Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
───────────────
Ministrul apelor,
pãdurilor şi protecţiei mediului,
Romica Tomescu
p. Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Eugen Dijmarescu,
secretar de stat
Ministru de stat,
ministrul sãnãtãţii,
Hajdu Gabor
Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes
p. Ministrul industriei
şi comerţului,
Constantin Isbasoiu,
secretar de stat
p. Ministrul funcţiei publice,
Ioan Onisei,
secretar de stat
p. Ministrul agriculturii
şi alimentaţiei,
Ştefan Pete,
secretar de stat
PROTOCOL*)
privind apa şi sãnãtatea la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apa transfrontiera şi a lacurilor internaţionale
Pãrţile la acest protocol,
ţinând seama ca apa este esenţialã pentru menţinerea vieţii, iar disponibilitatea de apa, în cantitate şi de calitate corespunzãtoare satisfacerii nevoilor de baza ale omului, constituie o condiţie necesarã atât pentru promovarea sãnãtãţii, cat şi pentru o dezvoltare durabila,
recunoscând beneficiile asupra sãnãtãţii umane şi bunastarii care provin dintr-o apa salubra şi curata şi o funcţionare armonioasã şi corespunzãtoare a relatiei apa-mediu,
constiente ca apele de suprafata şi subterane sunt resurse regenerabile cu o capacitate limitatã pentru recuperarea efectelor negative produse de activitãţile umane asupra cantitãţii şi calitãţii lor şi ca orice esec în respectarea acestor limite poate avea efecte negative atât pe termen scurt, cat şi pe termen lung asupra sãnãtãţii şi bunastarii celor care se bazeazã pe aceste resurse şi pe calitatea lor şi ca, în consecinta, gospodãrirea durabila a ciclului hidrologic este esenţialã atât pentru satisfacerea cerinţelor umane, cat şi pentru protecţia mediului,
constiente, de asemenea, de consecinţele asupra sãnãtãţii publice a lipsei apei în cantitate suficienta şi de calitate corespunzãtoare pentru satisfacerea nevoilor de baza ale omului şi de efectele grave ale acestei lipse îndeosebi asupra celor vulnerabili, defavorizati şi social excluşi,
constiente ca prevenirea, controlul şi reducerea imbolnavirilor asociate apei constituie sarcini importante şi urgente care pot fi rezolvate satisfãcãtor numai prin cooperarea strânsã, la toate nivelurile şi între toate sectoarele, atât în interiorul unei tari, cat şi între state,
constiente, de asemenea, ca supravegherea bolilor asociate apei şi stabilirea sistemelor de alarma şi de rãspuns sunt aspecte importante ale prevenirii, controlului şi reducerii imbolnavirilor asociate apei,
bazându-se pe concluziile Conferintei Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea (Rio de Janiero, 1992) şi mai ales ale Declaraţiei de la Rio privind Mediul şi Dezvoltarea şi ale Agendei 21, precum şi pe programul pentru implementarea Agendei 21 (New York, 1997) şi consecventi Deciziei Comisiei pentru Dezvoltare Durabila privind gospodãrirea durabila a apelor dulci (New York, 1998),
inspirandu-se din prevederile relevante ale Convenţiei privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apa transfrontiera şi a lacurilor internaţionale, 1992, şi accentuand necesitãţile atât de a incuraja aplicarea mai ampla a acestor prevederi, cat şi pentru a completa aceasta convenţie cu mãsurile suplimentare pentru a întãri protecţia sãnãtãţii publice,
luând nota de Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, 1991, Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, 1992, Convenţia Naţiunilor Unite privind regimul juridic al utilizãrii cursurilor de apa transfrontiere în alte scopuri decât pentru navigaţie, 1997, şi Convenţia privind accesul publicului la informaţie, participarea publicului în procesul de luare a deciziei şi accesul în justiţie în probleme de mediu, 1998,
având în vedere principiile, sarcinile şi recomandãrile pertinente ale Cartei Europene pentru Mediu şi Sãnãtate, 1989, ale Declaraţiei de la Helsinki privind Mediul şi Sãnãtatea, 1994, şi ale declaraţiilor, recomandãrilor şi rezolutiilor ministeriale formulate în cadrul procesului "Mediu pentru Europa",
recunoscând fundamentul logic şi relevanta altor iniţiative, instrumente şi procese privind mediul în Europa şi, de asemenea, pregãtirea şi implementarea planurilor naţionale de acţiune privind mediul şi sãnãtatea, precum şi pregãtirea şi implementarea planurilor naţionale de acţiune în domeniul mediului,
apreciind eforturile deja întreprinse de Comisia Economicã pentru Europa a Naţiunilor Unite şi de Oficiul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii de a întãri cooperarea bilaterala şi multilaterala pentru prevenirea, controlul şi reducerea bolilor asociate apei,
încurajate de numeroasele exemple pozitive obţinute de statele membre ale Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite şi de cãtre statele membre ale Comitetului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii în reducerea poluarii şi în menţinerea şi restaurarea mediului acvatic capabil sa susţinã sãnãtatea omului şi bunãstarea,
au convenit urmãtoarele:
─────────
*) Traducere.
ART. 1
Obiective
Obiectivul acestui protocol este promovarea la toate nivelurile corespunzãtoare naţionale, precum şi în context transfrontier şi internaţional a protecţiei sãnãtãţii omului şi a bunastarii, atât individualã, cat şi colectivã, în cadrul unei dezvoltãri durabile, prin îmbunãtãţirea gospodãririi apelor, incluzând protecţia ecosistemelor acvatice şi prin prevenirea, controlul şi reducerea bolilor asociate apei.
