Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANTA nr. 71 din 24 august 2000 pentru aprobarea extinderii si completarii Aranjamentului de credit stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, incheiat la Washington la 5 august 1999, aprobate la Washington la 7 iunie 2000, precum si a Memorandumului Guvernului Romaniei privind politicile economice si a Suplimentului la acest memorandum, ambele convenite cu Fondul Monetar International Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDONANTA nr. 71 din 24 august 2000 pentru aprobarea extinderii si completarii Aranjamentului de credit stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, incheiat la Washington la 5 august 1999, aprobate la Washington la 7 iunie 2000, precum si a Memorandumului Guvernului Romaniei privind politicile economice si a Suplimentului la acest memorandum, ambele convenite cu Fondul Monetar International

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 1 septembrie 2000
Comenteaza legea
În temeiul art. 107 din Constituţia României şi al <>art. 1 lit. A pct. 22 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adopta prezenta ordonanta.

ART. 1
Se aproba extinderea şi completarea Aranjamentului de credit stand-by în valoare de 400 milioane DST dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, încheiat la Washington la 5 august 1999, aprobate la Washington la 7 iunie 2000, precum şi Memorandumul Guvernului României privind politicile economice şi Suplimentul la acest memorandum, ambele convenite cu Fondul Monetar Internaţional.
ART. 2
Echivalentul în lei al sumei netrase de 347 milioane DST se acoperã de Banca Nationala a României şi se vireazã, pe mãsura primirii transelor de credit, în contul Fondului Monetar Internaţional, deschis la Banca Nationala a României.
ART. 3
Rambursarea creditului prevãzut la art. 1, plata dobânzilor şi a comisioanelor aferente, precum şi diferenţele în lei rezultate din regularizari se suporta de Banca Nationala a României.
ART. 4
Se autorizeaza Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor şi Banca Nationala a României, sa introducã, de comun acord cu Fondul Monetar Internaţional, amendamente la textul Memorandumului de politici economice şi al Suplimentului la acesta, care privesc detalii care nu sunt de natura sa sporeasca obligaţiile financiare ale României fata de Fondul Monetar Internaţional.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes

p. Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Stelian Oancea,
secretar de stat

Guvernatorul Bãncii Naţionale
a României,
Emil Iota Ghizari

FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL

ROMÂNIA - ARANJAMENT STAND-BY - REVIZUIRE

DECIZIA CONSILIULUI DIRECTORILOR EXECUTIVI DIN 7 IUNIE 2000

1. România a avut consultãri cu Fondul în conformitate cu paragraful 3c) al Aranjamentului stand-by pentru România (EBS/99/141, Sup. 2, 8/6/99) şi cu cel de-al doilea paragraf al scrisorii datate 26 iulie 1999 din partea ministrului finanţelor al României şi a guvernatorului Bãncii Naţionale a României şi cu paragraful 43 al memorandumului atasat la aceasta.
2. Scrisoarea datatã 16 mai 2000 din partea ministrului finanţelor al României şi a guvernatorului Bãncii Naţionale a României, cu memorandumul anexat, şi scrisoarea suplimentarã din 6 iunie 2000 din partea ministrului finanţelor al României şi a guvernatorului Bãncii Naţionale a României se anexeazã la Aranjamentul stand-by pentru România, iar scrisorile datate 26 iulie 1999, cu memorandumul atasat, şi 5 august 1999 din partea ministrului finanţelor al României şi a guvernatorului Bãncii Naţionale a României sunt suplimentate şi modificate de scrisorile din 16 mai 2000 şi 6 iunie 2000.
3. În consecinta, Aranjamentul stand-by pentru România se modifica dupã cum urmeazã:
a) Paragraful 1 se modifica parţial astfel:
"Pana la 28 februarie 2001..."
b) Paragraful 2 a) se modifica dupã cuvintele "15 septembrie 1999" astfel:
"echivalentul a 139,75 milioane DST pana la 15 august 2000, echivalentul a 226,50 milioane DST pana la 15 noiembrie 2000, echivalentul a 313,25 milioane DST pana la 15 februarie 2001".
c) Criteriile de performanta stabilite în paragraful 3 a) pentru 30 iunie 2000, 30 septembrie 2000 şi 31 decembrie 2000 sunt cele stabilite în Memorandumul de politici economice şi în Memorandumul tehnic, anexate la scrisoarea datatã 16 mai 2000.
d) Paragraful 3 c) se modifica dupã cuvintele "14 septembrie 1999" astfel:
"14 august 2000 şi 14 noiembrie 2000, dupã ce analizele respective menţionate în cel de-al doilea paragraf al scrisorii datate 16 mai 2000 şi în paragraful 40 al Memorandumului de politici economice anexat la aceasta."
4. Fondul decide ca prima analiza menţionatã în paragraful 3 c) al Aranjamentului stand-by pentru România este finalizatã şi România poate continua sa efectueze cumpãrãri în conformitate cu prevederile aranjamentului, deşi nu a respectat criteriile de performanta stabilite în paragrafele 3a)(iii), 3a)(iv), 3a)(v), 3a)(ix), 3a)(x) şi 3b) ale aranjamentului (EBS/00/87, Sup. 1,6/6/00).


6 iunie 2000

Domnului Horst Kohler
Managing Director
Fondul Monetar Internaţional
700 19 th Street
Washington D.C. 20431

Stimate domnule Kohler,

1. Aceasta scrisoare este menita sa va informeze cu privire la progresul în implementarea preconditiilor pentru încheierea primei analize în cadrul aranjamentului stand-by, evolutiile macroeconomice recente şi la mãsurile de politici pentru soluţionarea evolutiilor recente din sistemul financiar.

I. Preconditii

2. Preconditiile incluse în memorandumul nostru de politici economice din 16 mai 2000 au fost realizate: a) expresiile scrise de interes privind Banca Agricolã au fost primite de la investitorii potenţiali înainte de termenul limita de 19 mai şi urmam programul de privatizare a bãncii în graficul convenit; b) <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 67/1999 a fost abrogatã pe data de 14 mai 2000; şi c) <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/1999 , care acorda dreptul la plati compensatorii în intreaga economie, a fost modificatã pe data de 30 mai 2000, în vederea anulãrii dreptului pentru orice noi solicitanti, cu excepţia cazurilor în care astfel de plati sunt cofinantate de donatori. Mai mult, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2000 cuprinzând mãsuri de intarire a disciplinei financiare şi salariale în anul 2000 la regii autonome, societãţi comerciale, companii naţionale şi anumite societãţi comerciale cu capital majoritar de stat a fost adoptatã pe data de 24 mai 2000.

II. Evolutii macroeconomice

3. Ajustarea poziţiei externe a României înregistreazã un avant puternic: contul curent pe baza cumulatã pentru primul trimestru al anului 2000 arata un deficit de numai 38 milioane USD, realizat pe baza unei cresteri a exportului de 26,9% şi a unei cresteri a importului de 14,5% fata de perioada corespunzãtoare din 1999. În acelaşi timp datele preliminare pentru soldul balanţei comerciale indica un deficit de 79 milioane USD în perioada ianuarie-aprilie 2000, reprezentând doar 20,5% din soldul perioadei corespunzãtoare din 1999, cu exporturi şi importuri în creştere cu 28,4% şi, respectiv, 14,3% fata de aceeaşi perioada a anului anterior.
4. De asemenea, evolutiile monetare sunt în parametri, iar datele privind activele externe nete şi activele interne nete pe luna aprilie sunt în conformitate cu evoluţia prevãzutã în programul pentru perioada ianuarie-iunie pentru aceşti indicatori agregati.
5. În ceea ce priveşte programul nostru fiscal, deficitul bugetului general consolidat pentru perioada ianuarie-aprilie 2000 este estimat la 6.751,6 miliarde lei sau 0,9% din P.I.B. anual. În lumina recentelor declaraţii din mass-media, am dori, de asemenea, sa reiteram ca Guvernul României nu va lua în considerare noi mãsuri de reducere a impozitelor, inclusiv a ratelor T.V.A. În mod similar, anularea avutã în vedere pentru veniturile alocate fondurilor speciale se va face în limita tintei convenite de deficit bugetar, deoarece cheltuielile respective ale fondurilor nu se vor mai face sau vor fi finanţate prin noi mãsuri de venituri.

III. Evolutiile recente din sectorul financiar

6. În ultima saptamana a lunii mai România a fost martora esecului celui mai mare fond de investiţii al tarii, F.N.I. O evaluare preliminarã, pe baza activitãţii experţilor şi a autoritãţilor legale, indica faptul ca acest esec reflecta un management greşit şi practici frauduloase, precum şi reglementãri slabe de supraveghere. Am estimat ca activele reale reprezintã doar o mica parte din valoarea supraevaluata declarata a activelor. De asemenea, esecul F.N.I. a implicat Casa de Economii şi Consemnaţiuni (C.E.C.) a statului cu privire la urmãtoarele aspecte:
● participarea directa a C.E.C. la compania de management a F.N.I. (SOV Invest);
● investiţia directa de 290 miliarde lei a C.E.C. în certificate F.N.I. în perioada aprilie-iulie 1999;
● garanţia fraudulos acordatã şi nulã din punct de vedere juridic pentru certificatele de investiţii la F.N.I.; şi
● vânzãrile de certificate F.N.I. prin filialele unei sucursale C.E.C.
7. Dificultãţile financiare ale F.N.I., amplificate de zvonurile fãrã temei privind situaţia financiarã a Bãncii Comerciale Romane, au contribuit la ingrijorarea publicului cu privire la siguranta sistemului financiar, iar noi am fost nevoiti sa actionam rapid pentru a limita contaminarea potenţiala a esecului fondului. Prin satisfacerea rapida a retragerilor considerabile de depozite în numerar, B.C.R. a fost capabilã sa calmeze situaţia într-o perioada foarte scurta. B.N.R. a fost capabilã sa asigure logistica lina pentru continuarea plãţilor în numerar peste tot în ţara şi sa limiteze injectia de lichiditati suplimentare. Ulterior, preocuparea investitorului s-a îndreptat cãtre sectorul financiar nebancar şi pe data de 5 iunie Banca Populara Romana în ciuda numelui, de fapt o cooperativa de credit care nu a fost subiectul nici unui tip de supraveghere financiarã şi-a încetat operaţiunile dupã ce nu a mai fost capabilã sa satisfacã cererile de retragere de depozite. Banca Populara Romana a fost de departe cea mai mare cooperativa de credit cu active totale estimate la aproximativ 800 miliarde lei la sfârşitul lunii martie 2000. Între timp, pieţele interne monetara şi valutarã au rãmas calme. Cursul de schimb afişat la casele de schimb (care joaca un rol marginal pe piata), dupã atingerea unui vârf mai mare de 25.000 lei/USD pentru o zi, a revenit la un nivel compatibil cu programul monetar, sub 21.000 lei/USD. Rata dobânzii pe piata interbancara a rãmas stabilã la aproximativ 35% overnight, reflectand încrederea continua în sistemul bancar.
8. Ca un prim principiu, nu vom folosi nici o suma publica pentru a compensa investitorii F.N.I. Mesajele clare date de Guvern în mass-media au scos în evidenta diferenţele dintre unitãţi la fondul de investiţii şi depozite bancare şi absenta oricãror garanţii de stat pentru fondurile de investiţii. În acelaşi timp Guvernul acţioneazã în vederea restabilirii încrederii sectorului financiar nebancar, inclusiv în vederea protejãrii valorii activelor rãmase ale F.N.I. şi SOV Invest. Ca mãsuri imediate, am fãcut deja urmãtorii pasi:
● am impus inghetarea completa a tuturor tranzacţiilor şi activitãţilor F.N.I. şi SOV Invest;
● am salvat datele şi documentele critice. Concret, autoritãţile legale ale statului au procedat la preluarea şi punerea în siguranta a tuturor documentelor contabile, tuturor fisierelor computerizate şi suporturilor lor scrise, corespondentei şi minutelor consiliilor de administraţie ale F.N.I. şi SOV Invest. La SOV Invest aceasta consta în izolarea/sigilarea tuturor birourilor pentru angajaţii trecuţi şi prezenţi, pentru a se preintampina orice falsificare de evidente. La C.E.C. (şi la sucursalele sale) aceasta a inclus toatã corespondenta privind aceasta operaţiune, minutele şi documentele contabile originale care au stat la baza tranzacţiilor de orice fel cu F.N.I. şi SOV Invest.
9. Între timp am întreprins un set cuprinzator de investigaţii în vederea initierii rapide a procedurilor legale impotriva persoanelor fizice şi juridice responsabile, incluzând:
● investigarea mãrimii pierderilor pentru investitorii F.N.I., pe baza valorii şi datei investiţiei lor iniţiale; şi analiza fluxului de fonduri, incluzând în particular înscrieri şi rascumparari de unitãţi de investiţii, ceea ce va face posibil sa se înţeleagã cum a funcţionat schema F.N.I. şi care au fost principalii sãi beneficiari. Aceasta lucrare urmeazã sa se încheie pana la 15 iunie 2000;
● investigarea factorilor care au împiedicat detectarea timpurie a schemei F.N.I., care urmeazã sa se încheie pana la sfârşitul lunii iunie 2000. Aceasta va include, între altele, determinarea datei posibile la care a început raportarea supraevaluata şi frauduloasã a activelor; rolul C.N.V.M. şi motivele absentei unei reactii; vânzarea din 1998 a SOV Invest; rolul auditorilor F.N.I. şi circumstanţele certificãrii de cãtre aceştia ca situaţiile financiare au corespuns tuturor regulilor şi reglementãrilor aplicabile; şi rolul oricãrei alte pãrţi care ar fi putut sau ar fi trebuit sa cunoascã schema F.N.I.;
● investigarea implicarii C.E.C. în schema F.N.I., care urmeazã sa se încheie pana la sfârşitul lunii iunie 2000. Aceasta se va concentra concret pe comportamentul C.E.C. ca acţionar, investitor şi furnizor de servicii prin sucursalele sale (subscripţie de acţiuni, rãscumpãrare, marketing), precum şi pe marginea contractului de garanţie semnat de fostul preşedinte al C.E.C.;
● impunerea controlului asupra activelor personale ale persoanelor fizice şi juridice care au fost responsabile pentru schema F.N.I. şi ale persoanelor fizice care au realizat câştiguri semnificative din schema F.N.I. în timpul perioadei suspectate.
10. Aceste investigaţii vor conduce în final la proceduri juridice impotriva persoanelor fizice şi juridice care au încãlcat legi civile şi comerciale şi a persoanelor fizice care au încãlcat legi penale şi la aducerea în fata justiţiei a acestora. Între timp, pe baza unei ordonanţe de urgenta a Guvernului am revocat deja comisarii şi preşedintele existenţi la C.N.V.M. şi în locul lor am numit o conducere interimara compusa din experţi de la instituţiile publice relevante. De asemenea, am înlãturat Consiliul de administraţie şi echipa de conducere, inclusiv preşedintele, existenţi la C.E.C., şi i-am înlocuit cu persoane fizice care întrunesc cerinţele specificate în legile existente şi în reglementãrile B.N.R. Mai mult, toate persoanele fizice implicate anterior în F.N.I. şi SOV Invest au fost indepartate de la poziţiile care le-ar putea permite accesul şi/sau dispunerea de activele şi documentele F.N.I./SOV Invest.
11. Mai mult, cu asistenta experţilor Bãncii Mondiale, care urmeazã sa înceapã la mijlocul lunii iunie, vom cauta sa rezolvam slabiciunile structurale din reglementarea şi supravegherea instituţiilor financiare nebancare din România şi sa prevenim reaparitia unor probleme similare. Concret, în termen de 3 luni intentionam sa convenim cu Banca Mondialã diagnosticul cadrului legal şi de reglementare a intermedierii financiare în România, inclusiv cel pentru cooperativele de credit, şi sa initiem implementarea unui plan de acţiuni pe baza rezultatului acestei diagnosticari, incluzând, dar nelimitandu-se la:
● un studiu în profunzime al poziţiei financiare şi al legalitãţii activitãţilor celorlalte fonduri mutuale (şi expunerea sistemului bancar) pentru a descoperi orice situaţii suplimentare ale poziţiilor şi valorilor supraevaluate ale activelor nete;
● un studiu în profunzime al cadrului juridic şi de reglementare, inclusiv împãrţirea responsabilitãţilor între B.N.R. şi C.N.V.M.;
● întãrirea rolului de supraveghere şi a eficientei C.N.V.M., prin clarificarea regulilor sale de conducere, fãcând-o mai responsabilã şi definind mãsurile de urgenta aplicabile în cazul în care eficienta sa este diminuata;
● o intarire a rolului de supraveghere şi a eficientei C.N.V.M., prin clarificarea regulilor sale de conducere, determinarea responsabilitãţii sale în conformitate cu practica internationala şi definirea mãsurilor de urgenta aplicabile în cazul în care eficienta sa este redusã;
● introducerea unui cadru de supraveghere şi reglementare corespunzãtor pentru cooperativele de credit sau asanumitele bãnci populare, cat mai curând posibil şi nu mai târziu de sfârşitul lui iunie 2000;
● evaluarea situaţiei juridice a tuturor fondurilor de investiţii care opereazã în valuta;
● întãrirea supravegherii bancare în domeniul investiţiilor bãncilor în instituţii financiare nebancare.
12. Ca mijloc pentru rezolvarea problemelor de conducere corporatista de la C.E.C., Guvernul, ca prim pas, va angaja pana la sfârşitul lunii iunie o firma de contabilitate/audit pentru a realiza un audit de management operational şi financiar al bãncii pe baza standardelor contabile acceptate internaţional (IAS). Ca urmare a acestor mãsuri, se va întreprinde o reforma mai larga a C.E.C., incluzând statutul sau, în cooperare cu Banca Mondialã.

