────────── Aprobat prin Ordinul nr. 874 din 10 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 426 din 22 iunie 2016.────────── CUPRINS 1.1. Generalităţi, principii 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate - rezumat 1.3. Scopul Planului de management 1.4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management 1.5. Procesul de elaborare a Planului de management 1.6. Istoricul elaborării, revizuirilor şi modificărilor Planului de management 1.7. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management 1.8. Procedura de implementare a Planului de management 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate 2.1.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate 2.2. Informaţii fizice 2.3. Biodiversitatea 2.4. Tipurile de habitate şi speciile pentru care a fost desemnată aria naturală protejată 2.5. Informaţii socio - economice 2.6. Impacturi şi ameninţări 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE 3.1. Aspecte legislative referitoare la starea de conservare 3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ 3.3. Evaluarea stării actuale de conservare a habitatelor de interes comunitar 4. OBIECTIVE ŞI MĂSURI DE CONSERVARE - PENTRU SPECIILE ŞI HABITATELE REPREZENTATIVE 4.1. Măsuri de conservare pentru habitatele de interes conservativ din aria naturală protejată 4.2. Măsuri de conservare pentru speciile de interes conservativ din aria naturală protejată 5. IMPLEMENTARE 6. RESURSE UMANE, RESURSE FINANCIARE NECESARE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT 7. MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE 8. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT 9. BIBLIOGRAFIE 10. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT Anexa nr. 1 la Planul de management - angajament bugetar Anexa nr. 2 la Planul de management - hărţi cu localizarea ariei naturale protejate Anexa nr. 4 la Planul de management - harta geomorfologică Anexa nr. 5 la Planul de management - harta geologică Anexa nr. 6 la Planul de management - harta hidrografică Anexa nr. 7 la Planul de management - harta solurilor Anexa nr. 8 la Planul de management - harta categoriilor de folosinţă ale terenurilor Anexa nr. 9 la Planul de management - harta tipurilor de proprietate ale terenurilor Anexa nr. 10 la Planul de management - harta formelor de administrare ale terenurilor Anexa nr. 11 la Planul de management - hărţi de distribuţie pentru speciile de interes conservativ Anexa nr. 12 la Planul de management - hărţi de distribuţie pentru habitatele de interes conservativ Anexa nr. 13 la Planul de management - harta traseelor turistice din aria naturală protejată Anexa nr. 14 la Planul de management - distribuţia habitatelor forestiere, pe subparcele silvice 1. INTRODUCERE 1.1. Generalităţi, principii Planul de management al ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului constituie un act de reglementare a tuturor activităţilor ce se derulează în interiorul sitului Natura 2000 - ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului pentru a se asigura atingerea obiectivului general de conservare pentru care au fost desemnate aceste arii protejate. Planul de management, în conformitate cu principiul conservării biodiversităţii şi cu cel al dezvoltării durabile, integrează obiectivele de conservare ale biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio - economică ale comunităţilor locale şi gestionarilor resurselor naturale, având prioritate obiectivele de conservare, conform scopului/tipului de arie naturală protejată şi speciilor de interes comunitar ce au stat la baza declarării sale. Planul de management are caracter oficial, iar prevederile sale sunt obligatoriu de respectat pentru custodele ariei, proprietarii sau administratorii de terenuri şi oricare persoane fizice ori juridice care au interese în aria naturală protejată. Planul de management oferă astfel cadrul stabil, pe termen scurt, mediu şi lung, absolut necesar integrării măsurilor de conservare şi protecţie a naturii într-un spaţiu bine delimitat cu acţiunile menite dezvoltării socio-economice în cadrul reţelei ecologice Natura 2000. Mai mult, Planul de management constituie un instrument care asigură dialogul între toţi factorii interesaţi în gestionarea directă sau indirectă a resurselor naturale din acest spaţiu. Acest Plan de management este unul care integrează dublul statut al ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului - acela de rezervaţie naturală şi sit de importanţă comunitară, în conformitate cu cerinţele impuse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. În Planul de management va fi utilizat termenul de "arie naturală protejată" atunci când se face referire la întregul teritoriu ocupat de ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului. Aprobarea de către autorităţile publice centrale a Planului de management legiferează respectarea condiţiilor impuse de acesta pentru gestionarea măsurilor de conservare şi protecţie a mediului. Organizaţiile neguvernamentale completează panoplia factorilor interesaţi, respectiv susţinerea întregii comunităţi locale sub toate formele de expresie. Administratorul fondului forestier va adapta amenajamentul silvic, conform prevederilor legale. În final, Planul de management reflectă o poziţie comună organizaţiilor şi instituţiilor locale, judeţene şi centrale care contribuie în mod decisiv la aplicarea lui şi la promovarea acţiunilor de conservare şi protecţie a speciilor şi habitatelor periclitate într-o concepţie unitară transpusă fidel spaţio-temporal. Principiile dezvoltării, implementării şi revizuirii Planului de management Principiile Planului de management urmăresc trasarea unor linii generale şi specifice pe care se va sprijini implementarea sa. În acest sens, este de dorit implementarea principiilor abordării ecosistemice şi holistice cu privire la aplicarea celor mai adecvate măsuri de conservare şi protecţie a ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului ţinând cont de faptul că are dublu statut: rezervaţie naturală şi sit de importanţă comunitară. Managementul ecosistemelor trebuie să funcţioneze până la cel mai redus nivel de descentralizare. Planul de management urmăreşte promovarea exploatării durabile a spaţiilor naturale, în măsura în care se respectă condiţiile de protecţie şi conservare. La acestea se adaugă integrarea în procesul de realizare a regulamentelor locale de urbanism şi a planurilor de amenajare a teritoriului a obiectivelor ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului şi a prevederilor art. 21 alin. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate - rezumat Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, au fost protejate cu mult înaintea apariţiei reţelei de arii protejate Natura 2000. Astfel, a fost declarată ca arie naturală protejată prin Dispoziţia Consiliului de Miniştri nr. 485/1964, fiind pusă sub ocrotire provizorie încă din 1954 cu ocazia emiterii Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 458/1954 şi încadrată în grupa I, Păduri cu rol de protecţie conform Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 114/1954. A urmat recunoaşterea oficială prin Decizia 421/1980 a Consiliului Popular al Judeţului Braşov; Decizia nr. 149/1993, Anexa nr 2, a Consiliului Judeţean Braşov; Decizia nr. 124/1995 a Consiliului Judeţean Braşov; Hotărârea Consiliului Judeţean Braşov nr. 9/1997. În prezent Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului este recunoscută oficial la nivel naţional în baza Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate şi are o suprafaţă de 394,90 ha. Aria naturală protejată se află în provincia istorică Transilvania, în Depresiunea Făgăraş, acoperită odinioară de păduri de stejar - Quercus robur şi zăvoaie de anin - Alnus glutinosa. După defrişarea masivă a pădurilor practicată în trecut, solul având un orizont pseudo-gleic, în multe locuri s-a produs declanşarea înmlăştinirii. Pădurile care acopereau majoritatea interfluviilor, în prezent, sunt înlocuite aproape în totalitate de culturi. Singura pădure care mai prezintă indicii slabe asupra speciilor care populau aceste păduri, este Dumbrava Vadului, care aşa cum spune şi numele este puternic dumbrăvită. Această pădure, cu arbori rari sau în pâlcuri, adăposteşte o bună parte din speciile şi asociaţiile depresiunii Făgăraşului. Cea mai interesantă vegetaţie este cea din luminişurile mari. Solul fiind gleizat, s-au format mlaştini puţin adânci populate cu specii şi asociaţii din regiune, din care nu lipsesc specii de muşchi de turbă - Sphagnum. Datorită înmlăştinirii s-a înmulţit masiv narcisele - Narcissus poeticus subspecia radiiflorus. Mai mult, din cauza existenţei în vecinătate a Colinei cu mesteceni, aceştia s-au infiltrat în aria naturală protejată, ajungând la diametre considerabile. În urma aderării la Uniunea Europeană şi armonizării cadrului legislativ naţional cu cel comunitar de mediu, privind clasificarea în spaţiul european, această unitate majoră de peisaj de valoare conservativă ridicată, a fost declarată în mod oficial şi arie naturală protejată de importanţă comunitară - ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, cu o suprafaţă de 399 hectar, conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare. 1.3. Scopul Planului de management Din punct de vedere legislativ adoptarea şi implementarea unui Plan de management răspunde reglementărilor în vigoare conform cărora fost declarată aria naturală protejată şi se aplică acel principiu prin care va predomina actul legislativ care impune măsuri mai restrictive pentru asigurarea menţinerii pe termen lung a stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor. Scopul Planului de management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor pentru care acest teritoriu a fost desemnat ca arie naturală protejată, precum şi menţinerea serviciilor ecosistemelor din situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului. 1.4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management Baza legală a elaborării şi aprobării Planului de management este reprezentată de următoarele acte normative: ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare. ● Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate; ● Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial; ● Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată; ● Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice; ● Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor si animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, cu modificările şi completările ulterioare. ● Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate; ● Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare; ● Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare ● Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; ● Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice; ● Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice -Directiva Habitate. În prezent, convenţia de custodie fiind expirată, aria naturală protejată nu are custode. 1.5. Procesul de elaborare a Planului de management Planul de management a fost elaborat ca un proces transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare şi metodologiei consacrate. Prezentul Plan de management s-a elaborat în perioda 2013-2015 în cadrul proiectului realizat în cadrul Programului Operaţional Sectorial,,Mediu", Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii,,Conservarea speciilor şi habitatelor din ariile protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Muntele Tâmpa şi Leaota", SMIS-CSNR 36856, implementat de Asociaţia Renaturopa. Elaborarea Planului de management, conform cerinţelor contractuale ale proiectului şi prevederilor legale în vigoare, a urmat mai multe etape, astfel: 1) iniţial s-au demarat activităţile de colectare, analizare şi interpretare a datelor de ordin general disponibile, precum şi de completare a acestora cu date rezultate din studiile existente, publicate sau nepublicate; 2) în cadrul proiectului, s-au efectuat studii complexe de inventariere a florei, faunei şi habitatelor, asupra ameninţărilor şi stării de conservare a speciilor şi habitatelor vizate prin implicarea experţilor pentru fiecare domeniu; 3) pentru fiecare specie şi habitat de interes comunitar s-au propus măsuri de conservare în vederea asigurării stării de conservare favorabilă; 4) în urma analizării tuturor studiilor, a livrabilelor şi bazei de date existente, s-a trecut la etapa întocmirii Planului de management de către experţi în colaborare cu beneficiarul şi alţi factori interesaţi; 5) o componentă esenţială a elaborării planului a constituit-o consultarea şi implicarea factorilor interesaţi, prin realizarea a două întâlniri publice, conform cerinţelor legislaţiei în vigoare şi a prevederilor contractuale din proiect; 6) după finalizarea Planului de management, acest document a parcurs etapele procedurii avizării de mediu, conform legislaţiei în vigoare. 1.6. Istoricul elaborării, revizuirilor şi modificărilor planului de management Pentru această arie naturală protejată nu a fost realizat până în prezent nici un Plan de management cu valoare legală. Acest Plan de management este primul pentru situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului. 1.7. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management Modificarea şi actualizarea Planului de management se va face conform reglementărilor legale în domeniu. Acesta poate fi modificat şi actualizat conform aceleiaşi legislaţii, fiind un document flexibil şi adaptabil. Conform legislaţiei actuale, Planul de management se elaborează pentru o perioadă de 5 ani, iar după finalizarea perioadei de valabilitate, acesta se revizuieşte printr-o procedură similară cu procedura de realizare a sa. Varianta revizuită a Planului de management se va aviza şi aproba conform legislaţiei în vigoare. 1.8. Procedura de implementare a Planului de management Planul de management va fi implemetat de către custode, pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu prevederile acestuia şi ale legislaţiei în vigoare. Aplicarea măsurilor sale este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi sau au interese pe suprafaţa acestuia, conform legislaţiei în vigoare. Organizarea activităţilor se va realiza de către custode şi parteneri, în colaborare permanentă cu factorii de interes. Prevederile Planului de management, în conformitate cu legislaţia în vigoare, sunt integrate în alte planuri, precum cele de amenajare a teritoriului, de dezvoltare locală sau naţională care vor fi armonizate de către autorităţile responsabile. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu Narcise din Dumbrava Vadului se află pe teritoriul administrativ al judeţului Braşov şi anume, în apropierea satului Vad, component al comunei Şercaia. Localităţile învecinate sitului sunt: la nord Bucium, la sud-est Toderiţa şi la sud Dumbrăviţa. Cea mai mare suprafaţă din aria naturală protejată fiind situată în unitatea administrativă teritorială a comunei Şercaia - 397,03 hectare. O mică parte din teritoriul ariei naturale protejate este situat pe teritoriul administrativ al comunei Şinca - 4,76 hectare. O suprafaţă foarte mică, de 0,07 hectare din aria naturală protejată se află pe teritoriul comunei Mândra - probalil această suprafaţă este apărută datorită erorilor de digitizare a limitelor ariei protejate în raport cu limitele unităţilor administrativ-teritoriale. Principalele coordonate geografice care încadrează aria naturală protejată sunt: latitudine N 45°46'23" şi longitudine E 25°6'12". Principalele puncte şi rute de acces spre aria naturală protejată sunt reprezentate de: calea ferată Braşov - Şercaia, la o distanţă de 7 km de aria naturală protejată; drumul naţional DN1 Braşov-Şercaia, la o distanţă de 7 km de aria naturală protejată; drumul naţional DN 73 A Şercaia - Vad, la o distanţă de 3 km de aria naturală protejată şi la nivel local DL G5 Vad - Poiana Narciselor, pentru acces direct. Harta localizării ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 2 la Planul de management. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Limitele oficiale, în momentul elaborării Planului de management, ale sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare. În cadrul studiilor efectuate pentru realizarea Planului de management, au fost parcurse limitele sitului Natura 2000, în teren, fiind propuse corecturi la limite acolo unde transpunerea limitelor de pe site-ul autorităţii publice centrale care răspunde de arii protejate nu corespunde realităţii din teren. Aceste limite corectate, se află în baza de date GIS realizată în cadrul proiectului SMIS-CSNR 36856, de care dispune custodele ariei naturale protejate. La data supunerii spre aprobare a Planului de management, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor are în derulare proiectul privind revizuirea limitelor ariilor naturale protejate. Limitele Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului sunt cele propuse pe site-ul autorităţii centrale responsabile cu protecţia mediului. Limitele ariei naturale protejate sunt reprezentate la nord de Dealul Măguricea, la nord- est de păşune, la est şi sud-est de Valea Scurtă, iar în partea de sud, sud-vest şi vest este limitrofă terenurilor agricole. Harta cu limitele ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 3 la Planul de management. Limitele actualizate ale ariilor naturale protejate sunt postate pe site-ul autorităţii centrale responsabile cu protecţia mediului. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Aria naturală protejată Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului are un dublu statut în ceea ce priveşte oficializarea implementării măsurilor de conservare, fiind atât SCI cu o suprafaţă de 399 hectar, conform legislaţiei comunitare în vigoare, cât şi rezervaţie naturală definită conform metodologiei Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii - IUCN, inclusă în categoria IV. Tipologic, este o rezervaţie botanică, cu o suprafaţă de 394,90 de ha. Deşi limitele Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, de pe site-ul autorităţii centrale responsabile cu protecţia mediului coincid aproape integral cu cele ale ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, totuşi există o diferenţă de 4,1 hectare între suprafeţele celor 2 categorii de arii naturale protejate, de la 399 hectar, la 394,90 hectar, în actele legislative care le certifică statutul. Limitele rezervaţiei naturale nu au fost descrise în actul constitutiv, existând doar fişa rezervaţiei respective, ca act de fundamentare a declarării prin Legea nr. 5/2000, în plus suprafeţele rezervaţiei nu coincid cu suprafaţa sitului Natura 2000. Limitele şi suprafaţa sitului Natura 2000 sunt cele din Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Harta cu limitele celor două categorii de arii protejate este inclusă în Anexa nr. 3 la Planul de management. 2.1.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului cuprinde două zone distincte: zona ştiinţifică, declarată ca atare încă de la legalizarea rezervaţiei, din 1964, prin îngrădirea a 87 hectare cu gard de plasă de sârmă; restul rezervaţiei, până la 394,9 hectare este îngrădită parţial şi protejată cu un şanţ cu taluz şi tufărişuri pe taluz. Situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, nu prezintă o zonare internă. Se propune însă menţinerea statutului de protecţie strică a suprafeţei de 87 hectar, aflată în prezent în proprietatea statului român şi administrată de Direcţia Silvică Braşov, prin Ocolul Silvic Făgăraş. 2.2. Informaţii fizice 2.2.1. Geologie Din punct de vedere al structurii geologice, Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului aparţin domeniului sedimentar format din depozite pleistocene, transportate şi depuse de afluenţii Oltului ce coboară din Munţii Făgăraşului. Harta geologică a ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 5 la Planul de management. 2.2.2. Relief şi geomorfologie Zona aparţine câmpiei piemontane a Făgăraşului - Depresiunea Făgăraşului, ce se întinde de la Şinca Veche până la Tălmaciu. Altitudinea este cuprinsă între 492 şi 508 m. Geomorfologic, terenul are denivelări greu sesizabile de la est spre vest, cu descreşterea altitudinii de la sud la nord, aceasta fiind şi direcţia de scurgere a apelor. Sub aspect geomorfologic, terenul rezervaţiei se prezintă cu denivelări greu sesizabile de la est spre vest, dar cu descreşterea altitudinii de la sud la nord, aceasta fiind şi direcţia de curgere a pâraielor şi respectiv de scurgere a apelor din precipitaţii sau din topirea zăpezilor spre zonele mai joase. Harta geomorfologică a ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 4 la Planul de management. 2.2.3. Hidrografie Reţeaua hidrografică este reprezentată de Râul Şercaia şi o serie de pâraie: Valea Scurtă traversând partea estică a ariei naturale protejate, Valea Răchiţii care izvorăşte din mijlocul rezervaţiei, iar la ieşirea din aria naturală protejată este canalizată, Valea Zâmbriţa al cărui izvor se află la vest de cantonul silvic unde s-a format un mic heleşteu, din cauza colmatării la ieşirea din rezervaţie. La est de canton se mai află un pârâu - Zâmbriţa Seacă. Spre nord sunt alte pâraie cu debit mic ce se varsă unul în Valea Scurtă, iar altul în Zâmbriţa. Pânza freatică se află la 3,5 m adâncime. Harta hidrografică a ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 6 la Planul de management. 2.2.4. Clima Aria naturală protejată se situează în topoclimatul depresionar, uneori cu inversiuni termice în timpul iernii. În zonă este prezent şi efectul de foehn, care este un vânt cald ce coboară din zonele înalte ale Făgăraşului spre depresiune. Izoterma anuală înregistrează 8 grade C în zona Făgăraş. Precipitaţiile ating o medie anuală de 600 mm, uneori mai puţin. Numărul zilelor cu zăpadă ajunge la 55-60 în zona ariei naturale protejate, fiind influenţat de persistenţa zilelor cu inversiune termică. Munţii de pe marginea depresiunii - Făgăraş, Ţaga, Perşani - împiedică deplasarea maselor de aer rece boreal care întârzie în depresiune, dar barează accesul liber al maselor de aer din sud. Temperatura aerului este destul de scăzută, apărând frecvente inversiuni termice, accentuate iarna. Vânturile dominante sunt din vest şi nord-vest. Umiditatea relativă a aerului depăşeşte aproape tot timpul anului 70%. Foehnul provoacă, primăvara, topirea bruscă a zăpezii. Precipitaţiile scad la circa 500 mm anual. 2.2.5. Solurile Cea mai mare parte a ariei naturale protejate este ocupată de hidrisoluri reprezentate prin stagnosol luvic. Luvisolurile ocupă, de asemenea, o suprafaţă mai extinsă. Pe o suprafaţă mai redusă apar aluvisolurile. Harta solurilor din aria naturală protejată este inclusă în Anexa nr. 7 la Planul de management. 2.3. Biodiversitatea Flora În ansamblu, flora se încadrează în grupa speciilor mezofile şi mezohigrofile, în raport cu microzona în care se instalează. Pădurea este constituită dintr-un arboret echien, de peste de 100 ani, provenit fie din sămânţă fie din lăstari, cu un diametru mediu de 36 cm şi o înălţime medie de 15 m. Datorită variaţiilor mari în privinţa umidităţii solului, de la umiditate abundentă până la excesivă sau din contră uscăciune, arboretul nu se dezvoltă în condiţii favorabile. Înălţimea arborilor este redusă iar coronamentul este relativ dezvoltat, corelându- se cu distribiţia rărită ceea ce, din punct de vedere economic, ar reprezenta un procent scăzut de lemn de lucru la care se adaugă o calitate redusă. Acest arboret are în schimb valoare peisagistică, datorată efectelor pe termen lung a managementul forestier derulat în această pădure, menţinând în stare de echilibru subunităţi de peisaj unice, determinându-ne să îl definim ca peisaj unic pentru configuraţia vegetaţiei stejăretelor. În flora lemnoasă a pădurii predomină stejarul - Quercus robur, alături de care se mai întâlneşte plopul temurător - Populus tremula, mesteacănul - Betula pendula, salcia albă - Salix alba. Dintre arbuşti, apar frecvent zălogul - Salix cinerea, cruşânul sau paţachina - Frangula alnus, răchita roşie - Salix purpurea, păducelul - Crataegus monogyna, carpenul - Carpinus betulus care devine tot mai abundent. În zona poienilor cu narcise, se întâlnesc pâlcuri de Salix cinerea, Frangula alnus, Salix caprea, Salix rosmarinfoilia. Flora ierboasă este constituită dintr-un important număr de specii caracteristice stejăretelor sau provenite din făgetele situate mai la sud, fie fâneţelor mezofile sau mezohigrofile, inclusiv unele specii carea au urcat pe altitudine dinspre Olt. Din prima categorie au fost identificate: Galium odoratum, Galium schultesii, Galium kitaibelianum, Carex brizoides, Lathyrus niger, Polygonum bistorta, Bruckenthalia spiculifolia, Antennaria dioica, Bistorta major iar din cea de a doua categorie: Peucedanum palustre, Selinum carvifolia, Cnidium dubium, Angelica sylvestris, Scutellaria galericulata, Phalaris arundinacea, Lysimachia thyrsiflora, Ranunculus flammula, Potentilla palustris, Gratiola officinalis. Se constată pătrunderea şi de specii ruderale - Juncus bufonius, Descurainia sophia, Daucus carota, Pastinaca sativa, Saponaria officinalis şi segetale - Cirsium arvense, Viola tricolor, Raphanus raphanistrum, Convolvulus arvensis din zonele învecinate, favorizate de pătrunderea turiştilor sau a mijloacelor de transport, care de-a lungul timpului au scos fânul cosit din aria naturală protejată. S-au identificat 516 specii de cormofite, grupate în 68 de familii. O specie caracteristică ariei naturale protejate este narcisa Narcissus poeticus subspecia radiflorus, Edafotipul acidofil, din zonele joase, prezintă flori albe clar şi alb - gălbui, cel mai adesea solitare, rareori câte două. În interiorul rezervaţiei ştiinţifice a fost identificat şi relictul glaciar - Spiraea salicifolia, specie eurasiatică. Între rarităţile floristice identificate în perimetrul rezervaţiei mai pot fi menţionate: Cnidium dubium, Lysimachia thyrsiflora, Potentilla palustris, Trollius europaeus, Iris sibirica, endemitul carpatic Phyteuma tetramerum. Vegetaţia Zona în care se află aria naturală protejată corespunde stejăretelor de terasă din nordul Munţilor Făgăraş, terase fragmentate în direcţia sud-nord de pârâuri ce coboară din munţi. În interfluvii, acolo unde probabil substratul a fost mai rezistent sau depozitele inter şi postglaciare au fost mai extinse, s-au menţinut pâlcuri de pădure şi zăvoaie. Este interesantă Colina cu Mesteceni, ce se afla la nord-vest de aria naturală protejată, a cărei origine este discutabilă, ea fiind mai înaltă cu câţiva metri faţă de poienile cu narcise. Aria naturală protejată reprezintă, aşadar, vestigiul unor stejărete de terasă din care s-a păstrat până în prezent doar o pădure "dumbrăvită", rărită artificial, dar şi natural, urmare a uscării unor exemplare de stejar şi datorită condiţiilor nefavorabile de încolţire a ghindei şi menţinere a plantulelor, din cauza excesului de umiditate, din lunile de primăvară, ce caracterizează terenurile mai joase. Molinietele populează întreaga aria naturală protejată, fiind dominante în parcelele lipsite de vegetaţie arborescentă. Dacă în poieni, iarba albastră - Molinia caerulea constituie un covor aproape continuu, în zonele cu stejari şi alte specii lemnoase formeaza nişte "popândici" - buchete de tulpini mai vârstnice şi din anul respectiv - printre care cresc alte plante ierboase de pădure sau de pajişte. În aria naturală protejată au fost identificate următoarele asociaţii vegetale: Caricetum vesicariae Chouard 1924; Phalaridetum arundinaceae-; Molinio - Salicetum rosmarinifoliae Magyar et So6 1933; Molinio-Quercetumroboris Scam. et Pass 1959; Junco - Molinietum Preising 1951, subas. narcissetosum stellaris - Sanda et Popescu 1991; Nardeto - Molinietum - narcissetosum stellaris Şerb. 1960; Deschampsietum caespitosae Horv. 1930; Calamagrosti-Salicetum cinereae So6 et Zol. în So6 1955 subas. spiraeetosum salicifoliae Fl. Raţiu 1978; Frangulo - Salicetum cinereae Malcuit 1929; Carici brizoides - Quercetum roboris Raţiu et all 1977. Fauna de nevertebrate În aria naturală protejată au fost identificate 368 specii de fluturi. Sub aspect calitativ există o mare diversitate de specii, de la cele de pădure, până la cele de stepă. Sub aspect cantitativ predomină speciile carcteristice zonelor umede şi mlaştinilor: Calamotropha paludella, Thaumatha senex karwajszki, Mythimna comma, Mythimna impura, Brenthis ino, Maculinea telejus, Lycaena helle. Dintre speciile importante fac parte: Lycaena helle, Euphydryas aurinia, Euthrix potatoria, Gastropacha populfolia, Maculinea teleius, Plebejus idas, Argynnis laodice, Brenthis ino, Hypoxistis pluviaria, Odezia atrata, Anticollix sparsata, Dicallomera fascelina, Cybosia mesomella. Fauna de vertebrate În aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului au fost identificate 160 specii de vertebrate. În râul Bucium, din partea de est a ariei naturale protejate, au fost identificate mai multe specii de peşti: clean - Squalius cephalus, boiştean - Phoxinus phoxinus, porcuşor - Gobio gobio, ţipar - Misgurnus fossilis, molan - Nemachilus barbatulus, zvârlugă - Cobitis taenia. Dintre amfibieni, au fost semnalate: salamandra - Salamandra salamandra, specii de tritoni - Triturus vulgaris şi Triturus cristatus, buhaiul de baltă cu burta galbenă - Bombina variegata. Dintre reptile au fost identificate: şopârla de câmp - Lacerta agilis, guşterul - Lacerta viridis, şarpele lui Esculap - Elaphe longissima. În aria naturală protejată au fost identificate peste 120 de specii de păsări, caracteristice zonei: barza neagră - Ciconia nigra, potârnichea - Perdix perdix, porumbelul de scorbură - Columba palumbus, acvila ţipătoare mică - Aquila pomarina, şoimul călător - Falco peregrinnus, pupăza - Upupa epops, cucul - Cuculus canorus, ciuful de pădure - Asio otus, piţigoi, cinteze, ciocănitori şi multe altele. Dintre mamifere au fost identificate 26 de specii: iepurele de câmp - Lepus europaeus, veveriţa - Sciurus vulgaris, porcul mistreţ - Sus scrofa, cerbul - Cervus elaphus, căpriorul - Capreolus caprelous, vulpea - Vulpes vulpes, specii de jderi, lilieci, chiţcani de pădure, pârşi. În aria naturală protejată se mai pot întâlni, mai rar, mai ales iarna, pentru hrănire: lupul - Canis lupus, ursul - Ursus arctos, râsul - Lynx lynx şi pisica sălbatică - Felis sylvestris. 2.4. Tipurile de habitate şi speciile pentru care a fost desemnată aria naturală protejată 2.4.1. Tipurile de habitate pe baza cărora a fost declarată aria naturală protejată ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului Formularul standard al ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, menţionează ca fiind prezente pe teritoriul ariei naturale protejate următoarele tipuri de habitate: 1) 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase - Molinion caeruleae; 2) 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 3) 6510 Pajişti de altitudine joasă - Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis; 4) 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 5) 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris; 6) 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen. În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului anexat Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007,cu modificările şi completările ulterioare este menţionat tipul de habitat 9160 Păduri subatlantice şi medio - europene de stejar sau stejar cu carpen, din Carpinion betuli. În Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile 1964/2007, acest tip de habitat a fost înlocuit cu tipul 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen. În urma studiilor realizate în teren, au fost identificate următoarele habitate: 1) 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase - Molinion caeruleae; 2) 6510 Pajişti de altitudine joasă - Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis; 3) 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen. Acest habitat ocupă întreaga suprafaţă împădurită. Studiile din teren arată acest habitat are numeroase elemente care îl încadrează mai degrabă la tipul 9190 - Stejărete acidofile bătrâne cu Quercus robur pe câmpii nisipoase, un habitat foarte rar şi valoros din punct de vedere conservativ. Descrierea habitatelor de interes comunitar 1. 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase - Molinion caeruleae. Descriere generală Pajişti cu Molinia din zona de câmpie până în etajul montan, pe soluri mai mult sau mai puţin umede şi sărace în nutrienţi. Acestea s-au format în urma unei exploatări extensive, ce implică uneori cositul întârziat al pajiştilor, spre sfârşitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlaştinilor de turbă drenate. Subtipuri: 37.311: pe soluri neutro-alcaline până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă, relativ bogate în specii --Eu-molinion. Solul este uneori turbos şi devine uscat, vara. 37.312: pe solurile mai acide cu Junco-Molinion --Juncion acutiflori, cu excepţia pajiştilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate. Plante: 37.311 - Molinia caerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus; 37.312 - Viola persicifolia, Viola palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, Potentilla anglica, Carex pallescens. În unele regiuni, aceste pajişti sunt în contact direct cu comunităţi de Nardetalia. În pajiştile cu Molinia de pe văile râurilor se observă o tranziţie către alianţa Cnidion dubii. Asociaţii vegetale: Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954; Peucedano rocheliani- Molinietum caeruleae Boşcaiu 1965; Molinio-Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex So6 1933; Nardo-Molinietum Gergely 1958. Corespondenţă cu tipurile din clasificarea habitatelor Palearctice: 37.31. Corespondenţă cu tipurile de habitate din România: R3710, R3711. Suprafaţă Habitatul ocupă o suprafaţă de 138,7 ha. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Acest habitat se regăseşte în toate zonele ariei naturale protejate, ocupând şi luminişurile habitatelor forestiere. 2. 6510 Fâneţe de joasă altitudine - Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis Descriere generală Fâneţe bogate în specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de câmpie până în etajul submontan, aparţinând alianţelor Arrhenatherion şi Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajişti exploatate extensiv sunt bogate în plante cu flori şi nu sunt cosite înainte ca gramineele să înflorească şi după aceea, numai o dată sau de două ori pe an. Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, Leontodo nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata. Există subtipuri umede până la uscate. Dacă practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundentă a îngrăşămintelor, diversitatea speciilor scade rapid. Asociaţii vegetale: Arrhenatheretum elatioris Br.-Bl. ex Scherrer 1925. Corespondenţă cu tipurile din clasificarea habitatelor Palearctice: 38.2. Corespondenţă cu tipurile de habitate din România: R3802. Suprafaţă Habitatul ocupă o suprafaţă de 6 hectare. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Habitatul este prezent în zonele marginale ale ariei naturale protejate în sectoarele nordic şi sudic. 3. 