Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 1 pct. IV.2 din Legea nr. 559/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prin prezenta ordonanţã se urmãreşte facilitarea integrãrii sociale a strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România, prin asigurarea accesului la urmãtoarele drepturi: dreptul la un loc de muncã, dreptul la o locuinţã, dreptul la asistenţã medicalã şi asistenţã socialã, asigurãri sociale, dreptul la educaţie, precum şi, prin derularea de activitãţi specifice de acomodare culturalã, consiliere şi învãţare a limbii române, reunite în programe de integrare.
ART. 2
În înţelesul prezentei ordonanţe, expresiile de mai jos se definesc dupã cum urmeazã:
a) strãinii care au dobândit o formã de protecţie în România sunt strãinii cãrora li s-a acordat una dintre formele de protecţie prevãzute la <>art. 1 lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 323/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) integrarea socialã reprezintã procesul de participare activã a strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România la viaţa economicã, socialã şi culturalã a societãţii româneşti, în vederea prevenirii şi combaterii marginalizãrii sociale a acestora;
c) programele de integrare sunt ansambluri de mãsuri şi activitãţi necesare facilitãrii integrãrii sociale a strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România, desfãşurate, la cererea acestora, prin cooperarea instituţiilor publice, a comunitãţilor locale şi a organizaţiilor neguvernamentale care desfãşoarã activitãţi în acest domeniu, sub coordonarea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
ART. 3
Programele de integrare a strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România se stabilesc şi se implementeazã, pe baza nevoilor beneficiarilor, fãrã discriminare şi cu respectarea specificului cultural al acestora.
CAP. II
Accesul la drepturile sociale
SECŢIUNEA 1
Accesul la un loc de muncã şi la o locuinţã
ART. 4
Strãinii care au dobândit o formã de protecţie în România beneficiazã de acces pe piaţa forţei de muncã, în condiţiile stabilite de lege pentru cetãţenii români, precum şi de condiţii de muncã echivalente celor stabilite de lege pentru cetãţenii români.
ART. 5
(1) Strãinii care au dobândit o formã de protecţie în România au acces la sistemul asigurãrilor pentru şomaj, la mãsurile de prevenire a şomajului şi la mãsurile pentru stimularea ocupãrii forţei de muncã, în condiţiile stabilite de lege pentru cetãţenii români.
(2) Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã dispune mãsurile necesare pentru adaptarea serviciilor oferite la nevoile specifice beneficiarilor programelor de integrare.
ART. 6
Strãinii care au dobândit o formã de protecţie în România au acces la dobândirea unei locuinţe în condiţiile stabilite de lege pentru cetãţenii români.
SECŢIUNEA a 2-a
Accesul la asistenţã medicalã, la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale şi la sistemul naţional de asistenţã socialã
ART. 7
Strãinii care au dobândit o formã de protecţie în România au acces la asistenţã medicalã în aceleaşi condiţii stabilite de lege pentru cetãţenii români.
ART. 8
Strãinii care au dobândit o formã de protecţie în România au acces la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale şi la sistemul naţional de asistenţã socialã, în condiţiile prevãzute de lege pentru cetãţenii români.
SECŢIUNEA a 3-a
Accesul la sistemul de învãţãmânt
ART. 9
Accesul strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România la toate formele de învãţãmânt se realizeazã în condiţiile stabilite de lege pentru cetãţenii români.
ART. 10
(1) În vederea integrãrii în sistemul de învãţãmânt românesc, minorii care au dobândit o formã de protecţie în România beneficiazã pe durata unui an şcolar de un curs gratuit de iniţiere în limba românã.
(2) În perioada urmãrii cursului de iniţiere în limba românã minorii care au dobândit o formã de protecţie în România participã gratuit, în cadrul unitãţilor şcolare, la activitãţi didactice cu caracter teoretic, practic şi recreativ, fãrã ca prezenţa lor sã fie înregistratã în documente oficiale.
(3) La finalul cursului de iniţiere în limba românã o comisie de evaluare, ale cãrei componenţã şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, cercetãrii şi tineretului, apreciazã nivelul de cunoaştere a limbii române şi stabileşte înscrierea minorilor care au dobândit o formã de protecţie în România în anul de studiu corespunzãtor.
