Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) Republicatã în temeiul <>art. II din Legea nr. 82 din 15 aprilie 1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 22 aprilie 1998, dându-se textelor o noua numerotare. <>Ordonanta Guvernului nr. 43 din 28 august 1997 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997. CAP. 1 Dispoziţii generale Secţiunea I Domeniul drumurilor ART. 1 (1) Regimul drumurilor reglementeazã în mod unitar administrarea drumurilor publice şi private, dobândirea şi folosirea terenurilor, conducerea, coordonarea şi controlul activitãţilor în legatura cu drumurile publice. Administrarea drumurilor publice şi private are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întreţinerea şi exploatarea drumurilor. (2) Prevederile prezentei ordonanţe se aplica integral tuturor drumurilor publice şi, parţial, drumurilor de utilitate privatã deschise circulaţiei publice. ART. 2 (1) Drumurile fac parte din sistemul naţional de transport. (2) Drumurile sunt cai de comunicaţie terestra special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi pietonilor. (3) Fac parte integrantã din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcţiile de apãrare şi consolidare, trotuarele, pistele pentru ciclisti, locurile de parcare, oprire şi stationare, indicatoarele de semnalizare rutiera şi alte dotãri pentru siguranta circulaţiei, terenurile şi plantaţiile care fac parte din zona drumului, mai puţin zonele de protecţie. (4) De asemenea, se considera ca fãcând parte din drum clãdirile de serviciu şi orice alte construcţii, amenajãri sau instalaţii destinate apãrãrii sau exploatãrii drumurilor, inclusiv terenurile necesare aferente. Secţiunea a II-a Clasificarea şi încadrarea drumurilor ART. 3 Din punct de vedere al destinaţiei, drumurile se împart în: a) drumuri publice - obiective de utilitate publica destinate circulaţiei rutiere, în scopul satisfacerii cerinţelor de transport unitar ale economiei naţionale, ale populaţiei şi de apãrare a tarii. Acestea sunt proprietate publica; b) drumuri de utilitate privatã - destinate satisfacerii cerinţelor proprii de transport rutier în activitãţile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi altora asemenea, de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, precum şi cele pentru organizarile de şantier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare. ART. 4 Din punct de vedere al circulaţiei, drumurile se împart în: a) drumuri deschise circulaţiei publice, care cuprind toate drumurile publice şi acele drumuri de utilitate privatã care servesc obiectivele turistice ori alte obiective la care publicul are acces; b) drumuri închise circulaţiei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privatã care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces. ART. 5 Din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial, în ordinea importantei, drumurile publice se împart în urmãtoarele categorii; a) drumuri de interes naţional; b) drumuri de interes judeţean; c) drumuri de interes local. ART. 6 (1) Drumurile de interes naţional aparţin proprietãţii publice a statului şi cuprind drumurile naţionale, care asigura legãturile cu Capitala tarii, cu resedintele de judeţ, cu obiectivele de interes strategic naţional, între ele, precum şi cu ţãrile vecine, şi pot fi: - autostrazi; - drumuri expres; - drumuri naţionale europene (E); - drumuri naţionale principale; - drumuri naţionale secundare. (2) Încadrarea în aceste categorii se face de cãtre Ministerul Transporturilor, cu excepţia drumurilor naţionale europene, a cãror încadrare se stabileşte potrivit acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. (3) Propunerile de clasificare a drumurilor naţionale în categoria drumurilor naţionale europene (E) se fac de cãtre Ministerul Transporturilor. ART. 7 Drumurile de interes judeţean fac parte din proprietatea publica a judeţului şi cuprind drumurile judeţene, care asigura legatura între: - resedintele de judeţ cu municipiile, cu oraşele, cu resedintele de comuna, cu staţiunile balneoclimaterice şi turistice, cu porturile şi aeroporturile, cu obiectivele importante, legate de apãrarea tarii, şi cu obiectivele istorice importante; - oraşe şi municipii; - resedinte de comuna. ART. 8 Drumurile de interes local aparţin proprietãţii publice a unitãţii administrative pe teritoriul cãreia se afla şi cuprind: a) drumurile comunale, care asigura legãturile: - între resedinta de comuna cu satele componente sau alte sate; - între oraşul cu satele care îi aparţin, precum şi cu alte sate; - între sate; b) drumurile vicinale sunt drumuri ce deservesc mai multe proprietãţi, fiind situate la limitele acestora; c) strazile sunt drumuri publice din interiorul localitãţilor, indiferent de denumire: strada, bulevard, cale, chei, splai, sosea, alee, fundatura, ulita etc. ART. 9 Strazile din localitãţile urbane se clasifica în raport cu intensitatea traficului şi cu funcţiile pe care le îndeplinesc, astfel: a) strãzi de categoria I - magistrale, care asigura preluarea fluxurilor majore ale oraşului pe direcţia drumului naţional ce traverseaza oraşul sau pe direcţia principala de legatura cu acest drum; b) strãzi de categoria a II-a - de legatura, care asigura circulaţia majorã între zonele functionale şi de locuit; c) strãzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele functionale şi le dirijeaza spre strazile de legatura sau magistrale; d) strãzi de