Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANTA nr. 65 din 24 august 1999 pentru ratificarea Tratatului dintre Romania si Republica Polona privind asistenta juridica si relatiile juridice in cauzele civile, incheiat la Bucuresti la 15 mai 1999
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 30 august 1999
În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, precum şi al <>art. 1 lit C pct. 7 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României emite urmãtoarea ordonanta:
ARTICOL UNIC
Se ratifica Tratatul dintre România şi Republica Polona privind asistenta juridicã şi relaţiile juridice în cauzele civile, semnat la Bucureşti la 15 mai 1999.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
---------------
Ministru de stat,
ministrul justiţiei,
Valeriu Stoica
p. Ministrul afacerilor externe,
Mihai Rasvan Ungureanu,
secretar de stat
Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes
TRATAT
între România şi Republica Polona privind asistenta juridicã şi relaţiile juridice în cauzele civile
România şi Republica Polona, denumite în continuare pãrţi contractante, în dorinta de a perfectiona cooperarea lor în domeniul asistenţei juridice şi al relaţiilor juridice în cauzele civile,
au hotãrât sa încheie prezentul tratat şi, în acest scop, au convenit asupra urmãtoarelor:
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Definirea cauzelor civile
În sensul prezentului tratat, prin cauze civile se înţelege cauzele de drept civil, drept al familiei, drept comercial şi de drept al muncii. Dispoziţiile prezentului tratat, referitoare la cauzele civile, se aplica în mod corespunzãtor şi în materie de contencios administrativ.
ART. 2
Ocrotirea juridicã
1. Cetãţenii unei pãrţi contractante beneficiazã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în ceea ce priveşte drepturile lor personale şi patrimoniale, de aceeaşi ocrotire juridicã ca şi cetãţenii proprii.
2. Cetãţenii unei pãrţi contractante au dreptul sa se adreseze liber şi nestanjenit instanţelor judecãtoreşti şi altor autoritãţi ale celeilalte pãrţi contractante în competenta cãrora intra cauzele civile, pot sa îşi susţinã interesele în fata acestora, sa facã cereri, sa introducã acţiuni şi sa exercite orice alte activitãţi procesuale în aceleaşi condiţii ca şi cetãţenii acesteia.
3. Dispoziţiile prezentului tratat referitoare la cetãţenii unei pãrţi contractante se aplica, în mod corespunzãtor, persoanelor juridice înfiinţate în conformitate cu legea partii contractante pe teritoriul cãreia îşi au sediul.
ART. 3
Modul de legatura
1. În realizarea activitãţilor prevãzute de prezentul tratat instanţele judecãtoreşti şi alte autoritãţi ale celor doua pãrţi contractante, competente în cauzele civile, comunica între ele direct, în afarã de cazul în care prezentul tratat dispune altfel.
2. Cererile pentru acordarea asistenţei juridice vor fi transmise:
- de pe teritoriul României cãtre preşedintele tribunalului voievodal în raza cãruia se afla instanta de judecata competenta pentru soluţionarea cererii;
- de pe teritoriul Republicii Polone cãtre preşedintele curţii de apel în raza cãreia se afla instanta competenta pentru soluţionarea cererii.
ART. 4
Limba folositã
1. În realizarea activitãţilor prevãzute în prezentul tratat instanţele judecãtoreşti şi alte autoritãţi ale celor doua pãrţi contractante, competente în cauzele civile, folosesc în relaţiile dintre ele limba oficialã a statului lor sau limba franceza ori engleza.
2. În cazul în care, potrivit dispoziţiilor prezentului tratat, se cere anexarea la actele transmise şi a traducerii lor în limba celeilalte pãrţi contractante, aceasta traducere trebuie sa fie efectuatã de cãtre un traducãtor autorizat al partii contractante solicitante.
ART. 5
Schimbul de informaţii în domeniul legislaţiei
Pãrţile contractante îşi transmit reciproc, la cerere, prin intermediul ministerelor de justiţie, informaţii despre legislaţia şi practica lor judiciarã, precum şi textele legilor solicitate.
ART. 6
Valabilitatea actelor
1. Actele care emana de la instanţele judecãtoreşti sau de la alte autoritãţi competente ale uneia dintre pãrţile contractante, prevãzute cu sigiliul oficial şi cu semnatura persoanei îndreptãţite, pot fi folosite pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante fãrã a fi nevoie de legalizare. Aceasta dispoziţie se aplica, de asemenea, copiilor legalizate, extraselor şi traducerilor unor astfel de acte.
2. Actele întocmite pe teritoriul unei pãrţi contractante de cãtre persoane fizice a cãror semnatura a fost autentificatã pot fi folosite pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante fãrã a fi necesarã legalizarea lor.
3. Actele menţionate la paragrafele 1 şi 2 au, pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, aceeaşi forta probanta ca şi actele de acelaşi fel ale acestei din urma pãrţi contractante.
ART. 7
Transmiterea actelor de stare civilã
1. Autoritãţile competente ale pãrţilor contractante îşi transmit reciproc, la cerere, gratuit, acte privind starea civilã, precum şi copii certificate de pe hotãrârile judecãtoreşti în materie de stare civilã privind cetãţenii celeilalte pãrţi contractante.
2. Autoritãţile menţionate la paragraful 1 comunica între ele direct.
3. Cererile cetãţenilor uneia dintre pãrţile contractante, privind transmiterea actelor de stare civilã, pot fi adresate direct autoritãţii de stare civilã competente a celeilalte pãrţi contractante. Actele vor fi eliberate dupã încasarea taxei aferente.
CAP. 2
Asistenta juridicã
ART. 8
Acordarea asistenţei juridice
Cele doua pãrţi contractante îşi acorda reciproc, la cerere, asistenta juridicã în cauzele civile, în condiţiile prevãzute prin prezentul tratat.
