Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANTA nr. 47 din 25 iulie 2002 pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria - RO0103, semnat la Bucuresti la 4 decembrie 2001 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDONANTA nr. 47 din 25 iulie 2002 pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria - RO0103, semnat la Bucuresti la 4 decembrie 2001

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 21 august 2002
Comenteaza legea
ORDONANTA nr. 47 din 25 iulie 2002
pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria - RO0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 21 august 2002

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 1 pct. I.3 din Legea nr. 411/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adopta prezenta ordonanta.

ART. 1
Se ratifica Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria - RO0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001.
ART. 2
În cadrul contractelor pentru executarea de lucrãri, precum şi pentru furnizarea de bunuri şi servicii, încheiate cu contractorii locali în temeiul memorandumului de finanţare, plãţile pot fi efectuate şi în euro.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul integrãrii europene,
Hildegard Carola Puwak

p. Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu,
secretar de stat

Ministrul dezvoltãrii şi prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan

Ministrul apelor
şi protecţiei mediului,
Petru Lificiu

Ministrul lucrãrilor publice,
transporturilor şi locuinţei,
Miron Tudor Mitrea

p. Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat

Bucureşti, 25 iulie 2002.
Nr. 47.


MEMORANDUM DE FINANŢARE*)

*) Traducere.

Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi
Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de alta parte,
au convenit urmãtoarele:

Mãsura la care se face referire la art. 1 va fi dusa la îndeplinire şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, în conformitate cu prevederile stabilite în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Prevederile speciale anexate la acesta.
ART. 1
Natura şi obiectul
Ca o componenta a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui, sub forma finanţãrii nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:
Numãrul programului: RO0103
Titlul: Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria
Durata: pana la 30 noiembrie 2003
ART. 2
Angajamentul Comunitãţii
Contribuţia financiarã a Comunitãţii este fixatã la maximum 8 milioane euro, denumita în continuare finanţare nerambursabila CE.
ART. 3
Durata şi expirare
Pentru prezenta mãsura finanţarea nerambursabila CE este disponibilã pentru contractare pana la data de 30 noiembrie 2003, fãcând obiectul reglementãrilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile din finanţarea nerambursabila CE care nu au fost contractate pana la aceasta data vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din cadrul finanţãrii nerambursabile CE este 30 noiembrie 2004, cu excepţia proiectului RO0103.01 "Punctul de trecere a frontierei între Calarasi (România) şi Silistra (Bulgaria)", unde termenul final pentru efectuarea plãţilor este 30 noiembrie 2005. Toate plãţile trebuie efectuate pana la expirarea termenului limita. Totuşi Comisia poate, în circumstanţe excepţionale, sa acorde o prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a plãţilor, dacã aceasta este cerutã în timp util şi justificatã în mod adecvat de cãtre Beneficiar. Prezentul memorandum va inceta la data expirãrii perioadei finanţãrii nerambursabile CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenta referitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul mãsurii, va fi trimisa la urmãtoarele adrese:
Pentru Comunitate:
Delegaţia Comisiei Europene în România
Bd Primaverii nr. 48a
71297 Bucureşti
România
Telefon (+40-1) 203 54 00
Fax: (+40-1) 230 24 53

Pentru Beneficiar:
Guvernul României
Ministerul Integrãrii Europene
Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5
Bucureşti
România
Telefon: (40-1) 301 15 06
Fax: (40-1) 336 85 09
ART. 5
Numãrul de documente în original
Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul memorandum va intra în vigoare la data la care va fi semnat de ambele pãrţi. Orice cheltuiala care are loc înainte de aceasta data nu este eligibilã pentru finanţarea nerambursabila CE.
Anexele reprezintã parte integrantã din prezentul memorandum.
Întocmit la Bucureşti la 4 decembrie 2001.

Pentru Beneficiar,
Hildegard Carola Puwak,
ministrul integrãrii europene,
coordonatorul naţional al asistenţei

Pentru Comunitate,
Jonathan Scheele,
şeful Delegaţiei Comisiei Europene
în România

Anexe:
Anexa nr. 1 Contract-cadru (anexele A şi B)
Anexa nr. 2 Prevederi speciale (anexa C)
Anexa nr. 3 Transparenta şi publicitate


ANEXA 1
(anexele A şi B)

ACORD-CADRU
Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltã parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante,
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,
au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, astfel cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).
România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale prevãzute în anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura din partea Comisiei ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de acest acord, care nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã parte.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor forme de cooperare convenite între pãrţile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord. Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMÂNIA

Frans Andriessen,
vicepreşedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA


ANEXA A

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I
Finanţarea proiectelor
ART. 1
Obligaţia Comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea finanţãrii gratuite a CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
Plata
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data expirãrii memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea mãsurii. Alte transe de plata vor fi disponibile la cererea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
Achiziţii
ART. 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmatã pentru încheierea contractelor de lucrãri, achiziţii şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, conform principiilor de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de achiziţii finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua etape, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi achiziţii Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a achiziţiilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supervizarea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
Acordarea de facilitãţi
ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri, de achiziţii sau de servicii persoanele fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului tehnic necesar în vederea efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractorului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, achiziţii sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, achiziţii sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vama
1. Plata impozitelor, a taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractor, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru achiziţii sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, taxe de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, astfel cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
Executarea contractelor
ART. 14
Originea achiziţiilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar
ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz Comisia va comunica din timp autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa ducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, achiziţiilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii susmentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante, privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare, şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ex post şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ex post va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmãrirea mãsurilor
În urmãrirea executãrii mãsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura, care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii şi dupã încheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ex post, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
Prevederi generale şi finale
ART. 18
Consultãri - dispute
1. Orice problema legatã de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţ - adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi, prevãzute aici, trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.


ANEXA B

ARBITRAJ
Orice disputa între pãrţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (denumit în continuare şi conducãtor) va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.


ANEXA 2
(anexa C)