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen Descriere generală Păduri de Carpinus betulus şi diverse specii de Quercus, de pe versanţii şi piemonturile Carpaţilor Orientali şi Meridionali, şi din podişurile din vestul Ucrainei; păduri extrazonale, adesea izolate, de stejar şi carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto, din zona de silvostepă est-panonică şi vest-pontică şi din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene de Quercion frainetto şi, în est, de specii pontice - euxinice. Plante: Carpinus betulus, Quercus robur, Quercus petraea, Quercus dalechampii, Quercus cerris, Quercus frainetto, Tilia tomentosa, Pyrus eleagrifolia, Cotinus coggygria, Stellaria holostea, Carex pilosa, Carex brevicollis, Carpesium cernuum, Dentaria bulbifera, Galium schultesii, Festuca heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus hallersteinii, Melampyrum bihariense, Aposeris foetida, Helleborus odorus. Asociaţii vegetale: Aro orientalis-Carpinetum-; Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975; Melampyro bihariensis-Carpinetum -Borza 1941 So6 1964 em. Coldea 1975; Evonymo nanae-Carpinetum -Seghedin et al. 1977; Galio kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop 1988; Ornithogalo-Tilio-Quercetum Dihoru 1976; Tilio tomentosae-Quercetum dalechampii Sârbu 1978. Corespondenţă cu tipurile din clasificarea habitatelor Palearctice: 41.2C. Corespondenţă cu tipurile de habitate din România: R4124, R4125, R4126, R4143, R4147. Suprafaţă Habitatul ocupă 254,3 hectare - 64% din suprafaţa ariei naturale protejate. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Habitatul este prezent pe întreg teritoriul ariei naturale protejate. 2.4.2. Hărţile de distribuţie a tipurilor de habitate Hărţile de distribuţie ale tipurilor de habitate se regăsesc în Anexa nr. 12 la Planul de management. Informaţiile se găsesc în baza de date a custodelui ariei naturale protejate. 2.4.3. Specii pentru care a fost declarată aria naturală protejată Formularul standard al ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, menţionează ca fiind prezente pe teritoriul ariei naturale protejate următoarele specii: 1) specii de amfibieni: Bombina variegata; 2) specii de nevertebrate: Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Lycaena helle; 3) specii de plante: Eleocharis carniolica. Pe lângă speciile menţionate în formularul standard, în teren au fost identificate alte patru specii de fluturi de interes conservativ: Leptidea morsei, Callimorpha quadripunctaria, Neptis sappho, Parnassius mnemosyne. 2.4.3.1. Specii de amfibieni 1. 1193 Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burtă galbenă Descriere generală, distribuţie, habitat Specie de anur relativ mica, până la 5 cm lungime, cu aspect robust, îndesat, dar şi turtit. Pe spate are aspect rugos dat de negii proeminenţi, fiecare prevăzut cu spinişori ascuţiţi. Pupila în formă de "inimioară". Coloraţia dorsală este pământie sau cenuşiu-cafenie, cu pete neregulate, de culoare mai închisă. Pe partea ventrală, coloraţia este vie, predominant galbenă, cu marmoraţie cenuşiu-verzuie, predominând însă coloraţia deschisă. Masculul nu are saci vocali. De aceea, cântecul se aseamănă cu un "hum... hum...hum" rapid şi slab. Specia este prezentă în Europa Centrală şi Sudică. Pe teritoriul României apare în zone de munte şi deal. Ocupă mici bazine acvatice, temporare sau permanente - bălţi, băltoace, mlaştini, şanţuri, gropi cu apă, fiind prezentă însă şi în ape curgătoare - pâraie, râuri. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă sedentară/rezidentă. Specia este prezentă în bălţile permanenente şi temporare sau în bălţile formate în preajma izvoarelor. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Se estimează o populaţie de 100-500 exemplare. Prezenţa speciei depinde de formarea şi de menţinerea bălţilor permanente şi temporare. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Bălţile de reproducere ale speciei Bombina variegata sunt localizate mai ales în zona de la marginea sitului - în special în zona de nord şi de sud. 2.4.3.3. Specii de nevertebrate 1. 1065 Euphydryas aurinia - fluturele auriu Descriere generală, distribuţie, habitat La adult, sau fluturele propriu-zis, se observă culoarea de fond a aripilor portocalie - galbenă şi marginea lor neagră. Este de reţinut faptul că pot să apară diferenţe de colorit între indivizii aceleiaşi colonii sau între indivizii din sezoane diferite. Anvergura aripilor este la mascul de 34-49 mm iar la femelă de 34-51 mm. Perioada de zbor, când pot fi observaţi adulţii, este specifică intervalului aprilie - iulie, în corelaţie directă cu altitudinea. Ouăle sunt depuse în grămăjoare pe partea inferioară a frunzelor, iar larvele se hrănesc cu acestea pentru ca apoi să hiberneze în ţesătura de mătase specifică coconilor. Plantele gazdă pentru stadiile larvare sunt şopârliţa - Succisa pratensis, Scabiosa columbaria, mai rar specii de Gentiana sau Centaurea. Fluturii sunt fideli habitatului şi nu zboară departe. Larvele trăiesc în cuiburi formate pe plantă, unde şi iernează. După iernare, larvele se hrănesc cu un spectru mult mai larg de plante suculente. După ultima năpârlire, larvele devin solitare şi împupează înainte de eclozarea parazitului Apanteles bignellii, care ajunge să paraziteze numai ultimele larve, de regulă femele. Pentru nectar, fluturii vizitează mai ales florile galbene. Prezenţa fluturelui poate fi semnalată şi după perioada de zbor, adică în lunile de vară, după cuiburile cu larve gregare de pe Succisa pratensis. Cuiburile sunt ţesute cu fire de mătase albă, în interiorul cărora se disting larvele foarte active. După consumarea unei plante, larvele se mută pe următoarea, ţesând un tunel de mătase, fie pe sol sau de pe o planta pe cealaltă. Este o specie răspândită în întreaga Europă, exceptând insulele din Marea Mediterană. În Romania, specia este răspândită în particular în zonele de deal şi de munte. Se întâlneşte în locuri umede sau uscate, înflorite sau ierboase, luminişuri sau margini de păduri de foioase sau de conifere, pe substrat calcaros sau acid, teren mlăştinos sau buruienos, locuri protejate de pante muntoase. Sunt identificate populaţii mici, izolate, în Transilvania şi Banat iar numărul indivizilor unei populaţii nu depăşeşte 200-300 indivizi, deseori mult mai puţin. În zona Braşov - Făgăraş, specia este destul de frecventă. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată: Populaţie permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: Populaţia speciei este viabilă, cu efectiv relativ mare 1000-2000 indivizi/ generaţie. Populaţia de Euphydryas aurinia de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 3% din efectivele naţionale. Faţă de zona favorabilă din aria naturală protejată, zona cu maximă abundenţa a speciei Succisa pratensis, în luminişurile mai mici invadate de tufe, efectivele scad între 10 şi 50%. Tendinţa efectivului general se află în scădere în ultimii 20 de ani. Declinul estimat este de circa 1%/an. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate: Specia este comună, distribuită în majoritatea luminişurilor în care este prezentă planta Succisa pratensis, sau în lungul drumurilor forestiere însorite sau semiumbrite. 2. 1060 Lycaena dispar - fluturaşul purpuriu Descriere generală, distribuţie, habitat: Fluturele adult are o anvergură a aripilor de 28-36 mm, fiind uşor de recunoscut după culoarea gri-deschis a aripii inferioare, care devine albastru deschis, la baza acesteia şi după modul de dispunere a petelor negre. Vârful aripilor are o nuanţă portocalie-purpurie. Marginea externă a feţei superioare a aripilor posterioare irizează violet. Femela, are faţa superioară a aripilor portocaliu-roşcată, cele posterioare întunecate, brune şi şiruri evidente de pete negre. Fluturii prezintă un vizibil dimorfism sexual, dar şi unul sezonier, cei din prima generaţie dosebindu-se de cei din a doua generaţie. La modul general, specia are două perioade de zbor, în lunile mai-iunie şi iulie- septembrie. Specia dezvoltă două generaţii pe an. Indivizii generaţiei a doua sunt mai numeroşi. Ouăle sunt depuse în grămăjoare pe specii de măcriş - Rumex hydrolapatum, Rumex crispus, Rumex sanguineus, Rumex obtusifolius, Rumex aquaticus. O femelă poate depune pînă la 500 de ouă. Larvele din generaţia a doua, în stadiul 2 sau 3, se colorează din verde în brun-violet. Fixate pe tijele speciilor de Rumex, larvele pot rezista până la 4 săptămâni sub apă. Este o specie cu o distribuţie sibero-europeană, cunoscută din Franţa, centrul şi estul Europei, ţările balcanice până în nordul Turciei. În România, este relativ larg răspândită din Delta Dunării până la peste 1000 m în Carpaţi, în zone umede cu specii de Rumex. Fluturaşul purpuriu este o specie higrofilă, caracteristică malurilor de ape curgătoare sau stătătoare, zonelor înmlăştinite dar prezentă şi în alte zone umede în care vegetează specii de Rumex. Poate fi întâlnită în orice habitat ruderalizat sau semiruderalizat, deschis, pe soluri bogate în substanţe organice, prielnice dezvoltării speciilor de Rumex. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată: Populaţie permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: Viabilitatea populaţiei este dependentă de managementul aplicat, efectivul populaţional fiind estimat la 50-100 indivizi. Populaţia de Lycaena dispar de la Dumbrava Vadului reprezintă sub 0,1% din efectivele naţionale. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Lycaena dispar este o apariţie sporadică în habitatele formate în lungul pârâiaşelor din estul şi partea central-nordică a ariei natural protejate. 3. 1059 Maculinea teleius - fluturaşul albastru cu puncte negre Descriere generală, distribuţie, habitat Este un fluture cu o anvergură a aripilor de 31-36 mm. Aripile au o culoare albastră, bordurate cu negru-cenuşiu, prezentând numeroase puncte de aceeaşi culoare. Are o singură perioadă de zbor pe an, de la mijlocul lui iunie până în mijlocul lui august. Ouăle sunt depuse pe inflorescenţele, încă nedeschise, de sorbestrea - Sanguisorba officinalis. Larvele trăiesc până la a 3-a năpârlire în interiorul inflorescenţelor, unde sunt camuflate prin culoare şi desen. Larvele de vârsta a 3-a coboară la sol unde atrag furnicile din genul Myrmica, cu predilecţie Myrmica scabrinodis. După ritualul de adopţie, larva este transportată în furnicar, unde se hrăneşte cu ouă sau larve de furnici. Prezenţa furnicilor gazdă este o condiţie esenţială pentru existenţa şi menţinerea populaţiilor de Maculinea teleius. Principala sursă de nectar pentru această speciei o reprezintă florile de sorbestrea, mai rar de răchitan - Lythrum salicaria, busuioc de câmp - Prunella vulgaris. Populaţiile şi coloniile sunt extrem de fidele locului, distanţa maximă de zbor fiind de numai 300 m. Este o specie sibero-europeană, semnalată din Franţa, peste lanţul Alpilor în Europa centrală şi de est până în Mongolia. Lipseşte din Asia Mică. În România, este semnalată din Transilvania, Maramureş, Crişana, Bucovina şi câteva localităţi din Banat şi nordul Olteniei, la altitudini cuprinse între între 200 şi 900 m. Preferă pajiştile umede, zonele înmlăştinite, din care nu lipseşte sorbestreaua. Fâneţele umede, cosite manual, cu iarbă albastră - Molinia caerulea şi sorbestrea, sunt habitatele tipice din Transilvania. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţia este viabilă, cu efectiv populaţional mediu, de 300-500 indivizi. Populaţia de Maculinea teleius de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 2% din efectivele naţionale. Faţă de aria favorabilă, zona cu maximă abundenţa a speciei Sanguisorba officinalis şi Narcisus stellaris, în pajiştile umede mai mici, invadate de tufe şi Filipendula ulmaria, efectivele scad între 10 şi 70%. Tendinţa efectivului general se află în scădere în ultimii 20 de ani. Declinul estimat este de circa 1%/an. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Specia este prezentă în pajişti umede, zone umede înmlăştinite din care nu lipseşte sorbestreaua - Sanguisorba officinalis. Fâneţele umede, cosite manual, cu Molinia caerulea şi Sanguisorba officinalis sunt habitatele tipice. 4. 4038 Lycaena helle - fluturaşul punctat Descriere generală, distribuţie, habitat Fluturele adult are o deschidere a aripilor de 21-27 mm, fiind greu de confundat datorită irizaţiilor albastre ale aripilor. Partea superioară a aripilor are o culoare violetă, strălucitoare, cu pete mari portocalii şi puncte negre, marginile aripilor fiind de culoare neagră. Partea inferioară a aripilor, este de culoare violetă, cu o bandă portocalie de-a lungul marginilor, însoţită de o dungă subţire neagră, albă sau albastră. De asemenea, sunt vizibile şi punctele negre. Femelele au o culoare mai mult brună decât violetă, în comparaţie cu masculii. În Transilvania, specia are două perioade de zbor, mai-iunie şi iulie-august, prezentând două generaţii. Fluturii prezintă un vizibil dimorfism sexual, dar şi unul sezonier, cei din prima generaţie deosebindu-se de cei din cea de a doua. Larvele se dezvoltă monofag, pe faţa inferioară a frunzelor de Polygonum bistorta. Ouăle sunt depuse de obicei izolat, pe faţa inferioară a limbului foliar. Împupează la suprafaţa solului, printre frunze. Pupa din generaţia a doua iernează. Este o specie foarte fidelă locului, nu se deplasează mai mult de 250 m. Masculii au un teritorialism accentuat, pândind intruşii de pe tufele situate în habitat, la circa 1-1,5 m înălţime. Adulţii, zboară numai pe timp însorit, ascunzându-se în vegetaţie imediat ce soarele a dispărut după nori. Este o specie sibero-europeană. În România au fost înregistrate puţine populaţii, în Transilvania. Populaţii viabile se cunosc de lângă Baia Mare, Satu Mare şi Şercaia - Vad. Preferă luminişurile şi poienile bogate în plante de răcuşor - Polygonum bistorta. În aria naturală protejată Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, fluturaşul punctat este destul de răspândit în zonele mlăştinoase, în pajiştile umede şi în luminişurile pădurii. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată: Populaţie permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: Populaţia este viabilă, cu efectiv mare, circa 5000-10000 indivizi în generaţia de primăvară. Populaţia de Lycaena helle de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 25% din efectivele naţionale. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate: Fluturaşul punctat este destul de răspândit în zonele mlăştinoase, în pajiştile umede şi în luminişurile pădurii. 2.4.3.4. Specii de de plante 1. 1898 Eleocharis carniolica - pipiriguţ Descriere generală, distribuţie, habitat Pipiriguţul este o plantă perenă de 10-20 cm, rar atingând 30 de cm. Spre deosebire de alte specii înrudite, nu prezintă stoloni. Tulpinile sunt numeroase, filiforme, prezentând patru muchii, care în secţiune par să formeze paralelipipede dreptunghiulare sau pătrate. Floarea este de tip spic şi este lungă de până la 10 mm, având o formă alungită, ovoidă de culoare brun-închis. Prezintă marginile de culoare uşor deschisă care contrastează cu nervura mediană de culoare verde mai închis. Eleocharis carniolica este o specie sporadică pentru România, caracteristică pajiştilor temporar inundate sau înmlăştinite. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Conform estimărilor din teren populaţia speciei este formată din minimum 200 - maximum 1000 de exemplare. Este o specie de dimensiuni mici, greu de identificat. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Planta apare în zonele mlăştinoase şi în pajiştile umede. 2.3.3.6. Hărţile de distribuţie ale speciilor Hărţile de distribuţie ale speciilor se regăsesc în Anexa nr. 11 la Planul de management. Informaţiile se găsesc în baza de date a custodelui ariei naturale protejate. 2.4.4. Alte tipuri de habitate, specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată 2.3.4.1. Specii de nevertebrate de interes comunitar/naţional identificate în aria naturală protejată 1. 1078 Callimorpha quadripunctaria - fluturele vărgat, tigratul roşu Specia este inclusă în anexa II din Directiva 92/43/CEE. Descriere generală, distribuţie, habitat Anvergura aripilor este de 43-60 mm. Prin culoare şi desen este inconfundabilă în fauna României. Se aseamănă cu Callimorpha dominula, dar spre deosebire de aceasta, pe aripile anterioare, la Callimorpha quadripunctaria apar striuri albe evidente şi nu puncte sau pete albe. Aripile anterioare sunt negre-verzui, cu luciu metalic şi striuri transversale albe-gălbui. Partea superioară a aripilor posterioare este roşu-intens şi prezintă două pete negre central şi o pată semilunară neagră situată marginal. Abdomenul este galben-portocaliu, cu un şir de puncte negre lateral şi dorsal. Nu are un habitat anume. Poate fi întâlnită în lungul apelor curgătoare, păduri de luncă, zăvoaie, liziere, luminişuri sau tăieturi de pădure, stâncării şi canioane, în lungul drumurilor forestiere, a şoselelor nemodernizate, în locuri calde, însorite, uşor umede. Preferă vegetaţia înaltă bogată în Eupatorium cannabinum, Origanum vulgare, Sambucus ebulus, Stachys officinalis, Cirsium arvense, specii de Rubus, cu nectarul cărora se hrăneşte, ca adult. Larvele sunt polifage consumând specii de Rubus, Urtica dioica, specii de Lamium, Salix caprea, Eupatorium cannabinum, Senecio fuchsia, Onobrychis viciifolia. Zboară din a doua jumătate a lunii iulie până la începutul lunii septembrie, într-o singură generaţie. Larvele iernează în stadiu foarte tânăr. După iernare se hrănesc intens începand din a doua jumătate a lunii aprilie până la începutul lunii iunie. Împupează la suprafaţa solului. Fluturii zboară ziua, în bătaia razelor solare, perioadă în care se şi hrănesc cu nectar. Noaptea fluturii sunt atraşi şi de lumina artificială, albă sau ultravioletă. Răspândire: eurasiatică, semnalată din Peninsula Iberică, peste Europa Centrală şi de est până în Rusia. Spre sud-est ajunge în Asia Mică. În România este o specie răspândită în regiunea colinar-montană. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţia este viabilă, cu efectiv mare, circa 1000-1500 indivizi/generaţie. Populaţia de Callimorpha quadripunctaria de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 0,3% din efectivele naţionale. Tendinţa efectivului general este stabilă în ultimii 20 de ani. Populaţia ocupă circa 30% din suprafaţa ariei naturale protejate, starea habitatului speciei fiind foarte diferită de la bună la nesatisfăcătoare. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Pe toata suprafaţa ariei naturale protejate la liziere, în luminişuri, în lungul drumurilor, în locuri calde, însorite. 2. 4036 Leptidea morsei - albiliţa de pădure Specia este inclusă în anexa II din Directiva 92/43/CEE. Descriere generală, distribuţie, habitat Anvergura aripilor este de 36-48 mm. Este foarte asemănătoare cu Leptidea sinapis şi Leptidea juvernica/reali. De regulă mai mare, aripa anterioară are apexul mai ascuţit, dentiform. Dimorfismul sexual al indivizilor din prima generaţie este puţin evidenţiat. Masculii din generaţia a doua prezintă spre apexul aripilor anterioare o pată neagră evidentă, slab evidenţiată sau absentă la femele. Populaţiile din sud-estul Europei aparţin de Leptidea morsei subspecia major. Habitatul speciei este reprezentat de luminişuri şi rarişti de păduri de foioase xeroterme, de preferinţă cvercete din zona colinar-submontană. Luminişurile cvercetelor, bogate în specii de Lathyrus constituie habitatul principal. Perioada de zbor a speciei este reprezentată, pentru prima generaţie de luna aprilie- jumătatea lunii iunie iar pentru a doau generaţie de lunile iulie-august. Pupa din generaţia a doua iernează. Fluturii au un zbor lent, putând fi uşor observaţi şi urmăriţi. Masculii patrulează în căutarea femelelor. Florile speciilor de Lathyrus constituie principală sursă de nectar. Ouăle sunt depuse izolat pe frunzele sau tulpinile de Lathyrus vernus şi Lathyrus niger dar în Transilvania cel mai frecvent pe Lathyrus hallersteini, pe care se dezvoltă apoi şi larvele. Leptidea morsei are o răspândire siberian-est europeană. În Europa a fost semnalată din Solvenia, Croaţia, Ungaria, Austria, sudul Slovaciei, România, Polonia, Ucraina şi Bulgaria. În România este cunoscută din Transilvania, Crişana, Maramureş, Banat şi Moldova. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Este vorba de o populaţie permanentă, cu efectiv nedeterminat, probabil redus la 100 - 200 indivizi în generaţia de primăvară şi mai puţini în cea de vară. La nivel naţional populaţia de Leptidea morsei de la Dumbrava Vadului reprezintă sub 1% din efectiv. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Luminişurile cvercetelor, bogate în specii de Lathyrus constituie habitatul principal. Pădurea de stejar - Quercus robur, constituie un habitat prielnic pentru protecţia şi conservarea speciei. 3. Parnassius mnemosyne - apollo negru Specia este inclusă în anexa IV din Directiva 92/43/CEE. Descriere generală, distribuţie, habitat Anvergura aripilor este de 50-65 mm. Prezenţa petelor negre de pe aripi, exclude confuzia cu Aporia crataegi. Apexul şi marginea externă a aripilor anterioare este transparentă, lipsită de solzi. Perioada de zbor este reprezentată de lunile mai-iunie, la altitudini de peste 1000 m zburând şi în luna iulie. Iernează ca larvă formată în ou. Stadiul pupal durează 3-4 săptămâni. Este o specie mezohigrofilă, preferă pajişti cu tufărişuri, liziere sau luminişuri relativ umede, bogate în specii de brebenei - Corydalis. Ouăle nu sunt depuse pe planta gazdă, ci în apropierea organelor subterane ale acesteia. Larvele se hrănesc cu diverse specii de Corydalis. Fluturii zboară numai în orele însorite, orele matinale fiind utilizate pentru încălzirea corpului la razele solare. Sursele de nectar sunt constituite în general din flori violet, albastre sau purpurii. Produc sunete caracteristice de apărare, prin frecarea aripilor posterioare cu picioarele. Specie sedentară, puţin mobilă. Împerecherea are loc în orele după amiezii. După împerechere, femela poartă pe abdomen un scut membranos, protector, numit sphragis care împiedecă noi acuplări. Este o specie cu răspândire central asiatică-europeană, cunoscută din Pirinei, centrul, partea sudică a nordului şi sudul Europei până în Orientul Apropiat şi Mijlociu, peste Siberia până Munţii Tienschan. În România este semnalată din toate provinciile istorice, de la 30-40 m până la peste 2000 m altitudine. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţia este viabilă, cu efectiv populaţional mediu, circa 100-200 indivizi/generaţie. Populaţia de Parnassius mnemosyne din Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 0,1% din efectivul naţional. Tendinţa efectivului general este stabilă în ultimii 20 de ani. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Este o specie întâlnită pe toată suprafaţa ariei naturale protejate în habitatele de pajişti cu tufărişuri, liziere sau luminişuri, bogate în specii de brebenei. 4. Neptis sappho - fluturele zebră Specia este inclusă în anexa IV din Directiva 92/43/CEE. Descriere generală, distribuţie, habitat Anvergura aripilor este de 50-58 mm. Aripile sunt negre cu dungi albe, longitudinale. Pe aripa posterioară se disting două benzi de pete albe. În câmpul median al aripilor anterioare prezintă două pete albe în formă de ic, alăturate. Faţa inferioară a aripilor este brun-roşcată cu pete albe. În Europa este reprezentată numai prin subspecia nominotipică. Habitatul speciei este reprezentat prin luminişuri şi liziere de păduri de foioase, cu multă lumină şi căldură la sol. Specia este frecvent întâlnită de-a lungul drumurilor forestiere şi plantaţiilor de salcâm, în cvercete gospodărite tradiţional, la altitudini cuprinse intre 200 şi 500 m. Perioada de zbor a speciei este reprezentată, pentru prima generaţie de lunile aprilie- iunie, a doua generaţie zburând din prima jumătate a lunii iulie până la începutul lunii septembrie. Ouăle sunt depuse în lunile mai-iunie şi la sfârşitul lunii iulie-începutul lunii august. Ouăle sunt depuse pe frunzele speciilor de Lathyrus sau pe salcâm - Robinia pseudacacia. Larvele se hrănesc cu Lathyrus niger şi Lathyrus vernus dar şi cu frunze de salcâm, care în multe zone devine preferenţial. Este o specie sibero-europeană. Arealul vestic începe din Austria şi Cehia, extinzându- se peste Europa de Est, Ucraina, sudul Uralilor, vestul Siberiei până în regiunea Amurului. În România este cunoscută din toate provinciile, fiind frecventă în Banat, nordul Olteniei şi zona colinar-submontană din Transilvania. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţia este viabilă, cu efectiv populaţional mediu, circa 200-300 indivizi/generaţie. Populaţia de Neptis sappho de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 0,2% din efectivul naţional. Tendinţa efectivului general este stabilă în ultimii 20 de ani. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate În luminişurile, drumurile forestiere şi liziera pădurii. 2.3.4.2. Specii de plante de interes comunitar/naţional identificate în aria naturală protejată 1. Narcissus poeticus subspecia radiiflorus - narcisă Deşi narcisa nu este o specie protejată la nivel european, ea reprezintă unul dintre elementele care au stat la baza declarării Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, constituind şi o specie emblemă pentru zonă, dând şi numele ariei protejate. Specia este reprezentativă pentru personalizarea ei în plan estetic, în particular, datorită perioadei de înflorire care se suprapune cu o serie de sărbători ale calendarului creştin: Paşte, Florii, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Descriere generală, distribuţie, habitat În sol, planta prezintă un bulb alungit sau rotunjit, ovoidal. Frunzele în număr de 2-5 au o culoare verde-alburie, sunt lungi, liniare, mai scurte decât tulpina. Tulpina este subţire şi lungă de 20-40 cm. Florile sunt solitare, mai rar căte 2 pe aceeaşi tulpină, cu tepale albe, uneori verzui sau gălbui, cu aspect de stea, având 50-65 mm în diametru. Narcisele vegetează pe soluri bogate în substanţe nutritive, bazice - Munţii Ţarcu, Muntele Pop Ivan, Munţii Ciucaş - sau zonele joase cu soluri mai sărace, dar mai umede primăvara - Căuaşd, Preajba, Dealul Ciocârlău - Tg. Jiu, Vad - Şercaia. Specie vest-mediteraneană, ca origine, narcisa a evoluat dintr-o formă străveche a genului, după o serie de cercetători, probabil în prima jumătate a Pliocenului,--acum 5,3-2,6 milioane ani. Odată apărută s-a înmulţit spre centrul şi estul Europei. Există o ipoteză care susţine că centrul de origine ar fi în Munţii Alpi Orientali, unde se regăseşte densitatea maximă a populaţiilor acestei specii. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţia este viabilă, cu efectiv populaţional mare, de câteva zeci de mii de exemplare. Tendinţa efectivului general este în scădere în ultimii 20 de ani. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Pajiştile cu Molinia caerulea, prezente aproape în întreaga aria naturală protejată, constituie habitatul acestei specii. 2.5. Informaţii socio-economice Încadrarea în teritoriu Aria naturală protejată Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului se situează pe raza administrativă a judeţului Braşov, cea mai mare parte fiind situată în unitatea administrativă teritorială a comunei Şercaia - 397,03 hectare. O mică parte din teritoriul ariei naturale protejate este situat pe teritoriul administrativ al comunei Şinca - 4,76 hectare. O suprafaţă foarte mică, de 0,07 hectare din aria naturală protejată se află pe teritoriul comunei Mândra. Comuna Şercaia este situată în partea de sud-est a Transilvaniei, cuprinsă între apele Oltului şi Carpaţii Meridionali. Comuna Şercaia se găseşte în parte de est a depresiunii, la confluenţa râului Şercaia cu râul Olt şi întretăierea drumului naţional DN 1 cu drumul naţional DN 73. Harta poziţiei ariei naturale protejate în cadrul unităţii teritorial administrative este reprezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management. 2.5.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi 2.5.1.1. Comunităţi locale Caracterizarea unităţii administrativ-teritoriale Comuna Şercaia 1. Date demografice privind comunitatea locală Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Şercaia se ridică la 2822 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3050 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români - 81,33%. Principalele minorităţi sunt maghiarii - 10,31% şi romii - 4%. Pentru 3,4% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi - 80,23%, dar există şi minorităţi de evanghelici-luterani - 6,63%, greco-catolici - 2,83%, adventişti de ziua a şaptea - 2,59%, reformaţi - 1,7% şi romano-catolici - 1,03%. Pentru 3,69% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională. 2. Date privind activităţile economice Activitatea economică a Comunei Şercaia are la bază activităţi agricole, de cultivare a terenurilor şi creştere a animalelor, unităţi de prelucrare a lemnului, ateliere de tâmplărie, depozite de stocare a materialului lemnos, microîntreprinderi de prelucrare şi valorificare a produselor cerealiere şi animaliere, unităţi de prelucrare a materialelor de construcţie, microunităţi de confecţionat produse betonate, fabricare nutreţuri concentrate. În Comuna Şercaia au fost înregistraţi 32 de de agenţi economici activi. Caracterizarea unităţii administrativ-teritoriale Comuna Şinca 1. Date demografice privind comunitatea locală Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Şinca se ridică la 3401 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3545 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români - 90,18%, cu o minoritate de romi - 3,59%. Pentru 6% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi - 86,62%, dar există şi minorităţi de greco-catolici - 5,15% şi adventişti de ziua a şaptea - 1,21%. Pentru 6,09% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională 2. Date privind activităţile economice Activitatea economică a Comunei Şinca are la bază activităţi agricole, de cultivare a terenurilor şi creştere a animalelor, unităţi de prelucrare a lemnului, ateliere de tâmplărie, depozite de stocare a materialului lemnos, microîntreprinderi de prelucrare şi valorificare a produselor cerealiere şi animaliere, unităţi de prelucrare a materialelor de construcţie, microunităţi de confecţionat produse betonate, activităţi turistice. În Comuna Şinca au fost înregistraţi 34 de de agenţi economici activi. 2.5.1.2. Factorii interesaţi Lista celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi se implică cu privire la aria naturală protejată este prezentată în tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1. Lista celor mai importanţi factori interesaţi
┌───┬─────────────────┬────────────────┐
│Nr.│Denumire factor │Aria de interes │
│ │interesat │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│1 │Primaria Şercaia │Dezvoltare │
│ │ │durabilă │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│2 │Primaria Şinca │Dezvoltare │
│ │ │durabilă │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Menţinerea │
│3 │Custode │statutului de │
│ │ │conservare │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Monitorizarea │
│ │ │activităţilor de│
│ │ │conservare, │
│ │Agenţia pentru │autorizarea │
│4 │Protecţia │activităţilor cu│
│ │Mediului Braşov │impact asupra │
│ │ │mediului, │
│ │ │implementarea │
│ │ │legislaţiei şi │
│ │ │politicilor de │
│ │ │mediu la nivel │
│ │ │ariei naturale │
│ │ │protejate │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Controlul │
│ │Garda Naţională │activităţilor cu│
│5 │de Mediu │impact asupra │
│ │- Comisariatul │ariei naturale │
│ │Judeţean │protejate, │
│ │Braşov │controlul │
│ │ │activităţii │
│ │ │custodelui │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Terenurile din │
│ │Comunitate rurală│aria naturală │
│6 │de │protejată, │
│ │proprietari teren│management │
│ │ │durabil, │
│ │ │venituri │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Drumeţii, │
│ │ │diverse │
│7 │Vizitatori │activităţi │
│ │ │recreative, mai │
│ │ │ales în perioada│
│ │ │înfloririi │
│ │ │narciselor │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Asigurarea │
│8 │Ocoale Silvice │continuităţii │
│ │ │habitatului │
│ │ │forestier │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Dezvoltare │
│9 │Organizaţii │durabilă, │
│ │nonguvernamentale│conservarea │
│ │ │biodiversităţii,│
│ │ │educaţie │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Promovarea │
│ │ │valorilor │
│10 │Consiliul │naturale, │
│ │Judeţean Braşov │reducerea │
│ │ │poluării, │
│ │ │dezvoltare │
│ │ │turistică │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Operatori de │Diversificarea │
│11 │turism locali │programelor │
│ │ │turistice │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Garda Forestieră │Dumbrava Vadului│
│12 │Braşov │ca model de │
│ │ │gospodărire │
│ │ │silvică │
└───┴─────────────────┴────────────────┘
2.5.2. Utilizarea terenurilor Modul principal de utilizare a terenului este managementul silvic. Lista tipurilor de utilizare ale terenurilor se regăseşte în tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2. Lista tipurilor de utilizare ale terenurilor
┌───┬───────────┬─────────┬────────────┐
│ │Clasele de │Suprafaţă│Ponderea din│
│Nr.│utilizare │totală │suprafaţa │
│ │a terenului│ocupată -│totală a │
│ │conform │ha │sitului -% │
│ │Corine Land│ │ │
│ │Cover │ │ │
├───┼───────────┼─────────┼────────────┤
│1. │Pădure │398,47 │99,86 │
├───┼───────────┼─────────┼────────────┤
│2. │Construcţii│0,53 │0,14 │
│ │şi curţi │ │ │
│ │construcţii│ │ │
├───┴───────────┼─────────┼────────────┤
│Total │399 │100 │
└───────────────┴─────────┴────────────┘
