Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDONANTA nr. 42 din 28 august 1997 (*republicata*) privind transportul naval*)
*) Republicatã în temeiul <>art. II din Legea nr. 601/2003 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 48/2003 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 24 decembrie 2003. <>Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997, a fost aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 412/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 11 iulie 2002, şi apoi modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 48/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 6 august 2003, aprobatã cu completãri prin <>Legea nr. 601/2003 .
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 (1) Transportul naval este reglementat prin prevederile prezentei ordonanţe şi ale altor acte normative emise de Guvern sau de autoritatea de stat competentã, precum şi prin prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. (2) Prezenta ordonanţã stabileşte normele specifice aplicabile transportului naval, modul de organizare a sistemului instituţional din acest domeniu şi organismele care fac parte din acest sistem, normele specifice privind desfãşurarea în siguranţã a navigaţiei, precum şi normele specifice aplicabile mijloacelor de transport naval şi personalului care deserveşte mijloacele de transport naval şi/sau efectueazã activitãţi de transport naval, activitãţi conexe şi activitãţi auxiliare acestora. ART. 2 Prevederile prezentei ordonanţe se aplicã activitãţilor de transport naval, activitãţilor conexe şi activitãţilor auxiliare acestora, care se desfãşoarã în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, navelor care arboreazã pavilionul român, navelor care arboreazã pavilion strãin şi navigheazã în apele naţionale navigabile ale României, precum şi personalului navigant român. ART. 3 Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplicã navelor militare şi porturilor militare.
CAP. II Sistemul instituţional din domeniul transportului naval
SECŢIUNEA 1 Autoritatea de stat în domeniul transportului naval
ART. 4 (1) Autoritatea de stat în domeniul transportului naval este Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, denumit în continuare minister, care elaboreazã şi promoveazã actele normative şi normele specifice aplicabile transportului naval, urmãreşte aplicarea acestora şi asigurã aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. (2) Ministerul îşi exercitã atribuţiile prevãzute la alin. (1) direct sau prin delegare de competenţã prin instituţiile publice, companiile naţionale, regiile autonome sau societãţile comerciale aflate în subordinea sau sub autoritatea sa. ART. 5 Ministerul îşi exercitã rolul de autoritate de stat în domeniul transportului naval privind activitãţile de reglementare, autorizare, coordonare, inspecţie, control, supraveghere şi certificare ale infrastructurilor de transport naval, ale mijloacelor de transport naval, ale activitãţilor de transport naval, ale activitãţilor conexe şi ale activitãţilor auxiliare acestora, precum şi ale personalului care efectueazã aceste activitãţi şi deserveşte mijloacele de transport naval prin Direcţia generalã transport naval din cadrul ministerului, denumitã în continuare direcţie. ART. 6 (1) Direcţia exercitã atribuţiile ministerului privind coordonarea, supravegherea şi controlul, dupã caz, ale instituţiilor publice, companiilor naţionale, regiilor autonome şi societãţilor comerciale din domeniul transportului naval, care funcţioneazã în subordinea sau sub autoritatea ministerului, în ceea ce priveşte activitãţile prevãzute la art. 5. (2) Organismele prevãzute la alin. (1) formeazã sistemul instituţional din domeniul transportului naval şi exercitã, potrivit competenţelor atribuite, funcţiile de: a) autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei; b) autoritate portuarã şi/sau de cãi navigabile; c) pregãtire şi perfecţionare a personalului care deserveşte mijloacele de transport naval sau care desfãşoarã activitãţi de transport naval, activitãţi conexe şi activitãţi auxiliare acestora; d) alte funcţii specifice domeniului transportului naval.
SECŢIUNEA a 2-a Autoritatea Navalã Românã
ART. 7 Funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei este îndeplinitã de Autoritatea Navalã Românã, organ tehnic de specialitate din subordinea ministerului, care are urmãtoarele atribuţii: a) aduce la îndeplinire obligaţiile ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte; b) elaboreazã normele tehnice naţionale privind construcţia, întreţinerea şi repararea navelor; c) certificã şi monitorizeazã conformitatea navelor sub pavilion român şi a echipamentelor cu normele tehnice naţionale şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte; d) certificã conformitatea companiilor care opereazã nave care arboreazã pavilion român cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte; e) acordã brevete, certificate de capacitate, atestate şi certificate de conformitate personalului navigant român; f) organizeazã sesiuni de examene pentru obţinerea brevetelor şi a certificatelor de capacitate; g) acordã dreptul de arborare a pavilionului român, dispune suspendarea sau retragerea acestui drept şi elibereazã actele de naţionalitate navelor care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român; h) efectueazã supravegherea navigaţiei şi controlul traficului de nave în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti; i) efectueazã inspecţia şi controlul navelor, indiferent de pavilionul acestora, în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti privind respectarea prevederilor legale naţionale în domeniu şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte; j) efectueazã controlul statului pavilionului la navele care arboreazã pavilionul român; k) efectueazã controlul statului portului la navele care arboreazã pavilionul altor state şi care se aflã în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti; l) efectueazã înmatricularea şi ţine evidenţa navelor care arboreazã pavilion român, a navelor aflate în construcţie în România şi a personalului navigant român; m) coordoneazã activitãţile de cãutare şi salvare a vieţii omeneşti, a navelor şi aeronavelor aflate în pericol pe mare şi în apele naţionale navigabile ale României; n) coordoneazã activitãţile de prevenire a poluãrii apelor de cãtre navele aflate în apele naţionale navigabile şi, împreunã cu autoritãţile de protecţie a mediului, coordoneazã intervenţia pentru depoluare; o) asigurã supravegherea tehnicã privind clasificarea şi certificarea siguranţei construcţiei navelor care arboreazã pavilionul român, în conformitate cu normele tehnice obligatorii de construcţie emise de cãtre minister sau agreate de acesta; p) efectueazã supravegherea tehnicã a lucrãrilor de construcţie a navelor care urmeazã sã arboreze pavilion român şi efectueazã certificarea materialelor şi a echipamentelor utilizate la construcţia acestora; q) efectueazã supravegherea tehnicã şi certificarea construcţiei containerelor, în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte; r) elibereazã certificate de tonaj navelor care arboreazã pavilionul român; s) cerceteazã evenimentele şi accidentele de navigaţie; t) sancţioneazã contravenţional persoanele care încalcã prevederile legale privind navigaţia civilã şi prevederile legale privind poluarea apelor naţionale navigabile de cãtre nave, dacã faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni; u) transcrie constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arboreazã pavilionul român, precum şi asupra navelor aflate în construcţie; v) alte atribuţii stabilite prin actul normativ de organizare şi funcţionare a Autoritãţii Navale Române. ART. 8 (1) Autoritatea Navalã Românã se înfiinţeazã ca instituţie publicã cu personalitate juridicã, cu finanţare extrabugetarã, prin fuziunea Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. cu Regia Autonomã "Registrul Naval Român". (2) Autoritatea Navalã Românã preia toate drepturile şi obligaţiile celor douã persoane juridice care se desfiinţeazã. (3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autoritãţii Navale Române se aprobã prin hotãrâre a Guvernului. ART. 9 (1) Autoritatea Navalã Românã este condusã de un consiliu de conducere compus din 11 membri dintre care unul este preşedinte şi director general. (2) Membrii consiliului de conducere, precum şi preşedintele acestuia se numesc şi se revocã prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului. (3) Salarizarea directorului general şi indemnizaţia membrilor consiliului de conducere se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului. (4) Personalul salariat din cadrul Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. şi al Regiei Autonome "Registrul Naval Român" este considerat transferat în cadrul Autoritãţii Navale Române începând cu data înfiinţãrii acesteia. (5) Salarizarea personalului Autoritãţii Navale Române se face potrivit reglementãrilor în vigoare pentru instituţiile publice cu finanţare extrabugetarã. Drepturile de salarizare şi celelalte drepturi de personal se stabilesc prin contractul colectiv de muncã. (6) Personalul transferat beneficiazã de salariile şi drepturile avute anterior organizãrii Autoritãţii Navale Române, pânã la încheierea contractului colectiv de muncã. (7) Pentru activitãţile şi operaţiunile specifice desfãşurate sau pentru activitãţile efectuate în legãturã cu acestea Autoritatea Navalã Românã percepe tarife stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului. (8) Pentru activitãţile pe care le efectueazã în scopul îndeplinirii obligaţiilor ce revin statului în temeiul prevederilor unor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte, Autoritatea Navalã Românã primeşte fondurile necesare acoperirii cheltuielilor, de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului. (9) Autoritatea Navalã Românã îşi exercitã atribuţiile prin aparatul propriu, prin cãpitãniile de port şi prin inspectoratele tehnice, care sunt organe teritoriale operative ale acesteia.
SECŢIUNEA a 3-a Administraţii portuare şi/sau de cãi navigabile
ART. 10 (1) Funcţia de autoritate portuarã şi/sau de cãi navigabile este îndeplinitã de administraţiile portuare şi/sau de cãi navigabile, care au ca principal obiect de activitate aplicarea politicii portuare şi de cãi navigabile, elaboratã de cãtre minister, coordonarea activitãţilor care se desfãşoarã în porturi şi pe cãile navigabile şi implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor de transport naval. (2) Modul de organizare şi funcţionare a activitãţilor în porturi şi pe cãile navigabile, de administrare a infrastructurilor de transport naval şi de desfãşurare a activitãţilor de transport naval, a activitãţilor conexe şi a activitãţilor auxiliare acestora se stabileşte prin lege.
SECŢIUNEA a 4-a Centre de pregãtire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval
ART. 11 (1) Funcţia de pregãtire şi perfecţionare a personalului care deserveşte mijloacele de transport naval sau care desfãşoarã activitãţi de transport naval, activitãţi conexe şi activitãţi auxiliare acestora se asigurã prin centre de pregãtire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval, aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului. (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a centrelor de pregãtire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval se aprobã prin hotãrâre a Guvernului. ART. 12 (1) Centrele de pregãtire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval, prevãzute la art. 11, îşi pot desfãşura activitatea şi prin intermediul unor instituţii publice, regii autonome, societãţi comerciale, asociaţii şi fundaţii acreditate de cãtre minister, cu avizul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului. (2) Criteriile şi condiţiile de acreditare pentru unitãţile prevãzute la alin. (1) se stabilesc de cãtre minister. ART. 13 (1) Centrele de pregãtire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval, prevãzute la art. 11, pot organiza şi derula şi alte activitãţi menţionate în actul normativ de înfiinţare. (2) Pentru activitãţile şi operaţiunile specifice desfãşurate centrele de pregãtire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval percep tarife stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.
