Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 434 din 26 martie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 311 din 26 martie 2021.
──────────
I. Adaptarea răspunsului unităţilor sanitare în scopul îngrijirii pacienţilor cu COVID-19, având diferite forme de boală, se face prin corelarea numărului de internări şi a severităţii cazurilor internate cu capacitatea de investigare şi de îngrijire a acestor pacienţi.
I.1. Evaluarea resurselor disponibile îngrijirii medicale a pacienţilor cu infecţie SARS-CoV-2 se face zilnic pe baza datelor raportate de către spitalele cuprinse în anexa nr. 2 la ordin prin platforma electronică a Ministerului Sănătăţii „Alerte MS“ şi serveşte instituţiilor abilitate în gestionarea epidemiei.
În funcţie de evoluţia epidemiologică a infecţiei cu SARS-CoV-2 în România, numărul de paturi alocate îngrijirii pacienţilor se modifică conform avizului direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.
I.2. Pacienţii cronici sau cei care necesită un tratament recurent în regim de spitalizare continuă sau de zi, având o periodicitate impusă prin natura afecţiunii sau a protocolului de tratament, precum şi femeile însărcinate, cazuri confirmate sau suspecte de infecţie cu SARS-CoV-2, au asigurate îngrijirile medicale în spitale în conformitate cu nivelurile de competenţă ale acestora.
I.3. Spitalele prevăzute în lista din anexa nr. 2 la ordin raportează în platforma electronică a Ministerului Sănătăţii „Alerte MS“, cu periodicitate zilnică, situaţia ocupării paturilor pe tipuri de secţii (terapie intensivă, nonterapie intensivă), respectiv numărul pacienţilor asistaţi prin dispozitive de ventilaţie mecanică invazivă, noninvazivă, alte tipuri de suport al funcţiei respiratorii (dispozitive de oxigenoterapie cu flux înalt sau flux scăzut), defalcate în: cazuri COVID-19 confirmate, cazuri suspecte de COVID-19 şi cazuri non-COVID, aflate în oricare din secţiile spitalelor, inclusiv în unităţile/compartimentele de primiri urgenţe.
I.4. În funcţie de evoluţia epidemiologică, spitalele prevăzute în lista din anexa nr. 2 la ordin pot oferi asistenţă medicală şi pacienţilor non-COVID-19, dar numai cu existenţa unor circuite separate pentru pacienţi.
I.5. Alocarea numărului de paturi pentru asistenţa medicală a pacienţilor cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 se face urmărind asigurarea accesului pacienţilor la îngrijiri pluridisciplinare, când este necesar, cu respectarea unei distribuţii cât mai echitabile a cazuisticii între unităţile sanitare.
I.6. Modificarea numărului de paturi alocate asistenţei medicale pentru pacienţi cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 se poate face la iniţiativa Ministerului Sănătăţii sau a managerului spitalului, cu avizul direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.
II. Asigurarea unei asistenţe medicale corespunzătoare pentru pacienţi cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 şi pentru pacienţii non-COVID-19 se va realiza nediscriminatoriu, prin implicarea tuturor spitalelor în baza competenţelor specifice, cu respectarea normelor epidemiologice.
II.1. Asigurarea accesului la tratament adecvat şi în cel mai scurt timp trebuie realizată în condiţii de maximă siguranţă pentru toţi pacienţii şi cadrele medicale. Triajul clinic şi epidemiologic reprezintă prima etapă de evaluare a pacienţilor şi de optimizare a fluxului acestora, cu rol esenţial în stabilirea oportunităţii şi a prioritizării obiective a admisiei lor în unităţile sanitare capabile să ofere suport investigaţional şi, după caz, tratament în regim spitalizat.
II.2. Este esenţială respectarea izolării stricte a pacienţilor cazuri confirmate, probabile sau posibile COVID-19, astfel cum sunt definite de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.