Harta categoriilor de folosinţă ale terenurilor este prezentată în Anexa nr. 8 la Planul de management 2.5.3. Situaţia juridică a terenurilor În prezent pe suprafaţa de 399 hectare sunt următorii proprietari: 1) 7,16 hectare proprietar Consiliul Local al Comunei Şercaia; 2) 288,37 hectare validate către persoane fizice din satul Vad; 3) 103,47 hectare statul român - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Braşov. Harta tipurilor de proprietate ale terenurilor se regăseşte în Anexa nr. 9 la Planul de management. 2.5.4. Infrastructură şi construcţii Circulaţia în satul Vad se desfăşoară pe străzi ce constituie artere principale provenite din drumurile naţionale DN73A şi DC65, constituite în străzi de categoria a III-a cu îmbrăcăminte asfaltică. Reţeaua secundară de deservire locală este alcătuită din străzi de categoria a III-a şi a IV-a cu îmbrăcăminţi diverse. Drumul naţional DN73A penetrează intravilanul satului Vad în direcţia nord-sud pe o lungime de 1600 m asigurând relaţia între Şercaia şi Zărneşti şi constituie strada Principală. Drumul comunal DC65 penetrează intravilanul satului Vad în direcţia est-vest asigurând relaţia Poiana Narciselor - intersecţia cu drumul naţional DN73A. Aceasta se desfăşoară în intravilan pe o lungime de 650 m şi constituie strada Peste Vale. Teritoriul comunei Şercaia este străbătut de calea ferată Braşov - Făgăraş - Sibiu. În prezent, în cadrul ariei naturale protejate naturale, infrastructura este reprezentată de drumul forestier de acces şi cantonul silvic. La cele două puncte de intrare în aria protejată este montată câte o barieră. 2.5.5. Patrimoniu cultural Pe teritoriul ariei naturale protejate nu există obiective culturale. În comuna Şercaia au loc în fiecare an obiceiul tradiţional Plugarul, Sărbătoarea Narciselor precum şi Ceata Feciorilor. Plugarul este un obicei de primăvară, un scenariu ritual al morţii şi renaşterii anuale a divinităţii vegetale. Rolul principal îl are flăcăul care a ieşit primul la arat în acel an. Ceremonialul cuprinde mai multe secvenţe rituale: după alegerea plugarului urmează ca în prima zi de Paşte fetele să împletească legături din grâu verde cu care a doua zi plugarul va fi "gătit". Grâul verde este simbol al începutului unui nou ciclu. Serbarea plugarului începe cu ascunderea acestuia în incinta gospodăriei sale, urmată de căutarea lui. După ce este găsit, urmează gătirea cu grâul verde; plugarul este apoi urcat pe o grapă de lemn şi purtat spre râu de către ceilalţi feciori. Aici este scufundat în râu, cu grapă cu tot de patru ori în cele patru zări. Plugarul îi stropeşte apoi pe sătenii adunaţi pe malurile râului, dar mai ales pe tinerii care s-au căsătorit în acel an, cu scopul ca gospodăriile şi căsnicia lor să fie rodnice şi îmbelşugate. Sărbătoarea narciselor din comuna Şercaia are loc în fiecare duminică imediat urmatoare datei de 21 mai - Sfinţii Constantin şi Elena. Ceata Feciorilor colindători îşi are originea, dupa părerea etnografilor, în ciclul agrar după care se hotărau anotimpurile în vremurile pre-romane şi pre-creştine. Ele invocau zeii, oamenii crezând că simpla lor numire era ca o vrajă, ce provoca realizarea în fapt a lucrului dorit. Odată cu apariţia creştinismului, colinda a asimilat puternice elemente religioase. Cele două lumi au rămas contopite într-un colind până în zilele noastre. Se consideră ca fiind mai autentice colindele care nu pierd din elementele acelor ritualuri pre-creştine. În satele de sub Muntii Făgăraş accesoriul specific al cetei este Steagul. Cetele de feciori mai au un aspect interesant: ele se formează, de fapt, după un sistem de organizare clar stabilit. Întâi e vătaful, apoi urmează alegerea ajutoarelor sale: ghirăul, colăcarul şi crâşmarul, având fiecare rolul său precis. Alegerea acestora a rămas în unele sate asemănătoare ritualurilor arhaice de iniţiere prin care, la o anumită vârstă, băieţii intrau sau nu în rândul feciorilor. În majoritatea satelor, însă, alegerea se face dupa un obicei lăsat din generaţie în generaţie. Ceata se adună de Sfântul Nicolae şi se hotărăsc şefii cetei - vătaf mare, vătaf mic, colăcar, crâşmar. În perioada de timp rămasă până la Crăciun toţi feciorii trebuie să înveţe toate textele şi cântecele colindelor. Pe teritoriul Comunei Şercaia se găseşte o biserică săsească, în stil gotic, atestată în anul 1429, dărâmată şi reconstruită între 1868 şi 1875. Patrimoniul cultural istoric al comunei Şinca este reprezentat prin valori materiale multiple: 1) situl arheologic de pe Dealul Sălauş, situat la 1 km de localitatea Şinca Veche, o aşezare din a doua epocă a fierului - Latene; 2) ruinele a trei schituri, în fundul Văii Creţului, pe valea Strâmbei şi la locul numit "Din Jos", la 1,5 km nord-vest spre Ohaba; 3) ruinele mănăstiri rupestre de pe Dealul Creţului - datând din secolul XVIII, şi morminte princiare, mai la sud, la 500 - 600 m; 4) Biserica ortodoxa Sfinţii Arhangheli din Perşani, datând din anul 1793; 5) Biserica ortodoxa Sfânta Maria din Ohaba, datând din secolul XVIII,; 6) Biserica ortodoxa Cuvioasa Paraschiva din Şercăiţa, datând din perioada 1700 - 1720,; 7) Mănăstirea Bucium, din Bucium, construită pe locul unui aşezământ monahal mai vechi, datând din anul 1737; 8) casa erarhială din Şinca Veche, construită în anul 1770; 9) crucea cu litere chirilice din Şinca Veche, datând din anul 1800; 10) clădirea poştalionului din Perşani, datând din secolul XIX; 11) şcoala grănicerească din Ohaba, care funcţiona în anul 1772; 12) crucea de piatră cu litere chirilice, de la intersecţia drumului naţional DN 73 cu drumul judeţean DJ 104, la intrarea în Ohaba. 2.5.7. Obiective turistice Obiectivul turistic principal îl constituie aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, principalul scop al vizitării zonei fiind reprezentat de vizionarea narciselor în perioada înflorii. În Şinca Veche, se află o mănăstire şi un lacaş de cult săpat în piatră. Se presupune că acest lăcaş de cult, denumit "Templul Ursitelor", "Mănăstirea Săpată în Piatră" sau "Templul de la Şinca Veche", are o vechime de aproximativ 7000 de ani. Turiştii care vizitează acest templu, ajung de multe ori şi în aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului. În comuna Şinca, la marginea localităţii Perşani, lângă şoseaua naţionala Făgăraş - Braşov, o serie de izvoare sărate cu debit mic şi concentraţie medie sunt colectate în două bazine de agrement şi tratament în aer liber. În afara de complexitatea hidrochimică a apei din aceste izvoare, este de menţionat prezenţa bromului şi a nămolului terapeutic. În unele cazuri, turiştii care vizitează Băile Perşani, ajung şi în aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului. Traseu de vizitare în aria naturală protejată Traseul propus pentru vizitarea ariei naturale protejate, urmează în totalitate drumurile forestiere, şi are o lungime de 4,3 km şi se parcurge în circa 4 ore de plimbare obişnuită pentru o zi însorită. Direcţia către către Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului este marcată pe drumul european E68 din localitatea Şercaia care orientează turistul către satul Vad de la al cărui nume vine şi denumirea ariei naturale protejate. La intersecţii există indicatoare vizibile către aria naturală protejată. Practic, rulând cu 50 km/h în 10 minute se poate parcurge distanţa Şercaia - Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului. Intrarea în aria naturală protejată se poate face dinspre localitatea Vad, judeţul Braşov. La intrarea în aria naturală protejată, după barieră apare o pajişte aparţinând tipului de habitat 6510 Pajişti de altitudine joasă - Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, invadată de arbuşti. Spre interior, pădurea seculară de stejari se profilează maiestoasă. Din păcate narcisele lipsesc în pajiştile situate pe prima porţiune a traseului, datorită colectării lor excesive. Se poate remarca în această pajişte prezenţa puieţilor de stejar, regeneraţi natural a căror înălţime variază de la câţiva centimetrii până la peste 1 m. Traseul străbate, şerpuind pădurea dumbrăvită de stejari, aparţinând tipului de habitat 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen, cu un strat arbustiv bogat format preponderent din păducel şi cruşin. În zonele cu umiditate mai ridicată, întâlnite de-a lungul traseului se remarcă formele globuloase ale tufelor de salcie cenuşie. Poienile din pădurea de stejari dominate de iarba albastră aparţin tipului de habitat de interes comunitar 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase -- Molinion caeruleae. Ochiurile de pajişte sunt invadate, treptat, de mesteacăn, păducel, specii de sălci, ca urmare a abandonării cositului tradiţional. În zilelele însorite, din mai până în augut, în ochiurile de pajişte apar numeroase specii de fluturi, unelel dintre ele protejate conform legislaţiei: fluturele auriu - Euphydryas aurinia, fluturaşul purpuriu - Lycaena dispar, fluturaşul punctat - Lycaena helle, fluturaşul albastru cu puncte negre - Maculinea teleius. Poteca parcurge o zonă bine umbrită de coronamentele stejarilor. După alţi zeci de metri parcurşi se observă o altă pajişte invadată de mesteacăn şi cruşin. Urmând traseul, vizitatorul ajunge la o răscruce de două poteci, după o zonă umbrită, unde se pot observa şi câteva exemplare de ienupăr. Spre dreapta, poteca se îndreaptă spre un observator de faună. Spre stânga, traseul merge spre marginea ariei potejate. De aici se poate admira silueta Munţilor Făgăraş. Pe partea dreaptă a traseului se remarcă prezenţa unui pârâu care în sezonul uscat este aproape secat. În bălţile temporare care se formează în acestă zonă se poate remarca prezenţa buhaiului de baltă cu burta galbenă - Bombina variegata. Urmând poteca, se ajunge din nou în pădurea de stejari, traversând zone de umbră şi luminişuri. De-a lungul traseului pot fi observate urme ale trecerii porcilor mistreţi, specie frecventă pe teritoriul ariei naturale protejate. Traseul de vizitare ajunge la o răscruce dominată de un stejar, în care este construit un observator pentru speciile de faună. Alegând poteca din dreapta, vizitatorul se poate întoarce, pe drumul pe care a venit, până la intrarea în aria naturală protejată. Continuând drumul pe poteca din stânga, se poate ajunge spre cea de a doua zonă de intrare în aria naturală protejată. Drumul conduce, la umbra pădurii de stejari spre o poiană cu narcise situată în partea stângă a traseului, care va continua sinuos prin luminişuri şi zone de umbră unde se remarcă bogăţia botanică a pajiştilor de iarbă albastră. Ultima parte a traseului, după ce părăseşte pădurea, presărată aici cu irişi, străbate o pajişte bogată în narcise şi sorbestrea, zonă importantă pentru speciile e fluturi din aria naturală protejată. Traseul de vizitare se termină la o altă barieră, care marchează a doua intrare în aria naturală protejată. În depărtare, pe partea stângă, se poate admira admira Colina cu Mesteceni aflată în exteriorul ariei naturale protejate. 2.5.6. Peisajul Peisajul ariei naturale protejate este o formă de expresie a echilibrului natural rezultat în urma acţiunii în timp a factorilor naturali şi antropici. Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, din punct de vedere peisagistic, aparţin peisajului de podiş, de tip forestier aflat la limita localităţii Vad de lângă Făgăraş. Pădurea dumbrăvită aparţine peisajului sălbatic care are capacitatea de a se autoregla şi este reprezentat în particular de habitatele tipice zonei şi bine conservate. 2.6. Impacturi şi ameninţări 2.6.1. Lista presiunilor actuale şi a ameninţărilor cu impact la nivelul ariei naturale protejate Presiunile actuale şi ameninţările potenţiale - viitoare asupra ariei naturale protejate sunt sintetizate în tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3. Presiunile actuale şi ameninţările potenţiale - viitoare asupra ariei naturale protejate - sinteză
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Activitate │Categorie impact│
├─────────────────────┼────────────────┤
│Fertilizarea cu │Presiune, │
│îngrăşământ │ameninţare în │
│ │viitor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Depozitarea │Presiune, │
│deşeurilor menajere/ │ameninţare în │
│deşeuri │viitor │
│provenite din bazele │ │
│de agrement │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Specii native, │Presiune, │
│indigene, │ameninţare în │
│problematice │viitor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Specii invazive │Presiune, │
│non-native, alogene │ameninţare în │
│ │viitor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Canalizare şi deviere│Ameninţare în │
│de apă │viitor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Statutul de protecţie│ │
│excesivă, impus de │Presiune, │
│legislaţia românească│ameninţare în │
│în rezervaţiile │viitor │
│naturale, care a │ │
│interzis orice │ │
│lucrare │ │
│silvică │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Daune cauzate de │Presiune, │
│erbivore - inclusiv │ameninţare în │
│specii de vânat │viitor │
│ │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Sport în aer liber şi│Presiune, │
│activităţi de │ameninţare în │
│petrecere a timpului │viitor │
│liber, activităţi │ │
│recreative │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Păşunatul ne-intensiv│Presiune, │
│în amestec de │ameninţare în │
│animale │viitor │
│ │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Evoluţie biocenotică,│Presiune, │
│succesiune │ameninţare în │
│ │viitor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Secete şi │Presiune, │
│precipitaţii reduse │ameninţare în │
│ │viitor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Mersul pe jos, │Presiune, │
│călărie şi vehicule │ameninţare în │
│non-motorizate │viitor │
│ │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Abandonarea/lipsa │Presiune, │
│cositului │ameninţare în │
│ │viitor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Cositul vegetaţiei în│Ameninţare în │
│perioade │viitor │
│nefavorabile pentru │ │
│dezvoltarea speciilor│ │
│de fluturi │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Călcarea, tasarea şi │Presiune, │
│distrugerea vegeta- │ameninţare în │
│ţiei de către │viitor │
│vizitatori │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Colectarea speciilor │Presiune, │
│de lepidoptere │ameninţare în │
│protejate │viitor │
│ │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Colectarea ciuperci, │Presiune, │
│licheni, fructe de │ameninţare în │
│pădure - adunare │viitor │
│manuală │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │Presiune, │
│Incendii │ameninţare în │
│ │viitor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Canalizare şi deviere│Presiune, │
│de apă │ameninţare în │
│ │viitor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Schimbarea │Presiune, │
│compoziţiei de specii│ameninţare în │
│ │viitor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Evoluţie biocenotică,│Presiune, │
│succesiune/ │ameninţare în │
│înlocuirea şi │viitor │
│deteriorarea │ │
│habitatului │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Prădarea staţiunilor │Presiune, │
│floristice - │ameninţare în │
│rezervaţiile │viitor │
│floristice │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
2.6.2. Evaluarea impacturilor asupra speciilor Presiunile actuale şi ameninţările potenţiale - viitoare asupra speciilor, care au fost identificate în urma studiilor realizate în teren, sunt sintetizate în tabelul nr. 4. Intensitatea presiunilor şi ameninţărilor a fost cuantificată astfel: ridicată - R - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată; medie - M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată; scazută - S - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. Tabelul nr. 4. Presiunile actuale şi ameninţările potenţiale - viitoare asupra speciilor
┌──────────────┬──────────┬───────────┬────────────────┬──────────┐
│ │Categorie │ │Descriere │ │
│Activitate │impact │Intensitate│influenţă asupra│Localizare│
│ │ │impact │speciei │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┴──────────┴───────────┴────────────────┴──────────┤
│1193 Bombina variegata │
├──────────────┬──────────┬───────────┬────────────────┬──────────┤
│ │ │ │Folosirea │ │
│ │ │ │substanţelor │ │
│ │ │ │chimice în │ │
│Fertilizarea │Presiune, │ │zonele agricole │Întregul │
│cu îngrăşământ│ameninţare│S │ce │habitat │
│ │în viitor │ │înconjoară aria │al │
│ │ │ │naturală │speciei. │
│ │ │ │protejată poate │ │
│ │ │ │afecta populaţia│ │
│ │ │ │speciei, prin │ │
│ │ │ │poluarea apelor.│ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │În cazul ariei │ │
│ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │protejate, din │ │
│ │ │ │fericire, în │ │
│ │ │ │prezent, nu se │ │
│ │ │ │poate vorbi de o│ │
│ │ │ │depozitare │ │
│ │ │ │propriu-zisă │ │
│ │ │ │a deşeurilor, │ │
│ │ │ │zona fiind │ │
│ │ │ │situată destul │ │
│ │ │ │de departe de │ │
│ │ │ │sat. │ │
│ │ │ │De-a lungul │ │
│ │ │ │traseelor │ │
│ │ │ │turistice sunt │ │
│Depozitarea │ │ │aruncate, de │ │
│deşeurilor │Presiune, │ │multe ori, │Întregul │
│menajere/ │ameninţare│S │de către │habitat │
│deşeuri │în viitor │ │turişti, │al │
│provenite │ │ │ambalaje │speciei. │
│din bazele de │ │ │provenite de la │ │
│agrement │ │ │produsele │ │
│ │ │ │alimentare, │ │
│ │ │ │ţigări. │ │
│ │ │ │Acest fenomen │ │
│ │ │ │este mai │ │
│ │ │ │accentuat în │ │
│ │ │ │luna mai, când │ │
│ │ │ │afluxul │ │
│ │ │ │de vizitatori │ │
│ │ │ │este mai mare, │ │
│ │ │ │cu ocazia │ │
│ │ │ │"Sărbătorii │ │
│ │ │ │narciselor", │ │
│ │ │ │manifestându-se │ │
│ │ │ │în principal în │ │
│ │ │ │zonele de la │ │
│ │ │ │intrarea în aria│ │
│ │ │ │naturală │ │
│ │ │ │protejată şi │ │
│ │ │ │de-a lungul │ │
│ │ │ │traseelor │ │
│ │ │ │turistice/de │ │
│ │ │ │vizitare. │ │
│ │ │ │Este afectată │ │
│ │ │ │populaţia │ │
│ │ │ │speciei. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Specii │ │
│ │ │ │problematice │ │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │habitatele cu │ │
│ │ │ │exces de │ │
│ │ │ │umiditate │ │
│ │ │ │sunt plopul - │Întregul │
│Specii native,│Presiune, │R │Populus tremula,│habitat │
│indigene, │ameninţare│ │salcia albă - │al │
│problematice │în viitor │ │Salix alba, │speciei. │
│ │ │ │răchita roşie - │ │
│ │ │ │Salix purpurea, │ │
│ │ │ │şi zălogul - │ │
│ │ │ │Salix cinerea. │ │
│ │ │ │Este afectat, se│ │
│ │ │ │reduce, │ │
│ │ │ │habitatul │ │
│ │ │ │favorabil al │ │
│ │ │ │speciei. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Realizarea │ │
│ │ │ │canalului de │ │
│ │ │ │drenaj, care │ │
│ │ │ │înconjoară aria │ │
│ │ │ │naturală │Întregul │
│Canalizare şi │Presiune, │R │protejată, a │habitat │
│deviere de apă│ameninţare│ │contribuit în │al │
│ │în viitor │ │mod semnificativ│speciei. │
│ │ │ │la │ │
│ │ │ │uscarea zonei. │ │
│ │ │ │Este afectat, se│ │
│ │ │ │reduce, │ │
│ │ │ │habitatul │ │
│ │ │ │favorabil al │ │
│ │ │ │speciei. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Datorită │ │
│ │ │ │alterării │ │
│ │ │ │condiţiilor │ │
│ │ │ │abiotice │ │
│ │ │ │provocate de │ │
│ │ │ │drenaj │Întregul │
│Evoluţie │Presiune, │R │se declanşează │habitat │
│biocenotică, │ameninţare│ │procesele de │al │
│succesiune │în viitor │ │succesiune spre │speciei. │
│ │ │ │alte tipuri de │ │
│ │ │ │habitate, mai │ │
│ │ │ │uscate. │ │
│ │ │ │Este afectat, se│ │
│ │ │ │reduce, │ │
│ │ │ │habitatul │ │
│ │ │ │favorabil al │ │
│ │ │ │speciei. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │În ultimii ani, │ │
│ │ │ │seceta şi │ │
│ │ │ │precipitaţiile │ │
│ │ │ │reduse au │ │
│ │ │ │reprezen- │ │
│ │ │ │tat constante │ │
│ │ │ │climatice. În │ │
│ │ │ │condiţiile în │ │
│ │ │ │care seceta este│ │
│ │ │ │persistentă, │ │
│ │ │ │poate fi │ │
│ │ │ │compromisă │ │
│ │ │ │însăşi existenţa│ │
│Secete şi │ │ │speciei. │Întregul │
│precipitaţii │Presiune, │R │Existenţa │habitat │
│reduse │ameninţare│ │canalui de │al │
│ │în viitor │ │drenaj care │speciei. │
│ │ │ │înconjoară aria │ │
│ │ │ │naturală │ │
│ │ │ │protejată │ │
│ │ │ │constituie un │ │
│ │ │ │factor în plus │ │
│ │ │ │care contribuie │ │
│ │ │ │la │ │
│ │ │ │uscarea zonei. │ │
│ │ │ │Ameninţarea │ │
│ │ │ │majoră asupra │ │
│ │ │ │speciei Bombina │ │
│ │ │ │variegata la │ │
│ │ │ │nivelul sitului │ │
│ │ │ │o reprezintă, în│ │
│ │ │ │primul rând, │ │
│ │ │ │deteriorarea │ │
│ │ │ │şi dispariţia în│ │
│ │ │ │mod natural, în │ │
│ │ │ │principal din │ │
│ │ │ │cauza secetei │ │
│ │ │ │a bălţilor de │ │
│ │ │ │reproducere. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Seceta conduce │ │
│ │ │ │la succesiunea │ │
│ │ │ │habitatelor, │Întregul │
│Înlocuirea şi │Presiune, │R │cauzând │habitat │
│deteriorarea │ameninţare│ │reducerea │al │
│habitatului │în viitor │ │bălţilor │speciei. │
│ │ │ │favorabile │ │
│ │ │ │existenţei │ │
│ │ │ │speciei. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Acest fenomen │ │
│ │ │ │este mai │ │
│ │ │ │accentuat în │ │
│ │ │ │luna mai, când │ │
│ │ │ │afluxul │ │
│ │ │ │de vizitatori │ │
│ │ │ │este mai mare, │ │
│Mersul pe jos,│Presiune, │ │cu ocazia │Întregul │
│călărie şi │ameninţare│S │"Sărbătorii │habitat │
│vehicule │în viitor │ │narcise- │al │
│non-motorizate│ │ │lor", │speciei. │
│ │ │ │manifestându-se │ │
│ │ │ │în principal în │ │
│ │ │ │zonele de la │ │
│ │ │ │intrarea │ │
│ │ │ │turistice/de │ │
│ │ │ │vizitare. │ │
│ │ │ │Este afectat, se│ │
│ │ │ │reduce habitatul│ │
│ │ │ │favorabil al │ │
│ │ │ │speciei. │ │
├──────────────┴──────────┴───────────┴────────────────┴──────────┤
│1065 Euphydryas aurinia, 1060 Lycaena dispar, 1059 Maculinea │
│teleius, 4038 Lycaena helle, 1078 Callimorpha quadripunctaria, │
│4036 Leptidea │
│morsei, Parnassius mnemosyne, Neptis sappho │
├──────────────┬──────────┬───────────┬────────────────┬──────────┤
│ │ │ │Abandonarea │ │
│ │ │ │cositului duce │ │
│ │ │ │la închiderea │ │
│ │ │ │luminişurilor. │ │
│ │ │ │Acest fapt │ │
│ │ │ │conduce la │ │
│ │ │ │dispariţia │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │plantă prefe- │ │
│ │ │ │rate de │Întregul │
│Lipsa │Presiune, │R │diferitele │habitat │
│cositului │ameninţare│ │specii de │al │
│ │în viitor │ │fluturi şi la │speciilor │
│ │ │ │dispariţia │de │
│ │ │ │furnicilor din │fluturi. │
│ │ │ │genul Myrmica de│ │
│ │ │ │care este legat │ │
│ │ │ │ciclul │ │
│ │ │ │biologic al │ │
│ │ │ │speciei │ │
│ │ │ │Maculinea │ │
│ │ │ │teleius. │ │
│ │ │ │Reducerea bazei │ │
│ │ │ │trofice larvare │ │
│ │ │ │şi reducerea │ │
│ │ │ │populaţiei │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │fluturi. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │De exemplu, │ │
│ │ │ │pentru specia │ │
│ │ │ │Maculinea │ │
│ │ │ │teleius, cositul│ │
│ │ │ │vegetaţiei în │ │
│Cositul │ │ │perioada de │ │
│vegetaţiei în │ │ │depunere a │Întregul │
│perioa- │Ameninţare│ │ouălor şi │habitat │
│de │în viitor │S │dezvoltarea │al │
│nefavorabile │ │ │larvelor până la│speciilor │
│pentru │ │ │părăsirea platei│de │
│dezvoltarea │ │ │gazdă, poate │fluturi. │
│speciilor de │ │ │afecta grav │ │
│fluturi │ │ │populaţia │ │
│ │ │ │speciei. │ │
│ │ │ │Distrugerea │ │
│ │ │ │ouălor şi │ │
│ │ │ │larvelor şi │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │populaţiei │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │fluturi. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Numărul mare de │ │
│ │ │ │vizitatori care │ │
│ │ │ │părăsesc traseul│ │
│ │ │ │de vizitare │ │
│ │ │ │poate conduce la│Întregul │
│Călcarea, │ │ │o tasare şi │habitat │
│tasarea şi │ │ │disturgere a │al │
│distru- │Presiune, │M │vegetaţiei, a │speciilor │
│gerea │ameninţare│ │habitatului │de │
│vegetaţiei de │în viitor │ │speciilor de │fluturi, │
│către │ │ │fluturi. │cu pre- │
│vizitatori │ │ │Reducerea/ │cădere în │
│ │ │ │degradarea │vecină- │
│ │ │ │habitatului │tatea │
│ │ │ │speciilor de │traseului │
│ │ │ │fluturi, │de │
│ │ │ │urmată de │vizitare. │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │populaţiilor │ │
│ │ │ │acestora. │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Deoarece zona │ │
│ │ │ │este bine │ │
│ │ │ │cunoscută de │ │
│ │ │ │colecţionarii de│ │
│ │ │ │flu- │ │
│ │ │ │turi şi de │ │
│ │ │ │oamenii de │Întregul │
│Colectarea │Presiune, │ │ştiinţă. │habitat │
│speciilor de │ameninţare│S │Colectarea │al │
│lepidoptere │în viitor │ │excesivă poate │speciilor │
│protejate │ │ │de- │de │
│ │ │ │veni o problemă │fluturi. │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │populaţiile │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │lepidoptere. │ │
│ │ │ │Reducerea │ │
│ │ │ │populaţiilor │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │fluturi. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Unii localnici │ │
│ │ │ │colectează │ │
│ │ │ │fructe, │ │
│ │ │ │păducele, plante│ │
│ │ │ │medici- │ │
│Colectarea │ │ │nale sau trufe │ │
│ciuperci, │ │ │din zona ariei │Întregul │
│licheni, │Presiune, │S │naturale │habitat │
│fructe de │ameninţare│ │protejate, fără │al │
│pădure - │în viitor │ │a fi │speciilor │
│adunare │ │ │îndepărtate însă│de │
│manuală │ │ │cantităţi │fluturi. │
│ │ │ │însemnate. │ │
│ │ │ │Prin această │ │
│ │ │ │activitate se │ │
│ │ │ │produce un uşor │ │
│ │ │ │deranj al │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │fluturi. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │În urma │ │
│ │ │ │studiilor │ │
│ │ │ │efectuate în │ │
│ │ │ │teren au fost │ │
│ │ │ │identificate │ │
│ │ │ │exemplare │ │
│ │ │ │izolate de │ │
│ │ │ │bunghişor │ │
│Specii │ │ │american - │Întregul │
│invazive non -│Presiune, │R │Erigeron anuus │habitat │
│native, │ameninţare│ │şi │al │
│alogene │în viitor │ │nap porcesc - │speciilor │
│ │ │ │Helianthus │de │
│ │ │ │tuberosus, │fluturi. │
│ │ │ │salcâm - Robinia│ │
│ │ │ │psedacacia. │ │
│ │ │ │Reducerea/ │ │
│ │ │ │degradarea │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │fluturi, │ │
│ │ │ │urmată de │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │populaţiilor │ │
│ │ │ │acestora. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │O problema │ │
│ │ │ │majoră pentru │ │
│ │ │ │habitatele │ │
│ │ │ │fluturilor din │ │
│ │ │ │aria │ │
│ │ │ │naturală │ │
│ │ │ │protejată o │ │
│ │ │ │reprezintă │ │
│ │ │ │expansiunea unor│ │
│ │ │ │specii │ │
│ │ │ │indigene, care │ │
│ │ │ │invadează │ │
│ │ │ │habitatul, │ │
│ │ │ │deoarece │ │
│ │ │ │abandonarea │ │
│ │ │ │cositului │ │
│ │ │ │influenţează în │ │
│ │ │ │mod favorabil │ │
│ │ │ │dezvoltarea lor.│ │
│ │ │ │Asemenea specii │ │
│ │ │ │problematice │ │
│ │ │ │sunt în primul │ │
│ │ │ │rând speciile │ │
│ │ │ │arbustive şi │ │
│ │ │ │puieţii unor │ │
│ │ │ │specii lemnoase,│ │
│ │ │ │care într-un │ │
│ │ │ │timp │ │
│ │ │ │foarte scurt │ │
│ │ │ │invadează │ │
│ │ │ │fâneţele │ │
│ │ │ │necosite, │ │
│ │ │ │eliminând prin │ │
│ │ │ │competiţie │ │
│ │ │ │speciile │ │
│ │ │ │sensibile, │ │
│ │ │ │caracteristice │ │
│ │ │ │acestor │ │
│ │ │ │habitate. │ │
│ │ │ │Datorită │ │
│ │ │ │prezenţei a │ │
│ │ │ │numeroase │ │
│ │ │ │exemplare mature│ │
│ │ │ │de mesteacăn │ │
│ │ │ │în zona Colina │ │
│ │ │ │cu Mesteceni, │ │
│ │ │ │aria naturală │ │
│ │ │ │protejată este │ │
│ │ │ │permanent │ │
│Specii │ │ │invadată de │Întregul │
│invazive non -│Presiune, │R │seminţele │habitat │
│native, │ameninţare│ │acestora. În │al │
│problematice │în viitor │ │condiţiile în │speciilor │
│ │ │ │care nu se │de │
│ │ │ │coseşte │fluturi. │
│ │ │ │corespunzător, │ │
│ │ │ │mesteacănul - │ │
│ │ │ │Betula │ │
│ │ │ │pendula poate │ │
│ │ │ │invada │ │
│ │ │ │habitatele de │ │
│ │ │ │pajişti. │ │
│ │ │ │Alte specii │ │
│ │ │ │problematice │ │
│ │ │ │sunt cruşinul - │ │
│ │ │ │Frangula alnus, │ │
│ │ │ │păducelul - │ │
│ │ │ │Crataegus │ │
│ │ │ │monogyna, plopul│ │
│ │ │ │- Populus │ │
│ │ │ │tremula, │ │
│ │ │ │salcia albă - │ │
│ │ │ │Salix alba, │ │
│ │ │ │răchita roşie - │ │
│ │ │ │Salix purpurea │ │
│ │ │ │şi │ │
│ │ │ │zălogul - Salix │ │
│ │ │ │cinerea. │ │
│ │ │ │Întufărirea │ │
│ │ │ │pajiştilor │ │
│ │ │ │reprezintă un │ │
│ │ │ │factor major │ │
│ │ │ │care │ │
│ │ │ │contribuie la │ │
│ │ │ │diminuarea │ │
│ │ │ │efectivelor │ │
│ │ │ │populaţionale │ │
│ │ │ │ale spe- │ │
│ │ │ │ciilor de │ │
│ │ │ │fluturi, putând │ │
│ │ │ │duce în cazuri │ │
│ │ │ │extreme la │ │
│ │ │ │extincţia │ │
│ │ │ │populaţiilor │ │
│ │ │ │acestora. │ │
│ │ │ │Luminişurile din│ │
│ │ │ │aria │ │
│ │ │ │naturală │ │
│ │ │ │protejată au │ │
│ │ │ │fost menţinute │ │
│ │ │ │în această stare│ │
│ │ │ │printr-un │ │
│ │ │ │păşunat extensiv│ │
│ │ │ │sau cosit. Ca │ │
│ │ │ │urmare a lipsei │ │
│ │ │ │oricărei │ │
│ │ │ │activităţi, │ │
│ │ │ │tufărişul, cu │ │
│ │ │ │precădere cel de│ │
│ │ │ │plop se │ │
│ │ │ │extinde rapid, │ │
│ │ │ │poienile │ │
│ │ │ │pierzând │ │
│ │ │ │luminiozitatea │ │
│ │ │ │cerută de │ │
│ │ │ │caracteristicile│ │
│ │ │ │ecologice ale │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │fluturi şi │ │
│ │ │ │implicit ale │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │plante gazdă. │ │
│ │ │ │Reducerea/ │ │
│ │ │ │degradarea │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │fluturi, │ │
│ │ │ │urmată de │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │populaţiilor │ │
│ │ │ │acestora. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Incendierea │ │
│ │ │ │fâneţelor şi a │ │
│ │ │ │tufărişurilor nu│ │
│ │ │ │este o metodă │ │
│ │ │ │utilizată în │ │
│ │ │ │sit. Poate să │ │
│ │ │ │apară │ │
│ │ │ │accidental, în │ │
│ │ │ │exteriorul │ │
│ │ │ │sitului, sub │ │
│ │ │ │forma unor │ │
│ │ │ │incendii │ │
│ │ │ │accidentale │Întregul │
│ │Presiune, │ │provocate de │habitat │
│Incendii │ameninţare│S │ciobani sau │al │
│ │în viitor │ │turişti. │speciilor │
│ │ │ │Incendiile pot │de │
│ │ │ │să apară şi să │fluturi. │
│ │ │ │se extindă cu │ │
│ │ │ │foarte mare │ │
│ │ │ │uşurinţă, mai │ │
│ │ │ │ales în cazul │ │
│ │ │ │existenţei unei │ │
│ │ │ │cantităţi mari │ │
│ │ │ │de necromasă │ │
│ │ │ │care nu a fost │ │
│ │ │ │îndepărtată prin│ │
│ │ │ │cosit. │ │
│ │ │ │Reducerea/ │ │
│ │ │ │degradarea │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │fluturi, │ │
│ │ │ │urmată de │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │populaţiilor │ │
│ │ │ │acestora. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Existenţa │ │
│ │ │ │canalului de │ │
│ │ │ │drenaj, care │ │
│ │ │ │înconjoară aria │ │
│ │ │ │naturală │ │
│ │ │ │protejată, a │ │
│ │ │ │contribuit în │ │
│ │ │ │mod semnificativ│ │
│ │ │ │la uscarea zonei│ │
│ │ │ │În condiţiile │ │
│ │ │ │actuale şi │ │
│ │ │ │prognozate de │ │
│ │ │ │secetă, drenajul│ │
│ │ │ │are │ │
│ │ │ │ca efect imediat│ │
│ │ │ │uscarea │ │
│ │ │ │habitatului fapt│ │
│ │ │ │ce influenţează │Întregul │
│Canalizare şi │Presiune, │R │negativ ciclul │habitat │
│deviere de apă│ameninţare│ │de viaţă al │al │
│ │în viitor │ │speciilor de │speciilor │
│ │ │ │plante │de │
│ │ │ │caracteristi- │fluturi. │
│ │ │ │ce tipului de │ │
│ │ │ │habitat. │ │
│ │ │ │Pe termen mai │ │
│ │ │ │lung, schimbarea│ │
│ │ │ │regimului hidric│ │
│ │ │ │induce │ │
│ │ │ │procesul de │ │
│ │ │ │succesiune a │ │
│ │ │ │habitatului prin│ │
│ │ │ │invazia │ │
│ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │arbustive sau │ │
│ │ │ │chiar spre │ │
│ │ │ │tipuri de │ │
│ │ │ │pajişti mai │ │
│ │ │ │uscate. │ │
│ │ │ │Reducerea/ │ │
│ │ │ │degradarea │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │fluturi, │ │
│ │ │ │urmată de │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │populaţiilor │ │
│ │ │ │acestora │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Este un fenomen │ │
│ │ │ │natural care se │ │
│ │ │ │instalează în │ │
│ │ │ │lipsa activi- │ │
│ │ │ │tăţilor │ │
│ │ │ │tradiţionale de │ │
│ │ │ │utilizare a │ │
│ │ │ │terenurilor prin│ │
│ │ │ │cosit. │ │
│ │ │ │În urma │ │
│ │ │ │succesiuni │ │
│ │ │ │naturale, │ │
│ │ │ │vegetaţia │ │
│ │ │ │ierbioasă se │ │
│ │ │ │înde- │ │
│ │ │ │seşte în │ │
│ │ │ │defavoarea │ │
│ │ │ │speciilor slab │ │
│ │ │ │concurente, care│ │
│ │ │ │sunt şi │ │
│ │ │ │cele mai │ │
│ │ │ │valoroase - │ │
│ │ │ │Narcissus │ │
│ │ │ │stellaris, │ │
│ │ │ │Succisa │ │
│ │ │ │pratensis, │ │
│ │ │ │Polygonum │ │
│ │ │ │bistorta, │ │
│ │ │ │Gladiolus │ │
│ │ │ │imbricatus. În │ │
│ │ │ │faza a 2-a a │ │
│ │ │ │succesiunii se │ │
│ │ │ │instalează │ │
│ │ │ │vegetaţia │ │
│ │ │ │arbustivă prin │ │
│ │ │ │care │ │
│ │ │ │habitatul se │ │
│ │ │ │schimbă radical,│ │
│ │ │ │speciile │ │
│ │ │ │protejate de │ │
│ │ │ │fluturi │ │
│ │ │ │fiind obligate │ │
│ │ │ │să caute alte │ │
│ │ │ │habitate cu │ │
│ │ │ │luminozitate, │ │
│ │ │ │umiditate şi │ │
│ │ │ │structură │ │
│ │ │ │vegetală │ │
│ │ │ │corespunzătoare.│ │
│ │ │ │În lipsa │ │
│ │ │ │oricăror │ │
│ │ │ │activităţi │ │
│ │ │ │tradiţionale - │ │
│Schimbarea │ │ │cosit, păşunat -│Întregul │
│compoziţiei de│Presiune, │R │succesiunea │habitat │
│specii. │ameninţare│ │naturală a │al │
│Succesiunea/ │în viitor │ │pajiştilor │speciilor │
│înlocuirea şi │ │ │conduce spre o │de │
│deteriorarea │ │ │dezvoltare │fluturi. │
│habitatului │ │ │a speciilor │ │
│ │ │ │dominate, în │ │
│ │ │ │dauna speciilor │ │
│ │ │ │slab concurente,│ │
│ │ │ │printre care se │ │
│ │ │ │numără şi plante│ │
│ │ │ │utilizate │ │
│ │ │ │preferenţial de │ │
│ │ │ │către larvele │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │fluturi de │ │
│ │ │ │interes │ │
│ │ │ │conservativ. │ │
│ │ │ │Împădurirea prin│ │
│ │ │ │succesiune │ │
│ │ │ │naturală. Acest │ │
│ │ │ │fenomen este de │ │
│ │ │ │durată mai │ │
│ │ │ │lungă, dar │ │
│ │ │ │succesiunea │ │
│ │ │ │naturală │ │
│ │ │ │evoluează în │ │
│ │ │ │această │ │
│ │ │ │direcţie. │ │
│ │ │ │Dacă extragerea │ │
│ │ │ │de material │ │
│ │ │ │lemnos este cu │ │
│ │ │ │desăvârşire │ │
│ │ │ │interzisă pe o │ │
│ │ │ │perioadă lungă │ │
│ │ │ │de timp, de │ │
│ │ │ │exemplu 100 de │ │
│ │ │ │ani │ │
│ │ │ │coronamentul se │ │
│ │ │ │încheagă tot mai│ │
│ │ │ │mult, ceea ce │ │
│ │ │ │are ca urmare │ │
│ │ │ │dispariţia │ │
│ │ │ │luminişurilor, │ │
│ │ │ │caracteristice │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │lepidoptere │ │
│ │ │ │diurne │ │
│ │ │ │protejate. │ │
│ │ │ │Prăbuşirile de │ │
│ │ │ │arbori maturi în│ │
│ │ │ │urma fenomenelor│ │
│ │ │ │naturale nu │ │
│ │ │ │compensează │ │
│ │ │ │efectele │ │
│ │ │ │benefice ale │ │
│ │ │ │codrului │ │
│ │ │ │grădinărit. În │ │
│ │ │ │acest caz │ │
│ │ │ │extragerea │ │
│ │ │ │ilegală a unui │ │
│ │ │ │număr restrâns │ │
│ │ │ │de arbori │ │
│ │ │ │vine în favoarea│ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │lepidoptere │ │
│ │ │ │diurne │ │
│ │ │ │silvicole. │ │
│ │ │ │Preferabil este │ │
│ │ │ │însă extragerea │ │
│ │ │ │selectivă, │ │
│ │ │ │dirijată a unor │ │
│ │ │ │exemplare în │ │
│ │ │ │vederea │ │
│ │ │ │menţinerii │ │
│ │ │ │structurilor │ │
│ │ │ │necesare. │ │
│ │ │ │Reducerea/ │ │
│ │ │ │degradarea │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │fluturi, │ │
│ │ │ │urmată de │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │populaţiilor │ │
│ │ │ │acestora. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │În ultimii ani │ │
│ │ │ │seceta şi │ │
│ │ │ │precipitaţiile │ │
│ │ │ │reduse au │ │
│ │ │ │reprezen- │ │
│ │ │ │tat constante │ │
│ │ │ │climatice. │ │
│ │ │ │Având în vedere │ │
│ │ │ │faptul că │ │
│ │ │ │habitatele de │ │
│ │ │ │pajişti │ │
│ │ │ │caracteris- │ │
│ │ │ │tice speciei se │ │
│ │ │ │dezvoltă pe │ │
│ │ │ │soluri cu │ │
│ │ │ │umiditate │ │
│ │ │ │ridicată, │ │
│ │ │ │uscarea zonei │Întregul │
│Secete şi │ │ │poate afecta │habitat │
│precipitaţii │ │M │grav stare de │al │
│reduse │ │ │conservare │speciilor │
│ │ │ │favorabilă a │de │
│ │ │ │habitatului. În │fluturi. │
│ │ │ │condiţiile în │ │
│ │ │ │care seceta este│ │
│ │ │ │persistentă, │ │
│ │ │ │poate fi │ │
│ │ │ │compromisă │ │
│ │ │ │însăşi existenţa│ │
│ │ │ │acestui │ │
│ │ │ │tip de habitat. │ │
│ │ │ │Existenţa │ │
│ │ │ │canalui de │ │
│ │ │ │drenaj care │ │
│ │ │ │înconjoară │ │
│ │ │ │rezervaţia con- │ │
│ │ │ │stituie un │ │
│ │ │ │factor în plus │ │
│ │ │ │care contribuie │ │
│ │ │ │la uscarea │ │
│ │ │ │zonei. │ │
│ │ │ │Reducerea/ │ │
│ │ │ │degradarea │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │fluturi, │ │
│ │ │ │urmată de │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │populaţiilor │ │
│ │ │ │acestora. │ │
├──────────────┴──────────┴───────────┴────────────────┴──────────┤
│1898 Eleocharis carniolica │
├──────────────┬──────────┬───────────┬────────────────┬──────────┤
│ │ │ │Specia vegetează│ │
│ │ │ │la marginea │ │
│ │ │ │fâneţelor umede │ │
│ │ │ │şi în mici │ │
│ │ │ │enclave în │ │
│ │ │ │zonele inundate │ │
│ │ │ │tempoarar ce │ │
│ │ │ │aparţin tipului │ │
│ │ │ │de │ │
│ │ │ │habitat 6410. │ │
│ │ │ │Acestea sunt │ │
│ │ │ │formaţiuni │ │
│ │ │ │vegetale care nu│ │
│ │ │ │numai │ │
│ │ │ │că s-au adaptat │ │
│ │ │ │bine la modul de│ │
│ │ │ │utilizare prin │ │
│Abandonarea/ │Presiune, │ │cosit, dar │Întregul │
│lipsa │ameninţare│S │diversitatea │habitat │