Cu stima,

Decebal Traian Remes,
ministrul finanţelor

Emil Iota Ghizari,
guvernatorul Bãncii Naţionale a României


16 mai 2000
Domnului Horst Kohler
Managing Director
Fondul Monetar Internaţional
700 19 th Street
Washington D.C. 20431

Stimate domnule Kohler,

Declaraţia de politici anexatã - care actualizeazã Memorandumul de politici economice din 26 iulie 1999 şi scrisoarea noastrã din 5 august 1999 - prezintã politicile noastre pentru urmãtoarea perioada şi propune criterii de performanta pentru sfârşitul lunii iunie, sfârşitul lunii septembrie şi sfârşitul lunii decembrie 2000. Eforturile noastre privind politicile pentru anul 2000 se vor concentra pe îmbunãtãţirea inflaţiei şi a performantei producţiei în economia româneascã, consolidand în acelaşi timp ajustarea externa considerabila de anul trecut, şi vor include politici macroeconomice prudente, precum şi accelerarea efortului nostru de reforma structuralã. Pe baza acestor politici, va solicitam: a) derogãri de la nerespectarea catorva criterii de performanta; b) încheierea primei analize în cadrul Aranjamentului stand-by; şi c) extinderea în continuare a aranjamentului pana la sfârşitul lunii februarie 2001, cu reasezarea corespunzãtoare a transelor.
Credem ca politicile şi mãsurile descrise în memorandumul anexat sunt suficiente pentru a-şi atinge obiectivele, dar suntem gata sa luam mãsuri suplimentare şi sa cautam noi înţelegeri cu Fondul, dacã este necesar, pentru a menţine programul în parametri. Guvernul României va rãmâne în strânsã consultare cu Fondul, în conformitate cu politicile acestuia privind astfel de consultãri, şi va furniza Fondului toate informaţiile pe care acesta le cere pentru evaluarea implementarii programului. Programul va fi analizat de cãtre Fond pana la 15 august şi pana la 15 noiembrie 2000. Urmãtoarea analiza va acoperi, printre altele, probleme legate de evolutiile pe buget, arierate interne şi restructurarea bancarã.


Cu stima,

Decebal Traian Remes,
ministrul finanţelor

Emil Iota Ghizari,
guvernatorul Bãncii Naţionale a României


MEMORANDUMUL
Guvernului României privind politicile economice

1. Acest memorandum - care completeazã şi actualizeazã memorandumul din 26 iulie şi scrisoarea suplimentarã de intenţie din 5 august 1999 - stabileşte obiectivele şi politicile economice ale Guvernului României pentru anul 2000, formulate într-un cadru pe termen mediu, în scopul aderãrii la U.E. Dupã cum este descris mai jos, programul economic este cuprinzator ca domenii, incluzând politici pentru soluţionarea dezechilibrelor macroeconomice continue, precum şi a problemelor structurale din sectorul bancar şi cel al întreprinderilor.

I. Performanta din cadrul programului

2. Programul economic pentru anul 1999 a înregistrat rezultate foarte favorabile în termenii ajustarii externe şi ai stabilitatii financiare, creând astfel condiţiile pentru reluarea creşterii economice şi reducerea inflaţiei în acest an. Datoritã politicilor macroeconomice mai stricte şi îmbunãtãţirii competitivitatii externe, se estimeaza ca deficitul contului curent s-a redus drastic la 1,3 miliarde USD (3,9% din P.I.B.) în 1999, comparativ cu tinta iniţialã din program de 2,2 miliarde USD şi cu un deficit de 3,0 miliarde USD (7,2% din P.I.B.) înregistrat în anul 1998. Aceasta evoluţie favorabilã, precum şi progresul în restructurarea bancarã şi eliminarea incertitudinii legate de rambursarile mari de datorie externa de la mijlocul anului au condus la condiţii considerabil imbunatatite pe piata valutarã interbancara şi pe cea monetara. De la 1,5 miliarde USD la mijlocul lui 1999 rezervele valutare brute ale statului s-au refãcut la 2,5 miliarde USD (2,3 luni din total importuri) la sfârşitul anului 1999, reflectand, în principal, cumpãrãrile considerabile de cãtre B.N.R. de pe piata interbancara, în timp ce rata medie lunarã a deprecierii nominale a leului a scãzut drastic dupã luna martie 1999. Între timp ratele dobânzilor interbancare au scãzut semnificativ fata de nivelurile lor din prima jumãtate a anului 1999, în parte datoritã sporirii încrederii pieţei. Performanta externa deosebita a continuat în anul 2000: se estimeaza ca în primul trimestru al anului 2000 balanţa comercialã a fost aproape echilibrata, în timp ce rezervele oficiale au continuat sa creascã, în ciuda unui vârf al serviciului datoriei.
3. În ceea ce priveşte producţia şi inflatia, evolutiile au fost mai puţin favorabile în anul 1999. Se estimeaza ca P.I.B. real a scãzut cu 3,2% în anul 1999, al treilea an consecutiv de declin. Ca aspect pozitiv, declinul din anul 1999 a fost uşor mai redus decât se aştepta în cadrul programului şi acum se pare ca a atins limita minima, estimarile preliminare sugerand o creştere a P.I.B. real de aproape 1% pe an pe baza datelor pentru primul trimestru al anului 2000. Inflatia, care era deja la niveluri ridicate ca rezultat al cresterilor continue ale costurilor unitare cu forta de munca şi ale preţurilor administrate, s-a accelerat dupã corecţia mare a cursului de schimb din ultima parte a anului 1998 şi la începutul anului 1999. În ciuda condiţiilor unei cereri scãzute, rata inflaţiei exprimatã ca IPC pe 12 luni a atins aproape 55% la sfârşitul anului 1999, comparativ cu 41% la sfârşitul anului 1998. Evolutiile recente sunt mai incurajatoare; pe baza datelor la nivelul lunii martie 2000, rata anuala a inflaţiei s-a redus de atunci la 49%.
4. Politicile macroeconomice au fost consolidate în mod considerabil în anul 1999 şi au fost în linii mari în conformitate cu programul, în ciuda devierilor din câteva domenii. Concret, criteriile de performanta pentru politicile monetare şi externe au fost respectate la sfârşitul lunilor iulie, octombrie şi decembrie 1999. De asemenea, programul fiscal a fost implementat efectiv, dar au fost intampinate probleme în domeniul disciplinei financiare la nivelul autoritãţilor locale şi al întreprinderilor de stat (spre exemplu, reducerea arieratelor interne) şi în politica salariala (vezi tabelul nr. I).
5. Criteriile de performanta de la sfârşitul lunilor iulie, octombrie şi decembrie 1999 privind activele externe nete şi activele interne nete ale B.N.R. au fost respectate cu marje confortabile. Reflectand o slabire a performantei fiscale în decembrie, plafonul privind creditul net guvernamental a fost depãşit la sfârşitul lunii decembrie 1999 cu echivalentul a 0,6% din P.I.B. În cursul anului plafonul a fost în mod confortabil respectat la sfârşitul lunii octombrie, în timp ce la sfârşitul lunii iulie fusese uşor depãşit, devierea fiind explicata prin emiterea mai devreme a titlurilor de stat pentru restructurarea Bãncii Agricole. Cu toate acestea, poziţia mai slabã a fost compensata de întârzierea efectivã a unor cheltuieli programate cu restructurarea bancarã pentru anul 2000, astfel încât deficitul bugetar a atins numai 3,5% din P.I.B. (recent revizuit), în conformitate cu tinta noastrã (aproximativ 3,9% din P.I.B. pe baza datelor vechi). Aceasta performanta fiscalã a fost în conformitate cu o imbunatatire a soldului primar de 3% din P.I.B. fata de anul 1998. Reflectand evolutiile de mai sus, B.N.R. a fost în mãsura sa sterilizeze efectiv cea mai mare parte din depãşirea creşterii programate pentru activele externe nete, asigurând astfel ca tintele indicative pentru masa monetara şi baza monetara sa fie atinse sau numai uşor depasite.
6. Totuşi eforturile noastre de intarire a disciplinei financiare la nivel de întreprindere au obţinut un succes limitat. Concret, trei criterii de performanta - privind arieratele interne şi preluarea/garantarea creditelor bancare acordate întreprinderilor - nu au fost respectate la sfârşitul lunilor iulie, octombrie şi decembrie 1999.
7. Criteriul de performanta privind cheltuielile cu salariile în sectorul de stat (buget de stat, regii autonome, companii naţionale şi 24 dintre întreprinderile cu cele mai mari pierderi) a fost respectat la sfârşitul lunii iulie, dar a fost încãlcat la sfârşitul lunilor octombrie şi decembrie 1999 din cauza revizuirii, în sensul majorãrii, a datelor pe 1998 care au format baza pentru politica salariala pentru regiile autonome şi companiile naţionale, precum şi a cresterilor salariale mari în sectorul bugetului de stat. În general, creşterea salariala din intreaga economie a persistat la niveluri mai mari decât cele tintite, agravand declinul ocupãrii forţei de munca în cursul anului trecut.
8. Dificultãţile în administrarea garanţiilor de stat executate pentru împrumuturile garantate de stat, acordate anterior întreprinderilor, au dat naştere la arierate la plãţile externe pentru o scurta perioada, astfel încât criteriul de performanta permanent privind neacumularea de arierate la plãţile externe cãtre creditorii oficiali nu a fost respectat în perioada august-decembrie 1999.
9. Preconditia privind eliminarea cotei mai mici de accize pentru produsele din tutun fabricate în România nu a fost realizatã la timp din cauza respingerii neaşteptate a ordonanţei Guvernului de cãtre Parlament. Totuşi, la aflarea acestei întârzieri, Guvernul a instituit aceasta mãsura printr-o ordonanta de urgenta.

