Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
Denumirea candidatului: Autoguvernarea Mako
Costul total al proiectului: 3.200.000 euro
PHARE CBC: 2.400.000 euro
Contribuţie proprie: 800.000 euro
Proiect romanesc RO 0102.01 - Construirea
"în oglinda": unui centru regional de
afaceri pentru promovarea
activitãţilor economice -
Timişoara
Denumirea candidatului: Camera de Comerţ,
Industrie şi Agricultura din
Timişoara
Agenţia de dezvoltare regi-
onala nr. V - Regiunea de
Vest
Costul total al proiectului: 3.070.000 euro
PHARE CBC: 2.300.000 euro
Contribuţie proprie: 770.000 euro (de la TCCIA)
Proiect ungar "în oglinda": HU 0107.01 - Centrul de
afaceri şi servicii pentru
întãrirea relaţiilor trans-
frontaliere romano-un-
gare - Mako
Denumirea candidatului: Autoritatea Districtuala a
Apelor din Valea Koros
Costul total al proiectului: 2.800.000 euro
PHARE CBC: 2.100.000 euro
Contribuţie proprie: 700.000 euro
Proiect romanesc RO 0102.02 - Protejarea
"în oglinda": şi dezvoltarea luncii raului
Mures
Denumirea candidatului: Regia Nationala a Pãdurilor,
Direcţia silvicã Arad, în cola-
borare cu Inspectoratul de
protecţie a mediului din
Timişoara şi Inspectoratul de
protecţie a mediului din Arad
Costul total al proiectului: 2.670.000 euro
PHARE CBC: 2.000.000 euro
Contribuţie proprie: 670.000 euro (de la Regia
Nationala a Pãdurilor, Direcţia
silvicã Arad)
Proiect ungar "în oglinda": HU 0107.02 - Dezvoltarea
controlului inundatiilor în
valea Koros
Costul total 1.100.000 euro (550.000 euro pentru
al proiectului: fiecare ţara)
PHARE CBC: 1.000.000 euro (500.000 euro pentru
fiecare ţara)
Contribuţia 100.000 euro (50.000 euro pentru
proprie: fiecare ţara)
Denumirea candidatului: Ministerul Dezvoltãrii şi
Prognozei, Direcţia cooperare
transfrontaliera
Costul total al proiectului: 200.000 euro
PHARE CBC: 200.000 euro
- euro -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
PHARE
Numãrul Prioritatea/ ───────────────────────────── Cofinantarea Total
proiectului Titlul Con- Inves- Total nationala
proiectului structie titii
institu-
tionala
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Dezvoltarea
economicã 50.000 4.650.000 4.700.000 1.570.000 6.270.000
HU 0107.01 Centrul de
afaceri şi
servicii 0 2.400.000 2.400.000 800.000 3.200.000
pentru întãrirea
relaţiilor
transfrontaliere
romano-ungare -
Mako
RO 0102.01 Construirea
unui centru
regional 50.000 2.250.000 2.300.000 770.000 3.070.000
de afaceri
pentru
promovarea
activitãţilor
economice -
Timişoara
Protecţia
mediului şi 200.000 3.900.000 4.100.000 1.370.000 5.470.000
gestionarea
resurselor
de apa
HU 0107.02 Dezvoltarea
controlului 0 2.100.000 2.100.000 700.000 2.800.000
inundatiilor
în valea Koros
RO 0102.02 Protejarea şi
dezvoltarea 200.000 1.800.000 2.000.000 670.000 2.670.000
luncii raului
Mures
Fondul
pentru
proiecte
mici
comune 1.000.000 0 1.000.000 100.000 1.100.000
HU 0107.03 Fondul
pentru
proiecte
mici
comune 500.000 0 500.000 50.000 550.000
RO 0102.03 Fondul
pentru
proiecte
mici
comune 500.000 0 500.000 50.000 550.000
Dezvoltarea
institu-
tionala, 200.000 0 200.000 0 200.000
cooperarea
institutionala
RO 0102.04 Asistenta 200.000 0 200.000 0 200.000
acordatã în
implementarea
unei strategii
multianuale
stabilite
între România
şi Ungaria
Ungaria: 500.000 4.500.000 5.000.000 1.550.000 6.550.000
România: 950.000 4.050.000 5.000.000 1.490.000 6.490.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 1.450.000 8.550.000 10.000.000 3.040.000 13.040.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────
*1) Având în vedere regulile prezentate în anexa la Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999.