ART. 2
Definiţii
Pentru scopurile acestui protocol:
1. boli asociate apei înseamnã orice efect negativ semnificativ asupra sãnãtãţii umane ca: deces, invaliditate, boala sau alte manifestãri cauzate, direct sau indirect, de starea apelor de orice fel sau de modificãrile survenite în cantitatea şi calitatea acestora;
2. apa potabilã înseamnã apa care este folositã sau se intenţioneazã a fi furnizatã pentru a fi folositã de om pentru baut, gãtit, prepararea alimentelor, igiena personalã sau în scopuri similare;
3. apa subterana înseamnã toatã apa care este dedesubtul suprafeţei terenului în zona de saturatie şi în contact direct cu solul sau subsolul;
4. ape închise înseamnã orice acumulari de apa create artificial, separat de apele de suprafata dulci sau de apele de coasta, indiferent dacã sunt înãuntrul sau în afarã unei construcţii;
5. ape transfronitera înseamnã orice ape de suprafata sau subterane care marcheaza frontierele dintre doua sau mai multe state, le traverseaza sau sunt localizate pe acestea; oriunde apele transfrontiera se vãrsa direct în mare, limita acestor cursuri de apa transfrontiera este o linie dreapta trasata peste respectivele lor guri de vãrsare, între limitele inferioare de reflux de pe malurile lor;
6. efecte transfrontiera ale bolilor asociate apei înseamnã orice efect negativ semnificativ asupra sãnãtãţii umane ca: deces, invaliditate, boala sau alte manifestãri apãrute într-o zona sub jurisdicţia unei pãrţi a convenţiei, cauzate direct sau indirect de starea sau de modificãrile survenite în cantitatea şi calitatea apelor dintr-o zona aflatã sub jurisdicţia altei pãrţi a convenţiei, indiferent dacã asemenea efecte constituie un impact transfrontiera sau nu;
7. impact transfrontiera înseamnã orice efect negativ semnificativ asupra mediului, rezultat dintr-o schimbare în condiţiile apelor transfrontiera, cauzat de o activitate umanã a carei origine fizica este situata în întregime sau parţial într-o zona aflatã sub incidenta unei pãrţi la convenţie, produsã asupra mediului dintr-o zona aflatã sub jurisdicţia altei pãrţi la convenţie. Astfel de efecte asupra mediului includ: atentate la sãnãtatea şi securitatea omului, efecte asupra florei, faunei, solului, aerului, apei, climei, peisajului şi monumentelor istorice sau altor construcţii sau interactiunea între aceşti factori; ele includ, de asemenea, efecte asupra moştenirii culturale sau asupra condiţiilor socioeconomice care rezulta din alterarea acestor factori;
8. salubritate înseamnã colectarea, transportul, tratarea şi depozitarea sau reutilizarea deşeurilor fecaloid umane sau a apelor uzate menajere, indiferent dacã se realizeazã printr-un sistem colectiv sau prin instalaţii care deservesc o singura gospodãrie sau instituţie;
9. sistem centralizat înseamnã:
a) un sistem pentru aprovizionare cu apa potabilã a unui numãr de gospodãrii sau a altor utilizatori; şi/sau
b) un sistem de asigurare a salubritatii care serveşte un numãr de gospodãrii sau alţi utilizatori şi, unde este cazul, asigura, de asemenea, şi colectarea, transportul, tratarea şi depozitarea sau reutilizarea apelor uzate industriale, indiferent dacã este furnizat de un serviciu din sectorul public sau de un antreprenor (agent) din sectorul particular sau printr-un parteneriat între cele doua sectoare;
10. schema de gospodãrire a apelor înseamnã un plan pentru dezvoltarea, gospodãrirea, protecţia şi/sau utilizarea apelor dintr-o zona teritorialã sau dintr-un acvifer, incluzând protecţia ecosistemelor acestora;
11. public înseamnã una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, în concordanta cu legislaţia sau cu procedura nationala, asocieri ale acestora, organizaţii şi grupuri;
12. autoritate publica înseamnã:
a) Guvern la nivel naţional, regional sau la alte niveluri;
b) persoane fizice sau juridice care îndeplinesc funcţii publice administrative sub jurisdicţia nationala, incluzând sarcini specifice, activitãţi sau servicii în relatie cu mediul, sãnãtatea publica, salubritatea, gospodãrirea apelor sau alimentarea cu apa;
c) oricare alte persoane fizice sau juridice având responsabilitãţi sau funcţii publice sau care furnizeazã servicii publice sub controlul unui organism ori a persoanelor menţionate la subparagrafele a) sau b) de mai sus;
d) instituţiile oricãrei organizaţii de integrare economicã regionala la care se face referire în art. 21, care este parte.
Aceste definiţii nu includ organismele sau instituţiile ce acţioneazã în exerciţiul puterilor juridice sau legislative;
13. local se referã la toate nivelurile relevante ale unitãţilor teritoriale situate sub nivelul administraţiei publice centrale;
14. convenţia înseamnã Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apa transfrontiera şi a lacurilor internaţionale, semnatã la Helsinki la 17 martie 1992;
15. Conferinţa pãrţilor la convenţie înseamnã organismul stabilit de pãrţile la convenţie în concordanta cu art. 17 din aceasta;
16. parte înseamnã, în afarã de cazul în care textul indica altfel, un stat sau o organizaţie de integrare economicã regionala menţionate la art. 21, care a consimţit sa ratifice acest protocol şi pentru care protocolul este în vigoare;
17. Conferinţa pãrţilor înseamnã organismul stabilit de pãrţi în acord cu art. 16.
ART. 3
Domeniu de aplicare
Prevederile acestui protocol se vor aplica la:
a) ape de suprafata dulci;
b) ape subterane;
c) estuare;
d) ape de coasta care sunt utilizate pentru recreere sau pentru producerea de peste prin acvacultura sau pentru producerea sau recoltarea de moluste;
e) ape închise, utilizabile în general pentru imbaiere;
f) apa în curs de captare, transport, tratare sau distribuţie;
g) ape uzate în curs de colectare, transport, epurare şi evacuare sau reutilizare.
ART. 4
Prevederi generale
1. Pãrţile vor lua toate mãsurile adecvate pentru a preveni, controla şi reduce bolile asociate apei în cadrul sistemelor integrate de gospodãrire a apelor ce vizeazã utilizarea durabila a resurselor de apa, calitatea apei ambientale, care sa nu fie periculoasa pentru sãnãtatea omului şi sa asigure protecţia ecosistemelor acvatice.
2. Pãrţile vor lua, mai ales, toate mãsurile necesare în scopul asigurãrii:
a) aprovizionarii corespunzãtoare cu apa potabilã care sa fie libera de orice fel de microorganisme, paraziti şi substanţe care, datoritã numãrului sau concentratiei, constituie un potenţial pericol pentru sãnãtatea umanã. Aceasta va include protecţia resurselor de apa care sunt utilizate ca surse de apa potabilã, tratarea apei, înfiinţarea, îmbunãtãţirea şi întreţinerea sistemelor centralizate;
b) salubritatii corespunzãtoare, la un standard care sa protejeze suficient sãnãtatea umanã şi mediul. Aceasta se va realiza în special prin stabilirea, îmbunãtãţirea şi menţinerea sistemelor centralizate;
c) protecţiei efective a resurselor de apa folosite ca surse de apa potabilã şi a ecosistemelor lor acvatice aferente, fata de poluarea din alte cauze, incluzând agricultura, industria şi alte descãrcãri şi emisii de substanţe periculoase. Acestea au ca scop reducerea efectivã şi eliminarea descarcarilor şi emisiilor de substanţe considerate a fi periculoase pentru sãnãtatea omului şi ecosistemul acvatic;
d) mãsurilor de protecţie corespunzãtoare a sãnãtãţii umane impotriva bolilor asociate apei posibil generate de apa folositã în scop recreational, pentru culturi acvatice, recoltarea sau cultura molustelor, pentru irigarea culturilor sau din folosirea namolurilor în agricultura ori acvacultura;
e) sistemelor eficiente pentru supravegherea situaţiilor care pot conduce la epidemii hidrice sau la apariţia de îmbolnãviri asociate apei, pentru intervenţie în cazul epidemiilor şi imbolnavirilor şi pentru prevenirea riscului apariţiei lor.