ART. 11
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului şi Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei asigurã, la cerere, recunoaşterea diplomelor, atestarea studiilor şi calificãrilor din ţara de origine, în condiţiile stabilite de legea românã.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului şi Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei vor elabora metodologia de recunoaştere a diplomelor, precum şi de atestare a studiilor şi calificãrilor din ţãrile de origine ale strãinilor care au obţinut o formã de protecţie în România, care va fi aprobatã prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 12
Minorii care au dobândit o formã de protecţie în România beneficiazã de alocaţia de stat pentru copii, în aceleaşi condiţii stabilite de lege pentru copiii români.
SECŢIUNEA a 4-a
Accesul la activitãţile specifice de acomodare culturalã, consiliere şi învãţare a limbii române
ART. 13
(1) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi organizeazã sesiuni de acomodare culturalã şi activitãţi de consiliere, având ca scop familiarizarea persoanelor adulte care au dobândit o formã de protecţie în România cu tradiţiile, obiceiurile şi specificul societãţii româneşti.
(2) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate colabora cu alte instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale în vederea organizãrii şi desfãşurãrii sesiunilor de acomodare culturalã şi a activitãţilor de consiliere.
ART. 14
(1) Strãinii adulţi care au dobândit o formã de protecţie în România beneficiazã de cursuri gratuite de învãţare a limbii române, organizate de structurile specializate din Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, în colaborare cu Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
(2) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi pune la dispoziţie spaţiile necesare organizãrii şi desfãşurãrii cursurilor prevãzute la alin. (1), în mãsura resurselor disponibile.
(3) Personalul calificat necesar pentru desfãşurarea cursurilor de învãţare a limbii române pentru adulţi şi a anului pregãtitor pentru minori, precum şi pregãtirea adecvatã a acestuia se asigurã de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului.
(4) Modul de organizare, durata şi programa cursurilor de învãţare a limbii române vor fi reglementate prin metodologii elaborate şi aprobate de cãtre Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului.
(5) La terminarea cursurilor pregãtitoare de învãţare a limbii române Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului elibereazã, gratuit, documente care sã ateste faptul cã persoana respectivã a absolvit aceste cursuri, precum şi nivelul cunoştinţelor dobândite.
CAP. III
Protocolul de participare la programele de integrare, cazarea şi ajutorul financiar
ART. 15
Strãinii care au dobândit o formã de protecţie în România sunt incluşi în programele de integrare, pe baza cererilor individuale şi conform unui protocol încheiat între persoana care solicitã includerea în programul de integrare şi Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, denumit în continuare protocol.
ART. 16
Cererea de participare la programul de integrare se depune la sediul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, în termen de 30 de zile de la dobândirea formei de protecţie sau de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe, în cazul strãinilor care au dobândit o formã de protecţie anterior acestei date şi care nu au beneficiat de programe de integrare.
ART. 17
Dupã înregistrarea cererii, strãinul care solicitã admiterea în programele de integrare este intervievat de personalul desemnat al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, ocazie cu care se întocmeşte o fişã de evaluare a nevoilor individuale, în vederea stabilirii tipului de asistenţã sau a activitãţilor necesare pentru integrarea socialã a celui în cauzã.
ART. 18
(1) Pe baza fişei de evaluare se întocmeşte un plan individual de mãsuri în vederea integrãrii, denumit în continuare plan individual, ce cuprinde obiectivele stabilite pentru beneficiar, termenele de realizare, activitãţile necesare pentru atingerea obiectivelor, persoanele, instituţiile şi/sau organizaţiile responsabile, care se comunicã beneficiarului şi a cãrui implementare este monitorizatã de personalul desemnat al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(2) Activitãţile ce pot fi incluse, singure sau cumulat, în cadrul planului prevãzut la alin. (1) sunt, în principal, urmãtoarele:
a) activitãţi de consiliere şi sprijin pentru asigurarea accesului la drepturile enumerate la art. 1;
b) sesiuni de acomodare culturalã;
c) cursuri de învãţare a limbii române.
ART. 19
(1) Protocolul prevãzut la art. 15 cuprinde: datele de identificare a pãrţilor, drepturile şi obligaţiile fiecãrei pãrţi, perioada de implementare a planului de mãsuri şi condiţiile de prelungire a acesteia, situaţiile în care înceteazã sau se modificã aplicarea mãsurilor prevãzute în planul individual.
(2) La protocol se anexeazã fişa de evaluare şi planul individual.
ART. 20
(1) Durata aplicãrii planului individual este de pânã la 6 luni de la data semnãrii protocolului sau de la data prevãzutã în protocol.