│cositului │în viitor │ │mare de │al speciei│
│ │ │ │cormofite din │ │
│ │ │ │cadrul │ │
│ │ │ │fitocenozelor │ │
│ │ │ │este │ │
│ │ │ │menţinută prin │ │
│ │ │ │cosit. │ │
│ │ │ │Cositul │ │
│ │ │ │împiedică │ │
│ │ │ │pătrunderea │ │
│ │ │ │tufărişurilor în│ │
│ │ │ │aceste zone, │ │
│ │ │ │care ar umbri │ │
│ │ │ │exemplarele de │ │
│ │ │ │Eleocharis │ │
│ │ │ │carniolica şi ar│ │
│ │ │ │degrada │ │
│ │ │ │enclavele în │ │
│ │ │ │care aceasta se │ │
│ │ │ │dezvoltă. │ │
│ │ │ │Reducerea/ │ │
│ │ │ │degradarea │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciei, urmată │ │
│ │ │ │de │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │populaţiei │ │
│ │ │ │speciei. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │În cazul ariei │ │
│ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │protejate │ │
│ │ │ │Poienile cu │ │
│ │ │ │Narcise de la │ │
│ │ │ │Dumbrava │ │
│ │ │ │Vadului, în │ │
│ │ │ │prezent, nu se │ │
│ │ │ │poate vorbi de o│ │
│ │ │ │depozi- │ │
│ │ │ │tare │ │
│ │ │ │propriu-zisă a │ │
│ │ │ │deşeurilor, zona│ │
│ │ │ │fiind situată │ │
│ │ │ │destul de │ │
│ │ │ │departe de sat. │ │
│ │ │ │De-a lungul │ │
│ │ │ │traseelor │ │
│ │ │ │turistice sunt │ │
│ │ │ │aruncate, de │ │
│ │ │ │multe ori, │ │
│Depozitarea │ │ │de către │Întregul │
│deşeurilor │ │ │turişti, │habitat │
│menajere/ │Presiune, │S │ambalaje │al │
│deşeuri │ameninţare│ │provenite de la │speciei, │
│provenite │în viitor │ │produsele │mai │
│din bazele de │ │ │alimen- │ales în │
│agrement │ │ │tare, ţigări. În│vecină- │
│ │ │ │urma ploilor, │tatea │
│ │ │ │aceste deşeuri │traseelor │
│ │ │ │sunt purtate │turistice.│
│ │ │ │spre canale şi │ │
│ │ │ │bălţile în care │ │
│ │ │ │vegetează │ │
│ │ │ │specia. │ │
│ │ │ │Acest fenomen │ │
│ │ │ │este mai │ │
│ │ │ │accentuat în │ │
│ │ │ │luna mai, când │ │
│ │ │ │afluxul │ │
│ │ │ │de vizitatori │ │
│ │ │ │este mai mare, │ │
│ │ │ │cu ocazia │ │
│ │ │ │"Sărbătorii │ │
│ │ │ │narciselor", │ │
│ │ │ │manifestându-se │ │
│ │ │ │în principal în │ │
│ │ │ │zonele de la │ │
│ │ │ │intrarea în aria│ │
│ │ │ │naturală │ │
│ │ │ │protejată şi │ │
│ │ │ │de-a lungul │ │
│ │ │ │traseelor │ │
│ │ │ │turistice/de │ │
│ │ │ │vizitare. │ │
│ │ │ │Reducerea/ │ │
│ │ │ │degradarea │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciei, urmată │ │
│ │ │ │de reduce- │ │
│ │ │ │rea populaţiei │ │
│ │ │ │speciei. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Din cele mai │ │
│ │ │ │vechi timpuri, │ │
│ │ │ │sătenii din │ │
│ │ │ │Şercaia, Vad, │ │
│ │ │ │Ohaba │ │
│ │ │ │şi Şinca se │ │
│ │ │ │adunau pe Colina│ │
│ │ │ │cu Mesteceni │ │
│ │ │ │pentru maialul │ │
│ │ │ │de │ │
│ │ │ │pe 21 mai. În │ │
│ │ │ │această │ │
│ │ │ │perioadă, cu │ │
│ │ │ │precădere, │ │
│ │ │ │localnicii │ │
│ │ │ │pătrundeau în │ │
│ │ │ │aria naturală │ │
│ │ │ │protejată, │ │
│ │ │ │culegând braţe │ │
│ │ │ │întregi de │ │
│ │ │ │narcise şi │Întregul │
│ │ │ │distrugând │habitat │
│Prădarea │Presiune, │ │pajiştile. │al │
│staţiunilor │ameninţare│S │În prezent, cu │speciei, │
│floristice - │în viitor │ │ocazia │mai │
│rezervaţiile │ │ │"Sărbătorii │ales în │
│floristice │ │ │narciselor", │vecină- │
│ │ │ │organizată la │tatea │
│ │ │ │sfârşitul lunii │traseelor │
│ │ │ │mai de Primăria │turistice.│
│ │ │ │Şercaia, afluxul│ │
│ │ │ │mare de │ │
│ │ │ │vizitatori care │ │
│ │ │ │culeg narcisele │ │
│ │ │ │şi pătrund în │ │
│ │ │ │habitatele de │ │
│ │ │ │pajişti ale │ │
│ │ │ │ariei naturale │ │
│ │ │ │protejate │ │
│ │ │ │afectează într-o│ │
│ │ │ │măsură │ │
│ │ │ │mică specia │ │
│ │ │ │Eleocharis │ │
│ │ │ │carniolica. │ │
│ │ │ │Impactul este │ │
│ │ │ │ceva mai │ │
│ │ │ │mare, în special│ │
│ │ │ │în vecinătatea │ │
│ │ │ │barierei şi în │ │
│ │ │ │punctele de │ │
│ │ │ │intrare din sit.│ │
│ │ │ │Sunt afectate în│ │
│ │ │ │special │ │
│ │ │ │exemplarele care│ │
│ │ │ │vegeteză în zona│ │
│ │ │ │traseului de │ │
│ │ │ │vizitare şi în │ │
│ │ │ │vecinătatea │ │
│ │ │ │pajiştilor cu │ │
│ │ │ │narcise. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │În trecut, │ │
│ │ │ │drenajul în │ │
│ │ │ │cadrul sitului a│ │
│ │ │ │redus │ │
│ │ │ │considerabil │ │
│ │ │ │suprafaţa │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciei │ │
│ │ │ │Eleocharis │ │
│ │ │ │carniolica. │ │
│ │ │ │Realizarea │ │
│ │ │ │canalului de │ │
│ │ │ │drenaj, care │ │
│ │ │ │înconjoară aria │ │
│ │ │ │natura- │ │
│ │ │ │lă protejată, a │ │
│ │ │ │contribuit în │ │
│ │ │ │mod semnificativ│ │
│ │ │ │la uscarea │ │
│ │ │ │zonei şi la │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │habitatelor │ │
│ │ │ │favorabile │ │
│ │ │ │speciei. În │ │
│ │ │ │unele zone, │ │
│ │ │ │specia îşi │Întregul │
│Canalizare şi │Presiune, │R │găseşte │habitat │
│deviere de apă│ameninţare│ │adăpostul chiar │al │
│ │în viitor │ │în acest │speciei. │
│ │ │ │canal de drenaj │ │
│ │ │ │care păstreză │ │
│ │ │ │apa un timp mai │ │
│ │ │ │îndelungat. │ │
│ │ │ │În condiţiile │ │
│ │ │ │actuale şi │ │
│ │ │ │prognozate de │ │
│ │ │ │secetă, drenajul│ │
│ │ │ │are │ │
│ │ │ │ca efect imediat│ │
│ │ │ │uscarea │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciei, fapt ce│ │
│ │ │ │influenţează │ │
│ │ │ │negativ ciclul │ │
│ │ │ │de viaţă al │ │
│ │ │ │acesteia. │ │
│ │ │ │Pe termen mai │ │
│ │ │ │lung, schimbarea│ │
│ │ │ │regimului hidric│ │
│ │ │ │induce │ │
│ │ │ │procesul de │ │
│ │ │ │succesiune a │ │
│ │ │ │habitatului prin│ │
│ │ │ │invazia │ │
│ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │arbustive sau │ │
│ │ │ │chiar spre │ │
│ │ │ │tipuri de │ │
│ │ │ │pajişti mai │ │
│ │ │ │uscate. │ │
│ │ │ │Reducerea/ │ │
│ │ │ │degradarea │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciei, urmată │ │
│ │ │ │de │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │populaţiei │ │
│ │ │ │speciei. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Datorită │ │
│ │ │ │alterării │ │
│ │ │ │condiţiilor │ │
│ │ │ │abiotice │ │
│ │ │ │provocate de │ │
│ │ │ │drenaj │ │
│ │ │ │în aceste │ │
│ │ │ │habitate se │ │
│Evoluţie │ │ │declanşează │Întregul │
│biocenotică, │Presiune, │R │procesele de │habitat │
│succesiune/ │ameninţare│ │succesiune │al │
│înlocuirea şi │în viitor │ │spre alte tipuri│speciei. │
│deteriorarea │ │ │de habitate │ │
│habitatului │ │ │deschise, mai │ │
│ │ │ │uscate sau │ │
│ │ │ │habitate de │ │
│ │ │ │pădure. │ │
│ │ │ │Reducerea/ │ │
│ │ │ │degradarea │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciei, urmată │ │
│ │ │ │de │ │
│ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │populaţiei │ │
│ │ │ │speciei. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │În ultimii ani │ │
│ │ │ │seceta şi │ │
│ │ │ │precipitaţiile │ │
│ │ │ │reduse au │ │
│ │ │ │reprezen- │ │
│ │ │ │tat constante │ │
│ │ │ │climatice. │ │
│ │ │ │Având în vedere │ │
│ │ │ │faptul că specia│ │
│ │ │ │Eleocharis │ │
│ │ │ │carniolica se │ │
│ │ │ │dezvoltă pe │ │
│ │ │ │soluri cu │ │
│ │ │ │umiditate │ │
│ │ │ │ridicată, │ │
│ │ │ │uscarea zonei │ │
│Secete şi │Presiune, │ │poate afecta │Întregul │
│precipitaţii │ameninţare│R │grav starea de │habitat │
│reduse │în viitor │ │conservare │al │
│ │ │ │favorabilă a │speciei. │
│ │ │ │speciei. │ │
│ │ │ │În condiţiile în│ │
│ │ │ │care seceta este│ │
│ │ │ │persistentă, │ │
│ │ │ │poate fi │ │
│ │ │ │compromisă │ │
│ │ │ │însăşi existenţa│ │
│ │ │ │acestei specii. │ │
│ │ │ │Existenţa │ │
│ │ │ │canalui de │ │
│ │ │ │drenaj care │ │
│ │ │ │înconjoară aria │ │
│ │ │ │naturală │ │
│ │ │ │protejată │ │
│ │ │ │constituie un │ │
│ │ │ │factor în plus │ │
│ │ │ │care contribuie │ │
│ │ │ │la │ │
│ │ │ │uscarea zonei. │ │
│ │ │ │Reducerea/ │ │
│ │ │ │degradarea │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciei, urmată │ │
│ │ │ │de reduce- │ │
│ │ │ │rea populaţiei │ │
│ │ │ │speciei. │ │
├──────────────┼──────────┼───────────┼────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Incendierea │ │
│ │ │ │fâneţelor şi a │ │
│ │ │ │tufărişurilor nu│ │
│ │ │ │este o metodă │ │
│ │ │ │practicată în │ │
│ │ │ │sit. Poate să │ │
│ │ │ │apară │ │
│ │ │ │accidental, în │ │
│ │ │ │exteriorul │ │
│ │ │ │sitului, sub │ │
│ │ │ │forma unor │ │
│ │ │ │incendii │ │
│ │ │ │provocate de │ │
│ │Presiune, │ │ciobani sau │Întregul │
│Incendii │ameninţare│S │turişti. │habitat │
│ │în viitor │ │În condiţiile │al │
│ │ │ │aridizării, │speciei. │
│ │ │ │incendiile pot │ │
│ │ │ │să apară şi să │ │
│ │ │ │se │ │
│ │ │ │extindă cu │ │
│ │ │ │foarte mare │ │
│ │ │ │uşurinţă, mai │ │
│ │ │ │ales în cazul │ │
│ │ │ │existen- │ │
│ │ │ │ţei unei │ │
│ │ │ │cantităţi mari │ │
│ │ │ │de necromasă │ │
│ │ │ │care nu a fost │ │
│ │ │ │îndepărtată prin│ │
│ │ │ │cosit. │ │
│ │ │ │Reducerea/ │ │
│ │ │ │degradarea │ │
│ │ │ │habitatului │ │
│ │ │ │speciei, urmată │ │
│ │ │ │de reduce- │ │
│ │ │ │rea populaţiei │ │
│ │ │ │speciei. │ │
└──────────────┴──────────┴───────────┴────────────────┴──────────┘
2.6.3. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate Presiunile actuale şi ameninţările potenţiale - viitoare asupra habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor realizate în teren, sunt sintetizate în tabelul nr. 5. Intensitatea presiunilor şi ameninţărilor a fost cuantificată astfel: ridicată - R - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată; medie - M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată; scazută - S - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. Tabelul nr. 5. Presiunile actuale şi ameninţările potenţiale - viitoare asupra habitatelor
┌────────────┬──────────┬───────────┬─────────────────┬─────────────┐
│ │Categorie │ │Descriere │ │
│Activitate │impact │Intensitate│influenţă asupra │Localizare │
│ │ │impact │habitatului │ │
│ │ │ │ │ │
├────────────┴──────────┴───────────┴─────────────────┴─────────────┤
│6410 Pajişti cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau │
│luto-argiloase - Molinion caeruleae; 6510 Fâneţe de joasă │
│altitudine -Alopecurus │
│pratensis, Sanguisorba officinalis │
├────────────┬──────────┬───────────┬─────────────────┬─────────────┤
│ │ │ │Abandonarea │ │
│ │ │ │cositului poate │ │
│ │ │ │duce la │ │
│ │ │ │extinderea │ │
│ │ │ │tufărişurilor │ │
│ │ │ │şi declanşarea │ │
│ │ │ │proceselor de │ │
│ │ │ │succesiune, la │ │
│ │ │ │înmulţirea şi │ │
│ │ │ │extinderea │ │
│ │ │ │speciilor străine│ │
│ │ │ │invazive. │ │
│ │ │ │Deoarece acest │ │
│Abandonarea/│ │ │habitat are în │Întreaga │
│lipsa │Presiune, │R │principal o │suprafa- │
│cositului │ameninţare│ │origine │ţă a │
│ │în viitor │ │secundară, │habitatelor │
│ │ │ │apărând ca urmare│de pajişte. │
│ │ │ │a tăierii │ │
│ │ │ │arborilor din │ │
│ │ │ │trecut, abandona-│ │
│ │ │ │rea cositului │ │
│ │ │ │poate conduce la │ │
│ │ │ │restrângerea │ │
│ │ │ │drastică a │ │
│ │ │ │acestui tip de │ │
│ │ │ │habitat, datorită│ │
│ │ │ │instalării │ │
│ │ │ │tufărişurilor │ │
│ │ │ │iar apoi a │ │
│ │ │ │pădurii. Se poate│ │
│ │ │ │ajunge, astfel, │ │
│ │ │ │la pierderea │ │
│ │ │ │unui habitat │ │
│ │ │ │important, atât │ │
│ │ │ │pentru speciile │ │
│ │ │ │de floră cât şi │ │
│ │ │ │pentru speciile │ │
│ │ │ │de faună. │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Păşunatul nu │ │
│ │ │ │constituie în │ │
│ │ │ │prezent o │ │
│ │ │ │problemă în │ │
│ │ │ │cadrul │ │
│ │ │ │sitului. Oficial,│ │
│Păşunatul │ │ │păşunatul este │ │
│neintensiv │Presiune, │ │interzis în aria │În zona de │
│în │ameninţare│S │naturală │sud a │
│amestec de │în viitor │ │protejată. │ariei │
│animale │ │ │În vecinătatea │naturale │
│ │ │ │sitului există o │protejate. │
│ │ │ │stână cu oi, │ │
│ │ │ │capre şi vaci, │ │
│ │ │ │animalele │ │
│ │ │ │pătrunzând │ │
│ │ │ │ocazional în aria│ │
│ │ │ │naturală │ │
│ │ │ │protejată, │ │
│ │ │ │fără a produce │ │
│ │ │ │distrugeri │ │
│ │ │ │importante. │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │În cazul ariei │ │
│ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │protejate, din │ │
│ │ │ │fericire, în │ │
│ │ │ │prezent, │ │
│ │ │ │nu se poate vorbi│ │
│ │ │ │de o depozitare │ │
│ │ │ │propriu-zisă a │ │
│ │ │ │deşeurilor, │ │
│ │ │ │zona fiind │ │
│ │ │ │situată destul de│ │
│ │ │ │departe de sat. │ │
│ │ │ │De-a lungul │ │
│ │ │ │traseelor │Zonele de │
│Depozitarea │ │ │turistice sunt │habita- │
│deşeurilor │Presiune, │ │aruncate, de │te de pajişte│
│menajere/ │ameninţare│M │multe ori, │din │
│deşeuri │în viitor │ │de către turişti,│vecinătatea │
│provenite │ │ │ambalaje │tra- │
│din bazele │ │ │provenite de la │seelor de │
│de agrement │ │ │produsele │vizita- │
│ │ │ │alimentare, │re, în │
│ │ │ │ţigări │imediata │
│ │ │ │Acest fenomen │vecinătate a │
│ │ │ │este mai │acestora. │
│ │ │ │accentuat în luna│ │
│ │ │ │mai, când afluxul│ │
│ │ │ │de vizitatori │ │
│ │ │ │este mai mare, cu│ │
│ │ │ │ocazia │ │
│ │ │ │"Sărbătorii │ │
│ │ │ │narcise- │ │
│ │ │ │lor", │ │
│ │ │ │manifestându-se │ │
│ │ │ │în principal în │ │
│ │ │ │zonele de la │ │
│ │ │ │intrarea │ │
│ │ │ │în rezervaţie şi │ │
│ │ │ │de-a lungul │ │
│ │ │ │traseelor │ │
│ │ │ │turistice/de │ │
│ │ │ │vizitare │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Din cele mai │ │
│ │ │ │vechi timpuri, │ │
│ │ │ │sătenii din │ │
│ │ │ │Şercaia, Vad, │ │
│ │ │ │Ohaba │ │
│ │ │ │şi Şinca se │ │
│ │ │ │adunau pe Colina │ │
│ │ │ │cu Mesteceni │ │
│ │ │ │pentru maialul de│ │
│ │ │ │pe 21 mai. În │ │
│ │ │ │această perioadă,│ │
│ │ │ │cu precădere, │ │
│ │ │ │localnicii │ │
│ │ │ │pătrundeau în │ │
│ │ │ │aria naturală │ │
│ │ │ │protejată, │ │
│ │ │ │culegând braţe │Pe tot │
│ │ │ │întregi de │teritoriul │
│Prădarea │ │ │narcise şi │ariei │
│staţiunilor │Presiune, │R │distrugând │naturale │
│floristice -│ameninţare│ │pajiştile. │protejate, │
│rezervaţiile│în viitor │ │În prezent, cu │mai │
│floristice │ │ │ocazia │ales în │
│ │ │ │"Sărbătorii │zonele de │
│ │ │ │narciselor", │intrare în │
│ │ │ │organizată la │aria │
│ │ │ │sfârşitul lunii │naturală │
│ │ │ │mai de Primăria │proteja- │
│ │ │ │Şercaia, afluxul │tă din │
│ │ │ │mare de │sectorul │
│ │ │ │vizitatori care │nordic. │
│ │ │ │culeg narcisele │ │
│ │ │ │şi pătrund în │ │
│ │ │ │habitatele de │ │
│ │ │ │pajişti ale ariei│ │
│ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │protejate │ │
│ │ │ │afectează într-o │ │
│ │ │ │măsură │ │
│ │ │ │foarte mare │ │
│ │ │ │habitatele de │ │
│ │ │ │pajişte, în │ │
│ │ │ │special în │ │
│ │ │ │vecinăta - │ │
│ │ │ │tea barierei şi │ │
│ │ │ │în punctele de │ │
│ │ │ │intrare din sit, │ │
│ │ │ │din care │ │
│ │ │ │narcisele au │ │
│ │ │ │început să │ │
│ │ │ │dispară. │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Unii localnici, │ │
│ │ │ │colectează fructe│ │
│ │ │ │sau plante │ │
│ │ │ │medicinale din │Întreaga │
│Colectare - │ │ │aria naturală │suprafa- │
│ciuperci, │Presiune, │ │protejată, pentru│ţă a │
│licheni, │ameninţare│S │uzul propriu, sau│habitatelor │
│fructe de │în viitor │ │comercia- │de pajişte, │
│pădure - │ │ │lizare la scară │dar │
│adunare │ │ │redusă, fără a fi│mai ales în │
│manuală │ │ │îndepărtate însă │ime- │
│ │ │ │cantităţi │diata │
│ │ │ │însemnate. │vecinătate │
│ │ │ │De asemenea, zona│a habitatelor│
│ │ │ │este vizitată de │de │
│ │ │ │căutătorii de │pădure. │
│ │ │ │trufe. │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │În urma studiilor│ │
│ │ │ │efectuate în │ │
│ │ │ │teren au fost │ │
│ │ │ │identificate │ │
│ │ │ │exemplare izolate│ │
│ │ │ │de bunghişor │ │
│ │ │ │american - │ │
│ │ │ │Erigeron anuus, │ │
│ │ │ │nap porcesc - │ │
│ │ │ │Helianthus │ │
│ │ │ │tuberosus şi │ │
│ │ │ │salcâm - Robinia │ │
│ │ │ │psedacacia. │ │
│ │ │ │Degradarea │ │
│ │ │ │habitatelor │ │
│ │ │ │naturale şi │ │
│ │ │ │abandonarea │ │
│ │ │ │câmpurilor şi │ │
│ │ │ │pajiştilor │ │
│ │ │ │favorizează │ │
│ │ │ │instalarea │ │
│ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │invazive care │ │
│ │ │ │beneficiază de │ │
│ │ │ │competiţia redusă│ │
│ │ │ │care urmează │ │
│ │ │ │degradării │ │
│ │ │ │habitatului. │ │
│ │ │ │Speciile de │ │
│ │ │ │plante invazive │ │
│Specii │ │ │conduc, în timp, │Întreaga │
│invazive │Presiune, │R │la │suprafa- │
│non-native, │ameninţare│ │eliminarea │ţă a │
│alogene │în viitor │ │speciilor de │habitatelor │
│ │ │ │plante native - │de pajişte. │
│ │ │ │caracteristice │ │
│ │ │ │acelei zone, │ │
│ │ │ │adică la scăderea│ │
│ │ │ │biodiversităţii. │ │
│ │ │ │Astfel, │ │
│ │ │ │aceste plante │ │
│ │ │ │invazive, elimină│ │
│ │ │ │treptat speciile │ │
│ │ │ │valoroase - │ │
│ │ │ │rare, protejate, │ │
│ │ │ │sau plantele bune│ │
│ │ │ │furajere. │ │
│ │ │ │Schimbările │ │
│ │ │ │climatice │ │
│ │ │ │favorizează │ │
│ │ │ │uneori instalarea│ │
│ │ │ │şi │ │
│ │ │ │dezvoltarea │ │
│ │ │ │acestor specii │ │
│ │ │ │străine, în │ │
│ │ │ │defavoarea │ │
│ │ │ │plantelor │ │
│ │ │ │native. │ │
│ │ │ │Dezastrele │ │
│ │ │ │ecologice produse│ │
│ │ │ │de aceste plante │ │
│ │ │ │vor │ │
│ │ │ │deveni în curând │ │
│ │ │ │de mari │ │
│ │ │ │proporţii. │ │
│ │ │ │În ceea ce │ │
│ │ │ │priveşte │ │
│ │ │ │limitarea │ │
│ │ │ │extinderii │ │
│ │ │ │speciilor străine│ │
│ │ │ │invazive este │ │
│ │ │ │mult mai │ │
│ │ │ │eficientă │ │
│ │ │ │prevenirea │ │
│ │ │ │pătrunderii │ │
│ │ │ │acestora în │ │
│ │ │ │habitatele │ │
│ │ │ │naturale sau în │ │
│ │ │ │zonele cultivate,│ │
│ │ │ │decât aplicarea │ │
│ │ │ │oricăror măsuri │ │
│ │ │ │ulterioare de │ │
│ │ │ │combatere. │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │O problema majoră│ │
│ │ │ │pentru fâneţe o │ │
│ │ │ │reprezintă │ │
│ │ │ │expansiunea │ │
│ │ │ │unor specii │ │
│ │ │ │indigene, care │ │
│ │ │ │invadează │ │
│ │ │ │habitatul, │ │
│ │ │ │deoarece │ │
│ │ │ │abandonarea │ │
│ │ │ │cositului │ │
│ │ │ │influenţează în │ │
│ │ │ │mod favorabil │ │
│ │ │ │dezvoltarea lor. │ │
│ │ │ │Asemenea specii │ │
│ │ │ │problematice sunt│ │
│ │ │ │în primul │ │
│ │ │ │rând speciile │ │
│ │ │ │arbustive şi │ │
│ │ │ │puieţii unor │ │
│ │ │ │specii lemnoase, │ │
│ │ │ │care într-un timp│ │
│ │ │ │foarte scurt │ │
│ │ │ │invadează │ │
│ │ │ │fâneţele │ │
│ │ │ │necosite, │ │
│Specii │ │ │eliminând prin │Întreaga │
│native, │Presiune, │R │competiţie │suprafa- │
│indigene, │ameninţare│ │specile │ţă a │
│problematice│în viitor │ │sensibile, │habitatelor │
│ │ │ │caracteristice │de pajişte. │
│ │ │ │acestor habitate.│ │
│ │ │ │Datorită │ │
│ │ │ │prezenţei a │ │
│ │ │ │numeroase │ │
│ │ │ │exemplare mature │ │
│ │ │ │de mesteacăn │ │
│ │ │ │în zona Colina cu│ │
│ │ │ │Mesteceni, aria │ │
│ │ │ │naturală │ │
│ │ │ │protejată este │ │
│ │ │ │permanent │ │
│ │ │ │invadată de │ │
│ │ │ │seminţele │ │
│ │ │ │acestora. │ │
│ │ │ │Alte specii │ │
│ │ │ │problematice sunt│ │
│ │ │ │cruşinul - │ │
│ │ │ │Frangula alnus, │ │
│ │ │ │păducelul - │ │
│ │ │ │Crataegus │ │
│ │ │ │monogyna, plopul │ │
│ │ │ │- Populus │ │
│ │ │ │tremula, │ │
│ │ │ │salcia albă - │ │
│ │ │ │Salix alba, │ │
│ │ │ │răchita roşie - │ │
│ │ │ │Salix purpurea, │ │
│ │ │ │şi │ │
│ │ │ │zălogul - Salix │ │
│ │ │ │cinerea. │ │
│ │ │ │Feriga ţolul │ │
│ │ │ │lupului - │ │
│ │ │ │Pteridium │ │
│ │ │ │aquilinium are de│ │
│ │ │ │asemenea │ │
│ │ │ │un mare potenţial│ │
│ │ │ │invaziv, în │ │
│ │ │ │special pentru │ │
│ │ │ │sectoarele de │ │
│ │ │ │pajişti situate │ │
│ │ │ │în vecinătatea │ │
│ │ │ │pădurii. │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Incendierea │ │
│ │ │ │fâneţelor şi a │ │
│ │ │ │tufărişurilor nu │ │
│ │ │ │este o metodă │ │
│ │ │ │practicată în │ │
│ │ │ │aria naturală │ │
│ │ │ │protejată. Poate │ │
│ │ │ │să apară acci- │ │
│ │ │ │dental, în │ │
│ │ │ │exteriorul │Întreaga │
│Incendii │Presiune, │M │acesteia, sub │suprafa- │
│ │ameninţare│ │forma unor │ţă a │
│ │în viitor │ │incendii │habitatelor │
│ │ │ │provocate de │de pajişte. │
│ │ │ │ciobani sau │ │
│ │ │ │turişti. │ │
│ │ │ │Incendiile pot să│ │
│ │ │ │apară şi să se │ │
│ │ │ │extindă cu foarte│ │
│ │ │ │mare │ │
│ │ │ │uşurinţă, mai │ │
│ │ │ │ales în cazul │ │
│ │ │ │existenţei unei │ │
│ │ │ │cantităţi mari │ │
│ │ │ │de necromasă care│ │
│ │ │ │nu a fost │ │
│ │ │ │îndepărtată prin │ │
│ │ │ │cosit. │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │În trecut, │ │
│ │ │ │drenajul în │ │
│ │ │ │cadrul sitului a │ │
│ │ │ │facilitat, │ │
│ │ │ │probabil, │ │
│ │ │ │dezvoltarea │ │
│ │ │ │habitatelor de │ │
│ │ │ │pajişte pe o │ │
│ │ │ │suprafaţă mai │ │
│ │ │ │mare, │ │
│ │ │ │în condiţiile │ │
│ │ │ │unor precipitaţii│ │
│ │ │ │abundente şi a │ │
│ │ │ │unui sol │ │
│ │ │ │mlăştinos. │ │
│ │ │ │Realizarea │ │
│ │ │ │canalului de │ │
│ │ │ │drenaj, care │ │
│Canalizare │Presiune, │ │înconjoară aria │Întreaga │
│şi deviere │ameninţare│R │naturală │suprafa- │
│de apă │în viitor │ │protejată, a │ţă a │
│ │ │ │contribuit în mod│habitatelor │
│ │ │ │semnificativ la │de pajişte. │
│ │ │ │uscarea zonei. │ │
│ │ │ │În condiţiile │ │
│ │ │ │actuale şi │ │
│ │ │ │prognozate de │ │
│ │ │ │secetă, drenajul │ │
│ │ │ │are │ │
│ │ │ │ca efect imediat │ │
│ │ │ │uscarea │ │
│ │ │ │habitatului, fapt│ │
│ │ │ │ce influenţează │ │
│ │ │ │negativ ciclul de│ │
│ │ │ │viaţă al │ │
│ │ │ │speciilor de │ │
│ │ │ │plante │ │
│ │ │ │caracteristi- │ │
│ │ │ │ce tipului de │ │
│ │ │ │habitat. │ │
│ │ │ │Pe termen mai │ │
│ │ │ │lung, schimbarea │ │
│ │ │ │regimului hidric │ │
│ │ │ │induce │ │
│ │ │ │procesul de │ │
│ │ │ │succesiune a │ │
│ │ │ │habitatului prin │ │
│ │ │ │invazia speciilor│ │
│ │ │ │arbustive sau │ │
│ │ │ │chiar spre tipuri│ │
│ │ │ │de pajişti mai │ │
│ │ │ │uscate. │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Datorită │ │
│ │ │ │alterării │ │
│ │ │ │condiţiilor │ │
│ │ │ │abiotice │ │
│ │ │ │provocate de │ │
│ │ │ │drenaj │ │
│Evoluţie │ │ │şi speciile │ │
│biocenotică,│Presiune, │ │invazive în │Întreaga │
│succesiune; │ameninţare│R │aceste habitate │suprafa- │
│înlocuirea │în viitor │ │se declanşează │ţă a │
│şi │ │ │procesele de │habitatelor │
│deteriorarea│ │ │succesiune spre │de pajişte. │
│habitatului │ │ │alte tipuri de │ │
│ │ │ │habitate - │ │
│ │ │ │habitate de │ │
│ │ │ │pădure, cu │ │
│ │ │ │pierderea │ │
│ │ │ │compoziţiei şi │ │
│ │ │ │structurii │ │
│ │ │ │caracteristice │ │
│ │ │ │habitatului. │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │În ultimii ani │ │
│ │ │ │seceta şi │ │
│ │ │ │precipitaţiile │ │
│ │ │ │reduse au │ │
│ │ │ │reprezen- │ │
│ │ │ │tat constante │ │
│ │ │ │climatice. │ │
│ │ │ │Având în vedere │ │
│ │ │ │faptul că │ │
│ │ │ │habitatele de │ │
│ │ │ │pajişte din aria │ │
│ │ │ │protehjată se │ │
│ │ │ │dezvoltă pe │ │
│ │ │ │soluri cu │ │
│Secete şi │Presiune, │ │umiditate │Întreaga │
│precipitaţii│ameninţare│R │ridicată, │suprafa- │
│reduse │în viitor │ │uscarea zonei │ţă a │
│ │ │ │poate afecta grav│habitatelor │
│ │ │ │starea de │de pajişte. │
│ │ │ │conservare │ │
│ │ │ │favora- │ │
│ │ │ │bilă a acestora. │ │
│ │ │ │În condiţiile în │ │
│ │ │ │care seceta este │ │
│ │ │ │persis- │ │
│ │ │ │tentă, poate fi │ │
│ │ │ │compromisă însăşi│ │
│ │ │ │existenţa acestor│ │
│ │ │ │tipuri │ │
│ │ │ │de habitate. │ │
│ │ │ │Existenţa canalui│ │
│ │ │ │de drenaj care │ │
│ │ │ │înconjoară │ │
│ │ │ │aria naturală │ │
│ │ │ │protejată │ │
│ │ │ │constituie un │ │
│ │ │ │factor în plus │ │
│ │ │ │care │ │
│ │ │ │contribuie la │ │
│ │ │ │uscarea zonei. │ │
├────────────┴──────────┴───────────┴─────────────────┴─────────────┤
│91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen │
├────────────┬──────────┬───────────┬─────────────────┬─────────────┤
│ │ │ │Datorită lipsei │ │
│ │ │ │lucrărilor │ │
│ │ │ │silvice s-a ajuns│ │
│ │ │ │la: compoziţia │ │
│ │ │ │necorespunzătoare│ │
│ │ │ │a seminţişului, │ │
│ │ │ │în arborete în │ │
│Statutul de │ │ │curs de │Unităţile │
│protecţie │ │ │regenerare, │amenajistice:│
│excesi- │ │ │arborete bătrâne │111 A + B, │
│vă, impus de│ │ │având consistenţă│112 B, │
│legislaţia │Presiune │R │redusă - 43% │112 C, 112 D │
│românească │ │ │- 111,8 ha; │+ │
│în │ │ │compoziţia │AA1, 112 E + │
│rezervaţiile│ │ │necorespunzătoare│AA3, │
│naturale, │ │ │a etajului │113 A+ B, 114│
│care a │ │ │arbori- │B + │
│interzis │ │ │lor, privitor la │C, 114 E, 114│
│orice │ │ │ponderea │F, │
│lucrare │ │ │speciilor │115 A, 116 B,│
│silvică │ │ │principale de │116 D, 117 D,│
│ │ │ │bază - 7% │118 A + B, │
│ │ │ │- 19,0 ha; lipsa │118 D, │
│ │ │ │lemnului mort din│118 E2, 119 │
│ │ │ │pădure şi │B, │
│ │ │ │compoziţia │120 A1, 120 │
│ │ │ │necorespunzătoare│D. │
│ │ │ │a seminţişului │ │
│ │ │ │instalate în │ │
│ │ │ │unele arborete │ │
│ │ │ │bătrâne. │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Existenţa reţelei│ │
│ │ │ │de canale, create│ │
│ │ │ │în jurul pădurii │ │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │a drena │ │
│ │ │ │umiditatea │ │
│ │ │ │ridicată din zonă│ │
│ │ │ │- toată suprafaţa│ │
│ │ │ │păduroasă este │ │
│ │ │ │afectată, mai │ │
│ │ │ │puternic zona │ │
│ │ │ │sudică, care este│ │
│ │ │ │puţin mai │ │
│ │ │ │ridicată │ │
│ │ │ │altitudinal şi │ │
│Canalizare │ │ │unde efectul │Întreaga │
│şi deviere │Presiune, │M │canalelor din │suprafa- │
│de apă │ameninţare│ │amonte se simte │ţă a │
│ │în viitor │ │mai pregnant. În │habitatului. │
│ │ │ │general, efectul │ │
│ │ │ │asupra │ │
│ │ │ │pădurii nu pare a│ │
│ │ │ │fi foarte │ │
│ │ │ │puternic, dar │ │
│ │ │ │este important │ │
│ │ │ │mai │ │
│ │ │ │ales în │ │
│ │ │ │perioadele │ │
│ │ │ │secetoase şi pe │ │
│ │ │ │fundalul unei │ │
│ │ │ │posibile │ │
│ │ │ │aridizări a │ │
│ │ │ │climatului. Poate│ │
│ │ │ │fi luată în │ │
│ │ │ │calcul şi o │ │
│ │ │ │posibilă coborâre│ │
│ │ │ │a nivelului │ │
│ │ │ │pânzei de apă │ │
│ │ │ │freatică, pe │ │
│ │ │ │măsura adâncirii │ │
│ │ │ │naturale a │ │
│ │ │ │albiilor apelor │ │
│ │ │ │de suprafaţă. │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Concentrarea │ │
│ │ │ │populaţiilor de │ │
│ │ │ │mistreţ din zonă,│ │
│ │ │ │datorită │ │
│Daune │ │ │adăpostului şi │ │
│cauzate de │Presiune, │ │siguranţei │Întreaga │
│erbivore - │ameninţare│M │oferită de acest │suprafa- │
│inclusiv │în viitor │ │trup izolat de │ţă a │
│specii de │ │ │pădure - 98% din │habitatului. │
│vânat │ │ │suprafaţă este │ │
│ │ │ │predispusă, în │ │
│ │ │ │prezent │ │
│ │ │ │pagubele nu sunt │ │
│ │ │ │mari, fiind │ │
│ │ │ │afectate mai ales│ │
│ │ │ │seminţişul şi │ │
│ │ │ │flora ierboasă. │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Activităţi │ │
│ │ │ │turistice │ │
│ │ │ │nedorite - │ │
│ │ │ │culegerea │ │
│ │ │ │florilor, │ │
│Sport în aer│ │ │recolta- │ │
│liber şi │ │ │rea plantelor │ │
│activi- │ │ │medicinale, │Întreaga │
│tăţi de │Presiune, │M │recoltarea │suprafa- │
│petrecere a │ameninţare│ │ciupercilor, │ţă a │
│timpului │în viitor │ │cioplirea │habitatului. │
│liber, │ │ │arborilor, │ │
│activităţi │ │ │tăierea în delict│ │
│recreative │ │ │a unor arbori de │ │
│ │ │ │mici dimensi- │ │
│ │ │ │uni - 43% din │ │
│ │ │ │suprafaţa │ │
│ │ │ │păduroasă este │ │
│ │ │ │predispusă, dar │ │
│ │ │ │potenţialele │ │
│ │ │ │pagube nu sunt │ │
│ │ │ │importante. │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Unii localnici, │ │
│ │ │ │colectează fructe│ │
│ │ │ │sau plante │ │
│ │ │ │medicinale din │ │
│Colectarea -│ │ │aria naturală │ │
│ciuperci, │Presiune, │ │protejată, pentru│Întreaga │
│licheni, │ameninţare│M │uzul propriu, sau│suprafa- │
│fructe de │în viitor │ │comercia- │ţă a │
│pădure │ │ │lizare la scară │habitatului. │
│ │ │ │redusă, fără a fi│ │
│ │ │ │îndepărtate însă │ │
│ │ │ │cantităţi │ │
│ │ │ │însemnate. │ │
│ │ │ │De asemenea zona │ │
│ │ │ │este vizitată de │ │
│ │ │ │căutătorii de │ │
│ │ │ │trufe. │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Aprinderea unor │ │
│ │ │ │focuri în │ │
│ │ │ │apropierea │ │
│ │ │ │pădurii, de către│ │
│ │Presiune, │ │turişti şi │Întreaga │
│Incendii │ameninţare│M │localnici - 32% │suprafa- │
│ │în viitor │ │din suprafaţa │ţă a │
│ │ │ │pădurilor este │habitatului. │
│ │ │ │predispusă, în │ │
│ │ │ │acest caz │ │
│ │ │ │potenţialele │ │
│ │ │ │pagube pot fi │ │
│ │ │ │mari. │ │
└────────────┴──────────┴───────────┴─────────────────┴─────────────┘
3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE 3.1. Aspecte legislative referitoare la starea de conservare Conform art. 2.2. al Directivei 92/43/CEE, măsurile prevăzute în directivă sunt destinate să menţină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică de importanţă comunitară. Prin urmare atingerea şi/sau menţinerea "stării de conservare favorabilă" reprezintă obiectivul care trebuie atins pentru toate habitatele şi speciile de importanţă comunitară din aria naturală protejată. Pentru definirea şi evaluarea stării de conservare, respectiv a stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor, în cadrul studiilor care au satat la baza elaborării Planului de management s-a utilizat abordarea din Directiva 92/43/CEE, considerând că: 1. starea de conservare a unui habitat natural reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor sale specifice şi care ar putea afecta negativ pe termen arealul său natural de distribuţie, structura şi funcţiile sale, precum şi supravieţuirea pe termen lung a speciilor sale specifice; 2. starea de conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă: arealul natural al habitatului şi aria suprafeţelelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în creştere; şi structura şi funcţiile specifice habitatului necesare pentru menţinerea sa pe termen lung există în prezent şi există premizele ca acestea să continue să existe şi în viitorul predictibil; şi starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă; 3. starea de conservare a unei specii reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra unei specii, şi care ar putea afecta pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiei acesteia; 4. starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă: datele de dinamică a populaţiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se menţine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; şi arealul natural al speciei nu se reduce şi nici nu există premizele reducerii în viitorul predictibil; şi specia dispune şi este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-şi menţine populaţia pe termen lung. Evaluarea stării de conservare este critică în cadrul procesului de elaborare a unui Plan de management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activităţile şi regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ, prezente în cuprinsul respectivei arii naturale protejate derivă din starea lor actuală de conservare. Metodologia de evaluare a stării de conservare a fost dezvoltată iniţial pentru raportarea către Comisia Europeană din anul 2007 în conformitate cu art. 17 al Directivei 92/43/ CEE, fiind ulterior revizuită pentru următorul ciclu de raportare din anul 2013. Cu toate că în baza acestei metodologii, evaluarea stării de conservare se face la nivel naţional pentru fiecare regiune biogeografică, pentru siturile din cadrul reţelei Natura 2000 şi pentru întreg teritoriul naţional, aceeaşi metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul unei arii naturale protejate cu unele modificări/ adaptări. Astfel, starea de conservare a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri: suprafaţa ocupată de tipul de habitat; structura şi funcţiile tipului de habitat; perspectivele viitoare ale tipului de habitat. Astfel, starea de conservare a unei specii într-o arie naturală protejată presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri: mărimea populaţiei speciei; habitatul speciei; perspectivele viitoare ale speciei. Valorile de referinţă pentru starea favorabilă stau la baza metodologiei de evaluare a stării de conservare a speciilor şi a tipurilor de habitate. Metodologia de evaluare a stării de conservare a unei specii presupune utilizarea unor valori de prag pentru suprafaţa habitatului acesteia şi pentru mărimea populaţiei speciei pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru a putea aprecia dacă aceşti parametri sunt "favorabili" sau "nefavorabili", respectiv "nefavorabil-inadecvat" sau "nefavorabil-rău". Respectivele valori de prag constituie deci valori de referinţă pentru starea favorabilă a speciilor şi tipurilor de habitate. 3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ În cadrul subcapitolului se prezintă rezultatele evalurii stării de conservare a speciilor de interes comunitar/naţional din formularul standard al sitului Natura 2000 - ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, şi a altor specii de intres naţional/comunitar identificate pe teritoriul ariei naturale protejate în urma studiilor din teren. Evaluarea stării de conservare s-a realizat pe baza parametrilor recomandaţi în "Sistem integrat de Management şi Conştientizare în România a Reţelei Natura 2000 - SINCRON". Rezultatele evaluării stării de conservare a speciilor de interes naţional/comunitar sunt redate sintetic în tabelul nr. 6. Tabelul nr. 6. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes naţional/comunitar
┌───────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┐
│ │Starea de │Starea de │Starea de │ │
│ │conservare │conservare │conservare │Evaluarea │
│Specia │din punct de│din punct de│din punct de │globală a │
│ │vedere │vedere │vedere al │stării de │
│ │al │al │perspectivelor│conservare │
│ │populaţiei │habitatului │speciei │ │
│ │speciei │speciei │ │ │
├───────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de amfibieni │
├───────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│1193 Bombina │nefavorabilă│nefavorabilă│favorabilă │nefavorabilă│
│variegata │- inadecvată│- inadecvată│ │- inadecvată│
├───────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de nevertebrate │
├───────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│1065 Euphydryas│favorabilă │nefavorabilă│favorabilă │nefavorabilă│
│aurinia │ │- inadecvată│ │- inadecvată│
├───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│4038 Lycaena │favorabilă │nefavorabilă│favorabilă │nefavorabilă│
│helle │ │- inadecvată│ │- inadecvată│
├───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│1059 Maculinea │favorabilă │nefavorabilă│favorabilă │nefavorabilă│
│teleius │ │- inadecvată│ │- inadecvată│
├───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│1060 Lycaena │nefavorabilă│nefavorabilă│favorabilă │nefavorabilă│
│dispar │- rea │- inadecvată│ │- inadecvată│
├───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│1078 │ │nefavorabilă│ │nefavorabilă│
│Callimorpha │favorabilă │- inadecvată│favorabilă │- rea │
│quadripunctaria│ │ │ │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│4036 Leptidea │favorabilă │nefavorabilă│favorabilă │nefavorabilă│
│morsei │ │- inadecvată│ │- inadecvată│
├───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│Neptis sappho │favorabilă │nefavorabilă│favorabilă │nefavorabilă│
│ │ │- inadecvată│ │- inadecvată│
├───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│Parnassius │favorabilă │nefavorabilă│favorabilă │nefavorabilă│
│mnemosyne │ │- inadecvată│ │- inadecvată│
├───────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de plante │
├───────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│1898 Eleocharis│nefavorabilă│nefavorabilă│favorabilă │nefavorabilă│
│carniolica │- inadecvată│- inadecvată│ │- inadecvată│
└───────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┘
