Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national
În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al <>art. 1 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României emite prezenta ordonanta:
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Pãdurile, prin funcţiile economice şi de protecţie pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avutie de interes naţional de care beneficiazã intreaga societate. În acest scop este necesarã asigurarea gestionãrii durabile a pãdurilor, prin stabilirea de mãsuri concrete de administrare, îngrijire, exploatare raţionalã şi regenerare. ART. 2 Indiferent de forma de proprietate, politica de punere în valoare economicã, socialã şi ecologica a pãdurilor este un atribut al statului. În condiţiile respectãrii dreptului de proprietate, pãdurile din România sunt administrate şi gospodãrite într-un sistem unitar, vizând valorificarea continua, în folosul generaţiilor actuale şi viitoare, a funcţiilor lor ecologice şi social-economice. ART. 3 Dupã forma de proprietate, fondul forestier naţional, definit la art. 1 din Codul silvic, este constituit din: a) fondul forestier proprietate publica a statului; b) fondul forestier proprietate publica a unitãţilor administrativ-teritoriale (comune, oraşe, municipii); c) fondul forestier proprietate privatã a unitãţilor de cult (parohii, schituri, manastiri), instituţiilor de învãţãmânt sau a altor persoane juridice; d) fondul forestier proprietate privatã indivizã a persoanelor fizice (fosti composesori, moşneni şi rãzeşi sau moştenitori ai acestora); e) fondul forestier proprietate privatã a persoanelor fizice. ART. 4 (1) Drumurile forestiere şi cãile ferate forestiere, existente la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe, aparţin statului, indiferent de forma de proprietate a fondului forestier pe care acestea îl strabat. (2) Regimul juridic al drumurilor şi cãilor ferate forestiere care se vor construi în viitor va fi stabilit în raport cu sursa de finanţare şi cu natura proprietãţii terenurilor, astfel: a) drumurile şi cãile ferate forestiere, construite pe terenurile proprietate publica a statului şi finanţate cu fonduri de la bugetul de stat sau din fondul de dezvoltare al Regiei Naţionale a Pãdurilor, vor fi proprietate publica a statului şi administrate de regie; b) drumurile şi cãile forestiere, construite pe terenuri din fondul forestier proprietate privatã şi finanţate din resursele financiare ale proprietarilor de pãduri, vor fi proprietate privatã, administrate de deţinãtorii pãdurilor respective. ART. 5 Titularii dreptului de proprietate asupra terenului forestier, proprietate publica sau privatã, îşi exercita dreptul de proprietate, în limitele şi în condiţiile legii, urmãrind conservarea şi gospodãrirea durabila a pãdurilor.
CAP. 2 Regimul silvic
ART. 6 Fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, este supus regimului silvic. ART. 7 (1) Regimul silvic reprezintã un sistem unitar de norme cu caracter tehnic silvic, economic şi juridic, referitoare la amenajarea, paza, protecţia contra dãunãtorilor, exploatarea şi regenerarea pãdurilor, în vederea asigurãrii gestionãrii durabile a ecosistemelor forestiere. (2) Respectarea normelor definite la alin. (1) este obligatorie pentru toţi proprietarii de pãduri sau alţi deţinãtori. (3) Normele tehnice silvice reglementeazã activitãţile de amenajare şi regenerare a pãdurilor, protecţie a pãdurilor impotriva dãunãtorilor, îngrijire (degajari, curatiri, rarituri), punere în valoare a masei lemnoase şi de exploatare a lemnului, atât pentru pãdurile proprietate publica, cat şi pentru pãdurile proprietate privatã. Normele tehnice actuale vor fi revizuite în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, prin grija autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura. (4) Normele cu caracter economic se referã la totalitatea obligaţiilor financiare ce revin proprietarilor de pãduri, pentru asigurarea regenerarii pãdurilor, stãrii de sãnãtate a acestora, efectuãrii lucrãrilor de amenajare, îngrijire şi punere în valoare, precum şi la modalitãţile de finanţare. (5) Normele juridice cuprind totalitatea reglementãrilor cu specific silvic (legi, hotãrâri şi ordonanţe ale Guvernului, ordine şi instrucţiuni ale autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura). (6) La dobândirea dreptului de proprietate, proprietarii de pãduri vor lua cunostinta sub semnatura, prin grija