(2) La cererea motivatã a beneficiarului şi pe baza evaluãrii situaţiei la încheierea perioadei prevãzute la alin. (1), Oficiului Naţional pentru Refugiaţi poate aproba prelungirea cu cel mult 6 luni a duratei de aplicare a planului individual.
ART. 21
(1) Persoanele care participã la programele de integrare şi care nu au mijloace de întreţinere pot beneficia, la cerere, de cazare în spaţiile special destinate acestui scop, care se aflã în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în limita locurilor disponibile.
(2) Cazarea în spaţiile prevãzute la alin. (1) poate fi fãcutã pentru o perioadã de pânã la 6 luni, cu posibilitatea prelungirii cu încã 6 luni pentru motive bine întemeiate, cu aprobarea conducerii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, fãrã a se depãşi perioada de implementare a programului de integrare.
(3) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, în cadrul unor programe derulate în comun cu autoritãţile administraţiei publice locale şi cu organizaţiile neguvernamentale, poate pune la dispoziţie spaţii suplimentare de cazare persoanelor care participã la programele de integrare. În acest sens Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate încheia convenţii de colaborare cu autoritãţile administraţiei publice locale şi cu organizaţiile neguvernamentale, în condiţiile legii.
(4) Cazarea în spaţiile prevãzute la alin. (1) şi (2) se face pe baza plãţii unei chirii, stabilitã la nivel local pentru spaţiile de locuit aflate în proprietatea statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale, şi a cheltuielilor de întreţinere.
ART. 22
(1) Strãinii care au dobândit protecţie umanitarã condiţionatã beneficiazã, în aceleaşi condiţii cu strãinii care au obţinut statutul de refugiat în România, de ajutorul rambursabil prevãzut la <>art. 23 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 323/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Strãinii care au dobândit o formã de protecţie în România, participanţi în programul de integrare, care nu îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de ajutorul rambursabil şi care nu au mijloace de întreţinere, sunt sprijiniţi în vederea îndeplinirii condiţiilor legale pentru obţinerea venitului minim garantat.
(3) Conţinutul dosarului necesar obţinerii venitului minim garantat se stabileşte ţinându-se cont de specificul situaţiei în care se aflã strãinii care au dobândit o formã de protecţie în România.
(4) Pânã în prima lunã de platã a ajutorului rambursabil sau a ajutorului social, strãinii care au dobândit o formã de protecţie în România şi care nu au mijloace de întreţinere beneficiazã din partea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi de un ajutor material în cuantum egal cu cel acordat solicitanţilor de azil, în limita fondurilor disponibile.
ART. 23
(1) Strãinii care au dobândit o formã de protecţie în România dupã semnarea protocolului au în principal urmãtoarele obligaţii:
a) sã participe în mod regulat la activitãţile stabilite în planul individual;
b) sã depunã eforturi pentru parcurgerea tuturor etapelor programului de integrare, potrivit protocolului semnat;
c) sã respecte normele de disciplinã, conduitã şi cele stabilite de conducãtorii cursurilor, precum şi regulamentele interne ale centrelor de cazare;
d) sã informeze Oficiul Naţional pentru Refugiaţi asupra oricãrei schimbãri de naturã sã afecteze prezenţa la activitãţile de integrare.
(2) Nerespectarea obligaţiilor prevãzute la alin. (1) atrage încetarea aplicãrii uneia sau mai multor mãsuri prevãzute în planul individual, inclusiv retragerea dreptului la cazare şi a ajutorului material prevãzut la art. 22 alin. (4).
CAP. IV
Rolul instituţiilor statului şi al autoritãţilor administraţiei publice locale
SECŢIUNEA 1
Rolul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncã
ART. 24
Strãinii care participã în programul de integrare se înregistreazã ca persoane în cãutarea unui loc de muncã la Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã, în termen de 30 zile de la semnarea protocolului.
ART. 25
În vederea realizãrii mãsurilor pentru stimularea ocupãrii forţei de muncã, Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã are obligaţia de a întocmi, pentru fiecare persoanã înscrisã în programul de integrare şi înregistratã ca persoanã în cãutarea unui loc de muncã, planul individual de mediere, colaborând cu Oficiul Naţional pentru Refugiaţi în ceea ce priveşte profilul cultural, educaţional şi familial al unei astfel de persoane.