3. Referirile ulterioare din acest protocol la apa potabilã şi salubritate se adreseazã condiţiilor pe care apa potabilã şi salubritatea trebuie sa le îndeplineascã pentru a satisface cerinţele din paragraful 2 al acestui articol.
4. Pãrţile îşi vor lua toate mãsurile de acest fel pe baza evaluãrii tuturor implicatiilor posibile pentru fiecare mãsura propusã, inclusiv beneficiile, dezavantajele şi costurile pentru:
a) sãnãtatea omului;
b) resurse de apa; şi
c) dezvoltare durabila şi care iau în considerare diferitele noi efecte ale fiecãrei mãsuri propuse asupra diferitelor componente ale mediului înconjurãtor.
5. Pãrţile vor întreprinde toate acţiunile necesare pentru a crea cadrul legal, administrativ şi economic stabil în care sectoarele public, privat şi voluntar sa îşi poatã aduce fiecare contribuţia la îmbunãtãţirea activitãţii de gospodãrire a apelor în scopul prevenirii, controlului şi reducerii incidentei bolilor asociate apei.
6. Pãrţile vor solicita autoritãţilor publice, care iau mãsuri sau aproba luarea de cãtre alţii a mãsurilor care pot avea un impact semnificativ asupra mediului oricãrei ape de sub incidenta acestui protocol, sa ia în considerare orice impact potenţial al acestor acţiuni asupra sãnãtãţii publice.
7. Când o parte este şi parte la Convenţia privind evaluarea impactului în context transfrontiera, conformarea autoritãţilor publice ale partii cu cerinţele acestei convenţii, în ceea ce priveşte acţiunea propusã, va satisface cerinta menţionatã în paragraful 6 din acest articol referitor la aceasta acţiune.
8. Prevederile acestui protocol nu vor afecta drepturile pãrţilor de a menţine, adopta sau implementa mãsuri mai drastice decât cele stabilite în acest protocol. 9. Prevederile acestui protocol nu vor afecta drepturile şi obligaţiile vreunei pãrţi la acest protocol, derivând din convenţie sau din orice alta înţelegere internationala existenta, cu excepţia prevederilor din acest protocol care sunt mai stricte decât prevederile corespunzãtoare din convenţie sau din alta înţelegere internationala existenta.
ART. 5
Principii şi abordari
În luarea mãsurilor pentru implementarea acestui protocol pãrţile se vor ghida dupã urmãtoarele principii şi abordari:
a) principiul precautiei, în virtutea cãruia acţiunea de prevenire, control sau reducere a bolilor asociate apei nu va fi amânatã pe baza faptului ca cercetarea ştiinţificã nu a demonstrat din plin legatura cauzala dintre factorul asupra cãruia acţioneazã o astfel de acţiune, pe de o parte, şi contribuţia potenţiala a acestui factor la producerea bolilor asociate apei şi/sau a impactului transfrontiera, pe de alta parte;
b) principiul poluatorul plãteşte, în virtutea cãruia costurile prevenirii, controlului şi reducerii poluarii vor fi suportate de poluator;
c) în concordanta cu Carta Naţiunilor Unite şi a principiilor dreptului internaţional, statele au dreptul suveran de a exploata resursele proprii conform cu propriile politici de mediu şi de dezvoltare, dar şi responsabilitatea sa se asigure ca activitãţile de sub jurisdicţia sau controlul lor nu prejudiciazã mediul altor state sau al teritoriilor dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale;
d) resursele de apa trebuie gospodãrite astfel încât cerinţele generatiei prezente sa fie satisfacute fãrã a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile cerinţe;
e) trebuie acţionat preventiv pentru a evita epidemiile hidrice şi imbolnavirile asociate apei şi pentru protejarea resurselor de apa folosite ca surse de apa de baut, deoarece o astfel de acţiune evita mai eficient raul, putând avea un raport cost/eficienta mai bun decât acţiunea de remediere;
f) mãsurile de gospodãrire a apelor trebuie sa fie luate la nivelul administrativ corespunzãtor cel mai scãzut;
g) apa are valoare socialã, economicã şi de mediu şi trebuie deci gospodarita astfel încât sa se realizeze combinatia optima şi durabila a acestor valori;
h) utilizarea eficienta a apei ar trebui promovata prin instrumente economice şi de constientizare a utilizatorilor;
i) accesul publicului la informaţie şi participarea acestuia în procesul de luare a deciziei referitoare la apa şi sãnãtate sunt necesare, inter alia, în scopul sporirii calitãţii şi implementarii deciziilor, al constientizarii publicului asupra acestor probleme, al acordãrii posibilitatii publicului de a-şi exprima preocuparile şi în scopul de a permite autoritãţilor publice sa ţinã seama de aceste preocupãri. Un astfel de acces şi participare trebuie suplimentate prin accesul adecvat la revizuirea din punct de vedere administrativ şi judiciar a deciziilor relevante;
j) resursele de apa trebuie gospodãrite, pe cat posibil, într-o maniera integrata la nivel de bazin hidrografic, ţinând seama de legatura dezvoltãrii sociale şi economice cu protecţia ecosistemelor naturale, precum şi de legatura dintre gospodãrirea resurselor de apa şi mãsurile de reglementare privind alte ambiente de mediu. O astfel de abordare integrata trebuie sa se aplice asupra bazinului hidrografic în ansamblu, indiferent dacã este sau nu transfrontiera şi inclusiv asupra apelor litorale sau întregului acvifer ori asupra unei pãrţi relevante din bazinul hidrografic sau acvifer;
k) o atentie deosebita trebuie sa se acorde protecţiei populaţiei, care este în mod special vulnerabila la boli cu transmitere hidrica;
l) accesul echitabil la apa, atât din punct de vedere cantitativ, cat şi calitativ, trebuie asigurat pentru toţi membrii populaţiei, în special pentru cei care sunt dezavantajati sau suferã o excludere socialã;
m) ca o completare la drepturile şi la accesul la apa, înscrise în legea privatã şi în legea publica, persoanele fizice şi juridice şi instituţiile, atât din sectorul public, cat şi din cel privat, trebuie sa contribuie la protecţia mediului acvatic şi la conservarea resurselor de apa; şi
n) în implementarea acestui protocol o atentie deosebita se va acorda problemelor şi necesitãţilor locale şi cunoaşterii acestora.