3.3. Evaluarea stării actuale de conservare a habitatelor de interes comunitar În cadrul subcapitolului se prezintă rezultatele evalurii stării de conservare a habitatelor de interes comunitar/naţional din formularul standard al sitului Natura 2000 - ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi a altor habitate de intres naţional/comunitar identificate pe teritoriul ariei naturale protejate în urma studiilor din teren. Evaluarea stării de conservare s-a realizat pe baza parametrilor recomandaţi în "Sistem integrat de Management şi Conştientizare în România a Reţelei Natura 2000 - SINCRON". Starea de conservare se referă la habitat ca întreg, la nivel de sit şi nu la porţiuni din acesta. Rezultatele evaluării stării de conservare a habitatelor de interes naţional/comunitar sunt redate sintetic în tabelul nr. 7. Tabelul nr. 7. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes naţional/comunitar
┌────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┐
│ │ │Starea de │ │ │
│ │ │conservare │Starea de │ │
│ │Starea de │din │conservare din│Evaluarea │
│Habitat │conservare │punct de │punct │globală a │
│ │din punct de│vedere al │de vedere al │stării de │
│ │vedere │structurii │perspectivelor│conservare │
│ │al │şi │tipului de │ │
│ │suprafeţei │funcţiilor │habitat în │ │
│ │ │sala │viitor │ │
│ │ │specifice │ │ │
├────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│6410 Pajişti│ │ │ │ │
│cu Molinia │ │ │ │ │
│pe │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│soluri │- rea │- rea │inadecvată │- rea │
│calcaroase, │ │ │ │ │
│turboase sau│ │ │ │ │
│argiloase - │ │ │ │ │
│Molinion │ │ │ │ │
│caeruleae. │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│6510 Pajişti│ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │
│altitudine │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│joasă │- rea │- rea │inadecvată │- rea │
│- Alopecurus│ │ │ │ │
│pratensis, │ │ │ │ │
│Sanguisorba │ │ │ │ │
│officinalis.│ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│91Y0 Păduri │nefavorabilă│nefavorabilă│ │nefavorabilă│
│dacice de │- │- inadecvată│favorabilă │- inadecvată│
│stejar şi │inadecvată │ │ │ │
│carpen │ │ │ │ │
└────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┘
Suprafaţa cu arboretelor care au stare de conservare favorabilă este aproape egală cu cea a arboretelor cu stare nefavorabilă. Pe tipuri de habitate situaţia este următoarea: 1. pentru tipul de habitat 91Y0 - 50%, adică 127,5 hectar, au stare de conservare favorabilă şi 50%, adică 126,8 hectar, au stare de conservare nefavorabilă; 2. pentru habitatele fără cod Natura 2000, toate au stare de conservare nefavorabilă. Situaţia pe categorii de parametrii care determină stare nefavorabilă de conservare este: 1. compoziţia necorespunzătoare a seminţişului, în arborete în curs de regenerare, arborete bătrâne având consistenţă redusă - 43%, adică 111,8 ha; 2. compoziţia necorespunzătoare a etajului arborilor, privitor la ponderea speciilor principale de bază - 7%, adică 19,0 ha. Cauza principală care a determinat această situaţie este reprezentată de statutul de protecţie excesivă, impus de legislaţia românească în rezervaţiile naturale, care a interzis orice lucrare silvică. Din punct de vedere al amenajamentului silvic au fost sesizate câteva deficienţe mai importante: 1. există zone în care separarea subparcelelor este insuficientă sau incorectă. Exemple sunt unităţile amenajistice: 112 E, 118 E1, 120 A2, 115 C; 2. există subparcele în care descrierea parcelară este greşită, în sensul că în loc de pădure este menţionată pajişte. Exemple sunt unităţile amenajistice: 111 B, 112 AA3, 113 B, 115 A, 118 E. Probleme de importanţă secundară sunt: lipsa lemnului mort din pădure şi compoziţia necorespunzătoare a seminţişului instalat în unele arborete bătrâne. Evidenţa stării de conservare a arboretelor şi a ameninţărilor din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului se regăseşte prezentată detaliat, la nivel de unitate amenajistică, în tabelul nr. 8. Tabelul nr. 8. Evidenţa stării de conservare a arboretelor şi a ameninţărilor la nivel de unitate amenajistică
┌────────────┬───────┬─────────────────────────────────┬────────────┬────────────────┐
│Unitate │Tip │Stare de conservare │ │ │
│amenajistică│habitat├──────────┬──────────────────────┤Ameninţări │Observaţii │
│ │ │Favorabilă│Nefavorabilă │identificate│ │
│ │ ├──────────┼─────────┬────────────┤ │ │
│ │ │Suprafaţa │Suprafaţa│Cauza │ │ │
│ │ │- │- │ │ │ │
│ │ │hectare │hectare │ │ │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Concentrarea│ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│ │
│111 A + B │91Y0 │25,6 │- │- │de mistreţ │Nu sunt arbori │
│ │ │ │ │ │din zonă; │uscaţi la sol. │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Concentrarea│ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│ │
│112 B │91Y0 │1,5 │- │- │de mistreţ │Nu sunt arbori │
│ │ │ │ │ │din zonă; │uscaţi la sol. │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Concentrarea│ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│Compoziţia │
│112 C │91Y0 │3,7 │- │- │de mistreţ │seminţişului nu │
│ │ │ │ │ │din zonă; │este │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │corespunzătoare.│
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Concentrarea│ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│Nu sunt arbori │
│112 D + AA1 │91Y0 │4,4 │- │- │de mistreţ │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │din zonă; │picioare sau la │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │sol. │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Concentrarea│ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│Nu sunt arbori │
│112 E + AA3 │91Y0 │- │15,0 │Compoziţia │de mistreţ │uscaţi în │
│ │ │ │ │etajului │din zonă; │picioare şi nu │
│ │ │ │ │arborescent.│reţeaua de │sunt suficienţi │
│ │ │ │ │ │canale de │la sol. │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Concentrarea│ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│ │
│113 A + B │91Y0 │33,1 │- │- │de mistreţ │- │
│ │ │ │ │ │din zonă; │ │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Activităţi │ │
│ │ │ │ │ │turistice │ │
│ │ │ │ │ │nedorite; │Nu sunt arbori │
│114 B + C │91Y0 │9,7 │- │- │concentrarea│uscaţi în │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│picioare sau la │
│ │ │ │ │ │de mistreţ │sol. │
│ │ │ │ │ │din zonă; │ │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Activităţi │ │
│ │ │ │ │ │turistice │ │
│ │ │ │ │ │nedorite; │Nu sunt arbori │
│114 E │91Y0 │7,0 │- │- │concentrarea│uscaţi în │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│picioare sau la │
│ │ │ │ │ │de mistreţ │sol. │
│ │ │ │ │ │din zonă; │ │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Activităţi │ │
│ │ │ │ │ │turistice │ │
│ │ │ │ │ │nedorite; │Nu sunt arbori │
│114 F │91Y0 │4,5 │- │- │concentrarea│uscaţi în │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│picioare sau la │
│ │ │ │ │ │de mistreţ │sol. │
│ │ │ │ │ │din zonă; │ │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Concentrarea│ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│ │
│115 A │91Y0 │- │33,9 │Compoziţia │de mistreţ │- │
│ │ │ │ │seminţişului│din zonă; │ │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Activităţi │ │
│ │ │ │ │ │turistice │ │
│ │ │ │ │ │nedorite; │ │
│ │ │ │ │ │focurile │ │
│ │ │ │ │ │aprinse │ │
│116 B │91Y0 │- │19,0 │Compoziţia │de turişti; │- │
│ │ │ │ │seminţişului│concentrarea│ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│ │
│ │ │ │ │ │de mistreţ │ │
│ │ │ │ │ │din zonă; │ │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Activităţi │ │
│ │ │ │ │ │turistice │ │
│ │ │ │ │ │nedorite; │ │
│ │ │ │ │ │focurile │ │
│ │ │ │ │ │aprinse │Stare favorabilă│
│116 D │91Y0 │21,1 │- │- │de turişti; │la limită, │
│ │ │ │ │ │concentrarea│din cauza │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│compoziţiei │
│ │ │ │ │ │de mistreţ │seminţişului. │
│ │ │ │ │ │din zonă; │ │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Concentrarea│ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│ │
│117 B │91Y0 │- │17,5 │Compoziţia │de mistreţ │- │
│ │ │ │ │seminţişului│din zonă; │ │
│ │ │ │ │ │Reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Reţeaua de │Nu sunt arbori │
│117D │- │- │2,0 │Compoziţia │canale de │uscaţi în │
│ │ │ │ │etajului │drenaj. │picioare sau la │
│ │ │ │ │erborescent │ │sol. │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Activităţi │ │
│ │ │ │ │ │turistice │ │
│ │ │ │ │ │nedorite; │Nu sunt arbori │
│118 A + B │91Y0 │- │7,4 │Compoziţia │concentrarea│uscaţi în │
│ │ │ │ │seminţişului│populaţiilor│picioare sau la │
│ │ │ │ │ │de mistreţ │sol. │
│ │ │ │ │ │din zonă; │ │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Activităţi │ │
│ │ │ │ │ │turistice │ │
│ │ │ │ │ │nedorite; │ │
│ │ │ │ │ │focurile │ │
│ │ │ │ │ │aprinse │Nu sunt arbori │
│118 D │91Y0 │16,9 │- │- │de turişti; │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │concentrarea│picioare sau la │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│sol. │
│ │ │ │ │ │de mistreţ │ │
│ │ │ │ │ │din zonă; │ │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Activităţi │ │
│ │ │ │ │ │turistice │ │
│ │ │ │ │ │nedorite; │ │
│ │ │ │ │ │focurile │ │
│ │ │ │ │ │aprinse │Nu sunt arbori │
│118 E2 │91Y0 │- │5,7 │Compoziţia │de turişti; │uscaţi în │
│ │ │ │ │seminţişului│concentrarea│picioare sau la │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│sol. │
│ │ │ │ │ │de mistreţ │ │
│ │ │ │ │ │din zonă; │ │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Concentrarea│ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│Nu sunt arbori │
│119 B │91Y0 │- │11,0 │Compoziţia │de mistreţ │uscaţi în │
│ │ │ │ │seminţişului│din zonă; │picioare sau la │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │sol. │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Activităţi │ │
│ │ │ │ │ │turistice │ │
│ │ │ │ │ │nedorite; │ │
│ │ │ │ │ │focurile │ │
│ │ │ │ │ │aprinse │Nu sunt arbori │
│120 A1 │91Y0 │- │17,3 │Compoziţia │de turişti; │uscaţi în │
│ │ │ │ │seminţişului│concentrarea│picioare sau la │
│ │ │ │ │ │populaţiilor│sol. │
│ │ │ │ │ │de mistreţ │ │
│ │ │ │ │ │din zonă; │ │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
├────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Activităţi │ │
│ │ │ │ │ │turistice │ │
│ │ │ │ │ │nedorite; │Nu sunt arbori │
│120 D │- │- │2,0 │Compoziţia │focurile │uscaţi în │
│ │ │ │ │etajului │aprinse │picioare sau la │
│ │ │ │ │arborescent.│de turişti; │sol. │
│ │ │ │ │ │reţeaua de │ │
│ │ │ │ │ │canale de │ │
│ │ │ │ │ │drenaj. │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┴───────┼──────────┼─────────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│Total │127,5 - │130,8 - │- │- │- │
│ │49% │51% │ │ │ │
└────────────────────┴──────────┴─────────┴────────────┴────────────┴────────────────┘
4. OBIECTIVE ŞI MĂSURI DE CONSERVARE - PENTRU SPECIILE ŞI HABITATELE REPREZENTATIVE Obiectivul principal de management al sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului este reprezentat de menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar, ţinând cont de ameninţările identificate până în prezent precum şi de starea de conservare actuală. Obiectivul principal de management al Rezervaţiei Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului constă în conservarea menţinerea pe termen lung a populaţiei de narcise şi a habitatelor caracteristice acestora. Ca urmare, obiectivul de management global al ariei naturale protejate este menţinerea stării ecologice favorabile a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică pentru care acest teritoriu a fost desemnat ca arie naturală protejată, precum şi menţinerea serviciilor ecosistemelor din situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului. Având în vedere faptul că cea mai mare parte a teritoriului ariei naturale protejate este ocupat de habitate de importanţă naţională/comunitară iar conservarea speciilor de interes comunitar implică şi protejarea habitatelor favorabile ale acestora, măsurile de management propuse pentru conservarea acestor elemente de interes comunitar/naţional vizează întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate. Ca urmare, aceste măsuri contribuie şi la menţinerea obiectivelor pentru care a fost declarată Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului - conservarea speciilor de plante şi a peisajului. 4.1. Măsuri de conservare pentru habitatele de interes conservativ din aria naturală protejată Măsuri cu caracter general 1) Măsurile de conservare propuse sunt în general axate pe menţinerea sau readucerea habitatelor în parametrii structurali normali, în special în ceea ce priveşte compoziţia etajului arborescent şi/sau seminţişului şi compoziţia habitatelor de pajişte, definiţi potrivit tipului natural de pădure şi de habitat. 2) Eliminarea tufărişurilor invadante din pajişti şi cosirea anuală sau bianuală, după caz, a pajiştilor. 3) Din punct de vedere al ameninţărilor, cea mai importantă măsură este legată de luarea tuturor măsurilor privind prevenţia unor posibile incendii. Este necesară elaborarea unor planuri de acţiune rapidă, în caz de necesitate, pe diferite scenarii posibile. 4) Dirijarea strictă a vizitatorilor pe traseele amenajate şi interzicerea accesului acestora în alte zone ale ariei naturale protejate, fără autorizaţie din partea custodelui. 5) Mangementul eficient al deşeurilor, astfel încît acestea să nu fie aruncate în aria naturală protejată de către vizitatori - realizarea unor facilităţi de depozitare şi transport al deşeurilor, activităţi de pază şi patrulare. 6) Realizarea unor activităţi de pază şi patrulare constante şi aplicarea de măsuri coercitive persoanelor care: părăsesc traseele turistice; rănesc sau taie arbori; recoltează plante, ciuperci şi plante medicinale, în vederea valorificării; abandonează deşeuri; culeg pplante sau insecte rare sau/şi ocrotite. 7) Interzicerea aprinderii de focuri pe tot teritoriul ariei naturale protejate şi în imediata vecinătate a lizierelor. 8) Materializarea pe teren a limitei sitului Natura 2000 şi a rezervaţiei naturale. 9) Adaptarea amenajamentului silvic conform prevederilor actualului Plan de management şi remediere erorilor legate de stabilirea tipurilor naturale de pădure, de separarea şi/sau descrierea unor subparcele. 10) Atât siturile Natura 2000 cât şi rezervaţiile naturale care corespund categoriei de management IV a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, permit măsuri active de gospodărire în vederea menţinerii habitatelor şi speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, pentru fiecare tip de habitat vor fi implementate măsuri de conservare care să permită menţinerea habitatului într-o stare de conservare favorabilă, sau să îl în aducă într-o stare de conservare favorabilă - pentru habitatele aflate într-o stare de conservare nefavorabilă. Aceste măsuri vor fi detaliate în Planul de management pentru fiecare tip de habitat. 11) Având în vedere faptul că aria naturală protejată este o zonă importantă din punct de vedere turistic, se vor permite intervenţii operative, cu acordul custodelui, pentru îndepărtarea arborilor care periclitează siguranţa persoanelor, construcţiilor şi amenajărilor, sau care blochează circulaţia pe traseele turistice amenajate. Măsuri specifice 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 1) Pentru menţinerea stării de conservare favorabile sau pentru aducerea porţiunilor de habitat cu stare de conservare nefavorabilă în stare de conservare favorabilă, se aplică măsuri silviculturale de conservare dinamice prin: lucrări de ajutorare a regenerării şi de îngrijire a seminţişului de stejar; realizarea unor tratamente silviculturale intensive cât mai prietenoase ecosistemelor forestiere. 2) Se va evita plantarea de specii aflate în afara arealului lor natural în zonele neregenerate din habitatele forestiere şi se va evita substituirea speciilor native cu specii repede crescătoare chiar în cazul în care acest lucru se face în vederea prevenirii fenomenelor de eroziune a solului. 3) Activităţile turistice vor fi strict controlate, pentru a nu conduce la degradarea habitatului. La nevoie se vor aplica măsuri coercitive persoanelor care: rănesc sau taie arbori; recoltează flori, ciuperci şi plante medicinale, în vederea valorificării; abandonează deşeuri în pădure; culeg pplante sau insecte rare sau/şi ocrotite. 4) Interzicerea strictă a aprinderii focului în pădure, în poienile din interiorul ariei naturale protejate, dar şi în imediata vecinătate a lizierelor. Având în vedere pericolul legat de apariţia unor posibile incendii se impune luarea tuturor măsurilor privind prevenţia acestora. De asemenea se impune elaborarea unor planuri de acţiune rapidă, în caz de necesitate, pe diferite scenarii posibile. 5) Menţinerea efectivelor de mistreţ în parametrii optimi şi evitatea concentrării în sit a populaţiilor din zonele învecinate - interzicerea atragerii în sit a mistreţilor. 6) Astuparea canalelor de drenaj, care reduc umiditatea din habitatele sitului şi conduc la uscarea solului şi la degradrea habitatului. 7) Revizuirea amenajamentului forestier în sensul corectării erorilor legate de separarea şi/sau descrierea unor subparcele şi a includerii măsurilor de conservare pentru habitatele forestiere. Evidenţa măsurilor propuse pentru habitatele cu stare favorabilă de conservare din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului se regăseşte, prezentată detaliat, la nivel de unitate amenajistică în tabelul nr. 9. Scopul aplicării acestor măsuri este acela de a menţine aceste habitate într-o stare de conservare favorabilă. Tabelul nr. 9. Evidenţa măsurilor propuse pentru habitatele cu stare de conservare favorabilă
┌────────────┬───────┬─────────┬────────────┐
│Unitate │Tip │Suprafaţa│Măsuri │
│amenajistică│habitat│- hectare│ │
├────────────┼───────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│111 A + B + │ │ │şi de │
│retrocedat │91Y0 │25,6 │îngrijire a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de stejar; │
│ │ │ │menţinerea a│
│ │ │ │minim un │
│ │ │ │arbore uscat│
│ │ │ │la hectar, │
│ │ │ │la sol. │
├────────────┼───────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │şi de │
│112 B │91Y0 │1,5 │îngrijire a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de stejar; │
│ │ │ │menţinerea a│
│ │ │ │minim un │
│ │ │ │arbore uscat│
│ │ │ │la hectar, │
│ │ │ │la sol. │
├────────────┼───────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării,│
│ │ │ │eventual │
│112C │91Y0 │3,7 │semănături │
│ │ │ │directe cu │
│ │ │ │ghindă de │
│ │ │ │provenienţă │
│ │ │ │locală şi de│
│ │ │ │îngrijire a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de │
│ │ │ │stejar. │
├────────────┼───────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │şi de │
│112 D + AA1 │91Y0 │4,4 │îngrijire a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de stejar; │
│ │ │ │menţinerea a│
│ │ │ │minim un │
│ │ │ │arbore uscat│
│ │ │ │la hectar, │
│ │ │ │la sol. │
├────────────┼───────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│113 A+ B │91Y0 │33,1 │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │şi de │
│ │ │ │îngrijire a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de stejar │
├────────────┼───────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │şi de │
│114 B + C │91Y0 │9,7 │îngrijire a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de stejar; │
│ │ │ │menţinerea a│
│ │ │ │minim un │
│ │ │ │arbore uscat│
│ │ │ │la hectar, │
│ │ │ │atât în │
│ │ │ │picioare cât│
│ │ │ │şi la sol. │
├────────────┼───────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │şi de │
│114 E │91Y0 │7,0 │îngrijire a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de stejar; │
│ │ │ │menţinerea a│
│ │ │ │minim un │
│ │ │ │arbore uscat│
│ │ │ │la hectar, │
│ │ │ │atât în │
│ │ │ │picioare cât│
│ │ │ │şi la sol. │
├────────────┼───────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │şi de │
│114 F │91Y0 │4,5 │îngrijire a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de stejar; │
│ │ │ │menţinerea a│
│ │ │ │minim un │
│ │ │ │arbore uscat│
│ │ │ │la hectar, │
│ │ │ │atât în │
│ │ │ │picioare cât│
│ │ │ │şi la sol. │
├────────────┼───────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării,│
│ │ │ │eventual │
│116D │91Y0 │21,1 │semănături │
│ │ │ │directe cu │
│ │ │ │ghindă de │
│ │ │ │provenienţă │
│ │ │ │locală şi de│
│ │ │ │îngrijire a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de │
│ │ │ │stejar. │
├────────────┼───────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│118D │91Y0 │16,9 │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │şi de │
│ │ │ │îngrijire a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de stejar. │
├────────────┴───────┼─────────┼────────────┤
│Total │127,5 │- │
└────────────────────┴─────────┴────────────┘
Arboretele respective fiind bătrâne, 130-150 ani, sunt necesare lucrări pentru sprijinirea şi/sau îngrijirea regenerării naturale a speciilor principale de bază, mai ales că stejarul fructifică abundent destul de rar şi pătura erbacee este în majoritatea cazurilor foarte bine dezvoltată. Evidenţa măsurilor propuse pentru habitatele cu stare nefavorabilă din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului şi Rezervaţia Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului se regăseşte în tabelul nr. 10. Scopul aplicării acestor măsuri este acela de a aduce aceste habitate, aflate în prezent într-o stare de conservre nefavorabilă, într-o stare de conservare favorabilă. Tabelul nr. 10 Evidenţa măsurilor propuse pentru habitatele cu stare de conservare nefavorabilă
┌────────────┬─────────┬─────────┬────────────┐
│ │ │ │Măsuri de │
│ │Tip │ │refacere a │
│Unitate │habitat │Suprafaţa│stării │
│amenajistică│actual │- hectare│favorabile │
│ │sau │ │de │
│ │potenţial│ │conservare │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, să │
│ │ │ │se execute │
│ │ │ │rărituri, │
│ │ │ │pentru a se │
│ │ │ │extrage │
│ │ │ │treptat │
│ │ │ │mesteacănul │
│ │ │ │şi plopul │
│ │ │ │tremurător │
│112 E + AA3 │91Y0 │15,0 │şi să se │
│ │ │ │promoveze │
│ │ │ │stejarul, │
│ │ │ │inclusiv cel│
│ │ │ │aflat în │
│ │ │ │stadiu de │
│ │ │ │seminţiş; │
│ │ │ │menţinerea a│
│ │ │ │minim 3 │
│ │ │ │arbori │
│ │ │ │uscaţi la │
│ │ │ │hectar, │
│ │ │ │atât în │
│ │ │ │picioare cât│
│ │ │ │şi la sol. │
├────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │- eventual │
│115 A │91Y0 │33,9 │semănături │
│ │ │ │directe cu │
│ │ │ │ghindă de │
│ │ │ │provenienţă │
│ │ │ │locală - şi │
│ │ │ │de îngrijire│
│ │ │ │a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de │
│ │ │ │stejar. │
├────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │- eventual │
│116 B │91Y0 │19,0 │semănături │
│ │ │ │directe cu │
│ │ │ │ghindă de │
│ │ │ │provenienţă │
│ │ │ │locală - şi │
│ │ │ │de îngrijire│
│ │ │ │a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de │
│ │ │ │stejar. │
├────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │- eventual │
│117 B │91Y0 │17,5 │semănături │
│ │ │ │directe cu │
│ │ │ │ghindă de │
│ │ │ │provenienţă │
│ │ │ │locală - şi │
│ │ │ │de îngrijire│
│ │ │ │a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de │
│ │ │ │stejar. │
├────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │- eventual │
│117 D │91Y0 │2,0 │semănături │
│ │ │ │directe cu │
│ │ │ │ghindă de │
│ │ │ │provenienţă │
│ │ │ │locală - şi │
│ │ │ │de îngrijire│
│ │ │ │a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de │
│ │ │ │stejar. │
├────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │- eventual │
│ │ │ │semănături │
│ │ │ │directe cu │
│ │ │ │ghindă de │
│118 A + B │91Y0 │7,4 │provenienţă │
│ │ │ │locală - şi │
│ │ │ │de îngrijire│
│ │ │ │a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de │
│ │ │ │stejar; │
│ │ │ │menţinerea a│
│ │ │ │minim un │
│ │ │ │arbore uscat│
│ │ │ │la hectar, │
│ │ │ │atât în │
│ │ │ │picioare cât│
│ │ │ │şi la sol. │
├────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │- eventual │
│ │ │ │semănături │
│ │ │ │directe cu │
│ │ │ │ghindă de │
│ │ │ │provenienţă │
│118 E2 │91Y0 │5,7 │locală - şi │
│ │ │ │de îngrijire│
│ │ │ │a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de │
│ │ │ │stejar; │
│ │ │ │menţinerea a│
│ │ │ │minim un │
│ │ │ │arbore uscat│
│ │ │ │la hectar, │
│ │ │ │atât în │
│ │ │ │picioare cât│
│ │ │ │şi │
│ │ │ │la sol. │
├────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │- eventual │
│ │ │ │semănături │
│ │ │ │directe cu │
│ │ │ │ghindă de │
│ │ │ │provenienţă │
│119 B │91Y0 │11,0 │locală - şi │
│ │ │ │de îngrijire│
│ │ │ │a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de │
│ │ │ │stejar; │
│ │ │ │menţinerea a│
│ │ │ │minim un │
│ │ │ │arbore uscat│
│ │ │ │la hectar, │
│ │ │ │atât în │
│ │ │ │picioare cât│
│ │ │ │şi │
│ │ │ │la sol. │
├────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │- eventual │
│ │ │ │semănături │
│ │ │ │directe cu │
│ │ │ │ghindă de │
│ │ │ │provenienţă │
│120 A1 │91Y0 │17,3 │locală - şi │
│ │ │ │de îngrijire│
│ │ │ │a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de │
│ │ │ │stejar; │
│ │ │ │menţinerea a│
│ │ │ │minim un │
│ │ │ │arbore uscat│
│ │ │ │la hectar, │
│ │ │ │atât în │
│ │ │ │picioare cât│
│ │ │ │şi │
│ │ │ │la sol. │
├────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │ajutorare a │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │- eventual │
│120 D │91Y0 │2,0 │semănături │
│ │ │ │directe cu │
│ │ │ │ghindă de │
│ │ │ │provenienţă │
│ │ │ │locală - şi │
│ │ │ │de îngrijire│
│ │ │ │a │
│ │ │ │seminţişului│
│ │ │ │de │
│ │ │ │stejar. │
├────────────┴─────────┼─────────┼────────────┤
│Total │130,8 │- │
└──────────────────────┴─────────┴────────────┘
Rărituri sunt necesare într-un arboret parţial derivat - ponderea mesteacănului şi plopului tremurător fiind de 70% - cu vârsta de aproximativ 50 ani, momentul executării lucrării fiind condiţionat şi de existenţa unei consistenţe corespunzătoare, de 0,9 - 1,0, pe suprafaţa în cauză. În arboretele bătrâne, de 130-140 ani, rărite şi fără o compoziţie corespunzătoare a seminţişului, sunt necesare lucrări pentru sprijinirea şi/sau îngrijirea regenerării naturale a speciilor principale de bază, mai ales că stejarul fructifică abundent destul de rar şi pătura erbacee este în majoritatea cazurilor foarte bine dezvoltată. În cazul ameninţărilor identificate în aceste arborete, trebuie să se procedeze în mod asemănător celor propuse pentru arboretele care au stare favorabilă de conservare. Măsurile propuse sunt în general axate pe menţinerea sau readucerea arboretelor în parametrii structurali normali, în special în ceea ce priveşte compoziţia etajului arborescent şi/sau seminţişului, definiţi potrivit tipului natural de pădure şi de habitat. Habitate de pajişte: 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto- argiloase -Molinion caeruleae. şi 6510 Fâneţe de joasă altitudine -Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis. Măsurile care vizează conservarea pajiştilor, ca tip de habitat, sunt identice cu cele care vizează conservarea speciilor de interes conservativ care trăiesc aici. Aceste măsuri vizează, în egală măsură şi conservarea populaţiei de narcise - Narcisus poeticus subspecia radiiflorus. 1. Pentru controlarea invaziei de arbuşti şi stoparea proceselor de succesiune a habitatului se recomandă: a) îndepărtarea exemplarelor mature de mesteceni - Betula pendula din habitatele de pajişte prin tăiere, cu menţiunea de la punctul 1c; b) îndepărtarea tufărişurilor invadante formate din cruşin - Frangula alnus, păducel - Crataegus monogyna, plop - Populus tremula, mesteacăn - Betula pendula, specii de sălcii - Salix prin tăiere sau chiar dezrădăcinare, acolo unde este posibil, cu menţiunea de la punctul 1c; c) se vor menţine tufărişurile: la liziera pădurii, în componenţa pădurii ca strat arbustiv şi în zonele identificate ca şi loc de cuibărit pentru speciile de păsări şi pe toată suprafaţa pajiştilor, cu o acoperire între 10% şi 15%. Este important ca tăierea arbuştilor să fie efectuată manual, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante şi pentru speciile de fauna. Măsura se va aplica în toate suprafeţele ocupate de habitatele de pajişte. 2. Reglementarea cositului pe suprafaţa habitatului. Pajiştile aparţinând acestui tip de habitat sunt bine adaptate la cositul anual. În trecut, pajiştile erau cosite anual. Modul de utilizare a acestor fâneţe variază puţin în funcţie de precipitaţii/creşterea biomasei, dar de obicei se practica tradiţional o singură tăiere pe sezon. Cositul reglementat, aplicat o dată pe an şi întârziat spre sfârşitul anului, trebuie promovat şi menţinut ca şi măsură de conservare. În cazurile în care cositul extensiv se transformă în unul intensiv şi practicile de exploatare includ şi o utilizare abundentă a îngrăşămintelor, diversitatea de specii scade rapid în aceste fâneţe. Astfel, aceste practici de intensificare a exploatării vor trebui interzise. Cositul se va efectua anual sau o dată la doi ani, după caz. Cositul trebuie să fie efectuat manual, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante şi pentru speciile de fauna. Măsura se va aplica în toate suprafeţele ocupate de habitatele de pajişte. 3. Interzicerea oricărei intervenţii în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în zonă. Lucrările de drenaj afectează în mod negativ acest tip de habitat. Pe lângă desecare care cauzează dispariţia rapidă a speciilor caracteristice, foarte sensibile la modificări în regimul hidrologic al habitatului, drenajul declanşează procesele de succesiune spre alt tip de habitat mai adaptat la condiţii mai uscate, cu altă compoziţie specifică. Pentru a asigura menţinerea fragmentelor de habitat într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate. În cazul proprietarilor privaţi vor trebui luate în considerare măsuri compesatorii pentru pagube colaterale în producţia de fân, acolo unde se constată acestea, datorate inundaţiilor periodice. Măsura se va aplica pe toată suprafaţa sitului. 4. Astuparea cu pământ a şanţului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată. În condiţiile schimbărilor climatice prognozate şi a aridizării zonei, astuparea canalului de drenaj este o condiţie obligatorie pentru menţinerea umidităţii zonei. Astuparea şanţului trebuie să se facă cu pământ, pentru a se asigura circulaţia optima a apei subterane din şi înspre aria naturală protejată. Este total contraindicată depozitarea în şanţul de drenaj a crengilor şi resturilor rezultate din îndepărtarea tufărişurilor şi acoperirea lor ulterioară cu pământ. Măsura propusă se va aplica pe toată lungimea canalului de drenaj. 5. Interzicerea păşunatului intensiv în aria naturală protejată şi promovarea păşunatului controlat. Chiar dacă păşunatul nu este practicat în sit, animalele pătrunzând în mod accidental doar în zonele marginale ale sitului, păşunatul intensiv trebuie interzis prin Planul de management. Se va lua în discuţie posibilitatea realizării unui păşunat controlat, exclusiv cu vaci, cu supravegherea strictă a unui paznic. Măsura se va aplica în toate suprafeţele ocupate de habitatele de pajişte. 6. Pază şi controlul strict al vizitării. Se recomandă o întărire a pazei şi controlalelor mai ales în perioda înfloririi narciselor, sau în perioadele secetoase în care turiştii ar putea aprinde focul, cauzând astfel incendierea ariei naturale protejate. Activităţile de pază trebuie să se realizeze pe tot parcursul anului, fiind în responsabilitatea custodelui şi administratorilor de terenuri. 7. Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul şi în imediata vecinătate a ariei naturale protejate. 4.2. Măsuri de conservare pentru speciile de interes conservativ din aria naturală protejată Măsuri cu caracter general 1) Luarea tuturor măsurilor privind prevenirea unor posibile incendii. Este necesară elaborarea unor planuri de acţiune rapidă, în caz de necesitate, pe diferite scenarii posibile. 2) Dirijarea strictă a vizitatorilor pe traseele amenajate şi interzicerea accesului acestora în alte zone ale ariei naturale protejate, fără autorizaţie din partea custodelui. 3) Mangementul eficient al deşeurilor, astfel încât acestea să nu fie aruncate în aria naturală protejată de către vizitatori - realizarea unor facilităţi de depozitare şi transport al deşeurilor, activităţi de pază şi patrulare. 4) Realizarea unor activităţi de pază şi patrulare constante şi aplicarea de măsuri coercitive persoanelor care: părăsesc traseele turistice; rănesc sau taie arbori; recoltează plante, ciuperci şi plante medicinale, în vederea valorificării; abandonează deşeuri; culeg plante sau insecte rare sau/şi ocrotite. 5) Interzicerea aprinderii de focuri pe tot teritoriul ariei naturale protejate şi în imediata vecinătate a lizierelor. 6) Materializarea pe teren a limitei sitului Natura 2000 şi a rezervaţiei naturale. 7) Adaptarea amenajamentului silvic conform prevederilor actualului Plan de management. 1193 Bombina variegata 1. Reducerea deteriorării sau a dispariţiei habitatelor de reproducere prin menţinerea habitatelor acvatice existente şi crearea de noi habitate. Acest lucru se poate realiza prin alimentarea bălţilor deja existente cu apă din pâraie şi alte surse sau crearea de habitate noi prin formarea pe cursul pâraielor şi a zonei din imediata apropiere a izvoarelor a unor zone unde apa să stagneze. Aceste locuri ar putea reprezenta habitate favorabile de reproducere pentru specia Bombina variegata. Aceste măsuri se pot aplica pentru toate zonele din sit în care a fost identificată specia. 2. Atenuarea intrării substanţelor chimice - îngrăşăminte chimice, insecticide, pesticide - în apele din aria naturală protejată. Problema este generală în tot situl şi poate afecta toate speciile. Se recomandă monitorizarea activităţii pe terenurile agricole, lângă pâraie, în perioada folosirii substanţelor chimice pe terenuri agricole şi sesizarea autorităţilor responsabile, în măsura în care sunt observate nereguli. Ameninţarea venind mai ales din afara sitului Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, agenţii de teren ar trebui să supravegheze şi porţiunile din afara sitului. 3. Pază şi controlul strict al vizitării. Se recomandă o întărire a pazei şi controlalelor mai ales în perioda înfloririi narciselor, sau în perioadele secetoase în care turiştii ar putea aprinde focul, cauzând astfel incendierea ariei naturale protejate. Activităţile de pază trebuie să se realizeze pe tot parcursul anului, fiind în responsabilitatea custodelui şi administratorilor de terenuri. 4. Interzicerea oricărei intervenţii în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în zonă. Pentru a asigura menţinerea habitatului speciei într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul ariei naturale protejate. De asemenea se vor sesiza autorităţile responsabile, în măsura în care sunt observate activităţi ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate. 5. Astuparea cu pământ a şanţului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată. În condiţiile schimbărilor climatice prognozate şi a aridizării zonei, astuparea canalului de drenaj este o condiţie obligatorie pentru menţinerea umidităţii zonei. 6. Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul şi în imediata vecinătate a ariei naturale protejate. 