II. Obiectivele şi politicile economice pentru anul 2000 şi în continuare

A. Strategia de baza şi obiectivele

10. Revenind la obiectivele noastre economice pentru anul 2000, credem ca eforturile noastre ar trebui sa se concentreze pe îmbunãtãţirea performantei de inflaţie şi producţie, consolidand în acelaşi timp ajustarea externa considerabila de anul trecut. În consecinta, în anul 2000 deficitul contului curent va fi proiectat sa rãmânã, în linii mari, neschimbat în raport cu P.I.B.; pe baza intrãrilor de capital prevãzute de la creditorii oficiali şi privati, aceasta va fi în conformitate cu o creştere a rezervelor valutare ale statului, pana la sfârşitul anului 2000, de aproape 1 miliard USD pana la echivalentul a aproximativ 3,1 luni din total importuri. Dupã scãderea de 3,2% în 1999 se asteapta ca P.I.B. real sa înregistreze o creştere pozitiva de 1,3% în anul 2000, pentru prima data în ultimii 4 ani. Aceasta va reflecta îmbunãtãţirea recenta a exporturilor şi desprinderea cererii interne de limita sa minima. În cele din urma, vom urmãri reducerea inflaţiei exprimate ca IPC pe 12 luni, la aproape 27% pana la sfârşitul anului 2000, comparativ cu 55% la sfârşitul anului 1999. Scãderea inflaţiei va reflecta în parte o rata mult mai redusã a deprecierii leului fata de anul trecut, când a fost efectuatã o depreciere realã corectiva mare; iar aceasta ar cere în mod critic ca, în linii mari, creşterea salariului nominal sa fie incetinita corespunzãtor cu inflatia proiectata.
11. Pe partea de politici vom menţine politici monetare şi fiscale restrictive, consolidand în acelaşi timp implementarea politicilor în domeniile disciplinei financiare şi politicii salariale, în vederea soluţionãrii problemelor persistente ale inflaţiei ridicate şi scaderii producţiei. Pentru a pune bazele unei cresteri sustenabile, intentionam sa redresam slabiciunile structurale prin continuarea restructurãrii sectorului bancar şi accelerarea privatizãrii şi lichidãrii întreprinderilor.
12. Pe termen mediu - în conformitate cu obiectivele noastre cheie de aderare la U.E. şi realizarea unei cresteri puternice şi sustenabile - intentionam sa facem noi progrese în stabilizarea economiei şi soluţionarea rigiditatilor structurale. Concret, intentionam sa limitam deficitul contului curent, în linii mari, la niveluri care ar putea fi finanţate de fluxuri de capital care nu creeazã datorie, în conformitate cu o reducere constanta a datoriei externe în P.I.B. şi a ratelor serviciului datoriei. De asemenea, intentionam sa facem un progres constant în urmãtorii cativa ani pentru reducerea ratei inflaţiei la niveluri mai apropiate de cele existente în U.E. Realizarea acestor obiective va necesita implementarea susţinutã a politicilor fiscale şi monetare prudente, limitarea salariilor în sectorul de stat şi intensificarea eforturilor pentru avansarea în continuare a privatizãrii şi restructurãrii bãncilor şi întreprinderilor.

B. Politica fiscalã

13. Pentru a sprijini reducerea inflaţiei şi a elibera resurse financiare pentru sectorul privat, tintim limitarea deficitului bugetar (exclusiv donaţii şi venituri din privatizare) la 3,5% din P.I.B. în anul 2000, nemodificat fata de anul 1999. Aceasta este însoţitã de reforma fiscalã care are ca scop reducerea distorsiunilor provocate de facilitãţile economice, reducerea evaziunii fiscale şi îmbunãtãţirea rãspunsului de oferta al economiei. O asemenea tinta de deficit bugetar va fi în conformitate cu un excedent primar (definit aici ca excluzând cheltuielile cu dobanda şi restructurarea bancarã) de 2,1% din P.I.B. (fata de 2,6% din P.I.B.), precum şi cu o reducere drastica a contractãrii de datorie interna noua echivalenta cu aproape 0,1% din P.I.B. în anul 2000 (comparat cu împrumutul net estimat de pe piata interna de 1,75% din P.I.B. în anul 1999). Tinta va continua sa fie monitorizata pe baza creditului net al sistemului bancar dat bugetului general consolidat.
14. Pe partea de venituri am implementat o reforma fiscalã pe scara larga, în scopul micsorarii ratelor de impozitare, largirii bazei impozabile şi reducerii distorsiunilor, implicând o reducere a poverii fiscale asupra economiei cu 1% din P.I.B. În domeniul impozitãrii directe am introdus: a) o noua lege a impozitului pe profit, cu o rata de impozitare de 25% (redusã de la 38%) şi o alocatie fiscalã pentru investiţii de 10% (micsorand colectarile din venituri cu 1,25% din P.I.B., luând în considerare rata preferentiala de 5% pentru activitãţile de export); b) o noua lege pentru impozitul pe venitul global, care largeste baza de impozitare, spre exemplu, prin impozitarea venitului din pensiile mari şi prin corectarea venitului impozabil minim pentru erodarea trecutã din inflaţie (reducand veniturile cu 0,75% din P.I.B.); şi c) solicitarea prin care convenţiile civile (precum şi contractele de munca) ale angajaţilor sa facã obiectul tuturor contribuţiilor de asigurãri sociale (crescand veniturile cu 0,25% din P.I.B. pe baza neta). În domeniul impozitãrii indirecte am adoptat o rata uniforma de 19% pentru a înlocui precedentele rate de 11% şi 22%, anuland în acelaşi timp exceptari selectate de la plata T.V.A. pentru liber-profesionisti şi asociaţiile familiale, combustibilii de tipul M şi P, precum şi pentru consumul casnic de energie termica şi electrica (crescand veniturile cu 0,25% din P.I.B.). Am redus, de asemenea, suprataxa la import de la 4% la 2%, în conformitate cu angajamentele la Organizaţia Mondialã a Comerţului (reducand veniturile cu 0,1% din P.I.B.). În cele din urma am largit baza de impozitare pentru toate accizele şi am majorat accizele pentru alcool (crescand veniturile cu aproape 0,66% din P.I.B.).
15. Cel mai important, am abrogat, de asemenea, definitiv legile nr. 92 şi nr. 241 care prevedeau o varietate de facilitãţi fiscale; aceste legi fuseserã suspendate în anul 1999 şi, dacã ar fi intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2000, ar fi micşorat veniturile fiscale cu echivalentul a 3% din P.I.B. în anul 2000. De asemenea, am abrogat definitiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 67 la 15 mai 2000. Pentru a înlocui acest sistem de facilitati discretionar, costisitor şi distorsionant, am redus deja cota impozitului pe profit şi în prezent introducem în etape reduceri drastice ale taxelor vamale la importurile de echipamente tehnologice pentru investiţii proprii, de care vor beneficia în primul rând întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi doi mari noi investitori, iar într-o etapa ulterioara - în funcţie de cat de suficiente sunt resursele bugetare - toate întreprinderile. Vom evita orice exceptare de la plata T.V.A. pentru investitori şi rezolvam problema de baza a perioadelor excesiv de lungi pentru procesarea rambursarilor de T.V.A.
16. Pe partea de cheltuieli bugetul anului 2000 va marca un prim pas cãtre un sector public mai sustenabil, cu o reducere tintita a ponderii cheltuielilor totale în P.I.B. de aproape 1,25% din P.I.B. Cel mai important, sectorul public civil va suferi o reducere considerabila: bugetul prevede o reducere de 22.700 de posturi; în plus, planificam reducerea personalului din sectoarele apãrare/ordine publica/siguranta nationala cu 22.000 pana la sfârşitul anului 2000; şi am fãcut cresteri salariale suplimentare la ministere, condiţionate de reducerea personalului acestora. În domeniul cheltuielilor materiale şi de funcţionare asteptam sa putem genera economii ca rezultat al închiderii a 3 agenţii guvernamentale. În ceea ce priveşte subvenţiile, am oprit programul cupoanelor pentru motorina pentru agricultura şi am limitat suma totalã a cupoanelor agricole la 4,3 trilioane lei; am redus subvenţiile bugetare pentru metroul din Bucureşti cu 36% în termeni reali; vom închide 425 km de linii locale de cale feratã neprofitabile şi 366 de staţii C.F.R. şi vom reduce 123 de perechi de trenuri pe distanta scurta pana la sfârşitul lunii mai 2000 (ceea ce ne permite sa reducem subvenţiile pentru calea feratã cu aproximativ 8% în termeni reali); proiectam ca cheltuiala cu subvenţiile pentru diferenţele de preţ sa fie diminuata cu 40% în termeni reali din cauza încetãrii subventionarii pentru depozitarea graului şi importul de pesticide. Cu privire la transferuri, ne asteptam ca în anul 2000 cheltuielile cãtre Fondul pentru pensiile de stat sa insumeze 6,9% din P.I.B. De asemenea, ne-am orientat cãtre o mai buna repartizare a cheltuielilor sociale, urmând recomandarea Bãncii Mondiale şi a Uniunii Europene prin alocarea a 1% din P.I.B. pentru cheltuielile cu protecţia copilului şi a persoanelor cu handicap, reprezentând o creştere realã de 10%. În general, ponderea transferurilor sociale în P.I.B. va reprezenta 9,1% din P.I.B., comparativ cu 9,2% în 1999. Guvernul a decis, de asemenea, sa anuleze 5 din cele 12 "fonduri speciale" finanţate prin venituri alocate, care în trecut au ingreunat foarte mult o repartizare mai raţionalã a cheltuielilor. De asemenea, am implementat legi noi cu privire la achiziţiile publice, auditul şi controlul intern, care ar trebui sa reducã cheltuielile inutile. Sprijinul financiar pentru întreprinderile de stat, inclusiv prin injectii de capital sau utilizarea depozitelor F.P.S. drept garanţii pentru împrumuturile de la bãncile comerciale, va fi evitat de acum înainte, reflectand nevoia de a aloca aceste resurse reduse unei mai bune utilizãri. Acest angajament reprezintã un criteriu de performanta în cadrul Aranjamentului stand-by.
17. În ceea ce priveşte politicile de venituri, a trebuit, de asemenea, sa facem pasul dificil în vederea modificãrii legislaţiei din trecut pentru a depãşi implicatiile lor nesustenabile pe partea de cheltuieli: am suspendat cerinta de a plati prime de vacanta în sectorul public civil, am modificat dreptul general de acordare a plãţilor compensatorii dat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98, pentru a preveni orice alte plati cãtre noi solicitanti; începând cu data de 20 iulie vom inceta plãţile de ajutor de şomaj tehnic pentru personalul din industria de apãrare; am revizuit noua lege a pensiilor de stat, astfel încât sa limitam creşterea implicata în rata de înlocuire (aceasta va permite ca recorelarea pensiilor sa continue în limitele cadrului bugetar existent).
18. Ne-am confruntat cu serioase nerealizari în ceea ce priveşte noile aranjamente privind veniturile şi împãrţirea sarcinilor între bugetul de stat şi bugetele locale, mai ales cu privire la asigurarea fondurilor pentru orfelinate şi la arieratele autoritãţilor locale cãtre utilitatile de termoficare. Ca rãspuns, Guvernul a mandatat consiliile locale sa aloce sumele fixe desemnate pentru orfelinate; a înfiinţat Agenţia de Protecţie a Copilului care va primi veniturile alocate ce nu mai pot fi utilizate pentru alte cheltuieli ale autoritãţilor locale; a eliberat imediat în anul 1999 400 miliarde lei ca subvenţii pentru încãlzire şi a alocat în acest scop 1,2 trilioane lei în bugetul pe anul 2000. De asemenea, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Funcţiei Publice vor conduce împreunã un grup pentru studierea problemei arieratelor atât ale, cat şi cãtre autoritãţile publice locale şi utilitatile locale. Pana la 30 iunie vom implementa recomandãrile acestui grup, în consultare cu personalul F.M.I.
19. În ciuda acestor reforme cuprinzatoare şi determinante, Guvernul recunoaşte ca acestea reprezintã numai un punct de pornire cãtre un program pe termen mediu care tinteste o poziţie bugetarã mai sustenabila. Suntem în mod special ingrijorati de modelul sistemului nostru de pensii din ultimii ani, în care o rata de dependenta în creştere a necesitat întotdeauna contribuţii şi cheltuieli mai mari. În acest sens, reforma noastrã cuprinzatoare va tinti reducerea în mod constant a ratei de contribuţie în urmãtorii ani. Aceasta va necesita în mod considerabil o creştere a vârstei de pensionare şi o revizuire a planurilor actuale de a introduce un pilon de pensii privat, astfel încât sa-l facã mai puţin costisitor pentru buget. Pentru a facilita o politica de cheltuieli mai raţionalã, vom întreprinde în scurt timp, cu asistenta Bãncii Mondiale, o analiza a cheltuielilor publice. Ne asteptam, de asemenea, ca menţinerea unui excedent primar în acest an sa reducã povara cheltuielilor cu dobânzile în anul urmãtor şi asteptam sa folosim acest câştig pentru o reducere a deficitului bugetar. În eforturile noastre îndreptate cãtre reforma sistemului de pensii vom analiza atent, de asemenea, legile existente şi initiativele legislative curente, conform cerinţelor bugetare şi într-o modalitate acceptabilã Bãncii Mondiale - dupã cum am procedat când am modificat legea pensiilor de stat recent promulgatã, care acum prevede o limita pentru rata de înlocuire şi majoreazã varstele minime de pensionare începând cu anul 2001.