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective, descriere şi condiţii
1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:
● promovarea bunei vecinãtãţi şi a stabilitatii în regiunile de frontiera ale ţãrilor din Europa Centrala şi de Est (şi în particular în zona de frontiera bulgaro-romana) prin finanţarea de proiecte ce vor aduce beneficii concrete regiunilor şi comunitãţilor de ambele pãrţi ale frontierei;
● promovarea cooperãrii dintre regiunile de frontiera din ambele tari, în scopul sprijinirii acestor regiuni sa depãşeascã problemele specifice de dezvoltare care pot aparea, inter alia, datoritã poziţiei lor în cadrul economiilor naţionale, în interesul comunitãţilor locale şi într-o maniera compatibila cu protecţia mediului;
● promovarea creãrii şi dezvoltãrii viitoare a reţelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei şi stabilirea de legãturi între acestea şi reţelele mai cuprinzatoare ale Comunitãţii;
● promovarea coeziunii economice şi sociale în regiunile de cooperare transfrontaliera.
1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele sunt reflectate în urmãtoarele domenii de prioritate:
● îmbunãtãţirea infrastructurilor locale şi transnationale, în particular, în domeniul transporturilor, prin construirea unei noi cai de acces între cele doua tari (proiectele BG0107.01 şi RO0103.01) şi prin îmbunãtãţirea unui drum de acces spre frontiera (proiectul BG0107.02);
● promovarea protecţiei mediului prin implementarea unui sistem comun de monitorizare a litoralului Marii Negre (proiectul BG0107.03 şi proiectul RO0103.02) şi prin protejarea unei mici insule din Delta Dunãrii (proiectul RO0103.03). Se vor pregati, de asemenea, şi alte proiecte adiţionale de mediu (proiectul BG0107.04);
● promovarea dezvoltãrii regionale socioeconomice în regiunea de cooperare transfrontaliera, prin continuarea Fondului de proiecte mici comune (proiectele BG0107.05 şi RO0103.04).
1.3. Descrierea programului
Programul a fost conceput ca urmare a contactelor bilaterale dintre Bulgaria şi România, în urma mai multor discuţii cu delegatiile CE în ambele tari şi a recomandãrilor Direcţiei Generale Extindere ce reflecta în fapt Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98 cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontaliera în cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru susţinerea Programului PHARE de cooperare transfrontaliera (CBC) Bulgaria-România 2001 au fost aprobate pe parcursul întrunirii Cooperãrii comune (JCC) care a avut loc la Constanta la 16 martie 2001 şi sunt în conformitate cu conţinutul Documentului de programare comuna (JPD).
O dovada a cooperãrii crescande dintre cele doua tari o constituie faptul ca majoritatea proiectelor acceptate în cadrul Programului PHARE de cooperare transfrontaliera (CBC) 2001 sunt proiecte "în oglinda".
1.3.1. Prioritatea JPD: Îmbunãtãţirea infrastructurilor locale şi transnationale
Dunarea formeazã o granita naturala între Bulgaria şi România şi a constituit multã vreme un obstacol în calea relaţiilor comerciale extinse şi a cooperãrii între regiunile de frontiera. În acest context punctele de acces transfrontaliere nu sunt foarte numeroase. Este necesarã crearea unora noi şi îmbunãtãţirea celor existente, astfel încât sa nu reprezinte o piedica pentru dezvoltarea nici unei forme de cooperare transfrontaliera.
Proiectul BG0107.01 - Construirea de puncte de control la frontiera la Silistra şi
Proiectul RO0103.01 - Trecerea frontierei între Calarasi (România) şi Silistra (Bulgaria) (proiecte "în oglinda")
Proiectele propuse constau în construirea unui punct de trecere a frontierei la Silistra-Calarasi şi darea în exploatare a unui nou feribot pentru traversarea Dunãrii pe teritoriul romanesc. Aceste doua proiecte "în oglinda" au ca scop îmbunãtãţirea cooperãrii transfrontaliere dintre Bulgaria şi România prin crearea unui nou punct de trecere a frontierei. Ele vor usura, de asemenea, trecerea frontierei pentru cãlãtori şi vehicule prin reducerea timpului de asteptare şi prin simplificarea şi eficientizarea formalitãţilor vamale.
În ceea ce priveşte impactul în regiunile transfrontaliere, aceste proiecte vor favoriza cooperarea în aceste zone, la nivel local şi naţional, şi vor promova schimburile culturale şi integrarea celor doua regiuni de frontiera. Vor mai incuraja, de asemenea, dezvoltarea economicã de ambele pãrţi ale granitei în regiunile aflate în criza economicã.
Pentru partea bulgara activitãţile prevãzute sunt:
● pregãtirea de cãtre autoritãţile bulgare a documentaţiei de oferta, în strânsã legatura cu autoritãţile româneşti;
● asistenta tehnica pentru revizuirea documentelor de oferta existente;
● lucrãrile civile pentru construirea punctului de control, incluzând clãdirea pentru controlul vamal, clãdirea pentru controlul paşapoartelor şi al vizelor, clãdirea pentru dezinfectia vehiculelor;
● autoritãţile bulgare îşi asuma obligaţia de a asigura în acelaşi timp toate infrastructurile de întreţinere necesare, inclusiv drumul de acces cãtre punctul de control la frontiera;
● supravegherea lucrãrilor.
Beneficiarul bulgar: Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi lucrãrilor Publice
Costul total al proiectului: 4,905 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,600 MEUR
Cofinantare: 2,305 MEUR (buget de stat)
Pentru partea romana activitãţile prevãzute sunt:
● conceperea şi proiectarea detaliatã a proiectului, în strânsã cooperare cu autoritãţile bulgare;
● construcţia infrastructurilor, care include realizarea platformelor de încãrcare-descãrcare, adaptarea şi consolidarea malurilor, drumurilor interne, reţelelor şi infrastructurii utilitãţilor (alimentarea cu apa, energie electrica, energie termica);
● construirea punctului de trecere a frontierei;
● modernizarea şi consolidarea drumului de acces;
● achiziţionarea unui vas de transport pentru traversarea Dunãrii.
Beneficiarul roman: Consiliul Judeţean Calarasi şi Administraţia Nationala a Drumurilor
Costul total al proiectului: 5,05 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 3,30 MEUR
Cofinantare: 1,75 MEUR (1,25 MEUR de la Consiliul Judeţean Calarasi şi 0,5 MEUR de la Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei/Administraţia Nationala a Drumurilor)
Datoritã coordonãrii complexe necesare pe parcursul implementarii proiectelor "în oglinda" (între România şi Bulgaria şi în fiecare dintre aceste tari) şi a structurãrii complexe pe faze a lucrãrilor, se preconizeaza ca durata contractelor de lucru va fi de aproximativ 28 de luni. De aceea data limita a efectuãrii plãţilor pentru ambele proiecte va fi 30 noiembrie 2005.
Proiectul BG0107.02 - Reabilitarea drumului II-29 de la granita dintre Bulgaria şi România (Negru Voda) pana la General Toshevo
Pavajul drumului II-29 de la granita dintre Bulgaria şi România (Negru Voda) pana la General Toshevo este în stare proasta. Un studiu recent arata ca se constata existenta unor gropi extinse în asfalt (care au fost reparate doar prin umplere manualã) şi a unor santuri, precum şi dezintegrarea bordurilor şi marginilor.
Proiectul propus consta în reabilitarea a aproximativ 13 km din drumul II-29, de la km 71+390 (General Toshevo) pana la km 84+320 (punct de trecere a frontierei). Secţiunea reabilitata va fi în conformitate cu standardele UE, în special în ceea ce priveşte greutatea maxima admisã de 11,5 tone/osie. Oraşe bulgaresti mari ca Varna şi Dobrich, ca şi unele oraşe mici, cum ar fi Aksakovo, General Toshevo şi Kardam (lângã granita), vor beneficia de pe urma implementarii proiectului.
În ceea ce priveşte impactul transfrontalier, acest proiect va contribui la înlesnirea caii de acces de trecere a frontierei bulgaro-romane la Negru Voda şi a legãturilor similare de transport de ambele pãrţi. Va facilita sporirea legãturilor comerciale şi culturale dintre cele doua regiuni de frontiera şi va incuraja dezvoltarea economicã de ambele pãrţi ale granitei în regiunile aflate în criza economicã.
Acest proiect este în conformitate cu Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999 privind coordonarea asistenţei pentru preaderare. Într-adevãr, porţiunea de drum menţionatã nu face parte nici din Reţeaua de transport paneuropean, nici din Reţeaua ŢINÃ. Costul total este sub pragul minim de 5 milioane euro. Din aceste doua motive un astfel de proiect de transport nu ar fi eligibil pentru ISPA. Mai mult decât atât, acest proiect constituie o parte indispensabila din planul de dezvoltare regionala stabilit în Documentul de programare comuna (JPD) convenit.
Activitãţile avute în vedere sunt:
● pregãtirea documentaţiei de oferta. Consultanţii bulgari vor pregati proiectul detaliat. Apoi, pe baza acestui proiect detaliat va fi pregãtit dosarul de oferta;
● supervizarea şi revizia documentaţiei de oferta. Va fi contractat un consultant pentru a revizui proiectul detaliat şi dosarul de oferta, pentru a se asigura ca acestea respecta cerinţele UE şi PHARE. Acelaşi consultant internaţional va fi responsabil pentru supravegherea contractului ulterior de lucrãri;
● lucrãri: reabilitarea drumului în conformitate cu standardele UE.
Beneficiarul bulgar: Agenţia de Administrare a Drumurilor (REA), care face parte din Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi lucrãrilor Publice
Costul total al proiectului: 3,33 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,50 MEUR
Cofinantare: 0,83 MEUR (REA)
Din cauza termenului deficitar de îndeplinire a obligaţiilor şi a duratei lucrãrilor, acest proiect de investiţie va necesita o perioada de efectuare a plãţilor de 2 ani, pana la 30 noiembrie 2005.
1.3.2. Prioritatea JPD: Protecţia mediului
Regiunile şi municipalitatile de ambele pãrţi ale granitei sunt înzestrate cu numeroase resurse naturale pe care doresc sa le protejeze şi sa le susţinã. În acelaşi timp dezvoltarea în domeniul industrial şi energetic a cauzat în mai multe locuri daune de mediu, asupra aerului, apei şi solului. În consecinta, adoptarea de mãsuri pentru monitorizarea şi prevenirea poluarii şi reabilitarea mediului a devenit o prioritate.
Proiectul BG0107.03 - Monitorizarea integrata a litoralului bulgaresc al Marii Negre între Durankulak şi Rezovo
şi
Proiectul RO0103.02 - Monitorizarea integrata a litoralului romanesc al Marii Negre între Midia şi Vama Veche
Aceste proiecte "în oglinda" vor asigura prevenirea şi avertizarea la timp cu privire la poluarea accidentala a litoralului şi vor stabili punctele vulnerabile de-a lungul întregului litoral. Ele vor asigura şi instrumentele monitorizarii integrate a Marii Negre atât din sectorul romanesc, cat şi din cel bulgaresc. Monitorizarea litoralului Marii Negre va fi imbunatatita, iar capacitatile instituţiilor ce implementeaza monitorizarea maritima vor fi sporite şi consolidate.
În ceea ce priveşte impactul transfrontalier se va permite o cunoaştere mai buna a evoluţiei parametrilor de mediu în caz de poluare transnationala, estimarea rapida a gravitatii accidentelor şi a impactului lor asupra mediului, elaborarea unei strategii comune între România şi Bulgaria în situaţiile de criza şi înfiinţarea unei celule de control la nivel interregional pentru urmãrirea şi menţinerea calitãţii apei.
Se va asigura o coordonare strânsã cu activitãţile care ocupa loc în mod curent în cadrul Convenţiei dunarene şi cu celelalte proiecte referitoare la monitorizarea apei (potabile), care sunt finanţate de programele naţionale PHARE. În plus se vor organiza întruniri de coordonare de deschidere şi de închidere la finalul proiectului cu instituţii şi organizaţii potenţial interesate.
Partea bulgara va efectua urmãtoarele activitãţi:
● evaluarea laboratoarelor de monitorizare, conceperea şi pregãtirea documentaţiei de oferta. O echipa de experţi va efectua un inventar pentru evaluarea laboratoarelor existente de monitorizare în vederea identificarii lipsurilor şi deficienţelor în instituţiile existente de implementare a programului de monitorizare maritima. Conceperea sistemului de monitorizare urmeazã sa fie stabilitã. Pe baza inventarului şi a proiectului propus pentru sistemul de monitorizare echipa de experţi va pregati specificaţiile tehnice şi documentaţia de oferta pentru achiziţionarea efectivã a echipamentului, în cooperare strânsã cu autoritãţile româneşti;