categoria a IV-a - de folosinta localã, care asigura accesul la locuinţe şi pentru servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus. ART. 10 Strazile din localitãţile rurale se clasifica în: a) strãzi principale; b) strãzi secundare. ART. 11 Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi pãstreazã categoria funcţionalã din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localitãţilor, servind totodatã şi ca strãzi. Modificarea traseelor acestora, în traversarea localitãţilor, se poate face numai cu acordul administratorului drumului respectiv, în concordanta cu planul urbanistic aprobat. ART. 12 Încadrarea în categorii functionale a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale se face prin hotãrâre a Guvernului, iar a drumurilor vicinale şi a strazilor, prin hotãrâre a consiliului judeţean sau local, dupã caz. ART. 13 Propunerile de încadrare în drumuri naţionale şi judeţene se fac de cãtre administratorii acestor categorii de drumuri, iar pentru drumurile comunale, de cãtre consiliile locale interesate, prin consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Promovarea propunerilor se face cu avizul Ministerului Transporturilor. CAP. 2 Administrarea drumurilor Secţiunea I Suprafeţele de teren aferente drumurilor publice ART. 14 Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranta şi zonele de protecţie. ART. 15 Ampriza drumului este suprafata de teren ocupatã de elemente constructive ale drumului: parte carosabilã, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri, santuri de garda, ziduri de sprijin şi alte lucrãri de arta. ART. 16 (1) Zonele de siguranta sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de cealaltã a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera, pentru plantaţie rutiera sau alte scopuri legate de întreţinerea şi exploatarea drumului, pentru siguranta circulaţiei ori pentru protecţia proprietãţilor situate în vecinãtatea drumului. Din zonele de siguranta fac parte şi suprafeţele de teren destinate asigurãrii vizibilitatii în curbe şi intersectii, precum şi suprafeţele ocupate de lucrãrile de consolidãri ale terenului drumului şi altele asemenea. În afarã localitãţilor, limitele minime ale zonelor de siguranta a drumurilor, în cale curenta şi aliniament, sunt prevãzute în anexa nr. 1 la prezenta ordonanta. (2) Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranta este interzisã. ART. 17 (1) Zonele de protecţie sunt suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranta, necesare protecţiei şi dezvoltãrii viitoare a drumului. Limitele zonelor de protecţie sunt prevãzute în anexa nr. 1. (2) Zonele de protecţie rãmân în gospodãrirea persoanelor juridice sau fizice care le au în administrare sau în proprietate, cu obligaţia ca acestea, prin activitatea lor, sa nu aducã prejudicii drumului sau derulãrii în siguranta a traficului prin: a) neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzãtor; b) executarea de construcţii, împrejmuiri sau plantaţii care sa provoace inzapezirea drumului sau sa împiedice vizibilitatea pe drum; c) executarea unor lucrãri care pericliteazã stabilitatea drumului sau modifica regimul apelor subterane sau de suprafata. ART. 18 Deţinãtorii terenurilor din vecinãtatea drumurilor publice sunt obligaţi sa permitã instalarea pe aceste terenuri a panourilor de apãrare a drumului contra inzapezirii, fãrã a percepe vreo chirie, cu condiţia ca aceasta operaţiune sa nu împiedice executarea lucrãrilor agricole şi sa nu producã degradari culturilor de pe aceste terenuri. ART. 19 (1) Zona strazilor include partea carosabilã, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi, pistele pentru ciclisti, suprafeţele adiacente pentru parcaje, stationari sau opriri, precum şi suprafeţele de teren necesare amplasarii anexelor acestora. Pe sectoarele de strãzi fãrã canalizare, scurgerea apelor trebuie asigurata prin santuri amenajate. (2) Consiliile locale vor asigura, în intravilan, condiţiile de deplasare a pietonilor şi ciclistilor prin amenajãri de trotuare şi piste. (3) Zonele de siguranta şi de protecţie în intravilan se stabilesc prin studii de circulaţie şi prin documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului. (4) Pentru dezvoltarea capacitãţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localitãţilor rurale, distanta între gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile naţionale, de minimum 24 m pentru drumurile judeţene şi de minimum 20 m pentru drumurile comunale. (5) Asigurarea distantelor minime, stabilite conform alin. (4), se realizeazã de cãtre administratorii acestor drumuri, numai cu respectarea reglementãrilor în vigoare. Secţiunea a II-a Administrarea drumurilor ART. 20 Ministerul Transporturilor este organul administraţiei publice centrale care exercita prerogativele dreptului de proprietate publica a statului în domeniul drumurilor naţionale. ART. 21 (1) Administrarea drumurilor naţionale se realizeazã de Administraţia Nationala a Drumurilor, sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale a Drumurilor se va aproba prin hotãrâre a Guvernului. (2) Sectoarele de drumuri naţionale, incluzând şi lucrãrile de arta, amenajãrile şi accesoriile aferente, situate în intravilanul resedintelor de judeţe şi al municipiilor, sunt în administrarea consiliilor locale respective. ART. 22 Administrarea drumurilor judeţene se asigura de cãtre consiliile judeţene, iar a drumurilor de interes local, de