C. Politica monetara şi a cursului de schimb

20. Tintele de politica monetara pentru anul 2000 vor fi compatibile cu o reducere drastica a inflaţiei şi cu o acumulare mare a rezervelor valutare şi se vor baza pe premisa unei viteze de rotaţie a masei monetare în linii mari neschimbate de la an la an. Poziţia avutã în vedere pentru politica cursului de schimb, însoţitã de un control strict al creşterii salariale, va servi la pãstrarea recentelor câştiguri în competitivitatea externa, contribuind în acelaşi timp la o stabilizare a asteptarilor pieţei şi la rate mai scãzute ale dobânzii în termeni reali. Implementarea programului monetar va continua sa se bazeze pe luarea drept tinta a activelor interne nete ale bãncii centrale. În cazul unor presiuni de majorare neaşteptate pe rezerve şi/sau curs de schimb, B.N.R. se va angaja în intervenţia de sterilizare, în vederea atingerii tintei indicative pentru baza monetara, asa cum s-a fãcut începând de la mijlocul anului 1999. B.N.R. va fi, de asemenea, pregatita sa-şi menţinã activele interne nete sub nivelul din program în cazul unor presiuni neaşteptate de reducere pe rezerve şi/sau al unor presiuni de depreciere pe cursul de schimb al leului.
21. B.N.R. intenţioneazã sa se bazeze din ce în ce mai mult pe instrumentele de piata. În contextul cerinţelor mari de sterilizare, precum şi al injectiilor de lichiditate în curs la Banca Agricolã, B.N.R. a crescut în perioada noiembrie-decembrie 1999 rezerva minima obligatorie pentru depozitele în lei cu încã 10 puncte procentuale la 30% (rezerva minima obligatorie pentru depozitele în valuta a rãmas nemodificata la 20%) pentru a reduce dependenta sa masiva de operaţiunile de atragere de depozite - comparativ cu o rezerva minima obligatorie unificata de 15% în iunie 1999. Pentru a diminua efectele pe costurile de intermediere B.N.R. a decis sa ajusteze lunar remunerarea asupra volumului de rezerve obligatorii rezultat prin majorare suplimentarã (15%) pe baza diferiţilor indicatori de piata. În plus, intentionam sa ne abtinem de la alte cresteri ale rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în lei şi, într-adevãr, sa le reducem gradual şi sa le unificam cu cele pentru depozitele în valuta imediat ce condiţiile pieţei monetare se imbunatatesc suficient. Între timp, în conformitate cu recomandãrile Departamentului de politica monetara şi curs de schimb din cadrul F.M.I., am publicat la sfârşitul lunii martie 2000 un set de reglementãri pentru operaţiuni pe piata creditului. Aceste reglementãri: a) vor clarifica statutul juridic al operaţiunilor de credit, inclusiv facilitãţile de credit Lombard, şi vor defini garanţiile eligibile; b) vor defini şi vor clarifica procedurile de licitaţie pentru operaţiunile de atragere de depozite; şi c) vor defini tranzacţiile de rãscumpãrare şi rãscumpãrare inversa, swap şi cumpãrãri şi vânzãri directe de titluri de stat. Reglementãrile ar trebui sa faciliteze dezvoltarea în continuare a pieţei monetare interbancare, a pieţei secundare pentru titlurile de stat şi utilizarea în mai mare mãsura de cãtre B.N.R. a instrumentelor de piata pentru operaţiunile monetare. Intentionam, de asemenea, sa trecem de la atragerea de depozite bilateral la licitarea de depozite (cu licitaţii de depozite care se asteapta sa creascã la cel puţin 30% din totalul depozitelor existente pana la sfârşitul lunii iunie 2000), ca o modalitate de creştere a eficientei acestor operaţiuni şi, de asemenea, de extindere a utilizãrii tranzacţiilor repo şi repo invers - în special luând în considerare ca cerinţele de sterilizare se asteapta sa rãmânã mari în cursul anului 2000. Mai mult, rata Lombard a B.N.R. va rãmâne la un nivel semnificativ mai mare decât dobanda pieţei interbancare.

D. Politica de venituri şi disciplina financiarã

22. Implementarea stricta a politicii de venituri din sfera sectorului de stat (buget de stat, regii autonome, companii naţionale şi 33 dintre întreprinderile cu cele mai mari pierderi) va fi cheia atingerii tintei de inflaţie şi a protejãrii câştigurilor din competitivitatea externa de cost.
● Dupã cum s-a discutat mai sus, legea bugetului limiteazã cheltuielile cu salariile în bugetul de stat şi Fondul special pentru învãţãmânt la 35.182 miliarde lei în anul 2000, care ar reprezenta o creştere de 56% în termeni nominali şi o creştere de 12,5% în termeni reali pe baza ratei inflaţiei proiectate. Plata cresterilor salariale recent anunţate - inclusiv creşterile pentru învãţãmânt şi lucrãtorii altor sectoare bugetare, ca urmare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 - va depinde strict de disponibilitatea fondurilor în cadrul acestui plafon pentru cheltuielile cu salariile. Personalul din sectorul public civil va fi redus din nevoia de a garanta ca majorãrile salariale efectuate nu vor conduce la încãlcarea alocaţiilor bugetare. Am prevãzut deja în buget reduceri medii anuale ale personalului din sectorul public civil de 22.700 (circa 4,5%), inclusiv pentru personalul nedidactic de 10.500 la Ministerul Educaţiei Naţionale; planificam încã o reducere de 12.500 a personalului din Ministerul Educaţiei Naţionale în septembrie. Personalul din sectoarele apãrare/ordine publica/siguranta nationala va fi redus cu circa 22.000 pana la sfârşitul anului. Alte reduceri de personal pot sa aibã loc în continuare în contextul restructurãrii ministerelor; şi ar fi, de asemenea, necesar sa se efectueze cresteri mai mari de salarii pentru functionarii publici, alţii decât cei din învãţãmânt, fata de limitele minime cuprinse în Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2000.
● Introducem un sistem de "avertizare din timp" al monitorizarii salariilor, care sa stea la baza controlului cresterilor salariale din sectorul bugetar. Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vor monitoriza împreunã, lunar, cheltuiala salariala pe fiecare minister pentru a se asigura ca cheltuielile cu salariile nu depãşesc fondul de salarii alocat acelui minister. Fiecare ordonator de credite şi fiecare agenţie vor avea plafonul lor specific pentru cheltuielile salariale lunare, în conformitate cu alocaţia bugetarã, în cadrul cãreia trebuie acoperitã orice creştere salariala. Acest sistem va fi supravegheat de primul-ministru şi de Guvern.
● Totalul fondului de salarii pentru regiile autonome şi companiile naţionale va fi strict limitat la de patru ori nivelul acestuia din trimestrul IV 1999 şi va fi ajustat în sensul scaderii în concordanta cu reducerile de personal care nu contribuie la creşterea productivitatii muncii, spre exemplu, ca urmare a depãşirii resurselor unei activitãţi pentru care personalul a fost transferat la alte întreprinderi. Aceasta reprezintã o scãdere de 9,5% în termeni reali în anul 2000 pe baza ratei inflaţiei proiectate. Bugetele pe anul 2000 ale regiilor autonome şi companiilor naţionale, care urmeazã sa fie aprobate de Guvern, vor fi în conformitate cu aceasta linie directoare şi vor fi monitorizate îndeaproape de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, precum şi de ministerele responsabile.
● O politica salariala mult mai restrictiva pentru regiile autonome şi companiile naţionale, comparativ cu sectorul bugetului de stat, ar trebui, de asemenea, sa reducã disparitatea mare dintre salarii, care a apãrut între cele doua sectoare. La sfârşitul anului 1999 şi începutul anului 2000 salariile brute lunare în regiile autonome şi companiile naţionale au fost în medie de 3,7 milioane lei, în timp ce salariile în administraţia publica, în învãţãmânt şi în sectoarele de sãnãtate şi asistenta socialã au fost în medie de 2,1 milioane lei.
● Fondurile de salarii în anul 2000 ale celor 33 de societãţi comerciale cu cele mai mari pierderi vor fi limitate la de patru ori nivelul estimat al acestora în trimestrul IV 1999; aceasta ar reprezenta o creştere nominalã de 10% şi o scãdere de 21% în termeni reali pe baza ratei inflaţiei proiectate. Evolutiile salariale în aceste întreprinderi cu pierderi vor fi monitorizate îndeaproape de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de Fondul Proprietãţii de Stat (F.P.S.).
În consecinta, intentionam sa limitam fondul de salarii nominale în sectorul de stat, monitorizat la 32.480 miliarde lei în ianuarie-iunie, 45.572 miliarde lei în ianuarie-septembrie şi 62.095 miliarde lei în ianuarie-decembrie 2000. Aceasta reprezintã o creştere nominalã de 40% şi o creştere de 1% în termeni reali în anul 2000 pe baza ratei inflaţiei proiectate ca medie anuala.
23. Luam câteva mãsuri pentru a da un impuls reducerii arieratelor din economie, în special pentru arieratele la cele 3 mari utilitãţi - PETROM, ROMGAZ şi CONEL - şi la buget. Primul set de mãsuri este legat de continuarea reformelor pentru întãrirea disciplinei salariale şi financiare în regiile autonome şi companiile naţionale ale cãror bugete sunt aprobate de Guvern şi în cele 33 de întreprinderi cu capital majoritar de stat cu cele mai mari pierderi. În acest scop vom implementa o noua ordonanta pana la sfârşitul lunii mai 2000, care prevede înlocuirea contractelor de management cu durata nelimitatã existente cu contracte cu termen fix, şi vom conditiona plata de prime şi beneficii de îndeplinirea criteriilor financiare, condiţia-cheie între acestea fiind reducerea arieratelor.
● Pentru fiecare dintre aceste întreprinderi bugetul de venituri şi cheltuieli va include un program pentru reducerea arieratelor şi tinte anuale pentru reducerea costurilor şi creşterea productivitatii muncii. Programul reducerii arieratelor pentru fiecare întreprindere va include tinte trimestriale, în conformitate cu tinta de reducere anuala a arieratelor. Pentru regiile autonome şi companiile naţionale ca grup şi pentru cele 33 de întreprinderi cu cele mai mari pierderi ca grup tintele vor fi în conformitate cu limitarea arieratelor la nivelul lor de la sfârşitul lunii aprilie 2000.
● Fondurile de salarii vor fi restructurate fata de sistemul actual, în care primele şi beneficiile sunt în general la fel de mari sau chiar mai mari decât salariile de baza. Pentru majoritatea angajaţilor salariile de baza vor rãmâne la nivelurile curente avute în vedere, dar primele şi beneficiile obişnuite vor fi limitate la 50% din fondul salariilor de baza. Soldul primelor şi beneficiilor obişnuite va fi transferat cãtre un fond de premiere în funcţie de performanţe, iar acestea şi vor fi acordate doar la sfârşitul anului fiscal, strict pe baza criteriilor de performanta, care vor include realizarea unui progres privind reducerea arieratelor de la şi cãtre întreprindere.
● Pentru directori, salariul de baza al unui director de întreprindere va fi restrictionat la salariul unui subsecretar de stat; salariile de baza ale directorilor subordonaţi vor fi corelate cu cel al directorului general, iar primele şi beneficiile vor fi acordate ca şi pentru majoritatea angajaţilor. Noua ordonanta prevede ca în cazul unei cresteri a arieratelor peste tinta lor trimestriala fondul lunar de salarii pentru conducere (inclusiv salariul de baza, prime şi beneficii obişnuite) sa fie imediat redus cu suma creşterii arieratelor, pana la maximum 30% din fondul de salarii. La sfârşitul anului fiscal directorului întreprinderii i se poate acorda o prima de performanta de pana la 100% numai dacã au fost atinse tintele pentru reducerea costurilor şi arieratelor şi pentru creşterea productivitatii muncii. Directorul întreprinderii va fi responsabil pentru acordarea premiilor de performanta pentru directorii subordonaţi şi angajaţi; ordonatorul principal de credite - adicã ministerul implicat va fi responsabil pentru acordarea de premii de performanta pentru directorul general. Acordarea nejustificatã de premii de performanta va reprezenta o încãlcare a legii.
24. Alte mãsuri pentru creşterea disciplinei financiare includ stabilirea unui plan de acţiune de poprire a soldurilor bancare ale celor mai mari 30 de debitori la bugetul general consolidat (excluzând PETROM, CONEL şi ROMGAZ, pentru care se aplica un program separat). Aceasta va permite bugetului sa aibã drept de preemţiune asupra resurselor financiare ale întreprinderilor. Prin acest mecanism intentionam sa reducem asemenea arierate fiscale cu cel puţin 100 miliarde lei pana la sfârşitul lunii iunie şi cu 200 miliarde lei pana la sfârşitul lunii iulie, fata de nivelul acestora de la sfârşitul lunii aprilie 2000. Eficienta acestei mãsuri va fi evaluatã la urmãtoarea analiza a programului.
25. Mãsurile pentru rezolvarea problemei arieratelor sunt în special urgente, data fiind creşterea recenta a arieratelor interne la cele 3 mari utilitãţi cu 10% în termeni reali în perioada ianuarie-martie 2000 fata de scãderea tintita, de aproape 4% în termeni reali în aceeaşi perioada.
● Au apãrut probleme în cazurile în care CONEL furnizeazã agent termic unei utilitãţi locale pentru distribuţia cãtre consumatorii casnici, pentru care consumatorii casnici plãtesc utilitãţii locale, dar utilitatea localã nu mai efectueazã plata cãtre CONEL. În colaborare cu Banca Mondialã vom cauta mãsuri pentru a reduce numãrul intermediarilor responsabili de efectuarea plãţii consumatorilor cãtre CONEL, inclusiv posibilitatea transferãrii proprietãţii centralelor termoelectrice (energie electrica şi termica) şi reţelei de distribuţie, de la caz la caz.
● De asemenea, facem cativa pasi suplimentari pentru îmbunãtãţirea situaţiei financiare de la CONEL şi ROMGAZ. În cazul CONEL intentionam sa reducem semnificativ costurile şi capacitatea excedentarã prin închiderea catorva centrale termoelectrice care reprezintã aproximativ 4.500 MW/h; în prezent capacitatea instalata este de 18.000 MW/h, dar cererea este de numai aproape 8.000 MW/h. Aceste inchideri de centrale vor implica, de asemenea, o reducere de personal de aproape 20.000 muncitori dintr-un total în prezent de 72.000. Ca parte a acestui plan de restructurare, intentionam, de asemenea, sa majoram tarifele la energie electrica, neschimbate din noiembrie 1999, cu 20% la începutul lunii iunie 2000. În cazul ROMGAZ, unde tarifele au rãmas neschimbate din iunie 1999, tarifele vor fi majorate cu cel puţin 20% în luna iunie.
26. În consecinta, tintim sa reducem arieratele cãtre cele trei utilitãţi cu aproximativ 15% în termeni reali în timpul anului pana în decembrie 2000, pe baza ratei inflaţiei tintite. Plafoanele noastre tinta pentru soldul arieratelor la cele trei mari utilitãţi sunt 18.735 miliarde lei la sfârşitul lunii iunie, 17.652 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie şi 16.997 miliarde lei la sfârşitul lunii decembrie 2000. Aceste plafoane reprezintã un criteriu de performanta în cadrul Aranjamentului stand-by. Mai mult, mãsurile descrise în paragrafele anterioare vor ajuta cele trei mari utilitãţi sa reducã propriile arierate fiscale cãtre buget. Stocul arieratelor de la cele trei mari utilitãţi cãtre bugetul general consolidat a insumat 9.057 miliarde lei în decembrie 1999 şi s-a majorat cu 1,4 trilioane lei la 10.445 miliarde lei în luna martie 2000. Tintim o reducere a acestor arierate la 10.195 miliarde lei pana în iunie 2000, la 9.745 miliarde lei pana la sfârşitul lunii septembrie şi la nivelul lor din decembrie 1999 de 9.057 miliarde lei pana în luna decembrie 2000. Aceste plafoane reprezintã o scãdere cumulatã de 1.388 miliarde lei fata de nivelul lor de la sfârşitul lunii martie şi reprezintã, de asemenea, un criteriu de performanta în cadrul Aranjamentului stand-by. Tintim o reducere similarã a nivelului arieratelor altor utilitãţi, regii autonome şi companii naţionale cãtre bugetul general consolidat fata de nivelul lor de la sfârşitul lunii aprilie 2000. Tinta pentru arieratele celor 33 de societãţi comerciale cu pierderi cãtre bugetul general consolidat este de a fi menţinute la nivelul lor de la sfârşitul lunii aprilie 2000.