II.3. În cazul în care pacienţii confirmaţi cu COVID-19 necesită deplasarea intra- sau interspitalicească, fie pentru investigaţii suplimentare, fie pentru tratamente specifice ce nu pot fi asigurate în secţia sau de către unitatea sanitară în care aceştia se află, transportul se va realiza cu respectarea următoarelor condiţii minime: pacient protejat cu mască, însoţit de personal echipat complet conform ghidurilor în vigoare, pe circuit prestabilit şi cu respectarea procedurilor de transport al pacienţilor critici şi a regulilor de igienă, cu dezinfecţia spaţiilor după încheierea actului medical.
II.4. În toate secţiile cu paturi care asigură asistenţa medicală a pacienţilor, cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19, altele decât secţiile şi compartimentele ATI, pot funcţiona paturi destinate terapiei acute (paturi DTA) în conformitate cu următoarele criterii minime:
4.1. Dotarea minimă obligatorie a unui pat DTA constă în:
a) sursă de oxigen fixă cu cuplare rapidă, conformă cu normativele tehnice în vigoare, deservită de un rezervor central, care să furnizeze pentru toate posturile de lucru o presiune suficientă pentru a permite una din următoarele: administrarea de oxigen medical cu debit redus pe narine sau mască (cu sau fără reinhalare), administrarea de oxigen medical cu debit înalt (peste 15 l/min) prin dispozitive dedicate sau utilizarea de dispozitive de suport cu presiune pozitivă şi aparate de ventilaţie mecanică noninvazivă, după caz.
Paturile DTA cu debit redus de oxigen pot fi deservite în spitalele de nivel III şi cu ajutorul unor surse de oxigen portabile ce întrunesc condiţiile de siguranţă aprobate prin normele ISO:13485/2016, ale Directivei 93/42/CEE - în vigoare, iar pentru buteliile de oxigen, ale prescripţiei tehnice PTC4-2010 ISCIR privind recipientele metalice sub presiune;
b) aparatură pentru monitorizarea pacientului, prevăzută la subpct. 4.2.
4.2. Monitorizarea pacienţilor internaţi în paturile DTA cuprinde în mod obligatoriu:
a) măsurarea frecvenţei cardiace sau pulsului periferic; măsurarea saturaţiei în oxigen; tensiune arterială măsurată noninvaziv la intervalele recomandate; temperatură periferică măsurată la intervalele recomandate.
Aceste măsurători se pot face fie cu un monitor noninvaziv de funcţii vitale (care integrează toţi parametrii), fie cu dispozitive separate, pentru fiecare parametru.
Monitorizarea continuă este obligatorie la pacienţii cu necesar de oxigen în creştere, cu debit înalt şi cei cu suport presional pozitiv, respectiv ventilaţie noninvazivă;
b) monitorizarea frecvenţei şi travaliului respirator se realizează prin măsurare şi observaţie clinică.
4.3. Paturile DTA din spitalele care asigură asistenţa medicală pentru pacienţi cazuri confirmate sau suspecte de
COVID-19 sunt deservite de către personalul medical al secţiei cu paturi în care sunt organizate şi vor funcţiona în regim de spitalizare continuă.
4.4. Spitalele care asigură asistenţă medicală pacienţilor, cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19, în ale căror spaţii se organizează paturi DTA cu utilizare de dispozitive de suport cu presiune pozitivă (pe mască, cort, coif etc.) şi aparate de ventilaţie mecanică noninvazivă, vor asigura operarea acestor aparate doar sub coordonarea unui medic în specialitatea ATI (prin stabilirea unui protocol cu secţia/compartimentul ATI din spital), a unui medic cu competenţă atestată în terapie intensivă sau a unui medic cu atestat de competenţă în ventilaţie mecanică noninvazivă eliberat în condiţiile legii.
II.5. În raport cu capacităţile de investigare şi îngrijire, paturile DTA asigură:
a) oxigenoterapie cu debit redus (low-flow) în spitalele de nivel I, II şi III;
b) oxigenoterapie cu debit înalt (high-flow) în spitalele de nivel I şi II;
c) dispozitive de suport cu presiune pozitivă şi aparate de ventilaţie mecanică noninvazivă în spitalele de nivel I şi, ca excepţie, în cele de nivel inferior, cu respectarea pct. II.4 subpct. 4.4.