ART. 9
Obiectul asistenţei juridice
Asistenta juridicã în cauzele civile cuprinde îndeplinirea unor activitãţi procesuale, cum ar fi: întocmirea, transmiterea şi înmânarea de acte judiciare şi extrajudiciare; audierea pãrţilor, martorilor, experţilor şi a altor persoane; efectuarea de expertize; cercetãri la fata locului.
ART. 10
Cererea de asistenta juridicã
1. Cererea de asistenta juridicã trebuie sa cuprindã urmãtoarele date:
(1) denumirea instituţiei solicitante;
(2) denumirea instituţiei solicitate;
(3) indicarea cauzei în care se solicita acordarea asistenţei juridice;
(4) numele şi prenumele pãrţilor, calitatea procesuala, cetãţenia, domiciliul sau resedinta acestora, iar în cazul persoanelor juridice, denumirea şi sediul lor;
(5) numele, prenumele şi adresa reprezentanţilor pãrţilor;
(6) obiectul cererii şi datele necesare pentru îndeplinirea ei;
(7) menţionarea actelor anexate la cerere.
2. La cererea de inmanare a actelor se vor indica adresa destinatarului şi felul actelor care urmeazã a fi înmânate. La comisiile rogatorii vor fi indicate împrejurãrile în legatura cu care urmeazã sa se administreze o proba şi, atunci când este cazul, întrebãrile care trebuie puse persoanelor care urmeazã a fi audiate.
3. Cererea de asistenta juridicã şi actele anexate vor fi semnate şi vor purta ştampila oficialã a instituţiei solicitante.
4. Cererea de asistenta juridicã va fi redactatã în limba oficialã a partii contractante solicitante şi va fi însoţitã de o traducere în limba oficialã a partii contractante solicitate.
5. Instituţiile celor doua pãrţi contractante pot folosi pentru cererile de asistenta juridicã formulare cu text bilingv, al cãror conţinut va fi convenit între ministerele de justiţie.
ART. 11
Modul de rezolvare a cererii
1. În îndeplinirea unei cereri de asistenta juridicã instituţia solicitatã aplica legea statului sau. Cu toate acestea, la cererea instituţiei solicitante, instituţia solicitatã aplica o procedura specialã, în mãsura în care nu contravine legii statului sau.
2. Dacã instituţia solicitatã nu este competenta sa îndeplineascã cererea, ea o va trimite, din oficiu, instituţiei competente, incunostintand totodatã despre aceasta instituţia solicitanta.
3. Dacã adresa persoanei la care se referã cererea nu este cunoscutã sau dacã adresa indicatã s-a dovedit gresita, instituţia solicitatã ia mãsurile corespunzãtoare în scopul stabilirii acesteia. În cazul în care stabilirea adresei nu este posibila, instituţia solicitatã informeazã despre aceasta instituţia solicitanta.
4. La cererea instituţiei solicitante instituţia solicitatã va comunica acesteia, în timp util, locul şi data îndeplinirii cererii de asistenta juridicã, pentru ca partea interesatã sa poatã asista.
5. Dupã îndeplinirea cererii, instituţia solicitatã transmite instituţiei solicitante actele întocmite. În cazul în care asistenta juridicã nu a putut fi acordatã, instituţia solicitatã va restitui actele instituţiei solicitante, comunicându-i totodatã împrejurãrile care au împiedicat-o sa îndeplineascã cererea.
ART. 12
Înmânarea actelor
Instituţia solicitatã înmâneazã actele în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare pe teritoriul statului sau, dacã actele sunt redactate în limba oficialã a acestui stat ori sunt însoţite de o traducere în aceasta limba. În caz contrar, instituţia solicitatã înmâneazã actele destinatarului numai dacã acesta este de acord sa le primeascã.
ART. 13
Dovada de inmanare
1. Constituie dovada de inmanare - fie confirmarea primirii prevãzutã cu semnatura destinatarului, locul, data predãrii, sigiliul instituţiei solicitate şi semnatura persoanei care efectueazã înmânarea, fie confirmarea instituţiei solicitate constatând forma, locul şi data inmanarii.
2. În cazul în care actul a fost transmis în doua exemplare, confirmarea primirii se poate face printr-o atestare pe unul dintre aceste exemplare.
3. Dacã destinatarul refuza primirea actului, se va face menţiune despre motivul refuzului.
ART. 14
Atribuţiile misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare
Fiecare parte contractantã are dreptul sa transmitã sau sa inmaneze acte propriilor cetãţeni şi sa îi audieze prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare, cu condiţia sa nu aplice nici o mãsura de constrângere.
ART. 15
Cheltuielile legate de acordarea asistenţei juridice
1. Fiecare parte contractantã suporta cheltuielile ocazionate de acordarea asistenţei juridice pe teritoriul sau, inclusiv cheltuielile cu administrarea probelor.
2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu se aplica în cazul drepturilor cuvenite martorilor sau experţilor, prevãzute la art. 16 paragraful 5.
ART. 16
Protecţia martorilor şi a experţilor
1. Dacã în cursul judecãrii cauzei pe teritoriul unei pãrţi contractante este necesarã prezentarea personalã a unui martor sau a unui expert care se afla pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, instituţia partii contractante pe al carei teritoriu are loc judecarea cauzei se poate adresa instituţiei competente a celeilalte pãrţi contractante pentru înmânarea citaţiei.
