Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANTA nr. 51 din 23 august 2001 pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul national PHARE 2000 (RO0004-RO0007), semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 2000*) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDONANTA nr. 51 din 23 august 2001 pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul national PHARE 2000 (RO0004-RO0007), semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 2000*)

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 1 septembrie 2001
Comenteaza legea
ORDONANTA nr. 51 din 23 august 2001
pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul naţional PHARE 2000 (RO0004-RO0007), semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000*)
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 1 septembrie 2001

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 1 pct. I.3 din Legea nr. 324/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adopta prezenta ordonanta.

ART. 1
Se ratifica Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul naţional PHARE 2000 (RO0004-RO0007), semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000.
ART. 2
În cadrul contractelor încheiate în baza memorandumului de finanţare cu contractanţii locali pentru executarea de lucrãri, precum şi pentru furnizarea de bunuri şi servicii plãţile pot fi efectuate şi în moneda euro.


PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneazã:
---------------
p. Ministrul integrãrii europene,
Andrei Popescu,
secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,
Mircea Geoana

Ministru de interne,
Ioan Rus

Ministrul apelor şi protecţiei mediului,
Aurel Constantin Ilie

Ministrul lucrãrilor publice,
transporturilor şi locuinţei,
Miron Tudor Mitrea

Ministrul industriei şi resurselor,
Dan Ioan Popescu

Ministrul agriculturii, alimentaţiei
şi pãdurilor,
Ilie Sarbu

p. Ministrul educaţiei şi cercetãrii,
Radu Damian,
secretar de stat

Ministrul dezvoltãrii şi prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan

Ministrul informaţiilor publice,
Vasile Dincu

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu


MEMORANDUM DE FINANŢARE*)
------------
*) Traducere

Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiar, pe de alta parte, au convenit urmãtoarele:

Mãsura la care se face referire la art. 1 va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Prevederile speciale anexate la acesta.

ART. 1
Natura şi obiectul
Ca o componenta a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui, sub forma finanţãrii nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:
Numãrul programului: RO0004-RO0007
Titlul: Programul naţional PHARE 2000
Durata: pana la 30 noiembrie 2002
ART. 2
Angajamentul Comunitãţii
Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 215,02 milioane euro, denumita în continuare finanţare gratuita.
ART. 3
Durata şi data de expirare
Pentru prezenta mãsura finanţarea gratuita este disponibilã pentru contractare pana la 30 noiembrie 2002, fãcând obiectul reglementãrilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile rãmase din finanţarea gratuita, care nu au fost contractate pana la aceasta data, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din cadrul finanţãrii gratuite este 30 noiembrie 2003, cu excepţia proiectelor RO0005.01 şi RO0007.02 pentru care termenul limita de efectuare a plãţilor este 30 noiembrie 2004. Toate plãţile trebuie sa fie efectuate pana la expirarea termenului limita. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurãri, sa fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare, dacã aceasta este cerutã în timp util şi justificatã în mod adecvat de cãtre Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plãţilor din finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenta referitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul acesteia, va fi adresatã:

Pentru Comunitate:
------------------
Delegaţia Comisiei Europene în România
Str. Grigore Mora nr. 11
71278 Bucureşti
România
Fax: (40-1) 230.24.53

Pentru Beneficiar:
------------------
Domnul Petre Roman
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe
Coordonatorul naţional al asistenţei
Ministerul Afacerilor Externe
Aleea Modrogan nr. 14, sectorul 1
Bucureşti
România
Fax: (40-1) 230.79.61

ART. 5
Numãrul de exemplare
Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru finanţarea gratuita.
Anexele reprezintã parte integrantã a prezentului memorandum.
Semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000.

Pentru Beneficiar, Pentru Comunitate,
Petre Roman, Fokion Fotiadis,
ministru de stat, ministrul afacerilor externe, şeful Delegaţiei Comisiei Europene
coordonator naţional al asistenţei în România

Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B)
Anexa nr. 2: Prevederi speciale (anexa C)
Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru Programul PHARE al Uniunii Europene

ANEXA 1 (A şi B)

ACORD - CADRU

Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltã parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante, având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990, având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii, au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2(C).
România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice divergenta legatã de acest acord, care nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi adusã la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor cooperãri convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.
Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu, Frans Andeiessen,
ministru de stat vicepreşedinte al Comisiei Europene
ROMÂNIA COMUNITATEA

ANEXA A

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I
Finanţarea proiectelor

ART. 1
Obligaţia Comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea finanţãrii gratuite a CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data expirãrii memorandumului de finanţare.
Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirãrii memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel put în 9 luni înainte de data expirãrii memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
Achiziţionarea

ART. 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmatã pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, conform principiilor de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua etape, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse
la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat mai repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
Acordarea de facilitãţi

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã în cazul contractelor de lucrãri de livrãri sau de servicii persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar în vederea efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii - Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vama
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele recrutate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate - Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate în mod corespunzãtor în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica din timp autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii susmentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmãrirea mãsurilor
În urmãrirea executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura, care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii şi dupã terminarea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
Prevederi generale şi finale

ART. 18
Consultãri - divergenţe
1. Orice problema legatã de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţ - adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzute aici trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice divergenta între pãrţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru, denumit în continuare conducãtor, va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA 2 (C)

PREVEDERI SPECIALE

1. OBIECTIVE ŞI DESCRIERE

RO0004 Subprogramul 1

Criterii politice
Acest subprogram include doua proiecte:

RO0004.01 Proiect: Consolidarea sistemului judiciar şi penitenciar (8,00 MEUR)

Proiectul are obiectivul de a contribui la îmbunãtãţirea operarii sistemului judiciar şi penitenciar şi la sprijinirea statului de drept în România. Obiectivele imediate sunt: a) sa permitã extinderea sistemului de management al cazuisticii şi documentelor (SMCD), care este stabilit cu sustinere PHARE prin programe anterioare, în scopul de a realiza acoperirea integrala a tuturor instanţelor judecãtoreşti din România, prin PHARE şi finanţare de la bugetul public; şi b) sa susţinã reforma penitenciarelor şi sistemelor de probaţiune, prin pregãtire profesionalã şi dezvoltarea unor alternative la intemnitare.
SMCD se bazeazã pe întreţinerea în siguranta a bazelor de date care se ocupa cu statistici de cazuri şi alte documente, permitand comunicarea lor la instanţele superioare sau la parchete şi la Ministerul Justiţiei. Cu angajamentele bugetare actuale şi dupã implementarea completa a programelor PHARE 1997 şi 1999, 35% din numãrul instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor vor fi conectate la sistem. Este urgent sa se progreseze în conectarea tuturor instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor la sistem, pentru a se evita lipsurile şi inconsistentele între instanţele judecãtoreşti în procesul de administrare a justiţiei.
Proiectul va dota mai departe instanţele judecãtoreşti şi parchetele din 260 de locuri, va facilita interconectarea tuturor instanţelor judecãtoreşti în sistemul general şi va asigura pregãtirea utilizatorilor sistemului SMCD.
În ceea ce priveşte reforma sistemului penitenciar proiectul rãspunde unui numãr de necesitaţi identificate în Raportul Comisiei din 1999 pentru România privind condiţiile de detenţie, dezvoltarea de alternative la intemnitare şi controlul folosirii detentiei înainte de judecata.
Se preconizeaza ca proiectul sa fie implementat cu sprijinul unui organism competent din statele membre UE. Proiectul va contribui la dezvoltarea unei strategii de reforma generalã pentru sistemele penitenciare şi cadrele de probaţiune, elaborarea de politici şi linii de orientare pentru conducerea sistemelor, evaluarea necesitãţilor de instruire pentru cadrele penitenciare şi de probaţiune. Un centru de pregãtire pentru personalul din penitenciare şi personalul de probaţiune va fi consolidat prin dezvoltarea unor programe de studiu, de instruire şi prin asigurarea de echipamente moderne.
Va fi asigurat echipament care sa permitã integrarea sistemelor de informare ale penitenciarelor şi ale serviciilor de probaţiune în cadrul SMCD general la care s-a fãcut referire mai sus şi o pregãtire specifica va fi asigurata personalului.
Suportul PHARE 2000 pentru SMCD va fi asigurat în funcţie de obţinerea unui progres satisfãcãtor şi susţinut în implementarea asistenţei anterioare PHARE în acest domeniu. Susţinerea sistemului penitenciar şi de probaţiune va fi asigurata în funcţie de adoptarea unei noi legi în privinta sistemului de probaţiune. Asistenta pentru pregãtirea personalului din penitenciare şi de probaţiune presupune prevederea unui buget adecvat de cãtre Direcţia Generalã a Penitenciarelor pentru renovarea clãdirii Centrului de pregãtire de la Arad.
Ministerul Justiţiei va acţiona ca autoritate de implementare a proiectului.

RO0004.02. Proiect: Societatea civilã (5,00 MEUR)

Principalele obiective ale asistenţei PHARE sunt dezvoltarea unui parteneriat susţinut între organizaţii neguvernamentale şi administraţia localã şi promovarea integrãrii comunitãţii romilor.
Obiectivele imediate sunt: crearea de servicii de consiliere a cetãţenilor, incluzând consilierea pentru victimele abuzului, consilierea legalizatã etc. şi o reţea nationala de birouri de consiliere a cetãţenilor; dezvoltarea capacitãţii administraţiei locale pentru cooperarea cu reprezentanţii societãţii civile; consolidarea în continuare a viabilitatii sectorului organizaţiilor neguvernamentale; întãrirea institutionala a organizaţiilor care lucreazã pentru promovarea integrãrii romilor.
Activitãţile care au fost prevãzute sunt urmãtoarele:

1. Birouri de consiliere a cetãţenilor

Dezvoltarea unei reţele active de birouri de consiliere a cetãţenilor care implica centre regionale legate de birouri locale mai mici. Serviciile de consiliere se vor referi la domenii cum ar fi: relaţia dintre cetãţeni şi administraţiile locale, munca şi somajul, drepturile consumatorului, contracte, beneficii sociale, adaposturi şi chirie, discriminare indiferent de criterii, victimele abuzului sau violenţei domestice, alte probleme în funcţie de nevoile locale. O atentie specialã va fi acordatã facilitãrii serviciilor pentru minoritãţi (inclusiv a romilor) şi grupurile dezavantajate de populaţie. Asistenta va acoperi identificarea tipurilor de servicii de consiliere care vor fi oferite de birouri, pregãtirea personalului, echipament şi software. Va fi acordatã atentie evitãrii suprapunerii cu alte servicii de consiliere, în special în domeniul muncii şi angajãrii forţei de munca.

2. Pregãtirea administraţiilor locale

Administraţiile locale, în special în domeniile în care vor fi stabilite birouri de consiliere a cetãţenilor, vor fi pregãtite sa colaboreze cu societatea civilã şi vor fi încurajate sa dezvolte proiecte în parteneriat cu organizaţiile neguvernamentale. Pregãtirea va fi conceputã astfel încât sa conducã la reproducerea experientelor reusite în cooperarea dintre organizaţiile neguvernamentale şi autoritãţile locale.

3. Acordarea de facilitãţi financiare (tip "grant") pentru dezvoltarea sectorului organizaţiilor neguvernamentale nonprofit

Granturile vor susţine proiectele care au ca scop promovarea viabilitatii sectorului nonprofit. Proiectele vor fi selectate prin licitaţii deschise, competitive. Activitãţile eligibile vor fi în domeniul informaţiilor publice/educaţiei, având impact asupra înţelegerii publice a rolului organizaţiilor neguvernamentale în societate, proiecte promovand voluntariatul (centre, educaţie pentru voluntariat), proiecte propuse de organizaţii care aparţin de organizaţiile neguvernamentale, în vederea schimbãrii legislaţiei sau a reglementãrilor administrative, şi implementarea schimburilor propuse sa asigure viabilitatea sectorului. Se vor finanta şi proiecte de pregãtire profesionalã pentru dezvoltarea capacitãţii manageriale şi a resurselor interne (umane şi financiare) în vederea asigurãrii viabilitatii sectorului nonprofit.

4. Proiecte privind organizaţii ale romilor

Vor fi implementate proiecte de dimensiuni mici, privind organizaţiile romilor, cu impact asupra condiţiilor economice şi sociale ale acestora. Aceasta componenta va fi condiţionatã de înfiinţarea Fundaţiei Romilor, prevãzutã în cadrul Programului PHARE 1998. Proiectul va fi implementat prin acorduri de finanţare între OPCP, ca agenţie de implementare a proiectului dupã procedurile SID ale programului PHARE, şi beneficiarii finali, ca urmare a evaluãrii propunerilor de proiecte, conform unor proceduri competitive de selectare. Delegaţia CE va exercita un control ex-ante al evaluãrii proiectului şi a procedurilor de selecţie anterior semnãrii acordurilor de finanţare. În plus, OPCP va încheia doua contracte prin acorduri directe. Un contract cu Fundaţia de Dezvoltare a Societãţii Civile (FDSC) pentru proiectul de management al primelor trei componente (societatea civilã) şi un contract cu Fundaţia Romilor pentru proiectul de management al celei de-a patra componente (populaţia roma). Managementul proiectului va include elaborarea unei strategii menite sa îndeplineascã rezultatele scontate, pregãtirea termenilor de referinta pentru licitaţii, organizarea evaluãrii-selectãrii propunerilor de proiecte sub supravegherea şi controlul OPCP, monitorizarea implementarii proiectelor şi furnizarea de informaţii pentru participanţii potenţiali la program şi raportarea la OPCP şi la Comisie cu privire la implementarea operationala a proiectelor implementate de beneficiarii finali.
FDSC şi Fundaţia Romilor vor primi costurile administrative prevãzute în bugetul proiectului, dar nu vor implementa direct componentele proiectului şi nu vor fi eligibile ca beneficiare ale proiectului decât prin plati primite conform contractelor încheiate prin acorduri directe specificate mai sus.
Asistenta pentru birourile de consiliere a cetãţenilor presupune prevederea de cãtre autoritãţile locale de facilitãţi în ceea ce priveşte birourile şi salariile angajaţilor.
Realizarea componentei privind proiectele referitoare la organizaţiile romilor este condiţionatã de înfiinţarea Fundaţiei Romilor.

RO0005 Subprogramul 2

Criterii economice

Sunt incluse urmãtoarele 3 proiecte:

RO0005.01 Proiectul: Liberalizarea sectorului energiei (28,90 MEUR)

Obiectivul general al asistenţei PHARE acordate în cadrul acestui proiect, care prevede dezvoltarea institutionala şi investiţii în sectorul energetic, este promovarea restructurãrii şi reformei sectoarelor electricitatii şi gazului din România, având deci ca tinta slabã sãnãtate financiarã, disciplina financiarã limitatã şi lipsa de investiţii care au caracterizat aceste sectoare. Proiectul va susţine elaborarea strategiilor sectoriale, care sunt implementate în vederea introducerii mecanismelor de piata şi a disciplinei de piata, şi va ajuta în mod substanţial România sa se alinieze directivelor CE privind competiţia în sectorul energetic. Obiectivele imediate ale proiectului sunt:
- consolidarea şi întãrirea autoritãţii de reglementare în domeniul electricitatii şi încãlzirii şi a autoritãţii de reglementare în domeniul gazului, întãrirea capacitãţii acestor instituţii de a realiza o restructurare realã şi de a introduce mecanismele de piata;
- sprijinirea creãrii unei companii naţionale independente de transmitere a electricitatii, care sa poatã funcţiona ca mesager comun (operator de sistem neutru), în scopul de a face posibila introducerea competitiei în furnizarea de electricitate;
- stabilirea unui operator de piata comercialã şi crearea unei pieţe a electricitatii functionale;
- realizarea de progrese în îndeplinirea condiţiilor tehnice pentru conectarea României la reţeaua de electricitate europeanã interconectata;
- privatizarea a 5 companii regionale de electricitate şi a doua companii regionale de distribuţie a gazului, în scopul de a crea o masa critica de proprietate privatã în sectorul de distribuţie a energiei; asigurarea introducerii disciplinei financiare între consumatori şi distribuitori.
Proiectul include componente de asistenta tehnica, strâns legate între ele, şi componente de investiţii.
Asistenta tehnica, în valoare de 8,50 MEUR, va fi acordatã în urmãtoarele domenii:

1. Consolidarea autoritãţii de reglementare în domeniul electricitatii

Va fi acordatã asistenta tehnica pentru redactarea detaliatã a normelor şi reglementãrilor pentru piata electricitatii.
Aceasta va necesita un input din partea unor consultanţi specializaţi, cu experienta în pieţele de electricitate şi în reglementãrile din domeniul electricitatii în contextul economiei de piata. Vor fi proiectate şi instalate sisteme computerizate pentru bazele de date pentru monitorizarea sistemului şi a pieţei (dupã cum se cere în Legea electricitatii şi încãlzirii), care sa îi permitã organismului de reglementare monitorizarea performantei sectorului şi funcţionarea pieţei.

