Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PLAN DE MĂSURI din 11 mai 2022 pentru organizarea spitalelor şi a unităţilor de dializă în contextul pandemiei de COVID-19
EMITENT: Ministerul Sănătăţii PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 480 din 13 mai 2022
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 1.334 din 11 mai 2022, publicat în Monitorul oficial, partea I, nr. 480 din 13 mai 2022.
──────────
I. Adaptarea răspunsului unităţilor sanitare în scopul îngrijirii pacienţilor cu COVID-19, având diferite forme de boală, se face prin corelarea numărului de internări şi a severităţii cazurilor internate cu capacitatea de investigare şi de îngrijire a acestor pacienţi.
I.1. Evaluarea resurselor disponibile îngrijirii medicale a pacienţilor cu infecţie SARS-CoV-2 se face zilnic pe baza datelor raportate de către spitalele cuprinse în anexa nr. 2 la ordin prin platforma electronică a Ministerului Sănătăţii „Alerte MS“ şi serveşte instituţiilor abilitate în gestionarea pandemiei de COVID-19. În funcţie de evoluţia epidemiologică a infecţiei cu SARS-CoV-2 în România, numărul de paturi alocate îngrijirii pacienţilor se modifică conform avizului direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.
I.2. Pacienţii cronici sau cei care necesită un tratament recurent în regim de spitalizare continuă sau de zi, având o periodicitate impusă prin natura afecţiunii sau a protocolului de tratament, precum şi femeile însărcinate, cazuri confirmate sau suspecte de infecţie cu SARS-CoV-2, au asigurate îngrijirile medicale în spitale în conformitate cu nivelurile de competenţă ale acestora.
I.3. Spitalele prevăzute în lista din anexa nr. 2 la ordin raportează zilnic în platforma electronică a Ministerului Sănătăţii „Alerte MS“ situaţia ocupării paturilor pe tipuri de secţii, respectiv numărul pacienţilor asistaţi prin dispozitive de ventilaţie mecanică invazivă, noninvazivă, alte tipuri de suport al funcţiei respiratorii (dispozitive de oxigenoterapie cu flux înalt sau flux scăzut), defalcate în: cazuri COVID-19 confirmate, cazuri suspecte de COVID-19 şi cazuri non-COVID, aflate în oricare dintre secţiile spitalelor, inclusiv în unităţile/compartimentele de primiri urgenţe.
I.4. Spitalele prevăzute în lista din anexa nr. 2 la ordin oferă asistenţă medicală şi pacienţilor non-COVID-19, cu obligativitatea existenţei unor circuite separate pentru aceştia.
I.5. Alocarea numărului de paturi pentru asistenţa medicală a pacienţilor cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 se face urmărind asigurarea accesului pacienţilor la îngrijiri pluridisciplinare, când este necesar, cu respectarea unei distribuţii cât mai echitabile a cazuisticii între unităţile sanitare.
II. Asigurarea unei asistenţe medicale corespunzătoare pentru pacienţi cazuri confirmate de COVID-19 şi pentru pacienţii non-COVID-19 se va realiza nediscriminatoriu, prin implicarea tuturor spitalelor în baza competenţelor specifice, cu respectarea normelor epidemiologice.
II.1. Asigurarea accesului la tratament adecvat pacienţilor cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 şi în cel mai scurt timp trebuie realizată în condiţii de maximă siguranţă pentru toţi pacienţii şi cadrele medicale. Triajul clinic şi epidemiologic reprezintă prima etapă de evaluare a pacienţilor şi de optimizare a fluxului acestora, cu rol esenţial în stabilirea oportunităţii şi a prioritizării obiective a admisiei lor în unităţile sanitare capabile să ofere suport investigaţional şi, după caz, tratament în regim spitalizat.
II.2. Este esenţială respectarea izolării stricte a pacienţilor cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19, astfel cum sunt definite de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.
II.3. În cazul în care pacienţii confirmaţi cu COVID-19 necesită deplasarea intra- sau interspitalicească, fie pentru investigaţii suplimentare, fie pentru tratamente specifice ce nu pot fi asigurate în secţia sau de unitatea sanitară în care aceştia se află, transportul se va realiza cu respectarea următoarelor condiţii minime: pacientul este protejat cu mască şi însoţit de personal echipat complet, pe circuit prestabilit şi cu respectarea procedurilor de transport al pacienţilor în stare critică şi a regulilor de igienă, cu dezinfecţia spaţiilor după încheierea actului medical.