E. Balanţa de plati şi managementul datoriei externe

27. Date fiind deficitul proiectat al contului curent de 1,4 miliarde USD (3,9% din P.I.B.), intrãrile de capital şi creşterea programata pentru activele externe nete ale B.N.R., tinta noastrã pentru rezervele brute pentru anul 2000 este de 3,5 miliarde USD (3,1 luni de importuri). Acumularea rezervelor brute în anul 2000 va fi atinsa prin finanţarea exceptionala de la Banca Mondialã, U.E. şi F.M.I.
28. Ne angajãm sa evitam acumularea de noi arierate cãtre creditorii externi, prin consolidarea procedurilor interne de management al datoriei la Ministerul Finanţelor. Cu diferite ocazii, în perioada august-decembrie 1999, România acumulase sume relativ mici ca arierate la plata externa pentru împrumuturile garantate de stat pentru întreprinderi, ca rezultat al procedurilor lente legate de autorizarea plãţilor în numele întreprinderilor aflate în incapacitate de plata. În consecinta, pentru a se asigura ca nu va avea loc nici o noua acumulare de arierate de plati externe pe perioada aranjamentului, am luat mãsuri de consolidare a procedurilor interne la Ministerul Finanţelor şi de coordonare cu B.N.R. în efectuarea plãţilor de datorie scadente. Concret, Guvernul a adoptat o hotãrâre prin care se solicita ca toate întreprinderile care au plati în contul serviciului datoriei garantate de stat, care devin scadente, sa notifice Ministerului Finanţelor cu doua sãptãmâni înainte de data scadentei plãţii. Dupã primirea acestei notificãri Ministerul Finanţelor va trimite documentele de plata la B.N.R. B.N.R. va face atunci imediat plata cãtre creditorul extern, iar Ministerul Finanţelor va rambursa B.N.R. suma în lei în doua zile lucrãtoare.
29. Vom limita împrumuturile neconcesionale pe termen mediu şi lung la 2,8 miliarde USD pentru anul 2000, cu un subplafon de 0,6 miliarde USD pentru scadentele între 1 şi 3 ani. Plafoanele vor acoperi toate împrumuturile statului, B.N.R., bãncilor şi întreprinderilor pentru care Guvernul deţine controlul acţiunilor. Pentru o mai buna administrare a datoriei vom limita contractarea/garantarea de cãtre stat de instrumente de angajare de datorie care au clauza "put option" inclusã în contractele de datorie. Aceste plafoane constituie criteriu de performanta în cadrul Aranjamentului stand-by.
30. Ne angajãm sa nu introducem noi restrictii de schimb sau sa le intensificam pe cele existente, sa nu permitem practica valutelor multiple sau sa nu impunem şi sa nu intensificam restricţiile de import pentru scopuri de balanţa de plati/fiscale. În legatura cu aceasta, în conformitate cu programul convenit cu O.M.C., am redus la jumãtate suprataxa de import la 2% la începutul anului 2000 şi planificam sa o eliminam la începutul anului 2001. Mai mult, am fãcut progrese în negocierile în curs cu Suedia privind soluţionarea arieratelor externe în disputa şi vom continua aceste discuţii pentru a rezolva aceasta problema într-o maniera corespunzãtoare obiectivelor programului nostru.

F. Reforma sectorului financiar

31. Dupã progresul înregistrat anul trecut în domeniul reformei sectorului financiar şi al restructurãrii bancare remarcabil prin rezolvarea cazului Bancorex - prioritãţile pentru anul 2000 vor fi privatizarea Bãncii Agricole (B.A.) şi a Bãncii Comerciale Romane (B.C.R.), funcţionarea efectivã a Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.) şi consolidarea în continuare a supravegherii bancare.
32. Restructurarea bancarã în cadrul programului s-a concentrat pe trei bãnci principale de stat care reprezentau peste 50% din sistemul bancar la sfârşitul anului 1998.
● În decembrie 1999 am finalizat cu succes închiderea Bancorex prin transferarea activelor sale neperformante la A.V.A.B., transferarea pasivelor sale (acoperite de titluri de stat) la B.C.R. şi absorbirea partii rãmase din bilanţul sau de cãtre B.C.R. Ca rezultat, a fost soluţionatã o sursa serioasã de instabilitate financiarã, în timp ce bugetul şi-a asumat pasive echivalente cu 4,5% din P.I.B. anual.
● Între timp s-au fãcut progrese în restructurarea/privatizarea Bãncii Agricole prin: o diminuare a costurilor administrative prin reducerea drastica a personalului şi închiderea de sucursale; transferul tuturor activelor neperformante, inclusiv a Fondului Dunarea (în suma totalã de 3.700 miliarde lei) la A.V.A.B. în schimbul titlurilor de stat; o inghetare a acordãrii de noi credite; abţinerea de a se imprumuta de pe piata interbancara; şi menţinerea unor dobânzi la depozite la niveluri uşor mai mici decât cele oferite de alte bãnci. Mai mult, în efortul de a îmbunãtãţi practicile de management şi perspectivele pentru o privatizare rapida, Guvernul a numit o noua conducere în noiembrie anul trecut, prin aceasta aducând efectiv B.A. sub controlul direct al B.N.R. Am insistat ca B.A. sa respecte cerinţele de rezerve minime obligatorii (începând cu mijlocul lunii martie 2000), în parte din motive de transparenta financiarã şi eficienta a politicii monetare, şi vom recapitaliza B.A. doar la terminarea privatizãrii bãncii. Intentionam sa grabim procesul de privatizare a B.A. Ca urmare a încheierii raportului de due-diligence la începutul lunii februarie, asteptam sa primim pana la mijlocul lunii mai expresii scrise de interes de la investitori potenţiali şi o oferta ferma pana la sfârşitul lunii iunie 2000.
● Cu privire la B.C.R., intentionam sa procedam la pregãtirea rapida a acesteia pentru privatizare. O banca de investiţii importanta a fost numita drept consultant de privatizare în decembrie 1999, iar un raport de due-diligence va fi pregãtit pana la sfârşitul lunii mai 2000. Intentionam ca B.C.R. sa fie oferitã spre vânzare pana la sfârşitul lunii iulie 2000 şi ca o oferta ferma sa fie primitã pana la sfârşitul lunii septembrie 2000.
33. Pentru a face A.V.A.B. funcţionalã şi responsabilã, mai ales în lumina implicatiilor sale pentru buget, Guvernul a numit în noiembrie anul trecut un nou preşedinte al agenţiei şi a stabilit un consiliu de supraveghere compus din 5 membri - conform unui acord anterior cu Banca Mondialã privind termenii cerinţelor de organizare institutionala, inclusiv numirea unei conduceri şi personal calificate, cu termeni de referinta acceptabili pentru Banca. Pentru a preveni erodarea prin inflaţie a valorii reale a datoriei - care a fost evaluatã la aproximativ 2,3 miliarde USD la momentul transferului acesteia cãtre A.V.A.B. în diferite momente începând de la mijlocul anului 1999, am decis: a) menţinerea denominarii în valuta iniţialã a datoriei în valuta (71% din portofoliul A.V.A.B.); b) indexarea valorii datoriei denominate în moneda localã, care urmeazã sa fie reesalonata în USD; c) indexarea la dolar a datoriei neesalonate care depãşeşte 10.000 USD. De la începutul lunii februarie o firma internationala de contabilitate auditeaza portofoliul A.V.A.B. şi va prezenta o estimare completa a valorii recuperabile din activele A.V.A.B. la mijlocul lunii mai 2000. Aceasta ne va permite sa stabilim obiectivele de performanta - în termeni de venituri din recuperarea creditelor - pentru perioada rãmasã din anul 2000 şi anii urmãtori. Tinta noastrã preliminarã pentru acest an, pe care s-a bazat bugetul pe anul 2000, era de a colecta venituri de cel puţin 2.000 miliarde lei pana la sfârşitul anului 2000. Am revizuit aceasta tinta, majorand-o la 2.250 miliarde lei pe baza unor colectari efective mai bune în primul trimestru (610 miliarde lei) decât cele estimate, şi vom revizui din nou tinta la momentul viitoarei analize pe baza rezultatelor raportului auditorului.
34. Recenta restructurare organizatoricã a B.N.R. a consolidat responsabilitãţile de supraveghere din cadrul bãncii centrale, prin formarea unui nou departament de supraveghere bancarã care uneste departamentele anterioare de control şi supraveghere. B.N.R. intenţioneazã sa îşi dubleze efortul pentru întãrirea supravegherii bancare, astfel încât sa asigure practici bancare solide. În legatura cu dezvoltarea şi aducerea la deplina operabilitate a unui sistem "indicator de avertizare timpurie" pentru supravegherea bancarã - ca un mijloc de identificare a bãncilor în dificultate - vom consolida acţiunile de efectuare a supravegherii descrise în Matricea decizionala a acţiunilor implementate progresiv (MDAIP), care este în discuţie şi revizuitã în consultare cu F.M.I. (atât cu consultantul F.M.I., cat şi cu misiunea Departamentului de politica monetara şi curs de schimb). Pana la sfârşitul lunii iunie 2000 MDAIP consolidata va fi pusã în aplicare, iar în consecinta toate regulile bancare şi reglementãrile prudentiale vor fi cu şi mai multã stricteţe consolidate. Spre exemplu, bãncilor care nu respecta cerinţele de adecvare a capitalului şi/sau cerinţele de provizionare bazate pe clasificarea activelor, în funcţie de gradul de nerespectare, li se va da un timp limitat pentru îndeplinirea treptata, împreunã cu (sau urmat progresiv de) supravegherea intarita, administrarea specialã, suspendarea activitãţilor de acordare a creditelor, amenzi pentru conducãtorii bãncilor şi, în sfârşit, retragerea licenţei bancare şi iniţierea procedurilor de faliment. În vederea iesirii uşoare a bãncilor insolvabile din sistemul bancar, am început sa analizam legislaţia curenta cu privire la procedurile de faliment şi lichidare pentru bãnci, cu ajutorul juristilor şi specialiştilor în proceduri de faliment, în vederea intaririi autoritãţii bãncii centrale şi facilitãrii rezolvarii din timp. Aceasta analiza va fi realizatã în consultare cu consilierul F.M.I. de la B.N.R. şi pana la sfârşitul lunii mai 2000 vor fi fãcute propuneri de modificare a legilor relevante. În plus, toate bãncile comerciale vor fi inspectate în anul 2000 şi rapoarte în rezumat ale echipelor de supraveghere din B.N.R. vor fi pregãtite pana la sfârşitul lunii decembrie 2000. Au început sa fie pregãtite rapoarte lunare, ale cãror copii vor fi furnizate personalului F.M.I., privind riscul sistemic al sistemului bancar din România, inclusiv acţiunile specifice de supraveghere/penalitãţile aplicate folosind sistemul intarit al MDAIP. În ceea ce priveşte cooperativele de credit sau asa-numitele bãnci populare - care nu fac obiectul reglementãrii bãncii centrale sau al supravegherii, dar care se pare ca şi-au extins considerabil operaţiunile de-a lungul timpului -, B.N.R. a initiat pregãtirea unui proiect de lege pentru reglementarea şi supravegherea lor, care este în prezent în faza finala. Intentionam sa discutam proiectul cu F.M.I. şi cu Banca Mondialã înainte de a-l inainta spre aprobare Parlamentului.