2. Asistenta tehnica pentru autoritatea de reglementare în domeniul gazului

Asistenta tehnica (AT) va fi acordatã, de asemenea, pentru redactarea normelor şi reglementãrilor tehnice detaliate pentru piata gazului. Aceasta va cere AT din partea consultantilor specializaţi cu experienta în pieţele de gaz şi în reglementarea sistemelor de gaz bazate pe piata. Vor fi proiectate şi instalate sisteme computerizate pentru monitorizarea pieţei gazului şi sistemului de gaz (dupã cum se cere în Legea gazului).

3. Privatizarea în continuare a distribuţiei electricitatii

Se va asigura AT din partea consilierilor pe probleme de privatizare (cerând input din partea bancherilor care se ocupa de investiţii, avocaţilor, consilierilor financiari şi inginerilor) în vederea pregãtirii pentru privatizare a 5 companii de distribuţie a electricitatii şi încheierea tranzacţiei de privatizare. Aceasta va include consilierea Ministerului Industriei şi Comerţului cu privire la negocierea şi la încheierea vânzãrii.

4. Privatizarea distribuţiei gazului

Se va asigura AT de la consilieri în domeniul privatizãrii (necesitand input de la bancherii care se ocupa cu investiţiile, avocaţi, consilieri financiari şi ingineri) în vederea pregãtirii a doua companii de distribuţie a gazului pentru privatizare şi a încheierii tranzacţiei de privatizare. Aceasta va include consilierea Ministerului Industriei şi Comerţului cu privire la negocierea şi la încheierea vânzãrii.

5. Asistenta în implementarea programului

În cadrul acestui program se va acorda asistenta tehnica pentru Ministerul Industriei şi Comerţului pentru pregãtirea şi implementarea de subproiecte în domeniul construcţiei instituţionale şi pentru investiţii.
Investiţia PHARE este furnizatã în conformitate cu secţiunea 4.1 din procedurile PHARE privind "Alinierea la normele şi standardele UE" pentru infrastructura fizica cerutã pentru reglementarea sectorului electricitatii. Echipamentul furnizat operatorului sistemului naţional de transmitere a energiei electrice va permite autoritãţii de reglementare sa punã în aplicare legislaţia introducând competiţie şi transparenta în sectorul electricitatii. Un grant PHARE totalizand 20,40 MEUR va fi asigurat în paralel cu împrumuturile BERD şi BEI pentru un proiect de transmitere a electricitatii. Împrumuturi totalizand aproximativ 120
MEUR vor fi asigurate de cãtre cele doua instituţii pentru îmbunãtãţirea sistemului de transmitere, echipament telecom terminal şi aparate de mãsura.
Proiectul general finanţat din fonduri publice, împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale (IFI) şi din fonduri PHARE va dezvolta infrastructura necesarã, astfel încât compania nationala de transmitere, ca operator al reţelei naţionale de transmitere, sa asigure cadrul unei pieţe de electricitate, permitand comerţul de piata în domeniul electricitatii şi relaţiile comerciale între generatori şi consumatori. Compania nationala de transmitere va opera sistemul de stabilire a pieţei. Aceste investiţii îndeplinesc cerinţele Directivei pieţei unice a electricitatii, care prevede deschiderea treptata a pieţei de electricitate. PHARE îşi va concentra ajutorul pe investiţii în componente legate de piata de electricitate, dupã cum urmeazã:

1. Operator de sistem: îmbunãtãţirea Sistemului de management al energiei (SME), a Sistemului de supraveghere şi de achizitionare a datelor (SCADA) şi legãturi de comunicare

Operatorul de sistem are urmãtoarele responsabilitãţi principale: sa previzioneze cererea sistemului agregat; managementul operational al sistemului de transmitere; programarea şi distribuirea generarii în vederea îndeplinirii cererii estimate a sistemului; menţinerea frecvenţei, voltajului sistemului şi schimburi reciproce cu ţãrile vecine.
Pentru a îndeplini aceste funcţii operatorul de sistem a instalat un Sistem de supraveghere şi de achizitionare a datelor (SCADA), care monitorizeazã reţeaua de energie. O gama limitatã de software SME este, de asemenea, instalata. PHARE va finanta continuarea imbunatatirilor aduse sistemului pentru optimizarea functionarii acestuia şi asigurarea funcţiilor cerute pentru dezvoltarea unei pieţe competitive a energiei.

2. Operator de sistem: legãturi de comunicare

Pentru a monitoriza, a superviza şi a controla sistemul de transmitere, centrul naţional de transmitere trebuie sa aibã o vizibilitate deplina a tuturor substatiilor şi centralelor de producere a energiei. Actualele legãturi comunicationale nu sunt adecvate pentru funcţionarea la distanta sau pentru mãsurarea frecvenţei necesare pentru funcţionarea pieţei şi, în consecinta, trebuie sa fie modernizate.

3. Operator comercial: sisteme informatice

Proiectul va susţine achiziţionarea şi operarea sistemelor necesare pentru a permite funcţionarea operatorului pieţei comerciale şi astfel o piata a energiei va fi creata în România. Operatorul comercial va fi susţinut în achiziţionarea sistemelor informatice pentru managementul urmãtoarelor acţiuni: înregistrarea participanţilor pieţei, licitaţii şi oferte, programare şi transmitere, monitorizarea conformitatii, instalare, plati, administrarea fondurilor pieţei.

4. Operator comercial: SIG/SMI

Sisteme de informaţie geograficã (SIG) şi sisteme de management al informatiei (SMI) vor fi finanţate pentru a susţine operatorul sistemului de transmitere şi operatorul pieţei comerciale. SIG este o baza de date geografice ilustrate a sistemului de transmitere, care imbunatateste capacitatea operatorului de sistem de gestionare a activelor şi de programare a operaţiunilor şi a întreţinerii. SMI produce rapoarte financiare şi operationale legate de informaţiile din baza de date SIG.
Finanţarea PHARE pentru acest proiect este furnizatã în funcţie de condiţii importante, cum ar fi:
(i) Acorduri de împrumut vor fi încheiate cu BERD şi BEI, acoperind cerinţele generale de finanţare a programului de investiţii în sectorul electricitatii, şi vor fi pe deplin respectate condiţiile ataşate acestor împrumuturi.
(ii) În sectorul electricitatii compania nationala de transmitere (CNT) ar trebui constituitã în mod legal.
(iii) Guvernul României îşi va menţine angajamentul în reformarea sectoarelor electricitatii şi al gazului printr-o separare comercialã deplina şi eficienta între operatorii din producere, transmitere şi distribuţie.
(iv) Privatizarea companiilor de distribuţie va fi continuatã atât în sectorul gazelor naturale, cat şi în cel al electricitatii.
(v) Guvernul rãmâne angajat în crearea unor autoritãţi de reglementare eficiente independente pentru ambele sectoare, cu mandatul de a promova competiţia, disciplina financiarã şi investiţiile sectoriale, bazate pe cea mai buna practica internationala şi pe experienta statelor membre UE. Eficienta autoritãţilor de reglementare va fi asigurata prin prevederea unor resurse umane şi financiare adecvate.
Ministerul Industriei şi Comerţului va acţiona ca autoritate de implementare, în strânsã consultare cu compania nationala de transmitere în ceea ce priveşte componentele de investiţii.

RO0005.02 Proiect: Sistemul de plati interbancare (10,00 MEUR)

Obiectivul larg al proiectului este de a facilita dezvoltarea economiei prin creşterea siguranţei şi eficacitatii plãţilor interbancare. În concordanta cu prioritatea prevãzutã în Parteneriatul pentru aderare de sustinere a implementarii acordurilor încheiate cu Banca Mondialã, dezvoltarea sistemului de plati interbancare va sprijini România în îndeplinirea conditionalitatilor împrumutului PSAL II al Bãncii Mondiale.
Obiectivul imediat este susţinerea creãrii unui sistem electronic modern de plati interbancare în contextul unei companii specializate de operare, la care Banca Nationala a României şi bãncile comerciale vor participa ca acţionari.
PHARE va acoperi o parte a investiţiei necesare în sistem, precum şi asistenta tehnica legatã de realizarea sistemului.

Investiţii

Bugetul este alocat pentru achiziţionarea infrastructurii tehnice (hardware, software, reţea de comunicare) a sistemului electronic de plati interbancare. În mod special, investiţia va acoperi: sistemul RTGS (Real Time Gross Settlement) al noului sistem de plati interbancare; sistemele de plata ale bãncilor participante şi interfata lor cu RTGS; sistemul electronic de securitate de plata şi depozitare al Guvernului şi interfata sa cu RTGS; şi un sistem de copii de siguranta de recuperare a distrugerilor.

Asistenta tehnica

Asistenta tehnica va fi acordatã pentru susţinerea implementarii investiţiei şi pentru furnizarea de programe de instruire.
Sprijinul PHARE va fi acordat în contextul infiintarii unei companii specializate pana în decembrie 2000, care va opera sistemul de plati interbancare. Banca Nationala a României şi bãncile comerciale vor participa ca acţionari ai acestei companii; se asteapta ca mãsura participãrii lor sa fie de aproximativ 35% pentru B.N.R. şi 65% pentru ceilalţi acţionari. Sprijinul financiar PHARE pentru investiţiile în sistemul de plati va fi neutru în ceea ce priveşte structura financiarã a companiei operatoare, nu va fi considerat ca parte a contribuţiei B.N.R. la activele companiei şi nu va influenta ponderea de acţiuni din companie. Specificaţiile tehnice propuse de B.N.R. pentru RTGS trebuie sa primeascã acordul majoritãţii actionarilor companiei operatoare înainte de începerea licitaţiei. Înaintea începerii licitaţiei compania operatoare va prezenta Comisiei: a) un plan de afaceri demonstrand viabilitatea financiarã a companiei; şi b) un plan pentru transferarea bunurilor achiziţionate cu ajutorul PHARE cãtre companie. Aceste planuri vor avea susţinerea actionarilor sãi şi trebuie sa fie acceptate de Comisie.
Banca Nationala a României este autoritatea de implementare.

RO0005.03 Proiect: Întãrirea reglementãrii şi supravegherii pieţei de valori mobiliare (2,00 MEUR)

Obiectivul general al proiectului este sa consolideze structura de reglementare a pieţei de valori mobiliare, sa susţinã dezvoltarea şi diversificarea activitãţii economice şi sa pregãteascã pentru aderarea României la Uniunea Europeanã.
Obiectivele imediate sunt: sa se armonizeze reglementãrile C.N.V.M. cu directivele europene, sa se revada structura de reglementare şi de supraveghere a serviciilor de investiţii, sa se dezvolte capacitatea de intarire a corpului de supraveghere pentru a se intensifica funcţionarea pieţei.
Se asteapta ca proiectul sa fie implementat prin twinning cu un organism-instituţie de reglementare dintr-un stat membru, acoperind urmãtoarele activitãţi interconectate:
Un consilier pe termen lung şi un numãr de consilieri pe termen scurt vor furniza sprijin pentru redactarea reglementãrilor C.N.V.M. şi pentru aducerea la zi a manualului de implementare a acquisului. Consilierii vor trece în revista structurile de reglementare şi de supraveghere legate de serviciile de investiţii şi vor propune mãsuri de imbunatatire a structurii de supraveghere în domeniul valorilor mobiliare şi de intarire a capacitãţii de aplicare. Va fi furnizatã asistenta pentru proiectarea mãsurilor privind noile instrumente financiare care vor fi comercializate pe piata şi pentru crearea condiţiilor esenţiale legislative şi instituţionale pentru ca firmele de investiţii sa furnizeze intreaga gama de servicii de investiţii. Vor fi organizate programe de pregãtire pentru personalul C.N.V.M.
Va fi furnizatã asistenta prin investiţii pentru un sistem electronic proiectat pentru creşterea capacitãţilor functionale şi consolidarea capacitãţilor C.N.V.M. de aplicare a legislaţiei.
C.N.V.M. este autoritatea de implementare pentru acest proiect.

RO0006 Subprogramul 3

Îndeplinirea obligaţiilor acquisului

18 proiecte sunt incluse în acest subprogram, acoperind piata interna, finanţele publice, agricultura, mediul, transporturile, justiţia şi afacerile interne.

RO0006.01 Proiect: Politica industriala (0,60 MEUR)

Obiectivul acestui proiect este sprijinul pentru îmbunãtãţirea capacitãţii Ministerului Industriei şi Comerţului de a realiza politici şi de a coordona organismele private şi publice implicate în politica industriala.
Ca un rezultat al proiectului, Ministerul Industriei şi Comerţului va dezvolta mãsuri pentru implementarea partii care se referã la industrie din diferitele strategii economice desfãşurate în România: Strategia economicã pe termen mediu, acordurile cu FMI şi Banca Mondialã, planul de dezvoltare durabila stabilit de comun acord cu UNIDO. Proiectul prevede, de asemenea, pregãtirea a 100 de persoane-cheie din instituţiile româneşti care se ocupa cu politica industriala.
Proiectul va fi implementat de cãtre un consilier pe termen lung, secondat de administraţia unui stat membru şi cu asistenta pe termen scurt. Ministerul Industriei şi Comerţului este autoritatea de implementare pentru acest proiect.
Condiţiile pentru începerea proiectului de înfrãţire sunt crearea unei unitãţi de politica industriala în cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului şi adoptarea de cãtre Guvernul României a unui document de politica industriala.

RO0006.02 Proiect: Infrastructura calitãţii (4,40 MEUR)

Obiectivul general al acestui proiect este sa consolideze competitivitatea industriei româneşti prin investiţii în infrastructura calitãţii. Proiectul va accelera, de asemenea, implementarea acquisului referitor la infrastructura calitãţii şi va îmbunãtãţi capacitatea administrativã în domeniul infrastructurii calitãţii.
Datoritã naturii sectorului infrastructurii calitãţii, un numãr semnificativ de instituţii va fi implicat: Ministerul Industriei şi Comerţului, Institutul de Standardizare (ASRO), Institutul de Acreditare (RENAR), organisme de certificare şi operatori industriali. Proiectul va fi coordonat de Ministerul Industriei şi Comerţului.
Va exista o componenta de investiţii care sa asigure echipament de mãsurare pentru Institutul Roman de Metrologie, care face parte din Ministerul Industriei şi Comerţului. O a doua componenta de investiţii se va adresa organismelor de certificare; aceste investiţii vor fi alocate organismelor de certificare, pe baza unei competitii publice, desfasurata sub responsabilitatea Ministerului Industriei şi Comerţului.
Asistenta tehnica pentru Ministerul Industriei şi Comerţului va însoţi investiţia şi va ajuta ministerul sa accelereze adoptarea acquisului în acest domeniu.
Se va furniza asistenta tehnica pentru ASRO ca sa se accelereze adoptarea standardelor europene şi pentru RENAR ca sa îşi imbunatateasca capacitatea de acreditare.
Proiectul necesita prevederea unei cofinantari a investiţiilor în concordanta cu ghidul PHARE.
Ministerul Industriei şi Comerţului este autoritatea de implementare pentru acest proiect.