II.4. În toate secţiile cu paturi care asigură asistenţa medicală a pacienţilor, cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19, altele decât secţiile şi compartimentele ATI, pot funcţiona paturi destinate terapiei acute (paturi DTA).
II.4.1. Paturile destinate terapiei acute îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii minime:
a) sursă de oxigen fixă cu cuplare rapidă, conformă cu normativele tehnice în vigoare, deservită de un rezervor central, care să furnizeze pentru toate posturile de lucru o presiune suficientă pentru a permite una dintre următoarele: administrarea de oxigen medical cu debit redus pe narine sau mască (cu sau fără reinhalare), administrarea de oxigen medical cu debit înalt (peste 15 l/min.) prin dispozitive dedicate sau utilizarea de dispozitive de suport cu presiune pozitivă şi aparate de ventilaţie mecanică noninvazivă, după caz.
Paturile DTA cu debit redus de oxigen pot fi deservite în spitalele de nivel III şi cu ajutorul unor surse de oxigen portabile ce întrunesc condiţiile de siguranţă, aprobate prin normele ISO:13485/2016, ale Directivei 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale în vigoare, iar pentru buteliile de oxigen, ale prescripţiei tehnice PTC4-2010 ISCIR privind recipientele metalice sub presiune.
b) aparatură pentru monitorizarea pacientului, prevăzută la subpct. II 4.2.
II.4.2. Monitorizarea pacienţilor internaţi în paturile DTA cuprinde în mod obligatoriu:
a) măsurarea frecvenţei cardiace sau a pulsului periferic; măsurarea saturaţiei în oxigen; tensiune arterială măsurată noninvaziv la intervalele recomandate; temperatură periferică măsurată la intervalele recomandate.
Aceste măsurători se pot face fie cu un monitor noninvaziv de funcţii vitale (care integrează toţi parametrii), fie cu dispozitive separate, pentru fiecare parametru.
Monitorizarea continuă este obligatorie la pacienţii cu necesar de oxigen în creştere, cu debit înalt, şi la cei cu suport presional pozitiv, respectiv ventilaţie noninvazivă;
b) monitorizarea frecvenţei şi a travaliului respirator se realizează prin măsurare şi observaţie clinică.
II.4.3. Paturile DTA din spitalele care asigură asistenţa medicală pentru pacienţi cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 sunt deservite de către personalul medical al secţiei cu paturi în care sunt organizate şi vor funcţiona în regim de spitalizare continuă.
II.4.4. Spitalele care asigură asistenţă medicală pacienţilor cazuri confirmate de COVID-19, în ale căror spaţii se organizează paturi DTA cu utilizare de dispozitive de suport cu presiune pozitivă (pe mască, cort, coif etc.) şi aparate de ventilaţie mecanică noninvazivă, vor asigura operarea acestor aparate doar sub coordonarea unui medic în specialitatea ATI sau a unui medic cu atestat de competenţă în ventilaţie mecanică noninvazivă. În cazul paturilor DTA organizate în unităţile/compartimentele de primiri urgenţe (UPU/CPU), supravegherea poate să fie realizată de medici în specialitatea ATI sau medicină de urgenţă sau medici de familie cu atestat/ competenţă în medicină de urgenţă, angajaţi în UPU/CPU.
II.4.5. Paturile destinate terapiei acute (paturi DTA) pot funcţiona şi în secţiile care asigură asistenţa medicală a pacienţilor non-COVID, inclusiv a celor care au fost diagnosticaţi cu COVID-19, dar s-au negativat pentru SARS-CoV-2 şi necesită continuarea terapiei respiratorii acute.
II.5. În raport cu capacităţile de investigare şi îngrijire, paturile DTA asigură:
a) oxigenoterapie cu debit redus (low-flow) în spitalele de nivel I, II şi III;
b) oxigenoterapie cu debit înalt (high-flow) în spitalele de nivel I şi II;
c) dispozitive de suport cu presiune pozitivă şi aparate de ventilaţie mecanică noninvazivă în spitalele de nivel I şi, ca excepţie, în cele de nivel inferior.