II.6. Spitalele care asigură asistenţa medicală pentru pacienţi, cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19, sunt definite în funcţie de capacitatea de investigare şi îngrijire a pacienţilor în spitale de nivel I, de nivel II şi de nivel III. Această ierarhizare dedicată nu se suprapune niciunei alte clasificări reglementate potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a legislaţiei subsecvente, utilizată în prezent.
Nivel I: spitale cu circuite dedicate pentru pacienţi cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19, cu sau fără circuit dedicat non-COVID, care îndeplinesc concomitent următoarele condiţii:
a) platformă diagnostică accesibilă 24/7 cu computer tomograf (linie de gardă sau cu eliberarea rezultatelor de la distanţă) şi laborator (analize uzuale menţionate în anexa nr. 1.3 care face parte integrantă din prezentul plan de măsuri, care pot fi asigurate inclusiv prin analizoare point of care);
b) secţie de terapie intensivă (funcţională, cu linie de gardă);
c) linie de gardă în una dintre specialităţile boli infecţioase sau pneumologie sau colaborare permanentă între una din specialităţile boli infecţioase/pneumologie cu linia de gardă asigurată în spital prin una dintre specialităţile conexe (medicină internă, cardiologie, gastroenterologie, hematologie, oncologie medicală, pediatrie pentru secţiile cu paturi de copii).
Nivel II: spitale cu circuite dedicate pentru pacienţi cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19, cu sau fără circuit dedicat non-COVID, care îndeplinesc concomitent cel puţin următoarele condiţii:
a) acces 24/7 la laborator (analize uzuale menţionate în anexa nr. 1.3, care pot fi asigurate inclusiv prin analizoare point of care) şi la o platformă diagnostică cu radiologie convenţională, eventual computer tomograf cu eliberarea rezultatelor inclusiv de la distanţă;
b) capabilitate de implementare de paturi DTA conform cerinţelor minime descrise în pct. II.4;
c) linie de gardă în una dintre specialităţile boli infecţioase sau pneumologie sau colaborare permanentă între una din specialităţile boli infecţioase/pneumologie, având linia de gardă asigurată în spital prin una dintre specialităţile conexe (medicină internă, cardiologie, gastroenterologie, hematologie, oncologie medicală, pediatrie pentru secţiile cu paturi de copii).
Nivel III: spitale cu circuite dedicate pentru pacienţi cazuri confirmate, suspecte de COVID-19, cu sau fără circuit dedicat non-COVID, care îndeplinesc concomitent cel puţin următoarele condiţii:
a) capabilitate de implementare de paturi DTA conform cerinţelor minime descrise la pct. II.4;
b) colaborare zilnică, eventual linie de gardă în specialitatea boli infecţioase, pneumologie sau una dintre specialităţile conexe (medicină internă, cardiologie, gastroenterologie, hematologie, oncologie medicală, pediatrie pentru secţiile cu paturi de copii).
II.7. Spitalele care asigură asistenţa medicală pentru pacienţi cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 pot face parte din următoarele categorii:
A. boli infecţioase;
B. pneumologie;
C. spitale generale şi spitale de urgenţă;
D. maternităţi cu paturi dedicate COVID-19;
E. unităţi care asigură servicii de dializă pacienţilor cu COVID-19;
F. centre oncologice;
G. spitale de psihiatrie;
H. alte spitale monospecialitate.
II.8. Formele de manifestare (faze clinice) ale infecţiei cu SARS-CoV-2 sunt:
a) formă asimptomatică: persoană cu infecţie cu SARS-CoV-2 confirmată, care nu are simptome;
b) formă uşoară: pacienţi cu infecţie cu SARS-CoV-2 confirmată şi diverse simptome şi semne de boală, generale (febră, mialgii, cefalee, stare generală alterată) sau de tract respirator superior, fără manifestări evocatorii de pneumonie;
c) formă medie: pacienţi cu infecţie cu SARS-CoV-2 confirmată şi pneumonie, la care SpO2 nu scade sub 94% în aer atmosferic (dacă nu există afectare respiratorie anterioară bolii actuale);
d) formă severă: pacienţi cu pneumonie cu SARS-CoV-2 care au polipnee (peste 30 de respiraţii/minut), travaliu respirator crescut, SpO2 sub 94% în aer atmosferic, PaO2/FiO2 sub 300 mmHg sau infiltrate pulmonare care depăşesc 50% din ariile pulmonare;
e) formă critică: pacienţi cu infecţie cu SARS-CoV-2 care au insuficienţă respiratorie, şoc septic şi/sau disfuncţie de multiple organe.