autoritãţii publice pentru silvicultura, de obligaţiile pe care le au pentru respectarea regimului silvic. ART. 8 (1) În vederea respectãrii reglementãrilor referitoare la regimul silvic, proprietarii de pãduri şi deţinãtorii cu orice titlu au urmãtoarele obligaţii: a) sa elaboreze amenajamentele silvice pentru pãdurile pe care le deţin, prin unitãţi specializate, autorizate în acest scop de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura. Costul acestor lucrãri se suporta de proprietari în cazul persoanelor juridice. Pentru pãdurile cu suprafeţe mai mici de 10 hectare, aparţinând persoanelor fizice, gospodãrite în mod individual, se întocmesc, de unitãţi specializate, studii sumare de amenajare, al cãror conţinut se va preciza prin normele tehnice specifice; b) sa asigure paza pãdurilor, în vederea prevenirii taierilor ilegale, distrugerii sau degradãrii vegetatiei forestiere, pasunatului abuziv, braconajului şi a altor fapte infractionale sau contravenţionale. Proprietarii de pãduri proprietate privatã care nu au personal angajat pentru asigurarea pazei, în condiţiile menţionate la art. 12, rãspund contraventional; c) sa execute lucrãrile necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dãunãtorilor pãdurilor, stabilite de organele autoritãţii publice pentru silvicultura, cu mijloace proprii sau contra cost, prin unitãţi silvice specializate; d) sa asigure respectarea mãsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi, dupã caz, dotarea cu mijloace de prima intervenţie; e) sa efectueze lucrãrile de impadurire şi de ajutorare a regenerarii naturale, potrivit prevederilor amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice. Lucrãrile de impadurire se vor executa în termen de cel mult 2 ani de la exploatarea masei lemnoase. În caz contrar, se vor aplica mãsurile prevãzute la <>art. 67 din Codul silvic, aprobat prin Legea nr. 26/1996 ; f) sa efectueze lucrãrile de întreţinere a plantaţiilor şi regenerarilor naturale pana la realizarea stãrii de masiv; g) sa execute la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice, lucrãrile de îngrijire a arboretelor - degajari, curatiri, rarituri, tãieri de igiena; h) sa execute tãieri de arbori numai dupã marcarea şi inventarierea acestora şi dupã elaborarea documentelor specifice de cãtre personalul silvic autorizat; i) sa asigure, în conformitate cu prevederile amenajamentelor şi actelor normative în vigoare, întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere aflate în proprietate. (2) În situaţiile în care gospodãrirea pãdurilor proprietate privatã a persoanelor fizice sau juridice este asigurata pe baze contractuale de cãtre Regia Nationala a Pãdurilor, obligaţiile menţionate la alin. (1) se vor regasi, ca atare, în contractele încheiate. ART. 9 (1) În vederea gospodãririi durabile a pãdurilor se interzic: a) defrişarea vegetatiei forestiere - respectiv înlãturarea acesteia şi schimbarea destinaţiei terenului - fãrã aprobarea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura; b) desfãşurarea de activitãţi care produc degradarea solului şi a malurilor apelor, distrugerea semintisului utilizabil şi a arborilor nedestinati exploatãrii, potrivit prevederilor art. 45 din Codul silvic. (2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1) lit. a) terenurile aflate în perimetrul fasiei de protecţie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public şi care, prin natura lor, sunt destinate protecţiei şi întreţinerii liniei de frontiera, potrivit prevederilor <>Legii privind frontiera de stat a României nr. 56/1992 . Defrişarea vegetatiei pentru realizarea fasiei de protecţie a frontierei de stat se va executa de cãtre proprietarul sau deţinãtorul pãdurii, sub supravegherea organului de graniceri şi a autoritãţii silvice competente. ART. 10 (1) Exploatarea produselor lemnoase ale pãdurilor se face numai în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi cu respectarea instrucţiunilor privind termenele, modalitãţile şi epocile de recoltare şi transport al materialului lemnos din pãduri, emise de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura. (2) Pentru masa lemnoasã destinatã a se exploata, proprietarii sau deţinãtorii cu orice titlu de pãduri întocmesc acte de punere în valoare, în conformitate cu normele tehnice în vigoare, cu marcarea şi inventarierea prealabilã a arborilor destinaţi tãierii de cãtre personalul silvic delegat sa utilizeze ciocanul silvic de