Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 1998 privind acreditarea si infrastructura pentru evaluarea conformitatii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 1998 privind acreditarea si infrastructura pentru evaluarea conformitatii

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 30 ianuarie 1998

Comenteaza legea

În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al art. 1 lit. i) din Legea nr. 221/1997 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, precum şi în scopul de a promova acreditarea organismelor şi laboratoarelor, în conformitate cu practica europeanã, şi de a crea condiţiile pentru participarea României la Acordul european privind evaluarea conformitatii,

Guvernul României emite urmãtoarea ordonanta:

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
Prezenta ordonanta stabileşte principiile de baza şi cadrul organizatoric al acreditãrii organismelor şi laboratoarelor.
ART. 2
În sensul prezentei ordonanţe, termenii sunt definiţi dupã cum urmeazã:
A. Termeni a cãror definitie este prevãzutã în standardele naţionale menţionate în anexa la prezenta ordonanta, care face parte integrantã din aceasta:
a) certificare - procedura prin care o terta parte da o asigurare scrisã ca un produs, proces sau serviciu este conform cu condiţiile specificate;
b) conformitate - îndeplinirea de cãtre un produs, proces sau serviciu a condiţiilor specificate;
c) evaluarea conformitatii - orice activitate al carei obiect este de a determina în mod direct sau indirect faptul ca sunt îndeplinite condiţiile specificate;
d) certificarea conformitatii - acţiune a unei terţe pãrţi care dovedeşte existenta încrederii adecvate ca un produs, proces sau serviciu corespunzãtor identificat este în conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;
e) auditul calitãţii - examinare sistematica şi independenta în scopul de a determina dacã activitãţile referitoare la calitate şi rezultatele aferente satisfac dispoziţiile prestabilite, precum şi dacã aceste dispoziţii sunt implementate efectiv şi sunt corespunzãtoare pentru realizarea obiectivelor;
f) reglementare - document care conţine reguli cu caracter obligatoriu şi care este adoptat de cãtre o autoritate;
g) reglementare tehnica - reglementare care prevede condiţii tehnice, fie în mod direct, fie prin referire la un standard, la o specificaţie tehnica, la un cod de buna practica sau care preia integral conţinutul acestora;
h) trasabilitate - capacitatea de regasire a istoricului, a utilizãrii sau a localizarii unei entitãţi prin identificari înregistrate; atunci când este asociat etalonarii, termenul racordeaza echipamentele de mãsurare la etaloanele naţionale sau internaţionale, la etaloanele primare, la constantele sau proprietãţile fizice fundamentale sau la materialele de referinta.
B. Alţi termeni:
a) acreditare - procedura prin care un organism ce are o anumitã autoritate recunoaşte oficial faptul ca un organism sau o persoana este competenta sa efectueze sarcini specifice;
b) autoritate - organul de specialitate al administraţiei publice centrale şi locale sau organismul, respectiv reprezentantul acestuia, abilitat ca, în exerciţiul autoritãţii de stat, sa ia mãsuri obligatorii şi sa adopte reglementãri în domeniul sau de competenta;