RO0006.03 Proiect: Recunoa"terea reciprocã a calificarilor pentru scopuri profesionale (1,65 MEUR)

Proiectul va sprijini România sa îşi imbunatateasca capacitatea de a îndeplini obligaţiile acquisului referitoare la libera circulaţie a persoanelor, prin crearea unui sistem coordonat pentru recunoaşterea reciprocã a calificarilor pentru scopuri profesionale, în concordanta cu directivele.
Obiectivul imediat este transpunerea efectivã, implementarea şi administrarea celor doua directive de sisteme generale ( 89/48/CEE , 92/51/CEE ) şi a directivelor sectoriale pentru arhitecti, avocaţi, moase, farmacisti, medici veterinari, stomatologi, medici şi asistente.
Activitãţile prevãzute sunt urmãtoarele:
- crearea cadrului institutional pentru certificarea calificarilor profesionale;
- întocmirea unui inventar al profesiilor şi activitãţilor profesionale în România;
- stabilirea unei reţele de instituţii autorizate sa furnizeze informaţii despre calificarile şi procesul de recunoaştere la nivel naţional şi de instituţii competente sa disemineze informaţiile la nivel local (universitãţi, agenţii judeţene pentru angajare şi calificare profesionalã, inspectorate şcolare judeţene, centre de informare şi orientare profesionalã, asociaţii profesionale);
- redactarea documentelor de reorientare necesare pentru administratorii de sistem (analiza comparativa a profesiunilor reglementate, ghid al recunoaşterii profesionale, lista comparativa de diplome, metodologia examenului de sfârşit de şcoala şi proceduri de certificare, ghid pentru completarea certificatelor profesionale);
- instruirea şi pregãtirea instructorilor privind managementul sistemului creat;
- dotarea reţelei instituţionale astfel încât sa fie pe deplin capabilã sa administreze sistemul de certificare, diseminarea informaţiilor şi sa se conecteze la reţeaua europeanã.
Se asteapta ca asistenta sa fie furnizatã printr-un singur pachet de înfrãţire care sa sprijine Ministerul Educaţiei Naţionale, care este autoritatea de implementare pentru proiect. Bugetul de investiţii este alocat pentru achiziţionarea infrastructurii tehnice (hardware, software, reţea de comunicare).

RO0006.04 Proiect: Îmbunãtãţirea sistemului de colectare a veniturilor (2,00 MEUR)

Proiectul este menit sa imbunatateasca capacitatea Ministerului Finanţelor atât de a colecta veniturile la bugetul de stat, cat şi de a consolida şi de a completa cadrul legal şi sa întãreascã capacitatea institutionala de colectare a impozitelor şi taxelor.
Acest obiectiv va fi realizat prin acordarea de sprijin pentru completarea şi armonizarea cadrului legal privind T.V.A., accizele, impozitarea agenţilor economici şi cooperarea administrativã în domeniul impozitãrii indirecte (T.V.A., accize) şi pentru a pregati condiţiile pentru aderarea Ministerului Finanţelor la Convenţia privind asistenta administrativã reciprocã în domeniul taxelor şi impozitelor.
Proiectul va duce la stabilirea de indicatori pentru mãsurarea colectãrii veniturilor, va sprijini mãsuri menite sa imbunatateasca performanta colectãrii veniturilor pentru o gama larga de plãtitori de taxe şi impozite şi va sprijini implementarea unui program la scara nationala pentru îmbunãtãţirea activitãţii administraţiei fiscale privind impozitele indirecte.
Se asteapta ca activitatea sa fie implementata printr-un program de înfrãţire cu administraţia competenta a unui stat membru. Ministerul Finanţelor va acţiona ca autoritate de implementare pentru proiect.
Începerea acestui proiect necesita realizarea unui progres satisfãcãtor în implementarea Proiectului PHARE RO9804.01.05 "Îmbunãtãţirea colectãrii veniturilor".

RO0006.05 Proiect: Achiziţii publice (2,00 MEUR)

Obiectivul acestui proiect este de a îmbunãtãţi managementul fondurilor publice prin întãrirea capacitãţii funcţionarilor romani din administraţia publica, însãrcinaţi cu achiziţiile publice, de a implementa efectiv şi de a monitoriza noua Lege privind achiziţiile publice.
Construit pe sprijinul de tip înfrãţire în cadrul Programului PHARE 1999, proiectul de fata va asigura instruirea angajaţilor Ministerului Finanţelor şi ai altor autoritãţi contractante ale administraţiei publice şi va acorda asistenta în proiectarea procedurilor de lucru şi în atribuirea rolurilor şi responsabilitãţilor celor implicaţi în procesul de achiziţii publice. Se va asigura, de asemenea, instruire în managementul de contract efectuat de autoritãţile publice.
Se va acorda asistenta pentru alinierea legislaţiei româneşti la directivele de remediere nr. 89/665/CEE şi 92/13/CEE .
Se va realiza un studiu de fezabilitate privind dezvoltarea unui sistem electronic de achiziţii în România (prin Internet) şi îmbunãtãţirea sistemului de monitorizare a achiziţiilor publice.
În legatura cu activitãţile de pregãtire se vor realiza manuale pentru procedurile de contractare pentru achiziţii de bunuri, servicii şi lucrãri, pe hârtie şi în forma electronica, pe baza documentaţiei pregãtite în cadrul proiectului PHARE 1999.
Va fi acordat sprijin pentru investiţii în vederea îmbunãtãţirii schimbului de informaţii între autoritãţile contractante şi Ministerul Finanţelor.
Ministerul Finanţelor acţioneazã ca autoritate de implementare pentru proiect.

RO0006.06 Proiect: Consolidarea auditului intern şi a controlului financiar (2,40 MEUR)

Obiectivul general al acestui proiect este sa creeze politici, sisteme şi proceduri de control temeinice privind managementul şi controlul financiar asupra tuturor fondurilor publice naţionale şi extrabugetare, în stricta concordanta cu cea mai buna practica internationala. Activitatea se va concentra asupra dezvoltãrii funcţiei de audit intern. Proiectul urmãreşte sa asigure cu precãdere faptul ca Ministerul Finanţelor, Fondul Naţional şi responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii sunt capabili sa garanteze, în mod satisfãcãtor pentru Comisie, planificarea, proiectarea, implementarea şi evaluarea unui management financiar şi a unui cadru de control de încredere pentru fondurile de preaderare la Uniunea Europeanã.
Obiectivul va fi atins printr-un sprijin de tip înfrãţire acordat direcţiilor generale de audit intern şi control financiar preventiv din Ministerul Finanţelor. Un consilier pentru preaderare şi experţi pe termen scurt vor furniza consultanţa şi îndrumare privitor la:
- implementarea, la nivel central şi descentralizat, a recentei Ordonanţe a Guvernului nr. 119 cu privire la auditul intern şi controlul financiar; şi
- extinderea treptata a procesului de descentralizare a responsabilitãţii şi rãspunderii pentru managementul şi controlul fondurilor UE cãtre ministerele de linie şi agenţiile de implementare din România, care fac obiectul celei mai riguroase aplicari a principiilor şi procedurilor pentru un management şi control financiar temeinice, în deplina concordanta cu standardele moderne ale UE în acest domeniu (cu referire la anexa la Reglementarea Comisiei nr. 1.266/99 şi altele).
Urmãtoarele activitãţi vor fi desfãşurate în cadrul acestui proiect:
Se va realiza o analiza oportuna şi conformã cu politica stabilitã, asupra oricãror lacune rãmase între sistemele curente de control intern din România şi reglementãrile specifice ale Comunitãţii şi practica cea mai buna, având drept rezultat recomandãri despre cum sa se rezolve asemenea lacune. Se va elabora un model de sistem modern de management şi control, pe baza cerinţelor UE privind implementarea şi controlul instrumentelor de pre- şi postaderare, incluzând elaborarea unor manuale de management şi control financiar, manuale de audit şi ghiduri de audit.
Pe baza acestui model de sistem se vor pregati: definirea clara a responsabilitãţilor, sisteme de control transparente şi adecvate şi documentaţie cuprinzatoare pentru fiecare domeniu specific de administrare a cheltuielilor Guvernului.
Se vor proiecta programe de instruire extensiva, care vor fi derulate pentru oficialii responsabili cu managementul şi controlul noilor structuri şi sisteme, programe care vor fi urmate de o instruire mai larga adresatã celor mai importante organisme implicate în managementul fondurilor publice româneşti şi al fondurilor UE de preaderare, pentru a se asigura cele mai înalte standarde de calificare profesionalã şi de competenta.
Sprijinul PHARE este furnizat în contextul unui program continuu de numire de controlori financiari şi pe baza angajamentului Guvernului României de a implementa mãsuri care sa asigure independenta funcţionalã a auditorilor interni.
Ministerul Finanţelor acţioneazã ca autoritate de implementare pentru proiect.

RO0006.07 Proiect: Consolidarea Curţii de Conturi a României (1,60 MEUR)

Proiectul are în vedere consolidarea Curţii de Conturi ca o instituţie independenta de audit extern, având capacitatea sa facã auditul utilizãrii fondurilor de cãtre administraţia publica şi sa prezinte Parlamentului României şi autoritãţilor Uniunii Europene rapoarte de audit de încredere şi de inalta calitate. Proiectul va permite obţinerea de propuneri de imbunatatire a cadrului legal şi de reglementare în care funcţioneazã Curtea de Conturi a României şi obţinerea de îmbunãtãţiri în organizarea şi funcţionarea Curţii.
PHARE va sprijini dezvoltarea regularitatii auditului privind: veniturile şi cheltuielile bugetelor publice, datoria publica, administrarea patrimoniului public şi privat al statului, proiecte de investiţii publice, evaluarea sistemului de control intern şi privatizarea. Va consolida, de asemenea, capacitatea de realizare a unui audit performant. Curtea de Conturi a României va fi, de asemenea, consolidata în ceea ce priveşte capacitatea ei de a desfasura audit de certificare, în special în ceea ce priveşte auditarea temeiniciei aranjamentelor pentru managementul financiar al fondurilor UE de preaderare în România.
Proiectul va acorda asistenta pentru revizuirea cadrului legislativ şi de reglementare al Curţii de Conturi şi pentru dezvoltarea sistemului actual de control al calitãţii auditului în concordanta cu standardele internaţionale. Vor fi stabilite definiţii imbunatatite ale sarcinilor şi responsabilitãţilor la toate nivelurile Curţii, vor fi pregãtite manuale de audit şi vor fi desfãşurate auditari de performanta pe baza unui proiect-pilot realizat cu sprijinul experţilor externi, orientat pe domenii de importanta strategica. Sectoarele şi programele cãrora li se va face auditul în proiectele-pilot de audit vor fi identificate printr-un acord comun între Curtea de Conturi a României şi Delegaţia Comisiei Europene.
Proiectele-pilot de audit vor include programe finanţate de UE. Asistenta va acoperi, de asemenea, dezvoltarea tehnicilor de audit asistate pe calculator. Dezvoltarea unui program general de pregãtire a personalului Curţii de Conturi a României va constitui o prioritate a proiectului. Se va furniza echipament pentru sisteme de informare imbunatatite şi pentru centrul de instruire al Curţii de Conturi.
Asistenta este furnizatã pe baza unui angajament din partea Curţii de Conturi de a adopta şi a implementa un plan strategic pentru introducerea standardelor interne şi externe de audit.
Se intenţioneazã implementarea proiectului printr-un program de înfrãţire cu instituţia competenta de audit a unui stat membru. Curtea de Conturi a României va acţiona ca autoritate de implementare a proiectului.

RO0006.08 Proiect: Politica şi coordonarea agricolã (4,00 MEUR)

Proiectul are în vedere sa acorde asistenta pentru crearea unei capacitãţi efective de dezvoltare, apreciere, monitorizare şi evaluare a unor politici agricole, rurale şi alimentare, integrate şi durabile, în cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, în timp ce se asigura faptul ca adoptarea şi implementarea acquisului comunitar sunt integrate pe deplin în aceste politici.
Se intenţioneazã, de asemenea, sa se imbunatateasca capacitatea structurilor judeţene şi regionale de a implementa politici agricole şi rurale, în concordanta cu adoptarea acquisului, şi sa se dezvolte capacitatea oficialilor din structurile descentralizate de a contribui la implementarea de politici naţionale de reforma economicã şi la alinierea la UE.
Proiectul va fi implementat prin doua activitãţi de înfrãţire paralele, strâns coordonate:
I. dezvoltarea politicii agricole şi rurale; şi
II. structuri de implementare a politicii agricole şi rurale.
I. În cadrul primei activitãţi se va furniza sprijin pentru
Direcţia generalã pentru politica agricolã cu privire la probleme-cheie de politica orizontala cu care se confrunta agricultura româneascã. Va fi acordatã o atentie specialã analizei economice, de producţie şi agricole de piata.
Alte probleme care sa fie acoperite vor putea include: fragmentarea proprietãţii asupra terenurilor; lipsa pregãtirii tehnice şi a informaţiilor din partea taranilor; baza mai curând de subzistenta decât comercialã a unei mari pãrţi din producţia agricolã; niveluri scãzute de investiţie şi mecanizare; probleme în accesul la credite atât pentru ţãrani, cat şi pentru industriile care prelucreaza alimentele; accesul la aprovizionare; nivelul scãzut de dezvoltare a pieţei pãmântului; nevoia de diversificare în economia ruralã; dificultãţi în crearea de organizaţii efective ale producãtorilor; lipsa de acces la consultanţa în managementul fermelor şi la informaţii legate de piata; protecţia imbunatatita a mediului. Aceste probleme trebuie tratate prin politici adaptate în mod specific la nevoile şi prioritãţile curente ale României, dar avându-se în vedere, de asemenea, cerinţele procesului de aderare şi ale acquisului agricol.
Politicile care vor fi elaborate vor contribui la îmbunãtãţirea viitoare a Planului naţional pentru dezvoltare ruralã, care asigura cadrul în care va fi implementat SAPARD. Vor fi, de asemenea, luate în considerare la viitoarea actualizare a Planului naţional de dezvoltare generalã a României. În plus fata de elaborarea pe mai departe a cadrului pentru SAPARD, asistenta va sprijini Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei în dezvoltarea unor politici în concordanta cu Strategia economicã pe termen mediu a României. Asistenta va sprijini analiza cerutã pentru pregãtirea elementelor-cheie de legislaţie şi pentru pregãtirea mãsurilor de intervenţie, incluzând SAPARD, dar nelimitandu-se la acesta.
Asistenta va elabora recomandãri privind structurile instituţionale şi mecanismele de coordonare din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi în agenţiile subordonate acestuia, pentru a se asigura faptul ca problemele de politica orizontala sunt integrate pe deplin în programe şi activitãţi din cadrul sectoarelor agricole. Sprijinul va fi orientat şi spre elaborarea documentelor de politica şi a proiectelor de legislaţie, prin consultare cu cei care elaboreazã politici în Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, şi pentru oferirea unei instruiri ulterioare în ceea ce priveşte politica agricolã în contextul aderãrii, pentru un numãr mare de oficiali din Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi din alte organisme guvernamentale centrale care sunt implicate în dezvoltarea şi implementarea politicilor agricole şi rurale. Furnizarea de instruire va lua în considerare nevoia de coordonare cu dezvoltarea politicilor de dezvoltare regionala.
II. Cea de-a doua activitate de tip înfrãţire are în vedere întãrirea capacitãţii de a implementa politici rurale şi agricole, cu accent pe structurile descentralizate la nivel regional şi local. Se va oferi consultanţa pentru Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei (Direcţia generalã pentru dezvoltare ruralã) şi pentru alte organisme publice (incluzând Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale etc.) implicate în implementarea şi gestionarea politicilor agricole, agroambientale şi rurale la nivel regional, judeţean şi de ferma, în ceea ce priveşte necesitãţile de restructurare institutionala şi dezvoltarea resurselor umane. Se vor revedea structura şi funcţionarea departamentelor judeţene ale Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei (DGAA) şi ale altor organisme publice descentralizate care sunt implicate în implementarea de politici rurale şi agricole şi se va acorda asistenta pentru dezvoltarea unei strategii de consolidare a capacitãţii de implementare a politicilor agricole şi rurale. Se vor estima nevoile pentru modificãri ale structurilor actuale, ţinându-se seama de cerinţele pentru implementarea acquisului şi a managementului Programului SAPARD şi a altor forme de intervenţie. Va fi acordatã atentie cerinţelor specifice de implementare a tuturor mãsurilor acoperite în Planul naţional pentru dezvoltare ruralã. Pe baza acestei analize şi în urma adoptãrii de cãtre Guvern a strategiei pentru consolidarea capacitãţii de a implementa politici agricole şi rurale, proiectul va acorda asistenta pentru pregãtirea unui plan şi a unui buget indicativ pe mai mulţi ani, pentru restructurarea şi dezvoltarea resurselor umane ale serviciilor care se ocupa cu implementarea politicilor agricole şi dezvoltarea ruralã. Planul va lua în considerare necesitatea coordonãrii cu structurile implicate în implementarea programelor de dezvoltare regionala. Un program iniţial de activitãţi de instruire va fi proiectat şi implementat în cadrul proiectului, reprezentând o prima faza în implementarea planului de restructurare şi dezvoltare a resurselor umane, ca o pregãtire pentru implementarea ulterioara deplina a planului multianual.
Proiectul va furniza, de asemenea, investiţii pentru dotarea şi modernizarea facilitãţilor în birourile judeţene şi în alte structuri descentralizate, pentru a se îmbunãtãţi capacitatea acestora de a implementa politici rurale şi agricole la nivel regional şi local. Aceasta investiţie va fi facuta în conformitate cu abordarea privind restructurarea institutionala definitã în planul multianual.
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei este autoritatea de implementare pentru acest proiect.

