta, se află amplasată staţia meteo Reţitiş cu anexele aferente.
        Administrarea fondului forestier în trecut, trebuie studiată din trei direcţii diferite, deoarece pădurile din cadrul unităţilor de producţie au fost împărţite astfel:
    a) Păduri gospodărite de către Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina- circa 2613 ha;
    b) Pădurile gospodărite de comunele grănicereşti din Transilvania- circa 2261 ha;
    c) Pădurile gospodărite de către proprietari particulari aparţinând localităţilor din vecinătatea lor;

        Natura acestor proprietăţi s-a conturat după anul 1876. Până atunci, posesia pădurilor de către sătenii liberi a fost recunoscută ca semn de recunoştinţă pentru devotamentul lor pentru paza hotarelor de atunci. Domnitorii acelor vremuri au respectat libertatea sătenilor, dându-le drept de folosinţă asupra pădurilor, împroprietărindu-i şi acordându-le privilegii şi scutiri de dări.
        În anul 1775, odată cu anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic, drepturile de proprietate ale localnicilor asupra pădurilor încep să fie limitate, cea mai mare parte a acestora trecând în administraţia statului austriac. În 1785 este decretat primul regulament silvic, pădurile fiind gospodărite în brigăzi şi cantoane, conduse de personal cu pregătire corespunzătoare.
        În anul 1786, se desfiinţează administraţia militară a Bucovinei şi se continuă gospodărirea pădurilor printr-un regulament specific numit Rânduială de pădure, ce conţinea 12 capitole.
        Din rapoartele Domeniului Statului din Câmpulung, se poate constata că încă de la începutul secolului trecut negustorii de lemne turci au cumpărat material lemnos pentru construirea de corăbii. Plutăritul pe haitul Negrişoara şi în continuare pe Bistriţa s-a făcut din 1816; în 1843 un anume Petre Stomayer a reuşit să transporte din această zonă un număr de 120 de plute la Galaţi, ulterior numărul acestora ajungând la 500-600 pe an.
        În anul 1830, se remarcă o nouă reglementare a tăiatului pe parcele, ulterior statul austriac începând a vinde pădurea diverşilor proprietari.
        Exploatări sistematice au început pe la mijlocul secolului al XIX-lea, ocazie cu care încep a se înfiinţa şi primele gatere. Fondul Bisericesc devine utilizatorul unor importante suprafeţe de pădure, anul 1878 marcând bazele primului amenajament provizoriu- care prevedea printre altele ca regenerarea pădurilor să se facă pe cale naturală, practica de exploatare a lemnului fiind cea a tăierilor rase.
        Anul 1899 marchează realizarea primelor hărţi de ridicări tahimetrice pe care se putea urmări evoluţia în timp a arboretelor. În anul 1909, pe piaţa exploatării lemnului intervine firma Goetz, în anul 1927 întocmindu-se un nou amenajament silvic, revizuit ulterior în 1936.
        Referitor la pădurile administrate de comunele grănicereşti, diferenţe semnificative au fost înregistrate aici prin modul lor de gospodărire şi exploatare. Dacă iniţial pădurile Călimanului au fost utilizate în devălmăşie, după atribuirea lor în proprietate celor 44 de comune grănicereşti, gradul de exploatare a pădurilor creşte, apar gatere pe apă şi paza organizată a acestora.
        Un moment semnificativ aici este cel al proceselor privind împărţirea pădurilor, între grofii Bamfy şi Kemeny pe de o parte, şi sătenii pe de alta.
     Astfel, după anul 1851, când aceştia din urmă intră în posesia pădurilor, se înregistrează defrişări masive, pădurile devenind suprafeţe agricole, situaţie care durează până în 1890, an în care administrarea pădurilor se adaptează modelului ungar, art. 19, care prevedea defalcarea utilizării pădurilor în mod cumulative pentru cele îndepărtate, şi în familie, pentru cele apropiate. S-a stabilit că locuitorii acestor comune se pot aproviziona în mod gratuit, în baza unei autorizaţii speciale.
        Anul 1947 pregăteşte fenomenul etatizării socialiste a proprietăţii. Astfel, contra unor avantaje legislative, proprietarii de pădure sunt obligaţi să-şi declare pădurile.
        În 1948, pădurile au trecut în proprietatea statului. Au urmat o serie de amenajamente în 1949, 1961, 1971, 1981 şi 1990, toate realizate sub controlul statului.

    4.4. Obiective turistice
        Cea mai dezvoltată formă de turism în zonele înconjurătoare parcului este agroturismul care funcţionează atât în cadrul unor asociaţii de turism la nivel regional şi naţional cât şi la nivel individual. Pe teritoriul parcului se practică ecoturismul.
        Cele mai întâlnite activităţi turistice se leagă de drumeţii şi ascensiuni montane precum şi de activităţile specifice de camping. Aceste activităţi sunt descrise şi detaliate în Strategia de vizitare a Parcului Naţional Călimani.
        Căi de acces în Parcul Naţional Călimani
        Drumurile de acces în Parcul Naţional Călimani sunt:
    a) drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava-Vatra Dornei-Bistriţa, până la Vatra Dornei apoi DN17B până la Gura Negrii, după care, urmând drumul judeţean spre Neagra Şarului, se ajunge la una dintre porţile de intrare de la Gura Haitii (23 km). De aici, în linie dreaptă, mai sunt aproximativ 1,4 km până la limita Parcului Naţional Călimani;
    b) drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava-Vatra Dornei-Bistriţa, până la Vatra Dornei apoi DN17B până la Gura Negrii, după care, urmând drumul judeţean spre Panaci, se ajunge la una dintre porţile de intrare de la Drăgoiasa sau Păltiniş (23 km). De aici, în linie dreaptă, mai sunt aproximativ 6,8 km până la limita Parcului Naţional Călimani;
    c) drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava-Vatra Dornei-Bistriţa, până la Dorna Cândrenilor, după care, urmând drumul comunal şi forestier spre Poiana Negrii, se ajunge la poarta de intrare de la Poiana Negrii (15 km). De aici, în linie dreaptă, mai sunt aproximativ 6 km până la limita Parcului Naţional Călimani;
    d) drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava-Vatra Dornei-Bistriţa, până la Poiana Stampei, după care, urmând drumul comunal şi forestier, se ajunge la Dornişoara, una dintre porţile de intrare în Parcul Naţional Călimani (26 km). De aici, în linie dreaptă, mai sunt aproximativ 3,2 km până la limita Parcului Naţional Călimani;
    e) drumul naţional DN15 Tulgheş-Topliţa-Răstoliţa-Deda, până la Topliţa, după care urmând drumul comunal până La Monument (7 km). De aici, în linie dreaptă, mai sunt aproximativ 15 km până la limita Parcului Naţional Călimani;
    f) drumul naţional DN15 Tulgheş-Topliţa-Răstoliţa-Deda, până la Lunca Bradului (69 km). De aici, în linie dreaptă, mai sunt aproximativ 12 km până la limita Parcului Naţional Călimani;
    g) drumul naţional DN15 Tulgheş-Topliţa-Răstoliţa-Deda, până la Răstoliţa (80 km). De aici, în linie dreaptă, mai sunt aproximativ 9 km până la limita Parcului Naţional Călimani;
    h) drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava-Vatra Dornei-Bistriţa, până la Mureşenii Bârgăului, după care, urmând drumul comunal şi forestier se ajunge la Colibiţa (14 km). De aici, în linie dreaptă, mai sunt aproximativ 10 km până la limita Parcului Naţional Călimani.

    Tabel nr. 11 - Accesul la punctele de intrare în parc


┌─────────┬──────────┬────────────────────┐
│         │          │Acces               │
│De la    │Până la   ├────────┬───────────┤
│         │          │Distanţa│Transport  │
│         │          │totală  │în comun   │
├─────────┼──────────┼────────┼───────────┤
│         │          │        │Organizat -│
│Vatra    │Gura      │23 km   │Autogara   │
│Dornei   │Haitii    │        │Vatra      │
│         │          │        │Dornei     │
├─────────┼──────────┼────────┼───────────┤
│         │          │        │Organizat -│
│Vatra    │Poiana    │15 km   │Autogara   │
│Dornei   │Negrii    │        │Vatra      │
│         │          │        │Dornei     │
├─────────┼──────────┼────────┼───────────┤
│         │          │        │Organizat -│
│Vatra    │Păltiniş- │23 km   │Autogara   │
│Dornei   │Drăgoiasa │        │Vatra      │
│         │          │        │Dornei     │
├─────────┼──────────┼────────┼───────────┤
│Poiana   │Dornişoara│26 km   │Neorganizat│
│Stampei  │          │        │           │
├─────────┼──────────┼────────┼───────────┤
│Topliţa  │La        │7 km    │Neorganizat│
│         │Monument  │        │           │
├─────────┼──────────┼────────┼───────────┤
│Tulgheş  │Lunca     │69 km   │Organizat  │
│         │Bradului  │        │           │
├─────────┼──────────┼────────┼───────────┤
│Tulgheş  │Răstoliţa │80 km   │Organizat  │
├─────────┼──────────┼────────┼───────────┤
│Mureşenii│Colibiţa  │14km    │Neorganizat│
│Bârgăului│          │        │           │
└─────────┴──────────┴────────┴───────────┘

În Parcul Naţional Călimani, nu există structuri de primire turistică. Cazarea vizitatorilor se poate face în una din numeroasele structuri de primire turistică clasificate din zonă.
Tabelul nr. 12 - Structuri de primire turistică din jurul Parcului Naţional Călimani


┌───────────┬────────────────────┬─────┐
│Comuna     │Posibilităţi de     │Acces│
│           │cazare              │     │
├───────────┼────────────────────┼─────┤
│Poiana     │3 pensiuni, 1       │DN 17│
│Stampei    │camping             │     │
├───────────┼────────────────────┼─────┤
│Şaru Dornei│16 pensiuni         │DN 17│
├───────────┼────────────────────┼─────┤
│Panaci     │2 pensiuni          │DN 17│
├───────────┼────────────────────┼─────┤
│Dorna      │3 pensiuni          │DN 17│
│Candrenilor│                    │     │
├───────────┼────────────────────┼─────┤
│Vatra      │10 hoteluri, 1      │DN 17│
│Dornei     │camping, 61 pensiuni│     │
├───────────┼────────────────────┼─────┤
│Colibiţa   │3 pensiuni          │DN 17│
├───────────┼────────────────────┼─────┤
│Topliţa    │1 camping, 1 hotel, │DN15 │
│           │10 pensiuni         │     │
├───────────┼────────────────────┼─────┤
│Lunca      │4 pensiuni          │DN15 │
│Bradului   │                    │     │
├───────────┼────────────────────┼─────┤
│Răstoliţa  │1 pensiune          │DN15 │
└───────────┴────────────────────┴─────┘

Tabelul nr. 13 - Categorii de vizitatori în Parcul Naţional Călimani


┌────┬────────────┬────────────┬──────────┐
│Nr. │Categoria de│Zonele cele │Interesul │
│crt.│vizitatori  │mai         │major     │
│    │            │utilizate   │          │
├────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│    │            │2.710       │          │
│    │            │Rezervaţia  │          │
│    │            │12 Apostoli,│          │
│    │            │2.480       │          │
│    │Turişti     │Rezervaţia  │          │
│1.  │montani     │Lacul Iezer,│Peisajul  │
│    │            │cascadele,  │          │
│    │            │stâncile de │          │
│    │            │la Tihu,    │          │
│    │            │caldera     │          │
│    │            │Călimanului;│          │
├────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│    │Cercetători,│Cariera de  │Secţiunea │
│    │elevi,      │sulf,       │prin conul│
│2.  │studenţi în │rezervaţia  │vulcanic, │
│    │grupuri     │ştiinţifică │pădurea   │
│    │organizate  │            │naturală  │
├────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│    │            │Traseele    │          │
│    │            │spre 12     │          │
│    │Practicanţi │Apostoli    │          │
│3.  │de turism   │dinspre     │Peisajul, │
│    │ecvestru    │Mureş şi    │călăria   │
│    │            │dinspre     │          │
│    │            │Poiana      │          │
│    │            │Negrii      │          │
├────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│    │Grupuri     │            │          │
│    │organizate  │            │          │
│    │în scop     │            │          │
│    │turistic    │2.710       │          │
│    │provenite   │Rezervaţia  │          │
│    │din         │12 Apostoli,│Peisaj,   │
│4.  │staţiunea   │2.480       │experienţe│
│    │Vatra Dornei│Rezervaţia  │noi       │
│    │şi din      │Lacul Iezer │          │
│    │circuitul   │            │          │
│    │cultural    │            │          │
│    │istoric al  │            │          │
│    │Bucovinei   │            │          │
├────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│    │Practicanţi │În general: │          │
│5.  │de          │pe drumul   │Peisaje,  │
│    │mountainbike│Gura Haitii │Sport     │
│    │            │- Topliţa   │          │
├────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│    │            │2.480       │Picnic,   │
│6.  │Localnici   │Rezervaţia  │peisaj    │
│    │            │Lacul Iezer │          │
├────┼────────────┼────────────┼──────────┤
│    │            │Aproape pe  │Fructe de │
│7.  │Culegători  │întreaga    │pădure şi │
│    │            │suprafaţă a │ciuperci  │
│    │            │parcului    │          │
└────┴────────────┴────────────┴──────────┘

        Evaluările efectuate denotă faptul că majoritatea turiştilor preferă accesul pe drumul asfaltat Vatra Dornei- Gura Haitii- Călimani, şi pe drumul de pe Valea Lomaşului dinspre Topliţa.
        Traseele preferate de turişti, vizează obiectivele 2.710 Rezervaţia 12 Apostoli şi 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer precum şi creasta calderei vulcanice a Munţilor Călimani. Ca şi durată, acestea variază între una şi patru zile.
        Principalele trasee se referă la drumurile de creastă ale calderei din Călimani -10 km diametru-, cele prin rezervaţiile sus menţionate - 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer şi 2.710 Rezervaţia 12 Apostoli.
        În zona munţilor Călimani există:
    ● 29 trasee turistice omologate- a se vedea Anexa nr. 6 la Planul de management;
        ● 15 trasee turistice în curs de omologare;
        ● 2 poteci tematice: 12 Apostoli şi Cariera de Sulf;
        ● 1 traseu de maraton: Via Maria Theresia;

        Infrastructura existentă la nivelul Administraţiei Parcului Naţional Călimani:
        ● Centrul de interpretare - vizitare. Este centrul principal al Parcului Naţional Călimani, menit să:
    a. ofere vizitatorilor informaţii cu caracter larg bazate pe date ştiinţifice şi o interpretare a lor pentru diversele componente ale Parcului Naţional Călimani;
    b. ofere o bază pentru diverse programe de cercetare;
    c. ofere posibilitatea de a organiza evenimente dedicate unor teme speciale, de exemplu seminar pe probleme de geologie;
    d. faciliteze derularea unor ore tip ''Descoperă natura" adresate elevilor din comunităţile locale;
    e. ofere vizitatorilor informaţii turistice asupra zonei;
    f. ofere comunităţii locale posibilitatea folosirii Centrului pentru diverse activităţi locale;
    g. ofere spatii pentru birouri pentru personalul administraţiei parcului.

        ● Puncte de informare turistică- sunt menite să ofere informaţii turistice asupra zonei. Este bine să existe o reţea de centre de informare integrate într-un sistem unitar de informare turistică la nivelul zonei şi regiunii.

        Punctele de informare turistică sunt amplasate la 2 dintre porţile de intrare: Panaci şi Poiana Stampei. Aceste localităţi sunt destul de folosite pentru a intra în parc, exceptând Şaru Dornei care este principalul punct de acces.
        Obiective turistice în zona Parcului Naţional Călimani
        Poziţionat în partea de nord, nord- est a Carpaţilor Orientali, Parcul Naţional Călimani completează gama de oferte turistice a unei zone mult mai întinse. Este vorba de Depresiunea Dornelor, situată în partea de nord, staţiunea Borsec şi Defileul Mureşului situate în partea de est, respectiv în sudul Munţilor Călimani.
        Depresiunea Dornelor, municipiul Vatra Dornei constituie un punct de atracţie major prin natura şi specificul oportunităţilor pe care le poate acesta oferi. Numită şi Perla Bucovinei, staţiunea turistică Vatra Dornei înregistrează anual importante fluxuri de turişti ce vin aici în scop medical- curativ sau de agrement.
        Ofertele turistice ale oraşului sunt deosebit de atractive, ele fiind în speţă orientate către partea de turism activ, domeniu ce se remarcă a fi din ce în ce mai solicitat pe piaţa serviciilor turistice.
        Ca şi atracţii în zonă amintim activităţile de river rafting, mountain bike, parapantă, escalade şi căţărări, călărie, vizitarea stânelor turistice, plimbări cu telescaunul şi altele. Pe timp de iarnă activitatea staţiunii se concentrează asupra sporturilor de iarnă, cele două pârtii de schi fiind utilizate la maxim.
        În ceea ce priveşte turismului monahal, oraşul constituie un bun punct de plecare pentru vizitarea mănăstirilor din Moldova, Bucovina sau Maramureş.
        În domeniul tratamentelor balneare, amintim că faimoasele baze de tratament datează încă de pe timpul vechiului imperiu austru-ungar când "numele localităţii a devenit, pentru cei dornici, avizi de sănătate şi linişte, sinonim cu un ansamblu generos şi miraculos de efecte curative, reconfortante, tonifiante ale izvoarelor carbogazoase şi feruginoase, ale nămolului de turbă vegetalo-mineralo-răşinos, ori ale aerosolilor bogaţi din acest colţ de rai pământesc..." - Petru Ţăranu, citat din "Memoria Dornelor" ediţia a III-a.
        Defileul Mureşului, luat ca întreg între Topliţa şi Deda, prezintă frumuseţea unui traseu dăltuit de râul Mureş printre Munţii Călimani şi Gurghiu, defileu amenajat în paralel pentru transportul auto şi cel feroviar. S-a constituit ca rezervaţie peisagistică şi prezintă o serie de atracţii precum: Schitul Carmelit de Maici Sfânta Cruce din com. Stânceni, un schit greco- catolic de rit bizantin, unul din cele 6 din întreaga lume, Mânăstirea Sf. Ilie şi Mânăstirea Doamnei, ambele din Topliţa, Muzeul Etnografic Deda, muzeul satului din Idicel- Pădure, şi altul în Săcalu de Pădure, ambele aparţinând comunei Brâncoveneşti, bisericile vechi de pe cuprinsul localităţilor ce tranzitează defileul- Biserica Evanghelică din Ideciu de Jos; Rezervaţia de Lalele de la Vălenii de Mureş, Calele de mlaştină din satul Ciobotani com. Stânceni, Castelul Kemeny din comuna Brâncoveneşti.
        Un element deosebit îl constituie peştera de mulaj "Căsoaia lui Ladaş" localizată între Răstoliţa şi Lunca Bradului, formată în rocă vulcanică, acum peste 5 milioane de ani.
        Staţiunea montană Borsec, vestită prin resursele de ape minerale ale zonei, situată în partea de est a parcului, deţine un potenţial turistic însemnat, cu amenajări şi structuri specifice de primire a turiştilor.
        În contextul menţionat, Munţii Călimani se poziţionează central zonelor enumerate, conferind un element turistic strategic prin frumuseţea peisajelor şi nu în ultimul rând prin natura serviciilor turistice oferite. Există aici un număr de trei rezervaţii, dintre care două constituie atracţia principală a turiştilor montani care străbat masivul în grup sau individual:
    a) 2.710 Rezervaţia 12 Apostoli ce prezintă un relief ruiniform asemănător unor statui plăsmuite dintr-o lume de basm: Moşul, Godzila, Mareşalul, Mucenicul sau Guşterul;
    b) Pietrele Roşii - loc cu o impresionantă povară istorică a luptelor de graniţă tripartită. Prezintă o caracteristică interesantă, aceea de triplex confinium ceea ce simbolizează în limba latină - punct de întretăiere a graniţelor a trei state;
    c) Cetăţile Tihului - vârfuri muntoase răzleţe ce răsar precum zidurile unei cetăţi, surprind turiştii aventuraţi aici prin frumuseţea şi sălbăticia peisajului;
    d) 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer - lac de baraj natural înconjurat de vegetaţie subalpină cu ienupăr şi jneapăn, atrage săptămânal grupuri de turişti dornici de experienţe complexe;
    e) Traseul de creastă prin Vârful Pietrosu - conferă imagini de vis asupra întregii caldere vulcanice din Călimani. Este punctul cel mai înalt din aceşti munţi, uşor accesibil şi bine marcat;
    f) Cascadele Tihului şi Cascada Duruitoarea - conferă o privelişte deosebită şi loc de relaxare în traseele drumeţilor montani;
    g) Înflorirea smirdarului în zona Reţitiş - reprezintă un adevărat festival al naturii. Muntele devine de culoare roşie, contrastul cu stâncile şi vegetaţia alpină expunând imagini greu de uitat;
    h) Spectacolul boncănitului la cerb, din septembrie-octombrie şi al rotitului la cocoş de munte în aprilie- sunt atracţii speciale destinate celor ce doresc să cunoască şi să aprofundeze din secretele conferite de natura montană;
    i) Megaliţii încrustaţi descoperiţi în zona pârâului Paltinul din Călimani reprezintă provocarea către necunoscut.

        În materie de turism, Administraţia Parcului Naţional Călimani a elaborat şi promovează o serie de pachete turistice distincte cu care vine în completarea celorlalte oferte turistice ale zonei, printre care se află expediţiile de observare şi interpretare a naturii, tip foto-safari, organizate periodic de administraţia parcului persoanelor dornice de a acumula experienţe şi cunoştinţe diversificate. Interpretarea este asigurată de persoane specializate, diversitatea plantelor, animalelor şi peisajele fiind extrem de atractive.

    4.5. Activităţi educative şi dotări
        Crearea Parcului Naţional Călimani a atras după sine o serie de măsuri şi activităţi specifice în ceea ce priveşte educaţia ecologică şi conştientizarea publică a comunităţilor cu care acesta interacţionează. Acestea vin să suplimenteze cunoştinţele dobândite de populaţiile locale în urma absolvirii diverselor scoli sau din activităţile practice întreprinse de către aceştia. Administraţia Parcului Naţional Călimani derulează:
    a) activităţi de prezentare a Parcului în şcolile din zonă. Încă de la înfiinţarea sa, Administraţia Parcului Naţional Călimani a desfăşurat o serie de campanii de mediatizare a ariilor protejate din Călimani, a obiectivelor şi politicilor după care unitatea se ghidează. Acţiunile s-au desfăşurat în cadrul şcolilor şi liceelor din zonă, ele fiind însoţite de explicaţii şi imagini aferente. Impactul prezentărilor a fost evident, din partea şcolilor respective fiind solicitate parcului, noi intervenţii. Au fost trecute în revistă toate şcolile din comunităţile Parcului Naţional Călimani, materialele prezentate comportând îmbunătăţiri periodice, ele devenind din ce în ce mai complexe, de la an la an.
    b) prezentarea parcului cu obiectivele şi politicile sale cu ocazia diferitelor manifestări. Prezentarea activităţilor din parc, a patrimoniului şi politicilor sale, a făcut nu de puţine ori obiectul unor prezentări tematice realizate de către Administraţia acestuia cu ocazia diferitelor evenimente şi manifestări. Astfel, întrucât gama evenimentelor cultural-tradiţionale din zonă prezintă o multitudine de manifestări, la invitaţiile primite, au fost prezentate concret realizările şi tendinţele de dezvoltare ale zonei Călimani, bogăţiile din patrimoniul natural de acolo, concepte distincte în ce priveşte structura şi conţinutul unui parc naţional, atitudinii civilizate a omului în natură. Prezentările realizate au stârnit interes, ele urmând a fi continuate şi cu ocazia altor evenimente.
    c) acţiuni de voluntariat care reclamă adeseori sprijin din partea comunităţilor parcului în ce priveşte activităţile de igienizare a unor zone, marcarea şi întreţinerea de trasee. Realizarea acestor acţiuni atrage după sine păstrarea unei infrastructuri turistice adecvate, iar pe de altă parte contribuie la o mai bună educare şi apropiere a omului fată de mediul înconjurător. Impactul acestor activităţi este cu atât mai relevant, cu cât şi acţiunile de voluntariat au fost realizate îndeosebi cu grupuri de elevi ai claselor primare, cu grupuri de studenţi pasionaţi şi oameni dedicaţi muntelui;
    d) acordare de interviuri în mass-media. Altă formă de promovare şi asigurare a unei activităţi eficiente de educaţie ecologică de către Parcul Naţional Călimani, cu referire de această dată la publicul larg, o constituie numeroasele intervenţii în mass media, prin mijloacele radio şi televiziune, privind acţiunile şi oportunităţile oferite de parc. Au fost realizate interviuri la posturile de radio locale, acţiuni televizate, precum şi altele asemenea.
    e) Concursuri pe teme de protecţie a mediului înconjurător. Asimilarea în mod practic a unor cunoştinţe şi deprinderi de comportament civilizat în natură se realizează în cadrul parcului şi prin sistemul de recompensare a celor mai îndemânatici elevi- cu ocazia participării la concursuri tematice orientate spre natură. Pentru realizarea activităţilor de educare, Administraţia Parcului Naţional Călimani deţine mijloace de transport corespunzătoare, calitatea activităţilor fiind asigurată de existenţa logisticii minime necesare. Există personal specializat şi mai multe variante de prezentare ale parcului, pentru diferite grupuri vizate: elevi, studenţi, turişti şi alte tipuri de vizitatori.

        Pe teritoriul parcului au fost realizate de-a lungul timpului lucrări ştiinţifice - articole, lucrări de licenţă şi teze de doctorat, care pot fi studiate la biblioteca parcului. De asemenea, au fost implementate proiecte cu finanţare europeană, care au contribuit cu liste de specii, areale de răspândire pentru specii şi habitate şi au propus măsuri de management. Acestea au venit în sprijinul implementării Planului de management în vigoare şi au adus elemente noi în ceea ce priveşte siturile de interes comunitar ROSCI0019 şi ROSPA0133.
        În prezent, Administraţia Parcului Naţional Călimani nu dispune de facilităţi de cercetare, de tip laboratoare şi staţiuni de cercetare. Cu toate acestea, este încurajat voluntariatul ştiinţific şi sunt încheiate parteneriate cu universităţi din ţară.

    5. ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV
    5.1. Evaluare pentru mediul fizic şi biodiversitate
    5.1.1. Evaluarea pentru mediul fizic
        Călimanii sunt cei mai înalţi munţi vulcanici din România, având vârful Pietrosu de 2102 m. Diametrul longitudinal al calderei vulcanice este de aproximativ 10 km, conferindu-i o importanţă deosebită din punct de vedere geologic şi geomorfologic.
        Constituţia geologică vulcanică este predominant andezitică, cu hornblendă şi piroxen, dacite şi bazalte. Acestea ies pe alocuri în evidenţă sub formă de stânci, unele îmbrăcând aspecte foarte curioase, cum ar fi stâncile de la 12 Apostoli, Pietrele Roşii şi Dealul Tătarului.
        Conurile vulcanice sunt dispuse sub forma unei caldere, unice în România şi în Europa. Acestea, prin vârfurile lor dispuse ca o coroană, dau peisajului o notă aparte.
        Acest peisaj superb a fost ciuntit în mod brutal prin deschiderea în 1976 a carierei de sulf. Activitatea minieră a avut un impact deosebit asupra a peste 300 de hectare de vegetaţie şi substrat care a fost decopertat în proporţie de 100% şi asupra habitatelor din jur.
        În prezent, în locul unde a existat exploatarea şi infrastructura de prelucrare, a rămas un peisaj dezolant, unde vegetaţia îşi face loc greu din cauza acidităţii substratului rezultat, un peisaj antropizat cu halde de steril, drumuri şi un munte tăiat în trepte.