c) domeniu reglementat - domeniul în care punerea în circulaţie, pe piata, a produselor şi serviciilor este reglementatã prin legi şi alte acte normative;
d) domeniu nereglementat - domeniu în care punerea în circulaţie, pe piata, a produselor şi serviciilor nu este reglementatã prin legi şi alte acte normative;
e) infrastructura pentru evaluarea conformitatii - ansamblul organismelor care efectueazã încercãri, etalonari, certificari de produse, de sisteme ale calitãţii, de personal, de sisteme de management al mediului, precum şi inspecţie;
f) bariera tehnica - bariera în calea comerţului, creata prin modificãri ale specificatiilor tehnice naţionale referitoare la produse sau prin mãsuri cu efect echivalent;
g) organism notificat - laborator de încercãri, de etalonare, organism de certificare sau organism de inspecţie desemnat de cãtre o autoritate pentru a efectua evaluarea conformitatii în domeniul reglementat;
h) Acordul european privind evaluarea conformitatii - acord care se încheie între Comunitatea Europeanã şi fiecare dintre ţãrile asociate şi care prevede recunoaşterea reciprocã de cãtre acestea a rezultatelor aplicãrii procedurilor de evaluare a conformitatii.
ART. 3
În România acreditarea se desfãşoarã în condiţiile prevãzute de prezenta ordonanta, urmãrind, în principal:
a) sa confere încredere în competenta tehnica, imparţialitatea şi integritatea organismelor şi laboratoarelor care efectueazã evaluarea conformitatii;
b) sa contribuie la creşterea competitivitatii produselor şi serviciilor, în contextul globalizarii pieţelor;
c) sa contribuie la promovarea principiului liberei circulatii a produselor şi serviciilor;
d) sa promoveze protecţia vieţii, sãnãtãţii şi securitãţii persoanelor fizice, precum şi a mediului înconjurãtor şi apãrarea intereselor consumatorilor.
ART. 4
Principiile de baza ale acreditãrii sunt:
a) transparenta şi disponibilitate publica;
b) reprezentarea intereselor publice;
c) caracterul voluntar;
d) independenta fata de posibila predominare a oricãror interese specifice;
e) participarea organelor de specialitate ale administraţiei publice;
f) tratarea impartiala a contestaţiilor;
g) armonizarea cu regulile acreditãrii europene şi internaţionale;
h) accesul liber la acreditare al tuturor solicitanţilor, fãrã discriminãri;
i) asigurarea confidenţialitãţii şi protecţia secretului comercial;
j) aplicarea standardelor naţionale din seria SR EN 45000, din seria SR EN ISO 9000 şi din seria SR EN ISO 14000, precum şi a acelora care vor mai fi adoptate în acest domeniu;
k) caracterul fãrã scop lucrativ al organismului naţional de acreditare.
ART. 5
(1) Pe baza îndeplinirii criteriilor cuprinse în standardele de referinta din anexa pot fi acreditate:
a) laboratoare de încercãri;
b) laboratoare de etalonare;
c) organisme de certificare a produselor;
d) organisme de certificare a sistemelor calitãţii;
e) organisme de certificare a personalului;
f) organisme de certificare a sistemelor de management al mediului;
g) organisme de inspecţie.
(2) Pot fi acreditate organisme şi laboratoare care desfãşoarã activitãţi atât în domeniul reglementat, cat şi în domeniul nereglementat.