CAP. III Activitãţi de transport naval
ART. 14 (1) În sensul prezentei ordonanţe, sunt considerate activitãţi de transport naval: a) transporturile publice maritime sau fluviale de persoane şi/sau de mãrfuri, efectuate de cãtre persoane juridice; b) transporturile de persoane şi/sau de mãrfuri în folos propriu, pe apele naţionale navigabile, efectuate ca activitate accesorie unei alte activitãţi economice, efectuate de persoanele juridice sau fizice care le organizeazã, mãrfurile transportate fiind proprietatea acestora sau rezultatul activitãţii lor, iar persoanele transportate fiind angajaţii lor; c) transporturile de bunuri şi/sau de persoane în interes personal, pe apele naţionale navigabile, efectuate de persoane fizice pentru satisfacerea cerinţelor proprii de transport pe apã, pentru sport sau agrement; d) activitãţile conexe activitãţii de transport naval. (2) În apele naţionale se desfãşoarã şi activitãţi auxiliare activitãţilor de transport naval. (3) Ministerul stabileşte activitãţile de transport naval, activitãţile conexe şi activitãţile auxiliare acestora, care sunt supuse autorizãrii, precum şi criteriile de autorizare, cu respectarea prevederilor legale. (4) Persoanele juridice române care au în proprietate sau opereazã nave fluviale care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român, în conformitate cu prevederile art. 45 alin. (2), şi la care participarea capitalului românesc este sub 51% nu vor fi autorizate sã efectueze activitãţile de transport public fluvial de persoane şi/sau de mãrfuri prevãzute la alin. (1) lit. a).
CAP. IV Mijloace de transport naval
SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale
ART. 15 Toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, pe timpul cât navigheazã sau staţioneazã în apele naţionale navigabile ale României, sunt supuse prevederilor legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. ART. 16 (1) Orice navã care navigheazã sau staţioneazã în apele naţionale navigabile, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, trebuie sã fie conformã cu regulile de clasificare şi cu regulile tehnice, precum şi cu condiţiile de muncã şi viaţã la bordul navelor, prevãzute în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, astfel încât sã nu constituie un pericol pentru siguranţa navigaţiei, a persoanelor şi a mãrfurilor transportate, precum şi pentru mediu. (2) Prevederile alin. (1) se aplicã şi navelor care navigheazã sau staţioneazã în apele naţionale, altele decât cele navigabile. (3) Normele tehnice obligatorii pentru navele sub pavilion român privind proiectarea, construcţia, modificarea şi repararea se aprobã de cãtre minister. Aceste norme pot fi elaborate de organele de specialitate ale ministerului sau pot fi cele ale unor societãţi de clasificare agreate de cãtre minister. ART. 17 În porturile româneşti transporturile maritime şi fluviale internaţionale de mãrfuri şi/sau de persoane se desfãşoarã cu accesul liber şi nediscriminatoriu al tuturor navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã. ART. 18 (1) Supravegherea navigaţiei şi controlul traficului în apele naţionale navigabile şi în porturi se exercitã de cãtre minister, prin Autoritatea Navalã Românã. (2) Ministerul, prin Autoritatea Navalã Românã, îşi exercitã autoritatea şi asupra navelor care arboreazã pavilion român şi navigheazã în marea liberã şi în apele teritoriale navigabile ale altor state. ART. 19 (1) Reglementãrile, supravegherea şi controlul navigaţiei în apele naţionale, altele decât cele navigabile, sunt de competenţa consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe teritoriul cãrora se aflã aceste ape. (2) Reglementãrile prevãzute la alin. (1), întocmite de consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, se aprobã de cãtre minister. (3) Activitatea de supraveghere şi control se organizeazã de consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu avizul Autoritãţii Navale Române. ART. 20 Ministerul urmãreşte asigurarea condiţiilor tehnice minime de navigaţie în apele naţionale navigabile şi în porturi, în ceea ce priveşte adâncimile, semnalizarea, manevrarea şi acostarea navelor şi altele asemenea. ART. 21 (1) Apele naţionale navigabile ale României sunt formate din marea teritorialã, apele interioare navigabile, radele şi acvatoriile portuare, precum şi din bazinele şantierelor navale. (2) Regimul şi întinderea mãrii teritoriale şi ale apelor maritime interioare se stabilesc prin lege. (3) Apele interioare navigabile sunt constituite din: a) fluviul Dunãrea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe porţiunile lor navigabile; b) apele navigabile de frontierã, de la malul românesc pânã la linia de frontierã; c) apele maritime interioare. (4) Fluviul Dunãrea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe porţiunile lor navigabile, precum şi apele navigabile de frontierã, de la malul românesc pânã la linia de frontierã, constituie cãile navigabile interioare ale României, denumite în continuare cãi navigabile. Cãile navigabile, precum şi administratorii acestora, din punct de vedere al navigaţiei, sunt stabilite nominal şi pe porţiuni, prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministerului. (5) Acvatoriile portuare sunt constituite din totalitatea suprafeţelor apelor incluse în limitele porturilor. (6) Radele sunt suprafeţe de apã destinate adãpostirii sau staţionãrii navelor şi, în cazuri speciale, operãrii navelor şi pot fi: a) rade interioare, care fac parte din acvatoriile portuare; b) rade exterioare, suprafeţe de apã în afara limitelor porturilor. (7) Bazinele şantierelor navale sunt suprafeţe de apã din incinta şantierelor navale destinate activitãţilor de construcţii şi reparaţii de nave. (8) Limitele acvatoriilor şi radelor se stabilesc de cãtre minister. ART. 22 (1) Ministerul stabileşte regulile de siguranţã a navigaţiei în apele naţionale navigabile şi în porturi. (2) Ministerul stabileşte reglementãrile-cadru privind regulile de navigaţie pentru navele de agrement. (3) Conducãtorii navelor de agrement trebuie sã posede certificate de capacitate corespunzãtoare. (4) Modelul certificatelor şi condiţiile de obţinere a acestora se stabilesc de cãtre minister.
SECŢIUNEA a 2-a Nave
ART. 23 Sunt nave, în înţelesul prezentei ordonanţe, navele maritime şi fluviale de orice tip, propulsate sau nepropulsate, care navigheazã la suprafaţã sau în imersie, destinate transportului de mãrfuri şi/sau de persoane, pescuitului, remorcajului sau împingerii, aparate plutitoare cum ar fi: drage, elevatoare plutitoare, macarale plutitoare, graifere plutitoare şi altele asemenea, cu sau fãrã propulsie, precum şi instalaţiile plutitoare care în mod normal nu sunt destinate deplasãrii sau efectuãrii de lucrãri speciale, cum ar fi: docuri plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave, platforme de foraj şi altele asemenea, farurile plutitoare, ambarcaţiunile mici şi cele destinate activitãţilor de agrement. ART. 24 Fac parte din navã instalaţiile, maşinile şi motoarele care asigurã propulsia navei sau produc o altã acţiune mecanicã, împreunã cu mecanismele şi mijloacele necesare transmiterii acestei acţiuni, toate echipamentele necesare navigaţiei, diferitelor manevre, siguranţei navei, salvãrii vieţii umane, prevenirii poluãrii, comunicaţiilor, igienei şi exploatãrii potrivit destinaţiei navei, precum şi proviziile. ART. 25 (1) Conformitatea cu normele tehnice obligatorii de construcţie a navelor, prevãzute la art. 16 alin. (3), şi cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte se dovedeşte cu certificate emise de cãtre Autoritatea Navalã Românã sau de cãtre o organizaţie cu care ministerul a încheiat convenţii de lucru în acest sens. (2) Orice navã care se construieşte în alt stat şi urmeazã, la finalizarea lucrãrilor, sã arboreze pavilionul român trebuie sã fie supravegheatã în timpul construcţiei de cãtre Autoritatea Navalã Românã sau de cãtre o organizaţie cu care ministerul a încheiat convenţii de lucru în acest sens. ART. 26 (1) Ministerul aprobã şi face publice normele tehnice naţionale obligatorii de construcţie a navelor. (2) Anual ministerul aprobã şi face publicã lista cuprinzând societãţile de clasificare ale cãror norme tehnice de construcţie a navelor sunt agreate de acesta. (3) Anual ministerul aprobã şi face publicã lista cuprinzând organizaţiile cu care a încheiat convenţii de lucru pentru delegarea dreptului de emitere a certificatelor de conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte, pentru nave şi, dupã caz, pentru companiile care le opereazã. (4) Criteriile privind alegerea organizaţiilor menţionate la alin. (3) se stabilesc de cãtre minister. ART. 27 Pe timpul cât navigheazã în apele naţionale navigabile ale României, opereazã sau staţioneazã în porturile româneşti, nava, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, trebuie: a) sã aibã la bord toate actele, certificatele şi documentele navei şi ale echipajului, valabile, eliberate de autoritãţile competente din statul al cãrui pavilion îl arboreazã sau de organizaţii recunoscute de respectivele autoritãţi; b) sã aibã la bord echipajul minim de siguranţã prevãzut în certificatul eliberat de autoritatea competentã din statul al cãrui pavilion îl arboreazã nava. ART. 28 Reprezentanţii Autoritãţii Navale Române şi ai cãpitãniilor de port au dreptul la vizitã, la orice orã din zi sau din noapte, la bordul navelor aflate în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã. Activitatea de control se desfãşoarã în conformitate cu legislaţia naţionalã în vigoare şi cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. ART. 29 Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, au obligaţia, atunci când se aflã în apele naţionale navigabile ale României şi în porturile româneşti, sã respecte dispoziţiile Autoritãţii Navale Române, ale cãpitãniilor de port şi ale administraţiilor portuare şi/sau de cãi navigabile privind intrarea/ieşirea şi navigaţia prin acestea, staţionarea şi operarea în porturi.