    5.1.2. Evaluarea pentru specii şi habitate
        Pădurile sunt o resursă vitală pentru celelalte habitate, pentru animale şi nu în ultimul rând, pentru locuitorii din zonă. Constituindu-se ca o sursă de venit şi pentru foştii proprietari, după 1989, vegetaţia forestieră a fost exploatată, în unele cazuri, peste limita admisă. Trebuie amintit faptul că parcul adăposteşte o asociaţie deosebită, aceea dintre molid şi zâmbru, foarte valoroasă din punct de vedere ştiinţific. La fel de important, această asociaţie depinde în mare parte şi de nefragmentarea pădurii din jur care are rolul de protecţie a acesteia. În acelaşi timp, vegetaţia arbustivă de la limita superioară a pădurii, are o funcţie moderatoare asupra factorilor climatici, reducând astfel impactul acestora asupra vegetaţiei forestiere.
        În anul 2012, personalul de teren a identificat 8 exemplare de zâmbru atacate de insecte de scoarţă. Tot în acest an, s-a observat tendinţa de uscare şi lepădare neobişnuită a acelor la coniferele din parc. În rezervaţia ştiinţifică a fost observat fenomenul atât la molid, cât şi la zâmbru, şi a fost pus pe seama secetei prelungite.
        În anul 2013, uscarea învelişului foliar, nu a mai fost la fel de persistentă, dar în 2014, s-au uscat 7 exemplare de Pinus cembra. Nu se cunosc cauzele acestei uscări.
        În ultimii 50 de ani, majoritatea cercetărilor ştiinţifice s-au canalizat asupra arboretului cu zâmbru din Rezervaţia Ştiinţifică 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra. Au fost prelevate numeroase probe din lemnul mort şi viu, sub formă de carote şi rondele.
        Întrucât numărul exemplarelor de Pinus cembra de dimensiuni mari, care sunt supuse în mod constant prelevărilor de probe, este în scădere din cauze pe de o parte fiziologice, pe de altă parte, necunoscute la data elaborării prezentului document, se impune interzicerea prelevării de probe din aceşti arbori pe o perioadă nedeterminată.
        Jnepenişurile, ienupăretele şi tufărişurile de anin verde, nu au suferit mari pierderi de-a lungul timpului, cu excepţia unor puncte unde au fost afectate de prospecţiuni geologice, activităţi miniere, ciobani sau traseele turistice aflate în imediata apropiere.
        Fauna este reprezentativă pentru lanţul carpatic, marcată prin prezenţa carnivorelor mari, specii de lilieci, păsări şi nu în ultimul rând, nevertebrate. Activitatea minieră a lăsat urme adânci, afectând ecosistemele forestiere şi mai ales cele acvatice din zonă. Râul Neagra Şarului este practic fără viaţă până la confluenţa cu râul Bistriţa.
        În parc au fost menţionate şi observate specii de păsări cuibăritoare, foarte rare, cum ar fi răpitoarele de zi, tetraonidele, cu populaţii fragile şi care au nevoie de o conservare a habitatului în care trăiesc, reducerea numărului câinilor de la stâne şi reglementarea perioadei de păşunat, pentru a nu perturba activitatea de clocit, pentru speciile care cuibăresc pe sol şi nu în ultimul rând, de liniştea pe care numai o zonă retrasă o poate oferi.
        O problemă este afluxul foarte mare de culegători de ciuperci, fructe de pădure şi alte produse accesorii în scop comercial din parc, zona fiind foarte bogată în afin şi merişor.
        O acţiune care se desfăşoară este reabilitarea suprafeţei afectate de exploatarea de sulf, zonă aflată în vecinătatea Rezervaţiei Ştiinţifice 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra, una din punctele cele mai fragile din parc. Nu în ultimul rând, trebuie avute în observaţie şi procesele naturale care se desfăşoară permanent, unele neperceptibile, altele neprevăzute, cum sunt avalanşele, alunecările de teren, doborâturi de vânt şi altele asemenea. De altfel, se impune în următorii ani, zonarea riscurilor pentru biodiversitate.
        Odată cu începerea exproprierilor, respectiv în anul 2018 a defrişării căldării chiuvetei lacului de acumulare Răstoliţa şi umplerii acestuia, se va dezvolta turismul de masă în Munţii Călimani Sud, inclusiv în zona Parcului Naţional Călimani. Parcelele u.a. 231-234, U.P. IV. O.S. Răstoliţa, zonă de protecţie integrală a parcului se situează direct pe malul lacului de acumulare.
        Există un mare interes pentru dezvoltarea infrastructurii turistice, cu extinderi de intravilan pentru construirea de pensiuni, restaurante în aval, şi în amonte de baraj.
        Problema Parcului Naţional Călimani va deveni complexă şi de aceea, se impune creşterea numărului personalului de teren pe clina sudică a parcului, la cel puţin 4 rangeri.
        În ceea ce priveşte speciile şi habitatele de interes comunitar, prin proiectul POS Mediu SMIS CSNR 36094, a fost elaborat un document care descrie ameninţările actuale şi potenţiale. Pe baza acestuia, la nivelul siturilor Natura2000 care se suprapun peste limitele Parcului Naţional Călimani, s-au constatat următoarele ameninţări:
        Ameninţări viitoare pentru speciile de lilieci din parc
        A04 Păşunatul
        A04.21 Păşunatul neintensiv
        Ca urmare a supratârlirii, se ajunge la schimbarea compoziţiei vegetaţiei prin proliferarea unor specii de plante nitrofile. Odată cu dispariţia pajiştilor sau a vegetaţiei specifice, dispar zonele de hrănire pentru speciile Myotis myotis şi Myotis bechsteinii.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de lilieci:
        Scăzută-viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată;

        B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei
        B02.02 Curăţarea pădurii; B02.03 Îndepărtarea lăstărişului; B02.04 Îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare
        B07 Activităţi silvice
        Pădurile pot oferi adăposturi şi hrană liliecilor. Majoritatea speciilor de lilieci europeni sunt parţial sau total legaţi de ecosistemele forestiere.
        Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci şi acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în consideraţie.
        Caracteristicile habitatului şi calitatea acestuia este influenţată de biomasa, diversitatea şi distribuţia insectelor.
        Acoperirea cu vegetaţie naturală sau semi-naturală: păduri dense, tufărişuri, arbori izolaţi, petice de pădure şi pajişte, par să afecteze distribuţia fiecărei specii de lilieci şi compoziţia comunităţilor.
        Amenajări forestiere şi tăieri în timpul formării coloniilor de naştere sau de hibernare - unele colonii de Nyctalus noctula din scorburi pot fi formate din mii de indivizi. Dacă este distrusă o astfel de colonie, arborele fiind tăiat de exemplu iarna, poate afecta populaţia locală a speciei.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de lilieci:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        E03 Descărcări
        E03.01 Depozitarea deşeurilor menajere/deşeuri provenite din baze de agrement - turism şi cauciucuri de la utilaje
        Camparea în locuri neautorizate, focul în pădure, zgomotul produs de turişti, au fost semnalate în zona 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer şi reprezintă factori perturbatori pentru speciile de interes comunitar şi naţional. Abandonarea deşeurilor care ajung în apa râurilor, produc poluarea acestora şi pot influenţa compoziţia nevertebratelor acvatice ce reprezintă hrana pentru unele specii de lilieci.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de lilieci:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        H Poluare
        H01 Poluarea apelor de suprafaţă; H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale abandonate - exploatate
        Cariera de sulf şi depozitele de steril încă exercită o presiune asupra speciilor de lilieci, atât din parc cât şi din afara acestuia. Aceasta este reprezentată de poluarea solului, a apelor ce străbat această zonă, cât şi a distrugerii vegetaţiei. Diversitatea chiropterelor este mai scăzută de-a lungul râului Neagra comparativ cu alte zone din parc.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de lilieci:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        Ameninţări viitoare pentru speciile de mamifere, altele decât liliecii
        G01.03 - Vehicule cu motor
        Vehiculele cu motor şi utilajele forestiere produc zgomot, poluare, distrugerea vegetaţiei şi chiar modificarea configuraţiei terenului. Aceste efecte negative au fost observate în zona pârâului Mijlocu şi pârâului Puturosu. Zgomotul produs de motoare determină evitarea acestor zone de către mamifere şi implicit modificarea arealului speciei.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de mamifere:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        H - Poluare
        Cariera de sulf şi depozitele de steril exercită o presiune asupra speciilor de mamifere atât din parc cât şi din afara parcului. Această ameninţare este reprezentată de poluarea solului, a apelor ce străbat această zonă, cât şi a distrugerii vegetaţiei. A fost observată o diversitate specifică mai scăzută în această zonă comparativ cu alte zone din parc. Distrugerea vegetaţiei influenţează în mod direct fauna de mamifere mici.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de mamifere: ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.
        D01.01 - Drumuri, poteci
        Căile forestiere intens circulate de către utilajele de exploatare a materialului lemnos, de căruţe şi muncitori determină: degradarea/distrugerea covorului vegetal, modificarea configuraţiei terenului, reducerea sau fragmentarea suprafeţei habitatului speciei.
        De asemenea, potecile afectează habitatele adiacente prin modificarea configuraţiei terenului, distrugerea vegetaţiei, producând în acelaşi timp şi modificări în lanţul trofic.
        Vegetaţia reprezintă sursa de hrană pentru ierbivore şi rozătoare, acestea la rândul lor constituind sursă de hrană pentru lup, râs şi pisica sălbatică.
        Ursul evită zonele antropizate şi zgomotul. Pe marginea drumurilor forestiere şi potecilor, se găsesc în multe situaţii tufe de afin, zmeur, merişor ce constituie sursă de hrană pentru urs, însă prezenţa potecilor facilitează şi culesul fructelor de către localnici şi turişti.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de mamifere:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        E01.04 - Alte modele de habitare/ locuinţe - Antropizarea
        Camparea în locuri neautorizate, focul în pădure, zgomotul produs de turişti, au fost semnalate în zona 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer şi reprezintă factori perturbatori pentru speciile de mamifere.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de mamifere:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        Dezvoltarea turismului de masă, în zona barajului de acumulare Răstoliţa.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de mamifere:
        Mare - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

        B07 - Activităţi silvice
        Activităţile silvice produc fragmentarea habitatelor speciilor, expunerea unor specii cum este Muscardinus avelanarius, semnalat în zonă, faţă de prădători, modificarea caracteristicilor habitatului.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de mamifere:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        B02.04 - Modificări ale sistemului natural; îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare
        Eliminarea arborilor bătrâni/ uscaţi din parc, reprezintă o problemă indirectă pentru insectivore- Sorex alpinus. Arborii bătrâni şi căzuţi sunt sursă de hrană pentru insectele adulte cât şi pentru diferite stadii de dezvoltare ale acestora, care la rândul lor fac parte din spectrul trofic al insectivorelor. În aceeaşi măsură afectează şi speciile de rozătoare, în special Muscardinus avellanarius, determinând modificarea habitatului speciilor.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor de mamifere:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        E03.02 - Depozitarea deşeurilor industriale
        Deşeurile abandonate, rezultate în urma activităţilor de exploatare forestieră, pot determina modificarea structurii solului sau blocarea cursului apei.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor de mamifere:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        A04.02.05 - Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale
        Deşi păşunatul reprezintă şi o presiune actuală, ameninţarea viitoare/ potenţială o constituie câinii de la stâne. Aceştia pot transmite boli precum parvoviroza canină; se răspândeşte foarte repede şi în cele mai multe cazuri provoacă moartea printre animalele sălbatice.
        Prin vânat, aceştia pot reduce baza trofică pentru lup, râs şi pisică sălbatică.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor de mamifere:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        Ameninţări viitoare pentru speciile de amfibieni şi reptile din parc
        Evaluarea presiunilor actuale asupra speciilor de amfibieni şi reptile:
    - Pentru Salamandra salamandra - distrugerea bălţilor în timpul manipulării materialului lemnos, culegerea de fructe de pădure, plante medicinale şi ciuperci, turism;
    – Pentru Triturus alpestris - secarea naturală a bălţilor în perioada metamorfozei, distrugerea bălţilor în timpul manipulării materialului lemnos;
    – Pentru Triturus montandoni - secarea naturală a bălţilor în perioada metamorfozei, distrugerea bălţilor în timpul manipulării materialului lemnos, turism, culegerea de fructe de pădure;
    – Pentru Bombina variegata - secarea naturală a bălţilor în perioada metamorfozei, distrugerea bălţilor în timpul manipulării materialului lemnos, distrugerea habitatelor de reproducere, lucrări de reamenajare a cursului pâraielor, deteriorarea şi dispariţia în mod natural din cauza secetei a habitatelor specifice acestei specii în toate zonele parcului. Marea majoritate a bălţilor din fosta carieră de sulf, spre exemplu, sunt alimentate din apa provenită de la topirea zăpezilor;
    – Pentru Rana temporaria - secarea naturală a bălţilor în perioada metamorfozei, distrugerea bălţilor în timpul manipulării materialului lemnos;
    – Pentru Vipera berus - distrugerea habitatelor în timpul manipulării materialului lemnos, păşunat, turism, culegerea de fructe de pădure.

        Ameninţări viitoare pentru speciile de peşti din parc
        B02.04 Îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare
        Depozitele de material lemnos pe malul cursurilor de apă, sau chiar în albia cursurilor de apă, pot produce obturări, gâtuiri ale curgerii apelor, mai ales în perioadele de viitură, când apele transportă materiile grosiere care se depun şi formează adevărate bariere în calea deplasării peştilor.
        Asigurarea căilor de deplasare de-a lungul albiei este esenţială pentru o repartizare optimă a adulţilor şi ocuparea habitatelor optime care să le asigure satisfacerea cerinţelor legate de volumul de apă optim, oxigenarea optimă şi mai ales posibilitatea de hrănire optimă.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de peşti:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

        H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale abandonate
        Perimetrul minier din fosta carieră de sulf, manifestă în continuare o presiune asupra apelor de suprafaţă care au bazinul de recepţie în zona carierei. Chiar dacă în prezent mina este închisă, activităţile de exploatare fiind încheiate începând cu anul 1997, zona este puternic afectată de acţiunile întreprinse în urmă cu 30 de ani. În zona fostei cariere se pune problema poluării solului, a apelor ce izvorăsc din această zonă dar şi a distrugerii vegetaţiei pe arii însemnate.
        Depozitele de steril se întind pe aproximativ 180-200 de hectare, porţiune reprezentată de soluri puternic afectate, erodate, poluate, infertile, în mare parte despădurite. Apele care izvorăsc din acest perimetru sunt lipsite de viaţă.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciilor de peşti:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

        J02.06.06 Captări de apă de suprafaţă pentru hidrocentrale
        Din cauza construirii barajului de acumulare în albia Pârâului Mijlocu şi a viitoarelor aducţiuni subterane de ape din afluenţi, coroborat cu variaţia elementelor hidro- meteorologice din zonă, este posibilă o diminuare a debitelor pâraielor din zona sud-vestică a Parcului Naţional Călimani şi deci, un risc foarte mare pentru populaţiile de peşti din această zonă.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor de peşti:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

        L04 - Avalanşe
        Zonele abrupte care prezintă porţiuni întinse despădurite sunt supuse riscului provocării de avalanşe care să ducă la depozitarea unor cantităţi mari de zăpadă în albia cursurilor de apă, ceea ce ar produce pe porţiunea afectată asfixierea peştilor, a puietului sau a icrelor, care sunt depuse în perioada rece a anului.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor de peşti:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        Ameninţări viitoare pentru speciile de nevertebrate din parc
        Specia: Carabus variolosus
        A04.02.05 Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale
        Au fost observate urme de copite, dejecţii, vegetaţie culcată, locuri de adăpare, care indică prezenţa animalelor domestice şi păşunatul atât în zona mlăştinoasă cât şi în cea ripariană. Prezenţa animalelor domestice prin păşunat, tranzit şi adăpat, determină deranjarea habitatului prin: distrugerea florei şi faunei, modificarea microreliefului, alterarea calităţii solului.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        2 B Managementul forestier general
        Distrugerea văilor umede prin apariţia drumurilor create de utilaje forestiere grele. Acestea duc la distrugerea habitatului natural al speciei, adică malurile apelor curgătoare.
        Modificarea structurii vegetaţiei ca urmare a procesului de înrăşinare- aceasta determină acidifierea solului şi în timp, dispariţia speciilor care sunt adaptate la condiţiile ecologice respective.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        B02.02/ B02.04 Curăţarea pădurii/ Îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare
        Se practică această metodă de "igienizare a pădurilor" prin îndepărtarea arborilor deja uscaţi, a trunchiurilor căzute care constituie refugii pentru specie sau care prin descompunere vor forma litiera care constituie şi ea un refugiu.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        B07 Activităţi silvice
        La aproximativ 1,5 km, în amonte de locul în care a fost înregistrată specia, există o exploatare forestieră şi o rampă pentru depozitarea buştenilor care afectează habitatul riparian adiacent situat de-a lungul cursului de apă.
        Activităţile din această zonă determină: modificări ale turbidităţii şi compoziţiei apei; generează fenomene de eroziune care afectează habitatele din aval.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        D01.02 Drumuri, autostrăzi
        Drumuri forestiere bine întreţinute, circulate, mai ales în sezonul estival. Prezenţa căilor de acces determină deranjare habitatelor adiacente sau a celor pe care le traversează prin: micşorarea/fragmentarea suprafeţei habitatului; apariţia proceselor de poluare; distrugerea vegetaţiei; modificarea configuraţiei terenului; facilitează accesul oamenilor, animalelor domestice şi a utilajelor.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        E01.04 Alte modele de habitare/ locuinţe
        Habitatul este afectat datorită prezenţei oamenilor, a mijloacelor de transport şi a animalelor domestice.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        B04 Folosirea biocidelor, hormonilor şi chimicalelor
        Au fost observate capcane pentru monitorizarea speciilor de insecte dăunătoare pădurilor. Folosirea pe scară largă a unor biocide cu selectivitate specifică scăzută poate avea consecinţe negative asupra speciei.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        E03.02 Depozitarea deşeurilor industriale
        Există pericolul ca apele curgătoare să fie poluate prin depozitarea pe malul acestora a deşeurilor rezultate în urma activităţilor de exploatare forestieră.
        Acestea duc la modificarea structurii solului sau la blocarea cursului apei.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        Specia: Rosalia alpina
        B07 Activităţi silvice
        Distrugerea habitatelor caracteristice speciei prin exploatarea resurselor forestiere. Exploatarea forestieră, observată în apropierea locurilor unde a fost semnalată specia, reprezintă un pericol major pentru existenţa acesteia, fiind afectat ciclul biologic al speciei.
        Extragerile de masă lemnoasă efectuate necorespunzător - tehnica de aplicare, extragerea selectivă a exemplarelor/ speciilor valoroase din punct de vedere economic sau ilegal.
        Eliminarea preferenţială a arborilor maturi/ bătrâni de fag, care reprezintă specia preferată a croitorului alpin, determină perturbarea/ întreruperea ciclului biologic al speciei.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        B02.04 Îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare
        Eliminarea arborilor şi arbuştilor morţi sau a celor bătrâni din ecosistemele forestiere. Această practică perturbă ciclul de dezvoltare al speciei care are nevoie pentru dezvoltare de păduri bătrâne/ mature de fag, cu lemn putred şi trunchiuri scorburoase, arbori morţi, uscaţi sau în descompunere, ramuri uscate sau zone uscate pe trunchiurile arborilor maturi.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        B02.01.02 Replantarea pădurii
        Împădurirea cu alte specii decât cele edificatoare pentru habitatele populate de Rosalia alpina.
        Ciclul de dezvoltare al speciei este legat de prezenţa fagului şi foarte rar de existenţa altor specii cu frunze căzătoare: Acer sp., Ulmus sp., Fraxinus sp., Castanea sp., Salix sp., Juglans sp., Tilia sp., Quercus sp., Alnus sp. sau Crataegus sp.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv este semnificativ afectată.

        B04 Folosirea biocidelor, hormonilor şi chimicalelor în pădure
        Au fost observate capcane pentru monitorizarea speciilor de insecte dăunătoare pădurilor. Folosirea unor biocide cu selectivitate specifică scăzută poate avea consecinţe negative asupra populaţiilor de Rosalia alpina prin omorârea a numeroşi indivizi.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        D01.02 Drumuri, autostrăzi
        Extinderea reţelei de căi tehnologice; se observă tendinţa extinderii reţelei de căi prin construirea unor trasee noi, laterale, în vecinătatea zonelor unde a fost identificată specia, ce pornesc de la drumul forestier principal, care urmează cursul apei.
        Acestea afectează habitatul speciei prin: reducerea/ fragmentarea suprafeţei habitatului; distrugerea arborilor; poluare; facilitează accesul oamenilor, animalelor domestice şi al utilajelor în habitatele respective.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        J01.01 Incendii
        Incendiile, provocate sau naturale. Prezenţa şi activităţile muncitorilor forestieri/ sezonieri, a culegătorilor de fructe de pădure şi/sau ciuperci şi a turiştilor pot reprezenta o potenţială sursă de incendii din cauza focurilor deschise lăsate nesupravegheate.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

        Specia: Pholidoptera transsylvanica
        A04.01.02 Păşunatul intensiv al oilor
        Au fost observate urme de copite, dejecţii, specii coprofage de coleoptere, care indică prezenţa turmelor, tranzit şi păşunat.
        Prezenţa animalelor domestice prin păşunat şi tranzit, determină degradarea habitatului prin distrugerea florei şi faunei corelată cu modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului, ceea ce duce la modificarea habitatului speciei şi în consecinţă la regresul numeric sau dispariţia acesteia.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        A04.02.05 Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale
        În valea Ilvei au fost observate urme de copite, dejecţii, vegetaţie culcată care indică trecerea animalelor domestice şi păşunatul.
        Prezenţa animalelor domestice prin păşunat, tranzit, determină deranjarea habitatului prin distrugerea florei şi faunei şi alterarea calităţii solului, ceea ce duce la modificarea habitatului speciei şi în consecinţă la regresul numeric sau dispariţia acesteia.
        În păşunea şi fânaţul din zona Fata Gardului există stâne care, din cauza numărului mare de animale duce la distrugerea florei şi faunei şi în special prin acumularea de nitraţi în sol.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        B07 Activităţi silvice
        Exploatarea forestieră afectează habitatul forestier, zonele de lizieră şi habitatele adiacente, prin tăierea, transportul şi depozitarea arborilor în zonele de lizieră.
        Aceste acţiuni degradează habitatul speciei prin: micşorarea/fragmentarea suprafeţei habitatului; distrugerea vegetaţiei; modificarea configuraţiei terenului; apariţia fenomenelor de eroziune; apariţia poluării.
        Toate modificările afectează supravieţuirea speciei.
        Au fost observate exploatări forestiere sau urme ale acestora în apropierea locurilor unde a fost înregistrată specia.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        C01.04.01 Minerit de suprafaţă
        Zona este afectată de materialul transportat din haldele de steril de către torenţi.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

        D01.02 Drumuri, autostrăzi
        Căile forestiere existente, circulate şi relativ bine întreţinute, folosite pentru: transportul materialului lemnos, al muncitorilor forestieri/ sezonieri, al utilajelor de exploatare a materialului lemnos şi la construirea platformelor de depozitare a buştenilor determină: degradarea/ distrugerea covorului vegetal; modificarea configuraţiei terenului; reducerea/fragmentarea suprafeţei habitatului speciei. Toate modificările afectează supravieţuirea acesteia.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        F04.02 Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure şi altele
        Colectarea fructelor de pădure în timpul sezonului estival determină deranjarea habitatelor limitrofe drumurilor de acces şi a lizierelor. Au fost observate: poluare, distrugerea vegetaţiei, vetre de foc.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        G02.08 Locuri de campare şi zone de parcare pentru rulote
        În zona în care traseul turistic începe urcarea spre Vârful Negoiu Unguresc se află amenajată o zonă de campare; aceasta duce la degradarea covorului vegetal şi la distrugerea tufelor de jneapăn din apropiere care sunt folosite la aprins focul de tabără.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        H05.01 Gunoiul şi deşeurile solide
        Prezenţa utilajelor de exploatare, a rampelor de depozitare a materialului lemnos, a locuinţelor provizorii pentru muncitorii forestieri/sezonieri, apicultori şi turişti determină poluarea şi degradarea solului şi a covorului vegetal şi implicit a habitatelor favorabile speciei de interes comunitar.
        S-au observat în vecinătatea rampelor şi drumurilor forestiere deşeuri solide: resturi lemnoase, bidoane de ulei, anvelope, ambalaje din plastic, sticlă, metal şi carton.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        B04 Folosirea biocidelor, hormonilor şi chimicalelor în pădure
        Au fost observate capcane pentru monitorizarea speciilor de insecte dăunătoare pădurilor. Efectele substanţelor biocide vor fi resimţite şi în zonele de lizieră şi ripariene. Folosirea unor biocide cu selectivitate specifică scăzută poate avea consecinţe negative asupra speciei.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

        J01.01 Incendii
        Incendiile, provocate sau naturale. Prezenţa şi activităţile muncitorilor forestieri/ sezonieri, a apicultorilor şi a turiştilor pot reprezenta o potenţială sursă de incendii datorită focurilor deschise lăsate nesupravegheate. Prezenţa turiştilor care fac picnicuri, vetre de foc, duc la potenţiale incendii dar şi la distrugerea covorului vegetal şi tasarea solului.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

        Ameninţări viitoare pentru speciile de fluturi: Lycaena dispar, Nymphalis vaualbum, Callimorpha quadripunctaria, Leptidea morsei în Parcul Naţional Călimani.
        Specia: Lycaena dispar
        B07 Activităţi silvice - rărituri
        În apropierea habitatului unde s-a identificat specia există exploatare forestieră care afectează şi habitatul riparian adiacent situat de-a lungul cursului de apă.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        D01.02 Drumuri, autostrăzi
        Drumuri forestiere bine întreţinute, circulate, mai ales în sezonul estival. Prezenţa căilor de acces determină: deranjarea habitatelor adiacente, liziera de pădure sau zona ripariană, sau a celor pe care le traversează, micşorarea suprafeţei acestora; apariţia proceselor de: poluare, distrugere a vegetaţiei şi modificare a configuraţiei terenului; facilitează accesul oamenilor, animalelor domestice şi al utilajelor.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        E03.03 Depozitarea materialelor inerte
        Existenţa rampelor de depozitare pentru materialul lemnos, în apropierea locului unde a fost identificată specia de interes comunitar, determină degradarea covorului vegetal şi a habitatelor favorabile.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        H05 Poluarea solului şi deşeurile solide cu excepţia evacuărilor
        Prezenţa utilajelor de exploatare, existenţa rampelor de depozitare pentru materialul lemnos, precum şi a locuinţelor provizorii pentru muncitori, determină poluarea şi degradarea solului şi implicit a covorului vegetal şi al habitatelor favorabile speciei de interes comunitar.
        S-a observat în vecinătatea acestor rampe forestiere, deşeuri solide precum: bidoane de ulei de motor, plastic, camere de cauciuc şi altele.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        A03.02 Cosire/tăiere păşuni. Cosire neintensivă
        Au fost observate suprafeţe mici de păşune cosite, învecinate zonei ripariene.
        În cazul în care se trece la o cosire intensivă habitatul speciei de interes comunitar se restrânge, sursa trofică este redusă, punând în pericol viabilitatea speciei.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

        A04.02.05 Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale
        Au fost observate urme de copite, dejecţii, vegetaţie culcată care indică prezenţa animalelor domestice şi a păşunatului în zona ripariană.
        Prezenţa animalelor domestice prin păşunat şi tranzit, determină degradarea habitatului prin distrugerea structurii vegetale caracteristice.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

        A10.01 Îndepărtarea gardurilor vii, a crângurilor sau a tufărişurilor
        În apropierea zonelor ripariene s-a observat distrugerea tufărişurilor şi a vegetaţiei caracteristice în urma solicitării unui acces mai facil utilajelor de exploatare forestieră.
        Acest fapt duce la deteriorarea habitatului, iar dacă fenomenul persistă, poate determina modificarea configuraţiei vegetale iniţiale.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        B04 Folosirea biocidelor, hormonilor şi chimicalelor în pădure
        Au fost observate capcane pentru monitorizarea speciilor de insecte dăunătoare pădurilor. Folosirea unor biocide cu selectivitate specifică scăzută poate avea consecinţe negative asupra speciilor de interes conservativ.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

        D01.02 Drumuri, autostrăzi; Extinderea reţelei de drumuri
        Se observă tendinţa extinderii reţelei de căi tehnologice, ce pornesc de la drumul forestier principal, care urmează cursul apei, în vecinătatea zonelor ripariene unde a fost identificată specia. Acestea afectează habitatele riverane prin distrugerea vegetaţiei.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

        F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată
        Se construieşte o crescătorie de păstrăvi în aval de locul în care a fost identificată specia, în apropiere de limita parcului. Sunt executate lucrări de captare/acumulare a apei, îndiguirea şi/sau regularizarea albiei, ce pot determina modificări drastice ale zonei ripariene.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        Specia: Nymphalis vaualbum
        B07 Activităţi silvice
        În apropierea habitatului unde s-a identificat specia există exploatare forestieră care afectează şi habitatul riparian adiacent situat de a lungul cursului de apă.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        D01.02 Drumuri, autostrăzi
        Drumuri forestiere bine întreţinute, circulate, mai ales în sezonul estival. Prezenţa căilor de acces determină: deranjarea habitatelor adiacente - liziera de pădure sau riparian-, sau a celor pe care le traversează, micşorarea suprafeţei acestora; apariţia proceselor de: poluare, distrugerea vegetaţiei şi modificarea configuraţiei terenului; facilitează accesul oamenilor, animalelor domestice şi al utilajelor.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        E03.03 Depozitarea materialelor inerte
        Existenta rampelor de depozitare pentru materialul lemnos, în apropierea locului unde a fost identificată specia de interes comunitar, determină degradarea covorului vegetal şi a habitatelor favorabile.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        H05 Poluarea solului şi deşeurile solide cu excepţia evacuărilor
        Prezenţa utilajelor de exploatare, existenţa rampelor de depozitare pentru materialul lemnos, precum şi a locuinţelor provizorii pentru muncitori, determină poluarea şi degradarea solului şi implicit şi a covorului vegetal şi al habitatelor favorabile speciei de interes comunitar. S-au observat în vecinătatea acestor rampe forestiere, deşeuri solide precum: bidoane de ulei de motor, plastic, camere de cauciuc şi altele.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        A10.01 Îndepărtarea gardurilor vii, a crângurilor sau a tufărişurilor
        În apropierea zonelor ripariene, s-a observat distrugerea tufărişurilor şi a vegetaţiei caracteristice ca urmare a solicitărilor pentru un acces mai facil a utilajelor de exploatare forestieră. Acest fapt duce la deteriorarea habitatului, iar dacă fenomenul persistă, poate determina modificarea configuraţiei vegetale iniţiale.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        B04 Folosirea biocidelor, hormonilor şi chimicalelor în pădure
        Au fost observate capcane pentru monitorizarea speciilor de insecte dăunătoare pădurilor. Folosirea unor biocide cu selectivitate specifică scăzută poate avea consecinţe negative asupra speciilor de interes conservativ.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

        D01.02 Drumuri, autostrăzi
        Extinderea reţelei de căi tehnologice, ce pornesc de la drumul forestier principal, care urmează cursul apei, în vecinătatea zonelor ripariene unde a fost identificată specia.
        Acestea afectează habitatele riverane prin distrugerea vegetaţiei.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciei:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

        Speciile: Callimorpha quadripunctaria şi Leptidea morsei
        B07 Activităţi silvice
        În apropierea habitatului unde s-au identificat speciile, există exploatare forestieră care afectează în primul rând zona de lizieră, dar şi habitatul riparian adiacent situat de-a lungul cursului de apă.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        D01.02 Drumuri, autostrăzi
        Drumuri forestiere bine întreţinute, circulate, mai ales în sezonul estival.
        Prezenţa căilor de acces determină: deranjarea habitatelor adiacente - liziera de pădure sau riparian- sau a celor pe care le traversează, reducerea suprafeţei habitatelor de lizieră şi riparian; apariţia proceselor de: poluare, distrugere a vegetaţiei şi modificare a configuraţiei terenului; facilitează accesul oamenilor, animalelor domestice şi al utilajelor.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

        E03.03 Depozitarea materialelor inerte
        Existenţa rampelor de depozitare a materialului lemnos, în apropierea locului unde au fost identificate speciile de interes comunitar, determină degradarea covorului vegetal şi a habitatelor favorabile speciilor.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciilor, în locurile respective, nu este semnificativ afectată.

        H05 Poluarea solului şi deşeurile solide cu excepţia evacuărilor
        Prezenţa utilajelor de exploatare, existenţa rampelor de depozitare pentru materialul lemnos, precum şi a locuinţelor provizorii pentru muncitori, determină poluarea şi degradarea solului şi implicit a covorului vegetal şi a habitatelor favorabile speciilor de interes comunitar.
        S-a observat în vecinătatea acestor rampe forestiere, deşeuri solide precum: bidoane de ulei de motor, plastic, camere de cauciuc şi altele.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciilor, în locurile respective, nu este semnificativ afectată.

        A03.02 Cosire/tăiere păşuni; Cosire neintensivă
        Au fost observate suprafeţe mici de păşune higrofile cosite, învecinate zonei ripariene. În cazul în care se trece la o cosire intensivă, habitatul speciilor de interes comunitar se restrânge, sursa trofică este redusă, punând în pericol viabilitatea acestora.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciilor, în locurile respective, este major afectată.

        A04.02.05 Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale
        Au fost observate urme de copite, dejecţii, vegetaţie culcată care indică prezenţa animalelor domestice şi păşunatului în zona ripariană.
        Prezenţa animalelor domestice necontrolată şi supra-păşunatul determină degradarea habitatului prin distrugerea structurii vegetale caracteristice.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        A10.01 Îndepărtarea gardurilor vii, a crângurilor sau a tufărişurilor
        În apropierea zonelor ripariene, dar şi a celor de lizieră, s-a observat distrugerea tufărişurilor şi a vegetaţiei caracteristice în vederea creării unui acces mai facil utilajelor de exploatare forestieră. Acest fapt duce la deteriorarea habitatului, iar dacă fenomenul persistă, poate determina modificarea structurii vegetale iniţiale.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciilor, în locurile respective, nu este semnificativ afectată.

        B04 Folosirea biocidelor, hormonilor şi chimicalelor în pădure
        Au fost observate capcane pentru monitorizarea speciilor de insecte dăunătoare pădurilor. Folosirea unor biocide cu selectivitate specifică scăzută poate avea consecinţe negative asupra speciilor de interes conservativ.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciilor, în locurile respective, este major afectată.