1065 Euphydryas aurinia Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităţilor, măsurile de protecţie şi conservare pentru această specie să depăşească limita ariei naturale protejate, extinzându-se cu cel puţin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate. 1. Eliminarea speciilor de arbuşti invadanţi din pajişti şi stoparea proceselor de succesiune a habitatului speciei. Datorită lipsei oricărei activităţi tradiţionale - cosit, păşunat - are loc un fenomen natural normal soldat cu închegarea vegetaţiei ierboase şi apoi apariţia tufelor de diferite specii, predominant de plop. Se impune îndepărtarea parţială a lăstarilor şi tufelor pentru menţinerea structurii habitatului. Acoperirea cu tufăriş nu trebuie să depăşească 10-15%. Se vor păstra câteva structuri arbustive de 1,5-2,5 m înălţime, utilizate de mascul speciei Euphydryas aurinia ca posturi de observare şi apărare a teritoriului. Trebuie avut însă în vedere că prezenţa tufelor este un element important din structura habitatului preferat de Euphydryas aurinia. Ca urmare îndepărtarea completă a tufelor din ochiurile de pajişte este total contraindicată. În vederea eliminării parţiale a tufărişurilor invadante, se recomandă îndepărtarea lor manuală în fiecare an, de preferinţă în luna martie sau octombrie-noiembrie. Tufele tăiate se îndepărtează din aria naturală protejată. Nu se admite arderea în interiorul ariei naturale protejate. Măsura se va aplica în toate luminişurile şi poienile cu suprafaţă mai mare de 300 mp. 2. Extragerea selectivă de arbori adulţi pentru menţinerea luminişurilor semiumbrite necesare speciilor Euphydryas aurinia. Această operaţiune se efectuează numai la indicaţia şi supravegherea specialistului, în cazul închegării coronamentului sub limita optimului ecologic al speciei. Măsura se va aplica în toate luminişurile şi poienile cu suprafaţă mai mare de 300 mp. 3. Reglementarea cositului pe suprafaţa habitatului Îndesirea vegetaţiei ierboase în detrimentul bazei trofice larvare - Succisa pratensis se poate reduce sau preîntâmpina prin cositul manual sau în mod excepţional, cu utilaje uşoare sub 350 kg. Cositul se va practica după data de 10 august, cu îndepărtarea materialului vegetal în maxim 10 zile de la cosire. Recomandăm cosirea o dată la doi ani, în alternanţă. În acest fel nu toate poienile se vor cosi în acelaşi an. Măsura se va aplica în toate poienile şi luminişurile. 4. Interzicerea oricărei intervenţii în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în zonă. De asemenea se vor sesiza autorităţile responsabile, în măsura în care sunt observate activităţi ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate. Lucrările de drenaj afectează în mod negativ habitatul speciei. Pe lângă desecare care cauzează dispariţia rapidă a speciilor caracteristice, foarte sensibile la modificări în regimul hidrologic al habitatului, drenajul declanşează procesele de succesiune spre alt tip de habitat, mai adaptat la condiţii mai uscate, cu altă compoziţie specifică. Pentru a asigura menţinerea fragmentelor de habitat care adăposteşte specia într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul ariei naturale protejate. De asemenea se vor sesiza autorităţile responsabile, în măsura în care sunt observate activităţi ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate. 5. Astuparea cu pământ a şanţului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată. Măsura a fost descrisă anterior. 6. Verificarea interdicţiei cu privire la păşunatul intensiv în aria naturală protejată şi promovarea păşunatului controlat. Chiar dacă păşunatul nu este practicat în sit, animalele pătrunzând în mod accidental doar în zonele marginale ale sitului, păşunatul intensiv trebuie interzis prin planul de management. Se va lua în discuţie posibilitatea realizării unui păşunat controlat, exclusiv cu vaci, cu supravegherea strictă a unui paznic. Măsura se va aplica în toate suprafeţele ocupate de habitatele de pajişte. 7. Pază şi controlul strict al vizitării. Se recomandă o întărire a pazei şi controlalelor mai ales în perioda înfloririi narciselor, sau în perioadele secetoase în care turiştii ar putea aprinde focul, cauzând astfel incendierea ariei naturale protejate. Activităţile de pază trebuie să se realizeze pe tot parcursul anului, fiind în responsabilitatea custodelui şi administratorilor de terenuri. 8. Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul şi în imediata vecinătate a ariei naturale protejate. 4038 Lycaena helle Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităţilor, măsurile de protecţie şi conservare pentru această specie să depăşească limita ariei naturale protejate, extinzându-se cu cel puţin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate. Aceste măsuri au fost descrise în amănunt la specia Euphydryas aurinia. 1. Eliminarea speciilor de arbuşti invadanţi din pajişti şi stoparea proceselor de succesiune a habitatului speciei. Se impune îndepărtarea parţială a lăstarilor şi tufelor pentru menţinerea structurii habitatului. Acoperirea cu tufăriş nu trebuie să depăşească 10-15%. Se vor păstra câteva structuri arbustive de 1,5-2,5 m înălţime, utilizate de mascului speciei Lycaena helle ca posturi de observare şi apărare a teritoriului. Trebuie avut însă în vedere că prezenţa tufelor este un element important din structura habitatului preferat de Lycaena helle. Ca urmare îndepărtarea completă a tufelor din ochiurile de pajişte este total contraindicată. În vederea eliminării parţiale a tufărişurilor invadante, se recomandă îndepărtarea lor manuală în fiecare an, de preferinţă până în luna martie sau octombrie-noiembrie. Tufele tăiate se îndepărtează din rezervaţie. Nu se admite arderea în interiorul ariei naturale protejate. Măsura se va aplica în toate luminişurile şi poienile cu suprafaţă mai mare de 300 mp. 2. Extragerea selectivă de arbori adulţi pentru menţinerea luminişurilor semiumbrite necesare speciei Lycaena helle. Această operaţiune se efectuează numai la indicaţia şi supravegherea specialistului în cazul închegării coronamentului sub limita optimului ecologic al speciei Lycaena helle în aria naturală protejată. 3. Reglementarea cositului pe suprafaţa habitatului Îndesirea vegetaţiei ierboase în detrimentul bazei trofice larvare - Polygonum bistorta se poate reduce sau preîntâmpina prin cositul manual sau cu utilaje uşoare, sub 350 kg. Cositul se va după data de 10 august, cu îndepărtarea materialului vegetal în maxim 10 zile de la cosire. Recomandăm cosirea o dată la doi ani, în alternanţă. În acest fel nu toate poienile se vor cosi în acelaşi an. Măsura se va aplica în toate poienile şi luminişurile cu suprafaţă. 4. Interzicerea oricărei intervenţii în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în zonă. De asemenea se vor sesiza autorităţile responsabile, în măsura în care sunt observate activităţi ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate. 5. Asigurarea umidităţii necesare prin eliminarea, astuparea, unor canale de drenaj, chiar şi din afara rezervaţiei, dar situate în imediata apropiere a acesteia. Prin această măsură se asigură regimul hidric necesar populaţiei de Narcissus poeticus dar şi speciei Lycaena helle şi a plantei gazdă Polygonum bistorta. 6. Verificarea interdicţiei cu privire la păşunatul intensiv în aria naturală protejată şi promovarea păşunatului controlat. 7. Pază şi controlul strict al vizitării. 8. Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul şi în imediata vecinătate a ariei naturale protejate. 1059 Maculinea teleius Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităţilor, măsurile de protecţie şi conservare pentru această specie să depăşească limita ariei naturale protejate, extinzându-se cu cel puţin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate. Aceste măsuri au fost descrise în amănunt la specia Euphydryas aurinia. 1. Eliminarea specilor de arbuşti invadanţi din pajişti şi stoparea proceselor de succesiune a habitatului speciei. 2. Extragerea selectivă de arbori adulţi pentru menţinerea luminişurilor semiumbrite. 3. Reglementarea cositului pe suprafaţa habitatului. Lipsa oricăror activităţi tradiţionale, extensive de pe suprafeţele cu Molinia caerulea şi Sanguisorba officinalis duce la îndesirea vegetaţiei şi acumularea de material vegetal uscat, care se degradează ulterior, aspect incompatibil cu biologia şi ecologia furnicilor gazdă din genul Myrmica - Myrmica scabrinodis şi Myrmica rubra, ceea ce duce în final la reducerea efectivelor populaţionale la Maculinea teleius. Recomandăm cosirea vegetaţiei, după data de 10 august, odată la doi ani şi în mod alternativ. În acest fel nu toate poienile se vor cosi în acelaşi an. Măsura se va aplica în toate poienile şi luminişurile. 4. Interzicerea oricărei intervenţii în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în zonă. De asemenea se vor sesiza autorităţile responsabile, în măsura în care sunt observate activităţi ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate. 5. Asigurarea umidităţii necesare prin eliminarea, astuparea, unor canale de drenaj, chiar şi din afara rezervaţiei, dar situate în imediata apropiere a acesteia. Prin această măsură se asigură regimul hidric necesar populaţiei de Maculinea teleius şi a plantei gazdă Sanguisorba officinalis. 6. Verificarea interdicţiei cu privire la păşunatul intensiv în aria naturală protejată şi promovarea păşunatului controlat. 7. Pază şi controlul strict al vizitării, 8. Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul şi în imediata vecinătate a ariei naturale protejate. 1060 Lycaena dispar Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităţilor, măsurile de protecţie şi conservare pentru această specie să depăşească limita ariei naturale protejate, extinzându-se cu cel puţin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate. Este o specie higrofilă, caracteristică malurilor de ape curgătoare sau stătătoare, zonelor înmlăştinite dar prezentă şi în alte zone umede în care vegetează specii de Rumex. Poate fi întâlnită în orice habitat ruderalizat sau semiruderalizat, deschis, pe soluri bogate în substanţă organică, prielnice dezvoltării speciilor de Rumex. Populaţia din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului ocupă două tipuri de habitate distincte: a. habitatele din lungul micilor cursuri de ape; b. poieni umede din luminişurile pădurii de stejari. Considerăm că măsurile recomandate pentru speciile Maculinea teleius, Lycaena helle şi Euphydryas aurinia în interiorul ariei naturale protejate, pot asigura şi menţinerea populaţiei de Lycaena dispar în starea actuală, cu un efectiv redus de indivizi. Importante sunt însă măsurile care ar trebui aplicate de-a lungul cursurilor de apă din interiorul şi mai ales din exteriorul ariei naturale protejate, dar din imediata apropiere a sitului. 1. În interiorul sitului în lungul firavelor cursuri de apă trebuie asigurată luminozitatea necesară, pătrunderea razelor solare, condiţie esenţială pentru fluturele Lycaena dispar, prin îndepărtarea tufărişurilor invadante, prin metodele prezentate anterior. 2. După asigurarea unei luminozităţi corespunzătoare, etapa următoare o reprezintă sporirea numărului de exemplare din speciile Rumex crispus, Rumex obtusifolius şi Rumex sanguineus, plantele gazdă larvară pentru fluturele Lycaena dispar, pe baza unor studii prealabile. Pe lângă planta gazdă, importantă este şi sursa de nectar, care constă în flori de preferinţă de culoare galbenă - specii de Senecio, Crepis biennis, Ranunculus repens sau de alte culori - Mentha longifolia, specii de Achilea, Cirsium palustre, Cirsium arvensis, Lythrium salicaria. Aceste specii de plante necesită o umiditate ridicată a solului, care va fi obţinută prin implementarea măsurilor referitoare la interzicerea activităţilor de drenare în interiorul şi în vecinătatea ariei naturale protejate şi astuparea canalului de drenaj. 3. În lungul cursurilor de apă de la graniţa de est a ariei naturale protejate se impune interzicerea sau reducerea masivă a păşunatului care a determinat alterarea accentuată a vegetaţiei de la malurile cursurilor de ape şi implicit a habitatului cu Rumex crispus, specific fluturelui Lycaena dispar. 4. Interzicerea păşunatului pentru 3-5 ani, pe porţiunile de pâraie din aria naturală protejată. În situaţia actuală populaţia de Lycaena dispar este mai mare în afara ariei naturale protejate decât în interiorul acesteia. 1078 Callimorpha quadripunctaria 1. Măsurile recomandate pentru speciile Maculinea teleius, Lycaena helle, Euphyddras aurinia în interiorul perimetrului sitului, contribuie şi la menţinerea populaţiei speciei Callimorpha quadripunctaria. 2. Pe lângă măsurile prevăzute pentru speciile menţionate anterior, se impune refacerea şi menţinerea lizierelor de pădure cu o structură diferenţiată din care să nu lipsească tufişurile, murul şi unele plante ierboase de talie înaltă - Eupatorium cannabinum dar şi diferite specii de Lamium precum şi Urtica dioica. Se impune includerea acestei prevederi şi în amenajamentul forestier. 3. Se va urmări păstrarea mozaicului de habitate tufărişuri - pajişti - liziere necesar menţinerii speciei într-o stare bună de conservare, care reprezintă şi o caracteristică a diversităţii botanice şi a peisajului ariei naturale protejate, în conformitate şi cu obiectivelor de management ale Rezervaţiei Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului. Limitarea extinderii acestor specii în habitatul de pajişte şi păstrarea structurii de mozaic de habitate tufărişuri - pajişti - liziere este o măsură ce trebuie să se realizeze anual, prin tăiere sau dezrădăcinare, după caz. Se va evita astfel intervenţia brutală de eliminare a unor suprafeţe mari de tufărişuri, activitate cu impact mai mare. Parnassius mnemosyne 1. Măsurile recomandate pentru speciile Maculinea teleius, Lycaena helle, Euphrydias aurinia în interiorul perimetrului sitului, contribuie şi la menţinerea populaţiei speciei Parnassius mnemosyne într-o stare de conservare favorabilă. 2. Pe lângă măsurile prevăzute pentru speciile menţionate anterior, se impune la modul general conservarea mozaicului de pajişti cu tufărişuri, liziere şi luminişuri, habitate de pădure bogate în specii de brebenei - Corydalis. Leptidea morsei 1. Măsurile recomandate pentru speciile Maculinea teleius, Lycaena helle, Euphydryas aurinia în interiorul ariei naturale protejate, contribuie şi la menţinerea populaţiei speciei Leptidea morsei major într-o stare de conservare favorabilă. 2. Pe lângă măsurile prevăzute pentru speciile menţionate anterior, se impune la modul general conservarea mozaicului de pajişti cu tufărişuri, liziere şi luminişuri, habitate de pădure bogate în specii de Lathyrus - principala sursă de nectar. Neptis sappho 1. Măsurile recomandate pentru speciile Maculinea teleius, Lycaena helle, Euphrydias aurinia în interiorul perimetrului sitului, contribuie şi la menţinerea populaţiei speciei Neptis sappho într-o stare de conservare favorabilă. 2. Se impune, la modul general conservarea mozaicului de pajişti cu tufărişuri, liziere şi luminişuri, habitate de pădure bogate în specii de Lathyrus, cu frunzele cărora se hrănesc larvele. 1898 Eleocharis carniolica 1. Eliminarea arbuştilor invadanţi şi stoparea proceselor de succesiune a habitatelor de pajişti umede care adăpostesc specia. Pentru controlarea invaziei de arbuşti şi stoparea proceselor de succesiune a habitatului se recomandă: a) îndepărtarea exemplarelor mature de mesteceni - Betula pendula din habitatele de pajişte prin tăiere; b) îndepărtarea tufărişurilor invadante formate din salcie albă - Salix alba, răchită roşie - Salix purpurea şi zălog - Salix cinerea prin tăiere sau chiar dezrădăcinare, acolo unde este posibil din zonele care adăpostesc specia. Este important ca tăierea arbuştilor să fie efectuată manual, primăvara devreme sau toamna târziu, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante şi pentru speciile de fauna. Se vor vedea indicaţiile prezentate la habitatelor de pajişte. Măsura propusă se va aplica în tot habitatul potenţial al speciei. 2. Reglementarea cositului pe suprafaţa habitatului speciei. Pajiştile umede care adăpostesc specia sunt bine adaptate la cositul anual. În trecut, pajiştile erau cosite anual. Modul de utilizare a acestor fâneţe variază puţin în funcţie de precipitaţii/creşterea biomasei, dar de obicei se practica, tradiţional, o singură tăiere pe sezon. Cositul reglementat, aplicat o dată pe an sau o dată la doi ani şi întârziat spre sfârşitul anului, trebuie promovat şi menţinut ca şi măsură de conservare. Cositul trebuie să fie efectuate manual, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante şi pentru speciile de fauna. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în toate pajiştile umede care constutie habitatul potenţial al speciei. 3. Interzicerea strictă a incendierii lizierei sau a vegetaţiei în zonă. 4. Interzicerea oricărei intervenţii în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât şi subteran în zonă. De asemenea se vor sesiza autorităţile responsabile, în măsura în care sunt observate activităţi ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate. Lucrările de drenaj afectează în mod negativ specia Eleocharis carniolica. Pe lângă desecare care cauzează dispariţia rapidă a habitatului speciei, drenajul declanşează procesele de succesiune spre alt tip de habitat, mai adaptat la condiţii mai uscate, cu altă compoziţie specifică. Pentru a asigura menţinerea speciei într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate. În cazul proprietariilor privaţi trebuie vor trebui luate în considerare măsuri compesatorii pentru pagube colaterale în producţia de fân, acolo unde se constată acestea, datorate inundaţiilor periodice. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe toată suprafaţa sitului. 5. Astuparea cu pământ a şanţului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată. 6. Interzicerea păşunatului intensiv în aria naturală protejată şi promovarea păşunatului controlat. 7. Pază şi controlul strict al vizitării. În vederea atingerii obiectivelor este necesară implementarea complexului de măsuri de management care se pot grupa în funcţie de domeniul de aplicabilitate a acestora în mai multe programe şi subprograme, prezentate în tabelul nr. 11. Indicatorii de realizare a acţiunilor de management grupate în subprograme şi programe sunt măsurabili şi bazaţi pe parametri şi valori limită. Fiecare acţiune este prioritizată în funcţie de urgenţa şi importanţa realizării acesteia în contextul atingerii obiectivelor de management. Perioada de timp pentru implementarea Planului de management şi respectiv pentru atingerea obiectivelor este de 5 ani de la aprobarea acestuia. 5. IMPLEMENTARE Acţiunile şi măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor, prioritizarea acestora, partenerii de implementare precum şi durata şi periodicitatea acţiunilor sunt prezentate în tabelul nr. 11. Prioritatea 1: Se atribuie acţiunilor care trebuie să se desfăşoare în perioada de implementare a Planului de management; nu există nici o scuză pentru eşec. Prioritatea 2: Acţiuni ce ar trebui finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o explicaţie serioasă dacă nu vor fi realizate. Prioritatea 3: Acţiunile ce se vor realiza dacă mai există timp şi/sau resurse. Activităţile prevăzute în Planul de management şi sintetizate în tabelul nr. 11 sunt responsabilitatea custodelui. Pentru implementarea activităţilor, custodele colaborează cu diferiţi parteneri, în funcţie de responsabilităţile legale sau de domeniul de interes al acestora. Tabelul nr. 11. Acţiunile şi măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor
┌───────────────┬─────────────┬───┬───────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│ │ │ │Activitatea la nivel de semestru - S │ │
│Acţiuni │Indicatori de│Pri│ │Parteneri pentru │
│ │realizare │o ├───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤implementare │
│ │ │ri │Anul 1 │Anul 2 │Anul 3 │Anul 4 │Anul 5 │ │
│ │ │ta │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tea├───┬───┼───┬───┼───┬───┼───┬───┼───┬───┤ │
│ │ │ │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
│1.1. Subprogram: Identificare şi cartare specii şi habitate │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│ │Cunoaşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.1. │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Recunoaşterea │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│în teren a │şi a │1 │---│-->│ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, │
│habitatelor │celor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│de interes │relevante │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│conservativ │pentru spe- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ciile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │localizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │teren; raport│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.1.2. │Cunoaşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Recunoaşterea │speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│în teren a │interes │1 │---│-->│ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, │
│populaţii- │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│lor speciilor │şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│de interes │localizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservativ │acestora în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │teren; raport│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.1.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Continuarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inventari- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ere, evaluare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi cartare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru specii │Informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │completate şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│interes │actualizate │2 │ │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│domeniu, │
│conservativ din│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│aria naturală │speciile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│pro- │de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tejată care nu │coservativ; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│au fost │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cuprinse în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│formula- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rul standard al│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ROSCI0205 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Poienile cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Narcise de la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Dumbrava │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Vadului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
│1.2. Subprogram: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│1.2.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Actualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permanentă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│infor- │Informaţii │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│domeniu, │
│maţiilor │actualizate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│privind │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare, │
│habitatele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratorul │
│interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fondului │
│comunitar/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestier │
│naţional │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.2.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Evaluarea │Rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodică a │periodice de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stării de │moni- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare a │torizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│habitatelor şi │privind │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│domeniu, │
│evaluarea │starea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│eficienţei │conservarea a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare, │
│măsurilor de │habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratorul │
│management în │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fondului │
│conservarea │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestier │
│habitatelor de │comunitar/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes │naţional │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naţional prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.2.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Actualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permanentă a │Informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│informa- │actualizate; │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│domeniu, │
│ţiilor privind │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│speciile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare, │
│interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naţional │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.2.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodică a │Rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stării de con- │periodice de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│servare a │moni- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor şi │torizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│evaluarea │privind │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│domeniu, │
│eficienţei │starea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│măsurilor de │conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare, │
│management în │speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│spe- │comunitar/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ciilor de │naţional │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naţional prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
│1.3. Subprogram: Pază şi implementare măsuri de conservare │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│1.3.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Revizuirea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenaja- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mentului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│silvic, pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aplicarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor │Amenajament │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de conservare │revizuit şi │1 │ │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│Proprietari de │
│în unităţile │activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pădure, │
│amenajistice cu│implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ocoale silvice │
│stare de │în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare │teren: raport│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nefavorabilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│precum şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în unităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenajistice cu│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prevederilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Planului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.3.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Efectuarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucrărilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ajutorare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regenerării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale în │Activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatele │implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│foresti- │în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Proprietari de │
│ere cu │teren; număr │2 │ │ │---│---│---│---│---│---│---│-->│pădure, │
│stejărete - │de hectare pe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ocoale silvice │
│îndepărtarea │care s-au │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│puieţilor │realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de plop, │lucrările │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mobilizarea │; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│solului în ani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│indicaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.3.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păşunatului din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zona │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│respectiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acestuia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legislaţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în vigoare în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Proprietari de │
│unităţile │Activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│amenajistice cu│implementate │1 │ │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│ocoale silvice, │
│pădure şi │în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi ale │
│permiterea │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │adminis- │
│acestuia în mod│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │traţiei publice │
│excep- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │
│ţional în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suprafeţe cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pajişti │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la sfârşitul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│verii cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│obţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aprobărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legale, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│indrumarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│avizul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│custodelui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pajişte, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conform indi- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│caţiilor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.3.4. Cositul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fâneţelor anual│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau cel │Activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│puţin odată la │implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Proprietari de │
│doi ani la │în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│sfârşitul verii│teren; număr │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│ocoale silvice, │
│cu îndepărtarea│de hectare pe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi ale │
│resturilor │care s-au │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │adminis- │
│vegetale în │realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │traţiei publice │
│maxim 10 zile, │lucrările │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│conform │; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│indicaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
│din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.3.5. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Adoptarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţie a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pajişte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│împotriva │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Gestionar fond │
│distrugerilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cinegetic │
│cauzate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│mistreţi, │Activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│respectiv │implementate │2 │ │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│ocoale silvice, │
│hrănirea │în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autori- │
│acestora de │teren; raport│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tăţi ale │
│către │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│gestionarul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│fondului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organi- │
│cinegetic în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zaţii │
│afara │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
│sitului în zone│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda Naţională │
│învecinate şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu │
│realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comisariatul │
│cotelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│recoltă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Braşov │
│adecvate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│indicaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din Planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.3.6. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Îndepărtarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mestecenilor şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plopilor precum│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a │Activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tufărişurilor │implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Proprietari de │
│formate │în │1 │ │ │---│---│---│---│---│---│---│-->│terenuri, │
│din păducel, │teren; număr │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ocoale silvice, │
│cruşin, │de hectare pe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi ale │
│mesteacăn din │care s-au │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │adminis- │
│habita- │realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │traţiei publice │
│tele de │lucrările │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│pajişti, │; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│indicaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda Naţională │
│1.3.7. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu │
│Realizarea unor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comisariatul │
│activităţi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţean │
│pază │Numărul de │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│Braşov, Poliţie │
│şi patrulare │contravenţii;│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală, │
│constante şi │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│restricţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │al Poliţiei, │
│din Planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de terenuri, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ocoale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvice, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.3.8. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reducerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deteriorării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dispariţiei │Activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor de │implementate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reproducere ale│în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Proprietari de │
│speciilor de │teren; număr │2 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│terenuri, │