ART. 6
Obiective şi termene ale obiectivelor
1. În vederea atingerii obiectivelor acestui protocol, pãrţile vor avea ca scop:
a) accesul fiecãrei persoane la apa potabilã;
b) asigurarea salubrizarii pentru fiecare persoana, în cadrul sistemelor integrate de gospodãrire a apelor ce vizeazã utilizarea durabila a resurselor de apa, calitatea apei ambientale care sa nu constituie un pericol pentru sãnãtatea umanã şi protecţia ecosistemelor acvatice.
2. Pentru realizarea acestor scopuri pãrţile vor stabili şi vor publica fiecare obiectivele naţionale şi/sau locale pentru standardele şi nivelurile performantelor ce trebuie atinse sau menţinute pentru un înalt nivel de protecţie impotriva bolilor asociate apei. Aceste obiective vor fi revizuite periodic. Pentru îndeplinirea acestora ele vor lua mãsurile practice corespunzãtoare şi/sau alte mãsuri pentru participarea publica într-un cadru transparent şi corect şi se vor asigura ca se ia în considerare rezultatul participãrii publicului.
Exceptând cazurile în care circumstanţe naţionale sau locale le fac inaplicabile pentru prevenirea, controlul şi reducerea bolilor asociate apei, obiectivele vor acoperi inter alia:
a) calitatea apei potabile distribuite, luându-se în considerare Recomandãrile Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii privind calitatea apei potabile;
b) reducerea numãrului de epidemii hidrice şi a imbolnavirilor asociate apei;
c) trebuie imbunatatita acoperirea teritorialã, mãrimea sau procentul populaţiei cu acces la un sistem centralizat sau la alte mijloace de aprovizionare cu apa potabilã;
d) suprafata teritoriului lor, mãrimea sau proporţia populatiilor care sa fie deservite de sisteme centralizate pentru salubritate sau unde salubritatea trebuie imbunatatita prin alte mijloace;
e) nivelurile de performanta sa fie realizate de astfel de sisteme centralizate şi în conformitate cu alte asemenea mãsuri privind alimentarea cu apa şi salubritatea;
f) aplicarea bunelor practici recunoscute pentru gospodãrirea alimentarii cu apa şi salubritate, incluzând protecţia apelor folosite ca sursa pentru apa de baut;
g) evacuarile accidentale de:
(i) ape uzate netratate; şi
(ii) ape netratate provenite din inundatii, din sistemele de colectare a apei uzate, în resursele de apa care fac obiectul acestui protocol;
h) calitatea apelor uzate evacuate din instalaţiile de epurare a apelor uzate în resursele de apa la care se referã acest protocol;
i) depozitarea sau reutilizarea namolului din sistemele centralizate de canalizare sau din alte instalaţii de salubrizare şi calitatea apei uzate folosite pentru irigaţii, luându-se în considerare Ghidul pentru folosirea prudenta a apei uzate şi dejectiilor în agricultura şi acvacultura al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii şi Programul privind Mediul al Naţiunilor Unite;
j) calitatea apelor care sunt folosite ca surse pentru apa potabilã, care sunt în general folosite pentru imbaiere sau pentru acvacultura şi producerea sau recoltarea molustelor;
k) aplicarea bunelor practici recunoscute pentru gospodãrirea apelor închise disponibile în general pentru imbaiere;
l) identificarea şi remedierea terenurilor specific contaminate care afecteazã negativ apele care fac obiectul acestui protocol sau care ar putea sa le afecteze, reprezentând un pericol de aparitie a bolilor asociate apei;
m) eficacitatea sistemelor pentru gospodãrirea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apa, inclusiv aplicarea bunelor practici recunoscute la controlul poluarii de orice fel la sursa;
n) publicarea informatiei asupra calitãţii apei potabile şi a altor ape, relevanta pentru obiectivele acestui paragraf, cu frecventa în intervalele menţionate la art. 7 paragraful 2.
3. În decurs de 2 ani dupã ce a devenit parte, fiecare parte va trebui sa stabileascã şi sa publice obiectivele sale, la care s-a fãcut referire în paragraful 2 al acestui articol, şi calendarul pentru îndeplinirea acestora.
4. Dacã se prevede un proces îndelungat pentru atingerea obiectivului, atunci vor fi elaborate obiective intermediare sau faze.
5. În scopul sustinerii realizãrii evaluãrii obiectivelor care fac obiectul paragrafului 2 al acestui articol, fiecare parte trebuie:
a) sa stabileascã proceduri pentru coordonare între autoritãţile lor competente la nivel naţional sau local;
b) sa dezvolte scheme de gospodãrire a apelor în context transfrontiera, naţional şi/sau local, preferabil pe baza bazinului hidrografic şi a acviferelor. Procedând astfel, ele vor lua mãsuri practice corespunzãtoare de prevedere şi/sau alte mãsuri pentru participarea publica, într-un cadru transparent şi corect, şi vor asigura ca se ia în considerare rezultatul participãrii publicului. Astfel de scheme pot fi încorporate în alte planuri relevante, programe sau documente care vor fi elaborate pentru alte scopuri şi vor asigura prezentarea cu claritate publicului a progreselor fãcute pentru atingerea obiectivelor la care se face referire în acest articol, în perioada de timp propusã;
c) sa stabileascã şi sa menţinã cadrul legal şi institutional pentru monitorizarea şi aplicarea standardelor de calitate a apei potabile;
d) sa stabileascã şi sa menţinã reglementãrile, incluzând, unde este necesar, reglementãrile legale şi instituţionale, pentru monitorizare, promovand realizarea sau, unde este necesar, impunând alte standarde şi niveluri de performanta pentru care obiectivele la care face referire paragraful 2 al acestui articol sunt ferme.
ART. 7
Examinarea şi evaluarea progresului
1. Fiecare parte va colecta şi va evalua datele privind:
a) progresul sau pentru realizarea obiectivelor la care se referã art. 6 paragraful 2;
b) indicatorii proiectati sa evidentieze cat de mult au contribuit acţiunile în desfãşurare la prevenirea, controlul şi reducerea bolilor asociate apei.