        D01.02 Drumuri, autostrăzi
        Extinderea reţelei de căi tehnologice ce pornesc de la drumul forestier principal, care urmează cursul apei, în vecinătatea zonelor ripariene şi a lizierelor de pădure, unde au fost identificate speciile.
        Acestea afectează habitatele respective prin distrugerea vegetaţiei.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:
        Ridicată - viabilitatea pe termen lung a speciilor, în locurile respective, este major afectată.

        F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată
        Se construieşte o păstrăvărie în aval de locul în care au fost identificate speciile, în apropiere de limita parcului.
        Sunt executate lucrări de captare/ acumulare a apei, îndiguirea şi/ sau regularizarea albiei, ce pot determina modificări drastice ale zonei ripariene.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra speciilor:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        Ameninţări viitoare pentru speciile de plante din parc
        A04 Păşunatul
        Păşunatul în limitele normale nu este dăunător pentru specii. Suprapăşunatul/Păşunatul intensiv al oilor este dăunător pentru plante deoarece determină dezvoltarea speciilor invazive precum Rumex alpinum şi Veratrum album.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        F04 Luarea/prelevarea de plante terestre, în general
        Plantele în perioada de înflorire constituie o atracţie pentru turişti. Există turişti care culeg plante pentru colecţiile personale sau pentru instituţii precum muzee.
        Aceste plante sunt extrase din mediul natural împreună cu partea subterană ceea ce duce la dispariţia acelui individ.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        F04.02 Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure şi altele asemenea
        Culegerea fructelor de pădure cu piepteni special confecţionaţi duce la deteriorarea indivizilor de Vaccinium sp. care se pot usca ulterior.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        G01 Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative;
        G01.02 - mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate; G01.03 - vehicule cu motor; G02.08 - locuri de campare
        Activităţile de petrecere a timpului liber prin drumeţii în incinta parcului pot exercita o serie de presiuni asupra faunei şi florei prin: zgomote produse, ruperea unor plante, călcarea sau distrugerea unor plante ierboase, rănirea unor arbori, prin scrijelire, aruncarea gunoaielor rezultate de la alimente.
        Alături de ei pot fi întâlniţi uneori câini care sunt lăsaţi liberi şi care pot perturba animalele.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        H Poluare;
        H04 - Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe calea aerului
        H04.03 Alte forme de poluare a aerului
        H05 - Poluarea solului şi deşeurile solide, cu excepţia evacuărilor
        H05.01 - Gunoiul şi deşeurile solide
        H06.01 - Zgomot, poluare fonică
        H06.01.01 - Poluarea fonică cauzată de o sursă neregulată
        Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe calea aerului- sunt reprezentaţi de gazele de eşapament rezultate din arderea combustibililor de la autovehiculele care circulă prin parc. Altă sursă de poluare a aerului atmosferic este fumul rezultat din arderea lemnului acolo unde turiştii/ciobanii fac focul.
        Praful care se ridică de pe drumurile de acces reprezintă o altă sursă de poluare a aerului, cu efecte negative asupra plantelor din zona drumurilor de acces deoarece prin depuneri pot duce la obturarea stomatelor şi perturbarea schimburilor de gaze ale plantelor cu mediul extern.
        Poluarea solului şi deşeurile solide
        Gunoiul şi deşeurile solide - rezultă de la turiştii care nu colectează resturile alimentare, cutiile de conserve, sticlele şi pungile de plastic şi hârtie.
        Acestea sunt lăsate în locurile unde au mâncat, fără a fi colectate şi transportate la cel mai apropiat coş de gunoi.
        Zgomotul, poluarea fonică cauzată de o sursa neregulată- are un impact nesemnificativ asupra plantelor însă pentru animale constituie o presiune care poate determina uneori părăsirea unor cuiburi şi abandonarea lor.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        I02 Specii invazive problematice
        Există zone în care datorită suprapăşunatului apar suprafeţe întinse de Rumex alpinum, Veratrum album sau Deschampsia cespitosa.
        Aceste zone formează asociaţii vegetale diferite de cele care au existat anterior şi pot determina dispariţia habitatului speciilor de plante sau fragmentarea acestuia.
        Puietul de molid avansează uneori în pajişti ceea ce ar putea duce la schimbarea destinaţiei terenului din punct de vedere structural.
        Dacă nu se vor aplica măsuri de îndepărtare a acestor lăstari, habitatul îşi va schimba structura şi funcţia transformându-se dintr-un habitat de pajişte în unul de pădure.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        J - Modificări ale sistemului natural; J0- Focul şi combaterea incendiilor
        În zonele de campare apar vetre de foc ceea ce determină tăierea unor arbori şi arbuşti. De asemenea, 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer reprezintă un punct de atracţie turistică în care au fost observate câteva vetre de foc.
        Nesupravegheate sau nestinse la plecare reprezintă un risc de incendiu.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        M Schimbări globale
        M01.02- Secete şi precipitaţii reduse
        În urma observaţiilor din teren au fost observate zone în care jneapănul, în treimea superioară a lujerilor, prezentau o uşoară uscare dând un aspect roşiatic.
        Este posibil ca acest lucru să fie cauzat de o specie de ciupercă patogenă.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra specie:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        Ameninţări viitoare pentru speciile de briofite
        G01 - Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative
        Au fost observate, în principal, în jurul drumurilor de acces, a traseelor turistice, locurile de campare şi picnic, dar şi lângă 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        H05.01 - Gunoiul şi deşeurile solide
        În locurile unde au avut loc picnicuri şi în principal pe traseele turistice, au fost observate depozite de deşeuri.
        Acestea constituie un factor care poluează mediul, intervin în estetica peisajului.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        A04.01.02- Păşunatul intensiv al oilor
        Păşunatul intensiv duce în timp la omogenizarea habitatului şi la scăderea biodiversităţii afectând covorul vegetal, speciile de briofite fiind afectate atât de schimbarea compoziţiei floristice a habitatului, cât şi de faptul că animalele pot călca speciile de muşchi şi să le afunde în noroi, fără a mai putea să se regenereze.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        Ameninţări viitoare pentru speciile de păsări de importanţă comunitară şi/sau naţională
        G01 - Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative
        Au fost observate, în principal, în jurul drumurilor de acces şi a traseelor turistice locuri de camparea şi picnic.
        Perturbarea fonică în sezonul de cuibărit, poate constitui un factor de stres pentru păsările cuibăritoare, ducând la scăderea fitness-ului acestora, în cazul păsărilor cântătoare din Ordinul Passeriformes, are loc o creştere a intensităţii cântecului, desigur, cu costuri energetice suplimentare.
        Prezenţa fizică a oamenilor în teritoriile de reproducere ale păsărilor, în combinaţie cu perturbarea fonică produsă este percepută de păsări similar cu perceperea prădătorilor, ducând la creşterea nivelului de stres a acestora, creşterea vigilenţei şi în consecinţă, micşorarea ratei de procurare a hranei pentru adulţi şi pui.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        H05.01 - Gunoiul şi deşeurile solide
        În locurile unde au avut loc picnicuri şi în principal pe traseele turistice au fost observate depozite de deşeuri.
        Acestea constituie un factor care poluează mediul, intervin în estetica peisajului şi în primul rând constituie un pericol letal pentru unele specii de păsări şi alte animale care pot consuma aceste ambalaje.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        B02.04 Îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare
        Arborii bătrâni, cu scorburi sunt principalele locuri de cuibărit pentru speciile care îşi construiesc cuiburile în cavităţi. Managementul forestier pretinde îndepărtarea arborilor morţi din pădure pentru a evita eventualele explozii populaţionale ale unor nevertebrate, însă arborii bătrâni, căzuţi la pământ au o importanţă ecologică deosebită fiind mediul în care se dezvoltă numeroase insecte ce constituie sursa de hrană a multor specii de păsări.
        Extragerea unor arbori bătrâni căzuţi la pământ, duce la simplificarea structurii habitatelor şi reducerea ofertei trofice şi de nidificaţie pentru anumite specii.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        A04.01.02 Păşunatul intensiv al oilor
        Păşunatul intensiv duce în timp la omogenizarea habitatului şi scăderea biodiversităţii afectând covorul vegetal, speciile de insecte şi implicit speciile de păsări care se hrănesc cu acestea. Omogenizarea habitatelor duce la limitarea ofertei trofice şi a locurilor de cuibări pentru păsări.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        Pentru diversitatea speciilor de păsări din habitatele forestiere este necesară menţinerea heterogenităţii structurale a pădurilor, atât ca şi compoziţie în specii de arbori, diferite vârste, cât şi în ceea ce priveşte stratificarea pe verticală, deci existenţa straturilor ierbos, arbustiv şi arborescent.

        Ameninţări viitoare pentru habitatele de importanţă comunitară şi/sau naţională
        Habitate forestiere
        91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
        L08 inundaţii şi L05 prăbuşiri de teren, alunecări de teren
        Viiturile sunt un potenţial factor destabilizator care pot afecta integritatea acestui habitat. Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului: Scăzută- viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        91V0 - Păduri dacice de fag de tip Symphyto-Fagion
        9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
        B02.01.02 Replantarea pădurii cu arbori nenativi
        În cuprinsul ariilor naturale protejate sunt arborete în care, integral sau parţial, s-a plantat molid în proporţii mai mari decât cele naturale.
        Efectele negative constau în: reducerea diversităţii genetice şi a stabilităţii ecosistemice, modificarea proprietăţilor solului şi a microclimatului, schimbarea compoziţiei straturilor inferioare ale fitocenozei.
        Acest lucru s-a constatat în teren în anumite arborete în care molidul este concurat puternic de fag, are o vitalitate mai bună, seminţişul este dominat de fag şi s-au întâlnit preexistenţi de fag care indică faptul că în trecut acele arborete erau dominate de această specie.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană
        B07 Alte activităţi silvice
        Planificarea prin amenajament a unor lucrări silviculturale inadecvate structurii şi funcţiilor atribuite arboretelor, cum ar fi tăieri succesive cu perioadă scurtă de regenerare în făgete şi amestecuri de fag cu brad/ molid pluriene, precum şi aplicarea neadecvată a măsurilor de gospodărire, adică efectuarea tăierilor de regenerare în afara sezonului de repaus vegetativ, intensităţi mari ale tăierilor, executarea improprie a lucrărilor de exploatare şi altele.
        Considerăm că neexecutarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor în zona de protecţie integrală a parcului se încadrează de asemenea în această categorie de ameninţări.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        L07 Furtuni, cicloane
        Vânturi puternice, perioade îndelungate de ploi şi căderi de zăpadă abundente care cauzează doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă. Acest lucru se datorează compoziţiei arboretelor, cum ar fi ponderea foarte mare a molidului în compoziţia arboretelor, crearea în trecut de arborete pure de molid prin plantaţii, înrădăcinării superficial trasante a acestei specii, prezenţa solurilor superficiale şi cu mult schelet, a vânturilor puternice şi frecvente, canalizarea vânturilor de joasă altitudine pe principalele văi, neparcurgerea arboretelor cu lucrări de îngrijire şi conducere, şi altele.
        Nu s-au constatat pagube masive în punctele observate ci preponderent doborâturi slabe, izolat moderate însă istoricul zonei, conform informaţiilor din amenajamentele silvice arată că în trecut s-au produs pe suprafeţe extinse, deci există premisele producerii de doborâturi masive şi în viitor.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        K04 - Relaţii interspecifice ale florei
        Atacurile de ipide. Atacă între scoarţă şi lemn provocând distrugerea zonei cambiale ceea ce conduce în final la uscarea arboretului. Atacurile de ipide s-au observat în pădurile de molid sub formă de pâlcuri de arbori/ grupuri, de regulă izolate şi reduse ca suprafaţă- sub 1 ha. Au fost atacaţi cu predilecţie arbori limitrofi parchetelor de doborâturi, arbori răniţi, îmbătrâniţi, devitalizaţi sau cei din arborete rărite.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        J01.01 Incendii
        Producerea de incendii ca urmare a focurilor nesupravegheate.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        M01.02 Secete şi precipitaţii reduse
        În contextul schimbărilor climatice globale, este probabil ca aceste fenomenele de secetă coroborate cu reducerea precipitaţiilor să se manifeste cu frecvenţă sporită pe viitor, în alternanţă cu furtuni foarte puternice, şi căderi masive de precipitaţii- amplificarea fenomenelor extreme. Perioadele de secetă vor favoriza amplificarea atacurilor de ipide.
        Intensitatea localizată a presiunii asupra habitatului:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană
        Acest habitat, putem spune emblematic pentru Parcul Naţional Călimani, a fost identificat în teren în Rezervaţia Ştiinţifică 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra. Valoarea genetică a exemplarelor de zâmbru din cadrul parcului, este argumentată şi prin faptul că, în zona parcului sunt declarate prin Ordinul ministrului nr. 945/2012, două resurse genetice pentru Pinus cembra. Acestea sunt în Ocolul Silvic Lunca Bradului, U.P. I Ilva, u.a. 179A cu o suprafaţă de 5,3 ha şi compoziţie 10MO, diseminat zâmbru şi în Ocolul Silvic Vatra Dornei U.P. V Neagra, u.a. 63A, 63B, 64A, 69A, 70A cu o suprafaţă de 163,10 ha, din care 16,31 ha ocupate de zâmbru, compoziţie 9MO1PIC.
        Pentru ca să se consemneze prezenţa habitatului 9420, proporţia zâmbrului ar trebui să fie, conform indicativelor, de cel puţin 30-40%. La nivel de unitate amenajistică această condiţie nu se îndeplineşte practic în nici una din parcelele 56-60 care alcătuiesc Rezervaţia Ştiinţifică 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra.
        Conform compoziţiilor din amenajamentul silvic ediţia 2010, specia edificatoare Pinus cembra se regăseşte doar în compoziţia arboretelor din parcelele 63B - 20%, 69A - 10%, 70A - 10%.
        În subparcela 69A proporţia zâmbrului în amenajament este de doar 10% dar în urma deplasării în această zonă, s-a apreciat că proporţia zâmbrului este mai mare, între 20-25%.
        În subparcela 64A a fost întâlnit zâmbru, în proporţie de 1/10, deşi amenajamentul o dă ca 10MO. În unele ochiuri de arboret din parcelele 62-70, pe suprafeţe de 0,5 şi pe alocuri chiar şi de un hectar, zâmbrul depăşeşte ca pondere molidul, situaţii în care s-ar putea delimita limite clare între habitatul 9420 şi 9410.
        Proporţia zâmbrului creşte în partea altitudinală superioară a rezervaţiei, unde face tranziţia către tufărişurile cu jneapăn din păşunea alpină Reţitiş şi unde se constituie ca rarişti distincte. Prezenţa seminţişului şi a arborilor tineri de zâmbru indică faptul că regenerarea naturală se produce în bune condiţii, iar perspectivele de viitor pentru această specie sunt favorabile.

        Habitate de pajişti şi tufărişuri
        A04 - Păşunatul
        Păşunatul în limitele normale nu este dăunător pentru habitatele vizate în proiect. Această activitate este întâlnită în limitele Parcului Naţional Călimani în zone precum Reţitiş, 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer, Strunior, Pietrele Roşii etc.
        Păşunatul reprezintă o presiune la nivelul speciilor de plante şi habitate.
        Suprapăşunatul/ Păşunatul intensiv al oilor este dăunător pentru habitate deoarece determină dezvoltarea speciilor invazive precum Rumex alpinum şi Veratrum album.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        F04 Luare/ prelevare de plante terestre, în general
        Plantele în perioada de înflorire constituie o atracţie pentru turişti. Există turişti care culeg plante pentru colecţiile personale sau pentru instituţii precum muzeele.
        Aceste plante sunt extrase din mediul natural împreună cu partea subterană ceea ce duce dispariţia acelui individ.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:
        Scăzută - viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.

        F04.02 Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure, şi altele asemenea
        Culegerea fructelor de pădure cu piepteni special confecţionaţi duce la deteriorarea indivizilor de Vaccinium sp. care se pot usca ulterior.
        Folosirea pieptenilor poate determina degradarea unor porţiuni din habitat.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, este semnificativ afectată

        G01 Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative
        G01.02 Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate
        G01.03 Vehicule cu motor
        G02.08 Locuri de campare
        Activităţile de petrecere a timpului liber prin drumeţii în interiorul parcului pot exercita o serie de presiuni asupra faunei şi florei prin: zgomote produse, ruperea unor plante, călcarea sau distrugerea unor plante ierboase, rănirea unor arbori prin scrijelire, aruncarea gunoaielor rezultate de la pacheţelele de mâncare.
        Alături de ei pot fi întâlniţi uneori câini care sunt lăsaţi liberi şi care pot perturba animalele.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        H - Poluare
        H04 - Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe calea aerului
        H04.03 - Alte forme de poluare a aerului
        H05 - Poluarea solului şi deşeurile solide cu excepţia evacuărilor
        H05.01 - gunoiul şi deşeurile solide
        H06.01 - Zgomot, poluare fonică
        H06.01.01 - Poluarea fonică cauzată de o sursă neregulată
        Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe calea aerului- sunt reprezentaţi de gazele de eşapament rezultate din arderea combustibililor de la autovehiculele care circulă prin parc. Altă sursă de poluare a aerului atmosferic este fumul rezultat din arderea lemnului acolo unde turiştii/ciobanii fac focul. Praful care se ridică de pe drumurile de acces reprezintă o altă sursă de poluare a aerului. Praful are efecte negative asupra plantelor din zona drumurilor de acces deoarece prin depuneri pot duce la obturarea stomatelor şi perturbă schimburile de gaze ale plantelor cu mediul extern.
        Poluarea solului şi deşeurile solide. Gunoiul şi deşeurile solide- rezultă de la turiştii care nu colectează resturile alimentare, cutiile de conserve, sticlele şi pungile de plastic şi hârtie.
        Acestea sunt lăsate în locurile unde au mâncat fără a fi colectate şi transportate la cel mai apropiat coş de gunoi.
        Zgomot, poluare fonică, poluarea fonică cauzată de o sursa neregulată- au un impact nesemnificativ asupra plantelor/ habitatelor însă pentru animale constituie o presiune care poate determina uneori părăsirea unor cuiburi şi abandonarea lor.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        I02 - Specii invazive problematice
        Există zone în care datorită suprapăşunatului apar suprafeţe întinse de Rumex alpinum, Veratrum album sau Deschampsia cespitosa.
        Aceste zone formează asociaţii vegetale diferite de cele care au existat anterior şi pot determina dispariţia habitatului sau fragmentarea acestuia.
        Puietul de molid avansează uneori în pajişti ceea ce ar putea duce la schimbarea destinaţiei terenului din punct de vedere structural.
        Dacă nu se vor aplica măsuri de îndepărtare a acestor lăstari, habitatul îşi va schimba structura şi funcţia transformându-se dintr-un habitat de pajişte în unul de pădure.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        J - Modificări ale sistemului natural; J01- Focul şi combaterea incendiilor
        În zonele de campare apar vetre de foc ceea ce determină tăierea unor arbori şi arbuşti. De asemenea, 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer reprezintă un punct de atracţie turistică în care pot să apară vetre de foc. Nesupravegheate sau nestinse la plecare, reprezintă un risc de incendiu.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

        M Schimbări globale; M01.02 - Secete şi precipitaţii reduse
        În urma vizitelor în teren s-au observat zone în care jneapănul, în treimea superioară a lujerilor, prezentau o uşoară uscare dând un aspect roşiatic.
        S-au verificat cu atenţie acei indivizi, pentru a vedea dacă nu sunt supuşi unor invazii de ipide sau de alte insecte dăunătoare. Făcând o analiză şi eliminând factorii care ar putea determina acest fenomen, s-a ajuns la concluzia că seceta ar fi principalul factor care a provocat uscarea lujerilor.
        Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra habitatului:
        Medie - viabilitatea pe termen lung a habitatului, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

    5.1.3. Evaluarea pentru utilizarea terenurilor şi a resurselor naturale
        Principalele resurse naturale exploatate în Parcul Naţional Călimani sunt următoarele:
        Pădurile: Odată cu retrocedarea succesivă a suprafeţelor de pădure vechilor proprietari, ca urmare a aplicării Legii fondului funciar nr.18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, ale Legii nr. 169/1997 şi a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, s-a creat premiza unei exploatări neraţionale pe aceste suprafeţe, fapt datorat lipsei organizării şi controlului acestei activităţi în sectorul privat. În unele cazuri, aceste aspecte au dus la defrişarea unor importante suprafeţe de pădure, câteva cazuri fiind semnalate chiar în zona Parcului Naţional Călimani.
        În prezent, se preconizează întărirea controlului şi organizarea corespunzătoare a activităţii din silvicultură ca urmare a promovării unui set de măsuri legislative în acest sens, în paralel cu educarea populaţiei. Odată cu constituirea Parcului Naţional Călimani, s-au impus o serie de restricţii privind desfăşurarea activităţilor silvice, în zona ariei protejate. Sunt necesare acordarea de compensaţii atât persoanelor fizice cât şi persoanelor juridice pentru implementarea restricţiile impuse.
        Până la constituirea Parcului Naţional Călimani, recoltarea speciilor de interes cinegetic şi gospodărirea vânatului s-au făcut şi pe suprafaţa parcului.
        În prezent, Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează activităţile cinegetice în Parcul Naţional Călimani şi pe suprafaţa siturilor de importanţă comunitară care se suprapun peste acesta.
        Pentru protejarea speciilor de macrofaună de interes cinegetic se impune delimitarea zonei de vecinătate a parcului, în care activităţile cinegetice sunt de asemenea interzise. În acest scop zona de vecinătate a fost stabilită la 1 km în afara parcului.
        Recoltarea fructelor de pădure şi a ciupercilor s-a făcut din cele mai vechi timpuri de către populaţia locală, fără a periclita în vreun fel răspândirea acestor specii.
        În ultima perioadă, s-a constatat tendinţa de recoltare în scop comercial a acestor resurse, acest mod de exploatare dovedindu-se distructiv pentru echilibrul ecosistemelor şi cauză a apariţiei deşeurilor în parc.
        Păşunile alpine din Călimani, au constituit sursă de hrană pentru turmele de oi aparţinând locuitorilor din comunele învecinate. Astfel, activitatea de oierit a cunoscut o puternică dezvoltare în trecut, fiind renumite comunităţile din sudul şi vestul Călimanului. În prezent, creşterea efectivelor de oi face ca multe din păşunile alpine să se degradeze.
        Descoperirea apelor minerale la sfârşitul secolului al XVIII- lea a constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea Staţiunii balneo-climaterice Vatra Dornei. Salba de izvoare situate la contactul dintre roca vulcanică şi cea metamorfică a fost exploatată prin secţiile de îmbuteliere de la Poiana Negri, Vatra Dornei, Şaru Dornei, Poiana Vinului, Bilbor, Stânceni şi Panaci.

    5.2. Evaluarea din punct de vedere al aspectelor legate de educaţie şi conştientizare publică
        Populaţia locală trebuie să vadă şi să înţeleagă administraţia parcului ca pe un aliat în viaţa ei de zi cu zi, iar parcul, un spaţiu care, odată pus în valoare poate aduce beneficii reale comunităţii. Restricţiile impuse de parc, vor trebui percepute şi înţelese ca elemente care vin să protejeze şi să conserve frumuseţile parcului, ele nefiind de natură să descurajeze sau să dezamăgească proprietarii de terenuri din Călimani.
        Evaluările realizate în urma prezentărilor efectuate în scoli şi în cadrul comunităţii, ne indică faptul că există o percepţie pozitivă în rândul elevilor acestor comunităţi. Pentru asigurarea unor rezultate maxime, s-a procedat la organizarea în Parcul Naţional Călimani a unor excursii Junior Ranger, acţiuni menite să asigure copiilor însuşirea unor noţiuni ecologice elementare şi a unei conduite civilizate în relaţia omului cu mediul înconjurător.
        Activitatea de conştientizare întreprinsă în prezent de Administraţia Parcului Naţional Călimani nu se limitează numai asupra grupurilor de copii din scoli, ea vizează tineretul, cadrele didactice, localnicii, factorii de decizie de la nivel local, judeţean şi naţional, turişti, mass- media de la nivel local şi naţional, administratorii de terenuri şi resurse naturale, organizaţii neguvernamentale, precum şi alţi factori interesaţi.
        Pentru creşterea gradului de conştientizare, informare şi educaţie, administraţia parcului a dispus amplasarea de panouri informative, realizate în limba română, engleză şi maghiară.
        Tot în cadrul activităţilor de conştientizare, s-a procedat la realizarea periodică a unor interviuri pe posturi de radio şi televiziune. Astfel, prin intermediul celor două posturi de radio locale, mediatizarea activităţilor parcului este permanent realizată la nivelul comunităţilor din zonă, prin trecerea în revistă a principalelor realizări obţinute, perspective şi noutăţi. Tot aici, o mai largă abordare a aspectului de conştientizare a fost realizată cu ocazia reportajelor filmate de televiziunile naţionale.
        O altă modalitate de realizare a acţiunilor de conştientizare este cea de prezentare a parcului la centrul de vizitare al acestuia şi în cadrul comunităţilor cu ocazia diferitelor evenimente culturale, sărbătorilor locale, altor manifestări. Evaluările denotă faptul că acesta este şi el un bun prilej de mediatizare a rolului parcului şi a principalelor mecanisme care guvernează ecosistemele din Munţii Călimani. Versiunile prezentate sunt întotdeauna purtătoare de elemente noi, de actualitate şi interes pentru comunităţile respective.
        Evaluările întreprinse în cadrul parcului împreună cu alţi factori locali de răspundere, au pus în evidentă necesitatea desfăşurării unor acţiuni specifice menite a contribui la păstrarea curăţeniei, cu precădere în zona comunităţilor aferente parcului.
        Există trei poteci tematice în parc: poteca tematică 12 Apostoli, care conţine informaţii despre habitatele naturale şi speciile care pot fi întâlnite pe traseu; poteca tematică Cariera de Sulf- prin care este explicată activitatea de minerit din exploatarea de sulf Călimani şi poteca Via Maria Theresia, adresată iubitorilor de istorie dar mai ales iubitorilor de activităţi sportive, poteca găzduind Maratonul şi Ultramaratonul VMT, organizat anual de Asociaţia Tăşuleasa Social. În concluzie, multitudinea provocărilor şi oportunităţilor cu care Parcul Naţional Călimani interacţionează, a determinat canalizarea activităţii de educare şi conştientizare spre următoarele direcţii:
    a. Importanţa ecosistemelor forestiere şi a menţinerii eşantioanelor de păduri naturale. În contextul unei exploatări neraţionale şi iresponsabile a resurselor forestiere, în special din păduri private, cu efecte vizibile în ceea ce priveşte perturbarea echilibrului natural, desemnarea şi conservarea ecosistemelor forestiere în Parcul Naţional Călimani, reprezintă un obiectiv de interes naţional. Demersul de conştientizare trebuie adresat comunităţilor umane din jurul parcului, proprietarilor şi administratorilor de fond forestier, tinerilor prin unităţile de învăţământ;
    b. Exploatarea raţională de către populaţia locală a resurselor nelemnoase cum ar fi fructele de pădure, ciupercile, plantele medicinale. Se urmăreşte stoparea recoltării în cantităţi mari a acestor produse din zonă. Grupurile vizate sunt: instituţiile care deţin şi administrează terenuri şi valorifică drepturile de recoltare a acestor produse, firmele care le procesează şi comercializează, elevi, minoritatea rromă alohtonă;
    c. Promovarea agrotehnologiilor ecologice vizează limitarea folosirii de substanţe şi tehnologii agresive pentru mediu; promovarea produselor biologice şi a tehnologiilor tradiţionale de obţinere a acestora. Se adresează în primul rând agricultorilor din zona limitrofă parcului, asociaţiilor de profil, instituţiilor de formare profesională, autorităţilor administraţiilor publice locale şi chiar celor naţionale;
    d. Gestionarea deşeurilor urmăreşte implicarea autorităţilor administraţiilor publice locale şi a factorilor interesaţi în elaborarea şi implementarea de proiecte care să conducă la eliminarea surselor de poluare şi la colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor existente;
    e. Conservarea tradiţiilor, meşteşugurilor şi arhitecturii tradiţionale va avea ca punct de plecare o evaluare a patrimoniului etnografic existent. În această direcţie se urmăreşte revigorarea activităţilor tradiţionale, promovarea lor turistică;

        În scopul realizării obiectivelor de conştientizare mai sus prezentate, Administraţia Parcului Naţional Călimani colaborează cu grupuri de voluntari, organizaţii non-guvernamentale, factori interesaţi şi promovează proiecte pentru obţinerea finanţărilor complementare.

    5.3. Evaluarea aspectelor legate de comunităţile umane din jurul parcului
        Comunităţile umane limitrofe Parcului Naţional Călimani, prin poziţionarea lor geografică şi evoluţia lor istorică, au avut şi continuă să aibă niveluri şi direcţii de dezvoltare diferite. Munţii Călimani au reprezentat punctul de intersecţie a graniţelor provinciilor româneşti aflate sub stăpâniri diferite. Ardealul, Bucovina şi Moldova s-au dezvoltat diferit, fapt evidenţiat astăzi prin diversitatea tipurilor de proprietate, structura etnică a populaţiilor, natura ocupaţiilor, substratul culturii tradiţionale româneşti fiind în esenţă, acelaşi.
        În momentul de faţă, evaluând activităţile şi ocupaţiile populaţiilor din jurul parcului, evidenţiem faptul că în toate comunele, agricultura este ocupaţia de bază în forma gospodăriilor individuale. Dacă în trecutul nu foarte îndepărtat, în zona Dornelor mineritul ocupa o pondere destul de importantă în rândul activităţilor economice, în prezent, prin restructurarea sectorului minier s-au închis toate şantierele miniere, populaţia revenind la vechile activităţi tradiţionale. Exploatarea lemnului şi prelucrarea primară a acestuia au constituit din vechi timpuri o ocupaţie cu o evoluţie oarecum constantă. Legat de acestea s-a creat o tradiţie a activităţilor silvice. O certă şi promiţătoare dezvoltare se înregistrează în zona Dornelor în sectorul activităţilor turistice. Numeroase iniţiative private au condus la înfiinţarea de pensiuni turistice.
        Comunităţile bistriţene şi-au păstrat în esenţă specificul şi natura activităţilor din trecut. În baza faptului că posibilităţile de trai ale acestei zone au fost dintotdeauna ceva mai dificile, terenul fiind adeseori accidentat şi impropriu altor activităţi, exploatarea lemnului continuă să rămână o importantă sursă de câştig.
        Pentru comunităţile situate de-a lungul Defileului Mureşului, activităţile principale sunt reduse la munca în agricultură şi creşterea animalelor, variante diferite fiind cariera de piatră şi îmbutelierea apelor minerale de pe raza comunelor Stânceni şi Bilbor, şi prelucrarea laptelui din comuna Ideciu de Jos. Procesarea primară a lemnului este o importantă sursă de câştig pentru majoritatea gospodăriilor de aici, context în care şi rolul activităţilor silvice în această zonă devine foarte important în ceea ce priveşte reîmpădurirea suprafeţelor şi îngrijirea arboretelor. Presiunea acestei activităţi asupra parcului este de nivel redus, tăierile efectuându-se mai mult în zona locală a comunităţilor.
        Ca şi interacţiune a comunităţilor mureşene cu Parcul Naţional Călimani activitatea de turism capătă o bună valenţă de dezvoltare în baza numeroaselor căi de acces către parc, a dezvoltării unor noi pensiuni turistice, în prezent zona fiind mai mult de tranzit.
        Oraşul Topliţa situat în partea harghiteană a parcului, este comunitatea cea mai relevantă a acestuia. Deţine o bază turistică tradiţională fiind situată în apropierea vechii staţiuni montane Borsec. Populaţia este cuprinsă în sfera diverselor activităţi orăşeneşti, cum ar fi: comerţ, mică industrie uşoară, în sectorul serviciilor de stat, turism, componenta industrială fiind dominată de exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului.
        Structura populaţiei prezintă o componentă mai diversificată în zona Mureşului, aici regăsindu-se pe lângă români, şi maghiari, saşi, rromi, care sunt cu mult reduşi ca număr în comunităţile sucevene şi bistriţene. Implicit şi religia acestor comunităţi prezintă o varietate diferită de la o zonă la alta. Religia ortodoxă este majoritară în toate comunităţile evaluate, procente mici de catolici, protestanţi, evanghelici, adventişti, regăsindu-se în zona mureşeană, bistriţeană şi harghiteană a parcului.

