Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 1 lit. A pct. 17 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Guvernul României adopta prezenta ordonanta. ARTICOL UNIC Se ratifica Memorandumul de finanţare PHARE dintre Comisia Europeanã şi Guvernul României referitor la Facilitatea de pregãtire a proiectelor PHARE 2000/2001-RO9915, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999. Memorandumul de finanţare este anexat la prezenta ordonanta şi face parte integrantã din aceasta. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISARESCU Contrasemneazã: --------------- p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Eugen Dijmarescu, secretar de stat Ministrul apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului, Romica Tomescu Preşedintele Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Regionala, Liviu Marcu Ministrul finanţelor, Decebal Traian Remes MEMORANDUM DE FINANŢARE*)--------------- *) Traducere. Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de alta parte, au convenit urmãtoarele: Mãsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru, încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Dispoziţiile speciale anexate la acesta. ART. 1 Natura şi obiectul Ca o componenta a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui, sub forma finanţãrii nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri: Numãrul Programului: RO 9915 Titlul: Facilitatea de pregãtire a proiectelor PHARE 2000/2001 Durata: pana la 31 decembrie 2001. ART. 2 Angajamentul Comunitãţii Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 3,5 milioane euro, denumita în continuare finanţarea gratuita. ART. 3 Durata şi data de expirare Pentru prezenta mãsura, finanţarea gratuita este disponibilã pentru contractare pana la 31 decembrie 2001, fãcând obiectul reglementãrilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile rãmase din finanţarea gratuita care nu au fost contractate pana la aceasta data vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din cadrul finanţãrii gratuite este 31 decembrie 2002. Toate plãţile trebuie sa fie efectuate pana la expirarea termenului limita al plãţilor. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurãri, sa fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare (a perioadei de contractare sau de plati), dacã aceasta este cerutã în timp util şi justificatã în mod adecvat de Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plãţilor din finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei. ART. 4 Adrese Corespondenta privitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul mãsurii, va fi adresatã: Pentru Comunitate: ------------------ Delegaţia Comisiei Europene în România Str. Grigore Mora nr. 11 71278 Bucureşti România Fax: (40-1) 230 2453 Pentru Beneficiar: ------------------ Ministerul Afacerilor Externe Departamentul pentru Afaceri Europene Aleea Alexandru nr. 33 Bucureşti România Fax: (40-1) 312 6929 ART. 5 Numãrul de exemplare Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza. ART. 6 Intrarea în vigoare Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru finanţare gratuita. Anexele reprezintã parte integrantã a prezentului memorandum. Semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999 Pentru Beneficiar, Petre Roman, ministru de stat, ministrul afacerilor externe, coordonator naţional al asistenţei Pentru Comunitate, Fokion Fotiadis, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B) Anexa nr. 2: Dispoziţii speciale (anexa C) Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru Programul PHARE al Uniunii Europene ANEXA 1 (A şi B) ACORD-CADRU Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltã parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante, având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990, având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii, au convenit dupã cum urmeazã: ART. 1 Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare Memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C). România ia toate mãsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor. ART. 2 Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare. Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie. ART. 3 Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. ART. 4 Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie. În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. ART. 5 Orice disputa legatã de acest acord ce nu poate fi rezolvatã prin consultare va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B. ART. 6 Acest acord este întocmit în dublu exemplar în limba engleza. ART. 7 Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã. La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor Memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. ART. 8 Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor cooperãri convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României. Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord. Întocmit la Bucureşti în ziua de 12 martie 1991. Eugen Dijmarescu, ministru de stat ROMÂNIA Frans Andriessen, vicepreşedinte al Comisiei Europene COMUNITATEA ANEXA A CONDIŢII GENERALE privind memorandumurile de finanţare În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. TITLUL I Finanţarea proiectelor ART. 1 Obligaţia Comunitãţii Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã Finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionatã în Memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor. Orice cheltuieli ce depãşesc Finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar. ART. 2 Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a CEE Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, Finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în Memorandumul de finanţare. ART. 3 Cheltuirea Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui Memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a acestuia. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a Memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie. În cadrul limitei stabilite pentru Finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în Memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri atunci când Comisia o solicita. Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare. Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga Finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior. În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care Memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus. TITLUL II Achiziţionarea ART. 4 Generalitati Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în Memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos. ART. 5 Condiţii de participare 1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene, iar pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzãtor. 2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE. ART. 6 Derogarea de la procedurile standard Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional: - acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie; - încheierea contractelor prin acord direct; - realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice. O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în Memorandumul de finanţare. ART. 7 Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice. Rezultatele invitaţiilor la licitaţie trebuie sa fie publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil. ART. 8 Contractele de cooperare tehnica 1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie. 2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în Memorandumul de finanţare. 3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune. 4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul. 5. Când exista recurs la o procedura de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic. TITLUL III Acordarea de facilitãţi ART. 9 Privilegii generale Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale sau aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica. ART. 10 Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã În cazul contractelor de lucrãri, livrãri sau servicii persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar în vederea efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului. Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor apropiati ai familiei lui sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. ART. 11 Importul şi reexportul de echipament Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului. Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. ART. 12 Controlul importurilor şi schimburilor valutare Pentru executarea mãsurilor, Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. ART. 13 Impozitare şi vama 1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi taxelor de import nu va fi finanţatã din Finanţarea gratuita a CEE. 2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor sau a impozitelor menţionate mai sus. 3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite. 4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, ce executa contracte de cooperare tehnica finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului. 5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului. 6. Persoanele fizice şi juridice ce importa echipament profesional, asa cum se prevede în art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv. TITLUL IV Executarea contractelor ART. 14 Originea livrãrilor Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. ART. 15 Proceduri de efectuare a plãţilor 1. Pentru contractele finanţate din Finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile. 2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU din ziua precedenta efectuãrii plãţii. 3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil. TITLUL V Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar ART. 16 Inspecţie şi evaluare 1. Comisia va avea dreptul sa-şi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica ori financiarã sau de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni. Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile. 2. Beneficiarul: a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza Memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus mentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza Memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea Finanţãrii gratuite a CEE. Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat. Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile Memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei. ART. 17 Urmarea mãsurilor Ca urmare a executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere. Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în Memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii, şi asupra complementarii acesteia dupã încheiere. Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului. TITLUL VI Prevederi generale şi finale ART. 18 Consultãri - dispute 1. Orice problema legatã de executarea sau interpretarea Memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la Memorandumul de finanţare. 