Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANTA nr. 91 din 29 august 2000 pentru ratificarea Memorandumului de finantare PHARE dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul pentru reforma protectiei sociale si implementarea acquisului comunitar in sectorul social (Consensus III), semnat la Bucuresti la 30 decembrie 1999

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDONANTA nr. 91 din 29 august 2000 pentru ratificarea Memorandumului de finantare PHARE dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul pentru reforma protectiei sociale si implementarea acquisului comunitar in sectorul social (Consensus III), semnat la Bucuresti la 30 decembrie 1999

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 3 septembrie 2000

Comenteaza legea

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 1 lit. A pct. 20 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adopta prezenta ordonanta.

ARTICOL UNIC
Se ratifica Memorandumul de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul pentru reforma protecţiei sociale şi implementarea acquisului comunitar în sectorul social (Consensus III), semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.
Memorandumul de finanţare este anexat la prezenta ordonanta şi face parte integrantã din aceasta.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemneazã:
---------------
p. Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Eugen Dijmarescu,
secretar de stat

Ministrul muncii şi protecţiei
sociale,
Smaranda Dobrescu

Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes

MEMORANDUM DE FINANŢARE*)

*) Traducere.

Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de alta parte, au convenit urmãtoarele:

Mãsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Dispoziţiile speciale anexate la acesta.

ART. 1
Natura şi obiectul
Ca o componenta a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui, sub forma finanţãrii nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:
Numãrul Programului: RO 9914
Titlul: Programul pentru reforma în domeniul protecţiei sociale şi implementarea acquisului comunitar în sectorul social Consensus III
Durata: pana la 31 decembrie 2001
ART. 2
Angajamentul Comunitãţii
Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 2 milioane euro, denumita în continuare Finanţare gratuita.
ART. 3
Durata şi data de expirare
Pentru prezenta mãsura Finanţarea gratuita este disponibilã pentru contractare pana la 31 decembrie 2001, fãcând obiectul reglementãrilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile rãmase din Finanţarea gratuita care nu au fost contractate pana la aceasta data vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din cadrul Finanţãrii gratuite este 31 decembrie 2002. Toate plãţile trebuie sa fie efectuate pana la expirarea termenului limita al plãţilor. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurãri, sa fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare (a perioadei de contractare sau de plati), dacã aceasta este cerutã în timp util şi justificatã în mod adecvat de cãtre Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plãţilor din Finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenta privitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul mãsurii, va fi adresatã:

Pentru Comunitate:
Delegaţia Comisiei Europene în România
Str. Grigore Mora nr. 11
71278 Bucureşti
România
Fax: (40-1) 230 2453

Pentru Beneficiar:
Ministerul Afacerilor Externe
Departamentul pentru afaceri europene
Aleea Alexandru nr. 33
Bucureşti
România
Fax: (40-1) 312 6929
ART. 5
Numãrul de exemplare
Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnãrii lui de cãtre ambele pãrţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru Finanţare gratuita.
Anexele reprezintã parte integrantã a prezentului memorandum.
Semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999

Pentru Beneficiar,
Petre Roman,
ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
coordonator naţional al asistenţei

Pentru Comunitate,
Fokion Fotiadis,
şeful Delegaţiei Comisiei Europene
în România

Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B)
Anexa nr. 2: Dispoziţii speciale (anexa C)
Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene

ANEXA 1 (A şi B)

ACORD-CADRU

Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltã parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante,
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,

au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare Memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).
România ia toate mãsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentatã de Delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de acest acord ce nu poate fi rezolvatã prin consultare va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor Memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor cooperãri convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.
Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMÂNIA

Frans Andriessen,
vicepreşedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA

ANEXA A

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I
Finanţarea proiectelor

ART. 1
Obligaţia Comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã Finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionatã în Memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depaseasc Finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, Finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în Memorandumul de finanţare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui Memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a Memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru Finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în Memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga Finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care Memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
Achiziţionarea

ART. 4
Generalitati
Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în Memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene, iar pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în Memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în Memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
Acordarea de facilitãţi