cãtre consiliile locale pe raza administrativ-teritorialã a acestora. Fac excepţie sectoarele de drumuri judeţene, situate în intravilanul localitãţilor urbane, inclusiv lucrãrile de arta, amenajãrile şi accesoriile aferente, care vor fi în administrarea consiliilor locale respective. ART. 23 Administrarea drumurilor de utilitate privatã se face de cãtre deţinãtorii acestora. Secţiunea a III-a Proiectarea şi execuţia lucrãrilor de drumuri ART. 24 La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumurilor se va tine seama de categoriile functionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranta circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali şi de apãrare, de utilizarea raţionalã a terenurilor, conservarea şi protecţia mediului înconjurãtor şi de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, precum şi de normele tehnice în vigoare pentru adaptarea acestora la cerinţele pietonilor, ciclistilor, persoanelor cu handicap şi de varsta a treia. ART. 25 Documentaţiile privind proiectarea construcţiei, reabilitarea şi modernizarea drumurilor se întocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu avizele prevãzute în normele metodologice. ART. 26 Amplasarea unor obiective economice sau de alta natura, care implica modificãri ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistenta a unui drum public se face cu acordul administratorului drumului respectiv, cheltuielile aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificãrile, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind autorizarea executãrii construcţiilor. ART. 27 (1) Intersectiile între drumuri se realizeazã denivelat sau la acelaşi nivel, în funcţie de categoriile drumurilor şi de traficul rutier, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Cheltuielile privind aceste lucrãri sunt în sarcina celor care au în administrare sau în proprietate drumul pe care se desfãşoarã traficul ce impune amenajarea sau modificarea intersectiei. (2) Întreţinerea bretelelor de la intersectiile denivelate ale drumurilor publice este în sarcina administratorului drumului de categorie superioarã. Dacã unul dintre drumuri este de utilitate privatã, cheltuielile de întreţinere sunt în sarcina administratorului respectiv. ART. 28 Amenajarea intersectiilor la acelaşi nivel între doua sau mai multe drumuri se face cu asigurarea prioritatii pentru circulaţia care se desfãşoarã pe drumul de categorie superioarã. ART. 29 Realizarea unei noi intersectii la acelaşi nivel cu calea feratã sau modificarea unei asemenea intersectii cu calea feratã este în sarcina solicitantului lucrãrii. ART. 30 La amenajarea intersectiilor între drumurile publice şi dintre acestea cu cãile ferate se va obţine şi acordul Ministerului de Interne, prin direcţiile sale de specialitate. ART. 31 Instalaţiile de semnalizare şi presemnalizare a trecerii la acelaşi nivel între drum şi calea feratã se realizeazã de cãtre administratorul caii ferate, în funcţie de categoria drumului, traficul rutier, frecventa şi viteza de circulaţie a trenurilor. ART. 32 (1) Întreţinerea pasajelor denivelate este în sarcina administratorului caii de comunicaţie situate pe pasaj. (2) Întreţinerea trecerilor la acelaşi nivel, paza şi securitatea în limitele zonei de siguranta a caii ferate revin deţinãtorilor acestei cai. (3) Modificarea cotelor şi declivitatilor pe oricare dintre cãile de comunicaţie care se intersecteazã atrage dupã sine obligaţia deţinãtorului de a suporta costul lucrãrilor necesare şi pe cealaltã cale de comunicaţie. (4) Pentru poduri, baraje, diguri şi altele asemenea, care cuprind pãrţi ale mai multor deţinãtori, sarcinile ce revin fiecãruia dintre aceştia se stabilesc, de comun acord, prin protocol. ART. 33 Autoritãţile administraţiei publice locale împreunã cu Poliţia rutiera au obligaţia de a reglementa circulaţia, parcarea, stationarea şi oprirea pe strãzi a vehiculelor. Parcarea se admite, de regula, în locuri special amenajate în afarã benzilor de circulaţie şi a trotuarelor, amplasate de comun acord cu Poliţia rutiera. Nu se admite oprirea şi parcarea pe benzile de circulaţie ale drumurilor naţionale şi judeţene. ART. 34 În zonele protejate ale localitãţilor se va urmãri descurajarea sau interzicerea circulaţiei de tranzit, în condiţiile legii, prin asigurarea unor trasee de deviere corespunzãtoare, cu acordul administratorului drumului şi al Poliţiei rutiere. ART. 35 În funcţie de intensitatea traficului, drumurile publice vor fi prevãzute cu staţii amenajate în afarã fluxului circulaţiei, pentru oprirea mijloacelor de transport în comun. Semnalizarea unitarã şi amenajarea acestora se asigura de cãtre consiliile locale în intravilan şi de cãtre consiliile judeţene în extravilan, indiferent de categoria drumului. Amplasarea statiilor pentru aceste mijloace se stabileşte de administratorul drumului împreunã cu Poliţia rutiera, oficiile rutiere judeţene şi deţinãtorii vehiculelor de transport în comun. Locurile de parcare şi refugiile de pe autostrazi vor fi dotate cu utilitãţi, telefonie pentru apel de urgenta şi cu grupuri sanitare. ART. 36 Pe drumurile publice se vor aplica mãsuri de protecţie a mediului, pe baza studiilor de impact asupra mediului înconjurãtor. ART. 37 Pentru descongestionarea traficului în localitãţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afarã intravilanului localitãţilor, pe baza studiilor de trafic. Accesul spre aceste drumuri se va realiza