RO0006.09 Proiect: Controlul calitãţii produselor agricole pentru alimentaţie (2,55 MEUR)

Consolidarea sistemelor de control al calitãţii produselor agricole pentru alimentaţie va primi asistenta: prin furnizarea de echipament şi instruire pentru aproximativ 6 laboratoare judeţene, ca sa realizeze un numãr mai mare de teste de control al calitãţii alimentaţiei la standardele UE; prin crearea şi consolidarea legãturilor operationale dintre diferiţii agenţi de inspecţie şi de esantionare în domeniu şi cu alte laboratoare din aria de interes a laboratoarelor beneficiare şi prin stimularea ulterioara pentru cooperarea interministeriala în Bucureşti. Asistenta va fi acordatã în contextul unui acord interministerial sub forma unui memorandum de înţelegere între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul Sãnãtãţii, stabilind obiectivele generale pentru cooperarea dintre Inspectoratul alimentaţiei (M.A.A.), Inspecţia pentru igiena sanitarã (M.A.A.) şi Departamentul de inspecţie sanitarã (M.S.) şi definind lista laboratoarelor care vor fi dotate.
Echipamentul care va fi furnizat în cadrul acestui proiect şi identificarea laboratoarelor care vor fi dotate se vor baza pe rezultatele oferite de asistenta tehnica şi pe experienta câştigatã în cadrul proiectului PHARE 1998 care sprijinã dezvoltarea capacitãţilor comerciale la nivel guvernamental şi la nivelul industriei de prelucrare a alimentelor, pentru managementul şi controlul calitãţii.
Investiţiile din cadrul acestui proiect depind de furnizarea cofinanţãrii în concordanta cu Ghidul PHARE.
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei este autoritatea de implementare pentru acest proiect.

RO0006.10 Proiect: Acquisul fitosanitar (2,00 MEUR)

Implementarea acquisului în sectorul fitosanitar "(micro)organisme dãunãtoare" va fi sprijinita prin procurarea de echipament modern pentru laboratoarele centrale fitosanitare, permitand o imbunatatire a calitãţii şi eficientei analizei şi posibilitatea de a studia şi a diagnostica un numãr mai mare de (micro)organisme în carantina în România.
Se va asigura, de asemenea, instruirea personalului din laboratoare, în scopul de a armoniza metodele de analiza cu practica din UE.
Aceasta asistenta este furnizatã în contextul unui proiect de înfrãţire aflat în desfãşurare în cadrul Programului PHARE 1998, care are ca obiectiv principal alinierea legislaţiei româneşti cu acquisul fitosanitar; în particular, se referã la pregãtirea legislaţiei ce trebuie aliniata cu prevederile Directivei 77/93/CE privind prevenirea introducerii şi rãspândirii de (micro)organisme dãunãtoare.
Sprijinul oferit în cadrul noului proiect propus, incluzând atât investiţii, cat şi asistenta tehnica pentru instruire, va creste capacitatea de a implementa legislaţia dezvoltata în cadrul proiectului de înfrãţire aflat în desfãşurare.
Investiţiile din cadrul acestui proiect sunt condiţionate de furnizarea cofinanţãrii, în conformitate cu Ghidul PHARE.
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei este autoritatea de implementare pentru acest proiect.

RO0006. 11 Proiect: Consolidarea capacitãţii de administrare a acquisului veterinar (4,00 MEUR)

Asistenta pentru Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara din România (ANSV) are în vedere sa ofere asistenta României pentru a se alinia la standardele UE actuale cu privire la sãnãtatea animala şi controalele de diagnosticare şi la standardele pentru igiena alimentaţiei, sa contribuie la pãstrarea încrederii în securitatea alimentaţiei şi sa protejeze sãnãtatea cirezilor şi turmelor.
Sprijinul PHARE va îmbunãtãţi capacitatea, la nivel central şi regional, de a consolida şi a respecta noile norme veterinare armonizate cu legislaţia UE. Se vor consolida organismele responsabile la nivel naţional şi regional cu detectarea, diagnosticarea şi eradicarea bolilor, pe baza unei supravegheri şi comunicãri efective. Vor fi consolidate laboratorul naţional de referinta şi laboratoarele regionale de diagnosticare. Va fi sprijinita, de asemenea, armonizarea cu procedurile de control al graniţelor, al importului şi al tranzitului în UE. Vor fi continuate eforturile de armonizare a practicilor de inspecţie veterinara şi de modernizare a facilitãţilor, în conformitate cu normele UE.
Activitãţile avute în vedere includ un proiect de înfrãţire cu o agenţie veterinara a unui stat membru, continuand sprijinul oferit pentru dezvoltarea legislaţiei veterinare în cadrul Programului PHARE 1998, pentru a se dezvolta capacitatea serviciilor veterinare româneşti de a implementa şi a consolida legislaţia. Noul proiect de înfrãţire va sprijini crearea unei capacitãţi imbunatatite de instruire localã pentru managementul şi administraţia serviciilor veterinare publice bazate pe una dintre instituţiile veterinare academice sau de cercetare existente. Se anticipeaza ca se va acorda instruire, de asemenea, pentru personalul laboratoarelor în ceea ce priveşte tehnicile moderne de laborator. Instruirea poate fi oferitã în cadrul sferei proiectului de înfrãţire sau poate fi contractatã separat.
Proiectul va sprijini, de asemenea, achiziţionarea de echipament pentru posturile de inspecţie a frontierei şi pentru laboratoarele veterinare şi o reţea de comunicare care leagã sediul ANSV, posturile de inspecţie a frontierei şi departamentele veterinare judeţene. Va fi instalat un sistem de informaţii computerizat care sa lege posturile de inspecţie a frontierei şi departamentele veterinare locale cu sediul central al ANSV şi se va oferi instruire în domeniu pentru operarea sistemului. Se vor dota laboratoarele naţionale specializate pentru sãnãtatea şi diagnosticarea animalelor şi laboratoarele Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor pentru Uz Veterinar, pentru a efectua testãri în conformitate cu cerinţele UE.
Investiţia în cadrul acestui proiect este condiţionatã de furnizarea cofinanţãrii în conformitate cu Ghidul PHARE.
Investiţia în posturile de inspecţie a frontierei impune terminarea lucrãrilor necesare de construcţii de cãtre autoritãţile româneşti. Sprijinul pentru dezvoltarea capacitãţii de instruire pentru serviciile veterinare este condiţionat de semnarea unui acord cu o instituţie academica sau de cercetare adecvatã, în vederea asigurãrii infrastructurii şi personalului pentru dezvoltarea acestei activitãţi noi.
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei este autoritatea de implementare pentru acest proiect.

RO0006.12 Proiect: Întãrirea capacitãţii de administrare a acquisului în ceea ce priveşte vinul (2,00 MEUR)

Obiectivul acestui proiect este sa înlesneascã dezvoltarea sectorului vinului prin armonizarea cu legislaţia CE şi sa sprijine crearea unui cadru institutional adecvat de reglementare a sectorului, în concordanta cu acquisul.
Proiectul va dezvolta capacitatea de a aplica standardele adecvate pentru producţia de vin, în special standarde de calitate şi de igiena. Va oferi asistenta pentru crearea cadrului pentru recunoaşterea, protecţia şi controlul denumirilor de vinuri conform normelor şi reglementãrilor CE şi va contribui la îmbunãtãţirea condiţiilor pentru producerea şi vânzarea vinurilor.
Consolidarea capacitãţii de administrare a acquisului în ceea ce priveşte vinul va fi realizatã prin consultanţa în domeniul politicilor, oferitã Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi asistenta pentru pregãtirea reglementãrilor.
Va fi furnizatã, de asemenea, asistenta organismelor publice create prin Legea viei şi vinului, pentru a administra politica vinului în România. Se asteapta ca proiectul sa fie implementat printr-o convenţie de înfrãţire cu un organism competent al unui stat membru.
O atentie specialã va fi acordatã inventarierii potenţialului de protecţie, precum şi aspectelor legate de calitatea vinului şi de descrierea, desemnarea, prezentarea şi protecţia vinului de calitate produs în regiuni specifice.
Proiectul va avea ca rezultat proiectarea unui sistem de cadastru al vinului pentru România şi pregãtirea unui plan detaliat, împreunã cu un buget indicativ, pentru implementarea sistemului.
Se va face o evaluare a cerinţelor, pe termen mediu şi lung, de dezvoltare a resurselor umane ale organismelor publice create prin Legea viei şi vinului şi în acest context vor fi proiectate programe adecvate de instruire privind managementul politicii vinului. Vor fi asigurate module specifice de instruire privind problemele tehnice şi de reglementare în domeniile prioritare.
Va fi achiziţionat echipament informatic pentru a sprijini organismele înfiinţate prin Legea viei şi vinului. Se vor primi echipament şi date de cadastru, pentru a ajuta la stabilirea unui sistem de înregistrare a producãtorilor de vin, în conformitate cu acquisul. Se va furniza echipament de testare şi control pentru Inspectorarul Vinului la nivel central şi pentru 10 birouri regionale de inspecţie. Se vor asigura echipament de control al calitãţii şi instruirea asociata acestuia pentru un laborator public central şi doua laboratoare publice regionale, care desfãşoarã controlul calitãţii.
Sprijinul PHARE este furnizat în contextul angajamentului Guvernului de a infiinta Biroul Naţional pentru Denumirea de Origine a Vinurilor. În ceea ce priveşte dezvoltarea capacitãţilor de inspecţie şi a facilitãţilor de instruire, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei va lua mãsuri pentru a asigura disponibilitatea personalului pentru instruire şi amplasarea acestuia. Investiţia în cadrul acestui proiect este condiţionatã de furnizarea cofinanţãrii în concordanta cu Ghidul PHARE.
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei este autoritatea de implementare pentru acest proiect.

RO0006.13 Proiect: Statistica agricolã şi regionala (6,00 MEUR)

Proiectul are în vedere crearea bazei pentru sistemele naţionale durabile de statistici agricole şi regionale, în deplina conformitate cu normele şi standardele statistice ale UE. Vor fi înfiinţate structuri instituţionale coordonate şi coerente, implicând Comisia Nationala pentru Statistica (C.N.S.), Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei (M.A.A.) şi Agenţia Nationala pentru Dezvoltare Regionala în ariile lor specifice de competenta. Vor fi elaborate rolurile structurilor descentralizate la nivel regional şi judeţean în cadrul sistemelor naţionale statistice agricol şi regional.
Se intenţioneazã ca proiectul sa fie implementat printr-un proiect de înfrãţire cu o instituţie sau instituţii competente de statistica dintr-un stat membru. Vor fi desfãşurate cercetãri şi acţiuni de instruire implementate în cadrul acestui proiect sub supravegherea tehnica a unui partener de înfrãţire.
În domeniul statisticii agricole proiectul va acorda asistenta României pentru a pregati negocierile de aderare pe agricultura, prin asigurarea disponibilitatii unor date statistice de încredere pentru sprijinirea domeniilor-cheie ale aderãrii, satisfacand în acelaşi timp nevoile celor ce elaboreazã politicile naţionale şi ale altor utilizatori de date statistice în agricultura. Se va face o revizuire a rolurilor instituţionale ale C.N.S. şi M.A.A pentru a se asigura faptul ca este pusã în lucru o abordare generalã efectivã şi durabila. Revizuirea va duce la definirea unei strategii de instruire şi dezvoltare a resurselor umane necesare pentru sistemul naţional de statistica agricolã şi în contextul acestei strategii vor fi proiectate activitãţi prioritare de instruire a personalului C.N.S. şi M.A.A. Proiectul va sprijini pregatirile pentru realizarea Recensamantului agricol general (2002) şi se va stabili în felul acesta baza pentru o gama mai completa şi mai coerenta de cercetãri statistice agricole care sa fie efectuate în viitor, a cãror metodologie va fi elaborata în cadrul sprijinului acordat prin proiectul de fata. De asemenea, proiectul va promova folosirea unor metode moderne pentru pregãtirea de statistici privind utilizarea terenurilor.
În ceea ce priveşte statistica regionala proiectul va sprijini dezvoltarea unor mecanisme efective şi durabile pentru colectarea, prelucrarea şi diseminarea datelor statistice regionale în confomitate cu normele şi standardele UE.
Indicatorii statistici care trebuie avuti în vedere vor fi de folos pentru necesitãţile analizei sociale şi economice, pentru elaborarea de politici şi pregãtirea programelor pentru dezvoltare regionala în contextul pregãtirilor României pentru fondurile structurale. Proiectul va sprijini dezvoltarea birourilor statistice regionale capabile sa ofere date statistice necesare procesului de planificare regionala. Vor fi identificate sursele datelor statistice şi vor fi definite procedurile pentru agregarea lor la nivel regional (NUTS II). Va fi furnizatã o instruire corespunzãtoare pentru personalul birourilor de statistica regionala şi pentru alt personal relevant. Vor fi derulate proiecte-pilot privind colectarea de statistici regionale în zonele-cheie pentru planificarea dezvoltãrii regionale. Va fi asigurata asistenta pentru achiziţionarea infrastructurii IT compatibile cu sistemul IT naţional de statistica existent la nivel judeţean şi naţional. Proiectul va duce la crearea unei baze de date statistice la fiecare birou de statistica regionala, legat de baza centrala de date statistice a C.N.S.
Asistenta PHARE este asigurata cu condiţia ca pana în decembrie 2000 sa fie semnat un memorandum de înţelegere între Comisia Nationala pentru Statistica şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, detaliind aranjamentele pentru cooperarea lor şi pentru luarea în comun a deciziilor pe timpul implementarii proiectului printr-un comitet de coordonare a proiectului. Un memorandum de înţelegere similar va fi semnat între M.A.A. şi Agenţia Nationala pentru Dezvoltare Regionala (A.N.D.R.). Sprijinul este oferit pe baza unui angajament al C.N.S., M.A.A. şi A.N.D.R. de a lua mãsurile necesare pentru ca personalul adecvat sa fie disponibil pentru implementarea activitãţilor şi de a pune în aplicare restructurarea mãsurilor organizationale care vor fi definite prin proiect, pentru a asigura durabilitatea sistemelor care vor fi puse în lucru.
Comisia Nationala pentru Statistica este autoritatea de implementare pentru acest proiect.