II.9. Pacienţii suspecţi sau confirmaţi cu COVID-19 sunt clasificaţi în funcţie de prognosticul iniţial în:
a) pacienţi stabili: sunt persoanele cu constante vitale stabile având forme asimptomatice confirmate prin rezultate ale probelor biologice şi pacienţii cu simptomatologie uşoară care nu au asociate patologii cu risc (cum ar fi: hipertensiunea arterială necontrolată, diabetul zaharat, imunosupresia, obezitatea, patologia pulmonară cronică, angina pectorală documentată etc.) în urma triajului clinico-epidemiologic;
b) pacienţi potenţial instabili: sunt consideraţi toţi pacienţii cu constante vitale stabile, dar cu factori de risc asociaţi şi cei cu forme medii confirmate; necesită investigaţii suplimentare şi de principiu spitalizare, urmând acelaşi traseu ca şi pacienţii instabili până la clarificarea deciziei de spitalizare, cu respectarea prioritizării formelor critice sau severe;
c) pacienţi instabili: sunt pacienţii cu forme critice sau severe, necesită evaluare şi internare în spitalele de nivel I sau II.
II.10. Traseul pacienţilor, prevăzut în anexa nr. 1.2 care face parte integrantă din prezentul plan de măsuri, se va derula având ca obiectiv asigurarea cât mai echilibrată şi în siguranţă a asistenţei medicale adecvate pentru un număr cât mai mare de pacienţi, prin corelarea dintre:
a) datele anamnestice, statusul clinic, testarea pentru evidenţierea infecţiei cu SARS-CoV-2, - fie rapidă, fie RT-PCR - obţinute în urma triajului clinic şi epidemiologic - anexa nr. 1.1, care face parte integrantă din prezentul plan de măsuri, sau fişa de triaj UPU/CPU;
şi
b) nivelurile şi categoriile spitalelor care oferă asistenţă medicală pentru pacienţi cazuri confirmate, probabile sau posibile, cu COVID-19 descrise la pct. II.5 şi II.6.
II.11. Măsuri la nivelul maternităţilor cu paturi avizate pentru pacientele cazuri confirmate cu COVID-19
11.1. Vor avea circuite separate pentru cazurile de COVID-19 care să cuprindă facilităţile necesare îngrijirii mamei şi nou-născutului: obstetrică-ginecologie, ATI, neonatologie, terapie intensivă neonatală.
11.2. La internarea gravidei şi ori de câte ori apar modificări relevante, personalul secţiilor potenţial implicat în îngrijirea pacientei şi a nou-născutului (obstetrică, neonatologie, ATI, alte specialităţi) va fi anunţat şi informat cu privire la vârsta de gestaţie, starea fetală, patologia maternă asociată, planul de îngrijiri obstetricale. Personalul medical aferent fiecărei specialităţi implicate verifică şi asigură prezenţa şi funcţionalitatea echipamentului necesar în saloanele, sala de naşteri, sala de cezariene, sala de operaţii dedicate, corespunzătoare planului de îngrijiri.
11.3. Personalul medical implicat în îngrijirea gravidei şi nou-născutului va fi în număr limitat, cu echipament de protecţie corespunzător. Unităţile sanitare vor elabora proceduri şi protocoale care să specifice personalul esenţial pentru îngrijirile de rutină şi pentru scenariile de urgenţă astfel încât fluxul personalului în zona de izolare să fie minim.
11.4. Solicitarea medicului neonatolog, a asistentei medicale de neonatologie sau a moaşei la naştere şi a celorlalte persoane implicate în îngrijirea pacientei şi a nou-născutului pe toată durata internării va ţine cont de faptul că îmbrăcarea echipamentului durează aproximativ 10 minute.