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar în vederea efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livari sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor apropiati ai familiei lui sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vama
1. Plata impozitelor, a taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din Finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede în art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din Finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU din ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de Comisie şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza Memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mentionati mai sus ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza Memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea Finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile Memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmarea mãsurilor
Ca urmare a executãrii mãsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în Memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii, şi asupra complementarii acesteia dupã încheiere.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
Prevederi generale şi finale

ART. 18
Consultãri - dispute
1. Orice problema legatã de executarea sau interpretarea Memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la Memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în Memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii, dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţ. Adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzute aici trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în Memorandumul de finanţare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice disputa între pãrţile contractante, rezultând din Acordul-cadru sau din Memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la Memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un Tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru, denumit în continuare conducãtor, va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA 2 (C)

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective

Scopul programului este orientarea spre adoptarea şi implementarea completa a acquisului în domeniul politicii sociale.
Realizarea acestui obiectiv implica urmãtoarele prioritati pe termen scurt:
● întãrirea instituţiilor responsabile pentru implementarea acquisului în domeniul social;
● întãrirea sistemelor de protecţie socialã astfel încât sa faciliteze adoptarea şi implementarea acquisului;
● întãrirea dialogului dintre guverne şi partenerii sociali, organizaţii neguvernamentale şi public, în general, în ceea ce priveşte îmbunãtãţirea şi modernizarea protecţiei sociale şi adoptarea acquisului în domeniul social;
● pregãtirea pentru consolidarea dimensiunii sociale în programele PHARE 2000-2002;
● furnizarea informaţiilor necesare pentru o eventuala participare la facilitatea multitara MISSOC.

2. Descrierea programului

(i) Acquisul în curs de dezvoltare
Extinderea prevederilor cu privire la politicile sociale în Tratatul de la Amsterdam aduce noi scopuri pentru dezvoltarea acquisului în domeniul social. Acquisul deja în vigoare include legea muncii, dialogul social, tratamentul egal, protecţia socialã şi coordonarea schemelor de securitate socialã.
Se acorda, de asemenea, importanta dispoziţiilor care nu sunt obligatorii ale Consiliului în ceea ce priveşte stabilirea unui sistem administrativ şi juridic şi crearea unui mediu social şi economic corespunzãtor.
Combaterea saraciei şi excluziunii sociale şi protejarea justiţiei sociale sunt preconditii ale unei stabilitati sociale necesare pentru a se crea un mediu favorabil pentru extindere. Programul Consensus opereazã şi trebuie sa continue sa opereze în acest context.

(ii) Situaţia actuala a politicii sociale în ţãrile Europei Centrale şi de Est
Procesul modernizãrii şi adaptãrii legislaţiei în domeniul protecţiei sociale şi a instituţiilor, astfel încât sa permitã implementarea totalã a acquisului în evoluţie în politica socialã de cãtre ţãrile Europei Centrale şi de Est, este departe de a fi complet.
Printre problemele agendei se gãsesc:
a) dezvoltarea unor structuri corespunzãtoare ale pieţei muncii şi trecerea în revista a politicilor sociale, ca o pregãtire pentru participarea la coordonarea UE;
b) alinierea legislaţiei muncii şi sãnãtãţii şi siguranţei ocupationale şi dezvoltarea structurilor întãrite, în special adoptarea directivelor-cadru în domeniul sãnãtãţii şi siguranţei la locul de munca;
c) intrarea în vigoare a egalitãţii sanselor;
d) dezvoltarea viitoare a dialogului activ, autonom;
e) dezvoltarea în continuare a domeniului protecţiei sociale în conformitate cu normele UE;
f) mãsuri pentru a alinia standardele sãnãtãţii publice la normele UE.
Aceste sarcini au fost identificate ca prioritati pe termen mediu şi obiective în toate parteneriatele de aderare.