2. Citaţia nu poate conţine menţiuni privind aplicarea unor mijloace de constrângere în caz de neprezentare.
3. Martorul sau expertul, oricare ar fi cetãţenia sa, care, în urma citarii, se prezintã în fata instituţiei partii contractante solicitante, nu poate fi urmãrit, deţinut sau supus vreunei limitãri a libertãţii sale individuale pe teritoriul acesteia pentru fapte comise sau pentru condamnãri anterioare trecerii frontierei partii contractante solicitante.
4. Imunitatea prevãzutã la paragraful 3 înceteazã dacã martorul sau expertul nu a pãrãsit teritoriul partii contractante solicitante în termen de 7 zile de la data la care instituţia care l-a chemat îi face cunoscut ca prezenta lui nu mai este necesarã sau dacã revine ulterior. În acest termen nu se include timpul în care martorul sau expertul nu a putut pãrãsi teritoriul partii contractante solicitante din motive independente de vointa sa.
5. Martorul sau expertul are dreptul la restituirea cheltuielilor de cãlãtorie, de sejur şi a veniturilor nerealizate, iar expertul, şi la onorariul de expert. Aceste cheltuieli vor fi suportate de partea contractantã solicitanta. În citaţie se vor mentiona felul şi cuantumul sumelor care se cuvin martorului sau expertului. La cererea martorului sau a expertului, partea contractantã solicitanta îi acorda un avans pentru acoperirea cheltuielilor.
ART. 17
Refuzul acordãrii asistenţei juridice
Asistenta juridicã poate fi refuzatã dacã prin acordarea ei s-ar putea aduce atingere suveranitãţii sau siguranţei naţionale a partii contractante solicitate ori s-ar contraveni principiilor fundamentale de drept ale acestei pãrţi.
CAP. 3
Cheltuieli şi facilitãţi procesuale
ART. 18
Scutirea de depunere a unei cauţiuni pentru asigurarea cheltuielilor de procedura
Cetãţenilor uneia dintre pãrţile contractante, care domiciliazã sau se afla pe teritoriul oricãreia dintre aceste pãrţi şi care se prezintã în fata instanţelor judecãtoreşti şi a altor autoritãţi ale celeilalte pãrţi contractante în competenta cãrora intra cauzele civile, nu li se poate cere depunerea unei cauţiuni pentru asigurarea cheltuielilor de procedura numai pentru motivul ca sunt strãini sau pentru ca nu îşi au domiciliul ori resedinta pe teritoriul acelei pãrţi contractante.
ART. 19
Scutirea de cheltuieli de judecata
1. Cetãţenii uneia dintre pãrţile contractante beneficiazã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante de scutire sau de plata în avans a taxelor şi a altor cheltuieli de procedura, precum şi de asistenta judiciarã gratuita, în aceleaşi condiţii şi în aceeaşi mãsura ca şi cetãţenii acelei pãrţi contractante.
2. Scutirile despre care se face vorbire în paragraful 1 privesc toate activitãţile procesuale din cauza respectiva, inclusiv activitatea de executare.
3. Pentru obţinerea scutirii de cheltuieli sau a asistenţei judiciare gratuite trebuie prezentatã o declaraţie privind situaţia personalã, familialã şi materialã a solicitantului.
4. Autoritatea care se pronunţa asupra acordãrii facilitãţilor prevãzute în paragraful 1 îşi pãstreazã, în limitele competentei sale, dreptul de a controla declaraţiile şi explicaţiile prezentate, precum şi dreptul de a cere informaţii şi acte suplimentare.
ART. 20
Solicitarea
Cetãţeanul uneia dintre pãrţile contractante, care solicita scutirea de cheltuieli sau asistenta judiciarã gratuita în fata autoritãţii competente a celeilalte pãrţi contractante, poate sa susţinã o asemenea cerere în scris sau verbal, care se consemneazã într-un proces-verbal la instanta competenta potrivit domiciliului sau reşedinţei sale. Aceasta instanta va transmite cererea, însoţitã de declaraţia solicitantului şi, eventual, de alte acte, autoritãţii competente a celeilalte pãrţi contractante.
Termene
ART. 21
În cazul în care instanta judecãtoreascã a uneia dintre pãrţile contractante citeaza o parte sau un participant din proces, iar acesta domiciliazã sau se afla pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, va stabili un termen de cel puţin o luna pentru achitarea cheltuielilor de judecata ori pentru completarea omisiunilor acţiunii sau cererii. Termenul curge de la data inmanarii actului.
ART. 22
1. Respectarea termenului fixat de instanta judecãtoreascã a uneia dintre pãrţile contractante pentru completarea acţiunii se apreciazã în raport cu data expedierii prin posta a documentelor care completeazã acţiunea, de cãtre partea sau pãrţile din proces care domiciliazã ori se afla pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
2. Respectarea termenului fixat de instanta judecãtoreascã a uneia dintre pãrţile contractante pentru achitarea taxelor şi cheltuielilor se apreciazã în raport cu data depunerii acestora la banca partii contractante pe teritoriul cãreia domiciliazã sau se afla partea sau participantul la proces.
3. Instanta de judecata care examineazã cauza aplica legea statului sau pentru aprecierea consecinţelor nerespectãrii termenelor la care se referã paragrafele 1 şi 2.
CAP. 4
Norme conflictuale
Secţiunea 1
ART. 23
Litispendenta şi conexitate
1. În cazul în care se formuleazã cereri având acelaşi obiect şi aceeaşi cauza, între aceleaşi pãrţi în litigiu, în fata a doua instanţe situate fiecare pe teritoriul altei pãrţi contractante, instanta în fata cãreia se formuleazã cea de-a doua cerere va suspenda din oficiu judecata, pana când se va stabili competenta instanţei în fata cãreia s-a intentat prima cerere.
În cazul în care instanta în fata cãreia s-a intentat prima cerere s-a declarat competenta, cea de-a doua instanta îşi va declina competenta în favoarea celei dintâi sesizate.