    5.4. Evaluarea patrimoniului cultural
        Patrimoniul cultural al zonelor ce definesc comunităţile parcului cuprinde elemente deosebite, care prin valoarea lor conferă un grad sporit de interes şi atracţie a zonei. Cele mai importante elementele se referă la aspectul arhitectural al construcţiilor, la partea de obiceiuri şi tradiţii legate de unele activităţi din vechime.
        Astfel, în ceea ce priveşte tradiţia arhitecturii locale, elemente specifice se pot regăsi azi în cadrul unor locuinţe din mediul rural din jurul Călimanilor. O stilistică aparte o prezintă şi construcţiile ce ţin de patrimoniul oraşului Vatra Dornei: baza veche de tratament balnear, primăria, cazinoul, gara Vatra Dornei Băi, templul de rit mozaic, hotelurile Carol, Maestro şi Cembra, Izvorul Santinelă din parcul oraşului, toate elemente păstrate încă din timpul Imperiului Austro-Ungar. De asemenea, doar în perimetrul zonei Dornelor se întâlneşte foişorul de tip arhaic sau şoprul, un tip constructiv aparte al caselor, ce aparţine fondului străvechi al arhitecturii populare bucovinene - Camilar, 2013.
        O mai bună înţelegere a zonei, a istoricului şi obiceiurilor acesteia, o prezintă muzeele din cadrul comunităţilor parcului. Acestea reprezintă una din principalele atracţii ale zonelor. Ele sunt: Muzeul Etnografic Deda, Muzeul Satului din Idicel- Pădure şi Muzeul din Săcalu de Pădure, ambele aparţinând comunei Brâncoveneşti, Casa Etnos - muzeu viu cu activităţi pastorale în comuna Şieuţ, muzeul literar al doctorului Teodor Tancu- singurul muzeu particular de acest gen din ţară, în comuna Monor, Muzeul Istoriei Grănicereşti din Călimani în oraşul Năsăud, două muzee în Topliţa - Muzeul Etnografic din vechiul castel Urmatzi şi Muzeul Mânăstirii Sf. Ilie, alte două muzee în Vatra Dornei - Muzeul Etnografic şi Muzeul Ştiinţelor Naturale.
        O altă componentă a patrimoniului cultural ce individualizează ţinuturile din jurul Călimanului o reprezintă bisericile şi aşezămintele monahale. Amintim aici existenţa în imediata vecinătate a parcului a două astfel de lăcaşe, realizate recent. Unul se află la baza vârfului Lucaciu - Schitul 12 Apostoli, celălalt în vecinătatea comunei Panaci- Schitul Piatra-Tăieturii. De asemenea majoritatea pietrelor de moară folosite în cadrul morilor de apă din Bucovina, erau confecţionate în Munţii Călimani - Camilar, 2013.
        Importante aspecte ale istoriei, culturii şi tradiţiilor locale ale parcului sunt de asemenea evidenţiate prin consemnări în monografii ale zonelor învecinate parcului: Deda, Colibiţa, Şaru Dornei, Panaci, precum şi celelalte.
        Tradiţiile din zona comunităţilor aferente Parcului Naţional Călimani sunt reflectate periodic prin evenimente precum: Zilele Asociaţiei Văii Superioare a Mureşului şi Târgul Rusaliilor din comuna Deda, Târgul Băilor din comuna Ideciu de Jos, Târgul Cireşelor, Festivalul Datinilor şi Obiceiurilor Populare din comuna Brâncoveneşti, Festivalul Obiceiurilor şi Tradiţiilor Locale din comuna Aluniş, Ziua Muncitorului Forestier din comuna Răstoliţa, Alaiul de pe Munţii Bârgăului din comuna Tiha Bârgăului, Regele Brazilor din comuna Prundul Bârgăului, Coborâtul oilor din Călimani în comuna Şieuţ, Zilele Monorului din comuna Monor, Festivalul Cântecului, Jocului şi Portului pe valea Şieului din comuna Şieu, Festivalul Bujorului de Munte din comuna Şaru Dornei, Festivalul Fructelor de Pădure din comuna Coşna, şi altele.

    5.5. Evaluarea potenţialului turistic şi de recreere
        Parcul Naţional Călimani beneficiază de un context natural deosebit, datorat reliefului vulcanic al masivului Călimani, cel mai reprezentativ din România. Izolarea acestuia faţă de zonele urbane aglomerate a contribuit la conservarea vieţii sălbatice şi a peisajelor nealterate. Masivele împădurite întinse şi pajiştile alpine şi subalpine au susţinut o biodiversitate ridicată. Astfel, animale precum lupul, ursul, râsul, pisica sălbatică, specii cu areal restrâns în Europa, au găsit în Munţii Călimani un mediu optim pentru creştere şi perpetuare. Speciile de păsări, deosebit de interesante, pot constitui o atracţie pentru iubitorii de natură, alături de peisajele de neuitat. Grija crescândă a publicului în direcţia protejării naturii şi mediului înconjurător, se concretizează şi în cererea de programe turistice cu experienţe în natură, cunoaşterea şi interpretarea acesteia.
        Din punct de vedere turistic, Parcul Naţional Călimani este legat de destinaţii consacrate: Bucovina, staţiunile Vatra Dornei, Bradul- Topliţa şi Borsec. Acesta vine să întregească paleta oportunităţilor turistice pe care zona le oferă. Infrastructura de primire şi servicii deja existentă, dezvoltată în special în zona Dornelor şi în Defileul Mureşului, ospitalitatea localnicilor, conservarea vechilor tradiţii şi meşteşuguri, sunt doar câteva atuuri pentru includerea parcului în circuitul turistic.
        Analiza potenţialului turistic al parcului trebuie să ţină seama şi de o serie de aspecte negative, a căror cunoaştere şi gestionare pot conduce la minimalizarea impactului lor. Imaginea dezolantă a vechii exploatări miniere este îmbunătăţită prin implementarea proiectului de reconstrucţie ecologică, iar cariera a devenit un punct de atracţie fiind până la urmă o secţiune printr-un con vulcanic, o lecţie de geologie pentru studenţi, cercetători şi amatori.
        Gestionarea defectuoasă a deşeurilor din zona localităţilor limitrofe parcului are drept rezultat un aspect neîngrijit şi dezagreabil, acest aspect fiind sesizat şi amendat de către turişti.
        Din cauza numeroaselor puncte de acces, monitorizarea turiştilor din Călimani este foarte greu de realizat. După estimările realizate prin sondaje, se pare că la nivelul anului 2005 numărul acestora era la 1000. Aprecierile se bazează pe datele culese de personalul de teren al parcului, cu ocazia întâlnirii grupurilor de turişti pe raza: 2.710 Rezervaţiei 12 Apostoli şi 2.480 Rezervaţiei Lacul Iezer şi din singurul punct de control situat la intrarea în fosta exploatare de sulf.
        În prezent, accesul în parc se face pe traseele turistice agreate de Administraţia Parcului Naţional Călimani.
        Evaluările efectuate denotă faptul că majoritatea turiştilor preferă accesul pe drumul asfaltat Vatra Dornei-Gura Haitii-Călimani, şi pe drumul de pe Valea Lomaşului dinspre Topliţa.
        Prima acţiune de amploare care a vizat amenajarea traseelor turistice a fost Asaltul Carpaţilor, finalizată în 1977. Din acest moment, întreţinerea şi marcarea traseelor s-a făcut datorită iniţiativelor locale ale diferitelor unităţi şcolare, serviciilor Salvamont şi în zona Mureşului, a organizaţiei Perpetuum mobile, iar în ultima perioadă, prin intermediul serviciilor Salvamont Suceava, Mureş. Harghita şi Bistriţa-Năsăud, cu sprijinul Administraţiei Parcului Naţional Călimani. Se impune deschiderea de noi trasee pe baza unor analize atente în teren, spre noi obiective de importanţă turistică - Cascada Tihu şi Duruitoarea.
        Întrucât sunt trasee turistice mai lungi de o zi, este necesară amenajarea locurilor de campare. Până la constituirea parcului, camparea s-a făcut la întâmplare, existând pretutindeni numeroase vetre de foc şi urme lăsate de trecerea turiştilor.
        Prin Regulamentul parcului, s-a impus camparea numai în anumite locuri, iar aprinderea focului s-a interzis cu excepţia vetrelor special amenajate şi administrate de către un responsabil autorizat. Restrângerea zonelor de campare la punctele acceptate de administraţia parcului obligă la executarea unor amenajări corespunzătoare.
        Traseele preferate de turişti vizează 2.710 Rezervaţia 12 Apostoli, 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer, precum şi creasta calderei vulcanice a Munţilor Călimani.
        Principalele trasee se referă la drumurile de creastă ale calderei din Călimani, cele prin 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer şi 2.710 Rezervaţia 12 Apostoli.
        Analiza grupurilor de turişti ne indică faptul că majoritatea acestora provin din ţări precum Cehia şi Polonia, dar şi Germania, Ungaria şi România. Ei sosesc de obicei în grupuri restrânse, de la două până la opt persoane, deţin dotări corespunzătoare şi au o atitudine civilizată.
        Analiza modului de promovare a ofertei turistice zonale, ne indică faptul că aceasta este foarte slab susţinută.
        Promovarea se realizează în special la nivelul celor două mari hoteluri, Bradu şi Călimani, a structurilor de cazare mai importante.
        Astfel, în contextul general al serviciilor turistice ale zonei, Administraţia Parcului a iniţiat o serie de programe turistice atractive şi unice prin conţinut. Este vorba de pachetele de turism ecvestru, desfăşurate pe o perioadă de 1-6 zile, taberele Junior Ranger şi expediţiile de observare a naturii, expediţii gen foto-safari.
        Programele de echitaţie: întrucât relieful montan din Călimani se pretează excelent activităţilor de turism ecvestru, Administraţia Parcului Naţional Călimani a identificat o serie de trasee montane destinate acestor activităţi.
        Excursiile Junior Ranger, menite a induce în rândul copiilor noţiuni de cultură ecologică şi conduită montană, reprezintă un alt element de noutate destinat activităţilor de educaţie.
        Expediţiile foto- safari reprezintă un alt element de noutate în sfera serviciilor turistice ale zonei, ele vin în întâmpinarea unei cereri extrem de ridicate pe piaţa de profil.
        Atracţiile acestor expediţii sunt: observarea rotitului la cocoş de munte, boncănitului la cerb, identificarea multitudinii de specii floristice şi a spectacolului oferit de înflorirea smirdarului.
        Pentru elaborarea Strategiei de vizitare a parcului Administraţia parcului a organizat în colaborare cu Asociaţia de Ecoturism din România şi Programul American de Asistenţă pentru Dezvoltare în România, un seminar la care au participat principalii actori din sfera serviciilor turistice şi a fost elaborată Strategia de vizitare a parcului.

    5.6. Situaţia actuală a managementului parcului
        Administraţia Parcului Naţional Călimani deţine, datorită finanţărilor obţinute, o bază materială conţinând echipamente de birou şi de calcul pentru o bună desfăşurare a activităţilor. Dotarea administraţiei necesită îmbunătăţiri, în special mijloace de transport şi comunicare, echipament de teren şi pentru întreţinerea infrastructurii de informare.
        Administraţia beneficiază de studii efectuate în Călimani, de cercetători în diverse domenii, dar informaţia conţinută trebuie structurată pentru a putea fi folosită cât mai eficient.
        O suprafaţă semnificativă a pădurilor din parc este strict protejată prin amenajamentele silvice, restul pădurilor fiind gospodărite în regim silvic, cu promovarea pe scară largă a regenerării naturale.
        În parc, în special în zona alpină, există suprafeţe greu accesibile, care s-au păstrat intacte datorită imposibilităţii accesului pentru majoritatea turiştilor. Cu toate acestea, Călimanul are un ridicat potenţial turistic, care poate fi exploatat în mod durabil, în beneficiul tuturor factorilor interesaţi din zonă.
        Pe lângă traseele turistice, există şi infrastructura proprie a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, în special drumuri forestiere, precum şi cea a ariei naturale protejate: centru de vizitare, puncte de informare şi locuri de campare.
        Administraţia beneficiază de suportul organizaţiilor neguvernamentale cu specific de mediu care acţionează în zonă, de cel al instituţiilor descentralizate ale statului din domeniul protecţiei mediului, precum şi de cel al autorităţilor administraţiilor publice locale.
        Organizaţia de mediu cea mai activă din regiune este Asociaţia Tăşuleasa Social, cu care administraţia parcului colaborează în implementarea de proiecte având tematică educarea publicului larg pentru protecţia patrimoniului natural.
        Acest partener a derulat proiectul POS Mediu SMIS CSNR 36094 Îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din Parcul Naţional Călimani, prin care au fost realizate activităţi pentru conservarea speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi elaborarea acestui Plan de management.
        Prin înfiinţarea administraţiei parcului şi promovarea acestuia mai ales pe plan internaţional, se speră că beneficiile obţinute în special de pe urma ecoturismului să ducă la o îmbunătăţire a situaţiei economice a populaţiei din zonă, la păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor, precum şi la păstrarea unui nivel durabil al exploatării resurselor naturale din parc.

    6. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
        Scopul managementului Parcului Naţional Călimani îl constituie îmbinarea armonioasă a conservării patrimoniului natural, cu exploatarea şi valorificarea durabilă a resurselor, păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor, în beneficiul comunităţilor umane din jurul parcului şi a publicului larg.
        Domeniile şi obiectivele de management:
        Domeniul: Managementul biodiversităţii - A
        Obiectiv: Conservarea biodiversităţii şi peisajului la standarde ridicate printr-o monitorizare adecvată, permiţând studierea factorilor care le ameninţă, a dinamicii şi structurii acestora.

        Domeniul: Educaţie, conştientizare şi comunicare - B
        Obiectiv: Conştientizarea şi educarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru înţelegerea importanţei conservării naturii şi pentru a obţine sprijin în vederea realizării obiectivelor Parcului.

        Domeniul: Susţinerea comunităţilor, patrimoniului cultural şi a economiei locale - C
        Obiectiv I: Încurajarea comunităţilor locale în dezvoltarea unor activităţi economice prietenoase faţă de natură în afara Parcului Naţional Călimani, şi prin utilizarea durabilă a resurselor să le aducă beneficii şi să contribuie la reducerea presiunii asupra resurselor din parc.
        Obiectiv II: Promovarea împreună cu comunităţile locale a valorilor culturale şi tradiţionale.

        Domeniul: Managementul recreerii şi al vizitatorilor - D
        Obiectiv: Utilizarea durabilă a resurselor turistice în folosul parcului prin dezvoltarea de programe specifice.

        Domeniul: Administrarea şi managementul efectiv al parcului - E
        Obiectiv: Gospodărirea parcului va asigura resursele umane, financiare şi fizice necesare atingerii obiectivelor Planului de management, obţinând în acelaşi timp recunoaşterea locală, naţională şi internaţională.

        Starea actuală de conservare
        Parcul Naţional Călimani are regim de arie protejată cu scop de protecţie şi conservare a unor elemente naturale cu valoare deosebită, cu posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative şi turistice. Starea de conservare este în general bună.
        Fondul forestier este administrat conform amenajamentelor silvice iar zonarea funcţională permite conservarea arboretelor de pe suprafaţa parcului.
        Nu există studii actualizate pentru a se cunoaşte valoarea impactului asupra pajiştilor. Lucrările de îmbunătăţire a calităţii păşunilor efectuate până în anii 90, prin amendare pentru ameliorarea pH-ului, au condus la o serie de transformări ale covorului vegetal în anumite zone. În perimetrul minier nu se mai execută lucrări cu specific minier, vegetaţia instalându-se treptat. S-a demarat o acţiune de monitorizare a colonizării cu vegetaţie pe halde şi în carieră. În ceea ce priveşte speciile şi habitatele de interes comunitar, prin proiectele POS Mediu SMIS CSNR 1265 şi 36094, a fost evaluată starea lor de conservare.
        Mai multe detalii privind starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar pot fi găsite în documentul "Evaluarea stării actuale de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din Parcul Naţional Călimani".
        Starea de conservare a speciilor de importanţă comunitară - altele decât păsări - din Parcul Naţional Călimani este prezentată în tabelul nr. 8.
        Tabel nr. 8 - Starea de conservare a speciilor de importanţă comunitară- altele decât păsări - din Parcul Naţional Călimani


┌───────────────┬──────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┐
│               │Anexa din │            │            │              │            │
│               │Directiva │            │            │              │            │
│               │Habitate  │Starea de   │Starea de   │Starea de     │            │
│               │şi        │conservare  │conservare  │conservare din│Evaluarea   │
│SPECIA         │Ordonanţa │din punct de│din punct de│punct de      │globală a   │
│               │de urgenţă│vedere al   │vedere al   │vedere al     │stării de   │
│               │a         │populaţiei  │habitatului │perspectivelor│conservare  │
│               │Guvernului│speciei     │specie      │speciei       │            │
│               │nr. 57/   │            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┴──────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de mamifere                                                              │
├───────────────┬──────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │            │            │              │            │
│Barbastella    │Habitate, │X-          │FV-         │FV- favorabilă│X-          │
│barbastellus   │Anexa III │necunoscută │favorabilă  │              │necunoscută │
│               │OUG 57 din│            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │            │            │              │            │
│Myotis blythii │Habitate, │X-          │FV-         │FV- favorabilă│X-          │
│               │Anexa III │necunoscută │favorabilă  │              │necunoscută │
│               │OUG 57 din│            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │            │            │              │            │
│Myotis myotis  │Habitate, │X-          │FV-         │FV- favorabilă│X-          │
│               │Anexa III │necunoscută │favorabilă  │              │necunoscută │
│               │OUG 57 din│            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │X-          │FV-         │              │X-          │
│* Caniş lupus  │Habitate, │necunoscută │favorabilă  │FV- favorabilă│necunoscută │
│               │Anexa III,│            │            │              │            │
│               │4 A OUG 57│            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │X-          │FV-         │              │X-          │
│* Ursus arctos │Habitate, │necunoscută │favorabilă  │FV- favorabilă│necunoscută │
│               │Anexa III,│            │            │              │            │
│               │4 A OUG57 │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │X-          │FV-         │              │X-          │
│Lynx lynx      │Habitate, │necunoscută │favorabilă  │FV- favorabilă│necunoscută │
│               │Anexa III │            │            │              │            │
│               │OUG57     │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │            │UI -        │              │            │
│Lutra lutra    │Habitate, │X-          │nefavorabilă│FV- favorabilă│X-          │
│               │Anexa III,│necunoscută │- inadecvată│              │necunoscută │
│               │4 A OUG57 │            │            │              │            │
│               │din 2007  │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│Felis          │Anexa 4 A │X-          │FV-         │              │X-          │
│silvestris     │OUG 57 din│necunoscută │favorabilă  │FV- favorabilă│necunoscută │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│Muscardinus    │Anexa 4 A │X-          │FV-         │              │X-          │
│avellanarius   │OUG 57 din│necunoscută │favorabilă  │FV- favorabilă│necunoscută │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┴──────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de amfibieni şi reptile                                                  │
├───────────────┬──────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │UI -        │UI -        │UI -          │Ul-         │
│Bombina        │Habitate, │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│variegata      │Anexa III,│- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│               │4 A OUG 57│            │            │              │            │
│               │din 2007  │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │UI -        │UI -        │UI -          │Ul-         │
│Triturus       │Habitate, │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│montandoni     │Anexa III,│- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│               │4 A OUG 57│            │            │              │            │
│               │din 2007  │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│Triturus       │Anexa 4 B │UI -        │UI -        │UI -          │Ul-         │
│alpestris      │OUG 57 din│nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│alpestris      │2007      │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│Salamandra     │Anexa 4 B │UI -        │UI -        │              │Ul-         │
│salamandra     │OUG 57 din│nefavorabilă│nefavorabilă│FV- favorabilă│nefavorabilă│
│               │2007      │- inadecvată│- inadecvată│              │- inadecvată│
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa 4 A │FV-         │X-          │              │X-          │
│Lacerta agilis │OUG 57 din│favorabilă  │necunoscută │FV- favorabilă│necunoscută │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa 4 B │UI -        │FV-         │UI -          │Ul-         │
│Vipera berus   │OUG 57 din│nefavorabilă│favorabilă  │nefavorabilă -│nefavorabilă│
│               │2007      │- inadecvată│            │inadecvată    │- inadecvată│
├───────────────┴──────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de peşti                                                                 │
├───────────────┬──────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │UI -        │UI -        │UI -          │Ul-         │
│Cottus gobio   │Habitate, │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│               │Anexa III │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│               │OUG 57 din│            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┴──────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de nevertebrate                                                          │
├───────────────┬──────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │UI -        │UI -        │UI -          │Ul-         │
│*Nymphalis     │Habitate, │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│vaualbum       │Anexa III │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│               │OUG 57 din│            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │UI -        │UI -        │UI -          │Ul-         │
│Lycaena dispar │Habitate, │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│               │Anexa III │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│               │OUG 57 din│            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │UI -        │UI -        │UI -          │Ul-         │
│*Callimorpha   │Habitate, │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│quadripunctaria│Anexa III │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│               │OUG 57 din│            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │UI -        │UI -        │UI -          │Ul-         │
│Pholidoptera   │Habitate, │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│transsylvanica │Anexa III │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│               │OUG 57 din│            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │UI -        │UI -        │UI -          │Ul-         │
│*Rosalia alpina│Habitate, │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│               │Anexa III │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│               │OUG 57 din│            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │UI -        │UI -        │UI -          │Ul-         │
│Carabus        │Habitate, │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│variolosus     │Anexa III │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│               │OUG 57 din│            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │UI -        │UI -        │UI -          │Ul-         │
│Leptidea morsei│Habitate, │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│               │Anexa III │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│               │OUG 57 din│            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┴──────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de plante                                                                │
├───────────────┬──────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │            │            │              │            │
│Meesia         │Habitate, │FV -        │FV -        │FV -          │FV -        │
│longiseta      │Anexa III,│favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă  │
│               │4A OUG 57/│            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│               │Anexa II  │            │            │              │            │
│               │Directiva │            │            │              │            │
│* Campanii la  │Habitate, │FV -        │FV -        │FV -          │FV -        │
│serrata        │Anexa III,│favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă  │
│               │4A OUG 57/│            │            │              │            │
│               │2007      │            │            │              │            │
├───────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│Vaccinium      │Anexa 4 B │FV -        │FV -        │FV -          │FV -        │
│uliginosum     │OUG 57 din│favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă  │
│               │2007      │            │            │              │            │
└───────────────┴──────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┘

Pentru speciile de păsări, starea de conservare este prezentată în tabelul nr. 9.
Tabel nr. 9 - Starea de conservare a păsărilor de importanţă comunitară din Parcul Naţional Călimani


┌──────────────┬──────────┬──────────┬───────────┬──────────────┬──────────┐
│              │Anexa     │          │           │              │          │
│              │Directivei│Starea de │Starea de  │Starea de     │          │
│              │Păsări şi │conservare│conservare │conservare din│Evaluarea │
│Denumirea     │Ordonanţa │din punct │din punct  │punct de      │globală a │
│ştiinţifică   │de urgenţă│de vedere │de vedere  │vedere al     │stării de │
│              │a         │al        │al         │perspectivelor│conservare│
│              │Guvernului│populaţiei│habitatului│speciei       │          │
│              │nr. 57/   │speciei   │speciei    │              │          │
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│              │Anexa I   │          │           │              │          │
│Aquila        │Păsări,   │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│pomarina      │Anexa 3   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │OUG 57/   │          │           │              │          │
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│              │Anexa I   │          │           │              │          │
│Tetrao        │Păsări,   │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│urogallus     │Anexa 3   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │OUG 57/   │          │           │              │          │
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│              │Anexa I   │          │           │              │          │
│              │Păsări,   │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│Alcedo atthis │Anexa 3   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │OUG 57/   │          │           │              │          │
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│              │Anexa I   │          │           │              │          │
│Dryocopus     │Păsări,   │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│martius       │Anexa 3   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │OUG 57/   │          │           │              │          │
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│              │Anexa I   │          │           │              │          │
│Picoides      │Păsări,   │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│tridactylus   │Anexa 3   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │OUG 57/   │          │           │              │          │
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│Falco         │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│tinnunculus   │OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│              │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│Athene noctua │OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│Motacilla     │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│cinerea       │OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│              │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│Motacilla alba│OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│Cinclus       │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│cinclus       │OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│Prunella      │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│collaris      │OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│Prunella      │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│modularis     │OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│Erithacus     │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│rubecula      │OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│Phoenicurus   │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│ochrurus      │OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│Phylloscopus  │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│collybita     │OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│Aegithalos    │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│caudatus      │OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│Nucifraga     │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│caryocatactes │OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│              │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│Corvus corax  │OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│Carduelis     │Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│spinus        │OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────────┼──────────┤
│Coccothraustes│Anexa 4B  │FV -      │FV -       │FV -          │FV -      │
│coccothraustes│OUG 57/   │favorabilă│favorabilă │favorabilă    │favorabilă│
│              │2007      │          │           │              │          │
└──────────────┴──────────┴──────────┴───────────┴──────────────┴──────────┘

Pentru habitatele de interes comunitar, starea de conservare se prezintă în tabelul nr. 10.
Tabel nr. 10 - Starea de conservare a habitatelor de importanţă comunitară din Parcul Naţional Călimani


┌────────────┬──────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┐
│            │          │            │Starea de   │              │            │
│            │          │            │conservare  │              │            │
│            │          │            │din punct de│Starea de     │            │
│            │Anexa     │Starea de   │vedere al   │conservare din│Evaluarea   │
│Denumirea şi│Directivei│conservare  │punct de    │punct de      │globală     │
│codul Natura│Habitate  │din punct de│vedere al   │vedere al     │stării de   │
│2000        │şi OUG 57/│vedere al   │structurii  │perspectivelor│conservare  │
│            │2007      │suprafeţei  │şi          │speciei       │            │
│            │          │            │funcţiilor  │              │            │
│            │          │            │sale        │              │            │
│            │          │            │specifice   │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│            │Anexa I   │            │            │              │            │
│4060        │Directiva │            │            │              │            │
│Tufărişuri  │Habitate/ │FV -        │FV -        │FV -          │FV -        │
│alpine şi   │Anexa II  │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă  │
│boreale     │OUG 57/   │            │            │              │            │
│            │2007      │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│4070 *      │Anexa I   │            │            │              │            │
│Tufărişuri  │Directiva │            │            │              │            │
│cu          │Habitate/ │FV -        │FV -        │FV -          │FV -        │
│Pinus mugo  │Anexa II  │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă  │
│şi          │OUG 57/   │            │            │              │            │
│Rhododendron│2007      │            │            │              │            │
│myrtifolium │          │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│6150 Pajişti│Anexa I   │            │            │              │            │
│boreale şi  │Directiva │            │            │UI -          │UI -        │
│alpine pe   │Habitate/ │FV -        │FV -        │nefavorabilă -│nefavorabilă│
│substrat    │Anexa II  │favorabilă  │favorabilă  │inadecvată    │- inadecvată│
│silicios    │OUG 57/   │            │            │              │            │
│            │2007      │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│6230 *      │          │            │            │              │            │
│Pajişti     │Anexa I   │            │            │              │            │
│montane de  │Directiva │UI -        │UI -        │UI -          │UI -        │
│Nardus      │Habitate/ │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│bogate în   │Anexa II  │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│specii pe   │OUG 57/   │            │            │              │            │
│substraturi │2007      │            │            │              │            │
│silicioase  │          │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│6430        │          │            │            │              │            │
│Comunităţi  │          │            │            │              │            │
│de lizieră  │Anexa I   │            │            │              │            │
│cu ierburi  │Directiva │            │            │              │            │
│înalte      │Habitate/ │FV -        │UI -        │UI -          │UI -        │
│higrofile de│Anexa II  │favorabilă  │nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│la nivelul  │OUG 57/   │            │- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│câmpiilor,  │2007      │            │            │              │            │
│până la cel │          │            │            │              │            │
│montan şi   │          │            │            │              │            │
│alpin       │          │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│            │Anexa I   │            │            │              │            │
│            │Directiva │            │            │              │            │
│6520 Fâneţe │Habitate/ │FV -        │FV -        │FV -          │FV -        │
│montane     │Anexa II  │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă  │
│            │OUG 57/   │            │            │              │            │
│            │2007      │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│8220        │Anexa I   │            │            │              │            │
│Versanţi    │Directiva │            │            │              │            │
│stâncoşi cu │Habitate/ │UI -        │UI -        │UI -          │UI -        │
│vegetaţie   │Anexa II  │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│chasmofitică│OUG 57/   │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│pe roci     │2007      │            │            │              │            │
│silicioase  │          │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│9110 Păduri │Anexa I   │            │            │              │            │
│de fag de   │Directiva │            │            │              │            │
│tip         │Habitate/ │FV -        │FV -        │FV -          │FV -        │
│Luzulo-     │Anexa II  │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă  │
│Fagetum     │OUG 57/   │            │            │              │            │
│            │2007      │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│91E0 *      │Anexa I   │            │            │              │            │
│Păduri      │Directiva │            │            │              │            │
│aluviale cu │Habitate/ │FV -        │FV -        │FV -          │FV -        │
│Alnus       │Anexa II  │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă  │
│glutinosa şi│OUG 57/   │            │            │              │            │
│Fraxinus    │2007      │            │            │              │            │
│excelsior   │          │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│            │Anexa I   │            │            │              │            │
│91V0 Păduri │Directiva │            │            │              │            │
│dacice de   │Habitate/ │FV -        │FV -        │FV -          │FV -        │
│fag         │Anexa II  │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă  │
│            │OUG 57/   │            │            │              │            │
│            │2007      │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│9410 Păduri │Anexa I   │            │            │              │            │
│acidofile de│Directiva │            │            │              │            │
│Picea abies │Habitate/ │FV -        │FV -        │FV -          │FV -        │
│din regiunea│Anexa II  │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă  │
│montană     │OUG 57/   │            │            │              │            │
│            │2007      │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│9420 Păduri │Anexa I   │            │            │              │            │
│de Larix    │Directiva │            │            │              │            │
│decidua şi/ │Habitate/ │FV -        │FV -        │FV -          │FV -        │
│sau Pinus   │Anexa II  │favorabilă  │favorabilă  │favorabilă    │favorabilă  │
│cembra din  │OUG 57/   │            │            │              │            │
│regiunea    │2007      │            │            │              │            │
│montană     │          │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│3220        │Anexa I   │            │            │              │            │
│Vegetaţie   │Directiva │UI -        │UI -        │UI -          │UI -        │
│herbacee de │Habitate/ │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│pe malurile │Anexa II  │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată    │- inadecvată│
│râurilor    │OUG 57/   │            │            │              │            │
│montane     │2007      │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│4080        │Anexa I   │            │            │              │            │
│Tufărişuri  │Directiva │            │            │UI -          │UI -        │
│subarctice  │Habitate/ │FV -        │FV -        │nefavorabilă -│nefavorabilă│
│de Salix    │Anexa II  │favorabilă  │favorabilă  │inadecvată    │- inadecvată│
│ssp.        │OUG 57/   │            │            │              │            │
│            │2007      │            │            │              │            │
├────────────┼──────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│7230        │Anexa I   │            │            │              │            │
│Mlaştini    │Directiva │            │            │              │            │
│alcaline cu │Habitate/ │FV -        │FV -        │UI -          │UI -        │
│Eriophorum  │Anexa II  │favorabilă  │favorabilă  │nefavorabilă -│nefavorabilă│
│latifolium  │OUG 57/   │            │            │inadecvată    │- inadecvată│
│si Carex    │2007      │            │            │              │            │
│flava       │          │            │            │              │            │
└────────────┴──────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┘