(iii) Consensus III - proiecte de ţara
În orientarea sa cãtre aderare Consensus III va viza în mod special acquisul politicii sociale a Uniunii. Va sprijini direct implementarea acquisului, precum şi problemele de protecţie socialã şi sãnãtate care sunt fundamentale pentru securitatea socialã în UE şi care sunt preconditii pentru implementarea efectivã a acquisului. Ţãrile Europei Centrale şi de Est (ECE) se confrunta cu probleme semnificative manageriale şi financiare în acest sens.
Pana în prezent Consensus a reprezentat un instrument major capabil sa sprijine adoptarea şi implementarea acquisului politicii sociale a UE de cãtre ţãrile Europei Centrale şi de Est. Începând cu anul 2000 se asteapta ca adoptarea şi implementarea acquisului în domeniul social sa fie susţinutã din ce în ce mai mult prin programe naţionale, reflectand prioritãţile existente în diferitele parteneriate de aderare. Consensus III va fi utilizat pentru a face legatura între programele anterioare multitara şi viitoarele programe naţionale. Aceasta legatura este reflectatã în aranjamente de implementare propuse pentru program.
Programul Consensus III va susţine proiecte cum ar fi:
a) dezvoltarea unui parteneriat de înfrãţire institutionala (twinning) între o ţara din Europa Centrala şi de Est şi unul sau doua state membre;
b) obţinerea de rezultate concrete, tangibile şi garantate în domeniul elaborãrii politicilor şi al dezvoltãrii instituţionale, în scopul însuşirii metodelor UE şi al pregãtirii pentru sau al implementarii directe a acquisului în domeniul social;
c) dezvoltarea know-how şi eficientei tehnice care a fost deja realizatã în ţãrile Europei Centrale şi de Est, în special prin Consensus I şi II;
d) mobilizarea de know-how şi a experienţei experţilor UE, în special a funcţionarilor nationali;
e) evitarea activitãţilor paralele cu cele ale altor organizaţii umanitare regionale sau internaţionale, prin dezvoltarea dialogului şi a colaborãrii cu acestea.

(iv) Selecţia proiectelor
Componenta principala a programului se va desfasura prin proiecte specifice de twinning care îndeplinesc criteriile menţionate anterior:
- reforma în domeniul protecţiei sociale (inclusiv al protecţiei sãnãtãţii);
- legislaţia muncii;
- sanse egale pentru bãrbaţi şi femei;
- dialog social;
- sãnãtate şi securitate la locul de munca;
- coordonarea schemelor de securitate socialã.
Proiectele au fost elaborate de echipe de experţi din cadrul fiecãrui minister al muncii şi protecţiei sociale şi au fost prezentate în forma fişelor de proiect standard. Ele trebuie sa conţinã o componenta de twinning. Proiectele au fost supuse unei verificãri preliminare a conformitatii lor cu obiectivele programului. Proiectele selectate sunt prezentate în anexa.
Ţãrile partenere au fost invitate sa elaboreze fise de twinning foarte detaliate care trebuie sa fie pregãtite pana la sfârşitul anului 1999.
O data ce fişele de proiect au fost aprobate, va începe procesul de elaborare a convenţiilor de twinning. Aceasta dureazã pana la 8 luni şi astfel se asteapta ca programele twinning (acordurile de twinning aprobate) sa fie derulate începând cu luna septembrie 2000. O suma de pana la 50.000 euro va fi folositã de fiecare ţara pentru a se acoperi acţiunile pregãtitoare pana când acordurile de twinning vor deveni operationale.
Riscurile legate de implementarea cu succes a programului includ:
(1) concentrarea excesiva asupra input şi output decât asupra impactului şi rezultatului garantat impus de programele twinning poate face dificila elaborarea unor fise de twinning adecvate;
(2) angajamentul guvernelor statelor ECE de a îndeplini rezultatele garantate poate fi inadecvat în domeniul resurselor financiare, al capacitãţii manageriale şi al voinţei politice.