numai prin intermediul unor artere magistrale care debuseaza în intersectii amenajate corespunzãtor volumelor de trafic. ART. 38 Pe sectoarele de drumuri publice, care traverseaza localitãţi rurale, locuitorii sunt obligaţi sa întreţinã şanţurile, rigolele, podetele de la intrãrile în curţi, plantaţiile şi trotuarele sau cãile pietonale din dreptul locuinţelor şi al terenurilor pe care le deţin. Supravegherea îndeplinirii sau a neîndeplinirii acestor obligaţii revine autoritãţilor administraţiei publice locale. ART. 39 În vederea asigurãrii materialelor necesare construirii, modernizãrii, repararii şi întreţinerii drumurilor publice, administratorii pot deschide şi exploata cariere, balastiere şi altele asemenea, în condiţiile legii. Secţiunea a IV-a Condiţii de exploatare a drumurilor ART. 40 (1) Drumurile trebuie sa fie menţinute de cãtre administratorul drumului în starea tehnica corespunzãtoare desfãşurãrii traficului în condiţii de siguranta. (2) Limitele maxime ale tonajelor pe osie şi ale gabaritelor, presiunile specifice pe îmbrãcãmintea drumului, precum şi condiţiile impuse vehiculelor admise în circulaţie pe drumurile publice sunt cele prevãzute în anexa nr. 2 la prezenta ordonanta. (3) Lista drumurilor publice, cu limitele de tonaj admise pentru vehicule de transport marfa, va fi stabilitã anual de cãtre Ministerul Transporturilor şi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Limitele prevãzute de anexa nr. 2 pot fi majorate de cãtre Ministerul Transporturilor, pe mãsura executãrii unor lucrãri de sporire a capacitãţii portante. (5) Transportatorilor strãini şi romani li se aplica tarife de utilizare a drumurilor, în conformitate cu prevederile din acordurile bilaterale şi, respectiv, reglementãrile interne în vigoare, care se constituie în surse de finanţare a lucrãrilor de administrare, exploatare, întreţinere, reparaţii şi modernizare a drumurilor publice. ART. 41 (1) Transporturile ale cãror tonaje pe osie şi/sau gabarite depãşesc limitele prevãzute în anexa nr. 2 se efectueazã pe baza autorizaţiei speciale de transport emise de administratorul drumului. (2) În cazul în care, pentru efectuarea unor asemenea transporturi, sunt necesare lucrãri de amenajare sau consolidare a drumurilor şi a lucrãrilor de arta, precum şi modificarea instalaţiilor aeriene sau subterane de orice fel, acestea se suporta de beneficiarul transporturilor. (3) Pentru asemenea transporturi se aplica tarife în funcţie de tonajele pe osie şi totale, de dimensiunile autovehiculelor şi distanta parcursã, din care se constituie surse financiare pentru administrarea drumurilor. ART. 42 Proiectarea, execuţia ori contractarea în ţara sau importul de vehicule, utilaje, agregate ori instalaţii cu mase şi/sau gabarite ce depãşesc limitele prevãzute în anexa nr. 2 se realizeazã cu avizul prealabil al Ministerului Transporturilor, în ceea ce priveşte posibilitatea de circulaţie şi de transport rutier. ART. 43 Pe drumurile publice sunt interzise: a) competitiile sportive, fãrã avizul prealabil al administratorului drumului şi al Poliţiei rutiere. Organizatorii poarta rãspunderea şi iau toate mãsurile pentru siguranta traficului rutier şi redarea ulterioara a drumului pentru circulaţia publica, în condiţiile existente anterior organizãrii competitiei; b) intrarea pe drum a vehiculelor cu noroi pe roti sau pe senile, precum şi pierderea, prin scurgerea din vehicule, în timpul transportului, de materiale de construcţie sau de alte materii; c) curatarea sau spalarea vehiculelor de pãmânt, de materiale sau de alte substanţe; aceasta se va realiza înainte de a pãtrunde în drum şi numai pe suprafeţe special amenajate prin grija administratorului drumului; d) scurgerea lubrifiantilor, a unor produse inflamabile, toxice sau de alta natura; e) ocuparea, prin depozitare, a partii carosabile, a statiilor mijloacelor de transport în comun, a santurilor, trotuarelor, pistelor şi zonelor de siguranta a drumului, precum şi afectarea stãrii de curãţenie a acestora; f) circulaţia autovehiculelor pe acostamente, pe santuri, pe trotuare, pe spaţii de siguranta ale drumurilor ori pe banda mediana a autostrazilor; g) circulaţia pe drumurile publice, modernizate, a vehiculelor cu pneuri cu cuie, cu senile, fãrã bandaje de protecţie, precum şi transportul prin tarare a unor obiecte sau materiale; prin excepţie este admisã circulaţia vehiculelor aparţinând Ministerului Apãrãrii Naţionale sau Ministerului de Interne, în cazul în care nu exista posibilitatea evitãrii drumurilor publice modernizate, cu acordul şi în condiţiile stabilite de administratorul acestora. ART. 44 (1) Administratorii drumurilor pot institui restrictii temporare, parţiale sau totale de circulaţie, pentru executarea unor lucrãri, conform normelor stabilite de Ministerul Transporturilor împreunã cu Ministerul de Interne. (2) Pentru protecţia unor sectoare de drumuri, administratorii acestora pot introduce restrictii cu caracter temporar privind sarcinile pe osii ale vehiculelor admise sa circule pe sectorul respectiv. (3) Se interzice blocarea sau amplasarea de obstacole de orice fel pe platforma drumurilor deschise circulaţiei publice, cu excepţia cazurilor autorizate de administratorul drumului şi de Poliţia rutiera. ART. 45 (1) În cazul în care drumurile publice sunt afectate de calamitati naturale sau în alte cazuri de forta majorã, administratorii acestora vor lua de urgenta mãsuri pentru restabilirea operativã