    7. MĂSURI DE MANAGEMENT PENTRU HABITATELE ŞI SPECIILE DE INTERES COMUNITAR
        Suprafaţa de 24.301 ha din Parcul Naţional Călimani este inclusă în situl de importanţă comunitară ROSCI0019 Călimani- Gurghiu, care are o suprafaţă totală de 136.000 ha, desfăşurat pe teritoriul judeţelor Bistriţa-Năsăud, Harghita, Mureş şi Suceava.
        De asemenea, suprafaţa de 255 ha din partea vestică a parcului se suprapune cu situl ROSCI0051 Cuşma, iar situl ROSPA0133 Munţii Călimani include suprafaţa de 24.416 ha din Parcul Naţional Călimani.
     Harta privind suprapunerea siturilor se găseşte în Anexa nr. 9 la Planul de management. Habitatele şi speciile de interes comunitar pentru care se vor aplica măsuri de conservare sunt cele din Parcul Naţional Călimani, din situl ROSCI0019 Călimani-Gurghiu, din situl ROSCI0051 Cuşma şi din aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0133 Munţii Călimani, menţionate în Formularele Standard Natura 2000 ale acestor arii naturale protejate.
        Habitate de interes comunitar:
        ● 3220 Râuri de munte şi vegetaţie erbacee de pe malurile acestora;
        ● 4060 Pajişti alpine şi boreale;
        ● 4070 * Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum;
        ● 4080 Tufărişuri subarctice cu Salix spp.;
        ● 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;
        ● 6230 * Formaţiuni ierboase bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase în zone montane;
        ● 6430 Liziere de ierburi înalte hidrofile de la câmpie şi până la nivelul alpin;
        ● 6520 Fâneţe montane;
        ● 7230 Mlaştini alcaline;
        ● 8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetaţie chasmofitică;
        ● 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
        ● 91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior;
        ● 91V0 Păduri de fag dacice de tip Symphyto-Fagion;
        ● 9410 Păduri acidofile cu Picea de la nivel montan la nivel alpin;
        ● 9420 Păduri alpine de Larix decidua şi/sau Pinus cembra;

        Specii de interes comunitar
        Specii de briofite: 1389 Meesia longiseta Hedw.
        Specii de plante: 4070 Campanula serrata - clopoţei;
        Specii de insecte: 4014 Carabus variolosus- carab; 1086 *Rosalia alpina - croitor alpin; 1078 *Callimorpha quadripunctata- fluture vărgat; 4036 Leptidea morsei; 1060 Lycaena dispar; 4039 *Nymphalis vaualbum- fluture ţestos; 4054 Pholidoptera transsylvanica- cosaş transilvan;
        Specii de amfibieni: 2001 Triturus montandoni - triton carpatic; 1193 Bombina variegata- buhai de baltă cu burta galbenă; Alte specii pentru care au fost stabilite măsuri de management: 2351 Salamandra salamandra - salamandră; 2353 Ichthyosaura alpestris - triton de munte, 1213 Rana temporaria - broască roşie de munte; 2361 Bufo bufo - broască râioasă brună.
        Specii de reptile: 1261 Lacerta agilis - şopârla cenuşie; 1283 Coronella austriaca-şarpele de alun. Alte specii pentru care au fost stabilite măsuri de management: 2424 Zootoca vivipara - şopârlă de munte; 2434 Anguis fragilis - năpârcă; 2473 Vipera berus - vipera comună.
        Specii de peşti: 1163 Cottus gobio - zglăvoc;
        Specii de păsări: A108 Tetrao urogallus - cocoş de munte; A236 Dryocopus martius-ciocănitoare neagră; A241 Picoides tridactylus - ciocănitoare de munte; Alte specii pentru care au fost stabilite măsuri de management: A104 Bonasa bonasia - ieruncă; A096 Falco tinnunculus - vânturel roşu; A089 Aquila pomarina - acvila ţipătoare mică; A229 Alcedo atthis - pescăraş albastru; A218 Athene noctua - cucuvea; A261 Motacilla cinerea - codobatură de munte; A262 Motacilla alba - codobatură albă; A264 Cinclus cinclus - mierlă de apă; A267 Prunella collaris - brumăriţa de stâncă; A266 Prunella modularis - brumăriţă de pădure; A269 Erithacus rubecula - măcăleandru; A273 Phoenicurus ochruros - codroş de munte; A315 Phylloscopus collybita - pitulice mică; A324 Aegithalos caudatus - piţigoi codat; A344 Nucifraga caryocatactes - alunar; A350 Corvus corax - corb; A365 Carduelis spinus - scatiu; A373 Coccothraustes coccothraustes - botgros.
        Specii de mamifere: 1312 Nyctalus noctula - liliacul de amurg; 1328 Nyctalus lasiopterus - liliacul mare de amurg; 5365 Hypsugo savii - liliacul lui Savi; 1313 Eptesicus nilssonii - liliacul nordic; 1327 Eptesicus serotinus - liliacul cu aripi late; 1309 Pipistrellus pipistrellus - liliacul pitic; 2016 Pipistrellus kuhlii - liliacul lui Kuhl; 1326 Plecotus auritus - liliacul urecheat brun; 1329 Plecotus austriacus - liliacul urecheat cenuşiu; 1308 Barbastella barbastellus - liliacul cârn; 1324 Myotis myotis - liliacul comun; 1307 Myotis blythi - liliacul comun mic; 1314 Myotis daubentoni - liliacul de apă; 1330 Myotis mystacinus- liliacul mustăcios; 1320 Myotis brandtii - liliacul lui Brandt; 1322 Myotis nattereri - liliacul lui Natterer; 1321 Myotis emarginatus - liliacul cărămiziu; 1323 Myotis bechsteinii - liliac cu urechi mari; 1332 Vespertilio murinus - liliacul bicolor; 1341 Muscardinus avellanarius - pârşul de alun; 1352 *Canis lupus - lupul; 1354 *Ursus arctos - ursul; 1355 Lutra lutra - vidră; 1361 Lynx lynx - râsul; 1363 Felis silvestris - pisica sălbatică.

        Măsuri de management pentru speciile de lilieci
        Măsura de management nr. 1
        B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei
        B02.02 Curăţarea pădurii
        B02.03 Îndepărtarea lăstărişului
        B02.04 Îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare
        B07 Activităţi silvice
    - Pădurile de foioase/mixte oferă cele mai importante habitate de hrănire şi adăposturi pentru speciile de lilieci. Dacă sunt efectuate tăieri, acest lucru trebuie realizat în mod selectiv.
    – Păstrarea elementelor lineare de vegetaţie, care oferă conexiune între diferite blocuri de pădure.
    – Menţinerea pe terenurile din fondul forestier naţional, aflate în proprietatea statului, a unui număr de 25-30 scorburi la hectar, aceasta însemnând 7- 10 arbori cu scorburi la hectar.
    – Arborii care oferă adăposturi liliecilor trebuie însemnaţi şi protejaţi.
    – Îmbunătăţirea calităţii de viaţă a speciilor de lilieci prin amplasarea de căsuţe / cuiburi artificiale.
    – Susţinerea unui coronament cu producţie mare de hrană, favorizarea speciilor de foioase specifice, cum este paltinul de munte, fagul, frasinul, specii cu abundenţă mare de insecte.
    – Păstrarea unei diversităţi naturale cu arbori şi arbuşti din specii autohtone.
    – Menţinerea suprafeţelor cu apă stătătoare şi curgătoare în păduri- acestea servesc atât ca habitate de hrănire şi surse de apă, cât şi rute de zbor.
    – Reducerea folosirii pesticidelor/insecticidelor în tratarea diferiţilor dăunători din păduri. Măsuri complementare din domeniul silvic se referă la condiţiile de autorizare a exploatării forestiere, pentru care se propun următoarele specificaţii suplimentare: Stabilirea traseelor clare, pe hărţi, de tras lemnul în pădure pentru fiecare parchet.
    – Verificarea parchetelor în timpul exploatării, de către proprietarul pădurii, garda de mediu şi alte organisme de control.

        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în toate zonele unde există pădure mixtă dar şi în zonele cu pădure de conifere.

        Măsura de management nr. 2
        E03 Descărcări
        E03.01 Depozitarea deşeurilor menajere/deşeuri provenite din baze de agrement - turism şi cauciucuri de la utilaje
        În ceea ce priveşte deşeurile solide, cea mai bună soluţie este aceea de a informa muncitorii forestieri, cât şi turiştii, să adune resturile în pungi menajere şi să le transporte la cel mai apropiat coş de gunoi.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: de-a lungul traseelor turistice şi în zonele platformelor de exploatare a lemnului.

        Măsura de management nr. 3
        H Poluare
        H01 Poluarea apelor de suprafaţă
        H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale abandonate.
        Prevenirea poluării, prin reglementarea activităţilor din zona surselor de apă, ce pot avea un potenţial impact poluant.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Pe toată suprafaţa parcului.

        Măsuri de management pentru speciile de mamifere, altele decât liliecii
        Măsura de management nr. 1
        G01.03 - Vehicule cu motor
        Interzicerea ATV-urilor şi limitarea ca timp a accesului în zonă a vehiculelor cu motor, excepţie făcând cele pentru administrarea şi exploatarea pădurilor. Necesitatea se impune pentru menţinerea unui coridor ecologic pentru carnivorele mari, în amonte de barajul Răstoliţa, până la creasta Călimanilor.
        Utilajele care manipulează materialul lemnos trebuie să fie bine întreţinute, pentru evitarea problemelor tehnice în teren.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        47° '32.5"N/ 25° 2'6.2"E/ 1083 m - 47° 5'41.20"N/ 25° 2'12.10"E/ 1090 m - 47° 4'2.55"N/ 25° 1'38.87"E/ 965 m - 47° 3'0.70"N/ 25° 2'16.36"E/ 853 m

        Măsura de management nr. 2
        H - Poluare
        Remediere prin curăţarea zonei;
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: zona aproximativă 47°06'52.56'' N/ 25°14'10.43''E/ alt 1587 m

        Măsura de management nr. 3
        D01; D01.01 - Drumuri, poteci
        Păstrarea drumurilor şi potecilor doar în cazul în care sunt absolut necesare şi evitarea formării unor drumuri noi.
        Limitarea traficului pe drumurile forestiere existente, în felul acesta se va reduce impactul asupra habitatelor adiacente.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Drumurile de acces de pe Valea Mijlocu: 47° 2'35.33"N/ 25° 2'17.83"E/ 793 m; Valea Tihu: 47.036977N/ 25.0254450E/ 941 m; Valea Gura Haitii, traseele turistice: 47°5'13.70"N/ 25°17'12.80"E/1633 m; 47°5'13.70"N/ 25°17'12.80"E/1633 m, Valea Mijlocu: 47° 5'41.20"N / 25° 2'12.10"E/ 1090 m; 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer: 47° 5'38.68"N/ 25°15'41.71"E/ 1744 m

        Măsura de management nr. 4
        E01.04 - Alte modele de habitare/ locuinţe - Antropizarea
        Reducerea la minimum ca timp şi intensitate, a oricărei activităţi generate de prezenţa acestor construcţii şi interzicerea ridicării unor construcţii noi, permanente sau chiar temporare.
        Localizarea presiunii actuale asupra speciilor de mamifere:
        47° 5'41.59"N/ 25°15'35.68"E/ 1813 m; 47° 3'53.05"N/ 25°04'20.39"E/ 1043 m; -47° 6'39.79"N/ 25°03'54.82"E/ 1247 m;

        Măsura de management nr. 5
        B 07 Activităţi silvice
        Interzicerea sau reducerea intensităţii exploatărilor forestiere pe teritoriul parcului, astfel încât să se asigure conservarea habitatelor forestiere.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Valea Mijlocu: 47° 4'2.55"N/ 25° 1'38.87"E/ 965 m; Valea Tihu: 47°04'44.53''N / 25°05'10.09''E/ alt=980 m.

        Măsura de management nr. 6
        E03.03 Depozitarea materialelor inerte
        Reducerea timpului de depozitare şi a cantităţii de material lemnos depozitat. Ridicarea materialului lemnos se va face cu un impact minim asupra habitatelor adiacente fără degradarea solului şi vegetaţiei.
        Se va realiza cu utilaje în stare bună de funcţionare pentru a se evita poluarea excesivă.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Valea Mijlocu: 47° 5'41.20"N / 25° 2'12.10"E/ 1090 m

        Măsura de management nr. 7
        A04.02.05 Păşunatul ne-intensiv, în amestec de animale
        Păşunatul şi trecerea animalelor domestice vor fi reglementate, astfel încât să nu deranjeze speciile de faună;
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Zona Reţitiş: 47° 5'50.96"N/ 25°14'47.34"E/ 2008 m

        Măsura de management nr. 8
        B02.04 - Modificări ale sistemului natural; îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare
        Păstrarea acestor arbori în habitatele situate pe terenurile din fondul forestier naţional, aflate în proprietatea statului.
        Localizarea presiunii actuale asupra speciilor de mamifere:
        Zona Valea Mijlocu, pârâul Apa Neagră: 47°06'36.83" N/ 25°03'29.566" E / 1186 m

        Măsura de management nr. 9
        E03.02 Depozitarea deşeurilor industriale
        Interzicerea depozitării rumeguşului pe marginea drumurilor şi marginea apelor. Localizarea aplicării măsurii:
        47° 2'29.90"N/ 25° 2'17.80"E/ alt = 782 m - 47° 5'8.40"N / 25° 1'54.80"E / alt = 1015m

        Măsura de management nr. 10
        A04.02.05 Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale
        Controlul numărului de câini de la stâne şi chiar solicitarea unui certificat de la medicul veterinar privind starea de sănătate a câinilor de la stâne.
        Purtarea jujeului de către câine trebuie să fie obligatorie, în felul acesta animalul nu poate vâna.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Zona Reţitiş: 47° 5'50.96"N/ 25°14'47.34"E/ 2008 m.

        Măsuri de management pentru amfibieni şi reptile
        Măsura de management nr. 1
        Menţinerea habitatelor acvatice existente şi dacă se poate într-o oarecare măsură, crearea de noi habitate, prin alimentarea bălţilor deja existente cu apă din pâraie şi alte surse sau crearea de habitate noi, prin formarea pe cursul pâraielor şi a zonei din imediata apropiere a izvoarelor a unor zone unde apă să stagneze.
        Aceste locuri ar putea reprezenta habitate favorabile de reproducere pentru speciile de amfibieni.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în zonele habitatelor potenţiale din aria Parcului Naţional Călimani.
        Speciile pentru care se poate aplica măsura: Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Triturus montandoni, Bombina variegata, Rana temporaria.

        Măsura de management nr. 2
        Reducerea păşunatului în zona habitatelor de reproducere şi de trai.
        Păşunatul este realizat şi în zone mai joase ale parcului unde există câteva habitate de reproducere pentru speciile Rana temporaria şi Triturus montandoni, dar şi locuri de trai pentru Vipera berus.
        De asemenea, pentru că locurile de păşunat se suprapun uneori cu habitatele specifice viperei, se poate înregistra o oarecare agresiune legată de această specie din partea ciobanilor, care pot ucide exemplarele întâlnite.
        Patrularea de către rangerii parcului şi personalul ocoalelor silvice în aceste zone şi verificarea activităţii de păşunat, dacă păşunatul se face doar pe suprafeţele pajiştilor delimitate prin studiile silvopastorale şi cu un număr de animale care să nu depăşească capacitatea de suport a pajiştilor.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
    - zonele cu habitate de reproducere pentru speciile Triturus montandoni şi Rana temporaria;
    – zonele unde a fost identificată Vipera berus;

        Speciile pentru care se poate aplica măsura: Triturus montandoni, Rana temporaria, Vipera berus.

        Măsura de management nr. 3
        Reducerea impactului legat de lucrările privind manipularea materialului lemnos tăiat asupra populaţiilor de amfibieni şi reptile
        Măsura va consta în monitorizarea de către rangerii parcului a activităţilor de tăieri realizate în mod legal, legate de modul de tăiere a arborilor, dar mai ales de depozitarea şi transportul materialului lemnos din zonă.
        La aceste activităţi bălţile de reproducere şi locurile de trai pot fi afectate prin distrugerea sau deteriorarea lor.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Bălţile de pe marginea drumurilor forestiere pot reprezenta locuri favorabile traiului, dar mai ales reproducerii a multor specii de amfibieni.
        Speciile pentru care se va aplica măsura: Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Triturus montandoni, Bombina variegata, Rana temporaria.

        Măsura de management nr. 4
        Reducerea impactului legat de turismul realizat în parc.
        Pe traseele turistice marcate şi cariera de sulf au fost găsite bălţi de reproducere pentru speciile de amfibieni, dar şi habitate specifice speciei Vipera berus.
        Turiştii ar trebui informaţi asupra importanţei acestor specii şi a habitatelor caracteristice, adică bălţi de reproducere pentru amfibieni şi locuri de trai pentru speciile de reptile.
        Măsurile de management sunt următoarele: - menţinerea bălţilor din jurul izvoarelor ce se formează mai ales pe marginea drumurilor forestiere din parc, unde se formează locuri de reproducere, pentru multe specii de amfibieni: Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Triturus montandoni, Bombina variegata, Rana temporaria.

        Măsura de management nr. 5
        Culegerea de fructe de pădure, plante medicinale şi ciuperci de pe suprafaţa Parcului Naţional Călimani.
        Chiar dacă impactul asupra speciilor ţintă de către aceşti culegători este relativ mic, aceştia trebuie informaţi asupra importanţei speciilor de amfibieni şi a bălţilor în care acestea se reproduc precum şi a habitatelor caracteristice speciilor de reptile, în special Vipera berus.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Pe toată suprafaţa parcului, mai ales în timpul sezoanelor de cules.
        Speciile pentru care se va aplica măsura: Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Triturus montandoni, Bombina variegata, Rana temporaria, Vipera berus.

        Măsuri de management pentru speciile de peşti
        Măsura de management nr. 1
        B02.04 Îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare, căzuţi în cursurile de apă din parc
        Autorităţile care răspund de ape şi păduri - prin ocoalele silvice şi administraţiile bazinale - au obligaţia să prezinte un program prin care să rezolve problema degajării şi înlăturării din cursurile de apă a arborilor căzuţi sau a crengilor aduse de viituri.
        Localizare: Pârâul Haita cu afluenţii lui, Păltiniş, Tamău, Tarniţa, Panacu, Roşu, Pârâul Tihu, Pârâul Tihuleţ.

        Măsura de management nr. 2
        B02.02 - Curăţarea pădurii
        Administratorii fondului forestier, la solicitarea administraţiei parcului, au obligaţia să găsească şi să aplice cele mai bune practici de curăţare în urma exploatării forestiere, astfel încât să se împiedice obturarea cursului normal al apelor curgătoare după ce în zonele adiacente s-au executat lucrări de exploatare forestieră.
        Localizare: Pârâul Haita cu afluenţii lui, Păltiniş, Tamău, Tarniţa, Panacu, Roşu, Pârâul Tihu, Pârâul Tihuleţ.

        Măsura de management nr. 3
        J01.01 Incendii
        Administratorii terenurilor şi administraţia parcului au obligaţia să informeze şi să controleze culegătorii sezonieri, turiştii şi lucrătorii forestieri care se găsesc în perimetrul parcului, despre prevenirea şi stingerea incendiilor.
        Localizare: în toate zonele parcului.

        Măsura de management nr. 4
        F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj
        Administraţia Parcului Naţional Călimani şi asociaţiile pescarilor sportivi au obligaţia să intensifice controalele şi monitorizarea în perimetrul parcului pentru a preveni sau depista eventualele acte de braconaj piscicol.
        Localizare: în toate zonele parcului, mai ales în partea de sud- vest a parcului, în care populaţiile de peşti sunt abundente.

        Măsuri de management pentru speciile de insecte
    a. Măsuri de management pentru coleoptere
        Măsura de management nr. 1
        A04.02.05 Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale
        Păşunatul şi trecerea animalelor domestice vor fi reglementate strict în zonele unde au fost identificate speciile, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale specifice în vigoare şi cu obligativitatea obţinerii şi respectării condiţiilor impuse prin avizul Administraţiei parcului.

        Măsura de management nr. 2
        B Managementul forestier general
        Promovarea de tehnologii extensive de exploatare a lemnului cu impact redus asupra solului în zona unde sunt semnalate speciile, pentru a se evita degradarea habitatului acestora.
        Păstrarea exemplarelor de foioase în habitatul speciei.
        B02.01.02 Replantarea pădurii
        Declanşarea regenerării naturale şi promovarea nucleelor de regenerare deja existente.
        Replantarea cu Fagus sylvatica a zonelor despădurite, pentru a satisface preferinţele speciilor de insecte de interes comunitar.
        B02.02/B02.04 Curăţarea pădurii
        Intervenţiile antropice vor fi reglementate de către Administraţia parcului, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale specifice în vigoare.
        B07 Activităţi silvice
        Reglementarea exploatărilor forestiere, astfel încât să se asigure conservarea habitatelor forestiere umede, în special a zonelor de lizieră şi a zonelor ripariene.
        Tăierile se vor controla şi se va urmări declanşarea regenerării naturale şi promovarea nucleelor de regenerare existente.
        Controlul strict al tuturor exploatărilor forestiere în ceea ce priveşte metodologia de extragere a masei lemnoase, în special a fagului.

        Măsura de management nr. 3
        D01.02 Drumuri, autostrăzi
        Drumurile existente se păstrează în măsura în care nu afectează grav habitatul. Lucrările de întreţinere şi reparaţie se vor realiza cu maximă precauţie pentru a nu deteriora habitatul în zona limitrofa drumului.
        Traficul pe drumurile forestiere existente trebuie limitat din punct de vedere al intensităţii şi gabaritului, şi monitorizat, pentru a reduce impactul asupra habitatelor adiacente sau pe care le traversează.

        Măsura de management nr. 4
        E01.04 Alte modele de habituare/ locuinţe
        Reducerea la minim ca: timp, localizare şi intensitate a oricărei activităţi generate de prezenţa construcţiilor din parc şi interzicerea ridicării unor construcţii noi, permanente sau temporare.

        Măsura de management nr. 5
        E03.02 Depozitarea deşeurilor industriale
        Interzicerea depozitării rumeguşului pe malul apelor curgătoare şi în zonele umede unde au fost semnalate speciile.

        Măsura de management nr. 6
        F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată
        Se va evita executarea de lucrări hidrotehnice de captare/acumulare a apei, îndiguirea şi/sau regularizarea albiilor, forarea unor puţuri pentru captarea şi/sau drenarea apei.

        Măsura de management nr. 7
        F03.02.01 Colecţionare de animale
        Monitorizarea activităţilor turistice în zonele unde sunt semnalate speciile. Aplicarea de sancţiuni, după caz.

        Măsura de management nr. 8
        J01.01 Incendii
        Aprinderea focului, fumatul, vor fi permise numai în zone special amenajate din afara habitatelor protejate.

    b. Măsuri de conservare pentru Pholidoptera transsilvanica
        Măsura de management nr. 1
        A04.01.02 Păşunatul intensiv al oilor
        A04.02.05 Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale
        Păşunatul şi trecerea animalelor domestice vor fi reglementate strict în zonele unde a fost identificată specia, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale specifice în vigoare şi cu obligativitatea obţinerii şi respectării condiţiilor impuse prin avizul Administraţiei parcului.
        Se acceptă păşunatul/tranzitul numai pentru perioade scurte de timp şi pentru un număr limitat de animale, corelat cu dimensiunile habitatului, potrivit prevederilor legislaţiei naţionale specifice în vigoare şi cu obligativitatea obţinerii şi respectării condiţiilor impuse prin avizul Administraţiei parcului.

        Măsura de management nr. 2
        D01.02 Drumuri, autostrăzi
        Drumurile existente se păstrează în măsura în care nu afectează grav habitatul. Lucrările de întreţinere şi reparaţie se vor realiza cu maximă precauţie pentru a nu deteriora habitatul în zona limitrofa drumului.
        Traficul pe drumurile forestiere existente trebuie limitat din punct de vedere al intensităţii traficului şi gabaritului autovehiculelor şi monitorizat, pentru a reduce impactul asupra habitatelor adiacente sau pe care le traversează.

        Măsura de management nr. 3
        F04.02 Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure şi altele asemenea
        Interzicerea/ reglementarea strictă a exploatării resurselor biotice în sezonul estival. Colectarea se va face numai de către comunitatea locală.

        Măsura de management nr. 4
        G02.08 Locuri de campare şi zone de parcare pentru rulote
        Camparea numai în perimetrul special delimitat şi respectarea de către turişti a traseelor şi marcajelor.

        Măsura de management nr. 5
        H05.01 Gunoiul şi deşeurile solide
        Ridicarea materialului lemnos să se facă cu un impact minim asupra habitatelor adiacente, fără deşeuri solide. Să se asigure colectarea/ deşeurilor solide- sticle, bidoane, cartoane, şi altele-, pentru a fi evacuate periodic.

        Măsura de management nr. 6
        J01.01 Incendii
        Aprinderea focului, fumatul, vor fi permise numai în zone special amenajate din afara habitatelor protejate. Limitarea turismului în zone strict amenajate; interzicerea focului de tabără în habitatul speciei.

    c. Măsuri de management propuse pentru speciile de fluturi: Lycaena dispar, Nymphalis vaualbum, Callimorpha quadripunctaria, Leptidea morsei
        Măsura de management nr. 1
        B07 Activităţi silvice
        Reglementarea exploatărilor forestiere în locurile unde au fost identificate speciile, astfel încât să se asigure conservarea habitatelor forestiere, în special a zonelor de lizieră şi a zonelor ripariene.

        Măsura de management nr. 2
        D01.02 Drumuri, autostrăzi
        Drumurile existente se păstrează în măsura în care nu afectează grav habitatul.
        Lucrările de întreţinere şi reparaţie se vor face cu maximă precauţie pentru a nu deteriora habitatul în zona limitrofa drumului.

        Măsura de management nr. 3
        E03.03 Depozitarea materialelor inerte
        Amplasarea rampelor şi exploatărilor forestiere la o distanţă de minimum 1 km, faţă de locul unde a fost identificată specia.
        Reducerea timpului de depozitare şi a cantităţii de material lemnos existent în rampele de depozitare;
        Ridicarea materialului lemnos să se facă cu un impact minim asupra habitatelor adiacente, fără degradarea solului, cu utilaje bine întreţinute.

        Măsura de management nr. 4
        H05 Poluarea solului şi deşeurile solide cu excepţia evacuărilor
        Ridicarea materialului lemnos să se facă cu un impact minim asupra habitatelor adiacente fără deşeuri solide rămase în teren.
        Existenţa unor recipiente pentru depozitarea deşeurilor solide, în locurile învecinate rampelor de exploatare, care vor fi ridicate periodic, cel puţin o dată pe săptămână.
        Utilajele care manipulează materialul lemnos să fie bine întreţinute astfel încât să nu apară probleme tehnice în teren.

        Măsura de management nr. 5
        A03.02 Cosire/tăiere păşuni/Cosire neintensivă
        Utilizarea pajiştilor umede prin cosit sau păşunat extensiv, pentru menţinerea habitatului larvelor de fluturi ale speciei Lycaena dispar se va reglementa prin avizul Administraţiei parcului astfel încât să fie asigurată menţinerea habitatului cu ierburi înalte hidrofile şi rogozuri, pentru împerecherea adulţilor.

        Măsura de management nr. 6
        A04.02.05 Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale
        Păşunatul neintensiv trebuie să se realizeze astfel încât să se păstreze vegetaţia ierboasă din zona cursului de apă şi a pajiştilor higrofile;
        Păşunatul neintensiv trebuie să fie reprezentat de păşunatul tradiţional care menţine heterogenitatea ecosistemelor de margini de râu şi pajişti higrofile.

        Măsura de management nr. 7
        A10.01 Îndepărtarea gardurilor vii, a crângurilor sau a tufărişurilor
        Interzicerea îndepărtării tufărişurilor.
        Manevrele utilajelor forestiere - întoarcere, încărcare, să se facă numai pe drumul forestier existent. Interzicerea supradimensionării utilajelor forestiere, astfel încât aceste manevre să se realizeze cu uşurinţă în perimetrul special amenajat - drumul forestier existent, fără a deteriora habitatele învecinate.

        Măsura de management nr. 8
        B07 Activităţi silvice
        Interzicerea sau reducerea intensităţii exploatărilor forestiere, astfel încât să se asigure conservarea habitatelor forestiere, în special a zonelor de lizieră şi a zonelor ripariene.

        Măsura de management nr. 9
        D01.02 Drumuri, autostrăzi
        Drumurile existente se păstrează în măsura în care nu afectează grav habitatul.
        Lucrările de întreţinere şi reparaţie se vor face cu maximă precauţie pentru a nu deteriora habitatul în zona limitrofa drumului.

        Măsura de management nr. 10
        F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată
        Se va evita executarea de lucrări hidrotehnice de captare/acumulare a apei, îndiguirea şi/sau regularizarea albiilor, forarea unor puţuri pentru captarea şi/sau drenarea apei.
        Executarea unor astfel de lucrări în zonele limitrofe se va realiza după evaluarea impactului şi cu prevederea unor măsuri care să compenseze efectele negative asupra regimului hidric şi implicit asupra habitatului.

        Măsuri de management pentru speciile de plante
        Măsura de management nr. 1
        A04.02.05 Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale
        Activităţile pastorale se reglementează strict, pe baza datelor colectate în cadrul activităţilor de inventariere şi monitorizare, pentru zonele unde au fost identificate speciile de interes conservativ, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale specifice în vigoare. Proprietarii/administratorii suprafeţelor pe care au fost identificate speciile de interes conservativ au obligaţia ca înaintea demarării oricăror activităţi pe suprafeţele respective să obţină avizul Administraţiei parcului şi să respecte condiţiile impuse prin aviz.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Această măsură trebuie aplicată în toate zonele în care se păşunează în limitele ariilor naturale protejate.
        Cele mai afectate pajişti conform observaţiilor din teren sunt cele din zonele Pietrele Roşii, Strunior, Faţa Gardului, Reţitiş.