2. Atunci când se prezintã cereri conexe în fata unor instanţe situate pe teritoriul ambelor pãrţi contractante, cereri pendinte în primul grad de jurisdicţie, instanta în fata cãreia a fost prezentatã cererea ulterioara va putea suspenda judecata.
Aceasta instanta va putea, în egala mãsura, sa îşi decline competenta la cererea uneia dintre pãrţile în litigiu, cu condiţia ca legea sa interna sa permitã conexarea cererilor şi ca instanta sesizatã cu prima cerere sa fie competenta sa le soluţioneze pe amândouã.
3. Sunt conexe, în sensul paragrafului 2, cererile legate între ele printr-o relatie atât de strânsã încât exista interes ca ele sa fie examinate şi judecate în acelaşi timp, pentru a se evita pronunţarea de soluţii care ar putea fi inconciliabile, dacã pricinile s-ar judeca separat.
4. Atunci când ambele instanţe se declara exclusiv competente, declinarea competentei se va face în favoarea instanţei în fata cãreia s-a prezentat prima cerere.
Secţiunea a 2-a
Cauze din domeniul dreptului persoanei
ART. 24
Capacitatea persoanei
1. Capacitatea juridicã şi capacitatea de exerciţiu ale persoanelor fizice se apreciazã potrivit legii partii contractante al carei cetãţean este persoana.
2. Capacitatea juridicã şi capacitatea de exerciţiu ale persoanei juridice se apreciazã potrivit legii acelei pãrţi contractante pe teritoriul cãreia îşi are sediul.
Interdicţia
ART. 25
În cazul în care prezentul tratat nu dispune altfel, competenta privind interdicţia o are instanta de judecata a acelei pãrţi contractante al carei cetãţean este persoana care urmeazã a fi pusã sub interdicţie. Aceasta instanta de judecata aplica legea propriului sau stat.
ART. 26
1. În cazul în care instanta de judecata a uneia dintre pãrţile contractante constata ca este necesarã punerea sub interdicţie a unui cetãţean al celeilalte pãrţi contractante, având domiciliul sau resedinta pe teritoriul primei pãrţi contractante, va înştiinţa despre aceasta instanta de judecata a celeilalte pãrţi contractante.
2. În cazuri care nu suporta amânare, instanta de judecata menţionatã la paragraful 1 poate lua mãsuri provizorii privind acea persoana sau bunurile sale. Copia de pe aceasta hotãrâre se transmite instanţei de judecata competente a partii contractante al carei cetãţean este persoana.
3. Dacã instanta de judecata a partii contractante al carei cetãţean este persoana care urmeazã a fi pusã sub interdicţie, incunostiintata conform paragrafului 1, face cunoscut ca transmite competenta instanţei de judecata a locului de domiciliu sau de resedinta a persoanei sau dacã nu rãspunde în termen de 3 luni de la data primirii înştiinţãrii, instanta de judecata a locului de domiciliu sau de resedinta poate îndeplini mãsura punerii sub interdicţie potrivit legii statului sau, dacã motivul care determina aceasta mãsura este prevãzut şi de legea partii contractante al carei cetãţean este persoana. Hotãrârea privind punerea sub interdicţie se transmite instanţei de judecata a celeilalte pãrţi contractante.
ART. 27
Dispoziţiile art. 25 şi 26 se aplica în mod corespunzãtor în cazul respingerii interdicţiei.
ART. 28
Declararea judecãtoreascã a morţii şi constatarea decesului
1. Pentru recunoaşterea unei persoane ca fiind decedata şi pentru constatarea decesului se aplica legea partii contractante al carei cetãţean a fost acea persoana la data la care, dupã ultimele informaţii, se mai afla în viata.
2. Pentru recunoaşterea unei persoane ca fiind decedata şi pentru constatarea decesului este competenta instanta de judecata a partii contractante al carei cetãţean a fost acea persoana la data la care, dupã ultimele informaţii, se mai afla în viata.
3. Instanta de judecata a uneia dintre pãrţile contractante poate sa recunoascã sau sa constate decesul cetãţeanului celeilalte pãrţi contractante:
(1) la cererea persoanei care intenţioneazã sa îşi realizeze drepturile succesorale sau pe cele rezultând din raporturile patrimoniale ale soţilor, privitoare la bunurile imobile ale persoanei dispãrute sau decedate care se afla pe teritoriul partii contractante a carei instanta de judecata urmeazã sa pronunţe hotãrârea;
(2) la cererea soţului persoanei dispãrute sau decedate, domiciliat la data depunerii cererii pe teritoriul partii contractante a carei instanta de judecata urmeazã sa dea sentinta.
4. Hotãrârea pronunţatã în temeiul paragrafului 3 produce efecte juridice exclusiv pe teritoriul partii contractante a carei instanta de judecata a pronunţat-o.
Secţiunea a 3-a
Cauze în materia dreptului familiei
ART. 29
Încheierea cãsãtoriei
1. Condiţiile de fond ale încheierii cãsãtoriei sunt determinate potrivit legii partii contractante al carei cetãţean este fiecare dintre viitorii soţi.
2. Forma încheierii cãsãtoriei este supusã legii partii contractante pe teritoriul cãreia se încheie cãsãtoria.
3. Forma încheierii cãsãtoriei în fata agentului diplomatic autorizat sau a funcţionarului consular este supusã legii partii contractante în serviciul cãreia se afla aceştia.
ART. 30
Raporturile personale şi patrimoniale dintre soţi
1. Raporturile personale şi patrimoniale dintre soţi sunt supuse legii partii contractante ai carei cetãţeni sunt aceştia.