Fondul Naţional (NF) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiarã a programului şi va deţine rãspunderea pentru toate aspectele controlului financiar şi pentru efectuarea de rapoarte cãtre Comisia Europeanã. NAO va deţine rãspunderea totalã privind administrarea financiarã a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispoziţiilor şi procedurilor PHARE privind achiziţionarea, raportarea şi administrarea financiarã, respectarea regulilor Comunitãţii de ajutorare a statelor, precum şi efectuarea de rapoarte corespunzãtoare şi funcţionarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea intreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program pana la încheierea acestuia.
Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de cãtre autoritatea nationala de control competenta.
Comisia va vira fonduri cãtre NF în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România la data de 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi virate în urma cererilor din partea NAO.
O plata de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata cãtre NF în urma semnãrii memorandumului de finanţare şi a contractelor de finanţare (FA) dintre NF şi agenţiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (CFCU). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie sa prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnaţi, împreunã cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţiilor dintre NF şi IA/CFCU şi modul în care funcţia de plata va fi efectuatã.
Se vor efectua patru transe de completare de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilanţul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa în momentul în care 10% din buget au fost cheltuite de IA şi de CFCU. A doua transa poate fi solicitatã atunci când s-au fãcut plati în valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este când s-au plãtit 50% din buget, iar cea de-a patra şi ultima transa se va efectua când s-au plãtit 70% din buget. Cu excepţia cazului în care s-a acordat autorizarea expresã de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe dacã totalul fondurilor depuse în NF şi la IA depãşeşte 10% din bugetul total valabil al convenţiei. În mod excepţional NAO poate solicita o plata în avans mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.
NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform contractelor de finanţare (FA) semnate între NF şi IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeanã. Atât CFCU, cat şi IA trebuie sa fie conduse de un PAO numit de cãtre NAO în urma consultãrii cu NAC. PAO va fi rãspunzãtor de toate operaţiunile efectuate de cãtre CFCU/IA competente.
Ministerul Dezvoltãrii şi Prognozei din România va constitui agenţia de implementare (IA).
NF va deschide la o banca aprobatã în prealabil de cãtre Comisie şi va administra un cont bancar separat în euro (principal), purtãtor de dobanda. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi declarata Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide acest lucru, în baza unei propuneri a NAO, dobanda ar putea fi reinvestita în program. NF va asigura un sistem corespunzãtor de contabilitate şi de gestiune a numerarului pentru conturile curente şi de depozit utilizate pentru program.
NAO şi PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile prezentate în Manualul DIS.
Toate contractele trebuie sa fie încheiate înainte de data de 30 noiembrie 2003.
Toate plãţile trebuie sa fie încheiate pana la data de 30 noiembrie 2004, cu excepţia Proiectului RO 0102.02 "Protejarea şi dezvoltarea luncii raului Mures", a cãrui data limita pentru efectuarea plãţilor este 30 noiembrie 2005.
Orice capital care nu a fost utilizat pana la datele limita va fi returnat Comisiei.
Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o anumitã perioada de garanţie care depãşeşte perioada de efectuare a plãţilor programului, suma totalã a fondurilor referitoare la acele contracte, calculatã de PAO şi stabilitã de Comisie, va fi plãtitã IA înainte de încheierea oficialã a programului. IA îşi asuma intreaga responsabilitate de a depune întregul capital înainte de data scadenta a ultimei plati şi de a asigura ca fondurile menţionate vor fi folosite numai în vederea efectuãrii de plati referitoare la clauzele de reţinere. IA îşi mai asuma intreaga responsabilitate şi în fata contractorilor pentru îndeplinirea obligaţiilor referitoare la clauzele de reţinere. Dobanda acumulatã din fondurile depuse va fi plãtitã Comisiei dupã efectuarea ultimei plati cãtre contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuãrii plãţilor finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport cãtre Comisie asupra utilizãrii fondurilor depuse în conturile de garanţie - şi mai ales asupra plãţilor efectuate din aceste fonduri -, precum şi asupra dobânzii acumulate.
3.4. Mãsuri luate în Ungaria în vederea implementarii
Programul va fi coordonat în conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata (DIS) PHARE. Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) va deţine rãspunderea totalã privind programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. NAC împreunã cu responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (NAO) vor avea rãspunderea comuna a coordonãrii între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.
──────────
*1) Având în vedere regulile prezentate în anexa la Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999.
Fondul Naţional (NF) din cadrul Ministerului de Finanţe, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiarã a programului şi va deţine rãspunderea pentru efectuarea de rapoarte cãtre Comisia Europeanã. NAO va deţine rãspunderea totalã privind administrarea financiarã a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispoziţiilor şi procedurilor PHARE privind achiziţionarea, raportarea şi administrarea financiarã, respectarea regulilor Comunitãţii de ajutorare a statelor, precum şi efectuarea de rapoarte corespunzãtoare şi funcţionarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea intreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program pana la încheierea programului.
Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de cãtre autoritatea nationala de control competenta.
Comisia va vira fonduri cãtre NF în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Ungaria la data de 17 decembrie 1998. Fondurile vor fi virate în urma cererilor din partea NAO.
O plata de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata cãtre NF în urma semnãrii memorandumului de finanţare şi a contractelor de finanţare (FA) de cãtre NF şi agenţiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (CFCU). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie sa prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnaţi, împreunã cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţiilor dintre NF şi IA/CFCU şi modul în care funcţia de plata va fi efectuatã.
Se vor efectua patru transe de completare de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilanţul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa în momentul în care 10% din buget au fost cheltuite de IA şi de CFCU. A doua transa poate fi solicitatã atunci când s-au fãcut plati în valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este când s-au plãtit 50% din buget, iar cea de-a patra şi ultima transa se va efectua când s-au plãtit 70% din buget. Cu excepţia cazului în care s-a acordat autorizarea expresã de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe dacã totalul fondurilor depuse în NF şi la IA depãşeşte 10% din bugetul total valabil al convenţiei. În mod excepţional NAO poate solicita o plata în avans mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.
NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform contractelor de finanţare (FA) semnate între NF şi IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeanã. În cazurile în care NF este chiar agentul de plata pentru CFCU/IA, nu se vor vira fonduri de la NF cãtre CFCU/IA. Atât CFCU, cat şi IA trebuie sa fie conduse de un PAO, numit de cãtre NAO în urma consultãrii cu NAC. PAO va fi rãspunzãtor de toate operaţiunile efectuate de cãtre CFCU/IA competente.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Regionale va constitui agenţia de implementare (IA).
NF va deschide la o banca aprobatã în prealabil de cãtre Comisie şi va administra un cont bancar separat în euro, purtãtor de dobanda. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi declarata Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide acest lucru, pe baza unei propuneri a NAO, dobanda ar putea fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri se vor aplica şi pentru fondurile virate IA sau la CFCU.
NAO şi PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile prezentate în Manualul DIS.
Toate contractele trebuie sa fie încheiate înainte de data de 30 noiembrie 2003.
Efectuarea plãţilor trebuie sa fie încheiatã pana la data de 30 noiembrie 2004.
Toate fondurile care nu au fost utilizate pana la data încheierii programului vor fi returnate Comisiei.
Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o anumitã perioada de garanţie care depãşeşte perioada de efectuare a plãţilor programului, suma totalã a fondurilor referitoare la acele contracte, calculatã de PAO şi stabilitã de Comisie, va fi plãtitã IA înainte de încheierea oficialã a programului. IA îşi asuma intreaga responsabilitate pentru fondurile depuse pana la efectuarea ultimei plati şi pentru a asigura ca fondurile menţionate vor fi folosite numai în vederea efectuãrii de plati referitoare la clauzele de reţinere. IA îşi mai asuma intreaga responsabilitate şi în fata contractorilor pentru îndeplinirea obligaţiilor referitoare la clauzele de reţinere. Dobanda acumulatã din fondurile depuse va fi plãtitã Comisiei dupã efectuarea ultimei plati cãtre contractori. Fondurile care nu au fost achitate con tractorilor în urma efectuãrii plãţilor finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport cãtre Comisie asupra utilizãrii fondurilor depuse în conturile de garanţie - şi mai ales asupra plãţilor efectuate din aceste fonduri -, precum şi asupra dobânzii acumulate.
3.5. Comitetul comun de cooperare
Un comitet comun de cooperare (JCC) a fost stabilit pe baza condiţiilor prevãzute la art. 7(1) din Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98.
Copresedintii JCC sunt la nivelul:
● secretarului de stat pentru Ministerul Dezvoltãrii şi Prognozei din România;
● secretarului de stat pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Regionale din Ungaria.
Copresedintii vor stabili alcãtuirea delegatiilor lor respective în JCC, la nivelul administraţiei publice locale şi centrale, şi pot infiinta grupuri de lucru specializate pe anumite domenii, care sa fie alcãtuite din reprezentanţii autoritãţilor locale şi experţi din ministere şi alte instituţii interesate. Aceste grupuri de lucru vor analiza în detaliu evoluţia fiecãrui proiect, fãcând recomandãri cu privire la aspectele de administrare şi evaluare şi înaintând rapoarte la JCC.
Reprezentanţii Comisiei Europene vor lua parte la intalnirile JCC în calitate de membri. Aceştia vor controla respectarea regulilor UE, a cerinţelor pentru mãsurile propuse şi ale proiectelor, respectarea mãsurilor de implementare, analizând completãrile la propunerile de proiect în ceea ce priveşte componentele echivalente ale PHARE CBC din ambele tari.
Şedinţele ordinare ale JCC trebuie sa aibã loc la fiecare 6 luni pentru a analiza programul, în oricare dintre ţãrile implicate, în vederea evaluãrii progresului acestuia pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Şedinţele extraordinare ar putea fi necesare în perioada de elaborare a programelor şi a propunerilor de finanţare anuale sau în cazul apariţiei unei probleme speciale de implementare. Asemenea evenimente ar putea fi stabilite în orice moment, prin acordul comun al copresedintilor sau al Comisiei. Şedinţele extraordinare convocate la cererea Comisiei ar putea avea loc la Bruxelles.
Elaborarea rapoartelor, a ordinii de zi şi a proceselorverbale pentru şedinţele JCC este dispusã de copresedinti şi serviciile acestora.
JCC decide printr-o aprobare unanima şi trebuie:
● sa îşi expuna pãrerea cu privire la prioritãţile, obiectivele şi mãsurile CBC propuse sa fie incluse în Documentul de programare comuna;
● sa aprobe selecţia anuala finala a propunerilor de proiecte;
● sa primeascã rapoarte de activitate, studii şi evaluãri ale programelor deja aprobate şi ale pãrţilor componente ale acestora;
● sa initieze şi sa susţinã activitãţi care ar putea sa promoveze mãsuri CBC şi sa eficientizeze programe CBC prezente şi viitoare.
4. Monitorizare şi evaluare
Va fi stabilit un comitet comun de monitorizare (JMC). Acesta va fi alcãtuit din NAO, NAC şi Comisie. JMC se va întruni cel puţin o data pe an pentru a analiza toate programele finanţate de PHARE, în vederea evaluãrii progresului acestora pentru a îndeplini obiectivele prezentate în memorandumul de finanţare şi Parteneriatul de aderare. Acesta va mai coordona îndeaproape diversele instrumente de preaderare. JMC poate recomanda modificarea prioritatilor şi/sau redistribuirea fondurilor PHARE.