        Măsura de management nr. 2
        I02 Controlul speciilor invazive/problematice/nedorite în habitatele de pajişti
        Pe baza observaţiilor efectuate în teren în cadrul activităţilor de inventariere, monitorizare, pază şi patrulare se vor identifica şi analiza cele mai adecvate măsuri de control ale speciilor invazive, ţinând cont de particularităţile biologice şi cerinţele ecologice atât ale speciilor invazive/ problematice cât şi a speciilor şi habitatelor de interes conservativ, dar şi de obiectivele de conservare ale administraţiei parcului.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe toată suprafaţa parcului.

        Măsura de management nr. 3
        F04 Colectarea/prelevarea de plante terestre, în general
        Recoltarea plantelor împreună cu partea subterană poate afecta structura populaţiei speciilor de interes conservativ.
        Nerespectarea acestei restricţii se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.
        Acest aspect trebuie făcut cunoscut prin panouri informative, pliante, broşuri, campanii de informare, voluntariat.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Panouri informative, pliante, broşuri, hărţi cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas; în punctele de informare, cabane sau pensiuni din parc şi din jurul parcului.

        Măsura de management nr. 4:
        F04.02 Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure şi altele asemenea
        Culegerea ciupercilor, lichenilor şi a fructelor de pădure trebuie să fie realizată doar cu avizul administratorului.
        Culegerea afinelor sau merişoarelor să se facă fără folosirea acelor piepteni special confecţionaţi.
        De regulă, culegătorii lasă şi gunoaie menajere în urma lor.
        În acest scop ar trebui informaţi că neridicarea acestor gunoaie implică aplicarea unor amenzi care trebuie făcute cunoscute prin panouri informative, pliante, broşuri, campanii de informare, voluntariat.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Panouri informative, pliante, broşuri, hărţi cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.

        Măsura de management nr. 5
        G01 Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative; G01.02 mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate; G01.03 vehicule cu motor; G02.08 locuri de campare.
        Întreţinerea permanentă a traseelor turistice şi a locurilor de campare pentru a nu exista pericolul ca turiştii să se abată de la traseu.
        Informarea turiştilor prin intermediul unor panouri informative, pliante, broşuri, hărţi cu trasee turistice ce au voie să facă şi ce nu au voie să facă, care sunt măsurile care se aplică în cazul nerespectării lor.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Panouri informative, pliante, broşuri, hărţi cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.

        Măsura de management nr. 6
        H-Poluare; H04 Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe calea aerului; H04.03 Alte forme de poluare a aerului; H05 Poluarea solului şi deşeurile solide cu excepţia evacuărilor; H05.01 gunoiul şi deşeurile solide; H06.01 Zgomot, poluare fonică; H06.01.01 poluarea fonică cauzată de o sursa neregulată
        Poluarea aerului şi zgomotelor: măsurile de reducere a impactului sunt acelea de a evita pe cât posibil folosirea autovehiculelor.
        În cazul folosirii acestora, autovehiculele trebuie să corespundă din punct de vedere tehnic, viteza pe drumurile de acces trebuie să fie redusă pentru a evita formarea norilor de praf.
        În ceea ce priveşte deşeurile solide, cea mai bună soluţie este aceea de a informa turiştii să- şi adune resturile în pungi menajere şi de a le transporta la cel mai apropiat coş de gunoi.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Panouri informative, pliante, broşuri, hărţi cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.

        Măsura de management nr. 7
        J Modificări ale sistemului natural; J01 focul şi combaterea incendiilor
        Interzicerea aprinderii focului în afara locurilor special amenajate.
        Informarea turiştilor cu privire la acest aspect şi care sunt sancţiunile care se aplică în cazul nerespectării lor.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.

        Măsuri de management pentru speciile de briofite
        Măsura de management nr. 1
    - stabilirea unor trasee turistice clare şi marcate care să nu treacă prin mlaştini;
    – interzicerea utilizării altor trasee decât cele marcate, marcarea şi semnalizarea locurilor de popas şi de picnic la distanţă de zonele de mlaştini;
    – amplasarea de panouri de informare cu privire la evitarea deplasării în zonă;
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în punctele de intrare în parc; pe traseul drumurilor forestiere; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas; în punctele de informare, cabane sau pensiuni din jurul parcului.

        Măsura de management nr. 2
        Informarea turiştilor cu privire la inexistenţa locurilor de depozitare a gunoaielor în parc. Acest lucru implică obligaţia de a lua cu ei resturile şi ambalajele rămase.
        Amplasarea de panouri de informare privind colectarea deşeurilor.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas; în punctele de informare.

        Măsura de management nr. 3
        Interzicerea păşunatului şi a pasajului oilor în zonele de mlaştină, prin reglementarea activităţii pastorale.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în mlaştinile de sub 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer

        Măsuri de management pentru speciile de păsări
        Măsura de management nr. 1
    - stabilirea unor trasee turistice clare şi marcate;
    – interzicerea utilizării altor trasee decât cele marcate, marcarea şi semnalizarea locurilor de popas şi de picnic în locurile care nu afectează atât de mult speciile de păsări, adică la distanţă de posibilele locuri de cuibărit - arbori bătrâni, scorburi, pâlcuri izolate de copaci.
    – amplasarea de panouri de informare cu privire la evitarea deranjului provocat speciilor.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
    - în punctele de intrare în parc; pe traseul drumurilor forestiere; pe parcursul traseelor turistice;
    – în locurile special amenajate pentru popas; în punctele de informare, cabane sau pensiuni din jurul parcului.

        Măsura de management nr. 2
        Turiştii vor fi informaţi că nu există locuri de depozitare a gunoaielor în parc iar asta implică obligaţia de a lua cu ei resturile şi ambalajele rămase.
        Panouri de informare privind colectarea deşeurilor.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas; în punctele de informare, cabane sau pensiuni din parc şi din jurul parcului.

        Măsura de management nr. 3
    - limitarea îndepărtării elementelor lemnoase desprinse de pe arbori sau a rezultatului prăbuşirii unor arbori;
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în habitatele forestiere cât şi în cele deschise cu arbori izolaţi de pe suprafaţa parcului.

        Măsura de management nr. 4
    - limitarea păşunatului intensiv prin mutarea turmelor de oi dintr-o zonă în alta după o anumită perioadă de timp, perioadă calculată în funcţie de suprafaţa păşunii şi numărul de animale care păşunează, conform prevederilor legislaţiei în domeniu.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în toate zonele păşunate din parc.

        Măsuri de management pentru habitatele forestiere
        Habitatul 9110 se poate menţine într-o stare de conservare favorabilă prin respectarea activităţilor şi reglementărilor din amenajamentele şi normele silvice.
        Administratorul ariei protejate poate monitoriza punerea în aplicare a acestora- lucrări de ajutorare a regenerării naturale, operaţiuni culturale, tăieri de regenerare.
        Lucrări: Degajări şi depresaje, curăţiri, rărituri, tăieri de regenerare- tăieri progresive, tăieri de conservare, lucrări de ajutorare a regenerării şi de îngrijire a seminţişurilor.
        Intervenţiile specifice în cazul acestui habitat se vor realiza ţinându-se cont de zonarea internă a parcului şi de legislaţia aplicabilă în domeniu.
        Monitorizarea pentru habitatul 9110
        Descriere: verificarea punerii în aplicare a reglementărilor din amenajamentul silvic.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: această activitate trebuie efectuată periodic pe toată suprafaţa sitului, dar anual doar în unităţile amenajistice unde sunt propuse lucrări de exploatare a masei lemnoase sau ajutorarea regenerării naturale.
        În cazul folosirii puieţilor se impune utilizarea de seminţe de la infrataxoni şi provenienţe locale.
        Se recomandă promovarea tratamentelor cu regenerare naturală, asigurarea succesului regenerării naturale, completarea regenerărilor naturale cu specii native, corespunzătoare staţiunii.
        În parcelele în care a fost introdus artificial molidul, se face extragerea acestuia cu preferenţialitate prin lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor.
        Extinderea speciilor alohtone este interzisă prin reglementările în vigoare.
        În cazul în care arboretele se află în zona cu protecţie strictă sau zonă de protecţie integrală, zone în care legislaţia interzice intervenţiile antropice, apreciem faptul că, în timp, compoziţia arboretelor va evolua în mod natural în sensul creşterii ponderii fagului.

        Habitatul 91V0 se poate menţine într-o stare de conservare favorabilă prin respectarea activităţilor şi reglementărilor din amenajamentele şi normele silvice.
        Administratorul ariei protejate poate monitoriza punerea în aplicare a acestora - lucrări de ajutorare a regenerării naturale, operaţiuni culturale, tăieri de regenerare.
        Măsuri specifice de management: degajări şi depresaje, curăţiri, rărituri, tăieri de regenerare- tăieri progresive, tăieri de conservare, lucrări de ajutorare a regenerării şi de îngrijire a seminţişurilor.
        Intervenţiile specifice în cazul acestui habitat se vor realiza ţinându-se cont de zonarea internă a parcului şi de legislaţia aplicabilă în domeniu.
        Monitorizarea pentru habitatul 91V0
        Descriere: verificarea punerii în aplicare a reglementărilor din amenajamentul silvic.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: această activitate trebuie efectuată periodic în suprafeţe în care a fost identificat acest tip de habitat, dar anual doar în unităţile amenajistice unde sunt propuse lucrări de exploatare a masei lemnoase sau ajutorarea regenerării naturale.
        În cazul folosirii puieţilor se impune utilizarea de seminţe de la infrataxoni din varietatea carpatica şi provenienţe locale.
        Parcelele identificate ca fiind mai degrabă favorabile habitatului 91V0 şi care sunt în prezent cu compoziţie dominantă de molid, au fost încadrate ca habitate fără cod Natura 2000.
        Schimbarea compoziţiei unui arboret se realizează în timp, odată cu executarea lucrărilor de îngrijire - degajări, curăţiri, rărituri, şi în momentul în care se realizează tranziţia către un nou arboret la efectuarea tratamentelor de regenerare.
        La executarea acestor lucrări şi la o nouă amenajare se va promova fagul sau molidul în funcţie de situaţia locală din teren.
        Prin promovarea regenerărilor naturale, după cum se prevede şi în amenajamentele silvice, considerăm că treptat proporţia fagului în aceste arborete va creşte.
        În cazul în care arboretele se află în zona cu protecţie strictă sau zonă de protecţie integrală, zone în care legislaţia interzice intervenţiile antropice, apreciem faptul că, în timp, compoziţia arboretelor va evolua în mod natural în sensul creşterii ponderii fagului.

        Habitatul 91E0* se poate menţine într-o stare de conservare favorabilă prin respectarea activităţilor şi reglementărilor din amenajamentele şi normele silvice.
        Administratorul ariei protejate poate monitoriza punerea în aplicare a acestora.
        Se recomandă aplicarea tăierilor de conservare.
        Măsuri specifice: Tăieri de conservare, reconstrucţie ecologică
        Intervenţiile specifice în cazul acestui habitat se vor realiza ţinându-se cont de zonarea internă a parcului şi de legislaţia aplicabilă în domeniu.

        Habitatul 9410 se poate menţine într-o stare de conservare favorabilă prin respectarea activităţilor şi reglementărilor din amenajamentele şi normele silvice.
        Administratorul ariei protejate poate monitoriza punerea în aplicare a acestora - Lucrări de ajutorare a regenerării şi de îngrijire a seminţişurilor, tăierile de îngrijire şi conducere a arboretelor- degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de regenerare, tăieri de conservare.
        Măsuri specifice: Degajări şi depresaje, curăţiri, rărituri, tăieri de regenerare - tăieri progresive, tăieri de conservare, lucrări de ajutorare a regenerării şi de îngrijire a seminţişurilor, reconstrucţie ecologică.
        Intervenţiile specifice în cazul acestui habitat se vor realiza ţinându-se cont de zonarea internă a parcului şi de legislaţia aplicabilă în domeniu.

        Măsura de management nr. 1
        Se corelează cu presiunea actuală 1-B07 Alte activităţi silvice
        Măsuri de diminuare:
    - verificarea respectării prevederilor din normele silvice;
    – efectuarea lucrărilor silvice prevăzute în amenajamentele silvice în mod corespunzător şi conform calendarului de execuţie.

        Măsura de management nr. 2
        Se corelează cu presiunea actuală/ameninţarea potenţială 2. L07 furtuni, cicloane
        Măsuri de diminuare:
    - extragerea urgentă a arboretelor afectate pentru a preveni un atac de ipide, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale specifice în vigoare;
    – executarea la timp şi în mod corespunzător a lucrărilor de îngrijire;
    – ameliorarea compoziţiei arboretelor prin promovarea speciilor de amestec- scoruş, mesteacăn, plop tremurător, salcie căprească, anin alb, folosirea de provenienţe locale cu rezistenţă la doborâturi probată, şi altele;
    – crearea de arborete cu structură plurienă sau relativ plurienă, mai rezistente la astfel de intemperii;

        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Toate arboratele de molidişuri din parc îndeosebi cele cu structură echienă sau relativ echienă, neparcurse de lucrări de îngrijire, cu consistenţă redusă- doborâturi, sau densitate foarte mare- rupturi, aflate pe soluri superficiale.

        Măsura de management nr. 3
        Se corelează cu presiunea actuală/ameninţarea potenţială 3. K04 - Relaţii interspecifice ale florei.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Toate arboretele de molidişuri din zona de conservare durabilă, îndeosebi cele afectate de doborâturi/rupturi sau în cele limitrofe parchetelor de exploatare în care nu s-au respectat normele în vigoare, cum ar fi necojirea cioatelor, rănirea arborilor rămaşi pe picior.
        Măsuri de diminuare:
    - extragerea arborilor infestaţi până la data producerii zborului I din primăvara anului următor;
    – extragerea doborâturilor de vânt, cojirea cioatelor;
    – monitorizarea constantă a populaţiilor de dăunători;
    – realizarea unor structuri corespunzătoare ale arboretelor şi o bună igienizare a acestora;
    – respectarea normelor în vigoare în cazul lucrărilor de exploatare.

        Măsura de management nr. 4
        Se corelează cu presiunea actuală J01.01 - incendii
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        În zonele de campare apar vetre de foc ceea ce determină tăierea unor arbori/arbuşti.
        De asemenea, 2.480 Rezervaţia Lacul Iezer reprezintă un punct de atracţie turistică în care există vetre de foc. Nesupravegheate sau nestinse la plecare reprezintă un risc de incendiu.
        Măsuri de diminuare:
        Informarea turiştilor asupra pericolului incendiilor şi care sunt măsurile care se aplică în cazul nerespectării regulamentului parcului privind protecţia la incendii, prin amplasarea de panouri informative, pliante, broşuri, hărţi cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat, în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.

        Măsura de management nr. 5
        Se corelează cu ameninţarea potenţială M01.02 - secete şi precipitaţii reduse
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Toată suprafaţa împădurită din parc.
        Măsuri de diminuare:
    - folosirea de provenienţe locale, adaptate climatului regional;
    – folosirea de material genetic din categoria selecţionat, calificat sau testat conform cu reglementările în vigoare privind producerea şi transferul materialelor forestiere de reproducere.

        Măsurile de management propuse în cazul ameninţărilor/presiunilor K04 - Relaţii interspecifice ale florei şi L07 furtuni, cicloane sunt măsuri cu caracter general şi care sunt prevăzute de altfel în orice amenajament silvic realizat pentru o zonă care se confruntă cu astfel de fenomene.
        Intervenţiile la doborâturi/atacuri de ipide în cazul parcurilor naţionale sunt reglementate de legislaţia în domeniu, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

        Măsuri de management pentru habitatele de pajişti şi tufărişuri
        Măsura de management nr. 1
        A04.02.05 Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale
        Activităţile pastorale tradiţionale vor fi reglementate, anual, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale specifice în vigoare şi cu obligativitatea obţinerii şi respectării condiţiilor impuse prin avizul Administraţiei parcului, în funcţie de caracteristicile structurale, dinamice şi funcţionale ale habitatelor de pajişti folosite ca păşuni, a stării de conservare a acestora precum şi a speciilor cu valoare conservativă identificate pe şi în imediata vecinătate a suprafeţelor de pajişti pentru care se solicită avizul, a obiectivelor de conservare şi a capacităţii de suport a habitatelor de pajişti.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Această măsură trebuie aplicată în toate zonele în care se păşunează în limitele Parcului Naţional Călimani.
        Cele mai afectate pajişti conform observaţiilor din teren sunt cele din zonele Pietrele Roşii, Strunior, Faţa Gardului, Reţitiş.

        Măsura de management nr. 2
        I02 Controlul speciilor invazive/problematice/nedorite în habitatele de pajişti
        Pe baza observaţiilor efectuate în teren în cadrul activităţilor de inventariere, monitorizare, pază şi patrulare se vor identifica şi analiza cele mai adecvate măsuri de control ale speciilor invazive/problematice, ţinând cont de particularităţile biologice şi cerinţele ecologice atât ale speciilor invazive/ problematice cât şi a speciilor şi habitatelor de interes conservativ, dar şi de obiectivele de conservare ale administraţiei parcului.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe toată suprafaţa parcului.

        Măsura de management nr. 3
        F04 Colectarea /prelevarea de plante terestre, în general
        Recoltarea plantelor împreună cu partea subterană poate afecta structura populaţiei speciilor de interes conservativ.
        Nerespectarea acestei restricţii se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.
        Acest aspect trebuie făcut cunoscut prin panouri informative, pliante, broşuri, campanii de informare, voluntariat.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe toată suprafaţa parcului.
        Panouri informative, pliante, broşuri, hărţi cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas; în punctele de informare, cabane sau pensiuni din parc şi din jurul parcului.

        Măsura de management nr. 4
        F04.02 Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure şi altele asemenea
        Culegerea ciupercilor, lichenilor şi a fructelor de pădure trebuie să fie realizată doar cu avizul custodelui. Culegerea afinelor sau merişoarelor să se facă fără folosirea acelor piepteni special confecţionaţi. De regulă, culegătorii lasă şi gunoaie menajere în urma lor.
        În acest scop ar trebui informaţi că neridicarea acestor gunoaie implică aplicarea unor amenzi care trebuie făcute cunoscute prin panouri informative, pliante, broşuri, campanii de informare, voluntariat.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Panouri informative, pliante, broşuri, hărţi cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.

        Măsura de management nr. 5
        G01 Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative; G01.02 mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate; G01.03 vehicule cu motor; G02.08 locuri de campare.
        Traseele turistice şi locurile de campare trebuie întreţinute în permanenţă pentru a nu exista pericolul ca turiştii să se abată de la traseu.
        Turiştii trebuie să fie informaţi prin intermediul unor panouri informative, pliante, broşuri, hărţi cu trasee turistice ce au voie să facă şi ce nu au voie să facă, care sunt măsurile care se aplică în cazul nerespectării lor.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Panouri informative, pliante, broşuri, hărţi cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.

        Măsura de management nr. 6
        H-Poluare; H04 Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe calea aerului; H04.03 Alte forme de poluare a aerului; H05 Poluarea solului şi deşeurile solide cu excepţia evacuărilor; H05.01 gunoiul şi deşeurile solide; H06.01 Zgomot, poluare fonică; H06.01.01 poluarea fonică cauzată de o sursă neregulată
        Poluarea aerului şi zgomotelor: măsurile de reducere a impactului sunt acelea de a evita pe cât posibil folosirea autovehiculelor.
        În cazul folosirii acestora, autovehiculele trebuie să corespundă din punct de vedere tehnic, să aibă inspecţia tehnică făcută la zi, viteza pe drumurile de acces trebuie să fie redusă pentru a evita formarea norilor de praf.
        În ceea ce priveşte deşeurile solide cea mai bună soluţie este aceea de a informa turiştii să- şi adune resturile în pungi menajere şi de a le transporta la cel mai apropiat coş de gunoi.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă:
        Panouri informative, pliante, broşuri, hărţi cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.

        Măsura de management nr. 7
        J - Modificări ale sistemului natural; J01 focul şi combaterea incendiilor
        Interzicerea focului în limita parcului.
        Turiştii trebuie informaţi despre acest aspect şi care sunt măsurile care se aplică în cazul nerespectării lor.
        Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: panouri informative, pliante, broşuri, hărţi cu trasee turistice, campanii de informare, voluntariat: în punctele de intrare în parc; pe parcursul traseelor turistice; în locurile special amenajate pentru popas.

    8. PLANUL DE ACTIVITĂŢI ŞI ESTIMAREA RESURSELOR
        Planul de activitate se constituie sub forma unor tabele cu acţiuni prioritizate pentru fiecare obiectiv şi temă din Planul de management.
        Prioritizarea se face după cum urmează:
        Prioritatea 1: Se atribuie acţiunilor care trebuie să se desfăşoare în perioada de implementare a Planului de management; nu există nici o scuză pentru eşec.
        Prioritatea 2: Activităţi ce ar trebui finalizate.
        Există flexibilitate, dar trebuie să existe o explicaţie serioasă dacă nu vor fi realizate.
        Prioritatea 3: Activităţi ce se vor realiza dacă mai există timp şi/ sau resurse.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
     Bugetul necesar strict estimat pentru implementarea Planului de management pe o durată de 5 ani, este prezentat detaliat în Anexa nr. 8 la Planul de management.

    9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
        Planul de monitorizare a fost elaborat cu scopul de a se urmări modul în care se respectă prevederile Planului de management al Parcului Naţional Călimani şi modul de desfăşurare a activităţilor.
        Planul de monitorizare conţine programul de colectare a evidenţelor privind implementarea acţiunilor prevăzute în Planul de management, program sintetizat în tabelul de mai jos.
        Tabelul nr. 14 - Monitorizarea activităţilor Planului de management


┌──────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Domeniul:     │Monitorizarea implementării Planului  │
│              │de management                         │
├──────────────┼──────────────────────────────────────┤
│              │Asigurarea monitorizării sistematice a│
│              │rezultatelor şi a eficienţei Planului │
│Obiectiv:     │de management, a înregistrării şi     │
│              │evaluării rezultatelor şi adaptării   │
│              │corespunzătoare a Planului            │
├──────────────┼────────────┬──────────┬──────────────┤
│              │            │Frecvenţa:│              │
│Modalitatea şi│Acţiunea din│R- regulat│              │
│mijloacele de │planurile   │C-        │Indicator al  │
│monitorizare: │operaţionale│continuu  │monitorizării │
│              │            │S- la     │              │
│              │            │solicitare│              │
├──────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┤
│Monitorizarea biodiversităţii şi peisajului - A      │
├──────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┤
│              │            │          │Număr fişe    │
│Efectuarea    │            │          │suprafeţe de  │
│monitoringului│A2, A3, A4, │          │probă;        │
│sistematic    │A5, A6, A9, │R         │transecte,    │
│anual         │A10, A11,   │          │trasee        │
│              │            │          │turistice     │
│              │            │          │monitorizate  │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│Elaborarea şi │            │          │              │
│actualizarea  │            │          │Bază de date  │
│continuă a    │A1, A8 E2,  │C         │actualizată   │
│bazei de date │            │          │              │
│legate de parc│            │          │              │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│Producerea de │            │          │              │
│rapoarte      │            │          │              │
│anuale asupra │A6, A7      │R         │Rapoarte      │
│stării ariei  │            │          │              │
│naturale      │            │          │              │
│protejate     │            │          │              │
├──────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┤
│Educare, conştientizare si comunicare - B            │
├──────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┤
│Promovarea    │            │          │Număr de      │
│valorilor     │B1, B6, B7, │R         │persoane      │
│parcului prin │B8          │          │participante  │
│prezentări    │            │          │              │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│Publicarea de │B2, B3, B5, │          │Număr de teme │
│materiale     │D10         │R         │şi materiale  │
│despre parc   │            │          │              │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│Pagina de     │            │          │Număr de      │
│internet      │B3          │R         │accesări      │
│operativă     │            │          │              │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│Educarea      │            │          │Număr de      │
│vizitatorilor │            │          │panouri       │
│prin          │B9          │R         │informative şi│
│intermediul   │            │          │de            │
│panourilor    │            │          │restricţionare│
│informative   │            │          │              │
├──────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┤
│Susţinerea comunităţilor, patrimoniului cultural şi a│
│economiei locale - C                                 │
├──────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┤
│Evaluarea     │            │          │              │
│aportului     │            │          │Număr de      │
│parcului în   │C1, C2, C5  │S         │proiecte      │
│dezvoltarea   │            │          │elaborate     │
│comunităţilor │            │          │              │
│locale        │            │          │              │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│Realizarea de │C4          │S         │Număr de      │
│parteneriate  │            │          │parteneri     │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│Promovarea    │            │          │Număr de      │
│valorilor     │C3, C4      │S         │materiale     │
│comunităţilor │            │          │informative   │
│locale        │            │          │              │
├──────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┤
│Managementul turismului şi al recreerii - D          │
├──────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┤
│Analiza       │            │          │Număr de      │
│desfăşurării  │            │          │programe      │
│şi            │D1, D2, D7  │R         │operate, număr│
│implementării │            │          │de chestionare│
│programelor   │            │          │aplicate      │
│turistice     │            │          │              │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│              │            │          │Liste privind │
│              │            │          │evenimentele, │
│Evenimente,   │            │          │temele,       │
│teme,         │            │          │meşteşugurile,│
│meşteşuguri,  │D3, D4, D5  │C         │obiectele ce  │
│ce pot fi     │            │          │pot fi        │
│interpretate  │            │          │interpretate, │
│              │            │          │listă de surse│
│              │            │          │de documentare│
├──────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│Locuri de     │            │          │Număr de      │
│campare       │D6          │C         │locuri de     │
│amenajate     │            │          │campare       │
│              │            │          │funcţionale   │
├──────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┤
│              │            │          │Număr de      │
│              │            │          │centre de     │
│Centre şi     │            │          │vizitare şi   │
│puncte de     │D9          │R         │puncte de     │
│informare     │            │          │informare care│
│              │            │          │deservesc aria│
│              │            │          │protejată     │
└──────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┘

        BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
        Antohe, A., colab., 1990, Cercetări ecofiziologice în asociaţiile de tufărişuri subalpine din masivul Călimani, Studii şi cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 32,2,121-129;
        Antohe, A., colab., 1991, Cercetări ecofiziologice la gramineele din pajiştile masivului Călimani. Studii şi cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 43,1-2,71-77;
        Antohe, A., colab., 1993, Particularităţi ecofiziologice ale molidişurilor de vârste diferite din masivul Călimani. Studii şi cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 45,1,95-105;
        Asoltani, L., 2008: Diversitatea floristică şi fitocenologică a ecosistemelor din bazinul râului Neagra Şarului. Teză de doctorat. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi, Facultatea de Biologie, 317 p.
        Barbu, I., Cenuşă, R., 1996: Asigurarea protecţiei arboretelor de molid împotriva doborâturilor de vânt şi rupturilor de zăpadă prin aplicarea blocurilor şi succesiunilor de tăieri şi a tăierilor de îngrijire. Recomandări tehnice pentru gospodărirea pădurilor montane. Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului, Câmpulung Mold., p. 26-44
        Camilar, M., 2013, Origini şi continuitate în arhitectura populară bucovineană, Revista Ianus, Bucureşti
        Cenuşă, E., 2010, Cercetări privind instalarea vegetaţiei naturale în zone afectate de activităţi miniere din Parcul Naţional Călimani - teză de doctorat, Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere
        Cenuşă, R., Vlad, R., 1992: Studiul de reconstrucţie ecologică a zonei exploatării miniere Călimani. Referat ştiinţific final. Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc, p. 4-5;
        Cenuşă, R., Popa, C., Teodosiu, M., 2002a: Cercetări privind relaţia structură-funcţie şi evoluţia ecosistemelor forestiere naturale din nordul ţării, Analele ICAS Bucureşti, vol. 45-1: 9-20
        Chifu, T., colab., 2006, Flora şi Vegetaţia Moldovei, Ed. Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi
        Codoreanu, V., 1952, Contribuţiuni la studiul florei lichenologice a Munţilor Călimani. Studii şi cercet. St. Acad. RPR., fil. Cluj, 1-2,170-178;
        Dincă I., 2004, Apa şi peisajele din Munţii Călimani, Editura Dacia, Cluj Napoca
        Doniţă, N., 1990, Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti
        Doniţă, N., colab., 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică. Bucureşti.
        Fielitz, W., Seghedi, I., 2005. Late Miocene-Quaternary volcanism, tectonics and drainage system evolution in the East Carpathians, România. Tectonophysics 410, 111-136.
        Grecescu, D., 1898, Conspectul florei României, Bucureşti
        Gubesch, L., 1971, Răspândirea relictului glaciar zâmbrul -Pinus cembra- pe versanţii sudici ai unor masive montane din Călimani, Ocrotirea Naturii, t. 15, nr. 2, pag. 149-159, Bucureşti;
        Manoliu, Al., 1985, Cercetări micologice în Masivul Călimani. Studii şi cercet. Biologice, ser. Biol. Veget., 37,1,13-24
        Manoliu, Al., 1989, Ciuperci imperfecte - Deuteromycotina - din Masivul Călimani, Studii şi Cercetări Biologice, ser. Biologie vegetală. 41,2,61-69;
        Manoliu, Al., 1989, Ciuperci ascomicete -Ascomycotina- din Masivul Călimani, Studii şi Cercetări Biologice, ser. Biologie vegetală. 41,2, 69-77
        Manoliu, Al., 1994, Cercetări micologice în molidişuri de vârste diferite din masivul Călimani, Studii şi cercetări de biologie, seria Biologie Vegetală, Tomul 46, nr.1
        Manoliu, Al., 1994, Cercetări micologice în pădurile de limită şi tufărişurile subalpine din masivul Călimani, Studii şi cercetări de biologie, seria Biologie Vegetală, Tomul 46, nr.2
        Manoliu, Al., 1995, Cercetări micologice în unele asociaţii vegetale din Masivul Călimani, Studii şi cercetări de biologie, seria Biologie Vegetală, Tomul 47, nr.1, p.25-32, Bucureşti
        Mihai, Gh., 1968, Contribuţii la cunoaşterea brioflorei din Munţii Călimani. Studii şi cercet. Biologice, ser. Biol. Veget. 20,3,203-211, Bucureşti
        Mihai, Gh., 1985, Informaţii noi cu privire la brioflora Munţilor Căliman, St.cerc.biol., Seria biol. Veget., t.37, nr.2, p.95-99, Bucureşti
        Mititelu, D., colab., 1986, Flora Munţilor Călimani, Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, Tomul XXXII, s. II a, Biologie
        Mititelu, D., colab., 1986, Contribuţii la studiul vegetaţiei lemnoase din Munţii Călimani, Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, Tomul XXXII, s. II a, Biologie
        Mititelu, D., colab., 1986, Contribuţii la studiul vegetaţiei ierboase din Munţii Călimani, Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, Tomul XXXII, s. II a, Biologie
        Munteanu, D., 2000, Avifauna bazinului montan al Bistriţei Moldoveneşti, Editura Alma Mater, Cluj Napoca
        Naum Tr., Butnaru E., 1989, Munţii Călimani, Ed. Sport-Turism
        Pecskay, Z., Lexa, J., Szakacs, A., Seghedi, I., Balogh, K., Konecny, V., Zelenka, T., Kovacs, M., Poka, T., Fulop, A., Marton, E., Panaiotu, C., Cvetkovic, V., 2006. Geochronology of Neogene- Quatemary magmatism in the Carpathian arc and Intra-Carpathian area: a review. Geologica Carpathica 57, 511-530.
        Popa, I., 2006: Reconstituirea paleoclimatului şi modificărilor de mediu din ultimele 5 secole din Parcul Naţional Călimani. Referat parţial CEEX. 15 p.
        Săndulescu, M., 1984. Geotectonica României. Editura Tehnică, Bucureşti. 336 pp
        Seghedi, I., Szakacs, A., Pecskay, Z., Mason, P.R.D., 2005, Eruptive history and age of magmatic processes in the Călimani volcanic structure, România, Geologica Carpathica 56, 67-75.
        Seghedi, I., Szakacs, A., Mirea, V., Vişan, M., Luffi, P., 2017. Challenges of mapping in poorly- exposed volcanic areas. Guide and abstracts, Romanian Journal of Earth Sciences, vol 91, Special Issue, 90 pp.
        Szakacs, A., Seghedi, I., 1995. The Călimani-Gurghiu-Harghita volcanic chain, East Carpathians, România: volcanological features. Acta Volcanologica 7 (2), 145-155.
        Szakacs A. and Seghedi I., 2000. Large volume volcanic debris avalanche in the East Carpathians, România, in Volcaniclastic rocks, from magma to sediments, H. LEYRIT & C. MONTENAT (edt), Ed. Gordon Breach Science Publishers, 131-151.