SECŢIUNEA a 3-a Înscrierea navelor, constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale asupra navelor
ART. 30 (1) Navele care arboreazã pavilion român pot fi transmise în proprietatea sau folosinţa altor persoane juridice ori fizice, române sau strãine, în condiţiile legii. (2) Constituirea de drepturi reale asupra navelor care arboreazã pavilion român în favoarea unor persoane juridice ori fizice, române sau strãine, este permisã în condiţiile legii. (3) Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arboreazã pavilion român se transcrie, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi, în registrele prevãzute la art. 38, fãcându-se menţiunile corespunzãtoare şi în actul de naţionalitate. ART. 31 (1) Contractul de construcţie al navei va fi transcris în registrul prevãzut la art. 39. (2) În acest registru se transcriu transmiterile de proprietate, precum şi, dupã caz, constituirile, transmiterile sau stingerile unor drepturi reale asupra navelor în construcţie, la solicitarea titularilor acestor drepturi, înainte de obţinerea documentului care sã ateste naţionalitatea navei. ART. 32 (1) Orice navã care se construieşte în România trebuie sã aibã un proiect avizat de autoritatea competentã a statului al cãrui pavilion urmeazã sã îl arboreze sau de o organizaţie recunoscutã de respectiva autoritate. (2) Persoanele juridice sau fizice care construiesc o navã în România trebuie sã obţinã, înaintea începerii construcţiei acesteia, autorizaţia de construcţie, emisã de cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate se construieşte nava, pe baza proiectului prevãzut la alin. (1). (3) Autoritatea sau organizaţia recunoscutã, prevãzutã la alin. (1), are obligaţia sã supravegheze executarea construcţiei navei. (4) Ridicarea sau lansarea la apã de pe calã sau doc a unei nave se poate face numai cu aprobarea şi sub supravegherea cãpitãniei de port. ART. 33 (1) În perioada probelor de marş navele nou-construite în şantierele navale din România arboreazã pavilionul român, pe baza unui permis provizoriu emis de cãtre Autoritatea Navalã Românã, la solicitarea şantierului naval. (2) Dupã preluarea de cãtre beneficiar a navelor nou-construite, acestea vor arbora pavilionul statului în care au fost înmatriculate şi vor avea la bord documentul care atestã naţionalitatea navei, emis de autoritatea competentã a statului respectiv. (3) Navele nou-construite în România, care urmeazã sã fie înmatriculate în alt stat, pot naviga şi pe baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului acelui stat, emis de misiunea diplomaticã pentru România a statului în care urmeazã sã fie înmatriculatã nava. ART. 34 (1) Pânã la obţinerea dreptului de arborare a pavilionului român navele nou-construite sau dobândite în afara teritoriului României de persoane juridice sau fizice române pot naviga pe baza unui permis provizoriu emis de misiunea diplomaticã a României pentru statul unde se aflã nava. (2) Misiunea diplomaticã prevãzutã la alin. (1) elibereazã permisul provizoriu de arborare a pavilionului român numai dacã solicitantul face dovada cã nava îndeplineşte condiţiile tehnice minime care sã îi permitã staţionarea sau deplasarea în siguranţã şi cã nu constituie o sursã de poluare a mediului. (3) Permisele provizorii prin care se acordã dreptul de arborare a pavilionului român, emise de misiunile diplomatice ale României conform alin. (1), pot avea o valabilitate de cel mult 180 de zile, care va putea fi prelungitã numai în mod excepţional, cu acordul ministerului. (4) Nava care navigheazã în baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului român, emis de o misiune diplomaticã a României, nu poate fi utilizatã în scop comercial. ART. 35 În scopul ţinerii evidenţei navele se clasificã dupã cum urmeazã: a) nave de categoria I - navele cu propulsie proprie destinate transportului de mãrfuri şi/sau de persoane, remorcãrii sau împingerii, cu o putere mai mare de 136 kW, navele fãrã propulsie care au o capacitate de încãrcare mai mare de 10 tone, aparatele şi instalaţiile plutitoare cu un deplasament mai mare de 15 tone; b) nave de categoria a II-a - celelalte tipuri de nave, inclusiv ambarcaţiunile mici; c) nave de agrement - velierele şi iahturile, indiferent de deplasament, construite şi echipate pentru cãlãtorii de lungã duratã, precum şi cele destinate activitãţilor sportive şi de agrement. ART. 36 Categoriile de nave de agrement, precum şi brevetul/certificatul de capacitate pe care trebuie sã îl posede conducãtorii acestora se stabilesc de cãtre minister. ART. 37 (1) Navele, aparatele şi instalaţiile plutitoare cu propulsie proprie, de categoria I, se individualizeazã printr-un nume propus de proprietar şi aprobat de Autoritatea Navalã Românã. (2) Navele, aparatele şi instalaţiile plutitoare fãrã propulsie, de categoria I, se individualizeazã printr-un numãr de înmatriculare acordat de Autoritatea Navalã Românã. (3) Navele de categoria a II-a şi navele de agrement se individualizeazã printr-un numãr acordat de cãpitãnia portului de înmatriculare. La solicitarea proprietarului şi cu acordul cãpitãniei portului de înmatriculare, navele de categoria a II-a şi navele de agrement pot purta şi un nume. (4) Numele navei sau numãrul prin care navele se individualizeazã se înscrie pe corpul navei, în mod vizibil, pe ambele borduri şi în pupa navei şi, dupã caz, şi pe suprastructura acesteia. În pupa navei se înscrie şi numele portului de înmatriculare. (5) Numele navei sau numãrul prin care nava se individualizeazã se înscrie şi pe colacii, plutele, bãrcile şi şalupele de salvare cu care este echipatã aceasta. ART. 38 (1) Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român se înregistreazã în registre matricole de evidenţã, dupã cum urmeazã: a) navele de categoria I, în registrele matricole ale navelor de categoria I, ţinute de cãtre cãpitãniile de port stabilite de Autoritatea Navalã Românã; b) navele de categoria a II-a şi navele de agrement, în registrele matricole ale navelor de categoria a II-a, ţinute de cãtre cãpitãniile de port stabilite de Autoritatea Navalã Românã. (2) Dupã înregistrarea în registrul matricol al navelor de categoria I, o navã de categoria I se înscrie şi în registrul de evidenţã centralizatã ţinut de cãtre Autoritatea Navalã Românã. ART. 39 Evidenţa navelor în construcţie se ţine de cãtre cãpitãniile de port în a cãror zonã de activitate se aflã şantierul naval, în registrul de evidenţã a navelor în construcţie. ART. 40 Forma şi conţinutul registrelor matricole şi ale registrelor de evidenţã a navelor se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãţii Navale Române. ART. 41 (1) Dupã înscrierea în registrele prevãzute la art. 38 se elibereazã actul de naţionalitate care atestã dreptul navei de arborare a pavilionului român. (2) Valabilitatea actelor de naţionalitate este de 5 ani şi se poate prelungi pe perioade de încã 5 ani, cu condiţia ca certificatele de stare tehnicã sã fie valabile. (3) Forma şi conţinutul actelor de naţionalitate şi ale certificatelor de stare tehnicã se aprobã şi se fac publice de cãtre minister. ART. 42 (1) În cazul contractelor de închiriere de tip bare-boat sau leasing pentru nave care arboreazã pavilion român, încheiate între proprietari români şi operatori români sau strãini ori între operatori, operatorul care exploateazã efectiv nava trebuie sã solicite, cu acordul proprietarului, eliberarea unui nou act de naţionalitate în care, pe lângã numele proprietarului, sã fie menţionat şi numele acestuia. Noul act de naţionalitate se elibereazã cu condiţia depunerii prealabile a actului de naţionalitate iniţial, care se pãstreazã la Autoritatea Navalã Românã. (2) Noul act de naţionalitate, eliberat în condiţiile alin. (1), este valabil pe perioada derulãrii contractului sau pânã la solicitarea în scris a proprietarului privind anularea acestuia. (3) Dupã expirarea sau anularea actului de naţionalitate eliberat în condiţiile alin. (1), acesta se depune la Autoritatea Navalã Românã care restituie proprietarului actul de naţionalitate iniţial. ART. 43 Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor, precum şi stingerea acestor drepturi, care nu sunt transcrise în registrele prevãzute la art. 38 şi 39, nu sunt opozabile terţilor.
SECŢIUNEA a 4-a Naţionalitatea navei şi dreptul de a arbora pavilionul român
ART. 44 (1) Orice navã care se aflã în apele naţionale navigabile ale României trebuie sã arboreze pavilionul statului în care este înmatriculatã. (2) Navele au naţionalitatea statului în care au fost înmatriculate şi al cãrui pavilion sunt autorizate sã îl arboreze. ART. 45 (1) În numele Guvernului, ministerul, prin Autoritatea Navalã Românã, acordã dreptul de arborare a pavilionului român şi dispune suspendarea sau retragerea acestui drept. (2) Dreptul de a arbora pavilionul român se acordã: a) navelor maritime şi fluviale proprietate a persoanelor juridice sau fizice române; b) navelor maritime proprietate a persoanelor fizice strãine cu domiciliul în România sau a filialelor din România ale persoanelor juridice strãine; c) navelor maritime sau fluviale proprietate a persoanelor juridice sau fizice strãine, închiriate prin contracte de tip bare-boat ori leasing, pe perioade mai mari de un an, de persoane juridice sau fizice române. (3) În toate cazurile prevãzute la alin. (2) trebuie sã se facã dovada cã navele îndeplinesc prevederile art. 25. ART. 46 (1) Pentru a obţine dreptul de arborare a pavilionului român, în condiţiile art. 45, persoanele juridice române trebuie sã prezinte certificatul de radiere a navelor sau de suspendare a dreptului de arborare a pavilionului, dupã caz, emis de cãtre autoritatea competentã a statului al cãrui pavilion l-au arborat anterior. (2) Navele menţionate la alin. (1) pierd dreptul de arborare a pavilionului român la încetarea contractului de închiriere de tip bare-boat sau leasing ori la solicitarea în scris a proprietarului sau a operatorului, cu avizul proprietarului, dupã caz. ART. 47 Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român sunt de naţionalitate românã şi nu au dreptul sã arboreze pavilionul altui stat. ART. 48 (1) Navele autorizate sã arboreze pavilionul român au dreptul sã navigheze numai dacã au la bord urmãtoarele documente: a) documentele care atestã dreptul de a arbora acest pavilion; b) certificatul de conformitate cu normele tehnice obligatorii; c) certificatele care sã ateste conformitatea cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. (2) Navele care arboreazã pavilionul român trebuie sã ţinã un jurnal de bord şi, dupã caz, alte jurnale stabilite de cãtre minister. ART. 49 Dreptul de a arbora pavilionul român se suspendã la solicitarea proprietarului navei, care are obligaţia sã predea Autoritãţii Navale Române actul de naţionalitate a navei. ART. 50 Dreptul de a arbora pavilionul român se poate retrage: a) la solicitarea proprietarului navei; b) dacã nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la art. 45 alin. (2). ART. 51 Procedurile privind obţinerea dreptului de a arbora pavilionul român, înmatricularea, luarea şi scoaterea din evidenţã a navelor, transcrierea drepturilor reale asupra navelor se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãţii Navale Române, şi se fac publice de cãtre acesta.