● achiziţionarea echipamentului necesar pentru sistemul de monitorizare integrata. Se vor cumpara întregul echipament necesar şi consumabilele respective. Acestea vor include (indicativ): echipament de laborator şi consumabile, statie de recepţie satelit cu hardware şi software pentru procesarea imaginilor în vederea monitorizarii petelor de petrol de pe suprafata marii, hardware şi software pentru trei staţii GIS (sistem de informaţii geografice), un vas cu echipament de esantionare şi echipament de laborator pentru analize la bord. Respectivii proprietari vor suporta costurile de întreţinere şi de operare a echipamentului;
● acreditarea laboratoarelor de monitorizare. Aceasta componenta va implementa noile proceduri standard de operare pentru analizele de laborator. Laboratoarele vor trebui sa îndeplineascã cerinţele respectivelor organisme de acreditare, sa facã operational întregul echipament de laborator, sa instruiascã personalul, iar apoi sa primeascã procedura de acreditare a organismelor naţionale şi/sau internaţionale acreditate. Va fi implementata monitorizarea regulatã a mediului marin în conformitate cu programul adoptat de Ministerul Mediului şi Apelor.
Beneficiarul bulgar: Ministerul Mediului şi Apelor, reprezentat de inspectoratele regionale din Varna şi Bourgas şi Agenţia de Transport Maritim - Varna
Costul total al proiectului: 2,91 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,15 MEUR
Cofinantare: 0,76 MEUR (Ministerul Mediului şi Apelor)
Partea romana va efectua urmãtoarele activitãţi:
● asistenta pentru pregãtirea proiectului. Se va asigura o anumitã asistenta tehnica pentru revizuirea activitãţilor prevãzute, evaluarea tipului de echipament care va fi necesar, pregãtirea specificatiilor tehnice şi a documentaţiei de oferta pentru diferitele componente. Se va asigura conformitatea cu proiectele "în oglinda" ale partii bulgare;
● achiziţionarea echipamentului de laborator. Conform acestei componente, se prevede achiziţionarea de echipament suplimentar pentru îmbunãtãţirea calitãţii activitãţii de laborator, cum ar fi (indicativ): statie de epurare a apelor uzate ce conţin metale grele, autoclava, microanalizor N/C TOC/TN, spectrometru pentru absorbţie atomica;
● darea în exploatare a unui sistem de monitorizare. Se planifica îmbunãtãţirea sistemului de monitorizare printr-o monitorizare continua a calitãţii apei, precum şi o mai mare acuratete. Urmãtorul echipament va fi achiziţionat (indicativ): staţii automate pentru înregistrãri rapide de date privitoare la parametrii apei marii, sisteme de informaţii geografice (GIS);
● modernizarea vasului "Chefalul" şi achiziţionarea unui vas de intervenţie rapida. Vasul "Chefalul" efectueazã mãsurãtori pentru a face profiluri hidrometrice pentru determinarea parametrilor hidrometrici ai apei marii (temperatura, teste de salinitate şi densitate, curenţi marini, test de pãmânt de pe fundul marii, transparenta apei, culoarea apei etc.). Acest vas s-a aflat în anul 1999 în şantierul naval pentru lucrãri de reabilitare, iar acum este în stare buna, însã are nevoie de dispozitive şi aparate pentru a efectua mãsurãtori precise. În vederea implementarii Planului strategic de acţiune al Marii Negre se va achizitiona un vas de capacitate mica pentru intervenţii rapide în caz de poluare accidentala. Acest vas va fi folosit, de asemenea, pentru monitorizarea şi prevenirea daunelor provocate de algele marine, fenomen în creştere, acestea fiind înregistrate în ultimii ani ca distrugand plajele turistice.
Beneficiarul roman: Compania Nationala "Apele Romane" - S.A.
Costul total al proiectului: 2,87 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,20 MEUR
Cofinantarea: 0,67 MEUR (Compania Nationala "Apele Romane" - S.A.)
Proiectul RO0103.03 - Protecţia zonelor mlastinoase ale Dunãrii - un proiect-pilot pentru zona insulei Cama Dinu
Dunarea marcheaza granita dintre Bulgaria şi România. De-a lungul Dunãrii de Jos exista multe insule şi campii inundate, dintre care unele sunt nedeteriorate, iar altele sunt grav afectate de activitatea omului, una dintre acestea din urma fiind insula Cama Dinu. Aceste insule sunt importante pentru starea mediului înconjurãtor al Dunãrii, întrucât ele au rol în autopurificarea apei. Mai mult decât atât, varietatea lor biologica este nepretuita. Proiectul are ca scop supravegherea la Cama Dinu a florei şi faunei, precum şi studierea influentei calitãţii factorului de mediu asupra acestora.
În ceea ce priveşte impactul asupra frontierei trebuie menţionat ca rezultatele proiectului-pilot sunt necesare la evaluarea posibilitatii de extindere a acestei iniţiative pentru o porţiune mai mare a Dunãrii. În viitor supravegherea ar putea fi efectuatã de toate agenţiile de pe ambele maluri ale fluviului. Aceasta ar putea întãri cooperarea dintre instituţiile locale de mediu. Ar putea influenta, de asemenea, şi calitatea apei, aerului şi solului din zona de frontiera, iar România şi Bulgaria vor beneficia de o Dunare mai curata. Bulgaria este interesatã de rezultatul acestui proiect şi ar putea chiar întreprinde o abordare similarã pentru insula Liuliak.
Se prevãd urmãtoarele activitãţi:
● elaborarea documentelor de oferta;
● asistenta în realizarea bazei de date, supravegherea şi inventarierea florei şi faunei din zona Cama Dinu. Pentru a analiza evoluţia florei şi faunei din zona se va efectua un inventar al florei şi faunei din zona insulei. Se va dezvolta o baza de date, iar autoritãţile romane vor supraveghea insula;
● achiziţionarea echipamentului. În cadrul acestei secţiuni se va achizitiona echipamentul necesar pentru supraveghere şi pentru laboratorul din Giurgiu, cum ar fi (indicativ): un aparat automat de control, aparat de control al aerului, echipament de distilare a cianurilor, echipament de supraveghere biologica;
● construirea centrului de control al mediului în Cama Dinu. Un centru de control al mediului va fi construit pe insula Cama Dinu. Construcţia va cuprinde şi un mic muzeu biologic, sali pentru echipamentul de control, laborator;
● campanie de informare. Intenţia este de a informa populaţia localã despre diversitatea biologica din zona. Vor fi realizate pliante, broşuri, articole pentru mijloacele de informare în masa şi se vor organiza ateliere pentru cei interesaţi.
Beneficiarul roman: Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului
Costul total al proiectului: 2,66 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 2,00 MEUR
Cofinantarea: 0,66 MEUR (Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului)
Proiectul BG0107.04 - Elaborarea unor viitoare proiecte de mediu
Obiectivul general al acestui proiect este de a acorda sprijin regiunii de frontiera în îndeplinirea cerinţelor UE pentru mediu şi de a îmbunãtãţi şi a proteja cooperarea dintre regiunile de frontiera din Bulgaria şi România în probleme de mediu.
Activitatea prevãzutã consta în elaborarea unui raport asupra situaţiei existente, a specificatiilor tehnice şi a documentaţiei de oferta pentru urmãtoarele doua proiecte: "Parcul din zona mlastinoasa" şi "Sistemul de control comun pentru scurgeri". Primul dintre aceste proiecte ar trebui sa fie proiectul "în oglinda" bulgar pentru proiectul roman "Protecţia zonelor mlastinoase ale Dunãrii- un proiect-pilot pentru zona insulei Cama Dinu" - PHARE CBC 2001, iar cel de-al doilea proiect ar trebui sa elaboreze un sistem de control comun pentru scurgeri pentru Bulgaria şi România.
Acesta va determina cele mai mari avanjate la frontiera, dupã cum urmeazã:
● cadrul de conducere integrat transfrontalier pentru Parcul din zona mlastinoasa va asigura conservarea habitatelor şi a unei reţele mari de mlastini de ambele pãrţi ale frontierei, recunoscând relaţiile lor complexe;
● sistemul de control comun pentru scurgeri va furniza informaţii şi date specifice pentru a soluţiona conflictele dintre aceste doua tari cu privire la originea substanţelor poluante şi, pe baza acestor date şi informaţii furnizate sub forma de rapoarte zilnice, trimestriale şi anuale, inspectoratele regionale pentru mediu şi municipalitatile împreunã cu ministerele mediului vor elabora programe pentru evaluarea calitãţii aerului, pentru controlul şi reducerea poluarii aerului, în vederea îmbunãtãţirii calitãţii aerului.
Beneficiarul bulgar: Ministerul Mediului şi Apelor
Costul total al proiectului: 0,25 MEUR
Fonduri alocate de PHARE: 0,25 MEUR
1.3.3. Prioritatea JPD: Dezvoltarea socioeconomica
În ciuda problemelor economice curente, regiunea de frontiera oferã potenţial clar pentru dezvoltarea resurselor economice locale. În acest scop trebuie dezvoltate initiativele individuale şi proiectele locale cu impact transfrontalier.
Proiectele BG0107.05 şi RO0103.04 - Fondul pentru proiecte mici comune (proiecte "în oglinda")
Fondul pentru proiecte mici comune (JSPF) va fi înfiinţat ca un mecanism flexibil care finanţeazã proiecte "la scara mica şi de la om la om", cu impact transfrontalier.
JSPF va funcţiona respectând linii directoare specifice, dezvoltate pentru exerciţiul 2000 şi aprobate de serviciile Comisiei (delegatiile CE), şi Ghidul practic PHARE pentru ISPA şi SAPARD. Vor fi elaborate linii directoare comune de cãtre cele doua tari, care vor trebui sa fie aprobate de delegatiile CE din Bulgaria şi din România. Serviciile relevante ale Comisiei şi în special Direcţia Generalã Agricultura vor avea, de asemenea, ocazia sa facã observaţii asupra liniilor directoare. În principiu, JSPF va fi implementat dupã cum urmeazã: se va stabili un Comitet JSPF ad-hoc (comitet comun cu reprezentanţi ai Bulgariei şi ai României). Acest comitet va lansa o solicitare de propuneri, ce trebuie sa fie deschisã şi echitabila pentru toate organizaţiile calificate. Cererile prezentate vor fi evaluate de o echipa de evaluatori numita de Comitetul JSPF. Deciziile finale se vor lua pe baza recomandãrilor acestora.
Candidaţii pentru proiecte vor avea nevoie, în cele mai multe cazuri, de asistenta considerabila pentru dezvoltare. Se pot organiza ateliere de instruire şi informare pentru a-i informa şi ajuta pe viitorii participanţi, în asa fel încât sa se asigure un înalt nivel de transparenta şi pentru a se incuraja prezentarea de propuneri de buna calitate. Secretariatul va numi, de asemenea, experţi care sa îi viziteze pe candidaţii la proiecte pentru a le acorda asistenta, în special în chestiuni cum ar fi evaluarea costurilor de proiecte.
Fondul pentru proiecte mici (SPF) are scopul de a pune la dispoziţie o contribuţie PHARE totalizand 500.000 euro/regiune de frontiera. O cota de pana la 7% din contribuţia PHARE (maximum 35.000 euro pentru fiecare ţara) poate fi folositã pentru cheltuieli legate de pregãtirea, selecţia, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.
Este necesarã cofinantarea şi aceasta va constitui un criteriu pentru eligibilitatea proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul proiectelor soft (în numerar sau în natura).
Costul total al proiectului: 1,1 MEUR (0,55 MEUR pentru fiecare ţara)
Fonduri alocate de PHARE: 1,0 MEUR (0,5 MEUR pentru fiecare ţara)
Cofinantare: 0,1 MEUR (0,05 MEUR pentru fiecare ţara)
1.4. Condiţii
Se asigura asistenta PHARE pentru toate proiectele, cu condiţia disponibilitatii cofinanţãrii naţionale prezentate în tabelul de buget de mai jos.
Toate proiectele de investiţii care, în concordanta cu regulile stipulate în Directiva 85/337/CEE , completatã prin Directiva 97/11, necesita o evaluare a impactului de mediu, trebuie supuse unei evaluãri a impactului de mediu. Dacã directiva nu a fost încã transpusa, procedura trebuie sa fie similarã celei stabilite de directiva sus-menţionatã.
Toate proiectele de investiţii se vor desfasura cu respectarea legislaţiei comunitare de mediu. Fişele de proiecte vor conţine clauze specifice referitoare la respectarea legislaţiei UE cu privire la mediu, în conformitate cu tipul de activitate desfãşurat în cadrul fiecãrui proiect de investiţie.
Regulile finale de implementare JSPF vor fi verificate şi aprobate de cele doua delegaţii.