a circulaţiei prin executarea de variante ocolitoare sau de alte amenajãri cu caracter provizoriu, dupã caz. (2) Atunci când aplicarea mãsurilor prevãzute la alin. (1) necesita ocuparea temporarã a unor terenuri situate în zona drumului sau în afarã acesteia, administratorul drumului respectiv va încheia procese-verbale cu autoritãţile publice locale şi cu deţinãtorii terenurilor, urmând ca eventualele despãgubiri cuvenite celor afectaţi sa se stabileascã conform dispoziţiilor legale. Secţiunea a V-a Aprobarea amplasarii de construcţii şi instalaţii în zona drumului public ART. 46 Realizarea în zona drumului public a oricãrei construcţii sau instalaţii, în orice scop, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executãrii construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al administratorului drumului. ART. 47 (1) În zona drumului public este interzisã amplasarea de construcţii, panouri publicitare sau instalaţii care pericliteazã siguranta circulaţiei. (2) În zona mediana a autostrazilor se pot amplasa numai instalaţii destinate întreţinerii drumurilor şi siguranţei circulaţiei. (3) Construcţiile sau instalaţiile temporare ale Ministerului Apãrãrii Naţionale, care au caracter de urgenta, se pot executa fãrã acceptul administratorului drumului, urmând ca acest accept sa se obţinã ulterior, în cazul în care construcţiile sau instalaţiile nu se demonteaza într-un termen stabilit de comun acord cu administratorul drumului. (4) Pentru ocuparea zonei drumurilor, a podurilor, pasajelor, viaductelor, tunelurilor, prin amplasarea supraterana sau subterana a unor construcţii, instalaţii sau panouri publicitare acceptate de administraţia drumurilor, se aplica tarife de utilizare, care se constituie ca venituri la dispoziţia administratorului, respectiv pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea drumurilor publice. Se excepteazã perceperea de tarife de utilizare de cãtre administratorii drumului, dacã amplasarea se realizeazã pe zonele de protecţie unde aceştia nu sunt deţinãtori. Perceperea şi folosirea acestor tarife de utilizare a zonelor de protecţie proprietate privatã se realizeazã de cãtre deţinãtorul terenului respectiv. (5) Deţinãtorii construcţiilor sau instalaţiilor acceptate în zona drumurilor sunt obligaţi sa execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacã astfel a fost convenit cu administratorul drumului. (6) Administratorul drumului este obligat sa-i înştiinţeze pe deţinãtori asupra lucrãrilor prevãzute, dupã cum urmeazã: - cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrãrilor a cãror execuţie impune mutarea ori modificarea, pentru construcţii autorizate cu caracter definitiv; - cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrãrilor la drum, în cazul construcţiilor acceptate cu caracter provizoriu. ART. 48 Lucrãrile edilitare subterane se amplaseaza, de regula, în afarã partii carosabile a drumului public sau în galerii vizitabile. Construcţia, repararea şi întreţinerea acestor lucrãri, în zona drumului public, se fac cu aprobarea administratorului drumului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare. ART. 49 (1) Proprietarul construcţiilor, instalaţiilor sau al altor asemenea, realizate în zona drumului, fãrã respectarea condiţiilor din prezenta secţiune sau cu nerespectarea condiţiilor din actul de acceptare, este obligat a le desfiinta sau a le muta, pe cheltuiala sa, în termenul stabilit de administrator. (2) În cazul nerespectãrii termenului fixat de administratorul drumului, acesta poate proceda la desfiinţarea sau la mutarea lucrãrilor, pe cheltuiala proprietarului. ART. 50 Deţinãtorii de construcţii sau de instalaţii amplasate în zona drumului public sunt obligaţi sa execute revizia periodicã şi repararea acestora, pentru a asigura estetica, protejarea drumului şi siguranta circulaţiei. ART. 51 (1) Traseele noi de drumuri publice se stabilesc pe baza documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate în condiţiile legii. (2) Modificarea elementelor geometrice ale traseului, crearea de noi accese sau orice alte intervenţii asupra drumului public se fac cu acordul administratorului drumului public. Secţiunea a VI-a Cai de acces la drumurile publice ART. 52 (1) Proiectarea, construcţia sau amenajarea cãilor de acces la drumurile publice se face potrivit legislaţiei în vigoare, de cãtre cei interesaţi, cu acordul prealabil al administratorului drumului public şi al Poliţiei rutiere. (2) Repararea, întreţinerea şi exploatarea cãilor de acces la drumurile publice sunt în sarcina celor care le deţin. ART. 53 Cãile de acces realizate fãrã acordul administratorului drumului public şi al Poliţiei rutiere, precum şi cãile de acces neutilizate vor fi desfiinţate de cei care le deţin, restabilindu-se continuitatea elementelor geometrice în zona drumului public. CAP. 3 Dobândirea sau folosirea unor terenuri ART. 54 (1) Dobândirea terenului necesar pentru executarea unor lucrãri noi, modernizãri, corectii de trasee, reabilitari, largiri de drumuri publice se face prin modurile admise de lege, inclusiv prin expropriere pentru cauza de utilitate publica. (2) Dobândirea terenurilor prevãzute la alin. (1) va beneficia de prevederile <>art. 92 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, fiind scutitã de plata taxelor suplimentare prevãzute în anexele nr. 1 şi 2 la legea respectiva. ART. 55 (1) Pentru rectificari de traseu, de comun acord cu proprietarul