II.6. Spitalele care asigură asistenţa medicală pentru pacienţi, cazuri confirmate cu forme medii şi severe de COVID19, sunt definite în funcţie de capacitatea de investigare şi îngrijire a pacienţilor în spitale de nivel I, de nivel II şi de nivel III. Această ierarhizare dedicată nu se suprapune niciunei alte clasificări reglementate potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi legislaţiei subsecvente, utilizată în prezent.
Nivel I: spitale cu circuite dedicate pentru pacienţi cazuri confirmate cu forme medii şi severe de COVID-19, cu circuit dedicat non-COVID, care îndeplinesc concomitent următoarele condiţii:
a) platformă diagnostică accesibilă 24/7 cu computer tomograf (linie de gardă sau cu eliberarea rezultatelor de la distanţă) şi laborator (analize uzuale menţionate în anexa nr. 1.3 care face parte integrantă din prezentul plan de măsuri, care pot fi asigurate inclusiv prin analizoare point of care);
b) secţie de terapie intensivă (funcţională, cu linie de gardă);
c) linie de gardă în una dintre specialităţile boli infecţioase sau pneumologie sau colaborare permanentă între una din specialităţile boli infecţioase/pneumologie cu linia de gardă asigurată în spital prin una dintre specialităţile conexe (medicină internă, cardiologie, gastroenterologie, hematologie, oncologie medicală, pediatrie pentru secţiile cu paturi de copii).
Nivel II: spitale cu circuite dedicate pentru pacienţi cazuri confirmate cu forme medii cu factori de risc şi severe de COVID19, cu circuit dedicat non-COVID, care îndeplinesc concomitent cel puţin următoarele condiţii:
a) acces 24/7 la laborator (analize uzuale menţionate în anexa nr. 1.3) şi la o platformă diagnostică cu radiologie convenţională, eventual computer tomograf cu eliberarea rezultatelor, inclusiv de la distanţă;
b) capabilitate de implementare de paturi DTA conform cerinţelor minime descrise în pct. II.4;
c) linie de gardă în una dintre specialităţile boli infecţioase sau pneumologie sau colaborare permanentă între una din specialităţile boli infecţioase/pneumologie, având linia de gardă asigurată în spital prin una dintre specialităţile conexe (medicină internă, cardiologie, gastroenterologie, hematologie, oncologie medicală, pediatrie pentru secţiile cu paturi de copii).
Nivel III: spitale cu circuite dedicate pentru pacienţi cazuri confirmate, suspecte de COVID-19, cu circuit dedicat nonCOVID, care îndeplinesc concomitent cel puţin următoarele condiţii:
a) capabilitate de implementare de paturi DTA, conform cerinţelor minime descrise la pct. II.4, precum şi paturi ATI, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii, interimar, nr. 1.500/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare, cu modificările şi completările ulterioare;
b) colaborare zilnică, eventual linie de gardă în specialitatea boli infecţioase, pneumologie sau una dintre specialităţile conexe (medicină internă, cardiologie, gastroenterologie, hematologie, oncologie medicală, pediatrie pentru secţiile cu paturi de copii).
II.7. Spitalele care asigură asistenţa medicală pentru pacienţi cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 pot face parte din următoarele categorii:
A. boli infecţioase;
B. pneumologie;
C. spitale generale şi spitale de urgenţă;
D. maternităţi cu paturi dedicate COVID-19;
E. unităţi care asigură servicii de dializă pacienţilor cu COVID-19;
F. centre oncologice;
G. spitale de psihiatrie;
H. alte spitale în funcţie de necesitate.
II.8. Traseul pacienţilor, corelat cu triajul clinic şi epidemiologic, prevăzut în anexa nr. 1.2 care face parte integrantă din prezentul plan de măsuri, se va derula având ca obiectiv asigurarea cât mai echilibrată şi în siguranţă a asistenţei medicale adecvate pentru un număr cât mai mare de pacienţi, prin corelarea dintre:
a) datele anamnestice, statusul clinic, testarea pentru evidenţierea infecţiei cu SARS-CoV-2, conform triajului clinic şi epidemiologic conform fişei prevăzute în anexa nr. 1.1, care face parte integrantă din prezentul plan de măsuri, sau fişa de triaj UPU/CPU;
şi
b) nivelurile şi categoriile spitalelor care oferă asistenţă medicală pentru pacienţi cazuri confirmate, probabile sau posibile, cu COVID-19 descrise la pct. II.5 şi II.6.