ART. 52 (1) Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor care au cetãţenie românã şi care posedã un brevet sau un certificat de capacitate, obţinut în conformitate cu prevederile legale şi care dã dreptul acestora sã îndeplineascã funcţii la bordul navelor. (2) Evidenţa personalului navigant român se ţine de cãtre Autoritatea Navalã Românã, prin cãpitãniile de port, în registrele de evidenţã a personalului navigant. (3) Forma şi conţinutul registrului de evidenţã a personalului navigant român se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãţii Navale Române. ART. 53 (1) Orice navã care arboreazã pavilionul român este deservitã de un echipaj care asigurã operarea navei în condiţii de siguranţã şi de protecţie a mediului şi îndeplineşte alte activitãţi la bordul navei. (2) Echipajul este format din personal navigant şi personal auxiliar, iar componenţa acestuia este stabilitã conform tipului şi destinaţiei navei. ART. 54 (1) În cadrul echipajului funcţiile la bordul navelor care arboreazã pavilionul român pot fi îndeplinite numai de personalul navigant care posedã brevete sau certificate de capacitate corespunzãtoare, dupã caz. (2) Personalul auxiliar efectueazã activitãţi la bordul navelor, pentru care nu se elibereazã brevete sau certificate de capacitate. (3) Toţi membrii echipajului trebuie sã facã dovada cã au vârsta minimã necesarã şi cã îndeplinesc condiţiile de sãnãtate prevãzute în reglementãrile naţionale şi în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. ART. 55 (1) Fiecare membru al echipajului trebuie sã posede în mod obligatoriu, ca document de identitate, un carnet de marinar. (2) Carnetul de marinar se elibereazã, în numele Guvernului, de cãtre minister, prin Autoritatea Navalã Românã. (3) Forma şi conţinutul carnetului de marinar se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãţii Navale Române. ART. 56 (1) Personalul de specialitate al şantierelor, care participã la efectuarea probelor de marş ale navelor nou-construite sau ieşite din reparaţii, va fi ambarcat pe perioada probelor fãrã sã posede un carnet de marinar. (2) Cãpitãnia de port stabileşte echipajul minim de siguranţã care trebuie sã fie ambarcat pe aceste nave, pe perioada probelor de marş. ART. 57 La bordul navelor care arboreazã pavilionul român, în afara echipajului, pot fi îmbarcate şi alte persoane, în limita mijloacelor de salvare existente la bord, cu acordul şi pe rãspunderea proprietarului/operatorului navei şi cu aprobarea cãpitãniei portului de îmbarcare. Aceste persoane nu sunt obligate sã posede carnet de marinar. ART. 58 (1) Din punct de vedere al activitãţii desfãşurate personalul navigant este format din urmãtoarele categorii: a) personal de punte; b) personal de maşini; c) personal de radiocomunicaţii. (2) Din punct de vedere al calificãrii personalul navigant este format din urmãtoarele categorii: a) personal navigant posesor de brevete, respectiv personalul prevãzut la art. 59 lit. a)-f); b) personal navigant posesor de certificate de capacitate, respectiv personalul prevãzut la art. 59 lit. g). (3) Personalul auxiliar poate fi format din urmãtoarele categorii: a) personal medico-sanitar; b) personal sanitar-veterinar; c) personal de pescuit şi de prelucrare a peştelui; d) personal tehnologic; e) personal administrativ; f) personal pentru alte activitãţi la bordul navei. ART. 59 Ierarhia funcţiilor, în cadrul echipajului navei, este: a) comandant; b) secund; c) ofiţeri de punte; d) şef mecanic; e) ofiţeri mecanici; f) alţi ofiţeri; g) personal cu certificat de capacitate: şef echipaj, fitter, timonier, conducãtor de şalupã, ajutor mecanic, electrician, pompagiu, fochist, motorist, marinar; h) personal auxiliar. ART. 60 Regulamentul-cadru privind serviciul la bordul navelor care arboreazã pavilionul român se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãţii Navale Române. ART. 61 (1) Orice navã care arboreazã pavilionul român trebuie sã aibã la bord, indiferent de situaţia în care se aflã, un echipaj minim de siguranţã. (2) Echipajul minim de siguranţã se stabileşte în funcţie de tipul şi destinaţia navei, de mãrimea acesteia, de numãrul de nave din convoi, de gradul de automatizare al navei, precum şi de situaţia în care se aflã nava: în marş, în staţionare, în reparaţii, în conservare sau în iernatic. (3) Echipajul minim de siguranţã asigurã conducerea navei în siguranţã în timpul navigaţiei şi al manevrelor, paza şi siguranţa navei în staţionare, vitalitatea navei, prevenirea şi stingerea incendiilor la bord, prevenirea poluãrii mediului, exploatarea în siguranţã a instalaţiilor şi a echipamentelor de propulsie, guvernare, manevrã, navigaţie şi telecomunicaţii. (4) Autoritatea Navalã Românã stabileşte echipajul minim de siguranţã, precum şi funcţiile acestuia, pentru fiecare categorie de navã, şi elibereazã un certificat privind echipajul minim de siguranţã. Autoritatea Navalã Românã stabileşte condiţiile de eliberare şi perioada de valabilitate a acestuia. ART. 62 (1) Brevetele sau certificatele de capacitate se obţin dupã promovarea unui examen susţinut în faţa unei comisii stabilite de Autoritatea Navalã Românã sau, dupã caz, prin echivalare, la cerere. (2) Brevetele sau certificatele de capacitate se elibereazã de cãtre Autoritatea Navalã Românã, în numele ministerului. ART. 63 Condiţiile de obţinere, reconfirmare, suspendare sau anulare a brevetelor şi a certificatelor de capacitate, nomenclatorul, forma şi conţinutul acestora, precum şi funcţiile care pot fi îndeplinite la bordul navelor de posesorii brevetelor şi ai certificatelor de capacitate se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãţii Navale Române. ART. 64 (1) Pentru participarea la examenul prevãzut la art. 62 alin. (1) personalul navigant trebuie sã facã dovada cã a absolvit cursurile de pregãtire şi perfecţionare organizate în conformitate cu reglementãrile naţionale şi acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. (2) Durata şi conţinutul cursurilor de pregãtire şi perfecţionare se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãţii Navale Române. ART. 65 Pentru a putea îndeplini o funcţie la bordul navei personalul navigant şi personalul auxiliar trebuie sã facã dovada cã au absolvit cursurile de pregãtire şi perfecţionare organizate în conformitate cu reglementãrile naţionale şi acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. ART. 66 Pentru activitãţile sportive, de agrement sau transport în interes personal Autoritatea Navalã Românã va stabili porţiunile din apele naţionale navigabile şi categoriile de nave cu care şi unde se desfãşoarã aceste activitãţi pentru care sunt necesare certificate de capacitate, precum şi condiţiile şi cursurile obligatorii pentru obţinerea acestora. ART. 67 (1) Personalul navigant care face parte din echipajul navelor care arboreazã pavilion român trebuie sã aibã cetãţenie românã. (2) Personalul navigant prevãzut la alin. (1) poate fi şi de altã cetãţenie decât cea românã, cu excepţia comandantului, a secundului şi a şefului mecanic, cu aprobarea Autoritãţii Navale Române şi numai dacã brevetele sau certificatele de capacitate ale acestora sunt recunoscute de cãtre Autoritatea Navalã Românã. (3) În situaţii excepţionale, pentru o perioadã limitatã de timp, cu aprobarea Autoritãţii Navale Române sau dacã prin acordurile internaţionale la care România este parte se prevede astfel, la bordul unei nave care arboreazã pavilionul român pot fi angajate pe funcţiile de comandant, secund sau de şef mecanic şi persoane care nu sunt de cetãţenie românã, cu condiţia ca brevetele acestora sã fie recunoscute de cãtre Autoritatea Navalã Românã. (4) Toate persoanele care fac parte din echipajul unei nave care arboreazã pavilionul român, dar nu sunt de cetãţenie românã, beneficiazã de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii ca şi membrii echipajului de cetãţenie românã. ART. 68 (1) Personalul navigant român se poate ambarca şi pe nave care arboreazã pavilionul altor state, pe cont propriu sau prin intermediul agenţiilor de personal navigant. (2) Agenţiile de personal navigant, persoane juridice române, prevãzute la alin. (1), pentru a fi autorizate în condiţiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului, au urmãtoarele obligaţii: a) sã respecte prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte, referitoare la echipaje; b) sã constituie garanţia stabilitã pentru a asigura cheltuielile de repatriere a membrilor echipajului, în cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu îşi îndeplineşte aceastã obligaţie. (3) Personalul navigant român care a fost ambarcat pe nave care arboreazã pavilion strãin, în conformitate cu prevederile alin. (1), pentru a i se lua în considerare stagiul de ambarcare, trebuie sã prezinte la cãpitãnia de port la care este înregistrat copie de pe contractele individuale de ambarcare şi adeverinţele privind perioadele de ambarcare, eliberate de la nave. (4) În cazul nerespectãrii prevederilor alin. (3) perioadele de ambarcare efectuate nu se vor lua în considerare la calculul stagiului în vederea înscrierii la examenele pentru obţinerea de brevete sau certificate de capacitate sau la reconfirmarea acestora şi nici pentru stabilirea unor drepturi conform prevederilor legale.