     2. Bugetul
                                                              - milioane euro -
 ┌─────────┬────────────────────────────────┬─────────────────┬─────┬────┬──────┐
 │         │                                │    PHARE        │Cofi-│În- │      │
 │ Codul   │          Prioritatea/          ├─────┬─────┬─────┤ nan-│şti-│      │
 │proiec-  │      Titlul proiectului        │Con- │     │     │tarea│tu- │      │
 │ tului   │                                │struc│În-  │     │     │tii │      │
 │         │                                │tie  │şti- │Total│nati-│fi- │Total │
 │         │                                │în-  │tutii│     │onala│nan-│      │
 │         │                                │şti- │     │     │     │ci- │      │
 │         │                                │tuti-│     │     │     │are │      │
 │         │                                │onala│     │     │     │în- │      │
 │         │                                │     │     │     │     │ter-│      │
 │         │                                │     │     │     │     │na- │      │
 │         │                                │     │     │     │     │tio-│      │
 │         │                                │     │     │     │     │nale│      │
 ├─────────┴────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │Prioritatea JPD: Îmbunãtãţirea            │     │     │     │     │    │      │
 │infrastructurilor locale şi transnationale│ 0   │ 8,4 │ 8,4 𗈘,885│ 0  󧓕,285│
 ├─────────┬────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │RO0103.01│Trecerea frontierei între       │     │     │     │     │    │      │
 │         │Calarasi (România) şi Silistra  │     │     │     │     │    │      │
 │         │(Bulgaria)                      │ 0   │ 3,3 │ 3,3 │ 1,75│ 0  │ 5,05 │
 ├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │BG0107.01│Construirea de puncte de control│     │     │     │     │    │      │
 │         │la frontiera la Silistra        │ 0   │ 2,6 │ 2,6 𗈖,305│ 0  │ 4,905│
 ├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │BG0107.02│Reabilitarea drumului II-29 de  │     │     │     │     │    │      │
 │         │la granita dintre Bulgaria şi   │     │     │     │     │    │      │
 │         │România (Negru Voda) pana la    │     │     │     │     │    │      │
 │         │General Toshevo                 │   0 │  2,5│ 2,5 𗈔,83 │ 0  │ 3,33 │
 ├─────────┴────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │Prioritatea JPD: Protecţia mediului       │  1,3│  5,3│ 6,6 𗈖,09 │ 0  │ 8,69 │
 ├─────────┬────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │RO0103.02│Monitorizarea integrata a       │     │     │     │     │    │      │
 │         │litoralului romanesc al Marii   │     │     │     │     │    │      │
 │         │Negre între Midia şi Vama Veche │  0,2│ 2,0 │ 2,2 │ 0,67│ 0  │ 2,87 │
 ├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │BG0107.03│Monitorizarea integrata a       │     │     │     │     │    │      │
 │         │litoralului bulgaresc al Marii  │     │     │     │     │    │      │
 │         │Negre între Durankulak şi Rezovo│  0  │ 2,15│ 2,15│ 0,76│ 0  │ 2,91 │
 ├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │RO0103.03│Protecţia zonelor mlastinoase   │     │     │     │     │    │      │
 │         │ale Dunãrii - un proiect-pilot  │     │     │     │     │    │      │
 │         │pentru zona insulei Cama Dinu   │ 1,1 │  0,9│  2  │ 0,66│ 0  │ 2,66 │
 ├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │BG0107.04│Elaborarea unor viitoare        │     │     │     │     │    │      │
 │         │proiecte de mediu               │  0  │ 0,25│ 0,25│  0  │ 0  │ 0,25 │
 ├─────────┴────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │Prioritatea JPD: Dezvoltarea              │     │     │     │     │    │      │
 │   socioeconomica                         │  1  │   0 │  1  │ 0,1 │ 0  │  1,1 │
 ├─────────┬────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │RO0103.04│Fondul pentru proiecte mici     │     │     │     │     │    │      │
 │         │comune                          │ 0,50│  0  𗈔,50 │ 0,05│ 0  │ 0,55 │
 ├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │BG0107.05│Fondul pentru proiecte mici     │     │     │     │     │    │      │
 │         │comune                          │ 0,50│  0  │ 0,50│ 0,05│ 0  │ 0,55 │
 ├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │         │Subtotal România:               │ 1,8 │ 6,2 │ 8,00│ 3,13│ 0  󧓓,13 │
 ├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │         │Subtotal Bulgaria:              │ 0,50│ 7,50│ 8,00𗈗,945│ 0  󧓓,945│
 ├─────────┼────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼──────┤
 │ TOTAL:  │                                │ 2,3 󧓕,7 󧓘   𗈛,075│ 0  󧓟,075│
 └─────────┴────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴──────┘