II.9. Măsuri la nivelul maternităţilor cu paturi avizate pentru pacientele cazuri confirmate cu COVID-19
II.9.1. Vor avea circuite separate pentru cazurile de COVID19 care să cuprindă facilităţile necesare îngrijirii mamei şi nounăscutului: obstetrică-ginecologie, ATI, neonatologie, terapie intensivă neonatală.
II.9.2. La internarea gravidei şi ori de câte ori apar modificări relevante, personalul secţiilor potenţial implicat în îngrijirea pacientei şi a nou-născutului (obstetrică, neonatologie, ATI, alte specialităţi) va fi anunţat şi informat cu privire la vârsta de gestaţie, starea fetală, patologia maternă asociată, planul de îngrijiri obstetricale. Personalul medical aferent fiecărei specialităţi implicate verifică şi asigură prezenţa şi funcţionalitatea echipamentului necesar în saloanele, sala de naşteri, sala de cezariene, sala de operaţii dedicate, corespunzătoare planului de îngrijiri.
II.9.3. Personalul medical implicat în îngrijirea gravidei şi nounăscutului va purta echipament de protecţie corespunzător. Unităţile sanitare vor elabora proceduri şi protocoale care să specifice personalul esenţial pentru îngrijirile de rutină şi pentru scenariile de urgenţă, astfel încât fluxul personalului în zona de izolare să fie minim.
II.9.4. Solicitarea medicului neonatolog, a asistentei medicale de neonatologie sau a moaşei la naştere şi a celorlalte persoane implicate în îngrijirea pacientei şi a nou-născutului pe toată durata internării va ţine cont de faptul că îmbrăcarea echipamentului durează aproximativ 10 minute.
II.9.5. În absenţa altor patologii sau complicaţii sunt recomandate clamparea tardivă a cordonului ombilical, contactul piele pe piele, alăptarea la sân, cazarea în sistem rooming-in, cu respectarea riguroasă a măsurilor de protecţie: masca, spălarea riguroasă a mâinilor, aşezarea în pătuţ a nou-născutului atunci când nu este ţinut în braţe sau hrănit etc.
II.9.6. Toate echipamentele medicale aflate în contact cu mama şi nou-născutul cazuri confirmate, suspecte de COVID19, se vor curăţa şi dezinfecta conform protocoalelor de dezinfecţie terminală. În secţia de neonatologie şi la sala de naşteri se vor afişa postere care să prezinte informaţii relevante şi scheme care să ajute personalul medical în protejarea sa şi în prevenirea transmiterii infecţiei cu SARS-CoV-2.
II.9.7. Nou-născutul, caz suspect de COVID-19, va fi internat în salon împreună cu mama, în sistem rooming-in după naştere, iar vizita medicală se va face de către medicul curant şi de către o asistentă de neonatologie, reducând la minimum numărul personalului medical atribuit managementului acestor cazuri.
II.9.8. Medicaţia pacientei va fi administrată de către moaşa/asistenta desemnată conform indicaţiei medicului. Programarea perioadelor de administrare a tratamentului şi a vizitei medicale zilnice trebuie astfel planificate încât fluxul personalului în zona de izolare să fie minim. Tot personalul medical care intră în contact cu lehuza sau nou-născutul (medic, moaşă, asistentă, infirmieră) va purta echipament de protecţie.
II.9.9. La externarea pacientei infectate cu SARS-CoV-2 şi a nou-născutului se va asigura transportul cu ambulanţa de transport.
II.10. Măsuri la nivelul unităţilor sanitare care realizează dializa
II.10.1. Pentru fiecare judeţ sunt stabilite de către direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti centre private de dializă şi spitale publice care vor realiza dializa iterativă pentru pacienţii confirmaţi cu COVID-19 şi boală renală cronică în stadiu final.