G. Restructurarea şi privatizarea întreprinderilor

35. În ciuda progresului fãrã precedent al privatizãrii de anul trecut şi reducerii considerabile a forţei de munca din industrie în ultimii cativa ani, problemele structurale la nivel de întreprindere rãmân un impediment-cheie al creşterii şi stabilitatii în România, demonstrand nevoia pentru restructurarea accelerata a întreprinderilor.
36. Efortul nostru de privatizare acţioneazã la trei niveluri:
● Primul, vânzãrile directe ale întreprinderilor de stat de cãtre Fondul Proprietãţii de Stat (F.P.S.). Aproape 1.470 de întreprinderi (dintre care 70 au fost mari) au fost privatizate în 1999, reprezentând aproape 13% din capitalul F.P.S. (evaluat la sfârşitul anului 1998), aceasta comparata cu tinta din program de 14%. Totalul cumulat al întreprinderilor privatizate la sfârşitul anului 1999, de la începutul reformei, reprezintã 35% din capitalul F.P.S. Privatizarile prin vânzare ar fi fost mai mari în 1999, dacã nu ar fi fost efectele perturbatoare ale noii legi a privatizãrii adoptate la mijlocul anului, care a mãrit cerinţele de protecţie a mediului şi a creat incertitudini juridice cu privire la obligaţiile legate de datoria fata de stat a întreprinderilor care sunt privatizate. Pana în luna decembrie volumul lunar al privatizarilor prin vânzare fusese restabilit la nivelul din prima jumãtate a anului 1999. La începutul anului 2000 2.154 de întreprinderi au rãmas în portofoliul F.P.S. cu o cota în capitalul F.P.S. de aproape 29 trilioane lei. Aproximativ trei pãtrimi din aceste întreprinderi, reprezentând aproape 85% din cota totalã rãmasã la F.P.S. vor fi oferite spre vânzare în anul 2000; celelalte vor fi fie lichidate, fie restructurate. Ca nivel minim, ne asteptam sa privatizam un procent suplimentar de 15% din capitalul iniţial al F.P.S. în anul 2000 prin vânzãri directe de cãtre F.P.S.
● Al doilea, privatizarea/lichidarea - prin metoda "în pachet" sau metoda "caz cu caz", implicând licitaţii internaţionale - a 64 de întreprinderi mari, inclusiv 50 de întreprinderi grupate în 5 pachete - reprezentând 25% din capitalul F.P.S. Acest proces a atras un puternic interes din partea bãncilor de investiţii renumite pentru a servi drept consultanţi, ceea ce este de bun augur pentru eventuala restructurare a acestor întreprinderi. Pana la începutul lunii aprilie 2000 au fost semnate cu bãnci de investiţii sau consultanţi de lichidare toate contractele, cu excepţia SIDEX şi TRACTORUL. Licitaţia pentru TRACTORUL, care a fost împãrţit în zece unitãţi mici, a fost redeschisã. Data fiind deteriorarea în continuare a poziţiei financiare a SIDEX, ne angajãm sa continuam procesul de privatizare a SIDEX în cea mai expeditiva maniera, prin iniţierea unei noi licitaţii şi luarea unei decizii pana la 15 iunie 2000. În conformitate cu înţelegerile la care s-a ajuns cu Banca Mondialã, ne angajãm sa oferim spre vânzare sau lichidare/restructurare pana la sfârşitul lunii septembrie 2000 toate întreprinderile pentru care au fost deja semnate contracte cu bãnci de investiţii. De asemenea, intentionam sa finalizam privatizarea sau lichidarea pentru 3 din cele 5 pachete şi 10 din cele 12 întreprinderi "caz sau caz" (pentru care contractele cu bãncile de investiţii au fost deja semnate) pana la sfârşitul anului 2000.
● Al treilea, cu privire la companiile naţionale (fostele regii autonome), dupã cum s-a convenit cu Banca Mondialã, am oferit pentru privatizare la sfârşitul anului 1999 o cota minoritara de capital al PETROM (35%). Totuşi aceasta strategie a eşuat în atragerea vreunui interes serios. Vom analiza motivele care au condus la esuarea acestei strategii, împreunã cu Banca Mondialã, şi vom deschide o licitaţie pentru privatizarea pachetului de control al PETROM anul acesta. De asemenea, pregatim pentru privatizare companiile naţionale din domeniul distribuţiei energiei. Impartim CONEL în câteva unitãţi separate: o unitate de producere a energiei hidroelectrice, o unitate pentru producerea energiei termice, o unitate pentru transport şi livrare şi o unitate pentru distribuţie cãtre consumatori. Unitatea de distribuţie va fi împãrţitã într-un numãr de sucursale mai mici care vor fi privatizate separat. De asemenea, vom împãrţi ROMGAZ în câteva unitãţi separate: o unitate pentru producţie, o unitate pentru transport, o unitate pentru stocarea gazului şi doua unitãţi pentru distribuţie. Cele doua unitãţi pentru distribuţie, care iniţial erau separate pe baza criteriului geografic nord-sud, vor fi în schimb separate în câteva unitãţi mai mici care urmeazã sa fie privatizate separat.
37. Pana acum a fost fãcut un progres în iniţierea lichidãrii sau încheierii operaţiunilor catorva întreprinderi cu pierderi. Totuşi, din cauza procesului lent şi a declinului economic continuu, totalul pierderilor generate de întreprinderile aflate în portofoliul F.P.S. şi de alte întreprinderi de stat a continuat sa creascã. La zi, mãsurile de reducere a pierderilor sunt considerate satisfãcãtoare, conform conditionalitatii din PSAL cu Banca Mondialã: au fost numiţi lichidatorii sau a fost opritã funcţionarea pentru întreprinderile de stat generand 12% din pierderile F.P.S. (care, în schimb, reprezintã aproape 40% din totalul pierderilor din economie la sfârşitul anului 1998). Între timp pierderile a 6 companii miniere au fost reduse cu 47% în termeni reali. În anul 2000 intentionam sa ne dublam eforturile pentru reducerea pierderilor totale din sectorul de stat (şi din întreprinderile aflate în portofoliul F.P.S., în particular) prin combinarea mãsurilor de restructurare, privatizare şi lichidare. În aceasta privinta, un alt set de întreprinderi din portofoliul F.P.S. este selecţionat pentru lichidarea/încetarea operaţiunilor pentru reducerea pierderilor, iar alte inchideri de mine se asteapta în anul 2000, dupã cum s-a convenit provizoriu cu Banca Mondialã. Pierderile din sectorul minier vor fi reduse cu 20% în termeni reali în anul 2000, iar contractele privind închiderea tehnica şi protecţia mediului pentru cel puţin 10 mine trebuie încheiate.

H. Protecţia socialã

38. Declinul activitãţii economice în ultimul an a sporit în continuare povara pentru cei mai saraci din societate. Criza recenta din orfelinate nu a fost decât un exemplu de continuare a suferintei umane pe care Guvernul trebuie sa o rezolve. În timp ce o imbunatatire susţinutã în economia realã va trebui sa fie principalul factor în îmbunãtãţirea condiţiilor sociale, Guvernul trebuie, de asemenea, sa acţioneze direct. Am fãcut pasi pentru consolidarea tuturor funcţiilor legate de îngrijirea copiilor şi orfanilor doar într-o singura agenţie. În plus, va fi întreprinsã o analiza cuprinzatoare a finanţãrii autoritãţii locale (paragraful 18). Pentru a redresa situaţia financiarã precara a pensionarilor cu cele mai mici pensii, am recorelat toate pensiile (paragraful 16). Casa Nationala pentru Asigurãri de Sãnãtate este înfiinţatã acum şi este dotatã cu resursele necesare pentru a asigura o prestare mult imbunatatita a serviciilor medicale pentru populaţie. În urmãtoarele luni vom întãri protecţia socialã pentru somerii pe termen lung şi pentru cei mai saraci din societate, prin întreprinderea unor acţiuni legale în vederea consolidãrii responsabilitãţii instituţionale pentru livrarea de ajutoare şi servicii de asistenta socialã; vom îmbunãtãţi alocaţiile pentru schema de sprijinire a venitului minim, în funcţie de mijloacele de existenta; şi o mai buna tintire a alocaţiilor pentru copii pentru familiile cu mai mulţi copii. Pentru a îmbunãtãţi impactul politicii publice privind reducerea saraciei vom infiinta, de asemenea, o unitate de monitorizare a politicii de combatere a saraciei (UMPCS) pe lângã cabinetul primului-ministru.

III. Monitorizarea programului

39. Pe baza performantelor din cadrul programului de pana acum şi a politicilor descrise în aceasta scrisoare, cerem încheierea primei analize în cadrul aranjamentului şi derogãri pentru neîndeplinirea criteriului de performanta permanent privind arieratele de plata la extern pentru creditorii oficiali şi a celor 5 criterii de performanta de la sfârşitul lunii decembrie 1999 privind creditul net acordat bugetului general consolidat de sistemul bancar, cheltuielile totale cu salariile, preluarea datoriei întreprinderilor la bãnci de cãtre bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii de stat pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor, arieratele interne cãtre CONEL, ROMGAZ şi PETROM, precum şi reducerea neta a arieratelor fiscale ale CONEL şi ROMGAZ cãtre bugetul general consolidat.
40. De asemenea, cerem extinderea programului pana la sfârşitul lunii februarie 2001. Implementarea programului va fi monitorizata pe baza criteriilor de performanta şi a tintelor indicative, dupã cum sunt descrise în urmãtoarele câteva paragrafe. În plus, programul va fi revizuit de cãtre Fond de doua ori în perioada rãmasã a Aranjamentului stand-by: 15 august şi 15 noiembrie 2000.
41. Criteriile de performanta sunt urmãtoarele: (i) plafoane trimestriale privind activele interne nete ale B.N.R.; (ii) plafoane trimestriale privind creditul sistemului bancar pentru bugetul general consolidat; (iii) limitele trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R.; (iv) plafoanele trimestriale pentru fondurile de salarii nominale pentru bugetul de stat şi Fondul special pentru învãţãmânt, regiile autonome, companiile naţionale şi societãţile comerciale cu pierderi; (v) plafoanele trimestriale privind contractarea sau garantarea de cãtre stat a datoriei externe nenconcesionale, cu subplafoane pentru scadentele între 1 şi 3 ani; (vi) plafoane trimestriale privind nivelul datoriei externe cu scadenta de pana la un an, contractatã sau garantatã de cãtre stat; (vii) plafoane trimestriale privind preluarea de cãtre stat a datoriei întreprinderilor cãtre bãnci şi garantarea împrumuturilor bancare pentru întreprinderi de cãtre bugetul general consolidat; (viii) plafoane trimestriale privind arieratele interne cãtre CONEL, ROMGAZ şi PETROM; (ix) limite trimestriale privind reducerea neta a arieratelor fiscale ale CONEL, ROMGAZ şi PETROM; (x) un criteriu de performanta permanent de neacumulare a arieratelor la plati externe cãtre creditorii externi oficiali se va aplica de asemenea.
42. Tintele indicative sunt urmãtoarele: (i) plafoane trimestriale privind baza monetara; (ii) plafoane trimestriale privind stocul arieratelor la plãţile externe; (iii) limite trimestriale privind activele externe nete ale sistemului bancar; şi (iv) plafoane trimestriale privind baza monetara. Plafoanele monetare pentru B.N.R. vor fi definite ca medie a poziţiilor zilnice pentru perioada lunarã în cauza.
43. Obiectivele structurale din cadrul programului includ: (i) tinte trimestriale pentru privatizari prin vânzare; (ii) oferirea B.C.R. pe piata pentru privatizare şi primirea expresiilor de interes scrise şi detaliate pana la sfârşitul lunii iulie; (iii) oferta ferma pentru privatizarea B.C.R. pana la sfârşitul lunii septembrie; (iv) implementarea Matricei decizionale imbunatatite a acţiunilor implementate progresiv, dupã cum s-a convenit cu F.M.I. (sfârşitul lunii mai 2000); (v) tinte trimestriale privind veniturile minime din recuperarea activelor neperformante din posesia A.V.A.B.; (vi) în absenta unei oferte ferme pentru privatizarea Bãncii Agricole (B.A.), iniţierea rezolvarii situaţiei pana la sfârşitul lunii iunie 2000; (vii) finalizarea privatizãrii B.A. sau încheierea situaţiei pana la sfârşitul lunii septembrie; (viii) oferirea spre vânzare a 7 mari întreprinderi de stat selectate pentru privatizare (TAROM, ALRO, ALPROM, ELECTROPUTERE, HIDROMECANICA, ANTIBIOTICE, ROMVAG) şi a celor 5 pachete de întreprinderi pana la sfârşitul lunii septembrie 2000; (ix) semnarea pana la sfârşitul lunii septembrie 2000 de noi contracte cu bãncile de investiţii pentru privatizarea SIDEX şi TRACTORUL; (x) iniţierea procedurilor de lichidare/restructurare pentru toate cele 5 mari întreprinderi de stat selectate pentru lichidare/restructurare (CLUJANA Cluj, SIDERURGICA, ROMAN, NITRAMONIA, IUG) pana la sfârşitul lunii octombrie; (xi) încheierea acestor proceduri de lichidare/restructurare pana la sfârşitul lunii decembrie 2000; şi (xii) revizuirea legislaţiei existente privind procedurile de faliment bancar şi pregãtirea amendamentelor propuse (sfârşitul lunii iunie 2000).
44. Preconditiile pentru încheierea primei analize includ: (i) abrogarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 67 şi amendarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 98; (ii) expresia scrisã de interes pentru Banca Agricolã sau o decizie pentru a trece la rezolvarea Bãncii Agricole.

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale B.N.R.



                                                   - miliarde lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                Plafon     Efectiv
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Stoc la:
  31 decembrie 1999 (criteriu de performanta)               19.865
  31 martie 2000                                            19.764
  30 iunie 2000 (criteriu de performanta)       15.898
  30 septembrie 2000 (criteriu de performanta)  16.686
  31 decembrie 2000 (criteriu de performanta)   10.982
──────────────────────────────────────────────────────────────────────


Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferenţa între baza monetara medie (asa cum este definitã în tabelul nr. XI) şi media activelor externe nete (activele externe nete, asa cum sunt definite în tabelul nr. II), ambele exprimate în moneda localã.
Pentru scopurile programului, stocurile medii ale activelor externe nete vor fi transformate în lei în vederea calculãrii activelor medii interne nete la cursul de schimb mediu lunar leu/dolar programat: 20.639 lei/dolar, iunie 2000; 21.037 lei/dolar, septembrie 2000; 22.191 lei/dolar, decembrie 2000. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca medie a activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în tabelul nr. II.
Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din evidenta contabila a Bãncii Naţionale a României, date care vor fi furnizate sãptãmânal Fondului Monetar Internaţional de cãtre B.N.R.
Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în urmãtoarele condiţii:
(1) Plafonul va fi coborat în mod proporţional pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externa bruta, asa cum este definitã în tabelul nr. II, depãşeşte nivelurile programate, specificate în tabelul nr. II.
(2) Plafonul va fi ridicat unu la unu, în mod proporţional pentru fracţiunea din luna şi în limita insuficientelor din finanţarea externa bruta (specificatã în tabelul nr. II) pana la sfârşitul lunii iunie 2000 şi de pana la 200 milioane dolari, valoare cumulatã pentru perioada rãmasã din anul 2000.
(3) Plafonul va fi ajustat pentru orice schimbare în rezervele minime obligatorii, conform tabelului nr. XI. Înainte de a efectua orice schimbare, B.N.R. se va consulta cu personalul F.M.I.

II. Tinte pentru nivelurile minime ale activelor externe nete (AEN) ale B.N.R.



                                          - milioane dolari S.U.A. -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                             Nivel minim   Efectiv
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Stoc la:
  31 decembrie 1999                                           846
  31 martie 2000                                              945
  30 iunie 2000 (criteriu de performanta)       1.226
  30 septembrie 2000 (criteriu de performanta)  1.337
  31 decembrie 2000 (criteriu de performanta)   1.740
──────────────────────────────────────────────────────────────────────



Activele externe nete ale B.N.R. reprezintã diferenţa dintre activele de rezerva şi pasivele externe.
Pentru scopurile programului, activele de rezerva trebuie sa fie definite ca aurul monetar, disponibilitãţile în DST, orice poziţie de rezerva la F.M.I. şi disponibilitãţile de valuta în monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din rezervele brute activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la bãncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva angajate drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva utilizate în contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie şi disponibilitãţile în DST la 1,355109 dolari S.U.A. per DST. La 31 decembrie 1999 activele de rezerva ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, aveau valoarea de 2.462 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 932 milioane dolari S.U.A.
Pentru scopurile programului, pasivele externe trebuie definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanţie) şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile cãtre rezidenţi şi nerezidenti, ca şi obligaţiile ce decurg din depozitele în valuta ale bãncilor comerciale rezidente la B.N.R.; cumpãrãri de la F.M.I.; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; şi creditele "punte" de la B.R.I., bãnci strãine, guverne strãine sau de la alte instituţii financiare, indiferent de scadenta lor. Obligaţiunile denominate în yeni trebuie evaluate la respectivele lor cursuri de swap Samurai I la 108,25/USD şi Samurai II la 111,9/USD. La 31 martie 1999 pasivele externe ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 1.616 milioane dolari S.U.A.
Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., trebuie convertite la respectivele lor cursuri de schimb fata de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Toate modificãrile în definirea ori evaluarea activelor sau pasivelor, precum şi detaliile operaţiunilor privind vânzãrile, cumpãrãrile sau operaţiunile de swap cu aur trebuie, de asemenea, comunicate personalului F.M.I.
AEN ale B.N.R. vor fi automat ajustate pentru sumele finanţãrii externe brute*) care se abat de la nivelurile programate (pe o baza cumulatã).
iunie 2000 - 295 milioane dolari S.U.A.
septembrie 2000 - 490 milioane dolari S.U.A.
decembrie 2000 - 640 milioane dolari S.U.A.