marcat. (3) Ocoalele silvice, agenţii economici atestaţi sa execute exploatãri forestiere, persoanele fizice şi juridice care au în proprietate sau în administrare pãduri au obligaţia sa foloseascã tehnologii de recoltare şi de scoatere a lemnului din padure, care sa nu producã degradarea solului, poluarea apelor, distrugerea sau vãtãmarea semintisului utilizabil, a arborilor nedestinati exploatãrii peste limitele admise prin instrucţiunile prevãzute la alin. (1). (4) Masa lemnoasã care se exploateazã şi se transporta din padure va fi însoţitã de documentele prevãzute în instrucţiunile privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul instalaţiilor de debitat lemn rotund în cherestea, aprobate prin hotãrâre a Guvernului. (5) Materialul lemnos de lucru cu diametrul la capatul gros mai mare de 20 cm, care se transporta din padure, având ca document de însoţire bonul de vânzare sau foaia de însoţire, se marcheaza cu marca dreptunghiulara specifica agentului economic care administreazã padurea sau care exploateazã masa lemnoasã, dupã caz.
CAP. 3 Administrarea fondului forestier naţional
Secţiunea 1 Administrarea fondului forestier proprietate publica a statului
ART. 11 (1) Fondul forestier proprietate publica a statului se administreazã potrivit Codului silvic de cãtre Regia Nationala a Pãdurilor. (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Regiei Naţionale a Pãdurilor se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura.
Secţiunea a 2-a Administrarea fondului forestier proprietate publica a comunelor, oraşelor şi municipiilor şi a celui proprietate privatã indivizã (fosti composesori, moşneni, rãzeşi sau moştenitorii acestora)
ART. 12 (1) Pãdurile proprietate publica a comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi cele proprietate privatã indivizã, aparţinând foştilor composesori, moşneni şi rãzeşi sau moştenitorilor acestora, se administreazã de cãtre proprietari, prin structuri silvice proprii similare cu cele ale statului. Pentru gestionarea pãdurilor, deţinãtorii mentionati mai sus vor angaja personal de specialitate, autorizat în condiţiile prezentei ordonanţe. (2) Pentru realizarea prevederilor menţionate la alin. (1), persoanele fizice, fosti composesori, moşneni şi rãzeşi sau moştenitorii acestora, se vor constitui, în mod obligatoriu, în prealabil, în asociaţii cu personalitate juridicã, potrivit legii. ART. 13 (1) Pãdurile aparţinând deţinãtorilor mentionati la art. 12 alin. (1) se organizeazã pe cantoane silvice conduse de padurari cu studii de specialitate, suprafata unui canton fiind de maximum: 300 hectare în zona de campie; 500 hectare în zona de coline; 1.000 hectare în zona de munte. (2) În situaţia existenţei mai multor cantoane se vor constitui districte sau brigazi silvice, conduse de tehnicieni silvici sau de ingineri silvici. Suprafata acestora este de maximum: 1.500 hectare în zona de campie; 2.500 hectare în zona de coline; 5.000 hectare în zona de munte. (3) În cazul mai multor brigazi sau districte se pot constitui ocoale silvice, a cãror suprafata este de maximum: 8.000 hectare în zona de campie; 12.000 hectare în zona de coline; 20.000 hectare în zona de munte. (4) Pentru îndeplinirea condiţiilor de suprafata precizate la alin. (1)-(3), proprietarii pãdurilor respective se pot asocia în funcţie de vecinãtãţi sau de interesele economice ale acestora. ART. 14 (1) În situaţia în care proprietarii pãdurilor care fac obiectul prezentei secţiuni nu doresc sau nu pot îndeplini condiţiile menţionate la art. 12, aceştia vor gospodari pãdurile ce le aparţin, pe baza contractualã, prin Regia Nationala a Pãdurilor. (2) Prin contractul încheiat între pãrţi se stabilesc drepturile şi obligaţiile proprietarilor pãdurilor şi ale Regiei Naţionale a Pãdurilor. În mod obligatoriu se vor stipula: a) drepturile materiale ale proprietarilor de pãduri, în natura sau în bani, care rezulta din valorificarea resurselor lemnoase şi nelemnoase ale pãdurilor preluate în gestiune; b) obligaţiile Regiei Naţionale a Pãdurilor de a asigura paza pãdurilor şi de a executa lucrãrile tehnice silvice de îngrijire, combatere a dãunãtorilor, punere în valoare a masei lemnoase, exploatare a resurselor şi de regenerare a arboretelor, în conformitate cu regimul silvic; c) modalitãţile financiare de a suporta costul lucrãrilor de întocmire a amenajamentelor silvice, de administrare, paza, îngrijire, protecţie contra dãunãtorilor, exploatare şi regenerare.