II.10.2. Spitalele publice şi centrele private de dializă vor ţine cont de recomandările Comisiei de nefrologie în elaborarea propriilor proceduri de lucru pentru cazurile confirmate cu COVID-19, disponibile pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică: www.cnscbt.ro.
II.10.3. La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti sunt desemnate fie centre dedicate, care vor realiza dializa iterativă doar pentru cazurile confirmate, suspecte de COVID-19, fie centre în care pacienţii confirmaţi cu COVID-19 vor fi dializaţi în tura suplimentară, cu dezinfecţia ulterioară a întregii clinici.
II.10.4. Atât în cazul pacienţilor confirmaţi, cât şi al contacţilor carantinaţi la domiciliu, transportul bolnavilor se face cu ambulanţa sau cu alte mijloace de transport dedicate în condiţii de maximă siguranţă pentru pacienţi şi şofer.
II.10.5. Pentru a evita riscul de contaminare nu se va servi masa pacienţilor dializaţi în timpul transportului sau al procedurii de dializă. Pachetul cu hrană va fi acordat pacienţilor în centrul de dializă, dar vor servi masa când ajung la domiciliu. Se vor lua măsuri în centrele de dializă pentru evitarea riscului de hipoglicemie în timpul procedurii.
II.10.6. În cazul în care cazurile confirmate cu COVID-19 necesită deplasarea către alte secţii sau spitale pentru investigaţii medicale sau tratamente de specialitate, transportul se realizează într-un mod organizat şi controlat (pacient protejat cu mască, mănuşi, pe circuit stabilit din timp, cu personal echipat complet conform ghidurilor în vigoare şi respectarea riguroasă a regulilor de igienă, dezinfecţia riguroasă a spaţiilor după încheierea actului medical al pacientului cu COVID-19, transport medicalizat).
II.10.7. În cazul pacienţilor confirmaţi cu COVID-19, internarea se va face după cum urmează:
a) pacienţii cu boală renală cronică în stadiu final şi COVID19 cu forme medii care necesită internarea vor fi îndrumaţi în spitale de nivel II sau III. Aceştia pot face dializă în centrele de dializă ambulatorii în izolare sau tură suplimentară ori în centrul de dializă judeţean desemnat dedicat, în funcţie de organizarea locală. În acord cu centrul de dializă desemnat, pacienţii vor fi transportaţi cu ambulanţa către centrul de dializă, respectând normele de protecţie recomandate de Comisia de nefrologie a Ministerului Sănătăţii. Spitalul care internează pacientul trebuie să colaboreze cu serviciul de ambulanţă şi cu centrul de dializă, asigurând transportul fără întârzieri şi în deplină siguranţă al acestor pacienţi către centrul de dializă;
b) în cazul în care pacienţii dezvoltă o formă severă sau critică de COVID-19 vor fi internaţi sau transferaţi în spitalul public desemnat în fiecare judeţ care dispune atât de staţie de hemodializă, cât şi de secţie ori compartiment ATI, pentru a continua concomitent tratamentul pentru COVID-19 şi dializa iterativă. Spitalele de nivel II şi III care îngrijesc pacienţi cu boală renală cronică având forme medii de COVID-19 vor trimite pacienţii aflaţi în program de dializă în centrele unde aceştia sunt arondaţi, dacă acestea au organizată tura dedicată pentru pacienţii cu COVID-19. Transportul între spitale sau între spital şi centrele de dializă se va realiza tot cu ambulanţa, de tip A, B sau C, adaptat stării de sănătate a pacientului.
II.11. Pacienţii internaţi care au declarat că sunt fumători curenţi (au fumat în ultimele 7 zile) sunt informaţi că este complet interzis fumatul oricărui produs care conţine nicotină. Pacienţii care fumează pot primi, la solicitarea lor sau la recomandarea medicului, un produs de substituţie nicotinică pentru a reduce simptomele sevrajului nicotinic. Informarea psihologică este disponibilă la Tel Verde Stop Fumat (0800878673).