2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în Memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii, dupã consultarea cu Beneficiarul. 3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori. ART. 19 Anunţ - adrese Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzut aici trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în Memorandumul de finanţare. ANEXA B ARBITRAJ Orice disputa între pãrţile contractante, rezultând din Acordul-cadru sau din Memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la Memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un Tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã: Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte. Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã: - un arbitru va fi numit de Beneficiar; - un al doilea arbitru va fi numit de Comisie; - al treilea arbitru, denumit în continuare conducãtor, va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U. Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor. Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa-şi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. ANEXA 2 (C) PREVEDERI SPECIALE 1. Obiective şi descriere 1.1. Obiective Obiectivul general al acestei propuneri financiare este sprijinirea demararii şi a implementarii eficiente a proiectelor pentru investiţii PHARE 2000 şi 2001. Obiectivul specific al acestei propuneri financiare este de a asigura ca documentele de implementare şi cele tehnice sunt pregãtite pentru proiectele care au cele mai multe sanse sa beneficieze de finanţare PHARE 2000 şi 2001 şi deci de a facilita implementarea lor rapida şi cu succes. 1.2. Cheltuielile de pregãtire a proiectelor eligibile Urmãtoarele documente de implementare şi tehnice vor fi pregãtite pentru proiectele-pilot de investiţii ce au ca scop coeziunea economicã şi socialã, asa cum este ea descrisã în subcapitolul 4.3 de mai jos: (1) Studii de fezabilitate. Aceasta activitate poate include: (i) pregãtirea unui studiu de fezabilitate; sau (ii) finalizarea unui studiu de fezabilitate; sau (iii) completãri la un studiu de fezabilitate existent la un nivel superior, astfel încât sa permitã luarea deciziilor de finanţare. În aceasta ultima privinta, o astfel de activitate poate include, printre altele: a) analiza cost-beneficiu; b) analize ale sistemelor pentru utilizatori; c) studii de preinvestitii, incluzând activitatea de proiectare a costurilor şi financiar. (2) Proiectarea tehnica detaliatã şi studii de cantitate (de exemplu, orice parte a documentaţiei cerute menţionate în cãrţile de lucru FIDIC galbena, portocalie sau roşie, pentru lucrãri, achiziţii sau contracte mixte). (3) Pregãtirea activitãţilor pentru scheme de finanţare gratuita, incluzând cereri de piata, proiecte "în asteptare" şi analize "due dilligence". (4) Planuri de achiziţii şi documente de licitaţie. (5) Evaluarea impactului asupra mediului, în funcţie de cerinţele legislaţiei Comunitãţii Europene în domeniu. 1.3. Selecţia proiectelor O data ce Comisia a primit PND şi "Propunerile pentru sprijin PHARE 2000", va începe procesul de selecţie a proiectelor care urmeazã sa fie pregãtite în cadrul acestui program. Pana la sfârşitul anului coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) din fiecare ţara va propune Comisiei o lista de proiecte care sa beneficieze de sprijin în cadrul Facilitatii de pregãtire a proiectelor. Propunerea CNA va include o descriere (FPP) a sprijinului preliminar cerut de fiecare dintre proiectele-tinta. Aceste descrieri (FPP) vor fi dezvoltate succint de cãtre beneficiarii principali, pe baza termenilor de referinta standard pentru cele noua activitãţi identificate mai sus. Câteva tari beneficiazã deja prin programe CBC de facilitãţi adecvate de sprijin pentru pregãtire şi, în anumite cazuri, autoritatea programului va decide împreunã cu CNA dacã astfel de proiecte pot sau nu pot sa fie luate în considerare. Data fiind legatura strânsã cu programarea, Delegaţia Comisiei şi Comisia vor fi implicate direct în discutarea şi revizuirea acestei liste înainte de transmiterea sa oficialã. O parte din proiectele PHARE pentru investiţii, finanţate din PHARE B7 - 5000 (cu excepţia proiectelor de cooperare transfrontaliera care sunt finanţate dintr-o linie bugetarã separatã), dar care nu intra în domeniul coeziunii sociale şi economice, pot, de asemenea, sa solicite pregãtire (de exemplu, îmbunãtãţirea trecerii frontierelor, facilitãţi de tranzit în afarã regiunilor-tinta etc.). Astfel de proiecte reprezintã o parte intrinseca a promovãrii coeziunii sociale şi economice, chiar dacã nu se situeaza în regiunile-tinta. În mod excepţional, aceste proiecte pot fi supuse spre aprobare Comisiei în cadrul acestei facilitãţi. Dat fiind faptul ca PND trebuie sa fie prezentate Comisiei, selecţia proiectelor pentru pregãtirea în cadrul FPP va avea loc dupã aprobarea acestei propuneri financiare. Pentru a asigura gestionarea prudenta a facilitatii, nici un proiect nu va fi pregãtit în cadrul FPP pana ce nu vor fi îndeplinite urmãtoarele criterii de eligibilitate: (1) proiectul sa fie derivat din PND şi sa fie în conformitate cu prioritãţile strategiei de dezvoltare a regiunilor-tinta; (2) sa fie incluse în propunerea CNA de proiecte care urmeazã sa fie pregãtite asa cum s-a fãcut referire mai sus; (3) Comisia (Delegaţia şi Comisia) sa fie de acord ca proiectul are sanse sa fie inclus ca proiect prioritar în exerciţiul de programare PHARE 2000 sau 2001; (4) schiţele termenilor de referinta sa fie disponibile pana în ianuarie 2000, ceea ce presupune o descriere clara şi cuprinzatoare a proiectului în sine, a sarcinilor de pregãtire cerute pentru a face ca proiectul sa fie aprobat şi implementat. Prin programele naţionale din 2000 şi 2001 se vor propune, de asemenea, fonduri separate pentru pregãtirea şi supravegherea adecvatã, dacã este cazul; pana la 5% din costurile proiectului sunt rezervate pentru astfel de activitãţi (în afara costurilor administrative). Aceasta facilitate are ca obiectiv asistarea ţãrilor în vederea pregãtirii proiectelor şi nu va fi folositã pentru a acoperi costuri de administrare şi supervizare a proiectelor (de exemplu: estimare, pregãtirea licitaţiei etc.). Trebuie menţionat ca diferitele strategii (incluzând planurile naţionale de dezvoltare) şi majoritatea proiectelor care vor fi finanţate prin PHARE sunt pregãtite din surse proprii de cãtre ţãrile respective. 2. Buget MEUR