CAP. 2
Organismul naţional de acreditare din România

ART. 6
În România organismul naţional de acreditare trebuie:
1. sa fie o persoana juridicã de drept privat, de interes public, având statut juridic de asociaţie fãrã scop lucrativ, în baza Legii nr. 21/1924 , al carei scop principal este sa dezvolte acreditarea şi certificarea conformitatii şi sa confere încredere în competenta tehnica, imparţialitatea şi integritatea organismelor şi laboratoarelor acreditate;
2. sa aplice principiile de baza ale acreditãrii, prevãzute la art. 4;
3. sa aibã urmãtoarele atribuţii principale:
a) elaborarea şi actualizarea regulilor acreditãrii în funcţie de evoluţia practicii europene şi internaţionale în acest domeniu;
b) stabilirea şi aplicarea criteriilor de selectare a auditorilor/experţilor tehnici implicaţi în procesul de acreditare/supraveghere şi a criteriilor de monitorizare a activitãţii acestora;
c) acreditarea organismelor şi laboratoarelor menţionate la art. 5 alin. (1) şi eliberarea certificatului de acreditare;
d) acordarea dreptului de utilizare a marcii naţionale de acreditare;
e) reprezentarea României în organizaţiile de acreditare europene şi internaţionale;
f) dezvoltarea parteneriatului internaţional în domeniul acreditãrii, al recunoaşterii reciproce a acreditarilor şi certificãrii conformitatii;
g) participarea la elaborarea reglementãrilor privind protecţia vieţii, sãnãtãţii şi securitãţii persoanelor fizice, precum şi a mediului înconjurãtor şi apãrarea intereselor consumatorilor;
h) participarea la nivel naţional, european şi internaţional în procesul de elaborare a standardelor din domeniul sau de activitate;
i) prestarea de servicii de instruire şi transfer de cunoştinţe în domeniul acreditãrii;
j) colectarea, prelucrarea, stocarea şi diseminarea de informaţii privind acreditarea;
k) editarea, publicarea şi difuzarea de documente privind acreditarea;
l) elaborarea şi publicarea unui raport anual de activitate;
4. sa pãstreze înregistrãri originale privind:
a) laboratoarele şi organismele menţionate la art. 5 alin. (1), care solicita acreditarea, precum şi laboratoarele şi organismele acreditate;
b) membrii organismului naţional de acreditare;
c) comitetele tehnice de acreditare şi membrii acestora;
d) auditorii şi experţii implicaţi în acreditare;
5. sa constituie şi sa punã la dispoziţie publicului o colectie de ghiduri şi alte documente naţionale şi internaţionale referitoare la acreditare;
6. sa asigure participarea echilibrata în activitatea de acreditare a reprezentanţilor autoritãţilor interesate, producãtorilor, sindicatelor, organizaţiilor pentru apãrarea intereselor consumatorilor, asociaţiilor profesionale, organismelor şi laboratoarelor acreditate şi altele asemenea;
7. sa stabileascã, în conformitate cu standardele naţionale de referinta:
a) regulile pentru acordarea, menţinerea, suspendarea şi retragerea certificatului de acreditare a organismelor şi laboratoarelor;
b) regulile privind tratarea reclamatiilor şi a contestaţiilor;
c) condiţiile de utilizare a marcii naţionale de acreditare;
d) criteriile de selectare a auditorilor/experţilor implicaţi în acreditare;
8. sa initieze, sa propunã şi sa stimuleze organizarea încercãrilor comparative interlaboratoare;
9. sa îndeplineascã orice alte atribuţii prevãzute în alte acte normative, în legatura cu scopul sau principal.
ART. 7
(1) Prevederile art. 6 trebuie sa fie cuprinse în statutul organismului naţional de acreditare.
(2) De asemenea, statutul trebuie sa respecte celelalte prevederi din prezenta ordonanta, precum şi orice alte dispoziţii obligatorii, potrivit legilor în vigoare, şi sa prevadã şi urmãtoarele:
A. poate fi membru al organismului naţional de acreditare, cu aprobarea adunãrii generale, orice persoana juridicã care este de acord cu statutul sau şi doreşte sa susţinã realizarea scopului acestuia;
B. adunarea generalã a membrilor organismului naţional de acreditare este structuratã în colegii, dupã cum urmeazã:
a) Colegiul organismelor acreditate, care poate cuprinde laboratoare şi organisme de certificare şi de inspecţie acreditate, precum şi organizaţii fãrã scop lucrativ ale acestora;
b) Colegiul beneficiarilor, care poate cuprinde persoane juridice care sunt interesate sa beneficieze de serviciile organizaţiilor din Colegiul organismelor acreditate sau au interes în acreditare, cum sunt agenţii economici, inclusiv întreprinderi mici şi mijlocii, organizaţii patronale, camere de comerţ şi industrie, organizaţii financiar-bancare şi de asigurãri, asociaţii profesionale, federaţii şi confederatii sindicale, instituţii de învãţãmânt, universitãţi, centre de transfer tehnologic, de incubare şi de inovare, de dezvoltare localã şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi altele, inclusiv asociaţii fãrã scop lucrativ ale acestora;
c) Colegiul consumatorilor, care poate cuprinde organizaţii fãrã scop lucrativ de apãrare a intereselor consumatorilor, ale persoanelor cu handicap, a drepturilor omului, din domeniul protecţiei mediului şi altele asemenea;
C. proceduri de vot şi de luare a deciziilor, cat şi o structura a organelor de conducere şi de administrare, care sa asigure reprezentarea echilibrata a fiecãrui colegiu, respectiv a intereselor reprezentate în acestea;
D. organismul naţional de standardizare este membru de drept al organismului naţional de acreditare, precum şi al Consiliului de administraţie al acestuia; reprezentantul organismului naţional de standardizare nu poate avea nici o alta funcţie în Consiliul de administraţie în afarã de aceea de simplu membru al acestuia.
(3) Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei va elabora instrucţiuni privind statutul-cadru al organismului naţional de acreditare, precum şi constituirea şi înregistrarea acestuia ca asociaţie.
(4) Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei va lua mãsuri pentru stimularea atragerii de membri ai organismului naţional de acreditare, corespunzãtor principiului de la art. 4 lit. d).