SECŢIUNEA a 2-a Drepturile şi obligaţiile echipajului
ART. 69 Raporturile de muncã ale membrilor echipajelor navelor care arboreazã pavilionul român cu angajatorii lor se stabilesc pe baza prevederilor legislaţiei naţionale, ale acordurilor şi ale convenţiilor internaţionale la care România este parte, precum şi pe baza contractelor colective de muncã şi a celor individuale de ambarcare. ART. 70 Timpul de lucru şi cel de odihnã, precum şi drepturile şi condiţiile de muncã şi viaţã ce trebuie asigurate la bordul navelor care arboreazã pavilionul român se stabilesc de cãtre minister, în conformitate cu legislaţia muncii, cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. ART. 71 (1) Pe perioada în care se aflã ambarcat personalul care formeazã echipajul navei are dreptul la cazare gratuitã pe navã, la hranã sau la alocaţie zilnicã de hranã, care se acordã în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncã şi/sau prin contractul individual de ambarcare, pentru societãţile comerciale, sau prin hotãrâre a Guvernului, pentru instituţiile publice sau regiile autonome. Cheltuielile pentru hranã sau alocaţia zilnicã de hranã se suportã de angajator din cheltuielile de exploatare, sunt deductibile fiscal şi nu se includ în veniturile salariale supuse impozitãrii. (2) În cazul în care o navã care arboreazã pavilionul român efectueazã voiaj internaţional, membrii echipajului au dreptul la o diurnã în valutã pe perioada voiajului, din care se reţine contravaloarea hranei asigurate la bord. Nivelul diurnei şi moneda în care se plãteşte, precum şi nivelul contravalorii hranei se stabilesc prin contractul colectiv de muncã şi prin contractul individual de ambarcare, în cazul societãţilor comerciale, sau prin hotãrâre a Guvernului, în cazul instituţiilor publice sau al regiilor autonome. (3) Proprietarii sau operatorii navelor care arboreazã pavilionul român au obligaţia de a respecta prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, referitoare la echipajele navelor. (4) Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus în timpul ambarcãrii, din cauza serviciului sau a unui eveniment de navigaţie şi fãrã culpa sa, echipajul are dreptul la o despãgubire al cãrei cuantum este stabilit prin contractul colectiv de muncã şi/sau prin contractul individual de ambarcare. ART. 72 Comandantul exercitã comanda pe navã şi în acest scop este învestit cu autoritate asupra tuturor persoanelor ambarcate pe navã şi îndeplineşte atribuţiile ce îi revin potrivit prevederilor legislaţiei naţionale şi acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. ART. 73 (1) În cazul în care comandantul, indiferent din ce motiv, se aflã în imposibilitatea de a exercita comanda navei, aceasta trece asupra secundului şi apoi asupra ofiţerilor de punte, dupã caz, în ordinea ierarhicã stabilitã prin Regulamentul privind serviciul la bordul navelor. (2) Fiecare preluare de comandã se înscrie în jurnalul de bord al navei, menţionându-se circumstanţele care au determinat-o. ART. 74 (1) Comandantul este responsabil de starea de navigabilitate a navei, de menţinerea la bord a condiţiilor pentru navigaţia în siguranţã şi de protecţie a mediului, a condiţiilor de muncã şi viaţã a echipajului navei. (2) Înaintea începerii oricãrui voiaj, precum şi în timpul acestuia comandantul trebuie sã se asigure cã nava îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. (1), în caz contrar acesta trebuind sã informeze proprietarul sau, dupã caz, operatorul navei, pentru remedierea situaţiei. ART. 75 În cazul în care nava se aflã în pericol, comandantul trebuie sã acţioneze pentru a salva persoanele care se aflã la bord, pentru a proteja nava şi încãrcãtura şi pentru a pãstra în siguranţã jurnalul de bord şi celelalte documente ale navei, şi nu va pãrãsi nava, cu excepţia cazului când nu mai existã şanse reale de salvare a navei. ART. 76 (1) În cazul în care o navã care arboreazã pavilionul român este arestatã, reţinutã sau sechestratã de autoritãţile dintr-un alt stat, comandantul va informa imediat cea mai apropiatã misiune diplomaticã a României şi Autoritatea Navalã Românã. (2) În acelaşi mod trebuie sã acţioneze comandantul şi în situaţia în care a fost revocatã mãsura arestãrii, reţinerii sau sechestrãrii. ART. 77 (1) Comandantul navei, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, atunci când nava se aflã în staţionare sau navigheazã în apele naţionale navigabile ale României, navigheazã în apele interioare naţionale navigabile ale altor state sau în marea liberã şi urmeazã sã facã escalã într-un port românesc, este obligat sã întocmeascã un raport scris despre orice eveniment petrecut pe navã, precum: abordaj, avarie, poluare, incendiu, înec, acte de indisciplinã sau revoltã la bord şi altele asemenea. (2) Comandantul este obligat sã depunã raportul asupra evenimentelor prevãzute la alin. (1), dupã cum urmeazã: a) la cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate se afla nava în momentul producerii incidentului; b) la cãpitãnia primului port românesc în care va sosi nava, dacã în momentul evenimentului nava se afla în marş în apele naţionale navigabile ale României, în marea liberã sau dacã evenimentul s-a produs pe cãile navigabile interioare între ultimul port strãin şi primul port din apele naţionale ale României. ART. 78 În cazul în care navele care arboreazã pavilionul român se aflã în afara apelor naţionale navigabile ale României, raportul comandantului privind evenimentele prevãzute la art. 77 alin. (1) se depune dupã cum urmeazã: a) la autoritatea localã competentã în domeniul navigaţiei, dacã evenimentul s-a produs în apele aparţinând unui alt stat, fie cã nava se afla în marş, fie cã se afla în staţionare; raportul va fi trimis şi la misiunea diplomaticã a României în acel stat; b) la autoritatea localã competentã în domeniul navigaţiei din primul port de escalã a navei, dacã evenimentul s-a produs în marea liberã; raportul va fi trimis şi la misiunea diplomaticã a României în statul în care se aflã portul de escalã. ART. 79 (1) În cazurile prevãzute la art. 77 şi 78 raportul se depune în termen de 24 de ore de la sosirea navei în port sau de la producerea evenimentului, dacã evenimentul s-a produs pe timpul staţionãrii navei în port. (2) Dacã raportul se depune dupã acest termen, comandantul devine rãspunzãtor de eventuala dispariţie a probelor sau de imposibilitatea conservãrii lor, precum şi de consecinţele acestora. (3) În cazul în care evenimentul se produce în timpul operaţiunilor de încãrcare/descãrcare, comandantul este obligat sã anunţe despre producerea evenimentului, în afarã de cãpitãnia de port, şi pe operatorul portuar. ART. 80 Prin raport al comandantului se înţelege inclusiv protestul sau reclamaţia pe care o face comandantul navei în cazul tuturor evenimentelor prevãzute la art. 77 alin. (1). ART. 81 (1) În situaţii deosebite comandantul are dreptul de a impune mãsuri excepţionale la bordul navei, în funcţie de gravitatea situaţiei. (2) Comandantul are dreptul sã izoleze orice persoanã aflatã la bord, dacã acţiunile acesteia, chiar dacã nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, pun în pericol siguranţa navei, a persoanelor sau a lucrurilor aflate pe navã. ART. 82 (1) Comandantul are obligaţia de a face cercetãrile care se impun în cazul în care la bordul navei sunt descoperite elemente ale unei infracţiuni prevãzute de legislaţia românã, sã acorde persoanei acuzate dreptul la apãrare, sã o protejeze pe ea şi proprietãţile ei, sã o reţinã în condiţii normale de viaţã la bord şi sã o predea autoritãţilor competente din primul port de escalã, împreunã cu documentele întocmite în timpul cercetãrii. (2) Comandantul are obligaţia de a consemna în jurnalul de bord al navei evenimentele prevãzute la alin. (1) şi sã informeze în scris misiunea diplomaticã a României în statul în al cãrui port face escalã nava. ART. 83 Comandantul are obligaţia de a înregistra în jurnalul de bord naşterile, cãsãtoriile şi decesele care au loc la bordul navei şi are dreptul şi obligaţia de a certifica testamentul unei persoane aflate la bord, când nava se aflã în marş. Certificarea acordatã de comandant este echivalentã cu certificarea acordatã de un notar public.
CAP. VI Activitãţi efectuate cu mijloacele de transport naval
SECŢIUNEA 1 Activitãţi care se efectueazã cu nave care arboreazã pavilion român
ART. 84 (1) În apele naţionale navigabile ale României urmãtoarele activitãţi se efectueazã folosindu-se numai nave care arboreazã pavilionul român: a) remorcajul de manevrã al navelor maritime în porturi; b) remorcajul de manevrã al navelor fluviale în porturi; c) transportul navelor cu remorchere/împingãtoare între porturile româneşti; d) transportul piloţilor care asigurã pilotajul la intrarea şi ieşirea din porturi, în interiorul acestora şi pe cãile navigabile; e) cabotajul, respectiv transportul de mãrfuri, poştã şi pasageri, efectuat prin îmbarcarea dintr-un punct situat pe teritoriul României şi având ca destinaţie un alt punct situat pe acelaşi teritoriu; f) asistenţa şi salvarea în apele naţionale navigabile a persoanelor, navelor şi aeronavelor, precum şi a încãrcãturii acestora; g) scoaterea navelor scufundate, a epavelor şi a încãrcãturii acestora, aflate în apele naţionale navigabile; h) pescuitul; i) serviciile de interes local pentru desfãşurarea activitãţii organelor administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale, precum şi altele asemenea; j) lucrãrile pentru realizarea şi continuarea construcţiilor hidrotehnice şi pentru asigurarea condiţiilor tehnice privind siguranţa navigaţiei; k) explorarea şi exploatarea mãrii sau a fundului mãrii, în condiţiile legii. (2) Ministerul poate autoriza ca activitãţile prevãzute la alin. (1) lit. a), c), d), e), f), g), i) şi j) sã se execute şi cu utilizarea unor nave care arboreazã pavilionul altor state, dacã navele care arboreazã pavilionul român nu sunt disponibile, dacã nu existã nave care arboreazã pavilion român specializate sau dacã caracteristicile tehnice ale celor disponibile nu permit efectuarea acestor activitãţi la parametri corespunzãtori solicitãrilor. (3) Activitãţile prevãzute la alin. (1) lit. h) şi k) se pot efectua cu nave care arboreazã pavilionul altor state, numai cu aprobarea autoritãţilor competente pentru domeniile de activitate respective. (4) Dacã în acordurile sau în convenţiile internaţionale la care România este parte se prevede în mod expres, activitãţile prevãzute la alin. (1) se pot efectua şi cu nave care arboreazã pavilionul statelor care sunt pãrţi la respectivele acorduri sau convenţii. ART. 85 În cazul navelor care arboreazã pavilion strãin, activitatea prevãzutã la art. 84 alin. (1) lit. b) se efectueazã dupã cum urmeazã: a) cu remorcherele şi împingãtoarele administraţiei portului respectiv; b) cu alte remorchere şi împingãtoare care arboreazã pavilionul român, dacã administraţia portului nu poate pune la dispoziţie astfel de nave de manevrã; c) prin excepţie de la prevederile lit. a) şi b), activitatea prevãzutã la art. 84 alin. (1) lit. b) se poate efectua şi cu remorchere şi împingãtoare care arboreazã pavilionul altui stat, dacã nu sunt disponibile nave de manevre care arboreazã pavilionul român şi cu aprobarea cãpitãniei de port.