terenului, se poate transmite, prin schimb, dreptul de proprietate asupra terenului ocupat de traseul vechi al drumului. Drumul vechi rãmâne în circulaţie pana la deschiderea pentru trafic a traseului rectificat, administratorul drumului fiind obligat sa achite noului proprietar chiria pentru terenul ocupat. (2) În situaţia în care proprietarul terenului primit în schimb doreşte redarea acestuia în circuitul agricol, amenajãrile aferente sunt în sarcina administratorului drumului. (3) Dacã terenul necesar rectificarii traseului se dobândeşte prin cumpãrare sau expropriere pentru cauza de utilitate publica, terenul ocupat de drumul vechi, rãmas liber în urma dãrii în folosinta a noului traseu, devine proprietatea publica a statului sau a administraţiei publice locale, dupã caz. ART. 56 (1) Persoanele abilitate cu efectuarea pe teren a mãsurãtorilor şi a studiilor necesare lucrãrilor privind drumul public au acces pe terenuri, indiferent de proprietar. Excepţie fac terenurile aparţinând obiectivelor Ministerului Apãrãrii Naţionale şi zonelor de siguranta ale acestora, pentru care se solicita, în prealabil, acordul acestuia. Înştiinţarea asupra începerii acestor activitãţi se face prin afişare la sediul consiliului local şi, în scris, a deţinãtorului de teren, cu cel puţin 7 zile înainte. Se interzice persoanelor abilitate cu efectuarea mãsurãtorilor sau a studiilor ca, prin activitatea lor, sa cauzeze vreun prejudiciu terenurilor sau bunurilor aflate pe acestea. În cazul în care totuşi sunt cauzate prejudicii, despãgubirile sunt suportate de administratorul drumului. (2) Dacã pentru efectuarea mãsurãtorilor sau studiilor se cauzeazã prejudicii bunurilor sau sunt necesare modificãri asupra terenului, administratorul drumului va conveni, în prealabil, cu proprietarul terenului asupra acestor modificãri şi, dupã caz, asupra modalitãţilor şi cuantumului despãgubirilor. CAP. 4 Conducerea, coordonarea şi controlul activitãţii de drumuri ART. 57 Ministerul Transporturilor coordoneazã din punct de vedere tehnic şi metodologic intreaga reţea de drumuri. În aceasta calitate are urmãtoarele atribuţii: a) asigura administrarea drumurilor publice de interes naţional; b) elaboreazã şi urmãreşte aplicarea şi actualizarea planului director, la nivel naţional, privind dezvoltarea reţelei rutiere, ca parte integrantã a schemei reţelei naţionale de transport, cu respectarea prevederilor programului de amenajare a teritoriului; c) stabileşte strategia privind dezvoltarea unitarã şi echilibrata a întregii reţele de drumuri publice; d) asigura gospodãrirea fondurilor bugetare şi extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, repararea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor de interes naţional; e) asigura, în condiţiile legii, repartizarea şi gestionarea fondurilor extrabugetare pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor naţionale, judeţene şi comunale din administrarea consiliilor judeţene şi locale, dupã caz; f) elaboreazã studii de sistematizare, prognoze şi proiecte de program pentru dezvoltarea şi optimizarea reţelei de drumuri publice; g) elaboreazã, în condiţiile legii, programe anuale şi de perspectiva privind construcţia, modernizarea, repararea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor de interes naţional, iar, împreunã cu consiliile judeţene şi consiliile locale, programele finanţate din Fondul special al drumurilor publice pentru drumurile judeţene şi comunale, dupã caz; h) elaboreazã norme şi reglementãri, în concordanta cu prevederile în domeniu din ţãrile Uniunii Europene, privind proiectarea, construcţia, modernizarea, repararea, întreţinerea, administrarea şi exploatarea drumurilor şi, împreunã cu Ministerul de Interne, norme privind siguranta traficului pe drumurile deschise circulaţiei publice, care se supun aprobãrii potrivit prevederilor legale; i) elaboreazã studii şi programe privind lucrãrile destinate îmbunãtãţirii siguranţei circulaţiei pe drumurile publice; j) elaboreazã norme, studii şi programe privind determinarea indicatorilor de stare tehnica a drumurilor, de evoluţie a traficului şi de stabilire a ordinii de prioritate pentru lucrãrile de drumuri; k) elaboreazã norme privind organizarea controlului propriu de calitate în domeniul drumurilor, precum şi norme privind înregistrarea şi prelucrarea evoluţiei traficului rutier; l) elaboreazã o conceptie unitarã privind asimilarea de utilaje şi echipamente specifice, aplicarea de tehnologii noi şi eficiente, agrementate conform legii, în proiectarea şi execuţia lucrãrilor de drumuri. ART. 58 În exercitarea atribuţiilor prevãzute la art. 57, Ministerul Transporturilor elaboreazã reglementãri obligatorii pentru toate persoanele juridice sau fizice care deţin drumuri în administrare sau în proprietate, cu respectarea reglementãrilor în vigoare privind autonomia administraţiei publice locale şi dreptul de proprietate. ART. 59 (1) Conducerea activitãţii de proiectare, execuţie, modernizare, reparare, întreţinere, exploatare şi administrare a drumurilor judeţene şi a celor de interes local revine autoritãţilor administraţiei publice locale, cu respectarea prevederilor art. 24. (2) Pentru proiectarea şi modernizarea strazilor care constituie pãrţi componente ale drumurilor naţionale este necesar avizul prealabil al Ministerului Transporturilor. CAP. 5 Sancţiuni ART. 60 (1) Constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amenda urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvârşite astfel încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni: a) încãlcarea prevederilor art. 17 alin. (2), art. 31, art. 36, art. 44 alin. (1), art. 47 alin. (1) şi ale art. 49 alin. (2) se sancţioneazã cu amenda de la 500.000 lei la 3.000.000 lei; b) încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (2), art. 26, art. 32 alin. (2), art. 40 alin. (2), art. 41 alin. (1), art. 42, art. 43, art. 44 alin. (3), art. 46, art. 47 alin. (2)-(5), art. 48, art. 50, art. 52 şi ale art. 53 se sancţioneazã cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei. (2) În cazul în care, prin sãvârşirea uneia dintre contravenţiile prevãzute la alin. (1), drumurile au fost degradate, respectiv distruse total sau parţial, în procesul-verbal de constatare se va consemna şi volumul degradãrilor pricinuite. Cuantumul despãgubirilor urmeazã a se stabili pe baza de documentaţii întocmite de autoritãţile competente, potrivit legii. Despãgubirile aferente constituie venituri la dispoziţia administratorului drumului, respectiv pentru refacerea degradãrilor produse. ART. 61 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 60 alin. (1) şi (2) se face de cãtre: a) personalul din Ministerul Transporturilor şi din unitãţile subordonate acestuia, împuternicit în acest scop; b) personalul împuternicit din aparatul propriu al consiliilor judeţene, consiliilor locale şi unitãţilor de specialitate subordonate acestora; c) ofiţerii şi subofiterii de poliţie, dupã caz. ART. 62 (1) Prevederile <>art. 60 se completeazã cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. (2) Prevederile art. 24 alin. (1) şi ale <>art. 25 din Legea nr. 32/1968 nu se aplica în cazul proiectãrii, construirii şi modernizãrii drumurilor, precum şi în cazul amplasarii unor construcţii în zona drumurilor. ART. 63 Cuantumurile amenzilor prevãzute la art. 60 pot fi modificate prin hotãrâre a Guvernului. CAP. 6 Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 64 Dispoziţiile prevãzute la art. 2, art. 24-27, art. 30 şi 31, art. 38 şi 42 se aplica şi drumurilor de utilitate privatã, deschise circulaţiei publice, iar prevederile art. 60, numai pentru art. 30, art. 41, art. 43, art. 44 alin. (3), art. 47, art. 50 şi 51. ART. 65 Pana la data de 1 ianuarie 1998 Ministerul Transporturilor va elabora - în conformitate cu normele Uniunii Europene - şi va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, noi norme şi reglementãri tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea şi modernizarea drumurilor publice, precum şi cele privind proiectarea şi realizarea strazilor în localitãţile urbane, pentru înlocuirea celor abrogate potrivit art. 67 din prezenta ordonanta. ART. 66 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta ordonanta. ART. 67 Prevederile prezentei ordonanţe intra în vigoare la data de 1 ianuarie 1998. Pe aceeaşi data se abroga <>Legea drumurilor nr. 13/1974 , publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 107 din 31 iulie 1974, Legea nr. 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie în localitãţile urbane şi rurale, republicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 septembrie 1978, <>Legea nr. 43/1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, publicatã în Buletinul Oficial, nr. 136 din 27 decembrie 1975, cu modificãrile ulterioare, şi prevederile referitoare la drumuri din Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 257/1959 privind rationalizarea folosirii terenurilor situate de-a lungul cãilor ferate şi drumurilor, precum şi orice prevederi contrare. ANEXA 1 LIMITELE ZONELOR DRUMURILOR a) Zonele de siguranta ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioarã a amprizei drumului pana la: * 1,50 m de la marginea exterioarã a santurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului; * 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu; * 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înãlţimea pana la 5,00 m inclusiv; * 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înãlţimea mai mare de 5,00 m. b) Zonele de protecţie sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonelor de siguranta şi marginile zonei drumului, delimitat conform tabelului urmãtor:
Categoria drumului Autostrazi Drumuri Drumuri Drumuri
naţionale judeţene comunale
--------------------------------------------------------------------------------
Distanta de la
axul drumului pana
la marginea
exterioarã a zonei
drumului (m) 50 22 20 18
--------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 2
TONAJE, GABARITE ŞI PRESIUNI
A) Limitele maxime ale tonajelor pe osii:
Categorii de drumuri Tipuri de Distanta între axele alãturate
din punct de vedere osie --------------------------------------
al sistemului rutier < 1,40 <= 2,00 > 2,00
--------------------------------------------------------------------------------
Drumuri modernizate, simpla 10,0 (11,0)
europene (E) şi alte
drumuri deschise dubla (tandem) 16,0 (18,0)
traficului greu,
conform listei triplat (tridem) 22,0
aprobate de Ministerul
Transporturilor
Alte drumuri simpla 8,0
modernizate dubla (tandem) 14,5
triplat (tridem) 20,0
Drumuri pietruite simpla 7,5
dubla (tandem) 12,0
triplat (tridem) 16,5
--------------------------------------------------------------------------------
NOTA:
Tonajele din paranteza (...) se aplica în cazul autovehiculelor cu suspensie pneumatica, pe mãsura reabilitãrii drumurilor.