2. În cazul în care unul dintre soţi este cetãţean al uneia dintre pãrţile contractante, iar celãlalt soţ este cetãţean al celeilalte pãrţi contractante, raporturile lor personale şi patrimoniale sunt guvernate de legea partii contractante pe teritoriul cãreia aceştia domiciliazã. În cazul în care unul dintre soţi domiciliazã pe teritoriul uneia dintre pãrţile contractante, iar celãlalt, pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, se aplica legea partii contractante pe teritoriul cãreia se desfãşoarã procedura.
3. În cauzele privind raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor, prevãzute la paragraful 1, este competenta instanta de judecata a partii contractante ai carei cetãţeni sunt sotii la data introducerii acţiunii. Dacã sotii locuiesc pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, competenta revine, deopotrivã, instanţei de judecata a acestei pãrţi contractante.
4. În cazurile prevãzute la paragraful 2 este competenta instanta de judecata a partii contractante pe teritoriul cãreia locuiesc sotii la data introducerii acţiunii.
În cazul în care unul dintre soţi locuieşte pe teritoriul uneia dintre pãrţile contractante, iar celãlalt, pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, sunt competente instanţele de judecata ale ambelor pãrţi contractante.
ART. 31
Divorţul
În materie de divorţ dispoziţiile art. 30 se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 32
Existenta, inexistenta şi anularea cãsãtoriei
1. În cauzele privind stabilirea existenţei sau a inexistentei cãsãtoriei, precum şi anularea cãsãtoriei, se aplica legea partii contractante care guverneazã încheierea cãsãtoriei.
2. În privinta competentei jurisdicţionale se aplica în mod corespunzãtor dispoziţiile art. 30 paragrafele 3 şi 4.
ART. 33
Raporturile juridice dintre pãrinţi şi copii
1. Raporturile juridice dintre pãrinţi şi copii, inclusiv cele privind obligaţiile de întreţinere a copiilor, sunt reglementate de legea partii contractante al carei cetãţean este copilul.
2. Filiaţia copilului se stabileşte potrivit legii partii contractante al carei cetãţean este copilul la data naşterii sale. Este totuşi suficienta respectarea formelor de recunoaştere a copilului, prevãzute de legea partii contractante pe teritoriul cãreia urmeazã sa fie recunoscuta sau a fost recunoscuta filiaţia.
3. În cauzele menţionate în paragrafele 1 şi 2 este competenta autoritatea partii contractante al carei cetãţean este copilul sau autoritatea partii contractante pe teritoriul cãreia copilul îşi are domiciliul sau resedinta.
ART. 34
Alte obligaţii de întreţinere
1. În cauzele privind alte obligaţii de întreţinere din sfera dreptului familiei se aplica legea partii contractante pe teritoriul cãreia se afla domiciliul persoanei care solicita plata obligaţiei.
2. În cauzele menţionate în paragraful 1 competenta revine instanţei de judecata în a carei raza domiciliazã sau îşi are resedinta persoana solicitanta.
ART. 35
Adoptia
1. Pentru adopţie se aplica legea partii contractante al carei cetãţean este adoptatorul la data formularii cererii. Dacã adoptatorul este cetãţean al unei pãrţi contractante, dar are domiciliul pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, se aplica legea acestei din urma pãrţi.
2. Pentru adopţie se aplica legea partii contractante al carei cetãţean este cel adoptat, în ceea ce priveşte: acordul celui care urmeazã sa fie adoptat, acordul reprezentantului sau legal sau acordul autoritãţii de stat competente a acelei pãrţi contractante, precum şi respectarea restrictiilor referitoare la adopţie, determinate de schimbarea domiciliului persoanei care urmeazã sa fie adoptatã cu un domiciliu într-un alt stat.
3. În cazul în care copilul este adoptat de cãtre soţi, dintre care unul este cetãţean al unei pãrţi contractante, iar celãlalt este cetãţean al celeilalte pãrţi contractante, vor fi îndeplinite cerinţele prevãzute de legea fiecãrei pãrţi contractante.
4. Dispoziţiile paragrafelor 1-3 se aplica în mod corespunzãtor la modificarea, desfacerea şi la anularea adopţiei.
5. În cauzele privind adoptia, precum şi modificarea, desfacerea sau anularea adopţiei competenta aparţine jurisdicţiei partii contractante al carei cetãţean este cel adoptat la data formularii cererii. În cazul în care cel adoptat este cetãţean al unei pãrţi contractante şi îşi are domiciliul pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante unde domiciliazã şi adoptatorul este, deopotrivã, competenta jurisdicţia acestei din urma pãrţi.
Tutela şi curatela
ART. 36
1. Pentru tutela şi curatela se aplica, dacã prezentul tratat nu dispune altfel, legea partii contractante al carei cetãţean este persoana pentru care s-a instituit sau urmeazã sa se instituie tutela sau curatela.
2. Raporturile juridice dintre tutore ori curator şi persoana pusã sub tutela sau curatela sunt determinate de legea partii contractante a carei autoritate a instituit tutela sau curatela.
3. Obligaţia de a accepta tutela sau curatela este guvernata de legea partii contractante al carei cetãţean este persoana care urmeazã sa devinã tutore sau curator.
4. Pentru cetãţeanul uneia dintre pãrţile contractante poate fi numit tutore sau curator un cetãţean al celeilalte pãrţi contractante, în cazul în care domiciliazã pe teritoriul partii contractante al carei cetãţean este persoana pentru care urmeazã sa fie instituitã tutela sau curatela şi dacã numirea acestuia corespunde cel mai bine intereselor persoanei care va fi pusã sub tutela sau curatela.
5. Pentru tutela sau curatela este competenta, dacã prezentul tratat nu dispune altfel, autoritatea partii contractante al carei cetãţean este persoana care urmeazã sa fie pusã sub tutela sau curatela.