Ţara Cod Alocare Investiţii Dezvoltare AT
institutionala
------------------------------------------------------------------------------
Bulgaria BG.99.19 2,5 0,00 0,00 2,5
Cehia CZ.99.16 2 0,00 0,00 2
Estonia ES.99.12 2 0,00 0,00 2
Ungaria HU.99.18 2,5 0,00 0,00 2,5
Letonia LE.99.14 2 0,00 0,00 2
Lituania LI.99.17 2 0,00 0,00 2
Polonia PL.99.18 4,5 0,00 0,00 4,5
România RO.99.15 3,5 0,00 0,00 3,5
Slovacia SR.99.20 2 0,00 0,00 2
Slovenia SL.99.14 2 0,00 0,00 2
------------------------------------------------------------------------------
TOTAL 25 0,00 0,00 25
100% 0% 0% 100%
------------------------------------------------------------------------------
Pregãtirea proiectului este în general estimatã la valoarea de 5% din totalul costurilor proiectelor de investiţii complexe. Presupunand ca astfel de proiecte de investiţii în sprijinul coeziunii sociale şi economice vor reprezenta aproximativ 30-50% din bugetul PHARE, în funcţie de ţara în cauza, sus-numita facilitate poate acoperi aproximativ jumãtate din necesarul de pregãtire a proiectelor pe anul 2000. Ceea ce rãmâne va fi acoperit de ţãrile candidate. În funcţie de ţara şi de tipul de proiecte care urmeazã sa fie elaborate şi sunt prevãzute în Planul naţional de dezvoltare, se poate propune sprijin de pregãtire suplimentar din programele PHARE Naţional 2000. 3. Aranjamente de implementare În timp ce propunerea financiarã este prezentatã Comitetului de gestiune [PHARE] ca o facilitate orizontala, proiectele vor fi implementate prin structurile Programului PHARE Naţional. Propunerea financiarã va fi împãrţitã în mai multe proiecte separate prin semnarea a 10 Memorandumuri de finanţare separate, care sunt prezentate în tabelul urmãtor, permitand astfel o finalizare optima în fiecare ţara şi o eficienta maxima în implementarea proiectelor. 3.1. Implementarea prin programe naţionale 3.2. Implementare Programul va fi administrat în conformitate cu procedurile Sistemului Descentralizat de Implementare (SID). Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea asupra problemelor de ansamblu în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor. Fondul Naţional (FN) în ministere relevante (prezentate în tabelul de mai jos), condus de responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF), va superviza din punct de vedere financiar programul şi va raporta Comisiei Europene. Un control financiar adecvat va fi realizat de Autoritatea nationala de control competenta, care va efectua controlul financiar adecvat cu privire la implementarea programului. Fondul Naţional în fiecare ţara este dupã cum urmeazã: 1. Bulgaria - Ministerul Finanţelor 2. Republica Ceha - Ministerul Finanţelor 3. Estonia - Ministerul Finanţelor 4. Ungaria - Trezoreria Statului 5. Letonia - Ministerul Finanţelor 6. Lituania - Ministerul Finanţelor 7. Polonia - Ministerul Finanţelor 8. România - Ministerul Finanţelor 9. Slovacia - Ministerul Finanţelor 10. Slovenia - Ministerul Finanţelor Comisia va transfera fonduri cãtre FN în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi ţãrile respective. Fondurile vor fi transferate la cererea RNAF. O plata de pana la 20% din totalul fondurilor, în scopul de a fi administratã de autoritãţile locale, va fi transferata în Fondul Naţional dupã semnarea Memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între Fondul Naţional şi agenţiile de implementare (AI)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie respectate. În plus, RNAF trebuie sa propunã Comisiei spre aprobare nominalizarea unui responsabil cu autorizarea programului (RAP) şi o descriere a sistemului creat, a fluxului informatiei între FN şi AI/OPCP şi a modului în care vor fi efectuate plãţile. Se vor efectua patru alimentari ale fondului în cuantumul celei mai mici sume reprezentate, fie de maximum 20% din fondurile care urmeazã sa fie administrate local, fie de diferenţa pana la valoarea integrala a bugetului. Prima alimentare a fondului va fi trasa în momentul în care o cota de 10% din buget a fost deja cheltuitã de Agenţia de implementare (AI) şi de OPCP. A doua alimentare poate fi cerutã atunci când 30% din bugetul total în exerciţiu au fost cheltuite. Punctul de tragere pentru a treia alimentare a fondului este de 50%, iar plata celei de-a patra rate se face în momentul în care s-a cheltuit 70%. Cu excepţia unei autorizaţii exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de alimentare a contului nu poate fi facuta dacã fondurile cumulate, aflate în depozit la Fondul Naţional şi la Agenţia de implementare, depãşesc 10% din exerciţiul bugetar angajat. În mod excepţional, RNAF poate solicita o plata în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevãzute în Memorandumul de înţelegere sus-menţionat. Agenţiile de