(v) Consensus III - sprijin pentru ECE în vederea participãrii la facilitatea multitara MISSOC
Sprijinul acordat va permite tuturor ţãrilor candidate PHARE sa îşi pregãteascã participarea la exerciţiul MISSOC. Ţãrile partenere trebuie sa ofere Comisiei informaţii referitoare la evolutiile legislative şi de reglementare şi aranjamente de implementare în domeniul politicilor sociale. Se intenţioneazã ca proiectul sa punã bazele unui proiect-pilot sprijint prin programul Consensus II, prin care cinci tari candidate au fost implicate într-o versiune mult mai simplificata a bazei de date MISSOC.
Aceasta componenta a programului Consensus III va fi identificata şi monitorizata direct de Comisia Europeanã (DG Forta de Munca şi Afaceri Sociale), care va acorda consultanţa ţãrilor ECE, monitorizare, controlul calitãţii, management şi contabilitate pentru fondurile subdelegate, conform procedurilor PHARE. Fiecare ţara beneficiara va nominaliza un oficial care sa colecteze şi sa confrunte materialele cerute la standarde adecvate. Oficialul nominalizat va fi asistat în activitatea sa de cãtre un contractor numit de DG Forta de Munca şi Afaceri Sociale)

3. Buget

Alocarea bugetarã necesarã pentru finanţarea extinderii propuse pe doi ani a programului Consensus este de 18.62 MEUR, dupã cum urmeazã:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────
               ACTIVITATE                              MEUR
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Fondurile pentru proiecte/programe                18.120
    Facilitãţi în programe destinate mai multor tari     500
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
    TOTAL:                                            18.620
──────────────────────────────────────────────────────────────────────

Bazate pe proiectele prezentate de ţãrile partenere la data de 24 septembrie 1999, alocarile maxime pe ţara vor fi dupã cum urmeazã:


───────────────────────────────────────────────
        ŢARA                            MEUR
───────────────────────────────────────────────
    Bulgaria                            1.88
    Republica Ceha                      2.0
    Estonia                             1.97
    Polonia                             2.0
    Lituania                            2.0
    România                             2.0
    Ungaria                             0.92
    Slovacia                            2.0
    Slovenia                            2.0
    Letonia                             1.35
───────────────────────────────────────────────
    TOTAL:                             18.12
───────────────────────────────────────────────