Secţiunea a 3-a Administrarea fondului forestier proprietate privatã a persoanelor fizice
ART. 15 (1) Pãdurile proprietate privatã a persoanelor fizice sunt supuse regimului silvic. Proprietarii acestor pãduri au obligaţia sa execute prin mijloace proprii sau prin unitãţi silvice specializate lucrãrile necesare impuse de regimul silvic. (2) În situaţiile în care proprietarii pãdurilor nu îşi pot îndeplini în mod individual obligaţiile prevãzute la alin. (1), aceştia se pot constitui în asociaţii cu personalitate juridicã, angajand personal silvic de specialitate, în conformitate cu prevederile art. 13. (3) În vederea respectãrii obligaţiei prevãzute la alin. (1), proprietarii pãdurilor proprietate privatã, individual sau constituiţi în asociaţii, pot solicita, de asemenea, unitãţilor teritoriale ale Regiei Naţionale a Pãdurilor sa administreze pãdurile ce le aparţin, pe baza de contracte, în condiţiile prevãzute la art. 12 alin. (2).
Secţiunea a 4-a Administrarea pãdurilor proprietate privatã a unitãţilor de cult (parohii, schituri, manastiri), a instituţiilor de învãţãmânt sau a altor persoane juridice
ART. 16 (1) Administrarea pãdurilor proprietate privatã a parohiilor, schiturilor, mãnãstirilor, unitãţilor de învãţãmânt sau a altor persoane juridice se face de cãtre acestea, angajand personal silvic specializat, în vederea respectãrii obligaţiilor prevãzute la art. 8 alin. (1). (2) Pentru îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la alin. (1), proprietarii pãdurilor respective se pot asocia cu alţi deţinãtori de pãduri, în vederea gospodãririi pãdurilor în condiţiile prevãzute la art. 13. (3) Proprietarii de pãduri care fac obiectul prezentei secţiuni pot solicita, de asemenea, ca pãdurile ce le aparţin sa fie administrate pe baza contractualã de cãtre Regia Nationala a Pãdurilor, în condiţiile prevãzute la art. 12, completate cu alte prevederi specifice, convenite de pãrţile contractante.
Secţiunea a 5-a Reglementãri comune pentru administrarea fondului forestier proprietate publica a unitãţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privatã
ART. 17 (1) Contractele de administrare a fondului forestier menţionat la secţiunile 2-4 din prezentul capitol se încheie pe o durata minima, egala cu perioada de aplicare a amenajamentului silvic, conform prevederilor art. 18, din Codul silvic. (2) Contractele prevãzute la alin. (1) se încheie în forma autenticã la birourile notariale, taxele şi comisioanele suportandu-se de cãtre Regia Nationala a Pãdurilor. Aceste contracte se înregistreazã la inspectoratele silvice teritoriale în raza cãrora se afla fondul forestier. (3) Rezilierea contractului din initiativa unei pãrţi se soluţioneazã conform legislaţiei civile. (4) Activitatea personalului silvic angajat pentru paza şi gospodãrirea pãdurilor proprietate publica a unitãţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privatã este controlatã sub raportul regimului silvic de cãtre personalul tehnic al autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura şi al inspectoratelor silvice teritoriale prevãzute la cap. IV din prezenta ordonanta. (5) Personalul silvic angajat pentru paza pãdurilor, prevãzut la art. 13 alin. (1), este dotat cu armament de serviciu, în condiţiile legii. ART. 18 Modalitãţile concrete de constituire a structurilor silvice pentru gospodãrirea pãdurilor, care fac obiectul secţiunilor 2-4 din prezentul capitol, precum şi modul de organizare şi funcţionare a acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe.