11.5. În absenţa altor patologii sau complicaţii sunt recomandate clamparea tardivă a cordonului ombilical, contactul piele pe piele, alăptarea la sân, cazarea în sistem rooming-in, cu respectarea riguroasă a măsurilor de protecţie: masca, spălarea riguroasă a mâinilor, aşezarea în pătuţ a nou-născutului atunci când nu este ţinut în braţe sau hrănit etc.
11.6. Toate echipamentele medicale aflate în contact cu mama şi nou-născutul cazuri confirmate, suspecte de COVID-19, se vor curăţa şi dezinfecta conform protocoalelor de dezinfecţie terminală. În secţia de neonatologie şi la sala de naşteri se vor afişa postere care să prezinte informaţii relevante şi scheme care să ajute personalul medical în protejarea sa şi în prevenirea transmiterii infecţiei cu SARS-CoV-2.
11.7. Nou-născutul, caz suspect de COVID-19, va fi internat în salon împreună cu mama, în sistem rooming-in după naştere, iar vizita medicală se va face de către medicul curant şi de către o asistentă de neonatologie, reducând la minimum numărul personalului medical atribuit managementului acestor cazuri.
11.8. Medicaţia pacientei va fi administrată de către moaşa/asistenta desemnată conform indicaţiei medicului. Programarea perioadelor de administrare a tratamentului şi a vizitei medicale zilnice trebuie astfel planificate încât fluxul personalului în zona de izolare să fie minim. Tot personalul medical care intră în contact cu lehuza sau nou-născutul (medic, moaşă, asistentă, infirmieră) va purta echipament de protecţie.
11.9. La externarea pacientei infectate cu SARS-CoV-2 şi a nou-născutului se va asigura transportul cu ambulanţa de transport.
II.12. Măsuri la nivelul unităţilor sanitare care realizează dializa
12.1. Pentru fiecare judeţ sunt stabilite de către direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti centre private de dializă şi spitale publice care vor realiza dializa iterativă pentru pacienţii confirmaţi cu COVID-19 şi boală renală cronică în stadiu final.
12.2. Spitalele publice şi centrele private de dializă vor ţine cont de recomandările Comisiei de nefrologie în elaborarea propriilor proceduri de lucru pentru cazurile confirmate cu COVID-19 disponibile pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică: www.cnscbt.ro.
12.3. În funcţie de judeţ sunt desemnate fie centre dedicate, care vor realiza dializa iterativă doar pentru cazurile confirmate, suspecte de COVID-19, fie centre în care pacienţii confirmaţi cu COVID-19 vor fi dializaţi în tura suplimentară, cu dezinfecţia ulterioară a întregii clinici.
12.4. Atât în cazul pacienţilor confirmaţi, cât şi al contacţilor carantinaţi la domiciliu, transportul bolnavilor se face cu ambulanţa sau cu alte mijloace de transport dedicate în condiţii de maximă siguranţă pentru pacienţi şi şofer, conform normativelor în vigoare.
12.5. Pentru a evita riscul de contaminare nu se va servi masa pacienţilor dializaţi în timpul transportului sau al procedurii de dializă. Pachetul cu hrană va fi acordat pacienţilor în centrul de dializă, dar vor servi masa când ajung la domiciliu. Se vor lua măsuri în centrele de dializă pentru evitarea riscului de hipoglicemie în timpul procedurii.
12.6. În cazul în care cazurile confirmate cu COVID-19 necesită deplasarea către alte secţii sau spitale pentru investigaţii medicale sau tratamente de specialitate, transportul se realizează într-un mod organizat şi controlat (pacient protejat cu mască, mănuşi, pe circuit stabilit din timp, cu personal echipat complet conform ghidurilor în vigoare şi respectarea riguroasă a regulilor de igienă, dezinfecţia riguroasă a spaţiilor după încheierea actului medical al pacientului cu COVID-19, transport medicalizat).