ART. 26
Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã are obligaţia de a identifica la angajatori locurile de muncã vacante şi de a le face cunoscute persoanelor incluse în programul de integrare, înregistrate ca persoane în cãutarea unui loc de muncã.
ART. 27
(1) Persoanele incluse în programul de integrare nu pot refuza fãrã un motiv temeinic un loc de muncã, participarea la mãsuri pentru stimularea ocupãrii forţei de muncã ori la programe de formare profesionalã, oferite de Agenţia Naţionalã pentru Ocuparea Forţei de Muncã, şi sunt obligate sã respecte decizia Oficiului Naţional pentru Refugiaţi în legãturã cu comunitatea localã în care urmeazã sã primeascã un loc de muncã şi sã îşi stabileascã reşedinţa.
(2) În cazul în care nu se respectã dispoziţiile alin. (1), asistenţa oferitã de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi în vederea integrãrii înceteazã.
SECŢIUNEA a 2-a
Rolul autoritãţilor administraţiei publice locale
ART. 28
Dupã încheierea programului de integrare sau în momentul identificãrii unui loc de muncã, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi îndrumã persoana asistatã cãtre comunitatea în care existã locuri de muncã vacante şi o informeazã cu privire la modalitatea de a obţine o locuinţã socialã, în condiţiile legii.
ART. 29
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura, în limita resurselor disponibile, o locuinţã socialã persoanelor care au dobândit o formã de protecţie în România şi care urmeazã sã se mute în comunitatea respectivã, în aceleaşi condiţii ca şi cetãţenilor români.
(2) În situaţia în care autoritãţile administraţiei publice locale nu pot asigura o locuinţã socialã, beneficiarul formei de protecţie poate închiria o locuinţã în cadrul comunitãţii locale respective, pe bazã de contract de închiriere.
(3) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi subvenţioneazã chiria locuinţei prevãzute la alin. (2) cu pânã la 50% din valoarea chiriei, în mãsura fondurilor disponibile, pentru o perioadã de maximum un an.
ART. 30
Autoritãţile administraţiei publice locale au obligaţia de a sprijini accesul strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România la asistenţã socialã şi medicalã şi la educaţie, în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 3-a
Rolul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi
ART. 31
Oficiul Naţional pentru Refugiaţi din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor coordoneazã activitatea celorlalte instituţii ale statului, autoritãţi ale administraţiei publice locale şi organizaţii neguvernamentale implicate în procesul de integrare a strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România şi monitorizeazã cazurile individuale.
ART. 32
(1) În fiecare an, nu mai târziu de 1 iulie, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi înainteazã Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncã, Ministerului Sãnãtãţii, Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie o notã privind numãrul de persoane estimat sã beneficieze de activitãţile în vederea integrãrii, pentru anul urmãtor.
(2) Acest numãr estimativ poate fi rectificat de cãtre Oficiul Naţional pentru Refugiaţi dacã circumstanţele datorate evenimentelor din anul urmãtor necesitã acest lucru.
CAP. V
Asistenţa cazurilor speciale
ART. 33
(1) Prin cazuri speciale, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege strãinii care au dobândit o formã de protecţie în România şi care au potenţial redus de autoîntreţinere, generat de factori de naturã obiectivã şi independent de voinţa sau dorinţa acestora.
(2) Sunt considerate cazuri speciale:
a) persoanele cu handicap;
b) persoanele care au atins vârsta pensionãrii şi nu beneficiazã de pensie;
c) minorii neînsoţiţi;
d) victime ale torturii;
e) familii monoparentale cu copii minori.
ART. 34
(1) Cazurile prevãzute la art. 33 alin. (2) lit. a), b), d) şi e) beneficiazã de acelaşi regim de protecţie prevãzut de legislaţia în vigoare pentru cetãţenii români aflaţi în situaţii similare şi de asistenţã oferitã de instituţiile statului cu atribuţii în aceste domenii.
(2) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate oferi cazare în centrele sale persoanelor vulnerabile prevãzute la alin. (1) care nu necesitã asistenţã specializatã şi care nu pot beneficia de o locuinţã din partea instituţiilor abilitate, în limita spaţiilor şi fondurilor disponibile.
(3) Pentru motive bine întemeiate Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate aproba prelungirea programului de integrare pentru persoanele prevãzute la alin. (1) şi peste limita prevãzutã la art. 20.