CAP. 4 Controlul respectãrii regimului silvic
ART. 19 (1) Controlul respectãrii regimului silvic pentru întregul fond forestier naţional se exercita de cãtre autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura - Departamentul pãdurilor, prin Direcţia generalã pentru controlul aplicãrii regimului silvic, precum şi prin inspectoratele silvice teritoriale din subordinea acesteia. (2) Modul de organizare şi funcţionare a controlului aplicãrii regimului silvic la nivel central şi local, precum şi structurile administrative aferente se stabilesc prin regulament aprobat prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe. ART. 20 Direcţia generalã pentru controlul aplicãrii regimului silvic, prin organele sale centrale şi teritoriale, are urmãtoarele atribuţii: a) controleazã modul de respectare, de cãtre proprietarii şi deţinãtorii cu orice titlu de pãduri, a prevederilor legilor, hotãrârilor şi ordonanţelor Guvernului, ordinelor ministrului, regulamentelor şi instrucţiunilor în domeniul silviculturii, precum şi a normelor specifice regimului silvic; b) analizeazã şi controleazã modul de respectare a prevederilor amenajamentelor silvice pentru toate pãdurile, indiferent de natura proprietãţii; c) controleazã activitatea de exploatare a masei lemnoase, executatã prin agenţi economici atestaţi sau în regie proprie, şi dispune sistarea activitãţilor care incalca normele tehnice specifice sau care provoacã degradarea vegetatiei forestiere, eroziunea solului sau alte deteriorãri ale mediului; d) controleazã aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale privind prevenirea şi stingerea incendiilor în pãduri; e) controleazã activitatea de construire, reparare şi întreţinere a drumurilor forestiere, în conformitate cu legislaţia şi normele specifice în vigoare; f) constata faptele contravenţionale în domeniul silviculturii şi exploatãrii pãdurilor şi propune sau stabileşte, dupã caz, sancţiunile, potrivit împuternicirilor prevãzute de lege; g) constata faptele infractionale în domeniul silviculturii şi exploatãrii pãdurilor şi sesizeazã, de îndatã, organul de poliţie, în vederea efectuãrii cercetãrii penale, în conformitate cu prevederile art. 207 şi 209 din Codul de procedura penalã; h) verifica sesizãrile scrise cu privire la abaterile comise în fondul forestier proprietate publica sau proprietate privatã şi stabileşte situaţiile de încãlcare a actelor normative în vigoare, propunand mãsurile de reglementare sau de sancţionare, potrivit legii; i) avizeazã angajarea personalului silvic necesar pentru gospodãrirea pãdurilor, altele decât cele administrate de cãtre Regia Nationala a Pãdurilor; j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare, prevãzut la art. 19 alin. (2). ART. 21 (1) Inspectoratele silvice teritoriale se constituie la nivelul fiecãrui judeţ, dacã suprafata pãdurilor judeţului, potrivit art. 3 lit. a)-e), este de minimum 100.000 hectare. (2) În cazul judeţelor în care suprafata pãdurilor este sub limita prevãzutã la alin. (1), inspectoratele silvice teritoriale vor fi constituite pe raza a doua sau mai multe judeţe limitrofe, astfel încât suprafata minima a acestora sa fie cea prevãzutã la alin. (1). (3) Personalul tehnic de specialitate din inspectoratele silvice teritoriale se va dimensiona în raport cu suprafata pãdurilor şi cu numãrul de proprietari, astfel încât pentru o suprafata de maximum 10.000 hectare sa existe un inspector-inginer silvic. (4) Pentru lucrãrile tehnice de nivel mediu şi pentru executarea controalelor de fond se va asigura un tehnician silvic pentru: - 3.000 hectare în zona de campie; - 5.000 hectare în zona de coline; - 10.000 hectare în zona de munte. ART. 22 Finanţarea organelor centrale şi teritoriale pentru controlul respectãrii regimului silvic se face de la bugetul de stat.