----------
*) Finanţarea externa este definitã ca intrari din credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditori bilaterali şi multilaterali, precum şi din resurse cu o scadenta mai mare de un an, obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Aceasta exclude utilizarea resurselor Fondului.

Concret, dacã intrãrile din finanţarea externa:
(1) depãşesc limitele din program, limita inferioarã a AEN la trimestru va fi marita cu valoarea integrala a finanţãrii suplimentare;
(2) nu îndeplinesc limitele stabilite în program, limita inferioarã a AEN va fi micşoratã cu valoarea integrala a nerealizarii pana în iunie 2000, iar pentru perioada rãmasã din an nu poate depãşi valoarea de 200 milioane dolari S.U.A.

III. Plafoane pentru creditul net al sistemului bancar cãtre bugetul general consolidat



                                                      - miliarde lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                  Plafon     Efectiv
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Sold la:
  31 decembrie 1999                                           43.621
  31 martie 1999                                              43.154
  30 iunie 2000 (criteriu de performanta)         46.441
  30 septembrie 2000 (criteriu de performanta)    46.213
  31 decembrie 2000 (criteriu de performanta)     44.440
──────────────────────────────────────────────────────────────────────



Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autoritãţilor locale, fondurile de protecţie socialã*), Fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea vamilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemelor energetice, Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, Fondul special pentru protejarea asiguraţilor, Fondul special pentru aviaţia civilã, Fondul naţional de solidaritate, Fondul special de sustinere a învãţãmântului de stat, Fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor sau de alte ministere şi agenţii în afarã cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor finanţate din credite externe, fonduri în contrapartida constituite din sumele creditelor externe şi Fondul Proprietãţii de Stat. Orice fonduri noi create în perioada programului pentru preluarea operaţiunilor de natura fiscalã, asa cum sunt ele definite de Manualul Fondului Monetar Internaţional de Statistica financiarã guvernamentalã, vor fi incluse în definitia bugetului general consolidat.

---------
*) Acestea includ Fondul asigurãrilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, Fondul pentru sãnãtate, Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate, Fondul pentru risc şi accidente.

Pentru scopurile programului, creditul net al sistemului bancar cãtre bugetul general consolidat este definit ca incluzând toate creanţele sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus toate depozitele bugetului general consolidat în sistemul bancar. Creditul guvernamental în valuta existent la 31 decembrie 1999 va fi convertit la cursul de schimb de la sfârşitul lunii decembrie 1999. Creditul guvernamental în valuta nou-acordat în anul 2000 va fi evaluat la cursurile de schimb contabile (lei/USD): 18.697; 20.347; 20.916 şi 21.964 pentru o asemenea datorie emisã în perioadele ianuarie-martie, aprilie-iunie, iulie-septembrie şi, respectiv, octombrie-decembrie.
Împrumuturile statului la bãnci, la o rata a dobânzii mai mica decât rata de referinta a B.N.R., pentru finanţarea subimprumuturilor cãtre agenţii economici sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenitã a conturilor care trebuie tratate ca depozite guvernamentale pentru scopurile programului este inclusã în FAD aide memoire "România: Mãsurarea deficitului bugetar", Partea a II-a, anexa nr. 11, februarie 1994.
Pentru scopurile programului, limitele creditului net cãtre bugetul general consolidat vor fi ajustate în urmãtoarele situaţii:
1. Plafoanele vor fi micsorate cu creşterea cumulatã a stocului datoriei statului deţinute de sectorul nebancar, începând cu 1 ianuarie 2000, şi majorate cu orice descresteri ale acesteia.
2. Plafoanele pentru creditul guvernamental net vor fi micsorate cu intreaga suma a contrapartidei în lei a finanţãrii externe a bugetului general consolidat, care depãşeşte nivelurile specificate în tabelul nr. II, utilizându-se urmãtoarele cursuri medii de schimb (leu/dolar S.U.A.):
- aprilie-iunie - 20.347
- iulie-septembrie - 20.916
- octombrie-decembrie - 21.964
Plafoanele vor fi majorate cu 100% din nerealizarea finanţãrii externe (fata de nivelurile specificate în tabelul nr. II) a bugetului general consolidat în iunie 2000 şi cu pana la 200 milioane dolari S.U.A., cumulat, pentru perioada rãmasã din an.
3. Plafoanele creditului net vor fi ajustate pentru minusul sau plusul de finanţare externa, alta decât cea pentru susţinerea balanţei de plati, adicã finanţare externa pe proiecte, cãtre bugetul general consolidat, fata de urmãtoarea evoluţie (date cumulate de la 1 ianuarie 2000):
sfârşitul lunii iunie 2000 - 287 milioane dolari S.U.A., la un curs de 20.863 lei/USD;
sfârşitul lunii septembrie 2000 - 428 milioane dolari S.U.A., la un curs de 21.204 lei/USD;
sfârşitul lunii decembrie 2000 - 543 milioane dolari S.U.A., la un curs de 22.193 lei/USD.
● Plafoanele vor fi micsorate cu 100% din orice plus de finanţare externa, alta decât cea pentru susţinerea balanţei de plati cãtre bugetul general consolidat, de şi peste 150 milioane dolari S.U.A., fata de evoluţia de mai sus.
● Plafoanele vor fi majorate cu 100% din orice minus de finanţare externa, alta decât cea pentru susţinerea balanţei de plati cãtre bugetul general consolidat, pana la un maxim de:
sfârşitul lunii iunie 2000 - 100 milioane dolari S.U.A., la un curs de 20.863 lei/USD;
sfârşitul lunii septembrie 2000 - 150 milioane dolari S.U.A., la un curs de 21.204 lei/USD;
sfârşitul lunii decembrie 2000 - 200 milioane dolari S.U.A., la un curs de 22.193 lei/USD.
4. Plafoanele vor fi reduse cu orice credit overdraft acordat Contului general al trezoreriei de B.N.R., care depãşeşte limita legalã de 391 miliarde lei. (Aceasta limita ar putea fi schimbatã dupã consultarea cu personalul Fondului, în situaţia în care are loc o schimbare a limitei legale a creditului overdraft, asa cum este definitã în Statutul B.N.R.)
5. Plafoanele vor fi majorate cu orice emisiune de obligaţiuni de stat legatã de închiderea Bancorex*) şi rezolvarea cazului Bãncii Agricole, pana la un maximum de 250 milioane dolari S.U.A., la cursul de schimb existent şi costurile de dobanda aferente.

--------
*) În timp ce închiderea Bancorex s-a terminat la sfârşitul lunii decembrie 1999, câteva dintre pasivele sale transferate la B.C.R. au fost garantate de Ministerul Finanţelor, care va emite titluri de stat imediat ce aceste pasive ajung la scadenta şi sunt realizate în decursul anului 2000 şi dupã.

6. Plafoanele vor fi micsorate (majorate) cu plusul (minusul) încasãrilor din privatizare ale F.P.S. şi autoritãţilor locale, precum şi al veniturilor din recuperarea activelor de la A.V.A.B., comparativ cu urmãtoarele niveluri cumulate de la 1 ianuarie 2000:
sfârşitul lunii iunie 2000 - 3.700 miliarde lei;
sfârşitul lunii septembrie 2000 - 6.100 miliarde lei;
sfârşitul lunii decembrie 2000 - 10.225 miliarde lei.

IV. Limite pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bãnci de cãtre bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor



                                                    - miliarde lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Datoria preluatã şi garanţiile date de Guvern    Plafon   Efectiv
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
  31 martie 2000*)                                            200
  Creştere de la 31 martie 2000:
  30 iunie 2000 (criteriu de performanta)            0
  30 septembrie 2000 (criteriu de performanta)       0
  31 decembrie 2000 (criteriu de performanta)        0
──────────────────────────────────────────────────────────────────────



----------
*) Datele efective la 31 martie 2000 includ împrumuturile acordate ROMAN şi TRACTORUL, garantate cu depozitele F.P.S.

Pentru scopurile programului, preluarea datoriei întreprinderilor fata de bãnci de cãtre bugetul general consolidat şi emiterea unei garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bãnci sunt tratate ca fiind echivalente. Aceasta limita include orice împrumut la care Guvernul plãteşte sau garanteazã dobanda, chiar dacã suma împrumutului nu este garantatã. Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. Criteriul se aplica, de asemenea, utilizãrii resurselor F.P.S. pentru recapitalizarea întreprinderilor.
Aceste limite exclud:
● contractarea sau garantarea de datorie externa, pentru care sunt stabilite limite separate în tabelele nr. V şi VI;
● datoria transferata la A.V.A.B. în procesul restructurãrii bancare.
Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de cãtre Ministerul Finanţelor.

V. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe pe termen mediu şi lung



                                           - milioane dolari S.U.A. -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                   Scadenta între   Scadenta mai mare
                                     1 şi 3 ani         de 1 an
                                   ──────────────   ─────────────────
                                   Plafon   Efectiv  Plafon  Efectiv
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
  31 martie 2000                               6              605
  30 iunie 2000 (criteriu de
  performanta)                       300              1.400
  30 septembrie 2000 (criteriu de
  performanta)                       450              2.100
  31 decembrie 2000 (criteriu de
  performanta)                       600              2.800
──────────────────────────────────────────────────────────────────────



Plafoanele se aplica la contractarea şi garantarea datoriei externe neconcesionale, cu scadente iniţiale mai mari de un an, de cãtre bugetul general consolidat, Banca Nationala a României, regiile autonome şi alte întreprinderi şi bãnci comerciale, la care Guvernul sau F.P.S. este acţionar majoritar. Plafoanele se aplica, de asemenea, şi tuturor preluarilor de împrumuturi pentru datoria externa care nu au fost garantate şi contractate anterior de bugetul general consolidat.
Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. În ceea ce priveşte bãncile comerciale, acestea includ: Banca Comercialã Romana (B.C.R.), Banca Agricolã, Eximbank şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni (C.E.C.). Plafoanele exclud liniile de finanţare de tip revolving a importului, acordate pentru mai mult de un an, pasivele externe pe termen scurt ale sistemului bancar, precum şi pasivele cãtre F.M.I., creditele "punte" primite de la B.R.I., bãnci strãine, guverne strãine sau alte instituţii financiare. Datoria aflatã în cadrul acestor plafoane va fi evaluatã în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul sau garanţia intra în vigoare. Vânzãrile de bonuri de tezaur cãtre nerezidenti sunt excluse din aceste plafoane dacã vânzãrile sunt efectuate prin mecanismul obişnuit de licitaţie şi nu implica nici o garanţie a cursurilor de schimb şi credite care sunt considerate concesionale.
Plafoanele vor fi ajustate în urmãtoarele circumstanţe:
În cazul în care oricare dintre bãncile comerciale, la care bugetul general consolidat sau F.P.S. este acţionar majoritar, este privatizata, contractarea sau garantarea datoriei sale neconcesionale pe termen mediu şi lung va fi exclusa din plafoane. Caracterul concesional al noilor împrumuturi va fi stabilit pe baza costurilor finanţãrii (dobânzi şi alte costuri) şi pe baza termenilor rambursarii (scadentei), dupã cum urmeazã: vor fi considerate credite concesionale cele cu un element de donaţie de cel puţin 35%. Caracterul concesional al unui credit va fi determinat prin compararea valorii nete prezente a plãţilor de dobânzi şi rambursarilor de rate de împrumut cu valoarea nominalã a creditului. Valoarea neta prezenta a dobânzilor şi rambursarilor de rate de împrumut va fi redusã pe baza ratelor de referinta pentru dobânzile comerciale OECD (CIRR) pentru valuta creditului, plus o marja. Pentru creditele cu o perioada de rambursare mai mica de 15 ani reducerea va fi egala cu rata medie CIRR a celor 6 luni care preced data la care creditul a fost contractat plus o marja de 0,75%. Pentru creditele cu scadente de 15 ani sau mai mari rata de reducere va fi egala cu media dobânzilor CIRR a celor 10 ani care preced data contractãrii creditului plus o marja ce variaza în funcţie de scadenta creditului. Pentru creditele ale cãror scadente sunt cuprinse între 15-19 ani marja va fi de 1%, pentru creditele între 20-29 de ani marja va fi de 1,15%, iar pentru creditele cu scadente la 30 de ani sau mai mari, de 1,25%.
Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de Ministerul Finanţelor şi B.N.R.