CAP. 3
Relaţiile autoritãţilor cu organismul naţional de acreditare

ART. 8
(1) În domeniul reglementat, competenta organismelor de certificare, a laboratoarelor de încercãri şi etalonare şi a organismelor de inspecţie este recunoscuta de cãtre autoritãţi, pe baza unui proces de evaluare. Pe aceasta baza, organismele de certificare, de inspecţie şi laboratoarele de încercãri şi de etalonare sunt desemnate ca organisme notificate.
(2) Organismele notificate pot solicita organismului naţional de acreditare sa fie acreditate.
(3) Autoritãţile pot solicita, dupã caz:
a) organismelor notificate;
b) organismelor de certificare şi de inspecţie, precum şi laboratoarelor, care desfãşoarã activitãţi în domeniul reglementat,
sa fie acreditate de organismul naţional de acreditare.
(4) Organismul naţional de acreditare oferã autoritãţilor informaţii şi expertiza privind condiţiile de notificare a organismelor, procedura de notificare şi modul de fundamentare a deciziei de notificare.
(5) Organismul naţional de acreditare:
a) informeazã periodic autoritãţile despre activitãţile din domeniul acreditãrii şi oferã expertiza, dacã este solicitat;
b) colaboreazã cu Institutul Naţional de Metrologie sau, dupã caz, cu organismul care pãstreazã etaloane naţionale, în vederea asigurãrii trasabilitatii etaloanelor naţionale fata de cele internaţionale, a transparenţei şi a disponibilitatii acestei trasabilitati.
(6) În scopul transpunerii în legislaţia nationala a directivelor Uniunii Europene, în cursul elaborãrii actelor normative privind protecţia vieţii, sãnãtãţii şi securitãţii persoanelor fizice, precum şi a mediului înconjurãtor şi apãrarea intereselor consumatorilor, autoritãţile trebuie sa solicite organismului naţional de acreditare observaţii, comentarii şi propuneri.
(7) Reprezentanţii autoritãţilor care participa la activitãţile de acreditare au acelaşi statut cu cel al celorlalte pãrţi interesate.
(8) Autoritãţile colaboreazã cu organismul naţional de acreditare în vederea constituirii de cãtre acesta a bazei sale de date din domeniul acreditãrii şi certificãrii.