SECŢIUNEA a 2-a Obligaţia de asistenţã şi salvare
ART. 86 Asistenţa şi salvarea navelor aflate în pericol pe mare sau în apele naţionale navigabile, a bunurilor, a încãrcãturii şi a persoanelor aflate la bordul acestora sunt reglementate prin prevederile legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. ART. 87 În cazul în care comandantul unei nave care arboreazã pavilionul român primeşte un mesaj care indicã faptul cã o navã se aflã în pericol, este obligat ca, în mãsura în care nu îşi pune în primejdie nava, echipajul, pasagerii şi/sau încãrcãtura, sã se deplaseze cu toatã viteza posibilã în respectivele circumstanţe cãtre acea navã pentru a-i acorda asistenţa necesarã şi pentru a salva persoanele aflate în pericol la bordul acelei nave. ART. 88 Comandantul de navã este obligat a acorda, dupã abordaj, asistenţã celeilalte nave, echipajului şi pasagerilor acesteia şi, în mãsura posibilului, a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul sãu de înmatriculare şi portul cel mai apropiat la care va ajunge. ART. 89 (1) Comandantul nu mai are obligaţia de asistenţã şi salvare în cazul în care comandantul navei aflate în pericol refuzã expres ajutorul, precum şi atunci când s-a primit informaţia cã ajutorul nu mai este necesar. (2) Motivele de neacordare a ajutorului prevãzut la alin. (1) se vor consemna în jurnalul de bord. ART. 90 (1) Asistenţa şi salvarea navei, a încãrcãturii şi/sau a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit înţelegerii cu comandantul navei sau cu proprietarul ori cu operatorul acesteia. Înţelegerea poate fi scrisã sau transmisã prin orice mijloc de comunicaţie şi consemnatã în jurnalul de bord. (2) În cazul în care nava în pericol se aflã în apele naţionale navigabile şi comandantul, proprietarul sau operatorul acesteia întârzie nejustificat încheierea unei înţelegeri pentru asistenţã sau salvare şi cãpitãnia de port, în a cãrei zonã de activitate se aflã nava în pericol, considerã cã respectiva navã constituie un pericol real pentru siguranţa navigaţiei, pentru mediu sau pentru populaţia din împrejurimi, aceasta poate ordona intervenţia pentru salvare instituţiilor specializate sau altor nave disponibile. (3) Pentru cazul prevãzut la alin. (2) proprietarul sau operatorul navei ori, dupã caz, proprietarul mãrfii salvate va suporta cheltuielile ocazionate de intervenţia ordonatã de cãpitãnia de port. (4) Ordinele cãpitãniei de port, prevãzute la alin. (2), sunt obligatorii pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã. (5) În cazul prevãzut la alin. (2) cãpitãnia de port are obligaţia sã întocmeascã un document care trebuie sã cuprindã: situaţia de pericol în care se afla nava, confirmarea operaţiunilor de salvare ordonate de ea, numele navelor şi ale persoanelor care au participat la solicitarea sa, precum şi calculul cheltuielilor justificate de participarea la salvare. Acest document, aprobat de Autoritatea Navalã Românã, constituie titlu executoriu pentru recompensa de salvare cuvenitã fiecãrui participant, persoanã juridicã. ART. 91 (1) În toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol, poluare şi altele asemenea sau de interes general, apãrute pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturi, cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate se petrec acestea coordoneazã toate activitãţile de salvare şi de limitare a efectelor acestora. (2) În situaţiile prevãzute la alin. (1) cãpitãnia de port poate cere concursul navelor şi al echipajelor aflate în port sau în apropiere, precum şi al oricãrei persoane care desfãşoarã o activitate de transport naval, acestea fiind obligate sã acorde sprijinul solicitat şi sã respecte ordinele date de cãpitãnia de port. ART. 92 (1) Prevederile art. 86, 87, 89-91 se aplicã în mod corespunzãtor şi în cazul în care pe mare sau în apele naţionale navigabile se aflã în pericol aeronave ori persoane aflate sau cãzute de la bordul acestora. (2) În caz de imposibilitate sau dacã, în circumstanţele speciale în care s-ar afla, comandantul considerã cã nu este raţional şi nici necesar sã acorde ajutorul sãu, el este obligat sã înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate sã facã aceasta. ART. 93 (1) Documentele de confirmare a operaţiunilor de salvare a navelor şi/sau de limitare a efectelor cazurilor prevãzute la art. 90 alin. (2), aflate în pericol pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, întocmite de cãpitãnia de port şi însoţite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operaţiuni, precum şi cele privind paza şi administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu. (2) Executarea titlului prevãzut la alin. (1), de cãtre unitatea creditoare, se face cu prioritate înaintea oricãrei alte creanţe. ART. 94 (1) În cazul în care pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti a avut loc sinistrul sau salvarea unei nave care arboreazã pavilion strãin, Autoritatea Navalã Românã are obligaţia sã informeze imediat oficiul consular al statului al cãrui pavilion îl arboreazã nava. (2) În cazul sinistrului unei nave care arboreazã pavilionul unui stat cu care statul român a încheiat acorduri internaţionale, se vor aplica dipspoziţiile din aceste acorduri privind termenele, condiţiile de informare şi relaţiile cu oficiul consular al statului respectiv. ART. 95 Asistenţa şi salvarea navelor remorcate sau împinse ori a încãrcãturii acestora de cãtre nava care le remorcheazã sau le împinge dau dreptul salvatorilor la recompensã numai în cazurile în care evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau al împingãtorului, dacã acesta a prestat servicii excepţionale care nu pot fi considerate ca efectuate în îndeplinirea contractului de remorcare. ART. 96 (1) Comandantul şi ceilalţi membri ai echipajelor navelor care au participat la operaţiunile de asistenţã şi salvare, precum şi angajaţii aparţinând unitãţilor de pe uscat participante, care au contribuit efectiv la organizarea şi la efectuarea operaţiunilor de asistenţã şi salvare, sunt îndreptãţiţi sã primeascã o parte din recompensa de salvare. Aceştia sunt îndreptãţiţi sã primeascã o parte din recompensa de salvare şi în cazul în care operaţiunile de asistenţã şi salvare au avut loc între nave aparţinând aceleiaşi persoane juridice sau fizice. (2) Personalul din cadrul Autoritãţii Navale Române şi personalul operativ din cadrul cãpitãniilor de port, care coordoneazã şi participã direct la operaţiunile de salvare, au dreptul la o primã de salvare în cuantum de 5% din valoarea netã a recompensei de salvare, pe care beneficiarii recompensei de salvare au obligaţia sã o plãteascã. ART. 97 (1) Activitatea de cãutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare şi în apele naţionale navigabile se organizeazã de cãtre minister, în conformitate cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. (2) Activitatea de cãutare şi salvare a vieţii omeneşti, prevãzutã la alin. (1), se efectueazã în mod gratuit de statul român, în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, pentru orice persoanã, indiferent de naţionalitatea acesteia. (3) Centrul de coordonare a activitãţii de cãutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare se organizeazã şi funcţioneazã în cadrul Autoritãţii Navale Române. (4) Fondurile necesare pentru achiziţionarea şi întreţinerea navelor, a echipamentelor şi a instalaţiilor utilizate la cãutarea şi salvarea vieţii omeneşti de cãtre instituţiile publice, regiile autonome sau companiile naţionale aflate sub autoritatea ori în subordinea ministerului, dupã caz, se asigurã din alocaţii de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital, în limita sumelor prevãzute cu aceastã destinaţie în bugetul ministerului. ART. 98 Îndeplinirea obligaţiilor ce revin statului din prevederile convenţiilor internaţionale privind prevenirea poluãrii apelor de cãtre navele aflate în apele naţionale navigabile şi coordonarea acţiunilor de depoluare se asigurã de cãtre minister, prin instituţiile aflate în subordinea sau sub autoritatea sa, prin delegare de competenţã. ART. 99 (1) Coordonarea activitãţilor de prevenire a poluãrii apelor de cãtre navele aflate în apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare se deleagã Autoritãţii Navale Române. (2) În cadrul Autoritãţii Navale Române se organizeazã şi funcţioneazã Centrul de coordonare a activitãţilor de prevenire a poluãrii apelor de cãtre navele aflate în apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare. ART. 100 Activitatea de intervenţie în caz de poluare a apelor naţionale navigabile de cãtre nave se efectueazã de agenţi economici care deţin mijloacele necesare, la solicitarea Autoritãţii Navale Române. ART. 101 Poluatorul are obligaţia de a suporta cheltuielile ocazionate de intervenţia pentru depoluarea apelor naţionale navigabile, limitarea şi îndepãrtarea consecinţelor poluãrii, în cazul poluãrii acestora de cãtre nave.
SECŢIUNEA a 3-a Scoaterea navelor scufundate sau eşuate în apele naţionale navigabile. Regimul bunurilor gãsite
ART. 102 Navele eşuate, scufundate, pãrãsite sau abandonate în apele naţionale navigabile reprezintã un pericol pentru siguranţa navigaţiei. ART. 103 (1) Dacã o navã eşueazã sau se scufundã în apele naţionale navigabile, proprietarul sau operatorul navei are obligaţia de a dezeşua sau de a ranflua nava şi de a curãţa albia. Cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate s-a produs evenimentul va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei termenul limitã de începere a acestor operaţiuni. (2) În funcţie de situaţia concretã acest termen va fi cuprins între 10 şi 60 de zile de la data notificãrii. (3) În caz de neîndeplinire a obligaţiei prevãzute la alin. (1) de cãtre proprietar sau operator, cãpitãnia de port va solicita administraţiei portuare şi/sau de cãi navigabile a zonei respective sã efectueze aceste operaţiuni în contul şi pe cheltuiala propietarului sau operatorului navei, direct sau prin intermediul unui agent economic specializat. ART. 104 Prevederile art. 103 se aplicã şi în cazul mãrfurilor sau al altor bunuri scufundate în apele naţionale navigabile. ART. 105 (1) În situaţiile prevãzute la art. 103 alin. (3) şi la art. 104, administraţia portuarã şi/sau de cãi navigabile a zonei respective este îndreptãţitã sã vândã, în condiţiile legii, cu avizul cãpitãniei de port, bunurile ce nu se pot pãstra sau a cãror conservare necesitã o cheltuialã mai mare decât valoarea lor. (2) Sumele obţinute prin vânzare vor fi pãstrate de cãtre administraţia portuarã şi/sau de cãi navigabile respectivã şi vor sta la dipsoziţia celor care fac dovada cã au fost proprietarii acelor bunuri, mai puţin sumele care reprezintã cheltuielile de scoatere la suprafaţã, precum şi cele privind valorificarea acestora. ART. 106 (1) Dupã terminarea operaţiunilor de scoatere a navei şi a încãrcãturii cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate s-a întâmplat sinistrul va face publicitate pentru înştiinţarea persoanelor interesate, invitându-le sã dovedeascã drepturile ce le au asupra bunurilor salvate. Înştiinţarea se va face prin publicarea anunţului într-un ziar local, într-unul naţional şi, dupã caz, într-unul de circulaţie internaţionalã, precum şi prin mijloace electronice şi afişarea la sediul cãpitãniei de port. (2) Dacã în termen de 90 de zile de la data înştiinţãrii cei interesaţi nu se prezintã pentru a-şi lua în primire bunurile salvate, administraţia portuarã şi/sau de cãi navigabile a zonei respective va proceda la vânzarea acestora, în condiţiile legii. Sumele rezultate din vânzare sunt utilizate de aceasta pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu ocazia operaţiunilor de ranfluare a navei, a cheltuielilor şi a primei de salvare, dupã caz, a plãţii taxelor şi a altor plãţi cãtre bugetul de stat, precum şi a altor cheltuieli generate de îndeplinirea procedurilor prevãzute în acest capitol. Suma rãmasã este consemnatã de cãpitãnia de port şi este pãstratã într-un cont disctinct de cãtre administraţia portuarã şi/sau de cãi navigabile a zonei respective. (3) Dacã pânã la împlinirea unui an de la data consemnãrii sumei rãmase, conform alin. (2), cei interesaţi nu şi-au valorificat drepturile sau dacã pretenţiile formulate înãuntrul aceluiaşi termen în faţa organelor de jurisdicţie au fost respinse prin hotãrâre definitivã şi irevocabilã, atunci suma consemnatã se face venit la bugetul de stat. ART. 107 (1) În cazul în care cãpitãnia de port considerã cã eşuarea sau scufundarea unei nave în apele naţionale navigabile constituie un pericol iminent pentru navigaţie, aceasta va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei sã procedeze în maximum 24 de ore de la notificare la începerea operaţiunilor de scoatere a navei şi la curãţarea fundului albiei. (2) În cazul în care propietarul sau operatorul navei nu începe aceste operaţiuni în termenul prevãzut la alin. (1), cãpitãnia de port va proceda în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (3). (3) În situaţii excepţionale, în care pericolul de navigaţie sau poluare determinã acţiunea imediatã, cãpitãnia de port dispune administraţiei portuare şi/sau de cãi navigabile a zonei respective efectuarea operaţiunilor, fãrã notificarea scrisã prevãzutã la alin. (1). ART. 108 (1) Dacã proprietarul sau operatorul navei nu restituie cheltuielile ocazionate de operaţiunile de dezeşuare sau ranfluare şi de curãţare a albiei, nava şi toate bunurile recuperate, rãmase în custodia administraţiei portuare şi/sau de cãi navigabile a zonei respective, vor fi vândute de cãtre aceasta, în conformitate cu prevederile legale. (2) Sumele obţinute din vânzare vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operaţiunile de dezeşuare sau ranfluare şi de limitare şi îndepãrtare a consecinţelor, precum şi de curãţare a albiei, plata creanţelor cãtre cãpitãnia de port şi administraţia portuarã şi/sau de cãi navigabile care greveazã nava, eventuala diferenţã rãmânând la dispoziţia proprietarului sau a operatorului navei. (3) În cazul în care cheltuielile prevãzute la alin. (2) depãşesc suma obţinutã prin vânzare, proprietarul/operatorul navei sau reprezentanţii acestora rãmân obligaţi la plata diferenţei. ART. 109 (1) Documentele de confirmare a operaţiunilor de scoatere a epavelor, de ranfluare a navelor scufundate sau eşuate, de scoatere a bunurilor scufundate, de curãţare a albiei, precum şi de limitare şi îndepãrtare a consecinţelor, întocmite de cãpitãnia de port şi însoţite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operaţiuni, precum şi cele privind paza şi administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu. (2) Executarea titlului prevãzut la alin. (1) de cãtre unitatea creditoare se face cu prioritate înaintea oricãrei alte creanţe.