    ANEXA nr. 1

    la Planul de management
                         REGULAMENTUL PARCULUI NAŢIONAL CĂLIMANI
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
        Scopul prezentului regulament este de a reglementa activităţile antropice care se desfăşoară pe suprafaţa Parcului Naţional Călimani, al sitului de importanţă comunitară ROSCI0019 Călimani-Gurghiu (partea care se suprapune cu Parcul Naţional Călimani), al sitului de importanţă comunitară ROSCI0051 Cuşma (partea care se suprapune cu Parcul Naţional Călimani), al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0133 Munţii Călimani şi al ariilor naturale protejate de interes naţional care se suprapun acestuia.

    ART. 2
        Respectarea prezentului Regulament este obligatorie pentru RNP - Romsilva - Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A., pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate vizate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea acestora.

    ART. 3
        Responsabilitatea administrării Parcului Naţional Călimani şi a ariilor naturale suprapuse acestuia, revine Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A., denumită în continuare APNC.
    1. Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. avizează activităţile care se desfăşoară pe suprafaţa Parcului Naţional Călimani şi a ariilor naturale protejate aflate în administrare, în baza solicitărilor scrise depuse de către solicitanţi, în urma analizării documentaţiilor înaintate de aceştia în varianta depusă la autoritatea de mediu competentă, însoţită de informarea asupra etapei procedurale în care se află activitatea/planul/proiectul, şi după caz, a verificării amplasamentului. În urma analizării solicitărilor, după caz, administraţia parcului solicită completarea dosarelor cu studii şi documentaţii specifice.
    2. Activităţile susceptibile de a avea impact negativ asupra ariei naturale protejate se avizează de către APNC, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific.

    ART. 4
        Activităţile Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A. legate de conservarea biodiversităţii sunt coordonate şi avizate de Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Călimani constituit prin ordin de ministru.

    ART. 5
        Participarea factorilor interesaţi la gospodărirea parcului şi a siturilor de importanţă comunitară suprapuse peste acesta, se asigură prin Consiliul Consultativ de Administrare, care are un rol consultativ în planificarea şi realizarea activităţilor legate de gospodărirea Parcului Naţional Călimani, constituit prin ordin de ministru.

    ART. 6
        Regulamentul parcului cuprinde regulile specifice care trebuie aplicate în aria protejată pentru atingerea măsurilor de management specifice pentru parcul naţional şi pentru porţiunile de situri Natura 2000 care se suprapun pe suprafaţa acestuia.

    ART. 7
        Procedura de avizare se va desfăşura astfel:
    1. În vederea avizării activităţilor/planurilor/proiectelor care urmează să se desfăşoare pe suprafaţa ariilor naturale protejate administrate de APNC, solicitanţii depun o cerere scrisă la Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A., însoţită de documentaţiile prevăzute în actele normative specifice domeniului reglementat.
    2. În avizele eliberate Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. poate insera condiţii privind desfăşurarea activităţilor/ planurilor/ proiectelor.
    3. Valabilitatea unui aviz eliberat de Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. este pentru perioada execuţiei lucrării, dacă nu intervin modificări la plan/program/proiect/activitate sau dacă nu intervin modificări naturale pe amplasament. În cazul în care intervin modificări, se va solicita un nou aviz.
    4. Avizele negative eliberate de Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. vor fi însoţite de o motivaţie a respingerii solicitării respective.
    5. Pe parcursul desfăşurării activităţilor/ planurilor/ proiectelor avizate, Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. verifică respectarea condiţiilor impuse în avizele eliberate precum şi respectarea documentaţiilor, modalităţilor şi tehnologiilor propuse de solicitanţi. În caz de nerespectare a acestora, Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. solicită remedierea aspectelor sesizate şi, în cazuri motivate, poate retrage avizul dat. În cazul retragerii avizelor, lucrările respective în derulare se sistează, iar Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. informează autorităţile de mediu cu privire la retragerea avizului dat. Nu se acceptă reavizarea unui solicitant care nu a respectat condiţiile impuse prin avizul dat de către Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A..
    6. Emiterea avizului se face după achitarea tarifului aferent instituit de Administraţia Parcului Naţional Călimani şi aprobat de către autoritatea competentă. Cuantumul şi modalitatea de plată se afişează pe pagina web a APNC.

    CAP. II
    Reglementarea activităţilor în Parcul Naţional Călimani şi în ariile naturale protejate suprapuse acestuia
    Activităţile de silvicultură, cinegetice şi de pescuit
    ART. 9
        Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în ariile naturale protejate se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi a zonării interne Parcului Naţional Călimani, respectiv:
    1. În zonele cu protecţie strictă nu se acceptă intervenţii în cazul apariţiei unor calamităţi naturale provocate de factori abiotici sau biotici.
    2. În zona de protecţie integrală a Parcului Naţional Călimani nu se vor executa nici un fel de lucrări de exploatare a pădurilor, personalul silvic angajat al administratorilor fondului forestier şi a suprafeţelor din afara fondului forestier efectuând doar paza acestor păduri, cu excepţia cazurilor menţionate în Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 57 din 2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi avizate de Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A., în urma hotărârii Consiliului Ştiinţific;
    3. În zona de conservare durabilă se execută numai lucrări:
    a. de îngrijire şi conducere a arboretelor;
    b. lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe Rezervaţiei Ştiinţifice 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra şi zonelor cu protecţie strictă sau integrală;
    c. În restul zonei de conservare durabilă este permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor:
    i. tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit,
    ii. tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasi-grădinărite,
    iii. tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani.

    d. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricţiile impuse de planul de management al parcului;

    4. Alte lucrări de exploatare decât cele prevăzute în amenajamentele silvice se execută conform prevederilor legale în vigoare.
    5. Pe terenurile cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier naţional din Parcul Naţional Călimani se respectă prevederile legale în vigoare.
    6. Tăierile în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional şi lucrări de întreţinere a păşunilor se fac cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A.
    7. La amenajarea pădurilor de pe teritoriul Parcului Naţional Călimani se va ţine cont de prevederile legislaţiei specifice.
    8. Proiectele amenajamentelor silvice pentru fondul forestier naţional de pe raza Parcului Naţional Călimani, în scopul punerii în concordanţă cu Planul de management al parcului, vor fi avizate de Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A.. În acest sens, beneficiarul şi proiectantul care efectuează lucrările de amenajare invită la elaborarea temei de proiectare, la lucrările Conferinţei I-a de amenajare un reprezentant al Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A. şi depune la aceasta o copie a proiectului de amenajare silvică în vederea avizării. De asemenea, beneficiarul/ proiectantul care efectuează lucrările de amenajare va solicita participarea unui membru al Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A. la aceste verificări la o dată ulterioară, stabilită de comun acord. După verificarea în teren, va depune la Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. o copie a documentaţiei pentru conferinţa a II-a de amenajare cu cel puţin o lună înainte. Autoritatea competentă pentru aprobarea amenajamentelor şi a studiilor sumare de amenajare invită un reprezentant al Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A. la conferinţele de amenajare şi la comisiile de avizare.
    9. La încadrarea pădurilor în grupe, subgrupe şi tipuri funcţionale se va ţine cont de prevederile legislaţiei specifice.
    10. Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. avizează în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional de pe raza Parcului Naţional Călimani, urmând a sesiza administratorii în cazul constatării unor nereguli în fond forestier naţional de stat şi respectiv Garda Forestieră în cazul constatării unor nereguli în fond forestier naţional privat, sau proprietate a unităţilor administrativ teritoriale sau în cazul vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional.
    11. Activităţile reglementate prin amenajamentele silvice în vigoare precum şi alte activităţi: protecţia pădurilor, amenajarea căilor de colectare a materialului lemnos, activităţi cinegetice şi altele asemenea, care se desfăşoară în perimetrul ariilor naturale protejate administrate sau în vecinătatea acestora, în situaţia în care acestea pot perturba activitatea în parc, vor fi aduse la cunoştinţa Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A., şi va fi necesar acordul acesteia, urmând a se verifica soluţiile tehnice propuse pentru execuţia lucrărilor.

    ART. 10
        Prin acordul/avizul eliberat de către Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A., se vor impune măsurile de conservare ale speciilor şi habitatelor din parc, în conformitate cu Capitolul nr. 7 din Planul de management.
    1. Activităţile de punere în valoare şi de exploatare a arboretelor din fondul forestier naţional şi a vegetaţiei forestiere din afara acestuia situate în ariile naturale protejate administrate se vor face cu obligativitatea obţinerii condiţiilor specifice emise de către APNC la solicitarea ocoalelor silvice, în conformitate cu prevederile legale.

    ART. 11
    1. În ariile naturale protejate administrate de APNC, activitatea cinegetică se reglementează conform dispoziţiilor Legii nr. 407 din 2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare. Pe teritoriul Parcului Naţional Călimani vânătoarea este interzisă.
    2. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
    a. personalul salariat cu atribuţii în domeniul cinegetic din cadrul administratorului fondului cinegetic din imediata vecinătate a parcului;
    b. personalul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate;
    c. alte categorii de personal, conform prevederilor legale în vigoare.

    3. Pentru resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte de pe raza Parcul Naţional Călimani, se stabileşte un regim special de conservare durabilă. În acest sens, administratorii fondurilor piscicole, nu vor amenaja zone de pescuit recreativ-sportiv, constituind pentru apele de munte din Parcul Naţional Călimani zone oprite, cu asigurarea pazei şi ocrotirii fondului piscicol, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Administrarea şi gospodărirea durabilă a resurselor de apă de pe suprafaţa ariilor naturale protejate vizate se realizează de către Administraţia Bazinală de Apă Mureş şi Administraţia Bazinală de Apă Siret.
    4. Orice proiect propus a se desfăşura în fondurile cinegetice şi piscicole din vecinătatea ariei naturale protejate, va urma procedura de avizare în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale specifice în vigoare.
    5. Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, care se află sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B din Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 57 din 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională sunt interzise:
    a. orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
    b. perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
    c. distrugerea bârloagelor, vizuinilor sau culcuşurilor;
    d. deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
    e. deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
    f. recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
    g. deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

    6. Colectarea/recoltarea de specii de floră şi faună se poate face doar în scop ştiinţific şi numai cu acordul scris al Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A., cu excepţia speciilor comune de plante folosite în scop medicinal care urmează regimul prevăzut la alin 8. pe baza recomandării Consiliului Ştiinţific, numai după obţinerea avizului autorităţii centrale pentru protecţia mediului.
    7. În Rezervaţia Ştiinţifică 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra, se interzice prelevarea de probe din specia Pinus cembra, atât din lemnul viu cât şi din cel mort pe o perioadă nedeterminată.
    8. Colectarea speciilor de plante medicinale comune se poate face numai în suprafeţele situate în afara rezervaţiei ştiinţifice, a zonelor cu protecţie strictă şi a zonelor de protecţie integrală, de către membrii comunităţilor locale şi în limita capacităţii de suport a ecosistemelor, în cantităţi mici, necesare uzului familial şi nu în scop comercial.

    ART. 12
        În cazul producerii fenomenelor de forţă majoră, instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înştiinţării Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A. care va participa activ la acţiunile de alertare şi mobilizare în vederea prevenirii şi eliminării efectelor unor asemenea evenimente.

    Păşunat
    ART. 13
    1. Utilizarea pajiştilor din Parcul Naţional Călimani este permisă persoanelor din comunităţile locale care deţin suprafeţe în zona Parcului Naţional Călimani, în condiţiile prevăzute în prezentul Regulament, în baza unui contract încheiat cu administratorul legal al pajiştii şi cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A.
    2. Închirierea pajiştilor către deţinători de animale din zona învecinată Parcului Naţional Călimani, alţii decât proprietarii pajiştilor, se face pe bază de contract încheiat între părţi cu notificarea Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A..
    3. Utilizatorul legal al pajiştii, după semnarea contractului, are obligaţia de a solicita şi a obţine acordul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A. anterior introducerii animalelor pe pajişte.
    4. Răspunderea privind utilizarea corectă a pajiştilor şi menţinerea capacităţii de suport a acestora, revine proprietarilor şi administratorilor acestora.

    ART. 14
        Pe teritoriul Parcului Naţional Călimani, activitatea pastorală şi/sau de cosit se desfăşoară în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale specifice în vigoare, cu obligativitatea obţinerii şi respectării condiţiilor impuse prin avizul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A..

    ART. 15
    1. Păşunatul este interzis în Rezervaţia Ştiinţifică 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra şi în zona cu protecţie strictă.
    2. Amplasarea de stâne şi adăposturi pastorale este permisă numai cu aprobarea Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A..
    3. Păşunatul se permite doar pe suprafeţele pajiştilor delimitate prin studiile pastorale, fiind interzis pe grohotişuri, pe stâncăriile înierbate şi în jnepenişuri.
    4. Este interzisă amplasarea locurilor de târlire în imediata apropiere a pâraielor sau a lacurilor alpine sau în amonte de lacuri şi potecile turistice. Târlirea se va face prin schimbarea locului de staţionare a turmelor, cu frecvenţa stabilită prin avizul eliberat de APN Călimani.
    5. Pe teritoriul Parcului Naţional Călimani este interzisă însoţirea turmelor şi cirezilor de către câini fără jujeu, nevaccinaţi, nedehelmintizaţi şi în număr mai mare de 3, reglementat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, conform legislaţiei specifice. Pentru fiecare câine este obligatoriu să se prezinte carnetul de sănătate, iar pentru celelalte animale domestice din turmă, dovada controlului sanitar-veterinar.
    6. Trecerea prin fond forestier se va face cu respectarea reglementărilor în vigoare.
    7. Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A., împreună cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare, verifică respectarea normelor sanitar-veterinare pe cuprinsul parcului.
    8. Asigurarea cu lemn pentru întreţinerea stânelor, a adăposturilor pentru animale şi ca lemn de foc, se face la solicitarea administratorului/ proprietarului păşunii, cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A..

    ART. 16
        Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A., în măsura identificării unor surse de finanţare, realizează periodic studii pentru stabilirea capacităţii de suport a pajiştilor pe care le aduce la cunoştinţa proprietarilor în vederea reglementării în consecinţă a păşunatului.

    ART. 17
        Lucrările de întreţinere a pajiştilor din Parcul Naţional Călimani, solicitate de către proprietar sau administrator, vor fi avizate de către Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A., în urma verificării pe teren şi a achitării tarifului de avizare.

    ART. 18
        Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. monitorizează activitatea de păşunat în parc pentru stabilirea impactului acesteia asupra florei şi faunei şi a unor eventuale restricţii în zonele afectate.

    Cercetare ştiinţifică
    ART. 19
        În baza rezultatelor temelor de cercetare desfăşurate în Parcul Naţional Călimani, acceptate şi avizate de forurile ştiinţifice abilitate, Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. stabileşte măsurile necesare în vederea prevenirii şi împiedicării distrugerii voite sau accidentale de către om a speciilor de plante sau animale, habitate şi peisaje strict ocrotite de pe suprafaţa parcului, măsuri care se avizează de către Consiliul Ştiinţific.

    ART. 20
        Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul Parcul Naţional Călimani se desfăşoară cu avizul administraţiei parcului, care sprijină logistic, la solicitare şi în măsura posibilităţilor, această activitate. Temele de cercetare de pe teritoriul Rezervaţiei Ştiinţifice 2730 Jnepenişul cu Pinus cembra, se vor efectua cu acordul Academiei Române şi al Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A. care va fi beneficiarul rezultatelor cercetărilor.

    ART. 21
        În cazul temelor de cercetare care necesită date/informaţii privind Parcul Naţional Călimani, furnizate de către administraţia parcului, se va încheia un contract cu cei care derulează tema, contract care să asigure accesul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A. la rezultate în vederea utilizării lor în activitatea de management a parcului.

    Turism, reguli de vizitare
    ART. 22
        În Parcul Naţional Călimani sunt permise activităţi de ecoturism şi de educaţie, cu respectarea regulilor de vizitare a parcului, potrivit prezentului regulament şi a legislaţiei specifice.

    ART. 23
    1. Accesul în Rezervaţia Ştiinţifică 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra este permis doar în baza acordului eliberat de către Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A.. Grupurile vor fi de maxim 8 persoane şi vor fi însoţite de un reprezentant al administraţiei parcului.
    2. Prin excepţie, accesul este permis următoarelor categorii: personalul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A., personalul silvic şi personalul împuternicit pentru patrulări sau controale în cazul în care aceste categorii sunt în exerciţiul funcţiunii, pe bază de delegaţie sau legitimaţii.

    ART. 24
    1. Vizitarea Parcului Naţional Călimani se face cu achitarea tarifului de vizitare, aprobat conform prevederilor legale şi afişat pe pagina web a administraţiei parcului.

    ART. 25
    1. Vizitarea Parcului Naţional Călimani este permisă numai pe traseele marcate cu semne convenţionale.
    2. Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. nu este răspunzătoare pentru evenimente/ accidente suferite de vizitatori pe durata prezenţei acestora în parc.
    3. Abaterea de la traseele menţionate la aliniatul 1 este permisă pentru:
    a. personalul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A.;
    b. patrulări ale persoanelor delegate de Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A.;
    c. membrii serviciilor publice Salvamont în acţiuni de salvare, patrulări sau antrenamente;
    d. personal silvic în exercitarea atribuţiunilor de serviciu;
    e. personal de însoţire a animalelor la păşunat;
    f. cercetători, în cadrul programelor de cercetare şi temelor avizate de Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A., cu aprobare scrisă de la Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A.;
    g. competiţii, acţiuni, tabere organizate, în cazul în care prin programul acţiunii s-a solicitat şi motivat abaterea de la trasee şi s-a aprobat de către Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A.;
    h. personal de la alte unităţi/ instituţii, cu delegaţie în interes de serviciu, cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A.;
    i. proprietari/ administratori de terenuri din parc precum şi împuterniciţi ai acestora.

    ART. 26
        Întreţinerea şi completarea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee şi amplasarea panourilor indicatoare şi informative se fac numai cu aprobarea Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A. şi în conformitate cu Hotărârea guvernului nr. 77 din 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi;

    ART. 27
        Camparea pe teritoriul Parcului Naţional Călimani se reglementează astfel:
    1. Camparea pe teritoriul parcului se va face în locuri special amenajate, marcate şi delimitate;
    2. În locurile amenajate de deţinătorii de terenuri cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A.;
    3. Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai în următoarele situaţii:
    a. pentru personalul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A.;
    b. pentru cercetători, cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A.;
    c. pentru voluntarii care lucrează pe teritoriul parcului cu aprobarea Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A., în situaţia în care sarcinile primite o impun;

    4. În locurile de campare se poate încasa tarif de campare de către administratorii terenului/ariei protejate sau împuterniciţii acestora.

    ART. 28
        Aprinderea focului pe teritoriul Parcului Naţional Călimani se reglementează astfel:
    1. Este permisă doar în vetrele special amenajate în acest scop în locurile de campare, cu lemn de foc asigurat de administratorii locurilor respective. Se vor respecta normele de prevenire şi stingere a incendiilor;
    2. Este interzisă aprinderea focului în golul alpin şi în fondul forestier, cu excepţia locurilor special amenajate de către administratorul terenului/ ariei protejate. În locurile de campare din golul alpin sau cele din alte zone, în care nu se asigură lemn de foc, se permite doar utilizarea primusului;

    ART. 29
        Regimul deşeurilor pe teritoriul Parcului Naţional Călimani se reglementează astfel:
    1. Este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul Parcului Naţional Călimani; turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării parcului. Deşeurile vor fi evacuate în afara parcului în locuri special amenajate pentru colectare;
    2. Gestionarii cabanelor şi locurilor de campare, au responsabilitatea evacuării deşeurilor în afara parcului, cu respectarea condiţiilor legale;

    ART. 30
        Se interzice: tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jneapănului, cu excepţia lucrărilor de întreţinere a traseelor turistice avizate de Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A..

    ART. 31
        Se interzice vizitatorilor/turiştilor tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi însuşirea celor rupţi sau doborâţi de fenomene naturale.

    ART. 32
        Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea în scop comercial, fără acordul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A., a ciupercilor, fructelor de pădure, plantelor, animalelor, rocilor şi a oricăror eşantioane de origine naturală de orice fel din Parcul Naţional Călimani.

    ART. 33
        Colectarea de specii de floră, faună, roci şi a oricăror eşantioane de origine naturală în Rezervaţia Ştiinţifică 2.730 Jnepenişul cu Pinus cembra şi zonele cu protecţie strictă şi integrală este interzisă. În cazuri excepţionale, se acceptă numai cu acordul scris al Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A..

    ART. 34
        Accesul câinilor în Parcul Naţional Călimani este permis doar în condiţiile în care câinii sunt ţinuţi permanent în lesă. Pentru fiecare câine, stăpânii trebuie să prezinte carnetul de sănătate. Formaţiile Salvamont şi patrulele organizate cu scop de pază pot utiliza în acţiunile lor câini utilitari.

    ART. 35
        Tulburarea liniştii în parc prin orice fel de mijloace: strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio şi altele asemenea, este strict interzisă.

    ART. 36
        Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.

    ART. 37
        Este strict interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podeţelor sau a oricărei alte construcţii sau amenajări de pe teritoriul parcului.

    ART. 38
        Scăldatul şi utilizarea de detergenţi pentru spălare în apele curgătoare şi în lacurile alpine, sunt interzise.

    ART. 39
        Folosirea ambarcaţiunilor de orice tip (cu motor sau fără) pe lacurile alpine este interzisă, cu excepţia celor destinate pentru colectarea de probe pentru cercetări ştiinţifice (vor fi folosite doar ambarcaţiuni propulsate cu motor electric, numai în scop ştiinţific).

    ART. 40
        Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. monitorizează turismul pe teritoriul parcului, în vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei, faunei, solului şi rocilor din parc şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru se impune pentru conservare.

    ART. 41
        Accesul publicului cu mijloace motorizate este interzis, cu excepţia drumurilor publice sau forestiere pe care accesul nu este restricţionat.

    ART. 42
        Fotografierea şi filmarea pe teritoriul parcului în scop comercial se tarifează, iar pe materialele fotografice şi înregistrările video se va menţiona faptul că au fost preluate din Parcul Naţional Călimani.

    Serviciul Salvamont
    ART. 43
        Pe teritoriul Parcului Naţional Călimani activează formaţii Salvamont care patrulează pe traseele turistice şi intervin în caz de accidentare a turiştilor aflaţi în Munţii Călimani.

    ART. 44
        Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. colaborează cu membrii echipelor Salvamont în acţiunile de pază şi de coordonare a voluntarilor cu ocazia diverselor activităţi, organizate pe teritoriul parcului.

    ART. 45
        Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. sprijină logistic echipele Salvamont în limita posibilităţilor în cazuri de forţă majoră.

    ART. 46
    1. Excursii, tabere, competiţii, manifestări de grup de orice fel, cursuri de orice fel care presupun accesul pe teren în zona parcului se organizează doar cu aprobarea Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A., obţinută anterior.
    2. Pe teritoriul Parcului Naţional Călimani cursurile de alpinism sau de ghizi sunt permise doar cu aprobarea Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A..

    Construcţii
    ART. 47
        În Parcul Naţional Călimani există următoarele construcţii:
    1. Clădirile aflate în incinta exploatării miniere- în curs de demolare şi reconstrucţie ecologică;
    2. Refugiul Salvamont Topliţa;
    3. Cabana Meteo Reţitiş şi anexe;
    4. Stânele comunităţilor locale;
    5. Refugiul Salvamont şi refugiile de supravieţuire din zonele Bistricioru, Şaua Negoiului şi Curmătura Tihului;
    6. Cabana forestieră Cocoşu;
    7. Cabana forestieră Negoiu;
    8. Refugiul Negoiu;
    9. Cabana forestieră- adăpostul de muncitori- Tihu;
    10. Cabana forestieră Tătaru de pe pârâul Tihu;
    11. Cabana forestieră Mijlocu;
    12. Drumurile forestiere prevăzute în Amenajamentele silvice.

    ART. 48
        Pe teritoriul Parcului Naţional Călimani este interzisă realizarea oricăror construcţii, cu excepţia celor care vor deservi activităţii de cercetare, administrare şi gospodărire a parcului.

    ART. 49
        Construirea de cabane/adăposturi turistice sau realizarea oricăror altor construcţii în imediata vecinătate a parcului se va face conform reglementărilor legale în vigoare. Documentaţiile se avizează de către Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A.

    ART. 50
        Modificările aduse planurilor de urbanism existente, se fac cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A., în baza studiilor de impact.

    ART. 51
        Documentaţiile de mediu privind modificarea planurilor generale de urbanism pentru zonele din interiorul parcului se avizează de către Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Călimani.

    Finanţarea activităţilor
    ART. 52
        Finanţarea activităţilor Administraţiei Parcului Naţional Călimani se poate asigura din fonduri provenite:
    a. de la Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva;
    b. de la autorităţile locale;
    c. din activităţi proprii şi din sistemul de tarife al Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A.;
    d. din proiecte întocmite de Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A. sau în colaborare cu alte organizaţii/instituţii şi finanţate prin programe locale, naţionale sau internaţionale;
    e. din subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii;
    f. din alte surse de finanţare.

    CAP. III
    Sancţiuni
    ART. 53
        Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă conform prevederilor legale în vigoare.

    ART. 54
        Constatarea şi sancţionarea faptelor care constituie încălcări ale prevederilor prezentului Regulament se face de către personalul APNC şi al altor structuri abilitate conform legii.

    ART. 55
        Controlul respectării prezentului Regulament se face de către personalul APNC şi personalul cu atribuţii de control din cadrul altor structuri abilitate conform legii. Personalul împuternicit să verifice respectarea prezentului Regulament îşi dovedeşte identitatea cu legitimaţia de administrator/serviciu/control, emise conform legii.

    CAP. IV
    Dispoziţii finale
    ART. 56
        Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A..

    ART. 57
        Dispoziţiile prezentului regulament se aplică de către Administraţia Parcului Naţional Călimani R.A., Consiliul Ştiinţific precum şi de împuterniciţi ai Administraţiei Parcului Naţional Călimani R.A..

    ART. 58
        Regulamentul se aduce la cunoştinţa publicului, prin afişare pe web site-ul APNC.