RO0006.14 Proiect: Implementarea acquisului în domeniul mediului (8,00 MEUR)

Obiectivul general al proiectului este sa incurajeze adoptarea şi implementarea acquisului în domeniul mediului, la nivel central şi local.
Obiectivele imediate sunt: întãrirea capacitãţii administrative a administraţiei centrale de protecţie a mediului; organizarea capacitãţilor pentru managementul regional la nivelul a 8 agenţii selectate de protecţie a mediului; introducerea unei evaluãri a impactului asupra mediului pentru proiectele de infrastructura, în conformitate cu cerinţele UE ( Directiva EIA 85/337/CEE , asa cum este amendata de Directiva 97/11/CE ) şi cu alte cerinţe naţionale; îmbunãtãţirea identificarii şi implementarii proiectelor de investiţii în domeniul mediului; creşterea capacitãţii diferitelor instituţii pentru folosirea liniilor de buget interinstitutionale, în conformitate cu obiectivele specificate; şi implementarea unui proiect-pilot demonstrativ în domeniul calitãţii aerului.
Activitãţile implementate cu sprijinul PHARE sunt urmãtoarele:

Dezvoltarea unei strategii de armonizare în domeniul mediului, cu referire specialã la mecanismele financiare

Se intenţioneazã implementarea acestei activitãţi printr-un proiect de înfrãţire cu o instituţie competenta a unui stat membru. Asistenta va sprijini Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului sa stabileascã prioritati clare pentru alocarea fondurilor bugetare şi sa promoveze efectul de parghie al fondurilor disponibile în scopul de a atrage investiţii suplimentare de la alte instituţii financiare internaţionale, fonduri bilaterale şi surse private. Va fi creat un cadru care sa asigure faptul ca instrumentele de preaderare (PHARE, SAPARD şi ISPA), împreunã cu resursele interne disponibile, sunt folosite cu efect maxim în promovarea adoptãrii acquisului în domeniul mediului.

Conformitatea cu Directiva de evaluare a impactului asupra mediului

Directiva are în vedere sa punã în lucru o procedura care sa asigure faptul ca sunt identificate şi evaluate consecinţele asupra mediului ale proiectelor de investiţii, înainte de a se da autorizaţia de mediu. Proiectul va oferi asistenta în definirea responsabilitãţilor şi în dezvoltarea capacitãţilor la diferite niveluri administrative - central, regional, şi local - pentru implementarea acestei directive.
Procedurile EIA (Environmental Impact Assessment - evaluarea impactului asupra mediului) ale UE şi experienta în implementarea lor trebuie sa fie diseminate în rândul administratorilor publici, al promotorilor proiectului şi al publicului.

Întãrirea agentiilor locale de protecţie a mediului şi dezvoltarea agentiilor regionale de protecţie a mediului

Proiectul are în vedere întãrirea agentiilor de protecţie a mediului regionale şi locale şi iniţierea şi implementarea planurilor de acţiune regionale şi locale pentru protecţia mediului. Implicarea în procesul de luare a deciziilor a principalilor acţionari în zona vizata va fi intarita atât prin extinderea raspunderilor şi sarcinilor agentiilor de protecţie a mediului, cat şi prin atragerea altor grupuri de interes şi factori de decizie la nivel local.

Proiectul-pilot local de investiţii în Agenţia de protecţie a mediului din Bucureşti pentru monitorizarea calitãţii aerului

Se considera a fi prioritati urmãrirea recomandãrilor Planului pentru dezvoltarea Sistemului naţional integrat de monitorizare pentru mediu, dezvoltat în cadrul Programului PHARE 1992, monitorizarea calitãţii aerului şi îmbunãtãţirea managementului sistemului de monitorizare la nivelul municipalitatii Bucureşti. Acest proiect-pilot va aplica la nivel local şi regional cunoştinţele dobândite în cadrul activitãţilor de asistenta tehnica aflate în desfãşurare în domeniul acquisului calitãţii aerului.
Sprijinul PHARE pentru activitãţile de mai sus este furnizat pe baza unui angajament al Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului de a continua eforturile de intarire a capacitãţii sale de dezvoltare a politicii, de a-şi întãri monitorizarea şi a-şi îmbunãtãţi înţelegerea rolului sau în cadrul Guvernului şi fata de operatorii economici.
Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului este autoritatea de implementare pentru acest proiect.

RO0006.15 Proiect: Proiectul de imbunatatire a calitãţii transportului rutier (3,00 MEUR)

Obiectivele proiectului constau în a permite României sa implementeze mãsurile de imbunatatire a calitãţii transportului rutier, în conformitate cu directivele CE corespunzãtoare, de reducere a emisiilor de gaz ale vehiculelor şi de imbunatatire a siguranţei traficului. Pentru a încheia procesul de armonizare şi a implementa legislaţia romana referitoare la calitatea transportului rutier Registrul Auto Roman (RAR) va beneficia de sprijinul PHARE pentru a derula 3 activitãţi principale:
Prima activitate este realizarea unei reţele naţionale de informaţii pentru supravegherea din punct de vedere tehnic a autovehiculelor. Aceasta implica dezvoltarea bazei de date existente pentru autovehicule. PHARE va finanta necesarul de hardware şi software pentru reţeaua de informaţii, inclusiv crearea a 3 centre regionale.
A doua activitate este dezvoltarea a 42 de staţii locale RAR pentru inspecţii tehnice periodice. Scopul este de a finanta echipamentul suplimentar necesar pentru aplicarea directivelor UE privind protecţia mediului şi siguranta traficului.
A treia activitate este procurarea a 6 laboratoare mobile pentru a fi folosite în cooperare cu Poliţia Rutiera şi cu agenţiile de protecţie a mediului. Aceste laboratoare vor permite evaluarea calitãţii serviciilor furnizate de staţiile de inspecţie tehnica autorizate, referitor la protecţia mediului şi eficienta franarii.
Proiectul de fata face parte dintr-un program mai mare privind siguranta traficului rutier, în valoare de 16,00 MEUR, care este cofinantat de Banca Mondialã. Ministerul Transporturilor se va asigura ca RAR oferã toate înlesnirile complementare pentru a asigura faptul ca investiţia PHARE este folositã în întregime şi în mod eficient pentru corecta aplicare a legislaţiei privind calitatea transportului rutier. Ministerul Transporturilor este autoritatea de implementare pentru acest proiect.

RO0006.16 Proiect: Consolidarea managementului frontierelor şi azilului (18,92 MEUR)

Obiectivele asistenţei PHARE vor fi continuarea intaririi managementului de frontiera şi a controalelor pentru combaterea imigratiei ilegale, concentrandu-se pe granitele de est ale României, în conformitate cu standardele Uniunii Europene, cu procedurile şi cu cele mai bune practici, şi dezvoltarea pe mai departe a sistemului romanesc de azil, pentru armonizarea cu procedurile şi practica europene şi internaţionale, prin dezvoltare institutionala şi investiţii.
Proiectul va oferi, de asemenea, investiţii pentru dezvoltarea unui sistem informaţional pentru prelucrarea cererilor de viza.
Dupã fuziunea din iulie 1999 a trupelor de graniceri cu Poliţia de frontiera, creandu-se Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera (I.G.P.F.), a fost dezvoltat un plan de acţiune pentru reforma şi modernizarea I.G.P.F. Planul conţine mãsuri urgente ce trebuie luate în domeniile legislaţiei, organizãrii, resurselor umane şi logisticii. Planul a fost aprobat de Ministerul de Interne în februarie 2000 şi oferã structura în cadrul cãreia se va acorda asistenta PHARE pentru managementul de frontiera. Biroul pentru refugiati din Ministerul de Interne va fi ridicat la rangul de birou naţional pentru refugiati, responsabil de rezolvarea cererilor de azil, precum şi de grija şi întreţinerea azilantilor în conformitate cu acquisul UE.

Managementul frontierelor

Dezvoltarea funcţiei de instruire şi a infrastructurii

Proiectul va oferi asistenta I.G.P.F. pentru dezvoltarea strategiei de instruire, incluzând evaluarea nevoilor, funcţiile şi sistemele corespunzãtoare de instruire, instruirea instructorilor şi evaluarea instruirii la nivel central şi regional (judeţean). I.G.P.F. va fi asistat în proiectarea, dezvoltarea şi furnizarea curriculei şi în desfãşurarea seminariilor/cursurilor de instruire etc., în conformitate cu noua structura organizationala şi cu noile competente/responsabilitãţi organizationale. Centrele de instruire vor fi modernizate şi consolidate în conformitate cu cerinţele strategiei de instruire. Va fi furnizat echipamentul pedagogic corespunzãtor şi va fi modernizata infrastructura centrului de instruire.

Sisteme de comunicare

Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de comunicare la scara nationala, modern şi eficient, este o prioritate de prim rang pentru întãrirea capacitãţii operationale a I.G.P.F. Un studiu de fezabilitate cuprinzator este în curs de realizare, pentru a evalua situaţia existenta din punct de vedere organizational şi tehnic şi pentru a propune soluţii tehnice în conformitate cu strategia I.G.P.F., adaptate în totalitate la condiţiile geografice specifice din România. Proiectarea sistemului va lua în considerare cerinta de a se asigura compatibilitatea cu SIS (Schengen Information System - sistemul informaţional Schengen). Sprijinul PHARE va finanta investiţia iniţialã în sistemele de comunicare consistente cu abordarea pe termen lung de dezvoltare a sistemului, care este definitã prin studiul de fezabilitate, cu accent pe nevoile imediate de comunicare pentru granitele estice.

Mobilitate

Proiectul va furniza maşini şi nave de patrula, precum şi vehicule de intervenţie, pentru a întãri protecţia frontierei de est cu Moldova şi Ucraina, în conformitate cu evaluarea nevoilor, întreprinsã ca baza pentru sprijinul PHARE 1999, care nu au putut fi acoperite în întregime în cadrul bugetului acelui program.

Supraveghere

PHARE 2000 va sprijini achiziţionarea echipamentului special de supraveghere, în conformitate cu evaluarea nevoilor, realizatã anterior. Achiziţiile asigura ochelari pentru vedere de noapte, binocluri cu vedere de noapte, vehicule de supraveghere cu infrarosu, echipament portabil cu imagini pe baza termica, precum şi instruirea asociata.

Sprijin tactic

Ca şi la componenta "Mobilitate", PHARE 2000 va sprijini achiziţionarea bunurilor pentru echiparea corespunzãtoare a politi stilor de frontiera, incluzând uniforme adecvate pentru patrulele de granita, verzi şi albastre, în condiţii meteo extreme, lanterne şi veste antiglont, cititoare de documente, echipament administrativ de sprijin etc., în conformitate cu evaluarea nevoilor realizatã anterior ca baza pentru sprijinul PHARE 1999.

Sistemul de informare pentru vize

Autoritãţile romane vor implementa un sistem de informare on-line care sa lege Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul de Interne, incluzând legãturi cu posturile de frontiera ale I.G.P.F. în scopul de a moderniza şi a îmbunãtãţi sistemul de acordare a vizelor. Aceasta componenta a proiectului va include achiziţionarea echipamentului pentru Ministerul Afacerilor Externe, incluzând consultatele şi ambasadele, şi pentru Ministerul de Interne, incluzând posturile de frontiera, precum şi software şi instruirea asociata.

Consultanţa tehnica

Continuand consultanţa strategica tehnica prevãzutã în cadrul Programului PHARE 1999, Programul PHARE 2000 va aloca un buget limitat în acest sens, în special deoarece este cerutã în proiectarea şi implementarea unei strategii integrate a managementului de frontiera.
Sprijinul PHARE pentru componenta de frontiera este acordat în funcţie de evoluţia reformelor legislative şi instituţionale. Un proiect al noii legi privind frontiera de stat ar trebui elaborat înainte de sfârşitul anului 2000 şi îmbunãtãţirea reglementãrilor interne ar trebui sa înceapã în acelaşi timp. Fuziunea granicerilor cu Poliţia de frontiera la nivelul cel mai înalt de comanda ar trebui sa fie urmatã de o fuziune a celor doua forte şi la nivel local şi regional. Un plan de acţiune pentru continuarea fuzionãrii acestor forte ar trebui sa fie dezvoltat şi sa înceapã sa fie implementat în 2000. Planurile prezentate anterior pentru profesionalizarea forţelor de frontiera ar trebui sa înceapã acum sa fie implementate şi un numãr substanţial de recruti ar trebui schimbat cu personal permanent în 2000. Noi activitãţi de instruire (atât la început, cat şi pe parcursul desfãşurãrii activitãţii) ar trebui sa înceapã în 2000. O strategie integrata de management de frontiera, care sa cuprindã Poliţia de frontiera, vama, serviciile veterinare etc., ar trebui sa fie desfasurata în 2000.
Autoritãţile romane ar trebui sa demonstreze ca echipamentul prevãzut în cadrul programului din 2000 poate fi insusit şi folosit efectiv.
Ar trebui sa existe un progres corespunzãtor în implementarea programului de înfrãţire pentru frontiera din 1998 şi a programului de management şi control la frontiera din 1999. Ministerul de Interne şi Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP) din Ministerul Finanţelor ar trebui sa demonstreze ca pot implementa programul de frontiera din 1999, conform graficului stabilit de Comisie, fãrã nici o întârziere semnificativã.
Subproiectele "Mobilitate" (3) şi "Sprijin tactic" (5) pot fi lansate numai dupã semnarea contractelor pentru componentele similare din programul PHARE din 1999 pentru managementul de frontiera.

Azil

Asistenta pentru Biroul pentru refugiati

În completarea asistenţei de tip înfrãţire aflate în desfãşurare, acordatã Biroului pentru refugiati, se vor asigura consultanţa, echipament şi software pentru un program de dezvoltare şi instruire a personalului, pentru a se dezvolta capacitatea institutionala, în conformitate cu cerinţele procedurale de implementare a standardelor internaţionale şi ale UE. Se va oferi sprijin pentru înfiinţarea şi dotarea unui centru de resurse privind informarea din ţara de origine. Sprijinul pentru instruire va fi extins, de asemenea, pentru organizaţiile neguvernamentale implicate în oferirea de asistenta celor ce solicita azil.

Îmbunãtãţirea infrastructurii

Guvernul României a fãcut eforturi semnificative pentru a îmbunãtãţi infrastructura necesarã pentru primirea solicitanţilor de azil, a refugiatilor şi a imigrantilor ilegali. PHARE va completa investiţia româneascã în acest domeniu prin furnizarea de resurse pentru finalizarea unui al doilea centru de primire/cazare în Bucureşti pentru solicitanti de azil şi refugiati vulnerabili, pentru reabilitarea unui centru de cazare la frontiera de est (Galaţi) şi pentru reabilitarea unui centru de cazare la frontiera de vest (Timişoara).
Va fi asigurat un buget pentru asistenta tehnica, incluzând furnizarea de echipament, pentru a sprijini managementul de proiect pentru toate componentele proiectului privind managementul frontierelor şi azilul.
Se prevede ca partea de construcţie institutionala a componentei de azil a proiectului sa fie implementata printr-un proiect de înfrãţire.
Sprijinul PHARE pentru componenta referitoare la azil este acordat în funcţie de adoptarea unei noi legi a regimului strãinilor în România, în concordanta cu convenţiile internaţionale şi în funcţie de alinierea în continuare cu acquisul UE a Legii nr. 15/1996 privind refugiatii.
Ar trebui sa se realizeze un progres corespunzãtor în implementarea proiectului de înfrãţire din 1998, referitor la azil.
Ministerul de Interne este autoritatea de implementare pentru acest proiect.