JMC va fi ajutat de subcomitete de monitorizare (MSC) care vor fi alcãtuite din NAC, NAO şi PAO al fiecãrei IA (şi al CFCU, acolo unde este cazul) şi serviciile Comisiei. MSC vor analiza detaliat evoluţia fiecãrui program, inclusiv componentele şi contractele acestuia, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare, elaborate cu ajutorul consultantilor externi (în conformitate cu prevederile Manualului DIS). MSC vor mai face recomandãri referitoare la unele aspecte de administrare şi proiectare, asigurând faptul ca acestea au fost efectuate. MSC vor raporta cãtre JCC, prezentându-i rapoarte generale detaliate asupra programelor finanţate de PHARE.
5. Mãsuri impotriva fraudei, de audit şi evaluare
Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele care sunt încheiate ca urmare a acestor acorduri sunt supravegheate şi controlate financiar de cãtre Comisie (inclusiv Biroul European impotriva Fraudei) şi de Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde mãsuri cum ar fi verificarea ex ante a activitãţilor de ofertare şi de contractare efectuate de delegaţia tarii candidate implicate, precum şi inspecţii inopinate.
Pentru a asigura protecţia eficienta a intereselor financiare ale Comunitãţii Comisia poate efectua controale şi inspecţii la locul respectiv, conform procedurilor prevãzute de Reglementarea Consiliului (Euratom, CE) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, referitoare la controalele inopinate şi la inspectiile efectuate de Comisie în vederea protejãrii intereselor financiare ale Comunitãţii Europene impotriva fraudei şi altor neregularitãţi.
Se vor aplica procedurile prevãzute la art. 15 paragraful 3 din Reglementarea Comisiei nr. 2.222/2000 din 7 iunie 2000 privind comunicarea în cazul existenţei unor neregularitãţi şi punerea în aplicare a unui sistem pentru gestionarea informaţiilor în acest domeniu.
Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional, precum şi, acolo unde este cazul, CFCU şi toate agenţiile de implementare competente pot fi verificate, oricând Comisia decide acest lucru, de cãtre un auditor extern angajat de Comisie, fãrã a prejudicia responsabilitãţile Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, dupã cum este menţionat în Condiţiile generale privind memorandumul de finanţare anexat la acordul-cadru.
Serviciile Comisiei vor asigura ca o evaluare ex post este efectuatã dupã încheierea programului.
6. Transparenta şi publicitate
Responsabilul cu autorizarea programului corespunzãtor va avea îndatorirea de a asigura luarea tuturor mãsurilor necesare pentru a asigura publicitatea corespunzãtoare pentru toate activitãţile finanţate din program. Acest lucru se va realiza în strânsã legatura cu delegaţia Comisiei. Detalii suplimentare se regãsesc în anexa nr. 3 "Transparenta şi publicitate".
7. Condiţii speciale
În cazul în care unele angajamente stabilite nu sunt respectate din motive care intra în limitele competentei Guvernului Ungariei sau a Guvernului României, Comisia poate analiza programul în scopul anulãrii lui, conform deciziei Comisiei, în întregime sau parţial, şi/sau sa realoce fondurile neutilizate în alte scopuri corespunzãtoare obiectivelor Programului PHARE.
Toate structurile adecvate pentru implementare şi administrare au fost deja înfiinţate în timpul desfãşurãrii programelor similare anterioare, demonstrand ca pãrţile implicate pot sa coopereze în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse. Fiecare proiect aprobat de JCC va fi însoţit de o scrisoare de angajament în care se va afirma faptul ca beneficiarii vor asigura cofinantarea localã.