ART. 35
(1) Pentru minorii neînsoţiţi care au dobândit o formã de protecţie în România se ţine cont, în alegerea formei specifice de protecţie, de interesul superior al copilului, care include şi menţinerea identitãţii culturale.
(2) Minorii neînsoţiţi care au dobândit o formã de protecţie în România sunt incluşi în sistemul de protecţie a copilului, conform legislaţiei în domeniu.
(3) Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Copilului şi Adopţie dispune mãsurile necesare pentru adaptarea serviciilor oferite la nevoile specifice minorilor neînsoţiţi care au dobândit o formã de protecţie în România.
CAP. VI
Bugetul
ART. 36
În funcţie de numãrul de persoane estimat în fiecare an, potrivit art. 32 alin. (1), Oficiul Naţional pentru Refugiaţi propune includerea în buget a fondurilor necesare desfãşurãrii activitãţilor proprii prevãzute de prezenta ordonanţã, pentru integrarea strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România.
ART. 37
Prevederile art. 36 se aplicã în mod corespunzãtor şi Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei şi Ministerului Sãnãtãţii.
ART. 38
(1) În vederea desfãşurãrii în bune condiţii a activitãţilor prevãzute în programele de integrare, instituţiile care au competenţe, potrivit prezentei ordonanţe, în cadrul acestor programe pot sã apeleze la servicii oferite de interpreţi şi experţi, în condiţiile legii.
(2) Plata serviciilor prevãzute la alin. (1) se realizeazã, în condiţiile prevãzute de lege, din fondurile destinate activitãţilor de integrare a strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România, cuprinse în bugetele instituţiilor respective.
CAP. VII
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 39
(1) Pentru realizarea obiectivelor prezentei ordonanţe, în cadrul Oficiului Naţional pentu Refugiaţi se înfiinţeazã o structurã specializatã de integrare.
(2) Atribuţiile structurii specializate de integrare şi organigrama acesteia se aprobã prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 40
Oficiul Naţional pentru Refugiaţi împreunã cu celelalte instituţii publice competente coopereazã, potrivit competenţelor, cu organizaţii neguvernamentale şi cu organizaţii internaţionale, pentru identificarea resurselor financiare suplimentare, necesare derulãrii programelor de integrare a strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România.
ART. 41
În mãsura fondurilor disponibile, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate realiza sau contracta, în condiţiile legii, studii cu privire la procesul de integrare a strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România şi poate promova campanii de informare şi sensibilizare a opiniei publice.
ART. 42
La articolul 53 din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dupã alineatul (4) se introduc douã noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu urmãtorul cuprins:
"(5) Strãinii cãrora li s-a acordat una dintre formele de protecţie prevãzute la <>art. 1 lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 323/2001 , cu modificãrile ulterioare, sunt obligaţi, pentru a obţine calitatea de asigurat, sã plãteascã contribuţia legalã începând cu data obţinerii respectivei forme de protecţie.
(6) Strãinii cãrora li s-a acordat, anterior intrãrii în vigoare a ordonanţei privind integrarea socialã a strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România, una dintre formele de protecţie prevãzute la <>art. 1 lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 323/2001 , cu modificãrile ulterioare, sunt obligaţi, pentru a obţine calitatea de asigurat, sã plãteascã contribuţia legalã începând cu data intrãrii în vigoare a ordonanţei privind integrarea socialã a strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România."
ART. 43
Articolul 39 din <>Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 323/2001 , cu modificãrile ulterioare, se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 39 - Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin intermediul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, împreunã cu Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei şi cu celelalte instituţii publice competente, iniţiazã şi deruleazã, în condiţiile legii, programe pentru integrarea socialã a strãinilor care au dobândit una dintre formele de protecţie prevãzute la art. 1 lit. a) şi b)."
ART. 44
Prezenta ordonanţã intrã în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 45
În vederea aplicãrii prezentei ordonanţe, Ministerul Administraţiei şi Internelor, împreunã cu Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului şi Ministerul Sãnãtãţii, elaboreazã normele metodologice, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data publicãrii prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 46
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogã <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.191/2001 privind aprobarea Programului special pentru integrarea socioprofesionalã a strãinilor care au dobândit statutul de refugiat în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 18 decembrie 2001.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan Rus
Ministrul delegat pentru administraţia publicã,
Gabriel Oprea
Ministrul muncii, solidaritãţii sociale şi familiei,
Elena Dumitru
p. Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucureşti, 29 ianuarie 2004.
Nr. 44.
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