implementare din fiecare ţara responsabile pentru subprograme vor fi OPCP. Fondul Naţional va transfera fonduri cãtre agenţiile de implementare (AI), incluzând Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP), în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate între Fondurile Naţionale şi AI/OPCP, dupã caz. Fiecare acord AF va fi andosat de cãtre Comisia Europeanã. În cazurile în care FN este el însuşi agentul de plata pentru AI/OPCP nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN cãtre AI/OPCP. OPCP şi AI vor fi fiecare conduse de un responsabil cu autorizarea plãţilor (RAP) numit de RNAF dupã consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate de OPCP/AI. Un cont bancar separat în euro va fi deschis şi administrat de FN la o banca ce a fost anterior convenitã cu Comisia Europeanã. Contul va fi administrat într-un sistem contabil separat. În principiu toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi raportatã Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza propunerii RNAF, dobanda poate fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri vor fi aplicate pentru orice fonduri transferate cãtre AI sau OPCP. RNAF şi RAP vor lua mãsurile necesare ca toate contractele sa fie pregãtite conform procedurilor stabilite în manualul SID. Contractele se vor încadra, în general, în suma de 2 milioane, dacã este vorba de asistenta tehnica pentru pregãtire. Proiectele de investiţii în pregãtire se vor supune criteriului de maximum 2 milioane. Toate contractele trebuie încheiate pana la data de 31 decembrie 2001. Toate plãţile trebuie efectuate pana la data de 31 decembrie 2002. Toate fondurile neutilizate pana la expirarea datei programului vor fi recuperate de cãtre Comisie. Pentru acele contracte ale cãror fonduri sunt reţinute pentru o perioada de garanţie prelungitã pana dupã data expirãrii perioadei de efectuare a plãţilor din cadrul programului, totalul fondurilor legate de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP şi stabilit de cãtre Comisie, va fi plãtit Agenţiei de implementare înainte de închiderea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor pana la plata finala, trebuind sa asigure ca aceste fonduri vor fi folosite doar pentru a face plati menţionate în clauzele programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate şi fata de contractori în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor menţionate în contract. Dobânzile crescute datorate depozitarii fondurilor vor fi plãtite Comisiei dupã plata finala cãtre contractori. Fondurile care nu au fost plãtite contractorilor dupã ce plãţile finale au fost încheiate vor fi rambursate Comisiei. O trecere în revista a utilizãrii fondurilor depozitate în conturi de garanţie şi a plãţilor efectuate din acestea şi a dobânzilor va fi obţinutã anual de cãtre NAO pentru Comisie. 4. Monitorizare şi evaluare Va fi înfiinţat un comitet mixt de monitorizare (CMM). El va include NAO, NAC şi Comisia Europeanã. Acest comitet se va reuni cel puţin o data pe an pentru a trece în revista toate programele finanţate de PHARE, în scopul evaluãrii progreselor fãcute în îndeplinirea obiectivelor prevãzute în Memorandumul de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. CMM poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE. Comitetul mixt de monitorizare va fi asistat de un subcomitet de monitorizare care va include NAC, PAO al fiecãrei AI (şi al CFCU unde este aplicabil) şi serviciile Comisiei. Acesta va revedea în detaliu progresul fiecãrui program, inclusiv componentele şi contractele sale, în baza rapoartelor de evaluare şi monitorizare produse cu ajutorul consultantului extern (şi în acord cu prevederile manualului DIS), şi va trimite recomandãri cu privire la aspecte ale conducerii şi planificarii, asigurând ca acestea se vor realiza. Subcomitetul va raporta cãtre CMM, cãruia îi va supune spre examinare toate detaliile raportului cu privire la programele finanţate de PHARE. 5. Audit şi evaluare Rapoartele şi operaţiunile Fondului Naţional şi, unde este cazul, cele ale OPCP şi ale agentiilor de implementare relevante pot fi verificate oricând la cererea Comisiei de cãtre un contabil extern contractat de Comisie, fãrã a prejudicia responsabilitãţile Comisiei şi ale Curţii de Conturi, asa cum este prevãzut în Condiţiile generale ale Acordului-cadru anexat la Memorandumul de finanţare. Serviciile Comisiei vor lua mãsuri pentru realizarea unei evaluãrii "expost" dupã terminarea programului. 6. Vizibilitate şi publicitate RAP va fi rãspunzãtor de luarea tuturor mãsurilor necesare pentru asigurarea publicitãţii adecvate tuturor activitãţilor finanţate prin acest program. Aceasta se va face în strânsã colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene în România. Alte detalii se gãsesc în anexa nr. 3 "Informare şi publicitate". 7. Condiţii speciale În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din ratiuni imputabile Guvernelor ţãrilor beneficiare, Comisia poate revizui oricând programul, în sensul anulãrii totale sau parţiale a acestuia şi/sau realocand fondurile neutilizate pentru alte scopuri conforme cu obiectivele programului PHARE. ANEXA 3 INFORMARE ŞI PUBLICITATE pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene 1. Scop şi obiective Informaţiile şi activitãţile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creãrii unei imagini consistente privind activitãţile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene. 2. Principii generale Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informatã asupra demersurilor fãcute în acest scop. Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva. Informarea şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt: - art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993; - Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994. Informarea şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate mai sus. Ghidul informativ poate fi procurat de la autoritãţile locale, regionale şi naţionale din cadrul delegatiilor Comisiei Europene din ţãrile beneficiare. 3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE Informarea şi mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pentru toatã durata Memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta. Costul informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective. În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b): a) Autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor şi trebuie ţinute la dispoziţia pãrţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse. b) Informarea şi mãsurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele: (i) pentru investiţiile de infrastructura ce depãşesc 1 milion ECU: - panouri ridicate la fata locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus; - panouri informative pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi în concordanta cu indicaţiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispoziţie de Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara; (ii) în cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD: - mãsuri care sa constientizeze Beneficiarii potenţiali şi opinia publica cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de la paragraful 3 b)(i) de mai sus; - mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de aceşti solicitanti, care sa indice faptul ca parte a acestui ajutor vine din partea UE, mai ales prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de mai sus. 4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg 4.1. Cercurile de afaceri Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsura în asistenta ce le priveşte direct. Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate. 4.2. Alţi beneficiari potenţiali Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregãtire profesionalã implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale. Formulare Formularele emise de autoritãţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate Beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru acest fel de asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor trebuie sa menţioneze procentul sau volumul de asistenta finanţat de programele amintite. În cazul în care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, trebuie sa poarte şi un însemn al UE de aceeaşi mãrime. 4.3. Publicul larg Mass-media Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE, PHARE, ISPA sau SAPARD în special. Contribuţia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceasta informare. În acest context demararea operaţiunilor (o data adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva. Cele doua principii menţionate mai sus se aplica anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice. Acţiuni informative Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmãri sa facã explicita participarea UE. În acest context se vor expune steagurile UE în camerele unde au loc intalniri şi se va pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi implementarea acestui tip de acţiuni. Materiale informative Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicare clara a participãrii UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema nationala sau regionala este folositã. În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea UE. Aceste publicaţii trebuie sa se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate. Principiile menţionate mai sus se aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale. 5. Prevederile privind panouri, postere şi placute permanente Ţãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu urmãtoarele mãsuri şi informaţii publicitare: Panouri Panourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie sa fie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare UE în proporţie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacã autoritãţile locale sau regionale nu ridica un panou care sa menţioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionatã pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii (ţinându-se seama de mãrimea contribuţiei UE) şi trebuie sa corespundã instrucţiunilor prevãzute în Ghidul informativ ce se poate obţine de la Delegatiile Comisiei Europene. Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii şi în mãsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu placute permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ. Placute permanente Aceste placute vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Placutele trebuie sa cuprindã pe lângã simbolul UE şi o menţiune privind programele PHARE, ISPA sau SAPARD şi cofinantarea UE. În cazurile în care autoritãţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta ori poster sau fac orice alt demers menit sa aisgure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicatã participarea UE. 6. Prevederi finale Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informatã Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta sa poatã participa, dacã considera necesar, la realizarea acestor mãsuri. Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design. -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