CAP. 5 Regimul juridic al fondului forestier proprietate privatã
ART. 23 (1) Terenurile din fondul forestier proprietate privatã, indiferent de titularul lor, sunt şi rãmân în circuitul civil, potrivit legii. (2) Terenurile prevãzute la alin. (1) pot fi dobândite sau înstrãinate prin oricare dintre modalitãţile stabilite de legislaţia civilã, în condiţiile respectãrii dispoziţiilor prezentei ordonanţe. ART. 24 (1) Pãdurile proprietate privatã se pot instraina, prin acte juridice, numai cu condiţia nedivizarii proprietãţii. (2) Condiţia de nedivizare a proprietãţii este aplicabilã şi în cazul moştenitorilor. (3) Statul, prin Regia Nationala a Pãdurilor, are dreptul de preemptiune la toate vânzãrile de buna voie sau silite, la preţ şi în condiţii egale atât pentru pãdurile proprietate privatã, cat şi pentru terenurile cu alta folosinta, limitrofe fondului forestier proprietate publica a statului. În acest sens, proprietarul terenului ce face obiectul vânzãrii este obligat sa înştiinţeze, în scris, unitatea silvicã teritorialã în raza cãreia se afla terenul respectiv despre intenţia de înstrãinare. Unitatea silvicã sesizatã îşi exprima opţiunea în termen de 30 de zile, dupã care dreptul de preemptiune al statului înceteazã. (4) În situaţia în care Regia Nationala a Pãdurilor nu îşi exprima opţiunea de a cumpara terenuri cu pãduri proprietate privatã, în condiţiile stabilite la alin. (3), dreptul de preemptiune pentru cumpãrarea terenului cu padure revine proprietarilor invecinati, care îşi pot exprima opţiunea în termen de 30 de zile de la înştiinţarea scrisã cu confirmare de primire, trimisa de proprietarul care doreşte sa vândã terenul cu padure. Dupã expirarea acestui termen, dreptul de preemptiune înceteazã. (5) În cazul vânzãrii unor suprafeţe de padure aflate în indiviziune, dreptul de preemptiune revine coproprietarilor terenurilor respective. (6) Înstrãinarea facuta cu încãlcarea prevederilor alin. (1)-(5) este nulã de drept. (7) Suprafata maxima de padure pe care o persoana fizica o poate obţine prin cumpãrare este de 1.000 hectare. ART. 25 (1) Reducerea suprafeţei pãdurilor proprietate privatã este interzisã, cu excepţia cazurilor prevãzute la alineatul urmãtor. (2) În mod excepţional, pentru construcţii cu destinaţie militarã, pentru cai ferate, şosele de importanta deosebita, linii electrice de inalta tensiune, mine, forari, sonde şi echipamente aferente acestora, conducte magistrale de transport gaze sau petrol, lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, de gospodãrire a apelor sau de realizare a unor noi surse de apa, obiective turistice, ocuparea definitiva de terenuri din fondul forestier proprietate privatã, cu defrişarea pãdurii sau fãrã, se aproba, cu acordul prealabil al proprietarilor terenurilor, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe. (3) În cazurile în care proprietarii terenurilor nu sunt de acord, ocuparea terenurilor se poate face în condiţiile stabilite potrivit reglementãrilor legale privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica. (4) Ocuparea definitiva a terenurilor din fondul forestier proprietate privatã se face cu plata de cãtre persoanele fizice şi juridice solicitante a urmãtoarelor taxe şi despãgubiri: a) taxa pentru ocuparea definitiva de terenuri forestiere, care se vãrsa în Fondul de ameliorare potrivit prevederilor <>art. 92 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, fond aflat la dispoziţia autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura; b) contravaloarea terenului, care se achitã proprietarului terenului forestier; c) contravaloarea pierderii de creştere, determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de varsta exploatabilitatii, dacã terenul este acoperit cu padure, despãgubire care revine proprietarului terenului. ART. 26 Pentru ocuparea temporarã de terenuri din fondul forestier proprietate privatã, în condiţiile prevãzute la art. 25 alin. (2), persoanele fizice sau juridice care beneficiazã de ocuparea terenurilor au obligaţia sa achite: a) chiria pentru ocuparea terenului pe durata aprobatã, care se încaseazã de proprietarul terenului; b) contravaloarea pierderii de creştere, determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de