SECŢIUNEA a 4-a Pilotajul navelor maritime
ART. 110 Pilotajul navelor maritime în porturi şi pe cãi navigabile este serviciu de siguranţã de interes naţional şi se efectueazã sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arboreazã, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate. ART. 111 Prin serviciul de pilotaj se asigurã desfãşurarea în condiţii de siguranţã a navigaţiei navelor în porturi şi pe cãi navigabile, prin intermediul unei persoane calificate şi autorizate în acest sens, denumitã în continuare pilot, şi al unor mijloace specializate. ART. 112 (1) Pilotul nu face parte din echipajul navei şi nu se substituie comandantului, cãruia îi revine întreaga responsabilitate privind navigaţia şi manevrele efectuate de nava aflatã sub comanda sa. (2) Dacã informaţiile furnizate de pilot au fost eronate ori au fost transmise eronat cu bunã ştiinţã, rãspunderea pentru accidentul sau evenimentul produs revine pilotului. În acest caz administraţia portuarã şi/sau de cãi navigabile, agentul economic sau asociaţia profesionalã cãreia îi aparţine pilotul poartã rãspunderea pentru daunele rezultate. (3) Comandantul navei pilotate are urmãtoarele obligaţii: a) sã furnizeze pilotului datele corecte privind pescajul, dimensiunile, tonajul, încãrcãtura, caracteristicile şi puterea motoarelor, a propulsoarelor, manevrabilitatea, precum şi orice alte caracteristici ale navei solicitate de pilot; b) sã îl informeze pe pilot în cazul în care pãrãseşte comanda navei, precum şi despre persoana desemnatã sã îl înlocuiascã. ART. 113 (1) Comandantul navei pilotate nu are dreptul sã reţinã pilotul la bord dupã ieşirea navei din zona sau din portul unde pilotajul este obligatoriu şi are obligaţia sã îl debarce în siguranţã. (2) În cazul în care debarcarea nu se poate face în siguranţã datoritã condiţiilor meteorologice şi hidrologice, comandantul navei are obligaţia de a asigura debarcarea pilotului în cel mai apropiat loc sigur, precum şi întoarcerea acestuia la locul sãu de reşedinţã, pe cheltuiala navei. ART. 114 Pe timpul cât se aflã la bordul navei pilotul are obligaţia de a furniza comandantului toate informaţiile referitoare la zona sau portul respectiv, astfel încât nava sã navigheze şi sã efectueze manevrele portuare în deplinã siguranţã. ART. 115 Pilotul poate pãrãsi nava în urmãtoarele situaţii, numai dupã ce a primit acordul comandantului: a) a acostat, respectiv a ancorat nava în siguranţã; b) a scos nava în afara zonei sau portului în care pilotajul este obligatoriu; c) din motive obiective, a fost necesarã înlocuirea sa de cãtre un alt pilot. ART. 116 (1) În timpul cât se aflã la bordul navei sau dupã debarcare pilotul are obligaţia de a anunţa, în cel mai scurt timp posibil, cãpitãnia de port, administraţia portuarã şi/sau de cãi navigabile, dupã caz, despre: a) orice modificãri apãrute în zonele prin care a trecut şi care pot pune în pericol siguranţa navigaţiei; b) orice accident sau eveniment petrecut cu nava pe care a pilotat-o sau la alte nave pe care le-a întâlnit; c) orice nerespectare de cãtre comandantul navei pilotate a regulilor de navigaţie, de protecţie a mediului şi a celor privind transportul mãrfurilor periculoase şi poluante; d) funcţionarea defectuoasã a unor echipamente sau instalaţii ale navei; e) începerea/terminarea manevrei şi orice problemã privind siguranţa navigaţiei în timpul manevrei navei pilotate. (2) În cazul în care considerã cã nava prezintã pericol pentru siguranţa navigaţiei sau pentru securitatea portului ori observã nereguli în desfãşurarea manevrei, pilotul poate solicita cãpitãniei de port întreruperea navigaţiei sau a manevrei navei pe care o piloteazã, pânã la restabilirea circumstanţelor care fac posibilã navigaţia în siguranţã. ART. 117 (1) Pilotul trebuie sã fie cetãţean român şi sã deţinã un brevet valabil pentru zona de navigaţie pentru care se asigurã pilotajul navei, eliberat de cãtre Autoritatea Navalã Românã. (2) Modul de recrutare, şcolarizare, perfecţionare şi brevetare a piloţilor se aprobã de cãtre minister, la propunerea Autoritãţii Navale Române.
SECŢIUNEA a 5-a Remorcajul de manevrã al navelor maritime în porturi
ART. 118 Remorcajul de manevrã al navelor maritime în porturi, denumit în continuare remorcaj, este serviciu de siguranţã de interes naţional şi se efectueazã sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul acestora, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate. ART. 119 Prin remorcaj se asigurã desfãşurarea în condiţii de siguranţã a navigaţiei şi a manevrelor portuare. ART. 120 În timpul folosirii remorcherului comandantul şi echipajul acestuia devin subordonaţi comandantului navei remorcate şi respectã în totalitate ordinele primite din partea acestuia. ART. 121 Remorcherul poate pãrãsi nava remorcatã în urmãtoarele situaţii, numai dupã ce a primit acordul comandantului navei remorcate: a) nava remorcatã a acostat, respectiv a ancorat, în siguranţã; b) nava remorcatã a ieşit în afara zonei sau a portului unde remorcajul este obligatoriu; c) din motive obiective, a fost necesarã înlocuirea cu un alt remorcher. ART. 122 În timpul cât efectueazã serviciul de remorcaj comandantul remorcherului are obligaţia de a anunţa, în cel mai scurt timp posibil, cãpitãnia de port sau administraţia portuarã şi/sau de cãi navigabile, dupã caz, despre: a) orice modificãri apãrute în zonele prin care a trecut şi care pot pune în pericol siguranţa navigaţiei; b) orice accident sau eveniment petrecut cu nava remorcatã sau la alte nave pe care le-a întâlnit; c) orice nerespectare a regulilor de navigaţie de cãtre comandantul navei remorcate; d) începerea/terminarea manevrei şi orice problemã privind siguranţa navigaţiei apãrutã în timpul remorcajului.
CAP. VII Supravegherea şi controlul navigaţiei în porturi şi în apele naţionale navigabile
SECŢIUNEA 1 Regimul navigaţiei în porturi şi în apele naţionale navigabile
ART. 123 Navele de orice categorie, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã şi care intrã în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, sunt obligate sã respecte dispoziţiile privind intrarea şi navigaţia în apele naţionale navigabile, staţionarea, operarea şi ieşirea din porturi, prevãzute de legislaţia naţionalã. ART. 124 (1) Navele de orice categorie, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, pot acosta în afara porturilor sau la malul unei cãi navigabile numai în locurile stabilite în acest scop şi care sunt semnalizate corespunzãtor. (2) Locurile în care ancorarea sau acostarea este permisã se aprobã de cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate se aflã acestea. Pentru apele navigabile de frontierã este necesar acordul prealabil al poliţiei de frontierã. (3) În cazuri de forţã majorã navele pot acosta şi în afara zonelor prevãzute la alin. (1), cu condiţia luãrii tuturor mãsurilor pentru a nu stânjeni navigaţia în siguranţã a celorlalte nave şi cu informarea imediatã a cãpitãniei de port în a cãrei zonã de activitate şi, dupã caz, a poliţiei de frontierã în a cãrei zonã de jurisdicţie s-a produs acostarea. Cazurile de forţã majorã invocate de comandantul navei se verificã şi se atestã de cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate s-a produs evenimentul sau de cãtre cãpitãnia portului de destinaţie. ART. 125 (1) În cazuri de forţã majorã când, pentru salvarea navei, a încãrcãturii acesteia sau pentru evitarea degradãrii mediului, încãrcãtura a fost descãrcatã, parţial sau integral, pe malul cãii navigabile, comandantul are obligaţia sã informeze cea mai apropiatã cãpitãnie de port şi, dupã caz, poliţia de frontierã. (2) Situaţiile în care operaţiunile de încãrcare/descãrcare de mãrfuri şi/sau de pasageri se pot efectua în afara porturilor şi condiţiile în care aceste activitãţi se pot desfãşura se stabilesc de cãtre Autoritatea Navalã Românã.
SECŢIUNEA a 2-a Exercitarea activitãţii de control de cãtre Autoritatea Navalã Românã şi cãpitãniile de port
ART. 126 Activitatea de supraveghere şi control a navigaţiei civile se efectueazã de Autoritatea Navalã Românã şi cãpitãniile de port. ART. 127 (1) Autoritatea Navalã Românã, prin cãpitãniile de port, elibereazã acceptul de intrare a navelor în port şi permisul de plecare a navelor din port. (2) În cazul navelor care vin din voiaj internaţional acceptul de intrare în port se elibereazã numai dupã obţinerea liberei practici sanitare.
SECŢIUNEA a 3-a Controlul statului pavilionului
ART. 128 (1) Autoritatea Navalã Românã are dreptul şi obligaţia sã controleze şi sã monitorizeze navele care arboreazã pavilionul român, aflate în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, privind respectarea legislaţiei naţionale, şi, în principal, dacã acestea: a) au actele de naţionalitate valabile; b) au echipajul minim de siguranţã prezent la bord; c) respectã prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte privind standardele tehnice şi condiţiile de muncã şi de viaţã la bord; d) fiecare membru al echipajului deţine brevetul sau certificatul de capacitate corespunzãtor funcţiei pe care o îndeplineşte la bordul navei. (2) Autoritatea Navalã Românã are obligaţia de a controla şi de a monitoriza navele care arboreazã pavilionul român privind respectarea condiţiilor prevãzute la alin. (1) şi atunci când aceste nave se aflã în afara apelor naţionale navigabile. (3) În cazul în care constatã cã navele care arboreazã pavilionul român nu respectã condiţiile prevãzute la alin. (1), Autoritatea Navalã Românã, prin cãpitãniile de port, va interzice plecarea navelor pânã la remedierea deficienţelor constatate. (4) În cazul în care constatã nerespectarea în mod repetat a uneia sau mai multora dintre condiţiile de la alin. (1), Autoritatea Navalã Românã poate lua mãsura retragerii dreptului de arborare a pavilionului român pentru acea navã sau retragerea documentului de conformitate companiei care opereazã nava.