3. Mãsuri de implementare
3.1. Structuri instituţionale din Bulgaria
Pentru partea bulgara agenţia de implementare a programului este Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi al lucrãrilor Publice, care va deţine rãspunderea totalã privind implementarea programului, inclusiv aprobarea documentelor de oferta, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea şi plãţile facturilor.
Acesta va lucra strâns cu instituţiile beneficiare la elaborarea Termenilor de referinta, a documentelor de oferta, a criteriilor de evaluare, la evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, a facturilor pentru plati etc.
3.2. Structuri instituţionale din România
În România agenţia de implementare va fi Ministerul Dezvoltãrii şi Prognozei, prin intermediul Direcţiei cooperare transfrontaliera (CBC), care va deţine rãspunderea totalã privind implementarea programului, inclusiv: aprobarea documentelor de oferta, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor, cu excepţia plãţilor facturilor care vor fi efectuate de Direcţia plati din cadrul aceluiaşi minister. Direcţia CBC va mai cuprinde şi o unitate pentru coordonarea nationala a programelor CBC, denumita Unitate de coordonare a programului CBC (PCU-CBC). Aceasta unitate va face legatura dintre instituţiile beneficiare şi ministerele de resort pentru elaborarea Termenilor de referinta, a documentelor de oferta, a criteriilor de evaluare, pentru evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, facturile pentru plati etc.
3.3. Mãsuri luate în Bulgaria în vederea implementarii
Programul va fi coordonat în conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS). Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) va deţine rãspunderea totalã privind programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. NAC împreunã cu responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (NAO) vor avea rãspunderea coordonãrii comune între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.
Fondul Naţional (NF) din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiarã a programului şi va deţine rãspunderea pentru toate aspectele controlului financiar şi pentru raportarea cãtre Comisia Europeanã. NAO va deţine rãspunderea totalã privind administrarea financiarã a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispoziţiilor şi procedurilor PHARE privind achiziţionarea, raportarea şi administrarea financiarã, ca şi respectarea regulilor Comunitãţii de ajutorare a statelor, precum şi efectuarea de rapoarte corespunzãtoare şi funcţionarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea intreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program pana la încheierea programului.
Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de cãtre autoritatea nationala de control competenta.
Comisia va vira fonduri cãtre NF în conformitate cu memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Bulgaria. Fondurile vor fi virate în urma cererilor din partea NAO.
O plata de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata cãtre NF în urma semnãrii memorandumului de finanţare şi a contractelor de finanţare (FA) dintre NF şi agenţiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati şi Contractare (CFCU). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie sa prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnaţi, împreunã cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţiilor dintre NF şi IA/CFCU şi modul în care funcţia de plata va fi efectuatã.
Se vor efectua patru transe de completare de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilanţul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa în momentul în care 10% din buget au fost cheltuite de IA şi CFCU. A doua transa poate fi solicitatã atunci când s-au fãcut plati în valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este când s-au plãtit 50% din buget, iar cea de-a patra şi ultima transa se va efectua când s-au plãtit 70% din buget. Cu excepţia cazului în care s-a acordat autorizarea expresã de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe dacã totalul fondurilor depuse în NF şi la IA depãşeşte 10% din bugetul total valabil al convenţiei. În mod excepţional NAO poate solicita o plata în avans mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.
NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform FA semnate între NF şi IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeanã. Atât CFCU, cat şi IA trebuie sa fie conduse de un PAO, numit de NAO în urma consultãrii cu NAC. PAO va fi rãspunzãtor de toate operaţiunile efectuate de CFCU/IA competente.
Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi lucrãrilor Publice din Bulgaria va constitui agenţia de implementare (IA).
NF va deschide la o banca aprobatã în prealabil de Comisie şi va administra un cont bancar separat în euro (principal) purtãtor de dobanda. În principiu toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi declarata Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide acest lucru, în baza unei propuneri a NAO, dobanda ar putea fi reinvestita în program. NF va asigura un sistem corespunzãtor de contabilitate şi de gestiune a numerarului pentru conturile curente şi de depozit utilizate pentru program.
NAO şi PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile prezentate în Manualul DIS.
Toate contractele trebuie sa fie încheiate înainte de data de 30 noiembrie 2003.
Toate plãţile trebuie sa fie încheiate pana la data de 30 noiembrie 2004, cu excepţia proiectului BG0107.01 "Construirea de puncte de control la frontiera la Silistra" şi a proiectului BG0107.02 "Reabilitarea drumului II-29 de la granita dintre România şi Bulgaria (Negru Voda) pana la General Toshevo", a cãror data limita pentru efectuarea plãţilor este 30 noiembrie 2005.
Orice capital care nu a fost utilizat pana la datele limita va fi returnat Comisiei.
Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o anumitã perioada de garanţie care depãşeşte perioada de efectuare de plati în cadrul programului, suma totalã a fondurilor referitoare la acele contracte, calculatã de PAO şi stabilitã de Comisie, va fi depusa de NF pentru siguranta într-un cont separat purtãtor de dobanda înainte de încheierea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate pentru a asigura ca fondurile menţionate vor fi folosite numai în vederea efectuãrii de plati referitoare la clauzele de reţinere. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate şi în fata contractorilor pentru îndeplinirea obligaţiilor referitoare la clauzele de reţinere. Dobanda acumulatã din fondurile depuse va fi plãtitã Comisiei dupã efectuarea ultimei plati cãtre contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuãrii plãţilor finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport cãtre Comisie asupra utilizãrii fondurilor depuse în conturile de garanţie - şi mai ales asupra plãţilor efectuate din aceste fonduri -, precum şi asupra dobânzii acumulate.
------------
*1) Avându-se în vedere regulile prezentate în anexa la Reglementarea Consiliului 1.266/1999.