Se considera osie dubla (tandem) combinatia de doua axe având distanta dintre ele de cel mult 2,0 m. La greutãţi inegale pe axe, tonajul pe axa cea mai încãrcatã ce face parte din tandem nu trebuie sa depãşeascã tonajul maxim admis pe osia simpla pentru categoria de drum respectiva (10,0 t, 8,0 t, respectiv 7,5 t).
Se considera osie tripla (tridem) combinatia de trei axe având distanta dintre ele de cel mult 1,40 m, iar masa pe doua axe alãturate fãcând parte din tridem nu trebuie sa depãşeascã tonajul maxim admis pe osia dubla (cu aceeaşi distanta între axe) pentru categoria de drum respectiva. Pentru osii multiple, constituite din mai mult de trei axe alãturate, masa pe orice grup de axe alãturate nu trebuie sa depãşeascã tonajul admis pe osia astfel constituitã (în funcţie de distanta dintre axe) pentru categoria de drum respectiva.
Presiunea specifica pe îmbrãcãmintea drumului nu trebuie sa depãşeascã 6,0 daN/cmp pentru osia nemotoare şi 7,0 daN/cmp pentru osia motoare.
B) Tonajele totale maxime admise pentru vehicule sunt urmãtoarele:
Autovehicule:
- cu doua axe, având distanta între axe:
* mai mica de 4,0 m ............................................ 16,0 t
* egala sau mai mare de 4,0 m .......................... 17,0 t (18,0 t)
- cu trei axe ........................................... 22,0 t (24,0 t)
- cu patru axe .......................................... 24,0 t (30,0 t)
- autobuz articulat cu trei axe ................................. 26,0 t
Remorci:
- cu doua axe, având distanta dintre axe:
* mai mica de 4,0 m ............................................ 16,0 t
* egala sau mai mare de 4,0 m .................................. 17,0 t
- cu trei axe ................................................... 22,0 t
Combinatii de vehicule:
- autotractor cu sa şi semiremorca:
* cu trei axe .................................................. 30,0 t
* cu patru axe, având distanta dintre axe:
- sub 2,0 m .................................................. 34,0 t
- egala sau mai mare de 2,0 m ................................ 36,0 t
* cu cinci şi şase axe (indiferent de distanţele dintre axe).... 40,0 t
- autotren (autovehicul + remorca = total patru axe) ............ 34,0 t
* combinatie având cinci sau mai multe axe ..................... 40,0 t
NOTA:
Tonajele din paranteza (...) se aplica în cazul autovehiculelor cu suspensie pneumatica, pe mãsura reabilitãrii drumurilor.
C) Dimensiunile maxime de gabarit (inclusiv incarcatura) sunt urmãtoarele:
latime .......................................................... 2,50 m
NOTA:
Prin excepţie, pentru vehicule frigorifice având caroseria izoterma cu pereţi grosi se admit lãţimi de maximum 2,6 m.
înãlţime ........................................................ 4,00 m
lungimi:
- vehicul fãrã remorca ......................................... 12,00 m
- remorca ...................................................... 12,00 m
- vehicul articulat ............................................ 16,50 m
- autobuz sau troleibuz articulat .............................. 18,00 m
- autovehicul cu remorca (autotren) ............................ 18,35 m
- tramvai ...................................................... 30,00 m
NOTA:
Fiecare vehicul sau combinatie de vehicule în mişcare trebuie sa se poatã înscrie pe o suprafata inelara cu o raza exterioarã de 12,50 m şi o raza interioarã de 5,30 m.
Distanta între axa articulatiei şi limita posterioarã a unui vehicul articulat nu trebuie sa depãşeascã 12,00 m.
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