ANEXA 3
TRANSPARENTA ŞI PUBLICITATE
Informare şi publicitate pentru programele PHARE
ale Comunitãţilor Europene
1. Obiectiv şi sfera de acţiune
Mãsurile de informare şi publicitate privind asistenta din partea Comunitãţii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi transparenţei acţiunilor UE, precum şi creãrii unei imagini consistente privind mãsurile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc mãsurile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care rãspunde de implementarea memorandumurilor de finanţare şi a altor forme de asistenta va rãspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivã a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei Europene la fata locului.
Mãsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea (CEE) nr. 4.523/88, modificatã prin Reglementarea (CEE) nr. 2.082/93; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L193/30 din 31 iulie 1993;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.
Mãsurile de informare şi publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate mai sus. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţie autoritãţilor naţionale, regionale şi locale de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.
3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE
Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costul informãrii şi publicitãţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Când programele PHARE sunt implementate se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţãrile beneficiare trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor tipuri de asistenta în forma cea mai potrivita. Ele trebuie sa asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzãtor şi trebuie sa le punã la dispoziţie pãrţilor interesate. Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.
b) Mãsurile de informare şi publicitate la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) în cazul investiţiilor de infrastructura cu un cost ce depãşeşte 1 milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi cu specificaţiile tehnice din manualul pus la dispoziţie de cãtre delegaţia Comisiei Europene în ţara respectiva;
- placute permanente pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului larg, care sa fie instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi specificatiilor tehnice din manualul pus la dispoziţie de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;
(ii) în cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile menţionate la paragraful 3 b) (i) de mai sus;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie sa fie completate de asemenea solicitanti, ca o parte a ajutorului vine din partea UE şi în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de mai sus.
4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistenta care le priveşte în modul cel mai direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri privind instruirea, ocuparea forţei de munca sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organisme de pregãtire profesionalã implicate în ocuparea forţei de munca, afaceri şi grupuri de afaceri, centre de instruire şi organizaţii neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritãţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenta destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru asemenea asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi în mod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizeazã sprijinul financiar. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de asistenta finanţat de programul în cauza. Dacã asemenea documente poarta stema nationala sau regionala, ele vor purta, de asemenea, şi însemnul UE de aceeaşi mãrime.
4.3. Publicul general
Mass-media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE şi în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectatã în mod corect în aceasta informare.
În acest scop lansarea operaţiunilor (dupã ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor mãsuri de informare, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.
Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.
Acţiuni informative
Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmãri sa facã explicita participarea UE. Poate fi folositã ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri şi se pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi realizarea acestor evenimente.
Materiale informative
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sa conţinã pe pagina de titlu o indicaţie clara a participãrii UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema nationala sau regionala este folositã.
În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.
Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.
5. Aranjamente speciale privind panouri, placute permanente şi postere
Pentru a asigura transparenta mãsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD ţãrile beneficiare vor asigura faptul ca urmãtoarele mãsuri de informare şi publicitate trebuie sa corespundã cerinţelor de mai jos:
Panouri
Panourile care furnizeazã informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge pana la 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritãţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou care sa anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenta UE trebuie menţionatã pe un panou special. Panourile trebuie sa fie de o mãrime corespunzãtoare anvergurii operaţiunii (ţinându-se seama de mãrimea cofinanţãrii din partea UE) şi trebuie sa fie pregãtite conform instrucţiunilor prevãzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile vor fi indepartate nu mai devreme de 6 luni dupã terminarea lucrãrilor şi vor fi înlocuite, în cazurile în care este posibil, cu o placuta permanenta, în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.
Placute permanente
Placute permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). În plus fata de însemnul UE, asemenea placute trebuie sa specifice partea finanţatã de UE, alãturi de o menţiune a programului în cauza (PHARE, ISPA sau SAPARD).
În cazul în care o autoritate nationala, regionala sau localã ori un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta mãsura pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, sa fie indicatã.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã le considera necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegaţia sa poatã participa în mod corespunzãtor la realizarea acestora.
Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate în forma electronica şi va fi disponibil la cerere.
──────────────