VI. Plafoane pentru soldul datoriei externe pe termen scurt



                                                    - milioane USD -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                  Plafon    Efectiv
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Soldul datoriei la:
  31 decembrie 1999                                           1,7
  31 martie 2000                                              1,5
  30 iunie 2000 (criteriu de performanta)            0
  30 septembrie 2000 (criteriu de performanta)       0
  31 decembrie 2000 (criteriu de performanta)        0
──────────────────────────────────────────────────────────────────────



Plafoanele se aplica soldului datoriei externe pe termen scurt cu scadente iniţiale de pana la un an inclusiv, contractatã sau garantatã de bugetul general consolidat, B.N.R., regii autonome şi de alte întreprinderi în care statul sau F.P.S. au o participare majoritara de capital. Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. Datoria externa pe termen scurt include toate obligaţiile pe termen scurt, altele decât creditele de import obişnuite şi soldurile existente în baza aranjamentelor bilaterale de plati. Plafoanele se aplica, de asemenea, instrumentelor de datorie cu "put option" care ar fi solicitate într-un an de la data contractãrii. Sunt excluse din plafoane pasivele pe termen scurt ale sistemului bancar, astfel cum sunt ele definite în tabelul nr. VIII. Datoria inclusã în aceste limite va fi evaluatã în USD la cursul de schimb existent. O astfel de datorie care corespunde soldurilor existente din acordurile bilaterale de plati a insumat 1,7 milioane USD la sfârşitul lunii decembrie 1999.
Plafoanele vor fi ajustate în urmãtoarele circumstanţe:
În cazul în care oricare dintre bãncile comerciale la care bugetul general consolidat sau F.P.S. deţine capital majoritar se privatizeazã, datoria ei pe termen scurt se va exclude din plafoane.
Plafoanele vor fi urmãrite pe baza datelor furnizate lunar Fondului de Ministerul Finanţelor şi B.N.R.




    VII. Plafoane pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ şi PETROM

                                                      - miliarde lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                               Plafon                      Efectiv
                      ────────────────────────    ────────────────────────────
                       Total  CONEL ROMGAZ PETROM  Total  CONEL ROMGAZ  PETROM
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stocul arieratelor
la 31 decembrie 1999                               15.708  6.557  3.351  5.800
Stocul arieratelor
la 31 martie 2000                                  18.669  8.060  4.361  6.248
30 iunie 2000
(criteriu de
performanta)          18.735  8.091  4.237  6.407
30 septembrie 2000
(criteriu de
performanta)          17.652  7.576  3.858  6.218
31 decembrie 2000
(criteriu de
performanta)          16.997  7.095  3.626  6.276
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



Arieratele se referã la conturile de creditori cu restante de peste 30 de zile. Pentru scopurile programului arieratele de plati fata de CONEL, ROMGAZ şi PETROM cuprind arierate de la toţi clienţii interni, inclusiv entitãţi ale bugetului general consolidat (asa cum sunt definite în tabelul nr. III), întreprinderi cu capital majoritar de stat, proprietate mixtã, precum şi persoane private juridice şi fizice. Toate arieratele care se reesaloneaza vor fi specificate în raportare.
Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de Ministerul Finanţelor.

VIII. Limite minime privind reducerea neta a arieratelor CONEL, ROMGAZ şi PETROM cãtre bugetul general consolidat



                                                      - miliarde lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                    Limita   Efectiv
                                                    minima   
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Stocul estimat al arieratelor CONEL, ROMGAZ şi
 PETROM la bugetul general consolidat la sfârşitul
 lunii martie 2000*)                                          10.445

 Reducerea neta cumulatã a arieratelor CONEL, ROMGAZ
 şi PETROM cãtre bugetul general consolidat:

 30 iunie 2000 (criteriu de performanta)              250
 30 septembrie 2000 (criteriu de performanta)         700
 31 decembrie 2000 (criteriu de performanta)        1.388
──────────────────────────────────────────────────────────────────────



---------
*) Aceasta cifra exclude arieratele fondurilor de asigurãri sociale şi ale autoritãţilor locale, care sunt oricum acoperite de criteriul de performanta.

Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III.
Limitele minime se vor aplica oricãrei scaderi nete începând cu sfârşitul lunii martie 2000.
Arieratele includ toate obligaţiile de plata restante cãtre bugetul general consolidat, adicã includ impozite, accize, contribuţii de asigurãri sociale, redevenţe de exploatare şi rambursãri de credite.
Reesalonarea arieratelor nu va fi luatã în calcul ca o reducere a arieratelor în cadrul acestui criteriu de performanta.

IX. Plafon pentru fondurile cumulate de salarii ale regiilor autonome şi companiilor naţionale, societãţilor comerciale şi sectorului bugetar

Fondurile de salarii ale bugetului de stat şi Fondului special pentru învãţãmânt, regiilor autonome şi companiilor naţionale şi ale celor 33 de societãţi comerciale cu cele mai mari pierderi vor fi limitate în conformitate cu urmãtoarele:
Fondul de salarii pentru bugetul de stat şi pentru Fondul special pentru învãţãmânt va creste cu 56% în termeni nominali pe întregul an 2000. Fondurile anuale de salarii ale regiilor autonome şi companiilor naţionale vor fi limitate la de 4 ori nivelul lor din trimestrul IV 1999 (de patru ori 5.768 miliarde lei pentru regiile autonome şi companiile naţionale şi de patru ori 715 miliarde lei pentru societãţile comerciale).
Plafoanele cumulate pentru fondul total de salarii ale bugetului de stat, regiilor autonome şi companiilor naţionale şi celor 33 de întreprinderi cele mai mari producãtoare de pierderi vor fi:

ianuarie-martie 2000 - 13.856 miliarde lei (estimat)
ianuarie-iunie 2000 - 32.480 miliarde lei (criteriu de performanta)
ianuarie-septembrie 2000 - 45.572 miliarde lei (criteriu de performanta)
ianuarie-decembrie 2000 - 62.095 miliarde lei (criteriu de performanta)

La baza acestor tinte totale stau urmãtoarele plafoane pe sector:
Plafoanele pentru fondul cumulat de salarii pentru sectorul bugetului de stat şi Fondul special pentru învãţãmânt în cadrul acestei politici sunt: 7.583 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 19.023 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 25.387 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; şi 35.182 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.
Plafoanele salariilor pentru regiile autonome sunt: 5.510 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 11.997 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 17.996 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; şi 23.994 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.
Plafoanele salariilor pentru cele 33 de societãţi comerciale: 763 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 1.460 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 2.189 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; şi 2.919 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie.
Acest criteriu de performanta va fi mãsurat în mod cumulat între diferitele sectoare şi în timp.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va prelua responsabilitatea pentru colectarea datelor de la Ministerul Finanţelor (pentru sectorul bugetar), diferiţii ordonatori de credite (pentru regiile autonome şi companiile naţionale) şi de la F.P.S. (pentru cele 33 de societãţi comerciale) şi va raporta lunar Fondului.

X. Obiective orientative pentru nivelurile minime ale activelor externe nete ale sistemului bancar



                                            - milioane dolari S.U.A. -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                         Nivel minim      Efectiv
   Stoc la:
   31 decembrie 1999                                       1.397
   31 martie 2000                                          1.486
   30 iunie 2000                            1.767
   30 septembrie 2000                       1.878
   31 decembrie 2000                        2.281
──────────────────────────────────────────────────────────────────────



Activele externe nete ale sistemului bancar cuprind activele externe de rezerva minus pasivele externe.
Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca incluzând aurul monetar, disponibilitãţile în DST, poziţia de rezerva la F.M.I. şi disponibilitãţile în valute convertibile ale B.N.R. şi ale bãncilor comerciale. Din activele de rezerva vor fi excluse activele pe termen lung, toate activele în monede neconvertibile şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un preţ contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie, iar disponibilitãţile de DST la un curs de 1,355109 dolari S.U.A. pentru un DST. La 31 decembrie 1999 activele de rezerva ale sistemului bancar, definite ca mai sus, insumau 3.623 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 932 milioane dolari S.U.A.
Pentru scopurile programului, pasivele externe se definesc ca incluzând pasivele pe termen scurt, mediu şi lung, în valute convertibile, ale B.N.R. şi ale bãncilor comerciale fata de nerezidenti, precum şi pasivele decurgând din creditele primite de la F.M.I. şi creditele "punte" de la B.R.I., bãnci strãine, guverne strãine sau de la orice alta instituţie financiarã, indiferent de scadentele lor. Pentru scopurile programului, pasivele externe ale B.N.R. sunt definite conform tabelului nr. II. La 31 decembrie 1999 pasivele externe ale sistemului bancar din România, asa cum sunt definite mai sus, se ridicau la 2.226 milioane dolari S.U.A.
Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile lor de schimb fata de dolar la 31 decembrie 1999. Toate modificãrile în definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi în detaliile operaţiunilor referitoare la vânzãri, cumpãrãri sau operaţiuni de swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate personalului F.M.I.
Nivelul minim al activelor externe nete ale sistemului bancar va fi ajustat pentru sumele finanţãrii externe brute efective care se abat de la limitele programului [specificate la lit. c) pe baza cumulatã]. Mai precis, dacã intrãrile din finanţarea externa:
a) depãşesc limitele stabilite de program, nivelul minim al AEN pentru trimestrul respectiv va fi mãrit cu 100% din finanţarea suplimentarã;
b) sunt sub limitele din program, limita inferioarã a AEN va fi micşoratã cu 100% la finele lunii iunie 2000, dar cu pana la 200 milioane dolari S.U.A. pentru perioada rãmasã din an;
c) iunie 2000: 295 milioane dolari S.U.A.
septembrie 2000: 490 milioane dolari S.U.A.
decembrie 2000: 640 milioane dolari S.U.A.



    XI. Tinte indicative pentru plafoanele bazei monetare medii

                                                   - miliarde lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                           Plafon       Efectiv
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Stoc la:
    31 decembrie 1999                                   34.658
    31 martie 2000                                      37.262
    30 iunie 2000                          40.706
    30 septembrie 2000                     44.308
    31 decembrie 2000                      49.084
──────────────────────────────────────────────────────────────────────



Baza monetara medie este definitã ca suma a mediei numerarului în circulaţie din afarã B.N.R. şi a depozitelor medii (rezerve obligatorii plus excesul de rezerve) ale bãncilor comerciale la B.N.R. Depozitele bãncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi excesul de rezerva în valuta, constituite pentru depozitele în valuta.
Datele privind baza monetara vor fi urmãrite pe baza datelor indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise Fondului sãptãmânal de cãtre B.N.R. La 31 martie 2000 numerarul în circulaţie în afarã B.N.R. a fost de 17.238 miliarde lei, în timp ce depozitele medii ale bãncilor comerciale la B.N.R. au fost de 20.024 miliarde lei. Estimari ale stocului bazei monetare medii calculate pe baza situaţiilor contabile ale B.N.R. vor fi transmise sãptãmânal Fondului.
Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în urmãtoarele situaţii:
1. Dacã rata rezervelor obligatorii va fi modificatã de la 30% pentru toate rezervele obligatorii ţinute în lei, tintele bazei monetare vor fi ajustate prin înmulţirea diferenţei de rata a rezervelor obligatorii cu depozitele programate pentru care rezervele sunt ţinute în lei. Înainte de a face aceste schimbãri B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului.
2. Tintele bazei monetare pentru lunile septembrie şi decembrie presupun ca rezerva minima pentru toate depozitele este respectata. Tinta pentru luna iunie presupune ca cerinţele de rezerve pentru depozitele de la Banca Agricolã şi Bankcoop sunt pe deplin respectate, dar exclude cerinta de rezerva minima pentru partea din depozite transferata de la Bancorex la B.C.R., pentru care titlurile de stat aferente nu au ajuns la scadenta.
3. Tintele bazei monetare vor fi reduse proporţional în mãsura în care totalul rezervelor din sistemul bancar scade sub nivelul rezervelor minime obligatorii. Ajustarea ar putea fi reconsiderata în perioada analizei programului.



    XII. Obiective indicative pentru masa monetara

                                                  - miliarde lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                         Plafon       Efectiv
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Stoc la:
    31 decembrie 1999                                 134.114
    31 martie 2000                                    136.105
    30 iunie 2000                        147.808
    30 septembrie 2000                   156.576
    31 decembrie 2000                    172.463
──────────────────────────────────────────────────────────────────────



Masa monetara este definitã ca pasivele sistemului bancar fata de sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele în valuta ale rezidenţilor, dar exclude depozitele de stat şi depozitele instituţiilor monetare strãine şi ale altor nerezidenti.
Pentru scopurile programului, activele externe nete şi depozitele care sunt denominate în valuta vor fi transformate în lei la cursurile de schimb contabile de la sfârşitul perioadei: 30 iunie 2000, 20.648 lei/dolar; 30 septembrie 2000, 21.173 lei/dolar; 31 decembrie 2000, 22.430 lei/dolar. Creditul denominat în valuta va fi transformat în lei la cursul de schimb de 18.255 lei/dolar de la sfârşitul lunii decembrie 1999. Cursul de schimb la sfârşitul lunii martie 2000 a fost 19.480 lei/dolar.
Datele pentru masa monetara vor fi monitorizate pe baza datelor lunare din situaţiile contabile ale bãncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi transmise Fondului lunar de B.N.R. La data de 31 martie 2000 masa monetara era constituitã din: numerar în circulaţie în afarã bãncilor de 16.070 miliarde lei; depozite în lei de 68.815 miliarde lei; şi depozite în valuta de 2.629 milioane dolari S.U.A., evaluate la cursul de schimb de la 31 martie 2000 de 19.480 lei/dolar.
Plafonul pentru sfârşitul lunii decembrie 2000 include estimari ale plãţilor de dobânzi de la sfârşitul anului ce vor fi plãtite de C.E.C. Programul ia în considerare plati de dobânzi de 3,5 trilioane lei la sfârşitul lunii decembrie 2000.

XIII. Rezumatul înţelegerilor privind tintele de reducere a arieratelor

Reducerea arieratelor celor trei mari utilitãţi - criteriu de performanta
● Reducerea arieratelor la CONEL, PETROM şi ROMGAZ constituie criteriu de performanta (MPE, # 26), iar detaliile sunt arãtate în tabelul nr. VII.
● Reducerea arieratelor CONEL, PETROM şi ROMGAZ la bugetul general consolidat ("buget") constituie criteriu de performanta (MPE, # 26), iar detaliile sunt arãtate în tabelul nr. VIII.

Alte tinte privind reducerea arieratelor includ:
● totalul arieratelor grupului regiilor autonome şi companiilor naţionale cu totul, şi pentru grupul celor 33 de întreprinderi cu cele mai mari pierderi ca un tot (MPE, # 23);
● arieratele la buget ale regiilor autonome şi companiilor naţionale, exclusiv ale celor trei mari utilitãţi (MPE, # 26);
● arieratele la buget ale celor 33 de întreprinderi cu cele mai mari pierderi (MPE, # 26);
● arieratele la buget ale celor 30 mai mari debitori, exclusiv ale celor trei mari utilitãţi (MPE, # 24).

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta, Guvernul Romaniei, ORDONANTA nr. 71 din 24 august 2000

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016