│amfibieni prin │de bălţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ocoale silvice, │
│menţinerea │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi ale │
│habitatelor │care s-au │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │adminis- │
│acvatice │realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │traţiei publice │
│existente şi │lucrările │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│crearea │; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│de noi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
│habitate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│indicaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.3.9. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Propunerea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│revizuire a │Propunere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│formula- │înaintată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rului standard │autori- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia Pentru │
│pentru │tăţii │1 │---│-->│ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│includerea │responsabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Braşov │
│habitate- │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lor şi │protecţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │mediului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│identificate în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
│1.4. Subprogram: Reconstrucţie ecologică │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│1.4.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│documentaţiilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, │
│tehnice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare, │
│eliminarea │ │1 │ │ │---│---│-->│ │ │ │ │ │proprietari de │
│lucrărilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│drenaj a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ocoale silvice, │
│apei existente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autori- │
│în zonă prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tăţi ale │
│astuparea cana-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│lelor de dren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│cu pământ şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia │
│obţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Pentru Protecţia │
│avize- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu- │
│lor aferente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lui Braşov, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │neguvernamentale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.4.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Executarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucrărilor de │Lucrări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Proprietari de │
│eliminare │realizate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│a lucrărilor de│teren, │2 │ │ │ │ │ │---│-->│ │ │ │ocoale silvice, │
│drenaj a apei │şanţuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi ale │
│existente în │drenaj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │adminis- │
│zonă prin │eliminate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │traţiei publice │
│astuparea │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│canalelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│dren cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │neguvernamentale │
│pământ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.4.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│Realizarea unui│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, │
│studiu în │Documentaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│vederea │tehnică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare, │
│refacerii │reali- │2 │ │ │---│-->│ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│populaţiilor │zată şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│speciilor gazdă│avizată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ocoale silvice, │
│ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autori- │
│speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tăţi ale │
│fluturi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Pentru Protecţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lui Braşov, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │neguvernamentale │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│1.4.4. │Lucrări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│Activităţi de │realizate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, │
│refacere a │teren; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│populaţii- │suprafaţa pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare, │
│lor speciilor │care au fost │3 │ │ │ │ │---│---│---│---│-->│ │proprietari de │
│gazdă ale │refăcute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│speciilor de │populaţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ocoale silvice, │
│fluturi, │specii- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autori- │
│conform │lor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tăţi ale │
│indicaţiilor │plante; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│din Planul de │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Braşov, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organi- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │neguvernamentale │
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
│1.5. Subprogram: Managementul datelor │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│1.5.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Actualizarea │Baza de date │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│ │
│permanentă a │actualizată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bazei de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│date │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 2. Turism │
│2.1. Subprogram: Infrastructura de vizitare │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│2.1.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Proprietari de │
│numărului │Număr │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│actual de │constant de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori │
│trasee de acces│trasee; │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│ │fond │
│în sit, │trasee │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestier, │
│marcarea │marcate şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│corespun- │întreţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ale │
│zătoare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│întreţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organi- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │neguvernamentale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│2.1.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Amenajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primăria Comunei │
│spaţiului de │Spaţiului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Şercaia │
│parcare şi │parcare şi │1 │ │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│asociaţii locale │
│primire │primire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│vizitatori în │vizitatori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│sezonul de vârf│amenajat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│amenajărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│2.1.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amplasarea în │Punct de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primăria Comunei │
│teren a │informare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Şercaia │
│unui punct de │temporar │2 │ │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│asociaţii locale │
│informare │şi panouri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│temporar şi a │informative │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│mai │realizate şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari │
│multor panouri │amplasate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│informative şi │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
│amenajărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 2. Turism │
│2.1. Subprogram: Servicii şi facilităţi de promovare a turismului │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│2.2.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Operatori din │
│cererii unei │Asociaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│asociaţii │realizată; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primăria Comunei │
│de proprietari │număr de │2 │ │ │---│-->│ │ │ │ │ │ │Şercaia │
│pentru │iniţiative │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│dezvoltarea de │legate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│afa- │de activităţi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│ceri locale │ecoturistice;│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari │
│legate de │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│ecoturism │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│2.2.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui program │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turistic │program │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Operatori din │
│care să │turistic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│promoveze │realizat; │2 │ │ │---│---│---│-->│ │ │ │ │Primăria Comunei │
│valorile ariei │număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Şercaia │
│naturale │activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│protejate - │turisti- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│narcisele, │ce; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│pădurea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari │
│stejari, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│tradiţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│locale, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
│implicarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 2. Turism │
│2.1. Subprogram: Managementul vizitatorilor │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│2.3.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Operatori din │
│formării de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│ghizi locali │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primăria Comunei │
│pentru │ghizi locali;│1 │ │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│Şercaia │
│informarea şi │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│dirijarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│vizitatori- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│lor în perioada│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari │
│de înflorire a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│narciselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│2.3.2. Crearea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementarea │Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui sistem │rangeri │2 │ │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│Organizaţii │
│de rangeri │voluntari │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
│voluntari din │funcţional; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rândul │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tinerilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi iubitorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de natură │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 3. Conştientizare publică, tradiţii şi comunităţi locale │
│3.1. Subprogram: Conştientizare şi comunicare │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│3.1.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ariei naturale │Pagina web │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate │funcţională │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│Specialişti în │
│pe pagina web a│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│custodelui, pe │permanent │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│diverse │actualizată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│medii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│socializare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│online │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│3.1.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │adminis- │
│Realizarea de │Populaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │traţiei publice │
│acţiuni de │informată; │2 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│locale, │
│informare │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│a populaţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Şcolar al │
│din zonă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţului Braşov,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, Consiliul│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean Braşov, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice şi de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cazare, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 3. Conştientizare publică, tradiţii şi comunităţi locale │
│3.2. Subprogram: Tradiţii şi comunităţi │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│3.2.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │adminis- │
│Organizarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │traţiei publice │
│promovarea │Manifestări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│zilei │culturale │3 │ │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│Inspectoratul │
│satului şi a │organizate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Şcolar al │
│festivalului │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţului Braşov,│
│narciselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Braşov, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cazare, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│3.2.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │adminis- │
│Identificarea │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │traţiei publice │
│şi promovarea │tradiţii şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│tradi- │produse │3 │ │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│Inspectoratul │
│ţiilor şi │locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Şcolar al │
│produselor │identificate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţului Braşov,│
│locale │şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│autentice │promovate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Braşov, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cazare, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 3. Conştientizare publică, tradiţii şi comunităţi locale │
│3.3. Subprogram: Educaţie ecologică │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│3.3.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │adminis- │
│ghidului │Copii educaţi│1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│traţiei publice │
│educativ pentru│şi informaţi;│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│copii şi │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cadre didactice │
│retipărirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │din │
│acestuia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcoli, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Şcolar Braşov │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│3.3.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│creării unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │adminis- │
│club ecolo- │Club ecologic│2 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│traţiei publice │
│gic cucopii │creat; raport│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│interesaţi, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cadre didactice │
│inclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │din │
│formarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcoli, │
│lor ca ghizi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│locali │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Şcolar Braşov │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│3.3.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Implementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de activităţi │Minimum 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│educati- │prezentări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │adminis- │
│ve în aria │anual; │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│traţiei publice │
│naturală │elevi educaţi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│protejată şi la│/informaţi; │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cadre didactice │
│sedii- │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │din │
│le │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcoli, │
│instituţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│şcolare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Şcolar Braşov │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 4. Management şi administrare │
│4.1. Subprogram: Echipament şi infrastructură de funcţionare │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│4.1.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│echipare punct │Facilităţi de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │adminis- │
│de │informare │2 │ │ │---│---│-->│ │ │ │ │ │traţiei publice │
│informare │vizitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│turişti şi │permanente/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │operatori în │
│punct de lucru │sezoniere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, │
│custode │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │producători │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locali │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│4.1.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Asigurarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipament de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│teren şi │Patrularea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de birou │ariei în mod │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│ │- custode/ │
│adecvat şi │regulat; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administrator │
│autovehicule │rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │patrulare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│patrulare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sistem │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informatic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│4.1.3. │Propunere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Propunerea de │înaintată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│revizuire a │autori- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia Pentru │
│limitelor │tăţii │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│sitului, │responsabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Braşov │
│conform │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│indicaţiilor │protecţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din Planul de │mediului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│4.1.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Proprietari de │
│Materializarea │Limitele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│pe teren a │materializate│3 │ │ │---│-->│ │ │ │ │ │ │administratori │
│limitei │în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fond │
│sitului Natura │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestier, │
│2000 şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│rezervaţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ale │
│naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 4. Management şi administrare │
│4.2. Subprogram: Personal, conducere, coordonare, administrare │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│4.2.1. │Acţiunile din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea │Planul de │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│- │
│implementării │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Planului │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│ │Acţiunile din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.2.2. │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Identificare şi│realizate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesare surse │cereri de │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│- │
│de │finanţare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finanţare │comple- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tate şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │depuse pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pro- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │iecte cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │diverse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │finanţări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│4.2.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Adaptarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│organigramei │Organigramă │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│- │
│custodelui │adecvată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la necesităţile│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de aplicare ale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Planului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│4.2.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Evaluarea │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nevoilor de │privind │1 │-->│ │ │ │ │ │ │ │ │ │- │
│formare a │necesarul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│personalului │instruire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implicat în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│4.2.5. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Desfăşurarea şi│Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│participarea la│de instruire │2 │ │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│Specialişti în │
│cursuri de │sau rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│instruire, │intermediere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│schimburi de │dacă sunt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│experienţă, │necesare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conferinţe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│4.2.6. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Proprietari de │
│Asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│sprijinului şi │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori │
│promovarea │acţiuni │3 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│fond │
│asigurării de │realizate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestier, │
│plăţi │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│compensatorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ale │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│proprietarii de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│terenuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organi- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia Pentru │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Braşov │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│4.2.7. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, │
│Realizarea unui│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│studiu privind │Studiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│cuantificarea │realizat │3 │ │---│---│---│---│---│---│---│---│-->│administratori │
│pierderilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fond │
│economice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestier, │
│suferite de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│proprietarii de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ale │
│fond forestier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organi- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia Pentru │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Braşov │
├───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┤
│Program 4. Management şi administrare │
│4.3. Subprogram: Documente strategice de planificare, rapoarte │
├───────────────┬─────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬─────────────────┤
│4.3.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizarea unui│Activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plan de lucru │bine │1 │-->│ │-->│ │-->│ │-->│ │-->│ │- │
│anual │organizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu bugetul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│4.3.2. │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Elaborarea │rapoarte │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│- │
│rapoartelor de │elaborate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi financiare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│4.3.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Eliberarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│avize - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│negative/ │Număr avize -│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pozitive/cu │negative/ │1 │---│---│---│---│---│---│---│---│---│-->│- │
│restricţii │pozitive/cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │restricţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planurile şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proiectele care│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│se realizează │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pe teritoriul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼─────────────────┤
│4.3.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Evaluarea │Raport final │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezultatelor │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementării │activitate, │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │---│-->│- │
│Planului de │Plan de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management în │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│al V-lea an şi │revizuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│întocmirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│noului plan │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴─────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴─────────────────┘
6. RESURSE UMANE, RESURSE FINANCIARE NECESARE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT În baza activităţilor şi măsurilor de management propuse pentru implementarea Planului de management, ţinând cont de priorităţi şi de ţintele - indicatorii propuşi, a fost estimată resursa umană precum şi resursa financiară necesară implementării planului, la nivel de acţiuni, suprograme şi programe. Costurile estimate depăşesc cu mult resursele disponibile, fiind necesară atragerea de finanţări precum şi asigurarea de resurse financiare din bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de arii naturale protejate pentru implementarea Planului de management. Custodele poate utiliza resursele proprii, poate depune proiecte în cadrul diferitelor linii de finanţare, disponibile la un anumit moment, eventual poate solicita chiar donaţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Costurile anuale necesare implementării Planului de management, precum şi lipsa de finanţare sunt astfel redate în Anexa nr. 1 la Planul de management - angajament bugetar. 7. MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE Monitorizarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor protejate se realizează conform Planului de monitorizare a eficienţei măsurilor de management în conservarea speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată, care se află la dispoziţia custodelui. Acest plan a fost realizat în cadrul proiectului care a stat şi la baza elaborării Planului de management. Activitatea de monitorizare în cazul managementului resurselor naturale este foarte utilă, chiar indispensabilă, pentru a determina dacă obiectivul de management a fost îndeplinit. Monitorizarea are, de asemenea, rolul de a semnala pericolul apariţiei unor situaţii de criză, folosindu-se de tehnici care necesită un aport financiar minim. Datele obţinute din monitorizare pot demonstra succesul sau insuccesul unei anumite strategii de management. Acest lucru este de o importanţă deosebită în cazul managementului resurselor naturale, în care multe din acţiunile întreprinse sunt aplicate preponderent pe o bază experimentală, deoarece cunoaşterea ecosistemelor, chiar a celor mai simple şi la o scară mai redusă este, încă, incompletă. Monitorizarea reprezintă tocmai înregistrarea rezultatelor acestor experimente, foarte frecvent nereplicate, aducând informaţii importante referitoare la funcţionarea sistemului şi la răspunsul acestuia sub acţiunea diferiţilor factori. Monitorizarea este un instrument puternic, pentru identificarea problemelor, în stadiile lor incipiente, înainte ca acestea să devină acute sau să se transforme în adevărate crize, fiind totodată şi foarte eficiente din punct de vedere economic. O activitate de monitorizare eficientă demonstrează dacă strategia de management este adecvată şi eficientă sau nu - şi poate susţine continuarea sau modificarea acesteia. Toate persoanele responsabile cu managementul resurselor naturale sunt implicate, de asemenea, în cel puţin una din etapele monitorizării: proiectarea studiilor de monitorizare, implementarea studiilor în teren, analiza rezultatelor, aplicarea rezultatelor. Obiectivul monitorizării biodiversităţii ariei naturale protejate sau a eficienţei măsurilor de management în conservarea speciilor şi habitatelor este acela de a îmbunătăţi calitatea informaţiilor disponibile custodelului ariei naturale protejate, prin colectarea cu regularitate a datelor referitoare la starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar/naţional. Monitorizarea este axată pe identificarea tendinţelor de evoluţie a biodiversităţii de pe teritoriul ariei naturale protejate, oferind o imagine realistă asupra eficienţei acţiunilor de protejare a biodiversităţii incluse în Planul de management. . 8. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT Tabelul nr. 12. Planul de monitorizare al activităţilor
┌─────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Tema │Monitorizarea implementării Planului │
│ │de management │
├─────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Asigurarea faptului că aplicarea │
│Obiectiv │Planului de management este sistematic│
│ │monitorizată, înregistrată şi evaluată│
│ │şi că planul este adaptat │
│ │corespunzător │
├─────────────────────┼─────────────┬─────────┬──────────────┤
│Activităţi │Corespondenţa│Frecvenţa│Indicatorul │
│ │subprogram - │ │monitorizat │
│ │acţiuni │ │ │
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Cunoaşterea │
│ │ │ │habitatelor de│
│ │ │ │interes │
│ │ │ │conservativ şi│
│ │ │ │a │
│Recunoaşterea în │ │ │celor │
│teren a habitatelor │1.1.1. │N │relevante │
│de │ │ │pentru │
│interes conservativ │ │ │speciile de │
│ │ │ │interes │
│ │ │ │conservativ │
│ │ │ │şi a │
│ │ │ │localizării │
│ │ │ │acestora în │
│ │ │ │teren; raport │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Cunoaşterea │
│ │ │ │speciilor de │
│Recunoaşterea în │ │ │interes │
│teren a populaţiilor │1.1.2. │N │conservativ şi│
│speciilor de interes │ │ │a │
│conservativ │ │ │localizării │
│ │ │ │acestora în │
│ │ │ │teren; raport │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Continuarea studiilor│ │ │ │
│de inventariere, │ │ │Informaţii │
│evaluare şi cartare │ │ │completate şi │
│pentru specii de │ │ │actualizate │
│interes │1.1.3. │C │pentru │
│conservativ din aria │ │ │speciile │
│naturală protejată │ │ │de interes │
│care │ │ │conservativ; │
│nu au fost cuprinse │ │ │raport │
│în formularul │ │ │ │
│standard │ │ │ │
│al ROSCI0205 Poienile│ │ │ │
│cu Narcise de la │ │ │ │
│Dumbrava Vadului │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Actualizarea │ │ │Informaţii │
│permanentă a │1.2.1. │P │actualizate; │
│informaţiilor │ │ │raport │
│privind habitatele de│ │ │ │
│interes comunitar/ │ │ │ │
│naţional │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Evaluarea periodică a│ │ │Rapoarte │
│stării de conservare │ │ │periodice de │
│a │ │ │monitorizare │
│habitatatelor şi │ │ │privind starea│
│evaluarea eficienţei │1.2.2. │P │de │
│măsurilor de │ │ │conservare a │
│management în │ │ │habitatelor de│
│conservarea │ │ │interes │
│habitatelor de │ │ │comunitar/ │
│interes comunitar/ │ │ │naţional │
│naţional │ │ │ │
│prin monitorizare │ │ │ │
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Actualizarea │ │ │Informaţii │
│permanentă a │1.2.3. │P │actualizate; │
│informaţiilor │ │ │raport │
│privind speciile de │ │ │ │
│interes comunitar/ │ │ │ │
│naţional │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Evaluarea periodică a│ │ │Rapoarte │
│stării de conservare │ │ │periodice de │
│a │ │ │monitorizare │
│speciilor şi │ │ │privind starea│
│evaluarea eficienţei │1.2.4. │P │de │
│măsurilor │ │ │conservare a │
│de management în │ │ │speciilor de │
│conservarea speciilor│ │ │interes │
│de │ │ │comunitar/ │
│interes comunitar/ │ │ │naţional │
│naţional prin │ │ │ │
│monitorizare │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Revizuirea şi │ │ │ │
│implementarea │ │ │ │
│amenajamentului │ │ │ │
│silvic, pentru │ │ │ │
│aplicarea măsurilor │ │ │Amenajament │
│de │ │ │revizuit şi │
│conservare în │1.3.1. │C │activităţi │
│unităţile │ │ │implementate │
│amenajistice cu │ │ │în │
│stare de conservare │ │ │teren; raport │
│nefavorabilă precum │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│în unităţile │ │ │ │
│amenajistice cu stare│ │ │ │
│de │ │ │ │
│conservare favorabilă│ │ │ │
│conform prevederilor │ │ │ │
│Planului de │ │ │ │
│management │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Efectuarea lucrărilor│ │ │ │
│de ajutorare a │ │ │Activităţi │
│regene- │ │ │implementate │
│rării naturale în │ │ │în teren; │
│habitatele forestiere│ │ │număr de │
│cu │1.3.2. │C │hectare pe │
│stejărete - │ │ │care s-au │
│îndepărtarea │ │ │realizat │
│puieţilor de plop, │ │ │lucrarile; │
│mobilizarea solului │ │ │raport │
│în ani de │ │ │ │
│fructificaţie │ │ │ │
│conform indicaţiilor │ │ │ │
│din Planul de │ │ │ │
│management │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Reglementarea │ │ │ │
│păşunatului din zona │ │ │ │
│sitului │ │ │ │
│ariei naturale │ │ │ │
│protejate, respectiv │ │ │ │
│interzi- │ │ │ │
│cerea acestuia │ │ │ │
│conform legislaţiei │ │ │Activităţi │
│în vigoare │1.3.3. │C │implementate │
│în unităţile │ │ │în teren. │
│amenajistice cu │ │ │ │
│pădure şi │ │ │ │
│permiterea acestuia │ │ │ │
│în mod excepţional în│ │ │ │
│suprafeţe cu habitate│ │ │ │
│de pajişti la │ │ │ │
│sfârşitul │ │ │ │
│verii cu obţinerea │ │ │ │
│aprobărilor legale, │ │ │ │
│cu │ │ │ │
│îndrumarea şi avizul │ │ │ │
│custodelui pentru │ │ │ │
│habitatelor de │ │ │ │
│pajişte, conform │ │ │ │
│indicaţiilor │ │ │ │
│din Planul de │ │ │ │
│management │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Cositul fâneţelor │ │ │Activităţi │
│anual sau cel puţin │ │ │implementate │
│odată │ │ │în teren; │
│la doi ani la │1.3.4. │C │număr de │