RO0006.17 Proiect: Lupta impotriva drogurilor (1,00 MEUR)

Proiectul are în vedere sa întãreascã capacitatea instituţiilor din România în lupta impotriva drogurilor, prin dezvoltarea unei Strategii naţionale cuprinzatoare pentru combaterea abuzului de droguri şi a traficului ilegal de droguri şi de precursori de droguri, dezvoltarea unor planuri de acţiune ale agentiilor naţionale şi o cooperare imbunatatita între agenţii la nivel naţional şi european.
În plus fata de elaborarea diferitelor componente ale strategiei naţionale, proiectul va furniza sprijin pentru crearea şi dezvoltarea structurilor cerute pentru funcţionarea efectivã a Comitetului interministerial pentru lupta impotriva drogurilor (CILID) şi va realiza o revizuire a legislaţiei existente privind drogurile, pentru a asigura compatibilitatea cu legislaţia UE şi cu cea mai buna practica. Sprijinul va contribui, de asemenea, la creşterea eficacitatii punctului naţional pentru lupta impotriva drogurilor, cu referire la sarcinile de colectare de date privind indicatori-cheie nationali şi subnationali şi informaţii privind elaborarea de politici, noile droguri sintetice şi schemele de reducere a cererii şi la întãrirea relaţiilor punctului naţional cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor.
Sprijinul pentru dezvoltarea unei Strategii naţionale pentru reducerea furnizarii de droguri va fi oferit organismelor relevante care participa în Comitetul interministerial pentru lupta impotriva drogurilor, acordându-se o atentie specialã dezvoltãrii unei relaţii de lucru mai apropiate între agenţiile implicate în reducerea furnizarii de droguri. În mod similar va fi acordatã asistenta organismelor relevante care participa la Comitetul interministerial pentru elaborarea Strategiei naţionale pentru reducerea cererii de droguri, acordându-se, de asemenea, o atentie specialã cooperãrii între agenţii.
Proiectul va sprijini, de asemenea, proiectarea unui program de prevenire primara, bazat pe elementele-cheie ale strategiei pentru reducerea cererii, incluzând: un program de instruire pentru personalul implicat în activitãţile educaţionale legate de problemele drogurilor; evaluarea atitudinii tineretului fata de droguri; evaluarea necesitãţilor de a informa publicul larg despre problema drogurilor; un studiu epidemiologic; dezvoltarea şi publicarea de manuale despre consumul de droguri şi dependenta de acestea; campanii de informare-educare-comunicare; crearea unor puncte de consiliere şi a serviciilor de tip hot-line în problema drogurilor.
Se va realiza prin proiect o evaluare a situaţiei existente privind tratamentul medical în legatura cu consumul de droguri, care va conduce la recomandãri pentru îmbunãtãţirea serviciilor medicale în acest domeniu şi la instruirea pentru personalul implicat în tratamentul medical şi detoxificare.
Se intenţioneazã sa se implementeze proiectul printr-o înfrãţire cu o instituţie competenta a unui stat membru, asigurând asistenta oferitã de un consilier de preaderare şi de un expert pe termen scurt. Consilierul de preaderare va sprijini Secretariatul CILID în elaborarea strategiei naţionale şi va coordona asistenta tehnica oferitã de experţii pe termen organismelor relevante în domeniile de activitate menţionate mai sus.
Se vor sprijini achiziţionarea de echipament, în conformitate cu cerinţele diferitelor componente ale Strategiei naţionale pentru lupta impotriva drogurilor, şi crearea structurilor interministeriale de coordonare necesare.
Asistenta PHARE este furnizatã cu condiţia ca punctul naţional de lupta impotriva drogurilor sa fie înfiinţat în cadrul Institutului pentru Managementul Sãnãtãţii din cadrul Ministerului Sãnãtãţii, sa fie furnizate spaţiu şi facilitãţi pentru acesta şi sa fie încadrat personal adecvat pentru a-şi desfasura sarcinile principale în conformitate cu îndrumãrile date de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor.
Autoritatea de implementare pentru proiect este Ministerul de Interne, care va furniza spaţiu şi facilitãţi pentru consilierul de preaderare.

RO0006.18 Proiect: Sprijinirea activitãţilor pentru întãrirea procesului de integrare europeanã (7,00 MEUR)

Obiectivul general al acestui proiect este de a sprijini şi a accelera pregãtirea României pentru aderare la Uniunea Europeanã în perspectiva integrãrii sale depline şi cu succes în cadrul structurilor europene. Obiectivele imediate sunt:
- întãrirea capacitãţii României de a pregati programe şi proiecte mature pentru înlesnirea adoptãrii şi aplicãrii acquisului;
- oferirea de instruire continua privind etapele implementarii proiectelor, în contextul procesului de aderare la UE, pentru oficiali din administraţia publica, pentru a se îmbunãtãţi programarea şi managementul asistenţei pentru preaderare;
- continuarea sprijinului functionarii Institutului European din România (IER) ca un centru de management/ livrare/resurse pentru mãsurile care sprijinã pregãtirea pentru aderare, în conformitate cu prevederile Memorandumului de finanţare PHARE 1997.

Pregãtirea proiectului

Activitãţile care urmeazã sa fie desfãşurate vor fi legate îndeaproape de programarea PHARE (şi de alte instrumente de preaderare) în România în perioada 2001-2003 şi vor spijini introducerea unei dimensiuni multianuale mult mai puternica în procesul de identificare şi pregãtire a proiectelor care sprijinã procesul aderãrii, în contextul Parteneriatului de aderare şi al PNAR (Programul naţional de aderare a României).
Fondurile vor fi furnizate pentru o Facilitate de pregãtire a proiectelor care sa fie gestionata în contextul procesului de programare PHARE. Facilitatea de pregãtire a proiectelor va sprijini activitãţi cum ar fi: studii de fezabilitate, descrieri detaliate ale proiectelor de investiţii, proiectarea de programe de instruire şi scheme de asistenta, evaluãri ale impactului asupra mediului, pregãtirea proiectelor de dezvoltare institutionala, a programelor de instruire şi a schemelor de asistenta şi pregãtirea de specificaţii tehnice, planuri de achiziţii şi dosare de licitaţie.
Când propunerile iniţiale pentru sprijinul PHARE în cadrul Programului PHARE 2001 (şi al programelor din ultimii ani) sunt înaintate de instituţii eligibile din România, ele vor fi evaluate în funcţie de conformitatea lor cu Parteneriatul de aderare şi cu prioritãţile PNAR şi, de asemenea, în conformitate cu gradul lor de maturitate. Propunerile de proiect care sunt considerate a fi în conformitate cu Parteneriatul de aderare şi PNAR, dar care nu sunt în întregime mature în ceea ce priveşte pregãtirea lor pentru implementare, vor fi eligibile pentru sprijin în cadrul acestei facilitãţi. Deciziile privind eligibilitatea pentru sprijinul în cadrul Facilitatii de pregãtire a proiectelor vor fi luate de comun acord de serviciile Comisiei şi de coordonatorul naţional al asistenţei din România.
Poate sa fie realizatã, de asemenea, pregãtirea proiectelor relevante pentru implementarea mãsurilor SAPARD; este de asteptat sa fie necesare cu precãdere studii pregãtitoare privind consolidarea grupurilor de producãtori şi proiectarea programelor de tip agro-mediu.
Proiectele propuse de instituţiile eligibile din România pot include activitãţi probabil a fi cofinantate de PHARE şi instituţii financiare internaţionale, cu condiţia ca principiul de conformitate cu prioritãţile Parteneriatului de Aderare sa fie respectat. Nu se intenţioneazã sa se utilizeze aceasta facilitate pentru pregãtirea proiectelor PHARE de dezvoltare regionala.

Instruire

Programul de instruire propus pentru sprijin este o continuare a programului de activitãţi puse în aplicare în cadrul programului PHARE 1997 implementat de Institutul European din România. Prin proiectul de fata instruirea poate fi extinsã la personalul administrativ care lucreazã la nivel descentralizat. Instruirea trebuie sa fie orientata în mod practic şi concentrata în special pe familiarizarea personalului administrativ de la diferite niveluri cu conceptele generale ale etapelor implementarii proiectelor, în contextul obiectivelor stabilite prin procesul de aderare. Aceste activitãţi de instruire vor contribui la dezvoltarea unei capacitãţi imbunatatite care sa pregãteascã propuneri solide de proiecte, sa gestioneze şi sa monitorizeze implementarea programelor.

Instiututul European

În conformitate cu Memorandumul de finanţare PHARE 1997 pentru România, costurile pentru funcţionarea Institutului European din România vor fi în întregime asigurate pentru un al treilea an consecutiv şi parţial, pe baza unei reduceri treptate, pentru o perioada viitoare, limitatã, conform unei evaluãri a performantei IER, astfel cum este avutã în vedere în acel memorandum de finanţare.
Departamentul pentru afaceri europene este autoritatea de implementare pentru acest proiect.

RO0007 Subprogramul 4

Coeziunea economicã şi socialã

RO0007.01 Proiect: Sprijin pentru implementare PND (3,00 MEUR)

Obiectivul general al acestui proiect este de a sprijini Guvernul României şi autoritãţile regionale înfiinţate prin Legea nr. 151/1998 sa îşi întãreascã capacitatea institutionala pentru implementarea unei politici integrate de dezvoltare regionala în concordanta cu prevederile Planului naţional de dezvoltare (PND) adoptat în contextul procesului de preaderare.
Obiectivele specifice sunt:
- sa dezvolte capacitatile agentiilor pentru dezvoltare regionala (A.D.R.) din fiecare dintre cele 8 macroregiuni ale României, astfel încât ele sa devinã organizaţii profesioniste, moderne şi durabile, capabile sa conducã procesul de dezvoltare în regiunile lor, în conformitate cu practicile de succes în statele membre ale Uniunii Europene, şi sa dea o importanta deosebita dezvoltãrii parteneriatului dintre comunitatile regionale de interes pentru întãrirea legitimitatii procesului de planificare regionala şi sa întãreascã în continuare capacitatea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltare Regionala (A.N.D.R.) de a coordona şi de a sprijini procesul de planificare regionala administrat de A.D.R.;
- sa pregãteascã proiecte regionale de dezvoltare serioase, mature, incluzând studii de fezabilitate şi schite detaliate, în concordanta cu planurile şi cu strategiile de dezvoltare regionala, cu perspectiva de finanţare din PHARE, bugete regionale şi din alte surse externe de investiţii în perioada 2001-2006.
Activitãţile în cadrul acestui proiect vor include:
(i) Înfrãţire pe probleme de planificare regionala, dezvoltare de programe şi construire de parteneriate (7 MEUR), asigurând consilieri de preaderare şi experţi pe termen scurt, din organisme naţionale şi/sau regionale de dezvoltare din statele membre, pentru cele 8 A.D.R. şi A.N.D.R. Consilierii de preaderare care vor lucra în A.D.R. vor furniza asistenta şi propuneri concrete pentru A.D.R., în vederea stabilirii legitimitatii lor ca organisme responsabile pentru conducerea parteneriatului regional şi pentru definirea, monitorizarea şi evaluarea programelor de dezvoltare şi a proiectelor de investiţii în concordanta deplina cu acquisul privitor la fondurile structurale ale UE. Consilierii de preaderare vor identifica, de asemenea, cerinţele pentru asistenta pe termen scurt pentru A.D.R. pentru a întãri procesul de planificare regionala şi a dezvolta capacitatile de resurse umane ale A.D.R. în conformitate cu Strategia de dezvoltare a resurselor umane pentru dezvoltarea regionala, adoptatã de Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regionala. În completare, un consilier de preaderare la A.N.D.R. va asista A.N.D.R. în construirea rolului sau de coordonator interministerial şi de lider de parteneriat. Date fiind diferenţele dintre abordarile statelor membre privind fondurile structurale şi dintre instituţiile regionale din statele membre, consilierul de preaderare va ajuta, de asemenea, A.N.D.R. sa coordoneze abordarile regionale de înfrãţire şi sa asigure compatibilitatea cu modelul general de planificare a dezvoltãrii regionale care este în curs de aparitie în România.
(ii) Asistenta tehnica (6 MEUR) pentru studii de fezabilitate şi dezvoltare de proiecte, ce va fi contractatã de A.N.D.R. şi A.D.R. pe baza prioritatilor identificate de A.D.R. în contextul procesului planificarii regionale. Strâns legatã de activitatea de înfrãţire (twinning), asistenta tehnica va fi folositã pentru studii de fezabilitate, expertize şi instruire în scopul de a pregati programe viabile şi proiecte care sa fie finanţate din PHARE sau din alte fonduri în cursul anului 2001 şi în anii urmãtori (abordarea programata).
Asistenta este acordatã cu condiţia ca A.N.D.R. şi agenţiile pentru dezvoltare regionala sa punã la dispoziţie birouri şi facilitãţi pentru consilierii de preaderare şi pentru experţi.
Agenţia Nationala pentru Dezvoltare Regionala este autoritatea de implementare pentru acest proiect.

RO0007.02 Proiect: Dezvoltare regionala; investiţii în prioritãţile PND (75,00 MEUR)

Obiectivul acestui proiect este de a sprijini implementarea programelor integrate de dezvoltare regionala într-un numãr de regiuni prioritare din România, în concordanta cu Planul naţional de dezvoltare (PND), politica nationala de dezvoltare regionala şi planurile de dezvoltare regionala, adoptate în cadrul procesului de aderare. Aceste documente de planificare subliniaza situaţia specifica a României în ceea ce priveşte diferenţele regionale.
Exceptând regiunea Bucureşti-Ilfov, şi regiunea de nordest, care constituie extremele, diferenţele dintre regiunile României (mãsurate prin PIB/locuitor şi prin ratele somajului) sunt mai degraba limitate, pe când decalajul dintre România şi UE în termenii PIB mediu/locuitor este mare, astfel cum este ilustrat de datele de mai jos:



  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                UE  15     RO     Bucureşti             Alte
                                          medie     Ilfov      N-E     reguli
  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   PIB/locuitor (1997)          18         3,9       5,6        3     4,5/3,8
   Rata somajului (1999)        10,7      11,2       5,7       14,3   10/12,6   
  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



Mai mult, diferenţele intraregionale în termenii somajului şi venitului sunt foarte ridicate şi trebuie luate în considerare. De aceea, urmând principiul concentrarii, acordul de fata a fost realizat în parteneriat cu autoritãţile romane.
1. Patru regiuni de prima prioritate, identificate în PND adoptat de Guvern în octombrie 1999, vor fi alese pentru sprijinul PHARE (nord-est, nord-vest, sud-est, sudul Munteniei).
Celelalte 4 sunt considerate regiuni de prioritatea a doua (centru, sud-vest, vest, Bucureşti-Ilfov).
2. Diferenţele intraregionale vor fi luate în considerare în procesul de implementare, în special prin stabilirea criteriilor de selecţie.
3. Sprijinul PHARE pentru investiţii va fi concentrat pe 3 prioritati dintre cele 9 identificate în PND adoptat de Guvern în octombrie 1999:
- dezvoltarea resurselor umane în contextul restructurãrii industriale şi al agriculturii şi dezvoltãrii rurale (componenta A);
- asistenta pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) (componenta B);
- dezvoltarea infrastructurii regionale şi locale (componenta C).
4. 50% din cofinantarea prevãzutã în bugetul statului se va investi în cele 4 regiuni de prioritatea a doua.
Mecanismul de cofinantare este detaliat mai jos, la punctul "Conditionalitati".
Cele 3 prioritati vizeazã împreunã dezvoltarea, într-o abordare integrata, a potenţialului economic şi social autohton al acestor regiuni, infrastructura localã şi regionala fiind consideratã ca o parte indispensabila a unui program integrat de restructurare regionala.
Unul dintre rezultatele asteptate ale acestui proiect este de a spori capacitatea autoritãţilor locale de a colabora şi de a lua decizii de importanta regionala. Fiecare regiune va da o pondere diferita pentru diferitele prioritati şi acţiuni eligibile, menţionate mai jos, în concordanta cu prioritãţile din fiecare plan regional. Problema diferenţelor intraregionale va fi luatã în considerare în acest cadru.
Implementarea mãsurilor ce sprijinã aceste 3 prioritati va fi susţinutã de asistenta tehnica pentru selectarea proiectelor, monitorizare şi supraveghere (componenta D).