2. Pãrţile vor publica fiecare, periodic, rezultatele acestei colectari şi evaluãri de date. Frecventa unei astfel de publicari va fi stabilitã de Conferinţa pãrţilor.
3. Pãrţile vor asigura ca rezultatele probelor de apa şi de efluent stabilite pentru scopul acestei colectari de date sa fie disponibile publicului.
4. În baza acestei colectari şi evaluãri de date fiecare parte va examina periodic progresul fãcut în atingerea obiectivelor la care se face referire în art. 6 paragraful 2 şi va publica o analiza a acestui progres. Frecventa unor astfel de examinari va fi stabilitã la Conferinţa pãrţilor. Fãrã prejudicierea posibilitatii unor revizuiri mai frecvente în baza art. 6 paragraful 2, acestea vor include o verificare a obiectivelor menţionate în art. 6 paragraful 2, în vederea perfecţionãrii lor în lumina cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice.
5. Fiecare parte va preda secretariatului, la care se referã art. 17, pentru transmitere cãtre alta parte, un raport ce rezuma colectarea şi analiza datelor şi evaluarea progresului atins. Astfel de rapoarte vor fi în concordanta cu directivele stabilite de Conferinţa pãrţilor. Aceste directive vor prevedea ca pãrţile pot folosi pentru acest scop rapoartele acoperind informarile relevante furnizate pentru alte foruri internaţionale.
6. Conferinţa pãrţilor va evalua progresul realizat în implementarea acestui protocol în baza acestor rapoarte sumare.
ART. 8
Sisteme de rãspuns
1. Fiecare dintre pãrţi, în mod corespunzãtor, va asigura:
a) stabilirea, îmbunãtãţirea sau exploatarea sistemelor naţionale şi/sau locale de supraveghere şi avertizare care:
(i) vor identifica epidemiile hidrice sau imbolnavirile asociate apei ori alte pericole semnificative de acest fel, inclusiv cele rezultând din poluari accidentale ale apei sau evenimente hidrometeorologice extreme;
(ii) vor semnala prompt şi clar autoritãţilor publice relevante epidemiile, imbolnavirile sau pericolele;
(iii) vor furniza, în eventualitatea unui pericol iminent de imbolnavire prin boli asociate apei, membrilor comunitãţii care pot fi afectaţi, intreaga informaţie care este detinuta de autoritatea publica şi care va putea ajuta populaţia sa previnã sau sa minimalizeze pericolul;
(iv) vor face recomandãri cãtre autoritãţile publice relevante şi, unde este cazul, cãtre populaţie, asupra acţiunilor de prevenire şi remediere;
b) planuri de intervenţie cuprinzatoare şi coerente atât la nivel naţional, cat şi local, care sa asigure acţiuni adecvate de rãspuns la astfel de epidemii, incidente sau riscuri;
c) autoritãţile publice relevante au capacitatea necesarã de a rãspunde unor astfel de epidemii, incidente sau riscuri în concordanta cu planurile de acţiune relevante.
2. Sistemele de supraveghere şi alarmare, planurile de acţiune şi capacitatile de rãspuns în legatura cu bolile asociate apei pot fi combinate cu cele în legatura cu alte probleme.
3. În perioada de 3 ani de când a devenit parte, fiecare parte va trebui sa îşi stabileascã sistemele de supraveghere şi alarmare, planurile de acţiune şi capacitatile de rãspuns la care se referã paragraful 1 al acestui articol.
ART. 9
Constientizarea publicului, educaţia, pregãtirea, cercetarea, dezvoltarea şi informarea
1. Pãrţile vor lua mãsurile prevãzute pentru accentuarea constientizarii tuturor sectoarelor publice în ceea ce priveşte:
a) importanta gospodãririi apelor şi a sãnãtãţii publice şi relaţia dintre acestea;
b) dreptul şi accesul la apa şi, corespunzãtor, obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care decurg din legislaţia în vigoare atât în sectorul public, cat şi în cel privat, precum şi obligaţiile lor morale de a contribui la protecţia mediului acvatic şi la conservarea resurselor de apa.
2. Pãrţile vor promova:
a) înţelegerea aspectelor de sãnãtate publica din activitatea lor, de cãtre responsabilii din domeniul gospodãririi apelor, aprovizionarii cu apa potabilã şi salubritatii; şi,
b) înţelegerea principiilor de baza ale gospodãririi apelor, aprovizionarii cu apa potabilã şi salubritatii de cãtre responsabilii de sãnãtate publica.
3. Pãrţile vor incuraja educarea şi pregãtirea personalului profesional şi tehnic necesar pentru gospodãrirea resurselor de apa şi exploatãrii sistemelor de alimentare cu apa şi de canalizare şi vor incuraja modernizarea şi perfecţionarea continua a cunoştinţelor şi abilitatii acestora.
Aceasta instruire şi pregãtire profesionalã va include aspectele relevante de sãnãtate publica.
4. Pãrţile vor incuraja:
a) cercetarea şi dezvoltarea metodelor cost-eficienta şi a tehnicilor de prevenire, control şi reducere a incidentei bolilor asociate apei;
b) dezvoltarea de sisteme informationale integrate în domeniul apei şi sãnãtãţii, care sa gestioneze informaţia privind tendintele pe termen lung, preocuparile curente, problemele trecutului şi soluţiile aplicate cu succes la rezolvarea lor, precum şi furnizarea acestor informaţii autoritãţilor competente.
ART. 10
Informarea publicului
1. Ca o completare la cerinţele fata de pãrţi ale acestui protocol, de a publica informaţii specifice sau documente, fiecare parte poate lua mãsuri, în cadrul legislaţiei proprii, pentru a face disponibile publicului astfel de informaţii ce sunt susţinute de cãtre autoritatea publica şi care sunt necesare în mod temeinic pentru a informa opinia publica privind:
a) stabilirea obiectivelor şi a termenelor pentru realizarea şi dezvoltarea planurilor de gospodãrire a apelor în conformitate cu art. 6.
b) stabilirea, îmbunãtãţirea sau menţinerea sistemelor de supraveghere şi alarmare şi a planurilor de acţiune în conformitate cu art. 8;
c) promovarea constientizarii publicului, educaţiei, pregãtirii, cercetãrii, dezvoltãrii şi informãrii, în conformitate cu art. 9.
2. Fiecare parte va asigura în cadrul legislaţiei naţionale ca autoritãţile publice, ca rãspuns la cererea pentru alte informaţii relevante pentru implementarea acestui protocol, sa facã disponibile astfel de informaţii într-un timp rezonabil pentru public.