ART. 37
1. În cazul în care pentru protecţia intereselor cetãţeanului uneia dintre pãrţile contractante, al cãrui domiciliu, resedinta sau bunuri se afla pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, este necesarã instituirea tutelei sau a curatelei, autoritatea acestei din urma pãrţi contractante va înştiinţa neîntârziat autoritatea competenta menţionatã la art. 36 paragraful 5.
2. În cazuri care nu suporta amânare, autoritatea celeilalte pãrţi contractante va institui mãsuri provizorii în conformitate cu legea sa şi va înştiinţa despre acestea autoritatea competenta menţionatã la art. 36 paragraful 5.
Mãsurile provizorii rãmân în vigoare pana când autoritatea competenta va dispune altfel. Autoritatea competenta va înştiinţa despre hotãrârea luatã autoritatea celeilalte pãrţi contractante.
ART. 38
1. Autoritatea competenta, potrivit art. 36 paragraful 5, poate sa transmitã instituirea sau exercitarea tutelei ori curatelei autoritãţii celeilalte pãrţi contractante, în cazul în care persoana care urmeazã sa fie pusã sub tutela sau curatela are domiciliul, resedinta sau bunurile pe teritoriul acelei din urma pãrţi contractante. Transmiterea devine efectivã atunci când autoritatea solicitatã înştiinţeazã autoritatea solicitanta ca accepta preluarea instituirii sau exercitãrii tutelei ori curatelei.
2. Autoritatea care, în conformitate cu paragraful 1, a preluat instituirea sau exercitarea tutelei ori curatelei aplica legea propriului sau stat.
Secţiunea a 4-a
Forma actului juridic. Bunurile
ART. 39
Forma actului juridic
1. Forma actului juridic este determinata de legea partii contractante care reglementeazã fondul raportului juridic.
Este deopotrivã valabilã respectarea formei prevãzute de legea partii contractante pe teritoriul cãreia urmeazã ca actul sa fie executat.
2. Forma actului juridic privitor la bunuri imobile este determinata de legea partii contractante pe al carei teritoriu este situat bunul imobil.
ART. 40
Bunuri imobile
Pentru raporturile juridice privind bunurile imobile se aplica legea şi sunt competente autoritãţile partii contractante pe teritoriul cãreia sunt situate bunurile imobile.
Secţiunea a 5-a
Rãspunderea civilã
ART. 41
Obligaţiile contractuale
1. Obligaţiile contractuale sunt subordonate legii partii contractante pe teritoriul cãreia a fost încheiat contractul, în afarã de cazul în care participanţii la contract convin ca acesta sa fie supus altei legi.
2. În cauzele menţionate în paragraful 1 este competenta instanta de judecata a partii contractante pe teritoriul cãreia are domiciliul sau sediul paratul. De asemenea, este competenta instanta de judecata a partii contractante pe teritoriul cãreia domiciliazã sau îşi are sediul reclamantul, în cazul în care pe acel teritoriu se afla obiectul litigiului sau bunurile pârâtului.
3. Competenta prevãzutã la paragraful 2 poate fi modificatã de cãtre pãrţi prin obligaţie contractualã.
ART. 42
Rãspunderea delictuala (extracontractualã)
1. Rãspunderea civilã delictuala (extracontractualã) este reglementatã de legea partii contractante pe teritoriul cãreia a avut loc fapta care constituie sursa obligaţiei. Cu toate acestea, atunci când reclamantul şi paratul sunt cetãţeni ai aceleiaşi pãrţi contractante se aplica legea acelei pãrţi.
2. În cauzele menţionate la paragraful 1 este competenta instanta de judecata a partii contractante pe teritoriul cãreia a avut loc fapta care constituie sursa obligaţiei sau pe teritoriul cãreia domiciliazã ori îşi are sediul paratul. Este deopotrivã competenta instanta de judecata a partii contractante pe teritoriul cãreia domiciliazã sau îşi are sediul reclamantul, în cazul în care pe acel teritoriu se afla bunurile pârâtului.
Secţiunea a 6-a
Succesiuni
ART. 43
Principiul egalitãţii
1. Cetãţenii uneia dintre pãrţile contractante pot dobândi pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante bunuri şi alte drepturi pe calea succesiunii legale sau testamentare, în aceleaşi condiţii şi în aceleaşi limite ca şi cetãţenii acelei pãrţi.
2. Cetãţenii uneia dintre pãrţile contractante pot dispune, pentru cauza de moarte, cu privire la bunurile ce se afla pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
ART. 44
Legea aplicabilã
1. Raporturile juridice în materia succesiunii bunurilor mobile sunt reglementate de legea partii contractante al carei cetãţean a fost, la data decesului, persoana care lasa moştenirea.
2. Raporturile juridice în materia succesiunii bunurilor imobile sunt reglementate de legea partii contractante pe teritoriul cãreia sunt situate aceste bunuri.
3. Stabilirea dacã bunul care intra în componenta succesiunii este mobil sau imobil este reglementatã de legea partii contractante pe teritoriul cãreia se afla acel bun.
ART. 45
Succesiunea vacanta
Dacã, potrivit legii partii contractante prevãzute la art. 44, nu exista moştenitori, bunurile mobile revin partii contractante al carei cetãţean a fost la data decesului persoana care lasa moştenirea, iar bunurile imobile revin partii contractante pe teritoriul cãreia sunt situate.
ART. 46
Testamentul
1. Capacitatea de a întocmi sau de a revoca un testament ca şi consecinţele juridice în ceea ce priveşte unele vicii de consimţãmânt sunt reglementate de legea partii contractante al carei cetãţean a fost persoana care lasa moştenirea la data întocmirii sau a revocãrii testamentului.