CAP. 4
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 9
(1) Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei este abilitat sa sprijine iniţierea constituirii, în baza Legii nr. 21/1924 , a unei asociaţii fãrã scop lucrativ, a carei denumire este Asociaţia de Acreditare din România, prescurtat AARO, denumita în continuare Asociaţia, cu sediul în municipiul Bucureşti, având ca principal scop dezvoltarea acreditãrii şi certificãrii conformitatii, precum şi conferirea de încredere în competenta tehnica, imparţialitatea şi integritatea organismelor şi laboratoarelor acreditate.
(2) Este recunoscuta ca organism naţional de acreditare Asociaţia care:
- îndeplineşte condiţiile de la alin. (1);
- are avizul favorabil al Ministerului Cercetãrii şi Tehnologiei, potrivit art. 17 din prezenta ordonanta;
- este înregistratã ca persoana juridicã, cu personalitate juridicã, în conformitate cu Legea nr. 21/1924 ;
- respecta prin statut prevederile prezentei ordonanţe.
ART. 10
(1) Mãsurile tranzitorii pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe se stabilesc de cãtre Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei, astfel încât Asociaţia sa fie înregistratã ca asociaţie de drept privat, în conformitate cu Legea nr. 21/1924 , şi sa-şi poatã îndeplini atribuţiile de organism naţional de acreditare începând cu data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe.
(2) În scopul de a iniţia constituirea Asociaţiei, Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei pune la dispoziţie acesteia, în folosinta, cu titlu gratuit, pe baza de contract, un spaţiu cu destinaţia de sediu social iniţial, cu mobilierul aferent, în Bucureşti, str. Mendeleev nr. 21-25, sectorul 1. Contractul este valabil pana la achiziţionarea de cãtre Asociaţie a unui alt sediu conform alin. (4) de mai jos, data la care spaţiul mai sus menţionat se elibereazã şi se restituie Ministerului Cercetãrii şi Tehnologiei.
(3) Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei suporta din bugetul propriu, cu titlu de subvenţii de la bugetul de stat sau, dupã caz, din programul de stimulare a inovarii, menţionat la art. 11, contravaloarea cheltuielilor de amenajare şi întreţinere, aferente spaţiului pus la dispoziţie Asociaţiei, conform alin. (2), cheltuieli care se deconteazã pe baza de documente justificative.
(4) Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei suporta în cursul anului 1998, din bugetul propriu, cu titlu de subvenţii de la bugetul de stat, sau, dupã caz, din programul de stimulare a inovarii, menţionat la art. 11, contravaloarea unui sediu în Bucureşti de circa 500 mp.
(5) Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei suporta din bugetul propriu, cu titlu de subvenţii de la bugetul de stat, sau, dupã caz, din programul de stimulare a inovarii, menţionat la art. 11, o suma de 2,5 miliarde lei, pentru completarea patrimoniului iniţial al Asociaţiei.
ART. 11
Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei poate finanta, pe o perioada de 2 ani, dezvoltarea institutionala a Asociaţiei printr-un program de stimulare a inovarii, aprobat prin ordin al ministrului şi cuprins în Planul naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare. Finanţarea poate fi continuatã şi dupã perioada iniţialã de 2 ani.
ART. 12
(1) Sumele reprezentând cotizaţiile pe care Asociaţia trebuie sa le achite în calitate de membru sau afiliat al organizaţiilor internaţionale, europene şi regionale de acreditare, se aloca prin bugetul Ministerului Cercetãrii şi Tehnologiei.
(2) Fondurile necesare participãrii la lucrãrile organismelor europene şi internaţionale de acreditare pot fi alocate prin bugetul Ministerului Cercetãrii şi Tehnologiei, la solicitarea Asociaţiei, prin programul de stimulare a inovarii menţionat la art. 11.
ART. 13
Acreditarea solicitatã de cãtre autoritãţi pentru organismele menţionate la art. 8 alin. (3) lit. a) şi b) se efectueazã pe baza de contracte care se încheie între Asociaţie şi autoritãţile respective.
ART. 14
Pentru serviciile oferite, prevãzute la art. 6 pct. 3 lit. c)-d), i)-k) inclusiv, precum şi pentru alte servicii prevãzute în statut, organismul naţional de acreditare are dreptul de a stabili şi incasa, dupã caz, tarife.
ART. 15
(1) În România organismul naţional de acreditare dobândeşte, de drept, exclusivitatea exercitãrii atribuţiilor prevãzute la art. 6 pct. 3 lit. a)-f) inclusiv.