3. Pãrţile vor asigura ca informaţiile la care fac referire art. 7 paragraful 4 şi paragraful 1 al acestui articol sa fie disponibile publicului într-un timp rezonabil pentru examinare gratuita şi vor prevedea facilitãţi rezonabile publicului, pentru obţinerea de la acestea, cu plata unor sume rezonabile, a copiilor unor astfel de informaţii.
4. Nici o prevedere din acest protocol nu poate obliga o autoritate publica sa dea publicitãţii sau sa facã disponibile publicului informaţii dacã:
a) autoritatea publica nu deţine informaţiile;
b) cererea pentru acordarea informaţiilor este evident nerezonabila sau formulatã într-o maniera prea generalã; sau
c) informaţiile se referã la un material în curs de întocmire sau la comunicãri interne ale autoritãţilor publice, acolo unde o astfel de excepţie este prevãzutã în legislaţia nationala sau în practica cutumiara, având în vedere servirea interesului public prin divulgarea acestuia.
5. Nimic din acest protocol nu poate cere unei autoritãţi publice sa dea publicitãţii sau sa facã disponibile informaţii publicului, dacã divulgarea acestora poate avea efecte nefavorabile asupra:
a) confidenţialitãţii procedurilor autoritãţilor publice atunci când aceasta confidenţialitate este prevãzutã în legislaţia nationala;
b) relaţiilor internaţionale, apãrãrii naţionale sau securitãţii publice;
c) cursului justiţiei, dreptului unei persoane de a fi supusã unui proces corect sau competentei unei autoritãţi publice de a efectua o ancheta asupra unui caz penal sau disciplinar;
d) confidenţialitãţii informaţiilor comerciale sau industriale atunci când aceasta este apãratã de lege în stare sa protejeze un interes economic legitim. În acest cadru informaţiile privind emisiile şi evacuarile ce sunt relevante pentru protecţia mediului pot fi fãcute cunoscute;
e) drepturilor proprietãţii intelectuale;
f) confidenţialitãţii unor date şi/sau dosare personale referitoare la o persoana fizica care nu a consimţit divulgarea informaţiilor cãtre public atunci când aceasta confidenţialitate este prevãzutã în legislaţia nationala;
g) intereselor unei a treia pãrţi care a furnizat informaţiile cerute fãrã a fi supusã sau capabilã a fi supusã unei obligaţii legale de a face astfel şi care nu a consimţit la punerea în circulaţie a materialului; sau
h) mediului la care fac referire informaţiile, cum ar fi, de exemplu, locurile de reproducere a speciilor rare.
Aceste motive de nedivulgare a informatiei vor fi interpretate într-un mod restrictiv, ţinând seama de servirea interesului public prin divulgare şi luând în considerare dacã informaţia se referã la emisii sau evacuari în mediu.
ART. 11
Cooperarea internationala
Pãrţile vor coopera şi se vor asista reciproc:
a) în acţiunile internaţionale pentru sprijinirea obiectivelor acestui protocol;
b) la cerere, în implementarea planurilor naţionale şi locale decurgând din acest protocol.
ART. 12
Acţiuni comune şi coordonare internationala
Ca o consecinta a art. 11 subparagraful a), pãrţile vor promova cooperarea în activitatea internationala, referitoare la:
a) dezvoltarea obiectivelor agreate de comun acord pentru problemele conţinute în art. 6 paragraful 2;
b) dezvoltarea indicatorilor pentru scopurile art. 7 paragraful 1b), pentru a arata în ce mãsura acţiunile de prevenire, control şi reducere a incidentei bolilor asociate apei au avut succes;
c) stabilirea de sisteme comune sau coordonate pentru supraveghere şi prealarmare, planuri de acţiune pentru evenimente neprevãzute şi capacitãţi de rãspuns, ca parte, sau completare, a sistemului naţional menţinut în conformitate cu art. 8, pentru a face fata epidemiilor şi bolilor asociate apei şi pericolelor semnificative ale unor astfel de epidemii şi boli, în special determinate de poluarea accidentala a apei sau de fenomenele meteorologice periculoase;
d) asistenta mutuala pentru a face fata epidemiilor şi incidentelor bolii asociate apei şi pericolelor semnificative ale acestora în special determinate de poluarea accidentala sau de fenomenele meteorologice periculoase;
e) dezvoltarea sistemului informaţional integrat şi a bazei de date, a schimbului de informaţii şi a schimbului reciproc de cunoştinţe tehnice şi legale şi de experienta;
f) informarea clara şi prompta de cãtre autoritãţile competente ale unei pãrţi a autoritãţilor similare ale altei pãrţi ce poate fi afectatã de:
(i) epidemii şi boli asociate apei; şi
(ii) pericole semnificative ale unor astfel de epidemii şi boli care au fost identificate;
g) schimbul de informaţii asupra mijloacelor eficiente de informare a publicului despre bolile asociate apei.
ART. 13
Cooperarea în legatura cu apele transfrontiera
1. Acolo unde pãrţile sunt marginite de aceleaşi ape transfrontiera, ca o completare la obligaţiile lor cuprinse în art. 11 şi 12, vor coopera şi, în mod corespunzãtor, se vor asista una pe cealaltã pentru prevenirea, controlul şi reducerea efectelor transfrontiera ale bolilor asociate apei. În particular ele trebuie:
a) sa schimbe informaţii şi sa facã schimb de cunoştinţe cu alte pãrţi, marginite de aceeaşi apa transfrontiera, asupra acestor ape, problemelor şi riscurilor pe care le prezintã;
b) sa depunã eforturi pentru stabilirea cu alte pãrţi, marginite de aceeaşi apa transfrontiera, a planurilor comune sau coordonate de gospodãrire a apelor în conformitate cu art. 6 paragraful 5b) şi a sistemelor de supraveghere şi prealarmare şi a planurilor de acţiune în conformitate cu art. 8 paragraful 1, pentru a face fata la epidemiile şi incidentele bolilor asociate apei şi pericolelor semnificative ale acestora, determinate în special de poluari accidentale ale apei sau de fenomene meteorologice periculoase;
c) pe baza egalitãţii şi reciprocitãţii, sa adopte acorduri sau alte înţelegeri privind apele lor transfrontiera, în scopul eliminãrii oricãror contradictii cu principiile de baza ale acestui protocol, sa îşi defineascã relaţiile mutuale şi sa se ghideze dupã scopurile acestui protocol;
d) sa se consulte reciproc, la cererea oricãreia dintre ele, asupra semnificatiei oricãrui efect negativ asupra sãnãtãţii omului, care poate constitui o boala asociata apei.