│sfârşitul verii cu │ │ │hectare pe │
│îndepărtarea │ │ │care s-au │
│resturilor vegetale │ │ │realizat │
│în maxim 10 zile, │ │ │lucrarile; │
│conform │ │ │raport │
│indicaţiilor din │ │ │ │
│Planul de management │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Adoptarea de măsuri │ │ │ │
│de protecţie a │ │ │ │
│habitate- │ │ │ │
│lor de pajişte │ │ │ │
│împotriva │ │ │Activităţi │
│distrugerilor │1.3.5. │N │implementate │
│cauzate de mistreţi, │ │ │în teren; │
│respectiv hrănirea │ │ │raport │
│acestora de către │ │ │ │
│gestionarul fondului │ │ │ │
│cinegetic în afara │ │ │ │
│sitului în zone │ │ │ │
│învecinate │ │ │ │
│şi realizarea cotelor│ │ │ │
│de recoltă adecvate, │ │ │ │
│conform indicaţiilor │ │ │ │
│din Planul de │ │ │ │
│management │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Îndepărtarea │ │ │Activităţi │
│mestecenilor şi │ │ │implementate │
│plopilor precum │ │ │în teren; │
│şi a tufărişurilor │1.3.6. │N │număr de │
│formate din păducel, │ │ │hectare pe │
│cruşin, mesteacăn din│ │ │care s-au │
│habitatele de │ │ │realizat │
│pajişti, │ │ │lucrarile; │
│conform indicaţiilor │ │ │raport │
│din Planul de │ │ │ │
│management │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizarea unor │ │ │ │
│activităţi de pază şi│ │ │ │
│patru- │ │ │Numărul de │
│lare constante şi │1.3.7. │C │contravenţii; │
│implementarea │ │ │raport │
│restricţiilor │ │ │ │
│conform indicaţiilor │ │ │ │
│din Planul de │ │ │ │
│management │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Reducerea │ │ │ │
│deteriorării sau a │ │ │Activităţi │
│dispariţiei │ │ │implementate │
│habitatelor de │ │ │în teren; │
│reproducere ale │ │ │număr de bălţi│
│speciilor de │1.3.8. │C │pentru │
│amfibieni prin │ │ │care s-au │
│menţinerea │ │ │realizat │
│habitatelor acvati- │ │ │lucrarile; │
│ce existente şi │ │ │raport │
│crearea de noi │ │ │ │
│habitate, │ │ │ │
│conform indicaţiilor │ │ │ │
│din Planul de │ │ │ │
│management │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Propunerea de │ │ │Propunere │
│revizuire a │ │ │înaintată │
│formularului │ │ │autorităţii │
│standard pentru │1.3.9. │N │responsabile │
│includerea │ │ │cu │
│habitatelor şi │ │ │protecţia │
│speciilor de interes │ │ │mediului │
│comunitar │ │ │ │
│identificate │ │ │ │
│în teren │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizarea │ │ │ │
│documentaţiilor │ │ │Documentaţie │
│tehnice pentru │ │ │tehnică │
│eliminarea lucrărilor│1.4.1 │N │realizată şi │
│de drenaj a apei │ │ │avizată │
│existente în zonă │ │ │ │
│prin astuparea │ │ │ │
│canalelor │ │ │ │
│de dren cu pământ şi │ │ │ │
│obţinerea avizelor │ │ │ │
│aferente │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Executarea lucrărilor│ │ │Lucrări │
│de eliminarea │ │ │realizate în │
│lucrări- │1.4.2 │N │teren, şanţuri│
│lor de drenaj a apei │ │ │de drenaj │
│existente în zonă │ │ │eliminate; │
│prin │ │ │raport │
│astuparea canalelor │ │ │ │
│de dren cu pământ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizarea unui │ │ │Documentaţie │
│studiu în vederea │ │ │tehnică │
│refacerii │1.4.3 │N │realizată şi │
│populaţiilor │ │ │avizată │
│speciilor gazdă ale │ │ │ │
│speciilor │ │ │ │
│de fluturi │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Lucrări │
│Activităţi de │ │ │realizate în │
│refacere a │ │ │teren; │
│populaţiilor │1.4.4 │N │suprafaţa pe │
│speciilor gazdă ale │ │ │care au fost │
│speciilor de fluturi,│ │ │refăcute │
│conform indicaţiilor │ │ │populaţiile │
│din Planul de │ │ │speciilor de │
│management │ │ │plante; raport│
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Actualizarea │ │ │Baza de date │
│permanentă a bazei de│1.5.1 │C │actualizată │
│date │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Menţinerea numărului │ │ │Număr constant│
│actual de trasee de │2.1.1 │C │de trasee; │
│acces în sit, │ │ │trasee marcate│
│marcarea │ │ │şi întreţinute│
│corespunzătoare şi │ │ │ │
│întreţinerea acestora│ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Spaţiu de │
│Amenajarea spaţiului │ │ │parcare şi │
│de parcare şi primire│2.1.2 │C │primire │
│vizitatori în sezonul│ │ │vizitatori │
│de vârf şi menţinerea│ │ │amenajat │
│amenajărilor │ │ │ │
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizarea şi │ │ │Punct de │
│amplasare în teren a │ │ │informare │
│unui punct │ │ │temporar şi │
│de informare temporar│2.1.3 │C │panouri │
│şi a mai multor │ │ │informative │
│panouri │ │ │realizate şi │
│informative şi │ │ │amplasate în │
│menţinerea │ │ │teren │
│amenajărilor │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Asociaţie │
│Promovarea creerii │ │ │realizată; │
│unei asociaţii de │ │ │număr de │
│propri- │2.2.1 │N │inţiative │
│etari pentru │ │ │legate de │
│dezvoltarea de │ │ │activităţi │
│afaceri locale │ │ │ecoturistice; │
│legate de ecoturism │ │ │raport │
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Dezvoltarea unui │ │ │Program │
│program turistic care│ │ │turistic │
│să │ │ │realizat; │
│promoveze valorile │2.2.2 │N │număr de │
│ariei naturale │ │ │activităţi │
│protejate - │ │ │turistice; │
│narcisele, pădurea de│ │ │raport │
│stejari, tradiţiile │ │ │ │
│locale, cu implicarea│ │ │ │
│comunităţii │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Promovarea formării │ │ │ │
│de ghizi locali │ │ │ │
│pentru │2.3.1. │N │Număr de ghizi│
│informarea şi │ │ │locali; raport│
│dirijarea │ │ │ │
│vizitatorilor în │ │ │ │
│perioada de înflorire│ │ │ │
│a narciselor │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Crearea şi │ │ │Sistem de │
│implementarea unui │ │ │rangeri │
│sistem de │2.3.2 │C │voluntari │
│rangeri voluntari din│ │ │funcţional; │
│rândul tinerilor şi │ │ │raport │
│iubitorilor de natură│ │ │ │
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Promovarea ariei │ │ │Pagină web │
│naturale protejate │ │ │funcţională şi│
│naturale │3.1.1. │C │permanent │
│pe pagina web a │ │ │actualizată │
│custodelui, pe │ │ │ │
│diverse medii │ │ │ │
│de socializare online│ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizarea de acţiuni│ │ │Populaţie │
│de informare a │3.1.2. │P │informată; │
│populaţiei din zonă │ │ │raport │
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Organizarea şi │ │ │Manifestări │
│promovarea zilei │3.2.1. │P │culturale │
│satului şi │ │ │organizate; │
│a festivalului │ │ │raport │
│narciselor │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Identificarea şi │ │ │Număr de │
│promovarea │ │ │tradiţii şi │
│tradiţiilor şi │3.2.2. │N │produse locale│
│produselor locale │ │ │identificate │
│autentice │ │ │şi │
│ │ │ │promovate │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Promovarea ghidului │ │ │Copii educaţi │
│educativ pentru copii│3.3.1. │P │şi informaţi; │
│şi │ │ │raport │
│retiparirea acestuia │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Promovarea creării │ │ │ │
│unui club ecologic cu│3.3.2. │N │Club ecologic │
│copii interesaţi, │ │ │creat; raport │
│inclusiv formarea lor│ │ │ │
│ca │ │ │ │
│ghizi locali │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Implementarea de │ │ │Minimum 2 │
│activităţi educative │ │ │prezentări │
│în aria │3.3.3. │P │anuale; număr │
│naturală protejată şi│ │ │elevi educaţi/│
│la sediile institu- │ │ │informaţi; │
│ţiilor şcolare │ │ │raport │
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Facilităţi de │
│Realizare şi echipare│ │ │informare │
│punct de informare │4.1.1. │N │vizitare │
│turişti │ │ │permanente/ │
│ │ │ │sezoniere │
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Asigurarea de │ │ │Patrularea │
│echipament de teren │ │ │ariei în mod │
│şi de birou │4.1.2. │N │regulat; │
│adecvat şi │ │ │rapoarte │
│autovehicule pentru │ │ │patrulare │
│patrulare, │ │ │ │
│implementare sistem │ │ │ │
│informatic │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Propunerea de │ │ │Propunere │
│revizuire a limitelor│ │ │înaintată │
│sitului, │4.1.3. │N │autorităţii │
│conform indicaţiilor │ │ │responsabile │
│din Planul de │ │ │cu │
│management │ │ │protecţia │
│ │ │ │mediului │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Materializarea pe │ │ │Limite │
│teren a limitei │4.1.4. │N │materializate │
│sitului │ │ │în teren, │
│Natura 2000 şi a │ │ │număr borne │
│rezervaţiei naturale │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Monitorizarea │ │ │Acţiunile din │
│implementării │4.2.1. │P │Planul de │
│Planului de │ │ │management │
│management │ │ │realizate │
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Acţiunile din │
│ │ │ │Planul de │
│ │ │ │management │
│Identificare şi │ │ │realizate; │
│accesare surse de │4.2.2. │N │cereri de │
│finanţare │ │ │finanţare │
│ │ │ │completate şi │
│ │ │ │depuse pentru │
│ │ │ │proiecte cu │
│ │ │ │diverse │
│ │ │ │finanţări │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Adaptarea │ │ │ │
│organigramei │ │ │Organigramă │
│custodelui la necesi-│4.2.3. │N │adecvată │
│tăţile de aplicare │ │ │ │
│ale Planului de │ │ │ │
│management │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Evaluarea nevoilor de│ │ │Raport anual │
│formare a │4.2.4. │P │privind │
│personalului │ │ │necesarul de │
│implicat în │ │ │instruire │
│managementul sitului.│ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Desfăşurarea şi │ │ │Raport anual │
│participarea la │ │ │de instruire │
│cursuri de │4.2.5. │N │sau rapoarte │
│instruire, schimburi │ │ │intermediare │
│de │ │ │dacă sunt │
│experienţă,conferinţe│ │ │necesare │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Asigurarea │ │ │Număr de │
│sprijinului şi │ │ │acţuni │
│promovarea asigu- │4.2.6. │N │realizate; │
│rării de plăţi │ │ │raport │
│compensatorii pentru │ │ │ │
│proprie- │ │ │ │
│tarii de terenuri │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizarea unui │ │ │ │
│studiu privind │ │ │Studiu │
│cuantificarea │4.2.7. │N │realizat │
│pierderilor economice│ │ │ │
│suferite de │ │ │ │
│proprieta- │ │ │ │
│rii de fond forestier│ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizarea unui plan │ │ │Activităţi │
│de lucru anual cu │4.3.1. │P │bine │
│buge- │ │ │organizate │
│tul necesar │ │ │ │
│implementării │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Elaborarea │ │ │Număr de │
│rapoartelor de │4.3.2. │P │rapoarte │
│activitate şi │ │ │elaborate │
│financiare │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Eliberarea de avize -│ │ │Număr de avize│
│negative/pozitive/cu │ │ │- negative/ │
│restricţii pentru │4.3.3. │N │pozitive/cu │
│planurile şi │ │ │restricţii │
│proiectele │ │ │ │
│care se realizează pe│ │ │ │
│teritoriul sitului │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Pregătirea evaluării │ │ │Raport final │
│rezultatelor │ │ │de activitate,│
│implementă- │4.3.4. │P │Plan de │
│rii Planului de │ │ │management │
│management în al │ │ │revizuit │
│V-lea an şi │ │ │ │
│întocmirea noului │ │ │ │
│plan │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Asigurarea că │ │ │ │
│personalul care │ │ │Raportări; │
│participă la │ │ │activităţi în │
│evenimente, cursuri, │4.2.5. │C │domeniile de │
│instruiri, vizite de │ │ │aplicabilitate│
│studiu întocmeşte │ │ │ale cursurilor│
│rapoarte şi aplică │ │ │ │
│lecţiile │ │ │ │
│învăţate în │ │ │ │
│activităţile proprii │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Monitorizarea │ │ │Registru de │
│documentaţiilor │toate │C │intrări ieşiri│
│realizate de │activităţile │ │ │
│custode │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Menţinerea unei │ │ │ │
│arhive cu toate │toate │C │Arhiva │
│documenta- │activităţile │ │custodelui │
│ţiile şi publicaţiile│ │ │ │
│produse de custode │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Monitorizarea │ │ │Număr │
│activităţilor interne│ │ │activităţi │
│şi exter- │toate │C │interne şi │
│ne, activităţi │activităţile │ │externe; număr│
│înregistrate, │ │ │documente │
│documente ofici- │ │ │oficiale, │
│ale şi acorduri │ │ │acorduri │
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Asigurarea unor │ │ │ │
│formate adecvate │ │ │ │
│pentru │ │ │Modele de │
│contracte, acorduri, │toate │C │contracte, │
│şi a includerii │activităţile │ │acorduri │
│mijloa- │ │ │ │
│celor de raportare, │ │ │ │
│revizuire şi │ │ │ │
│monitorizare │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Producerea de minute │ │ │Minute şi │
│şi procese verbale în│toate │C │procese │
│urma întâlnirilor de │activităţile │ │verbale │
│lucru, şedinţe │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizarea unui │ │ │ │
│sistem de raportare a│toate │C │Raportări │
│activităţilor │activităţile │ │ │
│personalului │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Menţinerea unei │ │ │ │
│biblioteci cu studii │ │ │Studii, │
│şi │ │ │publicaţii, │
│publicaţii despre │toate │C │literatură de │
│aria naturală │activităţile │ │specialitate │
│protejată, │ │ │ │
│precum şi cu │ │ │ │
│literatură de │ │ │ │
│specialitate │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Asigurarea că toţi │ │ │Contracte de │
│cercetătorii şi │ │ │cercetare, │
│oamenii de │toate │C │voluntariat; │
│teren depun copii ale│activităţile │ │Fişe de │
│muncii prestate │ │ │raportare │
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─────────────┼─────────┼──────────────┤
│Menţinerea │ │ │ │
│înregistrărilor │toate │C │Acte contabile│
│veniturilor │activităţile │ │ │
│financiare ale ariei │ │ │ │
│naturale protejate │ │ │ │
└─────────────────────┴─────────────┴─────────┴──────────────┘
Legendă: Frecvenţa: C - continuu; P - periodic; N - în funcţie de necesităţi. 9. BIBLIOGRAFIE Ciobanu V., 1994 - Rezervaţia naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, Triada, 1. Ciobanu V., 2002 - Rezervaţia Naturală Dumbrava Vadului - trecut, prezent şi viitor, Ed. Pentru Viaţă, Braşov. Ciochia V., Barbu A., 1979 - Propunere pentru amenajarea rezervaţiei naturale Poienile cu narcise de la Vad-Şercaia, Judeţul Braşov, CVMIDAVA, XII-a, Ştiinţele Naturii, Braşov. Cogălniceanu D., 1996 - Distribution and status of the yellow-bellied toad - Bombina v. variegata in Romania, Naturschutzreport, 11: 225-230. Cogălniceanu D., Szekely P., Samoilă C., Ruben I., Tudor M., Plăiaşu R., Stănescu F,, Rozylowicz L., 2013 - Diversity and distribution of amphibians in Romania, ZooKeys, 296: 35-57. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A., 2005 - Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A., 2005 - Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate 92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti. Gafta D., Mountford J.O., coord., 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Editura Risoprint, Cluj - Napoca. Habel J.C., Schmitt T., Meyer M., Finger A., Rodder D., Assmann T., Zachos E.F., 2010 - Biogeography meets conservation: the genetic structure of the endangered lycaenid butterfly Lycaena helle, Biological Journal of the Linnean Society, 101: 155-168. Porter K., 1984 - Sunshine, Sex-ratio and Behaviour of Euphydryas aurinia Larvae, în Vane-Wright R. I., Ackery P.R., ed., The Biology of Butterflies, Symp. R. ent. Soc. Lond. 11: 309-311, Academic Press, London. Rakosy L., 2003 - Lista roşie a lepidopterelor diurne din România -Lepidoptera: Hesperioidea şi Papilionoidea), Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom. 13: 9-21. Rakosy L., Goia M., Kovacs Z., 2003 - Verzeichnis der Schmetterlinge Rumăniens/Catalogul lepidopterelor din România - ediţie bilingvă, Ed. Soc. Lepid. Române, Cluj-Napoca. Rakosy L., 2013 - Fluturii diurni din România. Cunoaştere, protecţie şi conservare. Ed. Honterus, Sibiu. Rakosy L., Goia M., Kovacs Z., 2003 - Verzeichnis der Schmetterlinge Rumăniens/Catalogul lepidopterelor din România - ediţie bilingvă, Ed. Soc. Lepid. Române, Cluj-Napoca. Şerbănescu I., 1960, Rezervaţia naturală Dumbrava Vadului - Şercaia, Ocrotirea Naturii, Bucureşti. Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kiihn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Hanspach J., Hickler T., Kiihn E., von Halder I., Veling K., Viegenthart A., Wynhoss I., Schweiger O., 2008 - Climatic Risk Atlas of European Butterflies, Pensoft, Sofia-Moscow. Szekely L., Kocs I., Szabo G., Stanciu S. 2001. Rezultatele taberei entomologice a Societăţii Lepidopterologice Române, 8-12.06.2000, de la Poienile cu Narcise-Dumbrava Vadului, Şercaia, judeţul Braşov. Bul. inf. Soc. Lepid. Rom. Cluj-Napoca, 6: 189-190. Szekely L., 2008 - The Butterflies of Romania/Fluturii de zi din România, Brastar-Print, Braşov; Szekely, L., 2010 - Moth of Romania 1/Fluturii de noapte din România 1, Disz-Tipo, Săcele. Van Swaay C., Cuttelod A., Collins S., Maes D., Lopez Munguira, M., Sasic M., Settele J., Verovnik R., Verstrael T., Warren M., Wiemers M., Wynhof I., 2010 - European Red List of Butterfies, Publications Office of the European Union, Luxembourg. Vodă R., Timuş N., Paulini I., Popa R., Mihali C., Crişan A., Rakosy L., 2010 - Demographic parameters of two sympatric Maculinea species în a Romanian site, Lepidoptera: Lycaenidae, Entomologica romanica 15: 25-32. *** , 2004 - Plan de Management Sit Natura 2000, propunerea unui ghid metodologic, Twining Project Phare 2004/IB/EN - 03. *** , Comisia Europeană, 2007 - Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27, http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im.pdf; *** , 2006 - Recomandări pentru planurile de management pentru situri Natura 2000 în România, Twining Project RO2006/IB/EN-02 Phase II. *** - "Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România" - manual şi instrumente - elaborat de Michael R. Appleton în cadrul proiectului "Managementul conservării biodiversităţii în România" - facilitare şi asistenţă tehnică în schimbările instituţionale, proiect al Băncii Mondiale numărul RO-GE-44176. *** , 2012 - Studiu de evaluare a stării de conservare, incluzând date despre efectivele populaţiilor, pentru speciile de importanţă comunitară şi/sau naţională din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului - raport final în cadrul proiectului "Conservarea speciilor şi habitatelor din ariile protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Muntele Tâmpa şi Leaota", SMIS-CSNR 36856, S.C. Giscotop CV S.R.L. *** , 2012 - Studiu privind identificarea ameninţărilor actuale şi potenţiale şi stabilirea măsurilor de management în vederea menţinerii într-o stare favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi/sau naţională din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului - raport final în cadrul proiectului "Conservarea speciilor şi habitatelor din ariile protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Muntele Tâmpa şi Leaota", SMIS-CSNR 36856, S.C. Giscotop CV S.R.L. *** , 2014 - Structura planului de management şi recomandări de completare în scopul integrării respectivelor planuri de management în SINCRON şi Structura recomandată a datelor geospaţiale ce fac parte integrantă din planul de management în scopul integrării respectivelor date în SINCRON" realizat în cadrul proiectului "Sistem integrat de Management şi Conştientizare în România a Reţelei Natura 2000-SINCRON", proiect derulat de către Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, disponibil online http://www.anpm.ro/proiect-sincron/- /asset_publisher/M5dL2rWIKHI6/content/structura-plan-de-management-date-geospatiale- nomenclatoare-sincron?_101_INSTANCEM5dL2rWIKHI6_ 10. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT ANEXA 1 la Planul de management Angajament bugetar
┌─────────────┬──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│ROSCI0205 │ │ │ │
│Poienile cu │Resurse Disponibile │Resurse necesare │Lipsa financiară │
│Narcise de la│ │ │ │
│Dumbrava │ │ │ │
│Vadului şi ├──────────────────────────────────────────────┼───────────────┬───────────────┼───────────────┬───────────────┤
│Rezervaţia │ │ │ │ │ │
│Naturală │ │Minim pentru │Implementare │Minim pentru │Implementare │
│Poienile cu │Total │implementare │optimă plan │implementare │optimă plan │
│narcise │ │plan │ │plan │ │
│din Dumbrava │ │ │ │ │ │
│Vadului │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┼─────┬─────────┼─────┬─────────┼─────┬─────────┼─────┬─────────┤
│Programe, │Buget │Surse │Surse │Venituri│Zile│Fonduri│Zile │Fonduri │Zile │Fonduri │Zile │Fonduri │Zile │Fonduri │
│subprograme, │naţional│interna│private│proprii │om │ │om │ │om │ │om │ │ │ │
│activităţi │ │ţionale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Subprogram: Identificare şi cartare specii şi habitate │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│1.1.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.2., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │200 │80.952 │200 │161.905 │200 │80.952 │200 │161.905 │
│1.1.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│1.1.3.,1.1.4.│0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │50.000 │0 │70.000 │0 │50.000 │0 │70.000 │
│- studii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Subtotal 1.1.│0 │0 │0 │0 │0 │0 │200 │130.952 │200 │231.905 │200 │130.952 │200 │231.905 │
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│1.2. Subprogram: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│1.2.1, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.2., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │500 │202.381 │500 │404.762 │500 │202.381 │500 │404.762 │
│1.2.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│1.2.1, 1.2.2 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │20.000 │0 │40.000 │0 │20.000 │0 │40.000 │
│- echipamente│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Subtotal 1.2.│0 │0 │0 │0 │0 │0 │500 │222.381 │500 │444.762 │500 │222.381 │500 │444.762 │
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│1.3. Subprogram: Pază şi implementare măsuri de conservare │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│1.3.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.2., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.4., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │2.500│1.011.905│2.500│2.023.810│2.500│1.011.905│2.500│2.023.810│
│1.3.5., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.6., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.7., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.8. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.9. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│1.3.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.2., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.4., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │50.000 │0 │70.000 │0 │50.000 │0 │70.000 │
│1.3.5., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.6., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.7., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.8. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.9. - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Subtotal 1.3.│0 │0 │0 │0 │0 │0 │2.500│1.061.905│2.500│2.093.810│2.500│1.061.905│2.500│2.093.810│
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│1.4. Subprogram: Reconstrucţie ecologică │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│1.4.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.4.2., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │1.000│404.762 │1.000│809.524 │1.000│404.762 │1.000│809.524 │
│1.4.3, 1.4.4.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Investiţii - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│1.4.1., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │30.000 │0 │60.000 │0 │30.000 │0 │60.000 │
│1.4.2., 1.4.3│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Subtotal 1.4.│0 │0 │0 │0 │0 │0 │1.000│434.762 │1.000│869.524 │1.000│434.762 │1.000│869.524 │
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│1.5. Subprogram: Managementul datelor │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│1.5.1. │0 │0 │0 │0 │0 │0 │100 │40.476 │150 │60.714 │100 │40.476 │150 │60.714 │
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│Program 2. Vizitare, turism │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Subprogram: Infrastructura de vizitare │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│2.1.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.2., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │200 │80.952 │200 │161.905 │200 │80.952 │200 │161.905 │
│2.1.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Investiţii - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenajări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│2.1.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.2., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │20.000 │0 │60.000 │0 │20.000 │0 │60.000 │
│2.1.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Subtotal 2.1.│0 │0 │0 │0 │0 │0 │200 │100.952 │200 │221.905 │200 │100.952 │200 │221.905 │
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│2.2. Subprogram: Servicii şi facilităţi de promovare a turismului │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│2.2.1., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │200 │80.952 │150 │161.905 │200 │80.952 │150 │161.905 │
│2.2.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│2.3. Subprogram: Managementul vizitatorilor │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│2.3.1., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │250 │101.190 │250 │202.381 │250 │101.190 │250 │202.381 │
│2.3.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│Program 3 Conştientizare publică, tradiţii şi comunităţi locale │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Subprogram: Conştientizare şi comunicare │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│3.1.1, 3.1.,2│0 │0 │0 │0 │0 │0 │200 │80.952 │200 │161.905 │200 │80.952 │200 │161.905 │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Investiţii - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informative │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│3.1.3. │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │10.000 │0 │20.000 │0 │10.000 │0 │20.000 │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Subtotal 3.1.│0 │0 │0 │0 │0 │0 │200 │90.952 │200 │181.905 │200 │90.952 │200 │181.905 │
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│3.2. Subprogram: Tradiţii şi comunităţi │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│3.2.1., 3.2.2│0 │0 │0 │0 │0 │0 │150 │40.476 │150 │121.429 │150 │40.476 │150 │121.429 │
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│3.3. Subprogram: Educaţie ecologică │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│3.3.1., 3.3.2│0 │0 │0 │0 │0 │0 │250 │101.190 │250 │151.786 │250 │101.190 │250 │151.786 │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Investiţii - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tiparire ghid│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│copii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│3.3.1. │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │100.000 │0 │150.000 │0 │100.000 │0 │150.000 │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Subtotal 3.3.│0 │0 │0 │0 │0 │0 │250 │201.190 │250 │301.786 │250 │201.190 │250 │301.786 │
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│Program 4 Management şi administrare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Subprogram: Echipament şi infrastructură de funcţionare │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│4.1.1., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │60 │24.286 │60 │48.571 │60 │24.286 │60 │48.571 │
│4.1.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│4.1.1., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │250.000 │0 │300.000 │0 │250.000 │0 │300.000 │
│4.1.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Subtotal 4.1.│0 │0 │0 │0 │0 │0 │60 │274.286 │60 │348.571 │60 │274.286 │60 │348.571 │
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│4.2. Subprogram: Personal, conducere, coordonare, administrare │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│4.2.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.2.2., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.2.3., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │500 │202.381 │500 │404.762 │500 │202.381 │500 │404.762 │
│4.2.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.2.5, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.2.6., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.2.7. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Investiţii- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│4.2.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.2.2., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │30.000 │0 │50.000 │0 │30.000 │0 │50.000 │
│4.2.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.2.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.2.5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Subtotal 4.2.│0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │30.000 │0 │50.000 │0 │30.000 │0 │50.000 │
├─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┤
│4.3. Subprogram: Documente strategice de planificare, rapoarte │
├─────────────┬────────┬───────┬───────┬────────┬────┬───────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┬─────┬─────────┤
│4.3.1., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.3.2., │0 │0 │0 │0 │0 │0 │60 │554.286 │60 │698.571 │60 │554.286 │60 │698.571 │
│4.3.3., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.3.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Total │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │560.000 │0 │820.000 │0 │560.000 │0 │820.000 │
│Investiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────┼───────┼───────┼────────┼────┼───────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼─────────┤
│Total general│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cheltuieli/5 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │5.610│2.780.476│5.610│5.240.595│5.610│2.780.476│5.610│5.240.595│
│ani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴────────┴───────┴───────┴────────┴────┴───────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴─────────┘
Notă: Bugetul prezentat este unul estimativ şi nu incumbă nicio responsabilitate custodelui ariei naturale protejate, iar finanţarea se va asigura din surse externe/linii de finanţare. ANEXA 2 la Planul de management Hărţi cu localizarea ariei naturale protejate (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 3 la Planul de management Harta cu limitele ariei naturale protejate (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 4 la Planul de management Harta geomorfologică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 5 la Planul de management Harta geologică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 6 la Planul de management Harta hidrografică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 7 la Planul de management Harta solurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 8 la Planul de management Harta categoriilor de folosinţă ale terenurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 9 la Planul de management Harta tipurilor de proprietate ale terenurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 10 la Planul de management Harta formelor de administrare ale terenurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 11 la Planul de management Hărţi de distribuţie pentru speciile de interes conservativ (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 12 la Planul de management Hărţi de distribuţie pentru habitatele de interes conservativ (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 13 la Planul de management Harta traseelor turistice din aria naturală protejată (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 14 la Planul de management Distribuţia habitatelor forestiere, pe subparcele silvice
┌───────┬───────┬─────────┬────────────┬─────────┬───────┬───────────┐
│ │Ocolul │Unitatea │ │ │Cod tip│ │
│Judeţul│silvic │de │Unitatea │Suprafaţa│habitat│Observaţii │
│ │ │producţie│amenajistică│- hectare│Natura │ │
│ │ │ │ │ │2000 │ │
├───────┼───────┼─────────┼────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │111 A + B │25,6 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │111 C │2,0 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │II │112 A │26,8 │- │Pajişte │
│Braşov │Făgăraş│Făgăraş ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │112 B │1,5 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │112 C │3,7 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │112 D + AA1 │4,4 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │112 E + AA3 │15,0 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │112 F │3,0 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Canton │
│ │ │ │112 AA2 + CC│0,5 │- │silvic + │
│ │ │ │ │ │ │curte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │113 A+ B │33,1 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │113 C │1,5 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │113D │1,5 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │114A │3,6 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │114 B + C │9,7 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │114D │20,9 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │114E │7,0 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │114F │4,5 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │115A │33,9 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │115B │2,0 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │115C │7,0 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │116A1 │5,8 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │116A2 │0,5 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │116B │19,0 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │116C │21,7 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │116D │21,1 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │116E │3,1 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │117A │5,5 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │117B │17,5 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │117C │2,1 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Regenerare │
│ │ │ │ │ │ │de plop │
│ │ │ │117D │2,0 │- │tremurător,│
│ │ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │ │fondului │
│ │ │ │ │ │ │forestier │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │118A + B │7,4 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │118C │12,5 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │118D │16,9 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │118E1 │1,0 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │118E2 │5,7 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │119A │4,0 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │119B │11,0 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │120A1 │17,3 │91Y0 │- │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │120A2 │0,5 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │120B │10,0 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │120C │1,8 │- │Pajişte │
│ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Regenerare │
│ │ │ │ │ │ │de plop │
│ │ │ │120D │2,0 │- │tremurător,│
│ │ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │ │fondului │
│ │ │ │ │ │ │forestier │
├───────┴───────┴─────────┴────────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│Total │395,6 │- │- │
└──────────────────────────────────────┴─────────┴───────┴───────────┘
-----