3.4. Mãsuri luate în România în vederea implementarii
Programul va fi coordonat în conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS). Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) va deţine rãspunderea totalã privind programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. NAC împreunã cu responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (NAO) vor avea rãspunderea coordonãrii comune între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.
Fondul Naţional (NF) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, condus de NAO, va supraveghea administrarea financiarã a programului şi va deţine rãspunderea pentru toate aspectele controlului financiar şi pentru efectuarea de rapoarte cãtre Comisia Europeanã. NAO va deţine rãspunderea totalã privind administrarea financiarã a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor, dispoziţiilor şi procedurilor PHARE privind achiziţionarea, raportarea şi administrarea financiarã, respectarea regulilor Comunitãţii de ajutorare a statelor, precum şi efectuarea de rapoarte corespunzãtoare şi funcţionarea sistemului de informare al proiectului. NAO va avea intreaga responsabilitate privind fondurile PHARE ale unui program pana la încheierea programului.
Controlul financiar adecvat pentru implementarea programului va fi efectuat de cãtre autoritatea nationala de control competenta.
Comisia va vira fonduri cãtre NF în conformitate cu convenţia semnatã între Comisie şi România la data de 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi virate în urma cererilor din partea NAO.
O plata de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local va fi virata cãtre NF în urma semnãrii acordului de finanţare şi a contractelor de finanţare (FA) de cãtre NF şi agenţiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP/CFCU). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie, de asemenea, respectate. Mai mult, NAO trebuie sa prezinte Comisiei lista de responsabili cu autorizarea programului (PAO) desemnaţi, împreunã cu o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţiilor dintre NF şi IA/CFCU şi modul în care funcţia de plata va fi efectuatã.
Se vor efectua patru transe de completare de pana la 20% din fondurile care trebuie administrate local sau din bilanţul total al bugetului, oricare ar fi suma mai mica. Prima transa de completare va fi trimisa în momentul în care 10% din buget au fost cheltuite de IA şi de CFCU. A doua transa poate fi solicitatã atunci când s-au fãcut plati în valoare de 30% din bugetul total valabil. Punctul declansator pentru a treia transa este când s-au plãtit 50% din buget, iar cea de-a patra şi ultima transa se va efectua când s-au plãtit 70% din buget. Cu excepţia cazului în care s-a acordat autorizarea expresã de la sediul central al Comisiei, nu se poate face nici o cerere de acordare a unei transe dacã totalul fondurilor depuse în NF şi la IA depãşeşte 10% din bugetul total valabil al convenţiei. În mod excepţional NAO poate solicita o plata în avans mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.
NF va face accesibile fonduri pentru IA, inclusiv pentru CFCU, conform FA semnate între NF şi IA/CFCU, acolo unde este cazul. Fiecare FA va fi avizat din timp de Comisia Europeanã. În cazurile în care NF este chiar agentul de plata pentru CFCU/IA nu se vor vira fonduri de la NF cãtre CFCU/IA. Atât CFCU, cat şi IA trebuie sa fie conduse de un PAO, numit de NAO în urma consultãrii cu NAC. PAO va fi rãspunzãtor de toate operaţiunile efectuate de CFCU/IA competente.
Ministerul Dezvoltãrii şi Prognozei din România va constitui agenţia de implementare (IA).
NF va deschide la o banca aprobatã în prealabil de Comisie şi va administra un cont bancar separat în euro (principal) purtãtor de dobanda. În principiu toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi declarata Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide acest lucru, pe baza unei propuneri a NAO, dobanda ar putea fi reinvestita în program. NF va asigura un sistem corespunzãtor de contabilitate şi de gestiune a numerarului pentru conturile curente şi de depozit utilizate pentru program. Aceleaşi proceduri se vor aplica şi pentru fondurile virate agenţiei de implementare.
NAO şi PAO se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile prezentate în Manualul DIS.
Toate contractele trebuie sa fie încheiate înainte de data 30 noiembrie 2003.
Toate plãţile trebuie sa fie încheiate pana la data de 30 noiembrie 2004, cu excepţia proiectului RO0103.01 "Trecerea frontierei între Calarasi (România) şi Silistra (Bulgaria)", a cãrui data limita pentru efectuarea plãţilor este 30 noiembrie 2005.
Orice capital care nu a fost utilizat pana la datele limita va fi returnat Comisiei.
Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o anumitã perioada de garanţie care depãşeşte perioada de efectuare a plãţilor în cadrul programului, suma totalã a fondurilor referitoare la acele contracte, calculatã de PAO şi stabilitã de Comisie, va fi plãtitã IA înainte de încheierea oficialã a programului. IA îşi asuma intreaga responsabilitate pentru fondurile depuse pana la efectuarea ultimei plati şi pentru a asigura ca fondurile menţionate vor fi folosite numai în vederea efectuãrii de plati referitoare la clauzele de reţinere. IA îşi mai asuma intreaga responsabilitate şi în fata contractorilor pentru îndeplinirea obligaţiilor referitoare la clauzele de reţinere. Dobanda acumulatã din fondurile depuse va fi plãtitã Comisiei dupã efectuarea ultimei plati cãtre contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuãrii plãţilor finale vor fi returnate Comisiei. NAO va face anual un scurt raport cãtre Comisie asupra utilizãrii fondurilor depuse în conturile de garanţie - şi mai ales asupra plãţilor efectuate din aceste fonduri -, precum şi asupra dobânzii acumulate.
---------
*1) Avându-se în vedere regulile prezentate în anexa la Regulamentul Consiliului 1.266/1999.