4. Aranjamente de implementare

Programul va fi condus în acord cu procedurile Sistemului descentralizat de implementare PHARE (SID), cu excepţia facilitatii multitara (MISSOC), care va fi gestionata de D.G. Forta de Munca şi Afaceri Sociale a Comisiei. Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea asupra problemelor de ansamblu în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE.
Fondul Naţional (FN) în fiecare ţara este situat în cadrul Ministerului Finanţelor. Fiecare FN este condus de responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) care va superviza administrarea financiarã a Programului şi va fi responsabil pentru raportarile financiare cãtre CE. Un control financiar adecvat va fi realizat de Autoritatea nationala de control financiar competenta cu privire la implementarea programului.
Comisia va transfera fonduri cãtre FN conform Memorandumului de înţelegere semnat între Comisie şi Ministerul Finanţelor. Fondurile vor fi transferate la cererea RNAF.
O plata de pana la 20% din totalul fondurilor pentru fiecare ţara va fi transferata în Fondul Naţional dupã semnarea, în fiecare ţara, a Memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între Fondul Naţional şi agenţiile de implementare (AI)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP).
Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie de asemenea respectate. În plus, RNAF trebuie sa propunã Comisiei spre aprobare nominalizarea unui responsabil cu autorizarea plãţilor (RAP) şi o descriere a sistemului creat, a fluxului de informaţii între Fondul Naţional şi AI/OPCP şi a modului în care vor fi efectuate plãţile.
Se vor efectua patru alimentari ale fondului în cuantumul celei mai mici sume reprezentate, fie de maximum 20% din fondurile care urmeazã sa fie administrate local, fie de diferenţa pana la valoarea integrala a bugetului.
Prima alimentare a fondului va fi trasa în momentul în care o cota de 10% din buget a fost deja cheltuitã de Agenţia de implementare (AI) şi de OPCP. A doua alimentare poate fi cerutã atunci când 30% din bugetul total în exerciţiu au fost cheltuite. Punctul de tragere pentru a treia alimentare a fondului este de 50%, iar plata celei de-a patra rate se face în momentul în care s-au cheltuit 70%. Cu excepţia unei autorizaţii exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de alimentare a contului nu poate fi facuta dacã fondurile cumulate, aflate în depozit la Fondul Naţional şi la Agenţia de implementare depãşesc 10% din exerciţiul bugetar angajat. În mod excepţional RNAF poate solicita o plata în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevãzute în Memorandumul de înţelegere sus-menţionat.
Fondul Naţional va transfera fonduri cãtre Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP), în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate între Fondurile Naţionale şi AI/OPCP, dupã caz. Fiecare acord AF va fi andosat de cãtre Comisie. În cazurile în care FN este el însuşi agentul de plata pentru OPCP nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN cãtre OPCP. Fiecare OPCP va fi condus de un responsabil cu autorizarea plãţilor (RAP) numit de RNAF dupã consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate de OPCP.
CFCU deţine responsabilitatea pentru evaluare, contractare şi plati.
Un cont bancar separat în euro va fi deschis şi administrat de cãtre FN la o banca ce a fost anterior convenitã cu Comisia Europeanã. Contul va fi administrat într-un sistem contabil separat. În principiu toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi raportatã Comisiei. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza propunerii RNA, dobanda poate fi reinvestita în Program. Aceleaşi proceduri vor fi aplicate pentru orice fonduri transferate cãtre AI sau OPCP.
RNAF şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregãtite în conformitate cu procedurile stabilite în manualul SID, cu excepţia aranjamentelor twinning, pentru care sunt definite mãsuri separate de cãtre Comisie.
Toate contractele trebuie sa fie încheiate pana la data de 31 decembrie 2001 şi toate plãţile trebuie efectuate pana la data de 31 decembrie 2002.
Toate fondurile neutilizate pana la expirarea datei programului vor fi recuperate de cãtre Comisie.
Pentru acele contracte ale cãror fonduri sunt reţinute pentru o perioada de garanţie prelungitã pana dupã data sfarsitului plãţilor programului, totalul fondurilor legate de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP şi stabilit de cãtre Comisie, va fi plãtit cãtre Agenţia de implementare înainte de închiderea oficialã a programului. Agenţiile de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor pana la plãţile finale, trebuind sa asigure ca aceste fonduri vor fi folosite doar pentru a face plati menţionate în clauzele programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate şi fata de pãrţile contractante în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor menţionate în contract. Fondurile care nu au fost plãtite cãtre pãrţile contractante dupã ce plãţile finale au fost încheiate vor fi rambursate Comisiei. O imagine de ansamblu asupra folosirii fondurilor depozitate în conturi de garanţie şi o buna parte a plãţilor fãcute din acestea şi din creşterea dobânzilor vor fi furnizate anual de cãtre RNAF Comisiei.

5. Monitorizare şi evaluare

Va fi înfiinţat un comitet comun de monitorizare (CCM) pentru fiecare ţara. El va include RNAF, CNA şi Comisia. Acest comitet se va reuni cel puţin o data pe an pentru a trece în revista toate programele PHARE, pentru a evalua progresele fãcute înspre îndeplinirea obiectivelor prevãzute în Memorandumul de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. CCM poate recomanda schimbarea prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.
Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de un subcomitet de monitorizare (SCM) care va include CNA, RAP şi serviciile Comisiei. SCM vor analiza în detaliu evoluţia programului, inclusiv componentele şi contractele sale, pe baza rapoartelor de evaluare şi monitorizare realizate cu ajutorul consultantului extern (şi în acord cu prevederile Manualului SID) şi vor face recomandãri cu privire la diferite aspecte ale managementului programului, asigurându-se ca acestea vor fi puse în aplicare. SCM vor raporta cãtre CCM, cãruia îi vor supune spre aprobare rapoarte generale detaliate cu privire la toate programele finanţate prin PHARE.