2. Acolo unde pãrţile interesate sunt pãrţi la convenţie, cooperarea şi asistenta în legatura cu orice fel de efecte transfrontiera ale bolilor asociate apei, ce constituie impacturi transfrontiera, vor avea loc în concordanta cu prevederile convenţiei.
ART. 14
Sprijinul internaţional pentru acţiunea nationala
Când coopereazã şi se asista reciproc în implementarea planurilor naţionale şi locale, ca urmare a art. 11 subparagraful b), pãrţile trebuie, în special, sa ia în considerare cum se pot ajuta cel mai bine pentru a promova:
a) pregãtirea schemelor de gospodãrire a apelor în context transfrontiera, naţional şi/sau local şi a celor pentru îmbunãtãţirea aprovizionarii cu apa şi a salubrizarii;
b) îmbunãtãţirea formularii de proiecte, în special proiecte de infrastructura, în scopul îndeplinirii unor astfel de scheme, pentru a facilita accesul la sursele de finanţare;
c) execuţia efectivã a unor astfel de proiecte;
d) stabilirea sistemelor de supraveghere şi prealarmare, a planurilor de acţiune şi a mijloacelor de intervenţie în legatura cu bolile asociate apei;
e) pregãtirea legislaţiei necesare în vederea sprijinirii acestui protocol;
f) educarea şi pregãtirea personalului de baza profesional şi tehnic;
g) cercetarea şi dezvoltarea mijloacelor şi tehnicilor cu un bun raport cost-eficienta pentru a preveni, a controla şi a reduce incidenta bolilor asociate apei;
h) exploatarea unei reţele eficiente pentru a supraveghea şi evalua gradul de asigurare şi calitatea serviciilor referitoare la apa şi dezvoltarea sistemelor informationale şi a bazelor de date integrate;
i) realizarea asigurãrii calitãţii pentru activitãţile de supraveghere, inclusiv intercalibrarea laboratoarelor.
ART. 15
Evaluarea conformarii
Pãrţile vor examina conformarea pãrţilor cu prevederile acestui protocol, pe baza examinarilor şi evaluãrilor la care face referire art. 7. La prima intalnire pãrţile vor stabili proceduri multilaterale neconflictuale şi nejuridice de natura consultativa, pentru a examina conformarea. Aceste proceduri vor permite o implicare corespunzãtoare a publicului.
ART. 16
Conferinţa pãrţilor
1. Prima conferinţa a pãrţilor va fi stabilitã în termen de optsprezece luni de la data intrãrii în vigoare a acestui protocol. Dupã aceea conferinţele ordinare vor avea loc la intervale regulate determinate de pãrţi, cel puţin o data la trei ani, cu excepţia cazurilor în care sunt necesare alte proceduri în vederea respectãrii celor cuprinse în paragraful 2 al acestui articol. Pãrţile pot avea o conferinţa extraordinarã dacã decid astfel, în cursul unei conferinţe ordinare, sau la cererea în scris a unei pãrţi, transmisã cu şase luni înainte de a începe conferinţa şi comunicatã la toate pãrţile, fiind susţinutã de cel puţin o treime din pãrţi.
2. Când este posibil, conferinţele ordinare ale pãrţilor vor avea loc împreunã cu conferinţele pãrţilor la convenţie.
3. La şedinţele lor pãrţile vor trece în revista implementarea acestui protocol şi în acest scop:
a) vor revizui politicile şi abordarile metodologice în scopul prevenirii, controlului şi reducerii incidentei bolilor asociate apei, promovãrii lor convergente şi intaririi cooperãrii transfrontiera şi internaţionale în concordanta cu art. 11, 12, 13 şi 14;
b) vor evalua progresele în implementarea acestui protocol pe baza informaţiilor furnizate de pãrţi, în concordanta cu instrucţiuni stabilite de conferinţa pãrţilor. Astfel de orientãri vor evita dublarea eforturilor referitoare la cerinţele de raportare;
c) vor informa asupra progresului fãcut în implementarea convenţiei;
d) vor face schimb de informaţii cu conferinţa pãrţilor la convenţie şi vor lua în considerare posibilitãţile pentru acţiuni comune;
e) vor apela, acolo unde este cazul, la serviciile organismelor, relevante ale Comisiei Economice pentru Europa şi ale Comitetului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii;
f) vor stabili modalitãţile pentru participarea altor organisme competente internaţionale guvernamentale şi nonguvernamentale, la toate conferinţele şi la alte activitãţi potrivite pentru realizarea prevederilor acestui protocol;
g) vor lua în considerare necesitatea unor prevederi viitoare în ceea ce priveşte accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul publicului la examinarea judiciarã sau administrativã a deciziilor, în cadrul obiectivelor acestui protocol, în lumina experienţei câştigate în aceste probleme de alte forumuri internaţionale;
h) vor stabili programe de lucru, inclusiv proiecte care vor fi realizate în comun, în cadrul protocolului şi al convenţiei, şi vor infiinta acele organisme necesare pentru implementarea acestor programe de lucru;
i) vor examina şi vor adopta instrucţiuni şi recomandãri care sa promoveze implementarea prevederilor acestui protocol;
j) vor examina la prima conferinţa şi vor adopta prin consens, regulile de procedura pentru intalnirile lor; aceste reguli de procedura vor conţine prevederi care sa promoveze cooperarea armonioasã cu conferinţa pãrţilor la convenţie;
k) vor examina şi vor adopta propunerile de amendamente la acest protocol;
l) vor examina şi vor întreprinde orice alte acţiuni adiţionale ce pot fi solicitate pentru îndeplinirea scopurilor acestui protocol.
ART. 17
Secretariat
1. Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa şi directorul regional al Oficiului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii vor îndeplini urmãtoarele funcţii de secretariat pentru acest protocol:
a) convocarea şi pregãtirea conferinţelor pãrţilor;
b) transmiterea cãtre pãrţi a rapoartelor şi a altor informaţii primite, în concordanta cu prevederile acestui protocol;
c) îndeplinirea altor funcţii ce pot fi stabilite de conferinţa pãrţilor pe baza resurselor disponibile.
2. Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa şi directorul regional al Oficiului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii:
a) vor stabili detaliile procedurii de împãrţire a sarcinilor ce le revin, printr-un memorandum de înţelegere, şi vor informa, în mod corespunzãtor, conferinţa pãrţilor;
b) vor raporta pãrţilor despre elementele şi modalitãţile de îndeplinire a programelor de lucru, menţionate în art. 16 paragraful 3.