2. Forma întocmirii sau a revocãrii testamentului este reglementatã de legea partii contractante al carei cetãţean a fost persoana care lasa moştenirea la data întocmirii sau a revocãrii testamentului.
Este, deopotrivã, aplicabilã legea partii contractante pe teritoriul cãreia a fost întocmit sau revocat testamentul.
ART. 47
Competenta în cauzele succesorale
1. În cauzele succesorale privind bunurile mobile este competenta autoritatea partii contractante al carei cetãţean a fost la data decesului cel ce lasa moştenirea.
2. În cauzele succesorale privind bunurile imobile este competenta autoritatea partii contractante pe teritoriul cãreia sunt situate bunurile imobile.
3. În cazul în care toate bunurile mobile rãmase dupã decesul cetãţeanului uneia dintre pãrţile contractante se afla pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, procedura se desfãşoarã, la solicitarea unuia dintre moştenitori, de cãtre autoritatea acestei din urma pãrţi contractante, dacã toţi moştenitorii cunoscuţi îşi exprima acordul.
ART. 48
Deschiderea şi anunţarea testamentului
Testamentul se deschide şi se anunta de cãtre autoritatea partii contractante pe teritoriul cãreia se afla testamentul. Copia de pe testament, precum şi copia de pe procesul-verbal de deschidere şi de anuntare a acestuia se transmit autoritãţii care este competenta sa efectueze procedura succesoralã.
Secţiunea a 7-a
Cauze în materia dreptului muncii
ART. 49
1. Pãrţile care se afla într-un raport de munca pot subordona acest raport legii alese de ele.
2. În cazul în care nu s-a convenit asupra legii aplicabile, încheierea, modificarea şi încetarea raportului de munca, precum şi pretenţiile ce rezulta din acesta sunt reglementate de legea partii contractante pe teritoriul cãreia este, a fost sau urmeazã sa fie prestatã munca. În cazul în care salariatul presteazã munca pe teritoriul uneia dintre pãrţile contractante, în temeiul raportului de munca ce îl leagã de instituţia care are sediul pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, orice modificare sau încetare a raportului de munca, precum şi pretenţiile care rezulta din acestea sunt reglementate de legea acelei din urma pãrţi contractante.
3. În cauzele menţionate la paragraful 2 sunt competente instanţele de judecata ale partii contractante pe teritoriul cãreia este, a fost sau urmeazã sa fie prestatã munca. Sunt, deopotrivã, competente instanţele de judecata ale partii contractante pe teritoriul cãreia domiciliazã paratul, ca şi cele ale partii contractante pe teritoriul cãreia domiciliazã reclamantul, în cazul în care pe acest din urma teritoriu se afla obiectul litigiului sau bunurile pârâtului.
4. Pãrţile la raportul de munca pot modifica printr-o înţelegere competenta prevãzutã la paragraful 3.
CAP. 5
Recunoaşterea şi executarea hotãrârilor
ART. 50
Definirea hotãrârilor
1. Prin hotãrâre se înţelege, în sensul prezentului tratat, orice hotãrâre pronunţatã de o jurisdicţie a uneia dintre pãrţile contractante, indiferent de denumirea acesteia, inclusiv actul prin care se stabilesc cheltuielile de judecata.
2. Dispoziţiile prezentului capitol se aplica în mod corespunzãtor şi tranzacţiilor judiciare.
Secţiunea 1
Recunoaşterea hotãrârilor
ART. 51
Procedura recunoaşterii
1. Hotãrârile date pe teritoriul unei pãrţi contractante vor fi recunoscute pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, fãrã sa fie necesar a se recurge la vreo procedura specialã.
2. În caz de opunere, orice parte interesatã care invoca recunoaşterea pe cale principala va putea solicita recunoaşterea hotãrârii, conform procedurii prevãzute la secţiunea a 2-a din prezentul capitol.
3. Dacã recunoaşterea se invoca pe cale incidentala în fata jurisdicţiei uneia dintre pãrţile contractante, aceasta va fi competenta sa o soluţioneze.
ART. 52
Cauze de refuz al recunoaşterii
1. Hotãrârile nu vor fi recunoscute:
(1) dacã recunoaşterea este contrarã ordinii publice a partii contractante pe teritoriul cãreia a fost depusa cererea de recunoaştere a hotãrârii;
(2) atunci când se pronunţa în lipsa pârâtului, dacã nu i s-a remis sau nu i s-a adus acestuia la cunostinta citaţia sau un act echivalent, pe o cale obişnuitã şi în timp util, pentru a se apara;
(3) dacã hotãrârea este inconciliabila cu o hotãrâre pronunţatã într-un litigiu între aceleaşi pãrţi, pe teritoriul partii contractante unde se solicita recunoaşterea;
(4) dacã hotãrârea este inconciliabila cu o hotãrâre pronunţatã anterior într-un stat terţ, între aceleaşi pãrţi, într-un litigiu având acelaşi obiect şi aceeaşi cauza, atunci când aceasta ultima hotãrâre întruneşte condiţiile necesare pentru recunoaşterea sa pe teritoriul partii contractante unde a fost depusa cererea de recunoaştere.
2. De asemenea, nu vor fi recunoscute hotãrârile care contravin reglementãrilor privind competenta de jurisdicţie prevãzute la cap. IV.
3. În aprecierea competentelor menţionate la paragraful 2, instanta solicitatã va fi totuşi legatã de constatãrile de fapt pe care instanta partii contractante care a pronunţat hotãrârea şi-a întemeiat competenta.
4. Fãrã a se aduce atingere dispoziţiilor paragrafului 2, nu se va putea proceda la controlul competentei jurisdicţiei partii contractante care a pronunţat hotãrârea; regulile privind competenta nu se referã la ordinea publica vizata la paragraful 1 pct. (1).