5. Audit şi evaluare

Rapoartele şi operaţiunile Fondului Naţional şi, unde este cazul, cele ale OPCP şi ale agentiilor de implementare relevante pot fi verificate oricând la cererea Comisiei de cãtre un contabil extern contractat de cãtre Comisie, fãrã a fi prejudiciate responsabilitãţile Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, asa cum este prevãzut în Condiţiile generale ale Acordului-cadru anexat la Memorandumul de finanţare.
Dupã încheierea programului serviciile Comisiei vor lua mãsuri pentru realizarea unei evaluãri ex-post.

6. Vizibilitate şi publicitate

Toate proiectele finanţate prin Consensus III vor trebui sa evidentieze sprijinul PHARE în publicaţii, conferinţe şi în alte prezentãri publice. RAP va fi responsabil de luarea mãsurilor necesare pentru a asigura o publicitate adecvatã pentru toate activitãţile finanţate prin acest program. Aceasta se va realiza în strânsã legatura cu Delegaţia Comisiei Europene. Detalii suplimentare sunt prezentate în anexa nr. 3 - Informare şi publicitate.

ANEXA 3

INFORMARE ŞI PUBLICITATE
pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene

1. Scop şi obiective

Informaţiile şi activitãţile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creãrii unei imagini consistente privind activitãţile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.

2. Principii generale

Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informatã asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva. Informarea şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Informarea şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor mai sus menţionate. Ghidul informativ poate fi procurat de la autoritãţile locale, regionale şi naţionale din cadrul delegatiilor Comisiei Europene din ţãrile beneficiare.

3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE

Informarea şi mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pentru toatã durata Memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costul informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor şi trebuie ţinute la dispoziţia pãrţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse.
b) Informarea şi mãsurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) pentru investiţiile de infrastructura ce depãşesc 1 milion ECU:
- panouri ridicate la fata locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus;
- panouri informative pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi în concordanta cu indicaţiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispoziţie de Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;
(ii) în cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publica cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD în concordanta cu reglementãrile paragrafului 3 b)(i) de mai sus;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de aceşti solicitanti, care sa indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine din partea UE, mai ales prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de mai sus.

4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsura în asistenta care le priveşte direct. Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregãtire profesionalã implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale.

Formulare
Formularele emise de autoritãţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru acest fel de asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor trebuie sa menţioneze procentul sau volumul de asistenta finanţat de programele amintite. În cazul în care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, trebuie sa poarte şi un însemn al UE de aceeaşi mãrime.

4.3. Publicul larg

Mass-media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE, PHARE, ISPA sau SAPARD în special. Contribuţia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceasta informare.
În acest context demararea operaţiunilor (o data adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva.
Cele doua principii menţionate mai sus se aplica anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.

Acţiuni informative
Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmãri sa facã explicita participarea UE. În acest context se vor expune steagurile UE în camerele unde au loc intalniri şi se va pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.

Materiale informative
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicare clara a participãrii UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care este folositã stema nationala sau regionala.
În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea UE.
Aceste publicaţii trebuie sa se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5. Prevederile privind panourile, posterele şi placutele permanente

Ţãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu urmãtoarele mãsuri şi informaţii publicitare:

Panouri
Panourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie sa fie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare UE în proporţie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacã autoritãţile locale sau regionale nu ridica un panou care sa menţioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionatã pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii (ţinând seama de mãrimea contribuţiei UE) şi trebuie sa corespundã instrucţiunilor prevãzute în Ghidul informativ care se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene.
Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii şi în mãsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu placute permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

Placute permanente
Aceste placute vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Placutele trebuie sa cuprindã pe lângã simbolul UE şi o menţiune privind programele PHARE, ISPA sau SAPARD şi cofinantarea UE. În cazurile în care autoritãţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta ori poster sau fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicatã participarea UE.

6. Prevederi finale

Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informatã Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta sa poatã participa, dacã considera necesar, la realizarea acestor mãsuri.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design.

--------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta, Guvernul Romaniei, ORDONANTA nr. 91 din 29 august 2000

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"