12.7. În cazul pacienţilor confirmaţi cu COVID-19, internarea se va face după cum urmează:
a) pacienţii cu boală renală cronică în stadiu final şi COVID-19 cu forme uşoare sau medii care necesită internarea vor fi îndrumaţi în spitale de nivel II sau III. Aceştia pot face dializă în centrele de dializă ambulatorii în izolare sau tură suplimentară ori în centrul de dializă judeţean desemnat dedicat, în funcţie de organizarea locală. În acord cu centrul de dializă desemnat, pacienţii vor fi transportaţi cu ambulanţa către centrul de dializă, respectând normele de protecţie recomandate de Comisia de nefrologie a Ministerului Sănătăţii. Spitalul care internează pacientul trebuie să colaboreze cu serviciul de ambulanţă şi cu centrul de dializă, asigurând transportul fără întârzieri şi în deplină siguranţă al acestor pacienţi către centrul de dializă;
b) în cazul în care pacienţii dezvoltă o formă severă sau critică de COVID-19 vor fi internaţi sau transferaţi în spitalul public desemnat în fiecare judeţ care dispune atât de staţie de hemodializă, cât şi de secţie ori compartiment ATI, pentru a continua concomitent tratamentul pentru COVID-19 şi dializa iterativă. Spitalele de nivel II şi III care îngrijesc pacienţi cu boală renală cronică având forme uşoare sau medii de COVID-19 vor trimite pacienţii aflaţi în program de dializă în centrele unde aceştia sunt arondaţi, dacă acestea au organizată tura dedicată pentru pacienţii cu COVID-19. Transportul între spitale sau între spital şi centrele de dializă se va realiza tot cu ambulanţa, de tip A, B sau C, adaptat stării de sănătate a pacientului.
12.8. Testarea pentru COVID-19 a personalului medical din centrele de dializă şi a pacienţilor dializaţi, înainte de transferul necesar pentru eliberarea unui centru dedicat, în vederea prevenirii infectării pacienţilor şi personalului medical din centrul-gazdă, se va realiza conform algoritmului de testare pentru COVID-19, internare şi externare, elaborat de Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti.
12.9. În vederea acoperirii deficitului de personal, cadrele medicale care îşi desfăşoară activitatea în centrele de dializă vor putea să îşi exercite profesia atât în centrele publice, cât şi în cele private.
12.10. Dacă situaţia o impune, supravegherea actului medical se poate realiza astfel:
a) dacă medicul nefrolog este izolat la domiciliu, în centrele de dializă din zonele cu deficit de personal, pe perioadă determinată, supravegherea şedinţelor de dializă se va realiza prin monitorizarea la distanţă a pacienţilor, prin desfăşurarea activităţii de telemedicină;
b) dacă asistenţii medicali sunt izolaţi sau carantinaţi la domiciliu, în centrele de dializă din zonele cu deficit de personal, pe perioadă determinată, supravegherea şedinţelor de dializă se poate realiza cu un număr mai mic de asistenţi medicali pe tură, respectiv 1 post la 5-6 aparate pe o tură, prin excepţie de la prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.718/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializă publice şi private, cu modificările ulterioare.
II.13. Pacienţii internaţi care au declarat că sunt fumători curenţi (au fumat în ultimele 7 zile) sunt informaţi că este complet interzis fumatul oricărui produs care conţine nicotină: ţigarete, trabuc, cigarillos, pipă, ţigări electronice, produse din tutun încălzit. Pacienţii care fumează pot primi, la solicitarea lor sau la recomandarea medicului, un produs de substituţie nicotinică pentru a reduce simptomele sevrajului nicotinic. Consilierea psihologică este disponibilă la Tel Verde Stop Fumat (0800878673).
III. Triajul clinic şi epidemiologic al pacienţilor în contextul pandemiei de COVID-19 se efectuează în spaţii special amenajate în afara unităţilor medicale sau în interiorul acestora, cu respectarea circuitelor separate ale pacienţilor, după cum urmează:
a) în orice unitate medicală fără unitate de primiri urgenţe sau compartiment de primiri urgenţe, în care primirea pacienţilor se face în regim de cameră de gardă sau de cabinet de consultaţii - conform anexei nr. 1.1 (Fişa de triaj clinic şi epidemiologic), de către personalul acestor structuri;
b) în unităţile sanitare în care funcţionează unităţi de primiri urgenţe sau compartimentele de primiri urgenţe (UPU/CPU) - conform propriilor fişe de triaj, prevăzute prin reglementările Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinul ministrului sănătăţii nr. 443/2019 privind protocolul naţional de triaj al pacienţilor din structurile de primiri urgenţe şi doar opţional cu ajutorul fişei din anexa nr. 1.1.