ART. 18
Amendamente la protocol
1. Orice parte poate propune amendamente la acest protocol.
2. Propunerile de amendamente la acest protocol vor fi luate în considerare la conferinţa pãrţilor.
3. Textul oricãrui amendament propus la acest protocol va fi prezentat în scris secretariatului, care îl va comunica tuturor pãrţilor cu cel puţin nouãzeci de zile înainte de conferinţa la care este propus pentru a fi adoptat.
4. Un amendament la acest protocol va fi adoptat prin consensul reprezentanţilor pãrţilor, prezenţi la conferinţa. Amendamentul adoptat va fi comunicat depozitarului de cãtre secretariat, care îl va transmite la toate pãrţile pentru acceptare. Amendamentul va intra în vigoare pentru pãrţile care l-au acceptat, dupã a nouazecea zi de la data la care doua treimi din numãrul acestor pãrţi au depus la depozitar instrumentele lor de acceptare a acestuia. Amendamentul va intra în vigoare, pentru orice alta parte, în a nouazecea zi de la data la care acea parte îşi depune instrumentul de acceptare a amendamentului.
ART. 19
Dreptul de vot
1. Fiecare parte la protocol va avea un vot, sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al acestui articol.
2. Organizaţiile de integrare economicã regionala, în problemele care intra în competenta lor, îşi vor exercita dreptul de vot cu un numãr de voturi egal cu numãrul statelor lor membre care sunt pãrţi. Astfel de organizaţii nu îşi vor exercita dreptul la vot dacã statele lor membre îl vor exercita pe al lor şi invers.
ART. 20
Soluţionarea diferendelor
1. Dacã între doua sau mai multe pãrţi apare un diferend referitor la interpretarea sau la aplicarea acestui protocol, ele vor cauta o soluţie prin negociere sau prin orice alte cai de soluţionare acceptate de pãrţile în diferend.
2. O parte poate declara în scris depozitarului, atunci când semneazã, ratifica, accepta, aproba sau adera la acest protocol sau oricând dupã aceea, ca pentru un diferend ce nu a fost rezolvat conform paragrafului 1 al acestui articol ea accepta, obligatoriu, în raport cu alta parte care accepta aceeaşi obligaţie, unul dintre mijloacele urmãtoare de reglementare:
a) atunci când pãrţile sunt pãrţi la convenţie şi au acceptat ca obligatorii pentru fiecare unul sau ambele moduri de soluţionare prevãzute în convenţie, soluţionarea diferendului în conformitate cu prevederile din convenţie privind soluţionarea diferendelor ce apar în legatura cu convenţia;
b) în orice caz, supunerea diferendului în fata Curţii Internaţionale de Justiţie, cu excepţia cazului în care pãrţile consimt la arbitraj sau la o alta forma de soluţionare.
ART. 21
Semnarea
Acest protocol va fi deschis spre semnare la Londra la 17 şi 18 iunie 1999, cu ocazia celei de-a treia Conferinţe Ministeriale de Mediu şi Sãnãtate şi, dupã aceea la Sediul Naţiunilor Unite de la New York pana la 18 iunie 2000, pentru statele membre ale Comisiei Economice pentru Europa, statele membre ale Comitetului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii, pentru statele având statut consultativ în Comisia Economicã pentru Europa, în conformitate cu paragraful 8 din Rezoluţia 36(IV) din 28 martie 1947 a Consiliului Economic şi Social şi pentru organizaţiile de integrare economicã regionala, constituite de statele suverane membre ale Comisiei Economice pentru Europa sau membre ale Comitetului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii, cãrora statele lor membre le-au transferat competentele în problemele guvernate de acest protocol, inclusiv competentele de a intra în tratative în legatura cu aceste probleme.
ART. 22
Ratificarea, acceptarea, aprobarea şi aderarea
1. Acest protocol va fi supus ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii de cãtre statele şi organizaţiile de integrare economicã regionala semnatare.
2. Acest protocol este deschis pentru aderare statelor şi organizaţiilor menţionate la art. 21.
3. Orice organizaţie menţionatã la art. 21, ce devine parte fãrã ca vreunul dintre statele sale membre sa fie parte, va fi supusã tuturor obligaţiilor ce decurg din protocol. În cazul acelor organizaţii care au unul sau mai multe state membre parte la acest protocol, organizaţia şi statele sale membre decid asupra responsabilitãţilor ce le revin pentru îndeplinirea obligaţiilor care decurg din acest protocol. În astfel de cazuri organizaţia şi statele sale membre nu vor fi îndreptãţite sa îşi exercite simultan drepturile curente prevãzute de acest protocol.
4. În instrumentele lor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, organizaţiile de integrare economicã regionala menţionate la art. 21 vor declara sfera competentelor lor în legatura cu problemele guvernate de acest protocol. Aceste organizaţii vor informa, de asemenea, depozitarul asupra oricãror modificãri substanţiale ale sferei competentelor lor.
5. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare vor fi depuse la Secretariatul General al Naţiunilor Unite.
ART. 23
Intrarea în vigoare
1. Acest protocol va intra în vigoare în a nouazecea zi de la data depunerii celui de-al saisprezecelea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare.
2. În conformitate cu prevederile paragrafului 1 al acestui articol, orice instrument depus de o organizaţie de integrare economicã regionala nu va fi socotit ca suplimentar la cele depuse de statele membre ale unei astfel de organizaţii.
3. Pentru fiecare stat sau organizaţie menţionatã la art. 21, care ratifica, accepta sau aproba acest protocol ori care adera la el dupã depunerea celui de-al saisprezecelea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, protocolul va intra în vigoare în cea de-a nouazecea zi dupã data depunerii, de cãtre un astfel de stat sau organizaţie, a instrumentelor sale de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
ART. 24
Retragere
Oricând dupã 3 ani de la data la care acest protocol a intrat în vigoare pentru o parte, acea parte se poate retrage din protocol, notificând în scris depozitarului. Orice astfel de retragere va intra în vigoare în a nouazecea zi de la data primirii de cãtre depozitar a notificãrii sale.
ART. 25
Depozitar
Secretariatul General al Naţiunilor Unite va acţiona ca depozitar al acestui protocol.
ART. 26
Texte autentice
Originalul acestui protocol, ale cãrui texte în limbile engleza, franceza, germanã şi rusa sunt în egala mãsura autentice, va fi depozitat la Secretariatul General al Naţiunilor Unite.
Pentru conformitate, subsemnaţii, deplin autorizaţi pentru aceasta, au semnat prezentul protocol.
Încheiat la Londra la 17 iunie o mie noua sute nouãzeci şi noua
────────────