A. Dezvoltarea resurselor umane (DRU)

Obiectivele şi activitãţile acestei componente sunt în concordanta cu liniile directoare din Strategia de angajare a UE şi cu prioritãţile Fondului Social European. În zonele rurale vor fi definite activitãţi pentru a sprijini implementarea mãsurilor SAPARD în domeniile diversificãrii rurale (turism, agri-food, comerţ). Dezvoltarea resurselor umane va acoperi urmãtoarele 3 arii:
- (A1) Calificarea şi recalificarea forţei de munca
Acţiunile eligibile se vor concentra asupra instruirii personalului şi managerilor IMM (incluzând inovare şi tehnologie noua pentru informaţii şi comunicare), dezvoltarea unor bune practici de dezvoltare a resurselor umane (planuri de pregãtire şi educare culturalã de-a lungul vieţii). Ca alocare indicativa, 35% din sprijinul PHARE pentru subcomponenta DRU se va aloca acestei mãsuri.
- (A2) Sporirea mãsurilor active de ocupare
Acţiunile eligibile se vor concentra asupra programelor de pregãtire pentru someri (instruire, consiliere şi îndrumare pentru începerea de afaceri şi ca potenţiali întreprinzãtori, subvenţii de şomaj pentru a se acorda asistenta şomerilor în gãsirea unei slujbe). Ca alocare indicativa, 50% din sprijinul PHARE pentru subcomponenta DRU se va aloca acestei mãsuri.
- (A3) Promovarea integrãrii sociale pentru grupurile defavorizate, cum ar fi femeile care se întorc sau intra pe piata muncii, romii, ţinerii care pãrãsesc orfelinatele, persoanele cu handicap. Acţiunile eligibile se vor concentra asupra multiplicãrii pe scara larga a celor mai bune practici privind asigurarea unor posibilitãţi egale, cum ar fi: planuri individuale, scheme specifice de instruire şi plasare, ucenicie, capacitate institutionala şi pregãtire pentru instructori.
Un minimum de 15% din sprijinul PHARE pentru subcomponenta DRU va fi alocat acestei mãsuri.

B. Asistenta pentru IMM

Activitãţile din cadrul acestei componente se vor concentra asupra creşterii competitivitatii IMM, impulsionarii creãrii de noi întreprinderi şi îmbunãtãţirii investiţiilor şi capacitãţii de angajare ale IMM. Aceste obiective vor fi îndeplinite prin 3 mãsuri, în conformitate cu recomandarea Comisiei 96/280/CE din 3 aprilie 1996, având drept gruptinta IMM care funcţioneazã în toate sectoarele, cu excepţia sectorului primar (agricultura, energie, extracţie), comerţului cu amãnuntul, serviciilor de proprietate imobiliarã, serviciilor financiare şi de asigurare şi a cazinourilor;
- (B1) Schema de finanţare nerambursabila pentru începerea unor afaceri, pentru microintreprinderi şi întreprinderi noi
Ca o regula generalã, sprijinul financiar va fi de maximum 50.000 euro. Contribuţia privatã de la fiecare beneficiar va fi de 40% din totalul costurilor eligibile. Acest procent s-a dovedit a fi realist în contextul schemelor PHARE precedente de finanţare nerambursabila pentru IMM, data fiind capacitatea financiarã redusã pentru majoritatea afacerilor aflate la început, a microintreprinderilor şi a întreprinderilor noi din România, pentru a permite României sa dezvolte proiecte de investiţii pe o baza viabila şi durabila. Ca alocare indicativa, 35% din sprijinul PHARE pentru subcomponenta IMM se va aloca acestor mãsuri.
- (B2) Linia de credit pentru IMM
Aceasta mãsura este continuarea schemei PHARE anterioare de credite (RO9711). Proiectarea schemei va asigura şi demonstra complementaritatea dintre schemele de finanţare nerambursabila şi de credit pentru IMM, luând în calcul în special necesitatea de a se asigura ca schema de finanţare nerambursabila nu submineaza apariţia unor finantari comerciale durabile pentru IMM, prin bãnci şi alte instituţii financiare create. Se va demonstra, de asemenea, complementaritatea dintre liniile de creditare regionale pentru IMM sprijinite în cadrul acestei propuneri de finanţare şi programele naţionale pentru IMM finanţate prin BERD. Ca alocare indicativa, 45% din sprijinul PHARE pentru subcomponenta IMM se va aloca acestei mãsuri.
- (B3) Schema de consiliere şi instruire pentru IMM
Aceasta activitate va fi concentrata asupra furnizarii de servicii de consultanţa pentru IMM în urmãtoarele domenii: acces la oportunitatile pieţei, certificare de calitate, acces la baze de date şi informaţii disponibile şi relevante. Beneficiarii acestei scheme vor fi în principal IMM. Ca alocare indicativa, 35% din sprijinul PHARE pentru subcomponenta IMM se va aloca acestei mãsuri.
Implementarea tuturor mãsurilor de sprijin pentru IMM va fi monitorizata avându-se în vedere impactul ei în ceea ce priveşte crearea de locuri de munca durabile.
În scopul trecerii la o abordare coordonata şi integrata între resursele umane şi mãsurile de sprijin pentru IMM au fost proiectate proceduri similare pentru informarea solicitanţilor şi pentru acordarea de finantari nerambursabile. La nivel regional vor fi organizate campanii de informare şi publicitate; vor fi lansate permanent licitaţii deschise cu programarea evaluãrii cererilor la intervale regulate; experţi externi numiţi de PHARE vor fi membri cu drept de vot în comitetele de selecţie. A.N.D.R., alte organisme naţionale competente şi delegaţia CE vor fi reprezentate în aceste comitete de selecţie ca observatori. Decizia finala asupra acordãrii de finanţare nerambursabila va fi avizatã de delegaţia UE. Este prevãzut sprijin financiar PHARE pentru campanii de informare, sprijin pentru selectarea de proiecte şi monitorizare, pentru evaluare ulterioara şi control.

C. Infrastructura localã şi regionala

Ca urmare a evaluãrii PND de cãtre serviciile Comisiei, îmbunãtãţirea infrastructurii locale şi regionale a fost consideratã ca o prioritate în cadrul sprijinului PHARE pentru strategiile de dezvoltare regionala. Date fiind slabã calitate a infrastructurii din regiunile României şi sfera larga a nevoilor, au fost stabilite, în parteneriat cu autoritãţile romane, 3 criterii pentru selecţia tipului de infrastructura eligibilã:
- contribuţia directa la creşterea economicã şi la competivitatea regiunilor implicate;
- abordarea integrata (sinergie între activitãţile A, B şi C);
- coordonarea dintre PHARE şi alte instrumente de preaderare (ISPA şi SAPARD).
Prin urmare, sprijinul PHARE în cadrul acestei componente se va concentra asupra urmãtoarelor obiective prioritare:
- (C1) Îmbunãtãţirea structurii de transport intarind legatura dintre polii economici şi coridoarele europene de transport; îmbunãtãţirea drumurilor care inlesnesc accesul cãtre zonele industriale, zonele aflate în proces de restructurare şi alte zone economice, incluzând zonele turistice.
- (C2) Dezvoltarea infrastructurii care sprijinã dezvoltarea afacerilor, în scopul creşterii competitivitatii IMM printr-un acces mai bun la tehnologii, servicii, pieţe şi informaţie
- (C3) Reabilitarea unor zone degradate sau protejarea unor zone vulnerabile din punct de vedere al mediului, zone care au potenţial economic (zone industriale, întreprinderi care au fost închise în zone urbane puternic poluate, zone cu potenţial turistic).
Proiectele individuale vor avea un impact structural asupra economiei regionale şi prin urmare este necesarã o valoare minima (cost total - minimum 2 MEUR, sprijin PHARE - maximum 5 MEUR). Beneficiarul proiectelor (în mod normal proprietarul legal al infrastructurii ce urmeazã sa fie realizatã) va fi o autoritate publica. PHARE va finanta numai lucrãrile conforme cu standardele UE.
Evaluarea impactului asupra mediului va fi realizatã în conformitate cu Directiva 85/337/CEE , modificatã de Directiva 97/11/CE , şi proiectul tehnic va fi întocmit în concordanta cu standardele CE.
Metoda adoptatã pentru identificarea, selecţia şi implementarea proiectelor este urmãtoarea:
- Un grup de lucru, format din cele 4 regiuni de prima prioritate (A.D.R.), A.N.D.R., ministere responsabile pentru transport, mediu, lucrãri publice, industrie şi comerţ, Agenţia Nationala a Drumurilor, Departamentul pentru afaceri europene şi delegaţia CE, a stabilit o lista de proiecte potenţial eligibile. Principalele criterii de selecţie au fost: coerenta cu obiectivele şi prioritãţile planurilor de dezvoltare regionala; impactul regional asteptat, inclusiv în crearea de locuri de munca; durabilitatea; maturitatea proiectelor; cofinantarea, parteneriatul, incluzând parteneriatul privat când este cazul. (Lista proiectelor potenţial eligibile este anexatã la fişa Proiectului RO0007.01 Dezvoltare regionala; investiţii în prioritãţile PND.)
- Studiile de fezabilitate sau actualizarea studiilor de fezabilitate existente pentru proiectele cuprinse în lista se vor finaliza cu sprijinul Programului PHARE 1999 (facilitatea de pregãtire a proiectului).
- Când studiile de fezabilitate şi alte expertize relevante (evaluarea impactului asupra mediului, proiectare tehnica, consultare publica şi analiza impactului social) vor fi efectuate, consiliile pentru dezvoltare regionala şi Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regionala vor aproba proiectele.
Delegaţia CE va aviza lista finala.
Fãrã a prejudicia responsabilitatea autoritãţilor romane referitor la supravegherea executãrii proiectelor de infrastructura, experţii independenţi numiţi în cadrul programului curent vor supraveghea, de asemenea, implementarea proiectelor de infrastructura pentru a asigura calitatea şi eficienta cu care au fost cheltuiti banii. Aceşti experţi vor raporta A.N.D.R. şi delegaţiei CE.

D. Campanie de informare, selectare de proiecte, monitorizare şi evaluare

Implementarea solida a acestui program necesita asistenta tehnica pentru:
- o campanie de informare publica ca element indispensabil pentru o procedura de selectare a proiectelor transparenta şi pe baze competitive;
- monitorizarea detaliatã a procesului de implementare, incluzând evaluarea de cãtre un expert independent a propunerilor de proiect pentru finantarile nerambursabile (componentele A şi B). Experţii vor raporta A.N.D.R. şi delegaţiei CE;
- dezvoltarea unui sistem de implementare adecvat pentru proiectele de infrastructura, incluzând contractare, supraveghere şi inspecţie de teren. Experţii independenţi vor sprijini autoritãţile competente în supravegherea şi controlarea proiectelor de infrastructura finanţate de PHARE (componenta C). Experţii vor raporta A.N.D.R. şi delegaţiei CE.
Costurile de auditari şi evaluãri cerute de C.E. şi/sau A.N.D.R. vor fi acoperite, de asemenea, în cadrul acestei activitãţi.

Conditionalitati:

În conformitate cu Ghidul PHARE, 25% din cofinantarea nationala pentru proiecte de investiţii (egala cu 25 MEUR) se va furniza de la bugetul de stat, corespunzand cu contribuţia PHARE de 75 MEUR. Cofinantarea este asigurata dupã urmãtoarele principii:
- 50% din cofinantarea nationala se va investi în cele 4 regiuni de prima prioritate, pentru cofinantarea proiectelor de infrastructura regionala şi localã. Cofinantarea de la bugetul de stat va acoperi 25% din sprijinul public total (PHARE + cofinantarea de la bugetul de stat) pentru fiecare proiect de infrastructura;
- 50% se va investi în cele 4 regiuni de prioritate secundarã, pentru sprijinirea unor mãsuri similare şi urmând aceleaşi proceduri ca cele descrise la subcomponenta A Dezvoltarea resurselor umane) şi (B1) (Schema de finanţare nerambursabila pentru afaceri noi, microintreprinderi şi întreprinderi recent create), incluzând avizarea finala UE. ADR şi A.N.D.R. vor raporta delegaţiei UE referitor la implementarea şi rezultatele realizate. Fondul Naţional va asigura aceasta cofinantare şi mecanismul pentru eliberarea fondurilor.
Se va pune la dispoziţie Comitetului mixt de monitorizare, care are responsabilitatea sa urmãreascã îndeplinirea cerinţelor de cofinantare, o evidenta clara a faptului ca a fost furnizatã cofinantarea nationala de la bugetul de stat. Dacã nici o dovada nu este prezentatã, sumele respective pot fi deduse din alocaţiile PHARE posibile în anii urmãtori. Schema de finanţare pentru fiecare proiect în cadrul componentei "Infrastructura regionala şi localã" poate include cofinantare localã sau din partea unor instituţii financiare internaţionale. Când cofinantarea este furnizatã din fondurile bugetare naţionale, aceasta trebuie sa fie eliberata în acelaşi timp ca şi fondurile PHARE, pentru a se înlesni implementarea fãrã probleme a proiectelor.



 
     2. BUGET
                                                                   - MEUR -
 -──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                 Subprogram                  Investiţii    Construcţie    Total
                                                         institutionala  general
   RO0004: Criterii politice - întãrirea         7,25          5,75       13,00  
 democraţiei, a statului de drept şi a 
 drepturilor omului (proiecte: Consolidarea
 sistemelor judiciar şi penitenciar, 
 Societatea civilã)
 
   RO0005: Criterii economice - întãrirea       27,925        12,975      40,90  
 capacitãţii de a face fata presiunilor 
 concurentiale (proiecte: Liberalizarea 
 sectorului energiei, Sistemul de plati
  interbancare, Reglementarea pieţei
 de capital) 
 
   RO0006: Îndeplinirea obligaţiilor            36,42         36,70       73,12 
 acquisului [proiecte: Politica industriala 
 şi infrastructura calitãţii, Recunoaşterea 
 reciprocã a diplomelor; finanţe publice 
 (4 proiecte), agricultura (6 proiecte),
 Mediu, Calitatea transportului rutier, 
 Managementul frontierelor, Lupta impotriva
 drogurilor, Sprijinirea activitãţilor
 pentru întãrirea procesului de integrare 
 europeanã, incluzând pregãtirea proiectelor]
 
   RO0007: Coeziunea economicã şi socialã       75,00         13,00       88,00
 (proiecte: Implementarea PND, Investiţii 
 regionale) 
 
  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   TOTAL*) 
  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


--------------
*) Pro memoria: Participarea României la programele comunitare (13,6 MEUR, exclusiv 8,9 MEUR în avans din alocarea pentru 2001) şi de cooperare transfrontaliera (13 MEUR) pentru anul 2000 se deduce din alocarea totalã pentru România în cadrul PHARE 2000. Aceste alocari vor fi furnizate în cadrul altor propuneri de finanţare şi nu sunt incluse în cadrul prezentului program.