(2) Organismul naţional de acreditare nu are dreptul sa presteze servicii de certificare şi inspecţie, de încercãri şi de etalonare, precum şi de consultanţa pentru obţinerea sau menţinerea acreditãrii.
ART. 16
Marca nationala de acreditare constituie proprietatea exclusiva a organismului naţional de acreditare şi se înregistreazã la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci. Aceasta marca nu se concesioneaza şi nu poate face obiectul nici unei mãsuri de executare silitã.
ART. 17
(1) Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, care are rolul şi responsabilitatea de a elabora şi implementa politici şi programe în domeniul standardizarii, acreditãrii şi al celorlalte infrastructuri ale calitãţii, precum şi cel sub a cãrui autoritate intra, în sensul Legii nr. 21/1924 , Asociaţia şi scopul acesteia.
(2) Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei acorda şi retrage recunoaşterea Asociaţiei ca organism naţional de acreditare, în condiţiile prezentei ordonanţe.
(3) Recunoaşterea Asociaţiei ca organism naţional de acreditare este valabilã atâta timp cat aceasta respecta prevederile prezentei ordonanţe.
ART. 18
Prezenta ordonanta intra în vigoare în termen de 180 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, cu excepţia prevederilor art. 9, 10, 17, 22 şi 23, care intra în vigoare la data publicãrii ordonanţei.
ART. 19
(1) Certificatele de acreditare emise pana la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe rãmân valabile pe durata specificatã în acestea.
(2) La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe, contractele în curs de derulare, documentele depuse pentru acreditare, precum şi arhiva de dosare şi material documentar, aferente acreditãrii, se preiau de cãtre Asociaţie de la Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei, pe baza de protocol.
ART. 20
(1) Legislaţia privind acreditarea, care este specifica unor domenii de activitate, în vigoare la data publicãrii prezentei ordonanţe, îşi menţine, în continuare, valabilitatea pana la actualizarea ei în concordanta cu prevederile prezentei ordonanţe, dar nu mai târziu de data de 1 septembrie 1999.
(2) În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, Guvernul va lua mãsuri ca prevederile legale în vigoare, prin care se atribuie unor autoritãţi din diferite domenii de activitate competenta de acreditare a laboratoarelor şi a organismelor de certificare şi de inspecţie, sa fie armonizate şi corelate cu prevederile prezentei ordonanţe.
ART. 21
În caz de lichidare, patrimoniul Asociaţiei se preia de cãtre Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei.
ART. 22
Termenii şi definiţiile prevãzute la art. 2 se modifica, de drept, o data cu modificarea standardelor naţionale de referinta menţionate în anexa.
ART. 23
În aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe, Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei emite ordine şi instrucţiuni.
ART. 24
La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga:
- <>art. 23 alin. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 19 din 21 august 1992 privind activitatea de standardizare în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 28 august 1992, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 11/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 14 martie 1994, cu modificãrile ulterioare;
- <>Hotãrârea Guvernului nr. 167/1992 privind constituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de certificare a calitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 21 aprilie 1992, cu modificãrile ulterioare.

PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul cercetãrii
şi tehnologiei,
Bujor Bogdan Teodoriu

p. Ministrul finanţelor,
Valentin Lazea,
secretar de stat

Directorul general al Institutului
Roman de Standardizare,
Mircea Martis

ANEXA 1



               LISTA
standardelor naţionale de referinta

    SR 10000-1         Principiile şi metodologia standardizarii.
                       Termeni generali şi definiţiile lor privind
                       standardizarea şi activitãţile conexe.
    SR ISO 8402        Managementul calitãţii şi asigurarea calitãţii.
                       Vocabular.
    Seria de standarde SR EN 45000
    Seria de standarde SR EN ISO 9000
    Seria de standarde SR ISO 14000

-----------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta, Guvernul Romaniei, ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 1998

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"