IV. Evaluarea pacientului cu COVID-19 include, pe lângă obţinerea datelor clinice, a celor biologice şi imagistice necesare în vederea precizării formei de boală şi a orientării traseului de urmat de către pacient, după caz.
V. Traseul pacienţilor confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu SARS-CoV-2:
a) Pacienţii cu forme asimptomatice sau uşoare sau cei stabili clinic, aflaţi în aşteptarea rezultatului RT-PCR, fără factori de risc şi fără o altă patologie ce necesită internare, vor fi îndrumaţi către medicul de familie şi vor primi recomandări de tratament, la nevoie.
b) Pacienţii stabili cu forme uşoare, dar cu factori de risc de evoluţie nefavorabilă, precum şi pacienţii cu forme medii vor fi transferaţi în unităţile medicale cel puţin de nivelul II care deservesc pacienţii cu COVID-19, pentru evaluare suplimentară şi/sau internare.
c) Pacienţii cu forme severe sau critice de boală vor fi transferaţi către şi/sau internaţi în unităţile medicale de nivelul I.
d) Pacienţii cu forme uşoare sau medii de COVID-19, cu sau fără patologie asociată, evaluaţi pluridisciplinar în spitalele de nivel I sau II, vor fi îngrijiţi în spitale de nivel III.
e) Pacienţii confirmaţi cu COVID-19 cu mai puţin de 14 zile anterior care necesită îngrijiri medicale urgente şi pentru o altă patologie vor fi internaţi sau transferaţi către unitatea medicală al cărei nivel răspunde nevoii de îngrijiri corespunzător atât formei de manifestare a COVID-19, cât şi afecţiunii non-COVID-19.
f) Pacienţii cu acutizarea unei afecţiuni psihiatrice şi confirmaţi cu COVID-19 vor fi îngrijiţi în spitalele de psihiatrie menţionate în anexa nr. 2 la ordin. În cazul în care severitatea COVID-19 face ca pacientul să nu poată primi asistenţa medicală necesară în spitalele de psihiatrie menţionate, atunci pacientul va fi internat în spitalul de nivel I sau II cel mai apropiat până devine stabil din punctul de vedere al evoluţiei COVID-19 şi poate fi internat într-un spital de psihiatrie.
VI. Asigurarea resursei umane
Pentru îngrijirea pacienţilor cu COVID-19, resursa umană se poate asigura prin:
a) participarea medicilor de specialitate anestezie-terapie intensivă, boli infecţioase, pneumologie şi alte specialităţi nonchirurgicale (medicină internă, cardiologie, hematologie, oncologie medicală, gastroenterologie, neurologie), pediatrie, neonatologie, respectiv din specialităţile medicină de urgenţă şi medicină de familie pentru asistenţa pre- şi postspitalicească;
b) alocarea unei părţi din personalul ATI, ca urmare a adaptării activităţii chirurgicale programate, pentru activitatea în terapie intensivă;
c) transferuri şi detaşări, în condiţiile legii.
ANEXA 1.1
la planul de măsuri
*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.
Fişa de triaj clinic şi epidemiologic
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 1.2
la planul de măsuri
*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.
Traseul pacienţilor, corelat cu triajul clinic şi epidemiologic
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 1.3
la planul de măsuri
Lista analizelor uzuale necesare clasificării spitalelor
1. Hemoleucogramă cu formulă leucocitară
2. Gazometrie arterială şi echilibru acido-bazic (EAB)
3. Probe de inflamaţie sau sepsis, care să includă cel puţin proteina C reactivă, optim şi procalcitonină sau presepsină
4. Coagulogramă şi D-dimeri
5. Enzime cardiace
6. Uree, creatinină, ALT, AST, bilirubină, glicemie, amilază, lipază, LDH
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