ART. 53
Interzicerea reviziuirii în fond
Hotãrârea strãinã nu va putea constitui în nici un caz obiect de revizuire în fond.
Secţiunea a 2-a
Executarea hotãrârilor
ART. 54
Modul de executare
1. Hotãrârile pronunţate de o instanta a unei pãrţi contractante, care sunt executorii, pot fi puse în executare pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante dupã constatarea ca sunt executorii, la cererea partii interesate.
2. Cererea de executare se va prezenta:
(1) în România, în fata tribunalului;
(2) în Republica Polona, în fata tribunalului voievodal (sad wojewodzki).
3. Competenta de jurisdicţie teritorialã este determinata de domiciliul partii impotriva cãreia se cere executarea. Dacã aceasta parte nu domiciliazã pe teritoriul partii contractante solicitate, competenta este determinata de locul executãrii.
ART. 55
Recunoaşterea cererilor
1. Procedura de depunere a cererii este guvernata de legea partii contractante pe teritoriul cãreia urmeazã sa aibã loc executarea.
2. Cererea nu poate fi respinsã decât pentru unul dintre motivele menţionate la art. 52.
3. Hotãrârea strãinã nu va putea constitui în nici un caz obiect de revizuire în fond.
ART. 56
Executarea parţialã
Dacã hotãrârea strãinã conţine soluţii cu privire la mai multe capete de cerere, care sunt disociabile, executarea poate fi cerutã parţial.
ART. 57
Amenzi civile
Hotãrârile care condamna la amenzi civile pot fi executate pe teritoriul partii contractante solicitate numai atunci când sumele au fost definitiv fixate de cãtre instanţele judecãtoreşti care au pronunţat hotãrârile.
ART. 58
Scutirea de cheltuieli de judecata
Reclamantul care a beneficiat total sau parţial de scutire de cheltuieli de judecata pe teritoriul partii contractante unde s-a pronunţat hotãrârea beneficiazã, în procedura prevãzutã în prezenta secţiune, de cel mai favorabil tratament în domeniul scutirii de la plata cheltuielilor de judecata, prevãzut de legea partii contractante pe teritoriul cãreia urmeazã a fi executatã hotãrârea.
Secţiunea a 3-a
Dispoziţii comune
ART. 59
Acte
Partea în litigiu care solicita recunoaşterea sau executarea unei hotãrâri va trebui sa prezinte urmãtoarele acte:
(1) o copie de pe hotãrârea care sa întruneascã condiţiile necesare pentru stabilirea autenticitatii acesteia;
(2) în cazul unei hotãrâri pronunţate în lipsa, originalul sau copia legalizatã de pe actul care atesta faptul ca cererea de sesizare a instanţei sau un document similar a fost comunicat partii care nu s-a prezentat la proces.
ART. 60
Acte suplimentare
Partea care solicita executarea unei hotãrâri va trebui sa prezinte suplimentar urmãtoarele acte:
(1) un document care sa confirme ca, potrivit legii partii contractante a carei instanta a pronunţat hotãrârea, aceasta hotãrâre este executorie şi ca a fost comunicatã;
(2) atunci când este cazul, un document care sa confirme faptul ca reclamantul a beneficiat de scutire de cheltuieli de judecata în statul de origine.
ART. 61
Depunerea actelor
Dacã actele menţionate la art. 59 pct. (2) şi la art. 60 pct. (2) nu au fost prezentate, instanta poate acorda un termen pentru prezentarea acestora sau poate accepta acte echivalente ori, dacã considera ca nu mai sunt necesare, se poate dispensa de ele.
ART. 62
Traducerea actelor
Cererea de recunoaştere sau de executare a unei hotãrâri, precum şi actele anexate trebuie sa fie însoţite de traduceri în limba oficialã a partii contractante pe teritoriul cãreia hotãrârea urmeazã sa fie recunoscuta sau executatã.
CAP. 6
Dispoziţii finale
ART. 63
Soluţionarea diferendelor
Orice diferend rezultat din aplicarea prezentului tratat se va soluţiona pe cale diplomaticã.
ART. 64
Ratificarea şi intrarea în vigoare a tratatului
1. Prezentul tratat va fi supus ratificãrii şi va intra în vigoare în cea de-a 30-a zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare.
2. La data intrãrii în vigoare a prezentului tratat îşi înceteazã valabilitatea, cu excepţia prevederilor art. 79, Tratatul dintre Republica Populara Romana şi Republica Populara Polona privind asistenta juridicã şi relaţiile juridice în cauzele civile, familiale şi penale, încheiat la Bucureşti la 25 ianuarie 1962, ţinând seama şi de intrarea în vigoare, în relaţiile romano-polone, a Convenţiei europene privind extrãdarea (Paris, 13 decembrie 1957), precum şi a Convenţiei europene privind asistenta judiciarã în materie penalã (Strasbourg, 20 aprilie 1959).
ART. 65
Valabilitatea tratatului
Prezentul tratat se încheie pe o durata nelimitatã. Fiecare dintre cele doua pãrţi contractante poate sa îl denunţe printr-o notificare scrisã. Denunţarea va produce efecte dupã trecerea unui termen de 6 luni de la data primirii notificãrii de cãtre cealaltã parte contractantã.
Încheiat la Bucureşti la 15 mai 1999, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba polona, ambele texte fiind egal autentice.
Drept pentru care împuterniciţii celor doua pãrţi contractante au semnat prezentul tratat şi au aplicat sigiliile lor.
Pentru România,
Valeriu Stoica
Pentru Republica Polona,
Hanna Suchocka
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