SECŢIUNEA a 4-a Controlul statului portului
ART. 129 (1) Autoritatea Navalã Românã are dreptul şi obligaţia de a controla navele care arboreazã pavilionul altor state, aflate în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, în ceea ce priveşte respectarea prevederilor acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. (2) În cazul în care constatã cã navele prevãzute la alin. (1) nu respectã aceste prevederi, Autoritatea Navalã Românã, prin cãpitãniile de port, va reţine navele pânã la remedierea deficienţelor constatate. (3) Autoritatea Navalã Românã are obligaţia de a notifica autoritãţii competente a statului care a acordat acelei nave dreptul de a arbora pavilionul sãu deficienţele constatate. (4) În cazul în care se constatã cã eliminarea deficienţelor nu se poate face în portul în care nava a fost reţinutã, Autoritatea Navalã Românã poate autoriza plecarea navei cãtre alt port, dacã aceasta poate naviga în condiţii minime de siguranţã, iar dacã portul respectiv se aflã în alt stat, va notifica în mod corespunzãtor autoritãţii competente din acel stat. ART. 130 Cãpitãniile de port pot interzice navigaţia în apele naţionale navigabile, precum şi operaţiunile de încãrcare/descãrcare şi transbordare sau legãtura cu uscatul navelor care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 27.
SECŢIUNEA a 5-a Controlul efectuat de cãpitãniile de port
ART. 131 Cãpitãniile de port pot interzice ieşirea din porturi şi/sau continuarea navigaţiei în apele naţionale navigabile a navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, dacã acestea constatã cã: a) actele de bord lipsesc sau nu sunt valabile; b) navele au gaurã de apã; c) funcţionarea instalaţiilor de guvernare şi a celor de ancorare este defectuoasã; d) nava nu este înzestratã cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiilor, de semnalizare şi de ancorare; e) încãrcãtura de pe punte pericliteazã stabilitatea navei sau împiedicã vizibilitatea în navigaţie; f) stivuirea şi arimarea mãrfurilor în magazii sunt defectuoase, periclitând siguranţa navigaţiei; g) pescajul navei depãşeşte pescajul maxim prevãzut în actele navei; h) pescajul navei nu permite trecerea prin zonele din apele naţionale navigabile prin care aceasta urmeazã sã navigheze; i) numãrul pasagerilor îmbarcaţi depãşeşte numãrul prevãzut în actele navei; j) membrii echipajului nu posedã brevete sau certificate de capacitate corespunzãtoare funcţiilor; k) la bordul navei nu se aflã echipajul minim de siguranţã; l) în orice alte cazuri în care siguranţa navei este periclitatã sau nava ar periclita siguranţa navigaţiei în apele naţionale navigabile ori nava constituie o sursã evidentã de poluare. ART. 132 (1) Cãpitãniile de port pot interzice plecarea oricãrei nave dintr-un port sau dintr-un loc de staţionare aflat în apele naţionale navigabile, la solicitarea Autoritãţii Navale Române, a administraţiilor portuare şi/sau de cãi navigabile, a altor autoritãţi publice ale statului sau ale unor agenţi economici, pentru debite ale proprietarului sau operatorului navei ori ale proprietarului mãrfii aflate pe navã, faţã de respectivele autoritãţi sau respectivii agenţi economici. (2) Solicitarea privind interzicerea plecãrii navei va fi fãcutã în scris, rãspunderea pentru interdicţia de plecare revenind solicitantului. (3) Interdicţia de plecare a navei nu poate depãşi 24 de ore de la momentul solicitãrii privind interzicerea plecãrii. Dupã aceastã perioadã nava va fi reţinutã numai dacã solicitantul prezintã la cãpitãnia de port o încheiere executorie a instanţelor judecãtoreşti competente de punere a navei sub sechestru. Reţinerea poate înceta dacã proprietarul sau, dupã caz, operatorul navei ori proprietarul mãrfii a fãcut dovada constituirii unor garanţii suficiente în raport cu creanţa invocatã şi aceasta a fost acceptatã de cel care a solicitat reţinerea. În calculul celor 24 de ore nu se iau în considerare orele din zilele declarate legal ca nelucrãtoare. ART. 133 Prevederile art. 27 nu se aplicã navelor care arboreazã pavilion strãin folosite pentru servicii guvernamentale. ART. 134 (1) În cazul în care primesc, în scris, sesizãri sau reclamaţii referitoare la infracţiuni la regimul navigaţiei sau pe baza rapoartelor privind sinistrele, abordajele şi orice avarie, cãpitãniile de port au dreptul şi obligaţia sã efectueze cercetãri, sã solicite sau sã accepte efectuarea de expertize şi sã administreze probe în limitele competenţelor lor. (2) În cazul în care primesc, în scris, reclamaţii şi plângeri referitoare la abateri în legãturã cu navigaţia sau care au avut loc pe nave, în porturi ori în apele naţionale navigabile şi sesizãri cu privire la marfã şi încãrcãturã, cãpitãniile de port fac cercetãri în limita competenţei lor şi, în cazul în care este stabilitã vinovãţia unei persoane, procedeazã potrivit legii. (3) Cãpitãniile de port au dreptul sã efectueze din oficiu cercetarea accidentelor de navigaţie sau alte cercetãri la care au calitatea de a se sesiza din oficiu, atunci când considerã cã acest lucru este necesar. (4) În cazurile în care în urma unui sinistru sau a unui naufragiu o navã, indiferent de pavilionul pe care îl arboreazã, s-a pierdut ori a fost abandonatã de echipajul ei sau numai de comandant, cãpitãnia de port în a cãrei zonã de activitate s-a produs acest eveniment are obligaţia de a începe, fãrã întârziere, cercetãrile. În timpul cercetãrilor cãpitãnia de port trebuie sã stabileascã circumstanţele în care s-a produs sinistrul sau naufragiul, cauzele care au condus la pierderea navei, sã adune probe materiale şi sã ia mãsurile necesare şi suficiente pentru conservarea acestora, sã întocmeascã un raport pentru a fi înaintat organelor abilitate, sã continue cercetãrile şi sã stabileascã responsabilitãţile.
CAP. VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 135 În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe, ministerul va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului regulamentul de aplicare a acesteia*). ------------- *) Regulamentul de aplicare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval a fost aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 245/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 25 martie 2003.
ART. 136 În termen de 90 de zile de la publicarea legii de aprobare a prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al României, Partea I, ministerul va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului actul normativ privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Navale Române**), prin care se vor stabili statutul, atribuţiile, patrimoniul, personalul şi regimul contractelor existente. -------------- **) <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.133/2002 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Navale Române, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 29 octombrie 2002.
ART. 137 (1) Pânã la data de 31 decembrie 2003, proprietarii navelor se vor prezenta la cãpitãniile de port pentru reconfirmarea actelor de naţionalitate prevãzute la art. 41. (2) Nerespectarea termenului prevãzut la alin. (1) duce la suspendarea din oficiu a dreptului de arborare a pavilionului român. (3) În cazul în care persoanele fizice sau juridice care îşi revendicã dreptul de proprietate asupra unei nave nu au înregistrat în actele de naţionalitate numele lor ca proprietari, se vor prezenta, în termenul prevãzut la alin. (1), la cãpitãnia portului de înmatriculare a navei, pentru a-şi clarifica situaţia. Aceştia trebuie sã prezinte respectivei cãpitãnii de port actele prin care dovedesc dreptul de proprietate asupra navei sau sã dovedeascã faptul cã în ultimii 5 ani au acţionat ca un proprietar diligent. (4) În cazul în care proprietarul navei este acelaşi cu cel menţionat în actul de naţionalitate a navei, iar reconfirmarea prevãzutã la alin. (1) se face pe formular de tip vechi, aceastã operaţiune se face cu titlu gratuit. ART. 138 În cazul în care în apele naţionale navigabile se aflã o navã al cãrei proprietar este necunoscut, Autoritatea Navalã Românã va solicita public, printr-un anunţ într-un ziar local, unul naţional, unul internaţional, precum şi prin mijloace electronice, prezentarea proprietarului. În cazul în care în termen de 60 de zile de la data apariţiei anunţului proprietarul nu se prezintã la Autoritatea Navalã Românã, nava va fi confiscatã şi valorificatã conform legislaţiei în vigoare. ART. 139 Activitãţile de pilotaj, remorcaj de manevrã şi legare-dezlegare a navelor maritime în porturi şi pe apele naţionale navigabile vor fi reglementate printr-o lege privind administrarea porturilor şi cãilor navigabile şi serviciile în porturi şi pe cãile navigabile. ART. 140 (1) Certificatele de clasã şi certificatele care atestã conformitatea navelor maritime cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, eliberate de Regia Autonomã "Registrul Naval Român", sunt valabile pânã la data expirãrii lor, dar nu mai târziu de 1 septembrie 2003. Toate celelalte certificate eliberate navelor şi companiilor de navigaţie de cãtre minister, de Inspectoratul Navigaţiei Civile - I.N.C. sau de Regia Autonomã "Registrul Naval Român" rãmân valabile pânã la data expirãrii lor, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2003. (2) Toate carnetele de marinar, brevetele, certificatele de capacitate, atestatele şi certificatele de conformitate eliberate personalului navigant şi personalului auxiliar de cãtre Inspectoratul Navigaţiei Civile - I.N.C. şi de cãtre cãpitãniile de port rãmân valabile pânã la data expirãrii acestora. (3) Persoanele juridice române cu capital majoritar strãin, care la data de 1 august 2003 erau autorizate sã efectueze transport public fluvial de mãrfuri, sunt exceptate de la aplicarea prevederilor art. 14 alin. (4) pânã la data de 1 ianuarie 2007. ART. 141 <>Hotãrârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei*) se modificã în mod corespunzãtor. ------------ *) <>Hotãrârea Guvernului nr. 3/2001 a fost abrogatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 9 iulie 2003
ART. 142 La data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe se abrogã: <>art. 3 din Decretul nr. 92/1975 pentru ratificarea Convenţiei internaţionale pentru securitatea containerelor, încheiatã la Geneva la 2 decembrie 1972, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 91 din 12 august 1975, <>art. 3 din Decretul nr. 23/1976 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia internaţionalã asupra mãsurãrii tonajului navelor, încheiatã la Londra la 23 iunie 1969, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 15 din 14 februarie 1976, <>art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 95/1998 privind înfiinţarea unor instituţii publice în subordinea Ministerului Transporturilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 28 august 1998. ART. 143 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogã: <>Decretul nr. 443/1972 privind navigaţia civilã, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 132 din 23 noiembrie 1972, cu excepţia capitolului VI - "Infracţiuni", H.C.M. nr. 40/1973 pentru aprobarea Regulamentului cuprinzând norme cu privire la navigaţia civilã, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 7 din 25 ianuarie 1973, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