II.12. Măsuri la nivelul unităţilor sanitare cu paturi, care au în structură secţii sau compartimente cu profil pediatric, prevăzute în anexa nr. 2 la ordin, pentru cazurile suspecte şi cazurile confirmate cu COVID-19 ale însoţitorilor copiilor:
a) asigură asistenţă medicală pentru însoţitori, cazuri suspecte şi cazuri confirmate de COVID-19;
b) însoţitorii confirmaţi cu COVID-19 cu formele clinice de manifestare se transferă către secţiile sau compartimentele de specialitate, după caz, care acordă asistenţă medicală pacienţilor adulţi;
c) în situaţia în care evoluţia copilului este favorabilă şi este posibilă externarea acestuia, dar însoţitorul copilului necesită în continuare asistenţă medicală spitalicească, medicul curant împreună cu şeful de secţie au obligaţia de a organiza transferul acestuia pe o secţie de adulţi, în cadrul aceleiaşi unităţi sanitare sau într-o altă unitate sanitară, după caz.
III. Triajul clinic şi epidemiologic al pacienţilor în contextul pandemiei de COVID-19 se efectuează în spaţii special amenajate în afara unităţilor medicale sau în interiorul acestora, cu respectarea circuitelor separate ale pacienţilor, după cum urmează:
a) în orice unitate medicală fără unitate de primiri urgenţe sau compartiment de primiri urgenţe, în care primirea pacienţilor se face în regim de cameră de gardă sau de cabinet de consultaţii - conform anexei nr. 1.1 Fişa de triaj clinic şi epidemiologic, de către personalul acestor structuri;
b) în unităţile sanitare în care funcţionează unităţi de primiri urgenţe sau compartimentele de primiri urgenţe (UPU/CPU) - conform propriilor fişe de triaj, prevăzute prin reglementările Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului ministrului sănătăţii nr. 443/2019 privind protocolul naţional de triaj al pacienţilor din structurile de primiri urgenţe.
IV. Evaluarea pacientului cu COVID-19 include, pe lângă obţinerea datelor clinice, a celor biologice şi imagistice necesare în vederea precizării formei de boală şi a orientării traseului de urmat de către pacient, după caz.
V.1. Traseul pacienţilor confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu SARS-CoV-2 va fi în concordanţă cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, de către unităţile sanitare, precum şi de către serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi de medicii de familie a măsurilor în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2, cu modificările şi completările ulterioare.
V.2. Pacienţii confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu SARS-CoV2 care necesită îngrijiri medicale urgente şi pentru o altă patologie vor fi internaţi sau transferaţi către unitatea medicală al cărei nivel răspunde necesităţii de tratament corespunzător atât formei de manifestare a COVID-19, cât şi afecţiunii non-COVID-19.
V.3. Pacienţii cu acutizarea unei afecţiuni psihiatrice şi confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu SARS-CoV-2 vor fi îngrijiţi în spitalele de psihiatrie menţionate în anexa nr. 2 la ordin. În cazul în care severitatea COVID-19 face ca pacientul să nu poată primi asistenţa medicală necesară în spitalele de psihiatrie menţionate, pacientul va fi internat în spitalul de nivel I sau II cel mai apropiat până devine stabil din punctul de vedere al evoluţiei COVID-19 şi poate fi internat într-un spital de psihiatrie.
VI. Asigurarea resursei umane
Pentru îngrijirea pacienţilor cu COVID-19, resursa umană se poate asigura prin:
a) alocarea unei părţi din personalul ATI, ca urmare a adaptării activităţii chirurgicale programate, pentru activitatea în terapie intensivă;
b) transferuri şi detaşări, în condiţiile legii;
c) în condiţiile art. 21^1 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
VII. Scăderea numărului paturilor avizate pentru asistenţa medicală a pacienţilor, cazuri confirmate şi suspecte de COVID19
VII.1. Scăderea numărului paturilor alocate pentru asistenţa medicală a pacienţilor, cazuri confirmate şi suspecte de COVID19, se va face cu păstrarea capacităţii de răspuns la pandemia de COVID-19 a spitalelor prevăzute în anexa nr. 2 la ordin.
VII.2. Scăderea numărului paturilor alocate pentru asistenţa medicală a pacienţilor, cazuri confirmate şi suspecte de COVID19, se va face etapizat, la nivel de spital şi judeţ, cu păstrarea unor paturi atât pentru pacienţii care se pozitivează pentru SARS-CoV-2 pe parcursul internării pentru alte afecţiuni, cât şi pentru pacienţii pozitivi pentru SARS-CoV-2 care necesită internarea conform nivelului de competenţă al unităţii.