3.5. Comitetul comun de cooperare
Un comitet comun de cooperare (JCC) a fost stabilit pe baza condiţiilor prevãzute în art. 7 (1) din Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98.
Copresedintii Comitetului comun de cooperare sunt la nivelul:
● ministrului adjunct/Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi lucrãrilor Publice din Bulgaria;
● secretarului de stat/Ministerul Dezvoltãrii şi Prognozei din România.
Copresedintii stabilesc alcãtuirea delegatiilor lor respective la JCC, la nivel administrativ public local şi central, aceştia putând crea grupuri de lucru specializate pe anumite domenii care sa fie alcãtuite din reprezentanţi ai autoritãţilor locale şi experţi din ministere şi alte instituţii interesate. Aceste grupuri de lucru vor analiza în detaliu evoluţia fiecãrui proiect, fãcând recomandãri cu privire la aspectele de administrare şi evaluare şi înaintând rapoarte la JCC.
Reprezentanţii Comisiei Europene iau parte la intalnirile JCC în calitate de membri. Aceştia vor controla respectarea regulilor UE, a cerinţelor pentru mãsurile propuse şi ale proiectelor, respectarea mãsurilor de implementare, analizând completãrile la propunerile de proiect în ceea ce priveşte componentele echivalente ale CBC PHARE.
Şedinţele ordinare ale JCC trebuie sa aibã loc la fiecare 6 luni pentru a analiza programul, în oricare dintre ţãrile implicate, în vederea evaluãrii progresului acestuia pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Şedinţele extraordinare ar putea fi necesare în perioada de elaborare a programelor şi a propunerilor de finanţare anuale sau în cazul apariţiei unei probleme speciale de implementare. Asemenea evenimente ar putea fi stabilite în orice moment, prin acordul comun al copresedintilor sau al Comisiei. Şedinţele extraordinare întrunite la cererea Comisiei ar putea avea loc la Bruxelles.
Elaborarea rapoartelor, a ordinii de zi şi a proceselorverbale pentru şedinţele JCC este dispusã de copresedinti şi serviciile acestora.
JCC decide printr-o aprobare unanima şi trebuie:
● sa îşi expuna pãrerea cu privire la prioritãţile, obiectivele şi mãsurile CBC propuse sa fie incluse în Documentul de programare comuna;
● sa aprobe selecţia anuala finala a propunerilor de proiecte;
● sa primeascã rapoarte de activitate, studii şi evaluãri ale programelor deja aprobate şi ale pãrţilor componente ale acestora;
● sa initieze şi sa susţinã activitãţi care ar putea sa promoveze mãsuri CBC şi sa eficientizeze programe CBC prezente şi viitoare.
4. Monitorizare şi evaluare
Va fi stabilit un comitet comun de monitorizare (JMC). Acesta va fi alcãtuit din NAO, NAC şi Comisie. JMC se va întruni cel puţin o data pe an pentru a analiza toate programele finanţate de PHARE, în vederea evaluãrii progresului acestora pentru a îndeplini obiectivele prezentate în memorandumul de finanţare şi Parteneriatul de aderare. Acesta va mai coordona îndeaproape diversele instrumente de preaderare. JMC poate recomanda modificarea prioritatilor şi/sau redistribuirea fondurilor PHARE.
JMC va fi ajutat de subcomitete de monitorizare (MSC) care vor fi alcãtuite din NAC, NAO şi PAO al fiecãrei IA (şi al CFCU, acolo unde este cazul) şi serviciile Comisiei. MSC va analiza detaliat evoluţia fiecãrui program, inclusiv componentele şi contractele acestuia, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare, elaborate cu ajutorul consultantilor externi (în conformitate cu prevederile Manualului DIS). MSC va mai face recomandãri referitoare la unele aspecte de administrare şi proiectare, asigurându-se ca acestea au fost efectuate. Acesta va raporta cãtre JCC, prezentându-i rapoarte generale detaliate asupra programelor finanţate de PHARE.
5. Mãsuri impotriva fraudei. Audit şi evaluare
Toate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele care sunt încheiate ca urmare a acestora sunt supravegheate şi controlate financiar de cãtre Comisie (inclusiv Biroul European impotriva Fraudei) şi de Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde mãsuri cum ar fi verificarea ex ante a activitãţilor de ofertare şi de contractare efectuate de delegaţia tarii candidate implicate, precum şi inspecţii inopinate.
Pentru a asigura protecţia eficienta a intereselor financiare ale Comunitãţii Comisia poate efectua controale şi inspecţii la locul respectiv conform procedurilor prevãzute de Reglementarea Consiliului (EURATOM, CE) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996 referitoare la controalele inopinate şi la inspectiile efectuate de Comisie în vederea protejãrii intereselor financiare ale Comunitãţii Europene impotriva fraudei şi altor neregularitãţi.
Se vor aplica procedurile prevãzute la art. 15 paragraful 3 din Reglementarea Comisiei nr. 2.222/2000 din 7 iunie 2000 privind comunicarea în cazul existenţei unor neregularitãţi şi punerea în aplicare a unui sistem pentru gestionarea informaţiilor în acest domeniu.
Conturile şi operaţiile Fondului Naţional, precum şi, acolo unde este cazul, CFCU şi toate agenţiile de implementare competente pot fi verificate oricând Comisia decide acest lucru de cãtre un auditor extern angajat de Comisie, fãrã a prejudicia responsabilitãţile Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, dupã cum este menţionat în Condiţiile generale privind memorandumul de finanţare, anexat la acordul-cadru.
Serviciile Comisiei vor asigura ca evaluarea ex post este efectuatã dupã încheierea programului.
6. Transparenta şi publicitate
Responsabilul cu autorizarea programului corespunzãtor va avea îndatorirea de a asigura luarea tuturor mãsurilor necesare pentru a asigura publicitatea corespunzãtoare pentru toate activitãţile finanţate din program. Acest lucru se va realiza în strânsã legatura cu delegaţia Comisiei. Detalii suplimentare se regãsesc în anexa nr. 3 "Transparenta şi publicitate".
7. Condiţii speciale
În cazul în care unele angajamente stabilite nu sunt respectate din motive care intra în limitele competentei Guvernului Bulgariei sau a Guvernului României, Comisia poate analiza programul în scopul anulãrii acestuia, în întregime sau parţial, conform deciziei Comisiei, şi/sau realocarii fondurilor neutilizate în alte scopuri corespunzãtoare obiectivelor Programului PHARE.
Toate structurile adecvate pentru implementare şi administrare au fost deja înfiinţate în timpul desfãşurãrii programelor similare anterioare, demonstrand ca pãrţile implicate pot sa coopereze în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse. Fiecare proiect aprobat de JCC va fi însoţit de o scrisoare de angajament în care se va afirma faptul ca cofinantarea localã va fi efectuatã de beneficiari.