3. IMPLEMENTARE

Programul va fi administrat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizat PHARE (SID). Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea de ansamblu în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE.
Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNA), va superviza administrarea financiarã a programului şi va fi responsabil de raportarile cãtre Comisia Europeanã. Autoritatea nationala de control, competenta cu privire la implementarea programului, va efectua controlul financiar adecvat. Programul va fi implementat prin doua agenţii de implementare (AI) responsabile pentru contractare şi managementul financiar în cadrul programului. Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Finanţelor va acţiona ca agenţie de implementare pentru majoritatea componentelor programului.
Agenţia Nationala pentru Dezvoltare Regionala va acţiona ca agenţie de implementare numai pentru proiectul RO0007.01 "Dezvoltare regionala; investiţii în prioritãţile PND".
Asistenta tehnica ce sprijinã proiectele de investiţii pentru dezvoltare regionala va fi contractatã de cãtre OPCP.
Comisia va transfera fonduri cãtre Fondul Naţional, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Guvernul României la 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea responsabilului naţional cu autorizarea finanţãrii (RNA). O plata de pana la 20% din fonduri, care urmeazã sa fie administratã la nivel local, va fi transferata Fondului Naţional dupã semnarea memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare dintre Fondul Naţional şi agenţiile de implementare. Prevederile prevãzute la art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, respectate. În plus RNA trebuie sa înainteze Comisiei spre aprobare numirea responsabililor cu autorizarea programului (RAP) şi o descriere a sistemului creat, evidentiind fluxul de informaţii între Fondul Naţional şi agenţiile de implementare şi modul în care va fi îndeplinitã funcţia de plata.
Se vor efectua 4 plati în cuantumul celei mai mici sume reprezentate fie de maximum 20% din fondurile care urmeazã sa fie administrate la nivel local, fie de diferenţa pana la valoarea integrala a bugetului. Prima plata va fi trasa în momentul în care o cota de 10% din buget a fost deja plãtitã de agenţiile de implementare. A doua plata poate fi cerutã atunci când o cota de 30% din bugetul total a fost plãtitã. Punctul de tragere a celei de-a treia plati este atunci când s-a plãtit o cota de 50%, iar pentru plata a patra finala, când o cota de 70% este plãtitã. În afarã unei autorizaţii exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de plata nu poate fi facuta dacã fondurile cumulate, aflate la dispoziţia Fondului Naţional şi la agenţiile de implementare, depãşesc 10% din exerciţiul bugetar angajat. În mod excepţional RNA poate cere o plata în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevãzute în memorandumul de înţelegere sus-menţionat.
Fondul Naţional va transfera fonduri agentiilor de implementare, în conformitate cu acordurile de finanţare semnate între Fondul Naţional şi OPCP şi între Fondul Naţional şi A.N.D.R. Acordurile de finanţare vor fi avizate în prealabil de Comisia Europeanã. OPCP va fi condus de un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNA dupã consultarea cu CNA. În mod similar RNA va confirma numirea RAP în cadrul A.N.D.R. Responsabilii cu autorizarea programului vor fi responsabili în ambele cazuri pentru toate operaţiunile efectuate de agenţiile de implementare. Autoritãţile de implementare responsabile pentru aspectele tehnice ale implementarii tuturor proiectelor şi subproiectelor în cadrul programului sunt specificate mai sus, la pct. 1 "Obiective şi descriere".
Un cont bancar separat, purtãtor de dobanda, în euro, va fi deschis şi administrat de Fondul Naţional într-un sistem contabil separat, la o banca ce a fost anterior convenitã cu Comisia. În principiu toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi raportatã Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza unei propuneri din partea RNA, dobanda poate fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri vor fi aplicate fondurilor transferate la OPCP şi A.N.D.R.
RNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregãtite în conformitate cu procedurile stabilite în manualul SID. Toate contractele pentru investiţii vor fi mai mari de 2 MEUR. Convenţiile de înfrãţire (twinning) şi contractele de asistenta tehnica pot avea valori mai mici, dupã cum se cere prin natura specifica a proiectelor de construcţie institutionala.
Toate contractele trebuie încheiate pana la data de 30 noiembrie 2002. Majoritatea plãţilor trebuie sa se facã pana la data de 30 noiembrie 2003. Doar pentru doua programe RO0005.01 "Liberalizarea sectorului energiei" şi RO0007.02 "Dezvoltare regionala", termenul limita pentru plata va fi 30 noiembrie 2004.
RNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele vor fi pregãtite în conformitate cu procedurile stabilite în manualul SID. Pentru scheme de finanţare nerambursabila*) , ale cãror proceduri şi formate nu sunt acoperite de manualele SID, aranjamentele precise de implementare vor fi descrise în fişele de proiect pe baza urmãtoarelor principii:
----------
*) Schemele de finanţare nerambursabila din cadrul acestei propuneri de finanţare fac parte din urmãtoarele proiecte: Societatea civilã; Infrastructura calitãţii; Dezvoltare regionala (Dezvoltarea resurselor umane şi a întreprinderilor mici şi mijlocii).

- Procedurile şi formatele care sunt folosite în implementarea schemelor şi acordarea finantarilor nerambursabile se vor baza pe ghidul curent (vademecum) al Comisiei privind managementul finanţãrii nerambursabile şi contractul standard de finanţare nerambursabila RELEX sau pe oricare alte formate şi proceduri adecvate pentru schemele de finantari nerambursabile pentru ajutoare externe care sunt dezvoltate între timp de cãtre Comisie. În particular, se va acorda o grija specialã procesului de selecţie a proiectelor beneficiare, care trebuie sa fie facuta la nivel tehnic prin comitetele de selecţie alcãtuite din experţi numiţi de autoritãţile care cofinanteaza schemele, precum şi de administratorii relevanti şi grupurile de interes implicate în scheme.
- RAP competent pentru programul în cadrul cãruia este finanţatã schema de finanţare nerambursabila trebuie sa îşi pãstreze responsabilitatea contractualã şi financiarã pentru implementarea schemei. În particular, RAP trebuie sa aprobe formal licitaţia deschisã, formatele de cerere de finanţare, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie, de asemenea, sa semneze contractele de finanţare nerambursabila cu beneficiarii şi sa asigure o monitorizare şi un control financiar adecvate sub autoritatea şi responsabilitatea sa. Cu aceasta restrictie managementul schemelor poate fi descentralizat de la RAP la organismele adecvate la nivel sectorial sau regional.
- Aprobarea ex-ante din partea Comisiei (Delegaţia CE din Bucureşti) va fi cerutã pentru licitaţia deschisã, formatele de cerere de finanţare, criteriile de evaluare, procedurile de selecţie (incluzând componenta comitetelor) şi rezultatele (lista proiectelor ce vor fi finanţate). Contractele de finanţare nerambursabila semnate de RAP vor fi supuse controlului ulterior (ex-post) al delegaţiei CE.
- Implementarea proiectelor selectate, prin furnizarea de lucrãri, bunuri şi servicii subcontractate de beneficiarii finali ai finantarilor nerambursabile individuale, va fi supusã regulilor de achiziţie anexate la contractul standard de finanţare nerambursabila RELEX. Sistemul descentralizat stabilit pentru proiectele mici de cooperare transfrontaliera trebuie aplicat tuturor contractelor de acest tip mai mici de 300.000 euro (sau orice alt prag mãrit ce va fi fixat de cãtre Comisie pentru fonduri destinate unor proiecte mici în cadrul programelor de cooperare transfrontaliera). Ofertele şi contractele care depãşesc acest prag vor fi prezentate delegaţiei CE pentru aprobare ex-ante. Angajamentele financiare în termenii PHARE vor fi efective la data semnãrii contractelor de finanţare nerambursabila de cãtre RAP competent. Implementarea proiectelor şi toate plãţile PHARE trebuie fãcute înainte de data de expirare a prezentului memorandum de finanţare.
Orice fonduri neutilizate pana la data expirãrii programului vor fi recuperate de Comisie.
Pentru acele contracte cu fonduri pãstrate pentru o perioada de garanţie prelungitã peste data de sfârşit a perioadei de plata a programului, suma totalã a fondurilor acelor contracte, calculate de RAP şi stabilite de Comisie, va fi plãtitã agenţiei de implementare înainte de închiderea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor pana când plata finala este scadenta şi se asigura ca aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele pãstrãrii. Agenţia de implementare îşi asuma în continuare intreaga responsabilitate fata de contractori pentru îndeplinirea condiţiilor legate de clauzele pãstrãrii.
Dobânzile obţinute din fondurile depozitate vor fi plãtite Comisiei dupã ce vor fi fãcute plãţile finale cãtre contractori. Fondurile care nu au fost plãtite contractorilor dupã ce au fost fãcute plãţile finale vor fi rambursate Comisiei. O analiza generalã a utilizãrii fondurilor depozitate în conturi de garanţie - şi în mod special a plãţilor fãcute din acestea - şi a dobânzilor obţinute va fi transmisã anual de cãtre RNA Comisiei.

4. MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Va fi creat un comitet comun de monitorizare (CCM), care va cuprinde RNA, CNA şi Comisia. CCM se va intalni cel puţin o data pe an pentru a trece în revista programele finanţate din PHARE, cu scopul de a evalua progresele înregistrate în atingerea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul de aderare. CCM poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus CCM va evalua implementarea cofinanţãrii programului din fonduri naţionale publice, în conformitate cu prevederile memorandumului de finanţare. CCM va fi asistat de subcomitete de monitorizare (SCM) şi va include CNA, RAP de la fiecare agenţie de implementare (şi de la OPCP, când este cazul) şi serviciile Comisiei. SCM vor revizui în detaliu progresul înregistrat în cazul fiecãrui program, inclusiv componentele şi contractele sale, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare realizate cu asistenta consultantului extern (în conformitate cu prevederile manualului SID) şi vor face recomandãri cu privire la aspectele de management şi proiectare, asigurându-se ca acestea vor fi puse în aplicare. SCM vor raporta CCM, cãruia îi vor inainta rapoarte generale detaliate cu privire la toate programele finanţate prin PHARE.

5. AUDIT ŞI EVALUARE

Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi ale OPCP pot fi verificate oricând, la cererea Comisiei, de un auditor extern contractat de Comisie, fãrã a se aduce atingere responsabilitãţilor Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, astfel cum se precizeazã în Condiţiile generale la memorandumul de finanţare, anexate la acordul-cadru.
Serviciile Comisiei vor lua mãsuri pentru realizarea unei evaluãri ulterioare dupã terminarea programului.

6. TRANSPARENTA/PUBLICITATE

RAP va fi rãspunzãtor de luarea mãsurilor necesare în vederea asigurãrii publicitãţii adecvate pentru toate activitãţile finanţate din program. Aceasta se va face în strânsã legatura cu delegaţia Comisiei. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa nr. 3.

7. CONDIŢII SPECIALE

În eventualitatea în care angajamentele stabilite de comun acord nu sunt îndeplinite din motive imputabile Guvernului României, Comisia poate oricând revizui programul, în sensul anulãrii totale sau parţiale a acestuia şi/sau realocarii fondurilor nefolosite pentru alte scopuri conforme cu obiectivele Programului PHARE.
Proiectele implementate prin înfrãţire (twinning) necesita deplina angajare şi participare a conducerii instituţiei beneficiare. În plus, pentru gãsirea unui partener de înfrãţire (twinning) cu personal adecvat şi alte resurse pentru a funcţiona efectiv, conducerea superioarã trebuie sa fie implicata total în dezvoltarea şi implementarea politicilor şi schimbãrii instituţionale cerute pentru a obţine rezultatele proiectului.
Pentru toate proiectele cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei sprijinul PHARE este condiţionat de furnizarea de cãtre acest minister de personal suficient calificat pentru pregãtirea şi implementarea proiectelor. Înainte de semnarea memorandumului de finanţare PHARE 2000 Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei va furniza informaţii satisfãcãtoare Delegaţiei Comisiei Europene în Bucureşti cu privire la alocarea resurselor umane adecvate pentru unitatea de implementare a programului şi la diferitele servicii speciale legate de proiectele specifice PHARE, aceste niveluri de personal fiind menţinute pe toatã durata programului. Sprijinul PHARE pentru schemele de finanţare nerambursabila şi de împrumut pentru întreprinderile mici şi mijlocii este condiţionat de realizarea unei analize a principalelor greutãţi intampinate de întreprinderile mici şi mijlocii în mediul de afaceri, în special obstacole în accesarea finanţãrii şi bariere administrative care stau în calea investiţiilor. Sprijinul PHARE va fi furnizat în funcţie de pregãtirea pana în decembrie 2000 a unui plan de acţiune, acceptabil pentru Comisie, cu un grafic pentru înlãturarea barierelor identificate. Jaloane clare şi indicatori de realizare vor fi prevãzuţi în planul de acţiune. Se va inainta Comisiei Europene un raport la 6 luni, în care se vor mentiona progresul realizat comparativ cu indicatorii de realizare şi punctele de reper stabilite în planul de acţiune. Continuarea sprijinului PHARE va fi condiţionatã de implementarea adecvatã a planului de acţiune pentru înlãturarea barierelor intampinate de întreprinderile mici şi mijlocii în crearea şi dezvoltarea lor.

ANEXA 3

INFORMARE ŞI PUBLICITATE
pentru Programul PHARE al Comunitãţilor Europene

1. Scop şi obiective

Informaţiile şi activitãţile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creãrii unei imagini consistente privind activitãţile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.

2. Principii generale

Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor de finanţare, precum şi a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu delegaţia Comisiei Europene care va fi informatã asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva. Informarea şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Informarea şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate mai sus. Ghidul informativ primit de la delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva este disponibil la autoritãţile naţionale, regionale şi locale.

3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE

Informarea şi mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegaţia Comisiei, pentru toatã durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta. Costul informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective. În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor şi trebuie ţinute la dispoziţia pãrţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse. b) Informarea şi mãsurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) pentru investiţiile de infrastructura ce depãşesc 1 milion ECU:
- panouri ridicate la fata locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus;
- panouri informative pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi în concordanta cu indicaţiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispoziţie de delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;
(ii) în cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD;
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publica cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile paragrafului 3 b) (i) de mai sus;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de aceşti solicitanti, care sa indice faptul ca o parte a acestui ajutor provine de la UE, mai ales prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de mai sus.

4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsura în asistenta care le priveşte direct. Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alţi beneficiari potenţiali

Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregãtire profesionalã implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritãţile locale, naţionale sau regionale, privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru acest fel de asistenta, vor trebui sa indice faptul ca UE şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD asigura aceste surse financiare.
Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor trebuie sa menţioneze procentul sau volumul de asistenta finanţat de programele amintite. În cazul în care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, trebuie sa poarte şi sigla UE de aceeaşi mãrime.

4.3. Publicul larg

Mass-media

Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE, PHARE, ISPA sau SAPARD în special. Contribuţia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceasta informare. În acest context demararea operaţiunilor (o data adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu delegaţia Comisiei din ţara respectiva.
Cele doua principii menţionate mai sus se aplica anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.

Acţiuni informative

Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii, în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmãri sa facã explicita participarea UE.
În acest context vor fi expuse steagurile UE în camerele unde au loc intalniri şi se va pune sigla UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.

Materiale informative

Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicare clara a participãrii UE, precum şi sigla UE, în cazul în care este folositã stema nationala sau regionala.
În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea UE.
Aceste publicaţii trebuie sa se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5. Prevederile privind panouri, postere şi plãci comemorative ţãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu urmãtoarele mãsuri şi informaţii publicitare:

Panouri

Panourile cu informaţii privind participarea U.E. la finanţarea investiţiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare UE în valoare de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacã autoritãţile locale sau regionale nu ridica un panou care sa menţioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionatã pe un panou special.
Aceste panouri trebuie sa aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii (ţinându-se seama de mãrimea contribuţiei UE) şi trebuie sa corespundã instrucţiunilor prevãzute în Ghidul informativ ce se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene.
Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii şi în mãsura în care este posibil aceste panouri vor fi înlocuite cu plãci comemorative, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

Plãci comemorative

Aceste plãci vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Plãcile trebuie sa cuprindã pe lângã sigla UE şi o menţiune privind programele PHARE, ISPA sau SAPARD şi cofinantarea UE. În cazurile în care autoritãţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placa comemorativa ori poster sau fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicatã participarea UE.

6. Prevederi finale

Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informatã delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta sa poatã participa, dacã considera necesar, la realizarea acestor mãsuri.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design.


-------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta, Guvernul Romaniei, ORDONANTA nr. 51 din 23 august 2001

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016