varsta exploatabilitatii, dacã terenul este acoperit cu padure, despãgubire care revine proprietarului; c) cheltuielile necesare pentru reinstalarea vegetatiei forestiere pe terenul ocupat temporar şi pentru întreţinerea acesteia pana la realizarea stãrii de masiv; sumele aferente se depun într-un cont special, purtãtor de dobanda, la dispoziţia inspectoratului silvic teritorial, care dispune de cheltuirea fondului respectiv pentru realizarea lucrãrilor silvice necesare; d) o garanţie în bani, egala cu taxa legalã prevãzutã pentru ocuparea definitiva de terenuri forestiere, care se depune într-un cont special, purtãtor de dobanda, aflat la dispoziţia inspectoratului silvic teritorial. Dupã îndeplinirea obligaţiilor prevãzute cu privire la redarea terenurilor în fondul forestier, titularul aprobãrii va primi garanţia şi dobanda aferentã. ART. 27 Metodologia de executare şi de finanţare a lucrãrilor de reinstalare a vegetatiei şi de întreţinere a acesteia pana la realizarea stãrii de masiv, prevãzute la art. 26 lit. (c), se elaboreazã de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe. ART. 28 Ocuparea definitiva sau temporarã a terenurilor din fondul forestier proprietate privatã, potrivit prevederilor art. 25 şi art. 26, se face numai cu acordul proprietarilor şi se aproba dupã cum urmeazã: a) pentru suprafata de pana la un hectar, de cãtre inspectoratul silvic teritorial, la cererea persoanei fizice sau juridice beneficiare; b) pentru suprafata de peste un hectar, dar nu mai mare de 100 hectare, de cãtre autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura, la cererea persoanei fizice sau juridice beneficiare, cu avizul inspectoratului silvic teritorial; c) pentru suprafata de peste 100 hectare, prin hotãrâre a Guvernului, la cererea persoanelor juridice beneficiare şi la propunerea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura. ART. 29 Defrişarea pãdurii, în scopul executãrii de lucrãri necesare fondului forestier, se aproba de cãtre autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura, la cererea proprietarului, şi este scutitã de plata oricãror taxe.
ART. 30 (1) Finanţarea activitãţilor de administrare a fondului forestier proprietate publica a statului se asigura de cãtre Regia Nationala a Pãdurilor din veniturile realizate prin valorificarea produselor pãdurii şi din Fondul de conservare şi regenerare a pãdurilor, prevãzut la art. 63 din Codul silvic, care este fond deductibil la determinarea profitului impozabil aferent Regiei Naţionale a Pãdurilor. (2) Finanţarea activitãţilor de administrare a fondului forestier proprietate privatã a persoanelor juridice sau persoanelor fizice se asigura, de regula, de cãtre acestea din veniturile realizate prin comercializarea masei lemnoase exploatate şi a altor produse ale pãdurilor ce le aparţin. ART. 31 (1) În vederea sprijinirii proprietarilor de pãduri proprietate privatã, în special persoane fizice, în efectuarea unor lucrãri de gospodãrire, în scopul asigurãrii integritãţii fondului forestier naţional şi gestionãrii durabile a pãdurilor, statul va aloca anual, de la buget, fondurile necesare pentru: a) refacerea pãdurilor afectate de calamitati naturale sau de incendii; b) refacerea unor cai forestiere de transport distruse în urma calamitãţilor naturale; c) combaterea bolilor şi dãunãtorilor în pãdurile proprietate privatã; d) finanţarea unor studii complexe de fundamentare a soluţiilor de gospodãrire a pãdurilor proprietate privatã; e) punerea la dispoziţia proprietarilor de pãduri a normelor tehnice silvice şi juridice care reglementeazã regimul silvic şi a materialelor de propaganda şi educaţie forestierã privind ocrotirea şi conservarea pãdurilor; f) sprijinirea proprietarilor de pãduri cu funcţii speciale de protecţie, persoane fizice, prin acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea lemnului pe care nu îl recolteaza datoritã restrictiilor impuse prin amenajamentele silvice în pãdurile cu funcţii speciale de protecţie. (2) Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor acordate potrivit prevederilor alin. (1) se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura, cu avizul Ministerului Finanţelor, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe.