    ANEXA nr. 2

    la Planul de management
                Proprietarii şi administratorii de terenuri din parc


┌─────────────┬──────────────┬────────────┬─────────┐
│Proprietar   │Administrator │Folosinţa   │Suprafaţa│
│             │              │terenului   │- ha     │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│Asociaţia    │Ocolul Silvic │alte        │         │
│Ragla Budac  │Vatra Dornei  │terenuri cu │139,69   │
│             │              │vegetaţie   │         │
│             │              │forestieră  │         │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│Consiliul    │              │alte        │         │
│Local al     │Consiliul     │terenuri cu │330,31   │
│Comunei      │Local al      │vegetaţie   │         │
│Aluniş       │Comunei Aluniş│forestieră  │         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Păşuni      │181,27   │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│Consiliul    │Ocolul Silvic │alte        │         │
│Local al     │Lunca Bradului│terenuri cu │215,18   │
│Comunei Batoş│              │vegetaţie   │         │
│             │              │forestieră  │         │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│Consiliul    │Consiliul     │            │         │
│Local al     │Local al      │            │         │
│Comunei      │Comunei       │Păşuni      │210,19   │
│Bistriţa     │Bistriţa      │            │         │
│Bârgăului    │Bârgăului     │            │         │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Ocolul Silvic │alte        │         │
│             │Lunca Bradului│terenuri cu │226,41   │
│Consiliul    │              │vegetaţie   │         │
│Local al     │              │forestieră  │         │
│Comunei      ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│Brâncoveneşti│Consiliul     │            │         │
│             │Local al      │Păşuni      │75,49    │
│             │Comunei       │            │         │
│             │Brâncoveneşti │            │         │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│Consiliul    │              │alte        │         │
│Local al     │Consiliul     │terenuri cu │117,78   │
│Comunei      │Local al      │vegetaţie   │         │
│Cetate       │Comunei Cetate│forestieră  │         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Păşuni      │391,13   │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│Consiliul    │Consiliul     │            │         │
│Local al     │Local al      │Păşuni      │139,84   │
│Comunei Deda │Comunei Deda  │            │         │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │              │alte        │         │
│             │              │terenuri cu │147,09   │
│Consiliul    │Consiliul     │vegetaţie   │         │
│Local al     │Local al      │forestieră  │         │
│Comunei      │Comunei Ideciu├────────────┼─────────┤
│Ideciu de Jos│de Jos        │Păşuni      │24,48    │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Terenuri    │13,20    │
│             │              │neproductive│         │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │              │alte        │         │
│             │Ocolul Silvic │terenuri cu │1306,12  │
│             │Comunal       │vegetaţie   │         │
│             │Josenii       │forestieră  │         │
│             │Bârgăului     ├────────────┼─────────┤
│             │              │Terenuri    │5,74     │
│Consiliul    │              │neproductive│         │
│Local al     ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│Comunei      │              │Păduri şi   │         │
│Josenii      │              │alte        │         │
│Bârgăului    │Consiliul     │terenuri cu │65,54    │
│             │Local al      │vegetaţie   │         │
│             │Comunei       │forestieră  │         │
│             │Josenii       ├────────────┼─────────┤
│             │Bârgăului     │Terenuri    │1,58     │
│             │              │neproductive│         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Păşuni      │175,75   │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Ocolul Silvic │alte        │         │
│             │Valea Şieului │terenuri cu │1620,04  │
│             │RA            │vegetaţie   │         │
│Consiliul    │              │forestieră  │         │
│Local al     ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│Comunei      │              │Păduri şi   │         │
│Mărişelu     │Consiliul     │alte        │         │
│             │Local al      │terenuri cu │13,76    │
│             │Comunei       │vegetaţie   │         │
│             │Mărişelu      │forestieră  │         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Păşuni      │234,47   │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Ocolul Silvic │alte        │         │
│             │Dorna         │terenuri cu │24,33    │
│             │Cândrenilor   │vegetaţie   │         │
│             │              │forestieră  │         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Ocolul Silvic │alte        │         │
│Consiliul    │Vatra Dornei  │terenuri cu │608,59   │
│Local al     │              │vegetaţie   │         │
│Comunei Monor│              │forestieră  │         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │              │alte        │         │
│             │Consiliul     │terenuri cu │540,20   │
│             │Local al      │vegetaţie   │         │
│             │Comunei Monor │forestieră  │         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Păşuni      │821,40   │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │Asociaţia     │            │         │
│             │Proprietarilor│Păduri şi   │         │
│             │de Păduri din │alte        │         │
│             │Bazinul       │terenuri cu │54,65    │
│             │Dornelor      │vegetaţie   │         │
│Consiliul    │Ocolul Silvic │forestieră  │         │
│Local al     │Dorna         │            │         │
│Comunei      ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│Poiana       │              │Păduri şi   │         │
│Stampei      │Consiliul     │alte        │         │
│             │Local al      │terenuri cu │35,10    │
│             │Comunei Poiana│vegetaţie   │         │
│             │Stampei       │forestieră  │         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Păşuni      │33,55    │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Ocolul Silvic │alte        │         │
│             │Dorna         │terenuri cu │0,002    │
│             │Cândrenilor   │vegetaţie   │         │
│             │              │forestieră  │         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Ocolul Silvic │alte        │         │
│             │Tihuţa        │terenuri cu │78,87    │
│             │Colibiţa RA   │vegetaţie   │         │
│             │              │forestieră  │         │
│Consiliul    ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│Local al     │              │Terenuri    │9,77     │
│Comunei      │              │neproductive│         │
│Prundu       ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│Bârgăului    │Regia Autonomă│Păduri şi   │         │
│             │Locală Ocolul │alte        │         │
│             │Silvic        │terenuri cu │42,73    │
│             │Privat Tihuţa │vegetaţie   │         │
│             │Colibiţa RA   │forestieră  │         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Consiliul     │alte        │         │
│             │Local al      │terenuri cu │67,53    │
│             │Comunei Prundu│vegetaţie   │         │
│             │Bârgăului     │forestieră  │         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Păşuni      │2,66     │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│Consiliul    │Consiliul     │alte        │         │
│Local al     │Local al      │terenuri cu │101,15   │
│Comunei      │Comunei       │vegetaţie   │         │
│Răstoliţa    │Răstoliţa     │forestieră  │         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Păşuni      │11,99    │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Ocolul Silvic │alte        │         │
│             │Vatra Dornei  │terenuri cu │432,69   │
│             │              │vegetaţie   │         │
│Consiliul    │              │forestieră  │         │
│Local al     ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│Comunei Şaru │              │Păduri şi   │         │
│Dornei       │Consiliul     │alte        │         │
│             │Local al      │terenuri cu │150,53   │
│             │Comunei Şaru  │vegetaţie   │         │
│             │Dornei        │forestieră  │         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Păşuni      │268,92   │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │Asociaţia     │Păduri şi   │         │
│             │Proprietarilor│alte        │         │
│             │de Pădure     │terenuri cu │304,99   │
│             │Ocolul Silvic │vegetaţie   │         │
│             │Dealu Negru   │forestieră  │         │
│Consiliul    ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│Local al     │              │Păduri şi   │         │
│Comunei Şieuţ│              │alte        │         │
│             │Consiliul     │terenuri cu │433,33   │
│             │Local al      │vegetaţie   │         │
│             │Comunei Şieuţ │forestieră  │         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Păşuni      │498,75   │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│Consiliul    │Consiliul     │alte        │         │
│Local al     │Local al      │terenuri cu │25,98    │
│Comunei      │Comunei       │vegetaţie   │         │
│Stânceni     │Stânceni      │forestieră  │         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Păşuni      │367,35   │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Ocolul Silvic │alte        │         │
│             │Tihuţa        │terenuri cu │488,62   │
│             │Colibiţa RA   │vegetaţie   │         │
│Consiliul    │              │forestieră  │         │
│Local al     ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│Comunei Tiha │              │Păduri şi   │         │
│Bârgăului    │Consiliul     │alte        │         │
│             │Local al      │terenuri cu │206,30   │
│             │Comunei Tiha  │vegetaţie   │         │
│             │Bârgăului     │forestieră  │         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Păşuni      │257,23   │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │              │alte        │         │
│             │              │terenuri cu │943,03   │
│Consiliul    │Consiliul     │vegetaţie   │         │
│Local al     │Local al      │forestieră  │         │
│Comunei      │Comunei Vătava├────────────┼─────────┤
│Vătava       │              │Păşuni      │244,65   │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Terenuri    │10,87    │
│             │              │neproductive│         │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │Asociaţia     │            │         │
│             │Proprietarilor│Păduri şi   │         │
│Obştea       │de Păduri din │alte        │         │
│Negrişoara   │Bazinul       │terenuri cu │148,14   │
│             │Dornelor      │vegetaţie   │         │
│             │Ocolul Silvic │forestieră  │         │
│             │Dorna         │            │         │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │Ocolul Silvic │            │         │
│             │Dorna         │            │         │
│Primăria     │Candrenilor,  │Păduri şi   │         │
│Poiana       │Asociaţia     │alte        │         │
│Stampei,     │Proprietarilor│terenuri cu │22,47    │
│Stat,        │de Păduri din │vegetaţie   │         │
│Persoane     │Bazinul       │forestieră  │         │
│fizice       │Dornelor      │            │         │
│             │Ocolul Silvic │            │         │
│             │Dorna         │            │         │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │              │alte        │         │
│             │Ocolul Silvic │terenuri cu │1142,86  │
│             │Dorna         │vegetaţie   │         │
│             │Cândrenilor   │forestieră  │         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Terenuri    │12,13    │
│             │              │neproductive│         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │              │alte        │         │
│             │Ocolul Silvic │terenuri cu │3058,66  │
│             │Lunca Bradului│vegetaţie   │         │
│             │              │forestieră  │         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Păşuni      │3,07     │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │              │alte        │         │
│             │              │terenuri cu │5572,51  │
│             │              │vegetaţie   │         │
│             │Ocolul Silvic │forestieră  │         │
│             │Răstoliţa     ├────────────┼─────────┤
│             │              │Terenuri    │8,261    │
│             │              │neproductive│         │
│             │              ├────────────┼─────────┤
│             │              │Terenuri cu │0,007    │
│             │              │construcţii │         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Ocolul Silvic │alte        │         │
│             │Vatra Dornei  │terenuri cu │425,05   │
│             │              │vegetaţie   │         │
│             │              │forestieră  │         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │Fosta         │            │         │
│             │exploatare    │Perimetrul  │         │
│             │minieră (S.C. │minier      │299,65   │
│Statul Român │Min Bucovina  │            │         │
│             │S.A.)         │            │         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │Apele Române  │Terenuri cu │3,63     │
│             │              │ape         │         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │Asociaţia     │            │         │
│             │Proprietarilor│Păduri şi   │         │
│             │de Păduri din │alte        │         │
│             │Bazinul       │terenuri cu │2,10     │
│             │Dornelor      │vegetaţie   │         │
│             │Ocolul Silvic │forestieră  │         │
│             │Dorna         │            │         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Ocolul Silvic │alte        │         │
│             │Broşteni      │terenuri cu │104,00   │
│             │              │vegetaţie   │         │
│             │              │forestieră  │         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Ocolul Silvic │alte        │         │
│             │Dorna         │terenuri cu │259,76   │
│             │Cândrenilor   │vegetaţie   │         │
│             │              │forestieră  │         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Ocolul Silvic │alte        │         │
│             │Răstoliţa     │terenuri cu │2,98     │
│             │              │vegetaţie   │         │
│             │              │forestieră  │         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │              │Păduri şi   │         │
│             │Ocolul Silvic │alte        │         │
│             │Vatra Dornei  │terenuri cu │744,23   │
│             │              │vegetaţie   │         │
│             │              │forestieră  │         │
│             ├──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │Persoane      │Păşuni      │35,25    │
│             │fizice        │            │         │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│Persoane     │Persoane      │            │         │
│fizice       │fizice        │Fâneţe      │1,83     │
│autorizate   │autorizate    │            │         │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│Persoane     │Persoane      │Păşune      │9,48     │
│juridice     │juridice      │            │         │
├─────────────┼──────────────┼────────────┼─────────┤
│             │Total         │            │24556,89 │
└─────────────┴──────────────┴────────────┴─────────┘

    ANEXA nr. 3

    la Planul de management
                Zonarea internă a Parcului Naţional Călimani
(a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 4

    la Planul de management
                       Harta formelor de proprietate
(a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 5

    la Planul de management
               Harta regimului de administrare a terenurilor
(a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA nr. 6

    la Planul de management
           Traseele turistice omologate din Parcul Naţional Călimani


┌────┬─────────┬─────────────────┬────────┬─────────┐
│Nr. │Formaţia │Traseu           │Marcaj  │Omologat │
│crt.│Salvamont│                 │        │         │
├────┼─────────┼─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Izvoarele        │Bandă   │în curs  │
│1   │         │Voievodesei -    │roşie   │de       │
│    │         │Pasul Răchitiş   │        │omologare│
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Monument Topliţa │        │         │
│    │         │Secu - Gura      │        │         │
│2   │         │Voievodesei - Dl.│Cruce   │Omologat │
│    │         │Alb - Iz.        │roşie   │         │
│    │         │Purcelului - Şaua│        │         │
│    │         │Reţitiş          │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Gura Voievodesei │Cruce   │         │
│3   │         │- Schit - Lacul  │albastră│Omologat │
│    │         │Iezer            │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│4   │         │P-na Puturosu -  │Triunghi│Omologat │
│    │         │Iz. Lomăşiţei    │albastru│         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Topliţa - Cart.  │        │         │
│5   │         │Călimănel - Vf.  │Bandă   │Omologat │
│    │         │Runculuui - Vf.  │galbenă │         │
│    │         │Toaca - Cica Mică│        │         │
├────┤Topliţa  ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Gura Voievodesei │        │         │
│    │         │- Gura           │        │         │
│    │         │Toplicioarei -   │Punct   │în curs  │
│6   │         │Sub Poiana Stegii│albastru│de       │
│    │         │- Iz. Voievodesei│        │omologare│
│    │         │- Şaua           │        │         │
│    │         │Voievodesei      │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Bilbor - Vf. La  │        │         │
│    │         │Mori - Pna       │        │         │
│    │         │Toplicioara - Pna│        │         │
│    │         │Steja - Iz.      │Bandă   │în curs  │
│7   │         │Voievodesei - Iz.│albastră│de       │
│    │         │Purcelului- Sub. │        │omologare│
│    │         │Ref Salvamont    │        │         │
│    │         │Iezer - Vf.      │        │         │
│    │         │Reţitiş          │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Pna Toplicioara -│        │în curs  │
│8   │         │Măgura - Vf.     │Bandă   │de       │
│    │         │Păltiniş - Pasul │roşie   │omologare│
│    │         │Racila - 174A    │        │         │
├────┼─────────┼─────────────────┼────────┼─────────┤
│9   │         │Bistricior -     │Bandă   │Omologat │
│    │         │Tihuţa           │roşie   │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│10  │         │Mîţa - Iz. Lung -│Triunghi│Omologat │
│    │         │Şaua Terha       │roşu    │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│11  │         │Mîţa - Colbu -   │Triunghi│Omologat │
│    │         │Bistricior       │albastru│         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│12  │Bistriţa │Mîţa - Tăul      │Punct   │Omologat │
│    │         │Zânelor          │albastru│         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Colibiţa - Valea │        │         │
│13  │         │Colbu - Pna      │Triunghi│Omologat │
│    │         │Dălbidan -       │roşu    │         │
│    │         │Muntele Viişoru  │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│14  │         │Bistricior Sat   │Bandă   │Omologat │
│    │         │Cuşma            │galbenă │         │
├────┼─────────┼─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Neagra Şarului - │        │         │
│    │         │Vf. 12 Apostoli -│        │         │
│    │         │Poiana Izvoarele │        │         │
│15  │         │- Şaua Negoiu -  │Punct   │Omologat │
│    │         │Vf. Reţitiş - Vf.│roşu    │         │
│    │         │Iezerul          │        │         │
│    │         │Călimanului- Sat │        │         │
│    │         │Neagra Şarului   │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Sat Poiana Negrii│        │         │
│    │         │- Schitul 12     │        │         │
│    │         │Apostoli - Vf. 12│Punct   │         │
│16  │         │Apostoli - Sat   │albastru│Omologat │
│    │         │Gura Haitii - Vf.│        │         │
│    │         │Călimanul        │        │         │
│    │         │Cerbului         │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Gura Haitii- vf. │        │         │
│    │         │Pietrele Roşii - │        │         │
│17  │         │Vf. Tămăului     │Cruce   │Omologat │
│    │         │(1862 m) - Valea │albastră│         │
│    │         │Voroava -        │        │         │
│    │         │Dornişoara       │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Bistriciorului - │        │         │
│    │         │Monumentul de la │        │         │
│    │         │Gruiu - Vf.      │        │         │
│    │Suceava  │Pietrosul        │Bandă   │în curs  │
│18  │         │Călimani - Vf.   │roşie   │de       │
│    │         │Reţitiş - Vf.    │        │omologare│
│    │         │Iezerul          │        │         │
│    │         │Călimanului -    │        │         │
│    │         │Pasul Păltiniş   │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Sat Dornişoara - │        │         │
│19  │         │Izvoarele Dornei │Punct   │Omologat │
│    │         │- intersecţie    │galben  │         │
│    │         │Poiana Izvoarelor│        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Gura Haiti -     │        │         │
│20  │         │Poiana Izvoarele │Cruce   │Omologat │
│    │         │- Coada          │roşie   │         │
│    │         │Pietrosului      │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Exploatarea      │Triunghi│In Curs  │
│21  │         │Călimani - Şaua  │albastru│de       │
│    │         │Nicovala         │        │omologare│
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Monumentul de la │Bandă   │In Curs  │
│22  │         │Gruiu - Poiana   │albastră│de       │
│    │         │Izvoarele        │        │omologare│
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Sărişor - Schitul│Triunghi│In Curs  │
│23  │         │12 Apostoli      │albastru│de       │
│    │         │                 │        │omologare│
├────┼─────────┼─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Bistra           │        │         │
│    │         │Mureşului-Valea  │Cruce   │         │
│24  │         │Bistra-Valea din │albastră│omologat │
│    │         │Mijloc-Poiana    │        │         │
│    │         │Cofu             │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Gura             │        │         │
│25  │         │Cofului-Valea    │Punct   │omologat │
│    │         │Cofului-Poiana   │albastru│         │
│    │         │Cofului          │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Valea            │        │         │
│26  │         │Bistra-Zapodea cu│Triunghi│omologat │
│    │         │cale- Zapodea    │albastru│         │
│    │         │ursului          │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Bistra           │        │         │
│    │         │Mureşului-Vârful │        │         │
│    │         │Scaunul Domnului-│        │         │
│27  │         │P-na de Mijloc - │Bandă   │omologat │
│    │         │P-na Stegii -    │albastră│         │
│    │         │P-na Moldovanca- │        │         │
│    │         │P-na Ţiganca -   │        │         │
│    │         │P-na Lungă       │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Gălăoaia-Poiana  │        │         │
│28  │         │Stegii-Zapodia cu│Punct   │omologat │
│    │         │Podul-Valea      │albastru│         │
│    │         │Bistra           │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Răstoliţa-Valea  │        │         │
│    │         │Vişa- Poiana     │Punct   │         │
│29  │         │Stegii - Fundul  │roşu    │omologat │
│    │         │Porcului - P-na  │        │         │
│    │         │Cofu             │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Valea Secu-Poiana│Punct   │         │
│30  │         │Lungă- Tăul      │albastru│omologat │
│    │         │Zânelor          │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Răstoliţa - Baraj│        │         │
│31  │         │- Tihul          │Cruce   │omologat │
│    │         │Răstoliţei- Şaua │albastră│         │
│    │         │Tihului          │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│32  │         │Valea Rusca- Vf. │Triunghi│omologat │
│    │         │Tihu             │albastru│         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│33  │         │Sălard - La      │Punct   │omologat │
│    │         │Sărăcin          │roşu    │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │Mureş    │Sălard-Poiana    │        │         │
│34  │         │Obcinelor-Valea  │Punct   │omologat │
│    │         │Fântânel-Lunca   │galben  │         │
│    │         │Bradului         │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Lunca            │        │         │
│35  │         │Bradului-Valea   │Cruce   │omologat │
│    │         │Ilva Mare - Şaua │albastră│         │
│    │         │Negoiu           │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│36  │         │Tihul Ilvei - Vf.│Punct   │omologat │
│    │         │Tihu             │albastru│         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Valea Ilişoara   │        │         │
│    │         │Mare-Valea       │Cruce   │         │
│37  │         │Cucumberţu-Poiana│roşie   │omologat │
│    │         │Drăguş- Şaua     │        │         │
│    │         │Nicovala         │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Stânceni - Valea │Punct   │         │
│38  │         │Zebrac- Poiana   │albastru│omologat │
│    │         │Zebrac           │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Stâncile Secului-│        │         │
│    │         │Gura Scurtului - │Cruce   │în curs  │
│39  │         │P- na Ţiganca-   │galbenă │de       │
│    │         │Fundul Secului   │        │omologare│
│    │         │-Poiana Slătiniţa│        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Valea Fântânel-  │        │         │
│    │         │Bâtca Frasinu-   │        │în curs  │
│40  │         │Vf. Tătarului-   │Cruce   │de       │
│    │         │Sub Stâncile     │galbenă │omologare│
│    │         │Tihului- Şaua    │        │         │
│    │         │Gruiu            │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Gura Tihului-    │        │în curs  │
│41  │         │Gura pr. Mijlocu-│Triunghi│de       │
│    │         │Piciorul         │albastru│omologare│
│    │         │Bistriciorii     │        │         │
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Neagra- Stânca   │Triunghi│în curs  │
│42  │         │Şoimului         │galben  │de       │
│    │         │                 │        │omologare│
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Androneasa-      │Punct   │în curs  │
│43  │         │Peştera Căsoaia  │Roşu    │de       │
│    │         │lui Ladaş        │        │omologare│
├────┤         ├─────────────────┼────────┼─────────┤
│    │         │Gura Stegii -    │Punct   │în curs  │
│44  │         │Plaiul Stegii    │galben  │de       │
│    │         │                 │        │omologare│
└────┴─────────┴─────────────────┴────────┴─────────┘

    ANEXA nr. 7

    la Planul de management
                      Primul rând de parcele


┌───────────┬──────────┬─────┬─────────┐
│Ocolul     │UP        │u.a  │Suprafaţa│
│Silvic     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │IV Buciniş│128  │56.4     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │IV Buciniş│133  │23.3     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │IV Buciniş│134  │46.7     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │IV Buciniş│135  │26.9     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │IV Buciniş│136  │32.3     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │V Neagra  │67   │5.1      │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │V Neagra  │74   │6.8      │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │V Neagra  │75   │7.2      │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│V-Dornei/  │VI Haita  │31   │35.3     │
│Dealu Negru│          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│V-Dornei/  │VI Haita  │32   │21.2     │
│Dealu Negru│          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│V-Dornei/  │VI Haita  │33   │16.4     │
│Dealu Negru│          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│V-Dornei/  │VI Haita  │34   │25.3     │
│Dealu Negru│          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│V-Dornei/  │VI Haita  │35   │42,6     │
│Dealu Negru│          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│V-Dornei/  │VI Haita  │36   │27       │
│Dealu Negru│          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│V-Dornei/  │VI Haita  │37   │31.1     │
│Dealu Negru│          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│V-Dornei/  │VI Haita  │38   │43.9     │
│Dealu Negru│          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│V-Dornei/  │VI Haita  │39   │42.6     │
│Dealu Negru│          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│V-Dornei/  │VI Haita  │40   │25.4     │
│Dealu Negru│          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│V-Dornei/  │VI Haita  │45   │34.3     │
│Dealu Negru│          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │50   │20.3     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │51   │11.4     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │52   │50.2     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │63   │42.5     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │64   │17.2     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │65   │11.6     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │66   │25.4     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │67   │35.4     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │70   │27.3     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │71   │34.7     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │72   │16.3     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │73   │9.2      │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │74   │31.2     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │75   │4G.7     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │76   │32.5     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │9G   │1G.6     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │98   │31.5     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │99   │28.4     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │101  │33.8     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │102  │26.8     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │103  │34.9     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │104  │24.4     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │105  │31.3     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │106  │18       │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │112  │33.3     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VI Haita  │113  │47.3     │
│Dornei     │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VII       │4    │39.9     │
│Dornei     │Sărişoare │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VII       │7    │37.7     │
│Dornei     │Sărişoare │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VII       │8    │53.1     │
│Dornei     │Sărişoare │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Vatra      │VII       │9    │48.2     │
│Dornei     │Sărişoare │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Dorna      │I         │134  │24.8     │
│Candrenilor│Negrişoara│     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Dorna      │I         │140  │53.4     │
│Candrenilor│Negrişoara│     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Dorna      │I         │145  │17.2     │
│Candrenilor│Negrişoara│     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Dorna      │III       │83   │9.5      │
│Candrenilor│Voroava   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Dorna      │III       │90   │25.5     │
│Candrenilor│Voroava   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Dorna      │III       │148  │33.2     │
│Candrenilor│Voroava   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Dorna      │III       │149  │31.4     │
│Candrenilor│Voroava   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Dorna      │III       │153  │54.6     │
│Candrenilor│Voroava   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Dorna      │III       │154  │44.8     │
│Candrenilor│Voroava   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Dorna      │III       │170  │20.8     │
│Candrenilor│Voroava   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Dorna      │III       │171  │26.4     │
│Candrenilor│Voroava   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Dorna      │III       │172  │24       │
│Candrenilor│Voroava   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Prundu     │IV        │19   │26.1     │
│Bârgăului  │Strunioru │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Prundu     │IV        │20   │34.3     │
│Bârgăului  │Strunioru │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │I Ilva    │70   │33       │
│Bradului   │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │I Ilva    │71   │3.6      │
│Bradului   │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │I Ilva    │72   │2G.9     │
│Bradului   │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │I Ilva    │92   │27.6     │
│Bradului   │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │I Ilva    │93   │25.7     │
│Bradului   │          │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │II        │194  │34.5     │
│Bradului   │Ilişoara  │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │II        │201  │20.6     │
│Bradului   │Ilişoara  │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │II        │202  │31.2     │
│Bradului   │Ilişoara  │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │II        │261  │27.2     │
│Bradului   │Ilişoara  │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │II        │264  │18.7     │
│Bradului   │Ilişoara  │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │II        │278  │36.5     │
│Bradului   │Ilişoara  │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │II        │279  │30.2     │
│Bradului   │Ilişoara  │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │II        │283  │43.7     │
│Bradului   │Ilişoara  │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │II        │284  │         │
│Bradului   │Ilişoara  │fără │21.5     │
│           │          │A    │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │II        │292  │42.7     │
│Bradului   │Ilişoara  │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Lunca      │II        │297  │34.5     │
│Bradului   │Ilişoara  │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │115  │35.8     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│           │IV Secu   │146  │         │
│Răstoliţa  │Mijlocu   │fără │4.1      │
│           │          │BD   │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │147  │23.1     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │160  │36.9     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │161  │21       │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │177  │16.1     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │179  │36.9     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │180  │29.2     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │181  │29.7     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │191  │20.2     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │192  │45.4     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │200  │17.5     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │205  │34.7     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │206  │26.8     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│           │IV Secu   │207  │         │
│Răstoliţa  │Mijlocu   │fără │23       │
│           │          │B,D  │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │208  │34.1     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│           │IV Secu   │209  │         │
│Răstoliţa  │Mijlocu   │fără │31.1     │
│           │          │B    │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │221  │41.1     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │222  │27.4     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│           │IV Secu   │224  │         │
│Răstoliţa  │Mijlocu   │fără │16.2     │
│           │          │C    │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │225  │35.9     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │226  │30.1     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │228  │37.1     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │IV Secu   │235  │28.9     │
│           │Mijlocu   │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │17   │35.5     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│           │V Tihu    │18   │         │
│Răstoliţa  │Bradu     │fără │0.8      │
│           │          │A    │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │19   │27.8     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │21   │36.3     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │26   │18.2     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │27   │28.2     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│           │V Tihu    │28   │         │
│Răstoliţa  │Bradu     │fără │1.9      │
│           │          │A    │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │29   │35.7     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │44   │32.4     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │45   │22.3     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │48   │24.9     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │49   │37.8     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │55   │34.9     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │66   │24.4     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │69   │32.4     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │79   │23.3     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │80   │24.2     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │81   │29.3     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │92   │16.6     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │93   │24.8     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│           │V Tihu    │94   │         │
│Răstoliţa  │Bradu     │fără │22.2     │
│           │          │A    │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │95   │14.5     │
│           │Bradu     │     │         │
├───────────┼──────────┼─────┼─────────┤
│Răstoliţa  │V Tihu    │97   │15.5     │
│           │Bradu     │     │         │
└───────────┴──────────┴─────┴─────────┘

    ANEXA nr. 8

    la Planul de management
                       Resurse financiare


┌──────────────────────────────────────┬──────────┐
│RNP ROMSILVA - Administraţia Parcului │Sume în   │
│Naţional Călimani                     │lei       │
├───────────────┬──────────────────────┴──────────┤
│               │Necesar de finanţare             │
│               ├────────────────┬────────────────┤
│Programe si    │Scenariu critic*│Scenariu optim**│
│sub-programe   ├─────┬──────────┼─────┬──────────┤
│               │Ore  │Fonduri   │Ore  │Fonduri   │
│               │lucru│          │lucru│          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│P1 Managementul│     │          │     │          │
│biodiversităţii│     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│1.1.           │     │          │     │          │
│Inventariere si│4011 │746.328   │7397 │1.369.896 │
│cartare        │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│1.2.           │     │          │     │          │
│Monitorizare   │4195 │177.399   │11500│470.250   │
│stării de      │     │          │     │          │
│conservare     │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│1.3. Paza,     │     │          │     │          │
│implementare   │     │          │     │          │
│reglementări Si│10286│478.720   │14720│698.896   │
│măsuri         │     │          │     │          │
│specifice de   │     │          │     │          │
│protecţie      │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│1.4.           │     │          │     │          │
│Managementul   │773  │41.833    │1950 │88.297    │
│datelor        │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│1.5. (re)      │     │          │     │          │
│introducere    │     │          │     │          │
│specii         │     │          │     │          │
│(extinctă)     │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│1.6.           │     │          │     │          │
│Reconstrucţie  │     │          │     │          │
│ecologică      │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│Subtotal p1    │     │          │     │          │
│costuri        │19265│1.442.280 │35567│2.627.339 │
│operaţionale   │     │          │     │          │
│anuale         │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii p1  │     │1.100.000 │     │3.990.507 │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│P2 turism      │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│2.1.           │     │          │     │          │
│Infrastructura │3643 │148.148   │6845 │278.872   │
│de vizitare    │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│2.2. Servicii, │     │          │     │          │
│facilităţi de  │     │          │     │          │
│vizitare si    │350  │29.854    │1325 │77.572    │
│promovarea     │     │          │     │          │
│turismului     │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│2.3.           │     │          │     │          │
│Managementul   │331  │14.885    │773  │33.220    │
│vizitatorilor  │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│Subtotal p2    │     │          │     │          │
│costuri        │4324 │192.887   │8942 │389.664   │
│operaţionale   │     │          │     │          │
│anuale         │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii p2  │     │1.100.000 │     │4.626.318 │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│P3             │     │          │     │          │
│constientizare,│     │          │     │          │
│conservare     │     │          │     │          │
│tradiţii si    │     │          │     │          │
│comunităţi     │     │          │     │          │
│locale         │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│3.1. Tradiţii  │276  │11.550    │1012 │41.470    │
│si comunităţi  │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│3.2.           │     │          │     │          │
│Conştientizare │2300 │108.585   │4361 │199.452   │
│si comunicare  │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│3.3. Educaţie  │1012 │42.658    │1380 │91.087    │
│ecologică      │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│P3 Subtotal    │     │          │     │          │
│costuri        │3588 │162.793   │6753 │332.009   │
│operaţionale   │     │          │     │          │
│anuale         │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii p3  │     │0         │     │0         │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│P4 management  │     │          │     │          │
│şi administrare│     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│4.1. Echipament│     │          │     │          │
│şi             │2134 │236.016   │5667 │470.008   │
│infrastructura │     │          │     │          │
│de funcţionare │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│4.2. Personal  │     │          │     │          │
│conducere,     │1196 │48.290    │2594 │103.686   │
│coordonare,    │     │          │     │          │
│administrare   │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│4.3. Documente │     │          │     │          │
│strategice şi  │3165 │127.952   │8078 │324.874   │
│de planificare │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│4.4. Instruire │534  │17.879    │2852 │113.916   │
│personal       │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│P4 Subtotal    │     │          │     │          │
│costuri        │7029 │430.137   │19191│1.012.484 │
│operaţionale   │     │          │     │          │
│anuale         │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii p4  │     │220.000   │     │440.000   │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│Total costuri  │     │          │     │          │
│operaţionale   │34206│2.228.097 │70454│4.361.496 │
│anuale         │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii     │     │2.420.000 │     │9.056.825 │
│totale         │     │          │     │          │
├───────────────┼─────┼──────────┼─────┼──────────┤
│Total finanţare│     │          │     │          │
│Plan de        │     │13.560.485│     │30.864.305│
│management     │     │          │     │          │
└───────────────┴─────┴──────────┴─────┴──────────┘


┌────────────────────┬────────┬────────┐
│Costuri operaţionale│        │        │
│anuale pentru sit   │Scenariu│Scenariu│
│N2000 în afara      │critic  │optim   │
│parcului:           │        │        │
├────────────────────┼────────┼────────┤
│Suprafaţa parc (ha) │24556   │24556   │
├────────────────────┼────────┼────────┤
│Nr. ha sit în afara │5000    │5000    │
│parcului (ha)       │        │        │
├────────────────────┼────────┼────────┤
│Total costuri (lei) │464.075 │907.610 │
└────────────────────┴────────┴────────┘

        * scenariu critic = nivelul de finanţare pentru misiunea critică este acela care permite atingerea cerinţelor de bază pentru funcţionarea ariei protejate. Funcţiile misiunii critice sunt acele activităţi care sunt obligatorii conform legii; obligatorii pentru îndeplinirea unui anumit mandat; obligatorii pentru a asigura o experienţă plăcută şi în siguranţă a vizitatorilor în aria protejată; obligatorii pentru a asigura protecţia resurselor naturale şi culturale la un nivel de bază.
        ** scenariu optim = nivelul de finanţare pentru misiunea optimă este acela care permite atingerea în întregime a scopurilor şi obiectivelor fiecărui program. Trebuie să fie scopuri şi obiective realiste, care să se poată atinge în condiţiile în care fondurile ar fi disponibile. Ele trebuie să reflecte starea ideală care depăşeşte cerinţele minime impuse legal, se ridică la nivelul aşteptărilor finanţatorilor, îmbunătăţesc starea resurselor naturale şi culturale şi ating pe deplin obiectivele ariei protejate.

    ANEXA nr. 9

    la Planul de management
              Distribuţia siturilor Natura 2000 pe suprafaţa parcului
(a se vedea imaginea asociată)

                                       -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Plan, Alte Institutii, PLAN DE MANAGEMENT din 14 iunie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ PLAN DE MANAGEMENT din 14 iunie 2023 al Parcului Naţional Călimani

Comentarii

Atentie, Juristi!

PLAN DE MANAGEMENT din 14 iunie 2023 al Parcului Naţional Călimani