ANEXA 3

TRANSPARENTA ŞI PUBLICITATE

Informare şi publicitate pentru Programul PHARE al Comunitãţilor Europene

1. Obiectiv şi sfera de acţiune Mãsurile de informare şi publicitate privind asistenta din partea Comunitãţii Europene prin Programul PHARE au intenţia de a creste gradul de constientizare a publicului şi transparenta acţiunilor UE, precum şi de a crea o imagine consistenta privind mãsurile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc mãsurile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care rãspunde de implementarea memorandumurilor de finanţare şi a altor forme de asistenta va rãspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivã a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei Europene la fata locului.
Mãsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea (CEE) nr. 4.523/88, modificatã prin Reglementarea (CEE) nr. 2.082/93, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L193/30 din 31 iulie 1993;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.
Mãsurile de informare şi publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor susmenţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţie autoritãţilor naţionale, regionale şi locale de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.
3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE
Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costul informãrii şi publicitãţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Când programele PHARE sunt implementate se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţãrile beneficiare trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Ele trebuie sa asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzãtor şi trebuie sa le punã la dispoziţie pãrţilor interesate. Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.
b) Mãsurile de informare şi publicitate la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) În cazul investiţiilor de infrastructura cu un cost ce depãşeşte un milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care sa fie furnizate de delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;
- placute permanente pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului larg, care sa fie instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual care sa fie furnizate de delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.
(ii) În cazul investiţiilor productive, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile citate la paragraful 3 b) (i) de mai sus;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie sa fie completate de asemenea solicitanti, conform cãreia o parte a ajutorului vine din partea UE şi în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de mai sus.
4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistenta care le priveşte în modul cel mai direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri privind instruirea, ocuparea forţei de munca sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organisme de pregãtire profesionalã implicate în ocuparea forţei de munca, afaceri şi grupuri de afaceri, centre de instruire şi organizaţii neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritãţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenta destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru asemenea asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi în mod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizeazã sprijinul financiar. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de asistenta finanţat de programul în cauza. Dacã asemenea documente poarta stema nationala sau regionala, ele vor purta, de asemenea, şi sigla UE de aceeaşi mãrime.
4.3. Publicul general
Mass-media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE şi în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectatã în mod corect în aceasta informare.
În acest scop lansarea operaţiunilor (dupã ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor mãsuri de informare, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.
Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.
Acţiuni informative
Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmãri sa facã explicita participarea UE. Poate fi folositã ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri şi se pune sigla UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi realizarea acestor evenimente.
Materiale informative
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sa conţinã pe pagina de titlu o indicaţie clara a participãrii UE, precum şi sigla UE, în cazul în care stema nationala sau regionala este folositã.
În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.
Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.
5. Mãsuri speciale privind panouri, placute permanente şi postere
Pentru a asigura transparenta mãsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD ţãrile beneficiare vor asigura faptul ca urmãtoarele mãsuri de informare şi publicitate se supun condiţiilor de mai jos:
Panouri
Panouri care furnizeazã informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge pana la un milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritãţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou care sa anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenta UE trebuie menţionatã oricum pe un panou special. Panourile trebuie sa fie de o mãrime corespunzãtoare anvergurii operaţiunii (ţinându-se seama de mãrimea cofinanţãrii din partea UE) şi trebuie sa fie pregãtite conform instrucţiunilor prevãzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni dupã terminarea lucrãrilor şi vor fi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o placuta permanenta în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.
Placute permanente
Placute permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc.). În plus fata de sigla UE asemenea placute trebuie sa specifice partea finanţatã de UE, alãturi de o menţiune a programului în cauza PHARE, ISPA sau SAPARD.
În cazul în care o autoritate nationala, regionala sau localã ori un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta mãsura pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de un milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, sa fie indicatã.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã le considera necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegaţia sa poatã participa în mod corespunzãtor la realizarea acestora.
Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegatiilor sale la fata locului, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate în forma electronica şi va fi disponibil la cerere.
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta, Guvernul Romaniei, ORDONANTA nr. 47 din 25 iulie 2002

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016