CAP. 7 Raspunderi şi sancţiuni
ART. 32 Încãlcarea prevederilor prezentei ordonanţe atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã a persoanei vinovate, potrivit legii. ART. 33 (1) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracţiuni, şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) refuzul nejustificat al Regiei Naţionale a Pãdurilor de a încheia contractele de administrare stabilite la art. 14, art. 15 alin. (3) şi la art. 16 alin. (3), cu amenda de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei; b) refuzul proprietarilor sau al altor deţinãtori de pãduri de a întocmi amenajamentele silvice, conform obligaţiei prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. a), cu amenda de la 200.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoanele juridice; c) neasigurarea pazei pãdurilor, potrivit obligaţiei prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. b), cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane juridice; d) refuzul proprietarilor sau al altor deţinãtori de pãduri de a executa lucrãrile de prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor pãdurilor, conform dispoziţiei art. 8 alin. (1) lit. c), sau de a executa lucrãrile de îngrijire a arboretelor, prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. g), cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei; e) angajarea de cãtre proprietari sau alţi deţinãtori de pãduri de personal silvic neavizat de autoritatea publica care rãspunde de silvicultura, cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei. (2) Sunt competenţi sa constate faptele contravenţionale prevãzute la alin. (1) inginerii din autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura şi din inspectoratele silvice teritoriale, împuterniciţi prin delegaţie. (3) Sancţiunile contravenţionale prevãzute la alin. (1) se aplica de cãtre conducãtorul autoritãţii publice teritoriale care rãspunde de silvicultura, prin rezoluţie pe procesul-verbal de constatare. (4) Contravenţiilor prevãzute la alin. (1) le sunt aplicabile prevederile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27. ART. 34 Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, altele decât cele prevãzute la art. 33, indiferent de forma de proprietate a pãdurilor în care acestea au fost comise, sunt reglementate prin lege specialã. ART. 35 Personalul silvic din autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura şi din inspectoratele silvice teritoriale este competent sa constate infracţiunile prevãzute la art. 96-103 din Codul silvic şi este obligat sa sesizeze de îndatã organele de cercetare penalã competente.
CAP. 8 Dispoziţii finale
ART. 36 În termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura va revizui şi va completa cu prevederi specifice pãdurilor proprietate publica şi privatã regulamentele, instrucţiunile şi normele tehnice din domeniul silviculturii. ART. 37 În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor silvice, personalul silvic prevãzut la art. 35 este asimilat personalului care îndeplineşte funcţii ce implica exerciţiul autoritãţii publice. ART. 38 Unitãţile de poliţie, împreunã cu cele ale jandarmeriei, precum şi organele administraţiei publice locale ori, dupã caz, organele de pompieri militari vor sprijini organele silvice sau, dupã caz, le vor acorda asistenta tehnica, potrivit competentelor, în organizarea şi desfãşurarea acţiunilor de prevenire şi de combatere a fenomenului infractional şi contraventional şi, respectiv, pentru prevenirea şi stingerea incendiilor atât în pãdurile proprietate publica, cat şi în cele proprietate privatã. ART. 39 Personalul silvic de toate gradele, necesar pentru gospodãrirea pãdurilor proprietate privatã, poate fi angajat numai cu avizul inspectoratelor silvice din subordinea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura. ART. 40 Prezenta ordonanta intra în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. ART. 41 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga orice alte dispoziţii contrare.
PRIM-MINISTRU RADU VASILE
Contrasemneazã: --------------- Ministrul apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului, Romica Tomescu
Ministrul finanţelor, Daniel Daianu
Ministru de interne, Gavril Dejeu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