VII.3. Spitalele de nivel I vor trata în continuare pacienţii cu forme clinice severe şi critice de COVID-19, inclusiv pe cei care au fost internaţi pentru o altă patologie în spitalele de nivel II şi III.
VII.4. Spitalele de nivel II sau III vor trata în continuare pacienţii cu forme clinice medii cu factori de risc sau severe de COVID-19, iar scăderea numărului de paturi alocate pentru asistenţa medicală a pacienţilor, cazuri confirmate şi suspecte de COVID-19, nu este un motiv pentru refuzul internării ori transferul pacienţilor.
VII.5. DSP poate aviza scăderea numărului de paturi alocate pentru asistenţa medicală a pacienţilor, cazuri confirmate şi suspecte de COVID-19, astfel încât să fie asigurate atât reluarea tuturor serviciilor medicale spitaliceşti la capacitate cât mai apropiată de cea normală, în condiţii de siguranţă, cât şi menţinerea capacităţilor şi resurselor umane necesare îngrijirii pacienţilor confirmaţi cu COVID-19.
VII.6. Reluarea serviciilor medicale acordate pacienţilor nonCOVID-19 se va face ca urmare şi în funcţie de scăderea numărului paturilor alocate pentru asistenţa medicală a pacienţilor, cazuri confirmate şi suspecte de COVID-19.
VIII. Creşterea numărului paturilor avizate pentru asistenţa medicală a pacienţilor, cazuri confirmate şi suspecte de COVID19
VIII.1. În cazul recrudescenţei cazurilor confirmate cu COVID-19, spitalele şi DSP trebuie să ia măsuri urgente de creştere a numărului paturilor pentru asistenţa medicală a pacienţilor, cazuri confirmate şi suspecte de COVID-19.
VIII.2. Spitalele de boli infecţioase şi pneumoftiziologie de nivel I vor fi primele spitale care vor creşte numărul paturilor alocate pentru asistenţa medicală a pacienţilor cu forme severe şi critice de COVID-19.
VIII.3. DSP vor prioritiza spitalele de nivel II şi III care vor creşte numărul paturilor alocate pentru asistenţa medicală a pacienţilor cu forme medii cu factori de risc şi severe de COVID19.
VIII.4. În procesul de avizare a creşterii numărului paturilor alocate pentru asistenţa medicală a pacienţilor, cazuri confirmate şi suspecte de COVID-19, DSP va avea în vedere şi o afectare cât mai redusă a îngrijirii medicale acordate pacienţilor non-COVID-19.
ANEXA 1.1
^1) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.
la planul de măsuri
Fişa de triaj clinic şi epidemiologic
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 1.2
^1) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.
la planul de măsuri
Traseul pacienţilor, corelat cu triajul clinic şi epidemiologic
Triaj clinic şi epidemiologic: traseul pacienţilor se corelează cu categoriile şi nivelurile de suport ale spitalelor
(a se vedea imaginea asociată)
*) Pacientul instabil nu va aştepta rezultatul testării rapide la intrarea în unitate, se testează în cursul stabilizării.
**) Recoltat şi confirmat negativ în ultimele 48 de ore.
***) Dacă unitatea sanitară are competenţa de stabilizare a urgenţei, trimiterea cu aceeaşi ambulanţă, de venire, a pacientului instabil este interzisă. Dacă unitatea sanitară nu are competenţa stabilizării urgenţei, iar ambulanţa este de tip A (doar cu ambulanţier) sau B (cu asistent/paramedic) se stabilizează cazul în echipă, în regim izolat, până la preluarea de către un echipaj de tip C (cu medic) pentru transfer la unitatea competentă.
ANEXA 1.3
la planul de măsuri
Lista analizelor uzuale necesare clasificării spitalelor
1. Hemoleucogramă cu formulă leucocitară
2. Gazometrie arterială şi echilibru acido-bazic (EAB)
3. Probe de inflamaţie sau sepsis, care să includă cel puţin proteina C reactivă, optim şi procalcitonină sau presepsină
4. Coagulogramă şi D-dimeri
5. Enzime cardiace
6. Uree, creatinină, ALT, AST, bilirubină, glicemie, amilază, lipază, LDH
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
